istoricul sistemelor de semnalizare si comunicatii feroviare

8/17/2019 Istoricul Sistemelor de Semnalizare Si Comunicatii Feroviare

1/22

La inceput, cand numarul de trenuri era extrem de redus, iar viteza lor nu depasea24 km/h, avizarea circulatiei se facea de catre un calaret, care, galopand inainteatrenurilor, fal ia un steag, suna dintr-un clopot, sau dadea semnale cu o goarna.

Daca reteaua din ransilvania,!anat si !ucovina este dotata cu instalatii telegra ce

inca de la inceput, pentru cea din "omania de atunci, vor mai tre#ui sa treaca cativaani,pana sa e dotata cu telegraf. Dupa $%&' sunt montate si sonerii electrice, pelinia !ucuresti-(iurgiu.

) doua zi, dupa inaugurarea cai ferate !ucuresti-(iurgiu, ordinul de serviciu, privindexploatarea liniei, preciza* + erviciul este facut de patru trenuri regulate,incrucisandu-se, doua cate doua, dimineata si seara, la omana, oricare ar intarzierile .

n ne, sa amintesc ca la $%&0, #iroul impegatului de miscare era dotat cu oinstalatie telegra ca si o schema gra ca, a liniilor din statia respectiva.

ntretinerea sistemelor de semnalizare se realiza prin atelierele de intretinere aaparatelor de cale, rudimentar dotate,la aceea vreme.

1rimele semnale de pe reteaua " au fost semnalele xe si cele cu #rat la peron siactionare mecanica, de catre impegatul de miscare.

De asemenea, conform unei poze a statiei inaia din $%%', se utiliza si asa-numita

semnalizare acustica, tip +Leopolder , cu clopote actionate electric, montate laca#inele acarilor. n $%&& ar existat chiar o + a#rica de aparate telegra ce si desemnalizare eirich 3 Leopolder , la !ucuresti.

Dupa $%%$ Directia (enerala a " depune eforturi insemnate, pentrustandardizarea si uni carea sistemelor de semnalizare a circulatiei feroviare.

n ransilvania, spre sfarsitul secolului 2', directorul )5, 6a7etan !anovici,inventeaza semnalul ce i poarta numele. )cest tip de semnal, cu disc si actionareelectrica, este introdus din $02' si pe reteaua feroviara din +5echiul "egat .

La $/$8 fe#ruarie $%0', statia !uftea era prima din "omania de atunci, echipata cuinstalatie de asigurare a circulatiei, tip + 9 :centralizare electromecanica;,actionat prin #are rigide, prin care, pentru prima data, pozitia acelor macazelor eracorelata cu pozitia semnalelor.

)ceasta statia a fost realizata prin contri#utia inginerilor )lexandru ottescu :seferviciu iscare; i ihail "omniceanu :sef erviciu Lucrari


2/22

n $%04 si statia asi era echipata cu un sistem de centralizare electromecanica.

n $0'' si statia ocsani era echipata cu un astfel de sistem : tip +=ening ( ,produsa de rma germana + chna#el 3 =enning !ruchsaal ;, acesta ind mairaspandit in ransilvania.

ot spre sfarsitul secolul $0, statiile " incep sa e dotate cu sisteme desemnalizare tip +chei cu #loc : ;, cu panouri electromagnetice :+#loc mecanic ;.

a sistem de comunicatii intre statii, se foloseau telegraful, de tip + orse , iar, dupa$%%4, se experimenteaza si primele legaturi telefonice.

La data de $ ianuarie $%0> erau in functiune, pe intreaga retea ", ??$ de aparate

telegra ce cu ac, care imprimau semnalele in relief, pe #anda de hartie. )#ia dupa$0'' apar aparatele telegra ce + orse cu penita, care se generalizeaza, dupa$0$0.

mprimarile pe #anda, facute pe linia locala, serveau drept marturie incontesta#ila,in cazul in care ar fost necesara o reconstituire a activitatii, legata de circulatiaunui tren. mpegatii de miscare erau singurii care invatau, cunosteau si erau inmasura sa utilizeze telegraful.

