istros - muzeulbrailei.ro · cristian schuster, traian popa & florin grofu, o nouă descoperire...

41
MUZEUL BRĂILEI EDITURA ISTROS BRĂILA 2013 ISTROS XIX IN HONOREM PROFESSORIS VICTOR SPINEI SEPTUAGENARII MUZEUL BRĂILEI

Upload: letruc

Post on 08-Nov-2018

220 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

MUZEUL BRĂILEI EDITURA ISTROS

BRĂILA2013

ISTROSXIX

IN HONOREM PROFESSORIS

VICTOR SPINEISEPTUAGENARII

MUZEUL BRĂILEI

REDACTIONAL BOARD:

Prof. Dr. VICTOR SPINEI – „Al. I. Cuza” University of Iaşi and

Institute of Archaeology Iaşi, member of Romanian Academy

(Romania), honour president.

Prof. Dr. JAN BEMMANN – Institut für Vor - und Frühgeschichtliche

Archäologie, Rheinische „Friedrich-Wilhelms” - Universität Bonn

(Germany), honour member.

Prof. Dr. JAN BOUZEK – „Charles” University Prague (Czech

Republic), honour member.

Prof. Dr. FALKO DAIM - Römisch-Germanisches Zentralmuseum

Mainz (Germany), honour member .

Prof. Dr. DIANA GERGOVA – The National Institute of Archaeology

and Historical Museum Sofia (Bulgaria), honour member.

Prof. Dr. ION NICULIŢĂ - The State University, Chişinău (Rep. of

Moldova), honour member.

Prof. Dr. IONEL CÂNDEA – „Lower Danube” University of Galaţi and

Museum of Brăila (Romania), editor in chief.

Dr. VALERIU SÎRBU, Museum of Brăila and Institute of Archaeology

„V. Pârvan” Bucharest (Romania), scientific secretary.

Dr. CRISTIAN LUCA – „Lower Danube” University of Galaţi

(Romania), member.

Dr. STĂNICĂ PANDREA - Museum of Brăila (Romania), member. Dr. COSTIN CROITORU - Museum of Brăila (Romania), member. Computer processing: EVDOCHIA SMAZNOV

Orice coresponden\` referitoare la revista ISTROS se va adresa: Muzeul Br`ilei, Pia\a Traian 3, 810153, BR~ILA, e-mail: [email protected]

Any remark concerning ISTROS must be adressed to:

Muzeul Br`ilei, Pia\a Traian 3, 810153, BR~ILA, e-mail: [email protected]

ISSN: 1453-6943

CONTENTS

Preistorie. Protoistorie. Antichitate /

Prehistory. Protohistory. Antiquity

MIRELA VERNESCU, Cultura Cernavoda I în Bărăgan / La Culture Cernavoda I dans la Plaine de Baragan …………………

13

COSTIN CROITORU, VASILE DIACONU, Două topoare din piatră aparținând epocii bronzului descoperite la Tulucești, județul Galați / Two Stone Axes from the Bronze Age Discovered in Tuluceşti, Galaţi County ………………………………………………

45

KATARINA DMITROVIĆ, Obiceiuri funerare din perioada bronzului timpuriu în regiunea Čačak, vestul Serbiei / Burial Customs During the Early Bronze Age in the Čačak Region, West Serbia ……………………………………………………………………..

61

MARIJA LJUŠTINA, Sudul Câmpiei Panonice în prima jumătate a mileniului II î.Hr. Studiu de caz: Židovar, Banatul de Sud, Serbia / Southern Border of the Pannonian Plain in 1

st half of 2

nd

Millennium BC: Case Study of Židovar, South Banat District, Serbia ……………………………………………………………………..

79

ANTONIU MARC, CRISTINA BODÓ, IOANA BARBU, MIHAELA BARBU, MARIUS BARBU, IONUŢ CODREA, COSTIN ŢUŢUIANU, Un vas în formă de pasăre descoperit în aşezarea de epoca bronzului de la Uroi - Sigheti, or. Simeria, jud. Hunedoara / Un vase en forme d’oiseau dècouvert dans l’établissement de l’âge du Bronze Uroi - Sigheti, ville de Simeria, dép. de Hunedoara …………………………………………

119

CRISTIAN SCHUSTER, TRAIAN POPA & FLORIN GROFU, O nouă

descoperire Basarabi în judeţul Giurgiu. Aşezarea de la Putineiu / A New Basarabi Finding in the Giurgiu County. The Settlement from Putineiu …………………………………………………………….

153

ANNA BAJDA-WESOŁOWSKA, TOMASZ BOCHNAK, MONIKA HOZER, Un mormânt feminin bogat de la Zabłotce, situl 27 – mărturie a contactelor transcarpatice în prima epocă a fierului / Une tombe feminine riche de Zabłotce, site 27 – temoignage des contacts transcarpatiques au I

er âge du Fer ……

179

DIRK KRAUSSE, MANUEL FERNÁNDEZ-GÖTZ, MIHAI-CLAUDIU

NASTASE, Heuneburg: problematică arheologică și istorică din

perspectiva cercetărilor recente / Heuneburg: Archaeological and

Historical Perspectives in the Light of Recent Research ……..

217

VALERIU SÎRBU, Un mormant dublu de incinerație (C75) de la

Hunedoara-Grădina Castelului, jud. Hunedoara (reevaluare

științifică) / A Double Cremation Grave (C75) from Hunedoara –

Grădina Castelului, Hunedoara County (Scientific Re-

Assessement) ……………………………………………………………..

265

EMANUEL PETAC, AUREL VÎLCU, Emisiunile monetare de aur de

tip Lysimach de la Odessos / The Lysimachus Type Gold Mintage

from Odessos

297

RENATA G. TATOMIR, Sumpatheia. Gândire hermetică şi

transdisciplinaritate / Sumpatheia. Hermetic Thought and

Transdisciplinarity ………………………………………………………

327

BERNARD MOINIER, Legiuni şi unităţi auxiliare în marş – despre

sare şi organizarea castrelor / Légions et auxiliaires en marche

du sel et de la castramétation …………………………………………

353

SIMINA STANC, LUMINIȚA BEJENARU, Resurse animale

exploatate în aşezări de secole 2-7 d.Hr. din zona cuprinsă între

Dunăre şi Marea Neagră: date arheozoologice / Animal

Resources Exploited in Settlements of the 2nd-7th Centuries in the

Area Between Danube and Black Sea: Archaeozoological Data ….

389

Evul Mediu românesc și European /

Romanian and European Middle Ages

TUDOR TEOTEOI, Relevanţa scrierii Vita Karoli Magni a lui

Einhard pentru istoria balcanică / The Importance of Einhard’s

Vita Karoli Magni for the History of the Balkans …………………..

