CONTRIBUTIILA

ISTORIA INVATAMANTULUIIN TARA SI IN STRAINATATE

(1780 1830)

DE

N. IORGAMembru corespondent al Academiei Romano!

qedirga dela 9 _Tank 1906.

E mult mai mare de cum am putea crede numarul acelor Iii deboieri, de boierinasi, de negustori chiar, cars, in ultimii ani ai vea-cului al XVIII-lea sau in cele dintai decenii ale celui urmator, cu-legeau invatatura Apusului, fie in tars chiar, prin aducerea, inconditii destul de grele, a dascalilor de cash, pentru o singura fa-milie iubitoare de lumina sau peritru mai multe, fie in strainatate,prin trimeterea pe mai multi ani de zile a copiilor in aceleundo puteau sa deprinda limbile straine, «artele de agrement» siunele cunostinte practice, data nu chiar un mestesug intelectual,ca medicina si ingineria mai ales, avochtura mult mai putin si moltmai tarziu. Arhiva bogata a familiei Hagi Pop din Sibiiu da si .unmare numar de stiri noun cu privire la patrunderea prin invatamanta cunostintelor, modelor si idealelor europene.

Scrisorile privitoare la aceasta ramura din desvoltarea poporuluinostru, pe can le-am gasit in arhiva Casei Hagi Constantin Popdin Sibiiu, se vor imparti duph cum ele privesc pe preceptori sau gu-vernante, on baietii sau fetele can se duceau peste hotare. Siscrisorile din aceasta a doua categorie se grupeazh. in chip firesc

Analele A R.Tom. XXIX.- Memoriite Seq. Literare. 1

4 11 1

I I

ra,

I 1/ i , t , ' '11, i e'r a it 1 I a , 1.'1 4

. Jr I k .'I 1.1( 11* ^ 111P1'04)1i. 41X'

1 o

.

a.-ti 9 i '11 a

" Li I i I; 41 ,It

, I ti.1 n , ^r

a

r. ; I

I 0411.1tr..A 'a 11

f ; '1

a )

locuri,

2 N. IORGA 34

dup5, locul in care se faceau studiile : la Paris sau -la Viena. Laurm5,, se vor da cateva cari privesc pe tinerii plecati pentru a In-vata negotul sau meseriile propriu zise.

Preceptori sau guvernante ; scolari romani lapensioane straine.

I.

La o varsta ce nu era de tot frageda, Barbu Stirbei, mare boieroltean, care apucase a fi inaltat la rangul de Serdar, cere, la 1780,vechiului prieten al familiei sale, Hagi Constantin Pop, sa-i cauteun dascal de frantuzeOe pe care vrea s5,-1 aduca in tars:

14 Septemvrie 1780. «B. St[irbei], Serd[ar].» «Fiindea prea doresdi ca sa in-vata carte frantuzasca, si aid dascala nu sa gasaste, poftesc pa dumi, pentrudragostea nostra, sa puT salinta ca sa-m gasaatT un dascal frantuzesc, care sa fievrednicil la invatatura aiba toate cartile ce sant de trebuinta, gasandde acolo, sa tocmesti dumi ..; care sa-T daT pe anti pan in tl. 150, si, de nuva fi cu putinta , pan in tl. 20, si pentru ale mancariT ce trebue, ca la undascala osabit... , voT aseza in casa pun[a], om pentru poslusanie sa-Idati, $i, de nu sa va gasi omu cu capu, macara casatoritti sa fie, si va poftica sa vie cu sotiia luT aid, cu acest pret de tl. 200... , ai, cum zic, sa leports grija pentru ale mancariT Si asa socotesc ca, vindti lute aid, savor apuca altil de invat[a]tur[af, i sa va multumi pentru [Cereraspuns in grabs.]

Tata acum o cerere pentru preceptorul sau guvernanta de careare nevoie o «coconit5,»

31 Decemvrie 1809. Amiltptos NocoAcEou 341.1.11. «D[u]m[nea]luT coconuGheorghita Druganescu, ispravnicu acestul judet, are trebuinta da un dascal,sau dascalita macar sa fie, care sa aiba stiinta Si cu mestesug ca acela sacante cu clavirul, voind a-1 Linea in cas[5], sa invete pa coconita dum[nealuT]Cu glavirul... Sit-1 si tocmestI dum[neata] cu anul, clandu-T pan la tl. 500pa an.... Si, pentru saderea, ar, fi in casa dum[nea]luT, far de nid-o cheltuiala.»

II.

Inca din 1793, Ilinca Jianu tine& la Sibiiu, la .o Scoa15, particulars,a vreunui Sas, pe fiul ei, Hamza sau Amza, desmierdat in Amzuta,

si sa si,

si-15

si

...si castiga.

i-

fi

.1 I

I I

35 CONTRIB./1TH LA ISTORTA INVATAMINTIILIII. 3

si la aceasta data, copilul find obosit de atata carte «evropie-neasca», ea si-1 cere inapoi, asa, nedesavarsit cum va fi fost Inca:

Caracal, 20 lunie 1793. «Ilinca Jiianca, Pith[arniceasa].» E bolnavA. A primitscrisori dela flu, Amzuta, spuind «CA i suparat acolO nu poate a mai§Adea la invataturA, §i imi hotaraste ca negre§it sa trimit sa-1 aducA». Trimeteun fecior pentru aceasta, spre a-1 duce la Minnie. «Sa-1 porne§ti dum[neata]negresit, sa vie cu feiorul, de vreine ca nu mai va sit invete.» Saluta inP. S. §i «Gh. Jiianu, Clu6[er].»

Ceva mai tarziu, manastirea, «cloterul» Ursulinelor din Sibiiu, careisi inalta si acum, pe un delulet din marginea frumosului oraF, sit-sesc bine randuit, namila de ziduri galbene si triste, adapostia peo §colarita de peste munte, poate cea dintai care fusese adusapentru invatatura in aceste parti. Era fata lui Constantin Varlaam,boier de frunte, purtat prin Rusia, trait prin ostile irnparatesti, omfoarte cum se cade si destul de influent ca sa -0 poata injghebh,pe vremea stapanirii ruse§ti dela 1806 la 1812 un adevarat par-Lid, care se lupta cu al lui Constantin Filipescu (1).

Inca dela 8 August 1802, gasim o scrisoare cu privire la fatalui Varlaam, pe care tatal situ nu putea sä vie s'o vada, pentruca«venirea Math Sale lui Voda [Alexandru St4u] este WA fie cura,nd».Varlaam era pe atunci numai Clucer; venise insus la Sibiiu pentrua-si aduce copila.

Parintii trimiteau fel de fel .de daruri Maritei si cocoanei Patt-nicai, a Hagiului, care-i era un fel de «conrespondenta». Inca intoamna acestui an venise la Sasi si un scolar dela noi, fiul unuiginere al bogatului Vistier Hagi Moscu. Caci iata ce cuprinde oscrisoare din 29 Noemvrie a lui Varlaam:

29 Noemvrie 1802. «Costandin Varliajm.» Pentru sosirea la Sibiiu a fiuluilui «SpAtar Petrache, ginerile dum[nea]lui Vist[ie]r Hagi Moscu», «pentruinvatAtura». i pentru «Marita, fit -mea», careia-i trimite «nitele castane §i

rodiT ce i sa vor da ca sa sa bucure». Sotia lui, Frusinica, trimite Paunicai«doo testemelurl da Tarigrad».

Cele dintai vesti dela scoala erau bune. La inceputul anului1803 (scrisoare din 3 Iarivarie), Varlaam dime ca fiica-sa raft trecutpa cele da varsta sa» si se bucura peste masura ; °data, cu un

(1) V. editia lui Constantin Capitanul, pe care am dat-o, p. xxxii si urm.

s'ati si

. I 4 I

1 f

I

.1r

'

,

4 N. IORGA 36

«tulpan de roche» si «o gevrea» pentru Marita, el trimitea deci,la 9 Maiu, si un sal frumos rasaritean, un ochismeriii», staritei,amateri Roza 'ill», scuzandu-se «ca nu puteam sa.gasasc cu fata caceruta».

Dar, aproape in acelas timp, el primi instiintarea ca «materaRozaliia» a murit, gi, scriind la Sibiiu (18 Maiu) pentru «un gra-dinar bun», el intreba Inca «de s'aii asazatu alta cAlugArita% la ma-nastire

Peste cateva saptamani, Varlaam primi apoi o lungs scrisoarefranceza dela calugArita de Ghigi, care-i arata adevarata stare delucruri, lenea si relele apucaturi ale «coconitei», pe care aceasta-lalta, «matera» o Innegria dupa putinta pentru ca sa i se deA, impreun5,cu rasplata cuvenita, misiunea de a indrepta pe micul monstru ne-astamparat:

12 Iulie 1803. De Ghigi catre Varlaam. A neglijat vizita la ea cand §i-apus fata la manastire. «Je vis votre fille a regret confide a une religieusechargee de 30 demoiselles, hongroises et grossieres, a l'exception de quel-ques-unes de condition, qui m'avoient ete confides en particulier. J'aivu, avec douleur, croitre et embellir dans les defautx qu'elle avoit apporteet en gagner bien d'autres.» Superioara cere sa alba preparatoare. In va-canta, «votre Mimi prend du temps pour se vautrer par terre, se ddchirer etse salir faire peur.» Se ofera ca preparatoare (§i- pentru italiene0e); valocui cu ea. Altfel, nu-i da nici lectii de franceza. Lista de pacate : facemutre, tips, da cu picioarele §i cu coatele, pareste §i minte. «Pour ce quiest de son phisique, elle affecte une voix rogue et masculine, par ce qu'ellen'ouvre la bouche que pour gronder ; a un ventre enorme, ne portant pasde corset, et le corps d'un petit crapeau.»

