JOACHIM JEREMIAS Parabolele , lui lSUS ANASTASIA Doina DUMITRESCU Editor: SorinDUM1TRESCU Traducereas-aefectuat JOACHIM JEREMIAS THE PARABLES OF JESUS Revised Edilion. Charles Scribner's Sons, NewYork,1963 O ANASTASIA Str.Venerei 13,sector Z, tel.lfax:Z116745;2108549 ISBN:973-9374-58-1 I I JOACHIMJEREMIAS PARABOLElELUIllSUS Traducere dinlimbade P.S.CALINIC DUMITRlU, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Pr.Praf Dr.VASILE MIHOC Dr. MATEI Cuvnt introductiv de GALERIU CUVNTINTRODUCnV Prima ntlnire - prin opera - cuchim Jeremias, teologluteran, profesor deNoul Testament, am ca pe o Joachim Jeremias a cercetat ca exeget, a ajuns laadnc al acestui cuvnt fundamental dinNoulTestament: cel de Avva. Precum se acest cuvnt l prezent n toarele trei locuri sacre:nti inMntuitorului din Ghetsimani nainte de jertfa Sa: zicea: Avva. rinte, toate sunt cu paharul acesta de la Mine.Dar nu ce voiesc Eu,ci ceea ce Tu" (Marcu 14,36). AIdoilea moment loc l nEpistola Srantului Apostol Pavel Romani, scriindu-le:"Pentru pri-mit un duh al robiei, spre temere, ci primit Duhul n-fierii,prin careAvva! (Romani8,15).n oasemenea invocareo totprin Apostol Pavel, n Epistola Galateni;;,Pentru fii,a trimis Dumnezeu pe Duhul Fiului n inimile noastre, care Avva, (Galateni 4, 6). Cu totul semnificativ este faptulde fiecaren aceas- invocare,se Dumnezeu, numin-du-l Avva,n fond,Persoanaeste una,a darn limbi diferite:Awa, dinlimba Pater din limba semnificndCa-re estetlcul, acestei ndoite numiri? Dintre Bisericii,Sf.Ioan de Aur aobservat adnc sensul acestei Ocupndu-se numai de exegeza, tlcul dat deSe.ApostolPavel nceleepistole evocate (Romani Galateni), Hrisostom aicitocmaiprin cuvntul Awa daruldivinn plenitudine al noastre v GAlERI U divinenHar,prinvenirea nlumeaFiului ceresc Anume,Sf.Ioan deAur "Cei adncimea acestuicuvnt - Avva, rinte}} - , ei, care trebuie pe primul loc nnea lor nu vedea pe iudei dnd acest nume decnd se Dar, n ce nepe noi, cre-- sau simpli maide sus, sau maide jos -, se cuvinenerugam,chemnduL pe Dumnezeu cu acest nume".adncind ideea,mai departe:"Pentru a el - SfntulPavel- acest nume de n ntreagaacuvntului. Apostolul limba elnuzicenumai meu,ciAvva, meu;cuvnt care nuse dectpe buzele copii adresndu-se lor(Sf. Ioande Aur,Omiliaa XIVa- Epistola Romani,ned.Saint Jean Chrisostome,trad.par L'abbe J.Bareille,Paris,1871, pp. 36-37). Exegeza, cu eidin comentariulSf.Ioan de Aur,nisede-a dreptul revelatoare. Hrisostom canumai prin botez l nu-mesc pe ceresc cu numele n - de Avva, cuml-anumit Mntuitorul (Marcu14,36) - prin aceasta, devenim,fiiprin n har mai precis, cu Hristos. elvinecu spunnd: nu vedeaiudeiidndluiDumnezeuacestnumede Avva 1 se roage cu acest nume".Hrisostom pune astfel n unicitatea numelui de Avva n acest timp, Iudeii, n absolute a luiDumnezeu aniei Lui, nu cutezau numele. De aceea, Sf.Evanghelist Matei, n EvangheliaEvreilor,va fo-losinlocde luiDumnezeu" - ceruri-lor".precum s-a citat mai sus, npredica luiHrisostom, cuvntul Avva apare,curge att depe VI CUVNTINTRODucnv buzele unor prunci, care se n chip firesc, tuluilor trup(gnesion - Or, aceasta a fost sesizarea am zice, aprofesoruluiJeremias,anume:"Mntuitorul, n 'din Ghetsimani:Avva, ... , cuvntul dinal pruncilor prin careElse ceresc. Altfel spus,se cerescintr-un chip unic,propriu numaiLui.Cercetnd dinme-diul iudaic - siro-aramaic din acea vreme -, cum sesizase Hrisostom,nniciunadinaceste nuerainvocat Dumnezeu prin Avva.cuvntul erostit numaide .Iisus,aidoma,amspune,cu acelcuvnt pe care l foloseau pruncii adresndu-se lor fire.sc.De faptul, constatat de asemenea, al celorcuvinte: Avva Ima prin care pruncii chemau fie pefiepe mama lor. Arunciseninvocarea ,,Avva" unsemn cu totul clar, drept vocea absolut a lui Iisus - ipsissima