istoria procesoarelor intel

8/17/2019 Istoria Procesoarelor Intel

1/14

Istoria si evolu ia procesoarelor Intelț

Autor: Simoiu Robert

Grupa: 236

10 aprilie 2016


2/14

Introducere

Probabil că atunci când se discută despre procesoarele calculatoarelor numele care aparecel mai frecvent este Intel. De i, dea lun!ul timpului i alte firme precum "#D au constituitș școncuren i serio i, procesoarele produse de !i!antul din Santa $lara, $alifornia au continuat sț ș ă

repre%inte standardul de performan ă &n domeniu.ț"ceastă lucrare va &ncerca să surprindă evolu ia firmei producătoare de procesoare Intelțde la apari ia ei &n '( iulie ')6( până &n pre%ent i să surprindă momentele definitorii care auț șdeterminat de%voltarea unită ilor de calcul până la forma pe care o au &n acest moment.ț

*ucrarea nu va avea ca obiect de studiu compania &n sine ci mai de!raba produsele ei ișmodul &n care performan ele lor au evoluat dea lun!ul timpului i conte+tul &n care anumiteț șdeci%ii au modelat diferite familii de procesoare, influen ând astfel !enera iile ulterioare.ț ț

$onclu%iile lucrării vor constitui o anali%ă pe ansamblu a evolu iei de până acum aț procesoarelor Intel, a rolului de trendsetter pe pia ă i va &ncerca să emită anumite previ%iuniț șdespre viitorul produselor Intel.

Începuturile firmei Intel. Primele microprocesoare*a sfâr itul anilor ')6, c-imistul Robert o/ce i fi%icianul 0ordon #oore au părăsitș ș

firma 1airc-ild Semiconductors punând ba%ele unei noi corpora ii sub numele ini ial de #ț țlectronics. Deoarece fonetica asociată pronun iei numelor celor doi &ntemeietori pre%en i i &nț ț șacronimul din titlu, Moore Noyce, era omofonă cu e+presia en!le%ească more noise sa decis&nlocuirea acesteia cu Inte!rated Electronics, prescurtat Intel, care &nsă era dea de inut de lan ulț ț-otelier Intelco, fiind nevoie de o cumpărare prealabilă a drepturilor de folosire.

Ini ial compania sa a+at pe productia dețmemorii R"#, incepând inova iile &n acestțdomeniu. "nul ')4' repre%intă &nsă primul punct

definitoriu &n evolu ia te-nicii de de%voltare aț procesoarelor i are bine&n eles la cârmă proaspătș țcreata companie Intel. Din punctul de vedere aleevolu iei companiei, este anul &n care &ncepe sățfie vândută la bursă cu 23.5 dolari ac iunea,țaun!ând la o cotă de 6.( milioane de dolari."devăratul moment definitoriu &l repre%intăintroducerea pe pia ă a primului microprocesor țIntel 4004 cu o capacitate de stocare de biti. 7'8 728

9om pre%enta &n cele ce urmea%ă specifica iile acestui procesor pentru a putea săț

observăm cât de mult sa de%voltat &n timp acest domeniu i care este ordinul de mărime alș&mbunătă irii adus &n timp procesoarelor Intel.ț"vând o structură ba%ată pe '6 pini inc-ista i &ntro structură ceramică, procesorulț

atin!ea frecven e &ntre '(;% i 4;%. 1iecare dintre cei 23 de tran%istori afla i &nț ș țcomponen ă erau compacta i &n urma procesului de fabricare pe un spa iu de 'ț ț ț


3/14

apari ia variantei &mbunătă ite pe ( bi i sub numele deț ț ț 8008. =n alt factor decisiv pentru evolu iațulterioară a produc iei pe scară lar!ă a procesoarelor &l constituie deci%ia companiei de a iț șinterna ionali%a procesul de produc ie prin desc-iderea unei fabrici de asamblare &n #alae%ia,ț țară care &n pre%ent repre%intă un puternic aliat economic al companiei.ț

