kenize mourad in numele printesei moarte

- ÎN NUMELE PRIN ESEI MOARTE -Ţ

KENIZE MOURAD

ÎN NUMELE PRIN ESEI MOARTEŢMort într-o lume vie sau viu într-o lume moart ?ă

TRADUCERE DE BRIGITE HRISTEADE LA PART DE LA PRINCESSE MORTE, 1987

2

- KENIZE MOURAD -

Cuvânt înainte

Kenize Mourad, fiica ultimei sultane a Turciei — Selma — şi a rajahului indian din Badalpur, c reia soarta nu i-aă permis s -şi cunoasc mama, a scris o carte în careă ă fantezia şi capacitatea de transpunere în situa ie, fapteleţ istorice şi o biografie „ca-n poveşti” se comprim într-ună şuvoi narator.

Lucid şi sensibil , Selma este contemporan cuă ă ă pr buşirea definitiva a Imperiului otoman, în 1920, iară experien ele care preced exilul din 1922 sunt încerc riţ ă pline de suferin . Selma este martora nenorocirii şiţă chinului mamei sale, a c rei datorie fa de etichet , religieă ţă ă şi patrie este mai presus decât cea fa de familie şi care, oţă dat cu exilul, deşi nu-şi pierde demnitatea, îşi pierdeă adev rata ra iune a existen ei sale.ă ţ ţ

Pentru Selma, exilul în Beirut — pe vremea aceea cel mai str lucitor oraş al Orientului Apropiat — este un prilej deă aventuri, şi mai pu in de înjosire. Deşi o prin es asuprit ,ţ ţ ă ă ea creşte, în mijlocul marilor familii fran uzeşti ale oraşuluiţ mandatar, unde tr ieşte prima ei pasiune înainte de a fiă m ritat oficial cu rajahul indian. India cea feudal şi,ă ă ă totodat , zguduitor de s rac — aceasta Indie reprezintă ă ă ă adev ratul ei exil. De abia la Paris, str lucitoareaă ă metropol a anilor ’30, dincolo de saloanele Ninei Ricci şi ală lui Maxim, Selma se reg seşte pe sine şi, totodat ,ă ă dragostea vie ii sale. În sfârşit este liber , dar aceastţ ă ă libertate nu va dura prea mult…

Kenize Mourad, n scut la Paris, în 1933, este oă ă cunoscut ziarist şi corespondent pentru Orientulă ă ă Apropiat. Tr ieşte la Paris.ă

3


COPIILOR DIN BADALPUR

„La aventuroasa ac iune de a scrie aceast carte am fostţ ă sprijinit de prieteni din Turcia, Liban, India şi Fran a. Cuă ţ ajutorul sfaturilor şi amintirilor lor, a fost posibil s evocă treizeci de ani de istorie care, de cele mai multe ori, nu coincide cu scrierile oficiale, precum şi evenimente cotidiene de mai mic importan istoric . Nu dau numeleă ţă ă lor pentru a nu-i incomoda, dar doresc s le mul umescă ţ foarte mult. Din motive lesne de în eles, numele unorţ personaje moarte sau înc în via au fost modificate.”ă ţă

4

- KENIZE MOURAD -

PARTEA ÎNTÂITURCIA

Capitolul I

— A murit unchiul Hamid! A murit unchiul Hamid!Prin sala alb de marmur a palatului Ortaköy, iluminată ă ă

de candelabre de cristal, alearg o feti . Vrea s fie primaă ţă ă care aduce vestea mamei. În aceast grab , e cât pe-aci să ă ă r stoarne dou doamne, a c ror podoab capilar — oă ă ă ă ă diadem împodobit cu pietre pre ioase şi pene — leă ă ţ tr deaz bog ia şi rangul.ă ă ăţ

— Ce obr znic tur ! se indigneaz una dintre ele, iară ă ă ă cealalt o aprob şi mai indignat .ă ă ă

— Ce v-am spus eu? Sultana1 îşi r sfa peste m sură ţă ă ă unica fiic . Este o fiin fermec toare, dar m tem c , maiă ţă ă ă ă târziu, nu se va în elege cu so ul ei… Ar trebui s înve e sţ ţ ă ţ ă se poarte. La cei şapte ani nu mai este un copil, este o prin es !ţ ă

Feti a pare prea pu in interesat de eventualele plângeriţ ţ ă ale unui viitor so , deci îşi continu drumul. Cu sufletul laţ ă gur , ajunge, în sfârşit, la poarta cea grea care permiteă accesul la înc perile destinate femeilor, în harem. Laă intrare, doi eunuci sudanezi, având peste şolduri un petic zmeuriu, supravegheaz poarta. Ast zi nu sunt anun ateă ă ţ vizite, motiv pentru care eunucii s-au aşezat linişti i la oţ şuet . La apari ia „micii sultane”, se ridic gr bi i să ţ ă ă ţ ă deschid uşile de bronz şi, îngrijora i c feti a s-ar puteaă ţ ă ţ plânge de neglijen a lor, o salut deosebit de respectuos.ţ ă Feti a este îns mult prea preocupat şi, f r a le acordaţ ă ă ă ă vreo aten ie, trece pragul, apoi se opreşte pentru o clip înţ ă fata oglinzii vene iene, pentru a se încredin a dac bucleleţ ţ ă

1 Prin es de vi regeasc , fiica sultanului, iar so iile sultanului suntţ ă ţă ă ţ kadînlar.

5


roşcate şi rochi a din m tase albastr arat bine. Mul umitţ ă ă ă ţ ă de imaginea din oglind , trage draperiile din brocart şiă p trunde în salonaşul în care mama ei obişnuieşte s -şiă ă petreac dup -amiezile, dup o baie benefic . ă ă ă ă Feti aţ se opreşte plin de admira ie şi mândrie în fa a mamei,ă ţ ţ înveşmântat într-un caftan lung.ă

Deşi în societate sultana se îmbr ca dup modaă ă european , mod introdus la Istanbul la sfârşitul secoluluiă ă ă al XIX-lea, acas , ea prefera s tr iasc „turceşte” — f ră ă ă ă ă ă corset, f r mâneci bufante sau rochii strâmte, purtândă ă doar îmbr c mintea tradi ional , mult mai comod .ă ă ţ ă ă

— Pofti i, sultan Selma!ţ ăLa curtea otoman limbajul familiar era neobişnuit,ă

p rin ii se adresau copiilor cu titulatura corespunz toareă ţ ă rangului de inut, pentru ca aceştia s se obişnuiasc deţ ă ă mici cu rangul şi obliga iile ce le revin.ţ

La apari ia Selmei, servitoarele se întrec în temenele —ţ acele plec ciuni în care mâna dreapt porneşte de laă ă p mânt la inim , de aici la buze şi se opreşte pe frunte,ă ă ceea ce demonstreaz sinceritatea sentimentelor, aă gândurilor şi a cuvintelor. Selma, la rândul ei, s rut cuă ă repeziciune mâna parfumat a prin esei şi o ridic la nivelulă ţ ă frun ii, în semn de respect, dup care, nemaiputându-şiţ ă st pâni emo ia, izbucneşte:ă ţ

— Annecim2, unchiul Hamid a murit!În ochii gri-verzui ai mamei apare o sclipire de moment

pe care feti a o consider drept o exprimare a triumfului,ţ ă dar o voce metalic intervine imediat:ă

— Cu siguran , v referi i la Maiestatea sa, sultanulţă ă ţ Adbül Hamid, Allah s -l primeasc în paradisul s u. A fostă ă ă un domnitor important. Dar cine v-a adus aceast vesteă trist ?ă

Trist ?… Copilul priveşte nedumerit spre mama sa.ă Moartea îngrozitorului frate al bunicului Selmei, pe care îl

2 Iubit , respectat mam (n.t.).ă ă ă6

- KENIZE MOURAD -

detronase şi-l declarase nebun… Oare s fie moarteaă acestuia ceva atât de trist?

Povestea lui Murad al V-lea a auzit-o de nenum rate oriă de la doica sa. Bunicul ei a fost un prin binevoitor,ţ m rinimos, a c rui urcare pe tron a fost salutat cu multă ă ă ă bucurie şi încântare de c tre popor, care lă -a considerat un om cu vederi largi, un om al reformei. Dar Murad a domnit doar trei luni… Intrigile de palat, crimele f ptuite înainte deă urcarea sa pe tron i-au afectat nervii, şi aşa sensibili. Ca urmare, a devenit victima unui sindrom depresiv foarte accentuat. Medicul austriac Liedersdorf, cel mai bun specialist al acelor vremuri, a fost de p rere c o odihn deă ă ă câteva s pt mâni ar duce la refacerea sultanului. Dară ă palatul imperial nu a luat în considerare diagnosticul. Murad a fost detronat şi închis, împreun cu familia sa, înă palatul Ceragan. Timp de dou zeci şi opt de ani a tr it înă ă prizonierat, fiind în permanen spionat de fratele s u, careţă ă se temea de o conspira ie ce l-ar fi putut readuce pe Muradţ pe tron. La treizeci şi şase de ani, moartea l-a eliberat.

De fiecare dat când se gândea la bunicul ei, Selma seă sim ea solidar cu Charlotte Corday, eroina a c rei povesteţ ă ă o aflase de la educatoarea ei, fran uzoaica, mademoiselleţ Rose. Ast zi, în sfârşit, unchiul ei, acest jefuitor, a murit.ă

Este imposibil ca annecim, dup dou zeci şi cinci de aniă ă de prizonierat, din care a sc pat numai printr-o c s torieă ă ă impus de sultanul Hamid, s fie cu adev rat trist . De ceă ă ă ă nu spune adev rul? Aceast b nuial o trezeşte pe Selmaă ă ă ă din visare. Cum de a putut s cread vreo clip că ă ă ă minunata ei mam s-ar putea înjosi într-atât încât să ă mint ? Minciuna o folosesc doar sclavii, de teama de a nu fiă pedepsi i, dar nu o sultan ! În pofida tulbur rii ei, r spundeţ ă ă ă într-un târziu:

— Am trecut prin parc şi l-am z rit pe Agaă 3.3 Eunuc mai vârstnic cu o anumit autoritate. Fiecare cas regal sauă ă ă burghez a de inut pân în anul pr buşirii, 1924, eunuci, al c ror rol eraă ţ ă ă ă s creeze o leg tur între harem şi lumea exterioar (n.t.).ă ă ă ă

7


În acest moment, apare un eunuc bine îmbr cat — cuă mânuşi albe şi tunic neagr , cu guler alb. Dup ce faceă ă ă trei temenele, se apleac pân la p mânt, apoi seă ă ă îndreapt , împreunându-şi mâinile peste burt , şi începe cuă ă o voce în falset:

— Prea-m rit , sultan …ă ă ă— Ştiu! îl întrerupe prin esa. Sultana Selma a fost maiţ

sprinten . Anun -le imediat pe surorile mele, prin eseleă ţă ţ Fehime şi Fatma, precum şi pe nepo ii mei, prin ii Fuad şiţ ţ Nihat, c sunt aştepta i cu to ii în aceast sear la mine.ă ţ ţ ă ă

De la moartea fratelui ei, prin ul Selaheddin, Hatice era,ţ la cei patruzeci şi opt de ani ai ei, cea mai vârstnic dintreă to i copiii sultanului Murad al V-lea. Datorit inteligen ei şiţ ă ţ personalit ii sale, dobândise autoritate în familie şiăţ preluase, f r niciun fel de obiec ie din partea celorlal iă ă ţ ţ membri, conducerea acesteia. Intransigen a şi-a pusţ pecetea asupra personalit ii ei în urm cu patruzeci şi doiăţ ă de ani, în acea zi îngrozitoare în care pricepuse c por ileă ţ grele ale palatului Ceragan s-au închis pentru totdeauna; de atunci, personalitatea ei se dezvoltase încet, dar cu perseveren . Fata, pe care o poreclise Yildîrîm —ţă „Fulgerul” — datorit jocului ei g l gios prin parculă ă ă palatului Kurbbalidere şi escapadelor pe Bosfor, când, într-o simpl barc , naviga împotriva vântului — fata care visaă ă m rire şi eroism devenise la vârsta de şase ani prizonier .ă ă

Ce rost avea s urli, s plângi şi s - i r neşti mâinile înă ă ă ţ ă încercarea de a deschide por ile de bronz ale palatului? Eleţ r mâneau închise. La scurt timp îns , se îmboln vise foarteă ă ă grav. Existau temeri c va muri. Medicul care fuseseă chemat de urgen a trebuit s aştepte trei zile pentru aţă ă ob ine permisiunea din partea lui Abdül Hamid de aţ p trunde în palat. Acesta i-a pus lipitori şi i-a administrat ună ceai foarte amar. S fi fost oare leacul b besc cel care aă ă salvat-o, sau totul s-a datorat recit rii celor nou zeci şiă ă nou de nume ale lui Allah, recitare f cut de c tre două ă ă ă ă

8

- KENIZE MOURAD -

kalfalar4 cu ajutorul m t niilor? Dup o s pt mân , micu aă ă ă ă ă ă ţ prizonier îşi reveni. Când se trezise, îl v zuse pe tat l eiă ă ă care st tea aplecat deasupra patului. Fa a lui frumoas eraă ţ ă trist . Dar de ce? Şi atunci îşi aminti… Nu, nu era ună coşmar! Se ghemuise în pat şi începuse s plâng . Fa aă ă ţ sultanului Murad devenise brusc aspr .ă

— Sultan Hatice, dumneavoastr crede i c familiaă ă ţ ă noastr ar fi putut conduce acest mare imperiu timp deă şase sute de ani dac , la cea mai mic dificultate, s-ar fiă ă jelit? Dumneavoastr sunte i o persoan mândr şi, caă ţ ă ă atare, v rog s ave i un comportament corespunz tor!ă ă ţ ă

Ca pentru a reduce din cruzimea observa iei, ad ugţ ă ă zâmbind:

— Cine oare s înveseleasc acest palat dac micu aă ă ă ţ mea nu mai râde? O s ieşim noi de aici, micu a meaă ţ Yildîrîm, fii f r grij . Iar dup aceea vom face o lungă ă ă ă ă c l torie împreun .ă ă ă

— O, baba5, plec m la Paris? întrebase ea, plin deă ă entuziasm, deoarece nicio prin es regal nu p r siseţ ă ă ă ă vreodat împrejurimile Istanbului, dar mite ara.ă ă ţ

Sultanul râse.— O mic femeie, deja? Bine, atunci î i promit c deă ţ ă

îndat ce ieşim de aici, plec m la Paris.ă ăCredea, oare, acest lucru? Era obligat s spere pentru aă

putea supravie ui. La aceast aducere aminte, privireaţ ă sultanei se împ ienjeneşte… Sultanul Murad tr iseă ă dou zeci şi opt de ani în prizonierat, zi de zi, pân laă ă moarte.

O dat cu l sarea serii, în curtea interioar a haremuluiă ă ă p trund dou tr suri. Din prima, apare o siluet ml dioas ,ă ă ă ă ă ă într-un cearceaf din m tase de culoarea nalbei şi înc rcată ă ă cu bijuterii de aur. Din a doua tr sur coboar o persoană ă ă ă rotofeie, îmbr cat într-un cearceaf negru, clasic.ă ă4 Femei din palat (n.t.).5 Tat (n.t.)ă

9


Înainte de a intra în palat, escortate de eunuci, cele două femei se îmbr işeaz .ăţ ă

Asem n tor tuturor reşedin elor regale, cl dite din lemnă ă ţ ă sculptat — m sur de precau ie într-un oraş veşnică ă ţ amenin at de cutremure — palatul, în l at la Bosfor, înţ ă ţ mijlocul unui parc plin de arteziene, trandafiri şi chiparoşi, era de un alb str lucitor la aceast or a serii. Balcoanele,ă ă ă treptele, verandele şi terasele împodobite cu ghirlande şi arabescuri îi confereau un aspect dantelat.

În fa a sc rii în spiral , care duce la salonul de la etaj,ţ ă ă vizitatoarele sunt aşteptate de secretara personal aă sultanei. Într-o clip , privirea ei apreciativ trece de laă ă Fatma, cea dulce, în taftaua ei de culoarea fildeşului, care îi punea în valoare ochii mari şi negri, la str lucitoareaă Fehime, în rochia ei acoperit de fluturi, procurat de la celă ă mai bun creator de modele vienez, Adelmüller, deoarece „minunile” pariziene nu mai erau accesibile de când i se declarase r zboi Fran ei, în august 1914.ă ţ

Cele dou surori urcau scara bine-dispuse, când seă n pusteşte asupra lor o mic vijelie albastr , care, brusc,ă ă ă se opreşte şi le s rut mâinile.ă ă

— Cicim6, ne-a i speriat de moarte! strig Fehime,ţ ă îmbr işând-o tandru pe Selma, în timp ce înso itoarea eiăţ ţ morm ie nemul umit .ă ţ ă

În urma vijeliei apare un b ie el gr su şi palid, care seă ţ ă ţ apleac în fa a m tuşilor sale. Este Hayri, fratele Selmei.ă ţ ă

Deşi mai mare cu doi ani decât sora sa, îi era devotat acesteia ca un sclav, chiar dac ac iunile cutez toare aleă ţ ă Selmei nu-i conveneau întotdeauna, nu îndr znea s oă ă contrazic .ă

În capul sc rii, apare acum şi sultana Hatice. Mai înaltă ă decât surorile ei, cu mersul ml dios, senzual şi maiestuos,ă ea îi impresioneaz chiar şi pe cei mai ostili, iar atunci cândă în familie se spune „sultana”, se ştie precis despre cine e

6 Puişor — termen folosit pentru copii (n.t.).10

- KENIZE MOURAD -

vorba, chiar dac şi celelalte dou surori sunt sultane.ă ăFatma se opreşte plin de admira ie în fa a surorii maiă ţ ţ

vârstnice, dar Fehime, considerat dup gustul timpului ceaă ă mai dr gu , se gr beşte s rup vraja.ă ţă ă ă ă

— Dar ce s-a întâmplat, scumpa noastr sor , de ne-a iă ă ţ chemat atât de urgent? Am fost nevoit s renun la oă ă ţ serat dat de consulul austriac.ă ă

— Unchiul nostru, sultanul Abdül Hamid, a murit, asta s-a întâmplat, r spunde sultana pe un ton s rb toresc.ă ă ă

Fehime ridic din sprâncene:ă— Deci eu am renun at la bal numai pentru c acest…ţ ă

tiran a dat ortul popii?!— Bravo m tuşico! Asta-i şi p rerea mea! ă ăVocea r sun toare, de stentor îi sperie pe to i.ă ă ţIntr un b rbat corpolent, de vreo treizeci şi cinci de aniă ă

— prin ul Nihat, fiul cel mare al r posatului prinţ ă ţ Selaheddin. E înso it de fratele s u mai tân r, prin ul Fuad,ţ ă ă ţ care, în uniforma sa de general, pe care o poartă întotdeauna, arat impecabil.ă

„Prin ul-general”, supranumit aşa datorit rangului deţ ă general pe care îl dobândise pe câmpul de lupt şi care-iă era mai pre ios chiar decât titlul de prin , se întorsese deţ ţ curând grav r nit de pe frontul de est.ă

Dup ce se înclin în fa a sultanelor, cei doi b rba i leă ă ţ ă ţ urmeaz în salonul verde, unde cele o sut treizeci şi şapteă ă de l mpi cu ulei ale candelabrului de cristal fuseser dejaă ă aprinse de tinerele kalfalar. Hayri şi Selma se furişeaz , înă vârful picioarelor, pe urma adul ilor. Hatice aşteaptţ ă zâmbitoare pân ce to i îşi ocup locurile, ştiind că ţ ă ă problema pe care o va aborda va fi foarte delicat . Acestă lucru îns nu o sperie, ba simte chiar o anumit pl cere să ă ă ă rezolve probleme spinoase.

— V-am chemat pe to i în aceast sear pentru a ineţ ă ă ţ sfat. Urmeaz s lu m o hot râre în leg tur cuă ă ă ă ă ă participarea noastr la ceremonia de înmormântare, careă va avea loc mâine, în onoarea sultanului Abdül Hamid.

11


Conform tradi iei, prin ii sunt obliga i s înso eascţ ţ ţ ă ţ ă cortegiul funerar prin oraş, iar prin esele, la rândul lor,ţ trebuie s le viziteze pe so iile şi fiicele defunctului,ă ţ exprimându-şi condolean ele. V rog — şi aici voceaţ ă sultanei c p t un timbru ceremonios — v rog s l sa iă ă ă ă ă ă ţ deoparte sentimentele personale şi s ave i în vedereă ţ impresia produs asupra poporului. ă

Fehime întrerupe prima t cerea:ă— Pe mine nu conta i! Scumpul meu unchi mi-a distrusţ

dou zeci şi cinci de ani din via , dar de acum înainte nuă ţă voi mai permite acest lucru nim nui, nici m car o zi.ă ă

— Nu este aceasta o ocazie de a ierta? întreab Fatma,ă timid . S racul, n-a isp şit suficient? La rândul lui a fost şiă ă ă el detronat şi inut în captivitate zece ani… Chiar nu putemţ s uit m?ă ă

— S uit m?ă ăPrin ul Nihat, roşu de furie, o fixeaz pe tân ra sa m tuşţ ă ă ă ă

cu ochii m ri i.ă ţ— Şi atunci care este credin a noastr pentru sultanulţ ă

Murad, bunicul meu, calomniat şi îngropat de viu?! Dar credin a pentru tat l meu, doborât de neurastenie?ţ ă Participarea la înmormântare ar însemna o acceptare a dezvinov irii prigonitorului nostru. Ar trebui s ne ab inemăţ ă ţ şi, în felul acesta, s ar t m nedreptatea de nereparat laă ă ă care a fost supus familia noastr . Este o datorie fa deă ă ţă mor ii noştri.ţ

— Iubitul meu frate, v rog, s l s m acum mor ii…ă ă ă ă ţOchii tuturora se îndreapt spre prin ul Fuad, careă ţ

fumeaz liniştit o igar .ă ţ ă— V rog s m scuza i c intervin. Nu doresc s fac peă ă ă ţ ă ă

sf tuitorul, având în vedere c sunt, totuşi, cel mai tân ră ă ă din aceast adunare. Pe parcursul anilor petrecu i pe front,ă ţ împreun cu solda ii — oameni simpli din Anatolia, Izmir şiă ţ de la Marea Neagr — am înv at un lucru: cu toate c noiă ăţ ă am greşit de multe ori, poporul totuşi ne venereaz . N-ară în elege c între noi exist divergen e. Faptul c Abdülţ ă ă ţ ă

12

- KENIZE MOURAD -

Hamid l-a detronat pe Murad şi c , la rândul lui, a fostă izgonit de fratele s u Reşat, pare un lucru firesc. Se maiă întâmpl ! Important este ca familia s stea unit în spateleă ă ă suveranului. Cu atât mai mult acum, în perioada de r zboi,ă când poporul are nevoie de un punct de sprijin solid. Acesta l-a reprezentat, timp de şase sute de ani, familia otoman ,ă şi aşa trebuie s şi r mân , pentru c altfel s-ar putea să ă ă ă ă ne c im amarnic…ă

În acest moment al discu iei, un eunuc anun un sol dinţ ţă partea sultanului. În prag, apare un sudanez chipeş şi, cu toate c este un simplu sclav, to i se ridic în picioare; deă ţ ă fapt, acest respect se datoreaz nu persoanei, ci mesajuluiă pe care-l aduce.

— Maiestatea sa regal , sultanul Reşat, st pânulă ă credincioşilor, Umbra lui Dumnezeu pe p mânt, Domnitoră peste cele dou m ri, cea Neagr şi cea Alb , şi împ rată ă ă ă ă peste dou continente, v transmite, dumneavoastr ,ă ă ă maiest ilor regale întrunite aici, urm torul mesaj:ăţ ă

„Cu ocazia decesului iubitului nostru frate, a Maiest iiăţ sale regale sultanul Abdül Hamid al II-lea, invit m prin ii şiă ţ prin esele din casa Maiest ii sale sultanul Murad al V-lea,ţ ăţ s participe la ceremonia funerar , conform obiceiului şiă ă tradi iei noastre. Pacea s fie cu voi. Allah cel Atotputernicţ ă s v aib în paza sa”.ă ă ă

Nu exist nicio îndoial , acest mesaj nu pare a fi oă ă invita ie, ci un ordin! To i se înclin .ţ ţ ă

Imediat dup plecarea solului, prinsul Nihat morm ie,ă ă dând din umeri:

— Orice s-ar întâmpla, eu nu particip!— Nihat, îl întrerupe sultana, plin de reproş, sunt deă

p rere c Fuad are dreptate şi c situa ia este serioas .ă ă ă ţ ă Trebuie s p str m armonia familiei sub toate aspectele.ă ă ă

— Armonia familiei! S vorbim pu in despre aceasta,ă ţ iubit m tuş . S vorbim despre aceast familie ai c reiă ă ă ă ă ă membri s-au omorât reciproc, în decurs de şase sute de ani, pentru a ob ine puterea! Câ i fra i şi-a omorât Murad alţ ţ ţ

13


II-lea, str bunul nostru, „înving torul perşilor”?ă ă Nou sprezece, dac nu m înşel. Tat l s u a fost maiă ă ă ă ă modest, a omorât doar cinci.

— Toate acestea s-au f ptuit din ra iuni de stat, intervineă ţ sultana. În toate familiile aflate la putere s-au petrecut asemenea tragedii. V rog s m crede i c eu, personal,ă ă ă ţ ă nu-i reproşez nimic sultanului Abdül Hamid. În situa iaţ dificil în care Anglia, Fran a şi Rusia doreau s -şi împartă ţ ă ă teritoriile noastre, existen a acestui om în fruntea statului aţ fost salvatoare. El a reuşit s apere imperiul timp deă treizeci şi trei de ani, anihilând acele for e care voiau s -lţ ă distrug . Tat l meu, mai mult ca sigur, nu ar fi reuşit acestă ă lucru; era prea cinstit şi sensibil.

Fehime şi Fuad îşi fac complice cu ochiul. Sora lor cea mare a avut întotdeauna puncte de vedere extrem de morale… spre deosebire de Fehime, care a fost şi este o iubitoare de distrac ii. Veselia care o caracterizeaz i-aţ ă atras porecla de „sultana-fluture”, ceea ce a determinat-o s -şi împodobeasc mai toat garderoba cu fluturi. Nepotulă ă ă sultanei, prin ul Fuad, îi seam n întru totul — aceeaşi seteţ ă ă de via , la care se adaug , totuşi, un ascu it sim alţă ă ţ ţ realit ii. În momentul de fa îi este imposibil s nu-şiăţ ţă ă tachineze m tuşa:ă

— Dac v-am în eles bine, Effendemiz, nu numai că ţ ă trebuie s particip m la aceast înmormântare, dar trebuieă ă ă s v rs m şi câteva lacrimi, pentru a face o figur bun ,ă ă ă ă ă nu?

— Este suficient s participa i. Vreau s v gândi i îns laă ţ ă ă ţ ă un lucru: dac într-o zi ve i urca pe tron, atunci s vi-lă ţ ă alege i drept exemplu pe sultanul Abdül Hamid, şi nu peţ bunicul vostru Murad. Este imposibil s aştepta i un copil şi,ă ţ în acelaşi timp, s r mâne i fat mare.ă ă ţ ă

Sultana râde în hohote, privind fe ele nedumerite aleţ celor prezen i — care nu reuşesc s se obişnuiasc cu stilulţ ă ă ei f r perdea — şi se ridic , încheind astfel întrevederea.ă ă ă

14

- KENIZE MOURAD -

Capitolul II

În diminea a ţ urm toare, sultana se hot r şte brusc să ă ă ă fac o ă mic plimbare la Bazar pentru a-şi cump ra pangliciă ă de p r. ă În mod obişnuit, aceste articole de podoab suntă oferite de comercian ii greci şi armeni ţ care se prezint laă palat cu marfa, pentru c nu este potrivit pentru o prin esă ţ ă s ă se aventureze într-un cartier vulgar, cum este cel în care se afl ă Bazarul, chiar şi atunci când ea se deplaseaz într-oă caleaşca închis , care ă o fereşte de privirile indiscrete. Dar ast zi ă nu vrea s aştepte.ă

Trimite dup Zeynel, eunucul ei preferat, un albanez camă de vreo patruzeci de ani, înalt şi cu un ten deschis. Sultana se amuz ă observând cum proasp ta burticic îi conferă ă ă acestuia demnitatea unui paş .ă

Îşi aminteşte înc foarte bine ă de acel b rbat tân r ă ă şi timid care ap ruse în urm cu dou zeci şi cinci de ani laă ă ă palatul Ceragan, unde ea împreun cu tat l şi surorile erauă ă inu i prizonieri. Zeynel a fost trimis ţ ţ de şeful eunucilor lui

Abdül Hamid, care a fost fericit s scape de el. Deosebit deă dotat, acest tân r s-a remarcat prin inteligen şi vioiciuneă ţă la şcoala din palat, şcoal destinat copiilor din serviciulă ă cur ii regale. Ulterior îns s-a dovedit a fi un rebel fa deţ ă ţă disciplina instituit în harem.ă

O dat cu venirea la palatul Ceragan, Zeynel deveniseă mai sociabil. Se sim ea mai liber printre prizonieri?ţ Impresionat de devotamentul s u, Hatice începuse s seă ă ă bazeze din ce în ce mai mult pe el, îl pre uia pentruţ îndemânare şi delicate e, calit i care îl f ceau deosebitţ ăţ ă fa de ceilal i eunuci, guralivi ca nişte a e.ţă ţ ţ ţ

Zeynel o informa întotdeauna despre întâmpl rile dină palat. Îl trimitea în oraş, prin cafenele, pentru a o ine laţ curent, în mod regulat, cu zvonurile şi p rerile careă circulau. Astfel, afla care sunt necazurile şi dorin eleţ

15


oamenilor de rând din Istanbul, acei oameni obosi i deţ interminabilul r zboi şi n p di i de grijile cotidiene. Iat ă ă ă ţ ă de ce sultana, în ciuda captivit ii, era mai bine informatăţ ă decât majoritatea membrilor familiei regale despre atmosfera care domnea în popor. Cunoscându-i perspicacitatea, ceilal i apelau destul de des la ea pentru aţ ob ine informa ii şi sfaturi.ţ ţ

Dar acum, privirea ei îngândurat se opreşte, deodat ,ă ă asupra sclavului, care, cu ochii pleca i, îi aşteaptţ ă poruncile. Îi afara faptului c ă este un servitor nemaipomenit, ce ştie ea despre el? Oare care s ă fie via aţ lui în afara palatului? E fericit? Habar n-are, şi, de fapt, aceast treab ă ă nici n-o preocup .ă

— Aga, vreau să-mi procuri un taxi şi, dac se poate,ă foarte repede.

Eunucul se înclin , f r s -şi arate mirarea. Tr surile dină ă ă ă ă echipajul palatului sunt disponibile la orice or . ă Bineîn elesţ c au blazon… Oare st pâna sa doreşte s că ă ă lă ătorească incognito tocmai acum când so ul ei, Hayri-bei, este pleţ cat?

Ajutat de o kalfalar, Hatice se îmbrac într-un cearceafă ă negru. Dar tocmai în momentul plec rii, o g seşte peă ă Selma în fa a uşii — o aştepta.ţ

— Annecim, te rog, ia-m cu tine! o implor feti a.ă ă ţ— Dar, prin es , cu ora de pian ce facem? Din câte ştiuţ ă

trebuie s exersezi gamele.ă— O s exersez la întoarcere, î i promit!ă ţOchii copilului exprimau o asemenea dezn dejde încâtă

mama nu putea s o refuze. La urma-urmei, a suferit şi eaă suficient, datorit acestei vie i retrase şi pline de interdic ii,ă ţ ţ pentru a i se oferi pu in din libertatea de care nu s-aţ bucurat, bineîn eles, în limitele bunei-cuviin e.ţ ţ

Tr sura p r seşte curtea. Zeynel troneaz maiestuos peă ă ă ă locul de lâng birjar. ă E o zi de iarn , rece şi frumoas , iară ă stolurile de porumbei zboar pe deasupra moscheilor şiă palatelor de pe Bosfor. Tr sura se îndreapt spre podulă ă Galata, trecând peste Cornul de aur, micul golf dintre cele

16

- KENIZE MOURAD -

dou rmuri ale Capitalei. În oraşul vechi, în apropiereaă ţă palatului Topkapi se afl Bazarul. Fiind mare forfot peă ă str zi, dup câ iva metri, tr sura trebuie s se opreasc .ă ă ţ ă ă ă Zeynel îşi face apari ia, anun ând-o pe sultan c nu se vorţ ţ ă ă putea deplasa mai departe deoarece este aşteptat cortegiul funerar.

— A, da? Uitasem acest lucru. Atunci nu ne r mâneă altceva de f cut decât s aştept m şi noi…ă ă ă

Selma arunc o privire scurt mamei; îşi imaginase ea că ă ă povestea cu panglicile de p r era doar un pretext; annecimă n-a fost niciodat cochet ! Dorin a particip rii la procesiuneă ă ţ ă o f cuse s recurg la aceast stratagem , deoareceă ă ă ă ă femeilor le era interzis, conform tradi iei, s asiste laţ ă procesiunile funerare.

O fanfar militar , în negru, precede sicriul, purtat peă ă umeri de zece solda i. Apoi vin, rând pe rând, prin ii, cuţ ţ ordine de diamant pe piept, damadlarii, so ii prin eselor,ţ ţ apoi paşalele, în uniforme negre de gal , şi vizirii, cuă surtuce brodate cu fir de aur.

Kislar-aga, paznicul Por ii Fericirii, şeful eunucilor negriţ din palat, încheie cortegiul. O astfel de pozi ie îl situeaz peţ ă acesta, la o asemenea ceremonie, pe acelaşi plan cu miniştrii.

De-a lungul a trei kilometri — traseul cortegiului funerar — de la Hagia Sofia pân la mausoleul în care va fi depusă sultanul, de ambele p r i ale drumului, stau solda i înă ţ ţ uniforme de gal .ă

Guvernul „Noii Turcii” nu s-a zgârcit la această înmormântare, cu toate c , în urm cu zece ani, r posatul îiă ă ă destituise. Acum, sub domnia lui Reşat, ei sunt la putere. Fa de mor i î i permi i s fi darnic. D rnicie, m rinimie…ţă ţ ţ ţ ă ă ă deşi omul c ruia ast zi i se d dovad de atâta cinste nu aă ă ă ă posedat aceste calit i… Privirea sultanei se întunec şi,ăţ ă deodat , rev zu cu ochii min ii acea noapte, în urm cuă ă ţ ă paisprezece ani, când tat l ei, sultanul Murad, a fostă înmormântat în cea mai mare tain la ordinul invidiosuluiă

17


sultan Abdül Hamid. Hatice se cutremur . Atâta risip laă ă înmormântarea unui jefuitor îi sporea şi mai mult ura. Unui Hamid smerit, poate i-ar fi putut ierta totul; lunga sa captivitate nu-l reabilitase decât par ial. Dar aceastţ ă s rb toare fastuoas îi conferea din nou str lucire, aceaă ă ă ă str lucire pe care i-a furat-o fratelui s u.ă ă

Sultana simte un gust amar. Invidioas ? S fie oareă ă invidioas pe un mort? Deodat , pricepe de ce, împotrivaă ă tradi iei, a inut mor iş s participe la aceastaţ ţ ţ ă înmormântare. Prima oar credea c din curiozitate, dar nu,ă ă e vorba de r zbunare. A venit într-adins ca s se convingă ă ă de moartea acestui om, s savureze momentul… s respireă ă moartea aceluia care, timp de dou zeci şi opt de ani,ă distrusese via a tat lui ei.ţ ă

Brusc se aud ipete în mul ime. Sultana îşi în buşe unţ ţ ă zâmbet. De aceea s-a adunat atâta lume; prea pu in îi pasţ ă poporului de regulile care nu permit inculparea unui mort; lumea s-a adunat s -i ridice osanale sultanului.ă

Devenind mai atent , auzi vaiete şi plânsete în mul ime.ă ţ Imposibil, cu siguran se înşela! Dar… Hatice, dreapt şiţă ă palid , copleşit de revolt , trebui s recunoasc c aceleă ă ă ă ă ă ipete pe care ea le interpretase drept furie şi ur erau, deţ ă

fapt, ipete de disperare! Cum este posibil ca acest popor,ţ care pe vremuri îl batjocorea pe tiran, s -l jeleasc acum?ă ă S fi uitat acei ani sumbri în care poli ia şi Serviciile secreteă ţ operau dup bunul lor plac? S fi uitat oare lovitura de stată ă a „tinerilor turci”, salutat cu atâta entuziasm, care a adusă abdicarea sultanului Abdül Hamid în favoarea fratelui s uă Reşat?

— Ce memorie scurt au oamenii… gândi sultana. ăLa una dintre ferestre, o femeie se tânguia:— Tat , de ce ne p r seşti? Pe vremea ta aveam pâine,ă ă ă

acum murim de foame.Alte voci i se al turar : Unde te duci? Nu ne p r si!ă ă ă ăSe consider oare p r si i? Sultana tremur de indignare.ă ă ă ţ ă

Ce s însemne toate astea? N-au un domnitor? Pe bunulă 18

- KENIZE MOURAD -

sultan Reşat? Şi-au pierdut oare încrederea în el? Sau b nuiesc, ceea ce ştie toat lumea la curte, c sultanul esteă ă ă doar o marionet aflat în mâinile celor trei domnitori aiă ă

rii, Enver, Talat şi Cemal? E adev rat c , în urm cu patruţă ă ă ă ani, în 1914, cei trei domnitori au hot rât intrarea Turciei înă r zboi al turi de Germania, f r a se consulta cu sultanulă ă ă ă Reşat. De atunci, proasta gospod rire în ar s-a amplificat,ă ţ ă iar înfrângerile, pe care le t inuiesc, s-au înmul it. Zi de zi,ă ţ sute de r ni i se întorc de pe front, cozile din fa a b c niiloră ţ ţ ă ă se lungesc şi str zile sunt pline de cerşetori. Sultanaă ofteaz . O dat cu Abdül Hamid, dispare şi ultimul simbol ală ă unei Turcii puternice şi temute. Acesta trebuie s fieă motivul pentru care poporul jeleşte.

— Înapoi, spre cas ! îi ordon ea lui Zeynel.ă ăEunucul o priveşte trist. Se înclin şi-i ordon birjarului să ă ă

se întoarc la palat.ăSoarele apune peste Bosfor. Sultana priveşte spre râu şi

spre palatul Beylerbey, aflat pe malul opus, pe continentul asiatic. Ce ironie a sor ii! În acel palat, vizavi de propria-iţ locuin , şi-a petrecut ultimii ani din via temnicerul ei,ţă ţă devenit apoi, la rândul s u, prizonier…ă

Odat ajuns la palat, sultana este anun at c barca eă ă ţ ă ă preg tit de plecare. Sosise momentul vizit rii rudeloră ă ă r posatului. Dup mul i ani, în care cele dou familii s-auă ă ţ ă v zut doar cu ocazia unor întâlniri oficiale, la careă pretindeau a nu se cunoaşte, se vor afla din nou fa înţă fa .ţă

Sultana Hatice, înso it de cele dou surori şi de fiica sa,ţ ă ă se îndreapt spre pod. Toate sunt îmbr cate în alb —ă ă culoarea de doliu. Ajutate de eunuci, urc în barca luxoas ,ă ă în care sunt salutate, cu un deosebit respect, de c tre ceiă zece vâslaşi, to i îmbr ca i în c m şi largi de batist şiţ ă ţ ă ă pantaloni de culoarea zmeurei, ca pe vremea lui Suleiman cel Mare.

Selma, aşezat la pupa, admir s riturile peştilor,ă ă ă entuziasmat de aceast datin . B rcile, împodobite cuă ă ă ă

19


lungi panglici de muselin albastr , pe care sunt broda i cuă ă ţ m iestrie crapi şi p str vi argintii, par atât de vii.ă ă ă

Toropite din cauza vuitului de pe mare, prin esele sosescţ la palatul Beylerbey. Aici sunt întâmpinate de maestra de ceremonii, care le conduce într-un salon decorat cu catifea de culoarea zmeurei, salonul sultanei Valide — titlu acordat mamelor sultanilor.

Dup ce mama sultanului Abdül Hamid r posase, înă ă fotoliul masiv din lemn aurit trona, în locul ei, kadîna Musfika, ultima so ie a domnitorului, care a fost al turi deţ ă el pân în ultima clip . Aceast zi de doliu era, de fapt, ziuaă ă ă ei de glorie. În sfârşit, îşi va primi binemeritata recompensă pentru întregul ei devotament.

Apari ia celor trei sultane provoac o mare surpriz înţ ă ă rândul celor prezen i. Kadîna zâmbea. Deşi suficient deţ deşteapt pentru a în elege mobilul politic al acestor vizite,ă ţ totuşi apreciaz cum se cuvine acest gest m rinimos. Seă ă ridic cu promptitudine pentru a le saluta. Chiar dac înă ă aceast zi ea a atins culmile cinstirii, se fereşte, totuşi, să ă nu acorde respectul cuvenit prin eselor de vi , deoarece,ţ ţă pân la urm , şi ea, ca şi majoritatea so iilor sultanului, nuă ă ţ era decât o simpl dam de harem, dar pe care st pânul oă ă ă apreciase în mod deosebit.

Selma e obligat s fac multiple reveren e şi s s ruteă ă ă ţ ă ă mâna tuturor doamnelor din suita kadînei. În momentul în care tocmai se preg tea s salute o persoan extrem deă ă ă urât , aşezat la dreapta kadînei, doi ochi, înc rca i de ur ,ă ă ă ţ ă se pironesc asupra ei. Pu in speriat , Selma se întreabţ ă ă dac nu cumva a s vârşit vreo greşeal . Tulburat , seă ă ă ă întoarce spre mama ei, care îns o împinge energic în fa .ă ţă

— Selma, v rog s o saluta i pe m tuşa dumneavoastr ,ă ă ţ ă ă prin esa Naime, fiica defunctei maiest i — sultanul Abdülţ ăţ Hamid.

Spre groaza celor de fa , feti a se îndep rteaz ,ţă ţ ă ă scuturând capul în semn de refuz. Atunci Hatice o înl tură ă uşor şi se înclin ea în fa a prin esei.ă ţ ţ

20

- KENIZE MOURAD -

— V rog s o ierta i. Este foarte tulburat din cauzaă ă ţ ă durerii provocate de moartea unchiului ei.

Sultana Naime se întoarce cu dispre în alt direc ie, darţ ă ţ Hatice, la rândul ei, în l ându-se în întreaga ei m re ie şiă ţ ă ţ aruncând o privire batjocoritoare adun rii, se aşaz laă ă stânga kadînei.

A triumfat!Impolite ea verişoarei ei o onoreaz ; cei de fa nu se potţ ă ţă

înşela: dup paisprezece ani, rana înc nu s-a cicatrizat.ă ăŞi, în timp ce v duva povesteşte a nu ştiu câta oară ă

împrejur rile în care s-a produs moartea sultanului, Haticeă îşi deap n gândurile…ă ă

Da, Kemaleddin-paşa, so ul galant al Naimei, este într-ţadev r frumos…ă

Cele dou verişoare se c s toriser în acelaşi an… Dar înă ă ă ă timp ce sultanul Abdül Hamid şi-a m ritat fata preferat ,ă ă n scut în ziua încoron rii sale, cu un ofi er chipeş şiă ă ă ţ str lucitor, nepoatei sale i-a sortit un func ionar obscur,ă ţ urât şi îngust la minte.

Pentru Hatice, aceast c s torie însemnase singuraă ă ă modalitate de a ieşi din palatul în care fusese prizonier dină fraged copil rie. Dezn d jduit , la cei treizeci şi unu deă ă ă ă ă ani ai s i, era în stare de orice numai s se elibereze.ă ă Totuşi, nu şi-a putut închipui c alegerea va fi atât deă umilitoare. S pt mâni în şir, i-a interzis so ului ei accesul înă ă ţ dormitor. Acesta s-a plâns sultanului. În final, scârbit deă atâtea certuri, trebuise s cedeze. Amintindu-şi de aceaă prim noapte se înfiora… mai sim ea înc o senza ie deă ţ ă ţ scârb corporal …ă ă

Palatul pe care sultanul i-l d ruise, conform obiceiului, seă afla în vecin tatea celui în care locuia verişoara ei Naime.ă Hatice îi f cu mai multe vizite tinerei femei şi curândă devenir prietene. Sultanei îi încol i un gând. Naime eraă ţ foarte îndr gostit de so ul ei, deci cea mai bun metodă ă ţ ă ă de a se r zbuna era aceea de a-i fura so ul. Cea mai sigură ţ ă

21


cale de a produce suferin c l ului tat lui ei, prinţă ă ă ă intermediul fiicei, devenise lucrul cel mai de pre pentru ea.ţ

Rece şi calculat , conştient de îndeplinirea uneiă ă drept i, Hatice se hot rî s -l seduc pe Kemaleddin-paşa.ăţ ă ă ă Situa ia a fost facilitat şi de faptul c Naime,ţ ă ă neprev z toare şi înc lcând obiceiul tradi ional, a insistată ă ă ţ ca so ul şi cea mai bun prieten s fac cunoştin . Cumţ ă ă ă ă ţă Hatice era frumoas , Kemaleddin-paşa se şi îndr gosti deă ă ea, trimi ându-i scrisori înfl c rate, pe care Hatice leţ ă ă p strase cu mare grij .ă ă

Naime suferea îngrozitor din pricina indiferen ei luiţ Kemaleddin-paşa. Se hot rî deci s refuze orice hran .ă ă ă Sultanul, disperat, nu-şi explica ce i-ar putea lipsi fiicei sale. Hatice, c reia nefericita i se confesase permanent, ca uneiă bune prietene, impresionat de suferin a acesteia, hot rî,ă ţ ă în sfârşit, c jocul a durat prea mult şi trebuia curmat.ă

Kemaleddin devenea tot mai insistent, iar so ul ei Wassif,ţ gelos, îi f cu reproşuri repetate. Atunci, adun toateă ă scrisorile lui Kemaleddin şi le trimise sultanului, ca şi cum le-ar fi g sit întâmpl tor. Se r zbunase şi, totodat , îşiă ă ă ă recâştigase libertatea, pentru c un asemenea scandal eraă menit s duc la divor ul ei. Şi acum, dup paisprezece ani,ă ă ţ ă Hatice se mai mir de naivitatea ei. Cum şi-a putut închipuiă c -i va for a mâna lui Abdül Hamid?ă ţ

Îşi aminti când o invitase sultanul la palat. inea în mânŢ ă scrisorile. Ochii lui mici şi negri str luceau furioşi, dar ceeaă ce o impresion mai mult, fu în primul rând, ironia lui.ă Toat curtea aştepta decizia sultanului în privin a luiă ţ Kemaleddin-paşa. În scurt timp, acesta a fost exilat la Bursa, fosta capital , aflat la o distan de câteva sute deă ă ţă kilometri de Istanbul. Dar tân ra femeie? Va fi şi ea exilat ?ă ă Mul i s-au p c lit în privin a asta. Sultanul nu-i f cu niciunţ ă ă ţ ă reproş, se mul umi s zâmbeasc persiflant şi o trimiseţ ă ă înapoi la so ul ei.ţ

Hatice a putut divor a de-abia în anul revolu ionar 1908ţ ţ când, Abdül Hamid fiind înl turat, tronul i-a revenit luiă

22

- KENIZE MOURAD -

Reşat. Reşat, om îng duitor, nu a putut s o refuze peă ă nepoata sa când aceasta i-a cerut permisiunea de a divor a.ţ

Ca o încununare a unei asemenea poveşti de dragoste, toat lumea aştepta o alian prin c s torie întreă ţă ă ă Kemaleddin-paşa şi prin es . Îndat dup redobândireaţ ă ă ă libert ii, paşa, mai îndr gostit decât fusese vreodat , seăţ ă ă întoarse gr bit la Istanbul. Sultana îns îl primi deosebit deă ă distant şi, f r menajamente, îi m rturisi inexisten a iubiriiă ă ă ţ în rela iile dintre ei.ţ

Un an mai târziu, în timpul unei plimb ri pe malul „Apeloră dulci ale Asiei”, un mic râu din împrejurimile Istanbului, Hatice întâlni un frumos diplomat de care se îndr gosti şi,ă în final, se c s torir .ă ă ă

Acesta este Hayri Rauf-bei — tat l Selmei şi al miculuiă Hayri.

23


Capitolul III

Selma, trezit din somn de c tre un zgomot dulce şiă ă metalic, deschise ochii şi zâmbi tinerei fete care se aşezase la cap tul patului, mângâind, cu ajutorul unei pene, udh-ulă 7. Conform unui str vechi obicei oriental, trezirea din somn nuă trebuie s se produc brusc, deoarece se consider c , înă ă ă ă timpul somnului, sufletul se plimb în alte lumi şi, de aceea,ă are nevoie de timp pentru a se reîntoarce încet în trup.

Selmei îi place s fie trezit de muzic . În această ă ă ă diminea se simte deosebit de fericit pentru c esteţă ă ă Bairamul, marea s rb toare islamic în cinstea luiă ă ă Abraham, cel care a vrut s -şi jertfeasc fiul lui Dumnezeu.ă ă Cu aceast ocazie se poart o inut festiv şi se împartă ă ţ ă ă cadouri. Oraşul este cuprins de zgomotul caruselelor, al vânz torilor de dulciuri şi saltimbancilor, iar la fiecare colă ţ de strad exist câte un teatru de marionete şi teatreă ă chinezeşti. În palatul din Dolmabahse, totul este fastuos, iar sultanul îşi întâmpin familia şi pe marii demnitari timp deă trei zile.

Selma, refuz paharul cu lapte care i se ofer în fiecareă ă diminea , sare din pat, n pustindu-se în micul ţă ă hammam, unde dou sclave îi preg tesc o baie cu petale de trandafiri.ă ă Dup îmb iere, Selma are sentimentul de a se fiă ă transformat într-o floare.

O jum tate de or mai târziu, se prezent la sultan ,ă ă ă ă unde se afla deja tat l ei, Hayri Rauf-bei.ă

Suplu, de în l ime medie, arborând acea plictiseală ţ ă nobil , tipic b rba ilor din înalta societate, indiferent,ă ă ă ţ obişnuit cu succesul la femei şi f r ambi ii personale, el seă ă ţ c s torise cu o sultan , f r s -şi doreasc de fapt acestă ă ă ă ă ă ă lucru. Suficient de deştept s întrevad avantajele pe care iă ă

7 Udh — l ut oriental .ă ă ă24

- KENIZE MOURAD -

le conferea titlul de damad8, evita în acelaşi timp orice efort ce l-ar fi putut aşeza pe o treapt social mai înalt . Înainteă ă ă era un om încrez tor în sine şi un tân r petrec re . Acumă ă ă ţ este un om pe care nimic nu-l mai impresioneaz . Nici chiară copiii, iar în ceea ce o priveşte pe so ia sa…ţ

Hatice apare în budoar. Hayri Rauf se ridic , îi s rută ă ă mâna şi, dup ce-i face complimentele de rigoare, îi ofer oă ă cutie din catifea cu bijuterii.

Fiecare so este obligat s -i fac un cadou so iei sale cuţ ă ă ţ ocazia Bairamului şi a zilei de naştere a sultanului. Nerespectarea acestui obicei este considerat drept semnă al unui viitor divor .ţ

Damadul r sufl uşurat; din fericire, secretarul s u aă ă ă avut grij de toate. Cutia con ine un frumos colier dină ţ safire.

— Ce cadou superb! spuse, plin de încântare, prin esa. ă ţEl se înclin galant şi ad ug :ă ă ă— Sultan , pentru dumneavoastr nimic nu este suficientă ă

de bun. Secretarul s u rezolvase foarte bine aceast situa ie,ă ă ţ

dar, în vremuri de r zboi, când şi civililor li s-au t iat dină ă venituri9, cum va reuşi s pl teasc bijuteria? Desigur,ă ă ă armeanul care livreaz de mult timp bijuterii familiei îi vaă acorda un credit. Oricum, nu este cazul s se zgârcească ă acum. Scoate din buzunar o cutie mai mic , pe care a ales-ăo singur, şi i-o ofer Selmei. În cutie se afl o broşa din aură ă — un p un, cu penele acoperite de smaralde. Entuziasmulă Selmei îl pune pe gânduri — deja de la aceast vârst esteă ă atât de avid dup bijuterii? Nu e suficient de atent ca să ă ă observe c cel vizat este el, şi nu bijuteria, c , prină ă intermediul acestui cadou, Selma se simte fericit .ă

Tat l ei o considera pentru prima oar o adev rată ă ă ă femeie.8 Damad — so ul unei prin ese.ţ ţ9 Sum de bani acordat membrilor familiei regale pentru necesit iă ă ăţ personale.

25


Sultana intervine neliniştit :ă— Iubitul meu, n-o s întârzia i la Selamlîkă ţ 10? Hayri-bei o întrerupe cu un gest al mâinii.— Îmi este indiferent. Aceste formalit i m îmboln vesc.ăţ ă ă

Nu sunt înc decis s particip.ă ăBineîn eles, se va duce, şi sultana ştia acest lucru, dar îlţ

incita s o provoace. De-a lungul timpului, rolul de prin -ă ţconsort devenise o povar . Un divor era exclus. Nu te po iă ţ ţ desp r i de o sultan ; numai ea are acest drept, dă ţ ă esigur cu acordul st pânului. Hayri-bei nu-i putea reproşa decâtă faptul c este o prin es … personalitatea ei puternic îlă ţ ă ă anihilase total, transformându-l într-o biat umbr .ă ă

Dup plecarea tat lui ei, Selma se întreb de ce oare aă ă ă fost indispus. Ar fi trebuit s -l consoleze, dar cum? Cuă siguran , ar fi râs de ea. În sfârşit, mama ţă ei e gata de plecare. Poart o rochie brodat cu perle şi tren ă ă ă de samur. P rul castaniu, în codi e, este acoperit de pietre pre ioase.ă ţ ţ Pe pieptul ei str luceşte steaua de diamante a „Ordinuluiă compasiunii”, acordat doamnelor distinse din societate, şi un colier din aur şi email, cu blazonul regal, pe care îl poart numai prin ii şi prin esele.ă ţ ţ

Selma este fericit , mama ei va fi întotdeauna cea maiă frumoas . Ele pornesc spre palatul regal, situat la doiă kilometri dep rtare.ă

Palatul din Dolmabahse, construit din marmur alb , seă ă întinde pe rmul Bosforului. Întâlneşti aici elementeţă arhitecturale ale tuturor epocilor — coloane greceşti, arcade maure, stâlpi gotici şi romani şi, peste tot, reminiscen e ale rococoului. Flori, ghirlande, rozete şiţ medalioane, bine cizelate, aurite acoper fa adele. Puriştiiă ţ consider aceasta cl dire urât şi au botezat-o „tort deă ă ă nunt ”. Numai poe ii au în elegere fa de ea, iar poporulă ţ ţ ţă turc este poetic.10 Rug ciunea de vineri — de la Hagia Sofia — la care to i participan iiă ţ ţ trebuie s -şi ocupe locurile înainte de apari ia sultanului.ă ţ

26

- KENIZE MOURAD -

La intrarea în palat, cu toate c nu este la prima ei vizit ,ă ă Selma e copleşit de atâta fast: lustre şi candelabre,ă formate din mii de frunze str lucitoare, scara de onoare,ă din cristal, şemineurile cu coşuri din diamante, care îşi schimb culorile în diferite perioade ale zilei.ă

Feti ei îi plac aceste s rb tori. Ele îi înt resc credin a înţ ă ă ă ţ puterea şi bog ia imperiului, în fericirea şi frumuse eaăţ ţ lumii. Desigur, exist acel r zboi despre care tat l şiă ă ă prietenii s i discut foarte serios şi, totodat , acei oameniă ă ă cu priviri arz toare, care cerşesc în fiecare zi în fa a por iloră ţ ţ palatului. Dar ei îi apar Selmei ca locuitori ai unei alte planete, iar r zboiul este un cuvânt pe care îl aude frecventă în conversa ia adul ilor.ţ ţ

Dup ce au fost salutate de eunuci, sunt înconjurate deă un stol de tinere fete, toate de o frumuse e uimitoare,ţ pentru c în acest palat urâ enia e considerat un p cat.ă ţ ă ă Un kahveci11 le serveşte o cafea de cardamom, menit s leă ă învioreze dup drum.ă

În haremul12 regal, bine protejat de orice privire indiscret , se p streaz cu stricte e vechile obiceiuri şi seă ă ă ţ vegheaz asupra educa iei tinerelor fete. Atunci când esteă ţ vorba de locuin a unei singure so ii şi a servitorilor ţ ţ ei — situa ie des întâlnit în Turcia secolului al XIX-lea şiţ ă începutul secolului al XX-lea — vom folosi cuvântul turcesc haremlîk, pentru a face o mai bun diferen iere. ă ţ

Marea maestr de ceremonii soseşte pentru a invitaă prin esele şi pe sultana Valide, mama regelui. Fiecare vizitţ ă la curte trebuie s înceap cu aceea a b trânei doamne,ă ă ă care, dup fiul ei, este a doua persoan din imperiu cu ceaă ă mai mare putere.

Sultana troneaz într-un salon cu fotolii în stil victorian,ă cu pere i decora i cu m tase violet.ţ ţ ă

În tinere e fusese şi ea femeie frumoas , îns , datoritţ ă ă ă 11 Kahveci — persoan a c rei datorie este de a servi cafeaua.ă ă12 Haremul este acel loc destinat femeilor. În interiorul s u pot locui maiă multe so ii şi odalisce, ca, de exemplu, în haremul regal.ţ

27


vie ii sedentare din harem, devenise diform . Numai ochii,ţ ă de un albastru superb, mai aminteau de femeia de odinioar , dezv luind, totodat , originea ei ă ă ă zirkassische. Selma şi mama sa o salutar , pline de respect, pe fostaă sclav .ă

Ca majoritatea femeilor din haremul regal, ea a fost vândut de mic copil la palat; p rin ii ei, oameni simpli, auă ă ţ sperat, pentru fiica lor, în cele mai bune şanse ale unei ascensiuni sociale. Zvonul privind buna educa ie acordatţ ă tinerelor sclave la Curte circula de mult vreme. Soartaă glorioas a unora, devenite so ii ale sultanului sau aleă ţ marilor viziri, a înfl c rat fantezia multor familii s race. Deă ă ă aceea, nici nu se mai practica r pirea copiilor, ca laă începutul imperiului, ci aceste familii veneau de bun voieă s -şi ofere copiii în serviciul cur ii regale.ă ţ

Sultana Valide nu şi-a rev zut niciodat familia. Dină ă prima clip a fost luat sub aripa ocrotitoare a mariiă ă maestre a kalfalarelor din palat, unde a înv at, împreunăţ ă cu colegele ei, poezia, canto-ul, dansul, cântatul la harp şi,ă mai ales, bunele maniere. La sfârşitul perioadei de educa ie, a intrat în serviciul sultanului.ţ

B trâna doamn îşi aminteşte cu pl cere ziua ta care aă ă ă fost recomandat de c tre sultan şi a devenit ă ă guenzdé — aceea care atrage privirea domnitorului asupra ei. A primit o camer proprie şi haine noi de m tase. Întâmpl tor,ă ă ă domnitorul nu se plictisi de ea, o chem destul de des şi,ă astfel, ob inu mult-râvnitul titlu ţ de ikbal — favorita. Cu aceast ocazie i se oferi un spa iu mai mare şi trei kalfalară ţ care o serveau. Sosise timpul pentru naşterea unui copil.

Selma aflase de la b trânele doamne de la curteă povestea naşterii lui Reşat şi cum frumoasa sclav a fostă ridicat la rangul de a treia kadîn . Pentru a sc pa deă ă ă soarta unei concubine şi pentru a ob ine o asemeneaţ pozi ie nu era suficient frumuse ea, era nevoie de r bdareţ ă ţ ă şi inteligen . Întrucât, pe m sura ascensiunii în ierarhiaţă ă haremului, primejdia creştea, trebuiau evitate rivalele;

28

- KENIZE MOURAD -

lupta era nemiloas . Fiii de kadînlar erau cu to ii prin iă ţ ţ regali, deci poten iali sultani. Regula prevedea ca cel maiţ vârstnic fiu s urce pe tron, dar, în decursul celor şase suteă de ani de istorie a Imperiului otoman, fiul cel mai mare disp rea uneori, fiind victima unor accidente sau boliă misterioase…

Kadîna nu şi-a încredin at fiul nim nui. L-a crescut cuţ ă propriile for e, pentru c îşi cunoştea foarte bine rivaleleţ ă orgolioase. Ştia c se vor preta ă s ă foloseasc doici sauă eunuci pentru a-şi ajunge scopul. Şi-a jurat ca fiul ei să devin sultan, iar ea sultana Valide. Acesta a fost elul vie iiă ţ ţ ei. A trebuit s împlineasc şaptezeci de ani pentru a-şiă ă vedea visul cu ochii. Acum, dup şaizeci de ani de intrigi şiă piedici, p r sita de orgoliu, r m sese doar o femeieă ă ă ă b trân şi obosit .ă ă ă

Mâna ei alb o mângâie pe Selma pe obraz, semn deă mare bun voin . Sultanei Hatice îi adreseaz complimenteă ţă ă privind înf işarea şi vestimenta ia. Cu acestea, audien a iaăţ ţ ţ sfârşit. Urmeaz vizitele la kadînlare, în propriile loră apartamente, mici cur i în interiorul marii cur ii — cuţ ţ eunuci, intenden i, secretari, kalfalare. Asemenea vizite seţ efectueaz , conform etichetei, înaintea oric rei ceremonii.ă ă

În acest an, Selma trebuia s treac , pentru prima oar ,ă ă ă testul de protocol. Se prezent , plin de emo ie, în fa aă ă ţ ţ venerabilei adun ri. Toate privirile, mai mult sau mai pu ină ţ critice, erau îndreptate asupra ei, mai ales atunci când efectua plec ciunile în fa a persoanelor c rora le eraă ţ ă prezentat , în func ie de rangul lor social. Naşterea, func iaă ţ ţ şi vârsta determinau rangul unei persoane. Fetita trebuia s posede, de asemenea, cunoştin e depline şi diferen iateă ţ ţ privind via a la Curte şi legile.ţ

Fe ele zâmbitoare ale celor prezen i îi confirmar c aţ ţ ă ă trecut cu bine examenul.

Deodat se aud vocifer ri. S-a întors sultanul de laă ă rug ciune, deci poate începe ceremonia „s rutatul-mâinii”.ă ă Fiecare se gr beşte s ajung cât mai repede la galeriaă ă ă

29


rotund de deasupra s lii tronului. Ascunse după ă ă muşarabi13, femeile urm resc un spectacol considerat dreptă cel mai interesant şi mai amuzant eveniment al anului. Selma, deşi în pericol de a fi strivit de dou doamneă ă corpolente, nu-şi cedeaz postul de observa ie.ă ţ

Z reşte, în cea mai mare sal a tronului din Europa, laă ă treizeci de metri sub ea, o mare adunare de b rba i. Selmaă ţ nu reuşeşte s recunoasc ă ă nici m car una dintre fe eleă ţ prezente.

La cap tul s lii, pe tronul din ă ă aur masiv, cu intarsii din pietre pre ioase, ţ st ă sultanul. La dreapta, prin ii familieiţ regale, aşeza i în ordinea vârstei, iar la ţ stânga sultanului damadlarii şi vizirii. Pe partea opus stau mareşalii,ă generalii şi ofi erii de rang superior, ţ iar membrii corpului diplomatic, pe culoare destinate lor.

Începe spectacolul. Rând pe rând, se apropie de tron marii demnitari şi se arunc ă de trei ori în fa a sultanului.ţ Ceea ce s rut aceştia nu este mâna sultanului — nimeniă ă nu avea dreptul s o ating — ci o stea din catifea roşie,ă ă ornamentat cu ciucuri aurii, simbolul puterii, stea inută ţ ă de mai marele şambelan.

Urm torii care se apropie sunt func ionarii, reprezentan iă ţ ţ ai diferitelor ministere. Ultimii la rând sunt notabilit ile.ăţ Accesul lor la ceremonie se datoreaz atitudinii loiale deă care dau dovad . Stat foarte speria i şi mira i, iar dup ceă ţ ţ ă s rut steaua se retrag stângaci, urm ri i de zâmbetulă ă ă ţ amuzat al celor prezen i.ţ

Pentru un moment, to i ţ îşi opresc respira ia. De ţ tron se apropie purt torul celei mai înalte func ii religioase dină ţ imperiu, şeicul ül Islam, iar sultanul se ridic în ă picioare, semn de mare favoare, pentru a-l saluta. Şeicul este înso itţ de marii ulemalar, în elep ii imperiului. Ei sunt urma i deţ ţ ţ reprezentan ii diferitelor religii din imperiu, şi anume:ţ patriarhul bisericii greco-ortodoxe, mitropolitul armenilor şi

13 Muşarabi — perete de lemn prev zut cu orificii.ă30

- KENIZE MOURAD -

rabinul-şef al evreilor. Cel din urm se bucur de un statută ă privilegiat, fiind acceptat de marele imperiu înc din secolulă al XVIII-lea, când, prigoni i de popoarele Europei, evreii s-auţ refugiat ta Turcia, care s-a oferit s -i sprijine şi s -i apere.ă ă

În perioada ceremoniei, a c rei durat dep şeşte trei ore,ă ă ă orchestra regal cânt , alternativ, marşuri turceşti şiă ă simfonii beethoveniene. Dirijorul orchestrei, Lange-bei, este un francez care şi-a descoperit pasiunea pentru Orient.

În spatele muşarabilor, femeile se amuz . Şeful for eloră ţ armate germane, generalul Liman von Sanders, arat ca oă caricatur a unui ofi er prusac datorit atitudinii sale rigideă ţ ă şi arogante; şarmantul marchiz Pallavicini, ambasadorul Austro-Ungariei, despre care se spune c este întotdeaunaă foarte bine informat, dar care se arat mereu surprins cândă i se comunic ceva, este un diplomat perfect.ă

Atrac ia îns o constituie cei trei demnitari ai rii:ţ ă ţă marele vizir Talat, un om perspicace, construit ca un taur, cu mâini mari şi roşii, ce tr deaz originea lui modest ;ă ă ă micu ul şi palidul Cemal-paşa, ministrul Marinei, care, înţ spatele amabilit ii sale, ascunde o fire dur şi rea — înăţ ă 1915, când a fost trimis în Siria, pentru a-i potoli pe cei care luptau pentru independen , a fost poreclit „m celarul dinţă ă Damasc”, datorit cruzimii cu care a în buşit r scoala. Dară ă ă cel mai str lucitor dintre cei trei este, indiscutabil, frumosulă Enver-paşa. Suplu şi elegant, ministrul de r zboi şi şefulă Triumviratului, cucereşte cu uşurin toate inimile. Fireţă vanitoas , se consider un geniu militar, dar, începând cuă ă primele luni ale anului 1918, când armata otoman s-aă retras de pe toate fronturile, steaua acestui om, numit ironic „Napoleonik”, a început s coboare. Cei ce l-auă admirat cândva îl ponegresc acum.

— Este o ruşine s organizeze asemenea primiri înă vremurile grele pe care le tr im, şopteşte una dintreă doamne, în timp ce alta adaug :ă

— Fiul unui mic func ionar, care este mândru de a se fiţ însurat cu o prin es ! A pierdut orice m sur !ţ ă ă ă

31


Eroul revolu iei „tinerilor turci” s-a c s torit, într-adev r,ţ ă ă ă cu sultana Nadie, nepoata sultanului Reşat. Enver-paşa, mândru de so ia sa, o prezint cu pl cere cunoscu ilor. Peţ ă ă ţ mul i îi nemul umeşte îns faptul c , în vremurile grele deţ ţ ă ă r zboi prin care trece ara, el organizeaz petreceriă ţ ă fastuoase, îmbelşugate. La masa sa nu se face economie, în timp ce pân şi membrii familiei regale îşi restrâng, pliniă de tact, cheltuielile. Toate acestea i-ar putea fi iertate, dar îndr zneala de a se crede sultan, dându-i porunciă b trânului domnitor şi umilindu-l, împreun cu familia sa,ă ă nu i se poate ierta.

— Privi i, Maiestatea sa este foarte bolnav , sufer cuţ ă ă rinichii, comenteaz , pline de compasiune, prin esele.ă ţ

Acestea erau revoltate pentru c Enver-paşa l-a for at peă ţ sultan, în urm cu câteva luni, s se deplaseze la gară ă ă pentru a-l întâmpina pe împ ratul ă Wilhelm al II-lea, situa ieţ care nu se crease niciodat , de la începutul dinastiei; ună sultan nu se deplasase s întâmpine fie regi, fie împ ra i.ă ă ţ

Dar, înainte de toate, ceea ce nu i se poate ierta este faptul c , datorit interven iei lui, sultanul a trebuit s -lă ă ţ ă condamne la moarte, prin spânzurare, pe frumosul şi tân rul Salih-paşa, so ul sultanei Munira, una dintreă ţ nepoatele preferate ale sultanului. Enver l-a acuzat pe Salih-paşa c ar fi complotat împotriva partidului „tineriloră turci” şi a cerut s fie executat. Sultana se aruncase laă picioarele sultanului, iar acesta îl implorase pe Enver s seă poarte cu blânde e fa de damad, dar totul fusese inutil.ţ ţă Cu inima frânt , sultanul a semnat sentin a.ă ţ

Când muzica din sala tronului se opreşte, înceteaz şiă comentariile ascu ite ale doamnelor. Ceremonia ia sfârşit.ţ Sultanul p r seşte încet sala tronului, fiind urmat de prin i.ă ă ţ

Doamnele se gr besc s ajung în salonul albastru, undeă ă ă domnitorul le va vizita. Fiecare îşi ocup locul ce i seă cuvine, iar la apari ia sultanului orchestra haremuluiţ intoneaz o melodie de bun-venit.ă

Cu ochii întredeschişi, Selma îl examineaz pe b trânulă ă 32

- KENIZE MOURAD -

domnitor, ai c rui ochi albaştri şi ale c rui buze tr dează ă ă ă blânde ea. La chemarea acestuia, sultana Hatice se aşazţ ă lâng el. Urmeaz apoi ceremonia salutului, care seă ă desf şoar asem n tor celei din sala tronului. La sfârşitulă ă ă ă festivit ii, doi sclavi aduc într-un şervet monezi de aurăţ imprimate în acest an. Monezile sunt aruncate în direc iaţ orchestrei şi înspre tinerele kalfalar. Toat lumea îiă mul umeşte padişahului pentru d rnicia sa.ţ ă

Acum poate începe conversa ia. Maiestatea sa îşi invitţ ă rudele şi so iile s ia loc şi le întreab , amabil, despreţ ă ă starea s n t ii. Fiec reia îi adreseaz câte un cuvântă ă ăţ ă ă prietenos. Dar, subiectele abordate fiind epuizate, în curând, conversa ia se stinge. Selma observ cu mirare cţ ă ă sultanul este foarte timid. Dup o perioad de t cere,ă ă ă acesta se hot r şte s le povesteasc doamnelor câte cevaă ă ă ă despre porumbeii s i. Este convins c şi doamnele suntă ă interesate de pasiunea sa pentru aceste p s ri pe care le-aă ă importat din Europa. Apoi le povesteşte despre frumoşii trandafiri din parcul palatului Melamur, pe care-i cultiv cuă mult dragoste.ă

Fiind un om de mare fine e, se sup r cumplit cândţ ă ă vreun sol str in se aşeaz în fa a lui stând picior pesteă ă ţ picior. Şi atunci se plânge:

— Acest necredincios şi-a aşezat picioarele sub nasul meu!

Epuizând tema porumbeilor şi a trandafirilor, sultanul consider inutile alte subiecte şi se retrage în înc perileă ă sale. Atmosfera se destinde. Se formeaz mici grupuri înă care se discut despre mod , despre concursul de poezie,ă ă recent organizat, despre muzic şi altele.ă

Totuşi, cei mai mul i oaspe i sunt atraşi de salonul înţ ţ care se afl povestitoarea Miracu, cea mai bună ă povestitoare din oraş. Vocea cald şi farmecul ei au vr jit şiă ă vr jesc în continuare genera ii de îndr gosti i.ă ţ ă ţ

O dat cu l sarea serii, oaspe ii ies în gr din pentru aă ă ţ ă ă privi tradi ionalulţ foc de artificii oferit poporului de c treă

33


sultan. Gazonul este acoperit de covoare şi perne, iar sclavii servesc gust ri celor invita i. Orchestra cânt înă ţ ă surdin Mozart. Lumea este mul umit , iar la plecare to iă ţ ă ţ consider c niciodat n-a mai avut loc la Curte oă ă ă asemenea petrecere reuşit .ă

Pe drumul de întoarcere la palatul Ortaköy, Selma este mul umit şi fericit . Oare toat via a e la fel de frumoasţ ă ă ă ţ ă ca şi aceast zi? De ce s li se acorde crezare neferici iloră ă ţ care vestesc pr buşirea acestui bogat şi puternic imperiu?ă

34

- KENIZE MOURAD -

Capitolul IV

Înc din primele zile ale lui iunie, Istanbulul e cuprins deă arşi . ţă

Ieri, sosise un mesager de la palatul regal Dolmabahse; în urma acestei vizite, Selma este chemat de sultan .ă ă

— Mâine, dumneavoastr , împreun cu Hayri, o ve iă ă ţ vizita pe verişoara noastr Sadiye. V ve i întâlni acolo cuă ă ţ prin esa Mukbile şi cu fratele ei, prin ul Namuk.ţ ţ

Selma nu e deloc încântat . Pe verişoara Sadiye nu oă poate suferi. Annecim ştie toate acestea şi totuşi o trimite acolo! Din fericire, parcul prin esei este un loc minunatţ pentru a te juca „de-a v-a i-ascunselea”, iar Mukbile este oţ persoan cu care nu te plictiseşti niciodat .ă ă

În jurul orei trei, Selma, fratele ei Hayri, guvernanta şi Zeynel sunt gata de plecare. Hayri miroase ca o drogherie, crezând c astfel o poate impresiona pe verişoara sa,ă pentru care are o sl biciune. Acesta este înc unul dintreă ă motivele de ceart dintre el şi Selma.ă

Sadiye, îmbr cat într-o rochi de dantel roz, cu p rulă ă ţă ă ă blond, împletit în multe codi e, îşi întâmpin , serioas ,ţ ă ă oaspe ii. Deodat , apare o feti mic şi gr su care seţ ă ţă ă ă ţă n pusteşte asupra Selmei. E verişoara ei Mukbile, prietenaă şi complicea Selmei. În urma ei se apropie încet şi Namuk, fratele mai tân r al Mukbilei.ă

Dup câteva minute de discu ii încinse, copiii hot r sc să ţ ă ă ă se joace de-a „cucerirea Bizan ului”.ţ

Namuk, cel mai tân r, este, bineîn eles, cel asediat. Dară ţ cine va ob ine rolul cel mai râvnit, acela al sultanului Fatih?ţ Se trage la sor i. Selma este cea care-l ob ine.ţ ţ

Sadiye intervine sup rat :ă ă— Nu se poate s fii tu sultanul Fatih. Tu nici m car nuă ă

eşti sultan ! ăSelma sare în sus.

35


— Ce înseamn asta, sunt sultan la fel ca şi tine.ă ă— Nu este adev rat, îi explic în eleapt verişoara. Tataă ă ţ ă

a spus c tat l t u nu este prin şi de aceea, tu eşti doar oă ă ă ţ hanim-sultană14.

Selma r mâne f r replic . Este atât de furioas încât ară ă ă ă ă sugruma-o pe Sadiye, care are totuşi dreptate. Tat l ei esteă doar damad, şi nu prin . Cu toate acestea, nimeni pânţ ă acum nu a jignit-o atât de direct… Hanim-sultan … E ca şiă cum i s-au frânt aripile…

Mukbile salveaz situa ia. Le propune celorlal i s seă ţ ţ ă joace „de-a v-a i-ascunselea”. To i sunt de acord.ţ ţ

Într-un târziu, în parc, apare prin ul Omer Hilmi, tat lţ ă Mukbilei şi al lui Namuk, îmbr cat în uniforma de gal .ă ă Mukbile se mir . De ce este tata îmbr cat aşa? Doar nu eă ă s rb toare!ă ă

— Cum, nu ştii? Bunicul t u, sultanul Reşat, a murit, iară tat l meu a devenit prin moştenitor, o admonestează ţ ă Sadiye.

Sultanul Reşat a fost înmormântat, conform dorin ei sale,ţ în mica moschee din Eyub, departe de fastuosul mausoleu în care odihnesc înaintaşii lui.

Peste câteva zile va avea loc ceremonia urc rii pe tron aă sultanului Vahiddedin, ultimul dintre cei patru fra i, care, înţ decursul celor patruzeci şi doi de ani, s-au succedat pe tron.

Enver-paşa, conduc torul partidului „tinerilor turci” —ă partidul de guvern mânt — a hot rât ca în ziua încoron riiă ă ă s ofere un grandios spectacol pentru a impresionaă poporul, s tul de interminabilul r zboi.ă ă

Popula ia este îns mult mai impresionat de bombeleţ ă ă lansate de avia ia britanic asupra oraşului. S fie acestaţ ă ă un semn r u pentru noul demnitar? Sultanul Vahiddedin nu-ăşi face iluzii în privin a puterii pe care o de ine, el ştieţ ţ foarte bine c tronul pe care se urc este un tron de spini.ă ă

14 Hanim-sultan — fiica unei sultane.ă36

- KENIZE MOURAD -

To i ţ îl consider un pesimist, iar copiii l-au poreclită „cucuveaua”. Ca întotdeauna, are obiceiul de a exagera pu in. Desigur, armata întâmpin greut i, dar lucrurile seţ ă ăţ pot schimba. Imperiul otoman a trecut prin multe, iar alia iiţ germani sunt puternici…

Armata se confrunt , într-adev r, cu greut i. Spitaleleă ă ăţ nu mai fac fa miilor de r ni i întorşi de pe front.ţă ă ţ

În fiecare s pt mân , Hatice viziteaz spitalul Hasekiă ă ă ă aflat în centrul oraşului, pentru a le aduce pu in consolareţ ă r ni ilor şi a le oferi câte un mic dar. Pân acum nu aă ţ ă îndr znit s o ia pe Selma cu ea, temându-se ca nu cumvaă ă toate acestea s-o impresioneze prea puternic. Dar acum, fiica ei a împlinit deja şapte ani şi jum tate, o vârst la careă ă poate în elege multe. În afar de asta, sultana esteţ ă marcat de un anumit stoicism. Supus la grele încerc ri,ă ă ă de mic copil, şi reuşind s le dep şeasc cu bine, sultanaă ă ă este de p rere c o experien ca aceasta nu poate decâtă ă ţă s -i înt reasc Selmei caracterul. Când i-a comunicat însă ă ă ă so ului ei inten ia de a merge împreun cu feti a la spital,ţ ţ ă ţ acesta, contrar indiferen ei sale obişnuite, s-a înfuriat.ţ

— Nu cred c -i bine ca feti a noastr s -i vad pe aceiă ţ ă ă ă nenoroci i.ţ

Dar sultana este de p rere c educa ia fiicei sale oă ă ţ priveşte numai pe ea. De fiul ei îns poate şi trebuie s seă ă ocupe, conform obiceiului islamic, un b rbat, deşi sultanaă are îndoieli în privin a succesului acestei ac iuni.ţ ţ Timiditatea şi apatia fiului ei Hayri îi jignesc mândria. A încercat s -i stimuleze orgoliul, dar n-a reuşit. Hayri aă devenit şi mai înc p ânat, ca şi tat l s u. În schimb, Selmaă ăţ ă ă îi aminteşte de curajul şi impetuozitatea propriei tinere i.ţ

Deşi se pare c l-a supraapreciat pe frumosul Hayri Rauf-ăbei, Hatice l-a uitat cu înfocarea unei fete de zece ani şi cu preten iile unei femei de treizeci şi opt de ani, vârsta laţ care l-a cunoscut. Dup atâ ia ani nu mai are nicioă ţ preten ie în privin a lui. Mai mult de-atât, o dat cuţ ţ ă

37


naşterea Selmei, au încetat şi raporturile lor intime. Rela iaţ lor actual are un gust de ap st tut . Privindu-şi so ul, seă ă ă ă ţ întreab , adesea, oare pe cine a uitat ea?!ă

Într-o diminea fierbinte de iulie, sultana, împreun cuţă ă Selma, se duc în vizit la spital. Cu o zi înainte, Selmaă ajutase la împachetarea cadourilor: o pung de tutun,ă dulciuri şi câteva monezi.

Dup o c l torie de dou ore, ajung, în sfârşit, în curteaă ă ă ă spitalului. Selma este ner bd toare, vrea s -i vad peă ă ă ă „vitejii lupt tori”, cum i-a numit unchiul ei, Fuad.ă

Cl direa spitalului dateaz din secolul al XVI-lea, de peă ă vremea sultanului Suleiman cel Mare. La intrare, sunt întâmpinate de directorul institu iei, care nu maiţ conteneşte cu plec ciunile. El le va înso i pe cele două ţ ă membre ale familiei imperiale pe parcursul vizitei lor.

Ajung la primul etaj şi Selma simte un miros p trunz toră ă care-i provoac grea . Pe m sur ce înainteaz , mirosulă ţă ă ă ă devine şi mai insuportabil. Ciudate medicamente! gândeşte ea. La etajul doi descoper îngrozit cauza mirosului:ă ă ligheanele pline cu cârpe îmbibate în sânge şi murd rite cuă excremente. R ni ii stau pe saltele sau direct pe o p tură ţ ă ă aşezat pe podea. Sunt sute de solda i în aceast înc pereă ţ ă ă neaerisit . Din loc în loc poate fi v zut şi câte o femeie, eă ă ă drept, destul de rar, la c p tâiul câte unui bolnav. S fieă ă ă oare sora, so ia?ţ

Directorul le explic :ă— Aceste femei stau aici zi şi noapte. Le toler m pentruă

c nu avem suficient personal. Ne ajut şi ele aşa cum pot.ă ă Exist o singur sor medical pentru întregul etaj.ă ă ă ă

Majoritatea r ni ilor stau câte doi pe un pat îngust, deă ţ campanie. Ei o duc bine, spre deosebire de muribunzi care au fost aşeza i sub paturi. În fiecare diminea are loc acestţ ţă schimb revolt tor: mor ii sunt ceda i familiei sau arunca i laă ţ ţ ţ groapa comun , muribunzii ocup locurile eliberate de subă ă paturi, iar noii-veni i sunt aşeza i pe paturi.ţ ţ

Selma este uimit , dar şi îngrozit . Unde sunt de faptă ă 38

- KENIZE MOURAD -

„vitejii noştri lupt tori”? Exist vreo leg tur între solda iiă ă ă ă ţ cei mândri, pe care-i admir lumea în timpul paradeiă militare, şi aceste creaturi care gem? Mama ei o strânge cu duioşie de mân . Selma se uit la ea şi o implor :ă ă ă

— Annecim, te rog, s plec m imediat!ă ăSultana îi r spunde cu blânde e.ă ţ— Selma, aceşti b rba i sunt bolnavi şi au nevoie de ună ţ

cuvânt de încurajare, nu crezi?Selma ar fi vrut s -i spun cât îi ur şte pe aceşti solda iă ă ă ţ

pentru c sufer f r pic de ruşine… Sunt nişte animale! Nuă ă ă ă mai simte nici mil , nici fric fa de r ni i, ci o furieă ă ţă ă ţ s lbatic … nici ea nu ştie de ce. Cu toate acestea se audeă ă spunând: „Da, Annecim!”

Sultana începe împ r irea darurilor adresând fiec ruiă ţ ă r nit un cuvânt de încurajare. Cei mai mul i îi zâmbescă ţ frumoasei doamne, ca şi cum prezen a ei în lumea lor deţ coşmar i-ar putea salva de la moarte. Al ii îşi întorc privirile.ţ

Selma, plin de presim iri rele, o urmeaz pe sultan ,ă ţ ă ă privindu-şi atent pantofii albi. Deodat este apucată ă ă violent de bra . Un b rbat o trage spre patul s u: „Necla,ţ ă ă copila mea iubit !” morm ie r nitul inconştient. Selmaă ă ă speriat ip . Mama ei se apropie, o elibereaz dină ţ ă ă strânsoare, dar nu o îndep rteaz de patul bolnavului.ă ă

— S racul soldat, crede c eşti fiica lui. Las -l s teă ă ă ă priveasc , poate este ultima lui clip fericit , o sf tuieşteă ă ă ă sultana. Treptat, furia şi frica Selmei se topesc şi o n p desc lacrimile.ă ă

Dou luni mai târziu, la 30 octombrie 1918, înfrângerea aă devenit oficial . Imperiul otoman şi alia ii s i, Germania şiă ţ ă Austro-Ungaria, cer armisti iu. R zboiul s-a terminat, iarţ ă popula ia, obosit , r sufl uşurat . Selma este fericit — nuţ ă ă ă ă ă vor mai exista spitale, r ni i şi mor i. În sfârşit, va sc pa deă ţ ţ ă coşmarul care a urm rit-o de când a vizitat spitalul „Haski".ă Via a va fi din nou frumoas .ţ ă

De ce oare mama ei este atât de trist ?ă39


Capitolul V

Bucuria provocat de încheierea armisti iului a fostă ţ scurt , mai precis a durat doar treisprezece zile. Dup care,ă ă într-o diminea rece şi ce oas de noiembrie, îşi faceţă ţ ă apari ia în Bosfor flota înving torilor: şaizeci de nave deţ ă r zboi, apar inând englezilor, francezilor, italienilor şi chiară ţ grecilor. Ultimii nu au fost prev zu i în tratatul de pace, dară ţ Turcia, o ar f r guvern — în ziua semn rii armisti iului,ţ ă ă ă ă ţ Triumviratul s-a refugiat — este şi aşa destul de sl bit caă ă s mai protesteze.ă

Sultana st nemişcat la fereastr , privind apari ia floteiă ă ă ţ înving torilor. Se gândeşte sup rat la aceast mareă ă ă ă dec dere. Pentru prima oar , dup şase sute de ani de laă ă ă cucerirea oraşului, Istanbulul se afl sub ocupa ie. Acestă ţ imperiu, care a cutremurat Europa, depinde la ora actuală de îndurarea Occidentului. Mare noroc c tat l ei nu a maiă ă prins aceste vremuri, de cumplit umilin . Selma oă ţă întrerupe îns din visare.ă

— Ce se petrece, annecim? Va avea loc o b t lie sau oă ă s rb toare?ă ă

În dep rtare, în direc ia Galatei, se întâmpl ceva.ă ţ ă Neliniştit , sultana priveşte prin binoclul ei şi ceea ce vedeă o sperie. Pe malurile din regiunea cartierului creştin sunt multe steaguri multicolore, care flutur în vânt. Hatice leă recunoaşte pe cele ale francezilor, englezilor şi italienilor, dar, într-un num r mult mai mare, se v d steagurileă ă greceşti. Incredibil! Aceşti tr d tori îi ureaz bun-venită ă ă duşmanului!

Se simte foarte obosit . Nu-şi explic reac ia grecilor.ă ă ţ Doar sunt şi ei, ca to i ceilal i, otomaniţ ţ 15, cuvântul „turc” fiind strict folosit pentru locuitorii turci.

15 Denumirea de otomani se refer la to i locuitorii imperiului: greci,ă ţ bulgari, arabi, turci şi alte na ionalit i conlocuitoare.ţ ăţ

40

- KENIZE MOURAD -

Bine, sunt creştini, dar îşi pot practica religia în cea mai mare libertate. În urm cu nou zeci de ani, când grecii şi-ă ăau dobândit independen a, nu i-a împiedicat nimeni sţ ă emigreze. Au preferat s r mân deoarece le mergea bineă ă ă în Turcia. Ce-şi doresc acum?

În fond, ştie r spunsul la aceast întrebare, dar refuz să ă ă ă recunoasc preten iile lor exagerate. Da… nici mai mult,ă ţ nici mai pu in, s ştearg cei şase sute de ani de istorie, s -ţ ă ă ăi izgoneasc pe turci din Tracia de est, şi mai ales dină Istanbul, şi s reconstruiasc imperiul bizantin. Pentruă ă îndeplinirea acestui proiect, ei mizeaz acum pe for ele deă ţ ocupa ie.ţ

Câteva zile mai târziu are loc instituirea unui comandament al for elor de ocupa ie. Oraşul esteţ ţ administrat, teoretic, înc de c tre turci, dar portul,ă ă tramvaiele şi poli ia se afl sub supravegherea Alia ilor.ţ ă ţ Francezii au sub control oraşul vechi, englezii supravegheaz Peraă 16, iar italienii o parte din malurile Bosforului.

Cartierele creştine Galata şi Pera prind via . Cârciumileţă şi birturile sunt luate cu asalt de c tre marinari şi ă solda i,ţ care petrec zgomotos şi cheltuiesc mari sume de bani. În schimb, ofi erii frecventeaz baruri elegante, în care suntţ ă servi i de frumoase rusoaice, refugiate în urma revolu ieiţ ţ bolşevice. În vestibulul elegantului hotel Pera-Palace, unul dintre pu inele hoteluri cu re ea electric , pot fi v zute celeţ ţ ă ă mai diversificate uniforme, chiar şi ofi eri ţ sikhi ai armatei indiene pot fi întâlni i aici. De partea cealalt , în cartierulţ ă musulman, domneşte triste ea. Turcii, obişnui i s -şiţ ţ ă impun voin a altor popoare, se simt umili i în condi iile înă ţ ţ ţ care acest lucru li se întâmpl tocmai lor. Cartierul Peraă este evitat pe cât posibil. Dac , înainte, turcii seă aprovizionau din acest cartier şi rela iile lor cu minorit ileţ ăţ

16 Denumire dat pentru Beyoglu.ă41


creştine erau dintre cele mai bune, acum atitudinea impertinent a acestora le sporeşte indignarea şi ura. Dară viitorul lor pare s devin şi mai sumbru, datorita zvonuluiă ă dup care generalissimul Franchet d’Esperey, a c ruiă ă arogan şi brutalitate sunt bine cunoscute, va fi numitţă comandantul for elor unite. Se mai spune c dorin a luiţ ă ţ este de a transforma Istanbulul într-un oraş francez, iar pe turci în sclavi…

Via a îşi urmeaz cursul firesc în palatul Ortaköy. Darţ ă Selma este foarte sup rat din cauza restric iilor impuse. I-ă ă ţau fost îng duite doar excursiile de vizitare aă monumentelor vechi, greceşti şi bizantine. Sultana şi-a dat avizul pentru aceste excursii „cu scop cultural” considerându-le utile pentru completarea bunei educa ii aţ Selmei. Pe 8 februarie, ca de altfel în fiecare zi de miercuri, Selma, înso it de guvernanta ei, mademoiselle Rose, seţ ă preg teşte de ieşire. Programul include vizitarea m n stiriiă ă ă din Akataleptos, monument construit în secolul al VII-lea, la ini iativa patriarhului Kyrakos ţ al II-lea.

Dar aceast ă zi de miercuri este o zi mai pu in obişnuit .ţ ă În oraş se aşteapt sosirea generalului francez. De aceea,ă sultana ar fi preferat ca excursia s fie amânat pentru oă ă alt zi. Dar disperarea Selmei a determinat-o s renun e laă ă ţ aceast idee. M n stirea se afl în „oraşul vechi”, înă ă ă ă apropierea moscheii Sheyzade, iar parada militar se vaă desf şura de la podul Galata pân în cartierul Pera, deci nuă ă exista niciun pericol.

Vizitarea m n stirii n-a durat prea mult. Selma, care deă ă obicei încerca s prelungeasc aceste ieşiri, punând oă ă mul ime de întreb ri, de data aceasta era foarteţ ă ner bd toare s se întoarc acas . Dar în momentul în careă ă ă ă ă tr sura ar fi trebuit s se îndrepte spre palat, Selma îi strigă ă ă birjarului:

— Repede! Spre Pera!Birjarul opreşte dezinteresat şi Zeynel apare în uşa

tr surii:ă42

- KENIZE MOURAD -

— Nu se poate prin es ! ţ ă În Pera are loc defilarea…— Tocmai de aceea. Vreau s asist ă şi eu, îl repede

Selma.— Dar, sultana, mama dumneavoastr , nu ar îng duiă ă

acest lucru!— Desigur. Dar mama n-a îng duit ă nici acele plimb ri peă

care noi le-am f cut dup vizitarea muzeelor…ă ăEunucul se încrunt , ă iar mademoiselle Rose nu-şi g seşteă

locul. Selma a reuşit, înc de câteva ă ori, s -şi ă convingă înso itorii s prelungeasc plimbarea dup vizitareaţ ă ă ă monumentelor.

Amenin area este evident : dac ţ ă ă îi va vorbi mamei despre cele întâmplate, nu se ştie ce reac ie ţ va avea.

Mademoiselle Rose va fi dat ă afar ă pentru c i-a ă înşelat încrederea… Zeynel nici nu vrea s -şi imaginezeă dezam girea sultă anei. Gândul c ră ela ia specţ ial dintre ei,ă sudat pe pă arcursul anilor, ar putea fi tulburat de oă mică contraven ie îi eţ ste insuportabil. Şi totuşi… A fost întotdeauna îng duitor cu mica Selma, singurul copil peă care l-a iubit…

— Bine, dar numai câteva minute! r spunde Zeynel,ă aruncând o privire complice mademoisellei Rose.

— Da! Numai cinci minute Agy! î i ţ mul umesc.ţSelma îi d ruieşte cel ă mai fermec tor zâmbet lui Zeynel.ăTr sura ajunge ă cu greu pân ă la strada principal , singuraă

strad din Istanbul prev zut cu trotuare, unde va avea locă ă ă parada. Toate magazinele sunt închise, iar pe cl diri suntă arborate steaguri. Mul imea flutur stegule e.ţ ă ţ

Printre cei aduna i se g sesc greci şi armeni. Cei dinţ ă urm sunt o minoritate care doreşte înfiin area unui stată ţ independent în Anatolia de est. Demonstra iile lor au fostţ violent suprimate în repetate rânduri.

Tr sura se retrage pe una dintre str du ele l turalnice.ă ă ţ ă Selma şi mademoiselle Rose îşi croiesc drum prin mul ime.ţ Zeynel le urmeaz îngrijorat.ă

Deodat , r sun trompetele, anun ând sosireaă ă ă ţ 43


generalului. Acesta, c lare pe un minunat b lan, esteă ă aclamat de mul ime.ţ

To i au în eles simbolul calului alb. În 1453, Mehmet al II-ţ ţlea, Cuceritorul, şi-a f cut intrarea triumfal în Bizan pe ună ă ţ cal alb; generalul creştin reia în posesie oraşul tot pe un cal alb. Ceremonia a fost astfel organizat încât prin fastul s uă ă s impresioneze popula ia.ă ţ

La parad particip unit i de cavalerie, infanterie şi oă ă ăţ unitate de dragoni. Generalul englez Milne este secondat de c tre ă highlanderi sco ieni, iar generalul italian conduceţ un batalion de bersaglieri. La urm apare şi un regimentă grecesc de evzoni. Aceştia îi asigur pe locuitorii greci c -iă ă vor „elibera de turci”.

Spre sfârşitul defil rii, se aud, dintr-odat , ipete înă ă ţ mul ime. Selma, curioas , se îndreapt spre locul cuţ ă ă pricina. Dar ce-i este dat s vad ? O femeie, înveşmântată ă ă într-un cearceaf negru, este b tut , cu ur şi furie, deă ă ă câteva grecoaice. Acestea o îndeamn s le salute steagulă ă şi s strige:ă

— Tr iasc Venizelos!ă ă 17

B rba ii din jur nu se amestec , prefer s privească ţ ă ă ă ă scena. Ei nu s-ar lega de o femeie; este o chestiune de onoare. Dac femeile lor vor s o înve e bunele maniere peă ă ţ o mus18, treaba aceasta nu-i priveşte.

Selma tocmai se preg tea s strige dup ajutor, cândă ă ă mademoiselle Rose îi astup gura cu mâinile şi-i şoptiă amenin tor la ureche:ţă

— V interzic s interveni i. Ne-ar putea omorî! ă ă ţFeti a se opreşte ame it , repetând întruna:ţ ţ ă— Dumnezeule, salveaz-o, te rog, salveaz-o!Şi Dumnezeu intervine prin intermediul unor marinari

francezi, care tocmai erau în c utarea unui bar.ăSelma, tremurând, se întoarce la tr sur , împreun cuă ă ă

17 Elefterios Venizelos (n.1864), supranumit „marele cretan”, prim-ministru al Greciei.18 Apelativ dispre uitor pentru ţ o musulman .ă

44

- KENIZE MOURAD -

cei doi îngeri p zitori. Birjarul, care îi aşteptase îngrijorat,ă are o singur dorin : s dispar din zon .ă ţă ă ă ă

Spre marea fericire a tuturora, lucrurile s-au sfârşit cu bine. Selmei îi este ruşine, dar trebuie s recunoasc c aă ă ă tras o mare spaim . Aceast latura a fiin ei sale oă ă ţ descoperise de-abia acum. Evenimentul la care asistase va fi cauza multor coşmaruri ulterioare. O dat cu timpul trecă toate. Nu va uita îns niciodat c o ă ă ă femeie din popor a dat dovad de ă mai mult curaj şi de mai mult mândrie decâtă nepoata unui sultan.

45


Capitolul VI

De când a fost ocupat oraşul, societatea bun dină Istanbul este cuprins de pesimism şi disperare. Singurulă subiect de discu ie îl constituie abuzurile care se petrec înţ oraş: brutalitatea englezului, care, c lare pe cal, i-a biciuită pe trec torii ce nu s-au ferit destul de repede din calea sa;ă obscenitatea soldatului sco ian, care şi-a ridicat fusta înţ fa a femeilor; petrecerile zgomotoase ale francezilor şiţ italienilor, şi mai ales grosol nia senegalezilor. Turciiă consider drept cea mai mare jignire faptul c negrii, deciă ă sclavii — în imperiu n-au de inut vreodat alt statut — seţ ă comport ca nişte domni şi le dau lor ordine pe care suntă sili i s le execute. Peste tot circul poveşti despre crime şiţ ă ă violuri care, pe m sur ce sunt relatate, devin şi maiă ă îngrozitoare; lumea este consternat de faptele acestoră europeni nelegiui i despre care se credea c sunt maiţ ă „cultiva i”, mai „educa i”.ţ ţ

Pentru a combate dezolarea general , sultana Hatice aă organizat o foarte pre uit petrecere în Istanbul —ţ ă „petrecerea hamamului” — care echivaleaz cu o invita ieă ţ la ceai, european — la care persoanele sunt invitate laă baie. A impus o singur restric ie — a nu se discuta politic .ă ţ ă În aceste zile de depresie este aproape o datorie patriotică s te distrezi pu in.ă ţ

Sultana îşi aşteapt vizitatoarele în aceleaşi condi iiă ţ luxoase ca şi pân acum, chiar dac este obligat s -şiă ă ă ă restrâng cheltuielile.ă

Invitatele sunt întâmpinate de treizeci de kalfalar şi de copiii acestora. În semn de bun-venit sunt acoperite cu o ploaie „de petale de trandafiri”. Urmeaz dezbr carea deă ă cearceafuri şi împletirea p rului, dup care fiecare primeşteă ă câte un prosop frumos brodat. Sala de baie devine un mic atelier de cosmetic — se fac masaje, epil ri, se aplică ă ă

46

- KENIZE MOURAD -

m şti ş.a. Dup efectuarea tuturor acestor opera iiă ă ţ urmeaz o saun şi, în final, un duş rece. Împrosp tate şiă ă ă relaxate, femeile se retrag într-un salon de odihn , unde,ă întinse pe divane şi înconjurate de fântâni arteziene şi plante exotice, se dedic unor discu ii mai pu in discrete.ă ţ ţ

În aceast atmosfer , pân şi urâtele se simt frumoase,ă ă ă dorite. Selma se simte ca în Paradis. Aceast atmosferă ă intim este caracteristic spiritului oriental, deschis tuturoră ă pl cerilor, lipsit de prejudec i şi de bariere.ă ăţ

Femeile se admir reciproc, se s rut , se mângâie —ă ă ă pentru ele, toate acestea sunt lucruri foarte fireşti.

O femeie povesteşte despre so ul ei, un înalt func ionarţ ţ din Ministerul de externe, care, fiind un om cu vederi largi, o ia cu el în mai toate vizitele. Chiar cu câtva timp în urmă fusese la o serat oferit de Ambasada elve ian , unaă ă ţ ă dintre pu inele r mase neutre.ţ ă

— Am întâlnit acolo numai europence, foarte elegante, dar cu un decolteu atât de adânc încât mi-a fost mie ruşine pentru ele. M-a şocat îns faptul c b rba ii prezen i laă ă ă ţ ţ recep ie nici nu au reac ionat, au fost total indiferen i la aşaţ ţ ţ ceva.

— Dar se ştie c occidentalii nu au dorin e atât deă ţ puternice. De aceea femeile lor îşi permit s umble peă jum tate goale! completeaz una dintre vecine. ă ă

Femeile hohotesc.— Mashallah — Dumnezeu, fie l udat! B rba ii noştriă ă ţ

sunt altfel. Când v d un bra , o încheietur , înnebunesc.ă ţ ă— S racele europence! Trebuie s fie tare nefericite. Înă ă

locul lor aş muri de dezam gire, ofteaz o brunetă ă ă frumuşic .ă

— Nici nu-şi dau seama de ceea ce se întâmpl . Cred că ă sunt libere şi c b rba ii lor sunt toleran i, când, de fapt,ă ă ţ ţ este vorba de indiferen .ţă

— Poate c lucrurile astea sunt legate de religia lor,ă intervine o sl b noag micu , care face pe intelectuala.ă ă ă ţă Europenii sunt politeişti, au trei Dumnezei: Tat l, Fiul şiă

47


Duhul Sfânt. Iar profetul lor, Iisus, nici n-a vrut s aud deă ă femei, n-a fost c s torit. Totodat , cea mai importantă ă ă ă sect creştin , cea catolic , sus ine c o castitate închinată ă ă ţ ă ă Domnului reprezint cea mai înalt form de des vârşire.ă ă ă ă De aceea preo ii lor nu se c s toresc, iar anumite femei,ţ ă ă numite maici, r mân virgine.ă

— Virgine?!!Doamnele sunt uimite şi totodat neîncrez toare. Pentruă ă

ele, celibatul reprezint o catastrof . Nu este cea maiă ă important datorie a femeii aceea de a naşte copii? Chiar şiă Profetul a avut nou neveste. Pentru musulmani, organeleă sexuale nu reprezint imaginea p catului, ci, din contr . Şiă ă ă to i cunosc rândurile poetului mistic al secolului al XI-lea,ţ Ghasli: „Când un so o apuc de mân pe so ia sa şi ea peţ ă ă ţ el, atunci p catele dispar prin spa iile degetelor. Dac seă ţ ă culc cu ea, stat înconjura i de îngeri de la p mânt pân laă ţ ă ă zenit. Pl cerea şi dorin a au frumuse ea mun ilor”.ă ţ ţ ţ

Ghasli mai spune c , spre deosebire de Iisus, Mahomed aă avut nenum rate neveste, „pentru c lucrurile lumeşti nu l-ă ăau împiedicat s tr iasc cu inima şi sufletul în prezen a luiă ă ă ţ Dumnezeu. Ba, mai mult de-atât, inspira ia l-a cuprins chiarţ şi când se afla în patul so iei sale Aysha”.ţ

Ciud eniile creştinilor pot fi un inepuizabil subiect deăţ discu ie.ţ

— La Roma, se spune, c ar exista canibali, îşi reia firulă intelectuala.

— Canibali?!! se cutremur doamnele.ă— Da! În fiecare diminea , preo ii lor îl transform peţă ţ ă

Dumnezeu, prin incanta ii magice, în buc ele de pâine, peţ ăţ care le m nânc !ă ă

Invitatele r mân cu gura c scat şi cu ochii holba i.ă ă ă ţ— Poate c totul e simbolic, îndr zneşte s intervin unaă ă ă ă

dintre femei.— Asta am crezut şi eu. Dar, nu! Ei se jur c Dumnezeulă ă

lor este prezent în carne şi oase!Doamnele sunt însp imântate.ă

48

- KENIZE MOURAD -

— Şi tot ei au tupeul s spun c noi suntem fanatici!ă ă ă— Aşa se întâmpl întotdeauna, încheie, plin deă ă

importan , intelectuala. Cei puternici şi-au impusţă întotdeauna un numai legile, dar şi ideile.

Adunarea este cuprins brusc de mâhnire.ăDar cum s-a întâmplat c pân la urm s-a ajuns laă ă ă

politic ? Se convenise doar s se evite toate temeleă ă nepl cute. Una dintre prin ese spune misterioas :ă ţ ă

— Şti i ultima noutate?ţToate privirile se îndreapt spre ea.ă— Nu ne chinui, spune o dat !ă— Este vorba despre „Trandafirul auriu”. A cerut-o în

c s torie pe sultana Sabiha.ă ăSe aud voci iritate şi agitate.— Cum? S se c s toreasc cu fiica Maiest ii sale?ă ă ă ă ăţ

Imposibil! Agita ia atinge punctul culminant: frumoasa Sabiha, fiicaţ

preferat a sultanului Vahiddedin, şi tân rul general, eroulă ă de la Gallipoli, cel care a salvat Istanbulul de atacurile englezilor! Pentru toate femeile, „Trandafirul auriu” este un mit.

Contrazicându-i pe superiorii s i, a f cut fa unei armateă ă ţă europene numeroase şi bine înarmate. Datorit curajului şiă încrederii în sine şi ajutat de vitejii s i solda i, „Trandafirulă ţ auriu” a ob inut victoria într-o situa ie considerat de c treţ ţ ă ă specialişti ca lipsit de sor i de izbând . Aceast victorie,ă ţ ă ă rezultat al geniului s u militar, a dus la creşterea faimeiă sale. Câteva luni mai târziu, a reuşit s elibereze şi oraşeleă Bitlis şi Muş de sub ocupa ia armatei ruse. Acestea au fostţ singurele victorii turceşti dintr-un lung şir de înfrângeri.

Tân ra genera ie, dezam git de erorile politicienilor şiă ţ ă ă de înfrângerile suferite de b trânii generali, îl s rb toreşteă ă ă furtunos. Iar femeile sunt vr jite pentru c eroul nu esteă ă numai curajos, ci şi tân r, frumos şi arogant. Are un tenă deschis, pome i proeminen i, ochi albaştri şi un p r blond,ţ ţ ă superb. De aici şi porecla. Este originar din Salonic şi,

49


probabil, de provenien albanez . Tat l s u a fost un micţă ă ă ă func ionar vamal, dar el seam n cu un prin , toatţ ă ă ţ ă personalitatea sa eman putere şi energie.ă

Când apare la palat, prin esele îl urm resc în secret peţ ă dup muşarabi şi fiecare viseaz s devin so ia gloriosuluiă ă ă ă ţ ofi er. Originea lui modest nu are nicio importan . Înţ ă ţă Turcia, cu excep ia familiei regale, nu exist aristocra ie.ţ ă ţ Cele mai înalte func ii se ob in prin merite personale, iarţ ţ multe dintre prin ese sunt m ritate cu paşale sau viziri,ţ ă c rora sultanul le-a f cut, pe aceast cale, o favoare. Înă ă ă urm cu cinci ani, sultana Nadie s-a c s torit cu Enver-ă ă ăpaşa, ministrul de r zboi, al c rui tat a fost un simpluă ă ă ceferist. „Trandafirul auriu” se poate m sura cu Enver-ăpaşa.

Atmosfera din înc pere e animat . Toate femeile seă ă îngr m desc în jurul prin esei, care se bucur de a fi înă ă ţ ă centrul aten iei. Singurele am nunte pe care le de ine suntţ ă ţ c Maiestatea sa n-a r spuns înc la acesta cerere.ă ă ă

— Dar ce i-a r spuns, totuşi?ă— C fiica sa este înc tân r şi c are nevoie de timpă ă ă ă ă

pentru a lua o hot râre.ă— Tân r ? Sultana Sabiha a împlinit deja dou zeci deă ă ă

ani.— Sultanul şov ie în luarea unei decizii, adaug şoptită ă

prin esa. Paşa este cu siguran cel mai bun general alţ ţă armatei, dar are o fire neastâmp rat şi, pe deasupra, beaă ă foarte mult. Se zvoneşte c ar fi şi adeptul ideiloră republicane…

Doamnele sar speriate:— „Trandafirul auriu”, republican? Imposibil.Selma îşi ia, pân la urm , inima în din i şi o întreab peă ă ţ ă

vecina sa.— V rog, îmi spune i şi mie, cine este… acest „Trandafiră ţ

auriu”?— Cum, sultan , nu şti i? o întreab mirat tân ră ţ ă ă ă ă

femeie. Este vorba despre generalul Mustafa Kemal!50

- KENIZE MOURAD -

Capitolul VII

„Armata greceasc ocup Izmirul. Dup câteva lupteă ă ă sângeroase, ordinea a fost restabilit .”ă

Hayri Rauf-bei ofteaz , adâncindu-se în fotoliul s u deă ă mahon.

— Dac presa str in scrie aşa ceva, trebuie s fieă ă ă ă adev rat.ă

Hayri nu vrea s accepte c presa „liber ” a riloră ă ă ţă occidentale este şi ea supus unui control sever, dar maiă rafinat, iar pe cei care sus in c în acele democra iiţ ă ţ manipularea este o metod extrem de des uzitat îiă ă eticheteaz drept calomniatori. Aceste afirma ii ă ţ îl revoltă pe Hayri-bei. Chiar dac le-ar da crezare, tot nu şi-ară schimba p rerea dup care salvarea Turciei ar depinde deă ă Occident.

Pe prima pagin a ziarului francez „Le journal”, din 17ă mai 1919, descoper un articol interesant, scris de ună anume jurnalist Saint-Brice, despre debarcarea Alia ilor laţ Smirna. „Este vorba despre o m sur politic strategic ;ă ă ă ă mai mult decât atât, aceast m sur va avea o b taie maiă ă ă ă lung , ocuparea Smirnei, de fapt condamnarea Imperiuluiă otoman”.

— Ce curaj s ii partea celor învinşi, înfruntând propriulă ţ guvern! Dac nici asta nu înseamn libertate, dac nici astaă ă ă nu este uman?!…

Hayri-bei era atât de entuziasmat încât uit s citeasc şiă ă ă sfârşitul articolului care suna astfel: „Moartea «omului bolnav» nu ne-ar afecta atât de mult dac nu ar fi legat deă ă pierderea influen ei franceze în Orient. Care va mai fiţ atunci rolul nostru în perioada dintre cele dou mandateă uriaşe de inute de Marea Britanie şi Suntele Unite?”ţ

Cineva deschide uşurel uşa şi apare un cap roşcat.— Tu eşti, micu a mea prin es ? C rei ocazii îi datorezţ ţ ă ă

51


aceast onoare? Intr , te rog!ă ăÎn lipsa sultanei şi a servitorilor, tat l îşi tutuieşte fiica,ă

ceea ce ei îi provoac o emo ie puternic .ă ţ ă— Deci, ce s-a întâmplat? Cu ce te pot ajuta?Selma se simte jignit pentru faptul c inten iile ei auă ă ţ

fost atât de uşor ghicite şi protesteaz :ă— Dar, baba, v rog s m crede i…ă ă ă ţHayri-bei izbucneşte în râs, în timp ce Selma îl priveşte

fascinat . Cât de schimbat este tat l ei când sunt numai eiă ă doi, împreun . Este mult mai vesel, mai fericit, nu seă observ nicio urm de extenuare.ă ă

— Baba, mi-a i povestit recent c în Europa copiiiţ ă primesc o educa ie mult mai libertin , ceea ce reprezintţ ă ă un avantaj şi o mai bun preg tire pentru via .ă ă ţă

— Desigur.— Nu crede i c o fat tân r trebuie s în eleag lumeaţ ă ă ă ă ă ţ ă

în care tr ieşte? ăHayri-bei r mâne uimit. De unde s fi luat aceast fraz ?ă ă ă ă

Probabil dintr-unul dintre acele romane fran uzeşti aleţ guvernantei. Cu siguran a înv at-o pe de rost.ţă ăţ

— Ce dori i, de fapt? o întreab el pu in iritat, trecândţ ă ţ instinctiv la un ton protocolar.

Selma îl priveşte cu ochi mari şi rug tori:ă— V rog s m lua i şi pe mine la demonstra ia din Pia aă ă ă ţ ţ ţ

Sultan Ahmed. — Unde?!Lui Hayri-bei i-a pierit graiul.— V-a i pierdut min ile! Acolo vor fi aduna i zeci de miiţ ţ ţ

de oameni, care Dumnezeu ştie ce vor urla. Nu v ve i duceă ţ acolo, nici eu nu m voi duce. Nici nu m gândesc s mă ă ă ă amestec cu plebea.

Ochii Selmei se umplu de lacrimi.— Dar, baba, acel îngrozitor masacru de la Izmir… Zeynel

este de p rere c nu putem fi indiferen i…ă ă ţ— Zeynel este de p rere…?ă„Bravo! Acest copil ascult mai degrab de ceea ce spună ă

52

- KENIZE MOURAD -

servitorii decât p rin ii s i”.ă ţ ă— Acum aş vrea s ştiu care este p rerea mameiă ă

dumneavoastr , sultana?ă— Annecim? Este plecat …ă— Şi, bineîn eles, a i aşteptat ca ea s plece pentru caţ ţ ă

apoi s veni i la mine s -mi cere i o asemenea nebunie…ă ţ ă ţ— În ce m sur este aceasta o nebunie, iubitul meuă ă

cumnat?În prag ap ru sultana Fatma, sora cea mai tân r a luiă ă ă

Hatice. Trecuse s -i fac surorii sale o vizit , dar pentru că ă ă ă aceasta nu era acas s-a interesat de nepoata ei.ă

— Şi eu inten ionez s particip la aceast demonstra ie,ţ ă ă ţ explic ea. Desigur, într-o tr sur închis din care nu vomă ă ă ă coborî. În aceste vremuri de restrişte simt nevoia s m rogă ă al turi de poporul meu; oricum, este vorba de oă demonstra ie religioas .ţ ă

Hayri-bei se ridic gr bit şi se înclin . Era sup rat c aă ă ă ă ă fost surprins în aceast izbucnire de mâine şi nu în elegea,ă ţ de fapt, de ce s-a purtat astfel. S fie oare de vin nevoiaă ă de a-şi asigura autoritatea în fa a copilei? Sau penibilaţ impresie c feti a sufer , mai mult decât el, din pricinaă ţ ă cuceririi Izmirului.

Dar a te ruga este o treab femeiasc . Deci nu-l priveşte.ă ă— Sultan , sunte i sigur c este vorba doar deă ţ ă ă

rug ciuni, şi nu de o demonstra ie necontrolat ?ă ţ ă— Bineîn eles, damad, au fost luate toate m surile deţ ă

siguran .ţă— Bine. Atunci poate merge şi copila cu dumneavoastr .ă

Dar, din motive de securitate, vreau ca Zeynel s vă ă înso easc . Nu se ştie niciodat .ţ ă ă

Moscheea Sultan-Ahmed sau Moscheea Albastr —ă îmbr cat în faian albastr — e situat în oraşul vechi, înă ă ţă ă ă vecin tatea vechiului palat Topkapi. Drumul duce într-ună labirint de str du e g l gioase, pe lâng mici pr v lii şiă ţ ă ă ă ă ă cafenele, care sunt veşnic ticsite cu muşterii.

53


Dar în aceast vineri domneşte o linişte de mormânt.ă Magazinele, pr v liile şi cafenelele sunt închise. Peste totă ă flutur în bern drapelul otoman. De pe toate str du ele seă ă ă ţ revars grupuri de oameni care formeaz un lung şir ce seă ă mişc ordonat şi în linişte. Sunt oameni de toate vârstele,ă de la b trâni, ce se deplaseaz cu dificultate, pân la tineri,ă ă ă în floarea vârstei şi cu ochii înroşi i de lacrimi. Solda i şiţ ţ invalizi de r zboi, şcolari (clase întregi), cu banderol deă ă doliu pe bra , pe care st scris cu verde „Izmir”. Şi mai alesţ ă femei. Aceste femei, care stau mai mult închise, au pornit cu miile.

Privirile lor exprimau ur , dar mai ales neîn elegere şiă ţ disperare fa de faptul c o lume întreag i-a p r sit laţă ă ă ă ă ananghie, iar cei în care au avut încredere i-au tr dat.ă

De ce sunt ataca i? R zboiul s-a terminat în urm cuţ ă ă şapte luni. Turcia a semnat armisti iul, a predat armele, iarţ acum aşteapt r bd toare ca, la Paris şi Londra,ă ă ă înving torii s -i hot rasc soarta…ă ă ă ă

Este evident c nu mai poate fi vorba de un Imperiuă otoman. Ultimele cuceriri europene, rile din Balcani,ţă precum şi Libia, împreun cu toate rile din Orientulă ţă Apropiat, sunt pierdute. Catastrofa este fatal . În decurs deă şapte ani a c zut un imperiu care a fost cl dit în aproapeă ă şapte sute de ani. Atitudinea turcilor în fa a dispari ieiţ ţ acestui mare imperiu este marcat de fatalism.ă

Cei maturi sunt de p rere c lucrurile sunt simple şiă ă clare. „Aceste popoare, pe care noi le-am subjugat, îşi redobândesc libertatea”. În orice caz, asta cred ei. Pentru c mandatele franceze, engleze şi italiene nu vor aplicaă m suri atât de blânde ca acelea emise de îndep rtatulă ă Istanbul. O vor resim i în curând.ţ

Dar violarea integrit ii propriului p mânt, a Turciei, esteăţ ă de neîndurat. Acest p mânt a fost locuit, lucrat şi în l at deă ă ţ turci — rani puternici din Anatolia, descenden i ai marilorţă ţ triburi nomade, care, în secolul al IX-lea, au venit din Asia Central pe aceste meleaguri. Lezarea integrit ii rii esteă ăţ ţă

54

- KENIZE MOURAD -

pentru ei o problem de via şi de moarte. Alia ii, îmb ta iă ţă ţ ă ţ de victorie, au subapreciat puterea de rezisten a acestuiţă popor. De fapt, preşedintele Consiliului de miniştri englez, George Lloyd, a cedat, în ciuda împotrivirii francezilor şi englezilor, instan elor guvernului grecesc şi a încuviin atţ ţ cucerirea oraşului Izmir, al doilea oraş ca m rime din ar .ă ţ ă Întrucât Anglia îşi doreşte ca Grecia s -i devin aliat şiă ă astfel s ob in o baz solid în interiorul lumii islamice,ă ţ ă ă ă imprevizibile, lume care o desparte de giuvaerul s u celă mai de pre — India. Totodat , aceste ri par s de inţ ă ţă ă ţ ă frumoase şi bogate z c minte de petrol.ă ă

Tr sura se împotmoleşte şi sultana Fatma decide s -şiă ă continue drumul pe jos, bineîn eles, înso it de Zeynel.ţ ţ ă Selma este bucuroas , dar, în acelaşi timp, îi este ruşine că ă particip doar ca simplu spectator la aceast demonstra ie,ă ă ţ în timp ce lumea în jurul ei alearg ca şi cum s-ar preg tiă ă pentru recucerirea Izmirului.

În sfârşit, se ajunge în Pia a Sultan Ahmed. Aici suntţ aduna i deja foarte mul i oameni şi domneşte o linişteţ ţ perfect , singurul zgomot fiind cel provocat de fluturareaă steagurilor.

Deodat , în minaretele Moscheii Albastre apar imamii înă straiele lor negre, chemând popula ia la rug ciune: „Allahuţ ă Akbar!”. Aceast chemare r sun şi pe cele şapte colineă ă ă din împrejurimi, din minaret în minaret. „Dumnezeu este mare!”

Sute de mii de oameni plâng şi se roag : „Allahu Akbar!”ă Doamne, ocroteşte-ne!

Selma se îneac în lacrimi de fericire sau nefericire, nuă ştie. Nu mai tr ise pân acum o emo ie atât de puternic .ă ă ţ ă De fapt, în aceste clipe, se simte-o p rticic a acesteiă ă mul imi.ţ

Pe un podium improvizat îşi face apari ia o femeie tân rţ ă ă şi emo ionat . Nu poart voal, ci doar o rochie simpl ,ţ ă ă ă neagr . Cu voce sonor povesteşte despre Izmir, acest oraşă ă

55


înfloritor, în care, secole de-a rândul, au tr it în bună ă în elegere şi pace greci şi turci. Ea consider c numaiţ ă ă r zboiul şi intrigile din str in tate au provocat dezbinareaă ă ă celor dou popoare:ă

— Pentru provocatori a fost uşor s înc lzeasc spiritele.ă ă ă Este suficient s dai foc unei biserici şi s omori ună ă musulman pentru a reînvia neîncrederea, frica şi ura, sentimente considerate ca dep şite de mult timp. Cel careă a în eles aceast tactic şi încearc s evite tragedia nuţ ă ă ă ă este auzit şi ascultat, iar în final tace, temându-se s nu fieă considerat laş sau tr d tor. V rog s m crede i, prieteni,ă ă ă ă ă ţ ocuparea Izmirului este doar începutul distrugerii Turciei noastre. Primul-ministru grec, Venizelos, a ridicat preten iiţ asupra tuturor teritoriilor limitrofe M rii Egee, asupraă tuturor insulelor noastre, ba chiar şi asupra capitalei noastre, Istanbul. Prin urmare, ce mai r mâne din araă ţ noastr ? Pu in p mânt nefertil în Anatolia Central , o mică ţ ă ă ă provincie, care este controlat din toate p r ile; cu alteă ă ţ cuvinte — nimic! Ne vom pleca?! Fra i şi surori, spune i,ţ ţ vrem s asist m inactivi la aceast crim ?ă ă ă ă

R spunsul mul imii nu întârzie, iar pe tot cuprinsul pie eiă ţ ţ r sun o voce:ă ă

— Nu, nu, te vom salva frumoas şi iubit Turcie!!! Jur mă ă ă c nu te vom l sa s mori!!ă ă ă

— Cine este aceast femeie? întreab Selma, cu ochiiă ă înroşi i de plâns, pe drumul de întoarcere.ţ

— Marea Halide Edib, o faimoas scriitoare, care luptă ă pentru drepturile femeii, îi r spunde m tuşa ci.ă ă

Ce putere magic are aceast femeie! A reuşit să ă ă mânuiasc masele… Din p cate, b rba ii care s-ar puteaă ă ă ţ m sura cu ea sunt prea pu ini.ă ţ

Selma ridic mirat din sprâncene. Deci şi o femeieă ă poate… Fa a i se lumineaz treptat. Aşa dorea s ajung şiţ ă ă ă ea. S tr iasc pentru ara şi poporul ei.ă ă ă ţ

Era o hot râre ferm .ă ă

56

- KENIZE MOURAD -

Capitolul VIII

În salonul imperial al damadului sunt aduna i câ ivaţ ţ colegi de la Ministerul de externe şi de la cel al finan elor.ţ Selma se afl şi ea printre ei. Este înc prea tân r pentruă ă ă ă a se supune restric iilor severe ale haremului.ţ

— Micu a noastr patrioat , cum s-a desf şuratţ ă ă ă demonstra ia? o întreab amuzat tat l ei.ţ ă ă

Selma observ c to i o privesc şi atunci începe să ă ţ ă povesteasc cu lux de am nunte cele petrecute. Cândă ă ajunge la discursul Halidei Edib, b rba ii izbucnesc înă ţ hohote.

— Ce ştie aceast sufraget ?ă ă— Femeile s mearg pe front, cu sau f r voal?ă ă ă ăSelma se simte jignit , dar nimeni nu-i acord aten ie.ă ă ţ

Discu ia, care o dat cu intrarea ei s-a întrerupt, esteţ ă reluat .ă

— V rog s m crede i, acest popor este istovit, nu areă ă ă ţ nicio inten ie s mai continue lupta. Şti i câ i dezertori s-auţ ă ţ ţ înregistrat în 1918? Cinci sute de mii! Nici m car nu pot fiă condamna i: erau înfometa i, bolnavi, n-aveau înc l minteţ ţ ă ţă şi au r mas şi f r muni ie. Situa ia la ora actual esteă ă ă ţ ţ ă aproape neschimbat : recolta a putrezit şi peste tot eă foamete. Recucerirea Izmirului ar fi acum un donquijotism — problema e salvarea agriculturii. În caz contrar, Turcia se va pr buşi.ă

— Trebuie s recunoaştem c nu am mizat pe cartea ceaă ă bun , intervine un diplomat elegant. Impresia a fost că ă nem ii sunt de neînvins. Singura posibilitate care ne-a maiţ r mas este aceea de a semna m car un tratat de paceă ă favorabil. Un nou r zboi ar fi curat nebunie. Adev ratulă ă ă curaj e acela de a privi realitatea în fa .ţă

Selma asculta cu aten ie. Cine ar putea cunoaşte maiţ bine situa ia decât tat l şi prietenii lui; şi totuşi, în aceastţ ă ă

57


dup -amiaz , mul imea voia s lupte…ă ă ţ ă— A i auzit ultima veste? întreab un domn corpolent,ţ ă

care tocmai sosise. Maiestatea sa l-a trimis pe Mustafa Kemal în Anatolia.

Cei aduna i sunt ului i.ţ ţ— În Anatolia?! Dar ce s fac el acolo? întreab cineva.ă ă ă— Ştirea oficial este c Mustafa Kemal va trebui să ă ă

restabileasc ordinea în interiorul imperiului. De laă terminarea r zboiului s-a produs o mare dezordine şi s-auă înmul it crimele. Concet enii noştri de origine greac ,ţ ăţ ă c rora puterea de ocupa ie nu le-a confiscat armele,ă ţ jefuiesc satele turceşti, iar solda ii turci, la rândul lor,ţ jefuiesc satele greceşti.

— Sultanului îi este team c , odat ajunse în interiorulă ă ă rii, trupele str ine nu vor mai pleca, continu domnul celţă ă ă

m run el, care este func ionar în Ministerul Ap r rii. Deă ţ ţ ă ă aceea se pune z log c în ar se va restabili pacea. Le-aă ă ţ ă promis c va men ine ordinea.ă ţ

Domnii se arat sceptici.ă— Ce interes au englezii în treaba asta?— Sunt interesa i s nu fie omorâ i propriii solda i.ţ ă ţ ţ

Aceasta n-ar avea un ecou prea favorabil în ara lor, pentruţ c se ştie c r zboiul s-a terminat.ă ă ă

De când discu ia se învârte în jurul „Trandafirului auriu”,ţ a acestui Mustafa Kemal, pe care toate prin esele îlţ viseaz , Selma devine foarte atent .ă ă

— Şi ce împuterniciri are Kemal? întreab Hayri-bei.ă— Sultanul l-a numit inspector general în zona nordic şiă

guvernator al provinciilor din est. Drepturile sale nu sunt concret definite, ceea ce înseamn c ele pot fi extinse.ă ă

— Mi se pare o alegere potrivit . Renumele s u de erouă ă de r zboi îl va ajuta s se impun turbulen ilor.ă ă ă ţ

— Dragul meu, cum po i fi atât de naiv? îl întrerupe unţ b rbat palid, func ionar la palatul regal. Maiestatea sa aă ţ f cut o alegere cât se poate de nepotrivit . Cândă ă Maiestatea sa a primit o list cu to i generalii ap i de aă ţ ţ

58

- KENIZE MOURAD -

pleca în Anatolia, i-am explicat, într-un mod categoric, că Mustafa Kemal este un om abil şi orgolios, care, în loc s -iă asculte ordinele, ar putea s se aşeze în fruntea rebeliunii.ă Şi, totuşi, sultanul a insistat asupra alegerii sale.

— Acestea sunt şi temerile englezilor. Generalul Milne, comandantul suprem, este turbat. Numirea lui Kemal a fost semnat de înlocuitorul s u în perioada în care el lipsea dină ă oraş. Când s-a întors a încercat s intervin , dar era dejaă ă prea târziu; Kemal plecase.

— Aşa c , între noi, Mehmet-bei ce p rere ave i?ă ă ţ Maiestatea sa l-a trimis pe Kemal în acea regiune în alt scop decât acela de a instaura liniştea? Altfel ar fi foarte riscant, deoarece în paragraful 6 al Tratatului de pace se prevede c , în cazul unei revolte, for ele de ocupa ie voră ţ ţ intra în Istanbul şi vor desfiin a sultanatul.ţ

— Cine ştie ce şi-a închipuit sultanul? ofteaz Mehmet-ăbei. V pot cita doară ceea ce i-a spus lui Kemal înainte de plecare. Era chiar în ziua în care a fost ocupat Izmirul: „A iţ adus multe servicii acestui stat. Acum ele sunt de domeniul istoriei. Serviciile pe care le ve i face pe viitor sunt multţ mai importante decât orice. Paş , pute i s salva i ara!” ă ţ ă ţ ţ

Ofi erul ridic mirat din sprâncene:ţ ă— Dar ce înseamn asta: „Pute i s salva i ara”?ă ţ ă ţ ţ

Aceast exprimare poate fi interpretat : „Restabili i ordineaă ă ţ în acel teritoriu pentru a evita interven ia for elor deţ ţ ocupa ie” sau „Aduna i toate for ele din teritoriu şi, înţ ţ ţ fruntea acestora, porni i o mişcare de rezisten ”.ţ ţă

— Adev rul se afl , probabil, la mijloc, ca de obicei,ă ă r spunde Mehmet-bei. Padişahul nostru vrea s împuşte doiă ă iepuri dintr-un foc. Pe de o parte cedeaz for elor deă ţ ocupa ie, în speran a unui tratat de pace favorabil, iar peţ ţ de alt parte nu este potrivnic unei eventuale revolte înă Anatolia. Acesta este motivul pentru care sultanul l-a atras pe Kemal-paşa, şi nu pe altul. Vrea s demonstreze for eloră ţ de ocupa ie c poporul turc nu s-a predat întru totul şi cţ ă ă nu i se poate impune cu sila orice. Tulbur rile din Anatoliaă

59


pot fi un atu la negocierile de pace.Domnii au r mas pe gânduri. Este o situa ie riscant , dară ţ ă

ar fi frumos dac generalului Milne, a c rui trufie esteă ă insuportabil , i s-ar da o lec ie. Deodat , diplomatul celă ţ ă elegant revine cu o întrebare:

— Dar ce se va întâmpla cu c s toria sultanei Sabihaă ă dac Mustafa Kemal a plecat în Anatolia?ă

— Da, aceast c s torie… damadul zâmbeşte ironic.ă ă ă Sultanul nu a refuzat propunerea, dar, crede i-m , nu o vaţ ă aproba niciodat . În fond, nu-i convine s -şi m rite fiicaă ă ă preferat cu un b rbat c ruia îi plac şi femeile, şi b utura.ă ă ă ă Mai mult, s-a dest inuit unei prietene c nu-şi doreşte,ă ă pentru nimic În lume, un al doilea Enver-paşa, care s -iă impun politica sa.ă

Intrat în camera ei, Selma se mai gândea înc laă ă „Trandafirul auriu”. Era un mare general şi un mare erou. Îl va ajuta s izgoneasc duşmanul din Turcia. Ea îns le vaă ă ă organiza pe femei şi va deveni o a doua Halide Edib.

În aceast sear , Selma adoarme zâmbind.ă ă

60

- KENIZE MOURAD -

Capitolul IX

La palat a sosit bijutierul armean Memjian-aga.— V rog s m ajuta i, i se adreseaz sultana Selmei.ă ă ă ţ ă

Trebuie s aleg un cadou potrivit pentru c s toria sultaneiă ă ă Sabiha. S-a stabilit deja data nun ii. ţ

Bijuteriile mamei sale le admirase adesea şi Selma este încântat de invita ie întrucât acestea o fascinaseră ţ ă întotdeauna. În acelaşi timp, Selma se întreba cum va reac iona „Trandafirul auriu” deoarece nu el era fericitulţ ales, ci, contrar tradi iei, sultana Sabiha se va c s tori cuţ ă ă unul dintre verii ei, un prin otoman.ţ

Acest eveniment a derutat întreaga Curte; o poveste de dragoste — ce scandal încânt tor!ă

Prin ul Omar Faruk, unul dintre cei mai şarman i b rba iţ ţ ă ţ din imperiu, este înalt, blond, cu ochi albaştri, migdala i, unţ b rbat gra ios şi elegant. În calitatea sa de ofi er al g rziiă ţ ţ ă regale turceşti luptase pe frontul de vest al turi de nem i.ă ţ Odat întors din r zboi, a fost chemat la Istanbul şi aă ă devenit adjutantul sultanului. Aşa a cunoscut-o pe frumoasa Sabiha.

A fost dragoste la prima vedere. Omar Faruk nu era un om c ruia s -i plac jum t ile de m sur ; i-a explicată ă ă ă ăţ ă ă tat lui s u c ori se va c s tori cu acesta fat , ori se vaă ă ă ă ă ă sinucide. Şi to i ştiau c vorbeşte serios.ţ ă

Dar sultanul se împotrivea acestei c s tori deoarece,ă ă pentru a preveni o degenerare a urmaşilor, obiceiul nu permitea c s toriile între membrii familiei otomane. Până ă ă la urm , fericirea fiicei îi era mult mai de pre şi, astfel, s-aă ţ r zgândit.ă

În sfârşit, Hatice şi Selma s-au hot rât asupra unui colieră de smaralde, o diadem , cerceii şi br rileă ăţă corespunz toare.ă

— Deci, ne-am hot rât. Î i mul umesc Memjian, de detaliiă ţ ţ

61


se va ocupa Zeynel.Bijutierul ia dou dintre cutiile cu bijuterii ale sultanei, leă

bag repede în geant şi apoi îşi ia r mas-bun. Selma esteă ă ă descump nit .ă ă

— Annecim, de ce i-a luat bijuteriile? Şi unde sunt celeţ pe care le-ai cump rat ast zi?ă ă

— Selma, eu nu am cump rat nimic… ba chiar am şiă vândut o parte dintre bijuterii… Vede i, datorit r zboiului,ţ ă ă şi acum a ocupa iei, toate s-au scumpit, iar noi avem deţ hr nit şi şaizeci de sclave. M-aş putea dispensa deă jum tate din ele, dar unde se vor duce? Multe le ştiu dină copil rie, altele au fost crescute de tat l meu şi au fostă ă întotdeauna credincioase. Nu am curajul s le dau afar . Deă ă aceea îmi vând bijuteriile, doar am mai multe decât îmi sunt necesare.

— Asta înseamn c suntem s raci?ă ă ă— Bineîn eles c nu. Dar suntem înconjura i de s r cie,ţ ă ţ ă ă

de aceea am şi luat o hot râre. De mâine voi oferi o „supă ă a s racilor”. Selma nu ştie ce este o „sup a s racilor”, dară ă ă ştie c mâine va avea loc la palatul Dolmabahse o mareă primire, cu ocazia anivers rii unui an de la urcarea pe tronă a sultanului.

