jurnalismul pentru omul de rand

158
JURNALISMUL JURNALISMUL JURNALISMUL JURNALISMUL JURNALISMUL PENTRU OMUL DE R~ND PENTRU OMUL DE R~ND PENTRU OMUL DE R~ND PENTRU OMUL DE R~ND PENTRU OMUL DE R~ND

Upload: max-cojevnicov

Post on 31-Dec-2015

54 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

JURNALISMULJURNALISMULJURNALISMULJURNALISMULJURNALISMULPENTRU OMUL DE R~NDPENTRU OMUL DE R~NDPENTRU OMUL DE R~NDPENTRU OMUL DE R~NDPENTRU OMUL DE R~ND

Page 2: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

22222

Sus\inerea financiar= pentru apari\ia acestei c=r\i a fost oferit=de Alumni Local Initiative Grants Program, care este finan\at deBiroul pentru Educa\ie [i Afaceri Culturale al Departamentuluide Stat al Statelor Unite (ECA), autorizat de Legea Fulbright-Haysdin 1961 cu amendamentele corespunz=toare, [i administrat deConsiliile Americane pentru Educa\ia Interna\ional=: ACTR/ACCELS.

Opiniile exprimate ]n acest volum nu reflect= neap=ratpunctul de vedere al ECA sau cel al Consiliilor Americane.

Ideea [i realizarea proiectului: Natalia AngheliCoordonator: Iulian RobuAutori: Natalia Angheli, Peter Eichstaedt, Arnold Isaacs, IulianRobu, Tyrone Shaw, Karin SteinbrueckTraducerea textelor din englez= ]n rom`n=: Iulian RobuRedactare: Ludmila CostinFotografii: Karin Steinbrueck, Iulian RobuDesign: Tudor FabianGrafic=: Iurie Dr=ganTehnoredactare: Tudor Fabian

Prima pagin= a copertei, respectiv doi musulmani a[teapt= ora rug=ciunii la u[a MoscheiiPictate din Tetovo, Macedonia. Iunie 2000. (Foto: Iulian Robu)

A patra pagin= a copertei, respectiv Moscheea Pictat= din Tetovo, Macedonia, nu este numaiun loc de rug=ciune, ci [i un loc unde musulmanii ora[ului ][i pot petrece timpul ]n lini[te.Acesta a ales calmul Moscheii ca s= citeasc=. Iunie 2000. (Foto: Iulian Robu)

Page 3: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

33333

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

IntroducereIntroducereIntroducereIntroducereIntroducere

“Scrie pentru cei care citesc ziarele [i privesc [tirile la televizor,f=-\i lucrul astfel ]nc`t s= aib= o semnifica\ie pentru via\a cotidia-n= a oamenilor”, spune o maxim= jurnalistic= bine cunoscut=.Foarte des ]ns=, jurnali[tii ignor= acest principiu fundamental [iscriu despre subiecte ce nu au leg=tur= direct= cu preocup=rile[i aspira\iile oamenilor de r`nd. Interesele celor ce formeaz=masa consumatorilor de [tiri (aleg=torii [i contribuabilii), [i caresuport= greul tuturor reformelor reu[ite [i nereu[ite, sunt de mul-te ori umbrite de luptele [i intrigile din v`rfurile puterii.

Aceast= situa\ie poate fi, cu siguran\=, urm=rit= ]n RepublicaMoldova, unde “spusele” [i “evolu=rile” politicienilor domin=paginile ziarelor [i timpii de anten= cei mai solicita\i. Obsesia cu“cei puternici” este probabil un lucru firesc pentru o societate ]ntranzi\ie. Or, dac= Moldova dore[te s= devin= o \ar= democratic=[i stabil=, ea trebuie s= se bizuie pe cet=\enii s=i, ascult`ndu-le cumai mare aten\ie p=rerile [i obiectivele. }n consecin\=, presa vatrebui s= reflecte un spectru c`t mai larg de probleme importante[i cu semnifica\ie pentru cet=\eanul de r`nd.

Aceast= carte prezint= conceptul “jurnalismului pentruoameni” — genul de consemnare, scriitur= [i fotografie care tindes= pun= la dispozi\ie un tablou reprezentativ al societ=\ii, oferindu-le cet=\enilor suficient= informa\ie pentru ca ei s=-[i poat= formaindependent opiniile [i s= poat= lua atitudini asupra unui [ir deprobleme. Cartea ]ncearc= s= nu pun= accentul pe conflict [i senza-\ional ]n [tiri, ci s= propun= o alternativ= metodei jurnalistice careeste cunoscut=, de obicei, drept jurnalism “de sus ]n jos”.

Acest volum include experien\e ale unor jurnali[ti, at`toccidentali c`t [i moldoveni, [i prezint= analize profunde ale unei

Page 4: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

44444

serii de probleme fundamentale, combinate cu sfaturi practicepentru reporteri [i fotografi.

“Jurnalismul pentru oameni”, cunoscut [i ca “jurnalism civic”,prinde a se contura ]n ultimul deceniu al secolului XX. Unul dintrecoautorii c=r\ii analizeaz= apari\ia jurnalismului civic ]n StateleUnite, misiunea pe care o are [i principiile de care se c=l=uze[teacest gen.

Jurnalismul, care ]ncearc= cu adev=rat s= capete semnifica\iepentru cititorii s=i, este un gen mult mai analitic [i mai contex-tual dec`t “soiul” de scriitur= ce se axeaz= preponderent peconflicte, senza\ii [i personalit=\i proeminente.

Unul din capitolele acestei c=r\i abordeaz= problema contex-tului potrivit ]n care trebuie plasate [tirile — o c=l=uz= ce ghideaz=cititorii prin marea de evenimente [i le permite s=-[i ]nchipuieun tablou clar [i cuprinz=tor privind procesele ce au loc ]n lume.

Acest volum ]ncearc=, de asemenea, s= ofere jurnali[tilor c`tevarecomand=ri, care le-ar permite s= scrie dintr-un unghi “uman”,adic= s= reflecte evenimentele ]ntr-un mod interesant, semnificativ[i clar pentru cititorul de r`nd.

Pentru a realiza articole vii [i cu impact este nevoie de multefort, de cultur= general=, minte ager= [i respect pentru alte opinii,curiozitate [i dorin\= de a c=uta subiecte noi, aptitudini dedocumentare [i intervievare, capacitate str=lucit= de a descrieevenimentele [i respectarea eticii profesionale. Toate acesteaspecte sunt abordate ]n volumul de fa\=.

Un bun instrument, care este ]ns= neglijat adeseori de jurnali[-tii din Republica Moldova, este fotografia. Un fotoreporter bunfolose[te imaginile ca [i reporterul cuvintele — pentru aconsemna nout=\ile. Un capitol aparte din aceast= carteexamineaz= rolul fotografiei ]n pres=, no\iunea de legend= lafotografie [i modalit=\ile de abordare a reportajelor fotografice.

}n anexe ve\i g=si mostre de articole care sunt supuse analizeipentru a ilustra no\iunile principale descrise ]n carte, precum [iun glosar al termenilor mai des ]nt`lni\i.

Sper ca aceast= carte s= devin= o surs= util= pentru studen\i [ipentru to\i cei interesa\i de “jurnalismul pentru oameni”.

Page 5: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

55555

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

A[ vrea s=-mi exprim recuno[tin\a fa\= de Arnold Isaacs, PeterEichstaedt, Iulian Robu, Tyrone Shaw [i Karin Steinbrueck, carene-au pus la dispozi\ie cu amabilitate texte [i fotografii pentruacest volum. Mul\umiri speciale lui Iulian, care m-a ajutat s=definitivez acest proiect!!!

Sus\inerea financiar= a fost oferit= de Alumni Local InitiativeGrants Program, finan\at de Biroul pentru Educa\ie [i AfaceriCulturale al Departamentului de Stat al Statelor Unite (ECA),autorizat de Legea Fulbright-Hays din 1961 cu amendamentelecorespunz=toare [i administrat de Consiliile Americane pentruEduca\ie Interna\ional=: ACTR/ACCELS.

Opiniile exprimate ]n acest volum nu reflect= neap=ratpunctul de vedere al ECA sau cel al Consiliilor Americane.

Dr. NATALIA ANGHELI,Consultant superior la

Centrul Independent deJurnalism din Moldova

Page 6: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

66666

JURNALISMUL CIVICJURNALISMUL CIVICJURNALISMUL CIVICJURNALISMUL CIVICJURNALISMUL CIVIC

Tyrone Shaw

Ce este Jurnalismul Civic? }n sens mai larg, jurnalismul civicnu este altceva dec`t un gen care crede ]n obliga\ia sa de a cultivavia\a civic=. Fie c= se nume[te “jurnalism public”, “jurnalismcivic” sau “jurnalism de comunitate”, esen\a r=m`ne aceea[i.

Una dintre personalit=\ile-cheie care sus\ine jurnalismul civic]n America este Jay Rosen, al c=rui Project on Public Life and thePress (Proiectul pentru Via\a Public= [i Pres=) este elaborat la

Capitolul 1Capitolul 1Capitolul 1Capitolul 1Capitolul 1

Page 7: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

77777

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

Universitatea din New York. Rosen se inspir= din lucr=rilefilozofilor sociali Michael Sandel [i John Dewey care sus\in c=, ]nultim= instan\=, presa liber= [i chiar democra\ia ]ns=[i trebuie s=depind= una de alta, dac= vor s= supravie\uiasc=. Dup= cum nespune Rosen, “Esen\a jurnalismului public (civic) este utilizareaputerii pe care o are presa pentru atragerea cet=\enilor ]n via\apublic=, [tiindu-se c= oamenii pasivi, placizi sau cei cinici nu sunt]n stare s= foloseasc= ceea ce le ofer= jurnalismul”.

Criticii presei americane, James Fallows [i Neil Postman, sus\inc= practica tradi\ional= a presei, f=r= ]ndoial=, submineaz= de-mocra\ia deoarece promoveaz= o cultur= de cinism [i apatie. }ncartea sa, Breaking the News: How the Media Undermine AmericanDemocracy ({tirile de senza\ie: cum presa, ]n America, subminea-z= democra\ia ), Fallows sus\ine c= cinismul din mass-media aerodat ]ncrederea popula\iei ]n valoarea serviciului public [i a]ntregii no\iuni de democra\ie reprezentativ=. Referindu-se laobsesia presei pentru scandaluri [i conflicte, accentul pe care ]lpune ea pe strategiile politice, l=s`nd ]n umbr= analiza profund=a problemelor de scar= na\ional= (cum ar fi ocrotirea s=n=t=\ii [iprotec\ia social=), grani\a tot mai [tears= dintre informa\ie [idistrac\ie, precum [i reducerea campaniilor politice la citatesonore de 10 secunde, Fallows afirm= c= presa a degradat [i atrivializat nu numai discursul public, ci chiar procesul democra-tic. Aceste practici, observ= Fallows, prezint= via\a public= ca oactivitate ipocrit= [i josnic=, [i nu ca o chemare nobil= de a serviinteresele publicului, un izvor comun din care democra\ia ][isoarbe puterea.

Mul\i dintre sus\in=tori ][i pun cele mai mari speran\e ]njurnalismul public ]n vederea reabilit=rii presei ]n urma efecte-lor corosive ale presei cinice. }n loc s= prezinte via\a politic= ca ocurs= de cai sau o partid= de box, ]n loc s= fie preocupat= de toateaspectele vie\ii private a politicienilor, o pres= responsabil=trebuie s= prezinte problemele astfel ]nc`t cet=\enii s= ]n\eleag=obiectivele propuse [i s= poat= ac\iona ]n mod corespunz=tor.}n primul r`nd, acest gen al jurnalismului ]ncearc= s= readuc=cet=\enii la via\a civic=.

Page 8: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

88888

Jurnalismul civic ]n ac\iune

Apari\ia jurnalismului civic ]n Statele Unite a fost pe c`t deaprobat=, pe at`t de supus= oprobriului public. Cea mai mareparte dintre calomniatori sunt chiar jurnali[ti, dar trebuiesubliniat faptul c= no\iunea de jurnalism civic a fost bineacceptat= at`t de politicieni c`t [i de cititori. Mi[carea jurnalismu-lui civic a fost lansat= ]n ultimul deceniu al secolului XX. }n anul1990, ziarul The Wichita Eagle a f=cut un sondaj printre locuitoriistatului Kansas pentru a determina problemele, care interesaucel mai mult ]n vederea apropiatelor alegeri, [i ]n ultimele dou=luni ale campaniei electorale The Wichita Eagle s-a concentratanume asupra acelor probleme. Acest proiect, care se numea“Votul t=u conteaz=” [i a fost lansat de redactorul Davis Merritt,a avut drept rezultat o reflectare cu totul nou= a unei campaniielectorale. }n locul obi[nuitei scheme care se bazeaz= peconflictul dintre candida\i, The Eagle s-a axat pe pozi\iile candi-da\ilor privind problemele identificate ]n sondaj. Doi ani mait`rziu, The Eagle a continuat acest experiment ]n domeniuljurnalismului civic cu “Proiectul pentru cet=\eni”, ]n cadrul c=ruiaziarul a studiat din nou rezultatele unui sondaj al cititorilor [i s-aaxat pe probleme concrete printre care guvernarea, securitateapublic=, ]nv=\=m`ntul [i stresul asupra familiei. (Patterson,Wilkins, 1998)

}ntr-un alt exemplu, Jack Swift, redactor al ziarului Ledger-Enquirer din Columbus, statul Georgia, a lansat proiectul “Uni\i[i dup= 2000”. Publica\ia a convocat o “adunare a ora[ului” lacare s-au adunat reprezentan\i ai diferitelor grupuri civice, lideriai comunit=\ii [i simpli ceta\eni care erau interesa\i s= discuteproblemele urbei a[a ca destr=marea industriei textile, tradi\iona-l= pentru acea regiune, rela\iile tensionate dintre diferite rase,problemele mediului [i ale ]nv=\=m`ntului. Inten\ia publica\ieinu a fost de a impune o agend= concret= ci mai degrab= de afacilita crearea unor strategii [i solu\ii neconven\ionale pentrurezolvarea problemelor reale ale regiunii date.

Scopul publica\iei Ledger-Enquirer, a observat Jay Rosen, a fosts= “reinterpreteze pozi\ia jurnalistului ]n politic=. }n loc s=

Page 9: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

99999

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

r=m`n= ]n afara comunit=\ii politice, reflect`ndu-i patologiile,jurnali[tii s-au ]ncadrat ]n ea” (Fallows 1996). Un exemplu maielocvent a fost proiectul de la The Charlotte Observer care a]nceput ]n 1991, ]nainte de alegerile preziden\iale. }ntr-un sondajal publica\iei, The Observer [i-a ]ntrebat cititorii care sunt proble-mele cele mai importante pentru ei, dup= care, ]n timpulalegerilor din 1992, s-a concentrat asupra acestor probleme.Publica\ia [i-a construit modul de reflectare a candida\ilor ]nfunc\ie de rezultatele sondajului. }n loc s= le permit= candida\ilors=-[i impun= agendele care nu serveau dec`t propriilor interese,jurnali[tii i-au for\at s= ias= din cadrul scenariilor preg=tite dintimp [i s= r=spund= la ]ntreb=rile semnalate de cititori.

Schimbarea de c=tre The Observer a modului conven\ional dereflectare a alegerilor a trezit controverse. Mul\i redactori [ijurnali[ti au aplaudat acestei ]ncerc=ri de redefinire a nout=\ii,]ns= al\ii nu au fost at`t de ]nc`nta\i. Criticii sus\ineau c= TheObserver ][i abandonase responsabilitatea de a r=m`ne obiectiv[i neimplicat ]n evenimentele reflectate. Sus\in=torii ]ns= auperceput eforturile publica\iei ca o ini\iativ= pozitiv= — ca ofacilitare a unui mod mai democratic de stabilire a agendeipolitice.

Gra\ie modalit=\ii ]n care The Observer a reflectat campaniadin 1992, la alegerile din acel an a participat cel mai mare nu-m=r de aleg=tori din toate timpurile.

Unii jurnali[ti celebri au sus\inut mi[carea chiar de la bun]nceput. }n 1991, David Broder de la Washington Post, un repor-ter politic foarte respectat, a fost de acord cu ideea c= reflectareatradi\ional= a vie\ii politice devenise un joc cinic al ini\ia\ilor, carenu avea nici un scop util, [i c= majoritatea reporterilor politicipierduse leg=tura dintre munca lor [i rezultatele alegerilor ce lereflectau. Broder a spus c= acest lucru ]l deranja extrem de mult.“A venit timpul ca noi, cei din presa cea mai liber= din lume, s=devenim activi[ti”, a scris el ]n 1990, “[i nu de partea unui partidsau politician, ci de partea procesului de autoguvernare”.(Fallows, 1996)

}n Norfolk, statul Virginia, ziarul Virginia-Pilot a lansat unproiect de jurnalism civic cu scopul de “revitalizare a demo-

Page 10: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

1010101010

cra\iei” care a adus rezultate uimitoare. Publica\ia [i-a adunatreporterii [i redactorii care se specializau ]n ]nv=\=m`nt,activitatea poli\iei [i guvernarea municipal= [i a format un grupcu o misiune deloc u[oar=: nimic mai pu\in dec`t revitalizareavie\ii civice prin cultivarea unui dialog continuu ]ntre cititori [iliderii comunit=\ii. Evit`nd modul tradi\ional de reflectare aalegerilor, Virginia-Pilot, de exemplu, a ini\iat o campanie deinformare public= privind procesul de guvernare, trat`ndcandida\ii mai degrab= ca pe aspiran\i la un post de munc= dec`tca politicieni. Ziarul nu a reflectat obi[nuitele acuz=ri [i contraacuz=ri ale candida\ilor, ci a prezentat clar activit=\ile anterioareale tuturor candida\ilor, a inclus pe paginile sale informa\ii decontact ale birourilor de campanie ale tuturor candida\ilor, [i aadunat de la cititori ]ntreb=ri concrete pe care mai apoi le-aadresat candida\ilor ]n interviuri. Candida\ii au devenit maireceptivi la necesit=\ile publicului, iar atitudinea acestuia fa\= dealegeri s-a schimbat sim\itor spre bine. (Fallows, 1996)

Un exemplu dramatic de jurnalism civic a avut loc ]n statulLouisiana ]n 1991, c`nd publica\ia Times Picayne din New Orle-ans s-a lansat timp de un an ]ntr-o examinare a rela\iilor rasiale.Aceast= campanie a urmat o alta, la fel de controversat=, ]n careziarul ]ncercase s= ]mpiedice un fost membru al Ku Klux Klan,David Duke, s= fie ales la postul de guvernator al statului. }naceast= campanie au fost implica\i mai mul\i redactori care auscris o serie de editoriale de prima pagin=, numit= “Alegereavie\ii noastre”, [i au documentat opinia public= ]n cazul lui Duke.

Este evident c= Times Picayne a ]nc=lcat grani\ele tradi\ionaleale jurnalismului obiectiv [i echidistant, ]ns= a f=cut acest lucrudin convingerea c= victoria lui Duke ar fi fost o catastrof= social=[i politic=. Ziarul a ]ns=rcinat 40 dintre angaja\ii s=i s= reflectecandidatura lui Duke [i s-a axat, f=r= mil=, pe comentariile rasiste[i antisemite ale lui Duke, atac`ndu-l ]n repetate r`nduri prinarticole [i editoriale bazate pe fapte concrete. Dar ziarul a pub-licat [i un articol foarte controversat, “Aleg=torii lui Duke”, ]ncare au fost prezentate echilibrat g`ndurile [i preocup=rilemultor sus\in=tori de-ai lui, mul\i dintre care nu corespundeauimaginii stereotipice a rasi[tilor. Duke a pierdut alegerile,

Page 11: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

1111111111

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

]nvinuind de aceasta reflectarea ostil= din pres=. (Patterson,Wilkins, 1998)

Aceast= campanie a scos la suprafa\= tensiunile rasiale cemocneau ]n New Orleans, iar dup= alegeri ziarul a ]nceput o alt=campanie controversat=: de data aceasta ziarul a pus accentulpe rela\iile dintre rase. }n loc s= urmeze calea tradi\ional= [i s=publice articole despre violen\=, droguri, ceea ce spun rasi[tiialbi despre afro-americani [i invers, ziarul a folosit 20 de reporteridin personalul s=u pentru a se documenta [i a ]n\elege contextuldeplin, istoria [i aspectele politice ale problemelor rasiale dinNew Orleans. Reporteri de culoare [i albi [i-au luat locul uniialtora ]n via\a de toate zilele — pe c`t era posibil acest lucru —pentru a ]n\elege mai bine realitatea. Rezultatul acestui efort afost o serie de articole publicate ]n decursul a [ase luni care austimulat apari\ia a mii de comentarii din partea cititorilor asupraproblemelor rasiale. Dup= agresarea lui Rodney King, un b=rbatde culoare, de c=tre ni[te poli\i[ti albi la Los Angeles, Beacon-Journal din Akron a publicat o serie de articole asem=n=toare,av`nd [i ele reac\ii pozitive din partea publicului. Beacon-Journala c`[tigat premiul Pulitzer pentru aceste articole. (Patterson,Wilkins, 1998)

}n Chicago, Chicago Sun-Times, ]mpreun= cu un post de radiolocal [i c`teva funda\ii de caritate, au convocat un grup decet=\eni pentru a examina ineficien\a absolut= a sistemului de[coli publice. Au fost organizate trei [edin\e la care au participatp=rin\i, profesori [colari, elevi, consiliul [colar [i politicieni,printre care primarul [i guvernatorul statului Illinois. De[i aceste]ntruniri nu au rezolvat problemele din sistemul [colilor publice,ele au reu[it totu[i s= sesizeze opinia public= asupra acestorprobleme. (Fallows, 1996)

}n ciuda neajunsurilor, astfel de eforturi ca cele depuse deWichita Eagle, Charlotte Observer, Ledger-Enquirer [i alte 150 deziare din Statele Unite au demonstrat c= jurnalismul civic poateavea efecte sim\itoare. Acestea ajut= cititorul s= participe ]nactivitatea presei [i s= o consume. De asemenea, aceastafaciliteaz= solu\ionarea public= a problemelor existente ]n locs= indice doar existen\a lor. Eforturile men\ionate au mai ar=tat

Page 12: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

1212121212

c= practicile tradi\ionale de “obiectivitate” de multe orid=uneaz= societ=\ii prin faptul c= ]mpiedic= ]n\elegerea [iparticiparea comunit=\ii la via\a civic=. }ns=, mai presus de toate,aceste proiecte au sugerat necesitatea de a-i da o nou=interpretare no\iunii de [tire. De exemplu, reflectarea vie\iipolitice care este un element critic pentru electoratul informat [iactiv, trebuie s= se concentreze asupra problemelor majorepentru cet=\eni, [i nu asupra celor importante pentru politicieni,[i — nu mai pu\in neglijabil — pentru presa ]ns=[i.

}n timp ce unii au ]ndoieli privind valoarea jurnalismuluipublic, v=z`ndu-l ca pe o aplicare dubioas= a principiilor utilitare— o abdicare a obiectivit=\ii ]n numele unui scop m=re\, darnedefinit — ap=r=torii ideii, a[a ca Davis Merritt care este [iautorul c=r\ii Public Journalism and Public Life (Jurnalismul public[i via\a public=, 1995) nu sunt de acord cu acest argument:Merritt nu vede de ce obiectivitatea [i angajamentul civic trebuies= fie incompatibile. “Nu este vorba de obiectivitate”, observ=el. “Exist= o diferen\= ]ntre obiectivitate [i deta[are. Jurnali[tiinu-[i pierd capacitatea de evaluare a faptelor atunci c`nd au opozi\ie personal= fa\= de o problem=”. (Patterson, Wilkins, 1998)

La baza jurnalismului public se afl= un concept mai larg caredefine[te no\iunea de [tire. De[i s-a acordat o mare aten\ie ]nAmerica experimentelor zgomotoase din ultimul deceniu,jurnalismul public a existat aici mai bine de un secol. Trebuiedoar s= privim dincolo de marile metropole ca s= vedem c=jurnalismul civic a existat permanent sub form= de cotidiene [is=pt=m`nale de tiraj mic (]n provincii), care se axau mai mult peevenimentele din localitate dec`t pe politica interna\ional=,na\ional= sau chiar regional=. Mai mult de o mie de asemeneapublica\ii exist= [i activeaz= ]n America [i sus\in coeziunea uneicomunit=\i. Pe aceast= scen= jurnalismul “de sus ]n jos” joac=un rol cu mult mai mic; aici accentul se pune mai mult pe via\acotidian=, pe guverne locale [i [coli, [i pe participarea publicului.

Pentru conceptul de jurnalism civic primeaz= respon-sabilitatea presei de a-i aduce ]n prim-plan pe cei ce nu sunt auzi\ide nimeni, fiind de o importan\= major= ideea de contract socialcare define[te activitatea comunit=\ii. Iar o parte din acest

Page 13: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

1313131313

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

concept este no\iunea de justi\ie. Jurnalismul de calitate dinAmerica a fost realizat la sf`r[itul secolului XIX, fiind bazat pelu=ri de pozi\ie [i n=sc`ndu-se din dezgustul [i revolta intern=.Joseph Pulitzer, el ]nsu[i fiind un imigrant, [i-a folosit ziarul s=u,New York World, pentru a demasca tratarea oribil= a noilor veni\i]n America, la sf`r[itul secolului XIX. El a consumat resurseenorme pentru a demasca mizeria [i condi\iile ]ngrozitoare depe Ellis Island, punctul de intrare ]n \ar= a refugia\ilor europeni.World, de asemenea, s-a lansat ]ntr-o lupt= informa\ional=]mpotriva unor gigan\i industriali a[a ca Standard Oil [i New YorkCentral Railroad. Lincoln Steffans a demascat corup\ia foarter=sp`ndit= ]n inima guvernelor municipale din St. Louis,Minneapolis, Pittsburg, Philadelphia, Chicago [i New York.Pre[edintele Theodore Roosevelt a folosit termenul de “scotocire]n gunoi” (muckraking) pentru a descrie acest fel de jurnalism,acuz`nd presa de interes excesiv pentru venalitate, crim= [icorup\ie, de[i eforturile jurnali[tilor revolta\i [i plini de pasiuneau pavat calea spre ni[te reforme foarte necesare.

Conceptul modern de jurnalism public datoreaz= multlucrului efectuat de Comisia Hutchins care, imediat dup= alDoilea R�=zboi Mondial, a ]ncercat s= clarifice rolul unei preselibere ]ntr-o \ar= democratic=. Proprietarul revistelor Time [i Life,Henry Luce, fiind alarmat de tendin\ele presei spre senza\ional,excludere [i conglomerare, l-a angajat pe Robert Hutchins,Cancelarul Universit=\ii din Chicago, s= fac= un studiu asupraviitorului libert=\ii presei ]n America. }n 1942, Hutchins aconvocat un consiliu din 13 persoane printre care se aflau savan\i[i filozofi celebri. }n mod inten\ionat, nici un jurnalist nu a fostinclus ]n consiliu. Cinci ani mai t`rziu, Comisia Hutchins a publi-cat rezultatele cercet=rilor sale ]ntr-un raport intitulat “O pres=liber= [i responsabil=” care a generat ceea ce mai t`rziu se vanumi teoria jurnalismului bazat= pe Responsabilitatea Social=.

Comisia a demonstrat conving=tor c= ]n timp ce presa liber=avea drepturi indiscutabile, mai avea [i responsabilit=\i serioasepe care nu [i le onora. Comisia a identificat cinci obliga\iuni alepresei:

• s= relateze evenimentele zilei ]ntr-un mod veridic,

Page 14: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

1414141414

cuprinz=tor [i inteligent, ]ntr-un context care s= le deasemnifica\ie;

• s= serveasc= drept for pentru schimbul de comentarii [icritici;

• s= ofere un tablou reprezentativ al grupurilorcomponente ale societ=\ii;

• s= clarifice [i s= prezinte scopurile [i valorile societ=\ii;• s= ofere cet=\enilor acces nelimitat la informa\ia

existent=.La originea primei recomand=ri se afl= ideea referitoare la

limitele obiectivit=\ii stricte. Comisia sugereaz= c= exactitatea nueste o valoare suficient=, [i de aceea presa trebuie s= consemneze[i “adev=rul despre fapte” prin oferirea unui context explicativ.Pentru a atinge acest scop, sugera comisia, trebuie evaluat=credibilitatea surselor care ofer= informa\ii contradictorii.Aceast= recomandare pare s= anticipeze nemul\umirea actual=privind limitele obiectivit=\ii stricte [i a lipsei contextului [i pro-funzimii ]n prezentarea de c=tre pres= a problemelor publiceimportante.

Recomandarea a doua, “s= serveasc= drept for pentruschimbul de comentarii [i critici”, cap=t= o importan\= special=]n zilele noastre c`nd mass-media este supus= unei presiuni totmai mari din partea marilor corpora\ii — o tendin\= care semanifest= [i la scar= interna\ional=. Fiind str`ns legat= de primulpunct, aceast= recomandare face [i ea parte din mi[careacontemporan=, mai ales ]ncercarea de a da mai mult sens materi-alelor despre strategiile publice.

Recomandarea a treia este [i ea foarte actual= ]n majoritatearedac\iilor din America, pentru a ]mbun=t=\i reflectareaminorit=\ilor prin eliminarea stereotipurilor rasiale, sociale [iculturale. De exemplu, modul ]n care presa prezint= la momentulactual via\a afro-americanilor, pun`nd accentul pe lupta dintrebandele or=[ene[ti, insolvabilitatea familiilor, drogurile [is=r=cia, duce la percep\ii distorsionate [i contribuie la cre[tereatensiunilor rasiale [i etnice. Comisia Hutchins a sugerat, dup=cum sugereaz= [i jurnalismul civic contemporan, s= fie efectuat=o schimbare de accent, de la senza\ional [i conflict la alte realit=\i

Page 15: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

1515151515

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

mai reprezentative. }n cazul reflect=rii vie\ii minorit=\ilor, depild=, mass-media ignor= total faptul c= afro-americanii [ipopula\ia de origine spaniol= fac parte preponderent din clasade mijloc [i au acelea[i preocup=ri ca [i omologii lor din popula\iaalb=.

Comisia a mai recomandat ca mass-media s= devin= activ= [is= stimuleze coeziunea social= [i participarea civic= prin“formularea [i prezentarea scopurilor [i valorilor societ=\ii”.

}n sf`r[it, comisia a recunoscut at`t responsabilitatea vital=pe care o are presa [i rolul s=u de “c`ine de paz=”, c`t [i necesi-tatea de a-[i folosi drepturile oferite de primul amendament caun zid de siguran\= ]mpotriva tiraniei guvernului, “oferindcet=\enilor acces nelimitat la informa\ia existent=”. Un electoratneinformat sau informat gre[it, a concluzionat comisia, amenin\=at`t presa liber= c`t [i societatea liber= la fel de mult ca [i unguvern dictatorial. Prin extensiune, una rezult= din alta.

C`nd raportul a fost f=cut public de c=tre comisie, jurnali[tiinu l-au ]nt`mpinat cu mare entuziasm, par\ial din cauzarezultatelor studiului ce puneau sub semnul ]ntreb=rii normelepredominante ale jurnalismului. De fapt, acel semn de ]ntrebarenu a disp=rut nici ]n zilele noastre, mul\i jurnali[ti tradi\ionali[ticontinu`nd s= critice recomand=rile Comisiei Hutchins pentrucaracterul lor radical [i iresponsabil. Toate acestea ar puteaexplica de ce scopurile propuse de teoria Responsabilit=\iiSociale a presei ]nc= nu au fost atinse, iar ]ncrederea publicului]n mass-media este la cel mai jos nivel din toate timpurile.Sondaje dup= sondaje tot demonstreaz= c= publicul crede, [i pebun= dreptate, c= mass-media nu ]i ofer= informa\ia esen\ial=.

O nou= definire a nout=\ilorAt`t recomand=rile Comisiei Hutchins c`t [i ini\iativele

actuale privind jurnalismul civic sugereaz= c= este necesar de al=rgi defini\ia tradi\ional= a nout=\ilor. Jurnalismul civic sus\ineun produs jurnalistic care este mai analitic [i mai pu\in situa\i-onal, cu mai mult= ini\iativ= (nu doar o reac\ie la evenimentele

Page 16: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

1616161616

deja ]nt`mplate) [i cu mai multe detalii ]n loc de prezentareadeta[at= a unor evenimente. }n mod tradi\ional, nout=\ile au fostdefinite de urm=toarele caracteristici:

• Impact;• Conflict;• Actualitate;• Proeminen\=;• Proximitate;• Interes uman;• Emotivitate;• Singularitate.}n practic=, modul tradi\ional de reflectare a evenimentelor,

mai ales a celor din domeniul politicii [i guvern=rii, se bazeaz= pesurse [i afirma\ii oficiale. Aceast= abordare “de sus ]n jos” trece cuvederea multe probleme care sunt cu adev=rat importante pentrupublic [i limiteaz= tematica la problemele considerate importantede c=tre autorit=\i, redactori [i jurnali[ti. Limit=rile acestei abord=risunt la fel de evidente ]n Moldova ca [i ]n America. Axarea pe elitapolitic= [i cea economic= ]mpiedic= examinarea mai larg=presupus= de jurnalismul civic. Cet=\enilor li se rezerv= rolul deobservatori pasivi ai unui proces care, dup= cum simt ei, devinetot mai nesemnificativ pentru vie\ile lor. Par\ial, motiv`nd prindevotament fa\= de obiectivitate, dar [i din cauza unei arogan\ecresc`nde ]n mediul jurnalistic, presa mult prea des reflect=realitatea ca un observator extern ]n loc s= se implice ca membrual societ=\ii pe care pretinde s= o reprezinte. Din acest comporta-ment rezult= [i pierderea ]ncrederii publicului fa\= de pres=, [i,dup= cum observ= Fallows, ]nstr=inarea tot mai mare a publiculuide politicieni [i institu\iile publice ale \=rii.

Jurnalismul public cere o schimbare de accente, de la reportajul“de sus ]n jos” la aten\ia acordat= preponderent vie\ii comunit=\ii:ONG-urilor, mi[c=rilor civice [i diferitelor activit=\i aferente,examin=rii problemelor care ]l preocup= pe cet=\eanul “mediu”.

Defini\ia l=rgit= a nout=\ilor cere urm=toarele:• Utilizarea unui spectru mai larg de surse, ]n afar= de

tradi\ionalele surse oficiale;• Diminuarea importan\ei aspectului de conflict;

Page 17: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

1717171717

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

• Examinarea mai serioas= a proiectelor de politici publice[i a urm=rilor lor posibile;

• Reflectarea mai frecvent= a situa\iei minorit=\ilor dinsocietate;

• Independen\a absolut= fa\= de presiunea clien\ilorpublicitari;

• Descrierea unui context mai amplu, mai ales a contextu-lui istoric, a evenimentelor legate de subiectul reportaju-lui, situa\iilor [i tendin\elor sociale;

• Scene din via\a cotidian=;• Materiale despre comunit=\i [i tradi\iile lor.Ca observa\ie practic=, este de o importan\= major= utiliza-

rea unui spectru mai larg de surse. Adeseori, jurnali[tii selimiteaz= la “suspec\ii obi[nui\i”, adic= persoanele care de\inputerea ]n guvern, cer`ndu-le s= pun= lucrurile ]n perspectiv=,dar chiar [i ]n aceste cazuri num=rul surselor se mic[oreaz= p`n=la doar c`teva, care sunt mai accesibile [i mai prietenoase cupresa. Foarte rar este prezentat= opinia persoanelor din guverncare nu fac parte din cercurile puterii. {i foarte des sunt ignora\imembrii comunit=\ii, liderii grupurilor religioase, medicii,profesorii, muncitorii de la fabrici, proprietarii de mici magazine,[omerii [i cei ce sufer= de s=r=cie cronic=. Adesea, punctele devedere reflectate ]n jurnalismul obi[nuit sunt limitate la unsegment al societ=\ii foarte ]ngust, la elita puterii. Aceast=practic= de excludere ]mpiedic= presa s=-[i ]ndeplineasc= unadintre responsabilit=\ile sale mai importante: s= le dea cuv`ntulcelor care nu sunt auzi\i de nimeni.

Vechiul adagiu, “S`ngele de prima pagin=” (If it Bleeds, ItLeads), r=m`ne a fi una dintre practicile de frunte ale jurnali-smului tradi\ional. O astfel de fidelitate conflictului, dezastrului,crimei [i mor\ii are un efect distructiv asupra societ=\ii. Deexemplu, mai multe sondaje au ar=tat c= persoanele, care seinformeaz= despre via\a comunit=\ii lor de la radio [i televizor,cred c= lumea imediat= ]n care tr=iesc este cu mult mai periculoa-s= dec`t ]n realitate. Obsesia de care d= dovad= presa privindaccidentele, crima [i violen\a na[te ]n mod direct aceste percep\iigre[ite. Accentul pe conflict [i discordie ]n domeniul politicii las=

Page 18: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

1818181818

deseori ]n umbr= serioase probleme fundamentale [i ignor=multe domenii ]n care exist= cooperare [i realiz=ri. }n modfrecvent, presa ignor= dorin\a publicului de a auzi un alt fel deinforma\ie.

Un exemplu evident al acestei tendin\e se poate aduce dinperioada timpurie a pre[edin\iei lui Bill Clinton, c`nd acesta [i-adezv=luit programul Americorps ]n fa\a unor studen\i dinChicago. Acest program permitea viitorilor studen\i s= c`[tigep`n= la $10.000 ]n contul pl=\ii pentru studii lucr`nd la proiecteleserviciului na\ional. Pentru majoritatea americanilor aceasta esteo sum= considerabil=, [i publicul prezent a manifestat mareentuziasm pentru propunere [i l-a aplaudat pe pre[edinteridic`ndu-se ]n picioare. Presa a r=mas cam indiferent= p`n= ]nmomentul c`nd unul dintre studen\ii prezen\i l-a ]ntrebat peClinton cum de poate propune trimiterea trupelor americane lalupt=, pe c`nd el ]nsu[i se eschivase la timpul oportun de la]nrolarea ]n armat=.

Reflectarea ]n pres= a vizitei lui Clinton la Chicago nu a abor-dat importan\a unei propuneri foarte apreciate, ci mai degrab=a prezentat confruntarea de la sf`r[itul discu\iei. Jonathan Alter,comentator politic la revista Newsweek, observa: “Ceea ce m=deranjeaz= este c= accentul exagerat pe confruntare, care adistrus sistemul juridic american, a ]nceput s= erodeze [ijurnalismul... Aceasta ]i obi[nuie[te pe oameni s= se afle mereu]n discordan\=, [i — contrar domeniului juridic — acest fel desitua\ie de conflict nici m=car nu este util=. Este vorba aici deconfruntare ca sport curat”. (Fallows, 1996)

Jurnalismul civic propag= o examinare serioas= a ini\iativelorpolitice [i nu doar o simpl= apreciere a strategiilor de joc ale eliteipolitice. Jurnalistul trebuie s= cunoasc= cum ]l afecteaz= pecet=\ean propunerile concrete din domeniul ocrotirii s=n=t=\ii,ini\iativele din ]nv=\=m`nt, reglement=rile ce \in de mediu,sporirea sau retragerea subven\iilor ]n agricultur= sau industrie,acordurile multilaterale cu astfel de organiza\ii ca UE, OMC,NATO, OSCE, CSI.

}n America, practicile jurnalistice tradi\ionale ]ntotdeauna aumers ]mpotriva interesului public ]n aceste probleme. De

Page 19: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

1919191919

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

exemplu, mai multe sondaje de opinie au ar=tat ]n timpulalegerilor din 1992, c= problema cea mai important=, conformpercep\iilor electoratului american, era costul serviciilormedicale. Presa a pierdut posibilitatea de a explica publiculuicaracterul complex al acestei probleme [i aspectele pozitive [inegative ale diferitelor propuneri ]naintate de administra\iaClinton pentru solu\ionarea problemelor din domeniul ocrotiriis=n=t=\ii. Presa ]ns= a prezentat dezbaterile drept o lupt= cinic=pentru avantaje politice [i nu a ]ntreprins nimic pentru rezolvareaproblemelor care ]i preocupau pe majoritatea americanilor,probleme care mai sunt pe ordinea de zi [i ast=zi.