Deoarece nu exista un sistem energetic national, alimentare cu energie electrica asistemelor de diri7are a circulatiei, se facea cu a7utorul grupurilor electrogene,

#ateriilor de acumulator, sau de la reteaua electrica a oraselor :acolo unde exista;.9ste organizata mai #ine activitatea de intretinere a sistemelor de diri7are acirculatiei.

@n exponat originar, din aceasta perioada, aAat la muzeul ", este +#orna dedelimitare de la calea ferata Dunare- area


3/22

ntroducerea si extinderea semnalelor +!anovici , pe reteaua ", se realizeazadupa anul $02'. )cest tip de semnal era folosit in special ca semnal de intrare instatie, si a fost utilizat pana in anii $0??-$0>' in ransilvania si !anat si chiar pana

in anii &'B, pe linia Cravita-)nina. emnalele !anovici au fost utilizate si in instalatiimai complexe* de exemplul, instalatia de semnalizare montata in anii 8'B in statia!uzau, in care directiile spre 1loiesti, aurei, "amnicu- arat erau acoperite desemnale mecanice cu #rat, iar directia spe %, o data cuelectri carea liniei, cu o instalatie de centralizare electrodinamica, cu relee.

n perioada inter#elica, existau la " urmatoarele tipuri de instalatii !:semnalizare, control, #locare;*

- - +chei cu stifturi .

- - +chei cu #loc

- 9 - +centralizarea electromecanica

- 9D- +centralizarea electrodinamica , numai in statia (ara De


4/22


5/22

emiterea unui semnal electric permanent, prin circuitele de cale. Dupa $0>', acestsistem este inlocuit cu unul mai performant- + 9D- " 2 .

De asemenea, tot in aceasta perioada, incep sa e modernizate si instalatiile decomunicatii, incepandu-se inlocuirea instalatiilor telegra ce si radio-telegra ce, cuinstalatii radio, iar, ultimele aparate telegra ce sunt inlocuite, din anii $0>'-$0>2,cu aparate telefonice.

9ste reorganizata activitatea de intretinere a sistemelor de semnalizare si diri7are acirculatiei, pe urmatoarele nivele*

- Divizia nstalatii, la nivel central, cu su#unitati in ecare regionala.

- La#oratoare sisteme ! :semnalizare, control, #locare;, in centrele deregionala.

- ectii , in principalele noduri feroviare.

- Districte

- 1ersonalul de intretinere din statii :electricienii statiilor, electromecanicisisteme ", etc;.

Deose#it de importanta a fost in intarea unor unitati economice, pentru constructiasistemelor de semnalizare.

)stfel, in $0?$, era in intata ntreprinderea de lucrari de centralizare si telecomenzi: .L. . ;- !ucuresti, devenita, din $0&$, . .). . : ntreprinderea de semnalizari siautomatizari feroviare;. )ceasta va efectua toate lucrarile de semnalizare sicomunicatii, pentru ", facandu-si de#utul in $0?%, cu montarea ca#lurilor detelecomunicatii.

De asemenea, sunt in intate .1. .). .- !rasov, (alati si raiova. : ectia de1roducere a nstrumentelor si )paratelor de ale;, precum si ntreprinderea de

)parate de ale !uzau.n nal, sa amintesc ca, in aceasta perioada, o data cu racordarea tuturor garilor, la

sistemul energetic national, toate instalatiile de semnalizare si telecomunicatii ale" sunt racordate la acesta, #ateriile de acumulator si grupurile electrogene din

statii ramanand doar cu rol de rezerva.


6/22

n perioada $0>'-$00', s-a urmarit modernizarea si automatizarea semnalizariiferoviare, prin inlocuirea semnalizarii mecanice, cu cea automata, luminoasa, lucruimpus de cresterea semni cativa a volumul de tra c si de electri carea liniilor.

