Motivalia Juriului Nobel, 1910:

,,Ca omagiu pentru desivArsita sa attd.,

pdtrunsi de concep$a idealistl, teahzatS'

pe parcursul unei lungi gi importante activitigi

ca poet liric, scriitor dramatic, romancier

si autor alunor nuvele de renume mondial."

Paul Heyse (1830-1914)

Paur Hpvse

Andrea Delfinsi alte nuvele,

Traducere din limba german[de Elena Davidescu

Prcfatd. de Marius Chivu

#.

284 / Paur, Hevsa

Dar de fiica si de nepotica ei nu9i nici de migarul la care tineaus-a gisit pdnd acum nici cea maiblani, nici o ftrdmd de oase."

gtie nimeni nimicatat de mult. Numici bucifici de

uupnns

Cronologie....

Discursul de prezentare susfinut de

C.D. af Wirs6n, secretar permanental Academiei Suedeze, la data de

10 decembrie 7970

Regele incoronat al nuvelei.PrefaTa de Marius Chiau

Andrea Delfin 9i alte nuvele

Andrea DelfinCilitorie ln clutarea fericiriiJorinde.......Mngnriga.....

19

27

35

135

205257

Andrea Delfin

Pe acea ulign din Venetia care poartd, pl5cutulnume,,Calle della Cortesia"l se afla,pe la mijloculsecolului trecut, o casi bvghezd,, modestl, cu unsingur cat. Deasupra portalului scund, incadratide doui coloane de lemn risucite gi de o cornigdbaroc[, trona intr-o firidn imaginea unei madone,iar de dupi o sticli rogie, o candeh vesnicl Iicdreamodest. Intrdnd in vestibulul de jos, dldeai de oscari latI gi abrupti care ducea de-a dreptul la odeilede sus. Ardea gi aici, zi 9i noapte, o lampi ce atdrnade un linflgor lucios, prins in tavan, cici luminazilei nu pitrundea in interior decdt cind se deschi-dea uga. Dar in ciuda amurgului perpetuu, doamnaGiovanna Danieli, proprietara casei, igi Petrecea de

preferinli timpul pe aceasti scard. De la moarteasotului ei, de cdnd mogtenise cisula, locuia aici,impreuni cu singura-i fiici, Marietta, si inchiriaunor oameni linigtili cdteva odli de care nu avea

nevoie. Pretindea ci lacrimile ce le virsase pentruscumpul ei so! ii sld.biseri prea mult vederea ca

si mai poatd, suporta lumina soarelui. Dar veciniio bdrfeau cd. zdbovegte pe palierul de sus, de dimi-neala pdnd, seara, ca sI intre in vorbd cu oricinevenea sau pleca 9i ca sl nu-l lase si treaci pdni ce

omul nu pldtea vami curiozitiltij gi limbuliei ei.

1 ,,CaJea atrtoaziei" (in limba italiand in original)

36 / Peul Hrvse

in ,rre-e" cdnd facem cunogtinli cu ea' motir,'ulacesta cu greu ar fi putut s-o hotirasci si prefere

unui jil1 comod tteapt^ durd a scirii. Era in lunaaugust a anului 1,762.De mai bine de o jumltatede an odeile de inchiriat erau goale, iar cu veciniiavea pufine relatii. in afard. de asta, se intuneca, 9io vizitd,Ia ora aceez era ceva cu totul neobignuit.Totusi, micufa femeie stltea cu inclpildnzre la

postul ei 9i, dusl pe gdnduri, privea in jos spre vesti-bulul gol.Igi trimisese copila la culcare 9i i;i pusese

ldngn ea cdyiva bostani, si-i curege de seminte,inainte de a se culca si ea. Dar frdmdntatl' de totfelul de ginduri gi de considerutii,intdrziase. Sttteacu mdinile in poali, cu capul rezemzt de balustrada

scirii; nu era prima oard, cd. o prindea somnul astfel.

$i azi era cdt pe-aci si adoarmi, cdnd trei 1o-

vituri in uga casei, incete, dar stiruitoare, o fhcurisi tresari speriatd.

- Misericordial! exclami femeia, ridicdndu-se, dar

rdmindnd nemigcati pe loc. Ce-i asta? Am visat?

