koninkrijk der nederlanden regatul Ţărilor de jos olandaportaldecomert.ro/files/olanda - indrumar...

1

Koninkrijk der NederlandenRegatul Ţărilor de Jos

Ambasada României la HagaBiroul de Promovare Comercial - Economică Haga

Evoluţii economiceEconomia olandeză se bazează în mare măsura pe comerţulexterior şi se remarcă prin relaţiile industriale stabile, şomaj şiinflaţie moderate, balanţă comercială excedentara şi rolul deimportant hub european de transport.

Poziţia geografică avantajoasă, dublată de un sistem fiscalstimulativ, plasează Olanda între primele 10 destinaţii preferatepentru investitori. În acelaşi timp, firmele olandeze suntprezente în majoritatea ţărilor lumii, asigurând constant Olandeipoziţii de top în clasamentul investitorilor străini atât îneconomiile dezvoltate, cât şi în cele emergente.

Economia olandeză a fost afectată în anul 2009 de crizaeconomică internaţională, inregistrand o scadere de 3,5%. Inanul 2010, economia a revenit pe un trend pozitiv, crestereaeconomica fiind de 1,7%, ca apoi in anul 2011 sa fie de doar1,2%.

Cuprins

Olandaghid de afaceri

Repere economice olandeze 2

Structura economiei olandeze 4

Regimul comerţului exterior 6

Accesul pe piaţa forţei de muncă 7

Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii 8

Înfiinţarea unei societăţi comerciale 9

Taxe şi impozite 13

Relaţiile economice româno-olandeze 18

Informaţii utile 20

Datele şi informaţiile prezentate în acest material sunt publicate cu titlu informativ.

2


Repere economice olandezeCaracterul deschis accentuează vulnerabilitatea economiei olandeze în faţa pieţelor externe

2001 – 2003Cu un nivel de expunere relativ ridicat în relaţia comercială cu Statele Unite, economia olandeză a resimţit acutevoluţia ascendentă a monedei unice europene în faţa dolarului american. Pe fondul influenţelor externe şi alevoluţiilor interne nefavorabile, declinul economic a atins un nivel critic în 2003. Creşterea costurilor cu forţa demuncă a afectat negativ nivelului de competitivitate şi implicit pe cel a exportului.

2004 - 2005În 2004 au apărut primele semne de redresare economică, cu un spor timid de 1,7%. Dar revenirea economică nu aputut fi susţinută de cerere, iar creşterea economică s-a diminuat în 2005 la numai 0,9%.

2006 - 2007Economia olandeză s-a redresat în 2006, înregistrând o creştere de 3%, superioară mediei din zona euro (2,5%). În2007, Olanda s-a menţinut pe un trend superior zonei euro, atingând o rată de creştere de 3,5%, cea mai mare dinultimii 8 ani. O contribuţie determinantă la relansare a fost adusă de creşterea exporturilor, din care re-exporturile auavut o pondere semnificativă, confirmând încă o dată reputaţia de comercianţi a olandezilor. Un efect pozitiv l-a avutsporirea consumului intern, precum şi creşterea producţiei de gaze naturale în a doua parte a anului. De asemenea,în această perioadă au fost implementate reforme majore pe piaţa muncii şi în domeniul sistemelor de pensii,asigurări sociale şi sănătate, care au avut ca rezultat îmbunătăţirea gradului de utilizare a forţei de munca şicreşterea productivităţii.

2008 - 2011Olanda a înregistrat în 2008 o creştere economică de numai 1,8%, faţă de 3,9%în anul 2007. În anul 2009, economia olandeză s-a aflat în recesiune, produsulintern brut scăzând cu 3,5%, in 2010 revenind pe un trend pozitiv, crescandla 1,7%. In anul 2011 creşterea economică a fost de doar 1,2%.

Evoluţia economică a Olandei în perioada 2004 – 2011:

Produsul intern brut a crescut cu1,7% în 2010, iar in anul 2011 afost de doar 1,2%

* Rata de creşterea PIB in 2011comparativ cu aniianteriori

2.2 2

3.4 3.6

2

-3.5

1.71.2

-4

-3

-2

-1

0

1

2

3

4

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011*

3


Principalii indicatori economici ai Olandei, 2008 – 2012:

Evoluţia anuală (%): 2008 2009 2010 2011 2012*

Produs Intern Brut (PIB) 1.8 -3.5 1.7 1,2 - 0.9

Consum privat 1.3 -2.6 0.4 - 3/4 - 1/2

Investitii, private non-imobiliare 7.1 -12.4 -1.4 6 1/4 -6

Export produse (exclusive energie) -0.1 -9.3 12.8 5 1/4 - 1/2

din care: din productie interna -5.0 -10.5 9.4 2 1/2 -1 1/4

re-export 4.7 -8.2 15.8 7 1/2 0

Import produse 1.9 -9.7 12.6 3 1/2 -1 1/2

Pretul produselor la export (exclusiv energie) 2.1 -5.2 4.4 1 1/4

Indicele preturilor de consum) 2.5 1.2 1.3 2 1/4 2

Puterea de cumparare -0.1 1.7 -0.5 -1 -1 1/4

Rata somajului (%) 3.1 3.7 4.5 4 1/2 5 1/4

Productia 1.8 -5.1 1.3 2 - 3/4

Productivitatea muncii 0.5 -3.0 3.0 2 1/2

Deficit bugetar 0.5 -5.6 -5.1 -4.6 -4.1

Datorii guvernamentale brute (% din PIB) 58.5 60.8 62.9 65.2 68.2

Taxe si contributii la asigurarile sociale (% din PIB) 39.2 38.3 38.8 38.3 38.9Sursa: Biroul Analiza Politicilor Economice [ www.cpb.nl si www.cbs.nl ] * previziuni

Piaţa forţei de muncă a început să resimtă puternic efectele crizei începând din ultimul trimestru al anului 2008 şi peparcursul anului 2011, care a consemnat majorarea ratei şomajului de de la 3,1% la 4,5%. Având în vedere căreducerile de personal vor continua, se estimează până la asfârşitul anului 2012 o rată a şomajului de 5,2%.

Comerţul internaţional se diminuează

In anul 2011, exporturile au totalizat 405,1 miliarde euro, cu 9% mai mult decat inanul 2010. Olanda a fost pe locul 2, avand cele mai mari exporturi din Europa,după Germania, si este al cincilea mare exportator la nivel global. Aceasta sedatoreaza în principal exporturilor de tranzit către alte ţări europene. În acestsens, Olanda este cu adevarat poarta spre Europa pentru mai multe produse dinalte regiuni. Jumatate din exporturile olandeze sunt exporturi de tranzit.