413

DEJAN RADIČEVIĆ, Necropole medievale din secolele al IX-lea –

al XI-lea în bazinul inferior al Dunării (porţiunea sârbească) /

Medieval Necropoles of 9th-11th century in the Lower Serbian

Danube River Basin …………………………………………………… 469

TUDOR-RADU TIRON, Heraldica domnească şi boierească munteană la cumpăna veacurilor al XIV-lea – al XV-lea / The Wallachian Princely and Noble Heraldry at the Turn of the Fourteenth – the Fifteenth Centuries …………………………………. 515

DRAGOȘ MĂNDESCU, MARIUS PĂDURARU, Vasele funerare din

sticlă. Comerț, contacte interculturale și practici funerare

în Valahia medievală / Glassware for the Dead. Trade,

Intercultural Contacts and Mortuary Customs in Late Middle Age

Wallachia ……………………………………………………………… 563

MARIUS PĂDURARU, Documente muntenești din Colecția Profesor

Ion Ionașcu a Muzeului Brăilei (1608–1708) / Wallachian

documents from the Collection of Professor Ion Ionașcu of the

Brăila Museum (1608–1708) ………………………… 599

Restituiri / Restitutions

MARIN POPESCU-SPINENI, Etimologii din secolul al XVI-lea /

Sixteenth Century Etymologies ……………………………………….. 653

Note de lectură / Book Reviews

IONEL CÂNDEA, Câteva note de lectură / A Few Reading Notes …. 683

CULTURA CERNAVODA I ÎN BĂRĂGAN

MIRELA VERNESCU (BRĂILA - ROMÂNIA)

Cuvinte cheie: eneolitic, Cernavoda I, Bărăgan, aşezări,

morminte.

Rezumat: Cercetările arheologice din partea răsăriteană a

Câmpiei Române au demonstrat prezenţa efectivă a locuirilor Cernavoda I

şi în această zonă. Stratigrafia şi analizele tipologice atestă existenţa unor

aşezări întinse, cu unul sau două nivele de locuire, din fazele Ib şi Ic.

O parte dintre „mormintele cu ocru” aparţin culturii Cernavoda I.

În inventarul necropolei de la Brăiliţa observăm prezenţa factorului local

gumelniţean şi a unor elemente sudice şi răsăritene.

LA CULTURE CERNAVODA I DANS

LA PLAINE DE BARAGAN

MIRELA VERNESCU (BRAILA - ROMANIA)

Key-words: eneolithic, Cernavoda I, Bărăgan, settlements, graves

Abstract: The archaeological excavations made in the eastern part

of the Romanian Plain showed the actual presence of the Cernavoda I

habitations in this area. The stratigraphy and the typological analyses

attested the existence of some large settlements with one or two habitation

levels, from the Ib and Ic stages.

A part of the „ochre graves” belong to the Cernavoda I culture.

The presence of the local Gumelniţa factor as well as some southern and

eastern elements can be seen in the inventory of the Brăiliţa necropolis.

DOUĂ TOPOARE DIN PIATRĂ APARȚINÂND

EPOCII BRONZULUI DESCOPERITE

LA TULUCEȘTI, JUDEȚUL GALAȚI

COSTIN CROITORU (BRĂILA, ROMÂNIA),

VASILE DIACONU (TÂRGU NEAMȚ, ROMÂNIA)

Cuvinte cheie: topoare de piatră, epoca bronzului, Tulucești,

Galați

Rezumat. În această scurtă intervenție autorii introduc în circuitul

științific două topoare din piatră aflate în prezent în colecția școlară din

Tulucești, județul Galați. Din nefericire, singurele repere relative la

contextul descoperirii se rezumă la semnalarea teritoriului localității. În

aceste condiții, puținele aprecieri asupra acestor artefacte s-au făcut într-

un cadru amplu, exclusiv pe baza analogiilor cunoscute în momentul de

față. Materialele prezentate aici, împreună cu semnalarea unor informații

inedite, jalonează prezența în zona Tuluceștiului a unor situri arheologice

aparținând epocii bronzului, altfel neatestate până în prezent, în ciuda

numeroaselor descoperiri arheologice, din diverse epoci. Astfel, este de

așteptat ca cercetările arheologice viitoare să se soldeze și cu identificarea

unor complexe din epoca bronzului, cu atât mai mult cu cât ne aflăm la

mică distanță de cunoscutele situri arheologice din epoca bronzului de la

Foltești și Stoicani, atât de importante pentru cunoașterea începuturilor

perioadei metalelor.

TWO STONE AXES FROM THE BRONZE AGE

DISCOVERED IN TULUCEŞTI, GALAŢI COUNTY

COSTIN CROITORU (BRAILA, ROMANIA),

VASILE DIACONU (TÂRGU NEAMȚ, ROMANIA)

Keywords: stone axes, Bronze Age, Tulucești, Galați

Abstract. This short article aims to introduce in the

historiography two stone axes included at this moment in a school

collection in Tuluceşti, Galaţi County. Unfortunately, the only reference

point in what the context of the findings is concerned is the locality.

Under these circumstances, the very few commentaries on these artefacts

have been made only within a wider framework, exclusively relying on

analogies. The materials presented here and certain unpublished data

mark a number of archaeological sites chronologically dated during the

Bronze Age, sites that have not been attested yet, despite the significant

number of archaeological findings from other eras in the same area.

Therefore, it is highly probable for future archaeological surveys to bring

to light some complexes of the Bronze Age, all the more if one considers

the small distance between this area and the important archaeological sites

from Folteşti and Stoicani, which are highly significant for acquiring

information with regard to the beginning of the Bronze Age.

OBICEIURI FUNERARE DIN PERIOADA BRONZULUI

TIMPURIU ÎN REGIUNEA ČAČAK, VESTUL SERBIEI

KATARINA DMITROVIĆ,

(MUZEUL NAŢIONAL ČAČAK, SERBIA)

Cuvinte cheie: obiceiuri funerare, perioada bronzului timpuriu,

tumuli, arhitectură funerară, regiunea Čačak, caracteristici locale.

Rezumat: Lucrarea prezintă principalele caracteristici ale

obiceiurilor funerare din perioada bronzului timpuriu din regiunea

Čačak. Se urmăreşte stabilirea unor caracteristici generale privind

această zonă, în comparaţie cu situaţia teritoriilor învecinate în aceeaşi

perioadă.

BURIAL CUSTOMS DURING THE EARLY BRONZE AGE IN

THE ČAČAK REGION, WEST SERBIA

KATARINA DMITROVIĆ

(NATIONAL MUSEUM - ČAČAK, SERBIA)

Keywords: Burial customs, Early Bronze Age, mounds, grave

architecture, Čačak region, local characteristics

Abstract: The paper deals with typical features of burial customs

during the Early Bronze Age in the Čačak region. An attempt is made to

establish some general characteristics for this area in regard to the

neighbouring regions during the same period.

