jpg - cu bune si cu rele

7/23/2019 JPG - Cu Bune Si Cu Rele

http://slidepdf.com/reader/full/jpg-cu-bune-si-cu-rele 1/5

JPG - cu bune si cu rele

JPEG (se pronunta "gey-peg") este nu mecanism de compresie, propus de Joint PhotographicExpert Group (J.P.E.G.) si care a fost destinat comprimarii imaginilor alb-negru sau color luate dinrealitate. lgoritmul de comprimare se ba!ea!a pe sensibilitatea crescuta a ochiului uman laariatiile mici de luminanta si sensibilitatea redusa la ariatiile mici de culoare. #n aceasta idee,

algoritmul acorda mai multa atentie - deci mai multi bytes, pentru modificarile fine de luminanta simai putina atentie pentru culoare, intrucat imaginea comprimata este destinata obserarii decatre oameni, iar nu determinarilor colorimetrice.

$omprimarea JPEG este cu pierderi ("lossy compression scheme"), adica o parte din informatiiledetinute de imaginea initiala sunt inlaturate definiti. %aca aeti neoie de toate informatiile dinfotografia initiala, alegeti o metoda fara pierderi (lossless), cum este &#'' dar in aceasta situatie,fisierul a fi mult, mult mai mare.

proprietate intersanta a algoritmului *peg este capacitatea acestuia de a aea un grad ariabil,determinabil, de comprimare. aceasta inseamna ca daca doriti obtinerea unui fisier de imaginecat mai mic, se poate alege o rata mare de comprimare, in dauna calitatii iners, pentru amentine calitatea la o cota ridicata, se alege un grad redus de comprimare. +a prima comprimarea imaginilor, chiar si pentru un grad mediu, pierderea de calitate este minora. sa se face catoate aparatele fotografice digitale, pentru a reali!a economie de spatiu pe cartela de memorie,pre!inta posibilitatea de a comprima imaginea descarcata de $$% in imagine comprimata .*pg indierse rapoarte ( - /0), fara o alterare semnificatia. %aca insa fisierul .*pg este deschis,prelucrat, salat, apoi din nou deschis, prelucrat ... de mai multe ori, pierderile de calitate deintot mai eidente. #n seria de mai *os, imaginea din stanga (foto ) a fost obinuta in urma uneisingure prelucrari, iar imaginea din dreapta (foto /) , desi usor mai mare, este re!ultatul unorprelucrari succesie de patru ori.

'oto 'oto /

%e ce dorim imagini comprimate1 %aca rem ca imaginile noastre sa fie afisate pe internet,acestea trebuie transmise in retea (upload) si, de acolo, i!itatorul site-ului le descarca (do2n-load) in naigatorul sau de internet. prima limitare este impusa de ite!a de descarcarea carese face cu o ite!a mica (catia 3b pe secunda, mai mica chiar pentru utili!atorul "casnic" deinternet, conectat prin modem si dial-up) un fisier foarte mare se descarca greu si pune la "muncigrele" rabdarea i!itatorului. #n seria de mai *os, foto 4 are aproape 54 3 si se descarca printr-unmodem conectat la /6,6 3bps in / secunde, pe cand foto 7, cu aceeasi dimensiune de pixeli, areun grad mai mare de comprimare, masoara /4 3 si se descarca prin aceeasi conexiune in doar 6



secunde. $e alegeti1 %epinde de ds.

'oto 4

'oto 7

a doua limitare este determinata de re!olutia monitorului i!itatorului site-ului nostru. Existamulti utili!atori cu sisteme de calcul mai ieftine si care afisea!a imaginea pe monitor la o re!olutiede 600 x 500 pixeli (uneori chiar mai putin). %aca pagina 2eb mai contine chenare, texte, etc., cei500 pixeli pe erticala se reduc la 700 sau 400, disponibili pentru fotografia inclusa in pagina opo!a de dimensiune mai mare fi a!uta doar in parte, ceea ce ar impune derularea paginii, lucrudestul de neplacut.

