istoria tehnicii În românia

16
Airinei Ionuț-Răzvan Grupa 4102 ISTORIA TEHNOLOGIEI ÎN ROMÂNIA 14.05.2 015 Preistoria-Antichitatea-Evul Mediu Istoria tehnologiei în România se referă la evoluția în timp a uneltelor, dispozitivelor și metodelor de fabricație din România, precum și a invențiilor care au contribuit la progresul în aceste domeniu.

Upload: airinei-razvan-ionut

Post on 10-Nov-2015

290 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

referat

TRANSCRIPT

istoria tehnologiei n romnia

Airinei Ionu-RzvanGrupa 4102ISTORIA TEHNICII

ISTORIA TEHNICII

istoria tehnologiei n romnia14.05.2015Preistoria-Antichitatea-Evul Mediu Istoria tehnologiei n Romnia se refer la evoluia n timp a uneltelor, dispozitivelor i metodelor de fabricaie din Romnia, precum i a inveniilor care au contribuit la progresul n aceste domeniu.

INTRODUCERE Capacitatea creatoare a poporului nostru s-a manifestat nc din cele maivechi timpuri. De-a lungul mileniilor de evoluie uman, generaiile care s-au succedat au perfecionat necontenit uneltele i procedeele de producie pentru a le face tot mai productive. Stau mrturie toporaele din piatr datate acum vreo cinci sute de mii de ani, descoperite pe valea Drjovului, care fac parte dintre cele mai vechi vestigii ale vieuirii umane pe teritoriul rii, originalele culturi ale neoliticului dezvoltat, creaiile remarcabile ale perioadei de utilizare a aramei i apoi ale Epocii Bronzului, care la noi au atins o mare nflorire, strlucitele opere ale geto-dacilor, de la uneltele i lucrrile lor n argint i pn la impresionantul sistem de fortificaii din munii Ortiei.

n perioada feudalismului, iscusii meteri anonimi au realizat mari valori materiale i spirituale: construcii de o mare ingeniozitate, obiecte de meteug i de industrie casnic, instalaii originale pentru folosirea apelor curgtoare.

Preistoria n perioada paleoliticului inferior (1.000.000 - 120.000 .Hr.), pe teritoriul rii apar primele unelte prelucrate rudimentar din piatr cioplit.n paleoliticul mijlociu (120.000 - 30.000 .Hr.), apar uneltele din achii de cremene i cuarit i care au vrfurile mai ngrijit prelucrate.n paleoliticul superior (30.000 - 10.000 .Hr.) se perfecioneaz tehnica cioplirii uneltelor din silex, se construiesc primele adposturi, simple aprtori contra vntului.n epipaleolitic (sau mezolitic: 10.000 - 5.500 .Hr.) se trece la o via semistabil: se trece la cultivarea plantelor graminee i se domesticete cinele (utilizat la vntoare).n neolitic i eneolitic (epoca pietrei lefuite: 5.500 - 2.700 .Hr.) se extinde cultivarea cerealelor (gru, orz) i se folosete spliga pentru arat.

Ctre sfritul acestei perioade apare plugul primitiv de lemn. Tot mai mult se perfecioneaz ceramica.Temperaturile nalte utilizate de cuptoare permit i prelucrarea aramei.

Diversele culturi care se succed (Cri-Starevo, a ceramicii liniare, Vina-Turda, Hamangia, Boian, Vdastra, Gumelnia, Cucuteni) ne-au lsat motenire o ceramic destul de evoluat i variat, locuine executate din brne, argil bttorit, crengi mpletite.n perioada 2.700 - 2.000 are loc o tranziie de la eneolitic, la Epoca Bronzului. Se dezvolt pstoritul, uneltele de aram (culturile Cernavod, Coofeni).

Epoca Bronzului Epoca Bronzului se deruleaz pe teritoriul rii n perioada 2.000 - 1.200 .Hr. i se caracterizeaz n primul rnd prin dezvoltarea metalurgiei bronzului. agricultura: are loc prima mare diviziune social a muncii (separarea triburilor de agricultori de cele de pstori) se generalizeaz utilizarea plugului de lemn cu brzdar de corn, tras de bovine se cunosc grul comun, unii pomi fructiferi.

tehnica uneltelor: toporul de bronz cu orificiu pentru fixarea cozii noi tipuri de arme: pumnal, sabia, toporul de lupt.

locuinele: au form rectangular i erau construite fie din pari care susineau acoperiul, zidurile fiind din nuiele mpletite cu pmnt (sistem paiant), fie din crmizi nearse dar uscate la soare (chirpici). au podeaua din brne despicate sau din argil bttorit uneori sunt fortificate cu anuri sau ziduri de aprare de piatr. metalurgia: bogatele zcminte din zona subcarpatic permit dezvoltarea metalurgiei bronzului la sfritul epocii bronzului, este atestat la Hinova, Mehedini un atelier de prelucrare a aurului.

Epoca fierului Pe teritoriul rii, Epoca Fierului debuteaz prin 1.200 .Hr., cnd se confecioneaz primele arme i unelte de fier, care la nceput sunt utilizate n paralel cu cele de bronz. Prima perioad a fierului (numit i Hallstatt) a evoluat ntre 1.200 i 450/300 .Hr. Are loc a doua mare diviziune social a muncii: se desprind meteugarii ca o categorie social aparte.

metalurgia: prelucrarea bronzului cunoate o puternic dezvoltare ncepe exploatarea minereurilor de fier i apar primele centre metalurgice la care se dezvolt tehnologia reducerii fierului agricultura: la cultura cerealelor se adug cea a inului, a cnepii, a verzei tehnica uneltelor: uneltele de fier le nlocuiesc pe cele de bronz.

