- ISTORIC -

Istoria Shotokan Karate ISTORIA-“J.K.A.”, Japan Karate Association”, ISTORIA-” W.K.F ”, World Karate Federation Istoria Shito-ryu Karate Istoria Goju-ryu Karate Istoria Wado-ryu Karate Istoria Karate-ului Romanesc inainte de '89 Istoria Karate-ului Romanesc dupa '89 Gichin Funakoshi - biografie si fotografiYoshitaka FunakoshiIntre legenda si adevar Singurul secret al marilor maestri este ca stiu Kime sau decizia finala

Istoria Shotokan Karate(Gichin Funakoshi-Fondator)

Aparitia si dezvoltarea karate-ului s-a facut pe parcursul mai multor secole, în strinsa legatura cu evolutia societatii orientale, în slujba careia s-a aflat din totdeauna. Arta Karate-Do este fara indoaiala aproape la fel de veche ca si omul, care înca din cele mai vechi timpuri a fost obligat sa se lupte fara arme, cu fortele ostile ale naturii, cu fiarele salbatice si cu dusmanii, dintre semenii sai. A învatat curînd ca în relatia sa cu fortele naturii acomodarea era mai logica decat lupta. Totusi chiar cand balanta s-a mai echilibrat, ostilitatile inevitabile cu ceilalti oameni l-au obligat sa elaboreze tehnici care-i dadeau posibilitatea de a se apara si de a-si învinge inamicul.

Pentru a o face, a învatat ca trebuie sa aiba un trup puternic si sanatos. Astfel tehnicile pe care a început sa le dezvolte, (tehnici ce s-au concretizat in cele din urma în karate-do ), constituie o feroce arta a luptei, dar si elemente ale unei importante arte de autoaparare. Este dificil chiar imposibil de a reconstrui istoria exacta a karate-ului. Legendele afirma ca acum doua mii de ani, pe teritoriul Indiei s-a format o metoda de lupta, copie fidela a miscarilor executate de anumite animale in lupta pentru supravietuire., metoda care poate fi considerata ca a inspirat forma primara a karate-ului. Calugarul budhist ( Daruma - in japoneza ), considerat a fi cel care a propagat primul conceptul de "Arte Martiale", structureaza ceea ce va deveni o metoda de educatie fizica sub numele de "Ekkin Kyo". Scopul sau era acela de a conferi discipolilor sai un instrument în conservarea si dezvlotarea tonusului muscular si sanatatii, prin exercitii destinate a compensa lungile ore de meditatie. Datorita eficacitatii în lupta, metoda va servi calugarilor de a se apara împotriva numeroselor agresiuni carora le cadeau victime in decursul perigrinarilor. Scopul calugarului Bodidharma, era sa fondeze in China o manastire budhista si sa uneasca diferitele scoli Taoiste si de meditatie existente la acea vreme in China . Ajuns în provincia Henan din China , el a fondat templul Shaolin-shu ( Shorin-ji - în japoneza ), recunoscut si astazi ca probabil cel mai renumit templu budhist din lume mai mult datorita conexiunii sale cu Artele Martiale decit cu budhism-ul. Practicarea Artelor Martiale o gasim si la vechii egipteni, "in localitatea Benni-Hasan s-au descoperit picturi murale ce reprezinta scene de lupta in care cei doi adversari folosesc o tehnica de avansata de lupta corporala". Legendele mai spun ca Napoleon a observat ca undeva in Orientul îndepartat exista un mic regat al carui locuitori nu aveau nici o arma. Nu incape nici o indoiala ca se referea la arhipeleagul insulelor Ryu-Kyu actuala prefectura a insulei Okinawa, aceasta se intinde pe o distanta de 800 km intre China si Japonia si este considerata de istorici ca fiind locul in care s-a nascut si perfectionat pe parcursul mai multor secole, arta luptei cu mana goala adica “KARATE”, incepand cu anul 1372, sub denumirea de Okinawa- te sau To-de, iar arta karate trebuie sa fi aparut, sa fi evoluat si sa fi devenit populara printre locuitorii insulei tocmai din acest motiv: interdictia prin lege de a purta arme,astfel localnicii au preluat de la chinezi tehnici din boxul chinezesc si le-au perfectionat prin antrenamente efectuate în secret pentru autoaparare. Ea nu se putea practica legal si deci nu exista nici un dojo ( sala de antrenament). Adeptii cunoscuti primeau în secret cativa elevi apropiati în scopul transmiterii acestei arte. " In anul 1406, Sheo Hosi formeaza regatul Ryu Kyu cu capitala la Shiri. Incercind sa previna revoltele, el interzice toate armele confiscindu-le pe cele existente" In anul 1609, Okinawa devine posesiune a clanului de samurai Satsuma din " Kyushu , iar seniorul Shîmatsu, reînnoieste legea interzicerii armelor".

Aceste tehnici si metode de lupta au fost aduse de ambasadorii împaratior chinezi din dianstia Ming ( 1368 -1661 ) si au fost reunite ulterior sub denumirea de Okinawa-Te, sau To-de, denumire care s-a schimbat în Karate-Do în 1936. Primul nume de maestru mentionat în scrieri a fost Koshokun, care în 1761 a demonstrat si a facut cunoscut "kata kushanku" ( kanku - in japoneza ) Un alt nume a fost Tode Sakugawa, primul maestru oficial recunoscut în Okinawa care a adus influente din nordul Chinei, întemeietorul codului de onoare al samurailor, a fost Sokon Matsmura ( 1796 -1893 ) fiind inspirat de lucrarile filosofului chinez Confucius,la sfarsitul secolului al XVIII si inceputul secolului al XIX - lea, Okinawa -Te se structureaza in trei ramuri adica in 3 scoli de baza : Shuri-Te, Naha-Te si Tomari-Te, denumite astfel dupa locul de origine al localitatilor unde se practicau . Shuri-te si Tomari-te semanand ca forma si conceptie de lupta, sau contopit ca arta martiala si scoala luand denumirea de Shorin-ryu, iar Naha-te s-a transformat in arta martiala si scoala Shorei-Ryu.

Maestrul Gichin Funakoshi ,(discipol al marilor maestri Itosu Yasutsune si Anko Azato practicanti de Shorin Ryu ) acesta era învatator de profesie si era considerat in Okinawa cel mai tanar si cel mai priceput maestru de Karate al locului.În 1902, Maestrul Gichin Funakoshi si studentii sai, prezinta prima demonstratie oficialã publicã de karate pentru Shintaro Ozawa, care era comisionar de scoli pentru Prefecture Kagoshima Japonia. Ozawa a fost profound impreionat de tanara arta martiala ,convingandul pe Funakosi sa întroduca Karate ca forma oficiala de studiu în scoli ca o forma de baza ,aceasta urmand a fi studiata în mod oficial în cadrul orelor de educatie fizica.Aceasta actiune nu ia incantat deloc pe profesorii mai vechi din Okinawa.Urmeaza o perioada in care se urmareste popularizarea disciplinei de Karate in Okinawa din 1906 pana in 1913 cand se organizeaza demonstratii publice conduse Maestrul Gichin Funakoshi si studentii sai echipa formata din 25 de barbati. Maestrul Gichin Funakoshi este invitat de catre autoritatile Prefecturii Okinawa pentru a face o demonstratie la Butokuden( centru oficial de toate arte martiale din Japonia)organizat de Ministerul Japonez al Educatiei , în anul 1916 în Kyoto,ca mai apoi în 1917 în toata Japonia,dar aceasta nu a avut succesul scontat .Binenteles sa nu uitam ca in acea perioada in Tokyo se stia foarte putin despre Karate ,acest maestru care a revolutionat Karate-ul a fost Gichin Funakoshi, parintele karate-ului modern si fondatorul stilului Shotokan.Oricum pe 06 martie 1921 printul mostenitor Hirohito a vizitat Okinawa in drumul sau spre Europa,si a asistat la o demonstratie de Karate in Sala Mare de la castelul SHURI.

In luna Iunie a anului 1922, la invitatia maestrului Jigoro Kano ( fondatorul Judo-ului ) prezinta arta sa "Ryu Kyu Karate Jitsu" in cadrul unei manifestari sportive desfasurate la Institutul Kokodan din Tokyo . Demonstratia a fost organizata de Ministerul Educatiei din Japonia, fiind denumita "Dai Ikkai Tauku Tenrakai" ( reuniunea demostrativa a sporturilor). Primind foarte multe invitatii pe care le-a onorat, a pornit cursuri de pregatire in diverse facultati din marile orase. Dupa acea demonstratie Funakoshi este convins sa ramana în Japonia,pentru a preda Karate.Doi dintre cei mai populari maestri ai acelor vremuri au fost pictati de celebrul pictor japonez Hoan Kusugi , care mai tarziu a pictat emblema tigrului din SHOTOKAN.Rezultatul a fost ca la 53 de ani ,Maestrul Gichin Funakoshi a emigrat ca sa predea Karate in toata Japonia. In anul 1925 Maestrul Funakoshi a inceput sa castige în popularitate în randul studentior dezvoltand prin ei cluburile de la multiple Universitati din raza orasului Tokyo.In anul 1929 profesorii si studentii de la Universitatea Keio University's Karate Research Group au insistat pe langa tanarul Funakoshi ca sa schimbe ideograma kanji care semnifica"mîna chineza" in ideograma karate , care semnifica "mîna goala" deoarece in Japonia, karate se scria cu cele doua tipuri de ideograme.

Aceasta schimbare,a generat protestele mai multor maestri din Okinawa ,dar pana la urma au acceptat traducerea de astazi. Maestrul Funakoshi coordoneaza în cartea sa ,o serie de articole publicate în ziare pana la aparitia cartii sale," Karate-do Kyohan".Original ,simbolul Kara insemnand‘ Tang ,'referindu-se la Dinastia Tang din China si infuentele ei,tanarul Funakoshi a definit karate ca fiind "arta maini goale", sensul de gol evoluand în timp, spre conceptul filosofic de "vid", din budhism-ul Zen. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, Ministerul Educatiei din Japonia accepta karate-ul ca mijloc de educatie fizica si este introdus in toate nivelele Invatamantului. Ajutat de maestrul fondator al judo-ului, Jigoro Kano , Funakoshi înfiinteaza numeroase cluburi universitare peste 30 la numar, la cererea studentilor în universitatile Keio, Waseda, Hosei,Shoka,Takushoku, Academia Navala ,Universitatea Imperiala din Tokyo, si la Colegiul de Medicina Nihon pentru fete si la alte scoli de pe raza orasului Tokyo astfel a reusit sa o faca cunoscuta lumii aceasta arta martiala “Karate” ulterior” Karate Shotokan “si sa o alature ca si importanta Judo-ului si Jiu-Jitsu-lui.. Maestrul Funakoshi este cel care a realizat pentru prima data un echipament de karate inspirat dupa modelul uniformelor folosite de judoka,totodata acesta a sistematizat Kata de la usor la greu de la simplu la complex conform cu principiile sale de mare pedagog, el fiind de profesie învatator , în timpul acestor demonstratii gaseste un aliat în persoana lui Hironori Otsuka care practica Jujitsu-Kempo. Atat arta lui Funakoshi cat si cea a lui Otsuka, erau puternic influentate de catre Shaolin-Kempo

( box-ul chinezesc de la templul Shaolin ). Acesti doi maestri au fost urmati în timp de catre alti maestri de prestigiu care au creat diverse stiluri ce se pot grupa în patru directii principale: Shotokan-Ryu, Wado-Ryu, Goju-Ryu si Shito-Ryu. Acestor patru stiluri principale ii se mai pot adouga si cele ale scolilor: Shitokai, Kyokushinkai, Sankukai, etc.Fiind profesor la facultatea Budokan, din Tokyo în 1936 a deschis prima sala de karate schimband denumirea din TO DE în KARATE-DO unde au inceput cursurile de instructori. Acest Dojo a primit ulterior numele de SHOTOKAN. Pe parcursul anilor s-au dezvoltat si alte stiluri si astfel originalul stil de karate a devenit SHOTOKAN ceea ce în traducere libera inseamna casa lui SHOTO. Acest “SHOTO” fiind pseudonimul poetic al maestrului SHOTOKAN poate fi interpretat si ca “scoala bradului si a valului” verdele etern al bradului simbolizeaza vesnica tinerete a conceptiilor si perpetua lor înnoire si prin val munca continua care trebuie depusa pentru a ti le putea însusi, asemenea valurilor ce lovesc neancetat tarmul.

Anul 1906 fiul maestrului Gichin Funakoshi, Yoshitaka Funakoshi care era un mare maestru de shotokan karate, a condus si îmbunatatit stilul Shotokan între anii 1935-1945 acesta introducand pozitiile lungi pentru , întarirea musculaturii picioarelor special pentru antrenamentele de Kihon si Kata,totodata a m-ai introdus loviturile de picior Yoko geri(lovitura cu piciorul in lateral), mawashi geri(lovitura circulara cu piciorul),ura mawashi geri(lovitura inversa circulara cu piciorul),Ushiro Geri(lovitura cu piciorul în spate).Pana la acel moment se folosea pentru Yoko geri , Mae Geri în lateral,exista lovitura circulara Mikatsuki Geri si Ushiro Geri nu era executat prin întorcere/rasucire. Totodata s-au dezvoltat pozitiile de lupta si s-au diversificat din Fudo Dachi formandu-se Zenkutsu Dachi,Kokutsu Dachi si Kiba Dachi acestea erau lucrate progresiv mai larg si mai stabil,pentru a dezvolta un procedeu tehnic de lupta puternic,ajungand la deplasari acestea erau efectuate din pozitia Fudo Dachi,aceste pozitii erau în general forte inalte. Si nu ultima data a introdus exercitiile de lupta jiyu ippon kumite si jiyu kumite care m-ai tarziu au fost pilonii de baza ai dezvoltarii competitiei de karate.

Anii 1940-1945, karate-ul practicat avea un caracter declarat ,strict martial în acele vremuri punandu-se bazele pentru BUDO KARATE.Atunci au fost create primele 3 Taikyoku Kata si Ten no Kata.

Anul 1940,karate-ul si dezvoltarea acestia a fost marcata de al doilea razboi mondial si numerosi instructori de Karate au fost înrolati în armata imperiala si au fost trimisi pe front sa lupte.Ca un refuz la adresa razboiului maestrul Gichin Funakoshi se retrage,munca lui fiind preluata de fiul lui ,Sensei Yoshitaka Funakoshi împreuna cu Sensei Obata si Sensei Hironishi,acestia au continuat antrenamentele de SHOTOKAN karate,formand ceea ce japonezi au numit-o”SPECIAL FORCES” evident era vorba de soldatii care trebuiau sa lupte în spatele linilor inamice,acestia nu aveau arme deci trebuiau sa faca fata situatiilor de razboi.

Anul 1945 razboiul s-a terminat razboiul,sala unde se practica Karate cu denumirea de SHOTOKAN dojo,a fost distrusa în bombardamente de americani în in luna martie 1945.

Numerosi instructori de karate au murit pe front,iar cei care au reusit sa se întoarca au gasit un karateu foarte complex,de la directia simpla trasata de maestrul Gichin Funakoshi adica la arta martiala de BUDO KARATE,care a fost un mare pas valoric care sau datorat în special vremurilor de razboi. Yoshitaka Funakoshi este grav bolnav de tuberculoza, nu mai rezista socului de a vedea sala de Karate,distrusa în bombardamente de americani si moare in 1945.

Antrenamentele sunt conduse de Sensei Hironishi,si maestrul Gichin Funakoshi supervizeaza desfasurarea antrenamentelor,Shotokan Dojo fiind bombardat si distrus din temelii,predarea Karate-ului continua în universtati precum: Waseda - Sensei Hironishi, Keio - Gichin Funakoshi si Shigeru Egami, Takushoku - Masatoshi Nakayama si Hidetaka Nishiyama , Academia Militara din Shuji - asistent instructor Sensei Kase. Anul 1948 maestrul Gichin Funakoshi,avea 81 de ani si înfiinteaza Asociatia Japoneza de Karate – “J.K.A.”, avand ca obiectiv principal: raspandirea Karate-ului în lume,recunoscuta de Guvernul Japoniei în anul 1949 .Dar intre anii 1948-1949 marcheaza o scindare in modul de gandire si abordare a karate-ului în Japonia.

Miscarea Karate-ului BUDO KARATE este vehement aparata de Asociatia Shitokai,care este condusa de sensei Shigeru Egami iar Karate-ul Competitional este aparat si promovat de Sensei Masatoshi Nakayama si Sensei Hidetaka Nishiyama .

Anul 1953, maestrul Gichin Funakoshi trimite o parte din cei mai buni instructori ai sai: Masatoshi Nakayama, Hidetaka Nishiyama si Tsutomu Oshima în Europa si în Statele Unite U.S.A.

Anul 1954 în Franta se fondeaza Federatia de Karate si Box liber, prima de acest fel in Europa.

Anul 1955, Maestrul Gichin Funakoshi superviza cu îngrijorare aceasta disputa între Karate-ul BUDO KARATE si Karate-ul Competitional ,reuseste pana la urma sa stranga randurile si sa ai adune pe toti instructorii de Karate în anul 1955

Japan Karate Association (J.K.A.)

Anul 1957,conflictul izbucneste din nou dupa moartea maestrului Gichin Funakoshi la data de 26 aprile 1957, iar conducerea “J.K.A.”, îi revine lui Masatoshi Nakayama,alaturi de Hidetaka Nishiyama si Tsutomu Oshima care impreuna cu alti instructori de Karate implicati ca si ei în dezvoltarea Karate-ului Competitional iau decizia transformarii acestuia pe langa linia sa de arta martiala si într-o forma de intrecere sportiva competitionala , revigorand “J.K.A.”

 Cealata parte care promova vechiul Karateu care,era axata pe BUDO KARATE ,condusi de Sensei Shigeru Egami “1912-1981 “au urmat vechea linie de Karate Shotokan si au ramas în vechea sala “ SHOTOKAN” reconstruita dupa bombardamente, fondand astfel scoala Shotokai-ryu, care refuza idea de competitie sportiva. Cei mai tineri instructori de Karate au urmat linia “J.K.A.”, care a crescut mult în popularitate prin ideea de expansiune a Karate-ului Competitional ,promovat de “J.K.A.”,aceasta fiind întarita de elaborarea regulamentelor de competitie si initierea concursurilor la nivel national si international si publicarea cartilor “DYNAMIC KARATE” scrisa de Masatoshi Nakayama si ”EMPTY HAND” scrisa de Hidetaka Nishiyama . Intre anii 1965-1989 perioada este dominata de dezvoltarea Karate-ului Competitional în detrimentul karateu-lui “BUDO KARATE”.

De la anii 1965 încoace putem vorbii de doua directii pricipale linia japoneza si al ramificatiior “J.K.A.”, respectiv karate-ul modern al zilelor noastre ” W.K.F”

ISTORIA-“J.K.A.”, Japan Karate Association

Era Pre-Razboi ,o mica istorie.In anul 1922 -Okinawan Karate prin persoana Maestrului Gichin Funakoshi demonstreaza “TO-DE”in Ochanomizu,pentru Ministerului Educatiei din Japonia.In anul 1929 -In urma discutiilor cu Gyodo Furukawa(preot sef la Templul Enkaku, Kamakura) Funakoshi vazand asemanarile dintre filozofia ZEN si KARATE,dezvolta “spiritual de Karate”si schimba “TO-DE” în “KARATE”.

