FIŞA DISCIPLINEIISTORIA INTEGRĂRII EUROPENE

1. Date despre program1.1 Instituţia de învăţământ superior

Universitatea „Ovidius” din Constanţa

1.2 Facultatea / Departamentul

Istorie şi Ştiinţe Politice

1.3 Departamentul Istorie şi Ştiinţe Politice

1.4 Domeniul de studii

Relaţii internaţionale şi studii europene

1.5 Ciclul de studii Licenţă

1.6 Programul de studii/Calificarea

Relaţii internaţionale şi studii europene

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei Istoria integrării europene

2.2 Titularul activităţilor de curs

Lect.univ.dr. Mihaela IVĂNESCU

2.3 Titularul activităţilor de seminar

Asist.univ.dr. Gabriel Stelian MANEA

2.4 Anul de studiu

I 12.5 Semestrul II 12.6 Tipul de evaluare

Ex. 12.7 Regimul disciplinei

Ob.

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână

4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2

3.4 Total ore din planul de învăţământ

56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28

Distribuţia fondului de timp OreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren

15

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii Şi eseuri 24Tutoriat 10Examinări 6Alte activităţi -3.7 Total ore studiu individual

70

3.9 Total ore pe semestru

56

3.10 Numărul de credite

6

1

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum

- Introducere în studii europene- Istoria Europei în secolul XX

4.2 de competenţe

cunoştinţe medii de istorie a Europei și de evoluții politice la nivel european în perioada de după cel de-Al Doilea Război Mondial

5. Condiţii (acolo unde este cazul)5.1. de desfăşurare a cursului

• videoproiector, laptop

5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• videoproiector, hărţi.

6. Competenţele specifice acumulateCompetenţe profesionale • C1.1

Analizarea şi interpretarea proceselor politice europene şi internaţionale;• C1.2Utilizarea conceptelor fundamentale din domeniul relaţiilor internaţionale în descrierea şi explicarea evenimentelor sau proceselor• C2.1Identificarea cadrului european şi internaţional relevant în domeniul elaborării proiectelor• C6.1Identificarea principiilor funcţionării instituţiilor europene şi organizaţiilor internaţionale;• C6.2Explicarea mecanismelor decizionale în cadrul instituţiilor europene şi organizaţiilor internaţionale.

Competenţe transversale • CT1Gestionarea informaţiilor specifice rezolvării sarcinilor complexe în context (receptarea, transmiterea, prelucrarea, stocarea infromaţiilor în documente de profil), inclusiv prin utilizarea la nivel avansat a unei limbi de circulatie internatională si la nivel mediu sau avansat a unei a doua limbi străine.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)7.1 Obiectivul general al disciplinei

• Însuşirea unor noţiuni specifice studiilor europene; identificarea principalelor etape ale procesului de integrare europeană, precum şi a rolului şi interdependenţelor stabilite între instituţiile europene.

7.2 Obiectivele specifice • utilizarea cunoştinţelor dobândite pentru interpretarea unor documente sau analiza unor procese politice de la nivel european;• cunoaşterea evenimentelor majore şi a proceselor care au marcat construcţia europeană în secolul XX;• stăpânirea unor noţiuni de specialitate şi utilizarea acestora în proiecte sau studii de caz.

2

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare ObservaţiiEvoluții ale ideii de „Europa” din Antichitate până în secolul al XIX-lea. Unele proiecte de unitate europeană între secolele ale XIII-lea și al XIX-lea. Europa în secolul al XIX-lea: statele națiune vs. Statele Unite ale Europei

Prelegere; problematizare 4 ore

De la Aristide Briand la Robert Schuman. Crearea Consiliului Europei şi a OECE. Crearea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (1951). Proiectul Comunităţii Europene de Apărare şi eşecul său (1952). Uniunea Europei Occidentale

Prelegere; analiză de documente

6 ore

Relansarea proiectului comunitar. Conferinţa de la Messina şi raportul Spaak (1955)

Prelegere; analiză de documente

2 ore

Comunitatea celor şase: dezvoltare şi criză (1958 – 1969)

Prelegere; analiză de documente

4 ore

Relansarea. Conferinţa de la Haga (1969) Prelegere; analiză de documente

2 ore

Extinderile construcţiei europene (1973, 1981, 1986, 1995, 2004, 2007, 2013). Conceptul de europenizare

Prelegere; analiză de documente

6 ore

Tentativele de uniune politică: de la Cooperarea Politică Europeană la PESC

Prelegere; analiză de documente

2 ore

Uniunea Europeană azi: dificultăţi şi controverse. Tratatul de la Lisabona. Deficitul democratic. Politizare vs. tehnicizare. Viitorul constituţionalizării. Extinderea, până unde?

