R O M Â N I A

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

INSTITUŢIA PREFECTULUI – JUDEŢUL CLUJ

Compartiment integrare europeană

Compartiment manager public

Cancelaria Prefectului

FIŞA COMUNITĂŢII

PRIMĂRIA COMUNEI IZVORU CRŞULUI

PREZENTARE GENERALĂ

REPERE GEOGRAFICE

aşezare geografică ,

suprafaţa ,

distanţa faţă de reşedinţa de judeţ

resurse naturale

Comuna Izvoru Crişului este situată în

partea de vest a judeţului Cluj, la o

distanţă de 43 km faţă de reşedinţa de

judeţ Cluj, respectiv la 7 km faţă de

oraşul Huedin. Face parte din

micoregiunea Huedin din care mai fac

parte oraşul Huedin şi comunele Beliş,

Călăţele, Mărgău, Măguri-Răcătău,

Rîşca, Poieni, Ciucea, Sîncraiu şi

Săcuieu.

Se învecinează în partea de nord cu

judeţul Sălaj, la sud cu comuna

Mănăstireni, la est şi sud-est cu

comunele Aghireşu şi Căpuşu Mare şi

în vest cu oraşul Huedin şi comuna

Sâncraiu.

Din punct de vedere al poziţiei

macrogeografice comuna Izvoru

Crişului este situată într-o regiune

deluroasă de contact a două unităţi

morfologice distincte atât fizico-

geografice cât şi economico-

georafice;dealurile periferice ale

Munţilor Apuseni şi Podişul

Transilvaniei.

Comuna se întinde pe o suprafaţă de

41 km² şi cuprinde satele: Izvoru

Crişului, Nadăşu, Nearşova şi Şaula.

Din punct de vedere morfologic

regiunea în care se află comuna Izvoru

Crişului este alcătuită din dealuri cu

coame domoale sau plane ce se

constituie în martori ai coroziunii

manifestate de-a lungul timpului,

dealuri ale căror înălţimi nu depăşesc

altitudinea de 800 m, specifice zonelor

premontane, fiind vorba aici de Munţii

Apuseni.

Trăsătura caracteristică a cadrului

natural în care este situată comuna

Izvoru Crişului o constituie

predominanţa reliefului deluros, cu o

variaţie a altitudinilor între 500 m în

Valea Nadăşului valoare minimă şi

749,5 m în Dealul Meşmal valoarea

maximă.

Axul georafic al comunei îl formează

coluarul Crişul Repede care străbate

teritoriul comunei pe direcţie de SE-

NV.Zona deluroasă însumează o serie

de interfluvii şi văi, atât în partea

nordică a coluarului Crişului cât şi în

cea sudică.Relieful este accidentat,

predispus la eroziune.

Teritoriul comunei este străbătut de

râul Crişul Repede, în care se varsă

Valea Şipotei, iar satul Nadăşu este

străbătut de Valea Nadăş.

Crişul Repede izvorăşte la altitudinea

de 710 m, în apropierea localităţii

Izvoru Crişului, dintr-o zonă deluroasă

de pe marginea nordică a depresiunii

Huedinului.

STRUCTURA ADMINISTRATIVĂ

sediul instituţiei

Primar

Viceprimar

Secretar

Consiliul local- (nr de consilieri)

denumire şi număr de localităţi (specificaţi

centrul administrativ )

Izvoru Crişului, nr.39

Antal Ioan primar

Pentek Vasile viceprimar

Balazs Francisc secretar

Consiliul local este alcătuit din 11

consilieri.

