kinetoprofilaxie primar - fefsoradea.ro · kinetoprofilaxie primară biologia condiţieifizice...

Kinetoprofilaxie primar

Biologia condiiei fizice curs

CARMEN ERBESCU

2012

Universitatea din Oradea

Facultatea de Geografie Turism i Sport

Departamentul de Educaie fizic Sport i

Kinetoterapie

CLASIFICAREA INTENSITII EFORTURILOR FIZICE

Carmen erbescu/ Kinetoprofilaxie

Condiiile apariiei modificrilor adaptative ale antrenamentului fizic

Organele i sistemele implicate n activitatea fizic, n urma antrenrii, n timp, sufer schimbari adaptative structurale i/sau funcionale dac sunt ndeplinite dou condiii:

1. edinele/reprizele de activitate fizic s fie repetate des i cu regularitate.

2. efortul prestat s depeasc sarcina obinuit pentru un sistem sau pentru un organ, s existe deci o suprasarcin fiziologic.


Mrimea efectelor antrenamentului depinde de mrimea suprasarcinii

de intensitatea antrenamentului, de tipul de efort de frecvena edinelor de antrenament.


Intensitatea antrenamentului

Trebuie s fie suficient de mare:

pentru a stimula creterea volumului sistolic i a debitului cardiac

pentru a mbuntii circulaia local metabolismul aerob pentru grupele musculare

n cauz.


Intensitatea de antrenament

1. sarcina este un stimul adecvat n funcie de starea organelor angrenate.

2. intensitatea (ncrctura) antrenamentului este definit n termeni absolui: 100 m, 30 de repetri, 5 kg, etc,

3. intensitatea solicitrii este definit n termeni relativi: se precizeaz ntotdeauna procentual din puterea aerob actual care este intensitatea optim de lucru


Intensitatea (ncrctura) antrenamentului (efortului)

Intensitatea antrenamentului indic valorile: volumului, complexitii, intensitii i ale altor solicitri.

ncrctura se exprim prin: numrul de repetri distanele durata pauza multitudinea dificultilor raportate la unitatea de timp

n care apar.

Intensitatea exprim aspectul calitativ al efortului efectuat.

Se exprim n uniti ale puterii, cai putere.


Stimulul de antrenament (totalitatea ncrcturii antrenamentului) poate fi:

minim, cnd depete nivelul pragului de solicitare al organismului;

optim, cnd determin rapid efecte ascendente de antrenament, dar fr consecine nedorite;

maxim, cnd nu se mai observ mbuntiri semnificative sau cnd apar semnele sau simptomele unei suprasarcini acute (suprasolicitare) sau ale unei uzuri cronice (supraantrenament), deci exerciiul tinde s devin periculos.


Zona int a frecvenei cardiace pe decade de vrst (ntre 20-70 de ani)


Deci, dac nu se depete pragul absolut al sarcinii, dac stimulul este subliminal, nu au loc schimbri adaptative, iar dac exerciiul este foarte uor nu se produc nici schimbri acute.

De aceea persoanele cu o condiie fizic foarte slab nu vor putea beneficia de pe urma exerciiului fizic pn cnd posibilitile lor de performan nu ating un nivel care s le permit un stimul de antrenament suficient.

Pe de alt parte, persoanele cu un nivel sczut al CF vor avea ansa de a-i mbuntii mai mult nivelul CF dect persoanele cu nivel ridicat al CF.

Cu ct nivelul iniial al CF este mai mare cu att intensitatea antrenamentului va trebui s fie mai mare pentru a determina schimbri semnificative.

Datorit relativitii stimulului de antrenament, odat adaptarea instalat la un anumit nivel al stimulului, nivelul acestuia (ncrctura de lucru, intensitatea efortului) trebuie reevaluat i crescut.


Intensitatea solicitrii sau cheltuiala energetic

= Preul funcional pltit de organism pentru efectuarea acelui efort.

Se apreciaz prin diferite valori funcionale:

frecvena cardiac

tensiunea arterial

frecvena respiratorie

consumul de oxigen

capacitatea metabolic a individului.


