kant, im. despre pedagogie

78
r2w i:

Upload: ahmet-teke

Post on 21-Jun-2015

473 views

Category:

Documents


14 download

TRANSCRIPT

Page 1: Kant, im.   despre pedagogie

r2w i:

Page 2: Kant, im.   despre pedagogie

lmmanuel KantDnrprn peoagogie

iI

Colectia cdr[ilor de seami

Page 3: Kant, im.   despre pedagogie

,ti

$.$'_*

.$r$$qd5

i

I

Redactor: Simona Pelin

@ Editura Paideia,2OO2Str. Tudor Arghezi nr. 15, sector 2

70134 I tsucuregti, Romdniatel.z (OO4o2l) 2l 1 .58.O4; 212.O3.47

fax: (OO4O2I) 212.O3.48e-mail: paideiaGfx. ro

www-paideia. ro

Descrierea CIP a Bibllotecii Nationate a RominieiKANT,IMMA"FruEL

Despre pedagogie / Immanuel Kant. - Bucureqti :Paideia, 2OO2

80 p. ; 23,5 cm. '(Coleit ia cirf i lor de seamd)tsBN 975-s96- lO4-O

3 7 1 . 3

IIl\

I

Page 4: Kant, im.   despre pedagogie

lmmanuel Kant

Despte peo^gogie

Traducere deTTaian BRAILEANU

P6IDEIf,

Page 5: Kant, im.   despre pedagogie

I)rnrolx

in cuprinsul acestei prefefe incercim sa identificdm problemele

mai deosebite, cu impact actual, ce ar putea fi valorificate qi validate

in perimetrul pedagogiei contemporane, antamate de Immanuel Kant

in lucrarea sa Aber Pddagogik (Despre pedagogie).Lucrarea Despre pedagogie a fost publicatd in I BO5 qi este o

lucrare-satelit ce graviteazA in jurul celor trei Critici, importanta ei

fiind aceea de a arAta pdnd unde se poate intinde ratiunea practicd

a filosofiei kantiene. cdci, dupa cum preciza Kant, educatia nu este

chematZr sa formeze raliunea speculativi, ci o rafiune care, in

economia qi structura sa, e practica (in intelesul de ,,reflexiune asupra

a ceea ce se intdmpld, dupir cauzele 9i efectele sale" - P. 55).

Aceastir lucrare de mici intindere referitoare la educatie difera,

oarecum, ca metoda, de lucririle axiale-pivot pe care le complineqte,

in sensul ci aici Kant nu mai proced eaza decAt arareori la distingerea(separarea) factorilor formali, apriorici, a formelor pure ale acfiunilor

morale in confinutul lor de obiecte sensibile 9i elementele empirice,

schimbdtoare qi relat ive, c i , dimpotr iv i , el le contopeqte cu

problemele concrete ale educat iei , cu aspectele apl icdr i i e i in

experienla vietii reale de toate zilele.De la inceput Kant postuleazd cA omul este singura fiinti care

trebuie educati pentru a deveni oM. ,,omul poate deveni om numai

prin educatie. El nu e nimic decit ceea ce face educatia din el"(p. l7). Educafia este cea care face demarcatia intre om qi celelalte

creaturi (GeschoPt).trducafia, in centrul cireia se afli disciplina, este aceea care

preface animalitatea in umanitate. ,,Disciplina il opregte pe om si se

abatd pr in impulsur i le sale animal ice de la menirea sa, de la

Page 6: Kant, im.   despre pedagogie

Immanuel Kant

umanitate,, (p. l6) - precizeazd. Kant. Aceastd semnificatie pozitivi

a discipl inei evident iat i r de Kant ne ajuta sa intelegem cum,

corectindu-i iegirile determinate de inclinatia sa sPre libertate

neingrzrditd, disciplina il supune pe om legilor umanitdtii. Desigul

spune Kant, aceasta disciplind nu se formeazA de la sine, in mod

spontan, ci intr-un cadru organizat, institutionalizat printr-o activitate

speciald - educatia cu scopuri precise gi mijloace adecvate.

omului ii trebuie ingrijire gi culturi este un al doilea postulat

pe care-l enunld Kant - cultura cuprinzind, pe ldngd disciplini, 9iinstrucfia. Acestea din urmi au o importanld extrem de mare in

devenirea individului uman, pentru cd, spune Kant, ,,cel ce nu e

cultivat e brut (necioplit), cel ce nu e disciplinat e silbatic" (p. lB);

ba, mai mult, ,,neglijarea disciplinei este un rau mai mare decat

neglijarea culturii, cdci aceasta se mai poate completa mai tdrziu;

salbdticia insa nu se poate gterge - gi o greqeald in disciplini nu

poate fi indreptati niciodata" (p. l8).umanismul lui Kant, derivat din iluminismul epociiin care atrdfit,

prezent, de altfel, in intreaga lui operi, transpare qi in aceastFt lucrare

de mici intindere despre educa[ie, atunci cdnd el afirmzr: ,,ne incanta

gandul ca natura umana se va dezvolta tot mai bine prin educalie,

cZrreia ii putem da o formd potriviti umanitatii. Asta ne deschide

vederea spre un viitor mai fericit al genului uman" 1p. lB).

in lucrare a sa Despre pedagogie Kant aduce in discut ie

necesitatea reformarii educa[iei vremii lui, cdreia el ii reproqa cir nu-l

formeazd gi nu-l dezvolta pe om pentru a atinge in intregime scopul

existenlei sale. ,,Noi putem lucra - scria Kant - la un plan al unei

educalii mai potrivite, lisdnd urmagilor instructiuni pentru ea, ca

s-o poata infaptui incetul cu incetul [...). [Caci) ... educatia este o

artd a cdrei practicare trebuie perfeclionati prin multe generatii.

Fiecare generafie, inzestratd cu cunogtintele celei precedente, poate

infiptui tot mai mult o educalie care dezvolti in mod propor[ionat

toate dispoziliunile naturale ale omului, conducind astfel umanitatea

spre menirea ei" (p. l9-2O).Unul dintre principiile acestei noi educatii este acela al tratarii

diferen[iate a indivizilor, educalia fiind, in viziunea lui Kant, arta de

a dezvolta dispoziliunile naturale ale fiecdrui om, gtiut fiind faptul

ci natura nu i-a dat omului pentru asta nici un inst inct. Atat

,-$::il

:rl.t 13

*inceputul, crdnduite duivegte arta r

ceva e pdgteducafia, snu se interrel, ca arta tputea si dtmenirea (s<

trebuie inlisZr-l creascZKant, prefestudiu sist,

in acepedagogieiprezenta, <( p . 2 1 ) ' , , 8 u(p.22), ex<

L a u n tsale DesPtcu care [ael conchid

l ) d isaniizoiml

2) culdol

5) pnsinanl

Prt$d

4) m<felrt*

Pdrr$, 9

.f;'.$

:$;4

,c

Page 7: Kant, im.   despre pedagogie

Despre pedagogie

inceputul, cit gi progresul acestei arte sunt sau meCanice, fdrAplan,

rinduite dupd imprejurdri date, sau judicioase. in mod mecanic se

ivegte arta educaliei numai cu anumite ocazii, cdnd observdm dacZt

ceva e pdgubitor sau folositor pentru om. Acest mod de a concepe

educafia, susline Kant, cuprinde unele gregeli 9i lipsuri, deoarece

nu se intemeiazit pe nici un plan. De aceea, este necesar, precizeaza

el, ca arta educaliei sau pedagogicd si devina judicioasi, pentru a

putea sd dezvolte natura umand in aga fel incdt sZr-gi atinga integral

menirea (scopul). De pilda, principiul imitatiei piirintilor de czrtre copii

trebuie inldturat, intrucit existd riscul ca un ,,prost-crescut" (P' 2l )

sa-l creascEr apoi pe altul. Remediul acestei situatii il constituie, sPune

Kant, prefacerea pedagogiei in gtiinfd, transformarea pedagogiei in

studiu sistematic.in acest context, Kant aduce in discutie un alt principiu al

pedagogiei moderne: ,,copiii trebuie educati nu potrivit cu starea

prezentA, ci cu starea mai bunZr, posibila in viitor, a genului uman"

(p. 2l ). ,,Buna educalie e tocmai izvorul din care iese tot binele in lume"

(p.22), exclamir Kant.La un moment dat, inspre finalul parlii de Introducere a lucririi

sale Despre pedagogie, Kant simte nevoia unei recapitulari, prilej

cu care face unele precizAri asuPra conceptului ,,educa[ie". Astfel,

el conchide ci prin educatie omul trebuie si fie:

l ) discipl inat. A discipl ina inseamnd a ciuta de a face ca

animalitatea si nu pagubeascd umanitatea, nici in individul

i zo la t , n ic i in omul soc ia l . D isc ip l ina es te dec i numai

imbldnzirea silbaticiei;2) cultivat. cultura cuprinde invdfdtura 9i instrucfia. Prin ea se

dobdndeqte abilitatea (citirea, scrierea, muzica etc.);

5) prudent, adicd sa se adapteze societafii omeneqti, sd fie

simpatizat qi sd aiba influenfi. Pentru aceasta e nevoie de un

anumit fel de culturd, Pe care o numim civilizare (care

presupune maniere, politete, capacitate de relafionare cu

semeni i) ;4) moral, adica omul sd fie nu numai indemAnatic pentru tot

felul de scopuri, ci sZr-$i cdqtige gi taria sufleteascd de a alege

numai scopuri bune (aprobate cu necesitate de oricine 9i care

pot fi totodati scopuri pentru oricine).

Page 8: Kant, im.   despre pedagogie

8 Immanuel Kant

un alt principiu pedagogic modem invocat de Kant este cel alinstruir i i act ive, part ic ipat ive a elevi lor. copi i i , susl ine Kant, nutrebuie si fie dresati in mod mecanic, cisa fie invalafi si gdndeascii.

Acest principiu pedagogic, impreuna cu celelalte amintite maiinainte, se cer a fi experimentate. De aici gi solicitarea lui Kant de ase organiza mai intai qcoli experimentale gi mai apoi sd se infiinfezeqcoli normale.

Educatia se poate realiza, spune Kant, fie particular, fie public.cea dintai, educatia in particular, e ficutd de pdrinli sau ajutoarep la t i te (p receptor i ) care as igura prac t icarea precepte lo r , inprincipal a celor morale - deci educafia morala -, iar cea de-adoua - educat ia publ ica - asigurd instrucl ia ( informarea). Desigur,o educat ie publ ica complet i este aceea care reunegte am2rndouafaturile: instructia qi formarea morala. Este motivul pentru careaceastd ultimi formdr este preferata gi apreciati de Kant ca oferindcea mai bunir imagine a vi i torului cet i fean. , , t rducaf ia publ ica igia1e avantajele cele mai evidente, cdci pr in ea copi i i invald sd-9imasoare puter i le, invafa l imitarea pr in dreptul al tora. Aici nimenin u s e b u c u r d d e p r i v i l e g i i , d e o a r e c e p r e t u t i n d e n i s e s i m t erezistenfi, deoarece nimeni nu poate iegi la suprafali decit ciindexceleaza prin meritul propriu" (p.28).

in cea de-a doua parte a scrierii sale, intitulatdrratat(de la care,probabil, a imprumutat c.V. Bufureanu - primul traducdtor in limbaromdnd al acestei lucriiri kantiene - tii lul traducerii sale, Tratat depe d a go g ie ( | I | 2)), Kant abord eaza laturile ed ucafi ei : ed ucafia fizicd(ingriiirea corpului fizic-biologic) qi educafia practici sau morati(cevizeaza tot ceea ce se raporteaza la libertate). Educalia practici,fi ind ,,educafia spre personalitate,, (p.Jl), cuprinde, de altfel, toatelaturile educatiei intelectuale: l) formarea scolastici mecanici(vizind abilitatea), ce confera omului valoare cu privire la sine insuqica individ, realizatd de institutor;2) pragmaticd (vizand prudenfa),formdnd omul ca cetdlean cu o valoare publ ic-, real izata deeducator; 5) morali (vizand moralitatea), prin ea omul dobandindo valoare in perspectiva intregului gen uman.

in ceea ce pr ivegte educaf i a f iz ica, pe multe pagini Kantanalizeazd gi exemplifici modul in care se pot realiza in cadrulacesteia calitatile v.i.R.n Niteza, indemiinare, rezistenfa gi fo{a).

ffid

Educcultura fiscolastirde-a dou

?e a<educatiemetodacum scri,pedagogmunca, cpentru a

Edu<superioiinferioarhArAzeqtdegi sende invitica nociv

in acproblem,printreparticulaexpresieelevilor, tnumai in

in acmai putit

,sPre ablspeciali,recomarcunoqtincunoqtin

i n ccopiluluci trebunaturalepe cdnd

Page 9: Kant, im.   despre pedagogie

zl al, n usci.maiC e a

leze

>l ic.)are, i nle-agur,oui:arerindi igi;i-giren imteand

are,nbat d ezicirald,ic6,)ateltcaruqi

$a),de

lind

antlrul

Despre pedagogie

Educatia fizica este insotiti de educatia sufletului, in sensul de

cultura fizicA a spiritului. Aceasta este impdrlitir de Kant in liberi 9i

scolastici. Prima este jocul in orele libere la dispozitia elevului, cea

de,a doua este insd munca serioasd desfigurati sub constrdngere.

Pe aceastd baza Kant arata ca pot fi schitate diferite planuri de

educafie, ce se pot intemeia fie pe metoda invzrfarii prin joc, fie pe

metoda invdlar i i pr in sarcini precise ( , , t reabd serioasa" (p'47),

cum scrie el). in acest context, Kant devoaleazd un alt principiu al

pedagogiei moderne: educa[ia trebuie ficutir prin munci 9i pentru

munca, deoarece omul este unicul animal care trebuie sa munceasca

pentru a-qi asigura subzistenta.Dducalia trebuie si se axeze in principal pe facultatile sufletegti

superioare ( intel igenfa, puterea de judecare, ral iunea); celor

inferioare izolate (atenlia, memoria), neavdnd nici o valoare, Kant le

hdrazegte un rol marginal. De pilda, in ceea ce privegte memoria,

degi semn aleaza necesitatea inventirii de procedee mnemotehnice

de invilare a limbilor strdine, a geografiei, Kant respinge categoric,

ca nociva, lectura beletristicd (cititul romanelor).

in aceasla parte a lucrdrii, in care Kant face o tratare sistematicd a

problemelor de pedagogie, el identificd gi alte principii ale educatiei;

pr intre acestea i l amint im pe acela al ludr i i in consideral ie a

particularitdlilor de vdrstd 9i individuale, a cirrui realizare presupune, in

expresie kantiana, ,,a combina pe nesimtite gtiinfa cu putinta" (p'51)

elevilor, ca gi pe acela al invdlarii conqtiente (,,inteligenfa sa nu procedeze

numai in mod mecanic, ci 9i avind conqtiinfa unei reguli" - p'51)'

in aceeaqi ordine de idei, Kant este pentru invirtamdntul formatiV qi

mai pulin pentru cel informativ. scopul educafiei este - scrie el - ninuinlS

,,spre abilitate gi perfecliune, nu pentru a-l informa pe elev intr-o materie

speciald, ci pentru a inlari forfele sale mintale" (p.52). Drept urmare, el

recomandd cu sl|ruin!.i metoda maieutici a lui socrate, de a scoate

cunogtinle din raliunea proprie copiilor, 9i nu de a tuma in capul lor

cunogtinfe rafionale, aldturi de cea catehetici'mecanici.

in ceea ce privegte educarea laturii volitive a personalitdtii

copilului, Kant e de pdrere cd ,,voin!a copiilor nu trebuie (...1 frintd,

ci trebuie numai condusa aqa incdt si cedeze in fala piedicilor

naturale,, 1p. 55). ,,Frdngerea vointei produce o mentalitate de sclav,

pe cdnd rezistenla naturali produce docilitate" (p. 56).

Page 10: Kant, im.   despre pedagogie

l o Immanuel Kant

Immanuel Kant este inflexibil in rlgorlsmut siu atunci cdnd evorba de educatia (cultura) morali; aceasta trebuie sd se tntem eiezepe axiome, nu pe disciplini (experientd). Copilul trebuie deprins aactiona dupi maxime, gi nu dupi anumite impursuri. caracterur -rezultat de prim ordin al educafiei morale, in opinia lui Kant - std inabilitatea de a actiona dupa maxime: la incepul ne insugim maximeale gcolii, iar mai tarziu, maxime ale umanitafii. De caracter depindedocilitatea (ascultarea) elevilor, ce poate fi una fald de voinlaabsoluti , dedusi din constrangere, sau una fala de voiniacunoscutii ca rationald, realizatd ca ascultare voluntari. cu acestprilej Kant se apleacd asupra celor doud laturi fundamentale aleeducatiei: convingerea gi constrdngerea.

Degi Kant este congtient de faptur cd ra copii nu trebuie sdformdm caracterur unui cetdfean, ci caracterur unui copil, totugi elatrage atentia cd ascultarea de voinla absoluti e foarte necesard gipentru copil, deoarece il pregategte pentru indeplinirea aceror legipe care trebuie sd le respecte in viitor ca cetilean. De aceea copiiitrebuie si stea sub o anumiti lege a constrdngerii; aceasta legetrebuie si fie insd universali.

intre datorie gi inclinafie, Kant inclini firesc, daci linem seamade conceptia sa de ansambru asupra morarei, spre cea dintiii: inviati ne poate conduce numai datoria, nu inclinafia. incalcarea uneiporunci trebuie sd fie, spune Kant, urmata de pedepse, fie fizice, fiemorale, administrate insd cu multd luare-aminte, pentru a nu rezultanici indoles seruilis gi nici indotes mercenarta. pedepsele fizice fiindcomplementare celor morale, la ele se va recurge rar, intrucdt prinpracticarea lor nu se mai formeazaun caracter bun. cind pedepselefizice sunt frecvent folosite, deseori repetate, ele produc riutate,incipitdnare. or, educalia morard are drept scop fundamentarformarea trisiturilor gi noteror esenliale ale unui om aei .uru.t"i,sentimentul gi ideea datoriei, dragostea de adevir, sociabilitatea,senindtatea sufletului g.a. Drept cdi de infdptuire a acestui scop,Kant propune doud maxime-principiu: susfine et absilne gi festinalente (susffne insemn6nd ,,rabdd gi deprinde-te a suport a,', iar festinalente indicind o activitate continui de invd[are cu temei). Alte cai,amintite de Kant in compretarea ceror de mai sus, sunt: putereaexemplului, unitatea dintre vorbi gi faptd.

ln ultconqtienticare omuumanititirespectulnumai asnicidecurfiinti modatoriei q

Intereasupra e(educatiei(teologieceleilalte

in finobservatla intrarece le p r i rtimpurilos i i s e v ogi hotarcuviincio

in ineducat iel ingvist i<pretutindsd le pritdispretulnumai otgi fati dein locul c- in locvese l iemorocdnin urma I.altora gieste in f<

,iffi$t.YI

Page 11: Kant, im.   despre pedagogie

:dnd eneiezerrins aterul -.st i inraxime:pinderoinfa'ointar acestrle ale

uie situgi elsari gior legicopiii

a lege

teamatii: ina uneice, fieezullae fiindit prin:pselerutate,tental'acter:

latea,scoP,lstinalstina:e cdi,rterea

Despre pedagogie

in ultimi analizA kantiani, educatia morali se finalizeazA cu

congtientizarea necesitalii implinirii datoriilor fatd de sine insugi (prin

care omul ajunge sd pdstreze in persoana sa proprie demnitatea

umanitzrfii) qi a datoriilor fatd de altii (prin care omul dobindegte

respectul gi stima pentru dreptul celorlalfi oameni). Prin aceasta gi

numai astfel omul devine fiintd morald. Cdci din natura el nu este

nicidecum o fiinld moralir - aratd Kant, precizdnd cd ,,el devine o

fiinta morald numai dacd ratiunea sa se inaltd pani la notiunile

datoriei 9i legii" (p. 69-70).Interesante gi de o mare actualitate sunt 9i consideratiile kantiene

asupra educaliei religioase a copiilor, ca o comPonentZr majori a

educafiei, gi, in special, cele referitoare la relatia dintre religie(teologie) qi moral i tate, la insemnatatea uneia in conf igurarea

celeilalte.in finalul micului siu tratat de pedagogie, Kant adaugd ,,cdteva

observaf i i de care ar trebui sa t in i seama mai ales t ineretul ,

la intrarea in adolescenl6" (p. 75). Printre acestea se numird qi

ce le p r iv i toare la educa l ia sexua l i a t iner i lo r . , , in educat ia

timpurilor mai noi se susline cu tot dreptul- scrie Kant - ci trebuie

si i se vorbeascd tindrului despre acestea in mod deschis, lSrmuritg i ho tdra t " (p .74) , f i i nd inva ta t de t impur iu s i a iba s t im i

cuviincioasd falA de celilalt sex.in incheiere, intreaga viziune pedagogicd a lui Kant despre

educal ie o putem rezuma qi reda pr in propri i le ' i construct i i

l i ngv is t i ce : , , in educa l ie to tu l dep inde de fap tu l de a s tab i l i

pretutindeni principii exacte, fdcindu-i pe copii sa Ie infeleagd 9isd le primeasca cu pldcere. Ei trebuie si invete a Pune in locul

disprelului, urii, oroarea de ceea ce-i revoltdtor 9i absurd; a pune

numai oroarea interioard in loc de cea exterioara, f ald de oameni

gi fald de pedepsele divine; stimd de sine qi demnitate interioard -

in locul opiniei oamenilor, valoare interioari a actiunii 9i a fdptuirii- in loc de vorbe 9i emofii, inteligenfd - in loc de sentiment, 9ivese l ie g i p ie ta te cu bund-d ispoz i t ie - in loc de devot iune

morocdnoasi, timidd gi intunecaft" (P.70). Ei trebuie sa se bucure

in urma realizdrii interesului pentru binele lor insuqi, pentru binele.altora gi pentru binele universal (chiar dacd acesta din urma nu

este in folosul patriei lor sau spre cigtigul lor propriu).

l l

Page 12: Kant, im.   despre pedagogie

t 2 Immanuel Kant

Consecvent conceptiei sale filosofice de ansamblu, in pedagogiasa Kant a implicat la maximum imperativul sau categoric, care aiciapare transfigurat astfel: ,,SA nAzuim a considera multe totdeaunaca datorie. O actiune trebuie si aibdr pentru mine valoare nu pentrucd e de acord cu inclinalia mea, ci pentru ci prin aceasta imiindepl inesc dator ia" (p. 76).

Prof. univ. dr. Constantin STROE

rLr

$'�

i}frdi\T''.f,,t

$$rrt

H

:

$j,'ll

!

q

, g iTradt

G. Harternoi pe m

Existal lui Kanr.77O-7JulesBarlui Bami,

Raymond

tbr cea rottextul germi

15 oct

Page 13: Kant, im.   despre pedagogie

t 2 Immanuel Kant

Consecvent conceptiei sale filosofice de ansamblu, in pedagogiasa Kant a implicat la maximum imperativul siiu categoric, care aiciapare transfigurat astfel: ,,Si ndzuim a considera multe totdeaunaca datorie. O actiune trebuie si aibi pentru mine valoare nu pentrucd e de acord cu incl inat ia mea, ci pentru ci pr in aceasta imiindepl inesc dator ia" (p. 76).

Prof. univ. dr. Consfanfin STfiOE

,fi, : , .dt,+,$It:l!,

; i F

,$$r.t {,, l;l..qILti

rE$!:5tsi, , ;P

*$C

l'1r . . { l

,o$�tI,iTi l i..tt

TraduG. Hartennoi pe mi

ExistZal lui Katnr.77O-7Jules Banlui Barni,Raymondiar cea r<textul get

15 or

: : :w:rit�.i�

i:j

: iyij

u, 't:

. , asl":i\.:}$r {.:\s

' .qi

Page 14: Kant, im.   despre pedagogie

64iaaiciunaltruimi

Nota traducdtorului

Traducere a de f ald s-a fdcut dupa textul german editat de

c. Hartenstein, 1868, vol. VIII. Paginalia acestei editii e notati de

noi pe margine.Existi o traducere in limba romdndr a Tratatului de pedagogie

al lui Kant, publicata de c.v. Bulureanu (Biblioteca pentru toti,

nr.770-771/lgl2), dar ea e fdcutzr dupa traducerea francezl alui

Jules Barni, deci este o traducere a unei traduceri. $i, cum traducerea

lui Barni, pe care am consultat-o gi noi (in editia a Y-a, ingrijita de

Raymond Thamin), se depdrteazi uneori simtitor de textul german,

iar cea romanir - de textul francez, publicarea unei traduceri dupa

textul german e pe deplin justificata.

15 octombrie 1945 T.B.

Page 15: Kant, im.   despre pedagogie

11

ln*ooucere

Omul este singura f i int i r care trebuie educata. Pr in 4Szeducat ie intelegem anume ingr i j i rea (hrana, intret inerea),disciplina gi instructia insofitd de culturd. Drept urmare, omuleste copil sugar, elev gi discipol.

Animalele se folosesc de forfele lor, din clipa in care incepsi aiba vreuna dintre aceste forle, in mod regulat, adici in agafel incat sd nu le devind vatdmitoare lor insegi. intr-adevZrr, nuputem decit si ne minunam vdztnd, de pildd, cum puii derdndunici, abia iegiti din gdoace qi inca lipsifi de lumina ochilor,gtiu totuqi sd facd aga incdt necurdtenia lor sd cadd afarii dincuib. Animalele deci n-au nevoie de ingrijire, ci cel mult dehranA, incalzire gi conducere, sau de o anumiti ocrotire. Dehrdnire au nevoie, ce-i drept, cele mai multe animale, dar nu qide ingr i j i re. Pr in ingr i j i re, anume, intelegem prevedereapirintilor pentru a opri o intrebuinlare vAtAmitoare pe care arputea-o da copiii fortelor lor. Daci un animal, de pildd, ar fipaindati ce vine pe lume, cum fac copiii, el ar deveni negregitprada lupilor gi a altor fiare atrase de tipetele lui.

