JUDEŢUL BISTRIŢA – NĂSĂUD

REPERE GEOGRAFICE Aşezarea geografică

Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat în partea de nord a României, fiind

încadrat de judeţele Maramureş în nord, Suceava în est, Mureş în sud şi Cluj în vest, având o suprafaţă de 535.520 ha.

Judeţul Bistriţa-Năsăud are în componenţă 62 de unităţi administrativ-teritoriale din care 1 municipiu, 3 oraşe, 58 comune, 235 sate.

Municipiul Bistriţa este reşedinţă de judeţ, important centru economic,

cultural şi administrativ al judeţului. Oraşul Năsăud este vechi centru cultural, cu industrie de mase plastice,

textilă şi alimentară. Oraşul Beclean este un important nod de cale ferată cu industrie

metalurgică şi alimentară. Oraşul Sângeorz- Băi este staţiune turistică cu izvor de ape minerale

terapeutice. 1

Teritoriul judeţului prin poziţia sa geografică, este străbătut de drumuri de importanţă deosebită pentru legăturile Transilvaniei cu Moldova şi Maramureşul, dintre care cel mai cunoscut este Drumul European E 58.

Principalele noduri de cale ferată din judeţ sunt la Beclean, Sărăţel şi Salva.

Din punct de vedere al transporturilor aeriene judeţul Bistriţa - Năsăud este deservit de Aeroportul din Cluj- Napoca, situat la distanţa de 125 km de Bistriţa sau de Aeroportul din Târgu Mureş aflat la o distanţă de aproximativ 100 km.

• • • • • • • • • Peisaj montan în judeţul Bistriţa-Năsăud

• Relieful Teritoriul judeţului este variat şi complex, dispus sub forma unui amplu

amfiteatru natural cu deschidere în trepte către Câmpia Transilvaniei, conturându-se trei zone de relief.

Zona montană cuprinde o cunună de munţi din arcul Carpaţilor Orientali, grupa nordică şi mijlocie, ce încadrează judeţul .

Zona dealurilor constituie cea de-a doua treaptă de relief, care ocupă partea centrală şi de vest a judeţului, în proporţie de două treimi din suprafaţa sa.

Teritoriul judeţului este drenat de o reţea hidrografică bine reprezentată, axată pe râul principal Someşul Mare.Alături de apele curgătoare, pe teritoriul judeţului există câteva lacuri dintre care amintim: lacurile glaciale din Munţii Rodnei - Lala Mare, Lala Mică, Tăul Zânelor din Munţii Călimani, de importanţă pastorală şi turistică.

Pe râul Bistriţa, în aval de Colibiţa este lacul de acumulare, cu un volum de peste 80 milioane m.c.

2

Lacul de acumulare Colibiţa

În fisurile şi scoarţa asterată a munţilor vulcanici se găsesc şi ape freatice mineralizate.

Dintre apele bicarbonate, calcice, magnetice, carbogazoase, cunoscute sub denumirea populară de ,,borcuturi'', menţionăm în primul rând pe cele de la Sângeorz-Băi, Anieş, Valea Vinului, Şanţ, Târlişua, Lunca Ilvei, Ilva Mare, Măgura Ilvei, Colibiţa, iar dintre apele clorosodice (sărate), cele de la Nepos, Figa, Pinticu Tecii.

• Clima Din punct de vedere climatic, judeţul Bistriţa-Năsăud se încadrează în

zona continentală moderată. Precipitaţiile, în funcţie de anotimp, depăşesc în general media pe ţară,

media anuală înregistrând 680 mm. ASPECTE DEMOGRAFICE Populaţia totală a judeţului Bistriţa-Năsăud la data de 1 ianuarie 2007 a

fost de 316.932 locuitori. Din totalul populaţiei, 36,5% locuieşte în mediul urban şi 63,5% în mediul

rural. Structura etnică a populaţiei se prezintă astfel: români (90,2%), maghiari

(5,9%), ţigani(3,6%), germani (0,2%) şi persoane de alte naţionalităţi (0,1%). Datele statistice arată că 82,9% din populaţia judeţului este de religie

ortodoxă, iar restul aparţine altor religii, după cum urmează: reformată 4,6%, penticostală 6,4%, greco-catolică 2,3%, romano-catolică 1,2%, adventistă 0,5%, baptistă 0,8%, alte religii 1,1%, nedeclaraţi 0,1%, fără religie 0,1%.

3

4

Populaţia ocupată civilă se activează în: agricultură - 58%, industrie - 18,8%, construcţii 3,08%, comerţ şi servicii - 7%, administraţie - 2,5%, învăţământ - 5%, sănătate - 3,9%, alte domenii – 8,6.