SUDUL CÂMPIEI PANONICE ÎN PRIMA JUMĂTATE A

MILENIULUI II Î.HR. STUDIU DE CAZ:

ŽIDOVAR, BANATUL DE SUD, SERBIA

MARIJA LJUŠTINA (BELGRAD – SERBIA)

Cuvinte-cheie: Câmpia Panonică, Epoca Bronzului Timpuriu,

perioada de mijloc a Epocii Bronzului, Banatul de Sud, Židovar,

stratigrafie, ceramică.

Rezumat: Reprezentând una dintre cele mai bine conservate

aşezări preistorice multistratificate, situl Židovar, din districtul Banatul de

Sud, Serbia, este esenţială în stabilirea imaginii stratigrafice a perioadei

preistorice târzii în regiunea sudică a Câmpiei Panonice. Poziţia sa

excepţională ca fortăreaţă naturală în extremitatea estică a Deliblatska

peščara, un vast deşert nisipos, ca şi vecinătatea platoului Vršac, au atras

cercetători încă din secolul al XVIII-lea. În prezent, Facultatea de

Filosofie de la Belgrad şi Muzeul Municipal Vršac efectuează săpături în

regiune. Acestea au fost iniţiate în anul 1996 şi continuă şi la această dată.

Pe baza informaţiilor obţinute în urma săpăturilor efectuate până în

prezent, straturile culturale au o grosime de până la 5,6 m, începând cu o

aşezare din perioada timpurie a Epocii Bronzului. Orizontul cultural al

Epocii Târzii a Fierului este ultimul strat al acestei secvenţe. Acest strat,

plasat aproximativ în prima jumătate a mileniului II î.Hr., joacă un rol

important în aflarea răspunsurilor la întrebările legate de formarea de

aşezări de tip tell, care caracterizează perioada de mijloc a Epocii

Bronzului în Bazinul Carpatic. În stratigrafia verticală de la Židovar,

orizontul Bronzului timpuriu, denumit Židovar I, a fost urmat de trei

stadii de dezvoltare a unor aşezări aparţinând culturii Vatin (orizonturile

Židovar IIa, IIb şi IIc), din perioada de mijloc a Epocii Bronzului.

Cercetarea ariei mai extinse a culturii Vatin a relevat faptul că

activitatea locală se limita la spaţii înguste în jurul unei aşezări centrale.

Cu toate că la Židovar şi în împrejurimi nu s-a efectuat,, până în acest

moment, o cercetare de teren amănunţită, putem presupune existenţa unui

model similar de aşezare, bazându-ne pe existenţa confirmată a unei zone suburbane la situl învecinat, Tobolica.

SOUTHERN BORDER OF THE PANNONIAN PLAIN IN 1ST

HALF OF 2ND

MILLENNIUM BC: CASE STUDY OF ŽIDOVAR,

SOUTH BANAT DISTRICT, SERBIA

MARIJA LJUŠTINA (BELGRADE – SERBIA)

Key words: Pannonian plain, Early Bronze Age, Middle Bronze

Age, South Banat, Židovar, stratigraphy, pottery.

Abstract: Being one of the best preserved multi-layered

prehistoric settlements, the site Židovar, South Banat district, Serbia,

became essential for establishing stratigraphic picture of the later

prehistory at the southern border of the Pannonian Plain. Its exceptional

location as a natural fortress on the eastern edge of the Deliblatska

peščara, a large sandy desert, and at the same time in the vicinity of the

Vršac highlands, has been attracting explorers since the 18th

century AD.

Currently, excavations have been carried out by the Faculty of

Philosophy, Belgrade, and the Vršac City Museum, Vršac. They started in

1996 and research is still in progress.

On the basis of the data gained from the excavations executed up

to now, the cultural layers are up to 5,6m thick, starting with an Early

Bronze Age settlement. The Late Iron Age cultural horizon represents the

latest stratum in the sequence. The part of the stratigraphic sequence,

roughly placed in the 1st half of the 2

nd millennium BC, plays a prominent

role in answering the question about formation of the tell-settlements,

which characterize the Middle Bronze Age of the Carpathian Basin. In the

vertical stratigraphy of Židovar, the Early Bronze Age horizon, marked as

Židovar I, was directly followed by three development phases of the Vatin

culture settlements (horizons Židovar IIa, IIb and IIc), belonging to the

Middle Bronze Age.

Research of the broader zone of the Vatin culture revealed that local

settling activity was limited to narrow spaces around a central settlement. Although at Židovar and its surroundings no detailed field survey has been done up to now, a similar model of settling can be presumed, based on confirmed existence of a suburban zone at the neighbouring site Tobolica.

UN VAS ÎN FORMĂ DE PASĂRE DESCOPERIT ÎN AŞEZAREA

DE EPOCA BRONZULUI DE LA UROI - SIGHETI,

OR. SIMERIA, JUD. HUNEDOARA

ANTONIU MARC, CRISTINA BODÓ, IOANA BARBU,

MIHAELA BARBU, MARIUS BARBU, IONUŢ CODREA,

COSTIN ŢUŢUIANU (DEVA-ROMÂNIA)

Cuvinte cheie: Valea Mureşului, cultura Wietenberg, aşezare, vas

în formă de pasăre, vas-cuptor

Rezumat: Situl de la Uroi-Sigheti a fost descoperit în anul 2011,

cu ocazia cercetărilor arheologice preventive, determinate de construirea

„Variantei de ocolire Deva – Orăştie la standard de autostradă, jud.

Hunedoara”. Majoritatea complexelor (locuinţe, gropi cu diferite

destinaţii) au aparţinut epocii mijlocii a bronzului (cultura Wietenberg).

Vasul în formă de pasăre a fost descoperit fragmentat, în

complexul 143, o groapă de dimensiuni medii. Umplutura complexului a

fost omogenă, fiind recuperate numeroase fragmente ceramice, oase de

animale, cochilii de scoici şi obiecte din piatră, os şi corn. O formă aparte,

reconstituibilă parţial, este un vas cuptor. Complexul se încadrează în faza

III a culturii.

Vasul în discuţie reproduce forma unei păsări de apă. El aparţine

categoriei ceramicii fine, de bună calitate, având suprafaţa lustruită şi

decorată prin tehnica inciziei şi incrustaţiei.

Privit în ansamblu, complexul cercetat a fost o groapă menajeră.

Vasul în formă de pasăre provine, însă, cel mai probabil, dintr-un context

de natură cultică. Nu am găsit analogii pentru acesta, în cadrul culturii

Wietenberg şi nici nu avem cunoştinţă de piese similare în aria culturilor

contemporane, vecine.