Disciplina preface animalitatea in umanitate. Un animal estechiar prin instinct tot ce poate fi; o ratiune striind a pregdtit pentruel totul incd de mai inainte. Omul insd are nevoie de ratiune

t Termenul fo los i t de Kant este Oeschopt , care inseamni,,creaturif' (n.tr.).

Page 16: Kant, im.   despre pedagogie

l{$,.:.'.s.i:li

;*rilrx,;' f l

Immanuel Kant

proprie. El n-are instinct, 9i trebuie si-gi facd singur planul purtririisale. Cum insd, venind crud pe lume, el nu e in stare s.o facdimediat, va trebui ca altii sd indeplineasca aceasta pentru ddnsul.

Cenul uman trebuie sa producd de la sine, prin propriestrdduintri qi incetul cu incetul, intreaga dispozitiune naturalda umanititi i. O generatie cregte pe alta. Primul inceput putemsi-l cdutdm intr-o stare primitivi sau chiar intr-o stare perfecti,civilizatd. Dacd se presupune cdr aceasta din urma stare aexistat mai inainte gi mai intai, in acest caz omul ar fi trebuitdoar sd se silbdticeasci qi apoi sii recadd din nou in barbarie.

458 Disciplina il opregte pe om si se abatd prin impulsurilesale animalice de la menirea sa, de la umanitate. Ea trebuie,de pilda, sd-limpiedice de a se arunca cu furie qi fara prevederein primejdii. Disciplina este deci numai negativi, anume eaeste acf iunea pr in care omului i se ia salbi t ic ia, pe cindinstructia este partea pozitiva a educatiei.

Salbaticia este neatiirnare fata de legi. Disciplina il supunepe om leg i lo r uman i ta t i i ; ea incepe sd- l fac i sd s imtdconstrdngerea legilor. Dar aceasta trebuie sd se produci de cubuna vreme. Astfel, de pildd, copiii sunt trimigi la gcoald, lainceput, nu chiar cu intentia si invete ceva acolo, ci pentru ase obiqnui sd gadd linigtiti qi si observe exact ceea ce li searatA, pentru ca pe viitor sd nu incerce a infiptui chiar de indatdorice le-ar veni in minte.

Omul are insa din naturi o atdt de mare inclinare sprelibertate incat, obignuindu-se doar putina vreme cu ea, ii aduceorice jertfd. Chiar de aceea disciplina trebuie si se aplice, cumam spus, foarte de timpuriu, cici, nefircdnd astfel, in urma omulgreu se poate schimba. El ascultd apoi de orice toana. Vedemacest lucru la neamuri sdlbatice care, stdnd chiar mai lungivreme in serviciul europenilor, nu se obiqnuiesc totugi niciodataa trai dupa felul acestora. Nu e insa vorba aici de un nobil dorde libertate, cum cred Rousseau gi altii, ci de o anumitdprimit iv i tate, intrucat aic i animalul n-a dezvoltat inci ,aga-zicdnd, in sine, umanitatea. De aceea omul trebuie deprinsde timpuriu si se supuni preceptelor ratiunii. Dacd in tinerefei se lasi voinfa gi nimic nu i se opune, el pastreazdtoatAviala

l 6

IiI{ti

;i{

sa o anumitiin tinerefe at

mamei; cdci

cu atdrt maivor ameste(

E o gregt

sub Pretexttli se oPuneinclinZrrii salde sZrlbZrticir

OmuluidisciPlina q

cdte qtim,

ceva de la t

lor. Sub a<miqcZrtor siodraslelor I

din micileci Pdsdrileface sa necanari canvrabie; nude canar. I

nu Pot auigi noi vorminunat t

tuturor ge

cintdrii etOmul

decAt ceeeducat nt

De aceeasi fie riide un ger

atunci ceparte, il i

sd dezvol

.<.\eoocC)*

's:-q$

{5iil. i:!

Page 17: Kant, im.   despre pedagogie

uftiriir facdinsul.oprieluralirutemlecti,are a'ebuit

rarie.surilerbuie,:derele eacdnd

Pune; imt ile culd, tartru ali se

rdatd

sPreducecumomulldemungidatdI dormitinca ,>rins:reteviala

Despre.pedagogie

sa o anumiti sdlbiticie. $i nici nu le ajutd la nimic acelora ce

in tinerele au fost crufali printr-o Prea mare alintare din partea

mamei; cici in urmzr li se va opune din toate Pdr4ile o rezistenti

cu atit mai indarjiti, gi pretutindeni vor primi lovituri carnd se

vor amesteca in afacerile lumii.

Eogreqealdobignuit2rcesefaceineducat iacelormaricind,sub pretextul czr sunt menili pentru a domni, nici in tinerete ntr

li se opune nicicdnd o rezistenld serioasd' La om, din pricina

inclinirrii sale spre libertate, e nevoie de o indulcire a stdrii sale

de salbdticie; la animal, insd, nu e nevoie din cauza instinctului'

omului i i t rebuie ingr i j i re 9i cul turd. cul tura cuprinde 459

disciplina gi instrucfia. De cea din urmi, nici un animal, din

cdte gtim, n-are nevoie. cici nici un animal tinir nu invatd

ceva de la unul mai bdtrin ,in afarade pasdri, care invatzr cintul

lor. Sub acest aspect ele sunt instruite de prlrintii lor' 9i e

miqcitor sd vedem cum, ca intr-o gcoald, mama cdnta inaintea

odraslelor din toate puterile, 9i cum puii se strdduiesc szr scoatit

din micile lor gdtlejuri aceleagi sunete. Pentru a ne convinge

ci pdsdrile nu c2rntd din instinct, ci cdr invald, de fapt' a cinta'

face sd ne ostenim cu incercarea urmitoare: vom lua unor

canari cam jumdtate din oudle lor 9i le vom inlocui cu ouZr de

vrabie; nu putem pune pui de tot tineri de vrabie in locul puilor

de canar. Aducandu-i intr,o camerd de unde acegti pui de vrabie

nu pot auzi vrdbiile din afard, ei vor invala cdntarea canarilor,

gi noi vom obline vribii cintzrtoare. E intr-adevdr un lucru

minunat cZr fiecare specie de pdsiri pAstreazA de-a lungul

tuturor generalii lor o anumitir cantare principald, iar traditia

cintarii este, fZrrZr indoiala, cea mai puternica din lume'

o m u l p o a t e d e v e n i o m n u m a i p r i n e d u c a t i e . E l n u e n i m i cdecdt ceea ce face educafia din el' Sd ne amintim ca omul e

educat numai de oameni, care de asemenea sunt educati.

De aceea lipsa de disciplind gi instruclie ii face pe unii oameni

sd fie rai educatori ai elevilor lor. Daci odati, cdndva, o fiinfd

de un gen superior ar lua asuPra sa educatia noastrd, am vedea

atunci ce se poate face din om. Cum insd educatia' pe de o

parte, il invald Pe om ceva, iar pe de altd parte nu face decdt

sZr dezvolte unele insuqiri, nu se poate gti pind unde se intind

L 7

\eoac()e

Page 18: Kant, im.   despre pedagogie

a,

Immanuel Kant

la el dispozifiunile naturale. Dacd s-ar face aici cel pufin oexperienfd cu ajutorul celor mari gi prin puterile unite alemultora, chiar prin aceasta am primi unele ldmuriri cam pindunde ar putea ajunge omul. Dar e tot atit de important, pentruun spir i t speculat iv, cum e o tr ista observal ie pentru unfilantrop, de a vedea cum cei mari nu au deciit grija lor proprie,neluind parte la importanta experienli a educafiei, meniti sdarate cum face natura un pas inainte spre perfecfiune.

Nu e nimeni care, fiind negliiat in tinerelea sa, n_ar inlelegeel insugi, la o varsti mai maturdr, in ce a fost negrijat, fie in

460 disciplini, fie in cultura (aga putem denumi instrucfia). Cel cenu e cultivat e brut (necioplit), cel ce nu e disciplinat e salbatic.Neglijarea disciplinei este un rau mai mare decit neglijareaculturii, caci aceasta se mai poate completa maitirziu; salbaticiainsd nu se poate gterge - gi o gregeali in disciprina nu poate fiindreptati niciodatd. poate ci educafia va deveni tot mai bundgi poate ca fiecare generalie urmdtoare va inainta cu un pasmai aproape de perfectiunea omenirii- cdci inddrdtul educalieise ascunde marea taind a perfectiunii naturii omenegti. De acuminainte acest lucru se poate infiptui. cici abia acum incepejudecata dreapta gi pr iceperea lamuri t i pentru ceea ce-iintr-adevdr necesar pentru o bund educafie. Ne incdntd gandulca natura umani se va dezvolta tot mai bine prin educafie, careiaii putem da o formii potrivita umanitafii. Asta ne deschidevederea spre un viitor mai fericit al genului uman.

Schifa unei teorii a educafiei este un miref ideal, gi nustricd cu nimic daci nu suntem in stare sa,l infdptuim chiar deindata. Trebuie numai sd nu considerim chiar de la inceput oastfel de idee ca himerici gi sri nu o denunlam ca un visfrumos, chiar dacd se ivesc piedici in infaptuirea ei.

O idee nu este nimic altceva decdt conceptul despre operfectiune ce nu se gisegte incd in experienfi. De pilda, ideeaunei republici perfecte, cirmuite dupd regulile dreptafii. Esteea, din aceastd pricind, imposibila? yrai intai, ideea noastrdtrebuie numai sd fie exacta, gi atunci, cu toate piedicire cemai s tau in ca lea in fdp tu i r i i e i , ea nu es te n ic idecumimposibila. Daca, de pildd, fiecare ar minli, oare din aceastd

I B

, t.$..f i!'t

$it*

't*'*

..$

Pnclneduczfdrd i:

Cexistetate idupao a dmai 1poatinumiele ridobdagadrsemigerm

sdezvdezvajunlsineatingdespc u domeiEi ccopiN u lcazLinairp e (prezindisa-gtreb

:lrprlfi

Page 19: Kant, im.   despre pedagogie

>utin otite alen pdndpentrutru un,roprie,rnitd si

rfelege, fie inCel ceilbatic.

llijareabaticiaoate fii bunirn pasucatieii acumncePea ce-i

landulcireia;chide

gi nuiar de:put orn vis

Pre oideeaEste

astrdle ce)cum:asti

Despre pedagogie

pricind sinceritatea ar fi o simpli niscocire? $i ideea unei

educalii ce dezvoltd in om toate dispozitiunile naturale este,

fdrd indoiala, adevdratd.Cu educa[ia de astlzi omul nu atinge in intregime scopul

existentei sale. cdci cit de diferit traiesc oamenii! o uniformi-

tate intre ddngii nu se poate infaptui decit dacd actioneaza

dupi aceleagi principii, iar aceste principii ar trebui si le devind

o a doua naturZr. Noi putem lucra la un plan al unei educatii

mai potrivite, lasdnd urmaqilor instructiuni pentru ea, ca s-o

poatd infaptui incetul cu incetul. Se vede, de pildi, la florile

numite ciubofica-cucului cum, daca le creqtem din riddcind,

ele rZrmdn toate de aceeagi culoare; dacd insi le seminim,

dobdndesc culori cu totul diferite gi foarte variate. Natura, 461

agadar, a pus totugi germenii in ele, 9i depinde numai de o

semdnare gi o risddire potriviti ca sd se dezvolte acegti

germeni. Aga qi la omlSunt mulli germeni in omenire, 9i depinde acum de noi sZt

dezvoltim dispoziliunile naturale in mod proporfionat 9i sd

dezvdluim umanitatea din germenii ei, fdcand ca omul sZr-qi

ajungi menirea sa. Animalele gi-o indeplinesc pe a lor de la

sine gi fArA sA o cunoasci. Omul trebuie abia sd caute a o

atinge; ceea ce nu se poate intimpla daca n-are nici o idee

despre menirea sa. Pentru individ, atingerea menirii este chiar

cu desZrvirgire cu neputintd' Dacd admitem o prima pereche

omeneasci pe deplin formatA, noi vrem totuqi sa vedem cum

iqi cregte copiii. Chiar primii pdrinti dau copiilor un exemplu,

copiii i i imitzr, gi astfel se dezvoltzr unele dispoziliuni naturale.

Nu toli pot fi formali in acest mod, cdci, in cele mai multe

cazuri, numai in imprejurdri intAmplZrtoare copiii vid exemple'

inainte vreme oamenii nici n,aveau idee despre perfectiunea

pe care natura umana o poate atinge. Nici noi nu suntem inca

prea lZrmurili asupra acestei notiuni' AtAta insd este cert, ca nu

indivizi izolali, cu toatd cultura elevilor lor, pot face ca aceqtia

sa-gi indeplineascit menirea. Nu indivizi izolali, ci genul uman

trebuie si ajungd aici.Educalia este o artd a cirei practicare trebuie perfectionati

prin multe generafii. Fiecare generatie, inzestrata cu cunogtintele

l 9

Page 20: Kant, im.   despre pedagogie

qImmanuel Kant

celei precedente, poate infaptui tot mai mult o educatie caredezvolti in mod proportionat toate dispozitiunile naturale aleomulu i , conducand as t fe l uman i ta tea spre men i rea e i .Providenta a voit ca omul sZr scoat6r binele din sine insugi gi i seadreseazA, aqa-zicdnd, cu aceste cuvinte: ,,Pdqegte in lume" -

cam aqa i-ar putea vorbi Creatorul omului! -,,Eu te-am inzestratcu toate dispozifiunile spre bine. fie ti se cuvine si le dezvolti,gi astfel propria ta fericire qi nefericire de tine insuti depinde."

Omul trebuie sd-gi dezvolte abia dispozitiunile spre bine;providenta nu le-a pus de mai inainte gata dezvoltate in el; suntnumai simple dispozitiuni, gi fird sa se desprindd de la sinemoralitatea. A se face mai bun, a se cultiva pe sine insugi gi,

462 dacd e rau, a infaptui in sine moralitatea, asta trebuie s-o facdromul. Dacd reflectdm insi bine asupra acestor lucruri, gasim cisunt foarte grele. De aceea educatia este cea mai mare problemigi cea mai grea problemi care poate fi data omului spredezlegare. Cici cunoaqterea depinde de educatie, gi educatiadepinde iariqi de cunoagtere. De aceea educatia poate facenumai incetul cu incetul un pas inainte, gi numai prin faptul cio genera t ie t ransmi te ce le i ce urmeazd exper ien te le g icunogtinfele ei, cd aceasta, la rdndul ei, addugAnd ceva, le predZrcelei ce vine. Numai astfel se poate ivi o nofiune exacta despremodul de educare. Ce mare cultura qi experienti nu presupunedeci aceastd nofiune? Ea nu se putea nagte deci decAt tdrziu, ginoiingine inca n-am ldmurit-o cu desavdrgire. intrebarea e dacdeducatia sa imite cumva in individ formarea umanitdfii in general,prin diferitele ei generatii.

DouFr invent i i a le oameni lor pot f i considerate, fdrdindoiali, ca cele mai dificile: anume cea a artei de guvernareqi cea a artei educatiei, qi totugi se mai discuta in contradictoriuasupra ideii lor.

Dar de unde sdr incepem oare sd dezvoltdm dispozifiunileumane? Sa incepem de la o stare de barbarie, sau de la o staregata cultivati? E greu sd ne gAndim la o dezvoltare din barbarie(de aceea, gi notiunea despre primul om e atit de dificila), qinoi vedem cum omul, dezvoltindu-se dintr-o astfel de stare, arecAzutmereu in barbarie, ridicdndu-se apoi abia din nou din ea.

20i

j

$ i l a 1ni le-iqi deprivirnumi

Tinfdpomulacesimpreduce p ese ivgre9'

juditcaeimitse fin u tcreqprelsistr

i n vde

PreuminttcoIfiebulinti

qsicolint

i.s

Page 21: Kant, im.   despre pedagogie

ucafie careraturale aleen i rea e i .rsuEi gi i sein lume" -m inzestratle dezvolti,depinde."spre bine;: in el ; suntde la sinee insuqi gi,tie s-o flacdr'i, gdsim cd: probleminului spre;i educatia>oate facen faptul cdien te le g ia, le predictii despre

Presupuneit tarziu, 9irea e dacdin general,

rate, fdrAguvernare!radictoriu

>oziIiunile: la o staren barbarietificili), qile stare, aou din ea.

Despre pedagogie

$i la popoare foarte civilizate gasim, in cele mai vechi gtiri ce

ni le-au lisat insemnate, o accentuati apropiere de barbarie -

gi de cita culturd nu e nevoie chiar pentru scris? Aqa incdt' cu

privire la oamenii civilizafi, inceputul artei scrisului l-am putea

numi inceputul lumii.Deoarece dezvoltarea dispozitiunilor naturale la om nu se

infaptuiegte de la sine, toati educafia e o artd. Natura nu i-a dat

omului pentru asta nici un instinct. Atdt inceputul, cdt 9i progresul

acestei arte sunt sau mecanice, fArA plan, rdnduite dupd

imprejurAri date, saujudicioase. in mod mecanic se iveqte arta

educaliei numai in anumite prilejuri, cdnd observam daca ceva

e pentru om pigubitor sau folositor. Toatd arta educatiei care

se ivegte numai in mod mecanic trebuie sd cuprindd foarte multe

gregeligi lipsuri, deoarece nu se intemeiaza pe nici un plan'

Arta educaliei sau pedagogiczr trebuie szr devinir, agadar, 465

judicioasi, pentru a putea szr dezvolte natura umana in aga fel

ca ea si-gi atingd menirea. Pzrrinti deja educati sunt pilde pentru

imitare dupd care se formeazd copiii. Dar, pentru ca acegtia szt

se facZr mai buni, pedagogia trebuie sd devind un studiu, altfel

nu putem avea nici o nidejde din partea ei, iar unul prost-crescut

creqte apoi pe altul. Mecanismul in arta pedagogiczr trebuie

prefdcut in qtiinfd, altfel ea nu va deveni niciodatd o striduinti

sistematicd, iar o generalie ar ddratma ceea ce a clddit cealalta.

Un principiu al artei pedagogice Pe care trebuie si-l aibd

in vedere mai ales barbaliicu insarcinarea de a alczrtuiPrograma

de educalie este: copiii trebuie educati nu potrivit cu starea

prezentd, ci cu stare a mai bunir, posibild in viitor, a genului

u-u.t , adici potr iv i t cu ideea umanitat i i 9 i cu menirea ei

intreagd. Acest principiu e de mare importantd. Parintii iqi cresc

copiii de obicei numai aga ca sa se adapleze lumii prezente,

fie ea gi corupti. Ei ar trebui insi sd le dea o educatie mai

bund, prin care si se infdptuiascd o stare mai buni. Dar aici

intAmpinam doud Piedici:l) Pdrintii n-au, de obicei, alta grija decit ca odraslelor lor

sd li se netezeasca bine drumul in lume, 2) iar domnitorii ii

considerir pe supugii lor numai drept instrumente pentru

intentiile lor.

2 l

Page 22: Kant, im.   despre pedagogie

Immanuel Kant

Piirinfiigrijesc pentru casd, domnitorii- pentru stat. gi unii,gi ceilalti nu-qi propun ca scop ultim binele suprem universal,gi nici perfectiunea pentru care e menitd omenirea gi pentrucare ea posedd chiar dispozit iuni . schifarea unui plan deeducafie insii trebuie ficutd din punct de vedere cosmopolit.$i este oare, in acest caz, supremul bine universal o idee carene poate pdgubi in ceea ce consideram a f i b inere nostrusuprem particular? Niciodata! caci, degi se pare ci ar trebui siiaducem oarecari jertfe pentru aceasta idee, adevarul este ciprin ea sporim totdeauna gi bundstarea noastrii actuala. $i,apoi, ce mdrefe urmari o insofesc! Buna educafie e tocmaiizvorul din care iese tot binele in lume. Germenii ce se gasescin om trebuie numai si f ie dezvortal i tot mai murt. c ic itemeiur i le raului nu le gisim in dispozif iuni le naturale aleomului. cauza rdului nu este alta decdt ca natura nu este adusdsub reguli. in om nu se afl6 decdt germenii pentru bine.

464 Dar de unde si vina oare starea mai buna a lumii? De Iadomnitori, sau de ra supugi? ca acegtia din urmi anume sa seindrepte mai intai pe sine, gi intatnind, aga_zictnd, pe buniicirmuitori la jumatate de cale? Daca ar fi ca domnitorii s-oinfaptuiascd, atunci mai intai educafia prinfilor trebuie sd devinimai bund, care de runga vreme mai are inca marea ripsd ca intinerete nu li se opune nici o rezistenlzr. un arbore insa care stisingur in cdmp deschis creqte strdmb gi igi intinde larg ramurilesale; un arbore insa care sta in mijlocul padurii creqte, deoarecearborii de langa er ii opun rezistenfi, drept in sus, gi cauti aer qisoare deasupra sa. Aga e gi cu domnitorii. Dar e tot mai bine caei sd fie educafi de cineva dintre supugi, decit daca ar fi educafide unul de-ai lor. Binele il putem agtepta sa vini de sus numaiin cazul ciind educatia este acolo mai bund! De aceea, in aceasta

, chestiune, va hotari in primul rand striduinfa particularii, iarnu, cum credeau Basedow gi artii, ajutorur domnitorilor, cdciexperienta ne invata cd ei nu au in vedere mai intdi binelesuprem universal, ci numai binele statului ror, ca sii,gi atingascopurile proprii. Dacd insd dau banii necesari pentru educafie,atunci trebuie sd aibd gi dreptul de a stabili planul ei. Aga e cuto t ce pr iveg te fo rmarea sp i r i tu ru i omenesc a i rd rg i rea

22

$$rq$:il.di,,{

cunogtintelor ccel mult. Dar atpentru fisc chfdcut-o PdnA anadejde nicicd

Prin urmar,dejudecata cede la omulPaiprin strdduinfzpentru binele tstiri viitoare tumane de scoici gi colo cdtenumai ca o PatinmulIirea lui.a-l intrebuintaintentiile sale.in vedere scolprimul rdnd dnumai abild, t

mai mare, cacu un pas mal

Prin educI ) disciPl

animaindividnumai

2) omul IinstrucposesitposibilaceasLUnelecitireade PiltD in c raga-zi<

$

$

Page 23: Kant, im.   despre pedagogie

$iuni i ,iversal,pentru

r lan deropolit.ee carenostruebui sieste cirala. gi,tocmaigdsesct. Caciale ale: adusi

? D e l ae s i s ee buni iorii s-odevindii ci in:are starmurileoareced aer qibine cazducafinumai

rceasta*A, iartr, cacibineleatinga

ucatie,

i a e c urrgirea

Despre pedagogie

cunogtinlelor omenegti. Puterea qi banul nu o fac, o inlesnesc,

cel mult. Dar ar putea-o face dacd economia statului n'ar socoti

pentru fisc chiar de inainte dobinzile. Nici academiile n-au

fdcut-o pirnZr acum, 9i ca o vor face de acum, pentru aceasta

nadejde nicicdnd semnele n-au fost mai slabe decdt acum'prin urmare, gi organizarea gcolilor ar trebui szr atime numai

dejudecata celor mai luminali cunoscdtori. Toati cultura incepe

dela omul particular gi se rdspdndegte apoi mai departe. Numai

prin strdduinfa unor persoane cu vederi largi, care au interes

pentru binele universal gi sunt capabile sa conceapzr ideea unei

,tari uiitoure mai bune, se poate infdptui apropierea naturii

umane de scopul ei. se mai giseqte doar incd, printre cei mari,

ici gi colo cdte unul care, considerdnd poporul sau, aqa-zicdnd,

numai ca o parte a regnului natural, n-are altceva in vedere decdt

inmullirea lui. cel mult mai cere qi abilitate, dar numai pentru

a-l intrebuinla pe cetafean cu atdt mai lesne ca instrument pentru

intenfiile sale. Particularii firegte cd trebuie si aibd 9i ei mai intii

in vedere scopul natural, dar mai apoi trebuie sd considere in

primul rdnd dezvoltarea omenirii, nZrzuind ca ea si devini nu

numai abilil, ci gi moralir, 9i, ceea ce prezinti dificultatea cea 465

mai mare, ca oamenii sd se striduiascd a impinge posteritatea

cu un pas mai departe de cum au ajuns ei'

Prin educalie omul trebuie sd fie deci:

I ) disciplinat. A disciptina inseamnir a cdruta de a face ca

animal i tatea sa nu pigubeascZr umanitatea' nic i in

individul izolat, nici in omul social. Disciplina deci este

numai imblinzirea sdlbdticiei;

2 )omul t rebu iecu l t i va t .Cu l tu racupr inde inv i fa tu rag iinstruclia. Prin ea se dobdndegte abilitatea. Aceasta este

posesiunea unei aptitudini suficiente pentru toate scopurile

posibile. Ea nu determind deci nici un fel de scopuri, ci lasi

aceasta grija in seama imprejuririlor viitoare'

Unele abilititi sunt in toate cazurile bune' de pildd

citirea gi scrierea; altele - numai pentru unele scopuri;

dep i ldd ,muz ica ,sPreanefaces impat ic i insoc ie ta te 'D in cauza mul f im i i scopur i lo r , ab i l i ta tea dev ine '

aga- zicAnd, nemirgin itd.

