John Gray &Arjuna Ardagh

Traducere din englezi deFXorin Tudose

Cuprins

Cuvdnt-tnaintede dr.WarrenFarrell r. ! r r r. !.. r I

Introducere 13

Capitolul f iqi cunoa$te misiunea qi scopul 23

Capitolul 2 El iEi creeazi spatriu cu gratrie 4L

Capitolul 3 El qtie cum sf, iubeasci profund. 59

Capitolul 4 El ascuttd precum cerul . 78

Capitolul 5 El igi simte rdnile, dar nu estedominat de ele. 93

Capitolul 6 Furiailfaceunliderbun.. ....... 109

Capitolul 7 Eliiia apirareafratelui sdu... .... L27

Capitolul S Se fine de cuv6nt. . . . 143

Capitolul g Umorullui deschide inimi. ....... 161

Capitotul 10 O partidi de sex este un dar din iubire . . . 173

Capitolul 11 El respecte daruile feminitilii . . . . 190

Capitolul 12 El este con$tient de istoria noastri . . . . .. 206

Epitog ...."' 219

Toate cercetdrile pe care le-am intreprins in documenta-rea acestei ce4i ne-au aratat ci factorul cel mai impofiantpentru ca un bdrbat sd se simtd confortabil qi puternic cu

sine insuqi este intelegerea clard qi profundd a misiunii sale qi

scopului sdu. Acesta este factorul decisiv in chestiunea mas-culinite$i con$tiente.

Cdnd bdrbatul conqtient iqi qtie locul in lume - con$tient

de ceea ce are de oferit - aceastd cunoaqtere il face sd devin6,

in mod firesc, un partener qi un tatd mai prezent 9i mai iubi-tor. Odati cunoscuti misiunea, bdrbatul o va implrtdqi incadrul relaflei, dar atunci cAnd bdrbatul este profund ancorat

in esenla masculinitdlii sale, o relagie de dragul relafiei devine

secundard fagd de misiunea sa. Cei mai multi bdrbati creeazd

legdturi puternice qi prietenii de duratd cu alqi bdrbali, cdnd

impdrtigesc sentimentul cd pot realiza ceva impreuni.BlrbaruI contemporan se confruntd cu o dilemd intere-

santd Si nemaiintdlnitd, una cu care inaintaqii sii nu s-auconfruntat nicicAnd in acest mod. Cu doar cdteva genera-

lii in urmd, in toatd lumea, fiecare $tia foarte clar ce urma sd

facd in via1d. in cele mai multe cazuri, fdceai ce fdcuse 9i tatlltdu. Dacd fusese tAmplar, aveai sd fii qi tu tamplar' Daci erai

fiu de scriitor, urma si fii qi tu scriitor. Nu prea era loc de

decizii. Chiar qi in cazurile in care nu cdlcai pe urmele tati-lui, circumstanlele in care te ndqteai determinau ingustimeaspectrului optiunilor disponibile. Bdrbatul de azi beneficiazdpentru prima datd de qansa de-a face ce wea: poate sd devind

avocat, doctor, muzician, scriitor, ba chiar preqedinte.

[I

E o mare binecuvdntare, deoarece ne oferd tuturor o maimare libertate qi mai multe oportunit5ti. Dar qi o dilemd cucare generatiile trecute nu au avut de-a face. Uriaqa gi uneoricopleqitoarea intrebare, ,,Eu ce sf, fac cu viaga mea? Care estescopul, rostul meu in viald?" Azi avem o mullime de work-shopuri, seminarii gi lucrdri dedicate sus{inerii celor ce-qicautd rostul in r,ia1d. Este o preocupare eminamente modernd.Nu prea existl precedent istoric in aqa ceva. Este o dilem5ce poate crea destul de uEor un sentiment de panici omuluimodern, spaima cd, dacS nu face lucrurile cum trebuie, se vaintAmpla ceva groaznic.

ln India, exista un termen pentru rolul moqtenit in socie-tate, Se numea ,,dharma". O alte persoani numitd Arjuna s-aconfruntat, acurn 5 000 de ani, cu o dilemi teribili in bItI-lia de la Kurushetra: sd lupte, adici sd-qi ucidi familia, ori sifugd, ceea ce ar fi fost o injosire mai rea dec6t moartea. Apar-lnand castei luptdtorilor, singura posibilitate era sd-gi facddatoria, aceea care ii revenea prin naqtere.

