isu 2015.pdf · 1625/2198 - - - - motorina; 6954/10706 - - - - petrol 0/271 - - - - gpl 0/40 - - -...

NESECRET

NESECRET 1/1

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

Nr . ____________ din ___________

Exemplar unic ARAD

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Vasile Goldiş” al Judeţului Arad

C Ă T R E, CONSILIUL JUDEŢEAN ARAD

Domnului preşedinte Nicolae IOŢCU,

Stimate domnule preşedinte,

Vă înaintăm alăturat Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Arad, în 2

(două) exemplare, cu rugămintea de a pentru a fi supus aprobării în şedinţă de consiliu.

Cu deosebită stimă,

INSPECTOR ŞEF

COLONEL ing. Ioan BOGDĂNESCU

localitate strada nr. cod poştal latitudine (grd/min/sec)

longitudine (grd/min/ sec)

denumire substanţă

cantitate prezentă (t)

categoria de substanţă

denumire substanţă fraze de risc cantitate

prezentă (t)

Benzina 1625/2198 - - - -

Motorina 6954/10706 - - - -

Petrol 0/271 - - - -GPL 0/40 - - - -

Arad RO-002_aradSC ARCHIM AGROINDUSTRIAL SRL

Vladimirescu - FN 317405 21 26 19 E 46 10 22 N

Depozitări CAEN 6312Comerţ cu ridicata al produselor

chimice CAEN 5155

RM Azotat de amoniu* 7000/10000 - - - -

Benzina 1007/4665 - - - -

Motorina 1033/3300 - - - -

Arad RO-004_aradS.C.

ROMPETROL GAS S.R.L.

Vladimirescu Jandarmeriei 9 317405 21 42 02 E 46 10 24 N

comerţ cu ridicata al

combustibililor solizi, lichizi şi

gazoşi şi al produselor derivate –

comercializare GPL - CAEN

5151, intermedieri în

comerţul cu combustibili, minerale şi

produse chimice pentru

industrie – CAEN 5112,

comerţ cu ridicata al produselor

chimice – gaze industriale

CAEN 5155, depozitări – CAEN 6312, activităţi de ambalare – CAEN 7482

RM Gaz petrolier lichefiat 660/680 - - - -

rm

46 11 08 N

Depozitări CAEN 6312Comerţ cu ridicata a

combustibililor CAEN 5151

rm

Arad RO-003_arad

SC ROMPETROL DOWNSTRE

AM SRL

Vladimirescu

SITUAŢIA AGENŢILOR ECONOMICI CLASIFICAŢI CONFORM HGR 804/2007

21 25 59 E 46 10 23 N

Depozitări CAEN 6312Comerţ cu ridicata a

combustibililor

- FN 317405

Cometei 1 310201

Cod amplasament

Denumire amplasament

Adresa amplasament

21 21 09 EArad RO-001_arad SC OMV PETROM SA Arad

NESECRET

Domeniu de activitate

Statut Seveso (RM/rm)

Substanţe nominalizate Substanţe nenominalizate

Judeţ

Arad RO-005_arad S.C. RDF S.R.L. Şofronea - FN 317216 21 18 57 E 46 16 52 N


chimice CAEN 5155

rm Azotat de amoniu* 700/3000 - - - -

Azotat de amoniu* - - - - -

Pesticide - - - - -

AradS.C.

AGRIGROS S.R.L.

Arad Steagului 1 310262 - -


chimice CAEN 5155

RM Azotat de amoniu* - - - - -


chimice CAEN 5155

rmArad -S.C.

CHEMIROL AGRO SRL

Arad Bicaz 6

Nota: încadrarea amplasamentului s-a făcut în baza notei 2 din Anexa 1, Partea I din HGR 804/2007

310239 - -

Nesecret

Nesecret Pag. 1 din 4

Anexa nr. _____ la nr. ________ din ________

Planuri şi proceduri de intervenţie

Nr. crt. DENUMIREA DOCUMENTULUI

1. Registrul de riscuri şi capabilităţi al Judeţului Arad 2. Concepţia unică de intervenţii în situaţii speciale 3. Planul roşu al Judeţului Arad 4. Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Arad

5. Procedura privind transmiterea avertizărilor despre fenomenele meteo periculoase către C.L.S.U., C.J.S.U. şi serviciile deconcentrate.

6. Procedura privind monitorizarea transporturilor periculoase 7. Procedura privind coordonarea S.M.U.R.D.

8. Procedura privind organizarea cooperării cu structurile M.I.R.A., M.Ap.N., serviciile publice deconcentrate, instituţiile publice, operatori economici, O.N.G., care au atribuţii sau desfăşoară activităţi în domeniul situaţiilor de urgenţă.

9. Procedura privind alarmarea şi coordonarea S.V.S.U. care intervin. 10. Procedura privind deplasarea, instalarea şi modul de lucru al punctului de lucru mobil. 11. Procedura privind preluarea anunţurilor directe ale cetăţenilor. 12. Procedura privind alarmarea structurilor inspectoratului. 13. Procedura privind transmiterea mesajelor de avertizare prin SMS. 14. Procedura privind primirea – transmiterea documentelor prin e-mail.

15. Procedura privind transmiterea mesajelor informative referitoare la intervenţiile în situaţii de urgenţă către mass - media acreditată.

16. Procedura privind modul de raportare în cazul apariţiei sau producerii unor situaţii în care a fost implicat personal al forţelor armate străine sau membrii de familie ai acestora.

17. Procedura privind modul de coordonare şi dirijare a forţelor şi mijloacelor sosite în sprijin, a celor care tranzitează zona de competenţă a unităţii sau a acelora care solicită sprijin şi se află temporar în zona de competenţă.

18. Procedura privind modul de elaborare şi transmitere a dispoziţiilor preliminare către structurile subordonate.

19. Procedura privind modul de întocmire a Planului de intervenţie în situaţii de alertă teroristă.

20. Procedura privind modul de elaborare şi actualizare a Planurilor de cooperare/acţiune cu alte structuri ale M.A.I. şi din Sistemul Naţional de Apărare.

21. Procedura privind modul de monitorizare privind executarea misiunilor specifice, întocmirea situaţiilor centralizatoare şi a rezultatelor obţinute.

22. Procedura privind modul de monitorizare a situaţiilor de urgenţă. 23. Procedura privind modul de aplicare a măsurilor prevăzute în planurile de intervenţie şi cooperare.

24. Procedura privind modul de informare a Instituţiei Prefectului, Consiliul Judeţean Arad, structurile M.A.I. şi alte instituţii cu care se cooperează în vederea gestionării situaţiilor de urgenţă produse în zona de competenţă a I.S.U.J. Arad.

25. Procedura privind modul de actualizare a hărţii operative a Centrului Operaţional, a listei cu numerele de telefon şi adrese e-mail.

Nesecret


26. Procedura privind modul de organizare a schimbului reciproc şi oportun de informaţii cu celelalte compartimente ale unităţii pentru documentarea reală a conducerii unităţii asupra datelor necesare procesului decizional.

27. Procedura privind activitatea personalului din cadrul compartimentului monitorizare situaţii de urgenţă

28.

Procedura privind modul de recepţionare (primire) şi transmitere (expediere) a ordinelor şi rapoartelor de către compartimentul monitorizare situaţii de urgenţă şi dispecerat, distribuirea lor către destinatari, precum şi păstrarea confidenţialităţii de către personalul compartimentului a documentelor cu care intră în contact.

29. Procedura privind modul de acţiune al personalului de serviciu la primirea unui apel de urgenţă în sistemul „112” şi modul de lucru privind completarea foii de caz.

30. Procedura privind modul de transmitere a informaţiilor suplimentare primite prin sistemul unic 112, subunităţilor care se află în curs de executare a unor misiuni, echipajelor de intervenţie şi altor structuri competente să intervină sau altor forţe cu care se cooperează cu privire la evenimentul produs.

31. Procedura privind succesiunea întrebărilor enunţate de către personalul compartimentului monitorizare situaţii de urgenţă şi dispecerat, operatorilor de la centralele de preluare a apelurilor de urgenţă 112 STS pentru obţinerea datelor suplimentare necesare intervenţiei.

32. Procedura privind modul de informare a conducerii unităţii şi a persoanelor în drept asupra situaţiei operative, evenimentelor deosebite, misiunilor executate şi rezultatelor obţinute, ordinele primite şi rapoartele întocmite în acest sens.

33. Concepţia generală privind planificarea, pregătirea, organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de răspuns în situaţii de urgenţă.

34. Procedura privind gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de producerea unui accident nuclear şi/sau urgenţă radiologică.

35. Procedura privind gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de avarierea gravă a sistemelor de gospodărie comunală

36. Procedura privind gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de evenimente publice de amploare care pot genera situaţii de urgenţă.

37. Procedura privind gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de producerea accidentelor majore pe căile de transport.

38. Procedură privind gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de căderi masive de zăpadă, viscol, polei şi blocaje de gheţuri pe Dunăre sau pe râurile inferioare.

39. Procedura privind gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de accidente chimice cu implicaţii pe amplasament .

40. Procedura privind gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de incendii la fondul forestier. 41. Procedura privind gestionarea situaţiilor de urgenţădeterminate de poluări pe cursurile de apă interioare 42. Procedura privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de incendii. 43. Procedura privind gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de producerea cutremurelor puternice.

44. Procedura privind gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de producerea alunecărilor şi prăbuşirilor de teren în localităţi, la exploatări de resurse naturale care afectează infrastructura căilor de transport şi reţelelor de energie şi gaze naturale.

45. Procedura privind gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de căderi de grindină. 46. Procedura privind gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de producerea unei epidemii.

47. Procedura privind gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de accidente chimice cu implicaţii în afara amplasamentului.

Nesecret


48. Procedura privind gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de explozii necontrolate ale muniţiei rămase din timpul conflictelor militare.

49. Procedura privind gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos.

50. Procedura privind gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de producerea alunecărilor de teren.

51. Procedura privind gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de accidente, avarii, explozii şi incendii în industrie.

52. Procedura privind gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de accidente la construcţii hidrotehnice.

53. Procedura privind gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de invazii de dăunători, contaminări de culturi vegetale şi/sau produse vegetale şi animale.

54. Procedura privind modul de acţiune în situaţia producerii unor avarii grave la sistemele de comunicaţii şi informatică.

55. Procedura privind gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de poluari marine in zona costiera.

56. Procedura privind gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de avarierea gravă la magistralele de transport gaze, produse petroliere, energie electrica.

57. Procedura privind gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de seceta hidrologică.

58. Procedura privind gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de producerea fenomenelor meteorologice periculoase , inundaţii.

59. Procedura privind gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de producerea epizootiilor.

60. Procedura privind asigurarea securităţii operaţionale de tranzit, import/export şi transfer UE, precum şi de transfer de pe teritoriul naţional a armamentului, muniţiilor şi subst. periculoase de către structurile MAI cu atribuţii în domeniu.

61. Procedura privind notificarea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de manifestarea fenomenelor hidro-meteorologice periculoase de către personalul Centrului Operaţional Judeţean.

62. Plan operaţional de intervenţie în caz de accident de aviaţie civilă.

63. Plan de cooperare între ISUJ Arad şi IJJ Arad ptr. participarea în comun la limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă.

64. Plan de interventie si cooperare in sprijinul transporturilor speciale , bunurilor , valorilor – IJJ Arad. 65. Plan de interventie si cooperare la obiectivele din responsabilitatea IJJ Arad. 66. Plan de cooperare intre Penitenciar si unitatile MAI. 67. Plan de înştiinţare si alarmare a Judeţului Arad. 68. Plan de cooperare ISUJ – INSPECTIA SILVICA SI VANATOARE . 69. Plan comun de intervenţie si cooperare pt. limitarea si înlăturarea situaţii de urgenţă (M.A.I. – M.Ap.N.) 70. Planul de protecţie şi intervenţie în caz de urgenţă radiologică al judeţului Arad. 71. Plan de evacuare în situaţii de urgenţă. 72. Plan de evacuare a populaţiei şi a unor categorii de bunuri materiale în situaţii de urgenţă al jud. Arad. 73. Planul de protecţie şi intervenţie în situaţii de protecţie civilă.

74. Planul de apărare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice provocate de cutremure şi/sau alunecări de teren.

75. Plan urgenta Rompetrol Vladimirescu.

Nesecret


76. Plan de urgenta externa la SC Archim Agro Industrial SRL. 77. Plan de apărare împotriva incendiilor în masă. 78. Plan de apărare şi intervenţie pentru incendii la fondul forestier. 79. Plan de acţiune al M.A.I. în cazul producerii unei situaţii de urgenţă generată de seism. 80. Plan de cooperare al comunicaţiilor la nivelul structurilor MAI din jud. Arad + anexa S/364010. 81. Protocol colaborare între ISUJ Arad şi Televiziunea Română Timişoara. 82. Protocol de colaborare ptr. aplicarea managementului incidentelor produse pe DN din jud. Arad.

83. Protocol de colaborare ptr. aplicarea „Managementului unitar al forţelor participante la intervenţia în cazul accidentelor pe calea ferată din jud. Arad”.

84. Protocol privind funcţionarea si integrarea structurilor SMURD. 85. Protocol de colaborare Primăria Mun. Arad + I.S.U.J. Arad + Compania de Apă Arad.

86. Procedură privind planificarea,pregătirea,organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de răspuns în situaţii de urgenţă în zona de responsabilitate a ISUJ Arad.

87. Procedură privind planificarea,pregătirea,organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de răspuns în situaţii de urgenţă în zona de responsabilitate a ISUJ Arad.

88. Protocol de cooperare şi coordonare IGSU-ROMATSA privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de producerea unor accidente de aviaţie civilă.

89. Completare Plan de Intervenţie şi Cooperare pentru obiectivele asigurate cu pază cu efective de jandarmi,în sprijinul transporturilor speciale, bunurilor, valorilor şi corespondenţei clasificate, executate de I.J.J. Arad.

90. Protocol de colaborare între MAI şi Federaţia Română de Motociclism, privind organizarea şi desfăşurarea manifestărilor sau competiţiilor de motociclism.

91. Plan integrat de acţiune ptr. prezervarea ordinii publice în situaţia desfăşurarea unor manifestaţii de protest de amploare sau cu risc public, în jud. Arad.

92. Plan judeţean de apărare împotriva inundaţiilor,fenomenelor meteo periculoase, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale

93. Procedură privind gestionarea situaţiilor generate de incendii la depozitele en-gros si mari centre comerciale.

94. Procedura privind salvarea persoanelor surprinse/imobilizate în spaţii înguste sau medii ostile vieţii.

95. Procedura privind notificarea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de manifestări meteo periculoase specifice perioadei de iarnă ( căderi masive de zăpadă, îngheţ sau viscol), de către personalul Centrului Operaţional Judeţean Arad.

96. Procedura comună privind intervenţia în caz de accidente de circulaţie cu implicarea mijloacelor auto cu care sunt transportate persoanele private de libertate.

97. Procedura comună privind intervenţia în situaţii de urgenţă pe amplasamentul Penitenciarului Arad 98. Plan de deszăpezire Aeroport Internaţional Arad 99. Plan de deszăpezire pe DJ 2010 - 2011

100. Protocol de cooperare între ISUJ ARAD – IJP Arad pentru participarea în comun la limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă.

101. Protocol de colab. între ISUJ Arad şi Penitenciarul Arad pentru participarea în comun la eficientizarea activităţilor de interes operativ reciproc.

102. Protocol de colab. ISUJ Arad – IJP Arad ptr. participarea în comun la cercetarea şi stabilirea cauzelor probabile de incendiu.

Nesecret

Nesecret Pag 1 din 5

Anexa nr. ______ la nr. _____ din ________

OPERATORII ECONOMICI SURSĂ DE RISC NUCLEAR SAU RADIOLOGIC DIN JUDEŢUL ARAD

Nr. Crt.

Denumirea unităţii deţinătoare, adresa,

număr telefon Tipul instalaţiei / sursei închise amplasament

INSTITUŢII MEDICALE

1

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Arad, 310031, Arad, C-lea Victoriei,

Nr.1, Tel. 0357-407200

Axiom Iconos MD Clinica Pediatrie

Multix Compact K

Clinica Radiologie Senograph DMR+

MRS Philips Tele Diagnost

Temco GRX-01 Optima CT 520 Polymobil Plus ATI Nanodor 2

MRS Philips UPU Siremobil Compact Chirurgie Ortopedică

OEC Fluorostar 7900 Compact 2 Chirurgie

SCJU Sediul Arad, 310017, P-ţa Mihai Viteazu, Nr.7-8, Tel.

0257-253196

Mercury 332 Clinica Radiologie Multix Compact K

Nanodor 2 Chirurgie ElectrOdelca Temoo 04 Dispensar TBC, C-lea Victoriei nr. 39-41, tel. 0257-228885 Eltex 400

THX 250 Rx Terapie, Str. Şt. Augustin Doinaş, Nr.17, Eltex 400 Staţionar TBC, Str. M. Eminescu, Nr. 46, Tel. 0257-280145

EDR 750-Urolix Urologie Siremobil Compact

SCJU Sediul Arad, str. Episcopiei, Nr.5, Tel.

0257-255052

Axiom Iconos MD Radiologie Polymobil 10 Prematuri

Diagnomax MS 125 Spital

SCJU Sediul Gurahonţ, Str. Crişan, Nr. 2, 0257-316600,0733-980852

Nanodor 2 Spital

2 Spitalul Orăşenesc Ineu, Str. Republicii, Nr.2, 0257-511221

Mercury 332 Radiologie

Optix Confort

Radius R-9 AFG Spital

Eltex 400 Policlinica, Str. Dunării, Nr. 13

Nesecret


Nr. Crt.



3 Spitalul Orăşenesc

Lipova, Str. A. Vânătu, Nr.11, 0257563047

Eltex 400 Spital

Multix Swing

4 Universitatea Vasile

Goldiş, B-dul Revoluţiei, Nr.81, 0257-280335

Image X70 Radiologie Dentară, Str. Călăraşilor, Nr.3, et.1

5 Spitalul CF Timişoara,

Splaiul Tudor Vladimirescu, Nr. 13-15,

0256-493088

DuoDiagnost Ambulator CF Arad, Str. V.Milea, Nr. 47, 0257-234890

6 CMI Dr. Aniţei Mihai, Curtici, str. Revoluţiei, nr.53, 0751-228786

Minray Radiologie Dentară

7 CMI Adomnicăi

Mihaela, Arad, Str. Cuza Vodă, Nr.41,

0722349338

X-Mind AC Radiologie Dentară

8 S.C. Agis 2000 S.R.L., Arad, Str. Simion Popa,

Nr. 10, 0744-797821

Moviplan 800 TF

Radiologie, Calea Victoriei, Nr. 60-62 Giotto Image

9 Bioanima S.R.L. Arad, Str. Mărăşeşti, Nr. 32,

0257-254840 Gamma Light AD 100/20 Radiologie Veterinară

10 Brush&Floss, sat

Zimand Cuz, comuna Zimandul Nou, nr.102,

0746782125

Kodak 2200 Radiologie Dentară

11 Centrul Medical Dr.

Coşuleanu srl, Pecica, str.111, nr.5A, 0723123660

X-Mind DC Radiologie Dentară

12 CMI Estetic Arad, Str.

Ep. Roman Ciorogariu, bl 63/A, ap.3, 0744-

546267

Explor X70 Radiologie Dentară

13 CMI Dr. Dehelean Ciprian, Arad, Str.

Udrea, Nr. 20A, 0257-230353


Nesecret


Nr. Crt.



14 CMI Dr. Dehelean

Vasile, Arad, Str. Oituz, Nr. 4, 0257-230353


15 Clinica Deryy, Arad,

Calea Victoriei, nr.30, 0722344771

Multix Swing Radiologie

Mammomat 1000

16 Dident, Arad, str. Piaţa Mică, nr.4, 0357310535 Planmeca Intra Radiologie Dentară

17

Euromedic România S.R.L., Bucureşti,m Bd. Aviatorilor, Nr.41, et.2,

021-2224191

CT BrightSpeed 16

Centru de Imagistică, Arad, Str. Corneliu Radu, Nr. 1, 0257-369101, [email protected]

Precision Rxi versiunea e

Senograph DMR+

Prodigy Primo

18 CMI Dr Flueraş Ioan,

Chişineu-Criş, Str. Gării, Nr. 12, tel 0257-

351060


19 Lucdent S.R.L., Arad, Str. Vasile Milea, Nr. 53A, tel 0257-213128

Planmeca Intra Radiologie Dentară

20 MC DENT 24

S.R.L.,Arad, Str. Octavian Goga, Nr.21,

0257-270677


21 Medical Xray S.R.L., Arad, Str. Ghioceilor, Nr.57, 0740-096664

Kodak 8000C Radiologie Dentară, Calea Aurel Vlaicu, Nr. 159-161, 0357-

429160 Kodak 2200

Minray Radiologie Dentară, str. Blajului, nr.1, ap.1

Cranex D

22 CV Dr. Moisa Adrian,

Arad, spl. General Praporgescu, Nr. 5A,

tel. 0744-552989

Univet 160 HF Radiologie veterinară

23 CMI Dr. Moţiu Petru, Chişineu-Criş, Str.

Ciocârliei, Nr. 2C, 0741-531842


Nesecret


Nr. Crt.



24 Panoramic Radiodent

S.R.L., Sebiş, Str. Romană, Nr. 4, 0740-

199133

Endos ACP Radiologie Dentară

Rotograph Plus

25 CV Play Dog S.R.L.

Arad, Str. Ion Raţiu, Nr. 78, 0257-220202

DM-100P Radiologie Veterinară

26

Premium Dental S.R.L., Arad, Str. Şt. Augustin

Doinaş, Nr. 7-11, Bl.M4, Sc.B, Ap.2, 0357-

411818

Max 70 HF/DC Radiologie Dentară

27 Radiologica S.R.L.

Arad, B-dul Revoluţiei, Nr.45, 0257-212600

Eltex 400

Radiologie

Multix Swing

28 Radiologie Echografie

S.R.L., Arad, Str. Dacilor, Nr. 12, 0744-

935720

Multix Swing Radilogie, Str. Paris, Nr.2, 0257-211381

29 SC Terapeutica SA, Ch.

Criş, str. Teilor, nr.4, 0731-833489

Diagnomax MS 125 Spital, Str. Înfrăţirii, nr.95

30 CMI Dr. Tinca Mircea, Nădlac, Str. Victoriei, Nr. 39, 0744-847953


31 CMI Dr. Tripa Cristina,

Ineu, Str. Republicii, Nr. 34, 0744-595801


32 Vivas Dent S.R.L., Arad, Str. Octavian Goga, Nr. 21, 0257-

270677


Kodak 9000 3D

33 S.C. WITTENBERGER

S.R.L., Arad, Str. Ceahlău, Nr. 27, Ap.

1B, 0257-284878

Ritter Radiologie Dentară, Str. Gh. Lazăr, Nr. 23, Ap. 5B, 0257-

281622 IntraOS DG

PantOS DG Plus

Oralix 50

Radiologie Dentară, B-dul Revoluţiei, Nr. 27, Ap. 9, 0257-254263

IntraOS DG I-Max Touch 3D Fona Art Plus Orthoralix DC

Nesecret


INSTITUŢII INDUSTRIALE

1 S.C. AMARAD S.A., 310392, Arad, C-lea Aurel Vlaicu, Nr. 139-

151, 0257-289850

GAMMAMAT TS3/1 cu sursă închisă IR 192 de activitate maximă 3 TBq

Platforma Industrială Vladimirescu

2

S.C. ASTRA VAGOANE CĂLĂTORI S.A., 310210, Arad, Str.

Petru Rareş, Nr. 1-3, 0257-233651

ERESCO 42 MF2 Laborator examinări nedistructive

3

S.C. ASTRA RAIL INDUSTRIES SRL., 310210, Arad, C-lea

Aurel Vlaicu, Nr. 41-43, 0257-202231

ERESCO 32 MFC

Laborator de CNDX Semicisternă, 0257-202449 ERESCO 42 MF

ERESCO 32 MF4-C

MXR 301

Laborator de CND Radiografic cu radiaţii X, 0257-202449

MXR 300 MXR 301 MXR 301

ERESCO 42 MF3

ERESCO 32 MFC 3.1

4 Weatherford Atlas GIP

SA, 100189 Ploiesti, str. Clopoţei, nr.2A, 0244-

514440

Sursă Închisă Am-Be 166,5 GBq

Laborator de Carotaj Radioactiv, Arad, Calea Bodrogului, Nr. 7, 0257-281420

5

S.C. TAKATA PETRI ROMANIA S.R.L., Arad,

310375, Str. III, Zona Industrială, Arad Vest,

Nr. 9, 0257-203100

X-Cube Compact Laborator de CNDX

Nesecret

Nesecret Pag 1din 2

Anexa nr. _______ la nr. ______ din ________

OPERATORII ECONOMICI RISC CHIMICI CARE NU INTRĂ SUB INCIDENŢA HGR NR.

804/2007 SAU A LEGII NR. 92/2003

Nr. crt.

Loc

alita

te

Denumire operator economic

Profil de activitate Adresa

Den

umir

ea

substanţei

1.

AR

AD

S.C. CET S.A. Producerea aburului şi a apei calde

Calea 6 Vânători F.N.,

B-dul Iuliu Maniu Nr. 65

Păcură Acid sulfuric

Acid clorhidric

Motorină

C.L.U. Acetilenă Hidrazină

Apă amoniacală

Butanol White spirit

Dilusar Rompetrol 80/115

Toluen Benzine de extracţie

Răşină alchidică Răşină acrilică

Diluant 510 Alcool izopropilic

2.

AR

AD

S.C. GENERAL COM INVEST S.R.L.

Comerţ cu ridicata de produse chimice.

Str. Steagului nr. 1 Director general Buda Sorin Tel. 0257-250862 Mobil: 0742-208893; 0747-025858

Azotat de amoniu

3. A

RA

D

S.C.Feroneria S.A.

Producerea şi comercializarea

accesoriilor de feronerie pentru mobilier, uşi şi

ferestre

Str. Calea 6 Vânători nr.55 Cianuri

Nesecret

Nesecret Pag 2din 2

Nr. crt.

Loc

alita

te

Denumire operator economic

Profil de activitate Adresa

Den

umir

ea

substanţei

4.

AR

AD

S.C.NuovaArio S.A. - Str.Cocorilor nr.24a Cianuri

5.

AR

AD

S.C.Cerealcom S.A - Calea 6 Vânători nr.56

Gaz toxin

6.

AR

AD

S.C. Agrosem S.A. - Ceala Insecticide

7.

AR

AD

S.C. COMPANIA DE

APĂ S.A.

Captare, distribuţie şi tratarea apei

Str. Sabin Drăgoi Nr. 2-4 Clor

8.

AR

AD

S.C.

PETROSANTANDER ROMÂNIA S.A.

Extracţia ţiţeiului şi gazelor

Arad, str. Academia Teologică, nr.1-4, jud.

Arad

Produse de ţiţei şi gaze

9.

AR

AD

S.C. TAKATA PETRI ROMANIA SRL

Producţia de volane şi centuri pentru industria

auto

Zona Industrială De

Vest, FN, Arad

Magneziu

10

AR

AD

S.C. DELPHY PAKARD ROMANIA

SRL Producţie cablaje Ineu, jud Arad Solvenţi organici

11.

PEC

ICA

S.C. VETRAL S.R.L. Producţie fitinguri din

mase plastice armate cu fibră de sticlă

Pecica, FN

Răşină vinilesterică/izoftalică

Luperox K1

Accelerator NL 51 P

Acetonă

Anexa nr. ____________ La nr.__________ din _______

Arad Fluxul informaţional decizional

Anexa nr. _____ la nr. ______ din _

SPATII DE CAZARE

Denumirea, Proprietarul Amplasament* Suprafaţa (mp) Cazarmament Capacităţi Nr. personal

Surse energetice

Nr. Crt.

depozitare alimente

cazare / nr. camere

Tare (nr de paturi)

Moale (nr de pături/ saltele)

bai (pers/ zi)

dusuri (pers/ zi)

de pre-parare (nr.por-tii/ zi)

de ser-vire (nr.por-tii/ zi)

1 HOTEL RARE-SC M&S INTERNAŢIONAL SRL ARAD, STR. P.RARES, 114 15 700/27 55 55/55 55 55 150 150 15 REI>EA 2 HOTEL ROUĂ - SC ROUĂ SRL ARAD, CALEA IRIEL 11 30 510/34 69 138/69 69 69 8 REI>EA 3 HOTEL PARC MONEASA - SC GASTROTUR

SRL ARAD, MONEASA 36 840/56 125 168/168 55 70 700 420 30 PROPRIE

4 HOTEL ARADUL - SC HARDER PWN SRL ARAD, B-DUL DECEBAL, 9 30 1800/28 50 50/50 48 50 50 50 21 REI>EA 5 HOTEL ARDEALUL - SC CRUCEA ALBĂ SRL ARAD, B-DUL REVOLUŢIEI, 98 142 4191/72 180 360/180 139 180 160 160 43 REI>EA 6 HOTEL CENTRAL - SC CENTRAL SA ARAD ARAD, STR. HORIA, 8 100 672/42 51 51/51 42 51 200 200 50 REI>EA 7 HOTEL CODRU MOMA - SC TBRCM SA -

MONEASA ARAD, MONEASA, STR. »MELJ> 118 80 1224/102 200 400/200 200 200 204 204 53 REI>EA

i

8 HOTEL CONTINENTAL - CONTINENTAL BUC. ARAD, B-DUL REVOLUMEI, 79-81 100 3600/160 229 229/229 229 229 1000 1000 100 REI>EA *

9 HOTEL JACKSON - SC EXPO MARKET LTD SRL

ARAD, NÂDLAC, ZONA PCTF 20 390/28 39 100/39 8 39 72 72 19 REI>EA

10 HOTEL - COOP CONSUM NÂDLAC ARAD, NÂDLAC, STR. UNIRII 12 100 228/24 52 100/52 48 52 300 300 10 RE^EA 11 HOTEL MAREM - SC MAREM IMPEX SRL ARAD, CALEA VICTORIEI, 2C 25 102/17 30 30/30 30 30 34 70 8 REI>EA 12 HOTEL MONEASA - SC MONEASA SRL ARAD, MONEASA 1880/94 188 376/188 188 188 21 REI>EA 13 HOTEL OLIMP - SC OLIMP 2000 SRL ARAD, STR.VRANCEI 36B 12 560/17 40 80/40 36 40 40 40 9 REI>EA 14 HOTEL PRESIDENT - SC PREMIER SRL ARAD, CALEA TlMISORII, 164 115 600/33 50 55/50 50 50 200 200 40 REI>EA 15 HOTEL RESIDENCE - SC PECO SA SUC. ARAD ARAD, P-Î>A ÎMPĂRATUL TRAIAN, 3 70 380/19 41 41/41 15 41 150 150 8 REÎ>EA 16 HOTEL XEMAR - SC XEMAR PROD COM SRL ARAD, CALEA TIMFORII13 15 156/13 15 30/15 15 15 36 108 21 REI>EA 17 HOTEL PARC - SC PARC SA ARAD, B-DUL DRAGALINA 25 35 3289/160 271 271/271 271 271 200 200 26 REI>EA 18 HOTEL PARADIS - SC DOLY PARADIS SRL ARAD, STR. MOLIDULUI 2-5 25 180/8 16 32/16 16 16 60 60 14 REI>EA 19 HOTEL COANDI - SC COANDI SRL ARAD, C-LEA ROMANILOR 47 216 1200/54 60 120/114 58 60 1300 1300 63 REt>EA 20 HOTEL PHOENIX - SC POPASUL DE VEST SRL ARAD, C-LEA A.VLAICU 267 200 2000/40 49 49/49 49 49 100 100 30 PROPRIE 21 HOTEL CICERUS - SC CICERUS IMP-EXP. SRL ARAD, MANDRULOC 2 30 108/9 18 18/18 18 18 250 200 4 REI>EA 22 HOTEL ROBERTO - SC ALKO SRL ARAD, C. BRANCOVEANU 5 128 352/22 49 98/49 33 49 150 150 7 REI>EA 23 HOTEL ACADEMICA - UNIVERSITATEA DE ARAD, STR. FELEACULUI 1 20 420/30 60 60/60 60 60 60 60 5 REÎ>EA

1/3

Nesecret

Denumirea, proprietarul Amplasament* Suprafaţa (mp) Cazarmament Capacităţi Nr. personal

Surse energetice

Nr. Crt.

depozitare alimente

cazare / nr. camere

Tare (nr de paturi)

Moale (nr de pături/ saltele)

bai (pers/ zi)

dusuri (pers/ zi)



24 VEST "V.GOLDF" 25 HOTEL - COOP CONSUM SEBI" ARAD, SEBIS", STR. VICTORIEI, NR. 7D 50 100/6 12 24/12 12 12 100 100 8 REI>EA 26 HOTEL - SC ROFLAV SRL ARAD, SEBIS, STR. REPUBLICII, NR. 82 64 130/13 26 26/26 26 26 150 75 5 PROPRIE 27 MOTEL CET - SC PECO SA SUC. ARAD ARAD, CALEA ZIMANDULUIFN 4 160/10 20 20/20 20 100 100 5 REI>EA 28 MOTEL FLORIA TOURS - SC FLORIA TOURS

SRL ARAD, DEZNA, STR. STADIONULUI FN 20 300/11 25 50/25 25 75 75 2 PROPRIE

29 MOTEL WEST - SC PECO SA SUC. ARAD ARAD, DN 7, KM 553 25 98/7 17 17/17 17 100 100 1 REI>EA 30 MOTEL VINGA - FEDERALCOOP ARAD ARAD, VPNGA 87 777/31 32 64/32 32 32 128 384 12 REÎ>EA 31 MOTEL ELIM - SC ELIM SRL ARAD, BUTENI 815 80 200/8 11 50/19 11 11 300 300 13 REI>EA 32 MOTEL SAFA - SC SAFA IMPORT EXPORT SRL ARAD, 'VĂRSAND FN 36 72/6 9 12/12 9 9 2000 1500 10 REI>EA 33 MOTEL - SC EUROCENTER LABAI SRL ARAD, NĂDLAC, STR. INDEPENDENTEI 7 40 54/6 12 20/20 12 12 100 100 8 REI>EA 34 MOTEL LA DAN -SC LA DAN SRL ARAD, PANCOTA 16 45/5 10 20/10 6 10 8 REî>EA 35 CABANA - AF CIUREA ARAD, MONEASA 167 6 96/6 12 12/12 12 12 2 REPEA 36 CABANA - AF GIURESCU ARAD, MONEASA 197 84/8 12 8/8 4 12 2 REPEA 37 CABANA - AF LĂZÂRESCU ARAD, MONEASA 84/4 8 12/8 4 8 1 REI>EA 38 CABANA - AF MATEA" ARAD, MONEASA 167/A 18 105/6 10 10/10 9 10 1 REI>EA 39 CABANA - PF LUCIA ARAD, MONEASA 8 116/4 8 16/16 4 8 1 REI>EA 40 CABANA - SC COM FLORI SRL ARAD, MONEASA 205/14 30 30/30 28 30 1 REPEA 41 CABANA - SC INA SRL ARAD, MONEASA 163 A 18 90/6 13 26/13 12 13 50 50 2 REI>EA 42 CABANA - SC MAYUMISA SRL ARAD, MONEASA 12 363/13 18 36/18 16 18 7 REI>EA 43 CABANA ROSMARIN - SC MONEASA S.A. ARAD, MONEASA 30 80/8 16 30/15 16 16 150 30 5 REI>EA 44 CABANA DALLAS - SC CABANA DALLAS SRL ARAD, MONEASA STR. "MELI> 14 30 130/17 25 40/10 18 25 80 80 7 REI>EA 45 TABĂRA CĂSOAIA ARAD, CĂSOAIA FN 379/30 114 114/114 24 114 2 REI>EA 46 TABĂRA DEZNA ARAD, DEZNA, STR. A.IANCU 374 72 591/27 87 143/113 60 87 100 100 1 REI>EA 47 TABĂRA MONEASA ARAD, MONEASA FN 26 484/24 88 88/88 55 88 100 100 5 REi>EA 48 TABĂRA SĂVÂRSIN ARAD, SĂVÂRSIN 135 338/25 70 132/103 40 70 1 REI>EA 49

INTERNAT-GRUP SCOLAR "C.GERGELY" ARAD

ARAD, STR. CEAIKOVSKI36-38 30 300/25 112 250/120 60 112 336 112 11 REI>EA

50

INTERNAT - GRUP SCOLAR "F.NEUMAN" ARAD

ARAD, STR. LABIRINT 6 190 1480/37 240 1340/240 16 240 400 200 12 REI>EA

51 INTERNAT - GRUP "SCOLARIND. CF ARAD, P-I>A CAIUS IACOB 1 87 676/20 180 600/160 12 180 480 480 12 REI>EA 52 INTERNAT - LICEUL "V.GOLDIS" ARAD ARAD, CALEA VICTORIEI 1-3 60 1588/18 108 108/108 8 108 110 120 3 REI>EA 53 INTERNAT - GRUP "SCOLAR M. VITEAZUL ARAD, INEU, CALEA TRAIAN 7 60 300/6 36 40/50 36 100 100 10 REI>EA

Nesecret 2/3

Nesecret

Denumirea, Proprietarul Amplasament* Suprafaţa (mp) Cazarmament Capacităţi Nr. personal

Surse energetice

Nr. Crt.

depozitare alimente

cazare / nr. camere

Tare (nr de paturi)

Moale (nr de paturi/ saltele)

bai (pers/ zi)

dusuri (pers/ zi)



54 INTERNAT - GRUP "SCOLAR FORESTIER ARAD, CALEA TIMI'ORII 29 60 1158/38 230 230/230 16 230 450 450 6 REt>EA 55 INTERNAT - GRUP "SCOLAR SEVER BOCU ARAD, LIPOVA, STR. V.BUGARIU 4 82 384/8 100 100/100 16 100 100 100 7 SOLID+LI

CHI D 56 INTERNAT - GRUP "SCOLAR AGRICOL ARAD, MINI8 28 231/4 50 50/50 18 50 200 200 1 REI>EA 57 INTERNAT - GRUP "SCOLAR AGRICOL

SÂNTANA ARAD, SÂNTANA, STR. GHIOCEILOR 6 200 714/5 20 20/20 20 80 80 2 REI>EA

58

INTERNAT - LICEUL TEORETIC MIHAI VELICIU ARAD, CH.CRI", STR. PRIMĂVERII 3 25 100/5 60 120/60 24 60 120 120 5 REI>EA

59

CĂMIN - UNIVERSITATEA DE VEST „V.GOLDIS"

ARAD, STR. COCORILOR 57 1960/110 400 400/400 150 180 100 100 5 REDEA

60 CĂMIN - UNIVERSITATEA "A.VLAICU" ARAD, STR. URSULUI 2-4 140 1446/77 350 700/350 350 500 500 5 REI>EA 61 CĂMIN - UNIVERSITATEA "A.VLAICU" ARAD, STR. LABIRINT 6 686/20 120 240/120 120 1 REI>EA 62 SATUL DE VACANTĂ TAUT> ARAD, TAUI>, FN 120 480/30 140 140/140 140 150 150 4 REI>EA 63 CĂSUŢE - SC SBC SRL LIPOVA ARAD, LIPOVA, STR. LUGOJULUI NR.

50 30 165/15 38 38/38 38 80 80 12 REÎ>EA

NOTA : * Prin amplasament se intelege: comuna, oraş sau municipiu si in cadrul acestora, după caz, sat component, localitate componenta si sat ce aparţine oraşului sau municipiului.

Nesecret 3/3

Nesecret

Pag 1 din 36

Anexa nr. ______ la nr.__________ din ________

PROCEDURI DE COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ ŞI REGIONALĂ pentru situaţii de urgenţă la inundaţii pe teritoriul

judeţelor partenere de proiect

Inundaţiile constituie fenomene naturale şi sunt o componentă a ciclului hidrologic natural al Pământului. Inundaţiile şi în special marile inundaţii constituie unele dintre fenomenele naturale care au marcat şi marchează profund dezvoltarea societăţii umane, ele fiind din punct de vedere geografic cele mai răspândite dezastre de pe glob şi totodată şi cele mai mari producătoare de pagube şi victime omeneşti. În acelaşi timp, marile inundaţii au constituit factorul declanşator şi catalizatorul unor mari schimbări în modul de abordare a acestui fenomen, de la acceptarea inundaţiilor ca pe un capriciu al naturii, la încercarea omului de a se opune naturii prin abordări de genul lupta împotriva inundaţiilor, la cele de apărare împotriva inundaţiilor şi până nu cu mult timp în urmă la prevenirea inundaţiilor. Inundaţiile produse în numeroase ţări în ultimii 5 - 10 ani şi consecinţele ce le-au urmat, au condus, pe fondul unei creşteri a responsabilităţii sociale la o nouă abordare, aceea de management al riscului la inundaţii, abordare în care conştientizarea şi implicarea comunităţilor umane au un rol esenţial în evitarea pierderilor de vieţi omeneşti şi reducerea pagubelor. Această abordare este astăzi cvasi generală şi este aceea care a deschis calea spre a face faţă provocărilor viitoare prin introducerea unor noi concepte cum sunt mai mult spaţiu pentru râuri sau convieţuirea cu viiturile şi mai ales prin asimilarea conceptului dezvoltării durabile în managementul riscului la inundaţii.

Practica mondială a demonstrat că apariţia inundaţiilor nu poate fi evitată, însă ele pot fi gestionate, iar efectele lor pot fi reduse printr-un proces sistematic care conduce la un şir de măsuri şi acţiuni menite să contribuie la diminuarea riscului asociat acestor fenomene. Managementul inundaţiilor este uşurat de faptul că locul lor de manifestare este predictibil şi adesea este posibilă o avertizare prealabilă, iar în mod obişnuit este posibil să se precizeze şi cine şi ce va fi afectat de inundaţii.

Managementul riscului la inundaţii înseamnă aplicarea unor politici, proceduri şi practici având ca obiective identificarea riscurilor, analiza şi evaluarea lor, tratarea, monitorizarea şi reevaluarea riscurilor în vederea reducerii acestora astfel încât comunităţile umane, toţi cetăţenii, să poată trăi, munci şi să-şi satisfacă nevoile şi aspiraţiile într-un mediu fizic şi social durabil. Riscul la inundaţii este caracterizat prin natura şi probabilitatea sa de producere, gradul de expunere al receptorilor (numărul populaţiei şi al bunurilor),susceptibilitatea la inundaţii a receptorilor şi valoarea acestora, rezultând implicit că pentru reducerea riscului trebuie acţionat asupra acestor caracteristici ale sale. Problema esenţială în managementul riscului la inundaţii este aceea a riscului acceptat de populaţie şi decidenţi, ştiut fiind că nu există o protecţie totală împotriva inundaţiilor (risc zero), după cum nu există nici un consens asupra riscului acceptabil. În consecinţă, riscul acceptabil trebuie să fie rezultatul unui echilibru între riscul şi beneficiile atribuite unei activităţi ca urmare a reducerii riscului la inundaţii sau a unei reglementări guvernamentale. Diminuarea pagubelor şi a pierderilor de vieţi omeneşti ca urmare a inundaţiilor nu depinde numai de acţiunile de răspuns întreprinse în timpul inundaţiilor, acţiuni abordate uneori separat, sub

Nesecret

Pag 2 din 36

denumirea de managementul situaţiilor de urgenţă. Diminuarea consecinţelor inundaţiilor este rezultatul unei combinaţii ample, dintre măsurile şi acţiunile premergătoare producerii fenomenului, cele de management din timpul desfăşurării inundaţiilor şi cele întreprinse post inundaţii (de reconstrucţie şi învăţăminte deprinse ca urmare a producerii fenomenului). Ca urmare, la nivel mondial se utilizează noţiunea mai completă de management al inundaţiilor care include atât managementul riscului la inundaţii cât şi managementul situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii. Pentru ca eforturile guvernului, ale autorităţilor şi agenţiilor competente, ale comunităţii, să fie coordonate şi să aibă ca efect o comunitate pregătită să facă faţă fenomenului de inundaţii, gestionarea inundaţiilor trebuie abordată într-o manieră integrată.

Procedurile de cooperare transfrontalieră şi regională au drept scop:

Crearea unui sistem de coordonare şi monitorizare, care să permită relaţii directe între cele două ţări, informare rapidă şi corectă, acţiuni armonizate în gestionarea situaţilor de urgenţă în caz de inundaţii şi implementarea acţiunilor de prevenire. Informarea populaţiei regiunii şi implicarea societăţii civile au ca scop responsabilizarea cetăţenilor în cea ce priveşte autoapărarea şi pregătirea lor în scopul prevenirii şi înlăturării efectelor apărute în urma dezastrelor. Cooperarea să contribuie la construirea unui climatului de încredere, să conţină idei comune şi noi iniţiative cum ar fi, crearea reţelei comune de experţi, a atelierelor de lucru comune, a programelor comune de instruire şi înfiinţarea echipei comune de intervenţie. La realizarea scopului se vor ţine cont de următoarele principii:

- ca temă globală, dezvoltarea durabilă; - depăşind graniţele istorice ale regiunii; - stabilirea principiilor, normelor şi concepţiilor comune; - ţinând cont de eficienţa economică, împărţirea sarcinilor; - armonizarea proiectelor corelarea deciziilor şi a acţiunilor de intervenţie; - perfecţionarea principiilor, metodelor, procedurilor utilizare în aplicaţii anterioare; - crearea condiţiilor pentru participarea activă a societăţii civile în acţiuni eficiente de

prevenire şi de intervenţie.

Elementele de bază ale cooperării: - Pregătirea cetăţenilor pentru situaţii de urgenţă, implementare de acţiuni bazate pe principii

si norme comune, armonizarea acţiunilor, instruiri comune în situaţii concrete; - Acţiunile organizaţiilor implicate în acţiuni de prevenire şi de intervenţie vor fi integrate; - Pregătirea echipei comune de intervenţie, adaptabilă la condiţiile concrete de risc, pregătirea

echipei si pregătirea planului de acţiune; - Utilizarea resurselor naţionale şi internaţionale în proiectarea măsurilor de apărare având în

vedere eficienţa economică şi distribuirea sarcinilor; - Proiectarea operaţiunilor în situaţii de urgenţă, evaluare, managementul de risc, concepte

strategice, focalizare pe riscurile specifice ale regiunii

În cadru cooperării se va mai urmări : - schimburi de experienţă şi informaţii, atenţie deosebită se acordă acţiunilor de pregătire,

prealabile apariţiei situaţiei de urgenţă şi evaluărilor efectuate după finalizarea intervenţiei şi se va ţine cont si de posibilitatea solicitării ajutorului internaţional;

- cunoaşterea iniţiativelor internaţionale, naţionale şi regionale în domeniul pregătirii, prevenirii de intervenţie;

- informarea cetăţenilor, creşterea gradului de responsabilizare a cetăţenilor europeni în protejarea propriilor vieţi;

Nesecret

Pag 3 din 36

- creşterea gradului de coerenţă a acţiunilor de protecţie civilă şi a acţiunilor implementate la nivel internaţional;

- elaborarea principiilor şi directivelor comune utilizând experienţe europene, reducerea efectelor dezastrelor prin utilizarea unor tehnici de evaluarea riscurilor potenţiale;

- îmbunătăţirea măsurilor de intervenţie, care să asigure gestionarea eficientă a situaţiilor de urgenţă provocate de dezastre naturale şi tehnologice în zonele afectate. ( identificarea zonelor de risc, elaborare de propuneri, informarea populaţiei, comunicaţia);

- Elaborarea procedurilor de acordare a ajutorului reciproc , în zona transfrontalieră, utilizarea echipamentelor;

- Elaborarea unui plan de prevenire a situaţiei de urgenţă în euroregiunea (DCMT) - evaluarea riscurilor potenţiale - managementul riscului

- Pregătirea unui manual care stabileşte punctele de contact pentru ţările implicate, membrii echipelor de intervenţie, punctul de prezentare pentru experţi, informaţii legate de resurse disponibile şi proceduri aplicate;

- reglementări juridice şi reglementarea sistemului de responsabilităţi în perioada intervenţiei; - Utilizare de noi tehnologii şi consultări înainte de achiziţia acestora; - Instruire comună, perfecţionări, aplicaţii

În cazul apariţiei dezastrelor sau a riscurilor părţile contractante, în baza solicitării scrise, emise de autoritatea responsabilă pot acorda ajutor reciproc . În cazuri urgente, solicitarea poate fi şi verbală, dar în cel mai scurt timp posibil, maxim 24 de ore, solicitarea se va transmite si în scris pentru confirmare. Solicitantul ajutorului va preciza:

a) Locul producerii dezastrului, ora producerii, caracteristicile, gradul de extindere, caracteristicile situaţiei de urgenţă la ora solicitării ajutorului;

b) măsurile de intervenţie efectuate; c) caracteristicile ajutorului solicitat şi măsurile prioritare în acordarea ajutorului; d) alte detalii utile

Autorităţile implicate convin asupra formularului utilizat pentru solicitare / ofertă de ajutor Ofertantul de ajutor va lua o decizie în cel mai scurt timp şi îi va comunica solicitantului condiţiile în care ajutorul poate fi oferit, specificitatea şi dimensiunile ajutorului propus. Comunicarea va fi deschisă pentru precizările privind modificarea situaţiei. Părţile contractante, prin autorităţile responsabile, se informează reciproc fără întârziere cu privire la apariţia situaţiilor de urgenţă, care pot produce efecte şi pe teritoriul celeilalte părți, şi transmit informaţiile necesare intervenţiei, în scopul înlăturării efectelor produse prin extinderea dezastrului.

Formele de oferire de ajutor

În cadrul cooperării ajutorul oferit cuprinde echipe de intervenţie , echipamente, convoaie umanitare, operaţiuni de căutare salvare precum şi alte acţiuni care se pot întreprinde în situaţii de urgenţă , în scopul salvării vieţilor omeneşti, protejarea sănătăţii publice, strămutarea cetățenilor protejarea mediului, şi reducerea pierderilor materiale, culturale şi a efectelor secundare.

Alte forme ale cooperării

(1) În afara ajutorului oferit în cazul apariţiei dezastrelor cooperarea cuprinde şi alte forme de acţiuni: (a) Prognoze privind apariţia dezastrelor, prevenire, evaluare, înlăturarea efectelor, schimburi de experienţă în domeniul ştiinţei, tehnicii şi aplicaţilor practice; (b) Conferinţe, studii, organizare de programe științifice, pregătire profesională, cooperarea instituţiilor de instruire şi participare la aplicaţii comune;

Nesecret

Pag 4 din 36

(c) Schimburi de informaţii cu privire la surse care pot provoca dezastre şi efecte potenţiale, mai ales când efectele pot atinge şi teritoriul ţării celeilalte părţi. Informarea reciprocă cuprinde şi transmiterea indicatorilor de risc, măsuraţi pentru diferite tipuri de dezastre; (d) Crearea şi utilizarea unui sistem unitar de monitoring, elaborarea proiectelor comune în acest sens; Procedurile de cooperare transfrontalieră şi regională au drept scop:

- scurtarea timpului de transmitere a fluxului de informaţii, date şi decizii prin folosirea mijloacelor informatice;

- asigurarea unei informări oportune, veridice şi complete a factorilor de decizie si execuţie; - optimizarea procesului de luare a deciziei şi gestionare a intervenţiei.

Procedurile de cooperare transfrontalieră şi regională au fost concepute având la bază următoarele considerente:

- să se încadreze în prevederile legislaţiei în vigoare privind domeniul în discuţie. - să asigure interoperabilitatea sistemului protecţiei civile cu alte structuri interne sau

internaţionale ce acordă asistentă în caz de dezastru. - să corespundă, pe cât posibil, situaţiilor operative ce pot apare. - să corespundă posibilităților operaţionale existente la momentul aplicării lor. - să poată fi folosite şi în cadrul exerciţiilor, aplicaţiilor, etc.

Procedurile de cooperare transfrontalieră şi regională folosite pentru cererea sau acordarea de asistenţă în caz de dezastru de către ţara noastră sunt în concordanţă cu recomandările:

- Acordului între Guvernul Republicii Ungare şi Guvernul României privind cooperarea şi ajutorul reciproc în cazul producerii dezastrelor, semnat la Budapesta la data de 9 aprilie 2003

Principiile de cooperare transfrontalieră şi regională sunt următoarele :

- ajutorul acordat, să aibă un caracter neutru şi imparţial; - ajutorul acordat să fie complementar şi să nu dubleze acţiunile locale ale ISU; - ajutorul să nu fie folosit în zonele de conflict armat; - ajutorul să nu impună obligaţii financiare sau de altă natură ţărilor care primesc ajutorul; - să existe acorduri vamale şi legislative pentru cazuri de litigiu între parteneri; - echipa să poarte semne distinctive de recunoaştere (uniformă) şi să nu aibă arme.

Procedura model de cooperare transfrontalieră şi regională

1. Informarea operativă de către Dispeceratul ( ISU sau Dir. Catastrofe) prin fax a solicitării de

sprijin pentru limitarea efectelor inundaţiilor. În solicitare se va preciza următoarele informaţii: - Locul inundaţiei , data şi ora producerii acestuia, caracterul, amploarea şi parametri de stare

la momentul solicitării; - Măsurile deja întreprinse şi cele planificate; - Natura ajutorului solicitat şi aspectele prioritare ale acordării de prim ajutor; - Orice alte detalii necesare;

Informaţiile se actualizează continuu, în funcţie de evoluţia situaţiei

2. Confirmarea disponibilităţii echipei (detaşamentului, subunităţii) regionale de intervenţie. Partea solicitată decide fără întârziere asupra acordării ajutorului său şi informează partea solicitantă despre posibilităţile sale imediate, despre natura, volumul şi condiţiile de acordare a ajutorului oferit;(formulare de confirmare a disponibilităţii sunt prezentate în anexe)

În privinţa cererii / răspunsului de acordare a ajutorului se poate conveni asupra unui formular tipizat.

Nesecret

Pag 5 din 36

3. Alertarea echipei (detaşamentului, subunităţii) regionale de intervenţie. Timpul de pregătire pentru plecare în misiune aproximativ 2-3 ore

4. Informarea de către echipa (detaşamentul, subunitate) regionale de intervenţie a dispeceratului care

a solicitat sprijin a orei când va fi în punctul de trecere a frontierei sau în punctul de întâlnire (pentru judeţele sau regiunile unei ţări), a tehnici de intervenţie şi numărului de persoane:

5. Echipa (detaşamentul, subunitate) regionale de intervenţie se va întâlni cu o persoană de contact în

punctul de trecere a frontierei sau în punctul de întâlnire (pentru judeţele sau regiunile unei ţări):

6. Persoană de contact din punctul de trecere a frontierei sau din punctul de întâlnire (pentru judeţele sau regiunile unei ţări) va conduce Echipa (detaşamentul, subunitate) regionale de intervenţie în zona afectată de inundaţii;

7. Dispeceratul echipei (detaşamentului, subunităţii) regionale de intervenţie transmite la dispeceratul

care a solicitat sprijin necesarul de carburant, nevoi de cazare şi masă Partea solicitantă asigură echipei (detaşamentului, subunităţii) regionale de intervenţie securitatea, în mod

gratuit asistenţa medicală de urgenţă, hrănirea, cazarea, carburantul precum bunurile de strictă necesitate, în cazul în care stocurile echipei s-au epuizat

8. Echipa (detaşamentul, subunitate) regionale de intervenţie este condusă şi coordonată de

organismele şi persoanele competente, conform legislaţiei statului care a solicitat ajutorul în zona afectată de inundaţii

9. Partea solicitantă este obligată să folosească echipa (detaşamentul, subunitate) regionale de

intervenţie numai în concordanţă cu destinaţia, calificarea şi dotarea acesteia

10. Punerea la dispoziţia echipei (detaşamentului, subunităţii) regionale de intervenţie a unui translator şi a mijloacelor de comunicaţii (telefon, fax, internet, calculator, staţii radio etc.)