Prelegere; analiză de documente

2 ore

Bibliografie:1. ADELCOA LUZARRAGA, Francisco, LLORENTE GUINEA, Mercedes, Europa

viitorului: Tratatul de la Lisabona, Editura Polirom, Iași, 2011;2. ANDERSON, Jeffrey, „Europeanization and the Transformation of the Democratic

Polity, 1945 – 2000”, in Journal of Common Market Studies, vol. 40, no. 5, 2002, pp. 793 – 822.

3. BLAIR, Alasdair, The European Union since 1945, London and New York, Longman, 1999.

4. BORZEL, Tanja, „Pace-Setting, Foot-Dragging, and Fence-Sitting: Member States Responses to Europeanization”, in Journal of Common Market Studies, vol. 40, no. 2, 2002, pp. 193 – 214.

5. BORZEL, Tanjia, RISSE, Thomas, „When Europe Hits Home: Europeanization and Domestic Change”, European Integration online Papers (EioP), vol. 4, no. 15, 2000.

6. GRABBE, Heather, „How Does Europeanization Affect CEE Governance? Conditionnality, Diffusion and Diversity”, in Journal of European Public Policy, vol. 8, no. 6, Dec. 2001, pp. 1013 – 1031.

7. LACROIX, Justine, COMAN, Ramona (coord.), Les résistances à l'Europe. Cultures nationales, idéologies et stratégies d'acteurs, Editions de l'Université de Bruxelles, 2007.

8. MAGNETTE, Paul, Europa, Statul şi democraţia. Suveranul îmblânzit, Iaşi, Institutul European, 2005.

9. PRIDHAM, Geoffrey, „EU Enlargement and Consolidating Democracy in Post-

3

Communist States – Formality and Reality”, in Journal of Common Market Studies, vol. 40, no. 3, 2002, pp. 953 – 973;

10. ZORGBIBE, Charles, Construcţia europeană. Trecut, prezent, viitor, Bucureşti, Ed. Trei, 1998.

Alte resurse bibliograficeAcademicewww.arena.uio.nowww.eustudies.org/fora.htmlwww.eiop.or.at/erpawww.eipo.or.at

Documente oficiale, informaţii de presăwww.europa.euwww.infoeuropa.rowww.eia.org.ukwww.euobserver.comwww.euractiv.comwww.europeanaccess.co.ukwww.european-voice.comwww.europe2020.orgwww.eustudies.orgwww.theepc.be

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii1. Ideea unei Uniuni Europene în

perioada interbelicăa) Proiectul Briand de Uniune

Europeană

Dezbatere/problematizare/studii de caz;- mijloace utilizate: documente primare şi secundare, lucrări generale şi speciale

Studenţii vor interveni în activitatea de seminar prin prezentarea şi analiza fişelor tematice specifice seminarului cât şi analize de text/document/documente primare şi secundare

2. „Părinți fondatori” ai Uniunii Europene

a) Konrad Adenauer

Dezbatere/problematizare/studii de caz;- mijloace utilizate:

Studenţii vor interveni în

4

b) Jean Monnetc) Robert Schumand) Paul-Henri Spaake) Altiero Spinelli

documente primare şi secundare, lucrări generale şi speciale

activitatea de seminar prin prezentarea şi analiza fişelor tematice specifice seminarului cât şi analize de text/document/documente primare şi secundare

3. Extinderi ale Uniunii Europene. Două aderări cu probleme

a) Marea Britanie – 1973b) Grecia – 1981

Dezbatere/problematizare/studii de caz;- mijloace utilizate: documente primare şi secundare, lucrări generale şi speciale

Studenţii vor interveni în activitatea de seminar prin prezentarea şi analiza fişelor tematice specifice seminarului cât şi analize de text/document/documente primare şi secundare

4. Extinderea construcţiei europene către Europa Centrală și de Est

a) Prăbușirea comunismului în Europa Centrală și de Est – șansă celei de-a cincea extinderii a UE

b) Avantajele și costurile pentru UE și țările candidate

c) Acordurile Europene de Asociere și criteriile de aderare de la Copenhaga

Dezbatere/problematizare/studii de caz;- mijloace utilizate: documente primare şi secundare, lucrări generale şi speciale

