JOC: “STITI CE FACE COLEGUL VOSTRU?”

Jocul poate fi organizat in orice moment al zilei impreuna cu un grup mai mare sau mai mic de copii:

Un copil mimeaza o deprindere igienica: spalatul, stersul mainilor, folosirea batistei, spalatul dintilor, pieptanatul, etc.

Copilul care ghiceste despre ce deprindere e vorba, o mimeaza impreuna cu ceilalti

Cel care ghiceste primul deprinderea mimata, preia jocul, mimand o alta deprindere spre a fi recunoscuta

Copiii care nu au ghicit ce s-a mimat primesc pedepse distractive

GHICITORI

Zor, zor, zor,Daca-i speli cu sporDintii nu te dorAm eu grija lor.

(periuta de dinti)

Este alba si curata,Neteda si parfumata,Nasul ea mi-l ingrijeste,Niciodata nu-mi lipseste.

(batista)

Colorat si parfumat,Fac clabuc neincetat,Doar de apa ajutat,Corpul tau va fi curat.

(sapunul)

Picaturile de apaEl le strange-n mare grabaCorpul e acum uscatNici un strop nu a scapat!

(prosopul)

CONCURS –PE TEME DE IGIENA CORPORALA

INTREBARILE CONCURSULUI:

1.Ce trebuie sa faceti pentru a avea un corp curat si sanatos?

2.Care sunt principalele obiecte pe care le folosesti pentru igiena?

3.Care dintre acestea sunt personale?

4.Desenati cel putin doua obiecte de igiena!

5.Mimati o deprindere igienica!

6.Spuneti o ghicitoare despre obiectele de igiena!

7.Cum si cand folositi batista?

8.Care sunt obiectele pe care le folositi pentru igiena dintilor?

9.Cum va spalati dintii?

10.Care sunt obiectele de igiena folosite pentru spalarea mainilor?

11.Care este ordinea operatiilor pentru spalarea mainilor?

12.Spuneti o poezie in care este vorba despre regulile de igiena!

13.Cunoasteti o poveste in care este vorba de curatenie, sanatate si reguli de igiena?

14.Cantati un cantec despre regulile de igiena sau despre obiecte de igiena!

Dezvoltarea memoriei – jocuri si exercitii

Dezvoltarea memoriei – jocuri si exercitii  Materiale utile: 

  1. Să-nvăţăm o poezie

  Materiale necesare: carte de poezii sau ghicitori  Metodei: jocul  Desfăşurare:  Terapeutul/părintele va citi copilului o poezie sau o ghicitoare. Aceasta trebuie să fie relativ uşoară, distractivă şi interesantă pentru copil. După ce poezia/ghicitoarea a fost citită se va discuta pe marginea acesteia şi se va încerca memorarea ei împreună cu copilul.

 2. Să spunem o povesteMateriale necesare: carte de poveştiMetode: joculDesfăşurare:La începutul activităţii terapeutul/părintele va citi o poveste la alegere, după care va cere copilului să reproducă povestea integral sau să răspundă la întrebări legate de unele acţiuni sau însuşiri ale personajelor (de exemplu: Ce culoare avea părul Albei ca Zăpada?).

3. Unde se ascunde perecheaMateriale necesare: 8 cartonaşe cu imagini perechiMetode: joculDesfăşurare:Activitatea începe prin prezentarea regulilor jocului. Am să pun pe masă cu faţa în jos, opt cartonaşe cu imagini perechi. Tu va trebui să întorci un cartonaş cu faţa în sus, după care vei ridica un al doilea cartonaş pentru a vedea dacă este perechea primului. Dacă sunt perechi, cartonaşele vor rămâne cu faţa în sus, dacă nu, le vei întoarce şi vei ridica alte două cartonaşe. Vei proceda la fel până vei descoperi toate cartonaşele perechi. Se urmăreşte memorarea de către copil a poziţiei cartonaşelor deja ridicate, pentru a le găsi perechea şi se va evita ridicarea aleatoare a cartonaşelor. 4. Colorează aşa cum îţi aminteştiMateriale necesare: 2 fişe de colorat identice,  creioane colorateMetode: joculDesfăşurare:Terapeutul/părintele îl va ruga pe copil să coloreze prima fişă de lucru.. După ce a terminat de colorat, terapeutul/părintele îl va antrena pe copil într-o discuţie (cu o temă aleatoare) pentru a nu se mai gândi la ce sarcină a avut. După o perioadă de timp (pe care o alege terapeutul/părintele în funcţie de particularităţile de dezvoltare ale copilului) se va cere copilului să coloreze a doua fişă de lucru ţinând cont de culorile utilizate în prima etapă.

