Istoria fizicii româneştiVIATA SI OPERA SAVANTULUI ŞTEFAN PROCOPIU 

INTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI1. Întrebare: Când si unde s-a născut Ştefan Procopiu? Răspuns: Ştefan Procopiu s-a născut la 19 ianuarie 1890, la Tutova. 

2. Întrebare: Ce trăsături de caracter a moştenit Ştefan Procopiu de la părinţii săi? Răspuns: De la părinţii săi, Catinca şi Emanoil Procopiu, a moştenit cinstea, omenia si dârzenia in munca, precum si trezitul de dimineaţa. 

3. Întrebare: Cum si unde îşi petrecea vacantele mari Ştefan Procopiu? Răspuns: Vacantele mari si le petrecea la Bălăbăneşti, la bunici şi, pe lângă treburile încredinţate zi de zi de aceştia, el găsea în clipele de răgaz puterea şi energia de care avea nevoie în cărţile aduse cu el. 

4. Întrebare: Unde îşi urmează Ştefan Procopiu cursurile liceale? Răspuns: Liceul îl urmează la Roşca Codreanul la Bârlad, unde reuşeşte primul la specialitatea fizica - chimie. 

5. Întrebare: Cu ce medie îşi ia Ştefan Procopiu bacalaureatul? Răspuns: Ştefan Procopiu îşi ia bacalaureatul cu media 9,20 ocupând primul loc in clasificare. 

6. Întrebare: Ce universitate urmează Ştefan Procopiu? Răspuns: Ştefan Procopiu urmează la început Universitatea de Ştiinţe Naturale, apoi renunţa, înscriindu-se la Facultatea de Ştiinţe Fizico - Chimice din Iaşi. 

7. Întrebare: Cum reuşeşte Ştefan Procopiu sa se întreţină in perioada studiilor universitare? Răspuns: Savantul de mai târziu se angajează ca pedagog la Liceul Internat si datorita renumitului profesor Petru Poni, care era preşedintele comisiei la Facultatea de Ştiinţe Fizico-Chimice, obţine o bursa de stat, renunţând la postul de pedagog, dedicându-se studiului. 

8. Întrebare: Ce face Ştefan Procopiu după absolvirea facultăţii? Răspuns: In anul 1913 se angajează ca asistent suplinitor la Laboratorul de Aplicaţii ale Căldurii si Electricităţii din Institutul de Electrotehnica al Universitarii Bucureşti. 

9. Întrebare: Ce activitate are Ştefan Procopiu in perioada războiului? Răspuns: Intre anii 1913 - 1919, pe lângă activitatea profesionala publica o serie de 10 lucrări. 

10. Întrebare: Unde pleacă Ştefan Procopiu pentru desăvârşirea profesionala? Răspuns: Pleacă in anul 1919, cu o bursa de studii a Academiei Romane, la Paris la vasta de 30 de ani. 

11. Întrebare: Cu ce mare fizician colaborează pentru prima data Ştefan Procopiu la Paris? Răspuns: Ajuns la Paris colaborează cu marele fizician Gabriel Lippmann, angajându-se in laboratorul acestuia la Sorbona, neavând însă norocul sa fie colaboratori multa vreme deoarece Lippmann moare in anul 1921. 

12. Întrebare: Cu cine lucrează in continuare Ştefan Procopiu la Paris? Răspuns: In continuare colaborează cu noul conducător ştiinţific, profesorul Aymé Cotton, un om de ştiinţă în plina putere creatoare. 

13. Întrebare: Cum îşi organizează Ştefan Procopiu viaţa la Sorbona?Răspuns: Procopiu, prin impunerea unui sever regim de munca pentru a profita cât mai mult de contactul cu marii fizicieni teoreticieni şi experimentatori de care era înconjurat îşi continuă cu asiduitate lucrările de laborator, cu care pregătea teza de doctorat, învăţând să trăiască cu mijloace modeste, neavând timp şi nici bani pentru a se "integra" în viaţa pariziană. 

14. Întrebare: Ce alte viitoare personalităţi din România, care erau acolo pentru o pregătire superioara, cunoaşte Ştefan Procopiu la Paris?Răspuns: Alte personalităţi ale vremii erau: Paul Bujor, Ion Cantacuzino, Gheorghe Marinescu, etc. 