)stfel, in $0>', este preluat, prin import din fosta @" , sistemul de semnalizare sidiri7are automata a circulatiei feroviare, cu macaze actionate automat :cu a7utorulelectromotoarelor; si semnale luminoase, tip + 9D- "-2 :centralizareelectrodinamica;, care inlocuieste sistemul 9D- "-$. Din $0>% acest sistem estecompletat si de introducerea instalatiilor tip +indusi , pentru controlul automatpunctual al vitezei trenurilor.

)cest sistem functioneaza pe #aza releelor gravitationale :de mare siguranta inexploadare, dar cu o uzura mare in functionare, ceea ce implica costuri deintretinere aprecia#ile; si a circuitelor de cale, cu functionare in regim de impulsuri atensiunii de &? =z.

ntroducerea acestui sistem de semnalizare a fost impusa in anii $0>?-$0&? detrecerea la electri carea cai ferate. olutia acelor ani s-a #azat pe generareaelectromecanica a codurilor pentru control, iar rezolvarea conAictului dintre conditiade sectionare electrica a liniilor prin 7oante izolate, necesare delimitarii zonelorcontrolate a sectiunilor izolate, si conditia de continuitate electrica, pentru sutele deamperi necesari electromotoarelor de tractiune a locomotivelor electrice sausistemelor de climatizare electrica a vagoanelor de calatori, a fost posi#ila, prinintroducerea la perechile de 7oante izolate, a unor transformatoare speciale,denumite +#o#ine de 7oanta , care permit inchiderea circuitului electric de retur, de

la rotile locomotivelor electrice sau ale vagoanelor de calatori climatizate electric,prin sina, spre sursa de curent.

Daca, initial, acest sistem fusesera importat din @" , ulterior, o parte dincomponentele sale sunt asimilate si fa#ricate de industria romaneasca, iar altelesunt importate de la rme vest-europene.

)stfel, s-au asimilat si produs masiv in tara* #o#inele de 7oanta, ltrele de #andanecesari separarii curentilor de control de &? =z de cei pertur#atori ai tractiuniielectrice, contactoarele statice :la . .). . .- raiova;, releele de cale tip +neutro ta ,de mare siguranta in exploadare, releele transmitatoare de impulsuri :la+9lectromagnetica -!ucuresti;, prizele su#ansam#lurilor, #locurile decodi catoare,ramele, dulapurile si cutiile din apropierea cai, care adapostesc restul aparata7ului:transformatoare, reglete, rezistoare, sigurante, etc;, la . .). .-!ucuresti.


7/22

ndustria romaneasca nu a putut asimila emitatoarele de cod si releele de pragpentru receptia impulsurilor din cale, care s-au importat, pana in $0%0, in functie denecesar.

)ceste circuite de cale, denumite cu doua secvente suprapuse produse de

emitatorul de cod +61 -$' , au cea mai mare extindere pe liniile " : ind peste$'.''' de #ucati in functiune;, desi sunt mari consumatoare de curent electric,genereaza zgomot ridicat in timpul functionarii si o uzura ridicata a contactelorelectrice, necesitand si un volum mare de munca pentru schim#area ca#la7elor inramele cu relee, necesitand o intretinere periodica, cu costuri aprecia#ile. Deasemenea, pe timp de iarna, cu temperaturi foarte scazute, apar pro#leme de#locare a macazurilor automate, ind necesara utilizarea unor incalzitoare demacaz.

n perioada anilor $0&?-$0%?, sunt introduse noile circuite de cale realizate la. .1. . .-!ucuresti, care au un sistem de prelucrare statica a informatiei, cu circuite

electronice tip +fail-seif , structuri #revetate la C. . . .

