Jocuri utilizate cu succes în orele de istorie.

1………„Alfabetul istoric”

Pe coli mari de desen (A3), fiecare grupă contureaza un număr egal de casete cu numărul literelor din alfabet. În fiecare casetă elevii au ca sarcină să găsească numele unui eveniment, erou, conducător despre care au învăţat la istorie sau au citit în lecturile suplimentare.

Exemplu : a – Apollodor din Damasc, b- baionetă, c- Călugăreni, d- Decebal, etc. Elevii sunt inventivi. I-am încurajat să fie cât mai originali, creativi, să-şi pună în valoare aptitudinile şi înclinaţiile. Se organizeaza şi o expoziţie a acestor postere.

2………..„Convinge publicul că eşti….” După parcurgerea unităţii de învăţare „Conducători, eroi şi evenimente”, am aplicat acest joc didactic. Înainte de a-şi asuma şi „juca” un rol, elevii au selectat informaţiile pe care le-au considerat cele mai importante şi edificatoare, folosind atât cunoştinţele dobândite în clasă, cât şi prin consultarea unor materiale suplimentare.Elevii clasei au fost, pe rând, actori şi spectatori – comentatori. Rolul poate fi construit după schema:a) Cine sunt ?b) Când şi unde trăiesc?c) Trei fapte/ evenimente la care am participat.d) De ce sunt considerat o figură importantă?Colegii spectatori au putut face aprecieri privind fluiditatea prezentării, dar şi a capacităţii de convingere a „actorului” ( puterea argumentelor).

3……….„Motivează-ţi decizia” joc didactic ce vizează punerea elevului în situaţia de a juca un rol, de a înţelege modul de a gândi al celuilalt dezvoltându-şi gândirea critică şi creativitatea.Etape ale jocului:- fiecare elev şi-a ales o personalitate politică sau un eveniment istoric;

- elevii au scris trei motive probabile care au condus la adoptarea unei decizii a personalităţii respective ori a declanşat o acţiune, eveniment, fapt;- fiecare elev şi-a prezentat „motivele” , în funcţie de rolul asumat;Exemplu: Eşti Decebal. Motivează-ţi decizia de a te sinucide.Eşti Mihai Viteazul. Motivează decizia de a uni cele trei ţări.Eşti Traian . Motivează decizia de a cuceri Dacia.

4…….Vei primi DIPLOMA ,,Micul istoric” daca scrii in casete raspunsurile corecte la afirmatiile de mai jos. Fiecare raspuns incepe cu litera corespunzatoare inscrisa in calificativ. Ordinea raspunsurilor este de la 1 la 10.

1. Leaganul copilariei mele este………….2. Viena este un …………..din Australia.3. Prenumele domnitorului care a realizat unirea tarii romanesti cu Moldova

este…………………..4. Traian a fost imparatul Imperiului ……………………..5. In urma razboiului de Independenta Romania a scapat de sub stapanirea

…………..6. Este inmormantata la Targu-Jiu.7. Primul rege al Daciei a fost……8. In anul 1877 a avut loc Razboiul de …………..9. Imparat al Frantei.10. Traiesc intr-o Europa ……………’’’

5. Rezolvand corect exercitiile si scriind rezultatele in ordine crescatoare, vei descoperi o insusire caracteristica lui Marco Polo:

Jocul didactic interdisciplinar este o activitate în care se îmbină sarcini didactice din domenii de cunoaştere diverse, într-o structură unitară, axată pe învăţare. El imprimă activităţii didactice un caracter dinamic şi atrăgător, induce o stare de bucurie şi de destindere care previne monotonia şi oboseala şi fortifică energiile intelectuale şi fizice ale elevilor.Jocurile didactice care mi-au permis o reuşită abordare interdisciplinară şi pe care le-am folosit la clasă cu succes fac parte din categoria metodelor active de predare-învăţare şi sunt jocurile de rol. Ele se bazează pe simularea unor funcţii, relaţii,