$at de mult se poate comprima o imagine1 %aca plecam de la un f isier imagine de 89, sa!icem, putem obtine un fisier *pg de 0 : (rata de compresie /0), fara alterari importante alecalitatii i!ibile a imaginii. comprimare la o rata de 70 - 0 aduce fisierul-imagine la /0 - /: cu pierderi perceptibile ; moderate. Este posibila comprimarea de pana la 00, imagineaobtinuta aind doar : si pastrea!a mai multe detalii decat ofera multe programe de manipularea imaginilor in modul "thumbnail".

GIF contraataca

8ulti sunt speriati de termenul "lossy compression" dar, in ceea ce prieste inregistrareaimaginilor, nici o imagine digitala nu se compara cu imaginea oferita de ochiul uman. 8ai echidecat JPEG, pentru unele imagini, G#' ("graphic interchange format") este superior in priinta

calitatii imaginii, a ratei de comprimare sau a ambelor, dar are un pacat acestea sunt alabilepentru imagini cu o paleta redusa de culori, deoarece, prin conentie, G#' are maximum /5culori (codificare pe 6 biti). %e exemplu, arii largi cu exact aceeasi culoare, sunt comprimatefoarte eficient de algoritmul G#'. %ar, pentru o imagine fotografica, transpusa digital prin scanaresau inregistrata cu aparate fotografice digitale, adancimea de culoare este de cel putin /7 biti (5milioane de culori), ceea ce determina o alterare seera a po!ei. #maginile optime pentrucomprimare prin metoda G#' sunt cele cu linii si suprafete uniform colorate, cum sunt celedesenate cu programul 8icrosoft Paint. $u cat imaginea este mai complexa iar nuantele maimulte, cu atat JPEG se descurca mai bine. G#' se descurca bine cu marginile netede, cum ar fichenarele fotografiilor sau conturul literelor aplicate peste o imagine, pe care JPEG le reda mai



difu!, datorita rotun*irilor inerente in calculele matematice pe care le efectuea!a algoritmul decompresie.

$at de puternic comprima G#'1 #n priinta fotografiilor, am facut urmatorul test fotografiaoriginala - in format &#'' - are 5,< 89 am taiat o mica portiune din imaginea originala si aceasta

a fost salata in format G#' (foto ), dar si in format JPEG (foto 5). 'oto ocupa peste 5 :9, iarfoto 5 sub 5 :9.

'oto 'oto 5

%ar, in opinia mea, nu aceasta este principala diferenta, ci modalitatea de repre!entare aculorilor /5 la .gif, 5 milioane pentru .*pg, fapt care se traduce printr-o redare mai buna aariatiilor fine de culoare la formatul .*pg.

Cu cine votam?

%e la bun inceput, as dori sa sublinie! ca nu exista o alegere definitia. 'iecare imagine trebuieanali!ata si aleasa cea mai adecata metoda de comprimare.

Pe linia de start a cursei, cele doua metode de compresie se pre!inta astfel

. G#' comprima fara pierderi, in timp ce JPEG produce pierderi in calitate, ami ales in ceea ceprieste culorile, si mai putin informatiile de luminanata - bila alba pentru G#'

/. $omprimarea JPEG poate fi efectuata intr-un grad ariabil, ales de utili!ator, in functie dedestinatia imaginii, pe cand G#' are o rata fixa - bila alba pentru JPEG

4. $odificarea G#' se face "la plecare", iar la "sosire" aceasta nu mai necesita prelucrari JPEG inschimb, necesita decomprimare la sosire, astfel incat puterea calculatorului utili!atorului final esteimportanta - o bila neagra pentru calculatoarele modeste=

7. G#' se descurca foarte bine cu marginile nete, contrast, ca de ex. un cadru in *urul uneiimagini, in schimb, JPEG afisea!a aceste cadre cu un grad sesi!abil de "incetosare", cu oreducere a functiei de transfer (cum ar spune specialistii)

. JPEG pastrea!a - cel putin teoretic - 5 milioane de culori, in timp ce G#' face o reducereseera (color selection sau color reduction), la cel mult /5 - uneori mai putine - culori, ceea ce,in opinia mea, este tot un proces "lossy". #deea ca ar mai exista i!itatori pe #nternet ale carormonitoare pot afisa doar /5 culori, nu mai are sustinere asta!i, cand chiar si cele mai ieftinemonitoare permit 5 milioane. >educerea paletei de culori aduce multe bile negre pentru G#'.

