CONSTANTIN C. GIURESCUPROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN DUCIJR.E5TI

OMANCUGETAREA-GEORGESCU DELAFRAS S. A.

II

[ 1

ti

Almr."7-..

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN C. GIURESCUPROFESOR DE ISTORIA ROMANILOR.

LA UN1VERSITATEA DIN BUCURESTI

ISTORIA ROMANILORDIN CELE MAI VECHI =PURI PANA

LA MOARTEA REGELUI CAROL I

CU 179 ILUSTRATII IN TEXTI 12 HART' AFARA DIN TEXT

EDITIA A TREIA

CUGETAREA GEORGESCU DELAFRAS S. A.BUCURESTI IV - STRADA POPA NAN, 21

-

www.dacoromanica.ro

PREFAT A

Lucrarea de fats este un rezumat al Istoriei Romani lor"aparute in editura Fundatiei Regale pentru Literature ii Arta. Eacuprinde rezultatele ultime ale cercetarilor itiintifice intr'o formacat mai putin tehnica, accesibila deci fi nespecialiftilor. N ri,cicineare timp ii mijloace sa urmareasca desvoltarea poporului sau intr'oopera intinsa, in mai multe volume ; sunt insa foarte multi aceiacare ar dori sci se poata informa repede li precis asupra proble-melon esentiale ale trecutului romcinesc, asupra cronologiei lid, asu-pra monumentelor ce ne-au ramas dela stramoii. Pentru aceasta nu-meroasa categorie de intelectuali am alcatuit lucrarea de fata. Ea.cuprinde istoria noastra, incepand cu cele mai vechi timpuri ii mer-g4ind pcina la moartea regelui Carol I. Pentru o sums dintre eveni-mentele care au urmat de atunci Incoace, cred ca nu exista Incaperspectiva istorica necesara ; le-am la-sat deci pe mai tiirziu.

,

Tabela cronologica dela urmii cuprinde inceputul Fi sfaritulstapcinirii domnilor din Principate, a voevozilor li principilor dinTransilvania, precum i filiatia lor. Aceasta tabela are Inca unclelacune, in special in ce privege Transilvania ; noile cercetari iimaterialul documentar ce se va descoperi vor ingadui completareaacestor lacune fi o precizare din ce in ce mai mare a datelorexistente. Pot insa afirma ca ea reprezinta totuli, assa cum se in-fatifeaza, un insemnat progres fata de ceea ce aveam pana acum..

Lucrarea are un numar insemnat de ilustratii ; intotdeattnaam crezut csi o expuhere istorica trebuie sa cuprinde pe cat e cuputinta ,i prezentarea grafica, insotita de comentarii, a fapte-lor, a oarnenilor ii a mediului respectiv. Lucrul vazut se refine mult

www.dacoromanica.ro

8 PREFATA

mai usor si se uita mult mai grew. Pentru un motiv asemanator, am-adaos si un numar insemnat de harti. 0 lucrare de sinteza istoricanici nu se mai poste concepe de altfel azi fara materialul carto-grafic respectiv.

Am asezat la inceputul fieciirui capitol un motto" luat, dedue on s'a putut, din textele contemporane care set rezume sauset caracterizeze epoca sau personajul respectiv.

Urmarind desfasurarea sbuciumatei dar frumoasei noastre isto-rii, sunt sigur ca tinerii mei cititori vor avea un sentiment de justifi-cata meindrie : ei vor vedea ca suntem unul (141 cele mai vechi po-poare ale Europei i cel mai vechiu din sud-estul european. Stra-mosii nostri Dacii sau Getii locuiau acest pamcint cu optsprezeceveacuri inainte de Hristos. lstoria nu le cunoaste alts patrie deccitaceea in care traiesc si astazi urmasii lor. Noi suntem de a.ci" intimp ce toli vecinii nostri au venit mult mai tarziu in fizrile pe carele ocupa acuma. Dar nu-i numai vechimea. Dacii sau Getii au fost 5iun popor de elita at antichitatii, pomenit cu laude chiar dela ince-put de catre parintele istoriei", Herodot. Religia daca a fost intot-deauna un prilej de admiratie pentru scriitorii lumii greco-romane,vite'ia si dispretul de moarte al Dacilor, de asemenea. Suntem apoicel mai vechiu popor cretin din sud-estul european. Toti veciniinostri, dar absolut toti, au fost crestinati mult in urma noastra.Suntem, in sfeirsit, singurul popor in aceasta parte a Europei carea izbutit set aiba o vieata politica fara 1ntrerupere, dela intemeie-rea statului pcina astazi. Bulgarii, Siirbii, Ungurii, chiar si Poloni;,au discontinuiteiti in vieafa for de stat, unele de o jurneitate de mi-leniu, not inset nu.

Fara de aceste fapte si de o sums altele care se vor vedea maideparte, sentimentul de mandrie nationals si de absoluta lucre-dere in viitorul poporului si statului nostru e cu total natural.

Doresc cititorilor ca, patrunsi de acest sentiment, set inchinemunca si credinta lor.,intaririi si propalirii patriei.

CONST. C. GIURESCU

www.dacoromanica.ro

ABREVIATIUNI

I. BIBLIOGRAFIE.

An. Acad. Rom. Mem. Sect. 1st. = Analele Academiei Romane. Memoriile Sec--tiunii Istorice, Seria 2.

Anuar. lit. Cluj =Anuarul Institutului de Istorie Nationale Cluj.Arhiva = Arhiva din Iasi.Arh. Oh. = Arhivele Olteniei.Bul. Corn. 1st. = Buletinul Comisiei Istorice a Romaniei.Bid. Soc. Geogr. = Buletinul Societatii Regale Romane de Geografie.Cercet. 1st. = Cercetari Istorice.Cony. Lit. = Convorbiri Literare.Dacorom. = Dacoromania.Mem. Sect. 1st. Acad. Rom. = Academia Romans. Memoriile Secciunii Istorice,

Seria 3.Rev. Hht. Sud-Est. = Revue Historique du Sud-Est Europen.Rev. 1st. = Revista Istorica.Rev. 1st. Rom. = Revista Istorick Rom Ina.Rev. 1st. Arh. Fil. = Revista pentru Istorie, Arheologie si Filologie.Sitzungsberichte. Phil. Hist. Cl. = Sitzungsberichte der kaiserlichen Akademie

der Wissenschaften. Wien, Philosophisch historische Classe.

II. ILUSTRA77I.

C. C. G. = Constantin C. Giurescu.C. M. = Profesor Constantin Moisil.C. M. I. -- Comisia Monumentelor Istorice a Romaniei.D. P. = Directia Propagandei (Ministerul Propagandei).G. N. = Gheorghe Nicolaiasa.K. H. = Profesor Kurt Horedt.M. M. = Muzeul Militar din Bucuresti.M. M. B. = Muzeul Municipiului Bucuresti.

www.dacoromanica.ro

I0

M. N. A. = Muzeul National de Antichitati.M. N. B. = Muzeul National din Budapesta.M. R. 0. = Muzeul Regional Oltean.N. I. = Nicolae lorga.0. B. = Consilier de ambasada Octavian Beu.0. N. T. = Oficiul National de Turism (Ministerul Propagandei).R. R. = General Radu Rosetti.S. L. Profesor Scarlat Lambrino.V. C. Vasile Canarache.V. P. Profesor Victor Papacostea.

Aceste initiale puse intre paranteze la sfarsitul legendei unei ilustratii,indica institutia sau persoana dela care provine ilustratia respective.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

INSEMNATATEA IMPARTIREA ISTORIEIROMANILOR

Definilia istoriei. Intocmai dupa cum fiecare om se intere-seath de parintii str5.mosii s5.i, tot asa natiunile se intereseazide trecutul tor. Ele vor sa stie cum a fost acest trecut, cum au teak

ce fapte de seams au f5.cut, ce momente de in5.1care si dedurere au avut. aci ceea ce suntem astazi, fiecare in parte, si cutocii laolalt5., datorim, inteo m5sura insemnat5., celor de dinainteanoastral. Suntem o verig5 sau un inel dintr'un lanc nesfArsit, inellegat de cel dinainte si de care se leaga, la randu-i, cel urm5tor. Ceimorci ne poruncesc adeseori f5.ra s'o b5nuim, ne arata drumul.A cerceta trecutul e nu numai un act de curiozitate, dar unul depietate si de int5.rire sufleteasca.

S'au dat istoriei multe definitiuni ; ele au variat cu timpul,dupa cum a variat concepcia pe care a avut-o omenirea desprescopul, metoda utilitatea studiului trecutului. Si astazi Inca, de-finiciile nu sunt identice, ele au o parte comuna insa, din ce in cernai mare. 0 definitie scurt5 $i cuprinzAtoare in acelasi timp ar fiurm5toarea : istoria e dzsciplina care cerceteazci metodic, expuneobiectiv si lamureste cauzal desvoltarea intregii omeniri.

Din pricing ca faptele istorice nu se repeta niciodata Intocmai,istoria nu poate ajunge la legi, asa cum se intampla in stiintelefizice, matematice, etc. Ea are ins5 un stop comun cu acestea : afla-rea adeviirului, care trebue sk' fie preocuparea de c5petenie a isto-ricului. Fiindcs numai adevarul dureaza, ca unul ce intra in ordineanaturals si permanents a lucrurilor. In istoriografie, adic5 in scrierea

BSI

si

p.si

sisi

www.dacoromanica.ro

12 INSEMNATATEA $1 IMPARTIREA ISTORIEI ROMANILOR

istoriei, eroarea e aproape inevitabila ; din lipsa materialului docu-mentar, din prezentarea imperfecta a celui cunoscut, din greutateagasirii tuturor izvoarelor i studiilor i, mai ales, a tuturor cauzelor,deseori nebanuite, care stau la baza ac %iunilor omeneti. Dar tocmaifiindca adevarul este atat de greu de aflat in toata intregimea lui,se impune istoricului cea mai riguroasa nep'drtinire. El trebue sajudece dupa vechea i venica formula a lui Tacit fara ura. i farapartinire" (sine ira et studio).

Impartirea istoriei universale. Vieava omenirii se schimbinecontenit popoare, graiuri, legi, obiceiuri apar i dispar sau setransforms : dupa un timp oarecare, infaviRrea omenirii e alta :rasuna alte limbi, se deschid alte cai de negov, ideile conducatoaresent altele. Plecand dela aceste deosebiri, istoricii au imparvit des-voltarea omenirii in mai multe parvi i anume

Preistoria adica perioada foarte indelungata din care nu avemnicio urma soisa i pe care o cunoatem numai dupa obiectele, unel-tele, armele, podoabele, etc. ramase dela locuitorii acelor vremuri.Preistoria nu se terming la aceeai data, ci variaza dupa continenteiar inlauntrul aceluiai continent, dupg. can ; astfel, in Africa.(Egipt), primele tiri scrise (hieroglifele) apar inaintea celor dinAsia (cuneiformele) iar acestea mult inaintea celor din Europa.

Istoria veche sau antics ; ea vine dela primele tiri scrise, ace -lea ale Egiptenilor, i pana la caderea imperiului roman de apus(476 d. Hristos). In aceasta vreme constatam, sub raportul politic,formarea unor maxi imperii, intinzandu-se pe suprafece imensecuprinzand multe neamuri ; astfel de pildg.", imperiul lui AlexandruMacedon merge dela Dunare pana la Indus i dela Marea Caspicapans la cataractele Nilului, la Syene (Assuan) ; imperiul roman cu-prinde mai toata lumea veche cunoscuta, dela Atlantic pana la Ba-bylon $i din nordul Angliei pana in sudnl Egiptului. Sub raportulreligios, e vremea zeilor pagani, a politeismului ; in ultima parte aacestei epoci apare insa creginismul, monoteist, care se raspande4tecu repeziciune ; sub raportul culturii i civilizaviei, preponderenca oau Grecii Romanii, cei dintai dand mai ales valorile spirituale,iar ultimii pe cele materiale.

Istoria medie sau a evului mediu vine dela 476 pang. la 1453,cand Constantinopolul, capitala imperiului bizantin, e cucerit de

:

i

si

www.dacoromanica.ro

IMPARTIREA ISTORIEI ROMANILOR 13

Turci i cand apar primele tiparituri. In aceasta perioada au locnavalirile ; din amestecul navalitorilor cu populavia imperiului ro-man se formeaza popoare noi. Sub raportul religios, cretinismul,triumfator, se intinde necontenit ; sub raportul social, e epoca feu-clalismului ; civilizavia i cultura sunt, in general, in scadere.

Istoria moderns vine dela 1453 pans la 1789, cand inceperevoluvia franceza. In aceasta perioada se formeaza statele unitarenationale din apusul Europei ; se marete considerabil puterea rega-

ajungandu-se la monarhia absoluta i descrete, in schimb,puterea nobililor ; are loc o Renaltere in cultura, ajutata, intre al-tele, de minunata invenvie a tiparu/ui, sortita unui viitor stralucit,i o Reforma in biserica, reforms care e, in parte, o adaptare aideii cretine, universaliste, la realitavile navionale. Stiinva face pro-grese, civilizavia crete, orizontul geografic e considerabil sporit, prinmarile descoperiri (America 1492, de Cristofor Columb ; ocolul pa-mantului 1521, de Magellan).