#icroprocesorul (( con inea un set de ( de instruc iuni fiind compatibil cu memoriiț ț

R"# de '6o, rulând la o frecven ă de .5 până la .( #;%. $on inea 35 de tran%istori i aț ț șrepre%entat puntea de le!ătură către modelul ((, care repre%intă prima sc-imbare maoră de performan ă, deoarece (( se situa calitativ relativ aproape de predecesorul său.ț

Pentru a sublinia faptul că simpla produc ie pe scară lar!ă de procesoare nu a contribuitțde una sin!ură la pro!resul industriei de profil i al firmei Intel in particular i ca orice avansș ș-ard>are nu poate apărea decât &ntrun conte+t de evolu ie soft>are favorabil. ?n ca%ul avansuluiț procesoarelor Intel, acest conte+t favorabil a fost creat &ncepând cu anul ')43 când compania aintrodus limbaul P*@#, primul limba de nivel &nalt care putea fi folosit pentru pro!ramareamicroprocesoarelor Intel i un instrument fi%ic de produc ie soft>are numitș ț Intellec-4-40. "cestconte+t favorabil a dus la apari ia primului microprocesor comercial cu adevărat fiabil: ((.ț

"pari ia procesoruluiț 8080 constituie inceputul unei noi etape &n de%voltarea de

procesoare din două aspecte: este primul procesor care a fost &n!lobat &ntro !amă lar!ă de produse -ard>are Ade la case de marcat până la semafoare automateB i totodată a reu it să atin!ăș ș primul ordin de mărire &n performan ă fa ă de !enera ia anterioară la doar 5 de tran%istoriț ț țutili%a i.ț

Procesorul (( a fost introdus in ')4, folosind o parte din circuitele au+iliare utili%atela construc tia procesorului ((. Se simte oțcre tere considerabilă a memoriei acceptate deșla '6 o la 6 o i a numărului de opera ii laș ț3. instructiuni pe secundă, de %ece orimai mare decât a predecesorului. $on ineaț5 de tran%istori rulând la o frecven ă de 2ț#;% i ocupând fiecare 6


4/14

ocupa de calculele interne, i EI= AEus Interface =nitB, care comunica cu componentele dinșe+terior, acestea rulând &n paralel .

"cest procesor apare la aniversarea unui deceniu de e+isten ă a firmei, consolidândțstatura acesteia de trendsetter &n domeniu. ?ntrun deceniu, performan a procesoarelor produsețde Intel a crescut ca frecventa de la apro+imativ '5 ;% la ' #;%, memoria compatibilă

crescând de la o la ' #o, numărul de tran%istori de la 23 la 2), iar numarul deinstruc iuni calculate pe secundă a evoluat de la apro+imativ ' la '. Se poatețobserva că pe fiecare nivel de performan ă produsele Intel au inre!istrat o cre tere cu un ordin deț șmărire de ', fapt care su!erea%ă apari ie unei noi !enera ii de procesoare care aduce cu sine unț țnou standard. F altă noutate importantă introdusă de procesorul ((6 este separarea amintităanterior care speciali%ea%ă componentele interne ale procesorului. "stfel procesorul aun!e să posede o ar-itectură &n adevăratul sens al cuvântului cu entită i componente bine speciali%ate,ț punânduse astfel ba%ele ar-itecturilor comple+e ulterioare. Gotodată separarea opera iilor dețcalcul de cele de comunicare cu componentele e+terne prefi!urea%ă apari ia sistemelor dețcac-in! ca parte componentă a procesorului pentru &nlesnirea transferului de date cu e+teriorul.

Pe lân!ă toate acestea, acest procesor a introdus instruc iunile x86 ț , care repre%intă codul

intermediar dintre limbaul ma ină al procesorului i restul componentelor, instruc iuni folosite iș ș ț ș&n %i de a%i. Din toate aceste considerente, procesorul ((6 este considerat a fi standardultuturor microprocesoarelor din %iua de a%i.