activităţi, fenomene etc., iar, prin practicarea lor, elevii devin actori ai vieţii sociale pentru care se pregătesc. Punând elevii să relaţioneze între ei, jocul de rol îi activizează din punct de vedere cognitiv, afectiv şi motric-emoţional, iar interacţiunile dintre participanţi dezvoltă autocontrolul eficient al conduitelor,comportamentelor şi achiziţiilor.Jocul de rol evidenţiază modul corect sau incorect de comportare în anumite situaţii şi reprezintă o metodă eficientă de formare rapidă şi corectă a convingerilor, atitudinilor şi comportamentelor. Pe lângă obiectivele cognitive specifice unor activităţi, jocul de rol contribuie la realizarea unor obiective atitudinal-valorice.

Astfel, jocul de rol: facilitează socializarea elevilor; îi familiarizează cu modul de gândire, trăire şi acţiune, specific anumitor status-uri profesionale, culturale, ştiinţifice etc.; le dezvoltă capacitatea de a rezolva situaţii problematice dificile, capacitatea empatică şi de înţelegere a opiniilor, trăirilor şi aspiraţiilor celor din jur.De asemenea, jocul de rol oferă oportunităţi pentru validarea unor comportamente sau pentru sancţionarea altora şi pentru exersarea lucrului în echipă şi a colaborării.În proiectarea, pregătirea şi utilizarea jocului de rol, se parcurg următoarele etape metodice:a. identificarea situaţiei interumane care se pretează la simulare prin jocul de rol;b. modelarea situaţiei şi proiectarea scenariului astfel:1. ca o povestire în care un narator povesteşte desfăşurarea acţiunii şi diferite personaje o interpretează;2. ca o scenetă în care personajele interacţionează, inventând dialogul odată cu derularea acţiunii;3. ca un proces care respectă în mare măsură procedura oficială;c. alegerea partenerilor şi instruirea lor în legătură cu specificul şi exigenţa jocului;d. distribuirea fişelor cu roluri prestabilite de învăţător sau la alegerea participanţilor;e. învăţarea individuală a rolurilor şi conceperea propriului mod de interpretare;f. interpretarea rolurilor de către toţi participanţii;g. dezbatere cu toţi participanţii a modului de interpretare şi reluarea secvenţelor interpretate nesatisfăcător.

Învăţătorul are un rol deosebit de important în utilizarea jocului de rol. El proiectează scenariul, implicând în această activitate şi elevii, distribuie rolurile pornind de la aspiraţiile, aptitudinile şi preferinţele fiecărui participant, organizează activităţi pregătitoare, creează o atmosferă plăcută de lucru pentru a-i stimula pe interpreţi şi a evita blocajele emoţionale în preluarea şi interpretarea rolurilor, conduce modul de desfăşurare al jocului de rol. Un astfel de joc solicită dinpartea cadrului didactic, pe lângă aptitudini pedagogice speciale, aptitudini regizorale şi actoriceşti.Jocurile didactice constituie o excelentă şcoală a educaţiei, a conduitei, fanteziei şiimaginaţiei, a energiei, toate acestea datorându-se valorilor instructiv-educative, posibilităţii de a întredeschide, prin intermediul lor, porţi spre istoria „serioasă”.

Bibliografie:1.Albulescu, M., Metodica predării disciplinelor socio-umane, Bucureşti, Editura Polirom,2001;2.Creţu, D., Psihopedagogie. Elemente de formare a profesorilor, Sibiu, Editura Imago, 2001;3. Chiş, V., Pedagogia contemporană. Pedagogia pentru competenţe, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2005;4. Herlo, Dorin, Metodologie educaţională, Arad, Editura UA

Metode didactice active şi interactive folosite în orele de istorie

Pentru a avea cu adevărat elevul în centrul activităţii instructiv – educative, învăţătorul îndeplineşte roluri cu mult mai nuanţate decât în şcoala tradiţională.

