l o n a r e a - core · - nefastei dictaturi a clanului ceauşescu, " eliberaţi de cătuşele...

8
In această frumoasă şi complexă mişcare de elibera- re, pe'care.q numim, cit credinţă şi ardoare REVOLU- ŢIA; noastră, s-au conturat şi sc cristalizează atitudini diferite. La' Revoluţie a" participat foarte multă lume, dar-nu toţi. Unii au ieşit în stradă cu riscul do a prinii «a glonţ în cap. Mulţi nu rămas în" casă şi au privit pe geam in stradă sau, din 23 decembrie, au urmărit eveni- mentele la televizor. Nu comcntez atitudinea lor, Pru- denţa e considerată dc mulţi o virtute. Ş-a mai spus de alţii, o repetăm, că adevăratul carac- ter al omului ’so dezvăluie în momentele esenţiale. Aşa şj acum. Zilele de foc au trecut, însă. Cc se în- limplă acum? Cei mai mulţi oameni, dezorientaţi '{ni* meni nil ştie cum va arăta viitorul) s-au dusla locurile de muncă, unde-şi fac datoria. Dintre aceştia, ciţiva ri-aii avut: vreme nici măcar să se uite la televizor» A- flau ,dc ‘ lîi’ ceilalţi en se întîmplă la Bucureşti. In majoritatea unităţilor economice, lumea s-a pre- zentat la lucru, în primul rînd pentru a munci. După informaţiile pe care le deţinem din cîtcva întreprinderi.' (presupunem că fenomenul este specific tuturor), 's-a mai întîmplat ceva. Oamenii muncii vor să facă poli- tică, să-şi; aleagă comitete, şi comisii, să sc'constituie in sindicate libere. Este firesc. Sâ nu uităm, insă, că botă ' virile adoptate de actualele organe recunoscute ale pu- terii din România — Consiliul Naţional al Frontului Salvării Naţionale şi Comitetul ' judeţean al Frontului Salvaţii;-.Naţionale prevăd; menţinerea şi recunoaşterea conducerilor '.-administrative existente. -Deocamdată.’ ‘V : Problema principală q reprezintă contestarea vccliilor conduceri, îneepînd cu directorii şl 'terimnîod cu mai- ştrii şi şefii de echipe. Nimeni im'întruneşte unanimi- tatea. Mai ales dintre cei care au condus. Poate că pes- : te cltva .timp vor fi nemulţumiri şi faţă de cei ce ni ; se par mâi buni acum. Omul greşeşte,'mai cu seamă atunci cînd este silit să ia decizii. ' 1 Astăzi nu este încă ora răfuielilor, a judecăţilor.'Sîn tem bulversaţi dc prea multe evenimente, încă nu ştim să faccm politică. Răzbunarea pe ccl ce au condus nn înseamnă politică. Singurul lucru pe care îl putem fa* ce pentru popori pentru viabilitatea revoluţiei este MUNCA. Nu yoin putea trăi din ajutoarele venite din străinătate, nu ne păstrăm astfel demnitatea naţională,: De aceea, cea mâi mare dovadă de patriotism, iicutn, este munca pentru popor şi ţară." \ Nu uitaţi că toate organismele de conducere sînt pro- vizorii. Acum munciţi şi,, cînd lucrurile se vor mal .11-■ . nişti, veţi face democraţia aşa c-uin o doriţi,' Fără orga- nizarc, disccrnămînt,-acceptarea îiotărîrii majorităţii nu se poate împlini democraţia, - , '.-.Producţia' materială este vitală pentru »• viaţă dem- nă. Nu submina ţi economia pentru răfuieli,', pentru pHta vechilor p o l i ţ e ! ' Cea mai bună politica, acum, este t\WNCA /n sprijl-' "nul REVOLUŢIEI! ■ '■ \ SI '. ■..:. ■' B EXPRESIE A OPINIE!. PUBIICE OIN JUDEŢUL ANUL L NR, 7 VINERI 29 DECEMBRIE 1989 8 PAGINI t LEU lo n a re a '' Frontul Salvării Naţionale s-a constituit şi reprezintă unirea tuturor forţelor, patriotice şi democratice ale ţării pentru răsturnarea clanului dictatorial ceauşist, pentru /■conc.eatrarca aspiraţiilor celor mai;largi mase dc oameni aţ ţării îa o viaţă liberă şi demnă .şi cadrul afirmării -acestora. " ' ... ; - în scopul instaurării democraţiei şi libertăţii, al afir - măm demnităţii jsoporului român, s-a constituit Consi- liul Frontului Salvării Naţionale, ca or;;,-!o suprem al pu- terii de stat. Consiliul Frontului Salvării Naţionale reuneşte repre- zentanţi âi tuturor forţelor patriotice ala ţării, dc toate categoriile' sociale şi'de^toate naţionalităţile. l’entru realizarea unei societăţi cu adevărat democra- tice în tara noastră şl pentru asigurarea şi apărarea drepturilor fundamentale ale omului şi cetăţeanului, Pro- gramul Consiliului Frontului Salvării Naţionale prevede: ” — abandonarea rolului conducător al unui singur par- tid si statornicirea unui sistem democratic pluralist de "uvcrnămînt; - . -— organizarea de alegeri libere în cursul lunii aprilie; — separarea puterilor legislativă, executivă şi judecă- torească în stat şi alegerea tuturor conducătorilor poli- tici pentru unul sau, cel mult, două mandate; — restructurarea: întregii economii naţionale pe baza criteriilor rentabilităţii şl eficienţei. Eliminarea metode- lor administrativ-biroeratice de conducere economică centralizată, promovarea liberei iniţiative şi a competen- tei în conducercă tuturor sectoarelor economice; ' — restructurarea agriculturii şi sprijinirea micii pro- ducţii ţărăneşti. Oprirea distrugerii satelor;. — reorganizarea învăţămintului românesc potrivit ce- rinţelor contemporane. Reaşezarea structurilor învăţămîn- tului pe baze democrate şi umaniste; —- promovarea unei ideologii umaniste şi democrati- ce, a adevăratelor valori ale umanităţii. Eliminarea min- ciunii şi a imposturii, statuarea unor criterii de compe- tenţă şi justiţie în toate domeniile dc activitate; — aşezarea pe baze noi a dezvoltării culturii naţionale; — libertatea presei, radioului şi a televiziunii; trecerea acestora în mîînile,poporului; ' — respectarea drepturilor şi libertăţilor minorităţilor naţionale şi asigurarea deplinei lor egalităţi în drepturi cu romanii; . ; . .„ , •• , . — libertatea cultelor; garantarea liberei manifestări a credinţelor religioase; — organizarea întregului comerţ al ţării pornind .de la cerinţele satisfacerii cu prioritate a tuturor nevoilor co- tidienc ale populaţiei României. In acest scop, sc va pune capăt exportului do produse ngroallmcnlarc şl sc va re- duce exportul dc produse petroliere, acordîndu-sc priori? late satisfacerii nevoilor de căldură şi lumină ale oa- menilor; derne nepoluante; întreaga politică externă a ţării va servi promovă- rii bunei vecinătăţi, prieteniei şi păcii in lume, integrîn- du-so în procesul de constituire a unei Europe unite, ca- sa comună a tuturor popoarelor continentului. România va respecta angajamentele sale internaţionale şi. îh primul rînd, cele decurgînd din Tratatul de la Vâr- şovia şi din Acordurile de la Helsinki. în realizarea scopului şl programului său, Consiliul Frontului Salvării Naţionale deerctcază: Art L Numele ţării este România. - Fmrma de guvernămint a ţării esic republică. Drapelul, ţării este. tricolorul tradiţional ar României avînd culorile aşezate vertical în următoarea ordine, por- nind dc la lance: albastru, galben, roşu. . Art. 2 — Consiliul Frontului Salvării Naţionale, ca or-. - gan al -puterii, are următoarele atribuţii: . 7 a) Bnite decrete cu putere de lege şi decrete; acestea ,se adoptă cu majoritate simplă de Ş'Oiudi ale ine^ibrilor ■ Consiliului şi se publică în Monitorul Oficial; : < .' o b) ,Numeşte şi revocă pe primul-mînislrli. >şi, aprobă componenţa guvernului, la propunerea primului-minis- tru; - . . .. - , î - : c) Numeşte şi revocă pe preşedintele Curţii Supreme ;de Justiţie şi pe procurorul general al republicii; d) Reglementează sistemul electoral; : e) Numeşte comisia de elaborare a proiectului noii Constituţii;.: .-“ 'v - - f) Aprobă bugetul do stat;- - ' : g) Instituie şi conferă decoraţii; , h) Acordă ^gradele de general, amiral şi mareşal, tre- cerea în rezervă şi rechemarea .în activitate a acestora; i) Acordă graţierea şi comutarea pedepsei ca moartea; ' ", j) Ratifică şi denunţă tratatele internaţionale; k) Declară stare excepţională, mobilizarea generală sau parţială, precum şi starea de război. în subordinea Consiliului Frontului Salvării Naţionale funcţionează Consiliul Militar Superior, care coordonea- ză întreaga activitate a armatei şi a unităţilor preluate’ -d e ja Ministerul de Interne. ; Ministerul Apărării Naţionale exercită comanda unică asupra trupelor şi mijloacelor de luptă ale ţării. . : Organele do poliţie si unităţile de pompieri — carc îşi ; păstrează toate atribuţiile specifice — se' subordonează ncmijlocit Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi con- siliilor teritoriale ale acestora.: " ' j Denumirea dc „IVIiliţio" se schimbă in „Poliţie". ; Art. 3.’ — Consiliul Frontului Salvării Naţionale este; compus din 145 m em b ri.! ’ .. Consiliul alege direct dintre membrii săi un birou exe- cutiv format din II membri şi anume; preşedintele con- siliului, un prim-viccpreşedinte, doi vicepreşedinţi, unse- cretar şi şase membri. - BiroUl executiv al Consiliului Frontului Salvării Na- ' ■ ţionalo exercită atribuţiile Consiliului în intervalul din- tro sesiunile acestuia. Art. 4; — Consiliul Frontului Salvării Naţionale îşi des- ! făşoară activitatea în sesiuni precum şi prin următoare* le comisii do specialitate; : - — Comisia de reconstrucţie şi dezvoltare cconomică; — Comisia organizatorică; ; —• Comisia constituţională, juridică şi pentru dreptu- rile omului; , — Comisia pentru tineret; — Comisia pentru politică externă) — Comisia pentru ştiinţă şi invăţămint; , — Comisia pentru cultură; - . — Comisia pentru «nediu şi ccliilibru ceologic; > — Comisia pentru minorităţile naţionale; — Comisia pentru administraţia locală. ’ Art. '5. — Preşedintele Consiliului Frontului Salvării ' Naţionale are următoarele atribuţii: — reprezintă ţara în relaţiile internaţionale; închcie tratate internaţionale;. .,. — numeşte ţi recheamă p© ambasadorii României în şî din străinătate: — primeşte scrisorile clo acreditare şi dc rechemare ale reprezentanţilor diplomatici ai altor statei — _ acordă cetăţenia română, aprobă .renunţarea Ia c e - tăţenie şi retrage cetăţcnia românăr .—> aprobă stabilirea domiciliului în România pentru cetăţeni ai altor state; , ; — acordă dreptul de azil; - ^ — aprobă înfierea unor minori, cetăţeni străini, de că- tre cetăţoni români, precum şt: infierca unor minori, ce* tăţeni români de cătrt străini. . . j ,x-.. . ' : Ari. 6. —■ In unităţile administrâtiv-teritoriale, judefe- ne, municipale, orăşeneşti şi comunale se constituie con» silii ale Frontului Salvării Naţionale, organe ale puterii locale, ierarhic subordonate Consiliului Frontului Salva* rîi Naţionale. ' Art; 7. — Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale au următoarea componenţă: - - ~ consilii judeţene şi cel al; municipiului Bucureşti, între 35 şi 51 membri; ; , — consiliile municipale între 15 şi 27 nierabri; .. — consiliile orăşeneşti şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, intre-II .şi 21 membri; — Consiliile comunale,' între 9 s i'15: membri. Consiliile teritoriale ,ale Frontului Salvării. Naţionale aleg dintre membrii lor an birou exccutiv^formşt din: un ^preşedinte, doi vicepreşedinţi, un secretar şi 3—5 membri, , Preşedintele Consiliului este -şi >preşedintele Biroului Executiv. -.-■•> - Art. 8. ~ Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale răspund pe plan local de organizarea şi des- făşurarea activităţilor economice, comerciale, de ocrotire a sănătăţii populaţiei, de învăţămînt şl cultură, edilitar* gospodăreşti,’precura şi de apărare a avuţiei poporuluî, dc ocrotirea drepturilor cetăţeneşti, de asigurarea lega- lităţii şi menţinerea ordinii publice în unităţile admi* nistrativ-teritoriale în care sînt constituite. In exercitarea atribuţiilor ce ie revin, consiliile terito- riale adoptă hotărîri, care sînt luate cu majoritate sim- plă-a voturilor membrilor acestora. Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale îşi desfăşoară activitatea în sesiuni, precum şi prin comi- sii de specialitate.' , - Aparatul propriu al comitetelor şi birourilor executive ale fostelor consilii populare, ccl al organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat, precum şl ale in* stituţiilor social-culturale locale, îşi vor desfăşura acti- vitatea în actuala lor structură. Art. 9. — Numărul personalului şi structura aparatului Consiliului Frontului Salvării Naţionale se stabilesc de către biroul exccutiv al accstuia. Art; 10. — Sînt şi rămîn dizolvate toate structurile do> putere ale fostului regim dictatorial, i CONSILIUL FRONTULUI SALVĂRII NAŢIONALE ' Decrete ale Consiliului Frontului Salvării Naţionale' (IN PAGINA A VIII-A) * ,

Upload: others

Post on 26-Feb-2020

6 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: l o n a r e a - CORE · - nefastei dictaturi a clanului Ceauşescu, " eliberaţi de cătuşele ce i-au - înlănţuit pînă acum, împiedicîndu-Ie zborul, liber spre adevăr şi

In această frumoasă şi complexă mişcare de elibera­re, pe 'care.q numim, cit credinţă şi ardoare REVOLU­ŢIA; noastră, s-au conturat şi sc cristalizează atitudini diferite. La ' Revoluţie a" participat foarte multă lume, dar-nu toţi. Unii au ieşit în stradă cu riscul do a prinii «a glonţ în cap. Mulţi nu rămas în" casă şi au privit pe geam in stradă sau, din 23 decembrie, au urmărit eveni­mentele la televizor. Nu comcntez atitudinea lor, Pru­denţa e considerată dc mulţi o virtute.

Ş-a mai spus de alţii, o repetăm, că adevăratul carac­ter al omului ’so dezvăluie în momentele esenţiale. Aşa şj acum. Zilele de foc au trecut, însă. Cc se în- limplă acum? Cei m ai mulţi oameni, dezorientaţi '{ni* meni nil ştie cum va arăta viitorul) s-au dusla locurile de muncă, unde-şi fac datoria. Dintre aceştia, ciţiva ri-aii avut: vreme nici măcar să se uite la televizor» A - flau ,dc ‘ lîi’ ceilalţi en se întîmplă la Bucureşti.

In majoritatea unităţilor economice, lumea s-a pre­zentat la lucru, în primul rînd pentru a munci. După

informaţiile pe care le deţinem din cîtcva întreprinderi.' (presupunem că fenomenul este specific tuturor), 's-a mai întîmplat ceva. Oamenii muncii vor să facă poli­tică, să-şi; aleagă comitete, şi comisii, să sc'constituie in sindicate libere. Este firesc. Sâ nu uităm, insă, că botă ' virile adoptate de actualele organe recunoscute ale pu­terii din România — Consiliul Naţional al Frontului Salvării Naţionale şi Comitetul ' judeţean al Frontului Salvaţii;-.Naţionale prevăd; menţinerea şi recunoaşterea conducerilor '.-administrative existente. -Deocamdată.’ ‘ V : Problema principală q reprezintă contestarea vccliilor conduceri, îneepînd cu directorii şl 'terimnîod cu mai­ştrii şi şefii de echipe. Nimeni im'întruneşte unanimi­tatea. Mai ales dintre cei care au condus. Poate că pes- : te cltva . timp vor fi nemulţumiri şi faţă de cei ce ni ; se par mâi buni acum. Omul greşeşte,'mai cu seamă atunci cînd este silit să ia decizii. ' 1 ■

Astăzi nu este încă ora răfuielilor, a judecăţilor.'Sîn tem bulversaţi dc prea multe evenimente, încă nu ştim

să faccm politică. Răzbunarea pe ccl ce au condus nn înseamnă politică. Singurul lucru pe care îl putem fa* ce pentru popori pentru viabilitatea revoluţiei este MUNCA. Nu yoin putea trăi din ajutoarele venite din străinătate, nu ne păstrăm astfel demnitatea naţională,: De aceea, cea mâi mare dovadă de patriotism, iicutn, este munca pentru popor şi ţară." \

Nu uitaţi că toate organismele de conducere sînt pro- vizorii. Acum munciţi şi,, cînd lucrurile se vor mal . 11-■

. nişti, veţi face democraţia aşa c-uin o doriţi,' Fără orga- nizarc, disccrnămînt,-acceptarea îiotărîrii majorităţii nu se poate împlini democraţia, - , ■

'.-.Producţia' materială este vitală pentru »• viaţă dem­nă. Nu submina ţi economia pentru răfuieli,', pentru pHta vechilor p o l i ţ e ! '

Cea mai bună politica, acum, este t\WNCA /n sprijl-' "nul REVOLUŢIEI! ■ '■ \

SI'. ■..:.

■'

B

EXPRESIE A OPINIE!. PUBIICE OIN JUDEŢUL

ANUL L NR, 7 VINERI

29 DECEMBRIE 19898 PAGINI t LEU

l o n a r e a

'' Frontul Salvării Naţionale s-a constituit şi reprezintă unirea tuturor forţelor, patriotice şi democratice ale ţării pentru răsturnarea clanului dictatorial ceauşist, pentru

/■conc.eatrarca aspiraţiilor celor mai;largi mase dc oameni aţ ţării îa o viaţă liberă şi demnă .şi cadrul afirmării -acestora. " ' ... ;- în scopul instaurării democraţiei şi libertăţii, al afir­măm demnităţii jsoporului român, s-a constituit Consi­liul Frontului Salvării Naţionale, ca or;;,-!o suprem al pu­terii de stat.

Consiliul Frontului Salvării Naţionale reuneşte repre­zentanţi âi tuturor forţelor patriotice ala ţării, dc toate categoriile' sociale şi'de^toate naţionalităţile.

l’entru realizarea unei societăţi cu adevărat democra­tice în tara noastră şl pentru asigurarea şi apărarea drepturilor fundamentale ale omului şi cetăţeanului, Pro­gramul Consiliului Frontului Salvării Naţionale prevede:” — abandonarea rolului conducător al unui singur par­tid si statornicirea unui sistem democratic pluralist de "uvcrnămînt; - .

-— organizarea de alegeri libere în cursul lunii aprilie;— separarea puterilor legislativă, executivă şi judecă­

torească în stat şi alegerea tuturor conducătorilor poli­tici pentru unul sau, cel mult, două mandate;

— restructurarea: întregii economii naţionale pe baza criteriilor rentabilităţii şl eficienţei. Eliminarea metode­lor administrativ-biroeratice de conducere economică centralizată, promovarea liberei iniţiative şi a competen­tei în conducercă tuturor sectoarelor economice;' — restructurarea agriculturii şi sprijinirea micii pro­ducţii ţărăneşti. Oprirea distrugerii satelor;.

— reorganizarea învăţămintului românesc potrivit ce­r in ţ e lo r contemporane. Reaşezarea structurilor învăţămîn- tului p e baze democrate şi umaniste;

—- promovarea unei ideologii umaniste şi democrati­ce, a adevăratelor valori ale umanităţii. Eliminarea min­ciunii şi a imposturii, statuarea unor criterii de compe­tenţă şi justiţie în toate domeniile dc activitate;

— aşezarea pe baze noi a dezvoltării culturii naţionale;— libertatea presei, radioului şi a televiziunii; trecerea

acestora în mîînile,poporului; '— respectarea drepturilor şi libertăţilor minorităţilor

naţionale şi asigurarea deplinei lor egalităţi în drepturi cu romanii; . ; . .„ , •• , .

— libertatea cultelor; garantarea liberei manifestări a credinţelor religioase;

— organizarea întregului comerţ al ţării pornind .de la cerinţele satisfacerii cu prioritate a tuturor nevoilor co- tidienc ale populaţiei României. In acest scop, sc va pune capăt exportului do produse ngroallmcnlarc şl sc va re­duce exportul dc produse petroliere, acordîndu-sc priori? late satisfacerii nevoilor de căldură şi lumină ale oa­menilor;

derne nepoluante;— întreaga politică externă a ţării va servi promovă­

rii bunei vecinătăţi, prieteniei şi păcii in lume, integrîn- du-so în procesul de constituire a unei Europe unite, ca­sa comună a tuturor popoarelor continentului.

România va respecta angajamentele sale internaţionale şi. îh primul rînd, cele decurgînd din Tratatul de la Vâr-şovia şi din Acordurile de la Helsinki.

în realizarea scopului şl programului său, Consiliul Frontului Salvării Naţionale deerctcază:

A rt L Numele ţării este România. - Fmrma de guvernămint a ţării esic republică.

Drapelul, ţării este. tricolorul tradiţional a r României avînd culorile aşezate vertical în următoarea ordine, por­nind dc la lance: albastru, galben, roşu.. Art. 2 — Consiliul Frontului Salvării Naţionale, ca or-.

- gan al -puterii, are următoarele atribuţii: .7 a) Bnite decrete cu putere de lege şi decrete; acestea ,se adoptă cu majoritate simplă de Ş'Oiudi ale ine^ibrilor ■ Consiliului şi se publică în Monitorul Oficial; : < .' o

b) ,Numeşte şi revocă pe primul-mînislrli. >şi, aprobă componenţa guvernului, la propunerea primului-minis- tru; -. . .. ■- , î -

: c) Numeşte şi revocă pe preşedintele Curţii Supreme ;de Justiţie şi pe procurorul general al republicii;■ d) Reglementează sistemul electoral; •: e) Numeşte comisia de elaborare a proiectului noii Constituţii;.: .-“ 'v - ■■

- f) Aprobă bugetul do stat;- - ' :g) Instituie şi conferă decoraţii;

, h) Acordă gradele de general, amiral şi mareşal, tre­cerea în rezervă şi rechemarea .în activitate a acestora;

i) Acordă graţierea şi comutarea pedepsei ca moartea; '", j) Ratifică şi denunţă tratatele internaţionale;

k) Declară stare excepţională, mobilizarea generală sau parţială, precum şi starea de război.

în subordinea Consiliului Frontului Salvării Naţionale funcţionează Consiliul Militar Superior, care coordonea­ză întreaga activitate a armatei şi a unităţilor preluate’

-d e ja Ministerul de Interne.; Ministerul Apărării Naţionale exercită comanda unică asupra trupelor şi mijloacelor de luptă ale ţării. . :

Organele do poliţie si unităţile de pompieri — carc îşi ; păstrează toate atribuţiile specifice — se' subordonează ncmijlocit Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi con­siliilor teritoriale ale acestora.: " ' j

Denumirea dc „IVIiliţio" se schimbă in „Poliţie". ; Art. 3.’ — Consiliul Frontului Salvării Naţionale este;

compus din 145 m e m b r i . ! ’ . .Consiliul alege direct dintre membrii săi un birou exe­

cutiv format din II membri şi anume; preşedintele con­siliului, un prim-viccpreşedinte, doi vicepreşedinţi, unse- cretar şi şase membri. -

BiroUl executiv al Consiliului Frontului Salvării Na- ' ■ ţionalo exercită atribuţiile Consiliului în intervalul din- tro sesiunile acestuia.