Jurnalismul civic are caracter ]nglobat [i necesit= o abordarenuan\at= a problemei diversit=\ii culturale. Adesea modulobi[nuit de prezentare a minorit=\ilor este negativ sau pur [isimplu inexact. Sus\in=torii jurnalismului civic sugereaz= ideeac= reflectarea problemelor minorit=\ilor trebuie f=cut= ]nansamblu, adic= at`t explicarea problemelor cu care se confru-nt= minorit=\ile, c`t [i tradi\iile [i realiz=rile lor. Pentru ]n\elege-rea mai profund= a minorit=\ilor trebuie prezentate scene dinvia\a lor cotidian=, inclusiv o prezentare onest= a presiunilor lacare sunt ele supuse. }n Moldova, de exemplu, presa ar puteaacorda mai mult= aten\ie modului ]n care reflect= ea via\a etniilorminoritare — romi, g=g=uzi, ucraineni, ru[i [i evrei. Sunt oareaceste grupuri prezentate ]ntr-o lumin= echilibrat= [i veridic=?Provoac= oare presa discordie ]n societate sau dimpotriv=,faciliteaz= o mai bun= ]n\elegere a problemelor care divizeaz=republica?

Este clar c= jurnalismul civic este un jurnalism care sus\ineanumite puncte de vedere, dar ]n sensul cel mai bun: comunita-tea oamenilor este un lucru important, iar una dintre sarcinilemass-media este s= cultive interesul cet=\enilor fa\= de via\acivic=. }ntr-un sens mai larg, jurnalismul civic ][i recunoa[te rolulde sus\in=tor al viabilit=\ii democra\iei.

O aplicare mai recent= a unor concepte de baz= ale jurnalismu-lui civic provine dintr-o surs= improbabil=. R=spunz`nd la osc=dere a num=rului cititorilor [i la critici la adresa jurnalismuluipentru modul s=u iresponsabil de reflectare a evenimentelor,

Page 20: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

2020202020

re\eaua vast= de ziare din Statele Unite, Gannett Co, care de\ineUSA Today [i alte peste 140 de titluri de cotidiene, a ini\iat proiectulNews 2000. Aceast= ini\iativ= a stabilit o ierarhie clar= a priorit=\ilor]n reflectarea nout=\ilor. Gannett prezint= acest concept ca pe opiramid= la a c=rei baz= se afl= interesul comunit=\ii:

anticipeaz= schimb=ri

pune accentul pe caracterul imediat / cultiv= interac\iunea cu cititoriiofer= informa\ii de care au nevoie cititorii / evoc= emo\ii / fii consecvent

respect= responsabilit=\ile care rezult= din primul amendament

cere diversitate / utilizeaz= o prezentare captivant=

axeaz=-te pe interesul comunit=\ii

Redactorii de la fiecare ziar din grupul Gannett au realizatsondaje pentru a determina priorit=\ile cititorilor din fiecarecomunitate, dup= care au elaborat planuri pentru reflectarea maicalitativ= a preferin\elor cititorilor. Cu toate c= unele ziare dingrupul Gannett au f=cut pa[i gigantici spre jurnalismul civic,limit=rile generale ale jurnalismului tradi\ional mai r=m`nprezente ]n re\eaua Gannett, ca [i ]n toat= presa din America.Totu[i, Proiectul 2000 reprezint= un factor generator de opti-mism ]ntr-un viitor mai bun pentru jurnalismul american.

Jurnalismul eticUn alt pas spre ]mbun=t=\irea defini\iei tradi\ionale a nout=\i-

lor care poate fi de ajutor jurnalismului civic este includerea unuispectru de valori etice care s= reflecte tensiunile dintre diferiteleobliga\ii ale unei prese libere. Patterson [i Wilkins (1998) ofer=urm=toarele puncte de reper:

• Demnitatea — trateaz=-\i sursele [i subiec\ii echitabil [ilas=-le c`t mai mult posibil respect de sine.

• Reciprocitatea — comport=-te cu cei din jur a[a cum vreis= fii tratat tu. Acest concept include [i ideea c= jurnalismulcel mai bun este jurnalismul care cuprinde articole ce aufost ignorate p`n= acum.

Page 21: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

2121212121

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

• Spiritul laborios — aloc= resurse suficiente pentru areflecta problemele importante. Aceasta poate cauzaprobleme, dac= e s= privim din punctul de vedere alpresei ca afacere, deoarece lucrul de anchet=, necesarpentru cele mai bune produse jurnalistice, consum= multtimp [i bani.

• Corectitudinea — fii atent s= nu faci niciodat= gre[eli.Este cu mult mai u[or s= distrugi reputa\ia cuiva dec`t s=repari daunele aduse de documentarea neglijent=.Jurnali[tii au datoria de a reflecta toate grupurile sociale]n mod echitabil, evit`nd prezent=ri ieftine, stereotipiceale minorit=\ilor.

• Tenacitatea — persevereaz= [i treci peste obstacole dac=tema este suficient de important=. Materialele bune nusunt u[or de f=cut. Jurnali[tii trebuie s= reflecte lucrurile ]nprofunzime, ceea ce ]nseamn= c= trebuie s= depun= multefort pentru a se documenta [i s= examineze informa\ia cusuficient= aten\ie pentru a pune lucrurile ]n context.

• Echitatea — tinde spre dreptate pentru toate p=r\ile [itrateaz= toate sursele [i subiec\ii cu acela[i grad al echi-t=\ii. Trebuie luate ]n considerare toate punctele devedere. Fiecare problem= con\ine mai mult dec`t “celedou= par\i ale problemei”. }n mod implicit, este necesarde a da cuv`ntul celor care nu sunt auzi\i; trebuie, deasemenea, s= fie ]n\eles faptul c= ]ntr-o societate s=n=-toas= dreptate se face tuturor.

• Comuniunea — pune aceea[i valoare pe coeziuneasocial= ca [i pe drepturile individuale. Aici, probabil, seafl= miezul jurnalismului public care se manifest= clarprin angajarea ]n via\a civic=.

• Diversitatea — reflect= toate segmentele societ=\ii echita-bil [i corect. Acest punct este str`ns legat de valoriletenacit=\ii, reciprocit=\ii [i a echit=\ii.

Unul din principiile de baz= ale oric=rui jurnalist este s= cauteadev=rul [i s=-l consemneze pe c`t de exact, pe at`t de amplu.}ntrebarea ]ns= este: Al cui adev=r consemn=m? Jurnalismultradi\ional pune accentul pe reportajul “de sus ]n jos”, prezint=

Page 22: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

2222222222

[i reprezint= un singur punct de vedere asupra adev=rului, ]ns=adesea aceasta nu reflect= adev=rul v=zut de cet=\eanul de r`nd.}n acest sens, jurnalismul civic ]ncearc= s= remedieze o problem=cu caracter etic, clarific`ndu-[i scopul activit=\ii sale [i d`ndu-iun sens l=rgit no\iunii de noutate. Exist= dovezi din abunden\=care arat= existen\a unei leg=turi clare ]ntre presa cinic= [ipopula\ia pasiv=. Tot abundente sunt [i dovezile care demon-streaz= c= presa poate juca un rol decisiv ]n stimularea particip=riipublicului ]n via\a civic=.

Acei dintre noi care practic= jurnalismul civic cred c= una dinresponsabilit=\ile unei prese libere este ]nt=rirea democra\iei departicipare [i a vie\ii civice ]n general. Dat fiind faptul c= acestpunct de vedere se afl= ]n contradic\ie cu [coala obiectivit=\iistricte, trebuie s= definim priorit=\ile ]n acest sens. Dar o pres=activ= [i angajat= nu ne ]mpiedic= s= ne ]ndeplinim [i alteresponsabilit=\i vitale, inclusiv datoria de a-i scoate la suprafa\=pe cei care ]n[al= ]ncrederea societ=\ii. }ns= f=c`nd acest lucru,din p=cate, trebuie s= ne scoatem la suprafa\= [i pe noi ]n[ine, [is= reflect=m asupra lucrurilor din cauza c=rora noi, jurnali[tii, amc=zut at`t de repede [i at`t de jos ]n ochii publicului. Practicajurnalismului civic reprezint= speran\a noastr= cea mai real= dea ne ]ndeplini responsabilit=\ile cele mai dificile [i de a nereabilita profesia ]n acela[i timp.

At`t ]n Moldova c`t [i ]n Statele Unite, efectul distructiv alpasivit=\ii publice, al apatiei [i disper=rii este mult prea evident.Suntem dezam=gi\i de liderii no[tri. }n Statele Unite, tot mai pu\inialeg=tori particip= la alegeri deoarece presa ][i joac= bine rolul dea transforma campaniile electorale ]n exerci\ii triviale de vanitate,discreditare [i de manipulare a publicului. }n Moldova, speran\eleluminoase de acum zece ani, nu au rezistat ]n fa\a dezam=giriipublicului ]n posibilitatea de a ajunge un popor ]nfloritor, ]mp=catcu sine ]nsu[i. }n ambele \=ri presa este, cel pu\in par\ial,responsabil= pentru ]nstr=inarea continu= a oamenilor de la via\apolitic= [i cea public=, iar aceast= ]nstr=inare este un semn r=upentru s=n=tatea democra\iei [i, prin urmare, pentru s=n=tateaunei prese libere.

Page 23: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

2323232323

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

Moldova are mul\i oameni de onoare care ]ncearc= s= constru-iasc= o societate mai bun=. Procesul de constituire a unei na\iunilibere este greu [i plin de pericole. Cu siguran\=, exist= ]n guvernoameni binevoitori care ]ncearc= s= schimbe starea lucrurilor. Decine sunt ei sus\inu\i? Proliferarea ONG-urilor, asemenea caCentrul Independent de Jurnalism, demonstreaz= c= mul\icet=\eni de r`nd lupt= curajos pentru o via\= nou= [i decent=, [iace[ti oameni trebuie auzi\i. Poate acum Moldova reprezint= ocomunitate de s=raci, dar chiar [i astfel este totu[i o comunitate,iar mass-media trebuie s= se afle ]n centrul evenimentelor [i, sigur,nu ]n postur= de simplu observator.

Bibliografie

Fallows, James, 1996. Breaking the News: How the Media UndermineAmerican Democracy, New York, Pantheon

Kurtz, Howard, 1994. Media Circus: The Trouble with America’sNewspapers, New York, Times Books

Merritt, Davis, 1995. Public Journalism and Public Life, Hillsdale, NJ:Lawrence Erlbaum Associates

Patterson, Philip, Lee Wilkins, 1998. Media Ethics: Issues and Cases,McGraw Hill

Postman, Neil, 1985. Amusing Ourselves to Death: Public Discoursein the Age of Show Business, New York, Penguin Books

Poynter Institute for Media Studies: “Redefining the News” (1992)

Rich, Carole, 1997. Writing and Reporting News, Belmont, California,Wadsworth Publishing Co

Rosen, J. 1995. “What Should We Be Doing?” The IRE Journal, 18, pp 6-8.

Page 24: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

2424242424

TRANSFORMAREA FAPTULUITRANSFORMAREA FAPTULUITRANSFORMAREA FAPTULUITRANSFORMAREA FAPTULUITRANSFORMAREA FAPTULUI}N INFORMA|IE}N INFORMA|IE}N INFORMA|IE}N INFORMA|IE}N INFORMA|IE

Iulian Robu

Dup= c=derea comunismului ]n Moldova, noi am fost martoriai unei explozii de mijloace de informa\ie, at`t scrise c`t [iaudiovizuale. Cet=\eanul de r`nd a fost inundat de [uvoiul deinforma\ie care a urmat. “{uvoi” este un termen prea indulgentpentru caracterul acestei informa\ii; mai degrab= ar trebui s=numim acest fenomen “ploaie” de informa\ie, pentru c= ea estecompus= din pic=turi mici, deta[ate una de alta. Cet=\eanul le

Capitolul 2Capitolul 2Capitolul 2Capitolul 2Capitolul 2

Page 25: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

2525252525

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

cite[te, ]ns= din cauza num=rului lor mare ]i este greu s=discearn= un tablou general care s=-l ajute, cu adev=rat, s=]n\eleag= ce se ]nt`mpl= ]n \ar=, ]n toate aspectele vie\ii, de lapolitic= la cultur= [i sport.

Jurnali[tii opereaz= cel mai des cu no\iunea de eveniment.“M= duc la un eveniment”, “Are loc un eveniment [i trebuie s=scriu ceva despre el”. Se duce la eveniment, scrie ceva despre el[i se simte cu con[tiin\a ]mp=cat=. Fie pentru c= nu are timp —deoarece trebuie s= scrie [i despre alte evenimente — , fie pentruc= nu realizeaz= c= cititorul ar putea s= nu cunoasc= la fel de binespectrul de evenimente ce s-au petrecut ]n ultimii ani, jurnalistuldoar rareori explic= cititorului corela\ia dintre evenimentele careau loc la distan\e mari de timp. Cititorul este astfel lipsit decunoa[terea [irului de evenimente, servindu-i-se doar fr`nturicare, la prima vedere, pot p=rea suficiente. De exemplu,parlamentul azi voteaz= o lege, cititorul afl= din ziare sau dinalte surse despre aceasta, dar deseori f=r= a fi informat despremotivul pentru care aceast= lege a trebuit votat= (sau dac= eramai bine ca ea s= nu fi fost votat=), cum va afecta acest lucruvia\a cititorului sau cum se vor schimba, ]n consecin\=, lucruriledin \ar=.

Este adev=rat c= astfel de informa\ie mai analitic= poate fig=sit= ]n articolele editoriale ale ziarelor. Dar editorialelereprezint= doar o opinie — cea a redactorului care de multe orieste generat=, mai degrab=, de convingerea sa politic= saufilozofic= dec`t de o analiz= la rece a lucrurilor.

Faptele [i contextul ]n care se producDin DEX: Context — Conjunctur=, situa\ie specific=, circum-stan\=, stare de lucruri ]ntr-un anumit moment.

Acesta este sensul cuv`ntului “context” la figurat care deriv=din sensul s=u direct (tot dup= DEX): “Fragment dintr-o scriere]n cadrul c=ruia se g=se[te un cuv`nt, o expresie, un pasaj etc.interesant”. Tot la fel [i evenimentele consemnate de pres= ][iau contextul lor; ele se afl= ]n cadrul unei “scrieri”, al c=rei autor

Page 26: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

2626262626

este via\a. Cuv`ntul “poam=” poate avea conota\ii diferite atuncic`nd apare ]ntr-un text botanic sau ]ntr-o conversa\ie despre opersoan=. La fel este [i ]n cazul no\iunilor — scumpirea valuteina\ionale fa\= de dolar ar p=rea s= fie un lucru binevenit, ]ns=]ntr-o economie dominat= de exporturi aceast= scumpire este,cu siguran\=, un dezastru.

Reporterul [i-ar ]ndeplini munca con[tiincios [i i-ar ofericititorului ceea ce trebuie s=-i ofere ca profesionist ]n domeniulinforma\iei, dac= pe l`ng= faptul pur care constat= desf=[urareaunui eveniment, l-ar mai ]mbr=ca [i ]n contextul ]n care acestaare loc. De aceea reporterul are obliga\ia de a consemna [iopiniile unor exper\i ]n domeniul ]n care are loc evenimentul (fieaceasta o lege nou=, o destituire din func\ie sau o numire nou=).Chiar [i ]n societatea noastr=, extrem de polarizat= din punct devedere politic, se pot g=si exper\i nep=rtinitori care s= poat= faceanalize mai mult profesioniste dec`t politice. Apelarea la unlucr=tor al academiei de [tiin\e din domeniul respectiv sau la oautoritate medical= atunci c`nd este vorba despre medicin=(cum a fost, de exemplu, cazul legii despre avorturi, examinat=]n vara anului 2001), ar pune evenimentul ]ntr-un contextprofesional [i social. Referindu-m= la contextul social am ]nvedere p=rerea oamenilor de r`nd. }n cazul legii avorturilor, ar fiinteresant s= afl=m ce cred femeile despre acest lucru, dar [ireligia, deoarece religia a avut ]ntotdeauna o pozi\ie ferm= fa\=de avorturi [i alte probleme ce \in de familie [i reproducere.Astfel, cititorul va c=p=ta un tablou mai integru dec`t ]n cazulc`nd cite[te ]n 15 r`nduri de ziar despre faptul examin=rii sauadopt=rii acestei legi.

}ntr-un articol din septembrie 2001, se povestea despreposibilitatea ca [colile rurale s= treac= la o s=pt=m`n= de studiicare s= includ= [i duminica. Ministerul ]nv=\=m`ntului fusesesolicitat de a lua o decizie ]n acest sens. Solicitan\ii doreau ca ]nacest mod s= ]nainteze mai repede ]n programul de studii [i s=fac= o pauz= ]n perioada rece a anului, deoarece [colile ruralenu aveau cu ce-[i ]nc=lzi ]nc=perile. Unica problem= ]n aceast=schem= era — conform articolului — nesincronizarea proceselorde ]nv=\=m`nt ]n [colile care vor face pauz= [i cele care ][i vor

Page 27: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

2727272727

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

putea permite s= beneficieze de c=ldur=. Ar fi fost bine ca autorularticolului s= ne spun= dac= a[a m=suri au mai fost luate [i ]nanii preceden\i, [i ce rezultate au avut, ce cred p=rin\ii despreaceast= posibilitate, dar un context [i mai important ar fi fostdescrierea efectelor pe care ar putea s= le aib= un program destudii at`t de intens asupra s=n=t=\ii fizice [i psihice a copiilor.P=rerea unor pediatri sau poate chiar a medicilor din [coli,deoarece ace[tia sunt observatorii cei mai competen\i ai s=n=t=\iicopiilor, ar clarifica o latur= important= a acestei ac\iuni. Dinarticol era clar c= numai persoanele cu responsabilit=\i adminis-trative examinau problema, iar scopul lor, desigur, era s=g=seasc= solu\ii eficiente doar din punct de vedere administrativ,factorii medicali [i familiali fiind neglija\i. Presa ]ns=, trebuie s=elucideze problema din mai multe puncte de vedere, consult`ndp=rin\ii [i medicii [colari.

Este important ca reporterul s= se g`ndeasc= la nivelul deinformare al cet=\enilor asupra unei sau altei probleme. Atuncic`nd sunt majorate sau mic[orate impozitele pe venit, cet=\eanul[tie exact care va fi efectul acestei schimb=ri asupra buzunaruluis=u. }ns= atunci c`nd este vorba despre deschiderea accesuluila informa\ia de\inut= de guvern, pentru mul\i cet=\eni aceast=no\iune poart= un caracter abstract [i opac. Cititorul s-ar puteas= uite foarte repede despre faptul c= a fost votat= legea accesuluila informa\ie, dac= reporterul nu-i explic= — cu ajutorul exper\ilor]n tem= sau a persoanelor pe care acest lucru le afecteaz= cel maimult, [i aceste persoane pot fi chiar lucr=torii din mass-media —ce schimb=ri vor avea loc privitor la informa\ia de\inut= deguvern. Este important ca oricine s= poat= avea acces lainforma\ia guvernamental=, ceea ce va face guvernul mai atent]n ac\iunile sale, deoarece legea despre accesul la informa\ie d=posibilitatea monitoriz=rii ]ndeaproape a activit=\ii guvernului.Adic=, cet=\eanul cap=t= dreptul de a urm=ri ce fac persoanelepe care el le-a ales s= dirijeze \ara.

Plas`nd [tirile de fiecare zi ]n contextul lor de evolu\ie sauleg=tur= cu mul\imea de alte evenimente ce au loc permanent,reporterul ]l ajut= pe cet=\ean s= ]n\eleag=. {tirile aparte nureprezint= dec`t curiozit=\i, pe c`nd [tirile plasate ]n context

Page 28: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

2828282828

avanseaz= deja la nivel de informa\ie. Or, datoria mass-media,]n rolul ei de mijloc de informare, este anume s= informezecet=\enii. Curiozit=\ile sunt uitate repede, deoarece ceea ce amcitit ieri este ]nlocuit cu ceea ce citim ast=zi. Atunci c`nd cititoruleste ajutat s= ]n\eleag= leg=tura dintre evenimente, astfel ]nc`ts= li se acorde o semnifica\ie mai mare, sau atunci c`nd suntformulate tendin\e de termen lung acestea nu se uit= at`t deu[or, [i ]n viitor, c`nd are loc ceva legat de aceste tendin\egenerale, cititorul deja ][i poate da seama de semnifica\ia pe careo are evenimentul proasp=t descris.

Dar nu trebuie s= ne bizuim pe faptul c= to\i cititorii urm=resczilnic evenimentele. Ei se informeaz= din pres= sporadic [i de aceeade multe ori le scap= verigi ]ntregi din lan\ul unor tendin\e.Reporterul trebuie s= le explice permanent contextul celor]nt`mplate, ]n special, dac= este vorba despre o revenire la oproblem= mai veche care nu a fost discutat= mult timp.

Am s= prezint ]n continuare un exemplu din propria experien-\=. }n timp ce m= aflam cu o burs= ]n Slovacia, continuam s= scriupentru o revist= interna\ional= de limb= englez=, Transitions-Online, pentru care scriam de mai mult timp. Deoarece m= interesadomeniul culturii [i al artelor, urm=ream toate evenimenteleculturale din Bratislava. Astfel de eveniment a fost o expozi\ie delucr=ri cu tematic= social= plasate chiar pe str=zile ora[ului ]n form=de anun\uri sau panouri publicitare sau “ascunse” ]n alt mod ]nmediul urban. Printre aceste lucr=ri se afla [i un panou publicitar]n care artistul reproducea ]nregistr=rile dosarelor poli\iei secretede pe vremea comuni[tilor, dezv=luind colaborarea unui artistafirmat [i respectat cu poli\ia secret=. Presa local= scrisese foartepu\in despre expozi\ie, ]n general, [i aproape nimic despre aceast=lucrare. }n cel mai bun caz se puteau g=si constat=ri scurte despreexpozi\ie [i despre artistul informator.

Am fost intrigat de aceast= tem= [i am hot=r`t s= scriu un articolpentru Transitions (vezi textul deplin ]n Anexa 1). Cel mai multm-a intrigat faptul c= dup= a[a o expunere deschis= a unui“informator” (rostul ghilimelelor ]l ve\i ]n\elege mai t`rziu) nu aurmat nici o reac\ie a publicului, ]n presa scris= sau ]n alte mijloacede informare. }ns= c`nd am ]nceput a m= documenta asupra

Page 29: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

2929292929

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

artistului (]i spunea Alex Mlynarcik) [i a activit=\ii lui, mi-am datseama c= problema cooper=rii cu poli\ia secret= (StB) nu sereducea doar la prezen\a numelor pe listele informatorilor.Contextul ]n care fiecare nume era inclus ]n aceste liste era at`t decomplex [i ce\os, ]nc`t doar rareori se putea afirma cu certitudinedespre o persoan= sau alta c= a cooperat, c= “[i-a turnat” vecinii [iprietenii, [i a beneficiat cumva de pe urma acestei colabor=rii cuStB-ul. C`nd dosarele StB-ului au fost f=cute publice ]n 1992,printre numele informatorilor poten\iali se afla [i cel al lui VaclavHavel.

Studiind via\a lui Mlynarcik dinainte de 1989, c`t [i opera luiartistic=, mi se dezv=luiau noi [i noi contradic\ii ]ntre personalita-tea lui ca om [i artist, [i acuz=rile c= ar fi cooperat cu StB-ul.Mlynarcik ]ntotdeauna avuse probleme cu autorit=\ile comunis-te, ]ncep`nd cu v`rsta de 16 ani c`nd ]ncercase, ]n 1951, s=evadeze clandestin ]n occident [i fusese prins [i condamnat laun an de ]nchisoare, iar mai apoi din cauza operei sale degra-dante, dup= cum o numeau autorit=\ile. }n 1972, autorit=\ile nui-au mai putut suporta libertatea de crea\ie [i l-au exclus dinUniunea Arti[tilor Plastici.

Ceea ce trezea cele mai mari suspiciuni fa\= de el din parteacolegilor s=i de crea\ie au fost c=l=toriile lui frecvente peste hotarecu proiecte artistice. Pe atunci, nu era u[or s= pleci din \ar= [i s=revii f=r= a te pune bine cu autorit=\ile comuniste. }ns= dup= cummi-a explicat Mlynarcik, el a reu[it s= foloseasc= toate “ferestrele”pe care le oferea acel sistem ipocrit [i imperfect, c`t [i influen\aprietenilor pe care ]i mai avea ]n mediul artelor, pentru a-[i tr=ivisul artistic care se manifesta printr-un demers cosmopolit [i plinde umanism — ]n arta sa Mlynarcik ]ntotdeauna a elogiat Omul[i valoarea libert=\ii personale. Dup= un studiu aprofundat alvie\ii [i operei lui, ]\i este greu s= \i-l ]nchipui pe Mlynarcik ]n rolde informator profitor, ascult`nd pe la u[ile vecinilor sau tr=g`ndcu urechea la ce spun colegii ]n timpul manifest=rilor artisticeclandestine ascunse de ochii autorit=\ilor.

O alt= latur= a contextului acestui material o constituia modul]n care numele cet=\enilor Cehoslovaciei ap=reau pe listeleinformatorilor StB-ului. Multe nume ap=reau acolo din gre[eal=,

Page 30: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

3030303030

deoarece uneori agen\ii poli\iei secrete pur [i simplu inventaunume pentru a-[i ]ndeplini norma de recrutare. Alteori numeleera trecut pe liste ca informator poten\ial, dup= o singur=conversa\ie cu persoana dat= sau dup= un interogatoriu. IarMlynarcik fusese la multe interogatorii, mai ales atunci c`ndpleca sau se ]ntorcea din occident. Dup= fiecare revenire ]n \ar=,mi-a explicat el, trebuia s= povesteasc= autorit=\ilor cu ce s-aocupat acolo [i cu cine a comunicat. }n consecin\=, din sutele demii de nume de pe listele StB-ului, doar o mic= parte erau aceicare au informat de bun= voie sau au dat informa\ii cu consecin\epentru al\ii.

Pentru a-mi crea acest tablou al situa\iei privind StB-ul [iinformatorii s=i, am discutat cu multe personalit=\i din lumeaartelor [i am citit c`teva studii despre activitatea poli\iei secretec`t [i dosarele f=cute publice dup= 1992. Din ter\e surse am aflatc= unii colegi ai lui Mlynarcik [tiau mai multe dec`t mi-audezv=luit despre vinov=\ia lui, evit`nd cu toat= fermitatea s=-mispun= ceea ce cuno[teau. Nici Mlynarcik nu mi-a r=spuns directla ]ntrebarea dac= a cooperat con[tient cu StB-ul sau nu. S-alimitat doar s=-mi vorbeasc= despre som=rile de la poli\ie ]nainte[i dup= fiecare c=l=torie peste hotare. Chiar de n-am reu[it s=ob\in un r=spuns care s=-mi explice clar rolul pe care ]l aveanumele lui Mlynarcik ]n dosarele poli\iei secrete, am ajuns la oconcluzie cu mult mai important= care, de obicei este ignorat=de oameni pentru c= nu le ofer= un r=spuns ]n alb [i negru: ceeace ni se ]nt`mpl= ]n via\= este plin de nuan\e gri [i de aceea nuputem ]ntotdeauna discerne albul de negru.

Acest articol a examinat o problem= complex=, pun`nd-o ]ncontextul care s=-i dezv=luie c`t mai multe laturi. }ns= ]njurnalismul cotidian rareori ne ]nt`lnim cu probleme at`t deobscure, dar este totu[i important s= explic=m tendin\ele sau altefenomene din care face parte evenimentul care ne-a atras aten\ia[i s= nu ne limit=m doar la un fapt izolat.

Page 31: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

3131313131

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

S= g`ndim ca cititorulAm stabilit deja c=, pe l`ng= prezentarea evenimentelor

curente, jurnalismul trebuie s= le explice semnifica\ia, plas`ndu-le ]n contextul potrivit. Pentru cititori ]ns=, chiar [i atunci c`ndcunosc lucruri mai importante despre un eveniment, aceastapoate s= nu fie suficient pentru a p=trunde ]n toat= semnifica\ialor. Adeseori, jurnali[tii folosesc ]n articole informa\ia difuzat=de surse oficiale, dar uit= s= traduc= con\inutul lor, obscurizatde limbajul administrativ, ca acesta s= fie pe ]n\elesul cititoruluide r`nd.

Infla\ia a sc=zut cu 3%, PIB-ul a crescut cu 1%, investitoriistr=ini se feresc s= investeasc= ]n Moldova etc., etc. Ce ]nseamn=aceste cifre [i afirma\ii? De exemplu, ]ntr-un articol din ziarul Fluxse povestea despre faptul c= investitorii str=ini nu sunt prea atra[ide pia\a moldoveneasc=:

...]n anul 2000 s-a ]nregistrat o cre[tere nesemnificativ=, denumai unu la sut=, a volumului ISD (investi\ii str=ine directe),acestea constituind 128 milioane USD, circa 60 USD pe cap delocuitor. Moldova se reg=se[te pe lista celor mai slab dezvoltate 49de \=ri ale lumii, c=rora ]n anul trecut le-au revenit doar 0,3 la sut=din volumul global al ISD ]n lume.

Potrivit ministrului economiei (Andrei Cucu), ]n anul curent seatest= o descre[tere a ISD ]n economia moldoveneasc=, [i nu numaidin cauza tendin\ei generale care caracterizeaz= ]ntreaga economiemondial=. Andrei Cucu a apreciat, indirect, c= prezen\a neesen\ial=a investitorilor str=ini ]n republica noastr= este o consecin\= ainstabilit=\ii politice, economice [i legislative [i a lipsei unor garan\iisigure pentru investitorii serio[i.

De men\ionat c=, ]n anul 2000, ISD ]n economia mondial= auconstituit 1,3 trilioane USD, cu o cre[tere de 18 la sut= fa\= de 1999.71 la sut= din volumul global al ISD a revenit SUA, Japoniei [i statelorUniunii Europene. ISD ]n \=rile Europei Centrale [i de Est auconstituit 27 mlrd USD, de cele mai multe investi\ii beneficiindFedera\ia Rus=, Polonia [i Cehia.

Este salutat faptul c= autorul a prezentat cifre care indic=nivelul investi\iilor directe ]n diferite zone ale lumii. }ns= acestecifre nu sunt raportate la un reper comun care ar prezenta nivelul

Page 32: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

3232323232

Cam astfel ar trebui s= g`ndeasc= jurnalistul atunci c`nd ]i parvine o noutate fiede pe agen\iile de [tiri, fie auzit= ]n strad=, la radio sau televizor. Toateinforma\iile trebuie supuse unei examin=ri minu\ioase. Cititorul poate s= nuposede cuno[tin\e sau s= nu aib= experien\a [i posibilit=\ile profesionale alejurnalistului pentru a desface firele mai fine din ghemul informa\ional pe care]l reprezint= o noutate [i de aceea acest lucru trebuie s=-l indeplineasc=jurnalistul.

relativ al investi\iilor din diferite zone sau \=ri. Doar Moldova nuse poate compara cu Federa\ia Rus= nici ca m=rime [i nici canum=r al popula\iei. Mai mult ca at`t, ]n cazul Moldovei ne esteprezentat= cifra absolut= a investi\iilor str=ine (128 milioaneUSD), iar pentru restul lumii afl=m procentul din investi\iilef=cute global. Cititorului ]i este greu astfel s= aprecieze situa\iarelativ= a Moldovei fa\= de alte \=ri.

Page 33: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

3333333333

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

Dar [i mai important este faptul c= cititorului nu i se explic=ce semnifica\ie au pentru el investi\iile str=ine. Ce ]nseamn= c=fiec=rui locuitor al Moldovei i-au revenit 60 USD de investi\iistr=ine ]n anul 2000? Primul g`nd care apare ]n mintea cititoruluieste unde sunt ace[ti bani? Lui nu i se explic= c= investi\iile str=ineau un efect indirect asupra vie\ii cotidiene a oamenilor, prinapari\ia mai multor locuri de munc=, prin cre[terea calit=\ii unor

Page 34: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

3434343434

produse [i servicii, sau prin diversificarea lor. Care sunt alte efectepe care cititorul le-ar putea sim\i? Iar privitor la prezentarearelativ= a volumului investi\iilor, men\ionat= mai sus, 60 USDpe cap de locuitor, este mult sau pu\in? Pentru a-i da acesteicompara\ii mai mult sens, ar fi bine ca volumul ISD pe cap delocuitor ]n Moldova, s= fie raportat la o \ar= cu o dezvoltareeconomic= comparabil= — de exemplu Slovacia, Bulgaria sauRom`nia, sau la o \ar= cu economia dezvoltat= — SUA, Japoniasau Germania.

Nu este neap=rat ca reporterul s= cunoasc= toate efecteleeconomice ale ISD asupra economiei Moldovei sau asupracet=\eanului de r`nd. Reporterul ar putea solicita p=rerea unuieconomist ca s= explice aceste lucruri. Reporterul nu trebuie s=fie specialist ]n toate domeniile, ci trebuie s= fie curios [i s= poat=g`ndi asemeni publicului pentru care scrie. Dac= reu[e[te acestlucru — s= se pun= ]n locul cititorului — , atunci vor ap=rea [i]ntreb=ri relevante la care trebuie s= g=seasc= r=spuns. Repor-terul este ca un Hermes care traduce spusele oficialit=\ilor [icifrele obscure ]ntr-un limbaj pe ]n\elesul cititorului. Iar pentruaceasta el trebuie s= dea dovad= de interes [i de zel, servind astfelnu numai intereselor cititorului ci [i ale sale — este cu mult maicaptivant s= cau\i, s= explici (chiar [i pentru tine ]nsu\i) no\iunicomplexe [i fapte “cifrate”, dec`t doar s= le afli de la anumite surse[i s= le plasezi neschimbate pe pagina ziarului. A lua dintr-o parte[i a plasa ]n alta este o munc= mecanic= care te poate adormi laun moment dat. }ns= a lua un “nod” de informa\ie [i a-l dezlega,pentru a putea vedea clar toate firele din el, este o munc= multmai intelectual=. Trebuie s= fii ingenios [i s=-\i satisfacicuriozitatea — astfel vei satisface [i curiozitatea cititorului.

Iat= ]nc= un exemplu de informa\ie care ar putea fi desf=[urat=]n scopul de a r=spunde la ]ntreb=rile care-l preocup= pe cititorulde r`nd:

Administratorii rutelor de maxi-taxi au decis s= creeze, ]nurm=toarele zile, o baz= de date care ar include [oferii concedia\idin cauza diferitelor ]nc=lc=ri.

Ini\iativa ]i apar\ine prefectului municipiului Chi[in=u, Simion

Page 35: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

3535353535

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

Furdui, “pentru a ]mpiedica reangajarea pe rutele de maxi-taxi aconduc=torilor auto concedia\i din cauza indisciplinei”.

Potrivit unor date oficiale, ]n [apte luni ale acestui an, au fostconcedia\i 33 de [oferi de maxi-taxi care au condus microbuzele ]nstare de ebrietate.

Ion M=m=lig=, pre[edintele Asocia\iei transportatorilor priva\i,a spus c= de vin= pentru ]nc=lc=rile numeroase care se produc ]ntimpul traficului sunt nu numai [oferii, ci [i c=l=torii care “obi[nuiescs= opreasc= microbuzele oriunde le convine, ceea ce ]mpiedic=circula\ia transportului pe str=zi”.

De[i scopul acestor m=suri pare a fi evident, nu putem [ti acestlucru cu siguran\= p`n= nu ]l clarific=m. Este normal ca patroniide maxi-taxi s= le cear= [oferilor disciplin= rutier= — chiar [i dinsimplul motiv pentru a-i face s= respecte legea. Sau poate anumedin acest motiv [i doresc patronii s=-[i disciplineze angaja\ii. Dar]nseamn= oare aceasta c= cititorul se va sim\i mai sigur atuncic`nd traverseaz= strada? Sau [oferii de maxi-taxi vor da dovad=de mai mult respect fa\= de pasagerii lor? R=spunsul la aceste]ntreb=ri, c`t [i altele pe care le poate g=si reporterul pun`ndu-se ]n locul cititorului, este cu mult mai important pentru cititordec`t aspectul pur juridic al m=surilor descrise ]n articol. Pentrua afla dac= patronii de maxi-taxi inten\ioneaz= prin m=surileluate s= ]mbun=t=\easc= [i calitatea serviciilor, nu numairespectarea legilor, reporterul trebuie s= discute direct cu ei.Aceasta va ad=uga articolului [i o latur= uman= ]n afar= de ceapur juridic=. Dar ce cred [oferii de maxi-taxi despre pasagerii care“obi[nuiesc s= opreasc= microbuzele oriunde le convine”?

Deseori, presa ne serve[te informa\ii economice [i de alt genla care cititorii ]nceteaz= s= mai fie aten\i, pentru c= aceast=informa\ie nu ]nseamn= nimic pentru via\a lor cotidian=. S= citimun exemplu, dup= care vom vedea cum reporterul poate dasemnifica\ie informa\iei care, la prima vedere, pare a fi “goal=”:

Reprezentantul permanent al B=ncii Mondiale ]n RepublicaMoldova, Carlos Elbirt, a declarat s`mb=t= ... c= la sf`r[itul anuluicurent ]n Moldova se va ]nregistra o cre[tere economic=, comunic=Moldpres.

Page 36: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

3636363636

Potrivit lui Carlos Elbirt, cre[terea prognozat= nu va fi prea mare,dar important este s= fie oprit declinul economic continuu dinultimii ani.

Despre dezvoltarea economic= citim foarte des, astfel ]nc`taceast= informa\ie devine un fel de zgomot monoton c=ruia nu-imai acord=m nici o aten\ie. Citim frecvent afirma\iile exper\ilordespre progresul (sau regresul) din economie, ]ns= ]n via\a luicotidian= cititorul nu sesizeaz= nici o schimbare. Astfel deinforma\ie nu trebuie publicat= doar pentru a umplea spa\iul deziar, ci trebuie explicat=. Ce ]nseamn= posibila cre[tere economic=pentru cititorul de r`nd? Mai mul\i ani la r`nd am citit [i auzitafirma\ii ]n acest sens, ]ns= starea material= a oamenilor nu s-aschimbat. De aceea reporterul trebuie s= se ]ntrebe [i s=-il=mureasc= [i pe cititori, dac= cre[terea economic= are vreosemnifica\ie pentru via\a oamenilor ]n general, sau poate doarpornind de la un anumit nivel cre[terea economic= poate aveaun impact asupra vie\ii cet=\enilor? Ce factori economici se iau ]ncalcul c`nd se ajunge la astfel de concluzii: exporturile [iimporturile, nivelul produc\iei autohtone, viteza de rota\ie aresurselor b=ne[ti ]n economie, rata de schimb a valutei na\ionalefa\= de valutele de referin\=? {i care din ace[ti factori pot avea unimpact mai mare asupra vie\ii cotidiene a oamenilor? {i sunt oareaceste afirma\ii f=cute ]n baza unor date obiective sau manipulate?De exemplu, ]n vara anului 2001, Igor Smirnov afirma c= economiaTransnistriei atinsese un nivel de cre[tere economic= de 15% ]nprimele [apte luni ale anului. }n acest ritm locuitorii Transnistrieitrebuiau, ]n c`\iva ani, s= ating= nivelul de trai al \=rilor occiden-tale. Pentru compara\ie, economiile Asiei de Sud Est, de pild=,Taivanul [i Coreea de Sud, care se dezvolt= vertiginos, ]nregistrea-z= o cre[tere economic= ]ntre 5 [i 10 la sut= pe an.

La fel trebuie explicat= semnifica\ia [tirilor interna\ionale, dinpunctul de vedere al impactului pe care ]l pot ele avea asupracititorului din Moldova — tot ce scriem trebuie prezentat dinunghiul de vedere al omului de r`nd care cite[te ziarul. Deexemplu, cititorul poate afla c= embargoul, din timpul r=zboiuluiasupra Iugoslaviei, a afectat economic multe \=ri vecine. Dar aafectat oare cumva acest embargo Republica Moldova? Direct

Page 37: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

3737373737

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

sau indirect? }n ce m=sura? Ce ]nseamn= asta pentru cititor? Totastfel trebuie explicate [i alte evenimente interna\ionale (s= nuexager=m ]ns=, c=ut`nd o leg=tur= cu Republica Moldova, ]ncazul evenimentelor v=dit neutre pentru \ara noastr= — aicitrebuie s= se aplice discern=m`ntul [i puterea de analiz= ajurnalistului).