— Annecim, aceast … „sup ” va avea loc înainte sauă ă dup s rb toare.ă ă ă

— Nu va avea loc nicio s rb toare pentru c Maiestateaă ă ă sa consider c este inoportun în aceste vremuri grele. Aă ă ă interzis şi focul de artificii, şi salvele de artilerie. Banii astfel economisi i vor servi la atenuarea mizeriei. De acumţ înainte se vor respecta doar s rb torile religioase.ă ă

A doua zi diminea a, în fa a palatului, o mân de servitoriţ ţ ă fac numeroase preg tiri. Instaleaz dou mese provizorii,ă ă ă pe care le acoper cu pânz nealbit . Apoi aduc supiereleă ă ă mari din cositor şi coşurile cu pâine.

Despre oferta m rinimoas a sultanei s-a aflat repedeă ă prin împrejurimi şi, de aceea, la por ile palatului s-auţ adunat o mul ime de cerşetori. Printre cerşetorii clasici seţ

62

- KENIZE MOURAD -

g sesc solda i în uniforme cârpite, fugari din interiorul rii,ă ţ ţă îmbr ca i r neşte, şi… mul i oameni care au s r cită ţ ţă ă ţ ă ă recent. Aceştia sunt deosebit de curat îmbr ca i şi ruşinoşiă ţ din fire.

Dup servirea supei, servitorii demonteaz mesele şi facă ă curat. Selma, care îi supravegheaz , observ apropiereaă ă unui b rbat şi a unei feti e. B rbatul se adreseaz unuiă ţ ă ă servitor într-o limb turc defectuoas , cerându-i o buc ică ă ă ăţ ă de pâine.

— Nu mai avem, pentru ast zi s-a terminat. De ce n-a iă ţ venit la timp? Întoarce i-v mâine.ţ ă

B rbatul se sprijin obosit de gratii şi scoate dintr-ună ă s cule câteva ruble pe care le întinde servitorului.ă ţ

— V rog, este pentru feti a mea, care de dou zile n-aă ţ ă mai mâncat nimic!

Servitorul se uit dispre uitor la bani şi-i r spunde:ă ţ ă— Ce s fac cu hârtiile astea? V-am spus, pentru ast zi s-ă ă

a terminat, iar dac nu pleca i, o s chem garda!ă ţ ăB rbatul, speriat de amenin are, se preg teşte deă ţ ă

plecare, dar o voce îl opreşte:— V rog s aştepta i!ă ă ţSelma coboar în grab sc rile şi se r steşte la servitor:ă ă ă ă— Adu carne, brânz şi pâine — dar repede! ăAcesta se îndreapt tremurând spre buc t rie. Apoiă ă ă

prin esa se întoarce spre proteja ii ei. B rbatul are barbaţ ţ ă blond şi ochii s i albaştri zâmbesc.ă ă

— V mul umesc, micu domnişoar ! V rog s -miă ţ ţă ă ă ă permite i s m prezint: sunt contele Walenkow, ofi er deţ ă ă ţ cavalerie al armatei ariste, iar aceasta este fiica mea,ţ Tania.

Micu a este finu şi foarte timid .ţ ţă ă— Eu sunt sultana Selma. Veni i, v rog!ţ ăÎi conduse pe cei doi musafiri într-un chioşc din parc,

unde, de obicei, se odihneau vizitatorii înaintea intr rii înă palat. Dup ce s-au aşezat, ap ru servitorul cu bucate câtă ă pentru a hr ni zece persoane.ă

63


Ofi erul îi povesteşte Selmei cum a reuşit s scape înţ ă Crimeea când şi ultimul regiment arist, sub conducereaţ generalului Wrangel, a fost distrus. A ajuns apoi la Petersburg, unde îl aşteptau so ia şi feti a sa. Casa eraţ ţ distrus , iar vecinii i-au povestit c so ia îi fusese omorâtă ă ţ ă de cei „roşii”; feti a îns a fost salvat şi tr ia la o fostţ ă ă ă ă servitoare, care i-a şi ajutat s fug spre grani a cu Turcia.ă ă ţ Au îndurat foamea, setea şi frica.

Selma îl ascult cu lacrimi în ochi.ă— Ave i o inim tare bun , copilul meu, Dumnezeu s vţ ă ă ă ă

va r spl teasc . ă ă ăCei doi oaspe i nu m nânc aproape nimic. Ofi erul îiţ ă ă ţ

explic Selmei c , dup o lun de foamete, nu suntă ă ă ă obişnui i s suporte mult mâncare. Atunci Selma îl roagţ ă ă ă pe servitor s împacheteze totul într-un coş pe care îl oferă ă b rbatului şi feti ei. Totuşi este îngrijorat .ă ţ ă

— Ce ve i face acum?ţ— Dumnezeu ne va ajuta.Dumnezeu? Selma nu e mul umit . Mai bine ar consulta-ţ ă

o pe sultan .ă— V rog s m aştepta i o clip .ă ă ă ţ ăAjuns în budoarul mamei sale, aceasta o întâmpin cuă ă

asprime:— Ce înseamn asta, sultan ? Am auzit c a i primit doiă ă ă ţ

str ini în pavilionul parcului.ă— Despre asta voiam s v povestesc, se bâlbâie Selma,ă ă

cei doi vor muri de foame…Şi-i povesteşte mamei sale întreaga istorie.— Annecim, nu-i putem ajuta?— Aş dori s pot, dar în Istanbul sunt sute de mii deă

fugari ruşi, c rora li se adaug şi miile de fugari dină ă Anatolia şi provinciile egeice. Este de datoria mea s -i ajută în primul rând pe cei din urm . Îmi pare r u, dar nu potă ă proceda altfel

Selma s rut mâna sultanei şi pleac spre camera ei.ă ă ă Când se întoarce în pavilionul din parc, îi ofer miciiă

64

- KENIZE MOURAD -

rusoaice cea mai frumoas rochie a ei, o pereche de pantofiă de lac şi o p puş mare. Rusoaica îi mul umeşte cu ună ă ţ zâmbet trist. Apoi cei doi dispar, inându-se de mân .ţ ă

65


Capitolul X

În diminea a zilei de 16 martie 1920, locuitoriiţ Istanbulului sunt stupefia i, nu le vine s -şi cread ochilor:ţ ă ă într-o singur noapte, oraşul se transformase într-o tab ră ă ă militar . Pe str zi defileaz tancuri, iar la fiecare intersec ieă ă ă ţ sunt posta i solda i cu mitraliere. Sec iile de poli ie,ţ ţ ţ ţ ministerul de r zboi, al marinei şi cel de interne, prefecturaă şi clubul ofi erilor au fost ocupate. La gar , la vam şi peţ ă ă drumurile Galatei sta ioneaz solda i englezi şi indieni. Unţ ă ţ regiment de senegalezi a înconjurat vechiul Serai, iar în fa a palatelor tuturor persoanelor importante s-au formatţ comandouri de paz . Patrule de poli ie ale Alia ilor, formateă ţ ţ dintr-un poli ist englez, un jandarm francez, un carabinierţ italian şi un poli ist otoman, sunt postate pe fiecare strad ,ţ ă pentru a risipi pân şi cele mai mici grupuri de oameni. Înă oraş se fac perchezi ii prin case şi sunt aresta i turciiţ ţ suspec i de a fi complotat cu rebelii din Anatolia.ţ

Generalul „Tim”, pe numele oficial Sir Charles Harington, comandantul suprem al trupelor engleze, i-a convins pe francezi şi italieni c este momentul de a suprimaă rezisten a popula iei din Istanbul, pentru c în fiecareţ ţ ă noapte dispar arme şi muni ii din depozitele Alia ilor, iar peţ ţ zi ce trece numeroşi ofi eri şi solda i turci p r sesc oraşulţ ţ ă ă pentru a se al tura armatei lui Mustafa Kemal.ă Comandamentul englez a anun at descoperirea unuiţ complot, având ca scop uciderea tuturor europenilor, şi, prin urmare, sunt necesare m suri drastice.ă

În palatul sultanei Hatice este mare agita ie. To iţ ţ servitorii au fost trimişi s aduc nout i — cei ce s-auă ă ăţ întors au numai veşti proaste. Solda ii dezgroap pân şiţ ă ă mormintele în c utare de armament. Au fost omorâ iă ţ şaisprezece tineri, membri ai unei orchestre de al muri,ă fiindc au fost lua i drept solda i. Mul i parlamentari,ă ţ ţ ţ

66

- KENIZE MOURAD -

cunoscu i pentru na ionalismul lor, au fost aresta i. Probabilţ ţ ţ c îi vor exila în Malta. Poli ia este în c utarea scriitoareiă ţ ă Halide Edib, ale c rei scrieri patriotice ar putea a â aă ţ ţ spiritele.

Un eunuc aduce ziarele. Toate au pe prima pagină comunicatul trupelor aliate: „Membrii aşa-numitei organiza ii na ionale se opun voin ei regimului central. Prinţ ţ ţ urmare, Antanta este obligat s ocupe temporară ă Constantinopolul”.

— Ce prostie s dai un nume creştin acestui oraş, care deă cinci sute de ani se numeşte Istanbul, gândeşte Selma.

În continuare, comunicatul sun astfel: „Aceast m sură ă ă ă are rolul de a sprijini sultanatul, şi nu de a r piă Constantinopolul. Dar dac se va ajunge la tulbur ri şiă ă masacre, decizia poate fi modificat . Pentru a ajuta laă reconstruc ia unei noi Turcii, este de datoria tuturora s seţ ă supun sultanului”.ă

Sultanei aproape c -i pierise graiul de sup rare:ă ă— S se supun sultanului? Ce pref c torie, de parc n-ă ă ă ă ă

am şti cu to ii c padişahul este ostaticul for elor deţ ă ţ ocupa ie şi amenin at c în caz de nesupunere Istanbululţ ţ ă va fi cedat grecilor.

Selma n-o v zuse niciodat atât de sup rat pe mama ei,ă ă ă ă ceea ce o duce la concluzia c situa ia e grav . Sper într-oă ţ ă ă explica ie de la tat l ei. Ca de obicei, îl g seşte la fumuar,ţ ă ă împreun cu câ iva prieteni. Şi aici fuseser servitorii cuă ţ ă nout i. To i sunt dezorienta i: ministerele au fost ocupate,ăţ ţ ţ iar numeroşi colegi au fost aresta i. Lumea se mir .ţ ă

— Uite, nici nu ştiam despre… c se num r printreă ă ă kemalişti!

— Poate nu este adev rat, dar britanicii sunt atât deă sup ra i pentru solda ii şi ofi erii fugi i, şi pentru furturile deă ţ ţ ţ ţ arme, încât îi aresteaz pe to i suspec ii.ă ţ ţ

— Ave i dreptate. Ghici i care a fost r spunsul pazeiţ ţ ă turceşti de la cel mai mare depozit de muni ii din oraş cândţ un ofi er englez i-a tras la r spundere pentru muni iaţ ă ţ

67


furat . Au jurat pe Coran c de vin au fost caprele careă ă ă p şteau noaptea în zon şi care, cu coarnele, au reuşit să ă ă desigileze uşile. Ofi erul a considerat c este inutil s -iţ ă ă întrebe dac şi muni ia a fost mâncat de capre.ă ţ ă

To i râd în hohote.ţ— M surile disciplinare vor duce totuşi la creştereaă

popularit ii lui Kemal. În diminea a asta parc mi-a devenităţ ţ ă şi mie simpatic nebunul.

— Chiar o fi nebun? întreab sceptic Hayri-bei.ă Maiestatea sa este de alt p rere. Englezii îl suspectează ă ă pân şi pe padişah c ar colabora cu Kemal. Ministrul lor deă ă externe, Lord Curzon, a declarat chiar c nu ştie cât deă apropiate sunt rela iile dintre sultan şi Mustafa Kemal.ţ

Se ieşea din cas numai dac era absolut necesar. Selmaă ă nu mai suporta aceast situa ie; întotdeauna când seă ţ întâmpla ceva interesant era închis în cas .ă ă

Într-o noapte, în timp ce se perpelea în pat, neputând să adoarm , a auzit paşi pe culoar. Într-o clipit a s rit din pată ă ă şi a cr pat uşa. L-a v zut pe Zeynel în compania unui domnă ă necunoscut, cu care se îndrepta spre camerele sultanei. Cine s fie oare la aceast or târzie din noapte?! Ceasulă ă ă ar ta ora unu.ă

Cu inima cât un purice, Selma i-a urm rit în vârfulă picioarelor. Perdeaua din brocart de la budoarul sultanei era o bun ascunz toare, din care Selma nu numai că ă ă auzea tot, dar putea s şi vad ce se întâmpl .ă ă ă

Spre marea ei surprindere, vede un b rbat tân r, care seă ă aşaz lâng sultan şi-i arat nişte hârtii. Curios, nu pare să ă ă ă ă fie din familie, dar nici prieten al tat lui ei. Str inul eă ă neb rbierit, cu hainele foarte şifonate. Cine poate fi dină moment ce sultana l-a primit la aceast or chiar înă ă budoarul ei?!

Deodat , sultana se ridic şi-i face semn tân rului s -lă ă ă ă urmeze pe Zeynel. Selma mai aude doar zgomotul uşii de la pod, dup care se întoarce în camera ei. Este agitat , dară ă şi încântat c , în sfârşit, se petrece ceva interesant înă ă

68

- KENIZE MOURAD -

palat. Faptul c sultana ascunde un str in în aripa palatuluiă ă care este destinat femeilor dovedeşte c s-a întâmplată ă ceva. Hayri-bei, care este plecat de câteva zile, nu va fi încântat c sultana a primit un str in în cas , în absen a sa.ă ă ă ţ Selma se uit la ceas, e dou . P cat c nu e diminea , caă ă ă ă ţă s afle cât mai multe am nunte despre cele întâmplate.ă ă

Când s adoarm , aude b t i puternice în por ileă ă ă ă ţ palatului. Se scoal gr bit şi se duce la fereastr . În fa aă ă ă ă ţ palatului vede agitându-se trei poli işti turci pe care gardaţ încearc s -i domoleasc . Eunucii îi roag s plece din fa aă ă ă ă ă ţ locuin ei femeilor pentru c domnul nu este acas . Poli iştiiţ ă ă ţ insist , ar tându-le un mandat de perchezi ie. Suntă ă ţ informa i c în palat a p truns un criminal periculos.ţ ă ă

Eunucii se împotrivesc hot rât, în schimb garda începeă s şov ie… Datoria lor era aceea de a ap ra palatul, dar seă ă ă pot oare împotrivi propriei poli ii? Deodat , se aude o voceţ ă energic şi apare sultana:ă

— Ce se întâmpla aici? Domnii mei, a i pierdut ceva? Deţ când vor musulmanii s p trund într-un haremlîc?ă ă ă

Ofi erul grupei de poli işti r mâne pentru un momentţ ţ ă f r replic , apoi se înclin respectuos:ă ă ă ă

— Sultan , v rog s m crede i c m simt penibil, dară ă ă ă ţ ă ă suntem informa i c în acest palat a p truns un r uf c tor.ţ ă ă ă ă ă De aceea, marele vizir damad Ferid a emis un mandat de perchezi ie.ţ

Sultana zâmbeşte dispre uitor.ţ— Aceast marionet îmi d mie ordine! Singurul careă ă ă

poate s -mi ordone este Maiestatea sa şi, prin urmare, mă ă voi pleca numai dac îmi ar ta i o scrisoare semnat de el.ă ă ţ ă

Ofi erul se bâlbâie z p cit:ţ ă ă— Dar, sultan …ă— Nu insista i, domnule c pitan. Aici nu ve i intra, este oţ ă ţ

chestiune de onoare.V zându-l c ezit , sultana îi cere unui om din gardaă ă ă

palatului revolverul. Poli iştii îndreapt armele spre ea, darţ ă sultana îi linişteşte:

69


— Nu v teme i, nu voi trage asupra unui soldat turc. Dară ţ s şti i c în acest palat ve i intra numai peste capul meu.ă ţ ă ţ

B rba ii sunt înm rmuri i, nu-şi cred urechilor.ă ţ ă ţ— Ave i de ales, domnii mei. Ce prefera i, furia acestuiţ ţ

damad Ferid sau furia sultanului, când va afla la ce m-a iţ împins?

Fa a ofi erului se lumineaz de admira ie. Rar a v zut unţ ţ ă ţ ă b rbat care s fie de teapa acestei femei.ă ă

— V rog s m ierta i, sultan . Sunt sigur c omul peă ă ă ţ ă ă care îl c ut m nu se afl la dumneavoastr şi, chiar dacă ă ă ă ă voi fi degradat pentru aceasta, nu v mai re in.ă ţ

Ofi erul salut respectuos şi pleac .ţ ă ăDiminea a, Selma se repede la mama ei, care citeşte.ţ— A i dormit bine, annecim?ţ— Grozav, dar dumneavoastr ?ă— Destul de r u, am auzit atâtea zgomote ciudate.ăSelma arde de ner bdare s afle întreaga poveste, s fieă ă ă

şi ea p rtaş la acest secret. Inutil. Sultana îi r spunde peă ă ă un ton indiferent:

— Da? şi se adânceşte în lectur .ăSelma este dezam git . Mama nu are încredere în ea şi oă ă

trateaz ca pe un copil, chiar dac ea a împlinit deja nouă ă ă ani. Foarte bine. Dac nu vrea s -i spun , o s afle ea şiă ă ă ă singur .ă

Asigurându-se c nu este nimeni pe hol, Selma seă furişeaz pân la uşa care duce spre pod. Aici ezit : s bată ă ă ă ă sau nu la uş ? Desigur, ar fi politicos s bat la uş , dară ă ă ă oare fa de un r uf c tor trebuia s fie politicoas ? Pânţă ă ă ă ă ă ă la urm tuşeşte zgomotos şi deschide uşa.ă

În pod este foarte întuneric şi Selma nu reuşeşte să disting nimic, aşa încât se sperie la auzul unei vociă în buşite:ă

— Înc o mişcare şi trag!ăLa mic distan a de ea se afl un b rbat ghemuit laă ţ ă ă

p mânt, cu revolverul îndreptat asupra ei. Dar vocea îiă tremur . Selma îl linişteşte, m rinimoas :ă ă ă

70

- KENIZE MOURAD -

— Nu v fie team , nu va fac niciun r u.ă ă ăB rbatul, la început dezorientat, devine apoi conştient deă

aceast situa ie aberant şi izbucneşte în râs. Selma seă ţ ă aştepta la orice, dar nu la aşa o veselie.

— Cine eşti tu? o întreab b rbatul.ă ă— Sunt fiica sultanei, pe care a i vizitat-o azi-noapte.ţ— Aha, ai tras cu urechea. Nu ştiam c prin esele suntă ţ

atât de indiscrete. Selma, care se aştepta s -l impresioneze, se sim i jignită ţ ă

de atitudinea lui.— V caut poli ia. De ce? Cine sunte i? ă ă ţ ţB rbatul pare din ce în ce mai amuzat:ă— Dar acesta este un adev rat interogatoriu! Îmi faceă

pl cere s v r spund prin es , dac ave i bun voin a să ă ă ă ţ ă ă ţ ă ţ ă lua i loc. ţ

O invit cu polite e exagerat pe o gr mad de vechituri.ă ţ ă ă ă— Ce dr gu v-a i f cut, şi când m gândesc ce bebeluşă ţă ţ ă ă

urât era i! V ştiu de când avea i un an, pe vremea aceeaţ ă ţ eram adjunctul unchiului dumneavoastr — prin ulă ţ Selaheddin. Dup moartea sa am luptat trei ani pe frontulă din Caucaz. Am pierdut, şi inamicii noştri şi-au împ r ită ţ regatul. Acum vor s ne ştearg de pe hart , ca s seă ă ă ă r zbune pentru acele secole în care au tremurat în fa aă ţ noastr . Fac o greşeal provocându-ne, pentru c noi nuă ă ă mai avem nimic de pierdut.

— De ce adul ii nu pot r spunde la întreb ri simple? Ceţ ă ă vreau eu s ştiu este de ce v caut poli ia?ă ă ă ţ

— A i auzit cumva despre Mustafa Kemal?ţ— Desigur.— Deci, eu sunt unul dintre locotenen ii lui şi amţ

misiunea de a contacta ofi erii care vor s se al tureţ ă ă revoltei din Anatolia. Îi ajut s p r seasc oraşul „înă ă ă ă travesti”, dar am fost denun at. Ieri, casa în care mţ ă ascundeam a fost înconjurat de englezi. Am reuşit s fug,ă ă dar nu ştiam încotro şi atunci mi-am amintit de vorbele prin ului Selaheddin, care sus ine c pentru mamaţ ţ ă

71


dumneavoastr prioritare sunt interesele Turciei. Am dorită ca ea s m ajute, sperând, în acelaşi timp, c poli iştii nu-ă ă ă ţşi vor permite s perchezi ioneze casa unei sultane. M-amă ţ înşelat în aceast privin . Noaptea trecut , sultana a reuşită ţă ă s -i in la distan , dar se vor întoarce. Ştiu c sunt aici.ă ţ ă ţă ă Privi i, v rog.ţ ă

În fa a intr rii palatului, se afl o duzin de poli işti.ţ ă ă ă ţ Selma îi priveşte descump nit .ă ă

— Trebuie s plec imediat, dar cum?ăCâteva ore mai târziu, un grup de femei, îmbr cate înă

cearceafuri negre, p r seau haremlîcul, îndreptându-seă ă spre pia . Discutau aprins, ignorându-i pe poli iştii din fa aţă ţ ţ palatului.

— Allah le-a dat femeilor o limb lung cât coadaă ă diavolului şi o minte de m rimea unui bob de orez,ă comenteaz r ut cios unul dintre poli işti. Ceilal i râdă ă ă ţ ţ zgomotos, cu atât mai mult cu cât sunt foarte indispuşi: stau de azi-diminea în fa a palatului şi sunt aten i cineţă ţ ţ iese sau cine intr în palat. Dar n-a ieşit nimeni în afaraă acestor femei g l gioase.ă ă

Femeile se opresc în fa a unui portal şi se adun în jurulţ ă celei mai vârstnice, ajutând-o s -şi aranjeze inuta. Înă ţ timpul acesta, ea se uit în jur, ferindu-se de privirileă indiscrete ale trec torilor. Deodat , apare un b rbat careă ă ă parc ieşise din acea cas . Femeile îns nu-i acord nicioă ă ă ă aten ie şi îşi continu drumul discutând zgomotos. B rbatulţ ă ă trece strada şi se pierde în mul ime.ţ

În fa a portalului, r m sese ceva negru — era cearceafulţ ă ă femeii vârstnice…

Trei s pt mâni mai târziu, Selma primeşte un biletă ă misterios: Şobolanul din pod este din nou în ad postul s uă ă şi le mul umeşte zânelor bune.ţ

Bucuroas , Selma îi aduce mamei noutatea. Aceastaă ridic din sprâncene: ă

— De unde o fi acest mesaj curajos? N-am nici cea mai mic idee. Sunt sigur c nici dumneavoastr .ă ă ă ă

72

- KENIZE MOURAD -

Selma este fericit . Amândou împart un secretă ă important, un secret capital.

73


Capitolul XI

Selma a plecat, împreun cu m tuşa ei Fatma, să ă ă viziteze o m n stire renumit prin faptul c g zduieşte ună ă ă ă ă ordin mistic, cel al „dervişilor dansatori”. So ul Fatmei,ţ Refik-bei, este membru al acestei comunit i.ăţ

Selma şi-a dorit dintotdeauna s -i vad pe aceşti dervişiă ă — b rba i care danseaz în timpul rug ciunii (dansul fiindă ţ ă ă considerat drept indecent).

Dup un drum obositor, ajung, în sfârşit la m n stire.ă ă ăSultana Fatma, îmbr cat în cearceaf, o înf şoar peă ă ă ă

Selma într-un şal lung şi cele dou se îndreapt spreă ă intrarea femeilor. Şi în incinta m n stirii, femeile îşi auă ă spa iul lor, înconjurat de muşarabi. Sunt prezente femei deţ toate vârstele, fiecare rugându-se pe covorul ei. Selma priveşte curioas în jos, spre sala în care se desf şoară ă ă slujbele.

Deodat se face linişte. Intr dervişii, în haine albe, cuă ă mantale negre şi cu p l rii mari de fetru. Ultimul, apareă ă şeicul. To i se înclin în fa a mirhabuluiţ ă ţ 19. Un b rbat tân ră ă cânt o veche melodie de dragoste în onoarea Profetului.ă

La sfârşitul cântecului, şeicul bate din picior şi dervişii se aşaz în grupuri de câte trei, f când înconjurul s lii —ă ă ă num rul trei simbolizeaz cele trei trepte care duc spreă ă Dumnezeu: inspira ia, în elegerea şi dragostea. Dup aceeaţ ţ ă îşi dau jos mantalele negre, care sunt simbolul mormântului, şi r mân în hainele albe str lucitoare, semnă ă al unui suflet neprih nit. Apoi începe dansul. Şeiculă danseaz în mijlocul grupului — el este soarele, în jurulă c ruia se învârt planetele. Mâna dreapt este ridicat spreă ă ă cer, cerând iertare, iar mâna stâng este îndreptat spreă ă p mânt, pentru a oferi aceast îndurare lumii. Selma esteă ă fascinat şi simte o nevoie aprig de a se al turaă ă ă

19 O suprafa de marmur orientat spre Mecca (n.t.).ţă ă ă74

- KENIZE MOURAD -

dansatorilor; din p cate trebuie s r mân ascuns înă ă ă ă ă spatele muşarabilor.

Îi venea s plâng . Acolo jos se întâmplau lucruri de laă ă care ea era exclus .ă

Şeicul se retrage în camera sa, unde-şi primeşte elevii. Spre surpriza Selmei, accesul femeilor este permis, chiar şi f r voal. Maestrul e de p rere c în aceast atmosfer deă ă ă ă ă ă neprih nire creat de dansul sfânt nu se pot naşte dorin eă ă ţ necurate.

Şeicul, un b rbat mititel, sl bu , arat ca un oarecare.ă ă ţ ă Aura de care era înconjurat în timpul slujbei a disp rut.ă Feti a are impresia c a fost p c lit , deoarece în aceastţ ă ă ă ă ă camer , urât mobilat , se afl în fa a unui om obişnuit.ă ă ă ţ Trebuie s s rute mâna şeicului; Selma vrea s se retrag ,ă ă ă ă dar se st pâneşte. Doar a s rutat atâtea mâini pân acum,ă ă ă mâini aspre, fine, nervoase, energice, slabe, mâini pe care le iubea şi respecta, altele pe care ar fi preferat s leă muşte.

Mâna şeicului, aşezat pe o pern de catifea, este alb şiă ă ă gingaş . Selma se preg teşte s o s rute, când, brusc,ă ă ă ă mâna se întoarce cu palma în sus. Selma se uită dezorientat spre m tuşa ei, care îi şopteşte: „S ruta iă ă ă ţ palma, este un semn de onoare. Maestrul doreşte s -i fi iă ţ aproape de inim ”.ă

Dup ce s rut palma, Selma îşi ridic privirea spre şeic.ă ă ă ă Din ochii acestuia porneşte o lumin puternic şi deschis ,ă ă ă astfel încât restul camerei se afl în întuneric. I se faceă fric : cu ultimele ei puteri, se ridic şi se îndreapt spreă ă ă m tuşa Fatma, care pare s nu fi observat nimic.ă ă

De fapt, s-a întâmplat ceva?Deodat se deschide uşa şi, în înc pere, intr ofi eriă ă ă ţ

turci. Selma recunoaşte printre ei pe unii dintre dansatorii din biseric . Discu ia devine din ce în ce mai aprins . Ună ţ ă b rbat tân r se mir de existen a r ului în lume, având înă ă ă ţ ă vedere c ea este, totuşi, crea ia unui Dumnezeu bun.ă ţ

75


Fiecare g seşte câte o explica ie pentru aceasta. Un ofi eră ţ ţ intervine ner bd tor:ă ă

— O cauz pentru existen a r ului? Fals problem ,ă ţ ă ă ă pentru c r ul exist şi chiar noul nostru şeic ül-Islam îlă ă ă provoac . ara noastr este în mâna necredincioşilor, iară Ţ ă sultanul nostru, conduc torul lumii musulmane, esteă ostaticul lor. Nu este de datoria noastr s eliber m Turciaă ă ă şi pe sultan, pentru ca Islamul s nu mai fie controlat deă c tre creştini?!ă

— Ai dreptate, fiul meu, este datoria noastr , îi r spundeă ă şeicul.

— Bine, atunci de ce şeicul ül-Islam a condamnat în mod public lupta na ional din Anatolia, condus de Mustafaţ ă ă Kemal? De ce a anun at aceast Fetvaţ ă 20, prin care îl numeşte tr d tor?ă ă

— Tu ai spus c sultanul nostru nu este liber. Nici şeiculă ül-Islam nu este liber.

— Atunci ar fi trebuit s refuze.ă— Dar ar fi putut s fie curajos, întrucât p rerea luiă ă

sincer este c acest r zboi na ional nu reprezint cea maiă ă ă ţ ă bun solu ie, ba, mai mult, are influen nefavorabilă ţ ţă ă asupra condi iilor de pace.ţ

— Vom câştiga, pentru c nu avem de ales. De când aă fost ocupat Istanbulul, num rul partizanilor care ni seă al tur este în continu creştere. Pân şi femei, şi feteă ă ă ă tinere şi-au p r sit familiile pentru a îngriji r ni ii.ă ă ă ţ M n stirile ni s-au al turat — ne ajut cu mâncare şi neă ă ă ă ofer un ad post sigur.ă ă

Selma nu-şi crede urechilor. Se afl într-unul dintreă centrele luptei na ionale, iar aceşti „dervişi dansatori”,ţ împreun cu şeicul lor, sunt conspiratori.ă

Discu ia continu , ofi erii povestesc râzând cum le parvinţ ă ţ armele în Anatolia.

— Ne ajut poporul turc, dar şi solda ii francezi şi italieni,ă ţ

20 Decret religios cu putere de lege.76

- KENIZE MOURAD -

care sunt sup ra i c englezii vor s ob in cele mai mariă ţ ă ă ţ ă avantaje de pe urma r zboiului. De exemplu, Izmirul a fostă promis italienilor, dar a fost dat grecilor. Pân la urm , auă ă priceput şi francezii c au fost p c li i. Englezii, nu numaiă ă ă ţ c au ob inut Irakul, dar vor s controleze şi Turcia.ă ţ ă Guvernul Clemenceau este atât de sup rat încât vrea s -lă ă sus in , în mod discret, pe Mustafa Kemal. Consecin eleţ ă ţ sunt evidente: bravii francezi se prefac c nu ne v d atunciă ă când le fur m arme.ă

— Se spune c Mustafa Kemal ar fi prieten al guvernuluiă bolşevic, c ar fi chiar comunist. Este adev rat?ă ă

— Kemal este la fel de comunist ca şi mine. Ideile egalitare nu-l intereseaz deloc, are, mai degrab , tr s turiă ă ă ă de dictator. Cu sovieticii între ine rela ii pentru c areţ ţ ă nevoie de ajutorul lor, care const în muni ii şi bani.ă ţ

S-a f cut deja târziu şi totuşi nimeni n-a îndr znit s pună ă ă ă cea mai important întrebare, cea care îi preocup pe to i.ă ă ţ Pân la urm , ofi erul care a fost ultragiat de purtareaă ă ţ şeicului ül-Islam îndr zneşte:ă

— V rog s ne spune i, domnule, ce zic visele? Vomă ă ţ câştiga acest r zboi?ă

— R zboiul va dura mult timp, iar Turcia îi va izgoni peă necredincioşi, dar va fi învins de c tre aceştia.ă ă

— V rog s ne explica i ce înseamn asta.ă ă ţ ă— Nu pot s v spun mai mult decât c Turcia va fiă ă ă

înving toare din punct de vedere militar, dar, dup victorie,ă ă Europa va domina aici, va prelua conducerea religioas …ă

— Atunci mai are vreun rost s lupt m?ă ă— De ce atâtea întreb ri? Acum datoria noastr este să ă ă

eliber m ara, mâine îns , decenii mai târziu, copiii şiă ţ ă nepo ii noştri vor conduce un r zboi mult mai important,ţ ă vital, cu str in tatea…ă ă

Era trecut de miezul nop ii când Selma şi m tuşa ei seţ ă întorceau la palat.

77


Capitolul XII

— Maiestatea sa a luat, în sfârşit, o decizie important —ă l-a condamnat la moarte pe Kemal, eroul poporului, singurul care a înc lcat dictatele for ei de ocupa ie,ă ţ ţ singurul care şi-a constituit o armat şi care lupt .ă ă Incredibil! Ne-am aşteptat cu to ii s -i ofere o decora ie,ţ ă ţ dar n-a fost aşa, întrucât sultanul îi d ascultare numaiă cumnatului s u, damadul Ferid, aceast slug a englezilor.ă ă ă

De câteva s pt mâni, Hayri-bei este foarte iritat şi-i faceă ă scene so iei sale ca şi cum ea ar fi vinovat de ac iuneaţ ă ţ sultanului. Ce-ar dori, de fapt, s -l condamne ea pe sultan?ă Nu poate s -l condamne, şi asta nu datorit unei loialit iă ă ăţ oarbe fa de familie, ci pentru c are convingerea cţă ă ă padişahul, care este un om inteligent şi abil, face de fapt un joc dublu. Condamnarea lui Kemal, cel aflat la sute de kilometri distan , are o semnifica ie pur simbolic … iarţă ţ ă armata califatului, trimis s lupte împotriva kemaliştilor,ă ă este de fapt o band de voluntari indisciplina i. Toateă ţ m surile luate sunt praf aruncat în ochii englezilor, pentruă a-i mai domoli. În ceea ce-l priveşte pe marele vizir, damadul Ferid, sultanul ar fi fericit s scape de el, dar acestă b rbat este sprijinit de englezi.ă

— Şti i ce mi-a povestit ieri sultana Sabiha? începeţ discu ia sultana Hatice. Într-una din zile, când damadulţ Ferid a fost chemat la guvern, Sabiha i-a f cut o vizită ă tat lui ei, sultanul, şi i-a cerut o explica ie referitoare laă ţ Kemal.

„— Nu mai în eleg, în urm cu şase luni era i bucuros cţ ă ţ ă a demisionat, nu?

Iar sultanul i-a r spuns:ă— Vai, Sabiha, dac ai ştii… nu mai am nicio putere înă

aceast privin !”ă ţă— Este posibil ca unchiul dumneavoastr s nu mai aibă ă ă

78

- KENIZE MOURAD -

nicio putere, dar ar putea m car s nu confirme acestă ă guvern de marionete, zise Hayri-bei.

Selma, aşezat într-un col al budoarului, are sentimentulă ţ nepl cut c tat l ei este sup rat pe mama ei, şi nu peă ă ă ă sultan.

— Hayri, crede i, cu adev rat, c un domnitor trebuie sţ ă ă ă dea socoteal cuiva? Dup p rerea mea, t cereaă ă ă ă padişahului se explic astfel: în primul rând vrea să ă potoleasc neîncrederea englezilor, iar în al doilea rând s -iă ă ofere timp suficient lui Kemal pentru organizarea unei armate numeroase. Aceast armat este singurul nostruă ă atu la apropiatele tratative de pace. Alia ii nu sunt tocmaiţ dornici de un nou conflict şi dac sunt confrunta i cu oă ţ rezisten puternic în Anatolia vor fi mai precau i înţă ă ţ leg tur cu revendic rile lor.ă ă ă

— Ave i, ca întotdeauna, r spuns la toate întreb rile. Înţ ă ă realitate îns comportamentul sultanului nu poate fi scuzat.ă

— Dar, prietene, dac sunte i de alt p rere de ce nuă ţ ă ă lupta i al turi de general în Anatolia? Astfel v ve i dovediţ ă ă ţ curajul şi patriotismul.

Se aude un pocnet. Bastonul sub ire din fildeş se rupe înţ dou . Hayri-bei arunc cele dou buc i la picioareleă ă ă ăţ sultanei şi pleac f r un cuvânt.ă ă ă

În timpul aprinsei discu ii, au uitat de existen a Selmei,ţ ţ care st tea ascuns în fotoliu. Selma ura certurile tot maiă ă dese dintre p rin ii ei şi avea impresia c cei doi erauă ţ ă desp r i i de un zid, care se în l a pe zi ce trecea.ă ţ ţ ă ţ

Zeynel se îndreapt spre Cornul de aur. Este deja oraă zece şi Mahmud îl aşteapt precis, dar el nu are chef s -lă ă întâlneasc pentru c este îngrozitor de sup rat. F r voiaă ă ă ă ă sa, a fost martor la o discu ie aprins între sultan şi so ulţ ă ă ţ ei.

„Ce laş! gândeşte Zeynel. Cum a putut sultana s seă îndr gosteasc de un om atât de neînsemnat, cum de îiă ă tolereaz neruşinarea?”ă

79


În dep rtare, se aude clopotul bisericii din Pera. Zeynelă num r mecanic b t ile: ora unsprezece. În fa a lui apareă ă ă ă ţ imaginea lui Mahmud, care îl aşteapt neliniştit, laă cafeneaua unde se întâlnesc de obicei. Zeynel a ales acest local pentru c cei care-l frecventeaz sunt locuitori dină ă împrejurimi şi astfel nu-i recunoaşte nimeni.

Se întâlnesc o dat sau de dou ori pe s pt mân .ă ă ă ă ă Câteodat îns , când sultana îi vorbeşte indiferent sauă ă r stit, Zeynel renun la rendez-vous. Mahmud suport astaă ţă ă fiindc îl iubeşte. Oare de ce îi poart atâta dragoste acestă ă b iat?! El se poart cu tandre e, dar despre dragoste şiă ă ţ pasiune nu poate fi vorba, mai ales între oameni ca ei.

Zeynel ezit . Dac nu se duce, b iatul va suferi peă ă ă nedrept; dac se duce, ar fi ca şi cum ar tr da-o pe sultan .ă ă ă Pân la urm se hot r şte s se întoarc la palat.ă ă ă ă ă ă

În diminea a urm toare, în oraş domneşte mare agita ie.ţ ă ţ Zeynel soseşte la palat cu un ziar în ale c rui pagini apară condi iile impuse Turciei în cazul semn rii tratatului deţ ă pace. Sultana îi smulge ziarul din mân , citeşte în grabă ă cele câteva rânduri şi se albeşte.

— Şi-au pierdut min ile!!! Vor s ne semn m propriaţ ă ă condamnare la moarte…

Popula ia Istanbulului este şocat ; nu se aştepta la unţ ă dezastru; nici cei mai pesimişti nu şi-au imaginat asemenea condi ii draconice — Alia ii au hot rât, pur şi simplu,ţ ţ ă împ r irea Turciei. Turcia de est şi Izmirul cu împrejurimileă ţ sale revin Greciei, Anatolia de est ar deveni Armenia, Kurdistanul va fi independent, iar Anatolia de sud va trece în administra ie francez şi italian . Turciei îi mai r mânţ ă ă ă podişul Anatoliei, cu o ieşire spre Marea Neagr , şiă Istanbulul, o mic enclav cu câ iva kilometri p tra i deă ă ţ ă ţ hinterland21 dar acesta enclav nu este nici m cară ă independent ; strâmtorile, singurele c i de acces spreă ă mare, sunt sub supraveghere interna ional , iar capitalaţ ă 21 Regiune relativ rigid din punct de vedere tectonic, situat în spateleă ă unui sistem muntos cutat.

80

- KENIZE MOURAD -

otoman se va supune unui control militar şi financiar ală for elor aliate.ţ

În oraş, atmosfera este tensionat şi au loc numeroaseă demonstra ii. Cei ce au optat pentru o politic a bunului-ţ ăsim , a negocierilor nu mai au curajul s se exprime, înţ ă schimb, sus in torii lui Kemal s-au înmul it. Ziarele suntţ ă ţ supuse cenzurii şi nu ofer informa ii despre evenimentele,ă ţ din Anatolia, iar popula ia vorbeşte numai despre luptele ceţ se desf şoar acolo şi despre victoriile kemaliştilor. Bazarulă ă a devenit un adev rat centru de informa ii şi, o dat cuă ţ ă cump r turile, oamenii pleac şi cu o bogat recolt deă ă ă ă ă zvonuri.

În palatul sultanei Hatice, singura leg tur cu exteriorul oă ă realizeaz eunucii. Într-o zi, cam pe la mijlocul lunii iunie,ă Zeynel se întoarce cu ochii zâmbitori din oraş.

— Kemaliştii i-au învins pe cei din armata califatului, iar acum se afl la o distan de numai treizeci de kilometri. Seă ţă zvoneşte c inten ioneaz s intre în oraş cam într-oă ţ ă ă s pt mân , în ultima zi a Bairamului, de „s rb toareaă ă ă ă ă dulciurilor”.

Sultana îşi ascunde tremurul.— De unde ai aflat toate astea?— De la birjarul celui mai bun ziarist al ziarului

„Alemdar”, care a aflat de la so ia sa, prietena cea maiţ bun a nepoatei marelui vizir. Acesta este foarte nervos.ă Englezii îi reproşeaz c i-a f cut de râs cu „invincibila”ă ă ă armat a califatului, care a supravie uit doar dou luni.ă ţ ă

Sultana este cuprins de un sentiment de triumf, dar şiă de nelinişte. Armatele inamice nu vor sta cu mâinile în sân la apropierea kemaliştilor. Ar putea izbucni un nou r zboi,ă mai crunt decât precedentul. Va fi un r zboi civil, în acelaşiă timp, şi se va desf şura chiar în oraş, în capitala imperiului.ă Vor fi distruse palatele, moscheile, seraiurile, toate minun iile create pe parcursul a sute de ani vor disp rea.ăţ ă

Zilele urm toare sunt dominate de agita ie; oamenii,ă ţ irita i, tr iesc sub o mare tensiune pentru c se apropieţ ă ă

81


ultima zi a Bairamului, zi în care sunt aşteptate trupele kemaliste. Dar, „s rb toarea dulciurilor” începe şi trupeleă ă se g sesc tot la Tuzla. În palatul Ortoköy pluteşteă dezam girea, dar şi uşurarea. Numai Selma este atât deă descurajat încât a înghi it dintr-odat toat p puşa deă ţ ă ă ă zah r primit în dar de la mama ei; astfel s-a ales cu oă ă indigestie.

— Micu sultan , Kemal-paşa nu vine… Grecii au trimisţă ă şase divizii s -l înfrunte, iar trupele lui sunt mai pu ină ţ numeroase şi prost echipate… Se retrag de pe toate fronturile…

Selma se simte tr dat . Cum, dac ea a z cut patru zileă ă ă ă în pat, s-a schimbat lumea! O strânge de mân pe doic ,ă ă negresa care i-a adus aceste veşti scandaloase.

— Dadi, hai s ne rug m. Allah, Cel M rinimos, va faceă ă ă dreptate.

Dar timpul trece şi veştile, care sosesc cu o regularitate nemiloas , sunt din ce în ce mai proaste. Armata na ională ţ ă este înfrânt , grecii înainteaz cu repeziciune, sunt cuceriteă ă oraşe, unul dup altul: Akhisar, Balikesir, Bandirma şi…ă Bursa. Fosta capital a Imperiului otoman, oraşul sfânt, cuă mormintele primilor sultani, aceast capodoper a arteiă ă islamice, cu moschei şi palate, se afl în mâinileă necredincioşilor. Şocul este la fel de îngrozitor ca şi în urma cuceririi Izmirului. Mustafa Kemal le-a înşelat speran ele,ţ dar se sper într-o reac ie a sultanului.ă ţ

— De ce sultanul nu declar r zboi? o întreab Selma peă ă ă mama ei.

Dar nu primeşte niciun r spuns. Feti a este atât deă ţ disperat încât nu mai are apetit şi chef de distrac ie.ă ţ

Într-o diminea , Selma îi cheam pe to i copiii care inţă ă ţ ţ de palat la o întrunire. Sunt fiii şi fiicele administratorului, secretarilor, birjarului, buc tarului şi paznicului, to i cei aleă ţ c ror familii locuiesc în incinta palatului.ă

To i copiii îi sunt credincioşi Selmei, dar mai ales Ahmet,ţ fiul cel mai mic al secretarului privat al lui Hayri-bei. Are

82

- KENIZE MOURAD -

unsprezece ani şi, dintotdeauna, a fost foarte îndr gostit deă mica sultan . Deîndat ce o priveşte, se înroşeşte şi-i esteă ă total supus, ceea ce o irit pe Selma — Ahmet este calul eiă de b taie.ă

În aceast diminea îns , Selma hot r şte c timpulă ţă ă ă ă ă rug ciunilor colective a trecut şi c , de-acum încolo, se voră ă juca de-a r zboiul. De o parte sunt turcii, în frunte cuă sultanul lor, şi aici se refer evident la ea, iar de parteaă opus sunt grecii. Copiii sunt entuziasma i de noul joc şi seă ţ r spândesc rapid în parc pentru a-şi confec iona arme, deă ţ fapt nuiele sub iri şi elastice. În momentul alegeriiţ taberelor, apare îns o mare dificultate: niciunul dintreă copii nu vrea s fie în tab ra grecilor. Nimic nu-i poateă ă convinge şi Selmei îi vine s plâng de furie. Pân la urmă ă ă ă se aude o voce firav :ă

— Sunt bucuros s fiu unul dintre greci. ăAhmet o priveşte, cu ochii s i frumoşi şi credincioşi, înă

speran a c ea îi va zâmbi.ţ ă— Bine, tu eşti generalul Praveskopoulus, dar unde- iţ

este armata?La armat nici nu s-a gândit. Era atât de fericit c i-aă ă

f cut pe plac sultanei încât ar lupta şi de unul singură împotriva tuturora. Bineîn eles c nu poate fi vorba caţ ă grecii s -i înving pe turci, şi cu atât mai pu in ca el,ă ă ţ Ahmet, s-o înving pe aceea pe care o iubeşte.ă

Dar Selma nu este mul umit , ar fi o victorie prea uşoar .ţ ă ă— Cine i se al tur lui Ahmet? întreab ea înc o dat .ă ă ă ă ăSpre marea ei surprindere, dou feti e timide şi un b iată ţ ă

gr su se hot r sc s treac de partea lui Ahmet.ă ţ ă ă ă ă— Dac Ahmet este grec, atunci noi vom fi al turi de el,ă ă

explicar copiii.ăSelma r mâne uimit . Promisiunile şi apoi criza ei deă ă

furie nu i-au determinat s se hot rasc , în schimb, auă ă ă trecut spontan de partea lui Ahmet. Oare în ce constă autoritatea lui? În buna-credin şi amabilitatea sa? Darţă acestea nu sunt calit i de conduc tor. Oricum, cei ce i s-auăţ ă

83


al turat sunt cei mai modeşti din tot grupul; asta o irită ă pentru c are impresia c vor s -i dea o lec ie.ă ă ă ţ

Copiii aşteapt semnalul de începere a luptei. Selmaă îns , pentru a nu se spune c turcii i-au învins pe greciă ă datorit superiorit ii numerice, îşi reduce armata la patruă ăţ solda i, bineîn eles cei mai puternici, şi lupta porneşte.ţ ţ

De la bun început, este evident c armata grecilor nu vaă face fa situa iei, totuşi ea se ap r cu mult curaj. Celeţă ţ ă ă dou feti e şi b iatul gr su , dup ce s-au ap rat de dragulă ţ ă ă ţ ă ă jocului, se predau turcilor. Nu mai lupt decât Ahmet,ă înconjurat de solda ii Selmei, reuşeşte totuşi s -i in laţ ă ţ ă distan . Cu o rapiditate uimitoare, loveşte în stânga şi-nţă dreapta, uitând c el este generalul grec Paraveskopoulus.ă Se simte doar un cavaler care lupt pentru a dobândiă admira ia frumoasei sale.ţ

Dar Selma nu mai este Selma, ci sultanul atotputernic, Umbra lui Dumnezeu pe p mânt, care nu poate sta departeă în timp ce armata sa e inut în şah de c tre acest generalţ ă ă grec. Îşi p r seşte prizonierii şi trece în primele rânduri,ă ă fa în fa cu duşmanul. Fierbe de furie. Acestţă ţă Paraveskopoulus vrea s cucereasc Turcia, s subjugeă ă ă poporul; armata sa a dat foc satelor, a masacrat femei şi copii şi vrea s cucereasc Istanbulul şi s -l alunge peă ă ă sultan…! Selma loveşte. Loveşte din toate puterile.

Brusc, se opreşte. O doare bra ul sau s-a f cut o linişteţ ă neobişnuit ?ă

Generalul Paraveskopoulus se afl la picioarele ei şi esteă cuprins de o criz de sughi din pricina durerii.ă ţ

— V-a i pierdut min ile?ţ ţÎn fa a Selmei apare, palid , sultana. Nu pare furioas , ciţ ă ă

mai degrab anesteziat , ca şi cum ar fi descoperit c fiicaă ă ă ei este o bestie. Selma îşi revine brusc. Ea nu este sultanul, iar la picioarele ei, aproape în com , nu se afl generalulă ă Paraveskopoulus, ci prietenul ei Ahmet, pe care aproape că l-a omorât în b taie. Cu ochii în lacrimi, Selma se apleacă ă asupra b iatului şi-l mângâie tandru pe p r, consolându-lă ă

84

- KENIZE MOURAD -

cu vorbe dr g stoase, ceea ce îl convinge pe Ahmet c aă ă ă murit şi a ajuns în Paradis.

— Gata cu teatrul sta, v rog s v retrage i în cameraă ă ă ă ţ dumneavoastr ! se aude din nou vocea t ioas a sultanei. ă ă ă

Selma încearc în zadar s -i explice mamei c , de fapt, aă ă ă vrut s -l omoare pe generalul grec, şi nu pe prietenul eiă Ahmet. Sultana, îngrijorat de faptul c fiica ei a b tut ună ă ă subordonat care nu s-a putut ap ra, a hot rât s-oă ă pedepseasc aspru; era în joc onoarea familiei.ă

A fost chemat, de urgen , de c tre eunuci b trânulţă ă ă medic al palatului s preia „cadavrul”. Situa ia era grav ,ă ţ ă dar, din fericire, b iatul tr ia. Cu pu in alifie din gr simeă ă ţ ă ă de tigru şi mult linişte, îşi va reveni curând.ă

În zilele urm toare, Selma este închis în camer ; nu i seă ă ă las decât Coranul, nu o viziteaz nimeni, în afar deă ă ă servitoarea care-i aduce mâncarea — pâine uscat şi ap .ă ă Deşi are ordin precis s nu vorbeasc , mişcat de grijaă ă ă Selmei pentru Ahmet, femeia îndr zneşte s dea liniştitoră ă din cap. Aşa se scurg dou s pt mâni.ă ă ă

Într-o diminea , Selma este trezit de un zgomotţă ă neobişnuit. „Chemarea mor ilor”, strigat de c tre mueziniiţ ă ă din toate minaretele, care anun doliu na ional. Pe stradţă ţ ă lumea se înghesuie.

Ce s-a întâmplat, a murit sultanul?Sclava care-i aducea pâinea era înl crimat şi de dataă ă

aceasta nu refuz s -i r spund . Nu, n-a murit sultanul, s-aă ă ă ă întâmplat ceva mult mai groaznic: a fost semnat acel tratat nedrept, care prevede dezmembrarea Turciei…

În aceast zi de doliu, Selma îşi recap t libertatea,ă ă ă evenimentele fiind mult prea tragice ca s mai contezeă altceva.

85


Capitolul XIII

A trecut şi iarna, cea mai întunecat iarn din via a deă ă ţ pân acum a Selmei, şi a sosit prim vara. Popula iaă ă ţ Istanbulului, îndoliat , a renun at la demonstra ii, niciă ţ ţ m car numirea noului guvern, sub conducerea damaduluiă Ferid, un om urât de popor, nu o mai impresioneaz .ă

Via a este din ce în ce mai grea şi popula ia este totalţ ţ descurajat . Armata kemalist , prea slab , nu a ştiut să ă ă ă profite de avantaje. Ba mai mult, în ultimele luni, a trebuit s se lupte nu numai cu grecii, ci şi cu bande de raniă ţă turci. Comunicatul şeicului ül-Islam i-a derutat pe mul i; înţ urma ostraciz rii lui, multe sate au refuzat s maiă ă coopereze. Planul lui Kemal era s -l cheme al turi de el peă ă prin ul moştenitor, pentru a recuceri încrederea popula iei.ţ ţ Dar Abdül Mecid este un artist, un vis tor şi, pân s seă ă ă hot rasc , englezii au şi aflat de toate astea şi auă ă înconjurat palatul lui cu sute de solda i. Atunci, fiul luiţ Abdül Mecid, Omer Faruk, s-a hot rât s i se al ture luiă ă ă Kemal, dar plecarea lui era condi ionat de naştereaţ ă copilului. Îşi iubea foarte mult so ia şi nu voia s-oţ p r seasc pân în acel moment. Selma îl admira pe Omeră ă ă ă Faruk, „unchiul-tunet”, poreclit astfel de copii, date fiind crizele sale de furie, dar şi înf işarea lui pl cut .ăţ ă ă

O dat cu venirea prim verii apar şi croitoresele. Trebuieă ă reînnoit garderoba, dar mai ales rochi ele scurte aleă ţ Selmei.

Degeaba au încercat servitoarele s-o conving pe sultană ă c Selma ar trebui s poarte de acum încolo cearceaf; ea aă ă protestat spunându-le c este înc un copil şi c îşi vaă ă ă schimba inuta numai dup împlinirea vârstei deţ ă doisprezece ani.

De cât va vreme, Selma devenise foarte retras . Seă ă

86

- KENIZE MOURAD -

refugia într-un mic chioşc, poreclit „pavilionul privighetorii”, pentru c în acea zon a parcului îşi f cea de obicei cuibulă ă ă pas rea. Petrecea ore în şir visând şi ascultând ciripitulă privighetorii. Legenda spune c , datorit indiferen eiă ă ţ trandafirului, pas rea disperat cânt toat via a ei cuă ă ă ă ţ speran a de a câştiga totuşi dragostea lui.ţ

Afar este pl cut şi Selma, lungit pe covor, urm reşteă ă ă ă cu privirea razele soarelui. Deodat , apare o umbr ;ă ă uitându-se cu aten ie, vede o siluet care sem na cu…ţ ă ă unchiul ei Omer Faruk. Imposibil, pentru c „unchiul-tunet”ă este în Anatolia şi lupt împreun cu Mustafa Kemal!ă ă Împins de curiozitate, se îndreapt spre palat.ă ă

Într-adev r, prin ul Faruk este cel care se plimb agitată ţ ă prin camer .ă

— Kemal nici n-a vrut s m primeasc . Ne-am înşelată ă ă crezând c va accepta ajutorul nostru, al prin ilor familieiă ţ regale. Pe comunişti şi pe al ii nu i-a refuzat, dar noi i-amţ putea umbri faima. Ne-a chemat când s-a aflat la ananghie. Dar acum, când, ajutat de bolşevici, a ob inut victoria laţ Inönü, acum nu-i mai suntem necesari. Unii sus in c neţ ă consider chiar tr d tori, dar poporul turc ne iubeşte şi nu-iă ă ă d crezare.ă

Sultana Hatice intervine:— Pân la urm , ce s-a întâmplat, Maiestate?ă ă— Generalul mi-a transmis un mesaj prin care îmi

mul umea deosebit de politicos pentru sosirea mea, dar,ţ nevrând s -mi primejduiasc via a, m trimitea acas .ă ă ţ ă ă

87


Capitolul XIV

Kemaliştii au reuşit, pentru a doua oar , s -i înving peă ă ă greci la Inönü şi pentru moment ostilit ile au încetat.ăţ Istanbulul, entuziasmat, se simte îndrept it săţ ă s rb toreasc . Este mijlocul lunii aprilie şi au începută ă ă croazierele pe „dulcile ape ale Asiei”.

Pe râul Gokon, ticsit de b rci multicolore, lumea se salută ă prieteneşte, b rba ii tineri se uit dup câte o „frumoas ”,ă ţ ă ă ă c reia îi arunc floarea de la butonier , dar, înainte de aă ă ă ajunge la un asemenea gest, exist o serie de reguliă galante care trebuie respectate cu precizie. Dac amorezulă se joac cu o buc ic de zah r, asta înseamn „inima meaă ăţ ă ă ă te doreşte”; dac se joac cu o prun — „m sting de dorulă ă ă ă t u”, iar dac ine în mân o batist din m tase albastr —ă ă ţ ă ă ă ă „v iubesc ca un nebun”.ă

Este pentru prima dat când Selma conştientizeaz acestă ă schimb tainic de semne. Simte o moliciune catifelat şiă viseaz la viitoarea prim var .ă ă ă

Dar momentul de respiro a fost de scurt durat pentruă ă c , pe 13 iunie 1921, regele Konstantin al Greciei,ă împreun cu o armat de 80 000 de oameni, a debarcat înă ă Izmir. Scopul urm rit era distrugerea Ankarei şi ocupareaă Istanbulului. Dumnezeu este cu el? Conform profe ieiţ polonezului Johannes, regele tuturor creştinilor va cuceri, la începutul lui octombrie, capitala, al c rei nume occidental aă r mas Constantinopol, şi-i va izgoni din oraş pe barbari. Plină de încredere, în 13 august, Konstantin începe ofensiva împotriva Ankarei. Oraşul e bântuit de panic . Grecii, maiă numeroşi şi mai bine înarma i, avanseaz rapid, iar armataţ ă turc se retrage. O parte dintre locuitorii capitaleiă kemaliste, printre care şi subordona ii lui Kemal, seţ preg teşte de fug . Mustafa Kemal turbeaz de furie în fa aă ă ă ţ acestei laşit i şi cere s i se acorde titlul de comandantăţ ă

88

- KENIZE MOURAD -

suprem al armatei, titlu rezervat sultanului. Planul s u esteă de a-i opri pe greci la râul Sakarya, ultima linie natural deă ap rare, situat la o distan de mai pu in de o sut deă ă ţă ţ ă kilometri de Ankara.

În Istanbul, popula ia şi-a pierdut orice speran . Înţ ţă schimb, în cartierul greco-levantin, Pera, circul zvonulă conform c ruia Mustafa Kemal ar fi fost luat prizonier şi seă desfac sticle de şampanie.

Timp de dou zeci şi dou de zile şi nop i, armataă ă ţ kemalist rezist în fa a agresorului, dup o luptă ă ţ ă ă disperat . To i ştiu c de aceast lupt depinde viitorulă ţ ă ă ă

rii. La 11 septembrie, armata greac se refugiaz , Turciaţă ă ă este salvat !ă

Dar r zboiul nu s-a terminat, întrucât jum tate din ară ă ţ ă este înc ocupat . Guvernele occidentale au priceput rapidă ă din care parte bate vântul. Parisul îl trimite pe şarmantul s u ambasador, Franklin Bouillon, pentru a negocia cuă Mustafa Kemal, dar şi pentru a-i promite retragerea trupelor franceze din provincia Kiliken şi, spre marea sup rare a Londrei, pentru semnarea unui tratat deă neagresiune.

Se scurg luni întregi, timp în care Kemal-paşa îşi fortifică armata. Şi grecii, la rândul lor, fac preg tiri, dar opiniaă public din Atena se opune, din ce în ce mai vehement,ă continu rii r zboiului.ă ă

În sfârşit, la 26 august 1922, dup un an de linişte, turciiă trec la ofensiv . Locuitorii Istanbulului nu îndr znesc s deaă ă ă crezare zvonurilor, dar, foarte curând, se confirmă eliberarea oraşelor Aydin, Manisa şi Uşak. Entuziasmul este general.

Sultanul îşi petrecea zilele rugându-se, singurele întreruperi producându-se atunci când ap rea secretarulă s u particular cu nout i.ă ăţ

Pe data de 9 septembrie, generalul reuşeşte s eliberezeă Izmirul. Oamenii se îmbr işeaz ferici i; dup doisprezeceăţ ă ţ ă ani de nenorociri şi umilin e, pot sta din nou cu capulţ

89


ridicat. De data aceasta triumful este total, r zboiul s-aă terminat.

90

- KENIZE MOURAD -

Capitolul XV

Selma e prost dispus . Cu o zi înainte, împliniseă doisprezece ani şi aceasta fusese cea mai nefericit zi dină via a ei.ţ

Printre numeroasele cadouri se afla şi o cutie mare, asem n toare celor pe care mama ei le primea de la Paris.ă ă Într-o grab febril , Selma a deschis capacul, cu ochiiă ă închişi. În cutie a g sit un… un cearceaf din m taseă ă turceasc , împreun cu un voal de muselin . Spreă ă ă dezam girea kalafarelor, a refuzat s îmbrace această ă ă „închisoare ambulant ”. A ofensat-o faptul c mama ei s-aă ă supus obiceiului, cu atât mai mult cu cât cearceafurile sunt din ce în ce mai rar purtate în Istanbul.

Aceast îmbr c minte, lung şi larg , a fost transformată ă ă ă ă ă într-un deux-pièces strâns pe talie, iar voalul, cochet drapat într-o parte, a devenit o podoab încânt toare.ă ă

— Femeile acelea sunt neserioase, comentează kalfalarele, sau, mai r u, sunt intelectuale şi revolu ionare,ă ţ ca Halide Edib şi adeptele ei. Sub pretextul „eliber riiă femeii”, ele umbl cu fa a descoperit şi în rochii care leă ţ ă descoper gleznele, refuzând s respecte morala şi tradi iaă ă ţ islamic .ă

Morala? Ce are de-a face morala? De ce este imoral ca o femeie s -şi arate fa a şi p rul, iar pentru un b rbat nu?ă ţ ă ă Selma nu-şi poate st pâni furia.ă

Cu zelul unui neofit, Selma recurge din nou la Coran — între timp înv ase destul arab . Îşi petrece zile în şirăţ ă ă citind toate versetele referitoare la femei. Nic ieri nu i seă interzice femeii s -şi arate fa a sau p rul. Coranul prevedeă ţ ă doar un comportament re inut. Selma, furioas , consult cţ ă ă ă nici Profetul nu a obligat-o pe so ia sa ţ s ă poarte voal, iar Sokaina, str nepoata lui Mohamed, a refuzat şi ea să ă poarte voalul. „Ar însemna s -l hulesc pe Dumnezeu”,ă

91


spunea. „Dac mi-a d ruit frumuse e, atunci, cu siguran ,ă ă ţ ţă a f cut-o nu pentru ca eu ă s ă o ascund!”

În atmosfer pluteşte libertatea. Pentru prima oar , după ă ă mult timp, locuitorii Istanbulului respir uşura i.ă ţ

Selma se afla în salonul sultanei când tat l ei d duă ă buzna, neanun at.ţ

— Incredibil!!! Este incredibil! se bâlbâie damadul. Imagina i-v c Marea Adunare Na ional de la Ankara aţ ă ă ţ ă hot rât desfiin area sultanatului!ă ţ

Hatice se ridic speriat .ă ă— V referi i, probabil, la detronarea Maiest ii sale,ă ţ ăţ

sultanul Vahiddedin?— Nu. E vorba despre desfiin area definitiv aţ ă

sultanatului. Hayri-bei accentueaz fiecare silab .ă ă— De acum înainte, în Turcia nu va mai exista niciun

sultan, va r mâne doar un calif, un conduc tor religios,ă ă care nu de ine niciun fel de putere politic . Uita i-v ! — şi îiţ ă ţ ă întinde so iei sale ziarele. ţ

Hatice citeşte rândurile în grab şi ridic din umeri. ă ă— Imposibil! Nimeni nu va accepta aceast m sur . Înă ă ă

Islam puterea politic şi cea religioas nu au fost niciodată ă ă separate.

— Acestea au fost şi argumentele majorit ii deputa ilor.ăţ ţ Conservatorii, chiar şi cei mai tempera i, nu sunt de acordţ cu hot rârea lui Kemal, ei vor o monarhie constitu ional ,ă ţ ă care s fie controlat de na ionalişti.ă ă ţ

— Bine, atunci de ce nu au votat conform credin ei lor,ţ doar sunt majoritari?

— Tocmai… Având în vedere opozi ia lor, Kemal a recursţ la o adev rat lovitur de for , a urcat la tribun şi… vă ă ă ţă ă ă citez: „Ar fi de preferat ca to i membrii Adun rii s fie deţ ă ă acord cu acest punct (al desfiin rii sultanatului), în cazţă contrar, votul nu va modifica realit ile politice, dar s-arăţ putea s cad câteva capete…”. La acestea, adversarii luiă ă au t cut; ştiau c nu sunt vorbe goale; de la începutulă ă

92

- KENIZE MOURAD -

r zboiului civil c zuser destule capete. Unul dintreă ă ă deputa i a mers chiar pân acolo încât s explice: „V rogţ ă ă ă s ne scuza i, dar noi am privit întrebarea dintr-un alt punctă ţ de vedere”. Câinii, le-a fost fric ! Câteva ore mai târziu,ă Adunarea a votat, în unanimitate, desfiin area monarhiei.ţ

Selma r mase uimit . F r sultan? O ar f r domn, înă ă ă ă ţ ă ă ă care fiecare face ce vrea? Imposibil! O ar condus deţ ă ă Mustafa Kemal? Dar atunci… în mintea ei ap ru o speran !ă ţă Dac Mustafa Kemal va fi noul sultan, atunci poate nu vaă trebui s mai poarte oribilul cearceaf? So ia sa, Latifeă ţ Harum, nu-l poart , nici prietena sa Halide Edib.ă

Şi, brusc, Selma îşi dori din toat inima ca informa iileă ţ aduse de tat l ei s fie adev rate, s nu mai existe sultan,ă ă ă ă iar Kemal-paşa s conduc ara. În acest timp ap ru şiă ă ţ ă „sultana-fluture” cu veşti de la palatul Maiest ii sale..ăţ

— Kadîna este foarte neliniştit . Noul guvernator, Refet-ăbei, l-a înştiin at, în aceast dup -amiaz , pe sultan despreţ ă ă ă detronarea sa, iar acesta i-a r spuns c nu va renun a laă ă ţ tron. Acum, toat lumea se întreab ce va urma, pentruă ă că ştim cu to ii c Mustafa Kemal nu este unul c ruia s -iţ ă ă ă plac provoc rile. La ce presiuni va recurge? Maiestatea saă ă îl crede în stare de orice… i s-a sugerat chiar c via a îi esteă ţ în primejdie.

— Sunt în stare s -l omoare, s ne omoare, o întrerupseă ă Hayri-bei. Prietenii lui Kemal, bolşevicii, n-au avut scrupule când au ucis familia arist ; bestiile nu i-au cru at nici peţ ă ţ copii.

Selma nu-şi crede urechilor. Cum, „Trandafirul auriu”, pentru care s-au rugat atât, s -i omoare? Imposibil!ă

Sultana Hatice se hot r şte s participe la slujba deă ă ă Selamlîc de vinerea, la moscheea Hamidie. Padişahul va participa şi el la slujb , iar Hatice doreşte s -şi arateă ă solidaritatea şi la r u.ă

Când s urce, împreun cu Selma, în tr sura cu blazonulă ă ă regal, Mehmet, birjarul, îndr zneşte s -i sugereze c înă ă ă aceste timpuri ar fi mai indicat s se deplaseze cu o droşc .ă ă

93


Sultana se întoarce fulgerându-l din priviri.— Acum câteva s pt mâni erai mândru s fi un birjară ă ă

regal, iar acum i-e team ?! Bine, po i s pleci;ţ ă ţ ă administratorul î i va pl ti leafa!ţ ă

B rbatul încearc s se dezvinov easc .ă ă ă ăţ ă— M ierta i, sultan , dar am copii mici şi nu vreau s -iă ţ ă ă

las orfani. Prin esa se linişteşte.ţ— Bine, Mehmet, du-te acas , dar, înainte de a pleca,ă

trimite-mi-l pe cel lalt birjar, îi spuse pe un ton calm.ăDar el roşeşte şi se bâlbâie:— Maiestate, şti i… are o mam b trân , şi el esteţ ă ă ă

singurul ei sprijin… A plecat deja de ieri.— F r s m anun e?ă ă ă ă ţ— Nu a îndr znit, s-a ruşinat, pentru c a i fostă ă ţ

întotdeauna aşa de bun cu el…ă— Constat c nu mai avem birjar. Noroc ă c -l ă avem pe

Zeynel, ne va duce el.

Moscheea Hamidie se afl doar la doi kilometri distan .ă ţă Conform obiceiului, femeile particip la Selamlîk stând înă tr sur , în curte. Îndat dup sosirea lor, apare şi sultanul,ă ă ă ă într-o tr sur deschis , tras de doi cai. Pe jos, îl urmează ă ă ă ă trei adjutan i, patru secretari şi câ iva eunuci negri — niciţ ţ un ministru, nici un demnitar. Selma este dezam git . staă ă Ă s fie Selamlîk? Îşi aminteşte de fastuoasele ceremonii,ă când, în urma tr surii sultanului, mergeau vizirii, paşalele,ă prin ii, damadiarii, înal ii demnitari, to i în inut festiv cuţ ţ ţ ţ ă ă decora iile de aur str lucindu-le pe piept. Ast zi, totul esteţ ă ă cenuşiu, ca la o înmormântare. Unde este fanfara? Unde sunt mândrii c l re i care-l întâmpinau pe sultan cuă ă ţ strig tul: „Allah s -i d ruiasc via lung Padişahuluiă ă ă ă ţă ă nostru!”

Sultanul Vahiddedin, în uniforma de general, f r nicioă ă decora ie, coborî obosit din tr sur ; sl bise şi ar ta atât deţ ă ă ă ă epuizat încât Selma se întreb dac nu cumva o fi bolnav.ă ă

94

- KENIZE MOURAD -

Nu-l mai recunoştea, în câteva luni ajunsese un moşneag. Îngândurat, se îndrept spre moschee când se auziă chemarea muezinului la rug ciune: „În numele înaltuluiă conduc tor religios, al califului…”ă

Pentru prima oar , dup atâtea secole, se omite înă ă rug ciune titlul domnitorului Imperiului otoman. Sultanul seă cutremur , de parc l-ar fi luat cu frig, şi p trunde înă ă ă moschee.

Consternate de toat triste ea scenei, Selma şi mama eiă ţ stau t cute în cupeu; orice vorb e de prisos.ă ă

Pe drumul de întoarcere, tr sura este oprit de c tre doiă ă ă b rba i; unul dintre ei îl amenin pe eunuc cu revolverul,ă ţ ţă iar cel lalt se îndreapt spre uşa cupeului.ă ă

— Tr d toarelor! În curând ve i muri. Tr iasc Mustafaă ă ţ ă ă Kemal.

Curioşii s-au adunat şi urm reau scena înm rmuri i,ă ă ţ când, deodat , se auzi o voce tun toare:ă ă

— Porcilor! Nu v e ruşine s v atinge i de nişte femei,ă ă ă ţ membre ale familiei sultanului, c reia aceast ar şi Kemală ă ţ ă al vostru îi datoreaz totul?… Cere i-v iertare imediat, c ciă ţ ă ă dac nu, v aranjez eu!ă ă

Cel care intervenise era un uriaş, un b rbat în jur deă şaizeci de ani, îmbr cat în şalvari largi şi surtuc scurt, tipică

ranilor din Anatolia.ţăCei doi na ionalişti încep s ezite, şi Zeynel, profitând deţ ă

situa ie, porneşte tr sura.ţ ăTotul s-a petrecut atât de repede încât Selma n-a avut

timpul necesar s se sperie. Dar a re inut un cuvânt peă ţ care îl rostise b rbatul şi care o jignise profund: tr d toare!ă ă ă

— Annecim, de ce m-a f cut… tr d toare? ă ă ăSelma este şi ea surprins de r guşeala şi tremurul dină ă

glasul ei. Cu greu a reuşit s pronun e acel cuvânt.ă ţSultana o priveşte trist .ă— Şti i, Selma, atunci când te pr buşeşti, existţ ă ă

întotdeauna neputincioşi care se bucur şi, pe deasupra, î iă ţ mai dau şi un picior în fund. Dar trebuie s şti i c familiaă ţ ă

95


otoman , cu toate sl biciunile şi greşelile pe care le-aă ă f cut, n-a tr dat niciodat . Aceast idee este o absurditate:ă ă ă ă m re ia Turciei e şi a noastr , dac am tr da-o, ne-amă ţ ă ă ă tr da pe noi înşine.ă

96

- KENIZE MOURAD -

Capitolul XVI

Vinerea urm toare, a plouat cu g leata, ceea ce le-aă ă împiedicat, pe mam şi fiic , s participe la Selamlîk.ă ă ă

Selma se plictiseşte îngrozitor. Apare brusc Zeynel, care alearg spre locuin a sultanei. Selma este uimit , c ci nu-lă ţ ă ă v zuse niciodat într-o asemenea stare.ă ă

— Aga, ce s-a întâmplat? îl întreab ea, dar n-o aude.ă Atunci, Selma se repede dup el.ă

Ajuns în pragul budoarului sultanei, dup ce-şi faceă temenelele de rigoare, Zeynel începe:

— Pream rit sultan … gâfâie şi-şi d ochii peste cap.ă ă ă ă Pream rit sultan … deschide gura, dar nu reuşeşte să ă ă ă articuleze niciun cuvânt; brusc, izbucneşte în plâns.

Sultana face semn s i se aduc un scaun şi s fie stropită ă ă cu ap rece de iasomie; apoi aşteapt liniştit s -şi revin .ă ă ă ă ă În câteva minute, eunucul îşi revine şi şopteşte tremurând:

— Maiestatea sa, sultanul… a fugit! Maiestatea sa a p r sit Istanbulul azi-diminea , împreun cu fiul s u,ă ă ţă ă ă prin ul Ertugrul, şi cu nou membri din garda sa. S-auţ ă îmbarcat pe cruciş torul englez „Malaya”… Capul îi atârna,ă iar fa a îi era inundat de lacrimi.ţ ă

În urm toarele zile, puteau fi citite am nunte despreă ă „fuga” sultanului în mai toate ziarele. Sultana, aşezat peă divan, îl asculta pe Zeynel, care-i citea articolele pân laă ultimul cuvânt.

Mai to i ziariştii relatau despre fuga „nedemn ” aţ ă sultanului, în ale c rui bagaje se aflau bijuteriileă patrimoniului îmbarcat pe o „nav englezeasc ”.ă ă Guvernatorul Istanbulului sigilase por ile palatului Yildiz şiţ f cuse o inventariere a bunurilor r mase. Unii jurnaliştiă ă afirmau chiar c sultanul ar fi fugit cu relicvele Profetuluiă Mohamed, ceea ce ar însemna pierderea dreptului Turciei de a-l numi pe califul Islamului şi, cu aceasta, pierderea

97


suprema iei în lumea islamic , suprema ie pe care oţ ă ţ de inea de cinci sute de ani.ţ

Selma priveşte consternat spre mama ei. Sultanul nuă putea s fac toate acestea! Dar Zeynel continu , cu voceă ă ă monoton , citirea altor nelegiuiri de care era acuzată sultanul.

Deodat se f cu linişte. Ap ru Nessim-aga, eunuculă ă ă preferat al sultanului Vahideddin. De ce nu plecase oare cu st pânul s u?ă ă

Sultana se ridic , cu privirea plin de speran .ă ă ţă— Binecuvântat fie Allah, care te-a trimis, Aga!Dorind s -i arate recunoştin a pentru credin a sa, sultanaă ţ ţ

îl invit s ia loc, dar eunucul prefer s r mân în picioare,ă ă ă ă ă ă în semn de respect, mai ales în aceste vremuri în care familia imperial este dispre uit şi hulit .ă ţ ă ă

Eunucul povesteşte cu lacrimi în ochi:— În seara dinaintea plec rii am fost chemat la st pân,ă ă

care m-a f cut p rtaş la secretul s u. M-a rugat să ă ă ă împachetez câteva lucruri. Eu mi-am permis s -l privesc înă ochi — erau înroşi i. „S nu împachetezi decât câtevaţ ă lucruri” mi-a spus. A luat cu el doar şapte costume şi uniforma de gal pe care a purtat-o în ziua încoron rii sale.ă ă Apoi i-a cerut lui Omer Yaver un bilan asupra banilor s i şiţ ă mi-a spus, jum tate râzând-jum tate plângând: „M veiă ă ă urma în scurt timp, Nessim, dar va trebui s te obişnuieştiă cu lipsurile, pentru c , Allah mi-e martor, nu dispun deă mijloace suficiente pentru a-mi între ine familia. Te rog,ţ îns , s - i dai cuvântul de onoare c nu va afla nimeni,ă ă ţ ă întrucât poporul m soar onoarea noastr în func ie deă ă ă ţ banii noştri”.

Ciudat, gândeşte Selma, annecim spune întotdeauna că onoarea nu are nimic comun cu bog ia. Cele auzite oăţ uimesc. Dar poate a avut dreptate sultanul?!

— V aduce i aminte, Maiestatea voastr , de ustensileleă ţ ă de scris din aur şi de port igaretul placat cu rubine pe careţ Padişahul le folosea în mod obişnuit? în seara dinaintea

98

- KENIZE MOURAD -

plec rii, i le-a înmânat lui Yaver-paşa şi l-a rugat s leă ă depun în trezorerie şi s -i dea chitan e pentru ele. Zekki-ă ă ţbei şi c pitanul Richard Maxwell, care erau de fa , s-auă ţă minunat şi l-au sf tuit pe sultan s -şi ia m car câtevaă ă ă obiecte de valoare pentru a putea supravie ui înţ str in tate. Sultanul s-a albit şi le-a r spuns: „Vă ă ă ă mul umesc pentru grija pe care mi-o purta i, dar ceea ceţ ţ am la mine îmi ajunge. Toate obiectele din palat apar inţ statului”. În ziua plec rii poseda numai echivalentul a 35ă 000 de lire sterline.

— Este adev rat, pot confirma cele spuse.ăTo i se întoarser spre uş . În prag ap ruse prin ul-ţ ă ă ă ţ

general Osman Fuad, în compania unui ofi er, înalt, înţ uniform , care, de altfel, îşi permisese s intervin .ă ă ă

Sultana îşi c uta, în mod reflex, baticul de muselină ă pentru a-şi acoperi p rul, dar, pentru c nu-l g sea,ă ă ă renun . Oricum, nu mai avea nicio importan dup celeţă ţă ă petrecute. Evenimentele erau mult prea grave pentru a se mai ine seama de formalit i, iar b rbatul i se p reaţ ăţ ă ă cunoscut.

Selma îi vine în ajutor:— Annecim, v mai aduce i aminte? Este şobolanulă ţ

nostru din pod!— V rog s ne scuza i c am dat buzna pesteă ă ţ ă

dumneavoastr , sultan , dar palatul e p r sit şi n-am g sită ă ă ă ă pe nimeni care s ne anun e, iar prietenul meu, c pitanulă ţ ă Karim, de ine am nunte importante şi uimitoare în leg turţ ă ă ă cu plecarea Maiest ii sale, am nunte pe care a vrut s viăţ ă ă le relateze personal.

Prin ul Fuad nu mai conteneşte cu scuzele.ţ— A i procedat corect şi, de altfel, s şti i, c pitanul şi cuţ ă ţ ă

mine suntem cunoştin e vechi.ţSultana zâmbeşte amuzat de nedumerirea prin ului.ă ţ

Întotdeauna i-a pl cut s -şi şocheze interlocutorul.ă ăCei doi b rba i sunt invita i s ia loc, iar o sclav îiă ţ ţ ă ă

serveşte cu şerbet. Aceast lege sfânt a ospitalit ii areă ă ăţ 99


întâietate chiar şi în actualele condi ii dramatice.ţ„Riturile şi încetineala sunt pernele de catifea care

atenueaz duritatea loviturilor”, îi spusese cândva sultanaă fiicei sale. Selma îns refuza acest punct de vedere,ă deoarece pe ea o stimulau col urile, epii, asperit ile vie ii,ţ ţ ăţ ţ şi nu moliciunea ei.

Ofi erul pare jenat.ţ— Deşi sunt c pitan în armata na ionalist şi cunosc preaă ţ ă

bine lupta pe care am purtat-o, am dorit s v spun că ă ă mul i dintre noi sunt îndurera i de abolirea monarhiei. Amţ ţ b nuit de mult inten iile lui Kemal-paşa, dar am avut deă ţ ales între ar şi dinastie. Mul i v-au p r sit, dar eu amţ ă ţ ă ă hot rât s r mân, în pofida a ceea ce m leag de familiaă ă ă ă ă dumneavoastr . Turcia are nevoie de to i solda ii ei.ă ţ ţ

— Presupun, domnule c pitan, c n-a i venit s -mi vorbi iă ă ţ ă ţ despre sentimentele dumneavoastr .ă

Selma este surprins , n-a asistat niciodat la oă ă asemenea reac ie violent a mamei sale fa de un supus.ţ ă ţă Dar poate ea îl considera pe c pitan reprezentantul noiiă puteri, şi nu un subordonat?

C pitanul roşeşte, dar nu pleac , ci se înclin cu p rereă ă ă ă de r u.ă

— Într-adev r, sultan , singurul motiv care m-aă ă determinat s v vizitez este amintirea bun t ii de care a iă ă ă ăţ ţ dat dovad atunci. Am greşit. Din p cate, exist anumiteă ă ă lucruri care sunt incompatibile.

Prin ul Fuad intervine cu diploma ie:ţ ţ— D -i drumul, prietene, povesteşte-ne, suntemă

ner bd tori. C pitanul îşi înfrânge dorin a de a pleca şi-şiă ă ă ţ recap t st pânirea de sine.ă ă ă

— Întâmpl tor, ataşatul naval al sultanului este prietenulă meu din copil rie. Azi-diminea m-a c utat, era tareă ţă ă speriat. Din cele ce mi-a spus, pot s v asigur c Ankara l-ă ă ăa obligat pe sultan s se refugieze. Dup ce Maiestatea saă ă a refuzat s abdice, guvernul kemalist a recurs la toateă mijloacele pentru a-l teroriza. Astfel, s-a lansat zvonul că

100

- KENIZE MOURAD -

mul imea ar dori s -l linşeze. Lui Refet-bei, guvernatorulţ ă Istanbulului, i s-au dat chiar indica ii s organizezeţ ă demonstra ii ostile în jurul palatului, dar acesta a refuzat.ţ Pân la urm , şi-au atins scopul — sultanul a fugit. Pentruă ă kemalişti a fost o ocazie fericit . N-a mai trebuit s seă ă intenteze un proces pentru înalt tr dare, ceea ce ar fiă ă provocat, de altfel, înstr inarea unei mari p r i a opinieiă ă ţ publice. În ochii poporului, fuga demnitarului a dus la dezavuarea sa şi a întregii familii. Prin urmare, problema sultanatului s-a rezolvat de la sine, kemaliştii nefiind nevoi iţ s -şi murd reasc mâinileă ă ă 22.

— Interesele Ankarei sunt evidente şi, totuşi, sultanul nu ar fi trebuit s fug , intervine sultana Hatice.ă ă

— Ne-a dezonorat pe to i! constat prin ul-general,ţ ă ţ exagerând ca de obicei. Spre marea sa surprindere, guvernatorul l-a trimis înapoi în pat; îl va anun a telefonicţ pe Mustafa Kemal, dup care se va b ga şi el în pat, au fostă ă cuvintele acestuia. Pe de alt parte, dintr-o telegramă ă trimis de ambasada britanic la Londra, se ştia c vaporulă ă ă „Malaya”, pe care s-a îmbarcat sultanul, pleca de-abia la ora opt şi un sfert.

În baza acestor date se poate concluziona c fugaă sultanului a fost favorizat atât de kemalişti cât şi deă englezi, deoarece de la ora când fusese anun atţ guvernatorul şi pân la plecarea vaporului se scurseseră ă dou ore şi un sfert f r s se fi luat vreo m sur pentruă ă ă ă ă ă re inerea sultanului.ţ

Paradoxal, Padişahul este copleşit de reproşuri din partea propriei familii, în schimb ofi erul kemalist îl ap r .ţ ă ă22 În cartea sa „Atatürk”, lordul Kinross, cel mai important biograf al lui Mustafa Kemal, relateaz c ataşatul naval, care era îns rcinat s -lă ă ă ă spioneze pe sultan, a observat cum, în ziua de 17 noiembrie 1922, la ora şase diminea a, sultanul a p r sit palatul, printr-o uş secret , şi s-ţ ă ă ă ăa urcat într-o ambulan a englezilor. Îngrozitor de excitat, ataşatul aţă alergat o distan de un kilometru şi jum tate, în pantofi, pân a prinsţă ă ă o droşc ce l-a dus la palatul Înaltei por i, aflat la o distan de circaă ţ ţă patru kilometri (totul n-a durat mal mult de o jum tate de or .).ă ă

101


— Prin fuga sa, sultanul a evitat, probabil, un r zboi civil.ă Refet-bei l-a avertizat: „Dac nu abdica i, va curge şi maiă ţ mult sânge”. Cine ştie, poate sultanul sper ca, în calitateaă sa de conduc tor al credincioşilor, s formeze o alian aă ă ţă

rilor islamice şi apoi s se întoarc ? În orice caz a plecatţă ă ă convins c niciun membru al familiei nu l-ar putea înlocui şiă c singurul titlu pe care l-ar putea, totuşi, ob ine ar fi cel deă ţ calif.

— Nu z u!ăSultana zâmbeşte sceptic .ă— Vom tr i şi vom vedea, dar mi-e team c Padişahulă ă ă

şi-a f cut iluzii în aceast privin , prin ii noştri nu sunt cuă ă ţă ţ to ii eroi!ţ

A doua zi, prin ul moştenitor Abdül Mecid accept ofertaţ ă guvernului kemalist de a deveni calif în locul lui Vahideddin. Pe data de 24 noiembrie 1922, în prezen aţ sfintelor moaşte ale Profetului şi a unei delega ii dinţ Ankara, Abdül Mecid se urc pe tron.ă

102

- KENIZE MOURAD -

Capitolul XVII

În palatul Ortaköy nu se petrece nimic neobişnuit, toate sunt ca înainte, cu o singur excep ie — cheltuielile au fostă ţ reduse. Noul guvernator le pl teşte membrilor familieiă regale o sum derizorie, sum stabilit de Marea Adunareă ă ă Na ional . Prietenii şi rudele care şi-au pierdut slujbele seţ ă confrunt şi ei cu aceleaşi greut i. Sultana Hatice are oă ăţ vorb : „Mai bine recent s r cit, decât proasp t îmbog it”.ă ă ă ă ăţ A trebuit s se despart de câteva servitoare, dar i-auă ă r mas copiii din cas , sclavii, care întotdeauna au apar inută ă ţ familiei. O doare un singur lucru, c nu-şi va putea permiteă s mai organizeze o „sup a s racilor”. Motivul îl constituieă ă ă nu economisirea banilor, ci faptul c noul guvern nuă priveşte cu ochi buni asemenea gesturi m rinimoase —ă membrii familiei regale s se fac cât mai pu in remarca i.ă ă ţ ţ Din aceasta cauz , sultana a dat ordin ca to i cei ce bat laă ţ uşa ei s fie ajuta i pe ascuns. Şi nu sunt pu ini cei care ceră ţ ţ ajutor.

În acest an, 1923, situa ia este dramatic în toat ara.ţ ă ă ţ Zece ani de r zboi şi ocupa ie n-au trecut f r urme, iară ţ ă ă popula ia tr ieşte în cea mai mare mizerie. Kilogramul deţ ă pâine costa un piastru înainte de r zboi, acum cost nouă ă ă piaştri; carnea s-a scumpit de zece ori; sute de oameni mor de foame şi de frig.

Greut ile au crescut şi datorit haosului existent laăţ ă Ankara, unde îşi are sediul noul guvern. Toate institu iileţ din Istanbul au fost transferate în acest oraş, pe care Mustafa Kemal l-a ales drept capital . Vrea s renegeă ă trecutul şi s creeze o ar modern , dup exemplul mariloră ţ ă ă ă na iuni europene. Modelul ales este cel al Fran eiţ ţ republicane.

„Republican şi modern”. Totuşi, lucrurile nu merg prea bine. Mul i dintre camarazii de arme ai actualuluiţ

103


preşedinte al Marii Adun ri Na ionale sunt nelinişti iă ţ ţ datorit tendin elor despotice ale acestuia. N-au uitat că ţ ă desfiin area sultanatului le-a fost impus cu sila, în timp ceţ ă opinia public dorea o monarhie constitu ional , cu Mustafaă ţ ă Kemal prim-ministru. To i au devenit suspicioşi. În timpulţ r zboiului, deputa ii l-au sprijinit, recunoscându-i meriteleă ţ militare, dar acum, când trebuie format un nou guvern, nu sunt deloc încânta i s vad în fruntea lui un om violent şiţ ă ă lipsit de scrupule.

Kemal a sim it c opozi ia devine puternic , chiar şi înţ ă ţ ă cadrul frac iunii sale din Parlament, şi ca urmare a încercatţ s -şi construiasc o baz solid în popor. Toate comiteteleă ă ă ă pentru lupta na ional , comitete organizate în întreagaţ ă ar , în 1919, se afl în subordinea sa, deoarece el esteţ ă ă

comandantul suprem al armatei. Aceste organiza iiţ parlamentare au devenit ulterior filialele unui partid politic, „partidul poporului”. Kemal a f cut o c l torie prin ar ,ă ă ă ţ ă avertizându-i pe reprezentan ii comitetelor: „ ara esteţ Ţ plin de tr d tori. Voi, «partidul poporului», trebuie s fi iă ă ă ă ţ vigilen i, pentru c voi conduce i aceast ar ”.ţ ă ţ ă ţ ă

Câ iva jurnalişti din Istanbul, critici ai noului guvern, auţ îndr znit s prevad renaşterea sultanatului şi Kemal i-aă ă ă avertizat c , dac nu se liniştesc, îi paşte spânzur toarea. Aă ă ă interzis toate discu iile publice, a încercat s anulezeţ ă imunitatea diploma ilor, pe care îi consider reac ionari şiţ ă ţ proşti. Dar „proştii” nu se las p c li i. Cei mai valoroşiă ă ă ţ oameni ai luptei na ionaliste se retrag. Norocul lui este cţ ă armata îi sprijin , „partidul poporului” se extinde în toată ă ara şi c , mai întâi de toate, a semnat tratatul de pace.ţ ă

La 24 iulie 1923, dup opt luni de negocieri, s-a încheiată conferin a de la Lausanne. Turcia şi-a pierdut imperiul, dar,ţ de-acum înainte, este o na iune liber , autonom . Poporulţ ă ă ştie c toate acestea i se datoreaz în primul rând luiă ă Mustafa Kemal.

Selma nu va uita niciodat ziua în care trupele deă ocupa ie au p r sit Istanbulul. La ora zece şi jum tate aţ ă ă ă

104

- KENIZE MOURAD -

ap rut o unitate de infanterie turc , cu steag roşu, cu steaă ă şi semilun albe. Câteva minute mai târziu au ap rut şiă ă unit ile franceze, italiene şi engleze, care s-au aşezat faăţ ţă în fa cu cele turceşti. S-au cântat, pe rând, imnurileţă Angliei, Fran ei şi Italiei şi, în final, şi cel al Turciei. Dup oţ ă defilare scurt de adio, trupele s-au îmbarcat, iar navele loră de r zboi au p r sit p mântul Turciei.ă ă ă ă

Selma şi mama ei au plâns şi au râs.

Câteva zile mai târziu, Selma e trezit din somn deă zgomot de tun. A presim it ea c trupele de ocupa ie s-auţ ă ţ pref cut c pleac , iar acum se întorc cu for e proaspete.ă ă ă ţ Totuşi, la orizont, nu se v d nave de r zboi, deşi canonadaă ă continua. Selma alearg speriat la mama ei.ă ă

— Nu, cicin, nu sunt nici englezi, nici francezi şi nici italieni şi, mul umesc lui Dumnezeu, nici greci! Esteţ Republica!

— Republica? Ca în Fran a? întreab Selma.ţ ă— Pentru mul i turci, Republica semnific liberate,ţ ă

egalitate, fraternitate… dar mi-e team c nu e chiar aşa.ă ă Am auzit c Rauf-bei e furios, deoarece decizia a fost luată ă în câteva ore, iar el nici m car n-a fost anun at; la fel şi al iă ţ ţ o sut de delega i ai opozi iei. Se pare c este vorba de oă ţ ţ ă nou lovitur a lui Kemal, care a şi fost ales preşedinte ală ă Republicii.

Presa din Istanbul confirm toate acestea, exprimându-ăse foarte clar: „Republica a fost inaugurat cu revolverul laă tâmpla na iunii. Puterile pe care le de in actualulţ ţ preşedinte le dep şesc cu mult pe cele ale sultanului!”ă

Mustafa Kemal este comparat cu „Sfânta Treime” a creştinilor şi, într-adev r, el întruneşte toate func iile:ă ţ preşedinte al Republicii, prim-ministru, preşedinte al Parlamentului, comandant-suprem al armatei şi conduc toră al Partidului na ional. Pentru cei ce visau o monarhieţ constitu ional sau o democra ie de tip occidental a fost unţ ă ţ adev rat şoc. De acum înainte, nimeni şi nimic nu se vaă

105


putea opune hot rârilor lui Kemal.ăPe strad îns , lumea se bucur ; în cartiere, petrecerea eă ă ă

în toi. Nu se ştie, de fapt, ce-i aceea „republic ”, dar se pună mari speran e în ea.ţ

Pentru Selma nu conteaz dac Turcia este monarhie sauă ă republic , important i se pare faptul c Mustafa Kemală ă c ruia, în tain , i se spune tot „Trandafirul auriu”, este şefulă ă

rii. Dar unele dintre deciziile sale încep s o irite. Deţă ă exemplu, mutarea capitalei la Ankara. Cum poate un or şelă atât de neînsemnat s înlocuiasc Istanbulul aristocratic,ă ă falnicul oraş cuprins între dou continente, care s-a n scută ă cu treisprezece secole înainte de egira din Oracolul lui Apollo şi a fost p truns de toate culturile şi de toateă civiliza iile. Istanbulul reprezint o r scruce între Orient şiţ ă ă Occident. Dar pentru un om ca Mustafa Kemal întreb rileă sunt un lux, el prefer s nu r spund , astfel încât pe dataă ă ă ă de 13 octombrie 1923, Istanbulul îşi pierde str vechiulă statut, cel de capital a rii.ă ţă

Noul calif, Abdül Mecid, duce o via liniştit în palatulţă ă din Dolmabahse. Acest b rbat de cincizeci şi cinci de ani seă dedic picturii, muzicii şi teologiei. Nu vrea s se amesteceă ă în politic , dar în ceea ce priveşte rolul s u de St pân ală ă ă drept-credincioşilor, r spunz tor de soarta celor trei suteă ă cincizeci de milioane de musulmani, e foarte serios.

Iese numai o dat pe s pt mân la Selamlîk, care,ă ă ă ă conform dorin ei sale, se desf şoar din nou cu vechiulţ ă ă fast. De obicei se duce la moscheea Hagia-Sophia, dar uneori traverseaz Bosforul şi se roag în marea moscheeă ă din Üsküdar. De dou sau de trei ori, s-a înf işat înă ăţ îmbr c mintea predecesorului s u, Mehmet Fatih, a aceluiă ă ă sultan de optsprezece ani care, în 1453, a cucerit Bizan ul.ţ

Aceste acte demonstrative, precum şi popularitatea lui evident sunt motive de mare sup rare pentru noulă ă domnitor. Mai mult, Abdül Mecid primeşte la palatul s uă ambasadori şi demnitari str ini, politicieni turci — printreă care Rauf-paşa şi Refet-bei, eroi ai r zboiului deă

106

- KENIZE MOURAD -

independen , care i se adreseaz în continuare cuţă ă „Maiestate”. Refet i-a d ruit recent un extraordinar cal deă ras , fapt comentat pe larg şi în am nunt de toat presaă ă ă din Istanbul.

F r voia sa, Abdül Mecid atrage, ca un magnet, peă ă nemul umi ii din ar , şi aceştia sunt numeroşi: familiiţ ţ ţ ă nobiliare, generali pensiona i, func ionari demişi, foştiţ ţ demnitari ai Palatului, şi în primul rând clerul.

O dat cu victoria sa, Mustafa Kemal a renun at laă ţ preten iile religioase. De curând l-a dat afar din camer peţ ă ă şeicul ül-Islam şi a aruncat cu Coranul dup el, ceea ce i-aă indignat pe musulmani. Se mai zvoneşte c la Ankaraă femeilor le este interzis s poarte voal şi c aceast m sură ă ă ă ă va fi introdus în curând în toat ara.ă ă ţ

Încetul cu încetul se reface opozi ia, în numele Islamului.ţ În moschei şi în pie ele publice se predic împotriva acesteiţ ă „guvern ri barbare”, se critic despotismul şi imoralitateaă ă şefului de stat, care, divor at recent, şi-a reluat vechileţ obiceiuri de burlac: nop i întregi petrecute în baruri, cuţ jocuri de noroc şi prostituate.

Toate privirile se îndreapt acum spre calif, ca spre ună poten ial monarh, în fond, acesta este un om cinstit şiţ cump tat, dar nu are suficient duritate pentru a se certaă ă cu eventualii miniştri.

Mustafa Kemal presimte primejdia. Pân acum nu aă îndr znit s provoace poporul prin abolirea califatului, peă ă care, în cerc restrâns, îl numea „o tumor medieval ”, dară ă ştie c numai atunci când îl va aboli va fi pe deplin st pân.ă ă

Pretextul îi este oferit chiar de Abdül Mecid, care îi cere o m rire de venit corespunz toare func iei pe care o exercit .ă ă ţ ă Dar sus ine c un calif ar trebui s tr iasc mai modest şiţ ă ă ă ă c el consider califatul o reminiscen a istoriei şi deciă ă ţă existen a lui nu mai este justificat .ţ ă

De atunci, conflictul este evident.La st ruin ele preşedintelui, presa oficial a declarată ţ ă

urm toarele: „Califatul nu este necesar. Nu este el doar oă 107


func ie costisitoare pentru sunt şi o eventual trambulinţ ă ă pentru o reînfiin are a sultanului?”, în timp ce anumiteţ ziare, mai moderate, sunt de p rere c el reprezint oă ă ă comoar de nepre uit a acestei ri: „În cazul desfiin riiă ţ ţă ţă califatului, Turcia şi-ar pierde ponderea pe care o de ine înţ lumea musulman şi ar fi doar un simplu stat, lipsit deă importan din punct de vedere economic”.ţă

Pe data de 5 decembrie se lanseaz bomba, sub formaă unei scrisori a lui Khan-aga, publicat în trei ziare dină Istanbul. Conduc torul comunit ii ismaelite protestează ăţ ă împotriva şicanelor la care este supus St pânul drept-ăcredincioşilor şi revendic acordarea unei pozi ii care s -iă ţ ă asigure acestuia stima şi încrederea na iunilor musulmane.ţ

Mesajul este inofensiv, dar a fost trimis la Londra.Pentru Kemal, care vorbeşte despre o conspira ie, acestaţ

este un prilej favorabil de a-l denun a pe Aga Khan dreptţ agent al unor for e str ine, a c ror dorin este de a împ r iţ ă ă ţă ă ţ Turcia. Cei ce au publicat scrisoarea au fost aresta i şiţ condamna i. Se proclam o nou lege a „înaltei tr d ri”,ţ ă ă ă ă conform c reia sunt pedepsi i cu moartea cei ceă ţ demonstreaz împotriva Republicii şi în favoarea fostuluiă regim.

Comisarul care r spunde de afacerile religioase aă încercat s intervin în favoarea califului, dar a fostă ă amenin at cu spânzur toarea. În toat ara au fost aresta iţ ă ă ţ ţ ofi eri, func ionari şi demnitari ai bisericii; Turcia se afl înţ ţ ă pragul unui puci. Abdül Mecid priveşte în t cere dezastrul,ă dar Kemal este hot rât s pun cap t acestei situa ii şi îiă ă ă ă ţ ordon guvernatorului s interzic ceremonia Selamlîkului.ă ă ă Califului i se confisc tr sura şi barca imperial , iar escortaă ă ă de c l tori se desfiin eaz .ă ă ţ ă

Au trecut dou luni în care Kemal, împreun cu ofi erii s iă ă ţ ă au hot rât, dup lungi discu ii, anularea puterii religioase aă ă ţ familiei otomane. Pe data de 27 februarie 1924 are loc ultimul asalt: trupele kemaliste denun intrigileţă partizanilor fostei conduceri şi cer abolirea califatului. După

108

- KENIZE MOURAD -

o s pt mân de proteste şi certuri, pe 3 martie, Mareaă ă ă Adunare Na ional de la Ankara voteaz în unanimitateţ ă ă exilarea nu numai a lui Abdül Mecid, ci şi a tuturor prin ilorţ şi prin eselor familiei imperiale.ţ

— În trei zile trebuie s plec m.ă ăPrin ul-general Osman Fuad ap ru în aceast dimineaţ ă ă ţă

la sultan pentru c tocmai aflase c cele dou so ii aleă ă ă ă ţ califului, împreun cu copiii, au p r sit ara, în zori,ă ă ă ţ îndreptându-se spre Elve ia.ţ

— Guvernatorul şi prefectul poli iei l-au vizitat în toiulţ nop ii pe calif. Acesta i-a rugat s -i acorde m car câtevaţ ă ă zile pentru rezolvarea tuturor problemelor, dar cererea sa a fost refuzat , astfel încât califul a trebuit s plece imediat.ă ă Pentru c tic loşilor le era fric de reac ia poporului, ziareleă ă ă ţ au fost anun ate s nu publice nimic decât dup dou zeci şiţ ă ă ă patru de ore de la eveniment.

La ora cinci diminea a, în vestibul se adunase totţ personalul palatului. Califul era emo ionat, to i plângeau.ţ ţ Le-a adresat doar câteva cuvinte: „N-am f cut niciodată ă vreun r u acestei na ii şi nici nu-i voi face vreodat ”. După ţ ă ă aceea, şeful Siguran ei l-a înghesuit într-o maşin şi l-a dusţ ă la gar , nu la gara principal , Sirkeci, ci la una micu ,ă ă ţă aflat la o distan de dou zeci şi cinci de kilometri de oraş,ă ţă ă pentru a evita astfel orice fel de demonstra ii.ţ

Selma r mâne cu gura c scat , nu mai pricepe nimic.ă ă ăAni de-a rândul s-au temut de trupele de ocupa ie, c ciţ ă

englezii şi grecii erau în stare de orice. Iar acum, odată r zboiul câştigat, chiar turcii îl izgonesc pe calif şi familiaă imperial …? Şi-au pierdut min ile! Desigur este oă ţ neîn elegere! Ca întotdeauna, annecim îl va linişti peţ unchiul Fuad şi va rezolva problema… Priveşte spre mama ei, dar sultana îşi acoperise fa a cu mâinile şi murmuraţ aproape neinteligibil: „În exil?… Nu este cu putin …”ţă Prin ul-general se plimba ca leul în cuşc .ţ ă

— Nu ni se mai recunoaşte na ionalitatea şi ne e interzisţ ă pentru totdeauna întoarcerea în ar . Bunurile ne vor fiţ ă

109


confiscate, iar noi avem dreptul s ne lu m doar lucrurileă ă personale. Asta este situa ia, iubit m tuş , suntem izgoni iţ ă ă ă ţ ca nişte r uf c tori!ă ă ă

Selma este derutat . S plece, unde, de ce, pentru câtă ă timp? Unchiul Fuad a spus „pentru totdeauna”…

— Ce înseamn acest pentru totdeauna? Nu poate fiă adev rat, spune i-mi c nu este adev rat!… Ce ni seă ţ ă ă reproşeaz ? V rog, annecim, unchiule Fuad, r spunde i-miă ă ă ţ o dat .ă

— Mustafa Kemal a ordonat…Unchiul Fuad mişc din umeri şi se preg teşte deă ă

plecare.— Sultan , gândi i-v , mai avem doar trei zile… Seă ţ ă

înclin şi pleac .ă ăO cea … Selma îşi aminteşte mai târziu doar de lacrimi,ţă

disperare, suspine, credin şi tr dare…ţă ăTrei zile a r t cit din camer în camer , încurcându-i peă ă ă ă

servitori şi eunuci, care preg teau bagajele. Trei zile a fugită de zgomot, de confuzie, de plângerile kalfalarelor şi de lacrimile mademoisellei Rose.

Din aceast cea se desprind totuşi câteva imagini caă ţă nişte mici insule colorate: croitoresele care cos bijuteriile în tivul hainelor, pentru c , deşi sultana are dreptul de a-şi luaă bijuteriile, nu se ştie ce se va întâmpla la vam . Şi, în toată ă agita ia, imaginea sultanei care zâmbeşte şi consoleaz .ţ ă

— Nu v fie fric , dragele mele, este o problem deă ă ă câteva luni, poporul ne va chema înapoi…

Pentru moment, poporul tace. A avut grij guvernul deă acest lucru. În toate oraşele mari s-au instituit tribunale speciale, împuternicite s condamne la moarte. Legeaă „înaltei tr d ri” se refer acum şi la cei care îndr znesc să ă ă ă ă comenteze exilarea califului şi a prin ilor.ţ

Timp de trei zile, în palat se întâlnesc prietenele pentru a hot rî unde s plece. Niciodat o prin es otoman nu-şiă ă ă ţ ă ă p r sise ara. În final, sultana se hot r şte pentru Beirut:ă ă ţ ă ă „… este aproape şi ne vom putea întoarce mai repede”.

110

- KENIZE MOURAD -

Selma se întreab ce va spune tat l ei, pe care nu l-a maiă ă v zut din ziua în care a fost comunicat exilarea. Seă ă îndreapt tem toare spre locuin a lui, dar aceasta e goal .ă ă ţ ă Ca o s geat , se întoarce la mama ei.ă ă

— Annecim! Baba? Unde este baba? Sultana o mângâie blând pe cap.

— Fi i curajoas , micu a mea Selma. Damadiarii au avutţ ă ţ dreptul s decid liber… iar tat l t u nu ne va înso i.ă ă ă ă ţ

Cuvintele sun în gol… un gol care se extinde înă interiorul ei, în piept, în burt , pân la vârful degetelor…ă ă „nu ne va însoţi”. Nu mai în elege nimic, capul i seţ balanseaz greoi, simte c pluteşte… Nu mai în elegeă ă ţ nimic.

A plecat f r s -şi ia r mas-bun de la ea.ă ă ă ăPe 7 martie 1924, Selma se afl în trenul care pleac dină ă

Istanbul, ghemuit pe o banc , p r sind ara care a p r sit-ă ă ă ă ţ ă ăo…

P duri înalte, râuri sclipitoare şi femei cu şor uri albe ceă ţ muncesc pe câmp…

În fa a ochilor ei, un voal…ţ

111


PARTEA A DOUALIBAN

Capitolul I

Oricât m-ar p lmui, eu nu voi pleca ochii. Un scâncet, şiă i-aş da satisfac ie, ar renun a s mai loveasc , ar puteaţ ţ ă ă ierta, dar nu-i voi face o asemenea bucurie, ar însemna să recunosc c are dreptate…ă

Elevele se adun în t cere, în curtea şcolii, în jurul femeiiă ă îmbr cate în negru şi al fetei roşcate. Ceea ce p rea s fieă ă ă o mare distrac ie — „în sfârşit, va plânge încrezuta”! —ţ acum pare s devin dramatic. Mama Achillée loveşte dină ă r sputeri: „Dar de ce nu ip gâsca aia proast ? Nu ştie că ţ ă ă ă trebuie s ipi înainte s te doar ?”. Maicile sunt sensibile şiă ţ ă ă nu suport ipetele.ă ţ

Maica se opreşte epuizat , iar Selma îşi împinge b rbia înă ă fa şi caut s exprime dispre — o martir între c l ii s i.ţă ă ă ţ ă ă ă ă

— Ve i copia lec ia de o sut de ori! ţ ţ ă— Nu!Elevele sunt uimite, are curaj micu a turcoaic ! Maicaţ ă

Achillée se albeşte.— Sunte i un drac! Vom vedea ce p rere are şiţ ă

preacinstita maic .ăSe întoarce cu hainele fluturând şi se îndreapt spreă

biroul maicii superioare.O feti brunet se apropie timid de Selma. Este Amal,ţă ă ă

al c rei nume înseamn „speran ”, şi provine dintr-oă ă ţă familie de nobili druzi, care au st pânit secole de-a rândulă mun ii libanezi.ţ

— Pute i fi dat afar din şcoal . Ce o s spun atunciţ ă ă ă ă ă mama dumneavoastr ?ă

— M va felicita, deoarece mama mea n-ar permiteă 112

- KENIZE MOURAD -

nim nui s ne jigneasc familia. Aceast aşa-zisă ă ă ă ă profesoar de istorie este o mincinoas !ă ă

S-o faci pe o maic mincinoas , elevele nu-şi credă ă urechilor. Unele alearg s povesteasc şi altora această ă ă ă blasfemie nemaiauzit . Nici nu îndr znesc s -şi imaginezeă ă ă ce se va întâmpla, dar cu siguran o s fie interesant.ţă ă

În biroul ei, cu mobile din lemn de culoare închis , maicaă Marc priveşte spre crucifix şi se roag Domnului pentru oă decizie corect . Este vorba despre un caz clar de rebeliuneă şi trebuie s fie sever , dar oare poate s-o oblige pe micuă ă ţă s -şi vorbeasc de r u familia? Anul trecut s-a ivit oă ă ă problem asem n toare dup lec ia despre cruciade. Înă ă ă ă ţ clas se aflau dou musulmane, care a doua zi au fostă ă retrase din şcoal .ă

„Surorile din Besançon”, este o institu ie în care suntţ primi i copii de toate religiile pentru c scopul ei nu esteţ ă acela de a-i converti, ci speran a c , într-o bun zi, cuvântulţ ă ă Domnului va da roade.

La uş se aud trei b t i timide — un cap roşcat cu bucleă ă ă rebele, peste care un guler alb de dantel , care maiă atenueaz din severitatea uniformei şcolare bleumarin,ă privirea plecat şi o frunte înc p ânat . Apoi o plec ciuneă ă ăţ ă ă adânc .ă

— Ei bine, mademoiselle!Maica Marc bate nervos din degetele ei lungi, de

culoarea fildeşului.— Sunt înc nehot rât , copilul meu. Ce-a i faceă ă ă ţ

dumneavoastr în locul meu?ăNu se aştepta la o privire acuzatoare şi la un asemenea

r spuns dur, dar politicos.ă— N-am onoarea s fiu în locul dumneavoastr ,ă ă

preacinstit maic .ă ă— Preacinstita mea maic !ă— Poftim?— Preacinstita mea maic !ă— Da, preacinstit maic .ă ă

113


Maica Marc renun în final, considerând aceastţă ă omisiune o consecin a cunoaşterii insuficiente a limbiiţă franceze.

— Maica Achillée doreşte exmatricularea ta, fiind vorba de disciplina întregii clase.

Selma tace. Se gândeşte la mama ei. S raca annecim!ă Dup ce c Hayri refuz s se duc la şcoal , întrucâtă ă ă ă ă ă colegii îi spun în loc de „m ria-sa”, „prostia-sa”, acum îi vaă pricinui şi ea necazuri…

— Preacinstit maic , ce-a i face dac v-ar obliga cinevaă ă ţ ă s repeta i c bunicul dumneavoastr a fost nebun, că ţ ă ă ă unchiul dumneavoastr a fost o fiar sângeroas , cel laltă ă ă ă un prost, iar al treilea un laş?23

Maica Marc priveşte înc o dat spre crucifix, dup careă ă ă se întoarce cu ochii luminoşi.

— Domnul nostru Iisus Christos a fost crucificat pentru că a fost considerat şarlatan de c tre compatrio ii s i. Vede i,ă ţ ă ţ deciziile oamenilor ne arat limitele lor — nu exist istorie,ă ă exist doar puncte de vedere. Singurul care cunoaşteă adev rul este acela care n-are un punct de vedere, pentruă c nu este nic ieri, este peste tot. M refer la Dumnezeu.ă ă ă Prin urmare, nu v mai duce i la orele de istorie şi recurge iă ţ ţ la studiul individual… Consider c nu este necesar s oă ă deranj m pe sultan referitor la acest incident.ă ă

— V mul umesc, preacinstita ă ţ mea maica!Selma îi s rut mâna Superioarei şi apoi o duce, în modă ă

reflex, la frunte, conform obiceiului de la Curtea otoman .ăM icu a murmur mirat : „Duce i-v în pace, copilaă ţ ă ă ţ ă

mea”.— Pace s fie şi cu dumneavoastr , maica ă ă mea! îi

r spunde Selma, f r s se gândeasc .ă ă ă ă ăMaicii Mare i s-a p rut c i-a zâmbit Christul de pe cruce.ă ă

În compara ie cu capitala otoman , Beirutul este unţ ă 23 Se refer la ultimii patru sultani: Murad al V-lea, Abdül Hamid al II-lea,ă Reşat şi Vahideddin.

114

- KENIZE MOURAD -

frumos oraş de provincie, cu o popula ie de cincizeci de miiţ de locuitori.

Sultana s-a stabilit într-un cartier din vestul Beirutului, în cartierul Ras-Beirut, aşezat în apropierea m rii. Libanezaă care le-a închiriat locuin a este o admiratoare a Turciei şi aţ turcilor, ca, de altfel, to i locuitorii din cartier, cum sus ineţ ţ ea.

— În Ras-Beirut, le explic ea, locuiesc cele mai vechiă familii sunnite, care din epoca otoman şi pân la sosireaă ă francezilor au condus oraşul. Patru secole…

Povesteşte c aceste familii sunt cele care dau tonul înă societate, dar sunt în foarte bune rela ii cu una dintreţ minorit ile influente, cea a familiilor greco-ortodoxe. Seăţ viziteaz aproape zilnic. B rba ii joac pocher şi doamneleă ă ţ ă canast , iar uneori, în dup -amiezile târzii de prim var , seă ă ă ă fac plimb ri c lare prin frumoasele împrejurimi. Cele maiă ă faimoase petreceri sunt organizate de bancheri, precum Sursok, Trad şi Tueni.

— Se întâlnesc to i creştinii şi musulmanii din Beirut,ţ bineîn eles creştini greco-ortodocşi, pentru c în oraş existţ ă ă şi câteva familii maronite. Majoritatea îns tr iesc în mun i,ă ă ţ sunt rani care-şi iubesc ara şi biserica.ţă ţ

Spre deosebire de ceilal i libanezi, maroni ii nu seţ ţ consider arabi şi sus in c sunt descenden i ai fenicienilor,ă ţ ă ţ care au de inut suprema ia naval multe secole, pân cândţ ţ ă ă au fost învinşi de Ptolemeu, un general din armata lui Alexandru cel Mare. Mai sus in c pân în secolul al XVII-leaţ ă ă n-au vorbit un cuvânt arab, ci exclusiv aramaica.

Francezii, care au r pit Istanbulului acest inut şi au creată ţ Marele Liban, cu capitala la Beirut, se sprijin în principală pe creştinii maroni i, care înc din 1860 se aflau subţ ă protec ie francez . Mai mult, au fost educa i în şcolileţ ă ţ misionarilor şi vorbesc ca atare o francez impecabil .ă ă Mandatul francez îi favorizeaz în mod evident, oferindu-leă posturi în noua administra ie, înlesnindu-le afacerile, înţ scopul atragerii lor la oraş. Astfel, ei formeaz o baz loială ă ă

115


a francezilor. Maroni ii şi-au construit casele cu predilec ieţ ţ în Achraif, pentru c acolo p mântul este aproape virgin şi,ă ă de aceea, mai ieftin decât în vestul Beirutului, unde coasta este acoperit de locuin e minunate.ă ţ

Beirutul, o oaz a liniştii, între munte şi mare, este ună oraş dedat în primul rând pl cerilor. Şi totuşi, în pofidaă toleran ei reciproce dintre diferitele comunit i, domin unţ ăţ ă anumit ostracism. Vechile familii privesc revoltate cum aceşti rani de la munte sunt favoriza i de conducereaţă ţ francez . Astfel, se m reşte pr pastia dintre vechii şi noiiă ă ă beiruteni, noii îmbog i i.ăţ ţ

În afar de maroni i, administra ia francez mai vizează ţ ţ ă ă şi comunitatea musulman . Din partea marii burgheziiă sunnite nu se aşteapt la mari concesii, pentru c , prină ă crearea Libanului, acestora li s-a spulberat speran a cre riiţ ă unui regat arab. Promisiunea f cut de englezi a fost de aă ă uni Siria, Libanul şi Palestina într-un regat unic. Ceea ce-i mai deranjeaz este c majoritatea posturilor importanteă ă din politic , administra ie şi armat au fost acordateă ţ ă creştinilor.

Sultana este primit de aceast societate în plină ă ă transformare cu simpatie şi curiozitate. În fond, Murad al V-lea n-a f cut nim nui niciun r u, mai ales c a sunt doară ă ă ă trei luni pe tron… şi fiica sa, nefericita! Treizeci de ani de captivitate, apoi dou zeci de ani cu doi so i, dintre careă ţ unul o b tea cu siguran , iar al doilea o înşela; apoiă ţă r zboiul, revolu ia şi acum exilul. Doamnele din înaltaă ţ societate sunt avide dup dezv luiri senza ionale, după ă ţ ă detalii scandaloase referitoare la felul în care a fost tratată familia otoman , sau m car dup un suspin, o privireă ă ă trist … Dar sunt dezam gite.ă ă

Sultana le întâmpin în salonul ei, cu un zâmbetă prietenos şi cu demnitatea unei st pâne care-şi primeşteă supuşii. R spunsurile ei sunt lipsite de senza ional şi nuă ţ potolesc setea de scandal a vizitatoarelor.

Kemal a f cut ceea ce a considerat necesar s fac . Dacă ă ă ă 116

- KENIZE MOURAD -

exist posibilitatea unei contrarevolu ii şi cea a reinstaur riiă ţ ă fostei guvern ri? Aceste lucruri stau în puterea lui Allah.ă Cine ar putea fi noul calif? Este ceea ce ar fi vrut s leă întrebe chiar ea.

Şi vizitatoarele îşi iau r mas-bun total nedumerite.ă Câteva doamne o invit la ceai: „Într-o dup -amiaz careă ă ă v convine; aş dori s v prezint câtorva prietene”, dară ă ă sultana refuz politicos.ă

— Sunte i foarte dr gu e şi amabile, dar eu nu mai facţ ă ţ vizite, în schimb, dac dumneavoastr m ve i vizita, îmi vaă ă ă ţ face mare pl cere.ă

Dup câteva s pt mâni, vizitele încep s se r reasc .ă ă ă ă ă ă Aceast prin es inteligent şi cu personalitate n-are, până ţ ă ă ă la urm , nimic de povestit.ă

Sultana, fericit , şi-a reg sit din nou liniştea.ă ă— Gâştelor astea proaste, care voiau s se laude şi să ă

povesteasc c sunt în cele mai bune rela ii cu o sultan ,ă ă ţ ă le-am dat o lec ie. S m invite ţ ă ă pe mine! Habar nu au de nimic! O prin es de vârsta mea nu mai face vizite. Selma,ţ ă v rog s re ine i c nu trebuie s ne schimb mă ă ţ ţ ă ă ă comportamentul numai pentru c nu avem bani. Nu trebuieă s uita i c sunte i o prin es !ă ţ ă ţ ţ ă

Selma ofteaz … o prin es în zdren e înseamn ceva?ă ţ ă ţ ă Toat clasa îşi bate joc de mine, m-au poreclit „prin esa cuă ţ ciorapii cârpi i”.ţ

— Mi-ar fi greu s uit asta, annecim. ăHatice o priveşte surprins :ă— S-a întâmplat ceva? Poate la şcoal ?ă— Nu, annecim, la şcoal este totul în ordine.ăSultana trebuie menajat , mai ales c , în ultimele luni,ă ă

privirea ei, alt dat atât de vie şi ascu it , i s-a înce oşat.ă ă ţ ă ţ Nu în elege t cerea poporului ei şi nu se poate obişnui cuţ ă ea.

În fiecare diminea şi sear asculta, la radio, ştirileţă ă referitoare la Turcia. Desfiin area şcolilor, a institu iilorţ ţ

117


religioase şi închiderea m n stirilor sunt veşti ce o revolt ,ă ă ă în schimb are un sentiment de triumf aflând c femeilor li s-ăa interzis s mai poarte voalul, iar b rba ilor fesul, acelă ă ţ simbol al apartenen ei la Islam. Cei ce nu se supun vor fiţ spânzura i. Sultana spera ca aceste m suri s -i trezeascţ ă ă ă pe turci din iner ie, dar ei s-au supus şi de data aceasta.ţ

O dat cu trecerea timpului, se adâncesc şi ridurileă sultanei. Când şi-a p r sit ara, a plecat cu convingerea că ă ţ ă poporul îi va rechema, dar a trecut deja un an de exil şi poporul tace.

Desigur, ştirile speciale sunt contraf cute, opozi ia şiă ţ presa sunt cenzurate, dar… este posibil s ii sub controlă ţ cele zece milioane de turci? Pierderea so ului i-a l sat oţ ă anumit am r ciune, dar ceea ce o preocup cel mai multă ă ă ă este indiferen a poporului ei.ţ

Selma a jurat, ca un viteaz cavaler, s -i poarte de grijă ă mamei sale. De aceea, dup terminarea şcolii, vine directă acas ; oricum nu are nicio prieten pe care s o viziteze, şi-ă ă ăşi petrece ore în şir cu sultana, inventând poveşti şi încercând s -i distrag aten ia de la problemele care oă ă ţ macin .ă

Mama şi fiica n-au fost niciodat mai apropiate;ă ceremonialul din palatul Ortaköy şi prezen a kalfalarelor nuţ permiteau o asemenea intimitate. Câteodat , Selma seă consola la gândul c exilul le-a apropiat, dar ştia c seă ă înşal , deoarece sultana n-a fost niciodat atât deă ă inaccesibil .ă

Într-una din zile, nu s-a inut ora de matematic şi Selmaţ ă a ajuns mai devreme acas . S-a oprit nedumerit în prag —ă ă se auzeau râsete vesele! Annecim… Annecim râde cum n-a mai râs de când au p r sit Istanbulul. Iar la picioareleă ă sultanei, aşezat pe pernu a ei, a Selmei, Zeynel, careţ povesteşte încântat.

Feti a simte un nod în gât, se simte p c lit : deci mamaţ ă ă ă ei şi-a reg sit veselia prin Zeynel, iar cu ea esteă întotdeauna melancolic şi trist . Se apropie palid .ă ă ă

118

- KENIZE MOURAD -

Eunucul se ridic , iar sultana se opreşte din râs.ă— Ce este, sunte i bolnav ?ţ ă…„Se preface c este neliniştit , dar pot s şi mor atâtaă ă ă

timp cât Zeynel exist ”…ăHayri, pe care Selma nu l-a observat, rânjeşte.— Este pur şi simplu geloas . Nu vede i, annecim, că ţ ă

domnişoara nu suport s v interesa i şi de altcineva înă ă ă ţ afar de ea, de exemplu, de mine? Dac îmi zâmbi i seă ă ţ învine eşte de furie!ţ

Selma îi trimite o privire otr vit fratelui ei, se pare c -iă ă ă subapreciase capacitatea de observa ie; oricum îi va pl tiţ ă ea toate astea.

— Geloas ! Dar ce idee! De ce aş fi geloas ? Am fostă ă mirat … şi fericit s v aud râzând.ă ă ă ă

Simte c n-a fost conving toare şi se retrage imediat,ă ă pretextând c -şi duce c r ile în camer .ă ă ţ ă

— Ce s-a întâmplat Selma? Feti a are ochii înl crima i.ţ ă ţ— Annecim, v iubesc atât de mult, mai mult decât oriceă

altceva, şi vreau ca şi dumneavoastr s m iubi i…ă ă ă ţ— Bine Selma, dar şi eu v iubesc, pe dumneata şi peă

Hayri, mai mult ca pe orice în lumea asta. Dar nu-mi place s fiu şantajat cu sentimente nici chiar atunci când esteă ă vorba despre copiii mei. Iar în privin a pasiunii, c ci despreţ ă aceasta vorbi i dumneavoastr , mi s-a p rut întotdeaunaţ ă ă deplasat , în afar de pasiunea pentru ara-mam .ă ă ţ ă

Selma îşi pleac uşor capul… de ce buna ei mam esteă ă câteodat atât de sever ? Baba spunea c atunci când esteă ă ă furioas nu-şi d seama de cruzimea ei… Baba, pe care l-ă ăam divinizat… şi care m-a p r sit. Şi acum ea!ă ă

— Annecim… pe tat l dumneavoastr l-a i iubit cuă ă ţ pasiune?

— Pe tat l meu?… ăFa a sultanei se destinde şi acum seam n cu o fatţ ă ă ă

tân r .ă ă— Da, l-am iubit cu pasiune… a fost un om excep ional,ţ

119


care merita s fie iubit astfel.ăSelma o priveşte t cut .ă ă…„Dar asta simt şi eu pentru dumneavoastr , şi totuşiă

m respinge i? Mi-a i spus odat c a fi Dumnezeu trebuieă ţ ţ ă ă s fie o adev rat corvoad ! — toate speran ele şi toată ă ă ă ţ ă dragostea oamenilor s se aga e de tine! V rog, pu ină ţ ă ţ ă indiferen şi pu in inut ! Am râs atunci ca de o glumţă ţ ă ţ ă ă bun , dar acum în eleg cât de sincer a i fost”…ă ţ ă ţ

Ah, întotdeauna ceva este greşit, ori din dragoste prea mult , ori din prea pu in .ă ţ ă

120

- KENIZE MOURAD -

Capitolul II

— Îi omoar pe ai noştri cu sutele! Amal a tras-o peă Selma într-un col al cur ii. Fa a ei este mai palid ca deţ ţ ţ ă obicei.

— În Djebel, francezii au dat foc satelor f r a cru aă ă ţ femeile sau copiii. Se vor c i pentru c r zbunarea druziloră ă ă va fi îngrozitoare!

Selma a luat-o de mân . Micu a druz este singura eiă ţ ă prieten , şi singura care a îndr znit s rup izolarea la careă ă ă ă fusese supus de c tre celelalte fete din şcoal . Tân ră ă ă ă ă feti a în eles disperarea Selmei, pentru c , la rândul ei,ţă ţ ă trecuse printr-o situa ie asem n toare. N-au spus maicileţ ă ă despre ea c „Amal este dr gu şi inteligent , dar ceă ă ţă ă p cat c este musulman !” La început a plâns, zi şi noapte,ă ă ă nedorind s mai r mân acolo, dat tat l ei nu a cedat: celeă ă ă ă mai bune şcoli din Liban sunt şcolile creştine şi de aceea este o chestiune de onoare pentru o familie musulman s -ă ăşi trimit fiicele acolo.ă

— Amal, v rog s -mi spune i de ce dânşii ă ă ţ luptă împotriva francezilor când majoritatea libanezilor au acceptat mandatul lor?

— Pentru c este o chestiune de onoare! La început nuă ne-am opus francezilor, dar înaltul comisar, generalul Sarrail, l-a jignit pe conduc torul nostru.ă

În prim vara acelui an, 1925, s-a întrunit o delega ie dină ţ Siria pentru a discuta statutul druzilor. S-a protestat împotriva unor ini iative luate de c tre guvernatorulţ ă francez Carbillet, ini iative care violau vechile tradi ii, şi s-aţ ţ cerut, conform în elegerii din 1921, un guvernator druz.ţ

Înaltul comisar i-a întâmpinat cu r ceal şi le-aă ă comunicat c el este întru totul de acord cu reformele luiă Carbillet, iar în ceea ce priveşte în elegerea din 1921, el oţ consider dep şit . Ulterior, au mai venit şi alte delega ii laă ă ă ţ

121


Beirut, dar n-au reuşit s -l întâlneasc pe Sarrail.ă ăAcest „general de stânga”, un om ra ionalist şiţ

anticlerical, îi consider pe druzi nişte s lbatici,ă ă asem n tori negrilor africani din fostele sale expedi ii.ă ă ţ

Din acel moment s-a declanşat r zboiul între druzi şiă francezi. Înaltul comisar i-a dat ordin delegatului s u dină Damasc s -i invite pe cei mai importan i conduc tori druziă ţ ă la o întrunire, la care aceştia s -şi expun dolean ele. Subă ă ţ acest pretext se urm rea arestarea lor. Trei dintreă conduc tori au c zut în curs .ă ă ă

De data aceasta s-a întrecut m sura, astfel c , la 17ă ă iulie, a izbucnit o revolt condus de sângerosul sultan Elă ă Atrah, care s-a soldat cu moartea a numeroşi solda iţ francezi.

— Şi asta înc nu este tot! promite Amal, pe un tonă r zboinic. Druzii din şuful libanez s-au unit cu druzii dină Djebelul sirian şi însumeaz acum peste cincizeci de mii deă oameni.

— Eh, vede i, atunci o s câştiga i, spune Selma. De ceţ ă ţ sunte i atât de neliniştit ?ţ ă

— Pentru c se pare c şi conducerea francez se temeă ă ă c vom câştiga. Şi, prin urmare, a trimis împotriva noastră ă şapte batalioane de infanterie, un escadron tunisian şi cavalerie cireaş , conduse de generalul Gemalin. Artileriaă lor este foarte bine dotat şi ne bombardeaz satele până ă ă nu mai r mâne decât cenuş şi fum. Druzii noştri lupt caă ă ă leii, dar pot ei, oare, cu armele lor vechi, s fac faă ă ţă tunurilor franceze?

— Ve i câştiga, Amal! Sunt convins c ve i câştiga, aşaţ ă ă ţ cum şi noi, în Turcia, am învins armatele str ine.ă

Noi?… Care noii? Au trecut anii şi Selma nu reuşeşte şi nu va reuşi s se obişnuiasc cu acest paradox incredibil:ă ă victoria rii sale şi izgonirea familiei ei. Undeva în istorie s-ţăa produs o eroare…

— Ce este îns mai r u, adaug Amal, este c franceziiă ă ă ă sunt convinşi de dreptatea lor. Ne împart ara, ne împartţ

122

- KENIZE MOURAD -

popula ia şi sus in c , în realitate…ţ ţ ă— Ce înseamn , de fapt, realitatea?… izbucneşte Selma.ă

Realitatea este aceea care îi oblig s v omoare?ă ă ă Realitatea este şi aceea care l-a obligat pe Mustafa Kemal s ne exileze? Am crezut mult vreme c este vorba de oă ă ă neîn elegere, care trebuie doar l murit ; i-am luat în numeţ ă ă de r u mamei mele c , în loc s -şi dovedeasc nevinov ia,ă ă ă ă ăţ a preferat s tac . Ce proast am fost! Eram prea tân r caă ă ă ă ă s pricep… Nu râde i, am de-abia paisprezece ani, esteă ţ adev rat, dar nu asta conteaz . M-am maturizat când amă ă descoperit c a fi de bun -credin nu rezolv nimic şi că ă ţă ă ă întrebarea care se pune nu e „ce este adev rat?”, ci „cineă este cel mai puternic?” Din acel moment am renun at laţ v ic reli şi mi-am propus ca, într-o zi, s devin eu cea maiă ă ă puternic .ă

— Aha, o conspira ie!?ţZeflemistele sunt cele dou „nedesp r ite”, Marie-Laureă ă ţ

şi Marie-Agnès, fiice de ofi eri ai armatei franceze. Amal seţ preg teşte de lupt .ă ă

— Cât perspicacitate. Ne întreb m, într-adev r, care ară ă ă fi cel mai eficace mijloc de a v izgoni din Liban.ă

— Vai, dar linişti i-v , micu a mea. În fond, f r noi, araţ ă ţ ă ă ţ voastr ar mai fi şi acum o provincie aservit otomanilor. ă ă

Marie-Laure o priveşte de sus.— Termina i cu istoriile astea, intervine Marie-Agnès, amţ

putea fi auzite; iar dac vor afla maicile noastre că ă discut m despre politic ne vor exmatricula.ă ă

— Desigur, acum, dup ce ne-a i jignit, v retrage i,ă ţ ă ţ protesteaz Selma.ă

— Ei, ei, prin esa ne cere satisfac ie, spune Marie-Laureţ ţ laconic. Excelent! Propun s rezolv m acest conflict în plană ă sportiv şi v ofer posibilitatea de a v alege armele:ă ă alergare sau s ritur .ă ă

— S ritur .ă ăMarie-Laure este cu cel pu in zece centimetri mai înaltţ ă

şi Selma ştie c la alergare n-ar avea nicio şans .ă ă123


Terenul de sport este aşezat pu in lateral fa de cl direaţ ţă ă principal . Pe partea dreapt se afl groapa de nisip şi ună ă ă schelet metalic, cu mici bare de fier, care pot fi fixate la diverse în l imi.ă ţ

— Începem la 2 metri? propune Marie-Laure.— Bine.— Acum este rândul dumneavoastr , deoarece vă ă

considera i cea ofensat . ţ ăElevele s-au adunat curioase în jurul gropii. Dou dintreă

ele s-au oferit s mute bara cu câte 20 cm la fiecareă s ritur .ă ă

Prima s ritur a fost o joac de copii; o aterizare moale.ă ă ă— 2,20, anun eleva care şi-a asumat rolul de arbitru,ţă

iar Selma şi Marie-Laure reuşesc cu brio.— 2,40! Situa ia începe s devin serioas . ţ ă ă ăAmândou se concentreaz şi sar în nisip.ă ă— 2,60! anun arbitra.ţăSelma se afl pe bara de fier şi priveşte în jur. Prietena eiă

Amal, palid , îi face semne de încurajare. Selma este pu ină ţ nervoas , n-a s rit niciodat de la o asemenea în l ime, dară ă ă ă ţ este atâta nisip jos încât n-ar trebui s -şi fac probleme.ă ă Unu, doi, trei şi hap… a reuşit. Marie-Laure sare şi ea.

— 2,80!Selma urc încet treptele sc rii. Jos s-a l sat liniştea:ă ă ă

dou zeci de perechi de ochi o urm resc. Nu poate s deaă ă ă înapoi tocmai acum. Sare. Ştie c a greşit… Aude ună pocnet, simte o arsur şi o durere insuportabil , dar, înă ă acelaşi timp, se simte uşurat . S-a sfârşit, nu mai trebuieă s -i fie fric .ă ă

Aude ipete, totul se învârte în jurul ei…ţUnde se afl ? Ce s-a întâmplat? De ce o stropeşteă

m icu a Jeanne cu ap rece?ă ţ ăDurerea din piciorul drept o readuce la realitate.— Nu v mişca i! Ambulan a trebuie s soseasc dină ţ ţ ă ă

clip în clip . Cât impruden , putea s v coste via a! Dară ă ă ţă ă ă ţ de ce a i s rit de la o asemenea în l ime?ţ ă ă ţ

124

- KENIZE MOURAD -

Pe fa a Selmei apare o grimas de durere.ţ ă— M antrenam… pentru jocurile olimpice.ăFetele se destind, câteva eleve zâmbesc chiar. Marie-

Laure nu mai rezist .ă— Este vina mea, m icu , eu am…ă ţă— Da, dumneata, m-ai încurajat s practic sportul, oă

întrerupe vehement Selma, dar ar fi trebuit s -mi dau şiă singur seama c nu m pot m sura cu dumneata.ă ă ă ă

M icu a Jeanne ofteaz :ă ţ ă— Vezi, copilul meu, unde duce mândria?Apare ambulan a şi Selma este urcat în maşin , în timpţ ă ă

ce elevele se înghesuie s -i spun la revedere. Amală ă plânge, iar Marie-Laure, lâng ea, este palid .ă ă

— Pe curând, Selma. S v întoarce i repede.ă ă ţSe privesc în ochii şi-şi zâmbesc timide. Selma le

observ : de fapt este bucuroas s şi-a rupt piciorul.ă ă ăFractura e destul de complicat , iar doctorul îiă

recomand şase s pt mâni de odihn la pat. Amal oă ă ă ă viziteaz în fiecare zi dup terminarea orelor.ă ă

— Nu voi uita niciodat ceea ce a i f cut pentru mine.ă ţ ă Toat şcoala vorbeşte despre curajul dumneavoastr şi, înă ă primul rând, v sunt recunosc toare c n-a i spus nimic. Le-ă ă ă ţa i dat o lec ie.ţ ţ

Amal o ajut pe Selma s -şi fac temele, ă ă ă şi cele două fete îşi povestesc vrute şi nevrute, pân seara târziu.ă

Amal şi-a pierdut mama la vârsta de doi ani şi a fost crescut de o m tuş , o verişoar a Sid Nazirei,ă ă ă ă conduc toarea druzilor.ă

— Am v zut-o o singur dat pe Sid Nazira, ă ă ă în palatul ei, la Mukhtara, undeva în adâncul mun ilor ţ Şuf, dar nu voi uita niciodat aceast ă ă zi… Era îmbr cat într-o rochieă ă simpl , neagr , şi şă ă edea pe un divan, iar p rul îi eă ra acoperit de un voal alb, pe care îl poart de obicei r ncileă ţă ă noastre. Cu toate acestea, ar ta ca o regin .ă ă

Amal îşi aminteşte şi de prezen a celor dou zeci deţ ă conduc tori care se aflau acolo pentru a-i cere st pânei loră ă

125


un sfat. În semn de respect fa de ea, erau neînarma i, iarţă ţ fe ele lor aspre şi ridate exprimau timiditate în fa a acesteiţ ţ femei.