In anul 1930- Era Razboi ,Masatoshi Nakayama si Masatomo Takagi au pastrat vie practica de Karate,dezvoltand-o aceasta în mod oficial. Funakoshi Shotokan Hombu Dojo a fost distrus în urma unui raid aerian de o bomba.In anul 1949 - Era Dupa-Razboi. Se fondeaza si are recunoaste provizorie în mod oficial (The JAPAN KARATE ASSOCIATION),Asociatia Japoneza de Karate prin intermediul lui Yoshinosuke Saigo(membru al Casei de Consiliu,a Guvernului Japonez).In anul 1953 -prin intermediul lui Tsutomu Oshima ,Hidetaka Nishiyama ” are acum 10 Dan conduce I.T.K.F.” primeste invitatie sa predea la Strategic Air Command (USA) Comandamentul Strategic Aerian American astfel introducand Karate în SUA-America,care este acum o arta Internationala. In anul 1955 - Funakoshi Sensei are 86 de ani, Takagi poarta conversatie si face planuri cu un producator de film Yuzuru Kataoka,pentru mediatizarea prin film a stilului Shotokan,si a noului Hombu Dojo.La sfarsitul anului Yuzuru Kataoka, îl suna pe Takagi ca sa afle despre ultimele stiri legate despre noul dojo,aceasta este centrul de baza în dezvoltare a JKA.In anul 1956 -Instructorii pregatitori dezvolta prin Nakayama Sensei si Nishiyama Sensei directia pe care se vor crea legendele de maine ale JKA. Takayuki Mikami si Hirokazu Kanazawa fiind priimi absolventi.Acestia din urma au promotorii pe plan mondial al si ai sitemului JKA facandu-se respectati de toti.In anul 1957 -are loc primul Campionat Unit al Japoniei. Kanazawa iese campion.In anul 1957 -Ministerul Educatiei din Japonia acorda recunoastere oficiala definitiva” JKA” In anul 1957-Moare,Maestrul Funakoshi. In anul 1959 -Presedinte “JKA” este Shuji Masutani,(fost Prim Ministru al Japoniei)In anul 1961 - Emperor Showa sarbatoreste cea dea 60 aniversare a zilei sale de nastere.JKA organizeaza o demonstratie de karate în cinstea lui. In anul 1964 -1-Are loc,1- Primul Turneu Mondial de Karate.In anul 1965 -JKA îsi trimite instructorii în lume pentru popularizarea si pentru a preda arta de Karate Shotokan prin maestri: Hirokazu Kanazawa, Taiji Kase, Yutaka Yaguchi, Keinosuke Enoeda,Hiroshi Shirai (la acel moment avea 5 Dan). Hirokazu Kanazawa are acum 10 Dan,Instructor sef. S.K.I.F; Taiji Kase are acum 10 Dan Instructor Sef W.K.S.A. (moare în 24 noiembrie 2004), YutakaYaguchi are acum 8 Dan I.S.K.F., USA, Keinosuke Enoeda are 9 Dan (moare în 29 martie 2003) K.U.G.B ,Marea Britanie; Hiroshi Shirai are acum 9 Dan I.T.K.F. / W.S.I, Italia.In anul 1966 -Presedinte “JKA” Kakuei Tanaka (devine Prim Ministru al Japoniei)In anul 1970 -JKA gazduieste 1- Primul Campionat Mondial de Karate.In anul 1972 -Presedinte “JKA” Zentaro Kosaka (devine Prim Ministru al Japoniei)In anul 1972 -Doi baieti devin victimele

Thalidomide,devin SHODAN.Acestia sunt mari pasi pentru karate si arata ca poate sa practice oricine.In anul 1978 -1-Primul Turneu de Tineret pentru toata Japonia.In anul 1985 -1-Prima Cupa Mondiala”SHUTO”tinuta in Japonia,care sa bucurat ulterior de o mare reputatie si faima.In anul 1986- Noboyuki Nakahara( Presedintele Societatii pe Actiuni)devine Presedinte “JKA”. In anul 1986-Moare,Maestrul Nakayama. Datorita neintelegerilor si a luptelor interne se desparte JKA în doua fractiuni : Tetsuhiko Asai 9 Dan JKA (moare în 15 august 2006), conduce una din fractiuni care uterior este transforma în I.J.K.A. ”International Japan Karate Association “cealalta fiind condusa de Motokuni Sugiura 9 Dan JKA “Japan Karate Association”.

În 1987 dupa moartea maestrului Masatoshi Nakayama ,la carma JKA este numit Instructor sef sensei Tetsuhiko Asai 9 Dan care preia si toate drepturile de publicitate si marketing,proprietati si toate drepturile dupa numele JKA ,pe care le inregistreaza la tribunal. În 1988 cand se doreste a se organiza Campionatul Unit al Japoniei se afla ca toate drepturile au trecut în posesiunea lui Tetsuhiko Asai , de aici începe scindarea si contestarea lui ca Instructor sef JKA. În 1989 începe procesul care dureaza pana în decembrie 1999 cand tribunalul declara dar o parte învingatoare,cu cateva mici detalii politice care sunt finalizate în urmatorii 2 ani pana în 2001 ,cand cu sprijinul lui Hidetaka Nishiyama , Teruyki Okazaki si a familiei Funakoshi (acestia din urma avand în spate cateva trusturi de oameni de afaceri si politici foarte puternici ),castiga fractiunea lui Motokuni Sugiura 9 Dan JKA care conduce “Japan Karate Association”. Ca o recompensa JKA particicipa din doi în doi ani la cate un Campionat Mondial al ITKF cu o echipa chiar daca cele doua sisteme sunt aproape diametral opuse mai ales la sectiunea de „kumite”. Chiar se vehiculeaza ideea ca cele doua sisteme ar dori sa se uneasca ITKF-JKA actal JKA/WF. În anul 1991 în Gifu/Japonia, în timpul promovarii si aniversarii lui Sensei Sugiura ca instructor sef a JKA , sensei Keinosuke Enoeda si Sensei Miazaki Satoshi au luat initiativa de a forma organizatia unita a JKA Europa pentru a se regasi unitatea de altadata.În 1992 se formeaza un comitet Director care are misiunea de crea o noua structua mondiala unificata a viitoarei Federatii Mondiale de JKA (dupa castigarea bataliei pentru brendul JKA cu fractiunea lui sensei Tetsuhiko Asai 9 Dan ) . În luna februarie 1993 are loc sedinta de constituire a organizatiei JKA/WF Europa în Brussels initiata de sensei Miazaki Satoshi (moare în 31 mai 1993) , în 1994 statutul organizatiei JKA/WF Europa este gata si este acceptat, în luna iulie a anului 1994 la V editie a Cupei Mondiale ‘Shuto” din Philadelphia este cea mai buna ocazie de se crea/fonda noua structura cu denumirea de Japan Karate Association World Federation , la care adera prin unificare structura lui sensei Teruyki Okazaki ISKF ”International Shotokan Karate Federation”. În 1995 statutul Japan Karate Association / World Federation nu este acceptat pe motive de regulament,arbitraj de baza nereusindu-se a se ajunge la un numitor comun. În 1996 se numesc în Europa 2 reprezentanti pe regiune sensei Keinosuke Enoeda si Sensei Hideo Ochi . În 1998 Philadelphia statutul JKA/WF este pregatit,acesta este prezentat in timpul congresului de la Cupa Mondiala JKA din Paris . În decembrie 1999 se pronunta tribunalul în defavoarea fractiuni lui sensei Tetsuhiko Asai 9 Dan si castiga fractiunea presedintelui Nakahara Nobuyuki 9 dan ,al carui instructor sef este sensei Motokuni Sugiura 9 Dan . În 2001 regulamentul si statutul sunt aprobate ia nastere cu drepturi depline organizatia Japan Karate Association / World Federation. În 29 martie 2003 moare sensei Keinosuke Enoeda ,prerogativele sunt preluate de Sensei Hideo Ochi ca Instructor sef pe organizatia JKA/WF Europa respectiv Director Tehnic D-nul Bura Jörgen.

ORGANIZATII DIFERITE DE KARATE - Derivate din ”JKA”

- 1963 / prima fisura apare în 1963 de la Sensei Shojiro Sugiyama care fondeaza o grupare mica de karate în (Statele Unite ,U.S.A- Chicago) sub denumirea de JKA-Chicago” Sugiyama Dojo”, 1975 / “J.K.A.”,este fisurat puternic în 1975 de Sensei Hidetaka Nishiyama care fondeaza I.A.K.F. “International Amateur Karate Federation” care ulterior este tranformata in 1985 în I.T.K.F.”International Traditional Karate Federation”, 1977 / a treia mare fisura puternica este data de Sensei Teruyuki Okazaki fondatorul principal al ISKF , împreuna cu maestrii: MikamiTakayuki,Yutaka Yaguchi,ShigeruTakashina,ShojiroKoyama, care fondeaza îm preuna ISKF ”International Shotokan Karate Federation”. 1979 /de Sensei Hirokazu Kanazawa care fondeaza S.K.I. “Shotokan Karate International” care ulterior este tranformata în S.K.I.F. “Shotokan Karate International Federation”, 1990 /de Sensei Taiji Kase care fondeaza W.K.S.A. ”World Karate Shotokan Academy”, 1990 / 01 iunie 1990 de Sensei Hitoshi Kasuya W.S.K.F. care fondeaza ”World Shotokan Karate-Do Federation”, 1992 / de Sensei Toshiaki Namiki care fondeaza J.S.K.F. ” Japan Shotokan Karate-Do Federation”. 1994 / Sensei Hiroshi Shirai care fondeaza care fondeaza W.S.I. ” World Shotokan Institute”. 1994 /se cand se fondeaza de catre de Sensei Yohji  Yamamoto care fondeaza J.K.A.U.K.” J.K.A. Supporters Organisation” 1994 /cand se fondeaza de catre de Sensei Robert Sidoli J.K.A.S. ”J.K.A .Seikukan”care se extinde în toata Anglia, ca mai apoi în anul 1997 sa se transforme în J.K.A. England sau mai bine zis în J.K.A. United Kingdom Karate Federation care are ca arie de raspandire inclusiv Tara Galilor”Vales”si Scotia ,si are recunoastere acordata de JKA Hombu / Tokyo,avandu-l ca Director tehnic pe Shihan Akihito Isaka . 1999 / 10 februarie 1999 de Sensei Keigo Abe J.S.K.A. care fondeaza ”

Japan Shotokan Karate Association”. 2000 / de Sensei Mikio Yohara KWF care fondeaza ” Karatenomici World Federation ”. Ulterior apare si gruparea de karate, (W.T.K.O.) World Traditional Karate Organization care î si are radacinile tot din matca JKA ,aceasta fiind condusa de sensei Richard Amaos si sensei John Mullin ,existand în afara acestora si alte fractiuni de karate JKA.

ORGANIZATII DIFERITE DE KARATE - Aspirante ” W.K.F” si , Derivate din ” W.K.F”

(IMAF),International Martial Arts Federation , sa fondat oficial în anul 1952 de catre Maestrul Kyuzo Mifune, Maestrul Kazuo Ito si Shizuya Sato/Judo; Maestrul Hakudo Nakayama and Maestrul Hiromasa Takano / Kendo; Maestrul Hironori Otsuka / Karate-do, si nu ultima data si maestrii Kiyotaka Wake si Sueo Kiyoura . IMAF- ul avand tot concursul Casei Imperiale Japoneze.Acesta avand mai multi lideri precum:

- Kyuzo Mifune, Hanshi, Meijin 10-dan Judo - Kazuo Ito, Hanshi, Meijin 10-dan Judo - Shizuya Sato, Hanshi 10-dan Nihon Jujutsu si Hanshi 9-dan Judo - Hakudo Nakayama, Meijin 10-dan Kendo - Hiromasa Takano, Meijin 10-dan Kendo - Hironori Otsuka, Meijin 10-dan Karate-do - Gogen Yamaguchi, Hanshi 10-dan Karate-do - Hirokazu Kanazawa, Hanshi 10-dan Karate-do - Kazuo Sakai, Hanshi 10-dan Karate-do - Katsuo Yamaguchi, Meijin 10-dan Iaido - Kisshomaru Ueshiba, Aikikai Aikido, si fondatorul Aikido-ului, Morihei Ueshiba

Obiectivul organizatiei IMAF-Europa este sa conserve si sa vegheze la procedeele tehnice de un nivel foarte în alt,garantand ca toate aceste aspecte nu v-or fi uitate. IMAF-Europa ia fiinta in 1983, cand D-nul Shizuya Sato in calitate de secretar general IMAF si Director Tehnic pe Japonia , semneaza dispozia prin care organizatia IMAF-Europa devenea autonoma, avand reprezentanta în 7 tari precum:Anglia,Danemarca,Belgia,Austria,Italia,Franta si Olanda.In anul 1986 are loc Congresul Mondial din Turin, ridicandu-se o multime de probleme interne care nu au putut fi rezolvate au dus la scindarea IMAF-ului în doua fractiuni , în IMAF- Kokusei Budoin, din care facea parte Austria,Danemarca si Franta respectiv IFNB (International Federation of Nippon Budo) din care facea parte Olanda,Italia,Belgia si Anglia. IMAF-Europa de astazi are reprezentanta în :Olanda,Belgia,Anglia,Italia,Polonia,Republica Ceha,Ungaria,Rusia,Irlanda si Germania . IMAF-Europa este asociata ca stiluri si scoli cu IFNB al carui presedinte onorific este Minoru Mochizuki, care are cel mai cel mai mare divizor comun gradat Budoka în Japonia,precum Aikido Meizin 10 Dan, Judo Hanshi 9Dan, Iaido Hanshi 10 Dan si “Seful Suprem”Supreme Meizin in Yoseikan Budo.

(IKA)International Karate Association, ia nastere în anul 1953 la Tokyo,Japonia fondatorul ei fiind Sensei Takuyuki Kubota ,promovand stilul Gosoku-Ryu(adica”Go” în semnand forta si “Soku”rapiditate).In anul 1964 ,maestrul Takuyuki Kubota muta sediul Asociatiei (IKA) în Statele Unite U.S.A.Stilul Gosoku-Ryu are la baza stilul shotokan, în anul 1989 maestrului Takuyuki Kubota i se decerne titlul de “SOKE” pentru activitatea sa în domeniul artelor martiale a doua persoana în ierarhia (IKA)fiind Sensei Takemasa Okuyama 9 Dan instructor sef al acestui sistem, Director Tehnic European (IKA) fiind Sensei Ziko G.Becanovic 8 Dan.

(WKC) World Karate Confederation, pe data de 04 mai 1996 o grupare mica de karate a fondat World Karate Confederation (WKC) în Frankfurt/M, Germania,avand ca scop oferirea unei alternative de a fi afiliate dintr-o tara mai multe sisteme de Karate(Federatii sau Asociatii),avand în vedere ca în lume sunt multe Organizatii de Karate Internationale care sau recunosc stilurile pure sau doar o singura Federatie pe o tara , World Karate Confederation (WKC)oferind o alternativa în care toate stilurile diferite si federatiile sa se uneasca ca într-un corp,fara sa conteze dimensiunea sau stilul lor. Presedinte executiv fiind D-nul Marko Nicovic,Serbia si Presedinte fondator Fritz Wendland,Germania.

(WUKO),World Union of Karate-do Organizations, ia nastere în iulie 2005 în Fortaleza, Brazilia la a –V- editie a Campionatului Mondial de Karate WKC în urma unor disensiuni dintre o fractiune a miscarii de WKC care sustine ca cealalta parte ar fi încercat,sa deturneze organizatia în aprilie 2005.Acestia sustin ca ar fi tinut o alegere ilegala în ochii lor,si comitetul executiv a fost înlocuit legal.Aceasta schimbare a dus la scindarea ulterior ,a avut ca rezultat separarea în doua fractiuni a WKC.Contestatatarii votand în cele din urma pentru schimbarea numelui lor în (WUKO),World

Union of Karate-do Organizations astfel ei dand viata unei organizatii ce a fost abandonata în anii '90. Presedinte D-nul. Osvaldo Messias de Oliveira,Brazilia si Presedinte de Onoare fiind D-nul .Carlo Henke,Italia.

Istoria Shito-ryu(Kenwa Mabuni- Fondator)

Kenwa Mabuni (1889-1952)

Cel care este considerat fondatorul scolii de karate shito-ryu este maestrul Kenwa Mabuni acesta a trait intre anii (1889-1952) acesta sa nascut pe 14 noiembrie 1889 în orasul Shuri, din insula Okinawa el fiind descendentul unei familii vestite de samurai care are arborele genealogic cu 17 generatii în urmafiind al 17-lea descedent al printului Onigusuki, un mare samurai în Regatul Ryu-kyu din care facea parte insula Okinawa. Aceste generatii ale familiei sale au fost vestiti luptatori secole în sir. In timpurile acelea artele martiale mai ales cele de sabie erau cunoscute dupa satul în care se practicau : Shuri-te (adica mana lui Shuri), Naha-te si Tomari-te. Maestrul Kenwa Mabuni începe sa studieze,la doar varsta de 13 ani, scoala Shuri-te cu marele Maestru Yasutsune (Anko) Itosu (1830-1915), la rândul sau a fost elevul renumitului Maestru Sokon Matsumura (1792 – 1887).Kenwa Mabuni a început sa studieze stilul Naha-te, cunoscut si sub numele de Shorei-Ryu, la varsta de 20 de ani, cu un alt mare Maestru Kanryu Higashionna (Higaonna) (1853- 1915), pe care l-a cunoscut prin intermediul prietenului sau apropiat Chojun Miyagi (1888 – 1953), acesta ulterior a fost fondatorul stilului de Goju-Ryu karate. Maestrul Mabuni în vata de la maestrul Yasutsune (Anko) Itosu 23 de kata. Dupa anul 1910, Maestrul Kenwa Mabuni a fost primit în faimosul club de karate din Okinawa “Ryu-Kyu Tode Kenkyu-Kai”, unde a studiat cu Choyu Motobu - stilul Shuri-te si cu Juhatsu Kiyoda - stilul Naha-te ,respectiv de la un negustor chinez de ceai din Okinawa pe nume Woo Yin Gue câteva miscari de kung -fu respectiv TAO (varianta japoneza de kata)ca mai apoi sa studieze cu amanuntire tehnicile Fukien “pumnul alb” si alte forme de Pangai Noon, de la Maestrul chinez Wo Xian Gui (Go Kenki).