Volumul schimburilor comerciale ale Olandei în perioada 2003 - 2011 (mld. euro):

Comparativ cu anul anterior,în 2011 a crescut valoareaimporturilor şi exporturilorolandeze. Exporturile aureprezentat 84,2% din PIB

Schimburi comerciale 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Import 206,87 228,25 249,84 285,37 307,27 332,07 276,01 331,90 364,79

Export 234,17 255,66 281,30 318,95 347,50 367,83 309.76 371,54 405,10

Balanţă 27,30 27,41 31,46 33,58 40,23 35,76 33,75 39,64 40,31

Sursa: Biroul de Statistică [www.cbs.nl]Prin Rotterdam, cel mai important port european, este tranzitat un volum de marfă de două ori mai mare decât înportul concurent Anvers, activităţile portuare contribuind anual cu aproximativ 10% la formarea PIB. Principalelemărfuri tranzitate sunt maşinile şi echipamentele, produsele chimice, carburanţii şi produsele alimentare.

În anul 2011, pentru Olanda cei mai importanţi parteneri de export au fost: Germania (24,1%), Belgia (12,1%),Franţa (8,9%), Marea Britanie (8,0%), Italia (4,8%) şi SUA (4,1%). Iar la import: Germania (16,7%), Belgia (10,0%),China (8,4%), Marea Britanie (6,7%), SUA (6,6%) şi Franţa (4,6%).

4


Structura economiei olandezeCel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor

Sectorul serviciilor furnizează aproximativ trei sferturi din Produsul Intern Brut, dincare serviciile comerciale reprezintă cu puţin sub jumătate din PIB. În domeniulcomercial, cel mai important segment de afaceri este cel al vânzărilor cu ridicata

Sectorul serviciilor genereazăaproximativ trei sferturi din PIB

şi cu amănuntul (peste 13% din valoarea adăugată brută), urmat de cel al serviciilor din domeniul tranzacţiilorimobiliare (circa 8%), sectorul serviciilor din transporturi şi comunicaţii (7%) şi cel al serviciilor financiar-bancare(6,5%).

Odată cu creşterea gradului de integrare a pieţelor financiare, sectorul olandez de profil a reacţionat prompt şidinamic şi şi-a diversificat oferta de servicii, băncile olandeze fiind o prezenţă activă pe piaţa internaţională.Totodată, în Olanda funcţionează 60 de filiale şi sucursale ale unor bănci europene, asiatice şi americane.

Bursa de Valori Mobiliare de la Amsterdam - Euronext [www.euronext.com], estecea mai veche instituţie de acest gen din Europa şi una dintre cele mai importantedin lume. În prezent, face parte din Euronext N.V., primul operator bursier pan-

Bursa din Amsterdam este ceamai veche bursă europeană

european, creat în 2000 prin fuziunea burselor de valori din Amsterdam, Bruxelles şi Paris. În 2002, Euronext N.V.s-a extins prin achiziţionarea platformei de tranzacţionare a instrumentelor financiare derivate LIFFE (LondonInternational Financial Futures and Options Exchange) şi fuziunea cu bursa de valori din Lisabona. La data de 4aprilie 2007, NYSE Group Inc. şi Euronext N.V. au lansat holdingul NYSE Euronext, devenit cel mai mare grupbursier la nivel mondial.

Servicii de finanţare a afacerilor sunt asigurate şi prin alte instituţii specializate, cum ar fi: Banca Naţională deInvestiţii - NIB Capital [www.nibc.com] specializată în împrumuturi pe termen mediu şi lung, companii de investiţiide capital (iniţial create de guvern, în prezent semi-independente) şi agenţii regionale de dezvoltare (serviciifinanciare pentru înfiinţarea de noi companii sau preluarea riscului).

Randstat, centrul economic al tarii

Cea mai mare concentrare economică se înregistrează în partea de vest aOlandei, cunoscută sub numele de Randstat, unde îşi au sediul şi îşi desfăşoarăactivitatea peste 45% din numărul total de companii. Partea de sud a ţării, de

Înaltă tehnologie înindustrie

asemenea bine dezvoltată, este în prezent o zona industrială în creştere, orientată în principal spre export şi cu opondere de circa 25% în economia naţională.

Provinciile din estul ţării, la graniţa cu Germania, au din punct de vedere economic o structură diversă, activităţileprincipale desfăşurându-se în sectorul industriilor manufacturiere, în cel al transporturilor şi în sectorul comerţului curidicata.

Doar 10% din totalul firmelor olandeze s-au stabilit în provinciile din nordul ţării, activităţile acestora fiind concentrateîn special în agricultură şi mai puţin în industrie.

Activităţile industriale sunt concentrate în domenii de înaltă tehnologie: biotehnologie, chimie fină, industriefarmaceutică, electronică, telematică, IT&C, tehnologie medicală, realizarea de materiale noi, industria alimentară,imprimerie.

5


Agricultura olandeză, puternic mecanizată, este recunoscută pe piaţa mondială ca unul dintrefurnizorii principali de produse horticole şi este un exportator important de carne şi produselactate

Olanda se află pe primul loc în lume la exportul de flori tăiate, locul II la exportul de brânzeturi şi locul III la produseagricole în general.

Atât sectorul horticol cât şi cel de producere a laptelui şi a produselor lactate aula bază, în general, structuri cooperatiste şi se caracterizează printr-un grad înaltde integrare. Fiecare segment, începând de la producţie şi până la distribuţie, areo structura proprie de organizare prin care îşi promovează şi apără interesele.

Structuri cooperatiste înagricultură

Fermierii sunt reprezentaţi de Dutch Organisation for Agriculture and Horticulture [www.lto.nl], industria deprelucrare a laptelui de Dutch Dairy Organisation [www.prodzuivel.nl], firmele de distribuţie a produselor lactatesunt organizate în Joint Dairy Federation [www.gemzu.nl], în timp ce Dutch Bureau for Provisions Trade[www.cbl.nl] reprezintă interesele comercianţilor cu amănuntul. Toate aceste entităţi sunt grupate, prin reprezentanţiilor, în Dutch Dairy Board [www.prodzuivel.nl], singura organizaţie cu rol de reglementare în sectorul de lapte şiproduse din lapte, la nivel naţional şi, respectiv, în The Product Board for HorticuIture [www.tuinbouw.nl], structurăsimilară cu rol de reprezentare a tuturor segmentelor implicate în sectorul horticol.

Agro-turismul este o formă de completare a veniturilor pentru peste 2.500 de ferme olandeze, dintre care, mareamajoritate sunt situate în provincia Zeeland. Circa 9% dintre fermele din aceasta provincie oferă facilităţi de vacanţă.Agro-turismul este mai puţin răspândit în provinciile Groningen, South Holland şi North Brabant. Mai mult dejumătate dintre fermele incluse în circuitul agro-turistic sunt ferme de creştere a vacilor.

Ca urmare a restricţiilor impuse de Uniunea Europeană la producţia animaliera şi din raţiuni ecologice, cotelealocate Olandei au devenit insuficiente, mulţi fermieri fiind nevoiţi să se îndrepte către ţări care nu se confruntă cuaceste probleme.