— Sid Nazira i-a ascultat cu mare r bdare, dup care le-aă ă pus tuturora aceeaşi întrebare. La urm , to i au c zut deă ţ ă acord şi i s-au aruncat la picioare, s rutându-i tivul rochieiă în semn de mare cinstire.

— Asta îmi aminteşte de mama mea sau, mai degrab ,ă de ceea ce a fost mama mea. S raca annecim, de când amă fost exila i, s-a schimbat atât de mult…ţ

— Dar tat l dumneavoastr ? ă ăOchii Selmei se întunec .ă— Eu nu mai am tat .ă— V rog s m scuza i, n-am ştiut…ă ă ă ţ— Nu ştie nimeni în afar de mine.ăDou luni mai târziu, Selma se duce din nou la şcoal ,ă ă

ajutat de cârje. Este primit cu mult c ldur şi simpatie;ă ă ă ă ă colege care nu i-au adresat niciodat vreun cuvânt roiescă acum în jurul ei.

— M bucur c v-a i întors. ă ă ţMarie-Laure se apropie de Selma.O propozi ie banal , dar to i au în eles c , fiind rostit deţ ă ţ ţ ă ă

şefa franco-maronit , pecetluieşte împ carea.ă ăLa plecare, Marie-Laure îi propune Selmei s o conducă ă

acas . Ca şi celelalte fran uzoaice, Marie-Laure dispune deă ţ o maşin cu şofer, care o duce şi o aduce de la şcoal .ă ă Selma este tentat s accepte, dar privirea trist a lui Amală ă ă o opreşte.

— Mul umesc, simt nevoia unei plimb ri în aer liber şi,ţ ă apoi, Amal s-a oferit s -mi duc c r ile.ă ă ă ţ

— P cat. Aş fi vrut s l murim unele probleme, dar, ave iă ă ă ţ dreptate, credin a înainte de toate. ţ

Marie-Laure reuşeşte cu greu s -şi maschezeă dezam girea.ă

Selmei îi pare r u c a refuzat aceast mân întins , areă ă ă ă ă impresia c a greşit undeva.ă

126

- KENIZE MOURAD -

Câteva zile mai târziu, în timpul unei ore de literatur ,ă Maica superioar apare în clas , înso it de un domnă ă ţ ă distins, care poart un fel de fes şi un baston cu mâner deă argint.

— V rog s ne scuza i, maic Térésine, c v întrerupemă ă ţ ă ă ă lec ia, dar Excelen a sa damadul Ahmet Nami-bei,ţ ţ guvernatorul Siriei, ne-a f cut o mare onoare vizitându-neă institu ia. De altfel, nepoata sa se afl în clasaţ ă dumneavoastr . Veni i Selma şi saluta i-v unchiul.ă ţ ţ ă

Selma se înroşeşte şi se ridic cu ajutorul cârjelor;ă schi eaz o plec ciune, dar este întrerupt de râsulţ ă ă ă zgomotos al guvernatorului.

— Când era i mic , nu-mi amintesc s fi fost timid . Aşaţ ă ă ă c , iubit nepoat , nu v mai agita i inutil, altfel risca i să ă ă ă ţ ţ ă v rupe i şi cel lalt picior. ă ţ ă

Guvernatorul o ciupeşte p rinteşte de obraz.ă— Dar cum s-a întâmplat aşa ceva?Selmei îi vine s intre-n ă p mântă ; tocmai acum, când a

fost acceptat de ceilal i, devine din nou centrul aten iei.ă ţ ţ Se bâlbâie:

— Nu s-a întâmplat nimic deosebit, Excelen a voastr .ţ ă Am s rit de la o în l ime prea mare.ă ă ţ

— Un concurs?— Într-un anumit fel…— Bravo! exclam guvernatorul. Aşa se recunoaşteă

sângele otoman. Tot înainte, iubit nepoat !ă ăSelma s-a înroşit toat . Pe deasupra se mai aflau acolo şiă

doi fotografi care s-au pus imediat pe treab ; mâine îi voră ap rea cu siguran pozele în ziare şi colegele o voră ţă considera din nou o încrezut .ă

Dar, spre marea ei surprindere, colegele ei fost de-a dreptul impresionate de eveniment. În ziarul „L’Orient”, la rubrica „Ştiri din via a monden ”, a ap rut fotografiaţ ă ă Selmei cu guvernatorul, înso it de urm torul text: „Micu aţ ă ă ţ prin es neînfricat ”. P rin ii tuturor elevelor au deveniiţ ă ă ă ţ curioşi s o cunoasc pe nepoata acestui om în care seă ă

127


puneau atâtea speran e. Damadul Ahmet Nami-bei a fostţ numit recent în postul de guvernator al Siriei de c treă înaltul comisar francez Henry de Jouvenel. Acesta sper ca,ă prin numirea unui otoman, dar care e şi rud cuă conduc torii druzi, s se solu ioneze toate problemeleă ă ţ existente.

În decursul unei s pt mâni, Selma a primit o mul ime deă ă ţ invita ii de la mai toate colegele ei, cele care întotdeaunaţ povesteau despre vizitele şi primirile lor f r s o inviteă ă ă vreodat pân acum. Le-a mul umit politicos, deşi a fostă ă ţ tentat s le bruscheze, spunând c va cere permisiuneaă ă ă mamei sale.

Şi eu, eu nu contez deloc? Pentru ele sunt doar un titlu, nimic mai mult. Şi eu care am crezut c le-am câştigată simpatia. Ce prostie!

Selma are ochii înl crima i.ă ţ— Nu fi i sup rat , nu merita ele atâta cinste.ţ ă ă— Ştiu, Amal, dar n-am încotro. Simt o mare nevoie s fiuă

iubit .ă— Dar eu v iubesc, Selma, spune timid Amal. Ştiu că ă ă

asta nu înseamn mult.ă— Amal, pentru mine înseamn foarte mult.ăSelma încearc s zâmbeasc şi-i strânge mâna prieteneiă ă ă

sale.— Este adev rat, Amal, c tu m iubeşti, dar de ce?ă ă ă

Pentru c şi tu eşti o r uşc urât , la fel ca şi mine? Pentruă ăţ ă ă c noi suntem musulmane, şi aceste creştine neă dispre uiesc?ţ

În urm toarele s pt mâni, Selma nici nu se mai oboseşteă ă ă s deschid plicurile ce con in invita ii la ceaiuri. Consideră ă ţ ţ ă c scopul acestor reuniuni este de a te prezenta cât maiă elegant îmbr cat şi tema principal de discu ie oă ă ă ţ constituie bârfirea celor absen i. A auzit c se şi danseaz .ţ ă ă Marie-Agnès a anun at c la ceaiul ei de la ora cinci vine şiţ ă un profesor de dans care s le înve e charlestonul. Oricum,ă ţ

128

- KENIZE MOURAD -

n-are rost s se gândeasc la petrecere pentru c nu are oă ă ă rochie potrivit pentru asemenea ocazii, şi apoi acceptareaă invita iei presupune o reciprocitate, iar asta cost bani.ţ ă

Familia tr ieşte deja dintr-un buget redus. O dat laă ă dou -trei luni vine un bijutier armean, care le este foarteă devotat, deoarece şi-a petrecut tinere ea la Istanbul.ţ Sultana îşi vinde câte o bijuterie, pentru a putea supravie ui, dar şi aceast rezerv este epuizabil .ţ ă ă ă

Cel ce se ocup de afacerile familiei este Zeynel, careă face aprovizionarea, iar sultana nu are niciun fel de observa ie dac masa este mai s r c cioas . Pe de altţ ă ă ă ă ă ă parte, îi ajut pe cei s raci din cartier; d rnicia ei esteă ă ă cunoscut .ă

Un african a adus un mesaj. O scrisoare cu sigl regal .ă ă— Ia te uit , îşi spune amuzant sultana, mul umită ă ţ ă

englezilor, Khediv a devenit prin ul Egiptului şi, dac se vaţ ă ar ta şi în continuare la fel de supus, poate va ob ine şiă ţ titlul de rege.

Dar ast zi toleran a ei ironic este marcat deă ţ ă ă dezam gire; nu poate uita c acest demnitar laş a refuzat,ă ă în 1929, s ofere azil familiei imperiale.ă

Scrisul mare şi greoi tr deaz o personalitate p trunsă ă ă ă de sentimentul propriei valori. Este vorba despre o nepoată a împ ratului Fuad, prin esa Zubeyda, care, aflându-se înă ţ tranzit prin Beirut, doreşte o convorbire cu sultana. Aceasta îi trimite o scrisoare cu antet regal, invitând-o la ceai pentru a doua zi.

În prag se arat sultana: poart un superb colier deă ă smaralde, cu un diamant mare în mijloc.

Privirile prin esei Zubeyda sunt atrase de bijuteria de laţ gâtul sultanei.

— Pofti i, v rog.ţ ăZubeyda recunoaşte îndat tonul poruncitor pe care deă

mic copil nu l-a putut suferi, dar pe care a tot încercat s -lă 129


imite. Prin esa face o temenea adânc , ducând mâna de laţ ă inim la buze şi în final la frunte. Când se ridic , observă ă ă privirea rece şi iscoditoare a sultanei, care se aştepta la efectuarea a trei temenele, conform tradi iei de la curteaţ otoman . În aceast c m ru a modestei ei case dină ă ă ă ţă Beirut, sultana este mai mult ca oricând „o sultan ”.ă Tân r femeie se înroşeşte şi, pân la urm , faceă ă ă ă temenelele cerute de etichet .ă

Sultana îi zâmbeşte şi-i ofer un loc pe un mic sc unel deă ă lâng fotoliul ei. De-abia când se aşaz , prin esa observ că ă ţ ă ă din aceast pozi ie trebuie s -şi ridice capul pentru a seă ţ ă putea adresa gazdei: la fel era şi când exista tronul, la ale c rui picioare erau situate scaunele prin eselor…ă ţ

Zubeyda se simte din ce în ce mai stingher şi nu ştieă cum s aprecieze acest gest — drept o jignire? — dar tonulă prietenos al sultanei infirm aceast presupunere.ă ă

Urm toarea or este una dintre cele mai lungi pe care le-ă ăa petrecut vreodat Zubeyda în via a ei. Ea, care venise să ţ ă se bucure de nenorocirea acestei familii, pe care a invidiat-o dintotdeauna, şi s -i ofere o mic sum de bani, ea a fostă ă ă întâmpinat cu o demnitate şi o arogan care le întrec peă ţă cele din vremea domniei familiei. Toat bârfa despreă s r cie… nu, s-a vorbit chiar despre mizerie. Cum de s-aă ă l sat înşelat ? Casa nu este de fel mare, dar bijuteriileă ă sultanei şi primirea fastuoas contrazic cele auzite.ă

De îndat ce îi permite eticheta, prin esa se ridic şi îşi iaă ţ ă r mas-bun, de data aceasta f r s omit cele treiă ă ă ă ă temenele. Sultana îi zâmbeşte maiestuoas .ă

Nefericita Zubeyda n-a mai apucat s aud râsetele careă ă s-au dezl n uit dup plecarea ei.ă ţ ă

— Doamna nu şi-a crezut ochilor. Sper s fi fost o lec ieă ţ bun .ă

— Nu o vom revedea atât de curând. Haide i copii,ţ pr jiturile sunt delicioase. ă

Selma, Hayri, Zeynel şi cele dou kalfalare care au jucată rolul servitoarelor — cu to ii sunt încânta i. Sultana i-a jucatţ ţ

130

- KENIZE MOURAD -

un renghi admirabil acestei încrezute. La petrecere se află şi un b rbat micu , care este bijutierul armean, atât deă ţ devotat lor. O or mai târziu, acesta îşi ia r mas-bun,ă ă p r sind casa cu frumosul colier şi serviciul din aur, pe careă ă sultana le împrumutase pentru aceast ocazie special .ă ă

131


Capitolul III

— O scrisoare pentru mine?Selma priveşte mirat timbrul din Irak. Cine i-a scris?ă

Doar nu cunoaşte pe nimeni acolo.Poştaşul o oprise pe tân ra feti tocmai când pleca spreă ţă

şcoal .ă— Trebuie s semna i. Mul umesc, domnişoar !ă ţ ţ ăSelma cânt reşte curioas plicul în mâini; scrisul i seă ă

pare cunoscut şi, totuşi… bag plicul în geant .ă ăÎntârziase şi avea lucrare de control la geometrie.Exerci iul a fost simplu. La ieşire s-a discutat aprigţ

despre solu ie, dar Selma era gr bit s plece.ţ ă ă ă— M scuza i, dar am o întâlnire.ă ţF r nicio explica ie, o las balt pe Amal, care ar fi vrută ă ţ ă ă

s verifice rezultatele.ăÎn loc s se îndrepte spre cas , Selma porneşte spreă ă

parcul de la malul m rii. G seşte o banc pe care se aşază ă ă ă şi deschide ner bd toare plicul: ă ă

„Bagdad, 1 mai 1926 Iubita mea fiic ,ăV trimit aceste rânduri, ca un fel de mesaj într-o sticl ,ă ă

pentru c , în decursul celor doi ani de când v tot scriu, nuă ă mi-a i r spuns niciodat . S-au pierdut scrisorile mele sau n-ţ ă ăa i vrut s -mi r spunde i?ţ ă ă ţ

V rog s m crede i c tat l dumneavoastr este tareă ă ă ţ ă ă ă nefericit c şi-a pierdut fiica lui iubit . Desigur, eu sunt celă ă vinovat, am crezul c ara are nevoie de mine şi de aceeaă ţ am ales s r mân, desp r indu-m de voi. Dar ce eroare…ă ă ă ţ ă

De atunci nu trece o zi f r s regret op iunea mea. Vă ă ă ţ ă rog s m în elege i şi… s m ierta i. M simt tare singură ă ţ ţ ă ă ţ ă şi aş fi vrut s fiu al turi de voi, s v urm resc evolu ia. A iă ă ă ă ă ţ ţ fost un copil extraordinar şi sunt convins c acum sunte i oă ţ domnişoar fermec toare.ă ă

132

- KENIZE MOURAD -

M-am gândit c poate dori i s v revede i tat l, după ţ ă ă ţ ă ă atâta timp. La ora actual de in func ia de consul laă ţ ţ Bagdad. Este un oraş minunat pe care aş dori s -lă cunoaşte i. Dac v hot râ i s veni i, v rog s -miţ ă ă ă ţ ă ţ ă ă comunica i, şi eu v voi trimite bani de c l torie. Pute iţ ă ă ă ţ r mâne câteva luni sau poate mai mult timp — dac v vaă ă ă pl cea. Nimic nu m-ar putea bucura mai mult.ă

Aştept cu ner bdare un r spuns.ă ăTat l dumneavoastr , care v iubeşte.ă ă ăP.S. Desigur, doresc s -l v d şi pe Hayri, dar mai întâi ară ă

trebui s -şi termine studiile. V rog s -i transmite iă ă ă ţ salut rile mele şi sultanei. Allah s v aib în paz ".ă ă ă ă ă

„Tat l meu!… Tat l meu?”ă ăSelma este sup rat , dar şi fericit în acelaşi timp.ă ă ă„De ce îmi face i toate astea? M p r si i, dup care vre iţ ă ă ă ţ ă ţ

s ne vedem din nou, m iubi i, dup care nu m mai iubi i,ă ă ţ ă ă ţ iar acum m iubi i din nou… Ce însemn eu oare?”ă ţ

Feti a de pe banc plânge cu sughi uri.ţ ă ţ„V-am lipsit… Şi eu? V-a i gândit cum a suportat «micu aţ ţ

şi iubita fiic » aceast tr dare? Pentru c m-a i tr dat. Deă ă ă ă ţ ă mult dorea i s v retrage i, am sim it asta. Ordinul de exilţ ă ă ţ ţ a fost un simplu pretext.

Tat l meu…ăAm fost foarte sup rat pentru c a i plecat f r s vă ă ă ţ ă ă ă ă

lua i r mas-bun de la mine… Dac mi-a i fi vorbit, ar fi fostţ ă ă ţ totul mai uşor.

A i crezut c nu voi în elege? La vârsta de treisprezeceţ ă ţ ani nu mai eşti un copil, şi uneori în eleg lucrurile mai bineţ decât adul ii. Mi-a i luat toat puterea când m-a i p r sitţ ţ ă ţ ă ă f r un cuvânt… Am suferit cumplit, baba, dac a i şti?!”ă ă ă ţ

Cât timp a sunt pe banc ? Se l sase seara.ă ăAcas o întâmpin o familie speriat şi agitat . Zeynel,ă ă ă ă

cu receptorul în mân , încerca a nu ştiu câta oar să ă ă telefoneze la comisariatul de poli ie. Singurul careţ izbucneşte în râs este Hayri.

133


— Nu v-am spus eu c s-a plimbat? Ne-am agitată degeaba.

Sultana recunoaşte, dintr-o privire, c fiicei i s-aă întâmplat ceva important.

— Ce s-a întâmplat, Selma?Selma nu o bag în seam şi se îndreapt furioas spreă ă ă ă

Zeynel.— Cine a ascuns toate scrisorile pe care tat l meu mi le aă

trimis în decurs de doi ani?To i tac îngrozi i. Pentru prima oar de la plecare, cinevaţ ţ ă

îndr zneşte s pronun e numele lui Hayri Rauf-bei înă ă ţ prezen a sultanei. Dar Selmei nu-i pas de conven ii. Acum,ţ ă ţ furioas , întreab din nou, ap sând pe fiecare cuvânt:ă ă ă

— Cine a ascuns scrisorile tatei? Cine? Sultana o întrerupe cu voce t ioas :ă ă— V rog s v reveni i, prin es , şi s nu-i face iă ă ă ţ ţ ă ă ţ

reproşuri lui Zeynel. Eu am luat acele scrisori şi le-am distrus.

Selma îşi priveşte uimit mama.ă— Dumneavoastr , annecim? Dar de ce? Ştia i doar câtă ţ

suf r din cauza t cerii lui!ă ă— A i fi suferit şi mai mult. (Sultana se înmoaie şi oţ

prinde pe Selma de mâini.) V-a i fi chinuit, a i fi pus oţ ţ mul ime de întreb ri. Am considerat c e bine ca aceastţ ă ă ă desp r ire, pentru c o desp r ire a fost, s fie definitiv .ă ţ ă ă ţ ă ă Şti i, la început n-a fost uşor, dar pân la urm a i reuşit sţ ă ă ţ ă uita i.ţ

— S uit? Annecim, chiar a i crezut c -l voi uita pe tat lă ţ ă ă meu?

— V-am dorit binele şi… mai cred şi acum c am avută dreptate. Vede i şi singur în ce stare v afla i!ţ ă ă ţ

Ochii Selmei lucesc, buzele sunt strânse… „S nu spuiă nimic ce-ai putea s regre i dup aceea…” S fug … dară ţ ă ă ă distan a pân la uş se m reşte… S ajung în camera ei…ţ ă ă ă ă ă s întoarc chiar cheia în uş … s nu mai vad pe nimeni,ă ă ă ă ă pe nimeni.

134

- KENIZE MOURAD -

Deodat , se pr buşeşte pe podea.ă ă

„Î i vei omorî mama şi tat l!” Care era oare a şaseaţ ă porunc ? ă

„Ave i într-adev r un cap ca o sit ”, o mustra micu aţ ă ă ţ Barnabé.

„Da, maic Achillée."ă

Dac vine bunicul ăs v spânzure pe to i de picioare ă ă ţşi atunci pute i povesti tuturora ţc sultanul a înnebunit.ă…Mi-e atât de frig…Ca un spiriduşRece este diminea aţC lduroas searaă ăSe sufoc în dulap.ă

„… To i aceşti oameni! Cine sunt femeile îmbr cate înţ ă alb care plâng? Şi groapa aceasta care se m reşte nuă este… NU! Nu m îngropa i, n-am murit, opri i-v !”ă ţ ţ ă

„S raca, nici n-a observat c este moart .”ă ă ă„Şi acum a mai şi înnebunit. Ce durere pentru admirabila

ei mam ! N-a fost oricum niciodat întreag la minte.” ă ă ă„Tat l ei a murit de durere, ea l-a ucis.”ă„Nu este adev rat! Tat l meu m iubeşte, eu sunt iubitaă ă ă

lui micu ”.ţăToat clasa izbucneşte în hohote. „Amal, şi tu eşti deă

partea ei?”„Ce se cânt acum, ă God save the queen? Este, oricum,

mai bine aşa. Ce? Nu mai este valabil? Eu nu sunt regin !ă Ba da, eu sunt regin pentru c p rin ii mei sunt regi.ă ă ă ţ Mama mea a murit tân r , dar n-am ucis-o eu”.ă ă

— Domnule doctor, v rog s -mi spune i adev rul. Se vaă ă ţ ă îns n toşi? ă ă

135


Sultana este de o paliditate cadaveric . De o s pt mână ă ă ă vegheaz , f r întrerupere, lâng patul Selmei.ă ă ă ă

— Nu ştiu sultan , a fost un şoc pe un fond deja fragil. Auă existat şi antecedente în familia dumneavoastr ?ă

— Nu, doar tat l meu avea… anumite perioadeă melancolice, depresive.

— M scuza i c v întreb, dar tat l dumneavoastr aă ţ ă ă ă ă avut crize asem n toare? Trebuie s ştiu adev rul.ă ă ă ă

— Nu ştiu sigur, eram foarte tân r pe vremea aceea, iară ă când era bolnav, noi, copiii, eram inu i deoparte. Apoi seţ ţ îns n toşa.ă ă

— Deci n-a i ştiut de crizele de nebunie ale tat luiţ ă dumneavoastr şi, dup p rerea dumneavoastr , nici fiicaă ă ă ă dumneavoastr nu ştie. Asta explic totul.ă ă

— Nu v în eleg…ă ţ— Sunt convins c a i auzit de Siegmund Freud,ă ă ţ

psihiatrul austriac, ale c rui teorii în domeniul boliloră mintale au revolu ionat aceast ştiin . Eu le-am studiatţ ă ţă atent şi le-am corelat cu experien ele mele practice,ţ tr gând anumite concluzii. Dup Freud, aş afirma c feti aă ă ă ţ dumneavoastr se confrunt cu o problem pe care nu esteă ă ă în stare s o rezolve. O situa ie banal din care fiecare seă ţ ă refugiaz în munc , în distrac ii, în b utur sau în oriceă ă ţ ă ă altceva ce ar putea anestezia. Al ii îns , cei mai sensibili,ţ ă preferă o fug în nebunie.ă

— Prefer acest lucru?ă— Da, prin es , putem spune linişti i, prefer sau seţ ă ţ ă

decid, cu toate c ei nu conştientizeaz acest fapt.ă ă— Dar, atunci… fiica mea…?Doctorul este atât de concentrat asupra discursului s uă

încât nu aude întrebarea.— Deci, cum v spuneam. De ce aceast hot râre, şi nuă ă ă

alta mai „rezonabil ?” Pentru c exist foarte multe motiveă ă ă din acest punct de vedere şi, de cele mai multe ori, există totuşi o influen din partea unei persoane pe care oţă stim m sau chiar ne identific m cu ea. De aceea v-amă ă

136

- KENIZE MOURAD -

întrebat dac fiica dumneavoastr ştia de accesele deă ă nebunie ale bunicului ei. În caz c ştia — prin intermediulă servitorilor se afl mai tot — s sper m c această ă ă ă ă identificare nu va dura prea mult. Când vor sl bi tensiunile,ă atunci, eu, doctorul Ukhan, v asigur c aceast identificareă ă ă maladiv va disp rea de la sine. Dar trebuie s o ajuta i,ă ă ă ţ sultan !ă

— Fac tot ce-mi spune i, doctore!ţ— În primul rând, trebuie s v odihni i şi s v l sa iă ă ţ ă ă ă ţ

fiica în grija celorlal i. Pentru c în aceast stare, şi poateţ ă ă chiar din cauza acestei st ri, ea v recep ioneaz frica,ă ă ţ ă ceea ce fi va accentua sentimentul de vinov ie vizavi deăţ persoana dumneavoastr . Nu ştie cum s v fie pe placă ă ă f r a-l tr da îns pe tat l ei, şi viceversa. De aceea, seă ă ă ă ă refugiaz tot mai mult în irealitate. Re eta mea esteă ţ urm toarea: l sa i copilul în pace.ă ă ţ

— Considera i c prezen a mea la patul ei ar putea fiţ ă ţ d un toare?ă ă

— Nu consider, sunt sigur de aceasta. Complimentele mele, sultan .ă

— Doctorul sta este un m gar şi un mojic! Cum ar puteaă ă dragostea de mam s -i d uneze copilului?ă ă ă

Sultana se plimb agitat prin camer .ă ă ă— Şi este considerat drept cel mai bun psihiatru din

oraş… Ce s fac acum?ă— Dac îmi permite i, sultan , intervine Zeynel, cu capulă ţ ă

plecat, asculta i-i sfatul! Nu cred în prostiile pe care le-aţ spus, dar ave i totuşi nevoie de pu in odihn . Nu vţ ţ ă ă ă îngrijora i, voi veghea eu la c p tâiul prin esei şi v voiţ ă ă ţ ă anun a în caz c apar schimb ri alarmante.ţ ă ă

„— Vei pl ti, spun umbrele care se îngr m desc în jurulă ă ă Selmei.

— Dar ce am f cut?ă— Ha, ha, ha! Nu întreba ce-ai f cut!ă— V jur c nu ştiu nimic.ă ă

137


— Nu ve i şti niciodat , tocmai aceasta este pedeapsa:ţ ă s ştii c ai f cut un mare r u, dar s nu şti ce anume.ă ă ă ă ă

— Nu v în eleg…ă ţ— E simplu, dac faci un r u de care ştii şi dac vei fiă ă ă

pedepsit pentru ce ai f cut înseamn c te-ai eliberat deă ă ă ă el. Vei socoti ca necesare r ul pe care l-ai f ptuit şiă ă suferin ele pe care le înduri, iar dup o perioad de timpţ ă ă consideri c ai pl tit suficient. Ar fi mult prea simplu. Deă ă aceea, noi nu te vom pedepsi. Tu meri i iadul, iar iadul esteţ atunci când nu eşti pedepsit.

— Nu, v rog, nu-mi face i una ca asta! implor Selma,ă ţ ă încercând s prind o umbr , pe care, cu toate eforturile,ă ă ă nu reuşeşte s o ating . Vreau s mor, suspin ea.ă ă ă ă

— Dar ce i s-a explicat pân acum? (Vocile seţ ă transformar într-un fluierat iritant.) În lumea noastr ,ă ă lumea cea adev rat , şi nu în c m ru a ta mizer , şi cuă ă ă ă ţ ă atât mai pu in în ara ta nenorocit , nu se moare. Nu existţ ţ ă ă via şi moarte, adev r şi minciun , nu exist început şiţă ă ă ă sfârşit. Iar ceea ce ai f ptuit tu nu are importan pentru că ţă ă nu exist bine şi r u, dreptate şi nedreptate. Este o lumeă ă infinit , care nu cunoaşte reguli.ă

— Bine, atunci dac ceea ce am f ptuit este lipsit deă ă importan , de ce nu m ierta i?ţă ă ţ

— Ai cu adev rat o idee fix . Pricepe o dat c şi dacă ă ă ă ă vrem nu putem s-o facem. Vezi, avem privilegiul de a fi libere, şi aceast libertate ne împiedic s lu m şi cele maiă ă ă ă mici decizii. Noi suntem precum balan ele, pentru careţ nimic nu are greutate.

Selma se r suceşte furioas în pat.ă ă— Asta nu înseamn nimic, protesteaz ea.ă ă— Se poate, dar atunci ştii tu, personal, cuvinte care s fiă

însemnat ceva? Cum ar putea cuvintele voastre, simple, formulate de min i luminate, s cuprind realitatea? Despreţ ă ă aşa ceva nici nu poate fi vorba, nu încerca i s ieşi i dinţ ă ţ dulapul vostru tridimensional. Cei ce au încercat au fost interna i de propriii fra i şi declara i nebuni, pe urm auţ ţ ţ ă

138

- KENIZE MOURAD -

fost arşi pe rug sau crucifica i. Noi n-am intervenit deloc, n-ţa fost nevoie. Crede-m , este mai bine s r mâi în col ulă ă ă ţ t u, plicticos şi m rginit. S ştii c nem rginitul este şi elă ă ă ă ă monoton: înc peri nelimitate, niciun zid de care s teă ă sprijini, nicio uş , care se închide, mori de frig, nic ieri oă ă protec ie, peste tot o întindere f r margini. Este atât deţ ă ă obositor!”

„… În sfârşit, a adormit. Cât de îmbujorat şi umed esteă ă micu a mea feti !” Zeynel o acoper grijuliu cu o p tur ,ţ ţă ă ă ă nu pentru a o proteja de r coare, ci de influen ele rele careă ţ o bântuie. În momentul în care Selma se lupta cu fantomele, eunucul şi-a luat Coranul în mâna dreapt şi s-aă uitat în toate dulapurile, deşi ast zi se consider că ă ă spiritele sunt nişte poveşti de adormit copiii. El, Zeynel, îşi aminteşte de copil ria sa din Albania, când, înainte deă culcare, se puneau în fa a uşii fructe şi pâine pentruţ înfometatele spirite, ca nu cumva s le vin ideea de aă ă p trunde în cas . Şi, de regul , diminea a nu mai g seaiă ă ă ţ ă nimic în fa a uşii.ţ

O mângâie timid pe obraz. Dac l-ar vedea cineva, n-ară considera oare acest gest o lips de respect? Un momentă de absen sau o dorin senil de a atinge o piele tân r ?ţă ţă ă ă ă Dac l-ar tortura cineva şi tot n-ar spune adev rul!… Acestă ă secret îngrozitor şi scump nu-i d pace, îl ajut să ă ă supravie uiasc în momentele de mare nenorocire, s seţ ă ă înal e ca un împ cat, ca un Dumnezeu, ca un b rbat!ţ ă ă

„Baba!”Selma s-a ridicat şi ip , cu ochii îngrozi i.ţ ă ţ— Nu m ucide! arunc pumnalul, eu sunt feti a în ceaă ă ţ

mic .ă— Nu m recunoşti? Uite, îmi jupoi pielea!ăSe zgârie pe fa şi îl împinge la o parte pe eunucul careţă

încearc s o opreasc .ă ă ă— Vezi, eu sunt! Nu- i mai recunoşti bebeluşul? Micu ulţ ţ

139


t u bebeluş? (Selma s-a ghemuit.) M mai vezi? M facă ă ă mic , mic ca o scoic roz pe care tu o vei b ga în buzunar.ă ă ă ă Nu vreau s te deranjez, î i promit. Dar, spune, m veiă ţ ă mângâia din când în când?

— Da, micu a mea, te voi mângâia, nu- i fie team . ţ ţ ăZeynel o mângâie pe frunte.— Îmi bat cuie în cap, ca s m împiedic s gândesc.ă ă ă

Baba, nu m p r si!ă ă ă— Sunt cu tine. Cicim, linişteşte-te, nu te voi p r siă ă

niciodat . ăTremurând toat , Selma se cuib reşte în bra eleă ă ţ

eunucului.— Te iubesc atât de mult, te iubesc numai pe tine!Zeynel o strânge la piept şi o leg n dr g stos. Ochii luiă ă ă ă

mari s-au umezit de emo ie. „Şi eu, dac ai şti cât de multţ ă te iubesc. Niciun tat , înaintea mea, nu şi-a iubit atâtă copilul”.

Tat … el, de care râdeau pe ascuns servitoarele… Aă visat sau a tr it acea noapte binecuvântat … de-acumă ă şaisprezece ani?

Sultana sa dormea într-un pat mare acoperit de voaluri de cea . S-a pornit un vânt puternic care l-a împins spreţă st pâna sa, regina sa. Un Zeynel care nu a existat până ă atunci, mai liber şi mai încrez tor în sine decât a fostă vreodat , a s rutat-o pe fruntea cea alb . L-a cuprins un felă ă ă de ame eal . Dup aceea… nu-şi mai amintea nimic.ţ ă ă

Nou luni mai târziu, s-a n scut Selma. To i seă ă ţ entuziasmau de asem narea ei cu Hayri-bei. Zeynel t cea,ă ă dar întregul s u corp striga dup aceast micu fiin caă ă ă ţă ţă dup o recunoaştere.ă

A izgonit demult aceast idee nebuneasc , care îl chinuiaă ă şi care reap rea, mai ales în aceşti ultimi ani, când exilul i-aă reunit într-o… într-o familie.

Şi ast zi, micu a lui fiic îl strig .ă ţ ă ăDerutat, se desprinde de ea ca s o priveasc mai atent.ă ă— Micu a mea Selma… Tu eşti minunea mea, r s ritulţ ă ă

140

- KENIZE MOURAD -

meu de soare, cadoul zeilor, o lacrim pe care a v rsat-oă ă Allah asupra nenorocirii mele…

Selma îl ascult încântat .ă ă— Mai departe, baba! Povesteşte-mi ceva frumos…— S raca mea floricic , o singur raz de soare şi tuă ă ă ă

înfloreşti… hai, odihneşte-te pe um rul tat lui t u. În elegiă ă ă ţ acum?

— Da, murmur Selma, cu ochii întredeschişi.ă— A fost o tortur , dar ce era s - i spun? Nu m-ai fiă ă ţ

crezut niciodat . A trebuit s afli singur secretul nostru.ă ă ă— Secretul nostru…— Promite-mi c nu-l vei spune nim nui. Ne voră ă

considera nebuni. Pot oare necredincioşii s cread că ă ă Dumnezeu f ptuieşte şi imposibilul?ă

Selma deschide mirat ochii. Ce îmbujorat e! De ceă vorbeşte atât de tare? O ine de mân .ţ ă

— Copilul meu, hai s binecuvânt m împreun nebunia;ă ă ă ea este drumul regal spre infinit, spre acel punct extrem, în care totul se contopeşte şi devine atât de clar… S seă înmul easc şi s se dezbine în mii de fosforescen e!ţ ă ă ţ

— Zeynel, am avut aşa un vis ciudat, dac ai ştii… ăSelma se trezeşte şi casc .ă— Cât de târziu este? Mi-e o foame de lup. Afar eă

frumos? Bun ziua Lelia Hanim, îmi aduce i, v rog, pu ină ţ ă ţ ă dulcea de c pşuni?ţă ă

— C pş… kalfa se bâlbâie, cu ochii holba i. Mă ţ ă recunoaşte i, prin es ?ţ ţ ă

— Dac v recunosc? Dar, Lelia Hanim, nu v e bine?ă ă ă întreab Selma neliniştit .ă ă

— Allah! Allah! Kalfa o ia la fug , tremurând de emo ie.ă ţ— Sultan ! Prin esa… prin esa s-a îns n toşit!ă ţ ţ ă ă— Dar ce s-a întâmplat? Am fost bolnav ? Ce-am avut,ă

Zeynel?— A … n-a fost nimic grav, numai… o mic , o mic … unăă ă ă

fel de grip , asta a fost tot.ă141


— S racul meu Zeynel, dar prost mai ştii s min i. Este oă ă ţ ruşine pentru un b rbat care a slujit la curte!ă

— Annecim, de ce m privi i aşa? ă ţSultana tocmai ap ruse.ă— Spune i-mi, s-a întâmplat ceva?ţ— Un fel de febr , Selma, asta a fost tot.ăDe ce o îmbr işeaz atât de tandru? Feti a tace. Dacăţ ă ţ ă

sultana nu-i r spunde, înseamn c exist o motiva ieă ă ă ă ţ serioas pentru aceasta. Selma încearc s -şi amintească ă ă ă — nimic, nu-şi aminteşte nimic… pân la acel vis în careă Zeynel spunea… Dar ce spunea, de fapt?

Dup dou luni, Selma se hot r şte s -i trimit totuşi oă ă ă ă ă ă scrisoare tat lui ei. Îi scrie c nu va putea veni la Bagdadă ă din cauza studiilor, dar c el ar putea s -i fac o vizit laă ă ă ă Beirut.

Câteva s pt mâni mai târziu, scrisoarea îi este returnat ,ă ă ă fiind înso it de o mic not a ambasadorului: Hayri-bei aţ ă ă ă renun at la postul s u şi a p r sit ara. Noua sa adres esteţ ă ă ă ţ ă necunoscut .ă

Selma priveşte nenorocit scrisoarea. Prea târziu… i-aă scris prea târziu… A plecat, crezând c nu vrea s -l maiă ă vad ! L-a pierdut din nou şi de data aceasta vina ă îi aparţine. Nu-i vine s plâng , îi este doar foarte frig.ă ă

142

- KENIZE MOURAD -

Capitolul IV

De pe o stânc de lâng plaja Minet El Hosn, portul dină ă Beirut poate fi contemplat într-o linişte deplin . Selma şi-aă ales acest loc drept refugiu, departe de lumea zgomotoas .ă În fiecare joi vine în acest loc, unde mediteaz şi seă reculege. Acas nu ştie nimeni de existen a plimb rilor eiă ţ ă s pt mânale. Joia nu se face şcoal , iar Selma pretinde c -ă ă ă ăşi petrece ziua la prietena ei Amal. O kalfalar o duce diminea a şi o aduce dup -amiaz .ţ ă ă

Amal locuieşte împreun cu fratele ei Maruan, în vârstă ă de trei ani, într-o cas maiestuoas din cartierul druzilor.ă ă Erau copii când le-a murit mama de angin pectoral ;ă ă câ iva ani mai târziu a murit şi tat l lor dintr-o c z tur deţ ă ă ă ă pe cal. Copiii sunt îngriji i de c tre o m tuş , care locuieşteţ ă ă ă împreun cu ei, o persoan în vârst , a c rei nevoie maiă ă ă ă mare de odihn le îng duie orfanilor o oarecare libertate.ă ă

Amal, şi ea singuratic , o în elege pe Selma, îi în elegeă ţ ţ dorin a de singur tate. Nu-i pune niciodat întreb ri despreţ ă ă ă lungile ei plimb ri, ci o consoleaz doar atunci când seă ă întoarce cu ochii înroşi i de plâns. Pentru c Amal nu esteţ ă indiscret , Selma începe s i se confeseze. Îi povesteşteă ă despre tat l ei, care n-a murit, cum l sase ea s seă ă ă în eleag , ini ial, şi care îi trimite din când în când câte oţ ă ţ carte poştal din diferite p r i ale lumii.ă ă ţ

— Prima a sosit din Brazilia, a doua din Venezuela şi chiar ieri am primit una din Mexic. Nici m car nu pot s -iă ă r spund pentru c nu-i ştiu adresa. Scrie c America de Sudă ă ă este un continent deosebit, un inut în care curajoşii îşiţ g sesc norocul. De îndat ce se va stabili, va trimite după ă ă mine şi îmi va asigura un trai demn de o prin es . Dar nuţ ă întreab niciodat ce-mi doresc eu de fapt.ă ă

În fond, ştie oare ce vrea? Totul i se pare ireal, aceste scrisori care nu aşteapt un r spuns, acest tat care nuă ă ă

143


este accesibil, toate planurile m re e, promisiunile…ă ţ— Câteodat , îmi doresc s nu mai primesc scrisori de laă ă

el, s nu mai sper şi s fiu dezam git … Dar dac nu mi-ară ă ă ă ă mai scrie, cred c … Vede i, Amal, eu îl iubesc… dar ştiu că ţ ă m poate p r si oricând… şi atunci îl ur sc şi-i dorescă ă ă ă moartea. Nu pot suporta s nu m mai iubeasc ! Nu maiă ă ă ştiu ce este cu mine, nu mai ştiu ce s cred!ă

Amal p streaz t cerea, instinctul o previne c , dac ară ă ă ă ă vorbi, rana s-ar adânci şi mai mult. Ştie c prin esa areă ţ nevoie de dragoste, şi ea i-o poate oferi.

Spre sear , când apare o kalfalar, care o înso eşte spreă ţ cas , Selma este vesel şi relaxat . Dragostea lui Amal i-aă ă ă d ruit for .ă ţă

În fa a casei, opreşte o birj . Cine o viziteaz oare peţ ă ă sultan ?ă

Vizitatorii au devenit o raritate dup ce sultana îşi b tuseă ă joc de snobismul doamnelor din Beirut. Selma este mândră de atitudinea pe care sultana a adoptat-o fa de aceleţă curioase şi, totuşi, se gândeşte uneori c poate a pl tit preaă ă scump pentru comportamentul ei. E atât de singur …ă

Ea, în al c rei palat se vântura atâta lume, se discutauă probleme politice, se organizau reuniuni familiale, ea, care se str duia s rezolve problemele tuturora, s -iă ă ă mul umeasc pe sclavii şi servitorii ei, ea a r mas închis înţ ă ă ă cas , timp de doi ani, împreun cu dou kalfalar şi ună ă ă eunuc. Desigur, Zeynel nu este doar un eunuc, ci şi administrator, secretar şi sfetnic — dar prieten sau confident?

Selma îşi cunoaşte mama, ştie c nu se va dest inuiă ă niciodat în fa a unui supus, indiferent cât de disperat sauă ţ ă nenorocit ar fi. Nu e vorba de mândrie, pentru c sultana îlă ă pre uieşte pe Zeynel mai mult decât pe mul i al i prin i aiţ ţ ţ ţ familiei, ci e vorba doar despre un sistem valoric adânc înr d cinat, ce nu poate fi zdruncinat de nicio catastrof .ă ă ă Nu po i cere ajutor celor pe care, conform tradi iei, trebuieţ ţ s -i protejezi, celor cu care împ r i bucuriile, dar niciodată ă ţ ă

144

- KENIZE MOURAD -

necazurile.În salon se afl o persoan maiestuoas , brun : sultanaă ă ă ă

Naile, fiica sultanului Abdül Hamid. La Istanbul nu se vizitau aproape deloc, dar exilul i-a apropiat pe refugia i. În Beirutţ nu sunt prea mul i, pentru c majoritatea prin ilor şiţ ă ţ prin eselor au plecat la Nisa, împreun cu califul, astfelţ ă încât acolo s-a format o mic curte. Tot la Nisa se afl şiă ă unchiul Fuad, şi sultana-fluture, al c rei vis dintotdeauna aă fost s vad Coasta de Azur. Selma se gândeşte des laă ă m tuşa ei cea vesel . O fi fericit în Fran a? Nu ştie nimic,ă ă ă ţ pentru c sultana Fehime le scrie foarte rar. În schimb,ă primesc regulat veşti de la Fatma. Ea tr ieşte, împreun cuă ă so ul ei şi cei trei copii, la Sofia, unde duce o via liniştit .ţ ţă ă „Ne descurc m, facem progrese, scrie ea, şi-mi este din ceă în ce mai clar c tot restul nu mai are importan …”.ă ţă

Despre „tot restul” — exilul, o posibil reîntoarcere — seă discut acum. Verişoara Haticei are veşti proaste de laă Istanbul. Mustafa Kemal i-a convins pe to i de existen aţ ţ unui complot prin care se urm rea uciderea lui, şi astfel aă reuşit s -i aresteze pe cei mai importan i opozan i ai s i.ă ţ ţ ă Tot procesul a fost o fars sinistr , acuza ii au fost g si iă ă ţ ă ţ vinova i şi condamna i la spânzur toare în aceastţ ţ ă ă diminea , de 27 august 1926 va avea loc execu ia. Ştireaţă ţ a fost anun at de postul englez, care a mai anun at c s-aţ ă ţ ă restabilit liniştea în ar .ţ ă

— S raca Turcie! ofteaz sultana. Am tot aşteptat oă ă reac ie din partea poporului nostru, dar îmi dau seamaţ acum cât de înc tuşat este. M întreb dac ne vomă ă ă întoarce vreodat …ă

Era pentru prima oar când sultana îşi exprima această ă îndoial . Selma îi s rut emo ionat mâna şi se aşeză ă ă ţ ă ă al turi de ea.ă

— Annecim! Bineîn eles c ne vom întoarce. Toat lumeaţ ă ă din Istanbul este nemul umit : studen ii, intelectualii,ţ ă ţ clerul, şi în primul rând comercian ii. V mai aminti i deţ ă ţ scrisoarea lui Memjian-aga adresat v rului s u: „… În totă ă ă

145


Bazarul se înjur noul regim, iar dac în Bazar există ă ă nemul umiri, atunci nu este de bine. O s ne întoarcem înţ ă ar foarte curând”.ţ ă

Feti a a apelat la toat puterea ei de convingere pentruţ ă c nu voia ca mama ei s -şi piard aceast speran .ă ă ă ă ţă

— Ave i dreptate, copilul meu. Câteodat sunt preaţ ă melancolic , dar nu trebuie s fiu luat în seam .ă ă ă ă

Selma este îndurerat . Ştie c în acest joc amândou seă ă ă prefac şi c în realitate ştiu… Ştiu?… Dar ce ştiu?… Nimic!ă Sunt pe cale de a accepta înfrângerea. Dar ea, Selma, se va opune!

Surprins de o agita ie puternic , Selma f ureşte planuriă ţ ă ă strategice menite s le asigure reîntoarcerea în ara iubit .ă ţ ă Pân târziu în noapte, noteaz în jurnalul ei. De câte ori nuă ă a auzit c atunci când î i doreşti cu adev rat ceva esteă ţ ă suficient s vrei s reuşeşti. Ea vrea s se întoarc laă ă ă ă Istanbul şi aceasta e cea mai aprig dorin a ei, la care nuă ţă va renun a.ţ

Adormi de-abia în zori, dar sufletul îi era împ cat. Zileleă urm toare i s-au p rut un vis, problemele cotidiene nu maiă ă prezentau niciun fel de importan acum când „ştia”! To iţă ţ sunt uimi i de veselia ei, şi la şcoal , şi acas . Nici Amal nuţ ă ă în elegea ce se-ntâmpla cu prietena ei.ţ

Dar, într-o diminea , Selma se trezeşte obosit şiţă ă descurajat . Privindu-şi camera banal mobilat , gândeşte:ă ă „Aceasta este realitatea!” O copleşeşte disperarea şi o apuc plânsul. Vai, cât ur şte ea acest Liban! Mereuă ă aceeaşi mare albastr , acelaşi soare şi aceeaşi veselie… Nuă se va întoarce niciodat la Istanbul, nu-i va mai apar ine…ă ţ S-a pref cut tot timpul, şi-a f urit false speran e — pentruă ă ţ cel ce tr ieşte în exil, visele nu reprezint planuri, ci simpleă ă subterfugii.

Nu mai ştie, nu mai în elege de ce s ai curaj şi de ce sţ ă ă zâmbeşti când, de fapt, ai chef s plângi. Tot ceea ce ştieă este c pân şi animalele îşi au propria vizuin , propriaă ă ă bucat de p mânt, f r de care mor.ă ă ă ă

146

- KENIZE MOURAD -

— Cine i-a furat zâmbetul frumoasei mele verişoare?Maiestatea sa regal , prin ul Orkhan, un nepot ală ţ

sultanului Abdül Hamid, se afl la volanul unui Delahay, albă şi luxos. Lucreaz ca taximetrist, potrivit cu dorin a sa de a-ă ţşi oferi serviciile tuturora şi, astfel, nim nui. Este un b rbată ă mic şi zvelt, cu o putere herculean . Datorită ă temperamentului s u vioi, i s-a întâmplat, în câtevaă rânduri, s -şi lase clien ii în drum pentru simplul motiv c s-ă ţ ăa sim it jignit.ţ

Selma îl admir pe v rul ei Orkhan pentru vioiciunea şiă ă lipsa sa de conven ionalism, ceea ce îl deosebeşte deţ fratele ei, Hayri, care la cei optsprezece ani ai s i, este ună tip prea serios ce poart numai costume negre, chiar şi înă plin var . Orkhan are dou zeci de ani şi nu ia nimic înă ă ă serios. Refuz orice discu ie legat de Turcia şi se distrează ţ ă ă pe seama toanelor verişoarei sale mai mici.

— Se simte sângele t u slav; se pare c l-am moştenită ă amândoi de la frumoasele ucrainence şi cergheze din haremul str moşilor noştri. Aşa c , prin es , d -i drumul,ă ă ţ ă ă foloseşte- i libertatea! Ştiu foarte bine c la Istanbul ai fiţ ă stat închis . Hai, f -te frumoas , c ieşim la plimbare.ă ă ă ă

Cei doi urcar veseli în maşin şi pornir la drum. Selmei,ă ă ă c reia îi pl cea viteza, se bucura din plin de această ă ă c l torie.ă ă

Se aflau pe şoseaua spre Damasc; trecuser deja deă Bhamdun, iar în fa a lor se în l a lan ul muntos al Libanului,ţ ă ţ ţ cu vârful Sannin, acoperit de z pad . Selma s ri din maşină ă ă ă şi se îndrept spre iarba înalt , cu fa a spre cer şi cuă ă ţ mâinile ridicate, ca şi cum ar dori s îmbr işeze toată ăţ ă aceast minun ie. Aude strig tele îndep rtate ale luiă ăţ ă ă Orkhan, dar nu se întoarce, vrea s fie singur cu natura,ă ă s se reg seasc în ea, aceast natur care-i este cea maiă ă ă ă ă tandr prieten , cea mai intim şi care nu o va p r si, ci îiă ă ă ă ă va d rui noi for e de via , în acest spa iu ea nu mai esteă ţ ţă ţ Selma, exist pur şi simplu.ă

147


Pe drumul de întoarcere, Selma nu scoate niciun cuvânt. Orkhan interpreteaz aceast t cere drept triste e şiă ă ă ţ încearc s o înveseleasc cu tot felul de povestioareă ă ă amuzante. Selma prefer t cerea, dar n-are cum s -iă ă ă explice v rului ei c liniştea poate fi un camarad m rinimosă ă ă şi c pentru ea cuvântul „singur tate” semnific r s ritulă ă ă ă ă soarelui.

Sultana se ofilea pe zi ce trecea. Realegerea lui Mustafa Kemal în func ia de preşedinte, în noiembrie 1927, a fostţ un puternic şoc pentru ea, o ultim dovad c poporul turcă ă ă nu va interveni pentru o reîntoarcere a familiei imperiale…

Starea ei de s n tate devenea din ce în ce mai critic .ă ă ă Doctorul a diagnosticat o îmboln vire a inimii. „Într-adev r,ă ă inima este cea implicat , domnule doctor”, zâmbeşteă sultana, iar pentru a-i linişti pe Zeynel şi pe cele două kalfalar îşi ia cu regularitate medicamentele.

Ceea ce o sperie îns pe Selma nu este numai această ă boal , ci o supunere neobişnuit , care pare s ascund maiă ă ă ă mult indiferen şi remuşcare decât speran a într-oţă ţ îns n toşire. Tân r sufer , al turi de mama sa, dar înă ă ă ă ă ă acelaşi timp o acuz pentru faptul c nu se ap r , nu seă ă ă ă împotriveşte. N-avea dreptul s -şi arate sl biciunea caă ă orice muritor de rând; trebuie s r mân în continuareă ă ă „sultana”. Când un idol prezint fisuri, atunci lumeaă înconjur toare se pr buşeşte.ă ă

Ast zi, 30 iunie 1928, se sfârşeşte anul şcolar. Cele maiă vârstnice eleve, care vor p r si Institutul din Besançonă ă pentru totdeauna, s-au adunat în mici grupule e. Suntţ foarte emo ionate de acest moment în care, p r sindţ ă ă şcoala, „vor p şi în lume”. Simt totuşi şi un oarecare regretă — în şcoal le-a fost bine, au fost îngrijite, uneori certate,ă dar întotdeauna ocrotite.

La şaptesprezece ani începe via a!ţUnele dintre fete p r sesc Libanul; Marie-Agnès seă ă

întoarce în Fran a, iar Marie-Laure pleac la Buenos-Aires,ţ ă unde tat l s u a ob inut postul de ataşat militar.ă ă ţ

148

- KENIZE MOURAD -

— Buenos-Aires?— Fantastic! Nu-i aşa? Se spune c este un oraş extremă

de vesel şi str lucitor.ă— Da, aşa se aude…Din Buenos-Aires era şi ultima scrisoare pe care Selma a

primit-o de la tat l ei, în urm cu un an şi ceva. Şi scria c ,ă ă ă în sfârşit, a descoperit o ar de vis în care se va stabiliţ ă definitiv şi, de îndat ce va g si o cas frumoas pentruă ă ă ă „mica lui prin es ”, o va chema la el. De atunci n-a maiţ ă primit nicio veste. S-a îmboln vit! I s-o fi întâmplat ceva?ă Selma s-a fr mântat, a f cut tot felul de presupuneri, s-aă ă gândit chiar c poate… Nu, era exclus! Dar cum s -i dea deă ă urm ? Şi acum, Marie-Laure va pleca în acel oraş care oă obsedeaz de atâtea luni. I-ar putea fi de folos. Cele două ă fete s-au împrietenit în urma acelui „concurs de s rituri”,ă nu o prietenie strâns , ci o rela ie bazat pe un puternică ţ ă sentiment de respect.

Selma se preg tea s o cheme pe Marie-Laure de o parteă ă îndat ce aceasta îşi va termina discu ia cu m icu aă ţ ă ţ Achillée. Dar ce s -i spun ? S -i explice c tat l ei aă ă ă ă ă p r sit-o? C locuieşte la Buenos-Aires, dar nu-i cunoaşteă ă ă adresa?

C nu-i mai scrie? Cuvintele i se opresc în gâtlej. Marie-ăLaure o va privi cu o expresie de neîn elegere poate şi cuţ pu in mil .ţ ă ă

Nu-i va spune nimic, nu din mândrie, ci fiindc oricum nuă avea rost; Marie-Laure are puterea celor ce nu au cunoscut nenorocirea: pentru ea sl biciunea este de nesuportat.ă

Selma se va întreba, mai târziu, dac a procedat corect;ă Marie-Laure a fost poate ultima ei şans …ă

Nu va mai auzi vreodat despre tat l ei.ă ă

Când ai şaptesprezece ani şi eşti prin es , dar s rac ,ţ ă ă ă posibilit ile de distrac ie sunt pu ine în Beirut. Selma aăţ ţ ţ aşteptat cu ner bdare terminarea şcolii, acea perioad cuă ă program strict, cu uniform şcolar şi cu note, şi-a imaginată ă

149


cu entuziasm ce va întreprinde o dat cu ob inereaă ţ libert ii, cu începerea adev ratei vie i. Îns a descoperit,ăţ ă ţ ă surprins , c activitatea preferat consta, de fapt, în a nuă ă ă face nimic.

Sultana, care îşi petrecea mai toat ziua în fotoliu, oă observ atent, îngrijorat de inactivitatea fiicei sale,ă ă alt dat atât de vioaie şi întreprinz toare. Oare a moştenit,ă ă ă ca şi fratele ei, temperamentul flegmatic al tat lui?…ă Sultana insist ca Selma s -şi g seasc o preocupare.ă ă ă ă

— Trebuie s v îmbun t i i engleza şi italiana, nu ave iă ă ă ăţ ţ ţ o exprimare prea bun . Totodat , constat c a i neglijată ă ă ţ caligrafia arab , pentru care a i dovedit un oarecare talentă ţ pân acum… Selma, sunte i frumoas , inteligent şi sunte iă ţ ă ă ţ prin es , ceea ce v poate asigura un viitor str lucit. Darţ ă ă ă pentru asta nu ave i voie s sta i degeaba.ţ ă ţ

Selma şi-ar astupa urechile pentru a nu mai auzi „trebuie”, „nu e voie”. De ce nu în elege mama ei, doar aţ fost şi ea cândva tân r !ă ă

Din fericire, vizitele lui Amal şi ale fratelui ei Marvan mai împrosp teaz atmosfera. Sultana i-a îndr git foarte multă ă ă pe cei doi, considerându-i foarte bine-crescu i şi demni deţ încredere. Astfel, Marvan, care, la cei dou zeci de ani ai s i,ă ă dovedeşte o maturitate de adult, a cucerit-o pe sultan într-ăatât încât aceasta le-a permis celor trei s ias la plimbareă ă f r a fi înso i i de Zeynel. Sultana consider necesareă ă ţ ţ ă plimb rile Selmei, insist chiar ca fiica ei s se distreze câtă ă ă mai mult, deoarece o îngrijoreaz labilitatea emo ional şiă ţ ă t cerea acesteia. Nu se opune nici exalt rii Selmei pentruă ă cinematograf, întrucât aceast preocupare o ajut să ă ă evadeze din singur tatea unei case robite trecutului.ă

Prin urmare, frecventarea cinematografului a devenit un obicei pentru cele dou fete. În fiecare vineri, la oraă cincisprezece, are loc reprezenta ia destinat exclusivţ ă femeilor. Marvan le duce cu cabrioleta lui la „Chemard et Walcker”, iar la sfârşitul programului le aşteapt .ă

Cinematografele sunt situate într-un cartier din vechiul 150

- KENIZE MOURAD -

oraş. În acest cartier se afl Plâce de Canons, numit şiă ă Plâce des Martyrs, deoarece, în 1915, guvernatorul turc Cemal-paşa ordonase executarea în aceast pia aă ţă unsprezece membri ai opozi iei na ionaliste. Este cel maiţ ţ aglomerat loc al Beirutului. În cafenelele arabe, b rba iiă ţ stau cât îi ziua de lung , fumând pip şi jucând ă ă trick-track. Exist şi restaurante în care se zvoneşte c danseaz femeiă ă ă goale. Selma şi Amal se in emo ionate de mân —ţ ţ ă trecerea prin aceste locuri înseamn , într-un fel, a gusta dină fructul oprit.

Tot în acest cartier se afl Suk-el-Franj, un paradis ală fructelor, florilor şi al m rfurilor europene. Fetelor le placeă îns cel mai mult în Suk-ul bijutierilor, care se afl înă ă apropierea Tawile-Suk-ului, unde croitorii şi cizmarii armeni confec ioneaz cele mai reuşite imita ii ale modelelorţ ă ţ pariziene şi unde se vând tot felul de curiozit i inutile.ăţ

Selma se simte fericit , liber . Istanbulul? L-a uitat.ă ă

Familia lui Amal şi Marvan este una dintre cele mai vechi familii din Liban, care pân şi ast zi mai de in o mare parteă ă ţ a Schuf-ului. Din acest motiv, cei doi orfani sunt primi i cuţ bra ele deschise în cele mai str lucite cercuri din Beirut.ţ ă Amal, care tocmai a împlinit optsprezece ani, a devenit interesat de via a de societate şi doreşte s o implice şi peă ţ ă prietena ei care este atât de frumoas … dar pentru aceastaă trebuie convins sultana.ă

Ocazia se iveşte o dat cu organizarea unui ceai-dansantă de c tre Linda Sursok. Fetele au discutat în prealabil şi auă ajuns la concluzia c un ceai-dansant este pentru început oă idee bun , mai pu in şocant decât un bal, idee pe careă ţ ă sultana oricum ar fi respins-o şi, în afar de asta, Lindaă Sursok, fiind o rud a celor doi orfani, ar transformaă „ceaiul” într-o reuniune familiar .ă

În ziua sosirii invita iei, Amal se afla, ca din întâmplare, înţ casa Selmei.

— Dar cine sunt aceşti Sursok? întreab ner bd toareă ă ă 151


sultana. Probabil, negustorii?— Vai, nu, Maiestate! o contrazice Amal. Sunt una dintre

cele mai nobile familii din Beirut, tr iesc aici de secole şiă sunt de in tori de b nci, de concernuri…ţ ă ă

— Deci, pân la urm , tot negustori sunt! o întrerupe secă ă sultana.

Din fericire, madame Ghazavi tocmai se afla în vizit laă sultan . Aceasta, n scut la Istanbul şi c s torit cu ună ă ă ă ă ă înalt demnitar libanez, îi explic , cu mult r bdare, sultaneiă ă ă c familia Sursok apar ine „elitei” Libanului.ă ţ

— Desigur, sunt greco-ortodocşi, dar la fel de rafina i caţ şi cei din înalta burghezie sunnit . În saloanele lor poate fiă g sit „crema” societ ii beirutene. Dac într-una din zileă ă ăţ ă dori i s o introduce i pe fiica dumneavoastr în societate,ţ ă ţ ă cel mai potrivit loc ar fi palatul Sursok. Dar dacă dumneavoastr considera i c inând-o în cas îi va fi maiă ţ ă ţ ă bine, atunci…

Sultana ezita: madame Ghazavi cunoştea cele mai bune cercuri ale societ ii beirutene, iar sfaturile ei s-au dovedităţ întotdeauna folositoare. Mai ales ultima observa ie —ţ atinsese unul din punctele vulnerabile care îi provocau insomniile: ce se va întâmpla cu Selma?

Ar trebui g sit un b rbat potrivit, adic un musulmană ă ă bogat şi de vi nobil , cel pu in. Aceste trei condi ii suntţă ă ţ ţ greu de îndeplinit în Beirut deoarece şi cele mai nobile familii sunnite nu ar risca s fac o alian cu familiaă ă ţă imperial otoman . Poate familiile regale din Egipt sauă ă regatele indiene?

Dar madame Ghazavi are dreptate, pân atunci, Selmaă trebuie s -şi exerseze rolul în societate, şi nu s steaă ă închis în cas .ă ă

Sultana i se adreseaz lui Amal pe un ton prietenos:ă— Dac a i putea reveni mâine, copila mea, voi aveaă ţ

r gaz s m decid. ă ă ăDe fapt, sultana hot râse ca Selma s participe la ceai,ă ă

numai c exista totuşi o problem delicat — cu ce se vaă ă ă 152

- KENIZE MOURAD -

îmbr ca? Datorit lipsei de bani, nu se punea problemaă ă cump r rii unei rochii adecvate, deşi fiica ei trebuia s facă ă ă ă fa tuturor acelor libaneze bogate şi elegante, îmbr cateţă ă dup ultima mod parizian Madame Ghazavi, femeieă ă ă descurc rea , are o idee.ă ţă

— Dac îmi permite i, Maiestate, v-aş sugera s apela iă ţ ă ţ la Leila Hanim, care, cu degetele ei iscusite, va reuşi să modifice una din toaletele dumneavoastr de gal . E p cată ă ă s fie atacate de molii.ă

Propunerea este acceptat cu entuziasm. La preg tiri,ă ă particip şi Suren-aga, bijutierul armean, care, în calitateă de prieten al familiei, îşi ofer toat colaborarea. În această ă ă dup -amiaz , timp în care cele dou kalfalar lucreaz laă ă ă ă rochia de m tase, Suren-aga este îngândurat, l sândă ă impresia c vrea s spun ceva, dar nu îndr zneşte. Până ă ă ă ă la urm se adreseaz îmbujorat sultanei.ă ă

— V rog, s -mi ierta i îndr zneala, sultan , dar prin esaă ă ţ ă ă ţ este frumoas şi trebuie s fie cea mai frumoas ! Dac ar fiă ă ă ă de acord, i-aş pune la dispozi ie toate bijuteriile mele dinţ care s -şi aleag ce îi va pl cea cel mai mult. V ofer tot ceă ă ă ă am, ori de câte ori este nevoie, şi m consider foarte onorată dac accepta i!ă ţ

Sultana îi zâmbeşte emo ionat , oferindu-i mâna, pe careţ ă bijutierul o s rut cu mult respect.ă ă

153


Capitolul V

— Domnişoara Amal El Daruzi, domnişoara Selma Rauf şi domnul Marvan El Daruzi!

În costum negru, elegant, servitorul care anun oaspe iiţă ţ arunc o privire iritat tinerei persoane aflate în companiaă ă Daruzilor. De treizeci şi doi de ani se afl în acest serviciu şiă experien a l-a înv at s recunoasc o parvenit în rochieţ ăţ ă ă ă de duces , s deosebeasc un nobil de un proasp tă ă ă ă îmbog it, dar, de data aceasta, se afl în dilem . Tân răţ ă ă ă ă femeie ştie s se mişte, are o inut care-i tr deaz sângeleă ţ ă ă ă albastru, îns rochia cu multiple vol naşe provine cuă ă siguran de la una dintre croitoresele din Bab-e-Driss şi nuţă se armonizeaz cu superbul colier de safire; oricum este oă inut total nepotrivit pentru dup -amiaz .ţ ă ă ă ă

Gazda se n pusteşte imediat asupra invita ilor nou-sosi i.ă ţ ţ— Amal, Marvan! Dragii mei, ce bucurie c v v d! ă ă ă Şi

prietena voastr , domnişoara… Rauf? Bine a i venit! Dacă ţ ă a i venit cu aceşti tineri dr gu i, pute i s v sim i i liniştit ,ţ ă ţ ţ ă ă ţ ţ ă ca la dumneavoastr acas . Mama lor a fost prietena meaă ă cea mai bun , sora mea… gazda ofteaz şi-şi dă ă ă capul pe spate.

Linda Sursok, la cei patruzeci de ani ai s i, este unaă dintre cele mai seduc toare femei din Beirut, nu atâtă datorit frumuse ii sale, cât datorit spiritualit ii, şarmuluiă ţ ă ăţ şi dragostei de via ce o caracterizeaz . Gurile rele sus inţă ă ţ c acestea au sporit datorit faptului c la vârsta deă ă ă dou zeci şi patru de ani a r mas v duv . To i îi apreciază ă ă ă ţ ă petrecerile, care sunt cele mai c utate din oraş.ă

— V rog s m scuza i c trebuie s plec, dar a sosită ă ă ţ ă ă Eminen a sa arhiepiscopul. Disp ru cu rochiile fluturândţ ă pentru a s ruta prima inelul de pe mâna parfumat aă ă Eminen ei sale.ţ

— I-a i pl cut, spune Marvan, şi adaug zâmbind: deţ ă ă

154

- KENIZE MOURAD -

altfel îi admir pe turci! Selma nu se dumirea de ce Amal îlă privise atât de t ios pe fratele ei, dar avea s afle foarteă ă curând cauza acelei priviri. Linda, cea str lucitoare, fuseseă cândva prietena intim a lui Cemal-paşa, guvernatorulă otoman.

Marvan le conduce pe cele dou tinere pe teras , loculă ă ideal în care îi puteai observa pe ceilal i f r a fi v zut. Iarţ ă ă ă aceast societate colorat este, într-adev r, foarteă ă ă interesant . Marvan şi-a asumat rolul de mentor ă şi îi atrage aten ia Selmei asupra diverselor personalit i prezente.ţ ăţ

— B rbatul acela temperamental, cel cu garoafa alb laă ă butonier , este Nicolas Bustros, care provine dintr-o familieă nobil greco-ortodox şi se întrece în privin a luxuluiă ă ţ recep iilor sale cu cel al familiei Sursok… Al turi de el,ţ ă marchiza Jean de Freige, poreclit de gurile rele „marchizaă de dat recent ”. Iar acolo, b rbatul acela cu o pat de vină ă ă ă pe b rbie, este Henri Pharaon, preşedintele Clubului literar.ă Nu prea arat , dar aparen ele înşal ; posed cea maiă ţ ă ă valoroas colec ie de obiecte de art din întreg Libanul şi,ă ţ ă f r îndoial , din Siria. Cump r toate palatele din Damască ă ă ă ă şi Aleppo, demonteaz toate lucrurile valoroase din ele, peă care apoi le aduce în casa sa. Aceasta se afl în apropiereaă Grand-Seraiului şi este o adev rat peşter a lui Ali Baba.ă ă ă Uite, acolo, vine chiar so ia emirului Chehab, descendentaţ celei mai vechi familii din mun i; cea de lâng ea esteţ ă frumoasa Lucie Trad, înso it de Jean Tuéni, un b rbatţ ă ă distins care a fost ambasadorul Imperiului otoman în Rusia arist şi unul dintre prietenii apropia i ai lui Eduard al VII-ţ ă ţ

lea. Acolo, în stânga, îl vede i pe b rbatul acela roşcat?ţ ă Este Nicolas Sursok, personalitate foarte original , c ruiaă ă pictorul Van Dongen a vrut s -i fac portretul… Asta doară ă aşa… în rest este un tip cam necioplit, dar nu trebuie s vă ă teme i pentru c , oricum, nu-i plac fetele tinere.ţ ă

În timp ce se amuzau copios, nu-i observar pe cei doiă b rba i care îi supravegheau curioşi.ă ţ

— Bag mâna în foc dac micu a aia nu e fran uzoaic .ă ţ ţ ă 155


Uit -te şi tu ce talie de viespe şi ce ten alb are. Fantastic!ă— Nu eşti un adev rat cunosc tor, Octave! Aceşti ochiă ă

languroşi şi aceste buze inocente, dar foarte senzuale, nu pot fi decât ale unei orientale.

— Foarte bine Alexis, atunci punem pariu. Dar nu în ceea ce priveşte provenien a ei, ci care dintre noi doi va reuşi sţ ă o ame easc .ţ ă

— La ce altceva te po i aştepta din partea unui ofi erţ ţ francez? Mereu gata de atac, nu-i aşa? M-am uitat la mâna ei şi nu am v zut nicio verighet , aşa c , te previn, în ceeaă ă ă ce le priveşte pe tinerele noastre fete… Dar, cine ştie, poate se va sim i m gulit c doi membri iluştri ai acestuiţ ă ă ă r zboi îi ofer atâta aten ie… Ai dreptate, Octave, hai să ă ţ ă încerc m!ă

Se apropiar dezinvol i.ă ţ— Vai, iubitul nostru Marvan! Şi-l b tur prietenos peă ă

um r, dup care se înclinar în fa a lui Amal. Şi ezitar înă ă ă ţ ă fa a Selmei.ţ

— Domnişoar …?ă— Domnişoara Rauf, interveni rapid Amal. Selma, i-lţ

prezint pe Alexis, v rul gazdei noastre, şi pe c pitanulă ă Octave de Verprès.

Se declanş o discu ie însufle it , cei doi nou-veni i fiindă ţ ţ ă ţ iste i şi near tând prea r u. Selma se deschise ca o floareţ ă ă sub privirea celor doi, întrebându-se cum de s-a gândit vreodat c ar fi timid şi c ar putea s se plictiseasc laă ă ă ă ă ă petreceri.

Discutau despre toate şi nimic. Alexis tatona discret terenul.

— Ah! Deci, locui i în Beirut. Tat l dumneavoastr este,ţ ă ă probabil, diplomat?… Nu?… A… a murit? Fa a lui exprimţ ă compasiune.

— V rog s m ierta i. Înseamn c mamaă ă ă ţ ă ă dumneavoastr se simte foarte singur , sunt convins că ă ă mama mea ar fi încântat s o invite la ceai. Cum, nu ieseă ă din cas ? Este suferind ? Ce p cat! Sunte i o floareă ă ă ţ

156

- KENIZE MOURAD -

frumoas şi singuratic …ă ăSelma se îmbujoreaz ; niciun b rbat nu-i vorbise aşaă ă

pân acum. Inima îi bate mai rapid: oare asta s se chemaă ă a cocheta cu cineva?

F r s -şi imagineze inten ia celor doi, Marvan îşiă ă ă ţ aminteşte deodat c trebuie s o salute şi pe m tuşa saă ă ă ă Emilia.

— Selma, o vede i acolo, în col , pe doamna aceeaţ ţ vârstnic şi distins ? Ea este Doyenne, şefa clanuluiă ă Sursok. Subiectul care o încânt cel mai mult este acela înă care povesteşte cum a dansat ea în tinere e cu Napoleon alţ III-lea. Amal şi cu mine trebuie s o salut m pentru c altfelă ă ă va considera absen a noastr drept o mare jignire. Oricum,ţ ă sunte i în siguran . V rog s ne scuza i pentru o clip .ţ ţă ă ă ţ ă

— Marvan este un adev rat gentleman, spuse Alexis,ă urm rindu-l cu privirea.ă

— E adev rat, confirm Selma, f r s în eleag aluzia,ă ă ă ă ă ţ ă ceea ce îi amuz şi mai mult pe cei doi.ă

— Nu sunte i de p rere, domnişoar Rauf, c petrecereaţ ă ă ă nu este prea reuşit ? Nici m car muzica nu corespunde. Deă ă altfel, v place s dansa i?ă ă ţ

— Foarte mult, r spunde Selma, care n-ar fi m rturisită ă nici în ruptul capului c nu dansase decât cu colegele ei deă clas .ă

— Atunci îmi permit s v propun ceva mai amuzant, şiă ă anume s mergem, câ iva prieteni şi câteva domnişoareă ţ fermec toare, la mine acas , unde vom petrece mult maiă ă bine decât aici. Am şi cele mai recente discuri de la Paris. Nu v ve i plictisi niciun moment. V rog s m crede i!ă ţ ă ă ă ţ

— Dar, se bâlbâie Selma, nu ştiu dac Amal şi Marvan… ăOctave îi face cu ochiul.— Oh, sunt nişte demoda i, aşa c mai bine nu le spune iţ ă ţ

nimic. V propun s v conducem noi acas , pentru că ă ă ă ă oricum ne este în drum.

Alexis este conştient c procedeaz pu in cam dur, dară ă ţ timpul este scurt şi Marvan poate s apar din clip înă ă ă

157


clip .ă— Sper c ave i încredere în noi, adaug , oarecum jignită ţ ă

de ezitarea Selmei. Nu-i displace c fata se las rugat , pentru c nu-i placă ă ă ă

de fel cuceririle prea uşoare, dar nici ezitarea ei. Are o experien vast în ceea ce priveşte femeile, iar aceşti ochiţă ă şi aceste buze nu par atât de nevinovate, în cazul în care mai este virgin . Ce noroc c are o mam bolnav şi că ă ă ă ă tat l nu exist , astfel încât nu-i va cere nimeni socoteal ,ă ă ă nu va risca nimic.

— Deci, frumoasa mea, nu v suntem deloc simpatici? ăOctave de Verprès se apropie de Selma şi o cuprinde

dezmierd tor de talie.ă— V rog s -mi da i drumul! sare Selma ca ars . Sunte iă ă ţ ă ţ

un tip îngrozitor! Deci asta se ascundea în spatele vorbelor frumoase, a

galanteriei. Cum de nu şi-a dat seama imediat? Cum au putut s-o ia drept o… o târf ?! Se simte p tat şi umilit şiă ă ă ă o podideşte plânsul.

— Ia te uit , nu e posibil! Dar ce c uta i aici prin es ?ă ă ţ ţ ăO persoan înalt se apropie de Selma. Este m tuşa ei,ă ă ă

sultana Naile. Se înclin şi-i s rut mâna, timp în care ceiă ă ă doi b rba i nu-şi revin de uimire.ă ţ

— Domnii mei, îmi pare r u, dar am s v-o r pesc peă ă ă nepoata mea. Nu ne-am v zut de atâta timp… şi o apucă ă pe Selma de bra .ţ

— V-a i pierdut min ile, micu a mea? S sta i singur cuţ ţ ţ ă ţ ă doi b rba i pe o teras iluminat , când, v asigur, cei doiă ţ ă ă ă nu se bucur de o reputa ie prea bun . Dacă ţ ă ă dumneavoastr nu v pas de onoarea dumneavoastr ,ă ă ă ă atunci pe mine m intereseaz onoarea familiei noastre.ă ă Trebuie s -mi promite i c ve i fi mai prudent pe viitor,ă ţ ă ţ ă dac nu, m simt obligat s m adresez sultanei cuă ă ă ă ă rug mintea de a v ine încuiat în cas pân v va g si ună ă ţ ă ă ă ă ă so potrivit.ţ

158

- KENIZE MOURAD -

— Dar, Selma, de ce ne pune i într-o situa ie penibil ?ţ ţ ă întreab Amal, sup rat , pe drumul de întoarcere. De ceă ă ă insista i s fi i prezentata drept domnişoara Rauf? M tuşaţ ă ţ ă mea Linda a fost furioas , iar Alexis mi-a f cut o scen şiă ă ă mi-a reproşat c l-am pus într-o situa ie nepl cut . Deci, vă ţ ă ă ă rog, s -mi spune i, de ce vre i neap rat s r mâne iă ţ ţ ă ă ă ţ incognito?

La insistentele întreb ri ale lui Amal, Selma se hot r şteă ă ă s -i r spund .ă ă ă

— Amal, a i auzit ţ de Harun Al Raşid care în secolul al VIII-lea era califul Bagdadului? Avea o pasiune, şi anume aceea de a se îmbr ca precum un om obişnuit şi de a hoin riă ă noaptea prin oraş. Se pare c voia s afle p rerea poporuluiă ă ă despre felul în care guverna şi administra oraşul. Eu cred îns c voia s se reg seasc pe sine. Întâlnea, în acest fel,ă ă ă ă ă al i oameni care i se apropiau f r fric , interes sauţ ă ă ă linguşiri; şi-a f cut prieteni adev ra i, care îl apreciauă ă ţ pentru meritele sale personale, dar şi duşmani, care îi reproşau greşelile şi defectele sale. A întâlnit şi numeroase persoane care nu se interesau de el pentru c îl considerauă un om obişnuit, nedemn de a fi luat în seam . Astfel s-aă v zut prin ochii altora, care nu-l cunoşteau, a g sit în sfârşită ă o oglind care s nu-i ascund defectele… În seara aceastaă ă ă am înv at foarte multe.ăţ

În urma unei asemenea experien e dureroase, Selma seţ hot r şte s se retrag în singur tate. Întâmplarea s-a aflată ă ă ă ă cu repeziciune: existen a unei tinere prin ese, cu ochiţ ţ migdala i, de culoarea smaraldelor, mândr şi inaccesibil .ţ ă ă Selma primeşte o mul ime de invita ii, dar refuz s le maiţ ţ ă ă dea curs, cel pu in pentru o vreme. Odat îns cuţ ă ă împlinirea celor optsprezece ani, se hot r şte nu numai să ă ă accepte invita iile, dar s şi uzeze de titlul pe care îl de ine.ţ ă ţ

Sultana, care ini ial a încurajat-o s se duc la petreceri,ţ ă ă începe s -şi fac griji, deoarece printre tinerii din Beirut nuă ă se g sea nicio partid bun pentru fiica ei. Ar fi un scandală ă ă imens dac fiica ei s-ar îndr gosti de un creştin sau de ună ă

159


oarecare sunnit.— V rog s -mi spune i, chiar nu v intereseaz niciună ă ţ ă ă

b rbat dintre cei pe care i-a i întâlnit? o întreab pe Selmaă ţ ă când aceasta îi povesteşte despre balurile pe care le frecventeaz .ă

Selma o linişteşte râzând:— Annecim, nu v face i griji, am o inim de piatr !ă ţ ă ă

Vecinii o criticau pe sultan pentru c îi oferea atâtaă ă libertate fiicei sale. Mica burghezie sunnit , ale c rei femeiă ă îşi mai ascundeau fa a în spatele unui voal negru,ţ considera aceasta mod fran uzeasc o amenin are laă ţ ă ţ adresa virtu ii fetelor tinere, a echilibrului social şi, pân laţ ă urm , o amenin are la adresa societ ii, în general. Mai alesă ţ ăţ femeile, erau de p rere c sultana ar trebui s p strezeă ă ă ă tradi iile, în primul rând datorit pozi iei sale.ţ ă ţ

— Dac afec iunea ei cardiac o împiedic s -şiă ţ ă ă ă supravegheze fiica, atunci, cel pu in, ar trebui s vţ ă ă îns rcineze pe dumneavoastr ! i se adresase una dină ă doamne lui Zeynel.

— Sultana ştie foarte bine cum s procedeze, i-a r spunsă ă sec acesta.

Totuşi, Zeynel este îngrijorat de independen a Selmei şiţ detest petrecerile la care se danseaz dansuriă ă occidentale, care permit o apropiere indecent , după ă p rerea lui, între femeie şi b rbat. Dar nu îndr zneşte s -iă ă ă ă fac reproşuri feti ei lui dragi.ă ţ

— Ce s-a întâmplat Aga? îl întreab sultana.ăZeynel este foarte ab tut în ultimul timp, ceea ce oă

îndrept eşte pe sultan s cread în existen a uneiăţ ă ă ă ţ adev rate drame, dar eunucul ezit ; trebuie s i se ordoneă ă ă s vorbeasc .ă ă

Dup o lung introducere, Zeynel trece la subiect,ă ă povestindu-i sultanei despre bârfele şi aluziile vecinelor, pentru ca, în final, s treac şi la problema care îlă ă preocup . O prin es otoman are voie s se comporte ca oă ţ ă ă ă

160

- KENIZE MOURAD -

fat oarecare din societatea libanez ? Nu trebuie s seă ă ă p streze o anumit distan , s nu se amestece între aceştiă ă ţă ă oameni, în aceast lume care nu este „lumea ei”? Dacă ă istoria şi-ar fi urmat cursul firesc, aceşti oameni, cu care ea râde şi danseaz , n-ar fi avut niciodat onoarea s -iă ă ă priveasc chipul.ă

Zeynel se aştepta ca sultana s fie de acord cu p rereaă ă lui sau m car s -l în eleag . Oare nu ne r mâne numaiă ă ţ ă ă mândria atunci când suntem s raci? Nu se aştepta la aceaă privire rece şi la un r spuns atât de t ios.ă ă

— Tu nu în elegi! Vecinii n-au decât s bârfeasc cât vor,ţ ă ă dar nu credeam ca tu s dai ascultare acelor vorbe.ă

Zeynel se albeşte; sultana continu pe un ton mai blând.ă— Bunul meu Zeynel, nu- i aminteşti de vremurile în careţ

tr iam închis în palatul Ceragan… nu ştii cât de nefericită ă ă am fost? Îngrozitor de nefericit ! Atunci când i-ai petrecută ţ tinere ea închis şi izolat ca mine, ştii s pre uieştiţ ă ă ă ţ libertatea. Eu vreau ca Selma s se simt liber , şi cred că ă ă ă tu eşti de acord c libertatea din Beirut este altceva decâtă cea de la Istanbul. Dac fiica mea vrea s se distreze,ă ă bineîn eles pân la o limit — şi în aceast privin amţ ă ă ă ţă încredere în ea — atunci m bucur c o face.ă ă

Hatice nu men ioneaz şi cel lalt motiv al indulgen ei ei,ţ ă ă ţ un motiv care este strâns legat de boala ei de inim . Ştieă c poate supravie ui şi dou zeci de ani, dar poate muriă ţ ă chiar mâine în urma unui infarct. Nu-şi doreşte ca fiica ei să r mân o mimoz , trebuie s cunoasc lumea şi s înve eă ă ă ă ă ă ţ s se descurce singur . Altfel, ce se va alege de ea?ă ă

Dramele copil riei, cele dou divor uri, c dereaă ă ţ ă Imperiului otoman, b trâne ea şi exilul au contribuit laă ţ eliminarea prejudec ilor sultanei. Selma trebuie săţ ă cunoasc via a, pentru ca, atunci când va fi obligat să ţ ă ă stea pe propriile picioare, s fie preg tit .ă ă ă

161


Capitolul VI

— Veladetin tedrik ederim! Binecuvântat fie ziuaă naşterii tale! S - i înfloreasc trandafirii pe obraji şi s teă ţ ă ă înv luiasc miresmele Paradisului, fie ca via a ta s seă ă ţ ă scurg ca laptele şi mierea!ă

Familia s-a adunat în salon pentru a s rb tori cea de-aă ă dou zecea aniversare a Selmei. Cadourile str lucesc peă ă m su a de lemn aurit. Nervin şi Leila Hanim i-au d ruită ţ ă batiste frumos brodate, cu un „S” şi o coroan , Zeynel — oă sticlu de „Crêpe de Chine”, parfumul ei preferat. Dragulţă de el, sigur a trebuit s renun e la ig rile sale timp deă ţ ţ ă câteva s pt mâni pentru a economisi banii necesari. De laă ă Hayri, cel practic, a primit o cutie de bomboane fondante, iar de la sultan o blan de samur, un palton superb peă ă care l-a purtat la câteva recep ii la Dolmabahse.ţ

— Dar, annecim, protesteaz Selma, de ce?ă— Eu oricum nu-l mai port şi m-ar bucura s -l purta i,ă ţ

deoarece sunt de p rere c o asemenea blan nu seă ă ă potriveşte cu o fa ridat , ci este o completare aţă ă frumuse ii unui ten înfloritor.ţ

Nervin Hanim aduce tortul de ciocolat pe care ardă dou zeci de lumân ri. Selma le priveşte vis toare. Laă ă ă palatul din Ortaköy se aprindeau toate lustrele de cristal, sute de fl c ri str luceau de ziua ei. Îşi aminteşte deă ă ă petrecerile fastuoase din copil rie. O orchestr de femei oă ă trezea diminea a din somn, cântându-i melodia preferat ,ţ ă sclavele o îmb iau şi o masau, cele dou sprezece kalfalar oă ă îmbr cau în haine noi şi o conduceau în salon, undeă aşteptau p rin ii şi întregul personal din haremlîk. Cândă ţ ap rea se intona o melodie de ziua ei, în fiecare an alta, şiă kalfalarele o stropeau cu flori de iasomie. Dup această ă ceremonie se împ r eau cadourile, pe care Selma,ă ţ împreun cu mama ei, le aleseser pentru fiecare sclav ,ă ă ă

162

- KENIZE MOURAD -

pentru fiecare femeie din palat. În Orient se consider că ă oferirea unui cadou produce o fericire mai mare decât primirea lui, iar o zi de naştere este pentru to i cei prezen iţ ţ o s rb toare. Dup împ r irea cadourilor, Selma trecea laă ă ă ă ţ despachetarea lor, ceea ce dura, în general, cam dou -treiă ore. Selma îşi aminteşte de ultima aniversare, la împlinirea celor treisprezece ani, când tat l ei îi d ruise un frumosă ă ceas „Cartier”, de la cunoscu ii bijutieri parizieni, un ceasţ placat cu perle şi diamante. Când au p r sit Istanbulul,ă ă Selma îl d ruise, la rândul ei, unei prietene. Nu dorise să ă p streze nimic de la un tat care nu o iubea şi care oă ă p r sise. Oare ce cadou ar fi primit acum, la cei dou zeciă ă ă de ani, din partea tat lui ei?ă

Selma sufl în cele dou zeci de lumân ri, le stinge şiă ă ă kalfalarele aplaud zgomotos. Semn bun c prin esa se vaă ă ţ c s tori pe parcursul acestui an.ă ă

C s torie? Cu cine? Selma ştie c mama ei a contactată ă ă deja unele familii regale, foste vasale ale Imperiului, dar pare indiferent . De altfel, consider c este prea tân ră ă ă ă ă pentru a se m rita acum când tocmai descoperise cât deă bine e s fi curtat .ă ă

În aceast prim var a anului 1931, oraşul este paralizată ă ă de greve şi demonstra ii. Au loc conflicte între mase şiţ poli ie, se boicoteaz transporturile şi re elele electrice. Înţ ă ţ semn de solidaritate, Parlamentul îşi desf şoar şedin eleă ă ţ la lumina lumân rilor. Libanezii protesteaz de faptă ă împotriva monopolului str in. I se reproşeaz Fran ei c aă ă ţ ă impus impozite mari pentru a putea hr ni o „întreagă ă armat de func ionari parazi i” şi, în afar de asta, n-aă ţ ţ ă respectat constitu ia pe care a introdus-o în anul 1926.ţ

Marvan, student la Facultatea american de drept, seă întoarce în fiecare zi furios acas ; pân şi prietenii s iă ă ă maroni i au început s se revolte împotriva tutelei Fran ei.ţ ă ţ Cu voce sc zut , le povesteşte celor dou fete despre ună ă ă anume Antun Saadeh, un creştin libanez în vârst deă

163


treizeci de ani, care şi-a f cut studiile în Brazilia şiă Germania şi care, de curând, s-a întors în Liban, la Beirut, unde a înfiin at o societate secret , care include tineri deţ ă toate confesiunile. Scopul acestei societ i este acela de aăţ izgoni st pânirea francez şi de a crea Marea Na iuneă ă ţ Sirian , o Sirie unit , care s includ şi Libanul, şi Palestina.ă ă ă ă To i sunt implica i în politic , iar în ceea ce priveşteţ ţ ă alegerile viitoare s-ar putea s se produc anumiteă ă modific ri, chiar surprize.ă

Cei care ar putea candida pentru preşedin ie sunt to iţ ţ maroni i. Unul dintre cei mai bine cota i este Emile Eddé,ţ ţ un b rbat de patruzeci şi şapte de ani, cunoscut pentruă integritatea şi atitudinea sa profrancez , împreun cuă ă Bechara El Khury, un extraordinar avocat, cu vederi largi, care aduce o critic sensibil mandatului francez.ă ă

Contracandidatul lor este, pentru prima oar , ună musulman, şeicul Mohamed El Jisr, preşedintele Camerei deputa ilor. Şansele lui sunt foarte mari, deoarece creştiniiţ sunt marca i de conflicte. Un musulman la conducereaţ Libanului! Pentru cei mai mul i creştini libanezi şi pentruţ Fran a acest lucru este de neconceput, întrucât arţ determina trecerea Libanului în zona de influen siriano-ţăarab !ă

Cât de temut era acest lucru se va vedea un an mai târziu, în mai 1932, când comisarul Henri Ponsot, convins de reuşita în alegeri a şeicului El Jisr, va recurge la o m sur de protec ie, anulând constitu ia cu numai trei zileă ă ţ ţ înainte de alegeri. Dar în vara anului 1931 nu se anticipa un asemenea act de violen , dimpotriv , datoritţă ă ă rezultatelor grevelor, se punea la îndoial putereaă mandatului.

În urma discu iilor cu Marvan şi Amal, Selma se num raţ ă printre adep ii şeicului, pân în ziua în care au ap rutţ ă ă Orkhan şi Hayri, care au readus-o cu picioarele pe p mânt.ă

— Treaba asta nu te priveşte, nu trebuie s te amesteci!ă i-ai pierdut min ile, Selma? Vrei s fim trimişi la dracu, dinŢ ţ ă

164

- KENIZE MOURAD -

nou? Încotro s ne ducem? Ar trebui s te ab ii şi s teă ă ţ ă gândeşti c aceast ar în care tr im nu este ara noastr !ă ă ţ ă ă ţ ă

Ca şi cum ar fi putut s uite vreodat ! Orkhan are totuşiă ă dreptate, deoarece membrii familiei imperiale otomane erau considera i drept foştii st pâni şi, prin urmare, nu-şiţ ă pot permite s fie partinici.ă

— Chiar şi fa de prieteni trebuie s ai o atitudineţă ă neutr , îi explic Orkhan, pentru c tot ceea ce spui se afl .ă ă ă ă

Selma ştia c aceast solu ie era cea mai ra ional , dar aă ă ţ ţ ă acceptat-o greu. Moştenise de la mama sa şi de la to iţ predecesorii o pasiune pentru politic , acea necesitate de aă interveni pentru o cauz nobil . Pasiunea politic şi-aă ă ă descoperit-o la vârsta de nou ani, când, împreun cuă ă mul imea din pia a Sultan Ahmed, a dorit s salveze Turcia.ţ ţ ă Acum îns e o persoan f r ar , un musafir… Nu-i maiă ă ă ă ţ ă r mân decât dineurile şi balurile, iar ziua, cinematograful.ă

De zece ani, Hollywoodul este considerat capitala „celei de-a şaptea arte”, într-un articol din „Réveil”, unul dintre cele mai mari ziare libaneze, Winston Churchill descria acest oraş drept un „carnaval în ara zânelor”. „Înţ studiourile Hollywoodului lucreaz mii de actori şiă specialişti. O mul ime de muncitori construiesc cuţ repeziciune str zi similare celor din China, Londra sauă India. Se filmeaz deodat în jur de dou zeci de pelicule.ă ă ă Aici domin tinere ea şi frumuse ea”.ă ţ ţ

În orice caz, „reginele” sunt starurile, care impun moda în lume şi care, prin existen a lor de pe ecran, bulverseazţ ă masele. Niciodat pân acum o prin es n-a reuşit să ă ţ ă ă devin atât de celebr ca „Îngerul albastru” sau „Divina”.ă ă

Selma este îndr gostit şi fascinat de Marlene Dietrich.ă ă ă Vocea r guşit şi senzualitatea ei în rolul „Lolei” sunt oă ă real descoperire pentru tân r fat . Este oare posibil s leă ă ă ă ă suceşti atât de mult mintea b rba ilor? De fapt, Marleneă ţ este fascinant în filmul „Marocco”, când îl vr jeşte peă ă legionarul Gary Cooper, sau în „Mata Hari”, în rol de femeie fatal .ă

165


Oricum, cel mai mult o impresioneaz Greta Garbo. Ară dori grozav s -i semene! De aceea şi-a pensat sprânceneleă şi s-a coafat ca ea. Şi, ore în şir, a stat în fa a oglinziiţ încercând s -i imite gesturile, mersul şi mimica.ă

Într-o sear , la o recep ie la familia Trad, una dintre celeă ţ mai renumite familii de bancheri din Beirut, Selma întâlneşte un b rbat în jurul vârstei de cincizeci de ani, careă o inteşte cu privirea pe tot parcursul cinei.ţ

— Nu cred c am fost prezenta i, se adreseaz el Selmei,ă ţ ă îndreptându-se spre salon, unde se servea cafeaua. Mă numesc Richard Murphy, sunt manager artistic la Metro Goldwin Mayer şi îmi voi petrece câteva s pt mâni înă ă frumoasa dumneavoastr ar . V rog s -mi scuza iă ţ ă ă ă ţ indiscre ia, v-am observat toat seara. Sunte i cumvaţ ă ţ actri ?ţă

Selma se simte m gulit şi-i zâmbeşte cuceritor.ă ă— Ar t cumva ca o actri ?ă ţă— Sunte i frumoas , nu poate nega nimeni, dar pentruţ ă

mine altceva e decisiv, ave i o anumit str lucire. A iţ ă ă ţ cochetat vreodat cu ideea de a juca într-un film?ă

— Nici n-aş putea…— Vai, nu fi i atât de modest . A te mişca în fa a uneiţ ă ţ

camere de luat vederi este o meserie care se poate înv a.ăţ Ce ne lipseşte nou la Hollywood sunt tocmai femeileă tinere, ca dumneavoastr , care s fie pline de via ,ă ă ţă mândre şi s aib personalitate! Am s v spun acum cevaă ă ă ă ce nu spun foarte des, ave i stof de star. Cum v numi i?ţ ă ă ţ

— Selma…— Fantastic. Într-un an de zile acest nume se va afla pe

buzele tuturora. Crede i-m , domnişoar Selma, v voiţ ă ă ă conduce pe drumul gloriei. Pot conta pe dumneavoastr ?ă

Richard Murphy trecuse sub t cere faptul c seă ă informase în privin a Selmei — descenden a ei îl interesa înţ ţ mod deosebit. Tân r fat , oricât de frumoas ar fi, nu vaă ă ă ă deveni decât o actri mediocr , dar era o prin esţă ă ţ ă adev rat . ă ă O prin es la Hollywood!… Îşi imagina dejaţ ă

166

- KENIZE MOURAD -

articolele din ziare — americanii au avut întotdeauna o sl biciune deosebit pentru tot ce este aristocratic. Cuă ă ajutorul nepoatei sultanului, îi va scoate din curs pe cei deă la Columbia, Warner Brothers şi Fox.

Dar treaba nu va fi deloc uşoar , pentru c , dină ă informa iile sale, a aflat despre severitatea sultanei, careţ nu-i va permite fiicei s mearg pe o cale pe care oă ă consider un fel de prostitu ie la nivel înalt. Şi apoi esteă ţ vorba de Hollywood, de cap tul p mântului, într-un Babelă ă al p catelor! Richard Murphy zâmbeşte: „Şi dac am lua-oă ă şi pe sultan pentru a-şi supraveghea fiica?… O suă ltană voalat la Hollywood?… O idee gă enial … dar mai întâiă trebuie convins mititica, astfel încât la o adic s -şiă ă ă contrazic mama şi s se r zvr teasc împotrivaă ă ă ă ă interdic iei. În fond este major !”ţ ă

Pentru a-şi atinge elul, Murphy, care locuieşte la familiaţ Trad, o invit zilnic pe Selma la ceai. Nu trebuie s -i laseă ă timp s gândeasc , dar mite s se r zgândeasc .ă ă ă ă ă ă

— Selma, am impresia c v-a i pierdut complet min ile!ă ţ ţSultana îşi priveşte încruntat fiica, ca şi cum cea c reiaă ă

îi vorbea ar fi fost o str in . Selma încearc pentru a treiaă ă ă oar s se explice.ă ă

— Annecim, v rog s m în elege i. MGM este una dintreă ă ă ţ ţ cele mai mari şi renumite produc toare de filme din lume.ă Vor s m angajeze şi-mi ofer un contract foarteă ă ă avantajos. Cinci filme pe an, şi în fiecare voi de ine rolulţ principal! Şti i ce sum mi se ofer ? ţ ă ă O sut de mii de dolariă pe an! Ne vom putea cump ra un palat, în care vom tr iă ă f r griji pân la adânci b trâne i!ă ă ă ă ţ

— Sunte i un copil, nu şti i nimic despre imoralitatea,ţ ţ corup ia acestor cercuri…ţ

— Oh, îmi voi câştiga eu respectul. De altfel, am spus foarte clar c nu voi juca în scene deocheate şi auă acceptat.

— „Scene deocheate!”… „Şi au acceptat!”… Dr gu dină ţ partea lor! Am impresia c -mi voi ieşi din min i! Nu vreauă ţ

167


s mai aud un cuvânt despre acest plan nebunesc!ăCu ochii înl crima i, Selma se ridic şi se plimbă ţ ă ă

nervoas prin camer .ă ă— Am început s m cam satur de via a pe care o duc!ă ă ţ

Ceaiuri-dansante, dineuri, baluri şi iar şi baluri… Acumă patru ani am terminat studiile, am în prezent dou zeci şiă unu de ani, timpul trece, iar eu nu am realizat înc nimic înă via .ţă

Aceast izbucnire con inea o not de am r ciune, oă ţ ă ă ă anumit disperare pe care sultana le-a receptat şi care i-auă confirmat b nuiala c fiica ei nu se mul umea la infinit cuă ă ţ seratele „soumei”.

— Iubita mea Selma, vocea sultanei devine afectuoas ,ă nu trebuie s dramatiza i… sunte i cu adev rat oă ţ ţ ă personalitate puternic , şi acest mod de via nu vă ţă ă satisface… Ar trebui s v m rita i.ă ă ă ţ

Selma o opreşte.— Şi unde este prin ul din poveste? întreab ea caustic.ţ ă— M-am gândit c vi s-ar potrivi un rege, îi r spundeă ă

liniştit sultana. ăSelma o priveşte uluit ; mama ei nu are obiceiul să ă

glumeasc .ă— Un rege? Dar…Sultana continu pe acelaşi ton, f r s acorde aten ieă ă ă ă ţ

interven iei fiicei sale.ţ— Mul umesc lui Dumnezeu c mai exist câ iva peţ ă ă ţ

aceast planet . Cel la care m-am gândit este regele Zoguă ă al Albaniei. Am tatonat deja terenul, bineîn eles foarteţ discret. Dup cum şti i, sora regelui Zogu s-a c s torită ţ ă ă recent cu unchiul dumneavoastr , prin ul Abid, cel maiă ţ tân r fiu al sultanului Abdül Hamid, ceea ce va uşuraă tratativele… Nu v ascund faptul c regele Zogu este ună ă rege… care are doar un milion de supuşi, dar este încă tân r, frumos şi manierat. În afar de aceasta, vorbeşteă ă fluent turca, deoarece a studiat la Istanbul, şi are un mare respect fa de familia noastr . Se spune c regele Zogu,ţă ă ă

168

- KENIZE MOURAD -

adev ratul s u nume fiind Ahmed Zogu, ar fi un parvenit.ă ă Provine dintr-o familie de rang nobiliar inferior, iar urcarea sa pe tron a fost precedat de o lovitur de stat. Este totuşiă ă un om al faptei, cel pu in a f cut ordine în aceast arţ ă ă ţ ă s rac . Se insinueaz c n-ar fi prea inteligent, dar asta nuă ă ă ă poate fi decât un avantaj pentru dumneavoastr , c ci a iă ă ţ avea o mare influen asupra lui. Ce crede i? Vre i sţă ţ ţ ă deveni i regin ?ţ ă

Selma petrecu o noapte foarte agitat . Luminile şiă str lucirea Hollywoodului p leau în fa a acestei nout i. Vaă ă ţ ăţ deveni regin nu numai pe ecran! Mâine îl va anun a peă ţ produc torul de la Metro Goldwin Mayer c a primit o ofertă ă ă mai avantajoas ! Ce surprins va fi! Va r mâne cu guraă ă c scat , la fel ca leul companiei sale.ă ă

În urm toarele s pt mâni, Selma se dedic studiuluiă ă ă ă Albaniei, dar ceea ce scrie în c r i şi în ziare nu-i pareă ţ promi tor. Un regat mic şi muntos, ai c rui locuitori suntţă ă

rani, din tat -n fiu. Ziarele afirm c regele Zogu a reuşitţă ă ă ă s linişteasc aceast ar trecând peste cadavre. Al ii suntă ă ă ţ ă ţ de p rere c este un domnitor m rinimos, care îns nuă ă ă ă deosebeşte averea statului de averea personal atunciă când face cadouri prietenilor şi familiei.

Selma nu d crezare celor scrise pentru c ştie dină ă proprie experien c cei ce se afl la putere suntţă ă ă întotdeauna ponegri i. Nu s-a scris şi despre sultan c aţ ă p r sit ara luând cu el relicvele Profetului şi o parte dină ă ţ visteria statului?

În ultimul timp, Selma îşi petrece serile cu Zeynel, povestind despre „ ara lor”, despre p duri, cascade, sate,ţ ă despre legendele cu cavaleri şi zâne, despre „capra fermecat ” cu care s-a însurat fiul regelui, pentru c în eaă ă se ascundea „frumoasa p mântului”, sau despre „ursul”ă care a început o nou via …ă ţă

Zeynel a fost r pit la vârsta de treisprezece ani de c treă ă solda ii sultanului şi dus în capitala Imperiului. A reuşit s -şiţ ă alunge unele amintiri, care acum îns îi revin în memorieă

169


cu lux de am nunte…ăEunucul consider aceast c s torie un semn ceresc; i seă ă ă ă

înt reşte b nuiala c în acea noapte, la Istanbul, în palatulă ă ă Ortaköy, sultana… şi el…

Astfel, micu a lui se va întoarce la originea sângelui ei,ţ iar el, Zeynel, va fi socrul unui rege! Copleşit de fericire, Zeynel începe s cânte, în falset, o melodie pe care o ştieă de la mama sa:

Vreau s vin la tine, oi cu pleoapeă ţă înnegrite,Vreau s vin la tine, durdulio,ăAşaz -m , oi o, pe un scaună ă ţŞi bea din vinul meu, dolofano,Dintr-un pahar roz, oi a mea,ţCa s fii veşnic fericit , oiă ă ţăMereu şi veşnic, dolofano

Zeynel este încântat c feti ei lui îi plac aceste versuriă ţ minunate.

Trecuser dou luni şi cei din Albania n-au trimis niciună ă r spuns. Dar, într-una din zile, sosi şi mult aşteptataă scrisoare cu sigiliu regal. Le scria secretarul personal al regelui, un domn distins, pe care sultana îl cunoscuse la Istanbul. Dup complimentele de rigoare şi întreb rileă ă referitoare la starea s n t ii familiei regale, scrisoareaă ă ăţ suna astfel:

„Dup câte şti i, preşedintele Mustafa Kemal a întreruptă ţ orice rela ie cu Albania în urma c s toriei prin ului Abid cuţ ă ă ţ sora Maiest ii sale. Regele îns are motive întemeiate de aăţ ă relua contactele cu Turcia, iar o c s torie cu o prin esă ă ţ ă otoman ar împiedica buna în elegere dintre rile noastre.ă ţ ţă

De aceea, Maiestatea sa trebuie s renun e, cu cel maiă ţ mare regret, la planul care i-a fost atât de drag. Din p cate,ă un rege trebuie s acorde prioritate ra iunilor de sunt, şi nuă ţ dorin elor personale…”ţ

Sultana, palid , îi ofer Selmei scrisoarea. Aceastaă ă izbucneşte într-un râs isteric şi o rupe în buc ele.ăţ

170

- KENIZE MOURAD -

Capitolul VII

În aceast sear , Selma este invitat la familia Tabet, oă ă ă familie maronit , dintre cele mai bogate din Liban, la ună dineu organizat în cinstea noului comisar, contele Damien de Martel. O amuz faptul c în urm cu doi ani a refuzat să ă ă ă fie invitat datorit titlului pe care îl de ine, şi nu pentruă ă ţ propria-i persoan . Pân la urm şi-a dat seama c ceea ceă ă ă ă conteaz este de fapt forma, şi mai pu in con inutul.ă ţ ţ

Îşi face apari ia Amal.ţ— Dumnezeule, Selma, înc nu sunte i gata?! Este oraă ţ

nou ! Am b tut la uş , dar nu mi-a r spuns nimeni, aşa că ă ă ă ă am intrat. Dar ce ave i? Sunte i bolnav ? Şti i doar cţ ţ ă ţ ă trebuie s ajungem la ora nou şi jum tate, înainte deă ă ă venirea comisarului.

— Şi, probabil, şi în pozi ie de „drep i”, presupun!ţ ţ intervine Selma. Nu, Amal, nu sunt bolnav , dar în searaă asta am chef s întârzii!ă

Amal nu se încumet s o mai provoace. Oare această ă ă str in arogant este prietena ei? Dup cele dou eşecuri,ă ă ă ă ă cariera la Hollywood şi c s toria albanez , s-a produs oă ă ă ruptur în via a ei; a început s ia în derâdere aceleă ţ ă grandioase planuri, pentru a-şi ascunde dezam girea; şi-aă propus s nu mai ofere nim nui ocazia de-a o dispre ui şi,ă ă ţ ca atare, comportamentul ei a devenit agresiv şi provocator.

B rba ii din cercurile ei de cunoscu i o observau aten i.ă ţ ţ ţ Oare cine va reuşi s -i intre în voie crudei Selma? R cealaă ă ei devenise proverbial , niciunul nu se putea l uda c i-ar fiă ă ă furat vreun s rut sau m car c ar fi inut-o de mân . Dară ă ă ţ ă acest lucru nu-i descuraja, pentru c ei ă îl considerau o tactic a seducerii, ceea ce putea înfrumuse a şi mai mult oă ţ eventual victorie.ă

Se aud b t i în uş . Intr Hayri şi Marvan. Amuzat ,ă ă ă ă ă

171


Selma constat c fratele ei arat ca scos din cutie: ună ă ă smoking crem de m tase şantung şi o garoaf roşie laă ă butonier , şi asta pentru a o impresiona pe Amal.ă

„Sunt îndr gostit! îi m rturisise recent surorii sale.ă ă Crede i c Amal ar dori s devin prin es ?” „Cred c acestţ ă ă ă ţ ă ă lucru o preocup cel mai pu in”, îi r spunsese Selma, iară ţ ă Hayri considerase acest r spuns drept o r utate din parteaă ă ei.

Se hot râse s -i fac curte lui Amal. De o s pt mân îiă ă ă ă ă ă trimitea zilnic câte un buchet de trandafiri roşii şi acum se aştepta m car la un zâmbet din partea ei, iar apoi laă promisiunea c -i va acorda lui cele mai multe valsuri. Dară Amal nu zâmbea; Hayri considera c aceasta se datorează ă timidit ii ei. Mai târziu, când Marvan îl lu deoparte şi-iăţ ă spuse c surorii sale nu-i plac de fel trandafirii fiindcă ă mirosul lor îi produce migren , Hayri se îndr gosti şi maiă ă mult de Amal.

Hayri o cert pe Selma pentru întârziere, dar aceasta îiă r spunse r spicat:ă ă

— Duce i-v , eu o s vin mai târziu. M va înso i Zeynel.ţ ă ă ă ţMarvan ezit pentru c în seara aceasta avea de gând să ă ă

discute serios cu ea, dar se r zgândi, considerând c ar fiă ă mai bine s -i lase o „solie”, şi-i oferi un mic pache el.ă ţ

— V-am adus o carte a lui Fariduddin Attar, unul dintre cei mai mari poe i mistici druzi. ţ În cazul în care nu vre i sţ ă veni i la petrecere, ve i avea o bun companie.ţ ţ ă

„Toate p s rile lumii, se povesteşte în carte, s-au adunată ă pentru a pleca în c utarea regelui lor, a Simurgului, careă disp ruse de prea mult timp. Cu excep ia unei p s ri foarteă ţ ă ă b trâne, niciuna nu ştia unde se afl regele. Dar ea nu-lă ă putea g si singur . Drumul era plin de capcane. De aceeaă ă au fost nevoite s plece toate. Simurgul se afla în Qaf, ună lan muntos care înconjur p mântul. Pentru a puteaţ ă ă ajunge acolo, trebuiau s str bat ziduri de foc, s treacă ă ă ă ă înot râuri s lbatice şi s înfrunte zmei fioroşi.ă ă

P s rile au pornit la drum cu miile, dar, pe parcursulă ă 172

- KENIZE MOURAD -

c l toriei, care a durat ani, s-au pr p dit foarte multeă ă ă ă dintre ele. Numai treizeci de p s ri, cele mai în elepte, auă ă ţ reuşit, dup mari peripe ii, s ajung la curtea Simurgului.ă ţ ă ă În fa a lor au r s rit luni, sori şi stele, iar în lumina acestoraţ ă ă s-au recunoscut pe ele însele şi pe Simurg. Deveniser ,ă oare, nişte simurgi?

În final, au în eles c ţ ă ele sunt Simurgul şi c Simurgulă este încarnarea lor, c , de fapt, sunt unul şi acelaşi lucru.ă Regele, Dumnezeul pe care l-au c utat atât de departe, seă afla de fapt în ele…”

Selmei îi alunec încet cartea din min .ă ă…Îşi aminteşte de ziua în care, s rutând mâna aceluiă

şeic, a fost orbit de o lumin , care ar fi putut s r sar înă ă ă ă ă ea dac ar fi avut atunci curajul s deschid ochii.ă ă ă

Selma este de mult timp în c utarea sinelui, dar ezită ă întotdeauna în pragul descoperirii lui. Simte c în această ă c utare a absolutului nu exist grani e, dar exist pericolulă ă ţ ă de a te pierde înainte de a privi lumina, la fel cum s-au pierdut acele p s ri ale Simurgului.ă ă

Marvan, care este considerat un akkel în ierarhia druz ,ă deci un ini iat, i-a spus odat c religia şi morala sunt celeţ ă ă mai sigure c i prin care niciodat nu-l va g si peă ă ă Dumnezeu.

„Poruncile şi interdic iile”, spunea el, „sunt ziduri înalteţ pe care le construieşti pentru a atinge cerul, dar, pe m sur ce ele se înal , cerul se micşoreaz şi cap tă ă ţă ă ă ă aspectul unui p trat albastru, care nu mai poate fi cer, ciă numai un p trat albastru. Cerul este, de fapt, via a, cuă ţ toat varietatea ei, deci cum ar putea fi înconjurat de ziduriă drumul spre infinit?”

Selma se simte neliniştit . De ce i-a adus Marvan carteaă asta? S-o tulbure? De ce s nu duc şi ea o via ca to iă ă ţă ţ ceilal i, o via fericit ?ţ ţă ă

Fericit … Oare s-a autoconvins c este fericit ?ă ă ăSelma coboar în gr din , iar stelele nu-i mai suntă ă ă

str ine acum. S-a reg sit pe sine, dup o lung absen .ă ă ă ă ţă173


Atât de bine nu s-a mai distrat Selma de mult vreme.ăBalul mascat organizat de Jean Tuéni are ca motto „Les

Indes galantes”, dup opera lui Rameau. Selma s-aă costumat în maharajah — cu pantaloni din satin, un turban cu pene şi un colier de perle la şase rânduri, împrumutat de la Suren-aga. Nimeni nu a recunoscut-o sub masca neagr ,ă care fusese una dintre condi iile de participare la bal.ţ Surpriza s-a produs când s-au demascat.

Balul s-a terminat la ora patru diminea a, şi pentru primaţ oar a ajuns atât de târziu acas .ă ă

În fa a casei este parcat o maşin neagr , iar uşa de laţ ă ă ă intrare, larg deschis . Selma se n pusteşte în vestibul.ă ă Peste tot e lumin , dar nu vede pe nimeni. Alearg pe sc riă ă ă în sus şi se opreşte în fa a camerei sultanei… s-a întâmplatţ o nenorocire…

Tremurând, deschide uşa — camera se afl înă semiîntuneric. Zeynel şi cele dou kalfalar îi fac semn să ă stea liniştit . În camer se mai afl şi un domn într-ună ă ă costum gri care st aplecat asupra unei persoane. Selma seă apropie şi vede pe podea o persoan întins , rigid , oă ă ă persoan moart !!ă ă

— Annecim! ip ea şi se n pusteşte asupra mamei sale,ţ ă ă dar o opreşte persoana în costum gri.

— Linişte! N-avem nevoie acum de o scen ! Pentruă moment nu o mişc m din aceast pozi ie, dar trebuieă ă ţ acoperit cu p turi, ca s -i in de cald… S -i in de cald?ă ă ă ţ ă ă ţ ă… Deci…

Hayri se apropie de doctor şi, pentru prima oar în via aă ţ ei, Selma îşi admir fratele, care se adreseaz acestuia:ă ă

— Eu sunt fiul doamnei. Domnule doctor, v rog s -miă ă spune i adev rul. Doctorul îl priveşte serios şi clatin dinţ ă ă cap.

— Mama dumneavoastr a suferit un atac foarte grav.ă Din fericire, inima a rezistat şi va supravie ui, dar…ţ

— Dar?174

- KENIZE MOURAD -

— Mi-e team c va r mâne definitiv paralizat .ă ă ă ă

Au trecut şase luni de când sultana are ambele picioare paralizate, dar Selma nu o aude plângându-se sau l sândă impresia c ar fi ner bd toare sau deprimat . Dimpotriv , eă ă ă ă ă pentru prima oar în aceşti ani de exil când are un aeră fericit şi liniştit.

Şi totuşi… aceast femeie îmb trânit şi invalid i-oă ă ă ă aduce în memorie cu durere pe aceea care a fost „sultana”, o domnitoare grozav şi impun toare, care şi-a primejduită ă via a pentru un str in, o zei în eleg toare în fa aţ ă ţă ţ ă ţ sl biciunilor omeneşti, o femeie c reia nu i-a p sat deă ă ă nimic altceva decât de prestigiul familiei sale.

În timpul acestor şase luni, Selma n-a mai ieşit din cas .ă O îngrijorau, în primul rând, spusele medicului, şi anume că un al doilea atac ar putea fi fatal. Dar încetul cu încetul, a conştientizat c şi mama ei e muritoare. Pân acum,ă ă moartea a fost a altora, dar moartea mamei sale?! Este ca şi cum ar muri o parte din fiin a ei.ţ

Singurele persoane care o viziteaz în aceast perioadă ă ă sunt Marvan şi Amal, îngrijora i şi ei, dar mai mult deţ schimbarea Selmei. Astfel c , într-o zi, Marvan îndr zneşteă ă s o abordeze pe sultan :ă ă

— Trebuie s ias neap rat din cas ! V rog s g si iă ă ă ă ă ă ă ţ dumneavoastr o cale pentru c altfel se va îmboln vi.ă ă ă

— Desigur, dar v revine dumneavoastr această ă ă sarcin . Doi bolnavi în cas este deja prea mult, zâmbeşteă ă sultana.

E prim var şi gr dinile au înflorit. A început sezonulă ă ă balurilor în aer liber.

Gel mai original şi amuzant bal este, f r îndoial , balulă ă ă amiralit ii, care se desf şoar anual pe vasul-şcoalăţ ă ă ă „Jeanne d’Arc”. Oaspe ii sunt aleşi cu grij . Amal şi Marvanţ ă se afl deja pe listele invita ilor, dar au avut grij ca şiă ţ ă Selma s primeasc o invita ie.ă ă ţ

Marvan prev zuse refuzul Selmei şi, totuşi, abordeaz ună ă 175


aer disperat:— Nu pute i s -mi face i una ca asta. Este un dineu cuţ ă ţ

mese separate, iar toate locurile sunt rezervate de aproape o lun .ă

— Acest bal pe ap are o alur deosebit , o asigură ă ă ă Amal. E ca un fel de croazier . Şi apoi aş dori s -lă ă cunoaşte i pe v rul meu Wahid, care, în mod, excep ional,ţ ă ţ a coborât din mun ii s i. El este o rud îndep rtat şi a Sidţ ă ă ă ă Nazir-ei. Ve i vedea c este un om deosebit, un omţ ă fermec tor.ă

Pân la urm , Selma se las convins .ă ă ă ă

176

- KENIZE MOURAD -

Capitolul VIII

În întunericul din portul iluminat doar de câteva lanterne „Jeanne d’Arc” arat ca un pom de Cr ciun împodobit cuă ă mii de ghirlande luminoase, iar la cap tul podului se afl , înă ă aşteptarea oaspe ilor, amiralul, înconjurat de ofi erii s i.ţ ţ ă Orchestra „Marine Levant” cânt uvertura lui Offenbach,ă „Via parizian ”.ţă ă

Doamnele, în pantofi cu toc şi rochii lungi de sear ,ă împreun cu înso itorii lor, se deplaseaz pe podul îngustă ţ ă spre nav , în timp ce amiralul le salut galant, adresândă ă fiec ruia câte un mic compliment. E mul umit, deoareceă ţ seara promite s devin un succes; pe cei trei sute de metriă ă p tra i s-a adunat toat elita Beirutului.ă ţ ă

Masa familiei Daruzi se afl la o distan destul de mareă ţă de orchestr . Au intârziat, iar to i cei prezen i îi primesc cuă ţ ţ exclama ii:ţ

— Am crezut c nu ve i mai veni!ă ţ— Scump Amal! A i întârziat doar o or , ceea ceă ţ ă

înseamn c face i progrese! spuse un tân r înalt.ă ă ţ ă— Wahid, m ve i ierta cu siguran dac vede i pe cineă ţ ţă ă ţ

am adus cu noi. Selma, îmi permite i s vi-l prezint pe v rulţ ă ă nostru? Crede i-m , nu este un tip atât de nepl cut cumţ ă ă pare la prima vedere.

B rbatul înalt se ridic , se înclin , cu o polite eă ă ă ţ exagerat , şi rosteşte apoi pe un ton teatral, care-iă determin pe vecini s -şi întoarc curioşi capetele:ă ă ă

— Vai, prin es ! Dac str moşii mei ar fi putut visa oţ ă ă ă persoan ca dumneavoastr , atunci cu siguran r zboiulă ă ţă ă secular dintre familiile noastre n-ar mai fi avut loc. Aceşti r zboinici barbari s-ar fi predat imediat.ă

Privirea lui, între umilire şi batjocur , o fascin pe Selma.ă ă Wahid a organizat astfel aşezarea la mas , încât prin esaă ţ s -i stea al turi, neglijându-şi vecinii şi dedicându-se întruă ă

177


totul Selmei. Era curios s afle cât mai multe despre via a,ă ţ activitatea, preferin ele ei. Selma era în mare încurc tur ,ţ ă ă c ci nimeni nu-i f cuse vreodat curte într-un mod atât deă ă ă deschis, de evident. Dar chinul nu dur decât un sfert deă or , dup care Wahid, satisf cut în curiozitatea lui, îiă ă ă întoarse spatele, implicându-se într-o discu ie animatţ ă despre politic .ă

Cina se sfârşeşte, iar orchestra, care pân atunci cântaseă în surdin , începe un tangou grecesc. Primele perechi seă îndreapt spre ringul de dans. Selma le urm reşte curioas .ă ă ă I-ar fi f cut şi ei pl cere „zbân uielile din şolduri”. Sultana îiă ă ţ permite doar s valseze sau, cum îi spun în glumă ă prietenele, i se permit doar acele „dansuri la care ame eşte”.ţ

Se cânt un vals de Strauss. Selma bate tactul din picioră şi-i arunc o privire discret vecinului ei de mas . Oare o vaă ă ă invita la dans? Nicidecum. Wahid discut în continuareă politic .ă

— Îmi face i onoarea, prin es ?ţ ţ ăÎn fa a ei se apleac un ofi er francez, înalt, zvelt şiţ ă ţ

curtenitor.— Nu v mai aminti i de mine? Ne-am mai întâlnit laă ţ

familia Bustro. Sunt Georges Buis, c pitan de cavalerie.ăNu e prea indicat s accep i o invita ie la dans din parteaă ţ ţ

unei persoane necunoscute, dar fie ce-o fi! Selma are chef s danseze… şi mai ales doreşte s -i arate lui Wahid c nu-iă ă ă pas de toanele lui.ă

Selma accept şi valseaz de trei ori la rând cu ofi erulă ă ţ francez. Este conştient c se va naşte o bârf , dar nu-iă ă ă pas , doreşte s danseze pân la sfârşit cu frumosul ofi er.ă ă ă ţ

De cum se întoarce la mas , Wahid i se adreseaz furios:ă ă— Sunt de-a dreptul mirat când v d o tân r musulman ,ă ă ă ă

care pe deasupra mai este şi prin es otoman , dansând cuţ ă ă un ofi er francez. E de remarcat aceast deschidere,ţ ă aceast noble e în uitare!ă ţ

Selma roşeşte, iar comesenii privesc consterna i spreţ 178

- KENIZE MOURAD -

Wahid. Marvan încearc disperat s salveze situa ia.ă ă ţ— Ei, Wahid-bei face pe lupul moralist! E, probabil, un

nou şiretlic. Ştiam c sunte i glume , dar nu în asemeneaă ţ ţ m sur .ă ă

— Nu e vorba despre niciun fel de glum ! rosteşte t iosă ă Wahid.

Marvan îşi muşc buzele. Nu poate s -şi certe prietenulă ă pentru c nu-i permite solidaritatea de trib, dar nu poateă nici s accepte ca doamna pe care o înso eşte s fieă ţ ă batjocorit .ă

— Selma, iubita mea, îmi face i pl cerea de a dansa cuţ ă mine?

Wahid îi urm reşte furios. Discu ia continu la mas ,ă ţ ă ă numai Wahid bea t cut. La al patrulea sau al cincilea pahară de coniac, trânteşte paharul de mas şi-l sparge.ă

— Chelner, acest coniac este îngrozitor! S -mi aduce i,ă ţ v rog, altul! ă

Chelnerul se apropie uluit.— Dar, domnul meu, este una dintre cele mai bune m rciă

de coniac, nu avem altul.— Singurul pe care ni-l pute i oferi, deci. F r îndoial ,ţ ă ă ă

francezii ne consider pe noi, libanezii, nişte neciviliza i,ă ţ care nu suntem în stare s deosebim b uturile.ă ă

Toate privirile se îndreapt spre masa cu pricina.ă— Un coniac prost, un guvern-marionet , o constitu ieă ţ

formal — pentru primitivi este suficient. Doar nu vor aveaă preten ia v guverneze ei aceast ar !… Foarte bine,ţ ă ă ţ ă domnii mei, v asigur c ne-am s turat, vrem s disp re i!ă ă ă ă ă ţ Şi rapid! Data viitoare nu v vom mai ruga atât de frumos!ă

În sal se las liniştea. Ca o coinciden , şi orchestra faceă ă ţă pauz . Nimeni nu îndr zneşte s se mişte. Tân rulă ă ă ă conduc tor druz se întoarce, izbucneşte în râs şi ridică ă paharul.

— Beau pentru libertate, pentru independen a Libanului!ţ— Dumnezeule, îi şopteşte Selma lui Marvan, sta s-aă

îmb tat.ă179


— O, nu! Nu este beat niciodat , îl cunosc pe Wahid, nuă cred s existe vreo persoan mai rezistent la alcool decâtă ă ă el. Când bea mult devine cinic, iar ceea ce a spus el cu voce tare gândim majoritatea dintre noi, poate cu excep iaţ câtorva familii a c ror ascensiune social a fost ajutat deă ă ă mandatul francez. Înainte de r zboi, Fran a ne-a promisă ţ independen a; şi acum ce face, de fapt? Traseaz grani eţ ă ţ artificiale între Liban şi Siria, aceste dou inuturi care, deă ţ secole, au format o unitate politic , economic şiă ă financiar , iar pe noi ne pun sub tutel . Este adev rat c eă ă ă ă o tutel blând , dar aceasta se datoreaz faptului că ă ă ă suntem o na ie pacifist , care prefer s -şi rezolveţ ă ă ă problemele prin discu ii, şi nu prin lupt . Dar discut m dejaţ ă ă de aproximativ cincisprezece ani, f r a ob ine ceva. Până ă ţ ă şi maroni ii s-au cam s turat.ţ ă

— Bine, dar… s provoci un asemenea scandal pe o navă ă fran uzeasc !ţ ă

— Aşa este Wahid, îi place s provoace şi îl amuz teribilă ă când to i se prefac, considerându-l beat, pentru a nu-l daţ afar . Atâta timp cât francezii se confrunt cu invectiveă ă verbale, se tem s atace un conduc tor druz. Speram ca înă ă seara aceasta s nu se dea în spectacol, dar, de fapt, credă c — Marvan îi zâmbeşte cu subîn eles Selmei — cred că ţ ă incidentul vi se datoreaz dumneavoastr .ă ă

— Glumi i, nu-i aşa?ţ— Deloc. Wahid s-a înfuriat îngrozitor pentru c a iă ţ

dansat cu ofi erul francez. Cu tot comportamentul s uţ ă modern şi tolerant, este de fapt un b trân senior principial.ă Nici educa ia şi nici lectura sa eclectic nu l-au pututţ ă schimba.

A doua zi de diminea , cineva sun la uşa casei din Ras-ţă ăBeirut. Un b rbat b rbos înarmat, jum tate acoperit de ună ă ă imens buchet de gladiole roşii, apare în prag.

— Şeful a spus s -i aduc asta prin esei, îi spune b rbosulă ţ ă lui Zeynel, care r mâne înm rmurit în fa a acestei apari iiă ă ţ ţ

180

- KENIZE MOURAD -

neobişnuite.— Care şef?— P i… şeful! Wahid-bei! îi r spunde sec b rbatul, după ă ă ă

care îi înmâneaz povara eunucului şi pleac pocnind dină ă c lcâie.ă

În urm toarele s pt mâni, Selma accept toateă ă ă ă invita iile, în speran a ascuns de a-l reîntâlni pe Wahid.ţ ţ ă Bineîn eles c acesta este prezent la toate dineurile. Pesteţ ă tot, îl întâlneşte pe tân rul bei. O salut de fiecare dată ă ă respectuos, dar nu încearc s se apropie. Oricum, de cumă ă apare, Wahid e asaltat de doamne. Mul i îl g sesc urât:ţ ă frunte înalt , început de chelie, nas de vultur şi ochii de ună albastru metalic. Dar unii îl consider un tip fermec tor.ă ă

Câteodat , Selma se sim ea privit şi atunci, ca oriceă ţ ă femeie care vrea s seduc un b rbat, cocheta din plin cuă ă ă ceilal i care o înconjurau şi care niciodat n-ar fi sperat într-ţ ăun asemenea favor.

Într-o sear îns , Wahid se apropie de ea şi o întreab peă ă ă un ton inten ionat dezam git:ţ ă

— Prin es , de ce m evita i? Mai sunte i sup rat peţ ă ă ţ ţ ă ă mine? Nu a i observat c ieşirea de la balul amiralit ii aţ ă ăţ fost o consecin a geloziei mele?ţă

Declara ia aceasta serioas e înso it de un zâmbetţ ă ţ ă ironic, dar privirea lui pare înfricoşat . Selma observ cuă ă mare surprindere c acest b iat mare şi neruşinat e timid şiă ă c tocmai atunci când vorbeşte serios se preface a fi ironic.ă

Nu se poate ab ine de la o mic r zbunare:ţ ă ă— S fiu sup rat pe dumneavoastr ? Dar cum aşa?ă ă ă ă

Recep ia de la amiralitate? A trecut atâta timp de atunci,ţ încât am şi uitat ce s-a petrecut.

— Prin urmare, îmi ve i acorda acest dans?ţGlumeşte oare? Se privesc şi izbucnesc în râs. Wahid o

conduce spre ringul de dans… Doamne, ce r u danseaz !ă ă

181


Capitolul IX

O dat cu sosirea verii şi a c ldurii insuportabile, toată ă ă lumea s-a refugiat din oraş. To i cei ce au avut posibilitateaţ s-au retras pentru patru luni la munte; pân şi guvernul şi-aă schimbat sediul.

Amal a invitat-o pe Selma la Ras-el-Metn, la vechea lor reşedin de familie. Acest palat auster, în care s-aţă desf şurat o mare parte a istoriei druzilor, serveşte acumă drept refugiu de var .ă

Distrac iile sunt în toi. Se fac plimb ri pe munte, seţ ă organizeaz picnicuri în apropierea unui izvor sau seă închiriaz hanuri pentru petrecerea timpului liber. Seara, deă regul , se organizeaz petreceri. Se danseaz toată ă ă ă noaptea şi spre diminea se doarme pe saltele dinţă bumbac. Trebuie onorate toate invita iile pentru a nu jigniţ pe nimeni.

Palatul lui Wahid se afl în apropiere de Ras-el-Metn, dară foarte pu ini libanezi au avut privilegiul de a p trunde în el.ţ ă Mama sa, care locuieşte acolo tot anul, duce o via foarteţă retras . Singurii care sunt primi i la palat sunt ranii druziă ţ ţă din împrejurimi şi câ iva şeici devota i familiei.ţ ţ

Spre surprinderea Selmei, Wahid-bei, care-şi petrece aproape toat ziua la Amal şi Marvan, nu o invitaseă niciodat la palatul s u.ă ă

— Pentru c nu purt m voal, glumeşte Amal. Îi esteă ă team s nu-i şoc m supuşii.ă ă ă

Oricât ar glumi, Selma are impresia c în aceste vorbe seă ascunde, de fapt, un adev r. În orice caz, Wahid n-a fostă niciodat v zut atât de des la Ras-el-Metn. S fie oare dină ă ă cauza ei, cum o asigurase Marvan? Dac -i adev rat, atunciă ă e un mod bizar de a face curte unei femei, întrucât nu-i adreseaz aproape niciun cuvânt, ci, mai tot timpul, esteă implicat în discu ii politice şi concursuri de tir; prefer înţ ă

182

- KENIZE MOURAD -

mod clar o companie masculin .ăÎns , în momentul în care vreun b rbat o acapareaz peă ă ă

Selma, Wahid intervine foarte prompt, uneori chiar nepoliticos.

— Dar, Wahid, cum v permite i? V purta i de parc v-ă ţ ă ţ ăaş apar ine!ţ

— V-ar displ cea atât de mult?ăSelma nu-i r spunde şi Wahid îi s rut mâna. O trec fiori.ă ă ă

Aşa ceva nu sim ise niciodat . Închide ochii şi-şi spune înţ ă sine: „Da, voi fi a ta”.

— Selma, ad ug el încet, trebuie s şti i cât deă ă ă ţ important sunte i pentru mine. Nu mai flirta i cuă ţ ţ prost nacii ştia. Şi, brusc, se întoarce la prietenii s i.ă ă ă

— Selma, trebuie s v feri i, o preveni Amal, îngrijorat .ă ă ţ ă Wahid n-a ştiut niciodat ce vrea. Nu vreau s suferi i dină ă ţ cauza lui.

Dar o femeie îndr gostit este intim convins c lucrurileă ă ă ă se vor petrece altfel decât în cazul altor femei, iar Selma este pentru prima oar îndr gostit . Wahid o înso eşte înă ă ă ţ lungi plimb ri şi-i povesteşte despre copil ria sa. Despreă ă tat l s u în umbra c ruia a crescut şi care înc îl maiă ă ă ă urm reşte.ă

— Nu doresc nim nui s fie fiul unui erou. Nu trece o ziă ă s nu mi se spun , evident cu bune inten ii: „Da, tat lă ă ţ ă dumneavoastr . Ce b rbat, ce om deosebit!”ă ă

— Mi-a trebuit mult timp s scap de mutra sa şi uneoriă m întreb dac am reuşit sau nu.ă ă

— Wahid, sunt convins c ve i face lucruri mari, dar ceaă ă ţ mai important este încrederea în sine.ă

— Sunte i atât de diferit de celelalte femei, atât de finţ ă ă şi, totuşi, puternic …ă

Selma doreşte s -l contrazic , dar nu reuşeşte s scoată ă ă ă un cuvânt.

— Ştiu c sunte i puternic , de aceea v şi iubesc atât deă ţ ă ă mult.

De fiecare dat când Selma încerca s -i dezv luieă ă ă 183


adev rata ei fire, Wahid o evita, ca şi cum i-ar fi fost frică ă s descopere c nu este o stânc f r cr p turi, aşa cumă ă ă ă ă ă ă şi-ar dori el s devin într-o zi…ă ă

— V-a vorbit m car despre c s torie?ă ă ăDoamne, cât de enervante sunt întreb rile lui Amal.ă— Dac vre i neap rat s şti i, nu, nu a vorbit în modă ţ ă ă ţ

direct, dar toate vorbele sale şi tot comportamentul las să ă se întrevad acest lucru.ă

— Şti i c druzii se c s toresc de obicei între ei — bine,ţ ă ă ă exist şi excep ii. Mama lui Wahid este foarteă ţ conservatoare şi nu ar accepta niciodat o str in , mai alesă ă ă c doreşte s consolideze legitimitatea fiului ei şi aă ă urmaşilor acestuia, în vederea unei viitoare posibilit i de aăţ prelua puterea în clan.

