istoria cult.an i monahismul bizantin holubeanu

63
Monahismul bizantin între Dunare si Mare (Scythia Minor - Dobrogea) în secolele IV-XV* Începuturile vietii monahale coboara pâna în primul secol de existenta a Bisericii. La acea data era vorba doar de forme simple de viata ascetica, recomandate în paginile  Noului Testament si practicate de unii crestini în cad rul comunitatilor primare – Mt. 19, 12; I Cor. 7, 7-9; FA. 4, 32-37. Organizarea monahismului ca societate religioasa aparte în cadrul Bisericii a avut loc, însa, mai târziu, în prima jumatate a secolului al IV-lea. Din acel moment, el a jucat un rol activ în viata Bisericii, devenind, în plus, adevarat  barometru al vietii religioase si chiar sociale a teritoriilor locuite de crestini. Având în vedere aceste aspecte, credem ca prezentarea etapelor de existenta si dezvoltare a vietii monahale dintr-o provincie de frontiera a Imperiului bizantin – Scythia Minor (harta 1) – este utila. Pe de o parte, ea contribuie la întregirea tabloului situatiei generale din acest teritoriu, iar pe de alta  parte, la întelegerea mai exacta a modului în care schimbarile politico-sociale au influentat viata religioasasi sociala a regiunii. Vor fi prezentate si analizate trasaturile monahismului istro-pontic de la începutul secolului al IV-lea pâna în secolul al XV-lea, la apusul Imperiului bizantin. Miscarea ascetica pre-monahala pe teritoriul Scythiei Minor Studiile recente1 referitoare la începuturile crestinismului între Dunare si Mare releva propovaduirea aici a doi dintre Apostolii Mântuitorului Hristos: Sfintii Andrei si Filip. Vechimea apostolica a Bisericii locale este si explicatia nu marului mare de crestini care traiau în Scythia Minor la începutul secolului al IV-lea. Ei se aflau atunci sub cârmuirea episcopului de la Tomis, singurul ierarh al provinciei2. Doar catre sfârsitul secolului al V-lea -începutul secolului al VI-lea, când scaunul tomitan a fost ridicat la rangul de Mitropolie, în Scythia Minor au fost înfiintate alte 14 episcopii, toate sufragane ale Tomisului3. * Studiul a fost publicat în limba engleza în „Études byzantines et post-byzantines”, V, 2006, p. 243-289. 1 Emilian Popescu, Izvoarele apostolice ale crestinismului românesc. Sfântul Apostol Andrei si Tomisul, în „Studii Teologice” (=ST), XLVI (1994), 1-3, p. 80-88; idem, Crestinismul timpuriu pe teritoriul României. 1. Originile apostolice. 2. Bizantul sau Roma?, în vol. „Priveghind si lucrând pentru mântuire. Volum editat la aniversarea a 10 ani de arhipastorire a Înalt Prea Sfintitului Mitropolit Daniel al Moldovei si

Upload: grigore-george

Post on 06-Apr-2018

245 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 1/63

Page 2: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 2/63

Bucovinei (1 iulie 1990 – 1 iulie 2000)”, Iasi, 2000, p. 169-189; idem, Sfântul ApostolFilip – misionar pe pamântul românesc, în „Glasul Bisericii” (=GB), LVII (2001), 5-8, p. 59-76 si în vol.„LogosArhiepiscopului Bartolomeu al Clujului, la împlinirea vârstei de 80 de ani”, Cluj-Napoca,

2001, p. 386-398.2 Obicei vechi, specific Scythiei Minor, vezi Sozomen, Istoria bisericeasca, VI, 21, 3 în„Fontes HistoriaeDaco-Romanae” (=FHDR), vol. II (de la anul 300 pâna la anul 1000), Bucuresti, 1970, p.224, 225.3 Em. Popescu, Contributions à la géographie historique de la Péninsule Balkanique auxVe – VIIIe sièclesde notre ère, în „Dacia”, N. S., 13, 1969, p. 403-415; idem, Organizarea eclesiasticaa provinciei ScythiaMinor în secolele IV-VI, în „ST”, XXXII (1980), 7-10, p. 590-605; idem, Începuturileîndepartate ale

autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române: Tomis-ul. Arhiepiscopie autocefala, în vol.„CentenarulAutocefaliei Bisericii Ortodoxe Române”, Bucuresti, 1987, p. 326-353; A. A. Bolsacov-Ghimpu,Organizarea Bisericii din Scythia Minor în secolul al VI-lea, în „GB”, XXIX (1970), 9-10, p. 971-977.1

Page 3: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 3/63

În ciuda începuturilor apostolice ale Bisericii locale, pâna în momentul de fatalipsesc informatii scrise referitoare la viata crestinilor de aici de-a lungul primelor treisecole crestine4. În astfel de conditii, este imposibil de precizat evolutia formelor deasceza locala care au precedat gruparile monahale propriu-zise. Nu trebuie exclusa, însa,

 posibilitatea existentei în Scythia Minor a unor adepti ai vietii ascetice crestine, asa cumexistau în celelalte comunitati bisericesti de origine apostolica din Rasarit5. Prezenta lor este ceruta de logica istorica a aparitiei si dezvoltarii curentului ascetic crestin.

Este posibil ca reprezentanti ai curentului ascetic pre-monahal local sa fi fost cei patru mucenici – Zoticos, Attalos, Kamasis si Philippos – ale caror Sfinte Moaste au fostdescoperite la Niculitel. Expertiza antropologica efectuataasupra osemintelor lor nu aexclus posibilitatea ca ei sa fi avut „un mod de viata ascetic”6. Dar si asa, veridicitateaapartenentei la acest curent este conditionata de patimirea lor în Scythia Minor, în timpul persecutiilor anticrestine din prima jumatate a secolului al IV-lea – sub Diocletian

(303304)sau Liciniu (319-324)7.

Informatia ramâne, totusi, de valoare secundara întrucât, în lipsa Actului lor martiric, nu pot fi precizate trasaturile exacte ale vietii lor ascetice.

4 În plan arheologic, cel mai vechi element paleocrestin din Scythia Minor pare a fi unopait descoperitrecent la Tomis si datat în secolul al II-lea - prima jumatate a secolului al III-lea, veziConstantin Bajenaru,Un opaitcu simboluri paleocrestine descoperit la Tomis, în „Pontica”, XXXV-XXXVI, 2002-2003, p. 217

223.5 Antoine Guillaumont, Originile vietii monahale, traducere în limba româna deConstantin Jinga,Bucuresti, 1998, p. 290, 291.6 Expertiza antropologicaa fost facuta la fata locului de Dr. Dardu Nicolaescu-Plopsor si Wanda Wolski,vezi la Victor Heinrich Baumann, Bazilica cu „martyrion” din epoca romanitatii târzii,descoperita la Niculitel (jud. Tulcea), în „Buletinul monumentelor istorice”, XLI, 1972, nr. 2, p. 26 siidem, Sângelemartirilor, Constanta, 2004, p. 104.7 Ipoteza întâlnita la Petre S. Nasturel, Quatre martyrs de Noviodunum (ScythieMineure), în „AnalectaBollandiana”, 91, 1973, 1-2, p. 5-8; Ion Barnea, Un martyrium descoperit la Niculitel, jud. Tulcea, în

Page 4: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 4/63

„SCIV”, XXIV, 1973, 1, p. 125; idem, Martyrion-ul de la Niculitel, în „BisericaOrtodoxa Româna”(=BOR), XCL (1973), 1-2, p. 221; Ioan Ramureanu, Martirii crestini de la Niculitel,descoperiti în anul1971, in “BOR”, XCI (1973), 3-5, p. 466; idem, Actele Martirice, editia a II-a, Bucuresti,

1997, p. 325-326;Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria Românilor, vol. I, Bucuresti, 1974, p.145-146; EneBraniste, Martiri Sfinti pe pamântul Dobrogei de azi, în vol. „De la Dunare la Mare.Marturii istorice simonumente de arta crestina”, editia a II-a, Galati, 1979, p. 45; idem, Sfintii marturisitorisi Martiri cinstitide stramosii nostri pe pamântul românesc dintre Dunare si Mare, în lumina marturiilor istorice, epigraficesi arheologice, în vol. „Arhiepiscopia Tomisului si Dunarii de Jos în trecut si astazi”,Galati, 1981, p. 1217;

Ioan G. Coman, Scriitori bisericesti din epoca straromâna, Bucuresti, 1979, p. 296; Em.Popescu,Martiri si Sfinti în Dobrogea (II), în „ST”, XLI (1989), 4, p. 72. Unii cercetatori nuexclud si posibilitateaca ei sa fi patimit în timpul împaratului pagân Iulian Apostatul (361-363) – V. H.Baumann, Nouveauxtémoignages chrétiens sur le limes nord-scythique: la basilique à martyrium de basseépoque romainedécouverte à Niculitel (dép. de Tulcea), în „Dacia”, N.S., 16, 1972, p. 198, n. 42; I.Barnea, „BOR”, XCI(1973), 1-2, p. 222, n. 18; Em. Popescu, La plus importante découverte archéologiqueconcernant lechristianisme primitif en Roumanie: les martyrs de Niculitel, în „Christianitas daco-romana” (=CDR),Bucuresti, 1994, p. 106. Spre deosebire de acestia, P. Diaconu, Despre data patimirii luiZotikos, Attalos,Kamasis si Philippos, în „Studii si Cercetari de Istorie Veche” (=SCIV), 1973, 24, 4, p.633-641 si idem,Capadochia, Dobrogea si gotii, în „Tomis”, XXVII, 1993, 1-2 (274-275), p. 13, consideraca cei patrumucenici au fost martirizati în nordul Dunarii, în a doua jumatate a secolului al IV-lea, întimpul persecutiilor anticrestine declansate de conducatorii pagâni ai gotilor. În acest ultim caz,este posibil ca cei patru mucenici sa fi fost chiar monahi în sensul actual al cuvântului, lucru afirmat si de P.Diaconu.2

Page 5: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 5/63

În schimb, o informatie de ordin documentar certifica prezenta în Scythia Minor aunor asceti crestini veniti din alte provincii bizantine. Este vorba despre Sfintii MuceniciEpictet si Astion, martirizati în jurul anului 303 la Halmyris (azi Murighiol). Ei erauoriginari din Asia Mica, fie din Frigia8, se crede, fie din Bithynia9. În Scythia Minor s-au

refugiat în ultimul sfert al secolului al IV-lea, în timpul domniei lui Diocletian.Ceea ce intereseaza în cazul lor este folosirea în Actul martiric a apelativului de

„monah” în cinci locuri10, legat de numele tânarului Astion – Astione monacho. Este primul document în care termenul de „monah” apare în legatura cu Scythia Minor. Desivechimea acestui termen în Actul martiric a fost pusade unii cercetatori sub semnulîndoielii11, important este sensul pe care acest termen îl are în document si modul în careel reflecta realitatea istorica. Acest lucru poate fi aflat analizând caracteristicile traiului pecare cei doi mucenici îl aveau.