vox Jesu-ntruct invocarea este nicioanalogie nansamblul lite-raturiiiudaice (1.Jeremias, Le message central de NouveauxTestament,Paris,Cerf, "Foivivante",175,1976, cap."Abba", p.59). Aceasta este a lui 1.Jeremias ca rod alunei munci consacrate urmnd cuvintelor Mntuitoru-lui:" ... afla ... "; -care prin a ntrat luminosn aBiseri-cii, revelndpeIisus Hristos drept Fiulunic absolut al rinteluiceresc. Dar, prin EI,posibilitatea ca noi devenim fiiprin Har ai ceresc.n acest sens,Mn-tuitorulne drept "Ta- nostru".precum se de neomis:Mntuitorul, preci-znd Lui depune n "discontinuitat,a att cu mentalitatea aepo-cii",dar cuucenicii cu noirostindn timp: VII GAlERI U Meu vostru, DumnezeulMeu Dumnezeul vostru". a omite nHar ca unii care suntem, din voia ceresc,nDuhul Sant, tenirea Lui, precum ncheie Liturghia: Doam-ne, poporul Ta". Am evocat toate acestea ca un omagiu adusprofesorului Jeremias cu prilejul de Parabolele lui Iisus.Privind a mun-cii sale teologice, se cuvine aici preocuparea de a privi, contempla pe IisusHristos - Fiutiui Dumnezeu - n unicitatea, originalitatea slujiriiLuimesianice.Fiecare para- este caoamisiuniidivinepentru ade- omului. Galeriu "Pilda celor zece fecioare" Gravuri n lemn de Teodosie Monahul, Mlnlstirea N e a m ,1826 I CUPRINS Cuvnt introductiv Galeriu)V Cuvnt nainte (Joachim Jeremias)5 Abrevieri7 1.PROBLEMA9 Note20 II.NTOARCEREA DE LA BISERICA LA IISUS27 1.Traducerea parabolelor inlimba 28 2. de prezentare31 3.lnfrumuselarea31 4. temelor din Vechiul Testament dinpovestirile populare35 5.Schimbarea auditoriului38 6.Utilizarea ca a parabolelor de48 7. Bisericii53 a)ntrzierea Parusiei53 b) Biserica 69 c)pentru conducerea Bisericii72 8.Alegorizarea73 9.Colectarea compilarea paraboleler93 a)Parabole duble93 b)de parabole96 c)Fuziunea parabolelor98 10.Cadrul100 a)Context secundar100 b) create de redactor101 c) Fonnuleintroductive104 d) Concluzia parabolelor107 Nole119 2 CUPRINS 1II.MESAJUL PARABOLELOR LUIIISUS153 1.Acum este ziua mntuirii153 2.ndurarealui Dumnezeu pentru cei 161 3.Marea certitudine184 4. catastrofei198 5.Poate fi prea trziu208 6. momentului219 7.Ucenicie 237 8.Viad%rasa Fiului259 9. 260 10. parabolice266 Note268 IV.CONCLUZIE315 Indice deautori317 Indice de parabole sinoptice321 CUVNT[NAINTE traducere are laa ger-mana (J 962).In cu prima (1954), care avea la a treia (1954), cartea afosl re-cu considerabil A/osi atribuitun mailargexegezeidiferitelor parabole,dndu-sede- acestorancontextul/or local palestinian. a/osi o discutare a parabole/or dinEvanghelia luiToma,nlimba de o.Hofius.A/osI pentru mineoncurajare constat ele n rezulta/elelacareamajunsin a douaa mele.Vreauexprim gratitudinea mea profesorului S.H. Hooke,care pus lamarea sa pricepere ca tra- al ambelor ediliiale acesteiD-rei K. Downham,editor asistent laSCM Press,profesorului B.Ger-rishdela SeminarulTeologicMcCormick,carem-a ajutat la corectarea manuscrisului a Ct demult este lucrarestimulului in- de o alui C.H.Dodd, The Parables of theKingdom,ed.a II-a,London,J 936,se va vedea dinmulte indicii.Cartea profesorului Dodd adeschis o nstudierea parabole/or; pot exista de opinie nceunele detalii, edenecugetatvor putea fiabateri delaliniile trasate deDodd pentru interpretarea parabo/e/or lui Iisus.mea pro-prienncercareade a ajunge laforma cea mai timpurie pe care o putem atinge nce a lui Iisus. cititorul vadaseamascopul anali-zei critice dina doua parte aacestei nu este altul dect o rentoarcere,ct maiposibil,lachiar cuvintele lui /isus.NumaiFiulOmului cuvntul pot investi mesajul nostru cu autoritate G6ttingen, februarie1962Ioachim IEREMIAS 5 -BilI. BZNW Dodd Hawkins JThS, Jo.licher 1, II Manson, Teaching Manson, Sayings NTS RAC RB B.T.D.Smith ThLZ ThWBNT ZDPV ZNW ABREVIERI H.L. Strack - P.Billerbeck, Kommentar zum N. T. ausTalmud und Midrasch,I-VI,Miinchen,1922-1961 Beihefte zur ZeitschriftjUr dieneutestamentliche Wissenschaft C.H.Dodd,TheParablesofthe Kingdom,Lon-don,1935; 1936 (eu am folosit re- din1938). London,1961 (deasemenea,Fontana Books,571R Glasgow, 1961), a fost n cteva locuri, dar nu schim- J.C. Hawkins, Horae Synopticae,ed. a II-a, Oxford, 1909 Joumal ofTheological Studies A.Jiilicher, Die Gleichnisreden Jesu,I. Tiibingen, 1888;ed.aIl-a,1899(1910);Il,1899(1910) T.W.Manson,TheTeaching ofJesus,ed.aII-a, Cambrige,1935,1948; este T.W.Manson,TheSayingsof Jesus,London, 1937, 1949, 1950; esteultimamen- NewTestament Studies Reallexikon jUr Antike und Christentum,Stuttgart, 1950 ss. Revue Biblique B.T.D.Smith,The Parables ofthe Synoptic Gos-pe(s,Cambridge,1937 Theologische Literaturzeitung G.Kittel,TheologischesWiirterbuchzumNeuen Testament,Stuttgart, 1933 ss. Zeitschrijt des Deutschen Vereins Zeitschrijt jUr dieneutestamentlicheW"lSsenschaj 7 1. PROBLEMA Cel ceparabolele luiIisus, cwn ne-au fost ele transmise n primele treiEvanghelii, poatefi se pe unfundament istoric deosebit deferm. Parabolele sunt un fragment din stnca a Este un fapt general acceptatimaginileo impresie mai dectPrintre caracteristicile deosebi-te ale parabolelor lui Iisus este faptul pas cu pas,ele re- cu o claritate caracterul EvanghelieiSale, natura a prediciiSale,intensitatea apelurilor Sale la conflictul cu fariseismul1Peste tot n spatele textului grecesc se intrevede limba a lui Iisus1 De asemenea,elementul picturalalparabole lor esteextras din de zi cu zi a Palestinei. Este demn de notat, de dinMc.4,3-8 cu atta cie,nct o mare parte se ne-amfila descri-erea moduluide adefapt,tocmai o astfel de descriere avem aici. Aceasta se cu cnd ne amintimnPalestina preceda aratuP.De aceea, n este aruncnd peste acest fapt ne de ce el pe 4.El pepe care au peste deoarece arede gnd ca,arnd acopere cu tot cu printre depe mntui peste ei va trece plugului.nu nenicifaptul unele boabe cad pe teren pietros; calcaml de dedesubt,acoperit cu unstrat de abiase vedecnd plugull va scoatela 9 I'ARABOLELELUIIISUS Ceea ce occidentale i pare drept un modde a faceeste pur simplu o modalitate n conditiile dificile alePalestinei. Pe deasupra, cnd rezultatul parabolelor sinop-tice cu literaturade tip, cum ar fi pauline sau parabolele rabinice,la un caracter foarte personal, o claritate o simplitate o neasemu-a se impune concluzia citind pa-rabolele, avem de-a facecu ode ncrede-rea prinea,suntem ncu Iisus. Nu numaiparabolele lui Iisus privite ca un ntreg repre-ode ncredere,ciele, de asemenea, par a filipsite de orice element problematic. se sesc intr-un cadru familiar,ncaretotuleste att de simpludelimpede nct un copil poate att de explicit n-ct cei ce pot zice: "Da, este!". Cu toateacestea,parabolele nepun n uneiprobleme dificile,anumeceaareconstituiriisens uluilororiginar. de la primele nceputuri(ale chiar n primademoartea lui Iisus, parabolele au suferit o oarecare reinterpretare. dintr-un stadiufoate timpuriu s-a procesul parabolelor ca alego-rii,proces care,timp desecole, a sensulparabolelor sub unstrat gros depraf.Multe au contribuit la acest rezultat.n primul rnd, va fifosto de a descoperiunsensmaiadnc nacele cuvinte simple ale luiIisus. nlumeaseca miturile fieinterpre-tate ca vehicule ale esoterice, iar n iudaismulele-nistic exegeza se bucura de o era deci deca la n perioada afostde faptul existau patru parabole evanghelice care suferio interpretare aelementelor lor particula-10 PRo m.EMA re (Mc.4,14-20; MI.13,37-43; 49-50; In.10,7-18). Dar, mai presus detoate,teoria "mpietririiinimilor",care considera parabolele ca avnd menireain fata celor din taina luiDumnezeu,a dusla meto-dei deinterpretare Vomdiscuta interpretarea a parabolelor maitr-ziu; aici, avnd nvederea pe-ricopei,trebuie 'Spunceva despre tema "mpietririiinimi-lor", care apare n Mc.4,10-12. Pentru aacest text este necesarrecu- gruparea parabolelor n Mc.4,1-34 este artificia- Aceasta din:(1) contradictorii nde-scriereapotrivit v.1,Iisus stnd pe corabie,iar v.36reiaacest- uceniciivslind l pe lacului cum era,n corabie".n v.10 acest a fostuitat demult.