 5. Cum este îmbrăcat?Materiale necesare: -Metode: joculDesfăşurare:

Psihologul va spune copiilor să se privească atenţi unii pe alţii, după care un copil va trebui să închidă ochii şi să descrie îmbrăcămintea colegului său (de exemplu: Cu ce este îmbrăcat colegul tău? Ce culoare are cămaşa lui? Dar adidaşii?).

EXERCITII DE CREATIVITATE- exemple – 

1. Utilizarea ,,Ce poti face cu…?”Desfasurare: li se cere copiilor sa enumere cât mai multe utilizari ,,neobisnuite” pentru diverse obiecte . Exemplu: ,, Ce poti face cu un cui? ” (Posibile raspunsuri: sa scriu pe o piatra, sa desfac un nod, sa-l încalzesc si apoi sa-l tin în mâini, când acestea sun reci, sa-l pun semn de tinut minte, sa-l pun într-un muzeu, sa cânt cu el la chitara etc)

2. Utilizarea ,,Ce nu poate sa fie…?”Desfasurare: li se cere copiilor sa spuna ce nu poate fi un obiect prezentat, de exemplu ,,Ce nu poate fi un umeras?”. Exercitiul seamana cu primul descris mai sus, dar este mai accesibil si se pot obtine mult mai multe raspunsuri, într-un timp mult mai scurt. Din toate raspunsurile date, li se cere ulterior celorlalti sa numeasca pe cele care nu le-au ,,trecut prin cap” si se face o selectie a celor mai neasteptate, deci cele care presupun o imaginatie creativa foarte mare. De exemplu: un umeras nu poate fi oglinda, soare, pantofi, pâine.

3. Analogia: ,,Cu ce seamana…?”Desfasurare: exercitiul se poate aplica numai cu prezentarea unui obiect si, fara explicatii, se cere copiilor sa spuna cu ce alte obiecte sau plante, animale seamana. Exemplu: se arata o sfoara groasa, asezata ondulat.(Posibile raspunsuri: cu un sarpe, cu un pârâu, cu un tren, cu coada pisicii).

4. Analogia: ,,Surpriza petelor”Desfasurare: copiii vor primi ca prima sarcina sa acopere în întregime o foaie de desen cu pete de diferite culori si marimi. Dupa terminarea acestei sarcini, le se cere sa-si priveasca foarte atent lucrarea, si, cu ajutorul unei carioca groasa, sa dea petelor contur, în asa fel încât lucrarea sa devina o compozitie figurativa.Exercitiul devine mai interesant daca aceeasi lucrare initiala se multiplica la copiator color si li se da tuturor elevilor. Rezultatele diferite, apoi comparate, sunt un stimulent deosebit de eficient pentru dezvoltarea imaginatiei creative.

5. Modificarea: ,,Aceeasi figura în alte chipuri” sau ,,Schimba forma, dar nu pierde nimic!”Desfasurare: se da copiilor un portret taiat în mai multe bucati si li se cere sa-l refaca în alt mod decât cel initial. Acelasi lucru se poate face cu imaginea unui animal, planta sau obiect. Se insista pe evitarea refacerii imaginii, ci numai pe crearea uneia noi, oricât de ,,impresionist” ar fi rezultatul.

6. Modificarea/reciclarea: ,, Ce putem face din…?”Acest tip de exercitii de creativitate capata o tot mai larga utilizare în scoli. Pentru o buna educatie ecologica, copiilor li se dau sarcini atractive de reciclare a unor materiale mai mult sau mai putin refolosibile. Astfel de exercitii sunt: cum putem refolosi cutiile metalice de conserve?(suport de creioane, cutie pentru nasturi, jucarii muzicale) sau ce putem face frumos din peturi? (papusi decorative, oameni de zapada, vase pentru flori de

interior). 

7. Modificarea: ,,Orice lucru poate altfel sau altceva…”Exercitiul se desfasoara pe diferite orientari ale creativitatii, canalizate prin sugestii/întrebari de tipul:- dati o alta întrebuintare unei bucati de pânza, unei cutii, unui tub etc.- dati o alta culoare, forma, dimensiune obiectului…- ce alte schimbari mai pot fi facute?