Din cuprinsul Actului martiric aflam ca amândoi erau necasatoriti12, carenuntasera la avere îmbratisând de buna voie saracia13 si caSfântul Astion urma chiar oforma de ascultare fata de îndrumatorul sau spiritual, preotul Epictet14. Ei respectau,asadar, cele trei voturi cerute oricarui monah din ziua de astazi – castitatea, saracia siascultarea.

Cât priveste activitatile lor cotidiene, în centru se aflau rugaciunea si misiunea.Aveau un program zilnic de rugaciune, iar noaptea o petreceau „dupa obicei (lat. solito),în psalmi si rugaciuni”15.

Important este ca, în pofida traiului lor ascetic, cei doi Sfinti nu parasisera întrutotul „lumea”. Locuinta lor, chiar daca poartaapelativul de „cella, -ae” (chilie)16, erasituata în oras sau, mai precis, la marginea acestuia. Imediat ce au sosit la Halmyris ceidoi sfinti „...si-au gasit o locuinta potrivita” traiului lor17. Acest fapt, coroborat cutrasaturile ascetice – castitatea, saracia, ascultarea, viata în rugaciune – evidentiate

8 I. Ramureanu, Sfinti si martiri la Tomis-Constanta, în „BOR”, an XCII, 1974, 7-8, p.979; V. H. Baumann,Sângele martirilor, p. 48.9 † Mitropolit Nestor Vornicescu, Una dintre primele scrieri ale literaturii românestravechi: „PatimireaSfintilor Epictet si Astion” (de la cumpana secolelor III-IV), în „Mitropolia Olteniei”(=MO), an XLI(1989), 1, p. 48.10 ***Despre Sfintii Epictet Preotul si Astion Monahul, martiri almirindensi din Scythia,titlul; III, 20, 23;IV, 34, 49, traducere în limba româna de David Popescu, în „MO”, XLV (1989), 1, p. 75,93, 95, 105, 117.

Page 6: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 6/63

11 N. Vornicescu, op.cit., p. 61. Nici Em. Popescu, Saints Epictéte et Astion, martyrs àHalmyris, in „CDR”,

 p. 98, nu exclude posibilitatea ca termenul de monah din Actul martiric sa

fie un adaos.12 Nicaieri în Actul martiric nu este amintita vreo femeie care sa coabiteze împreuna cuei sau cu care sa fiavut vreo relatie apropiata. În schimb, este laudat traiul neprihanit pe care tânarul Astionîl avea, în ciudatineretii sale, ***Despre Sfintii…, I, 1, p. 75.13 Ibidem, I, 5,6, 8; IV, 45, 46, p. 79, 80, 82, 114, 115, 116.14 Ibidem, II, 17; III, 31, p. 90, 91, 102.15 Ibidem, III, 19, p. 9216 Latinescul cella, -ae, tradus prin „chilie”, este folosit în cuprinsul textului haghiograficde trei ori. Prima

data el desemneaza locuinta Sfântului Epictet din Asia Mica, Despre Sfintii…, I, 2, p. 75;în celelalte douacazuri, termenul indica locuinta de la Halmyris a celor doi Sfinti, ibidem, II, 17; IV, 37, p. 90, 107.Folosirea acestui termen trebuie pusa în legatura tot cu trasaturile ascetice ale vietiiSfintilor Epictet siAstion, iar nu doar cu dimensiunile reduse ale locuintei lor. De altfel, în alte parti aletextului haghiografic,unde se doreste a fi scoate în evidentadoar dimensiunile reduse ale unei locuinte, termenului cella, -ae îieste preferata perifraza parvissimus domicilium (= încapere foarte mica), ibidem, IV, 32, p. 103.17 Ibidem, II, 12, p. 86. N. Vornicescu, op.cit., p. 63, considera caacest pasaj facea parte din textul originalal Patimirii, lucru important pentru demonstratia de aici.3

Page 7: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 7/63

anterior, ne determina sa-i încadram pe Sfintii Martiri Epictet si Astion în categoriaascetilor care traiau în vecinatatea asezarilor umane18.

Sfintii Epictet si Astion ar putea fi, prin urmare, primii asceti, înaintasi ai

monahilor de mai târziu, sigur atestati documentar pe teritoriul Scythiei Minor – anii 286

303. Modul lor de viataa putut servi ca model si altor crestini din provincie. De altfel, propovaduirea si exemplul vietii si al patimirii lor au avut un impact deosebit asupracontemporanilor, dupa cum reiese din Actul lor martiric.Monahismul institutionalizat în teritoriul dintre Dunare si Mare

Dupa organizarea monahismului ca societate religioasaaparte în cadrul Bisericii

crestine, institutia monahala este atestata pentru prima data pe teritoriul Scythiei Minor la jumatatea secolului al IV-lea. Informatia este legata de numele calugarului mesopotamianAudius si a adeptilor sai exilati în tinutul danubiano-pontic de împaratul Constantius alII-lea (337-361). Audienii erau eretici rigoristi, principala lor abatere doctrinara fiindantropomorfismul. Pastrau, însa, neschimbata învatatura despre dogma Sfintei Treimi19.

Sfântul Epifanie de Salamina ne-a lasat o descriere sumara a stilului de viata alaudienilor. Fragmentul este important întrucât mijloceste cunoasterea modului deorganizare si vietuire a primilor monahi atestati documentar în Scythia Minor. El afirmaca : „acestia [audienii] locuiesc în mânastiri (s.n.) si traiesc retrasi de societatea celorlaltioameni, având asezarile lor prin pustietati, ori în apropierea oraselor, sau prin suburbii,sau prin alte locuri pe unde obisnuiau sa-si faca salasurile sau asezarile lor cele îngradite(s.n.)... în sânul [mânastirilor lor] a înflorit regula calugareasca(s.n.), deprinderea de atrai în feciorie si o asceza deosebit de severa”20.

Este vorba, asadar, de un adevarat ordin monahal, de o „tagma”, dupa cuvântulSfântului Epifanie. Membrii ei, organizati în chinovii, parasisera lumea, vietuind înasezari „îngradite”, mânastiri în sensul actual al cuvântului21. Traiul în comun le era

18 Din rândul acestor asceti, care îsi duceau viata pe lânga asezarile din Egipt, s-a ridicatsi Sfântul Antoniecel Mare. El s-a retras, mai apoi, în „pustia departata”, devenind model de retragere totaladin lume,***Viata cuviosului parintelui nostru Antonie scrisasi trimisa monahilor din strainatatede catre cel întrusfinti Parintele nostru Atanasie, episcopul Alexandriei, III, VIII, XI, traducere în limbaromâna de Dumitru

Page 8: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 8/63

Staniloae, în col. „Parinti si scriitori bisericesti” (=PSB), vol. 16, Bucuresti, 1988, p. 193,198, 199.19 Pe lânga credinta antropomorfa, audienii serbau Pastele la 14 Nisan, pastrând însasensul crestin alsarbatorii, aveau unele practici defaimatoare în Taina Marturisirii pacatelor si foloseau în

cult diferite texteapocrife, Epiphanios, Panarion (Contra tuturor ereziilor), LXX, 14, în „FHDR”, II, p.172-173; Teodoret,.I.....HS......T..S....... (Prescurtarea nascocirii eretice), IV, ., PG, LXXXIII, 429 AB..Vezi si studiul lui I. Ramureanu, Miscarea audienilor în Dacia Ponticasi nord-dunareana(sec. IV-V), în„BOR”, an XCVI (1978), 9-10, p. 1053-1070.20 Epiphanius, op.cit., LXX, 1, în „FDHR”, II, p. 172-173.21 La început, termenul de „mânastire” avea un înteles dublu. Fie cladirea în care

locuiesc mai multicalugari împreuna” – asa cum îl întelegem noi astazi – fie locuinta (chilia) unui singur monah, Sfântul IoanCasian, Convorbiri duhovnicesti, XVIII, X, traducere în limba româna de David Popescu,în col. „PSB”,vol. 57, Bucuresti, 1990, p. 633 si Dumitru Staniloae, în Sfântul Atanasie cel Mare -Viata CuviosuluiParintelui nostru Antonie, în col. „PSB”, vol. 16, p. 223, nota 37. Precizarea „îngradite”,referitoare laasezamintele audienilor, este un indiciu ca termenul „mânastire” este folosit aici cuîntelesul de astazi.Referitor la aparitia zidului pahomian împrejmuitor si functiunea sa, vezi D. Staniloae,Temeiuri dogmaticesi duhovnicesti pentru viata monahala de obste, în „ST”, IV (1952), 7-8, p. 377, si KarlHeussi, Der Ursprung des Mönchtums, Tübingen, 1936, p. 127-128.