UN VASE EN FORME D’OISEAU DECOUVERT

DANS L’ETABLISSEMENT DE L’AGE DU BRONZE UROI -

SIGHETI, VILLE DE SIMERIA,

DEP. DE HUNEDOARA

ANTONIU MARC, CRISTINA BODÓ, IOANA BARBU,

MIHAELA BARBU, MARIUS BARBU, IONUȚ CODREA,

COSTIN ŢUȚUIANU (DEVA-ROUMANIE)

Mots-clés: Vallée de Mureş, culture Wietenberg, établissement,

vase en forme d’oiseau, vase-four

Résumé: Le site d’Uroi – Sigheti a été mis au jour en 2011, lors

des fouilles archéologiques préventives, déterminées par la construction

de la variante de détour Deva-Orăştie, standard d’autoroute, dép. de

Hunedoara. La majorité des complexes (demeures, fosses à diverses

destinations) sont datés à l’âge du Bronze Moyen (culture Wietenberg).

Le vase en forme d’oiseau se trouvait fragmenté dans le complexe 143,

une fosse de dimensions moyennes. Dans le remplissage homogène du

complexe on a récupéré un grand nombre de fragments céramiques, os

d’animaux, coquilles et objets en pierre, os et corne. Une forme

particulière, que l’on peut partiellement reconstituer, s’avère être un vase-

four. Le complexe se date dans la IIIe phase de la culture.

Le vase en question reproduit la forme d’un oiseau aquatique et il

appartient à la catégorie de la céramique fine, de bonne qualité, ayant la

surface polie et décorée par incision et incrustation.

Dans l’ensemble, le complexe fouillé avait été une fosse ménagère. Mais

le vase en forme d’oiseau provient, le plus probablement, d’un contexte

de culte. Nous n’avons pas trouvé d’analogies pour celui-ci dans la

culture Wietenberg et nous ne connaissons pas non plus, de pièces

similaires dans l’aire des cultures contemporaines voisines.

O NOUĂ DESCOPERIRE BASARABI ÎN JUDEŢUL GIURGIU.

AŞEZAREA DE LA PUTINEIU

CRISTIAN SCHUSTER (BUCUREŞTI – ROMÂNIA)

TRAIAN POPA & FLORIN GROFU (GIURGIU – ROMÂNIA)

Cuvinte cheie: complexul cultural Basarabi, aşezare, Putineiu,

judeţul Giurgiu.

Rezumat. Este prezentată descoperirea recentă (2012) de la

Putineiu din sud-vestul judeţului Giurgiu. Cu acest prilej este luate în

discuţie şi stadiul cercetării complexului cultural Basarabi din arealul

Munteniei Centrale. Se insistă asupra celor mai recente investigaţii

efectuate, cu precădere, pe cursul inferior al râului Argeş.

A NEW BASARABI FINDING IN THE GIURGIU COUNTY.

THE SETTLEMENT FROM PUTINEIU

CRISTIAN SCHUSTER (BUCUREŞTI – ROMÂNIA)

TRAIAN POPA & FLORIN GROFU (GIURGIU – ROMÂNIA)

Key-words: the Basarabi cultural complex, settlement, Putineiu,

Giurgiu County.

Abstract. It is presented the latest find (2012) from Putineiu, in

south-western Giurgiu County. On this occasion it is also discussed the

stage of the investigation regarding the research on the Basarabi cultural

complex from the range of the Central Muntenia. It was insisted upon the

most recent investigations, carried out especially on the Lower Argeş

River.

UN MORMÂNT FEMININ BOGAT DE LA ZABŁOTCE,

SITUL 27 – MĂRTURIE A CONTACTELOR TRANSCARPATICE

ÎN PRIMA EPOCĂ A FIERULUI

ANNA BAJDA-WESOŁOWSKA, TOMASZ BOCHNAK,

MONIKA HOZER (RZESZOW – POLONIA)

Cuvinte-cheie: cultura lusaciană Tarnobrzeg, contacte

transcarpatice, podoabă metalică, mărgele de sticlă, obiecte cu trei

aripioare triunghiulare

Rezumat: Articolul prezintă mormântul de incineraţie din Prima

Epocă a Fierului descoperit în sud-estul Poloniei, la Zabłotce, com.

Radymno. Inventarul conţinea vreo 300 de obiecte, inclusiv piesele care

nu au analogii în inventarele locale. Există premise ce sugerează

provenienţa străină a întregului mormânt de la Zabłotce, ce demonstrează

o puternică asemănare cu mormintele din grupurile scitice din România

sau Moldova.

UNE TOMBE FEMININE RICHE DE ZABLOTCE, SITE 27 –

TEMOIGNAGE DES CONTACTS TRANSCARPATIQUES

AU IER

AGE DU FER

ANNA BAJDA-WESOŁOWSKA, TOMASZ BOCHNAK,

MONIKA HOZER (RZESZOW – POLONIA)

Mots-clé: culture lusacienne de Tarnobrzeg, contacts trans-

carpatiques, parure métallique, perles en verre, objets à trois ailettes

triangulaires.

Résumé: L’article présente la sépulture d’incinération du premier

âge du Fer découverte au sud-est de la Pologne, à Zabłotce, comm.

Radymno. Le mobilier contenait environ 300 objets, y compris les pièces

qui n’ont pas d’analogies dans les inventaires locaux. Il y a des prémisses

qui suggèrent la provenance étrangère de la totalité de cette tombe de

Zabłotce, qui démontrent forte ressemblance aux sépultures des groupes

scythiques de la Roumanie ou de la Moldavie.

HEUNEBURG: PROBLEMATICĂ ARHEOLOGICĂ ŞI ISTORICĂ

DIN PERSPECTIVA CERCETĂRILOR RECENTE

DIRK KRAUSSE (GERMANIA),

MANUEL FERNÁNDEZ-GÖTZ (GERMANIA),

MIHAI-CLAUDIU NASTASE (ROMÂNIA)

Cuvinte cheie: Europa Centrală, prima epocă a fierului,

urbanizare, centralizare, Heuneburg, fortificaţie de zid din cărămidă,

Dunărea.