Ajungând în anul 1920 însetat dupa stiinta, maestrul Mabuni "se inroleaza" la un club de karate condus de Chojun Miyagi respectiv de Choyu Motobu si de alti doi renumiti maestri Chomo Hanashiro si Iahatsu Kiyoda. La acest club a avut parte de maestri de valoare : Maestru Motobu în Shuri-te ( predecesorul scolii Shorin-ryu) , Gotonde ( adica arta secreta a curtii si familiei regale din Okinawa) si maestrul Hawashiro, specializat în shuri-te, si maestrul Kiyoda expert în Naha-te. Acest centru de arte martiale japoneze a devenit foarte vestit în acele vremuri, fiind un adevarat club de profesionisti martiali. Pepeniera cu numele Ryu-kyu Tode Kenkyu-kai a scos o serie de mari karate-ka care la rândul lor au devenit mari maestri în scolile lor de karate . La ceva vreme îi regasim pe Mabuni în Statutul de ofiter de politie foarte apreciat la acea vreme care îsi întetea calatoriile- vizitele în Japonia mai ales dupa ce maestrul Gichin Funakoshi a introdus (disciplina de karate) în Japonia. Dupa încheierea studiilor si a serviciului militar, maestrul Kenwa Mabuni s-a înrolat în departamentul de politie al insulei Okinawa, astfel a avut ocazia sa viziteze diferite localitati din insula Okinawa si sa învete alte arte martiale cunoscute sub numele de Ryukyu-Kobudo. Maestrul Kenwa Mabuni a mai studiat mult timp ca elev al Maestrului Seisho Aragaki (1840-1918), care preda un stil asemanator cu Naha-te, de la care a învatat diverse tehnici de karate si cateva kata cu arme, apoi a mai învatat Sai-Jutsu cu Maestrul Tawada. Maestrul Kenwa Mabuni îsi stabileste resedinta în Osaka, în anul 1929 si începe predarea cursurilor de karate Hanko-ryu ( shito-ryu),

Datorita succesului obtinut, în anul 1931, a fost infiintata DAI NIHON KARATE-DO KAI, Butokukai ( organizatia de arte martiale care guverneaza în Japonia) aceasta înregistreaza oficial toate scolile de karate scoala maestrului Kenwa Mabuni ( adica scoala pe jumatate dura), ulterior schimba numele în Shito-ryu de astazi în cinstea celor doua legende ( profesorii lui) Maestrul Yasutsune (Anko) Itosu si Maestrul Kanryu Higashionna (Higaonna), primul simbol Kanji din Itosu se aseamana ca pronuntie cu (shi) de la Higaonna (to) Astfel sa nascut Shito si ryu. Binenteles nu toate oficialitatile au fost deacord cu aceasta separare a karate-ului spre exemplu maestrul Toyama din Shotokan la intervievat pe Mabuni si pe altii despre asa zisele nume ( nume care suna ciudat). Maestrul Kenwa Mabuni raspunde ca prin numirea stilului raspunde cererii Butokukai, dar le ofera si elevilor o identificare si siguranta a liniei tehnice în artele martiale .

La aceasta emblema în cadrul siglei, avem cercul care este simbolul pacii si al armoniei (Wa), iar liniile verticale si orizontale defineste fiinta umana, aceasta simbolizand“oameni lucrand în pace si armonie”. Pe parcursul anilor Maestrul Kenwa Mabuni a incercat sa dezvolte stilul de Karate Shito- Ryu si sa-l raspandeasca în insula Osaka.Acesta a dus o lupta pentru popularizarea si efienticizarea stilului Shito-Ryu facand mai multe demonstratii si predand cursuri de autoaparare în toata Japonia de Vest,in paralel cu celalate stiluri Shotokan,Goju-ryu ,Wado-ryu etc.Unul dintre varfii de lance a elevilor lui a fost Uechi Kanei care în anul 1935 preda deja ca instructor în Osaka , Ajunsi în 1950 acesta se reintoarece în Okinawa si dezvolta( shito-ryu

kempo karate-do kai). In Okinawa maestrul Uechi Kanei este considerat adevaratul succesor a liniei tehnice a maestrului Kenwa Mabuni în schimb la nivel international Kenei fiul maestrului Mabuni este considerat instructor sef. Maestrul Kenzo fratele mai mic face si el parte din grila superioara a ierarhiei, el este îndemnat de mama sa sa predea shito-ryu. Maestrul Kenzo nu este sigur ca alegerea ar fi buna el se autoexileaza, dar dupa doi ani revine si accepta ierarhia astfel devine mostenitorul tatalui sau. In zilele noastre cei doi frati Mabuni conduc proiectele de karate la o serie de Universitati Japoneze "o obligatie" mostenita de la tatal lor. Principalii elevi ai lui Mabuni si-au dezvoltat propriile scoli ( Ryusho Sakagami odata cu Kenei Mabuni ) acesta dezvolta Itosu-kai, chiar dupa moartea lui Mabuni. Fiul lui Sakagami, adica Sadaaki raspunde astazi de scoala Itosu-kai, în Yokohama . Ajungând în anul 1948 maestrul Chojiro Tani dezvolta scoala Shuko-kai, acolo unde a predat Tani-ha karate Shito-ryu. Maestrul Kenwa Mabuni moare la vârsta de 64 de ani în 23 martie 1952 la Osaka , fiul cel mai mare Kenei Mabuni a devenit automat succesorul sau la conducerea scolii de Karate-Do Shito-Ryu.

Acesta s-a nascut pe data de 13 februarie 1918, în localitatea Shuri din insula Okinawa . Din frageda copilarie a invatat Karate de la tatal sau, precum si alte arte martiale Okinaweze de la renumitii maestrii care au vizitat casa Mabuni. Tatal sau la în vatat Ju-Jutsu si forme de Ryukyu-Kobudo, cu Maestrul Konishi Yashuhiro a în vatat Kendo,si de la Maestrul Seiko Fujita a în vatat Ninjutsu. La ora actuala Soke Kenei Mabuni este Director Tehnic în cadrul (J.K.F) adica a Federatiei Japoneze de Karate si are gradul de 10 DAN centura neagra, începand cu anul 1993, acesta a fondat Federatia Mondiala de Karate-Do Shito-Ryu pe care el o conduce.

Cei mai buni instructori ai Maestrului Kenwa Mabuni , au fost fii sai Kenei si Kenzo Mabuni , Manzo Iwata , Hayashi Teruo ,Seiko Suzuki, Chojiro Tani, Ryusho Sakagami, Yoshiaki Tsujikawa, Ken Sakio, Jun-Ichi Inoue, Toshiyuki Imanishi, Kazuo Kokuba, Tokio Hisatomi si Ryusei Tomoyori, Uechi Kanei, Kotaka Chuzo.

ORGANIZATII DIFERITE DE KARATE SHITO-RYU

Linie Moderna de Karate Shito-ryuHayashi-ha Shito-Ryu, este un stil de Shito-ryu Karate creat si fondat  de Teruo Hayashi în Osaka,Japonia în anul 1970. Hayashi sa nascut în orasul Nara ,anul 1924. În copilarie a învatat Judo unde a obtinut gradul de 3 Dan.Hayashi a învatat direct de la maestri fondatori Kosei Kokuba si Mabuni.Deja cunostea directia practicata a karate-ului în Japonia,astfel el a ales ca sa aprofundeze cu adevarat radacinile karate-ului deplasanduse în Okinawa în anul 1955.Aici el a studiat Karate-ul si arta luptei cu armele de la Shoshin Nagamine, fondatorul stilului Matsubayashi Shorin-ryu respectiv de la Kenko Nakaima,care era fondatorul stilul okinawan Ryuei-ryu( din aceeasi sursa chinezeasca la fel ca si Maestrul Higashionna conducatorul scolii Naha-te) care era mai putin cunoscut dar foarte eficient,si se preda doar în familie. Nakaima abia dupa un an intreg dupa ce la supus la diverse probe dure la acceptat ca elev pe Hayashi,care era primul strain care a învatat si a putut preda arta secreta a familiei,care a fost lung timp protejata. Hayashi avea un mod inedit de asi alege un dojo unde sa invete,pentru occidentali pare bizar,el îsi alegea dojo-ul plimbandu-se mergea si provoca sensei-ul din dojo la o lupta.Asta binenteles ia tulburat foarte mult pe elevii avansati prezenti ai dojo-ului si insistau forte tare asupra dreptului de al invata minte pe strain, înainte ca maestrul lor sa coboare la nivelul incepatorului si sa accepte provocarea.Aceasta atitudine dupa unii era “curajoasa” dupa altii insa era o “tampenie” aceasta veche si respectata traditie care se regasea in cultura japoneza si okinawana sub numele de Dojo yaburi(adica provocarea).Acesta atitudine este tot mai rara in Japonia de astazi,dar pe vremea cand Hayasi era tanar era ceva normal,aceasta forma de provocare functiuna astfel;cel care lansa provocarea trebuia sa lupte prima data cu elevul de nivelul cel mai slab din dojo,daca îl invingea castiga dreptul de provoca pe urmatorul asa pana cand ajungea la primul elev din sala carea era senpai-ul.Abia dupa aceasta anevoiasa cale castiga dreptul de a provoca sensei-ul din dojo la o lupta si în general castiga si dreptul de a alege locul si ziua cand dorea sa lupte ca o rasplata pentru straduintele sale de pana atunci. Hayasi era vestit ca un mare luptator de kumite,acest lucru determinand multe dojo-uri de a nu-i accepta provocarea si nu îi permiteau intrarea in dojo,binenteles au fost multi si cei care au acceptat provocarea.Daca era invins ,el se subordona si devenea elevul –discipol cerand dreptul de sedere si formare în dojo-ului respectiv, într-un cuvant ce ar fi avut de învatat de la cei pe care el ia invins! Hayashi astfel si-a castigat stiinta si experienta luptei castigand respectul celor din Okinawa.Datorita sarguintei si ambitiei   Hayashi a reusit sa castige foarte multa experienta în Okinawa.Maestri cei mai importanti  de la care a studiat au fost Shoshin Nagamine si Kenko Nakaima, de la Nagamine a învatat kata-surile Shuri si Tomari,(acesta se bazau în general pe pozitiile lungi si combinatii rapide între ele) de la el învatand Hayashi pozitia(Cocorului Alb din Fujian) Hakkaut..                                                                                                                           Mai tarziu Hayashi introducand foarte multe elemente din stilul okinawan Ryuei-ryu în propriul sistem de Karate.El se intoarce în Japonia la maestrul sau sensei Kuniba,si îsi desavarseste studiile.Majoritatea maestrilor de Shito-ryu învatand de la el,aceste forme de Kata Naha se

regasesc si astazi în stilul Hayashi-ha Shito-ryu. Hayashi a devent primul elev al lui sensei Kuniba,acesta pe patul de moarte cerandu-i lui Hayashi sa conduca scoala(organizatia de Karate) Seishin-Kai,pana cand fiul mai mic Shogo va ajunge la varsta ca sa poata conduce si îsi va fi definitivat studiile.Indeplinind dorinta maestrului el a devenit presedintele scolii (organizatiei de Karate) Seishin-Kai,pana in anul 1970 cand fiul mai mic Shogo Kuniba, îndeplinea conditiile impuse de tatal sau si acesta prelua conducerea scolii (organizatiei de Karate) Seishin-Kai. Sensei Hayashi Teruo a fondat în 1970 propriul sãu stil, Hayashi-ha Shito-ryu , acesta contine cateva forme de kata din stilul okinawan Ryuei-ryu si alte procedee tehnice okinaweze. Hayashi a mai fondat în 1960 propria sa scoala de kobudo lupta cu armelor traditionale de Kobudo (baston, sai, tonfa, nunchaku, doua bastoane scurte - nitanbo, kama) care poarta denumirea de Kenshin-ryu. Soke Hayashi Teruo este ales ca Director tehnic WUKO care ulterior se transforma în WKF (World Karate Federation)de astazi,obinand si alte functii importante precum cea de presedinte al comisiei de arbitraj WKF,Federatia Japoneza de Karate acordand-ui gradul de 10 Dan ca o recunoastere a muncii depuse in Karate. Soke Hayashi detine si gradul de10 Dan în  kobudo stilul okinawan Kenshin-ryu,al carui fondator este.Ne amintim aici si de kobudo deoarece la Campionatul Mondial de Karate Hayashi-ha Shito-ryu, (în 2003 la Karlstad) sa introdus primele categorii distincte si individuale ca forme de kata Kobudo cu arme traditionale. Soke Hayashi Teruo moare pe 24 septembrie 2004 la orele 08.30 A.M la varsta de 84 de ani in Osaka , Japonia , suferind  fiind de cancer  pulmonar el a facut o complicatie, (fiind un fumator înrait) el a fost bolnav de cancer de mai mult luni chiar a suferit o interventie chirurgicala urmand o recuperere de 6 luni înainte de moartea sa.Organizatia sufera o scindare foarte puternica dupa moartea maestrului existand 4 fractiuni”IMPORTANTE” distincte si separate ale scoli de Hayashi-ha Shito-ryu.

Fractiunea Nr -1 ; de (Hayashi-ha Shito-Ryu).Cel mai bun si cel mai vechi dintre elevii lui Soke Hayashi Teruo era si este Sensei Mitsuya Seinosuke 8 Dan personalitatea cea mai marcanta un, adevarat artist al scoli Hayashi-ha Shito-Ryu, acesta promoveaza si astazi originalul Hayashi-ha Karate-do si Kobudo în organizatia numita Mitsuya-Kai   International Hayashi-ha Karate-do & Kobudo,sustinuta puternic de JKF -Federatia Japoneza de Karate.

Fractiunea Nr -2 ; de (Hayashi-ha Shito-Ryu).În anul 2004 în urma unor neantelegeri are loc a 2 scindare de aceasta data condusa de Sensei Yoshimi Inoue care fondeaza Japonia  Karatedo Inoue-ha Shito-Ryu Keishin-kai el este descendent direct din scoala Hayashi-ha Shito-Ryu si a învatat sub îndrumarea lui Teruo Hayashi, cu sediul central în Tottori,Japonia. El este sustinut puternic de JKF -Federatia Japoneza de Karate. Dojo-urile cele mai marcante se regasesc în Miami-Florida ,Stockholm ,Karlstad- Suedia ,  Florianopolis-Brazilia si alte tari. Yoshimi Inoue este o legenda vie dupa Mitsuya Seinosuke ,el este un mare antrenor al Japoniei castigator al Campionatului Naţional de Karate- Kata ,cei mai buni elevi ai lui fiind :Mie Nakayama (de 3 ori Campion Mondial de Kata), Rica Usami (in 2007 a castigat fiind Campion national la Kata individual in JKF- Campionatul Unit al Japoniei), Miyuki Osawa (Campion Mondial Universitar in  2004), Nao Morooka (2006 Campion-la Jocurile Asiatice), şi Kasuga Wakabayashi (2005 Campion-la Jocurile Asiatice).

Fractiunea Nr -3 ; de (Hayashi-ha Shito-Ryu).În anul 2007 tot în urma unor neantelegeri are loc a 3 scindare de aceasta data condusa de Sensei Julius Thiry  8 Dan personalitate marcanta din SUA- Statele Unite ale Americii,care fondeaza International Karate-do Hayashi-ha Shito-Ryu Federation de mentionat este ca el personal sa aflat sub îndrumarea directa a lui Soke Hayashi Teruo( de la care a obtinut gradatia de 8 Dan în Hayashi-ha Shito-Ryu ) atat în partea de arbitraj WKF cat si ca disciplina de Karate si Kobudo. A raspuns 17 ani pana în anul 2001 cand sa retras, de arbitrajul din America de Nord si  America Latina fiind presedintele comisiei de arbitraj WKF pentru continentul Nord American. El este sustinut foarte puternic în continental American(de institutiile statului si guvernul American,el fiind un brend în SUA- Statele Unite ale Americii,si tarile PanAmericane) si de catre WKF-World Karate Federation (fiind un membru marcant al WKF) , în Europa varful de lance fiind Sensei dr. Mészáros János 6 Dan care este si trezorierul acestei organizatii,presedinte al Federatiei Ungare de Karate.

Fractiunea Nr - 4 ; de (Hayashi-ha Shito-Ryu).Vechea directie de Hayashi-ha Shito-Ryu Kai Karate-do Okinawa& Kobudo&Kenshin-Ryu ,este puternic zdruncinata si macinata de luptele interne,pierzand foarte multi adepti, membrii marcanti ai scoli de Hayashi-ha Shito-Ryu,ea în prezent  este condusa în calitate de presedinte de Sensei Kaicho Murakami ,în Europa varful de lance fiind Sensei Miguel Fernández Vázquez 7 Dan, presedintele Hayashi-ha Shito-Ryu Kai din Spania,avand sustinere din partea WKF-World Karate Federation.

Shukokai”Tani-ha”Shito-Ryu, Fondat de Sensei Tani Chojiro ,Instructor sef fiind Sensei Kimura Shigeru, USA(acesta moare in 1995); actual presedinte este sensei Haruyoshi Yamada ,instructor sef pentru Europa fiind Sensei Tsutomo Kamohara, exista diferente majore în tehnica si kata,fata de restul scolilor de shito-ryu.

Shito-Ryu Seiko-Kai , Fondata de Sensei Seiko Suzuki , instructor sef si vicepresedinte al organizatiei este Sensei Akira Sato , sef instructor coordonator pentru Europa fiind Sensei Athula Minithanthri

Linie Clasica de Karate Shito-ryu

Shitokai, Fondat mai tarziu de Sensei Iwata Manzo; el nu a vãzut aceasta scoala ca pe un stil nou, dar ca asociatie de Shito-ryu a lui Soke Mabuni Kenwa. La început Soke Mabuni Kenei si Sensei Mabuni Kenzo au fost membrii asociatia Shitokai . Dar apoi separat ,ei au pornit de la aceeasi asociatie si si-au format ulterior organizatiile lor proprii,reprezentantul principal în Europa fiind: Sensei  Ishimi  Yasunari 8 th Dan Karate  (SHITOKAI), în 1988 el a fost numit profesorul principal Shitokai în Europa.

Seito Shito-Ryu, Fondat de Sensei Mabuni Kenzo ( al doilea fiu a lui Soke Mabuni Kenwa); sa retras într-o regiune linistita ,Hombu Dojo fiind în orasul Shuri, insula Okinawa.

Motobu-ha Shito-Ryu, Fondat de Sensei Kokuba Kosei acesta predã lectii mixte de shito-ryu alaturi de Soke Mabuni Kenwa si Maestrul Motobu Choki.

Shito-Ryu Kempo Karate-Do Kai, Fondat de Sensei Uechi Kanei ( nu este fiul lui Maestrul Uechi Kambun preda Uechi-ryu cu acelasi nume), Hombu Dojo în insula Okinawa.

Itosu Kai Shito-Ryu Karate-Do, Fondat de Sensei Sakagami Ryusho , el s-a numit pe el însusi al 3-lea descendent de la Itosu Kai, prima linie fiind Mestrul Itosu si Soke Kenwa Mabuni el fiind a doua linie de maestru descendent. Sensei Sakagami Sadaaki, Hombu Dojo în Yokohama, focalizãrile stilului este axata în principal pe întoarcerea la radacinile din Karate-Do predate de Maestrul Ankoh Itosu si la tradtionalul Kokubdo okinawan.Unul dintre cei mai repezentativi maestri este Sensei Demura Fumio care a facut cea mai mare raspandire a scolii de shito-ryu în toata America de Nord si Sud incepand cu anii”60. Hayashi-Ha Shito-Ryu, Fondat de Sensei Hayashi Teruo .Dupa moartea lui Sensei Kokuba Kosei maestrul principal al organizatiei Seishin-kai impreuna cu Sensei Kuniba Shogo,acesta din urma a ramas maestru principal al Motobu-Ryu. Dupã ce a studiat stilul okinawan de familie Ryuei-Ryu( din aceeasi sursa chinezeasca la fel ca si Maestrul Higashionna conducatorul scolii Naha-te) impreuna cu Maestrul Nakaima Kenko, Sensei Hayashi Teruo a fondat în 1971 propriul sãu stil, Hayashi-ha Shito-ryu.