11. Întocmirea de rapoarte de către Echipa (detaşamentul, subunitate) regionale de intervenţie din 12

în 12 ore

12. Echipa (detaşamentul, subunitate) regionale de intervenţie îşi încetează activitatea şi revin neîntârziat pe teritoriul statului părţii solicitate :

- dacă şi-au îndeplinit misiunea - atunci când autorităţile competente ale DKMT decid de comun acord, că numai este

necesară continuarea operaţiunilor de intervenţie

regulament de funcţionare a organizaţiei regionale de intervenţie Timiș, Arad, Bihor şi Csongrad

I. Denumirea organizaţiei, scopul, intervenţia 1./ Numele organizaţiei: Asociaţia de salvare DKMT 2./ Scopul:

Nesecret

Pag 6 din 36

Participarea în acţiuni specifice de salvare în cazul apariţiei situaţiilor de urgenţă sau a

dezastrelor în zona de frontieră, sau în altă zonă din ţară, întărirea capacităţii de intervenţie a echipelor de intervenţie rapidă, crearea condiţilor comandă, asigurarea ehipelor de salvare cu echipamente tehnice, asigurarea dotărilor specifice a materialelor necesare în operaţiunea de salvare şi protejare, asigurarea materialelorpentru dezinfecţie şi asigurarea logisticii pentru forţele proprii de intervenţie.

În măsura în care se solicită strămutarea populaţiei sinistrate, unitatea specializată poate

asigura cazare, hrană gătită şi hrană rece pentru 400 de persoane, fără sprijin exterior. 3./ Efective:

Voluntari recrutaţi din societăţi civile ale euroregiunii DCMT, coordonaţi de experţi în

sisteme de apărare în caz de inundaţii. Efectivele au o o pregătire specifică, participă la program de instruire, cu o tematică bine definită (Pregătire teoretică, şi Aplicaţii). 4./ Timpul prevăzut pentru starea de alertă : De la alarmare1-3 ore 5./ Utilizarea:

Întregul efectiv al organizaţiei poate fi utilizat simultan, sau în funcţie de situaţia dată, se poate interveni cu echipe mai mici adaptate cerinţelor reale.

În în ambele situaţii echipele de intervenţie se vor subordona comandamentului naţional sau localal de gestionare a situaţiilor de urgenţă din ţara afectată de dezastru.

În ţară: la nivel de judeţ în cel mult 3 ore

În străinătate: de la timpul prevăzut pentru starea de alertă trebuie asigurată plecarea în:

- 10 ore în cazul transportului aerian - 8 ore în cazul transportului terestru

6./ Pentru utilizarea organizaţiei regionale de intervenţie, persoanele responsabile de alertare: 6/1. În cazul solicitării de sprijin din afara ţării pentru Ungaria:

- Ministrul autoguvernării şi amenajării teritoriului - Secretarul de stat al ministerului - Direcţia generală de stat pentru protecţie împotriva inundaţiilor

6/2. În cazul solicitării de sprijin din afara ţării pentru România: - Ministrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative -Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă 6/3. În cadrul cooperării transfrontaliere:

- Preşedintele în exerciţiu al DCMT;

Nesecret

Pag 7 din 36

- Preşedinţii consiliilor judeţene ale judeţelor membre DCMT; 7./ Anunţarea stării de alarmă – în caz ul solicitării ajutorului –în Ungaria: Starea de alarmă se anunţă de persoana responsabilă ( înlocuitorul acestuia în cazul indisponibilităţii responsabilului) din cadrul Direcţiei pentru protecţie împotriva catastrofelor al judeţului Csongrad în conformitate cu planul de alarmare. Anunţarea stării de alarmă – în caz ul solicitării ajutorului –în România: Starea de alarmă se anunţă de persoana responsabilă ( înlocuitorul acestuia în cazul indisponibilităţii responsabilului) din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă BANAT al judeţului Timiş în conformitate cu planul de alarmare. 8./ Procedurile alarmării în Ungaria: Serviciul de permanenţă al Direcţiei pentru protecţie împotriva catastrofelor al judeţului Csongrad, în conformitate cu planul de alarmare, transmite semnalul de alarmă sefilor unităţilor de intervenţiecare conform planului propriu de alarmare anuntă persoanele pentru care s-a dispus starea de alertă (alarmare în lanţ). Verificarea lanţului de alarmare se va face săptămânal de către sefii de unităţi şi la nevoie şi de Serviciul de coordonare a acţiunilor de salvare din cadrul Direcţiei pentru protecţie împotriva catastrofelor al judeţului Csongrad.

Procedurile alarmării în România

Dispeceratul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă BANAT al judeţului Timiş,, în conformitate cu planul de alarmare, transmite semnalul de alarmă subunităţilor de intervenţie care conform planului propriu de alarmare anuntă personalul (alarmare în lanţ). Verificarea lanţului de alarmare se va face săptămânal de către personal din cadrul Centrului Operaţional al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă BANAT al judeţului Timiş

9./ Anunţarea stării de alertă, acoperirea costurilor de alertare:

Anunţarea stării de alertă: În funcţie de situaţia dată, Echipa de comandă înfiinţată în cadrul direcţiilor va lua

decizia privind utilizare a unităţilor, anunţarea stării de necesitate cât şi operaţiunea de intervenţie.

Acoperirea costurilor de intervenţie

Costurile punerii în alertă cât şi a costurilor de intervenţie vor fi acoperite de cel care a comandat instalerea stării de alertă şi a comandat intervenţia.

În baza unui acord bilateral aceste cheltuieli pot fi acoperite şi în comun. Unele sarcini pot fi repartizate unităţilor economice care participă în operaţiuni, contra

cost, dacă există un acord încheiat în prealabil în acest sens. 10./ Obligaţiile ţării care primeste ajutorul:

Nesecret

Pag 8 din 36

- la nevoie va asigura transportul în interiorul ţării (transportul echipei de intervenţie solicitată şi transportu echipamentelor, - resursele primite pentru intervenţie trebuie să genereze costuri minime ţării de primire

- fac excepţie: kivételt képez: gayele lichefiate, combustibilul şi transportul pe teritoriul ţării de primire.

- trebuie să pună la disposiţie obiectivele ajutătoare, - să asigure paza si guranţa resurselor, - sprijinirea echipei în intervenţie, respectând reglementările juridice ale ţării, - să asigure interpreţi, - desemnarea persoanelor de legătură.

11./ obligaţiile ţării care oferă ajutor : - acoperă costurile de instalare, - să trimită echipe capabile să se auto gospodărească (la solicitare ) - pentru o operaţiune de 7 zile (alimente, echipament medical, de instalare,etc.), - să asigure structura decoordonare- comandă pentru echipa de intervenţie - să asigure comunicaţia internă şi externă, - la solicitare logistica necesară şi asigurarea schimbului - intervenţia va fi mai mare de 10 zile,

-asigurarea vaccinării membrilor echipei de intervenţie conform cerinţelor din ţara, - echipa are pregătire teoretică şi practică adecvată (INSARAG)

- asigurarea cu documente potrivite dedeplasare , - trebuie să respecte norme şi reglementări cum ar fi: - membri echipei vor avea un comportament adecvat, - se va asigura tratamentul pentru membri echipei accidentate, - răspundere integrală pentru membrii echipei decedaţi,

-răspundere pentru pagubele provocate intenţionat de membri echipei. 12./ Principii care stau la baza planificării echipei: - perioadă normală, - faza de pregătire, - faza de activizare, - faza de instalare, - mutarea echipei de pe baza din ţară în ţata afectată - transportul echipei până la zona afectată, - faza de operaţiune, - faza de retragere, - întoarcere pe baza din ţară. a, perioadă normală: Echipa operativă

- planificarea este un proces care începe înainte de intervenţie. Ea cuprinde colectarea informaţiilor înţelegerea problemei şi definirea resurselor necesare pentru intervenţie. b, faza de pregătire: Echipa operativă

- asigurarea resurselor umane de specialetate instruiţi pentru indeplinirea sarcinilor de comunicare, planificare şi conducere,

-în urma solicitării colectarea informaţiilorşi începerea planificării, - dispunerea alertării,

Nesecret

Pag 9 din 36

- pregătirea documentelor ( hărţi, date, etc.) , pregătirea administrativă, pregătirea procedurilor pentru rezolvarea în regim de urgenţă la procedurilor utilizate de poliţia de frontieră şi vamă (anexe), - alegerea comandanţilor, stabilirea responsabilităţilor în cadrul sarcinilor de planificare şi informare,

c, faza de activizare: Efectivul de comandanţi - elaborarea planului de alertare

- definirea instalării echipei şi trecere în stare de alertă a echipei, - colectarea informaţiilor legate de situaţia concretă, - se va stabili dacă echipa poate fi eficientă în intervenţie

- se va stabili structura organizaţională, organigrama, şi resursele umane coform organigramei - alegerea echipamentelor

- informarea echipei cu privire la sarcinile care vor fi distribuite d, mutarea echipei de pe baza din ţară în ţata afectată: Efectivul de comandanţi - după colectarea informaţiilor definirea misiunii, - informarea resurselor umane, stabilirea de sarcini, - informarea echipei operative, e, transportul echipei până la zona afectată,: Efectivul de comandanţi, Echipa operativă

• planificarea activităţii • planificarea transportului, • aspecte de pază şi de siguranţă • asigurare logistică

- posibilităţi de transport: - pe drumuir, - căi ferate, - pe apă, - aerian.

e, faza operaţională

- colectarea informaţiilor - precăzări legate de situaţia dată şi sarcini - puncte de legătură, - definirea misiunii, - definirea indicatorilor de paza şi siguranţă - planul de comunicare , - dispunerea stării dealertare, alarmare în vederea realizării misiunii, -colectarea continuă a informaţiilor, - se va defini: - durata operaţiunilor, - scopul, - sarcini concrete,

Nesecret

Pag 10 din 36

- structura organizaţională, - modul contactare, - probleme de apărare şi de siguranţă, - regulamentul de raportare, - durata sarcinilor şi schimburile, - pregătirea rapoartelorşi transmiterea lor. f, retragere - pregătirea planului de retragere: - fazele retragerii, - programul, - definirea logisticii, - pregătirea rapoartelor. g, întoarcere pe baza din ţară - pregătirea planului de întoarcere - tratamente medicale după intervenţie, h, evidenţe şi rapoarte - pregătirea raportului final - transmiterea către ţara de primire si ţara care a acordat ajutorul, 13./ Pregătirea:

Membrii efectivului au participat la pregătire de bază teoretică şi practică INSARAG. Anual se organizează instruiri, în funcţie de specializarea echipei 16- 40 de ore de pregătire teoretică şi practică câte 8 ore trimestrial şi odată pe an se participă la o aplicaţie practică de maxim 72 de ore, pe diferite tematici, cu participare voluntară. Se acordă atenţie deosebită prezentării Codului de conduită INSARAG. 14./ Baza centrală a Organizaţiei regiolale de salvare: În Ungaria:

Baza de pregătire şi depozitare a Direcţiei pentru protecţie împotriva catastrofelor al judeţului Csongrad di Kishomok.

În Románia: Centrul Regional şi Transfrontalier de Prevenire şi Intervenţie în caz de

Inundaţii 15./1 Proceduri de raportare în cazul participării Ungariei: Comandanţii echipelor ( unităţii) participante, la operaţiuni în afara ţării, raportează sarcinile îndeplinite de fiecare dată, Serviciului de permanenţă din cardrul Direcţiei pentru protecţie împotriva catastrofelor al judeţului Csongrad, diminiaţa până la ora 6,00, respectiv seara până la ora 10,00.

Raportul trebuie să conţină starea echipei(număr, starea de sănătate,etc.), sarcinile îndeplinite în ziua de muncă, probleme întâmpinate în cursul indeplinirii sarcinilor, nevoi legate de asigurarea completări sau schimbul pentru echipe, starea echipamentelor, etc.

Nesecret

Pag 11 din 36

Serviciului de permanenţă din cardrul Direcţiei pentru protecţie împotriva catastrofelor al judeţului Csongrad atât diminiaţa cât şi seara are obligaţia să transmită, rapoartele comandanţilor echipelor de intervenţie, către Serviciul central de permanenţă . În situaţii excepţionale comandantul echipei de intervenţie va transmite şi în afară de program raport respectând procedura de raportare. 15./2 Proceduri de raportare în cazul participării României: Comandanţii echipelor ( unităţii) participante, la operaţiuni în afara ţării, raportează sarcinile îndeplinite de fiecare dată, Dispeceratul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă BANAT al judeţului Timiş, diminiaţa până la ora 6,00, respectiv seara până la ora 10,00.

Raportul trebuie să conţină starea echipei(număr, starea de sănătate,etc.), sarcinile îndeplinite în ziua de muncă, probleme întâmpinate în cursul indeplinirii sarcinilor, nevoi legate de asigurarea completări sau schimbul pentru echipe, starea echipamentelor, etc. Dispeceratul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă BANAT al judeţului Timiş atât diminiaţa cât şi seara are obligaţia să transmită, rapoartele comandanţilor echipelor de intervenţie, către Dispeceratul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. În situaţii excepţionale comandantul echipei de intervenţie va transmite şi în afară de program raport respectând procedura de raportare. II. Structură organizaţională (echipă complexă de intervenţie în caz de inundaţii): a./ Grupul de comandă b/ Unităţi speciale de salvare

- Echipă de căutare şi salvare din apă - Unitate uşoară de salvare din apă - Unitate de salvare din apă şi unitate de scafandrii

- Echipa tehnică de salvare - Ehipa tehnică, pentru asigurarea tehnică a echipamentelor de salvare - Echipa care asigură iluminatul la locul de salvare - Echipa de intervenţie cu echipament tehnic, de salvare (la nevoie poate colabora cu echipa logistică pentru asigurarea tehnică)

c./ Echipa medicală

- echipa de medici specialişti în urgenţe - echipa de psihologi

d./ echipa logistică

- echipa care asigură transportul - echipa care transportă - echipa pentru asigurarea hranei - Echipa de întreţinere echipamente - echipă de comunicaţii

Întregul efectiv al organizaţiei de salvare 100 de persoane III. Misiunea şi sarcinile structurii de intervenţie

Nesecret

Pag 12 din 36

a./ Echipa operativă (6 persoane din fiecare ţară)

Misiunea:

Panificarea utilizării structurii, organizarea, coordonarea tennică a unităţilor, asigurarea comunicării cu organismele de coordonare a operaţiunilor de salvare, asigurare de orice fel care se impune.

Efectivul echipei operative - Comandant - Poiectant, planificator (3 persoane) - Persoana de legătură - Administrator

Sarcinile :

- Rezolvarea problemelor legate de constituirea structurii, asigurarea resurselor umane, a

schimburilor - Pregătirea planului de alarmare cu actualizare zilnică. - Comunicare permanentă cu alte structuri cu care se cooperează. - Pornirea acţiunilor de organizare în cazul solicitării. - Instruirea, planificarea aplicaţiei, organizarea şi derularea ei. - Planificarea şi coordonarea întreţinerii echipamentelor, respectiv asigurarea continuă a condiţiilor de - Propunerea înlocuirii achiţiţionarea materialelor consumate, actualizarea zilnică a evidenţelor. - În cazul intervenţiei, coordonarea intervenţiei şi asigurarea nevoilor de orice fel.

Comunicaţia: asigurată de 1 persoană

Sarcinile:

- asigurarea informării continue a populaţiei; - multiplicarea şi difuzarea materialelor de informare; - informarea populaţiei şi a echipelor de intervenţie prin echipamente fixe şi mobile; - coordonare comunicării cu presa.

b./ Echipa specializată de salvare efectivul comandanţilor: 2 persoane

Misiunea: Coordonarea echipei de intervenţie în realizarea sarcinilor cooperare permanentă cu organismele locale, colectarea informaţiilor,stabilirea sarcinilor cu consultarea organismelor locale. Pentru membri echipei asigură comanda şi coordonarea activităţilor . Comandantul răspunde de întregul efectiv şi de dotarea tehnică pe toată perioada intervenţiei. Echipă de căutare şi salvare din apă

Nesecret

Pag 13 din 36

Misiunea:

Realizarea sarcinilor de căutarea specializată, asigurarea tehnică a salvării şi realizarea acţiunilor specializate de către scafandri în caz de inundaţii sau accidente în apă. Efectivul echipei:

Unitate uşoară de salvare din apă

- căpitan de vas comandantul echipei de salvare - salvamar salvator

Sarcini:

- asigurarea continuă a căutării în apă; - participare la transportul persoanelor şi a materialelor în caz de nevoie; - salvarea persoanelor accidentate în caz de inundaţii sau accidente în apă; - transportarea urgentă a scafandrilor la locul accidentului; - salvarea bunurilor şi a animalelor (inclusiv cele sălbatice), respectiv asigurarea hranei, a apei potabile, a medicamentelor şi a servicilor medicale în zonele izolate în caz de inundaţii ; - transportarea echipelor speciale de salvare în zona afectată; -transportarea materialelor şi a echipamentelor tehnice în zona afectată în caz de nevoie.

Echipa de salvare din apă şi scafandrii

- conducătorul acţiunii (şef de echipă) - scafandrii

Sarcini: - efectuarea de către scafandri a acţiunilor specifice în caz de accidente în apă ; - contribuţie la refacerea construcţiilor hidrotehnice afectate; - cooperare în vederea salvării populaţiei sinistrate salvarea bunurilor şi a animalelor (inclusiv cele sălbatice), respectiv asigurarea nevoilor populaţiei din zonele izolate în caz de inundaţii .

Echipa tehnică de salvare

Misiune:

Asigurarea echipamentului tehnic, a materialelor, a uneltelor şi utilajelor care sunt utilizate de forţele care participă în operaţiunea de salvare, iluminatul zonei afectate, asigurarea energiei electrice pentru echipele de salvare, consolidarea echipamentelor afectate, reabilitări în procedură de urgenţă şi participare în salvarea echipamentelor. Întreţine echipamentul tehnic al echipei logistice.

Sarcini: - echipa tehnică de salvare trebuie să asigure permanent întreţinerea, completarea şi dezvoltarea echipamentelor;

Nesecret

Pag 14 din 36

- pregătirea pentru transport şi încărcarea materialelor, echipamentelor, uneltelor şi utilajelor necesare în operaţiuni de salvare;

- colaborare în asigurarea transportului, repartizarea echipamentelor; - întreţinerea şi asigurarea stării de funcţionare şi întreţinerea maşinilor şi utilajelor; - colaborare în vederea suplimentării resurselor; - colaborare în salvarea tehnică şi , reabilitări în procedură de urgenţă; - susţinerea altor echipe la nevoie.

Echipa care asigură iluminatul zonei afectate

- comandantul echipei - tehnicean - operator tehnic

Sarcini: - asigurarea condiţilor de lucru pentru forţele de salvare pe timp de noapte, iluminatul zonei afectată ; - asigurarea energiei electrice pentru forţele de salvare şi pentru iluminatul zonei populată de sinstraţi.

Echipa medicală

Sarcini:

În imediata apropiere a zonei afectate sortarea accidentaţilor, scoaterea lor din starea de şoc şi asigurarea intervenţiilor de urgenţă, respectiv supravegherea bolnaviilor care aşteaptă să fie transportaţi în spitale, asigurarea sănătăţii echipei de salvare. În cazul în care există populaţie strămutată, asigurarea logistică şi asigurarea de sănătate şi sprijin psihologic.

Efectivul echipei:

- medic - asistent

Sarcini: • pregătirea instrumentelor de specialitate; • preluarea şi sortarea accidentaţilor; • scoaterea accidentaţilor din starea de şoc; • pregătirea bolnavilor pentru transport la spitale; • supravegherea bolnavilor care au primit îngrijire; • asigurarea sănătăţii forţelor de salvare; • asigurarea sănătăţii populaţiei sinistrate.

Echipa de psihologi

- psiholog

Sarcini:

Nesecret

Pag 15 din 36

- îngrijire psihologică a populaţiei sinistrate în zona afectată; - îngrijire psihologică a personalului implicat în operaţiuni de salvare şi îngrijire

postintervenţie.

Echipa logistică Misiunea:

Asigurarea logisticii pentru forţele de salvare, planificare, organizare şi execuţie, participare la transportarea populaţiei rămasă fără adăpost. Populaţia locală poate sprijinii activitatea acestor echipe dacă se desemnează persoane în echipa de sprijin.

Echipa de asigurare a cazărilor Sarcini: Ridicarea taberei de campanie. Punerea în funcţiune şi întreţinerea echipamentelor tehnice. Paza Echipa pentru asigurarea hranei Sarcini: - asigurarea hranei calde şi reci pentru forţele de salvare şi pentru populaţia sinstrată; dacă este posibil prin contractarea serviciului - aprovizionarea cu alimente, depozitarea, primirea ajutoarelor umanitare, respectiv pregătirea distribuirii acestora; - distribuirea hranei şi a ajutoarelor umanitare.

Particularităţi ale acţiunilor de intervenţie

În raioane afectate de inundaţii echipa acţionează cu toate modulele folosind mijloacele tehnice specifice în astfel de cazuri: bărci de salvare, colaci de salvare, pompe şi motopompe etc. Echipajul, îmbarcat pe bărci pneumatice va executa o cercetare rapidă a raionului de intervenţie, în urma căreia vor informa şeful modulului despre situaţia din teren. Pe timpul acţiunilor, echipajele pot executa şi acţiuni de salvare care nu suportă amânare. Pe baza datelor furnizate vor începe acţiunile de salvare a persoanelor surprinse în zona inundaţiei, se vor acorda primul ajutor persoanelor cu nevoi sanitare şi le va transporta în locuri sigure, în afara zonei periculoase. Pe timpul acţiunilor la apă, toţi membrii echipei vor fi înzestraţi cu „vestă de salvare”. Pe timpul intervenţiei în raioane afectate de inundaţii, echipa poate participa şi la acţiuni de evacuare a populaţiei şi bunurilor materiale, iluminarea taberelor de sinistraţi sau alimentarea cu energie electrică a utilajelor sau aparaturii electrice din tabăra de sinistraţi, cât şi la consolidarea digurilor de protecţie împotriva apelor.

Dispozitivul de intervenţie

Dispozitivul de intervenţie se adoptă pentru ducerea acţiunilor în raionul de intervenţie.

Nesecret

Pag 16 din 36

Dispozitivul de intervenţie se stabileşte de şeful echipei şi, de regulă, se compune din următoarele elemente: - echipa de intervenţie; - punctul de comandă; - P.A.R. (puncte de adunare ale răniţilor); - rezerva echipei ; - punctul de sprijin logistic. Modulul de intervenţie este formată dintr-o combinaţie de modulele proprii, precum şi din forţele şi mijloacele date în sprijin ( în care pot intra elemente de cercetare, căutare – salvare, sanitare, şi altele). De regulă în primele 6 ore de intervenţie, echipa va acţiona cu toate forţele şi mijloacele. Dacă intervenţia se prelungeşte peste 6 ore se va trece la intervenţia pe schimburi de lucru. Locul punctului de comandă se stabileşte, de regulă, pe direcţia (în vecinătatea punctului de lucru) unde echipa concentrează efortul principal. Punctul de adunare al răniţilor (P.A.R.) se organizează, de regulă, câte unul la maximum 3 puncte de lucru atunci când afluxul de victime este foarte mare iar triajul şi transportul auto nu se pot efectua direct în cadrul fiecărui punct de lucru. Amplasarea se face la cel mult 200m de punctele de lucru în zonă deschisă (pieţe,parcuri,etc.)şi cu căi de acces valabile pe orice stare a vremii. Rezerva se stabileşte în funcţie de natura şi caracterul urmărilor dezastrului şi de posibilităţile de intervenţie cu tot efectivul sau cu efective reduse. În cazul în care s-a trecut la lucrul în schimburi, rezerva se va putea crea din schimburile care merg la odihnă sau din forţele şi mijloacele scoase de la punctele de lucru unde intervenţia s-a terminat. În cadrul rezervei intră de asemenea, aparatura şi mijloacele care nu se folosesc la intervenţie, materialele consumabile şi rezervele de hrană, apă şi echipament de protecţie precum şi materialele de cazarmament din dotare. Locul de dispunere al rezervei se stabileşte de şeful echipei , în funcţie de natura şi caracterul raionului de intervenţie, în afara zonelor periculoase (dar nu mai departe de 1-3 km de punctul de comandă). Punctul de sprijin logistic se stabileşte înapoia punctului de comandă, la circa 50-300 m. Se alege o zonă care să ofere capacităţi de refacere pentru echipa, cât şi de întreţinere a tehnicii din dotare.

Principii privind realizarea dispozitivului de intervenţie În orice situaţie, şeful echipei trebuie să constituie un dispozitiv de intervenţie care să permită: - cercetarea rapidă a raionului de intervenţie (acolo unde o realizează cu forţe proprii); - concentrarea efortului acolo unde se află un număr mare de răniţi; - întrebuinţarea forţelor şi mijloacelor, potrivit posibilităţilor lor de acţiune; - folosirea la randament maxim a tehnicii şi aparaturii din înzestrare; - realizarea unor acţiuni stabile şi cu caracter activ; - asigurarea protecţiei personalului care realizează intervenţia; - conducerea fermă a modulelor şi acordarea sprijinului în realizarea misiunilor de intervenţie. Dispozitivul de intervenţie al echipei este compus din dispozitivul de intervenţie al modulelor din subordine. Se consideră că dispozitivul de intervenţie este realizat când toate forţele şi mijloacele au ajuns la obiectivele de intervenţie (punctele de intervenţie), au primit misiunea, au executat recunoaşterile şi au început acţiunile specifice de intervenţie.

Dispunerea Raionul de dispunere al echipei trebuie să fie stabilit în locuri mai puţin (sau chiar deloc) expuse pericolelor, cât mai aproape de obiectivele (punctele) la care trebuie să intervină. Raionul de dispunere trebuie să asigure: - dispunerea dispersată a grupelor; - condiţii corespunzătoare pentru odihna şi hrănirea personalului;

Nesecret

Pag 17 din 36

- posibilităţi de constituire a coloanei pentru marş; - căi de acces pentru circulaţia către obiectivele (punctele) de intervenţie; - condiţii favorabile pentru realizarea legăturilor de transmisiuni; - realizarea siguranţei nemijlocite pentru echipa SAR. Înainte de ocupare, punctele de intervenţie repartizate vor fi recunoscute de către o echipă condusă de şeful echipei, care va studia raionul destinat pentru dispunerea echipei, stabilind: - locurile de dispunere ale modulelor (personalului şi tehnicii), locul P.C. şi a celui de sprijin logistic; - locul de dispunere a rezervei; - posibilităţile de cazare şi hrănire; - modul de realizare a siguranţei şi măsurile P.S.I.; - sursele de apă potabilă şi menajeră; - căile de acces ce pot fi folosite; - modul de folosire a mijloacelor de legătură; Şeful echipei este obligat să urmărească menţinerea capacităţii de acţiune a modulelor, să verifice cunoaşterea semnalelor de înştiinţare, să ia măsuri pentru respectarea normelor P.S.I. şi de protecţie a muncii. De asemenea, şeful echipei de trebuie să asigure permanenţa la punctul de comandă, să asigure îndrumarea şi controlul în teren al acţiunilor de intervenţie, să controleze activităţilor de reparare a tehnicii şi completarea a stocurilor de materiale consumabile, cât şi să ţină legătura permanent cu şeful raionului de intervenţie (sau cu înlocuitorul acestuia). DOCUMENTE

Delegaţie*

...................................................... Denumirea organizaţiei emitente

.................................................... Locul şi ora emiterii

Prezentul document certifică calitatea de conducător al echipei de sprijin româno-maghiare a dmonului ....................................... Echipa de sprijin a fost constituită în baza acordului încheiat de către guvernul Republicii Ungare şi guvernul României (sau cooperarea DKMT) care a stabilit condiţile de cooperare în situaţii de urgenţă şi oferirea ajutorului reciproc. În acest sens echipa poate: - trece graniţa de stat; - tranzita teritoriul României şi a Republicii Ungare. Echipa de sprijin româno-maghiar este compusă din ................. persoane. Membri echipei de sprijin sunt: (1)................................................ (2)………………………………. (3)………………………………. (4)……………………………….

........................................................................ semnătura comandantului autorităţii responsabile***

Nesecret

Pag 18 din 36

Borderou

Pentru scoaterea din ţară, introducerea, transportarea până la faţa locului şi aducerea înapoi a echipamentelor

(1) Echipa de sprijin dispune de următoarele echipamente: Denumirea elementelor echipamentului tip cantitate .. .. .. (2) Ţară de destinaţie: (3) În caz de tranzit, denumirea ţărilor tranzitate: (4) Tipul mijlocului de transport şi numărul de înmatriculare: Data aprobării .............ziua ..................luna ..............anul Valabilitatea prezentului bordero .............ziua ..................luna ..............anul ..................................…….........................

semnătura comandantului autorităţii responsabile**

Certificarea serviciului de vamă Vama de ieşire:

Vama de intrare:

……………………….. Locul ştampilei


5) Echipamentul rămas ca şi ajutor umanitar:*** 1. ................................................ 2. ………………………………. .............ziua ..................luna ..............anul

………………………………………. Semnătura comandantului echipei de sprijin

Nesecret

Pag 19 din 36

Borderou* Pentru scoaterea din ţară, introducerea, transportarea până la faţa locului şi aducerea înapoi

a convoiului umanitar (1) Convoiul umanitar conţine următoarele: Denumirea elementelor Convoiului umanitar tip cantitate .. .. .. (2) Ţară de destinaţie: (3) În caz de tranzit, denumirea ţărilor tranzitate: (4) Tipul mijlocului de transport şi numărul de înmatriculare: Data aprobării .............ziua ..................luna ..............anul Valabilitatea prezentului bordero .............ziua ..................luna ..............anul ..................................…….........................

semnătura comandantului autorităţii responsabile**

Certificarea serviciului de vamă Vama de ieşire:

Vama de intrare:



5) Convoi umanitar neutilizat:*** 1. ................................................ 2. ………………………………. .............ziua ..................luna ..............anul ...............................................……..

Nesecret

Pag 20 din 36

Formular de verificare a stării sistemului de comunicare

Ora:……………………………………………… Denumirea organizaţiei:…… ………………………………………………………………. Destinatar: ( Vă rugăm să marcaţi! ) Direcţia de apărare împotriva catastrofelor a judeţului Csongrad Ungaria judeţul Csongrad Szeged Fax: 00 36/62/ 550-977 Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă „Vasile Goldiş” al judeţului Arad Romania judeţul Arad Arad Fax: 0040/257/281-066 Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă „Banat” al judeţului Timiş Romania judeţul Timiş Timişoara Fax: 0040/256/430-615 Inspectoratul pentru situaşii de urgenţă „Crişana” al judeţului Bihor Romania judeţul Bihor Oradea Fax: 0040/259/430-693 Alarmare locală

Se asteaptă efecte transfrontaliere

Solicitare de ajutor

Verificăm legătura prin Fax cu partenerul indicat. Vă rugăm să confirmaţi primirea mesajului, marcând în pătratul corespunzător la Direcţia de apărare împotriva catastrofelor a judeţului Csongrad la Szeged! Verificarea se repetă în fiecare lună, în prima zi de luni, a lunii. ISUJ ARAD confirmă primirea mesajului

DATA:…………………….

Ora:………………………..

ISUB Timişoara confirmă primirea mesajului

DATA:…………………….

Ora:………………………..

ISUJ Bihor confirmă primirea mesajului

DATA:…………………….

Ora:………………………..

Direcţia de apărare împotriva catastrofelor a judeţului Csongrad confirmă primirea mesajului DATA:…………………….

Ora:………………………..

Nesecret

Pag 21 din 36

1. Raport despre

Apariţia situaţiei de urgenţă provocată de radiaţii ale materialelor radioactive

Ora:……………………………………………… Denumirea organizaţiei:…… ………………………………………………………………. Destinatar: ( Vă rugăm să marcaţi! ) Direcţia de apărare împotriva catasztrofelor a judeţului Csongrad Ungaria judeţul Csongrad Szeged Fax: 00 36/62/ 550-977 Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă „Vasile Goldiş” al judeţului Arad Romania judeţul Arad Arad Fax: 0040/257/281-066 Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă „Banat” al judeţului Timiş Romania judeţul Timiş Timişoara Fax: 0040/256/430-615 Inspectoratul pentru situaşii de urgenţă „Crişana” al judeţului Bihor Romania judeţul Bihor Oradea Fax: 0040/259/430-693 Alarmare locală



1. Denumirea şi cantitatea materialului împrăştiat

2. Locul unde s-a produs

evenimentul:…………………………………………………………………………..

3. Ora producerii evenimentului:……………………………………………………..

4. Direcţia şi viteza vântului (km/h):……………………………………………………………

5. Tipul de ajutor solicitat:

…………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………

Nesecret

Pag 22 din 36

1. Az esemény helye:…………………………………………………………………………...

2. Ora produceri evenimentului :……………………………………………………..

3. Direcţia şi viteza vântului ( km/h) : …………………………………………………….

4. Radiaţiile măsurate la locul producerii accidentului( Gy/hsau µSv/h ):

……………………………………

5. Evaluarea evenimentului în conformitate cu IAEA Scala internaţionala a evenimentelor

nucleare :……….

6. Tipul de ajutor solicitat:…………………………………………………………..

....................................................................................................................................................

…………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

Nesecret

Pag 23 din 36

2. Raport despre

Apariţia situaţiei de urgenţă provocată de materiale periculoase Ora:……………………………………………… Denumirea organizaţiei:…… ………………………………………………………………. Destinatar: ( Vă rugăm să marcaţi! ) Direcţia de apărare împotriva catasztrofelor a judeţului Csongrad Ungaria judeţul Csongrad Szeged Fax: 00 36/62/ 550-977 Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă „Vasile Goldiş” al judeţului Arad Romania judeţul Arad Arad Fax: 0040/257/281-066 Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă „Banat” al judeţului Timiş Romania judeţul Timiş Timişoara Fax: 0040/256/430-615 Inspectoratul pentru situaşii de urgenţă „Crişana” al judeţului Bihor Romania judeţul Bihor Oradea Fax: 0040/259/430-693 Alarmare locală



1. Denumirea şi cantitatea materialului împrăştiat

2. Locul producerii

evenimentului:………………………………………………………………………….

3. Ora producerii evenimentului:……………………………………………………..

4. Direcţia şi viteza vântului (km/h):……………………………………………………………

5. Tipul de ajutor solicitat:

………………………………………………………………………………

Nesecret

Pag 24 din 36

3. Raport despre Apariţia situaţiei de urgenţă provocată de extinderea incendilor de păduri

Ora:……………………………………………… Denumirea organizaţiei:…… ………………………………………………………………. Destinatar: ( Vă rugăm să marcaţi! ) Direcţia de apărare împotriva catastrofelor a judeţului Csongrad Ungaria judeţul Csongrad Szeged Fax: 00 36/62/ 550-977 Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă „Vasile Goldiş” al judeţului Arad Romania judeţul Arad Arad Fax: 0040/257/281-066 Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă „Banat” al judeţului Timiş Romania judeţul Timiş Timişoara Fax: 0040/256/430-615 Inspectoratul pentru situaşii de urgenţă „Crişana” al judeţului Bihor Romania judeţul Bihor Oradea Fax: 0040/259/430-693 Alarmare locală



1. Locul exact al incendiului de pădure: ……………………………………………………………………................................. 2. Viteza şi direcţia de deplasare: …………………………………………………………………..................................... 3. Suprafaţa afectată de incendiu ( m2 ): ……………………………………………………………………................................. 4. Formatia de Pompieri responsabilă:………………………………………………………………………….. 5. Tipul de ajutor solicitat: ………………………………………………………………………………………... …………………………………………………………………………………………………..

Nesecret

Pag 25 din 36

4. Raport despre Apariţia situaţiei de urgenţă provocată de inundaţii

Ora:……………………………………………… Denumirea organizaţiei:…… ………………………………………………………………. Destinatar: ( Vă rugăm să marcaţi! ) Direcţia de apărare împotriva cataszrofelor a judeţului Csongrad Ungaria judeţul Csongrad Szeged Fax: 00 36/62/ 550-977 Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă „Vasile Goldiş” al judeţului Arad Romania judeţul Arad Arad Fax: 0040/257/281-066 Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă „Banat” al judeţului Timiş Romania judeţul Timiş Timişoara Fax: 0040/256/430-615 Inspectoratul pentru situaşii de urgenţă „Crişana” al judeţului Bihor Romania judeţul Bihor Oradea Fax: 0040/259/430-693 Alarmare locală



1. Denumirea fluviului:

……………………………………………………………………................................. 2. Starea apelor( în creştere sau descreştere): ………………………………………………………………………………………...... 3. Efectele care pot fi provocate în ţara vecină: ……………………………………………………………............................................. 4. Intervenţia efectuată: …………………………………………………………………………......................... 5. Tipul de ajutor solicitat: :…………………………………………………………............................................... ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Nesecret

Pag 26 din 36

5. Raport despre Apariţia situaţiei de urgenţă provocată de condiţii meteo extreme pe timp de iarnă

Ora:……………………………………………… Denumirea organizaţiei:…… ………………………………………………………………. Destinatar: ( Vă rugăm să marcaţi! ) Direcţia de apărare împotriva catastrofelor a judeţului Csongrad Ungaria judeţul Csongrad Szeged Fax: 00 36/62/ 550-977 Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă „Vasile Goldiş” al judeţului Arad Romania judeţul Arad Arad Fax: 0040/257/281-066 Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă „Banat” al judeţului Timiş Romania judeţul Timiş Timişoara Fax: 0040/256/430-615 Inspectoratul pentru situaşii de urgenţă „Crişana” al judeţului Bihor Romania judeţul Bihor Oradea Fax: 0040/259/430-693 Alarmare locală Se asteaptă efecte transfrontaliere Solicitare de ajutor 1. Locul producerii evenimentului: …………………………………………………………………………..:…………………………………………………………………………........................................... 2. Puncte de trecere a frontierei utilizate: …………………………………………………………………..................................... ………………………………………………………………………………………..... 3. Acţiunea de intervenţie efectuată: ………………………………………………………………......................................... 4. Timpul necesar prevăzut pentru intervenţie …………………………………..……………………………………………............... 5. Închiderea punctelor de trecere a frontierei este necesară/nu este necesară: ……………………………………................................................................................. ………………………………………………………………………………………… 6. Drumurile tranzitate: ………………………………………………………………………….. 7. Tipul de ajutor solicitat: …………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………......

Nesecret

Pag 27 din 36

6. Raport despre Evenimente apărute care pot produce efecte transfrontaliere

Data:………………………………………….. Ora:……………………………………………… Denumirea organizaţiei:…… ………………………………………………………………. Destinatar: ( Vă rugăm să marcaţi! ) Direcţia de apărare împotriva catastrofelor a judeţului Csongrad Ungaria judeţul Csongrad Szeged Fax: 00 36/62/ 550-977 Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă „Vasile Goldiş” al judeţului Arad Romania judeţul Arad Arad Fax: 0040/257/281-066 Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă „Banat” al judeţului Timiş Romania judeţul Timiş Timişoara Fax: 0040/256/430-615 Inspectoratul pentru situaşii de urgenţă „Crişana” al judeţului Bihor Romania judeţul Bihor Oradea Fax: 0040/259/430-693 Alarmare locală Se asteaptă efecte transfrontaliere Solicitare de ajutor 1. Tipul dezastrului: …………………………………………………………………………......................... 2. Locul producerii evenimentului: …………………………………………………………………………..:…………………………………………………………………………........................................... 3. Ora la care a apărut evenimentul: ………………………………………………………..................................................... 4. Acţiunile intreprinse: …………………………………………………………………………………………. 5.Efectele care pot fi provocate în ţara vecină: ……………………………………………..................................................................... ……………………………………………………………………………………….... 6. Tipul de ajutor solicitat: ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Nesecret

Pag 28 din 36

ROMÂNIA

[ANTETUL INSTITUŢIEI CARE EMITE MESAJUL DE AVERTIZARE]

CĂTRE: [ ]

DE LA :[ ]

SUBIECT: [ se scrie tipul de prognoză şi perioada]

TOTAL NR. DE PAGINI: DATA:

1. [Prognoza situaţiei generale]

2. AVERTIZARE: [ se trece hazardul de la punctul 1 cu riscul cel mai ridicat de a evolua spre

dezastru]

SEMNATURA

[ persoana care emite mesajul de avertizare]

Nesecret

Pag 29 din 36

ANEXA 2

ROMÂNIA

MINISTERUL INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE

Inspectoratul pentru Situaţii de urgenţă “BANAT” al Judeţului Timiş

CĂTRE:[ ]

DE LA: [ ]

SUBIECT: [ se trece clasificarea tipului de alarmă]


[SCOPUL RAPORTULUI]

[URGENŢA RAPORTULUI]

MESAJ DE ALARMARE

1. [Descrierea pe scurt a prognozei generale]

2. [Conţinutul avertizării]

3. [Sursa avertizării]

4. [Măsuri de prevenire]

SEMNĂTURA

[persoana care emite mesaj de alarmare]

Nesecret

Pag 30 din 36

ANEXA 3

ROMÂNIA



CĂTRE: [ ]

DE LA: [ ]

SUBIECT: [ se trece scopul informării]


[SCOPUL RAPORTULUI]


MESAJ DE INFORMARE

1. [Conţinutul avertizării]

2. [Surse]

3. [Măsuri de prevenire luate]

4. [Propuneri]

SEMNĂTURA

[persoana care emite mesajul de informare]

Nesecret

Pag 31 din 36

ANEXA 4

ROMÂNIA

[ANTETUL INSTITUŢIEI CARE EMITE NOTIFICAREA DEZASTRULUI]

CĂTRE: [ ]

DE LA: [ ]

SUBIECT: [ ]


[SCOPUL RAPORTULUI]

NOTIFICARE

1. [Tipul dezastrului]

2. [Localizare geografică]

3. [Data de declanşare]

4. [Alte date relevante despre dezastrul declanşat şi efectele acestuia]

SEMNĂTURA

[ persoana care emite mesajul de notificare]

Nesecret

Pag 32 din 36

ANEXA 5

ROMÂNIA

COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

CĂTRE: [ ]

DE LA: [ ]

SUBIECT : [ ]


-------------------------------------------------------------------------------------------------------- [SCOPUL

RAPORTULUI]


RAPORT DE SITUAŢIE NR.

1. [Situaţia generală (inclusiv evaluarea efectelor dezastrului)]

2. [Schimbări în situaţia operaţională de la ultimul raport]

3. [Măsuri întreprinse şi în desfăşurare]

4. [Necesar de ajutoare]

SEMNĂTURA

[persoana care emite raportul de situaţie ]

Nesecret

Pag 33 din 36

ANEXA 6

ROMANIA

GOVERNMENT OF ROMANIA

A – TO : [ ]

DE – FROM : [ ]

OBJECT – SUBJECT: [ ]

Total No. of pages: DATE:

[SCOPUL RAPORTULUI]


INFORMATION REPORT NO.

1. [Descrierea dezastrului]

2 [Descrierea situaţiei operative]

2. [Evaluarea efectelor dezastrului]

4.[Măsuri întreprinse]

SEMNĂTURA

[persoana care emite raportul de informare]

Nesecret

Pag 34 din 36

ANEXA 7

ROMÂNIA



CĂTRE: [ ]

DE LA:[ ]

SUBIECT: [ ]


[SCOPUL SINTEZEI]

[URGENŢA SINTEZEI]

SINTEZA OPERATIVĂ Nr.

1. [Situaţia generală]

2. [Evoluţia situaţiei operative de la ultima sinteză]

3. [Măsuri întreprinse şi în desfăşurare]

4. [Propuneri]

SEMNĂTURA

[persoana care emite sinteza operativă]

Nesecret

Pag 35 din 36

ANEXA 8

ROMÂNIA

COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

CĂTRE: [ ]

DE LA: [ ]

SUBIECT: [ ]


[SCOPULA RAPORTULUI]


RAPORT DE SITUAŢIE FINAL

1. [Descrierea pe scurt a dezastrului]

2. [Evaluarea efectelor dezastrului]

3. [Măsuri întreprinse]

4. [Asistenţa primită]

5. [Propuneri de viitor]

SEMNĂTURA

[persoana care emite raportul de situaţie]

Nesecret

Pag 36 din 36

MODUL DE COMPLETARE AL FORMULARELOR TIP

1. În câmpurile marcate cu paranteză [ ], se scriu informaţiile explicate în text.

1. În câmpul [scopul raportului] se scriu-de trei ori- următoarele expresii:

• EXERCIŢIU- EXERCIŢIU- EXERCIŢIU ( dacă raportul se foloseşte pe timpul unui exerciţiu);

• VERIFICARE EMISIE- VERIFICARE EMISIE- VERIFICARE EMISIE (dacă raportul este

folosit pentru verificarea funcţionării sistemului informaţional);

• În cazul în care raportul este folosit intr-o situaţie reală, câmpul [scopul raportului] nu se

completează.

3.În câmpul [urgenţa raportului] se scriu- de trei ori- următoarele expresii:

• FOARTE URGENT(FLASH);

• URGENŢĂ OPERATIVĂ(OPERATIONAL IMMEDIATE);

• PRIORITATE(PRIORITY);

• RUTINĂ(ROUTINE).

La primirea mai multor mesaje, unul din criteriile de stabilire a priorităţii acestora este cel dat de

urgenţa mesajului.

4. În câmpurile[ ] unde nu există informaţii de înregistrat, se trage linie(-----).

5. Abrevierile folosite în cadrul rapoartelor sunt:

• CNSU= Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă

• IGSU= Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă

• CJSU= Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă

• IJSU = Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă

• COpISU= Centrul Operaţional al Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă

• EADRCC/NATO= Centrul Euro-Atlantic de Coordonare a Răspunsului de Urgenţă în caz de

Dezastru.

• EAPC= Ţările Partenere şi membre NATO.

• EADRU= Unitatea Răspunsului de Urgenţă în caz de Dezastru.

• LEMA= Organizaţia naţională care coordonează acţiunile de intervenţie.

• MCDA= Resurse Militare şi de Apărare Civilă.

• OCHA= Biroul de Coordonare a Ajutorului Umanitar.

• UNDP/ONU= Programul de Dezvoltare al ONU.

• USAR= Căutare-salvare urbană.

Anexa nr. _____ la nr. ____ din ______

Nrcrt

DENUMIREA MATERIALELOR ŞI MIJLOACELOR DE APARARE U.M.

NECESAR EXISTENT DEFICIT

Nec de achiz. in

2008

1 Snopi de fascine 0-30 cm, L=3-4 m buc. 11425.00 6653.00 -4,772

2Pari din lemn rotund c.r. esenţă tare ∅ 8 - 12 cm; L = 1-3 m buc. 29288.00 22906.00 -6,382

3Piloţi din lemn rotund c.r. esenţă tare ∅ 12 - 20 cm; L = 3,6 m buc. 1133.00 111.00 -1,022

4 Scânduri de 2,5 cm, L =4 ml mc. 20.00 11.27 -95 Dulapi + palplanşe ( 5 cm, L = 4 ml ) mc. 100.50 64.03 -366 Cozi de lemn pentru unelte buc. 125.00 1363.00 1,2387 Profile metalice uşoare buc. 3094.00 0.00 -3,0948 Scoabe din oţel rotund ∅ 18 - 20 cm buc. 8065.00 1325.00 -6,7409 Cuie cu lungimi diferite ( 2 - 20 cm ) kg. 1657.00 1738.00 81

10 Sârmă neagră ∅ 2 - 4 mm kg. 2878.00 2127.00 -751

11Plasă sârmă ( zincată sau neagră ) ∅ 2 - 3 mm kg. 14530.00 1328.00 -13,202

12Saci de 50/80 cm pentru pământ din cânepă, iută,polietilenă buc. 33250.00 12536.00 -20,714 10000

13Funii subţiri pentru asigurarea oamenilor şi uneltelor ∅ 10 - 15 mm kg. 335.50 1069.44 734

14 Piatră brută - blocuri 15 - 30 cm mc. 976.00 191.50 -78515 Pietris sortat ( ∅ 0 - 15 mm ) mc. 375.00 0.00 -37516 Folie de polietilenă mp. 2896.00 2561.00 -33517 Geotextil mp. 17935.00 0.00 -17,935 5000

18 Motorină l. 1020.00 1020.00 0Benzina l. 300.00 0.00 -300Ulei hidraulic l. 320.00 0.00 -320

19 Lanterne tubulare mari buc. 769.00 3.00 -766 200Felinare buc 96.00 100.00 4Lampi (PETROMAX) buc 77.00 0.00 -77 30

20Bidoane şi canistre de 10 - 20 l pentru petrol buc. 28.00 34.00 6

21 Petrol lampant l. 88.00 0.00 -8822 Cazmale cu cozi buc. 350.00 936.00 586 300

Lopeti cu cozi buc 350.00 932.00 582 30023 Târnăcoape cu cozi buc. 89.00 378.00 289

Sape cu cozi buc 89.00 401.00 31224 Furci de fier cu cozi buc. 98.00 194.00 96

Cangi de Fe buc 98.00 135.00 3725 Roabe metalice cu roţi pe pneuri buc. 175.00 259.00 84

Targi de lemn buc 175.00 330.00 15526 Maiuri pentru compactat pământ buc. 195.00 507.00 312

Maiuri de batut pari buc 195.00 371.00 176

27Berbeci de mână în greutate de până la 50 Kg buc. 104.00 108.00 4

28 Ciocane diferite buc. 109.00 140.00 3129 Cleşte de cuie buc. 42.00 74.00 32

Nesecret

SITUAŢIA RESURSELOR; STOCUL DE MIJLOACE ŞI MATERIALE DE APĂRARE

CAP. A - MATERIALE DE APĂRARE

CAP. B - CARBURANŢI ŞI LUBREFIANŢI

CAP. C - MIJLOACE DE INTERVENŢIE

30 Barde pentru cioplit buc. 89.00 54.00 -35Topoare buc 12.00 52.00 40

31 Sfredele de lemn diferite buc. 59.00 34.00 -2532 Pile diferite buc. 82.00 35.00 -4733 Ferăstraie de mână buc. 21.00 25.00 434 Ferăstraie mecanice ( Drujbe ) buc. 10.00 0.00 -1035 Cuţitoaie pentru cioplit buc. 41.00 26.00 -15

Dalti de lemn buc 41.00 31.00 -1036 Găleţi pentru apă buc. 50.00 31.00 -19

Cani de apa buc 250.00 0.00 -25037 Marmite pentru transport hrană buc. 8.00 0.00 -838 Butoaie de tablă buc. 16.00 0.00 -1639 Sonete de mână buc. 6.00 0.00 -640 Bărci de lemn buc. 33.00 0.00 -3341 Şalupe buc. 0.00 0.00 042 Bacuri dormitor buc. 1.00 0.00 -143 Autoturisme de teren buc. 3.00 0.00 -344 Vagoane de dormit cu utilităţi buc. 8.00 0.00 -845 Bormaşină electrică portabilă buc. 6.00 1.00 -546 Frigider buc. 7.00 2.00 -5

47Containere pentru materiale şi echipamente de protecţie buc. 5.00 0.00 -5

48 Costum scafandru buc. 4.00 0.00 -449 Capre taluz per 8.00 45.00 3750 Binoclu buc. 2.00 0.00 -251 Aparat foto buc. 5.00 6.00 152 Rezervor combustibil 10 t buc. 4.00 0.00 -453 Cameră video, aparat video buc. 2.00 0.00 -2

54

Radiotelefoane fixe, portabile, cu acumulatori, modemuri, radio, acumulatori şi piese de scimb buc. 35.00 0.00 -35

55 Telefoane mobile buc. 5.00 2.00 -3

56Sirene, difuzoare pentru alarme, inclusiv materiale necesare montării buc. 7.00 0.00 -7

57Echipament de prelucrare şi trs automată a datelor calculator set. 5.00 3.00 -2

58 Pluviometre de avertizare automată buc. 14.00 0.00 -14Nivelmetre de avertizare automata buc 9.00 0.00 -9

59 Morişti hidrometrice cu tijă buc. 5.00 0.00 -560 Teodolit electrooptic buc. 3.00 0.00 -361 Nivelă NI - 007 cu trusă 5.00 0.00 -562 Ruletă 20 - 50 m buc. 7.00 0.00 -763 Set miră + plăcuţe buc. 5.00 0.00 -564 Sistem dedicat de transmisie prin dial-up (computer +m buc 0.00 0.00 0

65Grupuri electrogene cu anexe pentru iluminat buc. 13.00 4.00 -9 3

66Reflectoare ( faruri, cablu izolant pentru reţeaua de reflectoare 97.00 14.00 -83cablu pentru iluminat 2800.00 700.00 -2,100izolatori pt prinderea cablului buc 5600.00 153.00 -5,447

67Agregate pentru sudură electrică sau oxiacetilenică buc. 5.00 0.00 -5

68 Motopompe cu anexe buc. 8.00 0.00 -8 2

69Pompe submersibile pentru epuisment buc. 12.00 0.00 -12 6

70 Motocositori buc. 12.00 0.00 -12

CAP. D - MIJLOACE DE CALCUL, MĂSURARE, TRANSMISIE SI AVERTIZARE

CAP. E - MIJLOACE FIXE DIVERSE

buc.ml.