Istoria contemporana vine dela 1789 pans in zilele noastre,avand doua perioade : una pans la primul razboiu mondial (194),ccalalta de atunci incoace. In acest rastimp i anume in prima pe-rioada, asistam la triumful ideii navionale, statele de acest fel ge-neralizandu-se i intarindu-se ; asistam, de asemenea, la raspandireaideilor democratice, liberale, in perioada intai, a ideii de autoritatetotalitara in perioada a doua. Industria, gravie descoperirilor tiinvei,is o desvoltare uriaa ; comervul atinge un volum i un grad deprosperitate nebanuit. Cultura i civilizavia, adica suma valorilorspirituale i materiale, sunt in continua cretere ; interdependenvaintre diferitele parvi ale globului devine din ce in ce mai stransa ;odata cu razboiul din 1914-1918, se poate spune ca paim delafaza continentals la faza mondiala sau planetary a istoriei omenirii.

Impartirea istoriei Romanilor. Istoria poporului nostru ein legatura cu istoria popoarelor de primprejur i in genere cu istoriaeuropeana i a omenirii. Faptele noastre au influenvat pe alvii i fap-tele altora ne-au influenvat pe noi : aceasta dependenva crete cu catne apropiem de perioada contemporana. E normal deci ca marileimparviri ale istoriei universale sa se regaseasca i in istoria Roma-nilor ; limitele acestor imparviri insa nu coincid, nu sunt aceleai,din cauza unor imprejurari proprii locurilor noastre.

www.dacoromanica.ro

14 INSEMNATATEA $1 IMPARTIREA ISTORIEI ROMANILOR

Preistoria acestor locuri incepe cu primele urme omeneti gsi-site ad, din epoca paleolitica, qi tine pana la anul 514 inainte deHristos, an la care se refers primele giri scrise (Herodot) privindpe stramoii notri cei mai indepartaci : e vorba de Daci sau Geticare se opun atunci numeroasei armate a regelui Darius.

Istoria veche tine dela 514 inainte de Hristos papa la 527dupe Hristos (inceputul domniei lui Justinian), adica ceva mai mullde un mileniu. Am ales aceasta data i nu cea obinuita panaacum : 271 (de fapt 275 : parasirea Daciei Traiane) deoarece abiain primele decenii ale secolului VI incep navalirile Slavilor, carevor avea pentru not aceegi importanta pe care o au pentru neamu-rile romanice din apusul Europei Germanii. Pans la navalirea Sla-vilor, populatia romanica din rasaritul Europei nu e dislocate decatre barbari ; dimpotriva, ea continua sa asimileze pe noii veniti ;navalirea Slavilor schimba insa aceasta stare de lucruri. Pe de altaparte, crwinarea poporului roman inceputa, ca un fenomen demase, in veacul al IV-lea, nu se desavarete cleat in veacul alV-lea ; la parasirea Daciei Traiane, crwinismul nici nu fusese macarrecunoscut ca religie in imperiu ; aceasta se face abia prin edictuldin Milan (313). Pentru aceste doua argumente, socotim data de527 mai potrivita ca sfarsit al istoriei vechi in tinuturile noastredecat aceea de 275 ; ea e de altminteri si mai apropiata de data 476care se admite in genere pentru sfaritul istoriei vechi.

Istoria evului mediu tine iarai un mileniu, dela 527 pana la1541, cand, prin recunoagerea suzeranitatii turcefti de nitre Arde-leni, in urma ocuparii Budei de catre Turci qi a transformarii Un-gariei in paalac, tarile noastre ajung tntr'o dependents stransa, po-litica i economics, de Inalta Poarta. Dela 1541 inainte, domnii numai au initiative politice externe decat in mod exceptional, tributulcrete necontenit, comertul e dominat de piata turceasca : o fazenoua incepe in desvoltarea statelor noastre. La inceputul acestuimileniu medieval, au loc navalirile Slavilor ; urmeaza apoi navalirilecelorlalti barbari. Dup5." ultimul val barbar, al Tatarilor, se inte-meiaza statele romaneqti care ajung, in scurta vreme, sub carmuireaunor personalitati exceptionale, la un prestigiu deosebit. La sfaqitulacestei epoci, se introduce la not tiparul (15o8).

Istoria moderns tine dela 1541 pana la 1821, cand, prin mi-carea nationala i socials a lui Tudor Vladimirescu, incepe perioada

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 15

renasterii noastre. In acest rastimp are loc o inflorire a spiritulutromanesc, care atinge culmea la sfarsitul veacului al XVII-lea s:inceputul celui de al XVIII-lea. Sub raportul politic, in schimb,suntem in seadere, afara de rani momente, dintre care acela, stra-lucit, al lui Mihai Viteazul.

Istorta contemporand, dela 1821 inainte, comports, ca pe-noada respective din istoria universals, doua faze : una pans larazboiul pentru intregirea neamului (1916-1919), cealalta de atunciincoace. Este, in prima faze, epoca integrarii statului national ; in-ceputa prin jertt a lui Tudor, ea e terminate dupe un secol, prino alts jertfa, de sute de mii de vieti.

BIBLIOGRAFIE

Definitia istoriei impartirea istoriei universale, CH. V. LANGLOIS.CH. SEIGNOBOS, Introduction aux etudes historiques, ed. 2-a, Paris 1899,XVIII + 308 p. in 8 ; ERNST BERNHEIM, Lehrbuch der histor:schen Methodeand der Geschichtsphilosophie ed. 5 si 6, Leipzig, 1908, X + 842 p. in 8 ,CONST. C. GIURESCU, Introducere in studiile istorice (Metodologie istorica),curs ;inut la Facultatea de Litere din Bucuresti In 1929-1930, Bucuresti, 1930,432 p. in 8 (litografiat).

Impartirea istoriei Romeinilor, CONST. C. GIURESCU, Curs general deIstoria Romanilor, tinut la Facultatea de Litere din Bucuresti in 1931-1932,Bucuresti, 1932, 854 p. in 8 (litografiat).

Opere de sinteza privind istoria Romuinilor. D. ONCIUL, Din istoriaRomeintes, Bucuresti, 1906, 1o5 p. in 8 ; A. D. XENOPOL, Istoria Romcinilordin Dacia Troiana, ed. III-a, vol. IXIV, Bucuresti (1925-193o), in 8 ; R.W. SETON-WATSON, Histotre des Roumains de l'epoque romaine a l'acheve-ment de l'unite, Paris, 1937, VIII + 665 p. in 8 ; N. IORGA, Istoria Roma-nilor, vol. IX, Bucuresti, 1936-1939, in 8 ; CONSTANTIN C. GIURESCU,Istoria Romeinilor, vol. I, edicia a patra, Bucuresti, 1942, XVI + 6o5 p. in 8 ;vol. II, edicia a patra, Bucuresti, 1943, VIII + 803 p. in 8 ; vol. III, editia adoua, Bucuresti, 7943) VIII + 445 P. in 8.

si

xi

www.dacoromanica.ro

PAMANTUL ROMANESC

In calea rautatilor".(Grigore Ureche)

Influenta mediului geografic. Vieata unui popor e stranslegata de pamantul pe care -1 locueste. Aiezarea acestui pamant, in-fatiiarea i bogatia lui, inrauresc firea poporului hotarasc in-deletnicirile de capetenie, determine, deci, in parte, istoria lui. In-teadevar, nu e tot una sa fii la loc aparat sau in calea tuturor na-valitorilor, dupe cum nu e tot una dace Zara pe care o locuiesti areo anumita infatisare si bogatie sau alts. Un pamant manos, cu sesuriintinse bogate, indeamna la agriculture cresterea vitelor, cursu-rile largi de ape tarmurile de mare cu golfuri adanci fac din lo-

cuitorii asezati in preajma for pescari corabieri destoinici, iar bogatiile minerale, in special fierul si carbunele, indreapta spre vieataindustrials. Mai ales in vremea veche influenta pamantului asupraomului a fost mare. Pe masura ce sporeste civilizatia, pe masura cese inmultesc mijloacele tehnice cu ajutorul carora se poate supunesau modifica mediul fizic, insemnatatea acestuia scade. Ea nu vadisparea Irma niciodata. De aceea, inainte de a incepe povestireavigil unui popor, trebue sa cunoastem locurile pe care a trait el.

Istoria neamului nostru s'a desfasurat pe o suprafata foarteintinse, care intrecea cu mult Cara de astazi. Stramosii Daci sauCeti, in vremea for de raspandire maxima, ajunsesera la miazanoaptepans in mijlocul Poloniei, la miazazi trecusera de Balcani, la rasaritatinsesera Bugul iar la apus se intinsesera pans prin partile Buda-pestei. In evul mediu, de asemenea, intalneai pastori si plugari ro-rani din Munvii Pindului [Ana in Galitia si de pe tarmurile Adria-

$i

si-i

si sisi

www.dacoromanica.ro

ROMANII DE DINCOLO DE HOTARE 17

ticei pang in Podolia. Astazi chiar, poporul nostru locueste si din-colo de hotarele statului nostru si anume de-a-lungul tarmului dreptal Dunarii, in valea Timocului, in Macedonia, in campia Tiseidincolo de Prut.

Pamantul romanesc. Pe intinsa suprafata pe care s'a desfa-surat istoria noastra, exists un tinut de care am fost legati inpermanenta, unde noi am locuit intotdeauna, in mare numar i undea stat temeiul puterii noastre politice : tinutul din jurul cctatiicarpatice. Acesta e pamantul romanesc de baitina, mogenire dela

; aci a stipanit Buerebista si Decebal, aci a fost DaciaTraiana, aci s'a intemeiat Muntenia si Moldova, aci s'a facut primaunire, sub Mihai Viteazul, aceea din 1918. De acest pamant trebuedeci sa ne ocupam : sa vedem care e afezarea lui pe continentuteuropean, infa;ifarea i bogatia lui.

Ajezarea pamantului romanesc este la capatul din spre Vest amarei campii eurasiatice. Aceasta asezare a avut urmari foarte insem-nate asupra istoriei noastre. Am fost tot timpul in calea navalitorilorasiatici, in calea rautatilor", cum spune atat de expresiv cronicarulmoldovean Grigore Ureche. In timp ce alte popoare, la adapost sau.in orice caz, mai ferite,cladeau catedra1e minunate si palate impuna-toare, noi ridicam din barne sau din pamant, pe locul celor arse saudaramate, alte biserici modeste si alte bordeie. Era zadarnic sa con-struim in stil mare sau pe termen lung : a doua zi putea sa vie iarasiprapadul. Am fost suntem un popor de margine, asezat la o poartade trecere, de aceea suntem invatati cu lupta.

Din acest indelung rastimp de nesiguranta vine, se pare, aceatendinta spre provizorat care se observa inca din pacate insocietatea noastra. Poate tot de aci precaritatea, la foarte multi,a sinatului de economie si prevedere, cu corespondentul sau firesc :dorinta de a trai intens clipa prezenta, nestiind maine ce o sa fie.

Pe de alts parte, pamantul romanesc cuprinde sfarsitul uneiadin cele mai mari cai de comunicatie a lumii, Dunarea. Pe acestdrum fara pulbere" au calatorit necontenit oamenii, In sus si in

si

stramosi

si

si

si

www.dacoromanica.ro

z PAMANTUL ROMANESC

jos ; pentru stapanirea lui s'au purtat lupte indelungate. Istorianeamului nostru a fost va fi cu siguranc6, si in viitor, inrauritide faptul ca aci, la noi, se afla gurile Dunarii. Mai cu seama ca,In scurta vreme, prin canalele RinDunare si OderDunare va-poarele vor putea taia Europa in doua, mergand dela Marea Nea-gra la Marea Nordului si Marea Baltica.

Muncii Eigara;ului. In drcapta, doi ciobani ; unul poara cojocul lung,ccalalt sarica micoasa (D. P.).

:nfatiFarca pamantului romanesc e de o rara simetrie i uni-tate, asa cum putine se mai gasesc in lume. De forma aproape ro-tunda, ca o medalie, in mijlocul lui se ridica podisul Ardealului, nuprea inalt, de vrco 500 de metri, tocmai bun de locuit, prin urmare ;el e inconjurat din toate partile de muncii care -i alcatuesc ca o

II

da

si

www.dacoromanica.ro

INFATISAREA PAMANTULUI ROMANESC 19

,uriasa cununa. Imaginea (corona montium") apartine scriitorilorantichitacii care au fost impresionaci de aceasta fericita dispozi;ie.Muntii, de o inaltime potrivita (Moldoveanul : 2550 m., Ceahlaul1908 m., Vladeasa : 1847 m.), ingaduind asa dar traiul omenescpang aproape de varfuri, se continua prin dealuri care, in uncleparti, ocupa o zona mai larga, de pilda, in Oltenia, in alto k. mai

stramta, ca in rasaritul Munteniei sau in Tara Crisurilor. Dealurilese ispravesc, la randul lor, prin campii intinse, la marginea earorasunt marile cursuri de apa. In ek se varsa multele rauri care strabatradial pamantul romanesc, izvorand din Ardeal sau din muntiicare-1 inconjoara. Einilintul nostru se poate asemana cu o cetate :Ardealul cununa lui de munti inchipue fortareata propriu zisadealurile de primprejur, intariturile inaintate, iar marile fluvii, san-turile de apa care inconjoara cetatea. Asemanarea e asa de izbitoare,Incat invatatii straini care s'au ocupat de pamantul nostru au siintrebuintat pentru Ardeal termenul de citadelii sau bastion.