Kotaka-ha Shito-Ryu, Fondat de Sensei Kotaka Chuzo în Hawaii, este o fractiune a sistemului Motobu-ha unde Kata este total schimbat si nu se predau formele originale.

Sanku-Kai ;later on Nambudo, Fractiune a Tani-hashito-ryu în Europa; fondatã de Sensei Nambu Yoshiano.

Aceastã lista nu pretinde sã fie completã.!Intentia nu este de a le compara organizatiile sau diversele fractiuni de Shito-Ryu Karate-do descendente din linia lui Soke Mabuni Kenwa , se incearca doar respectarea autenticitati lor si a interpretari stilului.

Istoria Goju-ryu Karate(Chojun Miyagi-Fondator

Cel care a fondat si formatat stilul Goju-ryu de astazi este Chojun Miyagi care a trait în anul 1888-1953, aceasta scoala încearca sa sa scoata în evidenta doua forme finete si duritate si sa le uneasca . Se lucreaza în general pe blocaje usoare si circulare urmate de contre dure si în viteza. Fondatorul Miyagi sa nascut în loc. Naba la 25 aprilie 1888, acesta începe sa faca primii pasi în karate alaturi de maestrul Kanryo Higaonna în anul 1902 la varsta de doar 9 ani,acesta este un talent înascut având o ambitie foarte mare astfel evolueaza foarte rapid. Orele de karate erau foarte dure duse pana la exces în combinatii cu exercitii de forta si alergari. Legenda spune ca la câteva antrenamente Miyagi lesina executând Sanchin-kata, atât de exigent era maestrul Kanryo Higaonna, acesta moare în 1915. In lipsa de profesor Chojun Miyagi începe sa-si caute un alt profesor, acesta pleaca în China pentru a-si finisa si complementa stiinta stilului de karate mostenit facand trei calatorii dupa care se intoarce în Okinawa unde începe cursurile de karate în orasul sau de bastina Naha . A ramas o zicala despre stilul Goju-Ryu zicandu-se ca acesta a încoltit în China, a crescut în insula Okinawa si a ajuns la maturitate în Japonia.In anul 1921 acesta este ales sa reprezinte Naha-te în fata familiei Imperiale, respectiv a Printului Hirohito si reuseste sa-l impresioneze, acest succes se repeta la 4 ani în fata Printului Chichibu. Miyagi care are deja 38 ani are convingerea ca artele martiale din insula Okinawa au un viitor stralucit, acesta porneste o campanie de

promovare alaturi de Chomo Hannashiro-Shurite, Kenwa Mabuni-Shito-Ryu si Choki Motobu , perfectionandu-se în urmatorii ani în filozofie, tehnici de baza si Kata.

Maestrul Chojun Miyagi traieste întreaga viata în karate si pentru karate astfel el formeza o scoala de învatare si predare care sa-i ajute pe elevii sai. Acesta a perfectionat Sanchin Kata aratand aspectul puternic din Goju-Ryu si a creat Kata Tensho pentru aspectul suplu. Elevii care se antrenau în particular acasa la el, se întalneau cu un antrenament foarte dur traditional artelor martiale, Butokukai ( organizatia de arte martiale care guverneaza în Japonia ) aceasta în anul 1931 înregistreaza oficiat stilul Goju-Ryu, acesta este un moment foarte important pentru practicantii de Goju-Ryu. Maestrul Chojun Miyagi nu se stie sigur în urma unui atac de cord sau în urma unei hemoragii cerebrale la vârsta de 65 de ani moare pe 08 oct. 1953. Cel care este ales ca successor este Gogen Yamaguchi acesta s-a nascut pe 20 ianuarie 1909 in orasul Kagashima din sudul provinciei Kyushu . Acesta de la o varsta frageda a fost interesat de arte martiale practicand KENDO ca o baza a artelor martiale.Incepe a aprofunda karate-ul , cu dl. Maruta un dulgher din Okinawa . Maruta era un maestru de Goju-Ryu care l-a atras pe tanarul Gogen Yamaguchi acesta dorind antrenamente cat mai tari.Pe cand era student Gogen Yamaguchi a fondat primul club de karate de la Universitatea Ritsumeikan din Kyoto.Nu peste mult timp,clubul a devenit vestit în oras datorita antrenamentelor în forta si a exercitiilor aspre de respiratie,majoritatea oamenilor practicau exercitii de Kata si deYakusuku Kumite ,organizand lupte în secret pentru a nu-si divulga tehnicile secrete.Gogen Yamaguchi a fost primul care a pus bazele ,primului regulament de Kumite ce defineste regulile luptei care decid învingatorul, dintre aceste reguli gasim si astazi sub o forma sau alta ,acestea reguli se regasesc în regulamentele din zilele noastre.Gogen Yamaguchi a fost prezentat maestrului Miyagi Chojun în anul 1931. Intalnirea aceasta avea sa-l marcheze profound pe Gogen Yamaguchi despre conceptia lui despre Karate, acesta nu peste mult timp fiind ales ca successor al maestrului Miyagi Chojun. Binenteles dupa moarte maestrului Chojun Miyagi au,fost multi care au contestat acesta “alegere” printre ei fiind fiul aestuia Maestrul An'Ichi Miyagi (10 Dan), Maestrul Seiko Higa (10 Dan) contemporan a lui Chogun Myagi,si nu ultima data celebrul Maestru Morio Higaonna (9 Dan).

Gogen Yamaguchi a fost poreclit (PISICA) datorita pozitiei sale preferate (NEKO-ASHI-DACHI) si a stilului sau de lupta, Gogen Yamaguchi a luptat în mai multe razboaie purtate de japonezi, tehnica sa de lupta fiind devastatoare ,mai ales în Manciuria si Mongolia unde a fost facut prizonier. Acesta a participat la spargerea fractiunilor procomuniste din China . Intr-unul dintre razboaie acesta cazand prizonier fusese condamnat la moarte ,impreuna cu alti camarazi de arme. Cei care organizau executiile, pentru a-si satisface pofta de sange si pentru a se distra (se spune ca ar fi fost vorba de coreeni) acestia obisnuiau sa-i arunce pe cei cazuti prizonieri, într-o groapa plina cu animale salbatice. Maestrului Gogen Yamaguchi cazandu-i la sorti un tigru, în momentul în care tigrul l-a atacat ,acesta l-a întampinat înca din aer cu o lovitura de picior fulgeratoare, dupa care i-a mai aplicat o lovitura de picior ca mai apoi, fara nici o retinere îi aplicata o lovitura mortala (NUKITE) cu varful mainii prin gura deschisa a tigrului spargandu-i gatul.

Acesta murind ulterior înecat în propriul sange fara a mai apuca nici macar sa-l zgarie pe Gogen Yamaguchi.Sefii lagarului , împreuna cu soldatii au ramas profound marcati de cele întamplate,de un asemenea curaj si l-au gratiat, în schimbul aestei gratieri fiind obligat a se ocupa de pregatirea sodatilor.Odata cu încheierea razboiului acesta se intoarce în Japonia,continund a populariza stilul Goju-Ryu.

ORGANIZATII DIFERITE DE KARATE GOJU-RYU

International Karate - Do Goju - Kai AssociationIn anul 1964 , Gogen Yamaguchi , infiinteaza organizatia de Goju-Ryu sub conducerea sa (I.K.G.A)” International Karate- Do Goju-Kai Association “,aceasta asociatie devenind foarte populara in Japonia, pe plan mondial avand afiliate peste 60 de tari in care se promoveaza Goju-Kai Karate.Gogen Yamaguchi unifica mai multe scoli de karate ,aceasta avand ca rezultat nasterea a ceea ce azi se numeste “The Federation of All Japan Karate-do Organization”. Yamaguchi implementeaza în scoala de Goju-Ryu, TAIKYOKU - KATA ca metodica de antrenament pentru pregatirea elevilor de Goju-Ryu pentru a usura munca acestora de a trece la Katasurile superioare de Goju-Ryu.El introduce ulterior cateva metode de YOGA si SHINTO în Goju Kai astfel sa creat stilul Goju Shinte.Yamaguchi dezvolta si mai mult respiratia de tip “IBUKI” pentru întarirea musculaturii organelor interne: Printul Higashikuni din Familia Imperiala acesta fiind presedintele“The Kokusai Budo Reumei” respectiv “The International Martial Arts Federation în Japan” îl numeste pe Gogen Yamaguchi, SHIHAN (MAESTRUL SUPREM) al tuturor organizatiilor de karate din Japonia

International Okinawan Goju Ryu Karate Federation International Okinawan Goju-ryu Karate-do Federation( IOGKF) s-a infiintat în Iulie 1979 si are ca sediul în Poole, Anglia,unde a avut loc prima întalnire IOGKF International Gasshuku( seminar-tabara internationala).Acesta sa format ca sistem la nivel mondial prin International Okinawan Goju Ryu Karate Do Federation -IOGKF - sub conducerea marelui maestrului Morio Higaonna (9 Dan) si supervizarii tehnice a celebrilor sensei An'Ichi Miyagi (10 Dan) si sensei Seiko Higa (10 Dan) contemporan a lui Chogun Myagi, în timp ce An'lchi este fiul lui Chogun Myagi,fondatorul sistemului este singurul sistem care pastreaza traditia pe linie descendenta directa maestru-discipol. De aici se deduce cu usurinta ca latura martiala pastrata nealterata în traditia okinawana se reflecta prin excelenta, numai în sistemul Okinawa Goiu-Ryu.Si nu ultima data cu ajutorul lui Ken Miyagi ( al patrulea fiu descendent din familia marelui maestru Chojun Miyagi, fondatorul stilului Goju-ryu), fiind totodata senseiul ce mai vechi în Okinawa( peste multi alevi a lui Chojun Miyagi), si studenti mai vechi ca Maestrul Kanryo Higaonna. Scopul original IOGKF,a fost sa se conserve în timp si sa se protejeze adevarata filozofie predate de marele maestru, Chojun Miyagi, si sa se preda în forma lor originala în toata lumea. Acest scop ramane si astazi ca tema principala pentru IOGKF de astazi.Maestrul Higaonna Sensei a început sa tina stagii de pregatire în toata lumea pentru popularizare,fiind un izor nesecat pentru inclusv studentii sai cei mai vechi.Datorita dedicatie si muncii îndarjite a Maestrului Higaonna, IOGKF are acum aproximativ 50.000 de membri în peste 45 de tari din toata lumea. IOGKF este unul dintre putinele organizatii de karate care sunt recunoscute de Guvernul Japonez si de catre Japanese Traditional Martial Arts Organization . IOGKF este un membru cu drepturi depline în cadrul Nihon Kobudo Kyokai( Japonia Traditional Martial Arts Association).Director Administrativ pentru IOGKF este Tetsuji Nakamura, care este de asemenea si instructor principal pentru Canada la IOGKF. Cartierul General Administrativ IOGKF ( Administrative Honbu) este în Ontario, Canada, unde Tetsuji Nakamura locuieste.Cartierul General Tehnic ( Technical Honbu) pentru IOGKF, ramane în Okinawa, si Higaonna Sensei el însusi predã la clasele de studenti, binenteles el preda predã gasshukus si în alte tãri.

JKF Goju-kai

Original JKF Gojukai s-a infiintat sub Gogen Yamaguchi, primul presedinte, în 1950. Pe mãsura ce în 02 aprile 1972 se fonda Federatia Japoneza de Karate-Do( Japan Karatedo Federation) , Shozo Ujita Shihan si ceilalti au modificat organizatia sa în JKF Gojukai. Karate-do în Okinawa poate sã fie în linii mari împãrtitã în douã sectiuni, Nahate si Shurite. Scoala cea mai multã popularã de Nahate este Gojukai, care este o combinatie a stilului Chinez Nanpa Shorin-ken. În 1930, fondatorul Chojun Miyagi Sensei mentioneaza scoala sa ca" Goju-ryu". El a citat o linie pentru a mentiona scoala sa de la" Bubishi" care este o carte traditionalã de Shorin-ken Hakkaku-mon din provincia Fujian , China . În August, 1973 la un turneu Chojun Miyagi a prezentat un punct de vedere modern în meditare conventionala si programul de sãnãtate astfel a dezvoltat Junbi Undo, sau exercitiul de pregãtire care a fost creat pentru îmbunãtãtire sãnãtatea dvs, si Hojo Undo, sau exercitiu suplimentar care este practica cu echipament, de la o scenã timpurie de dezvoltarea a scolii. El a dezvoltat sistemul rational de a antrena. Junbi Undo si Hojo Undo sunt încã în mod activ folosit fãrã schimbãri.

De bazã ramane Kata Sanchin, Kaishu, sau mânã deschisã Kata Gekisai 1 si 2, Heishu, sau a mânã închisa Kata Tensho, autenticã Kata de Kanryo Higaona Sensei ca de exemplu Saifa, Seiyunchin, Shisochin, Sanseiru, Seipai, Kururunfa, Seisan si Superinpei a fost predate si instruit. În Noiembrie, 1974 Kata de bazã: Sanchin, Tensho, Saifa si Seiyunchin a fost clarã si standardizatã cu JKF Gojukai. În 1980 ce 8 Kata care au mai ramas( Gekisai si 2, Shisochin, Sanseiru, Seisan, Seipai, Kururunfa si Superinpei) au fost clar, standardizate. Se spune cã Sanchin este Kata de bazã în Goju-ryu pentru a studia" Ki, Soku si Tai" care sunt si factorii necesari pentru artele martiale, si acest este Kata de bazã este drumul correct pentru a învata rãsuflarea si pozitia pentru atacul masiv si tehnicile de apãrare. Fondatorul Chojun Miyagi studiaza Rokkish de la boxul chinezesc Nan-ha Shorin-ken Hakkaku-ken si a dezvoltat Tensho si Heishu Kata. Tensho tinteste sã studieze" Ki, Soku si Tai" pe mãsura ce întocmai ca în Sanchin si tehnicile câteva Uke, prezinta tehnicele de atac Shotei. Emblema pumnului strans ( care este folosit pe plan mondial) este proprietatea intelectualã de Domn.N. Gosei Yamaguchi si a fost patentat si inregistrat in SUA-AMERICA la data de 09 mai 1971( numãrul de înregistrare 909827). Gogen Yamaguchi Hanshi l-a modelat dupã pumnul pe dreapta al lui Chojun Miyagi Sensei care înca din tinerete 1930 era ca emblemã a clubului Ritsumei University Karate-do în Japonia. Yamaguchi Hanshi a fost de asemenea tatãl acestui Domn. N.Gosei Yamaguchi. Original" Goju-ryu Fist(Pumnul)" se întrebuinteazã de practicantii Yamaguchi-ha Goju-ryu si oriunde în lume acest simbol este recunoscut ca simbol Japonez Goju-ryu. Putin schimbat Goju-ryu Fist(Pumnul)" pe mãsura ce acesta a fost folosit de JKF Goju-kai are statutul legal de folosire în Japonia cu JKF Goju-kai si a fost schimbatã ca nu sã nu includã steagurile în josul siglei de asemenea pe mãsura ce era cititã" JKF" pe cercul exterior de sus pe fundal. Goju Kensha Karate-Do KyohonMaestrul Ohtsuka Tadahiko este fondatorul si instructorul principal cu sediul în Tokyo,unde a si

format si bazat Goju Kensha( Casa dura a pumnului moale).Nascut în Tokyo pe 10 Iunie 1940, el a absolvit avocatura la universitatea Meiji, în 1965 si a obtinut al 5-lea DAN centura neagra sub îndrumarea lui Ichikawa Sosui maestru de Goju-Ryu. El îndatã ce a apucat sa-si largeasca orizonturile în artele martiale a si început studiul si schimbul de experientã precum:Tai Chi cu maestrul Yang Ming Shi, Ba Gua Zhang si Hsing Yi cu maestrul Wang Shu Chin, gongul chinezesc fu, în special stiluri sudice, în China si în cele din urmã Shorin Ryu karate mai tarziu cu maestrul Higa Yuchoku ,printre cei cu care sa antrenat numarandu-se si marele pioner si fondatorul totodata al Goju-Ryu-lui marele maestru Miyagi Chojun. În 1970 el a fondat Goju Kensha care în timp, ca sa fim corecti s-a bazat pe Goju-Ryu karate pe care el la practicat absorband, mai multe metode aditionale de la studiile din exterior ale muncii sale în artele martiale. Aceste informatii care abundeau din belsug ia dat puterea de întelegere si îmbogãtire a sa ,si a traditiei sale proprii, si a dat o noua dimensiune din care lipseste aproape total mana japoneza, fiind forte influentata de Karate-ul Okinawez. DESCENDENTA de Goju-Ryu de a Maestrului OHTSUKA TADAHIKO.Miyagi Chojun( maestru de Goju-Ryu): Higa Seiko / Izumigawa Kanki / Ichikawa Sosui / Ohtsuka Tadahiko.

Seiwa-Kai Goju-Ryu karate

Seiwa-kai  Goju-ryu karate s-a înfiintat în Calgary în 1979. La ora actualã, clubul are 3 sedii principale ,cu locatii în nord-vest si sud-vest Calgary respectiv în alte locatii din lume. Organizatia si clubul oferã clasele pentru începãtori, copii si adulti. Toti studenti de Seiwa-kai Goju-ryu Karate-do sunt membrii cu drepturi depline în Hombu Dojo din Tokyo, Hanshi Shuji Tasaki fiind printre primii maestri , în anii timpurii Japoniei All Karatedo Goju-kai Yamaguchi-ha. El este fondatorul de Seiwa Kai. Instructor Principal si Presidintele “ Goju-ryu Karate-do Seiwa-kai 8 Dan, Hanshi Goju-ryu Seiwa-kai 8 Dan, Hanshi JKF Goju-kai Karate Alberta Association”.

Sekai Seito Goju-Ryu Karate-Do Kyokai

ekai Seito Goju-ryu Karate-do Kyokai World Orthodox Goju-ryu Karate-do Organization( WOGKO), altãdatã Neko-do Goju-ryu, a fost fondat în 1987 de Kaicho ,Dr. J. M. Gallego. În 1969, Gallego Sensei a început studiile sale în artele martiale în Orasul Union , New Jersey . El studiaza mai întai Judo cu Orlando Mesa Sensei. Pe scurt dupã aceea, cãutând îndemânare diverse (lupte de fighting), el a inceput sa practice artele martiale de lupta în special(fighting),. Acest lupte îl aduce la legendarul maestru al artelor martiale, Yoshisada Yonezuka în Cranford , New Jersey . El a inceput studiul mai tarziu în Goju-ryu sub directa îndrumare a lui Sensei Peter G. Urban. Din 1997, Dr. Gallego a început sa studieze constant si sã se rafineze, si întorcandu-se la autenticul Goju-ryu Okinawez. Acest lucru la marcat si a început sa standardizeze planul de învãtãmânt al sãu ,incluzând kihon, kumite, si kata pentru a alinia organizatia cu curentul principal, din clasicul Goju-ryu. Incepand cu 2005, evolutia sa ,a fost completã. Astãzi, WOGKO are reprezentanta în America Nord, Insulele Caraibe, Rusia , India ,etc.respectiv, WOGKO este afiliatã la World Traditional Karate-do Union . Misiunea noastrã este sã continuam sa cercetam autenticul Karate-do, totodata dorim a rãmâne lipsiti de control extern. Noi suntem o organizatie mare care nu se va afilia la Renmei, sau la JKF. WOGKO este datã sã învete, predând, si dorind a ajunge la o perfectiune tehnicã majora. Kaicho continuã sã cerceteze aspectele tehnice de Goju-ryu, de auto-apãrare , bunkai, si metodologie. El în sapte ani la universitate, a castigat trei doctorate onorifice.