71 Utilaje terasiere buc. 4.00 0.00 -472 Tractor articulat forestier(TAF) pentru tractarea plutitor buc 0.00 0.00 073 Autobasculanta pentru transport materiale de intervenţie buc 0.00 0.00

74 Cizme de cauciuc scurte per. 290.00 76.00 -214Cizme sold, lungi per 58.00 75.00 17

75 Mantale ploaie buc 358.00 222.00 -136 5076 Salopete doc buc. 280.00 74.00 -206 4077 Pufoaice sau scurte îmblănite buc. 285.00 16.00 -269 4078 Căciuli de blană sau vătuite buc. 356.00 0.00 -356 4079 Mănuşi de protecţie buc. 336.00 0.00 -336 4080 Centuri SIGURANTA,veste de salvare buc. 174.00 144.00 -30

Colaci de salvare buc 174.00 43.00 -13181 Pieptare avertizoare reflectorizante buc. 348.00 16.00 -332 4082 Cască de protecţie buc. 0.0083 Bocanci buc 20.00 0.00 -20 20

84Paturi de fier, lemn sau pliante echipate cu saltele buc. 110.00 32.00 -78Perne buc 210.00 25.00 -185Paturi lina buc 268.00 61.00 -207Lenjerie buc 324.00 151.00 -173

85 Dulap cazarmamente buc. 32.00 4.00 -2886 Bucătărie mobilă buc. 42.00 0.00 -4287 Filtru rapid pentru apă potabilă buc. 24.00 0.00 -24 1288 Aragaz cu butelie buc. 23.00 2.00 -21

Vesela set 24.00 3.00 -21Tacimuri set 24.00 2.00 -22

89 Corturi impermeabile buc. 28.00 0.00 -2890 Aparat radio buc. 8.00 0.00 -8

Aparat TV buc 8.00 0.00 -891 Boilere electric buc. 8.00 3.00 -592 Trusă medicală buc. 23.00 0.00 -23 23

93 Săpun kg. 120.00 0.00 -120Detergenti kg. 80.00 0.00 -80

94 Materiale dezinfectante -var kg. 110.00 0.00 -110Materiale dezinfectante - cloramina kg. 60.00 0.00 -60

95 Pudră talc, naftalină kg. 56.00 0.00 -5696 Otravă de şoareci kg. 69.00 0.00 -69

97Prăjini din lemn de esenţă tare pentru dirijarea sloiurilor buc. 159.00 0.00 -159

98Scânduri de răşinoase pentru asigurarea oamenilor buc. 159.00 0.00 -159

99 Răngi de fier 2 - 4 m lungime buc. 56.00 0.00 -56100 Fierăstraie pentru gheaţă buc. 159.00 0.00 -159

101. Truse profesionale pentru intervenţii pe râuri buc. 1.00 0.00 1 1102. Truse profesionale pentru intervenţii pe lacuri buc. 1.00 0.00 1 1103. Trusă pentru determinarea rapidă a tipului de substanţă buc. 1.00 0.00 1 1104. Sistem de ancorare baraj plutitor pe maluri buc. 5.00 3.00 2 2105. Sistem tip funicular mobil pentru poziţionarea barajului buc. 1.00 0.00 1 1106. Bărci pneumatice buc. 5.00 3.00 2 2107. Grup electrogen portabil buc. 2.00 2.00 0108. Compresor portabil buc. 1.00 0.00 1 1109. Sistem de vedere pe timp de noapte buc. 2.00 0.00 2 2110. Binoclu infraroşii buc. 2.00 0.00 2 2

CAP. F - ECHIIPAMENTE DE PROT. SIGURANŢĂ SI CAZARMAMENT

CAP. G - MAT. CONSUMABILE

CAP. H - MAT. ŞI MIJLOACE PT INTERVENŢIE LA GHEŢURI

CAP.I . MATERIALE ŞI MIJLOACE DE INTERVENŢIE PENT

111. Reflectoare portabile buc. 4.00 0.00 4 4112. Electropompe buc. 2.00 0.00 2 2113. Baraje absorbante plutitoare buc. 5.00 2.00 3 3114. Pânza hessiana buc. 500.00 0.00 500 500115. Baloti paie buc. 100.00 0.00 100 100116. Funie sintetică ml 750.00 0.00 750 750117. Pari de lemn buc. 100.00 0.00 100 100118. Căngi PSI buc. 15.00 0.00 15 15119. Recipiente PVC 200 litri buc. 36.00 36.00 0120. Măşti de gaze buc. 10.00 0.00 10 10121. Materiale absorbante tip spill-sorb kg 50.00 0.00 50 50122. Saci cu absorbant HEGSORB Kg. 50.00 0.00 50 50123. Saci cu absorbant HEGACID kg 50.00 0.00 50 50124. Materiale absorbante ECO seria 200 kg 390.00 390.00 0125. Materiale asorbante ECO seria 300 kg 20.00 0.00 20 20126. Materiale absorbante ECO seria 400 kg 20.00 0.00 20 20127. Skimer pentru separare hidrocarburi buc 2.00 0.00 2 2128. Tanc (ponton) plutitor pentru colectare poluanţi buc 1.00 0.00 1 1129. Perne absorbante, rulouri, cilindri absorbanţi buc 50.00 0.00 50 50130. Vidanje buc 2.00 0.00 2 2131. Materiale filtrante tone 0.50 0.00 1 1132. Recipienţi de 1-5 litri pentru probe de apă şi material bio buc 20.00 0.00 20 20133. Sistem portabil TRAWAS pentru efectuarea determinăr buc 1.00 0.00 1 1134. Sistem de filtrare rapid cu pompe de vid manual buc 1.00 0.00 1 1

Nesecret


Anexa nr. _______ la nr. ______ din _____

REGULI DE COMPORTARE ÎN CAZUL PRODUCERII SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

I. Reguli generale care trebuie respectate în cazul unei situaţii de urgenţă

I. Înainte de producerea dezastrului: Învăţaţi semnalele de alarmare transmise prin sistemul protecţiei civile, al autorităţilor şi a altor

organizaţii abilitate să intervină în astfel de situaţii; Păstraţi-vă calmul; Deschideţi aparatele de radio şi televizoarele şi ascultaţi informaţiile generale emise pe aceste căi,

buletinele meteorologice, sfaturile transmise de autorităţile în drept; Dacă sunteţi sfătuit să părăsiţi localitatea, zona sau locuinţa, faceţi prompt acest lucru; Într-o situaţie de dezastru, folosiţi telefonul numai pentru a anunţa sau semnala autorităţilor locale

evenimente importante, cum ar fi incendiile, inundaţiile, alunecările de teren, accidentele majore, înzăpezirile sau orice alte tipuri de dezastre sau pentru a solicita ajutorul medical;

Păstraţi la îndemână, în casă sau în jurul acesteia, un stoc de provizii suficient de mare ca să vă ajute să supravieţuiţi câteva zile. Dacă sunteţi acasă aceste provizii vă vor ajuta să treceţi fără greutăţi peste perioada de pericol. Dacă sunteţi evacuaţi şi trebuie să vă deplasaţi în alte localităţi, luaţi o rezervă de alimente pe care să le folosiţi pe drum sau după ce ajungeţi în locurile indicate. Cele mai importante articole de primă necesitate pe care trebuie să le păstraţi la îndemână sunt: apa, hrana, medicamentele, trusa de prim ajutor şi documentele personale.

II. După producerea dezastrului:

Respectaţi cu stricteţe măsurile stabilite, îndrumările şi comunicările autorităţilor, organelor cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă şi ale Crucii Roşii;

Pătrundeţi cu mare precauţie în interiorul clădirilor care au fost avariate sau slăbite; Nu intraţi cu torţe, lumânări sau ţigări aprinse în clădirile avariate sau care au fost inundate; Nu atingeţi firele electrice sau rupte; Dacă simţiţi miros de gaz, deschideţi toate ferestrele şi uşile, închideţi robinetul principal de gaze,

părăsiţi casa imediat şi dacă aveţi posibilitatea, anunţaţi unitatea de distribuţie a gazelor; Dacă diferite aparate electrice sunt ude, întâi întrerupeţi sursa principală de curent electric, ştergeţi

şi uscaţi aceste echipamente, şi numai după aceste operaţiuni conectaţi-le la priză. Atenţie! Nu faceţi acest lucru dacă sunteţi ud sau staţi în apă;

Verificaţi rezervele de hrană şi apă înainte de a le folosi; Urmăriţi instrucţiunile organelor abilitate în legătură cu folosirea apei şi alimentelor; Dacă este necesar, cereţi alimente îmbrăcăminte, asistenţă medicală şi adăpost; Îndepărtaţi-vă de zonele calamitate; Nu împiedicaţi acţiunile forţelor de intervenţie şi sprijiniţi-le dacă vi se cere acest lucru; Respectaţi cu stricteţe măsurile impuse de autorităţi şi sprijiniţi echipele de voluntari ai Crucii

Roşii sau a altor organizaţii de voluntari venite în sprijin; După trecerea pericolului anunţaţi rudele sau apropiaţii pentru ca aceştia să ştie că sunteţi în

siguranţă, în caz contrar autorităţile pot pierde timp căutându-vă.

II. Reguli de comportare în caz de inundaţii

1. Ce facem în caz de viitură ? Dacă sunteţi în aproprierea apei, înainte de viitură veţi simţi un curent de aer neobişnuit. Încercaţi

să ajungeţi pe un loc cât mai ridicat, pentru evitarea pe cât posibil a impactului cu viitura;

Nesecret


Nu fugiţi prin apă şi nu înotaţi, pentru că riscul de hipotermie creşte prin udarea completă a corpului;

Dacă aţi rămas izolat cu un grup, poziţia optimă de aşteptare este în doi, aşezaţi şi grupaţi „spate în spate” pentru a reduce pierderile de căldură;

Economisiţi lumina şi hrana. Puneţi repere pentru a urmări evoluţia nivelului apelor; Nu uitaţi că cei prinşi de viitură în locuri izolate nu au murit niciodată de frig sau de foame, ci

întotdeauna pentru că au încercat să înfrunte apele furioase. Singura salvare în acest caz este echipa de intervenţie.

2. Ce facem dacă inundaţia ne surprinde acasă ? Puneţi culcate la pământ într-un loc singur, mobila de curte, uneltele de grădină sau alte obiecte

care pot fi luate de vânt sau de apă; Blocaţi ferestrele astfel încât ele să nu fie sparte de vânturi puternice, apă, obiecte care plutesc sau

aluviuni; Evacuaţi animalele şi bunurile de valoare în locuri de refugiu cunoscute. Închideţi uşile casei şi

ferestrele, după care închideţi apa, gazul şi instalaţiile electrice.

3. Ce facem dacă inundarea casei este iminentă ? Mutaţi obiectele care se pot mişca în partea cea mai de sus a casei. Deconectaţi aparatele,

părăsiţi locuinţa şi mergeţi spre etaje superioare, acoperişuri sau înălţimi.

4. Ce facem dacă se ordonă evacuarea ? Respectaţi ordinea de evacuare stabilită: copii, bătrâni, bolnavi şi în primul rând, populaţia din

zonele cele mai periclitate; Înainte de părăsirea locuinţei întrerupeţi alimentarea cu apă, gaze, energie electrică şi închide

ferestrele; Scoateţi animalele din gospodărie şi dirijaţi-le către locurile care oferă protecţie. Luaţi

documentele personale, alimente, apă, trusa sanitară, un mijloc de iluminat, un radio; După sosirea la locul de refugiu, comportaţi-vă cu calm, ocupaţi locurile stabilite, supravegheaţi

copiii, respectaţi măsurile stabilite de autorităţi.

5. Ce facem la reîntoarcerea acasă ? Nu intraţi în locuinţă în cazul în care aceasta a fost avariată sau a devenit insalubră; Nu atingeţi firele electrice; Nu consumaţi decât apă fiartă. Consumaţi alimente numai după ce au fost curăţate, fierte şi după

caz, controlate de organele sanitare; Nu folosiţi instalaţiile de apă, gaze, electricitate decât după verificarea lor de către unităţile

specializate; Acordaţi ajutor victimelor inundaţiilor; Executaţi lucrări de înlăturare a urmărilor inundaţiei, curăţirea locuinţei şi mobilierului,

dezinfectarea încăperilor, repararea avariilor.

6. Cum se previn bolile în zone inundate ? Prin vaccinare împotriva febrei tifoide şi a hepatitei A; Dezinfectarea cu var cloros a fântânilor, caselor şi beciurilor în care a băltit apa; Consumul apei se va face la 30 de minute de la fierbere; Se păstrează igiena corporală, se evită expunerea prelungită la frig şi se anunţă organelor

sanitare simptomele de febră, dureri de burtă, stare de vomă.

Nesecret


7. Cum ne pregătim pentru o eventuală inundaţie ?: Interesaţi-vă la oficialităţile locale dacă proprietatea dumneavoastră se află într-o zonă predispusă

la inundaţii sau cu risc ridicat. Ţineţi minte că şi în afara zonelor cu risc înalt se produc deseori inundaţii;

Întrebaţi cum vă puteţi proteja casa de inundaţii; Identificaţi barajele existente în zona în care locuiţi şi determinaţi dacă ele reprezintă un potenţial

pericol pentru dumneavoastră; Dotaţi-vă cu un aparat de radio alimentat cu baterii şi seturi de baterii de rezervă, pentru a putea

afla de la posturile de radio toate notificările emise de autorităţi legate de inundaţii; Afişaţi numerele de telefon ale serviciilor de urgentă lângă telefoanele din casă. Învăţaţi copii să

sune la 112, dar numai n caz de urgenţă; Fiţi pregătit pentru evacuare. Familiarizaţi-vă cu rutele de evacuare din comunitatea unde locuiţi şi

aflaţi unde puteţi găsi zone înalte. Planificaţi şi exersaţi o ruta de evacuare în caz de inundaţii cu familia dumneavoastră;

Discutaţi cu familia despre inundaţii. Planificaţi un loc de întâlnire pentru membrii familiei pentru eventualitatea în care sunteţi separaţi în cazul unui dezastru şi nu vă puteţi întoarce acasă. Stabiliţi o persoană de contact din afara localităţii la care vor suna toţi membri familiei, în cazul producerii unei inundaţii, pentru a anunţa ca sunt nevătămaţi. În cazul anumitor urgenţe convorbirile interurbane sunt posibile chiar şi când liniile locale sunt întrerupte. Asiguraţi-vă că toţi membri familiei cunosc numele, adresa şi numărul de telefon al persoanei de contact;

Determinaţi cum aţi putea ajuta membrii de familie care locuiesc separat, dar care ar putea avea nevoie de ajutorul dumneavoastră în cazul unei inundaţii. Determinaţi orice nevoie specială pe care ar putea s-o aibă vecinii dumneavoastră;

Pregătiţi-vă să supravieţuiţi pe cont propriu pentru cel puţin trei zile. Alcătuiţi un set de provizii pentru dezastre. Păstraţi un stoc de alimente şi de apă potabilă suplimentară;

Păstraţi documentele importante şi obiectele personale neînlocuibile (acte importante, fotografii) într-un loc unde nu se vor deteriora. Dacă se prefigurează o inundaţie majoră, luaţi în considerare depozitarea acestora într-o facilitate de stocare;

Învăţaţi cum să întrerupeţi utilităţile, cum ar fi alimentarea cu curent electric, gaz şi apă de la întrerupătoarele şi supapele principale. Aflaţi cum funcţionează sistemul de încălzire;

Luaţi în considerare diverse opţiuni pentru a vă proteja proprietatea; Evitaţi să construiţi în zone predispuse la inundaţii, exceptând cazul în care o faceţi pentru a vă

supraînălţa locuinţa şi a-i întări structura de rezistenţă; Cumpăraţi şi instalaţi pompe de apă, pe care să le puteţi alimenta şi de la generatoare de rezervă în

cazul întreruperii curentului; Amplasaţi centralele, boilerele şi panouri electrice la etajele superioare sau în pod, dacă există

riscul să fie acoperite de ape. Dacă acestea se află la parter, ar trebui sa se afle cu cel puţin 30 cm. peste limita proiectată de inundaţie a imobilului, iar pereţii sau suportul pe care sunt montate să fie din beton;

Angajaţi un electrician autorizat care să mute componentele reţelei electrice a casei (întrerupătoare, prize, doze şi cabluri) cu cel puţin 30 cm. peste limita proiectată de inundaţie a locuinţei dumneavoastră;

Instalaţi supape de siguranţă (anti-retur) pe conductele de canalizare, pentru ca în caz de inundaţii apa să nu poată pătrunde prin acestea în locuinţa dumneavoastră;

Construiţi bariere pentru a preveni apa să ajungă în clădire. Izolaţi pereţii fundaţiilor cu materiale hidroizolante pentru a preveni erodarea structurii de rezistenţă a imobilelor de către apă.

8. Ce să facem în timpul producerii unei inundaţii?

Nesecret


Fiţi conştient de riscul unei inundaţii instantanee. Dacă există o şansă oricât de mică de apariţie a unei inundaţii instantanee, mutaţi-vă imediat într-o zona mai înaltă. Nu aşteptaţi instrucţiuni pentru a vă deplasa;

Ascultaţi posturile de radio sau televiziune pentru informaţii locale; Informaţi-vă despre cursurile de apă, canalele de scurgere sau alte zone despre care se ştie că pot fi

inundate brusc. Inundaţii instantanee pot apărea în astfel de zone chiar şi fără semne prevestitoare tipice, cum ar fi norii de ploaie sau ploi abundente;

Dacă autorităţile locale emit o alertă de inundaţii pregătiţi-vă de evacuare; Asiguraţi-vă locuinţa. Daca aveţi suficient timp, fixaţi sau mutaţi înăuntru toate bunurile aflate

afară. Mutaţi bunurile esenţiale la etajele superioare; Daca vi se solicită de către autorităţile locale, întrerupeţi utilităţile din casă de la panourile sau

vanele principale. Deconectaţi toate aparatele electrice. Nu atingeţi echipamentele electrice dacă sunteţi ud sau dacă staţi în apă;

Umpleţi căzile şi chiuvetele cu apă pentru cazul în care apa devine contaminată sau furnizarea ei se va întrerupe. Înainte de a le umple sterilizaţi-le prin spălare cu cloramină;

Păstraţi în permanenţă setul de provizii pentru dezastre la îndemână; Daca vă cer să va evacuaţi locuinţa, conformaţi-vă imediat; Daca apa începe sa crească în interiorul locuinţei dumneavoastră. înainte să vă evacuaţi, retrageţi-

vă la etaj, în pod, iar dacă este necesar pe acoperiş; Apa provenită din inundaţii poate fi contaminată cu substanţe chimice, alte substanţe toxice sau cu

diverse alte deşeuri. Dacă aţi venit în contact cu apa provenită din inundaţii, spălaţi-vă pe mâini cu săpun şi apă dezinfectată;

Nu va deplasaţi prin apă curgătoare. Apa curgătoare de numai 15 cm adâncime vă poate doborî de pe picioare. Daca este necesar să vă deplasaţi prin zone inundate, faceţi-o acolo unde apa nu este în mişcare. Folosiţi un băţ pentru a verifica dacă solul din faţa dumneavoastră. este stabil;

Nu treceţi cu maşina prin zone inundate, 15 cm de apă ajung până la caroseria majorităţii autoturismelor cauzând pierderea controlului şi posibila împotmolire, 30 cm de apă sunt suficienţi pentru ca majoritatea autovehiculelor să plutească, 60 cm de apă vor matură aproape orice fel de vehicul. Daca apa creşte în jurul maşinii dumneavoastră, abandonaţi-o imediat şi mutaţi-vă într-o zona mai înaltă, daca puteţi s-o faceţi în siguranţă. Atât dumneavoastră, cât şi vehiculul riscaţi să fiţi luaţi rapid de ape, pe măsură ce nivelul inundaţiilor creşte;

Apa conduce curentul electric, deci staţi departe de liniile de tensiune căzute şi de cablurile electrice.

9. Ce să faceţi după inundaţie?

Evitaţi apa provenită din inundaţie. Apa respectivă poate fi contaminată cu petrol, benzină sau diverse deşeuri din canalizări. De asemenea, apa respectivă poate fi încărcată electric datorită unor linii electrice subterane sau cabluri căzute la pământ;

Evitaţi apa aflată în mişcare. Apa curgătoare de numai 15 cm adâncime va poate doborî de pe picioare;

Fiţi precaut în zonele din care apele s-au retras. Drumurile pot fi erodate şi pot sa se prăbuşească sub greutatea unui autovehicul;

Nu vă apropiaţi de cablurile electrice căzute la pământ şi raportaţi-le imediat companiei de electricitate;

Nu vă apropiaţi de zonele de dezastre stabilite de autorităţi, exceptând cazul în care acestea solicita voluntari;

Întoarceţi-vă acasă doar când autorităţile indică că o puteţi face în siguranţa. Nu intraţi în clădiri înconjurate de apă. Fiţi extrem de precaut când intraţi în clădiri. Pot exista defecte structurale ascunse, în special la fundaţii. Înainte de a reveni în locuinţa dumneavoastră, inspectaţi clădirea şi

Nesecret


asiguraţi-vă că nu există defecte structurale. Nu intraţi daca există posibilitatea ca imobilul sa se prăbuşească;

Când reveniţi în locuinţa dumneavoastră. nu folosiţi chibrituri, brichete sau alte obiecte ce produc o flacăra deschisă, deoarece există posibilitatea să se fi strâns gaz în interior. Daca simţiţi miros de gaz sau auziţi un şuierat, deschideţi un geam, părăsiţi locuinţa rapid şi sunaţi compania de distribuţie a gazelor;

Pentru siguranţa dumneavoastră, nu reporniţi curentul înainte ca reţeaua electrică din locuinţa să fie verificată de către un electrician autorizat;

Luaţi în consideraţie necesităţile de sănătate şi siguranţa a familiei dumneavoastră. Spălaţi-vă pe mâini frecvent cu săpun şi apă curată daca veniţi în contact cu apa provenită din inundaţii;

Aruncaţi mâncarea care a intrat în contact cu apa provenită din inundaţii, inclusiv conservele; Fierbeţi apa de băut şi cea folosită la prepararea mâncării până când autorităţile nu o declara

potabilă. Urmăriţi ştirile pentru a afla dacă sursa de apă a comunităţii este sau nu contaminată; Interesaţi-vă la autorităţile locale sau urmăriţi ştirile pentru a afla unde puteţi să obţineţi adăpost,

apă, îmbrăcăminte şi mâncare; În caz de necesitate apelaţi la cea mai apropiată instituţie medicală pentru a vă asigura asistenţă de

specialitate; Reparaţi cât mai curând posibil rezervoarele septice, ţevile şi conductele de apă şi canalizare,

instalaţiile sanitare şi de salubritate stricate. Instalaţiile sanitare şi sistemele de canalizare defecte reprezintă un risc serios pentru sănătate;

Asiguraţi-vă că respectaţi standardele şi reglementările locale când reconstruiţi. Folosiţi materiale şi tehnici de construcţie care să asigure rezistenţa la apă a locuinţei dumneavoastră astfel încât aceasta să fie protejată la viitoarele inundaţii.

II. Reguli de comportare în caz de furtună

1. Ce facem dacă am fost preveniţi despre furtună ?

Deconectaţi energie electrică; Verificaţi echipamentele audio şi de iluminat care se pot alimenta cu baterii şi asiguraţi surse

(baterii) de alimentare. În cazul întreruperii cu energie electrică acestea pot rămâne singura sursă de informare;

Adunaţi membrii familiei acasă. Închideţi bine uşile, geamurile, orificiile pentru ventilare. Geamurile mari pot fi protejate cu scânduri;

De pe acoperiş, balcoane sau alte locuri deschise luaţi obiectele ce pot fi luate de vânt. Uneltele din gospodărie trebuie duse în încăperi;

Stingeţi focul în sobe; Ţineţi în ordine beciurile, subsolurile pentru a fi folosite în caz de necesitate; Când furtuna a început, staţi în clădire departe de geamuri; Nu se recomandă ieşitul în stradă imediat după ce a încetat vântul, deoarece o rafală se poate

repeta; Păstraţi în permanenţă la domiciliu rezerve de alimente, apă potabilă şi medicamente pentru circa

72 de ore; Pe durata furtunii rămâneţi adăpostiţi, orice deplasare poate fi extrem de periculoasă.

2. Ce faci dacă furtuna te ia prin surprindere ? Dacă vijelia v-a găsit în loc deschis, nu fugiţi, mai bine e adăpostiţi-vă într-un şanţ, groapă, orice

adâncitură, lipit de pământ, cu mâinile acoperind capul; Nu cedaţi în faţa panicii, acţionaţi conştient, reţineţi pe alţii de la fapte disperate; Furtuna poate fi însoţită de fulgere, ploaie, grindină. Nu vă apropiaţi de obiectele metalice, de

stâlpii de tensiune, de paratrăsnete;

Nesecret


Poziţia în picioare e cu mult mai periculoasă. Staţi departe de copacii izolaţi, dar nici nu vă depărtaţi mult de ei. Fulgerul nu loveşte repetat în acelaşi loc şi de obicei atinge obiectul cel mai înalt sau cel mai masiv;

După trecerea furtunii, dacă vă aflaţi într-un adăpost public, rămâneţi acolo până la primirea comunicării că acesta poate fi părăsit în siguranţă. Procedaţi la fel şi dacă vă aflaţi la domiciliul.

III. Reguli de comportare în de cutremur

1. Cum ne pregătim acasă pentru cutremur ? Experienţa arată că persoanele care au noţiuni despre regulile de asigurare a locuinţelor în caz

de cutremur au putut acţiona concret, salvându-şi în acest mod viaţa, familiile şi bunurile materiale, în măsura în care acest lucru este posibil.

Pentru protecţia personală este necesară realizarea măsurilor de protecţie a locuinţei prin : Recunoaşterea locurilor în care vă puteţi proteja : grindă, toc de uşă solid, masă sau birouri

rezistente (sub care vă puteţi adăposti). Identificarea şi consolidarea unor obiecte care se pot deplasa sau cădea în timpul seismului. Asigurarea măsurilor de înlăturare a pericolului de incendii, evitarea distrugerilor şi protecţia

instalaţiilor de alimentare cu electricitate şi gaze. Cunoaşterea şi întreţinerea în stare de funcţionare a punctelor principale de întrerupere a alimentării cu aceste utilităţi;

Asigurarea stării de rezistenţă a locuinţei. La nevoie se vor consulta specialiştii în domeniul construcţiilor sau organele de protecţie civilă;

Asigurarea unor rezerve de apă potabilă şi alimente, precum şi medicamente de strictă necesitate (mai ales dacă în familie există bolnavi cronici sub tratament permanent) care pot fi păstrate în timp. Aceste rezerve vor fi verificate periodic, procedându-se la înlocuirea lor atunci când este cazul;

Asigurarea în locuri cunoscute de toţi membrii familiei şi uşor accesibile a unor obiecte de îmbrăcăminte strict necesare pentru toate situaţiile (timp rece, fenomene meteorologice deosebite etc.), precum şi a unor truse de prim-ajutor familial;

Asigurarea unor resurse care să permită deplasarea şi informarea (lanterne, felinare, aparat de radio portabil), avându-se grijă ca acestea să fie dotate cu bateriile sau acumulatoarele necesare.

Trebuie cunoscute locurile celor mai apropiate unităţi medicale, numerele de telefon şi sediile autorităţilor teritoriale pentru situaţii de urgenţă, primăriei, organelor locale de poliţie sau de Cruce Roşie sau alte adrese şi telefoane utile în astfel de cazuri;

Prin aceste măsuri simple şi la îndemâna tuturor se pot reduce considerabil pierderile de bunuri materiale şi vieţi omeneşti.

2. Cum ne pregătim la serviciu pentru cutremur ? Repartizaţi obligaţiile astfel ca toţi să ştie ce să facă şi să nu-i stânjenească pe ceilalţi. Ţineţi

clădirile în ordine, nu blocaţi coridoarele şi scările. Verificaţi uşile, să se deschidă uşor şi repede. Este recomandabil să aveţi stingătoare, amplasate în locuri cunoscute şi să ştiţi să le utilizaţi. Obişnuiţi-vă să te gândiţi la protecţie şi atunci când vă aflaţi în altă locaţie (în concediu, la spectacole, în vizită).

3. Ce facem în timpul cutremurului ? Este de reţinut faptul ca cutremurele de pământ, sunt evenimente care se produc pe neaşteptate,

fapt care impune, pe lângă mijloacele preventive şi un anumit mod de comportare: • Fiţi calmi şi acţionaţi imediat. Luciditatea vă aduce şanse mai multe să scăpaţi nevătămat. • Pericolul cel mai mare vine de la obiectele ce cad de deasupra noastră. Nu strigaţi. Nu alergaţi.

Trebuie doar să alegeţi metoda adecvată de reacţie: fie părăsiţi clădirea, fie ocupaţi unul din locurile mai puţin periculoase din interior.

Nesecret


• Nu părăsiţi locuinţa – puteţi fi surprinşi în hol, scară, unde vă puteţi accidenta. Nu folosiţi ascensorul;

• Adăpostiţi-vă împreună cu membrii familiei în locurile stabilite; • Dacă aveţi timp întrerupeţi alimentarea cu apă, gaze şi electricitate. • La şcoală sau în locurile publice folosiţi pentru adăpostire locurile speciale ale spaţiului în care v-a

surprins mişcarea seismică. • În afara clădirilor, rămâneţi la distanţă de acestea, în spaţii deschise. Nu alergaţi. • În timpul cutremurului mijloacele de transport în comun se opresc, nu le părăsiţi, nu spargeţi

geamurile, nu alergaţi spre uşă. • Dacă vă aflaţi într-un automobil în mişcare, frânaţi uşor şi opriţi pe un loc deschis. • Şoferii vor opri maşinile şi vor ţine uşile deschise. • În locurile publice (magazin, cinematograf, restaurant) nu vă speriaţi dacă se întrerupe lumina,

sună sirena, auziţi spărgându-se geamuri sau ţipete de oameni.

4. Ce trebuie făcut după cutremur ? • Nu părăsiţi locuinţa. Asiguraţi-vă că o puteţi părăsi fără să vă accidentaţi; • Probabil veţi depista în jurul vostru distrugeri şi sinistraţi. Ajutaţi la înlăturarea urmărilor dând

prioritate celor răniţi. Nu mişcaţi răniţii grav • Informaţi poliţia despre posibile infracţiuni sau persoane care răspândesc zvonuri. • Dacă s-a produs un incendiu încercaţi să-l stingeţi sau să-l localizaţi; • Dacă sunteţi blocat sub dărâmături sau în incinte blocate aşteptaţi calm şi cu răbdare intervenţia

formaţiilor de protecţie civilă care asigură acţiunile de deblocare-salvare; • Ţineţi deschis radioul pentru a recepţiona mesajele şi comunicatele oficiale ale organelor de

protecţie civilă; • În locuinţa avariată se intră numai cu avizul organelor de protecţie civilă; • Participaţi, dacă aveţi posibilitatea, la acţiunile de localizare şi înlăturare a urmărilor cutremurului

organizate şi conduse de autorităţi; • Un factor important în asigurarea protecţiei îl constituie calmul, grija de a-l insufla şi celor din jur, • Calmul şi o atitudine de încurajare diminuează starea de stres, a dumneavoastră personal şi a celor

apropiaţi, contribuind la prevenirea panicii. • Panica este, în situaţiile de criză, duşmanul principal !.

5. Ce facem dacă am fost blocat de cutremur ? • Dacă aţi fost surprins sub dărâmături, mobilier răsturnat sau într-o incintă, fiţi calm şi încercaţi să

comunicaţi locaţia în care vă aflaţi. • Varianta clasică de comunicare cu cei de afară, care vor concentra personal specializat şi aparate de

ascultare ca să identifice locurile cu persoane blocate, este să bateţi la intervale regulate cu un obiect tare în conducte sau în pereţii incintei, iar dacă aţi stabilit contactul verbal, să furnizaţi informaţiile cerute şi să cereţi primul-ajutor;

• La evacuare daţi prioritate celor răniţi sau copiilor, bătrânilor, femeilor, şi ascultă recomandările salvatorilor.

• Acordaţi primul-ajutor, respiraţi uşor şi regulat, pregătiţi-vă psihic pentru eventualitatea în care veţi suferi de foame sau sete. Nu fumaţi, economisiţi oxigenul. Mişcaţi-vă atent, ca să nu produceţi noi prăbuşiri. Orientaţi-vă după mişcarea aerului. Trecând printr-un loc îngust, relaxaţi muşchii, lipiţi coatele de şolduri, împingeţi cu picioarele. Dacă cutremurul v-a acoperit cu pământ, încercaţi să vă întoarceţi pe burtă, ca să uşuraţi presiunea pe torace şi pe abdomen. Masaţi mâinile şi picioarele pentru a menţine circulaţia sângelui. Dacă apare setea, puteţi pune în gură o pietricică netedă sau un colţ de tricou şi sugeţi, respirând pe nas.

Nesecret


6. Cum scoţi o victimă de sub dărâmături ? Înainte de toate, luaţi contact cu aceasta. dacă este posibil, aprovizionaţi-o cu aer, apă,

medicamente, până când momentul scoaterii e lipsit de riscuri. Pentru a o salva , scoateţi cu atenţie piatră cu piatră, ori săpaţi o trecere. Cel mai bine este de făcut o spărtură. Pentru aceasta nu alege locul unde s-au adunat pietre, pentru că ele pot să se răstoarne şi să îngreuneze lucrul. Întăriţi spărtura cu stinghii, grinzi, bare. Mai întâi se înlătură dărâmăturile mari, apoi cele mici. Sinistratului mai întâi i se eliberează capul şi partea de sus a corpului, apoi picioarele.

IV. Reguli de comportare în caz de incendiu

1. Care sunt regulile generale de prevenire a incendiilor?

controlul, supravegherea şi reducerea pericolelor de incendiu ori a consecinţelor acestora; asigurarea condiţiilor de evacuare şi salvare a persoanelor în siguranţă şi a securităţii echipelor de

intervenţie proprii în cazul izbucnirii unui incendiu; întreţinerea în stare operativă a instalaţiilor de detectare, alarmare şi stingere a incendiilor, precum

şi mijloacelor de primă intervenţie; pregătirea planurilor de protecţie împotriva incendiilor (evacuare, depozitare şi intervenţie)

2. Organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor pe locul de muncă. Aceasta constă în:

asigurarea, de către angajator, a condiţiilor care să permită salariaţilor să intervină în caz de incendiu, pe baza instruirii şi cu mijloacele tehnice pe care le au la dispoziţie;

acţionarea pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, evacuarea şi salvarea utilizatorilor construcţiei, evacuarea bunurilor materiale, precum şi pentru înlăturarea efectelor distructive provocate în caz de incendii.

3. Care sunt răspunderile şi ce obligaţii au persoanele fizice şi juridice? Persoanele fizice şi juridice răspund, potrivit legii, de stabilirea şi aplicarea măsurilor de

apărare împotriva incendiilor, precum şi de consecinţele producerii incendiilor. În cazurile de forţă majoră determinate de incendii, persoanele fizice şi juridice care deţin, cu

orice titlu, terenuri, construcţii, instalaţii tehnologice sau mijloace de transport au următoarele obligaţii: • să permită necondiţionat accesul serviciilor de urgenţă şi al persoanelor care acordă ajutor; • să permită necondiţionat utilizarea apei, a materialelor şi a mijloacelor proprii pentru operaţiuni de

salvare, de stingere şi de limitare a efectelor incendiilor produse la bunurile proprii ori ale altor persoane;

• să accepte măsurile stabilite de comandantul intervenţiei pentru degajarea terenurilor, demolarea unei construcţii sau a unei părţi din construcţie, tăierea sau dezmembrarea mijloacelor de transport, oprirea temporară a activităţilor sau evacuarea din zona periclitată şi să acorde sprijin, cu forţe şi mijloace proprii, pentru realizarea acestor măsuri.

4. Care sunt obligaţiile unei persoane care observă un incendiu?

Să anunţe prin orice mijloc pompierii, serviciile voluntare locale sau autorităţile locale; să ia măsuri, după posibilităţile sale, pentru limitarea şi stingerea incendiului; să acorde ajutor, când şi cât este raţional posibil, semenilor aflaţi în pericol sau în dificultate, din

proprie iniţiativă ori la solicitarea victimei, a reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice, precum şi a personalului serviciilor de urgenţă.

5. Care este obligaţia persoanelor în caz de incendii produse la păduri, plantaţii, culturi

agricole, mirişti, păşuni şi fâneţe?

Nesecret


În cazul incendiilor produse la păduri, plantaţii, culturi agricole, mirişti, păşuni şi fâneţe, persoanele aflate în apropiere au obligaţia să intervină imediat cu mijloacele de care dispun, pentru limitarea şi stingerea acestora.

6. Care sunt măsurile care se adoptă pentru asigurarea condiţiilor de evacuare şi salvare

a persoanelor în siguranţă în caz de incendiu? • stabilirea unui concept propriu de alarmare şi evacuare în caz de incendiu; • păstrarea căilor de evacuare, salvare şi intervenţie libere şi în stare de utilizare la parametrii la care

au fost proiectate şi realizate; • marcarea şi semnalizarea căilor şi acceselor de evacuare, salvare şi intervenţie; • asigurarea şi funcţionarea iluminatului de siguranţă şi celei de-a doua surse de energie electrică; • afişarea extrasului corespunzător din planurile de protecţie împotriva incendiilor pe fiecare nivel în

parte, în corelare cu situaţia existentă; • asigurarea şi funcţionarea sistemelor de alarmare şi semnalizare a incendiilor la parametrii de

performanţă pentru care au fost proiectate; • asigurarea numărului şi tipurilor de stingătoare, corespunzătoare clasei de incendiu; • verificarea asigurării blocării lifturilor la parter în caz de incendiu; • organizarea şi desfăşurarea, periodic, de exerciţii şi aplicaţii, cu salariaţii, gradat, pe locul de

muncă, pe clădire şi pe mai multe clădiri din cadrul aceluiaşi operator economic; • în cazul manifestărilor cu public numeros, organizatorul anunţă în scris cu 48 ore înainte

administraţia publică locală şi serviciul public voluntar pentru situaţii de urgenţă în a cărui zonă de responsabilitate se va desfăşura evenimentul.

7. Care sunt măsurile de prevenirea incendiilor în spaţii rezidenţiale sau gospodării

cetăţeneşti? În vederea prevenirii incendiilor în apartamente şi gospodării, se iau următoarele măsuri minime: folosirea focului deschis, inclusiv la lucrările de igienizare este permisă numai sub supraveghere

permanentă, cu respectarea regulilor specifice de prevenire a incendiilor. se interzice folosirea chibriturilor, lumânărilor, lămpilor de iluminat cu petrol, în spaţii cu pericol

de incendiu (depozite de furaje, grajduri, magazii, alte anexe, poduri) şi explozie (în apropierea buteliilor de aragaz, instalaţiilor de gaze naturale, încăperi în care depozitaţi produse petroliere), cât şi la executarea lucrărilor agricole (în lanuri de cereale, pajişti, fâneţe), în păduri şi în apropierea acestora;

se interzice utilizarea aparatelor electrice, cablurilor electrice, prizelor şi întrerupătoarelor cu defecţiuni sau improvizaţii;

se evită suprasolicitarea reţelei electrice prin conectarea mai multor aparate la prize multiple; se interzice înlocuirea siguranţelor electrice cu cuie, monezi, sârme, etc.; sursele de foc (chibrituri, brichete, lumânări, lămpi cu gaz, etc.) se păstrează în locuri în care copii

nu au acces; se interzice lăsarea copiilor nesupravegheaţi precum şi închiderea lor în casă cu lumânări aprinse,

sobe, plite, radiatoare şi/sau aparate electrice aflate în funcţiune; se interzice folosirea buteliilor de gaze lichefiate fără regulatori (ceasuri) de presiune cu garnituri

deteriorate ori cu furtunuri de cauciuc fisurate sau lărgite la capete; se interzice cu desăvârşire încercarea cu flacără a etanşeităţii buteliei, garniturilor regulatorilor de

presiune sau a furtunului; verificarea se va face numai cu emulsie de apă cu săpun; se interzice aşezarea sau păstrarea buteliilor de gaze în apropierea oricăror surse de căldură ori sub

acţiunea directă a razelor solare; se interzice încălzirea buteliilor ori folosirea acestora în poziţie culcată, răsturnată sau înclinată;

Nesecret


se interzice trecerea (transvazarea) gazului din butelie în orice alte recipiente sau folosirea de butelii improvizate;

se interzice depozitarea de materiale lemnoase, furaje sau alte materiale combustibile sau inflamabile (butelii, bidoane cu produse petroliere, etc.) în podurile clădirilor;

se interzice folosirea afumătorilor improvizate în podurile clădirilor prin scoaterea unor cărămizi din coş sau neridicarea zidăriei coşurilor deasupra acoperişului ori lăsarea deschisă a uşiţelor de curăţare;

se interzice folosirea afumătoarelor improvizate ori amplasarea acestora în magazii, şuri, remize, sub şoproane sau lângă materiale combustibile. Afumătorile se confecţionează din zidării de cărămidă şi materiale incombustibile şi se amplasează independent de celelalte construcţii din gospodărie.

8. Ce măsuri luăm pentru a ne feri de incendii pe timpul secetos ?

interzicerea utilizării focului deschis în zonele afectate de uscăciune avansată; restricţionarea efectuării, în anumite intervale din timpul zilei, a unor lucrări care creează condiţii

favorizatoare pentru producerea de incendii prin degajări de substanţe volatile sau supraîncălziri excesive;

asigurarea protejării faţă de efectul direct al razelor solare a recipientelor, rezervoarelor şi a altor tipuri de ambalaje care conţin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune, prin depozitare la umbră (copertine, şoproane deschise etc.) sau, după caz, prin răcire cu perdele de apă rece;

asigurarea şi verificarea zilnică a rezervelor de apă pentru incendiu;

9. Ce măsuri de prevenire luăm pe timpul sezonului rece ? la instalarea şi folosirea sobelor trebuie asigurate distanţe de siguranţă faţă de materialele

combustibile sau alte obiecte care se pot aprinde uşor; la aprinderea focului în sobe se impune atenţie deosebită la folosirea lichidelor inflamabile şi

utilizarea materialelor combustibile (lemn, cărbune, etc) care să permită închiderea uşilor sobelor; la folosirea combustibilului gazos se va utiliza principiul “gaz pe flacără”;

amplasarea unei table metalice, pe duşumea, parchet ori linoleum în faţa uşilor sobelor; sobele în funcţiune şi aparatele electrice de încălzire sub tensiune nu vor fi lăsate fără supraveghere

şi nici într-un caz în grija copiilor; verificarea, curăţirea şi după caz remedierea defecţiunilor coşurilor de evacuare a fumului de către

personal autorizat; nu se vor folosi instalaţii şi aparate electrice de încălzire defecte sau improvizate, cu conductori

neizolaţi, prize sau întrerupătoare cu defecţiuni, siguranţe necalibrate; utilizarea sistemelor de afumare a produselor din carne se va face doar pe timpul zilei şi sub

supraveghere; atenţionarea, în special a copiilor, pentru a nu folosi lumânări, jocuri de artificii, petarde, pocnitori

improvizate şi alte mijloace explozive care sunt utilizate frecvent în această perioadă, în apropierea materialelor combustibile ori inflamabile;

supravegherea pomului de Crăciun decorat cu instalaţii electrice de iluminat, lumânări ori artificiilor de către persoane adulte şi instruirea copiilor pentru folosirea acestora doar în prezenţa adulţilor.

V. Reguli de comportare în caz de accident chimic

1. Principalele măsuri de protecţie ce se iau în caz de accident chimic sunt:

Înştiinţarea şi alarmarea populaţiei despre pericolul produs de accidentul chimic; Asigurarea protecţiei cu mijloace individuale de protecţie; Asigurarea protecţiei prin adăpostire (izolare) sau prin evacuare (autoevacuare) temporară;

Nesecret


Introducerea restricţiilor de consum al apei, produselor agroalimentare sau vegetalelor contaminate;

Introducerea unor restricţii de circulaţie şi acces, a unor măsuri de pază şi ordine în zona de acţiune a norului toxic;

Organizarea cercetării chimice, a controlului şi supravegherii zonei de acţiune a norului toxic şi a contaminării;

Acordarea primului ajutor şi a asistenţei medicale de urgenţă persoanelor intoxicate; Aplicarea măsurilor de neutralizare şi împiedicare a răspândirii substanţelor toxice. Colectarea,

transportul şi depozitarea materialelor contaminate. 2. Ce trebuie făcut în cazul producerii unui accident chimic pe timpul transportului de substanţe periculoase? La producerea unui astfel de accident, cetăţenii trebuie să urmeze întocmai indicaţiile autorităţilor competente şi forţelor de intervenţie abilitate sosite la locul accidentului.

Până la sosirea autorităţilor se execută următoarele: a. Se anunţă producerea accidentului, telefonic la numărul unic pentru urgenţe 112,

comunicându-se: • timpul şi locul producerii accidentului; • tipul mijlocului de transport; • situaţia accidentului (fisură în rezervor, răsturnare, împrăştiere substanţe, incendiu, nor toxic, etc.); • persoane şi bunuri aflate în pericol; • numele şi prenumele, precum şi modalitatea de contact a persoanei care a oferit informaţiile de mai

sus. b. Dacă există victime în urma accidentului, acestea se vor scoate din zona de pericol şi li se va

acorda primul ajutor. Atenţie!: În cazul în care nu cunoaşteţi procedurile de acordare a primului ajutor, solicitaţi

de urgenţă prezenţa personalului abilitat! a. În cazul în care se observă răspândirea substanţelor din mijlocul de transport (rezervor,

cisternă, butoaie, saci, etc.) nu se va folosi sub nici o formă flacăra deschisă (brichete, fumat, scântei, flacără);

b. În cazul în care se observă apariţia unei flăcări deschise se va încerca stingerea de urgenţă a acesteia cu mijlocul de stins incendii din dotarea autovehiculelor;

c. Dacă nu s-a putut opri incendiul în faza incipientă, părăsiţi de urgenţă zona pe o rază de 100 m, şi aşteptaţi sosirea pompierilor;

d. Nu vă apropiaţi de locul accidentului doar din curiozitate! puteţi să deveniţi uşor victimă şi în plus încurcaţi acţiunile de intervenţie !;

e. Respectaţi întocmai instrucţiunile primite de la autorităţi!;

VI. Reguli de comportare în caz de accident nuclear şi urgenă radiologică

Să nu se ia nici un obiect de la locul accidentului; Acordarea primului ajutor, dacă există calificarea necesară; Ca măsură de precauţie, este recomandat să se părăsească zona şi să se evacueze şi alte persoane

din zona de risc, la o distanţă de siguranţă (cel puţin 100 m). Această recomandare nu include persoanele care dau primul ajutor sau salvează alte persoane;

izolarea zonei, dacă este posibil; Să nu se consume alimente şi apă şi să nu se fumeze în vecinătatea locului accidentului;

Nesecret


Se aşteaptă echipele de intervenţie profesioniste şi se face o scurtă prezentare a situaţiei coordonatorului intervenţiei.

VII. Reguli de comportare în cazul descoperirii muniţiei neexplodate

Obligaţiile cetăţenilor pentru prevenirea accidentelor în cazul descoperirii de muniţii neexplodate sunt următoarele: să anunţe de urgenţă inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, organele de poliţie sau

autorităţile administraţiei publice locale, despre descoperirea de muniţii neexplodate. În cazul în care aţi descoperit un element de muniţie, sunaţi la telefonul 112;

să nu mişte de pe loc muniţiile descoperite neexplodate ; să nu introducă în clădiri, încăperi sau locuinţe muniţii descoperite neexplodate ; să nu desfacă sau să predea la agenţii economici specializaţi în colectarea fierului vechi,

muniţii neexplodate pentru valorificarea ca deşeuri metalice ; să nu transporte cu mijloace auto muniţia ; să nu folosească muniţiile descoperite pentru improvizarea diferitelor scule sau ornamente; să nu lovească, să taie sau să demonteze muniţiile neexplodate; să nu aprindă focul deschis în apropierea muniţiilor descoperite neexplodate sau să le introducă

în foc; să nu se joace cu muniţii descoperite neexplodate . să respecte regulile şi măsurile stabilite pentru zonele cu risc la descoperirea de muniţii

neexplodate ;

VIII. Reguli de comportare în caz de caniculă

1. Cum economiseşti energie pe caniculă ? Soluţiile de economisire a energiei sunt binevenite, mai ales dacă ai aparatură de climatizat

locuinţa. Enumerăm câteva dintre acestea: Pentru ca iluminatul din locuinţa ta să coste cât mai puţin vara trebuie să foloseşti surse luminoase

de putere redusă, convenabil plasate. Frigiderul va consuma mai puţin amplasat departe de maşina de gătit, sau locuri care cad sub razele solare;

La maşina de gătit electrică, utilizează vase de gătit cu fundul plat, cu dimensiuni apropiate de cea a plăcilor încălzitoare şi, pe cât posibil, fabricate special pentru maşini de gătit electrice. Întrerupe curentul electric înainte de terminarea fierberii, întrucât aceasta va continua 3 – 5 minute datorită inerţiei termice a discurilor;

Boilerul de apă caldă trebuie dotat cu termostat permanent; Temperatura de încălzire a apei nu trebuie să depăşească 60-70 grade, pentru că o temperatură mai ridicată duce la combinarea cu apa rece în vederea utilizării, adică la consum în plus;

Aparatul de aer condiţionat are nevoie de modificarea circuitului electric interior astfel încât aparatul să se alimenteze direct de la reţea, iar ceilalţi consumatori prin stabilizatorul de tensiune;

Ca recomandări generale, nu utiliza aparate electrice improvizate; Când cumperi un aparat electric, alege unul cu consum redus de energie. Respectă instrucţiunile

din prospectul aparatului, deoarece ele conţin şi sfaturi privind reducerea consumului de energie electrică. Menţine în stare bună de funcţionare termostatele şi comutatoarele pentru reglarea puterii funcţie de necesităţile de consum.

2. Cum scăpăm de caniculă acasă?

Nesecret


Temperaturile de vară îşi fac simţită prezenţa şi în locuinţele noastre, unde adesea ajungem să ne petrecem timpul, în lipsa concediului sau în căutarea unui loc umbros, care să ne scape de caniculă. Tocmai din această cauză, „redecorarea” căminului pe timp de vară este necesară: Elimină piesele de mobilier de dimensiuni mari din camerele de zi; Pe durata lunilor caniculare, cuverturile închise la culoare se înlocuiesc cu cearşafuri albe, al căror

aspect relaxează. Renunţă la covor: parchetul sau gresia menţin răcoarea atât de necesară în această perioadă;

Trage draperiile în camerele expuse soarelui. Menţine ferestrele închise atât timp cât temperatura exterioară este mai mare decât cea din interior (până la lăsarea serii);

Deschide-le noaptea, provocând curenţi de aer. Nu ezita să faci duşuri dese. Dacă stai la bloc, la ultimul etaj, acoperă-ţi ferestrele;

Dacă nu se mai face ventilaţie, lasă ferestrele deschise, dar pune în geamuri cearşafuri umede care să reţină aerul uscat şi căldura.

3. Cum scapi de caniculă la serviciu ? Temperatură optimă la serviciu stimulează lucrul, creşte eficienţa. Senzaţia de bună stare

fiziologică apare atunci când diferenţa dintre temperatura aerului şi cea a suprafeţei încăperii nu depăşeşte 2 – 3ºC. Temperatura aerului recomandată pentru munca intelectuală în poziţia şezând este de 21 – 23ºC, iar pentru munca uşoară în poziţia şezând este de 19ºC.

În stabilirea temperaturii optime trebuie să se ia în calcul şi mişcarea şi umiditatea aerului. Mişcarea aerului trebuie să fie mai mică de 0,2 m/s; în cazul lucrărilor delicate care cer o imobilitate prelungită a corpului, nu trebuie să depăşească 0,1 m/s. În încăperile încălzite umiditatea relativă a aerului să fie cuprinsă între 50 şi 70 %. Dacă acestea nu se păstrează, apar efecte negative.

Angajatorii care nu pot asigura aceste condiţii sunt obligaţi să ia, în acord cu sindicatele, una din următoarele măsuri:

reducerea duratei zilei de lucru; eşalonarea zilei de lucru până la ora 11.00 şi după ora 17.00; întreruperea colectivă a lucrului. Angajatorii au două variante pentru a recupera timpul nelucrat şi a stabili modalităţile

de plată: A) prin recuperarea în următoarele 6 luni a timpului de muncă nelucrat, cu menţinerea

drepturilor salariale avute anterior; Fără recuperarea timpului de muncă nelucrat, cu acordarea drepturilor salariale

proporţional cu timpul efectiv lucrat.

4. Cum afectează canicula alimentele ? Din cauza temperaturilor ridicate, produsele alimentare se alterează mult mai rapid. Aşadar,

procură alimente din locuri autorizate, care dispun de condiţii tehnice şi sanitare pentru comercializare, în scopul evitării maladiilor în cauză.

Pe lângă aceasta, toate fructele şi legumele ar trebui spălate în două ape înainte de a fi consumate. Din categoria produselor cu grad sporit de alterare fac parte carnea şi produsele din carne, laptele şi produsele lactate, peştele şi produsele marine, torturile, prăjiturile. Cele mai periculoase rămân ciupercile. Medicii interzic consumul ciupercilor culese în parcuri, în preajma gropilor de gunoi, de pe marginea şoselelor şi căilor ferate, deoarece acestea au acumulat substanţe toxice. Înainte de preparare, ciupercile trebuie fierte în două – trei ape, timp de cel puţin 15 minute. Un alt produs periculos este îngheţata, când are aspect neomogen, granulat, este neuniform colorată sau parţial dezgheţată.

Nesecret


5. Cum îţi aperi sănătatea pe caniculă ? Datorită temperaturilor de peste 32 de grade, se produce o creştere corespunzătoare a

transpiraţiei, care are rol de regulator termic şi care împiedică astfel supraîncălzirea corpului. O dată cu apa, organismul pierde şi săruri minerale (mai ales pe cele solubile), antrenând astfel multe consecinţe negative: astenia fizică, perturbări ale proceselor metabolice, creşterea simptomatologiei bolilor cronice.

Pentru evitarea unor asemenea neplăceri se impun măsuri de înlocuire a pierderilor provocate de transpiraţie, a pierderilor de apă, săruri minerale şi vitamine, pentru refacerea condiţiilor normale de funcţionare a organismului. Acest lucru poate fi realizat prin consumarea în medie a doi litri de lichide de zi, care nu vor fi băute prea reci (se elimină înainte de a hidrata organismul). În afară de lichidele propriu – zise, se vor consuma cât mai multe fructe şi legume, datorită pe de o parte a rezervelor de apă, săruri minerale şi vitamine pe care le conţin, cât şi datorită faptului că în organism ele cedează apă sub formă de efect retard, asigurând în mod constant şi pe termen lung lichidul.

6. Cum ne protejăm bolnavii pe caniculă ? Expunerea la soare, mai ales la ora prânzului, considerată oră de vârf, trebuie evitată pe cât

posibil. Dacă, totuşi, ieşiţi, câteva mijloace de protecţie sunt binevenite: pălării, umbrele, ochelari de soare, îmbrăcăminte subţire, în culori deschise. Consumul zilnic de lichide trebuie crescut la cel puţin patru litri pe zi, iar alimentaţia să fie cât mai săracă în grăsimi.

Eforturile fizice, în perioada zilei în care temperatura atinge valorile maxime, activitatea din agricultură, şantiere de construcţii, hale industriale, sunt recomandate a se desfăşura dimineaţa şi seara. Evitarea excesului de cafea şi a consumului de băuturi în comun sau din încăperi neclimatizate trebuie pe cât posibil evitate. Copiii nu trebuie lăsaţi să aştepte perioade lungi în interiorul autovehiculelor parcate la soare, de asemenea, trebuie evitate transporturile pe distanţe lungi în vehicule fără posibilităţi de climatizare. Şi persoanele vârstnice, în special cele cu afecţiuni cardiace şi respiratorii, vor evita deplasările şi frecventarea locurilor aglomerate, care le pot dăuna sănătăţii.

7. Cum ne ferim de incendii pe caniculă ?

INSTALAŢII ELECTRICE – Aparatele electrice, cablurile electrice, prizele şi întrerupătoarele cu defecţiuni sunt surse frecvente de incendiu. Pentru remedierea aparatelor şi instalaţiilor electrice defecte se apelează la specialişti. Nu utilizaţi aparatele electrice cu mâinile ude. Nu trageţi de cablul pentru debranşarea unui aparat electric. Acesta se poate deteriora, devenind o sursă de incendiu. Nu folosiţi prize multiple: adeseori suprasolicitate, acestea se încălzesc şi există riscul producerii unui incendiu. Nu cumpăraţi jucării electrice care se conectează direct la priză: o jucărie prin care trece o tensiune de 220 V poate fi periculoasă pentru un copil.

PODURI, MANSARDE – Este interzisă depozitarea de materiale lemnoase, furaje sau alte materiale combustibile sau inflamabile (butelii, bidoane cu produse petroliere) în podurile clădirilor. Este interzisă folosirea afumătorilor improvizate în podurile clădirilor prin scoaterea unor cărămizi din coş sau neridicarea zidăriei coşurilor deasupra acoperişului ori lăsarea deschisă a uşiţelor de curăţare.

FOCUL DESCHIS – Se interzice folosirea chibriturilor, lumânărilor, lămpilor de iluminat cu petrol, în depozite de furaje, grajduri, magazii, alte anexe, poduri. Este interzisă folosirea flăcării pentru verificarea etanşeităţii buteliei. În cazul în care butelia este defectă, flacăra, în prezenţa gazului scurs de la butelie, va produce o explozie.

MIJLOACE DE ÎNCĂLZIRE – Se interzice utilizarea instalaţiilor de încălzire cu improvizaţii sau defecţiuni. Amplasaţi în faţa sobelor cu lemne o cutie metalică: aceasta va asigura protecţia faţă de căderea accidentală, direct pe podea, a lemnelor aprinse, care ar putea determina incendierea materialelor combustibile.

NESECRET

NESECRET 1/3

Anexa nr. ________ la nr. ______ din ________ SITUAŢIA CU EFECTIVELE DE ANIMALE DIN JUDEŢUL ARAD ŢI DISTRIBUŢIA PE UNITĂŢI

ADMINISTRATIV-TERITORIALE

Nr. Crt.