Oare s[ fie intr-adevir el? Trase cu urechea. Betiilein ugi se repetau. Nu, zise ea, nu e Orso. Mi-arsuna altfel. Nu sunt nici zbirii. Si vedem ce-mitrimite cerul.

Apoi cobori scara greoi si intrebl prin usi cine

vrea sd intre.O voce rispunse cd, afafi. se afli un strlin care

cauti locuinl[. Casa ii fusese recomandati; spera

si rlmani mult[ vreme gi cd. gazda are si fie mul-tumitl de el. Toate astea erau spuse politicos 9iintr-o venefiani corecti, incdt doamna Giovanna,cu toati orztdrzie,nu stetu la indoiall sd deschidiuga. infaligarea oaspetelui ii indreptili judecata.

Andrea Delfn ;i alte nuvele / 37

l)c cit se putea vedea in lumina amurgului, birbatul

l)urta, aga cum se cuvine micii burghezTi, hainencgre, iar sub brat un mic sac de piele; plliria o

linea modest in minI. Numai obrazul o miri pe

l'cmeie. Nu arita nici tdnir, nici bitrdn, barbaii era

inci neagri, fruntea netedi gi ochii plini de foc;rlimpotrivi, expresia gurii gi felul de a vorbi pireauobosite si bitrdnicioase, iar pirul tuns scurt, incontrast ciudat cu trisdturile inci tineregti, era pe

rlc-a-ntregul sur.

- Cucoani dragi, vorbi el, te-am trezit din somn

;i sper si nu fie degeaba. Ceci, igi spun de la inceput,daci n-ai o odaie care dI spre un canal, n-am si-1ifiu chiriag. Vin de la Brescia, doctorul mi-a reco-rnandat pentru pieptul meu slab aerul umed al

Venefiei; zice cd trebuie si locuiesc deasupra apei...

- Ei, slavi Domnului! exclami vdduva. Bine civine in sfirgit cineva care ne onoreazd, canalul. Vara

trecuti ^veam

un spaniol care s-a mutat fiindci'ticea cil apa are un miros de parci s-ar fi fiert in ea

guzgani gi pepeni! $i dumitale ti s-a recomandat?

Ce-i drept, aici in Venegia, avem o vorbi:,,Apa dincanal/ Tdmiduie radic al".Dar are alt inteles, dom-nule, un inleles riu, cdnd te gindegti de cdte ori,dupl porunca stipdnirii, o gondoii a plecat spre

lagune cu trei oameni gi s-a intors cu doi. Despreasta sd nu mai vorbim, domnule. Dumnezeu si ne

pdzeascd pe tofi! Dar ai pagaportul in ordine?Altfel nu te-ag putea primi.

- Pdnd acum l-am prezentat de trei ori, cucoanidragd,,la Mestre, in larg,la gondola de straji, si la

taghetto. Numele meu e Andrea Delfin 9i suntde meserie copist de notari gi cunoscitor intr-alelegilor, meserie pe care am exercitat-o la Brescia.1 ,,Doamne, fie-,ti mild" (in limba italiand. in original)

38 / Paul HnvsB

Sunt un om linistit gi nu mi-a plicut niciodati siam de-a face cu polilia.

- Cu atdt mai bine, rispunse femeia, ludnd-oinainte, pe scarI. Mai bine si te pizegti decdt s-o pi-fegti, si fii cu un ochi la pisici 9i cu altul la tigaie.E mai bund frica decit paguba. Of! In ce vremuritriim, domnule Andrea!Mai bine si nu ne gindimIa asta. Gdndurile scurteazd. viafa, dar necazul teface si-1i versi focul. Ia privegte, gi spundnd asta,

deschise usa unei odii mari, nu-i frumos aici 9ipllcut? Colo e patul, r:ufrria am cusut-o cu miinilemele cdnd eram tdndril, dar dimineata nu poli gticum are sd. fie zfin! Aici e fereastra spre canal care,dupi cum vezi, n:u-ilat, dar e destul de addnc, gi

dincolo, cealaltd, fereastri care di pe ulicioar[. Dartrebuie s-o lii inchisl, cici liliecii sunt din ce in ce

mai obraznici. Uite aici, peste canal, aproape si-latingi cu mdna, e palatul contesei Amidei, blondlca aurul 9i trecind tot ca el, din mdni in mini. Darstau 9i pilivrigesc, iar dumne ata n-ai nici api, nicilumin5 si desigur iti este foame...