Aceastã lista nu pretinde sã fie completã.!Intentia nu este de a le compara organizatiile sau diversele fractiuni de Goju-Ryu Karate-do descendente din linia Marelui Maestru Chojun Miyagi , se incearca doar respectarea autenticitati lor si a interpretari stilului.

Istoria Wado-ryu Karate(Hironori Otsuka-Fondator)

Cel care a fondat si formatat stilul (WADO-RYU) este maestrul Hironori Otsuka acesta a trait între anii 1892- 1982 ,el sa nascut în data de 01 iunie 1892 în orasul Shimodate , provincia Ibaragi din Japonia , nascut într-o veche familie de samurai acesta a primit conform traditiei o educatie specifica de luptator(samurai), primul fiu al Dr. Tokuiuro Ohtsuka, un doctor de Medicinã. Primi pasi ai lui Hironori Otsuka în artele martiale au fost facuti cu unchiul sãu Chojiro Ebashi care a început sa îi predea Ju-jitsu,acesta a fost capul de linie de unde sa marcat fascinatia si obsesia lui Ohtsuka pentru artele martiale.Istoria Wado a început în mod oficial în luna Mai 1934 când Hironori Ohtsuka si-a înregistrat propriul sau stil de Karate(de altfel primul stil japonez) pe care la numit (WADO-RYU) acesta a fost recunoscut ca stil independent.Acest stil a fost dezoltat si formatat de Ohtsuka din studiul aprofundat a mai multor arte martiale

formand scoala (WADO)combinanad tehniciile cu inovatiile sale proprii prin miscari naturale din alte arte martiale. Pe 01 Aprilie 1897 Ohtsuka a mers la scoala unde el a studiat Shindo Yoshin Ryu Jujitsu, sub supravegherea lui Shinzaburo Nakayama Sensei, fiind al treilea mare maestru în stilul de Ju-Jitsu (1906-1910)acesta a fost si instructor de Kendo , esenta acestei arte fiind a se pune acentul pe eleganta în miscare ,flexibilitate , miscarile naturale gratioase si fara forta de iesire în afara atacului. El a fost la origine inspirat de Yoshitoki Akiyama Sensei ,din elementele naturii, observând cum pomul de salcie încãrcat cu zãpadã rezista în naturã,tot asa a mentinut si el policalificarea lui,mentinandu-si flexibilitaea la fortele exterioare de presiune fara sa deterioreze ceea ce a creat,el învatand din acest lucru ca miscarile trebuie sa fie cat mai naturale. Aceste lectii joaca un rol important major în " Wado" karate de astãzi. În apãrare si atac, folosindu-se de tehnica si greutatea adversarului ,miscarea naturala avea sã joace un rol semnificativ în înfrângerea adversarului,pe mãsura ce miscãrile de corp devin proprii. Ohtsuka au continuat studiile sale de Shindo Yoshin Ryu Jujitsu la Universitatea Waseda pe cand era student între anii 1910 -1917 studiind comertul. Ohtsuka de asemenea studiaza diferite stiluri de de Jujitsu si Atemi Kempo, facând experiente între stiluri concetrânduse pe" calitatea pozitivã". În timpul perioadei sale la Universitate el s-a învrednicit sã examineze tehnicile de cele mai multe Artele Martiale.

El a dezvoltat si a îmbunãtãtit tehnicile sigure existente combinand artele cu tehnici" complet noi" .Pe când studia Ju-Jitsu, Ohtsuka a învãtat foarte mult despre corpul uman" punctele vitale" ambele pentru atacare si vindecare, de asemenea el studiaza si arta" fixarii osului".În 1917 H.Ohtsuka începe sa lucreze la Banca Kawasaki , în acest an îl cunoaste pe O-Sensey Morihei Ueshiba fondatorul de Aikido cu care studiaza între cei doi se leaga o prietenie foarte adanca, prietenie îl influenteaza si-l determina sa ia hotarîrea de a se dedica numai artelor martiale.Dupã doi ani de munca acerba Ohtsuka Sensei reuseste sa devina un adevarat artist martial. Mama sa, fiind potrifnica artelor martiale, dorind ca fiul ei sa continue cariera sa în bancã. Fãrã respect pentru aceastã mamã si familie el a amânat ambitiile sale, dar au continuat sã studieze Ju-Jitsu. Pe 01 iunie 1920 la doar 30 de ani , Ohtsuka a fost premiat si ridicat la gradul patru de Menkyo-Kaiden - cel mai înalt grad în Shindo Yoshin Ryu si desemnat ca fiind succesor al maestrului sau si conducatorul stilului Shindo Yoshin Ryu In luna iunie Ministerul Educatiei îl invita pe Gichin Funakoshi Sensei sa demonstreze la Festivalul de Sport din Tokyo stilul sau de Okinawan Karate( Tode). Kano Sensei, un alt instructor de arte martiale vestit aceptata in spiritual artelor martiale sa-l urmeze si sa promoveze mesajul stilului.Dupa Festivalul de Sport din Tokyo ,Ohtsuka fiind impresionat de noua arta martiala promovata îl viziteaza de multe ori pe Funakoshi Sensei ocazii cu care discuta diferitele aspecte ale Karate-ului . Funakoshi Sensei si-a prelungit vizita sa la invitatia Ministerul Educatiei, El a fost" impresionat" de entuziasmul lui Ohtsuka , si acesta începe sa învete si arta Okinawa-te , cu un entuziasm care îl impresoineza pe Funakoshi Sensei . Timp de un an acesta studiaza Kata si tehnicile Okinawaiene . Avand o sete de cunoastere foarte mare, întelege si aplica tehnicile de karate , Ohtsuka începe sa practice kata si cu Mabuni Sensey , fondatorul stilului Shito Ryu,si cu legendarul maestru Okinawaian Choki Motobu Sensei, dar si cu Jigoro Kano fondatorul Judo-ului la initiativa caruia concepe un sistem de antrenament cu partener pe care îl experimenteaza cu Funakoshi Sensei . Terapeut si chinestezist a studiat ani de zile miscarile batrînilor începînd cu anul 1925 cand începe sa practice medicina traditionala la fel ca si tatal sau . El aplica medicina traditionala în tratametul accidentelor din artele martiale , fapt ce îl pune în contact direct cu multe scoli de arte matiale din Japonia .În 1925 mama lui Ohtsuka Sensei moare si exista o perioada de nehotarare în legatura cu cariera sa. Curajul sãu în Artele martiale l-au promovat sã fie Instructorul principal de Shindo Yoshin Ryu Jujitsu . Si legatura stransa dintre Shaolin-ken si Kempo precum si puternica influenta pe care Shaolin- ken care o avea asupra Ryu-kyu Jitsu a facut ca numai dupa un an Ohtsuka sa devina instructor asistent alaturi de Funakoshi asistent al acestuia la “Kenkyukai”.Analizand realist blocajele si tehnicile din katas-urile traditionale Okinawaiene constientizeaza ca acestea nu pot fi puse în aplicare în lucrul cu partener , Ohtsuka sensei începe sa combine în lupta tehnicile din artele martiale okinawaiene si japoneze cu cele din Jujitsu si Kendo ,totodata modifica si kata-surile. Procedeele tehnice erau lucrate cinci-sase ore pe zi individual dar si cu partener “Yakusoku-Kumite” ca sa compenseze lipsa tehnicilor de atac . Incepand cu anul 1927 s-a consacrat activitatii de maestru Shindo(Shinto)Yoshin Ryu Jiu –jitsu,pîna atunci lectiile erau structurate în esenta pe studiul îndividual în ki-hon si kata . Aceste lectii erau facute de maestrii individual cu elevii , fiind secrete . El considera ca aceasta arta nu trebuie sa fie tinuta secreta si ca trebuie practicata cu partener astfel a continuat sa dezvoltate Yakusoku kumite ,initiaza Ohio Kumite , Kihon Kumite , Sambon Kumite , Idori , Tanto Tori , Tachi Tori , - lectii de antrenament de lupta tip kata , lupta cu partenerul si armele si care înglobau esenta tuturor tehnicilor experimentate pana atunci de Ohtsuka Sensei ,toate aceste noi elemente fiind introduse în noul stil care se va numi”WADO”. Este printe primii care initiaza, lupta cu partener ca forma de antrenament aceasta se desfasura full contact si cu platosa de kendo ,aceste metode duc la racirea relatiilor dintre Funakoshi si Ohtsuka acesta din urma întemeindu-si propria scoala . Astfel deschide primul sau club universitar din Tokyo (1927) unde preda zilnic practica meditatiei Zen concentrîndu-se pe respiratie si pe eliberarea mintii.Incepand cu anul 1929 Ohtsuka a fost a înregistrat membru în

Federatia Japoneza de Arte Martiale. Anul 1934 sa dovedit a fi anul major pentru Ohtsuka si recunoasterii Wado-Ryu Karate ca stil independent odata cu infiintarea “Dai Nipon Karate Shinko Klub”.Ca mai apoi începand cu anul 1938 Ohtsuka sa fie avansat la rangul de “Renshi-go “. Hironori Otsuka a prezentat o demonstratie magnifica si impresionanta a stilului sau în fata Federatiei Japoneze de Arte Martiale pe 01 aprilie 1939 acesta a fost înregistrat la “Dai Nippon Budoku Kai “sub numele de “Wado– Ryu” - Calea Pacii , Calea linistii , stil ce cuprindea 36 de procedee tehnice si 18 kata .Asfel a aparut alaturi de Shotokan Ryu, Goju Ryu si Shito-Ryu. Formele circulare au fost preluate de Hironori Otsuka în linia originala de la vechiul Kempo chinezesc ,Wado- Ryu preia numeroase procede de la vechiul Bushido , Kendo si Jiu-Jitsu japonez cum sunt întoarcerile, eschivele , diferite moduri de a sta . De aceea este puternic influentat acest stil de arta veche de lupta japoneza . Hironori Otsuka este inventatorul loviturii în relaxare ,de unde se explica si marile deosebiri care exista intre Wado-Ryu si celalalte stiluri traditionale , facîndu-l unic.El apredat la universitati popularizand stilul“Wado– Ryu”.În anul 1942 a fost avansat primind titlul de “Kioshi-go”-Energia  în acest an avea sa inceapa instruirea în Wado-Ryu  Karate. Tatsuo Suzuki .

În 1943 Ohtsuka a început popularizarea în exterior a Artelor martiale. El a început sa practice paralel intens Kendo sub instructia exigentã unui ofiterului de armatã Miyata Sensei. În anul 1944 Ohtsuka Sensei este ,numit Instructor Sef de Karate al Japoniei , în anul 1947 Teruo Terukazu Kono începe sa practice karate , dar abia din 1951 cu Ohtsuka Sensei , sensei Teruo Terukazu Kono a castigat în 1955 primul Campionat al Japoniei de Wado-Ryu karate.Pânã când 1960 Artele martiale si în special Wado-Ryu  karate rãmasera pe insulele mici de Japonia.Ca mai apoi în anul 1963 Ohtsuka cu trei dintre discipoli sai Arakawa , Suzuki si Takashima a pornit sa cucereasca Europa si America . Demonstratiile au facut ca stilul Wado Ryu sa fie cunoscut si sa înceapa a fi practicat în Europa si America , în anul 1964 a fost infiintata All Nippon Karate Federation,continuand cu anul 1965 cand Teruo Kono Sensei si Tatsuo Suzuki Sensei s-au stabilit în Europa .În 1966 Ohtsuka Sensei a fost avansat primind titlul de " Kun Goto Suokuo Kyoku jujitsu Shou" de Împãratul Horohito. In timpul anului 1970 karate-ul fondat de Hironori Otsuka adevenit un fenomen de amploare mondiala acesta continuand sa predea în Japonia scoala de Karate Wado-Ryu . În anul 1967 pentru merite deosebite i se acorda de catre Guvernul Japoniei medalia”SHIJU HOOSHO” ,ca mai apoi în anul 1972 Federatia Internationala de Arte Martiale , de catre un membru al familiei Regale l-a avansat la rangul de Hanshi - 10 Dan ,cu titlul de" Meijin". Hironori Otsuka Meijin în anul 1980 a început sã gândeascã la retragere ca sef al Wado- Karate si a vrut ca fiul sãu sa duca munca lui mai departe. Ohtsuka Meijin a continuat sã conducã Lumea Wado-Ryu  Karate pânã când 20 Noiembrie 1981, când el în cele din urmã sa retras din functia de conducator al Wado-Ryu  Karate si la desemnat pe fiul sãu Hironori Ohtsuka ca succesorul sãu. Ohtsuka Sensei a continut sa predea karate pîna la moarte pe (19 ianuarie 1982 ).

ORGANIZATII DIFERITE DE KARATE WADO-RYU

JKF - Wado-kai” Japan Karate-do Federation Wado-Kai”

JKF Wado-kai este pe plan international o organizatie vestitã de Karate care are peste 1350 de sucursle-filiale si 250 de sucursale în Japonia. Are peste 850.000 membri, dintre care 180.000 centuri negre.Departamentul Tehnic conduce testarea pentru a obtine diverse calificari la un înalt nivel tehnic.Campionatele Nationale au loc în luna august în fiecare an la Nippon Budokan( Tokyo).Participa în fiecre an aproximativ 1000 de elevi din scoala primara,acest eveniment ajungand un eveniment major in Japonia.Incepand cu anul 1989 sa organizat Cupa Mondiala de Karate Wado-Kai odata în Londra odata în Tokyo.Miscarea de Karate Wado-Kai a creat multi sportivi buni prin intermediul campionatelor JKF si cele de WKF. Posesorii titlului de WKF sunt Toshiaki Maeda( '80), Fumio Murase( '82), Seiji Nishimura( '82), Yuichi Suzuki( '82), Eizo Kondo( '86), Akira Hayashi( '88, Akemi Kimura( '88), Manabu Takenouchi( '94). Universitati majore apartin Federatiei Studentesti ”Universitare” de Karate-Do din Japonia numai în Tokyo, Tokyo Agricultural, Meiji, Kumamoto Engineering, si Fukuoka, toate sunt membri Wado-kai.De asemenea un alt membru Wado-kai Liceul de fete Utsunomiya Bunsei a creat muti sportive de success din cadrul Federatiei Scolare Atletice din Japonia. Takaichi Mano în calitate de ( Vice President), Toru Arakawa, Katsumi Hakoishi, si Kengo Sugiura( Directori tehnici) joaca roluri importante în JKF si WKF.

International Federation of Wado-Ryu Karate-Do Organizations

Marele Maestru Jiro Otsuka” Hironori Otsuka” II s-a nãscut pe 28 Februarie, 1934, în Tokyo , Japonia. Al doilea fiu al lui Hironori Otsuka , el sa nascut în acelasi an în care marele maestru a fondat organizatia sa proprie," Dai Nihon Karate-do Shinko Club", care a fost organizatia parinteasca a Wado-ryu Karate-do.Singura ruptura în Wado-ryu a fost acea pozitie a Marelui

Maestru care a dobandit din structura generatiei de jos pozitia de Mare Maestru si pentru generatiile viitore adjudecandu-si pentru membrii familei lui acest tittlu din generetie in generatie prin succesiune. Acest sistem ereditar a fost unul predominant în Japonia anticã dar nu este vãzutã astãzi. În pregãtire pentru aceastã succesiune, Maestrul Jiro Otsuka a început instruirea sa în Wado Ryu la vârstã de cinsprezece ani si s-a antrenat de asemenea în Iaido, Kendo, Judo, Aikido si Wado Shindo Yoshin Ryu Jujutsu Kempo.In 1983 dupa moartea tatalui sau, marele Maestru Otsuka II urmasul de drept al Marelui Maestru Hironori Otsuka adevenit prin succesiune presedintele Organizatiei de Wado-ryu.Organizatia are peste 1400 de sucursale-filiale. Otsuka II este absolvent al Universiti Meji din Tokyo , obtinand specializarea în economie economie, Marele Maestru Otsuka II si sotia sa, Aiko, are trei copii. Kazutaka, care s-a nãscut în 1965, s-a antrenat în Iai-do, Judo, si Wado-ryu Karate si este la ora actualã instructorul principal la principal dojo în Tokyo . O fiicã, Rika, s-a nãscut în 1967 si s-a antrenat în Iaido si Wado Ryu. Fiul lor cel mai tânãr, Kazumichi, s-a nãscut în 1968.

Wado International Karate-Do Federation (WIKF)

Wado International Karate-do Federation( WIKF) sau Wado Kokusai Karate-do Remni a fost fondata în 1991 de profesorul Tatsuo Suzuki 8 Dan Hanshi pentru a proteja esenta Scolii de Wado Ryu Karate-do asa cum a predate de fondatorul, Hironori Ohtsuka. Înaintea moartii lui Ohtsuka, discutiile au fost aprinse, în care a fost implicat si Eiichi Eriguchi(presedinte Wado Kai) în care una dintre viziunile lui Ohtsuka Sensei ar fi dorit sã-l aiba ca successor pe Tatsuo. Suzuki Sensei a fost neîncrezãtor despre acceptare acestui titlu facuta de Ohtsuka Sensei, pretinzând în schimb ca el ar trebui sã treacã la fiul Ohtsuka. Oricum succesiunea a fost preluata de fiul lui Ohtsuka,au aparut ulterior multe probleme politice si tehnice in America , Europa, si Japonia.

Apar multe necorcondante în Kata si tehnica care sã înceape sã se dezvolte.El incearca sa reuneasca organizatiile de wado-ryu avand ca argument ca a fost varful de lance de,la 50 la 80 de ani alaturi de Marele Maestru Hironori Otsuka. WIKF are ca arie de raspandire 51 de natiuni afiliate,in peste 3 continente din Europa,Pan America si Asia . Suzuki Sensei încearca în continuare conservarea wado-ryu karate asa cum a fost predata acesta de Marele Maestru Hironori Otsuka,fondatorul stilului Wado-ryu.

(IWKU) International Wado Karate Union .

