No. 84 Un mini& 25 banT Joï, 14 (26) Aprilie 1877

MONITORUL OFICIALAB ONAMENTUL :

141 w, TRZI-1p110I 91 108B ; 1018/11 1471.1I, 10 !ma

AntAiti Isnaarie i lataiii Irate)

AL RONAMEIIft*

AITUNCIIIRILR :

LMIA DB ausr-pam LIBRE PEET pEci

Maorarea II-a gi mat departs, 20 b.

Pretui une1 publicatil judiciare,pan6 la einel-dee uniT, eine lel; éri, ma

mare de eine-dee liniT, dece 14rase.t

SUMARPARTEA OFICIAL A.. Mesagiul de deschi-

derea Corpurilor Legiuitóre.

Ministerul de interne : Deeret. Preseurarlde deerete.

Ministerul de resbel : Preseurtg el de deerete.

Ministerta de finance : Preseurtiírl de doerete.

PARTEA NEOFICIALA.Croniefi. Ofran-da D-lul I. I. Machedon. Depel telegraficeSedinta Senatulul de la .11Februarie. Conti-nuarea qedinte Aduatre deputatilor de la 19Mar tie.

Anuneiuri ministeriale, administrative, judi-eiare

PARTEA OFICAALÁ

Bueuresel, 14 Aprilie 1877

Astà-dt , Joul , 14 Aprilie , a avut loe

desehiderea sesiund estraordinare a Cor-purilor Legiuitóre.

La 11 ore de diminétâ, , s'a oficiat un

Te-Deum, In sânta biserici a Metropoliel,

la care a asistat D-niT ministri, D-niT se-

natorT si deputatT, inaltele atrg de casati-une si compturT, eurtile si tribunalele, 11-

toritA0le administrative si militare i eon-siliul municipal.

La 11 1/2 ore asistentiT ati trecut In saladeputatilor.

La orele 12, Maria Sa Domnitorul a in-trat In sala Adunäre deputalilor , prece-dat de Casa Sa eivila i militara, find pri-mi t la intrare de D. presedinte al Adunarel

deputatilor tmpreuna eu hiuroul respec-

tiv si de D-nil ministri.

74:1a3i1MCTirrNIII_A. : Insertli gi reclame, 6o b. Hula,mtrada GerrnarA, curtea erban-lrod.N. inserarea II-a 0 ma departe, 30 bani 1inia.

Scrinrílc nefrancate se refuel Anandurile se primese eu aunt

Maria Sa Domnitorul luand loe pe trona eitit urmatorul diseurs :

Domnilor Senatori,Domnilor Deputari,

Grelele imprejur1r).' prin earl' treceéra nóstrh, M'ail flout sh ve' convoc

in sesiune estraordinarg.Resbehll aisbucnit: stgrui*leNós-

tre pe langh, Malta Pórth, i PuterileGarante, ca neutralitatea nóstrei, pen-tru a dreia manOnere, in decurs deun an, am flicut atitea sacrificie,. sicare de,c1tre insesT cabinetele strhineNi se cere ca uei datorie ; sthruinteleNóstre, ea acést1 neutralitate s. ni serecumisc1 i ca un drept, ail rèmasfr succes; Inalta Pórt1 s'a refusatchiar de a introduee acésth cerere insênul Conferinte din Constantinopol.

Inteuh asemenea situaOune, Roma-nia , abandonat1 de sprijinul altora ,

nn maï are s§, compteze de dtpe sine.Vom invoca dérh ocrotirea Dumne-

cleuluT plrintilor nostri care in ora pe-ricolului nu ne-a lipsit nici uh, data.

Consulthnd interesele naOuneï, po-vMuindune de tradiOunile stilmosescï,ne vom rtjima pe patriotismul tutulorRomanilor j la cas de nevoi1 vomrecurge chiar la braOil fiilor Ord.

Domnilor meT , déca asthqï nu maiputem a ne bucura de neutralitateaphanêntului nostril, ea nerecunoscpa,de nimigT , .datoria nóstr1 este f,a, cu

ori-ce pret , cu ori-ce sacrificed , sh,

ferim ca -.Romania sl nu devie teatrulresbelului, ca orasele i satele nóstresh nu fie preacute in cenuse, ca popu-laOunile astre sh nu fie masacrate, caavuOile nóstre, frnctul munceï in timpde duoè-qecï de ani de pace, sh, nu senimicnicésch in mijloCul unuï resbelpe care nu 'I am voit, pe care nu 'Iam provocat prin vina mista.

Domnilor Senatori,Domnilor Deputari,

Intrarea armatelor imperiale ruseeste un eveniment europén, in contradruia nuscim ca Puterile Garante,sl fi protestat. AparOne D-vóstr1 ca,in puterea art. 123 din ConstituOune,amï tragetl. linia de urmare ce gu-vernul Meuí va avea a One.

Uh datit cu intrarea armatelor ro-siene_pe teritoriul nostru, MaiestateaSa imperatorele Alexandru, unul dinputerniciT garantï 'at esiste140 politice

ai drepturilor Romania, ne-a decla-rat ch nu este In intenOunile sale, 01nu este in voin0,sa de a lovi in aces-te drepturi, de a atinge instituOunileli guvernul autonom al acesteï. WT.Ca semn de recumiscerea individua1i-th4eT nóstre politice si de asigurareapacinice funcOonitrï a instituOuniIortióstre, BucureScit capitala Romaniei,nu va fi ocupat de trnpe rosiene.

Pêuè ce D-vóstrii, vè yeti resti, gu-

2488 MONITORRUL OFICIAL AL ROMANIEI 14 (2(3) Apri11877

vernal Meg, facia cu armata imperia-, a observat si va observa o

diae de reserva, singura ce este per-misa putereT esecutive, intr'un StatconsstituOonal. Acésta fmere tri reser-va este desemnataprin tncheiarea con-SilialuT de Ministri , data, si publicatain qiva de 12 Aprilie..

Ministerul Meg v'e" va supune tótacoresponderqa diplomatica .fmuta deguvernul Met cu cabinetele straine,in miglocul ultimelor. evenimente.

Domnilor Senatori ,

Domnilor Deputari-,

Misiunea D-vóstr In acésta sesi-uné .estraordinara este marginita prininses1 imprejurarile dureróse in mijlo,cul carora patria este invèluita!

Activitatea D46stra, va avea maïcil deosebire fl se ocupa de situafiu-nea politica a VéreT, si a da guvernu-lilt Meg mijlócele trebuitóre lientru aputea face facia greutWor resbelu-

pentru a'apara- drepturile i inte-resele Romaniel.

Ast-fel; Domnilor MeT, activitateaD-vóstra find concentrata asupra uni-cei trebuinte de astacy.:. salvarea rérei0: a institutiunilor e, Am tot temeiulde a- crede;ca pe acest teram divisi-uni de' partide, uri sfd19ieri, dinleiuntru nu ma ésist. Tin apel lainfr4re ar fi din Parte'mï chiar deprisos. Fil al aeeleeasT ¡,OrT, D-vóstranu putql ayea si nu avqT, am fermaconviqiune, do cat un singur gaud,ut singura vointa, un singur scop :Binele mumei nóstre a tutulor, bineleRomeiniei

Cat pentru Mine, Domnilor SenatorTsiDomnilor Deputap, fiï. sigtief ca 'MTvoid face datoria. Din .4iva de andam pus pieiorul pe aeest 0,mênt, amdevenitRoman. Din qiva de când m'amsuit'pe acest Tron, ilustrat prin at4iamarT si gloriosi DomnT, cugetarile lorad' devenit marea gândire a domnieT

Mele : realtarea României,rea misiunei séle la gurele Duneirei,

maT pre sus de ,tóte, mantinereadrepturilor eÏ ab-antiguo, apgrarea in-tegrit4eT hotarelor et i intru hide-plinirea acesteT sante datoril, fie bineincredinata éra Mea cit, in capul juneT§i brave nóstre armate, voig sci a

cu persóna Mea.Damnegeg sa protéga Romania.Dumnegeg sa bine-cuvinteze patri-

oticele D-Vóstra lucrarT.

CAROL.Presedintele consiliulul ministrilor, ministru

de interne si ad-interim la finance, I. C. BrI-thaw.

Ministrul afacerilor strAine, Mohan HogIl-nicénu.

Ministrul agricultureï, comerciulta si al lu-eririlor publice, I. Docas.

Ministrul eultelor si al iatiructiuneI publice,G.

Ministrul justitieT, 1. Cimpineanu.

Ministrul de resbe1,-Genera1 II. eernat.No. 819.

la 14 Aprilie 1877.Bucuresci

Dapit terminarea discursultii M. S. Dom-nitorul a Orbit sals , ér Corpurile Le-giultóre at procedat indatit la lucrArile lor.

MINISTERUL DE INTERNE.

CAROL I,Prin grape lui Dunnedet i vointa na-

Domn al RomAnilor,,

La to$ de facia §i viitorl, aännate;

Asupra raportuluT ministruluT Nos-tra secretar de Stat la departamentulde interne, sub No. 7,473 ;

NOnd jurnalul consiliuluT de mi-nistrit No. 1, incheiat in sedinta de la,10 curent ,

Am decretat i decretam :

Art. I. Jurnalul consiliuluT de mi-nistriT, maT sus citat, este aprobat.

Art. II. In temeiul art, 29 din legeacomptabilitgAiT generale a StatuluT,se deschide ministrulul Nostra de in-terne un credit estra-ordinar de clecemiT leT, asupra eserciOuluT anuluT cu-rent, pentru plata imprimatelor §i con-,

dicilor necesaril comisiunilor de re-censemênt, prevèqute la art. 12 dinregulamentul asupra recuisiOunilormilitare, care credit se va acoperi dinfondul de 200,000 leT , aloeat prinbudgetul general al StatuluT , pentrucreditele anuluT curent.

Art. III. Ministru Nostra secretar deStat la departamentul de interne estetnsarcinat cu esecutarea acestuT decret.

Dat tn BucurescT, la 12 Aprilie 1877.CAROL.

Ministru secretar de Statla departamentul de interne,

I. C. Brittiann. No. 838.

CAROL I ,

Prin graVa luT Dumnedet si vointa na-Domn al Rominilor,

La tog de facia, viitort, setnetate;Asupra raportuluT ministruluT Nos-

tra secretar de Stat la departamentulde interne, sub No. 7,159 ;

In virtutea art. 69 din legea con-siliurilor jud*ne,

Am decretat si decretam:Art. I. Budgetul veniturilor s't chel-

tuelilor judquluT Bolgrad , knpreunacu acela al drumurilor pentru eser-

anuluI curent 1877 , este apro-bat de NoT cu adaogirea §i reduqiu-nea urmatóre :

Budgetul jadetnIntCheltuelt

LeT.

3,700, se adaogA pe 1ngä suma de leT500 , previ4utit la art. 5 , § 1,cap. V, spre a se da léfa 250 si100 leI diurnA pe lunA pentrutransport unni veterinar.

Badgetul drumurilor.

Cheltueli.

120, se reduce din suma de leT 240 ,prevNutit la art. 1 , § 3 , cap. I,spese de cancelarie.

Art. II. Ministru Nostru seeretar deStat la departamentul de interne esteinsgrcinat cu esecutarea acestul de-cret.Dat n BueurescI, la 7 Aprilie 1877.

CAROL.Ministra secretar de Stet

la departamentul de interne,I. C. BrAtiann. No. 795.

14 (26) Aprilie 1877 MONITORDL OPMIAL AL ROMANIF.A=1=11.(2.1

Priit inaltul decret cu No. 796 ,de la 7 qprilie 1877, dupg propane-rea fäcutg prin raport de D. ministrusecretar de Stat la departamental de

interne :

Oficiantal clasa I &sill Grigoreoficiantul clasa Ill Breviman Constan-tin se depgrtézg din servicid pentrumotivele espuse in raport, pe qioa de11 Aprilie, a. 0.

In local aeestora si a demisionatu-luT oficiant clasa III BIduleseu Ión sereprimesce pe aceia§T cJi cu gradul de.oficiant clasa I ca controlore PetriniConstantin, cu gradul de oficiant clasaIII elevul PopovicT Ariton si se a-vanség la gradul de eficiant_clasa IIIactualal elev clasa I Dobrescu Grigore.

Conductorul clasa I Santee Predase retro'gradézg, la gradul de,conduc-tor clasa II asemenea pentru motiveleespuse lii raport, pe qioa de 1 Aprilie,1877.

Prin inaltele decrete eu data din 11Aprilie curent, dupg propunerea fgcu-t1 prin raport de acelasT D. ministru,sunt num4T si permutatiT :

D. Mihail Stamatiu, sub-prefect laplasa Cotul-MoreT , judetul Cahul , inlocal decedatuluT V. Rgscan.

D. Mache, Iónid, sub-comisar clasaI la despgrtirea VII , .culórea de Ne-gru din capitalg, in local D-laT Spiri-don Dgrmgnescu, destituit.

D. C. Lascu, actualul sub-comisarclasa I de la despgrtirea II, culóreade Ro§ia din capitall , in asemeneacalitate 1 despgqirea I, aceiasT ca-lóre , in local D-lai C. Meson , demi-sionat.

D. G. Antonia, actualul sub-comi-sar clasa I, de la despgrtirea IV, ea-lórea de.Verde din capitalg-, in ase-menea calitate la despgrtirea II dinculórea de Ro§u , in local D-laï C.Lascu, permutat.

D. G. Manolescu, sub-comisar cla-sa I la despgrtirea IV, culórea de Ver-de din capitalg, in loeul D-luT G. An-tonia, transferat.

D. A. Mincu, actualul sub-comisarde la despgrtirea VI , culórea de Al-bastru din eapitalg , ta asemenea eit-litate la despIrtirea II, aceia§ culóre,

2489

in local D-laT I. Calvocurescu , per-mutat:

D. C. Atanasiu, actualul sub-comi-sar clasa I, de la despIrtirea VII, cu-lórea de Albastru din capitalg., in a-semenea calitate la despgrtirea III, a-ceias culóre, in local DAM' D. Chris-tescu, transferat.

D. I. Calvocurescu , actualul sub-comisar clasa I, de la despgrOreaculórea de Albastru din capitalg, inasemenea calitate la despIrtirea VI,aceia§ culóre, in lacul D-lui A.. Min

transferat.D. D. Christescu, actualul sub-co-

misar clasa I, de la despnlirea III,din culórea de Albastru din capitalit,in asemenea calitate la despgrfirea VII,aceia§ eulóre, in loCul D-luT C. Ata-nasiu, permutat.

MINISTE.RUL BE RESBEL.

Prin inaltul decret sub No. 821, dela 10 Aprilie 1877, dupg propunereafleutg de D. ministru secretar de Statla departamental de resbel, prin ra-portal-No. 3,545, D. colonel in retra-gere Cglineseu Atanasie s'a nutnit Infunctiunea de coniandant al guardeorg§enesd din BacureseT , in localD-luT colonel in retragere Opran Mi-hail, care se desgreirikg din clisa func7tiane.

Prin inaltul decret sub No2822, din10 Aprilie 1877', dupg propunereafgcutg de acela§ D. ministru, prin ra-portal No. 3,544, s'a chemat in acti-vitate pe qica de 8 Aprilie 1877, ofi-tali din neactivitate si aname :

Cgpitanul Paliologu Barba Vgcg-rescu,.aflat in neactivitate de la 4 Oc-tombre 1875, pentru congediil maTmare de 6 lunT, la vaca41 ce este inregimental 7 de linie.

CIpitanal Lgmotesca Constantin ,aflat in neactivitate de la 21 Febra-ario 1876, peutru Coneedid maT marede 6 lanT, la vacanta ceeste In regi-mental 9 de dorobanV , compania 6Cucu.

-Cipitanal BorOnu Constantin, aflatin neactivitate de la 17 Maid 1875,pentru cong'edid mal mare de 6 lunT,

la vacanta oe este de comptabil la re-gimentul 5 clIgra§T, functiune prevè-tJatit budgetul anulaï 1877.

Prin inaltut decret cu No. 791, din6- Aprilie 1877, dapa propunerea fg-eatg de .acela§ D. ministru. , prin ra-portal cu. No. 3,250, cgpitanal Guritge-onstantin , din regimental No. 6 deinfanterie, s'a treeut in positie de ne-activitatC, pentru infirmitil# timporale.

MINISTERUL DE FINANCE,

Prin maltai decret cu. No. 807, din8 Aprilie , dupg propunerea fleutgprin raport de D. ministru secretar deStat la departamentul finaneelor, D. G.Bildirescu, .licentiat in drept, actualprim-presedinte la tribunalul Mehe-dintY, se numesce advocat al StatuluTclasa III-a la acel jadq, in local D-luiI. Mihali.

Prin maltai deeret cu No. 799 ,din 7 Aprilie 1877, dupg propunereafgoutg prin raport de apela§T D. minis-tra, D. Dimitrie Mihgescu, fost §ef debiurod clasa I, in administraOuneacentralg a financelor , este numit inpostal de controlor la biuroul de va-mg GalaV, in local D-laT DimitrieRa-doviel , care nu dispune de garan0aceratg de lege.

Decisiune.Ministru secretar de Stat la departa-

mentul financelor;Av6nd fa vedere demisiunea D-lui G.

Petrovid, anrxatit la raportnl sefaluT per-captor al biurould de vamA ,

sub No. 156;Avand tu vedere art. 43 al legel genera-

te a vätnilor,Decide :Art. I. D. George Constantinescu este

numit tri postul de impiegat de cancelarieclasa Ill-a la biuroul de vanal Mibitileni,In local D-luI G. Petrovid, demisionat.

Art. Il. Decisiunea de facia se va pu-blica In Monitorul

Art. III. D. director general al vAmilorcontributiunelor indirecte este InsArci-

nat ca esecutarea decisiuneT de faci6.lIcuttt In Bucuresci, la 8 Aprilie 1877.p. Ministru finaucelor: G. Cautactizino.No. 8,695, 1877, Aprilie 8.

2490 I.WNITORCIL ()MAL AL NOMAKIE1 14 (26) Aprilie 1877

PARTEA NEOFICIALE.

Bucuregd, 14 Aprilie 1877.

M. S. Domnitorul a primit erT, 12ale curenteï, pe D. consilier de Stat M.PetronievieT, agent diplomatic al Ser-bieT, care a avut onórea a remite 101-Vmel Sae ul serisóre din partea A. S.Principe le Milan ObrenovieT IV , eafe'sputis la scrisórea de rechemare a.D-luT Al. Sturdza, din postul de agentdiplomatic al Româniel la Belgrad.

D. I. I. Machedon a oferit armata ro-mäne dua caï i ud mie lel noul pentrucumptrare de cal sat orT-ce alte munipunl

trebuitóre armatel.Ministerul esprimä prineacésta mnitu-

mill din partea guvernuluI D-lul Mache-don pentru patriotica ofrandd ce a fAeutStatulul.

DEPE5I TELEGRAFICE.Maryland privat 1 Maniteruluij

Kqeneff, 24 Aprilie. Manifestul Im-ptratuluT care a apitrut astd-dI declard ed,este imposibil de it obOne ud, imbunttit-Pie a sórteI chrestinilor din Turcia pecale pacified si In unire cu marele puterIdin cause refusurilor persistente ale Por-el Ottomane. Momentul de a lucre Mean

mod indipendent a sosit pentru Rusia. 1m-peratul a ordonat armatel séle de a treeefruntaria Tumid.

St. Petersburg, 24 Aprilie. Circu-lara printuluï Gorciakoff eltre ambasadorirusl pe WO, curPle strdine constatd re-dstenta invincibild a Portel de a primipropunerile stdruitóre pe earl, intr'ud co-muna intelegt re , marile puterT europene'1 le presentase. Resbelul se impune ea aldatorie RusieI atAt prin ingrijirea pro-prielor séle interese amenintate eat si findcä desvoltarea sa pacified in intru este Ina-pedicatd prin turburdrile permanente cariesistA in Orient. Acest resbel respunde a-semenea sentimentulul si intereselor Eu-ropa'.

Berlin, 24 Aprilie. In discuPuneabudgetulul militar presentat Reichstagu-lul , feld-maresalul Moltke a vorbit fa fa-vórea treerel a 105 noa cdpitanI , adito-gênd el ud lungd pace nu este de sperat.Timpul nu este depArtat In care tóte gu-Vernele vor trebui sa feed' tóte silinelelor pentru a asigura esistenta lor. Din ea-

usa acestel nanerederl mutuale, Franta afAcut , în mil sa din urned , marlpentru a organise aptrarea Ora. Masemarl de trupe aunt acum insirate introParis si fruntaria Germania. Franta arepe picior de pace cadre de resbel tot-d'a-una gata. Germania ar putea rtmitnea muapeT déca propunerea guvernulul relativela crearea a 105 edpitanl nu s'ar primi.

Acestä propunere esto adoptate.Londra, 24 Aprilie. Camera Lorçli-

lor. Lordul Derby, seeretar do Stet la de-partamentul afacerilor striine , regretd e-venimentele , dérd , fiind date relatiunelecail esistit intre Turcia si Rusia, a credutnecontenit eä, silindu-se de a manpne pa-cee, urindrea tie ploblemä insolubild.

(Hams)

SENATUL

SESIUNEA ORDINARA

edinta de la 11 Februariu, 1877.

Presidenpa D-lul vice-presedinte .11/iha-it Kogalniceanu asistat de D-niI secretarTBellu Stefan si Negratzi Alesandru.

Sedinta se desehide la 2 V2 ore dupd,amédï.

Presentl 45 domni senatorl.Nu rtspundt la apelul nominal 25 D-nl

senatori, si anume:

Bolnavï :

Prea S. Sa Mitropolitul Primat, D-nilCatargiu Lascar, Cobileeseu Gr., GridovLerescu Isaia, MAtitsaru T., Pdcleanu N.,Plesoianu St., Roseti Teteanu.

in congediii :

D-niI Dimitriu G., Isvoranu Manolache,Moseu Taehe, Orlénu G.

NernotivatI :

Prea S. S. episcopul de Bud.66 D-nil A-postoleanu G., Boboicenu I., &genii C.,BrAtianu I., Enescu G., Grecénu Al., (Dr.,)Herme0iu lorgu , Isvorauu M., LahovariN., Racotd Hariton, Teohari Ahil.

Sumarul procesuluI verbal al edin-eÏ se adoptA

Se eitesce cererea de congedit. aD-10 Lerescu, pe lêngd care adaoga si unact medical.

Senatul acordit congediul.D. viee-pre!edinte. Inainte de a intra

In ordinea dileI suspend qedinta pêne vaveni D. ministru de finance, fiind a se ur-ma desbaterea pe artieole a projectululpentru asederea budgetelor da cheltueliale Statulul.

Se suspendit qedinta.Peate un sfert de ord se redeschide

ec1inÇa.I

D. N. Drosu. D-le presedinte, anunt uitinterpelare D-la ministru de interne re-lativd la necomplectarea consiliula judo-Pan de 141 prin neconvocarea colegiululAnOit din acel judet In termenul legiuit.

D. vice-prepdinte. Sa va comunicaD-luT ministru de interne.

D-lor, avem de supus la votul D-v. trelamendamente, Anté'it, care este si cel maldepirtat de projectul guvernulul, este a-mendamentul D-lul Len care propune ster-gerea art. dou6; apoi amendamentul D-lulDrosu, si al troilea este amendamentulD-lul Bfitcoveanu; pe unnd vine modifica-rea introdusl In project de comitetul de-legatilor si care este primitd de guveru.Prirt urmare, void pune mal Ant6ifi la votamendamentul Leca. V6 amintesc cdD. ministru a declarat cd retrage projec-tul d6cit se respinge art. 2 tiind cheia le-gel. Voit1 sit votatl prin sculare qi sedere?