România devine din ce în ce mai interesantă ca potenţială destinaţie, expertiza şi investiţiile olandeze putândconstitui un sprijin important în redresarea şi adaptarea sectorului agro-zootehnic românesc la cerinţele UniuniiEuropene.

Principalele resurse naturale ale Olandei - gazele naturale

Olanda (inclusiv sectorul olandez al Mării Nordului) deţine mai mult de jumătatedin resursele de gaze naturale ale UE-15 ceea ce îi conferă o poziţie importantădin punctul de vedere al asigurării surselor de energie la nivel comunitar. Între15% şi 20% din consumul total anual de gaze naturale al Uniunii Europene este

Olanda asigură până la 20%din gazele naturale necesareUE

produs în Olanda. Astfel, în ultimii 40 de ani, industria naţională de gaze naturale a avut, şi continuă să aibă, ocontribuţie importantă la prosperitatea Olandei.

Producţia de gaze naturale generează peste 2% din PIB-ul olandez şi asigură aproximativ 11.000 locuri de muncă,predominant în partea de nord a ţării. Anual, în Olanda se extrag circa 70 miliarde m3, din care jumătate pentruconsumul propriu.

Rezervele sunt estimate la aproximativ 1.600 miliarde m3 la care este posibil să se adauge resurse suplimentare,neconfirmate încă, de 200 – 570 miliarde m3. Două treimi din volumul total al resurselor sunt offshore.

6


Regimul comerţului exteriorRegimul comerţului exterior olandez este dat de apartenenţa Olandei la Uniunea Europeană şi laOrganizaţia Mondială a Comerţului

Elaborarea şi monitorizarea politicilor comerciale naţionale se fac în conformitate cu reglementările comunitare înmaterie şi rezultatele negocierilor multilaterale din cadrul OMC, intrând în competenţa Ministerului AfacerilorEconomice [www.minez.nl], care are reprezentanţi proprii în comitetele specializate ale Uniunii Europene.

Schimburile comerciale se desfăşoară, în general, pe baze libere, statul intervenind doar în situaţii de excepţie.

Cele mai uzuale restricţii sau bariere la import sunt: măsuri anti-dumping taxe compensatorii suprataxe la produsele agricole restricţii cantitative contingente tarifare

Pentru anumite produse, importul se face pe baza de licenţă. În unele cazuri şi exporturile sunt supuse sistemuluide licenţiere.

Originea bunurilor este dată de „naţionalitatea economică" a acestora. În cazul contribuţiei mai multor ţări laproducerea bunurilor, originea este dată de procentul participării fiecărei ţări la procesul de prelucrare. Regulile deorigine sunt elaborate de Ministerul Afacerilor Economice.

Aspectele fiscale ale comerţului exterior sunt reglementate şi aplicate pe plan naţional de Ministerul Finanţelor[www.minfin.nl] şi autoritatea vamală [www.douane.nl], pornind de la reglementările comunitare în materie.

Taxele de import cuprind toate taxele generate de apartenenţa ţării la UE: taxe vamale, conform Tarifului Vamal Comun şi prevederilor speciale din acordurile semnate de UE cu diferite

tari [http://europa.eu.int/comm/taxation_customs/dds/en/tarhome.htm] taxe cu efect similar, inclusiv taxe anti-dumping taxe determinate de politica agricola comună

Acestea sunt colectate de autorităţile vamale ale statelor membre şi virate Uniunii Europene, cu excepţia unuiprocent convenit cu aceasta (Olanda - 25%). De asemenea, în momentul importului se mai plătesc taxa pe valoareaadăugată şi, acolo unde este cazul, accize şi taxe de mediu.

Taxele vamale se calculează la valoarea bunurilor în vamă, respectiv valoarea tranzacţiei de import. În Olanda esteacceptată schema „primei vânzări la export", care poate determina economii la plata taxelor vamale.

Pentru anumite situaţii, sunt prevăzute exceptări de la plata taxelor vamale: stocare într-un antrepozit vamal prelucrare activă prelucrare pasivă prelucrare sub control vamal admisie temporară procedură de tranzit vamal

7


Accesul pe piaţa forţei de muncăÎn cazul cetăţenilor români şi bulgari, Olanda a decis aplicarea unui regim tranzitoriu restrictiv deacces pe piaţa muncii pana la 31.12.2013

În prezent, cetăţenii români pot munci legal în Olanda doar în baza unui permisde muncă obţinut de angajatorul olandez. Obligativitatea aplicării la Centrulpentru Munca şi Venituri [www.werk.nl] şi a obţinerii permisului de muncă revineangajatorului. Acesta va trebui să facă dovada că pentru locul de munca

Cetăţenii români pot lucra înbaza unui permis de muncă,pentru care aplică angajatorul

respectiv nu a existat nici un aplicant cetăţean olandez sau din vechile state membre UE/EEA, sau din statele careau aderat la UE în 2004 (pentru acele sectoare de activitate pentru care se aplică procedura simplificată de emiterea permiselor de muncă, pentru aceste state). [www.ind.nl]

Excepţie de la regula permisului de muncă fac angajaţii cu pregătire deosebită („high skilled migrants"), cercetătoriişi lectorii universitari cu vârsta sub 30 de ani (cu anumite condiţii) şi medicii care îşi definitivează studiile despecializare în Olanda pentru a deveni medici specialişti. Pentru aceste categorii, angajatorii pot încheia contractede muncă fără să mai aplice la Centrul pentru Muncă şi Venituri pentru obţinerea permiselor de muncă.

În cazul lucrătorilor români şi bulgari care prestează activităţi în Olanda în baza unui contract de furnizare de serviciide către o companie cu sediul într-o ţară UE, se aplică sistemul de notificare prealabilă, introdus la 1 decembrie2005, valabil şi pentru statele care au aderat la Uniune în 2004. Acest sistem de notificare exceptează furnizorii deservicii de la obţinerea unui permis de muncă pentru angajaţii lor, originari din România şi Bulgaria, în următoarelecondiţii: furnizorul de servicii are sediul în afara Olandei, într-o ţară UE în care se aplică regulile privind libera circulaţie a

serviciilor şi nu este doar o căsuţă poştală serviciile furnizate nu sunt de genul recrutării şi plasării de personal în scopul furnizării de forţă de muncă serviciile sunt înregistrate la Centrul pentru Munca şi Venit înainte de a se începe furnizarea acestora

Pentru informaţii suplimentare vizitaţi site-ul Ministerului Afacerilor Sociale şi Muncii [www.employment.gov.nl].