Intensitatea solicitrii se poate exprima:

lundu-se n considerare durata maxim ct poate fi suportat un efort fizic de ctre un subiect:

Maxim - 10 secunde (dup alii 20sec) cu aceeai intensitate - eforturi maximale;

Submaximal - 60 secunde eforturi submaximale; Mare - 3 minute eforturi mari; Medie - 60 de minute; Mic - peste 60 de minute.



n funcie de capacitatea motric maxim a subiectului

se exprim prin:

2/4, 3/4, 4/4 din posibilitile maxime ale

sau 50%, 75%, 100% subiectului

Aceast apreciere este posibil pentru un efort specific n atletism, not, ciclism, haltere (cm, gr, sec).

n celelalte ramuri sportive aceast apreciere este mai dificil i cu aproximaie mult mai mare.



n funcie de energia medie cheltuit i mai muli parametrii corespunznd acestei cheltuieli energetice care ne permit o mai bun nelegere a necesitilor fiziologice ale efortului.


Clasificarea

efortului

FC

b/min

VO2

l/min

VO2

ml/kg/

min

METKcal

/min

F

resp.

/min

Durata

meninerii

efortului

1. Uor

a.F. uor

Intensitatea solicitrii

Dup ACSM eforturile sunt:

Foarte uoare 85% Vo2max


short-term (510 min),

light (3049% of maximal oxygen consumption, VO2max)

to moderate (5074% of VO2max) submaximal exercise;

long-term (greater than 30 min),

moderate to heavy submaximal (60 85% of VO2max) exercise;

or incremental exercise to maximum, increasing from 30% to 100% of VO2max.


Intensitatea

efortului perceput

de subiect

Intensitate

a relativ

ca % din

VO2 max

Intensitatea absolut

TineriVrst

mijlocieBtrni

Foarte

btrni

Repaus

In funcie de tipul de antrenament ales (algoritmul succedrii intervalelor de lucru cu pauzele de lucru), efectele antrenamentului pot fi direcionate astfel:

Tonifiere muscular fr o cretere semnificativ n consumul total de oxigen.

Antrenarea condiiei aerobe fr mobilizarea proceselor anaerobe.

Antrenarea condiiei anaerobe, fr afectarea maximal a sistemului de transport al oxigenului.

Antrenarea simultan a condiiei aerobe i a celei anaerobe.


Rspunsurile acute i efectele adaptative ale antrenamentului au un anume grad de specificitate

Efectele sunt puse n eviden doar pentru organele angrenate n efortul respectiv - adaptri metabolice i fiziologice.

Efectele pozitive ale antrenamentului sunt specifice pentru grupele musculare folosite n cadrul antrenamentului.

Diferite tipuri de activitate pot determina efecte diferite din punct de vedere calitativ.

Rezult c tipul de activitate trebuie ales astfel nct s ndeplineasc cerinele antenamentului dorit i s produc efectele scontate.


Toate efectele antrenamentului sunttranzitorii i reversibile

efectele care se bazeaz pe schimbri structurale, mai ales la nivelul esuturilor cu un metabolism lent dispar n sptmni sau luni de zile.

efectele care se bazeaz pe un metabolism rapid pot s dispar n sptmni sau zile.

Astfel, dup numai 2 sptmni de ntrerupere a antrenamentelor apar reduceri semnificative ale capacitii aerobe, iar n cteva luni se pierd complet efectele antrenamentului aerob.

Beneficiile obinute n urma unui program de antrenament aerob, de cel puin 2 luni, se pierd n cea mai mare parte la 4-8 sptmni dup oprirea antrenamentelor.(Fox i Henriksson) Carmen erbescu/ Kinetoprofilaxie

Toate efectele antrenamentului sunttranzitorii i reversibile

Anumite efecte ale antrenamentului, cum ar VO2 max crescut i producia sczut de acid lactic pe parcursul antrenamentului aerob submaximal, se pot menine cteva luni prin antrenament de meninere constnd n 1-2 edine/sptmn.

n cazul regimului la pat, dup o sptmn VO2 max i hemoglobina total scad cu 6-7%, iar cytocromul C (un important sistem enzimatic de transport al oxigenului) scade la jumtatea ctigului obinut prin antrenament, n 7 zile de neantrenare, i la valoarea de dinaintea nceperii programului, n aproximativ o lun.