(2)Paralel curup- aapare o schimbare a auditorului;n vv.1 ss. Iisusse ca nv.33,cf v.36;dar aceasta nu secu v. 10, n care l pe Iisusdnd ntr-un cerc mai restrns de (oi 1tSpl au'tov cr"v'toie; OIDOEKa).Astfel, v.10 cuprinde un adaos n (3) Acest adaosdin v.10seprin faptu-lui pe temeiurilingvistice decisive (vezipp.77 ss.), inter-pretarea parabolei (4,14-20) trebuie unuistadiu al maitrziu dect parabola.(4) Dar faptului Mc.4,10-20 nu celui mai vechi strat al nu problemele literar-cri-tice pe careleridica Mc.4,10-12. Trebuiemai ntrebarea care Isepune luiIisusn v.10("ei l ntrebau despre pilde")unndoitcufonnule introductive diferite; in vv.IlsS.,Iisus spune de ce n pilde, iar nvv.13ss.,Elparabola rului. Nimic, nv.10,nu Iisusafost ntrebat de cenmodn pilde.Mai 11 ) PARABOLELELUIIISUS din v.13, cucare nmod corect este n conexiune inter-pretarea, la nceput ntrebarea din v.10 era lega- de parabolei Astfel, v.11a rupt le- dintre v. 10 vv.13ss. Punctul de vederevv.Ilss.sunt in realitate o ntr-un context mai vechi este confirmat de expresia introduc- leat Ae:yevai>'to; (4,11), care este una dintre expresii-le detipice ale luiMarcu (2, 27; 4, 2, 21,24;6,10; 7, 9;8,21; 9,1)' . Aceasta deasemenea, de descriere a auditoriului (oi.1tEptairtov auvtot; 8).,fic;este o referirela v.llb. Cele trei stadiiale (Iisus,Biserica Marcu) se potpe parcursul ntregii Evanghelii de la Marcu, att de clar ca ncapitolul 4. 12. acest lucru foarte repede, J.l.\)(J'tftplOV,SE-So'ta\ ca referitoarela lucrarea oi 21 PROBLEMA tcXttO:v-ta,E1ttO'tpeqlEtVfolosit pentru convertire, toateaces-tea apar numai in Mc.4, 11.Maimult, textul nostrupe Is.6,9 ss.ca insumnd numaiotintimp ceMarcu ex-tinde acest text laucenici, cum o 8, 14-21. 13.C.F.Bumey,The PoetryofOur Lord,Oxford,1925, p.20 ss.,p.71 ss. 14.J.Jeremias,TheEucharisticWordsofJesus,Oxford,1955, p.126, n.2,3. 15. V.11:5Eaotat. yivetat; v.12:Ctqle9il. 16.T.W.Manson,The Teachingof Jesus, Cambridge,1948 (1935),p.77(nviitor citat ca: T.W.Manson, Teaching). 17. Targ.ilpe rapha ' (Is.6,10, cu alephfinal, "a vindeca"), din raphah (cu he final "a ierta"),cum face Pesh. Marcu. 18. mainainte:Mc.:btO'-rpbl'OlO'lV,Targ.:withubhun (ls.6, 10ebr.aresingularul). 19. T.W.Manson,Teaching,p. 77. 20.Pasivul5eootcu este folosit ca o pentru nu-mele divin. 21. A.JUlicber, Die Gleichnisreden Jesu1, ed.a II-a, Tiibingen, 1899 (19lO),pp. 123s.(n viitor citat: JUlicher, 1); J.Schniewind n DosNeueTestamentDeutsch,1,laMc.4,Il ;G.Bomkamm, ThWBNT,IV, pp.824 s.;M.Hennaniuk, La parabole evangelique, Bruges-Paris-Louvain,1947, p.282. 22.Exemple: MaSa/este sinonim (precum deja n Vechiul Tes-tament: lez.17, 2 Hab.2, 6; Ps.49,5;78, 2; Prov.1,6), in Sirah (47,17,posibil n39, 2,3) n4 Ezdra, (4, 3), cu hidha(ghici-toare, nCarteaa fuiEnoh,mesaf are sensulde secret apocaliptic (37,5;38,1;45,1; 57, 3;68,1;69, 29), la fel nNum. , v.14,la 7,89:"Cu MoiseDumnezeua vorbit dar cu Balaam numain m'salim(vedenii)"; Targ.la 2 Cron.9, 1ebraiculhidhoth prin mithlawan d'hidhin. tennen pentru n:apajk)A.il.Sir.47,17red! hidhaprin n:apc$o:l, 47,15,areaivl)'llCt-rOlV, 39,3areaivlYllcXta n:apapoA.rov.nMc.7,17, are de ob-scur''',"ghicitoare", deasemenea,Baruh6,10;17,222 NOTE ocazional nPdstorullui Hermas (ci O.Eissfeldt, Der Maschal im A/tenTestament,Giessen,1913, pp.17-19;JUlicher,1,pp.40,204 55.).In In.16,25,29 1[cxpolJ.!i.a,ca opus luirrlXpplloia, (cI 1.A.T.Robinson, "The Parable of John10,I-l", n ZNW, 46,19l1, pp.233s.). 