Shihan Kando Shibamori 8 dan Karate Wado-ryu ,este instructor sef pe stilul Wado-Ryu în cadrul (WUKO),World Union of Karate-do Organizations si totodata conduce în calitate de Director Tehnic International (IWKU) International Wado Karate Union. El este invitat de maestri renumiti pentru a sustine seminarii de Karate Wado-Ryu pentru a aprofunda acest stil. Kando Shibamori s-a nãscut la 16. 12.1945 in Ibaragi, Japonia. El a început în,1965 în Kyowa Dojo,sub îndrumarea lui Sensei Sakai Kazuo 9 Dan, în Yokohama,apoi ulterior studiaza si cu sensei Otsuka Hironori. In anul 1973 a primit o oferta de a antrena în Linz,Austria la Asociatia de Karate" Seibukan Linz" ca antrenor,astfel el este pionerul care introduce stilul Wado-Ryu în Austria.Cu elevul lui Gerald Reifenauer si alti elevii practicantii de wado-ryu, le îndruma pasii în aceasta tara.Din 1973 face parte activa ,din directia de stil wado-ryu ca antrenorul national al Austriei pe stilulul Wado-Ryu repectiv din 1987 ca antrenor national al Ungariei pe stilul Wado-Ryu.In anul 1997 primeste postul de instructor sef pe stilul Wado-Ryu în cadrul (WKC) World Karate Confedaration si i se acorda al 8-Dan în Karate,ulterior odata cu ruptua dintre cele 2 fractiuni de WKC,opteaza pentru (WUKO),World Union of Karate-do Organizations.

Aceastã lista nu pretinde sã fie completã.!Intentia nu este de a le compara organizatiile sau diversele fractiuni de Wado-Ryu Karate-do descendente din linia Marelui Maestru Hironori Otsuka , se incearca doar respectarea autenticitati lor si a interpretari stilului.

Istoria Karate-ului Romanesc inainte de '89

Avand în vedere ca activitatea de karate s-a desfasurat foarte mult în anii de ilegalitate avand aceasta mostenire a situatiei, gruparea de karate Romaneasca nu a putut niciodata sa fie cu adevarat unita. Neexistand documente care sa ne dea o cronologie corecta a anumitor evenimente este foarte dificil sa stabilim corect fara nici o greseala veridicitatea reala ale acestora bazandu-ne pe informatiile care au fost transmise de-a lungul timpului de la o generatie la alta. Pe parcursul anilor disciplina de karate a avut doar cateva centre puternice precum: Brasov , Bucuresti, Oradea , Iasi , Cluj, Arad , Timisoara . La ora actuala acesta este raspandit aproape în orice oras sau satuc al Romaniei. Karate-ul chiar de la început a fost primit cu o reticenta am putea spune din partea opiniei publice, aceasta confundand disciplina de karate cu lupta de strada, huliganismul si vandalismul în lipsa de informatie. Organele statului avand chiar o pozitie foarte dura din partea securitatii si a militiei, confundand de multe ori miscarea de

karate cu o miscare paramilitara avand în vedere disciplina de fier ce exista in artele martiale, respectiv karate. miscarea de karate romaneasca a primit o lovitura de gratie în anul 1982, cand Consiliul National pentru Educatie Fizica si Sport, prin hotararea nr. 1253 din 27 august, data la care a fost emisa, aceasta interzicand practicarea disciplinei de karate in Romania orice forma ar fi luat aceasta.

Bineinteles cei care traiau cu sufletul la gura cand era vorba de karate au continuat si în acesti ani de ilegalitate practicarea acestuia, camuflat sub forma de auto-aparare, judo, gimnastica si multe alte cele ... în parcuri, în sali de sport mai retrase, pivnite, depozite, case particulare, indiferent ca afara era frig sau cald. Totusi disciplina de karate în tara noastra reuseste sa obtina rezultate spectaculoase, participand la seminarii nationale, internationale si inclusiv Cupe Internationale de ex: Belgrad anii 80, sau Cupa Mondiala - Budapesta / Ungaria etc. Daca la inceput am avut o perioada de pionierat, între anii 60-70-80, timp în care miscarea s-a dezvoltat în aproape toate orasele cu maestrii sau dupa carti si reviste, s-au conturat doua mari miscari, care din anul 1979 pana in anul 1985 au formatat ca un satelit aproape toate gruparile de karate din tara, una dintre directii, respectiv directia IAKF , varianta Romaneasca era condusa de Adrian Popescu Sacele, Dan Stuparu si Mircea Bolintineanu , gruparea Brasoveana avandul ca mentor pe sensei Ilija Jorga (filiera Iugoslava), respectiv gruparea Bucuresteana care era formata din liderii mai multor directii - WUKO - varianta Romaneasca prin: Florentin Marinescu, Dan Macoveanu si Vasile Manea, acesta din urma foloseste ( filiera Franceza) prin contactarea maestrului Patrick Tamburini, specialist în karate si kobudo. In anul 1985 se contureaza o a III-a miscare, care are ca lideri principali pe d-nul Haias Gabriel /Arad, respectiv pe d-nul Hanga Mihai / Oradea, în varianta JKA care avea ca mentor direct pe maestrul Miazaki Satoshi / Japonia (moare in 31 mai 1993) respectiv pe maestrii Borjei si Budai / Ungaria.

Istoria Karate-ului Romanesc dupa '89

Prima Federatie de karate si arte martiale apare in 1990 din necesitatea perpetuarii practicarii artelor martiale în România postrevolutionara, a iesirii lor din ilegalitatea dictata de regimul Ceausescu, Federatia Romana de Arte Mariale, la data înfiintarii ei a reprezentat o conditie absolut necesara atingerii obiectivului mentionat. FRAM, organism umbrela, sub patronajul caruia îsi desfasurau activitatea un numar foarte mare de stiluri si scoli, nu a putut face fata diferitelor necesitati organizatorice si financiare, astfel ca dupa interminabile discutii interne si la nivel ministerial s-a emis ordinul înfiintarii a patru federatii astfel: • Federatia Romana de Karate Modern (FRKM); • Federatia Romana de Karate Traditional (FRKT); • Federatia Romana de Taekwondo (FRT); • Federatia Romana de Arte Martiale - Contact (FRAMC). Odata realizat acest obiectiv, celor patru federatii nu le ramane decât sa demonstreze ca acest tip de organizare se potriveste cel mai bine cu specificul fiecareia.Demersurile pentru înfiintarea FRKM au fost initiate de un comitet director, condus de domnii Adrian Popescu-Sacele si Vasile Manea, care a constituit intr-o prima etapa Departamentul National de Karate (DNK- 18.02.1997), pe baza adeziunii a 85% din totalul cluburilor de karate din tara, care reprezentau peste 60% din totalul cluburilor de arte martiale afiliate la FRAM., întâmpinând rezistenta din partea celorlalte arte martiale a unui mic de cluburi de karate în privinta luarii acestei deciziisi a altora privind strict organizarea activitatii karate-ului, DNK a inaintat un set de memorii MTS pentru transformarea sa în FRKM.Datorita eforturilor convertite a DNK si fostei FRKTDA (unita cu FRAM prin ordin ministerial), s-a reusit crearea celor patru federatiide profil.

FRKM, ca organism unic abilitat în domeniu isi propune sa organizeze, coordoneze si sa conduca activitatea karate-ului în cele doua planuri ale sale — initiere si performanta. • Aducerea loturilor nationale ale României la un nivel competitiv pe plan international prin obtinerea cu consecventa de rezultate Campionatele Europene si Mondiale ale celor patru stiluri componente (Shotokan, Goju-Ryu, Shito- Ryu si Wado- Ryu), precum si la campionatele similare ale FMK-WKF.Cu aceste gânduri FRKM a convocat pe 20 decembrie 1997 adunarea generala a cluburilor care si-a desemnat membrii Biroului Federal ce urmeaza sa-i conduca si coordoneze întreaga activitate în domeniu începând cu 1 ianuarie 1998, pe o perioada de patru ani, urmând ulterior alegerile din patru in patru ani. Conducerea F.R.K.M.: • presedintele - Adrian Popescu Sacele 7 Dan Karate Shotokan,secretar general Vasile Manea 7 Dan WKF, vicepresedinte Musat Va lerian 6 Dan Karate Shotokan, vicepresedinte Musat Nicolae 6 Dan Karate Shito- Ryu, vicepresedinte Gabriel Suciu 6 Dan Karate Goju- Ryu, vicepresedinte Dan Puicea 6 Dan Karate Wado- Ryu.

Constituire F.R.K.M.

Federatia Romana de Karate Modern s-a constituit în baza Ordinului M.T.S. nr. 491 din 28.11.1997. Adunarea Generala pentru aprobarea statutului F.R.K.M. a avut loc pe data de 20.12.1997. Ca urmare a aplicarii Legii 69/2000, privind reorganizarea federatiilor sportive nationale, pe data de 16.12.2001, a avut loc, Adunarea Generala de Reorganizare a F.R.K.M., la care au participat 35 de cluburi sportive, reorganizate, conform O.G. 26/2000, reprezentante ale celor 4 stiluri (Shotokan, Shito-ryu, Goju-Ryu, Wado-ryu), ce fac obiectul de activitate al F.R. Karate Modern.

Gichin Funakoshi - biografie si fotografii

Marele maestru Gichin Funakoshi a fost pionierul karate-ului modern. De fapt el a fost cel care a adus pentru prima data karate-ul traditional din Okinawa in Japonia. Contributia sa a mai insemnat publicarea unor lucrari prin care descria "secretul" acestei arte martiale, sublinia importanta pe care o are karate-ul in formarea unui caracter deosebit si oferea metode noi de antrenament. Funakoshi a sprijinit procesul de promovare astfel incat dintr-un stil de lupta "provincial" karate sa devina un membru important al familiei de arte martiale japoneze.

Funakoshi s-a nascut la inceputul Perioadei Meiji (1868), o perioada a schimbarilor majore pe tot teritoriul Japoniei. Meiji inseamna "Conducere Luminata" si transferul de putere de la Shogun la Imparat a oferit o serie de schimbari. Modernizarea a devenit "subiectul zilei". Era un timp al marilor schimbari sociale si al noilor idei, ce a dus la o alta viziune asupra lumii intregi a locuitorilor "Tarii Soarelui Rasare".

Pentru ca acesta perioada l-a "prins" pe Funakoshi la varsta adulta, viitorul Shoto a putut sa judece toate aceste schimbari si sa se modeleze dupa ele. Prin actiunile sale Maestrul Azato, unul dintre profesorii lui Funakoshi, a demonstrat sprijinul adus schimbarii. Atunci cand s-a decretat ca motul de samurai e ilegal, Azato a fost printre primii care si-au taiat motul pentru a-si arata interesul fata de marile schimbari prin care trecea tara sa. Acesta atitudine se pare ca l-a influentat si pe Funakoshi.

Practicarea clandestina a karate-ului a persistat pe toata perioada Meiji. Viziunea asupra acestei probleme avea si ea sa se schimbe. Incet-incet aceasta practica iesea din intuneric si era acceptata. Nu a trecut mult si figurile proeminente ale vietii sociale nipone i-au sesizat calitatile. De la stadiul de secret ilegal karate a castigat statutul de arta a luptei care dezvolta spiritual fiinta umana in urma unei practici riguroase.

Valoarea karate-ului ca metoda de auto-depasire si dezvoltare a omului a fost argumentul de baza pe care Funakoshi a marsat in timpul luarilor sale de cuvant in favoarea acestui subiect. El i-a convins pe cei care l-au auzit ca acesta arta martiala ar trebui sa fie destul de simpla incat sa poata fi practicata de oricine, tineri sau batrani, femei sau barbati. Opinia sa conform careia acesta practica ar dezvolta atat trupul cat si mintea a convins membrii mai importanti ai societati ca nu ar trebui sa mai considere karate-ul ilegal sau nociv.

Un alt argument a fost ca acesta este si un sport care te invata sa lovesti, dar iti si ofera o arma impotriva bolii. In urma acestei noi viziuni asupra karate-ului, acesta a facut tranzitia de la jutsu (tehnica) la do (cale).

Unul dintre multele merite ale lui Funakoshi a fost ca nu s-a limitat doar la un stil. Maestrul Azato s-a dovedit deschis la toate stilurile si acesta atitudine a fost adoptata si de studentul sau, pe care l-a incurajat sa invete cat mai mult. Pe acea vreme exista o rivalitate fatisa intre promontorii diferitelor stiluri, ajungandu-se ca unele scoli sa se declare superioare pentru ca promovau stiluri cu influente chineze (ch'uan fa) sau ca mosteneau stilul din Okinawa (tode). Gichin Funakoshi a reusit sa vada mai de parte de aceste rivalitati si sa caute esenta stilurilor, pentru a pune la punct un sistem-sinteza, care sa ofere ce e mai bun din toate.

Data fiind educatia primita din partea maestrilor sai Azato si Itosu, Funakoshi a apreciat "partile" puternice din fiecare stil si a incercat sa le integreze unui stil al sau. Prin intermediul maestrilor sai a fost expus influentei din partea a doua stiluri Shorei (prin Azato) si Shorin (prin Itosu). De asemenea s-a antrenat alaturi de maestri din Okinawa, ajungand la vremea sa cel mai eclectic karateka.

O perioada de tranzitie

Karate-ul a trecut prin mari schimbari in timpul perioadei Meiji. A fost momentul trecerii de la o practica secreta la una acceptata de societate. Se considera ca avea multe de oferit unei societati in plina transformare. De fapt interesul public fata de karate a fost trezit de o serie de evenimente.

Un moment cheie a fost recomandarea facuta de Shintaro Ogawa ca in programele de educatie fizica de la scoala sa existe si karate. Printr-un raport inmanat Ministerului Educatiei acesta sublinia importanta studierii acestei discipline, iar argumentele sale au fost acceptate. In 1902 in scolile din Prefectura Okinawa se tineau cursuri de karate.

Funakoshi a inceput antrenamentele cu studentii sai, date fiind legaturile sale de decenii cu acesta arta martiala si datorita faptului ca era profesor. Peste cativa ani Capitanul Yashiro a vizitat Okinawa si a urmarit o demonstratie facuta de elevii lui Funakoshi. A fost atat de impresionat de cele vazute incat a insistat ca soldatii sai sa ramana o saptamana acolo pentru a deprinde acesta arta. Apoi, in 1912, amiralul Dewa a vizitat Okinawa si a luat aceeasi decizie ca si predecesorul sau. Acestea erau primele contacte „militare” ale karate-ului. Cele doua evenimente au avut ecou in Japonia si acest lucru a facilitat popularizarea acestei arte martiale.

In 1921 are loc un alt eveniment, de mare importanta pentru Funakoshi. Printul mostenitor Hirohito a vizitat Okinawa si capitanul distrugatorului care ii transporta i-a sugerat sa urmareasca o demonstratie de karate. Funakoshi s-a ocupat personal, fiind o mare onoare sa apara cu elevii sai in fata printului. La scurt timp dupa acea zi atat de importanta pentru el, Gichin Funakoshi a renuntat la pozitia sa de profesor, mentinand insa in continuare relatiile bune cu sistemul de invatamant de acolo.

La sfarsitul anului 1921 Departamentul Japonez al Educatiei l-a invitat pe Funakoshi sa participe la o demonstratie de arte martiale stravechi. Pentru a face o impresie buna s-au cerut chiar mai multe demonstratii. Cu ajutorul semnificativ al lui Hoan Kosugi, pictor nipon celebru la acea vreme, Funakoshi a publicat prima carte despre karate. Ryukyu Kempo: Karate.

Peste putin timp Funakoshi isi impartea timpul intre cluburile de la universitati, munca in dojo si executarea de diverse demonstratii cerute de figuri importante ale societatii japoneze. In acesta perioada varsta sa era de 50-60 de ani si in loc sa se odihneasca, introducea karate-ul in Japonia.

Trecutul sau ca educator i-a fost de mare folos, reusind sa-si prezinte indeile intr-un stil concis si sistematic. A fost primul care a organizat instructia in acest domeniu pe cele 3 sectiuni: kihon (tehnici de baza), kata (lupta cu adversarul imaginar) si kumite (lupta propriu-zisa). De fapt practicarea sectiunii kumite era chiar noua si s-a impus repede, chiar daca Maestrul o considera prea brutala. Acesta metoda de a-si incerca abilitatile de karateka a prins la studentii din centrele universitare, in curand organizandu-se o serie de concursuri.

Maestrul Jigoro Kano, Parintele JUDO-ului modern, a recunoscut in karate o arta martiala valoroasa si l-a incurajat pe Gichin Funakoshi sa ramana in Japonia. Chiar si unii luptatori de sumo au inceput sa studieze karate. In acesta perioada SHOTO nu avea inva propriul dojo si H. Nakaiyama, un mare instructor de kendo i-a oferit spatiul sau cand acesta nu era ocupat.

Intre timp insa a fost construit un dojo pentru Maestru. In 1935 s-au adunat bani suficienti pentru a construi primul dojo de karate. Peste un an acesta era dat in folosinta, purtand numele de SHOTO-KAN.

Unii studenti care au invatat cu Funakoshi s-au mutat in alte orase, crescand cererea de instructori pe tot teritoriul tarii. Odata acceptata de societate, aceasta arta a devenit tot mai populara in Japonia, mai apoi reusind sa cucereasca intreaga lume.

JKA (Japan Karate Association) a fost creata in 1949 de catre Nakayama alaturi de alti studenti ai Maestrului Funakoshi. A fost prima federatie japoneza de karate.

Desi Gichin Funakoshi a fost considerat un mare maestru, intotdeauna a sustinut ca din antrenamentul de karate, cel mai important rezultat il constituie dezvoltarea spirituala. Prioritatea oricarui practicant o reprezinta DESAVARSIREA CARACTERULUI.

Funakoshi Dai Sensei a murit in 26 aprilie 1957. Avea 88 de ani.