Bdrbaqii de azi baleiazl intre douf, forle antagonice. pe

de o parte, ipostaza transei hiper-masculine: fd-E datoria -mergi la rdzboi - indiferent de crezi sau nu in acel lucru. Fdce ti se spurre. Nu pune intrebdri. Alternativa pare a fi eli-berarea de agteptdri gi armonizarea cu ce simfi cI este bine.Un bdrbat iqi poate pune intrebarea, ,,Ce-mi oferd pldcere?";,,Ce imi place cu adevdrat sd fac?" Acest tip de sensibilitateil aqazd in zona sa feminind, lds6nd loc uneori pentru senti-mentul dezrddicindrii, descentrlrii, riticirii qi confuziei.

Dharma ConStientd

Mul[i dintre birbalii contemporani descoperd o cale de atranscende gi integra aceastd dilemS, printr-un proces pe careil numim ,,Dharma Conqtient5". Asta nu inseamnd doar sd facice a fdcut tatdl tiu inaintea ta ori ce se a$teapte de la tine,ci sd nu te la$i pradi fluctuatiilor emotionale. Dharma Con-$Uente presupune sd plonjezi mai ad6nc in tine, furtr-o zoniin care Sti ce trebuie sd faci" Adicd qtii care sunt ac{iunile qi

---r) 24 i BARBAnTLcoNSnENr

deciziile bune nu doar pentru tine, ci pentm toti cei impli-ca[i. Uneori, descoperirea Dharmei Conqtiente inseamnd a

avea grijd de familia ta, de mediul inconjurf,tor gi poate qi

de alli oameni apropiali. in cazul unora dintre noi, descope-rirea Dharmei Conqtiente inseamnd asumarea unui rol princare pot fi satisfdcute nevoile a milioane de oameni: ca atuncicdnd descoperi cd destinul t5u e sd scrii o carte ce va devenibestseller ori sd ajungi un muzician de talie mondiald. Dararia influenqei sau misura conventionald a succesului lumescnu sunt nici pe departe atat de importante ca descoperirealocului teu potrivit.

Toqi cei pe care i-am intervievat pentru cartea de fa15 des-coperiserd inlelesul notiunii de Dharma Congtientd, pe care

l-au descris in termeni aproape identici. Pare cd \,ia!a ta eguvernatd de o forqd mai mare decdt mintea qi emoliile tale.

Un bdrbat ne spunea: ,,Este ca gi cum Marele Spirit se exprim6prin tine cum nu ar putea sd se exprime prin nimeni altci-neva. E o aroml unicd, un cdntec pe care doar tu il poli cAnta,

cAnd te relaxezi qi-[ dai voie sd fii tu insuti inftu totul. Iarunicitatea creeazd o datorie, obligalia de*a acfiona in acel fel.Dacd tu trddezi aceastf, responsabilitate, nimeni altcineva nuva putea purta in locul tdu acest dar particular."

Dharma Conqtientd insearnni integrarea encrgiilor mas-culine gi feminine intr-un singur bdrbat. Partea masculini are

o viziune qi un scop in vktutea cirora poate ldsa deopartesau sacrifica pldcerea imediati pentru un rezultat mai maregi mai important. Accesarea energiei feminine ii permite sd

experimenteze pasiunea - sd-qi urmdreascd fericirea. Acestbdrbat nu s-a efeminat, ci a devenit sensibil la echilibrul celordoud tipuri de energie, intr-o manierd abili, care ii permite sd

fie integrat qi intreg.