— Dar, Amal, ce tot îndruga i acolo? Wahid este cel maiţ independent b rbat pe care l-am întâlnit vreodat , Chiară ă crede i c se va supune ordinelor mamei sale?ţ ă

Amal clatin din cap, dezam git .ă ă ă— Ori v-a orbit dragostea, ori nu şti i nimic despreţ

b rba ii noştri! ă ţAceast conversa ie îi l s Selmei o senza ie nepl cut .ă ţ ă ă ţ ă ă

De ce prietena ei cea mai bun o cic leşte cu această ă ă problem , în loc s se bucure al turi de ea? De ce seă ă ă îndoieşte de iubirea lui Wahid fa de ea? O fi geloas ?ţă ă Amal îl cunoaşte pe tân rul bei din fraged copil rie, s-auă ă ă jucat împreun de mici copii. Probabil are sentimentul,ă neb nuit, c îi apar ine.ă ă ţ

Selma se hot r şte s discute cu Wahid. Pe un tonă ă ă glume , îi povesteşte toat conversa ia avut cu Amal,ţ ă ţ ă împ rt şindu-i şi suspiciunile ei.ă ă

— Geloas ? Bineîn eles c este geloas ! strig plin deă ţ ă ă ă sarcasm Wahid. Dar obiectul geloziei ei nu sunt eu, ci dumneavoastr .ă

Nici dac ar fi p lmuit-o n-ar fi fost atât de şocat deă ă ă acest r spuns. Selma roşeşte.ă

Cum poate s insinueze un lucru atât de îngrozitor? Ea oă 184

- KENIZE MOURAD -

iubeşte pe Amal şi Amal pe ea, dar este o dragoste pur , peă care el nu are voie s o murd reasc !ă ă ă

— V d c v face mare pl cere s distruge i totul!ă ă ă ă ă ţ— Cum aşa? Doar n-o s -mi reproşa i c v-am vorbită ţ ă

deschis? Şti i c ceea ce iubesc eu la dumneavoastr esteţ ă ă tocmai acest curaj de a privi realitatea în fa , de a fi…ţă

— C sunt puternic ? Da, da, ştiu! Pe scurt, m-am s turată ă ă s tot fiu puternic , îmi doresc şi eu pu in tandre e şi nuă ă ţ ă ţ permit nim nui s calce în picioare ceea ce-mi este scump,ă ă chiar dac o face sub pretextul sincerit ii.ă ăţ

A doua zi, Selma pleac direct acas f r s -şi ia r mas-ă ă ă ă ă ăbun de la Wahid.

Dup trei zile de la sosirea ei, ap ru din nou b rbosul cuă ă ă arme, aducând un mesaj din partea st pânului s u:ă ă

„Nu suport s fiu desp r it de dumneavoastr . N-amă ă ţ ă vorbit serios atunci, v rog s m ierta i. V aştept înă ă ă ţ ă aceast dup -amiaz , de la ora patru în sus, în ceain ria deă ă ă ă la Hotelul Saint-Georges.

V implor s veni i!ă ă ţAl dumneavoastr , Wahid”.ă„Îşi închipuie oare c îşi poate permite orice?! Îmi cereă

scuze şi se aşteapt s alerg la prima lui chemare. Ei, deă ă data asta s-a înşelat amarnic! Bineîn eles c nu m voiţ ă ă duce. Totul s-a terminat între noi”.

Selma îşi petrecu ziua dereticând prin cas , fredonândă vesel . De mult n-a mai fost atât de fericit . Îşi imagineaz ,ă ă ă cu un zâmbet pe buze, cum o va aştepta Wahid. Va fi nefericit şi disperat, o va asalta cu scrisori şi buchete de flori. Dar ea nu-i va r spunde; şi-a dat seama cu adev rată ă ce fel de om este!

La ora patru şi cinci minute, Selma, îşi face apari ia înţ ceain ria hotelului.ă

N-au fost niciodat atât de apropia i unul de cel lalt.ă ţ ă Wahid, renun ând la monologurile sale interminabile, aţ ascultat-o pentru prima oar atent pe Selma, ceea ce i-aă

185


produs o mare bucurie.S-au întâlnit de-atunci în fiecare zi. Selma i-a spus

sultanei c se duce în vizit la Amal.ă ăSe plimbau ore în şir pe plaj şi luau câte o gustare într-ă

unul dintre micu ele hanuri de pe malul m rii.ţ ăÎntr-una din zile, pe drumul de întoarcere, s-au întâlnit cu

o trup de c l re i ai comisarului. Wahid a sc pat oă ă ă ţ ă înjur tur ad ugând şoptit.ă ă ă

— Prostii! Nici nu b nuiesc c în curând vom sc pa de ei.ă ă ăSelma îl priveşte, surprins de tonul lui decis.ă— Dac v da i cuvântul de onoare c nu spune iă ă ţ ă ţ

nim nui nimic, atunci v voi lua cu mine mâine sear . Ve iă ă ă ţ în elege de abia atunci.ţ

Barul aeroclubului este locul preferat al conspiratorilor din oraş. De când s-a aflat c Pierre, cel mai bun barman,ă este agent al Serviciilor secrete din Orientul Mijlociu, Saint-Georges este evitat. Apari ia lui Wahid, înso it de Selma, aţ ţ provocat vâlv , deoarece în aceast sear avea loc oă ă ă şedin extraordinar . S-au adunat to i reprezentan iiţă ă ţ ţ grup rilor din opozi ie pentru a discuta o ac iune comună ţ ţ ă împotriva mandatului. Oare este indicat ca o str in să ă ă participe la aceste discu ii? Dar o asemenea persoanţ ă fermec toare poate fi respins ? Galanteria libanezilor nuă ă cunoaşte limite şi, în afar de asta, dac Wahid-bei a adus-ă ăo, înseamn a-l jigni, exprimându- i suspiciunea.ă ţ

Se aşezar cu to ii şi, la un pahar de şampanie, se porniă ţ discu ia. Wahid îi prezent discret toate persoanele de fa .ţ ă ţă

— B rbatul acela cu p r cre este un francmason trimisă ă ţ de loj , care de curând a luat pozi ie împotriva mandatului.ă ţ Lâng el, în postur de observator, se afl redactorul-şef ală ă ă principalului ziar de opozi ie libanez, „Al Nahar”; este unţ bun cunosc tor al politicii franceze şi ne-ar putea fi de folosă cu un sfat. B rbatul de vizavi, cel cu tr s turi puternice,ă ă ă este cunoscutul Antun Saadeh, fondatorul Partidului popular din Siria, al c rui el este formarea unei Sirii Mari,ă ţ care s includ Libanul şi Palestina; cei din dreapta sa suntă ă

186

- KENIZE MOURAD -

doi adep i ai panarabismului. Pentru ei, formarea Siriei Mariţ constituie doar o prim etap în unirea întregii lumi arabe.ă ă

Selma îi privea impresionat ; nu şi-a închipuit niciodată ă c aceşti „lupt tori” sunt atât de mondeni — c m şi albeă ă ă ă de la Paris, costume de o elegan şi de un rafinament laţă care nu se aştepta. Ar fi vrut s arate mai altfel… maiă revolu ionari! Dar ce idee copil reasc ! Tocmaiţ ă ă conspiratorii n-ar trebui s arate c sunt conspiratori.ă ă

Singurii care i-au captat aten ia sunt Antun Saadeh, careţ are o privire fanatic de om preg tit s se jertfeasc pentruă ă ă ă un ideal, şi, bineîn eles, Wahid, care tocmai luase cuvântulţ în numele druzilor pe care îi reprezenta.

— Suntem într-un contact permanent cu fra ii noştriţ sirieni, avem şi arme la dispozi ie. Dar ranii noştri ezit ,ţ ţă ă le e team c , odat f ptuit unirea marelui regat arabo-ă ă ă ă ăsirian, ei vor fi o minoritate f r drepturi şi f r influen . N-ă ă ă ă ţăau uitat c tocmai mandatul francez ofer un statut legală ă religiei druze, iar Sit Nazira le-o reaminteşte mereu. Desigur, ei vor independen a, noi vrem independen a. Celţ ţ mai important lucru este s ne unim for ele şi s lupt mă ţ ă ă împotriva francezilor. Popula ia este îndârjit , iar situa iaţ ă ţ este favorabil . Grevele din prim vara anului 1935 au fostă ă cu adev rat dure. Situa ia economic deplorabil şi infla iaă ţ ă ă ţ venit din Europa au fost argumente suficiente pentruă politicieni. S-a pornit de la o grev a m celarilor, urmat deă ă ă una a taximetriştilor, studen ilor şi avoca ilor. A intervenitţ ţ poli ia. Au fost câ iva mor i şi mai mul i r ni i.ţ ţ ţ ţ ă ţ Nemul umirile s-au înmul it, iar poporul este revoltat.ţ ţ

Îl privea pe Wahid cu admira ie şi pricepea, în sfârşit, deţ ce îl iubeşte. Şi când, pe drumul spre cas , acesta oă întreb , pe un ton serios: „Vei lupta al turi de mine în acestă ă r zboi crud?”, Selma îi acord mâna.ă ă

Era deja miezul nop ii când Selma ajunse acas . În salonţ ă o aştepta sultana, care o întreb pe un ton t ios despreă ă s n tatea lui Amal, dar, înainte ca Selma s -i poată ă ă ă r spunde, sultana o întrerupe:ă

187


— V rog s m scuti i de minciunile uzuale. E deja aă ă ă ţ doua oar când mi se atrage aten ia asupra faptului c vă ţ ă ă vede i cu acel druz. Exist ceva între voi?ţ ă

Selma r mâne surprins , dar în acelaşi timp se bucur ,ă ă ă deoarece e s tul de acest joc ascuns.ă ă

— Annecim, noi ne iubim.— N-am întrebat aşa ceva. Vrea s v cear în c s torie?ă ă ă ă ă— Desigur…Selma ezit pentru c Wahid nu precizase niciodată ă ă

acest lucru, dar, cu siguran , dorea s se c s toreasc cuţă ă ă ă ă ea.

— De ce n-a venit mama sa la mine s discut m?ă ă— Locuieşte foarte departe, în Ain Zalta, un sat de

munte, iar starea s n t ii ei nu-i permite s c l toreasc .ă ă ăţ ă ă ă ă— Bine. Atunci, îl invita i mâine pe tân r la ceai, ca sţ ă ă

discut cu el.— Dar, annecim…— Niciun dar. Dac nu v supune i, ve i pleca de acumă ă ţ ţ

încolo în oraş numai înso it de Zeynel sau de o kalfalar. Şiţ ă v atrag aten ia c sunte i norocoas . Îl primesc pe acestă ţ ă ţ ă tân r pentru faptul c v-a i compromis deja. Allah îmi esteă ă ţ martor c mi-am dorit o alt rela ie pentru unica mea fiic .ă ă ţ ă Când m gândesc c este druz, nici m car musulman!ă ă ă

— Dar, Annecim, druzii sunt şi ei musulmani.— Da, aşa spun, dar nu respect leg tura dintre cei cinciă ă

stâlpi ai Islamului şi cred în reîncarnare, precum hinduşii. Gata, v rog s pleca i ca s nu m enervez.ă ă ţ ă ă

Întrevederea a fost o adev rat catastrof . Wahid aă ă ă r spuns evaziv la toate întreb rile referitoare la via a sa, laă ă ţ planurile sale de viitor, nici m car nu a pomenit numeleă Selmei. Sultana şi-a ascuns cu greu enervarea, dându-şi seama c acest tân r este un vis tor, un aiurit.ă ă ă

Wahid, care ur şte femeile autoritare, se întreab dacă ă ă Selma nu-i seam n prea mult mamei sale, dac acea t rieă ă ă ă de caracter a ei nu cumva prevesteşte o alt autoritate… S-ă

188

- KENIZE MOURAD -

a sim it şi uşor stânjenit, deşi nu se aşteptase la o casţ ă luxoas , pentru c aflase de pierderile pe care le-au suferit.ă ă Ar fi vrut totuşi s vad m car câteva obiecte de valoare, oă ă ă m rturie a fostei m re ii — tablouri vechi, tacâmuri deă ă ţ argint — ceva ce s reprezinte o carte de vizit . Dar la oă ă aşa s r cie nu s-a aşteptat. O prin es care s tr iasc înă ă ţ ă ă ă ă asemenea condi ii… nu şi-a imaginat vreodat . Aveaţ ă sentimentul c a fost p c lit. De îndat ce regulile polite iiă ă ă ă ţ i-au permis, Wahid şi-a luat r mas-bun.ă

Selma l-a condus pân la uş , iar Wahid a anun at-o că ă ţ ă va pleca chiar a doua zi în mun i, pretextând c trebuiauţ ă luate nişte hot râri importante, ceea ce necesita prezen aă ţ sa.

Selma se mir . De ce nu îi spusese mai din vreme despreă aceast c l torie?ă ă ă

— De abia acum am aflat şi eu… Vestea mi-a fost adusă azi-diminea … Dar nu trebuie s fi i sup rat . Schyful nuţă ă ţ ă ă este la cap tul p mântului.ă ă

— Şi când v întoarce i?ă ţ— Înc nu ştiu, dar probabil peste vreo dou -treiă ă

s pt mâni. V dau de ştire de îndat ce m întorc.ă ă ă ă ăSelma are impresia c este min it .ă ţ ă— Wahid, v rog s -mi spune i adev rul. Nu m maiă ă ţ ă ă

iubi i?ţ— Ave i prea mult fantezie! Doar şti i ce însemna iţ ă ţ ţ

pentru mine! — îi s rut c uşul palmei şi-i zâmbeşteă ă ă liniştitor.

— Pe curând, prin es !ţ ăSelma îl urm reşte cu privirea, dar el nu se întoarce niciă

m car o dat .ă ăA trecut o lun şi Wahid n-a dat niciun semn de via .ă ţă

Selma f cea tot felul de supozi ii — o fi r nit sau bolnav? Înă ţ ă mun i se întâmpla tot felul de accidente. Sau a intrat iar şiţ ă sub influen a mamei sale? Poate l-a convins s seţ ă c s toreasc cu o druz de-a lor.ă ă ă ă

Într-o sear , în timpul unei petreceri, la care îi întâlneşteă 189


pe prietenii ei Amal şi Marvan, Selma aude pomenindu-se numele lui Wahid. O femeie blond , necunoscut , spune, cuă ă o voce înalt şi uşor afectat : „Şti i noutatea? Wahid seă ă ţ însoar . Dar, cu siguran , nici nu b nui i cu cine! Fericitaă ţă ă ţ este o tân r americanc miliardar , fiica preşedintelui Air-ă ă ă ăAm-ului, o mare companie aviatic . S-a descurcat foarteă bine, nu-i aşa? Pentru a avea succes în politic ai nevoie deă bani, de foarte mul i bani”.ţ

Wahid?… O americanc ? Selma înlemneşte. Marvan oă priveşte îngrijorat.

— Nu- i fie team , Marvan, nu m voi da de gol. Ştiu cţ ă ă ă sunt privit . Oricum nu cred nimic din cele spuse. Această ă femeie se înşal . Precis este o glum de-a lui Wahid, c ruiaă ă ă îi place s alimenteze bârfa cu zvonuri false. Şi totuşi,ă femeia spune c l-a v zut în Beirut şi nici m car un telefonă ă ă n-a dat.

T cu i, Marvan şi Amal, o conduc acas pe Selma. Ce-ară ţ ă fi putut s -i spun ? Orice comentariu era de prisos.ă ă

A doua zi, Selma n-a ieşit din cas ; s-a învârtit toat ziuaă ă pe lâng telefon… E imposibil s nu o sune, m car pentruă ă ă a-i da o explica ie…ţ

Într-un târziu, sun telefonul. Amal îi confirm cu triste eă ă ţ ştirea. Selma îi mul umeşte prietenei sale, neştiind de faptţ pentru ce.

Avea impresia c pluteşte. Nu suferea, dar c uta s afleă ă ă motivul pentru care Wahid a ac ionat astfel. Ar fi fost deţ în eles dac s-ar fi însurat cu o druz . Existau atâteaţ ă ă motive, dar cu o americanc ? Şi o miliardar , de parc ar fiă ă ă un vân tor de zestre. E posibil s o fi uitat atât de repede?ă ă Sau şi-a jertfit dragostea pentru c are nevoie de bani ca să ă lupte?

Dac ar fi venit pesonal s -i explice, ar fi crezut, ar fiă ă în eles şi acceptat… dar aceast t cere laş ! A p r sit-oţ ă ă ă ă ă f r un cuvântă ă

Selma sim ea o durere cunoscut , durerea unei r niţ ă ă 190

- KENIZE MOURAD -

vechi care s-a redeschis. În fa îi apare chipul lui Hayri-beiţă care o priveşte cu indiferen , zâmbindu-i totuşi. „De ce sţă ă le face i altora reproşuri? Când cineva v p r seşte, atunciţ ă ă ă vina v apar ine de cele mai multe ori”. Probabil, dar ceă ţ greşeal a s vârşit oare? De ce s fie ea cea vinovat ?ă ă ă ă Desigur, exist o cauz , întotdeauna exista o cauz înă ă ă toate. Selma îns prefer s -i considere pe ceilal i vinova i.ă ă ă ţ ţ

Sultana e foarte îngrijorat . Selma nu mai are poft deă ă mâncare şi, de câteva zile, se plimb prin cas f r vreună ă ă ă scop anume. Îi este team s nu se îmboln veasc . Într-oă ă ă ă diminea a, o interpeleaz .ţ ă

— Selma, s nu crede i c tân rul v-a min it. Era cuă ţ ă ă ţ adev rat îndr gostit, v iubea, evident. Cu atât mai mult îlă ă ă admir pentru curajul de a rupe aceast rela ie.ă ţ

— Annecim, acum nu prea am chef de glume.— Dar v asigur c v iubea, îns n-a avut suficientă ă ă ă ă

îndr zneal s fac fa unei femei cu mult voin , uneiă ă ă ă ţă ă ţă femei puternice. O femeie nu trebuie s pun întreb riă ă ă când lipseşte câteva zile de acas , fie c este plecat cuă ă prietenii la vân toare, fie c se duce la o amant . Eaă ă ă trebuie s -l întâmpine întotdeauna cu zâmbetul pe buze. N-ăa i fi f cut fa nicio lun acestui rol; femeile din familiaţ ă ţă ă noastr au avut întotdeauna o personalitate marcant .ă ă Tân rului i-a fost fric . Dac „v-a p r sit”, şi aceasta esteă ă ă ă ă impresia dumneavoastr , a f cut-o nu pentru c nu v maiă ă ă ă iubeşte, ci, dimpotriv , pentru c v iubeşte prea mult.ă ă ă

191


Capitolul X

În prim vara anului ă 1936, Frontul popular a câştigat alegerile în Fran a. Sub preşedin ia lui Leon Blum s-aţ ţ format un nou guvern.

În Beirut, aceste evenimente sunt urm rite cu multă interes: to i se întreab dac noul guvern „socialist”, vaţ ă ă reda independen a Libanului.ţ

S-a f cut deja un prim pas — începând cu data de 20ă ianuarie, ara are un preşedinte legal; primul preşedinteţ ales — dup zece ani — este Emile Eddé. Dar libanezii nuă sunt mul umi i, vor şi un guvern autohton, care s se opunţ ţ ă ă restric iilor impuse de mandatul francez. În februarie 1936,ţ patriarhul maronit, Monsenior Arida, organizeaz ună congres al marilor demnitari religioşi. Aceştia concep un manifest în care se cere: independen a real a Libanului,ţ ă validarea unei noi constitu ii care s garanteze libertateaţ ă presei, dreptul la demonstra ii şi formarea partidelorţ politice.

Înaltul comisar Damien de Martel nu este de acord cu cererile libanezilor. Preşedintele Emile Eddé încearc să ă concilieze, dar este respins pe un ton autoritar.

— De fapt, remarc Amal zâmbitoare, conflictul lor reală este provocat de frumoasa Raiska.

Raiska de Kerchove este so ia consulului belgian şiţ contele de Martel e îndr gostit nebuneşte de această ă rusoaic str lucitoare. To i cunosc rela ia şi-i urm rescă ă ţ ţ ă cursul. Raiska, o femeie capricioas , se joac cuă ă sentimentele contelui, acesta fiind dezn d jduit de bruşteleă ă ei schimb ri de atitudine. Singurii care n-au aflat nimic suntă frumosul „Robertino”, so ul Raisk i, şi so ia cea urât aţ ă ţ ă contelui de Martel. Dar Raiska s-a sim it profund jignit deţ ă faptul c Emile Eddé n-a invitat-o la petrecerea dat cuă ă ocazia numirii sale, petrecere la care au participat to iţ

192

- KENIZE MOURAD -

nobilii şi to i înal ii demnitari din Beirut. Ea, Raiska, ceaţ ţ care l-a sus inut pe Eddé, mai ales prin influen a pe care oţ ţ are asupra contelui, ea n-a fost invitat . Un asemenea lucruă nu se uit şi nu se iart . Se bârfeşte c şi comisarul este laă ă ă fel de sup rat ca şi frumoasa lui iubit .ă ă

Selma o cunoştea pe Raiska, o întâlnise la diverse dineuri, iar recent, la o petrecere dat în casa acesteia, l-aă rev zut pentru prima oar pe Wahid. De când s-a produsă ă ruptura lor, Selma nu a lipsit de la niciun bal, pentru a demonstra lumii c nu-i pas . C nu este îndurerat .ă ă ă ă Prietenele ei au constatat stupefiate c Selma înfloreşte şiă str luceşte mai mult ca înainte.ă

În aceast sear îl întâlni din nou pe Wahid, tot la familiaă ă Kerchove. Raiska, care st de vorb cu el, se gr beşte s oă ă ă ă salute şi spune f r niciun fel de rea inten ie:ă ă ţ

— Cred c v cunoaşte i, nu-i aşa?ă ă ţTo i îşi îndreapt privirea spre cei trei. Selma îi zâmbeşteţ ă

şi-i întinde mâna.— Sincere felicit ri! Am aflat c v-a i însurat.ă ă ţWahid p leşte, îi mul umeşte, neîndr znind s -iă ţ ă ă

întâlneasc privirea. Selma descoper c este un laş, ună ă ă b rbat f r inut şi-i întoarce spatele. Uşurat , aproape c -ă ă ă ţ ă ă ăi vine s râd — via a este totuşi frumoas .ă ă ţ ă

Amal apare cu o mare noutate — se va c s tori cu un v ră ă ă de-al ei, din familia el-Atrah, una dintre cele mai puternice familii druze din Siria.

Se v zuser pân acum doar de dou ori, şi asta cu aniă ă ă ă în urm . Amal îşi amintea de un b rbat înalt, cu umeri la iă ă ţ şi cu un zâmbet ce- i inspira încredere. Era cu optsprezeceţ ani mai în vârst decât ea. Vor locui la Damasc, bijuteriaă Orientului Mijlociu, inima lumii arabe şi m rturia vie aă m re iei califilor omaiazi.ă ţ

— Oricare ar fi circumstan ele, pân la urm trebuie sţ ă ă ă iei şi hot rârea de a te c s tori, încheie Amal, cu ună ă ă zâmbet fin.

193


— Şi, dumneavoastr , ce ave i de gând?ă ţ— Eu?… Ştii, Amal, lumea îmi este deschis … mă ă

gândesc câteodat c aş putea deveni pilot de curse sauă ă îngrijitoare de leproşi… partea proast este îns c mi-eă ă ă fric de vitez , iar bolile m sperie… S devin regin ? Amă ă ă ă ă încercat, dar n-a mers. Star de cinema? Nici asta. Îndr gostit ? Cu atât mai pu in. Dac v vine vreo altă ă ţ ă ă ă idee, aş putea încerca.

Selma vorbeşte pur şi simplu pentru a-şi ascunde deruta. Se simte tr dat de prietena ei. Aceast c s torie o obligă ă ă ă ă ă s priveasc în fa a realitatea, c reia i s-a sustras până ă ţ ă ă acum: are deja dou zeci şi cinci de ani şi este singuraă nec s torit din grupul ei de prietene. Nu c ar fi avut chefă ă ă ă s se c s toreasc , doar se p c lise destul şi nu voia să ă ă ă ă ă ă mai rişte un al treilea eşec.

Dar nici aşa nu mai poate tr i… Când se gândeşte laă ultimii ani, i se pare c s-a învârtit în cerc.ă

Dorin a Selmei de a p r si Beirutul, acest oraş cu alurţ ă ă ă de capital , care, în fond, e un sat ce nu-i mai poate oferiă nimic, devenise tot mai puternic . Dac ar dispune m cară ă ă de bani… atunci ar putea c l tori la Paris, New York şiă ă Hollywood. Desigur, nu singur , ci înso it de Zeynel, dară ţ ă avea o situa ie financiar nu numai precar , ci de-a dreptulţ ă ă îngrijor toare.ă

Selma se gândea câteodat c ar putea… munci! Se pareă ă c exist femei burgheze care muncesc, dar personal nuă ă cunoscuse niciuna. Dac i-ar propune sultanei? Nici nuă îndr zneşte s -şi imagineze reac ia ei şi, în fond, orice ar fi,ă ă ţ ce ştia ea s fac ?ă ă

— Crede i c m-aş putea angaja ca servitoare în cas ? oţ ă ă întreab pe un ton provocator pe Amal. Ştiu s brodez, să ă ă aranjez superbe buchete de flori…

— Iubita mea, nu fi i atât de am rât ! Exist aici celţ ă ă ă pu in o duzin de b rba i a c ror dorin arz toare este sţ ă ă ţ ă ţă ă ă v cear de nevast . Nu v place niciunul?ă ă ă ă

— Nu, niciunul. Şi nici nu mai suport Beirutul, vreau să 194

- KENIZE MOURAD -

c l toresc la cel lalt cap t al p mântului, de exemplu înă ă ă ă ă America, dac oricum nu m pot întoarce la Istanbul.ă ă

— V rog s -mi ierta i întrebarea, începe prudent Amal,ă ă ţ ă privindu-şi concentrat agrafele de la pantofi, dar este dină cauza… lui Wahid?

Selma izbucneşte în râs:— Ce idee! Nici vorb , Wahid îmi este indiferent ca oă

hain uzat . Ba, uneori, m întreb dac l-am iubit pe el cuă ă ă ă adev rat sau lupta pe care am vrut s-o duc al turi de el. Nuă ă v face i griji, nu sunt atât de sentimental … Un b rbată ţ ă ă care ar dori s întreprindem o ac iune mare şi grandioas s-ă ţ ăar bucura de ajutorul meu, dar nu pentru c mi-ar fi drag, ciă datorit planului pe care mi l-ar propune.ă

— V admir, n-am întâlnit o persoan mai romantic . ă ă ăAmal o s rut rapid pe obraz şi dispare.ă ăMarvan o înso ea pe Selma la cump r turi, în cabrioletulţ ă ă

s u roşu. De câteva s pt mâni, r m sese f r şofer,ă ă ă ă ă ă ă întrucât Orkhan s-a îmbarcat cu destina ia Albania. Mustafaţ Kemal reluase rela iile cu Albania, ceea ce-l determinase peţ prin ul Abid, cumnatul regelui, s -i propun nepotului s uţ ă ă ă postul de adjutant al Maiest ii sale Zogu I, în locul celui deăţ şofer de taxi, meserie pe care o practicase în Beirut.

Pe Selma o cuprinde nostalgia. V rul ei plecase în ara peă ţ care ea a visat-o atât de des. Dar, în aceast diminea ,ă ţă Albania i se p rea îndep rtat . Cât de pl cut eraă ă ă ă ă compania lui Marvan!

— Mi-am dorit întotdeauna un frate care s v semene,ă ă suspin ea. Al meu nu se poart niciodat frumos cu mine.ă ă ă

— Sunte i nedreapt , protesteaz Marvan. De fapt,ţ ă ă dumneavoastr nu sunte i prea amabil cu el.ă ţ ă

— Eu? Ce vin am c este lent ca un melc?ă ăMarvan zâmbeşte. Hayri nu-i este nici lui prea simpatic, i-

a stârnit chiar mil atunci când Amal i-a anun at c s toriaă ţ ă ă ei.

Dup ce au f cut cump r turi, în Bab-e-Driss, în centrulă ă ă ă oraşului, Marvan o invit pe Selma la Ajami, unde se g sescă ă

195


cele mai bune şerbeturi din Beirut. Când s traversezeă Place des Canons, circula ia e întrerupt de o demonstra ieţ ă ţ — un grup de cincizeci de tineri în şorturi şi c m şiă ă albastru-închis fac mare zarv .ă

— Iar şi mili iile lui Gemayel junior! comenteaz câ ivaă ţ ă ţ spectatori.

— De când a fost la Jocurile Olimpice de la Berlin, şi-a cam luat-o în cap.

— Şti i cum au fost denumite? „Falangele”! Führer-ul leţ este idol. Deşi el sus ine c este vorba doar de o asocia ieţ ă ţ pur sportiv , cu scopuri sociale, vrea s organizeze acestă ă tineret libanez dup modelul tinerilor lui Hitler, şi anumeă într-o organiza ie ultrana ionalist .ţ ţ ă

— La ce v referi i? Nu suntem cu to ii na ionalişti?ă ţ ţ ţ— Ce greşeal ! Aceşti tineri îi consider pe cei ce-şiă ă

doresc o unire cu Siria, deci nici mai mult, nici mai pu inţ decât jum tate din popula ie, libanezi de mâna a doua. Deă ţ aceea, recrut rile se fac exclusiv din rândul maroni ilor,ă ţ chiar dac sunt incluşi şi câ iva musulmani.ă ţ

— Ce caraghios! Mai bine şi-ar ajuta tat l la farmacie!ă— Farmacie?— Da, uite farmacia aceea de la intrarea în cartierul

târfelor. Datorit situ rii „ideale” a acesteia, Gemayelă ă senior este supranumit şi „regele Parisului”.

— Despre ce vorbesc aceşti oameni? îl întreab Selma peă Marvan.

— Aş, despre nimic. Haide i s plec m!ţ ă ă

Acas , sultana îi aştepta ner bd toare. Contrar maniei eiă ă ă în privin a ospitalit ii, de data acesta nu-l invit pe Marvanţ ăţ ă la ceai, ceea ce o mir foarte tare pe Selma. Dup câtevaă ă minute de conversa ie politicoas , Marvan îşi lu r mas-ţ ă ă ăbun. De îndat ce se închise uşa, sultana o chem peă ă Selma, anun ând-o c au de discutat ceva foarte serios.ţ ă Selma ştia din experien c aceste discu ii erau, de celeţă ă ţ mai multe ori, foarte nepl cute, dar ast zi sultana pareă ă

196

- KENIZE MOURAD -

bine-dispus .ă— Cred c v da i seama, micu a mea copil , c mă ă ţ ţ ă ă ă

preocup viitorul fiicei… V rog s nu m întrerupe i! Toateă ă ă ă ţ prietenele dumneavoastr s-au c s torit, Amal ne va p r siă ă ă ă ă şi ea curând… Pe scurt, în ultimii ani, am primit foarte multe cereri în c s torie despre care nu v-am spus nimică ă pentru c nu pot fi de acord cu un so nobil oarecare. Amă ţ fost în c utarea unui b rbat care s fie demn de originea şiă ă ă frumuse ea dumneavoastr . Am c utat mult timp, darţ ă ă acum, poate…

Sultana se opreşte, precum un actor care vrea s creezeă un moment de suspans, apoi continu pe un ton foarteă ap sat:ă

— Poate l-am g sit… în sfârşit.ăSelma tace. Nici m car o întrebare, niciun mic semn deă

curiozitate. Uşor nervoas , sultana insist :ă ă— Ei bine, nu ave i nimic de spus?ţ— Annecim, suspin Selma, chiar trebuie s m m rit?ă ă ă ă— Ce întrebare?! Bineîn eles c trebuie, dar poateţ ă

prefera i s r mâne i fat b trân . S nu-mi spune i acumţ ă ă ţ ă ă ă ă ţ c înc v mai gândi i la acel druz! V rog, mai multă ă ă ţ ă ă seriozitate! Nu mai ave i vârsta la care s fi i capricioas , aţ ă ţ ă sosit momentul s v gândi i serios la via , iar acest lucruă ă ţ ţă este posibil pentru o femeie numai prin c s torie.ă ă

Sultana îi arat Selmei o scrisoare într-un plic albastru.ă— Aceasta este scrisoarea, ea provine din partea

Excelen ei sale Maulanaţ 24 Chaukat Ali, întemeietorul mişc rii indiene în favoarea califatului. Maulana este oă persoan discret şi a r mas credincioas familiei noastre.ă ă ă ă De aceea l-am contactat în urm cu un an şi i-am trimis oă fotografie de-a dumneavoastr . Dar pentru c nu am primită ă niciun r spuns, aproape c uitasem complet de această ă ă solu ie. Îns , în aceast diminea , am primit r spunsul.ţ ă ă ţă ă Vre i s -l cunoaşte i?ţ ă ţ

24 Personalitate religioas în India musulman .ă ă197


— Desigur, annecim, îi r spunde Selma pe un tonă neconving tor.ă

— Excelen a sa vorbeşte despre un rajah, în vârst deţ ă treizeci de ani, frumos, bogat, cult şi modern, care şi-a petrecut jum tate din via în Anglia, mai întâi la Eton şiă ţă apoi la Universitatea din Cambridge. Îl cheam Amir şiă conduce statul Badalpur, care se afl în apropierea grani eiă ţ nepaleze. Are reşedin a la Lucknow, unul dintre cele maiţ importante oraşe ale Indiei. Excelen a sa ne dest inuie cţ ă ă este un descendent direct al lui Hazrat Hussein, nepotul Profetului. Str moşii s i se num r printre primii cuceritoriă ă ă ă arabi ai Indiei, în secolul al VI-lea. Ce s v mai spun decâtă ă c v-a v zut fotografia şi a fost deosebit de entuziasmat şiă ă încântat; prin urmare, a formulat cuviincios o cerere în c s torie. I-am r spuns. Doream s avem o întrevedereă ă ă ă ini ial , dar pentru moment e ocupat cu campaniaţ ă electoral , deoarece, pentru prima oar , când India esteă ă colonie englez , au loc aici alegeri. Acestea se voră desf şura pe la sfârşitul anului, dup care rajahul va veniă ă îndat la Beirut.ă

— Nu este necesar, intervine Selma hot rât .ă ă— V rog s fi i în eleg toare, ar trebui s -l vede i m cară ă ţ ţ ă ă ţ ă

o dat . Nu vom mai dest inui nim nui acest plan, încâtă ă ă dac nu v place, ve i fi liber s refuza i. Dar poate o să ă ţ ă ă ţ ă v plac . Se întâmpla destul de rar s întâlneşti un om cuă ă ă atât de multe calit i; majoritatea demnitarilor indieni suntăţ cam demoda i şi rigizi, dar acesta… având o educa ieţ ţ european …ă

— Annecim m-a i în eles greşit. Am spus c nu esteţ ţ ă nevoie s vin pentru c sunt gata s m m rit cu el.ă ă ă ă ă ă

Nimic nu o putea determina pe Selma s renun e laă ţ aceast hot râre, nici obiec iile sultanei, nici rug min ile luiă ă ţ ă ţ Zeynel şi nici lacrimile kalfalarelor.

— Selma, v rog s m asculta i, l-am men ionat peă ă ă ţ ţ acest rajah numai pentru a v scoate din melancolie şi a vă ă

198

- KENIZE MOURAD -

atrage aten ia c exist şi b rba i care v-ar putea suscitaţ ă ă ă ţ interesul… Nu doresc s v ag a i de aceast c s torie,ă ă ăţ ţ ă ă ă gândi i-v c este vorba totuşi de o ar pe care nu oţ ă ă ţ ă cunoaşte i!ţ

— M-am gândit annecim! Dac r mân în Beirută ă înnebunesc! Via a mea trebuie s se schimbe neap rat.ţ ă ă Atunci când a fost vorba de Wahid, mi-a i spus cţ ă dragostea şi c s toria sunt dou aspecte diferite. Iar totă ă ă ceea ce mi-a i povestit despre rajah a fost conving tor,ţ ă deci, de ce s nu accept?ă

Sultana o ascult distrus ; îşi cunoaşte fiica şi ştie c areă ă ă o predispozi ie morbid de a c dea dintr-o extrem în alta.ţ ă ă ă Îi e team c Selma îşi va distruge via a dintr-un capriciu.ă ă ţ

— Foarte bine! adaug ea în sfârşit. Dac dori i neap rat,ă ă ţ ă în fond, la dou zeci şi cinci de ani trebuie s şti i ce vre i.ă ă ţ ţ Pentru început, v-aş sf tui s -i scrie i, s încerca i s vă ă ţ ă ţ ă ă cunoaşte i purtând o coresponden . Pân una alta, nu vaţ ţă ă afla nimeni despre acest proiect. V rog s v gândi i bineă ă ă ţ la faptul c , odat c s torit , nu ve i putea da înapoi; a iă ă ă ă ă ţ ţ fost de acord, v-a i dat cuvântul de bun -voie şi nesilit deţ ă ă nimeni; prin urmare, va trebui s v ine i cuvântul chiară ă ţ ţ dac ve i observa ulterior c v-a i înşelat.ă ţ ă ţ

Rajahul îi scrie cu o regularitate pe care Selma o consider drept lipsit de spontaneitate, în schimb pentruă ă sultan e semn bun. Descrie cu am nunte situa ia politic aă ă ţ ă Indiei, ar scuturat de febra independen ei. În acest fel,ţ ă ă ţ doreşte s -i ofere Selmei o imagine cât mai concretă ă asupra problemelor rii, a greut ilor şi bucuriilor cu careţă ăţ se confrunt el în calitate de şef al statului Badalpur. Nimică îns despre pasiunile sale, despre via a personal , ca şiă ţ ă cum aceste probleme ar fi fost lipsite de importan în fa aţă ţ celor statale. Selma începe s devin curioas , s capeteă ă ă ă interes pentru aceast lume str in , iar, câteodat , seă ă ă ă surprinde imaginându-şi rolul pe care îl va juca al turi deă el.

Selma e totuşi mul umit c nu-i face declara ii deţ ă ă ţ 199


dragoste. Ar fi fost nepotrivit pentru o c s torieă ă conven ional , ca a lor, iar despre „dragostea la primaţ ă vedere” pe care el ar fi resim it-o, v zându-i fotografia, nu-ţ ăşi face prea mari iluzii. Îl cucerise îns gândul la c s toriaă ă ă cu o prin es otoman , întrucât, pentru musulmanii Indiei,ţ ă ă familia regala, chiar şi dup c derea ei, e considerat încă ă ă ă familia Califului, a reprezentantului lui Allah pe p mânt.ă Motivul pentru care ea a încuviin at aceast leg tur a fostţ ă ă ă legat, desigur, de pozi ia şi averea rajahului.ţ

Între timp, a sosit iarna şi Selma se preg teşte deă plecare. În ciuda sfaturilor mamei sale, ea a încredin atţ secretul câtorva prietene. Ştirea s-a r spândit cu iu ealaă ţ vântului. India, cu st pânii s i şi fabuloasele bog ii, aă ă ăţ înfierbântat imagina ia multora. Nimeni nu o maiţ comp timeşte, to i o invidiaz . ă ţ ă A primit chiar şi o scrisoare de la Wahid, care o felicit , ad ugând: „Sper c m-a iă ă ă ţ iertat. Nici nu v pute i închipui cât de greu mi-a fost s iauă ţ ă aceast hot râre care mi-a fost dictat de necesit iă ă ă ăţ capitale. Sunte i singura femeie pe care am iubit-o. Nu-miţ revin nici acum, sunt nenorocit pentru c v-am pierdut”. Nuă se schimbase deloc, r m sese acelaşi — vorbea tot despreă ă propria-i persoan .ă

…Selma citeşte scrisoarea cu triste e, dar şi cu lips deţ ă considera ie.ţ

Deşi nunta ar fi trebuit s aib loc în India, având înă ă vedere func ia oficial a rajahului, sultana s-a aşteptatţ ă totuşi ca acesta s vin s -şi întâlneasc logodnica laă ă ă ă Beirut. Dar, datorit situa iei politice dificile, rajahul a fostă ţ nevoit s r mân în ar înc vreo câteva luni. C s toriaă ă ă ţ ă ă ă ă fusese prev zut pentru luna aprilie; oare era nevoie de oă ă amânare?

Selma refuz s accepte o amânare, iar pe sultan oă ă ă îngrijora c s toria fiicei sale cu un om pe care nu-l v zuseă ă ă în via a ei. O considera o aventur .ţ ă

Dac rajahul nu poate veni, va pleca Selma la el,ă 200

- KENIZE MOURAD -

bineîn eles, înso it de Zeynel şi de madame Ghazavi, careţ ţ ă s-a oferit s -i fie doamn de companie.ă ă

Ultimele zile trec cu repeziciune, to i sunt cuprinşi deţ febra preg tirilor, nimeni n-are timp de sentimentalisme. Înă momentul plec rii, îns , sultana nu-şi poate re ineă ă ţ lacrimile. B trân şi bolnav , oare îşi va mai revedeaă ă ă copilul? O îmbr işeaz plin de dragoste.ăţ ă ă

— Iubita mea, sunte i absolut sigur c dori i acest lucru?ţ ă ă ţ— Oh, annecim! Şti i c nu am de ales! ţ ăÎnl crimate, cele dou femei se privesc.ă ă— Micu a mea feti …ţ ţăSelma închide repede ochii. Nu cumva s se lase tocmaiă

acum prad sentimentelor. Se desprinde tandru dină îmbr işare şi-i s rut sultanei frumoasele mâini.ăţ ă ă

— M întorc, annecim, nu v face i griji! Trebuie s mă ă ţ ă ă aştepta i! ţ

Apoi plec gr bit … ca un fulger.ă ă ă

201


PARTEA a III-aINDIA

Capitolul I

— Dar unde este trenul maharajahului?Selma are sentimentul c merge deja de câteva ore peă

aceast c ldur în buşitoare. Mirosul puternic, spectacolulă ă ă ă de culori şi ipete, acest spectacol nebun, o cuprinde dinţ toate p r ile. Noroc cu gardienii s i înal i şi grosolani care oă ţ ă ţ înconjoar ca un zid şi care îşi croiesc drum cu ajutorulă bâtelor şi al bicelor. Este luna martie şi e foarte cald. Gara din Bombay seam n cu un carusel, şi nicidecum cu oă ă sta ie de trenuri, prima sta ie înfiin at de vechiul şiţ ţ ţ ă onorabilul imperiu britanic. Selma simte c se sufoc , dară ă pentru nimic în lume nu-şi doreşte s se afle în alt loc. Deciă aceasta e noua ei patrie, acesta e noul ei c min. Departeă de saloanele de marmur alb şi artezienele hotelului Tajă ă Mahal, unde şi-a petrecut câteva zile, în scopul refacerii dup c l toria cu vaporul, Selma ia pentru prima oară ă ă ă contact cu adev ratul chip al Indiei. Peste tot abundă ă culorile. Turbanele imense, de culoarea zmeurei, ale hamalilor, sariurile de culoarea şofranului, ale c lug ri eloră ă ţ budiste, sariurile roşii şi aurii ale tinerilor c s torite, griulă ă grupurilor de cerşetori, care se înghesuie în jurul c l toriloră ă de clasa întâi, îmbr ca i în kurtahuriă ţ 25 albe, imaculate.

Apoi, abunden a de frumuse e şi urâ enie este uluitoare.ţ ţ ţ Ce po i spune despre aceast mul ime blând şi groaznicţ ă ţ ă ă în acelaşi timp?

Adineauri nu se pr buşise un b trân?ă ăMul imea trece pe lâng el ca într-un vis, f r s -i pese,ţ ă ă ă ă

ca şi cum ar fi oarb .ă25 Kurtah — c maş lung de muselin .ă ă ă ă

202

- KENIZE MOURAD -

Oare ce se petrece în spatele acestor frun i, ce exprimţ ă aceşti ochi care o fixeaz ? Dezorientat , se întoarce spreă ă Rashid Khan, omul de încredere al rajahului, care o întâmpinase la sosire. Acesta, în elegându-i nedumerirea, îiţ zâmbeşte liniştitor:

— Nu v fie team , Maiestate. Pentru to i cei nou-veni i,ă ă ţ ţ India este şocant , dar v ve i obişnui cu timpul, şi adaugă ă ţ ă mai mult pentru sine: Atât cât s te po i obişnui cuă ţ inexplicabilul.

La cap tul peronului se afl un vagon particular p zit deă ă ă solda i înarma i, purtând uniforme de culoare albastru-ţ ţindigo cu stema statului Badalpur.

Selma îşi ascunde nemul umirea. Se aşteptase la un trenţ special la fel cu cel cu care au fost transportate, la rândul lor, verişoarele ei Nilufer şi Duruchehvar, so iileţ domnitorului din Hyderabad. Totodat , se sim ea jignit deă ţ ă faptul c rajahul nu-şi f cuse apari ia nici de data aceasta.ă ă ţ Dar secretarului rajahului nu i se p rea nimic neobişnuit înă toate acestea, din contr , îi zâmbea amical.ă

S se fi înşelat? Se aştepta la o primire regeasc . În fond,ă ă logodnicul ei era principele unui stat aproximativ la fel de mare ca Libanul. Trimisul lui Maulana Chaukat Ali i-a povestit la Beirut despre legendarele bog ii ale principilorăţ indieni, despre numeroasele lor palate şi l zi pline cu pietreă pre ioase. Aceste descrieri au sedus-o, amintindu-i deţ copil rie, dar acum acest vis se spulbera.ă

În vagon, domin rumoarea. Servitori cu turbane s-auă aşezat pe sc ri în aşteptarea noii lor raniă 26. În spatele lor, femeile vocifereaz .ă

— Aceştia sunt servitorii dumneavoastr , În l imeaă ă ţ voastr . A fost dorin a rajahului ca ei s v in companieă ţ ă ă ţ ă pe drum pentru c nu v este permis s coborâ i în nicioă ă ă ţ sta ie. Acum, v rog s urca i, trenul trebuie s plece.ţ ă ă ţ ă

Ajuns în compartiment, Selma r sufl uşurat — totulă ă ă ă 26 Rani — „so ia rajahului” în ţ urdu, limb vorbit în jum tatea nordic aă ă ă ă Indiei, care con ine, în p r i egale, cuvinte persane, turceşti şi ar beşti.ţ ă ţ ă

203


pare destul de confortabil: mobil de mahon şi candelabreă de cristal, perdele de m tase şi tapiserie de catifea.ă Acestea s-ar fi potrivit mai degrab în Anglia ce oas , decâtă ţ ă în aceast regiune fierbinte. Dar aici multe lucruri provină din „capital ”, de unde tot ce este vechi şi demodat eă trimis în colonii.

Pe podeaua compartimentului stau vreo şase femei pe o p tur alb . Îşi privesc st pâna şi comenteaz într-o limbă ă ă ă ă ă cu multe exclama ii. S-au dezbr cat de burkahurile negre,ţ ă în care ar tau ca nişte ciori, şi au r mas îmbr cate în nişteă ă ă rochii multicolore. Toate femeile sunt supraînc rcate deă podoabe — la gât, în urechi, pe mâini str lucesc bijuterii deă aur. Faptul c noua lor st pân nu poart nicio alt bijuterieă ă ă ă ă decât un colier de perle stârneşte vii comentarii. Selma zâmbeşte uşor indispus . Cum ar fi putut s le explice c laă ă ă ea acas nu se obişnuia o astfel de „împodobire”… Dar nuă are timp de explica ii, c ci se pomeneşte cu o br ar , cuţ ă ăţ ă inele de aur şi cu alte podoabe pe care femeile i le d ruiescă în cea mai mare grab . Acum sunt mul umite, st pâna lor eă ţ ă împodobit ca un idol.ă

— Rupsurat, baot rupsurat! — Frumos, foarte frumos!Sunt singurele cuvinte urdu pe care Selma le în elege,ţ

deoarece le-a auzit de mai multe ori pe parcursul c l toriei.ă ă Dar acest compliment nu reuşeşte s -i micşorezeă enervarea. E manevrat ca o p puş , dar servitoarele suntă ă ă atât de dezinvolte încât Selma se hot r şte s râdă ă ă ă împreun cu ele.ă

Dac ar vedea-o mama ei, sultana! Şi kalfalarele! Ceă diferen e fundamentale! Mândrele doamne de onoare aleţ Cur ii otomane nu şi-ar fi permis asemenea libert i niciţ ăţ dac s-ar fi cunoscut din fraged copil rie. Dar noileă ă ă înso itoare nu par înc pe deplin mul umite. Rochia Selmei,ţ ă ţ crea ie parizian de ultim mod , din m tase alb , li seţ ă ă ă ă ă pare a fi un semn r u. Albul e culoarea v duvelor! Cea maiă ă tân r dintre ele, o fat buc lat , caut în geamantan şiă ă ă ă ă ă g seşte o rochie trandafirie, cu broderie argintie, ini iativă ţ ă

204

- KENIZE MOURAD -

întâmpinat cu mult entuziasm de c tre celelalte. În timpă ă ce încercau s o dezbrace pe Selma, se auzir cioc nituri înă ă ă uş . De îndat , femeile se retrag şi se acoper cuă ă ă burkahurile.

În prag, apare Rashid Khan, care se interesează respectuos:

— Ave i vreo dorin , În l imea voastr ? Doamnaţ ţă ă ţ ă Ghazavi şi Zeynel se afl al turi şi vor s ştie dac v pot fiă ă ă ă ă de folos.

— V mul umesc, Khan sahib.ă ţManierele secretarului rajahului dovedesc o descendenţă

aristocratic şi Selma se fereşte s -l trateze ca pe ună ă simplu angajat.

— Dac este posibil, aş dori s m odihnesc pu in.ă ă ă ţIdeile tr snite ale înso itoarelor ei o cam obosesc. Ar fiă ţ

preferat s nu fie interpretat greşit. Rashid Khană ă zâmbeşte.

— Le voi spune c dori i s dormi i pu in.ă ţ ă ţ ţÎnso itoarelor li se pare incredibil ca rani a lor s doarmţ ă ă

singur , de parc ar fi cea mai nefericit creatur de peă ă ă ă acest p mânt. În ciuda protestelor, Rashid Khan reuşeşteă s le scoat din compartiment.ă ă

Selma se întinde liniştit . Sc p de cerceii grei, de colieră ă ă şi de br ri.ăţă

Pe fereastra compartimentului se v d câmpiile arse deă soare, rani dezbr ca i pân la brâu, care mân boii de laţă ă ţ ă ă plug, iar în sate, case acoperite cu paie. Femeile preg tescă nişte pl cinte mari şi plate pe care le usuc la soare, după ă ă care le transport în coşuri balansate pe cap. Mersulă acestor femei înalte şi mândre poate fi oricând un motiv de invidie pentru toate împ r tesele lumii.ă ă

„Istanbul, frumosul meu oraş, oare te voi revedea vreodat ? La Beirut eram aproape, visam noaptea c mă ă ă voi întoarce. Ast zi m îndep rtez de tine, voi tr i într-oă ă ă ă lume str in ca şi cum n-aş mai spera s te rev d”.ă ă ă ă

Selma îşi aminteşte, cu oarecare triste e, de feti aţ ţ 205


roşcat care, la treisprezece ani, pleca în exil, într-un tren…ăÎşi reveni îns brusc. Nu voia s se plâng cum au f cută ă ă ă

b trânele prin ese, m tuşile ei! Tân r şi seduc toare, eaă ţ ă ă ă ă va reuşi, va învinge! Dar ce? Nu ştie înc . Ştie doar c aă ă trebuit s plece din Libanul adormit, de unde nimeni nu aă for at-o s plece, ci ea a fost cea care a hot rât.ţ ă ă

Acum, doreşte din tot sufletul s prind r d cini, să ă ă ă ă devin st pâna într-o împ r ie şi s fie iubit de poporulă ă ă ăţ ă ă ei. Nu mai crede în dragostea unui b rbat, mai ales dup ceă ă tat l ei a tr dat-o şi dup ce a fost p r sit de Wahid.ă ă ă ă ă ă

O trec fiorii. Oare cum va fi întâmpinat de popula ia dină ţ Badalpur?

Trenul se apropie de Ghat, acel lan de coline careţ str bate India de la vest la est. Iarba devine din ce în ceă mai verde. Un cioban cu turban purpuriu îşi duce oile şi caprele la p scut.ă

La ora apusului st pâneşte liniştea. Selma respiră ă încântat aerul r coros, se las p truns de fiecareă ă ă ă ă moment, de noile impresii, încercând s nu se gândeasc laă ă sfârşitul acestei c l torii. Faptul c Amir n-a întâmpinat-o laă ă ă sosire i-a produs o mare dezam gire. Probabil, nu seă gr beşte s-o întâlneasc ; îl mul umeşte oare simplul fapt că ă ţ ă e sultan ? Ce este, în fond, c s toria? O simpl tranzac ie?ă ă ă ă ţ

„Oricum, ce pot s -i reproşez? De fapt şi eu m m rit cuă ă ă banii lui”. Selmei îi vine s plâng . „Este absurd, nu ne-amă ă v zut niciodat şi, prin urmare, nu ne vom preface c neă ă ă iubim”. Se simte atât de singur … Ce rost are s seă ă prefac , s se arate cinic , când nu este decât o romantică ă ă ă incorijibil …ă

L-a visat pe acest rajah str lucitor şi curajos, a tremurată citind scrisorile în care îi povestea despre m re ele luiă ţ planuri, despre reformele pe care dorea s le înf ptuiască ă ă în ara lui şi, în final, de ce s se ascund , a fost sedus deţ ă ă ă frumuse ea lui. De inea un medalion cu fotografia rajahuluiţ ţ pe care o privise mult timp. Chipul lui de zeu oriental, cu ochi negri migdala i, cu nas fin, uşor coroiat, şi buze sub iri,ţ ţ

206

- KENIZE MOURAD -

desenate deasupra unei gropi e mici şi nostime din b rbie,ţ ă o vr jise din prima clip . Atunci se hot râse s seă ă ă ă c s toreasc cu acest b rbat.ă ă ă ă

De ce l-a trimis numai pe secretarul s u? S racul Rashidă ă Khan, a fost atât de amabil şi de-a dreptul caraghios când, ascuns dup un imens buchet de flori, a întâmpinat-oă bâlbâind un salut de bun-venit, o propozi ie înv at pe deţ ăţ ă rost în limba turc . Dar în loc de „înalta onoare”, Rashidă Khan „şi-a aşezat inima înfocat la picioarele prin esei”. Şi-ă ţa dat seama dup fa a nedumerit a Selmei c prietenii luiă ţ ă ă i-au jucat un renghi. Se înroşise tot, iar Selma izbucnise în râs. Din acel moment au devenit prieteni. O amintire care îi readuce buna dispozi ie şi Selma hot r şte ca aceastţ ă ă ă c s torie s fie un succes.ă ă ă

N-aveau oare tot ceea ce le trebuia pentru a fi ferici i?ţŞaizeci de ore de c l torie… Zile în buşitoare, nop iă ă ă ţ

friguroase, multe g ri asem n toare: îmbulzeala colorat ,ă ă ă ă vânz tori de ceai şi gogoşi, şi mai ales cerşetori, care teă privesc cu ochi arz tori şi cu mâna întins . Pentru a seă ă sustrage fascina iei acestor ochi, ochi de nebuni sau deţ în elep i, Selma le arunc mereu câteva monede. Dar şiţ ţ ă dup aceea ochii privesc neîncetat spre zei a alb -aurie,ă ţ ă care pare s deschid din Nirvanaă ă 27.

— În dou ore ajungem la Lunckow.ăApari ia lui Rashid Khan o trezeşte din visare. C l toria aţ ă ă

durat atât de mult încât pierduse orice no iune a timpului.ţ Deja Lucknow? B t ile inimii i se accelereaz . Rashid Khană ă ă observ agita ia Selmei şi încearc s-o linişteasc :ă ţ ă ă

— Nu v îngrijora i, totul va fi bine.ă ţ— Fi i atât de amabil şi chema i-o la mine pe doamnaţ ţ

Ghazavi.Ajunge cu atâta visare, acum trebuie s se preg tească ă ă

pentru întâlnirea cu Amir, pe care vrea s -l cucereasc .ă ă Dar, în ciuda eforturilor doamnei de companie de a o coafa

27 Nirvana — starea de împ care absolut , de linişte total (la hinduşi).ă ă ă207


şi machia, Selma se consider urât . În ceea ce priveşteă ă îmbr c mintea, se hot r şte pentru un sari, costumulă ă ă ă na ional al noii ei patrii, cu care doreşte s apar îmbr catţ ă ă ă ă în fa a logodnicului, a mul imii adunate la gar , dar şi înţ ţ ă fa a jurnaliştilor curioşi. Doreşte s le arate celor prezen iţ ă ţ c se consider de acum încolo indianc …ă ă ă

În gar , trenul e întâmpinat de acelaşi tumult şi deă obişnuitele ipete. Selma, ner bd toare, vrea s ias dinţ ă ă ă ă acest compartiment, în care Rashid Khan tr sese, în modă neobişnuit, storurile. Deodat aude voci în fa a uşii. S fieă ţ ă Amir? I se taie r suflarea. E numai Rashid.ă

— Dureaz înc pu in, în l imea voastr . Vi se preg teşteă ă ţ ă ţ ă ă purdahul28.

— Se preg teşte, ce?!ăRashid se arat uşor jenat, dar nu-i r spunde. Madameă ă

Ghazavi morm ie ceva despre acest obicei curios, dară Selma, iritat , o roag s -şi in gura.ă ă ă ţ ă

De la sosirea lor în India, libaneza s-a plâns neîntrerupt. Faptul c nu i s-a acordat destul aten ie a jignit-o.ă ă ţ

Dar acum, apar înso itoarele indience, bucuroase c vorţ ă intra din nou în posesia drepturilor de care au fost private pe parcursul c l toriei. Se comport asemenea unoră ă ă c lug ri e care pun st pânire pe o novice, dorind s-oă ă ţ ă introduc în cercul lor. Ele îi ofer Selmei un veşmânt lungă ă şi negru, identic cu cel pe care îl poart ele. Tân r femeieă ă ă le priveşte nedumerit , în timp ce ele o înconjur hot râte.ă ă ă

— Nu!!!Strig tul ei strident r sun în tot trenul. Rashid Khan,ă ă ă

n pustindu-se de la cel lalt cap t al vagonului, o surprindeă ă ă pe Selma, care se preg teşte s sfâşie acest veşmânt şi peă ă înso itoarele ei. Ele caut o solu ie în fa a acestei reac iiţ ă ţ ţ ţ violente şi secretarul rajahului reuşeşte cu greu s leă st pâneasc .ă ă

„C l toria se desf şurase atât de bine, iar acum, înă ă ă 28 Purdah — veşmânt care deosebeşte femeile de b rba i; în sens maiă ţ larg, semnific „încarcerarea”.ă

208

- KENIZE MOURAD -

ultimul moment, nebunele astea sunt în stare s striceă totul! Ce vor gândi cei de la palat dac logodnica rajahuluiă va ap rea cu ochii înroşi i de plâns?!”ă ţ

Pe un ton hot rât, le ordon femeilor s se retrag .ă ă ă ă Acestea, jignite c nu li se permite s -şi fac datoria,ă ă ă protesteaz , dar se supun. Când r mân singuri, Rashidă ă încearc s o domoleasc .ă ă ă

— În l imea voastr , acest lucru nu este atât deă ţ ă important! V rog s v linişti i! Nu sunte i obligat să ă ă ţ ţ ă ă purta i burkahul. V sim i i mai bine? Dac da, pute iţ ă ţ ţ ă ţ coborî, totul este preg tit pentru întâmpinareaă dumneavoastr .ă

De la uşa vagonului, pe dreapta şi pe stânga acestuia, sunt întinse dou pânze de postav, la al c ror cap tă ă ă aşteapt o maşin . Astfel, prin esa traverseaz gara f r să ă ţ ă ă ă ă fie v zut . Uluit , Selma observ c Rashid Khan se înclină ă ă ă ă ă respectuos.

— La revedere, În l imea voastr ! Allah s v aib înă ţ ă ă ă ă paz !ă

Pân s se dumireasc , el dispare. În locul lui, apare oă ă ă doamn micu şi gras , doamna Begum Nusrat, care-iă ţă ă s rut plin de ardoare mâinile.ă ă ă

— Hozur, Alte ea voastr , aceasta este cea mai frumoasţ ă ă zi din via a mea! bâlbâi, într-o englez stricat , persoanaţ ă ă dolofan .ă

Selma în elese c doamna era so ia guvernatoruluiţ ă ţ statului Badalpur. Dar pe ea o preocupau alte probleme. Ştia c ar fi mai bine s tac , dar nu reuşi s se ab in :ă ă ă ă ţ ă

— Unde este rajahul?— Pofti i, În l imea voastr , o invit micu a femeie uşorţ ă ţ ă ă ţ

şocat . Ar trebui s şti i c nu-l ve i vedea la fa decâtă ă ţ ă ţ ţă dup c s torie, dar, linişti i-v , ad ug gr bit , observândă ă ă ţ ă ă ă ă ă dezam girea tinerei fete, festivit ile vor avea lor în cel maiă ăţ scurt timp, mai precis într-o s pt mân . Pân atunci ve iă ă ă ă ţ locui în palat, la sora cea mai mare a domnitorului nostru, la rani Aziza.

209


Selma r mâne nedumerit în col ul imensei Isotaă ă ţ Fraschini, încercând s -şi ascund dezam girea. Ceea ce iă ă ă se pare curios la acest automobil luxos, cu bare şi faruri aurii, este faptul c la geamuri perdelele sunt trase, la felă ca în tr surile din Istanbul, din vremea copil riei ei. Furia îiă ă creşte din ce în ce mai mult: cum s accepte toate lucrurileă care i se întâmpl când, în perioada anilor de libertate, aă luptat şi a refuzat cu mult curaj tot ce i s-a impus de la vârsta de doisprezece ani? Nici nu poate fi vorba de aşa ceva! Dac este numai o alarm fals ? Doar v zuseă ă ă ă fotografiile verişoarelor ei Nilüfer şi Duruchehvar în ziar; ele deschideau expozi ii şi frecventau dineuri. Doar n-a visat!ţ Încerc s se linişteasc , s alunge panica şi, totuşi, cevaă ă ă ă p rea s nu fie în ordine. Brusc, îşi aminteşte deă ă comp timirea din ochii lui Rashid Khan, de t cerea lui cândă ă îi pusese anumite întreb ri… Pentru prima oar de laă ă sosirea ei în India, are sentimentul c s-a înşelat amarnic…ă

În timp ce maşina se deplaseaz încet, Selma trageă perdelele la o parte, ignorând protestele înso itoarei ei. Prinţ fereastr se vede Kaisarbaghul, „gr dina regelui”, un p trată ă ă imens cu gazoane şi straturi de flori, înconjurat de palate regale.

Se spunea c aceast „gr din a regelui” este mai mareă ă ă ă decât Luvru şi Tuillerie. Kaisarbaghul… realizarea visului lui Wajid Ali Shas, ultimul împ rat din Oudh, un pictor-poet, peă care englezii l-au detronat în 1856. Pasiunea sa erau artele, şi mai pu in politica; scopul s u era acela de a face dinţ ă capital a opta minune a lumii, iar din Kaisarbagh ună Versailles al s u. Pentru el şi pentru cele patru sute de so iiă ţ ale sale au fost ridicate palatele ce înconjur gr dina,ă ă construite din piatr colorat ocru-auriu, cu ornamente dină ă stuc29 alb, galben şi brun-roşcat, în cel mai curat stil rococo.

În fond, construc iile sunt total lipsite de gust, şi totuşiţ arat fantastic, gândeşte Selma. Palatul din Badalpur, spreă

29 Stuc — mortar de ghips care, prelucrat şi lustruit, imit marmura.ă210

- KENIZE MOURAD -

care se îndreapt acum, este unul dintre aceste palateă baroce.

— Acest palat este reşedin a de la oraş a rajahului, îiţ explic Begum Nusrat. Locuin a sa e în Lucknow, unde laă ţ ora actual se g seşte şi centrul administrativ britanic, deă ă care sunt dependente aproximativ cincizeci de state. În apropierea noastr locuieşte Nababul din Dalior,ă proprietarul celor mai frumoşi cai de curse din oraş; un alt vecin este rajahul din Dilwani, cunoscut pentru extravagantele sale lupte de prepeli e; vizavi stţ ă maharajahul din Mahdabad, un mare amator de poezie clasic european .ă ă

Lui Begum Nusrat îi f cea o pl cere deosebit să ă ă ă aminteasc numele unor importante personalit i, ca şiă ăţ cum, cunoscând obiceiurile lor, ar reuşi s se ridice, într-oă oarecare m sur , la rangul unui membru al acestor familii.ă ă

Din fericire, maşina se opreşte. Selma e s tul deă ă p l vr geala neîntrerupt a înso itoarei ei, se afl în pragulă ă ă ă ţ ă unei noi vie i şi simte nevoia s -şi adune gândurile. Din nouţ ă apar cele dou pânze de postav, pe dreapta şi pe stângaă maşinii, iar în cap tul culoarului se întrez reşte o pată ă ă luminoas , poarta masiv a palatului. În fa a por ii oă ă ţ ţ aşteapt doi eunuci, în genunchi, m turând cu turbanele loră ă p mântul.ă

Eunucii din copil rie!… Selma are impresia c timpul seă ă întoarce în urma cu cincisprezece ani. Dac cei doi eunuciă n-ar fi îmbr ca i în şalvari largi şi kurtahuri albastru-indigo,ă ţ ci în stambuline negre, ar fi crezut c se afl laă ă Dolmabahse… Dar senza ia de intimitate dispare de îndatţ ă ce p trunde în palat. Aici se simte din nou India, cuă balcoanele ei din piatr dantelat , cu cur i interioare plineă ă ţ de fântâni arteziene. Cete de femei o înconjur pe Selma,ă s rutându-i mâinile sau atingându-i tivul sariului, în timp ceă copiii, pe jum tate goi, o privesc cu ochii lor mari şi negri,ă parc desena i cu c rbune. Begum Nusrat îi împinge de oă ţ ă parte cu grab , deoarece rani Aziza le aşteapt .ă ă

211


Rani Aziza… Selma cere informa ii despre viitoarea eiţ cumnat , iar Begum Nusrat e încântat s i le poat oferiă ă ă ă pe larg.

— Rani Aziza este sora vitreg a rajahului, au mameă diferite. Mai în vârst decât el cu cincisprezece ani, dup ceă ă p rin ii lui au suferit un accident misterios pe vremea cândă ţ era mic copil, ea a fost cea care şi-a asumat rolul de mam .ă E o adev rat doamn , are clas şi e deşteapt ca ună ă ă ă ă b rbat. La vârsta de paisprezece ani, prin ul a fost la ună ţ pas de moarte datorit unchiului s u — care de ineaă ă ţ regen a pân la vârsta majoratului acestuia — care, seţ ă pare, a încercat s -şi otr veasc nepotul. Dup această ă ă ă ă întâmplare, rani Aziza l-a trimis în Anglia, iar ea a preluat conducerea palatului. Administratorii se tem de ea întrucât, spre deosebire de b trânul rajah, care nu le cereaă socoteal pentru nimic, considerând c acest lucru esteă ă nedemn de persoana lui, rani Aziza îi controleaz la sânge.ă

Begum Nusrat adaug şoptit:ă— Administratorii nutresc speran a ascuns c tân rulţ ă ă ă

domn nu va fi atât de sever. S racul, nici nu s-a întors bineă dup cei doisprezece ani petrecu i în str in tate şi aceştiă ţ ă ă nemernici vor deja s -l jefuiasc . Ce bine c rani se ocupă ă ă ă de aceste probleme.

Selma are presim irea c nu se va în elege cu rani Aziza,ţ ă ţ şi aceasta înc înainte de a o cunoaşte. Dup aproximativă ă un sfert de or , se trezeşte într-o înc pere spa ioas în careă ă ţ ă multe femei sporov iesc şi sparg nuci cu ajutorul unoră cleşti de argint. Apari ia Selmei dezl n uie un val deţ ă ţ entuziasm şi toate o înconjur , exprimându-şi admira ia înă ţ fa a frumuse ii ei.ţ ţ

Nu apuc s -şi revin în urma acestei primiri furtunoase,ă ă ă când se ridic o cortin de m tase, descoperind un salonă ă ă ornamentat cu mozaic din sidef şi oglinzi în form de p s riă ă ă sau flori. Pe saltele împletite se odihnesc alte femei, care mestec „pân”, un aliment tipic indian, cu con inut deă ţ alune şi frunze amare, sau se delecteaz cu tutun aromat,ă

212

- KENIZE MOURAD -

pe care îl inhaleaz prin eava lung a hookahuluiă ţ ă 30 din cristal. În fundul înc perii, pe un pat în l at, troneaz oă ă ţ ă femeie înconjurat de sclave care flutur evantaie enormeă ă din pene de p un.ă

Dup atitudinea ei autoritar , Selma o recunoaşteă ă imediat pe rani, o femeie frumoas cu tr s turi bineă ă ă precizate, cu ochi adânci şi cu un zâmbet de superioritate în jurul buzelor.

— Lua i loc, al turi de mine, copila mea.ţ ăDeşi are o voce melodioas , Selma simte c oă ă

îmbr işeaz un sloi de ghea . Într-o englez cu un accentăţ ă ţă ă ciudat, rani se intereseaz de felul în care c l torise,ă ă ă cercetând-o în acelaşi timp din cap pân în picioare.ă

— Sunte i foarte dr gu , concluzioneaz ea, dar — şiţ ă ţă ă aici vorbi pu in mai tare, ca şi cum ar fi vrut s o aud to iţ ă ă ţ cei prezen i — va trebui s v obişnui i a purta ghararaţ ă ă ţ 31. Sariul este îmbr c mintea femeilor hinduse, noi aiciă ă suntem musulmane!

Selma roşeşte: ce tupeu s i se reaminteasc tocmai ei,ă ă nepoata Califului, c este musulman ! Nici dac ar fi primită ă ă o palm nu s-ar fi sim it atât de umilit ! Cele dou femei îşiă ţ ă ă încrucişeaz privirile, sim ind c , din acest moment, auă ţ ă devenit duşmance.

Se servesc pr jituri cu miere şi migdale şi un fel de ceaiă foarte siropos. „Probabil pentru a îndulci pu in primireaţ acr ”, gândeşte Selma. R spunde distrat şi altor întreb riă ă ă ă referitoare la s n tatea mamei ei, sultana, la via a pe careă ă ţ a dus-o la Beirut. Cum conversa ia pare s nu se sfârşeascţ ă ă prea curând, Selma încearc s intervin :ă ă ă

— V rog s m scuza i, dar c l toria a fost foarteă ă ă ţ ă ă obositoare. Îmi permite i s m retrag în camera mea?ţ ă ă

Ridicând din sprâncene, rani îi r spunde:ă— Dar camera dumneavoastr este aici, copila mea. Ve iă ţ

locui o s pt mân la mine. Ave i ceva împotriv ? Sauă ă ă ţ ă 30 Hookah — în dialectul urdu, cuvânt pentru narghilea.31 Gharara — rochie lung şi larg purtat de indiencele musulmane.ă ă ă

213


crede i c nu este suficient de mare?ţ ăApar servitoarele, care aduc o gharara de un verde-

smarald, l sând-o pe Selma f r replic .ă ă ă ă— V rog s v schimba i, culoarea aceasta v vineă ă ă ţ ă

foarte bine şi pe deasupra este şi culoarea Islamului…— Ştiu, r spunde t ios Selma.ă ă— Atunci şti i, cu siguran , c familia noastr este oţ ţă ă ă

descendent direct a Profetului, prin nepotul acestuia,ă ă Hussein. Noi suntem şii i. Dumneavoastr sunte i sunnit ,ţ ă ţ ă desigur, ofteaz rani Aziza, dar în fond şi la urma-urmeiă suntem cu to ii musulmani.ţ

„Aceast şerpoaic … Ce vrea s spun oare? C eu suntă ă ă ă ă o str in şi c ea va fi st pâna aici?!”ă ă ă ă

Dar indispozi ia ei dispare o dat cu ceremonialulţ ă îmb ierii. Apa cald şi parfumat , spuma fin colorat şiă ă ă ă uleiurile cu miros de ambr îi reamintesc copil ria. Ceă ă pl cere, dup ce se obişnuise cu modesta camer de baieă ă ă din Beirut! Selma închide ochii şi se l s cu totul pe mâinileă ă pricepute ale sclavelor.

Dup epilare, masaj şi machiaj, Selma se priveşteă mul umit în oglind . Totul e perfect, numai acei cârlion iţ ă ă ţ rebeli nu se supun.

— Dar unde este madame Ghazavi?— Nu v nelinişti i, se odihneşte. I s-a oferit o camer înă ţ ă

cealalt parte a vestibulului.ă— Dar de ce? Doar este înso itoarea mea şi doresc sţ ă

r mân cu mine!ă ă— Nu v sunt suficiente aceste servitoare? Pute i aveaă ţ

zece, dou zeci sau, m rog, câte dori i dumneavoastr .ă ă ţ ă Dac acestea nu v plac, v vom trimite altele.ă ă ă

Selmei îi vine s plâng . Madame Ghazavi şi Zeynel suntă ă singurele ei leg turi cu trecutul; f r ei se simte pierdut ,ă ă ă ă dar mai bine moare decât s recunoasc aceast sl biciuneă ă ă ă a ei.

— Nu v place la noi? De-acum înainte suntem o familie,ă trecutul trebuie s -l uita i.ă ţ

214

- KENIZE MOURAD -

Selma tace. Adversara ei a vorbit destul de clar.Dar va rezista oare opt zile lâng aceast femeie, subă ă

supravegherea ei? Va trebui, pentru c , dup opt zile, vaă ă veni Amir c ruia îi va explica totul şi care o va ajuta. Întreă timp, ar putea Rashid Khan s … da… bineîn eles! Aceastaă ţ este solu ia! Cum de nu s-a gândit mai devreme?ţ

Selma se ridic şi întreab pe un ton sigur:ă ă— Pute i s -l anun a i pe Rashid Khan c doresc s -l v d?ţ ă ţ ţ ă ă ă— Pe cine?… Dar, prin es , trebuie s în elege i cţ ă ă ţ ţ ă

secretarul fratelui meu v-a întâmpinat la Bombay pentru că nu putea i c l tori f r un înso itor masculin, dar, de-acumţ ă ă ă ă ţ încolo, este discutabil c -l ve i mai vedea. B rba ilor nu leă ţ ă ţ este permis accesul în zenana32… iar femeile nu le p r sescă ă niciodat .ă

Sub pretextul unei indispozi ii, Selma se refugiaz înţ ă gr din . Are impresia c se sufoc . Iar sechestrat …ă ă ă ă ă Intrase în aceast curs cu ochii închişi! Dar nu-i preaă ă târziu, se va elibera ea. În fond nu o vor putea re ine cuţ for a!ţ

În timp ce st tea pe iarb şi se fr mânta, sim i cumă ă ă ţ cineva o prinde blând de mân .ă

— Nu v fie team , hozur, rani nu este chiar atât de rea.ă ă Doreşte s se p streze tradi iile, pentru c altfel întreagaă ă ţ ă societate va fi sortit pr buşirii.ă ă

So ia dolofan a guvernatorului o priveşte duios.ţ ă— Trebuie s ave i r bdare, e vorba doar de oă ţ ă

s pt mân . Viitorul dumneavoastr so este un omă ă ă ă ţ modern, aproape un englez! Cu el ve i duce o via liber ;ţ ţă ă dumneavoastr ve i fi st pâna şi rani Aziza ştie acest lucru,ă ţ ă de aceea este atât de înveninat . Doar o s pt mân ,ă ă ă ă hozur… Este chiar atât de mult?

Are dreptate, nu voi capitula în fa a acestei femei. Selmaţ încearc s zâmbeasc , dar încordarea din aceast zi a fostă ă ă ă prea puternic şi buzele îi tremur … Uitând c o prin esă ă ă ţ ă

32 Zenana — înc perile femeilor.ă215


trebuie s se poarte cu demnitate, începe s plâng .ă ă ă

216

- KENIZE MOURAD -

Capitolul II

În decursul acestei s pt mâni, premerg toare nun ii,ă ă ă ţ Selma a fost de mai multe ori pe punctul de a renun a; s-aţ ab inut totuşi. Nu numai gândul la Amir a oprit-o, ci, maiţ mult decât atât, impresia c rani se joac cu ea, încercândă ă s o aduc la exasperare, s o alunge.ă ă ă

Selma ştia c aceast femeie o ur şte şi încerca să ă ă ă clarifice insuportabila situa ie discutând cu Begum Nusrat.ţ În afar de rani, so ia guvernatorului e singura persoană ţ ă care cunoaşte engleza şi, pe deasupra, exceptând capriciile şi superficialit ile ei, are o mare putere de decizie şi oăţ minte s n toas .ă ă ă

So ia guvernatorului ezit . A vorbi înseamn a fi partinic.ţ ă ă Totuşi, ea i-a urat prima bun-venit tinerei fete şi o consider protejata ei, dar rani e puternic şi ranchiunoas .ă ă ă Astfel, decizia e dificil , deoarece de ea depinde viitoareaă pozi ie a familiei sale. Prin esa va face oare fa acestui joc,ţ ţ ţă o va învinge pe rani? O so ie este, de fapt, mult maiţ influent decât o sor . Riscurile nu o încânt pe Begumă ă ă Nusrat, dar insisten ele Selmei o determin s aleag :ţ ă ă ă

— Asta-i din cauza lui Parvin, ofteaz ea.ă— Parvin?— Nepoata lui rani Aziza din partea mamei. A crescut-o

în propriul palat ca pe o adev rat fiic . M-am întrebată ă ă deseori dac a f cut-o dintr-un sentiment pur matern sauă ă dac a cizelat-o pentru a se folosi ulterior de ea, ca de oă unealt eficace. În fond, rani Aziza a r mas nem ritat , dară ă ă ă a preferat acest lucru pentru a-şi ajuta fratele şi pentru a supraveghea treburile din palat.

V zând mirarea Selmei, îi explic :ă ă— Da, aşa stau lucrurile! To i se aşteptau ca rajahul s seţ ă

c s toreasc cu Parvin. Considerau c aceast alegere esteă ă ă ă ă foarte în eleapt . Tân r fat este dr gu , bine-crescut şiţ ă ă ă ă ă ţă ă

217


provine dintr-o familie princiar . A fost crescut în acestă ă palat şi-i cunoaşte ierarhiile şi tradi iile. S-ar fi eliminatţ astfel din start toate problemele pe care le-ar fi creat, în mod inevitabil, alegerea unei so ii provenite din alt casţ ă ă sau, şi mai r u, din alt oraş. Dar mai mult decât atât, prină intermediul acestei nepoate, care îi este profund devotat ,ă rani ar fi câştigat şi mai mult influen .ă ţă

Begum Nusrat ezit , temându-se s n-o r neasc peă ă ă ă Selma, dar dac tot a vrut s afle…ă ă

— Ei bine, intervine pe neaşteptate Maulana Chaukat Ali. Vai, nu este nicio r utate! Fondatorul „Mişc rii Califatului”ă ă este o important personalitate, dar a reuşit să ă z d rniceasc toate planurile lui rani. Visul s u este acelaă ă ă ă de a crea o rela ie mai strâns între musulmanii indieni şiţ ă califii otomani, astfel încât s-a hot rât s -l însoare peă ă rajahul nostru, în care şi-a pus mari speran e politice, cuţ dumneavoastr . Desigur, este o mare cinste pentru Casaă din Badalpur, dar pentru rani Aziza este un dezastru, nu numai pentru c nepoata ei a fost respins , ci şi pentru că ă ă noua rani din Badalpur este pe deasupra o str in pe careă ă nu o poate controla sau elimina, cum, desigur, ar fi reuşit în cazul în care rajahul s-ar fi îndr gostit de o oarecareă englezoaic mignon . Este conştient c dumneavoastr ,ă ă ă ă ă prin titlul pe care îl de ine i, prin provenien a familial şi…ţ ţ ţ ă personalitatea puternic pe care o ave i, şi care n-a trecută ţ neobservat , în ciuda polite ii de care a i dat dovad , o ve iă ţ ţ ă ţ alunga rapid din pozi ia pe care o ocup .ţ ă

Selma se întrist . Nu numai c n-a fost aşteptat cuă ă ă ner bdare, dar apari ia ci a fost inoportun , nu numaiă ţ ă pentru rani, ci şi pentru întreaga societate indian , oă societate care tr ieşte de secole dup legi str vechi. Seă ă ă confrunt din nou cu acel binecunoscut sentiment deă respingere… Oare îi e sortit ca, pretutindeni şi întotdeauna, s r mân o str in ?ă ă ă ă ă

Din fericire, sosirea lui Zeynel şi a doamnei Ghazavi îi alung gândurile negre. Cei doi au ap rut, în modă ă

218

- KENIZE MOURAD -

neaşteptat, a doua zi de la sosirea Selmei şi aceasta se datora, desigur, interven iei lui Rashid Khan. Cum o fi aflatţ acesta de dorin a ei? Care sunt modalit ile de comunicareţ ăţ în acest imens palat?

De atunci îşi petreceau majoritatea timpului împreun .ă Se retr geau într-un col al salonului, râdeau şi vorbeauă ţ turceşte, ceea ce o indispunea teribil pe rani, care avea impresia c este înfruntat . Prin intermediul lui Zeynel,ă ă Rashid Khan i-a transmis urm torul mesaj: „În India totul seă bazeaz pe r bdare şi toleran . Protestele nu dau niciună ă ţă rezultat. Trebuie s fi i mai istea şi mai abil decâtă ţ ţă ă duşmanii dumneavoastr ”.ă

— De ce s m ascund? Sunt obişnuit s lupt deschis,ă ă ă ă aşa cum au f cut-o dintotdeauna turcii!ă

Eunucul sare în picioare:— Vre i s spune i c v ve i lupta cu cei afla i la putere,ţ ă ţ ă ă ţ ţ

cu cei care sunt obişnui i s comande pentru c ei sunt ceiţ ă ă puternici?! Prin es , cei „slabi”, dac vor sţ ă ă ă supravie uiasc , trebuie s aib fantezie, s cedeze, s facţ ă ă ă ă ă ă uneori şi compromisuri… Este, într-adev r, mai pu in eroic,ă ţ dar nu au de ales! Iar eu nu sunt atât de sigur, prin es ,ţ ă dac dumneavoastr mai ave i de ales!ă ă ţ

Selma parc întrez reşte o nuan de satisfac ie în voceaă ă ţă ţ eunucului. Dar, nu! Ce-şi imagineaz ?! Bunul Zeynel esteă pur şi simplu nervos datorit atmosferei ostile create deă rani.

În orice caz, rani s-a ar tat foarte darnic şi a reuşit s -iă ă ă distrag Selmei aten ia, chemând la palat pe cei mai buniă ţ birjari din oraş. Selma era fascinat de str lucireaă ă frumoaselor piese expuse. Dup ce tr ise în Liban aceleă ă clipe când sultana a fost nevoit s -şi vând , rând pe rând,ă ă ă cele mai frumoase bijuterii, pe care ea le admirase în copil rie la Istanbul, n-a crezut vreodat c va mai intra înă ă ă posesia unor asemenea splendori.

Acum se repeta vechea poveste. Iar şi casete pline deă diamante, perle, smaralde, ceea ce f cea alegerea foarteă

219


dificil . Din fericire, madame Ghazavi este o femeie cu simă ţ practic şi o sf tuieşte s se opreasc asupra celei maiă ă ă scumpe piese, chiar dac îi plac mai mult bijuteriile simple,ă pe care le consider pe gustul ei.ă

— Prin es , nu fi i o copil , îi şopteşte aceasta cuţ ă ţ ă severitate. Bijuteriile sunt siguran a zilei de mâine pentru oţ femeie, de altfel acest lucru ar trebui s -l şti i!ă ţ

Selma ofteaz supus .ă ă— Nu mai dori i nimic altceva? întreab rani, în timp ceţ ă

num rul casetelor se înmul ea.ă ţMadame Ghazavi ezit , f când abstrac ie de această ă ţ ă

insinuare, dar Selma se înfurie.— N-am nevoie de aceste bijuterii, pute i s le lua i peţ ă ţ

toate înapoi!— Linişti i-v , micu a mea. Ave i sau nu nevoie de acesteţ ă ţ ţ

bijuterii, oricum le ve i purta. Nu sunt de acord ca so iaţ ţ fratelui meu s umble ca o cerşetoare.ă

Selma nu mai rabd :ă— Atunci, pute i s -i comunica i fratelui dumneavoastrţ ă ţ ă

s -şi caute alt so ie, pentru c eu nu mai sunt dispus să ă ţ ă ă ă v suport observa iile înveninate!ă ţ

Se întoarce spre Zeynel:— Anun -l, te rog, pe Rashid Khan s -mi rezerve un locţă ă

pentru urm torul vapor spre Beirut, iar între timp s -miă ă rezolve cazarea într-un hotel!

O mai mare satisfac ie nici n-ar fi putut s -i ofere lui raniţ ă Aziza; a fost învins în acest r zboi al nervilor, dar nu maiă ă avea nicio importan . Acum, singura ei dorin era de-a seţă ţă refugia, de a se întoarce la Beirut, în c m ru a demn şiă ă ţ ă modest a mamei sale. Aceste jocuri pentru putere şi baniă îi sunt nesuferite.

A doua zi, s-a auzit cum c rani Aziza ar fi bolnav şi, dină ă acest motiv, s-a retras în cel lalt cap t al înc perii,ă ă ă nedorind s vad pe nimeni. Selma n-a reuşit s afle exactă ă ă ce s-a întâmplat, dar ştia c rajahul s-a înfuriat îngrozitor,ă

220

- KENIZE MOURAD -

iar sora lui a trebuit, pentru prima oar , s -i cedeze.ă ăRevolta Selmei a fost mult mai apreciat decâtă

comportamentul ei amabil, astfel încât femeile, care până atunci se supuseser orbeşte lui rani Aziza, împ r indu-iă ă ţ simpatiile şi antipatiile, au început s o considere pe Selmaă drept noua lor st pân , opunându-se tradi iilor dup careă ă ţ ă tân r so ie n-are niciun cuvânt de spus.ă ă ţ

Dup bijutieri au ap rut şi negustorii de stofe, cuă ă m t suri, dantele şi brocart. În salon se desf şoar oă ă ă ă activitate intens : se croieşte şi se brodeaz ; în decurs deă ă cinci zile trebuie s fie preg tit zestrea miresei, zestreă ă ă pentru care, în general, sunt necesari mai mul i ani.ţ

Se confec ioneaz gharare cu trene, ţ ă chikan kurtah-uti, acele tunici de stof din fire atât de fine încât pot fi traseă printr-un inel, şi rupurtah-uri cu fir de aur şi perle — veşminte ce ascund formele corpului.

Niciodat n-au muncit atât de mult aceste femei care, înă general, sunt destul de leneşe. Au fost chemate rudele, vecinele pentru a da o mân de ajutor: zenana s-aă transformat într-un atelier. Cele mai b trâne femei îşiă amintesc cu mândrie de bunica actualului rajah care n-a purtat niciodat de dou ori aceeaşi rochie, iar când aă ă murit, dup o c snicie de dou zeci de ani, mai existau încă ă ă ă o gr mad de cufere în care fusese depozitat zestrea ei,ă ă ă r mase închise pân atunci. Ce înseamn aceste trei suteă ă ă de gharara care se confec ioneaz pentru so ia rajahului?ţ ă ţ

Discu iile sunt în toi — n-ar fi fost oare mai bine s seţ ă amâne nunta? Viitoarea lor rani avea nevoie de o zestre mai bogat ; doar este vorba de o sultan , nepoata unuiă ă calif, care le onoreaz familia c s torindu-se cu rajahul lor.ă ă ă Ce era de f cut? Rajahul nu dorea s amâne nunta niciă ă m car cu o zi, era ner bd tor ca un „ingrese”ă ă ă 33. Lumea se plângea, dar în acelaşi timp era mândr , deoarece prină c s toria aceasta casa regal din Badalpur se va ridica laă ă ă

33 Ingrese — englez.221


acelaşi rang cu reziden a Nizamuluiţ 34 din Hyderabad, cel mai puternic şi bogat domn al rii.ţă

Realitatea era c , în urma alung rii din Delhi a dinastieiă ă Mogul de c tre englezi, în urm cu dou secole, musulmaniiă ă ă indieni considerau familia otoman drept familia regal .ă ă Reputa ia Imperiului otoman, asem n toare celei aţ ă ă dinastiei Mogul, a fost o consolare pentru umilin ele la careţ au fost supuşi în propria ar . Iar în anul 1921, cândţ ă califatul turcesc era amenin at, popula ia musulman s-aţ ţ ă opus cu vehemen for elor de ocupa ie britanice din India.ţă ţ ţ Mişcarea lui Gandhi mişcare sprijinit de hinduşi, aă reprezentat îns începutul puternicelor demonstra ii pentruă ţ independen .ţă

Singura care nu participa la aceste preg tiri era o fată ă tân r , molatic , cu ten alb-l ptos şi p r negru, lung până ă ă ă ă ă la coapse şi care, în ciuda nasului uşor coroiat şi a b rbieiă puternice, e ceea ce localnicii numesc o „frumuse e”.ţ Selma a în eles mult mai târziu c principalul criteriu deţ ă frumuse e în aceste zone era tenul alb, iar o femeie cu tenţ închis, oricât de frumoas ar fi fost, era considerat urât .ă ă ă

Conform acestui criteriu, puteau fi diferen iateţ persoanele care apar ineau nobilimii şi cele de provenienţ ţă joas , deoarece cuceritorii Indiei — arieni, arabi, mongoli —ă aveau pielea deschis , în timp ce b ştinaşii pe care i-auă ă supus aveau tenul închis. Prin urmare, rasa st pânilor eraă cea alb , iar rasa sclavilor cea neagr .ă ă

Tân r fat îi întorcea de fiecare dat spatele Selmei, înă ă ă ă mod ostentativ.

„S fie oare?… Desigur, ea trebuie s fie Parvin. M-am totă ă mirat zilele trecute de ce, spre deosebire de celelalte, nu m-a interpelat niciodat . S raca micu ! A crescut înă ă ţă speran a c se va m rita cu rajahul şi probabil c este şiţ ă ă ă îndr gostit de el… iar acum a sosit o alta al c rei singură ă ă 34 Nizam — suveran. Exista în acea vreme în India un singur nizam, cel din Hyderabad.

222

- KENIZE MOURAD -

avantaj, nedrept, e cel al naşterii, dar care i-a spulberat visele.

Ce o s se întâmple cu ea? Cine va dori s seă ă c s toreasc cu o fat care a fost promis unui b rbat, şiă ă ă ă ă ă apoi a fost refuzat de acesta? Care familie respectabil îiă ă va mai adresa o cerere în c s torie celei care esteă ă considerat «p tat » deoarece râvnise la un alt b rbat?ă ă ă ă Conform ideilor lor preconcepute, asta mai însemna şi că fata nu mai este virgin .”ă

Selma a încercat de mai multe ori s se apropie deă tân r fat , dar aceasta a evitat-o mereu; n-avea nevoie deă ă ă mila viitoarei st pâne. În final, Selma a renun at pentru c ,ă ţ ă oricum, o fr mântau probleme mult mai importante.ă Trecând pe culoare, a constatat cu groaz c apartamentulă ă nup ial fusese amenajat în mijlocul zenanei, chiar lângţ ă camera lui rani, astfel încât aceasta avea posibilitatea s -iă controleze dup bunul ei plac pe tinerii c s tori i.ă ă ă ţ

— De fapt, cu cine m m rit? Cu rani sau cu rajahul? aă ă explodat ea într-o diminea , adresându-se so ieiţă ţ guvernatorului. În aceast ar nu exist nimic intim? Înă ţ ă ă Turcia, o sultan care se c s torea avea propriul palat,ă ă ă servitorii ei şi era independent !ă

— V rog, hozur, acestea sunt nimicuri care se potă rezolva. Mul umi i-i lui Dumnezeu c n-ave i decât oţ ţ ă ţ cumnat , c ci dac a i fi avut o soacr , atunci nici cel maiă ă ă ţ ă iubitor so nu i s-ar fi putut opune… Dar de ce dori i s fi iţ ţ ă ţ singur ? Nu exist nimic mai trist în via ! La noi, în India,ă ă ţă familia are un rol important, ea ne ajut când avemă probleme…

— Ei bine, nu! Problemele mele vreau s mi le rezolvă singur ! r spunde iritat Selma.ă ă ă

Begum Nusrat crede de cuviin s se retrag .ţă ă ă

În situa ii de criz , psihic sau fizic , masajul s-a doveditţ ă ă ă a fi miraculos. Selma s-a convins înc o dat deă ă veridicitatea acestui fapt. Se l sa cu pl cere pe mâinileă ă

223


iscusite ale servitoarelor, care o ungeau cu o past groas ,ă ă galben şi frumos mirositoare, past preparat din semin eă ă ă ţ de muştar înmuiate în lapte, amestecate cu şase ierburi bine pisate, cu lemn de santal pulverizat şi parfumuri scumpe. Crema se aplica de la vârful degetelor pân laă r d cina p rului şi trebuia l sat s ac ioneze cinci zile f ră ă ă ă ă ă ţ ă ă a fi sp lat . Protestele Selmei fur zadarnice. Miraculoasaă ă ă crem era destinat tinerilor c s tori i; ea trebuia să ă ă ă ţ ă p trund prin piele în sânge şi s -l cure e. În diminea aă ă ă ţ ţ nun ii, când i se va permite îmb ierea, va deveniţ ă str lucitoare ca un fluture care a ieşit din gogoaşa deă m tase.ă

Selma s-a aşezat turceşte pe patul lui rani Aziza, l sându-se prad gândurilor. Viitoarea ei cumnat ap ruseă ă ă ă în aceast diminea foarte zâmbitoare, adresându-i-se:ă ţă „Ce fericire s -mi rev d frumoasa prin es !”.ă ă ţ ă

Era singura modalitate de a suporta lungile zile pân laă nunt , dar mai ales privirile curioase şi observa iile femeiloră ţ care o vizitau. Toat nobilimea din Lucknow venea s oă ă vad pe tân r sultan , care şedea ore în şir nemişcat , cuă ă ă ă ă ochii închişi. Ini ial, a crezut c -şi va pierde min ile, dar s-aţ ă ţ supus acestei tradi ii. A g sit o solu ie ideal de a face fa ,ţ ă ţ ă ţă şi anume, rememora lungile ceremonii din palatul Dolmabahse sau, mai mult decât atât, îşi analiza propria via de pân acum. Uneori îşi imagina cum se vaţă ă desf şura prima ei întâlnire cu Amir: el o va îmbr işa, o vaă ăţ s ruta cu mult dragoste; o va privi în ochi şi-i va m rturisiă ă ă pasiunea pe care o nutreşte pentru ea…

— A sosit rani bitia.35

Se auzir din nou strig te entuziasmate. Oare ce s-o maiă ă fi întâmplat?

Selma îşi continu visul, în care Amir o mângâie blând peă cap, iar ea se sprijin pe um rul s u, când, deodat , oă ă ă ă mân i se aşaz uşor pe bra şi o voce i se adreseaz într-oă ă ţ ă

35 Bitia — „tân r fat ” din cas .ă ă ă ă224

- KENIZE MOURAD -

englez cursiv :ă ă— V rog s m privi i, apaă ă ă ţ 36, eu sunt Zahra, sora

dumneavoastr mai mic . În fa a ei îngenuncheaz o fată ă ţ ă ă tân r , zvelt , care-i zâmbeşte. Selma tresare.ă ă ă

Aflase despre o sor a rajahului, mai mic cu zece aniă ă decât el, care locuia la Badalpur, împreun cu bunica ei, peă care o îngrijea.

Fata este deosebit de dr gu şi seam n foarte mult cuă ţă ă ă fratele ei Amir, pe care Selma îl v zuse doar în fotografie.ă

— Sunte i frumoas ! spune entuziasmat fata,ţ ă ă s rutându-i mâinile. ă

Selma e pu in derutat , dar aceast primire furtunoasţ ă ă ă reuşeşte s -i anihileze tensiunea ultimelor zile, creându-iă vaga impresie c în aceast lume str in şi-a g sit, înă ă ă ă ă sfârşit, o prieten .ă

În urm toarele zile, Zahra reuşeşte s o mai înveselească ă ă pu in pe Selma. Cele dou se în eleg foarte bine. Datoritţ ă ţ ă interven iei lui Amir, Zahra primise o educa ie aleas , faptţ ţ ă ce contravenea tradi iei dup care prea mult înv turţ ă ă ăţă ă aduce ghinion. Astfel, Zahra fusese dat în grija uneiă englezoaice care o ini iase în literatura englez şi în ceaţ ă francez . Citise deja Keats, Byron, Stendhal şi Balzac şi,ă deşi nu p r sise niciodat zenana, p rea s aib suficienteă ă ă ă ă ă cunoştin e despre via .ţ ţă

Ini ial, Selma se gândise s i se dest inuie acestei tinereţ ă ă fete, care p rea atât de matur , s -i m rturisească ă ă ă ă temerile şi speran ele ei, dar se l muri destul de repede cţ ă ă întreaga experien de via a Zahrei se baza numai peţă ţă cele citite în c r i şi c , în spatele acestor cunoştin e, seă ţ ă ţ ascundeau de fapt nevinov ia şi puritatea. Tân r fat îşiăţ ă ă ă diviniza fratele şi era convins c Selma este cea maiă ă fericit femeie din lume numai la gândul c -i va deveniă ă so ie. Orice îndoial ar fi fost de neîn eles, ar fi reprezentatţ ă ţ o jignire, astfel încât Selma îşi p str îndoielile doar pentruă ă

36 Apa — „sor vârstnic ”.ă ă225


ea, nedorind s distrug pacea sufleteasc a copilei.ă ă ă

În zori, Selma se trezeşte, înconjurat de tinere fete.ă Afar e înc r coare şi miroase a iasomie. De ce e atât deă ă ă trist într-o zi atât de frumoas ?ă ă

— Apa, trezi i-v , deschide i ochii în cea mai fericit zi aţ ă ţ ă vie ii voastre! Noi v vom desena cu henna toateţ ă simbolurile norocului pe mâini şi pe picioare.

Tinerele fete roiesc în jurul patului, fredonând cântece de dragoste menite s înso easc preg tirea toaletei miresei.ă ţ ă ă Între timp, câteva dintre ele îi picteaz frumoase arabescuriă pe palme şi pe picioare. Selma are impresia c particip laă ă un spectacol şi nu la preg tirea festivit ii a c reiă ăţ ă protagonist urma s fie.ă ă

Rani Aziza îi pune o br ar , dintr-o împletitur fin , înăţ ă ă ă jurul încheieturii mâinii, rostind o formul magic veche deă ă secole: „Î i ofer aceast br ar . Orezul din ea î i va aduceţ ă ăţ ă ţ bun stare, ierburile î i vor asigura fertilitatea, iar inelulă ţ metalic va fi garan ia fidelit ii tale”.ţ ăţ

Femeile tac emo ionate, îşi aduc aminte…ţDeodat , se aud b t i în uşa de bronz care desparteă ă ă

zenana de înc perile b rba ilor. Tinerele fete se n pustescă ă ţ ă pe uş afar , fiecare cu un trandafir în mân . Cel care bateă ă ă la uş e logodnicul, care încearc s p trund şi s oă ă ă ă ă ă seduc pe frumoasa femeie; datoria lor este s -l alunge şiă ă s -l bat cu flori. Dup dou -trei încerc ri de a p trunde înă ă ă ă ă ă camer , logodnicul se retrage în ă immambara, sanctuarul familiei, unde îl aşteapt rudele şi prietenii şi unde se vaă desf şura ceremonia religioas .ă ă

Selma a r mas singur într-o camer ce se afl deasupraă ă ă ă salonului femeilor. În aceast înc pere, mireasa, împreună ă ă cu prietenele, trebuia s se gândeasc la via a ei deă ă ţ fecioar , v rsând câteva lacrimi în amintirea acesteia. Dară ă prietenele Selmei sunt departe, şi de plâns nu-i ardea acum.

În salon se adunaser doamnele invitate, ale c roră ă 226

- KENIZE MOURAD -

exclama ii admirative la vederea cadourilor fastuoase,ţ împr ştiate în cele cinci saloane, puteau fi auzite pân înă ă camera Selmei.

Tradi ia prevede ca to i invita ii s se conving deţ ţ ţ ă ă d rnicia şi m rinimia familiei ginerelui fa de tân ră ă ţă ă ă c s torit . Darul de nunt va constitui un subiect deă ă ă ă discu ie pentru multe genera ii viitoare, ocazie cu care uniiţ ţ îşi vor atrage o mare stim , iar al ii şi-o vor pierde.ă ţ

Oare cât va trebui s mai aştepte? N-are idee. Madameă Ghazavi, care-i ine companie Selmei, începe s -şi piardţ ă ă r bdarea, mai ales c se aude clinchetul tacâmurilor, deciă ă masa e preg tit .ă ă

— Incredibil! ofteaz ea. To i se simt bine, m nânc , iară ţ ă ă dumneavoastr sta i aici singur . Ce barbari! Prin es ,ă ţ ă ţ ă gândi i-v bine, înc nu este prea târziu s renun a i laţ ă ă ă ţ ţ aceast nunt nes buit !ă ă ă ă

— F r comentarii, v rog!ă ă ăSelma nu este dispus s dea curs v ic reliloră ă ă ă

înso itoarei, deşi i se p reau destul de curioase, şi ei,ţ ă obiceiurile acestei ri.ţă

De ce nu a venit nimeni s m ajute s m preg tescă ă ă ă ă pentru nunt ? Nikkahulă 37 va avea loc imediat, iar eu nu sunt îmb iat , îmbr cat şi machiat . Femeile asteaă ă ă ă ă guralive sunt atât de preocupate de alte probleme încât au uitat de existen a mea?ţ

— Trezi i-v , apa, imediat soseşte Maulvi! anunţ ă ţă deodat vocea limpede a Zahrei.ă

Femeile întind în jurul ei uriaşe pânze de postav pentru a o feri de privirea omului sfânt. Dar unde este ginerele? Selma e atât de îngrijorat , încât Zahra nu reuşeşte s -şiă ă ascund zâmbetul.ă

— Dar, Selma, pe ginere îl ve i vedea doar mâine.ţMâine? Selma nu mai în elege nimic, dar nu i se lasţ ă

timp pentru întreb ri. În jurul ei, lumea se agit , şopteşte,ă ă

37 Nikkah — ceremonia nun ii.ţ227


unii tuşesc. Brusc se face linişte şi Selma aude o voce serioas care recit versuri din Coran, iar dup o scurtă ă ă ă pauz desluşeşte întrebarea:ă

— „Selma, fiica lui Hayri Rauf şi a Haticei Murad, îl iei de so pe Amir, fiul lui Amir Ali din Badalpur şi al Aysheiţ Salimabad? Doreşti acest lucru?”

— Nu… nu vreau!Selma are impresia c strig cu voce tare aceste cuvinte,ă ă

dar nu vede nicio reac ie în jur. Dezorientat , se întoarceţ ă spre Zahra, dar întâlneşte numai privirea sever a lui raniă Aziza. Trebuie s r spund ! Brusc îşi d seama c până ă ă ă ă ă acum totul fusese un joc „de-a mireasa” şi c amânaseă decizia pentru ultimul moment, pentru momentul în care îl va vedea pe Amir, va citi în ochii lui…

A fost p c lit !… Sau s-a înşelat ea singur ?ă ă ă ăÎncearc s -şi aminteasc şi, incredibil, este adev rat!ă ă ă ă

Conform vechii tradi ii islamice, logodnicii se întâlnesc de-ţabia dup nikkah; ei îşi dau consim mântul în fa a şeicului,ă ţă ţ înainte de a se cunoaşte reciproc, înainte de a se fi v zut.ă La curtea otoman era altfel, de aceea a crezut c …ă ă

— Selma, vrei s -l iei de so pe Amir…? repet vocea.ă ţ ă— Da, vreau.A spus ea, Selma, aşa ceva? Şeicul repet de trei oriă

întrebarea şi Selma se aude rostind de trei ori un „da” atât de hot rât, încât femeile din jur îşi arunc priviri curioase.ă ă

Ceremonia nu dureaz mai mult de cinci minute, după ă care şeicul se îndreapt spre ă immambara, unde îl aşteaptă ginerele, împreun cu rudele şi prietenii pentru ceremoniaă „shirvani”. Femeile îi urmeaz curioase şi, strecurându-seă pe nişte sc ri secrete, ajung în galeria cu muşarabi, deă deasupra camerei altarului, de unde pot urm ri ceremoniaă f r a fi v zute.ă ă ă

Numai Zahra a r mas cu Selma, inând-o de mân , plină ţ ă ă de în elegere.ţ

Astfel, trec orele în şir, ca un vis.Când se însera, Zahra aprinse lampa şi începu s reciteă

228

- KENIZE MOURAD -

încet poezii ale misticului Djelal, ad-Din Rumi, poezii pe care Selma nu le-a mai citit de când a p r sit Istanbulul şiă ă pe care acum le-a recunoscut emo ionat .ţ ă

Iubirea în r sun ca o org în mine, ă ă ăSecretele mele se afl în palma ta deschis , ă ăÎntreaga mea fiin suspin ca o harf obosit ţă ă ă ăSub atingerea ta.Nu suntem oare, noi, tu şi eu, un singur suflet? Ne înf iş m, ne ascundem tu în mine şi eu în tine.ăţ ă Aceasta este esen a iubirii mele pentru tine: ţNici pentru mine, nici pentru tine nu exist Tu, ciă

Eu.

Selma reuşeşte s se linişteasc . Adoarme. ă ă— În sfârşit, ap !ăSelma nu se mai satur de apa curat şi r coroas care îiă ă ă ă

curge peste trup. A tot visat acest moment în decursul celor cinci zile. Se simte ca un nou-n scut şi tremur deă ă pl cere. S fie oare din cauza apei sau gândul la Amir oă ă face s se cutremure?ă

Dup ce întregul ei trup a fost uns cu o crem parfumat ,ă ă ă a primit o gharara roşie-aurie, specific femeilor c s torite.ă ă ă A urmat împodobirea ei: multiple diamante în ureche şi în jurul gâtului, o mul ime de br ri de aur pe bra , începândţ ăţă ţ de la încheietur şi pân la cot; pân şi în jurul glezneloră ă ă are lan uri grele de aur, iar pe degetele de la picioareţ str lucesc pietre pre ioase. Ceea ce mai lipseşte eă ţ „solitarul”, care trebuie prins în nara dreapt , şi f r deă ă ă care o femeie c s torit nu poate fi des vârşit înă ă ă ă ă frumuse ea ei.ţ

Selma protestase cu vehemen , în urm cu patru zile,ţă ă când femeile încercaser s -i g ureasc nara, astfel încâtă ă ă ă renun aser la proiectul lor.ţ ă

La amiaz , Selma ar ta ca un idol, machiat şiă ă ă împodobit , în aşteptarea ceremoniei. E preg tit . Vaă ă ă

229


ap rea, în sfârşit, şi frumosul ei rajah?ăGata… Înc nu. O femeie se apropie şi-i ofer un batică ă

roşu, de muselin , acoperit cu o coroni de trandafiri şiă ţă iasomie. E voalul miresei, pe care trebuie s -l poarte pe totă parcursul ceremoniei. Deşi se sufoc , Selma ştie c nuă ă poate refuza s poarte baticul, deoarece acestaă simbolizeaz fecioria.ă

Tinerele fete intoneaz un cântec, în timp ce Selma, aceaă creatur mic , roşie şi împodobit cu aur, e ajutat de două ă ă ă ă bra e puternice s se deplaseze, probabil, în curteaţ ă zenanei. Selma desluşeşte cu greu, prin voal, un pat imens, amenajat pe o estrad , pe care trebuie s se aşeze. Deă ă acum înainte nu mai are voie s fac nicio mişcare; seă ă presupune c este personificarea serviabilit ii, delicate ei,ă ăţ ţ supunerii şi aştept rii.ă

În jurul ei se înghesuie femei şi copii, iar rani Aziza, în rolul ei de mare maestr de ceremonii, mai ridic din cândă ă în când voalul Selmei pentru ca femeile s -i apreciezeă frumuse ea. Se discut , se comenteaz cu glas tare, se facţ ă ă diverse aprecieri la adresa miresei. Selma roşeşte. Are impresia c se afl la un târg de vite, printre negustori deă ă cai, care examineaz o marf şi îi apreciaz valoarea.ă ă ă Impresia este înt rit şi de faptul c fiecare femeie careă ă ă vine s o vad îi arunc la picioare un num r impar deă ă ă ă monede din aur, menite s alunge ghinionul.ă

Selma, aproape leşinat , încearc totuşi s zâmbeasc .ă ă ă ă— Pleca i-v ochii! O femeie c s torit , serioas , nuţ ă ă ă ă ă

zâmbeşte! Rani Aziza e sup rat : „Proasta asta mic ne face oă ă ă

gr mad de nepl ceri. Nu pricepe oare c este necuviinciosă ă ă ă a te ar ta fericit acum când î i iei r mas-bun de la feciorieă ă ţ ă pentru a deveni femeie? Pe de alt parte, nici nu te po iă ţ ar ta nefericit , încât acest lucru ar fi jignitor pentru nouaă ă familie. Ar trebui s priceap !”ă ă

Datorit ipetelor, înghesuielii, parfumurilor grele şiă ţ mirosului de transpira ie, Selma leşin . Când îşi reveni,ţ ă

230

- KENIZE MOURAD -

deschise ochii şi v zu, la intrarea în curtea zenanei, ună uriaş în spatele c ruia, foarte sus, str lucea ceva ca ună ă punct. Cu paşi înce i şi leg na i, uriaşul cenuşiuţ ă ţ îngenuncheaz . Selma, profitând de faptul c aten iaă ă ţ tuturora era îndreptat asupra uriaşului, îşi ridic un col ală ă ţ voalului. În fa a ei îngenunchease elefantul domnitorului.ţ

E acoperit cu p turi multicolore din brocart, iar laă picioare are lan uri de aur. C lare pe elefant se afl oţ ă ă persoan înalt , al c rei chip st ascuns sub un voal,ă ă ă ă acoperit cu trandafiri şi iasomie.

…Amir!Femeile vars la picioarele rajahului apa de baie aă

miresei şi se retrag pline de venera ie. Rajahul se îndreaptţ ă spre pat şi se aşaz lâng Selma, fiind îns atent s nu oă ă ă ă ating . Dup felul în care respir , pare s fie şi elă ă ă ă emo ionat.ţ

Mirii sunt acoperi i cu o p tur zmeurie, deasupra c reiaţ ă ă ă o femeie ine un Coran, iar la picioarele lor se afl o oglindţ ă ă în care cei doi îşi privesc, pentru prima oar , chipurile.ă

„…Îmi voi ridica voalul, dup care îşi va ridica şi el voalulă şi, în sfârşit, îl voi vedea. De ce îmi este fric ?”ă

Selma e speriat . În fa a ochilor ei se perind tot felul deă ţ ă imagini îngrozitoare. Dac sub voalul so ului se ascunde oă ţ fa de maimu , acoperit cu semne de v rsat şi bubeţă ţă ă ă urâte… un monstru! Presimte, de fapt, ştie c este aşa!ă Cum de nu s-a gândit pân acum? Acesta este motivulă pentru care a refuzat s o vad înainte de nunt ! Bine, dară ă ă portretul? Desigur, a fost falsificat pentru a o convinge.

Cu ultimele puteri care-i r mân, Selma îşi ridic voalul.ă ă Amir, ca şi cum de-abia ar fi aşteptat acest semn, îl ridic şiă el pe al s u. Cele dou chipuri se întâlnesc în oglind …ă ă ă

Selma nu mai aude sfârşitul rug ciunii, nu observ c ,ă ă ă spre finalul ceremoniei, dou femei o aşaz lâng so ul ei înă ă ă ţ lectic .ă

Prin perdelele lecticii, Selma z reşte de-abia acum lungulă

231


şir al oaspe ilor, nababiţ 38 şi rajahi c lare pe elefan i, urma iă ţ ţ de purt tori de steaguri, cavaleri (l ncieri) şi servitori înă ă uniforme de gal ; în spatele lor, pe caii pur-sânge, veneauă mândri nobili de rang inferior din întreaga provincie şi, în sfârşit, orchestra indian .ă

Convoiul se pune în mişcare în aclama iile mul imiiţ ţ dornice de spectacol. Acesta este cel mai emo ionantţ moment, deoarece mireasa îşi p r seşte casa p rintească ă ă ă pentru a se muta în cea a so ului. Dar Selma nu are oţ asemenea cas , astfel încât convoiul ocoleşte de cinci ori,ă în mod simbolic, parcul din jurul palatului pentru a se întoarce la punctul de plecare.

Elefantul se opreşte şi îngenuncheaz . Pe unul dintreă flancuri se instaleaz o scar de aur. În întâmpinareaă ă Selmei, soseşte un grup de servitoare, care doresc s oă poarte în bra e pân în camera ei, dar Selma protesteaz .ţ ă ă Amir intervine şi-i spune:

— Trebuie s respecta i tradi ia şi obiceiurile.ă ţ ţErau primele cuvinte pe care i le-a adresat; Selma nu le

va uita.Camera nup ial e inundat de flori, fructe şi dulciuri. Dinţ ă ă

cele patru col uri eman un miros de mosc şi de lemn deţ ă santal. În mijlocul înc perii se afl patul nup ial, un pată ă ţ enorm, acoperit cu satin alb şi dantele, asem n toră ă „paturilor curtezanelor”, pe care Selma le v zuse în filmeleă produse la Hollywood.

Femeile o îmbrac într-un caftan de m tase şi îi perieă ă p rul. Mireasa astfel preg tit , aşteapt , sprijinit de perne.ă ă ă ă ă Ce face Amir?

Femeile înconjur patul, p l vr gesc şi mestec „pân”.ă ă ă ă ă Selma încearc s -şi st pâneasc iritarea.ă ă ă ă

În sfârşit, dup o or , apare şi Amir. Fusese la sora lui, laă ă rani Aziza, care îi solicitase prezen a pentru o problemţ ă urgent . Selma se enerveaz . O problem urgent …ă ă ă ă 38 Nababi — principi indieni musulmani. Dar în provincia Oudh, ei purtau titlul de rajah, titlu de inut de principii de religie hindus .ţ ă

232

- KENIZE MOURAD -

desigur un pretext pentru a-l re ine pe fratele ei şi a-i ar taţ ă tinerei c s torite puterea pe care o de ine. În timp ceă ă ţ femeile se retrag, f când glume pe seama nop ii careă ţ urmeaz , Selma începe s plâng .ă ă ă

— Ce s-a întâmplat, iubita mea? Amir o priveşte neliniştit. Nu v sim i i bine?ă ţ ţ

Selma îşi îngroap fa a în pern .ă ţ ă— M duc s chem un medic. ă ă— Nu!Amir ezit . Ce s fac acum? Probabil este sup rat . O fiă ă ă ă ă

jignit-o el în vreun fel? În timpul cununiei p rea atât deă fericit . Ce se întâmplase? Ar fi vrut s o strâng în bra e şiă ă ă ţ s o consoleze, dar nu îndr znea.ă ă

„De ce m priveşte aşa? Îmi este frig. Dac m-ar lua înă ă bra e şi m-ar s ruta…”ţ ă

„Ce prost sunt! gândeşte Amir. S r cu a este pur şiă ă ţ simplu înfricoşat la gândul c m voi n pusti asupra ei,ă ă ă ă profitând de drepturile ce mi se cuvin… Nici nu b nuieşteă cât o stimez. Oricum, voi aştepta pân se va obişnui cuă mine, doar am timp suficient.”

Amir se aşaz pe marginea patului.ă— Aceast zi a fost obositoare, trebuie s v obişnui i. Euă ă ă ţ

nu v voi deranja cu nimic.ăSelma îl priveşte uluit . Îşi bate joc de ea?! Nu e suficientă

de seduc toare? Ea, care aşteptase aceast clip … ceă ă ă prostie! Doar ştia c n-a fost o c s torie din dragoste. Înă ă ă concluzie, n-o place!

Îi r spunde pe un ton indiferent:ă— Da, sunt obosit . Noapte bun !ă ăSelma se ghemuieşte în cel lalt cap t al patului. Amiră ă

ofteaz . Se aşteptase la un zâmbet m car sau la un cuvântă ă mai duios. La rândul s u, se lungeşte pe pat încet, pentru aă nu o deranja. Luni de zile o admirase, privindu-i portretul, şi-şi dorise atât de mult s fie împreun cu ea… Nu aşa îşiă ă imaginase el noaptea nun ii.ţ

233


Capitolul III

Soarele p trunde prin perdelele din camer , iar în jurulă ă patului se învârtesc umbre t cute.ă

— Annecim? Leila Hanim? şopteşte Selma în somn.Drept r spuns, se aud şoapte şi râsete în buşite. Încetulă ă

cu încetul, Selma îşi aminteşte c nu se afl la Beirut, ci înă ă India şi c , de ieri, este… o femeie c s torit . Dar ce caută ă ă ă ă servitoarele aici? De ce nu o las singur cu Amir?ă ă

Întinde o mân şi pip ie cearceaful:ă ă— Amir!Se ridic apoi în capul oaselor, complet treaz :ă ă— Unde este Amir?Femeile se apropie, f cându-şi complice cu ochiul şiă

comentând amuzate. Selma roşeşte. Ar fi trebuit s seă controleze.

La Istanbul, kalfaralele o certau întotdeauna pentru spiritul ei impulsiv, spunându-i: „O fiin nobil îşiţă ă st pâneşte reac iile şi când este fericit , şi când esteă ţ ă nefericit ”.ă

Absen a lui Amir o îngrijoreaz . S-o fi sup rat? Totuşi,ţ ă ă asear , dup ce s-a stins lumina, s-a întors spre ea, aă ă mângâiat-o tandru pe p r, iar ea şi-a aşezat capul peă um rul lui, dup care a adormit.ă ă

El îns … A continuat s o mângâie sau poate?… Sauă ă poate în timp ce dormea…?

Selma pip ie discret p tura, apoi… dar nu descoperă ă ă nimic neobişnuit şi, totuşi…

„Doamne, ce enervante sunt femeile astea, mă deranjeaz , nici m car nu pot s verific dac …”ă ă ă ă

În schimb, servitoarele nu se dovedesc atât de discrete, o împing la o parte şi pun st pânire pe cearceaful dină noaptea nun ii. E nep tat! Strig te, comentarii dezam gite,ţ ă ă ă priviri r ut cioase. Selma se refugiaz în fa a oglinzii,ă ă ă ţ

234

- KENIZE MOURAD -

pref cându-se c nu observ nimic. Femeile se îndreaptă ă ă ă cu corpul delict în direc ia înc perilor lui rani Aziza.ţ ă

Tân r femeie oscileaz între ruşine şi furie. Ce voră ă ă gândi, c nu a pl cut-o so ul? Sau nu, mai r u, c nu a fostă ă ţ ă ă virgin .ă

— Apa, ce face i acolo? Ce s-a întâmplat?ţZahra apare în prag şi se apropie de Selma.— Unde este Amir?„A, deci asta era! Cât de mult îl iubeşte!” se linişteşte

Zahra.— Ca în fiecare diminea , între orele şase şi opt, a ieşitţă

s c l reasc .ă ă ă ă— Ca în fiecare diminea , izbucneşte Selma. Am crezutţă

c m car în ziua nun ii…ă ă ţZahra o priveşte uluit :ă— Da, bineîn eles c este dreptul lui, dac vrea…ţ ă ăZahra r mâne cu gura c scat , nu de uimire, ci deă ă ă

admira ie: „Cât de frumoas este st pâna sup rat înţ ă ă ă ă persoan ”.ă

— Nu dori i s vizit m împreun zenana, propune fata,ţ ă ă ă pentru a abate furtuna. Nu cunoaşte i nici jum tate din ea.ţ ă

Selma ezit ; ar fi vrut s ias , dar nu se încumet , pentruă ă ă ă c e convins c toat lumea discut despre nenorocitul laă ă ă ă ă ă de cearceaf… Nu, n-avea chef s vad fe ele loră ă ţ batjocoritoare şi pline de reproş…

— Oaspe ii noştri s-ar bucura s v întâlneasc , insistţ ă ă ă ă Zahra. Sunt caza i în aripa de vizavi, şi nu în înc perile luiţ ă rani, adaug ea mali ioas . V rog s veni i!ă ţ ă ă ă ţ

Aceast parte a palatului nu o cunoştea; era formată ă dintr-un labirint de galerii, separate de cur i interioare şiţ terase, care ajungeau într-o rotond , de unde porneauă diferite înc peri. În fiecare locuia câte o familie.ă

De cât timp locuiesc aici? Cine sunt acele femei b trâne,ă cu p rul vopsit cu henna, şi tinerele femei, înconjurate de oă mul ime de copii g l gioşi? Pentru ei, vizita Selmei e unţ ă ă adev rat eveniment. To i se înghesuie în jurul ei, certându-ă ţ

235


se care o va invita pe rani la un ceai. Dac n-ar fi fost Zahraă s -i pun cu diploma ie la punct, Selma ar fi fost nevoit să ă ţ ă ă accepte cel pu in o sut de gust ri.ţ ă ă

Se opresc, mai mult sau mai pu in, în fa a fiec reiţ ţ ă înc peri, în func ie de rangul locuitorilor s i. Intr numaiă ţ ă ă dac persoana respectiv este o rud sau este de viă ă ă ţă nobil .ă

Unii au sosit doar cu câteva zile înaintea nun ii, dar ceiţ mai mul i dintre ei locuiesc aici de luni, uneori de ani deţ zile. Veniser cu ocazia unei s rb tori şi r m seser pentruă ă ă ă ă ă c se sim eau bine şi pentru c , în Orient, se consider că ţ ă ă ă vizitând pe cineva îi faci o mare onoare; şi cu cât se prelungeşte vizita, cu atât onoarea gazdei este mai mare.

Câteva v duve şi doamne mai în vârsta se instalaseră ă definitiv aici. La început, mai pomeniser , din când în când,ă despre plecarea lor, dar rani le întrebase indignat : „Nuă sunte i mul umite aici? Nu vi s-a acordat suficientţ ţ ă îngrijire?” Astfel încât, dup câteva luni, f ceau deja parteă ă din familie şi ar fi fost de-a dreptul jignitor s mai plece.ă

Aici tr iesc şi rudele s race, împreun cu copiii lor.ă ă ă Acesta este un drept, iar rajahul are obliga ia s le poarteţ ă de grij . Plimbarea a durat în jur de patru ore, iar Selma seă simte foarte obosit . Amir nu se întorsese înc .ă ă

— E ocupat cu afaceri de stat, deoarece, momentan, exist anumite dificult i, îi explic Zahra.ă ăţ ă

Pentru Selma, afacerile de stat nu reprezint o scuz ,ă ă important e faptul c so ul ei o las singur a doua zi după ţ ă ă ă nunt . Toat dup -amiaza l-a aşteptat, fiind convins c vaă ă ă ă ă ap rea cel pu in la vremea siestei. Prin urmare, ea s-aă ţ îmb iat şi s-a parfumat, dar Amir n-a ap rut.ă ă

— Zahra, nu vrei s ieşim, s vizit m moscheele şiă ă ă immambaralele!

— Salim, intereseaz -te la rani Aziza dac e vreoă ă caleaşc liber ! îi ordon Zahra eunucului, f r s în eleagă ă ă ă ă ă ţ ă privirile furioase ale Selmei.

Dup o or , caleaşca era preg tit . Rani Azizaă ă ă ă 236

- KENIZE MOURAD -

eticheteaz aceast dorin a Selmei drept curioas , dar îşiă ă ţă ă d consim mântul pentru a demonstra tuturora c nu-iă ţă ă interzice nimic tinerei femei.

Tr sura se deplaseaz încet prin fa a mausoleuluiă ă ţ nababului Tikka Khan şi al so iei sale, apoi ajunge la Laiţ Baraderi, palatul din piatr roşie, în care împ ra ii din Oudhă ă ţ îi primeau pe principi şi pe ambasadori.

În momentul în care ajung în dreptul „moscheii de vineri”, Selma propune s opreasc tr sura şi s coboareă ă ă ă pentru a se ruga în moschee.

— Este imposibil, apa, nu avem voie.— N-avem voie s ne rug m?ă ă— N-avem voie s intr m. Accesul le este permis doară ă

b rba ilor, femeile se roag acas .ă ţ ă ă„Ce-i cu prostiile astea?” Selma sare din tr sur şiă ă

încearc s p trund în curtea interioar , în pofidaă ă ă ă ă protestelor Zahrei şi a servitoarelor, care-i baraseră drumul. „Ce obr znicie! S i se interzic nepoatei califuluiă ă ă s p trund într-o moschee!”ă ă ă

În curtea interioar nu era nimeni, soarele apusese, iară pe cer se vedea prima stea.

— La Illah Illalah… nu exist un alt Dumnezeu în afar deă ă tine, pentru c Tu, Dumnezeul meu, eşti infinitul şi veşnicia.ă Nimic nu exist în afara Ta.ă

Selma îngenuncheaz , fiind cu totul absorbit deă ă str lucirea pe care o cap t cuvintele, atât de des repetateă ă ă pân acum. Nu mai aude şi nu mai vede nimic.ă

Deodat , simte c cineva o trage de mânec . Deschideă ă ă ochii şi vede, în imediata apropiere, o nurc neagr şiă ă gras , care se agit . Închide din nou ochii, încercând s -şiă ă ă reg seasc liniştea ini ial , dar Maulvi începe s urle şi el.ă ă ţ ă ă

Selma se ridic în picioare.ă— Vrei s - i ii gura, dracule ce eşti? în toate rileă ţ ţ ţă

musulmane, femeile au dreptul s p trund într-oă ă ă moschee. Tu nu ştii c Fatimah, fiica Profetului nostru, seă

237


ruga al turi de b rba i în kaabaă ă ţ 39? Iar tu, nenorocitule, vrei s interzici ceea ce Mohamed a permis?ă

Maulvi priveşte indignat spre dr coaica alb care, prină ă simpla ei prezen , profaneaz acest loc sfânt. Ce tot strigţă ă ă la el?

— Zahra, te rog s -i traduci tot, cuvânt cu cuvânt!ă Spune-i c el şi to i cei de teapa lui discrediteaz religiaă ţ ă noastr , prin m rginirea, f rnicia şi prostia lor, şi, în afară ă ăţă ă de asta, existen a lor nu este justificat pentru c în Islamţ ă ă se spune c nu exist niciun mijlocitor între Dumnezeu şiă ă fiin , deci nu exist cler. Singurii conduc tori recunoscu iţă ă ă ţ sunt Sfânta Scriptur şi cuvintele Profetului. Maulvi Mullahă Imam sunt cu to ii nişte impostori, care profit de neştiin aţ ă ţ poporului pentru a se îmbog i şi a deveni puternici.ăţ

Maulvi p leşte şi se retrage, în timp ce Selma gust dină ă plin acest moment de satisfac ie.ţ

Ajuns acas , Selma se retrage imediat în camera ei,ă ă f r s treac mai întâi pe la rani Aziza, care fusese dejaă ă ă ă informat de scandalul ce se iscase. În camer o aşteaptă ă ă Amir, care se plimb nervos de la un cap t la altul ală ă înc perii.ă

— Unde a i fost? o întreab el, încercând s -şi ascundţ ă ă ă nemul umirea. V-am aşteptat.ţ

— Iar eu v-am aşteptat toat ziua, am lipsit doar o or .ă ăAmir t cea. Îl jignise faptul c Selma nu-l aşteptaseă ă

r bd toare, aşa cum s-ar fi cuvenit din partea unei femeiă ă proasp t-c s torite.ă ă ă

„…De ce i-am spus toate astea? Arat ca un copil care aă fost certat de p rin i… L-am aşteptat toat ziua, l-am visat,ă ţ ă iar acum când a ap rut l-am jignit. Ar trebui s -mi ceră ă scuze, s -i spun cât de mult mi-a lipsit. Ner bdarea mea nuă ă

39 Kaaba — cel mai important l caş sacru de la Mecca, loc în care eraă inut „piatra neagr ”, care, conform tradi iei musulmane, reprezenta oţ ă ă ţ

r m şi a primului templu construit de Adam în cinstea Dumnezeului.ă ă ţă Piatra s-a înnegrit din cauza p catelor oamenilor.ă

238

- KENIZE MOURAD -

este oare o dovad clar a dragostei pe care i-o port?”ă ă„Era atât de frumoas azi-noapte când dormea, gândeşteă

Amir. O frumuse e copil reasc , total diferit deţ ă ă ă frumuse ea sincer a femeilor noastre”.ţ ă

Fusese prevenit c turcoaicele sunt tare capricioase şi nuă sunt atât de docile ca indiencele…

Amir îşi amânase o parte din afaceri pentru a se întoarce devreme acas la so ia lui, în speran a de a petrece o seară ţ ţ ă lung şi pl cut cu ea, eventual o noapte fericit …ă ă ă ă

Se ridic , împotriva voin ei sale.ă ţ— Sunte i obosit , trebuie s v odihni i. Unde dori i sţ ă ă ă ţ ţ ă

servi i cina, aici sau la sora mea, care v-a trimis o invita ieţ ţ în acest sens?

Selma îl priveşte uluit . Era pe punctul de a ipa la el:ă ţ „Unde trebuie s pleca i din nou?” Dar se ab ine.ă ţ ţ

— Voi cina aici, mul umesc.ţAmir pleac , iar Selma r mâne cu privirea pironită ă ă

asupra peretelui alb care o desparte de Amir.

— S r cu a mea prin esa, minunata mea privighetoare,ă ă ţ ţ barbarii ştia v neglijeaz ! Este de neconceput!ă ă ă

Madame Ghazavi ofteaz adânc. Prev zuse c această ă ă ă c s torie va da greş; o sim ise înc din prima zi.ă ă ţ ă

Selma ştia c madame Ghazavi are darul de a dramatiza,ă c ur şte India, şi mai ales pe indieni, pe care îi consideră ă ă nişte primitivi. De obicei nu-i permite s se lamenteze, dară în seara aceasta are nevoie de comp timirea ei.ă

Zeynel st într-un col al camerei, cu mâinile împreunateă ţ pe burt , observându-le.ă

„Ce greşeal am f cut când am luat-o cu noi peă ă cusurgioaica asta. Tot ce spune şi ce face aduce ghinion, se ceart cu toat lumea! Am prevenit-o pe sultan … dară ă ă Selma a insistat. Intriganta a prins sl biciunea fetei, ştie c -ă ăi place s fie linguşit şi o divinizeaz de parc ar fi încă ă ă ă ă prin es la Curtea otoman . Dac nu intervin în timp util,ţ ă ă ă aceast Ghazavi îşi va atinge elul, va distruge c s toria,ă ţ ă ă

239


pentru a se întoarce cu Selma la Beirut. Nu voi permite acest lucru; sultana mea nu va supravie ui unui asemeneaţ eveniment.”

— Acum vom cina to i trei în budoarul meu! În seara astaţ ne vom distra. Este interzis s fim serioşi sau trişti!ă

— Bravo! Acum o recunosc din nou pe prin esa mea ceaţ viteaz ! aplaud madame Ghazavi. „Vai, Doamne, s r cu aă ă ă ă ţ este… în timp ce noi suntem, şti i…” o imit pe rani Aziza.ţ ă

Cei trei rid în hohote. Libaneza e o foarte bună imitatoare.

Cina se desf şoar într-o atmosfer foarte destins .ă ă ă ăS-au evocat amintiri pl cute şi s-au f urit proiecte deă ă

c l torie. Mai întâi, o vizit la Beirut, la sultan . Apoi oă ă ă ă c l torie la Paris. Acum, când banii nu mai constituie ună ă obstacol, se pot face multe lucruri pl cute. Amir? Îl vaă convinge ea. Dac voia s cucereasc pe cineva, ob ineaă ă ă ţ întotdeauna ceea ce-şi dorea.

Selma are chef de dans, de cântat, se simte din nou tân r şi lipsit de griji…ă ă ă

— Voi face rost de un pian şi vom organiza serate muzicale, dar acum, te rog pe tine, Zeynel, adu-mi repede chitara.

Este vorba de un instrument fin şi nobil pe care l-a primit cadou de la un chitarist andaluz, într-o sear , la „Cristal”,ă unul dintre cele mai elegante localuri din Beirut. Selma se gândeşte cu nostalgie la acele vremuri când b rba ii seă ţ închinau în fa a frumuse ii ei. Ce vremuri…!ţ ţ

— S cânt m! La dracu’ cu melancolia!ă ăDup câteva acorduri la chitar , se aude vocea ei caldă ă ă

şi melodioas : „Sunt îndr gostit de dou lucruri: de araă ă ă ă ţ mea şi de Paris…”, de Josephine Baker, Tino Rossi.

Comesenii bat entuziasma i din palme.ţ— Pst!De dup perdele apar uimite dou servitoare ale lui rani.ă ă

Îi fac semne disperate Selmei s înceteze cu cântatul, dară Selma are chef s provoace în aceast sear pe toată ă ă ă

240

- KENIZE MOURAD -

lumea, aşa c îşi continu recitalul.ă ă— Ce se întâmpla aici? se aude o voce strident .ăSelma împietreşte sub privirile furioase ale lui rani Aziza.— Drag surioar , în seara aceasta m amuz. Una dintreă ă ă

cele mai mari pl ceri ale mele este aceea de a cânta laă chitar . Sper c nu o considera i necuviincioas ?ă ă ţ ă

— Nu, eu nu consider c este necuviincios s cânta i, dară ă ţ trebuie s inem cont de faptul c suntem înconjura i deă ţ ă ţ oameni simpli, care consider muzica şi cântatul drept ună semn de statornicie. Ei tolereaz profesionistele, care suntă femei de provenien dubioas , dar este scandalos ca raniţă ă a lor s cânte.ă

— Ei bine, atunci n-au decât s se scandalizeze. Eu nuă consider c fac un lucru necuviincios.ă

— Necuviin a este un concept relativ, semnifica ia luiţ ţ difer de la o latitudine geografic la alta. V repet, aiciă ă ă este interzis s cânta i. Ve i avea necazuri, v ve i pierdeă ţ ţ ă ţ stima oamenilor, ceea ce se va repercuta şi asupra lui Amir, iar eu… Nu voi tolera acest lucru!

Amenin area este clar : „Alege i! Chitara sau onoareaţ ă ţ dumneavoastr !”ă

— V rog s fi i în eleapt ! adaug perfid rani Aziza. Înă ă ţ ţ ă ă ă via a dumneavoastr s-au schimbat, desigur, foarte multe;ţ ă pe lâng avantajele pe care le ave i, şi care suntă ţ apreciabile, trebuie s ine i seama şi de lucrurile care vă ţ ţ ă displac şi s v supune i rigorilor locale.ă ă ţ

Rani dispare înainte ca Selma s -i poat r spunde. Ce ară ă ă fi putut s -i spun , oricum? Deşi o ur şte pe rani, trebuie să ă ă ă recunoasc c , de data aceasta, are dreptate. Dar ceă ă insinueaz cu „avantajele apreciabile” ale acestei c s torii,ă ă ă faptul c dispune de foarte mul i bani? Le stricase seara,ă ţ nimeni nu mai avea chef de distrac ie! Selma îşi doreşte unţ singur lucru, s doarm .ă ă

Selma viseaz … Amir o luase în bra e, o s ruta tandru peă ţ ă frunte şi-i m rturisea cât de mult o iubeşte.ă

Deschide brusc ochii. Amir st aplecat deasupra ei, iară 241


ochii îi lucesc. Arat ca un arhanghel sup rat.ă ă— Amir! Amir, iubeşte-m ! murmur ea.ă ăMâinile lui lungi şi fine o mângâie pe gât, înaintând încet

spre sâni şi apoi… — Nu!Selma se ridic brusc în capul oaselor, are cinci zgârieturiă

pe piept. Îşi priveşte so ul, un nebun! Se c s torise cu unţ ă ă nebun!