#ai târ%iu &n acel an, i anume pe data deș 1 iulie, a fost lansat procesorul 8088, ba%at &ntotalitate pe ((6, sin!ura diferen ă fiind faptul că ma!istrala de date era proiectată pe ( bi i, spreț țdeosebire de ((6, a cărui ma!istrală era de '6 bi i, pentru a putea comunica si cu sistemele maițvec-i e+istente. Diferen a apare doar la componenta EI= a procesorului, = fiind aceea i,ț șdovedind faptul că ale!erea de a separa atribu iile componentelor a fost una inspirată.ț

Fdată cu aceste procesoare apare conceptul de coprocesor , 728 fiind un procesor dedicat,separat de microprocesor, dar care este le!at direct de acesta, e+tin%ând func ionalită ileț țmicroprocesorului. "stfel, coprocesorul principal reali%at de firma Intel pentru procesoarele((6@((( este ((4, care era primul coprocesor matematic care reali%a operaiile &n vir!ulă flotantăAopera ii cu numere realeB, apărut &n anul ')(. Fțreali%are importantă a firmei o repre%intă câ ti!areașcontractului pentru reali%area procesorului primuluicalculator personal, IE# P$, probabil cel mai cunoscutdintre primele variante ale calculatorului personal i cu si!uran ă unul dintre cele mai populare &nș țacea vreme, &n ')('. "stfel se solidifică o colaborare fericită &ntre producatorul de procesoare ișIE# care a facilitat si!uran a pie ei de desfacere pentru Intel, un factor important pentruț țde%voltarea durabilă care avea să urme%e pentru produsele companiei.

E$olu ia microprocesoarelor. %e&ea lui 'ooreț"ceastă evolu ie a microprocesoarelor, i mai ales faptul că acestea se de%voltă uluitor deț ș

la un an la altul, respectă binecunoscuta Lege a lui Moore. "ceastă le!e indică faptul că lafiecare doi ani, numărul de tran%istori dintrun circuit inte!rat se dublea%ă. 78

"stfel, &n anul ')(2, au fost reali%ate microprocesoarele 80186 si (2(6 Acunoscute ca iș'(6 respectiv 2(6B. Primul procesor era construit pe o ar-itectură de 2


5/14

e+ecuta .45 milioane instruc iuni, la o frecven ă de '#;%, cu o frecven ă ma+imă de 25#;%.ț ț ț738

i aun!em i la ceea ce se spune a fi cel mai mare salt dintre două !enera ii consecutive,Ș ș ți anume procesorulș 80286 A2(6B. "cest procesor putea e+ecuta milioane de instruc iuni peț

secundă, la o frecven ă de ma+im 25#;%, având te-nolo!ia de fabrica ie de '.5ț ț are &n paralel.

Figura 4. Procesorul 386DX mpreun! cu coprocesorul s!u,


6/14

?n ')(4 a fost lansat coprocesorul pentru 3(6, i anumeș (8), primul coprocesor Intelcompatibil &n totalitate cu standardul IEEE , si care avea, pe lân!ă vite%a mai mare fa ă deț predecesoarele, i calcularea func iilor tri!onometrice.ș ț

"nul ')() aduce &n prim plan procesorul Intel 486, fabricat pe '


7/14

&mbunătă ite pentru calculul cu &ntre!i i controlul mai eficient la memoriei cac-e. Introducând (ț șnoi re!i trii, SI#D a fost creat pentru a efectua autonom calculele destul de costisitoare &nșvir!ulă mobilă i a elibera procesorul propriu%is pentru alte calcule mai rapide. ?ntro eră &n careșcalculatoarele personale deveneau din ce &n ce mai mult vi%ibile &n domeniul multimedia, SS ișmai apoi SS2 au adus un aport important de performan ă &n encodarea i decodarea #P02 iț ș ș