Art. 4; — Consiliul Frontului Salvării Naţionale îşi des- ! făşoară activitatea în sesiuni precum şi prin următoare* le comisii do specialitate; : -

— Comisia de reconstrucţie şi dezvoltare cconomică;— Comisia organizatorică; ;—• Comisia constituţională, juridică şi pentru dreptu­

rile omului; ,— Comisia pentru tineret;— Comisia pentru politică externă)— Comisia pentru ştiinţă şi invăţămint;

, — Comisia pentru cultură; ■ ■ -. — Comisia pentru «nediu şi ccliilibru ceologic;

> — Comisia pentru minorităţile naţionale;• — Comisia pentru administraţia locală. ’

Art. '5. — Preşedintele Consiliului Frontului Salvării ' Naţionale are următoarele atribuţii:

— reprezintă ţara în relaţiile internaţionale; închcie tratate internaţionale;. .,.

— numeşte ţi recheamă p© ambasadorii României în şî din străinătate:

— primeşte scrisorile clo acreditare şi dc rechemare ale reprezentanţilor diplomatici ai altor statei

— _ acordă cetăţenia română, aprobă .renunţarea Ia c e ­tăţenie şi retrage cetăţcnia românăr

.—> aprobă stabilirea domiciliului în România pentru cetăţeni ai altor state; , ;

— acordă dreptul de azil; - ^— aprobă înfierea unor minori, cetăţeni străini, de că­

tre cetăţoni români, precum şt: infierca unor minori, ce* tăţeni români de cătrt străini. . . j ,x-.. . ' :

Ari. 6. —■ In unităţile administrâtiv-teritoriale, judefe- ne, municipale, orăşeneşti şi comunale se constituie con» silii ale Frontului Salvării Naţionale, organe ale puterii locale, ierarhic subordonate Consiliului Frontului Salva* rîi Naţionale. '

Art; 7. — Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale au următoarea componenţă: - -

~ consilii judeţene şi cel a l; municipiului Bucureşti, între 35 şi 51 membri; ; ,

— consiliile municipale între 15 şi 27 nierabri; ..— consiliile orăşeneşti şi ale sectoarelor municipiului

Bucureşti, intre-II .şi 21 membri;— Consiliile comunale,' între 9 s i '15: membri.Consiliile teritoriale ,ale Frontului Salvării. Naţionale

aleg dintre membrii lor an birou exccutiv^formşt din: un ^preşedinte, doi vicepreşedinţi, un secretar şi 3—5 membri,

, Preşedintele Consiliului este -şi > preşedintele Biroului Executiv. -.-■•> -

Art. 8. ~ Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale răspund pe plan local de organizarea şi des­făşurarea activităţilor economice, comerciale, de ocrotire a sănătăţii populaţiei, de învăţămînt şl cultură, edilitar* gospodăreşti,’precura şi de apărare a avuţiei poporuluî, dc ocrotirea drepturilor cetăţeneşti, de asigurarea lega­lităţii şi menţinerea ordinii publice în unităţile admi* nistrativ-teritoriale în care sînt constituite.

In exercitarea atribuţiilor ce ie revin, consiliile terito­riale adoptă hotărîri, care sînt luate cu majoritate sim­plă-a voturilor membrilor acestora.

Consiliile teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale îşi desfăşoară activitatea în sesiuni, precum şi prin comi­sii de specialitate.' , -

Aparatul propriu al comitetelor şi birourilor executive ale fostelor consilii populare, ccl al organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat, precum şl ale in* stituţiilor social-culturale locale, îşi vor desfăşura acti­vitatea în actuala lor structură.

Art. 9. — Numărul personalului şi structura aparatului Consiliului Frontului Salvării Naţionale se stabilesc de către biroul exccutiv al accstuia.

Art; 10. — Sînt şi rămîn dizolvate toate structurile do> putere ale fostului regim dictatorial, i

CONSILIUL FRONTULUI SALVĂRIINAŢIONALE '

Decrete ale Consiliului Frontului Salvării Naţionale'

• (IN PAGINA A VIII-A) * ,

Page 2: l o n a r e a - CORE · - nefastei dictaturi a clanului Ceauşescu, " eliberaţi de cătuşele ce i-au - înlănţuit pînă acum, împiedicîndu-Ie zborul, liber spre adevăr şi

ADEVĂRUL ~ IN. LIBERTATE PAGINA 2

A P E Lc ă t r e t o ţ i i s t o r i c i i r o m â n i

In nr. 5 din 27 decembrie 1989 al zia­rului local Adevărul în libertate a apă­rut un Apel adresat tuturor istoricilor , tineri ai României libere, semnat de prof. Iancu Moţu. Conţinutul articolului

' respectiv cuprinde o mărturie de credin­ţă- şi de conştiinţă nu numai a celui ce

_ l-a semnat, ci- a întregii bresle a tineri­lor istorici, care se simt, după căderea :

- nefastei dictaturi a clanului Ceauşescu, "■ eliberaţi de cătuşele ce i-au - înlănţuit pînă acum, împiedicîndu-Ie zborul, liber

■ spre adevăr şi' dreptate, frumos şi li­bertate. In toate manifestările lor de bună credinţă în slujba poporului,’ spre . binele ţarii şi al neamului, dictatura i-a împiedicat în profesiune, ca dascăli, ca cercetători, silindu-i să rostească lecţii, dintre care, multe, mai ales cele refe­ritoare Ia perioada contemporană, con­ţineau neadevăruri.

încheierea binevenitului articol cu­prinde hotărîrea tinerilor istorici să na mai permită niciodată şi cu nici un preţ repetarea unor asemenea profanări a

glorioasei istorii a poporului român, să respingă cu curaj asemenea lucrări, sâ' educe tineretul, la vîrstă fragedă a în­trebărilor şi căutărilor, în ideile nobile de adevăr şi dreptate, de libertate şi

.demnitate.Adresat tinerilor istorici, apelul poate

fi deopotrivă legămintul întregii bresle a istoricilor români, tineri şi , vîrstnici, clujeni, bucureşteni, ieşeni şi din toate celelalte oraşe ale României Libere, din toate .categoriile de şcoli, preuniversitare şi Universitare, ce îşi mărturisesc legă­mîntul de a sluji ţara şi poporul român, cultura şi civilizaţia românească, de a se integra cu întreaga lor ştiinţă şi con­ştiinţă în marea şi ireversibila revoluţie de libertate şi demnitate' ce s-a inaugu­rat,, cu jertfe şi sacrificii, multe şi mari, mai cu seamă din rmdurile tineretului pentru a nil se mai repetai niciodată vremurile de tristă amintire, apuse pen­tru totdeauna. : '

Acad. prof. Ştefan PASCU

IUBIM ŢARA ACEASTA.,.'Acum, du p ă ‘ Crăciun

' şi-n preajma Anului Nou, gîndul ne poartă spre a- ceia care, prin jertfa lor, au reuşit să adaoge lu­mii o ţară numită Româ­nia. O ţară pe care o iu­bim şi al cărei popor ne impune. Nici ţara,- nici poporul nu sînt de împru­mut. „ Ayn apărut pe acest pămint şi în mijlocul oa­menilor ce-l stăpînesc, ne vom ' stinge tot aici. Ce-ar mai fi de spus! Poate doar atît că puţi­nul pe care l-am făcut şi acela■ pe care l-am măi putea face, închipuie sin­gurul mod în care înţe­legem să' ne arătăm ata­

şamentul faţă de limba in care ne-am n ă s c u t P a ­triotismul? Ne vine greu să-l teoretizăm. Dar ne este foarte uşor să-l con­statăm in opera_ marilor scriitori români« uneori şi-n cîfe o definiţie, ca în aceea semnată.de Mihail Sadoveanu: „Patriotismul e dragostea pentru nea­mul tău, e faptă în folo­sul neamului tău, fie cu munca braţelor, fie cu munca 1 intelectuală. Pa­triotismul c cercetarea scăderilor de care sufe­ră neamul, e aşezare- mai dreaptă pentru cei care duc grqal vieţii, e; elibe­rarea poporului de cei ce

l-au ţinut în prejudecăţi şi somnolenţă servindu-î stupefiantele tiranilor. Pa­triotismul e operă pozi­tivă; face parte din do­meniul faptelor bune, . nu

. a vorbelor goale". f Fie ca simţămîntul nos­

tru de veneraţie faţă de• patrie să ne învredni­cească a rosti, cel puţin o dată în viaţă şi numai în gînd, ceea ce Mihdi Emi- riescu, cu otita îndreptă­ţire, a spus-o celor din vremea sa şi tuturor ~ce­lor ce se vor mai ivi pe acest pămînt: „Iubim ţara şi naţia română astfel cum n-o iubeşte nimeni,, .cum nimeni n-are puterea de a o iubi".

Virgil ARDELEANU

A P E L U LN. s ' ' . . =

pentru constituirea

Asociaţiei <le Ştiinţe PoliticeIn aceste momente istorice pentrp poporul român, în-

ţelegînd şi aderind la programul Frontului Salvării Naţionale, . - •

din dorinţa de a ne uni forţele pe care le avem pen­tru un studiu ştiinţific al - fenomenului politic, al pre­zenţei lui într-o societate civilă democratică, .■ ne propunem înfiinţarea acestei ASOCIAŢII care să repună în drepturile ei fireşti abordarea cu spirit şti­inţific a' politicii, să contribuie Ia afirmarea gîndirii ro­mâneşti în context european şi mondial.

Solicităm, în acest sens, toate capacităţile de cerce­tare, de publicare a rezultatelor, de promovare. a schim­bului de idei pe principalele probleme care preocupă ştiinţele politice de pretutindeni: sociologic politică, studiul comparativ al politicilor, axiologie. politică, fi- losofie politică, cercetări interdisciplinare, istoria gîn­dirii politice româneşti şi universale, doctrine politicte contemporane. - " - :

Asociaţia de Ştiinţe Politice respinge orice fel de dog­matism, de ingerinţe ideologice şi, detaşîndu-se de toate umilinţele trecutului, doreşte să-şi' jducă aportul la construcţia noii culturi naţionale, să-i unească pe toţi cei care, indiferent de naţionalitate, de profesia de bază, — dascăli,. studenţi, cercetători — aderă la acest nobil ideal. 'Cluj, la 25 decembrie 1989.COMITETUL DE INIŢIATIVA DE LA FACULTATEA DE. ISTOHIE-F1I.OSOFIE A UNIVERSITĂŢII CLUJENE

CfTĂTEHII CLUJENI!

VŞ; recomandam să ascultaţi postul de ra­dio Cluj pentru a fi la curent, cu comuni­catele. Comitetului Ju­deţean! al - Frontului Salvării Naţionale, de mare interes local.

Nu mai distrugeţi materialele de propa­gandă. Vom ajunge să nu mai avem pe ce ti­pări ziarul. Păţi _ zia­rul „Adevărul în li­bertate" şi rudelor şi cunoştinţelor dumnea­voastră, întrucît ofer­ta nu satisface cererea de ziare.

Nu mai denunţaţi, nu mai trimiteţi ano­nime. Nu s-a făcut REVOLUŢIE pentru a „turna". Schimbaţi-vă mentalitatea. Contea­ză părerea care, acum, este expusă în cadru organizat. Restul nu are valoare.

D E C L A R A Ţ I A

Comitetului provizoriu a l sindicatelor litiere din judeţul ClujSindicatele din judeţul Cluj se decla­

ră de acord şi aderă în totalitate la ’ Pro­clamaţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale pentru realizarea căreia 'vor acţiona cu toată energia.

în acest scop declarăm următoarele:1. — Comitetul provizoriu a! sindica­

telor libere din Judeţul Cluj va acţiona pentru înfăptuirea Programului Consi-f liului Judeţean Cluj al Frontului Salvă­rii Naţionale.

2. — Comitetele provizorii ale sindi* catelor - libere din teritoriu, - din între­prinderi şi instituţii vor acţiona ln con­sens cu măsurile stabilite de comitetele Frontului Salvării Naţionale pentru des­făşurarea normală ■ a activităţii de pro­ducţie şi rezolvarea problemelor "sociale din unităţi.

3. — Bunurile materiale ţi fondurile

financiare rămln ln gestiunea sindicate­lor libere, care vor asigura integritatea şi securitatea acestora.

4. — Din fondurile disponibile, fiecare sindicat liber va hotărî sumele ce vor fi virate In contul „Libertatea 1989“ şi vor acorda ajutoare materiale familiilor care au avut în această perioadă pier­deri de vieţi omeneşti şi pagube mate­riale.

5. — Sindicatele libere din întreprin­deri' şi instituţii se vor ocupa de sărbă­torirea pomului de iarnă. .

6. — Sindicatele libere vor acorda tot sprijinul asigurării pazei avutului ob­ştesc. 'Cluj-Napoca, 26 decembrie 1989.

COMITETUL PROVIZORIU JUDEŢEANAL SINDICATELOR LIBERE CLUJ

X

m i

Q Parohia Ortodoxă „Sfinţii Arhangheli"

' Dîmbul Rotund a depus pentru ajutorarea celor loviţi de gloanţele ne­dreptăţii suma de 50.008 lei. Totodată, familia lui Mihai Ţiclete, căzut în ciocnirite de Ia Cluj, a primit suma de U.300 lei.

0 Tot 50.000 lei a predat în Contul „Li­bertatea" şi Asociaţia sportivă CFR din muni­cipiul Cluj-Napoca.

( Cu o jumătate de milion de lei contribuie Ia această admirabilă acţiune şi oamenii mun­cii de la .Combinatul metalurgic din Cimpia Turzii.

^LIBERTATEA 1989”A Cetăţenii comunei

Aşchileu au donat pînă ieri 54.000 lei. Acţiunea continuă. ,

O Conferinţa CLUJ — organ al Bisericii Creştine Adventiste de Ziua a Şaptea din Ro­mânia —, cu multă re­cunoştinţă către Bunul Dumnezeu şi gînduri de împreună simţire pen-

_ tru victimele cruzimii dictatoriale, îşi exprimă deplina sa adeziune Ia

marile transformări so­ciale din ţara noastră, iar ca uh modest simbol al acesteia, în ziua de 26 ‘ decembrie a.c. a depus în Contul „Libertatea 1989“ suma de 50.000 lei. Am chemat cele 128 de Comunităţi ale Confe­rinţei Adventiste Cluj sâ dea dovadă de aceeaşi-, atitudine umanitară.

% Ţăranii din satul Buneşti, comuna < Min- tiul _ Gherlii, ca răspuns. la Apelul Frontului Sal­vării Naţionale au de­pus în contul „Liberta­tea 1989“ suma de 3000 lei, au colectat şi predat unităţii militare 01331 Dej 300 kg slănină.

Oficiul de presă al Consiliului judeţean Cluj al Frontului Sal­vării Naţionale trans- mite: ,

In - seara zilei de miercuri, 27 decem­brie _ 1989, preşedinte-; le Comitetului execu­tiv Provizoriu al Con­siliului judeţean al F.S.N., Dorel Vişan, s-a întîlnit cu reprezen­tanţi ai cultelor din Cluj. S-a discutat asu­pra situaţiei şi activi­tăţii cultelor religioa­se din judeţul Cluj, asupra modalităţilor de conlucrare între Consiliul judeţean al F.S.N. şK culte. Repre­zentanţii cultelor s-au arătat hotărîţi să spri­jine obiectivele Revo­luţiei, de primă urgen­ţă fiind asigurarea li­niştii publice, colec­tarea de fonduri, apro­vizionarea populaţiei, combaterea manifestă­rilor antisociale. ,Cu a- cest prilej, s-a stabilit organizarea ' periodică a unor atari • consul­tări şi întruniri cu scop lucrativ.

SINDICATUL LIBER AL ÎHIVAjĂMÎIWTULOl DIN CLUJSindicatul Liber al în­

văţă mîntului din Cluj se constituie <~a un organism menit să apere interesele cadrelor didactice din în- văţămîritul preşcolar, gim­nazial şi liceal. \

Pentru ca şcoala româ­nească să-şi recapete/ va­lorile prin promovarea cinstei, curajului, drep­tăţii şi omeniei, ne propu­nem următorul program:

1 . Să veghem ca făclia omeniei, aprinsă de tine­ret, prin sîngele vărsat, să nu .poată, fi înăbuşită în cenuşa fricii, demagogiei, oportunismului. .

2. Sîntem pentru un în- văţămînt eliberat de orice dogmă şi ideologie im­pusă, pentru totală liber­tate J de conştiinţă.

3. Reînnoirea conţinu­tului şi formelor instrui­rii şi educării, eliminarea oricăror activităţi "politi­ce din şcoală, promova­rea dragostei, înţelege­rii, frăţiei între oamenii de orice naţionalitate.

4. Asigurarea : predării în limbile naţionalităţilor conlocuitoare, fără nici o discriminare, la toate o-

V Ă COMUNICAM:1. Consiliul judeţean. Cluj al Frontului Salvării

Naţionale îşi desfăşoară activitatea în clădirea din B-dul Lenin nr. 58, telefoane 16416 şi 13122.

2. Componenţa nominală a Comitetului executiv provizoriu a l Consiliului judeţean al Frontului Sal­vării Naţionale este în curs de definitivare, urmînd a fi dată publicităţii în primele zile ale lunii ianua­rie 1990.

3. Cetăţenii se pot adresa .cu orice probleme con­siliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale, iar la nivel de judeţ prin Colectivul pentru relaţiile cu cetăţenii şl problemele social-umanitare, la tele­foanele 16416 şi 13122, interior 265.

4. Cetăţenii judeţului se pot adresa organelor ad­ministraţiei de stat în soluţionarea problemelor spe­cifice activităţii acestora. ; '

5. La ghişeele paşapoarte, evidenţa populaţiei şi circulaţie s-a reluat activitatea.

biectele, la toate nivelele de învăţămînt.- 5. Revizuirea norm elor didactice, pentru asigu­rarea calităţii.

6. Elaborarea unui nou Statut al cadrelor didac­tice şi a noului Regula­ment şcolar, legat de n o . cesităţile şi aspiraţiile a c ­tuale ale tineretului con­temporan.

7. Relaţii deschise cu învăţămîntul european ş i mondial - (schimburi d e experienţă, de cadre d i­dactice, de elevi, perfec­ţionări în străinătate, schimburi culturale, etc.).

8. Instituirea unei co ­misii formate din repre­zentanţii Sindicatului li­ber al Invăţâmîntului, cu drept de control asupra activităţii- *Inspectoratu-• lui şcolar pînă la noile alegeri, ; pentru a se asi­gura respectarea Pro­gramului C.F.S.N.9. Apărarea drepturi­lor sociale ale cadrelor di­dactice.

10. Pînă la apariţia re­glementărilor legale, sa­lariul inginerilor şi maiş­trilor instructori să nu depindă de planul de pro­ducţie a l ' întreprinderii patronatoare; aceştia să fie consideraţi cadre d i-

. dactice.11. Incriminarea abu­

zurilor de orice fel.ÎNCHINAM e n e r g i aNOASTRĂ ŞALVARII

NAŢIONALE!

• Cine a găsit în data de 22 decembrie, ln cursul evenimentelor incendiare de la fostul Comitet jude­ţean al-P.C.R. un caiet de format mare, cu coperţi roşii de 200 file, pe care este scris cu litere . aurii COJOCARU EUGEN, este rugat insistent să sune la telefon 3-72-95. Caietul conţine studii importante de teoria ţi istoria artei Mulţumesc anticipat.

CETĂŢENII

Organizarea co­mitetelor Frontului Salvării Naţionale in întreprinderi şi insti­tuţii se face numai conform propuneri­lor Consiliului Naţio­nal. Ele există ţi pot fi ridicate de la se­diul Comitetului ju­deţean. Au fost tri- (nise Io iiîstituţiiV fn cax că nu au ajuns, ele pot fi ridicate de la sediul central.

Page 3: l o n a r e a - CORE · - nefastei dictaturi a clanului Ceauşescu, " eliberaţi de cătuşele ce i-au - înlănţuit pînă acum, împiedicîndu-Ie zborul, liber spre adevăr şi

PAGINA 3 = ADEVĂRUL - IN LIBERTATE

M I C A P U B L I C I T A T E

O V în d m a g n e to fo n n o u R o s - to v . T e le fo n 6-27-91, in tre o - re le 18—21. (21608) , '■

• V în d ap arta m en t c u 3 ca ­m ere Tn ca rtie ru l A n d re i M u - reşanu . T e le fo n 5-32-74, în tre o re le 18-19 . (21T76)

q V în d c o jo a c e , că ciu li, m e - sade,. îm b ră că m in te , Încă lţă ­m in te (fem ei, b â rb a ţi), perne d e p u f ş l p e rn e p lapu m e, pa ­tine, s ch iu ri; sca ră , te lev izor , pat p lian t, s a c i d e d o rm it. T e ­le fon 8-18-81, d u p ă m asă , (19364) ■

• V in d n e o cu p a b il aparta ­m ent u ltra cen tra l, gaze , tera­co te . In form a ţii te le fo n 8-18-89. (20216) . .. • ’ .