4

Page 9: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 9/63

guvernat de „reguli calugaresti” clare, acceptate de toti vietuitorii. Dintre voturile depuse,Sfântul Epifanie remarca fecioria si saracia, ultima dedusadin asceza lor „deosebit desevera”. Ascultarea este trecuta, în schimb, sub tacere, fapt care nu exclude însa

respectarea ei. Traiul din mânastirile audiene era, de altfel, foarte apropiat de cel dinlocasurile monahale ortodoxe. Aceasta reiese din aprecierile pe care Sfântul Epifanie leaduce vietii monahale audiene: „Fara îndoiala, felul de viata al comunitatilor audiene estecu totul vrednic de admiratie (s.n.). Si orice fapta care se petrece în mânastirile audieneeste frumoasa”22. Valoarea acestor aprecieri este cu atât mai mare cu cât ele vin din partea unui bun cunoscator al vietii monahale ortodoxe, el însusi întemeietor siconducator al unei mânastiri în Palestina si vizitator al celor din Egipt23.

Durata sederii lui Audius în Scythia a fost de ordinul anilor: „N-as putea sa spun – scrie Sfântul Epifanie – câti ani (s.n.)” (.......t..

......

...e..) a petrecut Audius înScythia”24. Dupaacest moment, el a trecut în nordul Dunarii, la goti, unde a întemeiatalte mânastiri.

Foarte probabil audienii au întemeiat cel putin o mânastire si pe teritoriul ScythieiMinor în anii în care au vietuit aici. Întemeierea ei era ceruta de traiul lor ascetic pe carel-au pastrat neschimbat si în perioada exilului. Asadar, la jumatatea secolului al IV-lea, înScythia Minor existau chinovii, conduse dupa reguli stricte, în care se ducea o viataascetica severa25.

Ele nu par, însa, a fi fost singurele centre monahale ale provinciei. În pestera de laCasian, situata în partea centrala a Scythiei Minor, chiar pe teritoriul acelui Vicus Casianide unde a plecat Sfântul Ioan Casian, au fost descoperite fragmente ceramice din secolulal IV-lea. Crucile incizate tot atunci pe peretii pesterii sunt o dovada ca cei care si-augasit adapost aici erau crestini. Refugierea lor a fost legatade prigoanele anticrestine din prima jumatate a secolului al IV-lea26. Locuirea pesterii a continuat, însa, si dupaîncetarea persecutiilor, de-a lungul secolului al IV-lea. În acest caz, se pare ca, cel putindupa proclamarea libertatii credintei crestine, pestera a servit drept adapost unor asceticrestini. Pozitia ei izolataeste un argument în acest sens.

În a doua jumatate a secolului al IV-lea, asadar într-o perioada posterioara prezentei audiene în Scythia Minor, între Dunare si Mare au fost întemeiate altemânastiri. Una dintre ele era situata în partea centralaa provinciei, la 3 km distanta decetatea Ibida (azi Slava Rusa) (harta 2). În aceasta prima faza de locuire mânastirea se

Page 10: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 10/63

compunea dintr-o bisericutade plan bazilical care avea alipita pe latura de sud o încapererectangulara (fig. 1). Ulterior, în jurul mânastirii a fost ridicat un zid27, caracteristic

22 Epiphanios, op.cit., LXX, 14, în „FHDR”, II, p.172-173.

23 I. G. Coman, Patrologie, Bucuresti, 1956, p. 161-163.24 Epiphanios, op.cit., LXX, 14, în „FHDR”, II, p. 172-173.25 Înfiintarea unor mânastiri în Scythia Minor de catre Audius si adeptii sai esteacceptatasi de I. G.Coman, Scriitori bisericesti…, p. 80 si idem, Contributia scriitorilor patristici din ScythiaMinor -Dobrogea la Patrimoniul ecumenismului crestin în secolele al IV-lea - al V-lea, în„Ortodoxia”, an XX(1968), 1, p. 7, 16, 25; Em. Popescu, Monahismul timpuriu pe teritoriul României, în„Analele Stiintificeale Universitatii «Al. I. Cuza» din Iasi, 1994, p. 98; Idem, Sfântul Ioan Casian, parinte al

monahismuluiromânesc si teolog al asceticii patristice, în vol. „Sfântul Ioan Casian. Viata si învataturalui”, Iasi, 2002, p.8; Nicolae Chitescu, „Introducere generala” la Sfântul Ioan Casian, Scrieri alese, în„PSB”, vol. 57, p. 38.26 Lucretiu Mihailescu-Bîrliba, Marius Diaconescu, Cercetari arheologice recente în pestera de la Casian,în „Pontica”, XXIV, 1991, p. 431.27 Andrei Opait, Cristina Opait, Teodor Banica, Complexul monastic paleocrestin de laSlava Rusa, în„Revista Monumentelor Istorice”, 59, 1990, 1, p. 18-28.

5

Page 11: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 11/63

chinoviilor monahale. Este greu de spus daca principiile vietii de obste erau respectateînca din a doua jumatate a secolului al IV-lea sau ele au fost introduse într-o fazaulterioara de dezvoltare28.

Între ruinele mânastirii au fost descoperite si câteva monede. Sunt dovada vietiieconomice desfasurate de calugari în mânastire si a legaturilor pe care ei le aveau cuasezarea urbana Ibida29.

Un alt centru monahal întemeiat în a doua jumatate a secolului al IV-lea se afla însudul provinciei, pe teritoriul satului actual Dumbraveni (harta 2)30. Este vorba despre omânastire rupestra situata într-o zona izolata. Edificiile ei erau cioplite pe doua nivele, înversantul stâncos al unei vai. La nivelul superior se aflau locasul de rugaciune al asezarii,de plan bazilical, cu contraabsida funerara31 si o galerie-culoar (fig. 2, a). La parter segaseau alte câteva încaperi. Una dintre ele, cu destinatie funerara, adapostea treimorminte.

În doua dintre mormintele de la parter au fost descoperite si resturi umane.Rezultatul expertizei antropologice efectuate asupra osemintelor a relevat ca este vorbade doi barbati sedentari, practicanti ai unor munci fizice putin solicitante. Dintre ei, cel putin unul a avut un regim alimentar vegetarian32.

Aceste ultime informatii sugereaza ca mânastirea de la Dumbraveni, ai careivietuitori erau monahi, era un centru de ascezasi meditatie. Preocuparea principala acalugarilor va fi fost rugaciunea. Pentru întretinerea traiului zilnic ei practicau doar muncicompatibile cu felul lor de viata, care nu implicau parasirea edificiului si un efort fizicdeosebit33. Nu este exclus ca si aici safi fost vorba tot despre o comunitate chinovitica,redusa din punct de vedere numeric34.

28 Dupa Adrian Radulescu, în Istoria Dobrogei, lucrare scrisa în colaborare cu IonBitoleanu, editia a II-a,Constanta, 1998, p. 161, si Cristian Moisescu, Arhitectura româneasca veche, vol. I,Bucuresti, 2001, p. 12,asezamântul a fost o chinovie. O opinie diferita au arheologii A. Opait, C. Opait, T.Banica, op.cit., p. 25 si

V. Baumann, op.cit., p. 73, dupa care, la Slava Rusa, ar fi vorba de o lavra.29 A. Opait, C. Opait, T. Banica, op. cit., p. 24.30 C. Chiriac, Un monument inedit: complexul rupestru de la Dumbraveni (jud.Constanta), în „Pontica”,XXI-XXII, 1988-1989, p. 249-268; T. Papasima, C. Chiriac, Monede romane de laDumbraveni (judetulConstanta), în „Pontica”, XXVIII-XXIX, 1995-1996, p. 267-269; idem, Un stravechiasezamânt crestin

Page 12: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 12/63

dobrogean – complexul monastic de la Dumbraveni (jud. Constanta), în vol. „Priveghindsi lucrând …”, p.197-204; T. Papasima, Cruciulite medievale inedite din Dobrogea, în „Pontica”, XXXII,1999, p. 299; T.Papasima, C. Chera, Sgraffiti feudale timpurii la Aliman (jud. Constanta), în „Pontica”,

XXXII, 1999, p.291; S. Haimovici, Studiul resturilor animaliere, datate în secolele IX-X, descoperite înruinele unuiasezamânt monahal paleocrestin de la Dumbraveni, jud. Constanta, în „Acta MoldaviaeSeptentrionalis”, I,Botosani, 1999, p. 291-309.31 În vecinatatea ei erau cioplite trei morminte.32 C. Chiriac, T. Papasima, op.cit., p. 201-202.33 Pentru muncile practicate de monahii din Egipt, care, în linistea oferita de propriachilie, se rugau simunceau, vezi Lucien Regnault, Viata cotidiana a Parintilor desertului în Egiptul

secolului IV, traducerede Ioan I. Ica jr., Sibiu, 1997, p. 120-122.34 Cercetatorii C. Chiriac si T. Papasima, op.cit., p. 198, 228, apreciaza ca numarulmonahilor de aici „nuva fi depasit cifra 12”. Ei considera, însa, ca la Dumbraveni era vorba de o comunitatemonahala de tiplavra.

6

Page 13: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 13/63

Asezaminte monahale rupestre au fost identificate si în nord-estul Bulgariei, pelitoralul Marii Negre (harta 2)35. Este vorba de coloniile monahale de la Kamen Briag siCapul Sabla, aflate în perioada romano-bizantina pe teritoriul Scythiei Minor36.Complexul rupestru de la Kamen Briag este amenajat chiar în faleza stâncoasa a

litoralului. Este vorba de o chinovie compusa dintr-o bisericutasi mai multe chilii dispuseîn lant37. În vecinatatea mânastirii a fost identificatasi o chilie rupestra izolata, probabillocuinta unuia dintre pustnicii care parasisera mânastirea38.

Alte chilii rupestre au fost identificate la aproximativ 80 de metri spre apus dechinovie, la punctul numit Iaila. Este vorba de grupe de pesteri naturale amenajate pentrulocuit în câteva formatiuni stâncoase39.

