KINETOTERAPIA N DEFICIENTELE FIZICE

ATITUDINE CORECT

DEFICIENTA FIZIC

ATITUDINEA CORECT A CORPULUI

Aspectul general al corpului (conformatia fizic) este dat de urmatoarele elemente:

postura sau atitudinea corpuluicreterea dezvoltarea

Atitudinea (postura) -definiie

Postura este functia corpului omenesc data de actiunea sinergic i coordonata a elementelor aparatului locomotor i a sistemului nervos mentinandu-se astfel stabilitatea, echilibrul corpului i raportul corect dintre segmentele corpului.

Duma, A., 1997, defineste atitudinea corect acea atitudine care favorizeaz desfsurarea normal a miscrilor, iar miscrile corecte, la rndul lor, determin o redresare a atitudinii.

Atitudinea este o funcie a corpului omenesc care are la baz o serie de reflexe senzorio-motorii. (Fozza, C.A, 2003).

Atitudinea este condiionat dup Duma:

caracterele constituionale si temperamentale;bun stare a organelor si sistemelor si funcionarea lor normal;sex;vrst;greutatea si nlimea corpului;ali factori interni si externi.

La dezvoltarea atitudinii contribuie procesele de crestere si dezvoltare ale corpului, activitatea nervoas superioar, felul de via si munc, precum si multe alte condiii.

Elementele active ale atitudinii sunt muschii si nervii, care conlucreaz la adoptarea si meninerea poziiilor, la schimbarea lor si la efectuarea miscrilor.Elementele pasive ale atitudinii sunt elementele pasive ale aparatului locomotor:oasele si articulaiile.

Orice alterare a funciei sau structurii organelor, care asigur atitudinea corpului, determin modificri ale acesteia.

Corpul omenesc are o structur si funcii repartizate egal n raport cu axele si planurile sale de miscare; corpul are tendina constant de nclinare nainte.

Planul anterior, este un plan de miscare si de propulsie.Planul posterior este un plan de sprijin si stabilitate.

Coloana vertebral - axa de susinere a corpului (aparatul capsulo-ligamentar, aciunea muschilor proprii si extrinseci).

Curburile n plan sagital, sunt n numr de 4 : dou cu convexitatea anterioar, numite lordoze, dou curburi cu convexitatea posterioar, numite cifoze, fiind reprezentate prin cifoza dorsal si cea sacro-coccigian.Curburile n plan frontal numite curburi scoliotice, sunt mai puin pronunate. n mod normal exist o curbur cervical cu convexitatea la stnga, o curbur dorsal cu convexitatea la dreapta si una lombar cu convexitatea la stnga. Curbura toracal este cea primar, fiind determinat de traciunea muschilor mai dezvoltai la nivelul membrului superior drept.

Poziia segmentelor corpului si raportul dintre ele n cadrul atitudinii corecte

Centrul de gravitaie i poligonul de susinere n static si dinamic organismului produce dou feluri de echilibru: echilibrul stabil cnd centrul de greutate este sub suprafaa de sprijin si echilibrul instabil cnd centrul de greutate se afl deasupra suprafeei de sprijin.

n condiii obinuite corpul se afl n echilibru instabil. Acest echilibru variaz cavaloare n funcie de nlimea centrului de greutate fa de suprafaa de sprijin, mrimea suprafeei de sprijin si locul unde cade verticala pe suprafaa de sprijin.

Prin adaptare, muschii, articulaiile si oasele au sufer modificri structurale si funcionale n vederea meninerii atitudinii corpului. Exist muschi cu structura specific pentru sprijin si echilibru iar din punct de vedere fiziologic de tonus muscular si alte forme de contracii cu rol n meninerea echilibrului.

Atitudinea corect a corpului nu se bazeaz pe dezvoltarea masei musculare sau a cresterii tonusului muscular (sportivi). Educarea si pstrarea atitudinii corecte a corpului nu este posibil fr concursul permanent al sistemului nervos care prin segmentele sale central si periferic, dar mai ales prin organele specializate contribuie la formarea unui adevrat sim al atitudinii .

