joi dupa miercurea cenusii

JOI DUPÃ MIERCUREA CENUªII

Invitatoriul

V. Doamne, deschide-mi buzele.R. ªi gura mea va vesti lauda ta.Ant. Pe Cristos Domnul, care a fost ispitit ºi a pãtimit

pentru noi, veniþi sã-l adorãm!

Psalmul 94 (95)Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu

Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putemzice: „Astãzi!” (Evr 3,13).

1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului,sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre!

2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudãºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim!

3 Cãci mare Dumnezeu este Domnulºi mare împãrat peste toþi zeii;

4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântuluiºi ale lui sunt înãlþimile munþilor;

5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o,ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul.

6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa luiºi sã îngenunchem înaintea Domnului,

creatorul nostru,7 cãci el este Dumnezeul nostru,

iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte,turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte.

8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui:„Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu;

9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri,m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele.

10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta;de aceea am zis:

Este un popor cu inima rãtãcitã,11 nu au cunoscut cãile mele;

de aceea am jurat în mânia mea:Nu vor intra în odihna mea!”

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh.Precum era la început, ºi acum, ºi pururea,

ºi în vecii vecilor. Amin.

Ant. Pe Cristos Domnul, care a fost ispitit ºi a pãtimitpentru noi, veniþi sã-l adorãm!

Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacãInvitatoriul se spune înainte de Laude.

Oficiul lecturilor

V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu.R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.



IMNUL

Când lumea rãnitã se zbate ºi geme,Din ceruri ne vine prielnicã vreme;E darul pe care chiar Domnul ni-l face,E timp de iertare, de har ºi de pace.Cristos strãluceºte, el este luminaCe face s-aparã pãcatul ºi vina;Ne iartã de vede-ale-ntoarcerii semneÎn faptele vieþii cinstite ºi demne.Aºa cum Cristos a-nviat dintru moarte,La viaþã cãinþa pe noi sã ne poarte.Mai mult rãutatea sã nu ne rãpunã;Pãstreazã-ne, Doamne, dorinþa cea bunã.

Joi dupã Joi dupã Miercurea Cenuºii2

Acum ºi-n vecie, Treime Preasfântã,Întreg universul te-adorã ºi-þi cântã.O datã cu plânsul cãinþei amare,Primeºte smeritul prinos de-nchinare. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Nu braþul lor i-a mântuit, ci dreapta ta ºi luminafeþei tale.

Psalmul 43 (44)

Nenorocirile poporuluiÎn toate acestea suntem mai mult decât învingãtori prinacela care ne-a iubit (Rom 8,37).

I2 Dumnezeule, cu urechile noastre am auzit; †

pãrinþii noºtri ne-au povestit *lucrarea pe care ai sãvârºit-o în zilele lor,

în zilele de demult.3 Tu cu mâna ta ai alungat neamuri ºi i-ai sãdit pe ei, *

ai zdrobit popoareºi i-ai lãsat pe ei sã se rãspândeascã.

4 Cãci nu prin sabia lor au luat în stãpânire pãmântul, *ºi nu braþul lor i-a mântuit,

ci dreapta ta ºi braþul tãu ºi lumina feþei tale, *pentru cã în ei þi-ai gãsit plãcerea.

5 Tu eºti regele meu, Dumnezeule, *cel care hotãrãºti victoriile lui Iacob!

6 Prin tine i-am respins pe duºmani †ºi în numele tãu i-am cãlcat în picioare *pe cei care s-au ridicat împotriva noastrã.

7 Cãci nu mi-am pus încrederea în arcul meu *ºi nu sabia mi-a adus salvarea,

8 ci tu ne-ai salvat de duºmanii noºtri *ºi i-ai fãcut de ruºine pe cei ce ne urau.

9 În Dumnezeu ne vom mândri toatã ziua, *preamãrind mereu numele tãu.

Oficiul lecturilor 3

Ant. Nu braþul lor i-a mântuit, ci dreapta ta ºi luminafeþei tale.

Ant. 2 Domnul nu-ºi va întoarce faþa de la voi dacãvã veþi întoarce la el.

II10 Acum, însã, tu ne respingi ºi ne acoperi de ruºine *

ºi nu mai ieºi, Dumnezeule,alãturi de oºtirile noastre.

11 Ne faci sã dãm înapoi în faþa vrãjmaºului *ºi cei care ne urãsc ne pradã.

12 Ne dai ca pe niºte oi la tãiere *ºi ne risipeºti printre naþiunile pãgâne.

13 Îþi vinzi poporul tãu fãrã câºtig *ºi nu te îmbogãþeºti prin vânzarea lui.

14 Tu ne faci de ruºine în faþa vecinilor noºtri, *de râs ºi de batjocurã pentru cei din jurul nostru.

15 Ne faci sã fim de pominã printre pãgâni *ºi popoarele clatinã din cap la vederea noastrã.

16 Toatã ziua ocara este înaintea mea *ºi ruºinea îmi acoperã faþa,

17 din cauza glasului ce mã insultã ºi mã ocãrãºte, *în faþa duºmanului ºi a celui dornic de rãzbunare.

Ant. Domnul nu-ºi va întoarce faþa de la voi dacã vãveþi întoarce la el.

Ant. 3 Scoalã-te, Doamne, ºi nu ne respinge lanesfârºit.