AntichitateaLa Tnen aceast perioad (a doua vrst a fierului: 450/300 .Hr. - 106 d.Hr.): se intensific extragerea i prelucrarea fierului apar tot mai multe obiecte de podoab din aur i argint agricultura (cultura plantelor i creterea vitelor) depete ca pondere vntoarea i pescuitul: se folosete plugul de lemn cu brzdare i cuite din fier ncep s se cultive ovzul i secara se ncheie a doua mare diviziune social a muncii: apar noi meteuguri i se intensific schimburile comerciale.La mijlocul secolului este atestat utilizarea pietrei fasonate n zidrii, realizndu-se aa-numitul murus Dacicus (zid fr mortar, dar de mare rezisten).

Dacia roman

Podul peste Dunre construit de Apolodor din Damasc n perioada 103 - 105 (reconstituire). Prelucrarea fierului n Dacia cucerit de romani ia un puternic avnt. Aceasta este dovedit de inscripiile descoperite n zona Petroaniului (i ulterior i n alte aezri) care atest exitena unui collegium fabrum, corporaie a fierarilor.

n secolul al III-lea, la Tomis i n multe alte localiti subcarpatice, este atestat existena unor cuptoare de ars crmid.

n aezarea daco-roman de la Trgorul Vechi (judeul Prahova), s-au descoperit vase n care se pstra iei sub forma de smoal (secolele V-VI).

Evul Mediu

Descoperirile arheologice din zona subcarpatic dovedesc faptul c, dup retragerea administraiei romane, pe teritoriul rii noastre exista o populaie stabil de origine latin, care se ocupa cu cultura plantelor, creterea vitelor i care avea cunotine remarcabile in domeniul metalurgiei fierului i al ceramicii. Iau fiin formaiunile statale feudale romneti. Se dezvolt orae mari, manufacturi, bresle i tot mai multe meteuguri pentru necesitile cotidiene.Prin 1060 este atestat creterea viermilor de mtase, dar a cror cultur ncepe sistematic abia prin secolul al XV-lea.ntr-un document din 1075 este menionat ocna de sare de la Turda, care se exploata nc din timpul romanilor.Exploatarea aurului i argintului este menionat de un document din 1238, de unde rezult stabilirea n zonele Zlatna i Clnic a primilor mineri germani n scopul exploatrii acestor metale preioase. n secolele urmtoare, alte exploatri de metale neferoase apar i la Abrud (1277), Cavnic (1336), Baia Sprie (1329), Bratilovu (ctre 1400).

n secolele XV-XVI, meteugul aurarilor transilvneni atinge cote nalte de dezvoltare.n secolul al XIV-lea, sunt menionate n Transilvania primele teampuri, acionate hidraulic, de mcinat minereuri.Asemenea dispozitive se rspndesc i n celelalte provincii romne.

Tot n secolul al XIV-lea este atestat construcia morilor de ap romneti tip "roat cu fcaie", considerate un adevrat strmo al turbinei hidraulice a lui Pelton.

Aceeai tip de energie este folosit i la acionarea fierstraielor, menionate n 1559 prin documentele domnitorului moldovean Alexandru Lpuneanu i la presele cu valuri la monetria din Baia Mare (1580).

La 8 decembrie 1366 dateaz cea mai veche meniune documentar referitoare la fabricarea berei pe teritoriul rii. Printr-un act datat pe 31 octombrie 1402 acelai lucru este atestat i n Moldova, iar prin 1522 i pentru Muntenia.n ceea ce privete alcoolul, distilarea acestuia este menionat n jurul lui 1400.

Spre sfritul secolului al XIV-lea este atestat utilizare ceramicii smluite n construcii (la finisaje), lucru vizibil la Biserica Sfnta Treime din Siret i la Mnstirea Cotmeana.Prin 1440 este consemnat exploatarea ieiului n Moldova (gropi de pcur).n ceea ce privete tehnica militar: n rile Romne, praful de puc este folosit cu mult naintea altor ri europene i anume ctre sfritul secolului al XIV-lea pe la jumtatea secolului al XV-lea, pentru asediatul cetilor, romnii utilizau bombardele.1508: se nfiineaz prima tipografie din zona romneasc, la Mnstirea Dealu.1528: se introduce tiparul la Sibiu1535: Ioan Honterus nfiineaz la Braov o tipografie. 1550: prima tipografie din Cluj-Napoca1622: tipografie la Alba Iulia, naugurat de principele Gabriel Bethlen.n jurul lui 1500 este consemnat utilizarea, n minerit, a vagonului mergnd pe ine de lemn, fiind utilizat n minele de aur din Brad. Este considerat cel mai vechi vehicul micat pe ine din istoria tehnicii. Calea de rulare era prevzut chiar i cu macaze.

Prin 1531/1532 este consemnat existena morilor de vnt n Muntenia.

n 1539, negustorul Hans Fuchs mpreun cu Hans Benkner instaleaz la Braov prima "moar" (fabric) de hrtie din Transilvania. O astfel de moar funcioneaz la Sibiu n 1573 i n anul urmtor. De asemenea, n perioada 1584 - 1587 apar la Cluj-Napoca mai multe mori de hrtie.Fabrici de sticl sunt construite nc de pe timpul lui Matei Basarab, lng Trgovite, unde este atestat documentar n 1644. La nceputul secolului al XVIII-lea, n Moldova se fabric sticl pentru geamuri.n 1672, la Bazna, Sibiu, sunt semnalate degajrile de gaze naturale.La sfritul secolului al XVII-lea (pe timpul lui Constantin Brncoveanu), se construiete, la Giurgiu, un antier naval.n 1685 ncepe exploatarea salinei de la Slnic, Prahova, cea mai important din ara Romneasc.

Pagin 12

Pagin 11