Recunoaşterea calificărilor profesionale

În Olanda există în prezent două puncte de contact (centre de informare) în materie de recunoaştere a calificărilorprofesionale: Departamentul de Recunoaştere Internaţională [www.beroepserkenning.nl] al Netherlands Organization for

International Cooperation in Higher Education [www.nuffic.nl] - punct de contact pentru profesiile reglementatece fac obiectul directivelor sectoriale (profesii medicale, arhitectură, avocatură)

Departamentul pentru Evaluarea Diplomelor şi Atestatelor Internaţionale [www.colo.nl] - punct de contactpentru profesiile reglementate, incluse în sistemul general de recunoaştere (altele decât cele din medicină,arhitectură, avocatură).

Pentru informaţii suplimentare consultaţi secţiunea „Informatii pentru cetatenii romani – Conditii de munca in Olanda”de pe site-ul Ambasadei României la Haga [www.haga.mae.ro]

8


Sectorul IMMSectorul IMM-urilor în Olanda reprezinta cca. 99,6% din companiile existente

Întreprinderile mici şi mijlocii (firme cu cel mult 250 angajaţi) reprezintă mai mult de 99,6% din totalul firmelor olandeze(864 mii in anul 2010) şi asigură circa 2,5 milioane locuri de muncă.

Cifra de afaceri cumulată realizată în sectorul IMM-urilor este de circa 450miliarde euro şi reprezintă peste 50% din cifra de afaceri realizată în întreagaeconomie olandeză.

Distribuţia IMM pe sectoare de activitate:

450 miliarde euro cifra deafaceri cumulată în sectorulIMM

8%9%

10%

11%

12%

24%

13%

13%

Servicii comerciale

Vanzari cu amanuntul

Activitati industriale

Sanatate

Vanzari cu ridicata

Constructii

Reparatii auto

Catering

La nivel instituţional, cea mai mare organizaţie olandeză din sectorul IMM-urilor este Asociaţia Regala MKB-Nederland [www.mkb.nl]. Compusă din 120 de organizaţii de ramură şi 250 asociaţii regionale, MKB-Nederlandapăra interesele a circa 150.000 de antreprenori, în raporturile acestora cu administraţia centrală şi locală, cupartenerii sociali şi îi reprezintă chiar la nivel european.

Chiar dacă în Olanda nu există o legislaţie specifică IMM-urilor, o parte din programele cu susţinere guvernamentalădestinate sprijinirii şi dezvoltării activităţilor economice şi comerciale se adresează cu precădere acestora: Programul PSB, având ca obiectiv sprijinirea activităţilor de export a IMM–urilor cu experienţa redusa în materie

de comerţ exterior; Programul IFOM, ce se adresează IMM-urilor care doresc să investească pe pieţele emergente.

9


Înfiinţarea unei societăţi comercialePrincipalele tipuri de societăţi comerciale care funcţionează în Olanda sunt societatea curăspundere limitată (BV) şi societatea pe acţiuni (NV)

Societatea cu răspundere limitată (BV)

Societatea de tip BV (similara SRL din România) poate fi înfiinţată de una sau mai multe persoane fizice saujuridice, care semnează în fata unui notar public un document numit “elemente de constituire”. Documentul seredactează în limba olandeză şi poate fi semnat fie de fondatorul societăţii, fie de avocatul acestuia sau o altăpersoană împuternicită.Actul cuprinde, cu obligativitate, aşa numitele “elemente ale asocierii”: denumirea oficială; sediul companiei, obligatoriu pe teritoriul Olandei, dar nu este necesar ca acesta să coincidă cu locul principal

de desfăşurare a activităţii societăţii; obiectul de activitate, formulat succint; capitalul autorizat, subscris şi vărsat, exprimat în euro, cu menţionarea numărului şi valorii nominale a părţilor

sociale; restricţii privind transferul părţilor sociale; atribuţiile directorului sau a directorilor coordonatori; prevederi referitoare la consiliul de supervizare; data încheierii anului financiar şi reguli privind pregătirea declaraţiilor fiscale şi auditului; reguli privind adunările generale ale asociaţilor; dreptul de vot al asociaţilor; repartizarea profitului şi tratamentul pierderilor; proceduri de lichidare; detalii privind înţelegerile sau contractele încheiate anterior constituirii, pe care noua societate urmează a şi le

asuma.

Capitalul minim al unei societăţi de tip BV este de 18.000 euro şi poate fi depus în numerar sau alte bunuri.

În faza preliminară constituirii societăţii, fondatorii sunt obligaţi să verifice dacădenumirea aleasă nu este identică sau foarte apropiată de cea a unei companiiexistente. De regulă, această formalitate este îndeplinită de notarul public prinintermediul Camerei de Comerţ [www.kvk.nl], care are în evidentă un Registru alDenumirilor Comerciale. Denumirea societăţii trebuie să conţină - la început sau

Societate cu răspunderelimitată (BV):capital social minim18.000 euro

la sfârşit - iniţialele BV (semnificând societate cu răspundere limitată). Denumirea nu trebuie să fie obligatoriu înlimba olandeză. În cazul filialelor companiilor străine care operează în Olanda, Ministerul Justiţiei [www.justitie.nl]verifică denumirea şi în cele mai multe cazuri solicită adăugarea, în paranteză, a cuvintelor “Netherlands”,“Nederland” sau “Holland” pentru evitarea confuziilor.

Un exemplar al “elementelor de constituire” se depune de către notarul public la Ministerul Justiţiei, care verificărespectarea reglementarilor legale şi emite o declaraţie atestând inexistenţa de obiecţiuni faţă de înregistrareasocietăţii. Eliberarea declaraţiei poate fi refuzată numai în una din următoarele situaţii: antecedentele persoanelor desemnate pentru a asigura controlul companiei indică riscul ca societatea să fie

folosită în scopuri nepotrivite sau activităţile sale să prejudicieze creditorii; “elementele de constituire” pot afecta ordinea publică sau contravin legislaţiei în vigoare; neplata taxei datorate Ministerului Justiţiei pentru eliberarea declaraţiei.

10


După primirea declaraţiei de mai sus, notarul întocmeşte actul de constituire şi societatea de tip BV devine entitatejuridică cu drepturi depline. Procesul se finalizează cu înregistrarea noii societăţi la Registrul Comerţului din cadrulCamerei de Comerţ în raza căreia este situată firma şi publicarea automată în Buletinul Oficial.

Formalităţile de constituire a unei societăţii de tip BV durează aproximativ două luni. Până la obţinerea declaraţieiprivind inexistenţa de obiecţiuni din partea Ministerului Justiţiei, companiei îi este permis să funcţioneze provizoriu,în condiţiile depunerii a cel puţin 25% din capitalul social subscris şi adăugării la iniţialele BV a literelor i.o.,semnificând “în curs de înfiinţare”. În perioada de funcţionare provizorie întreaga răspundere pentru actele şiobligaţiile societăţii revine directorilor săi.