Abstract: Numit adesea „primul oraş de la nord de Alpi”,

Heuneburg este una dintre cele mai importante şi cunoscute aşezări din

Europa Centrală datând din epoca fierului. După câteva decenii de

cercetări arheologice, specialiştii au început să dezvăluie adevăratele

dimensiuni ale sitului, ca şi complexitatea sa politică, economică şi

socială. Transformările sociale care au avut loc în cele aproape două

secole de existenţă ale aşezării de la Heuneburg, în epoca fierului, au

semnificaţii şi consecinţe mai ample, care încă trebuie descoperite şi

înţelese. Cadrul arheologic de la Heuneburg joacă un rol important în

înţelegerea procesului de centralizare socială şi de urbanizare din regiunea

de la nordul Alpilor. De la imaginea unei mici fortificaţii, Heuneburg ni

se dezvăluie astăzi drept un mare şi puternic centru regional, bine conectat

cu aşezări similare într-o veritabilă „comunitate europeană”. Mai mult,

după cum arată ultimele cercetări, potenţialul său în deschiderea de noi

perspective interpretative este departe de a se fi încheiat şi astfel va

continua să ocupe un loc de seamă în domeniul cercetării ştiinţifice în

următoarele decenii.

HEUNEBURG: ARCHAEOLOGICAL AND HISTORICAL

PERSPECTIVES IN THE LIGHT OF RECENT RESEARCH

DIRK KRAUSSE (GERMANY),

MANUEL FERNÁNDEZ-GÖTZ (GERMANY),

MIHAI-CLAUDIU NASTASE (ROMANIA)

Keywords: Central Europe, early Iron Age, urbanization,

centralization, Heuneburg, mudbrick wall, Danube

Abstract: Often referred as the ‘first city North of the Alps’,

Heuneburg is one of the most important and well known settlements of

the Central European Iron Age. Decades of archeological investigations

have started to unveil the real dimensions as well as the political,

economical and social complexity of the site. The social transformations

that took place in the nearly two centuries of Heuneburg’s Iron Age

settlement have a wider significance and consequences that are still to be

discovered and understood. Heuneburg’s archeological landscape plays a

major role in the apprehension of the social centralization and

urbanization process North of the Alps. From the image of just a small

hillfort, Heuneburg is today revealing itself as a vast and powerful

regional center, strongly interconnected with other similar settlements

within a real ‘European Community’. Furthermore, as the latest

investigations have shown, its potential to open new interpretative

perspectives is far from at an end and therefore it will continue to occupy

an important place in the academic research field in the decades to come.

UN MORMANT DUBLU DE INCINERAȚIE (C75) DE LA

HUNEDOARA-GRĂDINA CASTELULUI, JUD. HUNEDOARA

(REEVALUARE ȘTIINȚIFICĂ)1

VALERIU SÎRBU (BRĂILA - ROMÂNIA)

A DOUBLE CREMATION GRAVE (C75) FROM HUNEDOARA –

GRĂDINA CASTELULUI, HUNEDOARA COUNTY

(SCIENTIFIC RE-ASSESSEMENT)1

VALERIU SÎRBU (BRAILA - ROMANIA)

EMISIUNILE MONETARE DE AUR

DE TIP LYSIMACH DE LA ODESSOS*

EMANUEL PETAC, AUREL VÎLCU

(BUCUREŞTI-ROMÂNIA)

Cuvinte cheie: Odessos, stateri, Lysimach, al treilea război sirian,

războiul Monopolului

Rezumat: În ciuda absenţei informaţiilor epigrafice sau literare

privind implicarea cetăţii Odessos în evenimentele de la mijlocul sec. al

III-lea a.Chr., oraşul emite cel mai mare număr de stateri de tip Lysimach

de pe coasta vestică a Mării Negre, cel puţin până la apariţia seriilor cu

trident în exergă la Byzantion. Sunt documentate 12 emisiuni bătute cu

nouă ştanţe de avers şi 12 ştanţe de revers, având sau nu suliţa ca atribut

al Atenei pe revers, aşa cum se poate observa şi la Mesambria, Tomis,

Byzantion. Toate aceste emisiuni monetare de aur, implicând patru

monetari (KOI, KOIP, ΚΛΕΑΝ şi probabil ) par să fi fost bătute în

numai câţiva ani, înainte de începerea celui de al treilea război sirian şi

până la bătălia de la Andros.

THE LYSIMACHUS TYPE GOLD

MINTAGE FROM ODESSOS*

EMANUEL PETAC, AUREL VÎLCU

(BUCHAREST-ROMANIA)

Keywords: Odessos, Gold staters, Lysimachus, Laodicean war,

Monopoly war

Abstract: Despite the abscence of the epigraphically or literary

evidence concerning the involvement of Odessos in the events from the

middle of the IIIrd century BC, by far the greatest number of posthumous

Lysimachus type staters from the Western Black Sea Greek cities, before

the appearance of the trident series in Byzantion, belongs to this city.

There are 12 issues struck with nine obverse and 12 reverse dies, having

or not spear on goddess shoulder, as happens also in Mesambria, Tomis,

Byzantion. All these gold issues, involving four mint masters (KOI,

KOIP, ΚΛΕΑΝ and probably ) seem to be struck in just few years,

before the beginning of the third Syrian war until the battle of Andros.

SUMPATHEIA. GÂNDIRE HERMETICĂ ŞI

TRANSDISCIPLINARITATE

RENATA G. TATOMIR (BUCUREȘTI - ROMÂNIA)

Cuvinte-cheie: Hermes Trismegistos, hermetism, pleroma,

pneuma, sympatheia, magie simpatetică, magie homeopatică, magie

contagioasă, legea simpatiei, legea similitudinii, legea contactului,

filosofia stoică, Thoth, transdisciplinaritate

Rezumat. Încă de la începuturile sale (aproximativ secolul al III-

lea î.e.n.), sinteza unică ce a reunit spiritualitatea şi ştiinţa Egiptului

faraonic, a civilizaţiilor Orientului Apropiat şi a celei elenistice, sinteză

care mai târziu (începând din sec. I e.n.) a ajuns să fie cunoscută sub

denumirea generică de Hermetica, s-a impus şi s-a făcut remarcată ca un

mediu fertil pentru doctrinele metafizice şi filosofice, precum şi pentru

practicile ştiinţifice ale civilizaţiilor Antichităţii Târzii, situându-se la

intersecţia celor mai importante tradiţii religioase, filosofice şi ezoterice.

SUMPATHEIA. HERMETIC THOUGHT AND

TRANSDISCIPLINARITY

RENATA G. TATOMIR (BUCHAREST - ROMÂNIA)

Keywords: Hermes Trismegistos, Hermeticism, pleroma,

pneuma, sympatheia, sympathetic magic, homoeopathic magic,

contagious magic, law of sympathy, law of similarity, law of contact,

Stoic philosophy, Thoth, transdisciplinarity

Abstract. Ever since its beginning (ca 3rd

century BC), the unique

synthesis of ancient Egyptian, Near Eastern and Hellenistic spirituality

and science which later (from the 1st century AD) came to be known as

Hermetica stood out as a breeding ground for metaphysical and

philosophical doctrines and scientific practices of Late Antiquity

civilizations standing at the crossroads of major religious, philosophical

and esoteric traditions.