Ea o va lecui de toate. «Jusqu'ici votre demoiselle a tres mal appris l'al-lemand, parce que les demoiselles avec qui elle s'exerce, s'amusent a la faireparler hongrois et valach, de sorte que quelquefois un seul de ses mots,farfouille, participe. d'allemand, de hongrois, de valach et frangois.»

La 18 Iulie, Varlaam arata lui Pop cä priimeste conditiile calu-garitei cu privire la «broasca» de Mimi.

tia ca «invata bine, atilt nemte§te, cat §i frantoze§te. Iar pentru limbafrantozeasca im scril dum[neta] ca, este putintica discolie (1), fiindca maTera §i alte copile de grofT, da invata tot la Oasta dascalita, §i le-au luat

(1) Greutate.

. .

11 ,Iff,

a,

11.

T. I

37 CNOTRIBUTII LA ISTORIA INVITA1VINTITLIJI 5

parintii, rAmaind numal Marita, fii-mea, si cum co, dascalita nu sa ajunge cucheltuiala, ca sa plateasca costul iei; ce, dg, voiti voi ca sa mai adaog pe unanti florinti 120, afar& din plata ei ce are pa lung un galbinu, sa instintez.Prea bucuros am priimit ca sa platesc acesti florinti pentru ca sa procopseascacopila spre invatatura, si, Minded in anul trecut am incheiat socoteala pla-tind si ate un galben pa lurid pentru clavir si jocuri, care acestea nu le-atimetahirisitu copila, sa sa prinza acesti galbeni intr'acesti 120 florinti. . . Ampriimit si d& la dascalita o carte cu care foarte mult intristatu,scriindu-m pentru copila ca nu-s are cresterea cu oranduiala bung, ca, in locdg, a parasi naravurile cele firesti ce poate sa be fi avut, le-ati mai inmul-titu; care scrisoare iatA o trimiseiti dum[ita]le, spre mai bung, pliroforie: Pentrucare ma rog dumn[itale] sa binevoesti a otcarmui pit copila ca sa nu ramaecu vre un narav, de vreme ce dr mai mult pentru unele ca acestea aminstreinat-o, ca, parasind once narav firesc, sa sa procopseasca si sit invete,si sa am lauda in Tara-Rumaneasca, e& nu fost stradaniia in zadar,mai vartos, sa ma indastulezu da bucurie auzind ca o laud& lumea dg, pro-copsita si inpodobita cu toate cele bune lucruri, iar sa nu fie pricing, lumi dacategoric . . . Pentru clavir si jocuri, cand va fi vremea dg, a invata, sa vapune, iar acum sa invete mereti la carte ... Cartea dare d[u]m[n]ei MadamGhiti, o lasaiu daspecetluita.»

Gandul i se lamureste si mai mult intro a doua scrisoare:

Bucuresti, 25 Noemvrie 1803. «C. Varlaam.» Poate invata si olavirulflits «Mai vartos frantozeste vaz ca nu-m scrie nimic, si am socotitu capa semne la manastire nu este dascal frantozesc.» SA deprinda si «jocuri sicusaturg,» (1).

La 16 Julie 1804, Varlaam, multAmit, recunoaste ingrijirea ce se dg, fetiteilui, care i-a scris nemteste si «sfrantuzeste», «trimitandu-ne si niste lucruriacute dg, mainile poate socoti intelep6unea dum[ita]le cats buc[u]rie auluat suflet[ul] nostru». Trimite «acest tulpanas la dumn[eata] ca sa-ifaci ohaina».El ragaduia sa plateasca banii pentru intretinerea ei, dupa ce va mantui culucrul caselor.

La 22 Fevruarie 1805, hind tonul e altul. Amintind datoria: «o bagatelaca a6asta», el scrie: «Pentru copila, am intrebat pa toll eel ce yin dg, acolo

(1) Peste catva timp, la 2 Decemvrie, el scrie pentru alt stop. Refuzase Pop a-i Impru-muta, 20.000 lei, pentru ca altii din tars nu-i platiserl, ci se purtaser5, acu varvarotita,(barbarie). «Are nevoie si acu zidirea omelet, Care si mai putin.Pentru aceea si zabo-veste el, la 13 Ianuarie, 1804, plata atm adum. maters cOlugAritaa,

i-ati

L

ei:

m'ati

si,

6 N. IORGA 38

da vorbeste frantozeste, si toll imi spun ca habar n'are da limba franto-zeasca, far da numai nemteste vorbeste. Apoi este stiut dum[itale] ca toata epi-melia noastra (1) este da cele ce sa politefsasc, adeca limba frantozasca, clavirsi celelalte, si da cea nemteasca nu este atata ananghi (2); mai daunazi iarasvaz ca -in scrie ungureste. De care nu numai ca nu este da nici-un folos,nici sa inteleaga nu face trebuinta: vream sa. scriu si calugariti i copili, casa pue silinta frantozeasca i celelalte ce i sa cuvine unel fete da boer; iarda ungureasca nu face trebuinta Boer[i] care ail fost la Sibiiu, imi spunca habar n'are copila da frantozeste.»

Ca pedeapsa, el nu-si plati datoria pentru «procopsania» feteinici in Septemvrie, °and fagaduia, sa vie insus la Sibiiu spre apune la cale toate.

Para in Martie 1806, cand un scolar dela Sibiiu, fiul SerdaruluiHosea, adfise alte shin, fata innaintase mull insa:

A primit scrisoare dela fiica lui «cu fiiul dumnealui Sardarului Roscai, incare im scrie -nernte§te si frantozeste. Si, cat pentru nemteasca, vaz ca ebinisor scrisa, ar frantoziasca nu e daschilinita, frate, ci sa vede ea, sail

dascal bun, sail ca nu invata nici da cum, sail ca nu pune silinta. Sima rog, frate, toata silinta sa-i fie pentru limba frantozasca si pentru clavir,ca, cat pentru nemteasca, audit ca vorbeste binisor. Scrisorea o vaz buni-cica. . . SA fie si spre lauda scoli, aici, in Tara-Rumaneasca: vazandu-o pricopsita,sa indemne si alti boeri sa-§i trimita fiicile sale acolea.»

I3oala si ducerea la tart impiedicara si acum venirea lui Var-laam, care trimitea, in Iunie, fart a plati, o scrisoare «dela Mor-tard dascalu» catre fetita.

Mai departe nu stim cum a mers cu scoala ei sibiiana Maritasau «Mimi» a lui Constantin Varlaam.

Tot din Caracal, de unde plecase la invatatura Amzuta Jianul,fu.adus prin 1803 Dinca, nepotul lui Constantin Brailoiul, care,acesta, scrie astfel la 9 Martie 1803:

(1) Grija.(2) Nevoie.

r I ilk T I 'TT

e

, I I

Watt

.4

' "

vi

f

If

?I A. I.

39 CONTRIBUTII LA ISTORIA 7

Pentru scolarul din Sibiiu, datoria de 1000 de lei ce are fatA de el EpiscopulNectarie de pe care sA-1 implineasca: II propune «o partida». Pen-tru ce are de flout la biserica Obedeanu: «2 sfejnice marl, 2 mid, dealma, 1 clopot doao mid de lemnti la iconostas, 4 feara la candile, ico-nastasu, acelea le-am poruncit, serafirni, odajdii; vol vedea de vol gasi o hainade stofa.»

colarul states in casa particulars, cu dascalul sau de acasa,poate Grecul Hristodor :

6 Julie 1803. «Const[an]d[in] BrAiloi[u]I.» «Pentru nepotu mien Dinca, copiluce-1 am la scoala greceasca de acolea, si mai mult lasat ca sA invete i nemteste,

scrie dascAlu Hristodoru ca acum, la sfarsitul luni acestiia, este sApiece de acolea, cere simbriia ce mai are a lua, si plata dascalului nem-tascu, ce zice ca au platit de ati invAtat copilu SA binevoesti a tocmidascalu cel noti, sA tie copilu in cas[A], cu mAncare odihna lui.»

Peste cateva saptamani insa, tanarul BrAiloiu era stramutat laViena:

Craiova, 10 August 1803. «Cost[an]d[in] Hanoi [Paharnic].» «Pentru Dinacopilu ce-1 am acolea Fiindca am socotit ca la Vighena poate procopsimai bine, si fiindcA merge dum[nealui] finu chir Dimitrie Mihalea Dimu,m'am rugat la d[u]m[nea]lui sA-1 is asupra d[u]m[nea]lui, sA-1 aseze acola sainvet[e].»

Acest Dina, nu trebue confundat totus cu Costache N. Brailoiu, caremerse si in Elvetia si ajunse unul dintre cei dintai juristi vrednicide acest nume ai terii noastre (1). .