Influenta exercitata de Yoshitaka Funakoshi asupra Karate Do

Yoshitaka Funakoshi a sosit la Tokyo la putin limp dupa tatai sau. Tatsuo Yamada, unul dintre primii elevi ai lui Gighin Funakoshi, l-a ajutat sa-si gaseasca un serviciu de tîmplar, iar dupa un timp a devenit tehnician specializat în raze X la Universitatea Imperiala din Tokyo si la Ministerul Educatiei.Yoshitaka a început sa practice Karate din copilarie si atît tatal cît si fratele sau mai mare, Giei, au simtit ca el era copilul cel mai capabil sa continue traditia.Yoshitaka Funakoshi avea aproape treizeci de ani cînd a început sa predea Shotokan Karate. Desi era robust, totusi nu era foarte sanatos. Cu mai multi ani înainte, cînd avea doar sapte ani, medicii îl examinasera. Doctorul pusese diagnosticul de tuberculoza si spusese ca Yoshitaka nu va trai nici pîna la 20 de ani. Acest gînd râmînea ascuns în mintea sa si dadea antrenamentului sau de Karate o intensitate neobisnuita; stia ca fiecare antrenament putea fi ultimul.într-un interviu cu „Budo Magazine Europe", Sensei Taiji Kase a facut un portret interesant lui Yoshitaka Funakoshi, asa cum era în 1944: „Avea 38 de ani pe atunci si era în plina forma fizica desi, grav bolnav, ajungea sa se opreasca la mijlocul amtrenamentului, mergea într-un colt al Dojo-ului si suferea în tacere. Apoi revenea, îsi cerea scuze si se antrena din nou, mai dur.Cum ia vîrsta de sapte ani i se spusese ca are putine sanse de a se vindeca de boala de care suferea si ca nu va trece de vîrsta de 20 de ani, de a-ceea decisese sa se consacre aspectului spiritual al karate-ului antrenîndu-se fara limite... si nu murise.Cred ca aceasta este sursa fortei lui mentale si a tehnicii sale extraordinare. Figura sa luminoasa parea a fi cea a unui om foarte sanatos".Yoshitaka masura în jur de 1,60 m înaltime si cîntarea 65-70 Kg, dar avea o putere extraordinara pentru statura sa. Se antrena in fiecare zi la Makiwara si deseori o rupea în doua inspirînd profund si proiectîndu-si pumnul cu toata forta. „Loviturile sale erau magnifice" scrie Shigeru Egami, „se aseza într-o pozitie asemanatoare aceleia adoptate de calaret pe un cal, cu ambele miini în lateral si lovea cu pumnii în Makiwara, fara sa foloseasca prea mult soldurile.Dar, nu exista îndoiala asupra puterii loviturilor sale de pumn, deoarece rupea deseori Makiwara in doua. Luîn-du-l ca exemplu, noi am încercat sa-l imitam si sa lovim foarte tare, cu scopul de a sparge Makiwara".Henri Plee povestea ca, într-o zi, un Karateka rival lansa o provocare în Dojo-ul lui Funakoshi. Cînd îl ataca pe Yoshitaka Funakoshi cu un Jodan-Tsuki (lovitura la figura), bratul sau a fost rupt de o lovitura data de Yoshitaka.Sensei Taiji Kase, 9 Dan, este unul din putinii Karateka înca în viata care s-a antrenat cu cel mai tînar dintre membrii familiei Funakoshi. Sensei Kase definea Karate-ul practicat de Yoshitaka ca fiind „foarte rapid, foarte puternic, cu miscari dinamice si toarte ample. în actiune, era ca un tigru. Yoshitaka era bun la toate tehnicile si rupea deseori Makiwara în doua, iar loviturile sale erau impresionante".Nu este întotdeauna un lucru bun sa tragi concluzii plecînd de la niste fotografii, dar cele cîteva lovituri fotografiate ale lui Yoshitaka Funakoshi par într-adevar sa arate forta si calitatea Karate-ului sau, iar stilul sau este diferit de alte stiluri de Karate din acea epoca.în perioada 1935-1945, stilul Sho-tokan a fost transformat în principal de Yoshitaka, avînd totusi acordul deplin al tatalui sau.Este foarte important sa mentionam aici ca, în anul 1936, a fost fondata Asociatia Shoto-Kai (Asociatia Shoto), condusa de Yoshitaka Funa-koshi, Geghin Hironishi, Isao Obata, Takagi Masatomo si Egami Shigeru.în acelasi an a fost finalizata constructia unui Dojo pentru studiul Kara-te-ului (prima sala de Karate din lume).Acest Dojo a primit numele de Shoto-Kan (Templul Shoto), stilul initiat de Gighin Funakoshi fiind cunoscut sub numele de Shotokan-ryu (Scoala Templului Valului si al Pinului).Printre cei care s-au antrenat direct cu Yoshitaka Funakoshi si au beneficiat de învatatura acestuia se afla si Shigeru Egami (1912-1981), fondatorul scolii Shotokai-Ryu.Aceasta scoala a continuat Karate-ul practicat de Yositaka Funakoshi, dupa remanierea facuta de Masatoshi Nakayama în cadrul Japan Karate Association (Nihon Karate Kyokai), în anul 1955.Deci, dupa ce a observat celelalte arte japoneze: Judo, Kendo etc. si a studiat Shorin-ryu si tehnicile de arme (Okinawa-Ko-Budo), Yoshitaka si-a dat seama de schimbarile care trebuiau efectuate in Karate, pentru a fi transformat într-o arta martiala moderna. Cu scopul de a face aceasta arta martiala mai puternica si mai eficienta, au fost aduse schimbari întregului ansamblu de tehnici din Karate. Acest lucru este foarte vizibil, atunci cînd comparam fotografiile lui Yoshitaka Funakoshi cu cele ale tatalui sau.Schimbarile au început cu pozitiile, care erau lucrate ca baza pentru obtinerea unor tehnici de Karate puternice si erau facute progresiv mai profunde si mai ferme. Yoshitaka a fost de asemenea primul Karateka care a dezvoltat tehnica de împingere din piciorul din spate, în ideea de a ataca cu tot corpul.Bineînteles, el a dezvoltat foarte mult loviturile puternice de pumn (Oi Tsuki si Gyaku Tsuki in special), dar a avut de asemenea un rol foarte important în dezvoltarea stilului modern pentru loviturile de picior: Yoko-Gen (lovitura de picior laterala), Mawashi Geri (lovitura circulara de picior) si Ushiro Geri (lovitura de picior în spate) si, în general, tehnicile executate cu picioarele încep sa lie utilizate mai mult si cu mai multa constiinciozitate.Dar, daca înainte de Yoshitaka, tehnicile de picior se limitau doar ta lovituri de picior frontale si la secerari, loviturile sale de picior erau executate cu genunchiul ridicat mai sus decît în alte

stiluri de Karate. El a dezvoltat de asemenea folosirea soldurilor în tehnica.Au fost facute si alte schimbari, de exemplu întoarcerea corpului un sfert de rotatie thanmi) la blocaje. Kumite-ul ocupa un loc foarte important, practi-cînau-se atît kumite prestabilit (Ippon kumite, deci un atac), Jiyu-ippon kumite (lupta semi-libera, preferata de Yo-shitaka) cît si Jiyu Kumite (lupta libera).în ceea ce priveste Katas-urile, înlantuirile de tehnici au ramas neschimbate ca baza, dar au fost adaptate noului stil, iar vechile lor nume chineze au fost schimbate cu nume japoneze. Motivul acestei schimbari era definirea Karate-ului ca arta martiala japoneza.De asemenea, precum remarca Gighin Funakoshi, cîteva nume traditionale pentru Kata îsi pierdusera sensul pe care îl aveau la început. De aceea „Pinan Kata" a devenit „Heian", „Nei-hanchin" a devenit „Tekki", „Kushanku a devenit „Kankudai", etc. Multe dintre aceste schimbari au stat la baza viitoarei transformari a Karate-ului în sport, transformare care nu s-a produs într-adevar decît la 10 ani dupa moartea lui Yoshitaka.Dar, în anii '30 si '40, Karate-ui nu era considerat sport si nu exista nici o regula, nici o structura de competitie.Totusi, la sfîrsitul anilor 30 a aparut „Kokan Geiko". în „Kokan Geiko", care înseamna „a se antrena împreuna pentru a progresa", cluburile universitare de Karate se întllneau si faceau demonstratii de Kata si de lupta.Lupta era în general Kumite de tip Jiyu Kumite". Aceste întîlniri erau adesea foarte violente si imediat ce tinerii se bateau si se accidentau, Kumite-ul degenera în lupta libera pentru toata lumea.Masatoshi Nakayama, care a fost Instructor Sef al J.K.A-ului, îsi aminteste ca accidentarile erau frecvente; practicantii erau adesea facuti K.O., sau aveau dintii rupti, nasurile sparte, sau mai mult, se îndoiau din cauza unor lovituri în stomac - „era un spectacol destul de sîngerost', scrie el.Sensei Taiji Kase, care participa la aceste întîlniri între scoli, care au continuat si dupa razboi, a explicat ca scopul luptei era ca, daca adversarul tau lovea primul, „erai determinat sa îi dai de doua ori mai multe lovituri. Destul de des, cei care arbitrau trebuiau sa intervina intre combatanti pentru a-i separa"Au fost si murmure despre „duritatea excesiva a acestor antrenamente".în 1944, cînd era un tînar cadet în marina, Sensei Kase a început sa se antreneze în Shotokan Karate, iar în acea epoca se antrenau la aceasta scoala în jur de 40 de Karateka. Yoshitaka Funakoshi era Instructor Sef, fiind asistat de seniori ca Genshin Hironishi, Hayashi si Uemura, (toti 4 Dan, cel mai mare grad acordat pe atunci), iar Gighin Funakoshi vizita el însusi de cîteva ori Dojo-ul si privea antrenamentul.Spre slîfsitul razboiului, antrenamentele devin mai dure, deoarece japonezii se pregateau pentru o eventuala invazie americana.Practicantii de atunci considera ca, datorita severitatii antrenamentului, Karate Shotokan a atins o dezvoltare maxima în timpul anilor de razboi.Antrenamentul era compus în mare parte din tehnici fundamentale si Kumite. Jiyu-ippon Kumite (lupta semi-libera) era intens practicat si era practicat cu contact. Atacantul nu isi controla tehnicile, ci încerca sa-si atinga adversarul cu fiecare lovitura de pumn sau de picior. (Din fericire, contra care urma unui bloca] reusii era controlata). Se simtea ca aceasta rigoare a antrenamentului corespundea unui antrenament efectuat în timp de razboi si numerosi elevi au fost facuti K.O. sau au fost raniti. Veteranii acelei epoci credeau ca aceea este cea mai buna ocazie de a-si îmbunatati Karate-ul, deoarece intervenea o anumita experienta, care nu se putea dobîndi prin practica normala de Kihon sau de Kata, pentru ca antrenamentul se efectua în situatii reale de atac, ceea ce înseamna sa lovesti cu toata forta.Daca cineva era ranit în sala, nimeni nu facea din aceasta o drama, pentru ca afara era razboiul. Desi acest lucru pare brutal, trebuie sa îl plasam în contextul unei situatii desperate, al unei epoci în care Japonia lupta pentru viata sa - era epoca pilotilor Kamikaze, de exemplu. De aceea, cei vechi cred ca datorita severitatii antrenamentului în acea perioada, Karate Shotokan a atins o dezvoltare maxima In acei ani de razboi.La începutul anului 1945 Yoshitaka Funakoshi se îmbolnavi grav si trebui sa fie spitalizat. în luna martie a aceluiasi an, Shotokan Dojo a fost distrus în timpul unui bombardament si a ars. Yoshitaka nu s-a mai însanatosit si a murit în noiembrie, putin timp dupâ capitularea Japoniei.„Japonia a fost grav atinsa, asa cum nu a fost nici o alta natiune. Cetatenii clasei mijlocii japoneze au trait din ratii multe luni; au suferit mult de foame, agravata de multe maladii, cum ar fi tuberculoza".Aceasta boala nu l-a crutat nici pe Yoshitaka.Desi disparut la o vîrsta cînd forma si experienta sa erau la apogeu, Yoshitaka Funakoshi a adus o contributie esentiala la dezvoltarea stilului Shotokan Ryu, creat de Gighin Funakoshi.

Miyamoto MusashiIntre legenda si adevarDefinirea personalitatii celebrului samurai, scriitor, pictor si caligraf Miyamoto Musashi, împreuna cu legenda care-l însoteste, este dificil de realizat dincolo de o însiruire de ani, fapte de arme si evenimente deosebite care i-au jalonat viata.Musashi este cunoscut de majoritatea practicantilor de arte martiale si este considerat Kensei,

un sfînt al sabiei, în Japonia.Autorul renumitelor tratate de strategie "Gohn-no-Sho" si "Treizeci si cinci de lectii de tactica" este o prezenta vie, atît în Japonia cît si în întreaga lume. Lucrarile sale sînt recomandate practicantilor de arte martiale, dar si manager-ilor, (în Japonia acestia le au efectiv pe biroul lor, studiindu-le cu asiduitate). Miyamoto Musashi a exprimat în aceste lucrari sentimentele sale în credinta de lupta pentru viata de fiecare zi.înainte de a începe prezentarea efectiva a operei sale de baza în domeniul strategiei, "Gorin no sho", am considerat interesant sa urmarim viata legendarului samurai, care îsi sintetizezâ astfel existenta :"Numele meu este Miyamoto Musashi. Am dorit sa exprim într-o carte, pentru prima data, Calea tacticii mele, denumita "scoala Niten", pe care am elaborat-o timp de mai multi ani.Am ucis mai mult de saizeci de oameni în duet. în momentul cînd am împlinit treizeci de ani si am reflectat asupra vietii mele, mi-am dat seama ca toate victoriile mele s-au bazat pe un noroc deosebit, pe o abilitate înnascuta sau poate pe faptul ca metodele altor scoli erau inadecvate.Astfel, am decis sa aprofundez Calea si sa continui sâ ma perfectionez de dimineata pîna seara, iar cînd am ajuns la cincizeci de ani, unificarea cu Calea tacticii s-a facut de la sine, în persoana mea."Shimmen Musashi no Kami, Fujiwara no Genshin -cunoscut sub numele de Miyamoto Musashi, s-a nascut în satul denumit Miyamoto-mura, în provincia Harima (din actuala prefectura Hyogo), în anul 1584. "Musashi" este numele unui teren de la sud-vest de Tokyo, iar "No Kami" înseamna persoana nobila din zona respectiva, în timp ce "Fujiwara" este numele unei familii vestite în Japonia, de peste zece secole.Stramosii sai faceau parte din puternicul clan Harima din Kyushu, cea mai sudica insula din arhipelagul japonez. Hirada Shokan, bunicul sau, era un stralucit maestru de sabie, iar seniorul sau, Shimmen Iganokami, l-a recompensat permitîndu-i sâ-i poarte numele. Din acest motiv, Musashi a semnat cartea "Gorin no sho" cu numele de Shimmen Musashi.Cînd Musashi a împlinit sapte ani, tatal sau, Munisai, a murit. Deoarece la scurt timp dupa acest eveniment a murit si mama sa, cel care s-a ocupat de educatia sa a fost un unchi din partea mamei, care era preot. Musashi ramîne orfan în perioda cînd Toyotomi Hideyoshi lupta pentru unificarea Japoniei. Pentru fiul unui samurai, într-o jara devastata de razboaie, cariera armelor era dificil de urmat. La vîrsta de treisprezece ani, Miyamoto Musashi sustine prima lupta împotriva lui Arima Kihei. în acel an (1596), sogunul Toyotomi Hideyoshi trimite pentru a doua oara o armata în Coreea. Japonia era în stare de razboi, iar lupta cu sabia era deosebit de apreciata în aceasta situatie. Arima Kihei era un samurai ce apartinea scolii Shinto Ryu de arte militare si era expert în folosirea sabiei si a lancii. Din primul moment, lupta lor a fost corp la corp. Desi avea doar treisprezece ani, Miyamoto era foarte bine dezvoltat pentru virsta sa, ceea ce i-a permis sa trimita adversarul la sol. în momentul cînd Kihei a încercat sa se ridice, tînaru! Musashi I-a lovit în cap cu un baston. în urma loviturii primite, Kihei a decedat.Atunci cînd Musashi avea cincisprezece ani, sogunul Toyotomi Hideyoshi a murit. în loc sa sustina legimitatea fiului acestuia la putere, Tokugawa leyasu începe lupta pentru obtinerea titlului de sogun. în batalia care a urmat, ta Sekigahara, în 1600, cînd Japonia era practic divizata în doua tabere, Miyamoto Musashi a luptat de partea clanului Ashikaga împotriva lui leyasu. Musashi a supravetuit celor trei zile de lupte crincene, cînd au murit saptezeci de mii de oameni si de asemenea a reusit sa scape cu viata dupa masacrarea armatei învinse. Miyamoto nu avea decit saptesprezece ani, iar faptele sale de arme sînt comentate astfel în cronica Niten-ki; "Actiunile lui Musashi erau deosebit de însufletite. Toti militarii îl cunosteau." în urma victoriei obtinute, clanul Tokugawa preia puterea în anul 1603, iar sogunul îsi va stabili resedinta la Edo (actualul Tokyo). Musashi avea atunci douazeci de ani.La douazeci si unu de ani, el pleaca la Kyoto, unde va lupta cu cei trei membri ai familiei Yoshioka. Membrii familiei Yoshioka erau în mod traditional maestrii de arme ai familiei sogunului Ashikaga, care a detinut puterea in Japonia de la 1338 pînâ la 1573. Prima lupta pe care Miyamoto a sustinut-o a fost cu Yoshioka Seijuro, conducatorul familiei. Seijiro era înarmat cu o sabie adevarata, iar Musashi avea doar un boken (sabie de lemn). Dintr-o singura lovitura, Miyamoto Musashi si-a scos adversarul din lupta. Seijiro, dupa ce si-a revenit, a abandonat complet meseria armelor.Al doilea frate din familia Yoshioka, Denshichiro, l-a provocat pe Musashi la duel, pentru a razbuna umilinta fratelui sau. în mod intentionat, Miyamoto a ajuns tîrziu în ziua cînd trebuia sa se desfasoare duelul. Desi Denshichiro avea o tinuta impunatoare si lupta cu o sabie lunga, nu a avut nici o sansa împotriva lui Musashi, care i-a dat o lovitura mortala cu sabia sa de lemn.în final, familia Yoshioka lanseaza a treia provocare prin fiul lui Seijiro, Matashichiro. Yoshioka Matashichiro nu împlinise zece ani, dar era ferm convins ca trebuie sa razbune onoarea familiei sale. Confruntarea a avut loc într-o liziera de pini, lînga marginea unui cîmp de orez. De aceasta data, Musashi a asteptat disimulat în umbra pinilor, înainte ca adversarii sai sa apara la locul luptei. Matashichiro a venit echipat în tinuta de razboi, fiind însotit de multi oameni înarmati. Miyamoto a aparut prin surprindere, a ucis copilul si a luptat folosin-du-se de orice particularitate a terenului, pentru a face fata numarului mare de adversari si a-si salva viata.Cînd si-a reamintit aceasta lupta, Miyamoto Musashi a spus: „Venerati-I pe Budha si divinitatile, dar nu va lasati numai în seama lor", referindu-se la faptul ca el si-a întrerupt rugaciunea pe care o facea într-un templu din apropiere, pentru a ajunge la locul luptei, înaintea adversarilor