Nu exist o sumare aritmetic a beneficiilor perioadelor de antrenament

La neantrenai, dup aplicarea unui program (2 luni) cu ntreruperea lui pentru o perioad de o lun, la reluarea antrenamentelor se ating indicii morfo-funcionali ctigai dup prima perioad, dup un interval de timp egal cu prima perioad, chiar dac la sfritul perioadei de antrenare indicii morfo-funcionali nu au cobort pn la valorile iniiale.

Astfel, a doua perioad ncepe de la indici intermediari superiori celor iniiali.

n cazul iniiailor, dup o perioad de pauz i una de reantrenare (egale ca timp) nu se vor atinge indicii de la sfritul primei perioade de antrenare, adic indicii premergtori pauzei.


Exist o mare variabilitate individual n rspunsurile la antrenament datorit:

diferenelor n zestrea genetic;

activitilor anterioare;

statusului nutriional;

activitatea habitual a individului;

altor caracteristici de via (obiceiuri relevante pentru sntate, atitudinea fa de activitatea fizic, etc);

atributelor personale (sex, vrst, statusul socio-economic, caracteristicile de personalitate i motivaia).


Nu toi indivizii au acelai nivel de risc sau de beneficiu.

De regul, efectele activitii fizice pot fi anticipate.

n scopul atingerii i meninerii efectelor dorite, trebuie s existe o concordan ntre:

activitate individul implicat rezultatul scontat

n termenii:

intensitii

duratei

frecvenei

continuitii

specificitiiCarmen erbescu/ Kinetoprofilaxie

Consumul de calorii

depinde de mai muli factori:

greutate,

temperatur ambiant,

echipament etc.


Cauzele sindromului de hipertermie

perfuzie sanguin mrit a suprafeei corporale a pielii, n detrimentul celei musculare;

reducerea perfuzrii ficatului, i, consecutiv, a funciilor acestuia;

deshidratarea esuturilor odat cu creterea concentraiei hematiilor i a vscozitii sngelui.


Efectele sindromului de hipertermie:

reducerea proceselor catabolice,

hiperventilaia cu suflu scurt,

predispoziie pentru apariia crampelor,

scderea presiunii sanguine,

tulburri de coordonare,

apariia precoce a oboselii.


Condiiile pentru evitarea instalrii sindromului de hipertermie (1)

Consumul de lichide nu trebuie redus, n scopul scderii n greutate, ci chiar mrit pe parcursul efortului fizic, mai ales atunci cnd temperatura ambiant este peste 25-28C, astfel nct s nu se resimt senzaia de sete.

Studii recente arat c este bine ca ingerarea de lichide s fie mai mare dect cea necesar pentru a nu se resimi senzaia de sete.



Se cunoate c efectuarea lucrului muscular se face cu un randament maxim de 30%, restul se transform n cldur.

Pentru a se menine constant temperatura intern a corpului, pentru a nu se produce fenomenul de hipertermie, are loc formarea transpiraiei. Deci rolul principal al transpiraiei este de a evita acumularea cldurii n organism i nu eliminarea toxinelor din organism.


Condiii pentru nlturarea sindromului de supranclzire (3)

O alt (hipertermie), este cedarea umed a cldurii prin evaporarea transpiraiei.

Prin evaporarea complet de pe suprafaa pielii a unui litru de sudoare, se mprtie aproximativ 540 de calorii. Pentru consumarea de calorii este important evaporarea transpiraiei i nu producerea ei. Dac transpiraia nu se evapor, ci este tears, sau meninut prin echipamente impermeabile (folie de plastic sau altele), ea nu-i ndeplinete rolul de eliminare a cldurii din organism.