Amir închide ochii, pe care apoi îi redeschide. Str lucireaă metalic dispare f când loc unui zâmbet cald. Se bâlbâieă ă z p cit:ă ă

— Iubita mea, v rog s m ierta i, mi-am pierdut capul.ă ă ă ţ De vin este frumuse ea dumneavoastr , v visez de atâtaă ţ ă ă timp!

O îmbr işeaz şi-i acoper cu mici s rut ri urmeleăţ ă ă ă ă l sate.ă

— V rog s nu fi i sup rat pe mine, aceste zgârieturiă ă ţ ă ă sunt o dovad a pasiunii mele. Pu ine femei se pot l uda că ţ ă ă dezl n uiesc asemenea uragane! Mi-e ruşine, şi în acelaşiă ţ timp sunt fericit… pentru c n-am sim it niciodat aşa ceva.ă ţ ă

Selma îl priveşte pe sub gene. Pare sincer derutat…O priveşte atât de dr g stos, încât ea se ruşineaz deă ă ă

îndoiala ei.— Te iubesc!Selma îi zâmbeşte încurajator.Amir o îmbr işeaz şi Selma se las dus de un val deăţ ă ă ă

încântare. Un vânt c ldu îi trece prin p r, îi ridic c maşaă ţ ă ă ă de noapte, mângâind-o pe pântec. E noapte şi stelele îi danseaz în fa a ochilor.ă ţ

O durere puternic o trezeşte din visare. Deasupra ei stă ă Amir, cu fa a încordat şi ochii închişi. Îl doare şi pe el?ţ ă

Încearc s se elibereze. Dar ce face? Continu ?! Oă ă ă doare foarte tare.

— Termina i!! ip Selma.ţ ţ ăAmir n-o aude. Selma intr în panic şi începe s -l bată ă ă ă

cu pumnii, s -l zgârie, dar el pare s nu simt nimic.ă ă ă 242

- KENIZE MOURAD -

Epuizat , Selma se las în voia sor ii. Îi curg lacrimile, maiă ă ţ mult de uimire decât de durere. E pentru prima oar înă via a ei când se supune for ei.ţ ţ

Un geam t, şi Amir se lungeşte. Înnebunit , Selmaă ă încearc s se desprind de acest trup care o striveşte. Areă ă ă un singur gând. S fug la baie, s se spele de sânge, deă ă ă transpira ie, de mizerie.ţ

În baie, deschide toate robinetele şi-şi freac furioasă ă pielea, ca şi cum ar fi vrut s spele toat ruşinea, s seă ă ă purifice.

Aceasta s fie oare dragostea? Nu… este imposibil! Ună b rbat care iubeşte o femeie, o priveşte în ochi, îi vorbeşteă tandru, se întreab ce simte ea şi îi e întotdeauna apropiat.ă Selma citise romane fran uzeşti interzise şi îşi formase oţ oarecare p rere despre rela ia b rbat-femeie.ă ţ ă

Sângerarea continu . E oare pe moarte? Prin hemoragie?ă Poate-i cauzeaz Amir moartea?ă

În spatele perdelei se aude o voce neliniştit :ă— Iubito, v este r u?ă ă— Nu, nu. Vin imediat.Amir o aşteapt cu zâmbetul pe buze, neb nuind ceă ă

dram declanşase.ă— Sunte i fericit ?ţ ăEa clatin din cap, întorcându-şi privirea, ceea ce Amiră

pune pe seama şarmantei ei timidit i.ăţ— Veni i la mine!ţSelma se supune ascult toare. Amir o mângâie pe burtă ă

şi Selma se înfioar , ceea ce el interpreteaz drept dorin .ă ă ţă— Un moment, l sa i-m s m odihnesc pu in. ă ţ ă ă ă ţSelma roşeşte, se bâlbâie:— Dar eu…— Aceast frumoas ne va d rui o gr mad de b ie eiă ă ă ă ă ă ţ

frumoşi, nu-i aşa?— B ie i frumoşi… sau feti e dr gu e, r spunde Selma,ă ţ ţ ă ţ ă

vrând s se r zbune.ă ă— Şi feti e dac dori i. Dar pu in mai târziu, râse b rbatulţ ă ţ ţ ă

243


de lâng ea.ăE un ordin şi mai pu in o glum . Selma simte cu precizieţ ă

acest lucru. Din dep rtare se aude o voce:ă— Sunte i obosit , iubita mea. Îmi permite i, v rog, sţ ă ţ ă ă

m retrag! ăŞi rajahul dispare.

244

- KENIZE MOURAD -

Capitolul IV

Timp de dou s pt mâni, Selma primeşte o gr mad deă ă ă ă ă vizitatoare. Rude, prietene, vecine, cumetre, vin s o vadă ă pe fericita mireas . Cele care o v zuser şi înainte deă ă ă nunt , comenteaz satisf cute:ă ă ă

— Ce palida era şi uite acum, bujori în obr jori, ochiă luminoşi, s-a şi împlinit pu in! Într-adev r, dragostea faceţ ă minuni, iar rajahul nostru este un maestru în această privin .ţă

Spre fericirea Selmei, urm o perioad în care vizitele şiă ă festivit ile erau interzise — Moharramul, o perioad deăţ ă doliu în memoria mor ii lui Hussein, nepotul Profetului,ţ care, împreun cu familia sa, fusese omorât în anul 680 deă c tre armata tiranului Yazid. Timp de şaizeci şi şapte deă zile, musulmanii şii i îl vor jeli pe cel pe care ei îl considerauţ moştenitorul spiritual al Profetului; sunni ii, în schimb, seţ închinau primilor trei califi şi urmaşi ai Profetului, care din punctul de vedere al şii ilor erau nişte uzurpatori.ţ

Şaizeci şi şapte de zile, f r festivit i, f r podoabe, f ră ă ăţ ă ă ă ă rochii colorate, numai cortegii funerare şi majli, reuniuni religioase, în care psalmiştii povestesc despre tragedia de la Kerbela şi despre virtu ile martirului lor.ţ

Lucknow este celebru în India pentru frumuse eaţ ceremoniilor sale.

În acest an, sir Harry Waig, guvernatorul „Provinciilor unite”, e îngrijorat deoarece al nou lea şi al zeceleaă Moharram, cele mai importante zile de doliu ale musulmanilor, coincideau cu Holiul, marea s rb toareă ă hindus , s rb toarea prim verii, un festival al culorilor. Siră ă ă ă Harry se temea de izbucnirea unor conflicte între cele două comunit i religioase.ăţ

Locuitorii din Lucknow sunt totuşi nişte oameni toleran i,ţ

245


au o predispozi ie evident pentru pl ceri şi sunt mai pu inţ ă ă ţ preocupa i de probleme politice.ţ

Revoltele care cutremur India de atâ ia ani n-au p trunsă ţ ă pân aici. În fond, celor mai mul i musulmani le pare r u deă ţ ă aceast coinciden nefericit , pentru c nu vor puteaă ţă ă ă participa, ca în fiecare an, la s rb toarea hinduşilor,ă ă s rb toare la care se stropesc reciproc cu vopsea roşie şiă ă roz, culori de bun-augur.

Şi hinduşii, la rândul lor, deplâng aceast coinciden ,ă ţă deoarece obişnuiesc s participe la procesiuneaă Moharramului, în parte din cauza spectacolului în sine, dar şi din respect fa de un martir al credin ei. Faptul c nuţă ţ ă este propria lor credin nu conteaz , deoarece ei suntţă ă convinşi c diversele religii sunt doar c i diferite care ducă ă spre acelaşi adev r.ă

Dar în aceast prim var a anului 1937, întreaga ară ă ă ţ ă fierbe datorit desf şur rii primelor alegeri ale unoră ă ă guverne provinciale autonome, alegeri la care Congresul „Jawaharlal Nehru” şi Liga musulman a lui Mohamed Aliă Jinnah nu c zuser de acord în leg tur cu compozi iaă ă ă ă ţ acestor guverne, astfel încât cel mai mic incident putea fi cauza unei explozii.

De aceea, sir Harry Waig a hot rât s aplice Legea 144,ă ă prin care se interzice portul de arme sau bâte, se interzic adun rile şi demonstra iile. Totuşi, procesiunile religioaseă ţ nu puteau fi interzise, dar lui sir Harry îi venise o idee genial . S fac rost de mai multe tone de buşteni cuă ă ă sârm ghimpat pentru a delimita ariile de activitate aleă ă celor dou comunit i religioase. Ini iativa lui a fostă ăţ ţ apreciat drept genial şi de c tre subordona ii s i indieni,ă ă ă ţ ă c rora le ceruse sfatul în prealabil.ă

Sir Harry se afl de dou zeci de ani în India şi cunoaşteă ă foarte bine aceast ar . Spre deosebire de majoritateaă ţ ă compatrio ilor s i, care suport cu greu c ldura, umiditateaţ ă ă ă şi imaginea oamenilor subnutri i, sir Harry iubeşte aceastţ ă ar bizar , pe care, într-o sear , fiind într-o dispozi ieţ ă ă ă ţ

246

- KENIZE MOURAD -

poetic , o numise „diamantul negru din inima imperiului”.ăDesemnarea sa în postul de guvernator la Lucknow e o

onoare şi o dovad de încredere. Provinciile unite, prină oraşele Allahabad şi Alighar, se afl în centrul vie ii politiceă ţ indiene, dar din punct de vedere social domneşte o atmosfer de înmormântare.ă

Sir Harry, dar mai ales so ia sa, lady Violet, ar fi preferatţ Bombayul, Delhi sau chiar Calcutta. În aceste oraşe, englezii au reuşit s -şi creeze o atmosfer oarecumă ă familiar şi, pân şi indienii, adic aceia cu care între ineauă ă ă ţ rela ii şi care în majoritatea lor studiaser la universit iţ ă ăţ britanice, erau acolo mai pu in indieni!ţ

Lucknow, dimpotriv , a r mas un oraş provincial, în careă ă vechile tradi ii sunt foarte bine conservate. Sir Harryţ regret acest fapt cu atât mai mult cu cât Lucknow fuseseă cândva un adev rat centru cultural care înlocuise, într-oă oarecare m sur , oraşul Delhi, al c rui st pân, Mareleă ă ă ă Mogul, fusese detronat de c tre armata britanic . Traversată ă de cele dou mari fluvii Gange şi Jamna, fluviul de aur şi celă de argint, perl a civiliza iei „Ganga-Jamni”, simbolizaseă ţ unirea tradi iilor hinduse cu cele musulmane.ţ

Ast zi e doar un simplu oraş de provincie chiar dacă ă rajahii şi nababii s i contribuie la decaden a luiă ţ str lucitoare.ă

De la sosirea sa în India, sir Harry a încercat s seă integreze în noua societate, s se adapteze felului de viaă ţă al b ştinaşilor, dar a constatat destul de repede c nuă ă aceasta este calea de a se împrieteni cu indienii, de a fi apreciat de ei, deoarece în India este valabil urm torulă principiu: fiecare la locul lui, fiecare cu pozi ia lui. Cel maiţ bun exemplu îl constituie, de altfel, existen a castelor.ţ

Sir Harry încercase cândva s în eleag , s cercetezeă ţ ă ă acest sistem social, îns a renun at destul de repede,ă ţ întrucât acest „fatalism” îl dep şea. Conform ă Vedelor, scrierile sfinte indiene, privilegiul de a te fi n scut în casaă preo ilor sau în cea a r zboinicilor se datoreaz unor fapteţ ă ă

247


şi ac iuni s vârşite într-o via anterioar . E „corect” s fieţ ă ţă ă ă aşa, iar a te opune acestei legi este un sacrilegiu şi, mai mult decât atât, ar avea şi alte consecin e nefaste, caţ aceea de a te reîncarna într-un vierme sau gândac de buc t rie, într-o existen ulterioar . În schimb, cei ce-şiă ă ţă ă respect pozi ia, acceptând ruşinea şi mizeria, pot speraă ţ c , la o viitoare reîncarnare, vor dobândi un loc într-o castă ă superioar celei anterioare.ă

Aceast mentalitate indian este atât de adâncă ă înr d cinat în rândul popula iei, încât efectele ei s-auă ă ă ţ r sfrânt şi asupra indienilor musulmani, a c ror religie, seă ă ştie, se bazeaz , ca şi cea creştin , pe egalitatea dintreă ă oameni. Astfel încât şi printre aceştia se poate observa o împ r ire în caste: aşrafi — nobilii şi ajlafi — claseleă ţ inferioare. Prin urmare, idealismul şi ideile democratice ale tân rului Harry Waig erau cu totul deplasate într-o ar caă ţ ă India, dar guvernatorul sir Harry Waig a ajuns la concluzia c , de fapt, e mai bine aşa pentru c cel pu in seă ă ţ garanteaz stabilitatea unei societ i.ă ăţ

Fiecare la locul s u. N-avea niciun rost ca ună reprezentant al Maiest ii sale s încerce s în eleag unăţ ă ă ţ ă indian. La fel ca în antichitate, când n-avea niciun sens ca st pânul s -şi în eleag sclavul. Acest fenomen ar deveniă ă ţ ă chiar periculos, dar nu ar exclude existen a unor rela ii, cuţ ţ atât mai „amicale” cu cât fiecare cunoaşte regulile jocului şi limitele care se impun. Din fericire, exist mul i indieniă ţ din înalta societate care şi-au însuşit acest mod de via .ţă

Sir Harry reuşise s -şi creeze la Lucknow o importantă ă re ea de rela ii personale, de care era mândru. Colegii luiţ ţ îns evitau acest gen de rela ii, limitându-se doar la cele cuă ţ caracter social.

Prietenii lui sir Harry erau aristocra ii indieni care-şiţ f cuser studiile în Anglia, printre care se num rau: rajahulă ă ă din Jehrabad, preşedinte al Partidului moşierilor, un gentleman des vârşit, care organiza vân tori de tigriă ă celebre. Sau nababul din Sarpur, la mesele c ruia se serveaă

248

- KENIZE MOURAD -

întotdeauna numai şampanie fran uzeasc . Şi tân rul rajahţ ă ă din Badalpur, un om superinteligent, care a reuşit recent să ob in un post în Adunarea legislativ şi s-a c s torit cu oţ ă ă ă ă prin es otoman . „Un tip grozav, Amir sta! Îl voi invitaţ ă ă ă cât de curând. Sunt ner bd tor s -i cunosc sultana…”,ă ă ă gândeşte guvernatorul, tr gând mul umit din pip .ă ţ ă

E a doua noapte a Moharramului, noaptea în care, la Kerbela, au fost omorâ i Hussein şi ultimii s i compatrio i.ţ ă ţ Jum tate din popula ia oraşului se îndreapt spre Mareaă ţ ă Immambara, pentru a-şi aminti, a plânge şi a se ruga. Se adunaser mii de credincioşi din satele învecinate,ă deoarece Lucknowul era renumit pentru fastul şi patima cu care s rb torea Moharramul.ă ă

La o distan de câteva sute de metri de immambara,ţă era o asemenea înghesuial încât purt torii de lectic nuă ă ă reuşeau s înainteze. Au ipat, au dat cu piciorul, au dat dină ţ coate, dar f r folos.ă ă

În aceast noapte nu mai sunt valabile diferen ele deă ţ clas , to i sunt credincioşi, fie ei st pâni sau servitori. Astfelă ţ ă încât, rani şi Begum Yasmin sunt nevoite s mearg peă ă jos… Selma e încântat de acest eveniment şi se gr beşteă ă s sar din lectic .ă ă ă

— Barkahul dumneavoastr , prin es ! se aude voceaă ţ ă îngrijorat a lui Begum Yasmin.ă

— Am uitat pentru c nu sunt obişnuit cu el,ă ă bolboroseşte enervat Selma. ă

— V ve i obişnui curând, mai ales când ve i în elege că ţ ţ ţ ă barkahul reprezint o cale spre libertate. Ave i încredere înă ţ mine, ştiu c v este greu, dar vreau s v ajut! Poate vomă ă ă ă deveni chiar prietene!

O priveşte insistent pe Selma. Ochii Begumei de culoare gri-albastru contrasteaz cu tenul ei închis. E o femeieă frumoas ? Nu atât frumoas , cât deosebit . Are treizeci şiă ă ă cinci de ani şi e înalt şi supl . Amir o apreciaz foarte multă ă ă pe so ia celui mai bun prieten al s u. Selma e fascinat deţ ă ă aceast femeie.ă

249


Au ajuns cu greu în pragul cur ii l caşului sfânt, punct înţ ă care femeile şi b rba ii se despart în dou şuvoaie negre,ă ţ ă fiecare îndreptându-se spre locul destinat rug ciunii.ă

— Imam Hussein! Imam Hussein!Mul imea îndoliat se bate cu pumnii în piept, to i înţ ă ţ

acelaşi ritm, ritm care se accelereaz din ce în ce. Oameniiă sunt extazia i. Se dezl n uiesc pasiona i.ţ ă ţ ţ

Apare Maulana şi mul imea tace. Acesta evoc ultimaţ ă b t lie, eroismul nepotului Profetului, care, pân la urm ,ă ă ă ă murise ucis de l ncierii tiranului Yazid.ă

Mul imea se isterizeaz , credincioşii se bat cu pumnii înţ ă piept, îşi sfâşie carnea cu unghiile. Drama atinge apogeul.

Selma încearc s se detaşeze de toate acestea. Laă ă început îşi spune c e vorba despre „o isterie absurd ,ă ă tipic şii ilor… Ce noroc c la sunni i nu exist aşa ceva.”ă ţ ă ţ ă Degeaba. O podidesc lacrimile. N-are rost s se ab in ,ă ţ ă sentimentul a învins ra iunea, o copleşeşte.ţ

Selma nu mai e o str in . A devenit parte integrant aă ă ă acestei mul imi, s-a contopit cu acest trup uriaş, str b tutţ ă ă de convulsii.

Se lumineaz de ziu . S rb toarea s-a sfârşit. Urmează ă ă ă ă câteva ore de odihn , dup care o iau de la cap t.ă ă ă

— Iubita mea, este exclus s ieşi i din nou. Noapteaă ţ trecut a fost o excep ie pe care am îng duit-o dină ţ ă urm toarele motive: mai întâi era noapte, şi în întuneric nuă putea i fi recunoscut ; în al doilea rând, am fost de acordţ ă c v-a înso it Begum Yasmin, care este o femeie inteligentă ţ ă în compania c reia ştiam c nu vi se va întâmpla nimică ă nedorit. Dar ast zi, nici ea şi nici vreo alt doamn dină ă ă înalta societate nu se vor încumeta s ias în strad .ă ă ă

— Dar, va fi o procesiune splendid !ă— Da, procesiunile noastre sunt, într-adev r,ă

extraordinare, dar finalul spectacolului este foarte des perturbat de dezordini provocate de nişte creaturi primitive. Dac dori i cu tot dinadinsul s urm ri iă ţ ă ă ţ

250

- KENIZE MOURAD -

procesiunea, n-ave i decât s v aşeza i pe verand şi sţ ă ă ţ ă ă privi i din spatele muşarabilor. Cred c v va înso i şi soraţ ă ă ţ mea cea mai vârstnic . N-am în eles niciodat de ceă ţ ă femeile sunt atât de fascinate de aceste spectacole sângeroase…

Pe verand se înghesuiau deja servitoarele lui rani Aziza:ă Veniser dis-de-diminea pentru a ocupa un loc. Locul deă ţă onoare, cel de lâng rani Aziza, îi fusese rezervat Selmei.ă Nu-i prea convenea, dar n-avea încotro.

Din dep rtare se aud b t i de tobe. Într-un nor de praf,ă ă ă îşi fac apari ia stegarii, c lare pe elefan i, acoperi i cuţ ă ţ ţ p turi negre, urma i de c l re i pe c mile, care poartă ţ ă ă ţ ă ă flamuri brodate cu versuri din Coran, având la cap tulă pr jinii o mân de bronz. S fie oare mâna lui Abbas, frateleă ă ă vitreg al lui Hussein, cel c ruia i-au fost t iate mâinileă ă pentru c oferise ap asedia ilor? Sau reprezint cele cinciă ă ţ ă degete ale unei mâini, simbolul pentarhiei şiite? Pentarhia era urm toarea: Profetul Mohamed, fiica sa Fatimah,ă ginerele s u Ali şi cei doi copii ai lor, Hassan şi Hussein.ă Nimeni nu ştia? În fond, nici nu-i intereseaz .ă

O orchestr , în jachete roşii şi turbane negre, cântând ună marş funebru, precede apari ia lui Zulzinah, minunatul şiţ celebrul cal al lui Hussein.

Apare apoi grupul celor care se poc iesc. Sunt b rba iă ă ţ tineri şi copii, cu pieptul descoperit, ce poart în mâiniă lan uri, la ale c ror capete se afl cinci lame ascu ite. Seţ ă ă ţ opresc în fa a verandei.ţ

— Imam Hussein! strig mul imea.ă ţ— Ya Hussein! r spund ei, dup care se aude clinchetulă ă

lan urilor. Lamele p trund în carne, sângele âşneşte.ţ ă ţ— Ya Hussein! Se biciuiesc într-un ritm din ce în ce mai

accelerat. T ieturile se transform în r ni şi sângeleă ă ă formeaz mici b ltoace pe caldarâm.ă ă

— Ya Hussein!Un b rbat se pr buşeşte, apoi un copil. Sunt îndep rta i.ă ă ă ţLoviturile se înte esc. Este o încercare nebun şiţ ă

251


disperat de distrugere a trupului pentru a se ajunge laă ultimul stadiu, cel în care se vor confunda, se vor contopi cu acel UNIC.

Când vor termina? Selmei i se face r u, vrea s plece.ă ă Servitoarele comenteaz cu sânge-rece cele v zute. Raniă ă Aziza îşi bea indiferent ceaiul, ad ugind:ă ă

— Înc nu s-a terminat! Trebuie s asista i pân laă ă ţ ă sfârşit! E un ordin.

Selma se supune.Flagelan ii se îndep rteaz . Dup ce-şi revin pu in şi-şiţ ă ă ă ţ

şterg r nile, se opresc în fa a unei alte verande, de unde îiă ţ privesc curioase alte femei.

— Imam Hussein! De data aceasta nu mai e un strig t deă lupt şi mul imea se cutremur de fric , dar şi de respect înă ţ ă ă fa a grupului de b rba i înarma i cu s bii.ţ ă ţ ţ ă

Aceştia se pocnesc peste cap cu o mişcare precis . Îşiă despic pielea capului şi sângele curge, n cl indu-le ochii şiă ă ă nasul. Liniştea e mormântal . Se preg tesc pentru a douaă ă lovitur ; balta de sânge se m reşte. Unuia îi alunec sabiaă ă ă şi-şi taie o ureche; din gaura neagr âşneşte sângele.ă ţ Mul imea r mâne înm rmurit .ţ ă ă ă

La a treia lovitur , unul dintre b rba i se pr buşeşte cuă ă ţ ă capul despicat.

Se aud fluier turi şi apar poli iştii în uniformele lor kaki.ă ţ Aceştia se n pustesc peste grupul de lupt tori, îiă ă dezarmeaz , le pun c tuşe şi-i urc în maşini. Totul seă ă ă petrece atât de repede încât mul imea nu are timp sţ ă reac ioneze.ţ

— Atât am vrut s mai v d, comenteaz rani. Guvernul aă ă ă interzis aceste manifest ri, deoarece ele se soldeaz înă ă fiecare an cu o gr mad de mor i. Dar oare po i s leă ă ţ ţ ă interzici oamenilor s moar , când ei asta vor?ă ă

— Ce curios, sir Harry ne-a trimis o invita ie pentruţ disear , cu toate c ştie c suntem în mare doliu? Poate fi oă ă ă form mai deosebit a umorului englezesc? comentează ă ă ironic Amir.

252

- KENIZE MOURAD -

Selma e bine dispus . Ieşea pentru prima oar de cândă ă se c s torise. Poart un sari din m tase albastr , iar Amir eă ă ă ă ă îmbr cat dup moda european , deoarece e vorba de oă ă ă întâlnire între prieteni, şi nu de o invita ie oficial .ţ ă

Seara începuse bine, ficat de gâsc , fazan şi vin deă Burgundia, pentru ca apoi s se discute politic . Referitor laă ă Moharram, sir Harry nu se sfieşte s afirme, în fa a tuturoră ţ acestor conduc tori musulmani, c şii ii sunt nişteă ă ţ „fanatici”.

— Amir, care este p rerea dumneavoastr ? Am dreptateă ă sau ba?

— Poporul nostru este un popor primitiv, el caut înă religie un sprijin moral. Credin a a fost unicul lui refugiu, celţ pu in pân acum câ iva ani… ţ ă ţ

Amir tace, n-are rost s intre în am nunte.ă ăGuvernatorul ezit în fa a acestei provoc ri şi seă ţ ă

hot r şte s nu-i dea curs.ă ă ă— Dragul meu, dac to i cei ce lupt pentruă ţ ă

independen ar fi oameni ca dumneavoastr , ne-am fiţă ă retras demult din ar , dar în fa a acestor „capete”ţ ă ţ confuze, care conduc aşa-numita mişcare na ionalist ,ţ ă suntem obliga i s intervenim pentru a proteja poporul.ţ ă

— V suntem recunosc tori, domnule guvernator,ă ă r spunde ironic Amir.ă

— Sir, am admirat cu to ii m surile pe care le-a i luatţ ă ţ pentru a evita un conflict între hinduşi şi musulmani. Dar peste câteva zile îşi vor s rb tori şi creştinii Paştele; ve iă ă ţ proceda la fel şi în acest caz?

În discu ie, intervenise un tân r pe care Selma îlţ ă remarcase, deoarece era singurul dintre domni care purta un shirvani. Guvernatorul se înroşeşte şi replic sec:ă

— Nu v d nicio leg tur cu cele ce a i spus.ă ă ă ţSelma îi zâmbeşte recunosc toare tân rului, dup careă ă ă

se adreseaz guvernatorului:ă— Excelen , este adev rat c şi în Spania exist grupuriţă ă ă ă

de poc i i care, în fiecare an, se biciuiesc pân la sângeă ţ ă 253


pentru a reaminti de moartea lui Christos?Sir Harry se bâlbâie indignat:— Secretul const în nuan şi m tem, prin es , c înă ţă ă ţ ă ă

acest caz v-a sc pat tocmai nuan a.ă ţUn mod surprinz tor de a încheia o discu ie. Englezii suntă ţ

o na ie cu sânge-rece, conştien i de superioritatea lor,ţ ţ drept pentru care consider inutil nevoia de a se explica.ă ă Francezii, pe care Selma îi cunoscuse la Beirut, ar fi explodat într-o asemenea situa ie, s-ar fi certat, ar fiţ încercat s -şi conving interlocutorul.ă ă

— Ce p rere ave i despre ultimul meci de polo?ă ţA, da, aproape c uitaser de el! Brusc, to i se înviorară ă ţ ă

şi încinser o discu ie aprins , aşa încât guvernatorul îşiă ţ ă uit sup rarea.ă ă

Dup cin , b rba ii se retrag în fumoar şi doamnele înă ă ă ţ salonaş, unde lady Violet le serveşte ceai de muşe el. Înţ afar de gazd , niciuna dintre doamne nu ştia cine-iă ă fermec toarea tân r cu accent fran uzesc c reiaă ă ă ţ ă guvernatorul i s-a adresat cu apelativul „prin es ”. În oriceţ ă caz a fost suficient ca tân r s le câştige simpatia.ă ă ă

O blond micu , mai curioas decât celelalte,ă ţă ă îndr zneşte s o interpeleze:ă ă

— Prin es , a i p r sit de mult Fran a? ţ ă ţ ă ă ţSelma o priveşte uluit .ă— Dar n-am fost niciodat în Fran a! Şi, spre stupefac iaă ţ ţ

general , adaug : Cred c v-a derutat accentul meu,ă ă ă explicabil prin faptul c am studiat la Beirut.ă

— Ah, Beirutul! suspin o doamn , micul Paris al Estului!ă ă Da, francezii au reuşit s introduc civiliza ia occidental înă ă ţ ă acest oraş. Tat l dumneavoastr a fost, desigur, diplomată ă sau ofi er?ţ

— Tat l meu nu s-a ocupat vreodat de altceva decât deă ă caii lui, r spunde Selma nedumerit .ă ă

— Bineîn eles, ca prin îşi permitea… consimt doamnele.ţ ţ— Dar tat l meu este numai damad, mama mea esteă

sultan . ă254

- KENIZE MOURAD -

Damad, sultan ? Ceva nu era în ordine…ă— A, deci, nu sunte i fran uzoaic ?ţ ţ ă— Bineîn eles c nu, sunt turcoaic !ţ ă ăDoamnele sunt dezam gite. O turcoaic se distreaz peă ă ă

seama lor. Nu în eleg totuşi de unde are un ten aşa de alb,ţ deoarece turcii sunt, în, general, brune i, asta o ştie toatţ ă lumea.

Una dintre doamne încearc s salveze situa ia:ă ă ţ— Vre i s spune i ca sunte i o turcoaic de rit greco-ţ ă ţ ţ ă

ortodox, nu-i aşa?— Nicidecum, sunt o turcoaic musulman . Bunicul meuă ă

a fost sultanul Murad.— Şi ce face i aici atât de singur ?ţ ă— Nu sunt singur , sunt c s torit şi so ul meu esteă ă ă ă ţ

rajahul din Badalpur. Şi musulman , şi c s torit cu un indigen! De fapt, niciă ă ă ă

nu s-ar fi aşteptat la altceva. Doamnele îi întorc spatele, descoperind brusc c au atâtea s -şi povesteasc .ă ă ă

Nici în şcoala fran uzeasc de la Beirut, Selma nu seţ ă confruntase cu un asemenea rasism.

255


Capitolul V

Selma îşi g seşte în parc un refugiu unde n-o deranjează ă nimeni. Aici plânge. Viseaz c -i scrie mamei sale şi-iă ă povesteşte cât de fericit este.ă

Ast zi se împlinesc dou luni de când se c s torise sau,ă ă ă ă mai bine-zis, de-abia trecuser dou luni! Se gândeşteă ă dezn d jduit la via a ce o aşteapt … ceaiuri şi, din nou,ă ă ă ţ ă ceaiuri, toate femeile astea dr gu e cu care nu te po iă ţ ţ în elege, zâmbetul Zahrei, discu iile nepl cute cu rani şiţ ţ ă apoi Amir…

Amir, rajahul seduc tor şi gentlemanul perfect din timpulă zilei, şi Amir, acel trup t cut, întunecat şi indiferent dină timpul nop ii. Dup şocul din prima noapte, se obişnuise.ţ ă Era îngrozitor ceea ce i se întâmpla, dar ce putea s -i spună ă so ului ei care era surd, mut şi orb?ţ

Se aud paşi. Cine s fie oare?ă— Ah, Zeynel, bunul meu Zeynel! Dar de ce eşti aşa

trist?— Sunt îngrijorat, prin es . Sultana e singur la Beirut şiţ ă ă

s n tatea ei las de dorit…ă ă ă— A, deci vrei s m p r seşti? Nu o mai iubeşti pe micaă ă ă ă

ta Selma? Zeynel roşeşte.— Am glumit, nu trebuie s te superi. Şi eu sunt deă

p rere c ar trebui s te întorci la Beirut. Dac te ştiuă ă ă ă al turi de mama, atunci stau mai liniştit .ă ă

— Dar, dumneavoastr , prin es ?ă ţ ă— Eu, ce-i cu mine, b trânul şi grijuliul meu Zeynel? Tuă

nu vezi cât grij au de mine, cât m r sfa ? Po i s -i spuiă ă ă ă ţă ţ ă lui annecim c sunt cea mai fericit so ie de pe lume.ă ă ţ

Zeynel are ochii înl crima i.ă ţ— V rog s -mi promite i c -mi ve i comunica atunciă ă ţ ă ţ

când ve i avea nevoie de ajutor. M voi întoarce imediat.ţ ă

256

- KENIZE MOURAD -

— Bine, î i promit, dar acum nu te mai nec ji, c mţ ă ă ă sup r, ştii c atunci când m sup r… Zeynel î i mai aduciă ă ă ă ţ aminte ce crize de furie f ceam în copil rie? Îmi spuneai c ,ă ă ă dac voi continua astfel, mi se va lungi nasul şi în curândă voi sem na cu sultanul Abdül Hamid. Atunci m linişteam.ă ă Vino şi stai lâng mine. Ia spune, crezi c ne vom maiă ă întoarce vreodat la Istanbul?ă

Zeynel nu-i r spunde, ştie c prin esa nici nu se aşteaptă ă ţ ă la un r spuns. E doar simpla necesitate de a-şi reaminti deă acele vremuri, iar el este singura ei leg tur cu trecutul; şiă ă poate de aceea e mai bine s plece.ă

— Era s uit, madame Ghazavi vrea s v vorbeasc .ă ă ă ă— Vrea şi ea s plece? în fond, nu v d ce rost are s maiă ă ă

r mân .ă ă

Cât pe-aci s piard trenul din cauza unei valize r t citeă ă ă ă în ultimul moment. Acum se afl în compartiment şi Selmaă le zâmbeşte de pe peron. Amir n-a în eles de ce so ia sa aţ ţ sim it nevoia s -şi conduc „servitorii” la gar . S raculţ ă ă ă ă Amir!

— La revedere, prin es , la revedere! Zeynel fluturţ ă ă batista, în timp ce trenul se îndep rteaz cu vitez din ce înă ă ă ce mai mare. La revedere, la revedere!

Selma este foarte emo ionat ; s fie datorit plec rii lorţ ă ă ă ă sau pentru c ea r mânea?ă ă

— Nu fi i trist , ave i şi aici prieteni care v iubesc.ţ ă ţ ăBegum Yasmin o lu de mân , mângâind-o tandru. Eaă ă

fusese cea care intervenise în favoarea Selmei pe lângă rajah, ei îi datorau venirea la gar .ă

— V în eleg, sunte i derutat , totul este atât de nouă ţ ţ ă pentru dumneavoastr . Amir este un om foarte bun, dară dificil. Dac v sim i i singur , v rog s apela i la mine, voiă ă ţ ţ ă ă ă ţ fi încântat s v ajut.ă ă ă

În urm toarele zile, Selma o vizit des pe Begum Yasmin,ă ă ini ial pentru c nu avea altceva de f cut, iar apoi pentru cţ ă ă ă începuse s -i fac pl cere. Atmosfera era mai destinsă ă ă ă

257


decât cea din palat şi mult mai interesant .ăBegum Yasmin îşi crease un cerc de femei inteligente şi

însetate de cunoaştere, f r a ine cont de pozi ia loră ă ţ ţ social . Nici ea nu era o aristocrat , dar provenea dintr-oă ă cunoscut familie de profesori universitari şi scriitori, iară so ul ei, cel mai bun avocat din Lucknow, f cuse avere prinţ ă propriile for e.ţ

Amir era încântat de noua prietenie a so iei sale, dovadţ ă a unui început promi tor de integrare în societateaţă indian , mai cu seam c el era foarte ocupat cu problemeă ă ă de stat. În statul vecin aveau deja loc confrunt ri întreă

rani şi moşieri. Congresul îi incita pe rani s seţă ţă ă r zvr teasc împotriva st pânilor, care, conform spuseloră ă ă ă lor, se împotriveau luptei pentru independen . Mai mul iţă ţ

rani au refuzat s -şi pl teasc impozitele, al ii au jefuitţă ă ă ă ţ chiar hambarele st pânilor. În Badalpur era pentru ună moment linişte, dar rajahul fusese informat de c tre agen iiă ţ s i c în sate se desf şurau adun ri secrete, organizate deă ă ă ă str ini.ă

— De ce nu v duce i personal s aprecia i situa ia şi să ţ ă ţ ţ ă vorbi i cu ranii? îl întrebase Selma dup ce Amir îiţ ţă ă comunicase îngrijorarea sa.

— S vorbesc cu ranii? Bine, dar ce s le spun, c suntă ţă ă ă manipula i? Nu m-ar crede şi, pe deasupra, ar fi o dovad aţ ă îngrijor rii mele. Dac un domnitor îşi dezv luieă ă ă sl biciunile, poporul profit imediat de ele. Cel mai bună ă exemplu îl reprezint istoria Imperiului otoman. Credeamă c v-a i l murit în aceast privin .ă ţ ă ă ţă

— M-am l murit c , dac sultanul s-ar fi ocupat mai multă ă ă de supuşii s i, atunci poporul nu i-ar fi permis acestuiă Kemal s -l izgoneasc … M tem c şi dumneavoastr face iă ă ă ă ă ţ aceeaşi greşeal !ă

Câteva conflicte confesionale şi mici revolte r neşti nuţă ă constituiau un motiv suficient pentru a perturba liniştea societ ii din Lucknow, mai ales c urma sezonulăţ ă tradi ionalelor lupte ale zmeilor de hârtie. Toat nobilimeaţ ă

258

- KENIZE MOURAD -

participa la aceste concursuri care durau uneori şi două luni.

Pe terasa Begumei Yasmin femeile cercetau cu privirea cerul şi comentau cu interes. Selma nu le v zuse niciodată ă atât de excitate.

Aten ia lor se îndrepta în mod deosebit spre zmeulţ rajahului din Mehrar, împodobit cu franjuri de aur şi hârtii de zece rupii. Rajahul pierduse deja cincizeci de zmei în acest sezon, lucru explicabil prin faptul c zmeii lui, astfelă echipa i, erau mai pu in abili decât ceilal i. Dar nu seţ ţ ţ sup rase deoarece nu era interesat s câştige, ci s de ină ă ă ţ ă cei mai frumoşi zmei, dovad a bog iei şi m rinimiei sale.ă ăţ ă

— Se spune c este aproape ruinat şi c va sfârşi caă ă nababul Yussuf Ali Khan.

Yussuf Ali Khan devenise un personaj legendar mai ales dup ce, în urm cu cincisprezece ani, vânduse patruzeci şiă ă opt de sate pentru a-şi salva „caii de curse”. Era de in torulţ ă a o sut de mii de zmei de hârtie şi în fiecare an provocaă întreg Lucknowul s lupte împotriva sa. Cel mai vestită concurs a durat aproape şase luni. Pentru ca lupta să con inute şi noaptea, nababul avusese ideea de a prindeţ lumân ri de cozile zmeilor.ă

Acest joc i-a ruinat pe mul i. Confec ionarea zmeilor eraţ ţ costisitoare şi, deşi Islamul interzicea pariurile, se miza pe sume enorme.

Selma e fascinat de spectacolul acestor p s ri mari şiă ă ă colorate care plutesc liniştite în aer şi care, brusc, se reped asupra adversarului. Apoi, printr-o mişcare iscusit , li seă taie firul care le ancoreaz de p mânt. Tehnicile seă ă îmbun t esc în fiecare an, construc ia zmeilor e maiă ăţ ţ solid , dar şi mai uşoar , în schimb sfoara devine din ce înă ă ce mai „ucigaş ” (se înmoaie în albuş de ou, dup care seă ă presar cu cioburi ascu ite ca nişte lame).ă ţ

— Pe vremuri, lumea se mul umea cu frumuse eaţ ţ spectacolului, îi explic Begum Yasmin. Zmeii erau în aşaă fel construi i încât reprezentau personalit i celebre sau zeiţ ăţ

259


hinduşi. Pe urm a fost preluat de la Delhi modaă ă „luptelor”, probabil pentru c erau unicele lupte pe care leă puteam purta…

Adunarea de ast zi se deosebeşte de cele obişnuite. Înă casa Begumei s-au adunat femei şi tinere fete ale nobilimii din Oudh. Selma o admira pentru uşurin a cu care se mişcaţ în cele mai diverse cercuri. De la Amir aflase c Begumă este extrem de diplomat , fiindu-i de mare ajutor so ului ei.ă ţ

O femeie tân r se apropie de Selma. E noua so ie aă ă ţ rajahului din Nampur, o fat frumoas , cu ten deschis şiă ă ochi albaştri. Rajahul se c s torise cu ea, deşi nu proveneaă ă dintr-o familie regal , mama ei fiind englezoaic .ă ă

— Am vrut s v cunosc. Sper c v descurca i şi nu vă ă ă ă ţ ă sim i i ca o str in . Ar trebui s m vizita i; soacra meaţ ţ ă ă ă ă ţ este o femeie foarte interesat de politic şi care îl admiră ă ă pe Mohammed Ali Jinnah şi Liga musulman . Sunt convinsă ă c o s v în elege i.ă ă ă ţ ţ

Selma o place pe tân ra rani, care este o fire deschis şiă ă amabil . Ar fi vrut s o întrebe dac reuşise s seă ă ă ă acomodeze, dar din experien a ei de pân acum aflase c eţ ă ă mai bine s nu abordeze o problem atât de delicat ca ceaă ă ă rasial , spre a nu o jigni.ă

— Ce urât din partea dumneavoastr c mi-a i r pit celă ă ţ ă mai pre ios musafir! ţ

Begum Yasmin se apropie de cele dou femei, iar tonul eiă pare pu in iritat:ţ

— Prin es , veni i v rog lâng mine. ţ ă ţ ă ăE oare geloas ?ăSe înserase şi zmeii, puncte de foc pe cer, îşi continuau

lupta.— Privi i ce frumuse e! Begum Yasmin e atât deţ ţ

încântat încât o apuc de talie pe Selma. Acolo, vede i, celă ă ţ mic îl va învinge cu siguran pe cel mare. Da, se pare cţă ă am avut dreptate!

Selma încearc s se desprind discret de Begum, dară ă ă renun de team s nu o jigneasc . În secret, se mustrţă ă ă ă ă

260

- KENIZE MOURAD -

pentru sentimentul ei exagerat de ruşine; s fie de vină ă oare educa ia maicilor? A devenit atât de purist încât oriceţ ă atingere i se pare indecent ? Gesturile tandre între femeiă sunt fireşti în India, de altfel şi Islamul e plin de asemenea exemple…

Selma se simte ruşinat de faptul c se îndoise, chiar şiă ă numai o clip , de puritatea acestei prietenii.ă

E ora patru dup -amiaz şi Selma se îndreapt spre pia aă ă ă ţ din Aminabad pentru a cump ra ghirlande de trandafiri.ă Pia a e mai pu in aglomerat ca de obicei, deoareceţ ţ ă jum tate din magazine sunt închise. Uitase c e încă ă ă s rb toare şi c Moharramul se încheie abia mâine. Într-ună ă ă mic parc din apropierea moscheii, un b rbat ine ună ţ discurs. Se adunase mult lume s -l asculte.ă ă

În cel lalt cap t al pie ei se aud brusc strig te: vreo sută ă ţ ă ă de b rba i înarma i lovesc în b trâni, femei şi copii, în to iă ţ ţ ă ţ cei care le stau în cale. Mul imea din parc devine atent . Înţ ă cea mai mare linişte, oamenii aşteapt atacul.ă

— Hozur, veni i repede!ţBirjarul o apuc speriat de mânec . Selma priveşte în jură ă

şi constat c pia a s-a golit, iar negustorii au închisă ă ţ pr v liile. Se n pusteşte spre tr sur . E şi timpul, se aruncă ă ă ă ă ă deja cu pietre şi se trag focuri de arme. Caii, speria i, suntţ biciui i cu furie de birjarul care ip . De la fereastra tr surii,ţ ţ ă ă Selma se cutremur de ceea ce vede: case în fl c ri,ă ă ă oameni care alearg înnebuni i în toate direc iile, trec toriă ţ ţ ă îngrozi i care se lipesc de cl diri, pia a care se transformţ ă ţ ă într-un câmp de lupt . Birjarul nu reuşeşte s st pânească ă ă ă caii speria i şi tr sura se opreşte brusc. Apare la fereastr ,ţ ă ă transpirat şi cadaveric, iar servitoarea se ghemuieşte plângând într-un col . Pentru a evita întreb rile şiţ ă reproşurile, cel mai bine era s nu se întoarc la palat.ă ă

— Mergem la Begum Yasmin, hot r şte Selma. Casa eiă ă este în apropiere. Ahmed Ali, vreau s ştiu care au atacată mai întâi, musulmanii sau hinduşii?

261


— Musulmanii, hozur, numai musulmanii. De fa nu seţă afla niciun hindus.

Ner bd toare, Selma repet întrebarea. B rbatul e atâtă ă ă ă de speriat încât nu ştie ce spune.

— Musulmani au fost, hozur, v rog s m crede i! Dară ă ă ţ nu dintre cei credincioşi. Se bat între ei de vreo dou zile,ă dar numai în vechile cartiere din Tschoq40. N-aş fi crezut că vor ajunge pân la Aminabad, în apropierea palatelor.ă

— Dar de ce se ceart între ei?ă— Sunni ii au început. Ei au atacat o demonstra ieţ ţ

religioas a şii ilor, pe care au considerat-o o jignire laă ţ adresa lui Hazrat Omer, cel de-al doilea calif. Au fost dou zeci de mor i şi sute de r ni i, printre care femei şiă ţ ă ţ copii, o parte din Tschoq a ars. Bineîn eles c şii ii s-auţ ă ţ ap rat. Curios este îns c poli ia a intervenit foarteă ă ă ţ târziu…

Selma e disperat . N-ajungeau conflictele dintre indieniă şi englezi, hinduşi şi musulmani, acum se luptau şi musulmanii între ei. Asta mai lipsea!

În aceast dup -amiaz târzie, în salonul Begumei seă ă ă citesc ziarele, se discut înfocat. Povestea de dragosteă care, de luni de zile, stârnea atâtea comentarii, dezbina prietenii şi familii, provoca valuri de entuziasm sau de indignare. Ei bine, povestea se sfârşise astfel: Eduard al VIII-lea renun ase la tron pentru a se c s tori cu oţ ă ă americanc divor at de dou ori pân acum. Ceremonia seă ţ ă ă ă celebrase în cerc restrâns pe data de 3 iunie la palatul Candé din Fran a.ţ

Selma intr chiar în momentul în care o doamn dolofană ă ă îşi exprima p rerea despre iubire, c iubirea… iubirea…!ă ă R mâne uimit de felul în care aceste indience seă ă entuziasmeaz sau se revolt discutând despre via aă ă ţ personal a unei familii care de o sut cincizeci de ani leă ă exploateaz ara, între ine şi o armat şi-i aresteaz peă ţ ţ ă ă

40 Cartier popular din Lucknow.262

- KENIZE MOURAD -

aceia care se r zvr tesc împotriva domina iei ei.ă ă ţAceast poveste de dragoste englezeasc era, în ultimulă ă

timp, principalul subiect de discu ie, pe când în provincie seţ desf şurau conflicte sângeroase între hinduşi şi musulmani.ă Selma, indignat , tace din polite e. Totuşi, la un momentă ţ dat, izbucneşte:

— Ce înseamn toate prostiile astea?! Mai bine uita i-vă ţ ă în jurul vostru, privi i pe fereastr ! În acest oraş oamenii seţ ă omoar între ei. Chiar acum vin de la Aminabad, unde eraă cât pe ce s fiu linşat !ă ă

Selmei îi cedeaz nervii, respira ia i se opreşte. Femeileă ţ aduc repede ap rece, s ruri… Dup ce-şi revine, leă ă ă povesteşte întâmplarea.

— Cum, musulmanii între ei? Dar de ce toate astea? Begum Yasmin îi arunc o privire înveninat tinerei raniă ă

din Nampur.— Desigur, vreo nou înscenare a englezilor. Ei îiă

învr jbesc pe indieni pentru a ne demonstra c nu neă ă putem câştiga independen a atâta timp cât nu suntemţ uni i.ţ

— P rerea mea este c asist m la o mişcare dirijat deă ă ă ă Partidul Congresului, al c rui scop este acela de a-i dezbinaă pe musulmani, r spunse liniştit rani. Prin urmare,ă ă musulmanii nu vor putea s -şi reprezinte interesele printr-oă organiza ie puternic , deci majoritatea hindus va aveaţ ă ă câştig de cauz .ă

So ul lui rani Sabiha este unul dintre conduc torii Ligiiţ ă musulmane, iar so ul Begumei e unul dintre pu iniiţ ţ musulmani care sunt membri ai Partidului Congresului. Rivalit ile personale ale b rba ilor se oglindesc, evident, înăţ ă ţ argument rile so iilor.ă ţ

Pentru a destinde atmosfera, o doamn întreab careă ă dintre principi se vor deplasa pân la Londra pentru aă asista la încoronarea noului rege. Doamnele, uitând de politic , îşi dau cu presupusul referitor la aceast problem .ă ă ă

Pe data de 12 mai, Lucknowul s rb toreşte încoronareaă ă 263


regelui George al VI-lea. Guvernatorul a organizat o petrecere fastuoas la care sunt invita i to i cei cu titlu şiă ţ ţ rang.

Amir, îmbr cat într-un shirvani de gal , bate la uşaă ă Selmei.

— Înc nu sunte i gata? Trebuie s v gr bi i, dac nuă ţ ă ă ă ţ ă vre i s întârziem!ţ ă

— Pute i pleca liniştit, eu nu vin.ţ— Dar, ar fi o jignire la adresa guvernatorului!— Nu m în elege i deloc, iar eu nu pricep de ce vă ţ ţ ă

duce i la aceast recep ie. Toate discu iile împotrivaţ ă ţ ţ colonialismului englez şi cele privind independen a r mânţ ă simple vorbe, vorbe, vorbe şi iar şi vorbe! De îndat ceă ă guvernatorul pocneşte din degete, to i se gr besc sţ ă ă serbeze încoronarea unui domnitor str in de care vor să ă scape, de fapt.

— Prin es , v rog s nu confunda i situa iile. India nuţ ă ă ă ţ ţ este Turcia ocupat . Englezii au contribuit mult laă dezvoltarea acestei ri. În ceea ce priveşte momentul deţă fa , nu ne afl m în r zboi cu Anglia, ci negociem oţă ă ă eventual preluare a puterii de c tre ai noştri.ă ă

— Dumneavoastr negocia i şi englezii arestează ţ ă oameni, uneori îi şi omoar . Ce p rere ave i?ă ă ţ

— De vin este numai nebunul de Gandhi, el doreşteă r zboiul. Dac n-ar exista el şi o parte din popula ie, care îlă ă ţ sprijin , problema s-ar rezolva ca între gentlemeni. ă

Amir se întrerupe o clip .ă— Deci, nu vre i s veni i cu mine?… Bine! Se retrageţ ă ţ

furios, dar şi uşor jenat.

264

- KENIZE MOURAD -

Capitolul VI

Amir se decide s -şi petreac vara la Badalpur. C l toriaă ă ă ă de la Lucknow la Badalpur dureaz patru ore. Pe vremuri,ă aceast distan se parcurgea în trei zile, dar acum, avândă ţă la dispozi ie o Isota Fraschini alb , lucrurile s-au schimbat.ţ ă

Selma e încântat de noua reşedin , care se afl înă ţă ă mijlocul unui superb parc cu flori şi palmieri.

În fa a palatului se adunaser : garda, format dinţ ă ă cincizeci de b rba i must cioşi, ce-şi prezentau mauserulă ţ ă din secolul trecut, servitorii, buc tarii, gr jdarii, gr dinarul,ă ă ă b rbierii, majordomul şi lacheii; pân şi m tur torii erauă ă ă ă prezen i. Lâng scar st teau femeile: vreo dou zeci deţ ă ă ă ă cameriste, fete în cas , lenjerese şi croitorese, care, spreă surprinderea Selmei, nu-şi acoperiser fe ele.ă ţ

— Hozur, ce bucurie, vai ce bucurie!O persoan micu , înveşmântat în m tase roşie, seă ţă ă ă

n pusteşte asupra Selmei, s rutându-i mâinile. E Begumă ă Nusrat, so ia guvernatorului statului Badalpur, cea care oţ întâmpinase la gar în momentul sosirii ei în India.ă

— Veni i, hozur, rani Saida vrea s v cunoasc . Eu vţ ă ă ă ă voi prezenta, pentru c nu este cuviincios s merge iă ă ţ împreun cu rajahul. O pereche nu apare niciodată ă împreun , nu se cade. Dac o femeie se afl la soacra ei şiă ă ă este anun at sosirea so ului, ea trebuie s se acopere cuţ ă ţ ă voalul şi s plece înainte de apari ia acestuia. Rani Saidaă ţ este bunica lui Amir. Ea s-a ocupat de conducerea statului cincisprezece ani, timp în care Amir se afla în Anglia, iar rani Aziza a avut în grij palatul de la Lucknow.ă

Selma dorea s o cunoasc ; auzise c rani Saida e oă ă ă adev rat regin .ă ă ă

— Veni i, copila mea.ţSelma a pl cut-o din prima clip pe b trâna doamn ,ă ă ă ă

îmbr cat în alb, care, ca v duv , nu poart niciun fel deă ă ă ă ă

265


bijuterie. Singura ei cochet rie e un pieptene cu turcoaze,ă prins în p r.ă

— Veni i şi îmbr işa i-m !ţ ăţ ţ ăOchii albaştri îi str lucesc. Are un ten deschis şi o faă ţă

blajin , cu nenum rate riduri fine. Probabil, provine dină ă Caşmir. Niciunde în India femeile nu au un ten atât de deschis. Miroase a parfum de glicine.

— Mi-a fost team c eşti doar frumoas , dar, dup câteă ă ă ă v d, eşti mai mult decât atât. Amir are noroc, îi trebuia oă femeie ca tine. Îl vei ajuta, nu-i aşa? Îl vei încuraja.

Selma r mâne uimit . S -l încurajeze pe Amir?ă ă ă— Ştiu ce spun, draga mea. Amir n-a prea avut parte de

dragoste. A r mas orfan la vârsta de şase ani, iar curtenii îlă linguşeau în fa , pentru a râde de el pe la spate. Amir aţă fost un copil sensibil, un copil precoce, care nu în elegeaţ exact ce se întâmpla, dar sim ea c este batjocorit şiţ ă linguşit. Eu am fost singura care nu-i cerea nimic; pân şiă sora lui, rani Aziza, nu îndr znea s -l enerveze de fric să ă ă ă nu-şi aminteasc mai târziu… Oricum, cel mai mare şoc l-aă avut la cincisprezece ani, când unchiul s u din parteaă tat lui a încercat s -l otr veasc , pentru a prelua elă ă ă ă conducerea statului. S pt mâni în şir a z cut în pat,ă ă ă refuzând s vad pe cineva, cu excep ia mea. Plângea şiă ă ţ repeta întruna: „Nu vreau s fiu rajah, voi pleca departe deă aici, într-un loc în care nimeni nu m cunoaşte şi poateă atunci m va iubi şi pe mine cineva pentru ceea ce sunt, şiă nu pentru bani sau titlu”. Am hot rât s -l trimitem înă ă Anglia, în speran a c acolo va fi în siguran şi c aceastaţ ă ţă ă îl va ajuta s -şi g seasc echilibrul sufletesc, pe scurt, să ă ă ă devin b rbat. Când a plecat, era un tân r susceptibil, cuă ă ă nervii sensibili. S-a întors matur, activ, entuziast şi în elept… poate prea în elept. Nu ştiu dac şi-a revenit, darţ ţ ă sper ca tu s -l aju i. Îmi doresc atât de mult s fie fericit!ă ţ ă Promite-mi c -l vei ajuta!ă

În acele zile ale lui iunie, arşi a devenise insuportabil .ţ ă 266

- KENIZE MOURAD -

Oameni şi animale priveau spre cerul albastru, lipsi i deţ speran . Musonul venea abia peste câteva s pt mâni.ţă ă ă

Era pentru prima oar când rajahul îşi petrecea vara laă Badalpur. De obicei, to i cei ce-şi puteau permite seţ refugiau pe perioada acestor luni în sta iuni de pe în l imileţ ă ţ Himalaiei. Pân şi viceregele şi guvernul s u îşi mutaseră ă ă reşedin a la Srinagar, capitala Caşmirului.ţ

Şi cum în acest timp Partidul Congresului cauzase mari nelinişti în ar , Amir considerase c ar fi mai în elept sţ ă ă ţ ă r mân al turi de supuşii s i. ranii din Badalpur n-aveauă ă ă ă Ţă de ce s se plâng , rajahul lor era cinstit şi mult maiă ă în eleg tor decât majoritatea domnitorilor din stateleţ ă vecine. Dac recolta nu era bogat , el nu le cerea întregulă ă impozit. Dac vreunul din rani îşi m rita fata şi aveaă ţă ă datorii, rajahul d dea banii din propriul buzunară c m tarului.ă ă

Dar de câteva luni ap ruser în sate nişte domni de laă ă oraş care ştiau s scrie şi s citeasc şi care sus ineau că ă ă ţ ă

ranii ar trebui s nu mai pl teasc niciun fel de taxe, ba,ţă ă ă ă mai mult decât atât, c aveau dreptul s -şi p streze toată ă ă ă recolta! Desigur, nu li se d dea crezare şi nimeni n-ar fiă îndr znit s -i aduc la cunoştin domnitorului asemeneaă ă ă ţă lucruri… dar unii c zuser pe gânduri.ă ă

Pentru început, ranii îşi g siser o scuz pentru a nuţă ă ă ă pl ti impozitele, de vin fiind ploaia şi frigul, apoi arşi a şiă ă ţ seceta, şi aşa mai departe. Rajahul se consultase mai întâi cu divanul, trezorierul şi şeful poli iei şi hot rî s in sfat înţ ă ă ţ ă fiecare diminea . Tuturora li se acorda audien : de laţă ţă

ranii simpli pân la proprietarii de case.ţă ăSelmei îi pl cea s asiste la aceste întâlniri, bineîn elesă ă ţ

stând ascuns pe teras .ă ăAmir, îmbr cat într-un kurtah simplu, brodat cu miciă

periu e, şedea într-un jil . Doi servitori cu turban îi f ceauţ ţ ă vânt, iar în spatele lui se aflau în pozi ie de „drep i”, şaseţ ţ gardieni înarma i, mai mult formal, pentru a p stra etichetaţ ă şi pentru a nu dezam gi poporul care venea în fond şiă

267


pentru a-şi vedea rajahul.Faptul c , în aceast diminea , printre reclaman i seă ă ţă ţ

afl şi o femeie o surprinde foarte mult pe Selma. Ce caută ă ea aici? Certurile şi neîn elegerile se rezolvau numai întreţ b rba i. Femeia avea jum tatea inferioar a fe ei acoperită ţ ă ă ţ ă cu un batic negru, lucru curios, pentru c femeile dină partea locului nu poart voal mai ales c ele muncesc cot laă ă cot cu b rba ii la câmp.ă ţ

În jurul femeii, câ iva b rba i gesticuleaz , comenteaz şiţ ă ţ ă ă se ceart între ei. Dup ce rajahul îi ascult cu aten ie, îşiă ă ă ţ d verdictul: „Tin rupia” — pedeaps de trei rupii.ă ă

B rba ii pleac mul umi i, iar femeia îi urmeaz în t cere.ă ţ ă ţ ţ ă ă— Despre ce a fost vorba? îl întreab curioas Selma.ă ă— Eh, nimic deosebit! B rbatul i-a reproşat so iei c l-aă ţ ă

înşelat şi pentru a o pedepsi i-a t iat nasul. Femeia s-a jurată pe tot ce are mai sfânt c este nevinovat , şi familia ei aă ă hot rât s -l reclame pe so .ă ă ţ

— Şi cum, a pl tit numai trei rupii pentru un nas t iat? îlă ă întreab indignat Selma.ă ă

— A sc pat destul de ieftin, deoarece, dac ar fi fostă ă vinovat , ar fi putut s o omoare f r ca eu s am dreptulă ă ă ă ă s -l pedepsesc. Acesta este obiceiul la noi.ă

— Bine, dar dac este nevinovat ?ă ă— Este vinovat în m sura în care comportamentul eiă ă

trezeşte b nuiala şi duce la discreditarea so ului.ă ţSelma îl priveşte uluit . E posibil ca un b rbat cu oă ă

educa ie modern , care a frecventat cele mai bune şcoliţ ă din Anglia, s fie de acord cu aceste m suri feudale?!ă ă

— Te v d mirat . N-am avut de ales. Dac i-aş fi aplicat oă ă ă pedeaps mai drastic b rbatului, lucrul acesta ar fi fost deă ă ă neîn eles atât pentru femeie cât şi pentru familia ei.ţ

— Şi, totuşi, aceast mentalitate învechit ar trebuiă ă schimbat şi singurul în m sur s o fac a i fiă ă ă ă ă ţ dumneavoastr .ă

— S schimb mentalitatea acestor oameni?! Dar ce vă ă închipui i? Aş avea nevoie de secole, şi în fond cine sunt euţ

268

- KENIZE MOURAD -

s le modific ierarhia valoric şi codul de onoare?ă ă— Bine, dar nu sunte i totuşi de acord cu acesteţ

proceduri! Vocea Selmei tremur .ă— Linişti i-v , iubita mea, îi spune rajahul, privind-o peţ ă

sub sprâncene, prefer s v v d moart decât f r nas, dară ă ă ă ă ă aceşti oameni se pare c nu prea au sim ul esteticii.ă ţ

Trecuse deja o s pt mân de şedere la Badalpur şiă ă ă Selma nu p r sise incinta palatului decât cu prilejulă ă plimb rilor c lare, înso indu-l pe Amir. În primele zile, totulă ă ţ era nou, via a la ar , palatul cel mare şi alb, faptul c eraţ ţ ă ă considerat „rani”, şi nu o str in , dar acum începuse s seă ă ă ă plictiseasc . Voia s fac şi ea ceva, dar ce şi cum? Raniă ă ă Saida, c reia i se dest inuise, îi d duse urm torul sfat: să ă ă ă ă le primeasc la palat pe femeile din sat şi s se interesezeă ă de problemele lor.

— Le spui c toate femeile care vor s vin sunt primiteă ă ă şi c vrei s le aju i… Te avertizez îns c te vor asalta, şiă ă ţ ă ă nu ştiu, z u, dac vei face fa . Oricum, ai dreptate, esteă ă ţă datoria ta de rani, şi eu am procedat cândva aşa, dar acum sunt prea b trân … Ştii, într-o oarecare m sur , ei suntă ă ă ă copiii noştri şi îşi pun mari speran e în noi. Aş fi vrut s mţ ă ă ocup mai mult de ei, îns pe vremea so ului meu eraă ţ imposibil, iar mai târziu n-am mai avut energia necesar …ă Tu eşti tân r şi po i schimba multe aici, iar eu voi muriă ă ţ împ cat , ştiind c femeile şi copiii din Badalpur au ună ă ă sprijin în tine.

Aşa cum prev zuse rani Saida, salonul de la parterulă palatului era în permanen plin de oameni. r ncileţă Ţă ă veneau la orice or a zilei, împreun cu copiii lor, se aşezauă ă la picioarele lui rani şi-i povesteau interminabile întâmpl ri,ă pe care Selma, de cele mai multe ori, nu le în elegea. Deţ aceea, a apelat la fiica cea mare a Begumei Nusrat, care înv ase engleza la o m n stire din Lucknow, una dintreăţ ă ă cele mai bune institu ii de înv mânt.ţ ăţă

269


În afar de localnice, veneau şi femei din sate maiă îndep rtate. Printre cele care o vizitau cu regularitate, i-auă atras aten ia dou tinere dr gu e. Una avea şaisprezece aniţ ă ă ţ şi purta pe frunte un tikka41 roşu, cealalt , mult mai tân r ,ă ă ă purta un sari alb, f r de care o indianc are impresia deă ă ă goliciune. Cele dou stau, ore în şir, una lâng cealalt ,ă ă ă privind-o pe rani a lor.

Selma se apropie de ele, întrebându-le dac au vreoă dorin .ţă

— Nu, hozur, am venit doar s te privim, suntem fericiteă c eşti atât de frumoas .ă ă

Selma afl c Parvati, cea mai vârstnic dintre ele, esteă ă ă c s torit cu un b rbat mai b trân cu patruzeci de aniă ă ă ă ă decât ea, este un so bun care nu o trimite la muncaţ câmpului, ba mai mult îi face cadou în fiecare an câte un sari de m tase cu ocazia „s rb torii luminii” — Divali. Peă ă ă cea foarte tân r o cheam Sita şi este v duv . S-a m ritată ă ă ă ă ă la unsprezece ani şi, dup mai pu in de şase luni, i-a murită ţ so ul. Acum locuieşte la soacra ei şi se ocup cu treburiţ ă casnice, dar, bineîn eles, înc nu g teşte…ţ ă ă

S raca feti ! Selma o priveşte comp timitor. Chiar dacă ţă ă ă nu se afl de mult timp în India, e la curent cu soartaă v duvelor hinduse. Dac sunt norocoase şi scap deă ă ă suttee, conform c ruia sunt arse pe rug, al turi de cadavrulă ă so ului (obicei interzis de englezi în 1829, dar practicat şiţ cu un secol mai târziu), atunci au o existen de pariaţă pentru tot restul vie ii. Ele sunt considerate vinovate deţ moartea so ului, decesul lui fiind o consecin a greşelilor înţ ţă privin a libidoului s vârşite într-o existen anterioar .ţ ă ţă ă V duvele sunt deci necurate şi nu au voie s se apropie deă ă buc t rie. Se hr nesc din resturi şi nu au dreptul s seă ă ă ă ocupe de copiii lor.

— Din fericire, n-am niciun copil, zâmbeşte Sita, şi soacra mea nu se poart prea r u cu mine; nici nu m-a încuiat şiă ă 41 Tikka — punct pe frunte, semn al femeilor hinduse c s torite. Esteă ă simbolul norocului şi reprezint ochiul în elepciunii.ă ţ

270

- KENIZE MOURAD -

nici nu m-a ras în cap, cum este obiceiul. Dar îmi lipsesc petrecerile; îmi plac culorile şi muzica. Nu voi putea participa niciodat la petreceri pentru c se spune c aducă ă ă ghinion.

— Ce prostie! se revolt Selma. Vino şi stai lâng mine.ă ăSita ezit , uitându-se speriat în jur. Ar vrea s o ia laă ă ă

fug , dar nu poate s nu se supun ordinelor lui rani. Seă ă ă apropie tremurând toat .ă

— S raca copil ! La noi nu exist aşa ceva, din contr ,ă ă ă ă v duvele sunt sf tuite s se rec s toreasc . Profetul nostruă ă ă ă ă ă a fost chiar un exemplu, prima sa so ie, Khadidja, eraţ v duv .ă ă

În salon se aud şuşoteli, dar nimeni nu îndr zneşte s seă ă pronun e cu glas tare: rani este musulman ?ţ ă

Parvati se apropie în spatele Sitei.— Hozur, de ce nu veni i în sat la noi? Sunt acolo oţ

mul ime de femei care vor s v vad şi care nu îndr znescţ ă ă ă ă s vin la palat şi mai sunt şi celelalte, „evitatele”, c roraă ă ă conduc torul, b trânul satului, le-a interzis s vă ă ă ă inoportuneze.

— „Evitatele”?— Da, cele pe care trebuie s le ocoleşti pentru c până ă ă

şi umbra lor te poate murd ri… Bineîn eles, n-ai voie s leă ţ ă vizitezi acas , dar ele te vor putea privi de la distan ; ar fiă ţă atât de fericite.

Cum s -i explice acestui copil c ea, rani, n-are dreptulă ă s p r seasc palatul?ă ă ă ă

— Voi veni Parvati, î i promit!ţ

— Nu v ve i duce în sat. Crede i c îi pute i ajuta înă ţ ţ ă ţ vreun fel dac îi vizita i? Vor fi şoca i şi atâta tot.ă ţ ţ

— M voi duce!ăAmir e plin de furie, dar Selma e hot rât s nu cedezeă ă ă

de data aceasta. S racele femei o aşteapt şi nu poate să ă ă le dezam geasc , s creeze impresia c îi este totulă ă ă ă indiferent. La insisten ele ei, Amir ezit .ţ ă

271


— Bine. Îi vom cere p rerea şi lui rani Saida.ăAmir are încredere în sfaturile b trânei doamne. În fond,ă

ea a fost cea care a condus statul timp de cincisprezece ani şi, prin urmare, îi cunoaşte bine pe rani şi reac iile lor.ţă ţ

— S se duc liniştit , r spunde rani. Vremurile s-auă ă ă ă schimbat. Eu, personal, n-aş fi f cut atâtea erori dac aş fiă ă avut posibilitatea s verific ce mi se povestea.ă

Rajahul se încrunt . Nonconformismul bunicii sale îlă surprinde. Cu atât mai mult cu cât ea n-a p r sit niciodată ă ă palatul… Dar a promis c se va supune deciziei ei.ă

— Bine, îi spune sec Selmei, atunci v ve i duce în sat,ă ţ dar înso it de doi gardieni înarma i.ţ ă ţ

272

- KENIZE MOURAD -

Capitolul VII

Nu v pute i imagina ce se petrece într-un sat indian, ă ţ îi scria Selma mamei sale. V zute din balconul palatului,ă construc iile de p mânt cu acoperişurile din paie par foarteţ ă romantice, dar din apropiere… Un miros îngrozitor, duhoarea excrementelor umane, pe care, dac nu eştiă atent, po i s calci la orice pas. ranii îşi fac treburile peţ ă Ţă unde pot şi de preferin în apropierea satului, nici m carţă ă nu se retrag discret, ci consider lucrul cel mai firesc dină lume s se uşureze pe unde apuc . Aşa c , din palanchin, îiă ă ă po i vedea cum stau pe vine, în grupuri, la margineaţ drumului, cu o expresie pe fa de parc ar medita. Eţă ă adev rat c la femei n-am v zut aşa ceva.ă ă ă

Casele nu au ferestre, au doar o uş mic , prin care seă ă ajunge într-o curte interioar , în care tr iesc laolaltă ă ă membrii familiei. Aici se afl şi buc t ria, şi sala de mese,ă ă ă şi camera de oaspe i, iar vara devine şi dormitor. Casaţ propriu-zis este format dintr-o înc pere, uneori din dou ,ă ă ă ă la cei mai înst ri i, în care b rba ii, femeile şi copiii seă ţ ă ţ ad postesc în perioadele reci. Înc perile sunt destul deă ă spa ioase, pentru c singurul lor mobilier const în douţ ă ă ă paturi împodobite şi o lad în care sunt p strate hainele deă ă s rb toare.ă ă

M uimeşte îns faptul c femeile stau ore în şir aşezateă ă ă pe p mânt, fr mântând un fel de noroi din care facă ă pl cinte, pe care le lipesc pe zidurile caselor. Dup ce seă ă usuc la soare, le adun în curte în form de piramide.ă ă ă B nui i oare ce confec ioneaz ele cu atâta grij ? Balegă ţ ţ ă ă ă de vac ! Se pare c este un foarte bun combustibil, care seă ă foloseşte la înc lzit şi la g tit. Ve i râde cu siguran , dară ă ţ ţă oare nu noi suntem caraghioşi datorit aversiunii de careă d m dovad fa de toate produsele pe care corpul nostruă ă ţă le elimin ?ă

273


Deşi în ziare se vorbeşte atât de des despre conflictele dintre hinduşi şi musulmani, v rog s m crederi, acesteă ă ă sate sunt un exemplu al toleran ei diferitelor comunit iţ ăţ religioase. Popula ia din Ujpala este format din şaizeci laţ ă sut hinduşi şi patruzeci la sut musulmani, iar această ă ă micu lume func ioneaz perfect. Casele şi fântânile suntţă ţ ă folosite separat: musulmanii le-au construit în jurul moscheii, iar hinduşii în jurul templului, dar oamenii se viziteaz reciproc. Musulmanii nu sunt niciodat invita i laă ă ţ mas , deoarece hinduşii îi consider necura i, chiar şi peă ă ţ mine, rani a lor. Hinduşii sunt împ r i i în caste, iar membriiă ţ ţ unei caste îi consider necura i pe membrii celorlalte caste,ă ţ totul pân la brahmani, care sunt casta conduc toare şiă ă care sunt numi i ţ pandit (erudi i), chiar dac sunt nişteţ ă analfabe iţ

Pe treapta cea mai de jos a sc rii sociale sunt situateă fiin e nefericite, pe care to i le dispre uiesc şi care nu suntţ ţ ţ considerate a fi oameni. Aceste fiin e „f r de cast ”, care,ţ ă ă ă dup cum sun şi numele, n-au un loc în societate, maiă ă sunt denumite şi „evitatele”. Cine are ghinionul de a intra în contact cu ele trebuie s se supun unor ritualuri deă ă cur ire.ăţ

Cei „f r de cast ” tr iesc la marginea satului, în nişteă ă ă ă cocioabe, şi sunt îns rcina i cu diverse munci considerateă ţ „înjositoare” ca, de exemplu, cur irea latrinelor şiăţ repararea înc l mintei… N-au voie s se roage în templuă ţă ă sau s ia ap din fântâna celorlal i. Dac le-a secat cumvaă ă ţ ă fântâna, ceea ce s-a şi întâmplat de curând, femeile sunt nevoite s alerge la o distan de mile pentru a g si o altă ţă ă ă fântân din care s se aprovizioneze cu ap .ă ă ă

La prima mea vizit în sat am declanşat o adev rată ă ă revolu ie. Am vrut s le fac o bucurie, dar cred c mai multţ ă ă le-am produs team . Nu de mine se temeau, ci de ceilal iă ţ locuitori ai satului care ar fi putut s se r zbune pe eiă ă datorit înc lc rii legii. Acum s-au obişnuit. Nici nu şti i câtă ă ă ţ de mul umi i sunt, nu atât pentru ceea ce le aduc, câtţ ţ

274

- KENIZE MOURAD -

pentru simpla mea prezen .ţăPentru a nu murd ri casele celorlal i, pe ei îi viziteză ţ

ultimii, astfel încât cred c pe aceast cale am rezolvată ă problema. Este pentru prima oar de la sosirea mea înă India când sunt fericit . Am sentimentul c sunt folositoareă ă şi c sunt iubit .ă ă

Selma se ducea de mai multe ori pe s pt mân în sat cuă ă ă medicamente, îmbr c minte, cu caiete şi creioane pentruă ă copii. Femeile se întreceau în a o invita la ceai, dar ea trebuia s fie prudent s nu jigneasc pe nimeni.ă ă ă ă Bineîn eles c avea favoritele ei: cele dou tinere hinduse,ţ ă ă Sita şi Parvati, care i-au propus s vin în sat, dar şi Kaniză ă Fatma, o musulman energic şi deşteapt . Această ă ă ă femeie, bine cl dit şi cu fa a neted , e mama aă ă ţ ă unsprezece copii, iar fiica ei cea mare are şi ea deja, la cei paisprezece ani ai s i, un b ie el. Selma nu se poate ab ineă ă ţ ţ s nu o întrebe ce vârsta are. Kaniz Fatma se gândeşteă pu in şi-i spune:ţ

— Îmi aduc aminte cât am plâns la începutul r zboiuluiă mondial, când tata a plecat pe front în slujba englezilor. Pe atunci s fi avut maximum trei ani!ă

În 1914 avea trei ani! Selma o priveşte uluit —ă înseamn c au amândou dou zeci şi şapte de ani…ă ă ă ă

Într-una din zile, Kaniz Fatma şi înc vreo câteva femei iă se adresar Selmei:ă

— Rani saheba, tu ştii atât de multe, iar noi suntem nişte r nci am râte şi neştiutoare…ţă ă ăSelma zâmbi când auzi asemenea cuvinte, deoarece se

convinsese de mult ca aceste femei, prin iste imea şiţ în elepciunea lor, puteau s se m soare cu oriceţ ă ă intelectual. Nu putea s le spun acest lucru, pentru c s-ară ă ă fi considerat batjocorite. Pentru ele, orice om care ştie să scrie şi s citeasc e demn de admira ie.ă ă ţ

— Vrem ca fiicele noastre s duc o via mai bun decâtă ă ţă ă noi, continuar femeile, dar acest lucru nu este posibilă atâta timp cât ele nu ştiu decât s g teasc ă ă ă chapatis şi să

275


pliveasc . B trânul rajah a construit doar o şcoal pentruă ă ă b ie i. Rezultatul este c b rba ii noştri ne dispre uiescă ţ ă ă ţ ţ acum, chiar dac unii nu ştiu s se semneze. Rani saheba,ă ă vrem o şcoal pentru fiicele noastre!ă

Privirile lor sunt pline de speran . Şcoala este solu iaţă ţ tuturor problemelor, este intrarea în Paradis.

— Ce p rere au b rba ii voştri?ă ă ţ— Nu le-am spus nimic pentru c ne-ar fi b tut. Nuă ă

trebuie s afle c v-am vorbit despre asemenea lucruri.ă ă— Celelalte femei sunt de acord?— Mai toate, deşi ele afirm c b rba ii nu vor permiteă ă ă ţ

niciodat s se construiasc o şcoal pentru fete… Dar,ă ă ă ă dac rajahul decide, se vor supune.ă

Selma le promite s intervin pe lâng rajah. Femeile îiă ă ă s rut încântate mâinile. Pentru ele problema fiind dejaă ă rezolvat , încep s discute detaliile: Unde se va construiă ă şcoala? Câte eleve vor fi admise? De unde vor face rost de un înv tor?ăţă

Selma era atât de încântat de ideea şcolii încât, seara,ă când s-a întâlnit cu Amir, nu reuşea s fie atent la ceea ceă ă discutau.

Victoriile lui Hitler şi primejdia pe care o reprezenta pentru Europa, r zboiul civil din Spania, planul englezilor deă a împ r i Palestina între evrei şi arabi, toate acesteă ţ evenimente se desf şurau într-o alt lume, într-un universă ă de care ea era foarte departe. I se p rea nefirească ă îngrijorarea unora referitoare la evenimente pe care, oricum, nu le puteau influen a. Noul spa iu vital al Selmeiţ ţ deveniser Badalpurul, India şi, prin urmare, nu o interesauă decât problemele legate de acest spa iu. Doar în momentulţ în care Amir îi comunic grijile lui în leg tur cu noileă ă ă hot râri ale Congresului, Selma deveni brusc atent .ă ă

— Sus in torii Ligii musulmane sunt contraria i de deciziaţ ă ţ Congresului de a forma guverne locale compuse numai din membrii Congresului. Dar în iarna aceasta s-a stabilit o conven ie între cele dou partide, care au hot rât s -şiţ ă ă ă

276

- KENIZE MOURAD -

uneasc for ele împotriva mişc rilor reac ionare sprijiniteă ţ ă ţ de englezi. Asta înseamn , desigur, c în guvern vor fiă ă incluşi şi membri ai Ligii musulmane, de exemplu, la Lucknow, şase din cele şapte ministere ar trebui să apar in Ligii. Acum îns , preşedintele Congresului, Nehru,ţ ă ă afirm c acest lucru este imposibil, deoarece contravineă ă programului partidului s u, iar dac musulmanii vor, într-ă ăadev r, s participe la guvernare, n-au decât s p r sească ă ă ă ă ă Liga şi s devin membri ai Congresului. A avut chiară ă tupeu! S spun c „în India nu exist decât dou partideă ă ă ă ă — Congresul şi Guvernul (se referea la englezi). Ceilal i n-ţau decât s se conformeze”. Preşedintelui îi este team să ă ă recunoasc c minoritatea musulman devine tot maiă ă ă neclintit . Dar care va fi statutul acestei minorit i într-oă ăţ Indie guvernat de hinduşi? Jinnah doreşte ca această ă problem s fie discutat din start, îns Nehru consider că ă ă ă ă ă nu exist conflicte între diferitele comunit i religioase, iară ăţ Liga musulman este o organiza ie feudal de multă ţ ă dep şit .ă ă

— Şi ce p rere are Gandhi?ă— Gandhi nu se ocup de asemenea fleacuri, el caută ă

Adev rul. Citeşte în fiecare diminea „Bhagavadgita”,ă ţă cartea sfânt a Indiei. Pentru el, to i oamenii sunt fra i, iară ţ ţ greut ile vor fi dep şite doar dac îi vor da ascultare şi seăţ ă ă vor str dui s -şi p streze o moral nep tat . Jinnah şi ună ă ă ă ă ă num r din ce în ce mai mare de musulmani îl consider peă ă Gandhi un şarlatan care vrea s -şi ating scopurile politiceă ă folosindu-se de religie. Eu îl cred nebun, un nebun cu idei utopice. Aceast utopie plin de seduc ie îi d îns o putereă ă ţ ă ă uriaş . Gandhi este scânteia care va aprinde focul, iară Congresul este cel care va direc iona acest foc. În fond,ţ sunt convins c Gandhi n-a priceput în ce scop este folosit.ă

În aceast sear , sfatul b trânilor din sat i-a convocat peă ă ă reprezentan ii tuturor familiilor la Adunare. Au venit cu to ii,ţ ţ musulmani şi hinduşi, cu excep ia „evita ilor”. În ciudaţ ţ

277


şiretlicurilor folosite, femeile n-au reuşit s afle motivulă pentru care s-au adunat b rba ii. Aşeza i pe sacii lor deă ţ ţ iut , aceştia fumau din hookah.ă

— S-au schimbat vremurile, ofteaz un b trân. N-amă ă crezut niciodat c voi apuca s m confrunt cu oă ă ă ă asemenea situa ie.ţ

— Ce înseamn s te confrun i, babaă ă ţ 42? Înc nu s-a luată nicio decizie.

— Am presim it de la început c se va întâmpla ceva r u,ţ ă ă intervine un altul. S vin aşa, pur şi simplu, în sat, asta n-aă ă f cut nicio rani. Şi nu s-a oprit aici, ba mai mult, s-a dusă pân şi la paria! E o ruşine! Toate celelalte sate râd de noi.ă

— Totuşi, inten iile ei sunt bune, relu conversa ia un altţ ă ţ b rbat. Nicio rani de pân acum nu s-a îngrijit atât de multă ă de femeile şi de copiii noştri…

— S se îngrijeasc de femeile noastre? Foarte frumos!ă ă Eventual s le mai vâre şi nişte g rg uni în cap! De fapt, laă ă ă ce te po i aştepta de la o englezoaic ?ţ ă

— Nu e englezoaic , e musulman .ă ă— Poate… dar în esen e totuşi englezoaic . ţă ăB trânul satului se ridic .ă ă— Eu propun o delega ie format din cei mai inteligen iţ ă ţ

dintre noi, care s se duc la rajah. Trebuie s ac ion mă ă ă ţ ă rapid, înainte ca acesta s ia o decizie c reia va trebui să ă ă ne supunem.

To i c zur de acord. B trânul satului era un om deşteptţ ă ă ă care g sea întotdeauna o solu ie şi pentru cele mai graveă ţ probleme. Fur desemna i membrii delega iei şi b rba iiă ţ ţ ă ţ plecar linişti i la casele lor. Bineîn eles c rajahul le va daă ţ ţ ă dreptate deoarece este unul de-al lor, chiar dac are oă educa ie de „ingrese”.ţ

— Ar fi trebuit m car s m informa i! V da i seama înă ă ă ţ ă ţ ce situa ie m-a i pus?! Au venit oamenii s vorbeasc cuţ ţ ă ă mine despre un „plan”, iar eu habar n-am despre ce plan e 42 Unchiule. În India se foloseşte ca apelativ pentru b rba ii maiă ţ vârstnici.

278

- KENIZE MOURAD -

vorba.Amir îşi ieşise din fire. Autoritatea sa era periclitat şiă

asta din cauza unei femei!— Tocmai am vorbit cu rani Saida şi urma s v comunică ă

şi dumneavoastr . ăPe rajah nu-l interesa îns p rerea bunicii sale, deoareceă ă

b trâna doamn e îndr gostit de Selma.ă ă ă ă— A trebuit s -i linguşesc pe rani, s -i asigur c n-a fostă ţă ă ă

decât o idee, printre multe altele, şi c nici nu se puneă problema construirii unei şcoli pentru fete.

— Şi de ce, m rog?ă— Pentru c societatea noastr nu este o societateă ă

occidental . La noi, fetele nu merg la şcoal .ă ă— Dar nici m car nu a fost ideea mea, r ncile au venită ţă ă

cu aceast propunere.ăRajahul ridic uimit din sprâncene.ă— Este prima dovad a faptului c în India lucrurile începă ă

s se schimbe. Discursurile politicienilor noştri n-au reuşită s m conving pân acum… (Amir ofteaz ). Aş fi construită ă ă ă ă cu mare pl cere aceast şcoal , dar, deşi sunt rajah, nu stă ă ă ă în puterea mea s-o fac. În discu ia cu ei am sesizat totalaţ lor opozi ie în fa a acestui plan. Ei sunt de p rere cţ ţ ă ă instruirea femeii nu poate duce decât la rebeliune, la imoralitate, la dezbinarea familiilor şi nefericirea copiilor, la dispari ia tradi iilor, pe scurt ar însemna ruinarea societ ii.ţ ţ ăţ Nu voi putea niciodat s -i conving de contrariu. Va trebuiă ă s v mul umi i cu ac iuni de binefacere, ştiu c nu e oă ă ţ ţ ţ ă solu ie, dar v-am avertizat de la bun-început: nu v ve iţ ă ţ putea opune voin ei lor. Iar eu am în acest moment oţ gr mad de alte probleme pe cap, încât n-am nevoie şi deă ă altele…

Amir îi povesteşte Selmei despre noua lege adoptat deă Partidul Congresului, lege prin care regii şi marii moşieri nu mai au dreptul s -i izgoneasc de pe p mânturile lor peă ă ă acei rani care nu-şi pl tesc arenda.ţă ă

— Asta înseamn c nu vom mai avea niciun mijloc prină ă 279


care s -i oblig m pe rani s pl teasc şi, în final, dac seă ă ţă ă ă ă ă vor hot rî s nu pl teasc , visteria statului va fi curândă ă ă ă goal . Pentru c eu nu sunt adeptul aplic rii for ei.ă ă ă ţ

În urm toarele s pt mâni, spre sear , în satele dină ă ă ă Badalpur îşi f cur apari ia nişte vizitatori dubioşi. Grupuriă ă ţ de câte de doi sau trei b rba i doreau s vorbeasc cuă ţ ă ă b trânul satului, al c rui nume îl ştiau. Se prezentau dreptă ă membri ai Partidului Congresului, acel partid al libert ii, alăţ c rui el era de a-i izgoni pe englezi din India şi, ar tându-leă ţ ă

ranilor tot felul de hârtii ştampilate şi parafate, umpluteţă cu o mul ime de semne mici şi negre, îi instigau la revolt .ţ ă Le explicau c noile legi sunt favorabile poporului, c aă ă sosit clipa drept ii şi c ar trebui s se ridice împotrivaăţ ă ă rajahului lor, cel care-i exploateaz într-un mod atât deă ruşinos. În cazul în care acesta va încerca s -i intimideze,ă marele Partid al Congresului le va asigura protec ia.ţ

ranii îi ascultau mira i, unii sceptici — cum s -i creadŢă ţ ă ă pe aceşti oameni str ini, veni i de la oraş — al ii de-aă ţ ţ dreptul duşm noşi, deoarece aceşti str ini le puteauă ă provoca o gr mad de nepl ceri. Rajahul lor era maiă ă ă puternic decât orice Partid al Congresului şi ei nu aveau nimic s -i reproşeze, c ci a fost întotdeauna corect şiă ă în eleg tor.ţ ă

— Rajahul vostru este un om corect? Bine, dar Congresul v promite acest p mânt, spuneau str inii, iar st pânulă ă ă ă vostru, din ur , îi sprijin pe englezi. El nu doreşteă ă independen a Indiei, întrucât aceasta ar însemna pierdereaţ tuturor bunurilor, a propriet ilor sale, care v vor apar ineăţ ă ţ vou . Ia spune i, nu v-ar face pl cere s locui i în palatulă ţ ă ă ţ lui?

ranii izbucnesc în râs, ideea li separe nemaiauzit , darŢă ă argumentele nu mai sunt chiar atât de neconving toare.ă

— O dovad a faptului c rajahul vostru se împotriveşteă ă independen ei este şi faptul c s-a însurat cu oţ ă englezoaic ! V imagina i c , în aceste condi ii, el vrea s -iă ă ţ ă ţ ă

280

- KENIZE MOURAD -

izgoneasc pe englezi din India?ăSe aud murmure de încuviin are.ţ— To i cei ce pl tesc în continuare impozite îi sus in peţ ă ţ

str ini, nu sunt patrio i, ci nişte tr d tori de ar , nu numaiă ţ ă ă ţ ă c îşi distrug propria fericire, dar o distrug şi pe cea aă copiilor şi nepo ilor lor. Deci, v rog, mai mult fermitate,ţ ă ă fi i oameni cu coloan vertebral ! Partidul Congresului vţ ă ă ă va ajuta dac îi ve i urma directivele, în fond el are înă ţ vedere propriile voastre interese.

— Bineîn eles c prioritate au îns interesele lor.ţ ă ăAceast exclama ie sarcastic fu suficient pentru a rupeă ţ ă ă

vraja. Str inul care tocmai vorbise a sim it c dep şiseă ţ ă ă limitele şi c ranii deveniser b nuitori, de aceea nu maiă ţă ă ă insist .ă

— Bineîn eles c voi ve i alege, ave i mân liber s vţ ă ţ ţ ă ă ă ă gândi i la ceea ce v-am spus, pentru c eu voi reveni.ţ ă

Vizitele acestora s-au repetat; ranii ascultau, discutauţă între ei, uneori se aprindeau în discu ii. Au trimisţ informatori şi în celelalte sate pentru a afla care era starea de spirit şi, pân la urm , n-au ajuns la nicio concluzie. Maiă ă lipsea pu in şi s-ar fi adresat rajahului, care întotdeauna i-aţ ajutat cu un sfat bun.

Amir era la curent cu toate evenimentele, avea şi el spionii s i, oamenii lui de încredere, în fiecare sat. Dar îiă spuneau ei oare tot adev rul? Poate minimalizau pericolulă pentru a-i intra în gra ii sau poate exagerau pentru a-şi daţ importan ? Amir se obişnuise s se consulte cu Selma, aleţă ă c rei informa ii, pe filiera femeilor, erau mai precise şiă ţ nepartinice, deoarece femeile nu se implicau în probleme politice. Majoritatea îşi condamnau b rba ii, nu aprobauă ţ atitudinea lor, ezitarea lor. Ce treab aveau ei cu Partidulă Congresului de care nici nu auziser ? Dar mite cu engleziiă ă pe care nici nu-i v zuser vreodat şi a c ror autoritate eraă ă ă ă un concept pur abstract pentru ei? În schimb, puterea rajahului şi bun tatea lui rani aveau o influen real ,ă ţă ă concret , asupra vie ii lor de zi cu zi. Cum puteau fi atât deă ţ

281


proşti b rba ii lor, cum puteau s uite c bunicii, str buniciiă ţ ă ă ă şi to i str moşii lor au fost credincioşi rajahului şi familieiţ ă sale? Cum puteau s dea ascultare minciunilor propagateă de acei str ini? Îi vor aduce ele cu picioarele pe p mânt?ă ă

A început musonul şi anotimpul ploilor i-a eliberat pe oameni şi pe animale de c ldura infernal , de secet . Dină ă ă pricina inunda iilor, hainele şi alimentele muceg iser , înţ ă ă ciuda tuturor eforturilor de le salva. O dat cu ploile,ă reptilele şi şobolanii au n v lit în sat. ranii îi izgoneau cuă ă Ţă pietre şi, totuşi, nu trecea o zi în care s nu fie muşcat ună copil. Mul i dintre ei nu mai puteau fi salva i prin aplicareaţ ţ de prişni e cu extracte de plante şi ceaiuri de hakimţ 43.

Într-o dup -amiaz , când Selma tocmai voia s seă ă ă odihneasc , apare Kaniz Fatma disperat .ă ă

— Rani Selma, au murit dou femei în sat. Câteva zile auă vomat un lichid negru. Allah s ne ocroteasc , cred că ă ă aceasta este boala…

— Care boal ?ă— Boala nevindecabil .ăSelma îl anun de îndat pe Amir. Pe m sur ceţă ă ă ă

t r ncile îi d deau am nunte, fa a lui se încrunta.ă ă ă ă ţ— Trebuie s chem m urgent un medic de la oraş,ă ă

hot r şte Amir. Mi-e team c este vorba de cazuri deă ă ă ă cium .ă

— Cium …?!ăSelma încremeneşte de spaim . Ciuma… a crezut c esteă ă

o boal de mult uitat ! Îşi aminteşte de groaznicele poveştiă ă despre epidemiile de cium , de oraşele pustiite, de miile deă cadavre pres rate pe str zi. Priveşte speriat spre Kaniză ă ă Fatma. Trebuie s fug , s se refugieze de îndat ! Amiră ă ă ă încearc s o linişteasc .ă ă ă

— E grav, dar nu mai tr im în evul mediu. Ciuma este oă maladie care poate fi comb tut ast zi, avem nevoie deă ă ă

43 Hakim — medicament autohton pe baz de plante medicinale.ă282

- KENIZE MOURAD -

medicamente şi trebuie s p str m m suri stricte deă ă ă ă igien . Vre i s v întoarce i la Lucknow?ă ţ ă ă ţ

— Şi dumneavoastr ?ă— Eu trebuie s stau al turi de oamenii mei, nu pot s -iă ă ă

p r sesc într-un asemenea moment, n-ar avea nicio şansă ă ă s scape.ă

Selma închide ochii de ruşine, dar frica e mai mare.— Eu cred c … r mân.ă ăCe cuvinte erau acestea? Doar voia s spun contrariul.ă ă

Mândria ei blestemat îi jucase din nou o fest .ă ăSelma îşi aminteşte foarte bine zilele care au urmat.Medicul venit de la oraş era un b rbat tân r. Colegii s iă ă ă

mai vârstnici nu se încumetaser s vin la ar pentru aă ă ă ţ ă combate o epidemie atât de periculoas , mai ales c eiă ă aveau deja un cabinet la oraş şi nu doreau s -şi rişte via aă ţ inutil.

Dup ce i-a injectat Selmei un ser ce oferea „nou zeci şiă ă cinci la sut siguran ”, a întrebat-o foarte firesc dac nuă ţă ă vrea s -l ajute.ă

— Dac nu m ajuta i, îmi va fi greu s p trund la femei.ă ă ţ ă ă Majoritatea prefer s moar decât s le consulte ună ă ă ă b rbat, şi apoi n-am putut convinge nicio coleg s mă ă ă ă înso easc …ţ ă

Au fost nişte s pt mâni de coşmar. Selma a rezistat eroică ă şi l-a ajutat cât a putut pe tân rul doctor. În scurt timp,ă epidemia a fost stopat . Din cei dou mă ă ii de locuitori din sate au murit numai cincizeci. O minune!

Amir s-a hot rât, în sfârşit, s plece la Lucknow. Mediculă ă urma s mai r mân câteva zile în sat pentru oriceă ă ă eventualitate. În ziua plec rii, Selma îşi lu r mas-bun de laă ă ă el.

— V rog s m crede i, sunt chiar trist c plec.ă ă ă ţ ă ă— Dar eu? Îmi pierd cea mai bun sor medical .ă ă ăPlou cu g leata. Selma urm reşte din spatele perdeleloră ă ă

satul, palatul…

283


Capitolul VIII

— Ce palid sunte i, copila mea!ă ţRani Aziza o m soar pe Selma cu priviri mustr toare.ă ă ă— Sper c nu v-a i molipsit! Sau poate alta este cauza? ă ţObserv derutarea tinerei femei şi ofteaz .ă ă— Deci nu e asta. Ce p cat, sunte i c s torit de aproapeă ţ ă ă ă

şase luni! Vreau s v spun c lumea vorbeşte deja…ă ă ăCum îşi permite s se amestece? Selma se refugiază ă

furioas în camera ei.ăDup ce a beneficiat de o oarecare libertate la Badalpur,ă

atmosfera ap s toare a palatului din Lucknow şi r ut ileă ă ă ăţ cumnatei sale sunt de nesuportat, şi apoi locuin a ei n-areţ uş ! E desp r it de locuin a lui rani Aziza doar prină ă ţ ă ţ intermediul unor perdele! Trebuie f cute urgent anumiteă schimb ri. Selma îl cheam pe eunucul de la intrare.ă ă

— Adu-mi repede un tâmplar!Câteva ore mai târziu, eunucul îi anun sosireaţă

tâmplarului. Acesta aştepta în afara palatului, deoarece nu-i era permis accesul în zenana.

Selma uitase acest mic am nunt, atât era de furioas .ă ă Cine s o ajute? Amir e ocupat, deci singurul disponibil eă Rashid Khan, bunul Rashid Khan, mereu la datorie. Rani nu trebuie s afle de uş decât dup ce va fi instalat . Selmaă ă ă ă mâzg leşte câteva cuvinte pe un bile el.ă ţ

— Du-te cu acest mesaj la Rashid Khan!Eunucul se înclin în fa a ei, imperturbabil, deşi gestulă ţ

st pânei de a scrie unui b rbat i se pare scandalos. Peă ă vremea r posatului domnitor, aşa ceva nu s-ar fi putută întâmpla, deoarece, ca o m sur de siguran , femeile nuă ă ţă erau înv ate s scrie.ăţ ă

— Iubita mea, a i provocat o adev rat revolu ie în palat,ţ ă ă ţ o anun Amir când se întoarse seara acas . N-au existatţă ă niciodat uşi în acest palat, perdelele sunt considerate a fiă

284

- KENIZE MOURAD -

suficiente, mai ales c astfel se produce o mai bun aerisireă ă a înc perilor. Sora mea cea mare este revoltat , indignată ă ă şi-i asigur pe to i c nu va permite transformarea palatuluiă ţ ă într-un castel englezesc.

— Deci voi primi uşa mea?— Dac este atât de important… Dar merit s -i brusca iă ă ă ţ

pe to i pentru o asemenea bagatel ?ţ ă— O bagatel ?! Nu pricepe i c este un lucru care neă ţ ă

afecteaz via a personal , via intim ?ă ţ ă ţă ăAmir pare înduioşat, dar nu foarte convins.— Poate… Dar şti i, aici nu exist via personal , noi to iţ ă ţă ă ţ

suntem o mare familie. Oricum, vom vedea…Câteva zile mai târziu, Selma ob ine uşa şi afl , în acelaşiţ ă

timp, c totul i se datoreaz lui Rashid Khan, care aă ă intervenit şi l-a convins pe rajah s cedeze.ă

Selma îşi reg seşte liniştea. La început a avut oarecareă dificult i cu servitorii, pe care i-a înv at s bat la uşăţ ăţ ă ă ă înainte de a intra, dar a reuşit. În ce o priveşte pe rani Aziza, aceasta refuz s -i mai adreseze vreun cuvânt, ceeaă ă ce nu poate decât s o încânte pe Selma.ă

Amir a organizat de urgen o adunare a rajahilor, aţă nababilor şi moşierilor în vederea discut rii noilor legiă referitoare la drepturile ranilor, precum şi a unorţă probleme legate de calitatea sa de membru al Adun riiă legislative, deoarece, în euforia victoriei, Partidul Congresului luase anumite m suri care erau de neacceptată pentru o parte a popula iei. În şcolile în care înv au copiiţ ăţ de toate confesiunile, Partidul a impus arborarea steagului Congresului şi obligativitatea Bande-Mataram-ului ca imn na ional, înfuriindu-i astfel pe musulmani, care considerauţ toate acestea drept o ofens la adresa Islamului şi aă comunit ii musulmane. Provenind dintr-un romanăţ bengalez al secolului al XVIII-lea, textul Bande-Mataram-ului îi eticheta pe zamindarii musulmani drept tirani, exploatatori.

Din cauza acestor abuzuri, India începuse s fie m cinată ă ă 285


de demonstra ii. În şcoli şi în universit i, studen ii s-auţ ăţ ţ b tut între ei, iar în Madras, parlamentarii musulmani auă p r sit sala de şedin e…ă ă ţ

În ultimele zile ale lui august 1937, preşedintele Congresului, Jawaharlal Nehru, declara în mod oficial că elul partidului s u este de a desfiin a moşiile şi de aţ ă ţ

împ r i p mântul ranilor.ă ţ ă ţăCa urmare, trei s pt mâni mai târziu, la palatul din Lală ă

Baraderi se adunaser trei mii de delega i, toat suflareaă ţ ă moşierilor aristocra i, începând cu maharajahii şi pân laţ ă cei mai mici nobili.

Rajahul din Jehanrabad, în calitatea sa de gazd ,ă deschide discu ia.ţ

— Prieteni, ne-am adunat în acest salon pentru a rezolva o problem extrem de serioas . Nu ne-am imaginată ă vreodat c , prin instaurarea democra iei şi câştigareaă ă ţ autonomiei de c tre provinciile noi, clasa noastr , atât deă ă puternic , va fi sortit pieirii. Dreptul natural de a conduceă ă milioane de rani, exercitat pân ast zi, este acumţă ă ă contestat de c tre aceia care, prin promisiuni mincinoase,ă vor s -i a â e împotriva noastr . Pentru a face fa acestuiă ţ ţ ă ţă mare pericol, trebuie s ne unim, l sând la o parte micileă ă neîn elegeri care ne-ar putea sl bi puterea. Cred c sunte iţ ă ă ţ de acord c nu vom recâştiga loialitatea ranilor,ă ţă adev rata coloan vertebral a puterii noastre, decât prină ă ă introducerea anumitor reforme care s vin în ajutorul lor.ă ă

În sal se ridic o persoan într-un burkah negru, o raniă ă ă al c rei so murise şi care venise s -şi reprezinte statul:ă ţ ă

— Socialismul, comunismul şi revolu ia stau în fa a uşiiţ ţ amenin ându-ne existen a! Deci, singurul mijloc de a neţ ţ p stra identitatea este acela de a ne organiza într-o clasă ă puternic .ă

În aplauze generale, cineva propuse organizarea unei Mili ii a tinerilor moşieri, institu ie cu rol în ap rarea rii peţ ţ ă ţă timp de criz , al c rei steag s aib ca simbol un plug trasă ă ă ă de doi boi. To i erau entuziasma i. Desigur, aveau nevoieţ ţ

286

- KENIZE MOURAD -

de un drapel.Dar cine s fie tân rul acela icnit care provoacă ă ţ ă

dezordine, sus inând c toate astea sunt doar vorbe goaleţ ă şi c în prezent ar trebui luate m suri concrete? Rajahul…ă ă de unde? Cum? Aha, din Badalpur, micu ul stat din nord! Ceţ spune? C vom pierde totul dac nu la vom da o buc ică ă ăţ ă de p mânt ranilor? Un nebun periculos! Un comunist! Nu?ă ţă Ah, educat în Anglia… Oricum, nu este o scuz . Un rajah nuă are voie s -şi tr deze clasa.ă ă

Amir nu reuşeşte s continue, întrucât cei aduna i în sală ţ ă îl huiduie. Se aşaz descurajat. Deci ideile lui moderne,ă entuziasmul lui nu concord cu societatea din sânul c reiaă ă provine şi c reia îi apar ine, totuşi.ă ţ

Întors acas , îi povesteşte Selmei cele întâmplate.ă— Ai dreptate, draga mea, eu sunt de partea ta. (Amir o

priveşte sarcastic). Crezi c noi doi vom schimba lumea?ă Ah, Selma, dac cel ce are dreptate nu dispune de sprijinulă celorlal i, va r mâne singur cu dreptatea sa — aceasta esteţ ă o regul amar a vie ii sociale. Am încercat s -i conving,ă ă ţ ă dar f r niciun rezultat.ă ă

Vineri, 13 octombrie 1937, liniştitul oraş Lucknow era în fierbere. Mohammed Ali Jinnah anun ase o şedinţ ţă extraordinar a Ligii musulmane. Sosiser deja cinci mii deă ă delega i c rora li se oferise g zduire în palate şi în corturileţ ă ă special amenajate din gr dinile din Kaisarbagh. Întâlnireaă fusese organizat şi finan at de rajahul din Mahdabad, peă ţ ă care Selma îl cunoştea ca pe unul dintre prietenii lui Amir. Rajahul era un om credincios, un idealist, care tr ia ca ună ascet. El locuia într-o singur camer a palatului, camer înă ă ă care se aflau mun i de c r i, printre care Coranul, Biblia,ţ ă ţ Scrierile sfinte indiene, operele lui Dickens, ale lui Tolstoi şi multe altele. Rajahul se hr nea cu pâine de secar , pe careă ă o cocea so ia sa — aceasta fusese hrana Profetului — iarţ când îşi vizita satul nu pregeta s -i ajute pe rani laă ţă muncile câmpului. Idealul s u era reîntoarcerea la natur ,ă ă

287


la via a de ran. Dar Jinnah, care fusese unul dintreţ ţă consilierii tat lui s u, ai marelui maharajah din Mahdabad,ă ă îl ab tuse din drumul s u, spunându-i:ă ă

— Este de datoria ta s lup i pentru emancipareaă ţ musulmanilor, al turi de mine. ă

Şi, astfel, tân rul dedicat artelor şi filosofiei deveniseă unul dintre cei mai importan i oameni ai Ligii.ţ

Sala e supraaglomerat . Veniser delega i din toateă ă ţ col urile Indiei. O surpriz pl cut a fost sosirea celor doiţ ă ă ă prim-miniştri din Bengal şi Panjab, dou state cu majoritateă musulman , din partea c rora se spera c vor sprijini Liga.ă ă ă În spatele tribunelor, ascunse dup muşarabi, seă înghesuiau so iile domnitorilor, curioase s -l vad pe acelţ ă ă avocat din Bombay care, în decurs de doi ani, reuşise să devin starul mişc rii musulmane.ă ă

Mohammed Ali Jinnah e o figur impresionant : înalt,ă ă sub irel, grizonat, cu o privire p trunz toare. F rţ ă ă ă ă introduceri inutile, Jinnah urc la tribun şi trece direct laă ă subiect.

— Fra ilor, Congresul a reuşit s -i îndep rteze peţ ă ă musulmani datorit politicii lor exclusiv hinduiste. Mai mult,ă nu şi-a respectat nici promisiunea electoral de aă recunoaşte comunitatea noastr religioas şi de a conlucraă ă cu noi. Guvernatorii lor nu le-au oferit minorit ilor niciunăţ fel de protec ie, iar ac iunile lor au drept scop provocareaţ ţ conflictelor între comunit i religioase, situa ie menit săţ ţ ă ă înt reasc puterea imperialiştilor. Musulmanii trebuie s -şiă ă ă recapete încrederea în sine şi s nu caute un sprijin înă colaborarea cu englezii sau cu Congresul. Cei ce ader laă acest partid sunt nişte tr d tori.ă ă

Afar se aud strig te contradictorii.ă ă— Jai Hind! Tr iasc India! strigau unii, iar al ii leă ă ţ

r spundeau:ă— Taxim Hind! S împ r im India!ă ă ţE pentru prima oar când Selma aude această ă

exclama ie care poate, peste câ iva ani, urmeaz s devinţ ţ ă ă ă 288

- KENIZE MOURAD -

o parol . Dup multe parlament ri şi discu ii, se hot r şte,ă ă ă ţ ă ă în unanimitate, c elul Ligii îl reprezint ă ţ ă independen a.ţ Pentru a-şi atinge elul, Liga are nevoie de o restructurareţ pe baze noi, democratice, ceea ce înseamn c , în afaraă ă elitei or şeneşti, în Lig trebuie cuprinşi şi ranii, prină ă ţă înfiin area unor celule în fiecare sat. Cei ce doresc sţ ă devin membri pl tesc o sum simbolic de doi annasă ă ă ă 44. Femeile vor juca şi ele un rol important în cadrul partidului. Sub preşedin ia b trânei rani din Nampur se va organiza şiţ ă o reprezentan a acestora.ţă

Dup dou zile de dezbateri, conferin a a luat sfârşit, iară ă ţ to i cei ce participaser erau convinşi c au asistat la unţ ă ă eveniment istoric: schimbarea Ligii într-un Partid popular, care s reprezinte interesele tuturor musulmanilor. Noulă program a avut un ecou teribil în rândul popula iei şi, înţ mai pu in de trei zile, s-au şi înfiin at nou zeci de celule aleţ ţ ă partidului, cu un num r de aproximativ o sut de mii deă ă membri. Cu toate acestea, Nehru continua s afirme că ă Liga musulman ap r interese reac ionare.ă ă ă ţ

44 Annas -1/16 rupie.289


Capitolul IX

În marea sal de recep ii a palatului din Jehanrabad,ă ţ iluminat feeric, se adunase toat floarea nobilimii dină ă Oudh. Rajahi, nababi, domnitori ai unor state mai mici sau mai mari au venit s -şi prezinte omagiile guvernatorului siră Harry Waig şi so iei sale lady Violet.ţ

Dup multe complimente înflorite şi jur minte deă ă credin , rajahul din Jehanrabad începe s istoriseascţă ă ă povestea iluştrilor s i str moşi. Sir Harry îşi ascunde cuă ă greu c scatul.ă

— Oare ce vrea de data asta? Nu poate fi mai direct? Atâta introducere este de-a dreptul enervant .ă

Dup felul în care a fost primit — mai mult de dou zeciă ă de domnitori c lare pe elefan i, patru orchestre şi un num ră ţ ă imens de lachei — se pare c rajahul nu-i va cere ună serviciu prea mic. „Sper s -i pot satisface dorin ele. Ar fiă ţ p cat s pierdem un aliat atât de credincios”.ă ă

Lady Violet sesizeaz ner bdarea so ului ei. „Harry nuă ă ţ pare s se amuze. Mie îmi place aici, mai ales c suntă ă singura femeie între atâ ia b rba i… Dac ar fi dup el, n-arţ ă ţ ă ă trebui s -mi ar t umerii dezgoli i, dar nici nu m gândescă ă ţ ă s m ar t ca r posata regin Victoria numai pentru că ă ă ă ă ă indienii ştia îşi in femeile închise în cas , departe de ochiiă ţ ă lumii. Decolteul meu este frumos şi-mi place s fie privit!…ă O gazel în mijlocul unor animale de prad … dar oare noiă ă le-am îmblânzit sau le purt m pur şi simplu în les ?”ă ă

— … Şi de aceea v rug m, cu supunere, s ne acorda iă ă ă ţ permisiunea şi ajutorul material în vederea construirii acestei şosele care va face leg tura între palat şi şoseauaă Lucknow-Delhi. Ar fi o mare uşurare pentru ranii noştri.ţă

Sir Harry nu pare prea impresionat.„ ranii?! ranii au spatele lat; lor le sunt suficienteŢă Ţă

drumurile de ar . De fapt, tu vrei o şosea pentru maşinileţ ă

290

- KENIZE MOURAD -

tale frumoase, numeroasele Rolls-uri, Lincoln-uri şi Bentleys, recunoaşte c vrei s nu le murd reşti… Eu ştiuă ă ă asta şi tu ştii c eu ştiu”. Dar sir Harry mai ştia c , dac îlă ă ă refuz , acest tic los este în stare s treac de parteaă ă ă ă Congresului! Lady Violet examineaz atent „animalele deă prad ”. „Tân rul rajah din Badalpur are nişte ochi minuna i,ă ă ţ p cat c s-a însurat cu prostu a aia mic , care are tupeulă ă ţ ă s ne ignore, de parc noi am fi s lbatici! Ce lume sucit !ă ă ă ă Apropo de s lbatici, dup cin trebuie s le vizitez peă ă ă ă bietele femei. Se plictisesc îngrozitor. Rani se va sim iţ onorat c nu am uitat-o”.ă ă

Se îndreapt spre rajahul din Jehanrabad.ă— Cum?! Vai ce atent sunte i! O voi anun a de îndată ţ ţ ă

pe rani. Sir Harry se ridic pentru un toast.ă— În l imile voastre… Cu mare pl cere… M simtă ţ ă ă

onorat… Imperiul britanic… Maiestatea sa… Misiunea noastr … Loialitatea dumneavoastr …ă ă

Lady Violet îl ascult distrat . „Harry exagereaz …ă ă ă mereu acelaşi discurs. Oare au observat şi ceilal i? Colora iiţ ţ ştia sunt atât de sensibili… Cu toate c rajahul dină ă

Jehanrabad este atât de cultivat… dac ar ar ta altfel aiă ă putea s -l confunzi cu un englez.”ă

Primul eunuc şopteşte ceva la urechea rajahului. Imediat dup terminarea discursului guvernatorului, acesta seă ridic şi se îndreapt spre lady Violet.ă ă

— În l imea voastr , v rog s ave i un moment deă ţ ă ă ă ţ r bdare. Rani v roag s îi acorda i câteva minute, s-aă ă ă ă ţ bucurat nespus c dori i s o vizita i şi vrea s vă ţ ă ţ ă ă primeasc corespunz tor…ă ă

La cel lalt cap t al palatului, în salonul cu arcuri gotice,ă ă Rani din Jehanrabad p l vr geşte cu prietenele ei. Ună ă ă eunuc anun sosirea rajahului. Femeile p r sesc speriateţă ă ă camera, singurele care r mân fiind rani şi cele dou fiiceă ă ale ei. Rajahul este agitat, broboane de sudoare îi str lucesc pe frunte.ă

291


— Ce-am auzit rani Selma? Nu vre i s o primi i pe ladyţ ă ţ Violet?

— Fac tot ce pot, dar apari ia acestei femei, acestei…ţ lady m îmboln veşte.ă ă

Rajahul, obişnuit cu capriciile so iei sale care, fiind oţ femeie frumoas şi mult mai tân r decât el, se comportaă ă ă de cele mai multe ori ca un copil, îi îndeplinea mai totdeauna dorin ele. În aceast sear îns , acest lucru eraţ ă ă ă imposibil.

— Nu pute i s o jigni i pe so ia guvernatorului, nu ne vaţ ă ţ ţ ierta niciodat !ă

— Nu ne va ierta?Atât aşteptase rani pentru a exploda. De luni de zile se

ab inea, îşi camufla furia, dar de data aceasta se umpluseţ paharul.

— Ce nevoie avem noi de iertarea lor? Bandi ii ştia ne-ţ ăau furat puterea, ne supravegheaz statele şi în fiecare ană ne jecm nesc sub pretextul pl tirii taxelor; nu sunt decâtă ă nişte b utori de ap neagr , nişte mânc tori de carne deă ă ă ă porc care ne seduc femeile şi, pe deasupra, ne şi dispre uiesc! Nu vreau s-o v d pe lady Violet!!ţ ă

— V rog, rani saheba, fi i în eleg toare! Şoseaua…ă ţ ţ ă— Ah, rajah sahib, de ce n-a i spus de la început? Astaţ

schimb complet situa ia… am crezut c este vorba de a-iă ţ ă face pl cere lui lady Violet.ă

La intrarea în salon, lady Violet observ c rani esteă ă înconjurat numai de femei în vârsta şi-şi explic aceastaă ă ca pe un semn de respect; bunicile au fost alese pentru a onora musafirul. N-avea de unde s ştie c rani le-aă ă ordonat tinerelor s se îndep rteze, explicându-le c numaiă ă ă umbra acestei creaturi, pe jum tate dezgolit aduceă ă ghinionul asupra lor…

Singura excep ie o face rani din Badalpur, deoarece eaţ „cunoaşte lumea” şi r mâne în salon în calitate deă traduc tor. Selma vorbeşte deja fluent urdu şi nu doreşteă

292

- KENIZE MOURAD -

s scape aceast ocazie de a se amuza.ă ă— Ce dr gu din partea În l imii voastre c v-a i gândită ţ ă ţ ă ţ

s -i face i o vizit supusei dumneavoastr în modestul eiă ţ ă ă apartament, murmur rani. Îmi cer scuze pentru faptul că ă nu m pot ridica, dar de vin este piciorul meu…ă ă

„Oare toate au probleme cu picioarele?”, se întreabă lady Violet, observând c nici celelalte femei nu se ridic ,ă ă urmând exemplul lui rani. Astfel, lady Violet e nevoit s seă ă aplece pentru a o îmbr işa şi a o s ruta. Observ c raniăţ ă ă ă se retrage şi buzele lui lady Violet ating doar voalul. „Cât de timide sunt s racele femei, sunt uimite de apropiereaă noastr prietenoas … întotdeauna am încercat s leă ă ă în eleg, s le ar t considera ia mea, s priceap c le tratezţ ă ă ţ ă ă ă de la egal la egal. Harry îmi spune s nu exagerez, dar mieă mi-e mil de ele, sunt închise, desp r ite de lumeaă ă ţ înconjur toare, sunt nişte sclave într-o lume a b rba ilor!”ă ă ţ

Conversa ia începe o dat cu servirea şerbetului deţ ă mango. Se discut despre vreme, despre frumuse eaă ţ rochiilor de la curte, despre s n tatea copiilor. Lady Violetă ă se întreab despre ce se mai poate oare vorbi cu acesteă femei needucate, simple?

— Eu iubesc poe ii englezi, şi în mod special pe lordţ Byron, spune în final rani.

— Cum, dumneavoastr în elege i engleza? ă ţ ţLady Violet e uluit .ă— Citesc în englez , dar nu vorbesc. Pute i s -miă ţ ă

explica i cuvintele lui Milton din „Paradisul pierdut” atunciţ când spune…

— Ah, este vorba de o teorie destul de dubioas despreă via şi moarte, se bâlbâie lady Violet. ţă

N-ar fi recunoscut nici în ruptul capului c nu l-a citit peă Milton, mai bine ar fi murit pe loc. Şi, în fond, Milton nici nu mai era la mod .ă

— Chiar aşa?So ia guvernatorului simte o und de ironie în aceastţ ă ă

întrebare.293


„Ce persoan obraznic , micu a rani! O voi pune eu laă ă ţ punct, nicio grij ”.ă

— So ul dumneavoastr , rajahul, este un b rbatţ ă ă fascinant. Petrecem mult timp împreun , mai ales c so ulă ă ţ meu este prea pu in interesat de literatur şi astfel ne lasţ ă ă mult timp singuri când se duce s joace golf…ă

— Ştiu, rajahul îşi petrece mai mult vremea cu dumneavoastr decât cu mine. Aş putea deveni geloasă ă mai ales c mereu povesteşte despre frumoasa doamn …ă ă

— Vai, nu se poate! protesteaz cu modestie lady Violet.ă— Ba da, aşa este. Tot timpul povesteşte despre

frumoasa Sarah! Nu aşa o cheam pe nepoataă dumneavoastr ? ă

So ia guvernatorului p leşte, Selma îşi muşc buzele, darţ ă ă rani continu ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat.ă

— Rajahul se gândeşte la c s torie, nu v-a spus?ă ă— Cum adic la c s torie? ă ă ăSperiat , lady Violet se bâlbâie.ă— Dar, a i fost de acord?ţ— Şti i, eu am un suflet larg şi bun. Cred c aş fi deţ ă

acord.Ideea i se pare atât de absurd , încât lady Violetă

izbucneşte în râs. Sarah a ei, Sarah cea blond , m ritat cuă ă ă un b ştinaş! Indienii ştia n-au niciun respect. Din fericire,ă ă g seşte un r spuns bun.ă ă

— Sunt flatat c rajahul a remarcat-o pe nepoata mea,ă ă dar ea n-are decât dou zeci şi doi de ani şi ar fi o diferenă ţă de vârsta prea mare!

— Dar, de ce? Fiul meu nu are decât dou zeci şi cinci deă ani.

— Fiul dumneavoastr ? Dar…ă— Vai cum am putut s uit? Bineîn eles c nu-lă ţ ă

cunoaşte i şi astfel nu v pute i hot rî! V propun s neţ ă ţ ă ă ă vedem la un ceai, s aranj m o întâlnire atunci când vă ă ă convine dumneavoastr . O s v plac , sunt sigur deă ă ă ă ă asta… Vor fi o pereche minunat , iar c s toria lor va înt riă ă ă ă

294

- KENIZE MOURAD -

şi mai mult rela ia noastr de prietenie, va fi cea mai bunţ ă ă dovad c oamenii cu adev rat valoroşi sunt lipsi i deă ă ă ţ prejudec ile plebei.ăţ

Lady Violet e atât de derutat , încât nu observ privireaă ă Selmei care încearc s o avertizeze pe rani s seă ă ă opreasc . Are o singur dorin : s fug . Îşi ia r mas-bun înă ă ţă ă ă ă cea mai mare grab , iar la plecare o s rut şi pe Selma deă ă ă trei ori.

În salon izbucneşte o mare veselie.— Cel pu in putem fi sigure c nu o vom mai vedeaţ ă

niciodat , explic rani.ă ă

— De altfel, iubita mea, am vrut s v comunic c amă ă ă primit o scrisoare de la vechiul meu prieten, de la Cambridge, lord Stiltelton. S-a însurat de curând cu o vicontes , lady Grace, şi au venit în c l torie de nunt înă ă ă ă India. Vor sosi peste câteva zile la Lucknow şi vor locui la palat. Convingerile dumneavoastr na ionaliste sper c nuă ţ ă v vor împiedica s le face i o primire adecvat …ă ă ţ ă

„Ce pereche frumoas ! Şi ce îndr gosti i sunt unul deă ă ţ cel lalt”. Selma îi observ toat seara. Se simte ca un copilă ă ă în fa a unui magazin de lucruri minunate. E trist .ţ ă

Cina s-a desf şurat foarte pl cut, s-a vorbit despreă ă Londra, Paris, despre noile piese de teatru, despre restaurantele elegante, despre balurile de sezon şi despre recentele scandaluri de societate. Amir era bine dispus, râdea în hohote. Selma nu-l v zuse niciodat atât deă ă relaxat.

— So ul dumneavoastr , i se confeseaz lordul Stiltelton,ţ ă ă a fost animatorul grupului nostru. To i eram nişte tineriţ veseli, dar Amir ne întrecea pe to i, reuşea întotdeauna,ţ prin felul s u poetic şi spontan, s transforme o seară ă ă plicticoas într-o adev rat aventur . To i roiau în jurul lui,ă ă ă ă ţ s nu mai vorbim de doamnele care erau toate îndr gostiteă ă de el.

295


Amir, un animator? Selma nu-şi crede urechilor. Începe s viseze: dac s-ar fi întâlnit la Londra, l-ar fi iubit? Poate.ă ă Ce sentiment îi leag acum? Dac s-ar debarasa deă ă carapacea sa protectoare? Dar el afirm c dragostea esteă ă un fel de nebunie, o boal mental . Singura dat când l-aă ă ă întrebat ce sentimente îi poart , Amir i-a r spuns: „Vă ă ă admir şi v stimez”. N-a îndr znit s repete întrebarea aă ă ă doua oar .ă

Selma se îndreapt spre pian, instrument care pentru eaă e un refugiu în lungile ore de aşteptare.

Rashid Khan a fost cel care a intervenit pe lâng Amiră pentru ca Selma s ob in pianul. Bunul Rashid Khan!ă ţ ă Selma a fost pl cut surprins , de-a dreptul fericit deă ă ă prezen a lui la cin . Şi el e prieten cu lordul Stiltelton şi deţ ă aceea a fost invitat.

Pe parcursul serii, Selma evitase s -l priveasc pe Rashidă ă Khan, dar acum, aflat la pian, simte privirea lui arz toare.ă ă Îi place s cucereasc b rba ii, iar Rashid e, desigur,ă ă ă ţ îndr gostit de ea. Ştie c nu-l iubeşte, so ul ei e mult maiă ă ţ seduc tor, dar în acest moment dorea s se arunce înă ă bra ele lui şi el s o legene.ţ ă

Vocea lordului Stiltelton o trezeşte la realitate.— Amir, am o propunere. Ce-ar fi s ne petrecem restulă

serii la Clubul din Chatter Manzil? Am auzit c este un locală luxos, fostul palat al regilor din Oudh, nu-i aşa?

Amir p leşte.ă— Eu nu apar in acestui club.ţ— N-are importan . Sunte i invita ii mei. Guvernatorul,ţă ţ ţ

pe care l-am întâlnit azi-diminea , a fost foarte amabil şiţă m-a anun at la recep ie.ţ ţ

Amir zâmbeşte.— Nu cunoaşte i înc aceast ar , Edward, dar presupunţ ă ă ţ ă

c , din moment ce a i trecut prin Calcutta, a i vizitat şiă ţ ţ Yacht-Clubul, nu?

— Bineîn eles, a fost grozav.ţ— Şti i care este deosebirea dintre Yacht-Club şi Chatterţ

296

- KENIZE MOURAD -

Manzil? Am s v spun eu. În Yacht-Clubul din Calcutta esteă ă interzis accesul indienilor şi al câinilor. La Lucknow există mai mult toleran , intrarea câinilor este permis .ă ţă ă

Linişte mormântal . Lordul Stiltelton r mâne cu guraă ă c scat ; nu se aflase niciodat într-o situa ie mai penibil .ă ă ă ţ ă

— Glumi i! Desigur, acest lucru este valabil numai pentruţ b ştinaşi… vreau s spun pentru plebe, şi nu pentruă ă oameni ca dumneavoastr !ă

— Ce vre i s spune i? Dumneavoastr nu m considera iţ ă ţ ă ă ţ indian?

— Dar, Amir, sunte i membrul uneia dintre cele mai vechiţ familii indiene. La Londra vi se spunea „Prin ul” şi toateţ nobilele se înghesuiau s v invite la baluri, dineuri…ă ă

— La Londra, dar nu în ara mea. Aici lucrurile se petrecţ altfel.

Tân rul lord îşi pune mâinile pe cap.ă— Şi ne mai mir m c indienii vor independen ! To iă ă ţă ţ

func ion raşii ştia englezi sunt nişte nimeni, cum de-şiţ ă ă permit s v trateze cu dispre ? Este uluitor! Veni i cu mineă ă ţ ţ şi ve i vedea c nu vor fi probleme, le voi ar ta cu cine auţ ă ă de-a face.

Amir ezit . N-are chef s provoace un scandal, dar areă ă ocazia de a pune în dificultate autorit ile. Stiltelton e oăţ personalitate, de ce s nu încerce? Exist dou posibilit i:ă ă ă ăţ s fie primi i, ceea ce constituie un precedent care s rupă ţ ă ă convenien ele rigide ale autorit ii britanice, sau s li seţ ăţ ă interzic accesul, ceea ce poate avea ca urmare ună scandal.

În noaptea cu lun plin , Rolls-ul înainta încet pe aleeaă ă principal , printre palmieri, spre fa ada iluminat aă ţ ă palatului Chatter Manzil.

— Cât frumuse e, ofteaz tân r lady entuziasmat .ă ţ ă ă ă ăMaşina opreşte în parcare, unde se aflau deja vreo

dou zeci de maşini. Lordul Stiltelton îşi ia prietenul de braă ţ şi se îndreapt hot rât spre intrare.ă ă

— V rog s m scuza i, Sir, dar este interzis… intervineă ă ă ţ 297


portarul. Lordul Stiltelton îl priveşte de sus şi nu se opreşte din

mers.— Şti i cu cine vorbi i? Mie nu-mi interzice nimeni nimic.ţ ţ„Un început promi tor”, gândeşte Selma. Se întoarce şi-iţă

zâmbeşte lordului. Este pentru prima oar când un englez îiă este simpatic; nimic nu o încânt mai mult decât s -iă ă provoace pe aceşti încrezu i. Lady Grace se crispeaz peţ ă m sur ce înainteaz în restaurant. Marea sal de recep iiă ă ă ă ţ din Chatter Manzil este împodobit cu trandafiri, toateă mesele sunt ocupate. Chelnerii roiesc în jurul oaspe ilor şiţ pe t vile de argint lucesc sticle multicolore.ă

„Se pare c aici are loc o petrecere”, constat Selma.ă ă „Ce întâmplare fericit , mâine va afla tot oraşul despreă incident”. Deodat înceteaz orice conversa ie; to i ochiiă ă ţ ţ sunt îndrepta i asupra lor. Lordul Stiltelton se apropie bine-ţdispus de masa pe care o rezervase. Oberchelnerul, un englez de mod veche, deschide de mai multe ori gura, caă un crap care b h ie aerul, dar nu reuşeşte s scoat oă ă ă ă vorb . Doi colegi îi sar în ajutor.ă

— Masa dumneavoastr se afl în spatele orchestrei,ă ă dar…

— Dar ce? îi taie vorba lordul. De ce nu ne conduce i laţ mas ? Se pare c aici domnesc nişte obiceiuri camă ă dubioase!

— Sir, este imposibil… domnul din compania dumneavoastr … şti i regulamentul clubului nu permite…ă ţ

— Dragul meu, încep s -mi pierd r bdarea! Rajahul dină ă Badalpur este musafirul meu. Dac îl jigni i pe el, m jigni iă ţ ă ţ implicit pe mine. Chiar ave i aceast inten ie?ţ ă ţ

Oberchelnerul p leşte şi dispare.ă— Deci, Amir, hai s ne aşez m, doamnele cred c auă ă ă

obosit deja. Câteva minute mai târziu apare un chelner indian care

preia comanda. L-au trimis inten ionat pe cel mai tân r. Creionul îiţ ă

298

- KENIZE MOURAD -

tremura în mân şi evita s -l priveasc în ochi pe rajah.ă ă ă Oaspe ii din vecin tate au început s p r seasc sala, uniiţ ă ă ă ă ă într-o t cere mormântal , al ii exprimându-şi cu voce tareă ă ţ dezaprobarea. Totuşi, nimeni nu îndr znea s -l provoaceă ă direct pe tân rul şi arogantul englez, care p rea s seă ă ă amuze de situa ie, spre deosebire de so ia sa care roşiseţ ţ toat .ă

Dup vreo cinci minute se apropie de mas un domnă ă distins, într-un smoking crem.

— Lordul Stiltelton, dac nu m înşel? Fi i binevenit laă ă ţ Chatter Manzil, Sir. Eu sunt James Bailey, preşedintele clubului.

— Încântat, domnule Bailey! V-o prezint pe so ia mea,ţ lady Grace, şi pe prietenii mei, rajahul şi rani din Badalpur.

Preşedintele se înclin respectuos în fa a doamnelor, dară ţ pe rajah îl ignor .ă

— Suntem onora i, Milord, s v avem oaspe i, peţ ă ă ţ dumneavoastr şi pe cele dou doamne, dar pe domnul neă ă este imposibil s -l primim, şti i regulamentul clubuluiă ţ interzice accesul… b ştinaşilor.ă

Cuvântul „b ştinaşi” fusese pronun at cu o asemeneaă ţ neruşinare încât Selma intervine indignat .ă

— B ştinaşi?! Şi eu fac parte din aceast categorie,ă ă deoarece sunt c s torit cu rajahul. Prin urmare m ve iă ă ă ă ţ izgoni şi pe mine, nu-i aşa?

Directorul îşi muşc încurcat buzele.ă— Nu doamn , pute i r mâne dac dori i.ă ţ ă ă ţ— Drag domnule Bailey, îl întrerupe lordul Edward, vă ă

anun c vom r mâne aici cu to ii, desigur, dac nu ne ve iţ ă ă ţ ă ţ scoate cu for a, dar imagina i-v ce scandal ve i provoca!ţ ţ ă ţ

— Îmi pare r u, Milord, dar eu sunt r spunz tor deă ă ă respectarea regulamentului.

Cei doi b rba i se m soar din priviri. Niciunul nuă ţ ă ă cedeaz . E o chestiune de onoare. Ca şi cum discu ia nu l-ă ţar fi afectat cu nimic, rajahul bea liniştit brandy. Toate privirile sunt îndreptate asupra lor şi într-un col aşteapt oţ ă

299


duzin de chelneri.ăÎn acest moment intervine lady Grace.— Edward, suspin ea, sunt ame it … este atât de caldă ţ ă

aici… Te rog, s plec m imediat, dac nu, simt c o să ă ă ă ă leşin…

— V pot ajuta cu ceva? întreab plin de amabilitateă ă domnul Bailey.

— Nu, sau mai bine da. Aduce i maşina la scar ,ţ ă r spunde lordul, evitându-i privirea.ă

— Ce laş!Odat ajunşi acas , Selma îşi manifest furia. Nu ştieă ă ă

dac ceea ce simte e am r ciune sau scârb .ă ă ă ăOricum, lordul Stiltelton a promis c va discuta această ă

problem la Londra, dar Selma ştie c , odat ajuns acolo,ă ă ă evenimentul nu i se va mai p rea atât de important. Pentruă el a fost o simpl întâmplare pe care o va da repede uit rii.ă ă

Se despart, urându-şi „noapte bun ”, deşi to i ştiu că ţ ă noaptea ce urma nu putea fi decât rea.

Amir se plimb nervos prin camer . De când au p trunsă ă ă în club şi pân acum n-a scos un cuvânt. Selma simte că ă so ul ei îşi ur şte prietenul pentru c îl târâse într-oţ ă ă asemenea aventur şi apoi îl tr dase, simte c o ur şte şiă ă ă ă pe ea datorit tenului ei alb.ă

Vrea s -i vorbeasc , s -l consoleze, dar ştie c prezen aă ă ă ă ţ ei este suportabil în acest moment doar prin t cere.ă ă Numai s nu interpreteze t cerea ei drept indiferen ! Eă ă ţă atât de r nit… Selma se apropie şi-l atinge uşor pe bra .ă ţ Amir se desprinde brusc.

— Nu! L sa i-m în pace!ă ţ ăO privea plin de ur , ca şi cum ea ar fi duşmanul sauă

rivalul s u în aceast competi ie absurd , ca şi cum ea ar fiă ă ţ ă vinovat de aceast comedie — rangul, în schimbul averiiă ă — ai c ror protagonişti au fost de la începutul c sniciei,ă ă pentru c nu au avut încredere unul în cel lalt. Ei îi fuseseă ă atribuit doar rolul de prin es şi so ie frumoas , viitoareaţ ă ţ ă mam a copiilor lui şi nimic mai mult.ă

300

- KENIZE MOURAD -

Selma încearc s adoarm , dar în clipa în care se maiă ă ă linişteşte pu in, apare Amir. Miroase a alcool şi seţ n pusteşte asupra ei.ă

Selma îl respinge, reuşind s -l înfurie şi mai tare. Acestaă o împinge cu for a pe spate şi p trunde în ea, dup care…ţ ă ă se întoarce cu spatele şi adoarme imediat.

Selma st treaz şi se mir c nu plânge. Cu câteva luniă ă ă ă în urm ar fi plâns toat noaptea. S fi devenit atât deă ă ă insensibil sau în seara aceasta în elegea furia lui Amir?ă ţ

Seara aceasta… niciodat nu fusese atât de agresiv,ă niciodat n-o r nise inten ionat… Era neîndemânatic şiă ă ţ înfocat. Cu asta se obişnuise. Nu reuşea s o satisfac , dară ă Selma era hot rât s nu renun e. Spera în fiecare noapte,ă ă ă ţ dispera în fiecare noapte.

301


Capitolul X

Selma s-a trezit târziu, la ora prânzului. Amir era treaz de mult, când cineva b tu încet la uş .ă ă

— V deranjez?ăZahra venise, ca în fiecare diminea , s ia micul-dejunţă ă

împreun cu Selma. F r acest ritual nu-şi puteau începeă ă ă ziua.