23

Page 24: Kant, im.   despre pedagogie

24 Immanuel Kant

5) Trebuie sd cdutdm ca omul si devina qi prudent, sa seadapteze societatii omenegti, sa fie simpatizat gi sa aibainfluentd. Pentru aceasta e nevoie de un anumit fel deculturii, pe care o numim ciuilizare. pentru ea se cermaniere, politete qi o anumitii degteptiiciune, prin carene putem folosi de tofi oamenii pentru scopurile noastrepropri i . Ea se indreapta dupi gustul schimbator alfiecirei epoci. Astfel, inci inainte cu cdteva decenii,oamenilor le placeau ceremoniile in societate.

4) Trebuie sd avem in vedere moralizarea. Omul trebuiesd fie nu numai indemdnatic pentru tot felul de scopuri,ci trebuie sri-gi cagtige gi tdria sufleteascA de a alegenumai scopuri bune. Scopurile bune sunt acelea caresunt aprobate cu necesitate de oricine gi care mai pot fitotodati scopuri pentru oricine.

*

omul poate fi sau numai dresat, indreptat, instruit in modmecanic, sau intr-adevir luminat. se dreseaza ciini, cai, gi sepot dresa gi oameni. (Acest cuvdnt vine din engrezegte, de lato dress,,,a imbrdca". De aici gi termenul de Dresskammer,locul unde predicatorii iqi schimbau haina, iar nu Trostkammer,care ar insemna ,,camera de consolare,,.)

466 Dar cu dresarea nu s-a ficut incd nimic, ci in primur rdnde important ca copiii sa invefe a g6ndi. E vorba de principiiledin care izvorasc toate acfiunile. se vede deci cd la o educafieadevara td e mul t de luc ru . De ob ice i , ins i , in educa l iaparticulard se neglijeazd inca mult o a patra condilie gi ceamai importanti, cici copiii sunt educali in general in felul cdmora l i zarea se lasa pe seama pred ica toru lu i . Dar ceimportanfd nemarginita nu are faptul de a invala copiii dint inere te sa urasc i r v ic iu l , nu ch ia r numai d in cauza caDumnezeu a poruncit-o, ci pentru cd viciur e in sine urail cici,al tminter i , le vine lesne gandul ca ar putea totdeauna sdcedeze patimii, gi cd ea ar fi chiar ingaduitd, numai daciDumnezeu n-ar fi oprit-o, qi ci Dumnezeu poate face o datd

'dl

trg i o e xnumai tinternd,

Noidar suna oamemizeriebarbarifi mai ftface PtCantita

Treinaint<instrucintemtrationzexistatdupa ,

intem<orb. Dtoate trefuzamareade cot

Stn u e rrafiunaici frnoastlSe vegenereduczdesctsd-i ldIe-anrafiornevoi

Page 25: Kant, im.   despre pedagogie

sa sei aibdfel dee cerI Carelastre:or alceni i ,

ebuie>puri,alegecare

pot fi

modgi sede lamer,mer,

rdndipi i le:atie:at iacea

rl cdr c edin

l c dlaci,a s alacddatd

Despre pedagogie

gi o excepfie. Dumnezeu este fiinfa preasfAntd gi voiegte

numai binele, gi cere sd practicdm virtutea pentru valoarea ei

internd, gi nu pentru cd o cere el.Noi traim intr-o epocd a disciplindrii, culturii 9i civilizirii,

dar suntem incd departe de epoca moralizdrii. in starea actualzr

a oamenilor putem sPune ci fericirea statelor creqte o datd cu

mizeria oamenilor. $i e inci intrebarea dacd in starea de

barbarie, unde toati aceastir culturi a noastra n-ar exista, nam

fi mai fericifi decdt in starea noastra actuald. Cdci, cum ii putem

face pe oameni fericiti, daci nu-i facem morali qi intelePti?

Cantitatea rdului nu scade in acest caz.Trebuie sZr se organizeze mai intii gcoli experimentale,

inainte de a se putea inf i inta gcol i normale. t rducat ia 9iinstrucfia nu trebuie sa fie numai mecanice, ci trebuie sa se

intemeieze pe pr incipi i . Dar nici nu trebuie sd f ie numai

rafionante, ci gi, intr-un anumit fel, un mecanism. ln Austria

existau in cea mai mare parte numai gcoli normale, intocmite

dupa un plan impotriva caruia s-au ficut multe obiectiuni

intemeiate gi ciruia i s-a adus mai ales invinuirea de mecanism

orb. Dupi aceste gcoli normale trebuiau sd se indrepte apoi

toate celelalte gcoli, qi celor ce nu fuseseri in aceste qcoli li se

refuza chiar intrarea intr-un serviciu. Astfel de misuri aratdt

marea preocupare a guvernului in aceste chestiuni, iar o astfel

de constrdngere e cu neputintd sd dea roade bune.

Suntem intr-adevZrr obignuiti si ne inchipuim ci in educatie 467

nu e nevoie de experimentare gi cd s-ar putea judeca chiar cu

rafiunea dacd ceva va fi bine sau nu va fi bine' Dar ne ingelim

aici foarte mult, iar experienla ne invatd ci in incercdrile

noastre se aratZr efecte cu totul opuse celor agteptate de noi.

Se vede deci ci, experimentarea fiind hotarAtoare, nici o

generafie de oameni nu poate prezenta un plan desdvdrgit de

educafie. Unica gcoali experimentalA care a inceput aici si

deschidd, aqa'zicdnd, calea, a fost institutul din Dessau. Trebuie

si-i ldsim aceastZt glorie, cu toate erorile numeroase pe care i

le-am putea obiecta; sunt eror i care se gdsesc in toate

rafionamentele ce se intemeiazd pe incercdri, aqa cd mai e

nevoie de incercdri mereu noi. Acest institut a fost intr-un

25

Page 26: Kant, im.   despre pedagogie

Immanuel Kant

anumit fel unica gcoali unde invdfatorii aveau libertatea sdlucreze dupi metode gi planuri proprii, stAnd in legaturd at6tintreolaltd, cat qi cu toti savanlii din Germania.

Educatia cuprinde in sine ingrijirea qi formarea. Aceastaeste I ) negatiud, disciplina care impiedicd numai gregelile;2) pozitiud, instructiune gi conducere, gi aparfine, din acestpunct de vedere, culturii. conducerea este indrumarea inaplicarea a ceea ce s-a invafat. De aici rezultddeosebirea dintreinstructor, care este numai invafdtor, qi educator, care este unconducdtor. cel dintai dd educalie numai pentru gcoala, celdin urmdr - pentru viafd.

Prima epocdr a elevului este aceea in care trebuie sa aratesupunere gi ascultare pasivd; a doua, in care i se ingdduie sdfacd intrebuintare de reflexiunea gi de libertatea sa, dar sublegi. in cea dintdi avem o constrdngere mecanicd, in cealaltd -o constrdngere morald.

Educatia este sau particulard, sau publici. Cea din urmdpriveqte numai informafiunea, qi aceasta poate rdmanetotdeauna publica. practicarea preceptelor se lasd in seamacelei dintii i. o educatie publica completd este aceea carereuneqte amiindouzr laturile, instructia gi formarea morald.scopul este: inlesnirea unei bune educafii particulare. o qcoaldin care se face acest lucru se numegte institut de educafie.Astfel de institute nu pot fi numeroase, iar numarul elevilor

468 primiti in ele nu poate fi mare, deoarece ele sunt foarte scumpe,chiar numai organizarea lor cerdnd foarte mulli bani. cu ele eaqa ca qi cu azilele de siraci qi cu spitalele. cladirile necesare,salariul directorului, al supraveghetorilor qi servitorilor inghitjumdtate din banii menifi pentru acest scop, gi e constatat cdt,dacd s-ar trimite acegti bani sdracilor acasi, ei ar fi ingrijifi cumult mai bine. De aceea e gi greu ca in acele institute deeducatie si intre alti copii decit ai unor oameni bogafi.

scopul unor atari institute pubrice este perfecfionareaeducafiei domestice. Daca numai parinfii, sau allii care Ie dau

26

:i:

:;, , ,*

$ii{

,l$

ajutcheincebun

unepenacee i tindttoas a r

degerl a ,avaprc

na1instatgaimidti-sdsirqedqd

ifG[

s{ q

J:$'*lli

Page 27: Kant, im.   despre pedagogie

Despre pedagogie

ajutor in educaf ie, ar f i e i mai intai bine educat i , atunci

cheltuiala institutelor publice ar putea lipsi. in ele sd se facd

incerciri qi sa se formeze subiecti, 9i apoi sd rezulte din ele o

bunZr educatie domesticd.Educafia particulard o fac sau pdrintii inqiqi, sau, cum ei

uneori n-au nici timp, nici capacitatea necesara, nici pldcerea

pentru asta, alte Persoane, care sunt ajutoare pldtite. Educatia

acestor ajutoare implicd insd marea dificultate cir autoritatea

e impirlitd intre pdrinti 9i aceqti preceptori. Copilul sa se

indrepte dupd ordinele preceptorilor, dar apoi si asculte de

toanele pdrinfilor. intr-o astfel de educatie e necesar ca parintii

sd cedeze intreaga lor autoritate preceptorilor.

Dar intrucdt oare educalia particulard este preferabild fatd

de cea publica, sau aceasta din urma fali de cealalti? in

general, qi anume nu numai din latura abilitatii, ci gi cu privire

la caracterul unui cetifean, educalia publica pare a fi mai

avantajoasi decdt cea domesticd. Cea din urmd nu numai ca

produie adeseori defecte familiale, dar le 9i perpetueaza'

Citd vreme insdr si dureze educatia? ?dnd la timpul cdnd

natura insdgi i -a dat omului sa se conducZt singur; cdnd

instinctul sexual se dezvoltd in el; cAnd el insuqi poate deveni

tatdr gi t rebuie sd f ie educator; cam pdnd la virsta de

qaisprezece ani. Dupa acest timp se mai pot intrebuinta, fireqte,

mijloace de culturir gi se poate aplica o disciplind ascunsZr,

dar nu se mai poate practica o educatie regulati.

Supunerea elevului este sau pozitiud, cAnd trebuie sd faci 469

ceea ce i se ordond, dat fiind ca nu poate judeca singur 9isimpla capacitate a imitaliei mai diinuieqte in el, sau negatiud'

cdnd trebuie sd facd ce vor alfii, dacd vrea ca altii, la rindul

lor, si-i facdr ceva pe placul lui. La cea dintdi intervine pedeapsa,

la cealalta - refuzul de a face ceea ce vrea el; aici, deqi poate

gdndi, el e totugi dependent in satisfacerea plZrcerilor sale.

Una dintre cele mai mari probleme ale educatiei este de a

se gti cum s-ar putea uni supunerea sub constrdngerea legald

cu capacitatea de a se servi de l ibertatea proprie. Cdci

constrdngerea e necesardl cum voi cultiva libertatea, datd fiind

constringerea? Eu trebuie sa-l obignuiesc pe elevul meu sit

27

>ertatea sdgiturd atdt

la. Aceastai gregelile;, din acestumarea inrirea dintreare este un;coali, cel

ie sd aratergdduie sda, dar subr cealalti -

t din urmie rdmdnein seama

ceea carea moral6.:. O gcoalieducatie.

ul elevilore scumPe,, . Cu ele enecesare,ilor inghitlstatat ca,ngrijiti custitute detati.ctionareatre le dau

Page 28: Kant, im.   despre pedagogie

$

d2B Immanuel Kant

rabde o constrdngere a ribertalii sare, gi in aceeagi vreme sd-rindrum spre o buni intrebuinfare a tibertdlii sale. Far6 de asta,totul e numai mecanism, iar cer iegit din sfera educaliei nu gtiesd se serveascd de ribertatea sa. Er trebuie si simtd de cu bunivreme rezistenta inevi tabir i a societdl i i spre a cunoagtedificultatea de a se susline singur, de a suporta Iipsuri gi dea-gi caEtiga cele de trebuinfd, pentru a fi independent.

Aici trebuie sd avem in vedere regur'e urmdtoare: l) sa lasdmcopilur, din prima copirdrie, sd fie tiber in toate privinlere(except.nd lucrurile unde s-ar putea singur vatama, de pirdi,cdnd vrea sd apuce un culit taios), .,,r_ui dacii acfiunea sa nuse pune in calea libertrifi i altora; de pilda, cand fipa sau igiexprimd veselia intr-un mod prea zgomotos, atunci el supara peal|'ii; 2) trebuie sd-i aritim ca nu-$i poate atinge scopurire sarein alt fer decit numai rdsdnd 9i pe arlii sa-'i atiiga scopurire ror,de pilda sii nu-i facem nici o pracere daci nu f*. ." vrem noi,ci trebuie sa invefe etc.;5) trebuie si_i dovedim cd i se impuneo constrdngere care ir conduce spre intrebuinlarea propriei sarelibertdti, ci il curtivam pentru ca apoi si poatd fi riber, adici sdnu fie obrigat a depinde de alfii. Acest punct este cer mai dinurmd. c6ci ra copii apare abiatarziurefrexiunea; astfer, maitarziu,ei trebuie sii se ingrijeasci singuri de intrelinerea ror. Ei cred cdtotdeauna va fi ar_a ca in casa piirinfilor, .a uo, cipdta mdncare9i bauturd fdrasitfie nevoifi a se ingriji de acestea. Fa.a apricareamasurilor de mai sus, copiii, mai ales cei din parinli bogafi,precum 9i fiii de principi, rdmin ca qi rocuitorii din Tahiti, toataviafa lor copii. in acest punct, educafia pubrica igi are avant4iere47o cele mai evidente, cdci prin ea copiii invaga sd-gi mdsoare puterile,invafi limitarea prin dreptur artora. Aici nimeni nu se bucuri deprivilegii, deoarece pretutindeni se simte rezistenfit, deoarecenimeni nu poate- iegi ra suprafafd decdt cand exce reaza prinmeritur propriu. Aceasti educafie dd cea mai buni imagine aunui viitor cetafean.

Dar trebuie sd mai amintim aici incd o dificurtate, care stiin a anticipa cunoaqterea in problema sexuala, pentru aimpiedica chiarinainte de pubertate ivirea unor vicii. Dardespreacestea se va trata mai tilrziu, in cele ce urmeazd,.

qi,!

$d

d{'.*

si.�',qqru.i{t{l#,$is,*' ' i l

#

rliE

{it{

$,s--s

.ifli$'{�ti

wiq

Page 29: Kant, im.   despre pedagogie

:agi vreme sd-l:. Fdrd de asta,lucafiei nu qtientd de cu bunde a cunoagte:a lipsuri gi de:ndent.re: l) si ldsam,ate privinteleima, de pitda,tctiunea sa nurd tipa sau igici el supdri pescopurile salerscopurile lor,: ce vrem noi,:d i se impunea propriei saleliber, adicd sd:e cel mai din:fel, maitArziu,lor. Ei cred cipita mancareFari aplicarearirinti bogafi,n Tahiti, toatarre avant4jele;oare puterile,se bucuri detfi, deoarecerceleaza prinnd imagine a

tate, care stdli, pentru aii. Dardespre

Iwtx

Page 30: Kant, im.   despre pedagogie

Pedagogia sau teoria educaliei este sau fizicd, sau practicd . 47 |

Educalia fizicd este aceea pe care omul o impaftdqeqte cu

animalefe, sau ingrijirea. Educalia practicd sau morala este

aceea prin care omul trebuie sd fie format pentru a putea trii

ca o fiinla care aclioneaza cu libertate. (Practic numim tot ce

se raporteazdlalibertate.) Ea este educatie spre personalitate,

educalie a unei fiinfe care acfioneazdcu libertate, care se poate

susline singurd gi poate fi membru in societate, dar avdnd

pentru sine insagi o valoare intrinseci.

Ea cuprinde, prin urmare, I ) formarea scolastici'mecanicd

in vederea abilitzrlii; este deci didacticd (aparfine institutorului),

2) pe cea pragmaticd, in vederea prudentei (apart inand

educatorului), 5) Pe cea morald, in vederea moralitdtii.

De formarea scolastici sau de instructiune omul are nevoie

spre a deveni abil pentru atingerea tuturor scopurilor sale. Ea

ii di o valoare cu privire la sine insuqi ca individ. Prin formarea

spre prudenld, insd, el e format ca cetdfean, cdci prin aceasta

el dobdndegte o valoare publici. Aici invati a cdrmui societatea

civild dupa intenlia sa, precum gi a se adapta societatii civile.

Prin educalia morald, in sfdrqit, el dobindegte o valoare in

vederea intregului gen uman.Formarea scolasfici este cea mai devreme 9i cea dintii'

cici toati prudenfa presupune abilitate. Prudenfa este talentul

Page 31: Kant, im.   despre pedagogie

32 Immanuel Kant

de a apl ica bine abi l i tatea. Formarea moral i , intruci t seintemeiazd pe principii pe care omul trebuie sd re priceapisingur, este cea mai tarzie; intrucdt insd se intemeiazd numai

472 pe inteligenfa umanii de rdnd, trebuie si i se dea atenlie chiarde la inceput gi o dati cu educalia fizica, cici, de altminteri,se inraddcineaza lesne unele gregeli, la care in urmir toata artaeducafiei se ciznegtein zadar. in vederea abilitalii gi prudenfei,trebuie sir meargzr toate dupi vdrstd. Abilitate copildreasci,p rudenfd g i bunata te cop i la reasc i , nu v ic len ie , in fe tu lbirbatilor; acestea se potrivesc tot aga de pulin ca gi minteade copil la omul adult.

,$1..$

.{ftrilg

'li{

"ir

d'�HI

ritl

,i i':i

1, i

..{

....-co edtgher<folosincelnumlcasael artd e adoaracee

Jpiritd e nlaptt,,AstprejtmanextrrlaPtt

Penlmaiinsd

$;

Page 32: Kant, im.   despre pedagogie

lrucdt sepriceapazi numainfie chiarItminteri,.oatd artarudentei,ldreascd,in fe lu l

ii mintea

Dnrrue ebuc tgtfizici,

Cu toate cd acela ce, in calitate de preceptor, ia asuPra sa

o educalie, nu-i primeqte pe copii aqa de timpuriu sub suPrave-

gherea sa pentru a putea griji de educatia lor fizici, totugi e de

folos sd gtie tot ce e nevoie de observat in educatie, de la

inceputul pdnd la sfargitul ei. Degi preceptorul are de-a face

numai cu copii mai mari, se prea poate intimpla ca in acea

casi sd se mai nasca copii, 9i, dacd preceptorul se poarti bine,

el are totdeauna un drept de a deveni confidentul pirintilor 9i

de a fi consultat de ei gi cu privire la educatia fizicir, intrucdt

doar gi de altfel el este adeseori singurul om erudit in casi. De

aceea preceptorul are nevoie gi de cunoqtinfe de acest fel'

Educalia fizicit este de fapt numai alimentare, fie prin

pdrinfi, fie prin doici sau pitzitoare. Hrana hotardta copilului

de naturd este laptele mamei. Ca copilul ar suge o dati cu

laptele gi anumite dispoziliuni, cum auzim zic?rndu-se adeseori:

, ,Asta ai supt-o o datd cu laptele mamei!" , este o simpld

prejudecati. $i mamei, 9i copilului ii prieqte cel mai bine daca

mama insiqi alApteaza. Totuqi, 9i aici sunt exceptii in cazul

extrem, din pricini de boalir. Se credea odinioard ci primul

lapte ce-l dir mama indatZr dupa naqtere, 9i care e zeros, ar fi

pentru copil vdtdmdtor, 9i ca mama ar trebui sd-l indepdrteze

mai intdi, inainte de a putea alapta copilul. Rousseau a atras

insa cel dintdi atenlia medicilor asupra chestiunii daci acest

Page 33: Kant, im.   despre pedagogie

rll34 Immanuel Kant

prim lapte nu i,ar putea prii qi copilului, dat fiind ca natura n-aintocmit doar nimic in zadar. gi s-a aflat, intr-adevir, cd acestlapte inldturi cel mai bine necurdfenia ce se gisegte la copiiinou-ndscuti gi pe care medicii o numesc meconiu, gi cd deciprimul lapte le prieqte foarte mult copiilor.

473 s-a ridicat chestiunea daca copilul n-ar putea fi hrrinit totaga de bine cu lapte cle animale. Laptele omenesc e foaftedeosebit de cel animal. Laptele tuturor animalelor erbivore,traind din vegetale, se serbezegte foarte repede c6nd addugimceva acid, de pildi acid tartric, citric, sau mai ales acid dinstomacul viteilor, numit cheag. Laptele omenesc insi nu seserbezegte deloc. Dacd insd mamele sau doici le mani incicdteva zile numai hrani vegetald, laptele lor se serbezegte totaga ca gi cel de vaca etc.; dacd minAncZr insa apoi numai citvavreme iaraqi carne, gi laptele devine tot aga de bun ca inainte.De aici s-a tras concluzia cZr cel mai bine gi cel mai priinciospent ru cop i l es te ca mamele g i do ic i le , in t impu l cdndalipteazd, sit mindnce carne. Cici, dacd copiii varsd laptele,vedem ca el e serbezit. Acidul in stomacul copiilor trebuie sdproducii deci, chiar mai mult decdt tofi ceilalfi acizi, serbezirealaptelui , deoarece laptele omenesc nu poate f i serbezit ,altminteri, in nici un chip. Cu atdt mai riu ar fi deci dacd i-amda copilului lapte care se serbezegte chiar de la sine. Dar vedemla alte natiuni cd nu numai acest fapt e hotirdtor. Tungugii depddure, de pilda, nu mandnci aproape nimic altceva deciitcarne, gi sunt oameni puternici qi sandtogi. Dar astfel depopoare n-au viafi lungd, qi pe un tinar inalt 9i bine crescut ilputem ridica fdrA mare opinteali, degi la o primd vedere n-amcrede cd e ugor. Suedezii insa, dar mai ales nafiunile din Indii,nu mindncd aproape deloc carne, qi totuqi oamenii cresc acolofoarte bine. Se pare deci cd totul depinde numai de bunasdndtate a doicii, gi ci acea hrani este cea mai buna, care-ipriegte ei mai bine.

Aici se ivegte intrebarea ce hrani ddm mai tirziu copilului,cdnd inceteazdlaptele mamei. s-a incercat de la o vreme incoacecu fel de fel de paste fdinoase. Dar nu e bine si hrinim copiii dela inceput cu astfel de alimente. Mai ales trebuie sd avem griji

iH:ri' &-,t!, ,i!

.i{:i!l$

,':N'l$siH.S

si nu dirsare etc. Ipofta duPinvioreaziin Rusia,beau cu trugii suntrezistir urdar gi mutrdi. Circitulburdri,pZrzim cc

E d emare cZtdecAt altermomnumai 9in virstigeneral,imbracebZruturi'racorosnici un tsi fie t<NU VOIT

mod inteste bit

infiNatiunilor micarbori ;9i coPiialtminmembtdaci irseamatotuqi,

Page 34: Kant, im.   despre pedagogie

Despre pedagogie

si nu dam copiilor nimic picant, ca de pilda vin, pipiraturi'

sare etc. Dar e totuqi un fapt curios cZr copiii au aqa de mare

pofta dupd toate aceste lucruri! cauza este czr ele exciti 9i

invioreazain mod pldrcut senzaliile lor inczr obtuze. copiii capdtd

in Rusia, intr-adevir, de la mamele lor rachiu, care' ele insele'

beau cu sdrguinla rachiul gi astfel de bduturi, qi se observi ca

ruqii sunt oameni szrnirtogi gi putemici. Firegte insi cd cei ce 474

rezistdunui astfel de regim trebuie sd fie de constitufie robustir;

dar gi mulli mor din aceastA cauzA, oameni care altfel ar putea

trdi. cici o astfel de excitare timpurie a nervilor produce multe

tulburdri. chiar de mdncare 9i bduturzr prea caldd trebuie sd

pdzim copiii cu ingrijire, caci qi asta produce slibiciune'

E , d e a m i n t i t m a i a p o i c - r c o p i i i n u t r e b u i e t i n u t i l a p r e amare cdlduri, cici singele lor este 9i aqa cu mult mai cald

d e c d t a l c e l o r a d u l l i . C i l d u r a s d n g e l u i l a c o p i i e s t e ' d u p itermometrul Fahrenheit , I 1o" iar s ingele adult i lor are

numai 96'. Copilul se inibuqa in cdldura in care oameni mai

in vdrstd se simt foarte bine. obignuinla cu racoarea il face, in

general, Pe om puternic. $i pentru cei adulti nu e bine si se

i-b.u." gi si se acopere prea cald 9i si se obignuiascZt cu

biuturi prea calde. De aceea copilul va trebui sd aibd un culcug

rircoros gi tare. $i biile reci sunt bune. Nu se va intrebuinta

nici un excitant pentru a degtepta la copil foamea' care trebuie

si fie totdeauna numai consecinfa activitdtii qi ocupatiei. Dar

nu vom ingadui copilului sa se obiqnuiasca cu ceva in aqa

mod incdt szr devind pentru el o trebuinF. $i chiar in ceea ce

este bine nu vom face prin arta sd-i devini toate obignuinti.

infdgatul nu se obignuieqte deloc la popoarele barbare'

N a l i u n i l e p r i m i t i v e , d i n A m e r i c a , d e p i l d a , s a p i p e n t r u c o p i i ilor mici gropi in pamdnt, al cdror fund il presara cu praf din

arbori putrezi, pentru ca urina Ei necurdleniile szr fie absorbite

qi copiii si poatZr sta astfel uscafi, 9i acoperi gropile cu frunze;

al tminter i insi ei le lasi copi i lor intrebuintarea l ibera a

membrelor lor. Nu este decit comoditate din partea noastrZt

dacd infdguram copiii ca nigte mumii, ca sa nu fim nevoiti a da

seama ca ei sd nu se incovoaie, 9i adeseori asta se intdmpli,

totuqi, chiar prin infiqare. Dar 9i copiilor in;igi infdqatul le

35

ra n-aacestcopiiii deci

rit totbarteivore,ugimd dinlU Se

r incite totcdtvarinte.ncioscind>tele,Lie sd',zirea

rczit,i-am

:dem

;i i delecdt: l decut iln-amndii,rcolo)unaare-i

ului,)acei i d egrija

Page 35: Kant, im.   despre pedagogie

$f

36 Immanuel Kant 'l${

. : ! $

ceva, cldepravalumea a

s e talintati <de rinddezmiacopilult'cu el ettseami Icreaturlvadd inprea tiDar, dastricdnt

co1dispozitArziu tiardgidezobi

tipeteltcapabiaplicarvine ininsa a<cdnd cputeri,

inbine.obiectdacd Iobiecla Platreflextotdetcopil,gi cutt

produce frica gi ii face sa intre intr-un fel de deznadejde, datfiind cd nu se pot folosideloc de membrere lor. Atunci se credeci fipetele lor se pot ogoi vorbindu-ri-se cu voce tare. Dar sdinfdguram o dati pe un om adult, gi vom vedea dacd nu vafipa gi el gi nu se va purta ca un disperat.

in generar, trebuie sd notdm cd prima educalie nu trebuie475 si fie decdt negativi, deci ci la ingrijirea naturii nu mai trebuie

sd adiugim una noud, ci doar nu trebuie sa tulburim naturain opera ei. Daca e ingaduita cdndva arta in educafie, atunci enumai arta meniti si-r facd pe om dur gi rezistent. $i pentruacest motiv infdgatur se va respinge. Dacd insi totugi vrem siobservdm o oarecare precaulie, atunci rucrur cer mai potrivit eun fel de cutie, peste a cirei deschizitura se trag curere incrucig. Italienii o intrebuinleazdgi o numes. ur"uciio. copilulramdne tot timpur in aceastd cutie, chiar cind e ardptat. semai evitd prin aceasta ca mama, adormind noaptea, in timp cealdpteaza, sd nu-r omoare pe copir, inibuqindu-r. La noir inszrmulfi copii mor in acest fer. Aceasti precaufie este deci maibuni decit infagatur, ciici copiii au aici tot mai murti l ibertate,iar incovoierea lor este evitatd, pe cind chiar prin infigare copiiiigi deformeazit pozilia corpului.

o alta obignuinfd ra prima educafie este regin area. Modulcel mai ugor ar legdnirii este cel intrebuinfat de unii farani. Eiprind leaginul de grinda casei cu o funie, aga ci nu trebuiedecdt sd-l impingi ca si se legene incoro gi incoace. Leganareainsa nu e in general potriviti i. cdci baransarea incoro gi-ncoacee vatimitoare pentru copir. se vede doar gi ra oamenii adulfici leginarea produce o tendinfa spre vomitare qi ameleatd.Prin legiinare vrem sd buimiicim copirur ca sa tt, !ip.. fipaturinsd e sanatos pentru copii. cand ies din s6nur mamei, unden-au avut aer , e i resp i ra p r imu l aer . C i rcu la l ia s i inge lu imodificatd prin acest fapt re produce o senzafie dureroasi.Prin fipat insd copirur igi dezvortd cu atdt mai murt pdrfiteconstitutive interioare qi canalele corpului. E foarte pagubitorsd sdrim indatd in ajutor cdnd copilur fipd, cantdndu-i, de pilda,

s$;$' ! t

:i8

' in Qermania anilor l75O-lgOO (n.tr.).

