RÂUL CU CROCODILI

Nume:

Andreea, Cristi, Marian, Bogdan, Mircea.Andreea vrea să ajungă la Bogdan, căci se iubesc la nebunie. Pentru asta, trebuie să traverseze un râu plin cu crocodili, aşa că se duce la Cristi, marinarul care are o barcă. Aceasta este de acord să o treacă râul, la Bogdan, cu condiţia să se culce cu el. Andreea şovăie din cauza unui conflict de valori. Se duce la Marian să-i ceară sfatul dar aceasta spune: „Îmi pare rău dar este treaba ta”. Se întoarce la Cristi şi ce culcă cu el iar Cristi o trece râul.

Ajunsă pe malul celălalt îi mărturiseşte lui Bogdan ce e facut, pentru că este o persoană cinstită. Bogdan însă nici nu mai vrea să ştie de ea din cauză că s-a culcat cu Cristi.

Mircea, care a auzit conversaţia, îi spune Andreei că, deşi nu o iubeşte cu adevărat, o va lua de nevastă, fiindcă este o fată drăguţă. Ei se căsătoresc.

Tema: Punctaţi-i pe cei cinci pe o scară de 5 puncte (cel care vă place cel mai mult) până la 1 punct (cel care că place cel mai puţin), în funcţie de cum îi judecaţi voi înşivă. Fiecărei persoane daţi-i o singură notă. Atenţie: fiecare notă se acordă doar o dată. Când aţi terminat, discutaţi.

CHESTIONAR

STILUL DECIZIONAL

1. Când iau decizii tind să mă bazez pe intuiţia mea?

2. De obicei nu iau decizii importantae fără să mă consult cu alţi oameni.

3. Când iau o decizie este mai important să simt că decizia este corectă.

4. Înainte de a lua o decizie verific de mai multe ori sursele de informaţii pe care mă bazez.

5. Ţin cont de sfaturile altor oameni atunci c’nd iau decizii importante?

6. Amân luarea deciziilor pentru că mă nelinişteşte să mă tot gândesc la ele.

7. Iau decizii în mod logic şi sistematic

8. Când iau decizii fac ceea ce mi se pare potrivit pe moment.

9. De obicei, iau decizii foarte rapid.

10. Prefer să fiu ghidat de alcineva când trebuie să iau decizii importante.

11. Am nevoie de o perioadă mare de gândire atunci când iau decizii.

12. Când iau o decizie am încredere în sentimentele şi în reacţiile mele.

13. Acţiunile pe care le iau în considerare atunci când decid sunt ghidate de scopurile mele.14. Iau decizii numai sub presiunea timpului.

15. Adesea iau decizii în mod impulsiv.

16. Când iau decizii mă bazez pe instinct.

17. Amân să iau decizii cât de mult pot.

18. Iau rapid decizii.

19. Dacă am sprjinul altora mi-e mai uşor să iau decizii.

20. În general analizez care sunt dovezile pro şi contra când iau o decizie.

INTERPRETARE

Stilul raţional. Răspunsurile afirmative 4, 7, 13, 20

Persoanele caracterizate de acest stil decizional iau decizii utilizând o abordare logică şi organizată;Realizează planuri amănunţite pentru punerea deciziei luate în practică.

Stilul dependent. Răspunsurile afirmative: 2, 5, 10, 19În luarea deciziei, se bazează mai mult pe sfaturile, sprijinul celor din jur decât pe propria părere.

Stilul evitativ. Răspunsurile afirmative: 6, 11, 14, 17Evită pe cât posibil luarea unei decizii, evită să ia decizii

Stilul intuitiv. Răspunsurile afirmative: 1, 3, 12, 16

Pune acceant pe impresii, intuiţii, sentimente în luarea unei decizii(Aşa am simţit eu!)Nu caută dovezi logice pentru a-şi argumenta decizia.

Stilul spontan. Răspunsurile afirmative 8, 9, 15, 18Iau decizii sub impulsul momentului, rapid, fără să se gândească prea mult.

EXERCIŢIU: Supravieţuirea

Situaţia În timp ce dvs. patru conduceaţi prin desert, maşina s-a stricat la sfârşitul după-amiezii si nu o puteţi repara. Descoperiţi ca:

· Drumul pe care călătoreaţi este închis traficului.

· Este puţin probabil ca cineva sa vina sa va ajute.

· Nu exista nici un telefon in apropiere.

Cea mai buna soluţie este sa mergeţi înapoi la un service pe lângă care va amintiţi ca aţi trecut.