REPERE ECONOMICE Industria

Ramurile principale ale industriei reprezentate în judeţ prin agenţi

economici sunt: metalurgia, construcţiile de maşini, electrotehnică, mase plastice, prelucrarea lemnului, textile, exploatare minieră, sticlărie şi alimentară. Unităţile economice sunt concentrate în centrele urbane şi în special în municipiul Bistriţa.

Dintre produsele industriale ale judeţului amintim: sîrmele de oţel trase la rece, utilajele energetice, metalurgice si refractare, cablurile şi conductorii electrici, materialele electroizolante, bateriile de acumulatori cu plumb, cheresteaua şi mobilierul din lemn, produsele prelucrate din materiale plastice, sticlăria pentru menaj, etc. Sectorul primar se regăseşte în judeţul Bistriţa-Năsăud prin exploatările de metale neferoase şi materiale de construcţii din zonele Rodna, Măgura Ilvei şi Anieş.

Principalele societăţi cu activitate în domeniul industriei: Leoni Wiring Systems Ro S.R.L. Bistriţa – cu activitate în domeniul

producţiei de cablaje auto; Teraplast Group SA Bistrita – cu activitate în domeniul producţiei

articolelor din PVC (tevi, fitinguri, profile extrudate pentru amenajari interioare si exterioare, granule), cahle din teracota, articole ornamentale;

Radiatoare din Aluminiu SA Bistrita – produce piese şi accesorii pentru autovehicule (radiatoare din aluminiu);

Rombat SA Bistrita – unul din principalii producători de acumulatori auto;

Iproeb SA Bistrita – unitate producătoare de cabluri, cordoane şi conducte electrice izolate si neizolate;

Comelf SA Bistrita – întrepridere specializată în fabricarea de construcţii metalice sudate şi părţi componente, utilaj terasier;

Ario SA Bistrita – asigură fabricarea de robinete industriale din oţel; Mebis SA Bistrita – specialist în fabricarea de echipamente hidraulice

si pneumatice, scule pneumatice portabile; Miro S.A. Bistriţa – asigură producţia de repere debitate din tablă,

flanşe şi inele din oţel, confecţii metalice; Dan Steel Group S.A. Beclean – asigură producţia şi comercializarea

de produse metalurgice (sârmă, cuie, produse din sârmă); produse laminate şi turnate;

Somplast S.A. Năsăud – asigură fabricarea ambalajelor flexibile din mase plastice;

Roseyarns S.R.L. Bistriţa – specialist în producţia de fire acrilice.

• Agricultura şi silvicultura Judeţul Bistriţa-Năsăud dispune de o suprafaţă agricolă de 298.922 ha,

ceea ce reprezinta 55,8% din suprafaţa totală a judeţului.Terenul agricol aparţine în cea mai mare parte sectorului privat, iar ponderea o deţin păşunile şi fâneţele. Această repartiţie a terenurilor determină structura producţiei agricole în care ponderea este deţinută de creşterea animalelor. Terenul arabil deţine ponderea cea mai însemnată în comunele din zona colinară a Cîmpiei Transilvaniei (partea sudica a judeţului).

Cea mai mare parte a produselor agricole, vegetale şi animale, sunt prelucrate de agenţii economici din judeţ. Se pot menţiona:societăţile comerciale CARMOLACT MONOR, CALATIS GRUP, BENDEAR CRIS, LUMIDAN în domeniul prelucrării şi industrializării laptelui, AGRO INVEST, CARAIMAN, care realizează produse şi preparate din carne, VALIBYA, GAMA, PANAROMA cu activitate de morărit şi panificaţie, NATUR FRUCT care produce sucur naturale din fructe.

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa are ca obiect de activitate cercetarea în domeniul pomiculturii respectiv crearea de noi soiuri de măr, păr, prun, cireş, vişin şi arbuşti fructiferi şi îmbunătăţirea tehnologiilor agricole.

Zonă împădurită din Munţii Bârgăului Pădurile ocupă 35,7% din suprafaţa judeţului fiind o resursă deosebit de

importantă pentru dezvoltarea viitoare. Cele mai întinse suprafeţe de pădure se află în subzonele Rodna (30,9%), Năsăud (24,9%),şi Bîrgău (15,1%) şi reprezintă peste 2/3 din fondul forestier.

5

Comerţul, serviciile şi turismul Desfacerea mărfurilor către populaţie se realizează în totalitate prin

structuri private. Se exportă în principal maşini, aparate şi echipamente electrice, textile şi

articole din textile, produse din lemn, inclusiv mobilier, articole de mase plastice, animale vii şi produse animale, etc.

Sectorul serviciilor este reprezentat de serviciile cu caracter industrial,construcţii, transporturi, gospodărie comunală, poştă, radio-tv, financiar-bancare. Majoritatea agenţilor economici care au activitate în domeniul serviciilor sunt privaţi sau întreprinzători particulari.

