*

Joculcu m5"rgele

de sticli-ff

O incercare de biografie a lui Josef Knecht,mag:ister ludr, impreuni cu scrierile postume

ale lui Knecht publicate de

HERMANN HESSE

Tladucere din limba german6,prefa!5 gi note de

IoN RolraN

I

tfr

CupRrNs

Prefayd. .....5

JOCUL CU MARGELE DE STICLAOincercaredeintroducere ...... i9

BIOGRAT'IA LUIJOSEF KNECHI AL4GISTER LUDIChemarea .....59Waldzell. ..... 103

Aniidestudiu. .......129Douiordine .........167MisiuneaMagtstnturti ...23+inserviciu ....265Ceidoipoli... .......299Oconvorbire. ........327Pregitiri. .....364Circulara .....391Legenda. ..... +21

SCRIERILE POSTUME ALE LUIJOSEF KNECHTPoeziile din vremea ;coiii qi studen1iei... . . . . . . . . . 485

Cele trei biografii:Aducdtoruldeploaie .......499Duhowicui. .......546Biografieindiani ...580

COLECTIA RAO CI-ASIC

DANTEALIGHIERIInfrnul

JANEAUSTENMAndrie ti Prejudec at,i.

HONORE DE BALZACV ,ui^soara

Bette

L. FRANKBAUMVrdjitorul tlin Oa

ALBERT CAMUSCarnete

Faln yi reursul. Nunta. Mitul lui Sisif Onul reaoltat

Primul om

Strdinul. Ciuma. Cdderea. Eilul ;i impdrdlra

LEWIS CARROLLAtmnrilz lui Alite in Tara Mirrunihr

Alire'in {ara Ogl:inzii ;i a a gdit acoln

AGATHA CHRISTIE

Qre negi mitita

KAIE CHOPINTrezirea

SIR ARTHT]R CONAN DOYLEStudiu tn rl;u-aprins. Smnul celor patru

ANTOINE DE SAINT-EXUPERYMicul pinl

Curinul de Sud. .lbor de noapte. Pdmdnt al aammihr Pilot de rdzboi

Cxtadela

E SCOTT FITZGER,{IDMarele Gahfut

JOCUL CU MARGELEDE, STICLA

O incercare de introducerepe inlelesul tuturor in istoria lui

...non mtitt mim licet quodanmodo kuibusque hominibusfacilius

rrltpe incuiosius unbis reddue quam enti4 unumtamen pio diligmtiqun

nmm sciptoi plane alitzr res se habet: nihil tunntm repugnat ne uerbis

ilhtttretur, at nthil adro necesse est antu hominum ocul'os proponere ut

trrtrc quasdam res, quas esse neque dernorutrmi neque probmi potestt

tltra.e conha eo ipso, quod pii diligentesque aii ilkts quasi ut enth trad'(nnt,

u r I,i nas c endique.facultati p aululum approp inquant.

ABERTUS SECUNDUS

Tract. de cistall. sPirit.

ed. Clangor et Cllllf, lib. 1., cap. 28

in tilmdcirea rnanuscrisi a luiJosef Knecht:

,,...dacd intr-o anumiti privinfn ;i pentru oamenii usu-

r;r(ir:i lucrurile firX de fiin15 pot fi mai lesne ;i mai cu nepi-

r.rrr redate prin vorbe decAt cele in liinli, pentru istoricii

r lccrnici qi corytiinciosi este tocmai dimpotrivi: nimic nu

!{. ()l)une intr-atAta infillnrii prin vorbe ;i nimic nu este,

-+-

HERMANN HESSEtotuqi, mai necesar si. fie pus in faga ochilor omeneqti decAt

anumite lucruri, a cdror existenli nu poate fi nici dovediti,

nici probati, care insi, tocmai prin aceea ci oamenii cu-

cernici gi conqtiincio;i le trateazi intr-o misuri ca pe Iu-

cruri existente, sunt apropiate cu un pas de existenll;i de

putinla de a lua nattere."