Educare funciei de atitudine se bazeaz pe dou principii:

formarea reflexului de atitudine corect prin care se efectueaz autocontrolul poziiei corpului si segmentelor sale, iar la nevoie s le redreseze n atitudine corect specific poziiei sau miscrilor ce se efectueazdezvoltarea grupelor musculare ca organe efectoare care asigur pstrarea atitudinii corecte n aciuni statice si dinamice variate.

DEFICIENELE FIZICE I SENZORIALE

Deficientelefizice sunt definite ca abateri de la normalitate, nforma si functiile fizice ale organismului, care tulbura cresterea normala si dezvoltarea armonioasa a corpului, modifica aspectul exterior, reduc aptitudinile si puterea de adaptare la efortul fizic si diminueaza capacitatea de munca productiv a individului.

Deficienele fizice se caracterizeaz prin modificari morfologicemai mult sau mai putin accentuate, produse n forma si structura corpului si manifestate printr-o ncetinire n crestere sau printr-o crestere excesiv,printr-o tulburare a dezvoltarii sau o dezvoltare disproportionata, prindeviatii, deformatii sau alte defecte de structura, urmate sau precedate detulburari functionale.

Deficienele fizice i psihosenzoriale trectoare sau permanente determin stri de infirmitate, incapacitate, si handicap.

Infirmitatea

Infirmitatea reprezint pierderea sau anormalitatea unei structuri sau funcii psihologice, fiziologice sau anatomice. Ea poate fi temporarar sau definitiv i reflect n principal tulburrile de la nivelul organului lezat. O infirmitate nu inseamn neaprat boal. Infirmitatea reprezint exteriorizarea unei stri patologice.

OMS in 1980 a emis o clasificare a infirmitilor n 9 mari categorii:

infirmitate intelectual(de memorie, gandire etc);infirmitate psihologic(de contiin si insomnia, de percepie i atenie);infirmitate de limbaj;infirmitate de auz;infirmitate ocular;infirmitate visceral;infirmitate scheletal;infirmitate desfigurativ;infirmitate generalizat, senzitiv, etc

Incapacitate (dizabilitate, disfuncie)

Incapacitate (dizabilitate, disfuncie) reprezint restricia sau pierderea unei aptitudini de a executa o activitate considerat normal pentru un individ (de comunicare, locomoie, autongrijire). Incapacitatea este temporar sau permanent, progresiv sau regresiv, afectnd abilitatea activitilor zilnice.

Clasificarea IDH (international classification of impairment, disabilities and handicaps) cuprinde de asemenea 9 categorii de incapaciti:

incapacitate de comportament; incapacitate de comunicare;incapacitate de ngrijire personal;incapacitate de locomoie;incapacitate de poziionare a corpului (in activiti gospodreti)incapacitate de abiliti;incapacitate situaional (dependen de echipamente, de diete, de nsoitor); incapacitate de abiliti particulare(de nvat, motivaie);alte restricii n activitate.

Handicapul

Handicapul reprezint dificultatea unui individ de a realiza relaii normale cu mediul de via n concordan cu vrsta, sexul, condiiile sociale. Handicapul este determinat de infirmitate.

In codificarea IDH exist 7 grupe de handicap:

handicap de orientare (perturbri in recepia semnalelor din mediu);handicap al independenei fizice (limitarea ngrijirii);handicap de mobilitate (capacitateade mobilizare);handicap ocupaional ( incapacitate de a executa munc),handicap de integrare social;handicap economic;alte handicapuri.