Principalele cheltuieli ocazionate de constituirea unei societăţi cu răspundere limitată în Olanda sunt: taxa notarială, pentru elaborarea şi îndeplinirea “elementelor de constituire”, este cuprinsă între 1000 euro şi

1.500 e u r o ; poate fi suplimentată în cazul unor probleme mai dificile, care necesită un volum mare decorespondenţă, traduceri, discuţii, transferuri de proprietate, ipoteci etc.;

taxa percepută de Camera de Comerţ pentru înscrierea documentelor companiei în Registrul Comertului.Valoarea taxei depinde de locul în care compania îşi stabileşte sediul social şi este de circa 180 euro;

taxa percepută de Ministerul Justiţiei pentru eliberarea declaraţiei privind inexistenţa de obiecţiuni - 90 euro.

Anual, societatea de tip BV este obligată să pună la dispoziţia Registrului Comercial situaţia sa financiară.

Societatea pe acţiuni (NV)

Societatea de tip NV (similară SA din România) constituie forma de companie al cărei capital se achiziţionează prinoferta publică. Acţiunile sunt liber transferabile, fără restricţii în ceea ce priveşte numărul lor.

Anterior înregistrării, ca şi în cazul BV, Ministerul Justiţiei [www.justitie.nl] trebuie să agreeze conţinutul actului deconstituire, prin emiterea declaraţiei de ne-obiecţiune. Respectiva procedură poate dura între 8 şi 10 săptămâni. Încontinuare, actul de constituire, elaborat în limba olandeza, este executat în faţa unui notar public.

Actul de constituire trebuie să conţină: elementele asocierii (similar BV); capitalul subscris şi vărsat; numele directorilor coordonatori.

După obţinerea actului de constituire, elementele de asociere se înscriu în Registrul Comerţului de pe lângăCamera de Comerţ locală [www.kvk.nl], fiind necesar ca acestea să includă, între altele: obiectul de activitate;structura financiară; sediul companiei.

Capitalul minim autorizat, subscris şi vărsat pentru o societate de tip NV este de 45.000 euro.

În cazul în care compania operează înainte de finalizarea procedurii deconstituire, răspunderea aparţine - personal şi colectiv - persoanelor careîncheie acte cu efect juridic asupra companiei. Produc efecte juridice acele actecare sunt fundamentate sau se refera în mod direct la elementele asocierii.

Societate pe acţiuni (NV):capital social minim45.000 euro

În cazul societăţii NV înregistrate, răspunderea deţinătorilor de acţiuni este limitată la volumul capitalului subscris. Înunele situaţii, directorii coordonatori pot răspunde în nume propriu. Suplimentar consiliului de administrare,elementele asocierii pot prevedea constituirea unui consiliu de supervizare.

11


În cazul companiilor mari (capital peste 11.344.505 euro, plus rezerve şi peste 100 de angajaţi în Olanda), consiliulde supervizare este obligatoriu prin lege, revenindu-i deciziile care pot influenţa continuitatea activităţii companiei.

Ca şi societatea cu răspundere limitată, compania de tip NV este obligată, prin lege, să pună la dispoziţiaRegistrului Comercial situaţia financiară anuală.

Parteneriatul

Legea olandeză a companiilor face distincţie între parteneriatul general şi cel cu răspundere limitată.

Parteneriatul general (VOF) nu formează o entitate juridică distinctă de partenerii individuali şi nu este supusimpozitării unitare. Fiecare partener poate genera obligaţii în cadrul parteneriatului, în limitele autorităţii saleexprimate sau implicite.

Partenerii sunt deplin răspunzători pentru datoriile parteneriatului, inclusiv după retragere - pentru angajamenteleasumate înainte de respectivul moment. De regulă, grupuri profesionale de avocaţi, medici, contabili etc.cooperează în cadrul unei forme speciale de parteneriat general, denumită “maatschap”.

Parteneriatul limitat (CV) este o formă derivată de parteneriat general, în cadrul căreia, alături de partenerii generali,există unul sau mai mulţi parteneri care răspund numai în limitele contribuţiei lor la capitalul parteneriatului.Partenerii cu răspundere limitată nu au dreptul să participe la conducerea parteneriatului sau să-şi înscrie numele îndenumirea firmei, cu excepţia cazului în care anterior au avut statutul de parteneri generali.

Parteneriatele şi anumite detalii referitoare la partenerii individuali se înregistrează la Registrul Comerţului, aflat însubordinea Camerei de Comerţ [www.kvk.nl].

Forma legală de organizare Răspunderea Taxe / impozite plătite

Comerciantul unic (Eenmanszaak) Nelimitată, a proprietarului Impozitul pe venit / profit TVA

Impozitul pe venitul rezultat din cota deParteneriatul general (VOF) Partenerii răspund nelimitat şi solidar profit a fiecăruia dintre parteneri

TVA

Parteneriatul limitat (CV)Partenerii pot fi: Activi (participă la derularea afacerii) Comanditari (au doar aport la capitalul social)

Parteneriatul(creat în scopul exercitării unor profesii liberale)

Partenerii activi răspund nelimitatşi solidar

Partenerii comanditari răspund înlimita aportului lor

Partenerii răspund solidar şi nelimitatpentru obligaţiile societăţii dar fiecareîn parte nu răspunde pentru obligaţiileindividuale ale celorlalţi parteneri

Impozitul pe venit TVA

Impozitul pe venitul rezultat din cota deprofit a fiecăruia dintre parteneri

TVA

Societatea cu răspundere limitată (BV)Capitalul social minim la constituire: 18.000 euro

Este a societăţii Impozitul pe profitul companiei Taxa pe capital TVA

Asociaţia sau Fundaţia Este a asociaţiei / fundaţiei Impozitul pe profit TVA

12


Filiala

Filiala nu constituie o unitate juridică distinctă, făcând parte din compania-mamă, care deţine întreaga răspunderepentru actele şi activităţile acesteia. Cu toate acestea, ca orice altă forma de afacere, filialele companiilor străine seînregistrează la Registrul Comerţului, în care scop trebuie furnizate informaţii precum:

documentele de constituire ale filialei; valoarea capitalului; datele de identificare ale directorilor filialei; adresa biroului filialei din Olanda; denumirea comercială şi o descriere a obiectului de activitate.

Filialele companiilor străine sunt supuse impozitului pe profit practicat pentru societăţile comerciale înregistrate înOlanda. Situaţia financiară a acestora nu trebuie făcută publică.

În general, companiile străine recurg la filiale în fazele timpurii ale prezenţei lor în Olanda, datorită rapidităţiiformalităţilor de înregistrare şi a unei relative confidenţialităţi. De regulă, companiile străine operează în Olanda prinsocietăţi de tip BV sau NV.