Intenfia noasffi este sI cuprindem in aceasti carte pu-

linul material biografic pe care l-am putut gisi in legi-turd cu Josef Knecht, ludi magistcri Josephus III, cum e

numit in arhivele jocului cu mirgele de sticl6. Nu trecem

r:u vederea faptrn c6 aceasti incercare se afl5., sau pare sd

sc afle, intr-o anumiti mdsuri in contradiclie cu legile ;idatinile ce stipAnesc viala spirituald. Unul dintre princrpi-ilc majore ale vielii noastre spirituale consti tocmai indisolulia factorului individual, in incadrarea pe cAt posibil

dcsivAr;itd a insului in ierarhia autoritSlii educative ;i altiingelor. Iar acest principiu s-a infiptuit printr-o tradigie

irrdelungatd in aqa mlsurd, incdt astdzieste nemaipomenit

dc greu, ba chiar in multe cazuri cu totul imposibil si maigiisqti aminunte biografice gi psihologice despre persoa-

turle, luate individual, care au slujit intr-un mod eminent

ixrcasti ierarhie; in foarte multe cazuri, nu mai pot fi stabi-

litt: nici micar numele persoanelor. IJna dintre caracteris-

ticile viegii spirituale a Provinciei noastre rezidi in aceea

cit organizarea ei ierarhici are drept ideal anonimatul ;irir se apropie foarte mult de reahzarca acestui ideal.

DacL, totusi, am stdruit in incercarea noastri de artirlrili cAte ceva asupra viefi lui ludi magister Josephus IIIqi rlc a schip fugar imaginea personalitd$ sale, am f6cut-o

rrrr din vreun cult aI personalitigii ;i nici din nesupunere

I,,Maestrul jocului" (lb. lat.)

2L

HERMANN HESSIfati de obiceiuri, ci dimpotrivi, dupi cum credem, nu-

mai in sensul unui serviciu adus adevirului qi stiingei' tr o

idee veche: cu cAt formuldm o tezi mai ritos ;i mai cate-

goric, cu atat mai irezistibil iEi cheami ea antiteza' incu-

i'ii.rp- ;i respectim ideea care stdlabaza anonimatuiui

autoritXlii noastre gi a vielii noastre spirituale' Dar o pri-

vire aruncati in preistoria chiar a acestei vie;i spirituatre'

indeosebi in evoluliajocului cu mirgele de sticli, ne arati

intr-un mod incontestabil ci fiecare fazi a evolugiei, fie-

care amplificare, fiecare modificare, fiecare cotituri esen-

fali, indiferent dacl ar trebui considerati progresivi sau

conservatoare, il dezviluie indubitabil nu pe autorul unic

qi propriu-zis, ci chipul limpede al acestuia tocmai in per-

.out . ..lrri care a introdus modificare a) cate a fost instru-

mentul transformirii Ei al perfecliondrii'

Fireste, ceea ce infelegem noi astizi prin personalitate

se deosebeqte considerabil de sensul pe care-l dideau no-

giunii biografii qi istoricii din timpurile mai vechi' Pentru

ei, ;i mai ales pentru autorii din acele epoci, care aveau o

pronunlati inclinare spre biografie, esengia-lul la o perso-

nalitate pare a fi fost, amzice,trisitura exceptionali, ano-

malia qi unicul, ba chiar, adesea, de-a dreptul patologicul,

in vreme ce noi, cei de astdzi. vorbim in genere despre

personalititi marcante abia atunci cAnd intAlnim oameni

.ur., di.t.oio de orice originalitXli ;i bizarerii, au reu;it si

se incadreze pe cAt posibil complet in generalitate' si se

puni pe cat p;sibil mai deplin in serviciul a.ceea ce se afli

Lti p..r,r, de persoane. Daci privim cu mai multi atenfie,

co.triut6* ci gi Antichitatea a cunoscut acest ideal: intru-

chiparea,,inteieptuiui" sau a,,desivArsitului" la vechii chi-

ne"i, cle pitdi, sau idealul invigiturii socratice despre virtute

up.oup" ci nu se deosebesc prin nimic de idealul nosfu

actual, iar unele mari organizaFl splrituale, cum ar fi Biserica

Romani in epocile ei de grandoate) au cunoscut principii

similare, qi unele dintre figurile lor ceie mai mari, ca Sfhntul

22

Jocul cu mdrgele de sticld'lirma din Aquino, ne apar, aidoma statuilor din vechea( irecie, mai mult ca niqte reprezentiri clasice ale unor ti-puri decAt ca persoane individuale. Cu toate acestea, invlcmurile dinaintea reformirii vielii spirituale, care a in-t cput in secolul doudzeci qi ai cdrei moqtenitori suntem,

rrr:r:l vechi ideal pur se pierduse, pare-se, aproape cu totul.Suntem uimigi cAnd in biografiile din acele timpuri gisim

lxrvestindu-se cam prea pe lare cAf fraf ;i cAte surori arrvut eroul sau cAte urme;i cicatrice suflete;ti i-au lisat des-

