Kelvin CelsiusFahrenheitRankinezero absolut (prin definitie) 0 K273.15 C 459.67 F 0 Rpunctul de topire al ghetii273.! K 0 C 32 F 491.67 Rpunctul triplu al apei (prin definitie)273." K0.01 C 32.018 F 491.688 Rpunctul de fierbere al apei373.1339K 99.9839 C 211.9710 F 671.641 RTemperatura este proprietatea i!i"# a unui sistem$ prin "are se "onstat# %a"# este mai "a&% sau mai re"e. 'ste&$ materia&u& "u o temperatur# mai ri%i"at# este mai "a&%$ iar "e& "u o temperatur# (oas# mai re"e. )a in%i"# *ite!a "u "are atomii "e a&"#tuies" o su+stan# "are se mi"#$ ,n "a!u& ,n"#&!irii *ite!a &or "res"-n%. .amenii %e tiin# airm# "# &a o temperatur# e/trem %e s"#!ut#$ numit# !ero a+so&ut$ atomii sau mo&e"u&e&e i0ar ,n"eta mi"area "omp&et. Temperatura ,mpreun# "u &uminaa"e parte %in a"torii e"o&o1i"i.Temperatura este un parametru un%amenta& %e stare "are "ara"teri!ea!# starea termi"# a unui "orp$ mai e/a"t$ starea %e e"hi&i+ru termo%inami". Con%iii&e st#rii %e e"hi&i+ru termo%inami" sunt e/primate prin "e&e %ou# postu&ate a&e termo%inami"ii2 03rimu& postu&at$ %enumit i prin"ipiu& 1enera& a& termo%inami"ii$ se reer# &a aptu& "# un sistem i!o&at a(un1e tot%eauna$ %up# un inter*a& %e timp$ ,n starea %e e"hi&i+ru termo%inami" i nu poate iei$ sin1ur$ %e &a sine$ %in a"east# stare2 Conorm a"estui postu&at$ %a"# un sistem i!o&at este s"os %in starea %e e"hi&i+ru termo%inami"$ e& *a re*eni &a "on%iii&e st#rii %e e"hi&i+ru %up# un inter*a& %e timp$ numit timp %e re&a/are. 0'& %oi&ea postu&at$ numit i prin"ipiu& !ero a& termo%inami"ii$ pre"i!ea!# propriet#ii&e sistemu&ui a&at ,n stare %e e"hi&i+ru termo%inami"$ prin %ou# ormuri e"hi*a&ente2 .ri"e m#rime %e stare a unui sistem a&at ,n "on%iii %e e"hi&i+ru termo%inami" poate i %eterminat# ,n un"ie %e parametrii %e stare e/terni ai sistemu&ui i %e o m#rime "e "ara"teri!ea!# starea interioar# a sistemu&ui$ numit# temperatur# 4ou# sisteme termo%inami"e a&ate ,n e"hi&i+ru termi" "u un a& trei&ea sistem$ se 1#ses" ,n e"hi&i+ru ,ntre e&e.Formu&e pentru transormarea temperaturii e/primat# ,n 1ra%eCe&sius"on*ertire %in... in... ormu&aCe&siusFahrenheit F 5 C 6 1$8 7 32FahrenheitCe&siusC 5 8F 9 32: ; 1$8Ce&sius Ke&*inK 5 C 7 273$15Ke&*in Ce&siusC 5 K 9 273$15#$istena schi%bului de c&ldur& arat& c& starea unui siste% ter%odina%ic nu este co%plet caracterizat& de variabilele %ecanice principiul 'nt(i al ter%odina%icii indic& e$istena unei noi variabile de stare) energia intern&) %&surabil& prin %etode calori%etrice. *n practic& este preferat& o alt& variabil&) care e$pri%& cantitativ senzaiile fa%iliare de +cald, i +rece,. #ste vorba despre te%peratur&) care poate fi definit& e%piric pe baza unui e$peri%ent nu%it contact ter%ic.-ie dou& siste%e) reunite 'ntr.un singur siste%) acesta fiind izolat de e$terior printr.un 'nveli adiabatic. Cele dou& subsiste%e sunt 'ns& separate printr.o interfa&diater%& (neadiabatic&). /ariabilele de poziie ale a%belor subsiste%e sunt fi$ate. *n aceste condiii nu e$ist& schi%b de lucru %ecanic nici cu e$teriorul) nici 'ntre subsiste%e0nu e$ist& schi%b de c&ldur& cu e$teriorul) dar subsiste%ele pot schi%ba c&ldur& 'ntre ele. 1e zice c& cele dou& subsiste%e se afl& 'n contact ter%ic0 iar dac& s.a stabilit) confor% principiului zero al ter%odina%icii) echilibrul ter%odina%ic) se zice c& cele dou& subsiste%e se afl& 'n echilibru ter%ic.1.a dovedit 'n %od e%piric corectitudinea ur%&torului enun) nu%it principiul tranzitivit&ii echilibrului ter%ic2343045ac& siste%ul 6 este 'n echilibru ter%ic cu siste%ul 7 i siste%ul 7 este 'n echilibru ter%ic cu siste%ul C) atunci siste%ul 6 este 'n echilibru ter%ic cu siste%ul C.5in aceste consideraii rezult& pe cale deductiv& c&)34 pentru orice siste% aflat 'n echilibru ter%ic) e$ist& o funciecare) pentru valori fi$ate ale variabilelor de poziie) este o func ie %onoton cresc&toare de energia intern&0 se spune c& relaia () definete o scar& de te%peratur&pentru siste%. 8e%peratura e%piric& astfel definit& nu este univoc&2 relaia unde este o funcie %onoton cresc&toare de argu%entul s&u) face trecerea de la o scar& de te%peratur& la alt& scar& de te%peratur& posibil&5ou& siste%e aflate 'n echilibru ter%ic au te%peraturi egale. 6cest fapt st& la baza ter%o%etriei) care se ocup& cu %&surarea te%peraturilor. *ntr.o %&sur&toare de te%peratur&) corpul a c&rui te%peratur& ur%eaz& a fi %&surat& i instru%entul de %&sur& sunt puse 'n contact ter%ic i se ateapt& un ti%p suficient pentru ca ele s& a9ung& 'n echilibru ter%ic. #ste necesar ca pri%ul s& aib& o capacitate ter%ic& suficient de %are ca te%peratura sa s& nu fie %odificat& apreciabil 'n cursul transferului de c&ldur& care duce la stabilirea echilibrului ter%ic(un siste% care satisface aceste condiii se nu%ete ter%ostat)) pe c(nd al doilea trebuie s&.i adapteze te%peratura la aceea a pri%ului f&r& a i.o %odifica apreciabil(un astfel de siste% se nu%ete ter%o%etru).

a+rie&a '&e/an%ra C&asa a ?0a F