III18 Toate acestea au venit peste noi, †

dar n-am uitat de tine *ºi n-am cãlcat legãmântul tãu.

19 Inimile noastre nu s-au dat înapoi *ºi paºii noºtri nu s-au abãtut de pe calea ta.

20 Dar tu ne-ai aruncat în locul unde sunt ºacalii *ºi ne-ai acoperit cu umbra morþii.

Joi dupã Joi dupã Miercurea Cenuºii4

21 Dacã am fi uitat de numele Dumnezeului nostru *ºi am fi întins mâinile spre un dumnezeu strãin,

22 oare Dumnezeu nu ar fi bãgat de seamã, *el, care cunoaºte ascunziºurile inimii?

23 Cãci pentru tine suntem daþi morþii toatã ziua, *suntem socotiþi ca niºte oi de înjunghiere.

24 Trezeºte-te, pentru ce dormi, Doamne? *Scoalã-te, nu ne respinge la nesfârºit.

25 Pentru ce îþi ascunzi faþa? *Pentru ce uiþi de nenorocirea

ºi de oprimarea noastrã?26 Cãci sufletul nostru este doborât în praf *

ºi trupul nostru s-a lipit de pãmânt.Scoalã-te, Doamne, vino în ajutorul nostru *

ºi, pentru îndurarea ta, mântuieºte-ne!Ant. Scoalã-te, Doamne, nu ne respinge la nesfârºit.V. Cine mediteazã legea Domnului.R. Va da roade la timpul potrivit.

LECTURA ÎNTÂI

Începutul cãrþii Exodului 1,1-22

Oprimarea lui Israel1 Iatã numele fiilor lui Israel intraþi în Egipt; au intrat

cu Iacob, fiecare cu familia lui: 2 Ruben, Simeon, Levi,Iuda, 3 Isahar, Zabulon, Beniamin, 4 Dan, Neftali, Gadºi Aºer. 5 Sufletele ieºite din coapsele lui Iacob erauºaptezeci de toate. Iosif era atunci în Egipt. 6 Iosif amurit, ºi toþi fraþii lui, ºi toatã generaþia aceea. 7 Fiii luiIsrael s-au înmulþit, numãrul lor s-a mãrit, au crescut ºiau ajuns foarte puternici. ªi s-a umplut þara de ei.

8 S-a ridicat un nou rege în Egipt, care nu-l cunos-cuse pe Iosif. 9 El a spus poporului sãu: „Iatã, fiii luiIsrael sunt acum un popor mai numeros ºi mai puternicdecât noi. 10 Sã luãm mãsuri împotriva lor, ca sã nu se


mai înmulþeascã, pentru cã, altfel, în caz de rãzboi, sevor alia cu duºmanii noºtri, vor lupta împotriva noastrãºi apoi vor pleca din þarã”. 11 Atunci au fost puºi pesteei supraveghetori de lucrãri, care sã-i asupreascã silin-du-i la munci grele. Astfel, au trebuit sã construiascãpentru faraon cetãþile Pitom ºi Ramses, împreunã cudepozitele lor de provizii. 12 Dar cu cât erau mai asu-priþi, cu atât se înmulþeau mai mult ºi numãrul lor creºtea;ºi ei au început sã se teamã de fiii lui Israel. 13 De aceea,egiptenii i-au supus pe fiii lui Israel la o sclavie asprã14 ºi le-au fãcut viaþa de nesuportat din cauza muncilorgrele: pregãtirea lutului ºi a cãrãmizilor ºi tot felul demunci ale câmpului. Astfel israeliþii au fost siliþi la omuncã asprã de sclavi.

15 Regele Egiptului a poruncit moaºelor evreilor,numite una ªifra ºi cealaltã Pua, 16 ºi le-a zis: „Când veþiasista la naºtere femeile evreilor ºi le veþi vedea cã suntgata sã nascã, dacã este bãiat, sã-l omorâþi; iar dacã estefatã, s-o lãsaþi sã trãiascã”. 17 Dar moaºele s-au temutde Dumnezeu ºi n-au fãcut ce le poruncise regele Egip-tului, ci i-au lãsat pe copiii de parte bãrbãteascã sãtrãiascã. 18 Regele Egiptului le-a chemat pe moaºe ºile-a zis: „Pentru ce aþi fãcut lucrul acesta ºi i-aþi lãsatpe copiii de parte bãrbãteascã sã trãiascã?” 19 Moaºelei-au rãspuns lui faraon: „Pentru cã femeile evreilor nusunt ca egiptencele; ele sunt vânjoase ºi nasc înainte devenirea noastrã”. 20 Dumnezeu le-a fãcut bine moaºelor;ºi poporul s-a înmulþit ºi a ajuns foarte mare la numãr.21 Pentru cã moaºele se temuserã de Dumnezeu, Dum-nezeu le-a dat urmaºi.

22 În cele din urmã, faraon a dat întregului sãu poporaceastã poruncã: „Aruncaþi în Nil toþi bãieþii care se vornaºte la evrei! ªi toate fetele lãsaþi-le sã trãiascã!”

RESPONSORIUL Gen 15,13-14a; Is 49,26c

R. Dumnezeu i-a spus lui Abraham: Urmaºii tãi vorfi strãini într-o þarã strãinã; vor fi sclavi ºi oprimaþi

Joi dupã Miercurea Cenuºii6

timp de patru sute de ani, * dar eu voi judeca poporulcãruia îi vor fi slujit.V. Eu, Domnul, sunt eliberatorul ºi mântuitorul tãu.*

Dar eu.