Si la Viena tanarul Dinca era lasat Ins& in sama lui Zenobie Pop:

28 Fevruarie 1810. «Const[an]d[in] Brai[loiti].» Pentru «nepotu-mien Co-staiche, ca eti 1-as fi recomandarisit la Popazoe prin Preasf. pArintele EpiscopSevastis (2) pretenderesesti pe Costaiche a-1 avea spre purtarea de grij[a] si in-vAtAtura ... Nu cunosc pe omul acesta. Dar, socotind ca poate sa invete la dansu,de aceia am poftit pe Preasf. Episcop Sevastis de i-am scris. Eu,omos (3), copil[ul]Al am afierosit in mainile dumi[tale], dum[neata], la tine vol gasi cu tale, la

(1) V. Hurmuzaki, X, p. 656.(2) Dionisie Lupu, apoi Mitropolit.(3) Insa,

INVATAMANTULUI.

siRamnic,

. .fi

flindcA-ml

...si

, .

si

si

1

si-s

8 N. IORGA 40

acela sa va da spre invatatura, caste sa cuvine si sant de folosul lul. Ii vatrimite dela Bucuresti doua saluri: «de sa va putea a le lua mihaiar-pazar,adec[a] sa to trimit sit le vez, si, de-t vor plaOa, le vei oprii; atat numaT,d[u]m[neata] vorbeste cu vames[ul] Metes, sa nu le popreasca la varna candle-ol trimete. In aaasta saptamana am avut nunt[a]: am insurat pe TituBengescu, copil[ul] cel mai mare din doi frat ce e-I vazut, cu o nepoat[a] amea Pica Clud[e]r[ului] Cornit[a], care aT vazut-o si la masa, cand mancattcu tot[i].»

Bucuresti, 17 lunie 1810. «Cons[tan]d[in] Pentru nepotu mien, ma,rog sa-1 iubesti, ca este copil sarac, dal porunc[a] sa sa sileasc[a] lainvatatura: nu stirs pentru elinica, cum va sa ramae treab[a], ca acolea nucrez sa fie dascal.»

IV.

Alt boier muntean, Oonstantin Otetelisanu, isi tine, fetita la cloSerin 1807, si trimesese la o scoala, din Sibiiu si pe fratele sotiei sale,un flu al CluCerului Argetoianu, precum se vede din lunga si inte-resanta scrisoare, cu data de 5 Iu lie, care urmeaza:

5 Iu lie 1807. «C[ostan]d[ih] Ote[te]lis[anu] Cl[u]ker].» «Cu mila milostivului simarelui Dumnezail, care ne cearta, iar mortal nu ne da, Turcii din toatit Caras'ait tras pa la gaurile lor, si bine ne incredintaza de la multe parti ca, cu ade-varat, pacea s'ati savarsit si Bunaparte, ca un plirecsusios (1) din partea Turchii,au dat aceste tarT a ramanea supt ohabnica stapanire a prea- puternicil Inpa-ratii at Rusii. 5i sa ne invredniceasca Atotputernicu sa fie adevarata pacea,sa ne mat vedem pe la pustiitele cas6oare. Astaz luoai stire ca si Marii SaleluT Voda i-ail venit inparateasc[a] porunca sit vie la Blicuresti, si sa aiba obitsduirea tarii cu desavarsita stapanire, si cel mult pans in cinci-sass, zale sosestein Bucuresti... M'ati mutat cu ispramniciia la sud Meh[e]d[in]t, dupa ce le-amindreptat judetul Vaicii, ca, erea cu totu spart: acum sa le incheg si judetulMehedintului, find de tot prapadit. Cu numele vrednicii mi-am gasat beleao,dar ce sa fac ? Trebue sa muncesc, ca am casa grea Copilita o sa lasamacolea la closter, precum si pa copilu rap[osa]tului socru-mien Clud[e]ruluiArgetoianu, care it tanem noT, tiaras o sa ramae acolea la- invatatura. Sit po-vatuesti dum[nea]ta pa Zmarandita, si sa s[a] aduca si dascall innainteadumitale ca sa s[a] fats cu dansii invoiala in scris, si cat sit va putea mat

(1) Plenipotentiar.

-'A'

sa-1

.a -

t nip .1,1 t. t 1.i t, )1. I I

I I

f I 1i 1 +

si

41 CONTRIBUTII LA ISTORIA INVATAIVIANTULIII. 9

user, ca si eil ma aflu cu destule cheltuialit insardinat, dar pentru folosulfor trebue sit sufer §i cheltuiala, §i dorul lor.»

Un al treilea boier, Pana Costescu, tinea, la doqter doua nepoateale lui :

31 tulle 1808. «Pah[arnicul Pans Costescu.» «Socoteala banilor cedat pentru copile la closter.» Pomenit fratele situ, Costandin. Una din fete,Marghiolita, ii scrie nemteste, la 23 Decemvrie 1807.

Iata ce instructii dit el la 2 Iunie 1809:

«Sit put copilele mete a face ceva spituri mai frumoase si, ce sit va cheltui,va raspunde dumfitale]. Cate odatit, mat rar, cand vor vrea copilele cacumpere cats cevas, sit le daT citte patru, cinci nemtqti, ca sit sit mai rits-fete si ele, sit nu sit intristeze, cit acum nu post sit le serif" des.»

Abut peste un an, alta scrisoare dela boierul Para :

10 Noemvrie 1810. «Paharnicul Pana Costescu.» Intreabrt de nepoate, «§iurmeaza si Elenca la invittatura, ca sufletul Marghiolita. Pe care dum-[neatal sitrutiindu-le, sit le spur cit le rog sit sit sileascrt ca sit invete tot ce sitcade, fiindcrt saapropie acum, data va vrea Dumnezeri, dit vara sit vitt sit le jail.»Salutit si pe «mater Anghela», «Sfintiia Sa». «Dosebit, iaras, fiindcri, cAndera cocoana Marghiorita male, rugat copilele ca sit le fac scurteicute,iat[h] ca facuT si le trimiseiii; ci sit le poarte s'an[rt]toase. Iat[rt] cit le tri-.miseiu §i cite dot galbeni, ca sit aibit sit -s is citte ceva§.»

Peste alti doi ani (14 Octomvre 1812), el trimitea acum sit -iaduca innapoi «copilele», Dar pe urma el zAbovia intoarcerea forpentru August 1803. Pana atunci (16 Decemvrie) le (lade& de lucruastfel:

«Trimit aceastit cutie cu petecile dit stambit acolea, la cocoana Paunica,ca sit le dea in closter, rugand pa mater Anghelina ca sit pue copilele sitfact dantr'ansele doit cear§eafuri de invalit asternutu, dit titre patru cotsda lungu, §i iar dit patru coti si da lat, care peticele intro legAtura, santo mie.»

Batranii trebue sit stie de rostul acestor bine crescute domni-nisoare, Marghiolita i Elenca, nepoatele Costescului.

.,sail

I t

i ailfic ro 1141"

n

`, IJ

It ' vtl* III .i/

. :

4-fq t.

sit -s

mien,

sail

di,

10 N. IORGA 42

V.

Ele avuse drept colege de scoala si de internal pe o protejataa Marioarei Roset, care scrie astfel, la 20 Iunie 1812, iscalindgreceste, «pentru o copila anume Frusinica, care este in closter,fiindca vine maica-sa acilea».

Si o strain5, asezata la noi, barons de Montesquieu, isi trimiseseun copil la Sibiiu:

«Creouleste, le 12 avril 1814.» «La B[aron]ne de Montesquieu». Avea un co-

pil la invatatura in Sibiiu. «11 oublioit meme sa langue maternel[le].» Pe dos

si numele lui «General Belleval.» (1)

Ba pang si negustorul Balu Va loan isi avea fetita la cloOerttlsibiian, in 1818:

27 Malt) 1818. MnaXoGzCot 'hoivvou. «insemnez dumneata un lexis (2), ca camel

n'al fi maiculita de copiT Nu pot rabda ca eel vechT Si la clavir marog ca sa i sa arate calugarita, ca, de va fi vre un dascal sa invete pe altecopile in closter, sa-1 tocmeasca sa invete si pa copila, iar, canal nu va fi

invatandil alte copile in clostel, ma rog de a i sa gasi un dascal, si sa i satocmeasca pa treT luni a invata-o, adeca OM la targu Sibiiului de Septem-vrie, si atuncI, sail vol veni, cu ajutoru luT Dumnezail, sari alt cinevas deaT casi, si, vazandil eti ca voeste a ramanea, atuncea e prea pa lesne.Chir Nicola arata ca i-ar fi aratat calugarita ca de la inplinire anulul pri-

meste si cu luna a i sa plati innainte .... Asa ma rog i sa va plati si das-calului frantuzescil ... Ca este pacat sa nu invete claviru Zmarandica SA

nu-T ramie hataru jos [until' prieten] ... MA rogu un dascalecT maT bun sa isa gaseasca Avea cincl rochiT, deosebit de materiia ce am trimis-o peurma rog, cocoana Hagico, sa fad bine ca sa poruncesti de a sa gasiun dascal a sa tocmi de a invata pa copila, si jocurT, si sa va tocmi pa trellunT, dar ma rog ea de loc sa i sa tocmeasca un dascal de a invata-o sajoace ca sa poata invata fo trel, patru jocuri... La clavir si jocuri, ma rogsa inceapa a invata.»