Prin bile.D. De§liu. Cer cuv6ntu1.D. viee-prelediute. D. Deslia cere cue

vêntul, sunt détor sd spun ce discutiuneas'a inchis, se pike vorbi mimai asupra pu-nerd votuld.

VoeT. Punetl la vot.D. rice-prepdiute. Asa déi ä pun la

vot prin bile amendamentul D-lui Leca.D. Dimitrie Ohica. V6 Tog sit se es-

plies votul, care din aceste amendamenteeste primit de minister.

D. vice-pre§edinte. SA datl vuie,dupit regalement et am détoria sd dad said,Senatului de cum s'a pus cestianea ; gu-vernul prin projectul std., art. 2, (Acesast-fel :

Art. 1. Projeetul de budget, presentatde guvern Adundrel deputatilor, coprinde:

a). Evaluarea veniturilor, basate pe ter-menul de mijloc al ineasitrilor efeetuate Incursul a trei anI precedentl mai puein 5%;

b). Evaluarea cheltuelelor socotitit petrebuinta maximald a serviciuld respeetiv.

Comitetul delegatilor, cu adesiunea gu-vernula, vine fi modified acest articol inurmAtirea coprindere :

Art. 1. Projectul de budget, presentatde guvern Adundrel deputatilor, coprinde:

a). Evaluarea fie-card venit In parte ,

basatd pe termenul de mijloe al incasitri-lor efectuate in cursul a trel ani precedentl,mal pucin 5 on:).

b). Evaluarea cheltuelelor sontita petrebuinta maximalit a serviciulul respectiv.Acéstd moditicare, dupe cum am avut onórea v6 spune, s'a primit si de cittre guvern,gi guvernul a doclarat, cum ed décA, acéstdmodificare, nu se va primi, atuna retragò

Iprojectul de lege. D. senatore Leca, apol,propune stergarea cu deadv6rsire a art. 2;si onor. D. Drosu, reline la art. primitiv,ass preeum a fost presentat de guvern. 0-nor. D. BAtcovénu primesce redactiune aguvernulul, insit cere a se adaoge un ali-

14 (26) Aprilie 1877 MONITORUL maw. AL aOIQNFI 2491

niat la acest articol, si care este tri urma-tórea cuprindere:

Propun a se adaoga ultimul alin. adich:budgetul nu se va putea dscreta nicT panefn esecutare, fail a fi echilibrat prin nonTresurse de va fi teebuintA".

Aea d6rA, D-lor, dupe cum vedeq, sunttrel amendamente, dintre care al onor. D-lutLeca este cel Ind departat, cad propanestergerea acestut articol doun, dupe carevine acela al D-luT Drosu, care mentine ar-ticolul din projectul guvernuluT, si apot a-cela al onor. D. Batcovénu, care propuueun aliniat; prin urnaare, se pune la vot prinbile amendamentul onor D-luT Leca ca celmat departat.

-Poet Cu. bile.D. vice-preoedinte. Pun la vot cu bile

amendamentul D-lut Leca, cine este pentruamendamentul D-luT Leca va pane MIA albilla alma alba, cine este contra va pune bilanégra la urua alba.

Se procede la vot.D. vice-pre§edinte. D-lor, resultatul

votuluT eke cel urmator :

Votantt 43Majoritate absolutA . . . 22Bile albe pentru . . . . 9

negre contra . . . . 34

Eenatul a respins amendamentul D-luiLeca.

Voiti avea ondre a pane amen la vot a-mendamentul onor. D-luT Drosu. Cum voitt

votatt prin sculare si fedora, sail prinbile ?

VocI. Pria bile !D. vice-prqedinte. Voiü pune la vot

eu bile. Mat antniti voiù da cetire amen-damentulul D-lut Drosu si spot yetï vota.

teA amendamentul :Propunem ea art. 2 sa fie redaetat fa

modal urmitor :Art. 2. In data ce la votarea budgetu-

lui de catre Adunarea deputatilor, searéta un deficit budgeter, guvernul va pro-puee Corpurilor Legiuitóre, pentru aco-perirea aceluT deficit, scadert de cheltuelisi la neajungeri resurse nouT".

Aliniatul de sub acest articol careTecepe eu cuvnntul ratele" rnmâne intact".

Drosu.

Se procede la vot cu bile.D. P. Casimir. D-le presedinte, efr de-

clare el mn abtin de la vot.D. vice-preFledinte. Resultatul vota-

tui este :

Votantit 42Abtinutt . 2Majoritate absoluta . . 22Bile albe pentru . . . 10Aile negre contra . . . 32

Seuatul a respins amendamentul D-lutDrosu. Acum vom trece la votarea amen-damentuluT D-luT BAtcovénu, la art. redi-

jat de cAtre eomitetul delegatilor si primitde guvern. Onor. D. BAtcovénu, bine amcalificat ? Asa este ?

D. BateoT6uu. Declaratia care am fA-cut'o ort, este c acest aliniat s4.. se adaogela articolul guvernulul.

D. vice-prqedinte. V'a it dick la ar-tieolul primitiv al guvernuluT ?

D. N. Gherman. Etf, fn numele comite-tatui si fn fatelegere cu D.ministru de finance, ileclar cA am primitamendamentul D-luT BAtcovénu ca aliniatla redactiunea comitotulut delegatilor.

D. N. Manolesen. Apol D. BAtcovénua declarat c acesta este un amendamentla articolal primitiv al guvernulul.

D. C1ni(r4esett. Nu so votha eu art.?1). vice-prepdiute. Onor. D. Camara-

semi, bine-voitT a'mi permite a vn spunect amendamentele se votes tot-d'a-una, sierT unde, Inaintea articolelor. Asa dérA,voiil pune la vot amendamnentul D-lui BâÇ-

covnu care este un ultim aliniat la arti-eolul guvernulal, si aliniatul ant de co-mitet, find primit de guvern, acesta esteal guvernulut. Voiti da drä cetire amen-damentuluT D-luT Bitcovénu :

Amaidament la art. 2.Propun a se adloga ultimai aliniat, a-

dica : budgetul nu se va putea decreta,nict pupa fn esecutare Ara a fi eehilibratprin nod resurse de va fi trebuinta".

Se procede la votarea priu bile a a-mendamentaluT D-lut Batcovénu.

D. vice-prfledinte. D-lor, resultatulvotuluT esto eel urmator:

Votant1 38Majoritate absoluta . . 20VoturT pentru amendament 35VoturT contra 3

Prin urmare Senatul a facuviin tat amen-damentul D-lui Batcov km. D. ra portor sAbine-voiasca a da cetire articolulut a sa cumeste redactat fa mod definitiv.

D. raportor, M. Gherman. D-lor, étredactinnea definitiva a art. 2 :

Art. 2 Indatit ce la votarea budgetulutanual de ciitre Adunarea deputatilor, seproduce un deficit budgeter, guvernul pro-pune Corpurilor Lagiuitóre, pentru aeope-rirea acestuf deficit, scaderiT de cheltuelTsi, la neajungere, resurse noun, neprove-nind din Imprumuturt provisoril sat con-solidate, niel din vdnc).6rT de bunurt aleStatuluT, si scaderT de cheltuelT, de &I po-triva ca suma deficitulul."

Ratele bunurilor StatuluT vhdute fn-aints de anal 1876, rnmân inscrise In bud-getul Statuld, ea resursa, ca si IAA acum".

Budgetul nu se va putea decreta nieTpane In esecutare fail a fi echilibrat prinnoun resurse, de va fi trebuintl".

Se pune la vot prin sculare si sedereart. 2 modificat prin adoptarea amenda-

mentuluT D-lui Bittcovónu, si se primescede Senat.

Se citesce art. 3 al comitetuluT de-legatilor precum urmésit :

Art. 3. Budgetul reetificativ nu potemaxi same cheltuelelor StatuluT paste cifratotall, fixata de budgetul anual al StatuluTvotat de Adunarea deputatilor si sanctionatde Domn".

Budgetul rectificativ pOte introduce fncheltuelele diferitelor ministere modificArTnumal ta marginea cifreT totale alocatApentru cheltnelele fie-card minister".

Ne luind nimenT euvêntul, se punela vot, si se primesce.

Se da cetire art. 4 din projectul gu-vernulut :

Art. 4. Creditele suplimentare si estra-ordinare nu vor putea, In nicl un cas,In cursul anuld, peste articolele specialecare pórt tri legea budgetara denumireade articol al creditelor suplimentare siartieol al creditelor estraordinare".

Aceste duon articole vor forma un ca-pitol special al budgetulut de cheltuele aleministerulut de finance".

D. I. De§lin. D-lor senatorT, clapit art.4, Inteleg ca nu Lai Camera deputatilorare drept sa deschidl credite guvernuletde eke ort budgetul veniturilor va pre-sents un escedent, de uncle resulta cA Se-natal nu are nid un amestee, lucru con-trarin ConstitutiuneT.

Vn aducetT aminte, D-lor senatort, cltocmaT asupra acestuT punct am III propu-nere citith si aprobata de Sanatul disolvat,recunoscuta si de D-vóstra; propunere priacare cerearn aplicarea sincera a Constitu-tiunet, déra care de la 1873, stA togropatafa cart6nele SellatuluT.

Et bine, astifclt este local prin amenda-mente sa facem ca Constitutia sa fie ese-cutata ad-literam", i legea de facia shpue capnt creditelor suplimentare i estra-ordinare dupti vointa gusernului, care, faraa face culpabil pe cine va, a dat loc. la Im-prumuturT si imposite ; asa ca. In 5 aril ladétoria publica numaT din acésta lipsa decontrol s'a adlogat pe pucin u risipa deate va miliOne! Si atAt de adevnrat estec. Constitutia cere ca ori ce credit de orTce natura fie budgetare, fie estraordinare,urmés1 a primi sanetiunea Senatulut, cifvn daü de esemplu pe fostul ministru definance, D. Al. Golescu, care la 1869, a ce-rat de la Senat a se vota unele credite des-chise de Camera si sanctionate de Domn,fr ca predecesorul snti D. Bratianu, sale fi sups discutiel i aprobAreT Senatuld.

ITA TOM Despre ce credinte este vorba ?D. De§liu. Despre aceste credite de

care vorbesce art. 4 fa ehestiune, adica,Rea Intr'un an budgetul va presenta unvenit de 80 miliOne, órA cheltuelt 76 mili-One; asupra acestuT eseedent projectul pre-tinde, ea numaT Camera dispune Intr'unmod absolut; constituanta tu adevnr pentrn

2492 MONITORUL opium AL ROMANIEIr.*- 14 (26) Aprilie 1877

a face maT espeditivl votarea dudgetuluT,l'a lasat numal asupra Camera/ in limitelelegilor organice, privitóre la diferitele mi-nistere, adica dreptul de a ageda veniturileoi eheltuelele, fara a 'T se intinde putereade a dispune de eseedente budgetare, i dea le intrebuinta in cheltueli dupA placereaguvernule find simpatie Camerei depu-tatilor.

ProbAnclu-v6 tóte acestea, (Ha noT avemMolds s. votAm resurse pentru a plati orice credite deschise , fAra a fi indicatemijlócele de pieta , cum n'avene drep-tui s cereetim i sa votAm intrebentareabanilor publicl, fie ea chiar escedenteGino are datoriT are oi drepturl.

Ala dér, cred ca este momentul astAdi,ca Senatul sa via in ajutorul uneT idelsalutare, fArA sa se ocupe Goa ea Nine dela mine, destul sl flit buna ; prin urmare,va rog sh bine voitf a vote un amenda-ment la acest articol, pe cara '1 voirr citichiar acum.

In art. 4 el se intercaleze: Niel sevor deschide de cit prin u loge a numevotata de ambele CorparT Legiuitóre".

Nu ma indoese c. onor. D. ministru definance, care a avut atAta bunl vointa de ase uni ca comitetul delegatilor asupra art.2, va conveni eu mine asupra acestul a-mendament ccÏ este ul maT multa garan-tie treand tot felul de credite prin Senatde cat cum s'a urmat, ei fArl sl se aduaintardiere, cleT déca s'ar vota un creditastad1 naline s'ar reduce la Senat; este oioportun ca Senatul sa scie t6te cheltuie-lile fie chiar oi tArgurile dilnice ale fie-card ministru. IatI ce (lice in acésta ma-terie legea de comptabilitate a Belgiel :

Fie care ministru va depune la amftn-dou6 Corpuri Legiuitóre nn tablou trilu-nar de t6te creditele deschise, de t6te tr-guelle micT, precum oi numele lucratori-lor; data contractelor, oi domiciliai D-lorconcesionarT".

Vedeti dér ca in tóte Statele Cunstitu-tionale, Adunarile trebue si cunósa orTc At de micT eheltuiell publice pda oi chiar

e'a spart un geam oi l'a pus la loe (Ha-ritate); pe Iftngl ac6ita in Belgia se pub-

ei un tabluu triluntir de tó.e incasa-rile fAcute si de tóte rèmiloitele neimpli-nite ; acest tablou st trAmite oi la Senat,pentru a el cum am spus tine punga ta-reT; a avea numal Camera dreptul de acheltui, i Senatul de acoperi cheltuielile,noT femAnem cerat uu biurou de lure-gistrare !

Constitutiunea nóstra derogA Cunstitu-tiunea BelgieT, numal asupra formAriT bud-getulul beset le legile organice; va sa dicaut para de se va cheltui mal met nu sepóte p1ti f1r invoirea nóstrA. D6cA aces-te argumente ar fi predominat pa gayer-nele trecute, Dumnezeu oeie (WA datori-ile publice ar fi fost atAt de urcate.

1TA rog dér, D-lor senatorT, sa primitT

acest amendament, oi sper c. onor. D-nuSturdza, care este in contra risipelor debanT, ne va educe mediiat i creditul decited miT lei votat de Camera pentru im-primarea actuluT de acusatiune contra foo-tilor miniotri. Este un credit estraordinar

ul, cheltuéll de prisos, de óre ce avemu. imprimerie cu care eheltuirn anu al peste200 mil leT, dorese sa, vad necesitatea a-cestul credit, (Ma el nu ve fi nrisiptpecare nu póte téra sa a mg feel oi astadi.Trebue adus ace! credit de 5 rail lei oi laSenat, precum trebuia adas oi acel creditde patru sate mil leT al ministereul deresbel care n'avenit $i la Senat, dér pecare maine trebue sa '1 platiti D-vóstra ne-greeit.

De aceea rug a se admite amendamen-titi v'am propus la art. 4 din acestproject.

1). prespdinte. Rog pe D. raportor sAbine voiaseit a consulta comitetul delega-tilor, d6ca este primit acest amendament.

Comitetul deliber And.D. German raportor. D-lor, din mem-

bril comitetuld delegatilor sunt numaltrereT: D. Drostr, D. Gudgiu i en. D. Drosuprimesce amendamentul éra D. Gudgiu oieti 'I respingem tn tutelegere cu D. minis -

tru de finance.D. Lungeanu. Am dud sA ascultAm pe

D. ministru de finance asupra acestuT ar-ticol oi asupra amendamentulul.

D. ministru de finance, Sturdza. Mise pare el este ul mica neintelegere intromine oi D. Deoliu In privinta acésta, oitrebue sa ne6 esplic spre a se convinge oiD-sa.

Principie legal acestia este ea sl nuse feel nicT ut cheltall mal mare de atveniturile reale ale Satule ; pri n urmarede la siue se tatelege el tóte ereditele carese votésa de Adunare, trebue sl fie in li-mitele veniturilor reale; aceste creditesunt organisate pentru diferitele minis-tare ; fag adesea orl nu se pot prevedeatóte cheltuielele intean mol cert, maT cuséma and budgetul nu este un ce care safie feat oi larnurit intr'un mod pozitivpritena lunga serie de anT dua care sase pótA (lice a a devenit ca un obiceitici cifrele sunt indnbitabile, s'a prev6dutea cheltuielile din budget sl se impartAin douA OAT cheltuelT certe ale ministe-riilor, oi A micà parte din budget a'a IA-sat pentru cheltuielile care nu se pot pre-vedea. Spre esemplu este un pod de cons-trait. Podul acela este asignat cu 50 demiT de leT; dér se face licitatiune oi in locde 50 de mil, ese 51 de mil de leY; atuncide undo sa se ea acea mie de lel?

SA ea din partea aeeea care este reser-vatl pentru asemenea cheltueli. Aastaeste prevgduta chiar In legea comptabi-Mate.

Budgetul StatuluT este de 80 de milióneoi se asignéza 80 de milióne cheltuielT,

iesa din aceste 80 cheltuielT 79 sunt pen-tru diferitele ministere oi rftftele un mi-lion din care miniotriT pot sa ea, pentrucreditele suplimentariT oi estraordinare,bine intules ca acest milion nu póte ploipeste cifra de 80 de milióne care este sta-bilita el formésI venitul oi chaltuieleleStatule in un an 6re-care. De ce legeacomptabilitateT prevede un óre-care frftu,ca sa die aoa, In intrebuintarea acestorcredite suplimentare oi estraordinare; esteca miniotriT sit nu póta cu uourintasA facacheltuielf cari póte nu sunt de nevoe, sicari nu s'ar putea justifica; de aceea se diee

aceste credite trebue sà tréel princonsibul de minietri oi al fie decretateprin decret Domuesci publicate prin Mo-nitorul oficial oi tot-uadatl sit se justificeInaintea Adunarel. Este un fel de virimentbudgeter. Dupl cum virimentele budge-tare ale ministerielor se 1egitim6s4 prinbudgetul rectificativ, de asemene si aeestevirimente earl merg afara de cheltuielelediferitelor ministeril. Ins1 diferitele chel-tuieli a-data legitimate prin budgetulStatuld, trebue s se legitimese prin acelCorp care votésl budgetul.

VedetT el& cá creditele suplimentare oiestraordinare, ast-fel earn sunt prevgdutede legea comptabilitateT, oi cum le preci-s6zA fuel i maT mult legea defatA, nu pre-sinta niel un pericol; perieolul a fostand ereditele suplimentare oi estraordi-nare se intrebuinta intr'un mod estra-legal ; cad éta ce (lice art. 25 din legeacomptabilitatd:

CAnd creditele desehise de legile definance nu ajung a acopori serviciele lacari sunt afectate, Domnul dupa cerereaminiotrilor respeetivi, póte sa le deschiclacredite suplimentare prin ordonante dom-nesei, ta marginele prevAdute prin un art.special din legea budgetulul.

Aceste credite se vor supune Aduarella cea dtntêjtí sesiune spre a se legitima."

Vedeti dér cà creditele suplimentare nupot eqi din budgetul de eheltuiell a-datavotat, pentru el suma lor este coprina triacel budget. Asemenea oi ereditele estraor-dinare; art. 29 rain. 2, 4ice: Domnul pétedasehide miniotrilor respectivi crediteleestraordinare ta marginele prevAdute prinun articol special din legea budgetulnl".

Obiceiul de lungY anT de dile a fost altul,a fost cit se vote eredite suplimentare oi es-traordinare pro venind din initiative g uver-meld oi din conlucrarea chiar a Camerei Le-giutóre, afara din cifra anume prev64utaIn budget, tri at cum atT v6dut in cape-nerea mea de motive a fost un_ an in carecreditele suplimentare i estraordinares'aii ureat la cifra de 24 de milióne, cutöte cá in anul acela paragraful pentrucreditele suplimentare oi estraordinare nuera mat mare de at 2 milióne. a.c6sta afost a, adevaratl aleare de lege; oi pen-tra ca ea al nu maT aiba loe, am autat

41 (26) Aprilie 1877 MONITORUL OFIC1AL AL ROBLINIEI 2493

precisez acestlelispositiune a legeT comp-tabilitlteT esistente.

Acea despre care se teme onor. D.Dee liu vine mal jos in un alt art. Sinumal And este sg se voteze credite carTpose peste creditul budgetulaT actual,cum am luat un esemplu peste 80 de mi-Rene, atunci aceste credite trebue sä vine

inaintea SenatuluT ei inaintea AclungreT;ei nu numaT ereditele dér ei resursele pre-cum este preve4ut in art 2, care l'atT votat.

Nee s'ar tat Ample anul acel norocitin care se, avem un escedent, vom sei Ratebine ee se facem cu el, vom face ast-felcum se face la orT ce targ, bine adminis-trate, adiel el se ra intrebuinta acest es-cedent in plett, in rescumperarea Mori-lor publice, fmputinend ast-fel détoriapublicg; sail de credem ce este mal bine,ar veni chiar i Senatul, din propria luT

ar propune reducerT de derT,pentru eg nimic nu se ea din dreptul deinitiative, al SenetuluT, el are deplina prero-gative in acéste materie,numaT un lucru nuface el, nu intrg, in amAnuntiunT asupra bud-getuluT, pentru el Constitutiun a a pre-veclut acérta; la colo, prerogativele sMenu aunt atinse de loc. In cat privesee ar-ticolul din legea de comptabilitate a Bel-gieT, acésta este ei in legea nestrg, la ca-pitolul Ill,unde vorbesce despre regulareadefinitivg a budgetulul , prin urmare, nuniaT cred el trebue set, vorbesc mult des-pre acesta. Cred dérg el si D. Deeliu dupe,aeeste espliegrT, va erede el ameedamen-tul D-séle nu este un ce logic , pentru cgtöte prerogativele Senatulul Amen intacte.el pet@ se ea mesurf cAnd Adunarea sagguvernul ar petei peste limitele veniturilorbudgetare.

D. Detdin. D-lor, cii cred el nu este IAneintelegere intre mine ei D. ministru deEnance, cecT art. 6 de care ne a vorbit, in-telegere despre creditele estra budgetare,care nu are a face lam nimic eu creditelece se deschid din escedentul unul budget.

Asupra art. 6 vom vorbi la iândul 10;acuat cestiunea este despre art. 4, ei la a-cest artieol rog pe D. Sturdza sg primésegamendamentul propus de mine, ca singu-rul mijloc de a impedica in viitor nst-iul ce n'ag deprindere a face

economiT , când este vorba de sermanulcontribuabil. care devine un disperat decAte orT priniesce biletul galben.

Voese sit restabilesc dreptul SonatuluT,asigurând de ug data tesaurul public, elorl ce credite ce tree peste cheltuelile bud-detare proprie elise ap trtin ambelor Cor-perl, pe puterea Constitutiunel ei chiar aprecedentulul urmat de catre onor. D. Ale-xandra Golescu , care nu este aid, ea setspunk dérii memeria KogAlnicénu '1va erta sg merturiséseg cum la 1869 D.Golescu a cerut Senatulul de a botezat teteacestea ei a flcut a se sanctiona de domn;puteel, D-le Kogglnicene sà afirmate prin

un da saii ba, i Muni Senatul credinciosdrepturilor séle a ertat greeéla constitati-onall a D-lui Brgtianu de la 1868, apro-Mend ferl discutiune acele credite, egclcheltnéla deja se fleuse ; D. Oreseu 'el e-duce aminte. Prin urmare déea preceienteavem, déca Constitutiunea nu intinde ase-menea drepturT in mod esclueiv AdungreI,pentru ce noT sä reruneem la tot ce estemal important financele Ord." Ar fi cu-ret ul renuntare pe care nu avem dreptulse, o facem, i toernaT toleranta nóstre, , aineuragiat guvernele pe rAnd ; se face chel-tuell de milicine eke, ea Senatul s scie.Creditul de 400,000 hand de mal dundrycare n'a venit la Senat , plus alte creditece a trebuit in urine, sa le acoperitT cubite tipetele ei durerile sermanel OrT, estedestul, D-lor senatorl , st ve face a ve in-priji de viitorul Româniel.

Dér déca D. ministru se opune precumei comitetul delegaeilor, mate nu va dialeg D-v6stre sit refusate amendamentul mete

AvetT intr'easul garantii mal marl pen-tru buna intrebuineare a banilor publici ;Ewell de faciA trecuful uostru. Votatl déreamendamentul meg, ceeT numai un controlserios ve va seepa de imposite. Eg suntsera., nu o se plgtese aett mult , ci D-v6.care avetT proprietetT ; este niiltí ei debiata opincg ei de sermaniT comercianti,ei de aceoa vg atrag seriósa D-vóstel a-tentiune.