&n !eneral la redarea flu+urilor de date audio i video. Instruc iunile SS pot fi combinate cuș țu urin ă cu instruc iuni ##H fără un impact maor asupra performan ei procesorului.ș ț ț țPe lân!ă &mbunătă irile privind efectuarea opera iilor matematice, familia Pentium a adusț ț

&mbunătă iri &n ceea ce prive te i dialo!ul procesorului cu elementele periferice aleț ș șcalculatorului prin intermediul ma!istralelor E=S. "pare astfel conceptul de ma!istrale !emeneindependente Dual Independent BUS (DIBB 768 care presupune &mpăr irea &n două ma!istralețde date independente, de intrare i de ie ire. Pentru a se putea implementa această ar-itectură aș șfost nevoie ca al doilea nivel de memorie cac-e A*2B să fie &n!lobat &n procesoul efectiv i nu peș placa de ba%ă unde se afla anterior. #a!istralele ultili%ate &n astfel de ar-itecturi sunt: ma!istralafrontală, care face le!ătura cu cu placa de ba%ă i c-ipsetul i ma!istrala posterioară careș ș!estionea%ă accesul la nivelul nou introdus de cac-e *2. "ceastă sc-imbare a avut evident

efectul de a &mbunătă i considerabil rata de transfer a datelor pe procesoarele care oțimplementau.=n bu! celebru referitor la procesoarele Intel a fost descoperit &n ')) de un profesor de

la cole!iul */nc-bur!. umit Pentium FDIV, desemna o eroare de fabrica ie a procesorului carețavea ca efect apari ia unor %ecimale incorecte la &mpăr ireț ț 7'8. Eu!ul a fost caracteristic primuluimodel Pentium, P#, dar a fost corectat prompt pentru !enera iile următoare.ț

Frdinul de mărime &n performan ă a !enera iei Pentium este 5 raportat la (6 i 3 fa ăț ț ș țde !enera ia (((. "pare concomitent cu un articol de pre%entare a companiei &n revista 1ortunețcare anun a o revolu ie a calculatoarelor. F revolu ie care nu a e%itat să apară, fiind facilitată iț ț ț șde marea pia ă de desfacere pe care a avuto compania &ncă de la &nceputul e+isten ei sale. "stfel,ț ț&n ')), c-ipurile Intel se !ăsesc pe (5 din calculatoarele e+istente.

ra Pentium este stratificată cronolo!ic pe !enera ii. Prima !enera ie cuprinde modelulț țini ial P5 pre%entat succint anterior. "par cele două ma!istrale DIE care &i permit procesorului săț

e+ecute fi%ic două opera ii concomitent.ț1recven ele atinse de procesor aun!eau la 45ț#;%, procesorul putând accesa o memorie de 0b prin intermediul celor două ma!istrale de 6 biti. Re!i trii erau implementa i pe 32 de biti iș ț șcele două nivele de memorie cac-e pe (b.$onsumul de ener!ie nu este foarte bine!estionat, &n pofida folosirii S##. $onsumând până la '6J. 0enerarea considerabilă de căldurăa făcut necesară instalarea unui cooler voluminos peste procesor.


8/14


9/14

?n paralel cu aceast procesor a fost lansat i procesorulș *eleron, fiind variantă mai slabăa procesorului Pentium 3, având o memorie cac-e *' de 6 o, si *2 de '2( o.

=n lucru interesant le!at de procesorul Pentium 3 a fost introducerea unui cod unic deidentificare, numit &rocessor 'erial Num(er )&'N*, 7'8 i care permitea oricărui soft>are instalatș pe calculator să &l accese%e, doar dacă acest lucru nu era de%activat din EIFS. "stfel că &n

noiem(rie 1+++, panoul 'cience an" $ec,nology ptions .ssessment al Parlamentului uropeana inter%is montarea acestor cipuri pe calculatoarele utili%atorilor, Intel &nlăturând acest id odată cuversiunea $ualatin.