Studenţii vor interveni în activitatea de seminar prin prezentarea şi analiza fişelor tematice specifice seminarului cât şi analize de text/docum

5

ent/documente primare şi secundare

5. România și integrarea europeană

a) Acordul European de Asociere a României la CEE – 1993

b) De la Cererea oficială de aderare a României la UE (1995), la începerea negocierilor de aderare (2000)

c) Desfășurarea negocierilor de aderare (2000-2005)

d) Textul Tratatului de aderare; Clauza de salvgardare; Monitorizarea.

Dezbatere/problematizare/studii de caz;- mijloace utilizate: documente primare şi secundare, lucrări generale şi speciale

Studenţii vor interveni în activitatea de seminar prin prezentarea şi analiza fişelor tematice specifice seminarului cât şi analize de text/document/documente primare şi secundare

6. Perspective ale extinderii Uniunii Europene

a) Turciab) Balcanii de Vestc) Republica Moldovad) Ucraina

Dezbatere/problematizare/studii de caz;- mijloace utilizate: documente primare şi secundare, lucrări generale şi speciale

Studenţii vor interveni în activitatea de seminar prin prezentarea şi analiza fişelor tematice specifice seminarului cât şi analize de text/document/documente primare şi secundare

7. Opțiuni, dileme, provocări cu privire la integrarea europeană

a) Euroscepticismulb) Suveranitatea națională și

integrarea europeană

Dezbatere/problematizare/studii de caz;- mijloace utilizate: documente primare şi secundare, lucrări generale şi speciale

Studenţii vor interveni în activitatea de seminar prin prezentarea şi analiza

6

fişelor tematice specifice seminarului cât şi analize de text/document/documente primare şi secundare

Bibliografie ***, Suveranitatea națională și integrarea europeană, Iași, Ed. Polirom, 2002; ADELCOA LUZARRAGA, Francisco, LLORENTE GUINEA, Mercedes, Europa

viitorului: Tratatul de la Lisabona, Editura Polirom, Iași, 2011; ANDERSON, Jeffrey, „Europeanization and the Transformation of the Democratic

Polity, 1945 – 2000”, in Journal of Common Market Studies, vol. 40, no. 5, 2002, pp. 793 – 822.

BĂRBULESCU, Iordan Gheorghe, UE de la național la federal, Editura Tritonic, Bucureşti, 2005.

BĂRBULESCU, Iordan Gheorghe, Politicile extinderii, Editura Tritonic, Bucureşti, 2007.

BĂRBULESCU, Iordan Gheorghe, Procesul decizional în Uniunea Europeană, Iaşi, Ed. Polirom, 2008;

BLAIR, Alasdair, The European Union since 1945, London and New York, Longman, 1999.

BOOKER, Christopher, NORTH, Richard, Uniunea Europeană sau Marea amăgire. Istoria secretă a construcţiei europene, Editura Antet XX Press, 2004;

BORZEL, Tanja, „Pace-Setting, Foot-Dragging, and Fence-Sitting: Member States Responses to Europeanization”, in Journal of Common Market Studies, vol. 40, no. 2, 2002, pp. 193 – 214.

BORZEL, Tanjia, RISSE, Thomas, „When Europe Hits Home: Europeanization and Domestic Change”, European Integration online Papers (EioP), vol. 4, no. 15, 2000.

BUSEK, Erhard, MIKULITSCH, Werner, Uniunea Europeană şi drumul spre Răsărit, Iaşi, Institutul European, 2005;

CAMPUS Eliza, Pactul Briand de Uniune Europeană (1929-1930), în „Revista de istorie”, nr. 8, 1982.

COSTEA, Maria, COSTEA, Simion, Integrarea României în Uniunea Europeană. Provocări şi perspective, Iaşi, Ed. Institutul European, 2007;

COSTEA, Simion, Ideea europeană și interesele statelor, Cluj-Napoca, 2005. COURTY, Guillaume, DEVIN, Guillaume, Construcţia europeană, Bucureşti,

Editura Coresi; DOBRE, Ana-Maria, COMAN, Ramona (coord.), România şi integrarea europeană,

Iaşi, Institutul European, 2005; FONTAINE, Pascal, Construcţia europeană de la 1945 până în zilele noastre, Iaşi,

Institutul European, 1998; GHICA, Luciana-Alexandra (coordonator), Enciclopedia Uniunii Europene,

Bucureşti, Editura Meronia, 2007; Idem, U.E. de la economic la politic, Bucureşti, Editura Tritonic, 2005; GRABBE, Heather, „How Does Europeanization Affect CEE Governance?