LECTURA A DOUA

Din Predicile sfântului Leon cel Mare, papã(Pred. 6, despre Postul Mare, 1-2: PL 54, 285-287)

Purificarea sacrã prin post ºi fapte de caritate

Fraþilor preaiubiþi, plin este pãmântul de bunãtateaDomnului (cf. Ps 32,5) întotdeauna, ºi însãºi creaþianaturalã este, pentru fiecare credincios, adevãratã învã-þãturã care îl duce la adorarea lui Dumnezeu, pentru cãcerul ºi pãmântul, marea ºi tot ce se aflã în ele manifestãbunãtatea ºi atotputernicia creatorului lor, iar frumuseþeaadmirabilã a tuturor elementelor care îi sunt la dispozi-þie cere creaturii inteligente aducere de mulþumire.

Însã când se apropie aceste zile, consacrate în modspecial misterelor rãscumpãrãrii omenirii, ºi care precedãsãrbãtoarea pascalã, ni se cere sã ne pregãtim printr-opurificare religioasã.

Este propriu sãrbãtorii pascale ca toatã Biserica sã sebucure de iertarea pãcatelor, nu numai cei care se nascprin sfântul Botez, ci ºi aceia care, de mult timp, facparte deja din numãrul fiilor adoptivi.

Chiar dacã oamenii se renasc la viaþa nouã îndeosebiprin Botez, este necesar pentru noi toþi sã ne reînnoimîn fiecare zi de petele condiþiei noastre pãcãtoase ºi nueste nimeni care sã nu trebuiascã sã fie tot mai bun pescara perfecþiunii, trebuie sã ne strãduim ca nimeni sãnu fie sub efectul vechilor vicii în ziua rãscumpãrãrii.

Pentru aceasta, preaiubiþilor, în aceste zile, trebuieavutã o specialã grijã ºi devoþiune de a face acele lucruripe care creºtinii trebuie sã le facã mereu; astfel, vomtrãi în posturi sfinte acest Post Mare instituit de apos-


toli, nu numai prin folosirea abstinentã a alimentelor,dar, mai ales, prin înfrânarea viciilor.

Nu existã lucru mai folositor decât a uni posturilesfinte ºi raþionale cu pomana care, sub denumirea unicãde milostivire, conþine multe ºi lãudabile fapte de cari-tate, aºa încât, chiar ºi în mijlocul situaþiilor de inegalitatede bunuri, pot sã fie egale dispoziþiile sufleteºti ale tutu-ror credincioºilor.

Iubirea, pe care o datorãm atât lui Dumnezeu cât ºioamenilor, nu este niciodatã împiedicatã pânã acoloîncât sã nu poatã sã iubeascã ceea ce este bun. Aºa cumau cântat îngerii: Mãrire în înaltul cerului lui Dum-nezeu ºi pe pãmânt pace oamenilor pe care el îi iubeºte(Lc 2,14), cel care are milã cu dragoste faþã de cei caresuferã vreo nenorocire este fericit nu numai în virtuteabunãvoinþei sale, ci ºi prin binele pãcii.

Faptele iubirii pot sã fie foarte diferite ºi, astfel, dato-ritã acestei diversitãþi, toþi creºtinii buni pot sã seexercite în ele, nu numai cei bogaþi ºi puternici, ci inclu-siv oamenii obiºnuiþi ºi chiar ºi cei sãraci; în felul acesta,cei care sunt inegali datoritã capacitãþii lor de a facepomanã sunt asemãnãtori prin iubirea cu care o fac.

RESPONSORIUL Cf. 2Cor 6,4R. Timpul postului ne-a deschis porþile paradisului:

sã-l primim prin rugãciuni ºi cereri: * ca sã fim preamã-riþi împreunã cu Domnul în ziua învierii.V. În toate noi ne prezentãm ca niºte slujitori ai lui

Dumnezeu.* Ca sã fim.

Rugãciunea de încheiereTe rugãm, Doamne, sã inspiri faptele noastre ºi sã ne

ajuþi sã le împlinim, aºa încât tu sã fii începutul ºiînfãptuitorul tuturor lucrãrilor noastre. Prin Domnulnostru Isus Cristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu,împreunã cu tine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cuDuhul Sfânt, în toþi vecii vecilor. R. Amin.

Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:


Sã-l binecuvântãm pe Domnul.R. Mulþumim lui Dumnezeu.

Laudele




IMNUL

Când alungi în zorii zilei bezna nopþii-ntunecoaseªi pãmântul în luminã îl îmbraci din nou, Cristoase,Fã ºi-n sufletele noastre, cu lumina de afarã,Soarele iubirii sfinte ºi-al virtuþii sã rãsarã.Ne e inima bolnavã de nelegiuiri enorme,Însã harul tãu e-n stare sã o schimbe, s-o transforme.Am umblat pe cãi greºite ºi-n pãcate mai-nainte,Ne cãim ºi ne propunem sã pornim pe drumuri sfinte.ªtim cã pocãinþa noastrã, Doamne, nu e pe mãsurã,Cãtre neputinþa noastrã tu priveºte ºi te-ndurã;Doar iubirea ta cea mare, rãstignitã pe o cruce,Ne va scoate din pãcate, la salvare ne va duce.Ziua învierii tale va fi zi de primãvarã,Tot ce zace-n întuneric va veni la viaþã iarã.Mâna ta asupra noastrã totdeauna sã ne fie,ªi pe toþi ne va conduce cãtre culmi de bucurie.Îngerii în cer, Treime, îþi aduc cântare-naltã,Pe pãmânt, fãptura toatã te slãveºte laolaltã.Peste noi sã cadã haruri precum picurii de rouã,Ca-ncepând o altã viaþã, sã-þi cântãm cântare nouã.