Cât priveste complexul rupestru situat la sud de Capul Sabla40, el este format dincâteva pesteri amenajate pentru locuit. Toate sunt situate în faleza stâncoasasi abrupta a

tarmului marii. Par a fi mici schituri si câteva chilii de sihastri (fig. 4). Nu este exclus ca cel putin o parte dintre aceste complexe monahale rupestre de pe litoralul Marii Negre safi fost amenajate înca din a doua jumatate a secolului al IVlea41.

În partea de sud a teritoriului istro-pontic, în versantii abrupti ai vailor Suha Rekasi Dobrici, tot pe teritoriul Bulgariei (hartile 2 si 3), au mai fost identificate ruinele altor mânastiri rupestre42. Cea mai mare dintre ele era chinovia Ghiaur Evleri, dispusa pe treinivele în versantul drept al vaii Dobrici (fig. 5). Ea se compunea dintr-o biserica, ocapela, trapeza si chiliile monahilor. În vecinatatea ei se aflau douachilii de sihastri si un paraclis funerar – Sandacli Maara.

Mânastirea Tarapanata este situata la confluenta vailor Dobrici si Suha Reka, tot pe versantul drept. Era dispusa pe doua nivele si se compunea dintr-un paraclis, o chilie si

o camera funerara. Paraclisul si chilia erau situate la etajul complexului.Chinovia rupestra Asar Evleri era situata pe versantul stâng al vaii Suha. Secompunea dintr-o bisericuta (fig. 8), un paraclis funerar si chilia comunaa monahilor. Învecinatatea ei sunt raspândite alte câteva chilii.

35 Karel Scorpil, Hermin Scorpil, ..................................................

Page 14: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 14/63

........., în „.......

..

.......

..........., .....

.

........” (=....), Sofia, VII, 1892, p.49-83 si Gh. Atanasov, .......

......

.........

.

....

........, în „Izvestija – Varna”, 25 (40),1989, p. 57-61.36 Pentru limita sudica a Scythiei Minor vezi studiul lui Radu Vulpe, Limita meridionalaa provincieiromane Scythia, în „Pontica”, V, 1972, p. 205-221.

37 În momentul de fata se pastreaza doar 13 chilii. Numarul lor era mai mare, însaaproximativ o treime dincomplexul rupestru a fost distrusa în urma erodarii si a cutremurelor, Gh. Atanasov,op.cit., p. 57-61.38 Ibidem, p. 61.39 Dupa G. Atanasov, în op.cit., p. 58, o parte dintre chiliile de la punctul Iaila – celegrupate în masivulstâncos central – formau un mic schit rupestru.40 K. Scorpil si H. Scorpil, op.cit., p. 51 si urm.41 Nu cunoastem elemente de datare sigure în cazul acestor complexe monahale rupestre.G. Atanasov, înCave ritual sites of Dobrudja. Shrines, temples and monasteries, Silistra, 2004, p. 19 siharta de la p. 1,atribuie primul lor nivel de locuire secolelor IV-VI.42 Karel Scorpil, Hermin Scorpil, ..........................................................., în „....”, VIII, 1892, p. 5-20; Ara Margos, ......................................, în „Izvestija – Varna”, 19 (34), 1983, p. 125-129; Gh. Atanasov, ............. …, p. 54-55; idem,Cave …, p. 12-17.

Page 15: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 15/63

7

Page 16: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 16/63

În aval de Asar Evleri, pe acelasi versant al vaii Suha Reka, se afla o crapaturanaturala – Saian Kaia – în care au fost cioplite încaperi, nise si ferestre. Prin forma sa, ease apropie de galeria-culoar de la Dumbraveni (fig. 2, b).

Tot pe valea Suha Reka, în vecinatatea satelor actuale Brestnita si Goles, se aflaalte doua asezaminte rupestre: Valceanova Staia si Haiduschite Kasti. Primul dintre eleavea o bisericutasi o chilie. Cel de-al doilea, dispus pe doua nivele, era format dintr-o bisericuta – la parter – si doua chilii – la etaj.

Cel mai sudic asezamânt monahal rupestru cunoscut astazi pe valea Suha Rekaeste cel din vecinatatea satului actual Hitovo. Este situat pe versantul stâng al vaii si avea

o bisericuta amenajata într-o grota naturala, doua chilii si o camera funerara.Dupa cercetatorul bulgar Gh. Atanasov, este vorba de chinovii rupestre din

secolele V-VI43. Nu este exclus, însa, ca cel putin o parte dintre ele sa fi fost întemeiatechiar în a doua jumatate a secolului al IV-lea, ca si cel de la Dumbraveni44. De altfel,între acesta din urmasi cele de pe vaile Suha Reka si Dobrici exista evidente similitudiniarhitectonice45.

Trebuie relevat ca asezamintele rupestre de pe vaile Suha Reka si Dobrici se aflauîn afara Scythiei Minor, pe teritoriul provinciei Moesia Secunda. Aceasta nu a constituit,totusi, o piedica în calea legaturilor dintre Dumbraveni si Suha Reka - Dobrici, cel putin pâna la Sinodul al IV-lea ecumenic (Calcedon - 451)46.

Din a doua jumatate a secolului al IV-lea existasi informatii documentarereferitoare la viata monahilor din mânastirile Scythiei Minor. Unele dintre ele sunt oferitetangential de Sfântul Ioan Casian, în scrierile sale. Altele sunt legate de numele Sf.Theotim I, care a pastorit la Tomis aproximativ între anii 390-407.

Informatiile oferite de Sfântul Ioan Casian privesc situatia monahismului istroponticdin perioada adolescentei sale – aproximativ anii 370-380. Ulterior, el a parasit

43 Ibidem, p. 12-19. Initial, G. Atanasov, în ............. …, p. 61, aprecia ca toate aceste complexemonahale rupestre au functionat doar în Evul mediu timpuriu – sec. IX-XI.44 Nici A. Margos, în op.cit., p. 128-129, nu exclude posibilitatea ca asezamântulrupestru Asar Evleri sa fifunctionat pentru prima data în secolele IV-V.45 Nu este exclus ca si la Basarabi, unde exista un alt complex monahal rupestru locuitultima data în Evulmediu timpuriu, sa fi existat un prim nivel de locuire în secolele IV-VI. Într-un asemeneanivel s-ar puteaîncadra, cel putin teoretic, bisericuta E3. Ea este situata pe cea mai înalta terasa acomplexului, care putea fi

Page 17: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 17/63

folosita înca înainte de exploatarea carierei în Evul mediu timpuriu. Apoi, planularhitectonic al acesteia – în forma de bazilica paleocrestina prevazuta cu contraabsida dupamodelul celei de la Dumbraveni –, balustrada (cancelli) care separa altarul de restul edificiului si mai multe reprezentari de

 pe peretii ei –  pestele, pomul etc. – sunt specifice crestinismului primar. Este posibil, apoi, ca în aceeasi perioada – sec.IV-VI – sa fi existat la Basarabi si alte încaperi, distruse în timpul exploatarii carierei înEvul mediutimpuriu. Avem în vedere ca peretele exterior al bisericutei B1 pastreaza înca restul unei posibile galerii,mai veche decât bisericuta. Cel mai probabil, criteriul care a putut sta la baza conservariiunora si adistrugerii celorlalte posibile edificii paleocrestine de la Basarabi de catre pietrarii Evuluimediu timpuriu a

fost starea lor de degradare. Cele care mai puteau fi folosite la acea data – cum a fost cazul lui E3 – au fost pastrate, restul fiind distruse. Plasarea începuturilor complexului rupestru de la Basarabiîn secolul al IV-leaeste sustinutasi de Al. Stanciulescu, Contributii la descifrarea inscriptiilor de la Murfatlar,în „BOR”,XCV (1977), 9-12, p. 1024-1034.46 Canonul 4 de la Sinodul al IV-lea ecumenic a dispus intrarea monahilor sub ascultareaierarhiei bisericesti locale, Ioan N. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe, Note si comentarii de …,editia a II-a,Sibiu, 1993, p. 80, 81.

8

Page 18: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 18/63

definitiv47 provincia natala calatorind atât în rasarit – Palestina, Egipt, Constantinopol –,cât si în apus – Roma si Massilia (Marsilia).

Dupa

 propria sa marturisire, primele contacte cu viata monahala le-a avut încopilarie: „... din copilarie m-am aflat printre calugari si, dupa ce m-am rupt de atâtia anide obstea (lat. consortio, -onis) si pilda vietii lor, cu greu as putea sa-mi amintesc acumîn întregime câte am încercat sa savârsesc sub imboldul îndemnurilor lor zilnice, sau al pildelor lor, câte am învatat sau am vazut cu ochii mei”48.

Termenul „obste” (consortio, -onis) folosit în acest pasaj evidentiaza forma deorganizare a monahilor pe care Sfântul Ioan Casian i-a cunoscut în Scythia Minor. Eiaveau viata de obste, fiind grupati în chinovii monahale. Aprecierea deosebita a traiuluilor – „pilda vietii lor” –, vrednic de urmat, sugereaza respectarea în cadrul acestor comunitati a unor reguli monahale solide, similare celor pe care Ioan Casian le-a

cunoscut ulterior în Rasarit.În mod cert, aceste chinovii erau ortodoxe, nu audiene. Deducem acesta din tonulcritic pe care Ioan Casian îl adoptacând descrie erezia antropomorfista – marturisitasi deaudieni –, în totala opozitie cu aprecierile si laudele din citatul de mai sus: „neroadaerezie a antropomorfitilor ... [ce a luat nastere] din necunoastere, înapoiere si reainterpretare ... [poate cauza] moartea vesnica” si „... cel ce a fost format în dogmeledreptei credinte (s.n.) va respinge erezia [antropomorfitilor] ca pe o blasfemie pagâna...”49.