13


Taxe şi impoziteVeniturile din salarii şi din alte activităţi independente

Acestea se impozitează prin aplicarea unor cote de impozitare progresivă:

Venituri anuale Cota de impozitare

Până la 17.579 euro inclusiv 33,60% din care 2,45% impozit şi 31,15% contribuţia la asigurări sociale

Între 17.579 şi 31.589 euro inclusiv 41,85%din care 10,70% impozit şi 31,15% contribuţia la asigurări socialepentru suma care depăşeşte 17.579 euro

Între 31.589 şi 53.860 euro inclusiv 42,00%nu se mai aplica contribuţia la asigurări socialepentru suma care depăşeşte 31.589 euro

Peste 53.860 euro 52,00%nu se mai aplica contribuţia la asigurări socialepentru suma care depăşeşte 53.860 euro

Administraţia Financiară [www.belastingdienst.nl] / Ministerului Finanţelor [www.minfin.nl ]

Legislaţia olandeză oferă angajatorilor posibilitatea de a oferi angajaţilor străini oalocaţie lunară neimpozabilă. Această alocaţie poate avea o valoare de până la30% din salariu şi se poate acorda în următoarele condiţii: Angajatul a fost recrutat din străinătate;

Regim fiscal favorabilpentru angajaţii străini

Angajatorul aduce argumente rezonabile că angajatul în cauză deţine o expertiză greu de găsit pe piaţa munciidin Olanda;

Angajatul este plătitor de taxe către statul olandez.

Veniturile din salarii şi contribuţia la asigurări sociale se deduc la sursă şi se virează la administraţia fiscală.

Impozitul pe profit

Impozitul pe profit se percepe în cote progresive, în funcţie de valoarea profitului.La sfârşitul anului 2008, guvernul olandez a decis majorarea până la 200.000e u r o a plafonului de profit impozitat cu 20%. Această măsură estedestinată stimulării agenţilor economici în actuala perioadă de criză şi va fiaplicată până în

Majorare temporară aplafonului de profit supusimpozitării minime.

anul 2010. Anterior acestei decizii, se aplica impozitul de 20% până la plafonul de 40.000 euro , şi respectiv unimpozit de 23% pentru profitul cuprins între 40.000 şi 200.000 euro.

Valoarea profitului Cota de impozitare

Pentru primii 200.000 euro din profitul impozabil 20,00% Se aplica societăţilor comerciale, dar şi fundaţiilor sau

Pentru profitul impozabil ce depăşeşte 200.000 euro 25,50% asociaţiilor care desfăşoară activităţi lucrative.

Administraţia Financiară [www.belastingdienst.nl] / Ministerului Finanţelor [www.minfin.nl]

Pentru companiile care fac parte dintr-un grup, impunerea se face asupra veniturilor impozabile consolidate alegrupului, fiind permisă echilibrarea pierderilor unei companii cu profitul alteia, înainte de impozitare.

Pierderile înregistrate în anul anterior pot fi deduse din profiturile realizate în anii următori. Profiturile distribuiteacţionarilor nu se deduc din suma impozabila. Amortizarea mijloacelor fixe poate fi făcuta după orice metoda dedepreciere, la alegerea companiei.

14


Cota de impozitareMin. Max.Categorie de moştenitori

Companiile străine pot evita plata impozitelor către statul olandez dacă activităţile desfăşurate în Olanda nu au oamplasare sau o reprezentare permanentă (locaţie fixă de desfăşurare a activităţilor sau o persoană autorizată săîncheie contracte în numele companiei mamă).

O particularitate a sistemului fiscal olandez este posibilitatea unei companii de adiscuta cu autoritatea în materie tratamentul fiscal pentru anumite operaţiuni sautranzacţii viitoare. În acest fel, compania beneficiază de evaluarea precisă a

Posibilitatea discutării în avansa impozitării

valorii impozitelor pe care le va avea de plătit şi poate astfel să îşi eficientizeze operaţiunile viitoare.

Veniturile din dividende

Pentru veniturile “substanţiale” rezultate din dividende se aplică un impozit de 25%. În această categorie deimpozitare intră cei care deţin singuri, sau împreună cu partenerul fiscal, mai mult de 5% din acţiunile unei societăţicomerciale sau a unei cooperative.

Veniturile din economii şi investiţii

Aceste categorii de venituri se impozitează cu o rată fixă de 30%.

Taxa pe moştenire

Se aplică la valoarea bunurilor dobândite de la o persoană al cărei ultim domiciliu a fost în Olanda. Legea stabileştevalorile maxime ale bunurilor moştenite pentru care se aplică, în anumite condiţii, exceptarea de la plata taxei. Cotaprocentuală este diferenţiată în funcţie de gradul de rudenie (rudele de grad I plătesc mai puţin decât rudele maiîndepărtate sau cei fără grad de rudenie) şi se aplica asupra valorii taxabile a bunurilor dobândite (valoareaproprietăţii dobândite din care se scade valoarea exceptata). Exista o cotă procentuală maximă şi una minimă,stabilite în funcţie de valoarea moştenirii:

Soţi, copii, parteneri de cuplu 5% 27%

Părinţi şi fraţi 26% 53%

Fără grad de rudenie 41% 68%

Entităţi religioase, ideologice, caritabile, culturale, ştiinţifice sau publice, de interes general în Olanda 8%

Administraţia Financiară [www.belastingdienst.nl] / Ministerului Finanţelor [www.minfin.nl]

Taxa pe transferuri de bunuri

Se aplică în cazul moştenirilor sau cadourilor dobândite de la persoane al căror ultim domiciliu nu a fost în Olanda.Legea nu prevede excepţii de la plata taxei iar cotele procentuale sunt aceleaşi cu cele aplicate în cazulmoştenirilor.

15


Taxa pe câştigurile din jocurile de noroc

Premiile obţinute din jocuri de noroc şi a căror valoare depăşeşte 454 euro sunt taxate cu 5%, Orice bun astfelcâştigat, căruia i se poate determina o valoare de piaţă, este considerat premiu şi este taxat în consecinţă. Premiileloteriilor olandeze sunt taxate la sursă.

Taxa pe cadouri

Se aplică la valoarea bunurilor obţinute sub formă de cadou de la o persoană rezidentă în Olanda. Legea stabileştevaloarea maximă a cadourilor pentru care nu se aplică taxa, precum şi cazurile sau condiţiile de exceptare de laplata taxei. Cotele procentuale de aplicare a taxei sunt aceleaşi ca în cazul moştenirilor.

Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

In Olanda, cuantumul general al taxei pe valoarea adăugată (BTW) este de 19%. Se aplica cuantumuri diferite dupăcum urmează:

6%: produselor alimentare, medicamentelor, ziarelor şi revistelor, anumitor servicii medicale, anumitor serviciicare presupun un consum intensiv de muncă, anumitor servicii de divertisment, serviciilor de transport depasageri, furnizării de apă, anumitor bunuri şi servicii utilizate în agricultură;

0%: exporturilor în ţări non-UE şi, în anumite condiţii, bunurilor şi serviciilor aferente furnizate unui beneficiardintr-o altă ţară UE.