Un alt exemplu: cum a afectat boala vacii nebune RepublicaMoldova? Avem cazuri printre vitele din \ara noastr=? C`t demare este pericolul izbucnirii unor cazuri similare la noi (impor-turile, at`t legale c`t [i clandestine)? Ce m=suri ]ntreprindeguvernul pentru a feri Moldova de contaminarea cu ESB [i c`tde eficiente sunt aceste eforturi? Dar evenimentele din SUA, din11 septembrie 2001? Cum se va schimba politica extern= a SUA[i a altor \=ri occidentale, [i o dat= cu ea, indulgen\a fa\= dedatoriile externe ale fostelor \=ri sovietice, precum [i politica deacordare a ajutoarelor umanitare? Dar cum se va schimba fluxulbanilor occidentali — ]n form= de credite, granturi, investi\ii —meni\i s= sus\in= \=rile ]n curs de dezvoltare? {i o problem= care]l intereseaz= direct pe cititorul nostru — se va schimba oare ceva]n loteria vizelor organizat= de guvernul SUA ]n fiecare an?

Multe evenimente interna\ionale au repercusiuni asupraMoldovei fie directe — ajutoarele umanitare [i sus\inerea pe altec=i - , fie indirecte cum a fost cazul embargoului impusIugoslaviei. {i datoria jurnalistului este, pun`nd ]n ac\iune sim\ul]n=scut al curiozit=\ii [i capacitatea de a privi ]n ad`ncullucrurilor, s= detecteze [i s= explice influen\a posibil= asupraeconomiei noastre, prin contactarea diferitelor oficialit=\i [ipersoane competente.

Reporterul nu transmite doar informa\ia dintr-o m`n= ]n altaca o band= rulant=, ci trebuie s= o supun= unei examin=ri submicroscopul scepticismului [i s=-i comunice cititorului rezultateleacestei examin=ri. Reporterul este dator s= se ]ntrebe ]ntot-deauna “de ce?”, “cum de?”, “[i ce dac=?” [i s= g=seasc= r=spunsla aceste ]ntreb=ri prin interviuri [i alte forme de documentare.Dac= nivelul economiei va cre[te sau nu, putem afla la sf`r[itulanului consult`nd un raport oficial al guvernului. Pe cititori ]ns=]i intereseaz= dac= aceast= cre[tere va avea vreo semnifica\ie

Page 38: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

3838383838

pentru via\a lor sau nu reprezint= nimic altceva, dec`t o estimarecare se face periodic.

Pr=bu[irea celor doi zg`rie-nori din New York a fost o priveli[te]ngrozitoare, dar pe l`ng= efectul pur senza\ional al atacului dinseptembrie 2001 asupra SUA, cititorul vrea s= mai [tie dac= acesteveniment, petrecut pe partea cealalt= a globului, la distan\= deun continent [i un ocean, ]i va influen\a cumva via\a ]n continuare.

Page 39: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

3939393939

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

FAPTE, ANALIZE, OPINIIFAPTE, ANALIZE, OPINIIFAPTE, ANALIZE, OPINIIFAPTE, ANALIZE, OPINIIFAPTE, ANALIZE, OPINII

Arnold Isaacs

“FAPT: ]nt`mplare sau ]mprejurare real=, lucru petrecut ]nrealitate ” (DEX)

Responsabilitatea cea mai important= a unui ziar, a uneireviste de actualitate, a unei emisiuni de actualit=\i la radio sauTV este s= consemneze fapte spre aten\ia cititorilor, ascult=to-rilor sau spectatorilor. Mass-media poate oferi analize pe mar-ginea celor ]nt`mplate, dar poate prezenta [i opinii — propriisau ale comentatorilor (nu ]ns=, ]n articole de actualitate). Darfaptele reprezint= prima prioritate a jurnali[tilor. }n aceast=

Capitolul 3Capitolul 3Capitolul 3Capitolul 3Capitolul 3

Page 40: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

4040404040

ordine de idei, orice jurnalist trebuie s= porneasc= de la o]n\elegere clar= [i strict= a no\iunilor de fapt, analiz= [i opinie, [iprin ce difer= una de alta.

}n continuare urmeaz= un ]ndrumar care te poate ajuta lastabilirea acestor deosebiri:

FAPTELE dintr-un material de actualitate pot fi:Un eveniment sau o ac\iune la care reporterul a fostmartor [i de care este sigur:• “Moldova a c`[tigat 1- 0 la un meci de fotbal cu Belarus”.• “Din geamurile de la etajele superioare r=zb=teau fl=c=ri

portocalii [i fum negru” (dac= ai fost prezent [i ai v=zutincendiul cu ochii proprii).

• “}n centrul ora[ului a fost ]ntrerupt curentul electric timpde patru ore”.

O afirma\ie f=cut= ]n aten\ia reporterului sau ob\inut=de acesta:• “Poli\ia spune c= ]ntr-un accident rutier au fost r=nite

dou= persoane”.• “Ministerul de finan\e a anun\at c= deficitul bugetar pe

anul trecut a constituit $2,6 trilioane”.• “B=rbatul, arestat pe motiv de agresiune fizic=, a spus c=

fusese nevoit s= se apere [i, c= cel=lalt l-a lovit primul”.• “Purt=torul de cuv`nt al primului ministru a spus c=

]nvinuirile f=cute de liderul opozi\iei, privind proastaadministrare [i corup\ia, sunt false”.

• “Un martor a afirmat c= din geamurile de la etajelesuperioare r=zb=teau fl=c=ri portocalii [i fum negru”.

Lucruri general cunoscute (DAR FII FOARTE ATENT!):• “Mul\i aleg=tori sunt nemul\umi\i din cauza infla\iei [i a

corup\iei printre oficialit=\i”.• “Mii de adolescente sunt ]nnebunite dup= noua vedet=

rock”.

MAJORITATEA faptelor din articolele de actualitate cad ]ncategoria a doua: informa\ia oferit= reporterului de altcineva —adic= de o surs=. Observ= c=, ]n acest caz, faptul reprezint= spuseleunei surse. Con\inutul celor spuse poate fi corect sau gre[it.

Page 41: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

4141414141

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

C`nd ob\ii de la poli\ie informa\ia despre un accident rutier,[tii doar c= poli\ia afirm=, c= au fost r=nite dou= persoane, ]ns=nu [tii dac= acest lucru este un fapt, cu excep\ia cazului ]n care aifost la locul accidentului [i ai v=zut acest lucru cu ochii proprii.Iar dac= discu\i [i cu un membru al familiei accidentatului saucu un martor ocular, care la fel spun c= au fost r=nite dou=persoane? }n cazul dat, faptul este c= dou= surse \i-au furnizataceea[i informa\ie. Aceasta spore[te probabilitatea veridicit=\iiei. }ns= nici acum nu po\i [ti, cu siguran\=, c= au fost r=nite dou=persoane. Trebuie s= consemnezi ceea ce \i s-a spus [i cine a spus-o — doar acestea sunt faptele de care po\i fi sigur.

Datoria jurnalistului nu se limiteaz= la consemnarea corect=a spuselor unei surse. Obliga\ia noastr= este s= ne apropiem c`tmai mult de adev=r prin verificare. Aceasta ]nseamn= [i oevaluare a surselor, nu doar consemnarea celor spuse de ele. Estesursa competent= privind cele spuse? A fost oare sursa martorulcelor ]nt`mplate? Sau este informa\ie de m`na a doua, sau chiara cincia? Este oare sursa un observator neutru? Are ea de c`[tigatprin omiterea ori distorsionarea informa\iei? Ace[ti factori neajut= s= determin=m m=sura de ]ncredere, pe care o putem avea]n informa\ia furnizat= de surs=.

Sursa nu trebuie evaluat= numai de tine; trebuie s= le acorzi[i cititorilor posibilitatea de a o evalua. De regul=, [i anume dinaceast= cauz= sursele trebuie numite, cu excep\ia cazului ]n careexist= un motiv incontestabil pentru a nu divulga identitatea uneipersoane.

Este necesar, de asemenea, s= indici de ce trebuie s= d=m cre-zare sursei date (“Dna Jones, care privea pe geamul din birou ]nmomentul ]n care s-a produs accidentul, v=z`nd astfel clar celepetrecute...”), sau s= indici posibilitatea c= sursa s-ar putea s=aib= un punct de vedere p=rtinitor (“Dl Miller, care se afla ]nr`ndurile demonstran\ilor, manifest`nd furie fa\= de poli\i[ti...”,“Consilierul Brandt, oponent politic al primarului...”).

Astfel, f=r= a ]nc=lca limitele faptului, le sugerezi cititorilor dece ace[tia ar trebui s= cread= (sau poate s= pun= la ]ndoial=)afirma\iile pe care le-ai consemnat. Aceste detalii vor sporicredibilitatea materialului.

Page 42: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

4242424242

Din moment ce o afirma\ie prezint= o latur= a unei problemediscutate (“cel=lalt m-a lovit primul...”, “Eu nu am acceptatmite”, a spus primarul...”), trebuie s= depui tot efortul ca s= leprezin\i cititorilor [i opinia cealalt=.

ANALIZA, conform dic\ionarului, este desfacerea unui ]ntreg]n p=r\i cu scopul descoperirii naturii, func\iei, rela\iilor etc. saupentru a descoperi originea lucrurilor. }ns= ]n jurnalism, cuv`ntul“analiz=” se folose[te ]ntr-un sens mai larg [i poate, deasemenea, con\ine sensul s=u opus – “sinteza”: ]mpreunarea adou= sau mai multe lucruri pentru a forma un tot ]ntreg. Analizadintr-un articol de actualitate poate indica:

Leg=tura (sau leg=tura posibil=) dintre fapte:• Primarul a fost acuzat oficial de luare de mit=; procurorul

care a ]naintat acuza\iile l-a sus\inut ]n ultimele alegeripe oponentul primarului.

Consecin\ele posibile sau semnifica\ia unui eveniment:• Ministrul de finan\e a comunicat parlamentului c= este

“foarte nemul\umit” de acumul=rile la buget; aceastapoate ]nsemna c= el are de g`nd s=-i elibereze din func\iepe [efii serviciului fiscal [i vamal.

• Ministrul educa\iei a propus o m=rire considerabil= abugetului; vor fi fondurile suplimentare folosite lamajorarea salariilor profesorilor sau la angajarea noilorcadre didactice pentru a elimina regimul de studiere ]ndou= schimburi?

Un motiv sau o explica\ie a unui eveniment:• Politicianul a anun\at c= divor\eaz= de so\ia sa; f=c`nd

acest anun\ chiar el ]nsu[i, politicianul i-a ]mpiedicat peoponen\ii s=i s= prezinte ]n titlurile de ziar o versiune maipu\in pl=cut= a acestui eveniment.

O compara\ie a dou= evenimente sau men\ionareaunor evenimente mai vechi, dar care pot explica eveni-mentul consemnat de tine:• “Deputatul Schnellinger a propus o lege care s= oblige

ministerul educa\iei s= angajeze mai mul\i profesoripentru a limita num=rul elevilor din fiecare clas= la 30. Eaa ]naintat aceast= propunere [i anul trecut, dar a fost

Page 43: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

4343434343

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

respins= de comisia respectiv=. }n acest an a fost ales unnou pre[edinte al comisiei care ar putea s= acorde maimult= sus\inere acestei idei”.

OBSERV+ c= analizele se bazeaz= pe fapte. }\i folose[tijudecata [i cuno[tin\ele la crearea leg=turilor dintre evenimen-te sau la explicarea lor, ]ns= materialul pe care ]l prezin\i estetotu[i un fapt.

Adeseori, mai ales dac= analiza este speculativ= sau pretindes= prezic= viitoare evenimente, este mai indicat s= g=se[ti altepersoane care vor specula asupra evenimentului sau ]l vor prezice,[i s= le citezi f=r= a prezenta propriile opinii. Acest lucru va plasaanaliza ]n categoria “fapt” (o afirma\ie), comunic`nd ]n acela[itimp cititorului informa\ia [i ideile deliberat.

Faptele [i analizele pot fi combinate ]n materialele deactualitate (c`nd articolul se bazeaz= pe multiple analize, e maibine s= fie marcat “analiz=” sau “analiza actualit=\ii”). Dar ]ntradi\ia jurnalismului bazat pe fapte, opinia este ]ntotdeaunaseparat= de [tiri.

OPINIILE dintr-un ziar sunt plasate ]n pagina editorial=, careexprim= punctul de vedere al publica\iei, sau ]n comentariisemnate. Opinia este afirmarea unor lucruri care se credadev=rate [i nu a ceva ce este cunoscut ca adev=r incontestabil.Opinia exprim= preferin\e, aprobare sau dezaprobare:

• “Directorul v=mii nu se mai bucur= de ]ncredereapublicului [i de aceea ar trebui s=-[i dea demisia”.

• “Suntem de p=rerea c= bugetul pentru ]nv=\=m`nttrebuie sporit astfel, ca s= se poat= majora salariile profe-sorilor [i, ]n acela[i timp, angajate noi cadre”.

• “Conform informa\iilor oficiale, b=rbatul care a cauzataccidentul de ieri, soldat cu r=nirea a dou= persoane, nuavea permis de conducere. Poli\ia ar trebui s= identificeconduc=torii auto f=r= permise, iar [eful poli\iei s=-ipedepseasc= pe acei poli\i[ti, care accept= mite ]n loc s=-iaresteze pe cei ce conduc neautorizat”.

• “Pianistul a interpretat partitura excelent, v=dind un sim\profund. Vocea soprano deseori sc=pa tonalit=\i aspre,]ns= baritonul a c`ntat superb”.

Page 44: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

4444444444

REPORTERII, nici ]ntr-un caz, nu trebuie s=-[i exprime propriileopinii ]n articolele de actualitate. Aceasta nu ]nseamn= numais= te ab\ii de la propria opinie asupra subiectului din material.Trebuie, deopotriv=, s= evi\i calificativele — s= nu spui “fatafrumoas=” sau “poli\istul curajos”.

Standardul privind corectitudinea relat=rii faptelor trebuie s=fie acela[i pentru editoriale, comentarii [i actualit=\i. Orice fapttrebuie afirmat cu exactitate [i s= poat= fi verificat, ca cititorul s=aib= ]ncredere ]n faptele consemnate ]n ziar, indiferent de pagina]n care sunt ele publicate. Mai mult, [i chiar dac= nu to\i autoriide opinie ]n\eleg acest lucru, faptele credibile confer= credibi-litate [i opiniilor.

Page 45: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

4545454545

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

SCHI|ESCHI|ESCHI|ESCHI|ESCHI|E

Natalia Angheli

No\iunea de schi\=Jurnalistul, care hot=r=[te s= scrie “dintr-un punct de vedere

uman”, adic= s= consemneze evenimentele ]ntr-un modinteresant, relevant [i pe ]n\elesul “omului din strad=”, are ladispozi\ie o serie ]ntreag= de modalit=\i. At`t [tirea pur= c`t [iarticolele elaborate ]i ofer= jurnalistului multiple posibilit=\i dea aborda problemele oamenilor de r`nd. }ns=, doar schi\ele ofer=posibilitatea real= de a consemna adev=ratele emo\ii umane.

Capitolul 4Capitolul 4Capitolul 4Capitolul 4Capitolul 4

Page 46: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

4646464646

Schi\a este genul de articol, legat de un eveniment sau situa\iecurent=, care confer= faptelor profunzime, semnifica\ie [i leplaseaz= ]n context. Schi\ele, de obicei, descriu evenimentele]ntr-un context mai larg [i permit s= reflect=m asupra vie\ii [iactivit=\ii unor personalit=\i.

Schi\a combin= mai multe stiluri [i adesea seam=n= cu o oper=literar=. Pe l`ng= faptul c= schi\ele ]l informeaz= pe cititor, ele ]lmai [i amuz=, ]l distreaz=, ]l inspir= sau ]l stimuleaz=. }n schi\e ][ig=sesc locul interpret=rile, descrierile, imaginile vii [i emo\iile.

Ca rezultat, multe schi\e sunt p=trunse de o atmosfer= maispecial=. Autorii de schi\e folosesc epitete, compara\ii (exprim=triste\e, bucurie, ironie etc.) la descrierea unei ]nt`mpl=ri, a uneisitua\ii.

Cu toate acestea, schi\ele NU SUNT LITERATUR+ [i de aceeaele respect= toate regulile generale valabile pentru alte genuride jurnalism. Ca [i orice alt articol, schi\ele trebuie s= fieechilibrate [i s= con\in= fapte corecte.

Ele pot aborda o mul\ime de subiecte, cele mai r=sp`nditefiind urm=toarele: oameni, locuri, programe [i probleme.Schi\ele se clasific= dup= gen:

SCHI|A DE ACTUALITATE reprezint= o schi\= care descrie uneveniment curent. Acest gen con\ine analiza evenimentelorcurente, explicarea lor [i prezicerea consecin\elor acestorevenimente. Tot aici includem [i schi\ele de anchet= careprezint= ]ntotdeauna un mare interes prin dezv=luirea unor faptenecunoscute p`n= atunci publicului.1

SCHI|ELE DE INTERES UMAN relateaz= neobi[nuitul [iextravagantul sau descriu ]ntr-un mod inedit un evenimentobi[nuit. Aceast= categorie con\ine articole ce includ problemedin localit=\i concrete, dar [i articole care descriu “un momentdin via\=”, anumite locuri sau stiluri de via\=.

O diversitate a acestui gen este a[a-numita “schi\= de sezon”— un articol despre un anotimp sau vacan\=. Acest gen de articolesunt foarte greu de conceput, deoarece reporterii sunt nevoi\ide fiecare dat= s= priveasc= lucrurile [i evenimentele dintr-un

1 Writing the News. A Guide for Print Journalists. By Walter Fox.Second edition. Iowa State University Press, 1998, p. 144.

Page 47: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

4747474747

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

unghi nou pentru ca ele s= nu plictiseasc=.Articolele de interes uman amintesc cititorului c= oameni

simpli, evenimente, la prima vedere, ne]nsemnate pot treziemo\ii puternice [i se pot face concluzii din ele. Reporterul arenevoie de mult= r=bdare [i sensibilitate pentru a descoperi astfelde subiecte ]n [irul evenimentelor cotidiene. Scopul unei schi\ede interes uman este s= captiveze cititorul, trezindu-i diverseemo\ii.

Schi\ele de interes uman reprezint=, de asemenea, o alternati-v= relat=rilor succinte ([tirilor), prezent`nd evenimentele dinpunct de vedere uman, dincolo de fapte [i cifre. Astfel de articoledeseori sunt oferite “]ntr-un pachet” cu [tirile respective.

PROFILUL constituie o schi\= al c=rei scop este descrierea uneipersoane. }n profiluri sunt descrise persoane interesante care,de exemplu, au c`[tigat lupta cu un handicap, [i-au f=cut ocarier= neobi[nuit= sau au devenit celebri gra\ie personalit=\iilor vii. Pentru a-[i atinge obiectivul, profilurile nu se limiteaz= laenumerarea succeselor ob\inute sau a evenimentelor importantedin via\a persoanei respective. Ele trebuie, ]n primul r`nd, s=dezv=luie caracterul subiectului. Pentru acumularea informa\ieinecesare, autorii ][i examineaz= personajele la locul de munc=,le fac vizite acas=, intervieveaz= prietenii, rudele [i partenerii deafaceri ai acestora.2

SCHI|ELE ISTORICE comemoreaz= anivers=ri [i alte zileimportante din via\a societ=\ii, precum ziua independen\ei saua victoriei, ziua limbii materne sau ziua sf`ntului, care ]ls=rb=tore[te ora[ul / satul respectiv (hramul ora[ului / satului).Alt tip de schi\e istorice sunt legate de evenimente curente carepot prezenta interes pentru cititori. Dac= ora[ul este supus uneiinunda\ii sau unui cutremur, sau dac= se instaleaz= o perioad=de canicul= extrem de lung=, atunci reporterii pot scrie articoledespre inunda\ii, cutremure sau perioade de canicul= maisemnificative din trecut. Schi\ele istorice pot descrie evenimenteistorice importante, lucr=ri de pionierat sau inova\ii din diferite

2 Reporting for the Media by Fred Fedler, John Bender, LucindaDavenport, Michael Drager. Seventh Edition. Harcourt CollegePublishers, 2001, p. 336.

Page 48: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

4848484848

domenii: ]mbun=t=\irea serviciilor institu\iilor de ]nv=\=m`nt,distractive, medicale sau de transport; la fel [i schimb=rile ce auavut loc ]ntr-o zon= concret= privind componen\a na\ional=, dev`rst= sau de sex, modul de trai, alimentarea, dezvoltareaeconomic=, industrial=, religiile [i prosperitatea general=.

SCHI|ELE DE CONSUM se mai numesc “schi\e despre cums= faci”. Acest gen de articole ]nva\= cititorul s= confec\ionezeanumite lucruri, s= fac= fa\= problemelor fundamentale ale vie\iisau celor psihologice [i sociale. Aici pot fi descrise activit=\itangibile (preg=tirea unui fel de m`ncare, confec\ionarea uneipiese de mobil=, coaserea hainelor, ]ngrijirea unei gr=dini saudresarea unui c=\elu[). Dar ele se pot concentra [i asupraproblemelor psihologice, de pild=, consolidarea unei c=snicii,educa\ia copiilor sau dep=[irea timidit=\ii. Sau se pot da sfaturidespre felul ]n care trebuie ]ndeplinit= declara\ia fiscal= sau cumse face ]nscrierea la o universitate str=in=. Multe schi\e despredomeniul medicinii sau afacerilor se includ ]n aceast= categorie.Elementul comun al tuturor articolelor de felul “cum s=” estefaptul c= reporterul ]l instruie[te pe cititor. Este foarte importantca instruc\iunile s= fie explicate clar, pe ]n\elesul cititorilor. Pentrua scrie astfel de articole nu este nevoie s= fii expert ]n domeniuldat, ]ns= informa\ia trebuie verificat= prin explica\iile unuispecialist.

Structura schi\elor

Deoarece schi\ele descriu un eveniment ]n amploarea lui [i]ncearc= s= prezinte latura uman= a evenimentelor de actualita-te, ele con\in c`teva elemente-cheie:

• Accentul: motiv pentru care este scris articolul, factorul“[i ce dac=”;

• Alineatul de deschidere [i alineatul esen\ial: care rezum=esen\a articolului;

• Istoria: evolu\ia problemei;• Motivele: de ce problema sau conflictul descris are loc ]n

aceast= perioad= de timp;

Page 49: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

4949494949

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

• Impactul: cine este afectat [i ]n ce mod;• Mi[c=rile [i contrami[c=rile: cine ac\ioneaz= pro sau

contra evenimentului [i cum anume procedeaz=;• Viitorul: ce s-ar putea ]nt`mpla ]n rezultatul evenimentu-

lui dat sau a evolu\iei lui.3

Nu toate elementele trebuie s= reprezinte segmente separa-te ]n cadrul articolului [i s= “strige” la cititor. Toate ]ns= suntesen\iale pentru realizarea unei schi\e cuprinz=toare, bineconcepute [i viabile. Aceste elemente sunt str`ns legate ]ntre ele.Articolul bine g`ndit va avea la origine un alineat ce va exprimaesen\a lui. }n momentul explic=rii impactului evenimentului,articolul devine interesant pentru publicul larg. Prin descriereaevolu\iei lui, a motivelor [i a viitoarelor consecin\e, autorul vaprezenta exact toat= complexitatea evenimentelor, situa\iilor [ia comport=rii umane. }n sf`r[it, “mi[c=rile [i contrami[c=rile” vorcompleta cu un element de conflict articolul.

Forma final= a schi\ei, c`t [i materialul inclus sau eliminat, vadepinde de unghiul abordat. De exemplu, ]n profiluri, conflictulunor for\e ]n opozi\ie (adic= mi[c=rile [i contrami[c=rile) este deseori]nlocuit prin “obstacolele [i realiz=rile” din via\a unei persoane.

Pentru realizarea schi\elor nu exist= reguli de neschimbat,autorii av`nd posibilitatea de a aplica orice tehnici ale scrisuluipentru atingerea scopului. Unii autori se conduc de structuriletipice pentru [tirea pur=. Majoritatea ]ns= folosesc tehnicispeciale care separ= schi\ele de celelalte genuri.

}n general, structura unei schi\e este mai organic= dec`t a altorgenuri. Schi\ele au un ]nceput, cuprins [i ]ncheiere, toate aceste p=r\ifiind str`ns legate reciproc. P=r\ile componente se leag= ]ntr-un tot]ntreg cu ajutorul tranzi\iilor care ne trec lin de la un alineat la altul.

Schi\ele pot ]ncepe cu orice fel de alineat de deschidere, ]ns=cea mai r=sp`ndit= este a[a-numita “deschidere artistic=”. Deobicei aici sunt incluse cele mai interesante detalii ale articolului,scopul fiind suscitarea interesului cititorului, atragerea lui ]nad`ncul evenimentului.

3 Writing and Reporting News. A Coaching Method. By Carole Rich,University of Kansas, Wadsworth Publishing Company, Belmont,California, 1994, p. 536-537.

Page 50: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

5050505050

Autorul poate ]ncepe cu o ]nt`mplare, un fragment de dialog,un alineat descriptiv, un citat, nara\iune sau exprim`ndu-[ipunctul s=u de vedere. Schi\ele mai pot ]ncepe cu o ]ntrebare, oac\iune sau un fapt [ocant. Prezentarea unei deschideri artisticenecesit= imagina\ie, g`ndire [i capacitate de a identifica [i relatao idee interesant= ]ntr-un mod captivant.

Articolele cu astfel de deschidere de obicei au [i un alineatesen\ial care urmeaz= imediat dup= deschidere. }n alineatulesen\ial se formuleaz= ideea principal= a articolului ce constituieesen\a evenimentului (adic= r=spunde la ]ntreb=rile cine, ce,c`nd, unde [i de ce).

Informa\ia din articol poate fi prezentat= ]n c`teva variante:piramida inversat=, clepsidra, accentul sau nara\iunea.

Desenul 1}n articole ]n form= de PIRAMID+

INVERSAT+ informa\ia este prezentat=]n ordine descresc`nd= a importan\eisau gradului de actualitate. Alineatulde deschidere con\ine informa\ia deultima or=, important= sau frapant=, [istabile[te miezul articolului. Alineatul al

doilea — iar uneori [i urm=toarele— ofer= detalii ce amplific=deschiderea. }n continuare se con\in detalii mai pu\in importantesau se prezint= teme subordonate. Fiecare alineat con\ineinforma\ie nou=: nume, descrieri, citate, puncte de vederecontrare, explica\ii [i informa\ii de fond.4 Din cauza geometrieidure, astfel de structur= rareori se folose[te la schi\e. (Des.1)

Desenul 2Articolul ]n form= de CLEPSIDR+

con\ine trei p=r\i: partea superioar= ]nform= de piramid= inversat=, ]n care esterezumat= informa\ia cea mai impor-tant=, alineatul intermediar [i nara-\iunea. Din piramida inversat=, caretrebuie s= cuprind= trei-cinci alinieate,

4 Reporting for the Media, p. 178.

Page 51: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

5151515151

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

cititorul afl= pe scurt informa\ia cea mai important=. Partea de jos,nara\iunea, ]i permite autorului s= descrie evenimentul ]nprofunzime [i cu lux de am=nunte, utiliz`nd puterea narativ= acronologiei.5 Aceast= structur= se potrive[te cel mai multanalizelor [i articolelor care descriu anumite tendin\e. (Des.2)

Desenul 3

Forma care se bazeaz= pe un MIEZ ]n cadrul articolului, sefolose[te de ani de zile la The Wall Street Journal [i de aceea aceststil se mai nume[te [i STILUL WALL STREET JOURNAL (Des. 3).Stilul miezului, ca [i cel ]n form= de clepsidr=, ]ncearc= s= aplice]n articolele de actualitate tehnici narative. }ns= spre deosebirede clepsidr=, un articol ]n stilul miezului ]ncepe cu o deschidere(introducere) care prezint= o persoan=, situa\ie sau ]nt`mplareconcret=, prin care este ilustrat= o problem= mai general=. Acestgen de articole se compun din patru p=r\i. Prima parte estedeschiderea care, spre deosebire de cea din piramida inversat=,poate con\ine trei, patru, cinci sau chiar mai multe alineate.Deschiderea ]n articolul cu miez descrie o persoan=, un loc, ositua\ie sau un eveniment ce poate s= nu prezinte interesgazet=resc ]n sine, dar care reprezint= un exemplu generalizatoral unei probleme importante din societate. Partea a doua astilului cu miez este alineatul esen\ial — care presupune dou=sau trei alineate — ]n care este desf=[urat= ideea principal= aarticolului [i modul ]n care deschiderea ilustreaz= aceast= idee.Partea a treia, cuprinsul, desf=[oar= tema principal= ]n detalii,iar ultima parte este o ]ncheiere ce con\ine unu-trei alineate. }n]ncheiere, de obicei, revine ]n prim-plan persoana, locul sau

5 Ibidem, p. 184.

Page 52: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

5252525252

situa\ia descris= ]n alineatele de deschidere.6 Aceast= structur=poate fi aplicat= unei serii ]ntregi de schi\e.

Desenul 4NARA|IUNEA se aseam=n= foarte

mult cu clasica “a fost odat=”. Ea con\inedou= componente: povestirea [i poves-titorul. Povestitorul, la fel ca [i drama-turgul sau romancierul, descrie rela\iileinterumane ]ntr-o societate. Reporterulare nevoie de un dezvoltat spirit de

observa\ie pentru a descoperi eroii principali ai evenimentului, a-i intervieva, a reda ]mprejur=ri, locuri, oameni [i alte dateimportante ale evenimentului, descriindu-le am=nun\it [i ]n culorivii. Cu ajutorul acestor detalii cititorii vor ]n\elege mai bine esen\aevenimentelor. }ns= reporterul nu are dreptul, ]n acest caz, s=-[iexprime propriile opinii. Genul nara\iunii ]i permite s=-[i folosea-sc= imagina\ia pe larg descriind via\a unei persoane cu lux deam=nunte. Un articol scris ]n stil narativ utilizeaz= o deschidere cufapte pure — care reprezint= partea cea mai important= aarticolului — ca mai apoi s= treac= la cronologia evenimentelor,amintiri, dialog [i alte tehnici narative. }n mod alternativ, articolulpoate prezenta cronologia evenimentelor, [i s= sf`r[easc= cuinforma\ii actuale [i de ultim= or=. De obicei, acest gen de articoleare ]nceput, cuprins [i sf`r[it, toate p=r\ile fiind la fel deimportante.7 Asemenea structurii “cu miez”, “nara\iunea” poatefi folosit= la o gam= ]ntreag= de schi\e. (Des. 4)

Autorii de schi\e improvizeaz= adesea structura articolelor.Ei combin= [i potrivesc dup= caz elementele din genurile descrisemai sus. Din aceste improviz=ri, bine concepute [i bine realizate,rezult= schi\e extraordinare care pot avea un puternic efectemotiv asupra cititorilor.

6 Ibidem, p. 186

7 Ibidem, p. 189.

Page 53: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

5353535353

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

Cum s= g=sim subiecte pentru articole

Pu\ini jurnali[ti pot spune c= n-au ajuns niciodat= ]n criz= deidei. Uneori este greu s= g=se[ti [i s= dezvol\i subiecte pentruarticole, iar temele pentru schi\e bune sunt [i mai greu de g=sit.Realizarea schi\elor necesit= mult= perseveren\=, spirit dezvoltatde observa\ie [i un mod de g`ndire adecvat.

Multe articole reu[ite sunt scrise ]n urma unor observa\ii]ndelungate. Reporterii tineri sunt sf=tui\i de [efii lor s= manifesteinteres fa\= de tot ce se ]nt`mpl= ]n strad=, la magazin etc. }nmomentul ]n care, de exemplu, este martorul demol=rii uneicl=diri ]n care se afla o bibliotec= pentru copii sau observ= c=oamenii cump=r= ]n cantit=\i neobi[nuit de mari un produsanume, unui reporter ingenios ]i vor veni multiple idei pentruarticole interesante.

De obicei, anun\urile din mica publicitate sau numeleneobi[nuite din cartea de telefoane sunt [i ele o surs= bun= desubiecte noi. }n ajun de Cr=ciun sau de Sfintele Pa[ti, cititorii arputea s= se bucure de articole amuzante despre numeroaseleincidente din via\a oamenilor care au numele Cr=ciun sau Pa[te(]n Statele Unite oamenii cu astfel de nume (Christmas [i Easter)nu ][i primesc ]ntotdeauna coresponden\a pentru c= po[ta[iicred c= este vorba despre o glum=; uneori ace[ti oameni nu suntlua\i ]n serios atunci c`nd solicit= un loc de munc=).

Jurnali[tii pot recurge [i la exerci\ii mintale de generare aideilor:

• analiza cauzelor [i efectelor;• extrapolarea;• sinteza;• proiectarea;• schimbarea unghiului de vedere.Aplic`nd metoda cauz=-efect autorul poate s=-[i dea seama

de “tabloul general”, adic= de cauzele din spatele anumitorevenimente c`t [i rezultatele lor. Aceasta este extrem deimportant ]n cazul schi\elor de actualitate.

Are loc un eveniment care poate s= nu prezinte interes ]n sine.Prin extrapolare, adic= proiect`nd ceea ce cunoa[te despre acest

Page 54: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

5454545454

eveniment asupra altor domenii, reporterul va putea g=si o tem=mai larg= [i mai semnificativ=. De exemplu, dac= reporterulcunoa[te atitudinea publicului fa\= de o problem=, el poatededuce atitudinea lui fa\= de alte probleme aferente primei.

Reporterul, care [tie s= fac= sinteza evenimentelor, este ]nstare s= observe [i s= g=seasc= o corela\ie ]ntre mai multeevenimente care, la prima vedere, par s= nu aib= nici o leg=tur=]ntre ele. Reporterul iscusit poate astfel s= selecteze subiectefenomenale pentru articole dintr-o sumedenie — dup= cum lis-ar p=rea altora — de piese ]nt`mpl=toare.8

Unul dintre cele mai utile instrumente de generare a ideiloreste “proiectarea” — accentuarea rezultatelor unui eveniment[i nu consemnarea lui detaliat=. Aceast= metod= permitejurnalistului s= priveasc= dintr-un unghi de vedere nou temelerelatate [i arhirelatate.

Schimbarea unghiului de vedere este [i aceasta o metod=bun= de a g=si unghiuri noi. Examinarea evenimentelor dintr-un alt punct de vedere, prezentarea unor opinii neobi[nuite,poate fi interesant= at`t autorilor c`t [i cititorului.

Desenul 5

Un alt instrument de generare a ideilor pentru articole a fostsugerat de cercet=torii care studiaz= func\iile emisferei st`ngi acreierului (emisfera g`ndirii logice) [i a emisferei drepte (ceacreatoare). Este vorba despre un proces creator de legare a

distrugere drumuri

probleme transport

anulare zboruri

FURTUN+

pl=\i asigur=ri

victime capacitate spitale

8 The Art and Craft of Feature Writing. By William E. Blundell. Plume,1988, p. 6.

Page 55: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

5555555555

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

cuvintelor ]ntre ele care se nume[te “crearea unei schememintale”, proprie ambelor emisfere concomitent. “Crearea uneischeme mintale” ]nseamn= s= cercetezi diferitele aspecte ale uneiprobleme interesante pentru public.

}ncepe prin trasarea unui cerc care semnific= tema principal=.Pasul urm=tor este trasarea unor linii drepte care pornesc de latema central= [i continu= enumerarea ideilor aferente ]n cercuriseparate. Dup= ce a generat toate ideile posibile, autorul poate]ncepe s= le elimine pe cele care nu par suficient de importantepentru a fi prezentate ]ntr-un articol aparte. (Des. 5)

}n cazul ]n care nu se ]nt`mpl= evenimente majore, redac\iilerecurg frecvent la un alt instrument de generare a ideilor. Aceast=metod= se nume[te “combina\ii nea[teptate” [i ]i ajut= pejurnali[ti s= descopere idei despre fenomene ce par, la primavedere, s= nu aib= nici o leg=tur= ]ntre ele. Astfel, jurnalistul]nscrie ]ntr-o tabel= ]n primul r`nd [i prima coloan= aceea[i list=cu teme. Dup= aceasta marcheaz= aleatoriu o celul= a tabelei.Ca rezultat se ob\ine o “combina\ie nea[teptat=” a dou= teme,

S=n=tate/ Boal=

{coal=/ Educa\ie

Copii

M`ncare/ B=utur=

Igien=

Haine

Mod=

Cas=/ Apartament

Dragoste/ Sex

Bani

S=n=

tate

/ Bo

al=

{coa

l=/

Educ

a\ie

Cop

ii

M`n

care

/ B=

utur

=

Igie

n=

Hai

ne

Mod

=

Cas

=/ A

part

amen

t

Dra

gost

e/ S

ex

Bani

Page 56: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

5656565656

care poate fi explorat= ]n continuare. }n multe cazuri acestecombina\ii duc la articole originale.

Utiliz`nd temele marcate ]n tabela de mai sus,9 jurnalistulpoate scrie despre pericolul care poate ap=rea c`nd copiii suntl=sa\i f=r= supraveghere sau despre ocupa\ia preferat= a copiilorc=rora le place s= stea acas= singuri etc., etc.

C+R|I LA TEM+ }N BIBLIOTECA CIJ:

Reporting for the Media. By Fred Fedler, John Bender, LucindaDavenport, Michael W. Drager. Seventh edition. Harcourt CollegePublishers, 2001.

Writing Feature Articles. A Practical Guide to Methods and Markets.By Brendan Hennessy. Third edition. Focal Press, 1997.

Writing the News. A Guide for Print Journalists. By Walter Fox.Second edition. Iowa State University Press, 1998.

The Art and Craft of Feature Writing. By William E. Blundell. Plume,1988.

9 Eric Farmann [i Lise Lyngbye. Atelier la Chi[in=u. Iunie 2001.

Page 57: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

5757575757

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

Capitolul 5Capitolul 5Capitolul 5Capitolul 5Capitolul 5UTILIZAREA DETALIILORUTILIZAREA DETALIILORUTILIZAREA DETALIILORUTILIZAREA DETALIILORUTILIZAREA DETALIILORDESCRIPTIVEDESCRIPTIVEDESCRIPTIVEDESCRIPTIVEDESCRIPTIVE

Peter Eichstaedt

Mul\i jurnali[ti au p=rerea gre[it= c= jurnalismul bazat pefapte trebuie s= fie lipsit de detalii vii, descriptive. }ns= ele dauvia\= articolului. Detaliile descriptive sunt utile at`t pentruarticolele de actualitate pur=, c`t [i pentru schi\e, la fel, pentruarticole despre crime [i tragedii.

Chiar dac= jurnalismul bazat pe fapt oglinde[te obiectivlucrurile, utilizarea descrierilor nu d=uneaz= nici articolelor purinformative.

Page 58: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

5858585858

Aminte[te-\i c= ]n majoritatea articolelor, de obicei sunt folo-site trei surse legitime de informa\ie: alte persoane, documente[i observarea direct=. }n calitatea sa de martor al unei scene,jurnalistul este liber s= consemneze ceea ce vede [i aude. Astfel,detaliile descriptive ][i au un loc legitim ]n orice gen de articol ]nmodul ]n care sunt observate de reporter.

Iat= un exemplu de detalii descriptive incluse ]ntr-un articolde [tiri:

Un avion al companiei US Air, care ateriza la AeroportulInterna\ional din Los Angeles, s-a lovit la sol, vineri seara, cu unavion al companiei Sky West, form`nd o gr=mad= dezordonat= desf=r`m=turi arz`nde.

Cel pu\in 12 oameni au murit, 24 au fost r=ni\i [i 21 sunt da\idisp=ru\i, sus\in sursele oficiale.

Fl=c=ri portocalii se ridicau de pe fuzelaj, iar deasupra aeroportu-lui se ]n=l\a o imens= coloan= de fum. Luminile reflectoarelor,precum [i cele de pe vehiculele poli\iei, pompierilor [i altor echipede salvare, sculptau silueta r=m=[i\elor ]ncinse pe cerul ]ntunecat.

“Era o priveli[te de necrezut”, a spus Brett Lyles, 23 de ani, dinSan Francisco.

Observ= c= toate detaliile esen\iale se con\in ]n primele dou=alineate: cine, ce, unde, c`nd [i de ce. Autorul ]ns= nu se limiteaz=doar la fapte. Dup= ce a urm=rit dramatismul scenei, ]n alineatultrei ne prezint= un tablou viu al celor v=zute. Aceasta confer=dramatism articolului [i ]l aduce pe cititor la fa\a locului. Autorulrealizeaz= acest lucru folosind detalii descriptive.