LOCALITATE BOVINE

PORCINE

OVINE PĂSĂRI CABALINE FAMILII ALBINE

0 1 2 3 4 5 6 7 1 MUNICIPIUL ARAD 2485 908 7891 3550 300 1648 2 CHISINEU CRIS 598 1156 21613 20900 70 250 3 CURTICI 1328 1200 600 6000 21 100 4 INEU 315 5500 8100 10100 68 380 5 LIPOVA * 320 526 7375 12292 41 1910 6 NADLAC 800 1000 8700 25000 46 1500 7 PINCOTA 245 380 2525 14200 135 1500 8 SEBIS * 175 720 1700 6200 62 680 9 ALMAS * 535 1691 1918 7000 108 800 10 APATEU 1170 1776 8792 9500 145 400 11 ARCHIS * 881 1185 2575 8850 30 305 12 BATA * 348 736 5270 10400 75 250 13 BELIU * 323 1569 4420 27830 52 550 14 BIRCHIS * 360 1500 6100 6500 150 800 15 BIRSA * 300 760 6000 7000 35 400 16 BIRZAVA * 809 1447 2347 7548 60 900 17 BOCSIG 361 1351 14493 13000 80 800 18 BRAZII * 293 908 1443 4744 90 1530 19 BUTENI * 700 2401 12530 6520 102 1356 20 CARAND * 125 180 800 4 30 175 21 CERMEI 250 875 14775 8200 32 350 22 CHISINDIA * 649 1004 1369 4000 90 600 23 CONOP * 115 683 3956 8455 54 1907 24 COVASINT 110 800 3800 2500 33 500 25 CRAIVA * 817 2850 12758 6500 66 660 26 DEZNA * 383 1090 2614 5000 57 550

NESECRET

NESECRET 2/3

0 1 2 3 4 5 6 7 27 DIECI * 582 852 4139 5500 80 210 28 FELNAC 108 1932 4610 5220 50 300 29 FINTINELE 111 513 2210 3900 11 140 30 GHIOROC 300 900 5250 2600 20 785 31 GRANICERI 420 1200 13700 4000 80 150 32 GURAHONT * 552 1730 1196 32245 120 780 33 HALMAGIU * 2205 804 2084 8500 136 465 34 HALMAGEL * 1401 172 314 3000 95 137 35 HASMAS * 265 462 2467 6500 26 384 36 IGNESTI * 290 310 2770 6000 40 600 37 IRATOSU 3806 10936 880 14500 18 140 38 LIVADA 263 880 1311 28219 15 536 39 MACEA 140 22379 8200 15000 60 700 40 MISCA 350 16600 15000 14000 80 300 41 MONEASA * 27 167 789 1350 6 200 42 OLARI 350 1380 6400 14132 93 40 43 PAULIS 87 2150 2850 11750 30 450 44 PECICA 2381 1786 8800 24658 156 2218 45 PEREGU MARE 142 741 89 1900 31 20 46 PETRIS * 445 1200 1380 6000 72 1100 47 PILU 279 862 8694 6279 38 190 48 PLESCUTA * 239 738 120 4840 73 882 49 SAVIRSIN * 460 1500 630 7000 92 700 50 SECUSIGIU 656 1539 16663 6000 140 600 51 SELEUS 441 1417 9160 4000 57 150 52 SEMLAC 408 1450 870 11330 30 450 53 SINTEA MARE 670 1120 16040 4800 115 331 54 SINTANA 760 5100 13055 12000 120 250 55 SOCODOR 600 1500 18000 3000 100 330 56 SAGU 685 1259 7615 15007 35 364 57 SEITIN 410 2800 3030 12000 48 420 58 SEPREUS 333 60 12550 1222 8100 1300

NESECRET

NESECRET 3/3

0 1 2 3 4 5 6 7 59 SICULA 545 5300 18200 70000 130 900 60 SILINDIA * 28 144 1458 800 55 41 61 SIMAND 455 3840 7820 12000 136 200 62 SIRIA 1240 1300 17000 5000 115 850 63 SISTAROVAT * 105 286 9030 2150 12 1200 64 SOFRONEA 416 515 5022 5611 27 350 65 TAUT * 460 1612 7210 6120 150 850 66 TIRNOVA * 650 1100 14300 5100 245 1800 67 USUSAU * 176 400 7010 4770 100 350 68 VARADIA DE M. * 243 1366 1440 3202 40 760 69 VINGA 483 442 12330 6100 76 464 70 VIRFURILE * 2356 1308 1127 7110 93 750 71 VLADIMIRESCU 475 1972 31700 51028 57 2638 72 ZABRANI 334 412 13000 3100 70 470 73 ZARAND 423 1083 20000 5000 110 288 74 ZERIND 209 234 9392 4102 14 285 75 ZIMANDUL NOU 1809 695 980 4435 60 200 76 ZADARENI 115 235 620 4500 25 450 77 FRUMUSENI 442 720 4820 11850 12 120 78 DOROBANT 52 710 1149 1800 24 218 TOTAL 45.977 144.309 538.938 752.023 13.750 49.607

NESECRET

NESECRET 1/3

Anexa nr. ______ la nr. ______ din ________ SITUAŢIA CU EFECTIVELE DE ANIMALE DIN JUDEŢUL ARAD ŢI DISTRIBUŢIA PE UNITĂŢI

ADMINISTRATIV-TERITORIALE

Nr. Crt.

LOCALITATE BOVINE

PORCINE

OVINE PĂSĂRI CABALINE FAMILII ALBINE

0 1 2 3 4 5 6 7 1 MUNICIPIUL ARAD 3.344 10.975 4.930 144.000 700 3.500 2 CHISINEU CRIS 478 3.894 7.711 37.260 198 3 CURTICI 297 4.170 1.290 68.000 160 400 4 INEU 514 2.233 6.571 30.350 270 300 5 LIPOVA * 785 1.424 4.439 3.602 85 970 6 NADLAC 970 11.100 3.370 23.000 155 240 7 PINCOTA 1.277 3.085 2.880 21.500 150 650 8 SEBIS * 445 800 1.500 15.100 100 500 9 ALMAS * 1.300 3.400 1.145 25.000 320 800 10 APATEU 2.257 4.690 4.527 20.800 417 200 11 ARCHIS * 350 800 850 4.400 94 200 12 BATA * 920 2.170 1.130 14.000 162 500 13 BELIU * 748 3.968 3.481 29.893 200 380 14 BIRCHIS * 1.030 3.200 2.000 22.000 300 800 15 BIRSA * 454 2.099 2.205 12.000 140 540 16 BIRZAVA * 1.524 1.081 2.442 60.000 204 850 17 BOCSIG 550 2.477 7.166 21.500 300 145 18 BRAZII * 375 1.480 593 13.000 187 400 19 BUTENI * 875 2.160 2.380 17.920 200 900 20 CARAND * 385 891 687 5.518 40 115 21 CERMEI 378 1.240 9.015 12.080 104 550 22 CHISINDIA * 750 1.400 205 9.750 280 300 23 CONOP * 329 2.300 5.000 13.500 104 710 24 COVASINT 265 1.800 1.684 20.500 65 350 25 CRAIVA * 971 4.433 6.256 28.500 303 255 26 DEZNA * 430 790 1.000 14.000 150 200

NESECRET

NESECRET 2/3

0 1 2 3 4 5 6 7 27 DIECI * 990 1.850 1.051 12.520 171 140 28 FELNAC 270 1.100 5.650 7.000 100 100 29 FINTINELE 387 1.442 3.284 18.800 130 135 30 GHIOROC 321 2.514 1.556 17.174 110 262 31 GRANICERI 520 2.984 6.530 13.500 300 250 32 GURAHONT * 870 1.477 327 17.700 324 317 33 HALMAGIU * 1.865 1.600 330 9.600 340 200 34 HALMAGEL * 860 504 236 9.500 190 40 35 HASMAS * 532 1.158 997 12.000 148 110 36 IGNESTI * 190 830 778 6.035 138 262 37 IRATOSU 324 1.100 924 21.100 85 38 LIVADA 350 1.800 750 16.000 70 200 39 MACEA 357 2.730 4.500 33.500 200 10 40 MISCA 817 2.416 6.750 26.500 180 250 41 MONEASA * 58 160 29 3.500 35 100 42 OLARI 670 1.310 3.090 18.028 181 24 43 PAULIS 584 2.125 2.200 19.543 160 683 44 PECICA 1.100 8.600 10.817 43.000 522 650 45 PEREGU MARE 322 1.980 14.685 67 16 46 PETRIS * 764 850 320 12.200 90 1.000 47 PILU 602 4.000 7.500 10.962 120 400 48 PLESCUTA * 605 1.055 99 7.000 230 200 49 SAVIRSIN * 750 1.835 470 14.900 210 450 50 SECUSIGIU 700 2.500 8.180 15.000 330 90 51 SELEUS 784 355 2.976 8.932 151 52 SEMLAC 340 2.750 1.046 20.000 160 115 53 SINTEA MARE 1.155 5.100 12.404 75.000 315 380 54 SINTANA 940 5.500 6.700 35.000 270 55 SOCODOR 626 5.121 11.129 17.820 195 160 56 SAGU 850 2.029 6.852 82.280 70 140 57 SEITIN 395 3.110 1.700 19.000 140 320 58 SEPREUS 545 2.205 4.609 10.200 325 1.300

NESECRET

NESECRET 3/3

0 1 2 3 4 5 6 7 59 SICULA 1.166 3.034 14.400 158.540 600 1.800 60 SILINDIA * 310 1.950 2.500 14.000 200 500 61 SIMAND 700 6.600 6.000 15.000 280 300 62 SIRIA 900 8.000 8.686 25.000 220 500 63 SISTAROVAT * 277 219 11.455 1.800 69 530 64 SOFRONEA 350 2.000 3.200 11.000 70 400 65 TAUT * 700 2.780 3.450 13.700 385 850 66 TIRNOVA * 1.087 2.590 6.186 41.730 885 2.025 67 USUSAU * 350 1.500 6.000 11.500 170 170 68 VARADIA DE M. * 800 2.040 790 11.200 145 336 69 VINGA 590 600 5.700 25.000 150 200 70 VIRFURILE * 1.787 2.900 440 19.500 375 480 71 VLADIMIRESCU 514 2.100 2.467 22.000 99 420 72 ZABRANI 658 2.032 5.310 28.900 210 410 73 ZARAND 900 3.500 11.000 15.000 230 100 74 ZERIND 185 335 2.622 21.000 39 150 75 ZIMANDUL NOU 400 3.200 550 14.000 95 100 76 ZADARENI 200 1.000 850 4.800 52 130 77 FRUMUSENI 265 1.108 2.494 18.950 30 335 78 DOROBANT 310 1.300 1.400 16.300 98 30 TOTAL 54.893 200.938 293.741 1.824.072 15.847 32.825

1

Anexa nr. ______ la nr. ______ din _______

STAREA DE VIABILITATE A DRUMURILOR JUDETENE LA DATA DE 31.12.2010

Poziţiile

kilometrice ale

sectorului de drum de la km... la

km...

Supr

apun

eri

Lungimea sectoarelor pe tipuri de îmbrăcăminţi (km)

Localităţi sau repere între care este cuprins

sectorul de drum

Star

ea d

e vi

abili

tate

a d

rum

ului

Lungimea sectorului de

drum având (km): Indicativ drum

Îmbr

ăcăm

inte

bi

tum

inoa

să IB

Bet

on d

e ci

men

t

BC

Pava

j PV

Îmbr

ăcăm

inte

bi

tum

inoa

să u

şoar

ă IB

U

Piet

ruire

P

Dru

m d

e pă

mân

t DP O bandă

Enumerare localităţi beneficiare de circulaţie

Lungimea totală în km De la La km

km

1 2 2 bis 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Drum judeţean nr. 572 102+500-105+000 2.500 Limită jud. Timiş-Cuveşdia R 102+500 105+000

COMORÂŞTE-ŞIŞTAROVĂŢ-LIPOVA

105+000-117+050 12.050 Cuveşdia-Şiştarovăţ M 105+000 117+050

117+050-123+250 6.200 Şiştarovăţ-Lipova Băi R 117+050 123+250

123+250-124+600 1.350 Lipova Băi-Lipova R 123+250 124+600

124+600-127+000 2.400 Lipova B 124+600 127+000

127+000-127+900 0.900 Lipova B 127+000 127+900

127+900-128+519 0.619 Lipova B 127+900 128+519

26.019 0.000 0.000 0.000 0.000 11.469 12.050 2.500

Drum judetean nr. 609 038+800-043+700 4.900 Lim. jud.Timiş-Zăbalţ M 038+800 043+700

LUGOJ-OHABA ROMÂNĂ-ZĂBALŢ

43+700-44+200 0.500 Zăbalţ-DJ 682 B 043+700 044+200

5.400 0.000 0.000 0.000 0.000 0.500 4.900 0.000

Drum judetean nr. 609A 023+000-028+000 5.000 Secaş-Labaşinţ R 023+000 028+000

CHIZĂTĂU-LABAŞINŢ-ŞIŞTAROVĂŢ

028+000-037+400 9.400 Labaşinţ-Şiştarovăţ R 028+000 037+400

14.400 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 9.400 5.000

2

1 2 2 bis 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Drum judetean nr. 682 009+000-014+000 5.000 Limita jud.Timiş-Birchiş M 009+000 014+000

014+000-016+600 2.600 Birchiş-Virişmort M 014+000 016+600

016+600-018+500 1.900 Virişmort-Ostrov M 016+600 018+500

018+500-020+400 1.900 Ostrov-Bacăul de Mijloc M 018+500 020+400

020+400-022+200 1.800 Bacăul de Mijloc-Ţela M 020+400 022+200

022+200-027+600 5.400 Ţela-Bata M 022+200 027+600

027+600-032+400 4.800 Bata-Zăbalţ M 027+600 032+400

LIM. JUD. TM-BIRCHIŞ-LIPOVA-ARAD-FELNAC-

032+400-036+400 4.000 Bata-Zăbalţ B 032+400 036+400

SATU MARE-LIM. JUD. TM

036+400-037+500 1.100 Zăbalţ R 036+400 037+500

037+500-046+800 9.300 Zăbalţ-Dorgoş R 037+500 046+800

046+800-049+800 3.000 Dorgoş-Ususău R 046+800 049+800

049+800-056+000 6.200 Ususău-Lipova R 049+800 056+000

056+000-059+000 3.000 Ususău-Lipova B 056+000 059+000

059+000-060+670 1.670 Lipova B 059+000 060+670

060+670-063+310 2.640 Lipova B 060+670 063+310

063+310-063+870 0.560 Lipova B 063+310 063+870

063+870-070+900 7.030 Lipova-Neudorf M 063+870 070+900

070+900-075+100 4.200 Neudorf-Zăbrani B 070+900 075+100

075+100-080+700 5.600 Zăbrani-Aluniş R 075+100 080+700

080+700-083+500 2.800 Aluniş-Frumuşeni R 080+700 083+500

083+500-086+900 3.400 Frumuşeni-Fântânele R 083+500 086+900

3

1 2 2 bis 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

086+900-092+742 5.842 Fântânele-Arad B 086+900 092+742

Traversare Arad = 7,338 km

092+742-100+080 7.338 7.338 Arad B 092+742 100+080

Suprapunere cu DN 69 =0,6 km de la 97,0 la 97,6

100+080-103+563 3.483 Arad-Zãdãreni B 100+080 103+563

103+563-103+970 0.407 Arad-Zãdãreni B 103+563 103+970

103+970-105+400 1.430 Arad-Zãdãreni M 103+970 105+400

105+400-107+100 1.700 Zãdãreni-Bodrogu Nou M 105+400 107+100

107+100-108+200 1.100 Bodrogu Nou-Călugăreni R 107+100 108+200

108+200-111+500 3.300 Călugăreni-Felnac R 108+200 111+500

111+500-119+000 7.500 Felnac-Sânpetru German M 111+500 119+000

119+000-121+500 2.500 Sânpetru German-Munar R 119+000 121+500

121+500-124+600 3.100 Munar-Secusigiu M 121+500 124+600

124+600-127+600 3.000 Secusigiu-Satu Mare R 124+600 127+600

127+600-130+150 2.550 Satu Mare-Lim.jud.TM R 127+600 130+150

121.150 7.338 21.147 0.000 2.640 97.363 0.000 0.000

Drum judeţean nr. 682A 000+000-001+300 1.300 Fântanele-Tisa Noua M 000+000 001+300

FÎNTÎNELE-CRUCENI-FIRITEAZ

001+300-005+400 4.100 Fântanele-Tisa Noua B 001+300 005+400

005+400-008+200 2.800 Tisa Noua -Cruceni M 005+400 008+200

008+200-008+500 0.300 Cruceni -Firiteaz R 008+200 008+500

008+500-009+306 0.806 Cruceni -Firiteaz B 008+500 009+306


012+500-013+500 1.000 Cruceni -Firiteaz B 012+500 013+500


4

1 2 2 bis 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

014+500-016+000 1.500 Firiteaz-Lim. jud. TM R 014+500 016+000

016+000-017+000 1.000 Firiteaz-Lim. jud. TM R 016+000 017+000

17.000 0.000 5.906 0.000 0.000 5.794 2.800 2.500

Drum judeţean nr. 682C 000+000-002+300 2.300 Fântânele-Vladimirescu

(DN7) R 000+000 002+300

DJ 682-SÂNLEANI-DN 79

002+300-004+500 2.200 Vladimirescu M 002+300 004+500

004+500-005+500 1.000 Vladimirescu B 004+500 005+500

005+500-007+000 1.500 Vladimirescu B 005+500 007+000

007+000-010+000 3.000 Vladimirescu - DJ 709

(Horia) B 007+000 010+000

010+000-013+000 3.000 3.000 Suprapunere cu DJ 709 R 010+000 013+000

013+000-017+800 4.800 DJ 709-Sânleani-DN 79 B 013+000 017+800

17.800 3.000 13.300 0.000 0.000 2.200 0.000 2.300

Drum judetean nr. 682E 009+300-012+500 3.200 Limita jud. Timiş- DJ 709

D R 009+300 012+500

LIM. JUD.TM-DJ 709D 3.200 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 3.200 0.000

Drum judetean nr. 682F 000+000-004+400 4.400 DN 7-Arad R 000+000 004+400

DN7 (ARAD)-DJ 682 004+400-007+190 2.790 Arad R 004+400 007+190

007+190-009+100 1.910 Arad-DJ 682 R 007+190 099+100

009+100-011+300 2.200 Arad-DJ 682 R 099+100 011+300

11.300 0.000 0.000 0.000 0.000 4.700 4.400 2.200

Drum judetean nr. 682G 000+000-004+600 4.600 Şagu-Cruceni R 000+000 004+600

ŞAGU-CRUCENI 4.600 0.000 0.000 0.000 0.000 4.600 0.000 0.000

Drum judetean nr. 682H 000+000-002+500 2.500 Livada-Sanleani B 000+000 002+500

DN 79-LIVADA-SÂNLEANI-DJ 682C

2.500 0.000 2.500 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

5

1 2 2 bis 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Drum judetean nr. 682K 000+000-001+500 1.500 DJ 682-Man. Hodos-

Bodrog B 000+000 001+500

1.500 0.000 1.500 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Drum judetean nr. 682M 000+000-004+400 4.400 Munar (DJ 682)-Bezdin M 000+000 004+400

4.400 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 4.400 0.000

Drum judetean nr. 682N 000+000-003+000 3.000 Zabrani (DJ 682)-Chesint R 000+000 003+000

ZĂBRANI (DJ 682) - CHESINŢ - DJ 691

003+000-005+000 2.000 Chesinţ-DJ 691 R 003+000 005+000

5.000 0.000 0.000 0.000 0.000 5.000 0.000 0.000

Drum judetean nr. 691 042+500-046+400 3.900 Lim.Jud.Timis-Inters. DJ

682 R 042+500 046+400

LIM.JUD.TM. - Intersectie DJ 682

046+400-046+550 0.150 Lim.Jud.Timis-Inters. DJ

682 R 046+400 046+550

(NEUDORF) 046+550-046+650 0.100 Lim.Jud.Timis-Inters. DJ

682 R 046+550 046+650


682 R 046+650 046+950


682 R 046+950 049+000

6.500 0.000 0.000 0.000 0.450 6.050 0.000 0.000

Drum judetean nr. 707 000+000-004+000 4.000 DN 7-Petriş M 000+000 004+000

DN 7 km 442+200-PETRIŞ-CORBEŞTI-

ROŞIA-OBÂRŞIA-LIM. JUD. HD-VAŢA DE JOS

004+000- 008+100 4.100 Petriş-Corbeşti B 004+000 008+100

008+100-010+100 2.000 Corbeşti-Roşia Nouă B 008+100 010+100

010+100-016+500 6.400 Roşia Nouă-Obârşia M 010+100 016+500

016+500-22+700 6.200 Obârşia-Lim. jud. HD. R 016+500 022+700

22.700 0.000 6.100 0.000 0.000 4.000 6.400 6.200

Drum judetean nr. 707A 000+000-001+200 1.200 DN 7-Pod Săvârşin B 000+000 001+200

SĂVÂRŞIN-VALEA MARE-

001+200-001+350 0.150 Pod Săvârşin B 001+200 001+350

CĂPRIOARA 001+350-005+760 4.410 Pod Săv.-V. Mare-

Căprioara M 001+350 005+760

005+760-007+716 1.956 Căprioara B 005+760 007+716

007+716-010+800 3.084 Căprioara-Lim.Jud.HD R 007+716 010+800

6

1 2 2 bis 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

10.800 0.000 3.306 0.000 0.000 4.410 3.084 0.000

Drum judetean nr. 707B 000+000-003+300 3.300 Valea Mare-Căpâlnaş M 000+000 003+300

DJ707 A-VALEA MARE-BIRCHIŞ

003+300-006+700 3.400 Căpâlnaş-Birchiş M 003+300 006+700

6.700 0.000 0.000 0.000 0.000 6.700 0.000 0.000

Drum judetean nr. 707C 000+000-001+100 1.100 DN 7-Juliţa R 000+000 001+100

JULIŢA-SLATINA DE MUREŞ

001+100-001+700 0.600 Juliţa R 001+100 001+700

001+700-009+600 7.900 Juliţa-Baia R 001+700 009+600

009+600-015+626 6.026 Baia-Slatina de Mureş R 009+600 015+626

15.626 0.000 1.700 0.000 0.000 0.000 13.926 0.000

Drum judetean nr. 708 000+000-006+070 6.070 (DN7) Căpruţa-Dumbrăviţa R 000+000 006+070

006+070-009+500 3.430 Dumbrăviţa-Groşii Noi M 006+070 009+500

CĂPRUŢA-GURAHONŢ-DIECI-DJ 793

009+500-017+700 8.200 Groşii Noi-Slatina de

Mureş M 009+500 017+700

017+700-026+189 8.489 Slatina de Mureş-

Mădrigeşti R 017+700 026+189

026+189-035+180 8.991 Mădrigeşti-Gurahonţ R 026+189 035+180

035+180-037+100 1.920 Mădrigeşti-Gurahonţ R 035+180 037+100

037+100-041+450 4.350 Gurahonţ R 037+100 041+450

041+450-041+600 0.150 Gurahonţ R 041+450 041+600

041+600-041+943 0.343 0.343 Suprap. cu DN 79A R 041+600 041+943

041+943-041+973 0.030 0.030 Suprap. cu DN 79A R 041+943 041+973

041+973-042+400 0.427 0.427 Suprap. cu DN 79A R 041+973 042+400

042+400-043+200 0.800 Gurahonţ-Iosaş R 042+400 043+200

043+200-044+800

1.600 Iosaş R 043+200 044+800

7

1 2 2 bis 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

044+800-047+400 2.600 Iosaş-Pescari R 044+800 047+400

047+400-052+900 5.500 Pescari-Dieci R 047+400 052+900

052+900-053+423 0.523 Pescari-Dieci R 052+900 053+423

053+423-058+800 5.377 Dieci-Revetiş R 053+423 058+800

058+800-060+500 1.700 Revetiş-Berindia R 058+800 060+500

060+500-066+500 6.000 Berindia-Paulian B 060+500 066+500

066+500-066+600 0.100 Paulian-DJ 793 Buteni M 066+500 066+600

66.600 0.800 14.141 0.000 0.000 15.463 36.996 0.000

Drum judetean nr. 708A 000+000-022+700 22.700 Bârzava-Nadăş B 000+000 022+700

BÂRZAVA-TAUŢ-TÂRNOVA

022+700-026+700 4.000 Nadăş-Tauţ B 022+700 026+700

026+700-036+000 9.300 Tauţ-Dud B 026+700 036+000

036+000-041+100 5.100 Dud-Târnova B 036+000 041+100

41.100 0.000 0.000 0.000 0.000 18.400 22.700 0.000

Drum judetean nr. 708B 000+000-002+900 2.900 Păuliş-Miniş M 000+000 002+900

PĂULIŞ-GHIOROC-ŞIRIA

002+900-004+976 2.076 Miniş-Ghioroc M 002+900 004+976

004+976-005+040 0.064 Ghioroc R 004+976 005+040

005+040-005+505 0.465 Ghioroc-Cuvin R 005+040 005+505

005+505-005+575 0.070 Ghioroc-Cuvin R 005+505 005+575

005+575-012+000 6.425 Cuvin-Covăsînţ M 005+575 012+000

012+000-014+000 2.000 Covăsînţ-Siria M 012+000 014+000

014+000-018+720 4.720 Şiria R 014+000 018+720

18.720

0.000 2.000 0.000 0.134 16.586 0.000 0.000

8

1 2 2 bis 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Drum judetean nr. 708C 000+000-001+000 1.000 Sâmbăteni-Ghioroc M 000+000 001+000

001+000-004+360 3.360 Sâmbăteni-Ghioroc R 001+000 004+360

SÂMBĂTENI-GHIOROC 004+360-004+930 0.570 Pasaj Ghioroc M 004+360 004+930

004+930-005+300 0.370 Ghioroc R 004+930 005+300

5.300 0.000 0.000 0.000 0.570 4.730 0.000 0.000

Drum judetean nr. 708D 000+000-004+000 4.000 Tauţ-Camna R 000+000 004+000

TAUŢ (DJ708 A)-LUGUZĂU (DJ792 C)

004+000-006+400 2.400 Camna-Luguzău R 004+000 006+400

6.400 0.000 0.000 0.000 0.000 6.400 0.000

Drum judetean nr. 708F 000+000-000+500 0.500 DJ 708-Brazii B 000+000 000+500

BRAZII 0.500 0.000 0.000 0.000 0.000 0.500 0.000 0.000

Drum judetean nr. 709 000+000-000+800 0.800 Arad (DN 7 centură) R 000+000 000+800

ARAD-ŞIRIA-CERMEI-BERECHIU

000+800-014+850 14.050 Arad-Horia R 000+800 014+850

014+850-019+670 4.820 Horia-Siria M 014+850 019+670

019+670-024+595 4.925 Şiria B 019+670 024+595

024+595-026+600 2.005 Şiria-Galşa M 024+595 026+600

026+600-027+850 1.250 Galşa-Mâsca M 026+600 027+850

027+850-030+700 2.850 Mâsca-Pâncota R 027+850 030+700

030+700-033+700 3.000 Pâncota B 030+700 033+700

033+700-038+400 4.700 Pâncota-Seleuş M 033+700 038+400

038+400-042+400 4.000 Seleuş M 038+400 042+400

042+400-045+500 3.100 Seleuş-Şicula M 042+400 045+500

045+500-046+800

1.300 Şicula - DN 79A B 045+500 046+800

9

1 2 2 bis 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

046+800-047+132 0.332 DN 79A-Şicula B 046+800 047+132

047+132-047+458 0.326 Şicula-Gurba M 047+132 047+458

047+458-050+500 3.042 Şicula-Gurba M 047+458 050+500

050+500-061+000 10.500 Gurba-Cermei B 050+500 061+000

061+000-064+500 3.500 Cermei-Somoşcheş B 061+000 064+500

064+500-073+200 8.700 Somoşcheş-Berechiu M 064+500 073+200

073+200-075+942 2.742 Berechiu-Lim . Jud. BH B 073+200 075+942

75.942 0.000 12.067 0.000 0.326 63.549 0.000 0.000

Drum judetean nr. 709A 000+000-003+200 3.200 Mâsca-Măderat M 000+000 003+200

MÂSCA-MĂDERAT-ARĂNEAG

003+200-003+850 0.650 0.650 Suprap. cu DJ 792C B 003+200 003+850

003+850-009+200 5.350 Măderat-Agrişu Mare B 003+850 009+200

009+200-011+700 2.500 Agrişu Mare-Arăneag R 009+200 011+700

11.700 0.650 3.850 0.000 0.000 5.350 2.500 0.000

Drum judeţean nr. 709B 002+950-007+200 4.250 Centura DN 7 (Arad)-

Şofronea R 002+950 007+200

ARAD-CURTICI-MACEA-SÂNMARTIN-

SOCODOR-GRĂNICERI-FRONTIERA RO/HU

007+200-010+200 3.000 Şofronea-Curtici M 007+200 010+200

010+200-014+200 4.000 Şofronea-Curtici R 010+200 014+200

014+200-015+500 1.300 Şofronea-Curtici M 014+200 015+500

015+500-018+800 3.300 Curtici B 015+500 018+800

018+800-023+400 4.600 Curtici-Macea M 018+800 023+400

023+400-027+590 4.190 Macea-Sânmartin M 023+400 027+590

027+590-039+200 11.610 Sânmartin-Socodor R 027+590 039+200

039+200-039+323

0.123 0.123 Suprap. DN 79A R 039+200 039+323

10

1 2 2 bis 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

039+323-039+460 0.137 Socodor M 039+323 039+460

039+460-043+440 3.980 Socodor-Şiclău M 039+460 043+440

043+440-049+820 6.380 Şiclău-Grăniceri M 043+440 049+820

049+820-050+350 0.530 Şiclău-Grăniceri B 049+820 050+350

050+350-052+600 2.250 Grăniceri-Frontiera RO/HU B 050+350 052+600

49.650 0.123 7.020 0.000 0.000 31.020 11.610 0.000

Drum judetean nr. 709C 002+860-014+106 11.246 Arad-Variaşu Mic (DJ

709J) M 002+860 014+106

ARAD-VARIAŞU MIC-FRONTIERA RO/HU

014+106-015+055 0.949 Variaşu Mic-Frontiera

RO/HU R 014+106 015+055

12.195 0.000 12.195 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

Drum judeţean nr. 709D 000+000-006+000 6.000 DN 7-Semlac R 000+000 006+000

DN 7-SEMLAC-ŞEITIN-NĂDLAC-DN 7

006+000-010+400 4.400 Semlac M 006+000 010+400

010+400-014+400 4.000 Semlac-Şeitin R 010+400 014+400

014+400-016+300 1.900 Şeitin M 014+400 016+300

016+300-023+300 7.000 Şeitin-Nădlac B 016+300 023+300

23.300 0.000 7.000 0.000 0.000 16.300 0.000 0.000

Drum judetean nr. 709E 000+000-005+600 5.600 Pecica -Sânpetru German M 000+000 005+600

PECICA - SÂNPETRU GERMAN

005+600-006+800 1.200 Pecica -Sânpetru German R 005+600 006+800

006+800-009+200 2.400 Pecica -Sânpetru German M 006+800 009+200

9.200 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 8.000 1.200

Drum judetean nr. 709F 000+000-001+400 1.400 Sânmartin-Şimand R 000+000 001+400

SÂNMARTIN-ŞIMAND-OLARI-

001+400-007+000 5.600 Sânmartin-Şimand R 001+400 007+000

CAPORAL ALEXA 007+000-007+500 0.500 Sânmartin-Şimand R 007+000 007+500

007+500-008+400

0.900 Şimand R 007+500 008+400

11

1 2 2 bis 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

008+400-009+700 1.300 Şimand R 008+400 009+700

009+700-016+300 6.600 Şimand-Olari R 009+700 016+300

016+300-017+650 1.350 Şimand-Olari B 016+300 017+650

017+650-019+490 1.840 Olari-Caporal Alexa R 017+650 019+490

019+490-023+090 3.600 Caporal Alexa R 019+490 023+090

23.090 0.000 0.000 0.000 5.600 1.350 7.200 8.940

Drum judetean nr. 709G 000+000-003+500 3.500 DN7 - DJ 682C B 000+000 003+500

DN7 - DJ 682C 3.500 0.000 0.000 3.500 0.000 0.000 0.000 0.000

Drum judetean nr. 709J 000+000-002+200 2.200 Nădlac M 000+000 002+200

NADLAC-PEREGU MARE-PECICA-

002+200-004+400 2.200 Nădlac M 002+200 004+400

TURNU-VARIAŞU MIC 004+400-005+500 1.100 Nădlac-Peregu Mare B 004+400 005+500

IRATOŞU-DOROBANŢI- 005+500-006+600 1.100 Nădlac-Peregu Mare B 005+500 006+600

MACEA-SÂNMARTIN- 006+600-014+440 7.840 Nădlac-Peregu Mare R 006+600 014+440

GRĂNICERI-PILU 014+440-015+640 1.200 Nădlac-Peregu Mare R 014+440 015+640

015+640-020+700 5.060 Peregu Mare-Peregu Mic B 015+640 020+700

020+700-030+160 9.460 Peregu Mic-Pecica M 020+700 030+160

030+160-034+030 3.870 3.870 Suprap. cu DN 7 B 030+160 034+030

034+030-043+750 9.720 Pecica-Turnu M 034+030 043+750

043+750-044+100 0.350 0.350 Suprap. cu DN 7B B 043+750 044+100

044+100-050+080 5.980 Turnu-Variaşu Mare B 044+100 050+080

050+080-053+750 3.670 Variaşu Mare-Variaşu Mic R 050+080 053+750

053+750-060+425 6.675 Iratoşu-Dorobanţi B 053+750 060+425

12

1 2 2 bis 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

060+425-066+310 5.885 Dorobanţi-Macea R 060+425 066+310

066+310-070+610 4.300 4.300 Supr. DJ 709B Sânmartin M 066+310 070+610

070+610-083+060 12.450 Sânmartin-Grăniceri R 070+610 083+060

083+060-083+500 0.440 0.440 Suprapunere cu DJ 709B B 083+060 083+500

083+500-090+180 6.680 Grăniceri-Pilu R 083+500 090+180

90.180 8.960 30.785 9.720 0.000 16.820 13.725 19.130

Drum judetean nr. 763 A 013+400-019+200 5.800 Târnăviţa-Hălmăgel R 013+400 019+200

LIM. JUD.HD-TÂRNĂVIŢA-HĂLMĂGEL

5.800 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 5.800 0.000

Drum judetean nr. 790 000+000-003+816 3.816 DJ 709 C-Sânpaul B 000+000 003+816

DJ 709 C-SÂNPAUL-ŞOFRONEA-ZIMAND CUZ

(DN 79)

003+816-007+616 3.800 Sânpaul-Şofronea B 003+816 007+616

007+616-007+766 0.150 0.150 Suprapunere DJ 709 B 007+616 007+766

007+766-011+600 3.834 DJ 709 A-Utviniş R 007+766 011+600

011+600-012+500 0.900 Utviniş-Halta Utviniş R 011+600 012+500

012+500-014+270 1.770 Halta Utviniş-Zimand Cuz R 012+500 014+270

14.270 0.150 0.150 0.000 0.000 7.616 6.504 0.000

Drum judetean nr. 791 000+000-000+900 0.900 Zimandu Nou B 000+000 000+900

ZIMANDU NOU-SÂNTANA-CHERELUŞ

000+900-010+083 9.183 Zimandu Nou-Sântana M 000+900 010+083

010+083-010+950 0.867 Zimandu Nou-Sântana R 010+083 010+950

010+950-011+485 0.535 Zimandu Nou-Sântana R 010+950 011+485

011+485-014+000

2.515 Sântana M 011+485 014+000

014+000-019+000

5.000 Sântana-Olari M 014+000 019+000

13

1 2 2 bis 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

019+000-022+550 3.550 Sântana-Olari M 019+000 022+550

022+550-023+960 1.410 Olari-Sintea Mica M 022+550 023+960

023+960-025+000 1.040 Olari-Sintea Mica R 023+960 025+000

025+000-032+700 7.700 Sintea Mica-Cherelus R 025+000 032+700

032+700-033+200 0.500 Sintea Mica-Cherelus R 032+700 033+200

33.200 0.000 9.960 0.000 0.535 12.598 2.407 7.700

Drum judetean nr. 792 000+000-003+000 3.000 Socodor-Nădab R 000+000 003+000

SOCODOR-NĂDAB-SELEUŞ-

003+000-005+565 2.565 Nădab M 003+000 005+565

INEU 005+565-011+600 6.035 Nădab-Cintei R 005+565 011+600

011+600-019+000 7.400 Cintei-Zărand M 011+600 019+000

019+000-020+400 1.400 Zărand B 019+000 020+400

020+400-026+130 5.730 Zărand-Seleuş B 020+400 026+130

026+130-026+700 0.570 0.570 Suprap. DJ 709 B 026+130 026+700

026+700-026+765 0.065 Ineu B 026+700 026+765

026+765-036+550 9.785 Ineu B 026+765 036+550

036+550-037+480 0.930 Ineu B 036+550 037+480

037+480-038+886 1.406 Ineu B 037+480 038+886

38.886 0.570 21.045 0.000 0.000 14.841 0.000 3.000

Drum judetean nr. 792A 000+000-007+587 7.587 (DN79 A) Bocsig-Beliu M 000+000 007+587

BOCSIG-BELIU-LIM.JUD. BIHOR

007+587-008+800 1.213 Beliu B 007+587 008+800

008+800-010+000 1.200 Beliu B 008+800 010+000

010+000-017+100

7.100 Beliu-Chişlaca M 010+000 017+100

14

1 2 2 bis 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

017+100-019+700 2.600 Chişlaca-Craiva M 017+100 019+700

019+700-024+000 4.300 Craiva-Limita jud. Bihor M 019+700 024+000

024+000-024+900 0.900 Craiva-Limita jud. Bihor M 024+000 024+900

024+900-024+984 0.084 Craiva-Limita jud. Bihor B 024+900 024+984

24.984 0.000 2.100 0.000 1.213 21.671 0.000 0.000

Drum judetean nr. 792B 000+000-002+728 2.728 DJ 792 C-Hodis R 000+000 002+728

HODIŞ-BÂRSA-SEBIŞ-MONEASA

002+728-007+541 4.813 Hodiş-Bârsa R 002+728 007+541

007+541-008+500 0.959 0.959 Suprap. cu DN 79A în

Bârsa B 007+541 008+500

008+500-011+900 3.400 Bârsa-Sebiş B 008+500 011+900

011+900-015+800 3.900 Sebiş B 011+900 015+800

015+800-017+070 1.270 Sebiş-Donceni B 015+800 017+070

017+070-019+900 2.830 Donceni-Buhani B 017+070 019+900

019+900-023+000 3.100 Buhani-Dezna B 019+900 023+000

023+000-026+400 3.400 Dezna-Rănuşa B 023+000 026+400

026+400-030+400 4.000 Rănuşa-Moneasa B 026+400 030+400

030+400-034+000 3.600 Moneasa B 030+400 034+000

034+000-034+700 0.700 Moneasa B 019+900 034+700

034+700-040+400 5.700 Moneasa R 034+700 040+400

40.400 0.959 18.589 0.000 0.000 13.383 8.428 0.000

Drum judetean nr. 792C 000+000-000+891 0.891 Buteni-Cuied M 000+000 000+891

BUTENI-TÂRNOVA-PÂNCOTA-

000+891-001+024 0.133 Buteni-Cuied M 000+891 001+024

SÂNTANA-CURTICI-DOROBANŢI-

001+024-003+703

2.679 Buteni-Cuied B 001+024 003+703

15

1 2 2 bis 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

-FRONTIERA RO/HU. 003+703-003+824 0.121 Buteni-Cuied M 003+703 003+824

003+824-006+911 3.087 Buteni-Cuied M 003+824 006+911

006+911-007+351 0.440 Buteni-Cuied R 006+911 007+351

007+351-011+000 3.649 Cuied-Luguzău M 007+351 011+000

011+000-014+000 3.000 Cuied-Luguzău M 011+000 014+000

014+000-016+500 2.500 Luguzău-Şilindia B 014+000 016+500

016+500-017+000 0.500 Luguzău-Şilindia M 016+500 017+000

017+000-021+000 4.000 Şilindia-Târnova B 017+000 021+000

021+000-027+000 6.000 Şilindia-Târnova R 021+000 027+000

027+000-028+500 1.500 Târnova-Măderat M 027+000 028+500

028+500-031+000 2.500 Târnova-Măderat M 028+500 031+000

031+000-036+300 5.300 Măderat-Pâncota M 031+000 036+300

036+300-037+500 1.200 Pâncota B 036+300 037+500

037+500-038+300 0.800 0.800 Suprap. cu DJ 709 în

Pâncota B 037+500 038+300

038+300-039+100 0.800 Pâncota B 038+300 039+100

039+100-046+400 7.300 Pâncota-Caporal Alexa B 039+100 046+400

046+400-051+860 5.460 Caporal Alexa-Sântana R 046+400 051+860

051+860-059+950 8.090 Sântana-inters. DN 79 B 051+860 059+950

059+950-067+100 7.150 inters. DN 79-Curtici B 059+950 067+100

067+100-069+200 2.100 Curtici B 067+100 069+200

069+200-070+900

1.700 1.700 Suprap. cu DJ 709 B B 069+200 070+900

16

1 2 2 bis 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

070+900-072+100 1.200 Curtici B 070+900 072+100

072+100-075+600 3.500 Curtici-Dorobanţi B 072+100 075+600

075+600-077+626 2.026 Curtici-Dorobanţi B 075+600 077+626

077+626-081+228 3.602 Dorobanţi-Frontiera

RO/HU R 077+626 081+228

81.228 2.500 41.426 0.000 0.694 35.506 3.602 0.000

Drum judetean nr. 792D 000+000-002+300 2.300 DJ 792-Mocrea M 000+000 002+300

MOCREA-TÂRNOVA-CABANA CĂSOAIA

002+300-006+500 4.200 0.000 Mocrea-Chier B 002+300 006+500

006+500-010+000 3.500 Chier-Târnova B 006+500 010+000

010+000-011+650 1.650 Târnova M 010+000 011+650

011+650-019+200 7.550 Târnova-Arăneag M 011+650 019+200

019+200-023+640 4.440 Arăneag-Căsoaia B 019+200 023+640

23.640 0.000 4.200 0.000 0.000 19.440 0.000 0.000

Drum judetean nr. 792E 000+000-003+200 3.200 Almaş-Dieci B 000+000 003+200

ALMAŞ-DIECI-DEZNA 003+200-003+700 0.500 0.500 Suprap. cu DJ 708 M 003+200 003+700

003+700-005+400 1.700 Dieci B 003+700 005+400

005+400-010+000 4.600 Dieci-Laz R 005+400 010+000

010+000-011+200 1.200 Laz R 010+000 011+200

011+200-015+000 3.800 Laz-Dezna (DJ 792B) R 011+200 015+500

15.000 0.500 0.000 0.000 0.000 5.400 9.600 0.000

Drum judetean nr. 792F 000+000-000+630 0.630 DN76- Hălmagiu B 000+000 000+630

HĂLMAGIU-SÂRBI-LIM.JUD.ALBA

000+630-000+763 0.133 0.133 Suprap. cu DN 76 B 000+630 000+763

000+763-004+528 3.765 Hălmagiu-Hălmăgel B 000+763 004+528

004+528-009+729 5.201 Hălmăgel-Sârbi R 004+528 009+729

17

1 2 2 bis 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

009+729-021+900 12.171 Sârbi-Lim. jud. AB R 009+729 021+900

21.900 0.133 0.133 0.000 0.000 4.395 5.201 12.171

Drum judetean nr. 793 000+000-012+600 12.600 Sintea Mare-Sepreuş R 000+000 012+600

SINTEA MARE-CERMEI-SEBIŞ-

012+600-021+300 8.700 Sepreuş-Cermei R 012+600 021+300

BUTENI-CHISINDIA 021+300-022+500 1.200 Suprap. cu DJ 709 M 021+300 022+500

022+500-028+300 5.800 Cermei-Avram Iancu R 022+500 028+300

028+300-032+600 4.300 Avram Iancu-Lunca Teuz R 028+300 032+600

032+600-033+251 0.651 0.651 Suprap. DJ 792A M 032+600 033+251

033+251-033+511 0.260 0.260 Suprap. DJ 792A M 033+251 033+511

033+511-036+100 2.589 2.589 Suprap. DJ 792A M 033+511 036+100

036+100-036+700 0.600 0.600 Suprap. cu DJ 792A - Beliu B 036+100 036+700

036+700-040+950 4.250 Beliu-Seliştea R 036+700 040+950

040+950-041+450 0.500 Seliştea R 040+950 041+450

041+450-045+295 3.845 Seliştea-Cărand R 041+450 045+295

045+295-050+700 5.405 Cărand-Prunişor R 045+295 050+700

050+700-055+000 4.300 Prunişor-Sebiş B 050+700 055+000

055+000-056+200 1.200 Sebiş R 055+000 056+200

056+200-056+600 0.400 0.400 Suprap. DJ 792 B M 056+200 056+600

056+600-057+150 0.550 0.550 Suprap. DJ 792 B M 056+600 057+150

057+150-058+695 1.545 Sebiş M 057+150 058+695

058+695-062+322 3.627 Sebiş-Buteni B 058+695 062+322

062+322-062+602 0.280 0.280 Suprap. DN 79A B 062+322 062+602

18

1 2 2 bis 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

062+602-063+500 0.898 Buteni B 062+602 063+500

063+500-068+400 4.900 Buteni-Chisindia B 063+500 068+400

68.400 5.330 4.867 0.000 0.000 63.533 0.000 0.000

Drum judetean nr. 793A 000+000-002+000 2.000 Beliu-Tăgădău B 000+000 002+000

BELIU-TĂGĂDĂU-HĂŞMAŞ-

002+000-006+000 4.000 Tăgădău-Comăneşti B 002+000 006+000

ARCHIŞ-NERMIŞ-CĂRAND

006+000-008+200 2.200 Comăneşti-Hăşmas B 006+000 008+200

008+200-010+300 2.100 Hăşmas-Groşeni B 008+200 010+300

010+350-012+000 1.700 Groşeni-Archiş B 010+300 012+000

012+000-014+367 2.367 Groşeni-Archiş M 012+000 014+367

014+367-016+714 2.347 Archiş-Nermiş R 014+367 016+714

016+714-017+214 0.500 Nermiş-Cărand (DJ 793) B 016+714 017+214

17.214 0.000 6.167 0.000 0.000 8.700 2.347 0.000

Drum judetean nr. 793B 000+000-003+400 3.400 Beliu-Archiş M 000+000 003+400

BELIU-ARCHIŞ 003+400-005+100 1.700 Beliu-Archiş B 003+400 005+100

5.100 0.000 0.000 0.000 0.000 5.100 0.000 0.000

Drum judetean nr. 793C 000+000-004+340 4.340 DJ 793-Igneşti R 000+000 004+340

IGNEŞTI-MINEAD 004+340-006+600 2.260 Igneşti-Minead R 004+340 006+600

006+600-008+200 1.600 Minead-DJ 792 B R 006+600 008+200

8.200 0.000 0.000 0.000 0.000 4.340 0.000 3.860

Drum judetean nr. 794 000+000-006+400 6.400 DN 79-Mişca R 000+000 006+400

DN 79 -MIŞCA-APATEU-BERECHIU (DJ 709)

006+400-012+700

6.300 Mişca-Vânători R 006+400 012+700

012+700-015+200

2.500 Vânători-Satu Nou R 012+700 015+200

19

1 2 2 bis 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

015+200-021+000

5.800 Satu Nou-Apateu R 015+200 021+000

021+000-025+800 4.800 Apateu-Berechiu R 021+000 025+800

25.800 0.000 0.000 0.000 0.000 25.800 0.000 0.000

Supr

apun

eri

Îmbr

ăcăm

inte

bi

tum

inoa

să

IB

Bet

on d

e ci

men

t

BC

Pava

j PV

Îmbr

ăcăm

inte

bi

tum

inoa

să

uşoa

ră IB

U

Piet

ruir

e P

Dru

m d

e pă

mân

t DP

TOTAL DRUMURI JUDEŢENE

km

1189.007 31.013 253.154 13.220 12.162 585.177 217.580 76.701

Nesecret


Anexa nr. ______ la nr. ______ din _______

Principalele culturi şi societăţi comerciale din judeţul Arad ce desfăşoară activităţi în domeniul agricol

Nr. Crt. Societatea comercială Activitatea desfăşurată Localitatea Adresa Telefon

1 CERES EST SRL

Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producãtoare de seminţe oleaginoase

SAT HORIA, COMUNA VLADIMIRESCU DJ 709, FN 0257255983

2 AGRICOLA SAN GIORGIO SRL


MUNICIPIUL ARAD

Str. ANDREI MURESAN, nr. 21, cam.4 0257236193

3 FER-AGRO SRL


SAT FÂNTÂNELE FN 0257275533

4 CASA VERDE SA Cultivarea plantelor pentru înmulţire MUNICIPIUL ARAD Str. PÃDURII, nr. 24 0257535045

5 AGROINDUSTRIALA MACEA SRL


SAT MACEA, COMUNA MACEA FN 0357405532

6 COM ABM SRL


MUNICIPIUL ARAD Str. POETULUI, nr. 6 0257274421

7 CHAMPIGNONS PROD SRL

Cultivarea legumelor şi a pepenilor, a rãdãcinoaselor şi tuberculilor

MUNICIPIUL ARAD

Calea BODROGULUI, FN 0257339033

8 AGRO CODLEA SRL Cultivarea legumelor şi a pepenilor, a rãdãcinoaselor şi tuberculilor

MUNICIPIUL ARAD

Str. CORNEL MINIŞAN, nr. 1 0257216550

9 EXCELENT PROD IMPEX SRL


MUNICIPIUL ARAD

Calea ZIMANDULUI, nr. 3 0257276849

10 INTERNAÞIONAL ALFAR SRL


MUNICIPIUL ARAD

Str. DIMITRIE BONCIU, nr. 2 0257276849

11 SIMAGRON SRL Cultivarea legumelor şi a pepenilor, a rãdãcinoaselor şi tuberculilor

MUNICIPIUL ARAD

Str. PRUNULUI, nr. 68 0257216833

12 CAR SPED SRL Cultivarea orezului ORAŞ SÂNTANA

Str. TUDOR VLADIMIRESCU, nr. 18 0745358232

Nesecret



13 LELA FAMILY BUILDERS SRL

Cultivarea altor plante din culturi nepermanente

ŞOIMOŞ, ORAŞ LIPOVA Nr. 46 0257563003

14 COMPACT FRUCT SRL

Cultivarea fructelor seminþoase şi sâmburoase ORAŞ LIPOVA

Str. A.MARINESCU, nr. 1, bl. M1, etj. 2, apt.6 0257563190

15 TECNOGREEN SRL Cultivarea strugurilor MUNICIPIUL ARAD

Str. ANDREI MUREŞANU, nr. 40, cam .1 0357425160

16 LIPOFRUCT COMPANY SRL

Cultivarea fructelor arbuştilor fructiferi, cãpşunilor, nuciferilor şi a altor pomi fructiferi ORAŞ LIPOVA Str. EROILOR, nr. 20 0257368255

17 LIVIUS SRL Cultivarea plantelor pentru fibre textile ORAŞ NÃDLAC Str. NICOLAE BÃLCESCU, FN 0257516155

18 ROMANIA BIO FRUTTA SRL

Cultivarea fructelor arbuştilor fructiferi, cãpşunilor, nuciferilor şi a altor pomi fructiferi

MUNICIPIUL ARAD

Str. DREPTÃŢII, nr. 23, bl. 717, apt.8 0257279929

19 ELITE WINE SRL Cultivarea strugurilor SAT MÂSCA, COMUNA ªIRIA FN 0257338545

20 MARIDA INTERMED SRL

Cultivarea fructelor seminþoase şi sâmburoase ORAŞ LIPOVA Str. EROILOR, nr. 20 0257368255

21 ROMAGRARIA SRL Cultivarea plantelor pentru înmulţire SAT ZIMANDU NOU

(LOCALITATEA UTVINIŞ, FN, cam. 2 0731630076

22 DIVERSE VB SRL Cultivarea strugurilor SAT MINIŞ, GHIOROC Nr. 301 0257259219

23 PIERSICILE DE ARANEAG SRL


SAT ARÃNEAG, COMUNA TÂRNOVA Nr. 193 074534953

24 BEST CONSULTING PEOPLE SRL

Activitãþi de consultanţã pentru afaceri şi management ORAŞ NADLAC

Str. TRIBUN CORCHEŞ, nr. 24B 0257215561

25 CALPURNIA SRL


MUNICIPIUL ARAD

Str. RADU DE LA AFUMAŢi, nr. 31 0721849585

26 BUDRIKA SRL Cultivarea orezului MUN. ARAD Str. VASLUI, nr. 14, bl. 730, sc. B, apt.4 0723172341

Nesecret



27 PLEUROTUS & CHAMPIGNONS SRL

Cultivarea altor plante din culturi nepermanente

MUNICIPIUL ARAD

Str. ONISIFOR GHIBU, nr. 7, apt. 6

28 ZOOTEHNICA DRAFLO SRL Cultivarea plantelor pentru înmulþire

MUNICIPIUL ARAD

Calea AUREL VLAICU, bl. Z27, sc. B, et.2, ap.6 0742 558 55

29 AGRO-TEHNO-PLUS SRL Cultivarea plantelor pentru fibre textile

SAT SÂNPETRU GERMAN, COMUNA SECUSIGIU Nr. 37 0257279850

30 FBROM CONSTRUCTII SRL Cultivarea plantelor pentru înmulþire

MUNICIPIUL ARAD Str. PÃDURII, nr. 2-4 0257/279850

Nesecret


Anexa nr. _________ la nr. ______ din _______

Principalele culturi şi societăţi comerciale din judeţul Arad ce desfăşoară activităţi în domeniul agricol