(1) V. asuprik-i: Acte fi fragmente, II, tablit,(2) 0 vorba.

I "

WI I ( g i

I.

... ...

eitsi

...

... Ma

43, CONTRIBUTII LA ISTORIA INVATAMANTIILUI. 11

VI.

Inca °data o odrasla de a Brailoilor se intampina in Sibiiu pen-tru invatatura la 1821. Era Costache, nepotul vaduvei Smaranda:

[Craiova] 17 Decemvrie 1821. «Zmaragda Pentru a se cumphracarti copilului Costache, care si le-a pierdut in tulburari. Pomenita liica ei,Maricuta.

Pe atunci Costache, vreun ;colar de al lui Lazar, era Inca inCara, dar revolutia ii stricase toate rosturile.

Aceasta scrisoare a Smarandei e de pus in legatura cu urma-toarea :

Craiova, 3 lanuarie 1822. «Nistor Pavlovici.» «Cocona Zmaranda Cornitoia (1)sit roaga, find ca -i trebuesc niste carp' pentru copii dum[i]sale, ce-T are acolo»,sa caute ce le trebue.

In 1822 insa, Smaranda trimite pe Costache la scoala Sibiiului:

[Craiova], 27 Octomvrie 1822. «Zmaragda Brailoaica.» Si-a adus nepotulCostachi; nus dascali in tarn. La Sibiiu ar fi «o scoala fQarte minunata, daon ce invataturi». II trimite, avandu-te pa dumneata, nu va simti ca estedapartat da bratale parintestI, sa va parea ca este tot ca cu mine».Trimite si 600 de lei. Si ruda, Gligorie Benescul, it va supraveghea. Darsa aiba grija si el, Pop, «pentru ca, prea bine stiff dum[nea]ta lumea noastracum este.» Afla ca dascalul are 65 de zloti pe luna, iar (Grecu» 20.

Costache i§i afla rostul acolo, i matins -sa scrie astfel, la 20 Ia-nuarie 1823:

jl roaga pe Pop «de all face pomana de a cerceta pa nepota-mien Co-stache, si de a-I da si bani, ca-ml scriia Grigorasco Benescu ca, din bani caresa trimisase polita prin dum[nea]ta, numal treizeci dalorl (?) avea,scriia ca copilului nu i sit Meuse oranduiala, ca i sa da 3 craitarT pa zi,ca sa-s1 is once [va] pofti, cum si siase craitarT pentru biserica, ca asaceilaltI copii. Care m'am mirat, ca au avut toga voia dela mine a la stoc(sic) acestea toate, bani dela dum[nea]ta... Auzu ca Gligorasco Be-nescu sa afla la Bucuresti, si nu stiii tine ai ramas in locul dum[itale] a le

(1) A lui cornea, Cornita Brailoiu.

Brhi[loiti].»

,

rt .

si iT

I

luindil si

ait si

osi,

si-m

12 N. IORGA 44

savarsi acestea toate, si sant la grija ca copilul nu va fi avand cele trebu-in6oase ... til ca e copilu saracti, si ma stiT si pa mine ca n'am nici-omangaere deal adds clironom in casa mea.»

Apoi:

18 Martie 1823. «Zmaragda Brailoaica.» Trimite bani pentru cheltueala si«hainele nemtestl» ale «copilului», nepotul ei.

Abia la 13 Fevruarie 1824, Smaragda Brailoaica isi aduce acasanepotul, gata procopsit.

VII.

Din partea lui, Nicolae Brailoiu ar fi vrut sa-si creascA fata lacloOer, dar auzi ca scoala de acolo ar fi in decade*:

Craiova, 18 Septemvrie 1822. «Nic. Brailoi» calm Paunica lui Hagi Cos-tandin Pop. «Multa dorire avem pentru copila noastra cea mare, a o inpo-dobi cu invatatura da limb! striine, si am voi sa o trimitem acolea la closter,fiindca asta data aid in Ora ne allam lipsiti cu totul de dascali; dar dinmulti am auzit cum ca nici-o oranduiala buna nu are acum closteru camaT inainte, nicT rod bun de invatritura nu (la_ Ce sa fac ?» Daca, nu ebun closterul, «te rugam pit dum[neata] sa binevoesti a ne gasi o gubernata,care, da va fi cu putinta, sa stie frantuzeste si nemteste bine, atit limbs, citsi carte. Si, de nu sa va gasi sa stie amandoaa limbile, sa stie macar numainemteste; atita numai, sa fie femee matora si cinstita, ca sa dea cresterebun& copilii; care putem sa o avem si Ia celelalte cloak' copile maT mid.»Ce ar cere?

Nicolae Brailoiu isi dada insa. la noua scoala a lui Trautmann,Mouth si in vederea vecinAtapi noastre, pe doi din copiii

Craiova, 5 Noemvrie 1822. «Nic. «Lipsa ce avem de dascallintr'ai.,;asta vreme aid in tart, ne au salit sa departam copii de Tanga noi,auzind cum ca acolea in Sibiiri s'au deschis o scoala cu dascal grecesc, fran-tozasc, nemtesc si talienesc, trimitem si doi copii ai nostri acolea la scoala,spre invatatura.»

13 Ianuarie 1823. «Nic. Brailloiti].» Sit dea banii din vanzarea ramatorilor lacheltueala copiilor. Li se luasera palarii, «o vioarrt «un 6asornic depuzunarl», de 30 de zloti.

I t It 1 II

. r

I

r

,

. , vt ; ill 9' - r +

1. .

i II

sai:.

Braila),

, r

buna»,

1i,

45 CONTRIBLITII LA ISTORIA INVATIMINTULIJI. 13

16 Maiu 1823. Ace las. Ana dela copii ca «dascalul Antonie Grecu [v. mai de-parte], neputindu-sa uni intru toate cu ceilalt dascalT aT scoalel, au fugit dinscoala... Cele ce sa urmeaza intre dascall nu sint de suferit, si in zadar is pierdvremea acolea, si altele; care nu crez a fi adevarat, find dum[itale] cunoscut ha-ractirul dascalulul Trotman si silinta ce are catre ucenicT la invatAturA, si, sprea multumi pe pArintiT copiilor; ci mai mult poci zice ca si dejghinarea dasca-lulul Antonie este chiar dintr'a sa nestatornicie si usurinta mintii ALIT ...De aceia serif, copiilor a6astA. alAturata carte cu dojanire...» SA asculte peTrotrnan, «urmindu-s cursul invatAturi Ia celelalte limbi streine, cAci noT maimult pentru limbile acelea i-am trimis acolea, iar nu pentru greceascA. Cutoate ca dum[neallui Sardariu Costandin Lazaru im scrie ca ar fi venit altdascal grec, de la Brasov, care ar fi fost si la scoala Bucurestilor, si priimestea sa asaza in locul lui Antonie la scoala, dar, si de va lipsi dascalu grec, soco-tesc ca cu a6asta nu sa va strica sistima scoalel.» On cum, sa spuna ce este.

26 Maiu 1823. Pentru plata ce e de facut la dascAli. «MA rog sa ne in-stiintat de s'ail potolit turburarile ce fost pricinuit dascalu Antone inscoala, si de s'ail pus iaras in bunA orrinduiala, ca santem ingrijat.»

4 Julie 1823. Era acum alt dascal, Costandin, cAruia i se Liar' 50 de zlotipe lunA.

Si Zoit[a] I3railoiu scrie, la 31 Ianuarie 1823, pentru plata dasca-lilor dela «Traotman».

Bucuresti, 15 Martie 1823. «Nic. BrAil[oli.» «Copii im serif] cum ca ail caminputinat hainele, si acum sa apropie si sfintele Pasti.» SA dea 100-200 dezloti in hartie dascalului Anton Grecul pentru aceasta. Sit fie «de anghin (1),ca sa fie mai ware de vara, sa si spala: poate sa, li faca si cate un rand depostav, pentru sArbAtori, de sa vor fi inveichit cele ce au avut de aicl; inchpostav[uI] sa fie pans la zece slot cotu, ca nu mai stump, cads,' vremea si stareataxi noastre nu ne iarta a ne intinde la cheltuelT marl' si de prisosdi

Alt bilet, la 15 Aprilie.

28 Martie 1823. Pentru «dascalul clavir-nriaister» al lui Costache. SA nu piece'dascalul grec Constantin. Ceilalti sunt slabi. «CA ramArai numai cu o hint*

de vor merge si copii nostri, precum vaz si pe altl dol, imi este si rusinezic ca, am avut copii la scoala, de Evropa, si pacat si de cheltuiala ce facem!»

11 Aprilie 1823. Nu poate lasa pe baiatul eel mare numai cu dascalulgrec.

(1) Fr. nankin?

au

1 .1" ' uV l J ARP Y. Pr it 3 II, .

.) . "11 ' '14..1 11 J1

sa

rrr

I r ) ) J.1,1 1 r".)