)ceste circuite de cale s-au realizat in doua variante tehnice* prima + ,dedicata liniilor curente dintre statii si liniilor directe din statii s-au fa#ricat catevamii de exemplare :emitatoarele de cod, decodi catoarele electronice,alimentatoarele si releele electronice- la . .). . .-!rasov;, iar a doua varianta, + -24-> , dedicata liniilor a#atute si macazurilor din statii s-au fa#ricat cateva mii deexemplare :generatoarele de cod, alimentatoarele, receptoarele din cale si cele dinstatii-la . .). . -(alati;.

i aceste noi circuite de cale mentin in cale #o#inele de 7oanta si releele +neutrasa , ca elemente nale de furnizare a informatiei.

9chipamentele acestor 8 tipuri de circuite de cale :prezentate anterior; suntalimentate cu curent electric la frecventa de &? =z, avand la #aza +circuitul logicferita cu ciclul de histerezis dreptunghiular =D cu tiristor , care este elementulfundamental, de prelucrare numerica a informatiilor.

Deoarece tiristoarele sunt din serii speciale de fa#ricatie, cu curent de deschiderepe poarta atent selectionat, iar feritele =D au fost importate de la un unicproducator vest-european, fa#ricatia acestor echipamente de serie relativ mica aintampinat di cultati in aprovizionare.

)paritia memoriilor electronice, #azate pe tehnologia siliciului, a dus la declinulmemoriilor magnetice, astfel ca s-a decis a#andonarea liniilor de productie aferitelor =D, si, astfel, s-a a7uns in imposi#ilitatea continuarii productiei pentru


8/22

echipamentele pentru circuitele de cale, la cei doi furnizori* .1. .). . -!rasov si.1. .). . .-(alati.

Dupa $0%?, aparitia circuitelor integrate de tip C , cu pla7a ridicata de imunitatela zgomot, viteza mare de comutare si functionare garantata intr-o gama mare detemperatura, a permis prelucrare informatiei pentru circuitele de cale alimentate la&? =z, prin noua tehnologie a siliciului.

n anul $00' C. . . .-!ucuresti eli#ereaza #revetul de inventie +"C-$'?.&08* etodasi instalatia de control , pentru circuitele de cale cu impulsuri de curent alternativ ,fapt care a condus la realizarea noului circuit de cale

+ -4->4 .

Despre utilizarea acestui nou circuit de cale, pe reteaua ", dupa $00', nu avem

informatii.

n $00', in reteaua ", existau cca >?' instalatii de centralizare electrodinamica astatiilor, 2$0 instalatii de #ariera automata cu #ariera sau semi#ariera :+!) ;, %?0de instalatii de semnalizare automata a trecerii la nivel fara semi#ariere :+ ) ;. Deasemenea, existau sisteme de semnalizare tip +#loc automat :+!L) ;, introdus pe8.204 km cale du#la si $.0$2 km cale simpla, $0 tria7e automatizate cu $'' franeautomate de cale. oate aceste instalatii preiau informatia privind pozitionareamaterialului rulant de la $%.$44 circuite de cale, pe liniile electri cate, si %.??$

circuite de cale, pe liniile neelectri cate.

ntroducerea acestor sisteme automate de semnalizare a circulatiei feroviare s-arealizat, de o#icei, concomitent cu electri carea cailor ferate :in $0>%, statia!ucuresti-0 era dat in exploadare #locul automat, pe sectia oslariu- eius-"az#oieni sioslariu- 5intu de Fos, in toamna anului $0>$ statia imisoara-


9/22

- uceava- 5atra Dornei- !eclean pe omes

-


10/22

Gimnicea, aracal (rupa ehnica, !orascu = , Dragotesti, 1lopsoru, !arsesti,!a#eni, (ovora, ar#esti = , otru 9st, "esita


11/22

-Linia =unedoara- !arcea ica* =unedoaraI !5, !arcea icaI 9D complet secircula la cale li#era.

-Linia i#ot- ugir* 5inerea :H; J, ugirI 9 sau !5 sectie cu conducerecentralizata.

onform planurilor, tre#uia ca pana in $0%?, toate magistralele si liniile principale sae electri cate, du#late, si echipate cu #loc automat.