Nr. Crt. Societatea comercială Activitatea desfăşurată Suprafaţa

ha Adresa Telefon

1 SC DCB ARAD Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

1040 Arad, Calea Bodrogului nr.32 0257339130

2 SC WESTGRAIN SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

130,79 Şeitin(NădlacCalea Aradului nr.9) 0257473716


807,98 Pecica 0257469689


1088,46 Şiria 0257531110


810,11 Nădlac, Calea Aradului nr.9 0257473716


1022,35 Covăsânţ(Şiria) 0724353712

7 SC SCHREIBER AGRAR SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

572,61 0769221170

8 SC AGROSTAM SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

139,24 Şagu 0744124254

9 SC AGROMEC SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

367,77 Şiria 0257531296

10 SC SEDIJ SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

96 Cermei 0726356438

Nesecret



ha Adresa Telefon

11 SC FLORA-ARNO SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

264,15 Şagu 0722241122

12 SC AGRO SANKTANA SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

360,52 Sântana 0257462040

13 SC COSTI ZOOTEHNIA SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

99,12 Iratoşu 0728987851

14 SC COREMANS ZOOTEHNIA SRL

Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

569,5126 Iratoşu 0728987851

15 SC AGROMEC COMLĂUŞ SRL


894 Sântana 0257462388

16 SC SATIM SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

209,12 Vinga 0740183542

17 SC AGRILACT SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

58 Şiştarovăţ 0722133688

18 SC V&S LACTOLAND COMPANY SRL


183,72 Iratoşu 0728098538

19 SC MESAPAN SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

431,14 Macea 0722295343

20 SC JUKOLA SRL


6,88 621,599 Tisa Nouă, Fântânele 0740172659

Nesecret



ha Adresa Telefon

21 SC DOMBEGY AGRO SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

1062,48 88,79

Zimandu Nou Dorobanţi 0257380484

22 SC PORKPROD SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

13,54 Olari 0728181707

23 SC INTERGLOBAL SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

243,97 Pecica, DN 7 0257468001

24 SC CAI OLARI SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

1506,52 Olari 0257377163

25 SC TARA SUNO SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

325,09 216,67 83,46

244,72

Fiscut Vinga

Secusigiu Macea

0744194426


24,95 744,57 46,34

Şiria Pâncota Zărand

0359434311

27 SC IAC SA CURTICI Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

407,33 Curtici 0257464119

28 SC ALIFAN SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

86,29 Grăniceri nr.22 0751017344

29 SC AGROBIRKENBACH SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

446,23 Târnova FN(Pâncota str. T. Vlad) 0758294008

30 SC JOSTIN AGRARA SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

330,62 Sântana 0257462040

31 SC SCHUETZAGRARA IMPEX SRL


326,91 Sântana 0257462040

Nesecret



ha Adresa Telefon

32 SC AGROFARM GROSSMANN


522,89 Sântana 0755048502

33 SC BIOFARMLAND BETRIEBS SRL


763,37 Firiteaz 0741468434

34 SC AGRIGIM SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

268,91 Cruceni (Şagu) 0744763128

35 SC INTERVET SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

136,79 Sederhart 0257213522

36 SC AGROSAN TRADE SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

105,8 Sederhart 0257213522

37 SC PORKPROD SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

8,35 Iratoşu FN 0728181707

38 SC AGRICOLA BRINDUSAN SRL


69,35 487,94

Şimand(Zimandu Nou) Zimandu Nou 0762630798

39 SC CARIN AGRAR SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

20,3 208,96 184,45 147,41

Vladimirescu Vinga

Zimandu Nou Şimand

0756140734

40 SC COM ABM SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

426,66 604,87 81,44

292,9441

Sintea Mare Şiria

Şimand 0756140734

41 SC AGROINDUSTRIALA SA Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

650,76 13,93

132,32

Şimand Sântana

Zimandu Nou 0730222640

42 SC ZEDIAMAX SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

28,50 60,48

320,46

Arad Sântana 0730222642

Nesecret



ha Adresa Telefon

43 SC AGRICOLA MIONI SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

1,23 Arad 0722357862 0722275649

44 SC PRODAGRO VEST SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

603,15 Arad 0257216760

45 SC ELSE CONSULT SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

85,12 Sânleani nr.59 0747111100

46 SC AGROVEST SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

883 Semlac FN 0257354512

47 SC AGRO RALUCA SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

539,92 165,535

Semlac nr.914 Şeitin 0740185560

48 SC AGROMEC SÂNLEANI SA


102,33 Livada 0257381843

49 SC AGROMAR SRL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

286,83 123,28 412,84

Arad Nădlac Şeitin

0257467988

50 SC UNIREA PROD SERVCOM SRL


328 Secusigiu, nr.179 0749270069

51 SA VICTORIA LIVADA Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

54,61 Livada 0749617531

52 SA AGROMIXT SÂNLEANI Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

114,13 Sânleani, nr.296 0257381843

53 SA SPICUL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

925,18 Caporal Alexa nr.173 0257377505

Nesecret



ha Adresa Telefon

54 SA OPTIMA Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

550,51 Sânmartin nr.400 0754548435

55 SA ROMGERA Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

1147,53 563,16

Sântana Şimand

0257462411 0752246220

56 SA VIITORUL MAILAT Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

1178,73 78,47

Mailat Secusigiu 0257534706

57 SA ARDELEANA Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

12,58 531,19

Şimand Sântana 0257462123

58 SA GRĂDIŞTEANA ARAD Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

58,37 Arad 0723378248

59 SA AGRODOR DOROBANŢI Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

834,135 Dorobanţi nr.64 0257535044

60 SA COMLĂUŞ Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

189,5 Sântana 0257462084 0752528439

61 SA AGR. TRI MOVILE Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

1090,46 Şiclău (Grăniceri) 0257353470

62 SA CAI CURTICI Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

108,28 154,16 549,79

3892,15

Şofronea Iratoşu Macea Curtici

0257464119

63 SA INDRICAU Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

52,01 18,50

Arad Apateu 0744561798

64 SOC. AGROZOOTEHNICA Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

609,93 Zerind 0257365061

Nesecret



ha Adresa Telefon

65 SOC. AGRICOLA ŞAGU Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

1040 Şagu 0257418103

66 SOC. AGR. HUNEDOARA TIMIŞEANĂ


101=290 Hunedoara Timiseană(Şagu) 0744763128

67 SA MĂNĂŞTUREANA Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

572,39 Mănăştur (Vinga) 0257533305

68 SOC. AGRICOLA CERES Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

742,49 Vinga 0730067970

69 SA ÎNFRĂŢIREA TURNU Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

22,55 4,2518 891,95

Turnu(Iratosu) Turnu(Arad)

Turnu 0257533091

70 SA MIHAI EMINESCU GAI Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

141,42 Arad 0722275649

71 II MONEA CLAUDIU MANUEL


64,49 Semlac 0744282842

72 II MONEA GABRIEL SEBASTIAN


64,80 Semlac 0744282842

73 IF RALUCA Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

130,53 Semlac 0740185560

74 IF DANADI Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

120,61 Semlac, nr.622 0357883029

75 IF GOLDIŞ DAN SILVIU Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

65,77 Cermei, nr.820 0721883738

Nesecret



ha Adresa Telefon

76 PFA JURCA RUSALIN SORIN


5,11 Cermei, nr.917 0728279330

77 IIDELIMAN VASILE FLORENTIN


43,36 91,27

Arad Livada nr.132 0749617531

78 PFA PETRIŞOR MARIUS Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

65,24 9,90

Sântana Şimand 0740132089

79 IF VITIPREST PAVEN Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

7,37 vie Mişca, nr.321 A 0745615606

80 II TOTH BARNA Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

789,67 Turnu (Pecica) 0744797076

81 II JURCA DANIELA CODRUŢA


8,13 Cermei, nr.142 0728279330

82 PFA STAN GAVRIL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

6,54 Păuliş nr.479 0748039799

83 II AGRO DUMNICI Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

269,79 166,06

Şofronea(Zimandu Nou) Zimandu Nou 0745139572

84 PFA CIOBANITA MIOARA Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

9,08 Zimandu Nou 0749093254

85 II IOAN COTEA Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

9,08 Zimandu Nou 0257533056

86 II ANDRU VIRGIL Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

34,30 Arad 0257216760

Nesecret



ha Adresa Telefon

87 II KOTHAI SEBASTIAN Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

80 Semac 0745134133

88 II KOTHAI RĂZVAN IOAN Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

80 Semac 0745134133

89 GHINEA ANDREI CATALIN Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

97,34 17,50

131,79

Şeitin, str. Izvor, nr.81 Semlac Nădlac

0257467988

90 HERTEG DAN STELIAN Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

173,69 31,03

Semac, nr.914 Şeitin 0744551803

91 DUMA CAMELIA DANIELA Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

25,29 Mândruloc Sederhart (Pecica) 0722621132

92 MAIER PETRU Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

16,2 Şiclău, nr.88 0748705144

93 BURUIANA IOAN PETRU Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

14,46 Şiclău, nr.10 0748705144

94 CODREAN LUCIAN DAN Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

43,03 Şiclău, nr.73 0748705144

95 BUT TEODOR Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

116,2 Cermei, nr.820 0723202509

96 MIHAILOVICI MIODRAG Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

4,77 Arad, str. Hatman Arbore, nr.13 0751701010

97 DRAGINOV FRANCISC Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

101=10,65 Vinga 0730067970

Nesecret



ha Adresa Telefon

98 MUSCĂ DIMITRIE Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

1 126,41

5 62,23

Simand Olari

Zimandu Nou Santana

0723634905

99 DUMA CAMELIA DANIELA Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

101=25,29 Sederhart (Pecica) 0722621132

100 DUMA NICOLAE MIHAIU Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

14,33 9,50 11,81

Mindruloc Arad

Sederhart (Pecica) 0722621132

101 PAVEN ILARIE Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

19,25 vie 12,32 vie

Mişca Pâncota 0257516676

102 PAVEN DIANA MADALINA Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

3,46 7,81 vie

Mişca, nr.321 A Pâncota 0257516676

103 PFA JURCĂ IOAN DORIN Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase

5,06 Cermei, nr.917 0728279330

Nesecret

Nesecret

Anexa nr. _______ la nr. ___________ din ______________

CEI MAI IMPORTANŢI AGENŢI ECONOMICI AI JUDEŢULUI ARAD (după cifra de afaceri)

Nr. Crt. Societatea Activitatea Localitatea Adresa Telefon

Cifra de afaceri

1 ROPINI SRL Comerţ cu ridicata al cãrnii şi produselor din carne MUNICIPIUL ARAD Str. POETULUI, nr. 97-103 0723246018 55827519

2 MARBETO SRL Comerţ cu ridicata al cãrnii şi produselor din carne MUNICIPIUL ARAD Calea ROMANILOR 0257211090 56201371

3 AUTO GROUP C.M.B. SRL

Comerţ cu ridicata de piese şi accesorii pentru autovehicule MUNICIPIUL ARAD Str. TR.ANDREICA, nr. 2/A 0257289411 57564508

4

LAGERMAX AUTOTRANSPORT SRL Alte activitãţi anexe transporturilor ORAŞ CURTICI Str. TEILOR, nr. 2 0257208903 59960828

5 LACTO FOOD SRL Comerţ cu ridicata al produselor lactate, ouãlelor, uleiurilor şi grãsimilor comestibile SAT ŞOFRONEA ZONA INDUSTRIALÃ, nr. 1 0357101335 60982710

6 GENERAL COM INVEST SRL Intermedieri în comerţul cu produse diverse MUNICIPIUL ARAD Str. STEAGULUI, nr. 1 0257250862 66667398

7 MAXSTILE SRL Fabricarea de mobilã n.c.a. MUNICIPIUL ARAD Str. ANDREI MUREŞANU, nr. 21 0257256359 67935315

8

DARIMEX INTERNATIONAL SRL

Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, bãuturi şi tutun MUNICIPIUL ARAD Str. CAMELIEI, nr. 1-3 0257289800 70945754

9 ARCHIM FERTIL SRL Comerţ cu ridicata al produselor chimice VLADIMIRESCU INCINTA COMBINATULUI CHIMIC 0257514943 74992704

10 CONAR SA Lucrãri de construcţii a clãdirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale MUNICIPIUL ARAD Calea AUREL VLAICU, nr. 56/76 0257289644 77156848

11 REMAT M.G. SA

Demontarea (dezasamblarea) maşinilor şi echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor MUNICIPIUL ARAD Str. CÂMPUL LINIŞTII, nr. 1 0257246624 84503181

12

DITRE INTERNATIONAL SRL Fabricarea de mobilã n.c.a. MUNICIPIUL ARAD

Str. A III-A,ZONA INDUSTRIALA ARAD VEST, nr. 3 0257216610 85074520

13 SAPA PROFILES SRL Metalurgia aluminiului

ORAŞ CHIŞINEU-CRIŞ

Str. TUDOR VLADIMIRESCU - DN 79A, FN 0212221661 91198312

14 ICIM ARAD SA Lucrãri de construcţii a clãdirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale MUNICIPIUL ARAD Calea AUREL VLAICU, nr. 57 0257289650 94239009

15 TRANSCONDOR SA Transporturi rutiere de mãrfuri MUNICIPIUL ARAD Str. DUMBRAVA ROSIE, nr. 1 0257212357 97183821

16 ARCHIM AGRO INDUSTRIAL SRL Comerţ cu ridicata al produselor chimice

COMUNA VLADIMIRESCU INCINTA COMBINATULUI CHIMIC, FN 0257514943 116226935

Nesecret

Nesecret

Nr. Crt. Societatea Activitatea Localitatea Adresa Telefon

Cifra de afaceri

17 AGRIROM SRL Intermedieri în comerţul cu produse alimentare, bãuturi şi tutun MUNICIPIUL ARAD B-dul VASILE MILEA, nr. 44 0257250880 125262296

18 AMARAD SA Lucrãri de construcţii a proiectelor utilitare pentru fluide MUNICIPIUL ARAD Calea AUREL VLAICU, nr. 139 – 151 0257289850 134118476

19 TEHNODOMUS SA Lucrãri de construcţii a clãdirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale MUNICIPIUL ARAD Str. PETRU RAREŞ, nr. 28 0257276775 145712567

20

LEONI WIRING SYSTEMS ARAD SRL

Fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule MUNICIPIUL ARAD

ZONA INDUSTRIALA VEST- STR.I, nr. 11 0257275111 154142576

21

CENTRALA ELECTRICÃ DE TERMOFICARE ARAD SA ( C.E.T.ARAD) Producţia de energie electricã MUNICIPIUL ARAD Calea 6 VÂNÃTORI, FN 0257213196 154384140

22

COTTA INTERNAÞIONAL SRL Fabricarea de mobilã n.c.a. MUNICIPIUL ARAD Str. BICAZ, nr. 1-5 0257278600 162730830

23

BOS AUTOMOTIVE PRODUCTS ROMANIA SCS

Fabricarea altor piese şi accesorii pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule MUNICIPIUL ARAD

Calea BODROGULUI (PLATFORMA AEROPORT), FN 0257307307 194587509

24 ASTRA VAGOANE CALATORI SA Fabricarea materialului rulant MUNICIPIUL ARAD Str. PETRU RARES, nr. 1-3 0257233651 215904825

25 ROSKO TEXTIL SRL Fabricarea de articole de lenjerie de corp ORAª CURTICI Str. AL.I.CUZA, nr. 1 0257208600 251935917

26

YAZAKI COMPONENT TECHNOLOGY SRL

Fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule MUNICIPIUL ARAD

Str. III - ZONA INDUSTRIALÃ VEST, nr. 4-4A 0357577023 310169961

27

COFICAB EASTERN EUROPE SRL

Fabricarea altor fire şi cabluri electrice şi electronice MUNICIPIUL ARAD

Str. III - ZONA INDUSTRIALÃ VEST, nr. 2 0257202604 321580588

28 ASTRA VAGOANE ARAD SA Fabricarea materialului rulant MUNICIPIUL ARAD Calea A.VLAICU, nr. 41-43 0257202159 439037148

29 ASTRAL IMPEX SRL

Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, bãuturi şi tutun MUNICIPIUL ARAD Calea ZIMANDULUI, nr. 1 0257289255 516645505

30 TAKATA-PETRI ROMANIA SRL

Fabricarea altor piese şi accesorii pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule MUNICIPIUL ARAD

Str. III - ZONA INDUSTRIALÃ ARAD VEST, nr. 9 0257203100 900262315

Nesecret

Nesecret

Pag. 1 din 1

Anexa nr. _____ la nr. ________

din _________

RISCURILE POTENŢIALE ÎN JUDEŢELE VECINE CARE POT AFECTA JUDEŢUL ARAD

Nr. crt.

Tipul riscului Judeţul Observaţii Timiş Csongrad Bekes Bihor Alba Hunedoara

Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu 1. Incendii 2. Cutremure 3. Inundaţii 4. Accidente nucleare 5. Accidente majore pe căile de

comunicaţii

6. Accidente majore şi avarii la reţelele şi instalaţiile de

comunicaţii

7. Secetă 8. Temperaturi scăzute 9. Avarii la conducte magistrale 10. Epidemii 11. Epizootii 12. Eşecul serviciilor de utilităţi

publice

13. Evemimente publice de amploare determinate ori

favorizate de factorii de risc specifici

Nesecret


Anexa nr.____ la nr. _____ din _______

MĂSURI DE EVITARE A MANIFESTĂRII RISCURILOR, DE REDUCERE A FRECVENŢEI DE PRODUCERE ORI DE LIMITARE ŞI ÎNLĂTURARE A CONSECINŢELOR ACESTORA, PE TIPURI DE RISCURI

Nr. crt.

ACTIVITĂŢI DE EXECUTAT

E T A P E

CINE EXECUTĂ

CU CINE SE COLABOREA-

ZĂ

DOCUMENTE CE SE PUN ÎN

Anterior riscului

În timpul riscului

Ulterior riscului

Pe termen

lung

APLICARE

0 1 2 3 4 5 6 7 8 I. MĂSURI DE REALIZAT LA TOATE TIPURILE DE DEZASTRE

Prevenirea despre producerea riscului: a. Convocarea Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă .

X X X X Prefectul Judeţului

1. b. Pregătirea mijloacelor de înştiinţare, alarmare şi informare. X X X • I.S.U.J..; • S.T.P.; • Dir.Telecom; • ENEL;

c. Menţinerea în stare de operativitate a sistemelor de înştiinţare - alarmare şi informaţional.

X X X X

Primirea şi executarea acţiunilor de înştiinţare, observare şi informare: a. Primirea înştiinţării despre producerea riscului.

X X • I.S.U.J..; • S.T.P.;

b. Executarea înştiinţării comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă.

X X

2. c. Executarea alarmării populaţiei şi structurilor de intervenţie X X ISUJ d. Informarea populaţiei prin mijloacele mass-media cu privire

la măsurile ce trebuie să le execute X X X X Purtătorul de

cuvânt

e. Informarea Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă despre punerea în aplicare a Planului de intervenţie

X S.T.P.

Nesecret


3. Culegerea datelor preliminare despre producerea riscului X X Secţiunile

S.T.P.

4.

Analiza situaţiei create şi luarea unor decizii preliminare pentru: a. Desfăşurarea acţiunilor de supraveghere, control şi cercetare;

X X X

b. Aplicarea măsurilor de protecţie, a restricţiilor şi interdicţiilor

X X X C.J.S.U.

5. Stabilirea necesarului de forţe şi mijloace pentru intervenţie, în urma verificărilor de la faţa locului şi a primirii datelor. Evaluarea primară a urmărilor riscului

X

6. Pregătirea propunerilor în vederea luării deciziei pentru intervenţie la producerea riscurilor.

X Membrii C.J.S.U.

7. Adoptarea deciziei cu privire la limitarea şi înlăturarea urmărilor riscurilor

X Preşedintele C.J.S.U.

8. Organizarea cooperării între instituţiile implicate în intervenţie şi judeţele limitrofe

X X X X • S.T.P. • I.S.U.J..

C.J.S.U. şi ISUJ de la jud. Limitrofe

9. Pregătirea şi transmiterea ordinului de intervenţie către comitetele locale pentru situaţii de urgenţă

X X S.T.P.

10. Urmărirea aplicărilor măsurilor de restricţie, pază şi apărarea bunurilor din zona de acţiune

X X X • Insp.Pol.Jud • D.P.P.

11. Urmărirea respectării regulilor de comportare a populaţiei şi combaterea zvonurilor din zona afectată

X X C.J.S.U.

12. Acordarea primului ajutor medical, transportul şi spitalizarea răniţilor grav

X X A.S.P.

Nesecret


13. Evacuarea populaţiei şi bunurilor materiale din zonele şi obiectivele periculoase în raioanele sau localităţile stabilite

X X X Comandamen-tul de

conducere şi coordonare a intervenţiei

14. Constituirea formaţiilor specializate şi asigurarea intervenţiei acestora în zonele periculoase

X X • Unităţi M.Ap.N.

15. Asigurarea logistică a formaţiilor pe timpul intervenţiei în zona riscului

X X X • C.J.S.U. • C.L.S.U.

• Unităţi M.A.I.

• Ag.ec.

16. Crearea condiţiilor de lucru pentru forţele de intervenţie pe timp de noapte, vizibilitate redusă, iarnă, condiţii meteorologice deosebite sau alte situaţii speciale

X X

17. Asigurarea logistică a populaţiei sinistrate X X • Unităţi M.A.I.

• Ag.ec.

18. Analiza periodică şi operativă a situaţiilor create. X 19. Înaintarea sintezelor şi rapoartelor cu privire la stadiul limitării

şi înlăturării urmărilor riscului. X X X

20. Solicitarea de forţe şi mijloace necesare intervenţiei de la Comisia guvernamentală.

X

II. MĂSURI SPECIALE PE TIPURI DE DEZASTRE

A. La producrea indunaţiilor 1. Culegerea datelor referitoare la existenţa pericolului

inundaţiilor. X X Grupul de suport

trehnic la inundaţii, fenom. meteo periculoase

2. Informarea consiliilor locale, instituţiilor şi agenţilor economici, despre riscul producerii unor inundaţii

X X S.T.P.

3. Luarea măsurilor de protecţie la inundaţii în prima urgenţă, evacuarea populaţiei, bunurilor materiale şi animalelor din zonele inundate

X X C.L.S.U. C.J.S.U.

4. Organizarea şi planificarea acţiunilor de supraveghere şi control a lucrărilor de apărare.

X X X X

Nesecret


5. Organizarea şi executarea misiunilor de intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor inundaţiilor

X X X C.L.S.U. C.J.S.U.

6. Supravegherea sanitară şi sanitar-veterinară, executarea vecinurilor profilactice

X X • A.S.P. • Dir.San-Vet.

7. Remedierea avariilor produse şi asigurarea alimentării cu energie lectrică, gaze şi apă; remedierea şi asigurarea funcţionalităţii telecomunicaţiilor cu zonele sinistrate. Prevenrirea pătrunderii apei în instalaţii

X X • C.J.S.U. • C.L.S.U. • Form. şi ech.

specializate

Ag.ec şi R.A. de specialitate

8. Asigurarea, într-un procent cât mai mare, a accesului spre localităţile izolate sau sinistrate.

X X • C.J.S.U. C.L.S.U.

9. Executarea cercetării chimice şi bacteriologice a apei. X X • Echipe specializate

Ag.Prot.Mediu

10. Asanarea drumurilor, clădirilor prin serviciile de salubritate X X Serv.publice şi ag.ec. de

specialitate

11. Avizarea dării în consum a alimentelor şi apei din zona inundată X X G.S.T. Epizootii • A.S.P. • Dir.San-Vet.

11. Asanarea terenurilor de cadavrele animalelor X Echipe specializate Dir.San-Vet. 12. Asigurarea alimentelor de bază şi a apei potabile pentru

sinistraţi X X X C.J.S.U. Serv.publice şi

ag.ec.

B. În caz de avarii la construcţii hidrotehnice 1. Culegerea datelor referitoare la pericolul inundaţiilor ca urmare

a avarierii unor construcţii hidrotehnice. X X G.S.T. Inundaţii

2. Înştiinţarea comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă de la localităţile expuse riscului ca urmare a accidentelor la construcţiile hidrotehnice

X X • S.T.P. • I.S.U.J..

3. Alarmarea populaţiei populaţiei prin utilizarea siENELor de alarmare

X X • I.S.U.J.. • C.L.S.U.

4. Evacuarea populaţiei animalelor şi bunurilor materiale din zona expusă riscului.

X X X

C.J.S.U.

Comitetul de organizare şi coordonare a intervenţiei

5. Organizarea şi executarea intervenţiei pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor produse de tipul de risc, reluarea activităţii economico-sociale.

X X X X Forţe şi mijloace de cooperare

6. Remedierea avariilor produse şi asigurarea alimentării cu energie lectrică, gaze şi apă; remedierea şi asigurarea funcţionalităţii telecomunicaţiilor cu zonele sinistrate.

X X • C.J.S.U. • C.L.S.U.

Ag.ec şi R.A.

Nesecret


Prevenrirea pătrunderii apei în instalaţii • Form. şi ech. specializate

de specialitate

7. Asigurarea, într-un procent cât mai mare, a accesului spre localităţile izolate sau sinistrate.


C. În caz de înzăpeziri, viscol, polei 1. Culegerea de date şi informaţii despre producerea fenomenelor

meteorologice periculoase. X X X G.S.T. pentru

fenomene meteo periculoase

2. Alarmarea comitete locale pentru situaţii de urgenţă de la localităţile care au fost afectate şi a C.J.S.U.

X X

3. Degajarea căilor de acces (rutiere şi feroviare) spre localităţile afectate sau izolate.

X X C.J.S.U. Ag.ec. şi R.A. specializate

4. Refacerea legăturilor de telecomunicaţie cu localităţile afectate; asig. furnizării energiei electrice, a gazelor şi apei. Prevenirea pătrunderii apei în instalaţii, în cazul topirii bruşte a zăpezilor.

X X C.J.S.U. C.L.S.U.

Ag.ec. şi R.A. specializate

5. Asigurarea funcţionalităţii instituţiilor publice şi a agenţilor economici cu foc continuu din localităţile afectate sau izolate

X X C.L.S.U.

6. Asigurarea, către populaţia afectată sau izolată, a alimentelor de bază şi a apei potabile.

X X X C.J.S.U. C.L.S.U.

Serv.publice şi ag.ec.

D. În caz de furtuni, depuneri de gheaţă şi chiciură 1. Culegerea de date şi informaţii despre producerea fenomenelor

meteorologice periculoase. X X X G.S.T. pentru

fenomene meteo periculoase

Ag.ec. şi R.A. specializate

2. Alarmarea comitete locale pentru situaţii de urgenţăde la localităţile care au fost afectate şi a C.J.S.U.

X X

3. Organizarea şi executarea intervenţiei pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor produse de tipul de risc, reluarea activităţii economico-sociale. Executarea manevrelor tehnice pentru de specialitate pentru limitarea pericolului la instalaţiile afectate


4. Remedierea avariilor la legăturie de telecomunicaţii afectate, precum şi refacerea instalaţiilor de alimentare cu energie electricp, gaze şi apă pentru populaţie şi agenţi economici şi instituţii cu foc continuu

X X • Echipe şi formaţiuni de intervenţie

5. Deblocarea drumurilor şi a căilor de acces în raioanele de intervenţie şi pentru readucerea la normal a activităţilor sociale economice

X X

E. În caz de seisme

Nesecret


1. Completarea bazei de date privind riscul de cutremur. X X X X G.S.T. Consiliile locale 2. Urmărirea şi verificarea stadiului de cunoaştere şi realizare a

măsurilor de protecţie în caz de cutremur de către populaţie, salariaţi şi alţi factori responsabili

X X • I.S.U.J.. • C.L.S.U.

3. Notificarea situaţiei de cutremur X X G.S.T. 4. Intrarea în funcţiune, din oficiu, a Comitetul Judeţean pentru

Situaţii de Urgenţă şi a comitetelor locale X X

S.T.P.

5. Informarea Comisiei Guvernamentale despre declanşarea cutremurului.

X C.J.S.U.

6. Organizarea intervenţiei în funcţie de rezultatul recunoaşterilor efectuate la faţa locului.

X

7. Avertizarea populaţiei (dacă este posibil) X C.L.S.U. 8. Întreruperea alimentării cu apă, gaze, energie electrică X C.L.S.U. Instituţiile şi ag.ec.

responsabili

9. Limitarea accesului persoanelor neautorizate în zonele afectate de seism şi asigurarea pazei bunurilor în zonele afectate.

X C.L.S.U.

• Poliţia • D.P.P.

U.M. M.A.I.

10. Desfăşurarea acţiunilor de intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor cutremurului: • cercetarea şi căutarea persoanelor dispărute; • deblocarea-salvarea; • acordarea primului ajutor şi transportul răniţilor la spitale; • stingerea incendiilor şi consolidarea clădirilor afectate; • refacerea reţelelor de alimentare cu apă, gaze, electricitate şi a

celor de comunicaţii; • asigurarea măsurilor de pază şi ordine şi introducerea

restricţiilor de circulaţie; • asigurarea aprovizionării cu apă potabilă şi alimente de strictă

necesitate.

X X • C.L.S.U. • Forţe de

intervenţie

• Unităţi • M.Ap.N. • Unităţi M.A.I. • Dt.C.R. • Ag.ec.

12. Deblocarea căilor de acces şi asigurarea accesului la sediile, punctele de lucru şi instalaţiile de alimentare cu apă, gaze, energie electrică.

X X Formaţiuni de dbl.sv.

13. Remedierea avariilor produse la instalaţiile energetice, de alimentare cu gaze, apă şi la cele de telecomunicaţii.

X X Ag.ec. şi R.A. de specialitate

14. Restabilirea capacităţilor de alimentare cu energie electrică, gaze, apă şi a celor de telecomunicaţii; asigurarea cu prioritate a acestor facilităţi către populaţie şi către agenţii economici şi instituţiile cu foc continuu.

X X Echipe specializate

Nesecret


15. Evacuarea sinistraţilor X C.L.S.U.


16. Înhumarea cadavrelor X Consiliile locale

17. Evaluarea pagubelor înregistrate şi urmărirea distribuirii ajutoarelor financiare.

X C.J.S.U. Consiliul Judeţean

18. Reorganizarea activităţilor economico-sociale X X Consiliile locale

F. În caz de alunecări de teren 1. Observarea terenului şi a condiţiilor ce favorizează alunecările

de teren X X

2. Verificarea periodică a zonelor predispuse alunecărilor de teren şi actualizarea planului de protecţie şi intervenţie

X X G.S.T.

3. Interzicerea amplasării de construcţii individuale în zonele predispuse alunecărilor de teren.

X X Inspecţia de stat pentru construcţii

Consiliile locale

3. Notificarea situaţiilor produse de alunecările de teren. X X G.S.T. Consiliile locale 4. Desfăşurarea acţiunilor de intervenţie pentru limitarea şi

înlăturarea efectelor alunecărilor de teren X X • C.L.S.U.

• Forţe de intervenţie

• Unităţi • M.Ap.N. • Unităţi M.A.I. • Ag.ec.

6. Deblocarea căilor de acces şi asig. accesului la sediile, punctele de lucru şi instalaţiile de alimentare cu apă, gaze, en. electrică.

X X Formaţiuni de dbl.sv.

7. Remedierea avariilor produse la instalaţiile energetice, de alimentare cu gaze, apă şi la cele de telecomunicaţii.

X X Structuri specializate

Ag.ec. şi R.A. de specialitate

8. Restabilirea capacităţilor de alimentare cu energie electrică, gaze, apă şi a celor de telecomunicaţii; asigurarea cu prioritate a acestor facilităţi către populaţie şi către agenţii economici şi instituţiile cu foc continuu.


9. Evacuarea populaţiei şi bunurilor materiale din clădirile aflate sub incidenţa alunecărilor de teren

X X X X C.L.S.U. Comitetul de organizare şi coordonare a intervenţiei

10. Limitarea accesului persoanelor neautorizate în zonele afectate

de tipul de risc şi asigurarea pazei bunurilor în zonele afectate. X X

C.L.S.U. • Poliţia • D.P.P.

U.M. M.A.I.

Nesecret


11. Deblocarea-salvarea supravieţuitorilor X Fromaţiuni deblocare-salvare

12. Acordarea primului ajutor şi transportarea răniţilor la unităţile sanitare

X • Formaţiuni sanitare

• A.S.P. • Dt.Cruce

Roşie

13. Refacerea instalaţiilor deteriorate, a reţelelor de alimentare cu energie electrică, gaz, apă, şi a celor de telecomunicaţii

X X Echipe şi formaţiuni specializate

Agenţi economici şi

R.A. de resort

G. În caz de accident nucelar şi căderi de obiecte cosmice

1 Suprevegherea radioactivităţii mediului X X X G.S.T.

Ag. Prot. a Mediului

2 Asigurarea cu mijloace de protecţie individuale X X • C.J.S.U. • I.S.U.J..

• Ag.ec. şi instituţii

• Consiliul Judeţean şi locale

3. Adăpostirea populaţiei în spaţiile care au această destinaţie, în vederea prevenirii contaminării radioactive.


Consiliile locale

4. Evacuarea populaţiei, animalelor şi bunurilor materiale din zonele expuse contaminării sau distrugerii.

X X G.S.T.


5. Protecţia animalelor din fermele zootehnice şi din gospodăriile particulare. Protecţia surselor de apă şi a produselor agroalimentare.

X X • Dir.San.-Vet. • D.G.A.A. • Ag.ec. şi

persoane deţinători de animale şi produse

6. Intorducerea restricţiilor de consum a apei, alimentelor, produselor agroalimentare şi furajelor contaminate radioactiv

X X • S.T.P. - Secţ.C. • Dir.San.-Vet. • D.G.A.A.

7. Introducerea restricţiilor de acces şi circulaţie, de pază şi ordine în zona accidentului, zonele contaminate şi raioanele de intervenţie

X X C.J.S.U.

• Poliţia • D.P.P.

U.M. M.A.I.

Nesecret


8. Executarea cercetării de radiaţie X X X Formaţiuni N.B.C.

Agenţia de Protecţie a Mediului

9. Executarea controlului radiobiologic al populaţiei X X Echipe de control dozimetric

A.S.P.

10. Aplicarea măsaurilor de profilaxie, acordarea asistenţei medicale de urgenţă persoanelor contaminate radioactiv.

X X G.S.T.

11. Decontaminarea radioactivă a personalului, animalelor, bunurilor materiale, clădirilor, căilor de acces şi a mijloacelor de transport

X X Formaţiuni N.B.C.

de la judeţ, localităţi şi ag.ec.

Subunităţi N.B.R.C. ale

M.Ap.N.

12. Fixarea contaminării radioactive la teren; colectarea, transportul şi depozitarea concentratelor radioactive solide sau lichide.

X X

H. În caz de explozii mari la suprafaţă sau în subteran, accidente chimice şi avarii deosebit de grave la conducte magistrale de pe teritoriul judeţului În caz de explozii sau avarii la sectoare de lucru în subteran

1. Verificarea permanentă a siguranţei de lucru în galerii sau alte sectoare de lucru în subteran.

X X G.S.T.

2 Respectarea procesului de execuare conform proiectului tehnic; se montează digul provizoriu, subunităţile de serviciu evacuează apa.

X X

3. Executarea bandajării în faţa grinzilor şi jugurilor ce susţin galeriile, folosindu-se personalul strict necesar.

X X

4. În caz de presiune excesivă în abataje se vor monta armături suplimentare şi se va aveacua personalul

X X

5. În cazul exploziei prafului de cărbune se restabileşte aerul prin stropire, se evacuează personalul şi se va începe remedierea avariei.

X X Formaţiuni şi echipe specializate

Ag.ec şi instituţii

6. Întrarea în funcţiune a ventilatoarelor de rezervă, în cazul defectării celor de sector.

X X

În caz de explozii sau avarii la sectoare de lucru la suprafaţă

1. Localizarea şi stingerea incendiilor şi evacuarea personalului de serviciu şi a răniţilor; acordarea primului ajutor.

X X Formaţiuni şi echipe specializate

Form. militare şi civile de pompieri

2 Îndepărtarea materialelor inflamabile, din zona adiacentă exploziei sau a altor materiale sau substanţe periculoase.

X X Echipe şi form. specializate

Nesecret


3. Intrarea în dispozitiv a foţelor şi mijloacelor de intervenţie; trecerea la lichidarea şi înlăturarea urmărilor produse de explozie

X

În caz de accidente chimice

1. Culegerea de date şi informaţii despre producerea riscului; detreminarea naturii substanţei chimice ce face obiectul accidentului.

X • Ageţia de Protecţie a Mediului

2. Urmărirea evoluţiei norului de aer contaminat; informarea cu privire la situaţia meteorologică şi cu privire la prognoza pe termen scurt.

X G.S.T.

• Centul de Prevedere a Vremii

3. Executarea cercetării chimice, a controlului şi supravegherii contaminării cu substanţe chimice industriale

X • Echipe şi form. specializate

• Gr.NBC ale Pr.C.

• Ag.Prot. Mediu • Gr.NBC ale

M.Ap.N.

3.

Înştiinţarea populaţiei ce se află în zonele care potenţial ar putea fi contaminate; aducerea la cunoştinţa populaţiei măsurile de protecţie individuală şi regulile ce se impun în aceste situaţii. Evitarea panicii.

X • C.J.S.U. • C.L.S.U.

• Organe ale adm.publ. locale • Mass-media

4. Trecerea la evacuarea şi autoevacuarea populaţiei din zonele care sunt în pericol iminent de a fi contaminate.

X Comitetul de organizare şi coord.

a intervenţiei

5. Acordarea primului ajutor şi a asistenţei medicale de urgenţă persoanelor intoxicate.

X Formaţiuni specializate

• A.S.P. • Dt. CR

6. Intorducerea restircţiilor de acces şi circulaţie, a măsurilor de pază şi ordine în zona calamitată.

X C.J.S.U. C.L.S.U.

• Insp.Pol.Jud. • D.P.P. • U.M. M.A.I.

7. Introducerea restricţiilor de consum a apei, alimentelor, produselor agroalimentare, vegetalelor şi furajelor contaminate

X • Insp.Jud.Pol. Sanitară • D.G.A.A. Dir.San.-Vet

8. Aplicarea măsurilor de neutralizare a răspândirii substanţelor toxice industriale.

X • Echipe şi form. specializate

• Gr.NBC ale Pr.C.

• Ag.Prot. Mediu • Gr.NBC ale

M.Ap.N.

9. Aplicarea regulilor de comportare în zona de acţiune a norului toxic.

X • C.J.S.U. • I.S.U.J..

• Organe ale adm.pub.locale

Nesecret


• Mass-media În caz de avarii deosebit de grave la conducte magistrale şi urbane

1. Oprirea pompării şi segmentarea conductelor avariate. X Echipe specializate

Ag.ec şi R.A. implicate

2. Localizarea şi stingerea incendiilor produse X Echipe specializate

Form. militare şi civile de pompieri

3. Organizarea şi trecerea la limitarea şi lichidarea urmărilor produse de avarie.

X X • C.J.S.U. • Ech. şi form

specializate

Ag.ec şi R.A. implicate

I. În caz de accidente deosebite pe căi de comunicaţie 1. Confirmarea accidentului produs şi culegerea de informaţii şi

date despre acesta. Alarmarea C.L.S.U. de pe rza localităţii unde s-a întâmplat accidentul.

X

2. Alarmare grupului de suport tehnic, în cazul în care în accident a fost implicat un mijloc ce transporta substanţe chimice toxice. Acţionarea potrivit regulilor de accident chimic

X G.S.T.

3. Organizarea cercetării evenimentului produs. Înştiinţarea factorilor implicaţi în accident: agentul economic transportator, cel beneficiar şi a celui de livrare.

X

4. Stingerea şi localizarea incendiilor izbucnite la faţa locului X Form. militare şi civile de pompieri

5. Redirijarea traficului (auto şi fervoiar) pe alte căi în funcţie de situaţia din teren: opriri, restricţii, varientări

X C.J.S.U. • Ag.poliţie • R.C.M.

6. Acordarea primului ajutor şi transportarea la unităţile sanitare a răniţilor

X • Formaţiuni sanitare

• A.S.P. • Dt.Cruce

Roşie

7. Trecerea la limitarea şi lichidarea urărilor produse de accident. Executarea lucrărilor de refacere a lucrărilor şi instalaţiilor afectate afectate.

X X Ech. şi form.- specializate

Ag. ec. şi R.A. de resort şi implicate

J. Asigurarea asistenţei medicale în caz situaţii de urgenţă şi epidemii Asigurarea asistenţei medicale la producerea riscurilor

Nesecret


1. Alarmarea grupului de suport tehnic a C.J.S.U. în cazul în care s-au produs dezastre care au avut ca urmare victmie şi răniţi.

X S.T.P.

2. Organizarea asistenţei medicale la locul producerii accidentului. Constituirea de formaţiuni mobile şi asistenţă medicală de urgenţă pentru a fi trimise la faţa locului.

X • C.J.S.U. • S.T.P. - Secţ.F


3. Triajul răniţilor şi acordarea primului ajutor. X Structuri sanitare 4. Transportul răniţilor spre zonele neafactate de tipul de risc şi

acordarea asistenţei medicale specializate. Transportul răniţilor care necesită asistenţă medicală cu un grad înalt de calificare spre unităţile sanitare respective.

X C.J.S.U.

Dir. San.Jud.

5. Acordarea primului ajutor şi a asistenţei medicale în funcţie de fiecare categorie de tipul de risc.

X • C.J.S.U. • C.L.S.U. • Structuri

sanitare


Asigurarea asistenţei medicale în caz de epidemii 1. Alarmarea grupului de suport tehnic a C.J.S.U. Detrminarea

sursei de infecţie sau a cauzei ce a provocat epidemia. X X X S.T.P.

2. Organizarea asistenţei medicale la locul producerii accidentului. Constituirea de echipe mobile antiepidemice

X • C.J.S.U. • S.T.P. - Secţ.F


3. Efectuarea cercetării şi a controlului sanitar a zonei contaminate X X • Insp.Jud.Pol. Sanitară

4. Vaccinarea profilactică a personalului de intervenţie şi a celui de conducere de la faţa locului.

X X • Ech. antiepidem. • Structuri

sanitare

5. Introducerea stării de carantină în raionul sau focarul de acţiune.

X X C.J.S.U.

6. Aplicarea profilaxiei de urgenţă cu antibiotice. Limitarea diseminării epidemice.

X X • Ech. antiepidem. • Structuri san.

8. Introducerea restricţiilor de consum a apei, alimentelor şi a produselor agroalimentare. Aducerea la cunoştinţa populaţiei despre aceste restricţii şi urmărirea aplicării lor.

X X C.J.S.U.

• Organe ale adm.publice locale

• Mass-media

9. Organizarea supravegherii medicale şi controlul persoanelor

care au fost supuse contaminării sau care au luat contact cu persoane sau bunuri materiale infecate.

X X Ech. antiepidem.

• A.S.P. • Insp.Jud.Pol

. Sanitară

Nesecret


• Ag.Pr.Mediu

10. Supravegherea sanitară a aprovizionării cu apă şi alimente X X 11. Repsectarea strictă a regulilor de igienă personală şi de

menţinere a stării igienice corespunzătoare în raionul de intervenţie.

X X C.J.S.U. C.L.S.U.

12. Aprovizionarea ritmică cu materiale sanitare şi medicamente în zona infectată.

X X C.J.S.U. • Of.fram. • Ag.ec. de

specialitate

K. În cazul producerii unor epizootii şi în cazul supravegherii contaminării radioactive, chimice sau biologice a produselor vegetale şi animale 1. Organizarea asistenţei de specialitate la în zona contaminată.

Constituirea de formaţiuni mobile de asistenţă de specialitate pentru a fi trimise la faţa locului.

X X S.T.P. - Secţ.G • Dir.San-Vet. Jud.

• Insp.Jud.Pol. Sanitară • D.G.A.A.

2. Executarea recunoaşterii şi a controlului sanitar antiepidemiologic al sectorului de intervenţie.

X X Echipe şi form. specializate

3. Stabilirea şi marcarea limitelor zonelor contaminate X X 4. Executarea controlului dozimetric X X Ag.Prt. Mediu 5. Ridicarea de probe din produsele şi bunurile ce au fost expuse

contaminării. X X

6. Vaccinarea profilactică a animalelor expuse bolilor de natură biologică. Controlul produselor şi a animalelor care, potenţial, ar putea fi contaminate.

X X Echipe antiepidem.

• Dir.San-Vet. Jud.

7. Evacuarea, din zona contaminată şi din cele adiacente, a produselor şi animalelor care nu sunt contaminate.

X X C.J.S.U.


8. Introducerea stării de carantină în zonele contaminate. X X 9. Introducerea restricţiilor de consum a produselor vegetale şi

animale, precum şi a furajelor contaminate. X X • Insp.Jud.Pol.

Sanitară • D.G.A.A.

10. Depistarea şi izolarea şi celorlalte vieţuitoare cu semne de boală infecto-contagioasă.

X X X R.A. ROMSILVA

11 Dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea rozătoarelor din locuinţele magaziile, locurile de depozitare şi din hambarele

X X X Echipe specializate

• Consilii locale • Ag.ec. de

Nesecret


unde se păstrează produse vegetale şi animale şi furaje. specialitate 12. Decontaminarea anmimalelor, clădirilor şi mijloacelor de

transport. X X

13. Colectarea, transportul, depozitarea şi izolarea bunurilor contaminate în afara zonei.

X X Ag.ec. specialitate

14.

Vaccinarea animalelor din afara zonei. X X C.J.S.U. • Dir.San-Vet. Jud.

• Insp.Jud.Pol. Sanitară

15. Aprovizionarea ritmică cu aparatură, medicamente, biopreparate şi alte materiale necesare desfăşurării acţunilor sanitar-veterinare.

X X C.J.S.U.

L. În cazul incendiilor de masă. 1. Declanşarea stării de alertă sau de urgenţă în zona afectată de

incendii. X S.T.P. - Secţ.H • I.S.U.J.

• S.V.S.U.

2. Executarea recunoaşterilor în zona de tipul de risc. X Formaţiuni specializate

3. Organizarea pazei zonelor împădurite, a zonelor cu cereale, a

spaţiilor de depozitare a produselor agroalimentare şi furajere.

X

4. Coordonarea activităţilor de intervenţie pentru înlăturarea şi lichidarea incendiilor, precum şi a forţelor implicate.

X

M. În cazul avariilor majore la reţele de telecomunicaţii

1 Remedierea avariilor produse la instalaţiile şi reţelele de telecomunicaţii

X X

2. Restabilirea capacităţilor de telecomunicaţii; asigurarea cu prioritate a acestor facilităţi către instituţiile publice şi agenţii econpmici cu foc continuu.


ROMTELE- COM

3. Asigurarea legăturilor radio în zonele izolate până la remedierea avariilor.

X X

Anexa nr. ____ la nr. ____

NR. CRT. TIPUL ECHIPAMENTULUI ADRESA INSTITUŢIA PE TERITORIUL

CĂREIA ESTE AMPLASATĂINSTITUŢIA PROPRIETARĂ

A ECHIPAMENTU-LUI

MOD DE ACŢIONARE

(local / centralizat)

LOCUL DE UNDE ESTE ACŢIONATĂ (I.P.C.J.,instituţia,

etc.)

1 Sirenă electrică 5,5 Kw E. Murgu 3-5 Insp. Pr.Civ. Jud. Primăria Mun.Arad Centralizata E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II3 Sirenă electrică 5,5 Kw A.Vlaicu 29-43 Astra-Trinity Primăria Mun.Arad Centralizatá E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II4 Sirenă electrică 5,5 Kw I.Maniu 65-71A C.ET.Hidrocarburi Primăria Mun.Arad Centralizata E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II5 Sirenă electrică 5,5 Kw A. Vlaicu 274-276 Indagrara S.A. Primăria Mun.Arad Centra1izată E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II6 Sirenă electrică 5,5 Kw Petru Rareş Astra vagoane călători Primăria Mun.Arad Centralizata E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II7 Sirenă electrică 5,5 Kw Str. Mărăşeşti S.C. Victoria S.A. S.C. Victoria S.A. Centralizată E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II8 Sirenă electrică 5,5 Kw Calea Timişorii Dacia Service Aradul Nou Primăria Mun.Arad Centralizată E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II9 Sirenă electrică 5,5 Kw Poetuiui 1/C U.T.A. S.A. Primăria Mun.Arad Centralizata E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II

10 Sirenă electrică 5,5 Kw Patria 14 T.E.B.A. S.A. Primăria Mun.Arad Centralizata E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II11 Sirenă electrică 5,5 Kw L. Rebreanu 86 Moda S.A. Primăria Mun.Arad Centralizata E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II12 Sirenă electrică 5,5 Kw Bicaz 1-5 Arconserv S.A. Primăria Mun.Arad Centralizata E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II13 Sirenă electrică 5,5 Kw Triaj C.F.R. cocoaşã Primăria Mun.Arad Centralizata E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II14 Sirenă electrică 5,5 Kw Piata gärii 2-4 C.F.R. gara Primăria Mun.Arad Centralizata E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II15 Sirenă electrică 5,5 Kw Gelu 2-4 C.F.R. depou Primăria Mun.Arad Centralizata E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II17 Sirenă electrică 5,5 Kw Str. Peneş Curcanul S.C. Sabina&CO S.C. Sabina&CO Centralizată E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II18 Sirenă electrică 5,5 Kw Revolutiei 48-52 Rorntelecom 1 Primăria Mun.Arad Centralizata E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II19 Sirenă electrică 5,5 Kw A. Vlaicu Romtelecom 2 Primăria Mun.Arad Centralizata E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II20 Sirenă electrică 5,5 Kw C. Bodrogului Aeroport Primăria Mun.Arad Centralizata E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II21 Sirenă electrică 5,5 Kw Revolutiei 91 Teatrul de Stat Primăria Mun.Arad Centralizata E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II22 Sirenă electrică 5,5 Kw C. Tirmişorii 27-31 Gr. Şc. Forestier Primăria Mun.Arad Centralizata E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II23 Sirenă electrică 5,5 Kw C.Timişorii 93 Lic. German Primăria Mun.Arad Centralizată E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II24 Sirenă electrică 5,5 Kw L.Blaga nr. 15 Gr.Şc. Agricol Primăria Mun.Arad Centralizată E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II25 Sirenă electrică 5,5 Kw Str. Sava Tekelia nr.1 Gr. Şc. Textil Primăria Mun.Arad Centralizată E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II

SISTEME DE ALARMARE PREAVERTIZARE / AVERTIZARE ŞI A POPULAŢIEI ÎN CAZUL EVACUĂRII

26 Sirenă electrică 5,5 Kw Str. Vârful cu Dor Gr. Şc.Maghiar Primăria Mun.Arad Centralizată E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II27 Sirenă electrică 5,5 Kw Str. Dorobanţi nr. 37 Căminul Cult.Pârneava(Puşkin) Primăria Mun.Arad Centralizată E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II28 Sirenă electrică 5,5 Kw B-dul. I. Antonescu nr.8 Şc. Gen. Nr. 4 Primăria Mun.Arad Centralizată E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II29 Sirenă electrică 5,5 Kw Str. Poetului Şc. Gen. Nr. 11 Primăria Mun.Arad Centralizată E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II30 Sirenă electrică 5,5 Kw Cart. Sânicolaul Mic Sc. Gen. Nr. 7 Primăria Mun.Arad Centralizată E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II31 Sirenă electrică 5,5 Kw Str. P. Rareş nr. 20 Şc. Gen. Nr. 13 Grădişte Primăria Mun.Arad Centralizată E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II33 Sirenă electrică 5,5 Kw Str. Independenţei nr.3 Şc. Gen. Nr.9 Bujac Primăria Mun.Arad Centralizată E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II34 Sirenă electrică 5,5 Kw Str. Mioriţa Bl.132 Primăria Mun.Arad Centralizată E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II35 Sirenă electrică 5,5 Kw Str. Voinicilor Bl. 503 Primăria Mun.Arad Centralizată E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II36 Sirenă electrică 5,5 Kw Str. Dreptăţii Bl. 620 Primăria Mun.Arad Centralizată E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II37 Sirenă electrică 5,5 Kw B-dul I. Maniu Bl. P 4 Primăria Mun.Arad Centralizată E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II38 Sirenă electrică 5,5 Kw Str. Dragalina Bl. Piaţa Romană Primăria Mun.Arad Centralizată E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II39 Sirenă electrică 5,5 Kw Str. B. Mărăcine Bl. H (Piaţa Spitalului) Primăria Mun.Arad Centralizată E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II40 Sirenă electrică 5,5 Kw Calea A. Vlaicu Bl. X 34 Primăria Mun.Arad Centralizată E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II41 Sirenă electrică 5,5 Kw Calea A. Vlaicu Bl. 5/2 Sc. A Primăria Mun.Arad Centralizată E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II42 Sirenă electrică 5,5 Kw Str. Pădurii Arădeanca S.A. Arădeanca S.A. Centralizată E. Murgu 3-5, ISUJ Sediul II43 Sirenă electrică 5,5 Kw Cornetei 1 P.E.C.O. S.A. Primăria Mun.Arad Local P.E.C.O. S.A.44 Sirenă electrică 5,5 Kw Calea Lipovei nr. 248 Grădiniţa P.P. 18 Primăria Mun.Arad Local Grădiniţa P.P. 1845 Sirenă electrică 5,5 Kw Str. Feleacului Abatorul Vechi Primăria Mun.Arad Local Abatorul Vechi46 Sirenă electrică 5,5 Kw Str. Progresului Sc. Gen. Nr. 20 Primăria Mun.Arad Local Sc. Gen. Nr. 2047 Sirenă electrică 5,5 Kw Str. Faleza Sud Bl.57 Primăria Mun.Arad Local Bl.5749 Sirenă electrică 5,5 Kw B-dul Titulescu Bl. 301 Primăria Mun.Arad Local Bl. 30150 Sirenă electrică 5,5 Kw B-dul Titulescu Bl. 347 Primăria Mun.Arad Local Bl. 34751 Sirenă electrică 5,5 Kw B-dul Dragalina Hotel Parc Primăria Mun.Arad Local Hotel Parc52 Sirenă electrică 5,5 Kw B-dul Revoluţiei Hotel Continental Primăria Mun.Arad Local Hotel Continental53 Sirenă electrică 5,5 Kw 6 Vánatori 53 Feroneria S.A. Primăria Mun.Arad Local Feroneria S.A.54 Sirenă electrică 5,5 Kw Bogdan Voda 14 Zahar S.A. Primăria Mun.Arad Local Zahar S.A.55 Sirenă electrică 5,5 Kw Cart. Sânicolaul Mic S.C. Azoma S.A Primăria Mun.Arad Local S.C. Azoma S.A56 Sirenă electrică 5,5 Kw Calea A. Vlaicu I.M.A.R. S.A Primăria Mun.Arad Local I.M.A.R. S.A57 Sirenă electrică 5,5 Kw B-dul I. Maniu C.O.N.E.L S.A. Primăria Mun.Arad Local C.O.N.E.L S.A.58 Sirenă electrică 5,5 Kw Str. Corbului S.C. CARNE S.A. Primăria Mun.Arad Local S.C. CARNE S.A.59 Sirenă dinamică Calea A. Vlaicu Astra Trinity Primăria Mun.Arad Local Astra Trinity60 Sirenă electrică 5,5 Kw Oraş Chişineu - Criş Primăria Chişineu Criş Primăria Chişineu- Criş Centralizat Primăria Chişineu Criş61 Sirenă electrică 5,5 Kw Oraş Chişineu - Criş C.O.N.E.L S.A. Primăria Chişineu- Criş Centralizat Primăria Chişineu Criş62 Sirenă electrică 5,5 Kw Oraş Chişineu - Criş Cart. Pădureni Primăria Chişineu- Criş Local Primăria Chişineu Criş63 Sirenă electrică 5,5 Kw Oraş Chişineu - Criş Gr. Şcolar Industrial Primăria Chişineu- Criş Centralizat Primăria Chişineu Criş65 Sirenă electrică 3 Kw Loc. Nădab Cămin Cultural Nădab Primăria Chişineu- Criş Local Cămin Cultural Nădab

66 Sirenă electrică 5,5 Kw Oraş Curtici Primăria Curtici Primăria Curtici Local Primăria Curtici67 Sirenă electrică 5,5 Kw Oraş Curtici Şcoala Generală Primăria Curtici Local Primăria Curtici68 Sirenă electrică 5,5 Kw Oraş Curtici Depoul C.F.R. Primăria Curtici Local Primăria Curtici69 Sirenă electrică 3 Kw Cămin Cultural Dorobanţi Dorobanţi Primăria Dorobanţi Local Cămin Cultural Dorobanţi70 Sirenă electrică 5,5 Kw Oraş Ineu Romtelecom Ineu Primăria Ineu Centralizată Primăria Ineu71 Sirenă electrică 5,5 Kw Oraş Ineu Liceul " Traian" Primăria Ineu Centralizată Primăria Ineu72 Sirenă electrică 5,5 Kw Oraş Ineu Primăria Ineu Primăria Ineu Centralizată Primăria Ineu73 Sirenă electrică 5,5 Kw Oraş Ineu Tricotaje S.A. Primăria Ineu Centralizată Primăria Ineu74 Sirenă electrică 5,5 Kw Oraş Lipova Pichet Pompieri Radna Primăria Lipova Centralizată Primăria Lipova75 Sirenă electrică 5,5 Kw Oraş Lipova Bugariu 24 Primăria Lipova Centralizată Primăria Lipova76 Sirenă electrică 5,5 Kw Oraş Lipova Liceul industrial Primăria Lipova Centralizată Primăria Lipova77 Sirenă electrică 5,5 Kw Oraş Lipova ARIS S.A. Primăria Lipova Local ARIS S.A.78 Sirenă electrică 5,5 Kw Oraş Nădlac Primăria Nădlac Primăria Nădlac Local Primăria Nădlac79 Sirenă electrică 5,5 Kw Oraş Nădlac Şcoala Generală Primăria Nădlac Local Şcoala Generală81 Sirenă electrică 5,5 Kw Oraş Nădlac Secţia de Mobilă Primăria Nădlac Local Secţia de Mobilă82 Sirenă electrică 5,5 Kw Oraş Pîncota Primăria Pîncota Primăria Pîncota Local Primăria Pîncota83 Sirenă electrică 5,5 Kw Oraş Pîncota Trezoreria Pîncota Primăria Pîncota Local Trezoreria Pîncota84 Sirenă electrică 5,5 Kw Oraş Sebiş Primăria Sebiş Primăria Sebiş Local Primăria Sebiş85 Sirenă electrică 5,5 Kw Oraş Sebiş SC PROMES SA Primăria Sebiş Local SC PROMES SA86 Sirenă electrică 5,5 Kw Oraş Pecica Primăria Pecica Primăria Pecica Local Primăria Pecica87 Sirenă electrică 5,5 Kw Oraş Sîntana Primăria Sîntana Primăria Sîntana Local Primăria Sîntana88 Sirenă electrică 3 Kw Sat Caporal Alexa Şcoala Caporal Alexa Primăria Sîntana Local Şcoala Caporal Alexa89 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Almaş Primăria Almaş Primăria Almaş Local Primăria Almaş90 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Apateu Primăria Apateu PrimăriaApateu Local Primăria Apateu91 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Archiş Primăria Archiş PrimăriaArchiş Local Primăria Archiş92 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Bata Primăria Bata Primăria Bata Local Primăria Bata93 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Beliu Primăria Beliu Primăria Beliu Local Primăria Beliu94 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Birchiş Primăria Birchiş Primăria Birchiş Local Primăria Birchiş95 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Bîrsa Primăria Bîrsa Primăria Bîrsa Local Primăria Bîrsa97 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Bîrzava Primăria Bîrzava Primăria Bîrzava Local Primăria Bîrzava98 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Bocsig Primăria Bocsig Primăria Bocsig Local Primăria Bocsig99 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Brazii Primăria Brazii Primăria Brazii Local Primăria Brazii