D. ministru de finance, Sturdza. D-lorsenatorT, 'ml pare reel el am avut nenoro-cirea se nu fití inteles de D. Deeliu ei mevoid incerea sl fac s. dispartí acéste, ne-tntelegere.

D-lor, propunerea D-lui Deeliu nu edu-ce niel un fel de garaneie dér impedicenumal mersul lucrurilor , ei '1 impedickpentru c dupg cum am avut onóre a vespune, aceste credite nu sunt credite estra-budgetare, ei stint credite coprinse in li-mitele budgetulul, sunt un fel de virimen-te afare din cifrele anume fixate pentrucheltuelele diferitelor ministere. Yedele,D-lor, cl D. Desliu confuadg doue lucrurl :confundl starea normall, legate, eu stareaanormalg, ilegale. D-sa 4ice : a venit D.Golescu cu ug multime de credite la 1869de s'a votat ei de Senat.

S'a intemplat ei in timpul din urme,chiar D. ministru Manolache Costaehi ,chiar D-nu ministru loan BrAtianu, ehiar

eti am venit cu asemenea credite. Dece? Este ul causl bine euventatl , find-cet aceste credite wag peste limitele ei-froi de un milion care era fixete In anul a-cesta, sat de doug milióne to 1869 pentrucreditele suplimentare ei estraordinare;când in budget este fiat ul cifra ei gu-vernul a peeit peste cifra aceea cumam avut onere a ve apune eg intr'un an afost p sto 24 milieus acesta este unadeverat credit estra-budgetar , un creditafarg din resursele odate fixate la budget,

ei de aceea era neeesar ea sit vi. se se le-gitimeze ereditele acelea ei d'inaintea D-v.pentru el acel credit sl sfAreeadare 'iota, intr'un imprumut nog..

Acum proceiura actuale are sl fie silkinainte se fecea cheltuiala i sl venea cacreditul ei nimeni nu patea s ic nimie;acum are se fie alt-fel : când asemenea cre-dit va fi necesar , gavernul trebue sl vieinaintea Corpurilor Legiuitóre ea sit cellautorisatiunta se, face cheltuiala. Inaintese Mee, cheltuela ei pe urine venea de ce-rea banT, anal trebue s cérl voe s fee&cheltuiala et se eére bent ca al aibg deunde se plgtéack

Prin art. 4 nu este niet un pericol, diddéce, ael fi vec,lut vre-un pericol, fiti inere-dintatT el a fi ceutat ea se'l oprirn; cloTdoresc ea desordinea in budget se lipsé-seg. Si 'nil permit se spun cl trebue setcunóscl cine-va ruajul intreg budgeter, eiaci este ne Intelegerea care ve face, D-le

sustinetT ameudamentel D-v.ye rog, D-lor, flit nu priimiti amendamen-tul D-lul Deliu, care pot dice, atingeprerogativele AdunereT deputatilor ; cecT

de se va prevedea in budget un milion, a-ceet ninon este ia coprinsul natural al a-celui budget ei la finitul anulul trebue ea

reintre acest milion in cheltuelele di-feritelor ministere.

Voct Iuchiderea discutiuneT.Sa pune la vot inchiderea diseutiu-

nel ei se priimesce.Sa puns la vot prin bile amendamen-

tul D-luiD. vice-pre§edinte. Resultatul votulul

Votant1 38Majoritafe 20Bile negre 26

albe . . . , 12

Prin urmare, Senatul a respins amenda-mental.

Acum pun la vot art. 4 redijat do gu-vern si priimit de comitetnl delegatilor tacoprinderea urmetóre :

Art. 4. Creditele suplimentare ei estra-ordinare nu vor putea, in yid un cas, pe-ei, in cursdl anuluï, peste articolele spe-ciale earl perta tri legea budgeter& dean-mirea de articol al creditelor suplimentaresi articol al creditelor estraorclinare.

Aceste douti articole ror forma un capi -tol special ,1 budgetului de cheltuell alereinisterulul de finance.

S'a priirait de Senat.-- Se de, citire art. 5 din project cum

s'a redactat de comitetul delegatitor :

Art. 5. CAnd guvernul ar cere ca uncredit suplimentar sail estraordinar sit seacopere prin economil ale budgetulul cu-rent, aceste economiT trebue set fie realisateei annme speeificate prin projectul de lege,care va purta tri acelael timp anularea de-finitive. a acestor economiT la primele a-

2494 liON1TORUL OFICAL AL ROMANIEI 14 (26) Aprilie 1877

Ori-ce credite pe same resurselor gene-rale ale budgetuluT curent ei pe same no-nomiilor budgetelor anilor precedentl, sadpe same de credite ce all ramas neefectuateOng la 31 Decembre a anuluT precedent,slant eu deslv6reire interdise.

Ne cerênd nimenT cuv6ntu1, se punela vot ei se priimesce de Senat.

Se clit citire articoluluT 6 ea art. nodredactat de comitetul de delegatT :

Art. 6. OrT-ce prevederl de deductiunT,fie acestea ocasionate prin congediulY, prinvacant() sad prin neesecutarea serviciuri-lor de material, de constructinnT sail altele,prevederi de deductinnT inscrise la aloca-Punile budgetare, se considerl ca sett-clênd suma alocaPuner.

Creditele r6mase la disposipunea mini-etrilor ei poste care nu pot treee, mat a-cele ce resultA in urma acestor deductiunT.

0. vice-preeedinte. Discupunea estedeschisa.

D. I. De tgin. D-lor, am eite-va amen-damente cu care póte sg. va fiti ne plAcutfiind-e/ am sit va tin cam mult, insA in ceeace privesce art. 6 v6 rog sA etergett eu-vintele : de prin vacante" cäcï pria ace-sta se ia resursele caseT pensiunelor, caresingure o maT pot alhnenta , alt-mintereaiar va cAdea in nenorocirea in care se gl-s a sub guvernul D-luT Catargiu.

latá ce slice legea pensiunel r din 1872 :Art. 3. Pentru plate pensiunelor pre-

cum ei pentru echilibrarea budgetuld ea-sel pensiunilor etc.

Litera B. Se va acorda, eu ineepere deh 1 Ianuarie 1872, easeT pensiunilor e-conomiele resultate did posturile va-can te.Eeonomiele din vacant() se urcA a própe

la 130,000 francT. ApoT elaca acum cenitTde IT inchidetT acéstä sursl, trebuesce sldeschidetT alta, suntetT datorT , ei pentruca nu avetT ce sà punetT in loe, vt.1 rog stso etargA euvêntul prin eongedi? i prinvacanp.

D. CAmAräeesen. In lege se (lice decongedi ti.

D. I. Desliu. IatA ce se dice econo-miile resultate din posturT vacante.

D. CAmArgeeseu. Nu este acasta.D. I. Deelin. Ed stint la case pensiu-

nelor, si ma mir el D-ta care escT pensio-ner nu sciT ceniturile easel.

D. Gherman, rapori or. Când este cen-gedid nu se retine lafa (semne de afirmaredin partea D-lui Orascu).

D. St. Belln. IatA D. Oraseu care eliceeI nu se retine din congedit.

D. tice-pre§cdinte. D. St. Bellu, se-cretarul, s bine-voéscei a veni la biurod.

D. I. Deelin NM. D. ministru nu in-telege prin congediurT ei eeonomiile cevin peste congediurT atunel suntem lute-leeT; rog dérl si stargá, euvéntul prinvacanta."

D. ministru de finance. In adevAr,

D-lor, c acest trebui maT bineprecisat &Ica prin el s'ar intelege cl sesustrag vacantele de la case pansiuuilor,fiind el ar fi un ce ia contra legel pensia-nilor, luern care nu a fost in intentieneamea. Dar D-lor, aci este vorba de alt:-ceva.Nu este vorba de vacanpile care se produein cursul (mild asupra inlocuirel impie-gati1or de la diferitele ministere, ei e vor-ba de nisce prevederT de vaeante care suntdeja consemnate ia budgetul de cheltuelT.

Sunt budgete unde cifra alocapuneloreste scAdutl chiar din capul loculd prinul deductiune, ei vA void ci ta ea esempluun art. din budgetul ministeruld de res-bel. Spre esemplu jandarmeria, alocatiu-nea in budgetul pe 1877 este de 205,999,25/100

241i deductiune din vaeante este de

11 ,993/ prin urinate ramâne art. ca194,000 leT.

Intenpunea art. din lege, care '1 discu-tam, este acésta ca, in nieT un eas, mini-strul sA nu p6tA cheltui maT malt de elltOA la concurenta sumeT de 194 000 leT,ei el, nu se alunice pentru ea sit cheltué-sel pe suma de 205,9a425/,00; ei acastaeste atAt de important 'in cat cifra acestordeductiuni de vacantil, de congediT ei dematerial, in budgetul ministeruld de res-bel, se urea apr6pe la 1,500,000 leT.

Ed cred ett este bine sá prevedem acastain lege, pentru c s'a int6mplat casurT incare nu s'a pnut shag de acastA deducpu-ne, cánd regalat verb nd, dupl legea comp-tabilitAtiT nu se p6te cheltui astacy malmult de cat pe cifra badgetarl minus d e-ductiunile de yam*.

AÏ dori dar ea sA fie bine stabilit acestMeru ei de aceea proptin urmAtórea redac-thine :

OrT-ce prevederl de deductiud, fie a-ceste ocasionate prin congedit, prin va-canto sad prin ne esecutarea servicielorde material de constructiunT sad altele,prevederT de deductiunT lascrise la alo-ecapunile budgetare, se considerl ca sel-(16nd suma alocapuneT.

Vedeti c este chiar euvêntul de clecluc-tiunt din vacante.

D. Gherman. Eete chiar (As in projec-tul nostril.

D. ministru financelor, Sturdza. Ve-dep el sunt cacante caiT sa fac in cursulanuluT, ia cursul esecutáreT budgetelor, eistint nisce vaeante, nisce setiderlcari suntdeja prevëslute iu budgetul respectic; estede esemplu la art. 26 din bedgetul mili-tar pentru tmbrilelminte etc., prevAd.utgeifra de 1,482,000 deducandu-se cifra de642,000 fraud, rainâne 840,000 francT ;el bine, este uA masurA ea mlnistrul sl nupótà plei peste acastá sumä qi sä nu chel-tué acele 612400 fiiad-cl póte le-asocotit el sunt necesare. Acme', décaconvenitT, sad dam socotitY c putetT faceuà redacpe maT bunk ed aunt gata a oprimi.

D. vIce-predinte. Nee tneuViintatY,suspend eedinta pentru dad initiate, eit

se pótl D. Deeliu Intelege cu D. mi-nistra financelor asupra redactieT.

Se suspendl qedinVi.La redeschiderea eedinteT D. vice-

preeedinte acordl euvéntal D-luT raportorGherman.

D. M. Ghermau, reporter. D-lor, toereueit a siabili intelegere iatre D.D. ministra ei comitet, adlogInd la acestarticol efite-va euvinte in privinta easelpocsiilor.

Et/ acum dun rAmâne redactat defini-tiv acest articol :

Art. 6. OrT-ce prevederT de decluePunT,fie aeestea ocasionate prin congediurT,»prin vacan0 sad prin neeseeutarea ser-Viciurilor de material, de construcPunTsail altele, prevederT de deductiunT tasen-se la alocatiunile budgetare, se consider/ea scAdênd same alocatiund.

Prin acdsta nu se atinge veniturile ca-set pensiunilor.

Creclitele ramase la dispositiunea mi-nistrilor, ei peste earl nu pot treee, sunt

»acelea ce resultä. in urma acester deduc-tiunt

Tod. Prea bine, prea bine.Se pune la vot art. 6 cu modifielrile

introduse ei se primesce de Senat.Se eitesee art. 7 ast-fel cum s'a re-

dactat de comitet de acord cu. D. ministrude finanee :

Art. 7. ln casurï estra-ordinare i ur-gente, ivite In cursul unut an, ears arnecesita cheltuiele coveroitdre alocrilorbuclgetul anual, fi cart ar mat putea fiamcinate pénè la presentarea budgetulutanuluï viitor, se va convoca CorpurileLegiuitóre ssi, se va supune deliberäretlor cererea acestor creclite estra-byd-getare.

lmpreuna cu projectul de lege princare ministerul respectiv va cere aseme-nea credite estra-budgetare ministerulcle finance e dator s presinte CorpurilorLegiuitóre njuele resurse destinate pen-tru acoperirea acestor cheltuielt.

Neeerénd nimenT euvéntul, se punela vot ei se primesee de Senat.

Se clA citire art. 8 redactat de co-mi tet :

Art. 8. Vote legile de credite supli-mentare ei estra-ordinare, preeum ei a-

cola preva4ute la art. 7 se contrasemnéslde ministru respeetiv, de acela al justi-peT ei de acela al financelor.

D. vice-pre§edinte. Disci4iunea e des-chisA.

D. I. DeOiu. D-lor, se póte prea bineea propunerea mea sA fie respinsä, de D-v.darl nu este ma puein adevkat ea 'mTfac datoria cléel va pun in cedere euvin-tele oiler. D. Mavrogheni lost ministru definance, care intr'ul eedintl a SenatuluT dela 1874, atund interpelat de mine, asu-

14 (2ó) Aprilie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMINIEI 2495

pra creditelor ce se vote continuu de Ca-mera grit etirea nóstra, D-sa 'mt-a rag-puns, declarând cA s'a luat uA sistema ne-fastA, ea fie-care ministru sA c6r1 ei sadobandóscA la CamerA tot felul ae ereditefarA sA fie conseltat D-lut ea Ministin aefnancee äla ca, este silit in urmA sit pro-niulge ehiar D-sa, uA-datA admis de con-siliu la majoritate ei votat de &lunar&Si a avut dreptate D. Mavrogheni, acttoemat mInistru de finance care cunóseeputerile tesaurulut asupra fi -atria chel-tuielt, urmésa mat 'naintó a fi consultatea avisese i asupra midlóeelor de pla-tA; Elea se Mee fn Franeia ; D. Fuld mi-nistru de finance, nu da centima flat sAeunósel el creditul desehis, de aceea pro-p-in a ae intercala fn art. 8 : Prin etirea

eu consimtimêntul ministrulut de fi-nanee."

Nu mti fndoeee ea own% D. neinistru deOteanee §ustine acest amendament; alt-Iel ei D-Tóstra veV fi nevoit, D-le minis-tru, a suporta amemenea nemultumirt; actnu gasese destull gara0e fa acest arti-col au cum este redaetat, trebue amenda-mental mob. interealat. Dupit atatea esem-ple co avem, adesea ori minietit de finan

mult ocupat, a lipsit din consiliul deministri, i credite acordat de majo-ritatea consiliulut de ministri dap pro-punerea fie-citruia ministru. Apot inteunasemenea cas ce ar face D. Sturdza ?

De aceea onor. D. Mavrogheni avea eu-vant sa diel, cA dacA voit mat eedea laminister, am sA pun un articol ca nict uncredit sa nu se pótA deschide grit ade-rarea ministruld de finance; cred di nuvoiV sit 6m in starea primitiva, ca minis-tru de finance sa fie obligat a subseri.

UA voce. De nu voesee 'et da demi-siunea.

D. I. Detain. El D-lor! Déca am aveaministri cart sA nu in la portofoliu, alear fi ! DérA cand este obligat pcin votulconsiliulut de ministri, trebue sA primésecA, diet altmintrilea 6tA conflict in Ca-binet.

D. mlnistrn de finance, Sturdza. EraD-lor la co tinde acest articol 8. Dupit o-biceiul care este 0E96 clecJ3te1eDomneset pentru creditele suplemeutare

estra-ordinare n'a4 nevoe sa se subsem-nese de ministrul de finance, ei de minis-trul do justitie care in general sub-scrietöte legile, ei de ministrul resprretiv. Miemi s'a learnt ea trebue sub-semnate ei deministrul de finance, ca el personal sit fieresponubil de oil-co credit s'ar vote el arputea fi dAunAtor Statulut.

Anne voitt ea sA datT reinistrulut de fi-nance uà putere pentru ea fn privirea ere-ditelor suplementare ei estra-ordinareestra-budgetare, el Oh sibl nu numat vo-tul eonsultativ, ci sA fie, ea sit die aea,despotul absolut asupra cerilor unor ase-menea credite, ell n'am nimic de dis. Cu

cat va fi mat multa responsabilitate asupraministrulut de finance cu cat va 6 matmare garantie. Prin armare, articolul care

redacta ar fi aatefel: el, atunct Andvine un ministru cii un Credit rire-eMte alMieistrul de finance se opune, aeel creditsuplementar 894 estra-ordinar nu met pó-te trece prin consiliul de ministri, el dée,Atrece, atunet ministrul de finance se facevinovat de cererea acésta, décA vinovAtieeste Eà n'am nimic de Os in contra mintasemenea auleudarnent, pentru ea, eu eatve0 face mat tare legea eu atat eu voitt a-dera. Ala dérA primesc a se redacta in a-cest sens legea. InsA rog pa D. raportorea fn acest artieol fa loc de credite sit se4ieä : »lege de eredite."

D. vice-prepsdinte. Pun la vot artico-lul cu modificArile propuse:

Art. 8. err6te legile de eredite supli-mentare estra-ordinare, precum el [wale

prev6elute la art. 7. cerute neap6rat prinsoiree ei cu consimtimêntul ministrulutde finance, se contrasemn6sA de minis-»trul respeetiv, de acela al justilliet ei deeactla al Snaneelor.

Senatul primesee.Se citesce art. 9, ei noluand niment

cuvdntul se pun() la vot ei se primescede Senat Ara modificare.

Se citesce art. 10 41in project el seprimesce de Senat fArA modificare.

Se (IA citire art. 11 asupra eitruianeluand niment euvêntul se pune la votse primesce de Senat.

D. vice-preledinte, 4.1CogAlniceanuAel déra, D-le ministro, tóte prefaeerileaunt primite ei de D-v6stra.

D. ministru de finance. Sant primi te.D. vice-presedinte. Atunct putem pa-

ne fedatA legea la vot, projectul de legein t(Ital.

D. Panait Casimir. (Cestiune deregu-larneSt.) preeedi ate, étA ce dice art.73 din regulament :

Art. 73 Déel uncle din amendamentesunt ineuviintate si unele din articoleleprojectulut respinse, atunet votarea asu-pra intrepid' project se face ia alta didupti titi neu6 desbatere generall, flrA ase mat putea face vert-un not amenda-ment.

',Intreaceste douit sedinte va trebui sA

erica cel puein IA di.Regulameatul este positiv, nu prevede

dé:à ministrul care a presentat legea pri-mesce sail nu modificatiunile, spre a sevote imediat legea. Socotesc ca trebue s ArespectAm regulamentul; fiind-cA 24 fostamendamente, este drept a se urma nà nouédiscutiune mat 'nainte de a se pune la vot.Ala dice regulamentul. Acorn. Sanatul vahetAri cum va voi.

D. vice-prepdinte, M. KogAlniccanu.D-lor senatort, onor. D. P. Casimir espli-cA fórte 164 articolul. Nu cunose nict unardeol din acest project respins. Töte ar-

ticolele earl s'a4 Modificat de cornitet, aftdevenit articole primite de guvern, ei eafiteflad parte din pnjectul guvernulat; prinurmare, cenform art a voig.pune la votprojectul ta total en bile:

D. P. Casimir. V6 rog sl dati en-\Tanta sà esplie. Regalamentul este cate-goric ei nu spune nimic de consimtimaa-tul ministrulut; dérit fie ei 50. CitutWnotele stenografilor ei yeti vedea cà cu a-Men'amentul de la arti 1 D. Ministru adia ea nu so urieseti.

D. niimistru de flaance, M'ala unit.D. P. Casintir. In urmA p6te, dérit a-

tune nu!D. ministru de nuance. Chiar atunet.D. vice-pmedinte N. Kogllniceanu.

()nor. senatorT ! Inca ul-datit deelar, cumel fa oonformitatea art. 73 m6 e mot nunumal ta drept, ei dator, sa pun la vot le-gea in total, fiind-el nu ellnotie nietun artieol din acest project de lege caresit fi fost respins de guvern. Pan dell lavot legea in total prin bile, ast-fel cum s'aadmis pe articole de Street ei de guvern :

LEOE

pentru clesvoliarea disposigunilor legetasupra comptabilitatet generate a Statulutin ceea-ce privesce aseçlarea si esecutaeeabwlgetelor de cheltuele anuale ale Sta-

tulut.

Art. 1. Projeetul de budget, presentatde guvern Adwalret deputatilor,eoprinde:

a) Evaluarea fie-cAruT venit in parte,basita pe terinenul de mijloc al incasari-lor efectuate in cursul a tret ant precedengmal putin 3 la suta.

Evaluarea cheltuelelor socotitl potrebuiAa maximala a serviciulut respectiv.

Art. 2. IndacA ce la votarea budgetuldanual de cAtre Adunarea deputatilor, seproduce un deficit budgetar, guvernul pro-pune Corpurilor Leginitóre, pentru aco-perirea acestuï deficit, sea derï de eheltueltsi la neajungere, resurse noza, neprove-nind din imprumuturï provisoril 8a con-solidate, nici din ve'neprt de bunuri aleStatului, si scadert de cheltuell, de zit& po-triva cu suma deficitului.

Ratele bunurilor Statulut e6ndute ina-into de anul 1876 r email inserise in bud-getul Statulut ea resursa, ea ei IAA acum.

Budgetul nu se va putea decreta nielpune in esecutare fara a .fi echilibrot prinnow,' reserse, de va fi trebuinrci.

Art. 3. Budgetul rectificativ nu póte marl,suma cheltuelelor Statulut peate cifra to-tal& fixata de budgetul anual al Statulutvotat de Adunarea deputaOlor i sangio-rat de D mn.

Bedgetul rectificativ peíte introduce incheltudele diferitdor m.nistere modifreirtnumat in marginea cifrei totale alocateipentru cheltuelele fie-carui minister.

Art. 4. Oreditele suplimentare ei estra-

2496 1CONITORUL OFICIAL AL ROMANIA 14 (26) Aprilie 1877

ordinate nu vor putekia nid un cas, pasili cursul anulut, peste articolele specialecait pórtA in legea budge:era denumireade articol ql creditelor suplimeniare aiarticol al creditelor estraorclinare.

Aceste doat articole vor forma un ca-pitel special al budgetuld de cheltueleal ministerulut de finance.

Art. 5. Cand guvernul ar cere ca un cre-dit suplimentar eat estraordinar sa se a-copere prin economit ale budgetulut cu-rent, aceste economit trebue sä fie reali-sate si anume specificate prin projectulde lege, care va purta in acelaet timp a-nularea definitiva a acestor economit lapri male alocart.

Ort-ce credite pe séma resurselor gene-rale ale budgetuld curent si pe séma eco-nomiilor budgetelor anilor precedentt, satpe séma de credite ce ail remas neefectua-te p6nä la 31 Decembre a anuld prece-dent, sunt cu desavêrsire inter4ise.

Art. 6. Ort-ce prevedert de deductiunt,fie acestea onsionate prin concediurt, prinvacante sat prin neesecutarea servieluri-lor de material, de constructiuni sat al-tele, prevedert de deductiunt inscrise laa1ocatiuni1e budgetare, se considera cascitynd suma alocatiunei

Prin ac6sta nu se atinge yrniturile ca-set pensiunilor.

Creditele remase la dispositiunea mi-nistrilor, si peste cart nu pot trece, suntacelea ce resulta in urma aceWortiunt.