9iitorul se arăta promi ător, odată cu apari ia procesorului Intelț ț Pentium 4, &n anul 2, ba%at pe o nouă microar-itectură: "et,urst. 7'8 728 768 "ceastă ar-itectură introduce conceptulde /yper$,rea"ing , menit să &mbunătă ească paraleli%area calculelor. " apărut pentru prima datăț&n 22, odată cu procesoarele Heon Anume de cod &restoniaB, i presupunea alocarea, pentrușfiecare nucleu fi%ic al procesorului, câte două nuclee virtuale Asau lo!iceB, i să &mpartă sarcinileș&ntre ele Acând este posibilB. "stfel, cu această te-nolo!ie, un nucleu fi%ic apărea &n sistemul deoperare ca două procesoare, permitând accesul concurent al două procese la acela i nucelu.ș

"ltă func ionalitate a acestei microar-itecturi este rularea e+ecu iilor dinamic, &n oriceț ț

ordine, prin intermediul unei evi Aț pipelineB 728 768 748 pe mai multe niveluri, destinat aplica iilor țaudiovideo, care transmit o cantitate considerabilă de date &n rafală. "cest pipeline păstrea%ă de până la 3 ori mai multe instruc iuni, datorită te-nolo!ieiț /yper &ipeline" $ec,nology. Deasemenea, această ar-itectură permitea frecven e de până la '0;%, ceea ce a dus la un consumțridicat de curent i de căldură.ș

Procesorul Pentium 4 a fost introdus sub numele de cod !illamette, fabricat pe '(nm,cu o frecven ă de '.50;% i &n!lobând un total de 2 milioane tran%istori. ?n anul 22, a fostț șintrodusă versiunea Nort,#oo" , fabricată pe '3nm, cu frecven e de până la 2.2 0;%, i cu oț șmemorie cac-e *2 dublată la 5'2 o Afa ă de JillametteB, crescând numărul de tran%istori la 55țmilioane. Got &n această variantă, &n anul următor a fost introdusă te-nolo!ia ;/perG-readin!.De asemenea, Intel a crescut ma!istrala de date de la '33 #;% la #;%, permitând unită iiț+ecution Grace $ac-e să re ină instruc iunile !ata decodate, &n timp ce altele sunt e+ecutate.ț ț

Prima variantă de procesor E-treme a fost Pentium allatin, lansat &n anul 23,adău!ând o memorie cac-e de 2 #o pe nivelul 3, cu o frecven ă ma+imă de 3.2 0;% A3. 0;%ț&n anul 2B. =lterior, varianta &rescott , avea frecven e de 3.( 0;%, cu un număr de '25țmilioane tran%istori, fiind fabricat pe ) nm, i variantaș %e"ar Mill , având acelea i specifica ii caș țvarianta Prescott, doar consumul redus fiind noutatea principală, cu o căldură totală !enerată dedoar (6J A/PB, i de asemenea ar-itectura fiind mic orată la 65 nm.ș ș


10/14

Pia a serverelor urma să &ntâlnească cel mai performant procesor, Intanium.ț 728 768 "cest procesor, creat pentru prima dată pe o ar-itecturăde 6 bi i, introducea memoria cac-e pe 3țniveluri A32 o nivel ', )6 o pe nivelul 2 i 2@ș#o pe nivelul 3B, ma!istrala de adrese pe bi iț

Aceea ce &nseamnă un total de '6 Go de memorieR"#B, putând e+ecuta p&nă la 2 opera ii pețciclu de ceas Autili%ând conceptul de Explicity &arallel Instruction %omputing B. Structuraacestui procesor con inea unită i &ntre!i, ț țunită i multimedia, 2 unită i &n vir!ulă mobilă deț ț preci%ie e+tinsă, 2 unită i e+tinse de simplăț

preci%ie, 3 unită i de ramificare i 2 unită i de acces al memoriei.ț ș ț"ceastă ar-itectură este cea mai bine conturată i avansată, de la &nceputurileș

procesoarelor i până &n %i de a%i. ?n 22, apare procesorulș Itanium 2, mărind performan aț predecesorului său de până la 2 ori, cu un număr total de 22' milioane tran%istori, pe o