23.La fel,Ch.Masson, LesParaboles deMareIV,NeucbAtel, Paris,1945, p.28: "Dar pentru cei care sunt n toate se petrec n simboluri," 24.W.Bauer.Wrterbuchzum N.r., ed.a V-a,Berlin,1958, col. 747.Este, de asemenea, posibil cA aramaicul d', care stAla baza luilva, canTarg.IaIs.6,9, unuipronume relativ: "Pentru cei care sunt ntotul obscur,care privesc nu (T. W.Manson,Teaching, pp.76 55.).ntelesul este 25. J.!11tO'tEare frecvent ambele sensuri n Septuaginta. 26.H.L.Strack,P.Billerbeck, Kommentar zum Neuenment ausTalmud und Midrasch,6 volume,Miinchen,1922-1961 (in viitor citat ca Bill.), n 1,pp.662 s.,patru exemple de rabinicAla Is.6,IOb; ele sunt toate de acord ina Is.6,10b nu ca peo a mpietririifinale,cica pe o 27.Pasivul arpe8i1este unaltcaz (ca oMo'tcu din Mc.4,Il) de evitare a folosirii numelui dumnezeiesc prin mijlocirea pasivului. 28.CI In.16, 25a, undeIisus desemneazA ansamblul propo-vlduirii ca vorbire EV7tapol}llmc;(c! Mc.4,II b:EV 29.Pentru contrast,darntr-oaltA el MI.11, 25s.par. 30. J.Schniewind, nDas NeueTestament Deutsch,1,nMc. 4,12. 31.Mc.4,10era urmat origine de v.13. 32.Vezi 1.Horst nThWBNT, V,p.553, n. 102. 33. Jiilicher, 1,pp.203-322. 34. 1. Heinemann, Altjiid.Allegoristik,Breslau,1936;BilI.,m, pp.388-399. 3l. Dodd, pp.24 ss. 36. A.Jiilicher, VieGleichnisreden Jesu,II,Tiibingen,1899 (1910), p.638(nviitor citat:Jiilicher TI).(, 37. JUlicher II,p.616. 23 PROBLEMA 38.Op.cit. , p.511. 39.Op.cit., p.16l. 40.Op.cit., p.495. 41 . Numeroase exemple. 42. b. Pes. 49a. 43. Mech.Ex.21,19par., el Bill., OI,p.391. 44.4 Ezd. 4, 13(armean); b.Ber. 61b; b. Sukka 28a; b. Sanh.38b. 45. Echa rabb. Prooemium 24, ci w. Bacher, Die exegetische Ter-minologie der jiidischen Traditionsfiteraluy,II, Leipzig, 1905, p.121. 46.Vezimaisus, n. 22. 47./bidem. 48.b. Sanh. 92b. 49.Nidda2, 5. 50.b. B.B.15a; b.'ET.63a. 51.Ex.r.40Ia31, 1 s. 52. b. Keth.22ab. 53.j. Yoma3,41d. 54. j . Keth.2,26c. 55.Git.9, 9;b.Git.88b,89ab. 56.b. Pes.114a. 57.Vezimai sus, n. 22. 58.J. Wellhausen. Das EvangeliumMarci,ed.a II-a, Berlin, 1909, p.29. 59.Pentru analiza a parabolelor, vezi mai jos pp. 28ss.,maiales pp.93ss. 60.TheParables ofJesus.their Ari and Use.New York,1931. 61.The Parables ofthe Synoptic Gospels.Cambridge,1937(n viitor citat ca B.T.D.Smith). 62.The Parables ofthe Kingdom.Londra, 1935, 1936. Am utilizat din1938. 63.C.W.F.Smith,TheJesusof IheParables, Philadephia, 1948,p. 17. 64.,,Poateeste cu ca, avnd n vederede pa-rabole din MI.13, problema astfel:e ca cum tot ceea cene-ar fi din predica unuipredicator celebrudintimpul nostru ar fi ode povestiri ilustrative" (F.C. Grant, ,,A New 24 NOTE BookintheParables", AnglicanTheological Review,30,1948, p. 119).O atarene ar putea da o idee despre ntreaga eivaloa renumai am nfiecarecaz nparte, ce ideianume onapredi catorul ilustrezeprinfiecareexempluindividual. Deasemenea,vom indi vi dualfiecare dinco-lec1ia din Mr. 13numai vom puteanereconstituim ncare a rostit-o Ji sus. II.NTOARCEREADELABISERICALAIIsus cum auajunsla noi,paraboleleluiIisusau un dublucadruistorici,Cadrul istoric originalalparabolelor, ca al tuturor ziselor Lui,lconstituie o pe parcursul luiIisus. Multe dintre parabole sunt spuse att de viu nct estefi-resc li se atribuie se accepteau izvort dintr-o n-tmplare reaW.Daraceea,nainte ca eleo ele "au nBiserica ale pro- aveau dreptcuvinte-le lui Iisus,nactivitatea a Bisericii, n ei orin eicatehetic.Ea a adunat a aranjat spusele lui Iisus pe teme, a creat un cadru pentru ele, modificnd ade-sea fonna lor, cndcnd alegoriznd, totdeauna in re-cu propria-i intre Cruce Parusie. nstudiul nostru asupra parabolelor luiIisus este impor-tantfim de dintre luiIisuscea a Bisericii primare. n multe cazuri, va fi necesar spusele pa-rabole luiIisus din cadrul de gndire alBisericii pri-mare,n ncercarea de a restabili cadrul lor originar din lui Iisusl, vremauzim, omai mult, ori-ginare ale rostirilor Sale din nou vitale de conflict autoritate din evenimentele istorice. Dece facemncercareane decadrul isto-ric originar alparabolelor,ne ntlnim cu anumite principii bine definite de transformare. 