Din pacate, dupa $00', toate aceste proiecte sunt a#andonate.

@tilizarea acestui sistem de semnalizare automata a permis sporirea siguranteicirculatiei, precum si marirea capacitatii sectiilor de circulatie.

De la inceputul anilor >'B, unele statii echipate cu semnalizare mecanica + !5 ,situate pe linii principale, sunt dotate cu o mica luminoschema si/sau semnaleprevestitoare luminoase si #ariere automate :cum ar statiile* "osiesti, !anca,Lotru, ulcea- arfuri,etc;. De asemenea, si unele statii echipate cu sistemul + 9:centralizare electromecanica; sunt dotate cu semnale prevestitoare luminoase si#ariere automate :cum ar * argu-Ccna, (himes, etc;.

Deasemenea, si pe unele linii inguste, din administrarea "-ului : i#iu-)gnita, urda-)#rud, etc; se introduce semnalizarea mecanica.

1e liniile inguste, din administrarea . .9. .-ului, unde tra cul nu era foarte mare, sefoloseste sistemul de circulatie +la vedere , fara sisteme de semnalizare.

Deose#it de importanta a fost introducerea instalatiilor indusi :care opresc automattrenul la un semnal pe rosu, daca mecanicul de locomotiva nu ar face-o, sau oprescautomat trenul, daca acesta depaseste viteza maxima admisa pentru respectiva

sectie de circulatie;.9xista 8 sisteme automate de siguranta, care sa opreasca trenul in cazul unor eroriumane*

-sistemul + %;


12/22

n afara de semnalele automate, luminoase, care toate sunt echipate cu inductoripentru oprirea automata a trenului, si semnalele mecanice, din unele statii :cum ar

* ulcea-Cras, alticeni, etc; sunt prevazute cu inductori.

-sistemul +5) )- om mort . ecanicul de locomotiva tre#uie sa actioneze, laecare ? secunde, o pedala. Daca nu o face, este avertizat intai de o sonerie, iar,

dupa alte ? secunde, sistemul declanseaza franarea automata a trenului, prindeschiderea automata a unei supape, ce comanda iesirea aerului comprimat dininstalatia de frana si #locarea sa#otilor pe roti.

-@n sistem electronic :practic o +memorie electronica , instalata la #ordullocomotivelor;, in care este setata :la plecarea din depou; o anumita viteza maxima:%' km/h-pentru trenurile de marfa, $'' km/h- pentru trenurile personale si cursa,$4' km/h-pentru trenurile rapide si accelerate;.Dupa aceasta, dulapul in care segaseste aceasta +memorie electronica este inchuiat si sigilat de seful de depou.

n timpul mersului, daca viteza inregistrata de vitezometrul locomotivei este maimare decat cea setata in +memoria electronica , sistemul comanda oprireaautomata a trenului, prin actionarea unei supape, care comanda iesirea aeruluicomprimat din instalatia de frana si #locarea sa#otilor pe roti. La reintoarcerea ladepou, seful de depou veri ca integritatea sigiliului.

)sadar, in $00', existau urmatoarele sisteme de semnalizare la "*

- + hei, fara #loc .

n acest caz, cheile cu care sunt inzavorate macazele sunt agatate de niste +stifturiin #iroul de miscare, impegatul de miscare veri cand vizual acest lucru.


13/22

ensul ca o data cheile #locate in panoul electromagnetic

) statiei si semnalul mecanic pus pe li#er, o intoarcere

alsa a acului macazului devine imposi#ila.

-+ !5 .

La unele statii echipate cu semnalizare mecanica, li se

)dauga o mica luminoschema, iar, uneori, si semnale

1revestitoare automate, luminoase si/sau #ariere

)utomate, dar semnalele de intrare/iesire si macazele

"aman mecanice.

- + 9 - centralizare electromecanica.

n acest caz, comanda macazurilor se semnalelor

ecanice se realizeaza prin sarme, direct din ca#ina

)carului.