Amin.PSALMODIA

Ant. 1 Fã sã aud dis-de-dimineaþã îndurarea ta,Doamne.

Laudele 9

Psalmul 142 (143),1-11

Rugãciune în timp de strâmtorareOmul nu este justificat prin faptele legii, ci doar princredinþa în Isus Cristos (Gal 2,16).

1 Doamne, ascultã rugãciunea mea, †pleacã-þi urechea la cererea mea, *rãspunde-mi în adevãrul ºi în dreptatea ta!

2 ªi sã nu intri la judecatã cu slujitorul tãu, *cãci nici unul dintre cei vii

nu va fi îndreptãþit înaintea ta.3 Duºmanul prigoneºte sufletul meu, *

îmi calcã viaþa în picioare,m-a fãcut sã locuiesc în întuneric, *

ca cei morþi pentru vecie.4 Se stinge în mine sufletul *

ºi neliniºtitã este în mine inima mea.5 Îmi aduc aminte de zilele de demult, †

mã gândesc la toate faptele tale *ºi meditez la lucrãrile mâinilor tale.

6 Întind spre tine mâinile mele, *sufletul meu este înaintea ta

ca un pãmânt lipsit de apã.7 Doamne, grãbeºte-te ca sã-mi rãspunzi, *

cã se sfârºeºte duhul meu.Nu-þi ascunde faþa de la mine, *

ca sã nu mã asemãn cu cei ce se coboarã în groapã.8 Fã sã aud dis-de-dimineaþã îndurarea ta, *

cãci în tine mi-am pus încrederea!Fã-mã sã cunosc calea pe care voi merge, *

cãci sufletul meu spre tine îl înalþ!9 Elibereazã-mã de duºmanii mei, Doamne, *

cãci la tine îmi aflu adãpost!10 Învaþã-mã sã fac voia ta, *

cãci tu eºti Dumnezeul meu.Duhul tãu cel bun mã va cãlãuzi cãtre pãmântul drept. *

11 De dragul numelui tãu, Doamne, îmi vei da viaþã.


În dreptatea ta, *vei scoate sufletul meu din strâmtorare!

Ant. Fã sã aud dis-de-dimineaþã îndurarea ta, Doamne.

Ant. 2 Domnul va revãrsa asupra Ierusalimului râu depace.

Cântarea Is 66,10-14a

Mângâiere ºi bucurie în cetatea sfântãIar cea liberã este Ierusalimul cel de sus, care estemama noastrã (Gal 4,26).10 Bucuraþi-vã împreunã cu Ierusalimul *

ºi veseliþi-vã în el toþi cei care îl iubiþi.Împãrþiþi bucuria cu el, *

toþi cei care aþi plâns împreunã cu el,11 ca sã sugeþi ºi sã vã sãturaþi *

la sânul mângâierilor sale,ca sã sorbiþi ºi sã vã sãturaþi *

din bogãþiile gloriei sale.12 Cãci aºa spune Domnul: †

„Eu voi îndrepta spre el pacea ca un ºuvoi *ºi bogãþia popoarelor ca un râu ieºit din matcã.

Veþi suge ºi veþi fi purtaþi pe braþe *ºi, pe genunchi, veþi fi dezmierdaþi.

13 Cum îºi mângâie o mamã copilul, †aºa vã voi mângâia ºi eu. *În Ierusalim veþi afla mângâierea.

14a Voi veþi vedea ºi se va bucura inima voastrã, *ºi oasele voastre vor odrãsli ca iarba”.

Ant. Domnul va revãrsa asupra Ierusalimului râu depace.

Ant. 3 Dumnezeului nostru sã-i fie plãcutã lauda.

Psalmul 146 (147 A)

Puterea ºi bunãtatea Domnului

Laudele 11

Pe tine, Dumnezeule, te lãudãm, pe tine, Doamne, temãrturisim.

1 Lãudaþi-l pe Domnul, †pentru cã frumos este

sã-l lãudãm pe Dumnezeul nostru; *pentru cã plãcut este sã-l preamãrim pe el.

2 Domnul reclãdeºte Ierusalimul, *îi adunã pe surghiuniþii lui Israel.

3 El vindecã pe cei cu inima zdrobitã *ºi leagã rãnile lor.

4 El socoteºte numãrul stelelor *ºi le dã nume la toate.

5 Mare este Domnul nostru ºi atotputernic, *înþelepciunea lui nu are margini.

6 Domnul sprijinã pe cei sãrmani *ºi doboarã la pãmânt pe pãcãtoºi.

7 Înãlþaþi Domnului cântare de mulþumire, *cântaþi imnuri Dumnezeului nostru cu chitara!

8 El acoperã cerul cu nori, *pregãteºte pãmântului ploaie,

el face sã rãsarã iarbã în munþi *ºi verdeaþã spre trebuinþa oamenilor.