ar-itectură de '( nm. "cesta avea cac-eul *3 3#o, *2 de 256 o, cu dimesiunea liniei de '2(octe i i o ma!istrală de sistem de 6. 0o@s.ț șDupă procesorul Pentium , i problemele care au apărut le!ate de supra&ncăl%ireaș

procesoarelor, mărirea frecven ei i nevoia de coolere mari, cei de la Intel au scos, &n anul 25,ț ș primul procesor "ual-core, Pentium /, fiind ba%at pe accea i ar-itectură etEurst. Primașvariantă, D(, ba%at pe nucelul 'mit,iel" , fiind compus din 2 nuclee Nort,#oo" , cu oar-itectură pe )nm, cu o frecven ă de 3.2 0;% i un număr total de 2)' milioane tran%istori.ț ș

Primul nucelu fabricat pe 65nm a fost nucelul &resler , cu un număr de 346 milioanetran%istori, Intel introducând variantele Extreme E"ition asociate celor 2 nuclee tot &n aceea iș perioadă, aun!ând până la 3.430;%, având o căldură totală !enerată de '3J. ?n 2', Pentiuma &mplinit 2 ani, iar Intel a lansat procesorul G(2#8, un procesor dual core pe 6 bi i, 22nm, cuțo frecven ă de 3.2 0;%, putând fi overclocKat până la .40;%.ț

În pre!ent

"nul 26 &nc-eie domina ia Pentium i &ncepe seria de sucessț ș Intel *ore 2, 7'8 avândun impact uluitor asupra performan ei. "ceastă serie venea &n ț pac,ete, i anume: $ore 2ș uo,$ore 2 3ua" $ore 2 Extreme i $ore 2ș 'olo Adoar pentru laptopuriB.

Prima serie, *ore 2 /uo, este seria cu un impact maor de performan ă fa ă deț ț predecesorii săi din seria Pentium. "stfel, primul nucleu %onroe, fabricat pe 65nm, i cel de alșdoilea, .llen"ale, aveau frecven e &ncepând de la '.( 0;% i până la 3 0;%, cu un număr de 2)'ț șmilioane de tran%istori i nucleulș Merom pentru laptopuri, cu frecven e de '.2 0;%. Doi ani maiț

târ%iu, a fost lansat nucelul !ol"ale iș &enryn AlaptopuriB, fabricate pe 5nm, cu frecven e deț până la 3.5 0;% Arespectiv '.0;% pentru laptopB i cu un număr de '' milioane tran%istori.șFdată cu această serie apare i conceptul deș Tic-Toc , 7'8 un model lansat de Intel iș

care se referă la procesul de sc-imbare &n timp al te-nolo!iei procesoarelor. 1iecare tic repre%intă o mic orare a te-nolo!iei de fabricare fa ă de varianta anterioară, iar fiecareș ț toc repre%intă o nouă microar-itectură. "stfel, odată la un an sau la '( luni, apare fie un tic , fie untoc , adică fie se mic orea%ă ar-itectura Aceea ce implică o scădere a performan eiB, fie o nouaș țar-itectură.

Figure 8. Intel Itanium 2

Figura -. Core 2 /teme X-6"0, nucelu Penrn


11/14

#area noutate o are &n sc-imb varianta*ore 2 E-treme, care a lansat primul procesor uad core, cu nucelul 5entsiel" E , fabricat pe 6nm, cu frecven e de până la 3 0;%, iț șnucelul 7oriel" E , &n 24, fabricat pe

5nm, cu frecven e de 3 0;% i 3.2 0;%, cuț șvarianta &enryn E pe laptop, 5nm, fabricat &n2(.