Vom prezenta, în continuare, o serie de metode de învăţare activă şi interactivă, cu exemplificări concrete în cadrul lecţiilor de istorie în clasa a IV- a.

Cubul

Prin această metodă se explorează (cercetează) un subiect sau o situaţie din mai multe perspective, realizându-se abordarea complexă şi integratoare a unei teme. Permite diferenţierea sarcinilor de învăţare, stimulează eficienţa învăţării şi stimulează gândirea logică.

Este necesar un cub mare, pe feţele căruia să fie scrisă câte o sarcină de lucru sub diferite forme.

Text suport: Dacia în timpul stăpânirii romane

Descrie: Organizarea Daciei în timpul stăpânirii romane Compară: Ca mod de viaţă, prin ce se aseamănă dacii şi romanii? Asociază: Cunoscând procesul de romanizare al dacilor, la ce te gândeşti? Analizează: De ce crezi că în alte provincii romane nu s-a produs o rapidă romanizare, aşa cum s-a întâmplat în Dacia? Aplică: Cum explici organizarea Daciei Romane unui elev de clasa a III- a? Argumentează: Cucerirea daciei de către romani şi romanizarea acesteia a fost un lucru bun? De ce da? De ce nu?

Se împarte clasa în şase grupuri de câte patru elevi şi se stabileşte rolul fiecărui membru din grup:

- cititorul – rostogoleşte cubul şi anunţă grupului cerinţa înscrisă pe faţa de deasupra;

- ascultătorul activ / cercetaşul – repetă sarcina, o reformulează pentru a fi înţeleasă de fiecare membru, adresează întrebări învăţătorului;

- interogatorul – solocită idei legate de modul de rezolvare a sarcinii de la membrii grupului;

- rezumatorul – va fi „raportorul grupului”, va trage concluziile, le va nota şi le va comunica întregii clase.

Se va insista pe formularea unor răspunsuri reprezentative pentru grup şi nu individuale. Metoda poate fi folosită şi ca joc / concurs între grupuri.

Cvintetul - este o poezie de cinci versuri care se elaborează individual, în perechi sau în grup şi respectă următoarele:

titlul (un singur cuvânt - substantiv); descriere (două cuvinte - adjective) acţiune (trei cuvinte - verbe); sentimente (patru cuvinte – construcţie, enunţ); esenţa subiectului (un cuvânt cheie).

Exemple:

Ştefan cel MareViteaz, iscusitLuptând, învingând, ctitorindA fost „soarele” MoldoveiErou

Mircea Intelept, viteaz Discutand, luptand, invingand A lasat o amintire vesnica Patriot

Variantele obtinute pot fi afisate si citite colegilor.

Cvintetul este unul dintre cele mai rapide si mai eficiente mijloacede sinteza si rezumare a informatiilor si notiunilor.

Problematizarea

Este strategia didactica prin care dezvoltam gandirea si educam creativitatea elevilor . Problematizam continutul lectiei de istorie cand conducem pe elevi sa

dobandeasca , prin rezolvarea de probleme, noi cunostinte, la insusirea carora a fost solicitata , prin practicare activa, gandirea lor.1

In contextul problematizarii, ca strategie didactica, trebuie insa sa facem distinctia clara intre conceptul de problema, asa cum este cunoscut in mod obisnuit, si conceptul de « situatie –problema », care trebuie sa aiba in continut elemnte conflictuale, contradictorii.

Situatiile- problema sau intrebarile problema care se adreseaza gandirii elevilor, avand un grad de dificultate, ca si in matematica, mai sunt denumite si intrebari cu dificultate.

Exemplu :

La lectia « Romania in timpul domniei lui Cuza-voda » se poate crea o situatie problema : cu toate aspectele pozitive ale domniei lui Cuza, abdicarea acestuia in 1866 si aducerea unui print strain a fost o necesitate politica ?