Localităţile comunei: Izvoru

Crişului-centru

administrativ;Şaula,

Nearşova,Nadăşu

DATE GENERALE DESPRE POPULAŢIE Structura demografica

Structura etnica

Structura religioasa

Populaţie activă

1616 de locuitor pe comună

1294 maghiar şi 322 român

317 ortodox, 12 romano-catolic şi

1287 reformat

MEDIUL SOCIAL Zona defavorizată (Da/Nu) Da

Serviciul social este în curs de

Gradul de saracie al comunei

Acreditare servicii sociale (DA/NU )

acreditare

Gradul de sărăcie a comunei este

de 17,9%

SOCIETATEA CIVILĂ

(Fundatii, asociatii, grupuri profesionale)

Da,

Asociaţia Culturală Rakoczi

EDUCAŢIE

Instituţii de învăţământ (gradiniţe, şcoli

generale, licee-profil, biblioteci)

Nr. de beneficiari deserviţi (preşcolari, şcolari,

liceeni )

2 grădiniţe şi două şcoli

180 de copii

SĂNĂTATE Spitale în administrare proprii

Alte instituţii de profil

Farmacii de stat sau private

La centru de comună avem

Dispensar Uman şi avem lângă el

o farmacie particulară

ECONOMIE

INFRASTRUCTURĂ

INVESTIŢII

Bugetul localităţii (ultimii 4 ani )

Investiţii din buget propriu

Investiţii străine şi autohtone

IMM (câte firme, domeniu de activitate,

valoarea investiţiei)

Servicii de utilitate publică

Infrastructură- drumuri de acces /conexiune

( E, A, DN, DJ ,DC,)

Utilităţi (drum comunal –starea, apă şi

canalizarea, gaz, energie alternativă)

Oficii financiar bancare

Reţele de supermarketuri

unităţi de producţie

In comuna sunt multe Intreprinderi

individuale domeniul de activitate

predominant sunt prelucrarea lemnului

si vanzarile stradale.

Investitiile din bugetul propriu de

obicei sunt reparatiile si intretinerile

Investitii straine avem de la fondurile

structurale si fonduri guvernamentale

Serviciul de salubrizare

Serviciul de iluminat public

Serviciul public de apa si canalizare

DN1- care trece prin satul Izvoru

alte servicii – poşta

situaţia spatiilor verzi

Crişului şi satul Şaula

DC 135-  face legătura între satul

Izvoru Crişului şi sat Nadăşu              

DC 117- calea de comunicație între

satul Şaula şi satul Nearşova.

Utilităţi : drumurile şi uliţele în

proporţie de 70 % sunt asfaltate, apa şi

canalul este finalizat în mare parte în

satele Izvoru Crişului şi Nearşova,

introducerea gazului este în curs.

Oficci financiar bancare: CEC Bank

În comună nu avem supermarketuri ,

dar avem 9 unităţi de deservire cu

alimente.

INFRASTRUCTURĂ ACCES INTERNET

Pagina de internet

www.primariaizvorucrisului.ro

STRATEGIE DE DEZVOLTARE A

COMUNITĂŢII

Da

Apartenenţă la Asociaţia de dezvoltare

Intercomunitară (ADI)

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitare Riszeg

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitara Microregiunea

Huedin

Apartenenţă la un grup de acţiune locală GAL Grupul de actiune locala Vlădeasa – Piatra

Craiului

Infrăţiri cu alte comunităţi din lume Nu

AGRICULTURĂ

Suprafata ha

suprafată arabilă (profil )

culturi agricole (legume. cereale, etc.)

pomicultură

viticultură

suprafaţă păduri

suprafată păşune

creşterea animalelor

micro/macroferme

Suprafaţa totală – 4137 ha

Suprafaţa arabilă – 1298

Culturi agricole cultivate:

Grâu comun, orzoaică, ovăz, , cartof,

porumb şi legume

Suprafaţa pădurii – 564 ha

Suprafaţa păşune – 1288 ha

CULTURĂ ŞI TRADIŢIE

instituţii de cultură

Monumente istorice,

Tradiţie (gastronomie, port popular,

sărbători /evenimente /târguri tradiţionale)

Personalităţile locului

Calendarul targurilor

Ăn comună avem 4 cămine culturală

Bisericile din Ţara Călatei domină, la

rândul lor, satele cu siluetele lor unice.