Detaliile descriptive sunt de o importan\= major= pentruarticolele de actualitate, artistice, precum sunt schi\ele,interviurile [i profilurile. Dup= cum [tim cu to\ii, felul ]n care se]mbrac= o persoan=, casa ]n care locuie[te — toate bunurilemateriale pe care le are sau nu le are — ne comunic= multe desprepersoana respectiv=. Incluz`nd aceste detalii descriptive ]narticol, ]n fa\a noastr= apare o persoan= vie cu calit=\i reale.

}ntr-un articol pe care l-am citit nu demult despre un vagabond,autorul descrisese cutia de carton ]n care locuia acesta, g=urile dinpantalonii lui, din jachet=, a mai pomenit c= nu purta ciorapi etc.Asemenea detalii constituie ni[te elemente critice, esen\iale pentru

Page 59: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

5959595959

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

articol [i ne prezint= cu mai mult= for\= s=r=cia vagabondului.Astfel de detalii critice au un impact mult mai puternic asupracititorului dec`t simpla afirma\ie: omul era foarte s=rac. Cititorulvrea s= [tie exact CÂT de s=rac era omul. Detaliile descriptive ]icomunic= mult mai mult dec`t generalit=\ile vagi.

Aceea[i tehnic= se potrive[te la orice descriere, fie persoanas=rac= sau bogat=. Dac= vrei s= ar=\i c= cineva este bogat, trebuies= prezin\i am=nunte concrete: felul hainelor pe care le poart=persoana sau ma[ina pe care o are, sau chiar faptul c= [oferulpersoanei ]n cauz= poart= inele de aur. Poate ]n casa subiectuluichiuvetele sunt de marmur=, iar robinetele sunt poleite cu aur.Sarcina unui bun autor este s= g=seasc= astfel de detalii care nevor face s= ]n\elegem mai mult dec`t o sumedenie de cuvinte.Detaliile pot fi de orice fel: un tic nervos, felul ]n care persoanadat= ][i piapt=n= p=rul sau felul ]n care vorbe[te, sau cum ][i \ine\igara — orice detaliu ce dezv=luie un substrat mai profund alpersonalit=\ii subiectului.

Dup= cum am mai men\ionat, detaliile descriptive aduccititorul ]n locul unde are loc evenimentul. Unul dintre cele maibune exemple ]n acest sens a fost scris de David Remnick, pec`nd lucra la Washington Post, [i care ]n prezent este redactorulrevistei New Yorker Magazine. El a fost trimis s= descrie cutremuruldin Armenia, din 1988, care a devastat c`teva ora[e. }n unul dinaceste ora[e, Spitak, el a f=cut urm=toarea prezentare a celorv=zute. Observ= cum autorul combin= detaliile descriptive cufaptele pentru ob\inerea unui efect foarte puternic. Mai observ=c= nu g=se[ti o singur= opinie ]n acest text.

}n Spitak cei vii ]i caut= pe cei mor\i.Un t`n=r de dou=zeci [i ceva de ani mergea ast=zi de-a lungul

[irului de sicrie, deschiz`nd capacele ]n c=utarea fratelui s=u. }ntr-un t`rziu, el a g=sit ceea ce nu dorea s= vad= [i v=z`ndu-[i fratele s-a urcat ]n sicriu al=turi de el, gata s= se al=ture celor mor\i.

Nu exist= preg=tire moral= pentru ceea ce vezi la Spitak, pentrupriveli[tea unui stadion mic plin cu sicrie [i cadavre l=sate ]n frig.

Av`nd 20.000 de locuitori [i fiind ]nconjurat de CaucazulArmenesc, acum o s=pt=m`n=, ora[ul Spitak era un ora[ frumos,spun oamenii. Dar p=m`ntul s-a mi[cat sub temelia ora[ului [i, timpde c`teva minute, Spitakul a fost distrus.

Page 60: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

6060606060

Cel pu\in o jum=tate din popula\ia ora[ului a murit. Optgr=dini\e de copii, opt [coli, fabrici de s=pun, zah=r — toate au fosttransformate ]n ruine.

Pe fiecare strad= sunt aliniate sicrie [i gr=mezi de gunoi menajer:o gr=mad= de romane ]n armean=, o gr=mad= de varz=, un bocanc,o p`ine m`ncat= pe jumate, o reproducere de portret rupt=.

{i peste tot miroase a fum, a z=pad= [i a mor\i care putrezesc ]nsicriele improvizate din sc`nduri neprelucrate de pin.

Observa\i cum autorul prinde miezul tragediei, descriind unom care se bag= ]ntr-un sicriu cu fratele s=u mort. Ce imagineputernic=! Apoi urmeaz= c`teva informa\ii despre ora[. }ncontinuare, autorul descrie stadionul ora[ului plin de sicrie. Apoienumer= ce a fost distrus. Urmeaz= alte detalii descriptive dinstrad=. {i, ]n sf`r[it, autorul recurge la sim\ul mirosului care nueste folosit prea des de scriitori, dar care este un sim\ foarteputernic ]n acest context.

Autorul nu pomene[te nic=ieri ceva de genul: “aceasta este otragedie groaznic=”. Expresia aceasta este lipsit= de sens ]ndescrierile de mai sus. Autorul ofer= cititorului DETALIICONCRETE. Detaliile ne comunic= ]n modul cel mai conving=torc= a avut loc o tragedie groaznic=. Am=nuntele ne transmit acestlucru astfel, ]nc`t nu-l vom uita niciodat=.

Utilizarea detaliilor reprezint= un element puternic ]n toategenurile de jurnalism, deoarece articolele sunt p=trunse de real[i adev=r. Elementele descriptive ]l aduc pe cititor la fa\a locului[i ]i comunic= mult mai multe despre subiectul descris dec`tpagini ]ntregi de proz= supraintelectual=, for\at=. Iar pentru aputea folosi detalii, nu ai nevoie de tragedii de propor\ii interna-\ionale sau alte evenimente majore. Detaliile sunt utile ]n oricegen de articol. Totul depinde de autor, de dorin\a lui s= leg=seasc= [i s= le includ= ]n proza sa.

Page 61: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

6161616161

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

M+IESTRIA INTERVIULUIM+IESTRIA INTERVIULUIM+IESTRIA INTERVIULUIM+IESTRIA INTERVIULUIM+IESTRIA INTERVIULUI

Peter Eichstaedt

Aptitudinea de a realiza un interviu bun este esen\ial= pentrujurnali[ti. Poate, doar m=iestria scrisului este superioar= ]nordinea importan\ei. Deseori ]ns= un interviu, care oglinde[tedesf=[urarea evenimentului p`n= ]n cele mai mici detalii, poatefi suficient de bun ca s= compenseze calitatea proast= a scrisului.Esen\a profesiei de jurnalist este acumularea [i r=sp`ndireainforma\iei. }n cele mai dese cazuri noi, jurnali[tii, acumul=minforma\ii din convorbirile ]ntre\inute cu diferi\i oameni ce ne]mp=rt=[esc g`ndurile [i sentimentele lor. De asemenea, putem

Capitolul 6Capitolul 6Capitolul 6Capitolul 6Capitolul 6

Page 62: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

6262626262

ob\ine de la ei rapoarte scrise, scrisori [i alte documente ce con\ininforma\ia de care avem nevoie. De regul=, ei fac acest lucru cupl=cere.

Doar cu rare excep\ii, de obicei oamenii ursuzi, necomunica-bili pot g=si cu u[urin\= motive pentru a refuza o discu\ie. Estefoarte important ca conversa\ia s= aib= loc ]ntr-o atmosfer= calm=[i lini[tit= pentru a predispune interlocutorul la sinceritate. }ncaz contrar, jurnalistul nu va ob\ine nimic. Acest lucru se simte]n fostele republici sovietice, unde nu exist= legi care ar garantaaccesul liber la informa\ia public=.

Dar exist= [i excep\ii privind starea de spirit a intervievatului. Oastfel de situa\ie poate fi ]n cazul unei anchete. }n reportajul deanchet=, jurnalistul trebuie s= aduc= argumente conving=toare cares= demonstreze c= subiectul a comis o crim=. }n acest caz subiectuluii se pune ]ntrebarea direct=: A\i f=cut-o sau nu? Subiectul nu poatefi calm [i lini[tit ]n astfel de circumstan\e. }ns= aceast= form= dejurnalism nu se prea practic= ]n fosta Uniune Sovietic=.

Un exemplu tipic ar fi cazul c`nd un politician este ]ntrebatdirect dac= va candida ]n alegeri: “Ve\i ]ncerca s= lupta\i pentrupostul de pre[edinte?” Cel intervievat nu ]ntotdeauna reac\io-neaz= calm. Oamenii politici au nevoie de pres= ca s= transmit=informa\ia aleg=torilor [i de aceea nu trebuie trata\i cu m=nu[i.

}nainte de a intra ]ntr-un birou ]ncerc s=-mi creez o dispozi\iepozitiv= [i prietenoas=. Am deosebit= grij= s= fiu amabil cusecretarele [i alte persoane din jurul subiectului meu. Din experien\=am descoperit c= astfel de eforturi dau mai t`rziu rezultate. Dac=secretarele [i alte persoane din aparatul administrativ te plac, ele ]\ivor spune unde se afl= [eful lor, ]\i vor comunica num=rul de celularal [efului, ]\i vor face copii la documente, [i ]\i vor face multe altemici servicii care ]\i vor fi utile .

C`nd, ]n sf`r[it, ajung la subiectul interviului, ]ncerc s= fac ]na[a fel ca el s= se simt= relaxat. Arunc repede o privire prin birouc=ut`nd un subiect de discu\ie care nu are nici o leg=tur= cu temainterviului. De obicei, pe pere\ii birourilor pot fi v=zute fotografiisau alte lucruri care v= pot sugera ce ]i place sau ]i displacesubiectului. S-ar putea s= fie fotografii ale familiei lui sau c=r\ipo[tale din locurile vizitate. }ncep conversa\ia cu un comentariu

Page 63: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

6363636363

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

de felul: “Ia te uit=, a\i fost la Paris? Cum v-a pl=cut ora[ul?” Saudac= v=d o fotografie ]n care subiectul se afl= la plaj=, ]l ]ntreb:“Unde a\i fost la mare?” }n primele cinci minute ale interviului s-ar putea s= discut=m despre vacan\a trecut=. }ns= aceasta nu esteo pierdere de timp.

Scopul final este s= stabile[ti o rela\ie cu intervievatul.Convinge-l c= nu e[ti doar jurnalist, ci [i om ca to\i ceilal\i — unom care are o familie, c=ruia ]i plac concediile etc. Stabilireaacestui raport ]ntre tine [i subiect ]\i poate aduce dividendenea[teptate. Dac= subiectul se simte relaxat ]n timpul interviului,atunci va ]ncepe s= vorbeasc= despre al\i oameni [i probleme, [iar putea s=-\i spun= lucruri pe care nu le [tiai, [i despre care nicinu ai fi ]ntrebat. Aceast= situa\ie este ideal= pentru un jurnalist— c`nd subiectul ofer= mai mult= informa\ie dec`t avea de g`nds= ofere ini\ial.

{i invers, dac= subiectul r=spunde scurt [i rece la ]ntrebareadespre fotografia f=cut= pe plaj= sau nu r=spunde deloc, atunci fiigata de un interviu greu. Va trebui s= depui mai mult efort ca s= facisubiectul s= se simt= relaxat, dar [i mai important este c= vei aveanevoie de mai mult= insisten\= pentru a afla informa\ia necesar=.

Deci, odat= subiectul relaxat [i odat= stabilit raportul dintrevoi, lucrul jurnalistului abia ]ncepe. Pentru interviu trebuie s= tepreg=te[ti din timp. Nimic nu poate s=-l irite pe subiectulinterviului mai mult dec`t un jurnalist care habar nu are despretema interviului. {i nimeni nu va dori s= piard= timpul explic`n-du-\i lucruri elementare sau lucruri generale despre via\a sauprofesia sa. Persoana intervievat= este, f=r= ]ndoial=, expert ]ndomeniul ]n care lucreaz= — acesta [i este ,de fapt, motivulpentru care ]i lu=m interviul. El cunoa[te anumite lucruri sau arerealiz=ri deosebite pe care noi vrem s= ni le comunice.

Cum s= ne preg=tim? Prin documentare. G=se[te ce s-a scrisdeja despre persoana pe care o vei intervieva. Poate a maiacordat interviuri la aceea[i tem=. Astfel, ]\i vei putea impresionasubiectul spun`ndu-i: “}n ultimul num=r al XXX a\i spus c=... A\iputea s=-mi explica\i ce a\i avut ]n vedere?” Sau dac= nu au maifost publicate articole la tema dat=, ori articolele nu pot fi g=site,discut= cu al\i reporteri sau oameni de alte profesii care sunt

Page 64: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

6464646464

exper\i ]n domeniu. Ei ]\i pot sugera ]ntreb=ri la care nici nu te-aifi g`ndit. Rivalitatea profesional= exist= ]n toate domeniile. Dac=]l ]ntrebi pe un savant ce crede despre lucr=rile altui savant, [imai ales dac= ]i spui c= vei avea un interviu cu cel=lalt, atunciinevitabil el ]\i va sugera: “}ntreab=-l despre ...”

Unii pot s=-\i comunice informa\ii “de uz intern” desprepersoane din domeniul ]n care activeaz=. Aceasta se refer= maiales la politicieni. Cea mai sigur= cale de a afla dac= cineva are deg`nd s= participe ]n alegeri, este s= ]ntrebi al\i politicieni. Ace[tiavor [ti exact cum se preg=tesc de alegeri concuren\ii lor. Vei puteapune politicienilor ]ntreb=ri de felul: “Din c`te [tiu de la oponen\iidvs. ]n alegeri, ave\i de g`nd... Ce ave\i de spus la aceasta?”

}n cazul pictorilor, scriitorilor sau muzicienilor, trebuie neap=-rat s= le cuno[ti lucr=rile (s= le cite[ti c=r\ile, s= le cuno[ti tablourile,operele muzicale etc., etc.). Adesea jurnali[tii ][i ]nchipuie c= potpur [i simplu s= se apropie de cineva f=r= nici o preg=tire, s= pun=o serie de ]ntreb=ri [i s= ob\in= un interviu bun.

Eu ]ntotdeauna ]mi preg=tesc cinci-[ase ]ntreb=ri ]nainte dea merge la un interviu. }mi place ca ]ntreb=rile s= fie de ordingeneral, astfel ]nc`t subiectul s= se simt= liber s=-mi vorbeasc=ce dore[te el. }ncerc s=-mi formulez ]ntreb=rile ca fiecare din eles= se axeze pe una din temele pe care vreau s= le discut cusubiectul.

Am descoperit c= o list= cu ]ntreb=ri esen\iale este bine venit=]n cazurile c`nd subiectul interviului ]ncepe s= bat= apa-n piu=sau se abate de la tema abordat=. O astfel de list= ]mi permite s=fac o pauz=, s=-mi consult agenda [i s= spun ceva de genul: “Maiam aici o ]ntrebare sau o tem= pe care a[ vrea s= o discut=m”.Aceasta m= ajut= s= readuc discu\ia pe f=ga[ul care m=intereseaz=.

Preg=tirea prealabil= este cheia unui interviu reu[it. Dar [iflexibilitatea nu trebuie subestimat=. Dac= subiectul interviului]ncepe s= discute o tem= interesant= la care nu te-ai g`ndit,continu= ]n aceast= direc\ie f=r= nici o grij=. Nu te limita doar la]ntreb=rile din lista preg=tit=, crez`nd c= numai acestea trebuiediscutate pe parcursul interviului. Lista s=-\i fie doar un ghid. Deexemplu, nu demult am fost martorul unui interviu cu un

Page 65: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

6565656565

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

fotograf care lucrase ]ntr-o zon= de r=zboi. Interviul ]ncerca s=dezv=luie motiva\ia fotografului. Dar conversa\ia a evoluat ]ntr-o discu\ie despre importan\a riscului. Fotograful urma s= explicedespre stabilirea gradului de risc. El a r=spuns c= acest lucru nuconteaz=, [i c= poate fi determinat abia dup= ]mplinirea faptului.Dac= reu[ea s= fac= o fotografie dramatic=, atunci riscul erameritat. Dac= nu reu[ea sau era r=nit, ]n rezultat, atunci risculera ]n zadar. R=spunsul a fost pe c`t de surprinz=tor, pe at`t derevelator. Anume astfel de r=spunsuri pot schimba cursulinterviului [i la ele trebuie s= fie atent jurnalistul, continu`nddiscu\ia ]n aceea[i direc\ie.

Nu este u[or s=-\i men\ii flexibilitatea ]n timpul interviului.Pentru aceasta nu este suficient doar s= ascul\i atent. Un jurnalistbun trebuie s= fac= mai multe lucruri simultan. }n primul r`nd,el trebuie s= pun= astfel de ]ntreb=ri ca interviul s= nu deviezede la tema abordat=. Dar ]n acela[i timp, jurnalistul trebuie [i s=asculte atent ceea ce spune intervievatul, astfel ca atunci c`ndaude un r=spuns nea[teptat, ori c`nd este prezentat un faptneobi[nuit sau revelator, jurnalistul s= aib= prezen\a de spirit s=continue ]n aceast= nou= direc\ie cu alte clarific=ri. Jurnalistultrebuie, de asemenea, s= se g`ndeasc= la pasul urm=tor ]n timpce ascult= un r=spuns [i s=-[i formuleze ]n minte urm=toarea]ntrebare care l-ar aduce pe subiect tot mai aproape de r=spunsuldorit. }n plus, jurnalistul trebuie rapid s=-[i fac= noti\e exacte.Un interviu reu[it reprezint= un proces activ [i dificil care te poateepuiza, dar care ]\i poate aduce [i mari satisfac\ii.

Recomandarea mea este s= ai ]ntotdeauna un reportofon,DAR {I un carnet de noti\e. }n unele situa\ii m-am bazat numaipe reportofon ca s= descop=r mai t`rziu c= o parte din interviunu se ]nregistrase. Dar atunci c`nd fac noti\e (pe l`ng=]nregistrarea de pe band=), [tiu c= dac= reportofonul m= tragepe sfoar=, cel pu\in, am noti\ele ca variant= de rezerv=. Iarreportofonul, la r`ndul s=u, serve[te ca variant= de rezerv=pentru noti\e. Pe band= se ]nregistreaz= orice cuv`nt spus deintervievat, inclusiv “hmmm” - urile [i alte probe ale contextu-lui emo\ional. Banda ]mi permite s= transcriu citate complete [iexacte, ]n felul cum au fost pronun\ate.

Page 66: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

6666666666

C`nd pot alege, ]ntotdeauna prefer noti\ele f=cute cu m`namea. O dat= cu trecerea anilor, am ]nv=\at s= fiu mai operativ laluarea de noti\e. C`nd merg la un interviu, de obicei [tiu dinaintetema [i modul ]n care o voi aborda. Astfel, ]n timpul interviului]mi notez doar detaliile esen\iale pe care nu vreau s= le uit,inclusiv datele concrete: numele, zilele, orele [i, mai ales,numerele. }ns= temele generale le pot re\ine [i a[a.

Privitor la citate, ]ncerc s= le folosesc doar pe cele maiinteresante [i semnificative. Citatele lungi [i ]ntortocheate nusunt nici pl=cute la citit, dar nici informative. Ele nu fac dec`t s=z=p=ceasc= cititorii sau [i mai r=u — s=-i plictiseasc=. Dac= cititorulse plictise[te, tu ca scriitor, ]l pierzi. De aceea, ascult pe c`t deatent pot [i ]mi notez doar comentariile scurte [i memorabile.Citatele scurte [i senza\ionale ]ntotdeauna fac articolul maiinteresant. }n comentariul f=cut de mine, explic conceptele largi[i generale [i folosesc citate scurte, precise, pentru a scoate ]neviden\= anumite lucruri. Astfel, textul devine interesant. Iat=un mic sfat: dac= ]\i aminte[ti un comentariu concret f=r= a teuita ]n carnetul cu noti\e, atunci acest comentariu este, probabil,destul de semnificativ [i trebuie utilizat ]n articol.

Cum s= punem ]ntreb=rileCitatele reu[ite sunt produsul ]ntreb=rilor reu[ite. Dar cum

s= punem ]ntreb=ri reu[ite?}ntreb=rile pot fi ]mp=r\ite ]n dou= categorii: cele deschise [i

cele ]nchise. Fiecare categorie reprezint= un instrumentimportant de intervievare [i se folose[te cu un scop anumit.}ntrebarea deschis= este cea care extrage un r=spuns general. Oastfel de ]ntrebare invit= intervievatul s= povesteasc= sau s=explice ceva. }ntreb=rile deschise ]ncep cu “De ce” [i “Cum”.Cum a\i reu[it asta? De ce a\i f=cut-o? Cum este posibil a[a ceva?De ce este posibil a[a ceva? De ce este acest lucru necesar? Cumave\i de g`nd s= rezolva\i problema?

}ntreb=rile ]nchise cer un r=spuns concret printr-un singur cuv`nt.De exemplu: A\i f=cut asta sau nu? R=spunsul este da sau nu. Deseori,

Page 67: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

6767676767

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

]ntreb=rile ]nchise creeaz= probleme jurnali[tilor. Uneori jurnali[tiia[teapt= un r=spuns lung [i detaliat, dar fac gre[eala de a pune]ntreb=ri ]nchise. De pild=: Ave\i un plan concret de solu\ionare aproblemei? R=spunsul este “da” sau “nu”. {i atunci reporterul trebuies= mai pun= o ]ntrebare pentru a ob\ine r=spunsul dorit. “Care esteacest plan?” sau “Vorbi\i-mi despre c`teva elemente ale acestuiplan?” La fel, dac= reporterul ]ntreab=: “A\i putea s=-mi explica\iplanul ]n detalii?” r=spunsul poate fi din nou “da” sau “nu” [i poate ficompletat cu un comentariu: “dar nu acuma”.

Un interviu reu[it este rezultatul select=rii [i aranj=rii reu[ite a]ntreb=rilor. }n timpul oric=rui interviu, vrei s= ob\ii de la intervievatat`t fapte c`t [i comentarii. Anume aceste elemente dau calitatearticolelor. }n urma ]ntreb=rilor ]nchise vei ob\ine date concrete:cine, ce, unde [i c`nd. }ntreb=rile de felul “cum” [i “de ce” ]\i vorfurniza opiniile [i situa\iile ilustrative de care ai nevoie.

}ntreb=rile proaste

1) }ntreb=rile f=r= de esen\=}n calitatea noastr= de jurnali[ti, suntem obliga\i s= separ=m

clar via\a noastr= profesional= de cea social=. Ca jurnali[tiprofesioni[ti, trebuie s= punem ]ntreb=ri directe [i concretepentru a ob\ine o informa\ie. Aceasta presupune ]ntreb=ri carenu s-ar potrivi ]ntr-un context social. De pild=, ]n via\a noastr=social= nu ne vom permite s= ]ntreb=m un prieten sau o rud=cum s-a sim\it c`nd i-a murit copilul sau unul din p=rin\i. Dincontra, ]ncerc=m s=-i sus\inem [i s=-i comp=timim. Ca jurnali[ti]ns=, suntem nevoi\i s= punem astfel de ]ntreb=ri pentru a neface meseria. De exemplu, am putea scrie: “Dna X era ]ndurerat=din cauza mor\ii copilului s=u”, iar apoi am include un citat dinpartea Dnei X, pe care l-am ob\inut ]ntreb`nd-o cum se sim\eadup= moartea copilului. Nu trebuie s= permi\i tabuurilor sociales=-\i stea ]n calea muncii tale de jurnalist.

2) }ntreb=rile supra]nc=rcateAceast= problem= are c`teva aspecte. Unul din ele este

Page 68: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

6868686868

]ntrebarea dubl= — adic= situa\ia ]n care jurnalistul pune dou=]ntreb=ri concomitent. Astfel, intervievatul trebuie s= decid= lacare dintre ele s= r=spund= mai ]nt`i. Aceasta ]l suprasolicit= pesubiect, ]ns= ele pot avea efectul a[teptat atunci c`nd se succed.Iat= o mostr=: “Spune\i-mi ce ave\i de g`nd s= face\i [i apoi s=-mi explica\i de ce”.

Un alt aspect al problemei este situa\ia ]n care jurnalistul —de obicei, c`nd este foarte emo\ionat — formuleaz= toate]ntreb=rile de pe list= ]ntr-o singur= izbucnire. Chiar dac= ar vrea,subiectul nu ar fi ]n stare s= r=spund= la patru, cinci sau [ase]ntreb=ri simultan. Acest lucru, de asemenea, nu-i permitejurnalistului s= asculte cu aten\ie r=spunsul. }n fine, jurnalistulse d= de gol, dezv=luindu-[i inaptitudinea de intervievator.

O ultim= latur= este situa\ia ]n care jurnalistul face o afirma\iefoarte lung= [i ]ntortocheat=, care de obicei mai este [i ezoteric=,[i foarte detaliat=, dup= care a[teapt= r=spunsul subiectului.Aceasta nu reprezint= altceva, dec`t ]ncercarea jurnalistului dea-[i l=uda cuno[tin\ele [i de a-[i impresiona subiectul. Dac=subiectul este de[tept, ]l va privi pe jurnalist ]n ochi [i ]l va ]ntreba:“Deci care a fost ]ntrebarea?”

3) Cuvintele provocatoareUneori jurnali[tii cred c= trebuie s= provoace sau s= irite

persoana cu care discut= pentru a ob\ine un interviu bun. Eirepet= comentariile grosolane sau calomnioase f=cute de cinevala adresa intervievatului. De pild=: “Dl XXX a declarat urm=toa-rele despre dvs. Ce ave\i de spus?” Acesta este un truc ieftin [ilipsit de profesionalism. Acest fel de comportament treze[te orepulsie fa\= de jurnalistul ]n cauz= [i fa\= de ]ntreaga profesiede jurnalist. Mai mult, jurnali[tii pot suferi de pe urma acestuifel de comportament.

4) }ntreb=rile dure [i cele “care sun= dur”Aceast= problem= se apropie de cea descris= mai sus care \ine

de provocare. }ntreb=rile “sunte\i terorist?” sau “sunte\icriminal?” pot p=rea curajoase [i ]ndr=zne\e. Dar nu este a[a.Nu sunt dec`t ]ntreb=ri ]nchise. Un interlocutor de[tept, pur [isimplu, va r=spunde “nu”. Aceste subiecte pot fi abordate cusucces ]n cazul c`nd ]ntrebarea sun= indulgent, dar este cu mult

Page 69: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

6969696969

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

mai inteligent=, cam de genul: “Unii oameni sus\in c= sunte\iun criminal. Cum r=spunde\i acestor afirma\ii?”

O astfel de formulare scute[te jurnalistul de a deveni \inta uneisup=r=ri. Doar nu el este acela care sus\ine c= subiectul este uncriminal, ci “al\i oameni”. Astfel, subiectul poate s= se supere pe“al\i oameni” [i nu pe jurnalistul din fa\a lui.

Reguli de intervievare

Ia interviurile la locul de trai sau de munc= al subiectuluiAdeseori, oamenii se simt mai siguri [i mai ]ncrezu\i ]n mediul

lor obi[nuit. Casa sau biroul reprezint= sursa lor de putere [i, dac=se simt amenin\a\i, pot apela la protec\ia psihologic= pe care le-o ofer= locul cunoscut. Dar, ]n acela[i timp, s= te asiguri dinaintec= nu vei fi ]ntrerupt ]n timpul discu\iei. Acest lucru esteimportant ]n cazul ]n care interviul are loc ]ntr-un birou.}ntreruperile permanente (sunetul telefonului, intrarea [i ie[ireaunor persoane din birou) distrag aten\ia intervievatului. Pentrua evita aceasta [i a da dovad= de profesionalism, previn=-\isubiectul c`t timp aproximativ va dura interviul. }n acest caz,subiectul ][i va rezerva timpul necesar astfel, ]nc`t s= nu fi\i]ntrerup\i.

Comport=-te ]n mod profesionist*Vin= la timp. Este foarte important. Prezent`ndu-te la locul

[i timpul stabilit, dai dovad= de punctualitate [i onestitate. Dac=dintr-un motiv sau altul vei ]nt`rzia, pre]nt`mpin= imediatsubiectul [i intereseaz=-te dac= este nevoie de a reprogramainterviul (de obicei, demnitarii [i oficialit=\ile au un programdestul de ]nc=rcat). Aceasta presupune o simpl= manifestare aprofesionalismului.

*Prezint= o \inut= profesional=. }mbrac=-te potrivit situa\iei. Lao ]nt`lnire programat= cu pre[edintele, ]mbrac=-te corespunz=tor,iar la un interviu cu \=ranii nu e bine s= fii ]mbr=cat la patru ace.

*Fii amabil. Acest lucru este esen\ial dac= vrei s= fii respectat.Mul\i lideri politici sunt plini de sine. Ei cred c= pot s=-[i permit=

Page 70: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

7070707070

totul, inclusiv s= se comporte ur`t. Nu te conforma comport=riiproaste sau limbajului brutal. Brutalitatea sau r=spunsurilegrosolane sunt calea cea mai sigur= de a-\i ofensa sursa.

*Prezint=-te. Chiar dac= interviul a fost programat, esteimportant de a te prezenta. Fie aceasta o persoan= oficial= sauun om simplu, eu ]ntotdeauna ]i comunic cine sunt, la cepublica\ie lucrez [i cu ce scop iau interviul. Persoana respectiv=poate s= nu cunoasc= asemenea lucruri. Niciodat= nu ]ncerc s=-mi ascund identitatea de reporter. T=inuirea identit=\ii este, defapt, o inducere ]n eroare [i poate crea probleme ]n loc s= lesolu\ioneze. Folosind ]n[el=ciunea, jurnalistul ][i sacrific=respectul pentru o glorie efemer=.

*Explic= regulile. Explic= subiectului regulile interviului}NAINTE de a-l ]ncepe [i nu la sf`r[it. Iat= ni[te defini\ii standard:

• Pentru consemnare: toat= informa\ia din cadrul interviuluieste pentru publicare [i atribuire (persoana care furnizea-z= informa\ia va fi identificat= drept sursa acesteia).

• Nu pentru consemnare: reporterul va utiliza informa\iapentru a crea un tablou pentru sine [i nu o va publica.

• Nu pentru atribuire: reporterul poate folosi informa\ia ]narticol, ]ns= nu are dreptul s= identifice sursa informa\iei.

• Pentru informare general=: reporterul poate folosi in-forma\ia, dar f=r= a identifica clar sursa, de exemplu“conform unei oficialit=\i de la minister”.

}ncepe relaxatPentru a stabili o rela\ie uman= cu intervievatul, ]ncepe

discu\ia despre ceva nesemnificativ, chiar [i despre timpul deafar=. Interviul va fi cu at`t mai reu[it, cu c`t intervievatul se vasim\i mai relaxat ]n prezen\a ta.

}ncepe cu ]ntreb=ri competenteComunic=-i subiectului c= te-ai preg=tit de interviu. Aceasta

]nseamn= s=-i pui ]ntreb=ri care s=-\i reflecte cuno[tin\ele la tem=,dar nu fi ostentativ. De exemplu, po\i spune: “Luna trecut= a\iafirmat XXXX, ]ns= ieri a\i spus...”

Page 71: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

7171717171

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

Fii atent la gesturiFii atent la tonul vocii [i la gesticul=ri. Subiectul poate deveni

b=nuitor sau este disponibil s= discute o anumit= tem=. Prive[te-l]n ochi. Chiar dac= ai nevoie s= faci noti\e, nu uita s= prive[tiinterlocutorul uneori. Acest contact vizual ]l face s= ]n\eleag= c=este ascultat cu aten\ie. Printr-un gest de aprobare cu capul sauspun`nd ceva, faci subiectul s= ]n\eleag= c= e[ti interesat de ceeace \i se vorbe[te. Nu te ]ncovoia. Nimic nu-l va irita mai mult pesubiect, dec`t jurnalistul care st= prea “degajat” pe scaun.Aceasta d= dovad= de plictiseal= [i lips= de interes fa\= dediscu\ie.

Ascult= atentAcest lucru este, probabil, decisiv. Ascult= atent r=spunsurile,

pentru c= ele ]\i pot sugera noi ]ntreb=ri. Fii atent la tonul vocii,la nuan\e. Dac= subiectul se abate de la tem=, cu ajutorul]ntreb=rilor, po\i reveni la discu\ia ]nceput=. Po\i face astaspun`nd: “Este interesant ceea ce spune\i, ]ns= a[ vrea totu[i s=[tiu...” Dac= subiectul vorbe[te la modul prea general, roag=-ls= fie mai concret.

Fii flexibilFii gata s= deviezi de la ]ntreb=rile preg=tite din timp. Pentru

aceasta trebuie s= ascul\i atent. Ca s= po\i fi flexibil, trebuie s= tesim\i relaxat. Dac= e[ti emo\ionat sau ]ngrijorat, nu vei puteaasculta cu aten\ie [i nu vei putea fi flexibil. Nu-\i fie team= s= taci.T=cerea te ajut= s=-\i aduni g`ndurile, dar ]i permite [i subiectuluis= se concentreze sau s= r=spund= mai detaliat la ]ntrebareapus=. T=cerea te ajut=, la fel, s= continui interviul atunci c`ndsubiectul r=spunde evaziv sau retras.

Nu-\i fie fric= s=-\i ar=\i incompeten\aDac= nu reu[e[ti s= te preg=te[ti foarte bine la o tem=, nu-\i

fie fric= s=-i comunici despre aceasta subiectului. Doar nu scriipentru o publica\ie tehnic= sau academic=. }ncearc= s= adop\ipunctul de vedere al cititorului mediu. Roag= un expert s=-\i

Page 72: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

7272727272

explice anumi\i termeni, teorii sau puncte de vedere. Aceasta sepoate face ]ntreb`nd: “A\i putea explica astfel ca s= fie pe]n\elesul omului de r`nd?” Nu exist= o situa\ie mai penibil= dec`tatunci c`nd vorbe[ti despre o problem= ]n care nu e[ti compe-tent. Subiectul, dar [i cititorii, ][i vor da seama de aceasta dintextul pe care ]l vei scrie.

Recapituleaz= [i repet=}n timpul interviului, precum [i la sf`r[it, recapituleaz= ceea

ce ai auzit. Te va ajuta s= clarifici spusele subiectului, dar ]l vaajuta [i pe subiect s= precizeze — dac= este nevoie — ceea ce vroias= spun=. Aceast= tehnic= este util= pentru temele dificile saudelicate. Este, de asemenea, important s=-i cite[ti intervievatuluicitatele pe care \i le-ai notat. Vei da dovad= de aten\ie [icon[tiinciozitate [i ]i vei permite subiectului s= schimbe sau s=concretizeze unele afirma\ii.

}n\elege-te privitor la reveniri ulterioareDe obicei, este imposibil s= rezolvi toate problemele la prima

]ntrevedere. Inevitabil, c`nd ]ncepi s= scrii articolul mai apar]ntreb=ri. Preg=te[te-\i terenul ca s= po\i reveni mai t`rziu,noteaz= num=rul de telefon sau alte informa\ii de contact. }ns=nu promite subiectului c= ]i vei citi ]ntreg articolul ]nainte de a fipublicat. De obicei, eu cad de acord s=-i citesc citatele pe care lefolosesc ]n articol, dar nimic mai mult.

Page 73: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

7373737373

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

FOLOSIREA CITATELORFOLOSIREA CITATELORFOLOSIREA CITATELORFOLOSIREA CITATELORFOLOSIREA CITATELOR

Arnold Isaacs

Citatele sunt folosite ]n [tiri din c`teva motive. Citatelepot fi incluse pentru:• a comunica o anumit= informa\ie atunci c`nd sunt

importante cuvintele exacte exprimate de o persoan=;• a prezenta un exemplu (de pild=, reac\ia unei mul\imi);• a include un limbaj mai viu, mai expresiv care face

articolul interesant;• a prezenta informa\ia ]ntr-o form= accesibil=, ceea ce o

apropie mai mult de realitate;• a conferi o tent= emo\ional= articolului.

Capitolul 7Capitolul 7Capitolul 7Capitolul 7Capitolul 7

Page 74: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

7474747474

Importan\a cuvintelor exacteDe exemplu, ]n articole despre procesele judiciare [i alte

proceduri juridice, citatele sunt deseori forma cea mai exact= decomunicare a celor ]nt`mplate. }n exemplul ce urmeaz=,reporterul scrie despre un proces penal, ]n care inculpatul a fostachitat deoarece jura\ii nu au dat crezare martorului principal.Reporterul a folosit direct citate pentru a dovedi cititoruluiinconsecven\a declara\iilor martorului:

“Ast=zi a\i afirmat ]n fa\a jura\ilor c= a\i v=zut un pistol ]n m`nalui Courtney Noakes?” Costley (procurorul) l-a ]ntrebat peWhitfield (martorul).

“Da, doamn= procuror”, a r=spuns Whitfield.Costley i-a reamintit lui Whitfield c= acesta nu men\ionase

pistolul la interogarea f=cut= de poli\ie.“Care dintre aceste afirma\ii este adev=rat=?”“Afirma\ia de azi”, a r=spuns Whitfield.“Nu cumva inventa\i m=rturiile chiar aici, ]n fa\a jura\ilor?”“Nu, doamn= procuror”.}ntr-un alt articol despre alt caz judiciar, reporterul a citat un

psihiatru:“Atunci c`nd l-a omor`t pe dl. Barron, dl. Vladez nu era ]n

stare s=-[i controleze ac\iunile... ]n termeni juridici, el era“temporar nebun”, a spus psihiatrul Cecil Mynatt.

}n ambele exemple, utilizarea cuvintelor exacte ale persoane-lor ]n cauz= comunic= sensul celor ]nt`mplate cu mult mai clar [imai credibil dec`t parafrazarea.

Cuvintele exacte ne pot ajuta s=-l convingem pe cititor de cepersoana citat= poate fi crezut= sau din contra. }ntr-un articol, ]ncare se men\iona c= afirma\iile unui politician din timpulcampaniei electorale erau false, reporterul a citat, ]n acest scop,cuvintele politicianului:

“Inten\ia noastr= nu este de a duce ]n eroare oamenii cu oricepre\. Se poate demonstra c= pot fi folosite [i alte expresii”.

Acest citat arat= clar c`t de fals= ]i este ap=rarea.Cuvintele exacte pot face articolul mai veridic [i mai conving=-

tor. Un articol despre condi\iile proaste de la unele [coli din

Page 75: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

7575757575

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

California con\inea citate din relat=rile unei oficialit=\i dindomeniul ]nv=\=m`ntului:

“M= mir cum de p=rin\ii nu ne-au ]mpu[cat p`n= acum. Ar fitrebuit s-o fac=”.

Ziarul Washington Post a ob\inut c`ndva fragmente dintr-unraport oficial care critica ]nfl=c=rat o anchet= condus= de FBI.Articolul care a rezultat con\inea urm=toarele citate din raportulrespectiv: “aceast= anchet= reprezint= o paradigm= a felului ]ncare nu trebuie condus un caz de contraspionaj”, [i aceast=anchet= “a suferit din cauza neglijen\ei, judec=\ilor gre[ite,deciziilor proaste, anchet=rii inapte c`t [i din cauza supravegheriineadecvate a acestei anchet=ri”. (}n acela[i articol, ap=rea [i unalt citat din raport, apar\in`nd unui supervizor care scria c=,lucr`nd cu unul dintre agen\ii implica\i ]n anchet=, s-a sim\it “deparc= ai ]mpinge o c=ru\= cu un m=gar mort”.)

Aceste citate – surprinz=toare, deoarece limbajul utilizat este at`tde uzual [i nu seam=n= deloc cu limbajul rapoartelor oficiale –denot= c`t= condamnare con\ine raportul respectiv.

Prezentarea exemplelor}ntr-un articol despre metroul din Washington DC, reporterul

cita un pasager:Warren Ansley a spus c= sta\ia Waterfront fusese at`t de

aglomerat= ieri diminea\a, ]nc`t el se temea s= nu i se ]nt`mpleceva. “Pe peron a[teptau vreo 300 sau 400 de oameni”, a spusel. “Au trecut patru trenuri ]nainte ca s= pot urca [i eu”.

