istoria europei in secolul xx curs 23.10.2014 (1)

3
Istoria Europei in secolul XX 23-Oct-2014 curs Prof.dr. Florin ANGHEL 6. Formula federativa maghiara Formula federativa maghiara apare la finele anului 1918 mai exact in toamna anului 1918 in contextul sfarsitului primului razboi mondial. Statul ungar urma sa se separe de imperiul Austo-Ungar si sa devina republica. Formula federativa urma sa cuprinda in afara de teriroriul Ungarie de astazi si teritoriile Slovaciei respectiv Transilvaniei. Din punct de vedere constitutional cele trei teritorii urmau sa fie egale in drepturi, limbile vorbite in cele trei teritorii urmand sa devina limbi egale, folosite in administratie si justitie. Oferta maghiara urmeaza a fi respinsa de Slovacia la 30 octombrie 2014 prin Declaratia Consiliului National Slovac. Motivatiile refuzului Slovaciei: - Slovacii compuneau o parte a natiunii cehoslovace; - Slovacii aveau dreptul la autodeterminare, prin urmare puteau sa isi aleaga singuri cu cine sa isi uneasca destinele; - Contractul politic ceho – slovac deja semnat era valabil 10 ani, dupa aceasta perioada Slovacia avand trei variante: fie declararea autonomiei, fie proclamarea independentei, fie ramanerea in cadrul Republicii Cehoslovacia. Cealalta parte de negocieri, cele dintre guvernul maghiar si reprezentantii consiliului national roman s-au purtat la Arad in anul 1918. Reprezentantii romani au refuzat propunerea maghiara motivand prin faptul ca decizia populatiei din

Upload: madalina-gabriela

Post on 28-Sep-2015

220 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

Isotoria Europei curs RISE anul I

TRANSCRIPT

Istoria Europei in secolul XX

23-Oct-2014curs Prof.dr. Florin ANGHEL

6. Formula federativa maghiara

Formula federativa maghiara apare la finele anului 1918 mai exact in toamna anului 1918 in contextul sfarsitului primului razboi mondial. Statul ungar urma sa se separe de imperiul Austo-Ungar si sa devina republica. Formula federativa urma sa cuprinda in afara de teriroriul Ungarie de astazi si teritoriile Slovaciei respectiv Transilvaniei.

Din punct de vedere constitutional cele trei teritorii urmau sa fie egale in drepturi, limbile vorbite in cele trei teritorii urmand sa devina limbi egale, folosite in administratie si justitie.

Oferta maghiara urmeaza a fi respinsa de Slovacia la 30 octombrie 2014 prin Declaratia Consiliului National Slovac.

Motivatiile refuzului Slovaciei:

Slovacii compuneau o parte a natiunii cehoslovace;

Slovacii aveau dreptul la autodeterminare, prin urmare puteau sa isi aleaga singuri cu cine sa isi uneasca destinele;

Contractul politic ceho slovac deja semnat era valabil 10 ani, dupa aceasta perioada Slovacia avand trei variante: fie declararea autonomiei, fie proclamarea independentei, fie ramanerea in cadrul Republicii Cehoslovacia.

Cealalta parte de negocieri, cele dintre guvernul maghiar si reprezentantii consiliului national roman s-au purtat la Arad in anul 1918. Reprezentantii romani au refuzat propunerea maghiara motivand prin faptul ca decizia populatiei din Transilvania este de a se uni cu Romania, nelasand deschisa nici o poarta a negocierii privind oferta Ungariei.

Formula federativa maghiara a cazut, iar efectul acestor refuzuri a fost o prabusire a sistemului politic maghiar in martie 1919. Odata cu prabusirea regimului republican, la Budapesta se instaureaza un regim comunist sub conducerea politicianului comunist maghiar Bela Kun. Dupa instaurarea regimului comunist, Bela Kun incearca prin forta armata alipirea la Ungaria a Transilvaniei si Slovaciei. La 16 iulie 1919 Bela Kun declara razboi Romaniei. Ca si contraofensiva a acestei stari, armata romana ataca Ungaria, iar la 4 august 1919 trupele romanesti ocupa Budapesta. Odata cu ocuparea Budapestei, guvernul comunist maghiar este inlaturat, Romania administrand acest teritoriu in perioada august noiembrie 1919.

In urma retragerii trupelor romane din Ungaria, la conducerea acesteia trece Miklos Horthy, amiral al fostului imperiu Austro-Ungar, sub titulatura de regent al Ungariei, care se reproclama regat. Miklos Horthy guverneaza Ungaria de la 1 martie 1920 pn la 15 octombrie 1944. Din anul 1919 pana in anul 1947 cand Ungaria redevine republica aceasta este condusa de regent fara a exista vreodata rege.

Trasarea frontierelor dupa primul razboi mondial

Trasarea de frontiere a fost o necesitate pentru ca odata cu sfarsitul primului razboi mondial, in toamna anului 1918 au disparut state si au aparut altele.

Puncte importante in stabilirea trasarii de frontiere:

1. Autodeterminarea nationala (vointa comunitatilor nationale);

2. Traditia istorica;

3. Interesele strategice ale marilor puteri.

Romania si-a stabilit granitele in partea Bucovinei si a Basarabiei prin traditie istorica. Principilul trasarii frontierelor in aceasta regiune a fost prezenta demografica. Atat in Bucovina cat si in Basarabia numarul populatiei romanesti era cel mai mare, dar nu era majoritar nedepasind 50% din numarul total al locuitorilor din aceste regiuni.

Si in Dobrogea a functionat principiul traditiei istorice, Dobrogea fiind considerata o singura entitate. In anul 1918 comunitatea romaneasca din Dobrogea nu era prima comunitate etnica din punct de vedere al numarului de locuitori.

Frontiera romano magiara a fost determinata de interesele strategice ale Frantei, cea mai mare putere continentala din acea perioada. Desi orasele din vestul Romaniei nu aveau o populatie preponderenta romana, comunitatile de maghiari fiind mai mari, frontiera romano maghiara a fost trasata tinandu-se cont de interesul Frantei, aceasta dorind pastrarea caii ferate, care delimita granita, de partea Romaniei, trasand frontiera la 10 15 km distanta de aceasta cale ferata in teritoriul ungar.

Banatul ca regiunie istorica nu inseamna doar Banatul de astazi. El curge si dincolo de muntii Banatului in zona de campie a Banatului. Pana la anul 1918 in Banat exista o comunitate romaneasca majoritara. Intervine hazardul geografic. Din punct de vedere geografic frontiera cu Serbia era pana la malurile Dunarii, adica in suburbiile Belgradului. Frontiera cu Serbia nu a putut fi trasata pana in suburbiile Belgradului, intevenind interesul geopolitic/strategic francez, astefel Banatul este impartit intre Romania si Serbia in Banatul de munte respectiv Banatul de campie.

Un alt exemplu de trasare a frontierelor folosindu-se interesul strategic este cel al trasarii de frontiere intre Polonia si Germania. Intersele geopolitice ale Frantei au stabilit ca Polonia trebuia sa aiba litoral la Marea Baltica, astfel trasandu-se frontiere pentru crearea litoralului Poloniei la Marea Baltica acestea despart Germania de Prusia Orientala.