documentjk

2
1. Arbitrajul în drept strict (de iure) este regula. Arbitrul judecă în temeiul unui act normativ (convenţie internaţională). În măsura în care părţile nu prevăd dacă arbitrajul este în drept strict sau în echitate, arbitrii vor judeca în drept strict. 2. Arbitrajul în echitate (de facto) sau arbitrajul ex aque et bono.. Părţile trebuie să prevadă expres acest lucru. Arbitrii dispun de o mai mare libertate, ei pot judeca în funcţie de ceea ce este echitabil în respectiva speţă. Limitele arbitrajului echitabil: A. Limite de procedură : arbitrul trebuie să ţină cont de anumite principii (principiul contradictorialităţii, principiul disponibilităţii, principiul dreptului la apărare etc.) B. Limite de fond : norme de ordine publică de drept internaţional privat din sistemul de drept aplicabil în speţă (lex cause). Temeiul competenţei arbitrilor îl constituie voinţa părţilor exprimată într-o convenţie de arbitraj. Convenţia de arbitraj este acordul de voinţă al părţilor prin care acestea convin ca un litigiu existent sau viitor să fie soluţionat prin arbitraj. Două forme de convenţie de arbitraj : a) Clauză compromisorie – reprezintă clauza inserată în contract prin care părţile aleg ca un litigiu viitor să fie soluţiona prin arbitraj. b) Compromisul de arbitraj – acordul de voinţă al părţilor privind soluţionarea prin arbitraj al unui litigiu deja născut. Există posibilitatea ca ambele să existe într-un singur contract, atunci când clauza compromisorie este sumar încheiată.

Upload: laura-cucos

Post on 17-Dec-2015

215 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

bn

TRANSCRIPT

1. Arbitrajul n drept strict (de iure) este regula. Arbitrul judec n temeiul unui act normativ (convenie internaional). n msura n care prile nu prevd dac arbitrajul este n drept strict sau n echitate, arbitrii vor judeca n drept strict.

1. Arbitrajul n echitate (de facto) sau arbitrajul ex aque et bono..Prile trebuie s prevad expres acest lucru. Arbitrii dispun de o mai mare libertate, ei pot judeca n funcie de ceea ce este echitabil n respectiva spe. Limitele arbitrajului echitabil:1. Limite de procedur: arbitrul trebuie s in cont de anumite principii (principiul contradictorialitii, principiul disponibilitii, principiul dreptului la aprare etc.)1. Limite de fond: norme de ordine public de drept internaional privat din sistemul de drept aplicabil n spe (lex cause).Temeiul competenei arbitrilor l constituie voina prilor exprimat ntr-o convenie de arbitraj. Convenia de arbitraj este acordul de voin al prilor prin care acestea convin ca un litigiu existent sau viitor s fie soluionat prin arbitraj.Dou forme de convenie de arbitraj: 1. Clauz compromisorie reprezint clauza inserat n contract prin care prile aleg ca un litigiu viitor s fie soluiona prin arbitraj. 1. Compromisul de arbitraj acordul de voin al prilor privind soluionarea prin arbitraj al unui litigiu deja nscut.Exist posibilitatea ca ambele s existe ntr-un singur contract, atunci cnd clauza compromisorie este sumar ncheiat.

Efectele conveniei de arbitraj:1. Efectul pozitiv 1. Efectul negativ const n dezinvestirea instanei judectoreti de drept comun.

1. Const n nvestirea Tribunalului arbitral. Autonomie relativ raportul dintre clauza compromisorie i contractul n care a fost inserat.Regimul clauzei compromisorii e diferit de regimul juridic al contractului principal anumite cauze de nevalabilitate al contractului principal nu afecteaz i clauza compromisorie. Arbitrii rmn competeni n temeiul clauzei compromisorii s pronune nulitatea actului principal. Dac clauza de nulitate ar afecta i clauza compromisorie, atunci arbitrii nu ar mai fi competeni s pronune desfiinarea contractului. Exist unele clauze de nevalabilitate a contractului principal care vor afecta i valabilitatea clauzei compromisorii. Aceste cauze sunt nuliti convergente.Exemplu: incapacitatea prilor sau a uneia din pri dac respectiva parte nu a fost competent s ncheie contractul principal, atunci ea nu a fost competent s ncheie nici clauza compromisorie; unele vicii de consimmnt.