Zahra se aşaz pe marginea patului, în timp ce servitoriiă aduc t vile cu mâncare.ă

— Dac a i şti ce vis ciudat am avut, începe Zahra. Neă ţ plimbam mân în mân şi deodat v-a i transformat.ă ă ă ţ Rochia vi s-a acoperit cu mii de diamante, care str luceauă atât de puternic încât m orbeau şi nu reuşeam s v maiă ă ă privesc. Eu v ineam în continuare de mân , dar aceastaă ţ ă se r cise. Am avut impresia c m respinge i şi atunci amă ă ă ţ izbucnit în plâns… M-am trezit şi într-adev r plângeam!ă

Selma îi zâmbeşte duios.— Eram chiar aşa de frumoas ?ăZahra o apuc de mâini şi le acoper cu mici s rut ri.ă ă ă ă— Nu era i atât de frumoas ca în realitate. Cealaltţ ă ă

str lucea ca o stea moart , dumneavoastr sunte i oă ă ă ţ lumin cald , aurie. De fapt v-am mai spus de nenum rateă ă ă ori c sunte i cea mai frumoas .ă ţ ă

Râser amândou . Admira ia nem rginit a tinerei feteă ă ţ ă ă devenise deja un motiv de glume; pân şi Amir sus inea c ,ă ţ ă dac ar dori s ob in ceva de la sora lui, o putea faceă ă ţ ă numai prin intermediul so iei sale.ţ

— Sunt atât de fericit , ofteaz Zahra. Via a mea s-aă ă ţ schimbat de când a i ap rut dumneavoastr . Înainte mţ ă ă ă sim eam singur , nu aveam cui s m dest inuiesc; frateleţ ă ă ă ă meu era mai mult plecat sau era atât de ocupat încât nu îndr zneam s -l deranjez cu problemele mele.ă ă

Zahra se descal şi se aşaz cu capul pe coapsa Selmei.ţă ă

302

- KENIZE MOURAD -

Aceasta o mângâie mecanic pe fruntea înalt şi pe p rulă ă castaniu, atât de asem n tor celui al lui Amir. Zahraă ă ofteaz încântat şi-şi plaseaz capul între coapseleă ă ă Selmei, care se cutremur de pl cere. Se desprinde brusc.ă ă

— Gata cu copil riile! Trebuie s pleca i acum. Eu m voiă ă ţ ă îmbr ca şi m voi duce în vizit la rani Shahina.ă ă ă

Zahra se ridic speriat . Selma nu-i vorbise niciodat peă ă ă un asemenea ton iritat. De ce s-o fi sup rat? A greşit cuă ceva?

Selma îşi revine cu greu din ame eala care o cuprinsese.ţ Luptase din r sputeri s nu se lase dus de val. Acumă ă ă corpul ei se r zbuna: r sufla greu, mâinile îi tremurau, oă ă durea burta, şi o podidir lacrimile.ă

La palatul din Nampur, Selma era aşteptat de dama deă companie a lui rani care îşi cerea mii de scuze c st pânaă ă ei nu era înc gata. O invit pe Selma în salon şi o rug să ă ă ă aştepte o clip pân va veni aceasta.ă ă

Câteva momente de singur tate fur benefice. În salon,ă ă draperiile sunt trase şi e mult linişte. Pentru prima oar deă ă la sosirea ei în India se bucura de singur tate. În palatul dină Badalpur acest lucru nu era posibil. Rani Shahina reuşise să se impun , s -şi protejeze via a personal , desigur şiă ă ţ ă datorit faptului c e pe jum tate englezoaic .ă ă ă ă

În timp ce-şi bea ceaiul, Selmei i se pare c aude ună zgomot în col ul cel mai îndep rtat al salonului. Ciuleşteţ ă urechile, dar nimic. I s-o fi p rut, şi totuşi… Simte c cinevaă ă o observ .ă

„Ei bine, salonul are un iz englezesc, dar totuşi suntem în India!” gândeşte ea amuzat .ă

Dac ar întreba: cine este aici? curioasa ar fugi, dar ară comite o mare impolite e în casa prietenilor s i. În fond, nuţ ă este acelaşi lucru dac te privesc pe ascuns ori stau laă picioarele tale şi se holbeaz la tine? Trebuie s teă ă obişnuieşti: în aceast ar nu po i sc pa de curioşi.ă ţ ă ţ ă

Zgomotul se aude din ce în ce mai clar ca şi cum 303


persoana necunoscut nu are inten ia s se ascund . Pareă ţ ă ă s fie fâşâitul unei gharara de m tase, ceea ce denot că ă ă ă persoana în cauz este o nobil , şi nu o servitoare. Aceastaă ă poart , f r îndoial , haine din tafta. Selma aşteaptă ă ă ă ă curioas . Brusc, de dup paravan, apare o mân osoas .ă ă ă ă Selma priveşte hipnotizat spre mâna nemişcat .ă ă

— Pleca i de aici! se aude vocea plâng toare a uneiţ ă femei b trâne. ă

Selma se ridic speriat , nu crede în fantome, însă ă ă atmosfera stranie din salon, prezen a aceasta nev zut …ţ ă ă

— Fugi i, fugi i repede!ţ ţO persoan slab , cu p rul ca neaua, înainteaz cuă ă ă ă

dificultate. Ochii s i de un albastru-deschis, se oprescă asupra Selmei şi buzele femeii tremur .ă

— Salva i-v , copila mea… s nu fie prea târziu.ţ ă ăCu privirea înce oşat , femeia îşi leag n capul dintr-oţ ă ă ă

parte în alta.— Prea târziu, repet ea, prea târziu…ă— Ah, v d c mama v-a f cut deja o vizit !ă ă ă ăŞi-a f cut apari ia rani Shahina. Vocea ei cristalin aă ţ ă

reuşit s rup vraja, s o scape pe Selma de fascina iaă ă ă ţ morbid care pusese st pânire pe ea. Cu blânde e, rani o iaă ă ţ de mân pe b trâna doamn şi sun servitoarea.ă ă ă ă

— Conduce i-o pe Begum sahab în camera ei şiţ supraveghea i-o! V-am spus de atâtea ori s nu o mai l sa iţ ă ă ţ singur !ă

Apoi se întoarce spre Selma:— Sunte i foarte palid . Îmi pare r u c v-a i speriat. Ceţ ă ă ă ţ

v-a spus mama de v-a impresionat atât de mult? Şti i, eaţ este bolnav , a înnebunit.ă

— Crede i? şopteşte Selma gânditoare. M-a sf tuit sţ ă ă p r sesc aceast ar pân nu este prea târziu…ă ă ă ţ ă ă

— S raca mama! I-a i amintit de tinere ea ei, când, ca şiă ţ ţ dumneavoastr , a sosit ca o str in în India. A vrut s vă ă ă ă ă previn s nu ave i acelaşi destin cu al ei. Dar vremurile s-ă ă ţau schimbat de atunci, au trecut patruzeci de ani, timp în

304

- KENIZE MOURAD -

care lucrurile au evoluat. În afar de aceasta,ă dumneavoastr sunte i o oriental şi în elege i culturaă ţ ă ţ ţ noastr .ă

Lui rani Shahina îi este, evident, greu s continue.ă— Mama mea, o englezoaic tân r şi simpl , provenită ă ă ă ă

din burghezia englez , s-a îndr gostit nebuneşte de tat lă ă ă meu, care pe vremea aceea studia la o universitate din Anglia. Era un b rbat frumos, bogat şi seduc tor. S-auă ă c s torit şi, dup un an, au plecat la Lucknow. Familia luiă ă ă nu a acceptat-o niciodat pe mama, întrucât considera că ă fiul cel mai mare ar fi trebuit s se însoare cu o indianc . Eaă ă a încercat s se acomodeze, s ignoreze duşm nia cu careă ă ă era tratat , dar s-a convins foarte repede c orice ar faceă ă va fi tratat mereu ca o intrus . De ce a r mas, de ce aă ă ă acceptat s fie închis în cas ? Pentru c îl iubea pe tata?ă ă ă ă La început, cu siguran , îns , pe urm , el a p r sit-o. Aţă ă ă ă ă r mas de dragul nostru, al copiilor. Pe tata îl vedea rar. El oă l sa îns rcinat în fiecare an, ca şi cum ar fi în eles că ă ă ţ ă acesta era singurul mod de a o ine legat . A avutţ ă şaptesprezece naşteri, dar au supravie uit doar şase copii.ţ

Vocea începe s -i tremure.ă— Cel mai îngrozitor lucru era c , de îndat ce seă ă

n şteau, copiii îi erau lua i. Bunica mea nu dorea ca nepo iiă ţ ţ ei s fie crescu i şi educa i de o englezoaic . Noi am fostă ţ ţ ă crescu i şi îngriji i de femeile din cas , ele au fost d daceleţ ţ ă ă noastre. Mama avea dreptul s ne vad o singur dat peă ă ă ă lun . Îmi amintesc cât am plâns când, dup o vizit deă ă ă câteva ore, au venit s m ia de lâng ea. Am plâns, amă ă ă urlat, am dat din mâini şi din picioare… şi ea m ruga cuă lacrimi în ochi s fiu cuminte.ă

Femeile se privesc mişcate. S-au schimbat oare atât de mult rela iile? Selma nu era prea convins , dar hot râse sţ ă ă ă le impun respect, s nu permit asemenea lucruri…ă ă ă

Pentru a schimba atmosfera, rani Shahina propune o plimbare la Hazratganj, centrul Lucknowului, pentru a

305


admira vitrinele magazinelor decorate cu ocazia Cr ciunului.ă

— Este admirabil cât de grijulii sunt englezii. Vor să creeze o atmosfer cât mai apropiat celei de-acas , p cată ă ă ă c lipseşte z pada.ă ă

Birjarul le aşteapt în fa a tr surii.ă ţ ă— N-am putea face câ iva paşi pe jos? o roag Selma peţ ă

rani. Vreau s respir pu in aer curat.ă ţÎn ciuda protestelor celor dou doamne de companie,ă

rani Shahina şi Selma pornesc la drum pe jos. La fiecare pas întâlnesc mici negustori care le ofer dulciuri, t mâie şiă ă ghirlande de iasomie. Nenum ra i sunt cerşetorii,ă ţ majoritatea femei şi copii. Selma se mir cât sunt de cura iă ţ şi cât de demn se comport .ă

— Sunt r ncile din împrejurimi, îi explic rani Shahina.ţă ă ă Anul acesta a adus foamete cumplit . Mai întâi seceta, apoiă inunda iile, astfel încât tot ceea ce n-a ars a putrezit.ţ Oamenii aceştia sunt prea s raci ca s -şi fac provizii de laă ă ă un an la altul. În anii buni, de-abia reuşesc s se descurce,ă dar dac recolta a fost slab , ceea ce se întâmpla cel maiă ă adesea, atunci singura lor şans de supravie uire esteă ţ aceea de a cerşi în oraş.

Rani Shahina îi ordon doamnei de companie s leă ă împart bani. Selma îi urmeaz exemplul, ruşinându-se deă ă îmbr c mintea ei brodat cu aur. Femeile şi-au dat seamaă ă ă imediat de sl biciunea Selmei şi s-au înghesuit în jurul ei,ă împingându-şi copiii în fa . Una dintre ele refuz s iaţă ă ă bani, în schimb pune mâna feti ei ei în mâna Selmei.ţ

— De ce nu ia banii? Ce vrea de la mine? întreab Selmaă derutat .ă

— Vrea s lua i feti a sub ocrotirea dumneavoastr ;ă ţ ţ ă astfel, copilul va avea mâncare şi un acoperiş deasupra capului. Pe vremuri, în perioada de foamete, familiile bogate ofereau p rin ilor o sum minor pentru copii şiă ţ ă ă apoi îi educau pentru diverse munci casnice. Copiilor le mergea bine, erau trata i cum se cuvine, îns nu aveauţ ă

306

- KENIZE MOURAD -

voie s plece, s -şi p r seasc st pânii. Cei mai mul i niciă ă ă ă ă ă ţ nu încercau s fug , în fond erau de-ai casei. Cu câtevaă ă decenii în urm , englezii au interzis acest obicei,ă considerându-l drept sclavie şi poate, c în parte, aveauă dreptate… În orice caz, femeile sunt disperate, nu în elegţ de ce la refuz m. Ele nu v d nimic r u în acest obicei,ă ă ă dimpotriv … Haide i s plec m pân nu se înmul esc. Auă ţ ă ă ă ţ sim it c sunte i slab şi nu se vor sfii s vi se adreseze.ţ ă ţ ă ă

Cele dou rani se urc în tr sur . Femeile le urm rescă ă ă ă ă triste. Pentru o clip , speraser c bogatele begune le voră ă ă salva copiii de la moarte.

Ajuns acas , Selma se încuie în camera ei. Voia s fieă ă ă singur , nu mai suporta p l vr geala femeilor din palat, leă ă ă ă ura şi se ura şi pe sine pentru c , în fond, nici ea nu f ceaă ă mare lucru. Era nefericit , dar ce conta aceasta când înă fa a uşii ei mureau femei şi copii, mureau de foame…ţ

— V ve i obişnui, spune Amir…ă ţ„Niciodat ! Nu voi putea uita privirea plin de reproş aă ă r ncii! To i avem acelaşi drept la via . Aici mor zilnic miiţă ă ţ ţă

de copii înfometa i şi acest fapt este cunoscut, face parteţ din cotidian. Contrariul i-ar surprinde pe to i. Cine ştie,ţ poate c tocmai de aceea boga ii m nânc cu şi mai mareă ţ ă ă poft şi se gândesc c mâncarea este un privilegiu şiă ă corpolen a un semn al statutului social?! Boga ii nu s-arţ ţ bucura dac n-ar exista s racii, numai aceast compara ieă ă ă ţ îi face ferici i”.ţ

Cineva bate la uş .ă— Rani, a sosit o cerşetoare cu trei copii care doreşte să

v vad . I-am spus c este imposibil, dar a insistat,ă ă ă spunând c v cunoaşte.ă ă

— S intre.ăE ranca pe care a întâlnit-o şi care i-a oferit feti a.ţă ţ

Selma îi zâmbeşte, mul umit c a venit. Poate c aşa vaţ ă ă ă îndrepta lucrurile, îi va ar ta femeii c n-a plecat dină ă indiferen sau cruzime. Va lua feti a în serviciul ei.ţă ţ

307


ranca a în eles şi i s-a aruncat la picioare, s rutându-iŢă ţ ă tivul rochiei. Plângea de fericire. Copila e salvat .ă

Dar apare rajahul care fusese anun at de eunuci. Selma îiţ explic situa ia.ă ţ

— Ştiu c nu putem face mare lucru pentru aceştiă nenoroci i, dar putem cel pu in s lu m copilul în cas . Unulţ ţ ă ă ă în plus nu se observ .ă

Amir clatin din cap obosit.ă— Îmi pare r u, dar nu se poate. Legea englezeasc neă ă

interzice. S-ar afla imediat. Nu m pot baza pe discre iaă ţ servitorilor din palat. Pentru mine personal, aceast lege n-ăare importan , dar trebuie s m gândesc la eventualeleţă ă ă urm ri politice pe care le-ar avea aceast ac iune, mai alesă ă ţ acum când to i aşteapt s fac o greşeal cât de micţ ă ă ă ă pentru ca Partidul Congresului s profite de ea şi s urle că ă ă rajahii sunt st pâni de sclavi. Englezii vor fi obliga i să ţ ă intervin , pentru ca s nu li se reproşeze c favorizează ă ă ă aristocra ia, c o protejeaz . Mai mult, cei din Anglia vorţ ă ă considera c aceast ar nu este suficient de coaptă ă ţ ă ă pentru a-şi ob ine independen a… V rog s m crede i cţ ţ ă ă ă ţ ă mi-ar face pl cere s v îndeplinesc dorin a, s v fac oă ă ă ţ ă ă bucurie… dar situa ia actual este prea tensionat …ţ ă ă

Amir îi ofer r ncii o moned de aur. Selma îşi apleacă ţă ă ă ă trist capul, s n-o vad plângând.ă ă ă

Câteva s pt mâni mai târziu, Selma plec la cump r turiă ă ă ă ă înso it de doamna ei de companie. În pia a din Aminabad,ţ ă ţ o acost o cerşetoare care împinse în fa o fetiă ţă ţă îmbr cat într-un sac de iut . Micu a n-avea mâini şi scoteaă ă ă ţ tot felul de sunete nearticulate. Selma observ c are limbaă ă t iat . Se uit mai atent la chipul feti ei şi avu impresia că ă ă ă ţ ă a mai v zut-o cândva. Dar unde?ă

Un ip t de groaz . E feti a pe care a vrut s o primeascţ ă ă ţ ă ă la palat.

— Ce s-a întâmplat? Unde-i m mica ta?ăFeti a o priveşte cu ochii holba i. Selma se întoarce spreţ ţ

308

- KENIZE MOURAD -

b trân şi o zgâl âie de bra :ă ă ţ ţ— Cine sunte i? Ce s-a întâmplat cu copilul sta?ţ ăCerşetoarea se desprinde brusc, înşfac copilul şi fuge.ă

Selma încearc s le urm reasc , dar acestea dispar înă ă ă ă mul ime. N-are rost s le caute, oricum nu le va g si.ţ ă ă Trebuia s se adreseze poli iei.ă ţ

Postul de poli ie se afl chiar în apropierea pie ei.ţ ă ţ Poli istul indian o priveşte mirat pe femeia alb , îmbr catţ ă ă ă ca o indianc , atât de agitat .ă ă

— Dac am în eles bine, mem sahabă ţ 45, copilul apar ineţ familiei dumneavoastr ?ă

— Nu, dar…— Atunci, de ce v agita i? Care este problema? Dac ne-ă ţ ă

am fr mânta pentru to i nenoroci ii din ar , n-am puteaă ţ ţ ţ ă tr i.ă

— Nu v-am cerut p rerea, intervine indignat Selma. Vă ă ă cer doar atât, s v face i datoria şi s c uta i b trâna cuă ă ţ ă ă ţ ă copilul. V ve i alege cu o recompens gras .ă ţ ă ă

Poli istul nu pare entuziasmat.ţ— Bine, vom încerca.Copilul n-a fost g sit.ă— Era de aşteptat, comenteaz Amir, c ruia Selma îiă ă

povestise incidentul. Cerşetorii aceştia profesionişti sunt organiza i într-o re ea foarte bine pus la punct. Poli iştii îşiţ ţ ă ţ primesc în mod constant partea lor şi astfel îi las în pace.ă

— Dar, totuşi… Ce s-a întâmplat cu copilul? A avut un accident?

Amir o priveşte cu compasiune.— De ce m întreba i? Doar b nui i ce s-a întâmplat. Înă ţ ă ţ

India sunt prea mul i cerşetori care întind mâna şi nuţ primesc nimic. De aceea, unii dintre ei cump r copii dină ă familiile care sunt atât de s race încât nu au şanse deă supravie uire. Pentru a provoca mila trec torilor, ei îiţ ă ciuntesc pe copii… Este un fenomen des întâlnit aici mai 45 Mod de a se adresa femeilor albe; pronun ie stâlcit pentru „madameţ ă sahab” — „so ia st pânului”.ţ ă

309


ales dup abolirea sclaviei.ăSelma p leşte şi îl apuc de bra pe Amir.ă ă ţ— Amir, trebuie s facem ceva!ă— Ce anume? S introducem din nou sclavia? V da iă ă ţ

seama ce scandal ar izbucni în lumea „civilizat ”?ă

310

- KENIZE MOURAD -

Capitolul XI

— Au avut englezii febr noaptea trecut ?ă ăDoamna de companie a Selmei o priveşte îngrijorat , iară

Selma e complet derutat .ăCe-i cu întrebarea asta stupid ? De unde s ştie ea dacă ă ă

au f cut sau nu englezii febr ? Asta le întrece pe toate. Înă ă loc s o întrebe cum se mai simte, ea e îngrijorat deă ă soarta englezilor.

De seara trecut , Selma zace la pat. Totul se datorează ă emo iilor din ultima s pt mân . E lac de sudoare şi capul îiţ ă ă ă plesneşte de durere.

— Englezii au obrajii roşii, continu doamna deă companie, şi i-am auzit cum tuşesc.

— Ah, l sa i-m în pace cu englezii voştri, mi-e indiferentă ţ ă ce li se întâmpl . ă

Zahra, aflat la marginea patului, izbucneşte în râs.ă— Linişti i-v , apa! Aceast femeie respect un vechiţ ă ă ă

obicei prin care trebuie s ne ferim s pronun m, al turiă ă ţă ă de numele persoanelor dragi, cuvinte rele, pentru c aduceă ghinion. De aceea nu întrebi niciodat : „sunte i bolnav?”, ciă ţ „duşmanii dumneavoastr sunt bolnavi?” La Lucknow,ă femeile s-au obişnuit s înlocuiasc cuvântul duşmani cuă ă englezi, şi de aceea v întreab „au avut englezii febr ?” şiă ă ă nu „a i avut febr ?”ţ ă

Se aud b t i în uş . A sosit hachim sahab, mediculă ă ă familiei, în vârsta de optzeci de ani. Încercaser s -l aducă ă ă de asear , dar nu venise pentru c trebuia s seă ă ă odihneasc . În schimb şi-a trimis unul dintre asisten i careă ţ a adus trei tablete împachetate în hârtie de ziar.

Servitoarele roiesc în jurul Selmei. Dou dintre ele întindă o p tur în care au fost t iate dou g uri.ă ă ă ă ă

— Ce fac cu p tura? întreab Selma uluit .ă ă ă— Dar, apa, trebuie s respect m purdahul.ă ă

311


— S respect m purdahul pentru un medic atât deă ă b trân?ă

— Este totuşi b rbat! r spunde Zahra, uimit deă ă ă întrebarea Selmei.

— Bine, şi atunci cum m va consulta?ă— Foarte simplu. Prin gaura cea mare ve i scoate mânaţ

şi el v va lua pulsul şi v va controla reflexele, iar prină ă gaura cea mic se va uita la limba dumneavoastr şi în gât.ă ă

— M-ar mira ca prin intermediul acestor metode s seă descopere ceva serios…

Selma priveşte curioas , prin p tur , sosirea hachimului.ă ă ă Are serioase dificult i la mers, dar este sprijinit de doiăţ b rba i tineri care poart mari coşuri de r chit pline cuă ţ ă ă ă sticlu e colorate. Hachim sahab este adeptul metodelorţ vedice, a acelei arte a vindec rii practicat în India antică ă ă care folosea ca leacuri fierturi de frunze, r d cini şi ierburi.ă ă

Foarte conştiincios, hachimul pip ie bra ul Selmei, îiă ţ mişc toate degetele şi apoi îi ia pulsul la nivelul articula ieiă ţ cotului. Din când în când, morm ie câte un „hâm” şi dă ă indica ii asisten ilor s i care-şi noteaz totul pe hârtie.ţ ţ ă ă Dup aceea, scoate un cu it de argint aflat într-unul dintreă ţ multiplele lui buzunare.

— Rani sahab, sunte i amabil s deschide i gura?ţ ă ă ţCu o mişcare rapid sustrage o parte din mucozit ileă ăţ

albicioase de pe limba bolnavei şi le miroase încruntat. Închide o clip ochii şi dup aceea anun cu voce serioasă ă ţă ă diagnosticul: datorit suprasolicit rii nervoase s-a produsă ă blocarea ficatului, ceea ce duce la încetinirea circula ieiţ sanguine şi la eliminarea insuficient a secre iilor. Toateă ţ acestea provoac febra şi durerile de cap. Rani sahab vaă lua la toate orele impare o sticlu cu licoare galben şi laţă ă orele pare o sticlu cu licoare roz. Trebuie s respecte cuţă ă stricte e indica iile. Seara va mai lua o priz din acest prafţ ţ ă albastru, amestecat cu dou prize de praf alb, şi diminea aă ţ la fel… Este un tratament simplu care va duce la vindecarea suferin ei în l imii sale în prima noapte când nuţ ă ţ

312

- KENIZE MOURAD -

va mai fi lun plin .ă ă— Ce-i cu re etele astea de vraci? întreab Selmaţ ă

indignat , de îndat ce hachimul a întors spatele.ă ă— V înşela i, apa, medicina vedic este recunoscut , deă ţ ă ă

cele mai multe ori ea este mai eficace decât medicina european . Anul trecut m-am vindecat de hepatit în două ă ă s pt mâni, pe când cei ce s-au adresat medicilor englezi auă ă sunt la pat dou luni.ă

— Şi care-i treaba cu luna plin ?ă— Când dispare luna plin se liniştesc secre iile. Este ună ţ

fapt arhicunoscut, îi explic Zahra foarte serioas . Deci,ă ă apa, relaxa i-v ! O s fie totul bine. V rog s m crede i,ţ ă ă ă ă ă ţ a i avut noroc pentru c pe vremea mamei mele hachimulţ ă nu avea voie s vad bra ul sau limba bolnavei, dar miteă ă ţ ă s le ating . Se proceda în felul urm tor: se lega o a înă ă ă ţă jurul încheieturii pacientei, iar cel lalt cap t al a ei îl ineaă ă ţ ţ în mân doctorul care st tea în fa a uşii. În func ie deă ă ţ ţ vibra iile a ei, el ghicea cât de mare era febra şi stabileaţ ţ diagnosticul.

— Presupun c nu au supravie uit prea multe femei…ă ţ— Da, au fost multe cazuri mortale, r spunde Zahra, f ră ă ă

s observe ironia Selmei. Din fericire, de atunci s-au f cută ă progrese enorme.

Doamnele din palat profit de boala lui rani pentru a oă vizita. Toate sunt îngrijorate şi se agit în jurul patului.ă Pentru ele, orice indispozi ie a st pânei e o ocazie fericitţ ă ă de a-şi ar ta ataşamentul şi dragostea ce i-o poart . Seă ă întrec cine s -i dea prima medicamentul, cine s -i scutureă ă pernele, cine s -i maseze tâmplele cu ap de trandafiri sauă ă cine s -i maseze picioarele, recitându-i poezii. Roiesc caă nişte albine în jurul reginei lor, care este prea sl bit pentruă ă a se ap ra.ă

Apari ia prietenei sale Begum Yasmin aduce salvareaţ Selmei. N-o mai v zuse de aproape dou luni, deoareceă ă preferase s -şi petreac timpul cu Zahra sau cu rani dină ă

313


Nampur. A presupus c Begum se va sup ra, dar aceastaă ă se comporta de parc nu s-ar fi v zut de seara trecut .ă ă ă Foarte energic , Begum Yasmin le scoate din camer peă ă celelalte femei.

— O bolnav are nevoie de linişte! Sunte i în stare s oă ţ ă ucide i cu p l vr geala voastr neîncetat .ţ ă ă ă ă ă

F r prea multe discu ii, reuşeşte s le izgoneasc ,ă ă ţ ă ă redând uşii vechea ei func ionalitate.ţ

— S r cu a, sunte i, desigur, istovit ! Acum trebuie s vă ă ţ ţ ă ă ă odihni i… ţ

Begum Yasmin se aşaz pe marginea patului. Prezen a şiă ţ t cerea ei fur binef c toare. Selma închide ochii, dară ă ă ă simte o presiune puternic la ceaf şi încap.ă ă

— Dac îmi permite i, v voi masa: unii spun c mâinileă ţ ă ă mele sunt vr jite, c de in puteri magice.ă ă ţ

Mâini vr jite! Este adev rat. Încetul cu încetul, dispară ă durerile de cap şi se instaleaz o stare de bine. Ceafa,ă umerii, spatele, întregul corp se relaxeaz . Binef c toareleă ă ă mâini se opresc, prea devreme, ah!

— Dormi i acum! Eu plec, dar m întorc din nou mâine.ţ ă Un scurt s rut pe tâmple şi vr jitoarea dispare.ă ă

Dar ea revine a doua zi şi în urm toarele zile. Mâinile eiă pricepute fac minuni, durerile dispar, febra scade. Selma se simte minunat şi are impresia c prin vine îi curge miere,ă nu mai ştie unde se afl , cine este.ă

Mâinile alunec de-a lungul coloanei vertebrale, seă opresc la nivelul coapselor, ca şi cum ar fi vrut s pună ă st pânire pe ele, apoi, ridicând câte o coaps , îi aplică ă ă lovituri blânde şi scurte. În final, se opresc la plex şi la centrul nervos deasupra buricului.

— Aici se adun frica, explic Begum, şi sim i i asta cândă ă ţ ţ sunte i emo ionat . Vi se strânge stomacul şi nu mai pute iţ ţ ă ţ respira.

Mâinile îşi continu mişcarea. Mângâieri regulate şiă circulare pe burt , mai încete, apoi din ce în ce maiă puternice. Selma se înfioar şi, neliniştit , se uit la Begum.ă ă ă

314

- KENIZE MOURAD -

Din fericire, aceasta nu observ nimic, ci continu s oă ă ă maseze cu aceeaşi seriozitate.

Selmei îi e ruşine. De ce reac ioneaz astfel la un simpluţ ă masaj? Viseaz c sunt mâinile tandre ale lui Amir, mâinileă ă unui b rbat care o iubeşte…ă

Mâinile alunec neobservate de pe burt în jos, spreă ă p durea mic şi deas , originea izvorului de mosc.ă ă ă

— Priveşte-m în ochi, iubita mea.ăSelma se trezeşte brusc din visare. Ce caut ea, peă

jum tate dezgolit , în bra ele unei femei care-i acoper cuă ă ţ ă s rut ri trupul? Se ap r puternic.ă ă ă ă

— Termina i! Ce înseamn asta?ţ ăÎşi trage c maşa de noapte şi priveşte un chip r v şit deă ă ă

pasiune.— Te rog, nu te juca cu mine! Ştii foarte bine c teă

iubesc. S fie aceast f ptur oare mândra Begum?ă ă ă ă— Selma, ştii tu de fapt ce este pasiunea?Mâinile îi tremur , dar nu renun . Se st pânise atâtaă ţă ă

timp, acum îns îi va spune totul şi copilul acesta roşcat vaă trebui s o asculte.ă

— Te-am visat nop i în şir, iar ziua eram disperat ,ţ ă spunându-mi c sper în zadar. În elegi acum de ce amă ţ r spuns cu promptitudine de fiecare dat când m chemai?ă ă ă Iar tu m întâmpinai cu indiferen ! Î i aminteştiă ţă ţ s rb toarea zmeilor de hârtie? Atunci te-am prins de talie şiă ă tu te-ai retras. A fost mai îngrozitor decât dac m-ai fiă p lmuit. Din acel moment mi-am propus s te uit, dar vezi,ă ă nu totul depinde de voin a… Cine crede acest lucruţ înseamn c n-a iubit niciodat … Şi acum, în aceste ultimeă ă ă zile, am sperat din nou. Am avut impresia c te bucuri să ă m revezi, iar corpul t u mi-a dezv luit ceea ce sufletul t uă ă ă ă încerca s reprime… Te rog s nu m contrazici, nu te înjosiă ă ă într-atât încât s min i! Este alegerea ta, po i s -mi refuziă ţ ţ ă iubirea, dar n-ai dreptul tu, femeia pe care o iubesc, s caziă atât de jos şi s reac ionezi ca o mic burghez bigot .ă ţ ă ă ă

315


Crezi c n-am sim it felul în care au reac ionat sânii şi burtaă ţ ţ ta la mângâierile mele? Corpul t u are nevoie de tandre eaă ţ mea, e înfometat de dragoste…

„În fond are dreptate”, admite Selma, ca pentru sine. Dar de ce trebuia s spun toate acestea, de ce a trezit-o dină ă acea stare de be ie? Din mândrie, pentru c dorea sţ ă ă st pâneasc nu numai corpul, ci şi sufletul? Dac ar fiă ă ă t cut… totul s-ar fi petrecut în vis, în incertitudine.ă Mângâierile lui Begum nu au surprins-o pe Selma — le aşteptase, ba chiar le provocase. S fi fost curiozitate,ă provocare sau simpla necesitate de a explora noi teritorii? Presim ise cât de pl cute erau aceste mângâieri? Dar vrajaţ ă s-a destr mat.ă

Selma îi r spunde t ios:ă ă— Delira i! Eu îmi iubesc so ul.ţ ţ— Chiar aşa? Dar el, el te iubeşte? Vocea Begumei s-a în sprit.ă— Uit -te în oglind , ar i ca o plant însetat , buzeleă ă ăţ ă ă

tale sunt ofilite deja. Este aceasta fa a unei femei care esteţ iubit ? Trupul înflorit al unei femei fericite? Am, la rândulă meu, motive s cred c Amir te va p r si în curând. S-aă ă ă ă însurat cu tine ca s -i aduci urmaşii dori i, dar dragostea luiă ţ se afl în alt parte.ă ă

„Minte ca s se r zbune. Nu voi pune întreb ri!”ă ă ă— Nici m car nu eşti curioas ?ă ăBegum o priveşte ca un şarpe preg tit s -şi atace prada.ă ă— Nu te-ai gândit niciodat c prietenia dintre so ul t uă ă ţ ă

şi al meu este mai mult decât o prietenie? Nu te speria, asemenea porniri şi înclina ii sunt foarte r spândite înţ ă cercurile noastre. Noi, femeile, suntem doar n sc toareleă ă urmaşilor lor. Ce s facem? T cem pentru c suntemă ă ă proprietatea b rba ilor noştri, ei ne protejeaz , sunt ta iiă ţ ă ţ fiilor noştri şi le accept pe feti ele noastre. Eu mi-amă ţ idolatrizat so ul, eram în stare s otr vesc orice b rbat peţ ă ă ă care l-ar fi preferat, mie… Dar n-a fost numai unul, au fost mai mul i. M-am obişnuit, n-am avut încotro. Acum îiţ

316

- KENIZE MOURAD -

urm resc, oarecum amuzat , aventurile şi am observat că ă ă de câtva timp îi este credincios unei persoane.

— Min i i!ţ ţSelma nu se mai poate st pâni. „Amir în bra ele unuiă ţ

b rbat! Este de neconceput. Femeia asta învenineaz totulă ă pentru a se r zbuna”.ă

— Mai încet, draga mea. S nu v aud servitorii. La noiă ă ă exist o regul de aur: totul este permis atâta timp cât nuă ă se afl . V-am mai explicat acest lucru atunci când v-amă spus c burkahul ne permite libertatea. Poate într-o zi ve iă ţ ştii s aprecia i…ă ţ

Vocea ei devine dintr-o dat serioas .ă ă— Selma, sunte i nefericit , iar eu suf r din aceastţ ă ă ă

cauz , pentru c ştiu c împreun am fi fericite. Nu esteă ă ă ă vorba de un capriciu. Eu v iubesc, v rog s v gândi i laă ă ă ă ţ aceasta.

Se ridic , o priveşte pe Selma în ochi pentru o clip , apoiă ă dispare plin de demnitate.ă

Fa a Zahrei se apropie. Selma se oglindeşte în pupileleţ m rite ale copilei, întinde mâna şi atinge sânii micu i şiă ţ proaspe i ai feti ei, vrând s -i dezmierde sfârcurile sensibileţ ţ ă cu limba, dar Zahra se refugiaz în bra ele lui Amir, pe careă ţ îl s rut cu pasiune.ă ă

— Zahra, vino.De ce îi place copilului s o chinuie?ăAmir o priveşte dispre uitor, dar ei nu-i mai pas . Trecuseţ ă

deja de stadiul în care sarcasmele şi amenin rile lui oţă afectau. N-a sim it niciodat o dorin atât de puternic sţ ă ţă ă ă o îmbr işeze pe Zahra, dar Zahra ezit . Nu se poate hot rîăţ ă ă pentru c îi iubeşte pe amândoi. Încet, se desprinde dină bra ele lui Amir şi-i întinde mâna tinerei femei, darţ coapsele ei opun rezisten . Selma simte c se sufoc ,ţă ă ă lupt şi se agit în întuneric… Se trezeşte lac de sudoare.ă ă Doamne, n-a fost decât un vis! S fie de vin oare febra şiă ă scena penibil a Begumei? Din nou simte sânii frumoşi aiă

317


Zahrei.„Zahra, acum ştiu. Te iubesc…”. Aceast m rturisire dină ă

vis îi r sun în urechi ca şi cum ar fi pronun at-o acum cuă ă ţ glas tare.

„Totul este caraghios. Copilul sta este ca o sor pentruă ă mine!… O sor … desigur… dar ieri aş fi putut rezista oareă mâinilor ei, buzelor ei?”

Furioas , Selma strig dup servitoare.ă ă ă— Preg ti i repede baia şi anun a i-l pe rajah c vreau s -ă ţ ţ ţ ă ă

i vorbesc înainte s plece.ăNu ştie exact de ce, dar trebuie s -l vad pe Amir.ă ă— Felicit rile mele, iubita mea. Ast zi ar ta i, într-ă ă ă ţ

adev r, foarte bine. Presupun c datorit fierturiloră ă ă prescrise de hachim şi vizitelor prietenelor dumneavoastră v-a i îns n toşit aşa de repede.ţ ă ă

Şi-a imaginat numai sau a v zut, într-adev r, o sclipireă ă ironic în ochii lui Amir atunci când a pronun at „prieteneleă ţ dumneavoastr ?” N-are importan . Ceea ce doreşte să ţă ă discute cu el este mult mai important. Ideea îi venise în timp ce se îmb ia şi era singura solu ie pentru a evita oă ţ catastrof .ă

— Amir, am avut un vis azi-noapte. Trebuie s discut m.ă ă E vorba de Zahra.

— De Zahra? Ce-a i visat?ţ— Nu trebuie s povestim visele urâte dac nu vrem caă ă

ele s se îndeplineasc . Aşa mi s-a spus în copil rie. S şti iă ă ă ă ţ c era în primejdie şi, din fericire, a ap rut un b rbat care aă ă ă salvat-o.

— Un b rbat? Eu?ă— Nu, un b rbat mai în vârst a c rui fa n-am reuşit să ă ă ţă ă

o identific. Amir începe s devin nervos. Îl enerveaz supozi iile eiă ă ă ţ

şi nu-şi imagineaz c Selma le d curs…ă ă ă— Sunte i înc extenuat , iubita mea. V rog s mţ ă ă ă ă ă

crede i c Zahra nu este amenin at de niciun pericol.ţ ă ţ ă— Se poate, dar şti i cât de drag îmi e aceast copilţ ă ă ă

318

- KENIZE MOURAD -

(dac a i ştii…). M nelinişteşte sensibilitatea ei şi tendin aă ţ ă ţ spre izolare. Noi, cu toat dragostea noastr , nu-i putemă ă înlocui pe p rin i sau pe un so …ă ţ ţ

— Un so ? Ce idee! Este mult prea tân r s se m rite!ţ ă ă ă ă— Prea tân r ? Are deja şaisprezece ani, vârst la careă ă ă

majoritatea tinerelor fete sunt m ritate în India.ăAmir se plimb nervos. Ştie c va veni şi ziua în care seă ă

va desp r i de fermec toarea lui sor şi ur şte această ţ ă ă ă ă idee. Zahra este singura fiin pe care o iubeşte cuţă tandre e, de care se simte legat prin dragoste şi prin rela iiţ ţ de sânge. Desigur, se consider şi pu in egoist, dar tân ră ţ ă ă fat e singurul om de pe lumea aceasta pe care îl iubeşteă f r rezerve. La rândul ei, Zahra, îl priveşte ca pe un zeu.ă ă

So ia sa? O iubeşte şi pe ea, dar între ei nu exist aceaţ ă intimitate şi acea în elegere pe care le întâlneşti numaiţ între doi oameni de acelaşi sânge.

— S o m rit m pe Zahra? De unde v-a venit această ă ă ă idee? Şi-apoi cu cine s-o m rit m? Îi cunosc pe to iă ă ţ rajcumarii46, sunt fiii prietenilor mei, dar nu cred c vreunulă este demn de Zahra. To i sunt nişte îngâmfa i care se credţ ţ buricul-p mântului.ă

— Nici nu m-am gândit la vreunul dintre tinerii ştia.ă Zahra are nevoie de un b rbat care s o poarte în bra e, ună ă ţ b rbat adev rat, copt la minte.ă ă

— Da, dar rajahii sunt to i însura i. Nu voi admite ca soraţ ţ mea s fie doar o a doua sau o a treia so ie.ă ţ

Amir se încrunt .ă— Ar mai fi rajahul din Lerabad, dar lui îi cam place să

bea. Ba nu, mai este şi rajahul din Kotra, un b rbată şarmant, dar b trân, şi nababul din Dalior, care a moştenită de la tat l s u o minte de g in . Cine ar mai intra înă ă ă ă discu ie? Da, rajahul din Bilinir, dar este un om ruinat. Nu,ţ nu exist nimeni demn de Zahra şi apoi nu simt nevoia de aă m desp r i neap rat de ea.ă ă ţ ă

46 Rajcumar- fiul cel mai mare al rajahului.319


— Dar nici n-am spus c ne vom desp r i.ă ă ţ— Prin es , doar cunoaşte i obiceiurile noastre. So iaţ ă ţ ţ

trebuie s se mute în casa so ului.ă ţ— Bine, dar dac locuin a so ului s-ar afla… chiar în acestă ţ ţ

palat? Rajahul priveşte tem tor spre ea. S -şi fi pierdut min ile?ă ă ţ— Vede i, eu m-am gândit la Rashid Khan, ştiu,ţ

bineîn eles, c nu este un domnitor, dar este totuşi nepotulţ ă maharajahului din Bipal, unul dintre cele mai mari state indiene. Are sânge nobil, este un b rbat inteligent, modern,ă demn de toat stima. Şti i toate acestea, altfel nu l-a i fiă ţ ţ numit consilierul dumneavoastr . Aceast c s torie esteă ă ă ă foarte avantajoas : nu o vom pierde nici pe Zahra şi niciă Rashid nu ne va mai p r si.ă ă

Ultimul argument a fost cel decisiv. Selma ştie c Rashidă Khan a primit multiple oferte foarte str lucite din parteaă unor state mult mai influente decât Badalpurul. În această perioad tulbure, un om cinstit şi destoinic ca el esteă indispensabil statului s u. Pân acum refuzase ofertele dină ă prietenie pentru Amir, dar pân când? Rajahul, care aveaă deplin încredere în consilier, tremura la ideea c va trebuiă ă s renun e la serviciile sale.ă ţ

Selma l-a atins la punctul sensibil. Amir cade pe gânduri.— Ce p rere are Zahra?ă— Nu mi-am permis s abordez aceast problem înainteă ă ă

de a discuta cu dumneavoastr . Nu e ea o so ie ideal ?ă ţ ăAmir g seşte c ideea nu pare deloc rea.ă ă— Vor exista, desigur, discu ii c sora mea nu se m ritţ ă ă ă

cu un domnitor, dar vremurile de ast zi sunt atât deă nesigure, încât nu putem şti ce ne aduce ziua de mâine. Voi vorbi eu cu Rashid şi v rog s v ocupa i dumneavoastră ă ă ţ ă de Zahra.

Rajahul o mângâie în mod neaşteptat pe cap.— V mul umesc. Sunt mişcat de grija pe care o purta iă ţ ţ

familiei, sunte i pe cale de a deveni o adev rat so ieţ ă ă ţ indian .ă

320

- KENIZE MOURAD -

— Nu trebuie s continua i. Situa ia este cât se poate deă ţ ţ clar : vre i s sc pa i de mine!ă ţ ă ă ţ

Tân r fat încearc din r sputeri s -şi oprească ă ă ă ă ă ă lacrimile.

— Zahra, micu a mea!ţFata o priveşte îndurerat . Nu în elege de ce Selma oă ţ

tr dase. Cu ce greşise? De ce o respingea aceea pe care aă considerat-o ca pe o sor , ca pe o mam ? Avea impresia că ă ă este din nou orfan . Selma, complet derutat , nu seă ă aşteptase la o asemenea izbucnire.

— Zahra, nu v oblig nimeni, dumneavoastr sunte iă ă ă ţ cea care decide. Noi ne-am gândit numai c …ă

Zahra nu mai aude cuvintele Selmei.— V rog s -mi spune i… m-a i iubit m car o clip sau v-ă ă ţ ţ ă ă

a i pref cut numai?ţ ă„Micu a mea, dac ai şti cât de mult te iubesc şi c facţ ă ă

ceea ce fac tocmai pentru c te iubesc atât de mult. Dar tuă nu po i în elege. M doare c trebuie s - i provoc atâtaţ ţ ă ă ă ţ durere…”

— Zahra, şti i foarte bine c v iubesc, nu încapeţ ă ă îndoial .ă

Selma ar fi vrut s o îmbr işeze, s o s rute şi s-oă ăţ ă ă conving c totul n-a fost decât un vis urât, dar se audeă ă spunând:

— Am o fotografie a b rbatului, nu vre i s o vede i?ă ţ ă ţ— De ce? Doar a i hot rât deja. Eu nu mai am nimic deţ ă

ad ugat.ă— N-am hot rât nimic şi şti i asta. Ave i libertatea de aă ţ ţ

alege! Selma ridic vocea, nervoas .ă ăZahra pleac trântind uşa.ă

321


Capitolul XII

A avut loc nunta, totul a decurs perfect.Amir, întins pe divan, r sufl uşurat. Cele două ă ă

s pt mâni de ceremonii şi recep ii au fost foarteă ă ţ obositoare. Dar, e fericit. Selma îi preg teşte un „pân”, iară el o priveşte pe sub pleoape mul umit, deoarece s-aţ comportat admirabil în toat aceast perioad care nuă ă ă începuse prea bine.

Exact cum a prev zut, anun area logodnei surorii saleă ţ mai tinere cu consilierul a stârnit vii comentarii, deşi nu se putea nega provenien a nobil a viitorului so .ţ ă ţ

Oricum, cea mai grea b t lie s-a dat la palat întrucât raniă ă Aziza trebuia liniştit . Selma nu-i povestise întreaga scen ,ă ă deoarece rani o acuzase direct de faptul c voia s scapeă ă de cumnata ei din motive de gelozie. Selma încercase să laude virtu ile lui Rashid Khan şi s o asigure c Zahra va fiţ ă ă o so ie fericit al turi de acest b rbat, dar rani se enervaseţ ă ă ă îngrozitor.

— Cine vorbeşte aici despre fericire? Te c s toreştiă ă pentru a fi fericit ? Nicidecum, scopul c s toriei este acelaă ă ă de a aduce urmaşi! S raca Zahra, nu va trebui s -şi facă ă ă griji din acest punct de vedere… Când m gândesc că ă anumite persoane care ar fi trebuit s aduc pe lume ună ă moştenitor nu sunt în stare…

Rani disp ru înainte ca Selma s -i poat r spunde. Ştiaă ă ă ă c acest subiect era discutat deja de c tre toat lumea. Eraă ă ă c s torit de aproape un an şi nu r m sese încă ă ă ă ă ă îns rcinat . Pân şi Amir îşi f cea uneori griji în această ă ă ă ă privin . Selma aflase c rani Aziza îl sf tuise chiar s -şi iaţă ă ă ă o a doua so ie, dar rajahul o pusese imediat la punct.ţ

Ceea ce o durea îns cel mai mult era r ceala Zahrei,ă ă atitudinea ei distant , de fiecare dat când se întâlneau.ă ă

Ieri, tinerii c s tori i plecaser în c l torie de nunt .ă ă ţ ă ă ă ă

322

- KENIZE MOURAD -

Rashid Khan dorea s -i arate so iei sale Europa. Vor fiă ţ pleca i trei luni şi Selma, uşurat , îşi imagina dejaţ ă întoarcerea Zahrei.

Un eunuc o trezeşte din visare, anun ând sosireaţ negustorului de parfumuri.

Parfumurile joac un rol important în via a rajahului, suntă ţ o adev rat pasiune. De aceea îl întâmpin pe negustor cuă ă ă un zâmbet larg. Îl cunoştea de foarte mult timp — şi bunicul s u fusese unul dintre… clien ii lui.ă ţ

— Aceast pasiune pentru parfumuri este o moştenire deă familie, îi explic Amir so iei sale. (Selma r mâne uimit . Eaă ţ ă ă consider parfumurile ca pe un apanaj al femeilor…)ă Bunicul meu, maharajahul, un vân tor pasionat, aproapeă analfabet, îi m rturiseşte Amir, era îndr gostit deă ă parfumuri. A avut una dintre cele mai frumoase colec ii dinţ India. Mul i veneau s i-o admire şi s inhaleze miasmeleţ ă ă divine care, în parte, aveau o vechime de dou sute de ani.ă Din p cate, colec ia s-a pierdut în urma unui incendiu. Suntă ţ convins c moartea lui prematur a fost cauzat de durereaă ă ă pierderii acestei comori.

Negustorul etaleaz pe un batic de catifea neagr vreoă ă dou zeci de sticlu e, majoritatea foarte micu e, dar toateă ţ ţ nişte mici opere de art : unele din cristal aurit, altele dină jad şi coral, împodobite cu sculpturi fine.

— Sticlu a trebuie s corespund con inutului s u,ţ ă ă ţ ă explic Amir. Trebuie s existe o armonie între exterior şiă ă interior. Acest lucru îl ştim de la în elep ii noştri care seţ ţ refereau evident la echilibrul suflet-trup, sufletul fiind, desigur, esen a trupului. Aceste parfumuri sunt esen aţ ţ naturii, de aceea nu pot fi p strate în vase lipsite de gust.ă

Cu gesturile unui mare preot, negustorul apuc cu grijă ă sticlu ele, una dup alta, şi cu o micu baghet de fildeşţ ă ţă ă pune pe mâna rajahului cantit i minuscule din con inutulăţ ţ fiec reia. Amir inspir cu ochii închişi. Negustorul aşteaptă ă ă încântat verdictul cunosc torului în materie.ă

Amir îi indic vreo duzin de sticlu e şi b trânul se înclină ă ţ ă ă 323


respectuos.— Maiestatea sa nu se înşal niciodat , mereu îmiă ă

r peşte cei mai frumoşi copii.ă— Eşti o vulpe b trân , îl dojeneşte Amir. B nuiesc c îmiă ă ă ă

ascunzi cele mai valoroase parfumuri. Dac vrei s leă ă p strezi pentru tine, te în eleg, deoarece şi tu eşti pasionată ţ de ele, dar te previn ca nu cumva s le vinzi altora, c ciă ă acest lucru nu i-l voi ierta.ţ

Selma se uit curioas la cea de-a doua valiz , care esteă ă ă mult mai mare şi pe care nimeni nu o bag în seam .ă ă

— Vom vedea şi alte minun ii? îndr zneşte ea săţ ă ă întrebe.

— Hozur, celelalte nu sunt de talia Maiest ii sale. Suntăţ parfumuri care nu sunt atât de vechi şi pe care le ofer clien ilor mai pu im preten ioşi decât rajahul sahab.ţ ţ ţ

— N-am ştiut c vechimea parfumului îi creşte valoarea.ă— Într-o oarecare m sur , r spunde negustorul, încântată ă ă

s -i explice Selmei tainele meseriei sale. Cea mai mareă importan o au îns esen ele, ele conferind parfumului unţă ă ţ miros specific. Exist esen e vegetale, ca irisulă ţ (stânjenelul), iasomia, smirna, paciulia, sau esen e deţ origine animal , cum sunt ambra şi moscul. Un parfum seă compune rar dintr-o singur substan , de obicei este vorbaă ţă de un amestec rafinat al diverşilor ingredien i. Darţ mirosurile se evapor rapid şi de aceea trebuie fixate f r aă ă ă le falsifica îns .ă

Nur Jehan, distinsa so ie a împ ratului Jehangir, înţ ă cinstea c ruia s-a construit Taj Mahal-ul, acel vis dină marmur alb , a fost cea care a descoperit mijlocul de aă ă conserva mirosurile. Ea a înmuiat anumite ingrediente în ulei curat şi le-a l sat aşa s pt mâni în şir. Din p cate,ă ă ă ă metoda pe care ea a folosit-o s-a pierdut şi specialiştii au reuşit numai în parte s o reconstituie.ă

De fapt, marea tradi ie a parfumurilor s-a distrus înţ secolul al XVIII-lea când unii au început s amestece alcoolă în parfum, aşa cum se proceda în Occident. Acest fluid

324

- KENIZE MOURAD -

agresiv, ini ial înt reşte mirosul, dup câteva luni îlţ ă ă modific , iar în câ iva ani îl distruge. Dar se continu cuă ţ ă aceast metod , deoarece ea creşte produc ia şi peă ă ţ aceast cale se pot câştiga mai mul i bani.ă ţ

— Bine, atunci care este diferen a dac mirosul esteţ ă acelaşi ca la început? întreab derutat Selma.ă ă

Negustorul îi aplic dou pic turi din dou sticlu eă ă ă ă ţ diferite pe cele dou mâini.ă

— Freca i-v pielea şi apoi mirosi i-o. Amândou suntţ ă ţ ă parfum de tuberoze. Nu sesiza i diferen a? Bine. Acumţ ţ sufla i pu in peste mâna dreapt . E rece, nu-i aşa? Pentruţ ţ ă c esen a e amestecat cu alcool. Acum sufla i şi peă ţ ă ţ cealalt mân . Temperatura a r mas neschimbat ,ă ă ă ă deoarece aceast esen este pur , iar mânaă ţă ă dumneavoastr va p stra mirosul zile în şir. Fluidul dină ă sticlu îşi va p stra aroma ani de-a rândul, chiar timp deţă ă secole.

Selma în elege c afacerea cu parfumuri este deosebitţ ă de important în momentul în care vede s cule ul cu baniă ă ţ pe care Amir îl ofer negustorului. Sunt în jur de cincizeciă de monede de aur. E şi mai mirat când, dup plecareaă ă negustorului, Amir deschide un dul pior ascuns în perete înă care se g sesc şi alte sticlu e de parfum. Vreo câteva suteă ţ la num r.ă

— Câteva dintre aceste esen e sunt la fel de valoroase caţ un diamant, îi explic el, iar pentru mine sunt şi maiă valoroase. De fapt, ele con in ceva magic, este suficient oţ ă pic tur pentru a transforma o zi mohorât , dificil sauă ă ă ă monoton într-o adev rat s rb toare. Eu cred că ă ă ă ă ă sensibilitatea mea pentru parfumuri îşi are originile în copil rie, acea perioad fericit a vie ii mele.ă ă ă ţ

— Fericit ? Dar a i r mas orfan la vârsta de şase ani.ă ţ ă— Mi-am v zut foarte rar p rin ii, de fapt am fost crescută ă ţ

de bunica şi de sora mea rani Aziza, care m idolatrizau.ă Mama mai n scuse înc doi copii înaintea mea, îns auă ă ă murit şi de aceea se spunea c are privirea rea, că ă

325


deoache. Pe tat l meu nu l-am v zut prea des, el eraă ă ocupat cu probleme de stat, n-avea timp de copii. De altfel, b ie ii sunt crescu i pân la vârsta de şapte ani în zenana;ă ţ ţ ă abia apoi educa ia lor este supravegheat de b rba i.ţ ă ă ţ

Amir se întinde al turi de Selma. Fumeaz gânditor dină ă hoakah.

— Mai târziu, dup ce mi-au murit p rin ii, am fost îngrijită ă ţ de femeile din palat. Pân la vârsta de cincisprezece ani m-ăam jucat cu fiicele servitoarelor. Inventam tot felul de poveşti în care eu eram regele şi ele dansatoarele. Le iubeam cu toat nevinov ia. Fiind singurul moştenitoră ăţ b rbat, m alintau to i. in minte c o dat n-am vrut să ă ţ Ţ ă ă ă m nânc şi atunci au adus o curtezan care trebuia s -miă ă ă cânte în timpul mesei. Astfel, de la vârsta de cinci ani, a început s mi se dezvolte un oarecare sim muzical. Nici nuă ţ se punea problema s fac baie singur. Patru, cinci tinereă femei se ocupau de toaleta mea. M s puneau, m masauă ă ă şi m parfumau. Îmi pl cea foarte mult. Asta, pân s plecă ă ă ă în Anglia.

Amir zâmbeşte, deoarece Selma îl priveşte uimit .ă— Iubita mea, de ce sunte i uimit ? Crede i-m , totul eraţ ă ţ ă

atât de nevinovat.— Hm… v-a i petrecut timpul l sându-v r sf at deţ ă ă ă ăţ

femei. Şi studiile dumneavoastr ?ă— La şapte ani am primit un înv tor care trebuia s măţă ă ă

ini ieze în ale înv turii. Deoarece nu-i era permis accesulţ ăţă în zenana, îmi petreceam zilnic câteva ore în mardan khana, acea parte a palatului destinat b rba ilor. Dar nuă ă ţ aveam decât o singur dorin : s m întorc la colegeleă ţă ă ă mele de joac . Numai ele îmi pl ceau. Dup ce am maiă ă ă crescut pu in, nutream anumite sentimente romanticeţ pentru aceste feti e, dar nu ştiam înc ce este un s rut.ţ ă ă Dup ce am împlinit opt ani, bunica mea a hot rât c , înă ă ă afar de matematic şi englez , s mi se predea şi buneleă ă ă ă maniere. Prin urmare, educa ia mea a fost l sat pe mânaţ ă ă curtezanelor, conform obiceiului din familiile bune. Mă

326

- KENIZE MOURAD -

întâlneam cu ele în mardan khana, dar niciodat singur. Mă ă înso eau ori d daca, ori unul dintre servitori. Erau femeiţ ă foarte frumoase, nu foarte tinere, dar foarte politicoase. Manierele lor, conversa ia cu ele mi-au ar tat cum trebuieţ ă s se comporte un b rbat în lume. Unele erau muzicante.ă ă De la ele am înv at s apreciez calitatea unui ghaselăţ ă 47, unui tumuri48 sau a unui raga49. Eu nu trebuia s înv să ăţ ă cânt la vreun instrument. Un rege trebuia distrat, între inut.ţ Existau şi curtezane care erau poete recunoscute. Ele m-au ini iat în arta poeziei.ţ

Via a mea era un vis…ţLa doisprezece ani, bunica a hot rât c trebuie s mi seă ă ă

ofere o educa ie mai serioas şi m-a trimis la „Gimnaziulţ ă domnitorilor”. Diminea a m duceam la şcoal cu maşina,ţ ă ă înso it de profesorul de urdu şi de cel de englez şi,ţ ă bineîn eles de servitorul care îmi aducea c r ile. Astfel, n-ţ ă ţam avut ocazia s leg prietenii cu ceilal i b ie i şi de altfelă ţ ă ţ nici nu aveam chef. Nu eram obişnuit cu compania masculin , eu visam s m pot juca din nou cu prieteneleă ă ă mele. Din p cate, m-am desp r it destul de repede de ele.ă ă ţ La paisprezece ani, bunica a hot rât c a sosit timpul caă ă înv torul meu s m ini ieze în „ale vie ii”. Din acea zi nuăţă ă ă ţ ţ mi s-a mai permis s -mi rev d colegele de joac .ă ă ă

A urmat Anglia puritan ! Eton, Cambridge. Totul era atâtă de nou, de excitant. Eram derutat, nu ştiam cine sunt, un domnitor indian sau un lord englez…?

„S racul meu iubit”, gândeşte Selma, „nici acum nu te-aiă l murit în aceast problem ”, dar nu îndr zneşte s i-oă ă ă ă ă spun cu glas tare. Îi s rut tandru mâna. Amir îşi dă ă ă ă seama c începe s -i acorde încredere Selmei şi era uşoră ă emo ionat de tandre ea neobişnuit cu care îl trateaz . Areţ ţ ă ă chef s o îmbr işeze şi s o s rute, dar nu îndr zneşte deă ăţ ă ă ă fric s nu fie respins.ă ă47 Ghasel-poezie clasic indian .ă ă48 Tumuri-muzic clasic cu un ritm destul de vioi.ă ă49 Raga — tem muzical care variaz în func ie de orele zilei.ă ă ă ţ

327


Amir a sim it de mult c dragostea lui este o povarţ ă ă pentru so ia sa, c îi r spunde din datorie. A fost totalţ ă ă dezam git, deoarece ea era cu totul f cut pentru iubire;ă ă ă corpul ml dios, buzele pline, privirea adânc şi vis toare,ă ă ă totul numai senzualitate şi, cu toate acestea, se obişnuise cu ideea c este rece, asemenea unei statui de marmur .ă ă Se crispa de fiecare dat când o mângâia sau o s ruta.ă ă

Îndurerat, Amir o mângâie pe cap. Selma se sprijin deă um rul lui şi se înfior . Aşteapt .ă ă ă

Mâna lui alunec spre ceaf , se joac cu lobul urechii, oă ă ă mângâie tandru pe obraz. Selma se întoarce, tremurând, spre el, îi caut privirea în amurg.ă

A avut impresia c ea se retrage? Renun şi se ridic înă ţă ă picioare.

— Ce noapte frumoas !ă— O noapte de iarn , adaug ea sec. ă ăÎl priveşte cu ur , şi deodat îşi aminteşte de vorbeleă ă

Begumei.Poate era adev rat? Poate frumosul ei so preferaă ţ

îmbr işarea unui b rbat şi se culca cu ea numai pentru aăţ ă avea un moştenitor? Ar putea fi o explica ie a schimb riiţ ă sale de atitudine… Nu, nu era posibil! Pe m sur ce încercaă ă s izgoneasc aceast idee, cu atât mai mult o obseda.ă ă ă Selma se ridic .ă

— M sufoc aici. Am nevoie de aer proasp t.ă ăSe îndreapt spre pavilionul „unde soarele apune”. Seă

apleac peste balustrada de piatr şi viseaz la acel oraşă ă ă de poveste, acel oraş extravagant, dulce şi frumos: Istanbul.

328

- KENIZE MOURAD -

Capitolul XIII

— Ne-au omorât femeile şi copiii, iar r ni ii i-au aruncată ţ în fântân . Apoi au dat foc caselor. Suntem printre pu iniiă ţ care au reuşit s scape, ne-am ascuns în câmp. Când s-aă l sat întunericul ne-am refugiat în p dure şi pe urm amă ă ă fugit zile în şir pân am ajuns aici.ă

B rbatul se clatin de oboseal . Lâng el se afl so ia şiă ă ă ă ă ţ cei doi copii mici.

— Hozur, ce-o s se întâmple cu noi? Nu mai există ă linişte nic ieri… ă

Rajahul îi roag s se aşeze şi ordon s li se aduc deă ă ă ă ă mâncare. Dup aceea, reascult atent relatarea lor.ă ă

Era vorba, din nou, de vechiul conflict dintre comunit ileăţ religioase, conflict cauzat de o bagatel şi care, în condi iiă ţ normale, s-ar fi rezolvat pe cale paşnic , dar, în această ă atmosfer închis , provocat de mişc rile extremiste, a dusă ă ă ă la masacru.

Drama a început în timpul unei ceremonii funerare la moschee. Un grup de hinduşi care s rb toreau o nunt s-aă ă ă adunat în fa a moscheei exprimându-şi fericirea prinţ z ng nit de tobe, trompete şi ambale. Câ iva rani auă ă ţ ţ ţă ieşit din moschee rugându-i s se duc în alt parte. Au fostă ă ă înjura i şi s-a batjocorit numele Profetului. S-a aruncat cuţ pietre, s-au scos cu itele şi cele dou tabere s-au gr bit sţ ă ă ă se înarmeze cu bâte, furci şi coase. B taia a durat vreoă dou ore. Tot satul a participat la ea. La sfârşit, când faptulă se consumase deja, a ap rut şi poli ia.ă ţ

— Nu mai suport m, hozur, ofteaz b rbatul. Noi suntemă ă ă rani s raci, noi vrem s muncim, dar nu suntem l sa i înţă ă ă ă ţ

pace. Hinduşii sus in c musulmanii sunt nişte tr d tori şiţ ă ă ă c rajahii noştri sunt prietenii englezilor. Ne propun să ă sus inem Partidul Congresului, deoarece el lupt pentruţ ă independen a Indiei… Dar, hozur, politica nu e treabaţ

329


noastr , e treaba or şenilor, a oamenilor educa i şi boga i.ă ă ţ ţ Noi nu suntem împotriva independen ei lor, deşi amţ constatat c englezii ne-au oferit o anumit siguran .ă ă ţă Hinduşii n-ar fi îndr znit s ne atace dac acum un an n-ară ă ă fi câştigat alegerile. Şi-au luat aere de st pâni… Sunt maiă numeroşi… ce se va întâmpla oare cu noi?

În câteva cuvinte, acest ran a reuşit s descrie cu multţă ă mai bine situa ia decât un politician, prin lungile luiţ discursuri.

Amir nu-şi face iluzii, ştie c dac musulmanii ar fiă ă majoritari s-ar comporta la fel cu minoritatea hindus .ă

În acest an, 1938, au sporit revoltele şi masacrele în toat India de nord. B rbatul care, împreun cu familia sa,ă ă ă se refugiase la palat era originar din satul Lakhpur, sat ce nu apar ine statului Badalpur, ci unui sunt învecinat —ţ Kalabagh. El a venit la palat deoarece fratele s u eraă buc tar aici.ă

Amir, îngrijorat de aceast situa ie, se consult cu Selma.ă ţ ă— Trebuie luate m suri urgente înainte ca focul s seă ă

extind şi s pierdem totul de sub control. Voi încerca să ă ă abordez aceast tem la recep ia oferit de rajahul dină ă ţ ă Mahdabad. Ştiu, desigur, c este o adev rat crim să ă ă ă ă vorbi i politic la muşairaţ ă 50, dar voi încerca. Trebuie s -iă aduc cu picioarele pe p mânt.ă

Muşaira e un concurs de poezie la care se întâlneşte toat nobilimea din Oudh, cei mai buni artişti din ar , fie eiă ţ ă musulmani sau hinduşi. E o ocazie pentru a visa şi a plânge împreun , pentru a-şi împ r i bucurii şi necazuri, pentru a fiă ă ţ oameni care tr iesc laolalt ceva frumos.ă ă

De dou secole, Lucknow este centrul civiliza iei indo-ă ţmusulmane, care reprezint sincretismul a dou culturiă ă aparent opuse.

Primul concurs de acest gen a avut loc în urm cu treiă secole, la Delhi, şi a fost organizat de Akbar. Celebrul

50 Muşaira — sear cultural dedicat poeziei.ă ă ă330

- KENIZE MOURAD -

mogul. El a adunat la curtea sa filozofi, savan i şi misticiţ care, printr-un efort comun, trebuiau s extrag esen aă ă ţ tuturor curentelor religioase — hinduism, padrism51, mahomedanism şi creştinism — nucleul din cristal pur care le uneşte şi astfel s dezvolte din Ilahi „religiaă dumnezeiasc ”.ă

Aceast ac iune grandioas a fost întrerupt cincizeci deă ţ ă ă ani mai târziu de c treă împ ratul Aurangzeb, care aă condamnat aceast laşitate primejdioas şi a reintrodusă ă Islamul cu toate rigorile lui. Ca urmare, to i intelectualii şiţ artiştii au p r sit oraşul Delhi şi s-au refugiat la Lucknow.ă ă Capitala regilor din Oudh, a dinastiei şiite, cunoscută pentru str lucirea, extravagan a şi m rinimia el. Aici, limbaă ţ ă urdu cap t o form des vârşit prin intermediul ghasel-ă ă ă ă ăului, o form de poezie preluat de la persani, în secolul ală ă XIII-lea, şi care a atins un apogeu stilistic o dat cu trecereaă vremii. În aceste poezii se dialogheaz cu ceva sau cinevaă iubit, care poate fi creatorul, dorin a de glorie, z ng nitulţ ă ă br rilor unei femei sau str lucirea culorilor curcubeului, aăţă ă necuprinsului Univers. Aceste poezii încununeaz muşaira.ă

Selma le apreciaz foarte mult, dar ast zi i se pare lipsită ă de sens, chiar indecent, s se încânte cu cuvinte, când înă imediata sa apropiere, în sate şi oraşe, au loc incidente sângeroase. Rani din Mahdabad, c reia Selma îi comunică ă îngrijorarea ei, îi zâmbeşte cu indulgen .ţă

— Ce putem face? Nimic altceva în afar de ceea ceă facem acum. Nu este cazul s purt m discu ii sterile, ciă ă ţ trebuie s le oferim, la nivelul nostru, un exemplu deă armonie şi toleran … Nu se poate nega c n-am avutţă ă succes, în fond Lucknow este singurul oraş din zon în careă n-au existat conflicte.

Din spatele muşarabilor de marmur , rani îi arat Selmeiă ă un b rbat înalt în jurul c ruia se înghesuie lumea.ă ă

— Acela este rajahul din Kaladagh. În satul lui au loc, la

51 Padrism — religia popoarelor iranice, întemeiat de Zoroastru.ă331


ora actual , conflicte şi totuşi este ast zi aici împreun cuă ă ă prietenii s i, musulmani şi hinduşi. V rog s m crede i că ă ă ă ţ ă singura cale de a p stra pacea şi liniştea este aceea de aă face eforturi de în elegere a mentalit ii celuilalt… Dacţ ăţ ă domnitorii noştri n-ar fi convinşi de meritele diferitelor religii şi dac nu şi-ar ar ta aceast convingere supuşilor,ă ă ă adoptând o atitudine nepartinic în ac iunile lor de zi cu zi,ă ţ atunci toat ara ar fi la ora actual în fl c ri.ă ţ ă ă ă

Selma nu era prea convins de suprema ia exemplului.ă ţ Aceast gândire e doar o iluzie din care se hr nesc aceiă ă nobili care nu mai au cheful şi nici energia necesare s -şiă schimbe modul de gândire şi, cu atât mai pu in, modul deţ via .ţă

Selma îl vede pe Amir care se apropie de rajahul din Kalabagh, încercând s -l abordeze, dar acesta clatin dină ă cap. Amir insist şi atunci rajahul din Kalabagh seă adreseaz gazdei. Selma îşi preseaz fa a de muşarabi,ă ă ţ c utând s citeasc pe buzele lor ce discut . Pare că ă ă ă ă rajahul din Mahdabad se str duia s -l linişteasc pe acestă ă ă tân r rajah de curând întors din Anglia.ă

Amir mai protesteaz pu in, dup care se înclin şiă ţ ă ă dispare în mul ime.ţ

Selma se înfioar . Are presim irea c va asista la sfârşitulă ţ ă unei ere. În fond, îi condamn pe aceşti oameni pentruă orbirea şi laşitatea lor, pentru rafinamentul lor decadent, care îi desparte de realitate şi îi paralizeaz .ă

Brusc se face linişte. Începe muşaira. Publicul se aşază pe perne şi aşteapt cu încordare apari ia maestrului deă ţ ceremonii. Acesta e un b trân cu ochi vioi, renumit pentruă m iestria sa şi considerat o autoritate în acest domeniu.ă

De fapt nici nu este atât de simplu s conduci muşaira,ă pentru c trebuie s captezi aten ia spectatorilor o noapteă ă ţ întreag şi s încân i un public format din cunosc toriă ă ţ ă deosebit de preten ioşi. Trebuie s organizezi apari iileţ ă ţ celor aproximativ treizeci de poe i, astfel încât s -i alterneziţ ă pe cei mai buni cu cei mai pu in buni, pentru a nu trezi oţ

332

- KENIZE MOURAD -

eventual sc dere de interes. Trebuie s oferi suficientă ă ă pentru a stimula sensibilitatea, dar nici prea mult, deoarece atunci nu o po i men ine.ţ ţ

Se intoneaz ghaselul, încet, magic, în acompaniamentulă unei mici orgi şi a unei tabla52. La Delhi se recit , de obicei,ă dar la Lucknow se prefer cântatul. De ce s se renun e laă ă ţ o armonie suplimentar , la pl cerea de a combina versul cuă ă sunetul? Selma inten ioneaz s plece, pretextând c nu seţ ă ă ă simte bine, dar privirea atent a lui rani se opreşte asupraă ei.

— R mâne i, poezia v va relaxa, v va destinde.ă ţ ă ăSelma se aşaz la loc şi, încetul cu încetul, o p trundeă ă

frumuse ea versurilor, al c ror con inut nu-l în elege, dar aţ ă ţ ţ c ror muzicalitate o linişteşte. La picioarele ei se leag nă ă ă un str lucitor şarpe de aur şi argint, o gr din de shirvaniă ă ă multicolore, totul se leag n în ritmul poeziilor. To i suntă ă ţ emo iona i, încânta i, extazia i. Extazul ajunge la apogeu oţ ţ ţ ţ dat cu apari ia unei femei în burkah negru care, cu voceaă ţ ei aspr , recit atât de dulce şi bine. Shanaz Begum, unaă ă dintre cele mai mari artiste ale ghaselului, apare întotdeauna acoperit , deoarece provine dintr-o familieă bun .ă

S-a f cut deja foarte târziu şi în galeria femeilor câtevaă begume mai vârstnice adormiser deja. Selma mo ia,ă ţă singurul lucru pe care îl auzea era murmurul unui izvor.

Brusc, o voce cristalin o trezeşte din visare.ă— Eu sunt Eul, care locuieşte în inima fiin elor. Eu suntţ

începutul, mijlocul şi sfârşitul tuturor f pturilor.ăMuzica înceteaz , maestrul de ceremonii dispare. Peă

estrad stau doi b rba i în shirvani albe, simple. Selmaă ă ţ devine atent . Cunoaşte acest text, el provine de la ună mistic sufi, dar care dintre ei? O întreab pe vecina ei, careă o priveşte mirat :ă

— Dar, prin es , aceste cuvinte sunt din „Bhagavadgita”,ţ ă

52 Tabla — un fel de tob pe care se bate cu ambele mâini.ă333


cartea sfânt a religiei hinduse!ăDin religia hindus ? Selma nu poate s cread , acesteă ă ă

cuvinte îi sunt atât de familiare. Se apleac pu in în fa şiă ţ ţă se uit spre estrad . Tân rul b rbat recita în continuareă ă ă ă cuvintele sfinte:

„Eu sunt for a şi puterea tuturor celor care domnesc,ţ subjug şi ă câştig , ă sunt politica celor care au succes şi cuceresc. Eu sunt t cerea lucrurilor secrete şi ştiin aă ţ cunosc torului”.ă

Cu mâinile pe genunchi, ar tându-şi palmele, partenerulă s u intervine: „L udat fie Allah, el este acea unitateă ă (monada), înaintea c reia n-a existat Înainte, doar dac El aă ă fost Acela, şi dup care nu exist un Dup , doar dac Elă ă ă ă este Acela. În privin a Lui nu exist înainte sau Dup , înaltţ ă ă sau adânc, aproape sau departe, nici cum, ce sau unde, nu exist schimbare, nu exist o succesiune de clipe, nu există ă ă nici timp, nici spa iu, nu exist nestatornicie.ţ ă

El este Unic, este St pânul.ăEl este primul şi ultimul, exteriorul şi interiorul.El apare în unitatea Sa şi este singular.”

Selma tresare… Acesta este „Tratatul despre unitate” al lui Ibn Arabi! Unul dintre cele mai importante texte mistice ale Islamului.

Cei doi tineri recit încet cuvintele sfinte. Ele r sun caă ă ă un ecou de-a lungul secolelor şi continentelor, îndreptându-se spre acelaşi Adev r.ă

„Unii m urmeaz în unitatea mea şi ă ăîn fiecare fiin izolat şi în milioanele ţă ăde forme ale apari iei mele în Univers.ţAfl c toat m rirea, frumuse ea, for a şi ă ă ă ă ţ ţputerea pe care o vezi în lume este o str lucire, o lumin , o energie care provine ă ăde la Mine şi care a luat naştere dintr-o

334

- KENIZE MOURAD -

s mân fertil şi din imensa putere a existen eiă ţă ă ţ Mele.

Dac ne gândim la altceva decât El, nu este El, ăpentru c cine ar spune c un obiect tr ieşte prin ă ă ăel însuşi ar crede c acest obiect s-a creat ăsingur şi c existen a lui nu se datoreaz Lui Allah, ă ţ ăceea ce nu se poate (pentru c el este Totul). ăFereşte-te s -l asemui pe Allah cu ceva pentru c ă ăatunci te coborî la un ruşinos fetişism.

Prin mine s-a extins întregul Univers acel om care vede Eul în toate vie uitoarele ţşi toate vie uitoarele în Eu, acela care ţştie c Eu sunt unitatea şi M iubeşte ă ăîn toate visele sale, acel om tr ieşte şi ăac ioneaz în Mine indiferent de felul în ţ ăcare tr ieşte şi ac ioneaz .ă ţ ă

Dac tu crezi c exist ceva în afara lui Allah, ă ă ăacel ceva nu este în afara lui numai c tu nu ştii. O vezi, dar nu ştii c o vezi. ă ăDac te l mureşti ce este sufletul t u atunci vei ă ă ăsc pa de îndoial şi vei ştii c şi tu eşti Allah.ă ă ăProfetul a spus: cine se cunoaşte pe sine îşi cunoaşte St pânul.”ă

În elep ii yoghini ajung prin concentrare s -l vad peţ ţ ă ă St pân în sine.ă

„În momentul în care acest secret i se dezv luie, ţ ăşi anume c şi tu eşti Allah, vei ştii c tu eşti ă ăscopul existen ei tale, c nu trebuie s te ţ ă ăstingi pentru c ai fost dintotdeauna. ăToate calit ile lui Allah sunt calit ile tale, ăţ ăţde aceea îi este permis celui care a atins

335


Adev rul s spun : ă ă ă Eu sunt Dumnezeirea sau Cinste mie, cât de mare este încrederea mea.”

„Dac un om reuşeşte prin evlavie s M recunoasc ,ă ă ă ă s recunoasc cine sunt, şi cât de mult sunt, şiă ă

anume în toat realitatea şi în toate principiile existen ei ă ţMele, atunci cel cale M-a recunoscut va p trunde ăîn cel mai înalt Eu. Şi dac prin toate ac iunile ă ţsale va continua s tr iasc mereu în Mine va ob ineă ă ă ţgra ie Mie nemurirea.”ţ

Selma plânge. Îi este indiferent c ceilal i o privesc, n-aă ţ mai fost de mult atât de fericit . De fapt venise la muşairaă în speran a c reprezenta ia artistic se va amâna şi cţ ă ţ ă ă b rba ii vor stabili o strategie de autoap rare, dac nu oă ţ ă ă strategie de lupt împotriva dezordinilor provocate în ar .ă ţ ă Speran a ei nu s-a împlinit, deoarece gazda a refuzat oriceţ fel de discu ii de acest gen.ţ

Iar acum, la sfârşitul serii, le ofer invita ilor o explica ieă ţ ţ cât se poate de dur : aceste religii, ai c ror adep i seă ă ţ r zboiesc între ei, vorbesc despre unul şi acelaşi Adev r.ă ă Singura deosebire este aceea a formelor de manifestare. Riturile şi ceremoniile sunt inutile, ele duc la umbrirea religiilor, la învr jbirea dintre oameni.ă

Toate religiile ne înva acelaşi lucru şi ne reamintesc cţă ă purt m în noi nem rginirea, c noi suntem întrupareaă ă ă frumuse ii şi a cunoaşterii şi c suntem doar o particul deţ ă ă praf, dar în care se ascunde Universul, pentru c suntem oă parte din Dumnezeu. O parte?! Nu! Noi suntem Dumnezeu, pentru c infinitul nu este divizibil.ă

Nu trebuie s uit m îns un lucru: cum putem s -lă ă ă ă consider m pe cel lalt om un duşman care trebuie distrusă ă când, în fond, el este Eu şi eu sunt El.

— S racul rajah din Mahdabad a dat în mintea copiilor,ă 336

- KENIZE MOURAD -

comenteaz Amir la întoarcere. Ce idee absurd s încheiă ă ă muşaira cu versuri religioase!

Selma tresare:— Dar n-a i în eles?!ţ ţ— S în eleg ce?ă ţ— Nimic… Nu este nimic important.Selma se las pe spate. Nu este nici trist , nici sup rat ,ă ă ă ă

doar îngrozitor de obosit . Încearc s -şi reamintească ă ă ă versurile din „Bhagavadgita”: „S M vezi în toate fiin ele şiă ă ţ s M iubeşti în toate”.ă ă

Închide ochii. Oare va reuşi vreodat ?ă

337


Capitolul XIV

— Dar unde este Aysha?N-o mai v zuse de o s pt mân pe micu a feti deă ă ă ă ţ ţă

numai şapte ani, fermec toare, care îi aducea în fiecareă diminea flori de prins în p r. Se afla de o lun la palatulţă ă ă din Badalpur, unde se refugiase cu p rin ii, în urmaă ţ evenimentelor care au avut loc în satul lor, Lakhpur. Tat l îlă ajuta pe fratele ei la buc t rie, iar mama se ocupa deă ă croitorie. Selma aflase prin intermediul servitoarelor că mama feti ei este o femeie mândr care tot încearc s -şiţ ă ă ă conving b rbatul s se întoarc în satul lor, pentru c nuă ă ă ă ă doreşte s fie o povar altora. Pentru moment, situa ia seă ă ţ mai liniştise, deoarece rajahul din Kalabagh s-a deplasat personal la fa a locului pentru a purta discu ii cuţ ţ reprezentan ii Partidului Congresului. S-a ajuns la oţ în elegere şi atunci musulmanii s-au întors, rând pe rând,ţ acas , unde totul se pref cuse în praf şi cenuş , şi şi-auă ă ă reconstruit casele. Nu ştiau alt loc în care s plece, aici eraă p mântul pe care l-au lucrat din moşi-str moşi, aici eraă ă casa lor.

— Eu o în eleg, comenteaz o servitoare. E ca şi cum arţ ă trebui s plec din casa asta în care au crescut şi au tr ită ă cinci genera ii din familia mea. Cum aş putea eu sţ ă p r sesc acest loc?… Dar mama Ayshei e totuşi îngrijorat .ă ă ă Dac b rba ii îşi pierd uzul ra iunii, se pot întâmpla lucruriă ă ţ ţ îngrozitoare.

Selma nu acord o prea mare importan acestoră ţă cuvinte, nu în elege de ce vor s plece din moment ce aiciţ ă le e bine? Poate stau pu in cam înghesui i, deoareceţ ţ locuiesc împreun cu rudele lor în pavilionul servitorilor.ă

„O s m ocup eu de aceast situa ie”, şi-a spus Selma şiă ă ă ţ s-a dedicat studiului „Bhagavadgitei” şi al scrierilor lui Sri Aurobindo pe care şi le procurase a doua zi dup muşaira.ă

338

- KENIZE MOURAD -

A sunt închis , zile în şir, citind fascinat acele texte.ă ăÎi promisese îns lui Maharani din Rasimpur c ast zi oă ă ă

va vizita. Cu care gharara s se îmbrace? Pentru p r areă ă nevoie de o coroni din iasomie.ţă

— Deci, unde este Aysha? repet ea întrebarea. Esteă bolnav ?ă

— Vai, nu, hozur, dimpotriv .ăServitoarea care o ajuta s se îmbrace îi comunică ă

încântat :ă— Au m ritat-o.ă— M ritat-o? ăSelma o priveşte neîncrez toare, sperând c n-a auzită ă

bine.— Da, au m ritat-o şi înc foarte avantajos. So ul ei esteă ă ţ

un v duv de vreo patruzeci de ani, un negustor bogat dină Ahmedabad. El se va ocupa de ea.

— Se va ocupa de ea? Dar e o crim ! Micu a n-are decâtă ţ şapte ani!

— Nu v face i griji hozur, replic servitoarea. O las înă ţ ă ă continuare s se joace cu p puşile. Oricum, în cazul acestoră ă c s torii, este exclus un copil înainte ca femeia să ă ă împlineasc zece sau unsprezece ani.ă

Selma, disperat , se îngrozeşte… Aysha este un copilă finu şi fermec tor, şi în niciun caz una dintre feti eleţ ă ţ premature din Sud, cum îşi închipuie majoritatea europenilor despre orientale…

— Cheam-o imediat pe mam .ăranca nu are chef s i se fac reproşuri. Se uit la raniŢă ă ă ă

cu o privire urâcioas , aproape provocatoare.ă— De ce nu au discutat cu mine aceast problem ? Deă ă

ce nu m-ai consultat?— Rani saheba are probleme mult mai importante de

rezolvat şi n-am vrut s o deranj m cu problemele noastreă ă minore.

Reproşul era evident, Selma se îngropase în studiile ei mistice şi îşi neglijase datoria de a se ocupa de femeile şi

339


copiii din palat de care era r spunz toare. Datorită ă ă indiferen ei şi egoismului, ea este vinovat de soartaţ ă Ayshei.

Selma se plimb nervoas prin camer . Oare este corectă ă ă s te sustragi cotidianului pentru a- i c uta fericireaă ţ ă personal ? Cu ce drept, când eşti înconjurat de mizerie şiă nenorocire?

— D -i drumul Sikander, b iatul meu, loveşte-l!ă ă— D -i drumul lumina ochilor mei, loveşte-l puternic cuă

ciocul! mai tare! Cei doi antrenori îi a â pe lupt tori prin gesturi şiţ ţă ă

cuvinte, în timp ce lumea din jur face pariuri. Societatea din Lucknow este îngrozitor de excitat . Selma nu i-a v zută ă niciodat în aceast postur pe aceşti oameni blaza i. Seă ă ă ţ pariaz pe sume fabuloase, unii îns nu vor putea pl tiă ă ă ast zi şi vor fi nevoi i s vând o parte dintre bijuteriileă ţ ă ă so iilor. Dar nu are nicio importan , ceea ce conteaz esteţ ţă ă lupta. To i s-au înghesuit în jurul p turii albe, în mijloculţ ă c reia se lupt dou prepeli e.ă ă ă ţ

Aceşti aristocra i care nu mai luptau de secole, inu i înţ ţ ţ frâu de for ele de ocupa ie britanice, aceşti demnitari care,ţ ţ genera ii de-a rândul, au dus o via liniştit , dedicatţ ţă ă ă pl cerilor, ei bine, ei simt cum, în fa a acestor p s ri careă ţ ă ă se lupt , în vinele lor începe s clocoteasc sângele eroic ală ă ă str moşilor. Neînfrica i, îl atac pe duşman, se arunc înă ţ ă ă lupt , ne inând cont de primejdii, hot râ i s câştige sau să ţ ă ţ ă ă moar , curajul şi faima lor fiind vestite.ă

P tura alb s-a umplut de sânge. Pas rea r nit se ap ră ă ă ă ă ă ă cu ultimele puteri împotriva adversarului care încearc s-oă omoare.

La tribuna femeilor, excita ia atinge apogeul. Femeileţ sunt la fel de însetate de lupte ca şi b rba ii lor şi, pentruă ţ c nu au bani, pariaz pe br rile lor de aur.ă ă ăţă

— Cum v ă place spectacolul, prin es ? o întreabţ ă ă Maharani din Kasimpur pe Selma. Lucknow este vestit

340

- KENIZE MOURAD -

pentru luptele de prepeli e care sunt mult mai ţ rare decât luptele de cocoşi. Prepeli ele sunt nişte animale rare şi deţ aceea este mult mai greu s le faci agresive. Este nevoieă deci de mult antrenament şi de mult experien . Mai întâiă ţă sunt înfometate, apoi hr nite, şi acest lucru se repet până ă ă când ele devin nişte animale puternice şi r zboinice.ă

— Dar de ce sunt preferate prepeli ele? Doar existţ ă animale nativ agresive.

Maharani se încrunt .ă— Dar, prin es , tocmai în aceasta const adev rataţ ă ă ă

art , s încerci s schimbi natura. Str moşii noştri preferauă ă ă ă luptele de elefan i, dar ele nu erau decât nişte probe deţ putere, la fel ca şi luptele de tigri şi rinoceri. Nu era nimic extraordinar în asta, deoarece era o lupt între duşmaniă naturali. Societatea noastr are gusturi mai rafinate. Esteă mai greu şi mai excitant s înt ri i prietenii sau alia ii întreă ă ţ ţ ei.

Selma în elegea c , acum, gazda nu se mai referea laţ ă prepeli e, ci vorbea despre oameni. S fie oare unţ ă avertisment? Sau simpla descriere a distrac iilor zilnice aleţ unei societ i care se plictiseşte?ăţ

— Locuitorii din Lucknow nu iau nimic altceva în serios în afara propriilor pl ceri, continu Maharani. Totul provine deă ă la faptul c apar in unei culturi atât de vechi încât nimic nuă ţ li se pare nou. Au trecut prin multe şi nu mai cred în nimic. V pare r u? Mie, nu, c ci acest lucru ne scuteşte de oă ă ă lupt ridicol şi dezgust toare, lupta pentru o idee, la careă ă ă oricum renun i de pe o zi pe alta. Noi apreciem frumuse eaţ ţ unei lupte, f r a c uta cauzalitatea ei. Lupta este un joc caă ă ă oricare altul. Decaden a unei societ i putrede? Nicidecum.ţ ăţ Şi poporul are aceleaşi înclina ii, pân şi s racilor le placţ ă ă luptele, dar, pentru c nu au suficien i bani pentru aă ţ participa la luptele de cocoşi, au inventat luptele cu ou .ă

— Da. Se iau dou ou , se pariaz şi se ciocnesc. Oulă ă ă care se sparge a pierdut şi banii revin celor care au pariat pe oul nespart. Englezii sunt de p rere c oamenii suntă ă

341


nebuni, c , în loc s m nânce ou le, ei le „stric ”. Nu voră ă ă ă ă în elege niciodat acest popor.ţ ă

Dup luptele de prepeli e urmeaz parada porumbeilor.ă ţ ă Femeile se înghesuie s vad nout ile anului. Orientalii auă ă ăţ o adev rat pasiune pentru aceste p s ri deştepte şiă ă ă ă credincioase. Selma îşi aminteşte de frumoasele şi rarele specii pe care le-a v zut în palatele din Yildiz şiă Dolmabahse, dar n-a v zut nic ieri porumbei atât deă ă deosebi i ca aici. Unii sunt vopsi i în roz şi au aripi verzi,ţ ţ al ii poart pe piept motive florale în culori rafinate.ţ ă

— S nu v imagina i c sunt picta i, îi explic Maharani.ă ă ţ ă ţ ă Ar fi banal şi n-ar ine mult. Pentru a crea asemeneaţ minun ii, exper ii jumulesc pan cu pan şi le înlocuiesc cuăţ ţ ă ă pene de alt culoare, pe care apoi le consolideaz . Suntă ă pene de la alte p s ri care au fost inute un timp în b i deă ă ţ ă culori vegetale. P s rile astfel tratate îşi poart penele aniă ă ă de zile şi sunt deosebit de scumpe.

Apar doi sclavi cu o colivie mare de aur. Femeile se entuziasmeaz . Ce minunat! Ce animal ciudat! Pas rea —ă ă sau sunt dou p s ri? — zboar şi se aşaz pe um rulă ă ă ă ă ă st pânului s u, rajahul din Dirghpur. De-abia acum îşi dă ă ă seama Selma c pas rea are dou capete.ă ă ă

— Nu este minunat? exclam Maharani. A i avut laă ţ Curtea otoman vreodat porumbei dubli?ă ă

Sclavii scot din colivie înc o duzin de asemeneaă ă animale pre ioase. Ele merg din mân în mân , sunt pip iteţ ă ă ă cu grij , lumea se entuziasmeaz .ă ă

— Ce oper de art ! N-au mai fost create asemeneaă ă minun ii de pe vremea împ ratului Nasir od-Din Haidar.ăţ ă Numai cei din Lucknow sunt în stare de un asemenea rafinament…

Selma a crezut c este vorba de o malforma ie a naturii,ă ţ dar s-a înşelat. Maharani îi explic politicos care esteă procedeul.

— Se iau doi porumbei tineri. Unuia i se taie aripa dreapt , celuilalt aripa stâng şi se cos unul de cel lalt.ă ă ă

342

- KENIZE MOURAD -

Urmeaz o perioad critic în care majoritatea mor, deă ă ă aceea este nevoie de mult îngrijire pân ce rana seă ă cicatrizeaz şi porumbeii se maturizeaz . Dup aceea, cuă ă ă mult r bdare, sunt înv a i s zboare.ă ă ăţ ţ ă

— Ce îngrozitor! strig Selma indignat .ă ăFemeile o privesc uimite. O femeie hindus se apleacă ă

spre ea şi o întreab :ă— Crede i c este mai îngrozitor decât s omoriţ ă ă

animalele pentru a le mânca? Chiar sunte i de aceastţ ă p rere?ă

Ce po i r spunde la o asemenea întrebare? Exist oţ ă ă diferen între a omorî un animal pentru pl cereaţă ă stomacului şi a-l mutila pentru pl cerea ochilor? Diferen a…ă ţ Selma nu ştie ce s spun , tace.ă ă

Mâine-diminea va avea loc durbarulţă 53. Guvernatorul, sir Harry Waig, va decerna titluri şi decora ii tuturorţ domnitorilor credincioşi.

La ora 9,30 punct se intoneaz „God save the king”.ă Apare guvernatorul în uniforma sa neagr de gal înso it deă ă ţ lady Violet şi de o mul ime de adjutan i şi asisten i.ţ ţ ţ

To i cei prezen i se ridic în picioare. Durbarul începe.ţ ţ ă— Khan bahadur… Rai bahadur… Sardar sahib.Maestrul de ceremonii ofer cu o voce r sun toareă ă ă

titlurile celor care şi-au ar tat loialitatea fa de coroan .ă ţă ă Cei aleşi p şesc plini de importan pân la tron, tron peă ţă ă care, în urm cu mai pu in de un secol, domneau regii dină ţ Oudh şi unde reprezentantul regelui şi ai împ ratului leă înmâneaz acum cu m rinimie medaliile.ă ă

Este incredibil c în acelaşi timp cu ceremonia, prin careă regii îşi arat supunerea fa de for ele de ocupa ie, înă ţă ţ ţ India au loc numeroase revolte împotriva englezilor, sub conducerea lui Mahatma Ghandi. Solda ii britanici trag înţ demonstran i, milioane de musulmani, în frunte cuţ 53 O mare recep ie oferit de un domnitor sau, în perioadaţ ă colonialismului, de guvernatorul englez.

343


conduc torul lor Mohammed Ali Jinnah, se aliaz cu hinduşiiă ă pentru a alunga for ele de ocupa ie şi pentru a-şi câştigaţ ţ independen a. Independen a? De ani de zile, aceast arţ ţ ă ţ ă se cutremur numai la auzul cuvântului. Nu poate fiă suprimat nici prin pedeapsa cu închisoarea, nici cu gloan eţ şi, pe m su ce sângele curge, el cap t o greutate din ceă ţă ă ă în ce mai mare. Independen a! Este cuvântul magic pentruţ un popor asuprit. În acest cuvânt se pun toate speran ele.ţ Şi totuşi, aici, pe gazonul frumos îngrijit, stau cumin i, peţ scaunele lor, plini de recunoştin şi respect, cei din elit …!ţă ă Selma nu-şi crede ochilor. S fie laşitate sau naivitate?ă Selma are chef s -i certe pe aceşti b rba i, dresa i ca nişteă ă ţ ţ maimu e care-şi imit st pânul.ţ ă ă

„Cât de mult trebuie s ne dispre uiasc englezii”,ă ţ ă gândeşte ea. De ce a acceptat s participe la această ă mascarad ? De ce a insistat Amir? Îl urm reşte cu privirea.ă ă Discut cu câ iva prieteni demnitari care sprijin şi eiă ţ ă mişcarea pentru independen , pe care o şi finan eaz . Eiţă ţ ă n-au acceptat niciodat vreo decora ie din partea Coroaneiă ţ britanice, ceea ce nu-i împiedic s între in rela ii amicaleă ă ţ ă ţ strânse cu reprezentan ii acesteia. Ca s le inspireţ ă încredere şi s comploteze pe ascuns? În orice caz, asta aă fost explica ia lui Amir.ţ

— Dar este, într-adev r, necesar s particip m laă ă ă ceremonie? întreab Selma înaintea plec rii.ă ă

Amir îi r spunde, zâmbind:ă— Sl biciunea unora dintre oamenii noştri şi trufiaă

st pânilor dau naştere unui spectacol extrem de util:ă alimenteaz ura.ă

Seara, dup durbar, guvernatorul a organizat un mareă bal. Au fost invita i în jur de dou mii de oameni, englezi şiţ ă indieni, toate marile personalit i din provincii.ăţ

Primul ei bal de la sosirea în India… Selma e nervoas şiă excitat ca o fat tân r care îşi face debutul în societate.ă ă ă ă Vrea s fie cea mai frumoas , s crape de invidieă ă ă englezoaicele astea încrezute. Alege ca toalet un sariă

344

- KENIZE MOURAD -

albastru-închis, împodobit cu diamante minuscule. Acest veşmânt ofer un contrast uluitor cu tenul ei deschis. Înă jurul gâtului, la încheieturile mâinilor şi în p r sclipescă smaralde.

Amir se opreşte în pragul salonului. N-o v zuse niciodată ă atât de frumoas . E mândru pentru c , în seara aceasta, vaă ă fi cel mai invidiat b rbat din oraş. Niciun rege, niciun engleză nu este posesorul unui obiect atât de pre ios.ţ

În palatul guvernatorului se adunase foarte mult lume.ă Guvernatorul şi so ia sa îşi vor face apari ia de-abia dupţ ţ ă ce sosesc to i musafirii. Cei mai mul i indieni au venit f rţ ţ ă ă so iile lor, deoarece refuzau s le supun privirilor str ine.ţ ă ă ă Englezoaicele veniser foarte colorat îmbr cate.ă ă

— Ciudat, gândeşte Selma. Dintre toate culorile acestei ri, ele le-au preferat pe cele mai puternice — galbenulţă

veninos, un roz penetrant şi str lucitorul alb al nalbelor.ă Poate pentru c sunt searb de de la natur vor s maiă ă ă ă compenseze pu in?ţ

La sosirea guvernatorului şi a so iei sale, orchestraţ intoneaz imnul na ional, dup care încep prezent rile.ă ţ ă ă Este cel mai important moment al serii.

Cu o voce monoton , crainicul anun numele şi titlulă ţă invita ilor. Perechile se deplaseaz , una dup alta, printreţ ă ă dou rânduri de curioşi. Toat lumea comenteaz .ă ă ă

— În l imile lor, rajahul şi rani din Badalpur!ă ţÎn timp ce traverseaz salonul se face linişte. Frumuse eaă ţ

ei e impresionant . Toate privirile se îndreapt spre Selma.ă ă Ajunşi în fa a tribunii, a guvernatorului, to i cei prezen i auţ ţ ţ impresia c aceast pereche e de fapt gazda regal şi c siră ă ă ă Harry şi lady Violet sunt supuşii lor. Amir intuieşte ce se discut . În acest moment, el este împ ratul, iar sultana saă ă bijuteria care încoroneaz titlul şi bog ia lui.ă ăţ

Guvernatorul, ini ial surprins, îşi revine repede.ţ— Dragul meu Amir, închipui i-v c i-am spus lui ladyţ ă ă

Violet c dumneavoastr şi so ia dumneavoastr nu numaiă ă ţ ă c sunte i frumoşi, dar sunte i chiar întruchipareaă ţ ţ

345


frumuse ii!ţAmir p leşte. Pentru un indian este o grav jignire s seă ă ă

men ioneze ceva despre fizicul so iei sale, fie şi sub formţ ţ ă de metafor . Sir Harry ştie acest lucru şi-l face inten ionat,ă ţ pentru a se r zbuna.ă

Amir se uit în jur. În afar de adjutant, nu auzise nimeniă ă aceste cuvinte. R sufl uşurat. Nu o va mai expune peă ă prin es acestei societ i de barbari!ţ ă ăţ

Are impresia c to i b rba ii prezen i o dezbrac dină ţ ă ţ ţ ă priviri şi se enerveaz îngrozitor. Îi place totuşi ca ei s-oă vad , dar s n-o priveasc . Se gândeşte surprins c ar fiă ă ă ă chiar mul umit dac Selma n-ar fi atât de frumoas .ţ ă ă

Odat prezent rile terminate, orchestra cânt un vals deă ă ă Strauss. Guvernatorul se înclin în fa a lui lady Violet şiă ţ deschide balul. Primele perechi se adun pe ringul de dans.ă Amir o las pe Selma în compania unor v duve şi pleac să ă ă ă discute cu câ iva prieteni.ţ

S rmana… Ea dorea, spera s danseze, dar pentru elă ă ideea aceasta era de neconceput. Indienii considerau dansul ca pe un apanaj al actorilor şi al curtezanelor.

Selma, indignat , îi urm reşte cu privirea pe dansatori.ă ă Cât nedreptate! Ce mai conteaz frumuse ea ei dac esteă ă ţ ă condamnat s stea împreun cu b trânii? To i se bucur ,ă ă ă ă ţ ă nimeni nu o bag în seam , cu excep ia câtorva urâte careă ă ţ se aga de partenerii lor şi-i arunc priviri veninoase sauţă ă comp timitoare, întorcându-se epuizate de atâta dans,ă tol nite în fotolii, o întreab cu ipocrizie:ă ă

— Cum, dumneavoastr nu dansa i? Dar, de ce?ă ţSelma se pref cea a fi indiferent , dar to i în eleseră ă ţ ţ ă

imediat situa ia ei. Sup rat pe Amir c-o l sase singurţ ă ă ă ă toat noaptea, într-un col , expus privirilor veninoase aleă ţ ă celorlalte, e tulburat peste m sur .ă ă ă

Dac ar pleca? S-ar isca un scandal? Şi ce dac ? În fond,ă ă neglijen a rajahului este la fel de scandaloas . Ştie cţ ă ă tradi ia indian nu permite ca so ul şi so ia s se arateţ ă ţ ţ ă împreun în societate, îns Amir face un joc dublu. Dac totă ă ă

346

- KENIZE MOURAD -

a adus-o printre englezi, atunci cel pu in s se poarte ca unţ ă gentleman.

— Îmi permite i? V rog s -mi acorda i un dans.ţ ă ă ţSelma tresare. Un b rbat tân r şi blond îi zâmbeşte.ă ă

Surpriza ei îl încurc şi mai mult.ă— V rog s m scuza i c mi-am permis s v vorbescă ă ă ţ ă ă ă

chiar dac n-am fost prezenta i… M numesc Roy Lindon şiă ţ ă de abia am sosit în India. De mâine începând voi lucra pentru Excelen a sa. Nu cunosc pe nimeni aici şi m-amţ gândit c poate nu m ve i refuza…ă ă ţ

Selma e cât pe ce s -l pun la punct, dar timiditatea lui oă ă înduioşeaz .ă

— Nu dansez, Sir.— Chiar aşa?Roşi ca un copil care a fost certat. Bineîn eles c nu i-aţ ă

spus c o observ de mai mult timp şi c a constatat c i-ară ă ă ă fi pl cut s danseze. Ce prost a fost s -şi închipuie că ă ă ă aceast femeie splendid … Mai bâlbâie câteva scuze şiă ă vrea s se retrag .ă ă

— Dar lua i loc, v rog!ţ ăVecinele ei nu-şi cred urechilor. Ce obr znic tur , raniă ă ă

cea mic ! Sunt încântate, presimt un scandal.ă„Cum va reac iona Amir dac accept?” gândeşte Selma,ţ ă

m surându-l pe tân r. „O s fac o dram din asta,ă ă ă ă ă bineîn eles”.ţ

Îşi aminteşte de Liban, de seara în care Wahid s-a înfuriat pentru c a dansat cu un ofi er francez. Poate c o dramă ţ ă ă ar duce la o schimbare în via a asta atât de conven ional .ţ ţ ă

— Bine, s dans m!ă ăRoy Lindon este un dansator excelent, sau aceast clipă ă

furat e atât de deosebit ? N-are importan . Selmaă ă ţă danseaz cu ochii închişi, se las purtat pe aripile valsului.ă ă ă

Dar de ce nu mai cânt orchestra? Deschide ochii. În fa aă ţ lor se afl Amir, de o paliditate cadaveric . O îndep rtează ă ă ă pe Selma, f r s -i acorde vreo privire, pentru a rezolvaă ă ă totul ca între b rba i.ă ţ

347


— Pentru jignirea adus , v rog s -mi da i satisfac ieă ă ă ţ ţ mâine-diminea . Pute i alege dumneavoastr armele.ţă ţ ă

Englezul se holbeaz nedumerit la b rbatul din fa a lui. Eă ă ţ nebun? Sau… poate…?

În jurul lor s-a adunat un grup de curioşi, dar nimeni nu îndr zneşte s intervin . To i au în eles gravitatea situa ieiă ă ă ţ ţ ţ şi simpatizeaz cu rajahul. În fond, regulile trebuieă respectate, este vorba de onoarea lui, de onoarea tuturora.

— Dragul meu rajah… Sir Harry, sosit în grab la fa a locului, a trebuit să ţ ă

intervin pentru ca acest incident caraghios — ca de obiceiă o poveste cu o femeie — s nu se transforme într-ună conflict pe via şi pe moarte.ţă

Timp de o or , guvernatorul încearc s -l linişteasc peă ă ă ă Amir, f când uz de întreaga lui diploma ie. Pe de o parteă ţ trebuia s -l l mureasc de nevinov ia inten iilor tân ruluiă ă ă ăţ ţ ă b rbat, dar pe de alt parte nu putea s o învinov ească ă ă ăţ ă nici pe rani. Cu foarte mult iscusin , sir Harry stabileşteă ţă c nevinov ia lui Roy Lindon este evident : acesta v zuseă ăţ ă ă o tân r femeie singur care se plictisea şi nu se gândiseă ă ă nici m car pentru o clip c … Îşi ceru mii de scuze, ceea ceă ă ă îl înfurie şi mai tare pe Amir, pentru c trebuia s existe ună ă vinovat. Dac tân rul spunea adev rul, atunci el trebuie să ă ă ă recunoasc vinov ia lui rani şi s accepte în fa a întregiiă ăţ ă ţ societ i c s-a f cut de râs. Nu avea de ales, trebuia s -lăţ ă ă ă omoare pe englez!

Sir Harry se înfurie. Dac rajahul vrea s spele această ă ă ruşine cu sânge, atunci n-are decât s -şi omoare propriaă nevast ! El îi aminteşte acestuia c se afl între oameniă ă ă civiliza i care nu au vrut s -l ofenseze, iar rani nu poate fiţ ă învinuit de nimic. O femeie cu o educa ie occidental seă ţ ă adapteaz mai greu într-o ar ca India. Cu toate acestea,ă ţ ă ar trebui s-o l mureasc în privin a anumitor lucruri…ă ă ţ

Amir se ridic iritat:ă— Destul, Excelen . Este o problem care m priveşteţă ă ă

numai pe mine. Nu va mai exista de acum încolo, voi 348

- KENIZE MOURAD -

sufoca r ul din faş .ă ăSir Harry tresare speriat. Poate c este totuşi în stare s -ă ă

şi omoare nevasta? Eh, în fond, nu m priveşte. Atâta timpă cât din exterior este linişte, restul îmi este indiferent.

— De ast zi începând, nu mai ave i voie s p r si iă ţ ă ă ă ţ camera. Masa o ve i servi aici. De asemenea, v suntţ ă interzise plimb rile prin parcul palatului şi primirea deă vizite din partea prietenelor. De acum înainte ve i respectaţ cu rigurozitate purdahul.

Rani Aziza asist triumf toare la discu ie. A prev zut eaă ă ţ ă c se va termina r u?ă ă

Amir continu cu oboseal în glas:ă ă— Am fost prea darnic în ceea ce v priveşte, am avută

încredere în dumneavoastr , dar dumneavoastr m-a iă ă ţ umilit, m-a i tr dat. Pentru c nu şti i s v comporta i cumţ ă ă ţ ă ă ţ trebuie, sunt silit s v înv minte. Nu vreau ca so ia meaă ă ăţ ţ s m dezonoreze.ă ă

Pleac şi încuie uşa cu cheia.ăÎnchis ! Cum îndr znesc s -i fac una ca asta? Se vaă ă ă ă

adresa justi iei şi va cere ajutor viceregelui, în persoan !ţ ăDeodat îi revine în minte imaginea femeii nebune care îiă

spusese: „Refugia i-v , fugi i repede, înainte s fie preaţ ă ţ ă târziu!” Selma intr în panic , se izbeşte de uş , d cuă ă ă ă pumnii, degeaba. Pentru prima oar îi este fric . Cine o vaă ă ajuta? Nimeni nu b nuieşte c au închis-o. Rajahul şi raniă ă Aziza vor g si suficiente scuze pentru absen a ei de laă ţ reuniunile oficiale. Nimeni nu se va mira, deoarece în India femeile ies rar în societate. Şi chiar dac se vor întreba ceă se întâmpla cu ea, nimeni nu va cerceta ce se petrece în interiorul unui palat.

O vor uita la fel de repede cum au uitat-o şi pe mama lui rani din Nampur. Aceast imagine o îngrozeşte. Niciodat !ă ă Ea nu va p i la fel, mai bine moare decât s se laseăţ ă îngropat de vie!ă

349


Capitolul XV

— Nu pot, hozur, dac afl rajahul m omoar !ă ă ă ă Servitoarea se retrage şi-şi ascunde mâinile la spate. Nu vrea s primeasc lan ul de aur, nu va duce scrisoarea.ă ă ţ St pânul se va r zbuna. El ştie tot, este atât de puternic!ă ă Nu, hozur, este imposibil…

Selma r mâne epuizat , lan ul de aur îi scap din mâini.ă ă ţ ă Dup trei zile, începuse s -şi piard orice speran . În ochiiă ă ă ţă femeii citea comp timire, dar frica de rajah era mai mare.ă Cu ce pedeaps îngrozitoare i-o fi amenin at Amir de nu seă ţ las mitui i nici m car cu aur? Amir sau rani Aziza? Desigur,ă ţ ă ea, care acum este fericit c se poate r zbuna şi c joacă ă ă ă ă din nou rolul de st pân . A profitat de furia lui Amir pentruă ă a se ocupa personal de tot. Lui Amir nu i-ar fi venit ideea de a-i re ine servitoarele şi nici nu ar fi recurs la aceastţ ă m sur caraghioas de a instala un eunuc mare şi negru,ă ă ă cu o sabie uriaş , în fa a uşii.ă ţ

Selma nu-şi mai v zuse so ul din acea sear fatal . Amiră ţ ă ă se mutase cu toate lucrurile în înc perile lui de holtei. Dacă ă ar putea vorbi personal cu el, ar fi încercat s l murească ă ă situa ia, pentru c totuşi o iubea, dar singurele lor contacteţ ă aveau loc prin intermediul lui rani Aziza. Sora rajahului controla toate scrisorile care ieşeau din zenana, prin urmare ea putea s moar f r ca Amir s afle.ă ă ă ă ă

În prima zi a urlat de furie pentru c nu-şi imaginase c oă ă vor închide ca pe un animal s lbatic. A ipat pân a r guşită ţ ă ă şi şi-a zdrelit mâinile zgâriind uşa masiv de lemn. Ce eraă s fac , s fug pe fereastr ? Era prea înalt şi oricumă ă ă ă ă ă eunucul o p zeşte zi şi noapte.ă

Selma şi-a propus s nu se resemneze, îns , pe m sură ă ă ă ce timpul trecea, ea conştientiza gravitatea situa iei.ţ

Zilele se scurg, Selma refuz orice mâncare, nu cu scopulă de a şantaja — oricum ar fi inutil fa de rani — ci pentruţă

350

- KENIZE MOURAD -

c , pur şi simplu, nu îi este foame; numai la vedereaă mânc rii i se face grea .ă ţă

Rani Aziza îl asigur pe rajah c aceast disciplină ă ă ă impus îşi f cea efectul şi c so ia sa a devenit maiă ă ă ţ gânditoare, mai în eleg toare. S o elibereze acum? Ar fiţ ă ă nebunie curat pentru c se va comporta ca un cal s lbatică ă ă care a purtat pentru scurt timp c p stru, cu care înc nu s-ă ă ăa obişnuit, deci va reac iona şi mai rebel.ţ

— Dar dac i-aş vorbi eu? Dac i-aş spune c de dataă ă ă asta o iert, dar la urm torul pas greşit o reneg?ă

Amir nu-şi imagineaz , desigur, c Selma ar fi râs dac l-ă ă ăar fi auzit vorbind astfel, fiindc nu ştie c în familiaă ă otoman numai prin esele îşi pot renega so ii şi asta numaiă ţ ţ cu acordul sultanului. Unui damad nu-i este permis s seă despart de so ia sa cu sânge regal, ar însemna o jignireă ţ adus sultanului.ă

Selma nu este una din aceste femei indiene pentru care o c s torie ratat înseamn moartea, deoarece nu ar mai fiă ă ă ă fost acceptate de familiile lor. O fat izgonit este o ruşineă ă pentru toate rudele, este o dovad c regulile convie uirii înă ă ţ familie au fost lezate. Pentru ea nu exist nic ieri un loc.ă ă De aceea, tinerele femei prefer s se supun orbeşteă ă ă b rbatului şi familiei sale decât s devin paria.ă ă ă

Rani Aziza îşi d seama c aceasta str in este o fiină ă ă ă ţă orgolioas şi cea mai mare dorin a ei este ca ea să ţă ă dispar , cu atât mai mult cu cât n-a fost în stare pân acumă ă s d ruiasc un moştenitor la tron. Dar ştie c rajahul nu ară ă ă ă alunga-o în ciuda tuturor amenin rilor. Deci, singuraţă solu ie ar fi ca Selma s se îmboln veasc de o boalţ ă ă ă ă incurabil . N-ar fi foarte greu, s-ar putea rezolva. ă

Se uit dr g stos la fa a chinuit a lui Amir.ă ă ă ţ ă— Nu v fie team , m ocup eu de rani Selma.ă ă ă

Interven ia dumneavoastr nu este deloc indicat în acestţ ă ă moment, trebuie s ave i r bdare. Peste dou s pt mâni,ă ţ ă ă ă ă ve i avea cea mai ascult toare şi iubitoare so ie.ţ ă ţ

351


Pe zi ce trece, Selma devine din ce în ce mai sl bit .ă ă M nânc f r poft , dar stomacul ei nu re ine nimic. Până ă ă ă ă ţ ă şi ceaiul îi provoac v rs turi. Ceafa o doare şi când seă ă ă ridic în picioare o cuprinde ame eala. De aceea îşi petreceă ţ majoritatea timpului lungit în pat. N-are chef de nimic, niciă m car de citit.ă

La început a încercat s combat oboseala şi indispozi ia,ă ă ţ acum îns se las în voia sor ii. E fericit atunci când nuă ă ţ ă trebuie s verse, pentru c asta o epuizeaz .ă ă ă

Rassulan, tân r servitoare, i-a sugerat, într-una din zile,ă ă c poate mâncarea e de vin , nu-i prieşte… Selma a crezută ă c e nebun când i-a încol it b nuiala c poate… Dar, după ă ţ ă ă ă dou zile în care a refuzat s m nânce, a constatat că ă ă ă grea a şi voma au disp rut.ţ ă

De acum înainte nu mai bea decât ap de la robinet şiă m nânc cele câteva migdale pe care i le aduce pe ascunsă ă Rassulan. Se simte mai bine, dar lipsit de putere. Totul îi eă indiferent, are impresia c pluteşte şi nimic n-o nelinişteşte.ă Îşi revede ca în vis copil ria la Istanbul şi pe mama ei.ă

— Asta e o adev rat crim ! Cine a ordonat aşa ceva?ă ă ăAproape inconştient , Selma în elege totuşi c ceva seă ţ ă

petrece în jurul ei. Aude voci ascu ite. De ce o deranjeazţ ă din somn? Timida Zahra se r steşte la rani Aziza.ă

— Dac am fi întârziat în c l toria de nunt , am fi g sit-oă ă ă ă ă moart ! Tân rul doctor pe care l-au chemat de urgen aă ă ţă constatat gravitatea situa iei. Înc vreo câteva zile f rţ ă ă ă alimenta ie şi inima ar fi cedat.ţ

Rajahul, foarte palid, se uita la sora sa Aziza. Cine era de vin , ea sau el? Ştia c o ur şte pe Selma şi totuşi i-aă ă ă încredin at întreaga ei supraveghere f r s-o controleze.ţ ă ă Poate de fric s nu cedeze în fa a lacrimilor so iei sale?ă ă ţ ţ Din mândrie sau din r zbunare?ă

La vederea corpului sl bit şi a chipului str veziu, lui Amiră ă i se face r u. Îşi imagineaz c a murit deja şi c el va fiă ă ă ă r pus de durere. Dar constat c , în ciuda tuturoră ă ă eforturilor, nu simte decât indiferen . Aceast constatare îlţă ă

352

- KENIZE MOURAD -

sperie. Cu toate c n-a avut parte de acel r u numită ă „dragoste”, a sim it totuşi pentru so ia sa o oarecareţ ţ tandre e.ţ

Nu-şi mai poate st pâni gândurile. În mintea sa vedeă deja o grandioas înmormântare şi pe sine un v duv deă ă neconsolat pentru urm toarele luni. Dupâ aceea se lasă ă convins de familie şi de prieteni s se rec s toreasc , deă ă ă ă data aceasta cu o indianc , o fat tân r , care îlă ă ă ă idolatrizeaz şi care îi d ruieşte ă ă o gr mad de fii…ă ă

— Amir bai54!Zahra se uit cu reproş la fratele ei, care zâmbeşte.ă— Doctorul a spus c apa are nevoie de o îngrijitoareă

care s o supravegheze zi şi noapte. Este de p rere c ,ă ă ă dup dou s pt mâni de îngrijire corespunz toare, îşi vaă ă ă ă ă reveni… Dar a indicat c o schimbare de atmosfer ar fiă ă bun pentru vindecarea melancoliei. B nuieşte c a vrut să ă ă ă moar şi de aceea trebuie ajutat s iubeasc din nouă ă ă ă via a.ţ

Ce b nuieşte el…? Rajahului i se opresc cuvintele în gâtă de furie. Ce b nuieşte acest mucos?ă

— So ia mea va fi bine îngrijit . Vom pleca la Badalpur.ţ ăDa, Badalpur este solu ia! Când se vor întoarce, va fi datţ

uit rii şi balul oferit de guvernator.ă

Fiecare clip este un pas spre moarte, ăDe aceea timpul nu trebuie irosit. Dar mai ales nu trebuie omorât ăVia a într-un corp viu.ţ

Selma pune pana la loc. Prin fereastr , se vede r s ritulă ă ă soarelui. Departe, la orizont, se v d în l imile Himalaiei, aleă ă ţ muntelui sfânt, refugiul acelora care sunt în c utareaă adev rului, al acelora care nu se sfiesc s rişte, s piardă ă ă ă totul, chiar şi speran a. Ea nu are acest curaj sau poate l-arţ

54 Bai — frate mai vârstnic.353


avea dac ar avea certitudinea c …ă ăDin nou necesitatea ei de siguran , aceast mentalitateţă ă

de bibliotecar; mândria c prin vinele ei curge sânge regală vechi, de şase secole. Nu i-a fost fric în momentul în careă a crezut c moare. Curaj sau laşitate?ă

Sosirea la Badalpur a fost o mare bucurie. r ncile s-auŢă ă adunat s o întâmpine. În spatele grilajului, Sita, tân ră ă ă v duv , i-a zâmbit. Celelalte femei au vrut s o izgoneasc ,ă ă ă ă deoarece o v duv aduce ghinion şi nu trebuie s seă ă ă apropie de rani a lor. Pân la urm au l sat-o în pace,ă ă ă fiindc se temeau de privirea ei rea.ă

Selma nu a recunoscut-o imediat. Fe işoara îi era atât deţ ridat , încât acest copil de paisprezece ani ar ta ca oă ă femeie deja îmb trânit .ă ă

„Cât o fi suferit s raca, cât de r u s-au purtat cu ea!”ă ă Selma se gândeşte s-o ia la Lucknow, dar o v duv r mâneă ă ă tot o v duv oriunde s-ar duce.ă ă

— Unde este Parvati? o întreab , uşor dezam git ,ă ă ă Selma.

— Trebuie s v comunic ceva, rani saheba. Parvati vă ă ă roag s o ierta i, dar nu poate s -şi p r seasc nici m cară ă ţ ă ă ă ă ă pentru o clip b rbatul, care este grav bolnav. De câtevaă ă luni scuip sânge. Nici fierturile hachimului nu l-au ajutat.ă

— Ce trist, spune Selma, bucurându-se la ideea că Parvati va sc pa, în sfârşit, de boşorogul ei de so .ă ţ

Restul serii şi-l petrece împ r ind cadourile pe care le-aă ţ adus de la Lucknow. La început se isc scandal şi e cât peă ce s se lase cu b taie, dar intervin servitorii cu be eă ă ţ pentru a-i linişti şi a le explica c vor primi cu to ii cadouri.ă ţ

S-a înnoptat.R mas singur , aude deodat o piatr care se loveşteă ă ă ă ă

de perdeaua de bambus. Nu-i acord nicio importan , dară ţă zgomotul se repet . Iese pe balcon.ă

— Rani saheba?Uimit , Selma se apleac peste balustrad , încercând să ă ă ă

identifice în întunericul din parc vocea persoanei care a 354

- KENIZE MOURAD -

strigat-o.— Rani saheba, sunt eu, Parvati!— Parvati, ce cau i aici la ora asta? Eşti imprudent .ţ ă

Paznicii ar fi putut s te împuşte. Vino în untru, voi avea euă ă grij s te lase.ă ă

— O nu, rani saheba, nu trebuie s ştie nimeni c amă ă venit! Am vrut s v v d pentru c îmi este fric …ă ă ă ă ă

— Nu trebuie s - i fie fric , Parvati. Dac i se întâmplaă ţ ă ă ceva b rbatului t u, m voi ocupa eu de tine.ă ă ă

— Dar, rani saheba, vor…Selma nu mai afl ce „vor”, deoarece, la apari ia unuiă ţ

paznic, Parvati dispare.Diminea a, Selma, amintindu-şi convorbirea, are oţ

presim ire rea. Parvati era atât de disperat încât niciţ ă asigur rile ei nu au liniştit-o. Selma se mir deoareceă ă Parvati era o femeie liniştit şi ra ional . Oricum, se vaă ţ ă interesa la Sita dac ştie ceva.ă

Este ora amurgului. Din micu a moschee… muezinulţ cheam la rug ciune.ă ă

Pe terasa palatului, Selma se aşaz lâng Amir. Pentruă ă prima oar de la bal, sunt din nou singuri. Niciunul nuă aminteşte drama ultimelor s pt mâni şi nici nu vor discutaă ă vreodat despre asta. Explica iile şi scuzele ar fi inutile.ă ţ Stau al turi, bucurându-se de liniştea acestei superbe seriă de var .ă

În dep rtare, oarecum la periferia satului, se vede un foc.ă Selma se sprijin în coate.ă

— Amir, ce e cu focul la? Au dat foc la b l rii sau esteă ă ă un incendiu?

— Niciuna, nici alta, iubita mea. Acolo se afl rugul. Seă pare c a murit cineva, se aude vag un cântat.ă

Adev rat, din când în când aude ceva. O fi murit b trânulă ă so al lui Parvati? În sfârşit, s-a eliberat tân r femeie.ţ ă ă

Deodat se aud voci în parc, zgomotele cuiva care fugeă prin tufişuri şi apoi ipetele unei femei. Amir se ridic gr bitţ ă ă

355


şi cheam paza. Câteva momente mai târziu apar paznicii,ă patru uriaşi care aduc prada, o persoan mic şi palid careă ă ă se zbate şi url .ă

— Sita, ce s-a întâmplat? întreab Selma. ăSariul femeii este rupt şi fa a îi este acoperit de lacrimi.ţ ă— Parvati, rani saheba, Parvati…! exclam îngrozit Sita.ă ă— Ce e cu Parvati? Ce se întâmpl ?ăSelma o apuc de bra , o încol eşte cu întreb ri, dară ţ ţ ă

feti a tremur atât de tare încât nu reuşeşte s scoat unţ ă ă ă cuvânt.

— Linişteşte-te Sita, trebuie s -mi spui unde este Parvati.ă Tân r fat geme şi Selma mai mult ghiceşte cele spuse.ă ă ă— Acolo pe rug… o ard împreun cu so ul ei…ă ţ— Arderea unei v duve! Barbarii ştia îndr znesc să ă ă ă

încalce noile legi. Paznici, gr bi i-v s o salva i!ă ţ ă ă ţPaznicii ajung prea târziu. Pe rug se afl dou gr m joareă ă ă ă

negre carbonizate, înconjurate de oameni care se roag .ăA doua zi de diminea , fa a Selmei este umflat deţă ţ ă

plâns.— Sunt sigur c au for at-o, pentru c Parvati iubeaă ă ţ ă

via a şi nu s-ar fi sinucis, iar moartea so ului ei însemna oţ ţ eliberare pentru ea.

— Se poate, dar cum s dovedim aceasta?ăAmir, ca st pân musulman, nu doreşte s intervin înă ă ă

obiceiurile şi tradi iile supuşilor s i hinduşi.ţ ă— Parvati mi-a cerut ajutorul şi eu nu am priceput despre

ce e vorba… Nu mi-am imaginat niciodat …ăSelma n-a închis ochii toat noaptea. O obseda imagineaă

lui Parvati care încerca s scape de c l ii ei.ă ă ă— Amir, trebuie s o r zbun m, trebuie s d m ună ă ă ă ă

exemplu prin care s evit m repetarea unor asemeneaă ă lucruri. Convoca i membrii celor dou familii şi întreba i-i ceţ ă ţ s-a întâmplat. Unul dintre ei v va spune totuşi ceva. Vă ă implor!

— M tem c v face i iluzii, dar, dac insista i, eu am să ă ă ţ ă ţ ă încerc.

356

- KENIZE MOURAD -

S-au adunat cu to ii în jurul st pânului. Rani st al turi deţ ă ă ă rajah, ceea ce contravine tuturor regulilor. Prezen a ei esteţ un motiv de nelinişte, deci aceast întrevedere nu este oă simpl rutin .ă ă

Selma îi trece în revist pe to i membrii familiei. Parvati îiă ţ povestise despre fiecare, astfel încât, chiar dac nu le ştiaă numele, Selma i-a recunoscut imediat: soacra, o b trână ă scheletic cu fa a plin de riduri, o centenar f r din i, cuă ţ ă ă ă ă ţ buzele vopsite cu roşu. Lâng ea, cei doi fra i, nişteă ţ neciopli i care nu ştiu ce s fac cu mâinile. Femeile nu şiţ ă ă le-au adus, dar oricum declara iile lor tot nu foloseau laţ nimic. A venit şi un tip foarte înalt, un handicapat psihic, care zâmbeşte fericit şi de care s-a plâns Parvati c aă încercat, în mai multe rânduri, în absen a tat lui s u, aţ ă ă so ului ei, s o violeze.ţ ă

Pe partea cealalt se g seşte familia tinerei femei — ună ă mic grup format din p rin i, fra i şi surori. Dar de ce suntă ţ ţ aşa speria i? Doar ei sunt cei c rora li se va face dreptate!ţ ă Rajahul i-a anun at pe to i s vin şi le-a promis protec ia.ţ ţ ă ă ţ Le-a spus s vorbeasc f r niciun fel de team .ă ă ă ă ă

Amir le pune întreb ri. B trâna plânge şi se jur c auă ă ă ă încercat cu to ii s o opreasc pe nor , dar aceasta era atâtţ ă ă ă de disperat de moartea so ului ei, pe care îl diviniza, încât,ă ţ într-un moment de neaten ie, s-a aruncat pe rug. B rba iiţ ă ţ au încercat s o salveze, dar degeaba. Parvati a ars ca oă tor . În acest punct al relat rii, b trâna îşi smulge p rul deţă ă ă ă pe cap, îi invoc pe zei, geme. Nervos, rajahul îi ordon să ă ă tac .ă

Selma urm reşte uluit întreaga comedie. Nu seă ă aşteptase ca criminalii s spun adev rul, dar, spre uimireaă ă ă ei, spre marea ei surprindere, familia victimei tace. În final, una dintre surori recunoaşte c Parvati i-a dest inuit planul.ă ă Ceilal i izbucnesc în lacrimi şi o aprob . Selma esteţ ă convins c mint, mai r u, mint şi ştiu c ea cunoaşteă ă ă ă adev rul. Palid , se apleac spre Amir.ă ă ă

— Prin ce mijloc îi putem determina s vorbeasc ?ă ă357


— Numai prin b taie, dar eu refuz s folosesc această ă ă metod . Ceilal i demnitari mi-au spus c o atitudineă ţ ă omeneasc şi exercitarea puterii sunt dou lucruri deă ă nedesp r it. Eu n-am fost niciodat de acord cu ei, dară ţ ă acum stau şi m gândesc dac nu cumva au dreptate…ă ă

Pân la urm nu se ia nicio decizie. ranii pleac acas .ă ă Ţă ă ă Amir se plimb nervos, jucându-se cu cravaşa.ă

— Ştiam c aşa se va întâmpla. Nu m-a i crezut şi deă ţ aceea v-am îndeplinit dorin a. A fost o greşeal din parteaţ ă mea.

— De ce a min it familia lui Parvati?ţ— La ce le-ar fi folosit? Fiica lor este moart şi nu poate fiă

reînviat prin cuvinte. De acum încolo, amintirea ei esteă sfin it , eroismul ei duce la purificarea urm toarelor şapteţ ă ă genera ii din familia lor. Dac ar fi recunoscut c nu s-aţ ă ă jertfit de bun voie, ar fi trebuit s admit c n-a fost o so ieă ă ă ă ţ bun , ceea ce ar fi d unat reputa iei familiei şi ar fiă ă ţ îngreunat m ritişul surorii mai tinere. Cel mai deştept lucruă în aceste situa ii este s - i ii gura, în caz contrar, familiaţ ă ţ ţ so ului se va r zbuna.ţ ă

— Prin urmare, nu pute i face nimic, nu pute i evita ca şiţ ţ alte so ii s aib soarta lui Parvati?ţ ă ă

Amir se întoarce furios.— Astea sunt obiceiurile hinduse şi cine sunt eu s leă

schimb? S -i chinuiesc pe rani, s -i for ez s renun e laă ţă ă ţ ă ţ tradi iile lor, vechi de mii de ani, şi s le impun o moralţ ă ă „modern ”? În numele cui?ă

— Dar, Amir, este evident c …ă— În aceast ar nimic nu este evident. Crede i c nu m-ă ţ ă ţ ă

am gândit, n-am meditat suficient? Mai întâi am fost de aceeaşi p rere cu dumneavoastr , c este suficient s fiiă ă ă ă cinstit pentru ca problemele s se rezolve corect, dar nuă este adev rat. Ar fi mult prea simplu s alegi numai întreă ă bine şi r u! Cine ştie ce este bine şi ce este r u? Numaiă ă idio ii… şi Dumnezeu… Dar noi, domnitori sau regi, careţ conducem popoare, ce ştim noi? În fond, nu ştim nimic.

358

- KENIZE MOURAD -

De la arderea v duvei pe rug, Amir s-a cufundat înă am r ciune. Într-una din zile a sosit o delega ie de agitatoriă ă ţ care apar ineau Mahasabahului, o organiza ie extremistţ ţ ă preocupat de convertirea musulmanilor la hinduism, şiă rajahul i-a izgonit sup rat.ă

B trânii din sat l-au consultat în aceast problem .ă ă ă— Militan i politici?! Ba sunt nişte impostori careţ

alimenteaz ura dintre cele dou comunit i religioase. Laă ă ăţ noi nu va exista un r zboi religios.ă

Le-a ordonat paznicilor s -i pun în c tuşe şi s -i scoată ă ă ă ă în afara grani elor. Selma nu l-a v zut niciodat atât deţ ă ă nervos pe Amir.

— Partidul Congresului se joac cu focul şi Ghandi îiă încurajeaz f r s -şi dea seama, propov duind înă ă ă ă ă continuare c singura arm eficient împotriva for elor deă ă ă ţ ocupa ie este reîntoarcerea la hinduism. În eforturile lui deţ a reconstitui imperiul lui Rama55, uit c cele optzeci şi cinciă ă de milioane de musulmani îşi simt existen a amenin at .ţ ţ ă (Amir ofteaz .) Este o situa ie încurcat . La începutul aniloră ţ ă ’20, majoritatea musulmanilor îl admiteau şi-l respectau pe Mahatma, îns acum îl consider un ipocrit care vorbeşteă ă despre unitate, dar care, în realitate, doreşte ca majoritatea hindus s domneasc peste minoritateaă ă ă musulman .ă

Selma se ridic indignat .ă ă— Dar este de-a dreptul caraghios! To i cei care l-auţ

cunoscut pe Mahatma spun c este un sfânt…ă— Linişti i-v , iubita mea! Aici nu este vorba despreţ ă

acuza ii morale şi n-are nicio importan dac Ghandi seţ ţă ă înşal sau îi înşal pe ceilal i, pentru c oricum urm rile voră ă ţ ă ă fi îngrozitoare. Problema este c întreaga sa activitate seă bazeaz pe toleran , m rinimie şi dragoste universal . Dară ţă ă ă exist oare dragoste şi toleran în aceast ar ? Nu trece oă ţă ă ţ ă

55 Rama — regele-Dumnezeu al mitologiei brahmanice.359


zi f r revolte, violuri şi crime. Musulmanilor le este fric deă ă ă hinduşi şi îi dispre uiesc, hinduşii viseaz s se r zbuneţ ă ă ă pentru domnia musulman , veche de şase secole, şi s -iă ă omoare pe st pânii lor… Pân şi minoritatea creştin esteă ă ă neliniştit . Se vorbeşte despre convertirea cu ajutorulă for ei, iar ei sunt hot râ i s nu se lase înghi i i de mareaţ ă ţ ă ţ ţ mas .ă

Discu ia se prelungeşte pân târziu în noapte. De fiecareţ ă dat când Amir pronun numele lui Ghandi, Selma audeă ţă tonul de dezam gire din glasul lui. Ea se mir : oare oameniiă ă aceştia i s-au al turat lui Ghandi pentru ca prin intermediulă religiei s -şi ating scopurile lor politice? N-au priceput, n-ă ăau în eles c Mahatma are în vedere un scop mult maiţ ă înalt, mai însemnat?

360

- KENIZE MOURAD -

Capitolul XVI

Dis-de-diminea , Selma se afla singur pe teras . Amirţă ă ă plecase cu o zi în urm s viziteze câteva din satele maiă ă îndep rtate. Spre marea surprindere a înal ilor demnitari şiă ţ în pofida sfaturilor asisten ilor s i, s-a decis s plece. Oţ ă ă atitudine nedemn de un rajah! Nu se întâmplase niciodată ă ca un rajah s -şi viziteze supuşii. ranii pot s vin singuriă Ţă ă ă la palat dac au vreo rug minte, întrucât ei ştiu c por ileă ă ă ţ le sunt întotdeauna deschise.

Dar cei s rmani care, într-adev r, au nevoie de ajutor deă ă unde vor face rost de cele câteva rupii pentru c l torie? Şiă ă de unde au timpul necesar când ei lucreaz pe p mânturileă ă vecinului, c ruia îi sunt deja datori-vându i? Şi, în afar deă ţ ă asta, vecinul este, de obicei, c m tarul sau, în acelaşi timp,ă ă conduc torul satului, şi aceşti oameni ştiu s -i opreasc peă ă ă cei care depun plângeri.

Prin urmare, to i cei care vin în audien la rajah sunt, deţ ţă obicei, înv torii, negu torii şi reprezentan ii consiliuluiăţă ţă ţ comunal, şi foarte rar oamenii simpli.

— Nu vor s fac o c l torie, argumenteaz notabilit ile.ă ă ă ă ă ăţ Ne-au rugat pe noi s v comunic m problemele lor.ă ă ă

Dar rajahul era hot rât s întreprind aceast c l torie.ă ă ă ă ă ă La plecare, a rugat-o pe Selma s nu p r seasc palatulă ă ă ă atâta timp cât el este plecat:

— M tem c oamenii din Mahasabah vor s se r zbune,ă ă ă ă de aceea am dublat paza şi v rog s nu ieşi i mai departeă ă ţ de parcul palatului.