• V ind p ie se d e şch lm b P e u ­geot 404. In fo rm a ţii te le fon ,2-08-27. (21946)

0 C um păr m aşină d e tri­cotat P asap sau alt tip . T e ­le fo n 7-66-81. (21960)

O V în d m aşină d e tricotat T o iota cu ca rte lă . T e le fon 954/4-06-59. (21960/A)

« V î n d Lada ■50'). T e le fo n 8-35-01, o re le 14—18. (21962)

O V ln d c ă ru c io r c o p îl (lan ­dou şi sport) şi cun’ipăr fo to - tapete. T e le fon .«U nic 4-28-21. (21980) ' ’

• V in d pentru pretenţioşi apartam ent u ltra fin isa t, două ca m ere d ecom a n d a te , con fort, gara j, p ivn iţă ." C artieru l Z o ­rilor, te le fon 2-30-07, du p ă o - ra 17. (21988)

• V în d V erita s 360. T e le fo n 8-22-30. z iln ic 18—21. (21990r

• V în d b ro n z pudră , cu m ­păr ca sete fo to P o la ro id şl T a b ex . In form a ţii te le fon 7-62-03. după ora 17. (21991)

• V ln d co n v e n a b il aparta ­m ent 2 ca m ere şi d ep end in ţe . In form aţii te le fo n *-34-00. (21875)

• V în d D a ci* 1300 stare fo a rte bună . T e le fo n 1-73-57, după o ra 19. (21877)

• V tnd ca s e to fo n V H S m ar­ca „S a m su n g” n o u .. T e le fo n

'8-50-89. (21885) .• V ind D acia 1100.. pentru

p iese s cn im b . T e le fo n 4-15-12, în tre o re le 18—20. (22183) ;

• V în d L ada 1200, ra d io câ - seto fon S iem en s, ech ip am ent sch i. T e le fo n 3-09-42. (21771) -

• V în d sau În ch iriez urgent apartam ent * ca m e re co n fo r t I, ca rtier G r ig o re scu . T e le fo n3-87-20. (22972)

• V în d m a g n e to fo n K ostov . T e le fon 1- 21- 86. (22131)

• V ln d hol G e o rg e ,. b ib lio ­tecă , toaletă F e leacu l, v itri­nă, cu ie r S ebeş, fo to liu pat, m obilă de b u că tăr ie . T e le fo n3-76-54, z iln ic o re le 14—18. (22155)

• C um păr la m p ă red resoa re P h ilips 367 sau .. a sem ănător pentru în că rca t a cum ulatoare , Str. V asile L u p u n r . 18 C lu j, în tre o re le 15—18, B o rca Ion e l. (22051) i

• V lnd sem icu rsS sov ietică In stare bună . T e le fo n 8-39-63, z iln ic o re le 17—22. (21381)

• V înd ten slom etru abso lu t nou . T e le fo n 7-32-15. (21241)

• V lnd urgen t ca să fam ili­ală 3 ca m ere şi g a ra j, cartie ­rul G h eorgh en l. T e le fo n5-53-24. (21249)

• V înd costu m pentru m o ­tocicletă , n ou . T e le fo n 5-96-90. (21578)

• V înd co m p a c t ‘ d isc , cu m ­p ă r ca seto fon ‘ m o n o . T e le fon6-33-27, 8-81-09. (2158S)

• V ind sch iuri ..R u bin*. T e ­le fon 8-79-59. (21574)

• V înd c lă p ar i I.ange th er- m o nr. 37. C um păr ; s ch iu ri im p ort 170—180 cm . T e le fon 1-82-02. (21543)

• V înd b ic ic le tă m ed icală , te lev izor „ O r io n V T e le fo n3-28-84. (22158) '

• V înd T v c o lo r „E lcr o m * şl ca seto fon P la yer- o r io n "VHS. T e le fon 7-77-28. (21635)

• V lnd m ob ilă d orm itor D 10, nou ă, lem n solid , s cu lp ­tată întarse, fo a rte fru m oa să . Fam ilia M old ova n Pa\*ei; str. Crlşan nr. 14. T e le fo n 967/ R-04-72, 'o ra şu l A bru d , Judeţul A lb a . (21734)

• V ln d co n g e la to r şl sch iuri R ubin 1,20 m . T e le fo n 8-74-97, dună ora 16. (21729)

• V înd ca se to fon VH S „ T a - n o y 1500“ cu te lecom a n d ă . Te­le fon 1-27-07, d u p ă ora 17. (21731)

• V în d apartam ent 2 ca m e­re, lîngă stad ion , din că ră ­m id ă , m otoc ic le ta t j 350. T e ­le fo n 6-99-73, In tre o re le 18— 19. (21732)

• V ind ca se to fo n V H S , n ou . T e le fon 1- 59- 88. (21863)

• V în d ca se to fo n V .H .S . „G o ld sta r” stare e x re n t lo n a - lâ . T e le fon 3-76-73. (21743)

• V în d ce rg ă (ţo l) c ln tâ - reşte io k g lină , m aşină d e cu sut nou ă „N ico le ta * . in fo r ­m aţii te le fon 6-25-32. (21709)

• C um păr s ch iu r i im p ort

170—180 cm . T e le fo n 5-99-57. (21826) • . ■

• v în d d orm ito r B rem en. T e le fo n 5-24-77. (21688) !

• V în d garson ieră c o n fo r t m ărit la . p reţ v con ven a b il.

; B -d u l L en ln nr. 133, scara t, eta j III , a p . 8. T e le fo n 5-80-75. (21834)

• V în d ca se to fo n V H S, NEC m od e l 1989 ş l casete in reg is -

' trate. T e le fo n 8-68-76, du p ă ora 20. (21837)

• V ln d ca se to fo n n o u VH S „ P h ilip s " , T e le fon 3-80-72 o - r e le 18—20. (21845)

• V în d p ian , ca lcu la tor , ln - te rfon , verita s 360, rob ot d e bu că tărie , cu vertu ri p luşate . T e le fo n .3-30-86. (21814); • V în d apartam ent 2 ca m e­re ş i g a ra j, T v co lo r , ca se to ­fo n V H S, str . GH. D im a n r . 2,

, Bc. V , et. n . ap. 49, te le fo n . . 12-76-21. (21902)* • V ln d p iese F ord T aunu s

17 m , m o to r 4 V . , T e le fon 1-72-54. (21640) '

• V în d In V im a M ică 119, M aram ureş, ca să cărăm idă , a n e x e . T e le fo n B u cu reşti 90/

.75-39-93. (236)+ V în d urgen t şi con ven a b il,

■ în D ej, cu sau fără p re lu a re : d e rate, apartam ent 2 ca m e­

re c o n fo r t m ărit. In form aţii z i ln ic , d u p ă o ra 18 la te le fon 952/1-33-70. (235)

• Suciu Ioan , com u n a V I - lşoara n r . 969, ju d eţu l C lu j, v în d p ian cu p lacă b ron z . (240)

• V ln d casă str. V asile L u­pu nr. 94. In form aţii te le fon4-81-90, z iln ic Intre o re le — 18. (21782)

. • V în d In D ej apartam ent d in că ră m id ă d ou ă ca m e re p lus d ep en d in ţe . Str. M iron C ostin n r . 11 (M ulatău ). I n -

_ fo rm a ţii te le fon D e j, 952/ 1-47-87. (22088)

' • V în d m aşină d e tricota t fineţea 5. S tr . D îm b ov iţe i n r . 41, b lo c D 8, ap. 37, ca r t ie ru l. A u re l V la lcu . (22082)

• V în d apartam ent d o u ă c a ­m ere , ca rt ie r M Snăştur. T e ­le fon 7-27-06. (22231)

. • V ln d b lan ă lu n g ă , n ou ă . d in n u trie , m ărim ea 44—46. T e le fon 5-57-71. (22270)

• V în d m aşină tr ico ta t B ro -- ther K H 555. T e le fo n 1-18-57.

(22266)• V în d u rgen t apartam ent 2

ca m ere d in că răm id ă cu p a r ­ch et, ca rt ie ru l M ănâştur, p reţ co n v e n a b il. T e le fo n 6-49-45, o - re le 17—1». (22205)

; • V in d ha ină b lzam şl a - p arlam en t 4 ca m ere , co n fo r t , etaj I, v is -ă -v ls d e c o m p le x „D ia n a ". T e le fo n 4-37-31.

: (22282), • V în d sa u în ch ir iez a p ar­tam ent c u d o u ă ca m ere , n e ­m ob ila t. T e le fo n 8-28-87. (22310)

• V in d v in d e struguri la p reţ co n v e n a b il. S tr . D o s to - ie v s ch i n r . 78/A. T e le fo n

, 1-39-27,. fa m . C rlşan.• V în d su fra ger ie „B o n a n -

za*. S tr. A lb ln i 107, te le fon4-04-24, In tre o re le 17—20. (22286)

• V ln d d e urgenţă m o b i l i . antică ş l garn itură - m ob ilă

„B o b îln a " . T e le fo n 8-61-74._ (22120)

• S ch im b casă fam ilia lă * cam ere , d ep en d in ţe , gara j cu3 sau 2 cam ere , co n fo r ţ ş l d i - derenţă . T e le fo n 4-82-90. (21695)

• S ch im b apartam ent 2 ca ­m ere c o n fo r t II, In G h e o r -

. ghenl, str. A lv e m a 67, ap. lin ia 32, cu s im ilar în M Snăş- tur sau o ga rson ieră co n fo rt. R e la ţii: te le fo n 6-19-21, d u p ă ora 20. (21705)

• S ch im b co n g e la to r cu te lev izor c o lo r . S u p ort d ife ­ren ţa d e preţ. T e le fo n 4-07-26, d u p ă o r a 17. (21631)

• S ch im b apartam ent 4 c a ­m ere u ltra fin isa t p lu s gara j — cu ca să , fa m ilia lă , sau v în d şi cu m p ă r . T e le fo n 3-58-16. (21862)

• C aut ga ra j pentru în ch i­riat p e term en lu n g . T e le fo n5-37-11, seara , sau 4-31-B6. (22210)

• Dau în ch ir ie ca m eră ul­tracen tra li la stu den ţi. T e le fo n 1-90-81, z iln ic . (22020) î

■ # A b ru d a n C orn elia , T a rta M inaela D ana, M ocan D orin a , M arlnca S orin , N a şca . G h e o r - g h e A le x a n d ru , A n gh el D ra ­g o? , P ă lâcean N elu , M agh iari Ioan , L u ca M anuela M ariana, D ob o ca n C am elia , p o p a C ar­m en , V la ş ln D ore l, M ftndraş M arcela , S u rd u can S o r in , [ lo ­ca A u re lia , D ragu Ionela , C o -

ralari Z o lta n C saba, F ren ţon i D ana A d in a , . S ta r jil Io s if , Y a h n y a S adr F rou m a a u d , C iu - p e M ih a i .A d r ia n , M atei I le a -

, n a , C ap îlnean C onstantin , L u ­c a L um iniţa,- P o p A lex a n d ru ,

* D ia con escu C am elia , C engh eri F lor in , C hlş D u m itru , K o u -

, - n o u p io t ls E frtra tios , "M ahrdad■ Y o u se fi, D u m itru C ălin B azil,

T ou b a n la r is M elentios, M a rln - ca ş ‘L u c ia R o d ica , Făt M ăria , A n d re ica A m im a A m ella , I g ­n at R areş, P o p a Anca F lo re n ­tin a , M oh am ed M ahsen M o u r - tad a , M old b va n O tilla ’ A m a lla , A n d ru ş O vid iu , T 8 r5 k C saba, C upşa Io a n ,, S a r o s i 'A r t h u r , R ad u D an ie la sa n d a , . M u n­tean E m ilia , L e v lţch i Io a n ,

• R us T ib e r iu , B o te A u re l, S h a h - . p a u r R adm ard , R usu S e p t l-

m lu , B a rb o u d is E varigelos , F eneşan D an iela , D am ian C. D an , is z la f P ers id a Ş tefan ia , B a la zs A ttlla , C otoară A n a Ioa n a , F a rc O vid iu y C ălin , L a - z ă r - S eptim iu C ălin , L em a M a y lm o n a , P e m e a ■ M arius, B reh a iţa I o a n a ,. ' B orz lu lla . M u reşan D or in , S h a h ria r D ashth l, J ager H erbert, P a - p a d o p u lo s G eorg iu s , S za b o I . . M ircea D or in , C herech eş L e - tiţia , I s o c G eorgeta , M u ntean uD . A d ria n , ş t e f C am elia, M o - s o r a Ion , T san ga ra k ls Ioa n n is , B aC lu A lid a , M ăgu rean C ălina , B ă la ş M o n ic a , M lhuţ C ristian , B zS ke D o m o k o s , T em eş O cta - v ia , N a d a y G y u la , C rlşan V a ­len tin , V an cea Ion V asile , I l i- e s cu D an, B ogd a n M ihaela , P o p a R o d ica : D aniela , A rd e - le a n u A d in a , Ileana C o lin a , . S tr îm b u Ş te fan S orin , M oissi N ata lia G a b rie la , T o fa n O ana C o r in a , C ristescu S im ona, P â ­ră u A lin , S tingă S ilv iu , F ă r- c a n e V io r ica , C lortea R adu S o r in , T o m a G abrie la , L u p u Io a n , C iu le i M lhalela, D ich i- s e a n u A n to n ia , G a m a l M a h - m o u d , A y a n A bd u lla h l, H iti- c a ş P u iu D ă n u t, R ăcăşan R e - m u s, C retan R em u s, P e treso D u m itru C o m e liu , M arina G h e o rg h e , G a le Ş te fa n , B o r is M irce a , O rba n C saba, C ostea M ariu s , S ze k e m y e s L a sz lo , H o r j L iv ia , R usu M arcel, S a - v a R o d ic a A d in a , G e n czy - A - le x a n d ru Z o lta n , M lha ly Is t - v a n . S tana M arius D rag om ir , O la G e o rg e , R uncan A d ria n , Isă ilă lu lia n a D aniela , M ir i- ş a n C arm en M ihaela , K a lu tz is A n a sta s los , B&guţ .I u liu Ş te - lian , M ânu F lorin . A d n a n H a - b a sh , R u sen escu L auren ţiu , M o ln a r R o d ica , B lscărean R a - lu ca , B a ld ov in C orina M iha ­e la , F e r e n c z J a n o s , B erm an A g n e s , C ad iş C ătă lin , > B ir o A d r ia n , T om a G a b rie la , Tar* cz a C saba, Isă ilă A na , M oş N ico la e C ălin , C heregi D ella , C iu ca ş D or in , P o p C arm en , T a şc u Ioana M aria , A n g h e - lo lu G e o r g e O liv iu , V âtcă D a ­n ie l, P u rce l V io re l, M ateşo l D la n a , I le Rodica^ H a id u c Ioa n C ristian , Stam ate S ilv ia , M u reşan S orin , M o ld ova n M a­ria n , S im io n C orn elia , S a n d o r S o r in D an, B lr o L a sz lo , J u - ca n C ălin , B u z le G avril, G o s - c h ln D an, M a rcu E lena, V in cz e K a cs o C silla, M oraru E len a ' M aria , B adea A drian O v id lu ,

-tu te a c s B ea tr lce , C h işe ' M ir­ce a , L u ca N ico leta , N icu M i­ha e la , B âtărceanu s im o n a , S a m oilă T u d o r , L isan M on ica , D u rlă D orin , C oş O vid lu , H o - m o k o s H elen , L iana D ana - B râ n zaş , B ab a A le x a n d ru , S ta n c lu D aniela , O ltyan L â sz lo , P a l C o m e i, M ă rin - cea n S im on a , V aipan D an , S z6 cs A g n es , D ea c C ălin, E r- d e ly i C silla, C ărean M irela j L u p u D eceba l, D avid G a b rie la , P re d a E m anuela , BHc H orea , S ăn tăm ărian A ngela A d e la , H a lzer R âu l, M eseşan V asile , G & nczl Ild ik o , Ţ ib rea C ornelia M on ica , Comşa_ Zaharia , B o -

■ n ea Ioa n , R adu ’ M arius, O p rea M arlnela , P o p C ristina, L igla C ăp iln ean A lin , D rum a S tr u - ga riu D aniela Iose fln e , S o u - zan B ak i M ajeh , D u nca L ilia - n a M aria , Ttom ănu M arius C ă-

■ lin , S cr id o n T u d or , D ea c V a ­s ile , Jam al Fath i K a rou t, : S tro e D an iela , R abeh Abeel, O rgorilc lu c D ănuţ, G h eorgh ieş M ire la , G a li S an dor, Ia cov iţâ M ire la , G rad L ig la , S tanciu I lean a , K ism a rja i Eva, L e ch _ O v id lu , ' A n ton V alentin , P â - trăuş Ioa n , R oşea S ab in , B an C orin a M aria , M ustaţă L u cia p ie rd u t leg itim a ţie d e b ib lio ­t e că sau ca rn et d e stu den t. S e d ecla ră nu le .

• S za b o M ihai, C âtinaş V io ­re l, B alasz M ihai, P a l Istvan P e te r , B u rcă V asile , B ă la ie M ă rlu ca , I la ja A n a , A u re lia C ristea , P e tr lo C ălin Io a n , T a n ta V io re l, P ă cu ra r N tcu - la e . P o p L iv iu , P od ln a A d rian , D ă ră b a n D an iel, G rad V asile , T u rg y a n Ş te fa n , P o p L iv iu , W a g n e r L co n a rd , Sas V a s ile , S tâ n e scu A u re lia n . B uzat A n a , A d llca n V irg il, Ju lean D or in S , D o c z i F eren cz , C lon ga rd l E - m llia , M ech iş V iore l, D u ca M aria , Z a m b o E dita, D eaa S u sa n a , M ercea n R a flla / B o - n lş Maria, SpStaru Lucian

V asile , D ani G h eorgh e, Bagyo, F loarea , G alatan Ioan, M arcu T ra ian , G rlgoraş A ngela , K itta , C lara, C im pean A lexa n d ru , F abian F elicla , T a loş Ioan , A n d re ica M ihail, V ădan A li ­na, B reto iu O lim piu , Ţ lc lea D ânllă , M ilvard Ion , M old o­van R âu l, B ăican V asile , H e- d eşlu Ioa n , H oţ V asile , H ă - dăreân - N ico lae , B altag C lău - d iu , R ogoza n V a s i le ,, S tancuţ V ior ica , B am bo C ristian, B a rc - sai T ib o r Jen8, S u clu C ornel A d in , G liga P etru , B a l Ioan , A vra m Io a n , R usu V asile , D u m bravă D an, S llagh l C o r -

, n e l, P aşca lău A u re l, R itzel K inga Ingrid , Laza S em ida , S telll V ic to r P aul, P o p M a -

■ ria , M ărginean M arcela , T oth Ilean a, P oru m b S im ion , V i- z iteu Constantin , S am son V a­len tin , V ădan S ilv ia , M oga A u re lia , V arga A rp a d , M old o ­v a n O tlliu , N egrea R o v in d , B u tyk a Istvan , B uzan V asile D an , S op ora n In d re i, M ihăşan N ico la e , S op oran S im ion , V aida C ristian , C o rd o ş R o d i- - ca , L u n g M ihai, P a le o ca S i­m ion , G liga S orin , T u şa D ă - n ilă , B orşan Ioa n , T ă ta r N a s- tasla, C ion toş O vidlu S orin , H encz Tlona, C ulda E caterin a, T r ip o n D elia E leon ora , V a s i- le n iu c M aria , R ăcăşan Ioan ,

' C hira L azăr, M old ova n C ris- lln a , E gresl V asile , p o p M l- h a l. M atei C laudta . Iustin a, Z irb o E ugen , F ârcaş iu C ar­m en , P intea S ilv ia , B ra i A tti- la, M incu L iv iu , C h iorea n E u­gen , P esca ru A n d re i D orin , Câtană D orel, S u ciu G a b rie la , S lm b oa n Ios if, S im u la P e tru , Cheţa ş te fa n ia . C hita Ioan , A d am Ioan , R ăd u lescu M ircea V asile , B o n d o r B orisca , T u r - d ea n V asile , N ogh l G h eorgh e , B agan eri Ileana, E ke ş te fa n , L u d u şan D orin , B lid a r G h e o r­gh e , T a k a cs R om u lu s M arcel S im o " Ilean a , V arga G y u la , H a clcu A lex a n d ru , T a k a cs A - lex a n d ru , H lrţ L u cia , FU18p O lg a , C r isto f A le x a n d ru , R ad H orea , M old ova n V asile , H orga Ioan , M old ova n C o n s ­tan tin , S za b o F ra n cisc , H o - d o ş L u cian , R us S im on a M o ­n ica , K is Sanda M anu ela , M ie G a b rie l S telian , Izsla k y E m 5 - . k e E rzsebet, M isâreş D oina . C o c lş M arin , O la ru ,A u re l, L e - ; ch in ţa n V asile , A lton ea n R e - m u s-D a n le l, M orar R oza lia , F e le ca n S im ion , D S bălan V a ­ie r , C oro l Ioan , T u şa Ioa n O v id lu , T asnadi Istvan , C ăr­b u n a rii C onstantin , C rlsturean A le x a n d ru , S ip oş D ore l, B id o jVlelania, Sălăgean Io a n , N a gy C ătă lin ă, p ierd u t leg itim a ţiile d6 serv ic iu . S e d ecla ră n u le .

• K arpat F ran cisc, M u reşan R adu Ioan , B adea G h eorgh e , L a ză r C o m e i, M ocan A le x a n ­d ru , Ţ icu d ea n A u gu stin , D an M arian , P escaru A n d re iu D o ­r in , B ercean A le x a n d ru , K ls E m e st, Iak ab A na , F oga ra sl E ca terin a , p o p M ariana , Ilea M agd a len a L id ia, N a g y R o - b ert , C osm a O lim pia , G o la E - len a , O lteanu R oza lia , P rod â n T lo r in , H oza N astasla , R us L iv iu , B o b A n ton , Z u gsch w ert Ib o ly a , S u d u Ioan , Ia co b A r ­p a d , B a d S erg iu , Chlş P a u li- na, S tu pariu D arie, O ro ia n , Ioa n , V arga M argareta , B e r c - s e n l M ik jos , BIJi P arasch iva , G a l Iren H ajnal, B o b Ioa n , V a rg a M arinei, D ou d a O d on , B ălaş G h eorgh e , ş ila g h i A n a , M iron A n a , C hira A u re l, Ţ i - b re Iile Em ilian , S abău M aria , . C âm pean A na , C rlşan B r in - d u şa , S epsi C saba, s ta n c a M aria , A d orea n M ariana, B a - k o G r ig ore , C ătinean Firuţa , H usâu D aniela , T a n d ea D a ­n ie l, C ăldăraru Ioan , H lbiţ Ioan , M areş A rp a d , S a la m o n C saba, G a v rilă Ioan , F atol D oina , M aghiari A lex a n d ru , D ar C ălin , K S ros foy F ran­c is c , S u ciu V a s ile D ore l. O şan V a ie r V io r e l, B alin t M arian a , G am ba Io s if, S zanto A le ­xa n d ru , P o p N icolae , A ş ch l- -

) lean V asile , M iha ly Ş tefan , P ostescii io a n D an, R ad M ă- rioara , U ngur G avril, P riin ean A d rian , P etrică Vasile^ C lu - b ota riu D u m itru , P o p J o zs e f, C rlşan M on ica , "Mariş Ioan , S zto lk a A lexan d ru , M oca G a ­v r il, S ar ik M ariana, P a şca lă u A ngela , C igher V iorica , F orn a T eofJl, R otar A na , P o p M aria , P in tea E lena, p o p a Ion , lo n a ş M agda , T u rcu A n d re i, B o ro ş G h lţă , A n d on e V iore l, H oca F lo r ics . C slk l S an d or .L eon e , S za b o V asile , P e ter A rp a d , T o th t lon k a , T o m o ş T ra ia n , N e m e ş ' T e o fil , B anu R o d ic a , M u reşan V iorica , S za b o F e - „ ren ez. R u s Ioan , S zek ell HaJ- n a lk a , P orc lşa n u L aura , S u - cu p u rd e a n V asile , C h lcln aş L iv iu , Jak ab M agdalena , C re ­ta M aria , F edescu M aria , V a r ­g a E len a, G o n d o sch l E va , B o - to ş A n a M aria , S za k a cs A n a , R usu D an C alus, S to ica P etru Ioa n , Dulam ft C ostel, G e o r g lu P a rten ie , R oşea- G h eorgh e , M u ntean V asile , U lfă lean A n l- sla , V ad a s G h eorgh e , R ad N i­c o la e , PIScintar L e on tin a .Varga Arpad, Capra Alexan­

d ru , ^ F i l ip .G h .io a n , P o p ,E c a - , terina, c a r e ja H orea , O loşu - tean C orn el, C h io re a n A n ica , R om a n o l t e a M o n ica , F eşn ic V asile , L u ca c lu A d in a , P a n y V as L even te , M ă rcu ş Iullu , C ob lişan Soriri, K iss Zoltan , C hişu G yO rgy, C rişan N icolae , C otîrlă M on ica . P o p Jen ica , . B u fn ea D an iela , N e ch ita Sm a- randa, D ord a i M aria M on ica , G o m b a r F ra n c is c , L iţâ M ir­cea , Irim laş V io r ica , M ărluţă O livia , c s a la l A n a , B â lo Iu - liu , M îrza E lisabeta , • B o ro ş E va, E lek es Jan os, V asian A - driana , B a log h M artin , S ă lă - Jan F elician , K o v a cs G abrie l, C hendrean D elia , M old ovan A d a lb ert, Ir im ieş E m il, M ol­d o v a n T ib eriu , In d re i D orin , B o ro ş M ariana , R e m a n E ugen, p o p Ioa n , C iaga M aria A u ­rora , B ij l V irg in la p ie rd u t le ­g itim a ţii d e s e rv ic iu . S e d e ­c la ră n u le . -

• F ăgărăşan S usana p ierd u t co n tra c t d e ' In ch ir ie rg nr. 37807/1 au gu st 1980, e libera t de IC R A L C lu j. II d e c la r nu l, . (22281)

•> G reo G a v r il p ie rd u t au ­toriza ţie „ p ic t o r ta b lo u r i" nr. 1355 e libera tă d e C on siliu l , p o p u la r C lu j. Q d e c la r nu lă. (22279)

• R usu R oza lia p ierd u t ca r ­net m em b ru c o o p e r a to r „ A l i ­a n ţa " n r . 26337/05172398. 11 d e ­c la r 'n u l .: (22111) '

• V ag n er M aria p ie rd u t ca r ­n et „A lia n ţa * . D d e c la r nuL (21710)

• R us L iv iu p ie rd u t au to ­rizaţie seria 8 nr. 90788/437 p en ­tru co n fe c ţ io n a t p lase ş l sa* co ş e , e liberată d e C onsiliu l p o p u la r co m u n a l R iş c a . ' S e • d e c la ră nu lă . (21691)

» L uduşan N a stasla p ierd u t ca rn et d e „A lia n ţa * . II de-'" c la r nu l. (21498) .