-+ 9D- "-2 partial. @nele statii au #ariere automate si semnale luminoase, darmacazele sunt mecanice. n acest caz, se foloseste atat panoul electromagnetic !5:+#locuri mecanice ; cat si luminoschema.

- + 9D- "-2 -centralizarea electrodinamica cu relee.

n acest caz, toate semnalele, macazele si #arierele din statie sunt automate. 9xista"-2-+domino si "-2-+vertical . n instalatie nu exista scheme de selectie, ci numai

de executie. etarea parcursului trenurilor se face prin manevrarea individuala atuturor macazurilor cerute in parcursul respectiv, dupa care se tine apasat #utonulsemnalului de inceput de parcurs, pana la punerea pe li#er a semnalului siaprinderea repetitorului semnalului pe luminoschema :automentinerea schemei comanda semnale;.


14/22

-+ 9D- "-8 . 9xista "-8-+domino , "-8-+vertical si "-8-+cu manipulator siluminoschema . Diferenta fata de sistemul anterior consta in faptul ca la "-8manevrarea macazurilor necesare pentru setarea unui parcurs se face automat,datorita schemelor electrice 9D de 9L9 9 : , , 1, etc;. La 9D- "-8,pentru executarea parcursurilor trenurilor, se apasa doua #utoane* inceput de

parcurs- #uton de varianta, daca este cazul- sfarsit de parcurs.

-+ 9 - centralizarea electronica, cu calculatoare de proces. nainte de $0%0 erautilizata in tria7ul !ucuresti, tria7ul 5idele si pe %''. @tiliza calculatoare romanesti+ elix- si + oral .

1entru asigurarea parcursului trenurilor dintre statii, se foloseste e #locul automatde linie :in acest caz, linia de cale ferata dintre statii este impartita in sectiuni decate $224 m lungime, la capatul ecarei dintre aceste sectiuni gasindu-se unsemnal luminos +de trecere a !L) , iar, la un moment dat, in interiorul unei sectiuni,nu se poate gasi decat un singur tren;, e sistemul +cale li#era :numai dupa ceprimeste con rmarea telefonica sau radio ca primul tren trimis a a7uns in statiaurmatoare, impegatul de miscare poate trimite urmatorul tren;.

De asemenea, mai apar asa-numitele +sectii cu conducere centralizata , in careactivitatea posturilor D este coordonata direct de la "egulatoarele de irculatie:" ;. a mentionez ca sistemul de semnalizare tip +#loc automat , a fostimprumutat de la " si folosit :cu mici modi cari; si de metroul #ucurestean.

)sadar, pentru asigurarea parcursurilor dintre statii, se folosesc urmatoarelesisteme*

-!L) cu 4 indicatii :aparut dupa 2''4;

-!L) +#loc linie automat - +#analizat

-!L) +#loc de linie automat simpli cat

-sistemul +cale li#era

-sistemul +sectiilor cu conducere centralizata .

e modernizeaza si instalatiile de comunicatii dintre statii, inlocuindu-se de nitiv :in$0>2; vechile instalatii telegra ce, cu instalatii radio :pe linii secundare, tip + " ;,telefonice, sau cu noile instalatii +telefonice, cu apel selectiv in frecventa vocala:tip + L , cu ca#lu ingropat;, pe liniile principale.


15/22

De o deose#ita importanta a fost montarea de statii-radio pe toate locomotivele sitrenurile automotoarea :iar, in $0%%, pe locomotivele electrice de pe linia !ucuresti-

onstanta incepe montarea radiotelefoanelor;, dar si dotarea personalului deexploadare :impegati de miscare, se de tren, acari, manevranti de vagoane; custatii-radio porta#ile.

n $0&8 toate statiile dintre asi-


16/22


17/22

. )ceste furturi au pus de multe ori in pericol siguranta circulatiei feroviare,determinand chiar producerea de accidente feroviare.