In legatura cu problematizarea, mai este in discutie urmatorul aspect : pot fi considerate situatii-problema si cele care sunt formulate sub forma de alternativa si care au in continutul lor, intrebarea : Ce s-ar fi intamplat daca... ?

Multi profesori , pornind de la aprecierea ca in istorie nu avem de-a face cu alternative ci cu situatii intamplate, cred ca nu trebuie sa se opereze cu asemenea probleme. Unii pedagogi si metodicieni sustin insa ca se pot folosi si asemenea situatii-problema, deoarece solicita pe elevi sa judece fenomenele sub toate aspectele si reprezinta o gimnastica a mintii, care-i formeaza pentru pregatirea viitoare, cand trebuie sa emita ipoteze si solutii diferite la anumite probleme. Dealtfel, si cunoscutul psiholog Jerome Bruner sustine ca « ar fi extrem de util pentru gandirea elevului, daca ar invata ca exista alternative intre care poate alege »2.

Acest fel de invatamant problematizat se mai numeste si invatamant problematizat de tip divergent, spre deosebire de cel convergent, care da numai o singura solutie.

1

2

Brainstorming-ul

Este o metoda prin care se dezvolta creativitatea elevilor prin exersarea gandirii divergente, care solicita gasirea unor solutii proprii pentru problemele propuse.

Etimologic, brainstorming provine din engleza, din cuvintele “brain”=creier si “storm”=furtuna, ceea ce inseamna furtuna in creier, efervescenta, aflux de idei, o stare de intensa activitate imaginative, un asalt de idei.

Un principiu al brainstorming-ului este : cantitatea genereaza calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile si inedite este necesara o productivitate creativa cat mai mare. ( Osborne, 1959).

Brainstorming-ul poate avea mai multe varianate :

a) brainstorming-ul cu schimbare de roluri – care solicita elevilor abordarea problemei din mai multe puncte prin schimbarea rolurilor.

Exemplu de introducerea metodei :

« Ce ati face in locul lui Decebal, la venirea romanilor la Dunare ? »

b) metoda FRISCO, propune abordarea unei probleme din mai multe perspective pe baza unui rol specific prin care se acopera si o anumita dimensiune a personalitatii

« Cum vedeti viata pe pamantul tarii noastre inaintea dacilor si romanilor ? »

c)metoda   6-3-5 ( brainwriting) este o metoda asemanatoare cu brainstorming-ul, are are specific numai notarea ideilor originale si esentiale. Elevii grupati cate 6 scriu fiecare timp de 5 secunde, 3 solutii la problema propusa pe o foaie, intr-un sens stabilit ( de la stanga la dreapta), fiecaruia dintre cei 5 colegi de grup. Prin acesta preluare a ideilor colegului se deschid perspectivele si se imbunatatesc ideile fiecarui participant.

Ex : « Gasiti 3 solutii pentru rezolvarea cererilor revolutionarilor din 1848 ! »

Avantajul metodei consta in faptul ca dezvolta gandirea critica si ofera elevilor timizi posibilitatea de a se exprima.

d) metoda «   Philips   6-6   » se poate in grupuri mari de 6 elevi, fiecare avand moderatorul si purattorul sau de cuvant. Dupa ce se dezbate 6 minute problema, purtatorii de cuvant prezinta solutiile grupurilor, iar moderatorii sintetizeaza si aleg solutia cea mai eficace.

Ex de probleme :

« Cum puteau fi limitate efectele primului razboi mondial ? »

« La ce s-a gandit voievodul Mircea cel Batran cand a acceptat sa participe la cruciada ? »

Metoda intareste coeziunea grupului.

Ciorchinele

Este o metoda garfica de organizare si integrare a informatiei in cursul invatarii. Poate fi folosit la inceputul lectie numindu-se « ciorchinele initial » sau dupa lectura textului, numindu-se « ciorchine revazut ». Acesta metoda solicita elevilor o anliza precisa a textylui si ii permite corectarea si completarea informatiilor pe care le detine.