Un alt reporter, scriind despre liceele care ]ncurajau elevii s=]nve\e temele pentru acas= [i pentru examene ]n grup, a citatc`\iva elevi:

“}n ziua c`nd ni s-au ]napoiat testele [i am v=zut c= to\i b=ie\iiau luat 10, am hot=r`t c= data viitoare voi merge [i eu cu oricepre\” (o elev= care a lipsit de la ]ntrunirea grupului ]nainte de test).

“Uneori, ]ntr-adev=r ]mi este greu s= g=sesc timp, dar efectuleste at`t de evident, ]nc`t nu-mi dau seama de ce nu amparticipat la [edin\ele ]n grup p`n= acum”.

Page 76: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

7676767676

Dup= ce o curte de justi\ie din Sco\ia l-a condamnat la]nchisoare pe un ofi\er de informa\ii libanez pentru explozias=v`r[it= ]n avionul de pe ruta Pan Am 103, reporterul a citatc`teva rude ale victimelor:

“Sunt ]mp=cat=. Justi\ia [i-a ]ndeplinit func\iile”, a spus BertAmmerman, al c=rui frate de 36 de ani, pe nume Tom, murise ]ntimpul exploziei.

“M-am sim\it u[urat c`nd am auzit c= s-a pronun\at verdictul”,a spus Cohen, “eu mi-am zis, “Slav= Domnului!” (Daniel Cohen,al c=rui fiic= murise ]n atentat.)

Citatele directe servesc drept dovezi care sus\in idei maigenerale: metroul din Washington este supraaglomerat; eleviicare ]nva\= pentru examene ]n grup, g=sesc aceast= metod=eficient=; rudele victimelor unui atentat terorist s-au sim\itsatisf=cu\i [i u[ura\i, c`nd teroristul a fost condamnat.

Fiind o exemplificare concret=, citatele ne ajut= s= demon-str=m corectitudinea afirma\iilor mai generale din articol. Astfel,cititorul g=se[te articolul mai credibil.

Includerea limbajului viuCitatele pot ]nviora articolul, d`ndu-i un caracter dramatic,

umoristic sau un efect uimitor. }ntr-un articol despre tendin\ade sc=dere a duratei medii de via\= [i modul de via\= nes=n=tosdin Rusia, reporterul a citat un b=rbat de 47 de ani care ]ncercas= duc= un mod de via\= s=n=tos:

“Atunci c`nd mergi pe strad= cu o sticl= ]n m`n=, nimeni nu-\i acord= nici o aten\ie”, spunea el. “}ns= dac= alergi f=c`nd sport,toat= lumea se uit= la tine ca la o fiin\= ciudat=”.

}ntr-un articol despre un grup de [oferi care se aflau ]ntr-unrestaurant la marginea [oselei [i discutau despre via\=, reporterull-a citat pe unul din ei:

“Pe [osea exist= o singur= lege”, a spus Robert Strong: “Dac=ro\ile nu se-nv`rt, nici tu nu c`[tigi banu’ ”.

Alt articol despre p=rin\ii care prefer= s=-[i ]nve\e copiii acas=,]n loc s=-i trimit= la [coal=, cita o mam=:

Page 77: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

7777777777

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

“Nu serata de absolvire este scopul final al copiilor mei, cistudiile”.

}ntr-un articol despre o zi rece, cu v`nt, pe un litoral de vacan\=din Marea Britanie, era citat= o persoan= care ][i petrecea acolovacan\a:

“Noi suntem aici ]n vacan\= [i de aceea nu folosim cuv`ntul“rece”. }n Marea Britanie, noi numim astfel de vreme “]nvior=-toare”.

Asemenea citate fac articolele mai sonore, mai vioaie [i maiinteresante.

Modalitatea mai accesibil=C`nd auzi una [i aceea[i voce timp ]ndelungat, ea devine

monoton=. Nu prea exist= oameni c=rora s= le plac= monologul]n timpul unei discu\ii sau romanele f=r= dialog. {i articolele depres= devin plictisitoare dac= nu este schimbat stilul prozei.Citatele permit autorului s= schimbe stilul unui articol introdu-c`nd un limbaj mai uzual, mai familiar.

}ntr-un articol despre utilizarea ilegal= a unui medicamentanalgezic, care brusc devenise foarte c=utat ]n multe localit=\irurale din America, reporterul a citat [eful poli\iei unui or=[el dinstatul Virginia:

“Am un interes fa\= de acest public, nu pot s= las oamenii s=moar= astfel”, spune [eful poli\iei Gary Roche... “Lucrul cel maigreu e c= medicamentul este legalizat”, precizeaz= Roche.“Dac=-l g=sesc asupra ta, iar tu ai re\et= pentru el, nu pot s=]ntreprind nimic”.

}n acela[i articol era citat [i un utilizator al drogului:Eric Proffit, 24 de ani, tat= a patru copii, a trecut la injectarea

medicamentului ]n vene. “La ]nceput ]l mestecam, iar apoi am]nceput s= am nevoie de cantit=\i din ce ]n ce mai mari. Un tipmi-a spus c= mestec`ndu-l, irosesc bun=tatea degeaba”.

Citatele fac acest articol mai captivant, deoarece ele introducdiversitate ]n limbajul lui. Articolul devine mai conving=tor [i maireal, cititorul are senza\ia c= aude vorbind persoana citat=.

Page 78: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

7878787878

}ntr-o schi\= despre un t`n=r care fusese martor al unui omor]n strad=, dar se temea s= ]ncalce “codul str=zii” [i s= divulgeidentitatea criminalului, reporterul a descris felul ]n care mamasa [i propria-i con[tiin\= l-au ajutat, p`n= la urm=, s= depun=m=rturii. }n articol era adus un citat din spusele mamei:

“Nu vroiam ca criminalul s= scape. S= presupunem c= ar fifost ucis fiul meu. Ce-a[ fi vrut eu atunci? Ca cei care au v=zutcrima s= depun= m=rturii sau s= spun=: “N-a fost omor`t copilulmeu, a[a c= duc=-se naibii”? Astfel nu e corect. Iat= de cecriminalitatea a ajuns la un nivel at`t de ]nalt”.

Reporterul a citat [i t`n=rul:“Sincer, m= tot zg`ria la inim=. Cum numai am sc=pat (de

droguri), am ]nceput s= v=d lumea altfel: “Ai v=zut cum a fostucis un pu[ti pentru nimic?”. Iar ]n cealalt= ureche auzeam voceamamei mele”, ][i aminte[te Burley. “Din cauza c= nu vroiam s=vorbesc, m= sim\eam de parc= eu a[ fi ap=sat pe tr=gaci”.

Spusele lui Burley [i ale mamei lui ajut= cititorul s= ]n\eleag=[i s= simt= lupta interioar= prin care au trecut mama [i fiul.

Emo\iile}ntr-un articol despre un atac sinuciga[ cu bomb= ]n Ierusalim,

se descria o mam= care fusese r=nit= ]mpreun= cu doi copii ais=i. Femeia a fost dus= la un spital, iar copiii la altul. C`teva oremai t`rziu, i s-a permis s= vorbeasc= cu feciorii s=i la telefon.Reporterul i-a redat cu exactitate cuvintele:

“Noam, Noam, dragul meu, cum te sim\i? }\i ard picioarele?E[ti ]ngrijit bine? Te sim\i mai bine acum? Puiule, te iubesc. Teiubesc. Dar unde e fratele t=u?.. Hagai? Cum te sim\i? Sim\i c=arzi? Din cauza [rapnelului? Am s= vin s= v= v=d imediat ce iesde aici. V= promit”.

{i un alt exemplu de citat care apar\ine lui Cecil Burgess dinNoua Zeeland=, veteran al Primului R=zboi Mondial:

“M-am ]ntors acas= la o mam=, un tat= [i patru surori [i nimeninu m-a ]ntrebat m=car o dat= cum a fost. Timp de [aptezeci deani nimeni nu m-a ]ntrebat niciodat= cum a fost”.

Page 79: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

7979797979

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

Un poli\ist din New York a fost acuzat de omor [i de conduce-rea ma[inii ]n stare de ebrietate, dup= ce a lovit cu ma[ina ofamilie din trei persoane, omor`ndu-i pe to\i. Dup= eliberareapoli\istului f=r= cau\iune, rudele [i vecinii familiei decedate auprotestat ]n fa\a sediului sectorului de poli\ie. }ntr-un articoldespre acest eveniment, citatele ar=tau m`nia protestatarilor:

“Vreau dreptate!” striga ]nnebunit Victor Herrera \in`nd ]nm`ini o pancart= cu fotografiile celor uci[i.

“Nu ]n\eleg de ce l-au eliberat pe poli\ist”, a spus Yves Murad,52 de ani, conduc=tor de taxi. “Legea este scris= pentru to\i la fel.Dac= b=rbatul ar fi dat cu ma[ina peste poli\ist sau peste cineva dinfamilia lui, e clar ce ar fi fost. F=r= ]ndoial=, nimerea direct lapu[c=rie”.

Un alt articol despre acela[i incident ]l cita tot pe Herrera care ][ipierduse fiul, so\ia ]ns=rcinat= [i cumnata:

“El trebuia ]nchis ca s= fie singur [i s= simt= ceea ce simt eu... Nuare dreptul s= se afle printre ai s=i, pentru c= el mi-a distrus familiamea. Trebuie s= simt= cum e atunci c`nd nu ai pe nimeni”.

Citatele din aceste exemple permit cititorului s= simt= frica,u[urarea [i dragostea mamei din Ierusalim; regretele [i singur=tateasoldatului din Noua Zeeland=; durerea [i m`nia dlui Herrera dinNew York. Ele fac articolele mai dramatice [i mai conving=toare.

ExactitateaCitatul reproduce cuvintele exacte ale celui care vorbe[te. Nu

trebuie s= schimbi cuvintele spuse [i nici ordinea ]n care au fostpronun\ate. Dac= nu e[ti sigur de exactitatea unui citat ]ntreg,include ]ntre ghilimele numai expresiile sau cuvintele de caree[ti sigur.

Din respect, mai ales atunci c`nd folose[ti cuvintele uneipersoane care nu se exprim= ]n limba sa matern=, po\i corectagre[eli gramaticale nesemnificative. }ns= aceste schimb=ritrebuie s= fie c`t mai mici [i c`t mai pu\ine, [i nici ]ntr-un caz s=altereze sensul celor spuse.

Page 80: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

8080808080

Utilizarea citatelor ]n contextul potrivitExactitatea nu rezid= numai ]n cuvinte, ci [i ]n semnifica\ia

lor. Trebuie s= indici clar la ce SE REFEREAU cuvintele spuse —adic=, contextul.

Exemplu: au fost r=ni\i mai mul\i oameni dup= ce o demon-stra\ie public= a degenerat ]n violen\e ]ntre demonstran\i [ipoli\ie. Un martor spune: “Aceasta este o tragedie [i o crim=”. }nacest caz trebuie s= clarifici dac= martorul a utilizat cuv`ntul“crim=” cu referire la comportarea demonstran\ilor sau a poli\iei.

De[i toate cuvintele din citat sunt corecte, plasate la un locgre[it, ele schimb= sensul spuselor vorbitorului. Un astfel de citateste considerat gre[it.

Clarificarea identit=\ii vorbitoruluiDac= ]ntr-un articol figureaz= c`teva persoane, atunci de fiecare

dat= c`nd folose[ti un citat, indic= cine este vorbitorul.Exemplu: Ai scris ]ntr-un articol:Primul ministru a spus c= va candida din nou ]n alegeri “cu

orice pre\”, ]ns= liderul opozi\iei a spus c= votul de ne]ncredere]l va face s=-[i schimbe inten\iile. “P`n= la urm= tot o s= c`[tig”,a spus el.

Cine a spus “o s= c`[tig”? Primul ministru sau liderul opozi\iei?

Nu cita limbajul confuz sau plictisitorTrebuie s= parafrazezi dac= nu e[ti sigur c= \i-ai notat cuvintele

cu exactitate, tot astfel procedeaz= [i ]n cazul c`nd vorbitorul nuse exprim= clar [i coerent sau se exprim= ne]ndem`natic. Citeaz=doar acele fragmente care sunt clare [i interesante.

Page 81: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

8181818181

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

Citatele trebuie s= completeze articolul cuinforma\ie, [i nu s= o repeteEste necesar ca citatul s= explice ceva sau s= prezinte un

exemplu, s= clarifice sau s= fac= articolul mai plin de via\= [i nudoar s= utilizeze cuvintele altcuiva pentru a comunica ceea ce tuai comunicat deja ]n comentariu.

De exemplu, dac= ai scris c= membrii opozi\iei sunt ]ndezacord privitor la ac\iunile lor ]n parlament, NU mai spui c=liderul opozi\iei a comunicat c= “}nc= nu am ajuns la un acordprivind ac\iunile noastre de mai departe”. E mai bine s= folose[tiun citat care s= aduc= informa\ie nou=:

“Am reu[it s= cooper=m mai ]nainte [i de aceast= dat= vomg=si o cale de cooperare”, a spus liderul opozi\iei.

De obicei, nu e bine s= folose[ti citate pentru informa\iageneral= sau pentru detalii, a[a ca ]n cazul urm=tor: “Incendiula izbucnit la 7 diminea\a [i noi presupunem c= a ]nceput ]ndepozit”. }n majoritatea cazurilor, exist= posibilitatea de a folosiaceste detalii (printr-o parafraz=) ]ntr-o form= mai clar= [i maiconcis= . }ns= citatele TREBUIE folosite pentru a da via\=articolului: “Am sim\it miros de fum [i nici n-am reu[it s= ne d=mbine seama de acest fapt, c`nd toat= camera se umplu de fl=c=ri”.

Nume, numeAtunci c`nd incluzi citate, identific= vorbitorul de c`te ori este

posibil. }ncearc= s= convingi intervieva\ii s=-\i permit= utilizareanumelor lor. Dac= nu reu[e[ti s=-i convingi, ]ncearc= s=-\i permit=o identificare c`t mai exact= – de pild=, “o oficialitate de laministerul de interne” e o variant= mai bun= dec`t simplu “ooficialitate” sau “o surs=”. Explic= ]n articol de ce nu este inclus[i numele (“la cererea sursei” sau o alt= cauz= din care esteprotejat= identitatea sursei).

Atunci c`nd incluzi citate f=r= men\ionarea numelui sursei,citatul trebuie s= prezinte un fapt sau o analiz= [i NU o opinie, ocondamnare sau o critic=. Nu e bine s= permitem intervieva\ilor

Page 82: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

8282828282

s= critice anonim sau s=-[i exprime anumite opinii f=r= a-[i asumaresponsabilitatea pentru cele spuse.

Nu le oferi ocazia surselor s=-[i verificecitateleDac= TU nu e[ti sigur de ceva [i vrei s= verifici, trebuie s=-\i

suni sursa [i s= o ]ntrebi ]nc= o dat= ce a spus ]n cazul dat sau cea inten\ionat s= spun=. }ns= trebuie s= te opui rug=min\ii sauinsisten\ei de a-i ar=ta ce ai scris ]nainte ca materialul s= fiepublicat. Este datoria TA s= redai cuvintele altora cu exactitate,dar te vei plasa ]ntr-o situa\ie nefavorabil= dac= le vei acordasurselor posibilitatea s=-[i schimbe cuvintele, ]n cazul c`nd tue[ti sigur de ele. Regula de baz= este urm=toarea: ]i promi\i surseic= o vei cita cu exactitate; ]i ceri s= aib= ]ncredere ]n tine; [iTREBUIE s= te \ii de cuv`nt.

Page 83: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

8383838383

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

FOTOGRAFIAFOTOGRAFIAFOTOGRAFIAFOTOGRAFIAFOTOGRAFIAGAZET+REASC+GAZET+REASC+GAZET+REASC+GAZET+REASC+GAZET+REASC+

Karin Steinbrueck

}n loc de cuvinte, ]n fotojurnalism, sunt folosite imaginilepentru relatarea nout=\ilor. Pentru a ob\ine o bun= fotografiede actualitate, fotoreporterul trebuie s= lucreze ]n acela[i modca [i un reporter. Nu este suficient s= cunoasc= numai cum s=realizeze o fotografie reu[it= din punct de vedere tehnic [i estetic,ci s= ]n\eleag= [i evenimentul pe care ]l consemneaz=: cine suntparticipan\ii, de ce aceste persoane sunt implicate ]n evenimen-tul dat [i de ce evenimentul este important pentru cititorii

Capitolul 8Capitolul 8Capitolul 8Capitolul 8Capitolul 8

Page 84: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

8484848484

ziarului. Acest lucru este valabil at`t ]n cazul nout=\ilor pure, c`t[i a temelor elaborate.

Acest capitol nu va prezenta aspecte tehnice ale fotografiei,ca expunerea corect= sau developarea filmului. Obiectivulacestui capitol este s= elucideze rolul fotografiilor ]n ziare, uneleelemente ale fotografiei de actualitate, importan\a legendelor[i modul ]n care sunt scrise ele, astfel ]nc`t s= fie exacte [iinformative, posibilitatea de a povesti ceva prin imagini [i uneleidei pentru redactori, cum s= g=seasc= surse fotograficealternative.

Rolul fotografiilor ]n ziareCa [i ]n cazul articolelor, rolul fotografiilor este s= informeze

cititorii. O fotografie izolat=, adic= una care nu ]nso\e[te un articolci are doar o legend=, poate povesti despre un eveniment la felca [i un articol. }n presa scris= fotografiile adesea ]nso\esc un text.Rolul lor ]n acest caz este s= ilustreze tema, s= prezinte dovezi, s=genereze emo\ii sau s= atrag= aten\ia cititorilor asupra articolului]n cauz=. De obicei, fotografiile joac= mai multe roluri concomitent.

Fotografiile din ziare nu sunt toate la fel. De[i spa\iul de ziar([i cel de pe ecranul calculatorului) este scump, mul\i redactoride ziare din SUA realizeaz= faptul c= elementele vizualeputernice atrag cititorii, le absorb aten\ia [i le suscit= interesulpentru a citi edi\iile ulterioare ale ziarului. Studiile arat= c=cititorii, ]n primul r`nd, privesc fotografiile [i citesc legendele,apoi trec nemijlocit la lectura articolului. Cititorii sunt atra[i deoameni [i locuri cunoscute. Fotografiile bune [i relevante reu[escde obicei atunci c`nd fotoreporterul se c=l=uze[te de practicilejurnalistice generale.

Page 85: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

8585858585

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

Elementele reu[ite ale unei fotografii de ziarAprecierea unei fotografii de actualitate drept reu[it= sau

proast= este un lucru subiectiv. Totu[i, exist= reguli care potcontribui la realizarea unor fotografii de actualitate relevante [iinteresante.

Claritatea tehnic=Fotografiile publicate pe paginile ziarelor trebuie s= reprezin-

te o ]nalt= calitate tehnic=. Exist= [i excep\ii, ]n cazul c`nd nupoate fi ob\inut= o fotografie de calitate mai bun=, iar importan\aevenimentului cere o fotografie ]nso\itoare, indiferent decalitatea ei. Ca regul=, performan\a tehnic= a unei fotografiiinclude urm=toarele elemente:

• claritatea subiectului primar;• expunerea corect=;• echilibrul dintre culoare [i contrast care s= reflecte corect

condi\iile naturale.

Relevan\aCon\inutul fotografiei trebuie s= fie relevant pentru articol [i

pentru comunitatea ]n care se cite[te ziarul. Printre temelefotografice relevante se afl= [i ilustrarea artistic= a vie\ii cotidienea oamenilor. Acest fel de imagini mai elaborate sunt la fel deimportante pentru cititorii ziarului ca [i fotografiile de actualitatepur=. Lucrul cel mai important este ]n\elegerea de c=tre cititori amotivului pentru care a fost publicat= o fotografie sau alta.

Larry Nighswander, profesor la Ohio University School ofVisual Communication1 , a ]ntocmit o list= cu ]ntreb=ri care s=-iajute pe fotografi [i redactorii de ziare s= determine relevan\aunei fotografii de actualitate:

• Con\ine oare fotografia informa\ia esen\ial= care s=-lajute pe cititor s= ]n\eleag= evenimentul?

• Se con\in oare ]n fotografie elemente nemaiv=zute p`n=atunci: este ea excep\ional=, interesant= sau abordeaz=un subiect cunoscut ]ntr-un mod nou?

1 Horton, Brian. Associated Press Guide to Photojournalism. Secondedition, 2001, p. 46.

Page 86: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

8686868686

• Comunic= oare fotografia informa\ia mai eficient, maireu[it sau mai elocvent dec`t o simpl= propozi\ie?

• Trece oare mesajul fotografiei dincolo de comun [i deevident?

Obiectivitatea [i exactitatea: con\inutul nu trebuiemanipulat sau deformat

Fotografiile publicate pe paginile ziarelor trebuie s= corespun-d= acelora[i standarde jurnalistice ca [i articolele pe care le]nso\esc, adic= s= reflecte adev=rul. Ele trebuie s= reprezinte

Asocia\ia Na\ional= a Fotoreporterilor din StateleUnite (NPPA)Declara\ie Privind Trucarea Fotografiilor}n calitatea noastr= de jurnali[ti, noi suntem convin[i c= prin-cipiul de baz= al profesiei noastre este corectitudinea; de aceeaavem certitudinea c= este condamnabil= perimarea con\inutu-lui unei fotografii dac= acest lucru induce ]n eroare publicul.

}n calitatea noastr= de fotoreporteri, avem responsabilitatea dea documenta societatea [i a conserva imagini ale societ=\ii cadocumente istorice. Este clar c= noile tehnologii electronice factot mai dificil= p=strarea integrit=\ii imaginilor fotografice.Aceste tehnologii permit manipularea con\inutului uneiimagini astfel, ]nc`t este practic imposibil s= depistezi trucarea.Spuse fiind toate acestea, noi, Asocia\ia Na\ional= a Fotorepor-terilor, reafirm=m principiul de baz= al eticii noastre: reprezen-tarea corect= este standardul profesiei noastre.

Suntem convin[i c= regulile fotojurnalismului, privind con-semnarea echitabil= [i corect=, trebuie s= reprezinte criteriiledup= care s= fie stabilit gradul admisibil de manipulare afotografiilor. Denaturarea con\inutului editorial al unei fotogra-fii, ]n orice fel, este o ]nc=lcare a normelor etice recunoscute deNPPA.

(Adoptat= de Comitetul Executiv al NPPA la 12 noiembrie1990. Revizuit= de c=tre Consiliul Director al NPPA la 3 iulie1991. Inclus= ]n Statutul NPPA ]n iunie 1995.)

Page 87: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

8787878787

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

relat=ri obiective [i exacte [i s= fie ]nso\ite de legende corecte.*

Fotograful nu trebuie s= inventeze, s= ]nsceneze sau s= influen\e-ze evenimentul pe care ]l consemneaz=. Fotografiile nu trebuiedeformate, manipulate sau schimbate astfel, ]nc`t s= fieschimbat esen\ial con\inutul sau contextul lor. Aceasta ]nseamn=c= nu trebuie incluse suplimentar sau eliminate elementeimportante din fotografie, nu trebuie schimbate elementele ]ncadrul fotografiei sau publicat= imaginea ]n oglind= dinconsiderente de machetare sau design. }ns= cadrarea [i cur=\ireanegativului sunt tehnici acceptabile.

Tehnologiile de deformare [i manipulare a fotografiilor auexistat [i au fost folosite chiar din primele zile ale acestei meserii.Cu ajutorul tehnologiilor moderne, de exemplu “cameraobscur= digital=”, este extrem de u[or de manipulat fotografiileastfel, ]nc`t s= nu poat= fi deosebite de fotografiile “adev=rate”.Imaginile manipulate nu ][i au locul ]n fotografia gazet=reasc=.}n 1990, agen\ia de pres= Associated Press (AP) a adoptat un setde reguli de etic= privind fotografia digital= ]n care se declar=urm=toarele:

“S= fie clar, Associated Press nu deformeaz= fotografiile. Imaginilenoastre ]ntotdeauna trebuie s= fie adev=rate... Numai metodeleconsacrate de reproducere a pozitivelor, cum ar fi supraexpunerea,subexpunerea, schimbarea tonului [i cadrarea sunt acceptabile.Manipularea este limitat= la eliminarea zg`rieturilor [i a firelor depraf. Con\inutul unei fotografii nu trebuie NICIODAT+ schimbat saumanipulat sub nici o form=” (subliniere ]n original)2 .

}n cadrul presei din SUA se discut= ]n jurul posibilei utiliz=ri aunui simbol care s=-i indice cititorului c= imaginea a fostmanipulat=. Fotografiile ]nscenate, asemenea celor de grup sauportretelor, nu se consider= manipulate. Cititorul poate fiinformat despre ]nscenarea sau deformarea u[oar= a fotografiilor]n legendele care le ]nso\esc.

* Vezi sec\iunea privind legendele.

2 Horton, Brian. Associated Press Guide to Photojournalism. Secondedition, 2001, p. 38.

Page 88: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

8888888888

Elementul uman sau “momentul decisiv”Majoritatea fotografiilor de actualitate con\in imagini ale

oamenilor. Ziarul la fel, scrie despre [i pentru oameni [icomunitatea lor fiind citit tot de ei. Cititorii a[teapt= s= reg=seasc=pe paginile ziarelor vecinii lor de locuin\=, prietenii ori du[manii.

Joi, 6 iunie 2001. Jack Barry din Goshen faceultimele retu[uri de revopsire a Bibliotecii dinHaydenville. Noua culoare galben= care a]nlocuit griul ]nchis, “]\i d= senza\ia c=biblioteca a devenit mai luminoas=”, spuneBarry.

Karin Steinbrueck, reporter la Gazette

}n timp ce se stabile[te identitatea persoanei, fa\a nu i se vede.Ac\iunea primar= din aceast= fotografie este ]nlocuirea inscrip\ieicare identific= biblioteca ca atare. Aceast= imagine a fost g`ndit=,dar nu a fost ]nscenat=. V=zusem ]nt`mpl=tor cum era vopsit= ocl=dire, m-am oprit [i am discutat cu zugravul. {tiam c= cl=direaera identificat= printr-o inscrip\ie [i m-am ]n\eles cu zugravul s=revin la fa\a locului atunci c`nd avea s= ajung= la schimbareainscrip\iei.

De regul=, persoana care se vede ]n fotografie trebuie identifi-cat= ]n legend= prin numele deplin [i localitatea unde locuie[te.}ns= fotografiile gazet=re[ti care pretind s= fie reu[ite [i s= aib=efect asupra cititorului, pot con\ine [i persoane neidentificatepentru a da fotografiilor un caracter uman [i a le face maiinteresante. Fotograful Henri Cartier-Bresson practic= a[a-numitul “moment decisiv” — a[teapt= momentul, ]n careelementul uman devine parte integrant= a compozi\iei, a design-ului, a evenimentului fotografiat.

Legenda}n presa occidental=, de obicei nu se permite publicarea unei

fotografii f=r= a se cunoa[te numele persoanei fotografiate.* *

Informa\ia din legend= trebuie s= r=spund= la cele cinci ]ntreb=rijurnalistice: Cine, Ce, Unde, C`nd [i De ce. Agen\ia de pres=

Page 89: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

8989898989

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

Associated Press respect= o structur= simpl= a legendelor:1. }n prima propozi\ie se descrie (la timpul prezent) ceea ce

se vede ]n imagine [i se concretizeaz= unde [i c`nd a fost f=cut=fotografia.

2. }n continuare se poveste[te despre evenimentul fotografiatsau se descriu motivele pentru care fotografia este important=3 .

19 iulie 2001. Detectivul din ora[ul Northampton,Anne McMahon, lucreaz= asupra unui desen ]ntimpul seminarului sus\inut s=pt=m`na trecut= laJFK Middle School. La curs au participat pictori dintrupele de poli\ie de pe Coasta de Est [i din Hawaii.

Karin Steinbrueck, reporter la Gazette

Legenda urmeaz= regulile stabilite de AP.Deoarece la eveniment au participat persoanedin toat= \ara, eu am hot=r`t s= m= concentrezasupra unui poli\ist din localitate care a [iorganizat evenimentul. }n imagine, se observ= [iac\iunea primar= a evenimentului: o femeie

poli\ist care deseneaz=. “Momentul” pe care l-am ales a fost acel,]n care ea privea cu aten\ie desenul din prim-planul fotografiei —un gest firesc atunci c`nd cineva deseneaz=.

C`teva reguli [i ]ndrum=ri la crearea legendelor:• Dac= ]n imagine se v=d mai multe persoane, identific=-le

]n ordinea cea mai logic= — de la st`nga la dreapta, dinprim-plan spre fundal, prin ]mbr=c=mintea lor etc.

• C`nd precizezi numele unei persoane, roag-o s=-l scriecu m`na ei sau pronun\=-l pe litere ]n timp ce-l notezi ]ncarnet; nu ]ncerca s= ghice[ti (mai ales, ]n cazul numelorstr=ine).

** Multe dintre primele fotografii ap=rute ]n presa occidental= dup=evenimentele din 11 septembrie 2001 din New York City [i WashingtonD.C. nu con\ineau numele persoanelor fotografiate pur [i simplu dincauza [ocului, apropierii imediate [i pericolului situa\iei. Nici unfotograf nu are dreptul s=-[i pun= subiectul ]n pericol oprindu-l ]n locpentru a-i cere informa\ia necesar= pentru legend=.

3 The Associated Press Stylebook and Libel Manual. Norm Goldstein,ed., Perseus Books: Reading, MA, 1998, p. 307.

Page 90: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

9090909090

• }ntotdeauna specific= ora[ul ]n care locuie[te subiectul.• Pe l`ng= locul de re[edin\=, copiii (p`n= la 18 ani) trebuie

identifica\i [i dup= v`rst=.• Dac= nu ]n\elegi ceva sau nu-\i dai seama de ce se ]nt`m-

pl=, ]ntreab= oamenii pe care ]i fotografiezi. Ei sunt sursacea mai direct= pentru a te informa; redactorul t=u s-arputea s= nu cunoasc= nici el esen\a evenimentului.

• }ntotdeauna trebuie s= men\ionezi locul ]n care a fostf=cut= fotografia, chiar dac= locul este evident.

• Mai men\ioneaz= [i c`nd a fost f=cut= fotografia: s=pt=-m`na trecut=, ieri, asear=, mar\i etc.

• }ntotdeauna specific= numele fotografului. }n multeziare se mai indic= [i faptul c= fotograful este angajatulpermanent al publica\iei. De exemplu: Karin Steinbrueck,reporter la Gazette. Multe mijloace de informare specific=numele fotografului chiar [i atunci c`nd achizi\ioneaz=fotografiile de la agen\ii de pres=. De exemplu: GilesPeres/Magnum Photos.

• Descrie ocupa\ia persoanelor fotografiate, de[i acestlucru este evident. Tot aceast= descriere trebuie s=con\in= [i explica\ia ac\iunilor lor.

• Majoritatea oamenilor nu se poart= firesc [tiind c= suntfotografia\i. De aceea, abia dup= ce ai f=cut fotografia,ob\ine informa\ia necesar= pentru legend= de la persoa-nele ]n cauz=. Apropie-te [i ]ncepe cam a[a: “Bun= ziua,sunt fotograf la (numele ziarului la care lucrezi). V-amf=cut o fotografie. A\i putea s=-mi spune\i numele dvs. cas=-l avem ]n cazul, ]n care public=m fotografia?”.

Fotografii elaborateFotografiile elaborate (sau un grup de fotografii) ofer=

cititorului o “secven\= din via\=”. Ele acord= mai mult= aten\iedetaliilor [i explic= evenimentele mai detaliat. Astfel de fotografiisunt deseori considerate drept nout=\i “interesante” sau“u[oare”, dar nu neap=rat. Prin ele se poate consemna o singur=

Page 91: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

9191919191

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

component= sau o alt= latur= a unui eveniment de actualitatemai amplu. “Omul din strad=” are cele mai multe [anse s=nimereasc= pe paginile ziarelor prin intermediul unei fotografiielaborate. }ns= nu trebuie subapreciat sau ]n\eles gre[it rolulacestui gen de fotografie. El nu joac= doar rol de “umplutur=”atunci c`nd mai r=m`ne spa\iu ]n pagin=. Multe ziare public=fotografii elaborate ]n partea de sus a primei pagini ]n patruculori. Materialele vizuale reu[ite ajut= la v`nzarea ziarelor.Cititorilor le place s= g=seasc= pe paginile ziarelor chipuricunoscute sau s= vad= c= [i al\i oameni sunt ]ncadra\i ]n acelea[iactivit=\i ca [i ei.

2 august 2001. }n cadrul unei ac\iuni,care devine deja o tradi\ie anual=,echipa de para[uti[ti Golden Knights aArmatei Americane a zburat, joi seara,deasupra ora[ului Belchertown.Sergentul Peter White plana deasuprap=rin\ilor s=i, Joseph [i Phylis White.Sus, se vede cum Peter White ][i]ndreapt= para[uta pe terenul din fa\acasei p=rinte[ti de pe North Liberty

Street. Jos, trei persoane privesc din fa\a unuimarcaj de fum ro[u care indic= zona de aterizare apara[utistului. Cei trei sunt, de la st`nga la dreapta,Rich Hutchinson din Belchertown, Matt Hansburydin statul Washington [i Gary Ricker din Belchertown.

Karin Steinbrueck, reporter la Gazette

Acesta este un exemplu de fotografie izolat=, darcu con\inut elaborat [i cu o legend= descriptiv=.Fotografiile color au fost publicate pe primapagin= a ziarului, chiar a doua zi dup= eveniment.Fotografia para[utistului era indispensabil=evenimentului: anume din cauza lui s-a hot=r`t

aterizarea pe acel lot de p=m`nt. Fotografia unui alt para[utist nuar fi relatat evenimentul la fel de efectiv. Tinerii din fa\a fumuluiro[u reprezint= un element vizual puternic, f=c`ndu-se uz defundalul ro[u neobi[nuit [i de acela[i gest de umbrire a ochilor,f=cut concomitent de cei trei. Aici chiar [i fumul face parte dinevenimentul consemnat.

Uneori, atunci c`nd nu prea sunt “nout=\i” printre evenimen-

Page 92: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

9292929292

tele anun\ate, fotografii pot s= “v`neze” fotografii elaborate.Fotografiile izolate (fie una sau mai multe, ]nso\ite de legendedescriptive) consemneaz= un eveniment f=r= a fi nevoie de unarticol care s= le ]nso\easc=. Unele subiecte pot fi g=site pur [isimplu merg`nd prin ora[ fie cu ma[ina, maxi-taxi, troleibuz saupe jos. Un alt loc formidabil pentru astfel de fotografii este micapublicitate din pres= — de exemplu, cineva ar putea avea dev`nzare un lucru ie[it din comun.

Locurile publice sunt [i ele o bun= surs= de subiecte: jocurilede [ah din parcuri, un cuplu t`n=r la o cafenea ]ntr-o sear= deprim=var=, copii juc`ndu-se ]n cartier etc. {i timpul poate furnizasubiecte interesante de fotografii elaborate: cum face fa\= ora[ulfrigului sau c=ldurii excesive, ploilor toren\iale sau secetei.Uneori, o fotografie elaborat= poate inspira un articol.

13 iulie 2001. Peter Amstutz, student ]n ultimul an,din st`nga, [i Michael Piantedosi, penultimul an,ambii specializ`ndu-se ]n calculatoare la Universi-tatea din Massachusetts, lucreaz= ]n aceast= var=cu “wearables group” de la facultatea de informa-tic= asupra proiectului Mars SDR.

Karin Steinbrueck, reporter la Gazette

Aceast= fotografie ([i o alt= fotografie cu undetaliu al c=[tilor purtate de studentul dinst`nga) a fost f=cut= ]n timp ce urm=ream o alt=tem=. Treceam prin campusul Universit=\ii, c`nd

i-am v=zut pe ace[ti studen\i purt`nd echipament electronic. Mi-am dat seama c= am descoperit un subiect interesant. M-amapropiat de ei [i i-am ]ntrebat despre echipamentul pe care ]lpurtau. Am f=cut fotografii [i le-am luat num=rul de telefon.Redactorului de la ziarul la care lucram i-a pl=cut subiectul [i atrimis un reporter la universitate. Astfel, articolul a fost scris dup=ce f=cusem fotografia.

Urm=toarele ]ntreb=ri au fost selectate dintr-o list= alc=tuit=de c`[tig=toarea premiului Pulitzer, ziarista Lisa Pollack de la TheBaltimore Sun4 . Aceste ]ntreb=ri sunt valabile [i pentrufotoreporteri, atunci c`nd se preg=tesc de o relatare fotografic=mai ampl=.

4 Poynter Report, Fall 2000. St.Petersburg: Poynter Institute, p. 32.

Page 93: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

9393939393

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

1. Se poate relata evenimentul prin imagini? Care dintreelemente se prezint= bine vizual? Cum a[ putea reprezentaelementele importante care nu se pot ar=ta prin imagini?2. M= impresioneaz= sau m= intereseaz= subiectul? Sunt eu]n stare s= descriu ac\iunea care m= impresioneaz= sau m=intereseaz=?3. Exist= o cronologie fireasc= care s= fie parte integrant= aevenimentului?4. Particip= la eveniment personaje care l-ar interesa pe cititor?5. A[ putea g=si un personaj sau subiect ideal — cineva carear vorbi pe ]n\elese, ar avea o bun= memorie, ar fi sincer [i arfi gata s=-mi povesteasc= ]nt`mplarea?6. Ne spune ceva acest eveniment despre caracterul uman?7. Are subiectul un impact emo\ional puternic (fie pozitiv saunegativ)?8. Mi-am ales corect subiectul?9. Pot g=si un ]nceput, cuprins [i sf`r[it pentru a desf=[ura tema?10. Voi avea acces liber la evenimente; ]mi ofer= mie aceast=tem= accesul necesar?11. Con\ine aceast= tem= tensiune sau conflict?12. Ce detalii ]mi ofer= tema?13. Ce dialoguri a[ putea ]ntre\ine? Ce citate (sau legendefotografice) trebuie s= caut?14. Care este succesiunea evenimentelor ]n acest subiect?15. A[ putea scrie un articol psihologic? A[ putea afla ]n cemod subiectul meu ]n\elege [i percepe lucrurile?16. M= surprinde aceast= tem=? A[ dori eu s= citesc un astfelde articol sau s= v=d a[a fotografii ]n ziar?

Articolul fotografic, eseul fotograficArticolul fotografic sau eseul fotografic ofer= fotografului

posibilitatea s= devin= reporterul principal. Este vorba despre oserie de fotografii care relateaz= o tem=, deseori abord`ndsubiectul cu o mai mult= profunzime dec`t un articol deactualitate. Un articol fotografic poate fi destul de scurt — o serie

Page 94: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

9494949494

de la cinci la [apte imagini ]nso\ite de legende. Poate fi depusun efort mai mare care s= rezulte ]ntr-o serie de fotografii [iarticole, publicate pe parcursul c`torva zile sau chiar luni.

Fotograful, ca [i reporterul, prezint= redactorului subiectul .|ine de responsabilitatea fotografului s= contacteze surselepentru material [i s= determine cum va putea prezenta temavizual. Nu toate temele sunt u[or de prezentat vizual.

Pentru a putea prezenta tema reu[it, ]n mod ideal, fotografular trebui s= conlucreze cu redactorul s=u ]nainte, ]n timpul [idup= realizarea imaginilor pentru articolul fotografic, pentru aelabora “lista imaginilor” — o list= cu idei [i modul lor deabordare. La fel ca regizorii de film, ei ar putea crea o schem= aimaginilor. Printre felurile de fotografii care pot fi incluse ]ntr-uneseu fotografic se pot plasa urm=toarele:

• O fotografie de deschidere (sau de atmosfer=) carestabile[te locul desf=[ur=rii ac\iunii.

• Un portret sau c`teva portrete ale personajului principalsau ale personajelor principale.

• O fotografie care reprezint= activitatea cea mai impor-tant=, reflectat= ]n subiectul dat.

• O fotografie de prim-plan, de obicei un prim-plan alunui detaliu important sau interesant.

• O fotografie de ]ncheiere care este de fapt o imagine, ce-icomunic= cititorului c= subiectul a fost epuizat.

Dac= nu ave\i printre angaja\i un fotograf,g=si\i alte surse de ob\inere a fotografiilorpentru ziar• }n cea mai mare parte articolele sunt despre oameni.