#n opinia mea, pentru imaginile fotografice, cea mai buna metoda ramane totusi JPEG.



Cum procedam?

Pentru a transpune capodoperelenoastre fotografice in formatul .*pg,a trebui sa spunem programului de

prelucrare cu care lucram sa sale!eimaginea curenta nu in formatulimplicit (de regula proprietar), ci incel .*pg, comanda aflata de regula, inmeniul 'ile ? @ae as.. lteprograme necesita procedura 'ile ?Export... &rebuie sa mentionam de labun inceput ca nielul de compresieafisat in caseta de dialog a unuiprogram nu corespunde cu cea

afisata in caseta de dialog a altui program, adica 50A compresie la programul B nu produce unfisier identic cu 50A compresie la programul C. 8ai mult decat atat= +a unele programe,procentele se refera la calitatea imaginii re!ultate (procente mari inseamna fisiere mari), iar la alte

programe procentele se refera la gradul de comprimare (procente mari inseamna fisiere maimici), si aceasta deoarece standardul JPEG nu include specificatii in acest sens iar fiecareproducator a procedat cum a gasit de cuiinta. $eea ce trebuie sa faceti insa, indiferent deprogramul cu care lucrati, este sa salati o copie necomprimata, in formatul proprietar alprogramului cu care lucrati, pentru orice eentualitate=Pe piata exista un mare numar de programe dedicate prelucrarii imaginilor digitale. mica partedin utili!atori folosesc 8ac-uri sau +inux, iar softul dedicat este restrins articolul de fata nu li seadresea!a. Pentru ma*oritatea dintre noi, cu sisteme P$-Dindo2s, oferta este insa foartegeneroasa. %in aceasta pleiada de programe am ales doua programe care, in opinia meaexcelea!a $%@ee - in topul clasamentului "$ele mai multe formate acceptate", iar dobePhotoshop in topul clasamentului "Performanta"@a le luam pe rand...

1. ACDSee

nul dintre programele cele mai folosite este $%@ee, a*uns la ersiunea 7. Programul esteshare2are si permite utili!area fara a plati nimic, o perioada de timp, aind insa toate functiunileactiate. %upa efectuarea tuturor prelucrarilor asupra fotografiei, se alege din meniul 'ilesubmeniul @ae as... pare o fereastra in care alegem formatul fisierului (dintr-o caseta aflata inpartea de *os a ferestrei de dialog), numele si calea;directorul unde a fi salat fisierul. #n coltuldin dreapta *os se afla caseta de dialog "ptions", prin selectarea careia apare o alta fereastra dedialog. #n aceasta fereastra, cea mai importanta optiune se refera la calitatea imaginii;ratacomprimarii. *ustarea se poate face prin mutarea cursorului fie spre stanga - compresie maimare si fisier mai mic, sau spre dreapta - compresie mai mica si imagine mai buna se poatefolosi caseta spin aflata imediat mai *os. *ustarea unui niel de peste F0A nu produce un fisiermai bun, doar mai mare pe de alta parte, un niel sub A produce imagini de calitate foarteslaba si care pot fi folosite doar ca "tumbnail". #n partea mediana a casetei de dialog, se afla

caseta "Progressie", si care se refera la modul in care se descarca imaginea in exploratorul de#nternet al utili!atorului. schita a imaginii salate "progressie" a apare foarte rapid pe ecranuli!itatorului dar la o calitate redusa si, dupa 4 - imagini intermediare in care detaliile dein totmai fine, apare imaginea finala. #n acest fel i!itatorul ede rapid - chiar daca aproximati,imaginea de pe site. umarul de scanari se a*ustea!a din caseta spin "@moothing". @electareaunui numar sub 4 anulea!a ite!a de afisare a schitei de imagine, iar peste salarea in modulprogresi produce o imagine usor mai mare, deci care se descarca intr-un timp cea mai lung.