15. Întrebare: La conferinţa cărui mare fizician participa în anul 1921, la Paris Ştefan Procopiu? Răspuns: Împreuna cu alţi colegi, Ştefan Procopiu participa în marele amfiteatru al Sorbonei la conferinţa lui Albert Einstein, care era înconjurat de o asistenţă glorioasa de câteva sute de matematicieni şi fizicieni veniţi din toată lumea. 16. Întrebare: Care sunt fizicienii romani menţionaţi de Einstein în discursul său, a căror lucrări au contribuit la fundamentarea teoriilor sale revoluţionare în fizică? Răspuns: Albert Einstein a mărturisit in fata auditoriului, umplând de mândrie pe romanii prezenţi acolo, ca datora mult lucrărilor a doi romani: Spiru Haret, care in 1878 îşi susţinuse teza de doctorat în matematici la Sorbona şi lui Dimitrie Pompei care, de asemeni, îşi susţinuse teza de doctorat în matematici la Sorbona. 17. Întrebare: Ce cuprindea teza de doctorat a lui Ştefan Procopiu şi în ce an a susţinut-o? Răspuns: Teza de doctorat cuprindea doua teme: tema tezei propriu-zise intitulată "Asupra birefringenţei electrice şi magnetice a suspensiilor" şi a doua temă se referea la "Spectrele arcului între metale", susţinută cu succes în anul 1924. 

18. Întrebare: Ce consacrare ştiinţifica primeşte Ştefan Procopiu după susţinerea tezei de doctorat? Răspuns: După susţinerea tezei de doctorat obţine titlul de doctor în ştiinţele fizice ale Universităţii din Paris. 

19. Întrebare: Unde profesează, întors in tara? Răspuns: Ştefan Procopiu şi-a reluat postul de şef de lucrări la Institutul Electrotehnic din Bucureşti. 

20. Întrebare: De ce s-a transferat Ştefan Procopiu la Iaşi? Răspuns: Forţat să se înscrie în partidul liberal care era atunci la putere şi nedorind acest lucru, Ştefan Procopiu renunţa la catedră şi se transferă la Iaşi, unde rămâne pentru tot restul vieţii. 

21. Întrebare: Ce activitate desfăşoară Ştefan Procopiu la Iaşi? Răspuns: La Iaşi, Ştefan Procopiu îşi desfăşoară întreaga activitate de om de ştiinţa, om de cultura; aici îşi împlineşte cariera de profesor, îşi publica meditaţiile filozofice şi contribuie la desfăşurarea activităţilor instituţiilor de cultură, a Teatrului Naţional îndeosebi. 

22. Întrebare: Ce fel de om era Sefan Procopiu? Răspuns: Ca om Ştefan Procopiu era un moldovean ursuz şi aspru - unul dintre aceia hapsâni la munca şi zgârciţi la vorba; n-a lăudat şi n-a fost mulţumit pe fată de nimeni, dar în spatele acestei măşti severe se ascundea un suflet drept şi de o rară nobleţe; avea un simt polemic ascuţit, iar pe Ştefan Procopiu nu-l interesau vorbele omului ci faptele lui; important la el era acea nesecată putere de munca, energia lui fantastica, inventivitatea şi vitalitatea lui care nu l-au părăsit nici la 80 de ani. 

23. Întrebare: Cum îşi petrecea savantul Ştefan Procopiu timpul liber? Răspuns: In afara laboratorului, isi dedica timpul liber literaturii, istoriei si muzicii. 

24. Întrebare: Pentru contribuţia sa la dezvoltarea fizicii ce recunoaşteri oficiale a primit Ştefan Procopiu? Răspuns: Ştefan Procopiu a fost membru titular al Academiei Romane, a fost decorat datorita meritelor sale deosebite de nenumărate ori, a fost om de ştiinţa emerit, Laureat al Premiului de Stat, Doctor Honoris Causa al Institutului Politehnic din Iaşi şi în doua rânduri a fost cooptat în comisia pentru recomandări la Pemiul Nobel. 

25. Întrebare: Care au fost operele principale ale lui Ştefan Procopiu? Răspuns: Autor a peste 150 de lucrări originale, operele sale principale au fost: "Electricitate - magnetism" (vol. I 1929, vol. II 1939) şi "Termodinamica" 1948; de asemeni, el a mai obţinut rezultate remarcabile în "Efectul Procopiu", "Fenomenul Procopiu", "Magnetonul Bohr - Procopiu", precum şi magistralele sale lucrări în domeniul "Câmpului magnetic terestru". 