' LI 1' '41) -11 11 I '

si

1i,

14 N. IOROA 46

incredintat uniT din prietini ca la scoala sAseascA de acolea ar fiprofesorT foarte procopsiti, atAt la limba nemteasca, cat si la cea franto-zeasca, si la mathimatica, care ar fi paradosind sj elinica...» I-ar da acolo,pe vre-un an si jumatate, «ca s[a] sa inputerniceze la limba nemteasca sifrantuzeascA, "sa- invece sj ceva mathimatica ... De nu va fi sj dascal fran-tez, numaT pentru limba nemteascA iarAsT nu pod sa -1 las acolo.» SA cautesi gazdA.

Craiova, 18 Aprilie 1824. «Nic. BrailoT.» Pentru cazul lui A ntonie Grecul. Era«dascAl frantez, pentru copiii de acasa, maT ales copila cea mare, care aresi incepere bunA;.

Craiova, 25 Aprilie 1824. Nc:l.olexoc Hpacaks. *coala din Sibiiu a lui «tiovatoiiTpxorycp.ccv» s'a desfacut: unii din elevi merg in Germania-de-sus, cu dasca-lul for C. Clonaris, alcii la Viena, altii in tarn. El vrea sa -si trimita fiii inViena. Dar costa pe an la 600 de fl. de hartie. In starea actualA a terii, nu-ipoate aduce cu studiile intrerupte. Moat si de sarguinta lor! ii va trimitela Viena ca sa invete greceste, nemIeste sj frantuzeste. Unul din copii ede 15, celalalt de 11 ani. Ar dori, asa find imprejurarile din tarn, ca Pop sainainteze cele dintai cheltueli. Poate sa -i sj amaneteze o movie, pe ceitrei ani ce vor sta copiii. Data nu poate asa, sa le afle la Viena un dascalcum trebue, bun pentru franceza, germana sj italiana, sj chiar stiinte, dan-du-i panA la 3.000 de lei pe an. Va veni in tarn pentru trei baieti si treifete, din cari trei sant de vrastA. Va sta in casa lui cu o slugA, va fi lamasa si va putea da lectii sj aiurea. Are dascal grec foarte bun. Cere unCod Napoleon. Trimite o scrisoare a lui Petrache Poenaru.

10 Main 1824. «Nic. BrAiloT». «Aproape doo lunT este de cand am scrisdum[n]ei cocoani HagiicAT, rugAndu-o sa binevoiasca a osteni sa cerceteze das-cal da l[a] scoala saseasca de acolo, ce invAtAturi polio] sa dea copiilor siin ce limba, si de pot avea si dascal frantaz, ca s[A] stilt ce s[A] Lac pentrucopii nostri.» Cere stire.

Astfel are cineva, prin scrisorile lui Nicolae Brailoiu, toata po-vestea colii lui Trautmann, asa de lute risipita prin neintelegereaPara leac dintre Grec i Sas.

VIII.

La Trautmann invata si Costache, fiul lui Nicolae Glogoveanu:[Craiova], 23 Octomvrie 1822. «Nicolae Glogoveanu.» «Sa trimiti pa un omu

al dum[ita]le sa theme pa dascalu Treutman, la care este flu mien Costachi

«M'ati

i

.

.

, I i(I ItI .1 I., Li . b)

47 CONTRIBUTII LA ISTORIA INvATAmANTTILez. 15

in cortil, la dansul, si la invatatura, si sa i sa raspunze baniT ce prinil chirDumitraiche iT trimitT.» Sa plAteascA si lui Anton, dascAlul grecesc:

DupA, desfacerea scolii, Glogoveanu vol sa aduca in Cara si peunul din dascAlii ei :

[Craiova], 20 Julie 1824. «Nic. Glogoveanu.» Ar vrea sa tocmeascA in Carape Gerzen, ajutorul lui Trautmann, si pentru fiica sa Marica. Ii va invata fran-tuzeste si nemteste. Va avea odaie, lemne, lumanare. DA si 1000 de lei tur-cesti pe an.

Fata va fi capatat alt preceptor, dar baiatul ramase in Sibiiu,unde-1 affam poste trei ani:

Craiova, 27 Fevruarie 1827. «Nicolae Glogoveanu.» Ca «gura adevaruluT»,sá- i spue cum i se poarta liul la Sibiiu. «Este asazat? Prohoriseste la invatatura ?SA foloseste cevas dupa suma .banilor ce cheltuiesc? Poarta asupra-s1 rusiniainteleptilor tined ? Au dobandit vre un dar de cele bune ale Eoropil? Sail cacheltuiala ce o fac, este zadarnica, sari cA abatut la vre o netrebnicAfapta a desfranari si spre catigoriia-mT; cad Eoropa intru adevar are bunatittimulte si lesne da invatat, insa la eel vrednicT si ravnitorT; are omos [=Insa]si multe, nenumarate cusururile, pentru ceT lenesT si pornitT in dasfranare.Ci fiinta adevaruluT sa ma instiintezT, ca fara rabdare sant doritor a afla, caun adevarat cal ce-1 am, in care mi sa reazama toata nadejdea parigorii (1)batranetilor mele.»

in acelas timp cu Brailoiu si Glogoveanu 10 dadii copilul la Si-biiu si Gheorghe Bengescu. II cinema Grigorascu, si Costache Glogo-veanu ii venia va'r :

[ Craiova], 22 Septemvrie 1822. «Gh. Ben[gescul.» «AicT la Craiova, din pri-cina vremilor, nu sa gasescu dascali, si ne ail ramas copii far[a] invatatura;ci am socotit ca sa -I trimitT acolea la Si pentru datorie.

[ Craiova], 24 Martie 1823. «[Paharnicul] Oh. B[engescu].» «Te rog ca sa bine-voiestI a da Grigorascu tl. patru sute, ca .sa -§ fac[a] haine nem-t4ti, amandoT da PastI, ca-m scrie ca numal iel santa cu haine turce§tT,si le vine cu greutate la umblet.»

Craiova, 4 lunie 1823. «Zmaragda Bengeasca.» Costache scrie de bani

(1) Mangaierii.

s'au

ir

Sibiin,

16 N. IORGA 48

pentru dascali «si pentru cheltueli». Trimete pe Log. Marin Gioroceanupentru aceasta.

[Craiova], 29 Aprilie 1824. «Gh. Bengescu.» Pentru ca sa i se intoarca Gni-gorasco si nepotul Costache Glogoveanu. Trautmann declarase ea nu tinescoala mai departe, «ca-I supara la sanatate». Salutari dela Stancuta.

[Craiova], 24 Maiu 1824. «Gh. Ben[gescu].» Multameste pentru ajutorul ceda fiilor. Ce a cheltuit «pawl la 6 de Mail)? Vaz ca-ml maT scriie de fiiil-mieg Gligorasco, ca are trebuinta a maT invata la dascalu Cost[tan]d[in], celnot' venit.»

Despre acesti copii vorbia si Dumitrascu St[an] Popovici, negustordin Craiova, la 18,130 Octombre 1822 :

Craiova, 18/30 Octomvrie 1822. «Dumitrascu St[an] PopovicT.» «Aceastascrisoare itT vine prin doi coconT aT dumnealui arhon Paharnicu Gh. Bengescu,carele IT trimitem acolo la invatatura de limba frantozasca au nemtasca.»

privigheze si ajute.

Ceva mai tarziu, in 1831, avem scrisori grecesti dela MihalacheMano, care avea un fecior la Sibiiu pentru limbi, si voia sa i setocmeasca si un dascal de pictura. Copilul se chema Dumitrache, si elurma Inca in primavara anului 1832.

Romani in Apus.

1.

in fruntea Romanilor cari pe la 1800 invata, la Viena, trebue pusfostul ucenic al lui Lambru Photiades, Zamfirache al lui Hagi Con-stantin insus. Dam parti din scrisorile pe cari le indreapta de acolocatre parintii sai :

Viena, 18/6 Julie 1803. «Zamfirachi Con[stan]din Pop.» «Am invatatti limbasi scrisoarea nemteasca, asemenea si frantozeste; am invatatif de a Linea co-respondentiia, socoteli, catastisa si once alai este trebuindosu pentru ne-gustorie Frate-mien Dinca este Inca Aerul eel stricatil al BeciuluT.»

Viena, 18 August 1803. «Zamfirache Con[stan]din Pop.» «Ama Inca cevauramasita da invatatura aicT, care sa ispraveste catre 12 orl 15 ale lui Sep-temvr[ie] Putina slabiciune ce Inca anal la piept.» Va merge Oat la Pestacu Landu Cluceru. A mantuit studiile in mai putin de doi ani.

=

-rli

.,1 1,.ii

Su ii I, '

It. 11114. )

1 P t 9. I I I ''t J.

1 I 41 inj 111, I IP tit 11 '

mien

49 CONTRIBUTII LA ISTORIA INVATXMANTIILM. 17

Viena, 15 Septemvrie 1803. «Zarnfirache Con[stan]din Pop.» A lasat «slugafrantozu». Cali toria cu chir Lascari Lambru, o rods a fostulul sail dascal.

Ceva mai tarziu, din Bucuresti, 15 Fevruarie 1819, Maria Faca(Map Ea. llonte1), ruda a autorului «Frantuzitelor», trimite nepotuluiei, Petru Cheseoglu, niste carpi la Viena, unde el invata.

Tot atunci, la 25 August 1821, o vaduva de medic, adapostith,la Brasov, «Efrosina dohtoroae», trimite si ea bani pentru Viena la«copilul mien, Hariton Gheorghi».