LEGIUNI ŞI UNITĂŢI AUXILIARE ÎN MARŞ –

DESPRE SARE ŞI ORGANIZAREA CASTRELOR1

BERNARD MOINIER (PARIS – FRANȚA)

Cuvinte-cheie: sare, armata romană, soldă, organizarea castrelor,

corturi militare, piei

Rezumat: Acest studiu tratează două probleme privind folosirea

sării în armata romană: rolul ipotetic al sării în solda soldaţilor şi

cantităţile de sare necesare pentru tratarea pieilor utilizate la

confecţionarea corturilor militare.

LÉGIONS ET AUXILIAIRES EN MARCHE -

DU SEL ET DE LA CASTRAMÉTATION1

BERNARD MOINIER (PARIS - FRANCE)

Mots-clefs: sel, armée romaine, solde, castramétation, tentes

militaires, peaux

Résumé: Cette étude porte sur deux questions concernant

l’utilisation du sel dans l’armée romaine : le rôle hypothétique du sel dans

la solde des soldats et les quantités de sel requises par la préparation des

peaux pour la confection des tentes militaires.

RESURSE ANIMALE EXPLOATATE ÎN AŞEZĂRI DE SECOLE

2-7 D.HR. DIN ZONA CUPRINSĂ ÎNTRE DUNĂRE ŞI MAREA

NEAGRĂ: DATE ARHEOZOOLOGICE

SIMINA STANC, LUMINIȚA BEJENARU

(IAŞI - ROMÂNIA)

Cuvinte cheie: arheozoologie, cuantificare, pescuit, vânătoare,

creşterea animalelor

Rezumat. Lucrarea se bazează pe analiza a 14 eşantioane

arheozoologice din perioada Romană şi Bizantină timpurie, din zona

Dobrogei (România). În eşantioane au fost identificate resturi aparţinând

grupurilor peşti, păsări şi mamifere. Creşterea animalelor reprezenta o

ocupaţie foarte important pentru locuitorii aşezărilor de secole 2-7 d. Hr.

din Dobrogea; în eşantioanele studiate peste 85% din totalul resturilor

identificate aparţin mamiferelor, excepţie făcând numai eşantionul de la

Murighiol (78%). Speciile de mamifere domestice identificate sunt:

bovina (Bos taurus), oaia (Ovis aries), capra (Capra hircus), porcul (Sus

domesticus), calul (Equus caballus), măgarul (Equus asinus), câinele

(Canis familiaris) şi pisica (Felis domesticus). În toate aşezările studiate

speciile predominante sunt bovina domestică, ovicaprinele şi porcul, atât

ca numar de resturi identificate, cât şi ca numar minim de indivizi

estimaţi. Frecvenţele acestor specii variază de la o aşezare la alta, dar

bovina este dominantă, excepţie făcând numai eşantioanele de la Ovidiu

şi Murighiol.

Vânătoarea avea o importanţă redusă pentru aşezările luate în

studiu, proporţia resturilor de mamifere sălbatice variind între 2,2% şi

21,24%. Au fost identificate următoarele specii de mamifere sălbatice:

cerb (Cervus elaphus), mistreţ (Sus scrofa), căprior (Capreolus

capreolus), bour (Bos primigenius), iepure (Lepus europaeus), castor

(Castor fiber), vulpe (Vulpes vulpes), lup (Canis lupus), urs (Ursus

arctos), viezure (Meles meles), dihor (Vormela peregusna), jder de copac

(Martes martes), vidra (Lutra lutra) şi delfini (Deplhinus sp., Phocaena

relicta.

ANIMAL RESOURCES EXPLOITED IN SETTLEMENTS OF THE

2ND-7TH CENTURIES IN THE AREA BETWEEN DANUBE AND

BLACK SEA: ARCHAEOZOOLOGICAL DATA

SIMINA STANC, LUMINIȚA BEJENARU

(JASSY - ROMANIA)

Keywords: Archaeozoology, quantification, hunting, animal

husbandry

Abstract. The paper was realized on the study of 14

archaeozoological samples taken from Roman and early Byzantine sites

from Dobrudja (Romania). This work describes comparatively the groups

of fish, birds and mammals identified in samples. Animal husbandry

represented an important occupation during the 2nd-7th centuries in

Dobrudja. In the studied assemblages more than 85% consists in remains

of domestic mammals, except for Murighiol (78%). The identified

domestic mammals are: cattle (Bos taurus), sheep (Ovis aries), goat

(Capra hircus), pig (Sus domesticus), horse (Equus caballus), donkey

(Equus asinus), dog (Canis familiaris), and cat (Felis domesticus). In all

the studied settlements the predominant species are cattle, sheep/goat and

pig, both by the number of identified specimens and by the minimal

number of individuals. The frequencies of these species vary from one

settlement to other, but cattle are dominant in most of them, except

Ovidiu and Murighiol assemblages.

Hunting has a small importance for the settlements under study,

the percentages of wild mammals varies between 2.2% and 21.24%. The

wild mammals species identified are: red deer (Cervus elaphus), wild

boar (Sus scrofa), roe deer (Capreolus capreolus), aurochs (Bos

primigenius), hare (Lepus europaeus), beaver (Castor fiber), fox (Vulpes

vulpes), wolf (Canis lupus), bear (Ursus arctos), badger (Meles meles),

marbled polecat (Vormela peregusna), pine marten (Martes martes), otter

(Lutra lutra), dolphin (Deplhinus sp.), harbour porpoise (Phocaena

relicta).

RELEVANŢA SCRIERII VITA KAROLI MAGNI

A LUI EINHARD PENTRU ISTORIA BALCANICĂ

TUDOR TEOTEOI (BUCUREŞTI - ROMÂNIA)

Cuvinte cheie: acroama, Renaşterea carolingiană, descensus,

domnus (= dominus), gens Francia, magnanimitas = megalopsychia,

miracula et prodigia, patrius, peregrinus.

Rezumat: Contemporan cu Walahfrid Strabo, căruia-i datorăm

preţioasele informaţii despre „sciţii tomitani”, Einhard (≈ 770 - 840) oferă

în Vita Karoli Magni numeroase date importante şi pentru istoria

balcanică, începând cu unitatea de limbă a popoarelor germanice, ca şi

slave, toate fiind numite de el nations, dar şi gentes.