=ltima serie, *ore 2 uad, a apărut prima dată &n 24 cu numele 5entsiel" , i erașfabricată pe 65nm, cu frecven e de până la 2.64 0;%. =n an mai târ%iu, a apărut variantaț7oriel" Apentru P$B i variantaș &enryn Apentru laptopB, pe 5nm, cu frecven e de până la 3.'4ț0;% A i 2.240;% pentru laptopB.ș

i aun!em astfel la procesoarele care e+istă i &n %iua de a%i, i anumeȘ ș ș *ore i( i# iș i).Prima ar-itectură pe ba%a căruia a fost create aceste procesoare a fost Ne,alem, &n anul 2(,fabricat pe 5 nm, având un număr de 43' milioane de tran%istori, cu frecven e de ma+im 3.33ț

0;%, i cu o memorie cac-e pe nivelul 3 de ma+im 2 #o. "ceastă ar-itectură a avut doar șmodele $ore i) iș i# Anu e+istă i( ba%at pe această ar-itecturăB, cu un număr de 2 nuclee ApelaptopB sau nuclee Ape desKtopB, fiind un proces de tip tic .

Succesorul acestei ar-itecturi este !estmere, &n anul 2', fiind fabricată pe 32 nm, cu unnumăr de 3(2 milioane tran%istori, repre%entând un proces tic . "ici, Intel introduce pentru primadată procesorul $ore i(, i de asemenea introduce i o placă video inte!rată &n pac-etulș ș procesorului.

=rmătoarea ar-itectură, +and3 ,rid&e, repre%intă o &mbunătă ire a precedentei, adică unțtoc . "stfel, aceasta &n!lobea%ă 5 milioane tran%istori, fabrica i pe 32nm. " fost creatăț&ncepând cu 2'', cu o frecven ă &ntre '.6 0;% i 3.6 0;%, cu te-nolo!iaț ș Intel $ur(o oost 2, cuo mărime a memoriei cac-e de 6 o pe nivelul ', 256 o pe nivelul 2, memoria de pe nivelul 3fiind partaată cu procesorul !rafic.

=rmătorul pas a fost trecerea la ar-itectura pe 22nm, I$3 ,rid&e Aun tic B, care are la ba%ă ar-itectura 'an"y ri"ge, fiind creată &n anul 2'2, cu un număr de 2' milioane

tran%istori, având performan e cuț3 6 mai bune decât predecesorul, comparând cilcul deceas, i cu 25 6(, comparândș procesorul !rafic inte!rat.

?n anul 2'3 este creatăar-itectura as5ell, pe 22nm Adeciun toc B, cu un număr de 26milioane tran%istori, cu frecven e deț până la 0;%. ?n anul 2', Intellansea%ă primul procesor "estop cu

( nuclee, Intel $ore i!-"#$%X , fiind primul caresuportă memorie DDR, i o frecven ă de 3 0;% Apână la 3.5 0;%B, i GDP de 'J.ș ț ș

"r-itectura ,road5ell aduce cu sine mic orarea Aș tic B tran%istorilor la '2nm. $u ai săi') milioane tran%istori, roa"#ell aduce cu sine noi caracteristici, cum ar fi decodorul video

Figure 10. Comparaie ntre Intel Core i7)47-0& i In


12/14


13/14

Referințe

[1] A. Mihai, „Istoria procesoarelor Intel,” 12 04 2015. [Interactiv]. Availale!https!""#onait.tv"istoria$procesoarelor$intel".

[2] %. &'lea (i R. )'#*'+, &alc'latoare n'-erice, ote *e c'rs $ laorator, )ac'!Al-a Mater, 200/.

[] . . )ar'ch, 3rocesoarele Intel,3 in r#itectura Calculatoarelor , &l'$apoca,6*it'ra 7896:&8, 2000, pp. 1;$14


14/14

https!""#onait.tv"intel$cannonla?e$are$;$n'clee".

[10]

%. =. &alistr', 3&'- vrea Intel sa treaca *e 10 nano-etri,3 0/ 0 201. [8nline].Availale! https!""#onait.tv"c'-$vrea$intel$sa$treaca$*e$10$nano-etri".

istoria procesoarelor intel

Documents