prinderea de copilSrie, pubertatea, lupta pentru afirmareirr via{i, ciutlrile in dragoste. Pe noi, cei de astizi, nu ne

irrtcreseazi patologia, nici istoria familiali, nici viala in-stinctuali sau digestia qi somnul eroului; pentru noi nu sunt

r krosebit de importante nici chiar preistoria lui spirituali,cr lucatia prin studiile preferate, lecturile indrigite si aEa mai

r lt:parte. Pentru noi, erou ;i om wednic de un interes deo-

s,:lrit devine numai acela care este pus de naturi si princrlucatie in situalia si-qi dizolve aproape pe de-a-ntregul

1x'rsoana in funclia ei ierarhici, frrd. ca totqi prin aceasta

s:i-;i piardi impulsul puternic, proaspdt, demn de admirat,

, rrlc constituie mireasma si valoarea individului. Iar cAnd

irrlr<: persoani gi ierarhie se ivesc conflicte, noi vedem chiar

irr aceste conflicte piatra de incercare a dimensiunilor unei

p,rlsonalitdgi. Pe cAt de pulin suntem de acord cu rebelul

l)(' (:are poftele qi pasiunile il imping la ruptura cu ordinea

r;tlrlliliti., pe atAt de mult venerim amintirea unui sacrificiu,

,r ( cva cu adevirat tragic.

lnteresul pentru persoani, pentru nume, pentru infi-1i;rrrc ;i gesturi ni se pare deci ingiduit si firesc la ei, lacrr ri, la aceqti oameni intr-adevir exemplari, fiindci pAniqrr irr cea mai desivArEiti ierarhie, in organizalia cea mailipsita de fricgiuni noi nu vedem nicidecum o magindrie

rrr jghcbati din piese moarte gi indiferente in sine, ci un, , rr'1r viu, alcituit din pd4i qi animat de organe care i;i au

liclrrrc chipul propriu si independenla sa qi participi laza

-_=.ff-

HERMANN HESSE

minunea viegii. in acest sens ne-am striduit si adunim in-

forma;ii despre viala maestruluijocului cu mirgele de sti-

cl5 Josef Knecht, indeosebi din cele scrise de el insqi,

dAnd la iveali;i mai multe manuscrise, pe care le conside-

rdm wednice de citit'Ceea ce avem de impirtfuit asupra persoanei ;i vielii

lui Knecht este desigur cunoscut in intregime sau in parte

unora dintre membrii Ordinului, in specialjucitorilor cu

mirgele de sticli, ;i tocmai din acest motiv cartea noastri

,e odr"reazi nu doar acestui cerc, ci nidijduieqte si-Ei

afle cititori plini de ingelegere si dincolo de el'

Pentru acest cerc restrAns, cartea noastrdnu ar avea

nevoie de nicio introducere ;i de niciun comentariu' tn-

trucAt insi dorim ca biografia;i scrierile eroului nostru si

aibi cititori gi in afara Ordinului, ne revine sarcina cam

dificild si incepem cattea cu o mici introducere popu-

lari, destinatd cititorilor mai pugin aizap,despre sensul ;iistoria jocului cu mdrgele de sticli. Subliniem cI aceasti

introducere este si dore;te si fie una cu caracter popular

gi ci nu are nicio pretengie si limureascd problemele jocu-

i ri ;i ul. ittotiei lui care sunt incd discutate in insqi interio-

rul Ordinului. Momentul pentru o expunere obiectivi a

acestei teme este inci foarte departe'

A;adar, si nu se attepte de la noi o istorie qi o teorie

compieti ajocului cu mirgele de sticld; nici chiar autorii

mai wednici si mai iscusif decAt noi nu ar fi astizi in

stare de aga ceva. Sarcina aceasta rimAne pe seama viito-

rului, daci nu cumva sursele ;i premisele spirituale pen-

tru asa ceva nu se vor pierde pAni atunci' Iar un manual

despre jocul cu mirgele de sticli poate fi studiul nostru

cu atAt mai pugin; un asemenea manual nici nu se va

scrie vreoclati. Regulile acestuijoc aljocurilor se invali

numai pe calea obiqnuitd, prescrisi, care cere cAliva ani,

;i nimeni dintre iniliagi nu ar putea avea vreun interes sifaci aceste reguli ale jocului mai uqor de invipt'