Art. 7. In casuri estraordinare si ur-genie, ivite in cursul unui, an, cari ar ne-cesita cheltuele coarsitóre alocarilor bud-gdului anual, qi cari ar mai putea fiamcinate pe'n'é la presentarea buclgetulitianului viitor, se va convoca Corpurile-Legiuitdre si se va supune deliberarei lorcererea acestor credite estrabudgetare.

Impreuna cu projectul de lege prin careministerul respectiv va cereasemenea cre-dite estrabudgetare, ministerul de financee dator s presinte Corpurilor-Legiuitó-re nouele reswse destinate pentru acope-rirca acestor cheltueli. (Modificat).

Art. 8. Töte legile de credite suplimen-tare si estraordioare, precum i acele pre-vqute la art. 7, cerute neaparat prinsci-rea i cu consimtimat i ministrului definance , se contrasemnéza de ministrulrespectio, de acela al justitiei si de acelaal financelor. (Modificat).

Art. 9. Un decret Domnesc, publicat inMoniterul oficial, fixéza la inceputul fie-caret trimestru ua prevedere trilunara aburigetelut de cheltuell.

Acésta prevedere contine la fie-care ser-viciti a patra parte a cheltuelelor alocate&pa articolele budgetulut general al Sta-tulet.

Nici un ministru nu pdte pasi peste a-kccqiunea ce i se acorcla prin aced decretDomnesc. in cas de necesitate absolutä,

ea trebue sa fie motivata printr'un refe-rat la consiliul de ministri, si acésta es-ceptiune se supune aprobarei Domnesci,care se face prin decret publicat in Mo-nitorul oficial.

Alocatiunile speciale peniru anuitatIledatoriei publice si ale cailor ferate se vorcompta in intregirne dupa ingagiamenteleesistente fara a se aplica i in privin:alor repartifiunea trilunara. (Modificat).4,Art. 10. ése septtmant dupa include-rea fie-caria trilunit, ministrul de financee ditor sa public() prin Monitorul oficial :

1. Tabele de tóte veniturile Statuld a-p(late dupti evaluttrt, constatart, incasartsi remtsite, detaliate pe judete, puncturtvamale si 'Dena de esploatatiune ;

2. Tabela cheltuelelor efectuate In com-paratiune cu decretul de prevedere trilu-nara a cheltuelelor budgetare.

Art. 11. Legea actuala face parte inte-grantä din legea comptabilitatet generalea Statulut, ale careia dispositiunt remanintacte, intru cat nu sunt abrogate prinlegea de facia.

D-nit senatort proced la vot cu bile.D. Casimir P. D-le presedinte, declar

ca m abtin.D. vice-pmedinte. Resultatul votulta

D-lor senatort este :

Votantt 33Majoritate absoluta . . 17Bile albe pentru . . . 30

negre contra.. . . 3

Prin urmare Senatul a adoptat projeetulde lege.

Anna D. Manolescu care este rapor-tor sa bine-voiasca a veni la tribunä sprea da citire raportulut relativ la projeetulde lege pentru abrogarea lege1 de recru-tare din anul 76, si inlocuirea et cu ceadin 64.

Toct. Nu e aei D. ministru de resbel.D. vice-pretiedinte. Atunet, D-lor, sus-

pend qedinta pentra 5 minute.-- La redeschiderea qedintet D. vice-

presedinte Cogalniceanu ocupa fotoltulde presedinte.

D. vice-pmedinte. D-lor, find el D.ministru de resbel nu este aid, cu con-simtinAntul D-v6stra, volt schimba or-dines ciIe1, vom procede dar la alegereaunut membru la ease de depunert si con-semnatiunT, in locul D-1111 Colonel Harto-lambie, p6te ca Oat atund va veni si D.ministru de resbel.

Senatul ineuviintéza si D-nit sane-tort proced la vot.

D. vice-prqedinte. Resultatul votuluteste :

Votant1 33

D. Desliu a intrunit 12 voturt, D. Gud-giu a intrunit 14 voturt, D. Lungeanu aintrunit 7 votart. Prin urtnare nict unul

di candidatT n'a intrunit majoritatea ab-soluta care este de 17, se va procede lao nouil votare.

Se procede la vot.D. Tiee-prepdinte. D-lor senatort re-

sultatul votulut este acesta :

Votantt 31Majoritatea absolutä . . 16

De si s'a votat cu majoritate relativa,insii D. Desliu a tntrunit chiar 16 voturtmajoritatea absoluta din 31. Prin urmare,proclam in numele Senatulut pe D. Desliu de delegat al Senatuld la case de con-semnatiunt si depunert.

D-lor senatort, mat avem la ordinea 4i-lei doug projecte de legT important() : inuleste pentru amanarea aplicatiunet legetde recrutare din anul 1876, si altul inprivinta urmaririlor.

D. ministru de gsbel nu este aci, oraesto inaintata, oesn Senatul sä ineepemasta-4T cu legea cea-alta de urmarirt sadsa amanam pe mane.

Voci. Pe mane.D. vice-prepdiute. Mullet cu mou-

viintarea D-v6stra ridic sedinta, sedintäpubli0 mane.

edinta se ridica la 5 ore.

ADUNAREA DEPUTATILOR

SESIUNEA ORDINARA PRELUNGITA

ediuta de la 19 Martie 1877

Presedentia D-lut presedinte C. A. Ro-setti, asistat de D-nit secretart M. Bari-leanu, I. Latescu si C. Carabatescu.

(Urmare).

10. Judetn1 IasT 2 Aprilie, 1875.D-10 Lascar Catargi, ministru-presedinte.

Bucuresat. Mateiti Ganea este rosu;nu se 'Ate opri sä naérga, la Dorohoid.Stoianovid nu are raid un drept in vre-uncolegid la Dorohiiti, i din acéstä causarefusa sA mérga. Dimitrie Ghergheli esteabsolut necesar aid pentru col. If de se-natort. Conving6ndu-mt el Mihail Tufesoneste pentru not, voiti tramite; la din con-tra, void eAta sa impedic Aei amga-dout colegiurile vor fi en luptä mare. Pre-fect. Negruti. (Apendice, pag. 84).

11. 1875, Mait 7.D-lut Serbino, sub-prefeet.Urgu-frumos.Nevoe de D-nit

tefan Baldovid i Panait Radu. Stäruittsi rtspundett. Prefect, Negruti. (NB. Vtqltoriginalul in dusarul 9, pag. 12. Apendi-ce, pag. 84).

12. 1876, Aprilie 1. D-lut Negruti,prefect.Iast.---Stáruitt pe lêugä Stoia-novict, Mihail Tufescu si Dimitrie Gher-gheli sa mérga la Dorohoit s. votese.Asemenea, (WA se póte, opritt pe Mateiti

14 (26) Aprilie 1877 MON1TORUL OP1OIAL AL ROMINItl 2497

Ganea a merge la Dorohoit. (Semnat) Mi-nistru, L. Catargi. (NB. VedI quitantaD-lui Negrup in dosarul 27, pag. 22.Apendice, pag. 84).

13. 1876, Aprilie 5. - D-luI NegruP,prefect.-IasT. VedetY po Cornea betra-nul l rugati'l din partemT a chiama latelegraf pe colonel GaliP i pe Vasile Siondin Tecucit, si a starui pe Ingl, densilsa nu ia parte la alegerï. - Respunde deresultat. Ministru, L. Catargi. (NB. Ved1quitanta D-lui Negruti din dosarul 27,pag. 18. Apendice, pag. 84).

14. 6 Aprilie, 1876.-D-luï Lascar Ca-targi, ministru-presedinte.-Bucuresd.-Cornea betranul a vorbit astadT en multaenergie ea colonelul Galip si Vasile Siondin Tench'', a mers pene a le dice ca. nu'T va me considera ca rudenie, nicT le vamaï intinde mane, déca vor vota pentruDimitrie Sturdza. TotusT, dup l. respuns,vor vota eu opositiunea. Prin posta deta-Hurl déca ye interesezl, find. ca am fosttot timpul presinte la convorbire. Costa-che Corbu este in judetul Valuiú, nulpot derit tramite la Dorohoiti. Aid suntemcam ingrijitT de colegiul II de senatorT.Prefect, Negruti. (Apendiee, pag. 85).

15. Judetul Museel. - 1876, Aprilie5.-D-Jul L. Catargi, ministru.- Ve rogrespectuos a repeti ordinul pentru venireaimediata a directoruluT prefecture Craio-va si a silvicultoruld din Pitesd Vladeseureâine, 25 curent, la Campu-Lung, findambil alegetorT in colegiul I de senatorT.Ve rog respundetT de urge*: Respecte.Prefect de Muscel, Iacovache, (NB. VedIoriginalul in dosarul 55, pagina 16. Apen-dice, pag. 85).

16. 1876, Aprilie Kiritescu,prefect. - Pitesd. - D. silvicultor VIä-descu nu este aicY, i este indispen-sabil pentru interesul de maine. Rog 0,-610 qi invitap'l sit pleceimediat la Cam-pu-Lueg, amanând afacerile iavoelilor lo-cuitorilor pene la 28 curent. Rog respun-dett urgent. Prefect de Museel, Iacovache.(NB. VedI orig. in dos. No. 55, pag. 23.Apendice, peg. 85).

17. 1876, Aprilie 6.-D-luI L. Catargi,ministru.-Casierul general al acestut dis-trict, care este alegetor in eolegiul I desenatorr, este la Bucuresei; ve rog res-pectuos punetiI obligape, priu ministrulde finance, sa vinl astädTimediat la Cam-pu-Lung si sa votese pecandidatul guyer-nuluï. Asemenea obligatT, tot prin minis-terul de finance, venirea astadl a silvieul-toruluT din Pitesd, care e alegetor in co-legiul I de senatorT. Desliu este aid deierT. Asta séà se dice cà vine si Alesan-dru Golescu. Prefect de Muscel, lacova-che. (NB. Vecy orig. in dosarul 55, pag.21. Apendice, pag. 85).

18. 1876, Aprilie 7.-D-luT easier deMuscel. Nu cred de prisos a ve aminti eatrebue sl mergetI negresit la alegerI; este

japt de bun cetalSn. p. Ministru, Teulescu.(AB. VedI quitanta din dos. 35, pag. 25.Apendice, pag. 85).

19, 1876, Aprilie 7.-D-luT L. Catargi,ministru.-- AstädT, in virtutea art. 54 dinlogea electorall, la deechiderea sedinteTcolegiuluI 41e senatoTT, la orele 9 dimi-néta, intrunindu-se 20 alegetorTcart dece conservatorI si dece din oposi-tie-carT si eel data at piobat agresiune,cad dupl formarea biurouluI proyisoritt,care era din opositie, at respins treT ale-getorI conservatorT carT s'al admis dinnoti cu sentintele tribunalulut iuyestiteen titul esecutor - si s'a format biurouldefinitiv din persemele urmetére: prese-dinte, lancu Rudénu; secretarT, MihalacheRucarénu si Sache Nicolau; serutatorT,Nae lorgulescu si Grigore Costopolu -tott din opositie. lira conservatoril alprotestat tu virtutea art. 65 din legeaelectorale. (.!u tóte acestea, maT yenindtacit 5 alegetorI conservatorl pe careastedtam, hare cart directorul din C:aiova-si silvicultorul din PiteseT, reusita va fipentru candidatul guvernamental." Res-pecte. Prefect de Muscel, Iicovaehe. (NB.VedI orig. in dosar. 55, pag. 29. Apen-dice, pag. 85).

20. 1876, Aprilie Catargi,ministru.-Ve rog respectuos intervenitlurgent la D. ministrn de resbel spre a dapermisiune D-luI locot.-colonel Tamara,alegetor in colegiul II de senatorT, sa pie-ce imediat maine diminétit la Campu-Lung,spre a vota pe candidatul guvernamental.Rog respundetT resultatul. Respecte. Pre-fect de Muscel, lacovache. (NB. VedI orig.ta dos. 55, pag. 28. Apendice, pag. 86).

21. 1876, Aprilie L. Catargi,ministru.-Ve rug staruitì lênga colegulD-v. de la finance a da estra-urgent tEle-grama silyicultoruluT care a venit aid sitsa abpial de a vota. De la vote! seti de-pinde majoritatea guvernamentall. Res-pecte. Prefect de Museel, lacovache. (NB.VeI orig. fa dos. 55, pag. 33. Apendice,pag. 86).

22. Judetul Prahova. 4 Februariti,1876.-D-luT general Florescu, ministrude resbel.-Bucurescl.-Prefectul de Bra-ila m'a rugat sà intervin catreEnache Di-mitreseu din PloeseT, el atât el eat i gi-nerele set, major Gurita, si fiul set, ma-jor Dimitreseu, sa mérgA, pentru diva de27 curent, in Braila la alegerea senatori-lor colegiuld I. Pentru eel dIntéiti amregulat. Pentru ce din mina, timpul End

lescu. (NB. Vedy telegr, din dosarul 100,peg. 428. Apendice pag. 86).

6 Aprilie, 1877. - D-luI weft etNeguleseu.-PloescY.-StaruitI ca D. Var-lam se. mérga la Térgovisce sa votese;mast acbsta elks credetT ca va fi pentrapartite conseryatóre. Ministru, Al Laho-vari. (Apendice, pag. 86).

24. Judetul Roman. 1876, Aprilie7. D-lni Leon Negruti, prefectul judetu-luI Iai. IasY. Bine-voitY a sterui deD. Pavel Sarifopoln ea negresit, eu trenulde diminóta, se vie aei, find trebuitor.Prefect, A. Ventura. (NB. VedI orig. indos. 54, file 104. Apendice, pag. 86).

25. Judetnl Romanatt Caracal, 5Aprilie, 1876. Urgentl. D-lui generalFloreseu.-BucureseT.-Ve rog, cu ori-cepreciti, de mndupleeaY pe majorul Cacale-tianu 0, vie maine de diminétl cu trenulde la 9 ore find fórtenecesar. Scusati'mT,ye rog, derangiamentul ce ye causezrespundeti'mI de vine sat nu. Prefect,Amza Jianu. (NB. A se vedea quitanta indosarul 81, Illa 2. Apendice, peg. 86).

NB. Din setele allele la D. V. Ursachi,fost prefect de Tecuniti, prin perquisiPuenee de la 22 August 1876.

26. Judetul Teenchi.-6 ... 1876.-D-lui V. Ursachi, prefect de Tecncit.'MI este imposibil a vorbi et la biuroultelegrafic, vorbitT D-v. din parte'inI si ru-gatil a eta si a doua-di la alegere,póte sl fie balotagiti We/ va pleca inBerlad anuncia-me ca et pun pe Giurgeasal vorbésce, ComunicemI resultatul. Mi-nistru, L. Catargi. (Apendice, pag. 86).

NB. Din actele aflate la D. V. Ursachi,fost prefect de Teen id, prin perquisiPu-nea de la 22 August 1876.

27. 7 Aprilie, 1876 - Urgenta. D-luIUrsachi, prefect de Tecucil. - De vremece este paritate de voturi, apoT staruitI savie totï alegetorit la vot, ea sa nu lipsimalegerea. L. Catargi. (Apendice, pag 87).

NB. Din actele aflate la D. V. Ursacht,fost prefect de Tecueit, prin perquisitiu-nea de la 22 August 1876.

28. FacetT, prin Cornea betiiinul, de aopri pe cOlonelul Galiti si pe Sion de ayeni sa ia parte la vot. Atunei póte vomreusi. Opositia este mare, cad Stuidza nucon tenesce cu promisiunT de imprumuturï.Ursachi. (Apendice, pag. 87).

29. D-luT prefect Ursachi.-Tecuciti.--Alecu Esarcu votése la Bach si, prin ur-mare, nu vine acolo. RespundetIce candi-

scurt si gasindu-se departa'T - Gurita dap st1 pus acolo si déch esei sigur dela Slatina in regimeatul colonelulul Cer- reusitit. Ministru, L. Catargi. (Apendiee,kez, éra eel de al douilea, major Dimi-Ipag. 871.trescu, la Callrast in Ialomita ye rog I NB. Din actele aflate la D. V. Ursachi,disposatT de urge* ea majorit sa aibl fost prefect de Tecticit, prin perquisitiu-congediti, si la 26 sera sit se afia in Bra- nea de la 22 August 1876.ila. .Prefectul districtului Bra ila se anga-I 30. Tramiteti aid pe colonelul Race-04 a le plati transportul pentru dus i vitI, care votésit in colegiul mare Chia-inapoere. Prefect de Prahova , I. Negu- matI pe Mihaiti Cornea si ordonaPl a de-

2498 14 26) Aprilie 1877

pesa luT Galiti a se retrage de la vot. (A.-pendice, pag. 87).

NB. Din actele aflate la D. V. Ursachi,fost prefect de Tecuciii. prin perchisitiu-nee de la 22 August 1876.

31. NotA contidentialA D-lui Nicu Ca-tatgi, prefect. - GalatT. - Reg spunetTD-lor laneu i Oostache Sturdza a veniimediat la Tecucid si a se intálni eu mine.Prefect, Ursachi. (Apendice, pag. 87).

NB. Din actele effete la D. V. Unachi,fost prefect de Tecucit. prin perquisitiu-nea de la 22 August 1876.

12. D-lul ministru de interne. - Bucu-resel. - Ordonati prefeetuld de VasluiticA, fiind trebuincios acolo la colegiul Ide senatorT D. Manolache RalovicY, sA '1feel a vote acolo VinerT de dim;n6tA,nilear SimbAtA de dirninétA sl vie in Te-cueig, pentra a vote si aid, sat, (1606 nuva avea trebuintA de el aeolo, sl'l trAmitAaid Vinerl. Prefect, Ursachi. (Apendice,pag. 87).

33. Judetul Teleorman - 7 Februa-rit.-0fic. MAgurele.-D-luT ministru La-hovari. Bueurese. - Rog respundetT,vine D. SAnduleseu, procurorul cui tef,pentru 29 la MAgurele? Atat d6nsu1 citpArinte'e sú stint alegiStorT in colegiul II.(Semnat) prefect de Teleorman, Chintescu(NB. Vedi originalul in dosarul 31, fila149. Apendice, pag. 87).

34. 8 Februarie. - Ofic. MAgurele. -D-lui prefect Chintescu.-MAgureIe.-D.S1ndulescu NAnovénu vine de Edgar. (S.3m-net) director general, G. Lahovari. (NB.V&A chitanta D-lui prefect din dosarul 31,file 155. Apendice, pag. 87).

35. 8 Februarie. Ofic. MAgarele.ministru Lahovari. - BucureseT.-

D6cA nu vine aieT D. Gherman, vA rog in-sitreinatT pe D. Ionescu, presedintele tri-bunaluld, a plAti transportul birjilor ale-g6torilor p6a6 la resedintA; cAcT cel dincomnnele urbane Al xandria, Rosiroi T, m-nicea, fiind toti comercianti aratatAtT a tnvAtat rgri D. Vernescu, carele face aceste inlesnirT cu prisos.(Semnat)prefect de Teleorman, Chiotescu. (NB Ase vedea ortgin lul tndflsartil 31, fila 168.Apendice, pag. 87)

36. 9 Februarie. - Ofie. MAgurele. -D-lui Chinteseu.-MAgurele. - R4spundtelegramel: birjT trebue treT, ta cas de aveni Petrescu de la Bucuresci ; chiria lorun napoleon pe di. Invita po AnghelachesA feel telegraml socru1u si1, Hagi Pa-rasehiva, BA vie, cad nu prea voesce. Euleram sä vit, c1.6eA nu m inea in loc pro-nunciarea a nisce cAsAtoriT carT s'an grA-medit acum prea multe si pentrn carT nupot delega pe alt cine-va a le pronunta.Mai pe sérit v6 pui definitiv in curentul a-faceriT. Antoneseu. (NB. A se vedea chi-tanta D-lui prefect in dosarul 31, fila 171..Apendice, pag. 88).

37. 1876, Martie 25.- Urgentii. D-lui

ministru general Floreseu.-BacurescT.-In interesul alegerilor vii Ore, v rog bine-;wit! a da ordin divisiuniT a lase la esca-dronal de cAlArasT de aieT pe loeotenentulSolomonescu; este fa contact ea tótA lumeaei am nevoil de coneursul si1. Prefest deTeleorman, Chinteseu. (NB. VedY origins-lul in dosarul 45, file 58, Apendice, peg.88).

g8. Judetu1 V1ca,-1876 Aprilie 4-D-luT ministru L. Catargi.-Bucurescl.-Prefectul districtulaT Buz Ail are trebu-intA de concursul D-luT cApitan de cal--rasT din Vlasca care votézA la colegial Ide,acolo. Prefect, Gherghel. (NB. A se ve-dea originalul tu dosarut 7, pagina 66. A-pendice, pag. 88).

39. 1876, Aprilie 7. D-10. ministruC itargi.-BucureseT.- Doctoral Teodorisi eumnatul sèil Georgi Steriadi sunt ne-cesarT aid ; asemenea Barba Antonescu,amploiat la gara Filaret Prefect, Gherghel.(NB. A se vedea orig. in dosarul 7, fila 72.Apendice. pag. 88).

40. 1876. Aprilie 7 -D-luT L. Catargi,ministru.-Bucureset-Doctorul TeodoriGeorge Steriacli, Nieu Costacopola si A -lexandru Odobeseu sunt fórte trebuinciosTsi ar trebui sA vie ea trenul de la 9 ore.Prefect, Gherghel. (NB. A se vedea orig.In dosarul 7, fila 71. Apeudice, pag. 88)

NB. Din actele aflate 1-1 D. F. RadolicT,fost prefect de Arges pri a perchisitiunea

la 22 August41. Judetul Arm. - Marti. Iubite

D. RadovicT.-AstA-di sent procesele elee-torale; tot astA-di este si alegerea delega-tilor In ores. Intre net delAgat1 ea candi-dat este si D. Dimancea; dace& acesta areprocese la tribunal, tg rog One'l acelo celtse pOte mai mult ca sec nu póta intra in o-ras. Al vostru amic, (Semnat) D. Chili-Owl] (Apendice, pag. 88).

42. 30 Aprilie, 1875.-CircularA parti-cularA. D-lui prefe2,t de last -Opo-sitiunea este sigurl el delegaW colegiu-Id IV si alegAtoriT ruralT din coleg. II ailsA votede cu eT, si a regulat ea la sosirealor In resedinta districtuluT sit 6s1 inain-tea lor si sA'T ia cu forte pentru a'l educela alegere si a le seri eT biletele. Conforminstruetiunilk ce v'am dat, luatT m6sur1ea alegerea delegatilor din colegiul IV sáfie de ómeni siguri, si la sosirea lor, prc -cum, si a alegettorilor rurali din colegiulIII set fie.asigurati ca set nu'siindeplindscaopositia scopul. Insciintati-m6 cum mer-getl cu alegerile si dael suntetT sigur cAse vor alege candidatiT cu carT v'atT inteles.AcéstA seiintA sA'ml ug, dati prin depes6cifratA. (S) Ministru, Lascar Catargi. (NB.VedT chitanta din dos. 41, pag. 54. Apen-dice, pag. 88).

NB. Din aetele effete la D. Sâmboteanu,fost prefect de Mehedinti, prin perchisi-tiunea de la 22 August 1876.

43. 30 Aprilie, 187,..- Circulara par-

D-luT prefect de Mehedintï,.-Seve-rin.-Opositiunea este sigurA cA delegaticolegiuld IV si alegAtoriT mail din col.III at sA voteze cu ei i atl regulat la so-sires lor in resedinta districtuluT sA 6sAinaintea lor si sa ia cu forte pentru a 'Tduce la alegere si a le seri ei biletele. Con-form instructiunilor ea v' am dat luati m6-surf ea alegerea delegatilor din colegiulIV sA, fie de órnen1 sigurT si la sosirea lor,preeum qi a alegtitorilor rurall din coleg.Ill-sA fie asiguratT, ea sit nu '0 indepli-néseA opositiunea scopul". Insciintati- m6cum mergetT eu alegerile si dace suntetTsigur el se vor alege canclidati cu cari v'atTinteles. AcéstA s AintA sA, datT prindepes1 cifratA. Ministru, L. Catargi. (A-pendice, pag. 89).