• O nacă Ioa n p ie rd u t c a r - - met d e m e m b ru „A lia n ţa * nr." 24898 c o d 04150971. II d e c la r nuL (21702)

• M ureşan A n g e lin a p ierd u t c o n tr a c t n r . 33081 e lib e r a t d e IC R A L C lu j. 11 d e c la r n u l. (21245)

- • D o rob a ş S a n d o r p ierd u t ca rn e t m e m b ru c o o p e r a to r A - H an ţa 26557/01042075. H d ecla r n u l. (21460)

• R ostaş Io a n p ierd u t au­toriza ţie d e m ic m eser ia ş p en ­tru s ite ş l În ca d ra t tab lou r i, e lib e ra tă d e C o n s iliu l p o p u la r a l co m u n e i S S n p a u l. O d ecla ­răm n u lă . (21516)

• P op a M aria p ie rd u t ca r­net părţi s o c ia le se r ia 1983 _nr. .191 e lib e ra t d e I .E .E .L J J . C lu j.11 d e c la r n u l. (21118)

9 B o ca D a n ie la p ie rd u t c e r ­t if ic a te m e d ica le e l ib e r a te ' d e S pita lu l M ilita r C lu j s e r iile SI nr. M M 626293. ^Le d e c la r nu le . (21291)

• P ra lea G . P a n te lim o n str. R ăşin ari n r . 1, a p . 11. so. I, eta j III. p ie rd u t co n tra c t în ­ch ir ie re . n d e c la r n u l. (21283)

• P ierd u t CEC c u lim ita d e sum ă d e la 083976 — 086000. S e d e c la ră nuL (756)

• N a gy R o b e r t p ie rd u t c e r ­t ifica t d e În m a tr icu lare n r . F 046975. H d e c la r n u l. (21.758)

• V arga Iren p ie rd u t ca r ­n et d e cre d it „A lia n ţa * , n r . 05231151. II d e c la r n u l. (22160)

• S ech eli C orn e lia p ie rd u t ca rn et .A lia n ţa * n r . 06181612.U d ecla r nu l. <22134)

• P eica n e a n a p ierd u t ş tam p ila C .T .C . sem ic ircu la ra n u m ă ru l 9. O d e c la r n u lă . (21233)

O D irecţia A p e lo r S om eş C lu j. p ie rd u t a u to r iza ţii d e fo lo s ir e a s ta ţ iilo r ra d io te - l e fo n ic e : C 549,'77; C 515,7!;C 547/77 c a r e se d e c la ră a u le . 041»

• N lcu la D a n ie la , B lă n a ru M anuela L llian a , C rişan B rîn - duşa, M arta B rin d u şa , C ris­tina E nache, L il lln F ra n c isc , S u ciu M arius, G a lia n ls H ris- tos, T e o d o re s cu V alentin , S za b o L even te , C ristea P o - p o v ic i C oduţa, S ă lă g e a n A n ­gela L ilian a , P o p M ih a e la , n e a C am elia , J ozsa C sa b a , T a n a - s ictu c A n ca , P o tra M on ica , J u n g e r R am iro , U n gu rea n u O v id lu , B u tu ce a n u C o rn e l, J ln ariu L ilian a , C rişa n N ico la e , . D ra g om ir E m ilia , B ă la n E u ­gen , T e o d o re s cu D u m itru , F is- ch e r A g n e s T e re z ia , V ădean G r ig o re , R u s M a ria , B asem D w eik , F a b ritiu s C ristin a C ar­m en , M attas ş te fa n , L ak atos P a l, M a reş V a s ile , T ă ta r L u ­c ia n , M u du ra E len a. C a d u c i A n ge la , L u lc ia n D o r in , G h e - m eş, S ch a h ria r D u sth l, E lb a s- san A b d a lla , B e r ln d e a n A - d riana , F a za k a s E m ese , Em ad M oh ’d F a y y a d , D ra g o s in L u ­c ia , C ă rcu H o ra ţlu , B â r s a n ' D iana M ihaela , S e c h e E llza. R u s Ioa n D o r in , R o şe a R adu

• G rig o re ,. T o r o k E va , D em ea H orea , c iu p e a A d r ia n R adu , M u ntean R a m o n a , C âm p ea n u R ad u C on sta n tin , M lh u ţ D a­n ie la , V a s ilo p o u lo s Ş te fa n os , B ru d a şcă G h e o r g h e S o r in e i, F e tlco Ioa n S e r lo ja , E nache A lin , P o p N ă sta n ca , K rizsan A n d re ta , T o d e a s im o n a , R ea-

teşan p lan a, P râ ilean u ' C lau- d la, F od or N aya, K ov a cs E- d lth, S cobea Cristina P aula, Anuţ&n D orin , A ndreea F lo ­rin, P op R oxana , T ârcolea Edit, Lăpuşneanu D orin , - R eu F lorica , M atefi Csaba, K iss Bartus Eva, L azăr Iulia, D esi Seulean, S an dor Sorin , M atiş Alina, H uda M ashlm H assa- nein, S im u M ircea D orian, Ursuţ Sorin Ioan , B aghiu H o- raţiu, Crişan Cristina A na , N egrei Cam ii, Hassan B lrer Elshierka, B ularcâ A drian , O rzea M ărloara, R om an M a­ria, C lndea ste la , M oldovan Corlria, S im ion R âzvan, Shahi- ca b le l R ahm u, B oca vlnlilâ Ioan , M anîu M ihai, Ahm ed A bu H alaw el H alaw ek, B ocoş Em anuela, R am zy Solim an Raşeu, D um itraş Carm en, Bshra H altan, P laton Cornelia , S im ion A lexandrina , G lodean R lta ,' Zah A delin , Câtinaş o - vld ia , K haled R asem M atork, Fasolă Puşa, P op Sorina. M in- zat Tatlana, B âm u ţlu ' Sorina Ileana, A brudan T eod or Paul, V ereş G yon gyver, G llyen Csa­b a F rancisc, L uca Mihaela, D enes O don , K ram ar Taras, M atei Elena, O prea Potra M a- rioara , R ebeleanu Codrin, G a - n ea Căliţi, N icu la Daniela, p ierdut carn etele d e student. S e declară nu le.

• S incere . con doleanţe conf.- d r. V . P ostolache In aceste c lip e grele . Seria I an VI. (21787)

• S întem alături d e un­ch iu l n ostru A u re l Câm ­pean In a ceste c lip e grele pricinu ite d e m oartea s o ­ţiei d ra g i. S in ce re c o n d o ­leanţe. N ep oţii T ra ian , M a- rloara şl N ico leta . (21786)

• L a crim i, flo r i şi un ul­tim om a g iu dragu lu i n o s ­

tru D Ă N U T C U G OR. S tanca şi N ein O fr lm .(22112)

• S în tem a lătu ri d e c o ­legu l nostru S toica A le ­xa n d ru In m area d u rere p ricinu ită d e m oartea ta ­tălui d rag . C o leg ii d e e ch i­pă de la „C on stru ctoru l* . (22119)

• U n u ltim om ag iu c o ­legu lu i ş l p rie ten u lu i m a­

io r rezervă NICOLAE O LA N U ŢA. F am ilia Radu. (22124)

• C alde m u lţu m iri tu­tu ror c e lo r ca re prin p re ­zenţă, f lo r i ş l te legram e flu adus u n pla* om agiu m e­m orie i bu n u lu i f l dragu lu i nostru Inginer- SAC IO V

ANATOI.IE , It. c o lo n e l re ­z e r v i . F am ilia d r . in g in er U rsa. (22125)

• Un ultim om ag iu adu­cem co loca taru lu i nostru GHEORGHE BRU D A ŞCĂ , d ecedat In urm a u n u l tra­g ic a ccid en t f i e x p r im i s in cere con d o lea n ţe fam i­liei Îndoliate. A socia ţia de locatari str. Io n C h ica II, C lu j. (22128) __________ __' • tn c lip e le dureroasei despărţiri d e iub itu l s&u soţ, co n f. d r . Ing. TR AIA N DAN IEL' GLIG OR. sîn tem alături d e co lega noastră căreia II transm item s in ­cere con dolean ţe şl o asi­gurăm de întreaga noastră com pasiun e. D iscip lina d e F iz io log ie I.M .F. (22287)

0 Dragă S im lna , sîntem alături d e tin e ş l fam ilia ta In m om en tele g re le p ri­cinu ite d e p ierd erea tată­lui drag . C oleg ii de Ia C en­tru l de C alcu l E lectron ic C lu j. (22289) ~ :

• A d u cem un p io s om a ­giu regretatu lu i p ro f.

VASILE- L A N G A , p ersona ­litate cu ltu r a li ş i apreciat cadru d id a ctic . Fam iliile C lem ente P la lanu , N icolae T rifo iu , T e o d o r T an co . (22290) : • -

4 U n pios om agiu ia trecerea In eternitate a d istinsului nostru prodecan co n f. d r. T R A IA N DANIEL a t .I G o n . A lese sentimente de com p asiu n e fam iliei. C olectivu l A telieru lu i de E lec tro teh n ică .. (22312)

• Un uttlm om agiu c e ­lui ca re a fost e™ *-

Ing. T R A IA N DANIEL - G U G O R , prodecan al Fa­cultăţii de E lectrotehnică. S incere condoleanţe fam i­lie i Îndurerate, tl vom păs­tra o veşn ică amintire. Consiliul pro fesora l al Fa­cultăţii de M ecan a lc i.(22294)

• D rag i Magdl, «Intern alături de tin e In aceste clipe grele. Colegii de la Oficiul de Calcul B J .A . T J1 . C lu j. (22291)

Page 4: l o n a r e a - CORE · - nefastei dictaturi a clanului Ceauşescu, " eliberaţi de cătuşele ce i-au - înlănţuit pînă acum, împiedicîndu-Ie zborul, liber spre adevăr şi

’ADEVARUL = IN LIBERTATE

M I C A P U B L I C I T A T E

^ Deces& com em oră rfe i

• U n p io s om agia t e l f i t a r t i f o i t m a rtie m m dască l K O R Y FBANCISC. E leva A ld e » Loredana. (22509) '• .

• L oca tar ii b locu lu i I de p e A leea T ineretu lu i trans­m it «În cerc con dolea n ţe fa ­miliei C rişan V ictor pentru p ierd erea m am ei dragi. (222(0) .

• S intem alături de c o ­leg u l n ostru M iliall M ăria In m area durere pricinu ita de d ecesu l tatălui drag. T ransm item s in cere c o n d o ­leanţe fa m ilie i Îndurerate. C o leg ii de la l ’ iese sch im b d in IJM.M.B. (22391)

• R egretăm p lecarea d in -■ - tre - n o i a cu m n atu lu i -

V A S IL E PE H ŞA . S in cere co n d o lea n ţe fam ilie i. F a­m ilia Ş tefan C iubăncan ţ i R egh in a . (22420)

0 P ro m o ţia din 1S67 a Fa­cu ltăţii d e E lectrom ecan ică anunţă cu regret Ineetarea prem atu ră d in viată a ce ­lu i ce a fo s t co leg u l ?i p r ietenu l d evota t, c o n f. dr. in g . T .D . GLIG OR. C on d o­leanţe fa m ilie i Îndoliate. (22504) ’ . _____

’# C opleşit ' 'de ' durere m ă d espart de bunu l m eu co le g , p rieten şl ora ade­vă ra t D A N U Ţ. N u te vo i u ita n ic iod a tă ! A ndrei. (22S04/A) '" ' ' ____

• S intem a lătu ri' dC fa ­m ilia in g . M anea P om piliu ln m area d urere p ric in u ­ită de d ispariţia eele i care a fo s t o nepreţuită soţie, m am ă şi prietenă DOINA M A N E A . Fam ilia dr. M ir- cea N anu lescu . (22502)

• Ca ad in că d u rere ln s u f le t . anunţăm încetarea d in v iată in singeroasa zi d e 21 d ecem b rie 15SS a iu ­b itu lu i nostru . tiu şi frate e ro u l SORIN EL DORINUL JU R JA , ln virstă d c 22 ani, Îm p u şca t 'm işe le ş te d e cr i­m in a lii ' ccau şişti ■ tn Piaţa L ibertăţii, student anu l UI Ia! T .C .M . seral, m uncitor la Z.M.M.R. „ÎS F ebruarie". V a răm in e veşn ic ln m e­m o r ia > noastră pentru b u ­n ătatea : ş i p u tern icu l său sim t a l d a torie i. M ulţum im d in . su fle t ru delor , p riete­n i lo r , co le g ilo r de m uncă şi d c şcoa lă , care prin p re ­zenţă , f io r i * şi cu vin te de m in g iîe re au fost1 alături d e n o i. P ărin ţii Iu lia n . şi A nastasia , frate lu liu .

0 D upă o lungă ş l grea su ferin ţă a trccu t in n e fi­

inţă V ALE R ICA EEEONORA GRIN DEAN in v irstă d e 61 ani. D urerea c e ne în cea rcă acum nu -ţi v a u m b ri n iciodată am in­tirea . V e l f i a lături d e noi. în h u m a rea v a avea lo c sim bătă 30 d ecem b rie 1989, ln com un a L u n ca M ureşu­lu i,. Judeţul A lb a , la o ră 13. F am ilia G rin dean . (22513)

fe S in cere con doleanţe fa m ilie i la p ierd erea ce le i

ca re a fo s t DU N A - B O B T N IK . L ocatarii din *tr. P a v lov ÎO/A. (22512)

• Cu a d in e i durere ' a - nu nţăm încetarea din via ­tă , du p ă o lungă şi grea su ferin ţa , in virstă de a n i, a scum pulu i nostru M (. tată, socru şi bun ic IO A N M IH A LI, Inm orm În­tărea v a avea lo c In 30 d e ­ce m b rie 1989, ora 12 de la lo cu in ţa defunctu lu i, din str . V alea Seacă nr. 33. In v e c i nem ing iiaţl soţia M a- ria , f iu l M arin , n ora A na şi n ep oata C arm en. (22391)

• A d in e Îndureraţi anim -- ţ lm Ineetarea din v ia ţă a scu m p ei noastre f iice şi m am e L IA P O P A născută F u rco v ic l d c 40 an i, din T u rd a . Înhu m area va avea l o c azi 29 d ecem b rie 1989, o ra 13 d e la capela c im i­tiru lu i T u rd a . P ărinţii şl f i ic a S tanca. (22102) ,

0 Cu a d in că durere » - nu n (ăm ineetarea din v ia ­ţă, d u p ă o scurtă şt grea su ferin ţă , a scum pei noas­tre soţii şi m am e L1V1A P O P ln al 40-lea an. In - m orm înta i-ca a avut lo c in data d c 22 d cccm b rie 1989, o ra 12 la cim itiru l din M ănâştur. Fam ilia îndure­ra tă : soţu l Ioan şi cop iii Călin, ■ L iana, F lorin. (22269)

• Cu durere In su flet a - nunţăm că s -a stins d in viaţi, b o n a noastră m am ă şi b u n ic i V IO R lfcA CIUCA, In vlrstă de 61 de ani.' tn - m orm in tares sim bătă, 30 d ecem b rie , fn - Z lm b or, Ju­deţul. S ăla j. F iica M aria eu so fu l V asile L iste ; ş i co p iii D aniel, D aniela , O vidiu . (22377)"

• .C u a d in că d urere ln su fte te le ,, noastre anun­ţăm , m oartea scu m p ei n oa s- t r e m a m e ţ i h im ici A N A ÎELCIU , tn virstă de 44 an i din satul .V o ivod en i. înnsorm tntarea are lo c azi, *9 d ecem b rie 1983,- o ra 13, tn cim itiru l CerdOş.' N u o v o m uita n ic io d a tă .' F iiea cu fam ilia . (224ţi)

• P ro fu n d îndureraţi a - nunţăm dispariţia scum pei noastre b u n ic i, m am e, soa ­cre IR IN Â - B O R D A Ş, n ă s ­cu tă 1ELCEAN, fostă p e n ­sion ară a Institutului O n­c o lo g ic . Inm orm lntarea are lo c in cim itiru l Central Ia30 d ecem b rie , ora 13. F a ­m ilia T rălcan . (22384) ’ ,

0 După o lungă ş l grea su ferinţă , a Încetat . din v ia ţă . scum pa noastră s o ­

ţie, m am ă ş l bu n ică M A R IA C R A cn iN V născută Irim ieş d in T ăuţ. -In m o r -

, m ilitarea va avea : Ioc In F ioreşti In data d e 30 d e ­cem b rie .. 1589, ora 12. S o ­ţul Ioan, fiica J e n ica ,, g i­n ere le V irg il, n ep oţii V ir ­g il şi i^tvjiiîa. (22415)

• Cu ad in că durere in s u f le t , anunţăm Încetarea din v iaţă, In data d e 25 d ecem b rie 1989 a m u lt iu ­b itu lu i nostru soţ, tată, b u ­n ic şi s ocru IOAN M A R IA N in" virstă d c 82 ani, p e n s io ­n a r C.F.R . Inm orm lntarea v a avea lo c tn data d e 38 d cce m b rie , ora 15 in c im i­tiru l Crişan;: Fam ilia în d o ­liată . (22417)

• Zgudu iţi d e durere , a - nunţâm ineetarea d in v ia ­ţă , la datorie , v ictim ă a terorii ceauşiste, a u n icu ­

lu i n ostru fiu FLORIN O ŞA N , in virstă, d e *0 ani, m ilitar tn te rm e n ,, apărînd scum pa libertate a p o p o ru ­lu i, ţ i . patriei, ln m orm in ta - re a va avea lo c In ziua de 31. d ecem brie 1SS9, ora 12 in localitatea Cetan, Judeţul C lu j. Fam ilia îndurerată ..

S CU ad in că d u r e r e : a - nunţăm Ineetarea d in v ia ­ţă ,. la 26_ d ecem b ric, a Iu ­bitu lu i nostru tată, bun ic, SOţ 'A U R E L M II1ALCEA,

d in G h erla , în virstă d e 64 de ani. înm orm ântarea are lo c astăzi, 29 d ecem brie , o ra 12 in cim itiru l din G h erla . C hipul liii b lin d nu-1 vom uita n iciodată . F am ilia îndurerată . (22497)

S -au îm plin it 3 ani de cînd a trecu t în veşn ic ie , n easem uita noastră m am ă şi bu n ică M A R IA A D E LA (V IO R IC A ), NICULESCU,

ce a ca re ne*ă dăru it prea ­p lin u l iub irii ei. L ipsa ei răm in e im ensă şi d e n e - în locu it . S ufletu l lu iM A M I a noastră ne că lăuzeşte In con tin u are . Ii ru găm p c ce i ca re âu cu n o scu t-o , au iu b it-o ş i au resp ecta t-o , să păstreze un m o m e n t d e recu legere . M arinella ., M o- n ica , M arcel, B od ica f i C ălin . : (22404)

0 O c lip ă d e ad u cere a - m in te , u n m om en t d e re -, cu leg ere pentru m inunatu l o m , p lin de cu flet ş i o m e ­n ie , c e l c e a fost scum pul

n ostru CONSTANTIN C RIŞAN , d c la a că ru i d is ­p ariţie , s -au scu rt 3 ani. F am ilia . (22192)

• Se îm plinesc 8 an i de c in d a trecu t In nefiin ţă

c e l care a fo s t A U G U STIN B ACIU . Nu-1 vom u ita n iciodată . F am i­lia . (22213)

• S -au îm plin it tre i ani d e la m oartea fu lgeră toare a , scum pulu i m eu so ţ ION RUS, zis FLOREA, d in M o- c iu . O d ihn cască -se In pa- c e . Soţia V iorica . (22487)

• Cu im aginea lu i ln su ­fle t şi In gînd adunăm toate am intirile Intr-un p io s om agiu la îm plin irea a 6 săptăm ini de la dure­roa sa despărţire de dragul

m eu fiu V ASILE POPTELECAN , 20 an i, c ă ­zu t la datorie . L acrim ile şi dragostea noastră 11 v or vegh ea som nul veşn icie i. T a in , Cornelia , Ioana ş l , fam ilia U răgănescu. (22317)

0 Cu m a re d urere nunţ «U ngerea fu lgeră toa re d in v ia ţă a scu m p u lu i mea Soţ FBAN DEŞ D U M lT B U - G ELU , tn v lrstă de m ani, fo s t Încadrat la F .T .T .B . Inm orm lntarea v a avea Ioc sim bătă , 34 decembrie 19*5, la orele I I , de la capela cim itiru lu i C entral. Soţia f 1 fa m ilia ' ad ine îndurerată .

# In aceste m om en te gre le , aparatul TE SA $1 c o n d u c e r e a ; coop era tive i „M o d a " sînt a lături d e c o ­lega E lena B uran greu În­cerca tă prin p ierd erea m a ­m ei sale d rag i. 0Q371)

# C adrele d id a c tice a le F acu ltăţii d e S tom ato log ie şi F arm acie îş i ex p r im ă regretu l Ia trecerea tn n e ­fiin ţă a c o n f . d r . ..Inginer D A N IIL 1 K A IA N G L IG O R , m em bru ' a l ' C onsiliu lu i p r o ­fe so ra l şi transm it c o n d o ­leanţe fa m ilie i Indnrerate. (22354) - - • ■■■

• tm părţăşim ' m area d u rere a Iui T u d or A c iu la p ierd erea ' m am ei sale Iu ­b ite . S in cere , con d o lea n ţe , fa m ilie i Îndoliate. Învăţă ­toarea ş i co le g ii din clasa a I lI -a B , Ş coa la nr. 2. (22370) .

9 P e această ca lc m u l­ţum im ce lo r ce au fost a - lă tu rl d e n o i ia ..m a re a durere, pricinu ită de d e ce ­su l scu m p ei noastre m a ­m e , b u n ic i ' ş i străbun ici A N A V A E G A , decedată. Ia22 d ecem b rie 1S89, in c o ­m u n a B orşa-C Iu j. S cum pa noastră m am ă, nu te v o m uita : n iciod ată . M orm întu l iţi v a fi strop it cu la crim i ş i a cop erit cu flo r i. C ei o p t c o p ii cu fam iliile lor. (223S7) : ■ ,

$ C olectivu l - . L iceu lu i p e d a gog ic a d u cc un p ios om ag iu ce lu i care a fo s t d irectoru l aceste i instituţii

m u lţi ani, N ICOLAE M O LD O V A N , şi si> a lătură fa m ilie i, îndurerate. ,

0 Cu in im ile îndoliate şi nem ărgin ită d urere an u n ­ţăm că In ziua de 27 d c ­cem b rie , s -a stins d in v ia ­ţă, ln vîrstă d e 46 d e an i, iu b ită noastră , soţie , m a ­m ă , soacră , cum n ată şi b u - . n ică CRISTOKEAN A N A .

In m orm ln tarea va avea. lo c sim bătă , 30 d e cem b rie , o ra 12, In c im itiru l C entral. F am ilia îndoliată .