9 El dã hranã animalelor *ºi puilor de corb care strigã.

10 Nu se bucurã de puterea calului *ºi nici nu-ºi gãseºte plãcerea în iuþeala omului,

11 Domnului îi sunt plãcuþi cei care se tem de el, *cei care îºi pun speranþa în milostivirea lui.

Ant. Dumnezeului nostru sã-i fie plãcutã lauda.

LECTURA SCURTÃ Cf. 1Rg 8,51-53aNoi suntem poporul tãu, Doamne, ºi moºtenirea ta.

Ochii tãi sã fie deschiºi la cererea slujitorului tãu ºi apoporului tãu, Israel, ºi sã ne asculþi în tot ce-þi vomcere. Cãci tu ne-ai ales ca moºtenire a ta dintre toatecelelalte popoare ale pãmântului.


RESPONSORIUL SCURT

R. Domnul mã elibereazã * de laþul vânãtorului.Domnul.V. ªi de cuvântul cel rãu. * De laþul vânãtorului. Slavã

Tatãlui. Domnul.Ant. la Benedictus: Cine vrea sã vinã dupã mine, spune

Domnul, sã se lepede de sine, sã-ºi ia crucea ºi sã mãurmeze.CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79

Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, *

pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu,69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire *

în casa lui David, slujitorul sãu,70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi *

care au fost în vechime,71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri *

ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc.72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri *

ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt.73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham,

pãrintele nostru, *cã ne va dãrui harul,

74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, *sã-i slujim fãrã teamã,

75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, *în toate zilele vieþii noastre.

76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: *cãci vei merge înaintea Domnului

sã pregãteºti cãile sale,77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii *

întru iertarea pãcatelor,78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, *

cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric

ºi în umbra morþii *ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii.

Laudele 13

Slavã Tatãlui ºi Fiului *ºi Sfântului Duh.

Precum era la început ºi acum ºi pururea *ºi în vecii vecilor. Amin.Ant. Cine vrea sã vinã dupã mine, spune Domnul, sã

se lepede de sine, sã-ºi ia crucea ºi sã mã urmeze.

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃSã preamãrim îndurarea lui Dumnezeu, care s-a

dezvãluit în Cristos, ºi sã-l implorãm din inimã:Aminteºte-þi de noi, Doamne, cãci suntem fiii tãi!

Dã-ne o înþelegere mai adâncã a misterului Bisericii– ca ea sã fie pentru noi ºi pentru toþi oamenii sacra-

ment de mântuire!Iubitorule de oameni, fã-ne sã contribuim la creºtereacetãþii pãmânteºti,– ºi în toate sã tindem spre împãrãþia ta!Dãruieºte-ne sã alergãm însetaþi la Cristos– care s-a fãcut pentru noi izvor de apã vie!Iartã fãrãdelegile noastre– ºi îndreaptã paºii noºtri pe calea dreptãþii ºi a since-

ritãþii!Tatãl nostru.



Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice

rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.

Ora medie





IMNUL

Sã-ndreptãm iar gândul nostru spre Isus,La aceastã orã când pe cruce-i pus.Chinuit de sete-n agonia grea,Bãuturã-amarã i se dã sã bea.O, Isuse, Doamne, Salvator divin,Fã-ne s-avem parte ºi noi de-al tãu chin.Foame, sete mare, chin mistuitor,Pentru cele sfinte dã-ne tuturor.Împietrirea noastrã, Doamne, s-o înmoi,Revãrsând pe Duhul tãu cel Sfânt în noi.Potoleºte focul patimii fierbinþiªi alungã bezna rãului din minþi.Te slãvim, Cristoase, ºi-n acelaºi cântÎl slãvim pe Tatãl ºi pe Duhul Sfânt.Dumnezeu Treimic, nouã tuturorDã-ne fãrã preget sprijin ºi-ajutor. Amin.

PSALMODIA

Ant. Viu sunt eu, spune Domnul; nu vreau moarteapãcãtosului, ci sã se converteascã ºi sã fie viu.

Psalmul 118 (119),153-160

XX (Reº)153 Vezi înjosirea mea ºi salveazã-mã, *

pentru cã nu am uitat de legea ta.154 Apãrã-mi cauza ºi rãscumpãrã-mã, *

dã-mi viaþã dupã promisiunea ta!155 Mântuirea e departe de cei pãcãtoºi, *

pentru cã nu le pasã de orânduirile tale.156 Multe sunt îndurãrile tale, Doamne, *

dã-mi viaþã dupã judecãþile tale!

Ora medie 15

157 Sunt mulþi cei care mã prigonesc ºi mã apasã, *dar eu nu mã îndepãrtez de învãþãturile tale.

158 I-am vãzut pe cei fãrãdelegeºi m-a cuprins dezgustul, *

pentru cã nu pãzesc cuvântul tãu.159 Iatã, eu am iubit învãþãturile tale, Doamne, *

dã-mi viaþã dupã îndurarea ta!160 Temelia cuvântului tãu este adevãrul, *

toate hotãrârile tale sunt drepte ºi veºnice.

Psalmul 127 (128)

Pacea casei în Domnul„Sã te binecuvânteze Domnul din Sion”, adicã din Bise-rica sa (Arnobius).

