Johann Wolfgang Goethe – Cantec de mai

Totul serbeazăŞi cântă împrejur:Valea-nflorită,Aprinsul azur! Şi tremură oriceFrunză pe ram!Stăpân pe huceaguriE-al păsării neam! Dorul din pieptNu-l stăvileşti!Să vezi! Să auzi!Acum să trăieşti! Iubire! viataÎţi este dragă;Tu ai creatLumea întreagă! Tu dărui – frunzăBătrînului nuc;Lanului – aur,Ramului – suc. Vino la mineChip îngeresc!O, cum mă iubeşti!Cum te iubesc! Când lăcrimioaraRăsare-n desiş,Şi pasărea – cerulÎl ia pieptiş! Doar dragostea taÎmi trebuie mie,Ea-mi dăruie viaţaŞi bucurie! Există în toateUn dor de-a trăi -Fi-vei fericeDe mă vei iubi!(traducere Nicolae Dabija)