Indati ce intrase in odaie, striinul o cercetasecu priviri repezi, se dusese de la o fereastri Ia zlta,iar acum igi arunca sacul pe unjil1.

- Totul e in reguli, zise el,la bani o sI ne infe-legem noi. Adu-mi numai ceva de-ale gurii 9i, daclai, o piciturd de vin. Pe urml vreau si dorm.

Avea ceva ciudat de poruncitor in gesturi, oricdtde bldnd ar fi sunat tonul vorbelor sale. Femeia se

supuse in grabi cererilor lui 9i un scurt ristimp illisi singur. El se duse indatd. iar Ia fereastrd., se

apleci in afard. gi se uiti in jos la canalul foafteingust, care nu trida prin nici un tremur al apei sale

negre ci particip a Ia viaya vastei mdri,Ia pulsaliabitrdnei Adriatice. Palatul de peste drum se inilga

Andrea Delfn;i alte nuaele / 39

masiv inaintea lui, toate ferestrele erau intune-cate, cdci fagada nu dldea spre canal; numai o ugiingusti se deschideajos, foarte Lproape de oglindarrpei, 9i o gondoli neagrd stitea Iegatl' cu un lan!,in fala pragului.

Toate pireau a fi pe placul nou-venitului, ca 9itirptul ci prin ceaIaItd. fereastrl dinspre funditurinu se vedea in odaie. Cici peste drum se intindeatun perete fhr[ ferestre gi fhri alti intrerupere, inffard. de cdteva crdpituri 9i rlsufl[tori de pivnili;numai pisicilor, jderilor gi pislrilor de noapte leputea pdrea plicut si bun de locuit acest ungherposomordt.

In inclpere pitrunse de pe coridor o razd de

luminl, uga se deschise gi micula v[duvi intri dinrfou cu o luminare in m6.ni, iar in urma ei venea

I-ata, care trebuise si se scoale iarigi, ca sI ajute la

lrrimirea chiriagului. Copila era parcd. si mai mi-runtl decdt mama, dar prin marea ei gingigie gi prin'neltegea formelor abia imbobocite pdrea ci plu-tegte in vdrful picioarelor, in timp ce, Pe faga ei,recunogteai de la prima vedere o asemlnare gi,

clatoritd"vdrstei, totodati o deosebire. Numai expre-sia celor doul chipuri pdrea sI nu poatd. deveniniciodat[ aseminltoare. Intre cele doul sprdncenedese ale doamnei Giovanna se deslugea o noti de

incordare gi de agteptare ingrijoratd,,care nici dupltoate incerclrile vietii n-ar fi putut diinui pe frun-tea puri a Mariettei. Ochii acegtia trebuiau si rddiintotdeaunariar g:ura si fie intredeschisi, gata siarunce neintdrziatvreo glumi. Era nespus de hazliusd.vezi cum pe acest obrijor luptau intre ele somno-lcnfa, surprinderea, curiozitatea 9i zburdilnicia.Cind intri, pentru a-l vedea mai bine pe nouloaspete, ea igi pleci intr-o parte capul, cu cosilele

40 / Paur HEvsB

despletite ,si infhgurate intr-o mici basma, dar niciaerul lui serios, nici pirul sur nu-i potoliri veselia.

- Mami, gopti ea, in timp ce punea pe masi untaler mare cu gunci, pdine gi smochine proaspete,impreuni cu o sticli de vin, plini pe jumitate, are

un obraz ciudat, ca o casi noui iarna, cdnd a cdzttzdpada pe acoperiq.

- Taci, zgripfuroaico! zise mama repede. Pdrulalb ingali. Trebuie s[ gtii c[ e bolnav si se cuvinesi-i porgi respect, fiindcI bolile vin cilare si pleacipe jos, deci si ne pdzeascd,Dumnezeu pe amdndoui,clci bolnavii mindnci pufin, dar boala inghite tot.Adu numai pulini apil, cdtd, avem. Miine trebuiesI ne sculim de dimineali gi si cumpirim altaproaspiti. Uiti-te, sti acolo ca gi cum ar dormi.Ei e obosit de drum, iar tu de stat degeaba. Agae lumea, diferiti.