FiSi inspirasi

Inspiralia este calea cea mai scurtd cdtre Dharma Con-

Stientd. Se produce in momentul in care recunoaStem in altioameni modele care ne inspird profund qi in momentele

de viald cand ne simgim foarte inspilati $i vii. Acesta este

momentul in care devii un bdrbat infldcdrat. CAnd se intampleaceste lucruri, se cristalizeazd viziunea privind modul corectde a-fi duce viafa, in care toate piesele se aEazd la locul lor.

Noi am conceput aceastd carte in spiritul acestui stil de

viate. Am scris cartea cu ajutorul unor discufii de ore in qirIa John acasd, in Mill Valley. Arjuna venea $i stetea cdtevazile, timp in care ne inchideam in birou (ceva ca o pe$tere

sdpatd la baza unui deal), ori ne plimbam sub soarele Califor-niei aldturi de c6inele lui John. in multe zile incepeam lucrulla 7 dimineafa, imediat dupd ce beam un smoothie pe postde mic dejun. Lucram toatd ziua, dar Ia 11-12 noaptea eramincd activi gi inspirali. A fost un proces oarecum solicitant.Subiectiv vorbind, a fost ca qi cum am fdcut ce ne pldcea cel

mai mult impreund cu un prieten. Iar tr tot acest proces, am

creat o carte ce sperdm cd-i va ajuta pe multi.Aceasta este cheia nu doar a constnririi prieteniilor fan-

tastice cu alfi bf,rba1i, ci qi pentru a trdi cu viziune. Ldsali-vdinspirali de o viziune pe termen lung, de pe urma cdreia voravea de cAqtigat c6t mai mul{i oameni posibil. Apoi planifi-cati-vi zilele astfel incflt sd puneti in practicd aceastl viziune.

Cdnd descoperi semnificatia propriei Dharma Con$tientee ca atunci cAnd aprinzi odatf, toate luminitele din pomul de

Crdciun: toate sunt la locul lor. To{i oamenii pe care i-amintervievat pentru cartea de fali declarau ci se simt de parciar avea o energie inepuizabild. Pot munci 14-16 ore pe zi, darsimt munca ca pe o joacd. Resimt putin stres. Ba chiar maimult, dupd ce imbrdliqezi acest stil de viaqf,, realizezi cd sre-sul este consecinfa ac(iunilor care nu [i se potrivesc. Nou5,cei care cdldtorim gi suslinem seminarii in toati lumea, a trdiin acord cu scopul nostru ne di un sentiment incomparabilde bine. Odatd descoperitd Dharma Congtient[, ideea pensi-on5rii nu-gi are rostul. Te pensionezi de la un Ioc de muncd.Dar dacd ai al,ut norocul de-a descoperi cd ceea ce faci esteexpresia perfectd a talentelor qi darurilor tale unice, te veipensiona doar odatd cu ultima suflare.

I 16 I BARIATuLCoN$rENr

Nu e niciodatd vorba despre baniUn Bdrbat Conqtient nu ia decizii majore in viaqd gAn-

dindu-se la bani, degi trebuie sd aibd un comportamentfinanciar constient gi clar, pentru a se putea dedica cu totulinfdptuirii corecte a lucrurilor. Vom sta de vorbd cu JohnIlackey, fondatorui Whole Foods, omul care de opt ani de zile

nu a luat niciun ban din firma lui ca salariu, actiuni sau bonu-suri. Motiva{ia muncii lui vine strict din sentimentul misiunii.Dar este capabil sd faci asta deoarece qi-a pus deia situatia

financiard in ordine. Oamenii care qi-au gf,sit locul pe lume

spun adesea cd situalia lor este destul de lipsitd de egoism qi

ci banii vin fdrd efort, ca o consecinli fireascf, a muncii lor'