26. Întrebare: La ce vârsta şi-a încheiat Ştefan Procopiu activitatea, plecând pe drumul fără întoarcere? Răspuns: Ştefan Procopiu şi-a păstrat regimul de viaţă, programul de lucru, muncind în acelaşi ritm continuu fără nici o reţinere până în jurul vârstei de 65 de ani; totuşi sfârşitul a venit la venerabila vârsta de 82 de ani, când ilustrul şi-a găsit binemeritata odihnă. 

Bibliografie: Cezar Buda - Viata si opera savantului Ştefan Procopiu 

VIATA SI OPERA SAVANTULUI HENRI COANDĂINTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI 1. ÎNTREBARE: Unde şi când s-a născut Henri Coandă?RĂSPUNS: Henri Coandă s-a născut la Bucureşti la 7 iunie 1886.

2. ÎNTREBARE: În ce familie s-a născut Henri Coandă ?RĂSPUNS: Tatăl său - Constantin Coandă - era general, fost profesor de matematici la Şcoala naţională de poduri şi şosele şi, pentru o scurtă perioadă, Preşedinte al Consiliului de Miniştri şi Ministru de externe al României,iar mama – Aida Danet - era originară din Franţa şi era fiică de medic.

3. ÎNTREBARE: Ce şcoli a urmat Henri Coandă?RĂSPUNS: Şcoala de stat „Petrache Poenaru” din Bucureşti,apoi 3 clase la liceul „Sf. Sava”, iar între 1899 şi 1903 Liceul Militar din Iaşi pe care l-a absolvit ca şef de promoţie .

4. ÎNTREBARE: Ce pasiuni a avut în liceu Henri Coandă ?RĂSPUNS: Matematica - el şi fratele său mai mare s-au numărat printre primii rezolvitori de probleme premiaţi de Gazeta matematică ce apărea la Paris, gimnastica, sculptura şi muzica - era un foarte bun violoncelist. Dar cel mai mult şi-a dorit să zboare şi să se întreacă cu vântul.

5. ÎNTREBARE: Ce a studiat Henri Coandă după absolvirea liceului?RĂSPUNS: A fost elev al Şcolii de ofiţeri de artilerie, geniu şi marină din Bucureşti, apoi la „Technische Hochschule” din Charlottenburg, Berlin. Între 1907-1908 a urmat cursuri universitare la Liège, Belgia şi la Institutul electrotehnic Montefiore. În 1909 s-a înscris la Şcoala superioară de aeronautică şi construcţii mecanice din Paris pe care a absolvit-o ca şef de promoţie în 1910.

6. ÎNTREBARE: Prin ce a uimit Henri Coandă lumea ştiinţifică a începutului de secol XX ?

RĂSPUNS: A construit în 1910 primul avion cu reacţie - folosit şi azi - ceea ce l-a făcut pe celebrul Eiffel să exclame: ”Dumneata te-ai născut cu 50 de ani prea devreme!”

7. ÎNTREBARE: Ce alte descoperiri importante se mai leagă de numele savantului român Henri Coandă ?RĂSPUNS: Între 1911 şi 1914 a construit în Anglia avioanele Bristol-Coandă, cu elice de mare performanţă, un avion de recunoaştere de mare performanţă în Franţa, prima sanie-automobil propulsată de un motor cu reacţie, primul tren aerodinamic din lume, primul depozit petrolier marin, celebrul ”lemn-beton” - un precursor al betonului armat şi multe altele... În 1934 a brevetat „efectul Coandă” - devierea unui jet de lichid care curge de-a lungul unui perete convex - ceea ce l-a condus la realizarea unor atenuatoare de zgomot şi chiar la construirea unei „farfurii zburătoare” ce s-a ridicat câteva zeci de metri.

8. ÎNTREBARE: Când a revenit Henri Coandă în ţară?RĂSPUNS: Prima dată în 1966 şi definitiv în 1969 ca director al Institutului de creaţie ştiinţifică şi tehnică.

9. ÎNTREBARE: Când a murit Henri Coandă?RĂSPUNS: Henri Coandă a murit la Bucureşti la 25 noiembrie 1972.