Cit se susotiser[ ele, striinul zd.bovise la fereastrd,

cu capul rezematin palmi. Chiar acum, cind ridicipivirea, plrea cd. abia observi prezenta gingaseifete,care ii {Xcu o pleciciune.

- Hai de mindncd ceva, domnule Andrea! zise

viduva. Cine nu mindnci seara rabdi de foamein vis. LJite, smochinele sunt proaspete gi gunca

fragedd., si ista e vin de Cipru cum nici dogele nubea mai bun. insugi pivnicerul lui mi l-a vdndut, e

o veche cunogtinfi, inci de pe vremea lui birba-tu-meu. Ai c[latorit mult, domnule. Te-ai intdlnitvreodati cu el, cu Orso al meu, Orso Danieli?

- Cucoani dragd.,spuse striinul pe cdnd igi tur-na cdtevapicituri de vin in pahar gi desfbcea o smo-chini, n-am pirisit niciodati Brescia gi nu cunoscpe nimeni cu numele acesta.

Andrea Delfn $ alte nuaele / 4I

Marietta iegi din odaie gi se Ltrzea cum zbura injos pe scard.,cdntind pentru ea, cu glas limpede, uncdntecel.

- O auzl? intrebi doamna Giovanna. Nu s-arzice cd e fata mea, cu toate cd. si glina neagril faceoud albe. Cdnti 9i lopdie toatd zi:ua, ca gi cdndn-am fi in Venelia, unde e bine ci pegtii sunt mufi,ctrci altfel ar povesti nigte lucruri de gi s-ar face pirulmiciuci. Dar aga era si taici-s5.u, Orso Danieli, ilmai bun lucritor din Murano, unde se fac paharelealea colorate, ca niciieri pe lume.,,O inimi voioasiigi imbujoreazd. obrajl|", asta era vorba lui. $i deaceea mi-a spus intr-o zi: ,,Giovaninna, nu maipot rlbda aici, aerul imi sugrumi gitlejul, ieri a fostiar unul gdtuit gi agifat cu piciorul de spdnzuri-toare, pentru cd. a vorbit pe fald impotriva inchizi-torilor gi a Consiliului celor Zecet. Stii unde te-ainiscut, dar nu stii unde ai si mori 9i mulli cred clged pe cal 9i ei sed pe pimint. Aga ci, Giovaninna,azis el,plec in Fnnla.Arta aduce favoare si parauaaleargi dupi legcaie. Mi pricep in meseria mea gi

daci reugesc peste hotare vii gi tu cu fetiga noastri"...Pe atunci Marietta avea opt ani, domnule Andrea.Rddea cdnd taici-siu a si.rutat-o la despirtire;atunci a rds gi el. Dar eu plingeam si a trebuit sipldngn 9i el cu mine, degi a plecat vesel in gondold -I-am a:uzit inci fluierind gi dupl ce trecuse colpl.S-a scurs un an. $i ce crezi c[ s-a intd.mplat?Signoria2 s-a interesat de el; nimeni din Muranon-are voie si-gi duci megtegugul in strlinitate,ca si nu-l invete cei de acolo; a trebuit si-i scriu sI

1 Autoritate politieneascl si judiciari supremi instituitn in 1310la Vene,tia pentru a lupta impotriva migcirilor populare.2 Autoritate supremi. a Republicii Venetiene

42 / P.qur Hevse

vinl acasi, cici altminteri avea si fie pedepsit cu

moartea. El a ris de scrisoare, dar domnilor de latribunal nu le ardea de glume. intr-o dimineall, pe

c6.nd eram inci in pat, ^m

fost luati cu copilul gi

tdr6itd.sus, sub,,acoperigurile de plumb"l, gi a trebuitsi-i scriu iar unde mi aflam, eu cu copilul nostru,