Selma i-a promis toate acestea şi el a plecat liniştit, după ce i-a dat ultimele indica ii b trânului Rajiv Mitra.ţ ă

E r coare şi Selma s-a lungit încântat pe şezlong.ă ă Liniştea este atât de binef c toare încât nici nu îndr zneşteă ă ă s respire. Deodat se aud ipete c rora le r spund, ca ună ă ţ ă ă ecou, din cel lalt cap t al satului, altele. În fa a moscheii s-ă ă ţ

361


au adunat câ iva b rba i care gesticuleaz nervoşi.ţ ă ţ ăCe s-a întâmplat? A murit cineva? A fost ucis cineva?Selma trimite câ iva oameni s se intereseze de celeţ ă

întâmplate. Îl trezeşte pe Rajiv Mitra şi urc , împreun cuă ă el, pe cea mai înalt teras , de unde se poate vedea întregă ă satul. Noutatea s-a r spândit cu iu eal peste tot. În câtevaă ţ ă minute, casele din paie, adormite, s-au transformat în adev rate baricade. B rba ii se v d lucrând prin curte,ă ă ţ ă femeile se aga de ei, p rând s -i implore, iar copiii,ţă ă ă speria i, se prind de rochiile mamelor.ţ

Paznicul pe care l-a trimis în recunoaştere se întoarce cu ochii holba i de groaz .ţ ă

— Moscheea a fost pâng rit . În interior s-au g sit oă ă ă scroaf şi patru purcei… Hinduşii, a â a i de oamenii dină ţ ţ ţ Mahasabah, au f cut asta… B rba ii au pus mâna pe armă ă ţ ă şi vor s se r zbune.ă ă

Nici n-a apucat s termine cele spuse, c au sosită ă oamenii de paz în pas alerg tor.ă ă

— Hinduşii fac scandal pentru c au g sit în templul lor oă ă vac sacrificat … Au jurat s -i omoare pe to i musulmanii!ă ă ă ţ

Într-adev r, pe str du e se v d grupuri de oameni care,ă ă ţ ă din clip în clip , se înmul esc. Unii s-au adunat în jurulă ă ţ moscheii, ceilal i în jurul templului. Sunt tineri, b trâni şiţ ă to i cei ce sunt ap i s mânuiasc o bât sau o furc .ţ ţ ă ă ă ă

— Rajiv, trebuie s ac ion m imediat, dac nu, se voră ţ ă ă m cel ri între ei. Selma se adreseaz primului-ministru, celă ă ă care este îns rcinat cu între inerea ordinii pe perioadaă ţ absen ei rajahului.ţ

— Ce este de f cut, hozur? Ei sunt în jur de cinci sute, iară noi nu dispunem decât de patruzeci de paznici, care trebuie s r mân în palat pentru a ne ap ra în caz de primejdie.ă ă ă ă

Selma este revoltat .ă— Palatul?! Cine amenin palatul? Repede, trimite i-i înţă ţ

sat, nu trebuie s pierdem nicio clip .ă ăRajiv se uit la vârful aurit al pantofilor s i.ă ă— Sunt prea pu ini, hozur, îi trimitem la o moarte sigur .ţ ă

362

- KENIZE MOURAD -

Numai rajahul poate decide.— Şi dac mor sute de rani, femei şi copii, asta n-areă ţă

nicio importan ? Vre i s asista i liniştit la un asemeneaţă ţ ă ţ m cel? V rog s v gândi i bine! Nu doresc s fiu în pieleaă ă ă ă ţ ă dumneavoastr când se va întoarce rajahul şi va afla ce s-aă întâmplat…

Ministrul în elege amenin area şi fa a i se crispeaz .ţ ţ ţ ă— Voi anun a poli ia din Larimpur, se bâlbâie el. Sunt la oţ ţ

distan de numai dou zeci şi cinci de mile şi…ţă ă— Vor sosi prea târziu, şti i foarte bine asta!ţZgomotul se amplific . Din cele dou capete ale satuluiă ă

se apropie dou grupuri de oameni înfuria i. Peste câtevaă ţ momente se vor confrunta.

— Singura şans … morm ie ministrul.ă ă— Foarte bine, atunci m voi duce eu, personal! ipă ţ ă

Selma. Voi încerca s l muresc situa ia. Ştiu c m iubescă ă ţ ă ă şi poate m vor asculta.ă

— Nu, hozur, este exclus s v duce i acolo! Oamenii şi-ă ă ţau pierdut controlul şi sunt în stare s v omoare.ă ă

— V înso esc eu, În l imea voastr !ă ţ ă ţ ăUn b rbat înalt, cu o musta uriaş , se desprinde dină ţă ă

grupul oamenilor de paz . Este Said Ahmad, c pitanulă ă g rzii.ă

— Mul umesc, c pitane. Mai lua i înc un om din trup şiţ ă ţ ă ă o tob .ă

— La ordinele dumneavoastr ! ăEzit o clip şi apoi spune:ă ă— V comunic c am îndr znit, pe r spunderea mea, să ă ă ă ă

trimit un mesager rajahului. Sper ca în câteva ore s seă întoarc cu ajutoare.ă

Selma îi zâmbeşte.— Îmi voi aduce aminte de dumneavoastr , c pitane. Şiă ă

de dumneavoastr , Rajiv Mitra.ă

Cei trei cai galopeaz prin praf.ă— Repede, Baghira, mai repede!

363


Selma îşi împinge pintenii în burta pur-sângelui, care cabreaz , nefiind obişnuit cu o asemenea manier dină ă partea st pânei. Trec prin fa a moscheii şi nu întâlnescă ţ niciun om. Pe str du ele pe care se adun de obicei copiiiă ţ ă au mai r mas doar câinii. Uşile caselor sunt încuiate. Aiă avea impresia c satul este p r sit dac n-ar exista acestă ă ă ă zgomot care se amplific .ă

— În l imea voastr , trebuie s o lu m peste câmp, dacă ţ ă ă ă ă nu, ne vom pierde în mul ime.ţ

În sfârşit, ajung pe strada principal , o suprafa lung şiă ţă ă dreapt de p mânt b t torit care face leg tura între parteaă ă ă ă ă musulman şi cea hindus a Badalpurului.ă ă

Sosesc la timp. În fa a lor se afl dou gloate de b rba i,ţ ă ă ă ţ înarma i cu coase, furci, bâte şi r ngi. Sunt descul i,ţ ă ţ îmbr ca i în zdren e şi plini de ur , de dispre . Se afl la oă ţ ţ ă ţ ă distan doar de câ iva paşi. Imediat vor zbura primeleţă ţ pietre. Da, zdrobi i-le capul! S crape cu to ii! În aceastţ ă ţ ă clip nu mai sunt cerşetori, ei sunt domnitori.ă

Dar ce-i cu zgomotul sta de tobe?! Cine îi întrerupe?!!ăÎşi face apari ia un cal negru pe care se afl o persoanţ ă ă

în alb…To i înm rmuresc! Este rani a lor! Ea ştie c nu are decâtţ ă ă

câteva clipe la dispozi ie, de care trebuie s profite.ţ ă— Termina i! ip ea. A i fost p c li i! Politicienii sunt ceiţ ţ ă ţ ă ă ţ

care v a â unii împotriva celorlal i. Ei i-au pl tit pe aceiă ţ ţă ţ ă criminali care v-au pâng rit locurile sfinte. Nu v l sa iă ă ă ţ prinşi în curs ! Voi a i tr it dintotdeauna în bun în elegereă ţ ă ă ţ la fel ca şi p rin ii, bunicii şi str bunicii voştri. Nu există ţ ă ă niciun motiv pentru ca s v r zboi i acum. Ce se vaă ă ă ţ întâmpla cu femeile şi copiii voştri dac voi v omorâ i întreă ă ţ voi? Vor r mâne singuri, în mizerie! Ce se va întâmpla cuă fiii voştri?

Oamenii se uit descump ni i la femeia zvelt de peă ă ţ ă calul negru. Nu în eleg nimic. Despre ce vorbeşte ea?ţ Despre care politicieni? Despre care criminali? Dar în ceea ce-i priveşte pe fiii lor, ar trebui s nu se amestece.ă

364

- KENIZE MOURAD -

— De aceea vrem s lupt m, pentru ca ei s duc o viaă ă ă ă ţă demn , s nu tr iasc cu team !ă ă ă ă ă

Cine a spus asta, un hindus sau un musulman? Din ambele p r i se aud voci care aprob . Ezitarea ini ial seă ţ ă ţ ă transform în neîncredere. Selma încearc s ia din nouă ă ă cuvântul, dar vraja s-a destr mat.ă

— Prietenii mei…Lumea vocifereaz cu glas tare, fe ele din jur devină ţ

duşm noase şi, deodat , se aude din mul ime:ă ă ţ— Pleac , eşti o str in ! Vrem s ne rezolv m singuriă ă ă ă ă

problemele.Str in ? E ca şi cum ar fi primit o lovitur în plex. Privireaă ă ă

Selmei se înce oşeaz . Un b trân a apucat frâul calului.ţ ă ă— Pleca i, hozur, nu pute i face nimic. Pleca i înainte sţ ţ ţ ă

vi se întâmple ceva. Ochii Seimei se umplu de lacrimi.Mai târziu, nu era în stare s -şi aminteasc cum a sc pată ă ă

prin mul ime şi cum a ajuns la palat. Îşi amintea doar cţ ă cineva a spart toba în dou şi c pitanul s-a speriat foarteă ă tare.

Lupta continua de câteva ore. Selma, total epuizat ,ă auzea din camera ei un zgomot îndep rtat, câteodat ună ă ip t sau un urlet de câine. Şi apoi, din nou, un moment deţ ă

linişte…A pierdut no iunea timpului, nu mai m soar niciţ ă ă

minutele şi nici distan a pe care le parcurge Amir pentru aţ se înapoia. Nu-l mai aşteapt , e prea târziu. Totul esteă distrus, este limpede. Cei pe care i-a iubit şi despre care a crezut c o iubesc nu mai sunt în via . Tremur . Str in …ă ţă ă ă ă

Se aud împuşc turi. Ce s-a întâmplat? Ministrul radiază ă de fericire.

— S-a întors st pânul, hozur!ă— Unde e? Cine trage?— Rajahul sahab trage; s-a întors cu o sut de oameni înă

sat. Ceilal i nu vor mai rezista mult timp.ţ— Ce? Cum aşa? De ce împuşc oamenii? Trebuie doară

365


s le vorbeasc şi ei îi vor da ascultare.ă ă— A încercat, hozur, dar ranii au înnebunit şi nu maiţă

ascult de nimeni. Trebuie împuşca i câ iva, este singuraă ţ ţ modalitate de a-i linişti.

Se aud salvele, una dup alta. Selma îşi astup urechile.ă ă Degeaba. La fiecare detun tur tresare speriat , fiecareă ă ă glon p trunde prin ea. Amir de la care sperase c -i vaţ ă ă salva pe oameni, tocmai el particip la masacru. Ceă îngrozitor! Ar fi putut s rezolve problema în mod paşnic,ă dar a preferat s foloseasc for a pentru c era mai simpluă ă ţ ă şi mai eficient… Tocmai el care-i condamna pe acei demnitari pentru cruzime a dovedit c nu este cu nimic maiă presus de ei! Selma îl ur şte pentru c i-a tr dat pe aceştiă ă ă oameni. Nu va uita asta niciodat !ă

Diminea a, s tenii îşi îngroap , în linişte, mor ii.ţ ă ă ţ Str du ele sunt goale. Din când în când se vede câte oă ţ umbr care se furişeaz dintr-o cas în alta pentru a seă ă ă interesa de câte un r nit sau pentru a aduce o ultimă ă cinstire unui mort.

Selma priveşte nemişcat spre acel loc pe care l-a iubită atât de mult şi în care nu se va mai întoarce vreodat . Esteă conştient de acest fapt. În seara aceasta va pleca. Rashidă Khan a sosit de la Lucknow ca s o înso easc . Pe Amir nu-lă ţ ă v zuse de seara, când se încuiase în camer . Furia ei s-aă ă potolit, nu mai simte decât o mare oboseal şi o durereă surd la tâmple: afar cu str ina! Nu mai plânge. Înc dină ă ă ă Beirut, de la Şcoala de maici din Besançon, era inut laţ ă distan de celelalte eleve pentru c era „turcoaic ”. Deţă ă ă când cu exilarea, peste tot este considerat o „str in ”.ă ă ă

Dar aici, la Badalpur, a fost altfel. A avut impresia c şi-aă reg sit patria, ranii apar ineau, într-o oarecare m sur ,ă ţă ţ ă ă familiei. A crezut c a fost acceptat …ă ă

Simte o mân pe um r.ă ă— Nu fi i trist , prin es . Ve i vedea c lucrurile se vorţ ă ţ ă ţ ă

îndrepta.366

- KENIZE MOURAD -

— V mul umesc, Rashid Khan, r spunde Selma, f r să ţ ă ă ă ă se întoarc . Simpla dumneavoastr prezen a dus la oă ă ţă îndreptare, la o îmbun t ire a situa iei.ă ăţ ţ

— Ia privi i, avem oaspe i!ţ ţUn mic grup de b trâni, îngrijit îmbr ca i, se îndreaptă ă ţ ă

spre palat.— Hinduşi şi musulmani! Am impresia c este vorba de oă

delega ie. Care este oare scopul venirii lor?ţAmir, anun at de paznicii lui, apare în capul sc rilor.ţ ă

B rba ii îngenuncheaz şi s rut p mântul de la picioareleă ţ ă ă ă ă rajahului, care îi îmbr işeaz şi îi roag s se ridice. Celăţ ă ă ă mai b trân dintre ei începe s vorbeasc şi ceilal i îl aprobă ă ă ţ ă dând din cap. Selma observ cu surprindere c Amir esteă ă emo ionat. Le mul umeşte şi îi serveşte cu ceai.ţ ţ

— De parc ar reînnoi un pact, observ Selma,ă ă întorcându-se spre Rashid Khan.

— Da, aşa se pare, şi el este derutat.— Au venit s -i mul umeasc rajahului c a în buşită ţ ă ă ă

revolta şi c a ac ionat aşa cum se aşteptau. Acum ei suntă ţ convinşi de faptul c au un st pân care-i ocroteşte şi careă ă nu este partinic cu niciuna dintre cel dou comunit iă ăţ religioase. Îşi cer iertare c s-au îndoit de el şi c l-auă ă considerat prea englez în ceea ce priveşte concep iile lui.ţ Acum sunt ferici i, statul Badalpur are un st pân care se vaţ ă ocupa de copiii şi nepo ii lor şi, ca atare, ei pot muriţ împ ca i. ă ţ

Selma r mâne f r cuvinte.ă ă ă— Cum, au venit s -i mul umeasc c a tras în ei?ă ţ ă ă— Prin es , nu fi i atât de dur ! Eu ştiu cât de mult l-aţ ă ţ ă

costat aceast hot râre, pentru c ea contrazice tot ceeaă ă ă ce a sus inut el pân acum, tot ceea ce a crezut. Darţ ă pentru a salva femeile şi copiii a trebuit s -i împuşte peă conduc torii celor dou cete. S racul Amir! Nimic nu esteă ă ă mai cumplit decât s ac ionezi contrar principiilor tale. Eu îiă ţ admir curajul, personal, nu cred c aş fi fost în stare s facă ă la fel…

367


Capitolul XVII

Se afl fa în fa cu Sfinxul, care îi spune o ultimă ţă ţă ă ghicitoare: „Ce este mai bine, s fii mort într-o lume vie sauă s tr ieşti într-o lume moart ?” Selma, fascinat de fa aă ă ă ă ţ împietrit a acestuia, încearc s -şi adune gândurile, dară ă ă nu reuşeşte decât s se linişteasc şi mai mult.ă ă

Selma se trezeşte lac de sudoare. Întrebarea Sfinxului îi r sun înc în urechi. A fost sau nu un vis? Sau este un visă ă ă care con ine un mesaj de la zei, aşa cum era considerat înţ antichitate?

Şi deodat îşi aminteşte de ultima propozi ie a lui raniă ţ Saida, c reia i s-a dest inuit înainte s p r sească ă ă ă ă ă Badalpurul: „Fericirea înseamn s iubeşti, este maiă ă important decât s fi iubit”. N-a în eles prea bine acesteă ţ vorbe, ea care, înc din tinere e, a suferit datorit faptuluiă ţ ă c a iubit f r s fie iubit . Indiferen a so ului ei deveniseă ă ă ă ă ţ ţ oarecum suportabil , dar acum, eşecul din Badalpur… Aă sperat c poate s îmbun t easc via a ranilor şi a fostă ă ă ăţ ă ţ ţă respins .ă

— Dar ce v-a i imaginat? o întreab rani Saida. Şi noi,ţ ă Amir şi cu mine, suntem doar nişte str ini pentru ei şi acestă fapt nu s-ar schimba nici dac ne-am p r si palatele pentruă ă ă a tr i printre ei. Ei ar considera acest act o comedie, oă jignire. Chiar dac am pierde totul, trecutul nostru nu poateă fi şters cu buretele. Ei vor fi în continuare neîncrez tori şiă pe bun dreptate. Vede i, copila mea, este un lux s vreiă ţ ă s - i modifici modul de via . Dumneavoastr sunte i oă ţ ţă ă ţ prin es chiar dac r mâne i f r avere, iar un ran careţ ă ă ă ţ ă ă ţă ajunge s fac bani r mâne în continuare tot un nenorocit.ă ă ă Oamenii ştiu asta şi de aceea ne ur sc; singurul mod de aă elimina aceste diferen e este acela de a ne omorî pe to i.ţ ţ

— Rani sahiba, n-am ştiut c sunte i atât deă ţ revolu ionar .ţ ă

368

- KENIZE MOURAD -

— Ah, nicidecum, eu sunt o conservatoare, sunt convinsă de faptul c Dumnezeu ne-a favorizat pe noi, atribuindu-neă anumite roluri în aceast lume şi c toate încerc rileă ă ă menite s distrug acest plan dumnezeiesc sunt sortiteă ă pieirii. Dac poporul vrea s ating pozi iile noastre, atunciă ă ă ţ nu trebuie s se mul umeasc cu vorb rie şi cu câtevaă ţ ă ă revolte. Dac sunt în stare s dobândeasc calit ileă ă ă ăţ necesare pentru preluarea puterii şi s le men in , atunci leă ţ ă va apar ine. Cel Atotputernic va recunoaşte atunci aceastţ ă modificare pe infinita scar a varia iilor universale.ă ţ

— Dar cum vor reuşi, din nimic, s ajung acolo? ă ăRani izbucneşte în râs.— Din nimic? N-a i spus chiar dumneavoastr c şi eiţ ă ă

sunt oameni ca şi noi? Noi cum am ajuns unde am ajuns? Cu câteva secole în urm , şi noi am fost oameni s raci. Eiă ă au nevoie de mult timp, dar dac vor reuşi înseamn c auă ă ă dreptul la putere, iar aceasta este şi o dovad c noi nuă ă mai de ineam acele calit i care ne-au permis s învingemţ ăţ ă şi s domnim.ă

În salonul al turat, Selma îl aude pe Amir discutând cuă cumnatul s u.ă

— De data aceasta, Gandhi şi-a pierdut capul, sus ineţ Rashid Khan. Şti i ce scrie în ultimul num r din „Herihan”ţ ă 56

referitor la prigonirea evreilor? Îi sf tuieşte pe evrei s nuă ă recurg la for , acesta fiind singurul mijloc de a-i învingeă ţă pe nazişti.

— S racii evrei! Eu sper ca ei s se apere. Este deă ă neimaginat ce b i de sânge fac oamenii lui Hitler!ă

— Dar, îngrozitor este c şi noi avem un fel de nazişti aiă noştri… A i auzit declara ia Mahasabahului la Congresul dinţ ţ Nagrur? Se sus ine c musulmanii din India sunt ca şi evreiiţ ă din Germania, o minoritate lipsit de drepturi. Gandhi nu i-aă condamnat şi nu se opune nici procesiunii care doreşte ca 56 „Copiii lui Dumnezeu”, aşa îi numea Gandhi pe c lug ri şi acesta eraă ă şi numele ziarului care reprezenta mişcarea sa.

369


India s devin hindus . Nu ştiu ce-i trece prin cap, dar ştiuă ă ă c musulmanii au intrat în panic şi c cele optzeci şi cinciă ă ă de milioane de musulmani sunt o mul ime care nu poate fiţ ignorat . Am impresia c nu se va termina cu bine.ă ă

— Ave i impresia?!… Selma clatin din cap. Eu suntţ ă convins c se va termina r u.ă ă ă

Selma n-a uitat ura dintre rani, cei care, secole de-aţă rândul, au tr it în bun în elegere unii cu al ii. Simpleleă ă ţ ţ provoc ri au dus la crime şi la moartea multor oameni.ă Provoc rile sunt cele mai eficiente mijloace politice prină care se manipuleaz masele de oameni. Este o tehnică ă nemaipomenit . Dar de ce o preocup atât de mult această ă ă problem asupra c reia nu are nicio influen ? Poate c ară ă ţă ă putea întreprinde ceva dac ar fi cel pu in indianc , dar i s-ă ţ ăa dat a în elege c este numai o str in … şi o str in nuţ ă ă ă ă ă trebuie s se amestece în politic , mai ales în actualaă ă situa ie exploziv din India, şi cu atât mai pu in s încerceţ ă ţ ă s schimbe tradi iile milenare ale acestor rani, careă ţ ţă reprezint baza echilibrului social.ă

— Rani saheba, au venit vânz toarele de stof !ă ă— Cine?Selmei îi trebuiesc câteva momente s -şi revin .ă ă— A da, vânz toarele de stofe!… S intre!ă ăFeminitatea aproape c-o uitase! O femeie trebuie s seă

preocupe de mod , de bijuterii şi de nimic altceva.ăÎn câteva minute, camera s-a umplut de m tase, saten,ă

organdi, tot ce exist mai bun în Europa, întrucât ateliereleă din India, recunoscute pentru produc ia lor, au fost închiseţ de mult. Englezii nu aveau nevoie de concuren . Rani dinţă Nampur a sosit la palat s o ajute pe Selma s -şi aleagă ă ă materialele dorite. Selma arat spre unul, spre altul şi,ă pân la urm , alege atâtea încât poate s îmbrace toateă ă ă doamnele din palat cu ele. Rani n-a v zut-o niciodat atâtă ă de excitat .ă

— Dar ce ve i face cu toate astea?ţ370

- KENIZE MOURAD -

— Vom croi haine din ele. Ce altceva po i face în aceastţ ă ar ?ţ ă

Rani Shahina r mâne f r replic , deoarece, înă ă ă ă continuare, este anun at sosirea bijutierilor, cei mai buniţ ă din partea locului. Calitatea pietrelor şi m iestria prelucr riiă ă lor sunt recunoscute în întreaga Indie. Pân şi doamnele dină Delhi vin s cumpere de la ei.ă

Rani din Badalpur i-a anun at c nu doreşte decât pieseţ ă de cea mai bun calitate. Bijutierii îşi etaleaz minun iile.ă ă ăţ Toat lumea prezent se extaziaz la vederea bijuteriilor.ă ă ă Selma alege câteva casete f r s fie prea atent . Raniă ă ă ă Shahina are impresia c nici m car nu s-a uitat cu aten ieă ă ţ la ele şi se apleac spre Selma:ă

— V este cumva r u?ă ăDoi ochi trişti o privesc. Selma tace.Bijutierii îşi iau r mas-bun cu mii de plec ciuni, după ă ă

care pleac şi vânz toarele de stofe. Gra ie acestoră ă ţ bârfitoare, pân seara, aflase tot oraşul de extravagan aă ţ micu ei rani. Nu se ştia îns c rajahul a fost mirat când aţ ă ă primit nota de plat a bijutierilor. De când Partidulă Congresului a abrogat legile referitoare la taxele ranilor,ţă visteria statului este aproape goal . Majoritateaă domnitorilor apeleaz la poli ie sau folosesc for a pentru aă ţ ţ aduna taxele, dar Amir refuz s utilizeze aceste metode.ă ă

Îşi revine repede din surpriz , dar bijutierii îi observă ă stânjeneala.

— Nu este o urgen , În l imea voastr . Ştim c sunte iţă ă ţ ă ă ţ ocupat cu probleme importante şi c aceste bagatele leă ve i rezolva mai târziu. Dar suntem oameni simpli şi pentruţ noi orice plat neefectuat la timp reprezint o pierdere…ă ă ă

Rajahul îi întrerupe sec.— Cât vre i?ţ— Nimic, În l imea voastr . Dumneavoastr ave i credită ţ ă ă ţ

nelimitat la noi, dar dorim o mic desp gubire… s zicem,ă ă ă zece procente… pe lun , bineîn eles.ă ţ

Zece procente, calculeaz rajahul. Nenoroci ii! În zeceă ţ 371


luni pre ul se va dubla!ţ— De acord, încheie el. Din p cate trebuie s plec, amă ă

lucruri importante de rezolvat.Pentru prima oar , rajahul a fost nevoit s apeleze laă ă

c m tari. Selma st în fa a oglinzii. E foarte bine dispus deă ă ă ţ ă câteva s pt mâni, de când Amir…ă ă

Nu a uitat seara zilei în care a cump rat bijuteriile. Amiră a intrat nervos în camer şi ea, la rândul ei, a explodat, aă ipat c vrea s divor eze şi s se întoarc la Beirut, iarţ ă ă ţ ă ă

dac nu-i va da voie se va sinucide. Amir a înlemnit.ă— De ce? Ave i tot ce v dori i, numai în ceea ce priveşteţ ă ţ

bijuteriile, doresc s fi i mai atent cu cheltuielile.ă ţ ăÎn acea clip îl ura!ă— Nu o s în elege i niciodat ! Nu-mi pas de bijuterii,ă ţ ţ ă ă

de îmbr c minte şi de palatul sta. Eu vreau s tr iesc, da,ă ă ă ă ă s tr iesc cu adev rat. M-am obişnuit cu interdic ia de aă ă ă ţ ieşi, iar întrunirile ranilor nu m satisfac deloc. Îşi petrecă timpul bârfind şi îndopându-se cu tot felul de dulciuri. Singurul loc în care mi-a pl cut şi unde am f cut ceva util aă ă fost Badalpur. Acum nu mai am parte nici de el…

Selma nu s-a mai putut st pâni şi a început s plâng .ă ă ă Amir a încercat s o consoleze, dar a fost inutil. Ştia că ă Selma a pus suflet în ceea ce a f cut şi c a fost respins .ă ă ă

— Trebuie neap rat s -i oferi o varia ie, face i ieşiri,ă ă ţ ţ distra i-v , îl sf tuieşte Rashid Khan, dup ce Amir îiţ ă ă ă dest inuise disperarea Selmei.ă

— S ieşim? Imposibil! Numai curtezanele…ă— Dar eu nu m-am referit la compatrio ii dumneavoastr ,ţ ă

pentru c ei consider femeile doar nişte obiecte sexuale…ă ă Duce i-v la prietenii dumneavoastr englezi! Majoritateaţ ă ă sunt nişte persoane fermec toare, f r prejudec i rasiale.ă ă ă ăţ Vor fi încânta i s -i vizita i şi rani va reg si o parte dinţ ă ţ ă atmosfera Beirutului.

De atunci au ieşit aproape în fiecare sear , nu la recep iiă ţ 372

- KENIZE MOURAD -

mari, ci la dineuri la care oamenii se întâlnesc pentru c seă cunosc şi se plac. Selma şi-a schimbat p rerea despreă englezi. A constatat c sunt nişte oameni pl cu i,ă ă ţ interesan i şi, uneori, foarte sociabili. Unii dintre prietenii luiţ Amir care s-au n scut în India cunosc aceast ar chiară ă ţ ă mai bine decât indienii înşişi. Acest lucru este valabil şi pentru maiorul Rawstick, ai c rui oaspe i sunt în această ţ ă sear .ă

Noutatea zilei s-a r spândit urgent. Pentru prima oar ,ă ă Liga musulman a cerut în provincia Sind împ r irea Indieiă ă ţ în dou state federative, cu alte cuvinte, crearea unui stată independent al musulmanilor.

— Pentru aceasta a fost necesar acordul lui Jinnah, comenteaz maiorul. Crede i c este vorba de un test sauă ţ ă de o amenin are?ţ

— Cred c este o simpl reac ie fa de nelinişteaă ă ţ ţă popula iei. Musulmanii nu mai au încredere în prietenii lorţ hinduşi. Mul i sunt de p rere c ideea unui „Pakistan”ţ ă ă („ ara cura ilor”) — idee propagat de poetul Iqbal în urmţ ţ ă ă cu câteva decenii şi considerat absurd la vremea aceeaă ă — ar fi singura solu ie posibil .ţ ă

— Şi ei ne cer independen a! Dar, dragul meu Amir, înţ ziua în care noi ne vom retrage, aici va izbucni un r zboiă civil. Trebuie s recunoaşte i c nu sunte i suficient deă ţ ă ţ cop i pentru aşa ceva. Mai întâi trebuie s fi i uni i, şi peţ ă ţ ţ urm mai discut m.ă ă

Amir nu men ioneaz c divergen ele, chiar dac nu suntţ ă ă ţ ă create, sunt între inute de englezi, cu scopul de a sl biţ ă mişcarea pentru independen .ţă

— L sa i-ne s ne rezolv m singuri problemele. V ceremă ţ ă ă ă prea mult?

Selma îl aprob tacit. Europenii au considerată dintotdeauna c ei ştiu ce este mai bine pentru al ii şi deă ţ aceea le-au impus nu numai obiceiurile lor, politice, economice şi sociale, ci şi felul lor de a gândi. Cei mai periculoşi sunt cei care iubesc India, cum este cazul

373


maiorului Rawstick, pentru c sunt în stare de jertfeă supreme numai ca s le impun indienilor ceea ce ei niciă ă nu-şi doresc.

„În fond, şi eu f cusem acelaşi lucru la Badalpur… şi euă am fost convins c am dreptate şi c ierarhia mea valorică ă ă ă este valabil peste tot. Acum nu mai sunt atât de sigur …”ă ă

— S raca, a avut un sindrom depresiv. Se zvoneşte c aă ă vrut chiar s se sinucid …ă ă

Selma tresare, uitându-se cu aten ie la femeile careţ discut . Nu, nu este vorba de ea.ă

— Propun s ne retragem în salon şi s -i l s m pe b rba iă ă ă ă ă ţ s -şi continue discu iile politice.ă ţ

Doamnele sunt de acord. În sfârşit, vor avea şi ele parte de ceva interesant. Selmei îi place gazda, Lucie, o fran uzoaic vioaie cu care nu te plictiseşti niciodat .ţ ă ă

O apuc intim de bra pe Selma.ă ţ— Iubita mea, trebuie s v m rturisesc c sunt geloas .ă ă ă ă ă— Geloas ?ă— Da, şi nu sunt singura. So ul dumneavoastr este unulţ ă

dintre cei mai seduc tori b rba i pe care i-am întâlnit. Ceă ă ţ fericit trebuie s fi i, cred c este minunat când sunte iă ă ţ ă ţ împreun .ă

Toat lumea râde, încântat de aceast remarc uşoră ă ă ă picant . În timpul cinei s-a b ut mult şampanie şi femeileă ă ă sunt prea dispuse la m rturisiri intime. Lucie este o foarteă bun animatoare şi nu ascunde faptul c a avut mai mul iă ă ţ aman i, deoarece este de p rere c cel care dispre uieşteţ ă ă ţ iubirea îl jigneşte pe Creator.

— N-a avut pân şi Christos o sl biciune pentru Mariaă ă Magdalena?

Femeile zâmbesc la timiditatea Selmei.Frumuşica rani este fermec toare şi timid ca o feti …ă ă ţă

desigur, timiditatea ei nu era pus pe seama naivit ii, aă ăţ necunoaşterii. Nu sunt oare recunoscu i orientalii pentruţ arta lor de a face dragoste? Mai ales musulmanii — Profetul lor e un exemplu în acest sens.

374

- KENIZE MOURAD -

— Este adev rat c între doi so i totul e permis?ă ă ţSelma o priveşte mirat pe bruneta care i-a pusă

întrebarea. Ce vrea s spun oare?ă ă— Armande, nu o mai încol i i pe frumoasa noastrţ ţ ă

prieten , intervine gazda, mai bine povesti i-ne despreă ţ legendarul dumneavoastr v r care se pare c are anumiteă ă ă inten ii în ceea ce v priveşte…ţ ă

Inten ii? Se râde din nou. Lucie îl roag pe oberchelner sţ ă ă lase şampania în salon, se vor servi singure. Dup plecareaă lui puteau discuta în linişte.

Pentru a-şi ascunde stânjeneala, Selma tace şi bea şampanie. N-a ştiut c femeile sunt atât de lipsite deă ruşine.

Îşi aminteşte de hammam, baia din palatul Ortaköy, la care femeile f ceau aluzii fine ce a â au fantezia, dară ţ ţ niciodat nu spuneau lucrurilor pe nume. Deodat o apucă ă ă furia. Cum s îmb trâneasc ea f r s fi aflat pl cereaă ă ă ă ă ă ă despre care ceilal i vorbesc cu lacrimi în ochi? Câtţ ă nedreptate! E frumoas şi seduc toare şi are un b rbată ă ă pentru care este invidiat . Trebuie s clarifice odată ă ă situa ia… dar nu va îndr zni…ţ ă

Selma îşi mai toarn şampanie în pahar.ă

Cuvintele sunt inutile. În noaptea aceasta, Amir este sedus de o fiin necunoscut , o femeie care o întrece peţă ă cea din visele sale. Selma îl dezmiard în fel şi chip, uită ă încotro r t cesc mâinile, buzele şi sexul ei. Sunetele careă ă izbucnesc din pieptul ei îi sunt str ine. Cei doi se unesc,ă tremur şi se scufund în adâncuri, departe în interiorulă ă p mântului, purta i de un fluviu care poate omorî sau poateă ţ d rui via . Cutremura i, str bat furtuni, se las inunda i,ă ţă ţ ă ă ţ pentru ca apoi s zboare în direc ia soarelui care îiă ţ transform într-o ploaie de stele.ă

„… Iubitul meu, tu iubitul meu… Cum de nu te-am recunoscut mai devreme, tu cel care te ascundeai în spatele îngrozitorului nume de so ? Mâinile mele au ghicit,ţ

375


dar n-am îndr znit… Totul ar fi fost atât de simplu f ră ă ă respectul, f r dispre ul chipurilor noastre…”ă ă ţ

Lumina inund camera. Cu ochii închişi, Selma deschideă bra ele sperând ca el s fie înc în pat — pentru c înţ ă ă ă aceast diminea totul e altfel! E prima lor diminea ,ă ţă ţă dar… cearceaful este rece. Selma se întoarce pe o parte, vrând s -şi continue visarea. S -l viseze pe frumosul eiă ă rajah de care se îndr gostise în aceast noapte. Amintireaă ă dezmierd rilor lui o fac s se cutremure, corpul ei seă ă înc lzeşte, înfloreşte… Adoarme.ă

Selma se trezeşte aproape de ora prânzului şi îi ordonă servitoarei s -i preg teasc repede o baie, s-o parfumeze şiă ă ă s-o coafeze. Presim ea c Amir se va întoarce curând.ţ ă Refuz o invita ie a lui rani din Jadbar pentru c avea chefă ţ ă s r mân singur , s se gândeasc la ei doi.ă ă ă ă ă ă

Îl aştept toat dup -amiaza, de data aceasta cu pl cere,ă ă ă ă dar Amir nu ap ru nici la cin . Selma se nelinişteşte. Deă ă obicei, o anun a când întârzia. Pentru a-şi trece vremea, seţ aşez la pian.ă

— Bun , micu a mea!ă ţAmir apare în prag, cu o privire cam ciudat .ă— Cum, aşa este întâmpinat st pânul şi domnul, f r ună ă ă

mic s rut?ăO apuc de umeri şi-i caut buzele. „Miroase a alcool, eă ă

beat”. Selma se ap r dezgustat , dar Amir o strânge cuă ă ă putere.

— Eh, ce-i asta? Prin esa e sensibil ?!ţ ăSelma e uluit , nici nu se mai ap r . A înnebunit?ă ă ă— Nu m plâng de rafinamentul dumneavoastr . Îmi placă ă

femeile f r prejudec i, aşa cum a i fost asear . Cred că ă ăţ ţ ă ă eram destul de beat, c ci am crezut c sunt cu alt femeie,ă ă ă una dintre acelea menite s provoace pl ceri. Imagina i-vă ă ţ ă cât de surprins am r mas diminea când am descoperit că ţă ă aceast femeie este de fapt so ia mea… Trebuie să ţ ă recunosc c v-a i pref cut excelent, şi eu care m-amă ţ ă st pânit timp de doi ani ca s nu v r nesc nevinov ia,ă ă ă ă ăţ

376

- KENIZE MOURAD -

puritatea. Ce prost am putut fi!Selma îl priveşte îngrozit , nu mai are nici putere şi niciă

cuvinte… Amir o îmbr işeaz cu pasiune, o posed cu for a. Selmaăţ ă ă ţ

se supune tuturor dorin elor sale.ţ

377


Capitolul XVIII

— Hozur, hozur, trezi i-v !ţ ăRassulan e speriat . A ridicat draperiile, a tuşit, a deschisă

robinetele pentru a umple cada, a cântat cu vocea ei pi ig iat deasupra patului st pânei, dar aceasta a oftatţ ă ă ă numai şi şi-a înfundat capul în pern . Era deja oraă dou sprezece şi rajahul ordonase, cu o or în urm , s fieă ă ă ă chemat prin esa. Servitoarea nu ştia ce e mai r u, s -şiă ţ ă ă supere st pânul sau st pâna?ă ă

Rassulan îngenuncheaz la picioarele st pânei şi se uită ă ă sup rat la cârlion ii ei roşca i. Deodat îi vine o idee.ă ă ţ ţ ă

— Hozur, auzi i o veste îngrozitoare, şi pronun r spicatţ ţă ă fiecare silab . Hozur, sultanul Turciei a murit!ă

Selma arunc perna şi o priveşte speriat .ă ă— Ce spui tu acolo? Care sultan?— Sultanul turcilor, hozur. Îl auzi i pe muezin? De azi-ţ

diminea toate moscheele cheam credincioşii laţă ă rug ciune.ă

Selma se trezeşte brusc. Deci a murit califul Abdül Mecid?

Îşi aminteşte de barba lui alb şi de ochii lui violet deă care se temea în copil rie. Au trecut paisprezece ani deă când nu-l mai v zuse pentru c el tr ise exilat în Fran a, laă ă ă ţ Nisa. Nu e foarte trist , nu l-a pl cut niciodat în modă ă ă deosebit, dar are o anumit p rere de r u, deoarece, oă ă ă dat cu moartea ultimului calif, imperiul se pr buşeaă ă definitiv.

— Ast zi sunte i atât de vis toare…ă ţ ăAmir intr în camer . Poart un shirvani negru.ă ă ă— Ah, v d c sunte i deja informat . Ceremonia funerară ă ţ ă ă

va avea loc în marea moschee. Dori i s participa i?ţ ă ţ— Ce întrebare! Bineîn eles c vreau. Dar de ce p re iţ ă ă ţ

atât de mirat?

378

- KENIZE MOURAD -

— Oh, nimic, m gândeam doar c … Ştiu c sunte iă ă ă ţ patriot , dar n-am ştiut c îl cinsti i într-o asemeneaă ă ţ m sur pe general!ă ă

— Pe general?— Sau pe preşedinte, dac dori i, pe Mustafa Kemal.ă ţ— Kemal a murit?!Selma izbucneşte într-un râs nervos.— Sultanul turcilor!… Şi eu am crezut… e de-a dreptul

caraghios! Bineîn eles c nu voi participa la ceremonie,ţ ă doar nu o s m rog pentru Kemal! ă ă

Uitându-se la shirvani cel negru al lui Amir, adaug :ă— Şi sper c nici dumneavoastr . ă ăPrivirea rajahului devine t ioas .ă ă— Prin es , dumneavoastr uita i c pentru noi, indienii,ţ ă ă ţ ă

Mustafa Kemal este un erou. El a realizat ceea ce noi visam. El i-a izgonit pe englezi din ar . Ast zi, în întreagaţ ă ă Indie, credincioşii s-au adunat în moschei pentru a plânge şi a se ruga pentru sufletul lui.

Selma îl priveşte cu dispre .ţ— Dar dumneavoastr , domnul meu, cum v explica iă ă ţ

entuziasmul pentru Kemal al turi de simpatia pentruă familia otoman ?ă

O aluzie mai direct nici nu se putea. Selma îi reproşa că ă ac ioneaz pe dou fronturi. Lui Amir i-ar fi f cut o mareţ ă ă ă pl cere s o p lmuiasc , dar cunoştea o arm mult maiă ă ă ă ă eficient .ă

— Am crezut c dumneavoastr , în calitate de prin esă ă ţ ă otoman , îi sunte i recunosc toare lui Kemal c v-a salvată ţ ă ă ara! Nu uita i c f r el Turcia nici n-ar mai exista!ţ ţ ă ă ă

— Nu este adev rat! Sultanul în persoan l-a îns rcinată ă ă pe Kemal…

— Oh, l-a îns rcinat s fac ce?…ă ă ăCum s -i explice c domnitorul i-a încredin at generaluluiă ă ţ

organizarea rezisten ei din Anatolia, în timp ce el a r masţ ă la Istanbul ca ostatec al englezilor, care l-au amenin at cţ ă vor ceda oraşul grecilor dac nu va da dovad deă ă

379


„judecat ”? Cum s -i explice c Kemal a adunat masele înă ă ă numele sultanului şi c în fa a unei victorii apropiate a dorită ţ s -şi însuşeasc aceast victorie? A fost uşor pentru el să ă ă ă treac sub t cere în elegerea secret dintre ei şi s -iă ă ţ ă ă reproşeze sultanului c a capitulat în fa a duşmanului! Deă ţ fiecare dat când a încercat s spun adev rul referitor laă ă ă ă acest episod din istoria patriei ei, s-a ales cu priviri comp timitoare sau cu zâmbete jenate. Nu o credeaă nimeni, to i erau convinşi c încerca s salveze onoareaţ ă ă familiei sale. A constatat cu am r ciune c singuraă ă ă versiune adev rat nu putea apar ine decât înving torului.ă ă ţ ă

Dar Amir? N-a crezut niciodat c el, so ul ei, îl consideră ă ţ ă tr d tor pe sultan şi laşi pe ceilal i membri ai familiei…ă ă ţ

I se face r u, privirile lui ironice sunt insuportabile. Taceă epuizat , apoi ridic încet capul şi se uit în ochii lui.ă ă ă

— Foarte bine. În timp ce dumneavoastr v ruga i, euă ă ţ îmi voi invita prietenii la un pahar de şampanie. Acest eveniment fericit este un motiv de s rb toare.ă ă

Amir se întoarce f r un cuvânt. Poate crede c n-aă ă ă vorbit serios?

A trimis soli Luciei şi so ului ei, maiorul, lui rani dinţ Nampur, lui Rashid Khan şi Zahrei. A aranjat masa din salon, a împodobit-o cu flori şi a comandat şase sticle de Rosé Roederer. E şi acesta un mod de a-l cinsti pe mort… pe acela care i-a tr dat. Cu cât abilitate şi sânge-rece!ă ă Selma îl ur şte pe „Trandafirul auriu”, pe care l-a adorat şiă l-a admirat cândva pentru curajul şi lipsa de scrupule, calit i necesare celui care vrea s înving .ăţ ă ă

— Prin es ?ţ ăRashid Khan a ap rut în prag. Selma era atât deă

cufundat în visare încât nu l-a auzit sosind. Ca s vezi, şiă ă el poart un shirvani negru. Îi zâmbeşte cuceritor.ă

— L sa i deoparte formalit ile, Rashid-bei. Nu suntemă ţ ăţ noi frate şi sor ? Unde este ă Zahra?

— La moschee… şi eu vin de acolo. Am trecut s v spună ă 380

- KENIZE MOURAD -

c nu vom participa la s rb toarea dumneavoastr .ă ă ă ă— Şi de ce, m rog?ă— Selma, v rog s termina i cu acest joc. Nu vi seă ă ţ

potriveşte. Rashid se aşaz lâng ea şi o priveşte îngrijorat.ă ă— Ave i un aer atât de nefericit în ultimul timp. Vţ ă

lipseşte ceva? Oh! S se arunce în bra ele lui şi el s o consoleze…ă ţ ă— E pur imagina ie! Doar se vede c sunt cea maiă ţ ă

alintat şi cea mai iubit din lume!ă ăRashid o prinde de mâini şi ea îl priveşte uluit . N-aă

îndr znit s fac aşa ceva pân acum. Pare dezorientat.ă ă ă ă— Cât de mult v-a i schimbat… Unde este tân r fat peţ ă ă ă

care am întâmpinat-o acum doi ani la Bombay? Selma, trebuie s face i ceva! Sunte i pe drumul cel mai scurt de aă ţ ţ v distruge…ă

— Şi ce dac !ă— V implor, dac m iubi i câtuşi de pu in…ă ă ă ţ ţRashid amu ise. Selma t cu şi-l observ cu aten ie.ţ ă ă ţ

„Crede cu adev rat c o iubeşte ca pe o sor ?” Printr-ună ă ă singur gest i-ar putea dovedi contrariul şi astfel s-ar r zbuna pe Zahra şi pe Amir deopotriv . Pe Zahra?… Seă ă mir de vocea din interior care-i spune: Da, mai ales peă Zahra. Amir este doar un b rbat şi b rba ii nu o mai potă ă ţ dezam gi, în schimb Zahra…! Durerea pe care o simte îiă reaminteşte cât de mult a iubit-o pe tân r fat , iar acumă ă ă este geloas pe ea, pe fericirea ei care se concentreaz înă ă jurul pântecului ce se m reşte.ă

Îşi sprijin obrazul de um rul lat al lui Rashid.ă ă— Duce i-m oriunde, Rashid-bei, pentru c nu mai rezistţ ă ă

aici.A rostit aceste cuvinte sau le-a gândit numai? O mân oă

mângâie tandru pe cap, o mân care-i reaminteşte deă vremurile când cealalt mân … Selma plânge, îlă ă îmbr işeaz …ăţ ă

— S nu m p r seşti niciodat !ă ă ă ă ă381


Selma are o singur dorin : s o ia cu el şi s nu-i ceară ţă ă ă ă nimic.

— V iubesc, îi spune ea, dar regret imediat c i-auă ă ă sc pat aceste cuvinte. ă

Rashid îi şterge lacrimile. E derutat şi palid.— Selma, şi eu v iubesc. Înc din momentul în care a iă ă ţ

coborât de pe vapor v-am iubit, dar era absurd pentru că venea i s v c s tori i cu prietenul meu. Iar acum…ţ ă ă ă ă ţ

— Acum?— Acum v iubesc şi mai mult, dar…ă— Dar nu m iubi i suficient de mult! Selma zâmbeşte cuă ţ

am r ciune. Asta mi se întâmpl mereu. To i m iubesc,ă ă ă ţ ă dar nimeni nu m iubeşte suficient de mult ca s mă ă ă protejeze de al ii… de mine îns mi…ţ ă

— Şi Amir?— Amir s-a c s torit cu familia mea, doar şti i asta!ă ă ţRashid îşi ia r mas-bun descurajat. Selma e sup rat că ă ă ă

l-a f cut nefericit pe singurul ei prieten care a ajutat-o şi oă va ajuta în continuare.

E deja ora şase seara. Niciunul dintre invita i n-a sosit şiţ Selma ştie c nu vor veni. Au crezut probabil c -i vorba deă ă o provocare, de un act de r zbunare sau poate chiar deă laşitate. Ei n-au în eles un lucru: c un om e mai viu înţ ă momentul în care moare. To i vars lacrimi, i se iart toateţ ă ă f r delegile, to i îl cinstesc.ă ă ţ

Kemal a izgonit-o în lume, i-a schimbat întreaga via , deţă la sentimente pân la modul de a gândi. În fond, ar trebuiă s -i mul umeasc pentru c , distrugându-i cuibul, a for at-oă ţ ă ă ţ s înve e s zboare. Dar în acelaşi timp i-a r pit o parte dină ţ ă ă cer, i-a frânt aripile…

Exilul… i-a fost atât de fric de familia regal încât a fostă ă nevoit s -i alunge? Doar era puternic, de inea puterea, careă ţ nu are nimic de pierdut, care nu are un trecut şi care doreşte cu orice pre s -şi creeze un prezent. Îl invidiaseţ ă pentru aceast putere, pentru c ea este singura care duceă ă

382

- KENIZE MOURAD -

la victorie, şi nu curajul sau inteligen a. Aceast dorin deţ ă ţă putere le-a lipsit ultimilor demnitari otomani, aşa cum li se întâmpla acum celor indieni, care refuz s lupte pentru c ,ă ă ă în decursul secolelor, dorin a lor a fost satisf cut .ţ ă ă

Aşa se înnoieşte societatea, aşa se schimb puterea.ă Pentru putere nu lup i, ea î i este cedat de c tre cei careţ ţ ă ă au obosit şi nu mai cred cu adev rat în ea.ă

Kemal a fost mai dornic s domneasc decât sultanul.ă ă Dar s fie acesta un motiv ca s -i izgoneasc , s leă ă ă ă interzic s revin pe p mântul patriei lor? Cu ce drept i-aă ă ă ă alungat? De ce se temea acest om puternic? Se temea el care se botezase „Atatürk” — tat l turcilor — c poporulă ă nu-i va recunoaşte paternitatea?

Aceast întrebare simpl ar fi vrut Selma s i-o pun , s -lă ă ă ă ă invite la mas pe generalul mort, de fa cu martori, la felă ţă cum a procedat Don Juan cu Komtur. L-ar fi obligat să r spund . Mor ii nu mai sunt nevoi i s mint .ă ă ţ ţ ă ă

Înc un pahar din minunata şampanie. Selma destup aă ă doua sticl . Cu tandre e, urm reşte b utura care se scurgeă ţ ă ă în cup . Ea a ajutat-o s uite de eşecul din Badalpur, s -şiă ă ă înfrâng grea a pe care o simte când Amir…ă ţ

De-abia mai schimbau câteva cuvinte. Are impresia că vrea s o distrug , în fiecare noapte, dup ce se întorc deă ă ă la dineurile la care se îmbat , în ideea de a fi cea maiă frumoas şi seduc toare femeie, o pedepseşte pentru asta.ă ă T cut şi insistent, lupt cu corpul ei. A constatat, cuă ă surprindere, c a început s -i plac aceast sclavie,ă ă ă ă docilitatea îi provoac pl ceri pân acum neb nuite. Maiă ă ă ă întâi s-a îngrozit, n-a vrut s cread c este tr dat deă ă ă ă ă propriul corp. De propriul corp? Nu numai de el, ci de toate visele, strig tele şi gemetele ei…ă

Cine este aceast femeie nocturn care savurează ă ă sclavia şi care diminea a se cutremur dezgustat laţ ă ă amintirea nop ii? De unde vine ea? Selma se aşaz în fa aţ ă ţ oglinzii şi ridic paharul.ă

— Ah, soarta mea glorioas , şi râde, şi râde… Ce grozavă ă 383


este şampania! Când o bei, tragediile te distreaz , lucrurileă serioase par caraghioase. E un complice care te protejează şi care te înva c nimic nu are importan . Nimic, niciţă ă ţă m car moartea celui mai cumplit duşman. Ce prostie dină partea ei s vrea s -l provoace pe Mustafa Kemal! Mereuă ă necesitatea de a se dezvinov i, de a le dovedi celorlal iăţ ţ c … Acum îi este indiferent ce cred ei, aceşti prost naciă ă care-şi închipuie c în eleg…ă ţ

Selma îşi priveşte imaginea din oglind : prin es -ă ţ ăcurtezan ? Prin es -prostituat ? Şi de ce nu? Cu excep iaă ţ ă ă ţ mamei ei, care a fost fiica unui sultan, str bunicile ei auă fost sclave, cele mai frumoase din harem, adev rateă maestre în arta iubirii. Astfel au reuşit s -l cucereasc peă ă st pânul lor şi s -i devin so . La Curtea otoman ,ă ă ă ţ ă erotismul era principala art în care trebuia s excelezi, înă ă vinele Selmei curge sângele celor treizeci şi opt de sultane — şase secole de putere absolut — dar şi sângeleă curtezanelor. Ea este regin şi sclav în acelaşi timp. Oă ă mân dezgoleşte cei doi sâni albi, coapsele fine tremură ă sub mângâieri, şampania se scurge pe pântec, în timp ce dou mâini apas pe talia zvelt , se întorc la sâni, laă ă ă umeri… aceast r coare, aceast c ldur , mâini care ştiuă ă ă ă ă s mângâie şi în voia c rora se las …ă ă ă

Dar ochii migdala i de culoarea smaraldului o privescţ trişti! Nu vrea s -i mai vad , singurul care trebuie să ă ă r mân este acest corp seduc tor… singura sc pare oă ă ă ă ofer aceast b utur miraculoas .ă ă ă ă ă

Selma îşi d capul pe spate şi bea înghi ituri mici,ă ţ aruncând priviri fugare în oglind . Ochii n-au disp rut, suntă ă acolo, persist , ştie asta. Ca s se închid trebuie s maiă ă ă ă bea.

„Selma v distruge i… Dar, Rashid-bei, tr iesc! Privi iă ţ ă ţ cum râd! Nu mi-e team , nu mi-e ruşine, sunt o femeie,ă privi i-m !” Ochii din oglind se şterg, gura mimeaz unţ ă ă ă s rut, un trup gol se pr buşeşte.ă ă

384

- KENIZE MOURAD -

„… Ce bine m simt.. Am murit? Este întuneric, m-auă îngropat deja? Amir e tulburat… când m-a g sit pe jos eraă sânge… Probabil în c dere am spart paharul de şampanieă şi m-am r nit.. Dup aceea nu-mi mai amintesc nimic…ă ă Amir a plâns cu siguran … cred c m iubeşte totuşi,ţă ă ă p cat…”ă

— Scoate i-i eşarfa. Cred c se trezeşte!ţ ăO mân delicat o sprijin de ceaf şi îi dezleag , cuă ă ă ă ă

mare grij , eşarfa neagr de pe ochi. Selma vede din nou.ă ă Cât de grele îi sunt pleoapele… Cu ochii întredeschişi, o recunoaşte, la cap tul patului, pe rani Shahina care-iă zâmbeşte.

— Sunte i proasp t ca un trandafir, ceea ce este deţ ă ă mirare dup noaptea pe care am petrecut-o la c p tâiulă ă ă dumneavoastr ! Iubita mea, ne-a i speriat îngrozitor! Amiră ţ şi-a ieşit din min i! A fost o nebunie curat s v încuia i înţ ă ă ă ţ camer , am fost nevoi i s p trundem prin balcon. Z cea iă ţ ă ă ă ţ leşinat pe podea… S racul Amir, a crezut c a i suferit ună ă ă ţ atac de cord, dar l-am liniştit, ar tându-i cele trei sticle deă şampanie goale. Vi s-a administrat un vomitiv şi v-au aşezat în pat, cu o cataplasma cu ou şi plante pe frunte, un remediu eficient în asemenea st ri de… indispozi ie. Cumă ţ v sim i i acum?ă ţ ţ

— Uşurat … curat … ca un nou-n scut! Oh, raniă ă ă Shahina, este minunat, am senza ia c totul din jurul meuţ ă renaşte!

Rani se aşaz al turi de ea.ă ă— Selma, trebuie s v schimba i modul de via . Faptulă ă ţ ţă

c sta i treaz noaptea şi v petrece i ziua în pat nu esteă ţ ă ă ţ benefic. A i sl bit îngrozitor. Amir mi-a spus c nu mânca iţ ă ă ţ aproape nimic, dar în schimb be i. Sunte i pe cale de a v …ţ ţ ă

— De a m ruina, ştiu. Mi s-a mai spus asta.ă— Selma, trebuie s pleca i pentru câteva s pt mâni,ă ţ ă ă

poate în vizit la mama dumneavoastr , la Beirut. Încerca iă ă ţ s v reg si, s v decide i ce vre i de la via .ă ă ă ă ă ţ ţ ţă

— Ce vreau de la via ?… Sunt eu în m sur s aleg…? ţă ă ă ă385


Rani Shahina o cuprinde protector pe dup umeri.ă— Întotdeauna po i alege. Dar, ai curajul s alegi şi fiiţ ă

constant în decizia luat ? În orice caz nu pute i continuaă ţ astfel. Profita i de aceast criz şi pleca i pentru o perioadţ ă ă ţ ă de timp.

Selma se m soar în oglind — are un aspect cadaveric.ă ă ă— Nu m pot prezenta în aceast stare în fa a mameiă ă ţ

mele. Ar în elege imediat…ţ— Ar în elege şi v-ar ajuta.ţ— Nu o cunoaşte i pe mama. A f cut fa celor mai greleţ ă ţă

lovituri ale sor ii cu fruntea sus, ea dispre uieşte orice felţ ţ de sl biciune. Nici nu vreau s -mi imaginez cum se va uitaă ă la mine când m va vedea în halul acesta.ă

— Dar, Selma, doar este mama dumneavoastr şi vă ă iubeşte!

— Cred, mai degrab , c iubeşte imaginea pe care şi-aă ă format-o despre fiica ei…

„Unu pentru to i, to i pentru unu!” Litere roşii pe fondţ ţ alb. Stindardul este purtat ceremonios pe strada principală din Kaisarbagh, acompaniat din toate p r ile de fanfare.ă ţ Servitorii împr ştie lumea: vine procesiunea, face i loc,ă ţ domnilor! Numai vacile rumeg liniştite pe margineaă drumului, f r s li se acorde vreo importan .ă ă ă ţă

Curioas , Selma se strecoar pe teras . Orizontul abundă ă ă ă de steaguri, se aud nechezatul cailor, sunetul trompetelor şi, în soare, str lucesc umbre aurii şi argintii. Îşi fac apari iaă ţ elefan ii regali acoperi i cu p turi de brocart. În frunte seţ ţ ă afl elefantul alb al rajahului din Bampur, care troneaz peă ă bowdak-ul57 s u acoperit cu ametiste, înconjurat deă stindarde cu urm toarea inscrip ie: „Mân în mân ,ă ţ ă ă împotriva bolşevicilor”, „Rajahi şi maharajahi, uni i pentru aţ proteja poporul”. Urmeaz prietenii s i regali, veni i dină ă ţ toate provinciile, pentru a protesta împotriva Partidului

57 Şa care se pune pe elefant.386

- KENIZE MOURAD -

Congresului, a comuniştilor, care instig popula ia laă ţ revolt . Aceast demonstra ie pompoas a fost organizată ă ţ ă ă de „sindicatul rajahilor” cu scopul de a denun aţ propaganda mincinoas a Partidului Congresului. El fuseseă înfiin at, în urm cu câteva luni, la Lucknow şi era formatţ ă din mai mult de o sut de mici domnitori care s-au hot râtă ă s lupte. Preşedintele organiza iei, rajahul din Bampur, aă ţ preg tit un discurs de mare succes, în care explică ă necesitatea form rii unui front comun împotriva noiiă guvern ri: „Trebuie s l s m deoparte micile divergen e deă ă ă ă ţ opinii şi s ne unim. Numai astfel vom putea p stra pozi iaă ă ţ noastr de conduc tori tradi ionali şi respecta i”. Şi maseleă ă ţ ţ i-au r spuns cu sloganul „Unu pentru to i, to i pentru unu!”.ă ţ ţ Le pl cea curajul revolu ionar al sloganului, chiar îi şocaă ţ într-o oarecare m sur . De fapt, nimeni nu credea în el. Dară ă ce este un slogan? În primul rând trebuie s sune bine.ă

— Neghiobii!Amir apare şi el pe teras . St în spatele Selmei şiă ă

urm reşte defilarea prietenilor s i, regii.ă ă— Nici nu-şi dau seama cât sunt de caraghioşi. S apariă

cu o asemenea pomp şi, în acelaşi timp, s pretinzi că ă ă statul te ruineaz este o adev rat provocare. Am încercată ă ă s le explic, dar n-au vrut s m asculte. Mi-au r spuns că ă ă ă ă poporul este ca un copil care se las impresionat de putereă şi str lucire. Dac ne ar t m sl biciunile, nu ne iart . Dacă ă ă ă ă ă ă le dovedim c suntem puternici, nu vor îndr zni s nu seă ă ă supun şi vor ezita s urmeze indica iile Partiduluiă ă ţ Congresului. Eu i-am avertizat c poporul devine conştientă de drepturile sale, c este un popor în schimbare şi, dreptă r spuns, nu m-am ales decât cu jigniri. Mi s-a mai reproşată înc o dat c , de fapt, sunt un englez!ă ă ă

Vocea lui Amir exprim am r ciune. Selma r mâneă ă ă ă înduioşat . Pentru prima oar , dup luni de zile, Amir îiă ă ă povesteşte din nou fr mânt rile lui. Selma ar dori s -iă ă ă spun c -l în elege, dar nu îndr zneşte. Din seara în care s-ă ă ţ ăa îmb tat au ajuns la un fel de statu-quo: se poartă ă

387


politicos unul cu cel lalt şi în rest sunt ca doi str ini. Amiră ă nu i-a reproşat nimic, n-a pus întreb ri, dar s-a mutat iar înă locuin a lui de holtei şi n-a mai încercat s o ating deţ ă ă atunci.

Amir continu s -i povesteasc c nu mai suportă ă ă ă ă tensiunea la care e supus.

— Câ iva domnitori nici nu m mai salut . Sunt de p rereţ ă ă ă c , dac le fac anumite concesii ranilor mei, le tr deză ă ţă ă cauza şi sunt un colaborator al Congresului. Nici cu prietenii vechi nu m mai în eleg. Greşesc oare dac îmi men ină ţ ă ţ p rerea c singura şans de dezvoltare a Indiei esteă ă ă democra ia? M întreb uneori dac anii petrecu i în Angliaţ ă ă ţ nu au avut consecin e nefaste asupra mea. Mai întâi amţ vrut s le cunosc principiile, pentru a le putea combate maiă bine, dar m-am schimbat inconştient şi eu. M-au convins că principiile lor valorice sunt universale, c exist o morală ă ă „alb ”! Iar acum nu ştiu, nu mai ştiu… Îi ur sc, dar înă ă acelaşi timp am senza ia c au dreptate în ceea ce-iţ ă priveşte pe oamenii noştri… Aceasta este de fapt victoria lor. În curând se vor retrage, dar, de fapt, vor fi în continuare prezen i — Amir se loveşte peste frunte — aici,ţ în capul nostru, prin gândirea pe care ne-au inoculat-o. Noi to i, cei care suntem pe cale de a prelua conducereaţ acestei ri. Cine suntem noi de fapt? Indieni, care vorţă împlinirea voin ei poporului sau copii proaste de englezi,ţ care se laud c au adus independen a acestuia?ă ă ţ

„… Şi tu, tu te sim i str in?”ţ ăAceast noapte şi-o petrec împreun . Fac dragoste foarteă ă

tandru, ca şi cum ar dori s se consoleze…ă

388

- KENIZE MOURAD -

Capitolul XIX

— Nu, iubita mea, nu pute i ieşi pentru c întregulţ ă Aminabad este cuprins de demonstra ii!ţ

De mai mult de o lun , guvernul anun ase un fel de stareă ţ de urgen pentru ca s evite luptele dintre hinduşi şiţă ă musulmani. La Lucknow, care fusese pân atunci un oraşă liniştit, se ajunsese la o stare tensionat datorită ă masacrelor din oraşele şi comunele din împrejurimi.

În ciuda tuturor m surilor poli ieneşti, toat lumeaă ţ ă demonstreaz : studen ii musulmani pentru c peă ţ ă acoperişul şcolilor s-a arborat steagul Congresului, iar cel al Ligii a fost interzis, ranii pentru ca guvernul s -i oblige peţă ă domnitori s respecte noile legi, domnitorii îşi exprimă ă protestul împotriva legilor care-i favorizeaz pe rani,ă ţă paria pentru a li se da voie s se roage în templu — ună drept care nu le este acordat de hinduşii diferitelor caste — musulmanii pentru c li se impune un sistem şcolară hinduist şi hinduşii pentru c musulmanii continu să ă ă sacrifice vaci şi s le m nânce.ă ă

Pân acum au fost evitate conflictele, dar pân când seă ă va men ine ordinea? Pentru moment, nemul umi ii seţ ţ ţ m rginesc doar la demonstra ii paşnice, şi totuşi închisorileă ţ nu mai fac fa num rului mare de aresta i; poli ia esteţă ă ţ ţ derutat , nu ştie ce m suri s ia.ă ă ă

— Trebuie s ies! Nu uita i c , într-o s pt mân , voiă ţ ă ă ă ă pleca la Beirut şi trebuie s -i cump r mamei mele cadouri.ă ă

Pentru prima oar de la c s torie, Selma se va întoarceă ă ă în Liban s -şi revad mama. Gândul acesta o face fericit . Eă ă ă atât de încântat , încât nu mai are stare. Coşmarurileă ultimelor luni au disp rut, apetitul i-a revenit şi nu mai beaă şampanie.

Rela iile ei cu Amir s-au schimbat: sunt cele ale unor so iţ ţ b trâni. Nu o deranjeaz , pentru c acum singurul lucruă ă ă

389


important este plecarea ei la Beirut. Gândurile i se îndreapt spre casa alb , unde revede zâmbetul mameiă ă sale, kalfalarele care o vor alinta, Zeynel care o idolatrizeaz , prietenii ei, tinere ea pe care o va reg si.ă ţ ă

— Hozur, o veste pentru dumneavoastr , o anun ună ţă eunuc.

Pe tava de argint se afl un plic albastru. E o telegramă ă din Beirut.

Selma se uit nehot rât la Amir.ă ă ă— Haide i, prin es , ce mai aştepta i?! Desigur, eţ ţ ă ţ

confirmarea sultanei c ve i fi întâmpinat în port.ă ţ ăConfirmarea? Dar de ce? Bineîn eles c va fi întâmpinat .ţ ă ă

Se va organiza şi o petrecere în cinstea sosirii ei, aşa se obişnuieşte acolo. Ospitalitatea e o datorie sacr . Prieteniiă vor l sa totul deoparte şi vor veni cu to ii în port,ă ţ aşteptând-o cu imense buchete de flori

Selma întoarce telegrama pe toate p r ile. Dup data deă ţ ă pe ştampila poştal constat c telegrama a f cută ă ă ă unsprezece zile pân la Lucknow, iar ea scrisese acumă dou s pt mâni pentru a-şi anun a sosirea…ă ă ă ţ

Inspir adânc şi deschide plicul albastru.ă„SULTANA A MURIT AZI-DIMINEA . STOP. DISPERAT.ŢĂ

STOP. M GÂNDESC LA DUMNEAVOASTR . STOP. CUĂ Ă DEVOTAMENT, ZEYNEL.”

Mult mai târziu, i-a povestit Zahra cumnatei sale că auzise un fel de urlet şi d duse imediat buzna în camer .ă ă Selma îşi zgâria fa a şi se d dea cu capul de pere i. Amir şiţ ă ţ una dintre servitoare încercau s o opreasc , dar Selma îiă ă respingea cu putere şi îi lovea cu picioarele. La început, Zahra a crezut c era vorba de o criz de nebunie. Z ceaă ă ă cu fa a însângerat şi nu mai asculta de nimeni.ţ ă

Zahra a v zut, spre marea ei uluire, cum Amir a luat înă mân aparatul de fotografiat „Kodak” şi a început s facă ă ă fotografii. Atunci, Selma, despre care se presupunea c eraă oarb şi surd , de durere, a împietrit brusc, dup care aă ă ă s rit ca o leoaic asupra so ului ei. Dar, înainte de a-lă ă ţ

390

- KENIZE MOURAD -

ajunge, s-a pr buşit inconştient .ă ăTimp de o s pt mân s-au îngrijorat cu to ii de stareaă ă ă ţ

s n t ii ei mintale. Au fost cei mai buni hakimi din oraş.ă ă ăţ Sub administrarea de opiu şi plante, Selma a dormit zi şi noapte. „O durere prea puternic nu trebuie comb tută ă ă direct, au explicat ei, pentru c altfel sufletul se revolt şiă ă pleac ”. Pentru a ameliora suferin a sufletului trebuiaă ţ eliminat , pentru o anumit perioad de timp, conştien a.ă ă ă ţ Trupul trebuia adus într-o stare de via vegetal , trebuiaţă ă chiar sl bit, pentru ca, în momentul trezirii, durerea s nuă ă mai aib putere s renasc .ă ă ă

— Cum a putut s fac aşa ceva? Nu i-o voi iertaă ă niciodat !ă

Încetul cu încetul, Selma îşi revine şi prima ei reac ieţ este aceea de revolt fa de atitudinea acestei fiare peă ţă care nu mai vrea s o numeasc so ul ei! În loc s o ajute,ă ă ţ ă şi-a b tut joc de ea! Doar ştie cât de mult îşi venera mama!ă

Selma are impresia c , o dat cu dispari ia lui annecim, aă ă ţ murit propria ei copil rie şi întregul ei trecut era amenin ată ţ de moarte. Nu mai exist acum nimeni cu care s -şiă ă aminteasc sau care s -i aminteasc de propriul ei sânge,ă ă ă de ochii care erau ochii ei…

E zguduit de crize de plâns, nu rezist acestei pierderi.ă ă Nu are nicio importan în acest moment c nu-şi v zuseţă ă ă mama de aproximativ doi ani. Ştiuse c tr ieşte şi asta oă ă consolase.

„Ce p rere ar avea ea despre mine? Ce ar face în loculă meu?” se întreba Selma ştiind c mama era întotdeauna deă partea ei. Cu excep ia ultimelor luni, când nu-i mai puteaţ suporta privirea şi încerca s o uite. Sau era vorba deă propria-i privire pe care nu o mai putea suporta? În fond era acelaşi lucru pentru c , şi atunci când se revolta, întreă ea şi sultan exista o leg tur intim , o în elegere în toateă ă ă ă ţ lucrurile fundamentale.

Ea a omorât-o… Da, ea, Selma, a ucis-o. În toate aceste 391


luni nebune în care a încercat s se autodistrug a distrus-ă ăo, de fapt, pe sultan ! Aceasta a fost cauza mor ii mameiă ţ ei…

Totul a început, demult, cu lovituri mici, care au r nit-o laă fel cum se întâmpla cu un copac c ruia îi tai câte o ramură ă pentru c face prea mult umbr . A început chiar de laă ă ă Istanbul, când ea juca rolul sultanului şi Ahmet pe cel al generalului grec. Sultana a fost atât de revoltat de ceeaă ce f cuse fiica ei încât refuzase orice explica ie şi oă ţ încuiase în camera ei. O pedeaps care nu conta înă compara ie cu disperarea copilului care s-a sim itţ ţ nedrept it de c tre minunata lui mam .ăţ ă ă

Şi în Liban… Scrisorile tat lui pe care sultana leă ascundea „spre binele ei”. Dup aceea, cererea mut şiă ă insistent ca fiica ei s se m rite cu un domnitor. Şi Selmaă ă ă a fost întotdeauna ascult toare… Dar, în ciuda acesteiă supuneri — sau din cauza ei? — adunase o mare revoltă interioar . Poate Amir recunoscuse acest lucru înainte caă ea s -şi dea seama? Poate de aceea s-a comportat atât deă ciudat? A sim it oare c în spatele durerii se afla, de fapt, oţ ă uşurare pe care ea nu voia s şi-o m rturiseasc sieşi, şi deă ă ă aceea îşi manifesta cu voce tare disperarea? În dorin aţ obsedant de a se r ni, sim ise ea oare nevoia s seă ă ţ ă autopedepseasc pentru faptul c nu suferea destul? ă ă

— Apa, Amir-bei doreşte s v vorbeasc … ieri a iă ă ă ţ refuzat şi eu i-am spus c sunte i înc epuizat , dară ţ ă ă ast zi… Apa nu o s m mai cread … E atât de nefericit şi-ă ă ă ăşi repet c el este vinovat c v-a i îmboln vit… V rog,ă ă ă ţ ă ă apa! Doar el v iubeşte!ă

— El m iubeşte?… Bine, dac m iubeşte, atunci vaă ă ă aştepta pân voi avea chef s -l v d.ă ă ă

Selma închide ochii. Nu vrea s cedeze. Ca s tr iască ă ă ă aici — şi în fond unde s-ar duce acum? — trebuie s -şiă impun punctul de vedere. Toat via ei a încercat s seă ă ţă ă fac pl cut . A vrut s fie micu a feti pe care lumea s-oă ă ă ă ţ ţă idolatrizeze, a vrut s fie o so ie iubit , o rani pe care to iă ţ ă ţ

392

- KENIZE MOURAD -

s o respecte. Acum totul s-a sfârşit. Singura persoan careă ă putea s -i fac reproşuri, sultana, murise.ă ă

Selma ofteaz adânc. E liber ! Pentru prima oar areă ă ă libertate deplin . ă

Dup o s pt mân de stat în pat, Selma se simte tot r u.ă ă ă ă ă Hakim sahib i-a prescris un regim sever, deoarece se teme s nu fie vorba de o hepatit , c ci oraşul e bântuit deă ă ă aceast epidemie.ă

— Hepatit ? Ce idiot! Ar ta i atât de bine!ă ă ţLucie, care venise în vizit la Selma, o întreab ce cu ună ă

aer de cunosc tor dup ce aceasta îi povesti despre boalaă ă ei:

— Nu este mai degrab vorba despre un… evenimentă fericit?

— Un ce? Nu, sigur nu e vorba despre aşa ceva. Exclus!Lucie pare surprins , iar Selma tace. Nu poate s -iă ă

povesteasc prietenei ei c de dou luni, mai precis dină ă ă ziua în care s-a îmb tat, ea şi cu Amir n-au mai… Ba da,ă totuşi s-a mai întâmplat o singur dat ! În seara în care aă ă avut loc demonstra ia domnitorilor şi era atât de trist. S-auţ reg sit… ca doi copii r t ci i. S se fi întâmplat tocmaiă ă ă ţ ă atunci?

V zând-o atât de dezorientat , Lucie se hot r şte s oă ă ă ă ă ajute.

— Am s v-o trimit chiar în aceast dup -amiaz peă ă ă ă doctori a mea, o femeie foarte capabil . Nu mai fi i atât deţ ă ţ sup rat , în fond nu este o nefericire prea mare să ă ă aştepta i un copil!ţ

O îmbr işeaz pe Selma şi dispare râzând.ăţ ăImediat dup plecarea doctori ei, Selma e asaltat deă ţ ă

femei. Toate o felicit fericite. Dup doi ani de aşteptare, înă ă care au fost atente la cel mai mic semn de oboseal , deă paliditate, pierduser orice speran . „Ce ghinion, seă ţă plângeau ele, o femeie atât de frumoas şi nu este în stareă s -şi împlineasc datoria. Ce s fac domnul? Nu poateă ă ă ă

393


decât s o resping ”.ă ăAp ruser deja numeroase candidate, la alegere, toateă ă

tinere, s n toase şi din familii bune. Bineîn eles, toate erauă ă ţ indience, pentru c rani Aziza nu mai dorea nicio str in .ă ă ă

Dar acum venea şi mult-aşteptatul moştenitor, viitorul domnitor… În fericirea lor, îşi exprimau recunoştin aţ s rutându-i mâinile şi rugându-se cu m t niile în mân , oă ă ă ă binecuvântau rostind formule ritualice.

Selma nu le bag în seam , se uit fix la flac raă ă ă ă lumân rii care e pe cale de a se stinge. E momentul care-iă place, lupta focului ce nu vrea s moar . În copil rie, seă ă ă uita fascinat la lumânare şi-şi oprea respira ia pentru a-iă ţ d rui putere, şi dac se stingea, deseori o apuca plânsul.ă ă

Lumânarea s-a stins. „Moart … Annecim a murit în ziuaă în care eu am d ruit via , s-a stins pentru a-mi face locă ţă mie, ca şi cum eu aş fi aşteptat s moar pentru a oă ă înlocui…”

Calculeaz şi tot calculeaz , dar nu exist niciun dubiu. Aă ă ă fost în aceeaşi sear în care a murit mama ei… Trupul areă asemenea presim iri… a ştiut înainte ca ea s afle. Brusc,ţ ă realizeaz c , atâta timp cât tr ia mama ei, ea nu putea să ă ă ă fie decât fiic . Mama era sultana şi ea n-ar fi îndr znit s -iă ă ă ia locul.

Oare îşi pierde din nou min ile? Trupul ei s fi refuzat sţ ă ă primeasc un copil pân în clipa în care a primit acordul deă ă la o distan de peste mii de mile? Şi, totuşi, realitatea…ţă

Selma îşi mângâie timid pântecul şi închide fericită ă ochii.

— Iubita mea, ce veste minunat !ăAmir se apropie fericit de pat. Pare foarte emo ionat.ţ

Selma este surprins , îl judecase greşit, nu crezuseă vreodat c va împ r i cu ea aceast fericire.ă ă ă ţ ă

— De acum încolo, trebuie s ave i mare grij . Vreau caă ţ ă fiul meu…

Fiul meu? Selma n-a mai auzit sfârşitul propozi iei. Ce-şiţ 394

- KENIZE MOURAD -

imagineaz el? N-are nimic de-a face cu pântecul ei, nimeniă nu are pentru c este copilul ei! Începe s tremure de fric .ă ă ă Nu va l sa pe nimeni s -i ia copilul. Numai simplul fapt că ă ă s-a culcat cu el nu-i d acestui b rbat niciun drept! Îlă ă priveşte cu duşm nie. Este un so acceptabil, un amantă ţ prost, dar un tat ? Tat l copilului ei? Instinctiv îşi acoperă ă ă pântecul cu mâinile, vrea s -şi fereasc pre ioasa comoară ă ţ ă pe care acest „str in” o revendic .ă ă

Deodat se simte strâns legat de aceast ar , oă ă ă ţ ă p rticic a ei, ancorat adânc în acest p mânt. Ea esteă ă ă ă p mântul greu şi argilos, iarba care se mişc în vânt,ă ă p durea maiestuoas şi c ldura liniştit a acestei dup -ă ă ă ă ăamiezi.

Încetul cu încetul, se linişteşte şi se mir c i-a fostă ă team . Cine ar putea s -i r peasc via a din pântec? Îlă ă ă ă ţ priveşte pe b rbatul de lâng ea şi-i zâmbeşte indiferent .ă ă ă

— În primul rând, s nu consuma i peşte, deoarece faceă ţ r u pielii bebeluşului! N-ave i voie s v parfuma i, s vă ţ ă ă ţ ă ă machia i şi s v prinde i flori în p r, pentru c acestea arţ ă ă ţ ă ă trezi invidia dşinelor, care ar putea s vr jeasc copilul.ă ă ă

Begum Nimet o instruieşte pe tân ra gravid , îi enumeraă ă interdic iile, îi d sfaturi pe care orice gravid trebuie s leţ ă ă ă respecte. Este singura în m sur s se ocupe de Selma,ă ă ă deoarece are o ceat de nepo i şi str nepo i, s n toşi şiă ţ ă ţ ă ă reuşi i, o dovad în plus c mamele lor au urmat cuţ ă ă stricte e sfaturile acestei femei b trâne.ţ ă

— Pentru orice moment al zilei, pentru orice situa ie ivitţ ă trebuie respectate anumite reguli. Dac te gândeşti pu in laă ţ ele reuşeşti s le şi în elegi. Dar tinerele fete de acum nuă ţ mai au încredere în vechile re ete, le considera dep şite şiţ ă de aceea se îndreapt spre medicina „ingrese”.ă Consecin ele sunt catastrofale: avorturi frecvente, copiiţ malforma i. Copilul lui Nishat s-a n scut cu o pat roşie-ţ ă ăviolet pe jum tate de fa , deşi i s-a spus c în aă ţă ă unsprezecea s pt mân nu are voie s m nânce sfeclă ă ă ă ă ă

395


roşie.Selma ascult cu aten ie, punând din când în când, dină ţ

polite e, întreb ri. Grija acestor femei o emo ioneaz . Deţ ă ţ ă când s-a dus vestea, ochii tuturora sunt îndrepta i asupraţ ei: a devenit centrul aten iei, al discu iilor, speran elor şiţ ţ ţ temerilor. Aceast agita ie e, de fapt, o confirmare; f r eaă ţ ă ă n-ar fi convins c e gravid . În fiecare sear se uit înă ă ă ă ă oglind , la pântec şi la sâni, dar nu simte nimic. Pân şiă ă gre urile s-au r rit. S se fi înşelat doctori a? Selma eţ ă ă ţ neliniştit şi se entuziasmeaz de fiecare dat când seă ă ă simte r u.ă

Cea mai mare parte a zilei şi-o petrece în salonul ei, visând cu ochii deschişi. Dac va fi b iat, îl va botezaă ă Suliman, dup renumitul sultan, str moşul ei. Îl va educa şi-ă ăl va forma pentru a deveni un mare domnitor. El va introduce reforme curajoase, iar poporul îşi va da seama c -i vrea binele şi-l va ajuta. Femeile vor avea mai multă ă libertate, îi va atrage ea aten ia asupra acestui fapt. Totţ ceea ce n-a reuşit Amir va înf ptui el, iar ea îl va ajuta.ă Împreun , vor schimba Badalpurul, vor construi un stată modern, invidiat de celelalte state. Vor fi nişte pionieri şi vor demonstra c India poate deveni o ar puternic , f ră ţ ă ă ă ă s renun e la fiin a sa şi f r s se supun unei angliciz riă ţ ţ ă ă ă ă ă for ate.ţ

Dar dac va fi feti ? Selma ezit … O feti … toateă ţă ă ţă restric iile… burkahul, c s toria timpurie… o fetiţ ă ă ţă înv luit , vândut … se înfioar .ă ă ă ă

În urm toarele zile se gândeşte mereu la această ă eventualitate care o chinuia. Cum de n-a avut acest gând pân acum? To i cei din palat sunt convinşi c va fi b iat şiă ţ ă ă au convins-o şi pe ea. Dar cum va reac iona Amir dac va fiţ ă fat ?ă

Pentru a-i pune aceast întrebare, Selma a ales o seară ă în care p rea bine dispus. Amir s ri ca ars, dar se st pâniă ă ă imediat.

— O feti ? Foarte bine, atunci îi voi g si cel mai bogat şiţă ă 396

- KENIZE MOURAD -

manierat so din întreaga Indie.ţO priveşte uimit şi izbucneşte în râs.— Ce vre i s spune i? S-a mai auzit vreodat ca o fatţ ă ţ ă ă

s nu vrea s se m rite? C snicia este elul tuturoră ă ă ă ţ femeilor, este premisa fericirii lor, pentru c ele sunt createă pentru a da naştere copiilor. Chiar dumneavoastr sunte iă ţ un exemplu — de când sunte i îns rcinat ar ta i atât deţ ă ă ă ţ înfloritoare.

Selma nu-l contrazice, nu vrea s -l enerveze, vrea numaiă s ştie… ă

— Dac va fi feti , insist Selma, atunci va sta încuiată ţă ă ă şi va purta voal?

Amir clatin disperat din cap.ă— Selma, de ce pune i asemenea întreb ri? Doar şti i cţ ă ţ ă

aşa trebuie s fie. În caz contrar, reputa ia mea şi a ei voră ţ avea de suferit. Dar nu v nelinişti i, ea nu va suferi pentruă ţ c nu va cunoaşte altceva, nu va avea ocazia.ă

„Nu v nelinişti i…”. În loc s o linişteasc , această ţ ă ă ă observa ie o sperie. Fiica ei nu-şi va putea imaginaţ vreodat ce este libertatea! Imposibil! Ea nu va naşte oă de inut ! Copilul ei nu va deveni una dintre fiin ele aceleaţ ă ţ obscure, preocupate numai de bun starea propriei familii.ă Fiica ei va sc pa de îngr diri, va lupta… şi nu o vor puteaă ă trata ca pe o str in . Cel pu in ea va avea dreptul s lupte.ă ă ţ ă Va dori s lupte? Va moşteni firea r zboinic a Selmei? Celă ă ă ce n-a cunoscut vreodat dreptatea va în elege ce esteă ţ nedreptatea?

Iner ia Indiei o sperie. Pân şi ea începuse s seţ ă ă aclimatizeze. Dintr-o tân r ner bd toare, curioas , plină ă ă ă ă ă de via , se transformase într-o femeie leneş , mul umitţă ă ţ ă de modul de via din India.ţă

Observa ia unei servitoare o alarmeaz .ţ ă— Ce frumos, rani a noastr s-a schimbat foarte mult, aă

devenit o adev rat indianc .ă ă ăÎn minte îi revine imaginea b trânei mame a lui raniă

Shahina, imaginea eşecului, a nefericirii, a femeii pline de 397


ini iativ care renun ase la tot ceea ce a fost pentru aţ ă ţ r mâne al turi de copiii ei. O femeie care nu acceptaseă ă aceast tr dare de sine şi care, în cele din urm , g sise ună ă ă ă refugiu în nebunie.

„— Pleca i! Salva i-v pân nu este prea târziu!”ţ ţ ă ăAtunci n-a luat în serios avertismentul şi a crezut c vaă

putea face fa oric rei presiuni.ţă ăE adev rat c te po i opune for ei. Dar vie ii dulci?ă ă ţ ţ ţ

Selmei i se face brusc fric . Ştie c nimic nu este maiă ă periculos decât s te mul umeşti cu aceast t r g nare, s -ă ţ ă ă ă ă ăi plac via a liniştit , lipsit de griji, pe care mul i oţ ă ţ ă ă ţ

confund cu fericirea. S fie laşitate, oboseal sau lips deă ă ă ă speran ? Trebuie s plece pân nu este prea târziu. Deţă ă ă dragul copilului? Poate, dar în primul rând pentru ea. Trebuie s plece, nu pentru c este nefericit , ci pentru că ă ă ă de o asemenea fericire nu are nevoie.

398

- KENIZE MOURAD -

Capitolul XX

— Deci, pentru ce v-a i decis? Paris sau Lausanne?ţSelma împietreşte la pian. Se întoarce, f r cuvinte, spreă ă

Lucie. Cum de a ghicit-o dr coaica asta? Pentru a-şi mascaă durerea, se preface c admir un rubin pe care Amir i-lă ă d ruise recent.ă

— S c l toresc? se bâlbâie ea. Nici nu se pune problemaă ă ă în situa ia în care m aflu.ţ ă

— În situa ia în care v afla i?! Parc a i fi prima femeieţ ă ţ ă ţ din lume care aşteapt un copil. Tocmai din aceast cauză ă ă trebuie s pleca i acum, şi nu mai târziu, când ar fi preaă ţ riscant. Este singurul punct în care to i doctorii sunt deţ aceeaşi p rere: înainte de trei luni. Doar nu vre i s naşte iă ţ ă ţ în aceast ar ?!ă ţ ă

— Dar… de ce nu?— Sunte i o dr gu , dar complet nebun ! Asculta i-mţ ă ţă ă ţ ă

bine, nu este cel mai bun cuib în care s naşti un copil.ă Crede i c b trânul hakim, care n-a fost în stare sţ ă ă ă deosebeasc o hepatit de o sarcin , v va putea ajuta înă ă ă ă cazul unei complica ii? Pentru moment nu exist decâtţ ă dou locuri unde se poate aduce un copil pe lume. Paris şiă Lausanne.

Selma se ab ine s nu zâmbeasc . Se gândeşte la toateţ ă ă femeile neştiutoare din întreaga lume care îndr znesc să ă nasc în alt parte. Totuşi, snobismul Luciei este util,ă ă pentru c , f r s ştie, o ajut la rezolvarea problemei…ă ă ă ă ă

De câteva nop i are insomnii şi se întreab dac s pleceţ ă ă ă sau s r mân . Dac va fi b iat, atunci nu are niciun dreptă ă ă ă ă s -l sustrag de la pozi ia care i se cuvine şi pe care vaă ă ţ trebui s o preia mai târziu. Dar dac va fi fat ?… Nu esteă ă ă greu s p r seşti palatul din Lucknow, trebuie doar să ă ă ă mituieşti câteva servitoare. Dar s p r seşti India?… S-aă ă ă gândit la toate posibilit ile: travesti, paşaport fals, dar ştieăţ

399


c Amir va folosi toate mijloacele pentru a o g si.ă ăDac ar pleca, în mod oficial, pentru a naşte copilul înă

Fran a şi apoi nu s-ar mai întoarce? Fran a este o ar înţ ţ ţ ă care se poate ob ine foarte uşor azil, este o ar liber , înţ ţ ă ă care rajahul nu are nicio putere.

— Toate rani din Badalpur au n scut în acest palat. Dac ,ă ă timp de câteva secole, ele au putut s fac acest lucru, nuă ă v d de ce n-ar fi valabil şi pentru dumneavoastr …ă ă prin es !ţ ă

Pronun area titlului de c tre rani Aziza sun ca un fel deţ ă ă jignire. Neruşinarea acestei str ine este nem rginit ! Dină ă ă fericire, rani Aziza aflase, prin intermediul unei servitoare, despre planurile Selmei şi intervenise la timp, pentru că prost nacul de frate-s u ar fi fost în stare s cedeze.ă ă ă

Rajahul, la rândul lui, dorea s plece la cel lalt cap t ală ă ă p mântului, deoarece, şi într-un caz, şi în cel lalt, ori îiă ă d dea dreptate so iei sale, ori surorii sale, ar fi trebuit să ţ ă suporte luni de zile tensiuni şi plângeri.

Pân la urm , rajahul are o idee genial menit să ă ă ă ă împace ambele p r i:ă ţ

— Vom aduce un medic englez la palat. Dac nu g simă ă unul bun la Lucknow, îl vom aduce de la Bombay sau Calcutta. Astfel, vom face fa tuturor eventualit ilor şiţă ăţ vom p stra şi tradi ia. Recunosc c nu sunt de acord caă ţ ă domnitorul Badalpurului s se nasc în str in tate. Înă ă ă ă aceste vremuri dificile ar putea fi un pretext pentru a i se contesta legitimitatea.

Mul umit de solu ie, Amir se retrage, f r s acordeţ ţ ă ă ă aten ie disper rii Selmei şi protestelor surorii sale împotrivaţ ă faptului c un domnitor musulman nu trebuie adus pe lumeă cu ajutorul unui necredincios.

De-abia evenimente grave l-au determinat pe rajah să renun e la decizia sa. Martie 1939. Hitler a anexatţ Cehoslovacia şi democra iile europene se clatin . Mahatmaţ ă

400

- KENIZE MOURAD -

Gandhi propov duieşte dezarmarea, care „îi va deschideă ochii domnului Hitler”58. În Lucknow se accentuează tensiunea dintre cele dou comunit i musulmane, sunni iiă ăţ ţ şi şii ii.ţ

M rul discordiei îl reprezint Mad e Sahabah, o apologieă ă a primilor trei califi. Sunni ii vor s o recite oficial, iar şii iiţ ă ţ consider asta ca o provocare, deoarece, dup ei, aceştiă ă califi sunt nişte uzurpatori, singurul descendent legitim fiind Ali, ginerele Profetului.

În anul 1905, în urma unor incidente soldate cu sute de mor i, guvernatorul englez a interzis recitarea Mad eţ Sahababului. Dar de când se afl la putere Partidulă Congresului, sunni ii insist ca aceast m sur „nedreapt ”ţ ă ă ă ă ă s fie anulat , deoarece şii ii, la rândul lor, recit Tabarrah-ă ă ţ ăul, care este o ofens la adresa califilor lor.ă

Unii dintre politicienii hinduşi îi sus in pe sunni i, careţ ţ sunt de trei ori mai numeroşi decât şii ii, în speran a c -iţ ţ ă vor câştiga de partea Congresului. Nu-i deranjeaz c acestă ă fapt duce la conflicte, dimpotriv , lupta dintre musulmaniă sl beşte puterea Ligii musulmane şi a conduc torului lor,ă ă Jinnah. Din moment ce guvernul nu ia niciun fel de m suri,ă sunni ii îşi continu demonstra iile şi poli ia îi aresteaz cuţ ă ţ ţ ă sutele.

Pe 31 martie, guvernul cedeaz , spre surprindereaă general : Mad e Sahabah poate fi recitat oricând şi oriundeă atâta timp cât autorit ile sunt înştiin ate. Deîndatăţ ţ ă izbucneşte panica. Şii ii îi atac pe sunni i cu pietre, în fa aţ ă ţ ţ marii Immambara au loc conflicte puternice, poli ia trage şiţ se las cu mor i şi r ni i. Guvernul a dat ordin de interdic ieă ţ ă ţ ţ a circula iei, dar nimeni nu-l respect . Magazinele şi-au trasţ ă storurile şi majoritatea locuitorilor stau în cas . Coloaneă înarmate patruleaz prin oraş. În decurs de câteva zile suntă aresta i mii de musulmani, ceea ce duce la noi revolte. Unţ grup a reuşit s p trund în prim rie şi s pun mâna peă ă ă ă ă ă

58 Interviu publicat în „New York Times”, din 24 martie 1939.401


primul-ministru care, în cele din urm , s-a ales numai cu oă spaim . Femeile au ajuns la concluzia c a sosit momentulă ă s -şi sprijine b rba ii şi s demonstreze şi ele, bineîn elesă ă ţ ă ţ îmbr cate în burkahuri negre. Şapte mii de şii i zac deja înă ţ închisoare, la fel şi vreo sut de sunni i. Dac se amestecă ţ ă ă şi hinduşii — în aceast atmosfer tensionat , totul poate fiă ă ă folosit drept pretext — orice este posibil şi nici armata n-ar putea preveni incendiile şi masacrele.

În aceste zile de prim var , evenimentele nu suntă ă previzibile la Lucknow. Amir nu vrea s rişte: el trebuie să ă r mân , dar so ia sa va pleca. E foarte nervoas şi se temeă ă ţ ă ca sarcina s nu aib de suferit. Dac în liniştitorul Lucknowă ă ă nu mai exista siguran , situa ia este valabil pentruţă ţ ă întreaga Indie.

Se gândeşte s o trimit pe Selma în Fran a. Îl va ruga peă ă ţ Zeynel s o înso easc . Oricum, nu mai face nimic în Beirută ţ ă de la moartea sultanei.

Este mijlocul lui aprilie. Gara din Lucknow e aglomerat :ă cete de cerşetori, hamali înfometa i şi c l tori cu coliere deţ ă ă flori. Ca întotdeauna, praf şi arşi .ţă

în fa a por ii victoriene, flancat de pavilionul Mogul, seţ ţ ă opreşte o Isota Fraschini. Paznici cu blazonul statului Badalpur înconjur maşina. O protejeaz pe Selma deă ă mul imea curioas care vrea s o vad pe rani cu p rul deţ ă ă ă ă aur.

Noutatea s-a r spândit imediat dup ce, dis-de-ă ădiminea , servitorii din palat au început s instalezeţă ă paravane de brocart pentru protec ia Selmei. Frumuse eaţ ţ ei devenise proverbial în oraş. Foarte pu ini au v zut-o,ă ţ ă dar descrierile servitoarelor au înaripat fantezia. Era cunoscut şi m rinimia ei. Cine ştie, poate cu ocaziaă ă plec rii acesteia se vor împ r i cadouri?ă ă ţ

Din mul ime se aud exclama ii, felicit ri…ţ ţ ăSelma st al turi de Amir, care este foarte nervos şiă ă

încearc s -şi st pâneasc emo ia. Nu mai ştie de ce vreaă ă ă ă ţ 402

- KENIZE MOURAD -

s plece neap rat. Desp r irea de palat a fost neaşteptată ă ă ţ de dureroas , cu toate c visa de atâta timp s -lă ă ă p r seasc . Toate motivele pe care le-a considerată ă ă esen iale i se par acum caraghioase. Ultimele zile înainteţ de plecare au fost minunate. Femeile, copiii din toate col urile palatului au venit plângând s-o roage s nu plece.ţ ă Şi în momentul în care au priceput cu adev rat c raniă ă pleac „din motive de s n tate” s-au gr bit cu to ii s -iă ă ă ă ţ ă fac câte un mic cadou. Acest cadou reprezenta o p rticică ă ă din fiin a lor şi era menit s o protejeze într-o lumeţ ă necunoscut , o lume în care nu puteau s vegheze asupraă ă ei. În pofida sfaturilor lui Amir, Selma n-a vrut s renun e laă ţ aceste nimicuri.

— Totul este preg tit! Pute i urca!ă ţAmir sare din maşin .ă„Ce ner bd tor este s scape de mine”, gândeşte Selma.ă ă ă

Deşi simte c Amir e foarte derutat, încearc s nu arateă ă ă acest lucru.

Selma îl urmeaz pe Amir pe culoarul prin care a trecută în urm cu doi ani, dar în direc ie opus . Aici sosise ea,ă ţ ă logodnica, plin de speran şi hot rât s -şi cucerească ţă ă ă ă ă frumosul b rbat şi noua ei patrie.ă

Şi acum… Se îndreapt spre vagonul din metal şi lemnă care o va îndep rta de to i cei ce o cunosc şi care, în felulă ţ lor, o iubesc. În spatele ei se afl Zahra, tân ra şi gingaşaă ă fat care a admirat-o şi c reia nu-i poate ierta c s-aă ă ă transformat într-o matroan liniştita şi corpolent . Poateă ă trebuie s -i fie totuşi recunosc toare pentru c exemplul eiă ă ă a fost un avertisment referitor la ceea ce poate f ptuiă fericirea unei femei în aceast ar … În spatele Zahrei,ă ţ ă Rashid Khan, credinciosul Rashid Khan care, de la sosirea ei şi pân acum, a vegheat-o şi a în eles-o. Presimte el c nuă ţ ă se va mai întoarce, c plecarea ei este definitiv ?ă ă

Un puternic miros de iasomie o trezeşte din visare. În fa a vagonului cu blazon regal se afl un coş cu flori albe. Aţ ă cui o fi fost ideea s -i d ruiasc florile preferate la plecare?ă ă ă

403


„Amir”, r spunde, zâmbind, Zahra la întrebarea mut aă ă Selmei. O podidesc lacrimile. Amir?… De ce aşa târziu?… În momentul plec rii îi ofer o mic dovad de dragoste?!ă ă ă ă

Derutat , Selma urc în compartiment. Dac acum ară ă ă ruga-o s r mân , i s-ar arunca în bra e. Dar el o priveşteă ă ă ţ numai şi se retrage neobservat.

Îşi va aminti deseori acest moment. Ar fi vrut s nu-şiă mai controleze reac iile, s rup regula de aur care-iţ ă ă interzice so ului musulman s -şi exprime emo iile în public.ţ ă ţ De fapt nu sunt prezen i decât membri ai familiei, Zeynel şiţ câteva servitoare… şi tân ra lui so ie care-i cere din priviriă ţ un mic gest…

Paharul cu şampanie din mâna Selmei tremur . Amir şi-aă redobândit siguran a şi toasteaz pentru s n tateaţ ă ă ă prin esei, pentru o c l torie liniştit şi o şedere pl cut înţ ă ă ă ă ă Fran a. Nu men ioneaz nici m car o dat c îi va duceţ ţ ă ă ă ă dorul şi nici c se vor revedea. Pe fa a lui nu se citeşteă ţ niciun sentiment.

Aceast desp r ire ciudat este întrerupt de fluierulă ă ţ ă ă impiegatului. În afar de Zeynel, to i au coborât pe peron.ă ţ Amir a r mas ultimul. O va îmbr işa?ă ăţ

Se apleac galant, ca şi cum nu s-ar desp r i decâtă ă ţ pentru câteva zile.

— Pe curând, prin es !ţ ă— Amir!Aude strig tul ei şi se întoarce. Se privesc lung şiă

dureros. Brusc, are premoni ia c nu se vor mai revedea, cţ ă ă nu va revedea niciodat India.ă

Se apleac pe fereastra trenului care se pune în mişcareă şi urm reşte cu privirea silueta zvelt şi alb r masă ă ă ă ă nemişcat pe peron. Se îndep rteaz din ce în ce mai mult,ă ă ă dispare…

404

- KENIZE MOURAD -

PARTEA a IV-aFRAN AŢ

Capitolul I

„2 aprilie, 1939Iubitul meu Mahmud, î i scriu de la Paris, unde, prin esaţ ţ

şi cu mine, ne-am instalat de dou s pt mâni. Esteă ă ă adev rat! Nu visezi, este Zeynel al t u, care, după ă ă cincisprezece ani, a hot rât s rup t cerea şi s - i scrie…ă ă ă ă ă ţ

Nu trebuie s te superi c nu i-am r spuns la scrisorileă ă ţ ă pline de dragoste pe care mi le-ai trimis la începutul desp r irii noastre. N-a fost vorba de indiferen . Instinctulă ţ ţă mi-a spus c este inutil s trezeşti amintiri ale unei fericiriă ă de mult apuse. Mai ales pentru tine care erai atât de tân r.ă Tu trebuie s m ui i şi s - i refaci via a.ă ă ţ ă ţ ţ

În ceea ce m priveşte, nici nu m-am gândit la aşa ceva.ă Timpul, energia, gândurile mele, toate le-am dedicat nefericitei familii de a c rei soart eram într-o oarecareă ă m sur r spunz tor, şi în primul rând… M-am dedicată ă ă ă sultanei Hatice, care, în pofida întregului ei curaj, nu şi-a revenit din şocul exilului.

Sultana mea… Nu pot s vorbesc despre ea f r s mi seă ă ă ă umple ochii de lacrimi. Au trecut deja câteva luni de când ne-a p r sit. S-a stins f r s se fi plâns vreodat , ca oă ă ă ă ă ă mare doamn ce era… cât pe ce s -mi pierd min ile deă ă ţ durere! O dat cu primele manifest ri ale bolii, am devenită ă foarte apropia i, nu numai c avea încredere total în mine,ţ ă ă dar mi-a d ruit şi pu in afec iune.ă ţ ă ţ

Dispari ia ei înseamn pentru mine, şi acum pot s - iţ ă ă ţ m rturisesc, sfârşitul unei lungi poveşti de dragoste. Suntă sigur c b nuiai acest lucru…ă ă

I-am fost devotat din clipa în care am intrat în serviciul 405


ei, în palatul din Ceragan, unde ea şi tat l ei erau prizonieri.ă Aveam doar cincisprezece ani. Putea s -mi fie mam , dară ă eu aveam sentimentul c trebuie s o ocrotesc. Era aşa deă ă trist ! Ani de zile a tr it cu speran a libert ii, dar acumă ă ţ ăţ renun ase s mai spere. Zidurile acestui palat urmau s -iţ ă ă fie mormântul. Nu mai suporta prizonieratul, avea o asemenea sete de via încât am în eles c într-una din zileţă ţ ă se va sinucide…

I-am adus la cunoştin observa ia mea medicului peţă ţ care sultanul Abdül Hamid îl trimitea o dat pe s pt mân .ă ă ă ă Curajul meu l-a surprins foarte tare, dar totuşi cred c aă anun at-o pe Maiestatea sa. Mai târziu cu câteva luni aţ decis s o m rite pe sultan .ă ă ă

Am trecut prin momente grele, am tr it cu frica c mă ă ă vor desp r i de ea, dar, din fericire, am fost unul dintreă ţ darurile ei de nunt . De atunci n-am mai p r sit-o. Am fostă ă ă fericit? Nu, plesneam de gelozie. Am fost gelos pe so ul eiţ pân în momentul în care am în eles c ea îl detesta maiă ţ ă mult decât mine. Am fost gelos şi pe îndr zne ul paşa, so ulă ţ ţ sultanei Naime, c ruia îi f cea ochi dulci, dar m-am dumirită ă c dorea s se r zbune pe sultanul Abdül Hamid. Şi pot să ă ă ă spun c am ajutat-o şi eu în acest scop. R zbunarea ei eraă ă şi r zbunarea mea, pentru c amândoi eram victimeleă ă acestui domnitor pe care creştinii îl numeau „sultanul roşu”.

Dar cel pe care nu l-am acceptat niciodat a fost cel de-ăal doilea so , seduc torul Hayri Rauf-bei. Cum a putut oţ ă femeie atât de gingaş şi deşteapt s se îndr gostească ă ă ă ă de un prost nac plin de sine?ă

Am trecut prin chinurile unui condamnat şi totuşi ea se purta mai dr gu ca înainte. Fericirea o f cea s fieă ţ ă ă prietenoas . Uram aceast bun tate, aceast intimitate cuă ă ă ă care m trata şi care, în realitate, erau semne deă indiferen . De exemplu, când so ul ei era plecat, îmi d deaţă ţ ă voie s stau împreun cu femeile din harem al turi de ea.ă ă ă Se f cea comod , îşi l rgea leg turile corsetului, îşiă ă ă ă

406

- KENIZE MOURAD -

piept na bogatul ei p r şi m ruga s o informez despreă ă ă ă bârfele de la curte. Izbucnea în râs şi-şi d dea capul peă spate… nici nu b ga de seam c eu sunt totuşi un b rbat,ă ă ă ă m ignora. Comportamentul ei şi acela al servitoarelor,ă care erau pe jum tate dezbr cate pe acea c ldur , mă ă ă ă ă revolta într-o asemenea m sur încât sim eam c -mi crapă ă ţ ă ă capul. «Tu eşti un castrat, pur şi simplu un castrat». Atunci am urât-o şi m-am rugat lui Allah s o pedepseasc pentruă ă fericirea ei. El m-a auzit… mai mult decât m-aş fi aşteptat. Ce îngrozitor! Am blestemat-o pe cea pe care o iubeam mai mult decât propria-mi via .ţă

Oricum, la Beirut am fost fericit. Exilul ne-a unit într-o familie şi sultana mea c uta un sprijin în mine, singurulă b rbat din cas .ă ă

Î i v d deja zâmbetul, dar tu, s rmanul de tine, care n-aiţ ă ă habar de nimic, tu crezi c b rb ia înseamn aceaă ă ăţ ă rev rsare de pic turi tulburi?… Şi, în primul rând, de undeă ă ştii tu c eu n-aş fi în stare? S-a întâmplat deseori caă hakimului s -i fie mil şi s -i tremure mâna la efectuareaă ă ă opera iei…ţ

Îmi aduc aminte c eram un puşti şi n-aveam decâtă treisprezece ani. În acea prim var , m îndr gostisem de oă ă ă ă frumoas blond din vecini. Locuiam la ar . P rin ii meiă ă ţ ă ă ţ erau s raci, iar dup mine mai veneau şase fra i. Când auă ă ţ sosit emisarii sultanului, aşa cum f ceau în fiecare an, tat lă ă meu a hot rât — s nu-i fie iertat niciodat — s plec cu ei.ă ă ă ă S-a gândit c voi ajunge mare vizir sau cel pu in func ionară ţ ţ la Înalta Poart şi astfel voi salva familia de s r cie.ă ă ă

Ah, nu era singurul care proceda aşa. De secole, cei mai frumoşi şi inteligen i b ie i erau recruta i în numeleţ ă ţ ţ Imperiului otoman şi fiecare, dup disponibiit i, era educată ăţ într-una din şcolile de la palat.

S se fi gândit c printre toate pozi iile, la care spera să ă ţ ă ajung eu, exista una de cea mai mare importan — pentruţă c cel care vegheaz asupra haremului, vegheaz asupraă ă ă inimii şi capului st pânului s u? Dar cu ce pre ? Cred că ă ţ ă

407


ştia. Mai aud şi acum strig tul îndurerat al mamei careă p rea s presimt mutilarea fiului ei.ă ă ă

Dar de ce- i povestesc acum despre toate acestea? Poateţ pentru c m consider b trân şi nu am pe nimeni în acestă ă ă oraş mare cu care s stau la taclale. Prin esa mea esteă ţ foarte curtat şi iese în fiecare zi în oraş. Sunt fericit pentruă c ată unci când am întâlnit-o în India, dup doi ani deă desp r ire, triste ea ei m-a speriat. În schimb, eu m simtă ţ ţ ă singur pentru prima oar de la p r sirea Istanbulului. Acumă ă ă pot s m confesez, deoarece ştiu c nu ne vom maiă ă ă revedea. Da, în felul meu, mi-a fost team de tine, deă ging şia tinere ii tale, de frumuse ea ta care îmi reaminteaă ţ ţ de ceea ce am fost eu odat . M-am temut s nu m pierd înă ă ă imaginea mea reg sit , s nu m las vr jit de ea. S -mi fieă ă ă ă ă ă team de tine însemna s -mi fie mil de mine, şi aşa cevaă ă ă nu-mi puteam permite. Cum î i imaginezi tu c am reuşitţ ă s -mi croiesc drum în societatea crud de la Curte?ă ă Bineîn eles, renun ând la visare şi scrupule. Când amţ ţ realizat ce au f cut din mine, un obiect de batjocur , deă ă dispre şi, mai r u, de comp timire, atunci am vrut s mor.ţ ă ă ă

Comp timirea… de fiecare dat era ca şi cum m-ar fiă ă sugrumat, ca şi cum m-ar fi castrat din nou. Uneori îmi f cea pl cere s -i fac pe al ii neferici i pentru ca, la rândulă ă ă ţ ţ meu, s -mi fie mil de ei, s m r zbun pentru jignirileă ă ă ă ă aduse. Îi detestam pe cei ferici i, cei siguri pe sine şi peţ via a lor… de aceea îi uram şi pe b ie i. Singurii oameni peţ ă ţ care îi simpatizam erau cei în pragul mor ii şi care ştiauţ aceasta… Te-am iubit pentru c erai nefericit? Desigur, nuă puteam s iubesc un tân r înfloritor… Tu ai fost castrat încă ă ă din copil rie şi n-ai cunoscut niciodat ce este acea lume aă ă dorin elor, a pl cerilor. Pentru c m-ai rugat insistent, aţ ă ă trebuit s - i explic şi, pe m sur ce- i povesteam, chipul t uă ţ ă ă ţ ă se întuneca pentru c începeai s în elegi c ai pierdut ună ă ţ ă bun despre care nu ştiai nimic. M ascultai plin de invidie şiă triste e ca un orb din naştere care-l invidiaz pe cel care aţ ă orbit în urma unui accident şi care, dup o anumită ă

408

- KENIZE MOURAD -

perioad de acomodare cu noua situa ie, îşi poate cel pu ină ţ ţ imagina o lume mult mai frumoas decât cea pe care aă cunoscut-o.

i-am povestit în culorile cele mai seduc toare despreŢ ă trezirea dorin ei şi for a sa, despre zâmbetul c rnii careţ ţ ă presimte înflorirea ei, sângele care i se urc la cap şi- iţ ă ţ îmbujoreaz obrajii, care ofer str lucire ochilor, umezeşteă ă ă buzele şi- i înfioar carnea. i-am vorbit despre certitudineaţ ă Ţ de a fi îns şi via a, în acelaşi timp, creator şi crea ie, baă ţ ţ chiar Dumnezeu însuşi pentru o clip . Dumnezeu? Credeaiă c exagerez. Se poate, pentru c toate acestea eu nu le-amă ă tr it, ci doar le-am întrez rit în jocurile mele de adolescent.ă ă Poate de aceea am şi suferit atât de mult… Dac aş fi avută posibilitatea s tr iesc ca un b rbat normal, aş fi ajuns să ă ă ă banalizez totul aşa cum se şi întâmpl în mod obişnuit.ă

Ceilal i nu ştiu nimic, eu, în schimb, sunt atotştiutor,ţ pentru c mi-a fost interzis pl cerea. Interiorul meu îns oă ă ă ă cunoaşte la fel cum cunoşti femeia pe care o doreşti, o cunoşti mai bine decât pe cea pe care o posezi.

Cel care sus ine c dorin a te orbeşte nu ştie nimic, elţ ă ţ vorbeşte despre un instinct trec tor, şi nu despre o dorină ţă profund , total , mai puternic decât orice sentiment deă ă ă posesiune.

Crezi cu siguran c spun toate acestea pentru a mţă ă ă consola c nu pot poseda, dar trebuie s ştii c nu maiă ă ă doresc aşa ceva. Eu am posedat! Am posedat cea mai nobil femeie, o regin ! Am posedat-o într-o m sur maiă ă ă ă mare decât oricare altul. I-am intuit fiecare emo ie,ţ sentimentele ei erau ale mele, eram într-un acord perfect, ca şi cum aş fi fost o p rticic din ea, şi nu un individ deă ă sine-st t tor… ca şi cum aş fi locuit în corpul ei.ă ă

Moartea ei m-a frânt în buc i, dar nu- i face griji, acumăţ ţ trebuie s o protejez pe micu a mea prin es .ă ţ ţ ă

Dac ai şti cât de frumoas s-a f cut Selma mea…ă ă ă Câteodat am impresia c o recunosc în ea pe sultan , înă ă ă vremurile ei de str lucire, deşi în realitate se deosebescă

409


mult una de cealalt . Selma este fragil şi, astfel,ă ă dependent de b trânul ei Zeynel, de singurul om prin careă ă este legat de trecut, şi ştie c -i voi fi credincios pân laă ă ă moarte.

Dragul meu Mahmud, te rog foarte mult s nu-mi maiă scrii, şi în cazul în care primeşti aceast scrisoare s nuă ă cumva s -mi trimi i o fotografie de-a ta. Vreau s te p streză ţ ă ă în memorie tân r, aşa cum te-am cunoscut… Este o dovadă ă de egoism, dar, în felul meu, înc te mai iubesc.ă

Al t u, Zeynel”ă

410

- KENIZE MOURAD -

Capitolul II

În salonul casei de mod „Nina Ricci”, doamneleă aşteapt ner bd toare deschiderea colec iei de prim var .ă ă ă ţ ă ă

— A sosit maharanée59! To i ochii se îndreapt spre intrare. Îşi face apari ia oţ ă ţ

femeie tân r , într-un sari turcoaz, înso it de un b rbat înă ă ţ ă ă vârst , îmbr cat într-o tunic neagr .ă ă ă ă

O maharanée? To i se aşteptau la o frumuse eţ ţ întunecat , cum erau domnitoarele din Jodhpur sauă Kapurthala, dar aceast maharanée, dac n-ar avea ochiă ă oblici şi pome i proeminen i, ar putea fi confundat cu oţ ţ ă fran uzoaic . Poate este rusoaic ?ţ ă ă

— Nici vorb , draga mea, îi şopteşte o distins doamnă ă ă vecinei ei. Imagina i-v , este turcoaic ! Am întâlnit-o laţ ă ă ultimul dineu oferit de Noaille. So ul ei este maharajahulţ din Badalpur, un stat din nordul Indiei.

— E pu in cam b trân pentru ea.ţ ă— Nu în elege i! Acela… deci, înso itorul nu este so ulţ ţ ţ ţ

ei… doamna vorbeşte mai în şoapt şi vecinele o ascultă ă curioase.

— Acela este… este eunucul ei!— Ce barbarie!Doamnele se cutremur îngrozite.ă— Şi cât e de dr gu , iar el nu pare deloc nefericit!ă ţă

Probabil nu-şi d seama de înjosire, orientalii ştia suntă ă obişnui i. Dar s apari în public la noi cu un eunuc. Nu eţ ă deloc timid fata!ă

În spatele dezaprob rilor se ascundeau invidia şiă admira ia, pentru c nu vedeai în fiecare zi o ar tare atâtţ ă ă de neobişnuit , nici chiar aici, la Paris, unde po i vedea,ă ţ într-adev r, multe…ă

59 Francezii îi numeau pe domnitorii indieni maharajahi şi pe so iile lorţ maharanée, chiar dac ei sau ele erau rajahi, rani sau chiar nababi.ă

411


Selma se aşaz liniştit şi nu pare s observe privirileă ă ă curioase. În realitate se amuz teribil. De o lun de când seă ă afla la Paris, se obişnuise cu toate aceste priviri curioase şi trebuie s recunoasc c -i face mult pl cere s fieă ă ă ă ă ă remarcat . Are senza ia c se afl din nou la Beirut, numaiă ţ ă ă c , spre deosebire de Paris, acolo totul era mult maiă provincial. Aici, posibilit ile de petrecere a timpului suntăţ mult mai variate şi ea nu ştie cu care s înceap . Vrea să ă ă guste din toate, s cunoasc totul. Şi dac oamenilor leă ă ă face pl cere s o vad în sari şi înso it de eunucul ei, astaă ă ă ţ ă îi priveşte. Nu mai este o feti timid care vrea s fie iubitţă ă ă ă cu orice pre , acum este o femeie, o femeie bogat ! Iarţ ă dup doi ani de existen aproape monahal în India eă ţă ă însetat de via !ă ţă

Locuieşte într-o „suit ” în Plâce de l’Athénée, ceea ceă reprezint , desigur, un fel de carte de vizit dar insuficientă ă ă pentru cineva care şi-a propus s cucereasc societateaă ă parizian . Începe prezentarea modelelor: „Ora albastr ”,ă ă „Zefir”, „Trandafirul nisipului”… Selma admir manechineleă care se mişc ca nişte feline şi se gândeşte la Marie-Laure,ă fosta ei duşmanc de la m n stirea surorilor din Besançon.ă ă ă Datorit ei are azi acces aici.ă

În Liban nu fuseser în rela ii prea bune. Francezii erauă ţ înc st pâni şi multe lucruri le desp r eau.ă ă ă ţ

Marie-Laure a p r sit prima Beirutul. Dup o scurtă ă ă ă şedere în Argentina, s-a întors în Fran a şi s-a m ritat cuţ ă contele de Sierres. Dar n-a uitat-o pe „micu a turcoaic ”ţ ă c reia îi trimitea câte o carte poştal de Anul Nou din Paris.ă ă

Prin urmare, era foarte firesc ca Selma, ajuns la Paris,ă s o caute. Nu s-au v zut de zece ani, iar acum sunt caă ă dou prietene vechi, ceea ce, de fapt, nu fuseser înainte.ă ă

Marie-Laure, parizian din naştere, i-a ar tat Selmeiă ă „oraşul ei” şi i-a dezv luit micile secrete necesare uneiă accept ri în înalta societate. Aflase astfel c bog ia şiă ă ăţ renumele nu erau suficiente, ci trebuia s ştii în care seară ă şi la ce mas s te aşezi la Maxim’s pentru a te afla înă ă

412

- KENIZE MOURAD -

compania unor prieteni ca Rothschild şi Windsdor. La Snack-ul Weber, îl po i întâlni pe romanticul solitar Charlesţ Boyer. Trebuie s participi, în orice caz, la cursele de caiă din Chantilly şi s por i p l riile excentrice ale Rosei Valoisă ţ ă ă sau Suzy Reboux. Cump r turile s le faci numai în două ă ă ă locuri: Rue de la Paix şi Place Vendôme. În cazul în care eşti invitat la un dineu, s nu felici i gazda pentru felul în care aă ţ organizat dineul pentru c e de la sine în eles c nu poate fiă ţ ă decât des vârşit, în schimb trebuie s -i trimi i în ziuaă ă ţ urm toare trei duzini de trandafiri de la Lachaume. Sunt oă mie de conven ii nescrise pe care trebuie s le respec iţ ă ţ pentru a nu leza eticheta şi a nu fi considerat o provincială ă sau, mai r u, o parvenit . Nu sunt pu ini aceia care ar daă ă ţ jum tate din avere ca s g seasc pe cineva care s -iă ă ă ă ă ini ieze, la fel cum Marie-Laure a ini iat-o pe Selma, în legileţ ţ nescrise ale high-society pariziene. Dar acest efort trebuia s şi merite, iar Marie-Laure ştia c Selma va fi o elevă ă ă excelent . Se n scuse cu anumite calit i specifice celui cuă ă ăţ sânge nobil, care nu pot fi dobândite prin educa ie.ţ

Astfel, Marie-Laure a introdus-o pe maharanée, „perla din Orient”, în societate. Nu mai putea fi vorba de o prin esţ ă otoman — cine îşi mai amintea de str lucirea aceluiă ă imperiu? În schimb, India, cu misterioasele ei bog ii şiăţ domnitorii ei extravagan i, predispune la visare, î iţ ţ stimuleaz fantezia.ă

Prezentarea modelelor continu : „Vulpe s lbatic ”, „Visulă ă ă lunii”, gra ioasele manechine par s danseze. Cât deţ ă frumoase sunt în fustele plisate şi cu jupele din dantel !ă Selma îşi noteaz câteva modele în carne el, c ci nu ştie ceă ţ ă s aleag mai întâi… Dar dac le-ar cump ra pe toate? Ar fiă ă ă ă o nebunie, dar are chef s o fac ! În ultimele luni petrecuteă ă în India a fost la un pas de sinucidere şi acum vrea s uiteă şi s se lase furat de prim vara parizian , în care to i seă ă ă ă ţ gândesc cum s se distreze mai bine, în ciuda veştiloră alarmante provenite din est.

Albania a fost invadat de trupele italiene, iar regeleă 413


Zogu şi regina Géraldine s-au refugiat în Grecia. Pesimiştii anun c r zboiul va cuprinde întreaga Europ , dar nimeniţă ă ă ă nu le acord aten ie. Desigur, dac preşedintele Daladier n-ă ţ ăar fi fost atât de prev z tor s încheie un pact cu Hitler, laă ă ă München, atunci ar fi avut de ce s se team … dar dină ă fericire totul este rezolvat şi lumea se poate dedica spectacolului oferit de Haute Couture, spectacol prin care Parisul a devenit cea mai str lucitoare metropol a lumii.ă ă

— Deci, În l imea voastr , ce p rere ave i despreă ţ ă ă ţ colec ia noastr ? Mademoiselle Armande, vânz toareaţ ă ă principal , se apropie de ilustra ei client .ă ă

— Madame Nina Ricci este o creatoare care nu face din femei nişte caricaturi numai de dragul originalit ii.ăţ Modelele ei sunt cu totul deosebite, sunt chiar foarte feminine.

Vânz toarea nu mai conteneşte cu aprecierile.ăSelma nu o mai ascult , ci urm reşte cu privirea mireasaă ă

care tocmai ap ruse. E fascinat de albul str lucitor ală ă ă voalului şi dantel riei şi se gândeşte cu triste e la soartaă ţ tinerelor fete în gharara roşie, cu fa a acoperit , care-lţ ă aşteapt pe acel necunoscut ce le va deveni st pân.ă ă

În aceast dup -amiaz , Selma o înso eşte pe Marie-ă ă ă ţLaure la Madame Cadolle, cea mai bun croitoreas deă ă corsete din Paris. Ea a lansat pentru prima oar „corbeilleă Récamier”, primul sutien înt rit. Deşi gravid în luna aă ă treia, Selma e zvelt şi nu e înc nevoit s recurg laă ă ă ă ă asemenea m suri. O înso eşte pe prietena ei dină ţ curiozitate, dar şi pentru c , într-un viitor apropiat, are deă gând s vin aici singur .ă ă ă

Nu ştia nimeni c este îns rcinat , nici Marie-Laure. Seă ă ă sim ea atât de bine încât aproape c uitase şi ea. India şiţ ă Amir i se p reau foarte îndep rta i. Câteodat are impresiaă ă ţ ă c cei doi ani au fost pur şi simplu un vis şi c are din nouă ă dou zeci de ani.ă

Dup ce au târguit, cele dou prietene se opresc la Ritz,ă ă unde este foarte aglomerat, dar Antoine, oberchelnerul,

414

- KENIZE MOURAD -

g seşte întotdeauna o mas pentru clien ii permanen i aiă ă ţ ţ localului. În timp ce-şi m nânc tortul, Marie-Laure seă ă gândeşte la sariul pe care Selma îl va purta disear .ă

— Toate doamnele vor fi ultraelegante, remarc ea. Ladyă Fellows este o femeie şi o gazd plin de rafinament.ă ă

— Aş dori s inaugurez una dintre rochiile lui Lanvin,ă spune Selma. Ideea pliurilor este excelent …ă

— O rochie, draga mea? o întrerupe Marie-Laure. Nu sunte i în toate min ile! Lanvin pute i purta la Lucknow, darţ ţ ţ aici trebuie s v îmbr ca i ca o maharanée. V imagina iă ă ă ţ ă ţ în ce situa ie m pune i? O maharanée roşcat în rochie deţ ă ţ ă sear ?… Lady Fellows va spune c mi-am b tut joc de ea!ă ă ă

— Am sperat c m car la Paris voi putea fi ca to i ceilal i,ă ă ţ ţ spune dezam git Selma.ă ă

— Dar nu în elege i c toate femeile v invidiaz tocmaiţ ţ ă ă ă pentru c sunte i diferit ? Ele ar da orice numai s nu fie laă ţ ă ă fel ca ceilal i! Selma, sunte i numai de o lun la Paris şiţ ţ ă toat lumea vorbeşte de dumneavoastr . Crede i c oă ă ţ ă europeanc , oricât de frumoas ar fi, ar putea atinge oă ă asemenea celebritate? Societatea parizian esteă neîndur toare. Sunt accepta i numai cei n scu i aici sau ceiă ţ ă ţ care sunt amuzan i sau interesan i, ca dumneavoastr !ţ ţ ă

Marie-Laure se ridic şi o s rut pe frunte.ă ă ă— Trebuie s plec la coafor. Ne vedem disear . S nuă ă ă

cumva s -l l sa i pe eunuc acas , chiar dac nu v vaă ă ţ ă ă ă conduce decât pân la uşa salonului, lumea trebuie s -lă ă vad .ă

Selma nu-i r spunde şi se aşaz la loc pe scaun.ă ă„S racul Zeynel! Dac ar şti ce rol i se atribuie… dar, dină ă

fericire, în elege prea pu in fran uzeşte… Parizienii ştiaţ ţ ţ ă sunt incredibili!” Nici nu şi-a imaginat vreodat c un eunucă ă le poate aprinde într-o asemenea m sur fantezia. Acestă ă fapt o enerveaz şi o ruşineaz în aceeaşi m sur , dar ceă ă ă ă poate face? Zeynel, la cei şaizeci de ani ai s i, este oă apari ie impun toare. La începutul şederii lor la Paris l-aţ ă prezentat drept secretarul ei, şi to i au zâmbit cuţ

415


subîn eles. Pentru a salva „reputa ia” protejatei sale, Marie-ţ ţLaure s-a gr bit s dezv luie adev rul.ă ă ă ă

Marie-Laure… Încetul cu încetul, Selma începuse s seă cam sature de aceast tutel , în fond nu p r sise India şiă ă ă ă atmosfera ap s toare din palat pentru a se supuneă ă conven iilor şi capriciilor societ ii pariziene. În searaţ ăţ aceasta îl va l sa pe Zeynel acas , indiferent de ceea ceă ă vor spune prietena ei şi lady Fellows.

— Ce b d ran!ă ăSelma îi întoarce ostentativ spatele b rbatului care stă ă

vizavi de ea şi o fixeaz cu privirea. Se adreseaz plin deă ă ă interes vecinului din dreapta, tân rul marchiz de Bélard,ă întrebându-l despre ultima curs de cai din Langchamp,ă unde calul lui pur-sânge, Raccam, a fost cât pe ce s ob ină ţ ă victoria. La stânga ei, prin ul de Faucigny-Lucinge, cavalerţ al Ordinului de Malta, povesteşte despre luptele str moşiloră s i cu necredincioşii. Nici m car o clip nu-şi imagineaz că ă ă ă ă încânt toarea maharanée de lâng el poate fi o prin es aă ă ţ ă acelui Imperiu otoman împotriva c ruia str moşii lui auă ă luptat cu o asemenea înverşunare, dar dac ar afla nu şi-ară ierta niciodat aceast stâng cie. E un adev rată ă ă ă gentleman.

Spre deosebire de el, b rbatul care o fixeaz înc de laă ă ă începutul dineului, şi care n-a scos pân acum niciună cuvânt, nu este un gentleman. Pare un intrus în mijlocul acestui public ales. Aflase c e american, probabil ună cowboy f r c p tâi. Singurul lucru care contraziceă ă ă ă convingerile ei sunt mâinile lungi şi înguste, mâini de aristocrat, şi ochii lui, ochii unui b rbat obişnuit s deaă ă ordine.

— Un milion. E sigur, picioarele ei sunt asigurate cu un milion!

— Şi sânii ei?— Pentru zece franci.Doamnele zâmbesc r ut cioase. Mistinguette, c ciă ă ă

416

- KENIZE MOURAD -

despre ea e vorba, îşi s rb toreşte triumful de la Moulină ă Rouge. Nu c ar avea cineva ceva împotriva starului, dară bârfa este totuşi un lucru agreat, iar o glum bun laă ă adresa celui mai bun prieten nu sup r pe nimeni.ă ă

Selma st retras . Nu se poate obişnui cu tonul degajată ă al celor prezen i, cu glumele f r perdea şi, mai ales, cuţ ă ă uşurin a cu care doamnele accept şi se implic în acesteţ ă ă discu ii. Selma se concentreaz asupra farfuriei din fa a saţ ă ţ şi simte din nou privirea ochilor gri asupra ei.

Orchestra şi-a ocupat locul pe podiumul improvizat. Lady Fellows a anun at o „serat intim ”. Într-adev r, suntţ ă ă ă prezente doar vreo sut de persoane, care se cunosc întreă ele. Se intoneaz un „Chamberlain” — dup numeleă ă primului-ministru — o crea ie a orchestrei Ray Ventura. Seţ danseaz cu o umbrel , acel „chamberlain” pe care îl ag iă ă ăţ de bra ul celui c ruia vrei s -i furi partenera. Oricum,ţ ă ă noutatea serii o constituie „Lambethwalk”, tocmai sosit din America. În aceast prim var , a anului 1939, el seă ă ă danseaz în stil german, imitând pasul de parad şiă ă scandând din când în când: „Un popor, un Reich, un conduc tor!”ă

Selma şi cavalerul ei se amuz teribil. Obosi i, se aşază ţ ă în fotoliile din jurul mesei cu orhidee.

— Îmi face i pl cerea, doamn ?ţ ă ăPl cerea?… Selma nici nu-şi ridic privirea. Ştie cine esteă ă

obraznicul care i se adreseaz . Are chef s -l refuze, dar, dină ă considera ie pentru gazd , nu doreşte s atrag aten ia, şiţ ă ă ă ţ în afar de asta este curioas s afle mai multe despreă ă ă acest b rbat.ă

E mai înalt decât şi-a închipuit. Se simte caraghios de mic şi de vulnerabil lâng el, ceea ce o nelinişteşte. Celă ă ă pu in dac nu ar strânge-o aşa de tare în bra e, nu se cade!ţ ă ţ Încearc s p streze o anumit distan , dar inutil! Elă ă ă ă ţă danseaz f r s scoat o vorb . Selma îi simte c lduraă ă ă ă ă ă ă trupului şi observ c o priveşte neîncetat.ă ă

417


„Ce tâmpenie, gândeşte ea, la fel de bine ar putea s seă culce cu mine în public”.

Cu o smucitur , Selma îşi desprinde fa a de pe um rulă ţ ă lui. Trebuie s -i vorbeasc , s fac ceva, s se elibereze dină ă ă ă ă strânsoarea lui.

— Sunte i de mult timp în Fran a? ţ ţOchii gri o privesc batjocoritori.— De ce întreba i, scump doamn ? Dori i s r mân?ţ ă ă ţ ă ăSelma încearc din r sputeri s se desprind , dar el oă ă ă ă

strânge şi mai tare în bra e şi are senza ia c se sufoc . Eţ ţ ă ă foarte furioas . Cu toat puterea, îi înfige tocul în picior. Elă ă îi d drumul atât de brusc, încât Selma se dezechilibreaz .ă ă

Acum se privesc în ochi. Selma se uit tem toare: ce oă ă s fac ? El se mul umeşte cu un zâmbet sarcastic.ă ă ţ

— Ce temperament!Cu expresia uluit a cercet torului aflat în fa a uneiă ă ţ

probleme pe care vrea s-o solu ioneze neap rat, o întreabţ ă ă apoi:

— Doamn , v rog s permite i unui simplu muritor s vă ă ă ţ ă ă adreseze o întrebare care-l preocup de câteva ore. V-amă observat pe tot parcursul cinei. Vreau s ştiu dac , într-ă ăadev r, v face pl cere s juca i rolul de prin es ?ă ă ă ă ţ ţ ă

Selma este tentat s -i r spund cu aceeaşi moned .ă ă ă ă ă— Dar eu sunt… şi se opreşte, avertizat de expresiaă

batjocoritoare de pe fa a b rbatului. Îmbujorat , se bâlbâie:ţ ă ă— Monsieur, sunte i un, un… nu g seşte cuvântulţ ă

potrivit. Ce caraghios! E de-a dreptul caraghioasa! Plin deă

arogan , Selma fi întoarce spatele şi pleac .ţă ăToat seara danseaz şi se str duieşte s fie cea maiă ă ă ă

seduc toare. Din col ul ochilor urm reşte silueta înalt aă ţ ă ă str inului care pare s nu-i acorde aten ie, dar ea esteă ă ţ convins c o ine în permanen sub observa ie. O vaă ă ţ ţă ţ invita la dans şi atunci îl va umili. Dar el nu se mai apropie de ea şi dispare la bra ul unei brunete, f r a o b ga înţ ă ă ă seam .ă

418

- KENIZE MOURAD -

— Cine este cowboyul sta? o întreab a doua zi peă ă Marie-Laure, afişând o min indiferent .ă ă

Tol nite pe canapea, discut deja de o or despreă ă ă petrecere. Trec în revist toate am nuntele: rochia uneia,ă ă pantofii alteia, atitudinea afectat a altora… prietena ei areă un har deosebit în a descoperi defectele oamenilor şi a glumi pe seama lor. Nimic nu-i scap . De aceea, Selma seă fereşte s îndrepte de la bun-început conversa ia spreă ţ american, deşi arde de ner bdare.ă

— A, cowboy-ul? A, deci doctorul Kerman, care v ineaă ţ atât de strâns în bra e? Era comic, mai ales c p rea iţ ă ă ţ revoltat ! Nu cred c a fost nepl cut, în fond e un b rbată ă ă ă frumos,

Selma respir uşurat . Prietena ei nu observase nimic.ă ă— Kerman a fost unul dintre cei mai solicita i chirurgi dinţ

New York, continu Marie-Laure, iar acum particip la ună ă congres interna ional. Dar au trecut deja doi ani de când aţ renun at la statutul s u de mare personalitate în chirurgie,ţ ă acum se ocup de soarta indienilor din cele mai ascunseă col uri ale Mexicului. So ia sa nu este deloc încântat deţ ţ ă noua lui activitate. Ea este fiica unui mare întreprinz tor şiă s-a m ritat cu el neavând acceptul p rin ilor, care s-auă ă ţ opus acestei c s torii. Se pare c el provine dintr-o familieă ă ă modest . Tat l este necunoscut, iar mama o fostă ă ă servitoare într-un or şel din Vest.ă

— Bine, atunci cum de a fost invitat de lady Fellows, care ine atât de mult la originea nobiliar a prietenilor ei? seţ ă

mir Selma.ă— L-a întâlnit la New York şi acolo este considerat o

personalitate. S-a gândit c prezen a sa va stârni interes şiă ţ nu s-a înşelat deloc. Doamnele au roit ca muştele în jurul lui. Lumea se schimb draga mea. În condi iile actualeă ţ trebuie s profit m de toate pl cerile şi distrac iile, pentruă ă ă ţ c nu se ştie cât timp vom mai avea parte de ele. Uniiă sus in c tulbur rile sindicaliste vor duce la o revolu ie,ţ ă ă ţ chiar la izbucnirea unui r zboi. Desigur, se exagereaz , dară ă

419


nu iese foc f r fum! To i vor s profite de orice clip , iar înă ă ţ ă ă aceste condi ii se mai fac şi compromisuri! În ceea ce mţ ă priveşte, consider c este foarte în elept aşa: trebuie să ţ ă tr ieşti mereu ca şi cum va urma o catastrof !ă ă

Aceast combina ie între pasiune şi cinism a fascinat-oă ţ întotdeauna pe Selma. Poate, în alte vremuri, Marie-Laure ar fi fost o aventurier , şi nu o doamn de lume. Dar acum,ă ă st întins pe divan şi ridic paharul cu oranjad .ă ă ă ă

— S ciocnim pentru r zboi. Numai el ne poate sc pa deă ă ă plictiseal .ă

420

- KENIZE MOURAD -

Capitolul III

Zeynel îi ofer cinci franci pajului care aduseseă scrisoarea cu blazonul statului Badalpur. În sfârşit, o scrisoare din partea rajahului. De trei s pt mâni nu maiă ă primiser niciun fel de veste şi începuser s seă ă ă nelinişteasc . În l imea sa a promis c va veni la începutulă ă ţ ă lunii iunie. Probabil, în aceast scrisoare va anun a dataă ţ precis a sosirii.ă

Zeynel îl aşteapt cu ner bdare, pentru c Amir esteă ă ă singurul care mai are o influen asupra Selmei. În situa iaţă ţ ei trebuie s duc o via liniştit , dar ea nu lipseşte de laă ă ţă ă nicio petrecere. La început, Zeynel a fost fericit, deoarece Selma îşi rec p tase buna-dispozi ie. Ştia din nou s râd .ă ă ţ ă ă Dar ea nu cunoaşte limite, danseaz toat noaptea şi seă ă întoarce acas în zori. Dac îi atrage aten ia, Selma îiă ă ţ r spunde: „Iubitul meu, Zeynel, tu nu te pricepi! Pentruă s n tatea bebeluşului este important ca eu s fiu fericit !”ă ă ă ă Şi pentru a-l convinge, îl s rut pe obraz şi atunci el uită ă ă toate argumentele pe care le-a formulat în timpul orelor de aşteptare. De-abia dup ce r mâne singur se sup r pentruă ă ă ă c l-a învârtit din nou în jurul degetului mic! Aşa a fost deă când o ştie — de mic copil, la Istanbul, ob inea întotdeaunaţ ceea ce voia.