0 C o lectiv u l F acultăţii d e F arm acie transm ite s in cere con dolea n ţe fa m ilie i d o c to r M ihai K o r y . pentru p ie rd e ­rea , tatălui d rag . (22263)

• F am iliei d r . M ihai K o r y s in cerc con dolea n ţe . P u iu P op escu . (22263/A)

• S in tem a lături de c u m ­natul şl u n ch iu l n ostru A u re l C im pean in m area d u rere pricinu ită prin p ierd erea - soţiei d ra g i. Cum nata M ina : ş i n ep oţii A lin a , P u iu , C renguţa, A lin , M tlgurel. (22262)

0 C onducerea F acultăţii d e - E lectroteh n ică , alături d e in treg person a lu l m u n ­c ito r îş i ex p r im ă p r o fu n ­du l regret la trecerea ln n e fiin ţă a c o n f . d r. in g . T .D . G LIG O R , p rod eca n al F acultăţii d e E lectroteh n i­că , exem p lu d e con ştiin ­c ioz ita te , dăru ire p r o fe ­s ion ală şi bunătate su fle ­tească , transm iţind fa m i­lie i g reu Încercate s in cere con dolea n ţe . (22302)

0 Cel e m a l s in cere c o n ­dolean ţe ş i Întreaga c o m ­pa siu n e fa m ilie i c o n f . d r . M ihai K o r y pentru .p ierd e­

re a tatălui iub it, p ro f . FBAN CISC .K O R Y . D r . M a­ria C ristea. (22130)

• S intem a lături d e c o ­lega noastră M aria -

T oth ezan tn m area d u rere pricin u ită d e p ierd erea fr a ­

te lu i drag R OM AN ; B U D IŞA N . C olectivu l C en­tru lu i de ca lcu l a l U n iver­sităţii. (22067)

• S in tem alături d e c o ­lega noastră E lena B oar in su ferin ţa p ricin u ită d e d e ccsu l .soţu lu i IOAN ln v irstă de 36 an i. C olegii de la A v ico la F ioreşti. (22039)

O S in cere con d o lea n ţe şi toată com p a siu n ea noastră fa m ilie i C osm a L iv iu greu Încercată prin p ierd erea

m am ei d ra g i V IO R IC A C O SM A. V ecin ii d e p e sca ­ra III, A leea N egoiu nr. 5. (21968)

• Cu tot su fletu l sin tem a lături de prieten ii noştri B od ica şl l .iv ln C osm a In aceste zile de d o liu . Fav m llia Dan ţ i Geta B ichel. (21970)

19 Sintem alături tn a ce s ­ta c lip e d e L fa m ilia c o le ­gu lu i nostru L iv in C ozm a la decesu l m a m e i cade «ră g i. C oleg ii d e m u n că Ce la U lJ U J t . „16 F eb ru a rie* , secţia I m o n ta j ţe n e ra L (1190) : ~

0 P ios om a g iu cu scru lu i BOStrn M IH A I A K M A N C A la trecerea ca în n e fi in ţ l . fa m il ia Ioan S n clu . (22161)

0 T ransm item s„: « in ce re con dolean ţe f l în trea ga s o a s t r i com p a siu n e c o le ­

gei noastre U o n ie a . . D ascălu la trecerea tn n e ­fiin ţă a tatălu i . e l ' <tr»g. C olectivu l « « m ateria l* c rom â togra flce . (21728) *1

0 s in ce re < con d olea n ţe co leg e i noastre M aria P o p la d eccsu l tată lu i - d rag . „N a p o c h im V fo rm a ţi* V u l- can izare . (21736) ^

0 s in te m alături d e cu s ­cra Lenuţa f l C nscrli P ica f i P u ia la Încetarea Cin v ia ţ l a tată lu i. F am ilia C hlorean. (21727/A)

« S intem a lături d e f a m ~ 11a D incă F lorica ţ i G h co r - gh e in greau a p ie rd e re su­ferită prin m oartea m am ei dragi. F am ilia G co rg e scu G rigore ş i M aria . (21550). 0 Îm părtăşim m area d u ­rere prin ca re tre ce co leg a n oastră B od ica B o ieru la stingerea din v ia ţă a iu b i­tu lui e i tată. S in cere c o n ­doleanţe întreg ii fa m ilii . C o ­legele d c b irou IP P SC C lu j.(21464)________ ■

« R egretăm d isp ariţia fu l ­gerătoare a vec in u lu i nostru ing . N ICOLAE B U G A . Transm item s in cere , c o n d o ­leanţe fam ilie i îndurerate . L ocatarii din str. D on ath , b lo c V se. C. (21552)

S Sintem a lături, de fa ­m ilia Ştefan S ălăgean in m area d urere p ricin u ită de p ierderea m am ei d ra g i. S in ­cere con doica iiţe . C o lec ti­vu l secţie i C I 1 C lu j- N apoca. (21632)

« l in ultim om ag iu c c - lu i care a fost d istin su l n o s ­tru co leg M OISE MORG1U. C olectivu l 1 J C C P C lu j. (21924)

C Sintem alături d e c o le ­ga noastră M inelia N iea in m area d urere p ic in u tă de m oartea tatălui. C o leg ii de la P P I It S-P I. (21829)

« S in cere con d o lea n ţe fa - ; m ilie i B o r la p ierd erea scum pulu i soţ ş i tată . N aşii" Grigore ş l V ior ica . (21937)"

- e S intem a lături d e c o le ­gu l n ostru in g in er M ircea R ocaş în m area d u rere s u ­fe r ită d e p ierd era ta tă lu i drag. C oleg ii d e .la O K S A .(22083) __________- : ■ •;

C T recera in etern itate a scum pei n o a s tre . cu m n ate ş i m ătuşi d r . A N A (PVŞAy- DORDEA. ne zdrobeşte , in i­m ile de d u r e r e . ' C h ipu l c i va răm ine ve şn ic in a m in ­tirea n o a s fr i . S im en a, D o i- na şi G eorge . (22331/A)

a Cu ad in că d u re re in su ­fle t anunţăm în ceta rea d in viată a scu m p ei m e le f i ic e ACIU N EG REA LU C I, în ■ virstă d e 37 an i. P e v e c i rie- m îngiiat tăticu l. (22368/B) .

A Cu nespusă d u re re ' a - nunţăm in eeta rea d in v ia ţă a scum pei n oa stre su rori, cum nate ş i m ătu şi LUCI ACIU N EG RE A . V eşn ic va răm ine in su fle tu l nostru nem ingîiat. P u iu , V ic h i ş lO Vi. (32368,-C) '

9 S cum pa n oa stră L u ciea , nu p ot cu v in te le să ne e x ­prim e durerea ca re v a r ă - ! m in e veşn ic in su fle tu l n o s ­tru . Să n u f i i în g rijo ra tă , vom f i a lături d e t in e , d c co p ii şi d e soţu l tău . O v id iu şi DOriiia H aşiu . (22368/A)

• C olectivu l în tre p r in d e r ii d e M edicam ente „T e r a p ia " transm ite co le g e i ing . D id i- n a M old ovan s in ce re c o n d o ­leanţe in c lip e le g re ie ca u ­zate d e d e ccsu l .m a m ei sa ­le dragi. S ă -i f ie ţâriu a u - şoară . (22340) :

a U n ultim o m a g iu p r ie ­tenu lu i nostru d r . H O B A - TIU COSTACH E. C on d o le ­anţe s in cere so ţie i În d olia ­te. F am iliile d r . -B a l in t şi d r . B rilin sch i. (22916) '

e S întem ad ătu ri d c fa ­m ilia n ep otu lu i nostru L i- v iu Cozm a la m area d u re ­re prin ca re t r c c c la d isp a ­riţia m am ei lo r d ra g i V IO ­RICA COZM A. F am iliile C ozm a D um itru, M arta, E li- sabeta, M aria, E lena, A m iţa j (219S7/A) ________ 1

• P ios om agiu şi d e o se ­b ită a fecţiu ne Ia p lecarea In nefiin ţa a scu m p u lu i şi nepreţuitului nostru naş, şi prieten MOLON FRAN CISC IOSIF, om cu a lese ca lităţi. Fam iliile B ucu rcşteanu , V o - lovc , Ilieş.. (21C31/A)

• S in cerc con d olea n ţe c o ­legu lu i nostru V asile A ib u la p ierderea fra te lu i drag. Colegii de Ia P K A M —IREC. (21685)_________ - - ■

• D ispariţia fu lg eră toa re a p rov oca t la crim i şi d urere ş i m ătuşii P uşa şi un ch iu lu i N eluţu prin p ierd erea n e ­potu lu i drag d e num ai 6 a - n işorl VLAD U C O N STATIN GIIEORGIIE. (222S9/B)

“ P A G IN A 4.# S in cere con d o lea n ţe c o ­

legu lu i n o s tru K elcm en K a- r o l la trista despărţire, .de scu m p a sa m am ă . C oleg ii de serv ic iu d in Staţia C.F.R . C lu j—est. (21622)

i # Iarn a tristă p lîn ge cu la c r im i. Îngheţate peste in i­m ile n oa stre . N n o v o m u i­ta ..n iciod ată p e scum pa noa stră IC A . C orina , O lgu- ţa ş i D a n ie l; (21718) ' : ■

m S in tem a lătu ri d e c o le ­gu l n ostru Ţ in eg h e Csaba tn m area d u re re p ricin u ită l a ' p ierd erea s cu m p e i sa le m a ­m e . C o lectiv u l d e oam en i ai m u n c ii d e la A t. n r . 1 e la ­b ora re , se cţ ia T .F . C.U .G.

(21713)( S in cere con d olea n ţe fa ­

m ilie i ln g . M o lon pontru p ierd erea g rea su ferită prin d e ce su l tată lu i drag. C o leg ii < d e la A .C .M . — C .F. C lu j. (21832)

« C o l e c t iv u l S pita lu lu i c lin ic d e recu p e ra re este a - lâ tu ri de. d ire cto ru l a d ju n ct «îr. G a şp ar M a ria , M agdale- n a in m a re a d u rere p r ic i­nu ită d e d e ce su l tatălu i său.(21851)

« S in tem a lă tu r i d e fa m i­lia J oh u s . In a ceste c lip e g re le . C o le c tiv u l B iosinteză. (21903) "

« S in ce re con d o lea n ţe dt- r e c to ru lu i ln g . G a b rie l R u ­g a in m a r e a d u rere prici-, n u ită d e p ierd erea tatălui d rag . ^ F am ilia L u c i M oşuţ.(21899) __________ ■ ■

« T ra n sm item sin cere c o n ­d o lean ţe c o le g u lu i nostru in g . G h e o rg h e M îndru i n a - c e s te c l ip e g re le pricin u ite d e d e ce su l tată lu i său drag. C o lec tiv u l C ated re i d e E lec- tro teh n ică a l I .P .C .N . (21823)

0 în a ce s te m om en te de g re le în ce r că r i , exprim ăm s in cere co n d o le a n ţe fa m ili­ei în d o lia te la m oartea c e ­lu i ca re a fo s t U U Ţ U B O - R O Ş. G h e o rg h e , M aria , V a ­sile , : M arian a , A ndreea şi L ia M orar . (21824)

S U n u ltim om ag iu iu i H QKGIU M O IS E , şe fu l Ia-' b o ra to ru lu i d e m etro log ic d in T u rd a d in partea c o le ­g ilo r d e Ia M etro log ie din C lu j-N a p o ca . (21723)

O M u lţu m im tu tu ror ru ­d e lor , p r ie te n ilo r , co le g ilo r şi lo ca ta r ilo r ca re au fo s t a - lă tu ri d e n o i cu f lo r i ş i a - iese sen tim ente la , decesu l ed u ca toa re i v ă d . AUEK 1DA. F am ilia în d o lia tă . (21721)

e A d u ce m u n u ltim o m a ­g iu pen tru n ep oţe lu l nostru COSTEL V L A D U d e num ai « a n işor i. S în tem alături de fam ilia În d o lia tă .. U nch iu l V aier, tu şa J en i ş i v e r işo a - ' ra A lin a . (22259/A)

a Cu toa tă com p asiu n ea sîn tem a lă tu r i d c prietenu l n ostru G a b i in aceste m o ­m en te d e g re le în cercă ri. C laudia , C risti, S ever, T u - d o r . (22199) -

« U n u ltim şi p ios om a ­g iu în am in tirea un ch iu lu i nostru d ra g , o m d c aleasă om en ie ş i d istins p ro fe so r V A S IL E L A N G A . S intem a- lă tu ri d e fa m iia greu în cer­cată şt transm item s in cere co n d o lea n ţe . F am ilia Ti-, n iş . (22227)

« N e d esp ă rţim cu nes­pusă d u rere d e d ragu l n os ­tru u n ch i, p ro fe s o r V ASILE L A N G A şi transm item sin ­cere co n d o le a n ţe fam ilie i greu în ce rca te . Fam ilia p re o t O ctav ian Bă ic? .

a R egre tă m p lecarea rtin- tre n o i, atit d e tim puriu , a preţu ite i, co le g e p ro fesoara M A R C E L A BUSU . R ugăm fam ilia Îndurerată să p r i­m ească s in cere le , noastre con d o lea n ţe . C ercu l p ed a go ­g ic al p r o fe s o r ilo r de lim ba şi literatu ra rom ână. (22201/B) '

a A d u ce m u n u ltim om a ­g iu d istin su lu i dască l V A ­SILE L A N G A , em in ent p ro ­fe s o r d e lim b a şi literatura rom â n ă s lu jito r devotat şi unan im p reţu it a l învăţă- m intu lu i p reu n ivers itar ciu-, Jean. F a m ilie i îndoliate în ­treaga n oa stră com pasiun e. Inspectora tu l şco lar Jurte- ţean . (22201/A)

» N e re c u ie g cm , cu ad in ­că d u rere , lin gă m orm în tu l p ro fe so ru lu i V A SIL E L A N ­G A , p rie ten u l ş i co la b o ra ­toru l n o stru . P ro f. lu liuP ârvu . (22200/A) : ________ _

0 A so c ia ţ ia loca ta rilor b lo c str . T ineretu lu i 70 r e ­gretă d isp a riţia tim p urie a co lo ca ta ru lu i nostru p ro fe ­so r V A S IL E L A N G A . F am i­lie i în d o lia te s in cere co n -dolcnnţ<j. (22277) _______ ■

0 D a scă lu lu i nostru drag V ASILE L A N G A îi aducem un u ltim om ag iu . N u vom uita n ic io d a tă dăru irea cu ca rc n e -a îndrum at paşii spre cu n oa şterea lim bii ro - m ăn c. E lev ii c ia sc lo r a IX -a A şi B L iceu l „E m il R aco - v iţă “ . (22278)

# S n cere con d olea n ţe (a - m alie i J o d a l ia despărţirea d e tatăl d ra g , p ro f. dr. C A - •BRIEL JO D A L . A so c ia ţ ii lo ca ta rilo r str . D onatb 115.(21687) . _______

O S in tem a lături d c c o le ­gu l şi p rie ten u l n ostru Ocsi O rias ln m area d urere p r i­cinu ită d e p ierd erea tată­lu i d ra g . C o leg ii secţiei M cca n o -E n e rg c tic a în tre ­p rin d erii d e tr ico ta jc „ S o - m eşu i“ . (22261)

* Se Îm plin esc c in d arai c e ia d isp ariţia scum pei m e le s o ţ ii B E T I AU B E LIA

• .(B O Z A L IA ).. D ecedată lo sp ita l d in lip să d e m ed ica ­m en te ş i hran ă d igerab ilă . Ierta tă f ie -m i d u rerea că nu te p o t u ita . D orm i tn p a ce , scu m p ă , eşti ră zbu n a tă ! S e ­tu l. (22348) .

- • C u a d in că d u rere n e h iă m un u ltim răm as b un

d e 'l a scu m p u l n ostru cu m ­n a t IO A N F O D O ll, com u n a Ţ a g a , ca re a d isp ăru t a t i t . d e t im p u riu d in tre n o i, la n u m a i 36 a n i. C ondolean ţe fa m ilie i. C u m u lt re g re t d in p a rtea fa m ilie V o iv o d V lad . (22474) -- ■?

• N e e xp r im ă m Întreaga co m p a siu n e pen tru co leg a n oa stră I ca T oto ian u la tre­ce r e a in n e fiin ţă a m am ei sa le d ra g i. T ransm item fa ­m ilie i s in cere con dolea n ţe , c o l e g i i d e la c c n t r u l d e Ş ti­in ţe so c ia le . (22470) , -

ţ U n o m d e om en ie , cu m u ltă d ra goste d e v ia ţă şi liberta te c u su fle t b lin d f i b u n , c u g în du l cu ra t, gata o r ic în d să a ju te p e o r ic in e . A ce sta a fo s t p lu ton ieru l C IU PITU F A N E L, u cis m i­şe leşte d e g loan ţele Ceau­şiste in tim p ce îşi apăra ţara ş i p o p o ru l. A d io , scum ­p u l n ostru co le g . C o leg ii de la m u z ica m ilitară a ga rn i­zo a n e i C lu j-N a p oca . (22477)

« .M u lţu m im tu tu ror c o le ­g ilo r d e m u n că d e I a /„ M e ­ta lu l . roşu * , cu n oştin ţe lor, p r ie te n ilo r , v e c in ilo r lu i S Z A B O IS T V A N , u c is m işe ­leşte la 21 d ecem b rie 1S$4, ca re au fo s t a lături d e n oi in a ceste c lip e gre le şi care c u cu v in te , cu f lo r i au În­ce r ca t să n e a line durerea nem ă gin ită . S oţia A n a şi < o -

p ii Istvan şi L evente.

a U n u ltim om ag iu na-, su in i nostru V IOKEL D A M - Ş A . S in ce rc con d olea n ţe fa ­m ilie i îndurerate . F am ilia V a lerin S turza. (22353/A)

« U n u ltim şi p io s om a ­g iu adus prieten e i noastre d ra g i LU CI A CIU N EG REA. F a m ilia Elte. (22350)

« S in tem a lături d c p r ie ­tenu l nostru V irg il ş i fa m i­lia in m om en te le gre le prm ca re trec la d ecesu l ce lu i ca re a fo s t P A V E i. H A N - G A N . S in cere cozidoleartte în treg ii fa m ilii. Fam iliile G ro za , T od ea şi A ll>u. (22346) : V .

« îm p ă rtă şim durerea c o ­le gu lu i nostru G h ergh cl T i- b e r iu , la m oartea tatălui d ra g . S in cere con dolea n ţe . C o leg ii de ia In sp c«tora«u i d c co n tr o l au to I .T .A . C luj. (22343)

« R egretăm p ro fu n d im <•- tarea d in v iaţă a d istinsu ­lu i p ro fe s o r N ICO LAE M O L­D O V A N , fo s t d ire c to r a l l i ­ce u lu i. S in tem alături de fa m ilia îndurera tă cu to a ­tă com p a siu n ea . noastră. C o lec tiv u l L iceu lu i „E m il B a c o v iţă » . (22257/A)

« S in tem alături d e fa ­m ilia p ro f . L ia L anga in d u ­re re a c e o în cea rcă p rin n e ­aşteptata p le ca re d in tre n o i a ce lu i ca re a fo s t VASILE

L A N G A , d a scă l d e voca ţie ş i gen eroa să d ă ru ire , p re ­zenţă m arcan tă în viaţa c u ltu r a li c lu jea n ă . I i vom păstra o v ie ş i p ioasă a- m in tire co leg u lu i ş i fo s tu ­lu i nostru d irector . C o lecti­vu l L iceu lu i industrial „G e o rg e C oşb u c“ . (22258)

0 N em aiavind tim p să ră ia - râ. s o a re le .v ie ţ ii i-a apus brusc: în tr-u n m om en t dureros, p rie - : ten u lu i n ostru drag P O P T E 0 - ; D O R . Ş iru ri de la crim i v or ■ cu rg e d in o ch ii noştri p e m o r - m în t. N u îl v o m uita n iciod a ­tă. S im on a , M ariana, Nieu. (22341)

« L oca tar ii b lo cu lu i v î din s ir . A u re l V la icu se alătură ■ m arii d u rer i a fa m ilie i P ă cu rar ’ la p ied erea m ult prea d e v re m e , a tată lu i ş i soţu lu i A L E X . P A - C U R A R şi transm ite s incere co n d o lea n ţe . (21848)

0 C u sentim ente de co m p a ­s iu n e sîn tem alături d e co icg ii n oştri N a gy K a ro ly şi M aria la d u reroasa despărţire d e m am a ; io r dragă . C o leg ii din I.U .G .T .C .(21852) ; , ■-

• Cu d u rere ne despărţim /- d e scu m p u l n o s tm frate, cu m - "

nat şi u n ch i V ASILE B A N G U R . P lecarea lu i d in tre , n o i lasă un go l în s u f le te le . n oa stre . C on d olean ţe fam ilie i. F ra te le A lex a n d ru B angur cu fa m ilia . (22207)

0 D ep lin gem in cr e d ib ila ; d isp a riţie a ce lu i m ai apreciat p rie ten V A SIL E L A N G A c a r e ,

■ în su fle te le n oastre va rim f.ne v e ş n ic v iu . Fam ilia M ihai T r ifu . (22206) '

0 S în tem alături de cu m - 1 nata noastră Lenuţa C Sm pean. d in A p a h id a în aceste c lip e g re le la d ecesu l btinului i i fra te IO AN CtM PEAN . M ai ia şi co p iii cu fam iliile . <22120)

♦ S in cere con d o lea n ţe p r i e - . tenei ed u ca toa re A ngola B ile. V erşan L ivia şi O p riţ R oz.i- lia . (21915)

Page 5: l o n a r e a - CORE · - nefastei dictaturi a clanului Ceauşescu, " eliberaţi de cătuşele ce i-au - înlănţuit pînă acum, împiedicîndu-Ie zborul, liber spre adevăr şi

PÂGINA5 ADEVĂRUL =; ÎN LIBERTATE

« M u lţu m im tu tu ror e c lo r ca re an fo s t a lătu ri d e n o i p rin te leg ra m e , te le foa n e ţ i p rezenţă Ia m area d u rere p ric in u ită (le p ierd erea scu m p u lu i ş i inega la b ilu lu i n ostru so ţ, tată ţ i b u n ic CHEHESTEŞIU DICU. Fa- m U ia. <22224) r

9 Cu a lese sen tim en te de com p a siu n e n e a lăturăm d u ­re r ii fa m il ie i .» s in g . V o icu A lm ăşîan u la p ie r d e r e a ta­tă lu i d ra g . C o leg ii d e Ia I.C .S .I.T .P .S .C . (23220)

- * S in tem a lă tu r i d e c o le ­g a n oa stră P o p a M on ica in m area d u re r e p ic in u ită d e m oartea tată lu i d ra g . C o le j i l fle la C .U .G . (22222)

t S in tem a lă tu r i d e c o le ­g ii noştri' V ic to r iţa ş i C os- te l v ia d u in a ces te m om en ­te gre le aciuia e ln d se. des­

p a r t d e co p ila ş u l lo r drag COSTELU S. C oleg ii - de m u n că . J.C. „F la c ă r a * js. II. (22215) -

0 U n u ltim şi p ios om a ­giu p en tru c e l ca re a fo s t p ro fe s o r NICOLAE! E IR S A N . C olectivu l d e ca d re d id a c­tice ş l e le v ii d e la Ş coala pen tru n cv ă ză to r i. (22214) ‘

0 S în tem alături d e c o le ­gu l nostru A le x a n d ru P o p in m area d u re re pricinu ită d e m oartea m am ei. Catedra de T e h n o log ia m eta le lor şi ch im ie ( 22211)

