Iudaismul (din grecescul Ioudaïsmos, derivat din limba ebraică יהודה, Yehudah, „Iuda”; în ebraică: דות ה! Yahadut, caracterele distinctive a iudaicului eáqnov), cunoscut și sub numele de ,י"religie mozaică (după principalul profet evreu, Moise) este religia poporului evreu. Preceptele iudaismului au stat la baza religiilor monoteiste creștinism și islam. Termenul iudaism își are originea în numele regatului Iuda, țara tribului Iuda—descendenții celui de-al patrulea fiu al patriarhului Iacob (sec. XVIII - finele sec. XVII î.Hr.) -- cu capitala la Ierusalim, lăcașul Marelui Templu.

Istoria iudaismului este împărțită în trei perioade: 1. Perioada Templului din Ierusalim; 2. Perioada

talmudică; 3. Perioada rabinică (din secolul al VI pînă în prezent). Iudaismul ortodox

contemporan s-a format pe baza mișcării fariseilor (pirushim) din perioada Macabeilor.

Iudaismul contemporan nu are o instituție sau personalitate, acceptată universal, care ar avea

autoritatea dreptului, învățăturii sau puterii. Sursele dreptului (Halaha) a iudaismului contemporan

sunt: Tanahul (Tora scrisă) și Talmudul (Tora orală). Halahareglementează aspectele vieții

evreilor care nu sunt reflectate în codurile penale sau civile din sistemul secular.

Tanah - Biblia ebraică[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Biblia ebraică.

Cartea fundamentală a religiei iudaice este Tora, adică primele cinci scrieri (Pentateuh)

din Vechiul Testament (Biblia ebraică). Scrisă într-un limbaj arhaic, în urmă cu circa 3 000 de ani

și fără vocalizare și punctuație, Tora este un subiect de studiu esențial al iudaismului. În decursul

veacurilor, Tora a fost interpretată într-un număr imens de modalități. Interpretări bazate pe

traducerea unui cuvânt sau pe punctuații diferite au dus la dispute interminabile între înțelepții

evrei. Studiul de Tora are o importanță capitală în iudaism, fiind preocuparea esențială a omului.

În ierarhia interioară a învățăceilor de Tora, "rabinul" este "autoritatea doctrinară" recunoscută. În

lumea iudaismului, există diferite curente și instituții de studiu rabinice.

Talmud[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Talmud.

Talmudul este o compilație imensă de cazuistică reglementată de autoritățile rabinice din diferite

locuri și perioade. Talmudul ca noțiune este o derivație a noțiunii de "studiu". Talmudul este o

compilație consacrată care nu mai poate fi schimbată dar în jurul căreia se fac noi adausuri

interpretative extratextuale. Talmudul este studiat zilnic iar întregul ciclu prestabilit de studiu

durează cca. 5 ani, după care se reîncepe. Talmudul propriu zis este format

din משנה Mișna și גמרא Ghemara precum și din straturi doctrinare suplimentare, consacrate în

expunerea și analiza fundamentelor iudaice din Mișna și Gmara. "Talmudul" ca noțiune include

două variante: Talmudul Babilonian și Talmudul Ierusolomitan. Talmudul Babilonian este

versiunea mai cunoscută și studiată.

Sărbători

Sâmbăta

Sâmbăta este principala zi de sărbătoare evreiască, ziua de odihnă a Creatorului după cele șase

zile de facere a lumii (Geneza). Potrivit religiei evreiești, este interzis să se lucreze în ziua de

sâmbătă și în zilele de sărbători.

Roș haȘanaArticol principal: Roș haȘana.

Roș Hașana este Anul Nou conform calendarului mozaic.

PurimArticol principal: Purim.

Purim este o sărbătoare evreiasca care comemorează eliberarea poporului evreu din Imperiul

Persan antic de distrugere de către Haman, după cum este scris în cartea biblică Cartea Esterei

(Megillat Esther). În funcție de poveste, Haman trage la sorți pentru a stabili data la care să fie

exterminați evreii.

ȘavuotArticol principal: Șavuot.

Șavuot (ebraică: שבועות; în pronunția așkenază Șavuos, ad literam, "Sărbătoarea săptămânilor")

este o sărbătoare evreiască care cade în ziua a șasea a lunii Sivan (sfârșitul lunii mai - începutul

lunii iunie). Ea eternizează momentul cînd Legea divină Tora a fost dată poporului evreu pe

muntele Sinai. Este una din așa-numitele "șaloș regalim", adică cele trei evenimente festivalice

când evreii făceau pelerinaj la Ierusalim.

Sukkot (סוכות)

În timpul sărbătorii de Sukkot (סוכות) evreii ies din casele lor și locuiesc timp de șapte zile în niște

umbrare sau colibe construite după reguli stricte, în amintirea celor patru zeci de ani de pribegie

în deșert.

Pesah (פסח - Paștele )Articol principal: Pesah.

În timpul celor șapte zile ale sărbătorii Paștelui פסח (Pessah) (în amintirea ieșirii din Egipt מצרים)

nu se mănâncă pâine dospită din cele cinci feluri de cereale, ci numai „pască”, pâine nedospită,

(în ebraică mața מצה).

Iom KipurArticol principal: Iom Kipur.

Iom Kippur (יום כפור iom kippùr, Ziua ispășirii) - este una din cele trei mari Sărbători evreiești;

este ziua de post religioasă ebraică care celebrează ziua ispășirii. În Torah este numită Yom

haKippurim ("Ziua celor care ispășesc"). Este una din așa-zisele Iamim Noraim ("Zilele temerii

reverențioase"). Iamim Noraim sunt Roș haȘana și Yom Kippur, respectiv primele și ultimele

două zile din cele Zece zile ale Penitenței.

HanukaArticol principal: Hanuka.

Hanuka (în ebraică ה כ] נ[ reprezintă "Sărbătoarea inaugurării" sau "Sărbătoarea (חנוכה sau ח!

luminilor".

rugaciune

obiecte de cult ale iudaismului

Iudaism

DenominațiiSchisme · Karaiți · Iudaism ortodox · Iudaism reformat · Iudaism conservativ ·Rit

occidental · Sinagogă

ScrieriBiblia ebraică · Tora · Talmud · Mișna · Ghemara · Chumash · Midraș ·Mishnah

Berurah · Tosefta · Halaha · Agada · Shulchan Aruch · Siddur ·Tosefta · Zohar · Geonim

Adepți Evrei · Regatul Iuda · Regatul Israel · Hazar

Roluri

religioase

Rabin · Rebbe · Posek · Hazzan · Kohen/Preot · Mashgiah · Gabbai ·Maggid · Mohel · Beth

din · Rosh yeshiva

Ritual Circumcizia · 613 porunci · Rugăciuni

Calendarul

ebraic

și sărbători

Purim · Pesah · Șavuot · Roș haȘana · Iom

Kipur · Hanuka· Nisan · Iyar ·Sivan · Tammuz · Av · Elul · Tișrei · Heșvan · Kislev · Tevet · Șev

at · Adar

Personalități Maimonide · Abraham · Eliezer Ben-Yehuda · Theodor Herzl