Si cunoscutul mare boier grec, Velars ('A. Bakkupti), trimite laViena (30 Maiu 1824) un copil orfan de doisprezece ani, cash invete me-dicina, adresand, totodata, salutari rudei sale vieneze, d-rului Pe-trache Velaras.

II.

A fost vorba si mai sus de dascalul Antonio. Pe la 1822, inaintede a se asacia cu Trautmann din Sibiiu, acest Antonie Stamatopolse afla la Suceava, de unde scrie lui Pop, la, 3 Ianuarie st. n.,astfel:

Victims a Turcilor, e fugar acolo, «dando qualche lezione in frances6 e neldisegno: ma non c'e di far nulla, poiche Sucsava non e che una scatola». Cereslujba la 'el. DAduse lectii fratelui mort al luT Zamfirachi Pop. Batranii Popmi erano come genitori ; eglino furono che mi mandarono a Crajova in im-piego del Logofetto-Grande D. Bibesco. Queste lingue che possedo : cioe itgreco, francese, italiano, tedesco, moldavo et illirico.»

Dupa ruperea tovarasiei cu Sasul, el merge la Brasov, unde seafla la 18 Aprilie st. v. 1827, stand la C. Vellara, negustor. Laaceasta data, el se oferia ca dascal la scoala greceasca din Viena.

Dar, neizbutind nici in aceasta parte, el alerga la Fagaras, unde,la 2 Iunie 1831, Antonio Stamatopolo stria prosaic pentru amostrede'vini», ajungand deci misit de vinaturi.

Si alti Greci de acest fel se tocmiau dascali pe la casele bole-resti oltene, si avem astfel un ravas, dela 18 Ianuarie 1814; al luirot6ptilk Espop.ovazoc xchi ackamtkr4, care doria sa fie dascal la ne-gustorul Pavlovici din Craiova, pentru astiinte, gramatica, poetics,

fizica si retorica».Anatole A. R.Tom. XXIX.Memoriile Sec!. Literare. 2

I,

t, I ! 11, qt.

I 1 r1 -p t 411in 'I ft ).)it rt4i a: to u )1,L1 Jeli6 .171 UU

'al Ts, .11

,J

t- lyll 1'' I.

logich,

18 N. IORGA 50

La Inceput, Stamatopol fusese deci invatatorul acelor doi copiide boier oltean, cari erau sa fie Vocla Bibescu si Voda Stirbei:

27 Septemvrie 1808. AltriltpLoc nutioxoc. «De oare ce si fiul mieu e lipsit dedascal frantozesc de cateva luni, caci s'a trimis inapoi ca neinvatat acelace a venit mntaiu si pentru ca este acolo la Sibiiu un dascal ce-i zice Sta-matapolos, care nadajduim sa fie mai invatat in limba frantuzeasca; deci torog sate ingrijesti a mi-1 trimete. Va avea de la mine aceiasi leafy ce aveadela cocoana Anica, adeca lei 500 pe an, conac, sa stea chiar in casa lamine, si hrana lui, dupa invoiala ce avea si cu cocoana aceia, eaci cunoscscrisoarea lui de invoiala, si, in scurt, once odihna si liniste, si, peaceasta, va avea la mine acel castig mai mare, ca, de oarece fiul mieu dede dimineata pana la pranz (avrcb TO nappy; gun invata elinica, das-calul va fi slobod in acel rastimp, adeca jumatate de zi, sa invete alti sco-larl din afara frantuzeste si nemteste sau vre-o alto limba, si nu va fi inda-torit a invata pe fiul mien decat de la amiaza pana sara. Iar, pentru cheltueliledrumului, i se va da chiria carelor cum se va invoi, pana la Ramnic, iar,acolo viind, va afla pe cumnatul mieu, care este ispravnic, si el it va ingrijicu toate cele de nevoe, §i-1 va trimete cu toata odihna aici la noi.»

Bibescu Insus,; invatase carte tarziil de tot judecand dupa acestravas din 1790, °and era acuma Caminar :

Ramnic,10 Ianuarie 1790. «Dim[itrache] Bib[escu] Ca[mina]r.» Pop e un«vechiu prieten al taica-mien... Sa-m gasitl acolea un dascal care sa tietalieneste si frantozeste; numai sa fie un procopsit si de isprava. Vii, tocmin-du-1 dumn[ea]ta (de va avea trebuinta), dal ban!, atat pentru chieltuiala,cat si de a-s cumpara gramatid alte carp trebuineoase», si sa-1 trimita.

Peste multi ani dela chemarea lUi Stamatopol, Dumitrache Bi-bescu voia acum si un dascal de frantuzeste, pentru copiii sai, cuon ce pret:

13 Fevruarie 1810. Alirircptos 110ciaxoc. «Marea aplecare ce am ca sa dau obung crestere fiului mieu, care acum se apropie de varsta tinerilor, ma facesa fiu nelinistit si nerabdator ca sa am dascali buni.» Cere acum a treia(Ara un dascal de frantuzeste. Sa scrie si pentru carti. P. S. grecesc.

.1 I 1. t f 1 ..'t I (7%n

t. . I, 1 -c t I. i ) I V(11.4,tt

"f .0' I

sisi

Tanga

Tb. (Eop.x)

i ttP).-1

sa-1

si.. ) .7 , 4 "I) 1

. .11,1 " to rip

I 73 X 1.4.1

51 CONTRIBUTII LA ISTORIA INVATXMANTIILIII. 19

4 Martie 1810. bow.tpcoc; Ilingaxoq. Dascalul frances face greutatY. Ar fi deinteles, find strain, dar nu vede ca altii si-au &cut norocul ? «Cari, dupatrei-patru ani, nu mai au nevoe sa fie dascall i folosesc (aXnapovoi)v) foartesi tara lor.» A venit si un doftor pe un an. «Dascalul ce este la Anica,Francesul, ce 1-au luat de acolo dela Sibiiu, e foarte multamit si iea atatiabani tali nici n'a visat, si, sa-1 gonesti, nu se duce. Leda are la not intreitamacar, are casa si nici-o cheltuiala'.» Dad, nu-i ajunge leafa, spue. Arejumatate de zi libera.--Un P. S. romanesc.

Raspunzandu-i-se dela Sibiiu ca daschlul se poate afla numai prinluna lui Maiu; Bibescu recomanda, la 28 Martie, sä i se ceara ma-car «parola» ca va veni.

Nici atunci insa el nu-1 putii dobandi, si iata-1 staruind din noupe la prieteni pentru aceasta:

30 Iulie 1810. AlIJArptOS flurgcnsos. «Avand nevoe de un dascal de frantu-zeste si stiind Ca nu lipsesc de a veni in Sibiu, ieau indrazneala sa-ti dauputina turburare, rugandu-te sa-mi cauti unul. Am avut si pe altii cuno-scuti (iwopEtious) aice, catre cari as fi putut scrie; dar, find instiintat ca nimeninu poate judeca un dascal ca d-ta, de aceea n'am scris altuia. insa to rogsa-ti ieai osteneala de a-mi face cunoscut intaiu data se afla scum vre unulde neam francez, al doilea, data se afla, ce leafa cere pe un an. E adevarat caaici sunt unii, dar eu, pentru mat mare folds, vreau sa-1 am locuitor in casamea chiar. Insa va avea voe ca de dimineata pang. la amiazi sa, invete altiscolari ce ar putea gasi alai% din casa mea, cu leafa deosebita, iar pe fiulmien dela amiazi liana in sara. Va avea odae deosebita, lumanare, lemne,slug 5, si va sta pretutindeni la masa cu mine; va avea miceodihna si nici o pricing de nemultumire din partea mea. Dad, va fi inva-tat si in stiince, cu atat mai bine, si mai mult va fi pretuit de mine.»Admi-rabil& caligrafie greceasca.

Dupa sapte ani de invatatura in sfarsit, tinerii Barbu si Gheorgheputeau sa piece la Paris, si eel dintaiu sprijin 11 cerea, Dumitrachedela Zamfirache Pop, care «face parte din corul celor dintaiu Grecicultin

Craiova, 26 Iunie 1817. Alpirptoc IrItiu!axoc. Il cunoaste ca pe unul ceface parte din 6 xopbc Tclw Tcpcinco nenoccasopiwo ticuv rpatItd.W. sill dali de afireea doi fii ai miei, Barbu si Gheorghe, au plecat prin Viena la Paris ca sainvete.» Altuia ar trebui sa-T spuie ce durere-i face plecarea; lui, om invatat,nu e de nevoie. Sti, le dea mama de ajutor, ca unor tineri xat apcozonsipoocE6pW7rrls («si pentru intaias data calatori in Europa»).

sagi), r iii, I 1

lbnbte ,b

, r, .1

)

re);

20 N. IORGA 52

Inca dela 10/28 Martie 1818, scrie si Barbu, care redacteaza si is-caleste, in limba greceasca: Bcip6o4 Y.]ttp6cd-rc.-. El multumeste din Parislui Pop, pentru ca i s'au trimis scrisori dela parinti.