Infatisarea pamantului romanesc, asa de unitara, a al uturmare foarte insemnata sub raportul etnic ; poporul care a locuitacest pamant a fost de asemenea un popor unitar. Cine locuestemijlocul pamantului romanesc, podisul Ardealului, acela in chipfiresc va locui tinuturile mai joase dimprejurul podisului. Deaceca, la not nu exists deosebiri de dialect, cum se constata inFranca, de pilda, sau in Germania. Un Maramuresean se intekgenumaidecat cu un Dobrogean un Iesean cu un Banatean.

Carpatii, in privinta aceasta, n'au fost o piedeca. Mai intai,nu sunt .prea greu de trecut. In multe locuri, se and' pasuri sauchiar vai prin care-si fac loc apele de pe un versant peAstfel e valea Jiului, a Oltului, a Buzaului, a Trotusului, a Bistritei.Iar in Muntii Apuseni, valea Muresului, a Somesului. Apoi, eiferal, in multe locuri, in cuprinsul lor, asa zisele depresiuni intra-carpatice si subcarpatice, cum sunt, de pilda, L ovistea, Vrancea,Campulungul moldovenesc, adevarate centre de populatie deasacare fac legatura intre cele doua versante ale muntelui.

si

o

si

si

celalalt.

www.dacoromanica.ro

20 PAMANTUL ROMANESC

Se poate spune, pe drept cuvant, ca istoria noastra e stranslegata de Carpati. Din timpul Dacilor pada astazi, ei au formataxa neamului. Scriitorii cei vechi spun despre Daci ca se tin lipiride munti (Daci inhaerent montibus"). In cursul evului mediu, pa-durile, vaile depresiunile Carpatilor au oferit un minunat loc de-adapost. Intemeierea statelor romanesti e in legatura cu muntele ;numele chiar al uneia din taxi e Muntenia, iar acela al locuitorilorei, Munteni. Multe lupte insemnate, dintre care aceea, hotaritoar'e,dela Posada (133o), precum luptele pentru intregirea neamuluis'au dat in munti. Carpatii au fost elementul polarizator al Romd-nilor.

Trebue sa relevam insa si un aspect negativ al lor. Tot Carpatii sunt una din pricinile pentru care neamul nostru a stat atatavreme despartit in trei organizatii politice deosebite : Muntenia,.Moldova, Ardealul. Sa presupunem ca muntii, in loc sa strabacipamantul romanesc, i-ar fi dat ocol, pe la apus sau pe la rasarit,cuprinzand inlauntrul for intreg neamul : evident, alta ar fi fost-istoria noastra politica. Asa cum sunt asezati insa, cu forma di-rectia pe care o au, ei au contribuit in chip esential la despartireanoastra politica. Un stat s'a format de-a-lungul Carpatilor meri-dionali : Muntenia ; un altul de-a-lungul celor orientali : Moldova ;in sfarsit, a treia organizatie politica s'a inchegat inlauntrul arcului-carpatic : Ardealul.

Un rol insemnat a avut padurea. 0 mare parte din trecu-tul nostru, mai ales in epoca intunecata a navalirilor barbare, s'adeslasurat la adapostul padurii. Vorba cunoscuta : Codru-i fratecu Romanul" exprima, din punct de vedere istoric, o puternica rea-litate. Muntele, ca loc de adapost, a fost important mai ales prinpadurile sale. De altfel, aceste paduri se intindeau pe suprafeteenorme si in regiunea dealurilor si a campiei. Vlasca, al carei nume,dat de Slavi, inseamna Tara Vlahilor", adica a Romanilor, eraacoperita de codri uriasi. Si numele altor judece de campie si de-deal arata prezenta padurilor intinse : Teleorman (padure nebunasau mare, in limba cumana), Ilfov (arinis, in limba slava), Darn-bovita (dela damb = stejar, tot in limba slava). Codrul Vlasiei in-seamna codrul Romanilor : numele are aceeasi radkina ca Vlasca.

Bog4ia. In afara de unitate simetrie, o alta caracteristica aparnantului romanesc este bogatia. Rare sunt locurile, nu numai inEuropa, dar pe intreg pamantul, care sa cuprinda atatea boga4ii.

si

ai

si

www.dacoromanica.ro

PAMANTUL ROMANESC 21

Cea mai mare este, Fara indoiala, pamantul negru, minunat pentruagriculture, dand recolte imbelsugate. Fanetele din luncile raurilor,de pe dealuri si dela munte nutresc turme bogate de of vite mari.Ba ltile Dunarii, Delta, lacurile de langa tarmul marii raurile celemari pot sa dea atata peste incat sa se hraneasca nu numai lumeadela noi, dar sa trimitem peste hotare. Pe dealuri, acuma in urmasi la ses in multe locuri, livezile de pomi, mai ales pruni, si viile

Fig. i Teren aurifer din Munvii Apuseni, la RosiaMontana.

se in lant. Padurile de fag, brad si stejar acopera Inca o buns partea tarii. Iar in adancul pamantului e tot asa de multa bogatie ca $iin fata lui. Sarea pardoseste o mare parte din regiunea deluroasasi pe alocurea formeaza munti intregi. Carbunele de tot soiul,dela turba pans la antracit se afla si el in mari cantitati. Aurul

argintul se scot de mai bine de trei mii de ani din MuntiiApuseni (vezi fig. t) ; fierul se gaseste si el in unele locuri in Banat

sisi

si

si

www.dacoromanica.ro

22 PAMANTUL ROMANESC

Ardeal. Sa adaogam apoi pacura sau titeiul, a carui exploataredateaza, e adevarat, de curand, dar care era cunoscut Inca

din vremea Romanilor (pacura vine din picula), izvoarele mineraletermale, precum gazul metan ne vom da seama de nesfarsita

bogatie a pamantului nostru care cuprinde tot ce e trebuinciosvietii omenesti.

Urmarea acestui fapt a fost ca pamantul romanesc n'a ramasniciodata nelocuit, din cele dintai timpuri ale preistoriei, adica dinpaleolatc, i pana astazi. Un asemenea pamant, care-ti da cu pu-tina munca, hrana imbelsugata variata, care cuprinde in adancu-rile lui sane i aur, spre a nu mai aminti celelalte bogatii, un ase-menea pamant nu se paraseste. De aceea sunt naivi sau de rea cre-dinva aceia care-si Inchipue ca atunci cand imparatul Aurelian aretras legiunile pe functionari din Dacia Traiana, taranii daco-romani si-au parasit ei ogoarele, casele si tot rostul for ca sa seduca peste Dunare, in saracia pietroasa a Moesiei. Aveau acasa totce le trebuia : au ramas deci pe loc si au platit birurile altui stapan :navalitorului german, slay sau asiatic. Bogatia pamantului romanesceste o chezasie a continuitatii stramosilor nostri in Dacia Traiana.

Pamantul romanesc in epoca istorica. Marturii scrise desprepamantul pe care-1 locuim azi n'avem deck de vreo 2500 de ani.In acest rastimp, infatisarea lui nu s'a schimbat in liniile sale ge-nerale. In ce priveste muntii manic cursuri de aria cum e Du-narea, Nistru, Tisa, ele au ramas tot asa cum erau si in vremea luiHerodot. Parerea care a fost exprimata Intr'o opera de sinteza asu-pra istoriei Romanilor, cum ca Dunarea s'ar fi varsat in mare alta-data prin valea Cara-su (CernavodaMedgidiaConstanta) este ogreseala, dupe cum au dovedit-o cercetarile Trebue po-menita in schimb marirea Deltei care creste asta'zi in dreptul var-sarii bratului Chiliei cu vreo 7o metri pe an. Valcovul era odinioarachiar langa.' mare ; azi e la o distanta de 13 kilometri.

De asemenea, s'a schimbat infatisarea coastei dobrogene inregiunea marilor lacuri dela miazazi de Delta. Unde sunt azi Ra-zelmul Sinoe, odinioara bateau valurile marii. Cetatea greco-ro-'mana Histria era zidita pe o insula aproape de tarm. Aluviunileaduse de Dunare s'au depus insa treptat de-a-lungul coastei si, delao vreme, au inchis o parte a marii care s'a transformat apoi in

si in-tense,

si si si

si

sisi

si

stiintifice.

si

www.dacoromanica.ro

PAMANTUL ROMANESC IN EPOCA ISTORICA 23

lacurile sau limanurile de azi. S'au schimbat de asemenea cursurileunor rauri mai mici. Asa, bunaoara, Barladul se varsa, pe vremealui $tefan cel Mare, de-a-dreptul in Dunare se cunoaste azivechiul sau curs si avem si documente care arata acest fapt pecand acuma el se varsa in Siret. Insusi cursul Siretului a fost mo-dificat, in partea sa inferioara (judetele Putna Ramnic) prinfenomene naturale dar prin lucrarile poruncite de Stefan cel Mare.Schimbari de acestea de albii se petrec de altfel si sub ochii nostri.Jiul Oltul si-au mutat gura in acelasi sens, cel dintai cu iz kilo-metri, cel de al doilea cu 3 kilometri, spre Vest. Nu va mai trecemult Putna, in loc sa se verse in Siret la miazazi de satul Calieni,unde e azi confluenca ei, se va varsa la .miazanoapte, cu vreo 5kilometri mai sus. In acest din urma punct, distanta dintre celedoua rauri a ajuns numai de vreo So de metri e mereu micsorata,prin daramarea malurilor, cand vin apele mari.

Unele schimbari s'au produs in ce priveste flora si fauna.Sub raportul vegetatiei, infatisarea de azi a pamantului se deose-beste de cea existents acum o mie de ani chiar de aceea din vre-mea Fanariotilor. Mai ales in ultimul secol, prefacerile au fost mari.

In primul rand, padurile s'au taiat pe un cap. Acolo undeodinioara erau codrii vestiO, azi e loc de aratura. $tie toata lumea,din auzite, dintr'o vorba de trista reputatie, de codrul Vlasiei. Else Intindea pe o suprafaca considerabila, intre Ploesti si Bucuresti.Azi au ramas numai petece de padure si, ici si colo, in mijlocul cam-pului, cite un stejar singuratec, martor al vestitului codru de odini-oara. Tot asa s'au taiat uriasele paduri ale Teleormanului ; si totasa pretutindeni, pe tot intinsul pamantului romanesc, padurile aufost lazuite spre a se face locuri de aratura. Mai ales In partea cam-pului si a podgoriei s'a petrecut aceasta prefacere. Nici muntele insanu a scapat cu totul, fiind desbracat si in multe locuri salbaticde minunata lui podoaba.

Taierea padurilor a avut insa urmari atat In ce priveste climacat asupra regimului apelor. Umiditatea a ccazut, uscaciunea aeru-lui a devenit mai pronuntata. Pe de alts parte, raurile au capatatun caracter torencial tot mai accentuat. Ne mai fiind padurea cares'o opreasca, apa de ploaie se scurge repede pe coastele dealurilor

muntilor, carand totdeodata si pamantul vegetal cu ea. Rezul-

si

sisi

si

si

si

si

si

si

$i

www.dacoromanica.ro

24 PAMANTUL ROMANESC

tatul : salbaticirea unei parti insemnate din regiunile strabatute derauri, o paguba imensa pentru agriculture i, in genere, pentru eco-nomia Orli. Padurea, taiata fara socoteala, se rlizbunii.

Fanetele s'au imputinat i ele. Odinioara, suprafete enormeerau lasate pentru paunat i faneata, unele pazite cu stranicie chiar,cum erau braniftele domnegi Fi Nenumarate turme deoi, cirezi de vite albe i herghelii 1i gaseau aci hrana. Odata cu in-tinderea locurilor de aratura rezultand qi dintr'un proces naturalde inmultire a populatiei dar i dorinta de chtig mai mare fa-netele s'au imputinat i ele. Pe la sfaritul veacului al XIX-lea,erau multe sate mai sunt i astazi can n'aveau un petec deislaz macar. Se incearca se se remedieze acum, in unele locuri, laaceasta stare de lucruri prin cultivarea plantelor furajere, in speciala lucernei i, din ce in ce mai mult in timpul din urma, a ierbei deSudan care e pe cale sa adaoge o nota noua infatiOrii Baraganului.