# C o lectiv u l ca d re lo r d i­d a ctice d e la Ş coa la nr. G d in C lu j-N a p o ca este alături d e eo lega A m a lia C rişan în gre le le m om en te p rin care trece d a tor ită p ie rd e r ii s o ­iu lu i. S in cere con dolea n ţe . (22267)

ţ Cu a lese sen tim ente de com p a siu n e n e alăturăm d u ­rer ii co n fe re n ţia ru lu i dr. V alerian P o s to la clie la tre­cerea în etern itate a m a ­m ei d ra g i. C o lectiv u l D is­c ip lin e i d e p o lic lin ică m ed i­ca lă . (22264)

« Z d ro b iţ i d e d u rere d e - p lîn gem stin gerea d in viaţă a d istinsu lu i p r o fe s o r V A ­SILE L A N G A , ep igram ist d e d eoseb ită v a loa re , p r ie ­ten ş i co le g m in unat a l nostru a l tu tu ror , p reşe ­d intele cen ac lu lu i. A m in ti­rea , Iul v a răraîne neştear- să în in im ile c e lo r ca r c l-au cu n oscu t ş i p reţu it. C on d o ­leanţe Îndureratei fa m ilii. C cn aclu l e p ig ra m iştilo r c lu ­

j e n i al B ib lio te c ii ju d eţen e C lu j. (22306)

• C o lectiv u l P o lic lin ic ii ju d eţen e C lu j transm ite s in ­ce re co n d o le a n ţe c o n f . d r. V alerian P o sto la eh e la p ie r ­derea m am ei sale d ra g i. (22264/A)

• R egretăm • m oartea fu l ­gerătoare a iub itu lu i n o s ­tru fra te , cu m n at şi unch i V ASILE P E R Ş A , deced at în ziua d e 26 d e c e m b r ie '1989. S in cere con d o lea n ţe fa m i­liei îndurerate tran sm ite : fra tele S im ion cu fam ilia , surorile L etiţia cu fa m ilia , A n a cu fa m ilia , V ictoria cu fa m ilia şi m ătuşa N as- tasia. (22383)

0 S in tem alături d e c o ­legu l n ostru C ornel

M arina in m area d u r e r e . p ricinu ită d e decesu l tată­lui d rag . C o lec tiv u l C en­tru lu i, d e ca lcu l a l .U n i­versităţii. (21865)

♦ N e alăturăm durerii fam ilie i d ire c to r in g in er G abrie l R uga în greau a în cerca re a p ierd erii tată­lui iub it. V e c in ii d in str. R ak oczi n r . t. (21*65)

.• E x p r i m ă m sin cere con d o lea n ţe co leg u lu i n o s ­tru şe f lu cră r i in g in er

V ir ţ il V esca n in m area durere p r ic in u ită d c p ie r­derea m a m ei d ra g i. C o le - r g ii d in C o lectiv u l te h n o lo - g ic -o rg a n iza re . (21626) ,

4) C o lectiv u l S pita lu lu i oră şen esc C îm pia T u rzii regretă p ro fu n â d ecesu l

prem atu r a i d r . A N A DOUDEA, m e d ic pediatru la D ispensaru l n r . 1 C im - pia T u rzii. Transm iterii fa ­m ilie i în d o lia te s in cere con d o lea n ţe . (22379)

• S în tem alături de c o ­lega n oa stcă Ilîr lea E m ilia in m area d u rere p r ic in u - • ită d e m oa rtea m am ei d ra g i. C o leg ii d e b iro u de la în trep rin d erea d e B ere şi S pirt C lu j. (21952) /

0 Cu nem ă rg in ită d u re ­re n e luăm răm as b u n de la scu m p a n oa stră v e r l- şoară V IO R IC A C O ZM A. O lim pia ş l M on ica cu fa ­m iliile . (21967/B)

O S in ccre ; con d olea n ţe fin ilo r n o ş tr i Itod lca , L i- viu ţ şi B o g d a n . F am ilia Sălcu dean E ugen . (219G7/C)

• S în tem alături de fa ­m ilia C ozm a in a ceste m o ­m en te gre le , fa m il i i le Ku- su , T r ip o n şi N egru . (21957)

• C u lacrim i in o ch i şi d u re r e ta su fle te n e d e s ­p ă rţ im d e scum pul nostru cu m n at IOAN B O R , p e ca ­re n u - l v o m u ita n ic io ­d ată . . C um naţii şl cu m n a ­te le . (219S8/A) ;:-

• S în tem alături de c o ­lege le noastre M ărlufa

B o d iu ş l N uţi O n iga in m area 'du rere pricin u ită de p ierd erea m am ei dragi. S ia , N uţi şl S ab ina — C h irurgie . (21754)

• D ragă F lavia , stinge­rea d in .viaţă a tatălui tău n e -a îndurera t p ro fu n d . S în tem alături d e tin e . D i­rig in ta ş l c o le g ii d e . elasă d e Ia' L iceu l „N’ . B ă lcescu ". (21985)

tO S in tem ' alături d e c o ­le g a ' noastră M ariana

V erm cşa n In durerea , p r i ­cin u ită d e m oartea m am ei sale d ra g i. C olectivu l s e c ­ţie i d e H em ato log ie . (21987)

• L a crim i şi d o r la îm ­p lin irea a 21 an i ş i re s ­p e ct iv 14 ani d e la tre ce ­rea în nefiin ţă a d ra g ilor m ei părinţi N A S T A SIA şi SIM ION CIOIÎ1R din P o ­peşti. In v e c i nem îngiiată fiica • V eron ica . (22242)

• Cu a d în că d urere ar nu nţăm încetarea din v ia ­ţă a scu m p u lu i nostru soţ, tată, s o cru şi b u n ic IOAN ON IS. Inm orm intarea a avu t lo c v in eri, 22 d e ce m ­b r ie 1989, in m u n icip iu l T u rd a , o ra 13. îndurera ta so ţie M aria , f i ica M on ica , g in ere le L iv iu , n ep oţii Hâ- reş ş l B ogdan tn v e c i ,n e - m in g îia ţi. (22223)

( C u adîneă durere a - n u n ţăm în cetarea din v ia ­ţă, d u p ă o scurtă ş i grea su ferin ţă a s cu m p e i n o a s ­tre soţii ş i 'm am e L IV IA P O P , în a i 40-lea aii. I n - m orm in ţa rea a- a v u t lo c în 22 'd e ce m b rie ’ 19S3, ora 12 d in ca p e la 11-a Va! c im i­t iru lu i M ănăştur. S oţu l Ioa n şi co p iii C ălin . L iana, F lo r in . F am ilia îndurerată .

-(22269) ■■ :

i0 c u ■» a d în că d u rere a- n u n ţăm în cetarea d in v ia ­ţă. Sn ziua de tr> •Jeeen'OiU

1889 a scu m p ei noastre m am e,' b u n ic i şi străbun ici

TE O D O RA ' PO STQ LA C H E. îm n o rm în - tarea a avut lo c în 22 d e ­ce m b r ie , o ra 10 din capela cim itiru lu i C entral. F a m i­liile c o n f . dr. C lara şi V a ­lerian p o sto la e h e şl g -r a l M aria şi C onstantin V lă - d u le s cu . (22272)

• S -au îm p lin it ’ ' Săptă- m in i ; triste de la d ispariţia d in m ijlo cu l n ostru a

' \ scu m p ei C L A R A ■ BENCICH I din A pah ida .

A m in tirea ei va răm in e ve şn ic v ie în in im ile n oa s ­tre . F am ilia . (22273)

• S în tem a lături d e v e ­c in a noastră P o p A urelia Ia m area d urere pricinu ită d e m oartea fu lgeră toare a tatălu i d rag . A socia ţia de lo ca ta r i d in - str. C iop lea n r . tO. (20676)

O Cu in im ile Zdrob ite d c d u rere anunţăm încetarea din via ţă , d u p ă o lungă şl grea su ferin ţă a, s cu m p ei n oa stre m am e, soa cre , b u ­n ic i ş l străbu n ici AN IŞC A SU C IU , în virată d e 77 ani. F iica S ilv ia , n ora văd u vă V cro n ica , Ioan , A u re l şi n e p o ţii cu fa m iliile lor . In m orm in ta rea ’ a avut lo c în 21 d ecem b rie 19S9, ora 14, in B orşa . F am iliile în d u re­ra te . (22213) ‘

• C u d u rere anunţăm în ce ta rea d in v ia ţă a iu b i­tu lu i tată B E L A C SO RBA, ra d io teh n ic ia n . în h u m area a a v u t Io c s im bătă , 23 d e ­ce m b r ie , o ra 12 la cim itiru l C entra l. F iu l ş l n ora . (22101)

• C u in im ile zd rob ite de d u re re anunţăm încetarea d in v ia ţă , In data d e 21 d c - c c m b r ic 1989, d u p ă o lungă şi g rea su ferin ţă , a s cu m ­p u lu i nostru s o ţ , . tată, s o ­c ru , b u n ic şl s trăb u n ic IO AN nEUEsem, în al so­lea an d e v ia ţă . In m o r- m în ta rea a avut Ioc s lm - bâtă , 23 d ecem brie . 1989, o ra 14, în satul C orpadea . F a ­m ilia . (32319)

A S. LOTO-PRONOSPORT SUCURSALA JUDEŢEANĂ CLUJ

INFORMEAZĂ .

LOTO A REVELIONULUI« IANUARIE 1390

« »tft0uiecHt<$»»»W 'BflKUUTOTUSISME.EXCURSII

pf.ţrr hOTAnt

Ia 1 ianuarie 1990-tragerea extraordinară LOTO A RE­

VELIONU­LUI. Se atri­buie: • AU­TOTURISME DACIA 1300 • EXCURSII

, IN R S. CE- . IIOSLOVA CA • CIŞTI- GURI IN

BANI • SE EFECTUEAr

ZA 12 EX­TRAGERI IN 3 FAZE • SE EXTRAG 120 DE NUMERE • SE CIŞTI- GĂ ŞI CU 3

-NUMERE DIN 20 EX­

TRASE • C1ŞTIGURI-

LE FAZEI A3-A A, SE ACORDA DIN FONDUL SPECIAL AL SISTE­MULUI LOTO • BILETELE DE 25 LEI PARTICIPA LA TOATE CELE 12 EXTRAGERI, ©n bilet Loto.de reve­lion poate fi un cadou plăcut pentru dumneavoastră şi pentru cei dragi. (765) -

INSTITUTUL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICA ŞI INGINERIE TEHNOLOGICA PENTRU

. ECHIPAMENTE ENERGETICE, FILIALA CLUJ

B-dul Muncii nr. 14/A

încadrează prin transfer, în interesul, serviciului • sau re­partiţia Oficiului forţei, de muncă: •• INGINERI speciali;- taica maşini termice ’ • INGINERI, .specialilatea lermo- cnergetică . • PATRU STRUNGARI,-categoria-2—4 • • PATRU LĂCĂTUŞI.: categoria 2—4. încadrarea se face în conformitate cu prevederile Legii 12/1971 şi Legii 57/1974. Condiţii: domiciliul stabil în municipiul C lu j.'- Pentru ingineri — vechime.,,in profesie 5 ani., -Informaţii suplir mentare la sediul institutului, =biroul, personal, Ulefon 4-21-47, interior 47. (757) '

ÎNTREPRINDEREA .METALUL ROŞU"

■JCU sediul în,municipiul Cluj, stiy Maxim Gorki nr. 167

încadrează, prin transfer sau.prin Oficiul forţei de mun­că • STRUNGARI,' categoria. 3—5. Condiţiile de Înca­drare sînt cele prevăzute de Legea 12/1971, ţi Legea nr. 57/1974 şi- domiciliul stabil in municipiuL-,Sluj. „ Relaţii suplimentare la telefon 8-77-77, interior 27: sau 102. (72:)

I R.I.D.G.N. — REGIONALA CLUJv telefon 3-46-77; 3-67-14 , r

REGIONALA DE DISTRIBUŢIE A GAZELOR NATU­RALE aduce la cunoştinţă consumatorilor de gaze:

Pentru întîmpinarea accidentelor tehnice, incendiilor sau exploziilor ce ar putea' surveni din cauza folosirii incorecte a instalaţiilor de gaze .naturale, dată fiind si­tuaţia deosebită ^iatorită variaţiilor de presiune dirţ sis­temul de transport şi distribuţie a gazelor, consumatorii sînt obligaţi să supravegheze permanent receptorii: de gaze (arzătoarele), respcctîndu-se următoarele:

ÎNAINTE DE APRINDEREA FOCULUI SAU LUMINII ELECTRICE, !N FIECARE DIMINEAŢA, SAU ORI DE Cl'i’E ORI ESTE CAZUL ■ '..

— se va face ventilarea încăperilor, â centralelor ter­mice, iar în încăperile cu aparatele ,eu ;flacâră libera (arăgaze, infraroşii, bunzene) se va crea o ventilaţie permanentă;

— se va controla, prin mirosire, dacă există scăpări de gaze în încăpere (miros de ouă alterate);

— se va controla; dapă robinetele aparatelor de utiliza­re sînt închise; dacă robinetele; sînt deschise se iau mă­suri de ventilare a încăperii respective şi a celor. înveT cinate, aprinderea focului făcîridu-se numai după aeri­sirea completă; : ’ ; . - •

— se va asigura accesul aeiului-de ardere în focarul aparatelor (prin deschiderea uşiţelor cenuşarelor la sobe, prin descinderea fantelor de acces aer în focar,'prin por­nirea ventilatorului etc.); . ' v ': — se va controla tirajul aparatelor racordate la coş; în,

caz că se: constată lipsa tirajului, hu se aprinde focul decît după luarea măsurilor care să asigure'trrajul (cu­răţarea coşului, sobei» repararea aparatelor -de,evacuare metalică, deschiderea clapfeior de reglaj etc.).

LA APRINDEREA FOCULUI ŞI. ÎN TIMPUL FUNC­ŢIONARII: /. ■ •. — după aerisirea focarului, i minimum 15 . minute, se poate proceda la aprinderea focului, Aprinderea arzăto­rului sau instalaţiei, de ardere se face numai cu 'aprin ­zătorul, fiind interzisă aprinderea directă cu chibritul, liîrtie etc.; ' ■ ■ .

— se apropie aprinzătorul de arzător, după care se des­chide lent robinetul de manevră, pînă la aprinderea, flă­cării. •- ... . -

Continuarea . deschiderii robinetului se va face conco­mitent cu supravegherea stabilităţii flăcării;

— se vor respecta instrucţiunile elaborate de fabrica producătoare, a aparatelor de utilizare; - '

— se vor supraveghea permanent; în timpul funcţioYin- rii, aparatele neautorizate; . 1

— la aparatele de utilizare racordate cu furtun, stinge­rea focului se va face prin închiderea robinetului'de. si­guranţă (cel dinaintea furtunului), iar după stingerea flăcării se închide şi-robinetul de manevră;

•— în' instituţii, şcoli, grădiniţe, cămine, hoteluri etc., focul se aprinde şi se. stinge nurtiai de-personal instruit şi numit pentru, aceasta prin grija conducerii unităţilor beneficiare.

INDICAŢII SPECIALE: : : 'Dacă se simte;mirosul specific de gaze paturaie să se

ia; de urgenţă, următoarele măsuri:-—.stingerea tuturor focurilor; ,— deschiderea Uşilor şi ferestrelor; .' . '— să nu se aprindă chibritul şi şă nu se manevreze

întrerupătoarele; electrice sau alte surse de foc sau care produc seîntei; . ■ ■ . ' ■ - ; • ..

— să hu se doarmă în astfel de încăperi; .' .; — să telefoneze imediat la dispeceratul întropririderii

distribuitoare, din raza de activitate, unde există perso­nal de serviciu, permanent, astfel:, municipiul Cluj — 3-05-61 şi 3-47-86; municipiul'Turda — 1-37-17; munici­piul Dej .— 1-18-55; oi'aşul Cîmpia Turzii — 6-84-G8; oraşul Gherla — 4-19-38;. >

— consumatorii sînt obligaţi să verifice permanent ti­rajul soldelor, starea sobelor, a burlanelor de evacuare, a gazelor arse, existenţa şi starea uşiţelor de curăţire la baza coşului de fum. - Orice defecţiune să. tie remediată prin I.C.R A.L. Cluj, fiind interzis a se consuma gaz pînă la remedierea defecţiunilor; T1 ■

— -toate subsolurile şi pivniţele vor avea orifieii de ae­risire, la partea superioară a pereţilor, exteriori, care vor fi în permanenţă deschise, iar de fiecare* dată cînd se intră în aceste. încăperi se va controla prezenţa gazelor prin mirosire; ,

— coridoarele sau încăperile din subsoluri, care nu au pereţi exteriori, vor avea orifieii de aerisire către încă­perile exterioare; - >

— toate reţelele edilitare care întră direct în subsolu­rile clădirilor (canale termice, apă, canalizare, electrice, telefonice) vor avea aerisire in exteriorul clădirii (înainte de a intra în subsol), iar locul de trecere în subsol va fi

etanş pentru a preveni intrarea fazelor, în-m od ..acci­dental,. în subsolul clădirilor; - . . .. . ..

— toate coloanele sanitare care trec prin plarişee peste subsol vor fi etanşate pentru a se evita infiltrarea'gazelor în dulapurile, sanitare, cu excepţia .burlanelor! de venti­laţie, care vor fi deschise la trecerea prin planţcul sub­solului; .

— .controlul-din 72 în 72 de ore, prin.mirosire sau.spu-, mă de apă cu săpun, precum şi întreţinerea, exploatarea şi repararea instalaţiilor de utilizare (după regulator) re­vine beneficiarului; .

— verificarea (la 2 ani) şi revizia (la 10.ani) a-instala- ţiilorrde utilizare la instituţii se execută cu instalatori autorizaţi proprii sau prin unităţi autorizate în lucrări de gaze (I.e.R.A.L.. Cooperativa „Constructorul1*, Cooperati­va „Eleotromecanica". sau I.n.I.D.G.N.); , •. ; , :

— verificarea .şi revizia la consumatorii casnici şi a-, sociaţii se. execută de către personalul I.R.I.D.G.N. —■ personal care se legitimează cu Ordinul de serviciu zil­nic şi cu legitimaţia de serviciu;.,:■ — cu ocazia verificărilor periodice consumatorii pri­mesc un exemplar din INSTRUGTI15N1LE.DE „UTILIZA­RE A GAZELOR IN CONDIŢII DE.SIGWRANŢA, c'are împreună cu prezentul anunţ vor fi îrisuşiteji respecta­te, iar âsbeiaţiile şi instituţiile le yor prelucra “cu cei di­rect interesaţi şi afişa la loc v iz ib il;. — ’ , “ V , J.• toţi cetăţenii şînt rugaţi să prevină Vdernbntarea sau degradarea plăcuţelor, montate pe p e r e ţ i i , .exteriori ai

> clădirilor,. care. ajută la . identificarea .răsuflătorilor pe timp de iarnă, pentru a. preveni infiltraţiile, gazelor sub clădiri. . , ..' r : V-

SE INTERZICE ABON AŢILOR /'S I «CONSUMATORI­LOR DE GAZE NATURALE: :; — să aprindă focul dacă • plita-sobelor de gătit este crăpată sau' prezintă defecţiuni, . încălzirea excesivă - a f acestora produce asfixieri; • . ‘ '' — să optureze secţiunea coşului de-fum său â .burla­nelor (prin şibere);- .............. : r ■ --------- . . . . . . ....

— să- dirijeze; burlanele de fura; şi şă. folosească, apara­tele neracordate ,1at coş pentru încălzirea, încăperilor;,....' — să doarmă în încăperi cu aparate de consum cu gaze neracordate la coş; V- : ; 1 - -

— să doarmă cu focul aprins; '; — să lase focul aprins• nesupravegheat;: , ,

— să optureze orificiile de la carburatorul arzătoare­lor;. ’

— să folosească discuri metalice peste arzătoarele de gaze; ^ '. . . , ' ' ; *

— să lase copiii Să.manevreze robinetele; ': — să optureze prizele de aer la ^bucătării, priz^ bare vor fi aspirate periodic; ~ ’ - -

— să modifice arzătoarele sau aparatele-de consum;— să facă modificări . sau extinderi la instalaţiile de

gaze fără aprobare legală. Contravenienţilor li se va sista furnizarea gazelor şi se vor aplica prevederile De­cretului 205/1984 prin" pedepsirea cu închisoare de la 3 luni la 1 an, sau cu amendă.de Ia 5.000 la. 10.000.lei.

Aceleaşi pedepse se aplică şi celor care execută lucrări pentru consumatori. .

Orice lucrare în instalaţiile de g a z e le poate executa numai prin unităţi autorizate; . • . . ...

■: — să pună în funcţiune puncte de ardere Înaintea efec­tuării recepţiei şi deschiderii oficiale' a eazelor de către intreprindereâ distribuitoare;

— să rupă sigiliile aplicate de întreprinderea distribui- toare;. '. ' ■’

— să intervină la contoare, nişele sau cabinele regula­toarelor sau la staţiile de reglaro-măsurare;'

— să utilizeze gazele1 în alte scopuri decît cele pentru care au fost aprobate de întreprinderea distribuitoare.

tN ATENŢIA MARILOR CONSUMATORI DE GAZE -NATURALE:, ' 1. • .; — reducerea vîrfurilor orare şi zilnice de consum £aze naturale;

— încadrarea riguroasă in repartiţia zilnică şi’ lunară aprobată;

— programarea funcţionării secţiilor,, instalaţiilor şi a- gregatelor mari consumatoare,, aştf e l , în cît consumul de gaze^naturale, să fie redus, la minim în orele de vîrf (6—10 şi 17—22); .

— realizarea ritmică a programului -de producţie în toatosţilele săptăminii, în scopul asigurării-unui consum uniform de gaze, ‘ '- Apelăm la toţi consumatorii d« gaze naturale de â uti­

liza cu maximă eficienţă gazele şi numai pentru strictul necesar, economisirea acestora fiind o îndatorire cetăţe­nească. . : -

Să ne situăm fiecare pe poziţia omului cumpătat, eco noml ' ■

REGIONAI.A DE DISTRIBUIRE A GAZELOR ' NATURALE CLUJ (7C0) . . . ■

Page 6: l o n a r e a - CORE · - nefastei dictaturi a clanului Ceauşescu, " eliberaţi de cătuşele ce i-au - înlănţuit pînă acum, împiedicîndu-Ie zborul, liber spre adevăr şi

'ADEVĂRUL - IN LIBERTATE: PAGINA'8'

r r ■ _ •f ■* T f*’'-'

*- , * * *• f ~ t - , . . * ' '

* » * * ^ - *■' ** f V/ v‘ * - -f ţ <VT<

■ . « 2 '^

»*. ..... .......... ™ ..... . - ^ ............~ ............«v - - w Jtw ...... ..........................................................................................

- - * - — T ' + , £ , r ; 5 i - — - • - ^ c . « - ** 7 ‘ ^ r 1

f >. -* » ' * . . - • ; ' . ,***■> ' î * M * 7 * ' î >f > ' » V" C ' •' . * *'f 1 -ţ "* * * ' t .. »*■#**'t ~*—~i * w " z * " 1 ” — **> — ,v ■“ " * ” ■ . j r ~V . ----- - , , ---- - .

> f * 4 »* **1 C»t*’V /»fcv '’■■* ^ h f * 'r ' , . ; n i

v4 ;

r ? *» w

*r *v,:

4

W

■/ ;iMedicii de la Chirurgie I şi viitorii medlci-voluntarl, studenţi ai I.M.F. au salvat multe din vieţile celor ce, in 21 decembrie, s-au opus tiraniei şi gloanţelor.