Avem (1) atestatul din 1819 al profesorului Thurot, care arataca Barbu tirbei a urmat cursul sau de filozofie. Intre hartiileCasei Pop gasim un bilet, purtand adresa «Rue de Seine, 68» sidata 5 Fevruarie 1820, si in care Barbu scrie, iaras greceste, despreafaceri si despre

Pentru o polity care Casa Rothschild, de 1.302 franci, si alta catreBaguenold, de 119 franci. «De care ce imparatii dela Troppau au sa vie laViena, cum asigura ziarele, to rog sa-mi faci stire in grabs daca imparatulAlexandru a sosit, daca. comitele Capodistria it intovaraseste si cats vremee de crezut (nceath) sa petreaca acolo: ma vei indatori foarte mult.» Pecetecu un S intr'o ghirlanda.

.tirbei nu se gandia la intors, si tatal sau ii trimitea bani acolo:Bucuresti, 20 Aprilie 1820. «Dimi[trachij Bib[escu].» «Ma rog sa binevoesti

sa-mi daT o pliroforie curata, ce tropos sa metahirisasc pintru bani ce-i trimitupa tot anu la copiT la Parij, ca de aicea mi-T primeste dupa cursul ce zicuca umbla la Parij, adec[a] numaT 13 solde frangu, si mi sa pricinueste pa-guba la scaderea banilor. Am intrebat da aT face polit[a] pa la Taligrad: laParij zis ca pot sa-T gasasc 14 pang, la 15 solde la frangu, si, cand nuvoT gasi alta efcolie (2) si maT cu castig, asa o sa

«Barbuceanul imi scrie dela Pariz ca sit i sa trimita in moneda,prin d[u]m[nea]v[oastra] sau prin chir Mihali Scurtu, ca-T cade cursul banilorcu multi" mai putin.» Daca nu stie, sa intrebe pe Zamfirache la Viena.

Bticuresti, 4 Maiu 1820. «Dimitr[achi] Bib[escu].» Pentru «bani ramatorilor».A primit lamuriri pentru «cursul banilor ParisuluT, in ce moneda s'ar cuvenisa trimiti bani la copil, si, intamplandu-sa sa piece un om sigur al dum[nea]luiharonulul Gheorghie Sachelarie la Parisi, am trimisil prin d[u]m[nea]lui galbenT, dupa cum m'ai povatuit d[u]m[neata], ca si alt prietenT negutatori careati avut stiinta, asemine ail gasit cu tale ca si d[u]m[neata]; ci acum le-am tri-mist pa 7 luni.»

Ei vor fi fost de lath la examenul de doctorat pe care-1 trecn,la 10 Iunie 1820, dupa anunciul tiparit, dedicat lui Capo d'Istria,

(1) lorga, Corespondenta lttii qtirbei-Voad, p. 641.Indemanare.

politica: << . .

, , . ,stki i >IU1

fact).galbani:

h

sr > '1 f> p,r1. 1 1 y

(2)

mi-ail

53 CONTRIBUTII LA ISTORIA INVXTXMANTTILITI. 21

ministrul rusesc, «Pierre de Manega, avocat a la Cour Royale deParis, de Bucharest (Dacie)».

Din scrisoarea dela 19 Octomvrie urma:tor a lui Dumitrache Bi-bescu, se vede ca Barbu fusese ingaduit sa, mai stea numai pansin Maiu, pe °and Gheorghe mai avea Inca multe cursuri de urmat:

Bucuresti, 19 Octomvrie 1820. kiiiirptoc; Iliziaxos. A trimis bani pentrucopii prin polita lui chir Sakellario. Pentru schimb de monede. «Iata si scri-soare catre fiul mieu Barbu, si ma rog sti, am raspuns, pentru odihna mea.Cel mai mare flu al mieu, Barbu, era sit vie anul acesta (icpiTo0, iar eel micsa ramie, dar mi-au cerut voe sit ramie si el Ora la Maiu, pentru ca evreme de iarna si i-am scris sa ramae.»

studenti romani se intampina atunci la Paris. Astfel, la 4Martie 1820, un D. N. Photilas trimite niste lucruri catre Gh. Fi-lipescu, in Bucuresti. La urina, se impartasesc «Hagicai» si salutaridela «Messieurs Philippesko», fratii Filipescu, can urmau .scoalelefranceze.

Unul dintre Filipesti, Manolache, plecase din Paris in vara anului1822, si in privinta caratoriei lui stria batranul ramp. Ockticricrx,o(Iordache Filipescu), la 13 Julie din acest an (1).

Manolache trebuise sá piece dela scoala lui ISidore Guillet pentrumultele ciudatenii ce le Meek acolo, cu toata infatiarea lui debaiat mare:

Paris, 18 August 1822. «Institution dirigoe par Mr. Isidore Guillet, anciensecretaire-interprete au Ministere des Affaires Etrangeres, successeur de Mr.Le Pitre, rue Saint-Louis, No. 9, pres la Place. Royale, a Paris».

«Conformement aux directions qui m'ont ete donnees par Mr. George de Phi-lippesco, son jeune Ills Manolaki est parti hier, 17, de Paris, par la malle-postede Strasbourg, sous la surveillance de mon ancien ami, Mr. Courtin de Beaupre,ancien administrateur de l'Academie Royale de Musique de Paris, qui vous leremettra a Vienne ... Mr. Coulin (2), envoye par Mr. de Philippesco sera, proba-

(1) V. editia °Rata a lui Constantin Capitanul, p. xxxvi.(2) Coulin era, intrebuintat pe atunci in Ardeal, de catre boierii pribegi, pentru redac-

tarea memoriului cu cereri de reforme catre Rusia. V. Iorga, Marturii privitoare la$tirbei Vodd, p. 227.

..1 ,./

q lir lb 1(111 I. .$1

'1 tri a'1 l ,itr I 11 11 t ti'l II 1.

N $, )

I 1, It I U. II , r, 1 fl p(i'

..1

,

11 tr,. .

r.

§i

Si alii

22 IORGA 54

blement, arrive de Cronstadt pour venir prendre ce jeune homme au nom deson pare. Je vous prie d'avoir la bonte 'de recommender a Mr. Coulin de mettrebeaucoup de douceur et de prudence dans ses manieres avec le jeune homme,qui est tres grand, tres fort et d'une fort belle tournure, mais dont la teten'est pas encore formee et le rend sujet a beaucoup de caprices enfantins.Neantmoins it nous a &out& avec plus de docilite dans ces derniers temps,et j'espere qu'iI est fort bien dispose, a eviter toute occasion d'affliger sesbons parents.»

Pentru un student Costache Rasti, avem acest ravas :

Pitesti, 30 Dechemvrie 1820. Nicolae Rasti. «SA bine voiesti a gasi vreunocazion a trimite pAnA la Caineni pa un var al mien, Costache Rasti, care vineda l[a] Paris pa la Viena, unde adresarisit baron Sachelarie l[a] Pariscatre cocon[ul] Zamfirache. Si, fiindca la Noemv[rie] pornit da l[a] Paris,socotesc ca pAnA acum trebuie sit fi sosit la Sibifil (1).»

La Paris va fi invatat cu acel Vladoianu, care trimite, la 1 Oc-tomvrie 1830, din Pesta, doua scrisori: una pentru fatal sau, altapentru «Monsieur Stereopoulo, a Kyneni». Carta de vizita a Vladoia-nului se MIA intre acelea pe care Pop le-a pastrat din calatoria sala Paris si Londra, facuta in 1827.

Avem §i doi Balaceni, unul Joan, in 1821:

Paris, 3 Aprilie 1821. Itoivms MeXvctCiriv,- (?) [13A1Aceanu]. Trimite por-tretul situ §i al fratelui, prin el,.la Bucure0i, «Vornicului Constantin Balaceanu,iubitului mieu parinte». Greceste.

Altul e Stefan, care se intampina si in 1824, cand, la 9 Octomvrie,Iticpchvw lauXotCcivo4 scrie, din I3ucuresti, pentru carple lui ce vindin Paris.

In sfarsit o scrisoare din Craiova, Noemvrie 1823, a lui SavaIoannovici, pomene§te pe «coconu Iordache Otetelesanul, ingineriul»,care trebue sa-si fi facut studiile tot in Apus (2).

(1) La to Ianuarie 1821, Costache sosise, si Nicolae platia cheltueala. Greceste.(2) La 30 Noemvrie, se cere %Frankfurter Journal" pentru Serdarul Titul Bengescul si

Slug. Dimitrache Cnezu.

R. "

. if, '1 I I

da.

I

,1 111 1,,.. (

,1-

4 ' up, 101. y: , n 1 /1.11.4 it .1 (nrt,

cq a. i qb .111,4 rtvi ,f(' win ..1111 h ift-r-

I

1-atis'atl

r CONTRIBUTII LA ISTORIA INVITXMANTULTII. 23

Scolari de negot si mestesuguri.