Dar daca padurile i fanetele s'au imputinat, au crescut inschimb foarte 'mult locurile de aratura. In afara de ce se chtigaprin lazuire i prin spargerea fanetei, regiuni intregi de stepa, caBugeacul, Baraganul i Burnazul au fost prefacute, in cursul veacu-lui al XIX-lea, in lanuri imense, cu recolte foarte bogate, in aniicu ploaie suficienta.

Tot sub raportul vegetatiei, trebue sa inscmnam introducerea,acum vreo trei sute de ani a unei cereale care a prins grozav

i care astazi constitue o not caracteristica a peisajului agricol ro-manesc. E vorba de porumb sau pcipuioiu. Din vremea Dacilor iRomanilor i pane pe la inceputul veacului al XVII-lea, stramoiinogri au cunoscut, pe Tanga paine, mamaliga de mei. De atunci in-coace, locul meiului 1-a luat porumbul care astazi intrece in ceprivege suprafata cultivate Insugi graul.

Vom adaoga un cuvant i despre vita de vie. Pretuita dupicuviinta i uneori chiar mai mult, de catre inaintai, ea ajunsese, intimpul celor doua milenii de cand tim sigur ca se cultiva pe dealu-rile noastre, la o selectie naturala. Podgoriile vestite aveau fiecaresoiul for de poama anume : Cotnarii aveau grasa, Nicoregii cracanasau babasca, Odobetii, galbena, Dragaanii, Ajunsesemla o specializare a vinurilor i, ca o consecinta a acestui fapt, la unexport insemnat. Dupa filoxera, replantarea s'a facut fara socoteala,aka ca astazi, deli sporite cantitativ, vinurile romaneti nu mai au

manastireiti.

craimpolia.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 25

vechile caracteristici. Soiurile s'au amestecat. Va trebui, treptat, trep-tat, sa revenim la vechea selectie, pe regiuni.

In ce priveste fauna, trebue sa insemnam disparicia unor soiuride animale salbatece, fapt in legatura cu imputinarea padurilor sifanetelor. Printre animalele disparute, pomenim in locul intaiu bou-rul i zimbrul. Aceste podoabe ale padurilor Moldovei s'au stins :primal, in veacul al XVI-lea, cel de al doilea de vreo suta cincizecide ani. Pe vremea lui Dimitrie Cantemir, zimbrul se mai intalneailia in fundul codrilor. Cat au pretuit stramosii acest vanat dom-nese se vede si din aceea ca au pus drept sterna a Moldovei capulde hour, alcatuind o intreaga poveste in legatura cu descalecatullui Dragon.

Castorul sau brebul a disparut si el. I-a mai limas insa numelelegat de uncle locuri asezari, ca de pilda satele Brebu din Buzau,Prahova, Dambovita, Caras, Severin, Maramures, acesta din urmaamintit pe timpul lui Bogdan Descalecatorul, apoi Valea Brebului,Brebii pomeniti in Moldova : unul in Vaslui, pe timpul lui Alexan-dru cel Bun, altul in Neamt, pe timpul lui Stefan cel Mare, satulBrebi, in Salaj, etc. Nici magarul salbatec sau colunu.1 nu mai existsazi in padurile noastre. Doar cateva numiri precum Colunul, poianain judetul Dolj, Coluni, loc in judetul Buzau, Colun, sat in Fagaras,Coloneata in Iasi si Vaslui Colunita in Buzau, ii mai pastreazaamintirea. Alte soiuri de animale salbatece, cum e capra neagra Sicerbul, i un soiu de poste, lostrita, s'au rarit cu totul si de nu sevor lua masuri drastice de crutare, vor disparea ele.

BIBLIOGRAFIE

Peimantul romanesc. S. MEHEDINTI, Le pays et le peuple roumain.Considerations de glographie physique et de &graphie humaine, ed. 2-a, Bucu-resti 1930, 136 p. in 80 (lucrare fundamentals) ; EM. DE MARTONNE, EzopcCentrale, Suisse, Autriche, Hongrie, Tcheco-slovaquie, Pologne, Roumanie, Paris,1931, p. 699-810, in colecia P. Vidal de la Blache et L. Gallois, G'ographiesniverselle, t. IV ; VINTILA MIHAILESCU, Romania. Geografie fizica, Bucu-rwi, 1936, 177 p. in 80; S. MEHEDINTI, Der Zusammenhang der rumanischenLandschaft mit dem rumanischen Volke, Jena i Leipniz, 1936, z9 p. in 80 ;I. SIMIONESCU, Tara noastza, Oameni, Locuri, Lucruri, Bucure5ti, 1934, 474p. in 80 ; S. MEHEDINTI pi V. MIHAILESCU. Romania, Bucuregi, 1938, 315p. in 80; S. MEHEDINTI, Ce este Transilvanza?, Bucuregi, 1940, 87 p. in 8

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

16 PAMANTUL ROMANESC

(Extras din Rev. 1st. Rom. X, /940); CONST. C. GIURESCU, Popu latia mot-doveneasca dela gura Niprului li a Bugului in veacurile XVII fi XVIII, inRencwerea, XX (1941), P. 596-601 ; CONST. C. GIURESCU, Dobrogea, ve-

EPOCA PREISTORICA

Impartirea epocii preistorice. Istoria incepe cu prima stirescrisa. Tot ce este inainte de aceasta formeaza domeniul preistoriei.Fava de epoca istorica, numarand numai vreo 3000 de ani, pre-istoria cuprinde asa dar un interval de timp mult mai mare. Cat demare anume, nu se poate spune exact. Se crede insa ca peste o sutade mii de ani. Acast lung interval se imparte in 4 epoci, unele dinele avand, la randu-le, mai multe subdiviziuni. Prima epoca ceamai lungs se numeste paleoliticul sau epoca pietrii cioplite. E vremeacand omul incepe sa faca arme unelte de piatra cioplita. Parteaultima a acestei epoci facand trecerea spre epoca urmatoare se nu-meste mezolitic sau epoca de mijloc a pietrii. Urmeaza a doua epocapreistorica anume neoliticul sau epoca pietrii lustruite. Ea vine panspe la anul r800 (dupa alvii 190o sau chiar z000) inainte de Hristoscand incepe epoca a treia sau a bronzului, numita asa fiindc5. acumaomul descopere mestesugul de a turna bronzul si a face arme siunelte din el. In ultima mie de ani a epocii neolitice 3000-2000a. Hr. el cunostea deja intrebuinvarea aramei, e perioada nu-mita eneoliticul. Epoca bronzului are patru perioade sau subdivi-ziuni si vine pans la anul moo inainte de Hristos. Ultima epocapreistorica este aceea a fierului, and oamenii descopera mestesugulde a topi fierul si de a-I lucra. Aceasta epoca vine papa la inceputulerei crestine si se imparte in doua perioade : Hallstatt i La Tene,numite astfel dupa localitavile in care s'au facut descoperirile carac-terizand fiecare din cele dou5. perioade.

Diviziunile de mai sus se refers la continentul european ingenere. Pentru Dacia, intervin unele modificari in ce priveste ulti-mele perioade. Astfel epoca bronzului incepe la not pe la r800, du-

i

i

www.dacoromanica.ro

28 EPOCA PREISTORICA

reaza insa papa pe la 700 inainte de Hristos. Asa dar, vine cevamai mutt ca in alte parvi. De asemenea epoca fierului se socotestepans pe la anul 5o al erei noastre, cu cateva decenii inainte dedomnia lui Decebal.

Preistoria Daciei. Ce stim not astazi despre preistoria Da-ciei ? Mijloacele noastre de informavie sunt urmele pe care le-a lasat

Fig. 2 Bucati de cremene (silexuri paleolitice), gIsite la Casla-Nedjimova, peNistru, in judetul Hotin. Serveau ca arme si unelte oamenilor din epocastraveche, a pietrei cioplite, cu zeci de mu de ani Inainte de Hristos. Muzeul

National, Bucuresti (M. N. A.).

traiul omenesc aci adica armele, uneltele, obiectele de podoaba, decult, funerare, etc. Cea mai mare parte a acestor urme zac ingro-pate in pamant, acoperite de praful nisipul care s'a asezat peste-ele timp de mii de ani, uneori si de cenusa imcendiilor sau de da-ramaturile asezarilor pustiite. Prin sapaturi arheologice, invavavii ledau la iveala, le reconstituie cand ele s'au pastrat numai in cioburisau fragmente, le comenteaza lamuresc vieata oamenilor de pe-

kl?

-t

a,

si

si

www.dacoromanica.ro

PREISTOIUA DACIEI 29

aceste locuri. Concluziile sunt, evident, de caracter general ; detaliisi precizari, de cele mai multe on nu se pot da, fiindca lipsestetemeiul.

Fig. 3 Vas de pamant, gasit la Cucuteni, judetul Iasi ; impodobit cu dese-nuri in dotal culori : cafeniu inchis si caramiziu, pe fond galbui-roz (ceramicspictata). Atat forma cat si desenul si coloritul dovedesc un shut artistic deose-bit. Inaltimea 37 cm. Circa z000-1800 de ani Inainte de Hristos. Muzeul

National, Bucuresti (M. N. A.).

Astfel de sapaturi arheologice privind preistoria Daciei s'aufacut inainte de razboiul pentru Intregirea neamului ; s'au facutinsa mai ales dupa razboiu, cand ele au luat un avant deosebit, in

i

www.dacoromanica.ro

30 EPOCA PREISTORICA

Fig. 4 - Vas de pamant ars, din epoca pietrii lustruite (epoca neolitica), gash,la Vidra, judetul Ilfov, in 1932. Impodobit cu ornamente sapate in pencilvasului si avand forma de carlige. Inal%imea So cm. Inauntru erau resturi degrail carbonizat. Jos, in dreapta, cel mai mic vas gasit la Vidra. Muzeul

Municipiului Bucuresti. (M. M. B.).

, ..

7'44h-4,N\ .N.V\ ,It, 0

/1/4 71-', .

-a;417

,

'N

www.dacoromanica.ro

PREISTORIA DACIEI 31

urma impulsului dat de Vasile Parvan. Suntem totui abia la in-ceput : numarul statiunilor sapate este redus fats de ceea ce ramanede facut pe viitor. Va mai trece vreme pang sa se poata ridicao harta nu completa, dar cuprinzand macar esentialul, a aqezarilorpreistorice de pe pamantul romanesc.

Dintre toate provinciile, cea mai intens cercetata, sub raportulpreistoriei, este Transilvania ; iar cea mai putin, Moldova dintrePrut i Nistru (vezi harta).

In urma sapaturilor facute pang acum, s'a ajuns la o serie deconcluzii. Prima dintre aceste concluzii este ca pamantul romanesca fost locuit Inca din paleolitic. S'a crezut la inceput ca n'ar existaurme omeneti din acea vreme in Dacia. Descoperiri - facute in ulti-mele decenii in nordul Moldovei (vezi fig. z), in Ardeal, in Oltenia,in Muntenia in Dobrogea, au aratat insa contrariul. De altfel seputea prespune acest lucru din capul locului, date fund posibili-tatile optime de traiu pe care le ofera pamantul nostru.

Pentru neolitic, descoperirile preistorice arata o civilizatieremarcabila pe tot intinsul pamantului romanesc. Aspectele mai im-portante ale acestei civilizatii poarta numele localitatilor in cares'au facut descoperirile caracteristice. Se cunosc astfel, in momentulde fats, opt aspecte sau tipuri ale civilizatiei neolitice, dintre caremai insemnate sunt : Tipul Cucuteni (jud. Iaqi), Frumu,sica (jud.Neamt) qi Ariu,sci (jud. Trei Scaune) sau, cum i se mai spune, civi-lizatia ceramicei pictate" numita astfel dupa admirabilele exemplarede ceramica pictata descoperite in localitatile amintite (vezi fig. 3).2) Tipul Boian A, caracterizat adica prin descoperirile facute in celmai vechiu strat de civiliza ;ie din aceasta localitate, situata in ju-detul Ialomita. Exemplare admirabile de ceramica din faza Boian As'au descoperit la Vidra, judetul Ilfov (vezi fig. 4). Aria acestui tipin lara noastra este campia munteana. 3) Tipul Vadastra, (jud. Ro-manati) cu ceramica sa specifics, avand desenuri excizate vopsitein alb qi roqu. 4) Tipul sau aspectul Gumelnica, (jud. Ilfov) unul dincele mai bine cunoscute i studiate.

Caracteristica pentru civilizatia neolitica de pe pamantul no-stru este ceramica pictata din eneolitic, adica vasele de pamant ars

de forme marimi variabile impodobite cu desenuri colo-rate, de o deosebita frumusete. Vasele mari, Matte de aproape un

stra-metru, care s'au gasit la Fedeleqeni, (jud. Roman), constituie un

r)

si

ti

si

si

www.dacoromanica.ro

32 EPOCA PREISTORICA

lucit specimen al acestei ceramice pictate. Ele sunt impodobite cudesenuri lineare alcatuind meandre si spirale. Vase le eneolitice sepot imparti in doua categorii : Unele mai vechi, in trei culori, cumsunt acelea dela Ariusd, dela Ruginoasa (jud. Baia), dela Cucuteni(grupa A), dela Fedeleseni ; altele mai noi, numai in doua colori,

Fig. 5 Vas antropomorf, cunoscut sub numele de Zeitadela Vidra". Inaltimea 43 cm. Pe piept, Zeita" avea unpandantiv de aur, in forma de cerc. Gasit la Vidra in

1934 Muzeul Municipiului Bucureti. (M. M. B.).

de pilda cele dela Cucuteni (grupa B) si dela Petreni (jud. Soroca).In ultimul timp, s'au descoperit exemplare remarcabile de ceramicspictata cu grafit la Gumelnica, langa Olteni ;a, la Vidra, langaBucuresti si Cernavoda i Atmageaua Tatareasca, in Dobrogea.