O altastire despre viata monahala din Scythia Minor se gaseste în cartea a XXIV-a Convorbirilor. Ea întregeste imaginea tipului de renuntare practicat cu predilectie întreDunare si Mare. Vorbind cu parintele Avraam despre mortificare, Sfintii Ioan Casian siGherman afirma: „Credem ca, în afara de orice îndoiala, acest lucru [tulburarea meditatieide catre fratii care îi vizitau] nu se va întâmpla în provincia noastra, în care sau niciunul, sau foarte putini ca noi pot fi întâlniti (s.n.)50.

Trebuie precizat ca aceasta convorbire – a XXIV-a – este adreseaza în primul rândanahoretilor51. Avva Avraam însusi, interlocutorul lor, era un pustnic vestit ce vietuiaîntr-o zona aproape nelocuibila din nordul Egiptului, în pustiul Schitului. În plus, SfintiiIoan Casian si Gherman erau angajati atunci în efortul dobândirii unei cât mai curatevietuiri pustnicesti, fiind dornici – dupa cum reiese din discutia purtata cu parinteleAvraam – sa pastreze cât mai mult timp linistea meditatiei în singuratate. Eforturile le

47 Avem convingerea caSfântul Ioan Casian nu a mai revenit niciodataîn Scythia Minor. În scrierile sale elrecomanda în mod direct monahului detasarea totala de viata anterioara întrarii înmonahism si întreruperea

Page 19: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 19/63

oricaror legaturi cu tinuturile natale, cu rudele sau prietenii de pâna atunci, Sf. IoanCasian, Despreasezamintele mânastiresti de obste si despre tamaduirile celor opt pacate principale, (=Asezaminte), V,32, traducere de David Popescu, în „PSB”, vol. 57, p. 181, idem, Convorbiri, XXIV, IX,

1-3, X-XIV, p.729-733.48 Ibidem, Prefata, 4, p. 110.49 Ibidem, X, IV, 1, 2; V, 2, 3, IV,1, p. 478, 479. Zadarnicirea oricaror eforturi personale prin caderea înerezie este aratata de Sfântul Ioan Casian în aceeasi lucrare, ibidem, X, IV, 1, p. 478.50 Ibidem, XXIV, XVIII, p. 736. Dupa I. G. Coman, Scriitori bisericesti …, p. 219,Antonie Plamadeala,Sfântul Gherman din Dacia Pontica, un straromân ignorat, în „Mitropolia Ardealului”(=MA), XXXIV(1989), 5, p. 5 si Columba Andrew Stewart, Cassian monahul. Învatatura ascetico-

mistica, traducere deIoan I. Ica jr. si Cristian Pop, Sibiu, 2000, p. 33, acest pasaj ar certifica slaba reprezentarea monahismuluicrestin în Scythia Minor la acea data. O asemenea interpretare ar intra, însa, încontradictie, atât cuafirmatiile Sf. Ioan Casian din pasajul comentat anterior, cât si cu rezultateledescoperirilor arheologice.51 Sf. Ioan Casian, op. cit., „Introducere” la Convorbirile XVIII-XXIV, 3, p. 625.

9

Page 20: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 20/63

erau zadarnicite, însa, tocmai de vizitele celorlalti anahoreti: „... vizitati din când în cândde frati, nu putem sa ne tinem, potrivit dorintelor noastre, într-o întreaga retragere si într 

o îndelunga tacere”52. Ori, aceasta „îndelunga tacere” credeau ei cao vor putea mentinenetulburata în provincia natala, unde nu cunoscuseraastfel de frati-monahi preocupati devietuirea pustniceasca. Textul certifica, asadar, slaba reprezentare a vietii anahoretice detip egiptean în Scythia Minor în anii 370-38053.Interpretarea de mai sus este sustinutasi de alte afirmatii din opera Sfântului IoanCasian. Cea mai categorica dintre ele încheie Convorbirea a XVIII-a purtata la Diolcos,în nord-estul Deltei Nilului, la scurt timp dupa sosirea în Egipt: „Prin aceasta discutiePiamun a aprins si mai puternic dorinta noastrade la început de a ne îndrepta de la

 primele scoli de chinovie catre a doua treapta a anahorezei. Caci, sub înrâurirea lui ne-am însusit primele învataturi asupra vietii de sihastrie (s.n.), a carei stiinta dupa aceeaam dobândit-o din plin în [pustiul] Scitium”54. Mai apoi, el completeaza cele de maiînainte scriind: „prin îndeplinirea primei renuntari [=votul saraciei, renuntarea la bunurilemateriale], pe care ne straduim sa o înfaptuim cu toatavirtutea, credeam ca suntemaproape saatingem culmea desavârsirii, dar acum [dupa discutia cu Avva Pafnutie] nedam seama ca n-am început înca sa visam care este sensul cel mai înalt al vietiimonahale, fiindca, putin informati (s.n.) în mânastiri despre a doua renuntare[=despatimirea], nici macar din auzite nu aflasem [pâna atunci] ceva (s.n.) despre atreia renuntare [=întoarcerea mintii de la toate cele prezente si vizibile si contemplareacelor viitoare]”55, specifica mai ales vietuirii anahoretice56. Aceste pasaje confirma ca, pânala sosirea în Egipt, Ioan Casian si Gherman nu cunoscusera traiul anahoretic57.

Asadar, în deceniile VII si VIII ale secolului al IV-lea, în provincia Scythia Minor dominau chinoviile ortodoxe ai caror vietuitori, organizati dupa reguli monahale clare,duceau o viata vrednica de admirat58.

Sfântul Theotim I este cea de-a doua mare personalitate monahala a ScythieiMinor de la cumpana secolelor al IV-lea si al V-lea. Despre el se stie ca era de neam„scit”59, deci un localnic, adept al vietii monahale: „barbat cultivat în filosofie (......f...s.f..t.afe..); ... [despre care] se spune ca a ramas cu parul lung, dupa modul cumera atunci când a început sa se ocupe cu filosofia. Traiul îi era modest, iar timpul cinei silfixa nu tot la aceeasi ora, ci când îi era foame sau sete. Caci era, dupa parerea mea, fapta

Page 21: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 21/63

52 Ibidem, XXIV, XVIII, p. 736.53 Cuvintele „daca nu chiar nici unul” sugereaza ca Ioan Casian si Gherman nu aucunoscut personal în provincia natalanici un reprezentant al acestui tip de vietuire. Ei nu exclud, însa, întru totul posibilitatea

existentei unor astfel de vietuitori prin cuvintele „...foarte putini”.54 Ibidem, XXIII, XVI, p. 642.55 Ibidem, III, XXII, 4, p. 362.56 Acest fapt – contemplatia privitaca o trasatura a vietii anahoretice – este afirmat direct de Sfântul IoanCasian în Asezaminte, VII, 18, p. 219.57 Pentru absenta vietii anahoretice în a doua jumatate a secolului al IV-lea si în alte provincii rasaritenevezi aprecierile Sf. Ioan Casian în Convorbiri, XVIII, VII, 8, p. 632-633.58 Este posibil, în acest caz, ca acele chilii izolate identificate pe lânga chinoviilemonahale existente în

sudul teritoriului istro-pontic si atribuite pe buna dreptate unor sihastri, sa fi fostamenajate într-o etapaistorica ulterioara.59 Sozomen, op.cit., VII, 26, în „FHDR”, vol. II, p. 228 si Nichifor Callist, Istoria bisericeasca, XII, 45, în„PG”, CXLVI, col. 908.

10

Page 22: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 22/63

de filosof sa cedeze si acestora dupa nevoie, si nu dupa bunul plac”60. Se mai stie despreel ca a fost misionar si autor de scurte tratate teologice61 si ca fusese înzestrat deDumnezeu cu darul facerii de minuni62.

„Filosofia” al carei adept era episcopul Theotim I este monastica filosofia63. Este primul ierarh tomitan despre care se stie sigur ca îmbratisase viata monahala. Intrarea saîn monahism a avut loc, cel mai probabil, înainte de alegerea sa în scaunul episcopal64.Formula „educat în filozofie” (..f...s.f..t.afe..) sugereaza aceasta ipoteza. În plus,tocmai viata sa curatasi darul facerii de minuni par a fi fost factorii hotarâtori care aucontribuit la alegerea sa ca episcop al Tomisului.

Preocuparile ascetice ale Sf. Theotim I nu au încetat nici dupa ridicarea sa latreapta episcopatului. Dovada sunt scrierile sale despre linistea sufleteasca65. Foarte

 probabil, destinatarii principali ai acestor scrieri erau monahii provinciei, caci dobândirealinistii sufletesti este telul monahului chinovitic66. Theotim I a ramas, prin urmare, atasatde fostii sai frati de mânastire, ale caror preocupari spirituale s-a simtit dator sa leîndrume67.

Un alt episod din viata sfântului episcop releva, indirect, preocuparile teologiceale monahilor din chinoviile Scythiei Minor la sfârsitul secolului al IV-lea. Aflat laConstantinopol în timpul tulburarilor legate de origenism, în cadrul unui sinod, SfântulTheotim afirma ca: „nici o învatatura gresitanu se afla în scrierile lui Origen si, aducând

60 Sozomen, op. cit., VII, 26, 9, în „FHDR”, II, p. 228-229.61 Fer. Ieronim, Despre barbatii ilustri, CXXXI, Introducere, traducere si note de Dan Negrescu, Bucuresti,1996, p. 79.62 Sozomen, op. cit., 26, în „FHDR”, II, p. 228-229.63 Aceasta formula este întâlnita chiar în textul traducerii în limba latina a Istoriei bisericesti, VII, 26, a luiSozomen, în J. P. Migne, Patrologiae cursus completus, series graeca (=P.G.), LXVII,col. 1499B.Interpretarea este acceptatade cea mai mare parte a istoricilor: I. G. Coman, op. cit., p. 183; idem,Contributia scriitorilor..., p. 13; I. Ramureanu, Sfinti si Martiri la ..., p. 1008; idem,Actele martirice, p.341; N. Serbanescu, 1600 de ani de la prima marturie documentara despre existentaEpiscopiei Tomisului,în „BOR”, LXXXVII (1969), 9-10, p. 1009; Em. Popescu, Sfântul Teotim, episcopulTomisului, în vol.„Sfinti români …”, p. 167; idem, Martiri si Sfinti... (II), p. 61-62. Pentru aceastainterpretare vezi si Fr.