100 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Buteni Primăria Buteni Primăria Buteni Local Primăria Buteni101 Sirenă electrică 3 Kw Sat Cuied Grădiniţa Cuied Primăria Buteni Local Grădiniţa Cuied102 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Cărand Primăria Cărand Primăria Cărand Local Primăria Cărand103 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Cermei Primăria Cermei Primăria Cermei Local Primăria Cermei104 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Chişindia Primăria Chişindia Primăria Chişindia Local Primăria Chişindia

105 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Conop Primăria Conop Primăria Conop Local Primăria Conop106 Sirenă electrică 3 Kw Sat Odvoş Cămin Cult. Odvoş Primăria Conop Local Cămin Cult. Odvoş107 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Covăsânţ Primăria Covăsânţ Primăria Covăsânţ Local Primăria Covăsânţ108 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Craiva Primăria Craiva Primăria Craiva Local Primăria Craiva109 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Dezna Primăria Dezna Primăria Dezna Local Primăria Dezna110 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Dieci Primăria Dieci Primăria Dieci Local Primăria Dieci111 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Ususău Primăria Ususău Primăria Ususău Local Primăria Ususău113 Sirenă electrică 5,5 Kw Sat Dorgoş Şcoala gen. Dorgoş Primăria Ususău Local Şcoala gen. Dorgoş114 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Felnac Primăria Felnac Primăria Felnac Local Primăria Felnac115 Sirenă electrică 5,5 Kw Com Fintinele Primaria Fintinele Primăria Fintinele Local Primaria Fintinele116 Sirenă electrică 3 Kw Sat Tisa Noua Scoala Generala Primăria Fintinele Local Scoala Generala117 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Frumuseni Primaria Frumuseni Primăria Frumuseni Local Primaria Frumuseni118 Sirenă electrică 3 Kw Sat Alunis Scoala Generala Primăria Frumuseni Local Scoala Generala119 Sirenă electrică 3 Kw Com. Zădăreni Grădiniţa Zădăreni Primăria Zădăreni Local Grădiniţa Zădăreni120 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Ghioroc Primăria Ghioroc Primăria Ghioroc Local Primăria Ghioroc121 Sirenă electrică 3 Kw Sat Cuvin Şcoala Gen. Cuvin Primăria Ghioroc Local Şcoala Gen. Cuvin122 Sirenă electrică 3 Kw Sat Miniş Grădiniţa Miniş Primăria Ghioroc Local Grădiniţa Miniş123 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Grăniceri Primăria Grăniceri Primăria Grăniceri Local Primăria Grăniceri124 Sirenă electrică 3 Kw Sat Şiclău Şcoala Şiclău Primăria Grăniceri Local Şcoala Şiclău125 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Gurahonţ Primăria Gurahonţ Primăria Gurahonţ Local Primăria Gurahonţ126 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Hălmagiu Primăria Hălmagiu Primăria Hălmagiu Local Primăria Hălmagiu127 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Hălmăgel Primăria Hălmăgel Primăria Hălmăgel Local Primăria Hălmăgel129 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Hăşmaş Primăria Hăşmaş Primăria Hăşmaş Local Primăria Hăşmaş130 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Igneşti Primăria Igneşti Primăria Igneşti Local Primăria Igneşti131 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Livada Primaria Livada Primăria Livada Local Primaria Livada132 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Iratoşu Primăria Iratoşu PrimăriaIratoşu Local Primăria Iratoşu133 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Macea Primăria Macea Primăria Macea Local Primăria Macea134 Sirenă electrică 5,5 Kw Sat Sânmărtin Şcoala Sânmărtin Primăria Macea Local Şcoala Sânmărtin135 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Mişca Primăria Mişca Primăria Mişca Local Primăria Mişca136 Sirenă electrică 3 Kw Sat Vînători Şcoala Vînători Primăria Mişca Local Şcoala Vînători137 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Moneasa Primăria Moneasa PrimăriaMoneasa Local Primăria Moneasa138 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Olari Primăria Olari Primăria Olari Local Primăria Olari139 Sirenă electrică 5,5 Kw Com.Păuliş Primăria Păuliş Primăria Păuliş Local Primăria Păuliş140 Sirenă electrică 3 Kw Sat Sâmbăteni Şcoala Sâmbăteni Primăria Păuliş Local Şcoala Sâmbăteni141 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Peregu Mare Primăria Peregu Mare Primăria Peregu Mare Local Primăria Peregu Mare142 Sirenă electrică 3 Kw Sat Peregu Mic Grădinita Peregu Mic Primăria Peregu Mare Local Grădinita Peregu Mic143 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Petriş Primăria Petriş Primăria Petriş Local Primăria Petriş

145 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Pilu Primăria Pilu Primăria Pilu Local Primăria Pilu146 Sirenă electrică 5,5 Kw Sat Vărşand Şcoala Vărşand Primăria Pilu Local Şcoala Vărşand147 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Pleşcuţa Primăria Pleşcuţa Primăria Pleşcuţa Local Primăria Pleşcuţa148 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Săvîrşin Primăria Săvîrşin Primăria Săvîrşin Local Primăria Săvîrşin149 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Secusigiu Primăria Secusigiu Primăria Secusigiu Local Primăria Secusigiu150 Sirenă electrică 5,5 Kw Sat Sîmpetru German Şcoala Sîmpetru German Primăria Secusigiu Local Şcoala Sîmpetru German151 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Seleuş Primăria Seleuş Primăria Seleuş Local Primăria Seleuş152 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Semlac Primăria Semlac Primăria Semlac Local Primăria Semlac153 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Sintea Mare Primăria Sintea Mare Primăria Sintea Mare Local Primăria Sintea Mare154 Sirenă electrică 3 Kw Sat Adea Grădiniţa Adea Primăria Sintea Mare Local Grădiniţa Adea155 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Socodor Primăria Socodor Primăria Socodor Local Primăria Socodor156 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Şagu Primăria Şagu PrimăriaŞagu Local Primăria Şagu157 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Şeitin Primăria Şeitin Primăria Şeitin Local Primăria Şeitin158 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Şepreuş Primăria Şepreuş Primăria Şepreuş Local Primăria Şepreuş159 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Şicula Primăria Şicula Primăria Şicula Local Primăria Şicula161 Sirenă electrică 3 Kw Sat Gurba Grădiniţa Gurba Primăria Şicula Local Grădiniţa Gurba162 Sirenă electrică 3 Kw Sat Chereluş Şcoala Chereluş Primăria Şicula Local Şcoala Chereluş163 Sirenă electrică 5,5 Kw Com Şilindia Primăria Şilindia Primăria Şilindia Local Primăria Şilindia164 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Şimand Primăria Şimand Primăria Şimand Local Primăria Şimand165 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Şiria Primăria Şiria Primăria Şiria Local Primăria Şiria166 Sirenă electrică 3 Kw Sat Galşa Şcoala Galşa Primăria Şiria Local Şcoala Galşa167 Sirenă electrică 3 Kw Sat Mîsca Grădiniţa Mîsca Primăria Şiria Local Grădiniţa Mîsca168 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Şiştarovăţ Primăria Şiştarovăţ Primăria Şiştarovăţ Local Primăria Şiştarovăţ169 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Tauţ Primăria Tauţ Primăria Tauţ Local Primăria Tauţ170 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Tîrnova Primăria Tîrnova Primăria Tîrnova Local Primăria Tîrnova171 Sirenă electrică 3 Kw Sat Chier Căminul Cult.Chier Primăria Tîrnova Local Căminul Cult.Chier172 Sirenă electrică 5,5 Kw Sat Drauţ Şcoala Drauţ Primăria Tîrnova Local Şcoala Drauţ173 Sirenă electrică 3 Kw Sat Dud Căminul Cult. Dud Primăria Tîrnova Local Căminul Cult. Dud174 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Vărădia de Mureş Primăria Vărădia de Mureş Primăria Vărădia de Mure Local Primăria Vărădia de Mureş175 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Vinga Primăria Vinga Primăria Vinga Local Primăria Vinga177 Sirenă electrică 5,5 Kw Sat Mailat Grădiniţa Mailat Primăria Vinga Local Grădiniţa Mailat178 Sirenă electrică 5,5 Kw Sat Mănăştur Şcoala Mănăştur Primăria Vinga Local Şcoala Mănăştur179 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Vladimirescu Primăria Vladimirescu Primăria Vladimirescu Local Primăria Vladimirescu180 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Vîrfurile Primăria Vîrfurile Primăria Vîrfurile Local Primăria Vîrfurile181 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Zăbrani Primăria Zăbrani Primăria Zăbrani Local Primăria Zăbrani182 Sirenă electrică 3 Kw Sat Neudorf Şcoala Neudorf Primăria Zăbrani Local Şcoala Neudorf183 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Zerind Primăria Zerind Primăria Zerind Local Primăria Zerind

184 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Zimandu Nou Primăria Zimandu Nou Primăria Zimandu Nou Local Primăria Zimandu Nou185 Sirenă electrică 5,5 Kw Com. Zărand Primăria Zărand Primăria Zărand Local Primăria Zăramd186 Sirenă electrică 3 Kw Sat Zimandcuz Grădiniţa Zimandcuz Primăria Zimandu Nou Local Grădiniţa Zimandcuz

din _____

STAREA DE OPERATIVITATE (funcţionează / nu

funcţionează)funcţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţionează

funcţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţioneazăfuncţionează

funcţioneazăfuncţioneazăfuncţionează

GUVERNUL ROMÂNIEI INSTITUŢIA PREFECTULUI Anexa nr. ______ la

JUDEŢULUI ARAD nr. ________din _____ Exemplar nr.__ARAD

COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ ARAD

SECRETARIATUL TEHNIC PERMANENT

TABEL cu membrii din componenţa C.J.S.U. La data de ______________ 2015

Nr. crt. Nume Prenume Funcţia Instituţia Funcţia în CJSU Obs

1. Pribac Cosmin Prefect Instituţia Prefectului – Judeţul Arad Preşedinte 0745/663.276

2. Ioţcu Nicolae Preşedinte Consiliul Judeţean Arad Vicepreşedinte 0726/300.448

3. Col. Bogdănescu Ioan

Inspector şef Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Vasile Goldiş” al judeţului Arad

Vicepreşedinte cu atribuţii de coordonare unitară a tuturor

componentelor cu responsabilităţi în realizarea

intervenţiei

0746/219.981

4. Horgea Florentina Subprefect Instituţia Prefectului – Judeţul Arad Membru 0721/662.602

5. Guţu Remus Vicepreşedinte Consiliul Judeţean Arad Membru 0721/612.946

6. Drăgan Cristian Administrator public Consiliul Judeţean Arad Membru 0720/025.795

7. Stoian Radu Nicolae Şef serviciu Instituţia Prefectului – Judeţul Arad Membru 0745/108.280

8. Cms. şef Tamaş Ioan

Împuternicit Şef inspectorat Inspectoratul de Poliţie al judeţului Arad Membru 0758/882.002

9. Col. Axenti Nicolae Sorin Inspector şef Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Arad Membru 0749/678.351

10. Chestor de poliţie Handra Ioan

Şef serviciu Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Arad Membru 0744/635.013

11. Col. Diaconu Aurel Şef structură teritorială

Structura Teritorială pentru Probleme Speciale Arad Membru 0744/501.262

12. Col. Ilie Cătălin Şef serviciu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale Membru 0723/551.679

13. Col. Dăescu Cristi Comandant Serviciul Român de Informaţii Membru 0726/366.085

14. Lt. col. Topor Claudiu Comandant Batalionul 191 Infanterie „Radu Golescu” Membru 0745/322.495 15. Pădureanu Petre Şef serviciu Serviciul de Informaţii şi Protecţie Internă Membru 0744/767.281 16. Col. Burtea Relu

Comandant Centrul Militar Judeţean Membru 0722/609.703

17. Laura Nicolescu Director executiv Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Arad Membru 0745/014.504

18. Nicoară Raveca Mărioara Manager general Serviciul de Ambulanţă Judeţean Arad Membru 0756/160.777 19. Puticiu Monica

Medic inspector UPU – SMURD Arad Membru 0744/519.805

20. Isac Ecaterina Inspector şef Inspectoratul Teritorial de Muncă Arad Membru 0752/069.529

21. Drăgănescu Marius Florin

Şef Administraţie Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Arad Membru 0752/086.505

22. Martin Ioan Director executiv Direcţia pentru Agricultură Arad Membru 0735/165.539

23. Purcaru Mircea Director ANIF – Filiala de îmbunătăţiri funciare Arad Membru 0731/630.013

24. Dănoiu Dana Monica Director executiv Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad Membru 0744/770.638 25. Jitaru Monica

Prim comisar Comisariatul Judeţean Arad al Gărzii Naţionale de Mediu Membru 0758/253.680

26. Parpală Caius Director

Administraţia Bazinală de Apă Mureş – Târgu Mureş – Sistemul de Gospodărire a

Apelor Arad Membru 0744/555.536

27. Adoc Teodor Şef sistem

Administraţia Bazinală de Apă Crişuri – Sistemul Hidrotehnic Independent Criş

Alb Membru 0744/796.855

28. Ţigan Teodor Director Direcţia Silvică a Judeţului Arad Membru 0732/800.800

29. Agud Viorel Director executiv Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Membru 0722/260.524

Siguranţa Alimentelor Arad 30. Vlasin Petre Şef secţie DRDP Timişoara – Secţia Drumuri

Naţionale Arad Membru 0759/014.993

31. Mandek Francisc Inspector şef Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier Membru 0725/597.343

32. Ghionghioşan Lorena Nicoleta Inspector de

specialitate

Compartimentul de Control şi Inspecţie pentru Calitatea Lucrărilor în Construcţii

Arad Membru 0759/042.597

33. Manta Florin Director Centrul de Dirijare a Zborurilor Arad Membru 0723/155.385

34. Bălăcel Dan Director Aeroportul Arad Membru 0729/039.040

35. Nilă Ovidiu Director SC E-ON GAZ SA Membru 0745/260.200

36. Zelenin Gabriel Director SC ROMTELECOM SA Membru 0745/459.026

37. Ticula Eugen Inginer şef ENEL Distribuţie Banat – Sucursala Arad Membru 0732/970.288 38. Cuvineanu Iuditha

Director Crucea Roşie Română – Filiala Arad Membru 0722/714.908

39. Bachios Gheorghe Director S.T.G.N. Mediaş – Regionala Arad Membru 0744/583.518

40. Mladin Claudius Inspector general Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad Membru 0741/078.802

41. Bănăţan Gheorghe Director general Compania de Apă Arad Membru 0725/333.303

NOTĂ: Listă actualizată în data de 12.01.2015.

Anexa nr. ____ la nr._______ din ________

PLANIFICAREA EXERCIŢIILOR

privind managementul şi gestionarea situaţiilor de urgenţă ce se vor desfăşura în anul 2015

I. EXERCIŢII INTERNE ORGANIZATE ÎN ANUL 2015 LA NIVELUL ZONEI DE COMPETENŢĂ DE CĂTRE INSPECTORATELE JUDEŢENE/AL MUN BUCUREŞTI PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ, RESPECTIV USISU, CU UNA SAU MAI MULTE SUBUNITĂŢI DIN ORGANICĂ

Nr. crt. Activitatea Structurile

participante

Data /

perioada Locul de desfăşurare

Structurile organizatoare

şi tipul exerciţiului ( EXCON/SIM, EXFT/COM)

Costul estimat

(lei)

1. INCENDII, INCLUSIV CELE LA FONDUL FORESTIER ARAD

1. Managementul situaţiei de urgenţă la producerea unui incendiu de pădure-Com BELIU CLSU/ISUJ Mai Com Beliu CLSU/EXCON 200

2. Managementul situaţiei de urgenţă la producerea unui incendiu de pădure-Com BOGSIG CLSU/ISUJ Mai Com Bocsig CLSU/EXCON 200

3. Managementul situaţiei de urgenţă la producerea unui incendiu de pădure-Com HĂŞMAŞ CLSU/ISUJ Aprilie Com Hăşmaş CLSU/EXCON 200

4. Managementul situaţiei de urgenţă la producerea unui incendiu de vegetaţie uscată-Com ZĂBRANI CLSU/ISUJ Septembrie Com Zăbrani CLSU/EXCON 200

1. ACCIDENTE CHIMICE CU IMPLICAŢII PE AMPLASAMENT SAU ÎN AFARA AMPLASAMENTULUI (INCLUSIV

LA OBIECTIVELE DE TIP SEVESO), PRECUM ŞI CELE PE CĂILE DE TRANSPORT

ARAD

5.

„DEVERSAREA-2015”- Managementul situaţiilor de urgenţă produse în urma unui accident rutier în care sunt implicate substanţe periculoase pe DN-7, pe raza localităţii Lipova

ISUJ AR; IPJ, IJJ, SAJ; CLSU; Octombrie DN 7 – pe raza localităţii

LIPOVA ISUJ Arad - EXFT 1000

6. „Pericol DOMINO 1-2015”- managementul situaţiei de urgenţă produse de un incendiu pe amplasamentul

ISUJ AR; Operatorul Octombrie S.C. Archim Agroindustrial

S.R.L. Op.

Economic/EXFT 500


participante

Data /




Costul estimat

(lei)

obiectivului SEVESO la S.C. Archim Agroindustrial S.R.L.

economic; CLSU;

7. „DEFLAGRAŢIA-2015”- Managementul situaţiei de urgenţă produse de un incendiu urmat de o explozie la un depozit de azotat de amoniu

ISUJ AR; Operatorul

economic; CLSU; Mai S.C. RDF S.R.L., loc.

Şofronea CLSU/Op.

Economic/EXFT 500

8. „EXPLOZIA-2015”- Managementul situaţiei de urgenţă produse de un incendiu urmat de o explozie la un depozit de azotat de amoniu

ISUJ AR; Operatorul

economic; CLSU; August S.C. AGRIGROS S.R.L.

Arad CLSU/Op.

Economic/EXFT 500

9.

„Pericol DOMINO 2-2015”- managementul situaţiei de urgenţă produse de o deversare de butan pe amplasamentul obiectivului SEVESO la S.C. Rompetrol Gas S.R.L.

ISUJ AR; Operatorul

economic; CLSU; Martie S.C. Rompetrol Gas S.R.L. CLSU/Op.

Economic/EXFT 500

4. URGENŢE RADIOLOGICE ARAD

10. „RAD-2015”- managementul situaţiei de urgenţă produse în urma unui accident rutier în care este implicată o sursă radioactiva

ISUJ AR; IPJ, IJJ, SAJ; CLSU; Septembrie DN-79A pe raza localităţii

Socodor CLSU/ EXFT 500

5. FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE ŞI/SAU POLUĂRI, RESPECTIV ACCIDENTE LA CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE

ARAD

11. "MUREŞ 2015"-Managementul situaţiilor de urgenţă determinate de inundaţiile produse în bazinul râului MUREŞ

ISUJ AR; IPJ, IJJ, CLSU; Septembrie Bazinul R.Mureş din zona de

competenţă a ISUJ CLSU Mp.

Arad/ISUJ/EXFT 2500

12. "TAUŢ 2015" - Managementul situaţiilor de urgenţă cauzate de avarierea barajului hidrotehnic TAUŢ, produse de un accident aviatic

ISUJ AR; IPJ, IJJ, SALVASPEO

OFF-ROAD CLUB Arad; CLSU;

Mai Zona administrativă a

localităţilor Tauţ,Minişel,Păiuşeni,

ISUJ Arad, CJSU Arad - EXFT 3500

13. Managementul situaţiei de urgenţă trecute în dreptul fiecărei localităţi:

14. Almaş-fenomene meteorologice periculoase Aprilie Zona administrativa a CLSU/EXCON 100


participante

Data /




Costul estimat

(lei)

fiecărei localităţi

15. Buteni - fenomene meteorologice periculoase Ianuarie CLSU/EXCON 100 16. Dieci - inundaţii Martie CLSU/EXCON 100 17. Dorobanţi - fenomene meteorologice periculoase August CLSU/EXCON 100 18. Ghioroc - fenomene meteorologice periculoase Februarie CLSU/EXCON 100

19. Grăniceri - fenomene meteorologice periculoase, inundaţii Februarie CLSU/EXCON 100

20. Iratoşu - fenomene meteorologice periculoase August CLSU/EXCON 100

21. Mişca - fenomene meteorologice periculoase, inundaţii Iulie CLSU/EXCON 100

22. Olari - fenomene meteorologice periculoase Decembrie CLSU/EXCON 100 23. Sintea Mare - inundaţii Martie CLSU/EXCON 100 24. Şepreuş - fenomene meteorologice periculoase Iulie CLSU/EXCON 100

25. Şicula - fenomene meteorologice periculoase, inundaţii Ianuarie CLSU/EXCON 100

26. Ususău - fenomene meteorologice periculoase Octombrie CLSU/EXCON 100 27. Zădăreni - fenomene meteorologice periculoase Noiembrie CLSU/EXCON 100 28. Pleşcuţa- fenomene meteorologice periculoase Februarie CLSU/EXCON 100

29. Dezna- fenomene meteorologice periculoase, inundaţii Februarie CLSU/EXCON 100

30. Hălmagiu- fenomene meteorologice periculoase, inundaţii Septembrie CLSU/EXCON 100

31. Hălmăgel - fenomene meteorologice periculoase, inundaţii Septembrie CLSU/EXCON 100

32. Ineu- fenomene meteorologice periculoase, inundaţii Octombrie CLSU/EXCON 100 33. Panctota- fenomene meteorologice periculoase, Iunie CLSU/EXCON 100


participante

Data /




Costul estimat

(lei)

inundaţii

34. Şimand- fenomene meteorologice periculoase Ianuarie CLSU/EXCON 100 35. Igneşti- fenomene meteorologice periculoase, Septembrie CLSU/EXCON 100

6. ACCIDENTE, AVARII, PRECUM ŞI EXPLOZII ÎN INDUSTRIE, AVARII GRAVE LA MAGISTRALELE DE TRANSPORT

GAZE, PRODUSE PETROLIERE ŞI ENERGIE ELECTRICĂ ARAD

36. „ACUMULAREA-2015”- Managementul situaţiilor de urgenţă produse de avarie la alimentarea cu gaz, urmată de explozie.care afectează localitatea Livada

CLSU/ISUJ Septembrie Zona administrativă a localităţii Livada

CLSU/EXCON 200

7. ACCIDENTE MAJORE PE CĂILE DE TRANSPORT RUTIER, FEROVIAR, AERIAN SAU PE APĂ ARAD

37. „AUTOCARUL 2015”- managementul situaţiei de urgenţă produse de un accident rutier-feroviar

ISUJ AR; IPJ, IJJ, CLSU; Iunie Zimandu Nou CLSU/EXCON 1000

1. CUTREMURE PUTERNICE, ALUNECĂRI ŞI/SAU PRĂBUŞIRI DE TEREN

ARAD

38. „SEISM-2015”- Managementul situaţiilor de urgenţă produse de un seism care afectează localităţile Nădlac, Peregul Mare, Semlac, Şeitin, Vinga.

ISUJ AR; IPJ, IJJ, SAJ; CLSU,UM 1249 Arad; Martie

Zona administrativă a localităţilor

Nădlac,Semlac,Şeitin,Pregu Mare, Vinga

ISUJ Arad - EXCOM 1000

CENTRUL OPERAŢIONAL JUDEŢEAN ARAD

- 2015 -

SE APROBĂ

PREŞEDINTE AL CONSILIULUI JUDEŢEAN ARAD

NICOLAE IOŢCU

PLAN DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR

- JUDEŢUL ARAD -

INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ “VASILE GOLDIŞ” AL JUDEŢULUI ARAD

INSPECTOR ŞEF

COLONEL

ING. IOAN BOGDĂNESCU

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI ARAD

PLAN DE ANALIZĂ ŞI EVALUARE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI ARAD

1 CENTRUL OPERAŢIONAL JUDEŢEAN ARAD

S.T.P. AL C.J.S.U. ARAD

CAPITOLUL I - Dispoziţii generale Secţiunea 1. Definiţie, scop, obiective Planul de analiză şi acoperire a riscurilor (denumit în continuare P.A.A.R.) cuprinde

riscurile potenţiale identificate la nivelul judeţului Arad, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.

Scopul P.A.A.R. este de a asigura cunoaşterea, de către toţi factorii implicaţi, a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de creare a unui cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

Obiectivele P.A.A.R. sunt: • Prevenirea manifestării riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin luarea măsurilor

tehnice şi organizatorice specifice fiecărui tip de risc, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, confomr schemei cu riscurile teritoriale;

• Amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlaltor forţe de pe raza judeţului Arad, destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenireaşi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

• Stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative;

• Alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă pe raza judeţului Arad.

Secţiunea a 2 – a. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor 2.1. Acte normative de referinţă: P.A.A.R. se întocmeşte în baza următoarelor acte normative: • O.M.A.I. nr. 132 din 29.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare şi a

Structurii – cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor înaintat cu O.I.G. nr. 514 din 26.01.2007;

• O.U.G. 89 din 23.12.2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi al apărării împotriva incendiilor, respectiv actele normative modificate prin această ordonanţă de urgenţă;

• O.G. 1 din 29.01.2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă

• H.G. 2288 din 09.12.2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiilor neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

• H.G. 1491 din 09.09.2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă;

• H.G. 1492 din 09.09.2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste;

• Concepţia unică de intervenţie în situaţii speciale a componentelor sistemului integrat de acţiune în situaţii speciale, aprobată prin Hotărârea nr. 1 a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă.

2.2. Structuri organizatorice implicate: Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.




2.3.Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu: • P.A.A.R. la nivel judeţean, se întocmeşte de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de

Urgenţă al Judeţului Arad şi de aprobă de către Consiliul Judeţean Arad; • Prefectul răspunde de asigurarea condiţiilor pentru elaborarea P.A.A.R.; • C.J.S.U. va actualiza prezentul plan în fiecare an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât

cele analizate sau modificări în structura organismelor care au atribuţii sau asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.

CAPITOLUL II – Caracteristicile judeţului Arad

Secţiunea 1. Amplasarea geografică şi relieful Situat în partea de vest a ţării, în zona de contact a Câmpiei Tisei şi Carpaţilor Occidentali -

de o parte, şi a Râurilor Mureş şi Crişului Alb - de cealaltă parte, Judeţul ARAD se învecinează la Nord cu judeţul Bihor, la Sud cu Judeţul Timiş, la Est cu judeţul Alba şi judeţul Hunedoara, iar la Vest cu Republica Ungaria. Cu o suprafaţă de 7654 Km2, judeţul Arad deţine 3,2% din suprafaţa ţării, fiind ca mărime al şaselea judeţ din ţară.

Cele mai extreme localităţi ale judeţului, din punct de vedere geografic, sunt: • satul Târnăviţa - 22 grade 33 minute longitudine estică; • oraşul Nădlac - 20 grade 40 minute longitudine vestică; • satul Berechiu - la 40 grade 38 minute longitudine nordică; • satul Labaşinţ - la 45 grade 58 minute latitudine sudică.

România – harta administrativă, aşezarea judeţului Arad

Peisajul natural al judeţului este caracterizat de prezenţa unui relief uniform distribuit, etajat

de la Vest spre Est, de o reţea hidrografică dominată de cele celor două râuri importante, Mureşul şi Crişul Alb, de prezenţa unui climat temperat-continental cu influenţe oceanice şi nu în ultimul rând, de prezenţa unei flore şi faune cu elemente de mare valoare.

Relieful este grupat în proporţii aproximativ egale, fiind reprezentat de treapta montană, treapta dealurilor, depresiunilor şi culoarelor, precum şi de treapta câmpiilor, fiecare dintre aceste grupe reprezentând aproximativ o treime din suprafaţa totală a judeţului.

JUDEŢUL ARAD




Cele mai reprezentative forme de relief ale judeţului sunt: Munţii Codru Moma, cu cel mai înalt punct, Vârful Pleşu (1112 m) şi Depresiunea

intramontană Moneasa-Rănuşa; Munţi Bihorului, reprezentaţi de versanţii sud-vestici ai Muntelui Găina (1486 m) şi

Vârful Aradului (1429 m); Munţii Zărandului, formaţiuni muntoase de înălţimi mici, cu Vârful Drocea – 836 m; Dealurile Lipovei; Depresiunea Almaş-Gurahonţ; Depresiunea Hălmagiu; Culoarul Mureşului (cuprins între Petriş şi Lipova); Câmpia Aradului; Câmpia Vingăi; Câmpia Crişului Alb; Câmpia Teuzului Lunca Mureşului, cuprinsă între Arad şi Nădlac, zonă constituită ca rezervaţie

naturală.

Judeţul Arad – harta fizică

Secţiunea a 2–a. Caracteristici climatice Judeţul Arad beneficiază de o climă temperat-continentală, moderată, în care sunt prezente

influenţe oceanice. Vestul judeţului se încadrează în categoria topoclimatului de câmpie (Câmpia Crişurilor), unde relativa uniformitate a reliefului, lipsa obstacolelor naturale şi deschiderea largă către toate direcţiile de vânt determină unele particularităţi climatice, specifice zonelor joase. În schimb, în Estul judeţului predomină un relief mai înalt, constituit din ţinuturi deluroase şi montane (Dealurile Lipovei, Munţii Codru-Moma, Munţii Zărandului) unde se întâlnesc topoclimatice de deal şi de munte.

În judeţul Arad îşi desfăşoară activitatea staţiile meteorologice: Arad (altitudine 116 m. – Câmpia Crişurilor), Chişineu-Criş (altitudine 96 m. - Câmpia Crişurilor), Gurahonţ (altitudine 177 m. – valea Crişului Alb) şi Şiria (altitudine 477 m. – zona Dealurilor Vestice).




Clima temperat-continentală a judeţului Arad se manifestă printr-o repartiţie neuniformă a precipitaţiilor pe parcursul anului, cu cantităţi suficiente de precipitaţii, care permit menţinerea umidităţii în sol.

Din punct de vedere al repartiţiei lor, precipitaţiile medii multianuale cresc de la Vest spre

Est, din zona de câmpie spre zona de munte, conform hărţii de mai jos.

Principalele fenomene meteorologice care pot genera situaţii de urgenţă în judeţul Arad

sunt: variaţiile bruşte de temperatură, îngheţurile târzii şi timpurii, căldurile excesive, gerul, ploile torenţiale, seceta, grindina, vijelia, căderile masive de zăpadă şi viscolul. Toate aceste fenomene au fost prezente pe teritoriul judeţului Arad, dar s-au produs cu o frecvenţă mai redusă.

Fenomenul de vijelie se produce în judeţul Arad în special în sezonul cald, între lunile aprilie şi septembrie. Din datele furnizate de unităţile meteorologice precum şi din cele din evidenţa Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Vasile Goldiş” al Judeţului Arad, rezultă că între anii 1985 – 2015, pe teritoriul judeţului Arad au fost înregistrat 62 fenomene de vijelie.

Fenomenul de grindină este şi el prezent pe teritoriul judeţului, acesta fiind specific sezonului cald şi însoţeşte fenomenul de ploaie torenţială sau vijelie. Tot în intervalul 1985 – 2015 au fost înregistrate 59 fenomene de grindină.

Fenomenul de uscăciune şi secetă apare doar în anii secetoşi şi foarte calzi, dar climatul moderat cu influenţe oceanice determină o prezenţă episodică a acestora în judeţul nostru. Cei mai secetoşi ani au fost: 1983, 1993, 2000, 2007, 2011, 2012, 2013. Frecvenţa şi intensitatea fenomenului de secetă este mult mai redusă decât în regiunile de câmpie din sudul şi sud-estul ţării.

Înzăpezirile şi căderile masive de zăpadă se înregistrează pe teritoriul judeţului Arad, dar nu cu aceiaşi intensitate ca în nordul şi estul ţării, în care se înregistrează precipitaţii sub formă de ninsoare datorate fronturilor nordice şi siberiene. În ultimi 20 de ani, pe teritoriul judeţului Arad au fost înregistrate precipitaţii masive sub formă de ninsoare în anii: ianuarie – februarie 1985 (pe tot teritoriul judeţului), decembrie 1999 (în zona de Est a judeţului), în ianuarie 2003 (în zona de Vest a judeţului), decembrie 2010 (întreg teritoriul judeţului), februarie 2012 (întreg teritoriul judeţului) şi decembrie 2014 (Horia, Arad, Zăbrani, Aluniş).




Secţiunea a 3-a. Reţeaua hidrografică Reţeaua hidrografică înscrie în peisajul judeţului Arad o serie de particularităţi geografice, acestea fiind reflexul diversităţii teritoriale. Arterele hidrografice mari se desfăşoară în extremitatea nordică, Crişul Alb şi Crişul Negru, precum şi în extremitatea sudică, Mureşul, către acestea din urmă dirijându-se un adevărat păienjeniş de ape care amplifică structura bazinelor hidrografice. Direcţia Est - Vest este a arterelor colectoare mari pe care se suprapun afluenţii perpendiculari, schiţând astfel configuraţia rectangulară. Cumpenelor de ape din zona montană bine individualizate, le corespund în câmpie cumpene nesigure care favorizează pendularea apelor dintr-un bazin în altul. Această caracteristică a fost utilizată în rectificarea şi regularizarea apelor pe cale antropică prin construirea unei reţele hidrografice noi. Ploile torenţiale sunt frecvente pe toate arterele hidrografice, ceea ce condiţionează mutaţii periodice în structura albiilor, prezenţa unui debit solid abundent care are ca efect colmatarea şi supraînălţarea albiilor, elemente ce confirmă o intensă mobilitate a cursurilor de ape. În cele ce urmează vom face o prezentare a principalelor cursuri de apă din judeţul Arad.

Principalele râuri ce străbat judeţul Arad

1. Râul Mureş, constituie principala arteră care drenează judeţul, pe o lungime de circa 250 km (lungimea sa totală fiind de 766 km). Înregistrează pe acest parcurs o denivelare de aproximativ 78 m şi un bazin hidrografic de circa 4800 km2.

În limitele judeţului Arad, Mureşul primeşte afluenţii mici din Munţii Zarandului şi din Dealurile Lipovei. Cumpăna de ape este apropiată de Mureş ceea ce explică şi bazinele hidrografice mici: Troaş (71 km2), Bârzava, Conop, Şoimoş, Cladova, ş.a., toate acestea cu o suprafaţă a bazinului hidrografic sub 50 km2. Masele de aer umede iarna şi primăvara generează în aceste zone o scurgere mai ridicată. De exemplu, la Arad se înregistrează în medie: iarna 20,0%, primăvara 44,4%, vara 25,1%, iar toamna 10,5%. Scurgerea şi debitele maxime sunt caracteristice vara, ca urmare a ploilor torenţiale, sau primăvara atunci când topirea zăpezii se suprapune ploilor.

Râul Crişul Negru

Râul Crişul Alb

Râul Mureş




Principalii afluenţi ai Mureşului în limitele judeţului Arad pe versantul drept şi stâng sunt redaţi în tabelul ce urmează.

Denumirea cursului de apă

Poziţie confluenţă (mal drept sau stâng)

Bazinul hidrografic

Lung. curs de apă în jud. Arad (km)

Petriş d Mureş 14 Crăciuneasca d Mureş 8

Pestiş s Mureş 9 Căpriorişca s Mureş 6

Troaş d Mureş 22 Somoniţa s Mureş 20 Vineşti d Mureş 18 Birchiş s Mureş 9 Izvor s Mureş 10

Corbul s Mureş 7 Stejar d Mureş 16 Juliţa d Mureş 25

Suliniş d Mureş 11 Grosul (Dumbrăviţa) d Mureş 20

Monoroştia d Mureş 12 Labaşinţ s Mureş 8 Bârzava d Mureş 18 Nadăş d Mureş 6 Conop d Mureş 11 Cornic d Mureş 8

Chelmac s Mureş 6 Pârâul Mare s Mureş 18

Milova d Mureş 16 Jernova d Mureş 6 Şoimoş d Mureş 11 Radna d Mureş 7

Şiştarovăţ s Mureş 11 Cladova d Mureş 16

Valea Fâneţelor de Jos s Mureş 17 Crac d Mureş 21 Ier d Mureş 61

La sud de Mureş, din Câmpia Vingăi se strâng o serie de pâraie mici (Slatina, Apa Mare, Ardelenilor etc.), toţi fiind afluenţi ai râului Bega. 2. Crişul Alb, o altă arteră hidrografică importantă a judeţului, îşi are izvoarele extrem de ramificate, majoritatea lor fiind în afara judeţului, excepţie făcând pâraiele repezi de sub Muntele Găina. Străbate circa 146 km (lungimea totală 238 km) pe teritoriul judeţului Arad, având o cădere generală de 900 m şi un bazin hidrografic de circa 3600 km2. Denivelările cele mai mari le înregistrează în afara limitelor judeţului, respectiv în zona montană (9 - 25 m/km), pentru ca în depresiuni şi în câmpie valoarea pantei să scadă între 0,7 şi 0,3 m/km, datorită proceselor intense de colmatare a albiei. Acest fenomen de colmatare intensă se datorează faptului că râul Crişul Alb primeşte încă de la izvoare numeroşi afluenţi de pe versantul vestic al Munţilor Bihorului, din Muntele Găina şi de pe versantul vestic al Munţilor Codru-Moma, ceea ce face ca debitul solid antrenat de curgerea apelor să fie abundent.




Bazinul hidrografic are în general o formă dendritică, predominând reţeaua permanentă, căreia în regiunea de dealuri şi de câmpie i se adaugă o serie de văi intermitente. Valorile cele mai mari ale densităţii reţelei hidrografice sunt caracteristice sectorului superior (0,9 -1,2 km/km2) şi mai ales depresiunilor intramontane ce alcătuiesc adevărate pieţe de adunare a apelor, un exemplu în acest sens fiind Depresiunea Hălmagiu - Vârfurile.

Valori ridicate se înregistrează şi în zona de câmpie, unde densitatea reţelei hidrografice se explică pe baza meandrării accentuate şi a frecventelor despletiri. Aşa este sectorul din aval de Şicula cu valori ale densităţii reţelei hidrografice de peste 1 km/km2, unde în afara meandrării mari, se dezvoltă şi un braţ, cunoscut sub denumirea de Crişul Mort, precum şi numeroşi afluenţi ai Teuzului, aceştia fiind de fapt cursurile părăsite odinioară de Crişul Alb. Expoziţia în general vestică a bazinului Crişului Alb, explică şi marea cantitate de precipitaţii pe care o primeşte şi care asigură scurgerea permanentă a reţelei de văi. Astfel, debitul lichid ridicat înregistrat atât pe Crişul Alb, cât şi pe afluenţi devine explicabil. Debitul mediu (în m3/s), în perioada 1950 – 1967, prezintă următoarele valori pe Crişul Alb, la staţiile: Crişcior - 3,29; Gurahonţ - 13,9; Bocsig - 18,6; Chişineu-Criş - 21,4; pe Valea Deznei la Sebiş - 2,62 şi pe Valea Hălmagiu la staţia cu acelaşi nume - 1,75.

Valorile debitelor şi ale scurgerii înregistrează variaţii lunare condiţionate de particularităţile surselor de alimentare. Pentru bazinul Crişului Alb este de menţionat faptul că viiturile sunt frecvente şi toamna şi iarna, datorită influenţei oceanice care duce la topirea timpurie a zăpezii şi la ploi de iarnă. Pentru Crişul Alb, la Gurahonţ, valoarea cea mai ridicată a scurgerii este caracteristică pentru lunile februarie (16,4%) şi martie (16,5%), iar cea mai scăzută în august (1,40%) şi septembrie (1,85%). De fapt ultimele date ilustrează secetele hidrologice de lungă durată care au ca efect pentru râurile mici secarea acestora. În cadrul judeţului Arad putem distinge pentru bazinul Crişului Alb trei sectoare: sectorul superior, care aparţine zonei montane, sectorul mijlociu, al dealurilor, şi cel inferior, al câmpiei. În totalitatea sa, bazinul Crişului Alb are un aspect dendritic, fiind relativ simetric dezvoltat în zona montană şi de dealuri, în câmpie asimetria accentuându-se net. Afluenţii de pe partea stângă sunt mai extinşi, cumpăna de ape faţă de Crişul Negru prin afluentul său Teuzul fiind foarte apropiată şi nedecisă. Sectorul superior ţine până în amonte de Sebiş şi se caracterizează printr-un relief mai accidentat datorită atât litologiei variate (gresii, calcare, piroclastite, şisturi cristaline etc.), cât şi numeroasei reţele de văi. Numeroşi afluenţi mici îşi au obârşia pe versanţii sudici ai Bihorului, în Muntele Găina, Piatra Aradului, versantul de vest al Munţilor Codru-Moma, versantul nordic al Munţilor Zărandului sau pe alţi versanţi din zonă.

Principalii afluenţi ai Crişului Alb sunt: pe partea dreaptă: (în sensul de scurgere) Hălmagiu cu Hălmăgelul (suprafaţa

bazinului hidrografic fiind de 113 km2), Tăcăşele (cu o suprafaţă bazinală de 70 km2, în bazinul căruia se află izvorul de la Călugări), Iosăşelul, Dezna cu Moneasa (210 km2);

pe partea stângă: Zeldiş (suprafaţa bazinului hidrografic 166 km2) şi Chişindia (suprafaţa bazinului hidrografic 102 km2), pe partea stângă.

Semnalăm, pentru acest sector, prezenţa confluenţelor în serie, duble (deci pe ambele părţi), a punctelor de convergenţă hidrografică (ca cel de la Gurahonţ), a sectoarelor de vale îngustă (chei), Vârfurile-Gurahonţ şi Cociuba, precum şi a bazinetelor de la Hălmagiu şi Gurahonţ-Dieci. În sectorul superior, în zona de contact cu sectorul mijlociu, Crişul Alb primeşte ca afluent mai mare pe Dezna. Acesta izvorăşte la o altitudine de 838 m din Munţii Codru-Moma, are o lungime de 33 km şi are ca afluenţi principali cursurile de apă: Şebiş, Fumuri




şi Moneasa. Înregistrează variaţii de debite şi niveluri de amplitudini mai mici, scurgerea maximă fiind de 15,9% în februarie, iar cea minimă de 2,04% în septembrie şi octombrie. Sectorul mijlociu corespunde marelui golf depresionar al Zărandului, care pătrunde în amonte de Sebiş şi care se continuă cu celelalte depresiuni din valea Crişului Alb. Din acest sector, bazinul Crişului Alb devine asimetric. Cel mai extins este bazinul Cigher (suprafaţa 670 km2), pe stânga, care confluează în colector în zona de câmpie. De la Sebiş şi până la Ineu râul devine foarte îngust; circa 1,50-2 km despart bazinul Crişului Alb de bazinul Crişului Negru prin afluentul acestuia, Teuzul. De la Răpsig, golful Zărandului se deschide larg, confundându-se cu Câmpia Crişului Alb. Acesta este ultimul sector al bazinului. Crişul Alb meandrează puternic şi prezintă numeroase braţe secate. Cigherul este afluentul cel mai mare râul Crişului Alb şi izvorăşte de la altitudinea de 521 m, din Munţii Zărandului. Are o lungime de 58 km şi o suprafaţă bazinală de 670 km2. În acest bazin, regularizarea scurgerii a impus construirea lacului de acumulare de la Tauţ, cu un volum de peste 40 mil. m3 de apă. Bazinul Cigherului înregistrează o scurgere medie lunară de 20,2 % în februarie şi de 17,0% în martie, mai mare decât cea a Crişului Alb, iar din iunie până în decembrie oscilează între 2,78 şi 0,91%. Acest curs de apă înregistrează amplitudini mari care evidenţiază amplasarea bazinului în cea mai mare parte într-o zonă de dealuri şi câmpie, cu un coeficient de împădurire redus şi pe formaţiuni geologice cu o permeabilitate ridicată. Bazinul Crişului Alb, ca de fapt întreaga suprafaţă aferentă sistemului hidrografic al Crişurilor, poartă amprenta activităţii antropice. Câteva date sunt extrem de sugestive în acest sens: sistemul de îndiguire are o lungime de circa 150 km, ceea ce face ca suprafaţa protejată contra inundaţiilor să fie de aproximativ 55000 ha); rectificarea meandrelor a făcut ca albia Crişului Alb să fie scurtată cu circa 40 km.

Denumirea cursului de apă

Poziţie confluenţă (mal drept sau stâng)

Bazinul hidrografic

Lung. curs de apă în jud. Arad (km)

Valea Băneşti d Crişuri 19 Leasa d Crişuri 5

Valea de la Lazuri d Crişuri 22 Valea Mare s Crişuri 6

Tăcăşele d Crişuri 19 Gruieţ d Crişuri 4

Sighişoara s Crişuri 18 Zimbru d Crişuri 20 Musteşti s Crişuri 14

Feniş d Crişuri 9 Crocna d Crişuri 9

Dumbrăviţa d Crişuri 10 Craicova d Crişuri 9 Almaş s Crişuri 9

Topasca d Crişuri 8 Chişindia s Crişuri 21 Cleceova s Crişuri 13

Sebiş d Crişuri 30 Hodiş s Crişuri 16 Potoc s Crişuri 12

Trei Holâmburi s Crişuri 6




Gut s Crişuri 23 Cigher s Crişuri 56

Valea nouă Chişer s Crişuri 15 Canalul Morilor s Crişuri 45

3. Crişul Negru drenează extremitatea nordică a judeţului Arad, cursul său

desfăşurându-se pe circa 4 km lungime iar în limitele judeţului Arad are ca afluent Teuzul, ce izvorăşte de sub vârful Izoiul - Munţii Codru-Moma. Are o lungime de 87 km, în judeţul Arad, şi o suprafaţă bazinală de 963 km2.

Bazinul principalului afluent al Crişului Negru, Teuzul, este asimetric, primind numeroşi afluenţi din Codru-Moma: Valea Nouă, Valea Groşilor (suprafaţa bazinului fiind de 60 km2), Sartişul (suprafaţa bazinului 270 km2), etc. Pe partea stângă, afluenţii sunt mai puţin numeroşi, cu regim intermitent, iar prin configuraţia lor sugerează evoluţia anterioară dintre acest bazin şi Crişul Alb. De la Barajul Cărand - Răpsig, în aval, Teuzul prezintă o pantă redusă (între 0,1 si 0,5 m/km), ceea ce face ca meandrarea să fie foarte accentuată, confluenţele paralele şi cursurile părăsite extrem de frecvente. Teuzul înregistrează variaţii mari în regimul scurgerii. Astfel în luna februarie scurgerea este maximă, fiind de 18,3% (cea a Crişului Negru este de 16,4 %), iar în lunile august, septembrie şi octombrie oscilează în jur 1,29-1,49%. De asemenea la Cermei, debitul minim în ianuarie 1954 a fost de 0,16 m3/s, iar în septembrie 1961 de 0,001 m3/s.

Influenţa temperaturilor reduse în unele ierni aspre conduc la prelungirea regimului de îngheţ, condiţionând în mod direct debitele. Toate aceste elemente aveau o influenţă negativă, în sensul că suprafeţe întinse erau expuse excedentului de apă, mai ales în urma revărsărilor. Astfel au fost canalizate o serie de văi cu regim torenţial de mare periculozitate (Frunzişul), iar Teuzul a fost protejat cu diguri pe ambele maluri în aval de Sintea Mare, ceea ce evită revărsarea apelor pe suprafaţa câmpiei (unde au fost construite şi sisteme de desecare).

Denumirea cursului de

apă Poziţie confluenţă

(mal drept sau stâng) Bazinul

hidrografic Lung. curs de apă în jud. Arad (km)

Beliu s Crişuri 46 - prin canal Cermei-Tauţ

Teuz s Crişuri 87

La principalele artere hidrografice ale judeţului Arad trebuie adăugate canalele antropice. Între Valea Mureşului şi cea a Crişului Alb funcţionează în prezent Canalul Matca. Pe Mureş, la Păuliş, staţia de pompare furnizează acestui canal o cantitate de apă apreciabilă (circa 4 m3/s). La aceasta se adaugă, în aceeaşi albie, apele ce se scurg de pe versantul de vest al Zărandului, astfel încât Canalul Matca la deversarea sa în Cigher are un debit maxim de 20 m3/s. În Câmpia Mureşului, principalul canal antropic este cel al Ierului; construcţia acestuia a început în jurul anilor 1890-1900, iar pe rând i s-au adăugat noi canale de legătură, astfel încât astăzi este cunoscut sub denumirea de sistemul Ierului. Lungimea canalului este de 65 km.; este alimentat din Mureş; are în apropierea frontierei un debit de 8,95 m3/s şi a fost construit în scopul înlăturării excedentului de umiditate de pe suprafeţe întinse. Pe harta judeţului Arad sunt consemnate în prezent în sistemul complex de desecare Mureş - Ier următoarele canale: Turnu-Dorobanţi, Mureşel, Bujac, Crac, Pe sub Vii, Mureşul Mort-Forgacea şi Micalaca-Tudor Vladimirescu.




Relativ paralel cu Crişul Alb este Canalul Morilor, care are o lungime de circa 83,5 km. Cursul său urmăreşte, în general, limita sudică a conului de dejecţie al Crişului Alb, de unde adună o serie de ape, şi care trece printr-un sifon pe sub albia Cigherului şi a Canalului Matca, de unde îşi continuă cursul în câmpie, condiţionând în această parte ridicarea nivelului freatic; în apropiere de graniţă revine în Crişul Alb. Canalul Beliu-Cermei-Tăut, cu o lungime de 27 km, se dezvoltă pe direcţia nord - sud în partea de nord a bazinului Teuzului. El intersectează văile Sartiş Renişel-Călacea şi Frunziş toate cu un regim de scurgere torenţial, ceea ce face ca excedentul de apă să fie acumulat în acest canal şi în cele trei poldere de pe malul drept. Debitul solid abundent periclitează însă funcţionalitatea canalului. La acestea, tot în scopul regularizării scurgerii şi al irigării terenurilor, din aval, au mai fost construite tronsoane de canale cum sunt: Canalul Călacea-Spineţ si Canalul Dumbrava. Pe lângă acestea au mai fost realizate cu diverse scopuri şi următoarele lucrări hidrotehnice cu rol de acumulare de apă:

Denumirea Bazin hidrografic

Suprafaţa la nivel normal de

retenţie (ha)

Volumul la nivel normal de

retenţie (mil.m3)

Tipul lacului

Ghioroc Mureş 48 1,92 de excavaţie Drauţ Mureş 3 1,26 acumul. neperm.

Şiştarovăţ Mureş 4 2,25 acumul. neperm. Cladova Mureş 1,5 0,8 acumul. neperm. Mănăştur Bega 1,8 10,15 acumul. neperm. Izvorin Bega 1,28 6,6 acumul. neperm. Mailat Bega 7 0,4 acumul. neperm. Firiteaz Bega 3 0,1 acumulare perm.

Tauţ Cris (Cigher) 240 33,7 acumulare perm. Cărand-Răpsig Criş 950 20,2 acumul. neperm.

Chier Criş 350 9,95 acumul. neperm. Beliu Criş 75 2,7 acumul. neperm. Sartiş Criş 63 3,6 acumul. neperm.

Leveleş (Frunziş) Criş 405 6,2 acumul. neperm. Leveleş I Criş 150 4,2 acumul. neperm. Leveleş II Criş 165 2,0 acumul. neperm.

Rovina Criş 8 3,66 acumulare perm. Zerindu Mic Criş 475 23,5 acumul. neperm.

Zărand (Cigher) Criş 305 8,0 acumul. neperm. Şicula Criş 595 6,5 acumul. neperm.

Mideş (Secaci) Criş 4,4 0,25 acumul. neperm.

În judeţul Arad există şi o serie de acumulări de apă, cu caracter piscicol, ce sunt redate în tabelul de mai jos:

Denumirea Bazin hidrografic

Suprafaţa la nivel normal de retenţie (ha) Tipul lacului

Chişineu Criş Criş 225 baltă Socodor Criş 180 baltă

Pilu – Grăniceri Criş 293 baltă




Bocsig Criş 4 baltă Bocsig Criş 4,5 baltă Cărand Criş 6,4 baltă

Ineu Criş 135,5 baltă Ineu Criş 6,4 baltă

Cermei Criş 65 baltă Seleuş Criş 108 baltă Pescari Criş 23 baltă Olari Criş 22,5 baltă

Mocrea Criş 2,5 baltă Şiclău Criş 6 baltă Drauţ Criş 40 baltă

Hăşmaş Criş 2 baltă Brazii Criş 2,1 baltă

Zimand Cuz Mureş 8 baltă Aradul Nou Mureş 1 baltă

Zădăreni Mureş 1 baltă Vladimirescu Mureş 2 baltă

Firiteaz Criş 5 baltă Dezna Criş 3 baltă

Căprioara Criş 0,6 baltă Adea Criş 2 baltă

Târnova Criş 62 baltă Felnac Mureş 2 baltă

Canalele Turnu Mureş 16 baltă Lipova Mureş 1,5 baltă Nădlac Mureş 145 baltă

În ceea ce priveşte posibilitatea producerii unor poluări accidentale pe râul Crişul Alb, principalii utilizatori de apă care pot reprezenta surse semnificative în acest, sunt:

Nr. crt. Denumitea folosinţei de apă 1. Compania de Apă Arad – Secţia Ineu 2. Compania de Apă Gurahonş – Secţia Gurahonţ 3. Compania de Apă Valea Crişurilor – Secţia Chişineu – Criş 4. Compania de Apă Arad – Secţia Moneasa 5. Compania de Apă Arad – Secţia Dezna 6. Termoconstruct S.A. - Sebiş

De asemenea există utilizatori de apă care pot fi afectaţi în cazul poluărilor accidentale

produse în bazinele Crişului Alb şi Crişului Negru, după cum urmează:

Nr. crt. Denumitea folosinţei de apă Cursul de apă Localitatea 1. Compania de Apă Arad – Secţia

Ineu Crişul Alb Ineu

2. Uzina de Apă Arad - Priza de Apă Buteni

Crişul Alb Buteni

3. Fermele piscicole Crişul Alb Cf. tabelului cu exploataţiile




piscicole Pentru limitarea şi înlăturarea efectelor poluărilor cu produse petroliere în bazinul

hidrografic al Crişurilor: Râul localizarea pe

secţiune de râu Lăţimea secţiunii (m)

Viteza apei în secţiune (medie/max.) în m/s

Potenţial poluator

Crişul Negru

Com. Zerind Pod rutier km. 7+460

39 0,800 / 0,900 St. Epurare Ştei S. Mineral Mining Ştei Platforma Industrială Drăgăneşti St. Epurare Beiuş St. Epurare Tinca

Secţiunea a 4-a. Populaţie:

Populaţia judeţului Arad, numără la ultimul recensământului populaţiei şi locuinţelor din 20 - 31 octombrie 2011, 430629 locuitori din care 223.351 locuitori aparţin mediului urban şi 207278 mediului rural. Din punct de vedere etnic, populaţia judeţului prezenta următoarea structură: 190330 români, 22597 maghiari, 3258 rromi, 3258 germani, 186 ucrainieni, 21 turci, 25 ruşi şi 369 altele. Structura confesională are următoarea configuraţie: ortodoxă 161193, romano-catolică 22737, reformată 5602, greco-catolică 2075, penticostală 13223, baptistă 9435, adventistă 1514, alte religii 4908, atei 437, iar cu religia nedeclarată: 12961. Structurată pe sexe, populaţia judeţului Arad este împărţită astfel: 207508 de sex bărbătesc şi 223121 sunt de sex feminin.

