ITALIA

Vecini: Franta (515km); Elvetia (718km), are si o enclava in aceasta tara: Campione dItalia, cu 2.6km si 2051 locuitori; Austria (415km); Slovenia (218km); Marea Adriatica; Marea Ionica; Marea Mediterana; Marea Tireniana (7456km)Suparfata: 301.323 km (GEOGRAFIA FISICA ITALIANA)Temperatura: de la 8 grade C iarna, la 38 de grade C vara 49884vhj65dgv3jPopulatia: 57.268.578 locuitoriDiviziuni administrative: 102 provincii, gupate in 20 de regiuniSarbatoarea nationala: 2 iunieLimba oficiala: Italiana hg884v9465dggvReligia:romano-catolicaMoneda: 1 Lira = 100 Centesimi, din 1 ianuarie 2002 EUROPNB: 1.140.484 milioane $PIB/loc: 20.290 $Capitala: RomaItalia const n principal dintr-openinsul(poreclStivale-cizma) care se extinde nMarea Mediteran, unde mpreun cu dou mari insule,SiciliaiSardinia(Sardegna), creeaz diferite compartimente ale mrii:Marea Adriaticla nord-est,Marea Ionicla sud-est,Marea Tirenianla sud-vest i n finalMarea Liguricla nord-vest.Munii Apenini(Monti Appennini) din centrul peninsulei, merg spre est, unindu-se cuAlpii, care apoi formeaz un arc, nchiznd Italia n nord. Aici se afl i o lagun aluvionar mare,Laguna Pad-Veneia, strbtut deRul Padi de muli aflueni ai si, care curg dinspre Alpi, Apenini iDolomii. Alte ruri cunoscute suntTibrul(Tevere),AdigeiArno. Cel mai nalt vrf al Italiei esteMont Blanc(Monte Bianco) cu 4,807 m, dar Italia este mai ales asociat cu doi faimoivulcani: acum adormitulVezuviu(Vesuvio) n apropriere deNapolii activulEtnan Sicilia.EconomieMembr a grupuluiG8, Italia reprezenta a asea economie n 2004, dup Statele Unite, Japonia, Germania, Regatul unit al Marii Britanii i Frana. Italia are oeconomieindustrial diversificat, cu un venit pe cap de locuitor apropiat unor ri caFranaiRegatul Unit. Economiacapitalistrmne divizat ntr-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii private i un sudagricultural, cu o rat a omajului de 20%.Majoritatea materiilor prime necesare industriei i mai mult dect 75% din necesarul de energie este acoperit prin importuri. n decada trecut, Italia a urmrit o politic fiscal strns pentru a ndeplinii criteriile Uniuniiloreconomiceimonetare, beneficiind de o rat a inflaiei sczut care i-a permis alturarea laEurode la conceperea sa n1999.Performana economic italian a rmas n urma parteneriilor si europeni, guvernul actual iniiind o serie de reforme pe termen scurt destinate mbuntirii competivitii i a creterii pe termen lung. S-a micat ncet, totui, n implementarea reformelor.n anul 2010, piaa auto italian fost de 1,96 milioane de uniti, n scdere cu 9% fa de anul precedent[1].Investiiile strine directe (ISD) n Italia au fost de 30,5 miliarde de dolari n 2009, fa de 17 miliarde de dolari n 2008[2].DemografieItalia este n general o omogenitate lingvistic i religoas, totui, cultura sa, economia sa i politica sa sunt diverse. Italia are a cincea densitate a populaiei europene ca mrime, atingnd 196 de oameni pe km. Grupurile minoritare sunt mici, cele mai mari fiind cel vorbitor delimba germannTirolul de Sud(1991: 287.503 germani i 116.914 italieni) i cel delimba slovenlngTrieste.Alte grupuri minoritare cu limbi oficiale pariale sunt celefrancezenValle d'Aosta; celesardenSardinia; celeladinenDolomii; i celefriulienen regiuneaFriuli-Veneia Giulia, toate patrulimbi romanice. n plus exist alte cteva minoriti locale mici, ca i cele vorbitoare deLimba occitann sudul viiPiemontului;Limba catalann oraeleAlgheroiSardinia;Limba albanezn anumite sate dinCalabriaiSicilia; i de dialectegrecetivechi n satele din Calabria.