Page 36: Kant, im.   despre pedagogie

:znddejde, dat,tunci se crede,e tare. Dar sd:a daci nu va

ttie nu trebuietu mai trebuieburim natura:atie, atunci eant. gi pentruotugi vrem sdmai potrivit elrag curele intccio. Copilule aliptat. Seea, in timp ce. La noi' insalste deci maiultii libertate,ntiigare copiii

narea. Modulrnii farani. Ei:d nu trebuiere. Leganareaclo gi-ncoacelmenii adultigi amefealii.tipe. lipatul

namei, undel ia sange lu ir dureroasd.mult pdrfitete pdgubitoru-i, de pilda,

Despre pedagogie

ceva, cum fac doicile, sau in alt fel. Asta este cea dintii

depravare a copilului; cici, vdzAnd ci la strigdtul sdu toatd

lumea alearga la el, va repeta strigitul mai adeseori.Se poate zice cu adevdrrat ci copiii oamenilor de rind sunt

alintafi cu mult mai mult decdt copiii aristocratilor. Cici oamenii

de rdnd se joacd cu copiii lor ca maimutele. tri le cdntZr, ii

dezmiardir, ii sdrutd, danseazi cu ei. Ei cred deci a face

copilului un bine alergdnd indati ce fipd copilul 9i jucdndu-se

cu el etc. Cu atdt mai adeseori insZr fipa. Dar, dacir nu bdgam in

seama fipetele lor, ei inceLeazd dupi un timp a tipa. Caci nici o

creatura nu'gi face muncd zadarnicA. Dacd insZr ii obignuim sd 476

vada implinindu-li-se toate toanele, frdngerea vointei vine apoiprea tdrziu. Ldsdndu-i insi sa tipe, ei inqiEi se satura de tipat.Dar, dacZr le implinim in prima tinerete toate toanele, noi le

stricZrm qi inima, gi moravurile.Copilul n-are, firegte, nici o notiune despre moravuri, dar

dispoziliunea sa naturald se stricir prin asta in aqa fel incdt mai

t?rziu trebuie aplicate pedepse foarte dure pentru a indrepta

iardgi r iu l pr ic inui t . Copi i i manifesta in urma, cAnd i-am

dezobiqnuit ca la cererea lor sdr alergim totdeauna la ei, in

lipetele lor, o astfel de furie de care numai oamenii adulti sunt

capabili, numai cd lor le lipsesc puterile de a-qi pune furia in

aplicare. in acest timp ei nu trebuie decdt sa strige, 9i toati lumea

vine in grabd; ei domnesc deci ca nigte adevdrafi despofi. Cand

insd aceastd domnie inceteazd, fireqte cdr sunt suparati. Cici, 9icdnd oamenii adulti au fost o bucatd de vreme in posesia uneiputeri, le vine foarte greu si se dezobiqnuiascd repede de ea.

in primul timp, cam in primele trei luni, copiii nu prea vid

bine. Firegte cd ei au senzalia luminii, insd nu pot deosebi

obiectele unele de altele. Ne putem convinge despre aceasta

daci le tinem ceva strdlucitor dinainte; ei nu urmaresc acest

obiect cu ochii. Cu vizul se ivegte qi facultatea de a rdde gi de

a pldnge. Cdnd ajunge in aceastd stare, copi lul t ip i t cu

ref lexiune, f ie ea incd or ic i t de obscurd. El crede atunci

totdeauna cd i s-a fdcut vreun rdru. Rousseau zicet daci unui

copil, in vdrsti de cam gase luni, ii dam peste mind, el fipd cagi cum i-ar fi cdzut un jdratec pe mdni. El leagd de acest fapt,

37

Page 37: Kant, im.   despre pedagogie

Immanuel Kant

intr-adevdr, notiunea unei ofense. Pdrintii vorbesc de obiceifoarte mult de frdngerea vointei la copii. Nu trebuie si lefrdngem voinfa, dacir nu le,am fi stricat-o mai intdi. Asta insdeste prima depravare, ciind cediim vointei despotice a copiilor,ei putdnd dobandi totul cu de-a sila prin fipatul lor. trxtrem dedificil e incd in urma de a indrepta acest lucru, qi cu greu vomreugi candva s-o facem. Se poate face ca copilul sii tacd, darin el fierbe fierea, gi cu atdt mai tare e furia sa lduntrica. ilobignuim prin aceasta cu prefdcitoria gi cu emofiile interioare.

477 Aqa, de pilda, e foarte straniu cind pirintii cer de la copii sd lesarute mdna dupd ce i-au bdtut cu varga. li obignuiesc in felulacesta la prefdcdtorie qi fatarnicie. Cdci varga nu este tocmaiun dar chiar aqa de frumos, pentru care ar trebui sd mai gimulfumim, gi ne putem lesne imagina cu ce inimd sirut icopi lul apoi mina.

Pentru ca copiii si invefe a umbla, se intrebuinleazd deobicei o cingdtoare gi un cdrucior. Dar totugi e un lucru curiosca vrem sa-i invatam pe copii sd umble, ca gi cum vreun omdin lipsa de invataturA n-ar fi putut umbla. Mai ales cingdtorilesunt foarte vdtdmdtoare. Un scriitor se plAngea de ingustimeapieptului siu, defect ce-l atribuia numai cingdtorii. Cici, cumun copil vrea si prindd toate gi ridicd toate de jos, el se lasa cupieptul pe cingatoare. Dar, pieptul sdu fiind inca moale, el sesubtiazi prin apdsare gi pdstreazaapoi aceast6 formd. Cu astfelde ajutoare copilul nici nu invafd a umbla aga de sigur cum ecazul cdnd invata singur. Cel mai bine este cind ii ldsim sd setiirasci pe pdmdnt pand ce, incetul cu incetul, invati singurisd umble. Pentru precaut iune, podeaua camerei poate f iacoperitd cu pituri de lina, ca sa nu se rdneasca cu agchii qisa nu cadi pe corpuri tari.

Se spune de obicei ci copiii pot cidea foarte greu. Dar,facand abstractie de faptul cd ei nici nu pot cddea greu, lornici nu le strici daca gi cad citeodata. Ei invald cu atit maibine sd-gi giseascd echilibrul gi si se intoarcd aga incAt princddere sa nu se vateme. Li se pune de obicei pe cap o scufiecu margini cdptuqite gi foarte proeminente, incit copilul nupoate cddea nicicAnd pe fatd. Dar asta este tocmai o educatie

58

Ns

$ifl"!l l

,{-T

. .,xI

negativi, cir

copilul are n

mdinile, Peinaintea sa.

artificiale, crin gener

mai Putine it

atunci ei ar I

pildZt, s-ar Prscrie. Cici c

aga de martintrebdm: ,,Copilul ar t

cA nu gtim t

gi coPilul a

inventa cu

inlocuiascZtUnii col

mijloace dt

cirPZrcita?ca aici nunumai, qi ngi a sucurpdrfilor ext

liber, el igi

corset estrnu l'a imbtputea ajutputernici t

cZrci carecoPilul siteste suPZt

Toatepdgubitocnaturii int

trebuie sZ

in educat

,,*s

Page 38: Kant, im.   despre pedagogie

c de obiceiebuie si leii. Asta insd:e a copiilor,'. Extrem de:u greu vomsa taci, darlauntricd. il: interioare.l copii sd leiesc in felul:ste tocmairi sd mai giimi sirutd

tinfeazd deucru curiosI Vreun omcingatorileingustimeaCdci, cum

lse lasd curoale, el sei. Cu astfeligur cum eisiim sd seafii singuriri poate firu agchii gi

greu. Dar,l greu, lorr atdt maiinciit prinp o scufiercpilul nur educafie

Despre pedagogie

negativd, cind intrebuinldm instrumente artificiale acolo unde

copilul are mijloace naturale. Aici instrumentele naturale sunt

mdinile, pe care copilul le va line la cFrdere, fdrd indoiald,

inaintea sa. cu cdt se intrebuinleaza mai multe instrumente

artificiale, cu atat omul devine mai dependent de instrumente.

in general, ar fi mai bine dacd la inceput s-ar intrebuinta

mai puline instrumente gi copiii ar fi lasati sd invete de la sine;

atunci ei ar invila multe lucruri cu mult mai temeinic' Aqa' de

pilda, s-ar putea face foarte lesne ca copilul sd invete singur a

scrie. Cici cineva a inventat, doar, scrisul, 9i inventia nici nu e

aqa de mare. Ar trebui, de pildi, cind copilul vrea pdine' sd-l

intrebam: ,,oare ai putea sa desenezi cum aratd o pdine?". 478

copilul ar trage o figuri ovalZr. N'ar trebui szr-i spunem decdt

ca nu qtim dacd figura aceasta inseamna o pdine sau o piatrd'

gi copilul ar incerca sd facd un P etc., 9i astfel copilul gi-ar

inventa cu timpul propriul sdu ABC, Pe care apoi ar trebui si-l

inlocuiascir cu alte semne'unii copii vin pe lume cu anumite deformatii. oare nu existi

mijloace de a indrepta aceastzr formd defectuoasa, aqa-zicdnd

cdipdciti? prin strdduinla multor scriitori eruditi s-a constatat

cd aici nu ajutd cu nimic corsetele, ci ca acestea agraveaza'

numai, qi mai mult rdul, deoarece impiedici circulatia s6ngelui

qi a sucurilor, precum qi intinderea, extrem de necesara' a

pdrrlilor exterioare qi interioare ale corpului. cand copilul e lisat

iiUer, et igi mai exerciteazit corpul, iar un om care pod'rtd un

corset este, c€rnd il dezbraci, cu mult mai slab decdt unul ce

nu l-a imbrdcat niciodatd. celor ce s-au niscut deformati le-am

putea ajuta dacd le-am Pune Pe partea unde muqchii sunt mai

puternici o greutate mai mare. Dar 9i asta e foarte primejdios;

cdci care om poate stabili echilibrul? cel mai bine este ca

copilul sd se exerciteze singur qi sa ia o pozitie' chiar daci ii

este supSrrdtoare, cdci toate maginile nu pot face aici nimic.

Toate aparatele artificiale de acest fel sunt cu atdt mai

pigubitoare, deoarece merg de-a dreptul impotriva scopului

naiurii intr-o fiinld organizatA qi rafionali, in vederea cdruia ea

trebuie si aibd libertatea de a invdla si-gi intrebuinteze puterile.

in educalie nu trebuie decat si impiedicdm ca copiii sd nu se

59

Page 39: Kant, im.   despre pedagogie

Immanuel'Kant

molegeasci. Duritatea este insd contrariul molegelii. Riscim

prea mult dacir vrem sir deprindem copiii cu toate cele.

Educatia rugilor merge aici foarte departe. Dar 9i mor, din cauza

aceasta, un numdr necrezut de mare de copii. Deprinderea este

o p l Z r c e r e S a u o a c l i u n e d e v e n i t d n e c e s i t a t e p r i n r e p e t a r e afrecventd a acelei pldceri a aceleiagi actiuni. Nimic nu pot

deprinde copiii mai lesne, 9i deci nimic nu trebuie si li se dea

mai pulin decit lucruri picante, de pildd tutun, rachiu 9i bduturi

calde. Mai tdrziu e foarte dificil de a-i dezobiEnui de acestea, 9i

la inceput le face chiar rdu, deoarece prin consumarea des

repetatdr a acestor materii s-a produs o schimbare in functiunile

corpului nostru.Cu cdt insi deprinderile Pe care le are un om sunt mai

47g numeroase, cu atdt el e mai pulin liber qi independent. cu omul

e la fel ca gi cu celelalte animale; cum e obignuit la inceput,

aga i i r imaneq i inurmioanumi tZr inc l ina t ie .Trebu ie ,aqadar 's a i m p i e d i c a m c a u n c o p i l s a s e d e p r i n d d c u c e v a ; n u t r e b u i esi ingdduim sd se dezvolte in el vreo obignuintd'

Mulli parinli vor sd-gi deprindd copiii cu toate cele. Dar asta

nu-i de nici un folos. cdci natura umani in general, in parte 9i

natura subiectelor individuale, nu poate fi deprinsa cu toate,

9i mulli copii rdmin la invdfitura. $i vor, de pilda' ca copiii sd

p o a t d m e r g e l a d o r m i t g i s d s e p o a t i s c u l a l a o r i c e o r i , s a u s dm d n d n c e c d n d o c e r p i r i n l i i . D a r p e n t r u a s t a e n e v o i e d e u nregim special, pentru a suporta asemenea deprinderi' un regim

care intdregte trupul gi care indreaptd deci iarigi ceea ce stricd

acest sistem. Gisim doar 9i in naturdr pilde de periodicitate. $i

animalele iqi au timpul lor hotardt pentru dormit' omul ar trebui,

d e a s e m e n e a , s d t s e d e p r i n d d c u u n a n u m i t t i m p ' p e n t r u c atrupul sd nu fie tulburat in funcliunile sale. in ceea ce priveqte

cealalta chestiune, ca copiii si poati manca la orice vreme'

aici nu putem lua ca pildi animalele. cici, deoarece, de pildn,

toate animalele erbivore mdndncd lucrur i put in nutr i t ive,

mdncarea este pentru ele o ocupalie normali. omului insa ii

priegte foarte mult daca mdndnczr totdeauna la un timp hotardt.

Aga,un i ipar in l iVorcacop i i i l o rs ipoat isupor ta f r igu lmare ,mirosul tare gi orice zgomot etc. Dar aceasta nu este nicidecum

$${

40

$r{,1$J$:i}

$r$:q

.�.!i

I : *

.H:s

$, . j

,$l_x'r;$

.ir

{

:#�ffi'

Page 40: Kant, im.   despre pedagogie

Despre pedagogie

necesar, numai daci nu contracteazd vreo obignuinta. $ipentru un astfel de lucru e foarte potrivit de a pune copiii in

diferite situatii.Un pat tare e cu mult mai sinitos decdt unul moale. in

general, o educafie durd servegte mult pentru intirirea trupului.Prin educatie durd noi intelegem insd numai impiedicareacomoditdtii. Pentru confirmarea acestei aserliuni nu lipsescexemple demne de insemnat, numai ci nu sunt luate in seami,sau, mai bine zis, oamenii nu vor sd le dea atentie.

in ce privegte cultivarea minfii, care gi ea, de fapt, se poate

numi intr-un anumit fel fizicdt, ne vom insemna mai ales cdtdisciplina nu trebuie si fie servild, ci copilul trebuie sd simtitotdeauna libertatea sa, dar aga incdt sa nu impiedice libertateaaltora; el trebuie sd giseascd deci rezistenti. Unii pirinti refuzAcopiilor toate pentru a exercita astfel riibdarea lor qi cer, prin

urrnare, de la copii mai multd rZrbdare decdt au ei inqigi. Asta e 48ocruzime. Si i se dea copilului cdt ii priegte, iar apoi sd i sespuni: , ,ai destul l " . Dar e absolut necesar ca asta si f ieirevocabil. Numai s6 nu se dea atenfie tipetelor copiilor gi sdnu li se cedeze cind vor si stoarca ceva prin $pat, ceea ce cerinsd rugdnd cu amabilitate si li se dea, dacd le priegte. Copilulse deprinde astfel sd fie sincer, qi, cum nu supird pe nimeni cu

tipatul sZru, fiecare este, in schimb, prietenos cu el. Providentapare intr-adevdr sd fi dat copiilor surisul prietenos pentru aputea cdgtiga lumea de partea lor. Nimic nu e mai pagubitor

decat o disciplini sdciitoare gi despoticd pentru a frirngeincdpitdnarea.

De obicei li se strigd copiilor: ,,Sa-fi fie ruqine, asta nu sefacel" etc. Dar la prima educafie n-ar trebui sd se intrebuintezeastfel de expresii. Copilul incd nu are notiuni de rugine 9i de

ceea ce-i cuviincios, el n-are sa se rugineze, nu trebuie sa serugineze, gi prin asta devine doar timid. El va fi incurcat inprezenla altora qi ii va plicea si se ascundd inaintea altor

oameni. Prin aceasta se iveqte o rezerva rdu inteleasi gi odisimulare pdgubitoare. El nu indrdznegte sd roage ceva, 9i artrebui doar sd poata ruga toate cele; el igi ascunde adevAratasa mentalitate gi pare totdeauna altfel decdt este, in loc sd-i fie

4 l

toleEelii. Riscdmi cu toate cele.gimor, din cauzaDeprinderea este: prin repetareai. Nimic nu potbuie si li se dearachiu gi bduturiui de acestea, gi)onsumarea destre in funcfiunile

rn om sunt mai:ndent. Cu omul;nuit la inceput,Irebuie, agadar,:eva; nu trebuierF.te cele. Dar astateral, in parte gi>rinsi cu toate,ldd, ca copiii sa,rice ora, sau sde nevoie de uninderi, un regim;i ceea ce stricd>eriodicitate. giOmul artrebui,imp, pentru caeea ce privegtea orice vreme,lrece, de pildi,rutin nutritive,Omului insd ii

tn timp hotdr6t.rta frigul mare,este nicidecum

Page 41: Kant, im.   despre pedagogie

42 Immanuel Kant

ingaduit a putea spune toate deschis. in loc sd fie totdeaunape l6ngd parinti, el ii evita Ei se arunca in bralele servitorimiicare-i aratd mai multd bunivoinfa.

intru nimic mai bund, insi, decdt acea educalie sacditoare,nu este nici gluma gi alintarea neintrerupti. Asta il intaregte pecopil in vointa sa proprie, il face fafarnic, gi, descoperindu-i oslabiciune a parintilor, le rdpeqte acestora respectul necesarin ochii copiilor. Dacd il educdm insd aga incdt prin lipit sii nupoata dobandi nimic, er devine liber, fdra a fi obraznic, gimodest, fdra a fi timid. Dreist (obraznic - n. red.) ar trebui defapt si se scrie driiust, deoarece derivd de la driiuen, drohen

. (a ameninfa). un om obraznic e, fdra indoiald, nesuferit. uniioameni au o fafi atat de obraznica, inclft vdrzind-o ne tememtotdeauna de o mojicie din partea lor, aqa cum vizand artefete putem spune indati cd aceqti oameni nu sunt capabili dea insulta pe cineva cu vorba. un om se poate ardta totdeauna

481 deschis gi sincer numai dacdr sinceritatea e unita cu o anumitabundtate. oamenii spun adeseori despre barbalii nobili cd auo infdfigare regeasci. Dar asta nu e nimic altceva decdt o privireobraznicd ce gi-au deprins-o din tinere!e, dat fiind ca atuncinu li s-a opus nici o rezistenfa.

Toate acestea le putem considera ca aparlindnd incdformarii negative. cdci multe sldbiciuni ale omului nu provin,adeseori, din faptul cd nu i s-a dat nici o invdfdtura, ci fiindcii s-au intiparit numai impresii rele. Aga, de pilda, doicile ii facpe copii sa se ingrozeasca de pdianjeni, de broagte raioase etc.copiii ar cauta, fdrd indoiari, sd pund miina pe piiianjeni totaqa ca pe alte lucruri. Cum insd doicile, indatd ce vdd unpdianjen, igi manifestd greala ror prin schimonosirea felei, astainfluenteazd printr-o anumita simpatie asupra copilului. Mulficopii pdstreaza aceastd frica toatd viala qi rdmin in aceastdprivinta totdeauna copii. cdci paianjenii sunt primejdiogi, ce-idrept, mugtelor, qi mugcatura lor e pentru ele veninoasd, daromului nu ii aduc nici o vdtimare. $i o broascd rdioasa e unanimal tot aga de nevinovat ca gi o frumoasa broascd verdesau orice alt animal.

Partea Pcprivire la culttrirnd in exerctrebuie sd dprincipald inla toate insttcingdtoare qi 1pdnd ce invamai sigur.lnsnaturali. Astlo distantd; dochiul; un ceprin pozitia sdirectia, ceei

Ei din cea a savem nevoieRenumitul F,doar inotulmetodd ugozin care, stdnlds im s i cAplecdndu-nnu pdtrundiceafd, gi astAcum nu treeste numai r

se cere Penlde inventiv

Ceea cece privegte I

voluntare, srtotdeauna cputere, indtputem me4vedem inain

#.fi,,.�,,s

Page 42: Kant, im.   despre pedagogie

'd fie totdeauna;ele servitorimii

ntie sdciitoare,:a il intdreqte peescoperindu-i oipectul necesarprin fipat sa nufi obraznic, gi

d.) ar trebui delriiuen, drohennesuferit. Unii

nd-o ne tememtm vazAnd alteunt capabili derita totdeaunaa cu o anumitdrtii nobili cd audecdt o privire

fiind ca atunci

rartindnd incdului nu provin,turd, ci fi indcii, doicile ii fac;te rdioase etc.: piianjeni totlti ce vid un;irea fefei, asta:opilului. Mulfirdn in aceastdimejdiogi, ce-i'eninoasa, dari riiioasdr e un>roasca verde

Despre pedagogie 43

Partea pozitivd a educatiei fizice este cultura. Omul, cuprivire'la culturd, se deosebegte de animal. Ea constd in primul

rdnd in exercitarea puterilor mintii noastre. De aceea parintii

t rebuie sd dea copi i lor pr i le jul potr iv i t ' Regula pr imi 9iprincipald in acest punct este sdr se renunte, pe c6t se poate,

la toate instrumentele. Astfel renuntdm chiar la inceput la

cingitoare gi la cirucior gi ldsdm copilul s6 se tfrrascd pe pdmdnt

pdnd ce invati a umbla singur, qi in urmd el va umbla cu atdt

mai sigur. Instrumentele anume nu fac decdt sa strice abilitatea

naturalZr. Astfel se intrebuinleazd o sfoard pentru a se masura

o distanti; dar o putem face tot aqa de bine prin masura cu

ochiul; un ceas - pentru a stabili timpul, ceea ce se poate face

prin pozilia soarelui; o busoli - pentru a cunoaqte in pddure

direcfia, ceea ce se poate cunoagte 9i din pozilia soarelui ziua

gi din cea a stelelor noaptea. S-ar putea zice chiar cd, in loc sZt

avem nevoie de o luntre pentru a inainta pe apd, putem inota.

Renumitul Franklin se mirir cd nu invatd fiecare a inota, cum

doar inotul e aga de pldcut gi folositor. El expune chiar o

metodd uqoard cum putem invdla singuri a inota. intr-un piriu

in care, stdnd pe fund, capul, cel putin' iese la suprafati, si 4a2

ldsdm sd cadd un ou . SZr incercdm apo i a apuca ou l .

Aplecdndu-ne, picioarele se ridicd in sus, qi, pentru ca apa sa

nu pirtrundd in gura, vom indoi, desigur, capul inapoi spre

ceafA, gi astfel vom avea pozilia potrivitd, necesara la inotat.