Deficientele fizicese constituie ca invaliditati corporale care slabesc puterea si mobilitatea organismului prin modificari patologiceexterioare sau interioare, localizate la nivelul ntregului corp sau numai la nivelul unor segmente ale sale si cuprinde:

infirmii motorii sau locomotori(de motricitate),

bolnavii cronicisi cu afectiunisenzoriale (boli respiratorii, cardiopatiile, diabetul etc.) ce influenteaza negativ capacitatea fizica a individului.

Cauzele deficientelor fizice si psihomotorii

Dup originea cauzelor,acestea pot fi mpartite:

interne - determinate de procesele de crestere si de dezvoltare, de natura functiilor somatice, organice si psihiceexterne- conditiile de mediu, de viata si de educatie ale individului.

In functie de caracter direct/indirect:

direct- elementele proprii ale deficientei

Indirect - produc o afectiune sau deficienta morfologica sau functionala,afectnd totorganismul(deficienteglobale)sau limitndu-se doar la anumite regiuni, segmente sau portiuni ale corpului(deficiente regionale sau locale).

Dup tipul cauzelor npredispozante (favorizante) si determinante (declansatoare).

Cauzelefavorizante sau predispozante (care pot cauza deficiente fizice) sunt:

ereditatea.

influentele nocive nviata intrauterina.

conditiile inadecvate de igiena si viata

Factorii determinanti (declansatori)

a)factori care actioneaza n perioada intrauterina:

infectii ale mamei cu caracter cronic temperatura prea joasa sau prea ridicata a mediului, umiditateaexcesiva, actiunea razelor Xasupra mamei traumatismele fizice ale abdomenului gravidei, conditiile neadecvate,grele, stresante de viata si de munca ale mamei, vrsta naintata a parintilor etc.b)factori care actioneaza n timpul travaliului:eforturile excesive ale mamei;durata crescuta a travaliului;interventii traumatizante care sa determine congestii si hemoragiicu urmari grave pentru copil.c)factori care actioneaza n perioada copilariei:bolile si accidentele care produc anomalii morfologice sifunctionaleatitudinea defectuoasa a corpului copilului se poate permanentiza si determina deficiente alecoloanei vertebrale (cifoze, lordoze, scolioze);tulburarile de metabolism, cele hormonale;leziunile prin arsuri si prin degeraturi;atrofiile musculare etc.

Clasificarea deficientelor fizice si psihomotorii

Deficientele fizicesunt grupate, alaturi dedeficientele senzoriale,n categoriadeficientelor somatice saubiologice.

a)din punctul de vedere al prognosticului(evolutiei) deficienteifizice vorbim despre:

- deficiente neevolutive(statice, fixate definitiv,foarte greu de corectat)

- deficiente evolutive(care progreseazasau regreseaza, putnd fi corectate, ntr-o proportie mai mare sau maimica)

b)din punctul de vedere al gravitatiiexista:

deficientele fizice usoare,care includ micile abateri de lanormalitatea corporala si sunt considerateatitudini deficiente globale sausegmentare, care prin executarea de miscari corective (de timpuriu) se pot corecta destul de usor si total (umerii adusi nainte sau asimetrici, torace n flexie etc);deficientele de grad mediu,n care sunt nglobate defectelemorfologice si functionale stationare sau cu evolutie lenta, care secorecteaza partial sau ramn nemodificate; cele mai multe asemenea deficiente sunt de tip segmentar (ex.: cifoze, lordoze, deformatii aleabdomenului, toracelui etc), existnd nsa si deficiente medii globale (ex.: hiposomii, disproportii ntre segmente etc);deficientele accentuate,care constau n modificari patologiceajunse ntr-un stadiu avansat de evolutie; cele mai multe deficiente deacest tip sunt determinate n viata intrauterina (ex.: malformatiile aparatului locomotor) sau ca urmare a unor paralizii, traumatisme osoase siarticulare, a unor infectii ale oaselor, muschilor, articulatiilor sau alevaselor de snge;

c)din punctul de vedere al localizarii si al efectelor deficientei
avem:deficiente morfologice(cnd este afectata forma corpului sau asegmentelor lui);deficiente functionale(cnd sunt afectate structura si funcia organismului).