V

Cornptiuue In alegerT, dupg cum seprob6zA prin actele de mai jos:

1. Judetul irgin. -1876. Martie 24.-D-lui Lahovari, ministru di justitieuA copie D-luT prim ministru Catargi.-Transferarea presedintelui tribunaluld nup6te intru nimic ajuta reusita nóstrA in a-legerea senatorilor. Pers6nele sciute, earlstAruese, nu se angajézA a depune tot con-cursul posibil sinceramente si pe fatA. Decolegiul de senatori nu este nieT vorbA; r6-mâue a lucre impreunl eu presediutele tri-bunaluluT pentru coleg. II. La acesta par-tita rosiA voesce a da candidat pe Alexan-dra Zisu. Aceea ce dupA acum se simte canecesitate pentru a ne ajuta in coleg. IIeste, daca bine-voiti, a numi indatA jade-eltor de paee in Pitesd pe D. George Pro-tol opeseu, fost judecAtor de instruetiune laacest tribunal, si pe Ion CApitIneseu, fostsubstitut, in locul celui actual; alte pre-sehimbArT do ill, earn data nu vAd trebuin-tA, de 6re-ce Papad.opul a credut a gAsi o-casiA a '0 satisfae uA ambitiune si in rea-litate a face treburile BoeresculuT. Prefec-tului de Arges, D. Chiritescu. (NB. Vedirecepisa D-lui L. Catargi in dos. No. 135,p. 10. Apendice, peg. 93).

2. 27 Martie, 1876 -D-lui L. Catargi,ministru presedinte.-BueuregeT.-VA rogbine-voiti a ordona emiterea mandatuluipentru a mAntine ordinea publiel. Marenecesitate. Prefeet, Chiritescu. (NB". Vediorig. in dos 66, pag. 56. Apendice, peg.93).

3. Judetyl BrAila. - 5 Aprilie, 1876.D-lui Emandi, prefect. - BrAila.- D.

ministra de finance 'inT area el deeretelesunt fleute pentru pers6nele ce al stAruitinsA nu se pot da-p6n6 nu vor depune ga-rantil. Ministru, L. Catargi (Apendice,pag. 93).

4 Judetn1 Briz6t1. - Ianuarie 24. -D-lui Iacovachi, prefect.-Buzni- Numi-rile fiind fAcute, pentru moment inaintareaeerut4 este ou neputintA ; pute \I tas4 a

14 (26) 'Aprille 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 2499

lAsa sA spere cA acea iaaintare vavea loc dupa purtarea ce va One. In ¡cas eontrar scip Mae bine cA este si mi- Ijlocul invers. Ministru, Al. Lahovari. (NB.VedT orig. in dog. No. 135, pag. 4. Apen-dice, peg. 93).

5. Judetul Doljiu.-1876, Ianuarie 23.1Catargi, ministru.-Bucuresel.-

Bine-voip a 'mT ar, ta daca pot recomanda '

in locul D-1uT Poteca, numaT dupa alegerT;acésta ar ajuta ? Pentru CalAragT voidcomunica nakine. Prefect, Budisténu. (NB.V&A chi!anta D-luT L. Catargi in dos. 108pag. 65. Apendice, pag. 93).

6. Jude¡ult Dorohoit1.-1875, Odom-bre 30.-D-luT Dimitriu, comptabil al mi-nisteruluT de interne. -Been reseT.-Facepsi trAmitep D-lui prefect de Dorohoid unmandat pe suma de 18 galbeni, din fondurespectiv. ArAtMi'mi tot-a-datA, daca aYtrdmis la Roman mandatul degpre carev'am vorbit and am plecat. Ministru, L.Catargi. (NB. VedT orig. in dos. 12, pag.71. A pendice, pag. 93).

7. 20 Martie, 1876.-D-luT prim minis-tru.-BucureseT. - R6d.voitoriT nu voeseca judt tul sit aibà funclionarT integri casA le fael interesele D-lor contra ordine-lor, de aceea at intrigat la D. ministru definance strAmutarea casieruluT distrietuluTla FMtieenT. Respectos v tog a opri a-cóstA prefacere; persóna are rude gi ami-d intre alegAtoriT col. I yi col. Il de seas-torT", i ar da motiv de nemulpinaire in locde inlesnire la alegerT". (Semnat) prefect'Mt. (NB. VedT recepisa D-luT L. Catargide primirea acestel telegrame la pag. 104dos. 109. Apendice, pag. 94).

NB. Din actele effete la D. C. Cerkez,fost prefect de Dorohoid prin perchisitiu-nee Mena la 22 August 1876.

8. 26 Martie.-D-luT prefect al judttu-ltiT Dorohoid.-Dorohoid. - In interesulaerviciuld si al ordinet publice vi se pu-ne la disposit,,ie tiA mi leT prinmandat. (Semnat) Ministru, L. Catargi. (A-pendice, pag. 94).

9. 1876, Martie 28.-D-ld ministru deinterne.-Bucuresd.-Venind erT aid amgAsit spiritele maT mutt dispuse tri fay&rea opositiuneT, cAcT predecesoru1)3aed. nunumaT nu le-a pregAtit pentru guvern, darincA le-a inversunat ta inteles contrariti.Candidatura de deputat totusT pare a fi ne-hotAritA la colegiul I. Se vorbesce de Bra-tianu, KogAlniceanu, Epureanu, fArli a 'A-rea sA se fi determinat care din 3 va fi a-les. Indatit mA void pune in miscare sprea stadia unul cite unul pe alegAtoriT col.I de deputap; sperantii, insA este FOWL dereusitä, mal ales in colegiul

Dupit cum vAd ajunse luerurile akT, re-sultatele probabile done suet: sA dams

uft probA de libere .alegerT - daca prinmine insure miS void convinge ell nu esteputineios a face altminterea" ; gi al Il-leasti cant a se alege dinre candidatil oposi-

iuniT care va putea fi maT putin periculosprecnm Plagino sat Docan,-cel d'Antflitifiind absinte si cel d'al doilea find bolnavtare in urma cAderiT de pe cal. Cazimir nupare a avea nieT nA sansA lu coleg. 1; voidauta pale in coleg. II. -Void fi nea-dormit.-Nu voiä cruta nimic spre a facecat maT bina, farA a v6 compromite. Man-datul n'am primit; nevoiä fórte mare, fide m mult, dupá imprejurärile crittce.Rog ordonap s se espediede indatA sibine-voip a 'mY da chiar astA-dT des-legare la tóte. Prefect, Cerchz. (NB. VedTorig. io dos. 23, p. 80. Apendice, p. 94).

10. 1876, Martie 4.-D-luT ministru deinterne.-Bacurese.-In intereaul alege-rilor este neapArat ca eel mal.' ardid pêaApof-mAne sA incuviinteze D. nainistru deresbel raportul predecesoruluT filet No.10091, din 18 Decembre 1875, relativ lanelegala reerutare a fiiuluT D-lui M. Min-tic), a cAruT nenorocire provenitl din a-césta a scandalisat pe top ed ce cunosefaptul. BAtriinul este din alegAtoriT coleg.II de senatort V6 cenjur bine-voip a faceca indatA sA, capAt resultat satisfANStor.Prefect, Cerchez. (NB. VedT orig. ia dos.23, pag. 85. Apendice, pag. 94).

11. 1876, Aprilie 4 - D-luT ministrude interne.-Bucureset-Este mare inte-res ea Mateiti Ganea BA nu vinA la vot.StoianovicT este alegkor; bine-voip a in-sista sA vinA, cAtT de la malp am gAsitluatA parola de mike de a nu seni la ale-gere spre a ne paralisa. Bine-voitl viS roga da ordinul cuvenit D-luT prefect de Su-céva sA, valid indatA pe Goill Vernescu, a-flAtor la RotopAnescT, sá 'T iea cuantulcA va vota pentru Calimach. Asemeneaprefectul districtuld lagT s urmeze inprivina D-luT Costache Corbu, care estela last GAndip cA aid sunt concentratetóte puterele lor, unde luptA, candidatulprincipal, cif trebue sA used gi de 6men Tde incredere sträini de admini8tra0ä, cAcTp6te din acestia sA fie uniT amAgit1 prinpromiterile gi inspAimAntArile lor pentrutimpul And eT vor veni gi pe care 'I aratAa fi apropiat ; i cA trebuebani pentru kite=idea. Suma ce'mi cqi trämis s'a cheltuitri ce-va de la mine. Wee credep de cuvi-iMA a trámite spre statornicirea echili-brului intre ambii candidati ai col. 11,mal ales pa acest timp de crisA, bine-vo-ill a da ordin a se espedia medal prinmandat telegrafic princasierul general deBotosani, Mad casierul general al matsuspect did prin decret domnese a fostpermutat la FAlticenT si apoT mAntinut pro-visorid la post prin ordin ministerial. Pre-fect, Cerehez. (NB. Vedi orig. in dos. 23,pag. 99. Apendice, pag. 94).

12. 1876, Arilie 4. - D-luT Cerchez,prefect.-Dorohoit1.-Am midlocit la 180

FalticenT. V'am trámis taut mtie lei lacasieria de Boto9ani. Ministru, L. Catargi.

(NB. VedT telegr. in dos. 21, pag. 85. A-pendice, peg. 95).

13. 1876, Aprilie 4. - D-lut ministrude interne. -11ticuiescT.-Arn cAutat la Bo-tosanT banii anunciari gäsit nimic.Col 11 luer64 cu bani ; bine-voig a daordin telegrafic seemI reapundá suma in-dispensabilä indatä. Prefect, Cerchez. (NB.Vedl orig. in dos. 23, pag. 104. Apendi-ce, pag. 95).

14. 1876, Aprilie 4. - D-lui Cerchez,prefect.-Dorohoid. - Ministrul justitielva regula iadatA numirea propusl de D-v.

dupá intórcerea luT Strat va avisapentru banif in cestiune. Ministru L. Ca-targi. (NB. VedT telegr. din dos. 21, pag.81. Apendice, pag. 95).

NB. Din actele aflate la D. Cerehez, fostprefect al judMuluT Dorohoid, prin perchi-siliunea de la 22 August, 1876.

15. 1876, Aprilie 7. - D-luT Cerehez,prefect.-Dorohoid.-Am seris D-luT pre-feet al districtuld IasT, pentru arabil ale-gAtorT ; stitruip D-17. de acolo ea sABanff trämis; mandat maT mult nuse p6te. Pentru suspendarea primaruluTcomuneT, dupl cererea D-v., am aprobat ;dénA nu este necesarA suspendarea sa, urtamAn pênA la uli noue cerere din partevA.Ministru, L. Catargi. (NB. Vedl yi telegr.din dos. 21, pag. 103. Apendice, p. 95).

16. RAspuns. D-luT ministru de inter-ne.-BucureseT. - DupA controlul co amfAcut la sala alegerilor, cred cA D. BrAti-anu. are 20 voturf si D. Calimach numal16. AlegAtoriT reclamap de la D-v. n'atsosit. ,Déca D. prefect de BotosanT punetótA siliMa catre Costea Heritu, SahanfrMiT IsAceseT aflAtorT in juletul D-séle sidupg earl am trAmis emisarT, avem trebu-intA. Bine-voitT, vA rog, a trAmite in astAnópte chiar D-luT Cazimir uli telegr. aeri-al, ast-fel conceputA: midloeirea facuthde D-v. pentru tênèrul Holban se va inde-plini indatl, find dintre conservatorT."(Semnat) Prefect, Cerchc.z. (Apendice, pa-gina 95).

17. 1876, Aprilie 7. - D-10 ministrude interne.-Bucuresd. nil:id-di mareparte din alegAtorit D-luT Calimach stintdin aceT cad apucase a promite votul D-luiBrAtianu indatA dupa disolvarea SenatuluTsi cari s'ad ferit de a's1 face manifestatAconversiune prin alegerea biurouluT, de a-ceea in loc de a lupta la acéstA alegeres'a eredut maT bine ea chiar al n ostri sApropuna biuroul ce era in inteMiunea o-positiuneT de a alege; asa ta cAt biuroul,cu eea mal bunA linisce, s'a ales din opo-siOune cu unanimitate. Numele alegilor laInurod nu scud pentru ca s'a cerut D-luidiriginte al ofic. telegrafic, care va urmaconform ordinuluT. Déca Tor veni Stoiano-vieT i Tufeseu, este probabil a reugi Ca-limach cu majoritate de un vot; la cascontraritl, reusita BrAtianu cu un voteste probabilit. Liniseea este perfectit. Ni-

2500MONITOR101.40101AL Ai ROMANIA' 14 (26) Aprilie 1877

eT utt, concentrare n'am fAcut. Banit trebu-inciost neaparat ant primit. prefectCerchez. (NB. 'VOX orig. in dos. 23, pag.102. Apendiee, pag.

18. 1876, Aprilie 9. - D-lut ministrude interne.-Bucurescl.-Pa 16.10 cele cov'am supus prin note cifratd, li-bertate a vd asigura si cu acéstä ocasiune

ttinèrul despre care s'a referat D-10ministru de resbel imprejurärile prin re-feratul 10,091 din 18 Decembre 1874, pe16nga drepturile ce are d'a fi (mills din ar-meta, apot si phrintele sa a votat, ca a-legnor in cal 11, pentru partita conserva-tóre, i1 atm as.guratca voii interveni d'aaria legitirn ndeatulare. Pénd acum s'aildepus in urnä 30 voturt, din cart pen:ruCazimir sunt mat met de sigur 26, ia cAtmajoritatea este asigurata. Liniscea cam-plecta predominit. Prefect, Cerchez. (NB.VOT orig. in dos. 23, pag. 123. Apendi-ce, pag. 96).

19. Jrale¡al fag. - 1875, A prilie 14.- D-10 ministru-presedinte, L. Catargi.- Bucuresd. - Rog ordonatT trämitereamandatuld chialtuielelor estraordinare peluna espirata Martie.- Prefectul politiel,I. Lätescu.-(NB. Ve4T orig. in dos. 6, p.18. Apendice, p. 96).

20. 1875, Maid 8. D-10 Lascar Ca-targi, ministru-presedinte.----Bacureset.-Pentru trausportul alegétorilor col. III deafara, rog tramitett doul m,T lel

act s'a id6mplat ad, nu dispun.Prefect, Negruti. (NB. Vedt orig. in d ,s.9, p. 16. Apendice, p. 96).

NB. Din actele aflate la D. L. Negruti,fost prefect de last, prin perchisitineade la 22 August 1876.

21. 1876, Maid 10.-D-let prefect, Ne-gruti, List -V'am trämis trelmiT let, earl'stilt la postg; mergelT a 'I primi. Minis-tru, L. Catargi. (NB. Ver)T si chits* D.Negruti din dos. 16, pag. 25. Apendice,pag. 96).

22. 1876, Maid 18. - D-10 ministru-presedinte, L. Catargi. Rog ordonalt trä-miterea mandatuld chiältuielelor estraor--dinare pe luna trecuta Aprilie. Prefectulpolitiet I. Lescu. (NB. Ve(1t orig. in do-sar. 9, p. 38. Apendice, p. 96).

23. 1876, Lied 21. - D-10 ministru-presedinte, Lascar Catargi. - Bucureset.- Rug ordonatt trämiterea mandatuldcheltuielelsr estraorclinare. Prefectul po-litiet, 1. Lätescu. (NB. Vedt orig. In dos.20, p. 34. Apeudice, p. 96).

24. 1875, Octombre 24.-D-10 minis-tru-prrsedinte, L. Catargi.-Bucuresot.-Rog ordonatt trAmiterea mandatuld chel-tuielelor estraordinare pe luna trecutä.Rog anunciati-me care din D-nit ministriInsotesc pa Maria Sa, pentru a'T pregfitiglisduirea. Cea mal perfectä linisce pre-domina atit in judet, cit si in ores. Pre-fect, I. Lateseu. (NB. V&A orig. in dosar.12, p. 42. Apendice, p. 96).

25. 1875, Noembre 1.-D-lut Dimitriucontabil al ministered de interne.-Grä-bitT a tramite mandatul cuvenit D-10 pre-feet al politid last pentru luna Septem-bre. Ministru, L,. Catargi. (NB. Vedt orig.in dos. 18, p. 14. Apendice, p. 97).

26. 1875, Noembre 1.-D-lut G. Ceuta-cuzino, ministru de finance.- Bine-voittve rog a tramito din fondul pentru misilsi presd al ministeruld de esterne, unmaudat de 500 fr. D-lut Lateseu, prefec-tul polittet IaT. - Ministra L. Catargi.(NB. VedT orig. la dos. 18, p. 14. Apei.-dice, p. 97).

27. 1875, Noembre 22.-D-luI minis-tru-presedinte Catargi. - D. Radu Petro-scu staree pentru suma de 500 fr., pen-tru care all fost regulat de aci a mi se tra-mite un anurne mandat. Rog regulatl celecuvenite. Prefect, I. Latescu. (NB. Vedl o-rig. in dos. 18, p. 31. Apendice, p. 9 /).

28. 1875, Decembre 29. - D-10. Heri-qescu, directorul ministeruluf de interne.-Bucuresci.-Rog tramitereamandatuldcheltuelelor estraordinare, prefectul poli-tiet de last, Latescu. (NB. Vedi orig indos. 13, p. 25. Apendice, p. 97).

NB. Din autele aflate la D. Lateseu, fostprefect, prin perchisitiunea de la 22 Au-gust 1876.

29. 27 laid, 1876. - Confilentiall.D-lut Lä¡eseu, prefeetal politiet.-Iast.-Respund la nota D-v.: fondurile secretesunt maT epuisate, eu tóte acestea vO trA-mit un mandat de (AO fr. D-v., n'avett ne-voia a tramite énienT in acele dile, n avettde cAt a v'e intelege ea diferita D-v. co-legi in azés.1 privintamiestru, L. Cater-gt. (Apendice, p. 97).

NB. Din actele aflate la D. Lattscu, fustprefect de last, prin perchisitiunea de la22 August 1876.

30. 30Iu1id1876.-D-luT Lateseu, pre-fect de fast. - Ve faspund ca, s'aü tramisbanil ce se cer pentru Petreseu. tSemnat)Lascar Catargi. (Apendice, p. 97).

31. Jadetul Aprilie 3.-1)-10 Lascar Catargi, ministru. - Bu-curesd. - Aci a fost in trecut in tot-d'a-una obiceiul ea alegéteril col. Il ce locuese la judet sa fie transportaft, spre a votain oraf, pe contul administratiei. Ve rogordonatl a mi se tramite urgent ua micasum t spre a intémpina aceste chieltuell.Prefect, general Rac,)vitd. (NB. A se ye-dea orig. in dos, 48, fila 116. Apendice,pag. 97).

NB. Estras din dosarul Administratiu-net domenelor si pOdurilor Statuld No.121 din 1876, pg. 4.

32. Judetal ileheding. - 1876, Mar-tie 16. -AdministrafieT d omenelor. -B a-curesef.-Rdepund telegramet 5668. D.Carztid a dat urmatorul respuns definitiv :Déca semlnaturile facute de fustul aren-dal! pemosiile, Casmiru si Punghinaire-mitn,ale propriet0T, atuael. pe viitorit

anT oferä precid de 130,000 brand, läsândca pentru anul curent sä faca administra-tiunea domenelor concesiunea echitabill,precum se va face si la cele-alte mosit aleStatuluT. Prefect do Mehedintt, Lahovari.(Apendice, peg. 97).

33. 1876, Martie 20. - Dosarul ofic.Bucureset, p. 96. - D-10 Lascar Catargi,prim-ministru.- Bucuresd.- De cea matmars importanta pentru alegerea senato-rilur este ea administratiunea dornenelorStatuld sà esecute otul consiliuld da

adica de a se arenda mo.iile petermen de dece ad cu 20 la sutà scadere.D. Colibäsanu, cumnatul deputatuld Gar-dAreanu, voesee a lua in arencla Gogositdin judetul Doljiii si dependintele. Scafesamator pentru Cusmiru, din acest judetAm mare nevoiä de aceste persóne, carT allcele mat multe voturt pentru colegiul I desenatort si earl all esprimat mare nemul-tanaire contra administratiet domenelor.In interesul elérti de a reusi in alegert,rog sa bine-voitt a interveni in favérea lorsi a md insciinta; cad s'ar putea compromi -te causa déca se va da preferinti amatori-lor din partita opositid, cart nu are altseop de eit de a pane WHO, ski a gonipe aceia cart sunt diu partita guverna-mentall. Prefect de Mehedintt, Lahovari.(NB. Vedt originalul ia dosarul 28, pag.91; precum si chitanta D-luT L. Catargidin dosarul 109, pagina 96. Apemdice,pag. 98).

34. 21 Martie, 1876. - D-10 GrigoreLahovari, prefect de Meheclinti. -pund la nota D-véstra cifrata. Am vorbiteu ministrul de finance, sper insa ct a-cest! domnT nu vor toemi ast-fel voturileD-lor. SA fie &gull cd se va face tot co seva putea si ed D-lor vor fi preferi0'. .ili-nistru, L. Catargi.

-Estras din dosare-administratiunit do-menielor pe anul 1876, No. 121, pag. 7.

31. 22 Martie, 1876. - D-lor adminis-trator!! Fiind-ca pentru mosiile Punghi-na, Cusmiru i Génts, din judetul Mehe-diet, nu s'a mat presentat eel un amatorcare sà ofere séA sa, sustia intr'an modserios un preciti supenir celd ce am ofe-rit eil la licitatiunea din August anul tre-cut, si End-ea timpul ultimelor lucrArT a-gricole este aprópe trocut, am onOre a v6declara ea mäntiu preèiul oferit de unasea duud-ded miT una suta lei (120,100),si v rug sa biue-voitt a o confirma inedpe nuoul period de 10 anT 1876-1886.Tot ua datA fiind-ca pe mosia Punghenitse afia nA parte din Ohre destinata a secleft* si care nu este de eta nä intinsapima, undo nu se gäsese de cat câte-vaparcel de arboret de uà présta calitate,0i fiind-cd defrisarea acelet poienT esteatilt de interesul proprietätit cât si al a-rendasuld, si dupe obiceiul loculul nu sepótedefrisa de ,cat dându-se lemaele 7o-cuitorilor drept muncalor, v6 rog u on6-

14 (26) Aprilie 1877 MOtITORIIL OFIOIAL AL ROMAMS1 2501

re sit bine-voitT a'inT acorda dreptal de a bilite pentru acest period, a mosiilor con-deft* tótà intinderea hotarita de D-v. semnate in tabelul alaturat pe lingl refe-remaind lemnele ce s'ar estrage dupe din- ratul D-luT ministru citat me sus in nu-sa pe séma mea Drept garantitt proviso- WI de patru, No. 4, mosiT, cu preciul deria vet bine-voi a opri suma euvenita de lel una suta opt-decT si sése miT noua-30,021 lel din recipisa case de depunerl, sute Opte-zeel. No. 186,970; presintEddepusa la D-v6strit cu ocasia 1ìeitaunÏ. un scad6m6nt asupra arendilor actuate

va rog, etc. Constantin Scafes, de Id patru-decT i patru miT dud-din Severin. (Apendice, pag. 98). ded. (SemnatT) L. Catargi, P. P. Carp,

36. Estras din dosarul administratiT do- Florescu, Al. Lahovari, T. Rosetti, I. Ba-menielor pe anul 1876, No. 121, pag. 9. laceanu. Administratia domenielor

Telegrama.PrefectuluT de Mehedint1, paduriolr Statuld. Acéstä eopia fiindNo. 7,775. 1876, Martie 22. Pentru dupe original, se certifica. (L. S.) p. di-mosia Cusmiru si Write eu Punghina , rector, C. N. Cape16nu. p. seful sEctieT.luandu-se dispositiud a se cofirma asu- (Apendice, pag. 99).pra D-luT C. Seafes, è rugam facetl a serecunösce de arendasT pe periodul 18761886. Administratiunea. (Apendice, pa-gina 98).