Acum nu trebuie decdt sd dim din maini, 9i inotdm. Hotdritor

este numai ca indemanarea naturald sd fie cultivatd. Adeseori

se cere pentru asta informafie, adeseori copilul insuqi e destul

de inventiv sau iqi iscodeqte insuqi instrumente.Ceea ce trebuie linut in seama in educatia fizicdt, deci in

ce priveqte trupul, se raporte azA sau la intrebuintarea miqcdrii

voluntare, sau la organele simfurilor. in primul caz e important

totdeauna ca copilul sa-qi ajute singur. Pentru asta e nevoie de

putere, indeminare, sprinteneald, siguranti; de pilda, ca sd

putem merge pe punli inguste, pe innl$mi priporoase de unde

vedem inaintea noastrd o addncime, Pe un suport ce se clatind.

Page 43: Kant, im.   despre pedagogie

$sffi*1$44 Immanuel Kant

Dacd un om nu e in stare si o facd, el nici nu este cu desivdrgireceea ce ar putea fi. De cind Fltantropinul din Dessau a datexemplul, se fac Ai in alte institute cu copiii multe incercdri deacest fel. Ne minunim foarte mult citind cum elvetienii seobignuiesc chiar din tinerete sd umble prin munti gi ce mareindeminare dobindesc in aceasta, astfel ci umbli cu deplinisigurantd pe cele mai inguste cdrdri gi sar peste guri depripistii, gi gtiu chiar dintr-o ochire ca vor putea ajunge cubine dincolo. Cei mai mul[i oameni insdr se tem de o cirdere cegi-o inchipuie, gi aceastd teamd le intepenegte, aga-zicand,membrele, aga ci un umblet de acest fel e pentru dAngiiprimejdios. Aceasti teamd sporegte de obicei cu inaintareavarstei, gi gisim ci ea se intilneqte de reguli mai ales la barbatiicare muncesc mult cu capul.

Astfel de incercZrri cu copiii nu sunt, intr-adevdr, preaprimejdioase. Cici copiii au, in proporlie cu puterea lor, ogreutate cu mult mai micd decdt oamenii maturi, gi nici nu caddeci aga de greu. Pe ldnga asta, oasele lor nici nu sunt aga derigide gi fragile cum devin la bitrdnete. Copiii iqi incearci 9i eiinqiqi puterile. iivedem, de pildi, adeseori, cum se calirdfdrirun scop hotardt. Alergarea e o migcare sdndtoasd gi face trupul

483 puternic. Saritul, ridicatul, purtatul de sarcini, pragtia, aruncareala tintd, tr2nta, alergarea de intrecere gi toate exercitiile de acestfel sunt foarte bune. Dansul, intrucit e artificial, pare a fi incdprea devreme pentru copiii propriu-zigi.

Dxercitiul de aruncare, fie in depdrtare, fie pentru a nimerio tinta, implica gi exercitarea simturilor, mai ales a mdsurirriicu ochiul. Jocul cu mingea este unul dintre cele mai bunejocuripentru copi i , deoarece la el se mai adaugi gi alergareasinitoasd. in general, acele jocuri sunt cele mai bune la care,pe langd exercifiile de indemdnare, se mai adaugd gi exercitareasimturilor, de pildi exercitarea mdsuririi cu ochiul, constindin a judeca exact distanta, mdrimea 9i propor[ia, de a gisipozilia locurilor dupd cele patru tinuturi ale lumii', cu ajutorulsoarelui etc.; acestea toate sunt exercitii bune. Aga gi imaginatia

locald,la loculpilda pfaptul <qi menci gtimmuziciruite la Ia gti pr

Jotil num,Cele P<Ele izvde-a biajuta dtotugi i

. reflexiSegnetde vasse poa

C4tromPdeoaroarecaaga in

$ie a e lmiqcaasem(in acepentrt

Dtinvatilangitocme

I M e n t

.]*-r-r

r;{a

I Cele patru puncte cardinale (n.tr).

Page 44: Kant, im.   despre pedagogie

Despre pedagogie

locali, prin care intelegem facultatea de a ne reprezenta toate

la locul unde le-am vAzut de fapt, este ceva foarte folositor, de

pilda pldcerea de a regisi drumul intr-o pidure, 9i anume prin

faptul ci ne insemndm arborii pe ldnga care am trecut. Tot aqaqi memoria localist, constind in faptul cd, de pildi, nu numai

cd gtim in care carte am citit ceva, ci qi in care loc din ea. Astfel

muzicianul are clapele in memorie, aqa cd nu trebuie sZr se mai

uite la ele. Cultura auzului copiilor e tot aqa de necesard, pentru

a gti prin auz dacd, ceva e departe sau aproaPe, 9i in care parte.

Jocul de-a baba-oarba al copiilor era cunoscut gi la greci; ei

il numeau priv6cr. in general, jocurile copiilor sunt universale.

Cele pe care le avem in Germania le gdsim qi in Anglia, Franta etc.

Ele izvordsc dintr-un anumit instinct natural al copiilor; la jocul

de-a baba-oarba, de pildd, ei incearcd sd vadi cum 9i-ar putea

ajuta daca ar fi lipsili de un sim!. Prisnelul este un joc deosebit;

totugi astfel de jocuri de copii dau apoi barbatilor materie pentru"reflexiuni, 9i uneori prilej pentru inventii importante. Astfel,

Segner a scris o disertalie despre prisnel, iar unui englez, cdpitan

de vas, prdsnelul i-a dat prilejul sa inventeze o oglindi prin care

se poate misura pe corabie indltimea stelelor'Copiii iubesc instrumentele care fac zgomot, de pilda micile

trompete, toba etc. Dar acestea nu sunt deloc potr iv i te,

deoarece sunt supdrratoare pentru altii. Ele ar avea totugi

oarecare valoare daca copiii ar invdta sd-gi taie singuri o trestie 4A4

aqa incdt sd poati fluiera din ea.

$i scrdnciobul este o buni migcare; chiar pentru cei adulti

ea e sandtoasd, dar copiii trebuie supravegheati, deoarece

migcarea poate deveni foarte iute. Zmeul de hdrtie este, de

asemenea, un joc inofensiv' El cultivd indemdnarea, intrucdt

in acest joc e important sd se dea atentie directiei vantului,

pentru ca zmeul sd se urce cAt se poate de sus.

De dragul acestor jocuri baiatul renuntir la alte trebuinte, 9iinvali astfel cu incetul a se lipsi qi de altceva, 9i de mai mult. Pe

linga aceasla, el se deprinde astfel cu ocupatie continui, dar

tocmai de aceea nu trebuie sd fie numai simplu joc, ci trebuie si

45

:ste cu desdvirgiredin Dessau a datmulte incercdri decum elvetienii semunfi qi ce mareumbld cu depliniiar peste guri deputea ajunge cu

:m de o cadere ceregte, aga-zicAnd,

e pentru dangiicei cu inaintareanai ales la barbalii

intr-adevir, prea:u puterea lor, o,uri, gi nici nu cadci nu sunt aqa dei igi incearca 9i eium se calirA fdritasi gi face trupullraEtia, aruncareaxercifiile de acestial, pare a fi incd

: pentru a nimeriales a masurarii: mai bune jocuritgi gi alergareanai bune la care,rgd gi exercitarearchiul, constdndnrtia, de a gdsitmiit, cu ajutorulAqa Si imaginatia

' Memoria locului (vizuald) (n.tr.).

Page 45: Kant, im.   despre pedagogie

Immanuel Kant

fie joc cu intenfie gi scop final. Cdci, cu cit in acest fel trupulcopilului va deveni mai putemic Ai mai rezistent, cu atdt este maila addpost de consecintele vdtdmdtoare ale alintarii. gi gimnasticanu trebuie decdt si-i dea naturii directia, agadar ea nu trebuie sdproducd gr4ie silitd. Disciplina trebuie si intervind mai intdi, nuinsa informatia. Dar aici se va avea in vedere sd'i formdm pe copiiin cuftura trupului lor gi pentru societate. Rousseau zice:,,Nu veti forma niciodati bdrbati de isprava daci nu faceti maiintai gtrengari!". Mai degrabi poate deveni dintr-un bdiat vioi unbarbat bun, decdt dintr-un tiindr impertinent care-gi dir aere deom degtept. Copilului i se cere numai si nu fie supdrdtor insocietate, dar nici nu trebuie sa se arate insinuant. La chemareaaltora trebuie sd fie prietenos fara impertinentd, sincer fCrrdobriznicie. Mijlocul pentru dobdndirea acestui rezultat este:numai sa nu stricim nimic, sd nu-i ddm notiuni de bund purtarecare nu l-ar face decit sd devind timid gi sperios, sau care, pe dealtd parte, i-ar sugera ideea de a vrea si se impuna. Nimic nu emai r idicol decat cumintenia bdtrdneasci sau infatuareaobraznicd a copilului. in cazul din urmi noi trebuie si facem cacopilul sd simtd cu atdt mai mult sldbiciunile sale, dar totugi niciprea tare superioritatea gi dominatia noastrir, pentru ca el si seformeze, ce-i drept, prin sine insugi, dar numai ca un om ce trebuiesa trdiascd in societate, unde lumea trebuie sd fie, fard indoiali,destul de incipatoare pentru dinsul, dar gi pentru altii.

Toby ziceinTristram Shandy cdtre o musci ce il supdraselungi vreme, lisdnd-o sa zboare pe fereastrd: ,,Pleacd, animalriu, lumea este destul de mare pentru mine qi pentru tine!".

485 $i fiecare gi-ar putea lua asta drept devizA. Noi nu trebuie sddevenim nesuferiti unul altuia; lumea este destul de marepentru noi toti.

Ajungem acum la cultura sufletului, pe care o putem numi,intr-un fel, de asemenea fizicit. Dar trebuie si distingem bineuna de cealaltd natura gi libertatea. A da legi libertdtii este cutotul altceva decdt a forma natura. Natura corpului gi a

46

' i

sHwq

$suf le tu l tam€rndurmai adausufletuluformarea

Aceacea morzcea dint6in privinltoate ac<fi o creal

Culttaceasta,moralizi

Culttscolastiscolasti,trebuie televul ein joc, ctfi ocupiscolastit

A u lincerca,buni inlisa co;Magaziincearcicd ei arin vedetAsta Prtaibd ortabilitatidar amdiferitecale-afzmult, c

lr:

,:$.,x,!is

.Eiq.d

Page 46: Kant, im.   despre pedagogie

trupulste maitnasticarbuie sdntdi, nu>e copiiu zice:;eti maivioi unlere de'itor in?mareaer fdrdtt este:purtare;, pe dei c n u etuarea:em cauEi nici:l sd setrebuiedoiali,

paraseanimalt inel" .ruie sdri mare

numi,n bine;ste cut i g i a

Despre pedagogie 47

suf letului se acordd doar in punctul cd, in cul t ivarea

amAndurora, se cauti a se impiedica depravarea, qi cd arta

mai adauga apoi ceva atat la una, cdt 9i la cealalti. Formarea

sufletului se poate numi, agadar, fizica tot a9a de bine ca 9i

formarea trupului.Aceasta formare fizicit a spiritului se deosebeqte insd de

cea morald prin faptul cd aceasta tintegte numai spre libertate,

cea dintai insa numai spre naturd. un om poate fi foarte cultivat

in privinla fizicdt; el poate avea un spirit foarte format, dar, cu

toate acestea, rdu cultivat din punct de vedere moral, 9i poate

fi o creaturd riutdcioasd.Cultura fizicd insZr trebuie deosebiti de cea practicd;

aceasta este pragmatici sau morald. in cazul din urmd avem

moral izare, nu cul t iuare.cultura fizicit a spiritului o impirllm in cea liberd 9i cea

scolastici. Cea liberd este, aqa'zicind, numai un joc' cea

scolastich, insd, o treabdr serioasi; cea liberd este aceea care

trebuie totdeauna finutd in seami la elev, in cea scolastic5 insi

elevul e considerat ca stdnd sub constrdngere. Putem fi ocupati

in joc, ceea ce se numeqte a fi ocupati in orele libere; dar putem

fi ocupali gi in sild, 9i asta se cheamd a munci' Formarea

scolasticd sd fie pentru copil munca, cea libera sd fie joc'

A u f o s t s c h i l a t e d i f e r i t e p l a n u r i d e e d u c a t i e p e n t r u a s eincerca, ceea ce-i gi foarte laudabil, care metodZr este cea mai

bund in educafie. intre altele s-a imaginat chiar o metodd de a

ldsa copiii sd invele ca in joc. Lichtenberg, intr-un numir al

Magazinutui din oottingen, critici cu asprime iluzia celor ce

incearca si oblind de la bdieli totul sub formd de joc, cu toate

cd ei ar trebui deprinqi de cu bund vreme la ocupatii serioase,

in vederea faptului cd vor trebui sd intre odati in viata practicd.

Asta produce un efect cu totul contrar. copilul szr se joace, sd

aibd ore de recreali e, dar el trebuie sd invefe 9i a munci. cultura

abilitalii sale este, firegte, gi ea bund, ca 9i cultura spiritului,

dar amdndoud felurile de culturd trebuie infdptuite in timpuri

diferite. $i aga este pentru om o nenorocire cd e prea din

cale-afarddispus spre neactivitate. cu cdt un om a lenevit mai

mult, cu atAt mai greu se hotirdqte si munceasca'

Page 47: Kant, im.   despre pedagogie

Immanuel Kant

La muncd, ocupatia nu este in sine pldcutd, ci noi ointreprindem de dragul altui scop. Ocupafia lajoc e, dimpotrivd,pldcutd in sine, fdrd sir avem in vedere vreun scop. Cdnd neplimbdm, atunci plimbarea insigi este scopul, gi, cu cdt drumuleste mai lung, cu atdt ne place mai mult. Daci meryem insiincotrova, atunci societatea care se afla in acel loc sau vreunalt lucru este scopul drumului nostru, gi ne place sa alegemdrumul cel mai scutt. A$a e gi cu jocul de carfi. E, de fapt, straniusd vedem cum birbati in toatd mintea sunt in stare sd gadd

adeseori ore intregi gi sa amestece ca(i. De aici se vede caoamenii nu inceteazd aqa lesne de a fi copii. Cdci cu cdt oare emai bun acel joc decdt jocul de-a mingea al copiilor? Nu chiarca adultii ar cAlAn pe bdt, dar ei au totugi caii lor de bdtaie.

E de cea mai mare importantd ca copiii sd invete a munci.Omul este unicul animal care trebuie sd munceascd. Abia prinmulte pregitiri el poate 4junge sa se bucure de cele necesarepentru subzistenta sa. Chestiunea dacd cerul n-ar fi ingrijit denoi cu mai multd bundvointa l isdndu-ne sa gdsim toatepregatite de mai inainte, aga incdt sd nu mai fim nevoifi sdmuncim, va primi, fdra indoiali, un rdspuns negativ; cdci omulcere ocupafii, chiar astfel de ocupatii care implica o anumitdtconstrdngere. Tot aga de gregita este ideea cd, daci Adam giEva ar fi rimas in rai, ei n-ar fi facut acolo nimic altceva decdtsd mindnce, si cdnte cdrntece pastorale gi sd contemplefrumusetea naturii. Plictiseala i-ar fi torturat pe ei tot aga debine ca 9i pe alti oameni aflati intr-o situatie asemanatoare.

Omul trebuie sa fie ocupat in aga fel incAt scopul pe care-lare inaintea ochilor sd-i umple tot sufletul, ficdndu-l sZr nu sesimta pe el insugi, gi cea mai bund odihna pentru dAnsul e cea

4a7 dupi munci. Copilul trebuie deci deprins cu munca. $i in cealt loc oare poate fi cultivati dragostea de muncir, decdt ingcoald? $coala este o culturd siliti.t Este extrem de pdgubitordacd deprindem copi lul sd considere toate cele ca joc.

El trebuie s6 aiba ritgaz pentru recreare, dartrebuie sd fie, pentru

t Kant deosebegte ,,silit" de -silnic'. ,,Silit' are sensul de -ducitorla scop" - Zwangsmiissig (n.tr.).

4A

;$"s's#rH. . 8st

$$

el, gide itvrenmulttotdrace(e a n

$1insemaii n aistelestesine- n l

d e ljudencsunmaIstcjudjudfacActi n 'tAnex(h4.:'

44"4s,$

*

l

Page 48: Kant, im.   despre pedagogie

Despre pedagogie

el, gi un timp in care muncegte. Chiar dacd copilul n-ar intelege

de indatd folosul acestei constrdngeri, totuqi va observa cu

vremea marele ei folos. in general n-ar fi decdt sd [inem prea

mult seama de curiozitatea indiscretd a copiilor, rdspunzdnd

totdeauna la intrebarea lor: ,,pentru ce e asta?" 9i ,,pentru ce e

aceea?". Silitd trebuie sd fie educatia, dar din aceasta cauzA

ea n-are voie sZr fie silnicd.tin ce priveqte cultura liberi a fortelor sufletegti, e de

insemnat cA eainainteazd mereu. Ea trebuie si aibi in vedere

mai ales facultatile superioare. Cele inferioare se cultivi qi aqa

in aceeagi vreme, dar numai in considerarea celor superioare;

istefimea, de pilda, in vederea inteligentei' Aici regula principali

este ca nici o facultate mintald nu trebuie cultivatd izolat pentru

sine, ci fiecare numai in raportare la cealalti, de pildd imaginatia- numai in folosul inteligenfei.

Facultdtile inferioare izolate n-au pentru sine nici o valoare,

de pilda un om care are multi memorie, dar nici o putere dejudecare. Un astfel de om nu este, in acest caz, decAt o

enciclopedie vie. $i astfel de mdgari de povarZr ai Parnasului

sunt utili; cici, degi nu pot produce nimic de seama, totuqi cari

materiale pentru ca altii si infdptuiasci ceva bun din ele.

Iste[imea produce numai prostii daci lipseqte puterea dejudecare. Inteligenta este cunoaqterea universalului. Puterea dejudecare este aplicarea universalului la particular. Ratiunea este

facultatea de a inlelege legarea universalului cu particularul.

Aceasta culturZr liberd igi urmeazi cursul ei de la copildrie pinit

in vremea cind tdndrul gi-a terminat toati educatia. Cdnd un

tAnAr, de pilda, citeazA o reguli generald, il putem face sa arate

exemple din istorie, fabule in care e imbrdcatd aceasti reguli,

locuri din poeli unde ea e exprimatd, ddndu'i-se astfel prilejul

de a-qi exercita istetimea, memoria etc.

, Zicala Tantum scimus quantum memoria tenemus2 i1i

are, firegte, adevdrul siu, gi de aceea cultura memoriei e foarte

necesara. Toate lucrurile sunt aga ficute incdt inteligenfa

t in original, sktauische, adici inrobitoare, silnicd (n'tr.).2,,$tim doar ce avem in memorie" (n.red.).

49

i n o i opotrivi,)dnd nedrumul:m insirI vreunalegemstraniu;d gadd'ede ca:oare elu chiarile.munci.ria prin)cesare

lrijit der toatetoiti sd:i omulnumitddam gir decdtempleaqa de)are.: care-lI n u s el e c e ai i n c e:cit inlubitora joc .pentru

lucdtor

Page 49: Kant, im.   despre pedagogie

Immanuel Kant

urmeazd, mai intdi impresiile sensibile, iar memoria trebuie si488 le pistreze. Aqa e, de pildd, 9i cu limbile. Le putem invdla sau

prin memorare formala, sau prin conversafie, gi aceasta dinurmi este, la limbile vii, cea mai buni metodd. inviilareacuvintelor este intr-adevZrr necesara, dar cel mai potr iv i tproceddm atunci cdnd facem sd se invete acele cuvinte ce segdsesc la autorul pe care'l citim chiar atunci cu tinerii. Tineretultrebuie si-gi aiba partea hotdrata gi determinatd de invafat.Astfel, gi geografia se invatd cel mai bine printr-un anumitmecanism. Memoria mai ales iubegte acest mecanism, 9i infoarte multe cazuri el e chiar foarte util. pentru istorie inci nus-a inventat pdna acum nici un mecanism prea potrivit; s-afdcut, ce-i drept, incercarea cu tabele, dar qi cu acestea, separe, nu prea merge bine. Istoria insi e un mijloc excelent de aexercita inteligenta in judecare. Memorarea e foarte necesard,dar cea pentru simplul exercitiu n-are nici o valoare, de pildacdnd ldsdm sd se invete discursuri pe dinafard. in orice caz, eanu ajutd decdt spre sporirea impertinentei, iar declamarea este,pe langa asta, numai o afacere pentru brirbafi. Din acestea facparte gi toate lucrurile ce se invatd numai pentru un viitorexamen sau in vederea uitarii ulterioare, in futuram obliuionem.Trebuie szr ocupim memoria numai cu lucruri ce ne intereseazdsd le pastrdm qi care au legaturd cu viafa reala. Cel maipagubitor lucru pentru copii este citirea de romane, deoareceei nu fac mai tArziu nici o intrebuinfare de ele, decdt cd leservesc ca distracfie cand le citesc. citirea de romane slabeqtememoria. Cdci ar fi ridicol de a piistra in memorie romane gi dea le istorisi apoi altora. Trebuie, de aceea, sA luam toateromanele din mAinile copiilor. Citindu-te, ei igi inchipuie inroman un roman nou, deoarece ei igi randuiesc imprejurarilein alt mod, riticind cu spiritul qi pierzdndu-gi timpul fArit agandi. Distracfii nu trebuie ingaduite niciodati, cel mai pulinin gcoald, cici ele produc in sfdrgit o anumitd inclinafie, oanumiti deprindere. gi cele mai frumoase talente se pierd laun om care e robit distracfiei. Copiii, chiar dacd se distrag indesfdtdrile lor, ei igi revin totugi in scurtd vreme; ii vedem ins6mai ales foarte distrafi atunci cdnd au in cap gtrengirii rele,

50q

cdci atutrepare. ide-a-ndo

Memtotdeoda

Mem2) prin cinu prin Iintai pritOrbis Pirincepe cgeneral.gi modeinvitimrcea matrprin plaractualdodinioat

L a <gtiinta csinguruldepartecurgdtotrebuie rin acestsau delmai alel

Reginteliget

Pentru t

ci qi aviE, I

anumitiregulileor ien tz

I Lumea

Page 50: Kant, im.   despre pedagogie

Despre pedagogie

cdci atunci ei mediteazd, cum si le ascundi sau cum si lerepare. in acest caz ei n-aud decat cu o ureche, rdspund pe

de-a'ndoaselea, nu gtiu ce citesc etc.Memoria trebuie cultivati de timpuriu, dar pe l6ngi ea, 4a9

totdeodatd, 9i inteligenta.Memoria se cultivir: I ) prin pirstrarea numelor din naratiuni;

2) prin citire qi scriere; citirea trebuie insd exercitata din cap, 9inu prin buchisire; 5) prin limbi, pe care copiii si le invete maiintai prin auzite, inainte de a citi ceva. Apoi un aga-numitOrbis pictust, potrivit rdnduit, aduce bune servicii, 9i se poate

incepe cu botanica, cu mineralogia gi cu descrierea naturii ingeneral. Reprezentarea formei acestor obiecte da prilej de desen

Ei modelare, pentru care e nevoie de matematica. Primulinvdtdmdnt qtiintific va incepe cel mai potrivit cu geografia, aIAtcea matematicd, cdt gi cea fizicA. Istorisiri de calitorii, ldmuriteprin plange 9i ha(i, conduc apoi la geografia politica. De la stareaactuald a suprafetei pdmdntului ne intoarcem apoi la cea deodinioard, 4jungem la geografia veche, la istoria veche etc.

La copil insa trebuie sd cdutdm a combina pe nesimtitegtiinla cu putinfa. intre toate gtiintele, matematica pare a fisingurul mod ce implinegte cel mai bine acest scop ultim. Maideparte trebuie sZr combindm gtiinta cu vorbirea (vorbirea

curgatoare, vorbirea elegantd gi elocventa). Dar 9i copilultrebuie sd invefe sa distinga gtiinta de simpla opinie gi credinta.in acest fel pregdtim o inteligenfijustd 9i un gustjust, nu finsau delicaf. Acesta trebuie sd fie mai intdi gust al simturilor,mai ales al ochilor, in urmi insZr gust al ideilor.

Reguli trebuie si se gdseascd in tot ce are sd cultiveinteligenta. E foarte util de a dobdndi regulile 9i prin abstractie,pentru ca inteligenta sd nu procedeze numai in mod mecanic,ci qi avdnd conqtiinta unei reguli.

tr, de asemenea, foarte bine de a prinde regulile intr-oanumiti formuld qi de a le incredinta astfel memoriei. Avindregulile in memorie, chiar dacd uitim intrebuintarea lor, ne vomor ien ta to tug i repede ia rdrg i . Se pune a ic i in t rebarea:

5 l

ie sdr SaUr dinarearivite s eetulitat.tmit

;i ina n us-a

, S C

C e aarA,,ildd", easte,fac

iitorem,:azamaiecei l e:qtei d erate: i nLrile' a a

rtin; , ol l a

l i nnsd:le, I Lumea in imagini (n.red.).

Page 51: Kant, im.   despre pedagogie

'.11

Immanuel Kant

Si preceadd intii regulile in abstracto gi sd se invete reguli', abia in urmi, dupi ce s-a invdtat bine aplicarealor? Sau regula49O si meargd la pas cu intrebuinfarea? Numai metoda din urmdr e

infeleapta. in celdlalt caz, aplicarea e foarte nesiguri atitavreme pana cdnd se ajunge la reguli. Regulile insd mai trebuieordnduite la prilej dat in clase, cdci nu le retinem daca nu suntlegate intreolal td. Cramatica deci va merge, la invdlarealimbilor, totdeauna cu ceva inainte.