24

Jocul cu mdrgele de sticldAceste reguli, limbajul semnelor gi gramatica jocului

rrprezinti un fel de limbaj secret foarte perfecfonat, lacrrrc participi mai multe discipline gtiinlifice qi ramuri ale

;rrtci, mai ales insd matematica si muzica (respectiv, gti-

irrla muzicii), ;i care este in misuri si exprime ;i si puniirr relalii reciproce confinutul si rezultatele celor mairrrtrlte ;tiinle.Jocul cu mirgele de sticl5 este, asadar, un

ir rr: care sintetizeazd. toate confinuturile qi valorile culturiinoilstre, sejoacd cu ele, cam cum trebuie si se fijucat cuvopselele de pe paleta sa un pictor din perioadele de in-llrrire a artelor. Tot ceea ce a produs umanitatea ca gti-

irrlir, gAndire inalti;i opere de arti in epocile ei creatoare,

l()l oeea ce perioadele ulterioare de studiu savant au ex-

lrlirrrat in concepte ;i au transformat in tezaur intelec-I r rirl, tot ace st material uria; de valori spirituale este adus

irr.jrrc de jucitorul cu mirgele de sticiS, asa cum o orgi e

liicutl si cAnte de citre organist, iar aceastd orgi este de o

pclli:ctiune aproape de neconceput, clapele ;i pedalele ei

rrtirru intregul cosmos spiritual, registrele ei sunt aproaperrlrrumirate, astfel incAt, teoretic, cu acest instrument

1ro;rlr: fi reprodus in joc intregul conginut spiritual al lu-rnii. Clapele, pedalele qi registrele sunt acum precis sta-

tolrrir:ite, modificirile si incercdrile de perfeclionare in{ ('('ir ce prive;te numdrul si asezarea lor sunt de fapt po-rilrik: numai in teorie: imbogdgirea limbajului jocului

lrlirr introducerea unor noi conginuturi este subordonati, ,'lrri rnai sever imaginabil control exercitat de conduce-rrrr supremd a jocului. Dimpotrivd, in interiorul acestei

,rh lituiri solide sau, ca si rimAnem la metafora noastrd,rrr irr(criorul complicatei mecanici a acestei orgi uriage, fie-, irlrri.jucitor ii sti la indemAni un univers intreg de posi-

lrilitili qi combinagii, iar ca printre mii de jocuri executate

rlr ict si se asemene doui micar, mai mult decAt superfi-

u;rl, t:ste ceva aproape cu neputin!6. Chiar daci s-ar in-t,irnpla weodati ca doi jucitori s5-;i compuni jocul, firi

)<

HERMANN HESSE

vreo intentie, din acelasi mic minunchi de teme' aceste

a.,Uio"rrri ar putea si arate qi si se desfiqoare cu totul

diferi;, dupd feiul de a gAndi, dupi caracterul' dispozitia

sufleteascd ;i virtuozitatea juc[torilo"-- ir, ,.lti-n instanli, cAt de departe vrea si impingi is-

toricul inapoi inceputurile qi preistoriajocului cu mirgele

de sticld .rt" ,t.t L,"* u"'ptu cir-r-ria poate hotiri el' dupi

bunul siu plac. Cici, ca orice idee mare, jocril acesta nu are

p.oprir-ris un inceput, ci, ca idee, a existat intotdeauna'

buia"., ca intuitie qi ia.d il gisim imaginat inci in epocile

timpurii, aqa de exemplu la Pitagora, apoi'-in perioada

tAr"i. u.r.ltrrrii antice, in cercul elenistic al gnosticilor'

"" *"i pugin la vechii chinezi, apoi iariEi in momentele

c,-rlminante ale viegii spirituale arabo-maure' iaq mai de-

pu-.if .rr-"t. pr.irtoiei sale ne conduc prin scolastici qi

i-unir* spre academiile de matematicieni din veacurile

;i ;;;;.tp;recelea si al optsprezecelea ;i.pAni Ia filosofi-

ii" ,o-u",i." ;i semnele *'litt din visurile magice ale lui

Novalisl. Aceea;i idee eterni, care s-a intrr-rchipat pentru

noi injocul cu *lrg.l. de sticii, a stat la baza tuturor migci-

rilor pentru reahzareaide alului une\ Llniaeritas. L)ttaarum2 '

a tuturo, academiilor platonice, a tuturor asocialiilor unei

elite spirituale' a tlrturor tentativelor de apropiere intre Eti-

,4.f"'""*r" ;i cele libere, a tuturor incercirilor de conci-

liere a ;tiinlei cv arta sau a qtiintei "Y l:lt-q"'