}ntreab= oamenii despre care scrii dac= au ei cumva ni[tefotografii care ar putea ilustra tema dat= [i, care ar puteafi publicate ]mpreun= cu articolul. Asigur=-te c= fotogra-fiile corespund cerin\elor tehnice minime de publicare.

• Aboneaz=-te la o agen\ie de [tiri local= sau interna\ional=.

Page 95: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

9595959595

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

• Angajeaz= colaboratori netitulari, adic= persoane care arputea conlucra cu redac\ia. Discut= cu sec\iunea defotografie sau art= a universit=\ii. S-ar putea s= g=se[tivreun student care s= doreasc= s= fac= ni[te fotografiigenerale sau de actualitate pentru ziarul t=u.

• Organizeaz= printre cititori un concurs de fotografie.Cititorii vor trimite fotografii la redac\ie, public`ndperiodic c`te una (s=pt=m`nal, zilnic etc.), s-ar puteanici s= nu fie nevoie de un premiu — publicarea fotogra-fiilor trimise de cititori este de obicei o stimulare suficien-t= a interesului lor pentru concurs.

• Dac= localitatea ta se preg=te[te de aniversarea unuieveniment istoric, roag= cititorii s= trimit= la redac\iefotografii vechi sau istorice.

• Bibliotecile [i birourile administrative or=[ene[ti, regio-nale sau na\ionale ar putea de\ine arhive fotografice carepot fi folosite eficient de publica\ie.

Page 96: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

9696969696

EXEMPLU: IMPORTAN|AEXEMPLU: IMPORTAN|AEXEMPLU: IMPORTAN|AEXEMPLU: IMPORTAN|AEXEMPLU: IMPORTAN|ACONTEXTULUICONTEXTULUICONTEXTULUICONTEXTULUICONTEXTULUI

Dificila problem= deDificila problem= deDificila problem= deDificila problem= deDificila problem= decondamnare a “Micilor curve”condamnare a “Micilor curve”condamnare a “Micilor curve”condamnare a “Micilor curve”condamnare a “Micilor curve”

}n Slovacia, se [opte[te mult ]n buc=t=riile arti[tilor dingenera\ia vecheDe Iulian Robu(Transitions-Online, noiembrie 2000)

BRATISLAVA. Peter Kalmus crede despre Alexander Mlynarcik,]n v`rst= de 66 de ani, c= este unul dintre cei mai talenta\i arti[ti aianilor ‘70-80. Majoritatea arti[tilor [i criticilor din Slovacia, careapar\in genera\iei lui Mlynarcik, ]mp=rt=[esc aceea[i p=rere.Expozi\iile interna\ionale mai importante, ce vizeaz= istoriarecent= a artei din Europa Central=, con\in [i lucr=rile lui Mlynarcik.}ns= aceste sentimente nu se r=sfr`ng neap=rat [i asupra rela\iilorpersonale — Kalmus nu crede c= Mlynarcik a fost unul dintre ceimai buni oameni ai genera\iei sale.

Anume acest lucru p=rea s=-l spun= Kalmus prin lucrarea sadin cadrul proiectului artistic “Public Subject”, din lunaoctombrie, ]n care numele lui Mlynarcik era scris pe un panoupublicitar de pe str=zile Bratislavei, reprezent`nd colaborarealui cu serviciile secrete din timpul Cehoslovaciei comuniste.Kalmus a ]ncercat astfel s= foloseasc= numele vestit al luiMlynarcik pentru a galvaniza opinia public= [i a impune odiscu\ie ]n jurul trecutului comunist al \=rii.

}ns= nici presa [i nici publicul nu i-au acordat panoului prea

ANEXA 1ANEXA 1ANEXA 1ANEXA 1ANEXA 1

Page 97: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

9797979797

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

mult= aten\ie. De[i cercurile artistice din genera\ia lui Mlynarcikau remarcat destul de bine panoul, s-a preferat ca orice discu\iiasupra subiectului s= fie limitate la buc=t=rie — ca pe timpuri.“Mul\i arti[ti din Slovacia sunt de p=rerea c= faptul colabor=rii unorcolegi de ai lor cu StB (serviciul secret) reprezint= o problem=, ]ns=ei prefer= s= nu se pronun\e, ci a[teapt= ca altcineva s= provoacediscu\iile”, spune Juraj Carny, doctorand ]n istoria artelor. La]nceputul anilor 1990, c`nd ]n Cehoslovacia a fost adoptat= legealustra\iei, slovacii au aflat c`t de relativ poate fi trecutul oamenilor[i c`t de vicioas= poate fi judecarea lor. “Eu nu am inten\ionat s=-l judec pe Mlynarcik”, spune Kalmus ]n ap=rarea proiectului s=ucu panoul publicitar. “Numai instan\ele de judecat= au dreptuls= fac= aceasta”. Inten\ia sa, spune el, a fost doar s= atrag= aten\iaasupra circumstan\elor ]n care Mlynarcik devenise celebru.

Abia acum, la v`rsta de 47 de ani, Kalmus ][i ]ncheie studiileuniversitare la Facultatea de Arte din Brno, Republica Ceh=.Aspira\iile sale de a ]nv=\a s-au sf`r[it atunci c`nd tat=l s=u, neam\de origine, a fugit peste cortina de fier, Peter av`nd doar 16 ani. }ncontinuare “comuni[tii nu m-au mai vrut”, spune Kalmus.

Dar nici pe Mlynarcik nu-l vroiau de la ]nceput. }n 1951, la v`rstade 16 ani, el a ]ncercat s= evadeze ]n Europa Occidental=, dar afost prins [i a stat un an la pu[c=rie. Diploma de absolvire a liceului[i-a luat-o abia la 25 de ani, iar cea universitar= la 31, ]n domeniulartelor vizuale. }n timpul studen\iei, Mlynarcik [i-a manifestatdib=cia ]n cadrul echipei na\ionale de scrim=, rec=p=t`nd]ncrederea autorit=\ilor atunci c`nd a devenit campion al Slovaciei.La mijlocul anilor ‘60, i se permite s= c=l=toreasc= peste hotare ]ncadrul echipei de scrim=, iar el folose[te aceste ocazii pentru astabili contacte printre comunit=\ile artistice din str=in=tate.Anume ]n acea perioad=, el l-a cunoscut la Paris pe Pierre Restany,patriarhul Noului Realism Francez, care va deveni mai t`rziu na[ulartistic al lui Mlynarcik.

}n ciuda faptului c= pe panoul lui Kalmus — pe care, de fapt,este reprodus un fragment din registrul StB-ului — numele luiMlynarcik con\ine un semn diacritic plasat gre[it, cei din cercurileartistice care ]l cunosc, nu au nici o ]ndoial= despre cine mergevorba. “}n 1992, a[teptam ca Mlynarcik s=-[i cear= scuze de la noi

Page 98: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

9898989898

[i s= ne spun= c= nu vorbise niciodat= cu poli\ia secret= desprenoi, arti[tii”, spune Rudolf Sikora, colegul lui Mlynarcik ]ncep`ndcu sf`r[itul anilor ‘60. El crede c= numele din registru este al luiMlynarcik, ]ns= mai crede c= serviciul secret l-a folosit pe artist dreptsurs= de informa\ie asupra numeroaselor sale c=l=torii ]nstr=in=tate [i nu asupra prietenilor s=i din Cehoslovacia.

Mlynarcik nici nu prea avea cum s= denun\e comunitateaartistic= — cea mai mare parte a timpului el tr=ia ]n ora[ul s=unatal, Zilina, [i la Paris, unde se alimenta din geniul artistic alunor cercuri ce includeau a[a personalit=\i ca Restany, Christo,Salvador Dali [i Raoul-Jean Moulin.

Lui Mlynarcik ]i pl=ceau jocurile, iar jocul vie\ii lui era omagiul.“Gestul meu artistic ]ntotdeauna a \inut de omagiu: lui Fulla,Degas, Renoir, Bruegel [i multor altora. {i nu mi-a pl=cutniciodat= confruntarea”, spune el.

Dar confruntarea ]l g=sea u[or. }n 1972, ]n timpul perioadeide normalizare, care a urmat r=fuielii sovietice ]n Prim=vara dela Praga, Mlynarcik a fost exclus din Uniunea Arti[tilor dinSlovacia.

U{A SPRE LIBERTATEDaniel Fischer, un artist din aceea[i genera\ie, spune c=

omului ]i este scris= soarta chiar din momentul c`nd s-a n=scut ,[i el trebuie s= se descurce cum poate. Mlynarcik [i-a jucat m`nabine. Dup= a doua dizgra\iere, ]n 1972, Mlynarcik pleac= la Pragapentru a g=si o alt= cale spre str=in=tate, deoarece numele luinu era cunoscut StB-ului de acolo, [i mai avea [i prieteni la Pragacare ]i promiseser= ajutor. }n ciuda tuturor dificult=\ilor,Mlynarcik nu a pierdut niciodat= leg=tura cu lumea artelor depeste hotare. La Praga, spune Mlynarcik, regimul nu-l privea cuochi buni — ceea ce lui ]i f=cea pl=cere. El spune c= ]n momentulc`nd e[ti etichetat drept personaj negativ, \i se deschideconcomitent “u[a spre o mare libertate... deoarece nu ai nici oobliga\ie“ s= creezi ]ntr-un fel anume. }ns=, dup= cum scrie

Page 99: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

9999999999

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

Restany, mediul artistic din \ar= nu putea s=-i “ierte lui Mlynarcikentuziasmul s=u pentru comunicarea cu arti[tii din str=in=tate,dar [i mai mult — independen\a financiar=”.

De[i Mlynarcik profesa arta pentru oameni, el nu preacomunica cu mediul artistic din Slovacia. Acea izolare, ]mpreun=cu frecventele sale c=l=torii peste hotare, au trezit suspiciuniprivind leg=tura lui Mlynarcik cu regimul. “El se integrase at`tde mult ]n comunitatea artistic= interna\ional=, ]nc`t ]i eraprobabil greu s= stea doar ]n Slovacia”, spune Jana Gerzova, critic[i curator de art=. }n acela[i timp, lui Sikora [i multor altor arti[titineri li se ofereau, ]n anii ‘70, burse ]n Statele Unite [i EuropaOccidental=, ]ns= regimul nu le permitea s= plece.

}n ciuda acestui fapt, mul\i cred c= motiva\ia lui Kalmus de a-lprezenta pe Mlynarcik drept colaborator al StB-ului, a avut labaz= invidia profesional=. Gerzova spune c= simte un fel detensiune ]ntre cei doi arti[ti, ]n special pentru c= Kalmus nu afost invitat s= participe la prestigioasa expozi\ie “Arta Slovaciei]n secolul XX”, inaugurat= la ]nceputul anului.

Conform spuselor lui Kalmus, subiectul arti[tilor-colaboratori]ntotdeauna este prezent ]n memoria arti[tilor care erau nevoi\is= creeze sub supraveghere comunist=.

Sikora, ale c=rui tablouri se caracterizeaz= prin prezen\a unorteme siderale, a desenat recent o constela\ie compus= dinnumele de cod ale arti[tilor prezen\i ]n registrul StB-ului. Acestdesen are caracter privat [i nu p=r=se[te niciodat= sertarul ]n carea fost b=gat de Sikora. {tiind numele de cod, este destul de u[orde aflat numele adev=rat cu ajutorul paginii Web “StB-Online”,care este ]ngrijit= de fostul disident ceh Petr Cibulka. “Nu vreaus= devin un “turn=tor”, spune Sikora, acesta este un principiuetic [i moral de care m= conduc. Pentru mine este echivalent dac=denun\i poli\iei secrete sau publicului”.

“(Dac= spun ceva ]n particular) nu pot s= [tiu cum vor fiinterpretate cuvintele mele [i nu doresc s= judec. }ns= vom dep=[iacest marasm numai atunci c`nd... vom “[terge masa” de toatec`te s-au adunat ]ntre timp, [i vom ]ncerca s= ]n\elegem situa\iaa[a cum era ea atunci, spune Fischer, exprim`nd, crede el,p=rerea general= a colegilor s=i.

Page 100: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

100100100100100

{i au dreptate oamenii atunci c`nd evit= s= judece. Dup= cumarat= Tina Rosenberg ]n cartea sa, The Haunted Land (P=m`ntulb`ntuit), c`nd ]n 1991, ]n Cehoslovacia, a fost adoptat= legealustra\iei, oamenii au ]nceput s= fie elibera\i de la serviciu [ipersecuta\i de prieteni doar pentru faptul c= numele lor ap=rea]n registrul StB-ului. Oamenii erau pedepsi\i mai mult pentruprezen\a numelor lor ]n registru, dec`t pentru activit=\i decolaborare reale — motivele prezen\ei lor ]n registru variind dela simple gre[eli la necesitatea de ]ndeplinire a normelor derecrutare stabilite de StB pentru agen\ii s=i. Chiar [i actualulpre[edinte ceh Vaclav Havel a fost inclus ]n registru dreptpersoan= potrivit= pentru colaborare. Lustra\ia a fost criticat= denumeroase organiza\ii neguvernamentale pentru violareadrepturilor omului. Lec\ia cea mai important=, ]nv=\at= ]n urmalustra\iei, este c= atunci c`nd sunt judeca\i oamenii care au tr=it]n regimul comunist, este de o importan\= major= s= fieexaminate circumstan\ele [i contextul ]n care un nume a ap=rut]n lista colaboratorilor StB.

}ns=, Dusan Brozman, [eful Funda\iei ProHelvetia dinBratislava [i cocurator al proiectului artistic “Public Subject”,spune c= el nu crede ]n aceast= teorie a relativit=\ii ]n cazul luiMlynarcik. “Kalmus l-a ]ntrebat (pe Mlynarcik) prin acest panoupublicitar: “Ce ai f=cut? Explic=-ne, pentru c= arta ta te prezint=ca pe un umanist [i dac= e[ti un umanist, atunci ce-i cucolaborarea asta?”

Mlynarcik este nedumerit [i se simte jignit. “De ce numai eu?”se ]ntreab=. Colegii lui din lumea artelor sunt [i ei surprin[i dealegerea lui Kalmus. C`nd exist= at`\ia politicieni care aucolaborat, de ce Kalmus a ales un nume cunoscut doar unui cercprofesional ]ngust? Mlynarcik se simte de fapt at`t de jignit, ]nc`tspune c= are de g`nd s= consulte un jurist [i poate chiar s=-i dea]n judecat= pe Brozman [i Kalmus.

Nu este pentru prima dat= c`nd Kalmus ]ncalc= perimetrulsacru al acestui subiect. }ntr-o expozi\ie din prim=vara trecut=,intitulat= “Malik Urvy” (care la pronun\are se aude ca “MicileCurve”), Kalmus a creat o instala\ie numit= “(I)lustra\ia”, ]n carea aten\ionat publicul asupra pre[edintelui Slovaciei Rudolf

Page 101: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

101101101101101

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

Schuster, al c=rui nume apare ]n registrul StB-ului, c`t [i asupraultimului [ef al StB-ului, Alojz Lorenc, care acum activeaz= cusucces ]n sectorul privat.

Contrar faptului c= ultima lucrare a lui Kalmus a provocat cevadisconfort printre arti[tii din genera\ia lui Mlynarcik, ]n memorialor — ]n siguran\a buc=t=riilor — r=m`ne f=r= r=spuns ]ntrebarea:A informat oare Mlynarcik asupra lor? La acest subiect Mlynarcikr=spunde vag. El spune c=, da, era obligat s= se prezinte la poli\iasecret= ]nainte [i dup= plec=rile sale peste hotare — dar acestlucru era inevitabil. Despre ce a vorbit el la poli\ie r=m`ne ]nc=secret. Mlynarcik spune c= dac= urci odat= ]ntr-un tren r=u, toat=via\a o vei parcurge ]n acest tren.

Page 102: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

102102102102102

The Difficulty in JudgingThe Difficulty in JudgingThe Difficulty in JudgingThe Difficulty in JudgingThe Difficulty in Judging‘Little Whores’‘Little Whores’‘Little Whores’‘Little Whores’‘Little Whores’

There’s a lot of whispering going on in the kitchens ofcommunist-era artists in Slovakia.By Iulian Robu(Transitions-Online, November 2000)

BRATISLAVA—Peter Kalmus thinks 66-year-old AlexanderMlynarcik is one of the best artists of the 1970s and 80s. And themajority of Slovakia’s artists and critics from Mlynarcik’sgeneration agree. No major international exhibition on therecent history of Central European art has failed to include hiswork. But those sentiments don’t necessarily carry over to thepersonal realm—Kalmus doesn’t consider Mlynarcik to be oneof the best human beings of his generation.

Kalmus seemed to say as much in October when, as part ofa “Public Subject” art project in which he participated, heincluded Mlynarcik’s name on a Bratislava billboard that listedsecret service collaborators in communist Czechoslovakia.Kalmus hoped to use Mlynarcik’s famous name to galvanizepublic opinion and to force a discussion on the country’scommunist past.

Neither the media nor the public took much notice, though.And while the artistic circles of Mlynarcik’s generation did noticethe billboard, they have preferred to restrict any talk of thesubject to the kitchen—just like old times. "Many artists inSlovakia feel it’s a problem that some of their fellow artistscollaborated with the StB /secret service/, but they prefer to keepit to themselves" and expect someone else to broach the issue,says Juraj Carny, a doctoral candidate in art history. In the early

Page 103: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

103103103103103

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

1990s when the law on lustration was passed in Czechoslovakia,Slovaks learned exactly how relative people’s pasts may be andhow nefarious the judgments passed on them can also be. "Ididn’t want to judge Mlynarcik," Kalmus says, defending hisbillboard project. "Only courts have the right to do that." Hisintention, he says, was only to point out the circumstances underwhich Mlynarcik became famous.

At 47, Kalmus is only now finishing up his undergraduatestudies at the Faculty of Arts in Brno, Czech Republic. Hiseducational ambitions took a nose dive after his father, an ethnicGerman, dashed across the iron curtain when Peter was only 16.From then on "the communists never wanted me," Kalmus says.

Nor did they initially want Mlynarcik. In 1951, when he was16, he tried to escape to Western Europe. He was caught andspent the next year in prison. He received a high school diplomaat 25 and finished his undergraduate education in visual arts at31. As a student Mlynarcik showed his prowess on the nationalfencing team, and he regained the authorities’ trust when hebecame the Slovak national champion. In the mid-1960s he wasallowed to travel abroad with the team, and he used these tripsto network within artistic communities as well. It was at that timein Paris that he became acquainted with Pierre Restany, thepatriarch of French New Realism, who would later becomeMlynarcik’s artistic godfather.

Despite the fact that on Kalmus’ billboard—which in effectreproduces an StB record—Mlynarcik’s name has a misplaceddiacritical sign, those who know him in art circles have nodoubts. "I was waiting in 1992 for Mlynarcik to come andapologize and tell us that he had never spoken to the secretpolice about /us/ artists,"says Rudolf Sikora, Mlynarcik’scolleague since the late 1960s. He believes it’s Mlynarcik’s nameon the StB record, but that the secret service only used the artistto inform on his numerous travels abroad—not on his friends inCzechoslovakia.

Mlynarcik likely had little opportunity to inform on the artisticcommunity—as he spent most his time not in Bratislava but inhis hometown of Zilina and in Paris where he tapped the artistic

Page 104: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

104104104104104

genius of circles that included the likes of Restany, Christo,Salvador Dali, and Raoul-Jean Moulin.

Mlynarcik liked to play, and his game was homage. "In myart, gesture was a homage: to Fulla, Degas, Renoir, Bruegel, andmany others. I never wanted confrontation," he says. Still,confrontation came easily enough. In 1972, Mlynarcik wasexpelled from the Union of Slovak Artists during the normalizationperiod that followed the Soviet crackdown on the Prague Spring.

OPEN DOOR TO FREEDOMDaniel Fischer, an artist of the same generation, says that at

birth human beings are given a set of determinants with whichthey must make the best. Mlynarcik played his hand well. Afterhis second fall from grace in 1972, Mlynarcik went to Prague insearch of another venue, as his name was not so familiar to thePrague StB, and he had friends there who had promised to helphim in his career. Against all odds, Mlynarcik never lost touchwith the art world abroad. In Prague, Mlynarcik says, he wasconsidered a "negative" character in the eyes of the regime—and he’s happy about that. He says that when you are labeled anegative character you are given an "open door to great freedom... because you don’t have any duties" to create in a certain way.But, as Restany writes, the domestic art milieu couldn’t "forgiveMlynarcik his enthusiasm for communication with /artists/abroad, but most of all his financial independence."

Though he professed a desire to bring art to the people, hiscommunication with the Slovak art world was sparse at best. Itwas initially that isolation, coupled with his frequent travelsabroad, that aroused suspicion of Mlynarcik’s relationship withthe regime. "He /had become/ such an integral part of theinternational art community that it must have been hard for himto stay in Slovakia," says Jana Gerzova, an art critic and curator. Atthe same time, Sikora and numerous other young artists in the1970s were offered scholarships in the United States and WesternEurope, but the regime refused to give them permission to go.

Page 105: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

105105105105105

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

Despite that, many believe that it was simply professionaljealousy that motivated Kalmus to expose Mlynarcik as acollaborator. Gerzova says she has sensed tension between thetwo artists, especially since Kalmus was not invited to participatein the prestigious "Slovakia’s 20th Century Art" exhibition heldearlier this year.

According to Kalmus, the subject of artist-collaborators isalways lingering somewhere in the minds of artists who wereforced to create under communist scrutiny.

Sikora, whose paintings and installations characteristicallyfeature sidereal themes, recently drew a constellation containingthe code names of the Slovak artists listed in the StB register. Thedrawing is a private one and never leaves the dresser drawerwhere Sikora placed it upon its completion. From the codes, thereal names are easy enough to trace on the StB-Online websitemaintained by former Czech dissident Petr Cibulka. "I don’twant to be a denouncer," says Sikora, "this is my ethical andmoral principle. Speaking to the secret police or to the public/about other people/ is the same to me."

"/If I say something privately/ I don’t know how it will beinterpreted, and I don’t want to judge. /But/ we will take a stepforward from this morass only when ... we clear the table" andfigure out the situation as it was back then, says Fischer,representing what he believes is the general opinion of hiscolleagues.

And they have a point in shunning judgment. As TinaRosenberg points out in her book The Haunted Land, when the1991 law on lustration was passed in Czechoslovakia, peoplewere fired from jobs and ostracized by friends merely for beingin the StB register. People were punished indiscriminately forbeing listed rather than for actual collaborative activities—forreasons ranging from simple mistakes to the pressure of StBrecruitment quotas. Even current Czech President Vaclav Havelwas listed in the register as a suitable candidate for collaboration.Lustration has been criticized by numerous nongovernmentalorganizations for violating human rights. The most importantlesson learned was that when judging people who had lived

Page 106: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

106106106106106

under communism, looking at the context and circumstancesunder which a name appeared in the register of collaboratorswas crucial.

But Dusan Brozman, head of the ProHelvetia foundation inBratislava and co-curator of the “Public Subject” art project, sayshe doesn’t buy the theory of relativity in Mlynarcik’s case."Kalmus asked /Mlynarcik/ with this /billboard/: ‘What did youdo? Explain, because everything you did /makes you look like/ ahumanist, and if you were a humanist, what about thiscollaboration?’" Brozman says.

Mlynarcik is puzzled and hurt. "Why only me?" he says. Hisfellow artists are likewise confused at Kalmus’ choice. Whenthere are so many politicians who had collaborated, why hasKalmus chosen a name known only to a narrow professionalcircle? Mlynarcik is so hurt, in fact, that he says he is planning tomeet with a lawyer and perhaps even sue Brozman and Kalmus.

And it’s not the first time Kalmus has tread on this sacredground. In an exhibition last spring called "Malik Urvy" (whichsounds a lot like "Little Whores") Kalmus created an installationcalled "(I)lustracia" in which he called to attention SlovakPresident Rudolf Schuster, whose name is listed on the StBregister, as well as the last StB boss, Alojz Lorenc, who is nowworking very successfully in the private sector.

Despite the fact that Kalmus’ latest expose has stirred up alittle discomfort among Mlynarcik’s generation of artists, on alltheir minds—in the security of the kitchen—is perhaps onequestion that remains unanswered: Did Mlynarcik inform onthem? On that subject Mlynarcik is vague. He says that, yes, hewas obliged to talk to the secret police before and after goingabroad—but it was inevitable. What they talked about remainsa secret. Mlynarcik says that if you once board a bad train, allyour life you will ride on that train.

Page 107: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

107107107107107

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

ARTICOLE CU COMENTARIIARTICOLE CU COMENTARIIARTICOLE CU COMENTARIIARTICOLE CU COMENTARIIARTICOLE CU COMENTARII

C=ldura este un lux ]n MoldovaC=ldura este un lux ]n MoldovaC=ldura este un lux ]n MoldovaC=ldura este un lux ]n MoldovaC=ldura este un lux ]n Moldova

Furnizorii m=resc pre\urile; animalele de cas= ]nghea\=De G. Pascal ZacharyReporter la The Wall Street JournalComentarii de Peter Eichstaedt

Acest articol este un exemplu excelent de schi\=. Articoluleste despre R. Moldova [i a fost publicat ]n Wall StreetJournal, publica\ie ce a elaborat un stil urmat pe larg ]npres=. Structura articolului poate fi aplicat= unui spectrularg de articole, inclusiv articolelor de analiz= [i celor deanchet=.

Acest articol con\ine urm=torul format:

Deschiderea artistic=

Articolul ]ncepe cu o persoan= concret=, ]ntr-un mediuconcret. }n cazul dat, este vorba despre o profesoar=[colar= pe nume Lidia Gri\co. Chiar de la ]nceput o vedempe coridorul [colii, privind fotografiile fo[tilor s=i elevi.Autorul folose[te cu m=iestrie detaliile.

Alineatul esen\ial

Acesta reprezint= un element principal ]n articol. }n acestalineat se descrie pe scurt esen\a articolului. Aici situa\iaconcret=, descris= ]n primele c`teva alineate, este plasat= ]ntr-un context mai larg, dezv=luindu-ne c= problema descris=face parte dintr-o situa\ie mai general=. }n acest caz, estevorba despre lipsa ]nc=lzirii de care sufer= ]ntreaga \ar=.

ANEXA 2ANEXA 2ANEXA 2ANEXA 2ANEXA 2

Page 108: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

108108108108108

Sec\iunile de desf=[urare

Autorul desf=[oar= tema cu ajutorul mai multor detalii [idescrieri. Sunt folosite citate [i explica\ii din partea oficia-lit=\ilor [i a exper\ilor ]n domeniu privind cauzele acesteisitua\ii. Autorul, de asemenea, viziteaz= alte locuri [idiscut= cu mai mul\i oameni care sufer= de pe urma aceleia[iprobleme. El discut= cu oamenii despre posibilele solu\iipentru situa\ia creat=.

Tranzi\iile

Pentru ca articolul s= progreseze lin de la o sec\iune la alta,trebuie folosite tranzi\iile. Acestea sunt propozi\ii sau frazecare leag= sec\iunile ]ntre ele. Poate fi comparat cu schim-barea vitezei la ma[in=. }ns= acest lucru trebuie f=cut cum=iestrie.

Concluzia

Autorul revine la persoana sau locul de unde a ]nceputarticolul. Acesta este un mod reu[it de a ]ncheia articolul,realiz`ndu-se leg=tura dintre ]nceput [i sf`r[it (de parc= ailega un pachet cu o sfoar=).

H~NCE{TI, Moldova. St`nd ]n holul [colii medii din localitate,pe pere\ii c=ruia at`rn= fotografiile absolven\ilor, Lidia Gri\cosur`de la g`ndul despre realiz=rile fo[tilor s=i elevi.

Acest elev a devenit bancherul principal al \=rii. Cel=lalt adevenit avocat; are un suflet mare. Cel de-al treilea – gestioneaz=o fabric= de producere a vinului.

Dna Gri\co a predat multor tineri capabili timp de 27 de ani,dar a ]ncetat s= mai viseze la lucrurile mari pe care ei le vor]nf=ptui ]n viitor. Acum ]i este suficient ca ei s= nu ]nghe\e.

Dup= trei alineate ce con\in detalii — deschiderea artisti-c=—, ]n alineatul urm=tor, autorul descrie contextul mailarg. Acesta este ALINEATUL ESEN|IAL.

Men\inerea c=ldurii este un imperativ pentru o [coal=, unora[, [i fire[te, o \ar= unde lipse[te c=ldura ]n mijlocul iernii – unadev=rat dezastru pentru o zon= geografic=, ]n care uneori estela fel de frig ca [i ]n statul Wisconsin, SUA. Aici, ]n partea de est aEuropei, temperatura la ]nceputul lui decembrie oscileaz= ]n

Page 109: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

109109109109109

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

jurul grada\iei zero, cobor`nd uneori suficient de mult.}n continuare autorul desf=[oar= tema utiliz`nd detalii [icitate.

Dna Gri\co, o femeie cu p=rul ro[cat, cu un r`s spontan [i ochisclipitori, poart= o cu[m= groas= din blan=, pantaloni de l`n=,un tricou ro[u cu guler colant, un pulover gros de l`n=, o vest=groas= de blan= [i un fular de vreo doi metri. {i toate acestea lepoart= ]n ]nc=pere.

“Sim\i o u[urare c`nd ie[i din aceast= cl=dire”, spune ea,respira\ia ei condens`ndu-se ]n aer. “Afar= este mai cald”. Via\a]n aceste condi\ii cu adev=rat nu poate fi comparat= cu discon-fortul pe care americanii ]l ]ncearc= iarna – drumuri acoperite cuz=pad=, acumulatoare care ]nceteaz= s= func\ioneze, \evi]nghe\ate.

}n frigul amor\itor de aici,interesul pentru predare cedeaz=luptei pentru supravie\uire. Elevii poart= cu[me la lec\ii. Cerin\elecaligrafice sunt neglijate, astfel ca elevii s= poat= scrie cum=nu[ile pe m`ini. Recrea\iile sunt mai frecvente, pentru ca elevii– unii dintre ei av`nd doar 10 ani – s= alerge ]n voie pecoridoarele ]ntunecoase pentru a-[i pune s`ngele ]n mi[care.

Iarna trecut= a fost at`t de frig, ]nc`t p=rin\ii au adusc=mine electrice ]n s=lile de clas=. Dar ]n septembrie, autorit=\ilelocale au interzis acest lucru deoarece ele achit= energia electric=consumat= de [coli.

Din nou urmeaz= descrieri pentru a ar=ta amploareaproblemei.

}n fosta Uniune Sovietic=, via\a ]n timpul iernii este o lupt=continu= pentru supravie\uire. Perspectivele sunt sumbre. Iernilesunt foarte friguroase. Aprovizionarea cu c=ldur= se va ]nr=ut=\i[i mai mult, iar aceast= situa\ie va dura ani de zile.

Mijloacele ]nvechite de distribuire a c=ldurii cauzeaz= maripierderi, iar bani sunt prea pu\ini pentru a pl=ti frurnizorii deenergie, care continu= s= majoreze pre\urile p`n= la nivelul pie\eimondiale.

Situa\ia ]n Moldova este mai proast= dec`t ]n majoritatea\=rilor din zon=. Ea depinde ]n ]ntregime de un singur furnizor

Page 110: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

110110110110110

de energie din Rusia, Gazprom. Dup= destr=marea UniuniiSovietice, ]n 1991, el i-a permis Moldovei s= adune datoriienorme pentru energie, anul`ndu-le par\ial sau lu`nd bunurimateriale ]n schimbul datoriilor.

Comentarii [i explica\ii date de o oficialitate.

}ns= ]n prezent compania trece la un sistem de achitareimediat= a consumului. “Am stabilit o ]n\elegere cu consumatoriide aici”, spune Mihai Lisnic, director general al ]ntreprinderiimixte MoldovaGaz, reprezentant local al Gazpromului. “Vom]ncerca s= facem fa\= situa\iei ]n iarna aceasta, ]ns= iarna viitoarenu vom mai tolera facturi neachitate. La anul, indiscutabil, nimeninu va mai primi gaz f=r= a-l achita”.

Autorul face o vizit= la un spital, unde situa\ia este la fel,dezv=luind un alt aspect al problemei.

De[i nimeni nu poate dirija for\ele naturii, moldovenii nu suntnici victime pasive ale frigului, a[tept`nd prim=vara care uneori]ncepe cu adev=rat pe la sf`r[itul lunii mai. La Cead`r-Lunga, unor=[el din sudul Moldovei, aflat ]n apropierea hotarului cuUcraina, coridoarele spitalului local nu sunt iluminate, economi-sindu-se astfel energia electric=. Dar dac= deschizi vreo u[= ]nsec\ia de maternitate, vezi ]nc=perea sc=ldat= de o lumin= vie.Marina Cavlac, care acum dou= ore a n=scut o feti\=, este]mpreun= cu ea. Sunt ]nvelite cu o plapum= groas= deoarece estecam frig, bebelu[ul, Vlada, ]ns= este ]nf=[at= [i ]ntr-o p=tur=, iarpe cap are o c=ciuli\= care ]i este tras= p`n= peste ochi.

To\i sunt preocupa\i de p=strarea c=ldurii, pentru ca Vladeis= nu-i fie frig. “Mama [i bebelu[ul nu trebuie separa\i nici chiarpentru o clip=”, spune asistenta Tatiana Barbova. Chiar [i atuncic`nd a venit medicul s= examineze feti\a, ea a r=mas pe burtamamei sale.

“O voi \ine numai l`ng= mine”, spune ea, promi\`nd chiars=-[i ]nc=lzeasc= s`nii ca s= nu r=ceasc= copilul ]n timpul al=pt=rii.

To\i se comport= de parc= starea lucrurilor ar fi normal=,aceasta fiind de fapt o stare excep\ional= ]n condi\iile uneimaternit=\i. La sf`r[itul anilor ‘90, c`nd punctul de termoficarea ]ncetat s= mai livreze c=ldur=, pruncii nou-n=scu\i mureau dincauza frigului din saloanele ne]nc=lzite.

Page 111: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

111111111111111

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

Urm`nd obiceiul sovietic, medicii separau dup= na[terepruncii de mame ignor`nd frigul. Doi ani ]n urma, [eful spitaluluiamintit a ]ncetat aceast= practic= [i, ajutat de o asistent= din SUA,a ]nv=\at personalul spitalului procedura de ]ngrijire a nou-n=scu\ilor ]n condi\iile c`nd ace[tia sunt l=sa\i l`ng= mamele lor.Rata mortalit=\ii copiilor a sc=zut la minimum, men\ioneaz= [efulspitalului.

Aici se arat= cum o alt= persoan= face fa\= problemei, dedata aceasta un cet=\ean american.

}n Moldova activeaz= o mul\ime de exper\i str=ini, [i nou-veni\iiadesea sunt [oca\i de faptul c= animalele de cas= mor de frig.

Ace[tia tremur= toat= ziua de frig ]n birourile guvernamen-tale ne]nc=lzite sau sunt for\a\i s= se culce ]ncoto[m=na\i.Majoritatea str=inilor cu func\ii ]nalte locuiesc ]n case cu ]nc=lzireautonom=. Dar uneori, nici ]nc=lzirea autonom= nu ]i face imuni]mpotriva iernii.

Patricia Orlowitz, un expert ]n agricultur= din Iowa carecontribuie la restructurarea gospod=riilor colective, adeseadoarme cu o pern= pe fa\= pentru a-[i \ine nasul ]n c=ldur=. DnaOrlowitz c=l=tore[te mult prin sate, unde lipsa c=ldurii estecombinat= cu limitarea consumului de energie electric=. Unelesate mai ]ndep=rtate au curent electric doar c`teva ore pe zi. }ntimpul acestor c=l=torii, ea atrage o aten\ie deosebit= picioarelorsale, deoarece ]n multe cl=diri s=te[ti podelele sunt din ciment. }nprimul r`nd, ea se ]mbrac= cu ciorapi Donna Karan (cei mai gro[ipe care-i poate g=si), apoi cu dou= perechi de ciorapi de schi, pestecare mai ]mbrac= o pereche de ciorapi ]mpleti\i manual. Ea ][i punecizme p`n= la genunchi, c=ptu[ite pe din=untru. “Chiar [i dup=aceasta”, spune ea, “]mi este frig la picioare”.

Autorul mai viziteaz= un spital, adun`nd detalii suplimen-tare despre modul ]n care oamenii fac fa\= problemei. Estecitat un medic.

La un spital de urgen\= din Chi[in=u aglomerat, medicii [iasistentele constat= uneori c= este prea rece ca pacien\ii s= fiedezbr=ca\i pentru opera\ie, deoarece administratorii ]ncearc= s=se ]ncadreze ]n limitele bugetului spitalului pe contul deconect=-rii ]nc=lzitoarelor pentru perioade ]ndelungate. }ntr-o sal= de

Page 112: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

112112112112112

opera\ii, pe tavan este montat un ]nc=lzitor electric p=trat. Fiindamplasat la vreo 1,5 metri deasupra pieptului pacientului, eleman= ]n jos aer cald.

}nc=lzitoare electrice portabile sunt peste tot, cu toate c= suntpermise doar ]n ]nc=perile cu pacien\i. Medicii [i surorilemedicale se adun= ]n jurul lor pentru a se ]nc=lzi, juc`ndu-se de-a [oarecele [i pisica cu inspectorii spitalului care mai fac c`te unraid pentru a pune m`na pe utilizatori neautoriza\i.

“Dup= ce ei pleac=, noi conect=m din nou ]nc=lzitoarele”, zicemedicul Alexandru Clim. “A[a e via\a”.

Condi\iile materiale disperate fac ca ]nfruntarea frigului s= fie[i mai dur=. Dr. Clim nu [i-a primit salariul timp de [ase luni. Darcel pu\in prime[te bani c`nd ia salariul. Mul\i muncitori de lafabrici primesc marf= ]n schimbul salariilor. Ei trebuie s= v`nd=aceast= marf=.

Urmeaz= descrierea general= a problemelor economiceexistente ]n Moldova, fiind prezentat= o persoan= concret=drept exemplu. Muncitorii sunt nevoi\i s= v`nd= produc\iape care o confec\ioneaz=.

}ntr-o dup=-amiaz= cu v`nt, o femeie supl= st= cu m`inile ]nbuzunare la marginea unei str=zi din Chi[in=u. La c`\iva metri,trei radiatoare electrice se ]ntrez=resc din ni[te cutii. Marginilecutiilor se deschid [i se ]nchid ]n b=taia v`ntului. Se apropie unb=rbat [i propune 350 lei, sau circa 30 dolari, pentru un radiator.

Plec`ndu-[i capul Eugenia Sapetna, st=p`na radiatoarelor,spune “nu”. Ea nu vrea s= scad= din pre\ ]n ajun de iarn=. “Noisper=m c= atunci c`nd se va r=ci timpul, oamenii vor avea nevoiede ele [i le vom vinde”, zice femeia.

So\ul ei lucreaz= la fabrica de peste drum. }n loc de salariu,el prime[te radiatoare, scaune, alte bunuri pe care le produce.Dna Sapetna a v`ndut un radiator ]n aceast= diminea\=. M`ineva reveni ]n acela[i loc. “Niciodat= nu-i va da salariul ]n bani”,spune ea despre patronul so\ului. “Dar unde s= ne ducem?Peste tot e la fel”.

Concluzia. Autorul revine la d-na Gri\co, dar de data aceas-ta la ea acas=. Acum vom vedea cum lupt= ea cu frigul ]npropria cas=.

Page 113: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

113113113113113

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

Frigul necru\=tor face momentele de c=ldur= s= par= maidulci. La ora 16.30, dna Gri\co, care este [i [ef de studii, se]ntoarce acas= (casa se afl= nu departe de [coal=). Ea intr= ]n casarece [i, f=r= a-[i scoate c=ciula de blan=, pune absent c`tevalemne ]n soba vopsit= ]n albastru pal, care serve[te drept peretedesp=r\itor ]ntre salon [i dormitor.

Peretele este utilat cu ni[te g=uri prin care se eman= c=ldura,aceasta fiind unica modalitate de a ]nc=lzi casa; s= \ii un ]nc=lzitoreste prea costisitor. Ea aprinde focul [i m=n`nc= c`teva ro[iimurate. Apoi mai pune c`teva lemne pe foc, include televizorul[i, nesco\`ndu-[i ]nc= vesta de blan= [i cu[ma, se culc= pe patulde l`ng= perete.

Mai t`rziu, dup= cin=, c`nd peretele va ]ncepe s= emanec=ldur=, ea ][i va scoate vesta [i puloverul [i se va culca s= doarm=,spune ea, dar nu se va dezbr=ca de pantaloni [i nici de tricoul cug`t colant, ]nvelindu-se [i cu o plapum= groas=.