Impresionantă solidaritatea umană, gestul străinilor de a ne fi alături

De la minciună la ade vărNu constituie pentru

nimeni un secret faptul că în anii de neagră gu­vernare a dictaturii per­sonale minciunâ’a fost ri­dicată Ia rang de politică de' staţ. Pentru a se crea 0 imagine idilică asupra politicii satrapului aflat în fruntea ţării, realizări­le se umflau pînă la limi­ta incredibilului. Nu de puţine ori, la sfîrşit de lună, unităţilor economi­ce li, se comunica ce pro­ducţii au realizat Deve­nise o practică "'ca între întreprinderile industriale ţi forurile tutelare, la sfîrşitul fiecărei perioade de pJanr să înceapă tîr- guiala care se încheia cu adăugarea cîtorva milioa­ne. Măsluirea impusă nu diminua reţinerile din re­tribuţie pentru nerealiza- rea unor indicatori stabi­liţi în mod arbitrar, fiind­că practica -dublei ' evi­denţe, una a raportărilor festiviste şi alta a reali­zărilor reale funcţiona to­tuşi. -Din motivele amin-

’ tite puţine - unităţi, şi rar, reuşeau să asigure cîşti- g urile prevăzute.

Tot din considerente de reclamă politică, dar şi pentru a jecmăni pe tru­ditorul din uzină, fiindcă nerealizarea planului în­semna şi salariu mai mic, dictatorul stabilea rit­muri de creştere in totală necbncordanţă cu capaci­tatea de producţie şi po­sibilităţile de asigurare materială, fiindcă în mare pârte cantităţile de materii prime, materiale şi alte . resurse rămftieau doar simple cifre. Volun­tarismul, bunul plac, in­competenţa „specialistului In toate", erau însă pre­zentate ca politică ştiinţi­fică.

Pentru c ă , minciuna es­te soră cu decizia erona­tă, fiindcă împiedică a- precierea exactă a condi­ţiilor şi contextului real dintr-un domeniu sau al­tul, revoluţionarea econo­miei nu trebuie să vizeze numai întronarea unui mecanism economic su­plu, eficient, condus după toate rigorile ştiinţei, , ci şi eradicarea minciunii. Şi semnalul bătăliei împotri­

va minciunii a fost dat. In unităţi au început deja să se facă evaluări rigu­roase, obiective ale capa­cităţii aparatului produc­tiv, ale cerinţelor certe ale economiei naţionale sau pieţii externe, cît şi a posibilităţilor de asigu-

. rare tehnico-materiale, care se vor concretiza în ultimă instanţă în- nişte planuri fundamentate.

Deoarece producţia ma­terială constituie suportul existenţei umane, deoare­ce cu cît vom produce mai mult vor putea fi satis­făcute mai bine nevoile noastre* ale tuturor, este o datorie de conştiinţă faţă de revoluţia în plină des­făşurare să evaluăm cu exactitate, răspundere, competenţă potenţialul de care se dispunea Orice capacitate1 de producţie in_ suficient folosită, dacă se dispune de condiţii, în­seamnă să ne frustrăm de anumite valori . de între­buinţare. Şi apoi să nu uităm că orice eludare a realităţii tot minciună se cheamă! ' :

Invitaţie la o largă

dezbatere democratică• Baricadele; însîngerate

ale revoluţiei eroicului nos­tru popor, care a doborât odioasa şi monstruoasa, dic­tatură ceauşiştă, solidarita­tea şi jertfele românilor, maghiarilor şi germanilor de pe străvechile melea­guri clujene ne. obligă mo­ral şi social pe toţi lucră­torii, din agricultura jude­ţului Cluj — ţărani, mun­citori agricoli şi specialişti— să ne dăm mîna frăţeş­te pe frontul muncii crea­toare şi al adevăratei ştiin­ţe agricole, astfel încît să înlăturăm ' treptat, prin muncă unită şi- susţinută tot dezastrul7pe care ni l-a cauzat mincinoasa ..nouă re­voluţie agrară", de trista amintire.

• Toate cifrele umflate la absurd şi ridicol ale aşa- zisei „noii revoluţii agra­re" trebuie demascate . ca pe nişte minciuni neruşina­te şi sfruntate, pe care ni­meni nu le credea şi de ca­re tuturor le era ruşine;

adevărata ştiinţă şi tehni­că din toate domeniile a- gricole trebuie să fie pre­luată de la numeroşii spe­cialişti competenţi şi pa­trioţi pe care l i avem, iar aplicarea ei practică In ju­deţul nostru să permită li­bera iniţiativă democra­tică.

• Fertilitatea şi rodnicia pămîntului, plantelor şi a- nimalelor sâ se bazeze pe o adevărată fertilitate şi rodnicie a ideilor şi a mun-

; cîi creatoare! Vă aşteptăm pe toţi cei de bună credin­ţă, la această • adevărată dezbatere, liberă şi demo­cratică, pentru restructura­rea agriculturii, clujene, ca­re necesită urgente şi pro­funde măsuri, în sensul ce­lor schiţate în Proclamaţia Frontului Salvării Naţiona­le şi -care se cer concreti­zate pe plan local şi naţio­nal.

Dr. med. vet.Alexandru T. BOGDAN

Cu toţii

la lucruCu sentimentul libertăţii

în suflet, după nopţi de ve­ghe şi confruntări în timpul cărora unii au căzut, oame­nii s-au reîntors la locurile lor dei muncă. Ei sînt hotă- rîţi să slujească revoluţia, folosind mai bine şi cu mai mult spor mijloacele de muncă pe care le-au, lăsat atunci cînd au plecat să demonstreze pentru demo­craţie. Şi faptul că revolu­ţia s-a transferat în fabrici e confirmat de prezenţa la lucru în cîteva unităţi. Es­te vorba de „16 Februarie",: „Tehnofrig", . „Libertatea**, „Armătura", „Metalul ro­şu". Din toate aceste 5 uni­tăţi au lipsit de la servi­ciu doar 70 de persoane, dintr-un număr de multa mii de salariaţi.

LUNA DECEMBRIE — LUNA CADOURILOR!

Prilej mi- nunat de a face celor dragi o bu­curie, oferin- du-le un dar frumos, util şi elegant.

Un articol de îmbrăcă­minte în ton.•tu moda ac­tuală va face o deosebită plăcere celui căruia îi este destinat. -

Raioanele şi magazinele specializate ale comerţu­lui Je stat vă aşteaptă în a- censtă peri­oadă să le vi­zitaţi! tn in­cinta lor veţi afla nenu­mărate su- . , gestii pentru cele mai potrivite daruri:

— canadione, salopete, înlocuitori de palton — ' co­mode, uşoare la ' purtat şi. . . foarte călduroase;

— tricotaje în contexturi şi culori / variate, pentru toate vîrstele: veste, rochii, pulovere, jachete, compleuri;

— accesorii vestimentare atractive, potrivite ţinutei de sezon rece: căciuli, pălării, berete, şepci, fulare, eşar­fe, basmale, baticuri. Iată- numai cîteva posibile daruri pentru cei ce ne slnt dragi!

U lOK

COOPERATIVA „TRICOTAJUL" CLUJ-NAPOCA cu sediul ln str. Brassal Samuel nr. 4

încadrează prin transfer sau repartizarea oficiului for­ţei de muncă: 0 un lăcătuş mccanic In specialitatea maşini de tricotat şi maşini de cusut. Condiţii de înca­drare conform Lcffll 57/1974, a Legii 12 din 1971 şi Ho­tărârea nr. 5 UCECOM. Informaţii suplimentare la te- lefoancle 1-63-93 fi 1-52-18. {775)

CASA DE AJUTOR RECIPROC A PENSIONARILOR CLUJ

Amintim pe această cale că, pentru anul 1990 casa se va deschide în ziua de 8 ianuarie, de la această dată funcţionînd şi atelierele de croitorie, pantofărie, tîmplă- rie şi apă-canal-gaz. Consiliul de conducere C.A.R.P. Cluj-Napoca. (768)

I.J.T.L. CLUJ _face cunoscut publicului călător; In zilele de 31 decem­brie 1989 şi 1, 2 ianuarie 1990 transportul în comun în municipiul Cluj-Napoca se va desfăşura cu program între orele 5—22, asigurîndu-se capacităţile de transport necesare preluării corespunzătoare a fluxurilor de că­lători pe liniile de: troleibuze nr. 1, 3, 4, 6, 7, 8, 9, 10, 23, 25; autobuze nr.: 28, 31, 32, 33, 46; tramvaie nr. 100, 101; B. Vînzarea biletelor de călătorie se va face prin unităţile comerciale conform programului de funcţio­nare al acestora, iar prin unităţile proprii: In 31 decem­brie între orele 6—20; In 1 ianuarie Intre orele 11—19; în -2 ianuarie între orele 6—21. Birourile de abonamen­te nu vor funcţiona; C. Taximetrele vor avea program permanent In aceste trei zile, putînd fi comandate la telefoanele 053 şi 4-27-27; D. In municipiile Dej şi TUrda transportul în comun se va desfăşura conform progra­mului de duminica. I.J.T.L. Cluj adresează cu această ocazie publicului călător urarea tradiţională „LA MULŢI ANI“ . (774)

In vederea recuperării hîrtiei devenită.-jjjiaculatură, atît din bibliotecile unităţilor juridice cît şi din cele per­sonale, I.J.R.V.M.R. Cluj vă stă la dispoziţie pentru primirea ei, informîndu-vă In acest sens numerele de telefon ale dispeceratelor din judeţ: Q Cluj-Napoca — 4-51-16; Tundă — 1-66-39;. Dej — 1-21-35; Gherla —4-12-48; Huedin — 5-17-26. Plata se va face imediat, prin virament către unităţile juridice predâtoare şi în numerar, cetăţenilor. Prin această, acţiune ne încadrăm In programul Consiliului Frontului Salvării Naţionale.

.ÎNTREPRINDEREA DE REPARAŢII UTILAJE COMERCIALE CLUJ .

str. Maiakovschi nr. 5—7 încadrează, de urgenţă, prin transfer In interesul servi­ciului sau prin Oficiul forţelor de muncă • UN SUDOR, cat. 5—6, care să posede autorizaţie pentru sudură elec­trică şi autogenă. Condiţii: domiciliul- stabil ln muni­cipiul Gluj. Informaţii suplimentare, zilnic fntre orele 7—15, la compartimentul P.I.R., telcîon 3-67-77. (747)

UJECOOI* CI.UJ

încadrează, în condiţiile Legii nr. 12/1971 următoarele ca­tegorii de personal: • CONTABIL SEF LA SECŢIA DE PRODUCŢIE INDUSTRIALA SI PRESTĂRI SERVICII CLUJ • CONTABIL SEF I.A AUTOBAZA UJECOOP CLUJ • CONTABIL ŞEF LA C.PJV.D.M. CIURILA. Relaţii suplitnentare la compartimentul personal şi finan­ciar contabil al UJECOOP Cluj. (759) .

ANTREPRIZA DE LUCRĂRI SPECIALE ŞI IZOLAŢII TEHNOLOGICE CLUJ ,

Calea Dorobanţilor nr. 4

încadrează, urgent. FOCIIIŞTI. Relaţii 'suplimentare la telefon 1-21-53, interior 121. (766)

COMBINATUL DE FEROALIAJE TULCEA

încadrează, de urgenţă, muncitori calificaţi In meseria de OŢEL AR, categoriile II—VI, cu posibilităţi, pentru cei de categorie superioară, de a se înscrie la şcoala de maiştri. Relaţii suplimentare la Biroul personal, telefon 5-05-48, interior 132. (736)

COOPERATIVA DE PRODUCŢIE, ACHIZIŢII ŞI DESFACERE A MĂRFURILOR MANASTIRENI ;

Magazinul de mobilă din comuna Mănăstircni

oferă spre vînzare. garnituri de mobilă: CAMERA DE ZI MIRAJ III (lâ preţul de 32.000 lei garnitura), precum şi CANAPELE EXTENSIBILE <3.000 lei bucata). In cadrul judeţului Cluj asigurăm transportul la domiciliu, contra cost. (715)

DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE POŞTA ŞI TG. CLUJ Str. Gh. Doja nr. 33

încadrează prin transfer sau Oficiul forţelor de muncă• CONTROLORI POARTA. Condiţii: stagiul militar sa­tisfăcut, domiciliul stabil In municipiul Cluj-Napoca. Ce­rerile se depun la biroul personal al unităţii. Relaţii su­plimentare la telefon 0-41-60 sau 0-42-45. (598)

Page 7: l o n a r e a - CORE · - nefastei dictaturi a clanului Ceauşescu, " eliberaţi de cătuşele ce i-au - înlănţuit pînă acum, împiedicîndu-Ie zborul, liber spre adevăr şi

PAGINAT = ADEVĂRUL = IN LIBERTATE

SĂ VORBIM DESPRE ŢĂRANIDesigur, nu trebuie făcute ierarhizări

pe scara suferinţelor indurate de o cate­gorie socială sau alta ale acestui neam pînă la acea zi de 22 decembrie 1989. Ar fi, poate, imoral şi demagogic. Trebuie spus insă foarte clar că ţărănimea, clasă socială- care a fost fermentul activ al perpetuării neamului prin vicisitudinile istoriei şi care ne-a învăţat principiile morale în lipsa cărora se .nasc monştri ca acei de care ne-am despărţit la 22 de­cembrie, această ţărănime a suferit e- norm în perioada amintită, pînă Io des­fiinţare.^ Citind puţină istorie, istorie a- devărată a românilor, aflăm că ţăranii au fost sprijinul de nădejde al ţării în momentele de răscruce ale existenţei sa­le, că pe umerii lor s-a clădit existenţa noastră ca naţiune. Acei ţărani care au murit în războaie, pentru ca de fiecare dată să renască în urmaşii mereu mai vrednici, legaţi tot mai puternic de pă- mintul care te (şi ne} asigura existenţa şi în care se întorceau împăcaţi după îm­plinirea sorocului scris in cartea mare a tuturor. '

Pînă cînd a venit peste ei ceva la care nu se aşteptaseră niciodată, ceva ce nu mai văzuseră, ca un tăvălug care i-a în­gropat în ţărina peste care păşiseră pînă atunci cu seninătatea vredniciei lor. Şi au părăsit satele, unde .nu-şi puteau asi­gura existenţa, pămintuî, pînă atunci muncit cu dragoste şi cu o ştiinţă în­scrisă în, fiecare celulă a fiinţei lor, pă­mîntul, prieten pînă atunci, le-a devenit un duşman înverşunat, au început să-l simtă ca atare şi l-au lăsat in paragină. Aşa-numitele „revoluţii agrare“ — ce termen inventat în goana de a dă nume unor idei aberante, izvorite din minţi

bolnave, asemenea „r ev o lu ţii . ." au în­ceput să dea recolte astronomicei rezul­tat al adunării la greutatea boabelor de grîu a aceleia a combinei ce purta în magazia ei acele boabe, diabolică inven­ţie necesară unei demonstraţii pe care nimeni nu o credea. Minciuna s-a întins peste sate odată cu un văl de întuneric, pentru că tot ce era bun nu mai putea fi spus, in timp ce răul se lăţea ca o apă murdară, ameninţind să înghită oameni şi conştiinţe. Iar frumuseţea unor-idei din creaţia aceleiaşi ţărănimi, transmisă urmaşilor cu lipsa de ostentaţie proprie oamenilor simpli dar drepţi, a fost tot mai mult alterată de „creaţiile" contem­porane vehiculate în spectacole lamen-

~ tabile. \Dar n-a fost destul. Ţăranii plecaţi la

muncă în oraşe, dar reintorcîndu-se sea­ră- de seară la gospodăriile lor, au fost alungaţi pentru. a se face loc aglomeră­rilor de beton în care nimeni nu voia să trăiască. Pentru a face centre în care să fie îngrămădiţi cei ce o viaţă trăiseră în gospodăriile, şi curţile, şi grădinile lor. Ţăranul nu mai e ţăran, nici ca membru al unei colectivităţi, nici ca purtător şi creator at unei civilizaţii specifice. Iar pămîntul, supus atîtor presiuni „refor­matoare* r a suferit acelaşi proces de ero­ziune-pe cale a-i seca ultimele rezerve.

De aceea trebuie să vorbim mai mult despre ţărani. Şi să gîndim că e posibil acel lucru despre care nu credeam că e posibil: reîntoarcerea ţăranului, reîn­toarcerea definitivă, nu una repetată sea­ră de seară, la condiţia sa specifică. De om căre iubeşte pămîntul şi-l munceşte cu veche pasiune şi pricepere, capabil nu să uite ce-a suferit, pentru că aşa ceva nu este îngăduit, ci să refacă legătura cu tot ceea ce a însemnat această clasă so­cială pentru ţară, pentru neam. Redeş­teptarea ţărănimii trebuie să se înscrie în trezirea întregului popor român din- tr-o noapte ce-l putea duce la nefiinţă.

- ■ Vaier CIIIOREANU

PENTRU CALITATE; In aprovizionare

Multă lume se aşteap­tă ca intr-o săptămînă să fie înlăturate, de la sjne, doar prin Revolu­ţie, tot balastul şi relele cu care ne-a - înzestrat regimul de .tristă amin- tire, unul. dintre‘ acestea fiind alimentaţia raţio­nală. Să înţelegem că, deocamdată, ■ nu sîntem cu nimic mai bogaţi a- cum decît înainte. Avu­ţia şi bunăstarea, mult trîmbiţate, existau doar Pe hîrtie şi în discursu­ri, în preţioasele indica­ţii ale Expunerilor şi Cuvîntărilor. Alimente­le, care intră în circuitul comercial, nu îş i. pot schimba calitatea de lao zi la alta. Reţetele de fabricaţie sînt încă ace­leaşi. Doar muncind mai bine, cu mai multă responsabilitate, se poa­te îmbunătăţi calitatea vieţii noastre.

UNITĂŢI COMERCI­ALE ŞI ALIMENTARE, PUNEŢI LA DISPOZI­ŢIA OAMENILOR MUNCII UN SORTI­MENT DE MĂRFURI ŞI PRODUSE MAI BO­GAT SI VARIAT!

TOT CEEA CE ESTE MAI BUN SA FIE DES­TINAT PENTRU PO­POR!

EXPORT — pe baie noi -Exportul constituie pentru multe întreprinderi nu nu­

mai o pîine bună, dar şi un mijloc dc afirmare pe piaţa mondială. Nu vom discuta condiţiile de competitivitate şi rentabilitate, acestea fiind cunoscute şi simţite de fie* care întreprindere în parte, iar adunate pe ţară se resimt în economia naţională. Nu luăm în discuţie tradiţia ex­portului la noi în ţară, ea desigur va fi reaşezată pe noi principii, de rentabilitate, competitivitate.

Luăm ţegătura cu cîteva întreprinderi care au export est-vest, încercînd să aflăm care este situaţia relaţiilor lor cu partenerii străini în momentul de faţă. .

„Metalul roşu“ încearcă să reia legătura cu partenerii din Irak, pentru definitivarea contractelor, cu maşini de imprimat în valoare de trei milioane de dolari. Cu res­tul partenerilor se întreţin relaţii normale.

întreprinderea „Libertatea" reia relaţiile normale cu toţi partenerii externi, străduindu-se să facă faţă cere-, iilor.

întreprinderea „Armătura*:' reia relaţiile cu U.R.S.S, R.D.G., Cuba, Albania. ' - .• întreprinderea „Tehnofrig* reia relaţiile normale cu toţi partenerii, întreprinzînd acţiuni de restabilire a unor reiaţii mai vechi cu firme din S.U.A., R.F.G., Suedia.

Ana LUDUŞAN

N i m i c n u s e a r u n c ă !In vederea recuperării

hîrtiei din bibliotecile uni­tăţilor juridice, ctt şi din cele particulare — şi. Doamne, ce de maculatură s-a adunat în ultimii 20 şi ceva de ani — întreprinde­rea judeţeană de recupera­re şi valorificare a mate­rialelor refolosibile vă stă la dispoziţie cu informaţii de mare interes la telefoa­nele: 4-51-16 pentru muni­cipiul Cluj, 1-66-39 la Tur­da, 1-21-35 pentru Dej,

4-12-4* la Gherla şi 5-17-20 la Huedin.f Un amănunt deloc lipsit de importanţă: plata se fa­ce imediat, prin virament pentru unităţile juridice şt în numerar cetăţenilor. Nu scăpaţi ocazia pentru o eă debarasa, şi pe această ca­le, de mizeriile vechiului regim, care a obligat intro­ducerea în rafturi a mii şi mii. de tomuri bune doar de retopit!

9 La întreprinderea „Iris“ s-a constituit Sindicatul Liber al Muncitorilor Ceramişti din Cluj, în 27 decem­brie 1989, care aderă Intru totul la programul Fron­tului Salvării Naţionale. Sindicatul îşi propune apă­rarea intereselor şi drepturilor muncitorilor din între­prindere, avînd un program care vizează viaţa şi munca ceramiştilor.

• Cadrele Serviciului independent de Miliţie Trans­porturi pentru Regionala C.F. Cluj Îşi exprimă ade­ziunea faţă de Declaraţia-Program a Consiliului Fron­tului Salvării Naţionale şi acţionează pentru apărarea cuceririlor revoluţionare. ' :

• Oficiul Teritorial de Difuzare a Filmelor Cluj, cu activitate pe raza a 12 judeţe, ne asigură că vor pre­zenta, publicului pelicule în rigorile gustului estetic şi al autenticităţii. Aşteaptă filme despre martirii de a- cum, despre renaşterea naţiunii noastre.

• Studenţii şi cadrele didactice de la Facultatea dc stomatologie îşi exprimă adeziunea deplină la Apelul Frontului Salvării Naţionale, fiind Kotărîţi să partici­pe cu toate forţele la reconstrucţia patriei. In aduna­rea organizată în acest scop, s-a hotărlt ca fiecare din­tre ei să contribuie cu sume băneşti la contul Liber­tatea 1989.

« Colectivul redacţional al revistei „Steaua", organ al Uniunii Scriitorilor din România, constituit ieri, şi-a ales Comitetul Frontului Salvării Naţionale format dip trei redactori ai revistei: Virgil Ardeleanu, Viorel Ca- coveanu şi Adrian Popescu. - (

• Ieri, s-a constituit Comitetul Organizaţiei Româ­niei Libere a Copiilor din judeţul Cluj, care-şi subor­donează activitatea Comitetului judeţean al Frontului Salvării Naţionale.

C itito rii scriu „AdevaruSu! tn lib e rta te ”

încercînd să oglindească în mod real situaţia actua­lă din judeţul nostru, avîntul şi abnegaţia în muncă a majorităţii cetăţenilor, eforturile lor pentru redre­sarea economică a întreprinderilor industriale şi altor unităţi economice, ziarul nostru se bucură de sprijinul, pe care îl primeşte din partea a numeroşi cetăţeni ca­re ne scriu cu încredere, dornici de a contribui şi pe această cale la îmbunătăţirea vieţii noastre, a tuturor. Corespondenţa sosită la redacţie cuprinde şi creaţii li­terare, poezii în primul rind, dar şi texte în proză, scrise sub imperiul emoţiilor trăite în lupta Împo­triva dictaturii ceauşiste. „Un sfert de secol de chir nuri şi de ruşine*, spune Oc. M. în poezia .Blestem* sau „Nu plecăm* — afirmă răspicat T. D. într-o poe­zie scrisă în ziua de 22 decembrie, şi „An* venit, ne cheamă ţara", susţine acelaşi, ori „Ia mai mînaţi măi flăcăi, să ne bucurăm şi noi*, urează tuturor Chira Vaida Ioan, într-un „Pluguşor*. Foarte inspirat, A. Giordaş ne scrie „Aceşti eroi de o nemaiauzită forţă morală au arătat lumii între# că împăratul este gol*. Intr-adevăr gol, mai ales după ce a fost vizionat acel film cu imagini de la procesul celor doi foşti tirani.