Reprezentant al Renaşterii carolingiene, Einhard preţuia cultura

antică şi în primul rând limba latină, pe care o utiliza în chip „decent şi

potrivit” (decenter aut commode), considerându-se homo barbarus prin

originea, ca şi prin „limba strămoşească” (sermo patrius) a sa, care era

una germanică. În chip similar, „veşmintele france” erau vestitus patrius

în scrierea sa, deosebite de cele „străine” (peregrina indumenta) ale

Romanilor, care ţineau de tradiţia latină, adică de „obiceiul roman”

(Romano more), după cum se exprimă el. Şi împăraţii Bizanţului erau

“romani” (Romani imperatores) pentru el, dar şi “greci” (Graecorum

imperatores), sau împăraţii de la Constantinopol (imperatores

Constantinopolitani). În schimb Carol cel Mare, „stăpânul şi protectorul

meu” (dominus et nutritor meus), era doar împărat al Occidentului în

contextul arătat. Treptat-treptat, urmaşii săi din Apus aveau să devină

ulterior, până în vremea Cruciadelor, „împăraţi ai Romanilor”, în vreme

ce basileii bizantini aveau să rămână doar „împăraţi ai Grecilor” sau

„constantinopolitani”, pentru cronicarii apuseni.

Carol cel Mare este „dominus” pentru Einhard, care o singură dată

îi spune domnus, formă a latinei populare prezentă şi în alte surse

medievale. Prin Sf. Domnus, al cărui cult e menţionat şi în „De

administrando imperio” a lui Constantin Porfirogenetul (sec. al X-lea),

aceeaşi formă e atestată şi în Peninsula Balcanică, adică în aria de

manifestare a romanităţii orientale. Faptul confirmă opinia, pe care am

mai exprimat-o şi în alte studii, conform căreia românescul „domn” îşi are

originea mai degrabă în latinul popular domnus, decât în forma puristă

„dominus”.

Între semnele prevestitoare (prodigia) ale morţii lui Carol cel

Mare, Einhard se referă şi la un accident al căderii împăratului de pe cal,

episod care are paralele şi în evul mediu sârbesc şi bulgar. Accidentul e de

pus în legătură cu un gest firesc şi omniprezent în lumea cavalerilor

medievali. E vorba de „descălecat”, noţiune pe care cronicile latine

medievale o numesc descensus, relevantă şi pentru întemeierea celor două

state româneşti medievale.

Textul lui Einhard e preţios şi ca mărturie a practicii de asociere la

domnie, transmisă de Imperiul Roman atât Bizanţului, cât şi lumii

apusene a evului mediu, iar pe aceste filiere şi altor societăţi creştine de

atunci, printre care şi cea românească.

THE IMPORTANCE OF EINHARD’S VITA KAROLI MAGNI

FOR THE HISTORY OF THE BALKANS

TUDOR TEOTEOI (BUCHAREST - ROMANIA)

Key-words: acroama, Carolingian Renaissance, descensus,

domnus (= dominus), gens Francia, magnanimitas = megalopsychia,

miracula et prodigia, patrius, peregrinus.

Abstract: A contemporary of Walahfrid Strabo, to whom we are

greatly indebted for the precious accounts about the “Tomitan Scythians”,

Einhard (≈ 770 - 840) offers in his Vita Karoli Magni numerous

information which is also important for the history of the Balkans, like the

linguistic unity of Germanic as well as Slavic people, whom he names

nations, or gentes.

As a representative of the Carolingian Renaissance, Einhard

admired antique culture, primarily the Latin language, which he used in a

“decent and reasonable” way (decenter aut commode), calling himself

homo barbarus by virtue of his Germanic origin, whose “forefather

language” (sermo patrius) was Germanic. The “Frankish garments” are

designated in a similar fashion as vestitus patrius, to distinguish from

“foreign” Roman ones (peregrina indumenta), subject to Latin tradition,

namely the “Roman custom” (Romano more), as Eginhard states. The

Byzantine emperors were “Roman” (Romani imperatores) as well for

him, but equally “Greek” (Graecorum imperatores) or Constantinopolitan

(imperatores Constantinopolitani). Charlemagne, “my lord and protector”

(dominus et nutritor meus), was instead merely Emperor of the West in

this context. His successors in the West would gradually evolve into

“emperors of the Romans”, which was fully achieved in the age of the

Crusades, while the Byzantine basileis would be reduced for the Western

chroniclers into “emperors of the Greeks” or “Constantinopolitans”.

Charlemagne is “dominus” for Einhard, which calls him domnus

only once. This form originating in common Latin is also present in other

sources from the Middle Age. This form is also attested in the Balkan

Peninsula – area of emergence for the Eastern Romanity – by St.

Domnus, whose cult is also mentioned in “De administrando imperio” of

Constantine Porphyrogennetos (10th

century). This fact is a confirmation

of the opinion, which I also presented in other studies, that the Romanian

word “domn” rather traces its origin in the form domnus of common

Latin, rather than the more pure “dominus”.

Einhard refers to a horse riding accident of the emperor among the

omens (prodigia) of Charlemagne’s death. The episode has equivalents in

the Serbian and Bulgarian Middle Ages. The accident should be put in

connection to a very natural and ubiquitous act in the era of medieval

knights. We’re talking about dismounting (Romanian “descälecat”), a

term the medieval Latin chronicles call descensus, also relevant for the

founding of the two Romanian medieval states.

Einhard’s text is extremely valuable and an evidence for the

practice of joint ruling, which was transmitted by the Roman Empire to

both Byzantium and the Western world of the Middle Ages, and by this

filiation further to other Christian societies of those times, the Romanian

one counting among these.

NECROPOLE MEDIEVALE DIN SECOLELE AL IX-LEA –

AL XI-LEA ÎN BAZINUL INFERIOR AL DUNĂRII

(PORŢIUNEA SÂRBEASCĂ)

DEJAN RADIČEVIĆ (BELGRAD - SERBIA)

Cuvinte cheie: bazinul inferior al Dunării (porţiunea sârbească),

necropolă, descoperiri funerare, secolele al IX-lea – al XI-lea.

Rezumat: Autorul prezintă datele disponibile cu privire la

necropolele din secolele al IX-lea – al XI-lea cercetate de-a lungul

malului drept al Dunării, de la Porţile de Fier până la confluenţa cu

Timocul. Niciuna dintre necropolele analizate nu a fost explorată în

întregime, dar datele disponibile în acest moment reprezintă rezultatele

săpăturilor de salvare ale siturilor multistrat întreprinse cu ocazia

construirii hidrocentralelor Đerdap I şi Đerdap II. Deşi faptul că nu au

fost cercetate amănunţit reprezintă cea mai mare dificultate întâmpinată în

decursul acestei cercetări, s-a încercat colectarea, evaluarea şi

interpretarea rezultatelor disponibile. Nu în ultimul rând, lucrarea de faţă

reprezintă şi un scurt raport cu privire la periodizarea mai precisă a

acestora pe baza unor evenimente istorice binecunoscute care au avut loc

în timpul perioadei cercetate în această parte a bazinului sârbesc al

Dunării.