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN C. OICRESCU

DACIA PREISTORICA( DIN PALEOLITIC PANA LA 512 INAINTE DE CHRISTOS ) H arta N11

DarabanoS pint CaslaNedymova

Clurul Mare 0Cancesti

o Localitali preistorice

Cetaii grecesti

BoinestibSatu Mare Sarasau

Mclean' Petreni

oBudesti

,Diosag0

-/ccr4soLleir-a-dea

OrlguseniBoureni

0 Rucpinoasa Cucuta'

0Fedeleseni

0

Apahlda

0Fizesul- ArcaliaGherlei o lzvoare

SuseniCalu

GhernesigTurda

0Otlaca

Sangeorgiu uo

oTg.Mur;es\Lechin e des Borodino0

Baba Veche

Pecica Biih

BlajAlba lulta

0Firiteez

TImIsoaraDeva

oSighisoaraBeta

corniTYRAS

(Cetetea Aibi)

RoginesU o

Domnestl 0o e restle Gusterita

Turdas.Cost stio Cris

0 Gradistea Muncel.C clovIna

Pal

Data00

Oenta

AriusCodleaoCristian

ufhlauobolildeJos Bigni est

t net

Genienea

o Bog*

J1dov

Moldova Veche0S.Herculsne

oGra6 tulT.Severin

SCARA.0 215 10 75 100 Km.

Ostr.Corbulino Poroina

Orevita

vI

linaoGorGuala Sale*

ilarla nMare. nastireaSultana,

VidraP.RareBsoalanomaCascioarele0 chlselet

oMaglavit0

Roast''0

AdancatadeJostofeni

oAldeniDrajna

0Scortaru

Biserkuo

0loqti

0Monteoru

HagiGhi

HALMYRIS?YOunavata e Jos]Ti osul

coTartasoesti 8 nagov

oTel

Hamangia

BCr sani

Vadastrao

CeleiOmac

T. MagureleZim cea

Pisc.Coconi0Bua

umelnitaoAtmag eauTailrace

Cernavodacl

DIONYSOPOLIS

(Balm)TIRIZIS (Cahacra)U

(CRUNOI ) BIZO

C (Re Ac ,NnEvA

E (cavarnal

H I STROS(Caranaauf)

TOMI(Constania)

CALLATIS(Mangaha)

4-

:

-* 1

1

ii

(Ecrene)

1

4

le

Pr dee

U

t''

www.dacoromanica.ro

PREISTORIA DACIEI 33

Aceasta ceramica grafitata este contemporana cu cea pictata dinMoldova.

Ceea ce trebue subliniat este unitatea civilizatiei eneolitice in

Fig. 6 Varfuri de lance, topoare 5i un fragment desabie, toate de bronz. Toporul din mijloc, cu talisul ra-suck, a servit, probabil, ca sceptru. Gasite la Drajnade jos, judecul Prahova. Circa 1 too too inainte deHr. Muzeul National de Antichitaci, Bucuresti. (M. N. A.).

tot sud-estul european, pe o arie care, cuprinzand in intregime pa-mantul romanesc, se intinde din pusta ungara pans in Ucraina, inregiunea Chievului, i din Carpa0i Nordici pans la Marea Egee.

Const. C. Giurescu Istoria Rominilor, Ed. II-a 3

www.dacoromanica.ro

34 EPOCA PREISTORICA

Fig. 7 Fragmente de vase de pamant, gasite la Lacul Tei, ranga Bucuresti, in1929 1930. Ornamentele ce impodobesc aceste vase se gasesc in arta noastrapopulara de astazi : ilk incondeiate, crestaturi in lemn, scoarte. Circa i600-

1400 inainte de Hristos. Muzeul Municipiului Bucuresti (M. M. B.).

www.dacoromanica.ro

PREISTORIA DACIEI 35

Aceasta unitate se vadeste, pe de o parte, in ornamentarea geome-trical, a ceramicei motivele esentiale fiind spirala si meandrulpe de alta parte, in bogatia felul de tratare a plasticei antropo-morfe adica a statuetelor sau figurinelor de lut cele mai multe,uneori si de os reprezentand, dupa toate probabilitatile, mareadivinitate femenina, creatoarea lumei (vezi fig. 5).

Carui neam apartin creatorii acestei civilizatii eneolitice ? Unraspuns sigur e greu de dat, in stadiul actual al cercetarilor ; nupare insa lipsita de temeiu ipoteza care atribue aceastaTracilor, incelegandu-se denumirea de Traci in sens larg, adica in-globand ramura nordica Dacii sau Getii pe cea sudica

Tracii propriu Invatatul german Carl Schuchardt caracte-rizeaza civilizatia eneolitica a ceramicei pictate drept superioara"(hochstehend) o atribue hotarit Tracilor, considerand-o ca o epocastralucita a neamului acestuia, epoca de care Grecii homerici isi maiaduceau aminte numai din legends cu mirare. Pe de alta parte,invatatul antropolog. francez, Eug. Pittard, afirma inteun studiurecent ca nimic nu ne impiedica sa presupunem ca locuitorii cariau inahat colibele funerare ale Moldovei in epoca pietrii lustruitesunt aceia care mai tarziu au primit dela istoricii vechi numele deDaci sau Geri ". In sfarsit, dintre invacacii nostri, d-1 Andriesescuimpartaseste aceeasi parere. Prin urmare, potrivit acestor trei in-vatati, creatorii remarcabilei civilizatii eneolitice de pe pamantulromanesc ar fi chiar stramosii nostri, Dacii. Faca de aceasta opinieexists insa o alta, sustinuta si ea de inv4ati cari cred, dimpotriva,ca locuitorii can au dat nastere remarcabilei civiliza ;ii eneoliticesunt alcii deck creatorii civilizatiei bronzului. Potrivit acestei ultimeopinii, ar fi avut loc in regiunile noastre suprapuneri de popoare,in urma unor lupte catastrofale, noii veniti distrugand civilizatiapredecesorilor. Asa s'ar fi intamplat ca oamenii bronzului cari audistrus civilizatia anterioara eneolitica ; asa au pack apoi acestia,la randul lor, din partea oamenilor epocii de fier, care au venit, uniidin regiunea Alpilor, coborand spre Sud-Est si Sud, altii din estulasiatic spre Rusia de rniazazi. Dacii ar fi, in conceptia acestor in-vatati, tocmai populacia peste care au navalit oamenii epocii defier. In orice caz, chiar gi in aceasta ultima ipoteza, tot se admiteea Dacii sau Getii au locuit in tinuturile noastre de pe la anul z800inainte de Hristos. Pentru imprejurarile de mai tarziu, din epoca

civilizatie

zi$i.

si

si si

si

si

www.dacoromanica.ro

36 EPOCA PREISTORICA

istorica, care incepe, repetam, In anul 514. inainte de Hristos, acea-sta inseamna ca si cum ar fi fost autohtoni. Lor li se datoreste inorice caz remarcabila civiliza %ie a bronzului din regiunile noastresau, cum li se mai spune, din regiunile carpato-danubiene. Lucrareaacestui metal ajunge la forme de o deosebita finete. S'au descoperitsecuri, arme, unelte podoabe, foarte bine pastrate, care impre-sioneaza prin elegan %a desavarsirea execu %iei (vezi fig. 6). In cepriveste ceramica din epoca de bronz, trebue s'o relevam pe aceiade tipul Bucureiti, gasita mai ales la lacul Tei la Bucurestii Noi(vezi fig. 7).

BIBLIOGRAFIE

Preistorie europeana : Reallexikon der Vorgeschichte unter Mitwirkungzahlreicher Fachgelehrter, herausgegeben von MAX EBERT, Berlin, 1924-1932,15 vol. in 8 ; JOSEPH DECHELETTE, Manuel d'arch6ologie prehistoriqueceltique et gallo-romaine, ed. 2, Paris, 1924-1927, 4 vol. in 8 ; V. GORDONCHILDE, The Danube in Prehistory, Oxford, 1929, XX + 479 p. in 8 ; L.CANT AN, La pr6historie, edition revue et augmentee par Michel FaguetParis, 1932, 233 p. in 8 ; MILES BURKITT i V. GORDON CHILDE, Achronological Table of Prehistory, 22 p. un tablou sincronistic (extras dinAntiquity, Iunie 5932) ; CARL SCHUCHARDT, Alteuropa, Kulturen. Rassen.Viilker, ed. 3, Berlin si Leipzig, 5935, XI 355 p. in 8.

Preistoria Daciei: I. Informatie generals. ION NESTOR. Der Stand derVorgeschichtsforschung in Rumanien, Sonderabdruck aus dem 22. Bericht derromisch-germanischen Kommission, 1933, 170 p. in 8 .

II. Paleolitic mezolitic. L'ABBE H. BREUIL, Stations paMolitiques enTransylvanie, in Bulletin de la Socia des Sciences de Cluj, Roumanie, 2, 2-epartie, 1925, p. 193-217, in 4 ; N. N. MOROSAN, Contributiuni la cunoa-sterea paleoliticului din Moldova de Nord (Malurile Prutului), in Mem. Sect.Stunt. Acad. Rom., seria 3, t. IV (5926-1927), p. 343-350 ; N. N. MORO-SAN, Noi contributiuni preistorice asupra Basarabiei de Nord, ibid., t. VI(1929), p. 1-17 ; M. ROSKA, I. Nota preliminary asupra cercetdrilor paleolitice(acute in Ardeal in cursul anului 1928; II. Paleoliticul Ardealului. Priviregenerald. Bucuresti, 1931, p. 79-126 (Extras din Anuarul Inst. Geol. al Ro-mciniei, XIV); M. ROSKA, Recherches pal6olitiques en Transylvanie en 1927,in Dacia. Bucuresti, 1933, p. 8-23 ; MARIUS MOGA, Paleoliticulinferior in Transilvania, Cluj, 5937, 2! p. in 8 (Extras din Anuar. Corn. Mon.1st. Sect. p. Trans., IV (1932-1936) ; I. .ANDRIESESCU, Des survivancespalgolithiques dans le milieu neolithique de la Dacie in Bull. Sec. Hist. Acad.Roum., XV, (1929), p. 1-8 ; D. BERCIU, Repertoriu arheologic de statiuni sidescoperiri preistorice in Romania, Paleoliticul si mesoliticul, Bucuresti, 5941, 16p. in 8.

4-

si

si

ii

ft

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 37

III. Neolitic eneolitic. LOAN ANDRIESESCU, Contributie la Dacia2nainte de Romani, Iasi, 1912, 124 p. in 8 ; GORDON V. CHILDE, Schipenitz,a late neolithic station with painted pottery in Bukowina, in Journal of theRoyal anthropologic:al Institute, LIII (1923), p. 263-288 ; FR. LASZLO, Lestypes de vases peints d'Ariusd (Eriisd), in Dacia, I (1924), p. 1-27 ; VL. DU-MITRESCU, Fouilles de Gumelnita, in Dacia, II (1925), p. 29-103 ; ECATE-RINA DUNAREANU-VULPE, Sull'origine e l'evoluzione delle scuri di ramecarpato-danubiane, in Ephem. Dacorom., IV (193o), p. 181-211 ; VLADIMIRDUMITRESCU, La cronologia dellla ceramica dipinta dell'Europa Orientale, inEphem. Dacorom., IV (193o), p. 257-308 ; C. S. NICOLAESCU-PLOPSOR,L'art rupestre carpatho-balcanique, in L'Anthropologie, XLI (1931), p. 123 siurm., HERMANN SCHROLLER, Die Stein- und Kupferzeit Siebenbfirgens,Berlin, 1932, VIII -I- 79 p. in 8 ; HUBERT SCHMIDT, Cucuteni, in deroberen Moldau, Rumiinien, die befestigte Siedlung mit bemalter Keramik von derSteinkupferzeit bis in die vollentwickelte Bronzezeit, Berlin si Leipzig, 1932, 131p. in 4 ; CESLAV AMBROJEVICI, L'epoque neolithique de la Bessarabie duNord-Ouest, in Dacia, IIIIV (1933), p. 24-45 ; 3o. VL. DUMITRESCU,La plastique antropomorphe en argile de la civilisation eneolithique balcano -danu-biene de type Gumelnita, in Jahrbuch fur prahistorische und ethnographischeKunst, 1932-1933, p. 49-72 ; V. CHRISTESCU, Les stations prehistoriques deVadastra, in Dacia, (1927-1932), p. 167-225 ; VL. DUMITRESCU,L'unite de la civilisation carpatho-balcanique a Pepoque eneolithique, Atena,1936, 6 p. in 8 ; RADU VULPE, Civilisation precucutenienne recemment de-couverte d Izvoare, en Moldavie, in Eurasia septentrionalis antiqua, XI (1937),p. 134-146 ; I. BERCIU, Prime ccnsideratiuni asupra neoliticului din valcaDunarii inferioare in legatura cu descoperirile din judetul Vlasca, in BuletinulMuzeului judetului Vlasca Teohari Antonescu", II (1937), p. 31-1o5 ; VA-SILE PARVAN, Dacia. Civilizatiile stravechi din regiunile carpato-danubiene,Bucuresti, 1937, 218 p. in 8 ; PR. C. MAT ASA, Frumusica, Bucuresti, 1944(sub tipar).