8. Diversitatea prin asemanare: ,,Ce e rotund?”Desfasurare: într-un interval de timp anuntat de la început se cere copiilor sa scrie numele a cât mai multe forme rotunde. Se precizeaza ca aceste forme pot fi orice, singura conditie e ca forma lor sa fie aproximativ rotunda. Dupa expirarea timpului, se citesc raspunsurile, apoi, o a doua sarcina este gruparea pe categorii a exemplelor si numararea categoriilor. Creativitatea gândirii este cu atât mai mare cu cât, prin grupare se obtine un numar mare de categorii.

9. Creativitate procesuala:,, Jocul figurilor geometrice”Copiii primesc câte zece figuri geometrice de acelasi tip, dar de marimi si culori diferite (rotunduri, patrate, triunghiuri, dreptunghiuri). Din acestea li se cere sa creeze o compozitie figurativa, lipindu-le. Cele patruzeci de figuri trebuie sa creeze împreuna o imagine inspirata din realitate, pe care copilul o va prezenta, descriind-o asa cum a vazut-o el. Sunt acceptate si interpretarile fanteziste. Pe lânga realizare, mai importante sunt explicatiile copilului, care poate dezvalui un mod particular de a interpreta lumea.

10. Adaptarea: ,,Tabloul cu anotimpuri”Desfasurare: copiii sunt rugati sa creeze tablouri din diverse culori vii de hârtie creponata. Dupa ce ei considera ca au terminat tablourile initiale, li se da o noua sarcina: sa adapteze tabloul, prin noi adaosuri, la un anotimp - toamna, vara sau primavara. Având în vedere prima cerinta – sa foloseasca îndeosebi culori vii – cerinta de a adapta tabloul la anotimpul iarna este cea care solicita cel mai mult creativitatea, de aceea se va cauta provocarea lor de a adapta tabloul multicolor la anotimpul iarna, fara însa a-i forta.Exercitiul va evidentia la unii copii idei surprinzatoare, precum acoperirea culorilor cu hârtie alba sau prin aplicarea de fulgi si oameni de zapada.

11. Creativitate procesuala:,,În excursie”Desfasurare: se audiaza o înregistrare cu ciripit de pasarele, susur de izvor si, daca e posibil, si cu fosnet de frunze miscate de vânt. Se cere elevilor sa-si imagineze o excursie în care, la un moment dat, au vazut un lucru care fie le-a placut foarte mult, fie i-a speriat si sa-l povesteasca si celorlalti. Daca elevii sunt în clasa a IV a sau macar a III a, e bine sa-si noteze, pe scurt, ce si-au imaginat, pentru a nu uita propriile idei în timpul povestirii celorlalti. În acest exercitiu, stimulii auditivi vin foarte mult în sprijinul copiilor în imaginarea unor situatii despre un subiect dat. La fel se poate imagina o calatorie cu trenul, ascultând o înregistrare cu sunetele produse de acesta etc.

12. Adaptarea: ,,ce s-ar întâmpla daca…?”Desfasurare: li se da copiilor câte o fisa pe care sunt scrise întrebari de tipul:- Ce s-ar întâmpla daca toate masinile ar disparea dintr-o data, într-o zi?- Ce s-ar întâmpla daca toata lumea s-ar îmbraca la fel?

- Ce s-ar întâmpla daca nu ar mai exista insecte pe Pamânt?- Ce s-ar întâmpla daca apa ar avea culoarea rosie?Raspunsurile nu trebuie sa fie elaborate, conteaza ideea principala a raspunsurilor, care sunt din cele mai neasteptate si pot dezvalui viziuni surprinzatoare din partea copiilor.13. Asocierea: ,,Lucruri diferite si totusi asemanatoare”Desfasurare: fiecare copil primeste o foaie de bloc de desen, împartita, pe orizontal în patru parti egale. Pe fiecare coloana sunt desenate în partea de sus, în ordinea urmatoare, figurile: un cerc mare, un patrat mare, un cerc mult mai mic decât primul si un patrat , de asemenea, mult mai mic decât primul. Cerinta este sa se deseneze cât mai multe obiecte sau chiar fiinte, care sa respecte o evidenta corespondenta cu însusirile: ,,rotund, mare”, ,,dreptunghi, mare”, ,,rotund, mic”, ,,dreptunghi, mic”.Posibile raspunsuri: cerc mare – soare, balon,minge; dreptunghi mare – casa, boc, camion, vagoane; cerc mic – sirag de margele, nasturi, fulgi de zapada; dreptunghi mic – cutii, aparat de fotografiat, bomboane etc.

