1

Referat

Prof. Kerekes Erika,

Colegiul Naţional Bethlen Gábor, Aiud

05.05.2012

„Lectura ca alfabetizare în înţelegerea diferitelor tipuri de texte, la diferite

discipline–condiţie a reuşitei şcolare”

Activităţi bazate pe alfabetizare/strategii posibile

Descrierea activităţilor bazate pe alfabetizare

Alfabetizarea este abilitatea de comunicare prin scris, vorbire sau limbaj de mişcare, cum ar fi

limbajul semnelor (LS). In contextul educaţiei adulţilor, alfabetizarea se referă la nivelul de

funcţionare a abilităţilor de citire, scriere, vorbire şi ascultare care permit elevilor să se

implice in schimburi simple şi familiare conectate cu educaţia, instruirea, munca şi rolurile

sociale; în mod specific:

ca cetăţean al comunităţii;

în activitatea economică, incluzând lucrul plătit sau neplătit;

în viaţa domestică;

în educaţie şi instruire;

în mediul zilnic şi social.

Vorbire, ascultare şi răspuns La nivelul cel mai de bază, adulţii îsi dezvoltă abilităţi care le permit să:

-asculte şi să răspundă în limbajul vorbit, incluzând simple naraţii, propoziţii, întrebări şi

instrucţiuni simple;

-vorbească pentru a comunica informaţiile de bază, sentimentele si opiniile unor subiecte

familiare;

-angajeze în discuţie cu altă persoană într-o situaţie familiară.

La un nivel mai avansat, elevii îşi vor dezvolta abilităţi care le vor permite să:

-asculte şi să răspundă in limbajul vorbit, incluzând informaţii extinse şi naraţii, dar şi

explicaţii detaliate şi instrucţiuni in mai mulţi paşi de lungime variabilă, adaptând răspunsul în

funcţie de vorbitor, mediu sau context;

- să vorbească pentru a comunica informaţii directe si detaliate, idei şi opinii clare, adaptarea

vorbirii si contextului pentru a lua in considerare ascultaătorii, mediul, scopul şi situaţiile;

- să se angajeze in discuţie cu una sau mai multe persoane într-o multitudine de situaţii

diferite, realizând contribuţii clare şi efective care produc rezultate apropiate de scop

şi subiect.

2

Abilităţi necesare pentru receptarea limbajului: -procesarea secvenţelor, sunetelor şi cuvintelor rapid;

-diferenţierea sunetelor vorbite şi cuvintelor care sunt similare;

-înţelegerea verbală;

-reţinerea unei secvenţe de informaţii, ex. instrucţiuni;

-extragerea structurii gramaticale complexe sau abstracte, ex. diateza pasivă, propoziţii cu

clauze impuse;

-întelegerea limbajului non-literar, ex. metafore, analogii, 'vorbirea figurativă'.

Abilităţi necesare pentru limbajul expresiv: -organizarea şi planificarea a ceea ce trebuie spus;

-recuperarea cuvintelor;

-a pune idei intr-o formă gramaticală potrivită;

-'menţinerea' informaţiilor în memoria pe termen scurt în timp ce se vorbeşte, ex. amintirea a

ceea ce ai vrut să spui;

-pronunţarea cuvintelor, în special cele multisilabice.

Literatura permite elevilor să se implice efectiv într-o mare varietate de contexte de învăţare.

Necesită ca elevii sa aibe abilităţi precum:

Manipularea (pentru scris);

Atenţie;

Comunicare;

Procesarea informaţiilor.

Strategii posibile Textul folosit permite cititorilor să înţeleagă fără a apela la imagini.

Ascultarea unei benzi/casete (a ţine pasul) în timp ce elevii vor fi ajutaţi să urmărească textul.

O bucată de carton plasată sub sau deasupra liniei textului poate ajuta elevii să nu piardă

rândurile, se poate folosi de asemenea şi o riglă.

Dacă aveti activităţi unde citirea cu voce tare este necesară, cum ar fi jucarea unei piese,

asiguraţi-vă ca elevii au timp suficient pentru repetarea cu voce tare a textului, şi astfel să se

simtă bine cu materialul.