27 NTOARCF.READELAmSER1CALAJ1SUS Faptul Evanghelia luiToma"ne o in- pentruunsprezece dintre parabolelesinoptice, ne este de unmare ajutor nncercare. Acestea sunt 9 (cf p.9) 20de (cf p.185) 21b 103Furul (cf pp.91 , 99) 57Parabola neghinelor (cf p.263) 63Bogatul nebun (cf p.203,n.62) 64Cina cea mare (ci p.215) Loghionul Loghionul Loghionul Loghionul Loghionul Loghionul Loghionul Loghionul Loghionul Loghionul Loghionul 65 cei ai viei (ci pp.76 ss.) 76 (cf pp.238 s.) 96Aluatul (cf p.185) 107Oaia cea(ci p.170) 109Comoara (cf p.37) nevangheliileEvanghelia Mc. Material comun luiMt. Lc. Special n MI. Special nLc. sinopticelui Toma 6 9 10 15 3 4 3 l 1.Traducerea parabole/or nlimba Iisusvorbea naramaica

Sarcina de a traduce spusele Sale n care a fost la otimpu-rie,a implicat nmodnecesar,uneorintr-o conside- ngeneral ntr-ungradredus, 28 TRADUCEREAPARABQLELQI{INLI MBA nDe aici retraducerea parabolelor n limba aluiIisus este poate celmaiimportant sprijin nrecuperarea sensuluilor originar. numeroasele exemple prezentaten carte vor stabili acestei maibine dect jecturile teoretice. Orice ominteligent va da seama de caracterul experi-mental alunor atariretraduceri.nu se poate nega fap-tulele sepe O ntr-onumeroaselevariatiintraducere, care apar n demne de ncrederereferitoare lavocabularularamaic,carelabazaacesteitraduceri. Din nefericire, acestui valoros sprijin estecu greu mai nmod sistema-tic.Parabola locurilor la "cina cea mare"poate servi caplu pentru ademonstra cumversiuni ,mult diferite n limba ne conduc napoi la una dinara-Variantele sunt subliniate. Le.44, 8-10 UOtav K).n9Uc;{m6"ttvoc;tk Wr1Ka1gJe).,l9fjc;Ei,tDv zrpwtOlCA\qiay, IlTFt01EEynuOtEpOr;qou TI {Hiautau, Kat Ef"SWyQ creICCd.qUt9v E.pE001 00 fonna simbolului din Vechiul Testament al pietrein dincareDumnezeu9(la piatra (Ps. 11 8, 22s.),esteintrodus unul dintretextelefavoriteale Bisericiiprimarepentrudovedireanvierii lui Hristos cel respins!n. Aceasta care este o redare Septunginta, a fost probabil atunci cndparabolaafostnmod alegoricluiHri stos,cu de atemeiuri scripturistice pentru destinulFiului de a nvierii carelipsea (din Dar toate acestehristologice lipsesc dinEvanghe-lialuiToma94. (4)Cuprivirela intrebareacare apare n ceitrei sinoplic!(Mc.12,9 par.), din Evanghelia luiTo-80

ma,ease ret rospectivla Is.5,5 nulatextulebraic (care nuesteformulat ea intrebare), potrivit Sepruaginlei . ntrebarea este nloculei Evanghelialui Toma chemareala ascultare a atitudinii a gali lecnjde latifundiarii o atitudine care fusese de mi!$carca ce avea cartierul general nGalileea.Estenecesar se nunwnai valea aIordanuluinnt regime,ei probabil mrn-i le de NV ale Lacului Ghenizarct!16de asemenea, o mareparteaplatouluigali lcean aveaupe timpulacelacarac-ter de lat ifundii erauinmini le unor n scopulde a parabola, estese evi-deJlt n (Mc.12,1:Kal.CotE- poate esteprivitcaun pot iaastfel de de numai n eatunci, du ce aufost cuinsulte,eltrebuie untrimi s pecare rebelii respecte. el ntr-o avem atunci cea mai ex- a presupunerii - de altfel , incredibil de- a anume unicului ei vor fi n mna pe proprietate nici o(Mc.12, 7);este eiaunminteacealege care,n speciale,opoatefipri- ca proprietate carepoate fi de ori-cine99,cu conditiacadreptul prioritar acelui pre tendent careseprimuPoo. SosireaFiuluiiface proprietarul este mort fiula venitspre lua nprimire