Condiii pentru nlturarea sindromului de supranclzire (4)

Numai prin evaporare de pe suprafaa pielii, ea poate mprtia cldura. Pentru mrirea consumului de grsime, este bine ca sudoarea s nu apar deloc pe suprafaa pielii, adic, ea trebuie s se evapore permanent (este chiar indicat s se ntind pe suprafaa pielii, pentru a se evapora ct mai mult cantitate, i nu s se nlture prin tergere sau prin mprtiere cu mna atunci cnd sudoraia este n broboane).

Din motivele expuse mai sus, se recomand o mbrcminte ct mai lejer, costum de baie dac se poate, sau un echipament hidrofil (bumbac).



O alt recomandare este s nu se in pumnii nchii deoarece minile, avnd o proporie ridicat de suprafa fa de volumul lor reprezint o suprafa liber pentru eliminarea cldurii.

Pentru not, mers i alergare, cele mai accesibile tipuri de efort, s-au conceput tabele (tabelul nr. 6-2) pe baza crora consumul de calorii poate fi estimat lund n calcul greutatea corporal, viteza de deplasare, sau nivelul tehnicii (la not).


Supracompensarea n antrenamentul aerob, la neantrenai, survine n a treia zi.

Antrenamentul pe intervale ofer organismului sntos posibilitatea de a executa o cantitate total de efort mult mai mare dect atunci cnd efortul este efectuat continuu.

Se cer cel puin l0-l2 repetri cu pauze mai scurte de 90 sec. pentru a nu permite revenirea pulsului la valorile indicate.


Antrenamentul la efort

Un obiectiv deosebit de important, pe care l gsim att n kinetoprofilaxie, ct i printre obiectivele kinetoterapiei de recuperare.

Antrenarea forei musculare i/sau a rezistenei musculare nu atrage automat i creterea capacitii de efort.

Creterea capacitii de efort reprezint o adaptare specific a ntregului organism la efortul fizic.


Exist 4 categorii de subieci care beneficiaz de antrenarea la efort:

Bolnavii cardiovasculari (mai ales coronarienii dup infarct miocardic)

Bolnavii respiratori (bronhopneumopatii cronice obstructive, cu sindroame posttuberculoase)

Bolnavii locomotori (limitarea micrii)

Sedentarii (printr-o conduit greit de via pierderea capacitii fizice de performare a efortului)


Examinarea subiectului

Subiectul s fie examinat ntotdeauna n aceeai poziie-aezat (nu produce modificri mari hemodinamice, i nu necesit eforturi mari pentru a fi meninut).

S se reduc la minimum timpul dintre terminarea efortului i nceperea examinrii, sau dac exist totui un interval de timp, acesta, ca i micrile efectuate pe parcursul acestuia s fie aceleai la toate momentele

examinrii. Carmen erbescu/ Kinetoprofilaxie

Metodica unei edine de antrenamet la efort

1. 6-15 min. - perioada de nclzire,

exerciii de gimnastic general lente

fr efort deosebit

gimnastic respiratorie.

2. antrenamentul propriu-zis (biciclet, covor rulant), controlnd reacia pacientului la efort.

3. trecerea la starea de repaus care dureaz 5-10 min., permind organismului o revenire lent (se evit astfel instalarea hipotensiunii brute postefort).


Metoda determinrii FC

FC trebuie s se ncadreze n zona frecvenei cardiace int sau optime de lucru

ntre valoarea Limit superioar i Limit inferioar

FC s fie msurat pe 10 secunde sau 15 secunde:

nainte de efort

la sfritul perioadei de nclzire

aproximativ la jumtatea edinei

la sfritul acesteia

la ncheierea edinei de antrenament


Curba intensitii efortului pe parcursul unei edine

de antrenament i momentele msurrii FC


RSPUNSURILE ACUTE ALE ORGANISMULUI LA EFFORT FIZIC I EFECTELE ADAPTATIVE ALE ANTRENAMENTULUI


RSPUNSURILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR

Rspunsul vegetativ

vasoconstricie periferic generalizat

cretere a contractilitii miocardului

cretere a frecvenei cardiace

cretere a tensiunii arteriale

rezult astfel o cretere marcat i o redistribuire a debitului cardiac.