)stfel, datorita furturilor unor ca#luri de alimentare a unui semnal de manevra, inanul 2''', o locomotiva electrica deraiaza in gara 1antelimon. De mentionat ca

instalatiile de semnalizare din aceasta gara au fost practic devastate, prin furtulca#lurilor de semnalizare, de catre tiganii din zona.

el mai grav accident feroviar din ultimii 8' de ani :soldat cu moartea uneipersoane si ranirea grava a altor patru; se produce tot din cauza furturilor.

)stfel, in ziua de $' mai 2''%, trenul accelerat $>>2 asi- !ucuresti


18/22

De multe ori, hotii de ca#luri sunt cercetati in stare de li#ertate :7udecatoriiconsiderand, cu o totala inconstienta, ca +nu reprezinta pericol pu#lic ;, iar, asacum a declarat seful statiei 1etrosani, on Do#rica, +de multe ori, cand le cerema7utorul, autoritatile spun ca +au furat si ei un metru de cupru de foame, nu-i nici opro#lema .

)ceasta totala inconstienta a autoritatilor frizeaza a#surdul, +nimeni nu-si da seamace ar insemna sa se ciocneasca doua trenuri .

n conditiile cand in zona #andele de hoti de ca#luri numara zeci de mem#ri,efectivele politiei sunt insigni ante. )stfel, pe tronsonul u#cetate-Lupeni si

u#cetate- tram#uta :lung de %' km; au mai ramas :in octom#rie 2''?; doar 4politisti .

)sa cum declara seful politiei 1etrosani, comisarul tefan !a#at, +cu doar 4anga7ati, adica eu si trei agenti, nu putem face fata #andelor tot mai numeroase.


19/22


20/22


21/22

)u fost primele semnale de pe reteaua ", disparand in perioada inter#elica.

!. emnale tip K!anoviciK

n ransilvania, !anat si !ucovina au fost introduse de catre 9( :K aile ferateaustro-ungareK; la inceputul secolului 2'. n K5echiul "egatK au fost introduse in$02', generalizandu-se in perioada inter#elica. -au utilizat pana in anii ?'M, pema7oritatea retelei. n !anat s-au utilizat pana in anii >'M, iar, pe linia Cravita-)nina,pana in anii &'M. ingurul astfel de semnal mai exista astazi la uzeul ", dinpacate ne ind functional.

. emnale mecanice :KsemafoareK;

-au generalizat in anii ?'M, ind si astazi folosite. )cestea pot *

-de intrare in statie

-de iesire din statie-prevestitoare

-repetitoare

-de manevra

-#aliza de avertizare

-de triere

D. emnale luminoase

)u aparut pentru prima data in $0??, o data cu sistemul 9D- "-$, generalizandu-se dupa $0>'. )cestea pot *

-de iesire din statie

-de intrare in statie

-prevestitoare pe sectii fara !L)

-de parcurs :de o#icei in statiile cu mai multe grupe;

-de trecere a !L)

-de trecere !L), care fac si functia de semnal prevestitor

-de manevra

-de avarie

-de Kpericol in tunelK


22/22

-repetitoare

-indicator luminos de directie :pentru statiile din care din accelasi capat se rami camai multe directii de mers;

-indicator luminos cu numarul liniei :pentru acele semnale ce deservesc mai multelinii;

-de intrare in statie de pe linii industriale

-semnal luminos de avertizare pentru iesire din ga#arit

-de triere

-semnale luminoase speciale, din tria7ul 5idele :in $0%4;

9. emnale luminoase cu drepte multiple de viteza :K 5K;

ntroduse prima data in 2''$, in statia 1loiesti- ud.

. ndicatoare, #alize, etc. xe

(. emnale date cu instrumente portative de agentii autorizati

=. )lte

1rin ordinul ministrului nr. $4%2, din 4 august 2''>, se apro#a K"egulamentul desemnalizare nr. ''4K.

istoricul sistemelor de semnalizare si comunicatii feroviare

Documents