Rugaţi elevii să citească pe bucăţi mici şi verificaţi dacă au inţeles ce au citit.

Activităţi model cum ar fi răsfoirea unei selecţii de texte care poate fi dificilă, va permite

elevilor mai mult timp pentru găsirea informaţiei şi acceptarea faptului că unele nu pot

fi răsfoite pentru a găsi informaţii.

Un ‘cititor stilou’ ce va scana şi ‘citi’ cuvintele individual este un ajutor necesar pentru orice

elev care are dificultăţi în citirea în detaliu.

Scrierea ca mod de comunicare

La nivelul de baza, adultii vor dezvolta abilitati care le vor permite sa:

-scrierea ca mod de comunicare a informatiei pentru audienta;

c-itirea si intelegerea multor texte de o complexitate variata si independenta;

-citirea si obtinerea de informatii de lungime variabila si detaliata cu diverse surse;

-scrierea ca mod de comunicare a informatiilor, ideilor si opiniilor clar si efectiv, folosind

lungimea, formatul si stilul apropiat scopului, continutului si audientei.

Procesul de scriere consta in compunerea, ortografia si scrierea de mana. Compunerea implica

planificarea si exprimarea abilitatilor limbajului, care include urmatoarele:

-abilitatea de a formula idei (desi aceasta poate fi o forma nevorbita cum ar fi semnul);

3

-constienta granitei lingvistice, ex. propozitia;

-abilitati narative ca succesiunea, structurarea;

-vocabularul pentru a realiza expresiile cum ar fi descrierea si explicarea, incluzand abilitatea

de folosire a limbajului non-literar ca expresiile, analogiile, figurile de vorbire;

-cunoasterea si folosirea sintaxei, incluzand folosirea gramaticii, folosirea sintaxelor -

complexe si cuvintelor de legatura;

-abilitatea de a categoriza si clasifica.

Realizarea unei bucati scrise releva punerea ideilor intr-o forma scrisa; care este capabila sa

ortografieze si scrie cu mana sau producerea tuturor cuvintelor printr-o alta forma, ex. prin

metode tehnologice. Scrierea si ortografierea trebuie sa fieautomata pentru ca cel ce scrie sa

se concentreze pe exprimarea ideilor sale. Daca elevii nu sunt capabili sa-si dezvolte

automatismul ortografierii si scrieri, ei vor gasi extrem de dificil sa se exprime pe hartie.

Organizarea si planificarea scrisului

Multi elevi dislexici si dispraxici au dificultati cu succesiunea si organizarea. Ei pot persevera

intr-o idee, ex. nu sunt capabili sa treaca de la o idee la alta cand scriu. Pot avea probleme

cu aranjarea hartiei, fisierelor si timpului, precum si cu scrisul. Adesea au nevoie de ajutor in

organizarea fisierelor si planificarea scrisului.

Strategii posibile Folositi cadre de scriere care permit concentrarea atentiei si pun accentul pe modul in care pot

fi relatate ideile principale.

In particular folositi culori si cut si paste pe diferite secvente la computer.

Incepeti cu idea principala, apoi rugati elevii sa scrie trei-cinci propozitii despre ea. Apoi trei-

cinci propozitii pentru fiecare propozitie scrisa deja, pentru a face trei-cinci paragrafe.

Invatati elevii cum sa scrie paragrafele explicit, ex. paragraf CEE: Care este punctul tau de

vedere; Explica ce vrei sa spui; ofera un Exemplu.

Unele persoane cu dizabilitati pot beneficia de inregistrarea ideilor lor pe un dictafon inainte

de a le scrie.

Jurnalele, orarele si fisierele colorate pot fi foarte folositoare pentru o organizare generala.

Folositi legaturi sau harti mentale pentru planificarea muncii si aratati relatia dintre subiect si

paragrafe. Formatul in cerc permite elevilor retinerea ordinei paragrafelor si cele mai bune

legaturi.

Incurajati elevii sa astepte o zi sau sa se verifice prin citire, caci ei pot identifica erorile mai

degraba decat de a vedea ce vor sa scrie.