Rspunsul este n funcie de masele musculare

implicate i de intensitatea efortului.


RSPUNSUL CARDIAC

Crete frecvena depolarizrii nodulului sinoatrial

Crete frecvena cardiac: stimulul vagal (parasimpatic) scade i crete stimulul SNV simpatic.

Crete fora dezvoltat de miofibrile: un rspuns direct, inotropic al SN simpatic crete contractilitatea miocardului.


Efectele periferice

Vasoconstricia periferic permite sngelui s fie untat din muchii inactivi i din viscerele abdominale ctre muchii activi.

Independent de sistemul nervos vegetativ, n patul vascular al muchilor activi se realizeaz o reducere local a rezistenei, produs de metabolii cum ar fi K+, H+, i PCO2.

Venele muchilor activi i inactivi rmn n constricie.

Rezult o net reducere a rezistenei periferice


DEBITUL CARDIAC CRETE DATORIT:

Creterii contractilitii miocardului.

Creterii frecvenei cardiace.

Creterii circulaiei periferice la nivelul muchilor activi.

Creterii constriciei venulelor att n muchii activi, ct i n cei inactivi, ceea ce crete presiunea periferic venoas.

Reducerii nete a rezistenei periferice totale. Carmen erbescu/ Kinetoprofilaxie

RSPUNSUL RESPIRATOR LA EFORT

Modificrile respiratorii apar rapid prin creterea schimburilor gazoase de la prima sau de la a doua respiraie: apare o scdere a concentraiei de oxigen n sngele venos,

a PCO2 i a H-+

a temperaturii corpului

a epinefrinei, o stimulare crescut a receptorilor articulari i musculari;

oricare din aceti factori, prin aciune singular sau combinat poate stimula sistemul respirator.

Reflexele baroceptive cele protective durerea emoiile controlul voluntar al respiraiei - pot de asemenea s contribuie la creterea ventilaiei pulmonare.

Minut ventilaia crete prin mrirea frecvenei respiratorii i a volumului pulmonar.

Ventilaia alveolar care apare cu difuziunea gazelor la nivelul membranei capilar-alveolare, crete de 10-20 de ori n exerciiile grele, pentru a asigura oxigenul suplimentar necesar i pentru a elimina excesul de dioxid de carbon produs.Carmen erbescu/ Kinetoprofilaxie

RSPUNSURI CE ASIGUR OXIGENAREA SUPLIMENTAR A MUSCULATURII Creterea circulaiei la nivel periferic muscular asigur

oxigenul suplimentar.

Creterea extraciei de oxigen din snge datorit:

scderii concentraiei de PO2, datorate extraciei crescute de oxigen la nivelul muchilor activi; pentru c presiunea parial a oxigenului scade, este uurat eliberarea oxigenului de ctre hemoglobin.

produciei suplimentare de dioxid de carbon care face ca: esutul s devin acid (crete concentraia ionilor de hidrogen)

i temperatura acestuia s creasc.

creterii produciei eritrocitare de 2-3 difosfoglicerat. DPhG contribuie i el la creterea eliberrii de oxigen.

Ambele situaii cresc cantitatea de oxigen eliberat de hemoglobin, oricare ar fi presiunea parial


IMPLICAIILE FUNCIONALE ALE

SISTEMELOR ENERGETICE

Activitile intense (al doilea tip) dezvolt fora muscular, i duc la ntrirea tendoanelor i ligamentelor. ATP-ul este asigurat de sistemul fosfagen.

Activitatea intens (1 pn la 2 minute), repetat dup 4 minute de repaus sau exerciii uoare asigur putere anaerob. ATP-ul este asigurat de sistemul fosfagen i sistemul glicolitic anaerob.

Activitatea cu grupe mari musculare, care este de intensitate submaximal, timp de 3 pn la 5 minute, repetat dup o pauz egal ca timp cu timpul de lucru, pauz n care se face repaus total sau exerciii uoare, dezvolt puterea aerob i rezistena. ATP-ul este asigurat de sistemul fosfagen, anaerob glicolitic i cel aerob.


implicaiile funcionale ale sistemelor energetice Activitatea cu intensitate submaximal, cu o durat

de 30 minute sau mai mult este asigurat preponderent de sistemul aerob i dezvolt rezistena.

