Criminalii perfecti ai Romaniei

Din Factorul sionist, a lui Ivor Benson, citire:

CAPITOLUL 1:SHAKESPEARE SI LEGEA DREPTTIIPiesa lui Shakespeare Neguttorul din Venetia (interzis pe scenele din occident) clarific cu uimitoare precizie si veridicitate problema sionismului, simplificnd rapoartele complexe dintre oameni pentru a da o viziune mai net. Dar desi n pies opozitia dintre iudaism si crestinism este simplificat pn la schematizare (cci n realitate crestinii nu sunt nici ei total altruisti si fiecare neguttor caut s obtin profit), esenta conflictului este veridic portretizat n pies si este la fel de actual acum ca n 1598, cnd a fost scris.Piesa prezint dou temeri care umbreau orizontul pe vremea lui Shakespeare exact ca si-acum: amenintarea din partea grupului compact strin care refuz s se asimileze si s respecte normele societtii si amenintarea din partea cmtriei care duce la falimentul total al natiunii. Cu privire la resentimentul fat de acest grup strin, una dintre principalele surse din care se inspira Shakespeare, Istoria Angliei de Raphael Holinshed, descrie cum pe vremea lui Richard I clasele de jos s-au rsculat si-au atacat casele si prvliile evreilor, iar regele Richard I a intervenit imediat cu armata ca s suprime revolta si s salveze evreii din minile populatiei exasperate. Despre cmtrie, alte surse probabile ale lui Shakespeare au fost Discursul despre Cmtrie de Thomas Wilson si scrierile lui Francis Bacon. Shakespeare ns arat oameni vii n actiune si prezint sentimentele lui Shylock cu sinceritate si mil. Plngndu-se de antisemitismul neguttorului crestin, Shylock zice: adesea mi-ai reprosat c sunt cmtar. Eu am rbdat cci suferinta e soarta alor mei. Mi-ai zis necredincios si cine pentru c fac ce vreau cu averea mea. Si-acum mi ceri bani cu mprumut? Antonio ns stie c orice crestin care mprumut de la Shylock are de-a face cu aceeasi cmtrie indiferent dac conversatia dintre ei este politicoas sau dusmnoas si rspunde: Nu-ti cer s-mi mprumuti ca unui prieten, cci ntre prieteni nu se practic cmtria. El nu-si face iluzii cu privire la ce soart va avea dac nu poate restitui banii la termenul prescris, cnd Shylock va veni s-si ia gajul, kilogramul de carne vie din trupul lui. Cnd Shylock aude c vasele lui Antonio s-au scufundat si Antonio e ruinat, el declar imediat c va cere kilogramul de carne ce i se cuvine si alege inima lui Antonio, cci, zice el, dac dispare el din Venetia eu pot face orice fel de negot vreau. ntrebat la ce-i foloseste inima lui Antonio smuls din pieptul acestuia, el rspunde: S fac momeal pentru undite. Ca apoi imediat s tin un discurs patetic: N-are evreul ochi? N-are evreul mini, organe, membre, simturi, sentimente si pasiuni? Nu se hrneste cu aceeasi hran, e rnit de aceleasi arme, e dobort de aceleasi boli, se vindec cu aceleasi mijloace, se nclzeste si tremur n aceeasi var si-n aceeasi iarn ca si un crestin? Dac ne tai, nu sngerm? Dac ne gdili, nu rdem? Dac ne otrvesti, nu murim? Si dac ne faci vreun ru, s nu ne rzbunm? Dac suntem la fel n toate, s v semnm si-n asta. Cci dac un evreu face ru unui crestin, unde e umilinta crestinului? El se rzbun. Dac un crestin face ru unui evreu, cum s rabde evreul, dup exemplul crestinului? Tot prin rzbunare! Dac m nveti ru, am s fac ru, dar mai mult, am s-mi ntrec maestrul. Cu puterea geniului su Shakespeare a ptruns n mentalitatea evreului care se vede justificat moral n asasinarea victimei sale. Victor Hugo analiznd actiunea lui Shylock care se duce imediat la sinagog dup ce ia hotrrea s-l ucid pe Antonio zice c Shylock concepe ura lui ucigas mpotriva crestinilor ca un act religios, o actiune sacerdotal. Astfel, n Neguttorul din Venetia