Industria: Baza energetica este asigurata numai in mica parte din resurse interne: gaze naturale, hidroenergie si energie geotermica. Cele mai importante uzine hidroelectrice sunt constituite pe raurile din Alpi. Uzinele geotermice sunt grupate in Toscana. (L ECONOMIA ITALIANA (19/03/2007))Petrolul prelucrat sau consumat de Italia este practic in intregime importat, caci extractia de petrol italian este neisemnat. Prospectiunile petroliere au fost intensificate in zona Apeninilor, dar fara rezultete incurajatore si Italia este obligata sa importe annual.Rafinarea petrolului are capacitatea de 100 milioane t annual.Petrolul il importa in principal din Orientul Mijlociu si Libia,prelucrat in centre ca: Milazzo, Cremona, Ravenna, Porto Marghera, Livorno, Mantova, Roma.Pentru acoperirea nevoilor energetice au fost redeschise minele de carbuni din Sardinia si extinse exploatarile din celelalte bazine carbonifere. Productia de gaze naturale este in scadere.Italia nu este bogata nici in celelalte resurse minerale, cu exceptia sulfului, marmurei si oarecum a zincului.Cele mai dezvoltate sectoare industriale sunt: siderurgia, industria textila, electronica si industria automobilelor.Siderurgia: Productia de otel si fonta a crescut vertiginos,mai ales productia de otel care detine locul 3 in Europa si locul 9 pe glob.Centre ale productiei de otel se gasesc situate in orasele: Genova Carnigliano, Serto San Giovanni, Milano, Torino, Marghera, Napoli,Taranto, Piombio.Industria constructoare de masinieste puternica si diversificata. Ea joaca un rol foarte important in economia Italiei. Una din subramurile cu veche traditie in aceasta tara este industria automobilelor.In uzinele de la Torino, Novara, Milano, Bolzano, Brescia, Modena, Napoli se fabrica o gama larga de automobile, autobuze, autoutilitare, motociclete, motorete, scutere, biciclete etc.Industria automobilelor ocupa locul 7 pe plan mondial; la Torino este trustul Fiat, unul dintre cele mai puternice din lume. De asemenea sa nu uitam de firme ca Ferrari, Lamborghini, Maseratti, care au adus atata mandrie Italiei.Centrele cele mai importante de constructii navale sunt in porturile Genova, La Spezia, Napoli, Palermo.Centrele de construire a tractoarelor si a masinilor agricole sunt indeosebi in Lombardia si Piemont, dar si la Torino, Milano, Cremona si Verona.Italia s-a facut remarcata si prinindustria electrotehnicii si electronicii,produsele sale de calitate fiind recunoscute pe piata mondiala.Industria chimicaeste foarte variata, facandu-se remarcata prin cauciucul sintetic, anvelope, fire si fibre sintetice, ingrasaminte chimice, celuloza si hartie. Centrele sunt situate in: Torino, Milano, Brescia, Novara, Roma, Napoli.Petrochimiapastreaza locul principal in industria chimica italiana. Majoritatea uzinelor sunt in nordul tarii, cu exceptia uzinelor petrochimice care sunt in porturile din sud, in special in Sicilia, unde se descarca petrolul din import.Industria textilaare o veche traditie in Italia. Leaganul sau este Italia de Nord, unde atelierele de prelucrare a lanei s-au dezvoltat inca din epoca feudala. Veche este si prelucrarea matasii naturale care insa a intrat in declin dupa lansarea matasii artificiale.Industria textila italiana prelucreaza materie prima autohtona (lana, canepa, fibre sintetice), da si de import (lana, bumbac). Ramura cea mai dezvoltata este filiatura de lana, Italia ocupand un loc important in lume cu productia de lana. Cele mai importante centre sunt in nordul tarii.Industria pielariei si a confectiilor din pieleeste larg dezvoltata in regiunile Piemont si Lombardia. Italia importa piei brute. Incaltamintea si produsele de marochinarie italiene sunt competitive pe piata mondiala, fiind recunoscute pentru calitatea lor ridicata.Industria alimentaraeste raspandita peste tot; se poate spune ca este ramura industriala cel mai uniform repartizata in teritoriu. Italia se remarca prin produsele de patiserie, ulei de masline, zahar, conserve de peste si vin.Agricultura: Desi detine 7% din populatia activa si doar 3% din PIB, ramane un sector important al economiei.Italia este unul dintre marii producatori europeni de cereale si cel mai mare producator de legume si fructe. Italienii sunt cultivatori, in special, de porumb, dar si de grau si de orez, toate trei fiind cultivate in Campia Padului. Este cel mai important producator european de orez, cu cele 14 milioane de tone annual, productia fiind reprezentativa si pe plan mondial.Detine