Peretele se va mai ]nc=lzi [i spre miezul nop\ii va deveni ]ntr-at`t de fierbinte, ]nc`t ea va fi nevoit= s= treac= pe un alt pat, dinpartea opus= a camerei, mai departe de c=ldur=.

Pentru coresponden\a cu G. Pascal Zachary,scrie\i la [email protected]

Page 114: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

114114114114114

Heat Is a Luxury in MoldovaHeat Is a Luxury in MoldovaHeat Is a Luxury in MoldovaHeat Is a Luxury in MoldovaHeat Is a Luxury in Moldova

Supplier Lifts Prices, Pets FreezeBy G. Pascal ZacharyStaff Reporter of The Wall Street Journal

HINCESTI, Moldova — Standing in the lobby of the localmiddle school, the walls lined with photographs of alumni, LydiaGritsco beams as she ticks off their achievements.

This student who became the country’s top banker. That onewho became a lawyer with the biggest charity. A third who runsa big winery.

Ms. Gritsco has taught many fine youngsters in her 27 yearshere, but she’s stopped dreaming of the great things they’ll goon to do. Now, it is enough if they don’t freeze.

Keeping warm is imperative in a school, a town and indeed acountry that lacks heat in the dead of winter — a real hardship ina place that gets as cold as Wisconsin. Here in the eastern reachesof Europe, temperatures in early December hover aroundfreezing, dipping some days down to zero.

Just look at Ms. Gritsco, a red-haired woman with an easylaugh and twinkling eyes. She wears a thick fur hat, bulky woolpants, a red turtleneck, a heavy wool sweater, a thick fleece vestand a six-foot long scarf. And that’s what she wears inside.

“Sometimes, it’s a relief to leave the building,” she says, herbreath condensing in the air. “It’s warmer outside.” Life in a trulyfrozen land puts the irritations Americans experience in winter— snow-packed driveways, dead batteries, frozen pipes – intoperspective.

In the numbing cold here, teaching makes way for meresurvival. Students wear hats in class. Penmanship standards are

Page 115: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

115115115115115

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

relaxed so they can write with gloves on. Breaks are morefrequent so that students — some as young as 10 years old — canrace up and down darkened corridors to get their blood moving.

Last winter, the cold was so bad that parents brought electricheaters into classrooms, plugging them into wall sockets. But inSeptember, the local government banned the practice. (It paysthe school’s electric bills.)

Throughout the former Soviet Union, simply living is astruggle in winter. The outlook is bleak. This winter is bad. Thelack of heating is likely to get worse — and last for many years.

Outdated means of heat distribution results in a lot of waste,and there is too little money to pay energy suppliers, who aresteadily raising prices to the world-market level.

Moldova is worse off than most places in the region. Itdepends entirely on a single Russian supplier for its energy. Afterthe Soviet breakup in 1991, the supplier, Gazprom, let Moldovapile up huge energy debts and then wrote them off periodicallyor took property in exchange for debt.

But the company is moving to a full pay-as-you-go basis. “Wehave made a deal with consumers here,” says Mihai Lesnic,director of MoldovaGaz, Gazprom’s local agent.

“We’ll manage to cope with the situation this winter, butthese unpaid bills won’t continue next winter. By then no onewill get gas without payment, absolutely.”

Although they are at the mercy of forces beyond their control,Moldovans aren’t passive victims of the cold, pining for a springthat may not burst forth until late May. At a hospital in CeadarLunga, near the Ukrainian border in southern Moldova, hallwaysare dark to save electricity. But push through a door in thematernity ward and a room is bathed in bright light. A womanlies under the covers with her baby girl, born just two hours ago.The air is cool, but the infant, Vlada, is swaddled in a blanketand wears a cap pulled down low on her brow.

Everyone is obsessed with keeping Vlada warm. “Mother andbaby should not be separated, even for a minute,” says the nurse,Tatiana Barbova. Even when a doctor came to examine Vlada,he kept the baby on the belly of her mother, Marina Cavlac.

Page 116: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

116116116116116

“I will stay very close to my baby always,” she says, evenpromising to warm her breasts so that her child isn’t cold whenshe feeds.

The measures may seem normal but actually reflect arevolution in maternity care here. In the late 1990s, as the heatingcrisis worsened, newborn babies died of exposure in unheatedhospital nurseries.

Following Soviet custom, doctors took away babies from theirmothers at birth and placed them in cribs, ignoring the cold. Twoyears ago, the chief of this hospital halted the practice and, withthe help of an American nurse, taught nurses to swaddle babiesand keep them with their mothers at all times. The rate of infantmortality has plunged, the hospital chief says.

Moldova has a large community of foreign aid workers, andnewcomers to the country are often shocked to have pets freezeto death, to shiver through days in unheated government officesor to be forced to go to bed wearing ear muffs. Most seniorforeigners live in homes with private boilers, rather than thecommunal heating systems in use on many blocks in Moldova.Still, this gives them no immunity to the winter.

Patricia Orlowitz, an Iowa-raised farm expert who helps tobreak up Soviet-style collectives, often sleeps with a pillow overher face to keep her nose warm. Ms. Orlowitz travels to villagesin the countryside, where heat scarcity is compounded byelectricity rationing, which leaves some remote villages with onlya few daytime hours of power. On these trips, she pays specialattention to her feet, since many village buildings have onlyconcrete floors. First she puts on Donna Karan super-opaquetights (the thickest she can find), then two pairs of ski socks,followed by a pair of hand-knitted socks. Then she dons knee-high L.L. Bean boots lined with Thinsulate. “Even then,” she says,“I’ve gotten cold feet.”

At a busy emergency hospital in the capital of Chisinau,doctors and nurses sometimes find it too chilling to undress apatient and operate, because administrators often keep withintheir budgets by shutting off the boiler for long stretches. Inone operating room, there’s a boxy electric heater bolted to

Page 117: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

117117117117117

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

the ceiling. Five feet above a patient’s chest, it shoots downwarm air.

Portable electric heaters are everywhere, although they aresupposed to be used for patients only. Physicians and nursesgather around them to stay warm, playing a game of cat-and-mouse with hospital inspectors, who stage raids to nabunauthorized users.

“When they leave, we plug the heaters back in,” saysAlexandru Clim, a physician. “That’s life.”

Desperate economic straits make coping with the cold eventougher. Dr. Clim hasn’t been paid for six months. But at leasthe gets money when he is paid. Many factory workers receivegoods in lieu of wages.

They must sell them. One windy afternoon, a slender womanstands on a Chisinau street with her hands in her pockets, a fewfeet behind three gleaming electric radiators, the sides of theirpacking boxes flapping open and shut. A man walks up andoffers 350 lei, or about $30, for a radiator.

The woman, Eugenia Sapetna, says no, her eyes on theground: She won’t give a discount with so many cold days tocome. “We hope it will get colder and people will need themand we will sell them,” she says.

Her husband works in the factory across the street. Instead ofa salary, he gets radiators, chairs, other stuff that he makes. Ms.Sapetna sold a radiator this morning. Tomorrow, she will be backin the same spot. “They will never give him cash wages,” shesays of her husband’s employer. “But where should he go?Everywhere else is the same.”

The relentless cold makes moments of warmth sweeter. At4:30 one afternoon, Ms. Gritsco, the head teacher, returns to athree-room cottage a short walk from the school. She enters acold house and, without taking off her fur hat, absently places afew hunks of wood into a stove built into a pale-blue wallseparating her sitting room and her bedroom.

The wall, equipped with vents to radiate heat, is the solemethod of heating her house; running a space heater costs toomuch. She lights the fire and has a snack of pickled tomatoes. Then

Page 118: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

118118118118118

she puts more wood into the stove, turns on the TV and, still in herfleece vest and hat, lies down on a bed next to the wall.

Later, after dinner, as the wall starts to radiate heat, she’llremove the vest and sweater and lie down to sleep, she says,still wearing the pants and turtleneck and clutching heavyblankets.

The wall will get warmer and by midnight become so hot thatshe will wake up and move to a second bed across the room, farenough away from the heat so that she can sleep.

Write to G. Pascal Zachary [email protected]

Page 119: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

119119119119119

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

Un grup de entuzia[ti ofer=Un grup de entuzia[ti ofer=Un grup de entuzia[ti ofer=Un grup de entuzia[ti ofer=Un grup de entuzia[ti ofer=sprijin p=rin\ilor imigran\i,sprijin p=rin\ilor imigran\i,sprijin p=rin\ilor imigran\i,sprijin p=rin\ilor imigran\i,sprijin p=rin\ilor imigran\i,ajut`ndu-i s= se integrezeajut`ndu-i s= se integrezeajut`ndu-i s= se integrezeajut`ndu-i s= se integrezeajut`ndu-i s= se integrezesocialsocialsocialsocialsocial

De David Cho, reporter la Washington PostThe Washington Post30 aprilie 2001Comentarii de Arnold Isaacs

Farfurii cu orez galben [i tortilla sunt ]mp=r\ite celor prezen\i,aroma lor trezind asocia\ii pl=cute mamelor latino-americanecare s-au adunat la al doilea dejun ]n rulota Mariei Demarest dinspatele {colii Primare Bailey.

}n timp ce m=n`nc=, femeile stau la taifas vorbind ]n spaniol=,unele \in`ndu-[i pruncii ]n bra\e, altele venite cu pu[ti g=l=gio[icare alearg= unul dup= altul. Unele dintre aceste mame vorr=m`ne aici pentru a-[i petrece cea mai mare parte a zilei.

Atunci c`nd scrie\i articole de actualitate, g`ndi\i-v= c=folosi\i un teleobiectiv. Articolul trece de la un plan la altul,descriind tabloul general, ca mai apoi s= ]nceap= o exami-nare mai am=nun\it= a detaliilor care sus\in sau explic=tema general=. Acest articol ]ncepe cu un prim-plan: scenadin rulota Mariei Demarest. Autorul folose[te astfel dedetalii ca mirosul, sunetele [i ceea ce vede ]n rulot= pentrua face o descriere vie [i real= a scenei, [i pentru a trezicuriozitatea cititorului.

Nu orice [coal= ]i poate face pe p=rin\ii imigran\i s= se simt=at`t de bine. Unii p=rin\i se simt nesigur, fiind intimida\i decomplexitatea sistemului educa\ional din Statele Unite. Pentru

Page 120: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

120120120120120

al\ii, ideea particip=rii la procesul de [colarizare a copilului lor estela fel de greu de p=truns ca [i engleza pe care de-abia o ]n\eleg.

}ns= {coala Primar= Bailey este altfel. P=rin\ii imigran\i se simtaici ca acas=, iar cauza este Maria Demarest. Originar= dinColumbia, ea tr=ie[te ]n aceast= \ar= din 1972 [i a fost printreprimii p=rin\i care 10 ani ]n urm= au fost ale[i s= fie p=rin\i deleg=tur=, c`nd [colile din regiunea Fairfax au ini\iat un programpentru a u[ura adaptarea familiilor imigrate din alte \=ri.

Alineatele trei [i patru ]ncep s= explice situa\ia [i s= r=s-pund= la ]ntrebarea “[i ce dac=?” (“care este rostul artico-lului?”), explic`nd tema articolului [i de ce este el intere-sant, important sau relevant.

}n prezent exist= 110 p=rin\i de leg=tur= ]ntr-un sistem [colarde 160.000 de elevi. Aproximativ o treime din elevi apar\inminorit=\ilor etnice.

Aici autorul trece la un plan mai general pentru a ar=tatabloul ]n ]ntregime. Aceasta ilustreaz= faptul, c= inten\iaarticolului nu este numai de a dezv=lui ceva neobi[nuit sauinteresant de la o [coal= primar=, articolul explic= ni[teevenimente mai importante care se petrec ]n general ]nsocietate.

P=rin\ii elevilor de le [coala Bailey [tiu c= Demarest, fiind ea]ns=[i imigrant=, le va ]n\elege problemele [i grijile. Ea ]isf=tuie[te ce formulare trebuie s= completeze, unde s= ob\in=asigurarea medical= pentru copiii lor, ce teme pentru acas=ace[tia trebuie s= fac=. }n timpul [edin\elor cu profesorii, eatraduce ambelor p=r\i [i merge [i la copii acas= c`nd aparprobleme.

Autorul aduce exemple concrete pentru a explica la cefolose[te “leg=tura dintre p=rin\i” [i de ce aceasta este util=[i necesar=.

Mamele din rulota lui Demarest continu= discu\ia ]n timp cegust= din tortilla, dna Demarest r=spunz`nd la solicit=riletelefonice permanente. Un profesor are nevoie de Maria ]n clas=.

“Uneori e nebunie mare pe l`ng= rulota mea”, spuneDemarest plec`nd. “Avem aici at`\ia p=rin\i care vin la noi depretutindeni... Mul\i dintre ei se tem de [coli, a[a c= trebuie s= le

Page 121: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

121121121121121

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

cre=m o atmosfer= ca acas=, unde ei s=-[i poat= petrece timpul,s= comunice cu al\i p=rin\i, chiar [i s= m=n`nce. Eu le spun mereuc= rulota mea le apar\ine”.

Autorul trece din nou la prim-planul ac\iunii pentru adezv=lui detalii din scena de deschidere, [i pentru a neprezenta spusele lui Demarest printr-un citat. Citatulr=spunde ]n continuare la ]ntrebarea “[i ce dac=?” — neface s= ]n\elegem de ce lucrul efectuat de Demarest esteimportant.

La fel ca Demarest, majoritatea p=rin\ilor de leg=tur= suntimigran\i, to\i (]n afar= de 6 persoane) sunt bilingvi, spaniola [icoreeana fiind cele mai des ]nt`lnite limbi.

Programul a ]nceput ]n 1990, c`nd num=rul copiilor imigran\ice se ]nscriau la [coli, a ]nceput s= creasc= vertiginos, iaradministratorii [colilor [i profesorii au sim\it nevoia ca cineva s=le ]ntre\in= leg=tura cu p=rin\ii.

Sub aspectul diversit=\ii culturale [coala Bailey este una dinprimele pe \ar=, av`nd elevi din 45 de \=ri, care vorbesc 20 delimbi. Aproximativ 70% dintre ei studiaz= engleza ca a doualimb=.

}nainte de ini\ierea acestui program, ]n cazul ]n care profesoriitelefonau p=rin\ilor pentru a-i invita la [edin\e, deseori nu seputeau ]n\elege, ace[tia din urm= neposed`nd limba englez=.Acum, Demarest discut= la telefon.

}n aceste trei alineate autorul l=rge[te orizontul de aborda-re, explic`nd mai am=nun\it situa\ia general=. Detaliiledespre [coala Bailey ]l ajut= pe cititor s= ]n\eleag= care suntproblemele existente acolo [i de ce este nevoie de unprogram ca acesta.

„}i reu[e[te foarte bine s= atrag= p=rin\ii la [coal=”, spunedirectorul [colii Carol Franz. „Mai ales atunci c`nd p=rin\ii nuau acte de imigrare [i le este fric= s= se prezinte. Maria reu[e[tes=-i conving= c= este foarte important ca ei s= vin= la [coal=.”

Spusele directorului [colii ne prezint= un alt punct devedere [i ne demonstreaz= ]nc= o dat= c= programul esteutil. Noi ]n\elegem c= directorul unei [coli trebuie s= [tiecare sunt condi\iile [i problemele acesteia, [i de aceea avem]ncredere ]ntr-o astfel de surs=.

Page 122: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

122122122122122

De[i aceast= munc= de stabilire a leg=turilor cu p=rin\ii nu seconsider= drept o norm= deplin= de munc=, unii p=rin\i spun c=lucreaz= p`n= la 50 de ore pe s=pt=m`n=.

Ann Doan, una din cei patru p=rin\i de leg=tur= vietnamezi,][i ]mparte timpul ]ntre patru [coli. Ea petrece deseori ore ]n [irla telefon, ]ncerc`nd s=-i conving= pe p=rin\i s= vin= la [edin\e.Ea spune c= ]n Vietnam profesorii nu prea doresc ca p=rin\ii s= seimplice ]n treburile [colii. “Aici unii p=rin\i lucreaz= c`te 12, 14ore pe zi [i g`ndesc astfel: “p=i, bine, ]mi las copilul la [coal= ca]n \ara noastr= [i nu-mi mai fac griji”, zice Doan. “Eu ]ncerc s=-iconving c= a[a nu e bine”.

David Rivera, originar din Guatemala, spune c= ]n calitate dep=rinte de leg=tur= la {coala Medie din Glasgow el le ajut=p=rin\ilor s=-[i rezolve diverse probleme: de chirie, s= g=seasc=informa\ie privind cet=\enia sau s= ob\in= permis de conducere,]i ]ndreapt` la agen\ii de asigur=ri medicale ce ajut= imigran\ii –ironia sor\ii, spune el, deoarece ca angaja\i pe jum=tate denorm=, p=rin\ii de leg=tur= nu au dreptul la asigurare medical=din partea sistemului [colar.

Aceste dou= noi exemple ne demonstreaz= c= articolul nuprive[te o singur= persoan= sau un grup de p=rin\i imi-gran\i, vorbitori de spaniol=. Demarest reprezint= un grupcu mult mai mare [i mai divers.

Nu demult, p=rin\ii de leg=tur= – care sunt pl=ti\i cu 17 dolaripe or= — au ]nceput s= discute posibilitatea de a se asocia pentrua cere beneficii. Anul acesta Consiliul {colar le-a refuzat cerin\ele.Dar [i f=r= beneficii, spune Demarest, ea nu va renun\a niciodat=la munca ei. Ca un fel de explica\ie ea poveste[te urm=toarea]nt`mplare:

}ntr-o zi, un b=tr`n latino-american a venit la rulota ei. Acestaavea o durere cumplit= de din\i, dar nu avea bani ca s= pl=teasc=la dentist. Un vecin i-a spus s= mearg= la Demarest. O mam=care era acolo cuno[tea un dentist latino-american prin apropi-ere, care i-ar scoate dintele cu 45 de dolari. O alt= mam= a sugerats= adune bani de la p=rin\i, iar un asistent social al [colii, careera prin preajm= cu ma[ina ]n acel moment, s-a oferit s=-l duc=pe b=tr`n la dentist.

Page 123: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

123123123123123

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

A doua zi, b=tr`nul a venit din nou la rulot=. Dentistul ]i oferiseo reducere [i el s-a ]ntors s= restituie banii r=ma[i. „Mici miracole]n fiecare zi”, spune Demarest z`mbind. „Mici miracole ce sepetrec ]n rulota asta”.

Situa\ia descris= ne ajut= s= ]n\elegem importan\a munciidnei Demarest care duce la solu\ionarea unor problemereale. Citatul contribuie la elocven\a articolului.

Iat= c= a ajuns [i ]n clas=. Mama unui b=iat care are dificult=\i lacitire a fost chemat= la [coal= pentru c= b=iatul nu-[i f=cea temele.Cu o min= lipsit= de orice expresie mama se uit= la profesoara carevorbe[te engleze[te. Nu ]n\elege nici un cuv`nt.

Demarest ]i face semn profesoarei s= continue lec\ia. Ea ]i [opte[temamei la ureche ]n spaniol=, explic`ndu-i ce face profesoara [i dece fiul ei are probleme. Cu ]ncetul, mama ]ncepe s= ]n\eleag=. Ea seapleac= ]nainte pentru a vedea mai bine [i se uit= cu ochii largdeschi[i cum fiul ei cite[te c`teva cuvinte din carte.

Ave\i grij= s= fac= acela[i lucru [i acas=, o instruie[te profesoara.Demarest ]i traduce spusele profesoarei, totodat= lini[tind-o.Mama d= afirmativ din cap [i z`mbe[te timid.

“V= mul\umesc… foarte mult”, reu[e[te ea s= spun= ]n englez=la sf`r[itul lec\iei.

Apoi adaug= ]n spaniol=: “V= sunt foarte recunosc=toarepentru tot ce face\i pentru fiul meu”.

Aici reporterul ne prezint= un exemplu al problemelor cucare se confrunt= Demarest [i o descrie cititorului ]n plin=activitate — o ilustrare concret= a temei articolului. Acestexemplu face articolul mai viu [i mai real, mai util cititorului.

Cit`nd aceast= mam= ca [i, anterior, pe directorul [colii,autorul aduce ]n prim-planul ac\iunii ]nc= un erou, astfelsporind importan\a articolului [i ad=ug`nd o latur= emo-\ional= la opera sa (deoarece munca prestat= de Demaresteste necesar=). Ar fi trebuit oare acest exemplu plasat maila ]nceputul articolului?

Page 124: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

124124124124124

School Liaisons Open Arms,School Liaisons Open Arms,School Liaisons Open Arms,School Liaisons Open Arms,School Liaisons Open Arms,Doors to Immigrant ParentsDoors to Immigrant ParentsDoors to Immigrant ParentsDoors to Immigrant ParentsDoors to Immigrant Parents

By David Cho, Washington Post Staff WriterThe Washington PostApril 30, 2001

Plates of yellow rice and tortillas are passed around, the aromawarmly familiar to the Latino mothers who have gathered forbrunch in Maria Demarest’s trailer behind Bailey’s ElementarySchool.

The women chat in Spanish as they eat, some with babies intheir arms, others with toddlers who scream delightedly as theychase one another. Some of the mothers will stay and socializefor the better part of the day.

Not every school makes immigrant parents feel so comfortable.Some parents shy away, intimidated by the complexities of theU.S. educational system. For others, the thought of participatingin their child’s schooling is as incomprehensible as the English theybarely understand.

But Bailey’s Elementary School is different. Immigrant parentsfeel at home there, and the reason is Maria Demarest. A nativeof Colombia who has lived in this country since 1972, she wasone of the first tapped to be a parent liaison 10 years ago whenFairfax schools initiated a program to ease the way for familiesfrom other countries.

Today there are 110 parent liaisons in the school system of160,000 students. About a third of the students are ethnicminorities.

Bailey’s Elementary parents know that Demarest, as animmigrant herself, will understand their questions and concerns.

Page 125: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

125125125125125

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

She will tell them which forms they need to complete, where toget medical insurance for their family, what homework theirchildren should be doing. She will interpret when they have ateacher conference, and she will visit them at home if problemsarise there.

The mothers in Demarest’s trailer continue to talk. Nearby,she is busy answering the incessantly ringing phone. A teacherneeds her in a classroom.

“It does get a little crazy around my trailer,” she says as shescurries off. “We have so many parents coming in now from allover. . . . So many feel afraid of the schools. So you have to createfor them a kind of home here, where they can hang out, say hi,get together, eat. I always say my trailer belongs to them.”

Like Demarest, most of the other parent liaisons are immig-rants, and all but six are bilingual, with Spanish and Korean themost common foreign languages spoken.

The program began in 1990, when immigrant children beganenrolling in greater numbers and school administrators andteachers saw the need for someone to focus on reaching out totheir parents.

Bailey’s has one of the county’s most culturally diverseenrollments, with 45 countries and 20 languages represented.Before the program, when teachers would call to arrange parentconferences, often the adult who answered the phone spokelittle or no English. Now Demarest makes those calls for them.

“She does a wonderful job of drawing everybody in,”Principal Carol Franz said. “Especially if a parent is undocumen-ted, they might be afraid. Maria has a way of overcoming thatand lets them know it’s very important for them to come toschool.”

Although the parent liaisons are considered part time, somesay they work up to 50 hours a week.

Ann Doan, one of four Vietnamese liaisons, divides her timeamong four schools. She frequently spends hours on the phoneat night, persuading parents to come for a teacher conference.In Vietnam, she said, there is no equivalent of a PTA; parents areexpected to stay out of the teacher’s business. “Some parents

Page 126: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

126126126126126

/here/ work 12, 14 hours a day, and they think, ‘Okay, I’ll justleave my child at school like in my country and that’s enough,’ “Doan said. “I try to tell them that’s wrong.”

As the liaison at Glasgow Middle School, David Rivera saidhe has helped parents deal with landlord issues, given theminformation about citizenship and helped them obtain driver’slicenses. Rivera, a native of Guatemala, also directs them tomedical insurers who help immigrants — an irony, he says,because, as part-time employees, liaisons do not qualify forhealth insurance from the school system.

Lately, the liaisons — who are paid $17 an hour — have beentalking about joining together to get benefits. The School Boardturned them down this year.

Even without benefits, Demarest says she will never give upher job. By way of explanation, she relates this story:

One day, an elderly Latino man came to her trailer. He had atoothache but had neither a dentist nor the money to pay forone. A neighbor told him to see Demarest. A mother there thatday said she knew a Latino dentist nearby who would pull theman’s tooth for $45. Another mother suggested they take up acollection. A school social worker who dropped by at thatmoment offered to drive the man to the dentist.

The next day, the man returned to the trailer. The dentist hadgiven him a discount, so he came back to return the rest of themoney. “Small miracles every day,” Demarest says, smiling.“Small miracles happen in that trailer.”

She has reached the classroom now. The mother of a first-grade boy who is struggling with reading has been called inbecause he hasn’t been doing his homework. The mother staresblankly at the teacher, who is speaking English. She can’tunderstand a word.

Demarest walks in and signals the teacher to continue thelesson. In Spanish, she whispers in the mother’s ear, explainingwhat the teacher is doing and why her son is having trouble.Slowly the mother becomes engaged. She leans over for a betterview, and her eyes widen as her son slowly reads a few wordsfrom the book.

Page 127: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

127127127127127

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

Make sure he does this at home, the teacher instructs.Demarest translates for the mother, adding soft reassurances.The mother nods and smiles shyly.

“Thank you . . . so much,” she manages to say in English atthe end. Then, in Spanish: “I greatly appreciate all you are doingfor my son.”

Page 128: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

128128128128128

O clinic= juridic= acord=O clinic= juridic= acord=O clinic= juridic= acord=O clinic= juridic= acord=O clinic= juridic= acord=asisten\= muncitorilorasisten\= muncitorilorasisten\= muncitorilorasisten\= muncitorilorasisten\= muncitorilor

O institu\ie din Washington D.C. sprijin= lupta pentruap=rarea drepturilorDe Sylvia Morena, reporter la Washington PostThe Washington PostLuni, 30 Aprilie, 2001, Edi\ie Final=Comentarii de Arnold Isaacs

Edward Dailey a muncit din greu toat= via\a. Are pielea aspr=,iar ochii alba[tri-tulburii sunt ]ncercui\i de riduri. Unghiile de lam`ini sunt ]mb`c[ite cu murd=rie, iar ]ncheieturile degetelor —grosolane. Are tatuat: L-O-V-E (dragoste) pe m`na dreapt=, H-A-T-E (ur=) pe st`nga.

Un ]nceput viu care ]\i atrage aten\ia. Detaliile neobi[nuitesuscit= interesul cititorului: cine este Edward Dailey [i ceurmeaz= s= afl=m despre el?

Dailey a lipit afi[e pentru una [i aceea[i companie timp de 34de ani. }n septembrie, ]n timp ce ducea o scar=, a lunecat pe iarbaud= [i a c=zut. Nemaifiind ]n stare s= munceasc= [i refuz`ndu-i-se orice compensare, el este pe cale de a-[i pierde casa, de a i sedeconecta energia electric=, telefonul [i gazul.

El a venit ]n aceast= sear= de prim=var= s=-[i spun= povesteala singura consulta\ie juridic= din zona Washington-ului care aremenirea s= ajute oameni ca el: cu venituri mici, muncitori carenu au bani s= angajeze avoca\i ca s= lupte pentru drepturile lor.

Dailey [i so\ia sa Mary cresc un nepot de 12 ani [i tr=iesc dincredite b=ne[ti [i m`ncarea primit= de la o fiic=, un frate [i unfost cumnat. “Nu mai avem pe altcineva de la care s= putem]mprumuta”, spune Mary Dailey.

Page 129: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

129129129129129

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

Alineatele doi, trei [i patru r=spund la ]ntrebarea “[i cedac=”. Ele relateaz= faptele importante despre Dailey (c= ela fost r=nit, nu este ]n stare s= lucreze, [i c= are problemefinanciare) [i explic= subiectul articolului (existen\a unuiprogram care acord= asisten\= juridic= persoanelor ce nu-[ipot permite s= pl=teasc= un avocat).

Exemplele men\ionate din via\a familiei Dailey aduc probeconcrete despre problemele lor economice [i efectul pecare ]l are handicapul asupra vie\ii lui.

}n timpul dezvolt=rii prospere a economiei, c`nd rata[omajului atinge un nivel record, exist= mul\i muncitori caDailey. Ei sunt folosi\i sub capacitatea lor sau se face abuz de ei,fiind “trata\i ca muncitori de care po\i dispune dup= plac”, spuneJudith M. Conti, cofondatoare a Centrului pentru Justi\ia Munciidin Washington D.C.

}n Washington, de patru ani exist= un vid de asisten\= juridic=pentru muncitorii s=raci care n-au sindicatele lor sau carelucreaz= ]n companii mici, spune Kerry O’Brien, alt fondator alCentrului. “Noi suntem linia lor de ap=rare”, spune ea.

}n 1998, un raport al Asocia\iei Baroului din Washington D.C.ar=ta c= deseori muncitorii nedocumenta\i erau supu[i abuzu-rilor din partea patronilor, inclusiv se ]nc=lcau legile cu privire lasalarizare [i se refuza de a pl=ti orele suplimentare, sau se f=ceaucalcule gre[ite ]n statele de plat=.

}n aceste trei alineate reporterul explic= situa\ia general=:care este problema, de ce este nevoie de un program deasisten\= juridic=. Citatul propus sus\ine aceast= informa\ieprintr-un limbaj captivant, trat`nd tema din punct devedere uman.

{apte luni ]n urm=, Conti [i O’Brien au creat Centrul pentruJusti\ia Muncii din Washington [i au fondat o institu\ie care s=apere drepturile muncitorilor, cu program ]n zilele de miercuride la ora 6 la 8 seara.

}n una din zile, cu o jum=tate de or= ]nainte de deschidereaconsulta\iei juridice, patru persoane deja erau ]nscrise:

Un menajer care face cur=\enie la oficiile Bethesda [i care a aduscotoarele de plat= unde se vede clar c= lucreaz= 45 de ore pes=pt=m`n=, dar e pl=tit numai pentru 40.

Page 130: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

130130130130130

O [oferi\= de autobuz care a fost pedepsit= pentru dep=[ireavitezei [i a fost concediat= dup= aceasta, dar i s-a promis slujba]napoi dac= i se retrag acuza\iile. Acestea i s-au retras, ]ns= ea nu afost reangajat=.

O poli\ist= de la eliber=ri condi\ionate care a fost r=nit= ]n timpulserviciului [i i s-a refuzat compensa\ia de rigoare; ea se ocup=singur= de cazul s=u, dar are nevoie de consulta\ii.

O reprezentant= a serviciului pentru consumatori care spunec= supraveghetorul ei o h=r\uie[te verbal.

Aici, exemplele concrete ]l ajut= pe cititor s= ]n\eleag= maibine esen\a institu\iei ce acord= asisten\= juridic=: cine oviziteaz=, cu ce probleme vin ace[ti oameni, de ce estenevoie de serviciile ei.

Unele pl`ngeri au temei, altele nu, ]ns= toate sunt ascultate.Zugravul Gregorio Castillo, un imigrant din Salvador, care s-a

mutat ]n District doi ani ]n urm=, avea o reclama\ie temeinic= ]nopinia avoca\ilor. Fostul patron al lui Castillo ]i datoreaz= 2.740de dolari pentru trei s=pt=m`ni de lucru [i ore suplimentare dinluna august.

“Dac= tot nu vroia s= m= pl=teasc=, am ]ncetat s= lucrez la el”,a spus Castillo ]n spaniol=. “Apoi s-a enervat pentru c= m-am dusla el acas= [i mi-am cerut banii”.

Un voluntar, care a discutat cu Castillo ]n spaniol=, [i avocatulau scris o reclama\ie adresat= Oficiului pentru Plata Muncii dinWashington D.C. O’Brien [i Conti, de asemenea, au promis s=-ig=seasc= un avocat care s=-l dea ]n judecat= pe contractor.

Aceast= situa\ie ilustreaz= genul de servicii pe care lepresteaz= juri[tii consulta\iei [i reprezint=, de asemenea, unexemplu care sus\ine temele principale ale articolului.

Page 131: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

131131131131131

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

Law Clinic Is Giving WorkersLaw Clinic Is Giving WorkersLaw Clinic Is Giving WorkersLaw Clinic Is Giving WorkersLaw Clinic Is Giving WorkersA VoiceA VoiceA VoiceA VoiceA Voice

D.C. Organization Helps Fight for RightsBy Sylvia Moreno, Washington Post Staff WriterThe Washington PostApril 30, 2001, Monday, Final Edition

Edward Dailey has worked hard all his life. Weathered skin.Cloudy blue eyes swimming in wrinkles. Fingernails encrustedwith dirt and knuckles coarse and tattooed: L-O-V-E on the right,H-A-T-E on the left.

Dailey has pasted billboards for the same company for 34years. But in September, he slipped on wet grass while carryinga ladder and fell.

Unable to work and denied worker’s compensation benefits,he’s about to lose his house, his telephone, the lights and the gas.

He has come this spring evening to tell his story to the onlylegal clinic in the Washington area designed to help people likehim: low-income, working-class employees without the moneyto hire lawyers to fight for their jobs, their benefits or their dignity.Dailey and his wife, Mary, who are raising a 12-year-old grand-son, live on cash loans and gifts of food from a daughter, abrother and an ex-brother-in-law. “There’s not anybody else wecan borrow from,” Mary Dailey said.

At a time of abundant prosperity and record low unemployment,there are plenty of workers like Dailey. They are underemployed orabused; they “are being treated as disposable,” said Judith M. Conti,a co-founder of the D.C. Employment Justice Center.

In 1998, a report by the D.C. Bar Association said thatundocumented workers often were subjected to abuses by

Page 132: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

132132132132132

employers, including violations of minimum wage laws, denialof overtime and wrongful payroll deductions.

Seven months ago, Conti and Kerry O’Brien created the D.C.Employment Justice Center and started a workers rights clinicon Wednesdays from 6 to 8 p.m.

A half-hour before the legal clinic opened recently, fourworkers were already signed in:

A janitor who cleans Bethesda offices and has the pay stubsto show he works 45 hours weekly but gets paid for 40. A busdriver who was stopped for speeding, was fired but waspromised her job back if she was cleared of charges. She was,but was not rehired. A probation officer who was injured on thejob, was refused worker’s compensation, was representingherself and wanted advice. A customer services representativewho said her supervisor was verbally harassing her.

Some grievances have merit; some don’t. All get an audience.House painter Gregorio Castillo, a Salvadoran immigrant whomoved to the District two years ago, had a claim, lawyersthought. Castillo’s former boss owes him $ 2,740 for three weeksof work and for overtime dating to August.

“Since he didn’t want to pay me, I stopped working for him,”Castillo said in Spanish. “Then he got mad because I went to hishouse and asked for my money.”

A volunteer, who interviewed Castillo in Spanish, and alawyer filled out a claim on the spot for the house painter to mailto the D.C. Office of Wage-Hour. O’Brien and Conti alsopromised to find a lawyer to sue the contractor for him.

Page 133: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

133133133133133

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

}nv=\=tura ca afacere de}nv=\=tura ca afacere de}nv=\=tura ca afacere de}nv=\=tura ca afacere de}nv=\=tura ca afacere defamiliefamiliefamiliefamiliefamilie

Trei genera\ii de femei dintr-o familie din West Balti-more ]nva\= la Colegiul Sojourner-DouglassDe Kimberly A.C. WilsonThe Baltimore SunLuni, 23 aprilie , 2001Comentarii de Arnold Isaacs

Sandra, Victoria [i Amanda sunt cele mai active studente ]nclasa de matematic= a domnului Andrew. Ele stau una l`ng= altade-a lungul peretelui din spate [i noteaz= totul ]n am=nunte.C`nd uneia ]i reu[e[te un r=spuns corect, celelalte dau afirmativdin cap [i z`mbesc. Un r=spuns gre[it provoac= dou= grimasesimilare. Adunate ]n jurul unui manual, pentru a rezolva oproblem= de geometrie, ele se h`rjonesc ca ni[te surori.

Sandra are cuv`ntul hot=r`tor: totu[i Victoria este fiica ei, iarAmanda - nepoat=.

}n loc s= ]nceap= cu ceea ce este neobi[nuit — aduc`ndastfel o “noutate” —, autoarea ][i ]ncepe articolul descriindtrei femei la lec\ie, suger`nd astfel o leg=tur= ]ntre ele. Apoine surprinde, atunci c`nd explic= leg=tura dintre ele.Provoc`nd cititorul s= a[tepte aceast= explica\ie, care vinemai t`rziu, autoarea creeaz= o stare de tensiune [i un efectdramatic, articolul devenind mai captivant. Dar trebuie s=observa\i c= autoarea nu a am`nat elementul de surpriz=prea mult. Dac= aceast= dezv=luire ar mai fi ]nt`rziat cuc`teva alineate, cititorul s-ar fi plictisit sau [i-ar fi pierdutr=bdarea, renun\`nd s= citeasc= mai departe.

Reprezent`nd trei genera\ii ale unei familii din West Balti-more, Sandra Davidson, 53 de ani, Victoria Adams-Kennedy, 37

Page 134: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

134134134134134

de ani, [i Amanda Aleong, 18 ani, petrec fiecare sear= de miercuri]n aceea[i clas= de matematic= a colegiului Sojourner-Douglass.

Nu exist= statistici cu privire la membrii unei familii dingenera\ii diferite care ]nva\= la [coal= ]n aceea[i clas=. }ns= cazulDavidson, Adams-Kennedy [i Aleong reprezint= o excep\ie lacolegiul privat din East Baltimore.

“Ne-am dus ]mpreun= la [coal= [i cei de la ]nmatriculare, [iprofesorii, au exclamat: “Trei genera\ii, vai, minunat!” spuneAdams-Kennedy.

Acest citat ajut= cititorul s= ]n\eleag= c`t de neobi[nuit estefaptul ca membrii unei familii, reprezent`nd trei genera\ii,s= ]nve\e ]n aceea[i clas=. Citatul contribuie la aspectulemo\ional al articolului: surpriza [i pl=cerea.

Aleong [i Davidson s-au ]nscris la anul ]nt`i luna trecut=, la]ndemnul lui Adams-Kennedy, student= ]n anul doi la profilulde business. Toate trei studiaz= ]n clasa de algebr= [i geometriea lui Lewis Andrew, unde o duzin= de studen\i le-au remarcatpe cele trei femei (aceia[i pome\i ]nal\i ai obrajilor [i acelea[im`ini lungi [i plinu\e).

“Eu le-am spus c`t de mult= speran\= ]mi inspir= ele”, spuneun coleg de clas=. „Ele ne fac pe fiecare din noi s= persever=m”.

Prin acest citat autoarea ne face s= realiz=m c= ]n afar= deaceast= situa\ie neobi[nuit= mai este ceva; [i pentru al\istuden\i prezen\a unei mame [i a unei bunici la universitatepoate avea un efect stimulator.

Anume perseveren\a [i trecutul comun le-au f=cut peDavidson, Aleong [i Adams-Kennedy s= se ]nscrie la colegiu.

Povestea a ]nceput cu Davidson care a abandonat Liceul deSculptur= George Washington la v`rsta de 17 ani, dup= ce on=scuse pe Victoria. Davidson este unul din cei 11 copii ai luiMyrtilla [i Naaman Brown. Mama ei a fost casnic=, cre[tea flori[i \inea o gr=din= de zarzavaturi ]n spatele casei lor dinSandtown-Winchester. Fiind o cititoare pasionat=, ea le-atransmis [i genera\iilor mai tinere setea pentru cuno[tin\e.Naaman, care a lucrat aproape 50 de ani la CombinatulSiderurgic Bethlehem din Sparrows Point, credea ]n muncaasidu=.

Page 135: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

135135135135135

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

}n acest caz autoarea ne explic= situa\ia — ne face cuno[tin-\= cu familia, povestindu-ne c`te ceva din trecutul ei.Detaliile concrete, exacte, ne fac s= sim\im c= este vorbadespre o persoan= real=.

Din cele dou= lec\ii — s= ob\ii studii bune [i o slujb= bun= —ultima a avut un efect mai puternic asupra copiilor Brown.Majoritatea fra\ilor [i surorilor lui Davidson au ob\inut posturide func\ionari, ]ns= nici unul din ei nu a terminat colegiul.