Page 23: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 23/63

Dölger, Zur Bedeutung von F...S.F.S und F...S.F..in byzantinischer Zeit, in the vol. “Byzanzund die europaische Staatenwelt”, Darmstadt, 1976, p. 197-208.64 Vezi si I. Ramureanu, Sfinti si Martiri la ..., p. 1007. Obiceiul alegerii unui monahîntr-un scaun

episcopal nu era, în a doua jumatate a secolului al IV-lea, o practica izolata. Sf. Vasile celMare, în„Epistola 218”, traducere de Teodor Bodogae în „PSB”, vol. 12, Bucuresti, 1988, p. 451,aminteste deAlexandru, „...episcop provenit dintre calugari...”. Apoi, chiar Sfântul Vasile cel Marefusese ridicat latreapta episcopala din viata monahala, I. G. Coman, Patrologie, p. 163-164. De altfel,credinciosii erauimpresionati de astfel de traitori si îi doreau în fruntea comunitatii. Dovada este cazulepiscopului Narcisusal Ierusalimului despre care Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericeasca, VII, X, traducere

de T. Bodogae încol. „PSB”, vol. 13, Bucuresti, 1987, p. 234, spune ca: „...a aparut din nou Narcis [din pustiu] si a fost rugatde toti sa preia din nou locul cel dintâi [episcopatul] între frati, caci în urma retragerii salesi a modului sau[filosofic -F...S.F..] de vietuire … toti îl cinsteau încasi mai mult decât înainte”. Deasemenea,Pafnutie, ajuns episcop în Tebaida de Sus, fusese „crescut din copilarie în mânastire sifacându-se acoloadmirat prin deosebita sa castitate” a fost ridicat la treapta episcopatului, SocrateScolasticul, Historiaecclesiastica, I, XI, în P.G., LXVII, col. 104B.65 Sfântul Ioan Damaschin, op.cit., XXI, Lit. S, Tit. XIX, în P.G., XCVI, col. 364AB..66 Sf. Ioan Casian, op.cit., XIX, VIII, 3; VIII, 3, p. 648, 649, 648.67 Vezi si I. G. Coman, Scriitori bisericesti..., p. 193.

11

Page 24: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 24/63

una dintre cartile acestuia, a început sa citeascasi le-a aratat ca învataturile lui Origensunt cele ale Bisericii”68.

Pasajul citat de el, în deplin acord cu învatatura Bisericii, era consacrat, cel mai

 probabil, problemelor „filosofiei monahale” de care Sfântul Teotim era pe deplininteresat. Nu este exclus ca Sf. Theotim I safi avut atunci chiar un exemplar din Filocaliaalcatuita de Sfintii Vasile cel Mare si Grigorie de Nazianz69. Ea cuprindea, de altfel, doar  pasaje ortodoxe din scrierile teologului alexandrin, în centrul carora se afla progresulduhovnicesc. Foarte probabil, la acea data erau cunoscute în Scythia Minor, alaturi deFilocalie, si Regulile monahale alcatuite tot de Sfântul Vasile cel Mare70.

Alegerea unuia dintre monahii locali în scaunul episcopal al provinciei estedovada deplinei maturizari si afirmari în viata religioasa istro-pontica a vietii monahaletomitane. Este, în plus, confirmarea si rezultatul vietii laudabile si a organizarii

superioare – dupa modelul celor din Rasarit – de care beneficiau la acea data chinoviileistro-pontice.

Prestigiul episcopului Theotim I era înca viu chiar si la aproximativ jumatate desecol de la moartea sa. La sinodul al IV-lea ecumenic (Calcedon 451) un arhimandritconstantinopolitan pe nume Carossos, în încercarea de a se disculpa de acuzatia ca esteeretic monofizit, s-a folosit de numele ierarhului tomitan sustinând ca: „Cunosc credintacelor trei sute optsprezece Parinti întruniti la Niceea, în care am fost botezat, caci nucunosc alta credinta. Ei sunt episcopi. Au puterea de a ma anatematiza, de-a ma caterisisi, de orice altceva vor voi, au putere. În afara de aceasta credintanu cunosc alta. Cândsfintitul Theotim m-a botezat la Tomis, el mi-a poruncit de-a nu avea niciodata altecrezuri (s.n.)”71.

68 Socrates, op.cit., VI, 12, în P.G., LXVII, col. 701B si Casiodor, Istoria bisericeascatripartita, X, 11,traducere în limba românade Liana Manolache si Anca Manolache, în col. „PSB”, vol. 75, Bucuresti, 1998,

 p. 403.69 Filocalia a fost alcatuita de Sfintii Vasile cel Mare si Grigorie de Nazianz înanii 358-359. Ulterior, în383, Sfântul Grigorie l-a încredintat pe episcopul Teodor de Tiana sa copieze colectiaredactata de acumsub forma de carte, cf. Teodor Bodogae, Studiu introductiv la Origen, Filocalia, în col.„PSB”, vol. 7,Bucuresti, 1982, p. 298. Posibilitatea ca Sf. Theotim I sa fi cunoscut Filocalia lui Origeneste sustinutaside I. G. Coman, op. cit., p. 189-190.70 Em. Popescu, Monahismul ..., p. 102. Acelasi punct de vedere îl împartasesc si I. G.Coman, op.cit., p.

Page 25: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 25/63

333; Mihai Coliba, Regulile monahale ale Sfântului Vasile cel Mare în istoria vietiireligioase monahale sia cultului crestin, în „ST”, XVII (1965), 3-4, p. 253; Teoctist Arapasu, Opera SfântuluiVasile cel Mare înevlavia credinciosilor ortodocsi români, în vol. „Sfântul Vasile cel Mare. 1600 de ani de

la savârsirea sa”,Bucuresti, 1980, p. 15-20; Vasile Muntean, Organizarea mânastirilor românesti încomparatie cu cele bizantine (pâna la 1600), teza de doctorat, în „ST”, XXXVI (1984), 1-2, p. 34; Iorgu D.Ivan, Studiuintroductiv la Sfântul Vasile cel Mare, Asceticele, în col. „PSB”, vol. 18, Bucuresti,1989, p. 49. De altfel,între Scythia Minor si Capadocia au existat strânse legaturi înca de mai înainte. Amintimîn acest senscorespondenta pe care Sfântul Vasile cel Mare a purtat-o atât cu Sf. Bretanion, episcopulTomisului (367374),

cât si cu guvernatorul Scythiei Minor, Iunius Soranus, ambii de neam capadocian, veziSfântul Vasilecel Mare, Corespondenta (Epistole), ep. 155, 164, 165, în „PSB”, vol. 12, p. 341-342,355-358. În epistola164, Sf. Vasile cel Mare aminteste si de un anume Eutihie, un misionar capadocian ce plecase sa propovaduiascamai înainte credinta crestina în zona Dunarii de Jos.71 André-Jean Festugière, Actes du Concile de Chalcédoine. Sessions III-VI (LaDéfinition de la Foi).Traduction française, Genève, 1983, (Cahiers d’Orientalisme, IV), p. 53 apud I. Dura,Sfântul Teotim I,episcopul Tomisului, invocat drept autoritate a dreptei credinte în cadrul lucrarilor Sinodului IV ecumenic(451), în „BOR”, CVI (1988), 5-6, p. 93.12

Page 26: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 26/63

Pentru tema tratata intereseaza raportul dintre Carossos si Sf. Theotim I simonahismul istro-pontic. Din pasajul citat rezulta clar ca cel dintâi fusese botezat laTomis, chiar de episcopul Theotim, cândva între 290 si 407. Nu se spune, însa, vârsta lacare a primit botezul si nici daca era sau nu un localnic din Scythia. Sigur este ca, în

momentul primirii botezului, Carossos era suficient de matur pentru a fi catehizat.Apreciind vârsta sa în 451 ca fiind în jur de 60 de ani72 si ultimul an de pastorie alepiscopului Theotim I, 407, reiese ca în momentul catehizarii el avea în jur de 16 ani. Ovârstadestul de frageda, care sugereaza ca este vorba despre un localnic. În acest caz,Carossos va fi fost membru al uneia dintre comunitatile grecesti din orasele porturi de laMarea Neagra, poate chiar a celei de la Tomis73.

Cât priveste tunderea în monahism a tânarului Carossos, ea a avut loc, cel mai probabil, în Scythia Minor. În plus, hotarârea tânarului Carossos de a îmbratisa viatamonahala trebuie legata de admiratia pe care el o nutrea fata de episcopul monah.

Ulterior, atras probabil de viata monahala a Capitalei, Carossos a parasit Scythia Minor sis-a stabilit la Constantinopol. Aici a devenit arhimandrit si, în aceasta calitate, conducator al unei mânastiri. Rangul de arhimandrit pe care-l avea în 451 este un indiciu ca el sestabilise la mânastirea sa din Capitalade mai multa vreme. În plus, se pare ca dupa acestmoment, Carossos a întrerupt legaturile cu Scythia Minor. Un indiciu în acest sens suntconvingerile sale doctrinare, total diferite de cele ale teologilor scythani. În timpulSinodului al IV-lea ecumenic, el era pe deplin atasat de persoana si învatatura patriarhuluimonofizit Dioscor, pe când ierarhii tomitani – ep. Ioan I (448) si Alexandru (449-452) – si monahii provinciei – calugarii sciti din secolul al VI-lea –, s-au afirmat ca aparatori aicredintei ortodoxe. De altfel, Carossos a si fost exilat pentru convingerile sale eretice74.