Serviciile bancare sunt asigurate prin prezenţa în toate oraşele judeţului a filialelor sau sucursalelor principalelor bănci care operează în România.

Turismul se constituie într-un sector distinct, datorită condiţiilor naturale oferite de zona geografică a judeţului şi de baza materială existentă. Judeţul Bistriţa-Năsăud dispune de un potenţial turistic bogat,valorificat numai parţial în prezent. Zona montană intens cercetată de turişti îndeplineşte funcţii complexe de odihnă, cură şi tratament, drumeţie şi sport. Baza materială a turismului, în judeţul Bistriţa-Năsăud se constituie din 22 unităţi de cazare, din care 11 sunt hoteluri, iar restul sunt vile, pensiuni, cabane, etc.

Hotel Dracula

Capitalul străin şi oportunităţi de afaceri

În judeţul Bistriţa - Năsăud există înregistrate 543 societăţi cu capital străin

cele mai multe fiind cu capital german (158), urmează cele cu capital italian (102), austriac (63), american ( 27 ) maghiar (23) şi francez (22).

6

Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Bistriţa Năsăud Aşezarea geografică a judeţului, relieful şi condiţiile economico- sociale

oferă investitorilor oportunităţi de afaceri care constau în: Potenţial turistic foarte bun dar nevalorificat corespunzător, amintim în

acest sens: apele minerale de la Sângeorz Băi, apele sărate din zona Bistriţei şi Figa, Lacul de acumulare şi microclimatul din zona Colibiţei. Există posibilitatea dezvoltării agroturismului pe Valea Ilvelor, Valea Bârgăului, Valea Anieşului, Valea Sălăuţei şi bazinul superior al Someşului Mare.

Potenţialul agricol oferă posibilităţi de dezvoltare a sistemului microfermelor în domeniul creşterii animalelor, a viticulturii şi pomiculturii. Există un potenţial melifer ridicat fiind prezent teiul, salcâmul şi pajişti naturale în vederea dezvoltării apiculturii.

Pădurile ocupă o suprafaţă însemnată oferind posibilitatea desfăşurării unor activităţi de agrement (vânătoare) şi de valorificare a fructelor de pădure (zmeură, afine), ciuperci.

Judeţul fiind o zonă puţin poluată este propice realizarea unor culturi de plante medicinale.

Există posibilitatea de dezvoltare a industriei mici şi de artizanat - prelucrarea lânii, olărit, mic mobilier şi obiecte de artizanat din lemn, prelucrarea pieilor, conserve din legume şi fructe după reţete tradiţionale.

Potenţial pentru dezvoltarea următoarelor ramuri industriale - industria alimentară, industria uşoara, industria electrotehnică, contrucţii de maşini şi prelucrarea maselor plastice.

VIZIUNE PENTRU DEZVOLTAREA DURABILĂ A JUDEŢULUI BISTRIŢA NĂSĂUD

Până în anul 2010, prin valorificarea superioară a problemelor de ordin

ecologic în context local şi susţinerea dezvoltării:

7

• turismului - cu accent pe turismul integrat şi valorificarea miturilor, tradiţiilor şi elementelor unicat cu impact internaţional;

• producţiei agricole de tip ecologic; • producţiei industriale curate; • produselor industriale inovative - cu accent pe produse industriale

ecologice; • resurselor umane; • exportului,

Judeţul Bistriţa-Năsăud îşi propune să transforme într-un avantaj competitiv caracterul său de judeţ agro-industrial, iar prin rezultatele obţinute să determine crearea şi consolidarea unei imagini de marcă - aceea de zonă turistică-agricolă-industrială ecologică - atât la nivel naţional cât şi internaţional, imagine care să sprijine apoi dezvoltarea durabilă pe termen lung.

REPERE SOCIAL CULTURALE Reţeaua sanitară a judeţului este formată din 3 spitale, 153 cabinete

medicale individuale, 3 ambulatorii de specialitate, 50 cabinete stomatologice, 52 farmacii.

Ocrotirea persoanelor adulte se realizează prin intermediul a trei unităţi specializate: Căminul de pensionari din Bistriţa, Centrul Sfântul Luca de la Nuşeni, Căminul spital pentru adulţi şi bolnavi cronici din Beclean, iar a minorilor prin 9 unităţi specializate: un leagăn de copii, o grădiniţă specială, 3 case de copii, 2 şcoli generale speciale şi o şcoală profesională, o secţie cămin spital pentru minori.

Invăţământul primar şi gimnazial este bine reprezentat, în judeţ existand 263 de unităţi, o şcoală de muzică şi 3 unităţi de învăţământ special.

Colegiul Naţional Liviu Rebreanu Învăţământul secundar se desfăşoara în 25 de licee cu diferite profile şi o

unitate de învăţământ profesional.