conflictul nu e ntre doi neguttori ci ntre dou societti, ntre dou sisteme etice, fiecare din ele cu propriile sale concepte de bine si ru si cu propria sa idee despre onoare. Cnd prietenul cheltuitor al lui Antonio nu numai c nu-i restituie mprumutul dar i cere un nou mprumut, Antonio i-l d fr nici o dobnd si fr nici un gaj; la fel, cnd Shylock vrea s-i mprumute bani lui Antonio (cernd drept gaj kilogramul de carne din trupul lui) el nu are banii, dar e sigur c un alt evreu bogat i va avansa aceast sum fr nici o rezerv. Acest lucru dinuieste si astzi ntre evrei ca ntre nimeni altcineva: n occident evreii nu-si rezolv disputele n curtile judectoresti ale ne-evreilor si extrem de rar i vezi pe pozitii adverse n public.Shakespeare a identificat esenta conflictului dintre evrei si natiunile-gazd: aceste natiuni n-au obiectat niciodat la prezenta evreilor pe motive de ras, ci totdeauna pe motive de comportare etic. Cci Shakespeare o cstoreste pe fiica lui Shylock, evreica Jessica, cu prietenul intim al lui Antonio; iar servitorul crestin al lui Shylock i se adreseaz cu frumoas pgn, cea mai drag evreic. Si cronicile contemporane arat c clasele de jos care vedeau de la parter reprezentatia piesei o aplaudau pe Jessica si rolul Jessici era unul din rolurile favorite ale piesei. Portia are ncredere si-i d Jessici si sotului ei putere deplin pe proprietatea ei cnd e plecat. Iar faptul c drept pedeaps pentru ncercarea de asasinat mpotriva lui Antonio i se cere lui Shylock s se crestineze si s devin ca ceilalti venetieni arat ct de dispusi erau contemporanii lui Shakespeare s-i primeasc pe evrei ntre ei si s-i asimileze.Dac baza juridic a piesei este fantastic (nici o lege nu permite cetteanului s garanteze un contract comercial cu pierderea vietii), analiza raportului dintre lege si dreptate este magistral si multi juristi au fost uimiti cum un laic ntr-ale legislatiei ca Shakespeare a putut ptrunde att de incisiv esenta acestui raport. De timpuriu era stiut n Anglia c legea nu rezolv ntotdeauna dup dreptate; de aceea de timpuriu oamenii pe care-i nedrepttea legea se adresau regelui cernd dreptate, iar acesta ddea cazul cancelarului spre cercetare. De aici s-a nscut un sistem juridic paralel, curtea cancelarului, care cu trecerea secolelor s-a sclerozat din ce n ce mai mult si a devenit o osatur care nu se mai baza pe dreptate ci pe scripte, ca toate celelalte.Shylock si Antonio deschid discutia despre ce e drept si ce e legal din primul act; Antonio declar c el nu d cu mprumut pe camt, iar Shylock i rspunde cu povestea lui Iacob. Acesta s-a nteles cu socrul su s fie pltit cu miei ce se vor naste bltati, cci socrul su stia c din turme separate pe culori nu vor iesi multi miei bltati; dar Iacob printr-o smecherie pe care socrul su nu o cunostea a determinat s se nasc miei bltati din printi de aceeasi culoare si astfel l-a jefuit pe socrul su n mod legal si a prosperat si a fost binecuvntat, zice Shylock. Povestea aceasta explic esenta dramei: o actiune ostil de jefuire a adversarului e legal dar inechitabil; o daun nepedepsit de lege violeaz morala. Legalitatea fr moral este noua form de rzboi n care violenta nu mai e fizic ci moral si rmne nepedepsit. Actiunea legii n pofida moralei este subiectul ultimului act al Neguttorului din Venetia. Ducele nu poate s-l opreasc pe Shylock de la a smulge inima din pieptul lui Antonio, cci contractul legal i d lui Shylock puterea s-o fac. De aceea Portia nu atac legalitatea uciderii victimei ci face apel la echitate n faimosul monolog: Indurarea nu se msoar, ci cade ca ploaia drag din cer pe plaiul dedesubt. E binecuvntat de dou ori, de cel ce-o d si de cel ce-o primeste. E