Spirite ca

ib6]u.ai, .u t-"it r.ir, ca Hegel au nutrit fir[ indoiali visul

I Pentru Novalis friedrich Leopold von Hardenberg'r (l 7 7 7 I B0 i )'

poet romantic germanr reprezentant al "idealismului

magic"' lu-

mea subiectivi era singura'realitate, iar visul' un izvor de adeviruri

absolute,Runelesuntcelemaivechisemnegraficegermanice.Inlimba goL2r. runa ..secret"' taini'iei.i, i" sensul de totalitate a studiilor literare ;i ;tiinlifice'3 Pierre Ab6lard (1079-1 142), fiiosof ;i teolog scolastic francez, este

i.rt.-"i.to*t conceptua-lismului' pozitie filosofici inaintati pentru

,rra-., sa, care aa*pi"gtu teza cigeneralul ar exista ca o realitate

ltta.p.rla.nta ae luiruriie individuale' Conlbrm conceptualismului'

-4-

Jocul cu mdrgele de sticld'

r lt' a cuprinde universul spiritual in sisteme concentrice si

r lc a reuni frumuselea vie a fbnomenului spiritual ;i a artei

, rr magica putere de formulare a disciplinelor exacte. Invrrmurile in care muzica;i matematica au triit aproape

concomitent o perioadi clasici, alianlele ;i fecundirilerlirrtre cele doui discipline au fcrst numeroase. Iar cu,klri veacuri mai inainte, la Nikolaus von Kuesl, gdsim

li;rze care aparlin aceleiagi atmosfere, cum ar fi aceasta:

,,spiritul se modeleazi conforrn potenlialitilii, pentru a

rrrirsura totul in modul potenfalititii, conform necesitSlii

rrlrsolute, pentru a misura totul in modul unitilii;i sim-

plitilii, cum o face Dumnezeu, si conform necesitilii de

, onrlxiune, pentru a misura totui in funclie de specificul

:;itr, in sfirqit se modeleazd conform potenlialitdtii deter-

rninate, pentru a misura totul in raport cu existenta sa.

N'liLi departe ins5, spiritul misoari si simbolic, prin com-

lrrratie, ca atunci cAnd se siuje;te de numele;i de figurile

11'ometrice si se raporteazS,la ele,luAndu-le ca elementer lt' referinti". De alfel, nu numai aceasti idee a lui Cusanus

;,rrrc a viza jocul cu mirgele de sticli sau a corespunde si

izr,ori dintr-o direcgie imaginativi similari aceleia a aces-

rrri.joc de idei; pot fi indicate la el mai multe alte intuigii

;rscrninitoare. Dragostea lui pentru matematici, capacita-

tr';r si pldcerea lui de a utfiza figuri ;i axiome din geometria,'rrt'lidiani ca elemente alegorice pentru noliuni teolo-

rlitr>{ilosofice par a se afla foarte aproape de mentalitatea

li, rrcralul existi totusi pe planul logic. sub forma notiunilor, a

..r {,nceptelor((. Filosofd francez a combitut {anatismul religios,

;rltrllind pentru asezarea credinlei pebaze rationale, fapt care a

lr rst t'<rndamnat ca erezie de cdtre Biserici. Pe plan literar; Ab6lard

,r r k'venit eroul unei celebre povestiri medievale despre dragostea

lr ri nt:lbriciti pentru H6loise.I Nikolaus von Kues (Cusa, Cuds sau Cusanus) (1401- 1464), car-

,lirr;rl si fiiosof german, a cirui gAndire panteisti contine ele-

rrrcrrtc dialectice remarcabile. A propus fundamentarea studiuluirr.rl rrrii pe matematicS.