Ex : Stefan cel Mare, domnitorul Moldovei

MOLDOVA

1457-1504

Ani de domnie

polonii

Chilia

Baia

ungurii

Razboieni Voronet

Codrii

Cosminului

Vaslui Neamt

Putna

STEFAN CEL MARE

Tara

Lupte

Ctitorii

Relatii diplomatice

Patrauti

Ganditi – lucrati in perechi, comunicati

Este o modalitate simpla si rapida de invatare prin colaborare pe grupe.

La o intrebare pregatita anticipat de invatator elevii pot gasi mai multe raspunsuri posibile. Dupa ce dau raspunsuri individual, elevii isi citesc raspunsurile in perechi si vor incerca sa elaboreze un raspuns comun corect. Rezumarea intr-un timp scurt a raspunsurilor, obliga elevii sa sesizeze si sa sintetizeze esenta informatiilor primite si apoi sa le prezinte clar si concentrat.

Ex : Ce calitati avea Traian ?

Prin confruntarea raspunsurilor in perechi si intre perechi exista premisele organizarii informatiilor acumulate in structuri cognitive prin realizarea de contexte noi de exersare a acestor continuturi si ducand la o invatare buna.

Mai multe capete la un loc

Strategia urmareste invatarea prin cooperare pe grupuri de 3 – 4 elevi. Fiecare membru al grupului are alt numar (1, 2,3,4). Dupa enuntarea unei intrebari problema, fiecare va spune raspunsul sau, iar apoi dupa dezbateri vor formula raspunsul grupului, pe care il va comunica clasei unul dintre numere, anume solicitat. Metoda asigura implicarea in activitate a tuturor elevilor.

Exemplu de sarcina pe echipa :

« Cum s-a format Statul National Unitar Roman ? »

Termenii cheie

Metoda presupune ca invatatorul sa identifice si sa scrie pe tabla 4, 5 cuvinte cheie din textul ce urmeaza a fi studiat. Apoi li se cere elevilor individual si apoi pe perechi, ca folosind aceste cuvinte sa alcatuiasca un text. Dupa un timp limitat, cateva din perechile de copii vor citi textul scris.

Citind textele elevilor si apoi textul original propus pentru studiu se poate realiza o comparatie care duce de multe ori la fixarea cunostintelor corecte.

Ex : Se scrie un text scurt folosind cuvintele urmatoare :

- unire -domnitor- moldoveni - Romania- munteni - stat modern

Scrierea libera

Invatatorul cere elevilor ca timp de 5 minute sa scrie neintrerupt tot ce gandesc despre un anumit subiect. Cand vor citi ideile in perechi sau in grup, in fata clasei, elevii vor sublinia aspectele de care sunt siguri si pe cele de care nu sunt siguri. Ultimele le vor urmari in cursul lecturii textului nou pentru a-si clarifica incertitudinile.’

E bine ca la sfarsitul activitatii elevii sa revina asupra celor scrise in debutul lectiei si sa le evalueze dinperspectiva noilor informatii.

Ex : « Scrieti in 5 minute tot ce va trece prin minte despre documenete de familie .»

Cuburile

Este o strategie care urmareste studierea unei teme din mai multe perspective. Scopul ei este largirea orizontului de idei al elevului.

Este necesar un cub mare, pe fetele caruia sa fie scrisa cate o sarcina de lucru sub diferite forme

Ex :

descrie – modul de viata al romanilor compara – ce asemanari au cu viata dacilor

- ce deosebiri exista ?

asociaza - La ce te gandesti dupa ce ai cunoscut viatadacilor ?

analizeaza – Cum s-a format poporul roman ?- Din ce este compusa limba romana ?

aplicatie – Cum explicati formarea poporului romanunui strain ?

argumente pro sau contra : Este bine sa cunostem cum s-a format poporul roman ?De ce da ? De ce nu ?