Situaţia populaţiei urbane, pe municipiu şi oraşe se prezintă astfel: 1. Arad 147922 2. Pecica 11885 3. Sântana 10725 4. Lipova 9648 5. Ineu 9078 6. Curtici 6849 7. Chişineu-Criş 7577 8. Nădlac 7185 9. Pâncota 6651 10. Sebiş 5831

În tabelul de mai jos sunt specificate creşterea şi descreşterea numărului de locuitori începând din anul 1930 până în anul 2002.

Data recensământului Numărul locuitorilor Densitatea (locuitorilor) loc/kmp

29 decembrie 1930 488.359 63,0 25 ianuarie 1948 478.207 61,4 21 februarie 1956 475.620 61,3

15 martie 1966 481.248 62,1 5 ianuarie 1977 512.020 66,0 7 ianuarie 1992 487.617 62,9 18 martie 2002 461.791 59,6




20-31 octombrie 2011 430.629 52,8 Sub raportul densităţii, populaţia judeţului Arad face parte dintre unităţile administrativ teritoriale cu valori relativ scăzute, fiind sub media pe ţară.

Secţiunea a 5-a. Căi de transport 5.1.Căi de transport rutiere

1. Caracteristici generale Poziţia geografică a judeţului impune dezvoltarea unui sistem rutier şi feroviar adecvat

legăturilor cu vestul continentului european şi de deservire a zonelor adiacente graniţei. Traficul intern nu este suficient deservit de reţeaua de drumuri şi străzi comunale încă nemodernizate.

Judeţul Arad are în compunere o reţea de drumuri publice, astfel: drumuri naţionale (DN): 395,920 km;

drumuri judeţene (DJ): 1189.007 km,

drumuri comunale (DC): 756,7;

2. Reţeaua drumurilor judeţene Este cea mai mare din reţeaua de căi de comunicaţii din judeţ. Principalele caracteristici ale acesteia sunt descrise în tabelul următor:

Categoria drumului

TOTAL (Km)

Tip îmbrăcăminte

Asfaltice Suprapuneri

Beton – ciment Pavaje Asfaltice

uşoare Pietruite Pământ

Drumuri judeţene

1189.007 253.154 31.013 13.220 12.162 585.177 217.580 76.701

Drumuri comunale

756,7 2,200 4,300 0,300 59,500 517,768 172,697

3. Reţeaua de drumuri naţionale: Are orientare Vest – Est şi Nord – Sud şi prin forma sa descrie cel mai bine direcţiile

principale pe care se desfăşoară traficul auto şi principalele activităţi comerciale. Principalele caracteristici ale reţelei de drumuri naţionale sunt prezentate în tabelul

prezentat mai jos:

Drumul Tip Relaţia Lungime (Km) Nr. poduri

DN 7 Îmbracaminte asfaltica

Nădlac-Zam 157,630 39


Arad- Zerind 51,850 8


Hălmagiu – Vârfurile 27,575 6


Arad – lim.jud TM 21,000 0

DN 79 A Îmbracaminte asfaltica

Vărşand – Ch.Criş – Şicula-Buteni – Ineu – Gurahonţ - Vârfurile

127,665 19

DN 7 B Îmbracaminte asfaltica

DN 7 - Turnu 10,200 2




Reţeaua de drumuri naţionale şi judeţene conform hărţii din anexa nr.___ şi tabelului din

anexa nr.__. 5.2 Căi de transport feroviare

Judeţul Arad dispune de o reţea de căi ferate caracterizată prin: • 394,175 km electrificată, 442,456 km neelectrificată; • total linii de circulaţie şi manevră 836,631 km din care 226,958 linii din staţii • noduri de cale ferată 6 (ARAD, ARADU - NOU, SÂNTANA, INEU, NĂDAB,

RADNA); • 16 staţii de cale ferată; • 10 halte de mişcare • 13 staţii la operator privat

Linii magistrale de cale ferată: Linia 218 Arad – Timişoara şi Linia 200 Curtici – Arad – Simeria Linii secundare de cale ferată: Linia 217 Timişoara Est – Radna, Linia 219 Arad Nou – Satu Nou, Linia 223 Arad – Nădlac, Linia 330 Sântana – Brad, Linia 331 Ineu – Cermei, Linia 332 Nădab – Grăniceri.

OPERATORI PRIVAŢI: S.C R.C. – C.F. TRANS SRL BRAŞOV Linia 217 Timişoara Est – Radna, Linia 219 Aradul Nou – Satu Nou, Linia 223 Arad – Nădlac, Linia 330 Sântana – Brad, Linia 331 Ineu – Cermei, Linia 332 Nădab – Grăniceri.

5.3 Căi de transport aerian

Aeroportul Arad 1. este situat la 4 km Vest faţă de centrul oraşului Arad; 2. poziţia sa geografică raportată la centrul pistei este 21°15'14'' Est,

43°10'35'' Nord, la 106 metri deasupra nivelului mării; 3. suprafaţă totală de 157 ha. 4. Activitatea aeroportului se desfăşoară potrivit prevederilor Codului Aerian

Roman, acordurilor şi convenţiilor autorităţilor aviatice internaţionale Ia care România a aderat.

5. Principalele caracteristici sunt: • Aeroport de categoria „C”; permite aterizarea şi decolarea avioanelor de

tip Airbus; • Zona de responsabilitate: circular în jurul aeroportului cu o rază de 20

Km; • Lungimea pistei 2000 m; • Lăţimea pistei 45 m (60 m cu balizaj); • Grosimea pistei 1m; • Direcţia de orientare a pistei 270 – 090; • Sistem de balizare IDMAN cu 5 trepte de intensitate; • Aparatură de dirijare: ILS de pantă, ILS de direcţie, staţie meteo

semiautomată ROMAVOS; • Altitudinea de tranziţie a aeronavelor de la CDZ Arad 900 m; • Capacitate deservire pasageri 50 pasageri – oră; • Terminal CARGO cu:




o 1 Platforma aeronave ce permite staţionarea concomitentă a doua aeronave, de cod "C" si una de cod "D";

o Platforma operare auto asigura 32 locuri pentru autoturisme si 5 locuri de aşteptare pentru vehicule de transport marfă;

o 13 porţi acces pentru platforma auto; o Suprafaţa de depozitare - 3700 mp; o Capacităţi depozitare:

sosire - 300 to/zi; plecare - 300 to/zi;

o Capacitate de trafic 50 to. Secţiunea a 6-a. Dezvoltare economică Dezvoltarea economică a judeţului are o mişcare ascendentă, remarcându-se evoluţia

pozitivă a două importante zone: Zona Industrială Arad, pe raza municipiului Arad iar ce de a doua, în cadrul Zonei Libere Curtici (cu două locaţii: Curtici şi zona Aeroportului Arad).

În Zona Industrială Arad s-au construit în ultimii 4 ani 10 noi fabrici cu peste 10.000 locuri de muncă iar în Zona Liberă Curtici 132 agenţi economici / 4.000 locuri de muncă la Curtici şi 7 agenţi economici cu 600 locuri de muncă pe Aeroportul Arad. Numărul locurilor de muncă în zona liberă va creşte cu încă 1.000 locuri de muncă până la sfârşitul anului 2005.

În alte oraşe din judeţ s-au reuşit investiţii considerabile cu impact benefic atât asupra dezvoltării localităţilor cât şi în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă (Oraşele Chişineu Criş 4 fabrici / 1.500 locuri de muncă, oraşul Sântana: 2 fabrici/ 1.000 locuri de muncă, oraşul Ineu: 1 fabrică / 1.000 locuri de muncă), oraşul Pâncota 2 fabrici cu 1.000 locuri de muncă. În momentul de faţă se dezvoltă o nouă zonă industrială în oraşul Pecica.

Industria Se constată tendinţa orientării agenţilor economici către activitatea de producţie industrială. Judeţul deţine un important rol în economia pe ţară: locul 1 la producţia de vagoane pentru

calea ferată, locul 4 la producţia de maşini unelte prin aşchiere, locul 5 la producţia de confecţii textile, locul 7 la producţia de încălţăminte, locul 13 la producţia de mobilier.

Ponderea domeniilor de activitate

29

20

29

15 7 Comert

Productie

Servicii

Import Export

Constructii

Industria extractivă este reprezentată prin cea a materialelor de construcţie cât şi cea a

hidro-carburilor. Există un important parc de exploatare al ţiţeiului, în apropierea graniţei cu Ungaria, în jurul localităţii Pecica, care constituie un important punct industrial dar şi un factor de risc (explozii).

Agricultura Agricultura reprezintă o ramură importantă în economia judeţului. Suprafaţa agricolă

reprezintă 66% din suprafaţa judeţului din care suprafaţa arabilă este de 348.670 Ha ceea ce situează judeţul Arad pe locul 8 în ţară. Producţia agricolă este orientată pe culturile de cereale şi plante industriale.




Judeţul Arad a fost renumit pentru fermele de creştere a animalelor. O situaţie concretă a efectivelor animalelor şi a distribuţiei pe zone administrative în Anexa nr.3

Se constată o importantă revigorare şi în industria viticolă existând câteva podgorii care au intrat deja în circuitul naţional şi internaţional al vinului. Şi pe această linie investiţiile au fost semnificative în ultimii ani. Numărul şi structura companiilor arădene se prezintă astfel:

14 regii autonome; 529 societăţi pe acţiuni; 13.661 societăţi comerciale cu răspundere limitata si alte forme juridice 9.743 persoane fizice autorizate si asociaţii familiale.

Principalele domenii de activitate economica ale acestor societăţi comerciale sunt (procentual):

producţie 20 %; servicii 30 %; comerţ 28 %; export 15 %; construcţii 7 %.

Turismul Fiind poarta principală a României pentru călătorii din vestul Europei, peisajele pitoreşti

ale zonei deluroase şi montane din văile Muresului şi Crisului Alb îndeamnă turiştii români şi străini să viziteze numeroasele zone turistice: Moneasa, Lipova, Podgoria Arad, Ţinutul Hălmagiu, Valea Cladova, Săvârşin, Valea Mare-Căprioara. În municipiul Arad, în oraşele Lipova şi Ineu, în staţiunile balneo-climaterice Moneasa şi Lipova, în alte zone turistice se găsesc hoteluri, hanuri, moteluri tabere de vacanţă şi vile.

În judeţul Arad existau în anul 2005 un număr de 85 unităţi de cazare turistică, din care18 hoteluri, 5 hanuri şi moteluri, 8 vile turistice, 1 cabană turistică, 28 pensiuni, 1 camping, 11 bungalouri, 7 tabere de elevi şi preşcolari, 4 căsuţe turistice, 2 popasuri. Capacitatea de cazare turistică este de 4850 locuri.

Staţiunile turistice princiale ale judeţului sunt: • Lipova - ( 138 m altitudine , la 35 km de Arad ) , staţiune balneoclimaterică în Lunca

Mureşului;. • Moneasa - ( 280 m altitudine , la 101 km de Arad şi 18 km de Sebis ), staţiune

balneoclimaterică cu ape minerale. Judeţul Arad este poarta principală a României pentru călătorii din şi către vestul Europei.

Peisajele pitoreşti ale zonei deluroase şi montane din văile Mureşului şi Crişului Alb îndeamnă turiştii români şi străini să viziteze numeroasele zone turistice Moneasa, Lipova, ţinutul Halmagiu, Valea Cladova, Săvârşin, Valea Mare-Căprioara. In municipiul Arad, în oraşele Lipova şi Ineu, în staţiunile balneo-climaterice Moneasa şi Lipova, în alte zone turistice se găsesc hoteluri, hanuri, moteluri tabere de vacanţă şi vile.

Judeţul Arad are o multitudine de rezervaţii ştiinţifice, în special rezervaţii botanice, forestiere, zoologice şi speologice. Remarcabile prin raritatea şi variatatea florei sunt: Rezervaţia naturală Moneasa, rezervaţia "Dosul Laurului" din Zimbru, Gradina Botanică de la Castelul Macea, parcurile dendrologice de la Gurahonţ, Bulci, Căpâlnaş, Neudorf, Săvârşin, Odvoş şi Mănăştur cât şi rezervaţiile-pădure de la Runcu-Groşi, Râul Mare – Hălmăgel, Prundul Mare – Secusigiu. Deasemenea se găsesc multe locuri de vânătoare şi pescuit. Foarte bine cunoscute sunt cele de la Chişineu-Criş – Socodor – Adea, Săvârşin – Troaş şi Vârfurile – Hălmăgel.

Bisericile şi mănăstirile vechi situate în judeţul Arad deţin adevărate comori artistice. Cele mai cunoscute mănăstiri ortodoxe sunt cele de la Hodoş-Bodrog, datată din 1177, de la Bezdin, datată din 1334, de la Arad-Gai construită între 1760-1762, Sf. Maria – Radna Mănăstire Franciscană, construită între 1727 – 1826, the Princely Orthodox Church de la Hălmagiu, datată din




secolul al XIV-lea şi Biserica Romano-Catolică de la Sânpetru German, construită în 1774. Pe Valea Crişului Alb şi pe Valea Mureşului se găsesc biserici ortodoxe din lemn constuite în secolele XVII – XIX. Autentice monumente de arhitectură populară sunt bisericile de lemn de la Bodeşti, Corbeşti, Cristeşti, Groşii Noi, Ioneşti, Luncşoara, Mădrigeşti, Poiana, Vârfurile, Juliţa, Troaş.

De o mare valoare arhitecturală sunt de asemenea numeroasele castele şi clădiri seculare situate în acest judet. Cele mai importante sunt Cetatea Aradului, construită între 1763-1785, Castelul-cetate de la Ineu, construită între 1645-1652, castelele de la Săvârşin, Bulci, Căpâlnaş, Petriş, Conop, Odvoş, Macea, Fântânele, Şiria.

Judeţul Arad conservă o veche şi autentică artă populară în Ţara Zărandului, Ineu-Şicula şi Birchiş-Căpâlnaş. Broderiile în roşu şi negru, hainele din piele de oaie făcute de către blănarii din Buteni, vestele făcute la Birchiş şi Bata sunt renumite. Ţesăturile tradiţionale cât şi ceramica populară pot fi găsite în majoritatea gospodăriilor ţărăneşti din Ţara Zărandului, Valea Mureşului şi câmpia Crişului Alb. Trebuie să menţionăm remarcabila păstrare a unor gospodării tradiţionale în principal în satele situate în zonele montane.

Peşterile judeţului sunt: Peştera Liliecilor - lângă Moneasa, Peştera Cristalelor - formată din roca de calcar negru şi Fântâna de la Groapa Urşilor .

Alte aspecte ale turismului arădean: • Infrastructura rutieră (drumuri naţionale şi europene modernizate şi poziţia

geografică favorizează dezvoltarea turismului de tranzit şi de afaceri; • Resurse de apă geotermală şi minerală (Lipova); • Varietatea peisajului (alternanţa deal–câmpie–munte); • Podgoria Miniş unde se organizează degustări de vinuri; • Fond cinegetic şi salmonicol, rezervaţii naturale; • Natură în mare parte bine conservată şi nepoluată; • Capacitatea de comunicare in alte limbi de circulaţie internaţională (engleză,

germană, franceză) a locuitorilor şi ospitalitatea populaţiei ; • Obiceiuri, tradiţii şi artizanat cu multiple influenţe culturale etnice, maghiare şi

germane, ce atrag turişti din Germania şi Ungaria (ex: Kirchweih – festival popular tradiţional german şi Bucsu – târg popular tradiţional maghiar);

• Existenţa unor unităţi de alimentaţie publică şi de prestări-servicii diversificate ; • Existenţa unor zone de agrement urbane deosebite: Ştrandul din Arad, cu activităţi de

agrement adresate în special tinerilor, malul Mureşului, pădurea Ceala, şi unele lacuri Ghioroc, Tauţ.

Spaţiile de cazare de pe teritoriul judeţului Arad care pot fi folosite în cazul unor situaţii de urgenţă sunt prezentate în anexă la prezentul plan.

Elemente principale ale infrastructurii locale

1. Instituţii de cultură Judeţul Arad dispune de o reţea de instituţii de cultură cu vechi tradiţii, unele fiind construite în secolul al-IX-lea şi prin care au trecut o seamă de personalităţi ai culturii româneşti şi mondiale:

4 teatre şi instituţii muzicale: Teatrul de Stat „Ioan Slavici” Arad, Teatrul Vechi, Filarmonica de Stat Arad, Palatul Cultural;

232 de biblioteci pe tot cuprinsul judeţului dintre care cea mai reprezentativă prin bogăţia lucrărilor este Biblioteca Judeţeană Arad;

9 unităţi cinematografice 8 muzee.

2. Edificii religioase mai importante a) Catedralele ortodoxe, din Piaţa Catedralei şi Piaţa Podgoria, Catedrala romano-catolică,

Biserica Evanghelică „Roşie”, Biserica Sârbească, Biserici din lemn în localităţile Buceava, Groşii Noi, Hălmagiu, Săvârşin;




b) Mănăstirile: Hodoş-Bodrog (1177), Mănăstirea franciscană Radna (1756), Mănăstirea Sfântul Simion – Gai (1762), Mănăstirea Bezdin.

3. Instituţii de ocrotire a sănătăţii Judeţul Arad beneficiază de o reţea de spitale şi instituţii sanitare, atât subordonate ministerului de resort, cât şi aflate în sectorul privat:

Pe raza judeţului Arad există un număr de 21 unităţi medico – sanitare cu paturi de tratament.

4. Alimentarea cu gaze Alimentarea cu gaz a localităţilor şi operatorilor economici din Judeţul Arad este realizată

prin intermediul unui transportator şi a trei distribuitori astfel: Transportator : SNTGN „TRANSGAZ” SA MEDIAŞ - Regionala Arad prin două

magistrale de înaltă presiune (40 atm.). Limita de avarie pe magistrale este de 2-9 atm. în funcţie de materialul de construcţie al conductelor.

Distribuitori: SC EON GAZ ROMÂNIA - asigură alimentarea Municipiului Arad, a oraşelor

Chişineu Criş, Nădlac, Pecica, Sîntana şi a 7 comune: Cicir, Fîntînele, Horia, Livada, Sintea Mare, Vladimirescu şi Zădăreni.

SC GAZ VEST SA : asigură alimentarea Oraşului Curtici şi a comunelor:Zerind, Şimand, Zimand şi Şofronea;

SC AMARAD SA : asigură alimentarea SC CET SA Arad în cele două locaţii. În cazul producerii unor situaţii de urgenţă în reţeaua de sirtribuţie a gazelor anturale a SC

E-ON Gaz Distribuţie SA – de distribuţie a gazelor naturale – sau alte tipuri de risc ce pot afecta distribuţia gazelor naturale la consumatori (incendii, explozii, etc.), intervenţia la astfel de evenimente este asigurată prin echipaje specializate ale SC E-ON Gaz Distribuţia SA şi SC E-ON Servicii Tehnice SRL (intervenţii rapide, detectare, localizare scurgeri de gaze, remediere defecţiuni sau avarii tehnice).

5. Alimentarea cu energie electrică Energia electrică este un produs industrial şi în acelaşi timp o materie primă esenţială în

susţinerea proceselor tehnologice sau asigurarea condiţiilor de viaţă pentru populaţie. Furnizarea energiei electrice în judeţul Arad este asigurată prin operatori economici

specializaţi în transportul şi distribuţia acesteia. Transportatul energiei este asigurată de către SC TRNSELECTRICA SA pe reţele electrice de înaltă tensiune de 220, 400 sau 750 kV. Distribuţia acesteia este asigurată de către SC ENEL ELECTRICA BANAT SA - Sucursala Arad (97 %) şi alţi 3 operatori de pe piaţa de energie (3%), prin reţele de înaltă tensiune de 110 kV, medie tensiune 20 şi 6 kV şi reţele de joasă tensiune de 0,4 KV. SC ENEL ELECTRICA BANAT SA - Sucursala Arad asigură cu energie electrică 193.255 consumatori persoane fizice şi 13.793 operatori economici. Anual în judeţ sunt consumate 800.000 MW, din care în Municipiul Arad se consumă 550.000 MW.

6. Alimentarea cu apă potabilă În judeţul Arad numărul branşamentelor de apă potabilă este de 66.400 din care în

municipiul Arad 24.317. Consumul mediu zilnic de apă potabilă în municipiul Arad este de 21.118 metri cubi.

S.C. Cmpania de Apă Arad S.A. asigură alimentarea cu apă în 52 de localităţi ale judeţului Arad.

7. ZONELE INDUSTRIALE: ZONA INDUSTRIALĂ DE NORD-VEST reprezintă primul parc industrial pus în

funcţiune în România. Această realizare a fost posibilă graţie hotărârii municipalităţii de a vinde teren amplasat într-o anume zonă, investitorilor români şi străini, zonă în care s-au asigurat utilităţile necesare construcţiilor.

Deoarece întreaga suprafaţă dedicată de 100 hectare a primei zone industriale a fost integral vândută investitorilor, Consiliul Local al Municipiului Arad a pregătit alte două zone, cu




scopul de a permite extinderea capacităţilor economice. La sfârşitul anului 2003, suprafeţele aparţinând acestor ultime două zone industriale au fost în totalitate vândute investitorilor romani şi străini.

PARCUL INDUSTRIAL NORD este o iniţiativă privată a Grupului de firme CODLEA şi are o suprafaţă de 116 hectare. Terenul este acum urbanizat (conectat la utilităţi) fiind pus la dispoziţia investitorilor interesaţi.

ZONA INDUSTRIALĂ CHIŞINEU-CRIŞ este rezultatul eforturilor primăriei din localitate de a valorifica oportunităţile existenţe în cadrul unităţii administrativ – teritoriale. Locaţia zonei industriale, situată la o distanţă aproximativ egală cu cea de Arad de la frontieră ca şi de la autostrada din Ungaria, a determinat mai mulţi investitori străini importanţi cum ar fi ALKOA FUJIKURA, MASCHIO GASPARDI si NEXANS să se stabilească in zonă.

PARCUL INDUSTRIAL NĂDAB este, la fel, localizat la intrarea în oraşul Chişineu-Criş, şi se întinde pe o suprafaţă de 24 de hectare, oferind 18 loturi dotate cu principalele servicii. Parcul este gestionat de firma italiană MODUS din Montebelluna.

ZONA LIBERĂ ARAD-CURTICI Zona Liberă Arad-Curtici este un teritoriu dedicat, în care investitorii beneficiază de

facilităţi fiscale şi vamale în desfăşurarea activităţii. Zona Liberă Arad-Curtici a fost înfiinţată în baza Ordonanţei Guvernului României nr.

449/08.06.1999 şi are două platforme: - locaţia Curtici, aflată în vecinătatea frontierei maghiare pe calea ferată; - locaţia din partea de vest a Aradului, adiacentă pistei Aeroportului Internaţional Arad.

Comparativ cu celelalte zone libere din România, Zona Liberă Arad-Curtici este singura zona liberă situată pe traseul unui coridor Paneuropean de transport, Coridorul 4, în vecinătatea a patru puncte de frontieră. Ea poate fi accesată pe trei din cele patru mijloace existente de transport: şosea, cale ferată şi aeriană. De asemenea, Zona Liberă Arad-Curtici este singura zona liberă situată în partea de vest a României, celelalte fiind localizate în partea sudică şi cea estică a ţării, lângă porturile de la Dunăre şi Marea Neagră.

TERMINALUL CARGO DE PE AEROPORTUL ARAD INTERNAŢIONAL Infrastructura a fost realizată graţie unui proiect PHARE CBC, prin care Consiliul Judeţean

Arad a obţinut fonduri de 2 milioane €, având o contribuţie proprie de 700.000 €. Terminalul este primul după cel din Bucureşti, care a fost proiectat şi construit specializat

pentru a îndeplini funcţia de terminal cargo cu scopul de a-şi realiza misiunea de transport aerian al mărfurilor. Terminalul cargo a fost dat în funcţiune în iunie 2004.

EXPO ARAD INTERNATIONAL Această deosebit de importantă realizare a municipiului şi judeţului Arad este prima

capacitate expoziţională specializată construită în ultimii cincizeci de ani. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură a Judeţului Arad are o bogată experienţă în

domeniul organizării târgurilor şi expoziţiilor, deţinând în momentul actual un spaţiu dedicat, dotat la standarde europene.

Cu cele 12 târguri anuale pe care le organizează, dintre care 10 târguri specializate şi două de bunuri de larg consum, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultura a Judeţului Arad oferă atât firmelor autohtone cât şi celor străine, oportunitatea de a-şi studia concurenţa, de a cerceta şi de a-şi lărgi piaţa proprie, precum şi de a-şi promova produsele.

Primul pavilion al Complexului ARAD EXPO INTERNATIONAL a fost dat în funcţiune în iunie 2002, cu ocazia Târgului TRANSPORT – ARAD 2002, când suprafaţa de 1.500 mp s-a În anexă la prezentul plan se regăsesc cei mai importanţi agenţi economici ai judeţului Arad.

Secţiunea 8 - Specific regional: Luând în considerare aşezarea judeţului Arad, la frontiera de Vest a României, o caracteristică regională ce trebuie luată în considerare este riscul transfrontalier la producerea unor dezastre precum:




Inundaţiile pe râul Mureş, Crişul Alb şi Crişul Negru, care au gura de vărsare în Republica Ungaria;

Poluările accidentale pe cursurile de apă ce traversează frontiera româno-maghiară; Accidentele pe căi de comunicaţii unde sunt implicate substanţe periculoase pot avea

efecte transfrontaliere dacă se produc în apropierea zonei de graniţă.

CAPITOLUL III – Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă Secţiunea 1. Analiza riscurilor naturale: 1.1. Fenomene meteorologice periculoase

a. Vijeliile, furtunile şi ploile torenţiale. Se produc în judeţul Arad în special în sezonul cald, între lunile aprilie şi octombrie. Acestea constituie unul din fenomenele meteorologice care încep să se manifeste din ce în ce mai des pe teritoriul judeţului din cauza schimbărilor climaterice din ultimii 20 de ani. Dintr-un studiu efectuat de autorităţile meteorologice a rezultat că între anii 1985 – 2012, pe teritoriul judeţului Arad au fost înregistrat 82 fenomene de vijelie.

Se poate remarca faptul că acest fenomen este prezent mai ales în zona de câmpie a judeţului Arad, iar din datele de care dispune inspectoratul vârful acestor fenomene s-a produs în anul 2003 în localitatea Mişca şi în anul 2005 în localitatea Socodor. Fenomene similare dar cu intensitate mai scăzută s-au produs şi în localităţile Zăbrani, Dieci, Cermei, Peregul Mare.

Principalele efecte ale acestui fenomen pot fi: Întreruperea alimentării cu energie electrică a localităţilor; Avarierea locuinţelor, gospodăriilor şi obiectivelor economico-sociale; Distrugerea culturilor agricole; Întreruperea alimentării cu energie electrică poate să ducă şi la întreruperea

alimentării cu apă, în cazul localităţilor ce au staţii de pompare; Întreruperea reţelei de telefonie fixă Producerea de inundaţii;

b. Fenomenul de grindină este şi el prezent pe teritoriul judeţului, acesta fiind specific sezonului cald şi însoţeşte fenomenul de ploaie torenţială sau vijelie. Tot în intervalul 1985 – 2014 au fost înregistrate 58 de cazuri de grindină la staţiile meteorologice din judeţul Arad, în special la staţiile din Câmpia de Vest.

Principalele efecte ale acestui fenomen pot fi: Distrugerea culturilor agricole; Avarierii la locuinţe, gospodării şi obiectivelor economico-sociale;

c. Fenomenul de secetă şi uscăciune apare doar în anii secetoşi şi foarte calzi, dar climatul moderat cu influenţe oceanice determină o prezenţă episodică a acestora în judeţul nostru. Cei mai secetoşi ani au fost: 1983, 1993, 2000 şi 2007). Frecvenţa şi intensitatea fenomenului de secetă este mult mai redusă decât în regiunile de câmpie din sudul şi sud-estul ţării. Ca efect principal acest fenomen poate să ducă la o lipsă de apă, mai ales pentru agricultură.

d. Înzăpezirile şi căderile masive de zăpadă se înregistrează pe teritoriul judeţului Arad, dar nu cu aceiaşi intensitate ca în nordul şi estul ţării. Fenomenul de înzăpezire este cauzat în special de viscol şi se manifestă în zonele de câmpie şi în zona de munte în momentul căderii unor cantităţi mari de zăpadă în timp foarte scurt, acestea ducând la blocarea căilor de comunicaţii şi izolarea localităţilor pentru o perioadă scurtă de timp.

Efecte: Întreruperea circulaţiei pe drumurile publice; Întreruperea alimentării cu energie electrică; Avarierii la locuinţe, gospodării şi obiectivelor economico-sociale; Izolarea localităţilor;




Din evidenţa pe care ISUJ Arad o deţine, cele mai afectate căi de comunicaţii rutiere sunt: drumurile judeţene 709, 709B, 709C, 791, 792, 792C, 793, 794.

1.2. Inundaţiile Riscul de inundaţii pe raza judeţului Arad este determinat de existenţa a trei cursuri majore

de apă râurile Mureş, Crişul Alb şi Crişul Negru, pe afluenţii acestora, pe canalele de diverse tipuri şi de diferite întrebuinţări, şi pe acumulările permanente şi nepermanente de apă.

Cauze: Unde de viitură produse pe cele trei mari cursuri de apă generate de cantităţi mari de

zăpadă accumulate, ploi generale de mare amploare în bazinele hidrologice ale acestora sau combinarea celor două fenomene;

Inundaţii rapide produse pe principalii afluenţi a celor trei cursuri de apă, în special în zona montană;

Ruperea barajelor sau construcţiilor cu rol de apărare; Inundaţii din ape interne datorate fie slabei capacităţi de preluare a apei de către

reţelele de canalizare din mediul urban fie de infiltraţiile produse prin lucrările de apărare sau datorate unor ploi torenţiale şi un grad mare de saturaţie cu apă a solului;

Consecinţe: Inundarea localităţilor, din zona neîndiguită şi chiar din cea protejată prin lucrări de

apărare; Afectarea drumurilor naţionale şi judeţene şi a căilor ferate; Întreruperea traficului CFR şi auto; Inundarea unor importante suprafeţe agricole; Inundarea unor obiective economice; Afectarea extracţiei ţiţeiului în parcurile industriale de pe raza localităţii Pecica; Afectarea alimentării cu apă; Afectarea alimentării cu energie electrică; Întreruperea comunicaţiilor; Îngreunarea funcţionării staţiilor de epurare; Poluarea apelor şi solului; Evacuarea populaţiei; Întreruperea activităţilor economice şi sociale; Distrugerea sau avarierea gravă a locuinţelor şi a bunurilor populaţiei; Alunecări de teren. În analiza riscului de inundaţii a localităţilor de pe raza judeţului Arad s-au stabilit următorii

paşi: 1. Încadrarea bunurilor inundate pe niveluri de pagube potenţiale (reduse, medii sau

mari) exprimând vulnerabilitatea pentru fiecare nivel; 2. Stabilirea unei tipologii a bunurilor inundate şi încadrarea acestora în clase şi

categorii. Se definesc trei mari categorii: bunuri cu dezvoltare de suprafaţă; bunuri cu dezvoltare lineară; bunuri de tip punctual;

3. Pentru fiecare categorie se acceptă între 3-7 clase de vulnerabilitate, vulnerabilitatea crescând din ce în ce mai mult pe măsură ce se trece de la clasa A la clasa G;

4. Atribuirea pentru fiecare clasă, funcţie de natura efectelor, a unui nivel de pagube pe cele trei componente principale: vieţi omeneşti, pagube materiale, efecte secundare;

5. Stabilirea unor priorităţi de apărare, care trebuie asigurate pentru fiecare clasă prin diverse măsuri structurale şi nestructurale de combatere a inundaţiilor funcţie de perioada de repetare a viiturii şi de nivel de pagube potenţiale. Priorităţile de apărare se ierahizează astfel:




1. prioritate 0 – nu se acceptă în nici o situaţie inundarea; este cazul zonelor urbane sau de locuit de mare densitate, sau valoare, al zonelor comerciale sau a celor de campare;

2. prioritate 1 – se acceptă inundarea de către viituri cu grad de pericol redus;

3. prioritate 2 – se acceptă inundarea de către viituri cu grad de pericol mediu;

4. prioritate 3 – se acceptă inundarea de către viituri cu grad de pericol mare.

O contribuţie importantă la producerea inundaţiilor o au şi podurile peste cursurile de apă, astfel intradosul grinzii podului poate produce fenomenul de „remuu” care să ducă la revărsarea cursului în amonte de pod. În cele ce urmează, prezentăm în tabelul de mai jos, cote la podurile mai importante din judeţ:

Felul podului Amplasament Curs apă Cota grindă Deschidere (m)

Rutier DN Arad Mureş 123,060 330,00 Rutier DJ Lipova Mureş 133,640 177,00 Rutier DN Ilteu Pârâul Petriş 160,86 16,7 Rutier DN Ilteu Pârâul Ilteu 162,19 9,0 Rutier DN Toc Pârâul Toc 161,19 12,0 Rutier DN Săvârşin Pârâul Săvârşin 157,73 19,5 Rutier DN Săvârşin Pârâul Vineşti 155,15 15,45 Rutier DN Hălăliş Pârâul Hălăliş 152,71 8,60 Rutier DN Vărădia Pârâul Stejar 148,97 10,50 Rutier DN Juliţa Pârâul Juliţa 151,06 10,60 Rutier DN N.Bălcescu Pârâul Vălcuţa 149,12 10,40 Rutier DN N.Bălcescu Pârâul Bălcescu 146,80 14,00 Rutier DN Căpruţa Pârâul Grosu 146,10 7,00 Rutier DN Căpruţa Canal Grosu 143,92 6,50 Rutier DN Căpruţa Pârâul Căpruţa 143,63 21,00 Rutier DN Bârzava P. Monoroştea 146,46 14,00 Rutier DN Bârzava Pârâul Bârzava 144,39 24,60 Rutier DN Conop Pârâul Nadăş 138,35 20,00 Rutier DN Conop Pârâul Conop 137,20 16,25 Rutier DN Conop Canal Sibişel 140,89 8,10 Rutier DN Conop Pârâul Cornic 141,54 6,00 Rutier DN Milova Pârâul Milova 134,41 42,00 Rutier DN Milova Pârâul Jernova 133,15 14,00 Rutier DN Lipova Pârâul Şoimoş 130,55 30,40 Rutier DN Lipova Pârâul Radna 131,47 12,00 Rutier DN Lipova Pârâul Cladova 125,98 14,00 Rutier DN Răscruce Canal Ier 105,15 5,80 Rutier DN Pecica Cn.Arad-Pecica 102,96 18,00




Zonele şi punctele critice care pot provoca blocaje de gheţuri şi care este necesar să fie supravegheate permanent.

Nr. crt. Cursul de apă Zona sau punctul critic

1.

MUREŞ

Pod plutitor Săvârşin 2. Lalaşinţ - Căpruţa 3. Conop - Milova 4. Lipova 5. Sâmbăteni 6. Captare ARCHIM 7. Arad -Evacuare pluvial Alfa 8. Arad - Pod CFR-Balastieră 9. Arad - Micălaca, Pod Decebal 10.

MUREŞ

Arad - Pod Traian şi Insula Mureş 11. Pecica 12. Nădlac 13. Staţie de epurare a municip. -Arad 14. Staţia de epurare a platform. industriale de N-V Nr. crt. Cursul de apă Zona sau punctul critic

1.

CRIŞUL ALB

Pod CFR Vârfuri 2. Pod rutier Gurahonţ 3. Dieci - Almaş 4. Pod CFR Joia Mare 5. Pod rutier Buteni 6. Buteni - priză - Canalul Morilor 7. Pod DN-79 Sebiş-Bârsa 8. Pod rutier Bocsig-Beliu 9. Pod rutier şi CFR Ineu 10. Pod rutier Şicula 11. Pod rutier Sintea Mică - Ţipari 12. Pod CFR şi rutier 13. Pod rutier 14. Poduri rutiere Vărşand 1. CIOHOŞ Pod Vărşand 1. CIGHER Pod CFR Chier, pod rutier 2. Pod rutier 1. CRIŞ

NEGRU Pasarelă pietonală Tămaşda

2. Pod CFR şi rutier Zerind 1.

TEUZ

Pod rutier şi CFR 2. Pod rutier 3. Pod rutier Mişca- 4. Podul -Roşu

1. CANAL CERMEI - TĂUT Beliu-Cermei-Apateu

1. VALEA SEBIŞ Vale Sebiş

1.3. Incendii de pădure




Evaluarea riscurilor de incendii în fondul forestier de stat al Judeţului Arad, s-a efectuat utilizându-se informaţiile furnizate de către Direcţia Silvică Arad, după cum urmează:

1. Statistica incendiilor de fond forestier a ultimilor 5 ani. 2. Lista ocoalelor silvice existente la nivelul Direcţiei Silvice Arad. 3. Situaţia arboretelor tinere şi a punctelor vulnerabile de pe raza ocoalelor silvice. 4. Hărţi silvice – extrase ale amenajamentelor ocoalelor.

Riscul mediu anual de incendiu rezultat din calculele matematice, au următoarele valori:

Nr. crt. Ocolul silvic Valoarea rezultată

din calcul. RMA

Perioada medie între 2 incendii

(ani) Nivelul de risc.

1. O.S. Radna 5,12 1,5 Extrem de ridicat 2. O.S.Beliu 4,51 - Foarte ridicat 3. O.S. Bârzava 4 2,5 Extrem de ridicat 4. O.S. Gurahonţ 5,11 - Foarte ridicat 5. O.S. Chişineu Criş 4 - Ridicat 6. O.S. Iuliu Moldovan 1,9 - Mediu 7. O.S. Ineu 4,6 1,5 Extrem de ridicat 8. O.S. Lipova 1,8 - Mediu

Nr. crt. Ocolul silvic Valoarea rezultată

din calcul. RMA

Perioada medie între 2 incendii

(ani) Nivelul de risc.

9. O.S. Săvârşin 1,38 >5 Mediu 10. O.S. Sebiş Moneasa 4,37 1,5 Extrem de ridicat 11. O.S. Valea Mare 6,41 > 5 Foarte ricat

Statistica incendiilor ultimilor ani indică izbucnirea de incendii la O.S. Radna şi O.S. Sebiş Moneasa, 2 incendii la O.S. Ineu, 2 incendii la O.S. Bârzava, 1 incendiu la O.S. Nadăş, situaţie care plasează unităţile silvice amintite, la nivelul riscului extrem de ridicat. Sub aspectul periodicităţii, probabilitatea apariţiei a două incendii de fond forestier creşte la începutul şi la sfârşitul perioadelor de vegetaţie ale fiecărui an, dar se păstrează ridicată şi în alte anotimpuri secetoase.

1.4 Cutremure şi alunecări de teren Din multitudinea dezastrelor naturale posibile, cutremurele de pământ ocupă detaşat primul

loc atât din punct de vedere al dimensiunii pagubelor materiale cât şi din punct de vedere al pierderilor de vieţi omeneşti.

Analizând activitatea seismică în ultimii 300 de ani, constatăm că în Banat avem mai multe zone seismogene, care de-a lungul timpului au generat cutremure puternice. Pcinripalele carac teristici ale cutremurelor din Banat sunt determinate de natura solului (sedimentar necompactat), sol slab care nu permite acumularea de emergii foarte mari. Calculele specialiştilor arată că în zona Banatului nu se va putea genera un seism fu efecte devastatoare comparabile cu cele ale seismelor produse în zona Vrancea.

Principalele caracteristici ale cutremurelor din Banat sunt următoarele: • sunt total imprevizibile (nu se poate stabili o perioadă de revenire ca în cazul celor din

Vrancea); • sunt cutremure de mică adâncime: 10 - 12 km; • efectele au o arie restrânsă, diametrul zonei epicentrale nedepăşind 20 km. Judeţul Arad se află în zona a D şi E a cutremurelor bănăţene de tip intraplacă, cu epicentrul

în zona Banloc, judeţul Timiş.




Cutremure de pământ, localizate în zona Banat, considerată a doua ca importanţă după cea vrânceană, datorită faliilor existente în interiorul plăcilor tectonice. Zona are o activitate seismică continuă de intensitate medie, cu perioade de revenire mari dar inconstante, producându-se cutremure de tip intraplacă.

Datele istorice privind seismele bănăţene, încep la sfârşitul secolului XVIII. Pentru municipiul Arad sunt menţionate 11 cutremure cu intensitate mai mare de IV grade şi 9 cu magnitudini mai mari decât 4,1 (tabelul 1). Se observă că cele mai mari seisme de magnitudine maximă 4,7 (intensitate VII) s-au produs în secolele trecute. Trebuie menţionat că zona Banat este caracterizată de mutarea zonelor active. Dacă în perioadele anterioare, zonele active au fost cele din sud (Moldova Nouă) şi nord (Arad, Sânicolau Mare), în secolul nostru au fost mai active zonele centrale (Banloc, Parţa).

Catalogul cutremurelor din Banat (M ≥ 4,1) în perioada 1794-1993 Nr. Date Timp

propag. (GMT) h m s

Lat

N0

Long

E0

H (km)

Intensitatea la epicentru

Magnitudinea pe scara

Richter 0 1 2 3 4 5 6 7 1 1794 oct. 19 09 46,2 21,3 10 VII 4,7 2 1847 oct. 15 06:15 46,2 21,3 10 VII 4,7 3 1859 oct. 17 09:30 46,1 20,9 10 VII 4,7 4 1879 oct. 10 15:45 44,7 21,7 7 VIII 5,3 5 1879 oct. 11 02:45 44,7 21,7 10 VII 4,7 6 1879 oct. 17 02:53 44,7 21,7 10 VI 4,1 7 1879 oct. 20 10:45 44,7 21,7 10 VI 4,1 8 1879 oct. 31 18:30 46,1 20,7 10 VII 4,7 9 1879 nov. 1 06:30 46,1 20,7 10 VI-VII 4,5 10 1879 nov. 19 23:10 45,7 21,2 10 VI 4,1 11 1879 dec. 22 04:03 44,7 21,7 10 VI 4,1 12 1880 apr. 13 11:20 44,7 21,7 10 VI 4,1 13 1887 iul. 10 02:56 46,0 21,2 10 VI 4,1 14 1894 dec. 19 21:30 45,0 21,7 8 VII 4,7 15 1900 ian. 29 01:15 46,0 21,2 8 VII 4,7 16 1901 apr. 2 16:55 45,5 20,75 18 VII 5,0 Nr. Date Timp

propag. (GMT) h m s

Lat

N0

Long

E0

H (km)

Intensitatea la epicentru

Magnitudinea pe scara

Richter 17 1902 ian. 21 12:46 45,8 21,5 5 VI 4,1 18 1903 iul. 20 10:40 45,5 21,1 6 VI 4,1 19 1909 aug. 31 21:21:29 45,1 21,9 20 VI 4,4 20 1910 oct. 11 11:52:09 44,9 22,4 7 VI 4,3 21 1912 apr. 16 04:30 45,2 21,9 10 VI 4,1 22 1915 oct. 9 21:30 45,4 21,1 4 VI-VII 4,4 23 1915 oct. 19 08:30 45,4 21,1 5 VII 4,8 24 1915 oct. 27 - 45,4 21,1 (5) VI 4,1 25 1927 mai 31 22:58:15 44,9 21,7 10 VI 4,4 26 1936 sep. 6 04:49:02 45,7 21,1 10 VII 4,8 27 1938 iul. 8 06:32:49 46,0 20,7 6 VI-VII 4,3 28 1941 aug. 30 04:41:44 45,7 20,85 7 VII 4,8




29 1956 oct. 1 23:23 45,4 21,1 4 VI 4,1 30 1957 sep. 22 14:44 45,6 21,1 4 VI 4,1 31 1959 mai 29 20:38:28 45,65 21,2 5 VII-VIII 5,0 32 1960 oct. 22 19:17:48 45,6 21,1 12 VI 4,1 33 1973 aug. 23 14:52:43 45,71 21,15 25 VI 4,2 34 1974 apr. 17 01:31:34 46,0 21,1 20 VI 4,1 35 1978 ian. 17 02:29:33 45,77 21,06 15 VI 4,0 36 1991 iul. 12 10:42:21 45,38 21,05 11 VIII 5,7 37 1991 iul. 18 11:56:31 44,9 22,35 12 VIII 5,6 38 1991 iul. 19 01:27:32 45,31 21,05 10 VII 4,8 39 1991 aug. 12 04:59:39 45,47 21,15 14 VI 4,2 40 1991 aug. 14 23:36:03 45,32 21,22 10 VII 4,6 41 1991 dec. 2 08:49:41 45,45 21,12 9 VIII 5,6 42 1991 dec. 19 03:12:22 45,91 21,57 10 VI 4,1 43 1992 dec. 19 09:34:06 45,64 20,94 16 VII 4,1

Municipiul Arad este amplasat în partea de nord a zonei seismogene Banat, o falie

trecând chiar prin apropierea lui. De asemenea alte falii trec pe lângă oraşele Lipova, Chişineu Criş, Curtici şi Nădlac, precum şi pe lângă comunele Pecica şi Vinga.

Pe baza studiilor efectuate la pentru zona seismogenă Banat, magnitudinile şi perioadele de revenire a seismelor în zona Arad sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Magnitudine M

Perioada de revenire varianta 1 varianta 2

4 8 16 4,5 20 40 5 50 100

5,5 125 250 5,75 220 440

6 560 1120 6,25 6600 13200

Sunt date două variante, una optimistă cu perioade de revenire mai mari şi una pesi-mistă cu perioade de revenire mai mici. Considerând varianta optimistă, rezultă următoarele valori, ţinând seama de literatura de specialitate:

Starea limită Magnitudine Intensitate de serviciu (perioada de revenire 8-10 ani) 4 VI de avariere (perioadă de revenire 50 ani) 5 VII-VIII ultimă (perioadă de revenire de peste 450 ani) 6 IX

Seismele de suprafaţă au şi componente verticale mari şi sunt caracterizate de perioade foarte scurte 0,2-0,4 sec., amplificând foarte mult acceleraţiile structurilor rigide, cum sunt zidăriile.

Ca urmare a evaluării riscurilor identificate şi inventariate, în cadrul judeţului Arad există zone de risc la cutremur pe teritoriul judeţului Arad.

De asemenea, se apreciază că efectele cele mai puternice pot fi pe direcţia VINGA -ARAD - CURTICI.

În cazul judeţului Arad, un cutremur de magnitudinea şi intensitatea precizată poate provoca efecte deosebite în localităţile urbane Arad, Nădlac, Curtici şi Lipova.

Zonele de risc seismic, conform prevederilor din Normativul P.100-92, se caracterizează prin: zona D: Arad, Nădlac Ks=1,0 şi Tc=0,16 zona E: Curtici Ks=1,0 şi Tc=0,12

Lipova Ks=0,7 şi Tc=0,12




zona F: Chişineu Criş Ks=0,7 şi Tc=0,08

Alunecări de teren. Arealele afectate de alunecări de teren pot fi desemnate în toată zona

colinară a judeţului, cele mai importante fiind: • Oraşul Lipova; • Comuna Şiştarovăţ, satele Lalaşinţ şi Cuveşdia; • Comuna Dorgoş, satele Pătârş şi Bruznic; • Comuna Şiria şi satul Galşa; • Satul Cuied; • Comuna Tauţ, satul Minişel; • Comuna Buteni; • Comuna Hăşmaş, satul Urviş de Beliu; • Comuna Şilindia, satul Luguzău: • Comuna Archiş, satele Nermiş, Bârzeşti, Groşeni; • Comuna Dieci, satele Roşia, Revetiş, Crocna; • Comuna Hălmagiu, satele Bodeşti, Leştioara, Cristeşti; • Comuna Vârfuri, satele Mărineşti şi Măgulicea.

Alunecările de teren ce se pot produce în localităţile amintite cu următoarele caracteristici:

• sunt de mică adâncime: 1-5 m; • au viteza de alunecare extrem de lentă: < 0,106 m/an.

Secţiunea a 2-a. Analiza riscurilor tehnologice: 2.1. Riscuri industriale Dezvoltarea economică în continuă desfăşurare, a dus la apariţia pe teritoriul judeţului a

operatorilor economici care utilizează în procesul producţiei substanţe periculoase, existând riscul producerii de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase, care pot afecta pe lângă angajaţii socităţii şi populaţia dispusă în zonele de acţiune ale substanţei. La nivelul judeţului Arad sunt luaţi în evidenţă operatori economici care prezintă pericolul de accidente majore şi de accidente minore în care sunt implicate substanţe periculoase, în conformitate cu H.G.95/2003. Situaţia acestor operatori economici este prezentată în anexă la prezentul plan. De asemenea au fost identificaţi şi operatori economici risc chimic şi care nu intră




sub incidenţa HGR nr. 804/2007 sau a legii nr. 92/2003, aceştia fiind de asemenea prezentaţi în anexă la prezentul plan.

Pe teritoriul judeţului Arad există de asemenea operatori economici şi instituţii publice care deţin şi manipulează surse radioactive. Situaţia lor este de asmenea prezentată în anexă la prezentul plan.

2.2. De transport şi depozitare produse periculoase Pe teritoriul judeţului, în afara operatorilor economici care prezintă pericolul de accidente

majore prezentaţi mai sus, în activitatea activitatea economică există riscul producerii: • incendiilor sau exploziilor la:

• depozite carburanţi • staţii de distribuţie carburanţi

• accidentelor chimice în care pot fi implicate sustanţe periculoase la operatori economici abilitaţi de a efectua transporturi periculoase, în conformitate cu ADR.

O probabilitate mărită de producere a accidentelor pe timpul transportului substanţelor periculoase există pe următoarele trasee:

• pe căile ferate: • 1 punct de trecere a frontierei (CURTICI); • rutele -Curtici - Petriş;

- Vinga - Zerind; - Arad - Brad;

• pe căile rutiere : • puncte de trecere a frontierei (NĂDLAC, TURNU, VĂRŞAND); • şosele : - Nădlac - Petriş, DN-7

- Timişoara – Arad DN69; - Vinga - Zerind, DN 79; -Chişineu-Criş - Hălmagiu DN 76

2.3. Accidente deosebit de grave pe timpul pe căile de comunicaţii: Analizând căile de comunicaţie cu cel mai mare tranzit ale judeţului şi evenimentele

petrecute în ultimii ani, rutele următoare sunt cele mai probabile pentru producerea unor accidente deosebit de grave:

• rutiere: • Nădlac - Arad - Lipova - Petriş - Deva (DN 7); • Timişoara - Vinga - Arad - Zerind - Oradea (DN 79); • Chişineu-Criş - Ineu - Hălmagiu - Brad (DN 76);

• căi ferate: • magistrala 200 Curtici - Arad - Petriş; • magistrala 310 Timişoara - Vinga - Sîntana - Oradea; • magistrala Arad - Sîntana - Ineu - Brad;

• căi aeriene: • pe Aeroportul Internaţional Arad; • pe căile aeriene din sfera de competenţă a Centrului de Dirijare a Zborurilor Arad;

2.4. Riscuri nucleare şi urgenţe radiologice Dispunerea judeţului Arad 574 km de Centrala atomoelectrică de la Cernavodă, la 329

km de Centrala atomoelectrică de la Kozlodui, BULGARIA şi la 196 km de centrala atomoelectrică de la Pecs, UNGARIA, arată că teritoriul judeţului poate fi afectat doar de efectele ulterioare ale accidentului, respectiv de contaminarea radioactivă produsă în urma accidentului.

Nu trebuie exclusă nici posibilitatea producerii unor urgenţe radiologice în urma căderii de obiecte cosmice, cu încărcătură nucleară, care se pot produce pe întreg teritoriul judeţului Arad.

Toţi utilizatorii de surse radioactive din judeţ au autorizaţiile necesare eliberate de către CNCAN şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile legale, iar la nivelul judeţului




există un „Plan de urgenţă radiologică”, care se va pune în aplicare în cazul producerii unei urgenţe în care sunt implicate substanţe radioactive.

2.5. Poluări accidentale Poluarea apelor în judeţul Arad, ca şi sursă de risc, trebuie analizată în funcţie de cele două bazine hidrografice: al Mureşului, precum şi al Crişului Alb şi Crişului Negru.

În bazinul hidrografic Mureş, pe teritoriul judeţului Arad, s-au produs în decursul timpului poluări accidentale cum au fost:

1. Poluarea cu păcură pe canalul Mureşel – poluator CET Arad - secţia Hidrocarburi, 24 noiembrie 2005, datorată avariei la vana rezervorului de 1000 tone.

2. Poluarea cu ţiţei şi ape de sondă în pădurea Bodrog, provocată de Schela de Petrol Timiş, secţia Arad, datorată avariei la sonda de injecţie nr. 6 – aprilie 2006.

Poluări cu substanţe de altă natură nu au existat, nu s-au produs distrugeri de vegetaţie sau mortalitate piscicolă.

Există mai multe unităţi aflate în programul de monitorizare a Sistemului de Gospodărie a Apelor Arad care au emisii de substanţe organice peste limitele admise sau deţin în depozite substanţe poluante care în caz de accidente ar produce catastrofe ecologice. Toate aceste unităţi monitorizate au întocmite „Planuri de prevenire a poluărilor accidentale”.

Denumire Sursa / Curs de apa ce

poate fi afectat Indicatori de poluare

S.C. PRODCOM ANDANTE S.R.L. Mures-Mort, Mures CBO5 ,NH4, Extract. S.C. SIATRA PROD S.R.L. Mures NH4, Extract. CET HIDROCARBURI Canal Muresel Extract. S.C. COMERA S.A. PECICA Mures NH4 S.C. URBISSERV S.A. LIPOVA Mures Detergenti, NH4, Extract. STAŢII PETROM (din orice locaţie a judeţului Arad)

Orice curs de apa Extracţie, Petroliere

SCHELA DE PETROL TIMISOARA Canale de desecare Petroliere; Cloruri

Pe teritoriul judeţului Arad, în bazinul hidrografic al Crişului Alb şi Crişului Negru, nu au fost înregistrate poluări accidentale cu substanţe petroliere sau chimice. Principalilor utilizatori de apă care pot fi afectaţi în caz de poluări accidentale, în bazinul Crişului Alb şi Crişului Negru sunt prezentaţi în tabelul următor:

Nr. crt

Denumire folosinţei

Curs de Apă, poziţia hectometrică

Adresa

1 S.C. BOMONI SRL BOCSIG

Canalul Morii

Com. Bocsig

2 S.C. CARPIO ROVINA S R L INEU Oraş Ineu

3 S.C. PESCADOR INEU Oraş Ineu 4 S C EGRETA SELEUŞ Com. Seleuş

5 FERMA PISCICOLA

FERMA PISCICOLA Pilu - Grăniceri SOCODOR

Canalul Morilor

1192

Com Pilu

SECŢIUNILE DE INTERVENŢIE ÎN CAZUL POLUĂRILOR ACCIDENTALE CU PRODUSE

PETROLIERE ÎN BAZINUL CRIŞULUI ALB ŞI CRIŞULUI NEGRU




Râul Localizare secţiune pe râu

Lăţime secţiune

Viteza apei în secţiune

(medie/max.) Mc/s

Potenţial poluator

Crişul Alb Oraş Ineu

St. hidro. Ineu Km 55+400

41 m 0,925/1,00 Fil Bradmin Brad SC Acvacalor Brad

Crişul Alb Oraş Ch. Criş

Pod rutier Km 22+100

32 m 0,550/1,15 Fil Bradmin Brad SC Acvacalor Brad St. Epurare Ineu

Crişul Negru Com Zerind Pod rutier Km 7+300

39 m 0,900/0,800

St. de epurare Ştei S.Minieră Băiţa Ştei Platf.Ind.Sudrigiu St. de epurare Beiuş St. de epurare Tinca

PRINCIPALII UTILIZATORI DE APĂ CARE POT PREZENTA SURSE POTENŢIALE SEMNIFICATIVE DE POLUĂRI ACCIDENTALE

PE RÂUL CRIŞUL ALB - JUDEŢUL .ARAD Nr. crt

Denumirea folosinţei de apă

1 CN CAF Minvest Deva – Sector minier Brusturi - iaz Luncşoara 2 RAAC Arad - Secţia Gurahonţ 3 RAAC Arad - Secţia Moneasa 4 SC Comera S A Arad - punct de lucru Sebiş 5 Consiliul Local Ineu 6 Consiliul Local Chişineu Criş

2.6. Eşecul utilităţilor publice: A. ALIMENTAREA CU GAZE Eşecul alimentării cu gaze reprezintă imposibilitatea asigurării în reţelele de distribuţie a

unei presiuni minime de 0,4 atmosfere la nivelul terminal al reţelei (consumator), presiune sub care colapsează orice sistem de ardere a gazului.