În cazul afacerilor mici, de familie, şi cel al fermelor agricole se aplică prevederi speciale cu privire la plata TVA.Pentru mărfurile importate, taxa pe valoarea adăugată este datorată în momentul intrării bunurilor în UniuneaEuropeană şi se calculează la valoarea în vamă a acestora.

Începând cu 1 ianuarie 2004, orice plătitor de TVA primeşte un număr de identificare, care trebuie obligatoriumenţionat în toate facturile emise de acesta.

Incepand cu 1 octombrie 2012, guvernul olandez a anunţat că va creste TVA de la 19% la 21%, ca urmare aefectelor crizei economice si a necesitatii cresterii veniturilor la buget, element important al planului de aplicare almasurilor de austeritate.

Accize şi taxe de consumaţie

Accizele se aplică în cazul unor anumite bunuri de consum, precum băuturile alcoolice, produsele din tutun, petrol,uleiuri minerale şi produse petroliere. Legislaţia olandeză cu privire la taxa de consumaţie respectă directiveleConsiliului UE cu privire la armonizarea sistemului de accizare în Uniunea Europeană.

Taxa asupra tranzacţiilor imobiliare

Se aplică la achiziţia unui imobil (teren, clădire) situat în Olanda. Taxa reprezintă 6% din valoarea de piaţă aimobilului sau din valoarea de tranzacţionare, dacă aceasta este mai mare decât valoarea de piaţă. În cele maimulte cazuri este reţinută de notar, la momentul efectuării tranzacţiei, şi virată autorităţii fiscale.

16


Taxa pe asigurări

Se aplică în cuantum de 7% din valoarea poliţei de asigurare. Sunt exceptate de la plata taxei asigurările de viaţă,în caz de accidente, de invaliditate, de sănătate, în caz de şomaj, de transport.

Taxa pe capital

Nu se percepe taxă pentru contribuţia sau majorarea de capital la o firmă

Taxa pe autovehicule pentru pasageri şi motociclete (BPM)

Este percepută atât persoanelor fizice cât şi celor juridice, la prima înregistrare în circulaţie, în Olanda, a unuiautovehicul pentru pasageri sau a unei motociclete.

Categorie de vehicul Valoarea taxei

Autoturisme noi - benzină 45,2% din preţul de catalog, şi se aplică o reducere de 1.540 euro

Autoturisme noi - diesel 45,2% din preţul de catalog, şi se aplică o penalizare de 328 euro (în cazul în careautoturismul este dotat cu filtru de particule, se aplica o reducere de 600 euro)

10,2% din preţul de catalog, daca preţul de catalog < 2.133 euroMotociclete noi

20,7% din preţul de catalog, mai puţin 224 euro, daca preţul de catalog > 2.133 euro

Autoturisme şi motociclete uzate Se aplica reduceri în funcţie de vechime: 37% pentru 1 an; 47% pentru 2 aniReducerea maxima este de 90%. Pentru vechimi mai mari de 25 ani nu se aplica taxa.

În cazul vehiculelor noi, taxa este plătită de importator, în numele clientului. Persoanele care importă directautoturisme / motociclete uzate, plătesc taxa la momentul înregistrării vehiculului în circulaţie.

Taxa pe vehicule cu motor (MRB – Motorrijtuigenbelasting)

Orice persoană deţinătoare a unui vehicul cu motor (autoturism, microbuz, camion, motocicleta) are obligaţia plăţiiunei taxe, a cărei valoare depinde de tipul vehiculului, greutatea vehiculului, tipul carburantului, domiciliul fiscal(provincia) al deţinătorului şi remorca, dacă este cazul.

Taxa pe vehicule pentru transporturi grele (HGV)

Se aplică vehiculelor destinate transporturilor grele de marfă şi este cunoscută ca “Eurovignette”. Este introdusă înbaza unei convenţii intre Olanda, Belgia, Luxembourg, Germania, Suedia şi Danemarca. Valoarea taxei depinde denumărul total de osii ale vehiculului şi de încadrarea europeană, din punct de vedere al emisiilor, a acestuia.

Taxa pe combustibil

Se aplică producătorilor şi importatorilor de cărbune. Este exceptat de la plata taxei cărbunele produs sau importatpentru a fi utilizat pentru orice alt scop decât drept combustibil. Taxa este de 12,45 euro pe tonă.

17


Taxa pe energie

Se aplică consumului de gaze naturale, electricitate şi a unor uleiuri minerale. Consumul gazelor naturale în scopulproducerii de energie electrică este scutit de plata acestei taxe.

Taxa pe deşeuri

Se aplică centrelor de prelucrare a deşeurilor în funcţie de cantitatea de deşeuri descărcate în gropile de colectare.Taxa este de 86,91 euro pe tona de deşeuri ne-combustibile şi 14,34 euro pe tona de deşeuri combustibile.

Taxa pe apa curentă

Se aplică persoanelor fizice sau companiilor care consuma apă prin intermediul unei reţele de distribuţie, indiferentdacă apa furnizata este potabilă sau nu. Taxa este de 0,149 euro pe m3 şi se aplică la un consum maxim de 300 m3

pe an. Este colectată de compania de apă şi virată autorităţii fiscale. Sunt exceptate de la plata taxei consumurile însituaţii de urgentă (intervenţiile în caz de incendiu).

Taxa pe apele naturale

Este percepută companiilor care exploatează ape naturale (staţii de pompare, ferme, instalaţii industriale ceconsuma apă în procesul de producţie sau pentru răcire etc.) Fac excepţie cazurile în care consumul de apă esterelativ mic şi este determinat de situaţii de urgentă sau pentru irigaţii în agricultură. Taxa aplicată este de 0,1855euro pentru fiecare m3 de apă consumată.

18


Relaţiile economice româno - olandezeSchimburile comerciale bilaterale au avut o dinamică pozitivă constantă în ultimii ani,plasând Olanda între principalii parteneri comerciali ai României

Volumul total al schimburilor bilaterale a depăşit pentru prima oară pragul de 1 miliard de euro în anul 2004 şi s-amenţinut în aceleaşi coordonate de succes şi în anii următori.

Anul 2011 poate fi considerat punct de referinta in relatiile economice si comerciale ale Romaniei cu Olanda,deoarece s-au inregistrat valori record in volumul schimburilor comerciale bilateral si a exportului de produseromanesti.

Volumul schimburilor comerciale bilaterale si a exportului de produse romanesti au intrecut valorile inregistrate inanul 2008 (schimburi comerciale 2.668,08 milioane euro; export 1.026,21 miloane euro).

La 31 decembrie 2011, valoarea totală a schimburilor comerciale româno-olandeze a fost de 3.164,18 milioaneeuro, în creştere cu 17,67% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, exportul fiind de 1.406,71 milioane euro(+37,06%), iar importul de 1.757,47 milioane euro (+5,70%). Olanda s-a menţinut si si-a consolidat pozitia înclasamentul primilor 10 parteneri comerciali ai României. Deficitul comercial al României pe aceasta relaţie a fostde -350,76 milioane euro (cu 264,91 miloane euro mai mic decat in anul 2010).