Incurajati elevii sa citeasca tare ceea ce au scris, astfel pot fi ajutati sa identifice ceea ce au

scris.

Oferiti liste de verificare pentru toti elevii.

Dificultati de vorbire Vorbirea este o abilitate dobandita dupa vorbire; este in mod primar o abilitate vizual-motorie.

Citirea se leaga de recunoasterea si de reamintirea precisa a secventelor de litere. O pronuntie

buna este data de capacitatea de a vedea cuvantul corect si astfel sa fie integrat in vorbire ce le

permite sa gaseasca o alternativa daca cuvantul nu pare corect. Memoria motorie este

importanta in vorbire: un bun vorbitor poate automat, fara sa se gandeasca la litere, 'sa simta'

daca fac erori. Aceia care folosesc fonetica pentru a integra sunetele cu literele, dar o vorbire

corecta este disponibila si fara ea: de exemplu, persoanele surde complet pot deveni vorbitori

foarte buni.

4

Elevii pot avea o multitudine de dificultati de vorbire:

-memorie vizuala slaba pentru cuvinte;

-confuzii de secvente si directii (ex. b/d, d/g);

-omiterea sau confundarea sunetelor deoarece ei nu pot le pot mentine in memoria de scurta

durata;

-integrarea motorie slaba sau coordonarea ochi-mana ce va avea ca rezultate omiterea sau

repetarea literelor sau silabelor.

Elevii cu dislexie sai cei mai multi cu dificultati de invatare vor avea probleme in amintirea si

aplicarea regulilor, ca si cu familiarizarea cu vorbirea. Vorbirea va fi dificila si pentru elevii a

caror prima limba sunt semnele.

Strategii posibile Elevii vor invata metode comune de vorbire mult mai repede decat ceea ce inseamna

cuvintele pentru ei.

Vedeti ce alternative exista pentru a desparti cuvintele, cum ar fi cuvinte in cuvinte, tipare

vizuale puternice si parti lexicale cum ar fi radacina cuvantului, prefixe si sufixe ce ii vor

ajuta la recunaosterea cuvantului.

Folositi programe soft, cum ar fi HELPtext, care explica semnificatia cuvintelor.

Ajutati elevul sa-si gaseasca cuvintele care il pot ajuta personal si creati poze 'mentale'.

Grupati cuvinte cheie din familiile de cuvinte, pe cartonase colorate diferit. Elevii pot renunta

la cartonase atunci cand au incredere ca le pronunta corect.

Folositi verificatorii de vorbire dar explicati limitarile lor. Ele nu pot identifica erorile care

sunt in unele cuvinte (ex. basca/casca) sau omonime cum ar fi aici/acolo.

Amintiti-va sa oferiti timp mai mult pentru aceia care au o pronuntie proasta.

BIBLIOGRAFIE

1. Cornea, P. (1998) - Introducere în teoria lecturii, Polirom, Iasi.

2. Ferreol, G. si Flageul, N. (1998) - Metode si tehnici de exprimare scrisa si

orala, Polirom, Iasi.

3. Leu, D.J. (1996) - Exploring literacy within multimedia environments, The

Reading Teacher, International Reading Association, 2/1996, p. 162-165.

4. Neculau, A. (1987) - Comportament si civilizatie, stiintifica si enciclopedica, Bucuresti.

5. Pamfil, A. (2000) - Didactica limbii si literaturii române, Dacia, Cluj-Napoca.

6. Peretti, de A., Legrand, J.A. si Boniface, J. (2001) - Tehnici de comunicare, Polirom, Iasi.

7. Pierron, C.&O. (1999) - Cum sa scriem, Polirom, Iasi.

8. Stanton, N. (1995) - Comunicarea, Societatea "stiinta si tehnica", Bucuresti.

9. serbanescu, A. (2000) - Cum se scrie un text, Polirom, Iasi.

10. Temple, C. (2001) - Strategies for Use Across the

Curriculum, Reading and Writing for Criticai Thinking Project, Open Society Institute,

New York.