Locul arhimandritului Carossos în istoria monahismului istro-pontic este unulsecundar. Demn de semnalat este doar faptul caun monah închinoviat în Scythia Minor aajuns arhimandrit si conducator al unei mânastiri în capitala Imperiului bizantin. Maiimportant este ca episodul legat de numele arhimandritului Carossos dezvaluie un altaspect legat de trecutul monahismului istro-pontic. Este vorba de prestigiul deosebit pecare viata monahala l-a dobândit între Dunare si Mare datorita personalitatii SfântuluiTheotim I. Asemenea lui Carossos vor fi fost si alti crestini care au îmbratisat acum viatamonahala, impulsionati de trairea exemplara a episcopului tomitan.

Un alt monah din Scythia Minor care a parasit provincia este Cuv. DionysiusExiguus (+540-555). El s-a nascut în deceniul al VII-lea al secolului al V-lea. Uceniciamonahalasi-a facut-o în provincia natala, dupacare a calatorit în Rasarit, iar în 496 laRoma. Ultimii ani din viata i-a petrecut în Calabria, în sudul Italiei.

Portretul moral si intelectual al acestui calugar scit l-a lasat Cassiodor: „un catolic[ortodox] integru, legat total, cu statornicie, de rânduielile stramosesti”, „simplu si

Page 27: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 27/63

întelept”, bun cunoscator al Sfintei Scripturi, neîntrecut în mânuirea limbilor greacasilatina; „daruit lui Dumnezeu în întregime, … de o castitate rara, … blând” si foarte

72 Em. Popescu, op.cit., p. 110, nota 66.73 O opinie diferita are I. Dura, op.cit., p. 94, 95 si nota 11, dupa care Carossos era în

mod sigur, „unlocuitor si cetatean al noii Rome”.74 Léon I, Epist., CXXXVI, n. 4; CXLI, n. 1; CXLII, n. 2, în Sfântul Leon, Opera, édit.Ballerini, t. I, col.1281, 1296, 1297 apud Ch.-J. Hefele, Dom H. Leclercq, Histoire des conciles, t. II,deuxième partie, livreXI, Paris, 1908, p. 712-713.

13

Page 28: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 28/63

cumpatat – „mânca putin si mai ales mâncaruri comune”75. Cuvinte pline de admiratie,care dovedesc ca Dionysius era un monah exemplar.

Spre deosebire de Carossos, Dionysius Exiguus nu a întrerupt legaturile cu

 provincia Scythia Minor. În timpul sederii la Roma, el a tradus pentru unii dintreconationalii sai câteva scrieri doctrinare. Valoare deosebita pentru tema tratata auPrefetele care însotesc unele traduceri, întrucât ofera informatii despre viata monahaladintre Dunare si Mare din perioada tineretii sale: „în Scythia … ne-am învrednicit savedem din frageda tinerete (s.n.) felul de viata cereasca a preafericitilor parinti cu carese mândreste oarecum acea regiune prin rodnicia ei duhovniceasca. Credinta lor,stralucind prin legatura cu faptele, oferea tuturor (s.n.) pilde de viatasi de credinta. …[Iar la ei, care sunt] slobozi de orice grija omeneasca, … dogmele dreptei-credinte auavut întotdeauna putere nestirbita; caci, desi au fost simpli prin cuvinte, n-au fost fara

 putere prin stiinta”76.Pasajul surprinde imaginea unei comunitati chinovitice ai carei membri, cu viatacuratasi credinta ortodoxa, erau exemple pentru toti membrii Bisericii din Scythia.Aprecierile se mentin pe linia celor lasate cu un secol mai înainte de Sf. Ioan Casian. Esteun indiciu ca intensitatea trairii religioase din centrele monahale istro-pontice nu a scazutodata cu trecerea timpului.

Cea de-a doua Prefata a Cuv. Dionysius aduce informatii suplimentare. Ea esteadresataepiscopului Petru al Tomisului, cel care îi ceruse traducerea: „Nu uit binefacerilevoastre, Preacinstite Parinte [episcop Petru], … si sfintele stradanii cheltuite cu mine pentru a ma îndruma când eram mic (s.n.) – care nu vor putea fi uitate nicaieri siniciodata – [si] vreau la rându-mi sa va aduc multumirile mele, desi stiu caeu nu le potarata pe masura trebuitoare. … [De aceea] nu încetez sa arat, cu râvna cu care pot, dorul pe care-l port în suflet întotdeauna pentru Sfintia Voastra” 77.

Reiese caPetru, care pe atunci era episcop al Tomisului, fusese membru al uneiadintre chinoviile Scythiei Minor. Este al doilea episcop tomitan – dupa Sf. Theotim I – cunoscut dupa nume, despre care se stie sigur ca provenea din rândurile monahilor locali.În plus, ascultarea pe care el o îndeplinise în cadrul mânastirii, îndrumarea celor tineri,dezvaluie experienta si aprecierea de care se bucura între ceilalti calugari ai obstii78. Dealtfel, aceastaapreciere se pare ca depasea zidurile chinoviei sale, daca se are în vederealegerea sa ulterioara chiar în scaunul episcopal al provinciei.

Page 29: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 29/63

75 Cassiodor, Institutiile literaturii divine si umane, cap. XXIII, traducere în limbaromâna de St. Alexe înIntroducere la …, p. 12-14.76 Cuv. Dionysius, Prefata la traducerea în latineste a celor doua epistole ale SfântuluiChiril, episcop de

Alexandria, adresate episcopului Successus, 1, 2 traducere de David Popescu, în „MO”,XXXVIII (1986),2, p. 116, 117.77 Idem, Prefatala traducerea latineasca a „epistolei sinodale” a episcopului Chiril, 1, traducere de DavidPopescu, în „MO”, XXXVIII (1986), 2, p. 117-118.78 Sf. Vasile cel Mare, care era favorabil primirii în mânastire a copiilor, recomanda: „sase aseze peste ei[copii] unul [un monah]mai în vârstasi mai cu experienta decât ceilalti si binecunoscut pentru rabdarea lui,încât sa

îndrepte cu blândete parinteascasi cu cuvinte întelepte greselile celor tineri, aplicândremediucorespunzator pentru fiecare greseala,…” -Regulile mari, 15, traducere de Iorgu D. Ivan,în „P.S.B.”, vol.18, p. 244-246. Primirea copiilor în mânastire si existenta unui monah îmbunatatit care seocupa deeducarea lor, dupa recomandarea Sf. Vasile cel Mare, este o dovada în plus a respectariiîn mânastirileScythiei Minor a regulilor monahale vasiliene.

14

Page 30: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 30/63

Alegerea monahului Petru ca ierarh al Scythiei dovedeste, apoi, locul important pecare monahismul local continua sa îl ocupe în viata religioasa a provinciei si, implicit,aprecierea de care se bucura si impactul puternic pe care îl avea asupra crestinilor de aici.

 Nu în ultimul rând, cererea monahilor sciti – inclusiv a lui Petru, episcop-monahcu educatie deosebita – de a le fi traduse în limba latina scrieri ale parintilor greci, aratacala aproape un secol de la pastoria Sf. Theotim I limba latina capatase întâietate în fatacelei grecesti, cel putin în unele dintre mânastirile Scythiei Minor79.

Alte informatii scrise referitoare la situatia monahismului din Scythia Minor însecolul al V-lea nu exista în momentul de fata. Rezultatele cercetarilor arheologice de laSlava Rusasi Dumbraveni nu au înregistrat, însa, nici un fel de distrugeri sau întreruperiale nivelelor de locuire în aceasta perioada. Mai mult, în a doua jumatate a acestui secol,mânastirea paleocrestina

de la Slava Rusaa cunoscut o noua fazade dezvoltare. Bazilicaveche a fost maritasi au fost ridicate din temelie alte doua paraclise si zidul careîmprejmuia complexul monahal80. Aceasta extindere surprinde ralierea mânastirii, din punct de vedere liturgic si arhitectural, la restul asezamintelor monahale din Imperiu, dar si o oarecare crestere numerica a comunitatii monahale de aici.

„Tacerea” monahilor sciti de-a lungul întregului secol al V-lea se explica prinaceea caei nu au întâmpinat nici o opozitie doctrinara în plan local. Acordul teologicdeplin dintre ei si autoritatile bisericesti superioare a încetat, însa, în prima jumatate asecolului al VI-lea. În încercarea de a promova o noua formula teologica – „Unul dinSfânta Treime a patimit în trup” – , ce excludea atât interpretarile nestoriene cât si pe celemonofizite, calugarii sciti s-au lovit de opozitia ierarhiei superioare din provincie81. Faraa se descuraja, reprezentantii lor aucalatorit la Constantinopol si chiar la Roma, unde aumilitat pentru recunoasterea oficiala a formulei theoanthropopaschite. Din 521, dupaacceptarea acestei formule, informatiile despre ei înceteaza din nou82.

Corespondenta si scrierile teologice prilejuite de aceasta disputa teologicamijlocesc cunoasterea numelor si a rangului bisericesc pe care îl aveau unii dintrecalugarii plecati din Scythia Minor. Cel mai activ dintre ei era Ioan Maxentius,

79 De semnalat casi pe discul renovat de mitropolitul Paternus (498-520), inscriptiagravata cu acest prilejeste tot în limba latina: „Ex antiquis renovatum est per Paternum reverentiss[imum]episc[opum] nostrum,Amen” (=[Talerul] a fost facut din nou prin grija lui Paternus, prea cinstitul nostruepiscop, Amin), – Em

Page 31: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 31/63

Popescu, Inscriptiile grecesti si latine din secolele IV-XIII descoperite în România,Bucuresti, 1976, nr.64a, p. 97. Este un alt indiciu al întâietatii pe care o dobândise latina în fata elinei, înScythia Minor, la aceadata.