Cauzele producerii acestui eşec pot fi: Consumuri supradimensionate în timpul scăderii drastice a temperaturilor

exterioare în condiţiile imposibilităţii pompării unor cantităţi suplimentare în magistrale (minim 3 atm.);

Accidente pe magistralele de transport pe reţelele de înaltă presiune sau la staţiile de comprimare/decomprimare datorită producerii unor dezastre sau a unor accidente antropice;

Consecinţele unui astfel de eşec, în condiţiile unor temperaturi exterioare foarte scăzute, sunt multidimensionale, ele manifestându-se cu preponderenţă în 3 planuri:

Disconfort termic ridicat prin nefuncţionarea mijloacelor de încălzit (centrale termice, sobe, plite, etc.)

Reducerea capacităţii de preparare a hranei calde în gospodării sau operatori economici;

Scoaterea din funcţiune a sistemelor de termoficare care funcţionează pe gaz.




Populaţia urbană, în special cea care locuieşte în blocuri de apartamente, este puternic afectată în condiţiile unui astfel de eşec. Imposibilitatea folosirii unor surse alternative, termoficarea centralizată şi tipologia construcţiei pot pune în pericol grav viaţa oamenilor.

În condiţiile unui astfel de eşec, Municipiul Arad este localitatea cea mai grav afectată. Gradul ridicat de urbanizare, amplitudinea reţelei de termoficare centralizată, capacitatea redusă de folosire a surselor alternative de încălzite, transformă eşecul alimentării cu gaze într-o situaţie de urgenţă majoră, într-un dezastru. În Arad sunt 24.679 de abonaţi (asociaţii de proprietari sau persoane fizice şi 1828 de operatori economici dependenţi de alimentarea cu gaze. În condiţiile scăderii presiunii pe reţelele de distribuţie cei mai afectaţi sunt cetăţenii de pe str. Trenului (Grădişte), alimentaţi dintr-o reţea terminală, subdimensionată.

Transportatorul şi distribuitorii fac eforturi permanente de reducere a surselor de risc prin asigurarea alimentărilor în buclă ( 2-3 surse), înlocuirea conductelor vechi, securizarea reţelelor şi al staţiilor, mentenanţă calificată, etc.

B. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ Eşecul alimentării cu energie electrică reprezintă imposibilitatea asigurării la nivelul

consumatorului a tensiunii şi frecvenţei contractate ( 400 V sau 230 V şi respectiv 50 Hz. ). Cauzele care pot genera un astfel de eşec pot fi : afectarea gravă a instalaţiilor şi sistemelor de producere sau transport al

energiei electrice ca urmare a producerii unor dezastre naturale de origine geologică, solară, fenomene meteorologice extreme sau accidente antropice;

colapsul sistemului de transport ca urmare a supraîncărcării reţelelor; deficienţe majore în funcţionarea componentelor sistemului energetic ( staţii de

transformare, linii electrice, etc.); mentenanţă deficitară (vegetaţie în linie, componente cu durată de normare

depăşită); Efectele produse de un astfel de eşec, în condiţiile unuia de lungă durată (peste 48 de ore),

se manifestă cu putere în toate domeniile economic, social, sănătate publică, siguranţă etc. Cele mai importante efecte sunt:

oprirea sau limitarea fluxurilor tehnologice; suspendarea sau limitare transporturilor publice, feroviare, aeriene; paralizarea sistemului de comunicaţii şi securitate a vieţii; limitarea rezervelor de hrană şi apă; eşecul celorlalte utilităţi publice; scăderea drastică a confortului casnic;

Şi în acest caz, populaţia din mediul urban este cea mai afectată de un astfel de eşec. Densitatea populaţiei, limitele resurselor alternative, dependenţa de un sistem centralizat de aprovizionare şi distribuţie, de funcţionarea serviciilor face ca un astfel de eşec să aibă consecinţe grave, în special pe o durată îndelungată.

În judeţul Arad, ca urmare a incidentelor apărute în ultimii 2 ani şi a structurii tehnice a reţelelor din zonă, sunt identificate 5 zone cu risc crescut privind întreruperea alimentării cu energie electrică, care cuprind localităţile:

1. Pe axa Lipova – Ususău: Lipova, Şoimoş, Milova, Odvoş, Conop, Bîrzava, Ususău, Chelmac, Balotinţ, Lalaşinţ, Zăbalţ, Bruznic, Pătârş, Labaşinţ, Cuveşdia, Şiştarovăţ.

2. Pe axa Făget – Săvîrşin : Bârzava, Monoroştia, Căpruţa, Dumbrăviţa, Groşii Noi, Slatina de Mureş, Baia, Obârşia, Roşia Nouă, Troaş, Corbeşti, Pârneşti, Lupeşti, Juliţa, Nicolae Bălcescu, Bulci, Vărădia de Mureş, Temeşeşti, Petriş, Seliştea, Ilteu, Toc, Guiaş, Căprioara, Săvârşin, Hălăliş, Valea Mare, Birchiş, Ostrov, Virişmont, Bacău de Mijloc, Ţela, Bata.

3. Pe axa Sebiş – Gurahonţ : Sălăjeni, Laz, Prăjeşti, Donceni, Buhani, Miniad, Dezna, Slatina de Criş, Rănuşa, Moneasa, Buteni, Livada, Berindia, Roşia, Revetiş, Almaş, Rădeşti, Musteşti, Cil, Bonţeşti, Pescari, Crocna, Feniş, Iosaş, Iosăşel, Gurahonţ,




Valea Mare, Zimbru, Dulcele, Brusturescu, Poiana, Honţişor, Brazii, Iacobini, Buceava, Buceava Şoimoş, Mădrijeşti.

4. Pe axa Vîrfurile - Gurahonţ : Rostoci, Dumbrava, Budeşti, Tălagiu, Aciuţa, Pleşcuţa, Vidra, Avram Iancu, Măgulicea, Lazuri, Brusturi, Cristeşti, Răstoci, Leasa, Băneşti, Sârbi, Tisa, Ţărmure, Ioneşti, Poienari, Hălmăgel, Târnoviţa, Ţoheşti, Dereşti.

5. Zona de frontieră cu PCTF Nădlac, Vărşand, Turnu, Curtici ; Prin politica de investiţii al distribuitorilor pentru perioada viitoare se are în vedere:

scurtarea liniilor de transport (medie tensiune ); închiderea buclei de 110 kv ( Pîncota – Sebiş); dezvoltarea reţelei liniilor de transport prin construcţia a 2 noi linii; punerea în funcţiune a noi staţii de transformare ( staţia CFR-Vărădia); mutarea liniilor pe trasee cu grad mare de siguranţă; dezvoltarea capacităţii de intervenţie în zone greu accesibile;

C. ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ Eşecul alimentării cu apă potabilă a populaţiei, pentru o perioada mai mare de 24 de ore, se

manifestă cu o forţă deosebită în zonele urbane cu o mare densitate a populaţiei. Efectele unui astfel de eşec se amplifică în condiţii de temperaturi extreme.

Amplitudinea efectelor manifestate de eşec sunt direct proporţionale cu durata eşecului (lipsa apei potabile) şi invers proporţionale cu existenţa surselor alternative.

Efecte produse : limitarea fluxurilor tehnologice; disconfort casnic care se amplifica prin imposibilitatea utilizării instalaţilor

sanitare; creşterea gradului de risc privind îmbolnăvirea populaţiei datorita posibilităţilor

izbucnirii unor epidemii; Cauzele care pot genera un astfel de eşec :

producerea unor dezastre naturale; accidente tehnologice; contaminarea gravă a surselor de apă; secetă extremă; acţiuni teroriste;

Operatorii economici specializaţi în transportul şi distribuirea apei potabile promovează o politică de reducere a riscului prin :

asigurarea unor rezerve tampon; diversificarea surselor de captare; creşterea performanţei tehnologice privind calitatea apei; extinderea reţelelor de apă potabilă.

2.7. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos: Căderi de obiecte cosmice (meteoriţi, sateliţi sau elemente ale acestora cu încărcătură

nucleară sau fără), aparate de zbor atmosferice sau stratosferice, se pot produce pe întreg teritoriul judeţului.

Datorită evoluţiei aleatoare a factorilor de mediu şi a gradelor şi tipurilor extrem de diversificate ale avariilor care se pot produce nu se poate face o clasificare şi nu pot fi încadrate pe tipuri şi zone probabile de producere .

În ultimii ani, pe teritoriul judeţului s-au înregistrat 3 accidente aviatice: 1999 - prăbuşirea unui avion militar (MIG-23) pe teritoriul administrativ al

comunei Birchiş. O victimă, pilotul avionului;




2003 – prăbuşirea unui aparat de zbor uşor pe teritoriul localităţii Bocsig. Nu s-au înregistrat victime;

2006 – prăbuşirea unui avion militar (MIG 21- LANCER) pe teritoriul localităţii Beliu. S-a înregistrat o victimă, pilotul avionului;

2010 – prăbuşirea unui aparat de mici dimensiuni pe teritoriul localităţii Şiria. Pilotul a decedat.

2.8. Prezenţa muniţiei neeplodate pe teritoriul judeţului: În timpul celui de-al doilea război mondial, mai ales după 23 August 1944, judeţul Arad a

fost teatru de operaţiuni militare. Şi înainte de această dată unele obiective, în cele special din Municipiul Arad, au fost supuse bombardamentului anglo-american.

Celei mai puternice lupte s-au dat după 23 August 1944, acestea începând cu ofensiva trupelor germano-maghiare de pe Valea Mureşului, oprită de trupele române la Păuliş, şi ulterior ofensiva de eliberare dusă de trupele române şi sovietice pe culoarul Mureşului şi al Crişului Alb până peste graniţa maghiară.

Nu trebuie să uităm şi bombardamentele puternice la care a fost supus Aradul, după 23 August 1994 de către aviaţia germană.

Practic, de peste 60 de ani, oriunde pe teritoriul judeţului se găsesc elemente de muniţie, relicve a războaielor mondiale. Statistica ne arată că cele mai multe misiuni de asanare au fost efectuate în zona de vest a judeţului, între graniţa cu Ungaria şi Munţii Zărandului, unde operaţiunile militare au fost mai intense. Harta ce urmează prezintă o statistică a localităţilor în care misiunile de asanare au fost preponderente.

Desigur că muniţii şi elemente de muniţii rămase din timpul conflictelor militare pot fi din punct de vedere probabilistic descoperite oriunde pe teritoriul judeţului, nu numai ca urmare a utilizării lor efective în luptele ce au avut loc, dar şi ca urmare a ascunderii acestora pentru a nu fi capturate de adversar.

Secţiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice: Riscurile biologice care pot avea loc pe raza judeţului Arad sunt epidemiile şi epizootiile.




Cele mai probabile locuri de izbucnire a epidemiilor sunt: • Zonele inundabile din ape interne de pe raza municipiului Arad: Bujac, Gai, Grădişte,

Şega; • Unităţile spitaliceşti; • Unităţile de învăţământ.

Epizootiile pot să apară cel mai probabil la: • Colectivităţile mari de animale; • În anii 2005 – 2007 au fost afectate de pestă porcină localităţile: Curtici, Sâmbăteni,

Almaş, Livada, Sintea Mare, Şeitin, Arad. • În anul 2008 a fost afectat de leucoză localitatea Sintea Mică şi de rabie localităţile

Semlac, Pecica, Turnu, Variaşul Mare, Iratoşul, Bodrogul Nou. • În anul 2009 au fost afectate de rabie localităţile Seleuş, Caporal Alexa, Şiria, fondul de

vânătoare Miniş şi Ghioroc. Secţiunea a 4-a. Analiza riscurilor de incendiu: Un risc permanent prezent este aceala de producere a incendiilor. Din totalul incendiilor, funcţie de domeniul de activitate unde s-au produs, în conformitate

cu evaluarea atstistică pe anul 2014, avem următoarea repartiţie în procente: - 71% s-au produs la gospodarii cetăţeneşti, anexe şi terenuri ale acestora; - 6 % în industrie; - 3,5% la activităţi de servicii colective, sociale şi personale (culte, cultură, sportive, etc); - 2,5% în comerţ şi alimentaţie publică; - 8% la mijloace de transport şi depozitare; - 3% în instituţii publice; - 1,5% învăţământ, sănătate şi asigurări sociale; - 4,5% în alte domenii de activitate. La locuinţe şi anexele acestora, în anul 2014 s-au înregistrat 208 incendii, ceea ce

înseamnă, cel puţin 1 incendiu la o gospodărie la 2 zile calendaristice. Raportat la aceeaşi perioadă a anului 2013, numărul incendiilor izbucnite în gospodăriile populaţiei a scăzut cu 5,45 %.

Cele mai multe incendii au fost generate de: - focul deschis fără respectarea normelor (40% din totalul incendiilor); - fumat în locuri cu pericol de incendiu (24% din totalul incendiilor), mai ales la

gospodăriile cetăţeneşti; - instalaţii electrice defecte (22% din totalul incendiilor), la gospodării cetăţeneşti (87%),

industrie (7%) şi mijloace de transport (16%). În anul 2014, din cele 291 de incendii produse pe raza judeţului Arad, 167 s-au

manifestat în mediul urban 57,38% , iar 124 în mediu rural (42,61%). Secţiunea a 5-a. Analiza riscurilor sociale 5.1. Participarea populaţiei la manifestări periodice Manifestările tradiţionale periodice sunt cele desfăşurate cu ocazia strânsului recoltelor,

sărbători religioase, praznice, sărbători câmpeneşti, nedei, târguri de animale sau ale meşterilor populari, precum şi pe timpul festivalurilor, concertelor în aer liber. În funcţie de participare prezentăm calendarul anual al activităţilor sociale din judeţul Arad:

Perioada Activitatea socială Loc de desfăşurare Nr, parţicipanţi

05-06.01 Bobotează / Sfântul Ioan Botezătorul

Catedrala Sf. Treime, Măn. Boddrog, Măn. Gai

aprox. 2000 / locaţie




24.01 Unirea Principatelor Române Platou Palatul Administrativ aprox. 200 15.03. Manifestări organizate de UDMR Parcul Reconcilierii, Arad aprox. 2000 15.03 Procesiune religioasă Învierea

Domnului organizată de Parohia romano-catolică

Catedrala Romano-catolică 2.000

Aprilie – mai

Manifestări religioase cu ocazia Sărbătorilor de Paşti

Catedrala Ortodoxă 15.000

Sezonul comptetiţi-

onal

Manifestaţii sportive Liga II şi a III a

Arenele sportive aprox. 200 - 1000

Sezonul comptetiţi-

onal

Manifestări sportive în cadrul ligii naţionale de baschet

Sala Polivalentă Arad aprox. 200 - 1000

26.05 Târgul meşterilor populari Piaţa Avram Iancu, Arad aprox. 1000 30.06-02.07

Festivalul Moto – Rock Oraş Pecica aprox. 3000

Iulie Târgul de fete Muntele Găina aprox. 6000 Iulie Festivalul clătitelor Comuna Moneasa aprox. 3000 15.08 Sărbătoare religioasă „Sfânta

Maria” Mănăstirea Bodrog, Gai,

Radna aprox. 2000 /

locaţie 18-20.08 Praznicul de Pită Nouă Oraşul Pecica 2.000 August

Festivalul Vinului Arad, Piaţa Avram Iancu aprox. 1000

August Zilele Aradului Municipiul Arad aprox. 5000 Septembrie Crosul şi Semimaratornul

Aradului Municipiul Arad aprox. 2000

05-06.10 Manifestări cu ocazia comemorării martirilor celor „13

Generali”

Arad, Parcul Reconcilierii 1.500

Octombrie Comemorarea delor 40000 de români jertfiţi în Transilvania

Municipiul Arad aprox. 500

Decembrie Sărbătoarea Crăciunului Municipiul Arad aprox. 1000 Decembrie Sărbătoarea Revelionului Municipiul Arad aprox. 5000

Pieţe agro-industriale din municipiul Arad : • Piaţa Catedralei - zilnic • Piaţa Mihai Viteazul – zilnic • Piaţa Aurel Vlaicu – zilnic • Piaţa Fortuna – zilnic • Piaţa Mioriţa – zilnic • Piaţa Alfa – zilnic

Piaţa „talcioc” • Piaţa strada Pădurii – zilnic

Târguri de cereale şi animale • Aradul Nou – marţi • Obor – strada Pădurii – vineri

Târguri de animale de companie • Piaţa Casa Sindicatelor – duminică

Târguri de maşini auto • Piaţa Hipodrom – duminică




Mişcări sociale posibile. Evenimentele social economice sunt reprezentate de manifestări promoţionale comerciale, desfăşurate pe tot parcursul anului, fără ritmicitate, cu excepţia târgurilor tradiţionale ce se organizează la date sau zile fixe, specifice pentru fiecare localitate.

Manifestările politice sunt ocazionate de vizite oficiale ale demnitarilor străini şi români pe teritoriul judeţului, intensificate în anii electorali.

Există de asemenea şi posibilitatea producerii manifestărilor de protest organizare de structurile sindicale ale maerilor agenţi economici.

Secţiunea a 7-a. Zone cu risc crescut: Zonele cu risc crescut pe teritoriul judeţului Arad sunt:

Nr. Crt.

Zona / obiectivul cu risc crescut Tipul de risc

1 Hipermarket-uri: SELLGROS, PRAKTIKER, METRO, KAUFLAND, JACKSON; ARMONIA, REAL, DEDEMAN, ATRIUM MALL.

Incendii

2 Localităţi: ZERIND Inundaţii 3 Obiective economice: CET Arad, S.C. ASTRA

VAGOANE CĂLĂTORI, S.C. ASTRA VAGOANE MARFĂ, S.C. COMESO COLOR S.A., S.C.PRODAGRO BIAN S.R.L, S.C.NUOVAARIO S.A., S.C. GENERAL COM INVEST S.R.L., S.C. DELPHY PAKARD ROMANIA SRL, S.C. PRIMA GAZ S.R.L., S.C. TAKATA PETRI ROMANIA SRL, S.C. AGROSEM S.A., LEONI WIRING SYSTEMS, TAKATA-PETRI ROMANIA, YAZAKI COMPONENT TECHNOLOGY, COFICAB EASTERN EUROPE, BOS AUTOMOTIVE PRODUCTS ROMANIA., LAZAR & SHONE, HIBAX, PRODALIN, CAI-CURTICI, HELEVETICA PECICA, APEMIN LIPOVA, ROPINI, MARBETO, LACTO FOOD, DARIMEX INTERNATIONAL, AGRIROM, ASTRAL IMPEX.

Incendii, explozii, poluări




CAPITOLUL IV – Acoperirea riscurilor Secţiunea 1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie şi intervenţie: Acţiunile de protecţie şi intervenţie pentru limitare şi înlăturarea efectelor tipurilor de riscuri

produse pe raza judeţului Arad se vor desfăşura într-o concepţie unitară, cu respectarea principiului suficienţei forţelor şi mijloacelor.

Cursul acţiunilor va fi stabilit funcţie de tipul de risc produs, intensitatea şi amploarea acestuia.

Nivelurile de acţiune sunt următoarele: - nivelul local: acţionează forţe şi mijloace din subordinea comitetelor locale pentru situaţii

de urgenţă; - nivelul zonal: acţionează forţe şi mijoace ale mai multor comitete locale pentru situaţii de

urgenţă dispuse în aceeaşi zonă (bazine hidrografic); - nivelul judeţean: acţionează forţe şi mijloace din subordinea comitetului judeţean pentru

situaţii de urgenţă; - nivelul interjudeţean: acţionează forţe şi mijloace de intervenţie ale judeţului Arad şi ale judeţelor vecine. În funcţie de tipul de risc produs şi de localizarea acestuia, prin ordin a prefectului se convoacă capabilităţile cuprins în Registrul de riscuri şi capabilităţi, în cele două urgenţe: Alpha şi Bravo. În cazul unor situaţii speciale de urgenţă care depăşesc forţele şi mijloacele judeţene, se solicită prin intermediul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă activarea forţelor constituite la nivel naţional în urgenţa Charlie. Solicitarea introducerii urgenţelor Alfa şi Beta poate fi făcută către prefectul judeţului de către oricare dintre şefii instituţiilor cuprinse în Registrul de riscuri şi capabilităţi al judeţului Arad. O atenţie deosebită se acordă riscurilor cu manifestare transfrontalieră, care afectează judeţul Arad şi judeţul Bekes. Planificarea cursului acţiunilor în acest caz se va baza pe structura DKMT şi protocoalele de colaborare cu partea maghiară.

Teritoriul judeţului Arad se zonează în 7 raioane de intervenţie, identice cu cele ale subunităţilor inspectoratului poentru situaţii de urgenţă, prezentate grafic mai jos:




Ambulanţele de urgenţă, reanimare şi descarcerare acţionează pe teritoriul judeţului Arad atât cele aparţinând I.S.U.J. Arad cât şi ale altor servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă, situaţia existentă în prezent fiind cea din tabelul de mai jos:

SITUATIA CENTRALIZATOARE CU EXISTENT SMURD ARAD

JUDET SUBUNITATI AMBULANŢĂ DE TIP B AMBULANŢĂ DE TIP C

OPERATIVE REZERVA OPERATIVE REZERVA

ARAD

Detaşamentul Arad 0 0 1 1 Secţia Bârzava 1 0 0 0 G.I.nr.2 Birchiş 1 0 0 0 Secţia Sebiş 1 1 0 0 G.I.nr.2 Gurahonţ 1 0 0 0 Secţia Ineu 1 0 0 0 G.I.nr.2 Chişineu Criş 1 0 0 0 TOTAL SUBUNITATI 6 1 1 1 SVSU Nădlac 1 0 0 0 SVSU Vinga 1 0 0 0 TOTAL SVSU 2 0 0 0

Raioanele de intervenţie SMURD pentru zona de competenţă sunt cele prezentate grafic mai jos:

În cazul intervenţiilor în situaţii de urgenţă de mică amploare şi intensitate comandanţii subunităţilor / structurilor care intervin vor fi comandanţii acţiunii. În cazul situaţiilor de urgenţă de mare amploare şi intensitate comandantul acţiunii se numeşte de către prefectul judeţului. Comandantul acţiunii va numi comandanţii acţiunilor la faţa locului. În caz de nevoie se vor operaţionaliza unul sau mai multe puncte de comandă avansate.




Subunităţile inspectoratului pentru situaţii de urgenţă vor constitui nucleele grupărilor de forţe şi mijloace constituite de comitetele locale, serviciile publice deconcentrate şi organizaţiilor nonguvernamentale. Se stabilesc ca zone de maxim interes cele două bazine hidrografice: Bazinul râului Mureş şi Bazinul Crişurilor, inundaţiile reprezentând riscul cu cea mai mare frecvenţă de manifestare pe raza judeţului Arad. La producerea tipurilor de riscuri se va acţiona astfel:

• Salvarea vieţii persoanelor aflate în zona de acţiune a riscului este prioritară. Salvarea persoanelor trebuie să fie urmată în cel mai scut timp de asigurarea condiţiilor de cazare, hrănire şi acordare a asistenţei medicale pentru sinistraţi;

• Ulterior salvării persoanelor se va acţiona pentru salvarea animalelor, bunurilor materiale, valorilor culturale aflate în zona de acţiune a riscului.

• Concentrarea efortului prin alocarea forţelor şi mijloacelor la dispoziţie se face pentru salvarea persoanelor, în zonele cele mai afectate de tipul de risc produs.

• Constituirea rezervelor de intervenţie este obligatorie. De regulă, funcţie de situaţia produsă, rezervele de forţe şi mijloace vor fi dispuse cât mai aproape de zonele în care se intervine, folosindu-se spaţiile de dispunere a tehnicii, de hrănire şi cazare a personalului existente pe raza unităţilor administrativ – teritoriale;

• Manevra de forţe şi mijloace constituie principala modalitate de adaptare a dispozitivului de intervenţie la evoluţia riscului produs. Manevra stă la baza concentrării efortului.

Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor acestora se realizează prin următoarele acţiuni:

• Monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, şi transmiterea avertizărilor / alertelor către C.J.S.U. şi C.L.S.U. de pe raza judeţului Arad: Monitorizarea tipurilor de riscuri pe teritoriul judeţului Arad are loc prin

eforturile conjugate ale dispeceratelor serviciilor de urgenţă profesioniste precum şi ale Inspecţiei de Stat în Construcţii, S.G. Ape Mureş Arad, S.H.I. Crişul Alb, Secţiei Drumurilor Naţionale Arad, Administraţiei Drumurilor Judeţene Arad şi centrelor operative cu activitate nepermanentă care după activare asigură permanenţa la primăriile localităţilor, respectiv activitatea de secretariat a C.L.S.U.;

Datele şi informaţiile despre tipurile de riscuri se vor concentra la Dispeceratul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Vasile Goldiş” al Judeţului Arad, care întocmeşte rapoarte informative către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Arad / Prefectura Judeţului Arad, Consiliul Judeţean Arad şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă;

Datele şi informaţiile de interes general vor fi transmise prin grija dispeceratului colocat din cadrul I.S.U. „V. Goldiş” al Jud. Arad tuturor instituţiilor implicate.

• Pregătirea forţelor şi mijloacelor, dotarea cu materiale şi mijloace, supravegherea punctelor critice, identificarea clădirilor care prezintă risc, etc.: Se stabilesc 4 etape de pregătire a forţelor şi mijloacelor destinate intervenţiei în

situaţii de urgenţă: Gradul I: informarea factorilor de conducere despre evoluţia potenţial

periculoasă a tipurilor de risc; Gradul II: verificarea forţelor şi mijloacelor avute la dispoziţie de către

comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi de către serviciile de urgenţă; actualizarea bazelor de date;

Gradul III: activarea centrelor operative cu activitate nepermanentă care să asigure serviciul de permanenţă la sediile primăriilor şi desfăşurarea




şedinţelor extraordinare ale comitetelor locale pentru analiza situaţiei create şi stabilirea măsurilor ce vor fi luate pentru limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă; prin ordin al Prefectului Judeţului Arad s-a stabilit că activarea permanenţei în cadrul primăriilor are loc începând cu introducerea codurilor de nivel GALBEN;

Gradul IV: alertarea forţelor şi mijloacelor, aducerea acestora în stare completă de operativitate şi desfăşurarea acţiunilor de intervenţie; prin ordin al Inspectorului general s-a stabilit că trecerea la creşterea capacităţii operaţionale are loc începând cu introducerea codurilor de nivel PORTOCALIU, dacă nu se specifică punctual alte măsuri.

Dotarea cu mijloace şi materiale de intervenţie se realizează în două direcţii principale: Dotarea cu tehnică şi materiale de intervenţie a structurilor destinate să

intervină în situaţii de urgenţă; Dotarea cu materiale şi tehnică de intervenţie pentru constituirea rezervei

operative a comitetelor pentru situaţii de urgenţă. • Informarea populaţiei asupra modului de comportare la producerea riscurilor şi

pregătirea pentru punerea în aplicare a măsurilor de autoprotecţie, respectiv autoevacuare: Informarea populaţiei asupra modului în care să acţioneze în cazul producerii

diferitelor tipurie de riscuri este o îndatorire principală, permanentă, a tuturor structurilor care au atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă;

Căile de informare a populaţiei sunt următoarele: Informarea elevilor, în cadrul programelor instituite de către Inspectoratul

Şcolar Judeţean Arad; Concursurile de protecţie civilă şi prietenii pompierilor; Difuzarea materialelor ninformative de genul broşurilor şi pliantelor, în

rândul populaţiei, cu ocazia diferitelor manifestări; Utilizarea mass – media; SCOPUL ULTIM al activităţii de informare a populaţiei este

DEZVOLTAREA UNEI CULTURI A SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ în rândul populaţiei judeţului arad;

• Exerciţii şi aplicaţii: Exerciţiile şi aplicaţiile desfăşurate de serviciile de urgenţă şi structurile

comitetelor judeţean / locale pentru situaţii de urgenţă vor urmări realizarea interoperabilităţii între structurile care intervin, creşterea capacităţii de acţiune, verificarea documentelor de organizare şi planificare a măsurilor de protecţie şi intervenţie;

Iniţierea exerciţiilor şi aplicaţiilor poate fi rezultatul iniţiativei oricăreia dintre struturile cu atribuţii în realizarea intervenţiei;

Aplicaţiile pe bazine hidrografice, cu comitetele locale pentru situaţii de urgenţă se vor organiza şi desfăşura cu fiecare bazin (Mureş, Crişuri) o dată la doi ani, de cărte serviciul de protecţie civilă şi S.G. Ape Mureş şi S.H.I. Crişul Alb;

În cadrul exerciţiilor şi aplicaţiilor se va urmări realizarea unei cooperări largi între toate structurile care asigură funcţii de sprijin;

O atenţie specială se va acorda desfăşurării exerciţiilor şi aplicaţiilor comune, cu participare internaţională, cu angrenarea forţelor şi mijloacelor transfrontaliere, în cadrul Euroregiunii DKMT. În principiu, se va desfăşura minim o aplicaţie internaţională pe an.

Activităţi preventive planificate, organizate şi desfăşurate în scopul prevenirii riscurilor pe raza judeţului Arad:




• Toate structurile cu atribuţii pentru prevenirea manifestării tipurilor de riscuri vor desfăşura controale, în domeniile specifice, conform planificării proprii şi a reglementărilor din domeniul de competenţă;

• Structurile care execută controale şi inspecţii de prevenire a maniestării riscurilor sunt: Prefectura Judeţului Arad; Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Vasile Goldiş” al Judeţului Arad; Inspecţia de Stat în Construcţii; Inspectoratul Judeţean de Poliţie Arad; Inspectoratul Juedţean de Jandarmi Arad; S.G. Ape Mureş; S.H.I. Independent Cirşul Alb;

• Controalele şi inspecţiile de prevenire vor fi efectuate de către colective mixte formate din specialişti ai serviciilor publice deconcentrate care vor urmări pe domenii specifice modul de pregătire de către C.L.S.U. a: monitorizării riscurilor, capacitării forţelor şi mijloacelor pentru intervenţie, dotării cu mijloace şi materiale destinate intervenţiei, organizării personalului, informării populaţiei, gradului de operativitate a serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă;

• Avizarea / autorizarea de securitate la incendiu şi de protecţie civilă: va urmări respectarea prevederilor cadrului legal privind securitatea la incendiu şi îndeplinirea criteriilor din punct de vedere al protecţiei civile;

• Asistenţa tehnică de specialitate se va acorda de către personalul destinat în acest scop, la solicitatea C.L.S.U., instituţiilor publice, operatorilor economici sau persoanelor fizice;

• Constatarea şi sancţionarea încălcării normelor legale se face de către serviciile specializate în scopul de a elimina comportamentele şi activităţile dăunătoare care pot favoriza producerea riscurilor.

Secţiunea a 2-a. Etapele de realizare a acţiunilor: Alertarea şi / sau alarmarea pentru intervenţie a structurilor sistemului judeţean de

management al situaţiilor de urgenţă, conform Concepţiei Unice pentru Intervenţie în Situaţii speciale, are loc astfel:

• Activarea forţelor se face în trei coduri de urgenţă: o codul Alpha: pentru celulele de alarmă organizate la nivel judeţean şi cele cu

competenţă regională, cu program de lucru 24/24 ore şi cu timp de operaţionalizare de la 3 minute până la 60 minute;

o codul Bravo: pentru celulele de alarmă organizate la nivel judeţean şi cele cu competenţă regională cu timp de operaţionalizare mai mare de 60 minute;

Competenţa de introducere a codurilor Alpha şi Bravo revine Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Vasile GOldiş” al Judeţului Arad. o forma mesajului va fi următoarea: ALPHA – TIP RISC (exemplu: ALPHA –

Accident chimic). • Niveluri ierarhice:

Nivel local: se face de către preşedintele C.L.S.U. din proprie iniţiativă sau ca urmare a mesajului primit de la Centrul Operaţional Judeţean;

Nivel judeţean: se face de către Centrul Operaţional Judeţean. • Organizarea înştiinţării / alarmării şi mijloacele prin care se execută sunt specificate în

Planul de înştiinţare / alarmare în cazul producerii situaţiilor de urgenţă al judeţului Arad.

Informarea personalului de conducere asupra situaţiei create are loc prin următoarele forme:

Transmiterea de SMS prin intermediul portalului Orange;




Transmiterea de fax-uri; Şedinte ale comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă; Şedinţe ale comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă; Şedinte de comandă; Şedinţe de cooperare.

• Transmiterea alertelor / avertizărilor şi a informărilor privind depăşirile de cote pe raza judeţului Arad: Alertele şi avertizările hidro / meteo şi informările despre depăşirile de cote pe

raza judeţului Arad sunt recepţionate de către dispeceratul inspectoratului pentru situaţii de urgenţă şi au ca sursă de provenienţă A.N.M., I.G.S.U., S.G. Ape Mureş şi S.H.I. Crişul Alb;

Transmiterea alertelor / avertizărilor şi a informărilor către C.L.S.U. este responsabilitatea dispeceratului I.S.U. iar în cazul activării Centrului Judeţean de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei, respectiv în faza a IV-a de activare, această activitate va fi sprijinită de membrii grupurilor de suport tehnic care execută serviciul în cadrul centrului, susţinând sistemul informaţional - decizional prin utilizarea S.M.I.S.U.;

Responsabilitatea pentru menţinerea în stare de operativitate a mijloacelor de comunicaţii şi informatică la dispoziţia comitetelor locale revine preşedinţilor acestora din urmă;

Responsabilitatea menţinerii în funcţiune a mijloacelor de comunicaţii şi informatică la dispoziţia serviciilor publice deconcentrate şi instituţiilor publice cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă revine managerilor generali;

Responsabilitatea menţinerii în funcţiune a mijloacelor de comunicaţii şi informatică ce constituie suportul informaţional - decizional al S.M.I.S.U. revine în sarcina comenzii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Vasile Goldiş” al Judeţului Arad şi a Consiliului Judeţean Arad;

Deplasarea la locul intervenţiei are loc pe traseele stabilite cu respectarea regulilor şi măsurilor de siguranţă în cazul deplasării pe drumurile publice.

Deplasarea la locul intervenţiei a forţelor şi mijloacelor de urgenţă se face conform deciziei proprii fiecărui serviciu, locul de întâlnire fiind locul intervenţiei.

În cazul situaţiilor de urgenţă care se manifestă pe o zonă extinsă sau a căror localizare nu este precisă şi deci necesită acţiuni de căutare – salvare, se vor stabili unul sau mai multe puncte de întâlnire a forţelor, la limita raionului în care urmează să se execute căutarea.

Deplasarea se face cu mijloacele de semnalizare optică şi acustică în funcţiune. Intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului

preliminar de intervenţie au loc cu respectarea următoarelor reguli: • Dispozitivul preliminar de intervenţie trebuie să faciliteze realizarea dispozitivului de

intervenţie; • Protecţia personalului şi tehnicii proprii este prioritară; • În cazul intervenţiilor de amploare şi durată se instituie cele trei zone: bronz - zona de

intervenţie efectivă, argint - zona de conducere tactică a celor care intervin şi aur - zona de suport şi decizie;

• În zona „bronz” intervin echipajele serviciilor de urgenţă pentru salvarea victimelor, transportul răniţilor la punctele de adunare / acordare a primului ajutor, limitarea şi înlăturarea efectelor tipului de risc produs. Conducerea în această zonă este atributul comandanţilor de echipaje;

• În zona „argint” se află punctele de comandă mobile, mijloacele de comunicaţie cu sediile serviciilor de urgenţă şi releele de comunicaţii dintre zonele „bronz” şi „aur”. În această zonă de centralizează toate raportările şi solicitările celor care intervin în zona „bronz”;




• În zona „aur” vor fi dispuşi membrii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Arad şi specialiştii instituţiilor publice / operatorilor economici afectaţi, respectiv reprezentanţii comitetelor locale pentru situţii de urgenţă în raza administrativ - teritorială a cărora s-au produs situaţiile de urgenţă; dacă nu se hotărăşte altfel, nivelul „aur” va fi activat în cadrul Centrului Judeţean de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei pentru a putea utiliza eficient facilităţile oferite de Sistemul de management Informaţional al Situaţiilor de Urgenţă produse pe raza judeţului Arad.

Transmiterea dispoziţiilor preliminarii urmăreşte pregătirea tehnicii şi materialelor şi realizarea unor măsuri minime de protecţie şi intervenţie funcţie de datele deţinute înainte de realizarea recunoaşterii.

Dispoziţiile preliminarii pot fi transmise astfel: Pe timpul deplasării către locul intervenţiei, prin mijloacele de comunicaţii şi

informatice; La ajungerea în zona afectată de tipul de risc produs, înainte sau concomitent cu

executarea recunoaşterii. Recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei, darea ordinului de intervenţie se

realizează urmărindu-se: • Stabilirea cât mai exactă a caracteristicilor riscului produs; • Prezentarea de către responsabili pe probleme specifice a unor evaluări concrete a ale

situaţiei; • Stabilirea a 2 – 3 cursuri ale acţiunilor şi selectarea celui mai adecvat; • Darea oportună a ordinului de intervenţie. Evacuarea, salvarea şi / sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor: • Se va acţiona cu prioritate pentru salvarea persoanelor şi asigurarea condiţiilor de

supravieţuire pentru sinistraţi; • Detalierea măsurilor de evacuare este cuprinsă în Planul de evacuare în cazul producerii

situaţiilor de urgenţă pe raza judeţului Arad. Realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă: • Se va realiza un dispozitiv de intervenţie flexibil, păstrând libere căile de acces necesare

pentru realizarea manevrei; • Pentru dispozitivul de intervenţie adoptat se va realiza un sistem de comunicaţii care să

permită coordonarea forţelor şi mijloacelor; • Şefii sectoarelor de intervenţie vor fi stabiliţi de către comandantul intervenţiei, de

regulă dintre comandanţii formaţiunilor de intervenţie, ale I.S.U.J. sau ale forţelor de cooperare;

• Se va realiza rezerva de forţe şi mijloace; • Atât dispozitivul de intervenţie cât şi rezerva de forţe şi mijloace vor fi astfel dispuse

încât personalul şi tehnica să nu se afle sub acţiunea efectelor riscului produs. Manevra de forţe şi mijloace: • Este metoda principală prin care dispozitivul realizat se adaptează situaţiei concrete; • Manevra în cadrul celor trei zone se hotărăşte astfel:

Pentru nivelul „bronz” - comandanţii de echipaje (similari) sau şefii gărzilor de intervenţie (similari, şefi de formaţiuni de intervenţie), cu informarea nivelului „argint”;

Pentru nivelul „argint” - şefii punctelor de comandă mobile cu aprobarea nivelului „aur”;

Pentru nivelul „aur” - în urma deciziei preşedintelui Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, la propunerea specialiştilor din cadrul comitetului.




Localizarea şi limitarea efectelor riscului produs: • Acţiunile de protecţie şi intervenţie vor fi astfel hotărâte încât să aibă drept rezultat

localizarea şi limitarea efectelor riscului produs, în special prin eliminarea posibilităţii propagării efectelor riscului prin declanşarea altor tipuri de riscuri;

• Operaţiunile concrete de localizare şi limitare a efectelor riscului produs se vor desfăşura cu respectarea procedurilor standard operaţionale şi a măsurilor de siguranţă;

• Prioritară este asigurarea securităţii persoanelor care intervin. Înlăturarea efectelor riscului produs: • Este o acţiune specializată a structurilor cu atribuţii în domeniu, care asigură funcţii de

sprijin; • Este prioritară reabilitarea infrastructurii pentru a se crea posibilitatea ca prin acţiunile

ulterioare să se restabilească starea de normalitate; • Înlăturarea efectelor riscului produs se va realiza sub coordonarea preşedinţilor

C.L.S.U., respectiv C.J.S.U. Regruparea forţelor şi mijloacelor după îndeplinirea misiunii: • Raionul de regrupare se stabileşte de către comandantul acţiunii; • Condiţiile minime necesare pentru alegerea raionului de regrupare sunt: existenţa căilor

de acces, posibilitatea de trecere rapidă la îndeplinirea unei noi misiuni, existenţa mijloacelor te comunicaţii, existenţa spaţiilor de cazare şi hrănire.

Stabilirea cauzei producerii riscului, a condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia şi a urmărilor:

• Cauza producerii riscului va fi stabilită de către un colectiv de specialişti numiţi de comandantul acţiunii şi şefii structurilor de cooperare;

• La nivelul C.L.S.U. se vor numi comisii de evaluare a urmărilor riscului produs care vor înainta către S.T.P. al C.J.S.U. documentele rezultate în urma evaluării.

Întocmirea procesului – verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie: • Procesul verbal de intervenţie şi raportul de intervenţie la acţiunile de intervenţie

specifice desfăşurate de către I.S.U.J. se întocmesc conform metodologiei în vigoare de către fiecare dintre structurile care participă la intervenţie;

• Rapoartele de intervenţie pentru celelalte tipuri de riscuri de întocmesc conform Dispoziţiei comune nr. 1910315 din 24.10.2005 privind procedurile de raportare de către structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor, în cazul apariţiei sau producerii situaţiilor de urgenţă; de asemenea se vor utiliza aplicaţiile informatice special destinate din dotarea Dispeceratului ISUJ, cu respectarea procedurilor de lucru specifice fiecăreia;

• Centralizarea rapoartelor subunităţilor şi ale C.L.S.U. se face de către dispeceratul I.S.U.J.;

• Rapoartele informative se transmit de cătr dispeceratul I.S.U.J. la I.G.S.U., Prefectură, Consiliul Judeţean şi Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă.

Retragerea forţelor şi mijloacelor de la locul intervenţiei în locurile de dislocare permanentă:

• Retragerea în locurile de dislocare permanentă se face la ordinul comandantului acţiunii; • Despre ajungerea în locurile de dislocare permanentă comandanţii forţelor de intervenţie

vor raporta la dispeceratul inspectoratului. Restabilirea capacităţii de intervenţie: • Restabilirea capacităţii de intervenţie trebuie să aibă loc în cel mai scurt timp pentru a da

posibilitatea executării altor misiuni de intervenţie; • De restabilirea capacităţii de intervenţie răspund comandanţii forţelor de intervenţie.




Informarea Inspectoratului General şi a Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă despre modul de desfăşurare al acţiunilor de protecţie şi intervenţie:

• Informarea Inspectoratului General şi a Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă are loc în următoarele faze ale desfăşurării intervenţiei: la primirea anunţului despre riscul produs, la începerea acţiunilor de intervenţie, la modificarea situaţiei create – prin înscrierea tuturor comentariilor în fişa de caz şi trimiterea acesteia, la terminarea acţiunilor de intervenţie;

• Funcţie de durata acţiunilor de intervenţie, comandantul acţiunii poate stabili şi alte faze de raportare.

Analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire / optimizare necesare: • Analiza intervenţiilor, respectiv stabilirea măsurilor de optimizare şi generalizarea

experienţei pozitive au loc cu întregul personal care a participat la intervenţie în cadrul activităţilor periodice de evaluare;

• Pentru forţele coordonate de către C.L.S.U., respectiv de C.J.S.U., analiza intervenţiilor va avea loc în şedinţe de comitet local.

Secţiunea a 3- a. Faze de urgenţă ale acţiunilor Fazele de urgenţă ale acţiunilor de intervenţie ale structurilor serviciilor profesioniste pentru

situaţii de urgenţă, funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia riscului produs, sunt următoarele: • Urgenţa I – asigurată de către gărzile de intervenţie ale subunităţilor în raionul cărora s-a

produs riscul; • Urgenţa a II – a – asigurată de către subunităţile Inspectoratului pentru Situaţii de

Urgenţă „Vasile Goldiş” al Judeţului Arad; • Urgenţa a III – a – asigurată de către subunităţile I.S.U.J. Arad în coperare cu cele ale

inspectoratelor judeţelor limitrofe; • Urgenţa a IV – a – asigurată de grupări operative dislocate la ordinul I.G. al I.G.S.U., în

cazul unor intervenţiie de amploare şi de lungă durată. Din punct de vedere al structurilor coordonate de către comitetele pentru situaţii de urgenţă,

fazele de urgenţă sunt: • Urgenţa I – asigurată de forţele existente pe raza unităţii administrativ teritoriale unde

s-a produs riscul; • Urgenţa II – asigurată de către forţele coordonate de către C.J.S.U. Arad.

Secţiunea a 4-a. Acţiuni de protecţie – intervenţie Salvarea şi / sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi

transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate:

• Salvarea şi protejarea oamenilor este prioritară în toate situaţiile; • Salvarea persoanelor care se află sub acţiunea efectelor riscurilor produse are loc pe

toată durata intervenţiei, începând cu etapa executării recunoaşterii; • Când se constată existenţa unui număr mare de victime se vor constitui echipe într-un

număr suficient de mare; IMPORTANT: la constatarea unui număr de 10 victime din care 5 în stare gravă se activează Planul Roşu al Judeţului Arad, conform procedurilor cuprinse în respectivul plan;

• Salvarea şi protejarea populaţiei reprezintă o acţiune deosebit de complexă la care participă toate forţele care cooperează;

• Transportul victimelor de va executa cu ambulanţele I.S.U.J., ale Serviciului de Ambulanţă Arad, ale structurilor sanitare existente pe raza judeţului Arad;




• Transportul sinistraţilor, animalelor şi bunurilor materiale, spre locurile în care se evacuează, se va efectua conform prevederilor Planului de evacuare în situaţii de urgenţă al judeţului Arad;

• Animalele evacuate vor fi dislocate în locurile stabilite prin planul judeţean de evacuare asigurânduli-se hrană şi asistenţă sanitar – veterinară;

• Se va acorda o atenţie deosebită asistenţei medicale acordate sinistraţilor precum şi preîntâmpinării apariţiei epidemiilor în taberele de sinistraţi.

Acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici afectaţi:

• Primul ajutor premedical şi medical se va acorda de către personalul structurilor sanitare în cooperare cu personalul Filialei Judeţene a Crucii Roşii;

• Evacuarea în situaţii de urgenţă va fi coordonată de Centrul de Coordonare a Evacuării; • Toate serviciile publice deconcentrate, instituţiile publice şi organizaţiilor

neguvernamentale vor contribui la realizarea acţiunilor de evacuare, prin funcţiile de sprijin pe care le asigură;

• Primul ajutor psihologic va fi acordat de structurile desemnate de Autoritatea de Sănătate Publică a Judeţului Arad.

Aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice:

• Asigurarea măsurilor de ordine şi siguranţă publică revine structurilor Inspectoratului Judeţean de Poliţie, Inspectoratului Judeţean de Jandarmi şi Poliţiei Comunitare;

• În raioanele evacuate vor fi instituite restricţii de acces şi se va asigura paza clădirilor evacuate şi a bunurilor materiale rămase;

• Persoanele evacuate vor fi luate în evidenţă de organele serviciului de evidenţă informatizată a populaţiei precum şi de către personalul posturilor de poliţie din zonele rurale.

Dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile: • Pe itinerariile de deplasare pentru evacuare vor fi intituite restricţii de circulaţie şi vor

avea prioritate convoaiele ce transportă evacuaţi; • În taberele de sinistraţi se va asigura ordinea şi siguranţa publică, respectiv: prevenirea

panicii, prevenirea apariţiei elementelor infracţionale, respectarea dispoziţiilor organelor de conducere ale taberelor;

• Organele care administrează comunicaţiile rutiere şi de cale ferată vor stabili, vor marca şi vor comunica organelor de poliţiei, organelor media şi participanţilor la trafic, rutele ocolitoare care să permită continuarea deplasărilor fără a intra în zonele afectate de tipul de risc produs.

Diminuarea şi / sau aliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei: subunităţile de pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi / sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoarele de apă şi staţiile de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru învăţământ.

• Inspectoratul în Construcţii al Judeţului Arad gestionează evidenţa clădirilor posibil a fi afectate de situaţii de urgenţă, în special cutremure şi alunecări de teren şi determină gradul de afectare după producerea tipului de risc; de asemenea va stabili dacă clădirile afectate pot fi în continuiare utilizate, va institui dacă este cazul restricţii privind utilizarea clădirilor şi măsuri de consolidare;




• Structurile cu atribuţii în situaţii de urgenţă, conform planurilor proprii de evacuare vor fi în măsură să organizaze în alte locaţii desfăşurarea activităţilor specifice şi asigurarea funcţiilor de sprijin repartizate;

• Operatorii economici şi instituţiile publice deţinătoare de substanţe periculoase, la producerea riscurilor vor pune în aplicare planurilor proprii întocmite (Sevesso);

• Furnizorii de utilităţi publice vor opri furnizarea în obiectivele şi zonele afectate iar după desfăşurarea acţiunilor de intervenţie vor reface reţelele afectate;

• Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă în cooperare cu Regia Autonomă Apă – Canal gestionează baza de date referitoare la posibilităţile de alimentare cu apă a autospecialelor de stingere;

• Forţe ale poliţiei şi trupelor de jandarmi vor asigura paza clădirilor afectate în care se află explozivi, până la restabilirea stării de normalitate.

Limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlătuarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare:

• Funcţie de tipul riscului produs acţiunile de limitare şi înlăturare a efectelor vor fi desfăşurate de forţele şi mijloacele specifice;

• În toate situaţiile se va organiza cooperarea între forţele şi mijloacele care desfăşoară intervenţia.

Secţiunea a 5-a. Instruirea: • Pregătirea personalului Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă are loc prin

următoarele forme: pregătirea subofiţerilor încadraţi din sursă externă şi pregătirea continuă a personalului;

• Pregătirea personalului Serviciilor Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă are loc sub coordonarea inspectoratului, prin convocări, participarea la exerciţii şi aplicaţii;

• Pregătirea personalului Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă are loc prin convocări, cursuri şi participarea la exerciţii şi aplicaţii;

• Pregătirea personalului Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă are loc prin desfăşurarea de şedinţe de pregătire, participarea la exerciţii şi aplicaţii;

• Pregătire forţelor serviciilor publice deconcentrate, ale instituţiilor publice, operatorior economici şi organizaţiilor neguvernamentale care asigură funcţii de sprijin are loc conform reglementărilor specifice, precum şi prin participarea la exerciţii şi aplicaţii desfăşurate în cooperare.

Secţiunea a 6-a. Realizarea circuitului informaţional – decizional şi de cooperare: • Structurile cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă existente pe raza judeţului

Arad interconectează sistemele de vehiculare a datelor şi informaţiilor prin intermediul dispeceratului inspectoratului pentru situaţii de urgenţă;

• Transmiterea datelor şi informaţiilor privind observarea, detectarea, măsurarea, înregistrarea, stocarea şi prelucrarea datelor specifice, alarmarea, notificarea, culegerea şi transmiterea informaţiilor şi a deciziilor către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă se realizează astfel:

o Datele provenite de la dispeceratele serviciilor publice deconcentrate, comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi operatorii economici, sunt transmise dispeceratului inspectoratului, care le sintetizează şi le pune la dispoziţia comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă;

o Hotărârea comitetului judeţean este transmisă dispeceratului inspectoratului pentru situaţii de urgenţă care o transmite structurilor în părţile ce le revin;




o Datele şi informaţiile despre situaţia operativă sunt centralizate de dispeceratul inspectoratului şi sunt transmise Inspectoratului General şi Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă;

• Suportul tehnic al sistemului informaţional – decizional şi de cooperare îl constituie mijloacele tehnice de comunicaţii şi informatică: telefonie fixă şi mobilă, fax, tehnică de calcul, staţii radio pe unde scurte şi ultrascurte;

• Cooperarea între structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor şi cele ale Ministerului Apărării Naţionale pentru desfăşurarea acţiunilor comune de intervenţie în cazul producerii situaţiilor de urgenţă este organizată pe baza Planului de cooperare special întocmit în acest scop;

• În cadrul sistemului informaţional – decizional un rol special i se conferă comandantului acţiunii, care se va afla din punct de vedere conceptual la intersecţia magistralelor de comunicaţii între nivelelel de executţie şi nivelele de decizie.

CAPITOLUL V – Resurse: umane, materiale, financiare

Alocarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare desfăşurări activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor se realizează prin Planul de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă. Consiliul judeţean Arad şi consiliile locale vor prevedea în bugetele anuale, fonduri necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor din unităţile administrativ – teritoriale pe care le reprezintă.

Tipurile de forţe implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă produse de diferitele tipuri de riscuri sunt prezentate în anexă.

CAPITOLUL VI – Logistica acţiunilor

Logistica acţiunilor pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor riscurilor şi pentru restabilirea stării de normalitate se stabileşte prin planurile de protecţie şi intervenţie întocmite pe tipuri de riscuri.

CAPITOLUL VII – Dispoziţii finale

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Arad are următoarele anexe: Anexa nr. 1.Componenţa nominală a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă

Arad; Anexa nr. 2. Regulamentul de organizare şi funcţionare al Comitetului Judeţean pentru

Situaţii de Urgenţă al Judeţului Arad şi Atribuţiile membrilor acestuia; Anexa nr. 3.Riscurile potenţiale în judeţele vecine care pot afecta judeţul Arad; Anexa nr. 4.Hărţi de risc; Anexa nr. 5. Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a

frecvenţei de producere ori de limitare şi înlăturare a consecinţelor acestora, pe tipuri de riscuri;

Anexa nr. 6. Sisteme existente de preavertizare / avertizare, a atingerii unor valori critice şi de alarmare a populaţiei în cazul evacuării;

Anexa nr. 7.Planuri şi proceduri de intervenţie - se păstrează împreună cu P.A.A.R.; Anexa nr. 8.Schema fluxului informaţional – decizional; Anexa nr. 9.Locuri / spaţii de evacuare în caz de urgenţă şi dotarea acestora; Anexa nr.10.Planificarea exerciţiilor / aplicaţiilor conform reglementărilor tehnice

specifice - se păstrează împreună cu P.A.A.R.; Anexa nr.11.Rapoarte lunare de informare şi analiză către prefect - se păstrează

împreună cu P.A.A.R.; Anexa nr.12.Protocoale de colaborare cu instituţii similare din Ungaria, în cazul

producerii unor situaţii de urgenţă;




Anexa nr.13.Registrul de Riscuri şi Capabilităţi – constituie anexă la prezentul plan. Anexa nr. 14. Reguli de comportare în cazul producerii situaţiilor de urgenţă; Anexa nr.15.Operatorii economici risc chimici care nu intră sub incidenţa H.G.R. nr.

804/2007 sau a Legii nr. 92/2003; Anexa nr. 16. Operatorii economici sursă de risc nuclear sau radiologic din judeţul Arad; Anexa nr.17.Situaţia cu efectivele de animale din judeţul Arad şi distribuţia pe unităţi

administrativ-teritoriale. Anexa nr.18.Starea tehnică a drumurilor judeţene din judeţul Arad la sfârşitul anului

2010. Anexa nr.19.Principalele culturi şi societăţi comerciale din judeţul Arad ce desfăşoară

activităţi în domeniul agricol. Anexa nr. 20.Principalii agenţi economici ai judeţului Arad.

isu 2015.pdf · 1625/2198 - - - - motorina; 6954/10706 - - - - petrol 0/271 - - - - gpl 0/40 - - -...

Documents