Activitatea prelungit se realizeaz fr datorie de oxigen, avnd energia asigurat ntr-un procent de 99% de sistemul aerob.

Procesul de adaptare la eforturi aerobe, dac se folosesc intensiti maxime aerobe, apare n circa 4-6 sptmni.


implicaiile funcionale ale sistemelor energetice

Pragul anaerob, n funcie de antrenament, intensitatea, complexitatea i volumul acestuia se situeaz ntre

Iar efortul continuu cu intensiti inferioare a 60% din VO2 max nu duce la mbuntirea capacitii de efort aerobe.

65-85% din VO2 max


DAC INTENSITATEA EFORTULUI ESTE APRECIAT PRIN VO2MAX:

Sub 50-60% din echivalentul mecanic al consumului maxim de oxigen al subiectului

Efortul este complet aerob

Se realizeaz n stare stabil

adevrat.

ntre 50-80%din VO2max

Efortul este aproape

complet aerob

Stare relativstabil


CONDIIILE PE CARE TREBUIE S LE NDEPLINEASC EFORTUL PENTRU A PUNE N ACIUNE SISTEMELE ENERGETICE AEROBE:

I. Durata lui s depeasc 2 minute (3-5 minute sau chiar 10 minute dup prerea altor autori).

II. Intensitatea lui s nu depeasc 80% din echivalentul mecanic al consumului maxim de oxigen i s rmn constant (fiecare cretere a intensitii necesit o perioad de adaptare a marilor funcii la necesitile energetice crescute).


FC ESTE CEA PRIN CARE SE APRECIAZ CARACTERUL TOTAL SAU PARIAL AEROB:

atunci exist condiii pentru intrarea n funcie a proceselor energetice pur aerobe

Dac FC rmne constant

sub 120-130 b/min

stare relativ stabil (aportul de oxigen poate acoperi aproape n totalitate necesarul de oxigen).

Dac FC este constant

sub170 b/min

se atinge 75% din VO2 max fr s apar acidul lactic

La aproximativ

140 b/min

poate s apar o cretere a FC cu 5-8 b/min fa de efortul ateptat

La efortul de peste 30 min


Bibliografie:

1. Sbenghe T. - Bazele teoretice i practice ale kinetoterapiei, Ed. Medical, Buc, 1999, Cap. 10 - Exerciiul aerobic i antrenamentul la efort, pag.312-365

2. erbescu Carmen - Kinetorofilaxie primar, Ed. univ. Oradea, 2007

3.http://www.medicinasportiva.ro/medicina%20sportiva/fiziologie/fitness.html

4. http://cis01.ucv.ro/educatie_fizica-kineto/suportcurs/kineto/note_LP1.pdf


ADAPTRI CARDIOVASCULAREMODIFICRI N REPAUS:

o reducere a fecvenei cardiace de repaus datorit

o descretere a presiunii sngelui

o cretere a volumului sngelui i a hemoglobinei, ceea ce faciliteaz capacitatea de eliberare a oxigenului pe care o are sistemul.


ADAPTRI CARDIOVASCULARE MODIFICRI N EFORT:

o reducere a frecvenei cardiace de repaus

o cretere a volumului sistolic datorit:

creterii contractilitii miocardului

creterii volumului ventricular

o cretere a debitului cardiac

creterea debitului cardiac este urmare i a creterii volumului sistolic

creterea debitului cardiac are loc n timpul exerciiilor maximale, i nu n timpul celor submaximale.

creterea acestuia este direct proporional cu creterea volumului sistolic i cu scderea frecvenei

cardiace de repaus.Carmen erbescu/ Kinetoprofilaxie


creterea extraciei de oxigen la nivelul muchilor activi datorit schimbrilor enzimatice i biochimice din muchi.

creterea consumului maxim de oxigen (VO2 max).