Scrisori pentru InvAtatura negotului cunt urmatoarele: Din Ramnio,la 25 Septemvrie 1790, Nicolita Iovipale trimite pe Nicolae laeCluji», «sa-1 aiba pe bolta, si sa-I facial oranduial[a], sA mearga si lascoal[a] nemtasca doa Casuri, ca sa invete limb& si scrisoare, si,viind, vei vorbi si dum[neata]. Vei spune si la dum[nealuI] dascalulAthanasie ca sA-1 dea in mama cumnatului Pan[a] atunci, maro nici la dascalul sit nu spui nimic, nici la copil.»

in August 1821 se afla la Viena Hristachi Mladenovici, si dinCraiova, la 5 ale lunii, tatal, «Hagi-Mladerni Stoianovieil», scrie asa:

«Pentru fiul men Hristache, carele sa afla la Viena, supt aripa durnitale.»S'a' scrie ce a invAtat, «si la ce it trage inima, adeca ce mestesug vre sainvete». Sa n'aiba frica de cele din tars.

Hagiul nu prea stia insa rostul invataturii in strainatate, si la 9Ianuarie 1822 el se incurca astfel fats de intrebarile dascalului vienez:

«Fiindca ma intreaba dascalul sAti [al lui Hristachi], ca ce mestesug voescca sa invete, iT scrie ca zugrafiia, cu toata ca eu nu still de aid ce mes-tesugil este maT bun ca sa poata capata painea din toate zilele. RAmanela marea bunatatea si evgheniia dumitali CA, once veT socoti veT gasii cutale a fii sere folosul lul, acel mestesug ma rog a sa spune dascalu[10 casa-1 invete, si va fi mare pomana dumital[e]» (1).

La 13 Aprilie insa, batranul isi aducea fiul inapoi:mien Hristache art plecatu de la Viena, si va fi si venit pAnA acum

la SibiT.»II rechemase in Fevruarie, vazand socoteala de 1.344 fl. pe un an. «ApoT

pAna' la 3 sail pan la 4 anT eu m'am sting' cu totul... Am $i alit copil si fetemarl, ci, decal sa ma rusinezu pa urma, maT bine spuT innainte, ca pan acumanu ai fostu vol plati, iar de aid innainte nu-m da mana sa platescii.»Cel mult, poate da cate o mie de lei. «CA eti in tot anu, acum la vremeaasta, nu pod cAstiga leT 1.000, s'apoT sit plAtescti cute 3 si 4 miT acolo,cute alte 4 miT aice apol de unde sa le scotil?»

(1) Cf. alta scrisoare din Craiova, 9 Ianuarie 1822 .Intreaba [Zamfirache] la ce me-stesug voesc ca sa invete Hristachi: ci, fiindca ea de aid asa nu pot zice Cecilapol dumnealui iaras cum va socoti mai bine.»

a-sT$i

1

«Fiulu

: , 11,t 1,11

t - 1 f

fiu-sail

gi

ADAUS.

Comande de carti.

La 30 Julie 1824, Fleischhackel von Hakenau, Agent austriac dinPrincipate, stria cu mult despret despre boierii nostri, cari n'ar fi Instare sa, pretueasca cartile si sa cheltueasca pentru ele: «Von denNull's Pretiosen, gelehrten Buchern und Raritaten-Sammlung wirdwohl schwerlich, weder ein moldauer, noch wallachischer Bojaretwas wilnschen. Es mangelt am geistigen und Pecuniairen. Ceserait jetter des perles aux c[ochon]s.»

El le face& de sigur o nedreptate. Multe carti si carti bune seaduceau necontenit din Apus pentru boierii moldoveni si munteni.Si in corespondenta Casei Pop sunt destule cereri. 0 in§irare a forin ordinea cronologica nu poate fi rani interes pentru istoria cul-turii noastre.

1 Decemvrie 1791. «B. St[irbei], Vornic.» «Fiindca cheia dupa la Me-hediia este inchisa, to poftesc sa-m triimet pa aci niscaiva gazeturT.» Sa-i tri-meata pe acolo «acestea ce mai jos le insamnez cartI, carele se arata in gaze-furl: ai Sczcivocat mils Zaveepeic xxt tins vtirpic, 31 Opals Vipci, lit ?mono; MoOoXoymov,

Hepritinotg Kbpoo, Kay.oafa n's HapActs, XotXtp.avi sic no T6p,ow». («Certele

soacrei si ale nurorii, Frumoasa vaduva, Fabulele lui Bilpai, Calatoriile luiCir, Comedia Pamela, Halimaua in 2 volume»).

[Brasov], 18 Aprilie 1810. «B. **rhea» «Pentru gazeturi». «Masta masupara, cad nu am cu ce sa ma englendisesc... Si, pentru niste tomuri talie-

nesti de care am fost poftit pa prea-iubit prietenul mien chir Zinovie, imiscrie intr'un raspunsil ce-m face, cA au venit.»

Buda, 21 Aprilie 1815. Tipografia Universitatii. Sa se trimita prenume-ranOi ce vor fi platit pentru Lexiconul romanesc. Sa stranga §i pentru Triodul

ce este a se tipari. Nemteste.

.ttugoe, livpn '113 g

,-tivtilL: . i . 1J+ 1,..1 Atli i c r )111114c 001,14 -

iti tl 10)1 / / .1 9117111 II A I (Ili Or '1 I t11.11 ,t' I. 11Set

'. 11. J k"

0,11 1,, oh I

1111)3 .1 I t 10111 14 le ! ,14111.). 'II 1 .4{ i9 I JAM/

ti i1 1', .. it ti" ) tli 'lb 8) 91,-.1-'11.1;11ti

14 '1 , hokv 41) e I intu'3,u.311,; ,

II1 I

I 1111' I' 11 II rill I

t b, a I

t

5.7 CONTrantriai LA ISTORIA mtvATAmINTuLut. 25

BuCuresti, 17 Ianuarie 1820. Ntxaccos Pocari,g. Cere pentru boieri ziarelele Constitutionnel §i le Liberal.

Paris, 28 Aprilie st. n. 1821. [Dr.] N. Pikkolos. Trimite carti grecesti, la-tinesti francuzesti si 40 de portrete care dascalul Vardalah, in Bucurestisi dare. Postelnicul lacovachi Rizo, in Iasi.

Craiova, 16 Ianuarie st. v. 1822. Nistor Pavlovici. Se cere Journal deFrancfort de «parintele Neofit gramaticu de la S. Episcop», dar pe numele de«Nicolas Lesviodax.»

Craiova, 6 lunie st. v. 1822. N. Pavlovici. «Parintele gramaticu sa roagapentru gazete : 6a de Francfort ca sa sit besteluiasca (1) Inca pe '/2 an, si totpe adresa Sfintiet Sale: ,Nicolaos Lesviodax.»

Brasov, 1 Noemvrie st. n. 1822. KoicTOCVTNO; BccpSIX6tzo;. Pentru un pa-chet cu carti dela Paris.

Craiova, 17/29 Martie 1823. Dumitrascu St[an] Popovici. «Un nepot al cocoa-nel Elenci[1] Brailoiaici[I] mi rugat ca gasesc o carte «WeggA Mathema-tika», de sa va fi gasind talmacita in limba rumaneasca si greceasca, canemteste nu stie.»

Pisa, 16/28 Maiu 1823. 'Icbto)6os P(Coc. Pentru N. S. Pikkolos, care aducecarti franceze din Paris, prin Viena, la Iasi.

Bucuresti, 27 Decemvrie 1823. Hakenau. Sa se trimita «Journal de Franc-fort» lui Pah. Dimitrache Campineanu si la «Madame la princesse Ralitzade Caradgea» in Bucuresti.

La 11 Noemvrie, it comandase si pentru Hatmanul Stefan Balaceanu; la25 pentru Vel Clucerul Serban Gradisteanu.

La 18 Ianuarie 1823 in sfarsit, Pop comandase pe «Osterreichischer Beo-bachter», pentru Medelnicerul N. Pacleanu.

[Bucuresti], 30 Decemvrie 1823. MAX. INIzas. A primit xoci ,c6 vp(tov turn

(3t6X/ov, T^/is inrcezToptxtis (si a treia carte a mea, despre arhitectura), trimis dein Viena. Cere si alte carti, data se afla in acel oral. Sit le aduca, cand poate,dela Paris. Greceste.

La 19 Decemvrie 1831, pentru «Beobachter», cerut de «M. Exarchos,docteur en medecine».

Bucuresti, 2 Ianuarie 1832. E. L. Blutte. Il roaga a abona la ziare pe«M. le vicomte de Grammont». Subliniarea e a lui.

(1) Beste2len, a comanda,

si

fi

s'ati

26 N. IOWA 58

rOcnele-Mari.] Victor BOunin. SA trimitA pe sama sa La, maison rustique»,Paharnicului Amira, la Minnie.

Adaug, in afar o comma, de litere do tipografie, cam. din anii1789:

«insemnare mostra de plumb intArit, pentru trebuinta de a sit face slovede tiparT aicT in Tara-Romaneasca; ins plumbul sit fie intarit intocma caakasta probA, sa fie stucurT ca de doaozecT de funti un stuc. Tot plumbulsa fie zece mAjT. insa sa cade a sa da de stire fabricantuluT ca nu care. cumvasa amestece careva zgura, sa nu sit poata vArsa slova.... insa slova adasta noTo avem Mouth, numaT din plumbic moale si din cositorT, si nu rabdit multla tipar; si pentru akasta voim a sit aduce acest felt' de plumbic intarit Pupilmostral castigate din Milli, de la tipograful doninulu Haocmaistar. (1).Costandin (9), tipograf Ramnicului.»

(li Flochmeister.

si

si

1