Copiii dupe procesul-verbal a? admini8-tra0ei domenielor i pädurilor Statu/uiinregistrat la No. 7,077, din 23 Martie1876.

37. Av6nd in vedere propunerile cefacut direct catre administratia pentru a-rendarea prin Iona intelegere a unora dinmosiile Statuld de dine6ce de Milcov peperiodul 876 886 ; av6nd in yedere jur-nalele onor. consilit de ministri din 13Octombre, 3(26) Noembrie a. c. prin carTs'ati incuviintat arendärile facute d'a drep-tul de catre administratia, sub-semnatiTadministratorT aT domenielor si padurilorStatuluT, intrunitl astadT, 23 Martie 1876,sub presedinta D-luT ministru ad-interimla departamentul financelor, decidem : 1)A se aproba arendarea pe periodul 18761886, eu eonditiunile generale stabilitepentru acest period, a mosiilor consemna-re in alaturatal tabel, in numarul de pa-tru, presenfind un scademênt asupra a-rendilor actuale de lel patru-decT si patrumil eind-ded, No. 44,050. 2) A se supu-ne onor. consiliti al ministrilor disposi-tianile de facia si a se cere eonfirmarea a-rendariT mosiilor vorbite maT sui. (Sem-natT) administratoriT domenielor si Oda-rilor StatuNT : L. Catargi, Gr. N. Menu,(L. S.) p. director, D. G. Munteanu. Pen-tru conformitate, sefal seetieT, C. N. Ca-peleanu. efu1 biurouluT. (Apendice, pa-gina 98)

Copiä dupe jurnalul consiliului de mi-niotri No. 1 , din 29 Martie 1876, regis-trat la No.7,744 din 30 August 1876.

38. Consiliul ministrilor in sedinta sade astAdT, LunT 29 Martie 1876, hind inde liberare referatul D-luT ministru ad-inte-rim la departamentul financelor sub No.7,824; av6nd in vedere procesul-verbalinchiaiat de administratia generall a do-menielor si padurilor Statalul sub data de23 Martie 1876, pentru arendarea unuT nu-mar de mosiT din judetele de dine6el deMileov; confirmI arendarea pe periodul1876-1886, cu conditiunile generale sta-

39. 1876, Martie 22. D-luT Lahovari,prefect. Strada T6rgovisce, 3. Buell-reset Scafes a sosit a séra. Nu uita a-dresa catre domeniT ce aT in portofoliii,ralativä la Rosianu. Asemenea te rog sta-ruie in cestiunea luT Maceseu pentru carete-a rugat si el prin dep, sa. Pe aid totalbine. Persóna aria s'a inskreinat Chin-tescu vorbi a respuns ea primesce sica ia tóte angageamentele. Director, Voi-nescu. (NB. VedI origin. in dosarul 28pag. 95. Apendice, pag. 99).

40. 1876, Aprilie 6. D-lai LasearCatargi, prim-ministru. Bacuresci.Nicu Gardareanu ea toï ai seT vor a pee-tisa cu opositiunea, din caul ca nu i s'adat mosia din Doljia. V6 rog a'l chiaraala aparat, impreuna en mine, peutru a '1reehiama la alte sentimente. Prefect deMehadintT, Lah)vari. (NB. VedT orig. indosar. 28, pag. 122. Apendica, pag. 99).

41. 1876, Martie 21. D-lal Gr. Le-hovari, prefect. Severin. Respund lanote D-v6stra cifratit: am vorbit cu rni-nistru de finance. Sper insa acestI D-nT nuvor toemi ast-fel voturile D-lor ; Fla fie D-lor sigurl ea se va face tot ce se va puteaea D-lor sa fie praferitl. Ministra, LascarCatargi. (NB. VedT copia din dosaral No.56, pag. 65. Pe contra paginit chitanta D-luT Lahovari. Apendice, pag. 99).

42. 1876, Aprilie 7. D-luT LascarCa argi, prim-ministru. BueurescT.Nieu Gardäreanu, en eele 9 votarT de caredispune, a pactisat eu opositia. Causev'am spus'o ierT prin note cifratit." Cu töteacestea opositia la formarea biurould de-finitiv a isbutit numaT cu patru voturT.MultI din amiciT nostri afi lipsit. Resul-tatul alegeriT este prin urmare induoios ;balanta atirna, cred, in favórea nóstra. Incas de esec, totul cade pe D. Gardareanucare a desertat impreuna eu al D-séle.Prefect de MehedintT, Lahovari. (NB VedTorigin. in dosar. 28, pig. 131. Apendice,peg. 99). (Va urma.)

7111:11111110.

SOCIETATEA CRUCEI ROSIEdin

ROMANIA

COMITETUL CENTRAL.

Ineuragiall de buna-vointa cu care a lostprimit apelal {Aunt de Societatea CruceTRosie la instituirea eT, ast-fel c, precums'a putut vedea din darea de sénati publi-catti , a dat ajutor la un numar de 6,832ranitT in resbelul Serbo-Ture ; ue permi-tern si asta-dT a face un noù apel la töteinimele gener6se si a le ruga ca sa ne deaconcursul lor pentru desvoltarea acesteTinstitutiunT umanitare.

Listele de subscriptiune se afla depusein BucurescT la eforia spitalelor civile, siin judete la töte prefecturile , primariileurbane si redatiunile diarelor.

AN UNCIURI MINISTERIALE

MINISTERUL DE INTERNE

D. prefect de Arges foseiintésa. prinraporturile No. 3275 si 3277, ett ag fogitde recrutatie tineriT me jos notatT

lonita Iancu Andreoiu, din comuna Mo-zaceuT, tads 1 metru si 64 milimetri, facie.

frantea potrivita, oehiT caprd, na-sul, gara potrivite, barba rade, parul,sprincenile castanil, Negoescu Voicu, dincomuna Recea, la stat nalt; facia balana,fruntea potrivita, ochil ye*, nasal, gura,potrivite, barba rade, parul, sprincenilecastaniT, 16n Mihaiti idem comuna Recea,statul de mijloc , facia roscovank frun eamare, ochil capruT, nasul mare, gura po-tri vita, barba rrde, Ord sprincenile gal-bone. Dumitru Gheorghe , din comunaGliganu, facia sméla cu semne de Ana,frantea mica, gura potrivite , barba rade,Ord sprâncenile castanil i ChristescuIón Lifocu , din comuna Bunesci, la stetde mijloe, faeia 6chese, prui, sprfincenilenegre, nasul, gura potrivite.

Slant invitate autoritatile administrativesi comunale sa ia masurele cuvenite pen-tru dovedirea acestor tinetT , pun6ndu-lein vedere sä se infacisese Inaintea eonsi-haul de revisie, dad va facepe luerarilesOle.

Direetia generalit a tel egr afeIor i pos-te) or.

Se public a. spre cunoscinta D-lor ama-torT, ca, in d.ioa de 12 MaiA vii'or, orele2-4 p. m., so va tine licitatiune in cabi-netul directoruld general pentru aprovi-sionarea a 9,000 roloarT chârtie, eu urmit-tOrele conditiud :

1. Licitatia se va face prin oferte sigi-

2502 MON1TORUL OFIOIAL AL ROMINIEJ 14 (26) Apri lie 1877

late si concarentiï spre a putea fi addisT,vor depune u cautiune provisoria de 20leT in numerar sail efecte de ale Statuld ,éra cautiunea definitivit va fi de 20 la suta.din pretul resultat asupra adjudeatoruluT.

2. Rolourile vor fi de greutatea, calita-tea si dimensiunile modeluluT ce se p6tevedea la directie in t6te dilele i orele delucru.

3. Predarea se va face la magasia cen-tralA a directid la 60 dile de la data con-tractuluT si se vor primi de comisiuneaconsultativl eare va avea la vedere mode-lul

4. Plata se va efectua prin mandat asu-pra thesauruluT public dupit predare , lu-indu-se de basi prescriptul verbal al co-misiund de primire.

5. Taxa timbrulul si taxa de inregistrare aunt in comptul antreprenoruld.

6. In cas and antreprenorul nu se vaconforma conditiunilor de maT sus , eau-tiunea depusA va rhaanea in folosul direc-tiuner grit somatiune , judeeata nicTpunere Iii intkdiere.

Pe Mega aceste conditiunT, concurentilvor avea in vedere art. 40-57 din legeacomptabilitAte generale a Statului si art.32 din legea timbruluT.

No. 4,405. 2 1877, Martie 23.

Se publia spre cunoscinta D-lor a-matorT, ea, in c,lioa de 6 Maiii viitor, orele2-4 p. m., se va tine licitatie in cabine-tul directoruluT general pentru aprovisio-narea a 450 pahare micT , cu urmAtóreleconditiunT :

1. Licitatia se va face prin oferte sigi-late ei concurentiT spre a putea fi admikri,vor depune na cautiune provisorie de 30le in numerar saii efecte de ale StatuluT ,care va ramânea definitiva dupa adjuclecare.

2. Paharele vor fi conform modeluluT cese p6te vedea la directie in t6te dileleorele de lucru.

3. Predarea se va face la magasia cen-tralA a directid la 30 dile de la data con-tractuluT si se vor primi comisiuneaconsultativii care va avea in vedere mode-lu I si gilat.

4. Plata se va efectua prin mandat asu-pra thesauruluT public dupA predare , lu-Andu se de basA prescriptul verbal al co-misiuneT de primire.

5. Taxa timbruluT si taxa de inregistra-re aunt In comptul antreprenoruluT.

6. In cas când antreprenorul nu se vaconforma conditiunilor de mai sus , eau-tiunea depusA va ramfinea in folosul diree-tiuneT fitra somatiune , grit judecata nicTpunere ILL intârdiere.

Pe lfingit aceste conditiunT, concurentlvor avert in vedere art. 40-57 din legeTcomptabilitAteT generale a StatuluT si art.32 din legea timbruluT.

No. 4,401. 2 1877, Martie 23.

Directia avênd necesitate de 15,000isolatorT de porcelan,

2000 fiare eurbe,850 siurupurT8000 chilo strma de fer de 4 m. m.,1000 metri sirma in guthaperchl ei 75

pile de fer, se publica spre cunoscintaD-lor amatorT c, tu diva de 26 Aprilieviitor, orele 2-4 p. m., se va ttne licita-tie in cabinetul directorelul general, pen-tru aprovisionarea acelor materialurT, cuurmat6re1e conditiunT :

1 Licitatiunea se va face prin ofertesigilate si concurentil vor putea licita intotal ski in parte pe fie-care quantitatedin indicatele materialuri, dupl ce vordepune maT Intaiu uà cantiune provisoriAla numeraria ski efeete de ale StatuluT,oare va fi de : 1000 Id pentru isolatorT,100 leT pentru fiarele curbe, 10 leT pentrusiurupuri, 450 lel pentru sirma de fee50 leT pentru sirmh in guthapercha, 20lei pentru pile, pentru -Vote materialurile1630 M. Cautiunea defiinitivA a fi de 20la sutii din preciul resultat asu ra adju-.decatoruluT.

2. Materialurile vor fi de chant. ea mo-Jelelor ce se pot vedea de cono enti ladirectinne in dtlele si orele de lu..ru.

3. T6te materialurile se vor preda lamagasia centralit a directid. IsolatoriTse vor preda in 141 continAnd fie-carelac% c Ite 200-300 isolatorT. Sirmade fer se va preda in colacT, avênd fie-careeolac uà greutate de cel mult 50 chile-grame ; nodurile sirmei vor fi galvanisate;sirma ruginitA se va respinge.

4. Termenal de predare se fiix6sA ladouit lunT de la data contractuluT.

5. Primirea se va face de comisiuuea con-sulativit care va avea in vedere modelelesigilate. OrT ce chantitate de materia-lurT necomform modelelor se va respinge.

6. Plata se va efectua de directiune prinmandat asupra thesauruluT public chippredarea fie-areT cuantitatT , luand debasA procesul verbal al comish T,de primire.

7. Taxa timbruluT si tale de inregistra-re aunt in comptai antreprenornlul.

8. In cas and antreprenorul nu se vaconforma conditiunilor de mal sus, eau-tiunea depusit va rAmAnea in folosul di-rectiund gra, somatiune, fara judecatanieT punere in intârdire.

9. Wet in cursul anuluT, directiuneava maT avea necesitate de orl-ce cuantitAtlde asemenea materialurl, antreprenorul vafi obligat a le preda in termen de ua lunàeel mult de la data comandeT si cu presu-rile resultate la acésta licitatie.

No. 3,883. 3 1877, Martie 15.

MINISTERUL AGRIOULTUREE, COMER-CIULUI 1 LUORARILOR PIJBLICE.

La 18 Aprilie, an& curent, se va tinelicitatie la ministerul agricultureT, comer-

ciuluT si luerarilor pablice, si la prefec-tura judetuluT Talcea, pentru darea in in-treprindere a reparArd zidurilor de spri-jinire ale sieseleT Ciineni, RAul-VaduluT.

Val6rea 8,224 leT, 68 banT.Detaliuri pentru acésta lucrare sejóte

.vedea lu publicatiunea en No. 2,495, la-serata in Monitorul oficial No. 71.

(2 --2 pe Opthaânit).

La 19 Aprilie a. c. se va tine licita-tie la ministerul agricultureT, comerciulu-si luerkilor publice si la prefecture ju-detuluT Nemtu, pentru darea ta antreprinTdere a conctructieT unui podet de frontie-rit preste Oral Prisecani, in circumserip-ttunea IX.

Valórea 3,596 leT si 32 banT.Detaliurl pentru acésta lucrare se póte

ve lea in publicatiunea cu No. 2,489, in-serata in Monitorul oficial No. 76.

La 18 ApriliA a. c. se va tine licitatiela ministerul agricultureT, comerciuluTlucrarilor publice si la prefecture jedetu-luT Dolj, pentru darea ta intreprindere areparatiuneT si consolidareT poduluT Mo-tru din circonseriptia I, valórea 4621 leTsi 48 banT.

DetaliurT pentrn acésta lucrare, se pikevedea in publicatiunea cu No. 2493 lase-rata in Monitorul oficial" No. 65

No. 571. 1877, Martie.

La 18 Aprilie a. e. se va tine liCita-tie la ministerul agricultureT, comerciuluTsi luerarilor publiee si la prefecture jude-tuluT Roman pentru darea in intreprinderea constructiund digurilor de la podul defer peste Siret la schee.

Val6rea 7,946 leT, 76 bee.'DetaliurT pentru acéstA lucrare se 'Ate

vedea ta publicatiunea cu No. 2,491, in-serata in NIonitorul oficial, No. 64.

Se scóte in vAndére pentru 4ioa de 16Aprilie 1877, materialele vechT se6se dinimprejmuirea des6intatà a curSiT, ministe-ruluT, din strada AcademieT, in val6rea loraproximativa dupit devisul publicat in jo-sul acestia.

Licitatiunea se va tine la minister, la 4ore post-meridiane. ConcurentiT pot luacunoseinta de aceste materiale chiar de laintendentul ministeruluT cu treT dile Ma-into de dioa fixatit pentru licitatiune.

Ofertele concurentilor vor fixa pretulpentru aceste materiale ta cifre si in lite-re. ConeurentiT vor depune uä cautiune do20 la suta din valórea devisuluT pentru ga-rantarea lícitaieÏ.

Licitatiunea oralA este admisibill. Li-ciatiunea nu va fi considerata definitivada eAt dupa ce va obtine aprobarea D-luiministru.

No. 3,279. 1 1877, Aprilie 7.(Suplximent)

14 (26) Aprilie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI (Supliment) 2503

Lisa de materialele vechi scóse din imprejmuirea desfiinWq, a cuqii ministerielor din strada Academiei cu va-lórea lor aproximativa.

losesommeamely

co

r-r-

ZFELUL MATERIALELOR

CantitAtT

Auxiliarl Definitive

Lel

PretorT propuse

Pe tínitate Total

Lei Leti

2

3

CArAmi

Ourit i asedatA in grAmedT bucAtT

Fer lnerat.

UA pórili mare cu douà canaturt largu fie-care de 2,m 20, si nalt 3,m.00 medT.4 sine clesce jos . . . . 2,m.21X0,037X0,m.012=0,m.003925.4 sine clesce sus 2,m.50X0,037X00,12=0,004440.1 drug la axa, 2 70X0,044X0,44=0,005227.1 drug la mijloc 3,53X0,044X0,044=0,006834.15 vergele la mijloc. . . . . . 3,00X0,015X0,015=0,010125.Volumul feruluT, un canat 0,030551.Volumul feruluT 2° canat 0,03055110 tympane de grilagiu, lungi fie care de 2.m.00 si nalt de 1,m.55 a unul.7 vine, clisce i talpà, 2,m.34X0,m.027X0,m006=0m. e.002654.11 vergele, suliÏ. 1,55X0,013X0,013=0,002881.

Volumul until tympan 0,m 1 005535.celor alte noua 0.049815.

Socotind 7700 kilog., metrul cub de fer . ,

MINISTERUL DE FINANCE

Casieria generalá a districtad BrMla.

Fiind eh la 28 Februarie , and a fostfixath vândiSrea avereT secuestratA a aren-dasuld N. Balcanschi si la 28 Martie, cânda fost fixatri, vând6rea avereT arendasilor :G. Mavrodin, N. T. Ignat, G. Pipi, I. Anas-tasescu i Hi. Rigani, pentru datoriile a-rendate maT jos, nu s'a presentat amatorT,casieria, asemAnat procesulul-verbal dre-sat la 28 Martie , in unire cu D. prefect,publicA spre cunoscinta generall cA, van-4érea averel secuestratA ce se arétA, maTjos, a numitilor arendasï debitort s'a fixatla 16 Aprilie, pentru vite, care se vor vin-1de in localitate si la 25 Aprilie pentruproducte si cea l'altA avere care se va vin-:de atat in localitAtile respective cat i in 'localul casieril generale dupA, probe, pen-tru care se invita prin Rasta D-niT ama-;torT ca sIt se presinte in arAta di la casieriela orele 11 ante-meridiane, când se valicitatiun e. 1

Averea N. Balcanschi, secuestratitpentru datoria estuluT cAstiuluT III, Ain1875, astiul IV, din 1875 si cistiul I, Ilsi III, din 1876, al arendiT mosieT BerteseT ,

a monastireT VcAreseT.

Total. . .

(4-1)

2000 capite fân.11000 chile meiii aproximativ in 5000 clAT

meit in sire i pe cfimp.200 chile ord in 7 sire orql netreerat.30 chile oyk,1 aproximativ

' 1 locomotivA cu batosa et4 sire pae ord si grAA.110 chile aproximativ porumb nebAtut.50 perechT boT de jug.

! 120 caT, epe i mândT.80 vite cornute.1000 OT cu barbed.

Averea D-10 G. Mavrodin, secuestratlpentru datoria restuluT cAstiuluT al III, din1876, al arendeT mosieT Ulmu-Mohrénu.1 160, cu porumb , socotit a 230 chile.

Averea D-luT N. T. Ignat , secuestratApentru datoria restuluT *Hula I si intregcAstiul al II si III , din 1876 , al arendiTmosieT Coltea si Batogu.1 masiriA de treerat.60 chile grAt netreerat300 chile ord.120 chile porumb nebAtut.40 chile50 chile secarit.20 chile melt aproximativ in 100 clAT ne-

treerat.4 sire pae de ord.2 sire pae de grAil.

m. C.0,061102

0,0553500 116452

3,800

kilog.896,680

25,00

0,25

95,00

224,17319,17

13 boi de jug.25 vacT si 120 ot

Averea D-luT G. Pipi, secuestratA pen-tru détoria restul cAstiuluT al III, din 1876,al arendiT mosieT Cremenea sail Joita.12 VacT sterpe, qi;70 chile porumb inteo leash.

Averea D-luf I Anastasescu, seenestratApentru d6toria restuld câstiulta al II, siintreg cast al III, din 1876, al arenOiT mo-sieT Geormânésca.100 chile ord, si;10 PerechT boT de jug.

Averea D-luT Hristu Rigam, secuestratA,pentru détoria restuld cAstuluT al II, siintreg cAst al III. ale mosiilor Rupp VA-cArese si Rusetu MArginent

Erbitritul de la 2100 vite, i uA masinAcu batosa eT, 8 boT de jug, 8 bivolT, 5 caT.200 ol si 250 chile porumb qi tat trAsurgpe arcurt

No. 2,610. 1877, Aprilie 9.

MINISTERUL DE RESBEL.

Escadronul de tren , ce se aflit stationatin casarma Malmeson, (Sf. Gg.) având ne-cesitate do 600 citmAsT , 400 perechT is-mene, 200 perechT cisme, confectionate,

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 14 (26) Aprilie 1877

50 manusT bumbac, 100 perechi manusTlink 40 sacT pesmetT, 250 periT si teselT,70 frânghii fan, 180 chine ; se publicaca, in dioa de 26 Aprilie 1877, se va tinelicitatie in cancelaria escadronuld la o-rele 11 de diminéta, pentru aceste efecte,amatoril poth vedea modelele tipe in ori-ce 4i, de asta-dT, 9 ore diminetii si pentila 4 dupit amédi, in cancelaria eseadro-nului.

Administratia domenilor §i pAduri1orStatulnï.

Din cause lipsei de concurentT , nepu-têndu-se efectua la 30 Martie espirat, li-citatiunea anunciata prin Monitorul No.59, pentru vendérea spre esploatare a 5parchete din padurea Crucénu , situata injudetail Tutova, pe comptul D-lui M. S.Zgrumala, care nu s'a conformat condi-iunilor intrepriuderei de a respunde pre-

oil primula parchet si a depune garantiadefinitiva, administratia Nike din not invendére acele parchete tot pe comptul nu-mitului domn.

Se educe la cunoscinta publica ca, li-citatia se va tine in dioa de 30 Apriliecurent, cat la Iasi cat si la Berlad, la pre-fecturele acelor judete, si ca parchetelese vend eu conditiunile generali de es-ploatare, publicate in Monitorul oficial

222, din 6 uctombre 1876, si celespeciale, inserate in Alonitorul No. 2, din4 Ian-aerie 1877, cu earl' sunt vendute ac-tualulul cump6rator D. Zgrumala. Lici-tatia va incepe la ora 1 p. m.

Doritoril d'a cumpara acele parchete,se vor presenta la licitatie in dioa sus in-dicata, eu garanOT provisoriT in valóre de

No. 10,207. 3 1877, Aprilie 11,

La 21 ale curentel luni Aprilie, urmânda se tine licitatiune in localul administra-tiuneT domeniilor si phdurilor StatuluTcasa Stefanescu, pentru vinderea materia-lului si mobilierulul afiat la baia din gra-dine palatuluI de la CotrocenT, administra-tia publica acesta spre generala cunosein -ta, ea doritoriT ce vor voi a cumpera ase-menea obiecte, sit se presinte la adminis-tratie cu garantil in regula, spre a concu-rs. CondiOunile ce se cer la acest mesat,se pot vedea in orT ce i, la cancelaria ad-ministratiuneT.

No. 10,285. 1877, Aprilie 11.

Ali UN CIURI JUDIOI ARE

LI CITATI LI NI.