14. Transpunerea: ,,Sunt o alta fiinta”Desfasurare: exercitiul se va derula dupa o discutie pregatitoare despre un animal, insecta, planta care îl fascineaza pe copil (Ce animal te impresioneaza cel mai mult?). Se cere elevilor sa-si închipuie ca sunt, printr-o vraja, acel animal si sa se gândeasca la:- Care ar fi cea mai mare grija al lui?- Ce l-ar bucura cel mai mult?- De cine/ce i-ar fi frica cel mai mult?- Ce ar simti fata de oameni?

15. Acomodarea: ,,Trei lumi într-una singura”Desfasurare: li se vor spune copiilor trei cuvinte, între care se poate face mai greu legatura. Cu cât aceasta legatura este mai dificil de facut, cu atât mai interesante sunt asocierile facute de copii. Ei vor avea de alcatuit un text scurt, din minim trei enunturi, prin care sa realizeze o situatie care sa cuprinda cele trei notiuni/acceptii ale cuvintelor date. Exemplu: albina, tren, medic.Posibil raspuns: ,,Un tren se opri într-o gara mica. O albina intra, din greseala, în tren, pe o fereastra deschisa. Un medic, ce calatorea cu trenul, a prins-o cu grija si i-a dat drumul afara din tren.”

16. ,,Un extraterestru pe Pamânt”Desfasurare: li se explica elevilor ce se presupune a fi un extraterestru ( daca este nevoie), dupa care se organizeaza un joc de rol bazat pe întrebari si raspunsuri. Jocul se reduce la rolul unui extraterestru care a ajuns pe Pamânt, unde toate lucrurile îi sunt necunoscute si ciudate. El se întâlneste cu un grup de copii pamânteni ( ceilalti copii), pe care îi întreba diverse lucruri despre viata de pe pamânt, de exemplu.- De ce ploua? De ce manânca oamenii? De ce citesc în carti copiii? De ce danseaza etc.,,Pamântenii” îi raspund extraterestrului si imediat îi pun ei o întrebare de tipul: ,,dar pe planeta ta de unde vine apa? …cum traiti fara sa mâncati?”. Pe rând, în rolul ,,extraterestrului” intra si ceilalti copii.

17. ,,Muzeul nasturilor”Desfasurare: se aduce copiilor o ,,colectie de nasturi” diversi, cât mai multi, mari, mici, cu încrustatii, simpli, deosebiti, divers colorati etc. Se mai adauga ca fiecare

nasture a fost expus în ,,muzeu” deoarece a avut o ,,viata” interesanta, o istorie deosebita. Fiecare copil alege un nasture si-si închipuie povestea lui de la fabricare pâna la depunerea în muzeu. Trebuie sa scrie cât mai multe detalii: a cui a fost, cum arata haina/hainele pe care a fost cusut, cum era persoana care l-a purtat, când si cum a ajuns la muzeu. Descrierile, sub forma de compuneri pot fi completate si oral, daca elevul mai are o noua idee, ivita în timpul prezentarii. Cele mai interesante ,,istorii”vor fi premiate.

18. Utilizarea creativ-practica: ,,Ce stii sa faci cu..?”Desfasurare: sub forma de întrebari puse de învatator si solutii, reale sau fanteziste, date de copii.Întrebarile pot fi:- Ce stii sa faci cu o bucata de pânza rosie, în forma de triunghi?( batic, stegulet, fata de masa, prosop, fular, bandaj pentru o rana, o masca etc)- Ce stii sa faci cu o carcasa de la un televizor foarte vechi? ( un scaunel, un dulapior, o scena pentru un mini-teatru de papusi, un raft pentru încaltaminte, îl duc la muzeu etc )- Ce stii sa faca cu douazeci de boabe de fasole? (un colier pentru papusa, un colaj, sa le plantez, le trimit în cosmos etc).