Acestea au fost construite după marea

invazie tătară, în stil romanic târziu, la

care se adaugă reconstrucţii şi

extinderi gotice. În secolul al XVII-lea

ele au fost împrejmuite cu ziduri, care

le protejeajă şi le fac să arate ca nişte

cetăţi. Însă ceea ce le conferă forma

lor specifică sunt turnurile înalte şi

svelte acoperite cu şarpantă de lemn

învelită cu şindrilă şi patru turnuleţe la

colţ. Astfel de biserici găsim la Izvoru

Crişului, Mănăstireni, Văleni,

Domoşu, Bicălatu, Sâncraiu sau

Huedin. În interior, mobilierul este

ornamentat cu pictură viu colorată

(alb, albastru închis şi deschis, verde

şi roşu), care combină elemente

animale, vegetale şi geometrice.

Tavanele acestor biserici sunt casetate

şi de asemenea acoperite cu bogate

decoruri pictate care înglobează

elemente de decor popular maghiar

din zonă, aşa cum sunt şi amvonul,

baldachinul, tribuna cu stâlpii care o

susţin şi masa pentru împărtăşanie.

Casa memoriala Vasvári a fost

inaugurată în anul 2003 în memoria

tânărului lider revoluţionar paşoptist

Pál Vasvári, căpetenie în trupele

Rakóczi, căzut împreună cu alţi 400 de

camarazi de luptă la 6 iulie 1849 în

partea de sud a regiunii Călata.

Colecţia cuprinde copii ale

documentelor timpului, cărţi istorice,

picturi tematice. Eroului revoluţionar

i-a fost ridicat un monument lângă

biserica satului.

Un rol deosebit de important în

păstrarea acestei moşteniri culturale

bogate au avut-o bisericile căci ele au

fost păstrătoarele vieţii spirituale pe

aceste meleaguri de-a lungul timpului.

Tradiţiile locale se regăsesc azi în

noile forme de artizanat practicate pe

scară largă de locuitorii comunei

Izvoru Crişului şi din zonele

învecinate: obiecte şi mobilier din

lemn cioplit şi sculptat, perini şi

albituri brodate de mână, haine etc.

Toate acestea precum şi multe alte

particularităţi fac ca această zonă a

Călatei să fie unică în Ardeal şi în

Europa, pentru că aici sunt încă

păstrate portul popular şi tradiţiile.

Aici sărbătorile au ceva din atmosfera

poveştilor bunicilor: Crăciunul cu

colindele sale şi Vicleimul, grupurile

de flăcăi care merg la stropit de Paşti,

nunţile sau balul strugurelui.

În vremea sărbătorilor religioase,

precum Rusaliile sau Confirmarea

spre exemplu, oamenii se îmbracă în

portul lor tradiţional, vestit pentru

culorile vii şi formele spectaculoase, şi

merg la biserică, iar în fiecare casă

gospodinele pregătesc gustoase

mâncăruri tradiţionale.

Portul popular din Ţara Călatei este

cel mai impozant şi impresionant din

Ardeal datorită motivelor, culorilor şi

proporţiilor. Purtat în trecut zilnic, este

şi astăzi folosit, însă doar în zilele de

sărbătoare. Fetele poartă pe cap o

cunună (párta), pe care o poartă după

confirmarea religioasă. Aceasta este

făcută din mărgele albe şi roşii şi are

panglici în spate şi un ciucure de

mătase. Fetele care poartă cununi, ţin

pe braţ o eşarfă de lână. Cea mai

elaborată piesă vestimentară - musuiul

- este un şorţ sau catrinţă purtată largă

în spate, neînchisă în faţă, având

colţurile întoarse şi băgate în brâu,

lăsând să se vadă astfel postavul din

interior. Portul este completat de un

voal pe cap şi în jurul gâtului

(dulándlé) şi de cămaşa încreţită la gât

şi brodată la guler, manşete şi umeri

(vállfős ing). În picioare fetele poartă

cizme roşii brodate în lateral. Tinerii

îşi montau la încălţăminte potcoave de

cupru.

Cel mai cunoscut element al portului

masculin este sumanul lung din

postav, brodat şi cu aplicaţii de postav

colorat negre sau verzi. Cămaşa este

largă, cu gulerul şi manşetele brodate.