l via proprietar, eiopot pretindecafiindprimiila locului. sepoate pune ntrebareaucidereafiuluinu esteun aspect prea crudpentruopovestire din Tre buie nconsiderare faptul impresia pe care istorisi rea ointensificarea 81 INTOARCI::READELABlSEHlCALAIISUS astfelnctea nu-iscapeniciunuiadintreas- Perversiunea lortrebuiact se' pu-tea maitare.Introducerea figuriifiuluimicnuesterezultatul unorteologice, cia logicii inerente a istorisiriP. Aceastanuexclude,ci maicere ca,prin asas inarea fiuluiproprietarului, parabolaindica respingerea mesajului ultim alluiDumnezeu. Astfel, neconcluziaMc. 12,1 s.nueste o alegorie, ciocare oSuntem acum nde a privind originar al parabolei.Ca multe alteparabole alelui Iisus, eaadresareaEvangheliei cei..,Voi, aiviei - spune ca -, voi, ai poporului, . opus mpotrivaluiDumnezeu!Pa-harul vostru s-a umplut!De aceea fi-vavialuiDumnezeu da- altora" (Mc.12,9). Deoarece niciMarcu. niciLuca numai dauvreo cu privire la cine pot fiacei suntem dnd curs analogieicuparaboleleinrudite (pp.162 ss.), pe cu 1t'troxoi. Putemrezuma rezultatul noastreprecumur- vieiesteunelementalegoric "Dar via Domnului Savaot este casaluiIsrael" (ls.5,5), unverset care era familiarauditoriului . Aceastan modnecesari pe luiIs-rael (Mc.12,12b;Lc. 20,19b). a dus mai departe procesul prin slujito-rilor ca fiind (Mc.12,5b),iar prin prezicerii nvierii, ea a aspectul hristologic alparabolei (12, 10 s.)S. Mateia mersmult mai departepe cale.n versiu-nea sa, o ca de exemplu a cinei celei mari, a devenit o a istoriei mntuirii, ncepnd de la tulde pe Muntele Sinai se poatefi ele:!;t-Bo'tonv.21 , 33), cuprinznd distrugerea Ierusalimului(21 , 41 , ci 22, 7), ntemeierea Bisericii (21, 43)'82 ALEGORI2.'\REA trecnd apoi la Judecata din(21, 44)1.Luca de marinceea cealegorizarea,dar n-ocu totul(20,13,15,17 s.). Evanghelia luiTomanu are nici o cuunei singu.re aluzii n context (vezi p.135, n.94).C.H.Oodd emisese dejaipotezaparabola, departe de afi o alegorie, urma modelul popular comun, la origine vorbea despre oserie detreimesageri, doi servitori fiul.Tocmai aceasta este ceea ce citim acum n Evanghelia lui Toma. n nceea cematerialul marcan, trebuie interpretarea parabolei din Mc. 4, 13-20(paraboleledinMt.13,18-23 Le.8,11-15sunt depen-dente de Me., cum ocontextul).Mult timprn-am opus conc1uziei interpretare trebuiefie Bisericiiprimare,dar numaipebaze lingvisticeacestfapt este inevitabil. (1)Util izarea lui6nstare este un termen tehnic pentru Evanghelie, creat utilizat constant de Biserica utilizare alui6de Iisus apare numai n interpretarea parabolei(de 8 orin Me., de 5 ori in MI. de 3 ori in Le.) al-tundeva. Aceasta pcntrunacest scurt pasajsunt cuprinse un dedespre "Cuvnt" care nu apar n parte n luiIisus,dar,de pe parte, sunt comune nepoca

predicatorulcuvntuPO; Cuvntul esteprimitll,cu bucuriei!; se stmescperse- pe seama Cuvntului'J;Cuvntul este de poticnire'\ Cuvntul IJ;Cuvntul aduce (2) n Me.4,13-20 un de cuvinte care nuapar nparte n sinop-tice, pe departe, sunt comune n restul scrierilor Nou-luiTestament, maialeslaPavel l1:07teiPElVcu sensulde"a predica"";nsemnnd "stabi litate xpO(}1COt-palll . Avnd n vcdere acest impresionant de 37 exemple, nusepoate evitaconcluziainterpretareaparaboleineghi-nelor este operaluiMatei concluzie este deEvangheliafuiTo-ma, care a parabola (57), dar nu interpretarea alego- concluzie este pentru interpretarea parabolei (MI.13,49 s.), care nuestc dect orepli- a textului din13, 40b - 43; v.49, o\nwc;EO"'ta t, "tiO"UVtEAEta'tauairovoc;, uuJ.lvAEYrocu uJ.lv nainte este o parti -cularitate a sursei lucanice71 - maiapare odeidei la v.5 v. 9 s.) -, cuplarea celorpasaje n unuleste paraboleiafostde omisiune.La origine (c!pp.195ss.), punctul focal al istorisiriiera prietenulce sare najutor (Dumnezeutot ca prietenul din interpretarea l peprietenul n centrultabloului(se cuvine ca oameniise roage totdeauna cu-rajul).Parabola din vie devine deoparteinterpretarea din Mi.16. Loghionul ce constituieinterpretarea parabolei cinei dinMt.: 1toOI.yapK1l10l,OlYOlOEElCAElCl0l(22,14)nu con-cu istorisirea;doar un mic vor fi nu-i nici n Alt.22,1-10 (camera este de nici n 22,11-13(numai unsingur oas-pete nevrednic afostde Deasemenea,Le. 14,33 nu este de acord cu parabolele despre ziditorulturnului despre cela (14, 28-32), ntruct n ambele parabole esteochestiune de autoexaminare nu de sacrificiu de sine. din Mi.12, 45c:109 iNTOARCEnl'.AOF.LABISERICA IAII SUS E(}"'t CXl(O aparabolei)KCXltn talJtlltfi 1tOVllPC;X,care paraboladespre ntoarcerea duhului celui care a fostalungatla poporuliudeu, dinLe.;acestlucruestecumnusepoatemairemarcabil , de-oarece Mt.12,43-45 Lc. 24,26, cuunor nCnsem-nale verbale, suntnacord.ndemnullapriveghere (MI.25,13),carelainterpretareaparaboleidespre cele zece fecioare,poatefi cu recunoscut ca o expan-siune,deoarece cinu cuparabola.De asemenea, denchidere din parabolacu bogatulnebun: (de

se celce strnge comori nuse m-

nDunmezeu" (Lc.r 2, 21), trebuiefieunadaos7' ; ca dinEvanghelialuiToma(53) unsens morali-zator parabolei , care al avertismentului ei.Avertismentuleshatologic(nebunobsedat de agoniseala lui de sabia luiDamocJes cedeasupra ca-pului afosttransformat ntr-unavertismentmpotri va a (nebunul ce pentnl sine, nloco [adune] luiDumnezeu).Maxima din MI.25, 29,laLc.19,26,a fost altundeva caunloghionindependent (vezin.60).Lc.12, 47 n textul lui Matei.nEvanghelia IUToma,parabola ruluise cu aplicare voi, comoaralui(a negustorului) cenu ci acolounde nici omol ie nuseapropie s-omannceunde viermele nu o 75. O o cazurilencaresaua fost cu divergen-te. Astfel, sub obrocesten MI. ucenicilor luiIi sus (5,16), ntimp ce n Me. nEv.luiToma (33b) ea este aparentEvangheliei (4, 22). cusarea,Mateii interpretarealanceput(5,l3a:"Voi sarea ntimp ceMarcuio la(9. SOb) . nexact mod, Luca a plasat 110 CADHUL aplicarea parabolei cineilanceput nformaunuiloghion (14, 12-14), ntimp ce intextulluiMatei o aplicarevine la parabolei (22,14).Maimult, parabolci in- i s-apus nainte o aplicarc nversiunea de la MI.20, 28: "Dar, tucautica dinmic deviimare,iar din marelefacimic" 76. Pe departe,nLe.14,11vine lao aplicare nru- oricinese pesinese va smeri, iar celce sevafideDumnezeu"). in Le.18, 14b, interpretareapecare tocmaiamcitat-orevineca ocon-cluzie aparaboleifariseului a ntimpce n MI. 23,12 (e!18, 4) ca se ca unloghionindependent,iar din aceasta deducemnLe.14,11ea este sccundara. O ata-rear fi - unavertisment de a fi prudent, deoa-rece nLev. r.1,5 (Ia1,1)avem o pri-vi ud la delaSimeonb. (pela110 d. Hr.): cu sautreilocurimai josdectJoculvostru (cuvenit) pna ce va vor spune: aici}}" etc., prin cuvinte, nruditeindeaproape cu Le. 14,Il. a zis HiIlcl (20 .Hr.):Smerenia mea este mea, iar meaeste smerenia mea>}".(Pe de parte,nuestetotatt desigurfrazaeste n Le.18,14b; ea estc destul de n ceea ceCOIl- dar obiectat ea parabolei"un aer de morali-tatecare este eu totul nepl'trivit cuformularea sa.'. 114 CAOllUl Vinulcelnou(Le.5,39):"aLouoe:l.e;1tuilv1taAatOV BUlVEOV'A.Eye: lyap'/)naAal6c;XPllO''tCx;Ecrnv. Prietcnul care cere ajutor (Le.11,10):1te;yap6ai'tffiv Bogatulncbun (Le.12, 2 1):oihroe;/)aim9 KaLlltle:ie;8e:ov1tAou'tmv. Slujitorul pus n (Le.12, 48b):7tav'tlof:eoo811 7to.u,no.\:)STj'tTjBTjO'natnap'au'tou,Kal.7tapE8Ev'tO nOAu,ne:ptO'O'o"Ce:povaitflO'oucrlVau'tov. (Le.13,30):"aLioo\:)EiO'1.vEO'xa'tOl,ol EO' OV'tatnp&'tot,"aLiO'LVnpoo'tot,oiEO'OV'tatO'xa'tol. Iconomulnecinst it(Le.16,10):67tlO''tOe;EvEAaXlO''t!!) "aL EV1tOAA