Factori Estimaţi ca aţi condus cam o ora si 15 minute la o viteza medie de 80 km/h. Trebuie sa călătoriţi numai noaptea din cauza caldurii intense si a soarelui arzator. Aveti urmatoarele lucruri:

Un cutit mare

Termos cu apa

Termos ca-fea calda

Lapte praf

Insecticid

Lanterna Busola Conserve mancare

12 oua Sac de dormit

Trusa de primajutor

Radio portabil

Cort Fructe proaspet

Canistra benzina

Deschiz. conserve

Hartie igienica

Patura de lana

Set de tacamuri

Pistol de semnalizare

Patru pulovere

12 semna-lizatoare

Umbrela de plaja

Topor Vesela

Problema

Pentru toţi patru nu exista decât un mic rucsac si toţi purtaţi pantaloni scurţi (fără buzunare). De aceea, puteţi lua numai cinci lucruri cu dvs. Alegerea pe care o faceţi trebuie sa va ajute sa supravieţuiţi.

1.

2.

3.

4.

5.

Jocuri de solutionare a unor probleme“Problema celor noua puncte “ - un exercitiu simplu si rapid pentru a arata limitelegândirii noastre.Materialele necesare :Pentru fiecare participant o bucata de hartie care sa detina urmatorul desen :. . .. . .. . .Marimea grupului :Nu conteaza.Timpul :În jur de 15 minutePas – cu – pas :Înmânati partcicipantilor desenele, unul pentru fiecare persoana. Rugatiparticipantii sa lucreze individual si sa lege cele noua puncte cu patru linii drepte, dar faraa ridica creionul de pe hârtie. (Vor putea sa ia creionul de pe hârtie doar atunci când auterminat de desenat cele patru linii drepte – unite – între ele!).Dupa un timp, întebati daca fiecare a reusit sa gaseasca solutia si vedeti în ce sensa reusit fiecare. Singura modalitate, de fapt pentru a rezolva problema este de a extindedoua linii dincolo de cercul imaginar al celor 9 puncte.Ex. Linia porneste din coltul de sus stânga si merge diagonal în jos la coltul drept.De la acest punct, jos dreapta , porneste a doua linie orizontala înspre stânga si merge înafara punctului din coltul stâng de jos. Porniti a treia linie din afara patratului si legati-ode al doilea punct din prima coloana si al doilea punct din primul rând si iesiti în afarapatratului iar. A patra linie porneste din afara patratului, din punctul unde s-a terminatatreia drept înainte înspre punctului drept din coltul de sus si coboara drept pâna laultimul punct dreapta jos.Reflectarea si evaluarea :Descoperiti împreuna cu participantii de ce a fost greu sa se gaseasca o solutie lapuzzle. Spuneti-va punctul de vedere astfel încât sa demonstrati ca oamneii au tendinta de

a vedea lucrurile dintr- o perspectiva limitata si ca uneori este nevoie sa trecem dincolode limite, în deosebi în schimburile interculturale. Perspectivele standard si influenteleculturale, proprii, pot demonstra o limitare severa în gasirea de solutii la pregatireainterculturala – trebuie sa avem o imagine mai larga.Efectele acestei metode :S-a dovedit a fi un imbold partial foarte bun ca parte din impulsul pentruschimburile interculturale, pregatiti-l ca un amestec de exercitii cu anumite teorii, undeexercitiul suporta punctul teoretic pe care îl sustineti. Ar putea ca exercitiul sa paradestul de simplu – iar la sfârsitul zilei vor fi convinsi de asta participantii - deci fiti atentisa nu supra încarcati exercitiul cu subîntelesuri.

“Abigale”Discutând despre o poveste de dragoste trista : “Cine e cel rau, cine e cel bun ? ”Materialele necesare :Fiecare participant va primi câte o copie a povestii urmatoare :Abigail îl iubeste pe Tom care locuieste pe partea cealalta a râului. Un potop a darâmat toate podurile de-a lungul râului si a lasat doar o singura barca plutind. Abigail îl roaga pe Sinbad, proprietarul barcii, sa o duca pe malul celalat al râului. Sinbad este de acord dar insista ca Abigail sa se culce cu el în schimb.Abigail nu stie ce sa faca si fuge la mama ei pe care o întreaba ce ar trebui sa faca. Mama ei îi spune ca nu doreste sa intervina în problemele sale.În dispererea sa Abigail se culca cu Sinbad, care dupa aceea o trece râul. Abigail alearga fericita la Tom si îl îmbratiseaza, apoi îi spune tot ceea ce s-a întâmplat. Tom o împinge fara menajamente si Abigail fuge.Nu departe de casa lui Tom, Abigail îl întâlneste pe John, prietenulcel mai bun al lui Tom. Ea îi spune tot ceea ce s-a întâmplat si lui. John îl loveste pe Tom pentru ceea ce i-a facut ei si pleaca cu ea.