atributul nsusi al Dumnezeirii; si puterea lumeasc se-apropie cel mai mult de Dumnezeire cnd ndurarea ndulceste dreptatea. De aceea, evreule, desi invoci dreptul tu, gndeste-te: dac-ar fi s se fac dreptate, nici unul dintre noi n-ar fi crutat. Ne rugm cu totii de ndurare si ruga noastr ne nvat s fim ndurtori. Portia vorbeste de ndurare; n secolele ulterioare conceptul de echitate e descris prin termeni ca echitabil, drept, cinstit, loial, onoare si asa mai departe. Shylock argumenteaz c dac se stirbeste baza juridic a societtii, aceasta nu mai functioneaz. Portia argumenteaz c baza juridic nu creaz dreptate dac nu este mpletit cu echitatea, care nu submineaz legea ci o perfectioneaz nlturnd abuzul care se naste din aplicarea rigid n circumstante fluide. Dar Shylock e surd la argumentul Portiei cci el concepe uciderea victimei sale ca pe o datorie pe care o ndeplineste fat de grupul su: nimeni nu urste fr s doreasc s ucid, argumenteaz el. Astfel Shylock si Antonio rmn ireconciliabili, cci ei reprezint dou societti ireconciliabile, dou concepte ireconciliabile asupra legii si moralei.Azi societatea occidental este mult mai vulnerabil dect era pe vremea lui Shakespeare n aceast confruntare. Dar deja n secolul lui Shakespeare a simtit chemarea s arunce lumin asupra acestei confruntri. Desigur Shakespeare citea n Biblie, ca toti protestantii, cum n Deuteronomul 15 Iehova porunceste evreilor s dai cu mprumut la multe natiuni dar s nu iei cu mprumut de la nimeni si s domnesti peste multe natiuni dar s nu te supui nici uneia dintre ele. Jessica fur averea tatlui ei si i-o d sotului ei; asta a putut nvta de la povestea lui Iacob din Vechiul Testament pe care o citeaz Shylock ca s-si justifice mbogtirea prin nselciune; n aceeasi poveste Rasela fur terafimii tatlui ei si-i d sotului ei Iacob, pentru a-l face pe acesta s prospere. Si n Vechiul Testament, ca si n mintea lui Shylock, persist ideea c este un lucru binecuvntat de Iehova s faci o nedreptate unuia din alt grup dect al tu.Sentimentul de dreptate s-a nscut nu ca un concept ci ca un sentiment, zice Carl Gustav Jung care-l numeste un factor irational. Apare sub diverse denumiri ca iubire, ncredere, mil, onoare, altruism, cavalerism. Este sentimentul primordial de a-ti psa de ce se-ntmpl cu seamnul tu pe care-l au absolut toate vietuitoarele, dar pe care numai specia uman l poate rationaliza si modifica. Acest sentiment apare puternic pentru perechea de viat, sau pentru progenitur; apoi mai putin puternic se difuzeaz n cercuri concentrice n familii, prietenii, comunitti. Dar ntre comunitti vaste ca natiunile de exemplu care sunt legate ntre ele prin interese comune de moment acest sentiment este mult slbit si la cheremul tuturor circumstantelor. Pe de alt parte ns chiar pe timp de rzboi el apare la iveal, cnd de exemplu beligeranti din partide adverse crut viata unui inamic mpinsi de acest sentiment neclar al grijii pentru seamnul tu. Sentimentul opus care se naste odat cu acest sentiment este cunoscut sub denumiri ca ur, dusmnie, pericol, antipatie, gelozie, suspiciune, nencredere si asa mai departe. Aceste dou sentimente se conditioneaz reciproc ca cei doi poli electrici, unul pozitiv si cellalt negativ, nici unul neputnd exista aparte. Cresc direct proportional; cnd pericolul e mare, altruismul d nastere eroilor care se sacrific, cum se ntmpl n fiecare moment la animale. Evreii fiind un grup de oameni care triesc printre altii sunt purttori ai sentimentului de grij pentru ai mei si ur pentru ceilalti n msur mult mai mare dect oricine; la ei solidaritatea de grup si ura mpotriva celor ce nu sunt membrii grupului sunt exacerbate si nversunate ca la nimeni