Davidson a lucrat la ]nceput la ghi[eul de primire a reclama\ii-lor din Departamentul Munc=, Licen\e [i Reglement=ri al statuluiMaryland, ajung`nd ]n cele din urm= secretar=-[ef=, timp ]n carei-a crescut pe Victoria [i Derrick, cel de-al doilea copil al ei.

Studiile superioare ]ns= ]i sc=pau.Ea s-a ]nscris la liceul Fairmount-Harford de pe Harford Road

cinci ani ]n urm=, dup= o opera\ie de cancer mamar.Davidson a preferat s= se ]ntoarc= la [coal= printre adolescen\i,

]nscriindu-se la Fairmount-Harford, dec`t s= dea ExamenulGeneral de Dezvoltare Educa\ional=, pentru c= vroia s= recuperezece sc=pase abandon`nd [coala, [i pentru c= Aleong era la anul]nt`i in aceea[i [coal=. “Eu nu am vrut certificat”, explic= Davidson,“Am vrut s= absolvesc liceul pentru a ob\ine o diplom=”.

Dup= absolvire, timp de trei ani, Davidson [i-a ]ngrijits=n=tatea. Apoi ]n martie, c`nd boala a mai cedat, [i-a reluatstudiile ]nscriindu-se la cursuri la Sojourner-Douglass, p=str`ndu-[i [i programul de munc= ]ntegral. Ea are dreptul s= se pensionezedup= 30 de ani de munc=, ]n 2005, anul ]n care sper= s=absolveasc= cu diplom= ]n managementul afacerilor [i s=foloseasc= aceste cuno[tin\e pentru a deschide un Internet Cafe.

Exemplul ei a fost molipsitior. C`nd notele joase de laadmitere i-au spulberat lui Aleong visul de a studia jurnalismulla Universitatea de Stat Morgan, ea s-a ]nscris repede la colegiullocal, dar l-a abandonat imediat ce atmosfera de acolo i-a amintitde “al 13-lea an de liceu”.

Apoi cineva i-a recomandat: “ De ce nu te ]nscrii la Sojourner-Douglass cu mama ta?”

“Mama mea este o persoan= foartre insistent=. Ea nu m= las=s= renun\ a[a u[or. {i bunica mea e la fel de hot=r`t=. Nici ea nu

Page 136: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

136136136136136

renun\=”, spune Aleong. “Cred c= acest lucru m= poate inspiras=-mi continuu studiile aici, pentru c= nu sunt singur=”.

Prim=vara trecut=, c`nd Aleong termina ]nv=\=m`ntul secun-dar, Adams-Kennedy ]ncepea colegiul, dup= 20 de ani de laabsolvirea liceului, c`nd era plin= de vise s= devin= c`nt=rea\= [is=-[i ia licen\a de studii superioare. Dup= liceu [i-a luat un anliber, a n=scut-o pe Amanda [i s-a ]nscris la Universitatea Towson]n 1983. Dup= un semestru [i-a mai luat o pauz= ca s= c`nte cu otrup= reggae ]n Ocean City.

}n loc s= ne spun= direct, c= Adams-Kennedy a plecat de la[coal= pentru a se lansa ]n muzic=, autoarea folose[tedetalii concrete [i exacte, articolul devenind astfel maipersonalizat, mai real, [i mai credibil.

“ Acel semestru s-a transformat ]n dou=, apoi ]ntr-un an [i maiapoi tot ]n ani [i ani ”, spune Adams-Kennedy cu m`hnire. Ea s-a]nscris la Strayer Business College, ]n timpul unei ]ntreruperi ]nactivitatea sa muzical=, dar a renun\at iar=[i. Dup= un an s-a ]nscrisla Sojourner-Douglass cu o mai mare hot=r`re de a absolvi.

“ }n ad`ncul sufletului ]ntotdeauna am avut acest scop, nupentru o bucat= de h`rtie sau pentru promovare ]n serviciu, cipentru c= [tiam c= pot face acest lucru”, spune Adams-Kennedy,care este colector fiscal [i lucreaz= pe acela[i coridor cu mamasa, la Departamentul Munc=, Licen\e [i Reglement=ri.

Acest citat ne ofer= informa\ii, dar ne mai dezv=luie [i c`teceva din personalitatea vorbitorului.

Faptul c= ]nva\= ]n aceea[i clas= cu mama [i fiica i-a dat unnou imbold.

“Nu vreau ca mama s= m= certe ca pe un copil”, ad=ug= eacu un sur`s. „Trebuia s= lipsesc odat= de la o lec\ie, deoareceeram bolnav= [i ea m-a certat pentru asta”.

}ntr-o miercuri, mama, fiica [i bunica [i-au ocupat locurile lorobi[nuite de l`ng= perete la cursul de matematic= al lui Andrew.Timp de dou= ore [i jumate ele au f=cut geometrie elementar=.Dup= lec\ii, Davidson [i Aleong au mers la laboratorul de matemati-c= pentru a consolida cuno[tin\ele proaspete. Adams-Kennedy amers acas=. Dar mai t`rziu s-a consultat cu mama [i fiica la telefonca s= verifice dac= ]n\elesese corect tema de acas=.

Page 137: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

137137137137137

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

“Suntem foarte hot=r`te din diferite motive”, spune Adams-Kennedy. “Eu personal vreau s-o scot odat= la cap=t. Mamei i-au reu[it mai multe lucruri [i e gata pentru noi provoc=ri, iarAmanda probabil ne urmeaz= exemplul”.

}ncheierea articolului cu un citat reprezint= ]n cele mai desecazuri o mi[care cu un anumit efect. Un citat astfel utilizatpoate rezuma informa\ia prezentat= ]n articol sau emo\iilepe care articolul le treze[te cititorilor, sau [i una, [i alta.

Page 138: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

138138138138138

Turning Education Into aTurning Education Into aTurning Education Into aTurning Education Into aTurning Education Into aFamily AffairFamily AffairFamily AffairFamily AffairFamily Affair

Three generations of women from a West Baltimorefamily are pursuing a degree at Sojourner-DouglassCollegeBy Kimberly A. C. WilsonThe Baltimore SunApril 23, 2001 Monday

Sandra, Victoria and Amanda are the most vocal students inMr. Andrew’s college math class.

They sit near each other along the far wall and diagram pagesof detailed notes. When one shouts out a correct answer, theothers nod and smile; the wrong answer prompts two similargrimaces. Clustered around the same textbook, they banter likesisters over a geometry question.

But ultimately Sandra has the final say: After all, Victoria isher daughter and Amanda is her granddaughter.

Representing three generations of a West Baltimore family,Sandra Davidson, 53, Victoria Adams-Kennedy, 37, and AmandaAleong, 18, spend every Wednesday night in the same Sojourner-Douglass College math class.

There is no clearinghouse for statistics about multigenerationalfamily members attending college together, but Davidson,Adams-Kennedy and Aleong are a rarity at the private EastBaltimore college.

“We all got to school, and the registration people and theteachers pointed it out and said, ‘Three generations, wow, that’sgreat!’” said Adams-Kennedy.

Page 139: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

139139139139139

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

Aleong and Davidson enrolled as freshmen last month, onthe heels of Adams-Kennedy, a sophomore business major. Allthree ended up in Lewis Andrew’s geometry and algebra class,where a dozen students took note of the three attentive womenwith the same high cheekbones and long, plump hands.

“I was telling them how much hope they give me,” said aclassmate. “They empower each of us to persevere.”

Perseverance and a shared history are the reasons Davidson,Aleong and Adams-Kennedy are in college in the first place.

The story begins with Davidson, who dropped out of GeorgeWashington Carver High School (now Carver Vocational Tech)at age 17 after giving birth to Victoria.

Davidson is one of 11 children born to Myrtilla and NaamanBrown. Her mother was a homemaker who raised flowers andtended a vegetable garden behind the family’s Sandtown-Winchester area home. An avid reader, she handed down a thirstfor knowledge; Naaman, who labored at Bethlehem Steel inSparrows Point for nearly 50 years, preached hard work.

Of the two lessons — get an education and a good job — thelatter made the biggest impression on the Brown children: Most ofDavidson’s siblings landed civil service jobs, but none finishedcollege.

Davidson worked her way from entry-level claims taker at theMaryland Department of Labor, Licensing and Regulation to seniorsecretary, while raising Victoria and her second child, Derrick.

But higher education was elusive.She enrolled at Fairmount-Harford High School on Harford

Road five years ago after a radical mastectomy and reconstru-ctive surgery for breast cancer.

Davidson returned to classes alongside teen-agers atFairmount-Harford rather than taking the General EducationalDevelopment exam because she wanted to experience what shehad missed by dropping out — and because Aleong was afreshman at the school. “I didn’t want a certificate,” Davidsonexplained. “I wanted a diploma and to graduate.”

After finishing, Davidson spent three years tending to her health.Then, in March, her disease in remission, she resumed her

Page 140: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

140140140140140

schooling, signing up for classes at Sojourner-Douglass arounda full work schedule.

She is eligible to retire after 30 years in 2005, the year shehopes to graduate with a degree in business management anduse her new business acumen to open an Internet cafe.

Her resolve was infectious. When mediocre SAT scores dashedAleong’s dream of studying journalism at Morgan StateUniversity, she briefly enrolled in community college butdropped out when the atmosphere reminded her of “the 13thyear of high school.”

Then someone made the recommendation: “Why not go toSojourner with your mother?”

“My mother is a very persistent person: She’s not going to letme give up so easily. And my grandmother is determined, too.She doesn’t give up,” Aleong said. “I think it may inspire me tostay because I am not alone.”

Last spring, when Aleong was winding down her secondaryeducation, Adams-Kennedy was kick-starting college, 20 yearsafter graduating from Western High School with a head full ofdreams about making it as a singer and earning a bachelor’sdegree. She took a year off after high school, had Amanda, andenrolled at what is now Towson University in 1983.

After a semester, she took another break to sing with a reggaeband in Ocean City.

“That one semester off turned into two, and then a year andthen years off,” Adams-Kennedy said ruefully.

She enrolled at Strayer Business College during a lull in hermusic pursuits but again dropped out. A year ago, she enrolledat Sojourner-Douglass with a renewed determination to see itthrough.

“In the back of my mind, that was always a goal of mine, notfor the piece of paper or for a promotion on the job but becauseI know that I could do it,” said Adams-Kennedy, a tax collectorwho works down the hall from her mother at Labor, Licensingand Regulation.

Sharing a class with mother and daughter is fresh incentive.“I don’t want my mother to scold me like I’m her child,” she

Page 141: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

141141141141141

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

added with a laugh. “I had to miss a class because I was sick,and she gave me the blues over that.” On a recent Wednesday,the mother, daughter and granddaughter took their usual seatsalong the wall in Andrew’s math class.

For 2 1/2 hours, they were consumed with basic geometry.After class, Davidson and Aleong headed to the math lab to studywhile the lessons were fresh. Adams-Kennedy headed home. Butshe consulted with her mother and daughter later by telephoneto make sure she understood the homework assignment.

“We’re all very focused for different reasons,” Adams-Kennedy said.

“For me, I want to stick it out for once. For my mother, she’sovercome a lot and is ready for a new challenge, and for Amanda,probably because she’s following our example.”

Page 142: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

142142142142142

}n timp ce a[teapt= s= se}n timp ce a[teapt= s= se}n timp ce a[teapt= s= se}n timp ce a[teapt= s= se}n timp ce a[teapt= s= se]ntoarc= acas=, brutarii]ntoarc= acas=, brutarii]ntoarc= acas=, brutarii]ntoarc= acas=, brutarii]ntoarc= acas=, brutariirefugia\i hr=nesc mii derefugia\i hr=nesc mii derefugia\i hr=nesc mii derefugia\i hr=nesc mii derefugia\i hr=nesc mii deoamenioamenioamenioamenioameni

De Peter EichstaedtComentarii de Peter Eichstaedt

Acesta este un exemplu de schi\=. Articolul este despre obrut=rie ap=rut= ]n timpul bombardamentelor NATO dinKosovo, ]n ora[ul Kukes, la grani\a dintre Albania [i Kosovo.Sunt prezenta\i refugia\i albanezi care lucreaz= la brut=rie,articolul ]ncheindu-se cu livrarea p`inii ]n tabere. Este citatun refugiat care se bucur= de p`inea proasp=t=.

Observa\i cum sunt folosite detaliile descriptive [i citatele.Observa\i, de asemenea, lipsa oric=rei opinii sau a prezen\eiautorului ]n articol, cu g`ndurile [i opiniile sale.

KUKES, ALBANIA. Zorii se aprind, peste mun\ii pustii\i der=zboi, ]n sunetul chem=rii musulmane la rug=ciune [i un mirosde p`ine proasp=t coapt= se r=sp`nde[te ]n jur.

}n lumina soarelui de diminea\=, marea de corturi alerefugia\ilor ]ncepe s= se agite, iar schimbul de diminea\= albrutarilor refugia\i din Kosovo produce la brut=ria mobil= 15 miide buc=\i, norma zilnic= de p`ine.

“Este o munc= extraordinar=”, spune Gjur Gjuraj, un refugiatde 32 ani, proasp=t b=rbierit care se afl= ]n Kukes ]mpreun= cufamilia sa mai bine de dou= luni. “Lucrez cu mult= pl=cere. Mul\ioameni primesc aceast= p`ine”.

Gjuraj se consider= un norocos, fiind membru al echipei deaproximativ 40 de refugia\i, care lucreaz= la amestec=toarele de

Page 143: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

143143143143143

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

aluat, mesele de fr=m`ntat [i cuptoarele care fac parte dinprocesul continuu de producere a p`inii proaspete [i hr=nitoarepentru aproximativ 25 mii de refugia\i, stabili\i ]n aceast= tab=r=[i ]n jurul ei.

}nainte de asamblarea acestei brut=rii, cu vreo dou= s=pt=m`ni]n urm=, p`inea trebuia s= suporte o c=l=torie grea de 12 ore pedrumurile montane ]nguste, fiind adus= din ora[ele din centrul [inordul Albaniei. P`inea era ]nc=rcat= ]n remorcile unor camioanemurdare [i ajungea strivit= [i acoperit= cu pietri[.

}mbr=cat ]ntr-un halat alb de brutar, Gjuraj controleaz= p`ineace se coace ]n tave, apoi se ]ntoarce [i vorbe[te prin intermediulunui translator, pe fundalul vuietului ventilatoarelor electrice carenu prea reu[esc s= ]mpr=[tie aerul sufocant din cortul-brut=rie.

Gjuraj explic= c= poli\ia s`rb= l-a alungat din casa lui, din satulGrciu din apropiere de Kosovo, ]n a cincea zi de bombardamentde c=tre trupele NATO. S`rbii i-au incendiat casa dup= ce el afugit cu so\ia, cei [ase copii ai lor [i tat=l s=u.

Zice c= locuiesc cu rudele sale din Kukes [i este mul\umit desuma modest= de bani pe care o c`[tig= acum [i pentruposibilitatea de a contribui la alimentarea torentului nesf`r[it derefugia\i care trec hotarul din apropiere, dintre Kosovo [i Albania.

“Le mul\umesc acestor oameni”, spune Gjuraj referindu-sela agen\iile de asisten\=, cum ar fi “Copilul r=zboiului” [i alteorganiza\ii care au sponsorizat brut=ria.

El nu prea are ]ncredere ]n acceptarea aparent= de c=treIugoslavia a acordului de pace, dar sper= s= se ]ntoarc= ]n satulnatal. Zice c= se va ]ntoarce doar ]n cazul, ]n care satul va fi p=zitde for\ele NATO. Gjuraj explic= c= are de g`nd s= locuiasc= ]ntr-un cort l`ng= cas= [i s= ]nceap= lucr=rile de reconstruc\ie aacesteia.

Gjuraj ar putea reveni ]n Kosovo ]mpreun= cu cuptorul la carelucreaz= acum, spune managerul brut=riei Tony Langan, unbrutar-administrator din Sligo, Irlanda.

“Brut=ria va fi transportat= ]n Kosovo”, zice Langan. Ea estealc=tuit= din patru unit=\i separate, fiecare dintre ele put`nd fioperat= pe o remorc= plat= [i alimentat= cu energie de unuldintre cele patru generatoare electrice, explic= el.

Page 144: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

144144144144144

Unit=\ile brut=riei sunt menite s= produc= p`ine proasp=t=pentru refugia\ii care se ]ntorc [i pentru cei r=ma[i ]n Kosovo,explic= Langan. Oficialit=\ile ONU din Kukes sus\in c= un num=rtot mai mare de refugia\i povestesc despre criza de alimente careia propor\ii ]n Kosovo, situa\ie ce se va ]nr=ut=\i dac= r=zboiul vacontinua.

{i Gjuraj este preocupat de acest lucru. “La televizor v=dsitua\ia celor r=ma[i acolo [i m= ]ngrijorez pentru ei”, zice el. “Eito\i ]mi sunt apropia\i”.

}n eventualitatea re]ntoarcerii, refugia\ii [i \=rile membre aleNATO vor trebui s= aduc= cu ei rezerve considerabile de hran=,relateaz= oficiali de la ONU. Aceast= brut=rie mobil= se aseam=n=cu o brut=rie care a fost asamblat= ]n or=[elul Mostar din Bosnia,]n timpul r=zboiului de acolo, spun sponsorii.

Zemiu Berishe, 27 ani, este un brutar refugiat care la fel [i-av=zut casa incendiat= ]n timp ce era alungat din acela[i sat ca [iprietenul s=u, Gjuraj. “Noi am fost for\a\i s= plec=m, dar am v=zutcum ne-au dat foc la case”, spune el cu triste\e.

Berishe vorbea ]n timpul unei pauze de lucru, st`nd l`ng= oduzin= de saci de 50 kg fiecare, plini cu f=in= de gr`u din SUA [iJaponia.

Berishe zice c= se va ]ntoarce ]n Kosovo, dac= acolo vor fiprezente [i trupele NATO, ]ns= el se ]ndoie[te de acest fapt. “Nucred ca aceasta se va ]nt`mpla vreodat=”, zice Berishe. “Dac= vatrebui s= r=m`n aici, voi r=m`ne”.

Berishe spune c= prime[te mult= satisfac\ie [tiind c= contri-buie la men\inerea s=n=t=\ii altor refugia\i. “Este un lucru bun [icurat”, spune el.

El este unul dintre refugia\ii cu care Langan s-a sf=tuit ]nprivin\a re\etei p`inii asem=n=toare ca form= [i gust cu p`ineatradi\ional= din Kosovo. Berishe a sugerat s= se adauge cartofi]n p`ine pentru “a-i da un gust special”, zice el.

“Este important ca noi s= producem p`ine asem=n=toare cucea pe care o au ei acas=”, adaug= Langan d`nd afirmativ dincap. “Aprecierile refugia\ilor sunt pozitive”, zice el.

Langan s-a oferit s= dea o m`n= de ajutor, dup= ce a auzit unapel la un radio local, [i iat= c= au trecut cinci s=pt=m`ni de

Page 145: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

145145145145145

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

atunci. “Sarcina mea a fost s= instalez brut=ria [i s-o pun ]nfunc\iune”, spune el, dup= ce oficialit=\ile au auzit de experien\asa de 20 de ani ]n calitate de brutar. “Mi s-a p=rut un lucru cemerita s= fie f=cut. M= bucur c= a reu[it at`t de bine”.

}n timp ce o nou= partid= de p`ine se preg=te[te, p`ineacoapt= noaptea este ]nc=rcat= ]ntr-un camion pentru a fi livrat=.

O dat= cu diminea\a ce apare deasupra mun\ilor, camionul]nainteaz= cu greu prin Kukes, pe l`ng= un [ir de tractoare [ivagoane acoperite ce ad=postesc familii de refugia\i, pe l`ng=moschee [i porne[te pe drumul din partea de sud a ora[ului spreo tab=r= dirijat= de “Medicii f=r= frontiere”, o organiza\iefrancez=.

Camionul intr= pe poart=, face un cerc [i se apropie cu spatelede un cort de livrare unde p`inea este desc=rcat= de doi asisten\i[i vreo [ase voluntari refugia\i. Copiii se adun= repejor ]mprejurcer`nd s= li se arunce [i lor vreo p`ine.

“Dac= reu[im s= hr=nim oamenii, nu e r=u, nu?” zice MehaliBejexlina, 35 ani, un refugiat care ]n fiecare zi ajut= la desc=rcarea[i distribuirea p`inii.

“Pur [i simplu, vreau s= fiu de folos”, zice Rexhep Neziri, 33 ani,un refugiat care se afl= ]n tab=ra din Kukes mai bine de dou= luni.

P`inea proasp=t= de la noua brut=rie este un supliment binevenit la regimul alimentar al taberei, zice Neziri. “M`ncarea ]nfiecare zi este aceea[i”, zice el. “P`inea ]ns= este foarte gustoas=.Noi avem cea mai bun= p`ine din Kukes”, adaug= el.

Neziri vine dintr-un sat care se afl= chiar de partea cealalt= ahotarului cu Kosovo, scena unor lupte continue dintre for\eles`rbe, Armata de Eliberare din Kosovo, [i bombard=rile aproapezilnice ale for\elor NATO. Explozii sporadice se aud ]n fiecare zi.

El nu a plecat din Kukes, ]n pofida cererilor agen\iilor pentrurefugia\i [i oficialit=\ilor ONU, deoarece dore[te s= se ]ntoarc=c`t mai cur`nd posibil acas=, zice el.

Neziri z`mbe[te larg ]n timp ce-[i scoate pantofii [i explic= c=va merge pe jos ]n satul s=u natal [i-[i va aduce de acolo toatelucrurile sale.

“Noi nu am plecat (din Kukes), fiindc= vrem s= revenim acas=oameni liberi”, spune Neziri.

Page 146: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

146146146146146

Refugee Bakers FeedRefugee Bakers FeedRefugee Bakers FeedRefugee Bakers FeedRefugee Bakers FeedThousands While Waiting toThousands While Waiting toThousands While Waiting toThousands While Waiting toThousands While Waiting toReturnReturnReturnReturnReturn

By Peter Eichstaedt

KUKES, ALBANIA – Dawn breaks over the war-ravagedmountains here to the Muslim call to prayers and the smell offresh baked bread.

As the morning sun lights a sea of refugee tents and the campsbegin to stir, the early shift of Kosovo refugee bakers is producingthe mobile bakery’s daily output of some 15,000 loaves.

“This is a great job,” says Gjur Gjuraj, a clean-shaven, 32-year-old refugee who has been in Kukes with his family more thantwo months. “I am very happy to work. There are many peoplereceiving the bread.”

Gjuraj considers himself lucky to be among the crew of nearly40 refugees who operate dough mixers, kneading tables, andovens that are part of this round-the-clock operation thatprovides fresh, nutritious bread to an estimated 25,000 refugeescamped in and around here.

Until the bakery was assembled here about two weeks ago,bread had to endure a brutal 12-hour trip over rugged mountainroads from cities in central and northern Albania. The bread waspiled into the back of dirty trucks and arrived smashed andcovered with grit.

Dressed in white baker’s overalls, Gjuraj checks the loavesbaking in oven shelves, then turns to talk via an interpreter overthe hum of electric fans that do little to cool the stifling heat ofthe bakery tent.

Page 147: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

147147147147147

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

Gjuraj explains that he was driven from his home in theKosovo village of Grciu by Serbian police on the fifth day of NATObombing. Serbs torched his house as he fled with his wife, hissix children and his father.

He lives with relatives in Kukes, he says, and is grateful for thesmall amout of money he now earns and for the opportunity tohelp feed the endless stream of refugees who cross the Kosovo-Albanian border near here.

“I thank these people,” Gjuraj said of the relief agencies such asWar Child and the other organizations that sponsored the bakery.

He is distrustful of Yugoslavia’s apparent acceptance of apeace agreement, but has hope of returning to his village. Hewon’t go back unless its secured by NATO forces, he says. Gjurajexplains that he plans to live in a tent near his house and beginwork to rebuild his house.

Gjuraj’s return to Kosovo could possibly be with one of thelarge ovens he tends, says bakery manager Tony Langan, amaster baker from Sligo, Ireland.

“The bakery is going to be taken to Kosovo,” Langan says. Itis made up of four individual units, each of which can beoperated on the back of a flat-bed trailer and powered by one offour gas-fueled electric generators, he explains.

The bakery units are designed to provide fresh bread toreturning refugees and those who have remained behind inKosovo, Langan explained. UN officials in Kukes say increasingnumbers of refugees report of wide-spread food shortages in theKosovo, a situation that will only worsen as the war drags on.

This worries Gjuraj as well. “When I see TV, I see the othersstill there and I’m worried about them,” he says. “They are myfamily as well.”

In the event of a return, refugees and NATO countries willneed to bring extensive food supplies with them, UN officialssay. The mobile bakery duplicates a similar bakery that wasassembled in the town of Mostar, in Bosnia during the Bosnianwar, sponsors say.

Zemiu Berishe, 27, is a refugee baker who also saw his houseburned as he was chased from the same village as his friend,

Page 148: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

148148148148148

Gjuraj. “We were forced to leave and we saw our house burned,”he says whistfully.

Berishe spoke during a break in the work and stood beside adozen 100-pound sacks of wheat flour from the US and Japan.

Berishe says he will not return to Kosovo without NATO troopsbeing present, a event that he doubts will ever occur. “I don’t believeit’s going to happen,” Berishe says. “If I have to stay here, I will.”

Berishe says he gets a lot of satisfaction from knowing hecontributes to the health of his fellow refugees. “It’s good andit’s clean,” he says of the work.

He is one of the refugees to whom Langan sought advice onarriving at a recipe that duplicated the look and taste of thetraditional Kosovo bread. Berishe said he suggested addingpotatoes to the bread “to give it a special taste,” he says.

“It was important that we duplicate the bread they have athome,” Langan adds with a nod. “The reports from the refugeeshave been good,” he says.

Langan volunteered to help after hearing of an appeal on alocal radio show, he says, and is nearing the end of a five-weekstint. “My job was to get the bakery up and running,” he says,after officials heard of his 20 years as a baker. “It seemed like aworthwhile thing to do. I’m pleased its turned out so well.”

Once a new batch of bread is prepared, loaves baked theprevious night are stacked to cool then loaded into a truck fordelivery.

As the morning hangs over the mountains, the truck ramblesslowly through Kukes, past rows of tractors and covered wagonsthat house refugees families, past the mosque and out the roadsouth of Kukes to a camp operated by Doctors Without Borders,a French-based group.

The truck passes through the gate, turns in an arc and backsup to a supply tent where the bread is unloaded by a couple aidworked and a half-dozen refugee volunteers. Children quicklygather, begging for a loaf to be tossed their way.

“If we feed somebody, it’s not bad, is it?” says MehaliBejexlina, 35, a refugee who helps unload and distribute thebread each day.

Page 149: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

149149149149149

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

The fresh bread from the new bakery is a welcomed additionto the camp diet, says Rexhep Neziri, 33, a refugee who has beenin the camp for two months. “The food each day is the same,”he says. “The bread is very tasteful. We have the best bread inKukes,” he says.

Neziri comes from a village just across the Kosovo border,which has been the scene of continued battles between Serbianforces, the Kosovo Liberation Army, and almost daily NATObombings. Sporadic explosions are heard daily.

He has not left Kukes despite the frequent pleas of refugeeagencies and UN officials because he wants to return as soon aspossible, he said.

He grins broadly as he takes off his shoes and explaines thathe will walk back to his village and take all his belongings withhim.

“We didn’t go (from Kukes) because we want to go back asfree people,” Neziri says.

Page 150: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

150150150150150

GlosarGlosarGlosarGlosarGlosar

Alineat de deschidere - primul alineat ]ntr-un articol. }n func\iede genul articolului, alineatul de deschidere poate con\ine faptelecele mai importante [i actuale sau (]n deschiderea artistic=)descrierea unei situa\ii, ]nt`mpl=ri sau persoane concrete.

Alineat esen\ial - alineatul dintr-un articol care urmeaz= dup=deschidere. Rezum= esen\a articolului — problema abordat=,situa\ia creat= [i relevan\a acestora pentru articolul dat.

Analiz= - desfacerea unui ]ntreg ]n p=r\i cu scopul descopeririinaturii, func\iei, leg=turilor sau originii lucrurilor. }n jurnalism,poate, de asemenea, con\ine sensul s=u opus, “sinteza”:combinarea a dou= sau mai multe lucruri pentru a forma un tot]ntreg. Analiza dintr-un articol de actualitate poate indica leg=tura(sau leg=tura posibil=) dintre fapte, consecin\ele posibile sausemnifica\ia unui eveniment, o motiva\ie sau o explica\ie a unuieveniment, o compara\ie a dou= evenimente sau men\ionareaunor evenimente mai vechi, dar care pot explica evenimentulconsemnat.

Clepsidr= - stil de articol ce se compune din trei p=r\i: parteade sus ]n form= de piramid= inversat= ]n care este rezumat=informa\ia cea mai important=, alineatul de trecere [i nara\iunea.Din piramida inversat=, cititorul afl= pe scurt informa\ia cea maiimportant=. Partea de jos, nara\iunea, ]i permite autorului s=descrie evenimentul ]n profunzime [i cu lux de am=nunte,utiliz`nd puterea narativ= a cronologiei. Aceast= structur= sepotrive[te mai mult analizelor [i articolelor care descriu anumitetendin\e.

ANEXA 3ANEXA 3ANEXA 3ANEXA 3ANEXA 3

Page 151: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

151151151151151

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

Combina\ii nea[teptate - un colac de salvare c`nd nu au locevenimente majore [i redac\iile se afl= ]n criz= de idei. Aceast=metod= de generare a ideilor ]i ajut= pe jurnali[ti s= stabileasc=leg=turi ]ntre fenomene aparent absolut str=ine. Astfel, jurnalis-tul face o tabel= [i ]nscrie ]n primul r`nd [i prima coloan= a tabeleiaceea[i list= cu teme. }n continuare, marcheaz= aleatoriu o celul=a tabelei. Ca rezultat, se ob\ine o “combina\ie nea[teptat=” adou= teme care pot fi explorate mai departe.

Context - toate fenomenele [i evenimentele legate desubiectul unui articol care ]i acord= semnifica\ia cea mai exact=.Subiectul izolat nu reprezint= dec`t un fapt, pe c`nd subiectulplasat ]n context se transform= ]n informa\ie util= ce ajut= cititoriis= ]n\eleag= semnifica\ia subiectului.

Deschidere artistic= - ]nceputul unui articol ]n care nu seprezint= fapte, ci se descrie o situa\ie, ]nt`mplare sau persoan=care ilustreaz= tema articolului. Se folose[te de obicei ]n schi\e.

Extrapolare - proiectarea a ceea ce se cunoa[te despre uneveniment concret asupra altor domenii, g=sindu-se astfel otem= mai larg= [i mai semnificativ=. De exemplu, dac= reporterulcunoa[te atitudinea publicului fa\= de o problem=, el poatededuce atitudinea lui fa\= de alte probleme aferente primei.

Fapt - ]nt`mplare sau ]mprejurare real=, lucru petrecut ]nrealitate. Indic= un eveniment sau o ac\iune la care reporterul afost martor [i de care este sigur, o afirma\ie f=cut= ]n aten\iareporterului sau ob\inut= de acesta, lucruri general cunoscute.

Jurnalism civic (public) - un gen de jurnalism care crede ]nobliga\ia sa de a cultiva via\a civic=. }ncearc= s= informezecet=\enii asupra problemelor importante pentru via\a lor, astfel]nc`t ace[tia s= poat= ]n\elege op\iunile pe care le au ]n fa\=, [is= poat= ac\iona ]n mod corespunz=tor. }n primul r`nd, acestgen al jurnalismului ]ncearc= s= readuc= cet=\enii la via\a civic=.

Legend= - informa\ia ce ]nso\e[te o fotografie sau un altmaterial grafic. R=spunde la cele cinci ]ntreb=ri esen\iale alejurnalismului — cine, ce, unde, c`nd, cum [i de ce — [i descrie

Page 152: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

152152152152152

ac\iunea din fotografie. O legend= mai desf=[urat=, ]mpreun=cu fotografia pe care o ]nso\e[te, poate constitui un material ]nsine.

Metoda cauz=-efect - ajut= la crearea “tabloului general”,adic= sunt elucidate at`t cauzele din spatele anumitor evenimen-te, c`t [i rezultatele lor. Aceast= metod= este extrem deimportant= ]n cazul schi\elor de actualitate.

Nara\iune - element ce se aseam=n= foarte mult cu clasicul“a fost odat=”. Povestitorul, la fel ca dramaturgul sau romancie-rul, descrie rela\iile dintre oameni, ace[tia fiind persoane realeimplicate ]n evenimentul relatat. Sunt folosite detalii vii pentrua ajuta cititorii s= ]n\eleag= mai bine esen\a evenimentelor.

Opinie - punctul de vedere al publica\iei sau al autorilor decomentarii. Opinia este afirmarea unor lucruri care pretind a fiadev=rate, [i nu a ceva ce este cunoscut drept adev=r incontestabil.Opinia exprim= preferin\e, aprobare sau dezaprobare.

Piramid= inversat= - un stil de a scrie [tirile ]n care informa\iacea mai actual= [i mai important= este plasat= la ]nceputularticolului, dup= care urmeaz= celelalte informa\ii ]n ordinedescresc=toare a importan\ei.

Profil - o schi\= al c=rei scop este s=-i fac= cunoscut cititoruluicaracterul unei persoane. }n profiluri sunt descrise persoaneinteresante, neobi[nuite. Profilurile, ]n primul r`nd, dezv=luiecaracterul subiectului, f=c`ndu-se descrieri semnificative at`t dinvia\a acestuia, c`t [i din spusele revelatoare ale prietenilor,rudelor [i partenerilor de afaceri ai acestuia.

Proiectare - accentuarea rezultatelor unui eveniment ]n locde consemnarea detaliat= a evenimentului ]nsu[i. Aceast=metod= permite jurnalistului s= oglindeasc= temele arhirelatatedintr-un punct de vedere nou.

Revenire ulterioar= - o punte l=sat= spre intervievat dup=terminarea interviului, pentru clarificarea ulterioar= a detaliilorsau ob\inerea r=spunsurilor la ]ntreb=rile ce pot ap=rea ]nprocesul definitiv=rii articolului. La sf`r[itul interviului, jurnalistul

Page 153: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

153153153153153

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

preg=te[te terenul pentru a putea reveni, solicit`nd num=rul detelefon sau alte informa\ii de contact.

Schem= mintal= - un instrument de generare a ideilor pentruarticole, bazat pe un proces creator de legare a cuvintelor ]ntreele. “Crearea unei scheme mintale” ]nseamn= cercetareadiferitelor aspecte ale unei probleme. }ncepe prin trasarea unuicerc care semnific= tema principal=. Apoi tras=m linii drepte carepornesc de la tema central= [i enumer=m ideile aferente ]ncercuri separate. Astfel ob\inem o schem= a ideilor relevante [i aleg=turilor dintre ele.

Schimbarea unghiului de vedere - g=sirea de unghiuri noi.Examinarea evenimentelor dintr-un alt punct de vedere sauprezentarea unor opinii neordinare poate fi interesant=, at`tautorului c`t [i cititorului.

Schi\= - genul de articol legat de un eveniment sau situa\iecurent= care confer= faptelor profunzime, semnifica\ie [i leplaseaz= ]n context. Schi\ele, de obicei, descriu evenimentele ]ntr-un context mai larg [i permit s= reflect=m asupra vie\ii [i activit=\iiunor personalit=\i. }n schi\e ][i g=sesc locul interpret=rile,descrierile, imaginile vii [i senza\iile tari, ]ns= schi\ele, fiind un genjurnalistic, trebuie s= fie echilibrate [i s= con\in= fapte adev=rate.

Schi\= de actualitate - o schi\= care are leg=tur= direct= cuun eveniment curent. Acest gen con\ine at`t analize aleevenimentelor curente, descriind anumite tendin\e, c`t [iarticole interpretative prin care se ]ncearc= explicarea unorevenimente [i prezicerea consecin\elor lor. Tot acest gen con\ine[i schi\e de anchet= care ajung ]n r`ndul actualit=\ilor, dezv=lu-ind anumite fapte necunoscute p`n= atunci publicului.

Schi\= de consum - “schi\= despre cum s= faci”. Acest gen dearticole ]nva\= cititorul s= confec\ioneze anumite lucruri, s= fac=fa\= problemelor practice ale vie\ii sau problemelor psihologice[i sociale. Multe schi\e din domeniul medicinei sau al afacerilorse includ [i ele ]n aceast= categorie. Elementul comun al tuturorarticolelor de tipul “cum s=” este instruirea cititorului de c=trereporter.

Page 154: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

154154154154154

Schi\= de interes uman - relateaz= evenimentul neobi[nuit[i extravagant sau descrie ]ntr-un mod inedit un evenimentobi[nuit. Aceast= categorie con\ine articole despre problemeconcrete ]n localit=\i concrete, dar [i articole care ne descriu “unmoment din via\=”, anumite locuri sau stiluri de via\=.

Schi\= istoric= - comemoreaz= anivers=ri [i alte zile impor-tante din via\a societ=\ii, cum ar fi ziua independen\ei sau avictoriei, ziua limbii materne sau ziua sf`ntului care estes=rb=torit ]n ora[ul / satul respectiv (hramul ora[ului / satului).Alte feluri de schi\e istorice sunt legate de evenimentele curentecare pot prezenta interes pentru cititori. Schi\ele istorice mai potdescrie evenimente istorice importante, lucr=ri de pionierat sauinova\ii din diferite domenii: schimbarea caracterului unorinstitu\ii sau schimb=rile sociale [i economice care au avut loc]ntr-o regiune concret= a \=rii.

Sintez= - observarea leg=turii dintre mai multe evenimentecare, la prima vedere, par s= nu aib= nici o leg=tura ]ntre ele.Astfel, este posibil= selectarea unor subiecte de articole promi\=-toare dintr-o sumedenie — dup= cum li s-ar p=rea altora — depiese ]nt`mpl=toare.

Stilul miezului (sau stilul Wall Street Journal) - ]ncepe cu odeschidere care ne prezint= o persoan=, situa\ie sau ]nt`mplareconcret= care oglinde[te o problem= mai general=. Acest gende articole se compun din patru p=r\i. Prima parte estedeschiderea care descrie o persoan=, un loc, o situa\ie saueveniment concret. Partea a doua este alineatul esen\ial ]n carese prezint= tema principal= a articolului [i modul ]n caredeschiderea ilustreaz= aceast= tem=. Partea a treia desf=[oar=tema principal= ]n detalii. Iar ultima parte este o ]ncheiere ]n carerevine ]n prim-plan persoana, locul sau situa\ia descris= ]nalineatele de deschidere.

Tranzi\ie - un alineat scurt sau o propozi\ie care face leg=turadintre dou= p=r\i diferite ale unui articol, astfel ]nc`t lectura luis= decurg= lin, f=r= o trecere brusc= de la o situa\ie la alta.

Page 155: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

155155155155155

Jurn

alism

ul pe

ntru

om

ul de

r`nd

{tire pur= - se bazeaz= numai pe fapte, f=r= a se sugerainterpret=ri sau opinii. Jurnalistul consemneaz= doar faptele spreaten\ia publicului pentru a-l informa asupra evenimentelorcurente.

}ntrebare deschis= - cere ca r=spuns o explica\ie sau descri-ere. Acord= intervievatului o mai mare libertate de exprimare [iposibilitatea de a-[i dezv=lui ideile.

}ntrebare ]nchis= - cere un r=spuns concret, de obicei “da”sau “nu”.

Page 156: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

CuprinsCuprinsCuprinsCuprinsCuprins

IntroducereCapitolul 1: Jurnalismul civicCapitolul 2: Transformarea faptului ]n informa\ieCapitolul 3: Fapte, analize, opiniiCapitolul 4: Schi\eCapitolul 5: Utilizarea detaliilor descriptiveCapitolul 6: M=iestria interviuluiCapitolul 7: Folosirea citatelorCapitolul 8: Fotografia gazet=reasc=Anexa 1: Exemplu: importan\a contextuluiAnexa 2: Articole cu comentariiAnexa 3: Glosar

36

2439455761738396

107150

Page 157: Jurnalismul Pentru Omul de Rand
Page 158: Jurnalismul Pentru Omul de Rand

Centrul Independent de JurnalismStr. {ciusev 53, MD-2012 Chi[in=utel: 21 36 52, 22 75 39fax: 22 66 81www.ijc.iatp.md