creterea VO2 max nseamn o capacitate de munc crescut.

debitul cardiac crescut crete aprovizionarea cu oxigen a muchilor activi

capacitatea sporit a muchilor de a extrage oxigenul din snge sporete eficiena utilizrii sngelui disponibil



o scdere a sngelui circulant per kg la nivelul muchilor activi

acest lucru se ntmpl chiar dac o cantitate crescut de snge este ndreptat ctre masele musculare active

creterea extraciei oxigenului din snge compenseaz acest lucru



o scdere a consumului de oxigen la nivelul miocardului exprimat de dublul produs (FC x TA sistolic) la orice valoare a intensitii de lucru.

acest lucru rezult din scderea ratei pulsului, cu sau fr o uoar descretere a tensiunii arteriale.

acest lucru poate s scad semnificativ la subiectul sntos fr scderea eficienei la o ncrctur dat.


kinetoprofilaxie primar - fefsoradea.ro · kinetoprofilaxie primară biologia condiţieifizice...

Documents

Kinetoprofilaxie primarăŞtiinţa antrenamentului medical“SAM” Huber P. (Germania, 1993) “bazele teoretice pentru o indicaţie corectă în probleme ale performanţei fizice

BAZELE KINETOTERAPIEI - fefsoradea.ro · SPECIFICE „Mişcăriactive libere”: - (specifice unor) procedee sportive - (specifice unor) activităţiocupaţionale Facilitare neuro-proprioceptivă(FNP)

ANTRENAMENT SPORTIV FOTBAL - fefsoradea.ro · Pentru o organizare corectă a activităţii la nivelul copiilor şi juniorilor este necesar să se aibă în vedere caracteristicile

Postura corectă a corpului - fefsoradea.ro · uman cu gravitaţia. ... Corpul să fie bine echilibrat, verticalizat 2. Corpul să aibă o postură economicoasă 3. Corpul să posede

Kinetoprofilaxie Curs

Energogeneza - fefsoradea.ro · Metabolismul = Transformarile chimice si energetice care au loc in organismele vii. - Permite fie de a sintetiza energia necesarăstructurii şi

Kinetoprofilaxie in Fotbal Chetan Aurica Elena

CRISTEA DANA IOANA - fefsoradea.ro · 7 exerciții cu codificare externă (exersarea se realizează în condiții externe definite, dribling, trasee utilitar aplicative etc.); exerciții

Kinetoprofilaxie - FEFS Oradea...Kinetoprofilaxie Biologia FRQGL&LHL fizice curs CARMEN û(5%(6&8 2008 Universitatea din Oradea )DFXOWDWHDGH*HRJUDILH7XULVPL6SRUW 'HSDUWDPHQWXOGH(GXFD

oficiale/Hotarari CA/2018/HCA 25.pdf · Drept european. TOTAL Educatie fizicå extracurricularä Kinetoprofilaxie, recuperare moderare corpora'ä TOTAL Controlul expertiza produsebr

ANTRENAMENT SPORTIV FOTBAL - fefsoradea.ro · Pentru dezvoltarea copiilor este important ca rezistenţa exterioară să fie scăzută astfel încât să fie posibilă creşterea vitezei

Energogeneza - fefsoradea.ro · nivelul creierului, inimii şi testiculelor. - determinămuşchii săpreia apa din ţesuturile înconjurătoare, având ca efect, imediat şi pentru

FOTBAL - fefsoradea.ro LP 2015.pdf · NOȚIUNI INTRODUCTIVE aietul de lucrări practice conține modalitatea optimă de învățare a cunoștințelor elementare și minim necesare

208754350 28983097-teste-grilă-kinetoprofilaxie

Kinetoprofilaxie Lucru Ionescu

Kinetoprofilaxie primar - fefsoradea.ro · maximală a sistemului de transport al oxigenului. Antrenarea simultană a condiţiei aerobeşi a celei anaerobe. Carmen Șerbescu/ Kinetoprofilaxie

curs Stiinta miscarii 2013 - fefsoradea.ro · UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE GEOGRAFIE, TURISM ŞI SPORT Iacob Hantiu KINESIOLOGIE ŞTIINŢA MIŞCĂRII (Note de curs) Oradea,