Tribnnalul de Busell.La 26 Mai 1877, s'a destinat a se vin-

de prin licitatie in pretoriul acestuT tri-

bunal, insemnata maT jos avere imobilh, aD-luT Marin Jipescu, domiciliat In orasulBusek de profesie comerciant, spre des-pagubirea D-lui Mahoiu Hagi Jecu , do-miciliat tot in oralul Busek de profesieproprietar, pentru suma de lire otornane80, cu procent de 2 lire la acea suma pelung, asa precum actul de ipoteca, legali-sat de acest tribunal, la No. 32, din 1875,investit si cu formula esecutorie, Insà :

pravalie, construita in fuel, i in-velita cu scândurT si frund.or, avendun sopron alaturea , situata acéstä prarh-lie in balciu riului Buseti (Drâgaica), lo-cul pe care este situata acésta pravalie,este facia la strada Lipscani ca 10 stall-jinT, era lungul 12 staujinT, se invecine-ace la resiirit cu strada Lipscani, la apuseu un loc slobod , la méda-nópte cu Man-cea Raelolescu Tinclicheru si la méda-dicu alta pravalie a debitorului , ce sa diceca a fost proprietate a D-lui C. lonescu.

Numele de Marin Jipescu , nu s'a malgasit supusa la alta sarcinh, de cat numaTla cea de facia, pentru care se face van-dérea.

Sunt somatT déra toff aceia earl ar pre-tinde verl un drept de proprietate, usu-fruct, servitute, chirie, privilegik ipote-ca, sail ori-ce alt drept asupra bunalui pusin vendere ca, inaintea termenului de adju-decatie, sa se arate la tribunai, spreesprima pretentiunile lor ce vor fi avend,la din contra, sub,pedépsa de a nu li se maTtine in sema.

Doritori der se vor areta la insemnatamaT sus di, ora 10 de diminéta, in preto-rial acestuT tribunal, spre concurareadjude care.

No. 2,181. 1877, Martie 21.

Corpnl portArellor tribunalnInT 11fov.

Pentru diva de 19 Aprilie 1877 , s'ahat de onor. tribunal de comercik a serinds en licitatie pe pieta tribunalelor, ,averea mobila i mid multe ilacene de par-fumerie sr altele, avere a D-lor Tereza,Paul si I. N. Ardelénu, pentru despagubi-rea D-lui M. Litman, se publica dera spreeunoscinta tuturor amatorilor, ca aditogireea, (Ike nu se va putea termina in aceadi, se va continua cu venderea si in dileleurmatóre.

No. 5,629. 1877, Martie 11.

Pentru diva de 21 Aprilie 1877, s'afixat de onor. jude de pace al ocol. IV , ase inchiria ca licitatie in pretoriul aceTjudecatoriT, casele D-lui Dimitrie Bonciu,situate in calea Vacaresci, No. 166 , pen-tru despagubirea D-luT Stavri Mateescu,se publica déra spre cunoscinta tuturoramatorilor, ca adaogire ca, den nu se vaputea termina in acea di, se va continuacu inchiriere si in dilele urmatore.

No. 5,601, 1877, Martie 9.

Pentru de 19 Aprilie 1877, s'ahat de onor. tribunal de comertia , a serind() cu licitatie in facia lozului , in IA-cia Sf. 0g. Noti averea mobila , compusade marfa do lipschnie, a D-lor Panait etLazarof, pentru despagubirea D-lui C. A-dam, se publica der spre cunoscinta a-matorilor , cu adhogire ca déca nu se vaputea termina in acea di, se va continuacu vênderea si in dilele urmittóre.

No. 5,638. 1877, Aprilie 11.

Pentru diva de 19 Aprilie 1877, s'afixat de onor. tribunal Ilfor. sectia III, ase viude cu 1icitaie pe Tiede 24 Ianua-rie, averea mobila , care se compune din5 caT si 4 chile rah, avere a D-lui MerinMitrache , pentru despagubirea D-lui Tu-dor Ilie, se publica dara spre cunoscintatutulor amatorilor , ca aditogire ca, &Seanu se va putea termina tu acea q.i, se vacontinua cu venderea si in dilele urmatore.

No. 5,533. 1877, Aprilie 9.

Pentru diva de 19 Aprilie 1877, s'afixat de onor. tribunal de comerciti a se In-ehiria in total cu licitaie in binroul aces-tui corp, proprietatea D-lui Gr. N. Mann,din calea Mogoqóe No. 53 , vis-a-vis degradina EpiscopiT , pentru desphgubireaBalled Românil; se publica déra spre ea-noseinta amatorilor, cu adlogire ca dennu se va putea termina in acea di , se vacontinua cu iuchirierea si inOre.

No. 5,695. 1877, Aprilie 12.

Pentru diva de 20 Aprile 1877 , s'afixat de onorab. tribunal Ilfov , sectia III ,a se vinde cu licitatie pe pieta tribunale-lor averea mobila a D-lui bin Vlahide, co-prinsa In dou6 procese-vorbale , pentrudespagubirea onor. societate a credituluTfunciar-urban , se publica dora spre en-noscinta tuturor amatorilor, cu adaogireeh déca nu se va putea termina in aceeadi, se va continua cu vêndérea si in dileleurmatere.

No. 5,717. 1877, Aprilie 12.

Pentru dioa de 21 Aprilie 1877 ,

fixnduse de onor. tribunal Ilfov, sectiuneaIII, a se inchiriea cu licitatie in pre torinIacelui onor. tribunal, pe termen de trel anT,incephtorT de la 23 Aprilie 1877. a imo-bikinI in strada Mosilor, No. 282,averea D-lui Muse Alexe, se publica de-ra spre cunoscinta amatorilor.

No. 5,794. 1877, Aprilie 13.

CITATIUNI

Tribmialul Ilfov, seetia comereiaii.

Sunt convocati toti creditoriT falimen-tuld Thicbant et C-nie, spre a se presen-

14 (26) Aprilie 1677 BIONTroll1.714 OFIGIAL aL itOMANIO

ta tri dioa (le Í Ap:ilie 1877, orele 11de diminéta, in persóna dad prin procu-ratorr in regal* spre a decide asupra Marmultor cestiunr ce li se vor pane de sin-dicr si mar cu sea:La asupra regularer di-videntelor ce li s'ar euveni din bang re-sultatr din procesul ce a avut eu minis-terul de resbel.

No. 3,051. 1877, Martie 23.

Tribunalul IlfoY, sectia III ciyilit.D. Oscar Eliate, al carul domicilid este

necunoscut , tutorele minorilor Maria siRadii Eliate, vgdénd anexatul afipt pentruvénderea mosier Strâmbenr-Alunisiu, esteinvitat a se presenta insusr sad pan pro-curatorr in regula la acésta sectiune , indioa de 7 Maid 1877 , la orele 11 dimi-néta; avênd in vedere ca, de nu va fi urma-tor. se va efeetua véndórea in lipsa, con-form leger.

No. 4,660. 1877, Aprilie 6.

AFIPT

Tribunalul Ilfoy, sectia

D. Oscar Eliate, tutorile minorilor Ma-ria si Radii Eliate, nedepuind la casa dedepunerr si consemnatiuni suma de lernour 940,000 preciul cu care s'ad adjude-cat definitiv asupra D-lor prin jurnalul No.429, din 1876, mosia Strâmbeni-Alunisudin comuna Stranbeni-Alunisu fosta comu-na Bertea, plasa Teléjenu, distrietul Praho-va, averea D-ner Ralita Eliate Barcanescu,de profesie proprietara, domiciliata in Bu-curescr, strada Model. N. 8, a caruia vên-Ore s'ad cerut de D. Mihail Margaritescu,de profesie proprietar, domiciliat ia ca-pitalä, in basa actulur de ipoteea, legalisatde tribunalul Prahova la No, 39, din 1874,investit ca formula esecutorie, si, prin jur-nalul No. 3853, din 1876, s'a incuviintatrevinderea acestur imobil in comptul nu-miti lor adj udecatorr.

Acésta mosie se compune in totalul eade 3500 pogóne din care ca 1966 pdduremarunta si mar mare, érd cele alte pogónearabile si MAO; se invecinesce la ritsaritcil panadutul delimitat locuitorilor dupalegea rural* la apus cu proprietatea Pie-tricka a mosneuilor Pietriceni, la méda-

cu proprietatea Malurósa a monastirerBrebu, precum si cu mosia Cosmina a D-lurVasilache Sinescu, si spre medd nópte eaBertea a mosnenilor Berteser.

In nurak.ul pogónelor citate mar sus,fac parte 19 pogóne livedea numita pruniboerescr situata intro locurile delimitatefostilor Clacasr dupg, acésta proprietate.Idem 7 prajinT local de la mead din guraAlunisulur, idem 12 prajinr local numithanu Boerescu aflanduse pe acéstd un hanconstru it de gard i parghir, tavern cu sin-drila, compus diu trer odal, pravalie, si be-cid de conservat vin si altele, idem 5 po-

One pitriAnt nafttit la povarnd, érasr intrepaméntul delimitat locuitorilor, si pe careloe se gasesee ad povarna de zid en pétra,invelitd cu sindrila veahe precum si douahambard mari stabilile de strans prune, siuna mórd, de zid de pétrd cu uà rótainve-litd cu paie, idem art pogon si 19 präjinilocal numit la Nicolas Ionitd, idem, idem,idem 14 präjint local numit la AlexandraStoica, idem 3 prajinT, locul numit la Mi-haiu Maaea Roman, idem 8 pogóne pa-mént numit la Gradina Boerésca, pe carese afid prunr marl si micr, idem un pogonpam6nt pe care se afil costruite ad p ere-che case ale proprietatir de zid impaiantecompusa patru camere cu sala la mij-loc si galerid afar* invelitd cu sindrilade brad mar find situate aci ad maga-sic de parghir órd la un colt de zid, des-partitä In doua si invelita ca sindrild pre-cam si o cuhnie ruinata.

Idem u alta mórd in vale de aceste caseconstruite de zid cu pétra la care se afla,ud róta si invelita cu sindrild de fag. A-supra acestur imobil se afla urmatórele Im-prejurari : 1 Ralita Eliate Barcanescu catreD. M. Margaritescu ipoteca acéstä mo-sie pentru napoleoni 6000 qi tot acéstamosie catre N. de Laptovu, pentru napo-leonr 1200, idem catre minori s6I nepotiMaria si Radu Eliate copir fiiulur sad Os-car Eliate pentru lei 70,037, osebitd deacestea se vede si irnprejurarea indicataprin disul act de ipoteed, No. 39, din1874, adica garantie de Weld, de 6000galbenr pentru D. N. A. Nicoleseu catutore al minorilor.

Se face dérd cunoseut in general, ea a-césta, licitatie se va urma in pretorial ace-star tribunal, in dioa ,de 7 Maid 1877,la 11 ore dimineta , avénd f vederetotr ace earl ar pretinde verr-un drept deproprietate , usufruct , servitute chirie,privilegit, ipoteca sad verr-ce alt dreptasupra imobilulur in cestiune, sa se aretea tribunal, inainte de .ioa fixata pentrucitatiune, spre a 'sr arka pretentiunilecad la cas contrarit, veri-ce cererl se vorivi, nu se vor mar considera.

1877. Aprilie 6.

Tribunalul lifoy, sectia I corectionalit.D. Costache Glaita. servitor, cu domi-

ciliul necunoscut, este citat ea prevenit,pentru bdtae, a se presenta la acest tribu-nal, in (poa de 2 Maid 1877, av(Sud in ve-dere ea, de nu va fi urmator, se va judeeain lips A.

No. 14,616. 1877, Aprilie 5.

- D. Cozoni, fost oficer de politie, cudomiciliul necunoscut, este citat ea pre-venit pentru sperjur, a se presenta la a-cest 6ibunal, Inioa de 3 'd ar 1877; avéndin vedere ca, de nu va fi urmatóre , se vajudeca in lipsa.

No. 15,241. 1877, Aprilie 6.

2505

- D. Dina Nicolae Popa, cu domiciliulnecunoscut , este citat ca prevenit pentrubatae, a se presenta la acest tribunal , indioa 4 Maid 1877; avênd in vedere ca., denu va fi urmator, se va judeca in lipsa.

No. 15,740. 1877, Aprilie 7.

- D. Taman Tusasov , cu domiciliulneeunoseut, este citat ca prey enit pentrnbatae, a se presenta la acesf tribunal, indina de 3 Mal 1877; ciier, in cas contra-ria, se va judeca in lipsL

No. 15,868. 1877, Aprilie 7.

-Tudor Gheorghe, cu domiciliul necu-noseut, este citat ea prevenit pentru batae,a se presenta la acest tribunaI,mu ioa de12 Maid 1877, Wier in cas contrarid se vajucleca in lipsd.

No. 15,312. 1877, Martie 7.

- Niculae Florescu, cu domiciliul ne-cunoscut, este eitat ea prevenit pentru fart,a se presenta la acest tribunal, fa 4ioa de13 Mait1:1877; cad tu cas contrarid, seva judeca in lipsa.

No. 14,183. 1877, Aprilie 4.

- Niculae Avram, cu domiciliul necu-noscut, este citat ca prevenit pentru fart,a se presenta la acest tribunal, in diva de18 Maid 1877, cad, in cas contrariti sevs judeca In lipsd.

No. 15,871. 1877, Aprilie 7.

- Gheorghe servitor, cu domiciliai ne-cunoscut, este citat ca prevenit pentru fart;a se presenta la acest tribunal, ia clioa de25 Maid 1877, cdcr in cas contrarit, seva judeca in lipsa.

No. 14,935. 1877, Aprilie 5.

- Alecu Dumitru servitor, cu domici-liul necunoseut, este chemat la acest tri-bunal, in dioa de 25 Maid 1877; orele 10a. m., spre a se cereeta ca prevenit pen-tra batae, cunosand ca nefiind urmatorse va judeca In lipsä.

No. 15,297. 1877, Aprilie 7.

- Lambru Tudor, ca domiciliul necuno-scut, este citat, ca prevenit cd a comic fap-tul de fort, este citat prin acésta ta 4ioade 27 Maid 1877, cunoscêncl ea de nuva fi urmator se va judeca in lipsd.

No. 13,589. 1877, Martre 24.

- Toma Constantin, ea domiciliai ne-cunoscut, este citat ea prevenit pentrufurt; a se presenta la acest tribunal, indioa de 31 Muir' 1877, cad in efts contra-rid se va judeea In lipsa.

No. 15,874. 1877, Aprilie 8.

TrIbunalul lIfoy, sectia II corectionalliD. Ion Balasa, lost servitor la Marin

Popa, din comuna Ahnazu, plasa halal%

2506 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE1 14 (26) Aprilie 1877

este ehemat la acest tribunal, in dioa de 2Mat 1877, la orele 11 diminéta, spre a secerceta ca prevenit in'procesul pentru ba-tae; aAnd in vedere cde nu va fi urinA-Ore, se va judeca in lipsa.

No. 8,252. 1877, Martie 7.

-D. Marin Popa, din comuna Almazu,plasa la este chemat la acest tribunal,in dioa de 2 Maiti 1877, la 11 ore de di-minatit, spre a se cerceta ea prevenit inprocesul pentru batae; avênd in vedere, cade nu va fi urmator, se ya judeca in lipsa.

No. 8,251. 1877, Martie 8.

D. Ion Albajauu, fost servitor la I.Popa, din comuna Almazu, plasa Jiulut,este chemat acest tribunal, in (lioa de 2Maï 1877, la orele 11 diminéta, spre a se

cerceta ca prevenit in procesul peutru bA-tae; ay'end in vedere ca, de nu va fi u, ma-tor, se ya judeca in lipsa.

No. 8,253. 1877, Martie 8.

Tribuualul de Nénita.

Principesa Smaranda Sturda, domici-Hat in resedinta ; in yirtutea art. dinprocedura civila, este citatA a se presintaIn persónà sati prin procurator admis delege inaintea acestut tribunal, la 13 Innie1877, ora 10 din di, and are a se judecaprocesul civil intentat de Stat contra D-salepeutru pamênt, aducdad atuncea si probece yor fi posedând ; la n& urmare causa seva cauta

No. 1,411. 1877, Martie 23.

- Prineipele Mihail Sturda, in virtu-tea art. din procedura ciyila, este citata se preseuta in persenaa, sail prin procu-rator admis de lege, inaintea acestult riba-nal, la 13 Iunie 1877, ora 10 din di, dudare a se judeca procesul civil, intentat deStat contra Principeseï Smaranda Sturdapntru pAmênt, adndad atuncea si probece yor fi posedând ; la ne urmare causa seya cauta in lipsa.

No. 1,410. 1877, Mande 23.

Tributialnl de DfiniboYita.D. Cosman Dusu, domiciliat in comuna

13uesau1, acum et, domiciliul necunoscut,este citat prin acésta una si singurd che-mare ca, in qioa de 16 Aprilie 1877, ora10 diminéta, sa se presinte 11 ftcest triba-ul, ca inculpat; cunosc6ad ea, nefiind 'ur-mator acestd citatiuril, se va condamnain lipsa.

No. 894, 1877, Ianuarie 18.

- D. Z'.c,u Lamber, domiciliat in co-muna Baeani, acorn eu domiciliul necu-nosout, este citat prin acésta una si siogn-ìà chmare ca, la dioa de 16 Ap:ilie 1877,ora 10 dimioéta, sA se presinte la acesttribanal, ca in3ulpat; cunosaid ea, nefiind

urmator acestet citatiunt, se va condamuain lipsa.

No. 893. 1877, Ianuarie 18.

- D. Gheorghe Bucuru, ca domiciliulnecunoscut, este eitata prin acésta unasingurit chemare ca, in 4ioa de 29 Aprilie1877, ora 10 diminéta, sit se presinte laacest tribunal, ca inculpat pentru fart;cunosand ca, nefiind urmator acestet ci-tatiunt, se va judeca causa in lipsa.

No. 3.138. 1877, Februarie 22.

Tribnualial de Bus64.D. Alecse Ioanovid, cu domiciliul ne-

cunoscut, fost domiciliat in orasal Ram-nicu-Sarat, in urma procesulut verbal No.1,593, se citasit printr'aeasta una si sin-gun, cititatiune, conform art. 71, din pro-cedars coduld civil, ca, la 27 Aprilie1877, la ora 10 de diminéta, al se presin-te la!acest tribunal, spre infatisare in pro-cesul ce are en ;;D-na lóna stefan, sociasa, pentru divort, cunosand ca nefiinci ur-mator citatiunel, se ya infatisa si judecacausa in lipsa, clupa art. 148, din proce-dura codulut civil.

No. 5,323. 1877, Aprilie 9.

ORDONANTE DE INFAMARE.

Cartea eu jur0, din distrietal Bus6d.Not Constantin N. Fuca, presedintele

tribunalulut Bun si loco-tiitor al curtetjuratilor.

-V-6d6nd decisiunea camerit depunertsala acusativae pronunciata la 2 Martiii1877, de curtea de apel din Bucureset No.77, in contra luï Gheorghe Nita Ramete(dosit), acusat 05, in dioa de 1 Ianuarie a-nul curent, a aplicat lovirl cu vointa asu-pra soon' sale Maria din care i s'a causal,mórtea.

176prid actul de acusatiune, redactatde D. proeuror general al curtet de apeldin Bueureset, No. 3,490.

Considertind ca, a trecut mat mult de 10dile, de and disa decisiune depuneresub acusatiune s'a notifieat, fàrä ca numi-tul sa s3 fi infatisat i constituit priso-nier.

In esecutarea art. 470 procedura erimi-nala, ordonam numitolul a se presenta in-

termen de 10 dile, inaintea curtel eujuratt din Basal, spre a se judeca de ja-riti asnpra vise acusatiunt si a 'I pun() instare de arestatiune la easa de oprélA acurteï, cA la cas de ne urmare ya fi decla-rat rebel legal', suspans din esersitiuIdrepturilor cetateneset, el averea laï ya fisecfestratit in cursul instructiunt contu-maeia, ort-ce actiane catre judeetitorit 'Iva fi opriU tu curgerea aceluiasl limp sicA 83 va procede in contra 83, de si Asia-te, conNrm

Mat declarAm ca or cine este dator saarate locul uude se afla.

Mat ordontim Inca, ca acéstA ordonantasa fie publicata prin tobA ta cea antiti4Duminica urmAtóre, si afipta la up locu-intel acusatuluï, la a primariï si la upauditoralut curtil juratilor.

Ministerul public va trimite acóstA or-donanta la tribunalul in a cAruia circum-scriptiune se al% averea contumacelut ceurmésit a se secfestra. No. 101.

- Not Constanntin N. Furca, prase-dintele tribanalulut BusAti si loco-tiitoral curtet cu juratt.

ArOd6nd decisiunea camerit de punere,sub acusatiune pronunciatit la 18 Septem-bre 1876 cu No. 312, de curtea de apeldin Bacuresei, in contra hit Stan Cieba-nu, acusat cii, in d.ioa de 24 si 25 Noem-pre 1875, a comis erima prevNuta si pe-nata de art. 241 cod. pen. aplicând lovirieu vointA asupra lui Gheorghe Parzol, dincare i sa causat mórtea.

V6dênd actul de acusatiune redactat la23 Septembre 1876, de D. proeuror ge-neral al curtet de apel din Buoureset.

Considerând ca a trecut mat molt de10 de 4i1e de and disa decisiune de pu-nere sub acusatiune s'a notificat, farà canumitul sa se fi infacisat si constituitprisonier.

In eseeutarea Art. 470 pr. penalit, or-donitm numitulut de a se presenta inteuntermen de 10 i1u inaintea curtet cu juratïdin BusAll, spre a se judeca de juriti asu-pra diset acusatiunt, si a '1 pune in starede arestatiune la casa de opréla a curt-it,eh la cas de neurmare, va fi declarat rebellegal, suspens din esereitiul drepturilorcetAtenes3T, ca averea lut va fi secfestratitin cursul iustructiund contumace, ca orI-ce aetiune catre judeeAtorit 't va fi opritttin curgerea aeeluiast timp, si el se vaprocede in contra sa, de si absinte, con-form legel.

Mal declarAm ca ort-eine este dator saarate locul unde se HA.

Mal ordonam Inca, cA aedstA ordonantà .

sA fie publicath prin tobti, in cea AutaitiDuminica, urmAtóre si afiptit la up loan-intet acusatulut la a primal-it si la usaauditorulul cuetel juratilor.

Ministerul public va trimite acésta, or-donanciii la tribunal, in a caruia circums-criptiune sa afil ayerea contumacelul ceurmésa a se sefeestra.

Da' astadi, la 28 Februarie 1877.No. 63.

MANDATE DE ADUCERE.

'Wale de instructimie al tribunaluldOit.

In numele legal si al M. S. Domaulul,Not Elie 1-mesiu, jadee,iitor de ins ,raf-

14 (26) Aprilie 1877 MONITORUL OFICIAL AL ROMINIEI 2507

ctiune pe 16130 acest tribunal , in vir-tutea facultAtet ce ne dA legea de proce-aura criminalA, mandAm si ordonam tutu-lor portAreilor si agentt at puteret publi-ce, sA aducA inaintea nóstra, conformaadu-se legal, pe Nae Note, din comunaacum dosit, la 16 Aprilie, spre a fi inte-rogat asupra faptelor de care este inculpat.

InvitAm pe tott depositarit puteret pu-blice a da mAnit de adjutor, la cas de tre-buintt, pentru esecutarea acestut mandat.

Dat la 9 Aprilie 1877. No. 926.

Judele de instrnetiune al tribunaluluTTeleor

In numele leget si al M. S. Domuulut,Not Grigore Vasilescu, judecitor de in-

structiune pa 16110 acest tribunal, in vir-tutea facultAtet ce 113 dA legea de proce-durAcriminala, mandAnt si erdonAm ea in-divii acestia, flash: Vasile PRivitA satVasile CAlnicénu, de ant 20 , statura mij-locie, facia smédA, ochit chprit, ptrul,sprficenile, mustAtile galbene, nasal, gu-ra potrivite, din comuna iomnesuii sat.CAlinicu, Mihail Tarnu sat Mihat Cacu,de ant 39, statul mijociil, Oral, sprânce-nile, mustAtile negra, oehit cAprit, faciaóeheffl, nasal mare borcAnat, are semn doarsurA pa mâna stfingl, din cAtanu Pep-tani, comuna Ciupereeni, si Dunaitra FrA-tilii, de ant 28, statura de mijloc , Oral,sprancenile castaniT ohi ver4iT, nasal,gura potrivite, facia sméIA, pucine semnede vtrsat, q3ie carte, din cAtunal Varto-pal, comuna Ciapereeni, toll din jude01Gorjiti, 0, fie adu0 la cabinetal nostru deurgentA, spre a li S3 lua interogatoriul eaineulpatt iutr'un proce3.