altcineva si ei vd n coeziunea si grija pe care altii ar putea-o avea unul pentru cellalt cel mai mare pericol pentru grupul lor.Prin dezvoltarea unei societti bazate pe comert si nu pe productie, natiunile occidentale au creat un mediu ideal pentru prosperitatea unui grup care practic un dublu cod etic asa cum o fac evreii, care au grij pentru membrii grupului lor si ur pentru toti ne-membrii. n actiunea de producere a bunurilor materiale are loc a solidaritate de grup a celor angajati n procesul de productie. Evreii ns niciodat nu produc nimic; ei sunt specializati n tranzactii comerciale, singura ocupatie care le permite s fie mereu desprtiti de ceilalti; dac ar munci si ar produce ca ceilalti, ar fi asimilati cu ceilalti si nu s-ar mai putea mentine ca un grup separat. Transformarea natiunilor occidentale din natiuni de productori n natiuni de neguttori care nu colaboreaz ci rivalizeaz unul cu cellalt pentru profit a creat mediul ideal n care un grup compact si poate exersa puterea colectiv mpotriva natiunii gazd.Un alt factor care favorizeaz succesul luptei evreilor mpotriva natiunii gazd este maxima libertate urmrit de membrii natiunii. Maxima libertate fr nici o ngrdire permite maxim energie, inventivitate si putere creatoare; maxima libertate permite competitie liber care dezlntuie puterea de creatie dar d si nastere unui anumit grad de nedreptate pe care societatea l-a tolerat considerndu-l un pret mic pentru avantajele energiei creatoare nelimitate. Profesorul Norman Cohn (Warrant for Genocide, 1967) observ c au existat timp de 2000 de ani comunitti evreiesti n India si n China dar n-a existat antisemitism acolo; antisemitismul, zice el, este o dement specific natiunilor occidentale crestine. Profesorul Cohn are dreptate cnd spune c n-a existat antisemitism n India si China, dar asta nu din cauz c acolo oamenii sunt normali si n occident ei sunt dementi, ci din cauz c societatea n India si China n acele 2000 de ani nu a cunoscut gradul de libertate pe care l-au cunoscut natiunile occidentale si nici dezvoltarea economic exuberant si deschis a acestora n care s poat nflori parazitar un grup compact ocupat cu cmtria.Concluzia a tras-o poate cel mai bine unul dintre cei mai faimosi si mai respectati nvtati evrei, Asher Ginsburg, cunoscut sub pseudonimul Ahad ha-Am, care scrie: Suferintele Israelului rspndit prin lume si mai ales n aceste zile din urm, ne arat clar c noi evreii nu putem spera c vom putea tri ca o natiune separat printre strini, dar fiind n acelasi timp la fel cu ei si participnd n tot ce se-ntmpl n jurul nostru de parc-am fi nscuti bstinasi pe pmntul pe care locuim, n timp ce rmnem tot timpul o natiune de alt fel si cu vederi diferite de ale bstinasilor Dac suferim nenorociri suntem slbiti, dac prosperm sentimentul nostru national e slbit. n primul caz suntem dispretuiti de ceilalti, n cel de-al doilea caz ne dispretuim noi nsine (The Way of Life). Asher Ginsburg e de prere c solutia este ca evreii s triasc n patria lor national, pmntul strmosilor lor; zicnd asa se refer la Palestina, fr s ia ns n considerare faptul c azi doar un numr infim dintre evrei se trag din evrei adevrati de ras semit ai cror strmosi au fost n urm cu milenii n Palestina, n timp ce, cum demonstreaz Arthur Koestler, covrsitoarea majoritate a evreilor de azi sunt hazari de ras turco-mongol din Asia, dintre Marea Caspic si Marea Neagr, veniti n Europa din Sudul Rusiei prin Ucraina si Polonia; si fr s ia n considerare faptul c n ciuda propagandei sustinute majoritatea evreilor si-au dat seama c cu tot masacrul palestinienilor, statul Israel nu e un stat viabil n care s poat tri o natiune prosper prin fortele proprii.2