MEDIEVAL NECROPOLISES OF 9TH-11TH CENTURY

IN THE LOWER SERBIAN DANUBE RIVER BASIN

DEJAN RADIČEVIĆ (BELGRADE - SERBIA)

Keywords: lower Serbian Danube river basin, necropolis, grave

finds, 9th-11th century.

Abstract: The author points out available data on excavated

necropoles from 9th-11th century along the right bank of the Danube,

from the beginning of the Iron Gate to the confluence of the Timok. Any

of the analysed necropoles has not been completely explored, but the

available data mostly represent the result of rescue excavations of multi

layer sites undertaken due to the construction of hydroelectric power

stations “Đerdap I” and “Đerdap II”. Although the fact that they have not

been sufficiently explored represent the greatest difficulty regarding their

research, there has been made an attempt to collect, review and interpret

the existing results. Finally, there is a short review of their more precise

periodization based on the well-known historical events which happened

during the observed period in this part of the Serbian Danube river basin.

HERALDICA DOMNEASCĂ ŞI BOIEREASCĂ MUNTEANĂ

LA CUMPĂNA VEACURILOR AL XIV-LEA – AL XV-LEA*

TUDOR-RADU TIRON (CLUJ-NAPOCA, ROMÂNIA)

Cuvinte cheie: Mircea cel Bătrân, Vlad Uzurpatorul, diplomatică

munteană, heraldică munteană, sigilografie munteană

Rezumat. Studiul abordează începuturile heraldicii sigilare

muntene, prin analiza impresiunilor în ceară care validează două

documente cu caracter extern, succesiv adresate regelui Vladislav al

Poloniei: actul omagial emis de către Vlad „Uzurpatorul”, la 28 mai 1396,

respectiv cel emis de către Mircea cel Bătrân, la 17 mai 1411.

Conservate în arhivele de la Varşovia, aceste documente au fost

anterior analizate în literatura de specialitate heraldica şi sigilografică.

Autorul a avut şansa de a examina sigiliile mulţumită unor fotografii

detaliate, care au permis formularea mai multor observaţii inedite

referitoare la heraldica domnească şi boierească de la sfârşitul secolului al

XIV-lea – începutul secolului al XV-lea.

THE WALLACHIAN PRINCELY AND NOBLE

HERALDRY AT THE TURN OF THE

FOURTEENTH – THE FIFTEENTH CENTURIES*

TUDOR-RADU TIRON (CLUJ-NAPOCA, ROMANIA)

Key-words: Mircea the Elder, Vlad the Usurper, Wallachian

diplomatics, Wallachian heraldry, Wallachian sphragistics

Abstract. The study deals with the beginnings of the Wallachian

armorial sphragistics, analyzing the wax impressions validating two

documents for foreign issues, addressed to Vladislav, king of Poland: the

homage act of Vlad the ‘Usurper’, on 28 May 1396, respectively the one

issued by Mircea the Elder, on 17 May 1411.

Conserved in the archives of Warsaw, these documents have been

previously analyzed by the profile literature on heraldry and sphragistics.

The author has had the chance to exam the seals due to appropriate

photographic copies, that allowed the enunciation of several undiscovered

facts regarding the princely and noble heraldry of the late fourteenth

century – the early fifteenth century.

VASELE FUNERARE DIN STICLĂ. COMERȚ, CONTACTE

INTERCULTURALE ȘI PRACTICI FUNERARE

ÎN VALAHIA MEDIEVALĂ

DRAGOȘ MĂNDESCU, MARIUS PĂDURARU

(PITEȘTI - ROMÂNIA)

Cuvinte cheie: sticlă, secolele XV-XVII, practici funerare,

comerț, Câmpulung.

Rezumat. O serie de descoperiri arheologice făcute în cimitirele

medievale târzii din Valahia au dus la identificarea unui obiect funerar

specific, și anume un flacon de sticlă, depus în partea dreaptă a

decedatului. Aceasta este evident o practică funerară insolită, în contextul

creștinismului care interzice depunerea de ofrande în sicriu, alături de

mort. Mormintele (aparținând în general unor femei bogate, cu status

social înalt) în care a fost descoperit acest tip de flacon încep din secolul

al XV-lea, practica depunerii recipientelor lângă decedat continuând până

în secolul al XVII-lea. Sticla este de bună calitate, subțire și delicată. Este

desigur un produs de import, de vreme ce prima manufactură de sticlă din

Valahia nu a fost înființată mai devreme de mijlocul sec. al XVII-lea.

Originea acestor mici recipiente trebuie căutată probabil în Transilvania

sau în Europa Centrală. A fost înregistrată o densitate mare de astfel de

flacoane în mormintele medievale din zona Muscelului, în nordul țării.

Răspândirea preponderentă în această zonă poate fi explicată prin marele

târg ce se desfășura anual la Câmpulung, prin intermediul căruia aceste

mici și fragile recipiente vor fi fost comercializate.

GLASSWARE FOR THE DEAD. TRADE, INTERCULTURAL

CONTACTS AND MORTUARY CUSTOMS

IN LATE MIDDLE AGE WALLACHIA

DRAGOȘ MĂNDESCU, MARIUS PĂDURARU

(PITEȘTI - ROMANIA)

Keywords: glass, 15th

-17th

centuries, funerary customs, trade,

Câmpulung.

Abstract. A series of archaeological discoveries made in the late

medieval cemeteries from Wallachia led to the identification of a specific

grave good, namely a glass phial, put in the grave on the right side of the

deceased. This is obviously an unusual burial practice in the context of

Christianity doctrine which prohibits the deposit of offerings in the grave

with the dead. The tombs (generally belonging to rich people with high

social status) in which it was revealed this type of phial are going from

the 15th

century until the 17th

century. The glass is of a good quality, thin

and delicate - undoubtedly a luxury and expensive item. It is certainly an

imported product, since the first glass manufacturing of Wallachia was

founded not before the mid-17th

century. The origin of these small bottles

is likely to be found in Transylvania or Central Europe. There has been

registered a high density of such kind of bottles in medieval graves in

Muscel region, north of the country. The prevalent spreading in this area

should be explained through the great trade fair annually held in

Câmpulung, the capital city of the region, through which the glass phials

were traded.

DOCUMENTE MUNTENEȘTI DIN

COLECȚIA PROFESOR ION IONAȘCU

A MUZEULUI BRĂILEI (1608–1708)

MARIUS PĂDURARU (PITEȘTI – ROMANIA)

WALLACHIAN DOCUMENTS FROM THE

COLLECTION OF PROFESSOR ION IONAȘCU

OF THE BRĂILA MUSEUM (1608–1708)

MARIUS PĂDURARU (PITEȘTI – ROMANIA)