IV. Epoca bronzului. I. ANDRIESESCU, Nouvelles contributions surl'elge de bronze en Roumanie. Le depot de bronzes de Drajna de Jos et l'epeede Bucium, in Dacia, II 1925), P. 345-384 ; R. VULPE, Piroboridava. Con-sideratiuni arheologice si istorice asupra cetatuii de la Poiana, in Moldova deJos, Bucuresti, 1931, 34 p. in 8 ; RADU ET ECATERINA VULPE, Lesfouilles de Poiana, in Dacia, IIIIV (1927 - 1932), p. 253-351 ; DINU V.ROSETTI, Din preistoria Bucurestilor. I. Civilizatia tip Bucuresti. Die Buka-rester Kultur, Bucuresti, 1936, 3o p. in 4 ; VLADIMIR DUMITRESCU, L'artprehistorique en Roumanie, Bucuresri, 1937, 34 p. in 8

i

IIIIV

www.dacoromanica.ro

DACII SAU GETII

Tracii i Ilirii. Dacii sau Getii fac parte din marele grupetnic al Tracilor constitue, dupa parerea noastra, cea mai insem-nata ramura a lui, avand o civiliza %ie, o cultura o istorie politicape care n'a egalat-o nicio alts ramura. Se poate spune ca Dacii sauGetii reprezinta elita numerosului neam al Tracilor. Cu privire lamultimea acestor Traci, Herodot ne (1.5." o marturie de cea mai mareimportanta : Neamul tracic spune el in cartea a patra este,dupa acela al Indienilor, cel mai mare dintre toate. Daca ar aveaun singur domnitor si ar fi uniti intre dansii, ar fi de neinvinsdupa cum cred eu, mult 'mai puternici deck toate popoarele...Obiceiuri au aceleasi toti, afara de Ge %i si de Traysi si de cei carilocuesc mai sus de Crestonei".

Inteadevar, Tracii se intindeau pe o suprafata enorma, delaMarea Egee si din vestul Asiei Mici pang in mlastinile Pripetuluisi dela cadrilaterul Boemiei pans spre Bug. Iar daci socotim peCimmerieni tot ca Traci, dupa cum pare probabil, atunci limitaestica a for trebue intinsa 'Ana dincolo de Marea de Azov, suprafa!a locuita de Traci ingloband, in cazul acesta, si tot tarmul demiazanoapte al Marii Negre.

Ei erau Impartiti Trig intr'o sumedenie de neamuri sau triburicare se dusmaneau intre ele. Din cauza aceasta, nici nu se puteauapara cum trebue si au fost supusi de diferi!i cuceritori.

Printre neamurile mai insemnate ale Tracilor trebue sa" citampe Odrizi, locuind la Sud de Balcani, in regiunea cuprinsa intretarmul Marii Negre fluviul Hebrus (azi Maritza). Ei au ajunsla un moment dat, in secolul al V-lea, sub regele for Sitalkes, in-temeieze un stat puternic, cu o armata numeroasa, ajudnd chiar

si,

si

si

sisa

www.dacoromanica.ro

TRACII SI ILIRII 39

pe Atenieni in razboaiele lor. Un alt neam tnsemnat tracic au fostBesii, cari locuiau basinul superior al fluviului Hebrus, cuprinsintre muntii Balcani si Rhodope si aveau ca centru mai importantBessapara. 0 parte dintre acesti Bessi au locuit mai tarziu Dobro-gea. Ii intalnim aci, in satele din jurul cetatii Histria si a castruluidela Ulmetum, in unele insciptii din veacul al II-lea. Tot in Do-brogea, in partea de miazazi a ei, intre Callatis (Mangalia) si Odessos(Varna), au locuit si Crobyzii, un alt neam tracic. Moesii erau ase-zati intre Dunare si muntii Balcani, mai ales in jumatatea vesticaa acestei regiuni. Dela ei si-a luat numele si tinutul care a fost nu-mit, pang tarziu, Moesia.

Cei mai insemnati insa dintre toate neamurile tracice au fostDacii sau Getii. Impartiti inteun mare numar de triburi, ei locuiautinutul cuprins intre Tisa, Dunare, Marea Neagra si Nistru, tre-cand in unele parti si peste aceste hotare. Astfel la sudul Dunarei,ei se intindeau papa la muntii Balcani, mai ales in partea de est,din spre mare. Spre rasarit, treceau Nistrul, inaintand pana spreBug, iar spre apus, ajunsesera pana la Dunarea panonica.

Tracii se invecinau cu urmatoarele popoare spre fasarit, din-colo de Cimmerieni adica, Scifii ; acestia erau de neam iranian,avandu-si deci orginea in podisul Iranului (Persia de altadata) :spre miazanoapte, Germanii i in partea de Nord-Est, Slavii ; spreapus, llirii, Germanii qi Cel ii, iar la Sud de Dunare, Ilirii. Acestiadin urma prezentau unele asemanari cu Tracii, formau totusi, asacum s'a aratat in ultimul timp, un popor deosebit, vorbind si o limbsdeosebita. Ei ocupau Panonia si jumatatea de apus a Peninsulei Bal-canice, dela raul Margus, afluent at Dunarei (azi Morava), spreAdriatica. Erau pastori ; cunosteau insa si agricultura, iar cei de pelanga mare se tndeletniceau adesea cu pirateria. In spre miazazi,vecini erau Grecii.

Nu trebue sa ne inchipuim insa o linie de demarcatie precisaintre Traci si aceste diferite popoare. Nici astazi nu exists asemenealimite etnice hotarite, regiunile de granita prezentand peste tot in-terferente de populatie. Cu atat mai mult in vremea aceea. Uneleneamuri germanice sau ilirice, de pilda, intrau in masa tracica, dupacum, de asemenea, unele neamuri tracice formau adevarate insulesau prelungiri in mijlocul populatiei vecine.

www.dacoromanica.ro

40 DACII SAU GETII

Fig. 8 Coif de our (zo carate) din vremea Scitilor, circa Soo de ani inainte deHristos. Gasit la Poiana, in judetul Prahova, cantareste 775 de grame. Pe par-tea care apara urechile ;i ceafa, sunt reprezentate animale fantastice. Muzeul

National, Bucureti. (M. N. A.).

C'r

- A9 "

421_151.11

4),. ,40

7/ A.

.

,..

DINNOSiti,A II 1. / :I 1 .. ..!. -"'II .- ...M W4V 1 /' ' ' / .: ` 'A

P.--'''''''''''''41....-0=..... '. I* . . .1

4 .. 1i,'

.4:::;

.49-t

i", '4,1

www.dacoromanica.ro

SCITII 41

Scitii. Venind in contact cu atatea popoare, era firesc caDacii sa sufere unele influence din partea lor. Prima influence afost a Scitilor care au navalit incepand din veacul al IX-lea inaintede Hristos i s'au aezat in cateva locuri, mai ales in Dobrogea(vezi fig. 8 i 9). De neam scitic se crede ca au fost Agatir ;ii dinregiunea Tarnavelor, deasemenea Sargatii i Paleii, pe cursul mij-lociu i inferior al Siretului, Sacii pe langa Alba-Iulia i Napeii inBaragan.

Fig. 9 Podoabe de argint, frumos executate, pe care Scitii le purtau la ca-pestrele, fraiele, hamurile tailor lor. Gasite langi Craiova, impreuna cu altepodoabe scitice. Circa boo Soo inainte de Hristos. Muzeul National Bucu-

reti. (M. N. A.).

Toate aceste neamuri au disparut insa in scurta vreme in mij-locul poioulaciei dacice, care le era 'Inuit superioara numericete.Numele localitalii Sacidava, spre Sud-Est de Apulum, nume a caruiprima parte e scitica, iar cea de a doua specific daca, constitue unelocvent exemplu de asimilare. Sacidava este orgul Sacilor iranienidacizati.

Numai in tinutul dintre Dunare i Mare, in Dobrogea de azi,se pare ca Scici au avut aezari mai durabile, lasand urme in topo-

www.dacoromanica.ro

42 DACII SAU GETII

nimie formand chiar unele mici statuleve cu cite un rege" infrunte. Astfel era, in secolul III, statul din regiunea orasului grecCallatis (Mangalia de azi). Cunoastem numele a case regisori deacestia, anume Kanites, Sariakes, Tanusa, Aelis, Acrosas Charas-pes ; ni s'au pastrat monete de ale lor, de bronz $i de argint.Nici aici insa Scivii n'au putut disloca populavia getica, ci, dimpo-triva, au sfarsit prin a se topi in mijlocul ei. La inceptul veaculuiintai dupa Hristos, Ovidiu, vorbind de locul exilului sau, spune :Tata 'n a Gevilor vara's. Ei bine, sa mor printre dansii !". Iar inalts parte : Coasta aceasta macar ca'ntre Gevi si'ntre Greci e'mpar-vita. Insa de Gevii rebeli pare ca vine mai mult !". Amintirea Scivi-lor o pastreaza in taxa dintre Dunare Mare doar cateva numiritopice, ca (A)sampeus i Calabeus, doua parliase, langa Histria,apoi Zaldapa, asezare langa. Durostoram, precum numele genericde Scythia Minor pe care incepe sa-1 poarte, tarziu de tot, in timpulimperiului roman, Dobrogea. Cu mult mai multa dreptate i s'ar fiputut spune, sub raportul etnic, Dacia Pontica.

Asezfirile grecesti pe tarmul de apus al Mara Negre. In-fluenta for asupra Dacilor. In secolul al VII-lea inainte de Hri-stos, Grecii de pe coastele Asiei Mid ,Si din Grecia propriu zisaincep o mare acciune de emigrare. Fie ca nu mai aveau loc la eiacasa, din pricina inmulvirii populaviei, fie din dorinva de castigmai mare, grupuri intregi de populavie yin si se aseaza pe vairmu-rile Marii Negre, intemeind o serie de orase care erau cetavi $iantrepozite in acelasi timp. Pe coasta de apus a Marii Negre, elese in lane. La varsarea Bugului (pe atunci Hipanis), Ionienii ridicaorasul Olbia ; la gura Nistrului, pe tarmul din spre apus al lima-nului, ei inalva cetatea Tyras. Pe o insula a marii aproape de arm,acolo unde astazi e malul apusean al lacului Sinoe, se intemeiaza,in anul 656 inainte de Christos, Histria.

Mai spre miazazi, pe locul actualei Constanta, aceiasi Ionienifundeaza Tomi. Dorienilor li se datoreste orasul Callatis, cel cuziduri puternice" intemeiat, pare-se, in secolul al VI-lea inainte deHristos. Astazi, pe ruinele Calatidei se inalva Mangalia. Mai spremiazazi, dincolo de capul Caliacra, care in greceste inseamna ca-pul sau stanca cea buns ", deoarece golful dindaratul lui ofera unadmirabil adapost corabillor, oricat de grozav ar bate crivavul, inacest loc ferit s'au intemeiat doua orase grecesti : Bizone (actualul

sr

sisi

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

ASEZARILE GRECESTI 43

port al Cavarnei) care pe urma a fost distrus Ins de un cutremur,Crunoi numit mai tarziu Dionysopolis (Balcic). Urmau apoi

Cranea (Ecrene), Odessos (Varna), i alte cateva orase Inca pans laByzan ;, care este tot o colonie greaca, intemeiata in secolul al sap-telea inainte de Hristos. Dela o vreme, colonistii-negustori greciau patruns chiar launtrul pamantului getic $i anume pe caleaasa de lesnicioasa a Dunarii. Urcand cu corabiile for fluviul, ei auintemeiat astfel o statiune sau un antrepozit la Barbosi, o alta laAxiopolis, langa Cernavoda.