--4--

HERMANN HESSE

.jocului qi, uneori, latineasca lui (ale cXrei vocabule nu

sunt rareori propriile-i invengii libere, firi ca prin aceasta

si rimAnd de neinleles pentru vreun cunoscitor al lati-

nei) ne amintegte de plasticitatea liberi de rigori a limba-

juluijocului.Dupi cum a putut-o arXta insu;i motto-ul pus in frun-

tea studiului nostru, Albertus Secundus se numiri in egali

misuri printre stribunii jocului cu mirgele de sticli. Pre-

supunem de asemenea - ce-i drept' frtd a o putea dovedi

cu citate - ci ideeajocului i-a stipAnit qi pe acei muzicieni

invilali din secolele al ;aisprezecelea, al qaptesprezecelea

;i al optsprezecelea, care puneau labazacompoziliilor lor

muzicale speculagii matematice. Ici ;i colo in vechile lite-

raturi dim peste legende despre jocuri inlelepte 9i magice,

care erau scornite ;ijucate de citre cdrturari, cilugiri sau

la curEi princiare cu dragoste de cele spirituale, de exem-

plu in forma unorjocuri de gah' ale ciror figuri 9i cAmpuri

aveau in afara semnificagiilor obiqnuite si alte inlelesuri,

tainice. Sunt cunoscute indeobgte acele relatiri, povestiri

qi mituri din epocile timpurii ale tuturor culturilor, care

atribuiau muzicii, cu mult mai presus de orice valoare

pur artistici, o for!6 capabild si domine sufletele ;i po-

poarele, ficAnd din ea un factor tutelar misterios sau un

cod de legi pentru oameni qi state. De la China cea mai ve-

che pAnI la mitologia greacd, concepgia unei vieti ideale,

celeste a oamenilor, sub hegemonia muzicii, gi-ajucat ro-'

lul siu. Cu acest cult al muzicii (,,in eternele preschimbS.ri,

misterioasa fo rqd" a rnuzicti ne saluti pe-al nostru tdtdlr," -Novalis) se afl5 in cea mai intimi conexiune ;i jocul cu

mirgele de sticl6.

AdmilAnd ci ideea jocului este ve;nici ;i cd' ea a existat

gi s-a manifestat intotdeauna, cu mult inainte de teakzatea

ei in practici, concretizarea ei in forma cunoscuti de noi

are prin urmare o anumiti istorie a sa, ale cirei etape mai

importante wem sX incercim a le infi1i;a pe scurt.

2A

Jocul cu mdrgele de sticldMigcarea spirituald ale cirei roade sunt, intre multe

riltele, constituirea Ordinului si jocul cu mirgele de sti-

rl5, i;i are inceputurile intr-o perioadi istorici ce poartirrumele de ,,Epoca foiletonisticd", nume dat de istoriculliterar Plinius Ziegenhal8, autor al unor cercetiri funda-rnentale. Asemenea nume sunt frumoase, insi pline de

primejdii ;i isci intotdeauna tentalia de a aprecia nejust

o oarecare stare de lucruri din viala trecutd a umanitSgii;t'poca ,,foiletonistic6" n-a fost nicidecum lipsiti de spirit,lra nici micar sdraci, spiritualicegte. Daq aqa se pare dupdopinia lui ZiegenhalB, a qtiut si-;i valorifice prea pulinspiritul sau, mai mult inc5, n-a qtiut si afle pentru spiritIot:ul si funcgia corespunzdtoare in economia vielii qi a

s(atului. S-o mirturisim deschis, noi cunoastem foarte

; rrost aceasti epocd, de;i ea este terenul p e care a crescut

;rl)roape tot ceea ce constituie astdzi caracteristicile vieliinoastre spirituale. A fost, dupi ZiegenhalB, o epoci intr-or r riisuri deosebiti,,burghez5" Ei favorabili individualis-rrrului exacerbat, iar dac5, pentru a-i contura atmosfera,citl'im cAteva trdsituri asa cum reies din descrierea luiZit:ssnfrdf3, un lucru cel pufn ;tim cu toat; certitudi-n('rr, anume ci aceste tr;#turi nu sunt inventate sau exa-

[';(:rate prea mult si definite eronat, cici marele cercetdtorh' probeazi cu un numir nesfirgit de documente literare si

r lt' rrlti. naturS. Ne raliem deci savantului, singurul ce-a in-vlt'clnicit pAni acum epoca ,,foiletonistic5" cu o cercetarer*r'r'ioasi, si, referitor la aceasta, nu r,tem si uitdm ci este

, ,'r,iL usuratic qi nerod si strAmbi din nas cAnd vine vorba, |'spre greseli gi rele obiceiuri din timpuri indepdrtate.

lncepdnd de la s{hrqitul Ev-ului Mediu, evolugia vielii,rpilituale in Europa pare a fi avut doui mari tendinfe: eli-lx'r'rrrera gAndirii ;i a credinlei de orice influenli autori-t;rlri, irsadaq lupta raliunii ce se simtea suverani si maturdrrrrpotriva dominaliei Bisericii Romane, ti - pe de altil);u t(: - ciutarea tainici, dar pasionantd in direclia unei

)a