Lucrandu-se in grupuri de 5, 6 elevi, la un cub, fiecare leev avand un rol ( ex : sportivul, secretarul, cronometrorul, incurajatorul, etc) si insistandu-se pe realizarea unor raspunsuri reprezentative pentru grup si nu individuale, metoda are eficienta maxima in timpul lectiei. Ea poate fi folosita si ca joc/concurs intre grupuri.

Diamantul si piramida povestirii – strategie foarte atractiva pentru copii

si valoroasa deoarece prin ea, elevii sintetizeaza si ideile principale ale textului.

Daca se doreste scrierea unei piramide la istorie, se va face dupa urmatoarea regula:

- un cuvant pentru regiunea unde se desfasoara evenimentul istoric

- 2 cuvinte pentru conducatorul tarii ;- 3 cuvinte pentru insusirile lui- 4 cuvinte pentru faptele lui ;- 5 cuvinte pentru analiza ;

Ex :

- Muntenia (Valahia)- Mihai Viteazul- Patriot, iubit, curajos- A luptat, a biruit, a unit, a murit- Respectat, admirat, pretuit, pomenit, iubit

Cu aceste cuvinte se obtine piramida, iar continuand decrescator pana la un cuvant se obtine si « diamantul ».

Diagramele Venn – scopul lor este sa evidentieze asemanari, deosebiri si elemente comune in cazul a doua concepte, personaje sau evenimente.

Dupa lectura mai multor texte istorice, dezbateri si discutii se pot realiza diagramele Venn.

Elevii pot lucra individual, in perechi si in grup, iar in final se face pe un poster diagrama clasei.

Ex : Revolutia din 1821 si revolutia din 1848

Asemanari

«  Stiu – Vreau sa stiu – Am invatat »

Este strategia care poate fi folosita pentru ghidarea lecturii prin formularea unui scop al acesteia.

Initial se formeaza perechi care lucreaza pe tot parcursul activitatii. Se va imparti apoi tabla si foile elevilor in 3 coloane, astfel :

STIU VREAU SA STIU AM INVATATCe stim ?Ce credem ca stim ?

Ce vreau sa stiu ? Ce am invatat ?

La prima etapa intrebam elevii ce stiu despre un subiect anume, de exemplu Razboiul de Independenta ; fiecare va nota pe foaia personala informatii adevarate si false. Dupa dezbaterea lor in perechi vor alege informatiile care sunt relativ sigure si le vor comunica invatatorului care le va scrie pe tabla in coloana « STIU ».

Deosebiri

Individual si apoi in perechi vor formula intrebari despre subiectul propus care vor fi scrise si ele la tabla in coloana « VREAU SA STIU ».

Dupa lectura textului sarcina tuturor este verificarea informatiilor din prima coloana si validarea lor, descoperirea raspunsurilor la intrebarile coloanei a doua si crierea informatiilor noi in coloana a treia.

Strategia poate trasa si noi directii de investigatie pentru elevi, atunci cand ele raman intrebari fara raspuns si probleme neelucidate.

Ciorchinele - Este o metoda garfica de organizare si integrare a informatiei in cursul invatarii. Poate fi folosit la inceputul lectie numindu-se « ciorchinele initial » sau dupa lectura textului, numindu-se « ciorchine revazut ». Acesta metoda solicita elevilor o anliza precisa a textului si ii permite corectarea si completarea informatiilor pe care le detine.

Ex : Stefan cel Mare, domnitorul Moldovei

Ani de domnie

MOLDOVA

1457-1504

polonii

Chilia

Baia

ungurii

STEFAN CEL MARE

Tara

Lupte

Ctitorii

Relatii diplomatice

Razboieni Voronet

Codrii Cosminului

Vaslui Neamt

Putna

Patrauti

Ganditi – lucrati in perechi, comunicati

Este o modalitate simpla si rapida de invatare prin colaborare pe grupe.