20. ,,Doua linii si zece idei, patru linii – douazeci de idei”Desfasurare: copii primesc fiecare câte o foaie de bloc împartita în doua. În prima jumatate sunt trasate doua linii drepte, diferite ca sens si lungime, iar în cealalta doua linii curbe deschise, diferite ca si cuprindere si marime. Le se cere copiilor sa deseneze în prima jumatate zece figuri numai din linii drepte, care sa integreze si cele doua linii initiale, astfel încât sa rezulte o compozitie. Acelasi lucru trebuie sa-l faca si în cealalta jumatate, folosind linii curbe, integrând si cele doua linii initiale. La final îsi prezinta desenul, explicând figurile si utilitatea pe care le-a destinat-o în desen.

21. ,,Ce nu s-a mai întâmplat?”Exercitiul , aparent simplu, solicita creativitatea gândirii prin cunoasterea si eliminarea realului, înlocuindu-le cu fantezii situate între basm si realitate.Desfasurare: învatatorul spune elevilor un cuvânt. Ei cauta automat sa creeze o situatie prin care sa atribuie unor obiecte/fiinte însusiri ale altor obiecte/ fiinte cu ajutorul carora ele fac ceva care ,,nu s-au mai întâmplat”.Exemplu: urs – raspuns posibil: ,,Ursul a zburat, luându-se la întrecere cu un avion. Ursul a câstigat întrecerea.”

22. Creativitate procesuala: ,,O lume a tacerii”Desfasurare: timp de zece minute copiii sunt rugati sa scrie mare cu un instrument care scrie gros, pe foaie mare, câte obiecte/fiinte nu fac produc niciodata sunete/zgomote pe care sa le auzim. Posibile raspunsuri: pana, fulgul de nea, firul de par, un puf de papadie, o bucata de vata, o furnica, o râma, fumul etc. Se expun foile la vederea tuturor si, din exemplele date vor compune o scurta descriere a unei lumi în care nimeni si nimic nu scoate nici un sunet.

23. Creativitate inventiva: ,, Cum iesim din situatii-limita?”Se da copiilor urmatorul text: ,,Un om a cazut într-o groapa adânca de trei metri, proaspat sapata si cu peretii abrupti, pe care nu se poate urca. Omul nu are la el

mâncare decât pentru o zi – doua, un cutit, o lingura si o cana. El stie ca pe acolo nu va mai trece sigur nici un om timp de o luna de zile, asa ca peste doua zile a iesit din groapa.”Întrebare: cum a iesit omul din groapa? (raspunsul: a sapat cu cutitul într-un perete al gropii si a pus pamântul lânga peretele opus, batatorindu-l. Deoarece groapa era proaspat sapata, nu a fost imposibil sa construiasca, prin batatorire doua praguri de câte jumatate de metru ca sa ajunga la marginea gropii si sa se salveze). 

24. Imaginatie creativa: ,,Tangram – jocul celor sapte figuri”Deja celebrul exercitiu al patratului Tangram foarte apreciat de tot mai multi copii. Prin rearanjarea celor sapte figuri se obtin foarte multe imagini stilizate de obiecte si fiinte: fata, baiat, gaina cocos, câine, pisica, casa, masina etc în diferite pozitii. Exercitiul este valoros prin stimularea dorintei copiilor de a obtine si ,,altceva”.

25. Analogia: ,,Ce asemanari sunt între aceste doua elemente diferite?”Desfasurare: li se va explica elevilor ca vor trebui sa analizeze perechi de elemente ( obiecte sau fiinte) si sa scrie ce asemanari gasesc la acestea. Exemple de astfel de perechi: casa – gradinita, pisica – soarece, tren – tractor, mar – strugure etc. Posibile raspunsuri: casa – gradinita = în ele stau copii, au pereti, usi, ferestre, te apara de frig, ploaie, vânt, sunt construite de catre oameni etc.

Prin exercitiile de mai sus se poate cunoaste nivelul individual al dezvoltarii creativitatii, pe de o parte, si se poate stimula gândirea creativa, originalitatea, placerea explorarii noului, a îndraznelii de exprimare a viziunii proprii despre cum vad lumea cu relatiile, pe alta parte.Conditia succesului acestor activitati creare unei depline atmosfere permisive a exprimarii, înlaturând total apostrofarea sau, mai grav, ridiculizarea unor raspunsuri care fac rabat de la firesc, care duc la inhibare, blocând potentialul creativ al copilului, care s-ar putea sa nu mai îndrazneasca niciodata sa-si dezvaluie posibilele aptitudini creative.