1 Fericiþi toþi cei care se tem de Domnul *ºi umblã pe cãile sale.

2 Atunci te vei hrãni din munca mâinilor tale; *vei fi fericit ºi toate îþi vor merge bine.

3 Soþia ta va fi ca o viþã roditoare *înãuntrul casei tale;

copiii tãi vor fi ca vlãstarele mãslinului *împrejurul mesei tale.

4 Iatã, aºa va fi binecuvântat omul *care se teme de Domnul!

5 Sã te binecuvânteze Domnul din Sion, *ca sã vezi fericirea Ierusalimului

în toate zilele vieþii tale6 ºi sã vezi pe fiii fiilor tãi! *

Pace peste Israel!

Psalmul 128 (129)

Poporul asuprit îºi regãseºte încredereaBiserica vorbeºte despre suferinþele sale (sf. Augustin).

1 Încã din tinereþe, de multe ori, m-au prigonit,– sã spunã asta Israel – *


2 încã din tinereþe, de multe ori, m-au prigonit,dar nu m-au biruit.

3 Cu plugul mi-au arat spinarea, *au tras pe ea brazde lungi.

4 Dar Domnul este drept, *a sfãrâmat jugul pãcãtoºilor.

5 Sã fie fãcuþi de ruºine ºi sã se întoarcã înapoi *toþi cei care urãsc Sionul!

6 Sã fie ca iarba de pe acoperiºuri, *care se usucã înainte de a creºte,

7 cu care nu-ºi umple mâna cel care secerã *ºi nu-ºi umple poala cel care adunã snopii!

8 ªi nici un trecãtor sã nu poatã spune: †„Binecuvântarea Domnului sã fie asupra voastrã! *Vã binecuvântãm în numele Domnului!”

Ant. Viu sunt eu, spune Domnul; nu vreau moarteapãcãtosului, ci sã se converteascã ºi sã fie viu.

LECTURA SCURTÃ Dt 30,2-3aCând te vei întoarce la Domnul, Dumnezeul tãu, ºi

vei asculta de glasul lui din toatã inima ta ºi din totsufletul tãu, tu ºi copiii tãi, dupã cum îþi poruncesc azi,atunci Domnul, Dumnezeul tãu, îi va aduce înapoi perobii tãi ºi va avea milã de tine.V. Întoarce-þi faþa de la pãcatele mele.R. ªi ºterge toate nelegiuirile mele.


ajuþi sã le împlinim, aºa încât tu sã fii începutul ºiînfãptuitorul tuturor lucrãrilor noastre. Prin Cristos,Domnul nostru. R. Amin.

Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:Sã-l binecuvântãm pe Domnul.R. Mulþumim lui Dumnezeu.

Ora medie 17

Vesperele




IMNUL

Patruzeci de zile postind în pustiu,Tu ne-ai fost, Isuse, un exemplu viu.Cu multe pãcate greºitori am fost,Ne-ntoarcem la tine în lacrimi ºi post.Ne plecãm cu fruntea pânã la pãmânt,De durere-amarã sufletul ni-e frânt.Nu lãsa sã fie ruga în zadar,Dã-ne cu-ndurare al iertãrii har.Noi ne recunoaºtem pãcãtoºi ºi rãi,Nu-þi întoarce faþa de la robii tãi.Sã ne stai alãturi, te rugãm plângând,Sprijin ºi tãrie sã ne dai oricând.Drumul pocãinþei strãbãtut acum,Drumul ispãºirii ºi-al salvãrii drumSã ne poarte paºii, cu speranþe vii,Spre-ale învierii sfinte bucurii.Cinste ºi mãrire Treimii de sus,Slava ei în lume nu cunoaºte-apus;Cei ce prin iertare noi fiinþe suntSã-i cânte-ndurarea cu un nou avânt. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Mila mea ºi scãparea mea e Domnul: în elnãdãjduiesc.

Psalmul 143 (144)

Pentru victorie ºi pace


Mâinile lui sunt învãþate la rãzboi, cãci a învins lumea:„Însã eu am biruit lumea” (sf. Ilariu).

I1 Binecuvântat sã fie Domnul, stânca mea! †

El îmi deprinde mâinile la luptã *ºi degetele pentru bãtãlie.

2 El este aliatul meu fidel ºi tãria mea, *turnul meu de apãrare ºi eliberatorul meu.

El este scutul meu în care mã încred, *el îmi dã în stãpânire poporul.

3 Doamne, ce este omul, cã te îngrijeºti de el, *sau fiul omului cã îl iei în seamã?

4 Omul este ca o suflare, *zilele lui sunt ca umbra care trece.

5 Doamne, apleacã cerurile tale ºi coboarã, *atinge-te de munþi ºi vor fumega.

6 Sloboade fulgerele tale ºi împrãºtie-i; *trimite sãgeþile tale ºi pune-i pe fugã!

7 Întinde mâinile tale din înãlþimi ºi elibereazã-mã, †salveazã-mã de apele cele mari, *din mâna fiilor celor strãini,

8 cãci gurile lor spun minciunã *ºi, ridicând mâna dreaptã, jurã fals.

Ant. Mila mea ºi scãparea mea e Domnul: în el nãdãj-duiesc.

Ant. 2 Fericit este poporul al cãrui Dumnezeu esteDomnul.

II9 Dumnezeule, îþi voi cânta un cântec nou, *

pe harpa cu zece strune voi cânta pentru tine,10 pentru tine, care îi mântuieºti pe regi, *

care îl eliberezi pe David, slujitorul tãu,de sabia celui rãu.