Structura schimburilor comerciale bilaterale în anul 2011:

Export în Olanda Import din Olanda

Secţiuni de mărfuri Valoare(mil euro)

Pondereîn total

Valoare(mil euro)

Pondereîn total

Animale vii şi produse ale regnului animal 21,56 1,5% 94,97 5,4%

Produse ale regnului vegetal 21,78 1,5% 94,65 5,4%

Grăsimi şi uleiuri de origine animală sau vegetală 27,55 2,0% 24,33 1,4%

Produse alimentare, băuturi, lichide alcoolice şi oţet; tutun 37,44 2,7% 77,55 4,4%

Produse minerale 12,56 0,9% 11,14 0,6%

Produse ale industriei chimice şi produse ale industriilor conexe 16,20 1,2% 310,09 17,6%

Materiale plastice şi articole din material plastic; cauciuc 62,68 4,5% 114,47 6,5%

Piei brute; piei tăbăcite; blanuri şi produse din acestea 8,52 0,6% 17,82 1,0%

Lemn, cărbune de lemn şi articole din lemn 12,71 0,9% 3,96 0,2%

Pasta de lemn sau din alte materiale fibroase celulozice 2,22 0,2% 17,16 1,0%

Materiale textile şi articole din aceste materiale 55,30 3,9% 53,53 3,0%

Încălţăminte, pălării, umbrele de soare 39,96 2,8% 5,12 0,3%

Articole din piatră, ipsos, ciment, azbest etc. 3,87 0,3% 7,35 0,4%

Metale comune şi articole din metale comune 121,94 8,7% 107,65 6,1%

Maşini şi aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora 452,26 32,2% 602,84 34,3%

Vehicule, aeronave, vase şi echipamente auxiliare de transport 212,48 15,1% 141,42 8,0%

Instrumente şi aparate optice, fotografice sau cinematografice 12,09 0,9% 53.31 3,0%

Mărfuri şi produse diverse 89,02 6,3% 19,52 1,1%

Alte mărfuri 0,33 0,0% 0,50 0,0%

Total 1.406,71 100,0% 1.757,47 100,0%

19


Principalele mărfuri exportate de România în Olanda, în anul 2011, au fost: maşini şi aparate, echipamenteelectrice şi părţi ale acestora (32,2%); vehicule, aeronave, vase şi echipamente auxiliare de transport (15,1%);metale comune şi articole din acestea (8,7%); mobila (6,3%); mase plastice, cauciuc si articole din acestea (4,5%);materiale textile si articole din acestea (3,9%); incaltaminte (2,8%).

În structura intrărilor de mărfuri în România, având ca ţară de expediţie Olanda, pe primele locuri se află: maşini şiaparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora (34,3%); produse ale industriei chimice şi ale industriilorconexe (17,6%); vehicule, aeronave, vase şi echipamente auxiliare de transport (8,0%); mase plastice, cauciuc siarticole din acestea (6,5%); metale comune şi articole din acestea (6,1%); animale vii si produse ale regnului animal(5,4%); produse ale regnului vegetal (5,4%).

Odată cu introducerea de la 1 ianuarie 2007 a sistemului de înregistrare INTRASTAT a schimburilorintracomunitare, în raportările privind volumul intrărilor de marfă având ca ţară de origine Olanda şi-a făcut apariţia„efectului Rotterdam”. Astfel, parte din bunurile importate din ţări non-UE, prin portul Rotterdam, sunt puse în liberăcirculaţie în Olanda, livrate către România şi înregistrate statistic ca achiziţie intracomunitară, cu ţara de expediţieOlanda. Printre mărfurile al căror volum raportat cade sub incidenţa acestui efect sunt: vehiculele, produselechimice, maşinile şi echipamentele electrice.

Olanda se menţine pe primul loc în topul investitorilor străini în România

Conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comertului, Olanda s-amenţinut în ultimii 13 ani pe primul loc în clasamentul pe ţări de reşedinţă alinvestitorilor în societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social.

Primul loc în topul investitorilorstrăini în România

La finele lunii decembrie 2011 erau înregistrate un număr de 4.023 societăţi comerciale româneşti cu participareolandeză la capitalul social, cu un sold de 5,977 miliarde euro, reprezentând 19,72% din totalul capitalului străinsubscris în România

Pe lângă înfiinţarea de noi companii, se remarcă tendinţa de suplimentare a participării olandeze la capitalul celordeja existente şi interesul investitorilor olandezi pentru piaţa de capital din România. De asemenea, se remarcăinteresul antreprenorilor olandezi pentru iniţierea şi dezvoltarea de proiecte eligibile pentru finanţare din fondurieuropene.

20


Informaţii utile

Aeroporturi internaţionale

Olanda dispune de 20 de aeroporturi, dintre care cele mai importante sunt: Aeroportul Schiphol Amsterdam » www.schiphol.nl Aeroportul Rotterdam » www.rotterdam-airport.nl

Deoarece Schiphol Amsterdam este unul dintre cele mai aglomerate aeroporturi europene, autorităţile recomandăsosirea cu cel puţin două ore înainte de îmbarcare.

Transporturi navale

Portul Rotterdam, este cel mai mare port european, al treilea în lume din punct de vedere al traficului dupăSingapore şi Shanghai, respectiv al şaselea port de containere la nivel mondial în termeni de unităţi manipulate.» www.portofrotterdam.com

Portul Amsterdam » www.portofamsterdam.com

Transporturi feroviare şi terestre

Căile Ferate olandeze » www.ns.nl Autoritatea Rutieră olandeză » www.anwb.nl Routenet - instrument util pentru planificarea deplasărilor auto » www.routenet.nl

În Olanda nu se percep în prezent taxe de autostradă. Viteza maximă admisă este de 50km/h în localităţi, 80 km/hpe drumuri naţionale şi 120 km/h pe autostrăzi, dar sunt aplicate restricţii suplimentare pe numeroase tronsoane.

Expoziţii şi conferinţe

Principalele centre de targuri si expoziţii olandeze: Centrul expoziţional RAI Amsterdam » www.rai.nl Centrul expoziţional Ahoy Rotterdam » www.ahoy.nl Centrul expoziţional MECC Maastricht » www.mecc.nl

Ambasada României la Haga / Biroul de Promovare Comercial - Economica

Adresa: Catsheuvel 55, 2517 KA, The HagueTelefon: 0031 70 355 73 69Fax: 0031 70 354 15 87 E-mail: [email protected]: http://www.haga.mae.ro

10.05.2012

koninkrijk der nederlanden regatul Ţărilor de jos olandaportaldecomert.ro/files/olanda - indrumar...

Documents