sai.Dupa acest episod terifiant, în anul 1605, Miyamoto Musashi a început musha-shugyo (pelerinajul razboinicului), faptele sale de arme fiind cunoscute în întreaga Japonie, devenind astfel o legenda a timpului sau. Numele sau, însotit de abilitatea deosebita în mînuirea sabiei, este întîlnit în povestiri, scris în registre sau pe monumente, de la Tokyo la Kyushu. La vîrsta de douazecisi noua de ani, a avut peste saizeci de dueluri, carora Ie-a supravetuit. La un secol dupa moartea sa, apare lucrarea biografica "Niten-ki" (Biografia celor doua ceruri), care este prima marturie scrisa despre luptele si viata lui Miyamoto Musashi.în acelasi an dupa confruntarea cu familia Yoshioka, Musashi viziteaza templul Hozoin situat la sud de Edo (Tokyo), la invitatia trimisa de calugarul Oku Hozoin, adept al budismului Zen, în varianta Nichiren. Acest calugar era expert în lupta cu lancea, dar în întîlnirea de arme care a urmat, nu l-a putut învinge pe Musashi, care era înarmat doar cu o sabie de lemn. Tactica folosita de Miyamoto Musashi a fost deosebit de apreciata, acesta fiind invitat sa ramîna un timp la templu. Miyamoto a acceptat si s-a folosit de aceasta ocazie pentru a studia strategia folosirii lancilor în lupta si a discutat mult cu preotii Zen.în provincia Iga, renumita în Japonia pentru scoala sa traditionala de spionaj, Mushashi l-a întîlnit pe Shishido Baikin, expert în Kusari Kama (arma formata dintr-o greutate si o secera, legate cu un lant). Greutatea era lansata spre arma si bratul adversarului, care erau ulterior trase cu lantul si adversarul omorît cu secera.Lupta a avut loc pe un cîmp si în momentul cînd Shishido a început sa desfasoare lantul, Mushashi scos sabia mica si a strapuns pieptul atacantului. Elevii lui Shishido au degajat sabiile si l-au atacat pe Musashi, dar nu au avut nici o sansa. Atunci cînd Musashi se afla la Edo, a fost vizitat de un luptator numit Muso Gonnosuke, care l-a provocat la duel.Gonnosuke avea o sabie de lemn, iar Miyamoto Musashi, care în acel moment taiase un lemn pentru a-si face un arc, s-a pus imediat în garda. Gonnosuke a fost învins categoric si dupa aceasta lupta s-a retras pe muntele Honman, în insula Kyushu, unde a perfectionat o tehnica de lupta cu bastonul, numita ulterior "Jodo". Se spune ca, dupa cîtiva ani, Gonnosuke i-a solicitat din nou o lupta, dar atunci cînd s-au pus în garda, Miyamoto Musashi i-a spus: "ai învins". Musashi a confirmat faptul ca bastonul mediu (Jo), mînuit corespunzator, poate sa reziste atacului cu sabia, iar Gonosuke a ramas consemnat în istoria artelor martiale ca "singurul om care l-a învins pe Miyamoto Musashi". Muso Gonnosuke a fost convins ca zeii (Kami) l-au condus si inspirat în meditatia si cercetarea sa. De aceea el a numit scoala sa de baston Jo Shindo Muso (Shin înseamna inspiratie divina).Trecînd prin provincia Izumo, Musashi l-a vizitat pe seniorul Matsudaira si a cerut permisiunea sa lupte cu cel mai puternic expert de Kendo din Izumo. Aceasta provincie era renumita pentru expertii în lupta cu diverse arme. Matsudaira a acceptat cererea lui Miyamoto Musashi. Provocarea a fost sustinuta de un samurai înarmat cu un baston lung, cu sectiunea hexagonala. Miyamoto a ales doua sabii de lemn. Lupta s-a dat în gradina bibliotecii seniorului Matsudaira. Musashi l-a împins pe samurai spre cele doua trepte ale verandei bibliotecii, a lansat un atac spre fata acestuia, atunci cînd samuraiul era pe cea de-a doua treapta, si i-a lovit bratele cînd acesta s-a retras.Matsudaira l-a felicitat pe Miyamoto Musashi si spre surprinderea tuturor celor prezenti, i-a cerut lui Musashi sa lupte cu el. Musashi a aplicat aceeasi tactica, împingîndu-si adversarul spre treptele verandei, iar atunci cînd Matsudaira a încercat sa adopte o pozitie de lupta decisiva, i-a rupt sabia cu tehnica denumita "lovitura focului si pietrelor". Matsudaira l-a salutat pe Miyamoto Musashi, acceptînd înfrîngerea, si l-a rugat sa mai ramîna cîteva zile în Izumo, în calitate de invitat si profesor. Aceste fapte de arme de arme sînt foarte cunoscute, dar cea mai celebra dintre ele a fost considerata lupta cu samuraiul Sasaki Ganryu Kojiro.Kojiro, un samurai tînar, de asemenea neînvins în luptele pe care le sustinuse în întreaga Japonie, era maestrul de arme al seniorului Hosokawa Tadaoki din Kokura, provincia Buzen, la nord de insula Kyushu.Sasaki Kojiro era renumit pentru abilitatea si viteza sa de reactie. El putea sa taie cu sabia o rîndunica în zbor, iar tehnica de atac inspirata de schimbarea directiei de zbor datorita miscarii cozii rîndunicii a denumit-o tsubame-gaeshi (lovitura rîndunicii). Lovitura rîndunicii consta dintr-un atac executat spre capul adversarului, pentru a-i duce sabia spre sol. Astfel, garda era distrusa, iar cînd acesta încerca sa schimbe garda, Kojiro îl taia de jos în sus, înainte ca adverarul sau sa realizeze ce s-a întîmplat. Miyamoto Musashi, care exersase aceasta tehnica si-a dat seama ca ea era consecinta abilitatii si nu a a strategiei de lupta.Musashi a cerut seniorului Tadaoki permisiunea sa lupte cu Kojiro, prin intermediul samuraiului Nagaoka Sato, un fost elev al tatalui sau.Seniorul Hosokawa Tadaoki si-a dat acordul ca lupta sa se desfasoare pe insula Funa-jima, a doua zi dimineata, la ora opt. Funa-jima este o insula nelocuita, situata Intre Kyushu si Hondo, la o distanta egala de Kokura (insula Kyushu) si Shimonoseki (extremitatea insulei Hondo). Datorita acestei lupte, insula a devenit celebra, fiind ulterior denumita Ganryu-jima, dupa numele familiei din care facea parte Kojiro.în noaptea care a precedat duelul, Musashi s-a mutat de la Nagaoka Sato, la comerciantul Kobayashi Tarozaemon din Shimonoseki. Deoarece Sato îi oferise barca sa pentru a ajunge la insula, gestul lui Musashi a fost interpretat ca o retragere din fata renumitului samurai Kojiro. în realitate însa, Miyamoto Musashi motiveaza astfel plecarea sa, in scrisoarea adresata

samuraiului Nagaoka Sato:"Sînt foarte emotionat de faptul ca mi-ati oferit ambarcatia dumneavoastra pentru duelul de mîine. Va multumesc foarte mult pentru atentia dumneavoastra, dar în aceste circumstante, Kojiro si cu mine sintem dusmani. El va veni pe insula cu ambarcatia seniorului Tadaoki, iar atit timp cit si dumneavoastra apartineti de acelasi senior, situatia de fata v-ar pune într-o lumina defavorabila. Pe de alta parte, nu este nici o problema sa ajung pe insula, deoarece gazda la care stau acum s-a oferit sa ma duca la Funa-jima cu barca sa. Sper sa ma întelegeti. Miyamoto Musashi, 12 aprilie 1612"A doua zi dimineata la ora opt, mult timp dupa ce soarele rasarise, Musashi înca nu se trezise din somn. Comerciantul Tarozaemon i-a spus ca a venit un mesager din partea oficialitatilor, care deja asteptau pe insula.Myamoto Musashi a luat micul dejun si a cerut gazdei sale sâ-i dea o vlslâ. între timp, un alt mesager a venit, cerîndu-i sa se grabeasca, deoarece era asteptat.Musashi a cerut gazdei un prosop pe care I-a înfasurat în jurul taliei, a îmbracat o vesta peste kimono si s-a suit în barca. în timp ce se îndrepta spre insula, si-a legat mînecile kimono-ului cu o sfoara, pentru a avea mîinile libere si a început sa lucreze o sabie de lemn din vîsla pe care o ceruse. Deoarece lemnul era de esenta tare, din stejar rosu, prelucrarea sa a fost foarte dificila. Dupa ce Musashi a terminat sabia, s-a întins în barca sa se odihneasca.Trecuse mult de ora zece cînd au ajuns pe insula. El a cerut celui care conducea barca sa opreasca înainte de a ajunge pe plaja, a lasat în barca vesta si sabia lunga si a sarit în apa. Armele sale erau sabia scurta si sabia de lemn pe care tocmai o terminase.în timp ce mergea spre plaja, prin apa putin adîncâ, Musashi si-a legat pârul cu prosopul, si a continuat sâ înainteze spre plaja, tinînd sabia de lemn în apa.Sasaki Kojiro îl astepta pe plaja, ascunzîndu-si cu greu nerabdarea si furia din cauza ca Musashi venise atît de tîrziu. Kojiro era înarmat cu a sabie de otel, de aproape un metru lungime, forjata de armurierul Nagamitsu din Bizen, si era îmbracat cu pantaloni de piele si vesta rosie.Cînd Musashi se apropia de plaja, Kojiro a înaintat spre mare, strigîndu-i: Am ajuns aici înainte de ora prevazuta. De ce ai întîrziat? îti este frica?"Musashi îsi continua înaintarea spre plaja, linistit, ca si cum nu ar fi auzit nimic. Enervat, Kojiro a degajat sabia si a aruncat teaca în valuri, asteptînd ca Musashi sa iasa din mare.Musashi s-a oprit si a replicat rîzînd: "Kojiro ai pierdut! Cum poate un învingator sa-si arunce teaca? Teaca acestei sabii a însemnat viata ta!"Din ce în ce mai furios, Kojiro a lansat sabia spre fruntea lui Musashi, în timp ce acesta se apropia de el. în acelasi moment, Musashi a ridicat sabia sa de lemn si a atacat capul lui Kojiro.Sabia lui Kojiro a taiat în doua prosopul pe care Musashi îl legase acum în jurul fruntii, separîndu-l în doua bucati, care au cazut pe nisip. Musashi nu era atins si a armat din nou sabia, pentru lovitura decisiva.Kojiro însa, se clatina sub efectul loviturii si, în cadere, cu a doua lovitura a taiat kimono-ul lui Musashi la nivelul genunchilor. Dar, lovitura data de Musashi a atins adversarul la nivelul pieptului. Kojiro si-a pierdut respiratia, iar sîngele a început sâ-i curga din nas si din gura. Myamoto Musashi a lasat sabia de lemn lînga Kojiro, a îngenunchi-at si a pus mina in fata gurii si nasului lui Kojiro. Constatînd moartea adversarului sau, Musashi s-a ridicat, a salutat de departe oficialitatile prezente la duel, a luat sabia de lemn si a plecat spre barca.Cînd a ajuns la Shimonoseki, Musashi a trimis o scrisoare de multumire seniorului Hosokawa Tadaoki. Sasaki Ganryu Kojiro avea doar optsprezece ani. El a fost un samurai de înalta tinuta, deosebit de apreciat si însusi Musashi i-a regretat moartea.Dupa aceasta lupta, Myamoto Musashi nu a mai folosit sabii reale în dueluri; el nu mai putea fi învins. Din acest moment, Musashi îsi va dedica viata întelegerii si perfectionarii luptei cu sabia.

Singurul secret al marilor maestri este ca stiu

Fascinanta si plina de mister, lumea artelor martiale se întinde de-a lungul a secole de istorie. Lupta pentru supravietuire sau cucerire exista din preistorie, însa artele martiale orientale au fascinat întreaga lume. Marii maestri, cum sînt numiti cei'care au reusit sa pastreze si sa ridice lupta la rang de arta, sînt si astazi venerati de generatii de tineri si vîrstnici.Secretele unei artei martiale, indiferent de stilul de lupta, sînt cautate sau asteptate de orice practicant. Ascunderea anumitor elemente tehnice ca "secret" este înca practicata de foarte multi "maestri". Acestia, însa, chiar daca au atestate, diplome si alte înscrisuri, nu sînt decît niste bieti novici inconstienti, care nu numai ca nu stiu arte martiale, dar fac din stilul practicat, indiferent care este acesta, un stil fara înteles. Gînditi-va ce s-ar fi întîmplat daca fiecare maetru, de-a lungul timpului, ar fi pastrat o tehnica pentru sine. Astazi nu ar mai fi existat arta martiala. Ce s-ar întîmpla daca un profesor ar preda elevilor alfabetul fara litera "e", iar un altul fara litera "c". Astazi nu am putea sa ne mai întelegem. Aceste lucruri sînt valabile nu doar pentru practicantii care, înainte de a alege o anumita scoala de arte martiale, trebuie sa stie daca în aceasta scoala poate învata arta "adevarata", dar si penru acei "maestri" care intra în sala fara a sti de unde sa înceapa si unde sa termine. Secretul adevaratilor maestri pentru a putea supravietui nu a fost acela de a pastra anumite tehnici pentru ei, din contra, fiecare maestru a aratat discipolului toata arta sa, altfel acesta ar fi murit în prima lupta si s-ar fi

pierdut odata cu el si arta sa. Selectarea însa cu atentie a discipolilor a fost într-adevar primul secret. Pentru a supravietui împreuna cu familia sa, maestrul a predat acestora toate tehnicile pe care Ie-a stiut si, mai mult, fiecare dintre discipolii care au adus îmbunatatiri tehnicilor, nu le-au ascuns fata de membrii familiei, altfel urma moartea.Si totusi, daca si maestrul si discipolul cunosc toata tehnica la fel de bine, fara secrete, care este diferenta dintre mastru si discipol? Diferenta este imensa. Este ca diferenta dintre un scolar care stie alfabetul si un profesor universitar sau un filozof. Ambii cunosc acelasi alfabet, dar unul nici nu stie sa citeasca bine, iar celalalt jongleaza cu cele mai rafinate expresii. Secretul maestrului este ca stie. Da, el stie sa modeleze, sa faureasca un discipol si stie sa foloseasca "alfabetul" în orice situatie în favoarea sa. Maestrul este acel om care poate sa scoata elevul dintr-o anumita situatie cu un singur cuvînt "secret" pentru acel discipol atunci, în acea situatie. Voi folosi ca exemplu un maestru de dans, care, aflat împreuna cu o pereche de dansatori la un campionat mondial, priveste competitia, iar în urmatoarea pauza dintre doua dansuri îsi cheama elevii, le sopteste un cuvînt, iar acestia se întorc pe ringul de dans si cîstiga campionatul. Acel cuvînt a fost un secret, nu poate fi vorba de tehnica, deoarece la acest campionat se aflau cei mai buni dansatori din lume, toti cunosteau toate tehnicile si putea sa faca combinatii spectaculoase, însa maestrul i-a privit o clipa si a stiut ce le lipseste. Chemîndu-si elevii, el Ie-a spus "zîmbiti", pentru ca pentru a zîmbi trebuie sa adopti o anumita atitudine, care lipsea în acel moment. Discipolii adevarati îsi stimeaza deci maestrul nu pentru ceea ce poate sa faca fizic, deoarece el poate fi batrîn, iar conditia lui fizica nu poate fi aceeasi la nesfîrsit sau poate ca anumite calitati (mobilitate, viteza etc.) au scazut, dar el poate oricînd sa cîstige o lupta, sau poate sâ-si transforme studentii din novici în adevarati luptatori în anumite situatii, cu un singur cuvînt. Maestrul adevarat îsi poate "spulbera" orice discipol într-o secunda nu prin forta fizica ci cu un singur cuvînt sau atitudine.Oricît de bine pregatit fizic este un discipol adevarat, chiar daca cunoaste aceeasi tehnica cu a maestrului si chiar daca o poate executa mai bine decît acesta, el va ramîne discipolul acelui maestru toata viata. în momentul în care discipolul începe sa desluseasca secretele, el îsi paraseste maestrul pentru a-si dezvolta propria scoala, dar tot timpul se va reîntoarce pentru a mai "fura" din învatamintele maestrului.Asa trebuie sa se întîmple într-o scoala adevarata de arte martiale, unde maestrul doreste într-adevar ca arta sa sa fie cultivata si pastrata mai departe. Deci secretul maestrilor este ca au o "scoala". Ei stiu de unde începe si unde se termina arta lor martiala, stiu sa pregateasca un student de la început si pîna la sfîrsit, iar cînd este depasit de studentul sau, împreuna vor cauta sa multiplice ceea ce stiu pentru urmatoarele generatii.

Kime sau decizia finala

"Un artist martial de înalta tinuta nu este interesat de trecut sau viitor, el se concentreaza numai asupra a ceea ce face în prezent. Deoarece spiritul sau este focalizat, el este calm si capabil sa-si mentina forta în rezerva. In acel moment nu este loc decît pentru un singur gînd, care va umple întreaga sa fiinta, asa cum apa umple un rezervor."Bruce Leeîn lucrarea sa "La Voie du Karate", Kenji Tokitsu apreciaza ca eficacitatea maxima a tehnicilor cor-porale exprimata prin kime, ceea ce s-ar putea traduce prin "decizie finala".Kime presupune existenta a doua notiuni: perfectionarea formei unei tehnici si forta maxima necesara pentru executarea ei.Perfectiunea formei unei tehnici sau a unui gest este importanta nu numai în Artele Martiale, dar si în diverse practici culturale japoneze care implica o gama larga de gesturi: dansul si teatrul clasic japonez, caligrafia, aranjamentele florale, etc.în timpul desfasurarii acestor practici intervin mai multe momente în care perfectiunea tehnica a unei miscari este decisiva: aceasta se manifesta printr-un "stop-cadru" într-o miscare armonioasa.Acest "stop-cadru" corespunde unei condensari a timpului în jurul celui care face gestul, sau, daca este cazul, în jurul participantilor, fie în raport cu spatiul care înconjoara subiectul {scena pentru dans si teatru), fie în raport cu obiectele pro-duse(ceaiul, forma aranjamentului floral, caligrafia).în astfel de momente decisive, cel care actioneaza este o expresie a gesturilor pe care le executa si se identifica cu ele. Atunci, nu exista nici gînd. nici design-ul gestului, nici senzatia de sine în spiritul subiectului care actioneaza: gestul, spatiul, ambianta, obiectul si subiectul trebuie sa formeze un tot.Scurta oprire a miscarii în desfasurarea ei marcheaza un moment extrem de dens, care concentreaza procesul expresiei artistice ce trebuie realizata.Rezultatul ceremoniei ceaiului, de exemplu, nu înseamna numai actul de a bea ceaiul, dar si parcurgerea întregului ceremonial în timp si în spatiu.A doua caracteristica a kime-ului, forta, este specifica pentru budo, deoarece ea da eficacitate fiecarei tehnici de lupta.Kime este maxim atunci cînd o miscare se executa perfect din punct de vedere tehnic si cu forta maxima. în karate goshin-do, kime-ul corespunzator tehnicilor de pumn si de picior poate fi

realizat plecînd de la un anumit nivel de progres tehnic, dar calitatea acestuia este variabila în functie de nivelul real al unui karateka. Se poate vedea astfel un kime de slaba factura sau un kime de înalta calitate. Ca o concluzie la realizarea primei dimensiuni a budo-ului (dimensiunea tehnica), dupa ce s-au realizat tehnicile de lupta cu kime, (în Kendo, echivalentul este de a avea o sabie), eforturile practicantului trebuie focalizate pentru executarea tehnicilor la un nivel superior, atît din punct de vedere al formei cît si al forjei (pastrînd comparatia cu Kendo, aceasta înseamna preocuparea de a avea cea mai buna si cea mai ascutita sabie.Prin urmare, trebuie sa consideram sub doua aspecte antrenamentul atunci cînd repetam tehnicile simple, de exemplu o lovitura de pumn:i) automatizarea executiei corecte a gestului, atît din punct de vedere al formei cît si al fortei;ii) canalizarea miscarii corpului pentru a depasi limita fizica, formînd astfel noi legaturi nervoase între psihicul si corpul nostru, legaturi care nu se formeaza altfel în timpul antrenamentului obisnuit.Coordonarea respiratiei si miscarii are un rol foarte important în budo. Se stie despre kiai ca este o respiratie controlata pentru a creste forta unei anumite miscari.Kiai-ul, eliberat de cel care executa miscarea functioneaza ca un stimul sonor pentru depasirea acestei limite fizice. In acelasi timp, expiratia cauzata de contractia abdominala care se produce în momentul eliberarii kiai-ului, actioneaza ca un stimul psihic intern pentru concentrarea fortei.Deci, antrenamentul pentru dezvoltarea fortei în karate-goshin-do trebuie sa fie orientat catre aceasta coordonare a respiratiei si a miscarii corpului, în încercarea oricarui kara-teka de a-si depasi limitele fizice si psihice.