9i ci am si rimdn acolo pinl cind se intoarce el laVenefia gi cere si ni se dea drumul. N-a trecut multgi am prirnit rispunsul lui; scria cd.i-a pierit poftade rds 9i ci aleargi cdt il fln picioarele ca si soseasc[indati dupi scrisoare. Ei, speram intruna cd. aga are

si se intdmple. Dar s-au scurs siptimdni gi luni,9iinima imi era tot mai grea gi capul tot mai bolnav,cici acolo sus e iadul, domnule Andrea;

^tdtcd.aveamcopilul, care nu inlelegea nimic din jalea dimprejur.Afard. ci mdncarea era proastn 9i cd zltaiieraprcacald, dar ea tot cdnta ca si mi inveseleasci gi asta

mi istovea de-a binelea, trebuind si-mi stipinesclacrimile. Abia dupn trei luni ne-au scos de acololspuneau ci sticlarul Orso Danieli ar fi murit de

friguri la Milano gi ci putem s[ ne ducem acasi.Am mai atzit Iucrul Asta 9i de la algli - dar cinecrede nu gtie ce-i Signoria. Si fi murit? Oare moricind ai nevasta gi copilul sub acoperisurile de plumb

9i trebuie si-i scofi de acolo?

- $i dumneata ce crezi cd s-a intdmplat cu b[r-batul dumitale? intrebi striinul.

Femeia il.privi drept in fayd., cn o clutituri care

ii amintea cd,biata de ea triise siptimdni nesfdrgitesub acoperigurile de plumb.

- Nu-i adevirat! zise ea, mulgi trliesc gi nu se

intorc, gi mulli sunt morfi gi totugi se intorc. Si nuvorbim insi despre asta. Da, dacl !i-ag spune, cine

t i".htr"-. la Venegia

Andrea Delfn;i alte nuoele / 43

imi garanteazd. cd" nu te duci in fala tribunalului simi dai de go1? Pari a fr un galantonrnot, dar cinemai e cinstitinzilele noastre? Dintr-o mie unul,lasuti nici unul. S[ nu ili fie cu supdrare, domnuleAndrea, dar dumneata gtii cum se spune la Venetia:,,Cu minciuni si siretlic de nimic nu-fi pasi,/ Cugiretlic si cu minciuni tii chiar casi."

Interveni o pauzd. Strlinul diduse de mult talerulla o parte 9i asculta cu incordare spusele vlduvei.

- Nu fl-o iau in nume de riu, zise eI, cI nu vreisi-mi incredintezi tainele dumitale. Nu mL privescgi de altfel n-ag putea si te ajut. Dar cum se face,femeie, cI ribdagi tribunalul ista de Ia care alipdti-mit atdtea, si dumneata, si tot poporul din Venefla?Ce-i drept, eu nu gtiu bine cum merg lucrurilepe-aici - nu m-am ocupat niciodati indeaproapede chestiunile politice -, dar

^tdt tot am atzit, cd.

abia acum un an s-a fXcut zarvd.casi se desfiintezeTribunalul secret, ba chiar unul din nobilime s-arfi ridicat qi ar fi luat atitudine impotriva lui, 9i cllnaltul Consiliu a ales o comisie care sI chibzuiasci,gi toli se agitau, unii pentru, alEii contra. Am auzitdespre asta chiar in cancelaria mea din Brescia.

$i cdnd, pind,la urmi, totul a rimas ca inainte, siputerea Tribunalului secret era mai mare decdtoricdnd, de ce a aprins poporul focuri in pieEe debucurie si i-a batjocorit pe nobilii care se pronun-.faseri impotriva Tiibunalului, iar apoi aveau si se

agtepte larilzbunarea lui? De ce nu s-a opus nimenica inchizitorii si-l exileze la Verona pe cutezitorullor dugman? $i cine stie dacd il vor lisa in viatiacolo sau daci pumnalele care il vor amuti pentruvecie nu sunt gata asculite? Eu, dupi cum am spus,

I ,,Gentilom" (in limba italiani in original)

44 / Pnul Hovse

nu gtiu multe despre astal nici nu-l cunosc pe omulacela gi pulin imi pasd de tot ce se Petrece aici, cicisunt bolnav si n-am s-o mai duc cine gtie cit inlumea astabilItatd' Totugi, sunt mirat vdzdnd acest

popor care, dupi cum bate vdntul, azi ii numegte

pe acei trei oameni tiranii lui, iar miine jubileazd"

cdnd cei care voiau s[ ristoarne tirania pier.