Vrem să spunem că sentimentele exprimate în crea­ţiile corespondenţilor noştri sînt foarte frumoase, emo­ţionante, dar credem câ e util pentru activitatea noas­tră viitoare, pentru activitatea tuturor oamenilor cin­stiţi, care îşi iubesc patria şi vor să o vadă cît mai bogată, iar pe oameni fericiţi, să ne scrie şi despre eforturile care se depun acum în toate întreprinderile din judeţ, în toate localităţile pentru a ne face viaţa cît mai îmbelşugată, cît mai frumoasă, pe măsura vi­surilor celor care s-au jertfit pentru noi toţi

- Nu! Nu vom putea ni­ciodată ; să-i uităm pe cei care a u murit pen­tru cauza revoluţiei şi nici pe cei împuşcaţi, care mai zac prin patu­rile spitalelor. Dr. Ca­melia Ban, director al Direcţiei Sanitare, ne spune că au fost spitali­zaţi 60 de răniţi din Cluj şi Turda. Am dis-

.cutat cu bolnavii şi m e­dicii. Acum sînt cu toţii optimişti.

Gavrilă Rus şi Marcel, tată şi fiu, cu domiciliul pe str. Vidraru nr. 9—11, au şi plecat acasă, continuindu-şi tratamen­tul.

Eugen Nagy este zoo­tehnist la C.A.P. Some- şefâ şi are 44 de ani. tn acea zi de 21 decembrie trecea prin piaţa Liber­tăţii îndreptindu-se spre Someşeni. Un glonte de oţel i-a ajuns tn coap­să. Acum se simte bine şi îşi aşteaptă colegii să-l viziteze. Poate vor

' v en i . . . .Mihai Doboş, cantor la

Biserica catolică din str. Arieşului, are gamba piciorului sting găurită. La ora cînd l-am vizitat stătea întins in pat: Pare fericit că a scăpat cu viaţă şi că s-a aflat printre primii partici­panţi Ia a c tu l revoluţiei Şi cele două fetiţe ale familiei Doboş, asemeni

tuturor copiilor, au ne­voie de căldura părinţi- lor. '

Lui Ioan Pripon, un tînăr de numai 23 de ani, un; glonte i-a sfişiăt talpa. Se uita la picio­rul bandajat şi-mi spu­nea că-i factor poştal ta Oficiul Nădăşel. Medicul îl încurajează, chiar ii promite că se va face bine. „Am jucat 'Hora Unirii, am strigat „ar­mata e cu noi*, „nu tra­geţi fraţilor“, am cîntat „Deşteaptă-te române" iar cei din faţa noastră

de urgenţă la spital s-a numărat şi el.

Kiss Mihai, 65 de ani, are 3 copii şi. 4 nepoţi. Locuieşte pe B-dut Le­mn, acum fiind pensio­nar. . Joi, In jurul orei 21, se afla în aparta­mentul său undeva la e- tajui 11. Mulţimea adu­nata in apropierea blo­cului striga „jos cu dic- tatorul“, „vrem liberta­te ' . . . S-a tras cu focuri de armă atit in oameni cît şi în aer. Deodată a simţit o căldură la pi­ciorul sting, apoi s-are-

Sintem alături de voine-au somat, apoi■ au deschis focul.

Dorel Lupşa are 29 de ani, este lăcătuş meca­nic' frigotehnist la I.R.- U.C. Auzise de eveni­mentele din Timişoara, de discursul sfidător al dictatorului şi de felici­tările la adresa armatei Odată ajuns in micul grup din faţa Băncii, a scandat alături de cei­lalţi „ Libertate, Timi­şoara, haideţi cu noi“ , etc. A auzit strigîndu-se „ajutaţi-l pe Călin", a- tunci s-a îndreptat spre Agenţia C.F.R. Printre cei răniţi şi transportaţi

tras in bucătărie. Picio­rul ii singera. Un glon­te, după ce a străbătui. peretele balconului, s-a

■ oprit în regiunea coap- ' sei. Cei d e l a „Someşul",

unde a lucrat pînă in 1986, cînd s-a 'pensionat, îî cunosc ca fiind un om harnic şi priceput.

Ioan Borhidi este că­sătorit şi are o fetiţă de5 ani, Roxana Luiza. După mitingul de la Bucureşti, cînd poporul t-a huiduit pe dictator şi cele aflate despre revol­ta de la Timişoara, era sigur cS trebuie să se întîmple ceva şi Ia Cluj.S-a îndreptat spre cen­

trul oraşului, după. o ra­fală de somaţie, alta a trecut la „secerare". S-a aruncat la pămînt, dar mina-i era plină de stn- ge. „In dreapta era un cetăţean 'cu craniul spart, t se vedeau creie­rii!'. Geanta-diplomat ă

.. subingineruhii de la /.P_Z. Feleacul a rămas pe stradă, conţinind ac­tele de identitate, calcu­latorul . şî alte bunuri. Poate te va primi. -

Csudom Ştefan are 22 de ani şi lucrează laI.R.E.C. Cluj. Executaseo lucrare pe strada Nă­dăşel şi se întorcea aca­să. Cînd a ajuns pe strada Gh. Doja a cobo- rît şi s-a alăturat mulţi­mii. Aici a auzit prime­le împuşcături. Pentru început s-a tras in aer apoi s-a deschis focul spre grupul de demon­stranţi. A făcut ctţiva paşi, ă simţit o căldură în picior şi a căzut. Du­pă patru nopţi de ■ chi­nuri a fost operat. A - cum se simte bine. Este căsătorit doar din iunie1988, iar în timp ce era la spital, soţia Melinda, a adus pe lume un bă­iat.

Vom continua.

Vasile LUCA

CE-I LA SALA SPORTURILOR?!Acolo e de ho»! îşi spun cei care cred că In ţara asta,

de acum, va curge numai lapte şi miere..Nu putem să credem că în numele libertăţii, al Jertfelor date, cineva, chiar cei ce s-au expus In faţa gloanţelor represiunii — sînt rata să se înfrupte din gloria puterii, după modelul lăsat moştenire de „părintele* tinerei generaţii, recent decedat Pentru asta nu era nevoie să moară nimeni!

Acestea erau gîndurile formulate la primele ore ale dimineţii de ieri. - ,

Noroc că totuşi, curiozitatea ra-a făcut să revin aici. Peste zi s-au luat măsuri de organizare, dar nu sufi­ciente.

Este nevoie la Sala Sporturilor de mai multă ordine şi disciplină, de sarcini distribuite, preluate şi Îndeplinite pentru întîmpinarea convoaielor, descărcarea bunurilor, sortarea lor, apoi pentru distribuirea şi preluarea de că­tre unităţile spitaliceşti, cămine, creşe, cantine, care tre­buie să înainteze un necesar prin delegaţi. Soseşte pîine, făină, zahăr, conserve, dulciuri, îmbrăcăminte, rareori două-trei produse de acelaşi fel sau fabricaţie, bunuri de prin casele fraţilor, prietenilor, celor ce ne-au înţeles du­rerea şi impasul priji care trecem şi care, numai de noi depinde; sâ -ldepă jjm ..

Este nevoie de decizii rapide, nu de frica de a o lua, pentru ca aceste bunuri să ajunfă la cei aflaţi în nevoi

O sugestie adresată celor ce, se ocupă de activitatea de aici. Să nu se uite de copiii celor ce muncesc în în­treprinderi. Ei n mai aşteaptă pe Moţ Srăciun, dores© portocale, bomboane şi dulciuri Să preluăm ceva din modelul furnicilor sau albinelor, care-şi cunosc fiecare rolul. Cine va beneficia, deci de cele aflate la Sala Sporturilor. . .

Am văzut şi multe pachete de cafea. . . Cine-i va sorbi ‘ deliciul şi adulmeca aroma?

Toti cei ce vâ aflaţi acolo, glndiţi-vâ la copiii sau frăţiorii voştri mai mici, Ia faptul că unii dintre ei nu cunosc banana decît din ilustrate, iar alţii i-au uitat* gustul. Tot ceea ce se află acolo, credem, este destinat celor bătrîni, bolnavilor, celor mici. Aici nu poate fl vorba de bunuri ce pot fi valorificate în contul Libertă­ţii. ci al omeniei şi cinstei.

Pînă acum, au fost preluate daruri pentru copiii din Cîmpia Turzii (haine, îmbrăcăminte, ^încălţăminte,' cio*

' colată) şi pentru cei 25.000 de copii ai Dejului şi satelor aparţinătoare. — Suzdrioara, Jighişul de Jos, Bobîlna, Micâ, Wnguraş, Chiuieşti, Vîşcău. .Vad, Găşeiu.

Rămîne ca cei ce le-au preluat sâ opereze mai depar­te, cu conştiinţa omeniei. . G. tlU ST lA *

Page 8: l o n a r e a - CORE · - nefastei dictaturi a clanului Ceauşescu, " eliberaţi de cătuşele ce i-au - înlănţuit pînă acum, împiedicîndu-Ie zborul, liber spre adevăr şi

IPAG1NA 8 ADEVĂRUL — ÎN LIBERTATE

D E C R E T E A L E C O N Sg LIU LU l F R O N T U L U I

S A L V Ă R II N A Ţ I O N A L E

A : î D i G :R I TPRIVIND ÎNFIINŢAREA MINISTERULUI ECONOMIEI

> NAŢIONALE... ; Consiliul' Frântului -Salvării 'Naţionale decretează: r ' -' Articol unic:,Pe data prezentului decret se înfiinţează

Ministerul Economiei Naţionale prin reorganizarea" Comi- ' teiului de Stat al Planificării,şi Aprovizionării Tehnico-

' Materiale, care se desfiinţează, ln-; cadrul Ministerului ‘ Economiei Naţionale funcţionează Direcţia Generală, a

• 'Rezervelor Statului. ' / ' ,f : • Preşedintele Consiliului

Frontului Salvării Naţionale‘ S. \ ;:■ ION ILIESCU

D E C R E TConsiliul Frontului Salvării Naţionale decretează:

■ Articol unic: Generalul locotenent Atanasie Victor Stănculescu se eliberează din funcţia de prim-adjunct al ministrului apărării naţionale.

Preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale

ION 1LHESCU

D E C R E T' Consiliul ■ Frontului Salvării Naţionale decretează:

Articol unic: Atanasie Victor Stănculescu se numeşte în funcţia de ministru al economiei, naţionale. -

Preşedintele Consiliului ...................Frontului Salvării Naţionale

ION ILIESCU

D E C R E TPRIVIND ÎNFIINŢAREA MINISTERULUI

AGRICULTURII Şl INDUSTRIEI ALIMENTAREConsiliul Frontului Salvării Naţionale decretează:; v Articolul 1: Pe data prezentului decret se înfiinţează

: Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare prin re­organizarea Ministerului - Agriculturii şi .Ministerului. In-

' dustrlei Alimentare, care se desfiinţează. ,‘ Articolul 2: Ştefan Nicolae se numeşte în funcţia de

ministru ai agriculturii şi industriei alimentare. ■Preşedintele Consiliului <

Frontului Salvării NaţionaleION ILIESCU

Apel din partea ConsiliuUii

frontuluiConsiliul Frontului Salvării Naţionale a transmis, prin

Intermediul posturilor centrale dc radio 'următorul me­saj! •

Noi atn făcut o revoluţie pentru ca societatea româ­nească să so schimbe, să fie mai bună, mai tolerantă, nu «vai violentă, mal inumană, Dc aceea, adresăm un apel tălduroS tuturor să so pună capăt actelor de vcndctta şî să se realizeze o reconciliere naţională. Nu aprobăm ace­le manifestări teroriste care sînt organizate împotriva unor comunişti sau a altor elemente ale vechiului regim/ Apelăm Ia populaţie ca asemenea acte să .fie oprite în tolosul convieţuirii normale a tuturor cetăţenilor Româ­niei. Apelăm călduros la toţi cetăţenii ţării să evite cx- cesole do. violenţă carc ar dezonora revoluţia noastră. Promovarea democraţiei, a libertăţii şi demnităţii, aceste minunate obiective ale revoluţiei noastre se poate şi tre- buio să so facă prin mijloace paşnice, într-un climat, de reconcitierc a tuturor forţelor societaţii noastre.

DIN PARTEA CONSILIULUI FRONTULUI ŞALVARII NAŢIONALE 1

‘ tncercind sâ deschidă pri­ma legătură aeriană inter*

-naţională dintre Belgrad şi ' Bucureşti- a noii RomAnii, Un avion românesc de lip An-21 s-a prăbuşit tn con* : diţil de timp nefavorabil într-o zonă limitrofă capi* talei, la Găieîti, a'vlnd la ' bord un singur pasager şl personalul aeronavei.

Din nefericire, acest sin­gur pasager cra un cores-

pondent de presă din An­glia — Parriian Hary — în vlrstă de numai 24 de ani. Exprimăm regretul/ şi com­pasiunea noastră faţă de familia îndoliată precum şi faţă cW agenţia engleză de presă.

O comisie de experţi a .fost trimisă la faţa locului pentru a constata condiţii­le In carc s-a produs tra- tficul accident.

PRIVIND ÎNFIINŢAREA MINISTERULUI APELOR, PĂDURILOR Şl MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

• Consiliul Frontului Salvării Naţionale decretează: î Articolul 1. -— Pe data prezentului decret se înfiinţează

Ministerul Apelor, Pădurilor şl Mediului înconjurător prin reorganizarea: Consiliului Naţional al Apelor, Mi­nisterului Silviculturii Şi Consiliului pentru Protecţia Me­diului înconjurător, cpre se desfiinţează,- • •

Articolul 2. —- Simîon H incuse numeşte în funcţia de ministru al apelor,- pădurilor; şi mediului înconjurător. “

Preşedintele Consiliului: Frontului Salvării Naţionale

ION ILIESCU

D E C R E TPRIVIND ÎNFIINŢAREA MINISTERULUI CULTURIIConsiliul Frontului Şalvarii Naţionale decretează:Articolul 1, — IPe data prezentului decret se înfiinţea­

ză Ministerul Culturii prin reorganizarea Consiliului Cul­turii şi Educaţiei Socialiste, care se desfiinţează. v

Articolul. 2. -— Andrei PleşU se numeşte în funcţia de ministru al culturii. ; , , • • V

Preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale

ION ILIESCU

E C R ETPRIVIND STABILIREA TARIFULUI LA ENERGIA

ELECTRICA LIVRATĂ POPULAŢIEIConsiliul Frontului Salvării Naţionale decretează: .Articolul 1, — Incepînd cu dala de 1 ianuai-ie 1990 se

desfiinţează cotele de energie electrică pentru consumul populaţiei. Energia electrică livrată populaţiei pentru ilu­minat şi utilizări casnice se tarifează cu preţul uiiic de 65 de bani kWh. : : , ■ , > ": ' Articolul 2., — Prevederile Decretului nr. 310 din 1988 privind majorarea consumurilor normate lunare si redu­cerea tarifelor la energia electrică livrată populaţiei şi articolul 20, punctul 2 din Decretul 240 din 1982 privind stabilirea unor măsuri pentru gospodărirea judicioasă şi reducerea în continuare a consumului de energie electri­că, energia termică, gaze naturale şi alţi combustibili' se abrogă. ' :

Articolul 3. — Ministerul Economiei Naţionale şi Mi­nisterul Finanţelor vor lua măsuri pentru a introduce modificările corespunzătoare în indicatorii economici şi financiari pe anul 1990 ai Ministerului Energiei Electrice.

Preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale

ION ILIESCU

C O M U N I C A Tîntrunit, d p o 1 i'\

perioadă, în care, a fost •pus în imposibilitatea * de a-şi exercita atribuţiile şi obligaţiile statutare, Con­siliul de conducere al U- niunii Scriitorilor a adop-' tat în şedinţa din 28 de­cembrie următoarele ho- tărîri:

A fost ales un comitet provizoriu de conducere al. Wniuriii, alcătuit din ur­mătorii: Mircea Diriescu,! preşedinte, Ana Blandiana,' Dan De.şliu, Ştefan Augus- tin Doinaş, Domokos Geza, Octavian Paler, Eugen Si- niion, Stelian Tănaşe.

Ga purtător de cuvint al Uniunii Scriitorilor în pro­bleme de relaţii externe a fost desemnat Dan Hăulică.

(Sonsiiiul de conducere.a decis să fie convocat cît mai curînd posibil Congre­sul Naţional al Scriitorilor din România şi a luat mă­surile necesare în vederea pregătirii acestuia. v

S-a stabilit ca tinerii scriitori care au fost îm­piedicaţi să devină membri ai Uniunii Scriitorilor să fie validaţi, respectîndu-se procedura democratică din statut, ca membri titulari ai Uniunii Scriitorilor.Se recomandă ' asociaţiilor

să convoace în cel mai scurt timp posibil adună­rile generale ale membri­lor pentru a-şi desemna comitetele provizorii de conducere.

Au fost reactivate prin- cipalele'comisii de lucru ale Uniunii Scriitorilor.

Consiliul a însărcinat Comitetul provizoriu de conducere să pregătească pentru viitoarea şedinţă de consiliu propuneri concre- ,te prM nd revistele litera­re, Editura Uniunii Scriito­rilor'şi activitatea Uniunii.

I>a lucrările Consiliului au luat parte mai mulţi re­prezentanţi' ai tinerilor scriitori din Timişoara' şi Bucureşti.

CONSILIUL FRONTULUI SALVĂRII NAŢIONALEface cunoscut că Anul Nou va fi sărbătorit în 31 de­cembrie 1989, 1 şi 2 ianuarie 1990, Zilele respective se declară zile nctucrătoare.

Telegramă adresată preşedinţeîa. Consiliului Frontului Salvării

Naţionale, ION ILIESCU ;Preşedintelui; Consiliului

Frontului Salvării Naţio-, nale, . Ion - lliescu, i-a fost adresată o telegramă de fe- ' licitare de .; către preşedin­tele ad-inferim al Republi­cii Ungare, dr.SzurosM £i- : tyas, în, care se spune: Cu prilejul alegerii dvs. în

' înalta, funcţie de Preşedui-? te al Consiliului Frontului Salvării Naţionale,- pertni- .

, teţi-mi; să vă trimit cele mai sincere urări de , bine > ale poporului- ungar şi - ale mele personal, dorindu-vă în activitatea- dvs. plină de răspundere în: aceste clipe fericite, dar în acelaşi timp ş i1 grele în istoria poporu­lui român, multe . succese.

Sînt convins că revoluţia poporului din România creează posibilitatea reîn­noirii pe baze noi a -multi­

plelor relaţii politice, eco­nomice şi ştiinţifice, cultu­rale şi de învăţămînt, între Republica Ungară şi R o ­mânia. . ■ '

Vă asigur că poporul un- - sar şi conducerea de stat a Republicii Ungare sînt- soli- dare cu lupta dvs., care a deschis calea,prieteniei ş i frăţiei adevărate între cele. două popoare, întemeind.- totodată posibilitatea creă­rii unui stat constituţional bazat pe; respectarea drep­tului orbului,- inclusiv •, res­pectarea,-drepturilor.-.. mino­rităţilor. .

Pentru triumfarea idgilor măreţe ale revoluţiei dvs.. Republica Ungară este ga­ta, să vă acorde şi în con­tinuare tot sprijinul şi aju­torul politic, economic, material şi umanitar nece­sar.,' ' ■ '

Interviu acordat Televiziunii

române litiere de primul-miuistru

român, PETRE -ROMAN...'. într -un interviu acordat Televiziunii romârfe libere, pi imul-ministru român, Pe­tre Roman, a declarat:

Ideea vieţii noastre acum ..este, aceea ;de a ne ţine de cuvfnt, în particular, ideea dc* a mă ţine'de cuvînt, de a încerca să aşezăm econo­mia, industria, producţia în stare de funcţionare,, să zi-

1 cern, normală. Am făcut o serie de numiri de "miniş­tri,'dar'nu aceasta este fap­tul cel mai important, ci informaţiile pe care le-am primit în legătură cu capa­citatea economiei noastre de a face faţă unui meca­nism economic dereglat de starea excepţională pe care ara trăit-o în aceste zile de abandonare la care am fost obligaţi din cauza activită­ţii teroriştilor vechiului re- gim.. .--.Există veşti bune. .Aces­te veşti sînt cele care cir­culă.'Veştile cu adevărat- bune sînt cele care acumu­lează în profunzimea struc­turii şi mecanismului eco­nomic; Eu sînt-în măsură să. spun că, ‘ în general, a- nalizînxl situaţia ţîin dife­rite sectoare industriale şi economice, avem acum ca­pacitatea de a" face faţa Si-

, tuaţiei în sensul repunerii -

în funcţiune a acestor do­menii. Sigur că, plecînd de la cu totul alte baze, în primul rînd de l a . stilul, modul de conducere care

’ decurge din ceea ce iste astăzi puterea politică în România. Aceasta este obli­gaţia noastră fundamen­tală." Trebuie-să ne debarasăm ; de robotizarea, ele automa­tizarea la1 care odioasa dic­tatură ne-a supus atîta vre- ' me, să ne debarasăm, de ‘ orice schemă, să trăim în­tr-o gîndire cu totul nouă, , să.aveai dialog şi, bineînţe­les, tinerii care au făcut această revoluţie să fie prezenţi în organele de conducere, poate nu chiar la nivelul cel'm ai înalt, li- indcă, fără îndoială, com-, petenţa nu este un ■ lucru care se cîştigă imediat, dar să fie prezen ţi îneît să a- sigurăm de pe acum viito­rul.

între altele, astăzi an» semnat decretul atit de ne­cesar — şi,\fără îndoială,

' drept —- prin care se re­duce preţul kilovatului-oră de la fatidica cifră a Iul Ceauşescu. la valoarea nor­mală de G3 efe băni pentru

' 1 kWh

PROGRAMUL ORIENTATIV AL UNITĂŢILOR COMERCIALE CU PRILEJUL

ANULUI NOU— în funcţie ■ tic necesităţi, programul normal - se

poate prelungi în zilele dc 29—30 decembrie 1989, cil aprobarea Consiliilor Judeţene ale Frontului Salvării Naţionale, cu 1—2 orc. - . :

t- în zilele do 31 dcecmbrie 1989,, 1 şi 2 ianuarie1990, toate unităţile comerciale, inclusiv cele de ali- montaţie publică vor fi închise. La recomandarea Consiliilor Judeţene şi al Municipiului Bucureşti ale Frontului Salvării Naţionale se admit excepţii pentru sectorul de turism, alimentaţie publică şi ale coope­raţiei din zonele turistice, care urmează să fie comu­nicate de presa locală. Totodată, toate unităţile dc alimentaţie publică şi'turism vor organiza, pe bază de comcnzi, aprovizionarea populaţiei cu produse de co­fetărie, preparate culinare şi expoziţii cu vînzarca pe loc a unui sortiment variat de produse specifice Anu­lui Nou._ Se va asigura, în zilele dc 31 decembrie 1989 şi 1—-2 ianuarie 199Q, deschiderea, prin rotaţie, a farmaciilor şi staţiilor l’ cco pc baza unor programe, stabilite cu acordul Consiliilor locale ale , Frontului Salvării Na­ţionale.

Comandamentul Aprovizionării:' PAUL N1CULESCU MIZIL RADU ABAGIU

Bcdacjl» (I «Jmlnlilrajlft: C lu j, «ir. Napoc* n r , U. T t l c f o n 110 32 S1 1 H 15, Iar la tipografie 1 «115, Interior 1S3 jt* pubU clla le se pr!meşl« *IJulc întro o t d e 10—W, num ai Ia rcrtacjic, i l r . Napoca nr. l t .

Tiparul executat Ia întreprinderea poligrafică Gluj. Tirajul 60515 ex. ,40.100