Trebuie si ddm insd acuma gi o notiune sistematicd despreintregul scop al educatiei gidespre modul cum se poate atinge.

l) Cultura generald a facultdfilor mintale, deosebiti decea particulard. Ea ndzuiegte spre abilitate gi perfecfiune, nupentru a-l informa pe elev intr-o materie speciali, ci pentru aintari forfele sale mintale. Ea este:

a) sau f iz icd. Aici totul se intemeiazd pe exerci t iu gidisciplina, farA sa le fie ingaduit copiilor sd cunoascamaxime. Ea este pasivd pentru discipol, el trebuie siiasculte de conducerea altuia. Altii gandesc pentru ddnsul.

b ) sau mora ld . in aces t caz ea nu se in temeiaza pedisciplina, ci pe maxime. Totul e pierdut daca vrem sa ointemeiem pe exemple, ameninfari, pedepse etc. Ea n-arfi atunci decdt disciplina. Trebuie sa nazuim ca elevulsdaclioneze bine din maxime proprii, nu din obignuinta,nu numai sd sdviirqeascd binele, ci si-l faca fiindc6 ebinele. Caci toatd valoarea morala a actiunilor sta inmaximele binelui. Educatia fizicit se deosebegte de ceamorali prin faptul ca cea dintdi e pasiva pentru elev, adoua insZr e activa. El trebuie sd inteleagi totdeaunatemeiul qi deductia acfiunii din conceptele datoriei.

2) Cultura particulard a facultd[ilor mintale. Aici gdsimcultura facultatii de cunoagtere, a simturilor, a puterii deimaginatie, a memoriei, a tariei atentiei gi a istefimii, deci tot cepriveqte facultd[ile inferioare ale intelectului. Despre culturasimturilor, de pildd a mdsurarii cu ochiul, s"a vorbit mai inainte.

52;{,;u:"$,:tr,s

in ce priveCopiii au cincordati Iinfrdnatddesdviryirpe toti colcelelalte, to bund dirdtici in Panumite fgeografia.timp exputrebui, cre

in ceintaritd inobiect nua simtulunu poateeducatii.

in ceintdlnimratiunii.intr-un msau inverdejudectEa e ne<vorbeEtecitesc ai

Prinseama cnevoie cralioneznu e vorceea ceo ratiun,

Factnoi ingin

hg

"$.$'1"ri.j.-.s

Page 52: Kant, im.   despre pedagogie

Despre pedagogie

ln ce privegte cultura puterii de imaginafie, vom nota urmitoarele.Copiii au o imaginatie extrem de putemicd, qi ea nu mai trebuieincordali gi intinsd nicidecum prin basme. Dimpotrivi, ea trebuie 491infrdnatd gi adusi sub reguli, dar totugi nu vom ldsa-o cudesirvirgire neocupatZr. Harfile geografice au ceva ce ademenegtepe tofi copiii, chiar pe cei mai mici. Plictisindu-se chiar de toatecelelalte, ei tot mai invata ceva unde au nevoie de hdr[i. $i asta eo buni distractie pentru copii, in care imaginafia lor nu poate

ratici in gol, ci trebuie sd se linA, aqa-zicdnd, in hotarele uneianumite figuri. Am putea face intr-adevirr la copii inceputul cugeografia. Figuri de animale, plante etc. ar putea insoti in acelaqitimp expunerea; ele trebuie si invioreze geografia. Istoria insd artrebui, credem, sZr intervinZr abia mai tdrziu.

in ce priveqte intarirea atentiei, vom nota cd ea trebuieintaritdr in general. O agdfare rigida a gindurilor noastre de unobiect nu este nicidecum un talent, ci, dimpotrivd, o sldbiciunea simtului nostru intern, deoarece in acest caz el e inflexibil gi

nu poate fi aplicat dupd plac. Distractia este vrajmaqd oricireieducatii. Memoria insi se intemeiazA pe atentie.

in ce privegte insd facultd[ile superioare ale intelectului,intitnim aici cultura inteligentei, a puterii de judecare qi aratiunii. Inteligenfa o putem forma la inceput, aqa-ziclnd,intr-un mod qi pasiv prin ardtarea de exemple pentru reguli,sau invers, prin aflarea regulii pentru cazurile singulare. Putereade judecare aratA ce intrebuintare trebuie fdcuti de inteligentd.Ea e necesard pentru a intelege ceea ce se invafd sau sevorbegte gi pentru a nu repeta ceva fdra infelegere. Cdti nucitesc Ai nu aud ceva fdrA a o pricepe, chiar daci o cred!

Prin ratiune intelegem principiile. Dar trebuie sd ne dim

seama cd aici e vorba de o ratiune care e incd condusd' Nu enevoie ca ea sd tot vrea sa ra\ioneze, dar nici nu trebuie sa i seralioneze multe dintre cele ce depdgesc conceptele' Aici inci

nu e vorba de ratiunea speculativd, ci de reflexiunea asuPra a

ceea ce se intdmpld, dupa cauzele gi efectele sale. E vorba de

o raliune care, in economia gi structura sa, e practici.

Facultalile minfii se cultivd cel mai bine in felul cd facem

noi ingine tot ce vrem sd sivdrqim, de pildd dacd punem imediat

53

reguliSau reguladin urmd egurd atdtanaitrebuie,ci nu suntinviitarea

:ici despreate atinge.csebiti decfiune, nu:i pentru a

rerci f iu gicunoascZr

trebuie sdtru ddnsul.reiazit pevrem sd o:tc. Ea n-arca elevul

bignuinfd,L fiindcd eilor sti in;te de ceatru elev, alotdeaunaatoriei.\ici gasim>uterii delecitot cere culturaai inainte.

Page 53: Kant, im.   despre pedagogie

t ' . qImmanuel Kant

in aplicare regula gramaticali pe care am invdfat-o. inlelegem492 o harti cel mai bine daci o putem face singuri. Ajutorul cel

mai mare al infelegerii este producerea. invdfiim in modul celmai temeinic Ai pastrdm cel mai bine ceea ce invaf im,aga-ziciind, din noi inqine. Numai putini oameni insd sunt instare sa o facA. ii numim autodidacfi (cr6tobi6crrtor).

La formarea rafiunii trebuie sd procedam in mod socratic.socrate, care igi ziceasiegi moaga cunogtinfelor auditoriror sdi,da, in dialogurile sale pe care ni le-a pistrat platon, intr-un feloarecare, exemple de cum se pot scoate chiar la oamenibdtrini unele cunoqtinte din raliunea lor proprie. in multeprivinte copiii nu trebuie si aplice raliunea. Ei nu trebuie sdralioneze asupra tuturor lucrurilor. Ei nu trebuie sd cunoasciprincipiile actiunii necesare pentru a-i face bine educali, darindati ce e vorba de datorie trebuie si-i facem sd cunoascaprincipiile. Dar, in general, trebuie sd avem in vedere sd nuturndm in capul lor cunoqtinte rationale, ci sd scoatem din eiaceste cunoqtinfe. Metoda socratica ar trebui sd constituieregula pentru cea catehetici. tra este, firegte, cam inceatd, gi egreu si intocmim lucrurile aga incdt, atunci cdnd incercam ascoate la rveala cunoqtintele la un elev, ceilalli sa invele gi eiceva in acelagi timp. Metoda cateheticd-mecanici este, deasemenea, bund in unele qtiinfe; de pildi, in expunerea religieirevelate. In religia generali insi trebuie si aplicim metodasocraticir. cu privire anume laceeace trebuie invalat din punctde vedere istor ic, metoda catehet ic i-mecanicd poate f iconsideratdr excelentd.

Aici vom pune gi formarea sentimentului de plicere ginepldcere. Ea trebuie sd fie negativi, dar sentimentul insuginu trebuie moleqit. inclinarea spre molegeald este pentru ommai rea decdt toate relele viefii. E de aceea extrem de importantca copiii sd invete a munci din tinerete. Copiii, daci nu suntal intat i , iubesc intr-adevdr distracl i i le uni te cu oboseala,ocupa[iile pentru care se cere incordare. in ceea ce privegtemdncarea, nu trebuie sd-i facem mofturogi gi nici nu trebuiesd-i ldsim sd aleagi. De obicei mamele le intrd copiilor preamult in voie gi, in general, ii molegesc. gi totuqi se observdr cd

54,J

copiii, mai altmamd. Asta tnu-i lasd sd zbceva. Tala, caii ia totugi unrsd se veselea

Se credeci-i lisdm safi tocmainecsunt bolnaviin faptul cd Pcuraj nou.totdeauna nrdorim numaistrica tot atAlCine insi il tsau morali, I

Copiii nudacd iegim irAmintim aiciNu se prea v(de pildd, ba1cuvine", ast;niciodatd:,,Si-a dat omultparintii nu ltatunci cAnd tatunci cindinrddicineaz

Vointa ctci trebuie nunaturale. LaE impotriva Icel tare si acopiilor nicistoarcd cevincipitanea

d

Page 54: Kant, im.   despre pedagogie

Despre pedagogie

copiii, mai ales bdietii, il iubesc mai mult pe htnl lor decdt pemami. Asta se explicd, fdrd indoiala, prin faptul cd mamelenu-i lasa sd zburde, sd alerge etc., de teamir sd nu li se intdmpleceva. Tata, care ii ceartd, qi chiar ii bate daca n-au fost cuminti,ii ia totuqi uneori la cdmp gi ii lasi aici sa alerge, sd se joace qi

si se veseleascd dupd cum e felul biietesc.Se crede ci se poate exercita rirbdarea copiilor prin aceea

ci-i lisam sd agtepte lungi vreme un lucru dorit. Dar asta n'arfi tocmai necesar. Firegte insd cd ei au nevoie de rdbdare cdndsunt bolnavi etc. Ribdarea are doud infdfiqdri. Ea consta sauin faptul cd pierdem orice speranta, sau in faptul cd dobdndimcuraj nou. Prima infat igare nu e necesarA dacA ceremtotdeauna numai posibilul. Iar cur4j nou putem dobandi dacidorim numai ceea ce e just. La boald, insd, lipsa de nddejdestrici tot atat de mult cdt e in stare sa indrepte tiria curajului'Cine insi il mai poate dobandi, cu privire la starea sa fizicdrsau morali, acela nici nu renuntd la sperantd.

Copiii nu trebuie fdcuti nici timizi. Ei devin astfel mai alesdaci iegim impotriva lor cu vorbe grele gi ii rugindm adeseori.Amintim aici mai ales strigitul multor pirinti: ,,Sa-ti fie ruqinel".Nu se prea vede de ce adicd ar avea si se rugineze copiii, cdnd,de pildi, baga degetul in gura etc. ,,Nu se obiqnuiegte, nu secuvine", asta le putem spune, dar nu trebuie sd le strigdmniciodatd: ,,Sa'ti fie ruginel", decdt in cazul in care mint. Naturai-a dat omului ruginea ca sd se trAdeze cdnd minte. Dacd decipdrintii nu le vorbesc copiilor niciodati despre rugine decitatunci cdnd mint, ei in toati viata lor ar rogi totdeauna de ruEineatunci cdnd mint. Dacd insd ii facem mereu sd se ruqineze, seinradicineazA la ei o timiditate care nu-i va p6rasi niciodati.

Vointa copiilor nu trebuie, cum am sPus-o mai sus, frAntd,ci trebuie numai condusir aqa incdt si cedeze in fala piedicilor

naturale. La inceput, fireqte, copilul trebuie sZr asculte orbeqte.E impotriva naturii ca copilul sa comande prin tipntul sdu 9i ca

cel tare sZr asculte de cel slab. De aceea nu trebuie sd ceddmcopiilor nici chiar in prima copilirie la tipatul lor, lisdndu-i si

stoarcdr ceva prin sili. De obicei pdrintii greqesc aici qi seincdpdfaneazd,apoi sd indrepte lucrurile, refuzdnd copiilor, mai

55

,elegemcrul cel>dul celvAldm,sunt in

ocratic.ilor sdi,:r-un fel>amenir multebuie sinoasciafi, darnoascZr: s d n ur din eirstituiertd, qiercam a[e 9i eiste, dereligieinetodal punctrate fi

cere giinsuqi

tru om>ortantu suntrseala,rivegterebuiefr preaxvd cA

Page 55: Kant, im.   despre pedagogie

Immanuel Kant

tdrziu, tot ce cer ei. insi e foarte absurd si le refuzdm fdrit494 cauza ceea ce agteapti ei de la buniitatea parinlilor, gi asta

numai pentru a le opune rezistenld gi a-i face pe ei, cei slabi,sFr simti superioritatea pdrinfilor.

Copiii sunt alintati cand li se intri in voie, dar sunt cudesdviirqire rau educafi cind ne impotrivim de-a dreptul voinfeigi dorintelor lor. Alintarea se face de obicei atiftavreme cdt suntojucdrie a parinfilor, mai ales in timput cdnd incep sd vorbeascd.Din alintare insd rezultir o prea mare paguba pentru toatd viafa.cind ne impotrivim vointei copiilor, ii impiedicdm totodatd, ce-idrept, sd-qi manifeste supdrarea, ceea ce, firegte, trebuie sd seintdmple, dar cu atat mai mult sunt ei furioqi in interiorul lor.Modul in care ar trebui si se poarte, in acest caz, incA nu l_aucunoscut. Regula ce trebuie sd o observiim deci la copiii deviirsti frageda este ca, atunci cind ei lipa gi noi credem ca liseintampla ceva neplacut, sir le venim in 4iutor, dar atunci cind ofac din simpld supdrare si-i lasdm sa !ipe. gi aceeagi atitudinetrebuie observatzr neintrerupt gi mai in urma. Rezistenfa ce ointdlnegte copilul in acest caz este foarte naturald, gi este, ladrept vorbind, negativd, intrucilt doar nu facem decdt sd nu leintrdm in voie. Unii copii insd capdta de la parinli tot ce cer,daca ii roaga cu stdruinti. Dacd lisdm copiii sd dobdndeascdtotul prin tipete, ei devin rauticiogi; dacd dobandesc insd totulprin rugdminte, ei devin molegili. De aceea, daca nu intervine ocauza importantd pentru a proceda altfel, noi trebuie sdindeplinim rugdmintea copilului. Gasind insd o cauza sa nu oindeplinim, noi nu ne vom lisa induplecali nici prin multa rugare.orice refuz trebuie sd fie irevocabil. Acest refuz are apoi efectulnemijlocit cd nu trebuie sA refuzAm adeseori.

Presupundndu-se, ceea ce totugi nu putem admite decdtfoarte arareori, ci copilul are o predispozilie naturali pentruincapafanare, atunci e cel mai bine sd proceddm in felul cd, dacael nu ne face nimic pe plac, nici noi, la rdndul nostru, nu-i facemlui nimic pe plac. Fringerea voinlei produce o mentalitate desclav, pe cdnd rezistenfa naturald produce docilitate.

Cultura morald trebuie sdr se intemeieze pe maxime, nu pedisciplind. Aceasta impiedicd necuviinlele, cealaltd formeaza

56

,i*,1$

,dwYffi.H

l

$modul de gita actiona dudisciplind nutotuqi cu aniia cZrror echitzmici acest lucere deci de

Cdnd cosd-l intimPirda crezare eqi il rasplatiravea bine. (

cZrci putem fpedeapsd, ala altceva d<bun sau rau

Maximelmorala trebcopiilor notisZr intemeieleste ceva ataruncam ag:Prima strddtCaracterulinceput ne ;ale umanitZsunt q i e leinteligentd:sa treaci n<potriviti grt

Dacd vtdZrm bine stanumit planexactitate.pentru murnici prelunllisa copiilol

i$'a

, S.q.!

Page 56: Kant, im.   despre pedagogie

Despre pedagogie

modul de g6ndire. Trebuie si ndzuim ca copilul si se deprindi

a acliona dupi maxime, qi nu dupi anumite impulsuri. Prin

disciplind nu ramAne decdt o deprindere, care se stinge insZt

totuqi cu anii. Copilul trebuie sd invete a acfiona dupa maxime 495

a caror echitate o infelege el insuqi. Vedem insd lesne cd la copiii

mici acest lucru e greu de fdcut, 9i cd de aceea cultura moralZt

cere deci de la pdrinfi gi invdfitori foarte multi pricepere.

Cand copilul, de pildd, minte, nu trebuie sa-l pedepsim, ci

si-l intdmpindm cu dispret, spundndu-i ci pe viitor nu i se va

da crezare etc. Dacd insd pedepsim copilul cind face ceva rdu

9i il rdsplitim cdnd face binele, atunci el face binele pentru a

avea bine. Cand iese apoi in lume, unde nu se intdmpld aqa'

cErci putem face binele fErA a primi risplatd, 9i rdul fdrd a primi

pedeapsi, atunci acest copil devine un om care nu se va gdndi

la altceva decdt cum ar putea strdbate bine in lume, 9i el va fi

bun sau rau dupd cum va gdsi cd e mai folositor pentru dinsul.

Maximele trebuie sd izvorasci din om insuqi. in cultura

moralZr trebuie si cautZrm chiar de cu bundr vreme si dam

copiilor notiuni despre ceea ce este bine sau riu. Daca vrem

sd intemeiem moralitatea, nu trebuie si pedepsim. Moralitatea

este ceva atdt de sfant qi de sublim incdt nu e ingdduit sa o

aruncam aga, cu dispret, pundnd-o in acelaqi rang cu disciplina.

Prima strdduintd in educatia morala este de a forma un caracter.

Caracterul sti in abilitatea de a acfiona dupd maxime. La

inceput ne insugim maxime ale gcolii, iar mai t2rziu, maxime

ale umanitifi i. La inceput, copilul asculti de legi. Maximele

sunt gi ele legi , dar subiect ive; ele izvor i tsc din propria

inteligenfa a omului. Nici o cdlcare a legii qcolii insa nu trebuie

sZr treacd nepedepsitd, deqi pedeapsa trebuie si fie totdeaunapotrivita gregelii.

Dac6 vrem sd formdm la copii un caracter, trebuie si ne

ddm bine seama ca sd-i facem sa observe in toate lucrurile un

anumit plan, anumite legi, care trebuie urmate cu cea mai mare

exactitate. Astfel le fixdm, de pildd, un timp pentru dormit,

pentru muncd, pentru distractie, 9i acest timp apoi nu trebuie

nici prelungit, nici scurtat. ln chestiunile indiferente le putem

ldsa copiilor alegerea, numai ci ei trebuie sd respecte totdeauna

J /

fuzdm fArAlor, Si astai, cei slabi,

ar sunt cuptulvointeine cat suntvorbeasca.toatd viata.todati, ce-i:buie si se:eriorul lor.rcd nu l-aua copiii deem ci li setncicdnd o;i atitudinetenta ce ogi este, lait sd nu letot ce cer,bindeascd: insi totulintervine orebuie sdz a s d n u otltd rugare.poi efectul

nite decdtald pentruul cd, dacinu-ifacemtalitate de

me, nu peformeazir

Page 57: Kant, im.   despre pedagogie

Immanuel Kant

' ceea ce gi-au fixat o dati ca lege. La copii insi nu trebuie siformdm caracterul unui cetdfean, ci caracterul unui copil.

496 Oamenii care nu gi-au propus anumite reguli sunt govditori;adeseori nu gtim cum sa-i luam, gi nicicdnd nu putem gti binece trebuie si credem despre ei. D drept ca adeseori ii dojenimpe acei oameni care acfioneazAtotdeauna dupi reguli, de pildape omul care, dupd ceas, a fixat pentru fiecare acfiune un timpanumit; dar de multe ori aceasta dojana e nedreaptd, gi aceastdregularitate, deqi pare a fi pedanterie, este o dispozilie spreformarea caracterului.

De caracterul unui copil, mai ales al unui elev, tine inaintede toate ascultarea. Aceasta este de douii feluri: mai intdi oascultare falA de de uoin[a absolutd, apoi, in al doilea rdnd, gifa fa de uo in [a cunoscutd ca ra [ ionat i p i bund a unu iconducdtor. Ascultarea poate fi dedusd din constringere, giatunci ea e absolutd, sau din incredere, qi atunci ea e de celdlaltfel. Aceastd din urmi ascultare, uoluntard, e foarte importanti;dar qi cea dintai e foarte necesara, deoarece pregdtegte copilulpentru indeplinirea acelor legi pe care trebuie sd le indeplineascain viitor ca cetdtean, degi poate cd nu-i sunt pe plac.

De aceea copiii trebuie sii stea sub o anumiti lege aconstrdngerii. Aceastd lege insa trebuie sd fie universala, ceeace e de observat mai ales in qcoli. invitdtorul n-are voie sdarate, intre mai mulfi copii, nici o predilectie, nici o preferinlafafa de un copil in mod deosebit. Caci altfel legea inceteazade a fi universala. indati ce copilul vede cd nu toli ceilallitrebuie sa se supund gi ei aceleiaqi legi, el devine rebel.

Se tot vorbegte ci copiilor trebuie si li se infaliqeze toatein aga fel incat ei sa le faca din inclinafie-plicere. in unelecazuri, firegte cd e bine aga, dar sunt multe lucruri pe caretrebuie sa le prescriem qi ca datorie. Asta aduce apoi marefolos pentru intreaga viafd. Cici cu privire ta ddrile publice, lamunca avutd in diferitele funcfiuni gi in multe alte cazuri, nepoate conduce numai datoria, nu inclinatia. presupundndu-sechiar cd copilul n-ar pricepe datoria, totuqi e mai bine aqa, gicopilul va intelege, credem, totugi, ci ceva este datoria sa cacopil, mai greu, insd, ci ceva este datoria sa ca om. Dacd ar

5B

\

{id

${il

putea intla o virsl

Orictascultarecalcare zde priso:

Pedea fi onotcdnd uninclinatiifel de ptmoralitdteste o p

Pedesau in a!morali Iluare-ar(dispozilcaci ace(dispozil

Ascta adoleteste sausingur pdacAmideoarecnumai id e a f ipedepsinu trebpedePsrpedePs,caractetinlocuia

Pednegativasupra

$

d,s

Page 58: Kant, im.   despre pedagogie

Despre pedagogie

putea intelege gi acest lucru, ceea ce insi nu e cu putinta decdtla o virsti mai inaintatd, ascultarea ar fi gi mai perfecti.

Orice calcare a unei porunci la un copil este o lipsd deascultare, gi aceasta are drept consecintd o pedeapsa. $i la ocilcare a poruncii din nebdgare de seama pedeapsa nu estede prisos. Aceastd pedeapsd este sau fizica, sau morald.

Pedepsirea e morald cind lovim in tendinfa individului dea fi onorat qi iubit, tendinta care ajutd moralitatea, de pildi

cdnd umilim copilul, primindu-l cu o rdceald glaciala. Acesteinclinatii trebuie susfinute cdt se poate de mult. De aceea acestfel de pedepsire este cel mai bun, deoarece vine in ajutorulmoralitafii; de pildd, cdnd copilul minte, o privire dispretuitoareeste o pedeapsi suficienti gi cea mai potriviti pedeapsd.

Pedepsele fizice constau sau in refuzarea lucrurilor dorite,sau in aplicarea pedepselor. Felul dintai e inrudit cu pedeapsamorali qi este negativ. Celelalte pedepse trebuie aplicate culuare-aminte, ca sd nu rezul le de aici o indoles serui l is(dispozitiune servila). Nu e bine sd impd(im copiilor rrispldti,cdci aceasta ii face interesati gi produce o indoles mercenaria(dispozitiune mercenard).

Ascultarea este, mai departe, sau ascultarea copilului, saua adolescentului. Cdlcarea ei e urmatd de pedeapsd. Aceastaeste sau de fapt o pedeapsdnaturald, Pe care gi-o atrage omulsingur prin purtarea sa, de pildd cind copilul se imbolndvegtedacd mdndnca prea mult, gi aceste pedepse sunt cele mai bune,deoarece omul le experimenteazd in tot cursul viefii sale, 9i nunumai in copildrie; sau insi pedeapsa e artificiala. inclinatiade a fi onorat qi iubit este un mijloc sigur de a proceda inpedepsire in aga fel incdt ea sd fie durabild. Pedepsele fizice

nu trebuie sd fie decAt o completare a celor morale. Cdndpedepsele morale nu mai ajutd deloc qi cind trecem apoi lapedepse fizice, prin acestea nu se mai formeaza totuqi un

caracter bun. La inceput insd constringerea morald trebuie sdinlocuiascd lipsa reflexiunii copiilor.

Pedepsele care se aplica cu semne de mAnie au un efectnegativ. Copiii le considerd in acest caz numai ca urmiri

asupra lor, persoana lor fiind obiect al afectului altuia. in

59

trebuie sirui copil.rnt qovditori;ttem gti binerr i i i dojenimguli. de pilddiune un timpld, giaceastdipozitie spre

r tine inaintemai intdi o

>ilea rdnd, giun i a unu i;trdngere, gie de celdlaltimportanti;

teqte copiluldeplineasciac.mitd lege aersald, ceea.are voie sdo preferintda inceteazatoti ceilalti

rebel.

tigeze toate'e. in uneleuri pe careI apoi mare:pub l ice , la: cazuri, nepundndu-sebine aqa, giatoria sa cam. Daca ar

Page 59: Kant, im.   despre pedagogie

Immanuel Kant

general, pedepsele trebuie si li se aplice copiilor totdeauna[inandu-se seama ca ei si vada cd numai indreptarea lor

' este scopul ul t im al pedepselor. A l isa copi i i sd multu-meascd, sd sdrute mAna etc. , cdnd sunt pedepsit i , e absurdgi ii face pe copii servili. Cand pedepsele fizice sunt deseorirepeta te , e le p roduc incdpatAnare g i , daca pdr in t i i iq ipedepsesc cop i i i pen t ru inc ipa tAnare , e i i i fac to t ma iincdpdtdnaf i . $i nu totdeauna oameni i cu inf i f igare asprasunt gi cei mai rAi , c i adeseori ei se lasi lesne induplecat idaca l i se vorbegte cu bldndete.