7

Conditionnality, Diffusion and Diversity”, in Journal of European Public Policy, vol. 8, no. 6, Dec. 2001, pp. 1013 – 1031.

IVAN Adrian, Statele Unite ale Europei. Uniunea Europeană între interguvernamentalism și supranaționalism, Iși, Institutul European, 2007;

LACROIX, Justine, COMAN, Ramona (coord.), Les résistances à l'Europe. Cultures nationales, idéologies et stratégies d'acteurs, Editions de l'Université de Bruxelles, 2007.

LÜTZELER, Paul Michael, Europa după Maastricht. Perspective americane şi europene, Iaşi, Institutul European, 2004;

MAGNETTE, Paul, Europa, Statul şi democraţia. Suveranul îmblânzit, Iaşi, Institutul European, 2005.

PĂUN N., Istoria construirii europene: Europa postbelică, Editura Fundației pentru studii europene, Cluj-Napoca, 1999.

POPA Petre, Statele Uniunii Europene. Sinteze istorice, Pitești, 2009. PRIDHAM, Geoffrey, „EU Enlargement and Consolidating Democracy in Post-

Communist States – Formality and Reality”, in Journal of Common Market Studies, vol. 40, no. 3, 2002, pp. 953 – 973;

RICHARDSON, Jeremy (ed.), European Union. Power and Policy-Making, London and New York, Routledge, 1996;

SIDJANSKI Dusan, Viitorul federalist al Europei. Comunitatea Europeană de la origini la Tratatul de la Lisabona, Iași, Ed. Polirom, 2010;

STĂNESCU-STANCIU Teodora, Istoria integrării europene, Editura Fundației România de Mâine, Bucureşti, 2007.

VESE Vasile, IVAN Adrian, Istoria integrării europene, Presa univeristară clujeană, 2001.

VESNIC-ALUJEVIC Lucia, European Integration of Western Balkans: From Reconciliation To European Future, Centre for European Studies, 2012.

WALLACE, Helen, Mark A. POLLACK, Alasdair R. YOUNG, Elaborarea politicilor în Uniunea Europeană, Editura Institutului European din România, Bucureşti, 2011;

WEILER, Joseph H., Constituţia Europei, Editura Polirom, Iaşi, 2009; WERTS Han, Euro-scepticism and Extreme Right-wing Votin Behaviour in Europe,

2002-2008, Nijmegen, 2010; WHITE, Brian, Understanding European Foreign Policy, Basingstoke and New

York, Palgrave, 2001; ZORGBIBE, Charles, Construcţia europeană. Trecut, prezent, viitor, Bucureşti, Ed.

Trei, 1998.

Alte resurse bibliograficeAcademicewww.arena.uio.nowww.eustudies.org/fora.htmlwww.eiop.or.at/erpawww.eipo.or.at

Documente oficiale, informaţii de presăwww.europa.euwww.infoeuropa.rowww.eia.org.ukwww.euobserver.com

8

www.euractiv.comwww.europeanaccess.co.ukwww.european-voice.comwww.europe2020.orgwww.eustudies.orgwww.theepc.be

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului manifestarea unor atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul relaţiilor internaţionale şi studiilor europene;

crearea, unor oportunităţi necesare propriilor dezvoltări - posibilitatea accesării unor burse de studiu în domeniu.

10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală10.4 Curs Răspunsurile la

examen, Participarea la cursuri

Examen oral 50%

10.5 Seminar / laborator

Participarea activă la discuţii, redactarea de proiecte, studii de caz

Teme săptămânale, teste, referate

50%

Important: accestul studenților la examen este condiționat de prezența la cel puțin jumătate din cursuri și seminarii, precum și de predarea unui proiect de cercetare în care va fi abordată una dintre temele cursului, la alegere.10.6 Standard minim de performanţă• Însuşirea minimă a noţiunilor, conceptelor şi informaţiilor cu caracter general specifice disciplinei și prezentarea unui proiect în care să fie abordată una dintre temele cursului.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

........................... .............................................. ....................................................

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

..................................... ..........................................

9