In toate aceste colonii, Grecii au continuat vieata in aceleasiforme de civilizatie ca in metropolele din care plecasera. Ocu-patia for esentiala era comertul cu populatia din hinterlandul ora-selor respective. Cumparau dela Geti, de pilda, gran, miere ceara,

Fig. iostaterii

Monete dace de argint, Osite InDan

judetul Bistrica-Naislud. ImitaM.).macedoneni ai regelui Filip. Colectia Roma lo, Bucuresti (C.

piei si blanuri, peste sclavi. Histria, fiind mai aproape de gurileDunarii unde morunul, nisetrul celelalte soiuri de ganoizi seprind in cantitati asa de marl, iii facuse o specialitate din negotulde peste. In ce priveste graul, Herodot ne spune chiar ca Scitii plu-gari '11 cultiva, nu pentru hrana lor, ci spre a-1 vinde. La Atena,sclavii vanduti de Geti sau Daci unii din ei apartinand chiaracestui neam erau asa de numerosi, incat numele de Daos adicaDacul ajunsese nume specific. In piesele sale, Menandru numestepe sclavi mai intotdeauna Daos sau Geta. In general, asa dar, Greciicumparau dela autohtoni materii prime, cu alte cuvinte marfa multacu bani putini. Vindeau in schimb produse fabricate ca, de pilda,obiecte de podoaba, ceramics, untdelemn yin grecesc, tesaturi fine,intr'un cuvant produse marfa de lux. Ocupau loc putin, costau

i

i in

i

i

rr

.2,!*

li

sii

ii

www.dacoromanica.ro

44 DACII SAU GETII

insa bani multi. Cam ceea ce se intampla i in zilele noastre, cuimportul i exportul Romaniei. S'au gasit in plin teritoriu dacic, laCrasani, la Poiana i chiar in muntii Fagaraului, la Stoeneti, am-fore mari greceti din Thassos, din Rhodos i din Cnidos, care ser-visera probabil la transportul vinului i al untdelemnului. S'au gasitde asemenea cioburi sau fragmente de ceramics fins, resturi din va-sele frumoase, cu desenuri negre pe fond rope, care au facut vestitaaceasta arta greaca pretutindeni.

Cateodata, coloniile de pe tarmul Marii Negre, in loc sa facanegov, trebuiau sa faca razboiu. In cele mai multe cazuri, trebuiau

Fig. 1 t Imitatii dace de vase grecesti zise deliene. I. Gasit la Fundeni, TangaBucuresti, in 1931 ; diametru 12,5 cm. Un altul asemanator, tot la Fundeni,era plin cu monede dace. II. Gasit la Snagov, In 1933. Ambele vase, din

secolul intai inainte de Hristos. Muzeul Municipiului Bucuresti. (M. M. B.).

sa se apere impotriva acelorai populatii din hinterland i a con-ducatorilor Tor, cari voiau sa puns mana pe bogatiile din launtrulzidurilor. Spre a fi ferici de asemenea atacuri, oraele incheiauadesea o intelegere cu regele dac sau scit care, in schimbul uneianumite sume, le garanta linitea.

Prin negotul pe care-1 faceau, aceste orae grecwi au ajuns lao deosebita bogatie i inflorire. Ne-o dovedesc monumentele, in-scriptiile i celelalte urme ale vietii for de odinioara. Marea Neagra.

www.dacoromanica.ro

CELTII 45

fusese proprice celor dintai colonisti, de aceea au si botezat-o: PontulEuxin, adica primitoare de strain ; Scicii ii spusesera axshaena ceeace insemneaza albastru inchis".

Relaciile acestea economice politice dintre Grecii asezarilormaritime si dunarene locuitorii pamantului nostru, relacii careau durat sute de ani, credem ca n'au putut ramane fara nicio ur-mare asupra celor din urma. In ce priveste pe Scici, influenca gre-ceasca e evidenta : ea se manifests in arta, in podoabele vaselede metal pe cari le-au facut acestia. In jurul coloniilor de pe carmulnordic al Marii Negre, Herodot ne spune ca Scicii ajunsesera unfel de jumatate greci (mixhelenes). Nu se putea deci ca stramosiinostri sa" nu fi luat ei unele elemente de civilizacie dela acestireprezentanci al lumii mediteraniene. Cat de multe anume, se vaputea preciza insa, numai dupa ce vor face sapaturi cercetari maiamanuncite. Deocamdata, influenca greats se vadeste in imitareabanilor macedoneni (staterii lui Filip drahmele lui Alexandru celMare : vezi fig. to), si a celor din Thassos (tetradrahmele), precumsi in cermicii (vezi fig. t).

Celtii. A treia influenca a fost aceea a Celcilor care au navalitin cinuturile noastre dupa anul 30o inainte de Christos. Ei au venitdin spre apus, pe doua drumuri : unul de-a-lungul Dunarii, celalaltde-a-lungul Carpacilor. Ei cuprind Dacia din doua parci asa darsi se aseaza in preajma hotarelor ei, ba unele neamuri cum suntAnarcii i Britolagii, patrund chiar in interiorul Daciei. 0 partea Celcilor iii urmeaza drumul mai departe, intemeiaza un regat,de scurta durata, la Sud de Balcani, ba unii trec chiar in AsiaMica, unde provincia Galatia le-a pastrat numele. Alcii se stabilescinsa in cinutul carpato-dunarean intemeiaza orase care sunt no-tate de geograful Ptolemeu pe harta sa. In sud-vestul Daciei, din-colo de Dunare, in cinutul Drinei, Savei Moravei de jos, se aseazaScordiscii, avand ca centru mai important orasul Singidunum (Bel-gradul de azi). Terminacia -dunum este caracteristic celtica ; ea s'apastrat in unele nume de orase franceze precum Verdun, Chdteau-dun, etc. In nordul Moldovei si in Galicia se aseaza Teuriscii i in-temeiaza orasele Carrodunum, Maetonium, Vibantavarium i Erac-turn. In Bugeac intalnim pe Britolagi (sau Britogali) cu centrele maiimportante Aliobrix i, dincolo de Dunare, pe malul dobrogean al

ii

i

i

i

i

i

i

i

i

www.dacoromanica.ro

46 DACII SAU GETII

ei, Noviodunum (Isaccea deazi). In interiorul Daciei s'au mai sta-bilit 4i Anarcii, intre Tisa si Some i, in cazul cand caracterul lorceltic este o realitate ceea ce nu e demonstrat Ina i Cotensii,in rasaritul Munteniei, la hotarele cu Moldova .

In migratia lor, Celcii au dus cu ei i alte neamuri, cum suntBastarnii germanici cari se vor geza in Galicia si in Podolia, laNord de Nistru, dand mult de lucru apoi Dacilor.

Istoria politica a Dacilor papa la Decebal. Istoria vechea Dacilor sau Gecilor nu ne e bine cunoscuta. $tim insa o faptadeosebita a lor din anul 514 inainte de Hristos. In acel an, Darius,regele Persilor, a trecut cu o armatl uriasa prin partile noastre,prin Dobrogea, impotriva Scitilor dela nordul Marii Negre, care-iturburau imparacia. Neamurile tracice din drumul armatei lui Da-rius, inspaimantate, s'au Inchinat de indata, fara lupta. Singuri Geciin'au vrut, hotarindu-se cum spune Herodot la o rezistentaindaratnica". Disproportia de force era insa prea mare, asa incatau fost supusi. Mai tarziu, in anul 335 inainte de Hristos, Ale-xandru cel Mare a facut o incursiune de douazeci si patru de orepe tarmul stang al Dunarii, cucerind un ora al lor. Gecii stran-sesera, spre a-i opune, o armata de patru mii de calareci si zecemii de pedestrai.

Trecerea falangei si a cavaleriei macedonene a avut locnoaptea, cu barci de ale localnicilor facute din trunchiuri de copacscobite (monoxile). Caci era foarte mare belsug de astfel de barci

ne spune scriitorul antic Arrian intru cat riveranii Istruluise foloseau de ele pentru pescuitul in fluviu precum si cand mergunii la alcii in sus pe Dunare si, nu mai pucin, foarte adesea, pen-tru pradaciuni". Pe .malul getic erau lanuri 'Mahe de grail. La ziva

continua Arrian Alexandru a luat-o prin semanaturi, porun-cind pedestrimii sa Inainteze catre cinuturile nelucrate, culcand graulcu sulicele aplecate ; iar calaretii urmau indata prin partea de la-nuri pe unde inaintase falanga.

Cel dintai rege insemnat al Getilor pe care-1 cunoaste istoriaeste Dromichetes ; el a trait cu vreo trei veacuri inainte de Hristos.A trebuit sa lupte in mai multe randuri cu Macedonenii care voiausa-si intinda stapanirea si in stanga Dunarii. Intr'unul din razboaie,a prins chiar pe regele acestora, Lisimah, cu intreaga lui armata.(anul 292 inainte de Hristos).

www.dacoromanica.ro

BUEREBISTA 47

Un scriitor antic povesteste ca Dromihetes ar fi tratat foarte bine peprizonierul Lisimah, in cinstea caruia a dat chiar un spat, in orasul Helis. Laacest ospat, Macedonenilor li s'au servit mancari alese, in vase de argint, peo mass tot de argint, jos fiind asternut covorul regal, luat ca prada ; Getii, inschimb, stateau la mese de lemn mAncau, din vase obisnuite, mancari simple

putine legume i came. Ar fi intrebat Dromihetes pe Lisimah, in toiul ospa-tului : ce masa i se pare mai regeasca, a Macedonenilor sau a Getilor ? A Ma-cedonenilor, fireste, raspunse Lisimah. Daca e asa, de ce ti-ai Mat toate aletale, atat de stralucite, ca sa vii in saracia noastra ? A recunoscut atunci Lisimahgreseala facuta, a fagaduit ca pe viitor va fi prieten aliat ca nu va uitabinele de acuma al lui Dromihetes. Iar acesta a primit cu dragoste fagaduialaMacedoneanului, luat indarat cetatile pe care i le rapisera oamenii lui Lisi-mah 1-a eliberat pe regele Macedoniei cu cinste.

Dupa Dromichetes, a urmat o epoca de scadere si de tulbu-rare. Este epoca navalirii Celtilor. Puterea acestora a durat vreodoua veacuri, in care rastimp se aminteste numele regelui get Re-maxos, in preajma anului zoo inainte de Hristos. Acestatindea autoritatea lui $i asupra Dobrogei, protejand cetatile grecestidela mare.

Buerebista. Cel mai insemnat rege al Dacilor sau Getilor afost insa Buerebista, care a trait in secolul Intai inainte de Hristos :unii istorici dau ca inceput al cuceririlor sale anul 82 ; moartea saurmeaza curand dupa aceea a lui Cezar (anul 44). El a unit toatetriburile gete, le-a disciplinat in cltiva ani, invingInd neamurileceltice dela hotare pe ceilalti dusmani, a intemeiat o mare im-paratie, intrecand cu mult Cara noastra de astazi. Stapanirea lui seintindea la apus papa in Boemia, la miazazi pans la muntii Bal-cani ; tarmul marii era al lui, incepand dela Apollonia, la sud deBalcani, papa la Olbia, la varsarea Bugului. Grecii din orasele depe acest tarm ascultau de el si it numeau cel dintai cel maimare dintre regii din Tracia stapAnitor al tuturor tinuturilor dedincolo si de dincoace de Dunare" (inscrip%ia cetateanului Acorniondin Dionysopolis). Armata lui putea sa atinga. 200.000 de oameni,o cifra enorma pentru vremea aceea. Romanii incepusera sa seteams de puterea lui ; Cezar voia sa intreprindl chiar o expeditiepentru a-1 supune ; nu ajunse s'o faca insa, deoarece cazu sub pum-nalele conspiratorilor. Scurta vreme dup'a aceea, pieri de o 'matteasemanatoare Buerebista. Dupa el, statul Getilor dec5.zu, urmasii

si

si si

si-asi

'hi in-

si,si

sisi

$i

www.dacoromanica.ro

48 DACII SAU GETII

Impartindu-si sara ca pe o mosie. Pe vremea lui Augustus, eraucinci regate dacice, in locul celui unitar din vremea lui Buerebista.Iar in Dobrogea, cam in aceeasi vreme, mai erau alte trei. Bine in-wles puterea militara a Dacilor, in asemenea imprejurari, sca-zuse mult. Strabo ne spune ca nu mai puteau ridica acuma o ar-math' mai mare de 40.000 de oameni.

Prime le lupte cu Romanii. Dapyx. Supunerea DacieiPontice. Dintre urmasii lui Buerebista, in genere stapanitori slabi,pot fi amintici Cotiso Dicomes, contemporani cu Octavian Au-gust, precum Comosicus pe care scriitorul antic Jordanes it pre-zinta ca descendent direct al marelui rege.

Cei trei stapanitori geti din Dobrogea se numeau Roles, Da-pyx i Zyraxes. Cel dintai, prieten al Romanilor, avea partea derniazazi (regiunea DurostorumAbrittusAxiopolis) ; cel de aldoilea domina centrul (regiunea CapidavaCarsiumUlmetumHistria) ; cel de al treilea nordul Dobrogei.