Cu esecutarea acestut maniat se inslr-cinésI agentul puteret publice, care se vaconforma eu art 99, 101 , 110 si urfnAtó-rele din (lisa procedurA.

Dat la 25 Martie, 1877. No. 1,102.

MANDATE DE ARESTARE.

Pardietul tritmaluld IlfoT.

In-numele leget si al M. S. Domaito-rulut ,

Not pritnal-promror al tribuualulut II-fov, in virtutea sentintet aeostul tribanal,sectia I corectionall, ca No. 3,085, din25 Ootornb:e 1876, care coadainuA pa I inGheorghe, din comuna Bacuresci, distric-tul Ilfov, de ant major, -de profesiune mun-citor, la inchisére pe termen do 20 clilepentru furt, deliet prevNut si pedepsit deart. 308 din codul penal.

MandAm si ordonAm directorului peni-tenciaruluT de la VAcAreset, a primi si re-tina pe sus-namitul, si a face a i so ese-cuts sus-eitEa pedéps1, al cAreT termen

se va calcula de la arestare si la espirarese va libera.

Dat in Bucuresci, la 19 Februarie 1877.No. 5,436.

In numele leget si al A. S. Domni-toruluT,

NoT primul-procuror al tribunalulut 11-fov, in virtutea sentintet acestut tribunal,sectia I coreetionala, cu No. 1,973, din8 Billie 1876, care condamna pa ChristeaIon Popescu, din comuna Bucuresd, dis-trietul Ilfov, de ant major* de profesiunemuneitor, la inchtsóre pe termen de 15

pentru fart, deliet prevNut i pedep-sit de art. 308, codul penal.

MandAm si ordonAm directoruld peni-texciarulut de la Vdeäreset, a primi si re-tina pa sus-numitul si a face a i se ese-cuta sus-citata pedépsA, al cAret termense va calcula de la arestare si la espirarese va libera.

Dat In Bucureset, la 29 Ianuarie 1877.No. 3,025.

In numele leg8 si al M. S. Domni-toralut ,

Not primul-procuror al tribunalulul II-fov, iu virtuba acestut tribunal, sectia Icorectionalk cu No. 473, din 5 Februarie1875, care condamna pe Iosef Filvor, dincomuna Bucureset, distrietul Ilfov, de antmajor, de profesiune curerar, la inchisórepa terrain de 1 lunA, pentru rupere de si-gilit, delict prevNut si pedepsit de art.201 din codul penal.

Maadui si ordonAm directorulut peni-tenciarulut de la ViicAresei, a primi i re-tina pe sus -numitul, si a face a i se ese-cuta sus-eitata pedépsA, al cAra termense va calcula de la arestare si la espirarese va libera.

Dat fa Bicureset, la 29 Ianuarie 1877.No. 3,021.

In numele legal si al M. S. Doruni-torulut ,

Not primul-procuror al tribanalulut Il-ia virtutea sentintet acestut tribunal,

sectia II corectioaalA, cu No. 955, din 27Iurde 1874, care condamna pe amstantinBAlAcenu, din comuna Bacuresci, distric-tul Ilfov, de ant major, de profesiune mua-citor, la in.ehisdre pe termen de 40 @lela local amendeT de let 200, podia' bAtae,delict prevH.ut si padepsit de art. 238 si28 din codul penal.

MandArn si ordonAm ditectorulut peni-tenciarulut de la VAcArese, a primi si re-tina pe sus-uumitul, si a face a i se ese-cuts sus-citata pedépsA, al cAret termenso va cal3ula de la arestare si la espirarese va libera.

Dat in Bicuresd, la 26 Februarie 1877.No. 6,227.

- la nurnele legal i al M. S. Domni-

NoT primul-procuror al tribunalulut Il-foy, in virtutea sentintet acestut tribunal,sectia II corectionalA, cu No. 673, din 4Martie 1876, care condamnA pe DavidTisler, din comuna BucureseT, distrietulIlfov, de ant major, de profesiune servitor,la inchisöre pe termen de 3 lunt, pentrufurt, delict prévNut si pedepsit de art.308, din cod penal.

MandAm si ordonAm directorulut peni-tenciarulut de la VAcAreseT, a primi si re-title pe sus-numitul, si a face a i se ese-cuta sus-citata pedépsA, al cArel termense va calcula de la arestare si la espirarese va libera.

Dat fa Bucureset, la 1 Februarie 1877.No. 3.309.

In numele legal si al M. S. Domni-torulut ,

Not primul-procuror al tribunalulut 11-fov, in virtutea sentintet acestul tribu-nal, seetia II corectionalg, cu No. 1,423,din 27Maii11876, care condamnA pe Dumi-tru Constantin, din comuna Bucuresd, dis-trictul Ilfov, de ant 18, de profestune lan-pagit, la inchisöre pa termen de 15 4i1epentru rAnire, delict prevNut si pedepsitde art. 238 din codul penal.

MandAm i ordonam directorulut peni-tenciaralut de la VitcAresct, a primi si re-tina pe sus-uumitul, si a face a i se ese-cuts sus-eitata pedépsA, al &trot terménse va caleula de la arestare si la espirarese va libera.

Dat la Bueureset, la 26 Februarie 1877.No. 6,229.

In numele leget si al M. S. Domni-torulut ,

Not primul-procuror al tribunalulul 11-fov, in virtutea sentintet acestut tribunal,sectia I corectionala, ea No. 1,287, din15 Septembre 1871, care condamnA pe Teodor Ionescu, din comuna Bucuresci, dis-trictul Ilfov, de anT major, de profesiun-student, la inchisóre petermen de 27 4i1ein doe de 100 let amendit pentru tulburarede linisce, delict prevktlut si pedepsit deart. 90 si 28 din codul penal.

MandAm si ordonAm directorulut peni-tenciaruluT de la VitcAresd, a primi si re-tina pe sus-nuatitul, si a face a i se ese-cuta sas-eitata pedépsit, al cAret termeuse va calcula de la arestare si la espirarese va libera.

Dat iu Bucureset, la 26 Feb ruarie 1877.No. 6,257.

numele legal si al M. S. Domni-Lirulut ,

Not primul-procuror al tribunalulut II-for, ia virtutea sentintet acestut tribunal,sectia I corectionall, cu No. 919, din 5Martie 1876, care coadamnA pa TudoracheNieolae, din comuna Baeureset, districtulIlfov, de auT major, de profesiune ervitor,

2508 MONITORUL OFICIAL AL 110MANISI 14 (26) Apri lie 1877

la fachisóre pe termen de IA lunit dile pen-tru bittae, delict prevödnt si pedepsit deart. 238 codul penal.

Mand Am si ordAnilm directorula peni-tenciaruluT de la VAcArescl, a primi si re-line pe sus-numitul, si a face a i se ese-cuta sus-eitata pedépsa, a Ore termen seva caleula de la arestare, si la espirare seva libera.

Dat fn BucureseT, la 12 Februarie 1877.No. 4,289.

In numele leger si al M. S. Domni-torul.

NoT primul-procuror al tribunaluluT II-fov, in virtutea sentinte acestuT tribunal,secPa I coreetionalk cu No. 3,073, din23 Oetombre 1876, care condamnA, pe A-lexandru Mihalache, din comuna BucurescT,districtul Ilfov, de anT major, de profesiu-ne sergent de ores, la inchisórepe termende uA, lunA, due, pentru furt, delict prevö-dut si pedepsitde art. 308 din cod. penal.

MandAm i ordoniim director:110 peni-teliciaruluT de la V*AcArescT, a primi si re-title pe su I numitul, si a face a i se ese-

-euta sus citata pedépsA, al cAreT termense va calcula de la arestare si la espirarese va libera.

Dat tu Bucurescy, la 17Februarie 1877.No: 5,420.

Parchetn1 trThunaluld Dâmbovita.

NoT primul-procuror pe Mng A. acest tri-bunal ;

In base art. 193 din codul de proceduräcriminalA ;

In temeiul sentinteT acest0 tribunal ,

No. 1,085, pronunciata in audienta de la30 August 1876, prin care condamnA peLupu Subert si Borcu BercovicT, in etatemajorl, de profesie muncitorT, ou domici-liul necunoseut, la inchisóre corectiona-1A, pe termen de eke uti luna fie care, pen-tru cA acomis faptul de fort.

Cerem ca orT ce agent al forte publicesá arestese si sA conduel, pe sus-numitulla temnita din orasul TArgoviscea.

MandAm i ordonAm directoreluT aceleTinchisorT, a primi i retitle pe numitul la4isul penitenciar, pe tot timpul determi-nat mal sus si calculat de la inearcerarecând, la espirare '1 va libera, de nu fi de-tinut pentru alte cause.

Cerem de la totT depositariT putereT pu-blice de a da adjutor, in cas de trebuin tA,pentru esecutarea presentuluT mandat.

Dat la 2 lanuarie 1877. No. 3.

Tri numele legeT si al M. S. Donald.-toruluT ,

NoT Cost. Politimos, judecAtor de in-strucPune pe lAngl tribunalul de primeinstantit al acestuT judet;

Vèddnd actele procesuluT si conclusiu-nile D-10 proeuror respeetiv.

Mandiini i ordonAna la totT agentiT for-teT publice s. arestese si stt conduit lacasa de arest din Târgoviste, conformAn-du-se legeT, pa Puisoru Avram, fist domi-ciliat in comuna Piersnari, acum do sit,ineulpat pentru tAlhitrie forma-e de banda,fapt prevödut si penat de art. 215 din co-dul penal, cu ped6psit criminalA.

OrdonAm custedilor 4ise case de aresta'l ptimi si repo.

InvitAm pe top depositarit putereT pu-blice a da cone irsul cuvenit pentru ese-cutarea acestuT mandat.

Agentul insAreinat cu esecutarea aces-tuT mandat, se va conforma art. 99, 110,111, 113 si 580 din procedura penaltt.

Dat la 12 Februarie 1877. No. 663.

NoT primul-proeuror pe Iângit acesttribunal ;

In basa art. 193 din codul de proceduritcriminalA ;

In temeiul sentinte acestuT tribunal ,sub No. 1,020, pronunciatAin audienta dela 18 August 1876, prin care condamnape Rada TestArAu, in etate majorA, de pro-fesiune muncitor cu domicilio1 necunos-cut, la inchisOre corectionalA pe termen de7 lue, platind si amenda lei noul. 100 ,pentru cit a comis faptul de furt.

Cerem ea orT-ce agent al forteT publicesit arestese si sA conducA pe sus-numitulla temnita BucovAtu, din judettil Doljiti.

MandAm si ordonitm directoruluf aceletinchisorT a primi si retine pe numitul petot timpul determinat prin sus-citata de-cisiune, caleulat din 4.ioa cAnd se va ares-ta érA la espirarea sus-disuluT termen

liberese, daca nu va fi depnut pentrualte cause.

Cerem ca depositar al forteT pu-blice sit dea ajutor, in cas de necesitate,spre esecutiunea presentuluT mandat.

Dat la 5 Februarie 1877 No. 24.

OTUNC. ADMINISTRATIVE

Prefectura de Bus6n.In dioa de 21 Aprilie curent, este a se

tine licitatiune in pretoriul comitetuluTpermanent, pentra vândérea obiectelor con-fectionate de eleviT scOlet de meserie dinacest judet, ins6 :

5 plugurT cu róte, unul idem, de arat inmArztcinT, until idem , fArA rOte , cu grin-deiul strAmb, uA, machinit de vânturat, untOsc de teseuit strugurT, u tóletA lueratitin mosaic, ill mas5, idem, un gardirop fur-neluit cu nuc , un putineitt mare sistemamerican, treT idem, lucrate la strung, unscaun care se póte face si searA, treT ma-chinT pentru tras ghete, 7 b-6sce pentruusT in 2 eanaturt , 3 idem pentru usi demagasiT , 11 pereehl balarnale de usT, 11idem, Horn, de ferestre, 3 pereehi sfesni-

ce de compositie, cu 2 lumAnkT, 7 idem,idem, cu uA, lumfinare, 2 prespaire bustulle MihaT-Vitésu, douö idem, fn formil desarpe.

Prefectura de Frahm.La 4 MaT viitor, urmAnd a se tine lici-

tatiune oralA fa pretoriul comitetuluT per-manent local, pentru aprovisionarea ur-mAtoruluT material de dogArie, necesarseóleT de meseril din acest ores, tasà :

Utt mie d6ge de 5 palme, de stejar, bineuscate, fArA nodurT ;UA mie cl6ge de 6 palme, idem, idem ;

Sase sute doge de 10 palme, idem;Opt-decT rOte fundurT, de stejar , bine

uscate, a 5 bucAtT una, de 4 palme in dia-metru ;

UA mie oca fer de cercurT , de diferitelAtimT si grosimT;

CineT snopT papura ;Sase pile de ferlstrAil.Prefeetura , conform incheereT luatA de

comitetul permanent , publia spre en-noseinta generalA ea, amatoriT a se angajaeu predarea espusul material, in men-tionata di, sA se presinte la licitatie, pre-paratT de cuvenitele garanpT, spre a con-cure. No. 6,582.

MISG AREA PORTURILOR.

GalatY, 1877.

CorAbiT sosite inclreate . . . . 1

CoritbiT sosite deserte: . 2pornite incAreate . . 1

pornite deserte 2Vapóre sosite cu 5

pornite cu 3Bastimente faciA in port . 16

Pretul productelor la hambar :

GrAti c6cAr calit. II . . . 31-32Export :

exportat chile graft . . 199,980" chilogr. pAcurit. 504,240

» » sare. . 76,427

Severin, 11 Aprilie 1877

CorAbiT sosite incAreate . . . .

deserte 1

pornite cu 1" deserte

Vapóre sosite ca mArfurT . . 1Vapóre pornite cu . . 2

Pretul productelorla hamblr

Grftuí ciacAr, calit. I, leT 85-90.» » " II, " 75-80.

Pornmbul 40--44.

s'Ari

Export :

exo cttt r. g,-.11.. 300,3(Y)

14 (26) Aprilie 1877 MONITOLOL oriatAL AL ROMAtilr 2509

CURSUL BUCURESCI

PRIMA CASA DE SCHIMBLA

BURSANo. 68. Strada Lipseaul. No. 68.

13/25 Aprilie 1877.Comp. Mid.

ObligaVtunT rurale . 75 76domeniale 67 68funciare rur. 65 66

urb. 54 553001. casa pens. 95 100

Imprum. municipal . 64 65cu prime Bucuresd 20 21(bilete de 20 leT)

(500 1.) Societat Dacia 200 210(100 1.) Romania 45 50

lsac 31. Levy.

CURSUL TIENEI

Viena, 24 Aprilie (st. n.) 1877Metalice 57 50Renta Made 62 70Na0ona1e 69Lose 107 25Actiunile VuceT . . . . 763Creditur ï 134 60London 130 65Obliga#uni rurale ungare . 70 25

» temesvar . . . 67 50» transilvane . . 66 50a croate . . manque

Argint in marfurl . . . 114 50Ducatnl 6 13Napoleonul 10 45Marc 100 64 20

BIBLIOGRAFIE

Aesit de sub presA: Indice Bibliogra-fice, al carOlor publicate romAnesce, inRomania sari de RomAnT tn anif ; 1874,1875 si 1876.

A eqit de sub tipar si se vinde la libra-rifle din BucurescY, un volum frumos in8° de 14 c6le :

N. SCURTESCUTEATRU

REEA SILVIA-DESPOT-VODA(Editia II-a)

Preciul 2 lef.

A esit de sub tipar :

POEMde

N. ScurtescnUn volum in 8°, coprinpnd mat multe

ode, balade, elegif, fabae etc.Se afil de vAndére la librAriile D-lor

Socec & Comp., SziAlOsy si GraeveComp., ell prqul de douT lef nouf esem-plarul.

A esit de sub tipar romanul :

FRATII CORSICAN!de Alexandru Dumas, traducOune de Al.D. Iarcu, preciul 1 franc. In Bucurescï labite librariele; last la libraria Daniel ;Ga14, Nebuneli ; Craiova, Lazar; Ploescï,CArjan.

A esit de sub presA a 5-a ed4iune :

GATEGHISMUL

DREPTULUI ADMINISTRATIV ROMAN

bp autorisat, conform nould program, de

onor. minister al instructiund publice.Se afia de vAn4ét e la Ott; BbrAriile si la

la tipografiia Curi, Pasagiul-P-man, No.

12, e-t preciul de 55 bant

ANUNCIURIPARTICULARE

AVIS IMPORTANT.

Subsemnatul anoncia ca orï cine posedavre uà polita sub semnatura mea, primitaprin organul D-10 I. Silberman, sA mA a-nuncil pria telegramh OA la 20 corent,arAtand si sums, cunoscAnd ca, dupA espi-rarea aceluf termen nu '1 voift mal sine ingala, de óre-ce cu Silberman, nu maI amnicf uà daraverit

Guttman Fraiberg, din Ismail.

Perglkd recipisa onor. case de depunerïsub No. 8,675, in valóre de le 65,

rog pe cel ce va fi gasit'o s. o aduca lasubscrisa strada Umbrif, No. 1, colóreaGalbenA, act tu cas contrar este si rAmilneca Brae albA, de óre ce am incuosciinOt

pe casa de depunerf despre acAsta.Fani Gorner.

De arendat. nao0a Urfa, cu padureadupa dansa din districtul Oltu ,

plasa Serbanesci, fosta proprietate a repa-usatuluf P. Manolescu ; doritorif se vor a-dresa la actualul proprietar, Vasile A.!Zo-ttescu, in Bucureset, suburbia Batistea,strada Minerva, No. 12. (5-3)

D inehiriat sari de vènOre, imobilul-11-" din urbea Mizil, fosta proprietate aD-luf Matache Dache. Doritoril se vor a-dresa in Bucuresct, la D-luf C. I. Zamfi-rescu, vis-a-vis de gradina Sf. Gheorghe.

(6-10)

DE INCIIIRINTde la St. George viitor.

pereche case cu doueetaje compuse din dece camere, situate instrada BereÏ, Nr. 78. Amatorif se vor a-dresa la D. Mihalache Marcovict, aceeaestradA Nr. 51.

SOCIETATEA

CREDITULUT FUNCIAR URBANSe face cunoscut cá cupónele scrisurilor funciare ur-

bane, cu scadenta la 1 Mlle 1877, se platescii cu unscompt de 1 10 je luná, la casa Societatei.

Directiunea3

2510 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 14 (26) Aprilie 1877

SOO TATa ACTIO\ ARILOR GAILOR FERATLa tragerea efectuatà pentru amortiparea pe anul 1876, a

agiunilor de prioritate ale Societatd actionarilor cailorferate Romane, aií eit numerile urmAtóre:

No. 653.No. 30 914 1379 1603 2794 3600

5908 6423 7001 7549 8817 91989492 10386 11192 11901 13164 14561 No. 7340

15001 15085 15607 16235 16244 1796419854 19968 20579 21393 22522 2417324481 25856 26241 26768 27079 27678 No. 1837.27816 28226 28303 30120 30487 3083031098 32451 32546 32884 34454 3526835475 35569 37088 38355 38473 40943 No. 2228641505 42324 43545 44979 46469 4700648711 51301 51644 52805 56158 5654057297 57609 57817 60570 61425 62439 No. 1399263153 66363 67771 68218 69017 69735 9555870164 73404 74431 74437 74440 75410 14779276553 77636 79515 80333 80756 8167381742 82085 82771 82802 83231 8397684500 84689 85128

Sumo le de capital ale acfiunilor de prioritate se vor pltivalórea kr nominalà cu un adaos de amortisatiune de 33

1/3 O/0 (adicl peste tot cu 200 talerT = 600 mlreT de actie),cu incepere dela 1 lulie a. c., la directiunea soci eaglet de dis-cont oi la D-nu S. Bleichroder in Berlin.

Liquidarea acestor sumo se va efeatua dupl predarea actin-nilor de prioritate trase, impreunit cu talönele i cupönele dedividend No, 5 pénZi la No. 10.

Cupónele No. 5 se vor inapoia presentAtorilor dui:A ce seva insemna pe dAnsele prin stampi1 Cà ele daí dreptul la ju-metatea dividenduluT din 1877. Cuincepere de la 1 Iulie 1877,ineetösA dreptul la dividenda pentru aqiunile trase. PosesoriTaetiunilor earl nu le vor preda in termennl de 10 ad, socotitde la 1 Iulie 1877, vor trebui sit considere acele actiunT eaMrâ, nicT u valóre, conform § 19, al. 9, al statntelor.

Tot-d'odatl. aducem la cunoscintii el nu s'a presentatspre liquidare :

A. Actind fandamentale.

Din tragerea pentru anul 1872.

Seria O cate 800 talentNo. 9594.

Seria D câte 400 talerTNo. 44836.

Seria E câte 100 talerT.No. 46535 67747 77737 82505 106595 137803

No. 1341.

No. 6025.

ROMDin tragerea pentru anul 1873.

Seria A ate 2000 talerT.

Seria B câte 1000 talerT.9123.

Seria C cite 800 talent

Soria D cite 400 talea.47784.

Seria E eke 100 talerT.38990 40397 53336 58372 62735

112430 120014 125718 145392 145794160645

Din tragerea pentru anal 1874.

Seris B cate 1000 talea.

Seria O eke 800 talent.

Seria D elite 400 talerT.No. 1820 11840 40726.

Seria E ate 100 talerT.No. 8024 10661 17777 22230 25857

44589 49533 57697 71552 7916388540 91190 104119 111999 119539

131438 132721 134389 146110 158684

No. 83529

No. 10729

B. Actind de prioritate

Din tragerea pentru anul 1873.

85442.

Din tragerea pentru anul 1874.

26070 3070k 83749.

_Dtn tragerea pentrudanul 1876.

4285682232

119708

No. 4761 10730 12324 13451 26737 2674927160 27465 28724 30909 36355 3767040980 49927 79034 84208

Berlin, in 14 Aprilie 1877Consiliul de supraveghere.

D arendat, moia Mataraoa, din dis-trictal llfov . plasa Mostiqte , de

la 23 Aprilie 1878; doritori, se vor a-dresa la proprietarul el Cost. Athanasiu,strada LipscanT, Hanu-cn-TeT, No. 22.

Consnlatul general al ImperiledGerman

Se face prin acésta cunoscut cgi D-lui

Oscar Richard Amandus de Hahn, supusprinciar de Swarzburg-Soedershausen, deprofesiune optic qi mecanic,, in varstà deanT 26, domiciliat in Bucuresel, 110 D-lusJohann Friedrich Theodor de Hahn, gan-darm superior, reposat, qi al sociel saleLouisa Friedrica, vlduvI, nAscutl Spind-ler din Arnstadf, i D-ra Victorina Moldersupusl romAnA, nitscuta in Bucuresci, invArstl de anT 15, domiciliatl in Bucurescl,

fiica D-lui Albert Molder , litografu, qia socieT sale Rosina, nAscutä Bervel, dinBucuresci, afi intentiunea de a trece incAsltorie, i el acéstl clsltorie, in con-formitate cu legea germanl din 4 MaT1870, se va contraeta inaintea fune0.o na-ruluT sub-semnat.

Consulul general al ImperiuluT German,No. 761. H. v. Alvensleben.

IMPRIMBRIA STA.TIILUI DIRECTORB: N. T. ORISANU