ltfel imaginea a fi ini!ibila pana cand computerul primeste si ultimul bit al fisierului .*pg. %inpunctul meu de edere, chiar daca durea!a putin mai mult, as prefera salarea imaginii in modul



progresi, deoarece am la ce ma uita cat timp sedescarca intreaga pagina.

proprietate foarte interesanta a programului $%@ee (ersiunea 4 si mai buna) este conferita

de plug-in-ul JPEG-&ransform (aflat in folderulPlugins, sub numele de $BHJPEG&rans.apl) si carereali!ea!a rotiri si reflexii in oglinda ale fisierelor.*pg fara pierderi= Iestea rea este ca rotirea estelossless doar pentru fisierele al caror numar depixeli pe lungime si inaltime este multiplu de 6.Iestea buna este ca marea ma*oritate a aparatelor

fotografice digitale actuale generea!a fisiere .*pg cudimensiuni multiplii de 6.

2. Adobe Potosop

Existent pe piata in dierse ersiuni complete (, ., 5, recent anuntat <), limitate ( +.E.) sau

chiar reduse (rebote!at dobe Photo%eluxe), dobe Photoshop permite conersia fisieruluiproprietar (.psd pentru Photoshop, respecti .pdd pentru Photo%eluxe) in fisier .*pg.Prima modalitate de conersie este cea bine cunoscuta din meniul 'ile se alege @ae as...apare o fereastra de dialog in care se preci!ea!a calea, numele fisierului (implicit este afisatuntitled-), si formatul (implicit Photoshop .psd si pdd). %e la nielul acestei ultime optiuni se faceclic3 pe sageata in *os si se alege din lista derulanta optiunea JPEG. @e face clic3 pe @ae siapare o noua caseta de dialog referitoare la optiunile fisierului. Photoshop ofera niele decompresie de la 0 la / si nu lasa loc nici unui dubiu referitor la cifrele afisate pe ecran calitateaimaginii, gradul de compresie, nielul de calitate. 9ifarea casetei Preie2 determina programul sacalcule!e dimensiunea fisierului .*pg dar si durata aproximatia a timpului de descarcare printr-unmodem cu o ite!a "domestica" (7,7 /6 sau 5 3bps).

a doua modalitate de conersie este alegerea din meniul 'ile a submeniului @ae for Deb. @edeschide o fereastra care are in colutul stang - sus patru taburi riginal, ptimi!ed, /-p si 7-p ultima - cea mai utila. %aca alegem 7Hp, partea centrala a ecranului a fi ocupata deimaginea originala si trei imagini comprimate in grade ariabile la fiecare se afisea!adimensiunea in :9, calitatea imaginii dar si timpul estimat de descarcare printr-un modemconectat la o ite!a selectabila (implicit /6 3bps). #n partea dreapta a ecranului se alegemodalitatea de comprimare JPEG sau G#' in imediata apropiere a listei derulante se afla osageata spre dreapta - clic3 pe sageata deschide un dialog din care merita a fi mentionat in modspecial "ptimi!e &o 'ile @i!e..."

Putem introduce aici dimensiunea in :9 pe care o dorim iar programul calculea!a rata necesarade compresie si salea!a fisierul la setarea aleasa. &ot in dreapta, dar mai *os, este afisata o altafereastra de dialog, cu doua tab-uri as mentiona tab-ul "#mage @i!e", prin selectarea caruiaputem alege o noua dimensiune in pixeli a imaginii in alori absolute sau in procente. #n acest fel,noul fisier poate fi micsorat sau marit, pentru a se incadra, in dimensiunile de pixeli impuse, de

ex. de 'otomaga!in. &ot aici se afla caseta "$onstrain Proportions" care este implicit setata sicare asigura o reducere;crestere proportionala a dimensiunilor in pixeli.

jpg - cu bune si cu rele

Documents