John spune: ,,in ultima weme am cdlf,torit frecvent inChina pentru a tine seminarii unui public numeros. E unzbor de 16 ore, pe care, sincer, aq prefera sd nu-l fac. Chiar

nu-mi face nicio pldcere sd stau intr-un spatiu strAmt, in care

aerul este irespirabil, m6ncarea groaznicf, qi md simt i:rghe-suit. Cdlf,toresc in China nu din pldcere, ci pentru cd imi oferdposibilitatea de a-mi trli misiunea. Sigur, sunt Si bine pl[-tit, ceea ce md face sf, cred cd sunt prefuit. insd, dacd mi s-aroferi aceiaqi bani pentru a merge in China qi a vorbi cu o sin-gurd persoand, nu m-ag duce. Pe mine md implineqte faptulci vorbesc pentru mulli oameni. Pentru mine, cele mai difi-cile perioade sunt cele in care nu am ceva de fdcut. CAnd am

cAteva sdptdmdni libere, devin oarecum letargic qi depresiv'

-\m nevoie de ceva pentru care sd mf, dau jos din pat. Dacd

md strigd sotia sf, o aiut cu ceva, reaclionez imediat. Ca b5r-bat, am nevoie de acest sentiment aI misiunii."

Redescoperirea Dharmei Conqtiente poate fi, la inceput,un proces solicitant. Dupd cum am spus deja, sentimentul de

panigf, experimentat de mulli b[rba1i poate fi copleqitor qi

paralizant. Trebuie sd incepem cu pagi mici. Dar se fim, tot-odatd, con$tienti qi pregltili sd infruntdm ce ne iese in cale.

Putem incepe printr-un proces mental, deliberat, de expe-

rimentare cu anumite exercifii de reconectare cu sentimen-tul rostului. Odatd declangat procesul, gtii ce se intdmpld;

t - lI t'

i

o simti la nivelul intregului corp. Devine o adiclie pozitive!Cand iti gdseqti locul in lume, e ca qi cum [i-ar aluneca mdnafur mdnuga perfectd. Simli cum se tope$te stresul qi eqti purtatpe sus de forqa care ne dd tuturor via15.

Vd vom ghida prin c6teva exercifii specifice ce vi vor ajutasd vI reconectati cu voi ilrqivd qi sd trdili astfel in continuare.Dar mai intAi trebuie sd confruntdm forfele ce incd mai au unoarecare control asupra noastrd, a bdrbaqilor; forlele ce neobstrucfioneazd accesul la Dharma Congtientd.

Ce ne std in cale

Uneori nu trebuie sd faci nimic in pilvinta obiceiurilorvechi, automatizate. Dacd eqti pe deplin prezent gi conqti-ent de ele, otrava din coltii viperei se evapord ca prin minune.Lupta cu obstacolele Ie face adesea mai puternice. De astaam intitulat aceastf, carte ,,Bdrbatul Conqtient", qi nu ,,B5rba-tul Perfeclionat" ori ,,Bdrbatul implinit". Congtientizarea estecheia tuturor implinirilor. Ea face sd dispari ceea ce ne dis-trage gi aduce la suprafal5 hmrina adevdratei noastre strSlu-ciri. Automatismele sunt ,,bucd1i" ce s-au rupt de noi qi nu nemai reprezintf,. Astfel am dat fiecdreia un nume.

Colin conforrnistul

Pentru a-!i descoperi Dharma Conqtientd trebuie mai intdisd conqtientizezi toate forlele inconEtiente care te influen-1eaz6. Ce a$tepteri a avut tatdl t6u de la tine? Dar mama ta?

Ce obiqnuinte a creat educafia ta? Ce cred prietenii tdi cd esteun lucru interesant de fdcut?

Arjuna spune: ,,imi amintesc cdnd fiul meu cel mare, Abhi,a plecat la universitate. Dorea sd devinl regizor de film. Eu

eram foarte incAntat. $i eu imi dorisem o carierd de regizor,dar ajunsesem sf, fac altceva. Fiul meu a realizat treptat cA

adevdrata sa pasiune era in domeniul sdnitdlii, nu al cine-matografiei. A inceput sd studieze medicina holisticd. Decizia

[r8l BARBATuLCoN$rIENr