locul 3 la fructe, indeosebi, mere, pere si nectarine si locul la 6-7 la citrice, obtinute in Ins. Sicilia, in partea sudica a Pen. Italice si in Calabria.Vita-de-vie creste pana si la poalele Alpilor. Podgoriile de tip industrial sunt caracteristice pentru Apulia. Vinul provenit din aceasta zona reflecta modul de cultura, fiind mai alcoolizat, mai sec si mai putin aromat.Italia detine suprematia pe glob la masline (2/5 din productia mondiala). Cele mai intinse plantatii de maslini sunt situate in Apulia, maslinul fiind absent numai in Nord.Crestera vitelor nu este dezvoltata pe masura posibilitatilor oferite de natura si nici pe masura necesitatilor de consum ale populatiei. Bovinele sunt crescute in ferme de tip industrial din Campia Padului si din Alpi. In Italia Peninsulara domina cresterea oilor si caprelor. Italia importa din ce in ce mai multa carne si produse lactate.Pozitia geografica a Italiei a favorizat pescuitul, pestele fiind folosit in consumul direct sau in industria alimentara.Cu toate acestea, agricultura ramane deficitara. Ca si industria, agricultura este mai slab dezvoltata in Sud.Un rol important in economie il joaca comertul si turismul (anula intre 30-60 milioane turisti si circa 3 miliarde $ incasari)Comertul exterior: Principalii parteneri comerciali sunt la export Germania 16%, Franta 12%, SUA 7%, Marea Britnie 7%, Spania 5%, Elvetia, Belgia, Luxemburg, Olanda cate 3%; iar la import - Germania 18%, Franta 13%, Marea Britanie 7%, Olanda 6%, Belgia, Luxemburg, Spania, SUA cate 4%.In 1998 din mld lire italiene, pentru export au folosit 420.764,0 masini, utilaje si echipamente de transport 46%, produse textile si confectii 17%, produse chimice 9%, otel si minereuri 5%, produse alimentare 4%, produse agricole 3%; iar pentru import au folosit 374.283,0 masini, utilaje 36%, produse chimice 14%, produse energetice 11%, textile si confectii 8%, produse alimentare 8%, produse agricole 6%.Turismul: In 1997 au existat 31 mil turisti (1994 51.814.000), veniturile incasate din turism fiind de 50.847,0 mld lire italiene ( circa 28 mil $). Cifra de afaceri in acest domeniu este mult mai mare, peste 80 mld $. Turismul concentreaza 8% din intreaga populatie activa a Italiei, una din cele mai ridcate ponderi de pe glob.Italia detine peste 1,7 mil locuri de cazare in hoteluri, moteluri si pensiuni.

NorvegiaNUME OFICIAL:Regatul Norvegiei.SITUAREA:Este asezata in Europa Nordica (peninsula Scandinava).VECINI:(5 181km) Oceanul Atlantic (Marea Nordului, Marea Norvegiei), si Oceanul Arctic (Marea Barents) 2 650km (21 189km cu fiorduri si golfuri), Rusia (196km), Finlanda (716km), Suedia (1 619km).SUPRAFATA:323 758km2(locul 66 ca intindere), este impartita in 19 districte, ziua nationala fiind 17 mai (ziua Constitutiei). 11565vfd14hqc4zCAPITALA:Oslo, situata in sud-estul tarii la extremitatea fiordului omonim, in zona Nurmark, avand o suprafata de aproximativ453km2;499 693locuitori (1998 circa800 000locuitori aglomeratie urbana - 1996. Oslo (Gurile lui Lo) este fondat in 1048 de catre regele Harald III Hardraade si devine, sub Haakon V. Magnusson, capitala regatului, ramanand, dupa 1319 (data unirii cu Suedia), principalul centru cultural al tarii. Centrul administrativ al Norvegiei autonome (1814) in alinata personala cu Suedia, apoi din 1905 al Norvegiei independente, capitala statului suveran. Oslo este in prezent cel mai mare centrul comercial al tarii. In cadrul industriei (care asigura1/5dinproductia industriala globala a Norvegiei), principala ramura o constituie prelucrarea metalelor si constructia de masini (circa din productia Norvegiei), nave, unelte, electronica, electrotehnica, masini-unelte; percum si alte industrii: chimica, textila, alimentara. Oslo reprezinta un important nod de transport: punct de convergenta a mai multor cai ferate si sosele; portul, desi nu cel mai mare din Norvegia asigura din exporturile tarii; aeroportul international (Fornebu). Principalul centru cultural-stiitific al tarii si unul dintre cele mai importante din Europa de Nord: Academia de Stiinte si Litere, universitati si alte institutii de invatamant superior, peste 30 de societati stiintifice si institute de cercetare, 10 biblioteci mai mari (printre care si cea a Universitatii), 13 muzee si galerii de arta mai importante (Muzeul Popular Norvegian, Galeria Nationala de Arta), 5 teatre, dintre care unul de opera si altul de balet, orchestra simfonica.MONUMENTE:Cetatea Arkeshus (secolele XIV-XV), Palatul regal (1825-1848), Primaria (1931-1950), Biserica lui Gol (secolul 12), Catedrala/Domkirke (sfarsitul secolului XVII), case vechi (secolele XVII-XIX), casele memoriale Amundsen, Nansen, numeroase statui.RELIEFUL:Norvegia ocupa partea de vest a peninsulei Scandinavia si este o tara muntoasa, strabatuta pe directia sud-sud-vest-nord-nord-est de lantul Alpilor Scandinaviei (1 800km lungime). Fiordul Trondheim, din zona centrala, imparte Norvegia in doua mari regiuni naturale:Norvegia septentrionala, care este ocupata de platourile Finnmark, cu altitudini in general sub700m, strabatute de masive izolate (intre care Rastegaissa1 069m) si de muntii Kjolen (700-1000m altitudine).Norvegia meridionalaeste ocupata de podisuri inalte si de munti ce culmineaza la2 469m in varful Galdhopiggen (altitudinea maxima din tara). Eroziunea glaciara a avut un rol important in modelarea peisajului norvegian: circuri glaciare, vai in forma de U si circa1 700ghetari actuali, care insumeaza4 600km2(cea mai intinsa suprafata ocupata de ghetarii din Europa). Tarmurile foarte articulate (masoara21 189km)prezinta spre Oceanul Atlantic numeroase fiorduri, unele printre cele mai mari din lume (Trondheimsfjorden180km, Sognefjord204km, Hardangergfjorden183km). De-a lungul coastelor se insiruie circa150 000de insule, insulite si stanci.CLIMA:Clima este influentata de latitudine si relief, dar moderatade apele calde ale Curentului Norvegiei (parte a sistemului Gulf Stream). fq565v1114hqqcVEGETATIA:Variaza in functie de altitudine si latitudine, si este aproape absenta pe o anumita suprafata. Padurile (in principal conifere) ocupa circa din suprafata Norvegiei fiind prezente in podisurile si campiile sudice. Fauna este specifica peninsulei Scandinave. Numeroase zone sunt ocrotite printre acestea se afla 13 parcuri nationale.POPULATIA:Este de4 429 000locuitori 1998 (1800:883 000loc; 1900:2 240 000; 1950:3 270 000; 1990:4 247 546); natalitatea 13,7, mortalitatea 10,1, sporul natural este de 3,6 (1997); speranta de viata la nastere (1996): 75 ani (masculin); 81 ani (feminin); populatia urbana 75% in anul 1997. Pincipalele orase (mii de locuitori-1998):ECONOMIA:Tara cu economie dezvoltata bazata pe o industrie diversificata si servicii indeosebi transport si comert. Dispune de importante rezerve de hidrocarburi (peste un miliard tone de petrol si2 400de m3de gaze; mari zacaminte sunt: Statfjord, Ekofisk, Gullfaks, Eldfisk) in Marea Nordului, intrat in exploatare, la inceputul deceniului 8, cu o productie in crestere (cca. 160 de milioane tone de petrol si peste 30 miliarde m3de gaze, detinand locul II al petrol si IV la gaze naturale in Europa, pe glob locurile VII si respectiv VIII. Acestea asigura cca.1/7din PIB si de regula, cca. din export; au fost descoperite zacaminte de hidrocarburi si in Marea Norvegiei, dar nu au fost inca introduse in exploatare. Norvegia are un bogat potential hidroenergetic bine valorificat (aproape intreaga productie de energie electrica este obtinuta in hidrocentrale; Norvegia ocupand locul I la productia de energie electrica/loc) si care a permis dezvoltarea electro-metalurgiei, fierului, cuprului, zincului si mai ales a aluminiului. Alte ramuri ale industriei perlucratoare sunt constituite de nave maritime, rafinarea petrolului, de industria chimica si textila, de prelucrarea lemnului, prelucrarea pestelui.Agriculturaeste orientata spre cresterea animalelor indeosebi pentru carne sau lapte ori pentru pielicele. Datorita conditiilor pedo-climatice terenurile cultivate sunt restranse. Norvrgia dispune de o puternica flota maritima-comerciala (locul III pe glob) si are o balanta comerciala net excedentara, in principal datorita hidrocarburilor.Comertul exterior: (este exprimat in miliarde coroane-1998)607in care313export (bunuri manufacturate 41,3%-masinile si echipamentele de transport reprezentand 15,1% din totalul exporturilor, petrol si gaze naturale 39,4% , metale 11,3%, produse agro-alimentare 9,6%) si284import (masini si echipamente de transport 42,7%, produse chimice 8,8%, materii prime minerale 6,4%, produse agro-alimentare 6,1%, textile si confectii 1,7%). Principalii parteneri:

TURISMUL: 3 300 000 turisti straini in 1996; venituri din turism: 2,41 miliarde de $. Principalele obiective: capitala si imprejurimile (Fiordul Omonim, colinele impadurite Numark, cu numeroase lacuri), fiordurile reprezinta totodata principale trasee ale calatoriilor turistice cu vaporul. Limba oficiala: norvegiana, Moneda1 Krone=100 Ore.