Ambele categorii mari de deficiente pot fi submpartite n functie dentinderea si de profunzimea deficientei n:deficiente globale(generalesau de ansamblu) sideficiente partiale(regionale, segmentare sau locale).

GLOBALE

Verza clasifica deficientele morfologice globale n:

deficiente decrestere(hiposomie - nanism, hipersomie - gigantism,

disproportionalitate - ntre cap si trunchi de exemplu),

de nutritie(obezitate, debilitate fizica),

de atitudine(atitudine global insuficienta, de exemplu: rigida sau global asimetrica),

deficiente ale tegumentelor(palide sau vinetii, uscate sau umede, cu pete, cicatrici, eczeme etc)

deficiente ale musculaturii(hipotonii sau hipertonii)

deficiente ale oaselor, ale articulatiilor.

PARIALE

Deficientele morfologice partiale n care sunt incluse:

deficiente ale capului deficiente ale feteideficiente ale gtului deficiente ale trunchiului/ale toraceluideficiente ale abdomenuluideficiente ale coloanei vertebrale, deficiente ale bazinuluideficiente ale membrelor superioaredeficiente ale membrelor inferioare

DEFICIENELE FUNCIONALE

deficiente ale aparatului neuromuscular(diferitele forme si gradede paralizii, tulburarile de mers, de echilibru, de ritm, de coordonare amiscarilor);deficiente ale marilor aparate si functiuni ale organismului(aleaparatului respirator - ex.: insuficienta respiratorie, ale aparatuluicardiovascular - ex.: hipertensiune arteriala, ale aparatului digestiv sifunctiilor de nutritie - ex.: obezitate, ale sistemului endocrin - ex.:insuficienta sexuala, nanism, deficiente ale organelor de simt).

Clasificare a deficientelor fizice (motorii)-Robanescu

deficiente fizice de origine osteo-articulara -n care suntincluse malformatiile congenitale (ex.: luxatie congenitala de sold,amputatie congenitala, picior strmb congenital), deformarile osoaseaparute n timpul procesului de crestere (inegalitatea membrelor, rahitism,cifoze, scolioze etc.) sau sechelele temporare sau definitive aleaccidentelor mai ales cele de circulatie si postcombustie);deficiente fizice de origine neurologicacare sunt reprezentatede: infirmitatea motrica de origine cerebrala, bolile neuronului motor periferic (sechelele de poliomelita siafectiunile neurologice evolutive-miopatiile, distrofiile neuromusculare);bolile cronice evolutive articulare(polioartritele reumatismaleale copilului si artropatiile din hemofilie).

Tulburari de psihomotricitate

tulburarile lateralitatii(ex: ncrucisata, contrariata)

ale conduitelormotrice de baza(ex: ale mersului, saritului, ale controlului postural),

tulburarile de realizare motrica(apraxia - pierderea capacitatii de executie a gesturilor),

tulburari ale conduitelor perceptiv-motrice (ale orientarii spatiale),

tulburari aleschemei corporale(presupunnd necunoasterea partilor corpului sauincapacitatea de folosire a lor etc),

instabilitatea psihomotorie(exces demiscare si incapacitate de orientare si urmarire a unui obiect n miscare),

tulburari ale conduitelor motrice fine(ex: incapacitate de concentrare side perseverare ntr-o actiune anume).

Recuperarea deficientelor fizice si psihomotorii

In abordarea oricarei deficiente fizice sau psihomotorii esteimportant sa fie respectate anumite principii de baza, care pot asigurasuccesul interventiei recuperatorii, si anume:

-principiul prevenirii deficientei fizice;

-principiul interventiei de tip educational precoce;

-principiul interventiei globale si individualizate a persoanei cu deficienta fizica;

-principiul interventiei cooperarii si al parteneriatului;

-principiul interventiei structurilor de sprijin.

Multumesc!