- Spatiu suficient pentru participanti sa lucreze individual, în grupuri mai mici de 4 – 5 , apoi pentru evaluare.Marimea grupului :Cel putin 5 participanti si cel mult 30 ( grupuri mai mari pot fi împartite si sa se faca pâna si evaluarea separat) .Timpul :Total între 1 ora si 15 minute sau 2 ore si 15 minute :- 5 minute introducere- 10 minute citire individuala si apreciere- 30 – 45 minute munca în echipa- (optional) 30 de minute pentru un grup mai mare- 30 – 40 de minute pentru discutia de evaluarePas – cu – pas :Introduceti exercitiul participantilor ca fiind unul ce vrea sa scoata în evidenta diferite aspecte morale. Rugati fiecare participant sa citeasca povestea individual si sa categoriseasca fiecarui personaj trasasturile

(Abigail, Tom, Sinbad, mama lui Abigail si John) în functie de comportamentul lor : Cine s–a comportat cel mai rau? Cine a urmat?Etc. Dupa ce majoritatea participantilor au treminat caracterizarea lor, rugati-i sa se grupeze în 3-6 participanti si sa discute despre ceea ce au perceput ei din comportamentul personajelor. Sarcina grupurilor este de a realiza o lista comuna cu care fiecare participant din grupul respectiv sa fie de acord. Rugati-i sa evite metodele matematicepentru a întemeia lista, ci aceasta sa fie întemeiata mai degraba pe baza unei întelegeri reciproce despre ceea ce este bine si ce este rau.Dupa ce grupurile si–au întocmit listele, puteti ca aceasta faza sa se repete optional adica sa se aduca câte doua grupuri ca sa se formeze grupuri de marime medie(daca faceti acest lucru, nu faceti grupurile mai mari de 4 persoane) . Evaluati exercitiul la discutia finala aducând toate rezultatele si discutati asemanarile si diferentele între ele.Continuati discutia întrebând partcicipantii ce i-a determinat sa ajunga la astfel de caracterizari. Cum au reusit sa decida ca gesturile personajelor au fost bune sau rele ?Meditarea si evaluarea :Scopul evaluarii este determinarea valorilor relevante pentru noi, care ne-au determinat sa ne gândim ce e bine si ce e rau. Dupa ce s-a stabilit acest aspect, urmatorul pas este de a observa cât de usor sau de greu este sa negociezi despre valori atunci când trebuie întocmita o lista comuna. Puteti sa întrebati participantii cum au reutit sa faca olista comuna – care au fost argumentele care au reusit sa îi convinga de ce si unde s-a creat granita de a fi capabili sa-i întelegem sau sa îi ascultam pe ceilalti.O posibila continuare poate sa fie încercarea de a privi înapoi sa aflam cum am învatat ce e bine si ce e rau – ce ne spune acest lucru despre ce avem în comun si ce difera de ceilalti.Efectele acestei metode :Abigail este un exercitiu adesea utilizat pentru a pregati participantii pentru un schimb intercultural pentru propria experienta. Este folositor atunci când se introduce conceptul abstract al valorii oamenilor, din moment ce participantii sunt pusi într – o situatie în care ei trebuie sa utilizeze principiile valorice pentru a face caracterizarile. O variatie a exercitiului este de a fi jucat în forma actuala, apoi se poate cu o poveste diferita, în care femeile sa devina barbati si vice-versa. Este posibila aceasi carcaterizare?

De ce se schimba lucrurile?Sunt posibile mai multe variante : introduceti vârsta personajelor si discutati în jurul acesteia, faceti-i pe toti sa aibe acelati sex, inclusiv un mediu etnic sau national. Si apoi priviti cum schimbarile din poveste detemina diferente de caracterizare si de ce.Pentru a obtine rezultatele cele mai bune cu acest exercitiu, este esential sa stabiliti o atmosfera deschisa în care fiecare carcaterizare a povestirii este acceptata si sa nu judecati participantii pentru argumentele pe care acestia le aduc si ni se par ciudate sau inoportune pentru noi.