Ea strig : „Intr !”, dar Zeynel se opreşte în prag.ă ăÎn fa a ferestrei deschise, îmbr cat într-o tunic în dungiţ ă ă ă

şi pantaloni largi, Selma mişc din mâini şi din picioare.ă— Închide uşa, Zeynel! Doar vezi c fac gimnastic .ă ă— A iar o mod din America, morm ie Zeynel, pentruă ă

sine. Nici mama dumneavoastr , sultana, şi nici surorile eiă n-au f cut aşa ceva şi — slav lui Allah — au fost atât deă ă frumoase! Chiar dori i s ar ta i ca un b rbat?ţ ă ă ţ ă

Selma râde şi-i ia scrisoarea din mân . Zeynel se opreşteă în mijlocul camerei în speran a c Selma îl va ruga sţ ă ă

421


r mân , dar ea se încrunt , la fel cum f cea sultana.ă ă ă ă Zeynel se retrage.

Selma deschide plicul.2 mai 1939„Iubita mea,Din p cate încep cu o veste proast . Nu voi putea veni laă ă

Paris, aşa cum inten ionam. A i citit, probabil, ziarele şi a iţ ţ ţ aflat c în India situa ia este foarte alarmant pentru că ţ ă ă britanicii au anun at mobilizarea f r s se consulte cuţ ă ă ă guvernul local. Se poart discu ii aprinse în toate cercurileă ţ dac s sprijinim Anglia sau, dimpotriv , s profit m deă ă ă ă ă ocazie şi s ne dobândim independen a, dup care jinduimă ţ ă de atâ ia ani. P rerea Congresului este împ r it , în schimbţ ă ă ţ ă Liga musulman militeaz pentru sprijinirea democra iei înă ă ţ lupta împotriva pericolului nazist. În ceea ce ne priveşte pe noi, domnitorii, viceregele, lordul Lilingtow, ne-a cerut să mobiliz m un anumit contingent de b rba i care s poat fiă ă ţ ă ă trimişi oricând pe front. Este o situa ie dificil şi eu nu amţ ă luat înc nicio hot râre. Dar în statul Badalpur exist dejaă ă ă vreo trei mii de voluntari. Este uluitor cât de gr bi i suntă ţ

ranii noştri s moar , fie pentru prestigiul uniformei, fieţă ă ă pentru solda care, pentru nişte s r ntoci, reprezint oă ă ă adev rat avere.ă ă

Dar s revenim la dumneavoastr , iubita mea. Suntă ă neliniştit pentru c se vorbeşte c Hitler vrea s revină ă ă ă „asupra grani elor stabilite în mod nedrept de c treţ ă Tratatul de la Versailles”. În acest caz, Fran a se va afla înţ prima linie de b taie. V recomand c lduros s vă ă ă ă ă îndrepta i spre Elve ia. Lausanne este un oraş minunat,ţ ţ acolo ve i g si linişte şi pace. În ultima dumneavoastrţ ă ă scrisoare m-a i rugat s v trimit bani. Recunosc c nuţ ă ă ă în eleg cum a i reuşit s cheltui i într-o lun suma care mieţ ţ ă ţ ă mi-ar fi fost necesar pentru între inerea palatului Lucknowă ţ şi a celor dou sute de locuitori ai lui timp de un an. V voiă ă trimite suma cerut , dar v rog s fi i mai chibzuit . Dină ă ă ţ ă p cate nu sunt nizamul din Hyderabad care, aşa cum spuneă

422

- KENIZE MOURAD -

prietenul meu Khan-aga, îşi poate acoperi piscina cu pietre pre ioase… Dac str moşii mei ar fi pactizat cu englezii,ţ ă ă aşa cum au f cut ai lui, n-am fi pierdut dou treimi dină ă statul nostru, iar dumneavoastr a i fi putut s goli i toateă ţ ă ţ casele de mod pariziene! Dar eu sunt mândru c au luptată ă şi consider c şi dumneavoastr ar trebui s fi i la fel…”ă ă ă ţ

Selma îşi întrerupe lectura. Din nou moral ! Ce plicticoşiă sunt aceşti oameni ai datoriei! În fond, ştie c nu gândeşteă aşa. No iuni cum sunt curajul şi onoarea îi sunt mult preaţ valoroase pentru a nu în elege mândria so ului ei. Fac parteţ ţ dintre acele calit i pe care ea i le pre uieşte. În schimb,ăţ ţ nici nu se pune problema ca ea s se îngroape în Elve ia.ă ţ

În orice caz, nu exist un pericol adev rat. Specialiştiiă ă sunt de p rere c Germania este mult prea sl bit de crizaă ă ă ă economic pentru a fi în situa ia de a se m sura cu armataă ţ ă francez . Dac vor îndr zni, soarta lor va fi pecetluit înă ă ă ă mai pu in de dou zeci şi patru de ore.ţ ă

„Îmi povesti i pu in despre activit ile dumneavoastr , cuţ ţ ăţ ă excep ia vizion rii unor filme şi a întâlnirilor cu Marie-Laure.ţ ă V rog s nu v surmena i. Medicii sunt de p rere c oă ă ă ţ ă ă femeie în situa ia dumneavoastr trebuie s -şi petreacţ ă ă ă jum tate din zi în pat. Begum Nimet v sf tuieşte s nuă ă ă ă consuma i pepeni galbeni, deoarece d uneaz pl mânilorţ ă ă ă copilului. Cred c v sim i i foarte singur , iubita mea…ă ă ţ ţ ă Sper s nu v plictisi i prea tare. F r dumneavoastr ,ă ă ţ ă ă ă palatul e gol, to i v duc dorul.ţ ă

V s rut mâinile.ă ăAl dumneavoastr , Amir.”ăSelma las scrisoarea deoparte.ăS racul Amir, nu îndr zneşte s -şi m rturiseasc c -iă ă ă ă ă ă

lipsesc şi c este îngrijorat din pricina mea. Ar fi şi maiă îngrijorat dac ar şti cum m distrez eu aici… În fond nu facă ă nimic r u. Îi in la distan pe to i b rba ii care m curtează ţ ţă ţ ă ţ ă ă pentru c sunt, oricum, nişte… cum s-a exprimată americanul? A, da „neghiobi”!

De la balul lady-ei Fellows nu-l mai v zuse pe acestă 423


„cowboy”. Sigur, s-a întors în patria sa. Cu atât mai bine! Se purtase atât de prosteşte în acea sear încât nu aveaă chef s -l reîntâlneasc …ă ă

A c zut cortina la Théâtre de La Madeleine. Publiculă aplaud furtunos. În aceast sear , spuma societ iiă ă ă ăţ pariziene s-a adunat pentru a asista la premiera piesei „Câteva palme”, a lui Sacha Guitry.

În sal se aprind lustrele de cristal. B rba ii îşi îndreaptă ă ţ ă pentru ultima oar lornioanele spre lojile în care pot fiă v zute cele mai frumoase doamne din Paris.ă

— Sacha a reuşit s creeze o capodoper ! îi şopteşteă ă vecinului s u, un tân r temperamental.ă ă

— Da, într-adev r, este o pies amuzant .ă ă ă— Dar eu nu vorbesc despre pies . Privi i într-acolo! Aă ţ

reuşit s le adune pe toate so iile lui de pân acum: Yvonneă ţ ă Printemps, înso it de actualul ei so , Pierre Fresnay, şiţ ă ţ frumoasa Jacqueline de Lubac, de care a divor at pentru aţ se însura cu Geneviève de Séréville. Şti i cum a înştiin at-oţ ţ c o va p r si? S-a întâmplat în timpul actului trei al uneiă ă ă piese în care jucau împreun . „Madame, i-a spus el, dorescă s v fac un cadou foarte pre ios. V d ruiesc… libertatea.”ă ă ţ ă ă

— Cât fantezie! Presupun c este idolatrizat de femei? ă ă— Sunt nebune dup el. În schimb, pe b rba i îi irită ă ţ ă

îngrozitor. Am un prieten care mi-a spus c dac Sacha aă ă ieşit pe balcon s respire aer curat şi se întâmpl s treacă ă ă ă vreun câine pe dedesubt, îşi revizuieşte imediat pozi ia!ţ

Doamnele din loj se ridic . Pot fu recunoscute Begum,ă ă fosta Miss France, şi actuala so ie a lui Khan-aga,ţ conduc torul religios al ismaeli ilor, Marcelle Margotă ţ Noblemaire, frumoasa so ie a directorului de la Wagon-Lits,ţ şi micu a maharanée cu ochi verzi, maharanée, de unde? A,ţ nu este atât de important! Arat nemaipomenit în sariulă negru de dantel care-i pune în eviden tenul alb-liliachiu.ă ţă

— Este total inabordabil . Un model de moralitate, îiă şopteşte tân rul amicului s u.ă ă

424

- KENIZE MOURAD -

— Chiar şi glumele cele mai nevinovate o fac să roşeasc . Fermec tor, nu-i aşa? În seara aceasta cineaz laă ă ă Maxim’s, împreun cu prin ul şi prin esa de Broglie. Deă ţ ţ aceea am rezervat şi eu o mas . De Broglie sunt nişteă prieteni vechi de-ai mei şi Albert, oberchelnerul, m-a asigurat c vom sta la mese al turate. Trebuie neap rat să ă ă ă o cunosc. Ave i chef s m înso i i?ţ ă ă ţ ţ

— Eu am f cut deja cunoştin cu doamna şi mi-e teamă ţă ă c nu m apreciaz foarte mult…ă ă ă

— Cu atât mai bine. M voi afla în avantaj! ăCei doi pleac râzând.ăSelma nu-şi aminteşte decât vag de întâmpl rile serii,ă

ştie doar c , în momentul în care l-a v zut intrând pe uş , aă ă ă apucat-o un fel de ame eal . Se sim ea fericit . „Acum mţ ă ţ ă ă voi revanşa”, a fost primul ei gând, şi i-a zâmbit mali ios. Elţ a luat-o drept încurajare şi s-a apropiat de ea.

Şi apoi… f r s ştie cum, s-a trezit în bra ele lui şi auă ă ă ţ dansat mult împreun . A îmbr işat-o cu tandre e, iar ochiiă ăţ ţ lui erau p trunşi de dragoste. Selma a sesizat c ceilal i îiă ă ţ privesc şi şuşotesc între ei, dar îi era indiferent. A fost cât pe ce s o s rute acolo, pe ringul de dans, şi ea nici n-ar fiă ă încercat s se apere. Voin a şi principiile disp ruser , ună ţ ă ă singur lucru era important: c ldura privirii şi bra ele lui înă ţ care sim ea c se topeşte.ţ ă

Brusc, s-a f cut foarte târziu, iar el i-a propus s oă ă conduc la hotel. În ciuda faptului c prin esa de Broglie,ă ă ţ care o invitase, de fapt, la mas , i-a aruncat o privire plină ă de reproş, Selma a acceptat, reuşind s -şi distrug dintr-oă ă lovitur renumele pe care îl dobândise, prin s pt mâni deă ă ă comportare ireproşabil . Se bârfeşte? Şi ce dac ?ă ă

De la Rue Royale pân la Avenue de Montaigne, Parisulă str luceşte în fa a ochilor ei. ă ţ Place de la Concorde e pustie. Maşina ruleaz încet prin Champs-Elysées. El tace. Selma îiă admir profilul puternic, str b tut de lumini şi umbre şi-şiă ă ă imagineaz c au pornit într-o lung c l torie. În fa aă ă ă ă ă ţ hotelului Plâce de l’Athénée opreşte maşina, se întoarce

425


spre ea şi îi ia fa a în mâini. O priveşte timp îndelungat,ţ apoi o s rut fugar pe frunte.ă ă

— Pân mâine, a şoptit el şi a disp rut.ă ă

H… dou bra e ce îmbr işeaz cerul, dou picioareă ţ ăţ ă ă puternic ancorate în p mânt, un echilibru liniştitor, oă simetrie perfect , linii clare şi precise, simplitate şi putere…ă H de la Harvey. Selma ine în mân cartea de vizit pe careţ ă ă camerista i-o înmânase, împreun cu un superb buchet deă flori. „Harvey Kerman”.

Harvey… repet în t cere acest nume total necunoscută ă şi, în acelaşi timp, foarte apropiat. Sun telefonul şi Selmaă ridic receptorul.ă

— V deranjez? spune o voce. Marie-Laure, care eă curioas .ă

— În niciun caz. De-abia m-am trezit.— Deci? Vocea tremur de emo ie.ă ţ— Pofti i?ţ— Ah, nu face i pe nevinovata! Frumosul dumneavoastrţ ă

este atât de grozav pe cât pare?— … Dar… Ce v imagina i? Ne-am desp r it în fa aă ţ ă ţ ţ

hotelului!Un râs la cel lalt cap t al firului. Marie-Laure nu credeă ă

niciun cuvânt şi nu-i permite s aib secrete fa de ea. Înă ă ţă fond, datorit ei l-a cunoscut pe american.ă

— Dac dori i s p stra i secretul pentru dumneavoastr ,ă ţ ă ă ţ ă foarte bine, spune ea iritat . Dar atunci trebuie s fi i maiă ă ţ discret ! Lumea bârfeşte, iar eu am primit deja patruă telefoane referitoare la întâmplarea de asear .ă

— Oamenii n-au alt preocupare mai bun ?ă ă— La Paris î i po i permite multe atâta timp cât şti sţ ţ ă

p strezi convenien ele… Deci, v rog s m suna i deă ţ ă ă ă ţ îndat ce marea iubire se va întoarce în America, la so iaă ţ lui. Cred c asta se va întâmpla peste o s pt mân . Vă ă ă ă ă anun c nu m pricep s şterg lacrimi.ţ ă ă ă

A închis. Bucuria Selmei s-a spulberat. Nu o nelinişteşte 426

- KENIZE MOURAD -

indispozi ia Marie-Laurei, dar trebuie s recunoasc c , într-ţ ă ă ăo oarecare m sur , prietena ei are dreptate. Era pe cale deă ă a se îndr gosti de un b rbat însurat, care va disp rea peă ă ă cealalt parte a globului şi pe care nu-l va revedeaă niciodat .ă

Cu gesturi mecanice îşi aprinde o igar . Descoperţ ă ă uimit c -i tremur mâna. De ce atâta agita ie pentru ună ă ă ţ b rbat pe care l-a cunoscut întâmpl tor? Pentru c e altfelă ă ă decât ceilal i care o curteaz , prudent, pas cu pas, cum s-arţ ă spune?

El a venit îns în galop, şi ea nu s-a dezmeticit înc . Eraă ă ca şi cum trupul ei a sim it în el st pânul… i-a atribuit înţ ă visele ei o mul ime de calit i, desigur, numai pentru a-şiţ ăţ justifica atrac ia pe care o simte fa de el. Acum şi-aţ ţă revenit mul umit Marie-Laurei. Recunoaşte c s-a înşelat.ţ ă ă Americanul este un tip foarte seduc tor, dar nu e genul ei.ă Hot rât , se ridic în picioare: trebuie s pun cap tă ă ă ă ă ă acestei aventuri!

Sun din nou telefonul. Inima Selmei se opreşte… Deă data aceasta este el, simte c este el! Se precipit spreă ă telefon.

— Bun diminea a, zei a mea! Într-o or vin s v iau.ă ţ ţ ă ă ă Vom mânca de prânz într-un adev rat bistrou parizian. N-ăa i fost niciodat într-un asemenea loc.ţ ă

— Dar eu nu pot…— Nu sunte i înc preg tit ? Bine, atunci ne vedem pesteţ ă ă ă

o or şi jum tate. So long!ă ă

La Fontaine de Mars este un restaurant aflat pe Rue Saint-Dominique. Are fe e de mas în carouri roşii şi albe şiţ ă un meniu scris foarte caligrafic, f r greşeli ortografice, deă ă c tre fiul proprietarului, un b iat de doisprezece ani.ă ă

Apari ia Selmei în sari stârneşte aten ia celor prezen i.ţ ţ ţ S - i iei prânzul în rochie de sear , aşa ceva nu s-a maiă ţ ă v zut în cartier! Un b ie el îşi întreab mama: „De ce s-aă ă ţ ă costumat tanti aşa?”, în timp ce patronul, un tip blond-

427


roşcat, se ocup de oaspe ii s i. Fiind un tip manierat, îiă ţ ă s rut zgomotos mâna Selmei. Apoi îşi conduce oaspe iiă ă ţ spre o mas din fundul înc perii, loc destinat clien iloră ă ţ distinşi. Clien ii obişnui i observ c Père Bolac esteţ ţ ă ă frecventat de oaspe i aleşi, deci nu vor protesta dac notaţ ă de plat este pu in piperat . Selma se simte ca într-un filmă ţ ă de Marcel Carné. Nu şi-a imaginat c francezii de ast ziă ă seam n atât de mult cu propria lor legend . Domniă ă ă corpolen i, cu şervetul legat la gât, savureaz mâncarea cuţ ă ochi sclipitori şi buze umede de poft . Copiii lor, pu in camă ţ rotofei, sunt îmbr ca i în inuta lor de duminic . Apoiă ţ ţ ă perechile de îndr gosti i care, dup fiecare îmbuc tur , îşiă ţ ă ă ă cad de gât unul altuia şi patronul care se uit indignat cumă se r cesc gust rile patroanei şi anun râzând: „Când seă ă ţă m nânc , apoi se m nânc !”ă ă ă ă

Selma doreşte s se implice în discu ii, dar constat c ară ţ ă ă deranja numai. Data viitoare se va îmbr ca într-o rochie.ă

Data viitoare… O dat viitoare nu va mai exista. Trebuieă s -i explice lui Harvey acest lucru. Pân acum n-a avută ă ocazia. El vorbeşte întruna, glumeşte şi este foarte bine-dispus. Trebuie s l mureasc problema pân nu seă ă ă ă complic prea mult. Ezit pentru c îl vede fericit… ă ă ă

— Harvey, trebuie s v vorbesc.ă ăSe mir de vocea ei, de cuvintele precipitate, dar şi maiă

mult de faptul c i s-a adresat pe numele mic unui b rbată ă aproape necunoscut. Îşi permite oare aceast intimitateă pentru a diminua şocul celor ce-i va comunica sau din simpla dorin de a rosti numele pe care l-a visat toatţă ă diminea a?ţ

Harvey o priveşte atent şi-i face cu ochiul, ca şi cum i-ar spune: „Ştiu deja ce vrei tu s -mi spui, nu- i fie team , totulă ţ ă se va rezolva!”, apoi adaug :ă

— Desigur, zei a mea, dar nu vre i s comand m maiţ ţ ă ă întâi? Acest local nu arat prea grozav, dar el se num ră ă ă printre cele mai bune restaurante din Paris. Din fericire nu este înc foarte la mod şi de aceea nu este preaă ă

428

- KENIZE MOURAD -

frecventat. V rog s -mi promite i c nu v ve i aduceă ă ţ ă ă ţ prietenii aici. Ei au localurile lor: Laurent, Tour d’Argent şi mult iubitul Maxim’s. Le ajung.

Selma se uit pe lista de bucate, dar oricât de mult seă str duieşte, nu pricepe ce sunt „confits d’oie”, „poulardesă truffées” sau „terrines de foi aux cèpes”. Denumirile îi danseaz în fa a ochilor. Bâiguie „Monsieur”, nu „cheră ţ Monsieur”… Nu, poate este mai bine s plece de aici f ră ă ă niciun fel de explica ie. O scrisoare de adio nu este oare oţ provocare? Desp r ire? De unde i-a venit ideea asta? Cumă ţ poate s existe o desp r ire dac între ei nu exist nimic?ă ă ţ ă ă

— Nimic! se aude Selma vorbind.— Pofti i?ţSe înroşeşte şi bâiguie c s-a gândit la altceva. Pentru aă

o scoate din încurc tur , preia el comanda f r s o întrebeă ă ă ă ă ce preferin e are.ţ

— Şi acum, v rog s -mi explica i ce-a însemnat acelă ă ţ „nimic” pe care l-a i spus cu atâta vehemen .ţ ţă

Selma tace. Nu poate s -i spun c nu doreşte nimic deă ă ă la el pentru c în fond nu-i oferise nimic.ă

— Ave i dreptate, reia el discu ia. Este evident c suntemţ ţ ă nişte oameni total deosebi i. V-a i gândit probabil aşa: Ceţ ţ s fac eu, prin esa Selma, cu acest yancheu?… În fond, nuă ţ sunte i dumneavoastr cea care gândeşte aşa, sunt ceilal iţ ă ţ care gândesc în locul dumneavoastr . Nu crede i c a sosită ţ ă momentul s gândi i şi singur ?ă ţ ă

— Dar cu ce drept îmi vorbi i mie astfel?ţSelma încearc s se ridice de la mas , dar Harvey oă ă ă

opreşte.— Bineîn eles c sunt nedrept. Dumneavoastr a i f cutţ ă ă ţ ă

primul pas, altfel n-ar fi existat seara trecut şi nici n-am fiă acum aici împreun . Dar sunte i pu in obişnuit s face i ună ţ ţ ă ă ţ lucru pl cut, încât acum ave i un singur gând, s fugi i!ă ţ ă ţ Sunte i liber , Selma! Gândi i-v doar c nu este atât deţ ă ţ ă ă important c vre i s fugi i de mine. În ceea ce priveşte,ă ţ ă ţ îns , dori i s v petrece i întreaga via fugind de propriaă ţ ă ă ţ ţă

429


dumneavoastr persoan ?ă ăSelma e uluit . Acest b rbat e periculos. Nici nu seă ă

cunosc prea bine şi el scotoceşte deja în cele mai ascunse unghere ale fiin ei sale. În loc s se ridice şi s plece, îiţ ă ă r spunde cu o voce de copil înc p ânat.ă ă ăţ

— V înşela i. Eu nu fug de mine îns mi, dimpotriv , amă ţ ă ă încercat mult timp s în eleg cine sunt şi ce vreau. Dar cuă ţ cât am c utat mai mult, am început s m pierd şi, prină ă ă urmare, am renun at şi m-am hot rât s tr iesc.ţ ă ă ă

— Asta înseamn c a i renun at s tr i i! Selma de ce vă ă ţ ţ ă ă ţ ă e team ? ă

Se apleac deasupra ei şi o priveşte cu intensitate.ăDe ce se las tras de limb ? Vrea s fug şi totuşiă ă ă ă ă

r mâne. R spunde involuntar:ă ă— Mi se întâmpla de foarte multe ori s nu fiu nimic şi, înă

acelaşi timp, totul. Nu ştiu ce m sperie pentru c înă ă ambele cazuri eu sunt aceea care dispare…

Ce o determin s se dest inuie acestui str in, în timp ceă ă ă ă în prietenii ei parizieni nu are încredere? S fieă spontaneitatea şi calmul lui de vin ?ă

— Totul şi nimic, repet el, asta suntem cu to ii! Esteă ţ însp imânt tor pentru micul nostru eu, sunt de acord cuă ă dumneavoastr . O ia pe Selma dup umeri: Trezi i-v dină ă ţ ă vis, Selma! Sunte i o femeie! Şti i ce înseamn asta? Esteţ ţ ă cel mai frumos titlu nobiliar, restul n-are importan . V-a iţă ţ întrebat de ce nu v numesc „prin es ’”, ci „zei ”? Pentruă ţ ă ţă c vreau s v v d eliberat de acest titlu care vă ă ă ă ă ă îngr deşte. Sunte i mai mult decât o prin es , sunte i oă ţ ţ ă ţ fiin uman cu posibilit i nelimitate. Toate acestea însţă ă ăţ ă nu trebuie s v strice pofta de mâncare, încheie el râzând.ă ă

Locuia într-un hotel de pe Rue Montpensier, în apropiere de gr dina Palais-Royale. Dup masa de prânz s-au dus laă ă el. Au stat pân seara târziu. A mângâiat-o şi a s rutat-oă ă f r s se culce cu ea, deşi trupul ei îl dorea. Apoi au ieşită ă ă s respire pu in aerul înmiresmat al serii şi s-au oprit într-ă ţ

430

- KENIZE MOURAD -

un mic bar, unde au comandat o sticl de vin şi fistic cuă care au hr nit porumbeii. A condus-o la hotelul ei înainte deă a se l sa întunericul.ă

Selma tremura, genunchii i se înmuiaser şi, când el s-aă aplecat s o s rute, a închis ochii ca s -şi ascundă ă ă ă lacrimile.

— Selma, uita i-v la mine! ţ ăValul de tandre e o copleşeşte.ţ— Te iubesc, şopteşte ea.El o respinse, privind-o sceptic, dar, v zând-o atât deă

dezorientat , îşi reveni.ă— Selma trebuie s pricepi c po i s faci ce vrei, dar nuă ă ţ ă

te refugia în sentimente mari. Accept totul de la tine, numai minciuna nu!

— Dar nu te-am min it…ţ— Te-ai min it pe tine îns i! Trebuie s fii cinstit fa deţ ăţ ă ă ţă

tine. Ştiu c vrei s iubeşti, poate c m iubeşti pe mine,ă ă ă ă dar şi în momentul în care crezi c te d ruieşti eşti atentă ă ă la efectul pe care îl exerci i. Nu este un reproş, aşa ai fostţ educat de mic copil, s placi altora. Spontaneitatea a fostă ă cizelat , i s-a conferit o form pentru ca s - i po i juca f ră ă ă ţ ţ ă ă probleme rolul de prin es . Atâta timp cât nu te veiţ ă debarasa de acest lucru, nu vei reuşi s iubeşti.ă

O îmbr işeaz şi o leag n tandru.ăţ ă ă ă— Nu este uşor, dar nu- i fie team , te voi ajuta — şi râdeţ ă

— bineîn eles din motive personale şi spre propriul meuţ folos, pentru c sper c într-o zi m vei iubi pe mine, şi nuă ă ă imaginea Selmei îndr gostite.ă

A doua zi s-a dus din nou în Rue Montpensier. N-a sunat pentru c n-a ştiut ce s -i spun . Ca într-un vis, a urcată ă ă sc rile. Cu fiecare treapt i se p rea c -i alunec de peă ă ă ă ă umeri câte un petic de hain veche şi, pe m sur ce urca,ă ă ă se sim ea din ce în ce mai uşurat .ţ ă

În clipa în care a vrut s sune la uş a intrat în panic . Ceă ă ă o s cread despre o femeie care vine la el… şi i se ofer ?ă ă ă

431


Dar când i-a deschis uşa şi a salutat-o, surprins, cu un zâmbet plin de dragoste, a realizat brusc c acesta eraă adev rul ei şi c restul nu mai conta. Cu foarte mult grij ,ă ă ă ă şi oarecum înfricoşat, a început s o dezbrace, iar Selmaă avea impresia c e privit pentru prima oar de c tre ună ă ă ă b rbat. Şi când buzele lui i-au atins sânii şi mâinile luiă puternice i-au pus st pânire pe coapse, urcând spreă pântec, şi-a dat seama c pân acum nu a apar inută ă ţ nim nui.ă

Timp de o or s-au mângâiat, şi-au f cut promisiuni, auă ă încercat nu numai s se dezgoleasc , ci s se recunoasc ,ă ă ă ă ca şi cum s-au mai iubit într-o via anterioar . Şi în clipa înţă ă care trupurile lor s-au contopit, n-a mai existat spa iu, n-aţ mai existat timp, ci numai eternitatea într-o clip .ă

Selma s-a trezit dis-de-diminea în ciripit de p s rele. Aţă ă ă r mas mult timp nemişcat , filtrând printre gene razeleă ă palide ale soarelui şi având grij s nu izgoneasc bra ulă ă ă ţ gol de pe pântecul ei. Era pl cut s apar in acestui b rbat,ă ă ţ ă ă îi era recunosc toare pentru asta şi-i şoptea încet c îlă ă iubeşte. O iubea cu adev rat acest b rbat pe ea, Selma? I-aă ă spus c o vrea goal ca pe o femeie adev rat , i-a spus că ă ă ă ă poate s aib încredere în el. I-a f cut un cadou la care nuă ă ă mai spera; i-a redat feti a curioas şi îndr gostit de via ,ţ ă ă ă ţă feti a pentru care lumea este un izvor nesecat deţ experien , copila c reia nimic nu i se pare imposibil.ţă ă

De atunci au fost mereu împreun . Selma aă contramandat toate invita iile sub pretextul c întreprindeţ ă o c l torie, iar Zeynel a primit indica ia ca, în cazul în careă ă ţ o caut cineva la telefon, s spun c nu ştie când seă ă ă ă întoarce. Zadarnic a încercat eunucul s o previn , s oă ă ă readuc la realitate — dup p rerea lui americanul asta nuă ă ă e bun de nimic — Selma a curmat brusc discu ia. Nuţ permitea nim nui s intervin în via a ei, în fericirea ei.ă ă ă ţ

Zile în şir au hoin rit, mân în mân , prin oraş şi Harveyă ă ă i-a ar tat Selmei Parisul, pe care nu-l cunoscuse până ă

432

- KENIZE MOURAD -

atunci. S-au plimbat pe sub castanii de pe Île de la Jatte, care şerpuia lin între dou bra e ale Senei, şi au visat laă ţ lumina lanternelor în Place de Fûrstenberg.

Într-una din zile, pe o banc , pe malul Senei, Harvey i-aă povestit despre copil ria lui într-un or şel din statul Ohio şiă ă despre hanul birjarilor unde a lucrat mama lui. Tat l s u aă ă fost un artist. Când era inspirat, arunca pe pânz culoriă stridente, care trebuiau s şocheze ochii şi inima, cum seă exprima el. „Asta este important”, spunea el, „trebuie să trezeşti aceste rumeg toare, s le dai o lec ie care s leă ă ţ ă produc insomnii!” Tablourile lui provocau, într-adev r,ă ă coşmaruri şi de aceea nici nu avea cump r tori.ă ă

Admira ia lui Harvey pentru tat l s u era nelimitat , deţ ă ă ă aceea se şi b tea cu b ie ii mai mari decât el, careă ă ţ spuneau c acesta este un pierde-var . Mândria aă ă moştenit-o de la mama lui care considera c niciunul dintreă

ranii din împrejurimi, nici cei mai boga i, nu se puteaţă ţ compara cu so ul ei, deşi constata cu surprindere c to i oţ ă ţ comp timeau.ă

Într-o diminea , tat l îl preg tea, ca întotdeauna, pentruţă ă ă şcoal , deoarece mama lui pleca foarte devreme laă serviciu. Dup ce l-a îmbr cat, l-a luat în bra e. Harvey îşiă ă ţ amintea fiecare am nunt, chiar şi jacheta din tweed care îlă zgâria pe fa şi al c rei miros de terebentin se corela cuţă ă ă imaginea lui despre geniu. Îi aude şi acum vocea r guşit :ă ă „Promite-mi c voi fi întotdeauna mândru de tine!”ă

Tat l s u a plecat şi nu s-a mai întors niciodat . Mama luiă ă ă a mobilizat toate for ele posibile pentru a-l g si, fiindţ ă convins c i s-a întâmplat o nenorocire. Dar… nicio urm aă ă ă disp rutului. Nici ast zi, dup treizeci de ani, Harvey nu ştieă ă ă dac tat l lui mai este în via .ă ă ţă

— Am început s muncesc ca un nebun pentru a m ineă ă ţ de promisiune. Am vrut s fiu cel mai bun în toateă domeniile. Eram convins c se va întoarce. Şi c atunci îmiă ă va pune mâna pe um r, aşa cum f cea de fiecare dată ă ă când era mul umit de mine.ţ

433


Dup o scurt pauz , adaug :ă ă ă ă— Când mi-am luat diploma de chirurg, şi el nu-şi f cuseă

înc apari ia, mi-am dat seama c nu-l voi mai revedea… Şiă ţ ă totuşi… Acum câ iva ani am organizat o expozi ie cuţ ţ tablourile sale la New York. Criticii l-au considerat genial, un anticipator al expresionismului. Mamei i-au dat lacrimile, iar eu am fost fericit de aceast apreciere. M-am gândit c ,ă ă în cazul în care mai tr ieşte, expozi ia îl va determina s seă ţ ă întoarc la noi. Niciodat nu renun i la speran a de a- iă ă ţ ţ ţ reg si tat l, niciodat …ă ă ă

Selma întoarce derutat capul. Îl revede pe Hayri Rauf-ăbei, în jiletca lui gri-perl, care-i st tea atât de bine, şi-şiă aminteşte cum i-a luat în nume de r u când şi-a p r sită ă ă familia, în timp ce micu ul b ie el, care a avut aceeaşiţ ă ţ soart ca a ei, a dat dovad de o asemenea for … De ceă ă ţă depindea asta? De faptul c po i alege între bine şi r u?ă ţ ă Fericirea ei este invadat de nostalgie. Harvey i-aă demonstrat c pân acum şi-a irosit timpul, deşi, în fond, şiă ă el a pierdut o parte din via c s torindu-se cu fiica unuiţă ă ă mare întreprinz tor. A doua zi se hot r şte s -l întrebeă ă ă ă despre so ia lui. Harvey o priveşte mirat.ţ

— Ce vrei s ştii? Eram foarte tineri şi foarte îndr gosti i.ă ă ţ Lumea spunea c aceast c s torie era o şans nesperată ă ă ă ă ă pentru mine, şi eu, în naivitatea mea, nu am în eles ceţ voiau s spun . Pare incredibil, dar eram mândru, eramă ă foarte sigur pe mine — imagineaz - i drumul pe care l-amă ţ parcurs de unul singur — şi nu-mi d deam seama c dină ă punct de vedere social ne desp r ea o pr pastie. Ursula eraă ţ ă frumoas , inteligent , plin de entuziasm şi asta mi-a fostă ă ă suficient s o consider şi m rinimoas , şi idealist . Dină ă ă ă nefericire… se întrerupe brusc. În fond, de ce î i povestescţ toate astea?

Selma insist .ă— Am auzit c nu mai suport plec rile tale repetate,ă ă ă

c l toriile tale în Mexic sau în inuturile Amazonului,ă ă ţ absen a ta şi c a înaintat divor ul, dar tu ai refuzat.ţ ă ţ

434

- KENIZE MOURAD -

Ochii lui Harvey arunc fulgere.ă— Se spun atâtea… şi dac ar fi adev rat, nu v d de ceă ă ă

aş fi refuzat?… Prin es , m dezam gi i. Sunte iţ ă ă ă ţ ţ condescendent cu unul despre care se pretinde c r mâneă ă ă cu so ia sa de dragul banilor ei? Crede i, desigur, c sunte iţ ţ ă ţ mai bun decât unul ca el? Merita i ceea ce este mai bun,ă ţ zei , şi a i avut dreptate când m-a i ales… pentru c euţă ţ ţ ă sunt cel mai bun!

El zâmbeşte din nou ironic, dar Selma este convins că ă asta gândeşte cu adev rat.ă

— Şi acum?— Dac ii neap rat, am s - i spun. Eu am înaintată ţ ă ă ţ

ac iunea de divor în urm cu un an şi Ursula s-a împotrivit.ţ ţ ă Apoi am l sat-o balt , pentru c n-aveam inten ia s mă ă ă ţ ă ă rec s toresc… Dar…ă ă

Are o privire ciudat .ă— M întreb deseori dac vei putea renun a vreodat laă ă ţ ă

titlurile tale de prin es şi maharanée pentru a deveniţ ă doamna Harvey Kerman…

Selma încearc s -şi ascund tres rirea, ceea ce nu-iă ă ă ă scap lui Harvey. O priveşte trist şi-i spune pe un ton uşoră ironic.

— Exact cum m-am aşteptat… Mai întâi trebuie s teă maturizezi.

Selma îşi muşc buzele. De ce ezit ? Mai ales c îşiă ă ă doreşte atât de mult s spun da şi s plece cu el, uitândă ă ă de tot şi de toate. Ştie c aceasta este şansa ei, ştie c aşaă ă este în via . Are dreptate când îi spune c numai „coroanaţă ă o împiedic s gândeasc , îi încorseteaz min ile”. Oricât s-ă ă ă ă ţar r zvr ti, acest lucru dureaz de dou zeci şi opt de ani,ă ă ă ă moştenire a atâtor genera ii, este ca şi cum ar fi prinsţ r d cini în creierul ei. Şi-i revine în minte imaginea lui Amiră ă care, într-una din zile, a strigat disperat:

— La ce ne foloseşte independen a? Noi nu trebuie s -iţ ă alung m numai pe englezi, trebuie s ne smulgem şi acestă ă creier din cap, acest creier modelat de ei, creierul albilor!

435


De-abia acum descoper în elesul acelor cuvinte. Şi eaă ţ este prizoniera ideilor în care nu mai crede. Fiecare zi petrecut cu Harvey îi demonstreaz c a fost împiedicată ă ă ă s tr iasc cu adev rat.ă ă ă ă

Harvey o ia în bra e şi o mângâie afectuos.ţ— Da, iubita mea, trebuie s tr im cu adev rat. Şi nuă ă ă

sunt pu ini aceia care recunosc prea târziu c au avut oţ ă concep ie greşit despre via , şi atunci devin dispera i. Amţ ă ţă ţ cunoscut foarte mul i am râ i care nu voiau s moarţ ă ţ ă ă pentru c pân -atunci nu tr iser deloc. Dar noi avemă ă ă ă viitorul în fa , zei a mea, toate por ile ne sunt deschise,ţă ţ ţ numai s vrei tu!ă

Au trecut trei s pt mâni şi fiecare clip s-a imprimat înă ă ă ea. Nu şi-a închipuit niciodat c fericirea poate fi atât deă ă puternic şi de senin .ă ă

În seara aceasta, Harvey o invit din nou la Fontaine deă Mars. Este luni şi de aceea restaurantul este aproape gol. Patronul îi conduce la masa „lor” şi Selma ti întinde mâna ca unui vechi prieten. Apoi se întoarce fericit spre Harvey:ă

— Nu crezi c el este îngerul nostru p zitor? ă ăŞi el e de acord.— Ar trebui s mai veni i din când în când s lua i masaă ţ ă ţ

aici, Zeynel şi cu tine…— Zeynel şi cu mine?— Da, când eu voi fi plecat… îi zâmbeşte, încearc s oă ă

încurajeze… Selma, trebuie s plec neap rat înapoi, la Newă ă York, am nişte treburi de rezolvat. Dup aceea voi pleca înă Mexic în calitate de conduc tor al unei delega ii… Amă ţ semnat acest contract cu o jum tate de an în urm şiă ă trebuie s -l respect… M voi întoarce îns la începutul luniiă ă ă septembrie, î i promit! M aştep i, nu-i aşa?ţ ă ţ

Deodat , un fior rece ca ghea a… Bineîn eles, ştie că ţ ţ ă trebuie s plece şi c oricum îşi amânase plecarea cuă ă câteva s pt mâni. Ştie c o iubeşte, dar ea nu-şi poateă ă ă reprima panica.

436

- KENIZE MOURAD -

— Harvey, ia-m cu tine!ă— Este imposibil, iubita mea! În afar de asta, trebuie să ă

r mâi singur şi s te gândeşti la tot ce s-a întâmplat. Euă ă ă duc o via nestatornic ; ceea ce nu e foarte uşor… Nu- iţă ă ţ pot oferi decât o existen diferit fa de cea pe care aiţă ă ţă dus-o pân acum. Şi pentru c ea tace, mai adaug : Dină ă ă fericire, nici eu, nici tu nu avem copii… Deciziile noastre ne privesc pe noi înşine.

Selma p leşte. De când se cunosc, a tot vrut s -i spun ,ă ă ă dar a amânat de pe o zi pe alta. Îi pierise şi somnul. Sigur, el este altfel decât ceilal i b rba i, dar va accepta oare caţ ă ţ femeia pe care o iubeşte s nasc copilul altuia? Îi esteă ă team , nu vrea s -l piard . Ah, dac ar în elege c acestă ă ă ă ţ ă copil este copilul ei, numai al ei, şi c nu are nimic de-aă face cu Amir.

Începe s plâng . Harvey este descump nit. N-a crezută ă ă c simpla men ionare a unui copil va duce la o asemeneaă ţ reac ie.ţ

— Selma î i doreşti un copil? o întreab tandru.ţ ăRidic privirea şi se uit la el prin perdeaua de lacrimi.ă ă

Acum trebuie s vorbeasc . Totuşi, nu are curajul şi-lă ă întreab în şoapt :ă ă

— Dar tu, Harvey?— Datorit vie ii pe care o duc nu mi-am pus niciodată ţ ă

aceast problem … Dac îns îmi imaginez un copil al meuă ă ă ă cu tine este deja o mic minune!ă

Fa a i se lumineaz . Dar de ce plânge din nou? Oţ ă asediaz cu întreb ri, dar ea r spunde c -i din cauzaă ă ă ă emo iei. Nu-i va spune, nu vrea s -i tulbure pu inele zileţ ă ţ care au r mas pân la desp r ire. Dup ce va ajunge înă ă ă ţ ă America, îi va trimite o scrisoare. I-a fost întotdeauna mai uşor s dea explica ii în scris.ă ţ

437


Capitolul VI

Pe Champs-Elysées se v d mii de steaguri. Îşi fac apari iaă ţ un eşalon de vân tori, urma i de un escadron de Spitfireă ţ britanic. Apoi, cerul este întunecat de o mul ime de Breguetţ 690, Marcel Bloch 151 şi Lioré-Olivier 45. Mul imea priveşteţ spre cer şi se înfioar . Au auzit dintotdeauna despreă impresionabila putere a ap r rii antiaeriene franceze, dară ă acum se confruntau chiar cu realitatea.

În tribuna oficial se afl preşedintele Leburn, înconjurată ă de miniştrii s i, iar în spatele lor se g sesc conduc toriiă ă ă b ştinaşilor, reprezentan i ai coloniilor şi protectorateloră ţ franceze.

A o sut patruzeci şi cincea aniversare a zilei de 14 iulie,ă aniversarea c derii Bastiliei, poate începe.ă

Selma a reuşit s ob in , în ultima clip , cu dou zeci deă ţ ă ă ă franci, un loc în picioare datorit interven iei lui Zeynel. Stă ţ ă pe vârfuri şi priveşte spre solda ii din garda republicanţ ă care deschid defilarea. Urmeaz un grup de Saint-Cyr-işti şiă absolven i de la École polytechnique. Ce frumoşi sunt!ţ Paradele militare au impresionat-o întotdeauna pe Selma, imnurile na ionale, indiferent din ce parte a globuluiţ proveneau, au înfiorat-o şi i-au adus lacrimi în ochi.

Sosesc englezii? Grenadierii arat de parc acum auă ă descins din vechile gravuri de aram , în timp ce gardaă sco ian , în fuste cadrilate, pare s danseze în ritmul vioi alţ ă ă cimpoaielor.

„Tr iasc Anglia!” strig mul imea, incitat de noul loră ă ă ţ ă aliat. Parada infanteriştilor ofer un moment de respiro,ă dup care îşi fac apari ia marinarii. Mul imea îi aclamă ţ ţ ă g l gios.ă ă

Ultimii-sosi i sunt francezii din toate col urile lumii, dinţ ţ Indochina, Madagascar, Algeria, Senegal. În încheierea acestui convoi exotic apar şi membrii Legiunii Str ine, ceiă

438

- KENIZE MOURAD -

care au supravie uit deşertului şi mor ii.ţ ţOchii mul imii sunt înc orbi i de prezen a acestorţ ă ţ ţ

aventurieri, când îşi face apari ia cavaleria — husari,ţ dragoni şi spahii — urmat de „cavaleria mecanizat ”,ă ă coloana vertebral a neînvinsei armate franceze. Tancurileă înainteaz amenin tor pe Champs-Elysées ca şi cum nimică ţă nu le-ar putea sta în cale. „Sunt tancurile din Linia Maginot. Avem mii de asemenea tancuri”, şuşoteşte mul imea,ţ oarecum însp imântat de monştrii din o el, în timp ce ună ă ţ b rbat distins rosteşte cu voce sonor ceea ce gândesc înă ă str funduri cu to ii: „Cu astea îi vom trimite la dracul peă ţ Boches!”

Trecuser trei s pt mâni de când plecase Harvey. Selma,ă ă ă care s-a temut de desp r irea lor, se mir c nu este delocă ţ ă ă trist . Bineîn eles c -i duce dorul, dar acest sentiment nu iă ţ ă se pare o povar . Pentru prima oar , dragostea nu-iă ă provoac temeri. Are încredere în el pentru c i-a d ruită ă ă încrederea în sine. Dup atâta r t cire îşi g sise, în sfârşit,ă ă ă ă locul.

La mijlocul lui iunie, Parisul arat ca un oraş p r sit.ă ă ă Frumoasele lui p s ri pleac deja spre sta iunile de peă ă ă ţ malul m rii. Selma se bucur c poate dispune de timpă ă ă dup bunul ei plac, ca şi cum ar fi o turist ce viziteaz ună ă ă oraş în care nu are niciun cunoscut.

Marie-Laure a invitat-o la proprietatea ei din Eden Rock, dar Selma a refuzat-o. Voia s fie singur , singur cuă ă ă aceast c ldur , cu aceast greutate care creştea înă ă ă ă pântecul ei. Simte nevoia s se adune, s mediteze înă ă linişte.

În ultimul timp a constatat c s-a îngr şat, dar, cumă ă aceasta n-o preocupa prea mult, a dat pur şi simplu drumul la pense. Harvey n-a observat nimic. A crezut c s-aă împlinit datorit excelentei buc t rii franceze. Harvey… şi-aă ă ă propus s -i scrie, s -i spun adev rul… dar a fost foarteă ă ă ă ocupat , extrem de ocupat . Uitase aceste promisiuni, iară ă

439


acum ezit dac s le respecte sau nu. Va în elege de ce aă ă ă ţ t cut, de ce i-a t inuit acest lucru? O dat cu trecereaă ă ă timpului, îi va fi şi mai greu s -şi justifice t cerea. A greşită ă c s-a ferit s -i spun atunci când i s-a oferit ocazia. Ună ă ă b rbat poate fi mai uşor convins când se afl în bra eleă ă ţ femeii iubite. Ce putere vor mai avea propozi iile de pe oţ foaie de hârtie? Îi e team c Harvey va interpreta t cereaă ă ă ei ca pe o ezitare, dac s se îndrepte spre Amir sau spreă ă el. Se temea s nu o p r seasc , ar fi în stare… Nu, nu-i vaă ă ă ă scrie. Când se va întoarce, în septembrie, va în elege totulţ dac o iubeşte cu adev rat.ă ă

Odat luat aceast hot râre, Selma se linişteşte şiă ă ă ă ignoreaz micu a voce care îi şopteşte: „Şi dac va fi b iat,ă ţ ă ă ce vei decide?” Este oare drept ca, în virtutea dragostei pe care i-o por i fiului t u, s -i refuzi dreptul de moştenitor alţ ă ă Badalpurului? Nu e de niciun folos s - i spargi capul cuă ţ acest „dac ”. Harvey i-a spus mereu: „Trebuie s tr ieştiă ă ă clipa!”

Primele s pt mâni din august se scurg ca în vis. Ceiă ă câ iva trec tori demonstreaz c oraşul nu este mort. Înţ ă ă ă pavilioanele din parcuri, orchestrele or şeneşti cânt pieseă ă de Gounod şi Bizet. Compozitorii germani sunt excluşi din repertoriu — pân şi Beethoven este interzis.ă

La insisten ele lui Zeynel, care este neliniştit deoareceţ mijloacele lor materiale încep s se împu ineze şi vir rile înă ţ ă cont din India se las aşteptate, Selma renun la suita eiă ţă din Place de l’Athénée. La recep ie a anun at c p r seşteţ ţ ă ă ă pentru o perioad oraşul şi a rugat s i se p strezeă ă ă coresponden a.ţ

Traversând Sena, în Avenue Rapp, au g sit un hotel cu oă alur uşor provincial , dar foarte confortabil, în apropiereă ă de Champs-de-Mars. Acum, Selma putea s se plimbeă acolo, ceea ce era foarte s n tos pentru copil, c ruia seă ă ă hot râse s i se dedice exclusiv. Se sim ea vinovat c l-aă ă ţ ă ă neglijat, poate chiar i-a r nit pl mânii pentru c s-a strânsă ă ă atât de tare în talie. Oare are deja pl mâni? Nu ştie cât deă

440

- KENIZE MOURAD -

dezvoltat poate fi bebeluşul din burta ei la cele cinci luni şi jum tate.ă

Zeynel este fericit, în sfârşit o are pe Selma numai pentru el. Aventura cu americanul, care i-a displ cut dină prima clip , a dezaprobat-o vehement, deşi Harvey, care îlă sim ise ostil, s-a purtat foarte dr gu cu el. Dar tocmaiţ ă ţ acest comportament amabil i-a repugnat şi mai mult eunucului.

— Americanii ştia n-au maniere. Prin es , el nu faceă ţ ă parte din cercurile noastre. Este evident c n-a fost servită niciodat în via a lui, îi tot repeta el Selmei. ă ţ

Când a constatat c situa ia devine serioas , a îndr znită ţ ă ă chiar s o amenin e c -i va scrie rajahului. În fond, acesta îlă ţ ă îns rcinase cu toat r spunderea referitor la so ia sa. De laă ă ă ţ primul cuvânt, Selma l-a pedepsit cu o privire furioas şi i-aă întins pana.

— Scrie-i! M vei avea pe conştiin . Ştii foarte bine că ţă ă rajahul m va ucide! Şi, mai precis, te va omorî şi pe tineă pentru c m-ai sc pat de sub supraveghere!ă ă

Zeynel a plecat capul, b nuia c nu va reuşi s oă ă ă influen eze pe Selma. De mic copil a fost aşa, numaiţ sultana o putea determina s renun e la ceva. Cel pu in eraă ţ ţ cu conştiin a împ cat c a încercat tot ce i-a sunt înţ ă ă ă puteri.

Furia lui se îndrepta acum spre rajah, care a fost neprev z tor şi şi-a l sat so ia s plece la Paris, dup ceă ă ă ţ ă ă doi ani a inut-o în captivitate. Ca şi cum i-ar fi cititţ gândurile, Selma adaug cu am r ciune:ă ă ă

— Iubitului meu so nu-i pas dac îi sunt necredincioas ,ţ ă ă ă pe el îl intereseaz numai bunul s u renume. Te-aă ă îns rcinat pe tine s -i p strezi acest renume şi de aceeaă ă ă este de datoria în s m aju i şi s p strezi secretul. Te-amă ă ţ ă ă crezut mai iste , Zeynel!ţ

De fapt, pe el nu-l deranja aventura în sine, pentru că Selma nu mai era o copil , şi dac rajahul nu o f ceaă ă ă fericit … Faptul c este cu adev rat îndr gostit îlă ă ă ă ă

441


nelinişteşte, c ci prin firea ei n-ar fi exclus s renun e laă ă ţ totul pentru omul iubit. Acum c americanul plecase,ă situa ia se îmbun t ise. R mas singur cu prin esa lui,ţ ă ăţ ă ţ poate s o r sfe e. Şi, pentru c este foarte fragil , areă ă ţ ă ă nevoie de mult îngrijire. Oricum, în afar de el, nu are peă ă nimeni, îi este tat , mam , frate şi so , în acelaşi timp.ă ă ţ Aproape c -şi doreşte izbucnirea unei catastrofe, pentru caă ea s priceap c are nevoie de sprijinul lui, c esteă ă ă ă singurul ei prieten, care a înso it-o toat via a, şi care vaţ ă ţ r mâne al turi de ea indiferent ce se va întâmpla.ă ă

În fiecare diminea , camerista aduce ziarul „Le Figaro”.ţă În timpul micului-dejun, Selma se informeaz despreă evenimentele care au loc în întreaga lume. De câteva zile se vorbeşte numai despre delega ia militar trimis laţ ă ă Moscova şi despre faptul c Stalin doreşte s ajung la oă ă ă în elegere cu Marea Britanie şi Fran a.ţ ţ

Veştile sunt bune. Soarele str luceşte. Selma se ridică ă fericit de la mas . În timp ce se îmbrac , ascult la radioă ă ă ă noul şlag r „Tout va très bien, madame la marquise!” Da,ă totul merge bine şi în câteva zile se va întoarce şi Harvey. Pân acum n-a primit decât dou c r i poştale de la el, dară ă ă ţ a avertizat-o c nu-i va putea scrie din acele col uriă ţ îndep rtate ale Mexicului. Oricum, la începutulă lui septembrie se va întoarce.

A doua zi, în timp ce p r sea camera, Selma afl o vesteă ă ă uluitoare. Stalin a încheiat un pact cu Hitler, şi nu cu Marea Britanie şi Fran a! Şocul este puternic. Va putea fi evitat unţ r zboi în asemenea condi ii?ă ţ

În timp ce Edouard Daladier, preşedintele Consiliului de miniştri, anun la radio dorin a de pace a Fran ei, pe str ziţă ţ ţ ă se lipesc afişe cu ordinul de concentrare a rezerviştilor. În decurs de dou zeci şi patru de ore sunt amenajate posturiă de ap rare, în care se distribuie m şti de gaze. Fiecareă ă cet ean al Parisului primeşte câte o masc pe care trebuieăţ ă s-o poarte în permanen . Sunt înc vii în amintire maseleţă ă

442

- KENIZE MOURAD -

mari de intoxica i cu gaz din primul r zboi mondial. Toateţ ă mijloacele mass-media ofer indica ii în leg tur cuă ţ ă ă amenajarea beciurilor, etanşeizarea ferestrelor, aplicarea de cârpe şi p turi umede la intr ri etc. Guvernul îi asigură ă ă pe cet eni c va face totul pentru a evita un r zboi, darăţ ă ă trebuie luate, pentru orice eventualitate, m suri deă siguran .ţă

Selma nu poate s aprecieze dac exist sau nu ună ă ă pericol real. Atmosfera de excitare şi fric care domneşte înă jurul s u îi d o senza ie ciudat . Lungi coloane deă ă ţ ă automobile se întorc în oraş, în timp ce altele îl p r sesc.ă ă Muncitorii au început s împacheteze operele de art de laă ă Luvru şi s le depoziteze în beciurile B ncii Fran ei.ă ă ţ Geamurile de la Sainte-Chapelle au fost acoperite pentru un mai bun camuflaj. La gr dina zoologic din Vincennesă ă sunt evacuate animalele. Câteva zile mai târziu, sunt expedia i din oraş vreo treizeci de mii de copii. G rile suntţ ă supraaglomerate: elevi ce pleac ui provincie şi grupuriă speriate de fugari evrei din Polonia şi Germania. Pe 2 septembrie, o veste incredibil : Hitler a atacat Polonia! Vaă intra Fran a în r zboi? Mul i sunt de p rere c este deţ ă ţ ă ă datoria ei s o fac . În „Le Figaro”, Wladimir Ormessonă ă scrie: „Conştiin a noastr este curat şi datoria noastrţ ă ă ă este clar . Victoria va fi a noastr ”..ă ă

Selma nu închide un ochi toat noaptea. Se perpeleşte înă pat şi se întreab dac s p r seasc sau nu ara. Zeynel oă ă ă ă ă ă ţ preseaz deja de o s pt mân s plece la Lausanne peă ă ă ă ă drumul cel mai scurt. Dac nu o preocup propria-iă ă siguran , atunci m car de aceea a copilului s -i pese! Darţă ă ă Selma nu ajunge la nicio concluzie. Harvey trebuie să soseasc curând şi ea vrea s -l aştepte. În cazul în careă ă situa ia se va înr ut i, vor pleca împreun .ţ ă ăţ ă

În duminica urm toare, parizienii îşi rup unii altoraă ziarele din mân . Marea Britanie a dat Germaniei ună ultimatum, dar Fran a ce va face? La ora prânzului s-a aflatţ c Fran a a intrat în r zboi al turi de Anglia. Dup lungi zileă ţ ă ă ă

443


de îndoial şi temeri, situa ia s-a limpezit.ă ţÎn decurs de câteva zile, Parisul este de nerecunoscut.

Statuile au fost înf şurate în saci cu nisip şi ferestreleă caselor au fost vopsite în albastru. Femeile au luat locul b rba ilor trimişi pe front. Le întâlneşti pe strad , ca agen iă ţ ă ţ de circula ie, în serviciul administrativ al poştelor, înţ autobuze, pe post de casieri, unele sunt chiar conduc toriă de locomotive şi şoferi pe camioane.

Mai ales noaptea, Ville Lumière este de nerecunoscut. Dup ora dou zeci şi unu, întunericul este deplin. De teamaă ă bombardamentelor, str zile nu mai sunt luminate şi pân şiă ă maşinile circul cu farurile stinse. Selma, care, în absen aă ţ lui Harvey, a mai ieşit cu Zeynel s ia masa în oraş, nuă îndr zneşte s p r seasc casa. Restaurantele suntă ă ă ă ă deschise doar pân la ora dou zeci şi trei, iar teatrele şiă ă music-hall-urile şi-au închis demult por ile. În toateţ cartierele au ap rut b rba i cu banderole galbene. Fiindă ă ţ prea b trâni pentru a merge pe front, ei asigur protec iaă ă ţ civililor şi patruleaz toat noaptea pe str zi, aten ionându-ă ă ă ţi pe cei care uit luminile aprinse. Ziua, ei asigură ă respectarea disciplinei şi, în special, au grij ca în timpulă alarmei oamenii s dispar în case.ă ă

Selma nu va uita niciodat prima alarm aerian . Era înă ă ă zori de zi, când locuitorii hotelului au fost trezi i brusc dinţ somn şi au ieşit agita i din camere, înghesuindu-se şiţ împingându-se pe sc rile înguste ce duceau spre beci.ă Copiii, plângeau. O femeie mai energic le-a cerută oamenilor s se roage şi, în timp ce to i aşteptau îngrozi iă ţ ţ atacul, au rostit cu pasiune de mult uitat „Tat l nostru” şiă ă „Sl vit s fii tu, Maria”. La încetarea alarmei aeriene s-auă ă ă întors cu to ii în camerele lor cu sentimentul c au sc patţ ă ă de moarte.

Restul zilei şi întreaga noapte, Selma le-a petrecut jucând c r i cu Zeynel, un obicei care în ultimul timp oă ţ ajuta în caz de insomnie.

În aceast noapte au avut o discu ie mai lung şi Selmaă ţ ă 444

- KENIZE MOURAD -

a ajuns la concluzia c ar fi mai bine s plece în Elve ia. L-aă ă ţ rugat pe Zeynel s fac rost de bilete de c l torie.ă ă ă ă

A doua zi îns ziarele anun au c n-a fost decât ună ţ ă exerci iu de alarm aerian pentru a testa reac iileţ ă ă ţ popula iei. Selma s-a hot rât s r mân chiar dac Zeynelţ ă ă ă ă ă protesta.

În zilele urm toare, alarmele aeriene s-au repetat. Dacă ă la început oamenii se gr beau s intre în case şi str zile seă ă ă goleau, acum se obişnuiser cu ele, spre disperareaă agen ilor îns rcina i cu respectarea disciplinei.ţ ă ţ

Confrunt rile aveau loc pe frontul de est. Pe 9ă septembrie a început atacul asupra Varşoviei. După optsprezece zile de lupte intense, oraşul a capitulat. Polonia a fost împ r it pentru a cincea oar , de data astaă ţ ă ă între Germania şi Uniunea Sovietic .ă

S-au v rsat câteva lacrimi pentru nefericita ar care aă ţ ă c zut prad „îmbr iş rii şacalului şi porcului”, cum scriaă ă ăţ ă „Matin”. Fran a era fericit pentru c Linia-Maginot, lungţ ă ă ă de o sut cincizeci de kilometri, îi oferea o protec ie sigur .ă ţ ă În afar de asta, for a armat a celui de-al III-lea Reich eraă ţ ă pu in superioar armatei germane din 1914. Se ştia cţ ă ă solda ii germani au fost de curând echipa i cu armamentţ ţ insuficient.

Parizienii care au fugit din Capital în ziua declar riiă ă r zboiului s-au întors şi, în luna octombrie, via a a reintrată ţ în normal. Majoritatea teatrelor şi-au redeschis por ile, iarţ casele de mod prezentau colec iile de iarn . Domnea oă ţ ă elegan simpl . Cum scria „Jardin des modes”? „Trebuieţă ă s r mâne i frumoase, aşa cum o doresc cei care slujesc peă ă ţ front. Cheltuielile de consum sunt o datorie patriotic .ă Numai dumneavoastr pute i s ajuta i industria bunuriloră ţ ă ţ de lux s supravie uiasc ”.ă ţ ă

Selma nu poate face fa acestei datorii de r zboi,ţă ă deoarece nu mai are aproape deloc bani. În ciuda telegramelor trimise lui Amir, nu primise niciun r spuns deă vreo lun . Zeynel este neliniştit, dar ea îl asigur că ă ă

445


întârzierea se datoreaz dificult ilor poştei şi c în curândă ăţ ă situa ia se va normaliza. Pe ascuns îns se întreba dac nuţ ă ă cumva Amir aflase de rela ia ei cu Harvey.ţ

Oricum ar fi, ea nu-i va cere bani. Nu poate s procedezeă astfel cu un b rbat pe care-l înşela şi pe care în curând îl vaă p r si; Amir a fost întotdeauna cinstit cu ea şi îi datorează ă ă cel pu in acelaşi lucru.ţ

Foarte bine, va trebui s se descurce singur . Va vindeă ă din bijuterii aşa cum a f cut cândva şi mama ei.ă

Are în minte imaginea salonului galben din Beirut, unde ea şi sultana priveau spre micu a geant de piele a luiţ ă Suren-aga în care disp reau bijuteriile familiei. Atunci aă jurat c ei nu i se va întâmpla niciodat aşa ceva, c nu vaă ă ă r mâne vreodat f r bani! Şi acum istoria se repet …ă ă ă ă ă

A doua zi, Selma, înso it de Zeynel, se duce în Rueţ ă Cadet, locul în care bijuteriile pot fi transformate în bani. În nişte magherni e întunecoase se afl nişte indivizi înţ ă costume roase, cu lupa la ochi, care se uit b nuitori laă ă bijuterii. Ah, cât de îndep rtate sunt zilele acelea, zilele cuă politicosul Suren-aga! Aceşti negustori ursuzi se poart cuă tân ra femeie ca şi cum ar fi o hoa care vrea s -şiă ţă ă transforme prada în bani lichizi. Doi sau trei îi explic cumă c pietrele sunt false sau de proast calitate. Din fericire îlă ă are pe Zeynel al turi! El se înfurie, bate cu pumnul în masă ă şi-i amenin c anun poli ia. Ca urmare, câteva dintreţă ă ţă ţ aceste personaje obscure devin mai amabile, unul îi oferă chiar cincizeci de mii de franci pentru toate piesele şi „pentru a o scoate pe doamna din impas”. Selma are impresia c e luat peste picior.ă ă

— Bine, dar banii aceştia nu reprezint nici m cară ă dou zeci la sut din valoarea ini ial a bijuteriilor!ă ă ţ ă

— Facem târgul sau o l sa i balt ? r spunde sec b rbatulă ţ ă ă ă şi dispare în camera din dos a pr v liei. ă ă

Selma vrea s ias pe uş , dar îşi d seama brusc c nuă ă ă ă ă are de ales. În câteva s pt mâni se va naşte copilul şi baniiă ă îi vor fi absolut necesari. Face un calcul sumar. Cu suma

446

- KENIZE MOURAD -

oferit de acest pungaş s-ar putea descurca opt, poateă chiar zece luni, dac va tr i chibzuit. Pân atunci se vaă ă ă întoarce şi Harvey. Împinge caseta cu bijuterii negustorului. Îşi p streaz doar colierul din perle, pe care l-a moştenit deă ă la sultan , şi inelul cu smarald, care-i place lui Harveyă pentru c are culoarea ochilor ei…ă

Harvey… Îşi mai pune înc speran a în el. I-a scris foarteă ţ multe scrisori la care n-a primit niciun r spuns, dar nu seă nelinişteşte pentru c atunci când îi scrie petrece o oră ă întreag cu el. Nu-şi face iluzii referitoare la leg turileă ă poştale dintre Paris şi statele indiene din Mexic. Ştie sigur c va sosi în curând, mai ales c America s-a declarată ă neutr . Trebuie doar s g seasc o nav , ceea ce nu-i esteă ă ă ă ă deloc uşor. Foarte pu ine îşi asum riscul unei travers riţ ă ă mai ales dup ce, pe 5 seă ptembrie, un submarin german a scufundat nava „Athenia”, o nav englezeasc care avea laă ă bord numai civili. Toat via a ei, Selma a avut îndoieli, dară ţ de data aceasta refuz s le dea curs. Harvey o rugase să ă ă aib încredere în el. A pune la îndoial dragostea luiă ă însemna a o tr da.ă

Pân acum, Zeynel îi aducea scrisorile de la Place deă l’Athénée. Selma îl b nuieşte c ar fi în stare s -i ascundă ă ă ă scrisorile venite din America şi de aceea se hot r şte s seă ă ă duc personal la hotel şi s -şi ridice coresponden a.ă ă ţ Portarul îi zâmbeşte de fiecare dat ironic, dar Selma îlă ignor . Nu exist snobi mai mari decât cei care sunt înă ă serviciul bog taşilor. Ultima oar , pentru a se r zbuna, i-aă ă ă oferit un bacşiş gras şi el nu a avut curajul s-o refuze. Erau to i banii pe care îi d duse Zeynel ca s cumpere scuteceţ ă ă bebeluşului. Nu mai are o centim şi trebuie s mearg peă ă ă jos pân la hotel. Încet, traverseaz Pont de l’Alma, mergeă ă cu grij s nu zdruncine copilul care se mişc în pântec.ă ă ă Prima oar când a dat din picioruşe, cu o zi înainte deă parada de pe 14 iulie, s-a speriat îngrozitor şi a alergat la doctor, care a asigurat-o, râzând, c aşa li se întâmplaă tuturor viitoarelor mame.

447


— Monsieur, sunte i tat ! Ave i o feti frumoas .ţ ă ţ ţă ăMoaşa iese încântat din camera în fa a c reia Zeynel seă ţ ă

plimb agitat din zori, evocând cele nou zeci şi nou deă ă ă nume ale lui Allah. Soarele a apus de mult. Femeia oftează uşurat şi-şi şterge sudoarea de pe frunte. E la fel deă epuizat ca şi tân r mam , a c rei inim amenin ase s seă ă ă ă ă ă ţ ă opreasc de mai multe ori. Naşterea a fost deosebit deă dificil . Ea era atât de fragil , iar copilul foarte puternic.ă ă

— Cânt reşte şapte livre, monsieur, pute i fi mândru!ă ţZeynel se furişeaz în vârful picioarelor în cameraă

Selmei. În pat se afl o figur cadaveric . Îl podidescă ă ă lacrimile. Are impresia c e din nou la Istanbul şi c figuraă ă nemişcat din pat este sultana, iar pache elul plâng cios,ă ţ ă copilul ei…

— Zeynel, nu m felici i?ă ţVocea obosit şi uşor batjocoritoare îl trezeşte din visare.ăSelma! Ce prost nac e, s -şi aminteasc lucruri de multă ă ă

apuse când aici se afl feti a lui care sufer . Se arunc înă ţ ă ă genunchi şi-i s rut cu patim mâinile, murmurândă ă ă mul umiri, ceea ce Selma nu în elege.ţ ţ

Plin de discre ie, apare moaşa care-i anun c vaă ţ ţă ă reveni a doua zi diminea .ţă

— Pân atunci, v rog, gândi i-v la un nume pentruă ă ţ ă copil, deoarece trebuie s -l anun la Oficiul st rii civile.ă ţ ă

— Nu v obosi i dumneavoastr , se va ocupa Zeynel deă ţ ă aceast problem , spune Selma cu un zâmbet indefinit.ă ă

448

- KENIZE MOURAD -

Capitolul V

1 decembrie 1939 „Maiestate,Ne-am trezit dintr-un lung coşmar şi de aceea nu v-am

trimis pân acum nicio veste. Rani a fost grav bolnav , ne-ă ăam temut c o vom pierde, dar, slav lui Allah, acum, deşiă ă foarte sl bit , este salvat . Din p cate s-a întâmplat oă ă ă ă nenorocire, cred c a i ghicit deja… Pe 14 noiembrieă ţ prin esa a n scut…ţ ă ”

Zeynel se opreşte. Pana îi tremur în min . Este inutil, nuă ă poate s scrie cuvintele acelea groaznice. Va fi de r u-ă ăaugur pentru copil, Dumnezeu îi va pedepsi! Un fior îi str bate corpul, îi este fric , fric de f r delegea pe care oă ă ă ă ă va comite. Dar şi mai fric îi este de Selma, care nu-l vaă ierta niciodat c a tr dat-o şi se va purta cu el de parc ară ă ă ă fi un str in. Imaginea aceasta i se pare insuportabil . Poateă ă c are dreptate s -l p r seasc pe rajah dac nu a fostă ă ă ă ă ă fericit cu el. N-a încuiat-o dou s pt mâni numai pentru că ă ă ă ă a acceptat o invita ie la dans? N-a fost la un pas de moarteţ din aceast cauz ? Zeynel are datoria de a o proteja, aşaă ă cum i-a promis sultanei pe patul de moarte. Strânge din din i şi continu cu mân sigur :ţ ă ă ă

„… Pe data de 14 noiembrie prin esa a n scut un copilţ ă mort…”

Gata! A reuşit! Eunucul se uit emo ionat la litereleă ţ negre care sunt în m sur s schimbe brusc destinul uneiă ă ă fiin e. Pentru rajah, copilul nu mai exist . Printr-o singurţ ă ă propozi ie l-a dat disp rut.ţ ă

Când, în urm cu câteva zile, Selma i-a dezv luit inten iaă ă ţ ei, a crezut c emo iile dinaintea naşterii i-au afectat nervii,ă ţ dar a constatat apoi c n-a fost un simplu capriciu. A fost oă decizie foarte bine cânt rit . Se temea c din cauzaă ă ă

449


copilului o vor şantaja s se întoarc în India. El a refuzat-oă ă hot rât, îngrozit de aceast inten ie, pe care o consideră ă ţ ă criminal . Cum poate o mam s -şi declare copilul n scută ă ă ă mort? Este la fel de îngrozitor ca şi cum l-ai omorî cu adev rat.ă

A încercat s o conving cu argumente practice. N-auă ă niciun fel de avere personal , din ce vor tr i to i trei? Selmaă ă ţ i-a r spuns c se vor descurca, cel pu in o jum tate de an,ă ă ţ ă cu banii pe care i-au ob inut pe bijuterii. Apoi vor ob ineţ ţ bani pe petrol.

— Petrol? Care petrol?— Ştii foarte bine care. Este vorba despre z c minteleă ă

petrolifere din Mossul, din Irak, cele pe care le-a cump rată sultanul Abdül Hamid. Ele sunt proprietatea familiei noastre! Înainte de plecarea din India am primit o scrisoare de la unchiul Selim prin care-mi comunica c guvernulă irakian este dispus s ne ofere o desp gubire. Din cauzaă ă r zboiului sta imbecil, lucrurile au t r g nat, dar nu vaă ă ă ă ă dura o veşnicie. În curând vom fi foarte boga i, Zeynel!ţ

Zeynel n-a îndr znit s -şi exprime îndoiala referitoare laă ă acest proiect. Guvernul irakian putea foarte bine s ocupeă câmpurile petroliere f r s pl teasc niciun fel deă ă ă ă ă desp gubiri. Pentru c cine ar îndr zni s intervin înă ă ă ă ă ap rarea drepturilor unei familii în exil care, din punct deă vedere politic, nu mai reprezint nimic?ă

— Foarte bine, morm ie Zeynel, ve i primi o moştenire,ă ţ dar asta nu va influen a atitudinea mea. Nu voi comiteţ niciodat o fapt atât de josnic .ă ă ă

— Dar tu nu pricepi chiar nimic! îi spune Selma printre lacrimi. Şi eu, am crezut c m iubeşti! Prin urmare, dorin aă ă ţ ta este s m vezi din nou prizonier ? Vrei ca fiica mea să ă ă ă fie închis o via întreag , s poarte voal şi s se supună ţă ă ă ă ă unui rajah b trân cu care va fi m ritat la vârsta deă ă ă doisprezece ani numai pentru c este bogat? Nu voiă permite niciodat acest lucru! Dac nu m aju i, m voiă ă ă ţ ă descurca şi singur … M doare c eşti mai credinciosă ă ă

450

- KENIZE MOURAD -

rajahului decât familiei noastre… îi întoarce spatele.Zile în şir nu i-a adresat niciun cuvânt, a plâns şi a

refuzat s m nânce. Zeynel ştia c este o metod prin careă ă ă ă s -l determine s cedeze, dar mai ştia şi c este în stare să ă ă ă se îmboln veasc din propria-i vin . Ce se va întâmplaă ă ă atunci cu copilul?

V zând c Zeynel începe s şov ie, Selma schimbă ă ă ă ă tactica. Îi povesteşte despre via a idilic pe care o vor duceţ ă într-o ar în care nu exist prejudec i şi unde vor tr i to iţ ă ă ăţ ă ţ trei ca o familie. Selma îi oferea un refugiu, o evadare la care visa de foarte mult timp, cu toate c ştia precis că ă este imposibil pentru el, prizonierul propriului trup. Celă pu in asta a crezut pân s vin în Europa. Dar de când aţ ă ă ă observat c lumea îl ia drept tat l Selmei, sau chiar so ulă ă ţ ei, a început s vad via a într-o lumin roz. Brusc, nu maiă ă ţ ă era eunuc, ci un b rbat bine conservat cu care se purtauă respectuos. În India, în schimb, unde se ştia care este situa ia lui, a fost batjocorit. Acolo, ca şi peste tot în lume,ţ s-a pierdut tradi ia marilor eunuci. Existau doar câ iva negriţ ţ incul i şi needuca i care vegheau la por ile haremului şi peţ ţ ţ care Zeynel îi dispre uia. În Turcia, situa ia era cu totulţ ţ alta! Femeile se temeau de eunuci pentru c ei erauă urechile st pânului, persoanele lui de încredere şi uneoriă chiar consilierii lui. Marele Kislar-aga, c petenia eunuciloră negri din palat, era unul dintre cele mai puternice persoane din Imperiu şi era uneori mai influent decât miniştrii… Din p cate, acele vremuri sunt acum de domeniul istoriei. N-aă mai r mas nimic din faima şi puterea de alt dat , nimic înă ă ă afar de schilodirea îngrozitoare care îl expunea pe eunucă batjocurii.

Dup zile şi nop i de dezbateri, Zeynel s-a dus la Selma şiă ţ i-a m rturisit c va ac iona cum îi cere ea, deoarece nuă ă ţ suport s o vad nefericit . Nu ştia de scrisoarea trimisă ă ă ă ă lui Harvey şi c „familia în trei” despre care i-a povestită Selma urma s fie o „familie în patru”. S-a ferit s -i spun ,ă ă ă deoarece asta ar fi fost calea cea mai sigur ca Zeynel să ă

451


se opun în continuare. Pentru c i-a venit o ideeă ă nebuneasc pe care la început a respins-o, dar care,ă încetul, cu încetul i s-a înr d cinat în minte. S-a întâmplată ă atunci când îşi leg na copilul şi i a privit ochii maronii careă sem nau atât de mult cu ai lui Harvey.ă

Şi dac i-ar spune… c este copilul lui? Feti a are nevoieă ă ţ de un tat şi oare poate s g seasc unul mai bun caă ă ă ă Harvey? Şi el, poate el s o contrazic ?ă ă

Selma se înfioar . Imposibil, nu poate s -l mint pe omulă ă ă pe care îl iubeşte… Dar este o minciun ?… Copilul acestaă nu-i apar ine mai degrab lui decât lui Amir?… Amir esteţ ă departe, aproape c l-a uitat… Copilul acesta s-a hr nit cuă ă dragostea lui Harvey. Dac ar fi r mas în India, disperat ,ă ă ă speriat de sarcin , închis de c tre un so care nu o iubea,ă ă ă ă ţ atunci copilul, sensibil la nefericirea mamei sale, s-ar fi n scut sl bit, un pr p dit.ă ă ă ă

Aşa îns , frumoasa feti este imaginea fericirii, a aceleiă ţă fericiri pe care i-a d ruit-o Harvey. Nu ştie ce s fac . Până ă ă ă la urm , îi scrie c aşteapt un copil de la el.ă ă ă

— Nicio scrisoare?— Nu, doamn , niciuna.ăSunt deja în ianuarie şi Selma n-are nicio veste de la

Harvey. I-a scris patru scrisori de la naşterea copilului şi n-a primit niciun r spuns. Care-o fi situa ia lui actual ? Aă ţ ă divor at oare de Ursula? Dereglarea circula iei poştaleţ ţ poate duce la r t cirea unei scrisori, dar nu explic absen aă ă ă ţ celorlalte. Treptat, Selma se nelinişteşte. Au trecut cinci luni f r nicio ştire. O fi bolnav? I s-o fi întâmplat oă ă nenorocire?

Din fericire, copilul îi solicit foarte mult timp, ceea ce-iă mai uşureaz situa ia. Ce dulce e! Zâmbeşte când audeă ţ vocea mamei, uneori plânge pentru c are deja trei luni şi-iă apar primii din işori.ţ

— Madame!Proprietarul hotelului i se adreseaz în momentul în careă

se urc în lift.ă452

- KENIZE MOURAD -

— Doamn , pute i s spune i cât timp ve i mai locui laă ţ ă ţ ţ noi?

— Nu ştiu precis… cred c vreo dou sau trei luni.ă ă— V întreb, deoarece… aş avea nevoie de camereleă

dumneavoastr . Avem musafiri care…ăSelma îl priveşte uimit .ă— Din câte ştiu, hotelul nu e ocupat în întregime. În

situa ia actual sunt foarte pu ini turişti la Paris!ţ ă ţ— Este adev rat, dar… Ca s fiu mai exact: bebeluşulă ă

dumneavoastr îi deranjeaz pe clien ii noştri. Unii s-au şiă ă ţ mutat în alt parte. Îmi pare r u, doamn , dar trebuie s vă ă ă ă ă interesa i de un alt hotel, eventual un pension pentruţ familişti. V pot recomanda eu unul în Rue Scribe, aproapeă de Oper . Ve i avea confortul necesar.ă ţ

Selma e ab tut . Îi place acest loc cu gr din . B rbatul,ă ă ă ă ă care nu pare un monstru, observ nedumerirea Selmei şiă încearc s se justifice.ă ă

— Am f cut tot posibilul şi v-am oferit ospitalitatea. N-amă spus nim nui c sunte i gravid , dar nu am crezut c ve iă ă ţ ă ă ţ naşte la noi în cas ! Dac vi s-ar fi întâmplată ă dumneavoastr sau copilului ceva, v da i seama ceă ă ţ greut i am fi avut? Mul umesc lui Dumnezeu c nu a fostăţ ţ ă aşa…

— Bineîn eles, am fi putut muri. Crede i-m , domnulţ ţ ă meu, nu mi-aş fi iertat-o niciodat . Dar, nicio grij , vă ă ă p r sim înc în aceast dup -amiaz . V rog, interesa i-vă ă ă ă ă ă ă ţ ă la hotelul din Rue Scribe dac mai sunt locuri libere.ă

— M-am interesat deja… Mai au camere…— Foarte bine. Nota, v rog!ă— Doamn , o zi în plus nu conteaz , v rog…ă ă ă— Pentru mine conteaz fiecare ceas, domnule.ă

Hotelul din Rue Scribe, pompos, numit Hôtel du Roy, este un stabiliment de mâna a treia, în care locuiesc mici burghezi din provincie, muta i la Paris, şi tineri c s tori i, înţ ă ă ţ c utarea unei locuin e.ă ţ

453


N-are salon, dar exist o mic sal de mese, în care seă ă ă poate servi meniul zilei. La apari ia elegantei doamne,ţ portarul r mâne surprins, fiind convins c este vorba de oă ă eroare, dar dup ce îl vede pe înso itorul ei, împreun cuă ţ ă bebeluşul, se l mureşte imediat. Trebuie s fie str inii careă ă ă au fost anun a i.ţ ţ

— V rog, doamn , pe aici. V-am rezervat cele mai buneă ă dou camere ale hotelului. Ave i şi baie!ă ţ

Dup felul în care pronun cuvântul „baie”, Selma îşi dă ţă ă seama c ei sunt singurii care beneficiaz de acestă ă privilegiu. Se întoarce spre Zeynel.

— Sper c eşti mul umit. Acest gen de hotel nu vaă ţ solicita prea mult bugetul nostru!

Zeynel nu o aude. El este fericit pentru c , pe coridor,ă una dintre cameriste îl felicit pentru „bebeluşul lui”.ă

Schimbarea reşedin ei mai are un avantaj — scap deţ ă indiscre ia moaşei care a ajutat-o s nasc . Selma nu aţ ă ă anun at naşterea şi nici nu are inten ia s o fac înainte deţ ţ ă ă 15 februarie, zi în care expir toate drepturile rajahuluiă asupra copilului, deoarece so ia sa n-ar fi putut s poarteţ ă dou sprezece luni o sarcin . În schimb, aceast dat poateă ă ă ă credita paternitatea lui Harvey.

S-a obişnuit destul de repede cu noua ei reşedin . Deţă fapt, e mult mai nostim decât rigidul arondisment 7. Laă Paris, via a şi-a reluat vechiul ei mers. Teatrele şiţ cinematografele nu sunt prea aglomerate, iar localurile de dans, care, timp de trei luni, au fost închise din solidaritate cu trupele de pe front, şi-au redeschis por ile, pentru c , înţ ă fond, înc nu se lupt . Aproape totul se desf şoar ca înă ă ă ă vreme de pace, cu excep ia lipsei de taxiuri, reduse laţ jum tate, şi a zilelor în care nu se g sesc alcool, carne şiă ă produse de patiserie. Dac nu exist carne, mânc mă ă ă languste! Guvernul a oprit şi alarmele, iar zgomotul sirenelor poate fi auzit numai în dup -amiezele de joi, ca înă vremuri de pace.

Doar noaptea reaminteşte de r zboi, datorit felinareloră ă 454

- KENIZE MOURAD -

vopsite în albastru. Dar te obişnuieşti şi cu asta, totul este s nu ui i lanterna acas . Creatoriiă ţ ă de mod au avut o ideeă „str lucit ” — p l riile ornamentate cu flori fosforescente.ă ă ă ă

Nimeni nu ia în serios acest r zboi numit „la drôle deă guerre”, iar presa alimenteaz acest optimism. Pe 1ă ianuarie, „Le Matin” ofer drept cadou de ă Anul Nou cititorilor s i victoria:ă

„Din punct de vedere moral, duşmanii noştri sunt înfrân i. Din punct de ţ vedere politic, r zboiul este câştigat.ă Mai trebuie s cucerim victoria militar , ă ă ceea ce se va întâmpla în curând”.

Devine din ce în ce mai evident c Germania nu vaă îndr zni s atace ă ă Fran a, ţ ale c rei demonstra iiă ţ s pt mânale de for î i provoac team . Înă ă ţă ţ ă ă afar ă de asta, mai exist şi Anglia, cu rezervorul ei nesecat de solda i.ă ţ Patronul de la Hôtel du Roy, dup ce a v zut paşaportulă ă britanic al Selmei, crede c ea este o prin es englez şi deă ţ ă ă fiecare dat când o întâlneşte o întreab despre inten iileă ă ţ lui Winston Churchill şi ale Maiest ii sale regelui, cu care,ăţ dup p rerea lui, ea între inea rela ii sociale, dac nuă ă ţ ţ ă cumva îi era chiar rud . Selma ă se fereşte s -lă dezam geasc şi profit de aceast situa ie pentru a ob ineă ă ă ă ţ ţ anumite privilegii, ca, de exemplu, remobilarea camerei sau servirea micului-dejun la pat.

Printre oaspe ii permanen i, se afl o femeie brunet , unţ ţ ă ă fel de actri , cu care Selma a f cut cunoştin . Joysaneţă ă ţă cunoaşte toate tainele teatrului, intimit i ale artiştilor,ăţ amorurile lor, cancanuri etc., ceea ce o fascineaz peă Selma. I-a promis s -i fac cunoştin cu câ iva dintreă ă ţă ţ tinerii artişti. Este pentru prima oar de la naştere cândă Selma îşi las copilul în grija lui Zeynel, c ruia nu-i preaă ă place „afectata”. Dar Selma este obişnuit : lui Zeynel nu-iă plac niciodat noii ei prieteni. O noapte întreag au colindată ă prin cabaretele obscure din Monparnasee şi Cartierul Latin. Asemenea distrac ii nu o satisfac pe Selma, dar o ajut s -ţ ă ăşi dep şeasc starea de nervozitate. E sfârşitul lui februarieă ă

455


şi înc n-a primit nicio veste de la Harvey. Totuşi, esteă convins c nu a uitat-o şi se mir de încrederea pe careă ă ă înc i-o acord . Ştie c ceea ce li s-a întâmplat nu a fost ună ă ă joc al hazardului.

St lâng feti a adormit şi-şi aminteşte cele patruă ă ţ ă s pt mâni petrecute împreun cu Harvey, rememorează ă ă ă fiecare clip , cuvintele, zâmbetul, mângâierile lui…ă

Copila suspin în leag n. Selma o mângâie pe p rulă ă ă m t sos. Feti a seam n din ce în ce mai mult cu Harvey…ă ă ţ ă ă A sosit vremea s o anun e la starea civil , dar cum vaă ţ ă proceda? Cum s justifice în fa a autorit ilor întârzierea deă ţ ăţ trei luni? Caut o solu ie, dar degeaba.ă ţ

Joysane îşi ofer serviciile.ă— Nu vreau s fiu indiscret , dar dac v pot fi de folos…ă ă ă ă

Cunosc Parisul ca pe propriul buzunar, m-am n scut aici. ăSelma n-are de ales şi i se dest inuie. Totuşi, nu-iă

povesteşte despre Harvey, iar întârzierea anun rii copiluluiţă o pune pe seama necunoaşterii legilor franceze.

Joysane o m soar cu priviri ironice.ă ă— Ei bine! N-a i anun at copilul şi motivele pentru care n-ţ ţ

a i f cut-o v privesc. Acum trebuie s g sim o moaş careţ ă ă ă ă ă s confirme c a i n scut. Nu este un lucru uşor, totuşi euă ă ţ ă cunosc pe cineva care ar putea… s şti i c este foarteă ţ ă riscant, deoarece dac va fi prins îşi pierde dreptul de aă ă profesa în continuare. Bineîn eles, va cere o sumţ ă piperat …ă

Selma ezit şi prietena ei adaug :ă ă— În fond, mai bine v duce i cu moaşa cu care a iă ţ ţ

n scut la prim rie şi declara i c n-a i ştiut cum seă ă ţ ă ţ procedeaz , c a i uitat sau orice altceva.ă ă ţ

— Imposibil!Joysane cerceteaz atent fa a purpurie a Selmei. Acumă ă ţ

ştie c mica prin es , cu aerul ei nevinovat, inten ionează ţ ă ţ ă s fac un anun fals şi de aceea nu poate apela la moaşaă ă ţ ei.

— Nu mai face i mutra asta, totul se va aranja! Voi faceţ 456

- KENIZE MOURAD -

tot posibilul s v scot din încurc tur , doar şti i asta.ă ă ă ă ţ Mâine o voi c uta pe femeia de care v-am vorbit.ă

A doua zi, Joysane se întoarce cu o min r v şit .ă ă ă ă— Persoana a înnebunit! Cere o sum fabuloas ! Nici nuă ă

merit s discut m.ă ă ă— Care este suma? întreab Selma cu voce t ioas .ă ă ă— Nici nu poate fi vorba, este prea mult… cere dou zeciă

de mii de franci!— Dou zeci de mii de franci?! Enorm!ă— Este nebunie curat şi femeia sus ine c o face numaiă ţ ă

de dragul meu. Mai bine nu mai anun a i copilul, în fond nuţ ţ v cere nimeni s o face i. Desigur, în caz de control, şi înă ă ţ vreme de r zboi, str inii sunt controla i destul de des şi ve iă ă ţ ţ avea necazuri. S-ar putea crede c a i furat copilul… Mi s-aă ţ povestit c …ă

— Destul, intervine Selma. Voi pl ti. Putem rezolva astaă mâine dup -amiaz , pentru c tot m duc la banc ?ă ă ă ă ă

— Noi? Joysane se preface mirat . Nici vorb de aşaă ă ceva. Femeia nu vrea s se întâlneasc cu dumneavoastr .ă ă ă Este foarte suspicioas şi m-a acceptat pe mine caă intermediar , deoarece m cunoaşte de foarte mult timp.ă ă

Cu o oarecare re inere, Selma accept . Are impresia cţ ă ă Joysane nu-i spune întregul adev r şi c a umflat sumaă ă pentru a-şi însuşi o parte din ea. N-are de ales!

A doua zi îi înmâneaz suma stabilit lui Joysane şiă ă pleac la plimbare cu bebeluşul şi cu Zeynel pentru a seă destinde. La întoarcere, afl c tân r femeie a p r sită ă ă ă ă ă hotelul f r s anun e noua ei adres .ă ă ă ţ ă

Faptul c nem ii au declanşat r zboiul submarinelor cuă ţ ă scopul de a întrerupe aprovizionarea cu alimente şi armament a Angliei din partea Statelor Unite este cea mai bun veste a anului pentru Selma, deoarece ea justifică ă absen a scrisorilor lui Harvey. Se simte uşurat cu atât maiţ ă mult cu cât r zboiul este pe sfârşite. E o chestiune deă câteva luni, nu ca r zboiul din ă ‘14-‘18.

457


Selma era foarte tân r atunci, dar îşi aminteşte, ca şiă ă cum s-ar fi întâmplat ast zi, de triste ea care domnea înă ţ Istanbul, de spitalele pline cu r ni i şi de familiile îndoliate.ă ţ Aici se pare c nimeni nu ia în serios evenimentele, dină contr . Se ia în derâdere sl biciunea Uniunii Sovietice,ă ă c reia i-au trebuit mai mult de trei luni s cucerească ă ă micu a Finlanda. Se râde de solda ii nem i, de situa ia lorţ ţ ţ ţ precar şi de faptul c lupt cu stomacul lipit de coaste,ă ă ă îmbr ca i în zdren e. Şi, totuşi, Wehrmachtul a ocupată ţ ţ Danemarca şi a cucerit Norvegia…

Pentru o mai bun informare, Selma citeşte dou , treiă ă ziare pe zi şi ascult radioul. Dar singurele veşti sunt celeă despre foametea care bântuie Reich-ul, despre nemul umirile în creştere fa de regimul nazist şi despreţ ţă boala grav a lui Hitler care-l va for a s se retrag de laă ţ ă ă putere. Politicienii sunt în continuare de p rere c nu există ă ă niciun motiv de îngrijorare.

Într-una din zile, Selma st tea pe teras la Café de Paix,ă ă împreun cu Zeynel şi bebeluşul. Brusc, dou mâini îiă ă acoper ochii şi aude o voce sonor :ă ă

— Ghici, cine e?Sare în picioare şi se desprinde…— Orkhan?!— Selma!Ferici i, se îmbr işeaz . Ultima oar s-au v zut în Liban.ţ ăţ ă ă ă— Ce cau i aici? Am crezut c te afli pe tronul t u de aur,ţ ă ă

într-un palat din cel mai îndep rtat col al Indiei.ă ţ— Şi tu?— Eu? Ei bine, eu îl înso esc în exil pe regele Zogu. Începţ

s m obişnuiesc cu asta! Nu-mi pare r u c am plecat dină ă ă ă Albania, este o ar frumoas , dar pu in rudimentar pentruţ ă ă ţ ă gusturile mele. Între timp m-am însurat şi am divor at, iarţ acum sunt liber ca pas rea cerului! De fapt m-am desp r ită ă ţ şi de rege. El s-a instalat undeva la ar , iar eu, tu ştii c euţ ă ă la ar … Deci mi-am reluat vechea profesie. De data asta înţ ă condi ii mai avantajoase: înso esc maşini prin întreagaţ ţ

458

- KENIZE MOURAD -

Europ .ăRâd ferici i, sunt bucuroşi c s-au reg sit. Orkhan seţ ă ă

întoarce spre Zeynel care este încântat s -l revad .ă ă— Bun ziua, Aga! Ar ta i nemaipomenit! Dar… uluită ă ţ

arat spre bebeluş, ce e asta?ă— Asta? îmi apar ine, r spunde mândr Selma.ţ ă ă— Şi unde este fericitul tat ?ă— O s - i explic mai târziu.ă ţ— Iar şi secretele astea! Încep s o recunosc pe micu aă ă ţ

mea verişoara! Se uit la ceas.ă— M scuzi, dar sunt deja în întârziere. Am o întâlnire cuă

o femeie pe care… pe care o iubesc la nebunie!— Ca de obicei, intervine Selma. Încep s -l recunosc peă

v rul meu.ă— D -mi num rul t u de telefon. Te caut peste câtevaă ă ă

zile. Acum, c te-am reg sit, nu vei sc pa aşa uşor deă ă ă mine.

Pe 10 mai, francezii constat ului i c Wehrmachtul aă ţ ă înaintat prin Olanda, Luxemburg… pân în Belgia! Nem iiă ţ au ocolit Linia-Maginot şi, înc lcând drepturileă interna ionale, au invadat o ar neutr . Laşii au atacatţ ţ ă ă chiar de s rb toarea Rusaliilor! Îngrijorarea nu durează ă ă mult, armata francez , împreun cu câteva batalioaneă ă engleze, sare în ajutorul vecinilor belgieni. Îi vor învinge ei pe Boches!

Ştirile ulterioare nu ofer o imagine prea clar asupraă ă situa iei de pe front, dar o dat cu capitularea Olandei, peţ ă data de 13 mai, parizienii intr în alert . Guvernul îlă ă cheam de la Beirut pe generalul Weygand şi-l numeşteă comandant suprem al armatei, iar pe mareşalul Pétain, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Popula ia îlţ întâmpin cu bucurie şi uşurare pe eroul de la Verdun. araă Ţ se afl în mâini sigure. Pe 26 mai, „Le Matin” publică ă urm toarele: „Alia ii provoac mari pagube în rândulă ţ ă duşmanilor. Infanteria francez nu-şi dezminteă

459


extraordinarele-i calit i”.ăţA doua zi se afl despre capitularea Belgiei, ceea ceă

provoac un val de furie. Tr d torul sta de rege aă ă ă ă capitulat f r s dea mai întâi de ştire comandamentuluiă ă ă francez şi celui englez! Situa ia este deosebit de grav .ţ ă Trupele Alia ilor se întorc pentru a ap ra Parisul, a c ruiţ ă ă popula ie a început s se cam dumireasc cât de sl bit esteţ ă ă ă Wehrmacht-ul.

Toat noaptea, Selma şi Zeynel discut aprins. Nu e oareă ă prea târziu s fug la Lausanne, mai ales în actualeleă ă condi ii? Naziştii au înc lcat neutralitatea belgian , de ce arţ ă ă respecta-o pe cea elve ian ? Selma ezit , nu poate apreciaţ ă ă pericolul, deoarece a constatat cu sup rare c ziarele dauă ă informa ii false. Ea trebuie s se decid urgent.ţ ă ă

Deodat îşi aminteşte de mademoiselle Rose,ă guvernanta fran uzoaic care i-a scris în Liban şi chiar înţ ă India. Ştia c s-a stabilit la Paris, unde d dea în continuareă ă lec ii particulare de francez . Cum nu s-a gândit maiţ ă devreme la mademoiselle Rose?

A doua zi, Selma se deplaseaz în Rue des Abesses,ă adresa de pe ultima scrisoare primit de la guvernanta ei.ă Ce fericire s o revad … persoana ei îi readuce în amintireă ă o parte din copil ria de la Istanbul. Râde când îşi aminteşteă de p l riile ei nostime, de greşelile gramaticale ajunseă ă proverbiale. Era atât de bun , toat lumea o iubea.ă ă

Rue Abesses nr. 12. O cl dire d r p nat . Oare aiciă ă ă ă ă locuieşte mademoiselle Rose? Probabil c nu mai are bani,ă dar de ce nu i-a scris despre asta?

La etajul al doilea, sun dintre întâmplare la una din celeă patru uşi. Deschide o femeie. Nu este mademoiselle Rose, dar o cunoaşte pe aceasta sau mai bine-zis a cunoscut-o.

— Ah, deci s-a mutat? întreab Selma.ă— Dac vre i s spune i aşa… S raca, a murit acum treiă ţ ă ţ ă

luni. Selmei i se face r u.ă— A murit?!… Din ce cauz ?ă

460

- KENIZE MOURAD -

— Oh, din multe cauze. Tuberculoz , mizerie… Când auă observat c este bolnav , cei care au angajat-o au dat-oă ă afar … din cauza copiilor, în elege i! Atunci s-a mutat laă ţ ţ noi. N-avea un loc de munc , nu mai avea bani, tr ia dină ă micile ei economii. Era o femeie foarte amabil şiă politicoas . Câteodat o invitam duminica la mas , era atâtă ă ă de singur … Dar, şti i şi dumneavoastr , fiecare areă ţ ă propriile necazuri…

Selma o m soar atent pe femeia care vorbeşte. Brusc,ă ă aceasta se loveşte cu palma peste frunte.

— Acum ştiu cine sunte i! În camera ei exista o fotografieţ mare a dumneavoastr . Sunte i prin esa, nu-i aşa? Totă ţ ţ timpul vorbea despre dumneavoastr . V-a iubit foarteă mult…

Ochii Selmei se împ ienjenesc şi o ia la goan . Nu-şiă ă aminteşte cum a ajuns înapoi la Hôtel du Roy.

— Zeynel, sunt epuizat . Nu ştiu ce s m fac.ă ă ă— Trebuie s v hot râ i!ă ă ă ţ— Mai aştept m câteva zile. Toat lumea r mâne.ă ă ăPe 3 iunie este bombardat Parisul şi Selma regretă

amarnic nehot rârea ei. A doua zi, oaspe ii din provincie îşiă ţ fac bagajele şi p r sesc hotelul. Guvernul, speriat că ă ă oamenii vor pleca din Capital şi astfel oraşul va fi o pradă ă pentru duşmani, d diverse comunicate menite să ă linişteasc popula ia „neînfricat a Parisului”. Radio-Citéă ţ ă laud rezisten a eroic a for elor aliate din Nord şi anună ţ ă ţ ţă c ob inerea victoriei este numai o chestiune de câtevaă ţ zile.

— Vede i, am avut dreptate, se bucur patronulţ ă hotelului. Fricoşii ştia au plecat dovedindu-şi neîncredereaă în for ele noastre armate!ţ

A doua zi, entuziasmul s u a disp rut. Ziarele anun cuă ă ţă litere mari şi negre catastrofa: frontul de pe Somme s-a pr buşit.ă

— Este grav? întreab Selma, care habar n-are ceă 461


semnific aceste evenimente.ă— Grav? rânjeşte un domn mai în vârst , privind-o cuă

duşm nie. Iubit doamn , înfrângerea trupelor de peă ă ă Somme înseamn cale liber spre Paris.ă ă

Selma p leşte.ă— Nem ii la Paris? Dar s-a spus c armata…ţ ă— S-a spus… Politicienii spun ceea ce le convine. Ştiu

asta din experien a r zboiului din 1914-1918. Dac îi creziţ ă ă pe cuvânt, ai impresia c este vorba de o simpl plimbare.ă ă

În urm toarele zile, la radio şi în ziare se încearcă ă liniştirea popula iei. „Duşmanul nu are nicio şans . Trupeleţ ă noastre au fost masate în jurul Capitalei. Parisul nu trebuie s se team , este ap rat de zeci de mii de solda i”. Pe 8ă ă ă ţ iunie, generalul Weygand anun : „Duşmanul a suferitţă pierderi considerabile. Mai sunt cinci minute pân în ală doisprezecelea ceas. Rezista i!” Dar trupele de solda iţ ţ refugia i nu pot fi trecute cu vederea. Au fost introduseţ trenuri suplimentare pentru cei ce doresc s p r sească ă ă ă oraşul. Cei mai mul i ezit . A pleca înseamn a l sa totul peţ ă ă ă mâna bandi ilor, al c ror num r a crescut în modţ ă ă considerabil. Şi încotro s se îndrepte? Foarte pu iniă ţ parizieni au o cas în provincie sau prieteni care s -iă ă g zduiasc şi hotelul este scump. Selma vrea s plece, dară ă ă Zeynel este intuit la pat de un atac reumatismal. O roagţ ă s plece singur cu copilul şi-i promite c o va urma deă ă ă îndat ce va fi posibil. Nici vorb de aşa ceva! Dac n-ar fiă ă ă fost ea, el ar fi putut s duc în continuare o via liniştită ă ţă ă în Liban sau chiar în India. Cum s -l lase singur peă credinciosul eunuc? Totuşi, dac r mâne la Paris îşi pune înă ă pericol copilul… Ce ar fi f cut sultana în locul ei? Nu l-ar fiă p r sit niciodat pe Zeynel. Nici Selma nu o va face. Voră ă ă înfrunta împreun primejdiile.ă

În diminea a zilei de 10 iunie, Selma este trezit dinţ ă somn de zgomote provenite din strad . Iese repede peă balcon. Pe trotuare se afl grupuri de oameni agita i. Nuă ţ în elege ce se întâmpla. Se îmbrac , ia copilul, îl duce înţ ă

462

- KENIZE MOURAD -

camera lui Zeynel şi iese afar . Pe hol, îi întâlneşte peă vecinii ei care sunt gata de plecare.

— Guvernul a şters-o peste noapte, ip ei. C ra i-v , vinţ ă ă ţ ă Boches!

Pe strad , oamenii strig unii la al ii.ă ă ţ— Spre care gar v îndrepta i? Austerlitz? Repede!ă ă ţ

Trenurile sunt deja foarte aglomerate.— Eu plec cu bicicleta, spune cineva, pentru c trenurileă

vor fi sigur bombardate!Selma reuşeşte s -şi p streze calmul în aceast situa ieă ă ă ţ

de panic general . Ce s fac ? Are un bebeluş de şapteă ă ă ă luni, iar Zeynel nici nu poate s se mişte din pat.ă

Urm toarele dou zile sunt un adev rat coşmar.ă ă ă Generalul Weygand a declarat Parisul oraş deschis. To i ceiţ care au r mas sunt îngrozi i. Oraş deschis, înseamn că ţ ă ă Parisul nu mai este ap rat, ci l sat prad înving toriloră ă ă ă Boches.

Pentru Selma şi cei câ iva b trânei care, din fatalism sauţ ă fric , au r mas în hotel, aceast veste este mai degrabă ă ă ă bun . Dac Parisul nu este ap rat, adic a capitulat, atunciă ă ă ă nem ii nu vor distruge acest oraş minunat care le este,ţ practic, oferit pe o tav de argint. To i cei r maşi la hotel s-ă ţ ăau adunat în sala de mese, încercând s se încurajezeă reciproc. Patronul ofer o sticl de „Armagnac”. To i îi suntă ă ţ recunosc tori c nu a închis hotelul, iar el le explic :ă ă ă

— Doar nu am muncit o via întreag pentru ca acum sţă ă ă las totul balt . Îmi voi ap ra proprietatea, voi lupta şiă ă împotriva acestor Boches!

În Paris domneşte o linişte ciudat . Trei sferturi dină locuitori au p r sit oraşul. Selma este în c utare de lapteă ă ă pentru feti a ei, dar toate magazinele sunt închise. Pân laţ ă urm descoper o magherni de unde, pentru o sumă ă ţă ă fabuloas , reuşeşte s cumpere câteva cutii de lapteă ă condensat şi biscui i. În timp ce se întoarce la hotel se mirţ ă de zgomotul neobişnuit pe care îl fac pantofii ei pe str zileă pustii. Uşile sunt închise, geamurile sunt ferecate, ai

463


impresia c oraşul a încetat s respire. A doua zi vor veniă ă nem ii.ţ

Toat noaptea vegheaz la flac ra lumin rii, al turi deă ă ă ă ă copilul adormit.

Un zgomot asurzitor. Se trezeşte brusc. Probabil, a adormit.

Lumânarea s-a stins, iar în camer p trund primele razeă ă de soare. Selma se repede la fereastr şi priveşte, printreă cr p turile jaluzelei, strada. Au sosit!ă ă

O coloan de tancuri înconjur Place de l’Opéra, alta seă ă deplaseaz în direc ia Concorde. Toat diminea a, Selmaă ţ ă ţ urm reşte hipnotizat intrarea în oraş a puternicelor trupeă ă germane.

464

- KENIZE MOURAD -

Capitolul VI

Pe 14 iunie se anun prin portavoce:ţă„Cet eni ai Parisului! Este interzis s v p r si iăţ ă ă ă ă ţ

locuin ele. Toate atacurile împotriva solda ilor germani suntţ ţ pedepsite cu moartea!”

Popula ia este atât de demoralizat , încât nici nu seţ ă gândeşte s opun rezisten . A doua zi se anulează ă ţă ă interdic ia de a ieşi din cas . „Fiecare trebuie s -şi ocupeţ ă ă postul şi s -şi îndeplineasc datoria”, acesta esteă ă comunicatul prefectului din Departamentul Seine. De bine, de r u via a începe s intre pe f gaşul normal. Magazinele,ă ţ ă ă restaurantele, metroul, poşta, b ncile şi tribunalele îşi reiauă activitatea.

Selma a dormit foarte pu in în ultimele nop i, astfel încâtţ ţ pe 17 diminea a, când Zeynel d buzna în camer ,ţ ă ă încercând s -i vorbeasc , ea îşi ascunde capul sub pern . Elă ă ă insist . Cu o min complice, o anun c prim riile şi-auă ă ţă ă ă reluat activitatea şi c peste tot este o dezordine deă nedescris. Selma se ridic în coate uluit . A trezit-o dină ă somn numai pentru a-i povesti asta? F r s se laseă ă ă intimidat, Zeynel continu s -i explice c acum este cel maiă ă ă potrivit moment pentru a declara copilul.

— Jum tate din angaja i lipsesc, iar cealalt jum tate îşiă ţ ă ă fac treaba în grab , sunt mai preocupa i de evenimenteleă ţ zilei decât de ceea ce fac. Am fost azi-diminea la prim riaţă ă din arnondismentul 9. Trebuie s profit m de ocazie acum.ă ă Voi spune c feti a s-a n scut în noaptea de 14 spre 15ă ţ ă iunie şi c moaşa şi-a pierdut capul şi a uitat s emită ă ă certificatul de naştere. N-au cum s verifice cele spuse deă mine. Nu le arde lor de aşa ceva. Repede, da i-mi acteleţ dumneavoastr . Voi rezolva imediat emiterea actului deă naştere al feti ei noastre.ţ

Totul se desf şoar aşa cum a prev zut Zeynel.ă ă ă

465


Angajatei prim riei i se face mil la vederea domnuluiă ă b trân şi deosebit de politicos care o priveşte cu nişte ochiă de parc ea ar fi Dumnezeu în persoan . În afar de asta,ă ă ă mai vorbeşte şi o francez stricat , iar ea nu are r bdare să ă ă ă urm reasc explica iile lui. Ast zi nu este o zi ca oricare,ă ă ţ ă deci se poate face abstrac ie de certificatul moaşei.ţ

— Foarte bine, atunci da i-mi actele mamei, dac nuţ ă ave i altele. Prenume: Selma, so ia lui Amir, rajah alţ ţ Badalpurului.

Cu un scris caligrafic, trece drept nume de familie prenumele Amir. Zeynel îşi opreşte respira ia.ţ

— Bine. Şi acum ce înseamn rajah al Badalpurului? Esteă cumva profesia tat lui? Ce înseamn rajah?ă ă

Zeynel ezit , dac spune c înseamn „rege”, o s -i iaă ă ă ă ă drept nebun.

— Deci care este profesia? insist angajata. Doar are oă profesie, nu?! Este negustor?

— Da, exact, este negustor, aprob eunucul, cu capulă plecat, în timp ce femeia completeaz conştiincios hârtia.ă

Asta este o tr dare mai grav decât faptul c i-aă ă ă comunicat rajahului moartea copilului. Zeynel este neliniştit de cum va reac iona prin esa. Spre surprinderea lui, Selmaţ ţ g seşte situa ia foarte amuzant .ă ţ ă

— Dac afl vreodat Amir, o s te spânzure! izbucneşteă ă ă ă ea în râs. V zând c eunucul p leşte, îl linişteşte: „Nu- i fă ă ă ţ ă griji, un asemenea act de naştere nu ar da nim nui deă b nuit c el e tat l şi doar sta-i lucrul cel mai important!”ă ă ă ă

Selma este foarte bine dispus , toate s-au aranjat, înă sfârşit. Îşi las feti a în grija lui Zeynel şi pleac la plimbare.ă ţ ă

Prefer str du ele, mai pu in aglomerate, pentru a nu daă ă ţ ţ nas în nas cu solda ii germani. Observ îns c parizienii nuţ ă ă ă au asemenea scrupule. Grupuri mici se adun în jurulă solda ilor nem i, care fac plaj pe terasele cafenelelor.ţ ţ ă Curioas , Selma se apropie de unul din grupuri. Doi lunganiă blonzi, proasp t raşi, în uniform , le zâmbesc curioşilor.ă ă

— Nu v teme i, nu v facem nimic r u. V-a i l sată ţ ă ă ţ ă 466

- KENIZE MOURAD -

p c li i de englezi, care v-au atras în acest r zboi în care,ă ă ţ ă oricum, nu avea i nicio şans de izbând . Dar sfârşitul esteţ ă ă aproape. Dori i s v revede i b rba ii, doamnelor, nu-iţ ă ă ţ ă ţ aşa? Şi noi vrem s ne întoarcem la so iile noastre!ă ţ

Oamenii sunt uimi i, dar şi uşura i. Nem ii ştia par nişteţ ţ ţ ă oameni dr gu i, politicoşi, şi nu nişte barbari care dau focă ţ oraşului sau îi m cel resc pe locuitori. Sunt solda iă ă ţ disciplina i care, în afara orelor de serviciu, se comport caţ ă nişte simpli turişti, cu camerele de filmat ag ate de gât,ăţ care intr în magazine s cumpere parfumuri şi ciorapi deă ă m tase pe care le pl tesc.ă ă

Afar e o vreme splendid şi Selma se îndreapt spreă ă ă Tuilerie. Lumea st la soare şi discut , iar în apropiere oă ă orchestr cânt Simfonia a V-a de Beethoven. Mul i seă ă ţ prefac c nu ascult , dar comenteaz între ei: „ ştia auă ă ă Ă muzica în sânge, nu poate fi negat acest lucru”.

Mai adineauri, mareşalul Pétain a anun at la radioţ încetarea luptelor şi a declarat armisti iu.ţ

Dac unii încep s plâng , atunci mai degrab din fericireă ă ă ă decât de ruşine.

— Slav Domnului, r zboiul s-a terminat! Nici n-ar fiă ă trebuit s declar m r zboi. Faptul c ne afl m în situa iaă ă ă ă ă ţ asta este din vina guvernului, a propagandei acestor nenoroci i care ne-au indus în eroare!ţ

— Au spus c trupele germane se confrunt cu mariă ă greut i, duc multe lipsuri, c solda ii sunt nişteăţ ă ţ zdren roşi. Domnii mei, a i mai v zut vreodat o armatţă ţ ă ă ă aşa de impun toare?ă

— Ne-au spus c nu exist niciun pericol, c nu avem deă ă ă ce ne teme! Dar când situa ia a început s se împut , auţ ă ă şters-o cu to ii în noapte şi ne-au l sat aici s ne descurc mţ ă ă ă singuri. S-au l sat p c li i de propriii oameni, asta îiă ă ă ţ am r şte cel mai mult. Adversarii lor profit de acest fapt şiă ă ă peste tot, în Paris, pe ziduri, se poate citi: „Parizieni, propriii voştri oameni v-au l sat la voia întâmpl rii. Acorda iă ă ţ Wehrmachtului încredere!”

467


La radio, de asemenea, se anun : „Parizienilor nu le vaţă lipsi nimic. Autorit ile germane vor avea grij de asta”.ăţ ă

Selma hoin reşte gânditoare pe alei. În fa a ochilor îiă ţ apare imaginea unui alt oraş, cu popula ie trist , a unuiţ ă oraş ocupat. Se gândeşte la acei b rba i şi acele femeiă ţ care, p c lind vigilen a trupelor de ocupa ie, seă ă ţ ţ îndreptaser spre Anatolia, pentru a-l sus ine pe tân rulă ţ ă general care se opunea armisti iului şi care dorea s lupteţ ă în continuare. Va avea şi Fran a un Mustafa Kemal al ei?ţ

Întoars la hotel, îl surprinde pe patron într-o discu ieă ţ aprins cu so ia sa. La apari ia ei, cei doi se opresc brusc şiă ţ ţ femeia dispare în buc t rie.ă ă

A doua zi de diminea , patronul i se adreseaz Selmei.ţă ă— Îmi pare r u, dar trebuie s v spun… So ia meaă ă ă ţ

doreşte ca eu s v anun la Comandament.ă ă ţ— La Comandament, de ce?— S-a dat o circular conform c reia to i cei ce g zduiescă ă ţ ă

str ini sunt obliga i s -i anun e. În caz contrar se vor aplicaă ţ ă ţ pedepse severe. Dumneavoastr sunte i englezoaic ,ă ţ ă deci…

Selma în elege. Pân mai ieri au fost alia i, dar ast ziţ ă ţ ă Fran a a capitulat, în schimb, Anglia continu s lupte…ţ ă ă deci acum este o adversar .ă

— I-am spus so iei mele c pute i r mâne în continuareţ ă ţ ă la noi şi, în cazul unui control, v putem ascunde foarteă uşor. Dar nici nu vrea s aud de una ca asta. Eu o cunosc,ă ă ştiu cât e de fricoas . ă Ar fi în stare s v denun e.ă ă ţ

B rbatul are broboane de sudoare pe frunte. Nuă îndr zneşte s o priveasc în ochi.ă ă ă

— Cel mai bine ar fi s v muta i.ă ă ţSelma înm rmureşte, i se face negru în fa a ochilor şiă ţ

trebuie s se sprijine de sp tarul unui scaun.ă ă— Unde s m duc?ă ăPatronul r sufl uşurat. Se aşteptase la o scen . Are el oă ă ă

solu ie, pentru al ii ai întotdeauna o solu ie.ţ ţ ţ— Nu trebuie s r mâne i în ă ă ţ oraş, pentru c e plin deă

468

- KENIZE MOURAD -

nem i. Pleca i mai la nord, în apropiere de Pigalle sauţ ţ Clichy… acolo exist câteva hoteluri mai mici în care nu seă pun întreb ri incomode.ă

În decurs de o lun , Selma şi-a schimbat locuin a de treiă ţ ori. Nic ieri nu se sim ea în siguran . Dac o privea cinevaă ţ ţă ă mai insistent, avea impresia c este un denun tor.ă ţă Camerele erau de dou ori mai scumpe pentru una ca ea…ă Nem ii acordau recompense celor care-i denun au peţ ţ suspec i. Ea, ca englezoaic , nu este extrem de suspect ?ţ ă ă

Frica ei se transform în panic când afl c to i oficialiiă ă ă ă ţ britanici au fost aresta i şi trimişi în lag r. Se gândeşte laţ ă sârma ghimpat , la familiile desp r ite, la copiii lua i deă ă ţ ţ lâng mamele lor… O strânge la piept pe feti a ei: nu-şi vaă ţ da copilul, va lupta!

În aceast atmosfer de suspiciune, de denun uri,ă ă ţ frumuse ea ei, atitudinea ei „mai altfel”, care alt datţ ă ă constituiau nişte atuuri, m resc şi mai mult pericolul. Cuă toate încerc rile de a ar ta „ca to i ceilal i”, Selma atrageă ă ţ ţ privirile asupra ei. Într-una din zile, un b rbat se leag deă ă ea. Îl repede, iar el izbucneşte furios.

— Aşa, faci pe mironosi a! Dac i-aş anun a pe nem iţ ă ţ ţ cine eşti, ce-ai spune?

Selma nu poate s -şi asume niciun risc şi de aceea îl iaă pe Zeynel şi pe feti şi se mut imediat în alt parte.ţă ă ă Ajunge pe Rue des Martyrs, într-o cl dire nenorocit . Aici,ă ă patroana îi g zduia pe to i str inii care pl teau pe loc.ă ţ ă ă

Dup ce a v zut mizeria din camere, Selma a în eles că ă ţ ă numai cine este nevoit poate s tr iasc într-o gaură ă ă ă împu it ca aceea. Totuşi, chiria este la fel de mare ca într-ţ ăunul din hotelurile respectabile. De ce n-ar fi aşa? În fond le ofer siguran . În schimbul unei sume considerabile,ă ţă poli ia nu calc pe acolo.ţ ă

Dup câteva zile, patroana, madame Emilie, o opreşte peă Selma.

469


— Sunte i cumva evreic ?ţ ă— Nu, r spunde dezorientat Selma. De ce întreba i?ă ă ţ— Mai bine c nu sunte i evreic . N-a i auzit de scandalulă ţ ă ţ

de pe Champs-Elysées?Şi-i povesteşte cu ochii lucioşi de încântare c un grup deă

tineri a demonstrat de pe Avenue Étoile pân în Rond-Pointă strigând „Moarte evreilor!” şi au spart vitrinele tuturor magazinelor evreieşti. Pronun au cu satisfac ie numeţ ţ celebre ca Cédric, Vanina, Brunswich, ca şi cum aceştia ar fi nişte criminali periculoşi.

— Foarte bine le fac, încheie ea discu ia, doar s-auţ îmbog it pe spinarea unor oameni cinsti i ca noi.ăţ ţ

Selma nu în elege ura împotriva evreilor. În Turcia, eiţ erau cet eni ca oricare al ii şi erau pre ui i pentru h rniciaăţ ţ ţ ţ ă şi inteligen a lor.ţ

Şi ziarele duc o campanie antiiudaic puternic . În uneleă ă magazine exist pl cu e cu inscrip ia „Interzis accesulă ă ţ ţ evreilor”. Pe 27 septembrie îns se face primul pas oficială împotriva lor. Nem ii anun c to i evreii sunt obliga i s seţ ţă ă ţ ţ ă treac într-un registru special. Trei s pt mâni mai târziu,ă ă ă conducerea de la Vichy proclam „statutul evreilor”. Dină motive de siguran na ional , evreilor li se interzice sţă ţ ă ă exercite urm toarele profesii: func ionar, avocat, judec tor,ă ţ ă înv tor, ofi er, jurnalist, actor de teatru sau cinema,ăţă ţ farmacist şi chiar dentist… Propriet reasa hotelului profită ă de ocazie şi m reşte chiria celor dou familii de evrei dină ă imobil.

Pentru a se mai destinde pu in, Selma îşi petrece uneoriţ seara în Lapin Agile, unde întâlneşte tot felul de tipi simpatici şi veseli.

Un mic grup de tineri au acceptat-o în rândurile lor. Erau câ iva spanioli, cehi, polonezi, to i refugia i, pe care i-aţ ţ ţ surprins venirea nem ilor la Paris. Singura regul a grupuluiţ ă este aceea a t cerii, în rest sunt nişte oameni plini de via .ă ţă Nimeni nu pune întreb ri, to i au nume false. Nu se discută ţ ă politic , dar Selma observ c ei cunoşteau dinainteă ă ă

470

- KENIZE MOURAD -

desf şurarea evenimentelor. Astfel a aflat c pe 11ă ă noiembrie, în fa a Arcului de Triumf, vor fi m cel ri i oţ ă ă ţ mul ime de studen i. Selma se întreab dac nu cumva to iţ ţ ă ă ţ aceşti tipi dubioşi nu fac parte din Rezisten a francez .ţ ă

Uneori se întâlnesc în vreun beci şi danseaz pân înă ă zori. Geamurile sunt zidite astfel încât s nu p trund dină ă ă afar lumina şi zgomotul. Prima oar când Selma s-a întorsă ă dis-de-diminea la hotel, Zeynel o aştepta treaz în fotoliu.ţă N-a scos niciun cuvânt, dar a privit-o cu reproş. Selma s-a aşezat ruşinat lâng el.ă ă

— Aga, trebuie s m în elegi. M sufoc în camera mea.ă ă ţ ă Ziua mai trece cum mai trece, datorit copilului, dară noaptea nu pot s dorm. Îmi vin tot felul de idei sinistre,ă simt c înnebunesc.ă

Zeynel îi s rut mâna.ă ă— Ierta i-m , prin es , sunt un b trân egoist.ţ ă ţ ă ă

Dumneavoastr sunte i înc tân r şi trebuie s v distra iă ţ ă ă ă ă ă ţ pu in… Şti i c mi-aş da via a numai s v v d fericit !ţ ţ ă ţ ă ă ă ă Dar… dac vi se va întâmpla ceva, care va fi soarta feti eiă ţ noastre?

— Nu- i fie team . M feresc de pericole.ţ ă ăŞtie c Zeynel are dreptate şi renun la ieşirile ei.ă ţă

Aprovizionarea cu alimente devine o problem din ce înă mai dificil . Magazinele sunt goale, dar la bursa neagr seă ă g sesc de toate, bineîn eles, la nişte pre uri exorbitante.ă ţ ţ Selma cump r de acolo strictul necesar pentru copil. Ea şiă ă Zeynel se hr nesc numai cu napi şi gulii. Cartofii au devenită un adev rat lux. Ra ia zilnic este de dou zeci şi opt grameă ţ ă ă de carne şi cincizeci grame de pâine neagr veche. Ra iaă ţ lunar de zah r este de o jum tate de kilogram, iară ă ă cafeaua, un produs de domeniul amintirii.

Eunucul se ocup de cump r turi. Uneori st o ziă ă ă ă întreag la coad pentru a ob ine ra ia de produse. Iarnaă ă ţ ţ anului 1940 este îngrozitoare: frig, foamete; Zeynel este foarte îngrijorat. Selma sl bise atât de mult încât o suflaă

471


vântul. De mai multe ori i s-a f cut r u şi avea crizeă ă dureroase pe dreapta, iar în ultimul timp deveniser din ceă în ce mai dese.

Ar fi bine s consulte un medic, dar nu are banii necesari.ă

— Comoara mea, iubita mea! Selma strânge copilul în bra e şi se învârte în ritmul unuiţ

vals de Strauss, transmis la radio. O s vezi c , în curând,ă ă vom sc pa de toate necazurile. Va fi bine, dar trebuie să ă mai rezist m pu in!ă ţ

Feti a râde şi-i pune mânu ele în jurul gâtului. Selma seţ ţ învârte tot mai repede, mai repede…

Brusc, se clatin de durere; o în ep tur puternic îiă ţ ă ă ă str bate trupul ca un pumnal. Se sufoc , vrea s ipe…ă ă ă ţ Copilul, Dumnezeule, s nu dau drumul copilului!… Cuă ultimele puteri încearc s se sprijine de mas , da, aproapeă ă ă c a reuşit, ame eşte… o durere insuportabil … nu maiă ţ ă vede nimic… se pr buşeşte în abis…ă

Valsul continu , în timp ce copilul începe s plâng lângă ă ă ă mama leşinat .ă

Zeynel a g sit-o mai târziu, dup ce s-a întors de laă ă cump r turi. Selma, cu o paliditate cadaveric , zace pe josă ă ă şi feti a, pe care a reuşit s o protejeze în timpul c derii,ţ ă ă plânge al turi de ea.ă

472

- KENIZE MOURAD -

Capitolul VII

În Hôtel-Dieu, chirurgul se plimb nervos prin camer . Îşiă ă priveşte cu am r ciune mâinile iscusite care, de-a lungulă ă timpului, au s vârşit adev rate minuni şi care de dataă ă aceasta n-au reuşit s intervin cu nimic.ă ă

Selma a fost adus în com . În sala de opera ie s-aă ă ţ constatat c este vorba de o peritonit acut . Dou ore aă ă ă ă durat opera ia, totul p rea salvat, dar spre sear a ap rutţ ă ă ă din nou febra. Doctorul şi-a dat seama c este un caz deă septicemie. Singura salvare o reprezenta administrarea de antibiotice, acele noi medicamente din America, care însă nu se g seau în Fran a. Neputincios, a asistat la moarteaă ţ pacientei sale.

Totul s-a sfârşit, n-a durat decât dou zeci şi patru de ore.ă Infec ia s-a extins rapid, mai ales c organismul, foarteţ ă sl bit, n-a reuşit s o combat . Profesorul îşi freac nervosă ă ă ă mâinile. De dou zeci de ani lupt s salveze vie ileă ă ă ţ oamenilor şi acum a trebuit s asiste neputincios laă moartea acestei femei tinere şi frumoase. Cum s -l anun eă ţ pe tat c i-a murit fiica? B trânul st de asear nemişcată ă ă ă ă pe coridor. Dup opera ie i-a zâmbit şi l-a încurajat: „Se vaă ţ face bine”, iar el a c zut în genunchi şi i-a s rutat mâinile.ă ă Ce s -i spun acum b trânului?ă ă ă

N-a fost nevoie de cuvinte. Zeynel a în eles imediat. Aţ leşinat instantaneu.

Îşi aminteşte foarte vag ce s-a întâmplat dup aceea.ăO femeie îmbr cat în alb i-a pus tot felul de întreb ri peă ă ă

care ei nu le în elegea. Pân la urm i-a întins portofelul şiţ ă ă i-a explicat c feti a lui trebuie înmormântat dup obiceiulă ţ ă ă musulman.

Dup -amiaz a sosit un car mortuar în care a fostă ă înc rcata lada cea alb . B rba ii din car i-au f cut semn s -iă ă ă ţ ă ă urmeze.

473


Cât timp a alergat în spatele carului? Ploaia rece de ianuarie îi p trundea prin hainele sub iri, dar el nu observaă ţ nimic. În sfârşit, au ajuns într-un loc înconjurat de ruine. Se vedeau rânduri infinite de pietre funerare printre m r cini.ă ă Se aflau în cimitirul musulman din Bobigny. Zeynel suspin ,ă gândindu-se la frumoasele cimitire de pe Bosfor.

Imamul era deja ner bd tor. Recit în mare grabă ă ă ă rug ciunea pentru mor i şt dispare. S racul b rbat n-areă ţ ă ă bani suficien i pentru a pl ti o ceremonie adev rat . Cuţ ă ă ă greu a f cut rost de bani pentru o bucat de lemn pe careă ă s se treac numele r posatei. Cât mizerie!ă ă ă ă

De ce au închis-o pe feti a lui în lad ? O s se sufoceţ ă ă acolo! În rile islamice mor ii sunt înf şura i într-unţă ţ ă ţ cearceaf alb şi îngropa i direct în p mânt. În Fran a însţ ă ţ ă acest lucru nu este permis. Zeynel se cutremur … Cine vaă b nui vreodat c prin esa se odihneşte în aceast groapă ă ă ţ ă ă s r c cioas ? Cine îşi va aminti de ea?ă ă ă ă

Se aşaz pe mormânt, o acoper cu trupul lui, încercândă ă s -i d ruiasc pu in c ldur , pu in dragoste. Acum nuă ă ă ţ ă ă ă ţ ă mai are pe nimeni în afar de el, iar el nu o va p r si, doară ă ă i-a promis sultanei acest lucru.

„— Aga!Din fundul gr dinii apare Selma într-o rochi albastr deă ţă ă

m tase.ă— Aga, ia-m cu tine! Vreau s v d focul de artificii deă ă ă

pe Bosfor. Repede, Aga! Trebuie s mergem! Vreau să ă mergem.

— Dar nu ne este permis s p r sim parcul, prin es !ă ă ă ţ ă— Vai, Aga, tu nu o mai iubeşti pe micu a în Selma! Ceţ

înseamn nu este permis? Aga, vrei s fiu nefericit ?ă ă ăN-are încotro. Cedeaz şi de data aceasta… Mân înă ă

mân , hoin resc pe aleile cu miros de mimoze şi iasomie.ă ă Se îndreapt spre barca aurit care-i aşteapt pe mal.ă ă ă

Dintr-o s ritur ajunge în barc . Zeynel se aşaz lângă ă ă ă ă ea şi Selma îi şopteşte cu ochii str lucitori.ă

474

- KENIZE MOURAD -

— Şi acum. Aga, noi doi vom pleca într-o lungă c l torie!"ă ă

Zeynel se trezeşte. Cineva îl bate pe um r. E diminea .ă ţă— Trebuie s pleca i, dac r mâne i v ve i îmboln vi!ă ţ ă ă ţ ă ţ ăAli, paznicul, îl ajut pe Zeynel s se ridice şi-i ofer oă ă ă

ceaşc de cafea fierbinte.ă— Frate drag , i-a murit so ia?ă ţ ţ— Fiica mea, se bâlbâie Zeynel, tremurând de frig.— Cum, şi nu i-ai pus o piatr cu numele ei? ă— Nu mai am niciun ban.Cu mâini nesigure, Zeynel scoate din buzunarul

pantalonilor un ceas. E tot ce i-a r mas.ă— Crezi c ajunge sta?ă ă— P streaz - i ceasul, vei mai avea nevoie de el. Nu- i fă ă ţ ţ ă

griji, m voi ocupa eu de aceast problem . Musulmaniiă ă ă trebuie s se ajute unii pe al ii.ă ţ

În ciuda protestelor eunucului, b rbatul pleac şi seă ă întoarce cu o piatr mic şi alb .ă ă ă

SELMA14.4.1911- 13.1.1941

Brusc îşi aminteşte de copil… Vai, a uitat de ei!De trei zile l-a l sat singur, f r hran , f r îngrijire…ă ă ă ă ă ă

poate a murit…?!— Allah, Allah, ocroteşte-mi feti a!ţÎntr-un suflet, ajunge la hotel. Feti a are ochii închişi şiţ

respir foarte greu. Zeynel o ia în bra e. E rece ca ghea a.ă ţ ţ O împacheteaz repede într-o p tur şi d buzna pe sc ri.ă ă ă ă ă Doamna Emile încearc s -l opreasc .ă ă ă

— Hei, tu! Îmi eşti dator cu chiria pe ultimele două s pt mâni.ă ă

Zeynel alearg gr bit spre unul din cabinetele medicaleă ă de pe Rue des Martyrs. Dar este duminic şi toateă cabinetele sunt închise. Disperat, se adreseaz unui poli istă ţ

475


care îl îndrum spre Consulatul Elve iei, unde exist ună ţ ă cabinet deschis zilnic pentru str ini.ă

Eunucul se gr beşte spre Rue de Grenelle. Inima lui nuă mai face fa . Trebuie s reziste. Nu are dreptul s moarţă ă ă ă înainte de a salva copilul!

Ajuns la Consulat, Zeynel reuşeşte s înmâneze copilulă unei secretare blonde, amabile, dup care se pr buşeşte.ă ă Doamna Naville, so ia consulului, se repede la telefon şi-lţ chem de urgen pe medicul familiei, iar musulmanului îiă ţă ofer un pahar cu vodc . Zeynel r mâne f r suflu, vrea să ă ă ă ă ă scuipe chestia aia, dar femeia îl linişteşte.

— Nu este alcool, este un medicament.Îşi revine treptat şi-i povesteşte întreaga aventur .ă

Câteva minute mai târziu apare şi doctorul.— Am ajuns exact la timp, morm ie acesta, dup ce aă ă

consultat copilul. Scoate din geant o sering şi-i face oă ă injec ie.ţ

— Copilul este foarte sl bit. Se pare c pl mânii suntă ă ă prinşi… Nicio grij , b trânelule, o vom face noi bine peă ă feti , dar are nevoie de îngrijire atent şi intensiv , or, înţă ă ă actuala situa ie, nu ştiu ce loc s v recomand… spitaleleţ ă ă sunt aglomerate cu orfani şi copii g si i.ă ţ

So ia consulului îl întrerupe.ţ— M voi ocupa eu de feti , domnule doctor. N-o potă ţă

l sa s moar . ă ă ăTimp de câteva s pt mâni, Zeynel o viziteaz zilnic.ă ă ă

Feti a se înzdr veneşte în mod miraculos. Este o fetiţ ă ţă rotofeie şi vesel care, de fiecare dat , îl întâmpin cuă ă ă strig te de bucurie pe „Zezel”.ă

So ia consulului cunoaşte întreaga poveste, cu excep iaţ ţ episodului cu Harvey şi scrisoarea trimis rajahului.ă

…Frumoasa mea prin es , micu a mea feti …ţ ă ţ ţăZeynel este foarte obosit. În camera al turat , feti a seă ă ţ

joac cu p puşile. Acum este în siguran şi nu mai areă ă ţă nevoie de el. De bine, de r u şi-a îndeplinit datoria. Dorin aă ţ

476

- KENIZE MOURAD -

lui este s se odihneasc . S rut copilul pe frunte şi pleac .ă ă ă ă ăN-a mai fost v zut niciodat .ă ă

477


EPILOG

Aşa se termin povestea mamei sale.ăLa scurt timp de la moartea ei, la Consulatul Elve iei aţ

ap rut un vizitator. Era Orkhan, v rul Selmei. Pe cartea saă ă de vizit scria: „În numele prin esei moarte”.ă ţ

Apoi rajahul a fost anun at, pe cale diplomatic , despreţ ă existen a feti ei. Rela iile dintre India şi Fran a erauţ ţ ţ ţ întrerupte şi de aceea nu putea s -şi aduc fiica laă ă Badalpur. De-abia dup terminarea r zboiului, cei doi s-auă ă rev zut. Dar aceasta este o alt poveste.ă ă

Orice urm a lui Zeynel s-a pierdut. S fi murit înă ă mizerie?

Harvey n-a uitat-o pe Selma, dar a aflat despre scrisorile ei numai dup moartea so iei sale. Ursula le-a ascuns timpă ţ de trei ani. Imediat dup eliberare, Harvey a plecat la Paris.ă A aflat despre moartea Selmei şi despre existen a copiluluiţ şi s-a hot rât s înfieze feti a, dar, imediat dup ce aă ă ţ ă rezolvat toate formalit ile, a suferit un atac de cord.ăţ

„Târziu, mult mai târziu, am încercat s -mi în elegă ţ mama. Am apelat la prieteni, la manuale de istorie, ziare şi arhive ale familiei. Am c l torit în toate locurile unde a tr ită ă ă şi am încercat s -i reconstitui via a.ă ţ

Dar, pentru a m apropia mai mult de ea, m-am l sată ă prad şi imagina iei.”ă ţ

478

- KENIZE MOURAD -

479

kenize mourad in numele printesei moarte

Documents