- Cum vorbegti, domnule?! zise vlduva dinddin cap. Nu l-ai ydzut niciodati pe domnul a'uoga-

dorel. Angelo Qrerini pe care l-au surghiunit pentruci a declara;- rilzboijustiliei secrete? Ei, domnule,dar eu I-am vdzut, gi ceilalli oameni siraci de ase-

menea,9i togi spun ci e un domn cinstit gi un mare

invdlat,care a studiat zi gi no apte vechile intdmpliripetrecute la Venelia gi cunoagte legile ca vulpeaporumbarul. Dar cine il vedea trecdnd pe stradl sau

stdnd gi complotdnd cu prietenii lui, indoit as,a de

spinare 9i cu ochii pe jumitate inchigi, gtia indatici e un nobile, dela pana pdliriei pind'la catat^mapantofilor, gi ce vorbea 9i fbcea impotriva Tribuna-lului nu era pentru Popor, ci pentru domnii 5i mari.

Dar pentru oi e totuna, domnule Delfin, daci le

mindnci lupul sau sunt tiiate de micelar. ,,Giinicu ulii cind se bat,/ Zburdi puii-n lung gi-n lat."Yezi, dragl domnule, de aceea s-a bucurat lumea

de nenorocirea lui, cdndTiibunalul a fost confirmatin toate drepturile, neavdnd, ca gi mai inainte, sIdea socoteale niminui, decdt lui Dumnezeu, inZiua deApoi, gi in fiecare zi, congtiinfei.In canalulOrfano, printre sutele care gi-au spus acolo ultimulA,ue, sunt zece oameni de jos alituri de noudzeci

dintre domnii mari. Dar daci vreodatl criminaliinobili gi cei de rdnd ar fi judecagi gi executagi in

Andrea Delfin si alte nuvele / 45

public de Marele Consiliu - Misericordia!am aveaopt sute de cilii in loc de trei, 9i hopl cel mare l-arspdnzura pe cel mic!

Pdrea ci oaspetele vrea si rispundl ceva, dar se

mulgumi si rid[ scurt gi gazdalui asta drept apro-bare. Intre timp, Mariettaintr6, iar in odaie. Aduceaun vas cu api si o micb afumltoare, in care mocneao buruiani mirosind iute 9i care ii trimitea aburulin obraz, incdt o silea si facl cele mai poznasegesturi, sd. tuseascd, sI ocirasci, si-gi frece ochii.Cu pagi mlrunfi, purti afumdtoarea cdt mai

^proa-pe de cei patru perefi, acoperili de nenumirate mus-te 9i fdnfari.

- Ia gtergefi-o, profitorilor, zise ea. Vampirilor,sunteti mai rdi decdt avocatii si doctorii! Nu cumvaaveli poftd si mdncafi la noapte niscaiva smochine,ba sd gustafi chiar vin de Cipru? Ce v-a1i mai punentunci pe rds 9i cum i-ati mai intepa obrazuldom-nului istuia in somn, drept mulgumire, criminalilor!Stali ni1el, ci acug vi dau ceva si vi trimiti la cul-care flilmdnir.

- Nu-fl mai tace gura, {Xpturi picitoasd? zisemama care urmirea cu ochi radiogi toate migcirilepuisorului ei. Nu stii cd. un butoi care sunl e gol gi

c[ cine vorbegte mult spune pulin?- Mami, zise fata rdz6.nd, trebuia s[ le cdnt

finfarilor un cintec de leagin, si ia te uite cat debine a prins! Au 9i inceput si cadl de pe perefi.Noapte bun[, derbedeilor, tdlharilor, care nu plltilichirie, dar vd. zgdtli in toate oalele! Mai vorbim noimdine dacil azi nu v-a fost de ajuns!

Mai clitini o dati deasupra capului buruiana gatasd se stingi, ca si c6.nd ar fi fost vorba de incantafii;scuturi cenuga in canal, apoi fbcu repede o pleci-ciune spre striin gi iesi ca vdntul.1 ,,Avocat" (in limba italianl in original)