Iarna poartă pantaloni de postav gri,

care sunt albi în zilele de sărbătoare şi

sumane gri lungi sau cojoace din piele

care au aplicaţii de piele sau cusături

la umeri. Atât bărbaţii cât şi femeile

poartă veste din piele. Bărbaţii poartă

pe cap pălării de paie sau de postav de

lână, la care aleasa inimii le pune câte

un bucheţel de colilie (lat. Stipa

pulcherrima).

Cea mai mare parte a pieselor de

mobilier sunt produse în zonă (şi azi la

Nearşova şi Macău) alături de alte

obiecte cioplite: casete „cu cifru”,

table de şah sau jucării din lemn

(Izvoru Crişului, Şaula şi Alunişu).

Originea acestui meşteşug se află în

atelierul şcoală al lui Zsigmond

Gyarmathy, pomenit mai devreme.

Toate acestea sunt cioplite şi sculptate,

împodobite cu o largă gamă de motive

decorative, care sunt specifice zonei şi

fiecărui meşter în parte. Există patru

categorii de motive: geometrice, de

origine medievală; vegetale (flori,

fructe şi frunze) inspirate de motivele

renaşterii sunt prezente şi pe porţi şi

pe tavanele casetate ale bisericilor;

figurative, în special păsări (porumbei

şi păuni) şi motive cultice simbolice,

foarte des întâlnit fiind copacul vieţii,

iar alături de el rozeta (soarele), steaua

(lumina), semicercul (luna) sau

pasărea (sufletul).

În timp ce realizarea mobilierului cade

în sarcina bărbaţilor, broderiile şi

costumele populare sunt realizate de

femei continuând tradiţia începută de

d-na Gyarmathy la finele secolului al

XIX-lea. Broderiile din Ţara Călatei

reprezintă un tezaur unic de forme

decorative. Broderiile (sau cusăturile)

sunt realizate pe pânză ţesută local în

două tehnici distincte: cea care

urmăreşte firele de urzeală şi băteală

(szálan varrott) şi cea cusută

independent de structura materialului,

modelul fiind executat conform unui

anumit desen (irásos)

Personalităţile locului

Pentek Janos – academician

Lakatos Istvan – politician

Visky Daniel – bunicul scriitorului

Ady Endre – este înmormântat în

localitatea Nearşova

TURISM Arie naturală protejată,

Servicii turistice (hoteluri, pensiuni,

restaurante),

Locuri special amenajate pentru sporturi de

iarnă şi de vară

Servicii turistice: Pensiunea Eszter

Vendeghaz;Pensiunea Kovacs

Vendeghaz;Pensiunea Körös

Vendeghaz;Pensiunea Delia;

Staţiuni turistice

CAPACITATEA DE ABSORBŢIE A

FONDURILOR

Fonduri guvernamentale

Fonduri europene

Proiecte finalizate

Domeniu

Valoare

Proiecte in curs de implementare

Domeniu

Valoare

Proiecte în curs de elaborare (idei de proiecte )

Domeniu

Proiecte în curs de implementare:

PNDR 313 - „Promovarea serviciilor

turistice si amenajarea marcajelor

turistice in Comuna Izvoru Crisului”

Valoarea este de 200 000 de euro

POR 5.3 - CREAREA

BRANDULUI REGIONAL

„CĂLATA - KALOTASZEG”

PROMOVAREA ŞI

DEZVOLTAREA

PROGRAMULUI „O

VACANŢĂ PLINĂ CU

TRADIŢIE ŞI FOLCLOR ÎN

ŢINUTUL

MEŞTEŞUGARILOR” prin

cadrul ADI Riszeg

Valoare este de 996 995 de lei

NOTĂ: acest material trebuie realizat sub formă de sinteză . Poate să conţină şi poze într-un fişier separat.

Cei care au deja o pagină de internet sau un material de prezentare elaborat, va transmite materialul actualizat, în format electronic, la adresa de

email: simona.stupar@prefecturacluj.ro

*Pagina de web f[cut din cadrul proiectului PNDR este: www.poarta-ardealului.ro