EXAMENUL SOMATOSCOPIC SEGMENTAR - fefsoradea.ro · Examenul din faţă. • 1 –1,5 m în faţa examinatorului • sursa de lumină înapoia examinatorului • Subiectul cu călcîiele

GIMNASTICĂ ARTISTICĂ - fefsoradea.ro de performanţă reprezintă acel mijloc al gimnasticii care ... aceasta este prima carte dedicată exclusiv educaţiei fizice

Kinetoterapia în afecţiuni uro-genitale - fefsoradea.ro · doilea impuls survine la scurt timp după primul, secusa va creşte din nou. Tot de caracterul temporal al fenomenului

Kinetoprofilaxie Carte Ilona

THENAPA REPORT ROMANIA - 2006 - fefsoradea.ro · HIDROTERMOTERAPIA TERMOTERAPIA CRIOTERAPIA-propriu-zisă, care foloseşte apa la temperaturi între 5 - 24ºC-folosirea apei sau a

UNIVERSITATEA DIN ORADEA - fefsoradea.ro · cu natura şi cu semenii, cât şi în actele gratuite, de joc. Motricitatea răspunde în egală măsură nevoilor de dezvoltare şi de

P R E F E C T Marian ŞERBESCU · Confirmarea scris ă de participare la licita ţie, conform model prev ăzut în Anexa ... confirmat prin extras de cont. Sumele depuse ca garanţie

SILVIA ŞERBESCU Prima Noastră Pianistă PREVIZUALIZARE...COMAN, LAVINIA Silvia Şerbescu : prima noastră pianistă / Lavinia Coman ; ed. Matei Bănică. - Bucureşti : Grafoart,

0HWRGHGHUHHGXFDUHSRVWXUDO - fefsoradea.ro · Metoda Schroth est e Äo gimna stic ortopedic ´ care ac oUG prioritate respira iei, pentru asigurarea alinier ii úL de WRUVLRQ rii coloanei

ANTRENAMENT SPORTIV FOTBAL - fefsoradea.ro · - cuprind exerciţii pentru dezvoltarea capacităţilor funcţionale în general, a calităţilor motrice de bază, exerciţii pentru

Deficienţele de postură - fefsoradea.ro · m toracelui anterior (intercostalii) m trunchiului superior ce-şi au originea pe torace (pectoralul mare şi mic, latissimus dorsi, dinţatul

GHEORGHE DUMITRESCU - fefsoradea.ro · în unitatea de învăţământ respectivă, dintre care nu vor lipsi gimnastica acrobatică şi săriturile. Pe lângă abordarea conţinuturilor

ANTRENAMENT SPORTIV FOTBAL - fefsoradea.ro · 1.2. Mijloacele de refacere a capacităţii de efort - fac parte din mijloacele Mijloacele de refacere a capacităţii de efort - fac

CURS - fefsoradea.ro · Enciclopediile franceze, de pildă, precizează că în filosofie, metoda înseamnă mersul raţional al spiritului către adevăr, dar că ea poate însemna

ÎNDRUMAR DE LUCRĂRI PRACTICE - fefsoradea.ro · 7 Caracteristici: - este un vector; are mărime şi direcţie - are unitate de lungime – se măsoară în metri. Distanţa Este

Carmen Şerbescu 2012 - fefsoradea.ro deficenţelor fizice funcţionale. REEDUCAREA RESPIRATORIE. ... Retracţia pasiva a P; diminuarea vol. intra-alveolar Difuzarea gazelor in afara

Raportul anual privind starea socio-economică a judeţului ... · Pagina 1 din 233 De acord, Se aprobă, SUBPREFECT PREFECT Valentina IOSUB Marian ŞERBESCU Raportul anual privind

Note de curs Paul. F. Dragoș - fefsoradea.ro in sport_curs.pdf · Organizaţia este un aranjament sistematic de resurse, în primul rând umane, dar şi materiale, financiare, informaţionale,