49a Ascultarea adolescentului se deosebegte de ascultareacopilului. Ea consta in supunerea la regulile datoriei. A faceceva din datorie inseamna a asculta de ratiune. A vorbi copiilorde datorie e osteneald zadarnica. La urmi ei considera datoriaca un lucru a ciirui neobservare e urmata de nuia. Copilul arputea fi condus numai prin instincte, dar, indata ce a crescutmai mare, trebuie sd intervina gi notiunea datoriei. $i ruginareanu trebuie pusd in aplicare la copii, ci abia la virsta tineretii.Ea nu se poate ivi decdt abia cand sentimentul de onoare aprins rdddcini.

Un al doilea element principal in intemeierea caracteruluicop i i lo r es te d ragos tea de adev i r . Ea es te t rZrsd turafundamentald qi nota esenlialA a unui caracter. Un om careminte n-are nici un caracter, gi, dacd are ceva bun intr-insul,asta rezulta numai din temperamentul s iu. Uni i copi i au oinc l ina f ie spre minc iund, care foar te adeseor i t rebu ieatribuitd unei imaginatii vioaie. E obligafia tatalui sdr veghezeca copi i i s i se dezobiqnuiascd a mint i ; cdci mamele deobicei considerd aceasta ca un lucru lipsit de importantdsau de importanti prea micd; ba ele gZrsesc chiar in aceastdmanifestare o dovada, magulitoare lor, privind excelenteledispozit iuni gi capacitdf i ale copi i lor lor. Dar aici este loculsi se faci intrebuintare de ruginare, cdci acum copilul opr icepe b ine . imbu jorarea de ruq ine ne t rddeaza cdndmin t im, dar nu es te to tdeauna o dovadd. Adeseor i neimbujordm ruginandu-ne de obriznicia altuia de a ne invinuide ceva. in nici o conditie nu trebuie sd ciutdm sa stoarcem

60 $flr S

ffide la copiatrage chpedepsi tpedeapsd

PedePrcare celepildd cdntsoc iab i l .rea-vointdminie fatr

U n a l 'sociabilittotdeauneacestui luC o p i i i s ddesfitirilunu l d in tcaracterupotrivnicZ

Copiiisoarele. Nceea ce-igregiti; civeseli, qisub sevetscurti vrein acest stgi unde seSufletul d

Mullibuni gi ctSunt aniisupugi ditgi incd mzpuer, suo

t .Multe a

,'d

Page 60: Kant, im.   despre pedagogie

Despre pedagogie

de la copii adevirul prin pedepse, doar ci minciuna lor aratrage chiar indati o pagubd dupi sine, qi atunci ii vompedepsi din cauza pagubei. Pierderea st imei este unicapedeapsd potr iv i t i pentru minciund.

Pedepsele mai pot fi imparfite in negatiue gi pozttive, dintrecare cele dintai s-ar aplica in caz de lene sau imoralitate, depildi cand copilul minte, sau e lipsit de politete, sau nu esoc iab i l . Pedepse le poz i t i ve insd se vor ap l i ca pent rurea-voinfZr. inainte de toate, insZr, trebuie sdr ne ferim de a purtamdnie fata de copii.

Un al treilea element in caracterul copilului trebuie si fiesociabilitatea. trl trebuie sa tind prietenie cu altii gi si nu fietotdeauna singur pentru sine. Unii invdtdtori sunt impotrivaacestui lucru in gcoli, dar aceastit pozilie e foarte nedreapti.Cop i i i sa se preg i teasc i pent ru cea mai du lce d in t redesfitirile vietii. invritdtorii insa nu.trebuie si prefere pe niciunul dintre elevi pentru talentele sale, c i numai pentru 499caracterul s iu, deoarece, al tminter i , se ivegte o invidiepotrivnicd prieteniei.

Copiii mai trebuie sd fie sinceri, iar in privirile lor, senini casoarele. Numai inima veseli e capabili sd simti plicere pentruceea ce-i bine. O religie ce-l face pe om intunecat la suflet egregitd; cdci el trebuie sd-l serveascd pe Dumnezeu cu inimd -r

veseli, qi nu din sili. Inima veseldr nu trebuie tinuta totdeaunasub severitatea constrdngerii gcolii, cdci in acest caz ea e inscurti vreme inabuqitd. Cand are libertate, ea se reface iaragi.in acest scop servesc anumitejocuri la care copilul are libertate,gi unde se striduiegte sa-i intreacd totdeauna pe ceilalti in ceva.Sufletul devine apoi iaraqi senin.

Multi oameni cred cd anii lor din tinerete au fost cei maibuni gi cei mai pldcuti din viata lor. Dar nu este tocmai aga.Sunt anii cei mai apisatori, caci atunci suntem prea de totsupugi disciplinei, gi arareori putem avea un prieten adevdrat,gi incd mai rar libertate. Chiar Horatiu zice: Multa tulit, fecitquepuer, sudavit et alsit.l

6 l

r totdeaunareptarea lori i sd multu,i t i , e absurdtunt deseoripar in t i i i9 i

fac tot mailiEare asprdinduplecaf i

I ascultarearriei. A faceorbicopi i lorderi datoriaa. Copilul arce a crescut$iruEinareasta tineretii.le onoare a

caracterului: t r i s i t u r aUn om caren intr- insul,i copi i au ocr i t rebu iesd veghezenamele deimportantdr in aceastdexcelentelei este loculn copi lul oeazd cAndleseori nel ne invinuid stoarcem I -Multe a indurat gi a ficut copilul, el a asudat gi a degerat' (n.tr.).

Page 61: Kant, im.   despre pedagogie

''I

t$1ftttt{}Hlii;

]Ti r ;

62 Immanuel Kant

. Copiii nu trebuie instruiti decAt in astfel de lucruri care suntpotrivite pentru vdrsta lor. Unii pdrinti se bucuri cind copiii lorpot vorbi de timpuriu ca bitranii. Din astfel de copii insi nuiese, de obicei, nimic bun. Un copil nu trebuie sd fie mai deqteptdecit se cere pentru un copil. Dl nu trebuie sd devina un imitatororb. Un copil insi care e inzestrat cu maxime morale potrivitebritranetii iese cu totul in afarA de menirea anilor sii, gi nu facedecdt si maimufdreascd. Copilul si nu aibd decdt inteligenfaunui copil gi sd nu se arate prea devreme. Un astfel de copil nuva deveni niciodati un bdrbat priceput gi cu inteligentd senind.Tot aga de insuportabil devine copilul care vrea si urmeze chiartoate modele, de pilda cand vrea sa fie fnzat, sd poarte mangete,gi poate chiar gi tabachere. Prin aceasta el capdti o infitigareafectatd, care nu-i gade bine unui copil. Societatea buni ii esteo povard, iar viftutea bdrbdteasci ii lipseqte, in cele din urmZr,cu desdvirqire. Tocmai de aceea trebuie si luptdm de cu bunivreme qiimpotriva vanitifii sale, sau, mai bine zis, nu trebuie sii se dea prilejul de a deveni vanitos. Asta se intampld insi cindcopiilor chiar de timpuriu li se tot vorbeqte de cAt de frumogisunt, de cdt de minunat ii prinde cutare sau cutare podoabi,sau dacd li se promit gi li se dau podoabe ca risplati. Podoabelenu se potrivesc copiilor. imbrdcimintea lor, curati gi modesti,ei trebuie si o primeasci numai ca pe ceva necesar. Dar qi pirintiinu vor pune pret pe acestea, nu se vor uita mereu in oglindd,caci gi in aceste lucruri, ca in toate, pilda este atotputemica giintdregte sau nimicegte povata buni.

., i

:$.$

tii{

i$

, ' : : l

Dduca5) moralittfie temeinigi cum anapoi nu leabilitate giTemeiniciibarbat. At

in ceabilitateade oamerde multeinsugire a

Dacd iinchis gi rar trebui Iaparentei90 POSe(pricepemingine intascunderDisimulatuneori, drun mijloc

:\t

Page 62: Kant, im.   despre pedagogie

e suntpiii lorsd nuegteptnitatorrtriviteu faceigentarpil nuenind.: chiarngete,ifigareii esteurma,t buniruie sii cdndumoqiloaba,rabeledestd,ririntii

llindd,rici qi

U espre ebuca{i ^Pt^ctic\

Educalia practici cuprinde: l) abilitatea' 2) prudenta'

5) moralitat.u. it ce priveqte abititatea, sd avem griji ca ea si

fie temeinicd, qi nu trecitoare. Nu trebuie sd avem aParenla ca

gi cum am avea cunoqtinfe despre lucruri Pe care totugi mai

apoi nu le putem infdptui. Temeinicia trebuie si se arate in

utititut. gi szr devinir cuincetul obignuinlzr in modul de gdndire.

TemeiniCia constituie elementul esenlial al caracterului unui

barbat. Abilitatea e necesard 9i talentului'

in ce pr ivegte pruden[a, ea rezida in arta de a pune

abilitatea in practica, adicd de a vedea cum putem sd ne servim

de oameni pentru scopurile noastre' Pentru aceasta e nevoie

de multe lucruri. La drept vorbind, prudenla e cea din urmd

insugire a omului; insa, dupd valoare, ea ocupd locul al doilea'

Daci ar fi si lisam copilul in seama prudenlei' el ar deveni

inchis qi nepitruns, dar ar putea pitrunde pe ceilalti' Mai ales

ar t rebu isd f iedenepZr t runscupr iv i re lacarac teru lsdu.Ar taaparenleiexterioareestebuna'cuviinfi.$iaceastdartdtrebuies-o posedim. A pdtrunde pe allii e dificil' dar e necesar si

pricepem aceastd arti 9i, pL a" aftd parte' si ne facem pe noi

inqinl impenetrabili. pentru asta se cere disimulare, adicdr

ascunderea propriilor defecte 9i acea aparenld exterioari'

Disimularea nu este totdeauna fdlamicie, qi poate fi ingaduiti

uneori ,darseapropietotugidenesinceri tate.Fatdrmiciaesteun mijloc foarte uracios' Prudenla cere si nu ne iegim indati

Page 63: Kant, im.   despre pedagogie

l ,

t,

i

64 Immanuel Kant

din fire; dar nici nu trebuie sd fim prea nepdsitori. Nu trebuiedeci si fim vehemenfi, dar trebuie totugi si fim hotarafi. A fihotarat se deosebegte de a fi vehement. un om hotdrilt(strenuus) este acera care are prdrcere pentru a voi. Aceastacontribuie la moderarea afecturui. prudenfa e necesara pentrutemperament.

5ol Moraritatea privegte caracterur. susfine et abstine estepregdtirea pentru o moderalie infereaptd. Daca vrem sa formimun caracter bun, trebuie sd inliturdm mai intdi pasiunile. omultrebuie sd se deprindi cu privire ra incrinafiile sare aga incdt sdnu devina pasionat, ci el trebuie sd invefe a se lipsi de ceva dacdi se refuzd. susfine inseamnd ,,rabdagi deprinde-te a supoftar,,.

se cere curai 9i inclinafie daca vrem sd invdfdm a ne ripside ceva. Trebuie sa ne obignuim cu refuzuri, rezistenf-r etc.

Temperamenturui ii aparfine simpatia. o simpatie duioasdgi languroasi trebuie evitatd la copii; ea se potrivegte numaiunui caracter sensibir. simpatia se mai deosebeqte de milii gieste un rau care constd in a te tot vdicdri despre un rucru saualtul. Ar trebui sa ddm copiilor bani de buzunar din care siipoatd qiuta pe cei nevoiagi, 9i aici am vedea dacdr sunt milostivisau ba; dacdr sunt insd totdeauna darnici numai cu baniiparintilor lor, asta nu inseamnd nimic.

Maxima Festina tenfe indicd o activitate continu d ra caretrebuie sa ne grabim foarte, pentru a invafa murt, deci festina.Dar trebuie si invafam gi cu temei, gi deci sd avem timp pentrufiecare lucru, deci lente. Or, se pune chestiunea: ce este' preferabil, sa avem o mare cantitate de cunogtinfe, sau numaiuna mai micd, dar temeinica? E mai bine sa gtim pufin, daracest pufin cu temei, decit murt gi superficiar, caci in sfirgittot se observii ripsa de profunzime, in cazur din urmd. Darcopilul nu gtie, firegte, in ce imprejuriri se poate afla, pentrua avea nevoie de cutare sau cutare fet de cunoqtinfe; gi, deaceea' cel mai bine este sd gtie din toate cdte ceva temeinic,cdci altminteri er ingari pe arlii cu cunoqtinlere sare invdfatedoar la suprafatd.

Lucrul cel mai important este intemeierea caracterurui.. Acesta rezidd in hotirdrea necrintitd a voinfei de a face ceva, gi

$q-tr

il#

apoi in exectzice Horatiucdnd am fdlchiar dacd nceva, dar nude pildi, cddimineata Plucru, sau pdimineata ediminea[a stamdndnd alacest fel, Pt

Ceea cthotirdri. Lamai numeqtigi infaPtui<bine daci s

Cel cepliteqte mtomul care Iintr-o cliPinu se Poalceea ce esavut totdeanimic nici ,

pricepe culdintr-o dati

Ce folcziua, iar nacind imPunimic la sc

Pentruinsemndm

Trebuicdt se Poi

t

ii

I

I ,,Omul ne

:a

qs,;*t

Page 64: Kant, im.   despre pedagogie

Despre pedagogte

apoi in executarea realdaacestei hotdrirl. Wr propostti tenaxt',

zice Horafiu, gi in aceasta constZt un caracter bunl De pilda,

cdnd am fagnduit cuiva ceva, trebuie sa-mi tin promisiunea,

chiar dacd mi-ar aduce pagubd. Cici un bdrbat care-qi Propuneceva, dar nu o face, nu poate avea incredere nici in sine insuqi;

de pildd, cdnd cineva iqi propune sa se scoale totdeauna de 5o2

dimineald pentru a studia, sau pentru a face cutare sau cutare

lucru, sau pentru a face o plimbare, 9i primdvara se scuza ca

dimineata e inci prea rece qi i-ar putea face rau, vara insa ci

dimineata se poate dormi aga de bine gi ca somnul iieste plicut,

amdn2nd astfel de azi pe mdine executarea hotirdrii sale, in

acest fel, pani la urma, el nu se mai increde nici in sine insugi.

Ceea ce este impotriva moralei se exclude din astfel de

hotirdri. La un om rZru caracterul e foarte stricat, dar aici el se

mai numeqte gi neinduplecare, deqi ne place totuqi vAzdnd cdr

iqi infdptuiegte hotdrdrile qi e statornic, cu toate ca ar fi mai

bine daca s-ar manifesta in acest fel in lucruri bune.

Cel ce am€rnZr totdeauna executarea hotdrdrilor sale nu

pliteqte mult. Aqa-zisa pociinld viitoare este de acest fel. CZrci

omul care a trdit totdeauna in desfrdu gi vrea sdr se pociiascit

intr-o clipi nu poate reugi nicidecum sd o facZr, intrucdt doar

nu se poate intdmpla dintr-o datd minunea ca el si devini

ceea ce este acela care gi-a intrebuintat bine toati viata qi a

avut totdeauna gdnduri cinstite. Tot de aceea nu putem agtepta

nimic nici de la pelerinaje, cazne gi posturi; caci nu se poate

pricepe cum pelerinajele gi alte obiceiuri pot contribui si facd

dintr-o datd dintr'un om desfrinat un om nobil.

Ce folos poate ieqi pentru cinste 9i indreptare cdnd postim

ziua, iar noaptea, in schimb, mdncam incZr o datd pe atdta, sau

cdnd impunem corPului o caznZr care nu poate contribui cu

nimic la schimbarea sufletului?Pentru a intemeia in copii un caracter moral, trebuie sa ne

insemndm urmdtoarele:Trebuie si-i facem, prin pilde qi porunci, sd inteleagd pe

cdt se poate datoriile pe care trebuie si le indeplineasci.

65

trebuie4fi. A fitotdrAtlceastapentru

te esteormdmr. Omulncit sd,adacA

ortal".re lipsietc.uioasdnumaimild 9i:ru sauare sailostivibani i

a carerst ina.:entrue estenumain, darsfargiti. Dar>entru

9i, dereinic,udtate

:rului.:va, gi t ,,Omul neclintit in hotirarile sale" (n.red.)'

Page 65: Kant, im.   despre pedagogie

66 Immanuel Kant

Datoriile pe care le are de indeplinit copilul nu sunt decitdatoriile obiqnuite fata de sine insuqi 9i fafd de alli i. Acestedatorii trebuie deci deduse din natura obiecturui. Aici vomconsidera deci mai de aproape:

a) Datoriile fald de sine insugi. Acestea nu constau in a-giprocura o imbrdeiminte stralucila, in a da ospele grandioase etc.,degi totul trebuie sd fie frumos gi curat. ile nu constau nici incdutarea sat isfaceri i poftelor gi dor intelor noastre, c i tc i ,

5o5 dimpotrivd, omultrebuie si fie foarte sobru qi moderat, pentrua avea in interiorul siu o anumitd demnitate ce-l inalli inainteatuturor creaturilor, gi datoria lui este de a face sa se arate inpersoana sa proprie aceasti demnitate a umanitafii.

Dar noi ne lepddam de aceasti demnitate a umanitaliic ind, de pi ldd, ne dedam bef iei , cdnd sdvdrgim pacateimpotriva naturii, cand ne aruncim in tot felul de desfriluri etc.,ceea ce i l in josegte pe om cu mult sub animale. Mai apoi,cdnd omul se tdrdgte inaintea altora, ficdndu-le neintreruptcomplimente, in nddejdea de a dobiindi printr-o purtare atdtde nedemnd bundvoinfa lor, atunci gi acestea sunt impotrivademnitaf i i umanit i f i i .

Demnitatea omului am putea face si o simtd copilul chiarIa el insuqi, de pilda in caz de necurd[enie, care, cel pulin,doar e scarboasdr pentru oameni. Dar copilul se poate injosi gi,de fapt, sub demnitatea umanitalii prin minciunir, intrucat doarpoate gdndi qi comunica altora gdndurile sale. Minlitut il face

. pe om sd devind obiect al disprefului general gi e un mijlocsa-i rdpeasci in fata sa proprie stima gi increderea pe carefiecare ar trebui s-o aiba pentru sine.

b) Datoriile fatd de altii. Respectul gi stima pentru dreptuloamenilor trebuie sd i se intipdreasca copilului chiar foafte detimpuriu, qi trebuie sa veghem bine ca si le puni in practicd;de pildd, cdnd un copil intalneqte alt copil mai sdrac Ai ilimpinge cu trufie din cale sau de tanga sine, il lovegte etc.,atunci sd nu zicem: ,,Nu face asta, asta il doare pe celalalt; fiimilos! E doar un copil sdrman" etc., ci sd ne arAtdm gi fafd deddnsul cu aceeagi trufie, fdcindu-l sd simtd ciit de potrivnicd afost purtarea sa dreptului omenirii. insd copiii n-au, propriu-zis,

deloc mdacd pddin pdinlor, in srnimic, srdoar sd-n-are ni

Mullcuprindc u m a f tam spuidemnitzideea ucomParincepe IdemnitiDar de rare si s

9ccc e a r (copiilotar trebintdmpla sinecinevae migcrpe car(e asta.dacd vbani i , tmea, eingdduimagincel pulnecesilminciumult f,

Page 66: Kant, im.   despre pedagogie

Despre pedagogle

deloc mdrinimie. Asta o putem vedea, de pildn, din faptul cidacd pirintii i i poruncesc copilului lor sd dea altuia jumdtate

din pdinea sa cu unt, fira ca el si primeascZr apoi din partea

lor, in schimb, o bucatd qi mai mare, atunci copilul sau nu dZtnimic, sau totuqi foarte arareoi qi cu neplicere. $i nici nu putem

doar sd-i vorbim copilului multe de mdrrinimie, deoarece el inci

n-are nimic in stdpdnirea sa.Multi autori au omis cu desdvirqire sectiunea moralei care

cuprinde datoriile fatd de sine insugi, sau au explicat-o greqit, 5o4

cum a ficut-o Crugott. Datoria falAde sine insuqi std insi, cum

am spus, in aceea ca omul pAstreazA, in persoana sa proprie,

demnitatea umanititii. El se dojeneqte cind are inaintea ochilorideea umanititi i. El are, in ideea sa, un original cu care secompara. Cand numdrul anilor sporegte, cdnd instinctul sexualincepe si se degtepte, atunci e momentul critic, in care numaidemnitatea omului e singura in stare sd-l tina pe tdnar in frdu.Dar de cu buna vreme trebuie sd-i ddm tdnirului indicatii cum

are sa se fereasca de cutare sau cutare lucru.

$colilor noastre le lipseqte aproape cu desirvdrrqire ceeace ar contr ibui in mod considerabi l de mult la formareacopiilor in probitate, anume un catehism al dreptului. Acestaar trebui sd confind cazuri care ar fi populare, care s-arintdmpla in viata obqteascd qi in care s-ar ivi totdeauna dela sine intrebarea daci ceva e just sau nu. De pi lda, cand

cineva care ar trebui si-l pliteascd astdzi pe creditorul sdu

e migcat de infatigarea unui nevoiag gi ii da acestuia sumape care o datoregte gi pe care ar trebui s-o pliteascd acum,e asta just sau nu? Nu! e injust, cZrci eu trebuie sd fiu liberdaca vreau sd impart binefaceri. $i, daci dau sdrmanuluibanii, eu fac o fapta merituoasd; dacd pldtesc insi datoriamea, eu sdvargesc o fapt i obl igator ie. Mai apoi, daci eingadu i td o minc iun i d in neces i ta te? Nu l Nu se poate

imagina nici un singur cazin care minciuna ar merita scuza,

cel putin inaintea copiilor, care altminteri ar considera canecesitate orice lucru de nimic ai qi-ar permite mai adeseoriminciuni. Dacd ar exista o astfel de carte, am putea fixa cumult folos o ord pe zi pentru a invAla din ea copi i i sd

67

nt decdt

lii. AcesteAici vom

I

tau in a-giioase etc.,tau nici intre, cdci,at, pentru

;d inainteae arate in

rmanitdIiin pdcate'rduri etc.,Mai apoi,:intrerupttftare atdtimpotriva

pilul chiarcel putin,r injosi gi,'uciit doartul il faceun mijlocr pe care

ru dreptulfoarte de

I practici;rdrac ai ileqte etc.,:elilalt; fii9i fafd dertrivnicd aopriu-zis,

Page 67: Kant, im.   despre pedagogie

lii:.

Immanuel Kant

cunoasca gi sd iubeascd din suflet dreptul oamenilor, acest'

ochi al lui Dumnezeu pe pdmdnt.in ce privegte obligatia de binefacere, ea este o obligatie

numai imperfecti. Nu trebuie si facem inima copiilor moale,pentru afiafectatd de soarta altuia, ci s-o facem hotaratd. Inimalor sd nu fie plind de sentiment, ci plina de ideea datoriei. Multioameni devenird intr-adevdr neindurdrtori pentru cd, dupi cese ardtasera milogi, sevdzurd adeseori ingelati. A vrea si facem

1r'''*';;: ca un copil sd infeleagd latura meritorie a faptelor este in zadar.Preot i i g regesc foar te adeseor i p rezentdnd opere le debinefacere ca ceva merituos. Fdrd a ne gdndi la faptul cd infata lui Dumnezeu nu putem face niciodatd mai mult decdt

5o5 datoria noastrdr, este, de asemenea, numai datoria noastrd dea face bine celui sirac. Cici inegalitatea bunistirii oamenilorrezult6, numai din imprejurdri intdmpldtoare. Poseddnd avere,eu n-am s'o multumesc decdt faptului ci eu sau predecesorulmeu am avut norocul sd profitam de acele imprejurdri, iarconsiderarea falA de totalitate ram6ne totugi oricdnd aceeagi.