La o intrebare pregatita anticipat de invatator elevii pot gasi mai multe raspunsuri posibile. Dupa ce dau raspunsuri individual, elevii isi citesc raspunsurile in perechi si vor incerca sa elaboreze un raspuns comun corect. Rezumarea intr-un timp scurt a raspunsurilor, obliga elevii sa sesizeze si sa sintetizeze esenta informatiilor primite si apoi sa le prezinte clar si concentrat.

Ex : Ce calitati avea Traian ?

Prin confruntarea raspunsurilor in perechi si intre perechi exista premisele organizarii informatiilor acumulate in structuri cognitive prin realizarea de contexte noi de exersare a acestor continuturi si ducand la o invatare buna.

Mai multe capete la un loc

Strategia urmareste invatarea prin cooperare pe grupuri de 3 – 4 elevi. Fiecare membru al grupului are alt numar (1, 2, 3, 4). Dupa enuntarea unei intrebari problema, fiecare va spune raspunsul sau, iar apoi dupa dezbateri vor formula raspunsul grupului, pe care il va comunica clasei unul dintre numere, anume solicitat. Metoda asigura implicarea in activitate a tuturor elevilor.

Exemplu de sarcina pe echipa :

« Cum s-a format Statul National Unitar Roman ? »

Termenii cheie

Metoda presupune ca invatatorul sa identifice si sa scrie pe tabla 4, 5 cuvinte cheie din textul ce urmeaza a fi studiat. Apoi li se cere elevilor individual si apoi pe perechi, ca folosind aceste cuvinte sa alcatuiasca un text. Dupa un timp limitat, cateva din perechile de copii vor citi textul scris.

Citind textele elevilor si apoi textul original propus pentru studiu se poate realiza o comparatie care duce de multe ori la fixarea cunostintelor corecte.

Ex : Se scrie un text scurt folosind cuvintele urmatoare :

- unire -domnitor- moldoveni - Romania - munteni - stat modern

Scrierea libera

Invatatorul cere elevilor ca timp de 5 minute sa scrie neintrerupt tot ce gandesc despre un anumit subiect. Cand vor citi ideile in perechi sau in grup, in fata clasei, elevii vor sublinia aspectele de care sunt siguri si pe cele de care nu sunt siguri. Ultimele le vor urmari in cursul lecturii textului nou pentru a-si clarifica incertitudinile.’

E bine ca la sfarsitul activitatii elevii sa revina asupra celor scrise in debutul lectiei si sa le evalueze dinperspectiva noilor informatii.

Ex : « Scrieti in 5 minute tot ce va trece prin minte despre documenete de familie .»

Cuburile

Este o strategie care urmareste studierea unei teme din mai multe perspective. Scopul ei este largirea orizontului de idei al elevului.

Este necesar un cub mare, pe fetele caruia sa fie scrisa cate o sarcina de lucru sub diferite forme.

Ex :

descrie – modul de viata al romanilor compara – ce asemanari au cu viata dacilor

- ce deosebiri exista ?

asociaza - La ce te gandesti dupa ce ai cunoscut viata dacilor ?

analizeaza – Cum s-a format poporul roman ? - Din ce este compusa limba romana ?

aplicatie – Cum explicati formarea poporului roman unui strain ?

argumente pro sau contra : Este bine sa cunostem cum s-a format poporul roman ?De ce da ? De ce nu ?

Lucrandu-se in grupuri de 5, 6 elevi, la un cub, fiecare lev avand un rol ( ex : sportivul, secretarul, cronometrorul, incurajatorul, etc) si insistandu-se pe realizarea unor raspunsuri reprezentative pentru grup si nu individuale, metoda are eficienta maxima in timpul lectiei. Ea poate fi folosita si ca joc/concurs intre grupuri.