Vesperele 19

11 Elibereazã-mã ºi mântuieºte-mãdin mâna fiilor celor strãini, †

cãci gurile lor spun minciunã *ºi, ridicând mâna dreaptã, jurã fals.

12 Fiii noºtri sã fie ca vlãstarele ce cresc în tinereþea lor; †fiicele noastre, precum coloanele din unghiuri, *sculptate, pentru templu.

13 Hambarele sã ne fie pline, *încãrcate cu tot felul de provizii;

turmele noastre sã se înmulþeascã cu miilepe câmpiile noastre; *

14 boii noºtri sã fie viguroºi.Sã nu fie gard surpat, nici spãrturã *

ºi nici þipãt în pieþele noastre.15 Fericit este poporul care are toate acestea, *

fericit este poporul al cãrui Dumnezeu este Domnul!Ant. Fericit este poporul al cãrui Dumnezeu este

Domnul.

Ant. 3 S-au împlinit acum mântuirea ºi domnia Dum-nezeului nostru.

CântareaAp 11,17-18; 12,10b-12a

Judecata lui Dumnezeu11,17 Îþi mulþumim þie, *

Doamne, Dumnezeule atotputernic,cel care eºti ºi care erai, *

cãci ai luat în mânã puterea ta cea mareºi ai început sã domneºti.

18 ªi s-au mâniat neamurile, *dar a venit mânia ta ºi timpul sã-i judeci pe cei morþi

ºi sã dai rãsplata slujitorilor tãi, profeþilor ºi sfinþilor, *ºi celor ce se tem de numele tãu, mici ºi mari.

12,10b A venit acum mântuirea ºi putereaºi împãrãþia Dumnezeului nostru *

ºi puterea Unsului sãu,


cãci a fost alungat acuzatorul fraþilor noºtri, *care îi acuza în faþa Dumnezeului nostru zi ºi noapte.

11 Iar ei l-au învins prin sângele Mielului *ºi prin cuvântul mãrturiei lor;

ºi nu ºi-au iubit viaþa *pânã la moarte.

12a De aceea, bucuraþi-vã, cerurilor, *ºi voi, cei care locuiþi în ele!

Ant. S-au împlinit acum mântuirea ºi domnia Dum-nezeului nostru.

LECTURA SCURTÃ Iac 4,7-8.10Supuneþi-vã lui Dumnezeu; împotriviþi-vã diavolului

ºi el va fugi de la voi; apropiaþi-vã de Dumnezeu ºi else va apropia de voi. Curãþaþi-vã mâinile, pãcãtoºilor!Purificaþi-vã inimile, voi, cei cu inima împãrþitã! Umi-liþi-vã în faþa Domnului ºi el vã va înãlþa!

RESPONSORIUL SCURT

R. Eu am zis: * Doamne, miluieºte-mã! Eu am zis.V. Vindecã sufletul meu, pentru cã am pãcãtuit

împotriva ta! * Doamne, miluieºte-mã! Slavã Tatãlui.Eu am zis.

Ant. la Magnificat: Cel care îºi va pierde viaþa pentrumine o va afla în veºnicie, spune Domnul.

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul

46 Sufletul meu *îl preamãreºte pe Domnul

47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie *în Dumnezeu, mântuitorul meu,

48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. *Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã,

49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, *ºi numele lui e sfânt.

Vesperele 21

50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam *peste cei ce se tem de el.

51 A arãtat puterea braþului sãu, *i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor,

52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici *ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi;

53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, *iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale.

54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, *amintindu-ºi de îndurarea sa,

55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, *lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci.

Slavã Tatãlui ºi Fiului *ºi Sfântului Duh.

Precum era la început ºi acum ºi pururea *ºi în vecii vecilor. Amin.Ant. Cel care îºi va pierde viaþa pentru mine o va afla

în veºnicie, spune Domnul.

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ

Sã preamãrim îndurarea lui Dumnezeu care ne lumi-neazã cu harul Duhului Sfânt, ca sã rãspândim luminãprin fapte de dreptate ºi de credinþã. Sã-l rugãm, spunând:

Dã viaþã, Doamne,poporului rãscumpãrat de Cristos!

Dumnezeule, izvorul ºi fãuritorul sfinþeniei, uneºte-i maistrâns cu Cristos, prin misterul euharistic, pe episcopi,pe preoþi ºi pe diaconi,– ca sã creascã necontenit în ei harul primit prin impu-

nerea mâinilor!Învaþã-i pe credincioºii tãi sã ia parte cu însufleþire ºivrednicie la masa cuvântului ºi a trupului lui Cristos,– ca sã pãstreze în viaþa ºi în purtarea lor ceea ce au

primit prin credinþã ºi sacrament!Dã-ne harul sã recunoaºtem demnitatea fiecãrui om,amintindu-ne cã este rãscumpãrat cu sângele Fiului tãu,– ca sã respectãm libertatea ºi conºtiinþa fraþilor noºtri!


Dã-le oamenilor harul sã-ºi înfrâneze dorinþa nemãsu-ratã dupã bunuri pãmânteºti– ºi sã vinã în ajutorul celor lipsiþi!Îndurã-te de credincioºii pe care i-ai chemat astãzi latine din aceastã viaþã– ºi dãruieºte-le fericirea veºnicã!Tatãl nostru.



Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice

rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.

Completoriul




IMNUL

Acum, când e timpul de mers la culcare,În rugã mai cerem o datã-ndurare:Privirile tale ce pururi sunt trezeAsuprã-ne, Doamne, mereu sã vegheze.În vis mintea noastrã te aibã pe tineIar inima noastrã de doru-þi suspine,Te cânte pe tine, te simtã aproape,Sã nu laºi ca bezna de tot sã ne-ngroape.

Completoriul 23

Ne fie odihna ºi somnul în pace;Cât timp trupul nostru puterea-ºi reface,ªi-i noapte adâncã, ºi bezna dominã,Ne fii tu, Cristoase, în beznã luminã.Rugãmu-ne þie cu fruntea plecatã,Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã,Cu Fiul cel care-i cu tine de-o fireªi Duhul cel Sfânt cel ce-i Duh de iubire. Amin.

PSALMODIA

Ant. Trupul meu se va odihni în speranþã.

Psalmul 15 (16)Domnul e partea mea de moºtenire

Dumnezeu l-a înviat pe Isus, eliberându-l de durerilemorþii (Fap 2,24).

1 Pãzeºte-mã, Dumnezeule, *pentru cã mã încred în tine.

2 I-am spus Domnului: „Tu eºti Dumnezeul meu, *fericirea mea e numai la tine”.

3 În sfinþii care sunt pe pãmânt, în cei puternici, *în ei era toatã plãcerea mea.

4 Îºi înmulþesc durerile cei care umblã dupã zei strãini, †

dar eu nu le voi aduce nici o jertfã cu vãrsare de sânge, *

nici nu voi rosti numele lor cu buzele mele.5 Domnul este partea mea de moºtenire

ºi cupa mea cu sorþi, *tu eºti acela care ai în mânã soarta mea.

6 Sorþii mei au cãzut pe terenul cel mai bun, *într-adevãr, moºtenirea mea e minunatã.

7 Îl binecuvântez pe Domnul care mi-a dat înþelepciune, *

la aceasta pânã ºi noaptea mã îndeamnã inima.


8 Îl am mereu în faþa ochilor pe Domnul; *dacã el este la dreapta mea, nu mã clatin.

9 De aceea inima mea se bucurã †ºi sufletul meu tresaltã de bucurie; *ba chiar ºi trupul meu se va odihni în speranþã,

10 deoarece nu vei lãsa sufletul meu în locuinþa morþilor, *

nici nu vei îngãdui ca sfântul tãu sã vadã putrezirea.11 Tu îmi vei arãta cãrarea vieþii; †

în faþa ta sunt bucurii nespuse *ºi desfãtãri veºnice la dreapta ta.

Ant. Trupul meu se va odihni în speranþã.

LECTURA SCURTÃ 1Tes 5,23Însuºi Dumnezeul pãcii sã vã sfinþeascã în mod

desãvârºit ºi fiinþa voastrã întreagã: duhul, sufletul ºitrupul sã se pãstreze fãrã prihanã pentru venireaDomnului nostru Isus Cristos.

RESPONSORIUL SCURT

R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletulmeu. În mâinile tale.V.Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevã-

rului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. Înmâinile tale.

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocro-teºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã neodihnim în pace.

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel

29 Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, *dupã cuvântul tãu, în pace,

30 cãci au vãzut ochii mei *mântuirea ta,

31 pe care ai pregãtit-o *înaintea tuturor popoarelor,

Completoriul 25

32 luminã spre luminarea neamurilor *ºi slava poporului tãu, Israel.

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocro-teºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã neodihnim în pace.

Rugãciunea de încheiereDoamne, Isuse Cristoase, blând ºi smerit cu inima,

jugul tãu este plãcut ºi povara ta este uºoarã pentru ceice te urmeazã; binevoieºte a primi astãzi rugãciunile ºifaptele noastre ºi a ne dãrui odihnã ca sã te putem slujicu o râvnã reînnoitã. Tu, care vieþuieºti ºi domneºti întoþi vecii vecilor. R. Amin.

Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitãîn particular:

Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputer-nicul Dumnezeu. R. Amin.

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria

Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:

Maicã binecuvântatã a Rãscumpãrãtorului,Poarta cerului pururi deschisã, Steaua mãrii,

vino în ajutorul poporului ce cade ºi vrea sã se ridice,tu, care ai nãscut, spre uimirea fãpturii,

pe Cel Preasfânt ce þi-e Pãrinte,Fecioarã de-a pururi,

care ai primit din gura îngerului Gabriel vestirea,îndurã-te de noi, pãcãtoºii.

Sau:Te bucurã, a cerului Reginã,A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã.Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuiriiªi poartã eºti luminii nemuririi!Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã,Decât fãptura toatã mai mãritã!Te salutãm, a cerului minune;Du la Cristos a noastrã rugãciune!


Sau:Bucurã-te, Reginã, Maica milei,

viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te!Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei;cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând

în aceastã vale de lacrimi.Aºadar, Mijlocitoarea noastrã,

întoarce spre noi ochii tãi cei milostiviºi, dupã surghiunul acesta,

aratã-ni-l nouã pe Isus,binecuvântatul rod al trupului tãu.

O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie!Sau:

Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dum-nezeu, nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, cine mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarãslãvitã ºi binecuvântatã. Amin.

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria 27

joi dupa miercurea cenusii

Documents