Invidia se degteapt i cAnd facem copi lul atent sa sepretuiascd pe sine dupd valoarea altora. El artrebui, dimpotrivd,si se pretuiasca dupd ideile rafiunii sale. De aceea, umilintanu este, intr-adevdrt nimic altceva decdt comparafia valoriiproprii cu perfectiunea morala. Astfel, de pilda, religia creqtindinvafi nu atdt umilinta, cdt mai vdrtos il face pe om umil,deoarece, in temeiul ei, el trebuie sii se compare cu supremulmodel al perfectiunii. Foarte gregit este de a face sd steaumilinta in a se pretui pe sine mai prejos de altii. ,,Vezi cum sepoarti cutare sau cutare copil!" etc. - un apel de acest fel nuproduce decit un fel de gdndire prea putin nobild. Cand omulpretuiegte valoarea sa proprie dupd altii, el cautd sau si seinalte deasupra celuilalt, sau sd scadd valoarea celuilalt. Acestlucru din urmi insd este invidia. in acest caz citutAm sdndscocim totdeauna in sarcina altuia o gregeald; cdci, daciacel om n-ar exista, nici n-am putea fi comparati cu el, noi amfi cei mai buni. Prin reaua aplicare a spiritului de emulatie, nuse face decdt sd se trezeasci invidia. Cazul in care emulatia armai putea servi pentru ceva este acela de a convinge pe cineva

6B

rfrfl

.$is

. H

fide posibilila un copil

in nicirugineze 1noroculuitrebuie siincrederede a-gi ardfie bine d<de judeca

Toateputere), szsau deleclamdndurc

Dorintde avere.,plicerea 1pentru codragosteascutire de

Vicii itsau ce lenemultundoilea: nein risipaonoarei.zgdrcenia

Virtutobl iga{ iemirinimizcat gi instipdnireiqi dragostgi cumpdl

intrebde vederteste nicid

$;

,]fr

Page 68: Kant, im.   despre pedagogie

IIt, acest

rbligatie'moale,

i . ln imaei, Multilupd ced facemnzadar,re le deul cd inIt deciitastrd demenilorC avere,:cesorulrdri, iarlceeagi.t s i s erpotrivi,rmilintar valoriicregtinim umil ,rpremulsi steacum se

st fel nurd omulru sa seIt. Acestttdm sici, dacd, noi amlafie, nuulalia are cineva

Despre pedagogie 69

de posibilitatea infdptuirii unui lucru, de pildd cind cerem de

la un copil sd invele o leclie aritdndu-i ci altii o pot face.

in nici un fel nu ne este ingaduit sd lasdm ca un copil sA

rugineze pe alt copil. Toatd trufia intemeiatd pe avantajele

norocului trebuie sd cdutdm a o inldtura. ln acelagi timp ins.t

trebuie si ciutdm sZr intemeiem la copii franchetea. Ea este o

incredere modesta in sine insugi. Prin ea omul e pus in starea

de a-gi ardta toate talentele intr-un mod cuvenit. Ea trebuie sd,

fie bine deosebiti de insolenfd, care constir in indiferenlafalir

de judecata altora.Toate dorinlele omenegti sunt sau formale (libertate ;i

putere), sau materiale (raportate la un obiect), dorinte ale iluziei

sau delectZrrii, sau, in sfirgit, ele se referA la simpla durali a

amandurora ca elemente ale fericirii.Dorinle de primul fel sunt: ambilia, setea de dominatie 9i

de avere. Cele de felul al doilea: plircerea sexuala (voluptatea),

plicerea pentru lucruri (trai bun) sau plZrcerea sociald (gust

pentru conversafie). Dorinle de felul al treilea, in sfdrqit, sunt:

dragostea de via[d, de sdndtate, de comoditate (pentru viitor,

scutire de grUi).Vicii insA sunt sau cele ale rautafii, sau cele ale josniciei,

s a u c e l e a l e p r o s t i e i . C e l o r d i n t a i l e a p a r t i n : i n v i d i a ;

nemullumirea gi bucuria de paguba altuia; celor de felul al

doilea: nedreptatea, necredinfa (fatdrnicia), desfrdnarea, at2ft

in risipa bunurilor, cat 9i a sindtdtii (lipsa de mdsuri) qi a

onoarei. Vicii de categoria a treia sunt lipsa de dragoste,

zg?rcenia, lenea (moleqeala)'Virtulile sunt sau virtuti ale meritului, sau numai ale

obl iga[ iei , sau ale neuinoudsiei . Celor dintai le apart ine

mirinimia (care std in a se invinge pe sine, atdt in rAzbunare,

cat gi in comoditate qi in setea de bogdfie), binefacerea,

stdpdnirea de sine; la categoria a doua: probitatea, buna'cuviinfi

gi dragostea de pace; la atreia, in sfdrqit, onestitatea, modestia

gi cump6tarea.intrebarea e daci omul este din naturi bun sau rdu din punct

de vedere moral. Nici una din amdndoui, cdci din naturd el nu

este nicidecum o fiinld morald; el devine o fiintd morald numai

Page 69: Kant, im.   despre pedagogie

'{

Hlt$70

I

i&i

.iiil' i t i

Immanuel Kant

daca rafiunea sa se inalfa pdna la nofiunile datoriei qi legii. putemtotugi afirma cd de la origine el are in sine impulsuri spre toateviciile, cdci el are inclinatii gi instincte care il imping, deqi rafiuneail mdna in directia opusa. De aceea el nu poate deveni bun dinpunct de vedere moral decat prin virtute, deci prin constrdngereproprie, degi poate fi nevinovat ciind lipsesc imboldurile.

Viciile rezultAmai ales din faptul ca starea civilizatAviolenteazdnatura, iar menirea noastra ca oameni este doar de a iegi dinstarea naturald barbard, in care nu suntem dec6t animale.

in educalie totul depinde de faptut de a stabili pretutindeniprincipii exacte, fdcandu-i pe copii sa le inleleagd qi sd leprimeasca cu pliicere. Ei trebuie si invele a pune in loculdisprefului, urii, oroarea de ceea ce-i revoltdtor gi absurd;a pune numai oroarea interioara in loc de cea exteioara, falitde oameni qi fafa de pedepsele divine; stimd de sine qi demnitateinterioard - in locul opiniei oameniror, varoare interioara a acliunii

5o7 9i a faptuirii - in loc de vorbe gi emofii, inteligenld - in toc desentiment, qi veselie qi pietate cu buni-dispozifie - in loc dedevofiune morocanoasa, timidri gi intunecatd.

lna in te de toa te , insd , t rebu ie sd fe r im cop i i i g i deprimejdia de a pretui prea din cale,afard merita fortunae(meri tele norocului) .

*

in ce privegte educafia copiilor in raportul ei cu religia, seivegte mai intii i chestiunea dacii e posibil sa intipdrim copiilorde timpuriu idei religioase. Asupra acestui lucru s-a discutatfoarte mult in pedagogie. Ideile religioase presupun totdeaunaceva teologie. Or, ar fi oare sa se poatd preda o teologietineretului , care nu cunoa$te lumea, care nu se cunoaqte incdnici pe sine? E oare posibil ca tineretul, care nu cunoagte incidatoria, sd fie in stare a intelege o datorie nemijlocitd cdtreDumnezeu? Atata e ceft, cd, dacd s-ar putea face ca copiii sdnu fie martori la nici un act de venerafie a fiinlei supreme,chiar sd nuaudi nici numele lui Dumn ezeu, ar fi atunci potrivitcu ordinea lucrurilor sd-i conducem mai intai spre scopurile

umane gilor de jud

operelor na structuripricepereiCum insi,posibil, faDumnezetservindu-ide pildi ficZr aceasttrebuie sdreligioasesimpla inalegem trr

. not iuniabsau rea-ptci nu col

6�} universal,y invdtAtoru

.sg Mai ir

* P" aceast'L intii totu

F echilibrar,,;l Poatd der) Notiut

Rr

bine prinin acest fr

{*- oamenilor{ lf-- Dar cr*'f$

grimeqte5 [&t

este og Ei nu unlm l

-E [.; qF a solic

2- ' ' fugaclunlldea omulexpresia

$

Page 70: Kant, im.   despre pedagogie

,ii. Putempre toaterafiunea

, bun din;trdngeree.>lenteazAr iegi dinLle.lutindenigi sd lein loculabsurd;

,ard, fatitemnitatea acfiuniiin loc den loc de

i i i 9 i deortunae

:ligia, seLcopi i lordiscutatrtdeaunateologie

4te incdlEte incditi cdtrecopiii siupreme,i potrivitcopurile

Despre pedagogie

umane gi spre ceea ce i se cuvine omului, sd agerim puterealor de judecare, sd-i informdm despre ordinea gi frumuseteaoperelor naturii, sd mai adiugdm apoi o cunoaqtere mai amplia structurii universului gi sa le deschidem abia dupd acesteapriceperea pentru ideea unei fiinte supreme, a unui legiuitor.Cum insi, dupi starea actualZr a societafii noastre, asta nu eposibif , faptul cii am vrea sdr-i invdtrim abia tArziu ceva despreDumnezeu, pe cdnd ei ar auzi totugi numele lui gi ar vedeaservindu-i-se, ar produce la ei sau indiferenta, sau idei gregite,de pildd frica de puterea lui Dumnezeu. Cum insd e de temutca aceastZr frica s-ar putea cuibdri in fantezia copiilor, noitrebuie si evitam de a cduta sa le dam prea devreme notiunireligioase. Dar asta nu trebuie sd fie o chestiune de memorie,simpla imitatie qi numai maimutareali, ci calea pe care oalegem trebuie sa fie totdeauna in acord cu natura. Chiar firanotiuni abstracte despre datorie, despre obligatii, despre bundsau rea-purtare, copiii vor intelege cZr exista o lege a datoriei,ca nu comoditatea, folosul etc. au s-o determine, ci cevauniversal, care nu se indreapta dupa toanele oamenilor. Darinvdtdtorul insugi trebuie sd-gi facd aceastd idee.

Mai intai trebuie si atribuim totul naturii, apoi insa chiarpe aceasta insuqi lui Dumnezeu, arAtind cum, de pildd, mai 5o8intai totul a fost ordnduit pentru conservarea speciilor giechilibrarea lor, dar pe departe, totodati, qi pentru om, ca sipoatd deveni fericit prin striduinfi proprie.

Notiunea de Dumnezeu s-ar putea ldmuri la inceput cel maibine prin analogie cu cea a unui tatd sub a carui ingrijire stdm;in acest fel se poate ardLa foarte lesne necesitatea solidaritatii

dea omului puteri noi, cur4j nou pentru indreptare, sau sd fieexpresia unei inimi insufletite de ideea datoriei. Acestea nu

Page 71: Kant, im.   despre pedagogie

$

$H. ',i'r5

$72

f,ffi,ftill

:ilffirfrlnfti

. 1 rr,!i,:i

.,j

Immanuel Kant

sunt decdt pregitiri la fapte bune, dar nu sunt ele insele faptebune, gi nu putem deveni pldcuti fi intei supreme in alt moddecdt devenind mai buni.

Trebuie sd incepem mai intdi la copil cu legea pe care opoartd in sine. Omul se dispretuiegte pe sine insugi dacFr evicios. Acest dispret iqi are temeiul in omul insugi, gi el nu sedispretuiegte numai din cauzd cd Dumnezeu a oprit rdul. Cdcinu e necesar ca legiuitorul si fie totodatd autorul legii. Astfel,un principe poate opri in lara sa furtul, fZrA sA poatd fi numitdin aceastd, cauza autorul opririi furtului. De aici omul invafisa inteleagd ci numai buna sa purtare il face demn de fericire.l,egea divind trebuie sii apard totodatd ca lege naturala, caciea nu este arbitrara. De aceea religia intrd in orice moralitate.' Dar nu trebuie si incepem cu teologia. O religie care eclddita numai pe teologie nu poate conline niciodatZr cevamoral. Vom gdsi in ea numai fricd, pe de o parte, 9i nddejde 9istraduinta de risplatd, pe de altA parte, gi acestea nu producapoi decdt un cult superstifios. Moralitatea deci trebuie sdpremeargi, iar teologia sd-i urmeze, qi asta se numeqte religie.

Legea in noi se numeqte conqt i infa. Congt i in la este,propriu-zis, apl icarea act iuni lor noastre la aceastd lege.Reprogurile congtiintei vor fi fdrA efect dacd nu ne-o gandimca reprezentdnd pe Dumnezeu, care gi-a stabilit tronul sZrusublim deasupra noastrd, dar gi in noi - tribunalul sdu. Dacdreligia nu se adaugd la congtiinla moralA, ea este fara efect.Religie fara congtiinfd moralir este un cult superstifios. Vremsi servim lui Dumnezeu, de pi lda cdnd i l laudam, cindpreamirim puterea sa, intelepciunea sa, firAsd ne gAndim cumsd implinim legile divine, ba chiar fArA a cunoagte gi a cercetaputerea sa, intelepciunea sa etc. Aceste preamariri sunt unnarcotic pentru conqtiinta unor astfel de oameni gi o pernZr pecare ea si poatd dormi liniqtitd.

Copiii nu pot pricepe toate notiunile religioase, unele insdtrebuie sd li se intipdreascdr, cu toate acestea, numai cd trebuiesd fie mai mult negative decdt pozitive. A-i face pe copii sarecite formule, asta nu servegte la nimic qi nu produce decdt oidee gregitd despre pietate. Adevirata veneralie a lui Dumnezeu

consti intrebuie sZprecum giin degert aba chiar itDumneze'pronuntZrintrebuinf,si invetestipdnululce poarta 1judecdtortpronunta

Limutdatorie, c<divind perdistrugeremaltratartpovdtuiminsectele sbinele legi

Trebusuprema,cui se roaldecdt putiDar trebutinerete, Ioamenii creligiilor, r

.{. : . : t

Aici, It rebu i sdadolescetdeosebirideosebire

$,;s8

Page 72: Kant, im.   despre pedagogie

sele fapten alt mod

pe care orqi dacd egi el nu seraul. Cdci

;gii. Astfel,:d fi numitnul invatile fericire.rrald, cZrciroralitate.gie care edatd cevanddejde 9inu produc:rebuie sZrgte religie.inta este,lst i lege.-o gdndim;ronul sdusdu. Dacdfira efect.

;ios. Vremim, cdndndim cumi a cercetari sunt un) perna pe

unele insicd trebuiee copii sdce decdt o)umnezeu

Despre pedagogie 75

constZr in a faptui dupi vointa lui Dumnezeu, gi acest lucrutrebuie sd-l invefe copiii. Trebuie sd ludm aminte, la copiiprecum qi la noi ingine, ca numele lui Dumnezeu sa nu fie luatin deqert atdt de adeseori. Chiar dacd il intrebuintdm la felicitiri,ba chiar in intentie pioasd, gi acesta este un abuz. Ideea deDumnezeu ar trebui sd-l patrundi pe om, ori de cite oripronuntd numele sdu, cu respect, gi de aceea ar trebui sd-lintrebuinfeze arareori, gi niciodati cu ugurinti. Copilul trebuiesd invete a simti cu respect pentru Dumnezeu, ca inainteastdpdnului vietii 9i al intregii lumi; mai departe, ca inaintea celuice poaftd grija de om, gi, in al treilea rind, in sfarqit, ca inainteajudecitorului sdu. Se istorisegte ci Newton, totdeauna cdndpronunta numele lui Dumnezeu, se oprea o clipi gi reflecta.

Ldmurindu-i-se in acelagi timp notiunea de Dumnezeu gi dedatorie, copilul invati cu atdt mai bine a respecta prevedereadivina pentru creaturi, gi e ferit prin asta de tendinfa spredistrugere qi cruzime care se manifesti aqa de multe ori inmaltratarea unor animale mici. TotodatA ar mai trebui sdpovdfuim tineretul sd descopere binele in rdu; de pildd, fiarele,insectele sunt modele de curdtenie gi sarguinfd. OameniiriiaraLAbinele legii. Pasirile care vdneaza viermi apAra gridina etc.

Trebuie sd le ddm deci copiilor unele notiuni despre fiintasupremd, pentru ca ei, vAzdnd pe altii rugdndu-se etc., sd gtiecui se roagd gi de ce o fac. Aceste notiuni trebuie insd sd nu fiedecdt putine la numdr qi sd fie, cum s-a spus, numai negative. 5loDar trebuie si incepem a le intipiri copiilor chiar din primatinerete, ludnd insi totodati bine seama ca ei sd nu stimezeoamenii dupi practica religiei lor, cdci, cu toata diversitateareligiilor, existi totugi pretutindeni o unitate a religiei.

Aici, la sfarqit, vom adduga citeva observatii de care art rebu i sd t ind seama mai a les t inere tu l , la in t ra rea inadolescenta. in acest timp tandrul incepe a face anumitedeosebiri pe care nu le fdcea inainte. Anume, mai intdi,deosebirea sexelor. Natura a aruncat asupra acestei chestiuni

Page 73: Kant, im.   despre pedagogie

74

i $:d

r.ia

l:*

I

$$

ill

l.,riI Jll, frl,frl'jl

Immanuel Kant

un anumit vil de taind, ca gi cum acest lucru ar fi ceva cepentru om nu este cu totul cuviincios qi este numai o trebuintd

a animalitdlii in om. Natura a ciutat insi si uneascd acest fapt

cu tot felul de moralitate posibila. Chiar natiunile sdlbatice sepoarti in acestea cu un fel de rugine gi retinere. Copiii pun

uneori celor adult i intrebdri neaqteptate asupra acesteichestiuni, de pildn de unde vin copiii, dar ei se lasi lesnesat isfdcut i , sau dindu-l i -se raspunsuri fArA inteles, sauspundrndu-li-se ci intrebarea lor e copilirroasZr.

Dezvoltarea acestor inclinafii la adolescent este mecanicd,gi aici se petrec lucrurile ca la toate instinctele, anume cd elese dezvolta qi fdrd a cunoaqte un obiect. E deci cu neputintdde a- l t ine in aceasta pr iv intd pe tdnir in neqt i intd 9i innevinovdtia ce o insoteqte. Prin tdcere insa nu facem decdt siintelim riul. Asta se vede in educalia inaintagilor noqtri. ineducalia timpurilor mai noi se sustine cu tot dreptul cd trebuiesa i se vorbeasca tinirului despre acestea in mod deschis,ldmurit 9i hotdrat. Atingem, fireqte, aici un punct delicat, carenu e considerat cu pldcere ca obiect al unei conversatii publice.

Dar totul e pus iardqi la locul cuvenit prin faptul ca vorbimdespre aces tea cu ser ioz i ta te demnd, t in ind seama deincl inaf i i le tdni i rului .

Virsta de l5 gi l4 ani reprezintA de obicei momentul c6ndla adolescent se dezvoltd inclinafia pentru celilalt sex (doar

cZr copiii au fost sedugi gi depravati prin exemple rele, ca si seintdmple mai devreme). Puterea lor de judecare este gi ea

5l I formatir in acest timp, qi natura a pregitit'o deja cam tot atunci,aga incdt sZr putem vorbi cu ei despre acestea.

Nimic nu sl ibegte spir i tul , Precum gi t rupul omului , mai

mult decit acel fel de voluptate care e indreptati spre sineinsuqi, gi ea e cu desdvitrgire potrivnicd naturii omului. Darnici pe aceasta nu trebuie s-o t i inuim tdnarului . Trebuie sa

i-o ardtdm in toati oroarea ei, sa'i spunem cd prin asta el seface inutil pentru perpetuarea genului uman, cd prin ea inprimul rdnd se distrug puterile trupului, ci in acest fel igi

atrage o batrdnete prematurd gi cd spiritul sdu suferdr foartemult etc.

Tineriineintrerulabsolut n,trebuie altramine nindreptAnincd o anuel gi-o porde vdtimmoral i tat ihotarele rnu are lo<

Cu prichestiuneceldlalt seatunci acedintii tanri-a dat me

Ei felul sdare cu nepoatd edtimpotrivadatorie, <casatoreaca un om

Tdnatfati de cactivitateinalta ris

O a tvremea cdespre coameni lcacestea.porunciservitorirgi pentru

iH,s

Page 74: Kant, im.   despre pedagogie

:va cebuinfd;st fapttice seiii puncesteilesne

s, sau

:anicd,cd ele

>utintil g i i nrcdt sd

;tri. in:rebuieeschis,rt, careublice.rlorbimma de

rl cdndr (doara s a s ez g i e aatunci,

ui , maire sineui. Dar>uie sd:a el sen e a i n: fel igir foarte

Despre pedagogie

Tinerii pot scipa de tentalii le acestui viciu prin ocupatie

ne in t re rup t i , ned ind pa tu lu i 9 i somnulu i decdt t impu l

absolut necesar. Gdndurile indreptate sPre aceste lucruri

trebuie alungate prin acele ocupafii, cici, chiar daci obiectul

rdmine numai in imaginat ie, el roade totuqi v laga vief i i .

indreptandu'qi inclinatia spre sexul celdlalt, tdnarul gdseqte

inci o anumiti rezistenfA; indreptind'o insd spre sine insuqi,

el qi-o poate satisface in orice timp. Efectul fizic e extrem

de vdtdmitor, dar consecintele din punctul de vedere al

moral i tdl i i sunt inca cu mult mai rele. Aici se depiqesc

hotarele naturii, gi inclinatia pustiegte fdrA zAgaz, deoarece

nu are loc o satisfacere reald,Cu privire la tinerii deja dezvoltati, educatorii lor au ridicat

chestiunea dacd e ingaduit ca un tindr sd caute contact cu

celdlalt sex. Dacir ar fi sd alegem intre cele doui posibilitati,

atunci aceasta din urmi este, fdri indoiali, preferabili. in cazul

dintdi tdndrul fdptuiegte impotriva naturii, aici insd nu. Natura

i-a dat menirea de birbat indati ce devine major, 9i i-a dat deci

gi felul sZru de a se PerPetua; trebuintele insd pe care omul le

are cu necesitate intr-un stat civilizat fac ca el atunci sd nu-i

poatd educa incd totdeauna pe copiii sai' El greqegte deci aici

impotriva ordinii civile. Cel mai bine este deci, ba chiar e o

datorie, ca tdndrul sd aqtepte pind ce este in stare si se

cdsdtoreasca in bund rdnduiald' trl se poartEr atunci nu numai

ca un om bun, ci gi ca un cetdtean bun.

Tdndrul sd invele de timpuriu sd aibd stimd cuviincioasd

fa\A de celilalt sex, sd-gi dobdndeascZr in schimb printr-o

activitate lipsitd de vicii stima lui gi sd ndrzuiascdr astfel spre

inalta rdsplati a unei cdsitorii fericite.O a doua distinctie pe care incepe a o face tdnirul in

vremea cAnd intrd in societate std in dobindirea cunoaqterii 512

despre deosebirea stdr i lor sociale qi despre inegal i tatea

oamenilor. Ca copil nu trebuie si-l facem nicidecum sd simti

acestea. Nici nu trebuie chiar sd- i ingdduim ca el s i dea

porunci servi tor imi i . intrucdt vede cd parint i i poruncesc

servitorimii, i se poate, in orice caz, sPune: ,,Noi le dim pdinea,

gi pentru asta ei ascultd de noi, tu nu le-o dai, 9i deci ei nici

75

Page 75: Kant, im.   despre pedagogie

Immanuel Kant

nu trebuie sZr asculte de tine". Copiii nici nu gtiu nimic despreasta, numai dacd parintii nu le-ar sugera ei ingigi aceastdrvan i ta te . Tdndru lu i t rebu ie sd- i a r i tdm cd inega l i ta teaoamenilor este o intocmire care s-a ivit cdnd un om a cirutatsd dobdndeasca avantaje inaintea altuia. Conqtiinta egalitatiioameni lor, cu toatdr inegal i tatea civ i ld, i se poate int ipir itdndrului incetul cu incetul.

T r e b u i e s d v e g h e m c a t i n d r u l s d - g i c u m p d n e a s c Z rvaloarea in mod absolut, gi nu in comparaf ie cu al t i i . A st imain al t i i ceea ce nu const i tuie nicidecum valoarea oameni loreste vanitate. Mai departe trebuie si facem ca el sd devinacongt i incios in toate lucrur i le, qi nu sd pari numai a f iconqtiincios, ci sd se strdduiascd a fi pe de,a-ntregul. Trebuiesi-i atragem atentia ca, in nici un lucru in care a cumpanitbine o hotdr ire, sd n-o lase sd devind o decizie deqartd.Mai bine si nu se ia nici o hotdrdre, lasandu-se lucrul inindo ia ld - spre mul tumi re cu cond i t iun i le ex te r ioare g irdbdare la munci: Susf ine et abst ine; spre modest ie indesfdtdri. Dacd nu cerem numai desfdtdri, ci vrem sa fim girdbdator i la munca, vom deveni membri ut i l i a i comunit i t i igi vom fi ferifi de plictiseala.

Trebuie sii-l conducem pe tiindrspre veselie gi buna-dispozifie.Veselia inimii izvorigte din faptul ci nu avem sa ne reproqamnimic - spre dispozitie netulburatd. Putem ajunge prin exercitiusa dobdndim totdeauna dispozitia necesari pentru a lua partecu voioqie la societate.

Sd ndzuim a considera multe totdeauna ca dator ie.O actiune trebuie sd aibd pentru mine valoare nu pentru ci ede acord cu inclinalia mea, ci pentru cii prin aceasta imiindeplinesc datoria.

Si ndzuim spre dragostea de oameni faldde altii, 9i apoi gispre sentimente cosmopolite. in sufletul nostru este ceva cene impinge sa avem interes I ) pentru noi ingine, 2) pentru alfii

515 cu care am crescut, qi, in sfargit, trebuie sa mai fie dat 5) uninteres pentru binele universal. Trebuie sa facem ca copiii sdcunoascir acest interes, pentru a-gi putea incilzi prin el sufletele

76

. &

Hs.$ql'$''$-ss

lor. Ei trebuieeste in folosul

Sd veghenplicerilor vietiicaz. Trebuie sceea ce promi

in sfArgit, rin fiecare zi, cprivire la valoi

$$

r..i,S

$

q"s{j

ffi.�

fl$$.;!

.i,$

Page 76: Kant, im.   despre pedagogie

Despre pedagogie

lor. Ei trebuie sd se bucure de binele universal, chiar daci nueste in folosul patriei lor sau spre cdgtigul lor propriu.

Sd veghem ca tdnirul sd nu pund mare pret pe gustareaplicerilor vietii. Frica copildroasd de moarte va dispdrea in acestcaz. Trebuie si-i arAtAm tinirului ci pldcerea nu implinegteceea ce promitea perspectiva ei.

in sfirgit, vom ardta necesitatea de a ne socoti cu noi inginein fiecare zi, ca la sfarqitul vietii sa putem face o totalizare cuprivire la valoarea vie[ii noastre.

7 7

c despreaceastd

;al i tateaa cdutategalitdtii; intipiriI

i neascd. A stimalmeni lord devindmai a fiTrebuieumpini tdeEarti.lucrul in' ioare qilestie insd fim ginunitatii

ispozitie.eprogamexercitiulua parte

datorie.ntru ca elasta imi

gi apoi qi: ceva ce:ntru altiiJat 5) uncopiii sdsufletele

Page 77: Kant, im.   despre pedagogie

Copri*

Prefa[d de prof. univ. dr. Constantin STROE ... . . . . . . . . . . . . . . . . .5

Nota t raduci toru lu i . . . . . . . . . . . . . . . . . . l5

In t roduce re . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . l 5

Tratat . . . . . . .29Despre educatia f izicir . . . . . . . . . .35Despre educatia practicd ......65

Page 78: Kant, im.   despre pedagogie