8

În prezent există 11 instituţii de învăţământ superior şi post liceal în sistem de stat şi privat care asigură pregătirea în domeniul: sanitar, turism, administraţie publică, învăţământ, asistenţă socială, economic, juridic.

Casa Municipală de Cultură George Coşbuc

Pentru desfăşurarea actului cultural, judeţul dispune de 8 muzee, 4 case

de cultură, 56 cămine culturale, 129 biblioteci, din care una specializată, 60 biblioteci şcolare şi 60 de biblioteci publice.

Infrastructura sportivă din judeţ cuprinde 104 terenuri de sport, 4 bazine de înot, 28 săli de sport, 7 complexe sportive şi stadioane. Echipa de fotbal Gloria Bistriţa activează în prima divizie a tării.

Sala Polivalentă din municipiu Bistriţa

9

ATRACTII TURISTICE O bogăţie însemnată a judeţului o reprezintă rezervaţiile naturale dintre

care pot fi amintite: Parcul Naţional al Munţilor Rodnei, Parcul Naţional al Munţilor Călimani, cu roci, minerale şi structuri geologice deosebite, fauna şi flora montană cu specii foarte rare, Parcul Dendrologic Arcalia, situat în comuna Şieu-Măgheruş, în care pot fi întâlnite specii rare de arbori şi arbuşti.

Castelul din parcul dendrologic Arcalia Printre vestigiile istorice mai importante se află Biserica Evanghelică din

centrul municipiului Bistriţa construită în urmă cu aproape 600 de ani. La numai 500 m se află o catedrală ortodoxă, în imediata apropiere a unui

fragment din zidul de piatră care înconjură cetatea Bistriţa. Alte fragmente destul de mari ale acestui zid se mai păstrează în apropierea parcului oraşului, unde încastrează şi un bastion de apărare ”Turnul Dogarilor”, refăcut aşa cum arată el în urmă cu o jumătate de mileniu.

.

Monumente istorice ale

judeţului Bistriţa-Năsăud

Potenţialul cultural al judeţului este conferit de numărul mare de

monumente istorice (530) şi de patrimoniul cultural mobil, cărora li se mai adaugă şi tradiţiile specifice zonei.

10

11

Biserică din lemn din judeţul Bistriţa-Năsăud

În zonele montane ale judeţului se poate practica alpinismu,l se pot organiza drumeţii, la Piatra Fântânele se pot practica sporturi de iarnă, existând aici piste pentru schi şi o instalaţie pentru telescaun.

Peisaj de iarnă din Munţii Bârgăului Datorita atât unor peisaje de un pitoresc unic, cât şi obiceiurilor şi tradiţiilor

care încă îşi păstrează ritualul de desfăşurare, a început să funcţioneze şi să se dezvolte o reţea de agroturism.

Tradiţii populare din judeţul Bistriţa-Năsăud Situate în zone deosebit de pitoreşti, cu un climat plăcut şi cu un potenţial

turistic foarte ridicat, zonele - Piatra Fântânele, Colibiţa, Valea Blaznei, Valea Vinului, Fiad, Cormaia, constituie puncte de atracţii turistice.

Peisaj montan – zona Colibiţa

Staţiunea Sângeorz-Băi prezintă şi ea un potenţial turistic valoros, fiind o staţiune balneoclimaterică renumită atât în ţară cât şi peste hotare pentru efectele curative ale apelor minerale de la izvoarele de aici.

12

Judeţul Bistriţa-Năsăud beneficiază de elemente de simbol cultural cu

valoare de unicat ce pot fi întrebuinţate şi ele la sporirea potenţialului turistic. Astfel de obiective cu încărcare culturală deosebită şi cu valoare turistică sunt: Casa Memorială ,,George Coşbuc`` din comuna Coşbuc, Casele Memoriale Liviu Rebreanu din comuna Maieru şi din satul Liviu Rebreanu precum şi Casa Memorială Ion Pop Reteganul din comuna Petru Rareş (Reteag). Printre alte obiective culturale ale judeţului pot fi amintite Muzeul Judeţean, Muzeul Grăniceresc Năsăud şi Muzeul de sub Poarta.

Muzeul Judeţean Bistriţa-Năsăud MASS-MEDIA LOCALĂ În judeţul Bistriţa-Năsăud mass-media este reprezentată în principal de:

postul privat de televiziune Tele 7 Bistriţa; cotidianele – Răsunetul şi Mesagerul; publicaţia săptămânală Atac de Bistriţa; Gazeta de Bistriţa; posturile de radio: “Radio Transilvania”, “Radio Bistriţa”, “Radio 21”.

13

14

“Pană de păun” - element de podoabă al costumului popular bărbătesc din zona Năsăudului