Roles este atacat in anul 28 inainte de Hristos de catre ve-cinul sau, regele Dapyx. El cere atunci ajutor prietenilor si aliatilorsai Romanii. Acestia trim4 pe generalul Crassus care se afla inapropiere, deoarece incepuse cu un an inainte lupta impotriva Ba-starnilor si continua acum operatiile. Dapyx este asediat in cetatealui ; un tradator insa da putinIa. lui Crassus sa intre in cetate ;atuncea Dapyx cu fruntasii geti din jurul lui, anticipand gestuleroic dela Sarmizegetusa, se ucid singuri, spre a nu cadea in mai-nile dusmanului. Poporul din cetate, luand ce avea mai de prey siturmele, se refugiaza inteo mare pesters (probabil una din cele carese pot vedea astazi la locul numit Gura Dobrogei, intre Ulmetum

Histria). Romanii zidesc atunci intrarea pentru a sili pe cei dina-untru sa se predea sau sa piara de foame.

Dupa ce ispraveste cu Dapyx, Crassus ataca pe vecinulacestuia din spre miazanoapte, pe Zyraxes, deli nu avusese nimicde suferit din partea lui. Motivul, ne spune Cassius Dio, era dorintalui Crassus de a relua steagurile pe care le pierduse intro bataliecu Bastarnii cu Getii Tanga Histria, un general roman, cu vreotrei decenii mai inainte, steaguri despre care auzise ca,' se aflau acumin puternica cetate gets de pe malul Dunarei, Genucla. Crassus in-conjura aceasta cetate pe uscat pe apa o is dupa un timp re-

ca

gi

si

sisi

si

sisi

si

si yi

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE 49

lativ scurt, lark' insa ca sa poata prinde pe Zyraxes, care fugise,land cu el tezaurul, peste Dunare.

Cucerirea regatelor" dacice din Dobrogea, nu insemna insasupunerea Dacilor mult mai numerosi din campia Dunarei, din

Ardeal si din Banat. Acestia navaleau mereu peste Dunare, fie sin-guri, fie intovarasind pe altii. E nevoie de o serie de expeditiunidin partea Romanilor si de stramutari intregi de populatie daca peta'rmul drept, pentru ca lucrurile sa se 'mai potoleasca. 0 astfel deexpeditie a fost aceea a lui Tiberius Cludius Nero, viitorul im-parat, impotriva Dacilor din Sud-Vest (regatul lui Cotiso), din aniiEzro inainte de Hristos. 0 a doua, cu efecte considerabile, a fostexpeditia lui Sextus Aelius Catus, consulul, din anul 4 dupa Hristos,care a invins pe Daci si a izbutit sa stramute 5o.000 dintre ei pesteDunare, in Moesia. Si mai importanta e actiunea pe care o intre-prinde, in anii 60 -67, guvernatorul Moesiei : Tiberius Plautius Sil-vanus Aelianus. 0 inscriptie romans ne spune ca acesta a mutatmai mult de ioo.000 de Transdanuviani, cu femeile, copiii, principiion regii lor, dincoace de fluviu, spre a pla"ti tribut ; a adus regipapa atunci necunoscuti on dusmani poporului roman, pe malulDunarei, pe care it pazea, spre a-i pune sa se inchine steagurilorromane ; a trimis inapoi regilor Bastarnilor si Roxolanilor pe fiiilor prinsi on luati inapoi dela dusmanii lor, iar regilor Dacilor pefratii lor ; dela unii dintre dansii a luat in schimb ostateci. Astfela statornicit el pacea provinciei. Cel dintai, ca guvernator al Moesiei,a usurat lipsa de paine a poporului roman, trimitand mari cantitatide grau din aceasta provincie".

In curand, sub Decebal, Dacii, tinuti in frau de aproape unsecole de catre Romani, isi vor gasi conducatorul care sa readucavremurile lui Buerebista.

BIBLIOGRAFIE

Tracii si Ilirii: W. TOMASCHEK, Die alten Thraker. Eine ethnologischeUntersuchung, III, in Sitzungsberichte phil.-hist. Cl., t. 128, r3o, t3r, Viena,1893-1894, 303 p. in 80; GAWRIL I. KAZAROW, Beitrage zur Kulturge-schichte der Thraker, Sarajevo, 1916, 125 p. in 8 ; G. G. MATEESCU, Granitade apus a Tracilor (Contributiuni toponomastice epigrafice), in Anuar. 1st.Cluj, III (1926), p. 377-492 ; GAWRIL I. KAZAROW, Thrace, in CambridgeAncient History, vol. VIII, Cambridge, 1930, P. 534-560 qi 781-786.

Ccnst. C. Giurescu 'scoria Romanilor, Ed. II-a 4

si

si

www.dacoromanica.ro

5o DACII SAU GETII

Dacii sau Getii: I. ANDRIWSCU, Piscul Crdsani. Descoperirile arheo-logice din vara anului 1923, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., seria 3, t. III,p. 1 III ; V. PARVAN, Getica. 0 protoistorie a Daciei, in Mem. Sect. 1st.Acad. Rom., seria 3, t. III, p. 113-851 (lucrare fundamentals) ; R. VULPE,Piroboridava. La station protohistorique et daco-romaine de Poiana dans laMoldavie inferieure, Paris, 1932, 4o p. in 8.

Scitii : ELLIS H. MINNS, Scythians and Greeks, Cambridge, 1913, 720p. in 4 ; M. SUTZU, Contributiunea numismaticei la istoria antics a Roma-niei transdunarene, in An. Acad. Rom., Mem. Sect. 1st., t. XXXVIII (19151916) p. 523-531 ; M. ROSTOVTZEFF, Iranians and Greeks in south Russia,Oxford, 1922, XVI + 26o p. 4 ; V. PARVAN, Consideratiuni asupra unornume de rauri daco-scitice, in Mem. Sect. 1st. Acad. Rom., seria 3, t. I, p.1-31 ; CARL PATSCH, Die Wolkerschaft der Agathyrsen, in Akademie derWissenschaften in Wien, Philosophisch-historische Classe, 1925, nr. XII a, p.69-77 ; C. MOISIL, Introducere in numismatica Dobrogei, in 1878-1928 Do-brogea, Bucuresti, 1928, p. 145-175 ; AL. ROSETTI, Resturi de limbo scito-sarmatd, Iasi, 1930, 16 p. in 80 ; M. ROSTOVTZEFF, Skythien und der Bo-sforus, Bd I. Kritische Ubersicht der schriftlichen und archeologischen Quellen,Berlin, 1931, XI + 651 p. in 4 ; V. CANARACHE, Regii sciti ti regatele forditre Istru ti Pontul Euxin. In lumina monetelor , in Bul. Soc. Numism.,1932-1933, p. 60 -83 ; MARIO ATTILIO LEVI, La Spedizione scitica diDario, in Rivista di Filologia e d'Istruzione Classica, N. S., vol. XI (1933), p.58-70 ; (indicat de C. Daicoviciu) ; FLORICA MOISIL, Doul monete sciteinedite, in Cronica numismaticd ti arheologica, XII (1936), p. 175-177.

Grecii: V. PARVAN, La penetration hellenique et hellenistique dans lavan& du Danube (D'apres les dernieres decouvertes archeologiques), in Bull.Sect. Hist. Acad. Roum., X (1923), p. 3-47 ; G. GLOTZ, Histoire Grecque,t. I. Des origines aux guerres mediques, Paris, 1925, XIX + 635 p. in 8.

Celti i: V. PARVAN, La Dacie d repoque celtique, in Cornpte-Rendusdes Seances de l'Academie des Inscriptions et Belles-Lettres, Paris, 1926, Avril-Mai, p. 86-87 ; H. HUBERT, Les Celtes et l'expansion celtique jusqu'd l'epoquede La Tene, 2 vol., Paris, 1932, XXVI + 403 si XVII + 368 p. ; CARLPATSCH, Beitrdge zur VOlkerkunde von Siidosteuropa, V, 1 : Bis zur Festsetz-ung der Romer in Transdanuvien, in Sitzungsberichte Phil.-bist. Cl., t. 214(1932), p. 1-206 ; C. S. NICOLAESCU-PLOP$OR, Les Celtes en Oltinie,Guimaries, Portugal, 1933, p. 308-312, in 4.

www.dacoromanica.ro

CIVILIZATIA BSI CULTURA DACILOR

Infatiprea lor. Imbracamintea. Indeletnicirile. Dacii eraublonzi-roscovani, de statura potrivita ; purtau cu totii plete barbal(vezi fig. 12). Nobilii aveau, ca semn deosebitor, un fel de caciulasau boneta de pasla (de aceea Romanii le spuneau pileati) ; ceilaltiumblau cu capul gol (comati). Se imbracau cu o camasa care levenea Ali le genunchi, stransa la mijloc cu o curea ; pantaloniierau legati jos, la glesna. Peste camasa, aveau o manta, prinsa laumar intr'o copca ; iarna purtau cojoace. In picioare, purtau opinci.Femeile aveau o camasa cu maneci scurte fusta. ; o broboada, in-nodata la spate, sub coc, le acopereau parul. Imbracamintea era fa-cuta din Una canepa, pe care stiau s'o toarca asa de subtirede frumos a nu se puteau deosebi de in. (Dacii au invatat Si pe Ger-mani sa cultive si sa lucreze canepa : numele german al acesteiplante, Hanf, vine din dacicul *kanabiz).

Indeletnicirea de capetenie a Dacilor sau Ge ;ilor a fost agri-cultura. Stramosii nostri erau, inainte de toate, un popor de plugari.Cand Alexandru cel Mare a trecut in stanga Dunarii, soldatii luiau mers prin holde in care graul crescuse atat de inalt, incat autrebuit sa-1 dea la o parte cu sulitele, spre a nu le impiedeca Main-tarea. Iar Decebal, in timpul luptelor cu Romanii, hotarise ca oparte din nobili sa poarte razboiul, aparand cetatile, iar alts partesa aiba grija de bunul mers al agriculturii. Din acest fapt, putemvedea cat prey puneau stramosii nostri pe cultivarea pamantului.Pretuiau mult vinul, de aceea viile erau foarte numeroase. Ba delao vreme, ajunsesera atat de numeroase, incat regele Buerebista atrebuit sa is masuri, hotarind reducerea suprafe %elor plan tate, ceea

si

si

si si

si

www.dacoromanica.ro

Fig. x2 Taran dac (comat), dintre cei facuci prizonieri si dusi la Roma.Chipul arata energie si hotarire. Multi dintre taranii nostri de astazi mai ales,.,in partea muntelui, seamana cu acest indepartat stramos. (Sculpture antics inmarmura la Muzeul Vaticanului din Roma ; pe soclu sta. scris : Captivus

Dacus").

010

.

r

C 11'CIVYS.,01\1.:1

(1..7

. '.;;'" A

.

,.c

ri

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA SOCIALA A DACILOR 53

ce s'a executat. Pe langa agriculture si cultivarea vitei de vie,Dacii sau Getii se mai indeletniceau cu creiterea vitelor.

Rasa tailor getici era, pe drept cuvant, vestita, iar turmelede of cirezile de boi si vaci constituiau o bogatie de capetenie.Stramosii nostri beau mult lapte : faptul a fost remarcat de scrii-torii antichitacii. Apicultura era si ea desvoltata ; Herodot pove-steste exagerand, evident, cu mult lucrurile, ca spre miazanoapte deIstru sunt atat de multe albine Incat impiedica oamenii sa treatsfluviul. Nu-i mai pucin adevarat ca trebue sa fi fost multe prisaciprin poienile padurilor si in mijlocul fanewlor asa de intinse in vre-mea ceea. Dacii se pricepeau la exploatarea metalelor aur,argint, fier, ajungand sa bate monete care se asemanau cu celegrecesti macedonene. In medicine erau foarte mesteri : invataciigreci au ramas uimici de stiina lor, de felul cum vindecau bolile.In special i-a impresionat faptul ca Dacii puneau in legatura san5.-tatea trupului cu aceea a sufletului. Platon, celebrul filosof, citeazaacest principiu de medicine dacic in felul urmator : Zalmoxis...spune ca, precum nu trebue sa incercam a vindeca ochii fare savindecam Intai capul, on capul fare trup, tot asa nu se poate saincercam a vindeca trupul, fara sa ingrijim Fi de suflet, i ca toc-mai de aceea sunt multe boli la care nu se pricep medicii greci,fiinda nu cunosc intregul de care ar trebui s se ocupe. Caci dataacesta merge rau, este cu neputinta ca partea sa mearga bine".

Organizarea socials. Dacii sau Gecii erau Impartiti inteoserie de neamuri sau triburi, avand fiecare cate un nume deosebit

locuind un anumit teritoriu. Geograful Ptolemeu, descriind Dacia,indata dupe cucerirea ei de Romani, insira aceste triburi aratatotdeodata orasele mai insemnate ale ei. In urma cercetarilor a-cute, s'a ajuns la concluzia ca, din triburile insirate de geografulamintit, existau, numai in cuprinsul Daciei Traiane, urmatoareledouasprezece sigur dacice : r. Predavensii, 2. Biefii, 3. Albocensii,4. Saldensii, situate catesipatru in partea de apus, anume prin Cri-sana si Banat. Apoi, S. Ratacensii sau Racatensii, 6. Buridavensii,7. Potulatensii i 8. Keiagisii, asezate in partea centrals a Daciei,incepand din nordul Ardealului, in tinutul Tarnavelor, in Olteniasi Muntenia de vest, papa la Duna