80 Andrei Opait, Cristina Opait, Teodor Banica, op.cit., p. 19-22, 24.81 Raportul episcopilor Germanus si Iohannnes, a diaconilor Felix si Dioscorus si a preotului Blandus din29 iunie 519, 11, în „FHDR”, vol. II, p. 330-331. La acea data scaunul ierarhic bisericescde la Tomis avearangul de Mitropolie cu 14 scaune sufragane.82 Pentru calugarii sciti si disputa din jurul formulei lor teologice vezi Vasile Sibiescu,Calugarii sciti, în„RT”, XXVI (1936), 5-6, p. 182-205; D. Staniloae, Contributia „calugarilor sciti” la precizareahristologiei la începutul secolului al VI-lea – „Studiu introductiv” la Scrieri ale

«calugarilor sciti» dacoromanidin secolul al VI-lea, în „MO”, XXXVII (1985), 3-4, p. 199-244; J. A. McGuckin,„Marturisireatheopashita” (Textul si contextul istoric): un studiu despre reinterpretarea chiriliana aCalcedonului,traducere din limba englezade Teodor Baconsky, în „BOR”, CVI (1988), 3-4, p.108-123; Florea Duta, Lesthéologiens scythes de 440 à 553. La formule théoanthropopaschite (théosarkopaschite),thèse pour obtenir le grade de docteur de l’Université des sciences humaines de Strasbourg, 1998, inedita, passim.

15

Page 32: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 32/63

conducator „în calitate de abbas, al unei congregatii”83 si autorul unor scurte tratateteologice84. Cel mai mare rang bisericesc îl avea, însa, presbiterul si arhimandritul Ioan.Calitatea sa de arhimandrit dovedeste casi el era conducator al unei mânastiri. Ceilalticalugari cunoscuti dupa nume sunt diaconii Petru, Ioan si Venerius, monahii Ioan,

Leontius, Achille si Mauriciu si lectorul Ioan. În mod sigur, alaturi de acestia au maivenit din Scythia Minor si alti monahi, ale caror nume si ranguri bisericesti au ramasnecunoscute85.

Acesti calugari proveneau din cel putin doua mânastiri diferite. Dovada este prezenta a doi egumeni în rândurile lor – avva Ioan Maxentiu si presbiterul siarhimandritul Ioan. Ei sunt si primii conducatori de mânastiri din Scythia Minor sigur cunoscuti dupa nume astazi. De remarcat, apoi, diversitatea functiilor si titlurilor  bisericesti pe care le aveau calugarii sciti: de la simpli monahi sau lectori, la diaconi, preoti si chiar arhimandriti. Aceasta confirma buna si avansata organizare interna amânastirilor istro-pontice de atunci, similara

celei din restul Imperiului. În plus,înversunarea cu care ei aparau credinta ortodoxa dovedeste ca pretuirea deosebita pe care

o aveau fata de dreapta credinta, cum reiesea si din documentele mai vechi, este reala86.Sustinerea formulei teologice theoanthropopashite de catre membrii a cel putindoua obsti monahale istro-pontice este si o dovada a strânselor legaturi care existau lavremea respectiva între unele dintre mânastirile provinciei87. Interesanta pare pozitiamitropolitului Paternus si a celorlalti episcopi din provincie. Refuzul lor de a aprobaformula theoanthropopaschitaeste un indiciu ca, cel putin o parte dintre ei, nu proveneaudin rândurile calugarilor sciti88. În orice caz, din disputa teologica monahii sciti au iesit biruitori si în plan local. O dovedeste alegerea în scaunul mitropolitan, ca urmas al lui

83 Tot un Raport al diaconului Dioscorus, (224), 11, în „FHDR”, II, p. 332-333.84 Libellus fidei (Carticica de credinta), Capitole scrise contra nestorienilor, Foarte scurtamarturisire decredinta, Raspuns contra acefalilor, Învatatura foarte scurta cu privire la unireaCuvântului lui Dumnezeucu propriul Sau trup, Dialoguri contra nestorienilor, Raspuns la epistola adresata de catre papaHormisdas episcopului Possessor, toate scrise în limba latina. Au fost traduse în limbaromâna de NicolaePetrescu si publicate în revista „MO”, XXXVII (1985), 3-4, p. 244-254; 5-6, p. 391-440;9-10, p. 680-698.85 Ionut Holubeanu, Dionysius Exiguus si monahismul dobrogean, în vol. „StudiaHistorica et Theologica.Omagiu profesorului Emilian Popescu”, Iasi, 2003, p. 241-246.86 Trebuie precizat, totusi, ca în problema dogmatica a raportului dintre har si libertatecalugarii sciti erau

Page 33: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 33/63

tributari Fer. Augustin. Vezi pentru aceasta învatatura lor expusa în Epistola monahilor sciti catre episcopi.Despre Harul lui Dumnezeu, VI si epilog, traducere în limba româna de N. Petrescu, în„MO”, XXXVII(1985), 9-10, p. 707; Ioan Maxentiu, Marturisire de credinta, B. Despre Harul lui

Dumnezeu, în „MO”,XXXVII (1985), 3-4, p. 252-254; idem, Capitole scrise contra nestorienilor si pelagienilor, 12, în „MO”,XXXVII (1985), 5-6, p. 392; idem, Capitole din cartile lui Faust si extrase din cartileFericitului Augustin,în „MO”, XXXVII (1985), 9-10, p. 697, 698; Cartea Diaconului Petru si a altora care aufost trimisi laRoma din partea grecilor pentru apararea credintei despre întruparea si harul Domnuluinostru IisusHristos, catre Fulgentius si catre alti episcopi ai Africii, cap. VI-VIII, traducere în limbaromâna de N.

Petrescu, în „MO”, XXXVII (1985), p. 788-792. Pentru influenta teologiei lui Augustinasupra calugarilor sciti vezi si J. A. McGuckin, op.cit., p. 115.87 Vezi pentru aceasta problema Sfântul Vasile cel Mare, Regula mare 43, în „PSB”, vol.18, p. 287-288.88 Safi fost Paternus, primul mitropolit al Scythiei Minor, din afara provinciei? Posibil, dacaavem învedere ca ridicarea scaunului bisericesc de la Tomis la rang de Mitropolie si alegerea luiPaternus în frunteasa s-a facut în timpul împaratului Anastasius (498-518), adept al erezie monofizite. Dealtfel, ezitarea luiPaternus în a accepta formula monahilor sciti pare sa tradeze simpatia acestui ierarh, cel putin într-o primafaza, fata de erezia monofizita.

16

Page 34: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 34/63

Paternus, a lui Ioan (c. 530-550), unul dintre calugarii sciti89. Acesta pare a fi momentulde maximaautoritate pe care a dobândit-o monahismul local în Biserica Scythiei Minor.

În ce priveste cunostintele teologice ale monahilor sciti implicati în disputa din jurul formulei theoanthropopashite, acestea erau superioare celor pe care le aveau multidintre contemporani. Argumentele si explicatiile din scrierile lor dogmatice arata ca erau buni teologi90, capabili sa observe si sa anihileze subtilitatile teologice ale ereticilor dinacele vremuri. Formula teologica theoanthropopashita pe care ei o promovau, în faptraspunsul ortodox la interpretarea în sens eretic a hotarârilor Sinoadelor ecumenice de pâna atunci, este cea mai clara dovada în acest sens91.

Foarte probabil, monahii sciti aveau legaturi constante cu principalele centreteologice ale vremii92. Deducem acesta, pe de o parte, din aceea ca erau bine informatidespre ultimele interpretari eretice raspândite în restul Imperiului93, iar, pe de alta parte,

din numeroasele scrieri teologice de care s-au folosit94. Prin aceasta, se dovedesc a fi fostmonahi preocupati si deprinsi cu studiul teologic. În mânastirile din care proveneauaveau, probabil, conditii favorabile studiului teologic – linistea si cartile necesare.

 Nu este exclus ca dupaacest moment, constienti de necesitatea unei cât mai buneinformari a lor asupra dezbaterilor teologice din restul Imperiului, monahii sciti sa-si fiîntemeiat chiar o mânastire proprie la Constantinopol95.

Dupaacest moment de maximaafirmare a monahilor din Scythia Minor,informatiile despre ei dispar din nou. Probabil împacati cu victoria lor teologica, ei s-auretras în linistea mânastirilor din care proveneau. De altfel, în tot restul secolului al VI-lea, atât la Dumbraveni cât si la Slava Rusa, nivelele de locuire nu înregistreazaschimbari importante sau distrugeri. Doar la Slava Rusa sapaturile arheologice au relevatefectuarea în timpul lui Mauriciu Tiberiu (582-602) a unor lucrari de renovare si ridicarea

89 Pentru aceasta vezi Fl. Duta, op.cit, p. 48-68.90 Chiar legatii romani la Constantinopol recunosc, în mod indirect, pregatirea teologicasuperioara amonahilor sciti: „… am expus acestea [prezentarea si combaterea parerilor teologice alemonahilor sciti]una câte una, ca nu cumva subtilitatea lor (s. n.) sa se laude fata de simplitatea noastra”,Raportulepiscopilor …, (217), 11, în „FHDR”, II, p. 330-331. Vezi si aprecierile lui D. Staniloae,op.cit., p. 212,dupa care „Un studiu mai staruitor al hristologiei lui Leontiu [de Bizant], ar arata,credem, dependentaîntreaga

Page 35: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 35/63

a ei de hristologia lui Ioan Maxentiu”. Vezi si Em. Popescu, op.cit., p. 105; Fl. Duta,op.cit., p.121-122.91 Ei aveau în vedere în primul rând interpretarea în sens nestorian a hotarârilor dogmatice ale Sinodului al

IV-lea ecumenic, cf. Ioan Maxentiu, Marturisire de credinta, p. 245 si urm.; idem,Raspunsul …, în „MO”,XXXVII (1985), 9-10, p. 685, 686, 689, 691.92 O parte dintre aceste legaturi puteau fi mijlocite chiar de monahi sciti care parasisera provincia. Exemplueste în acest sens este Cuv. Dionysius Exiguul care a pastrat legaturile cu teologii din provincia natala.93 În acest sens, Ioan Maxentiu, Marturisire de credinta, Prolog, p. 245, scria: „ … damla iveala texte dincartile Sfintilor Parinti, împotriva noilor (s. n.) inventii ale ereticilor” si idem, Raspunsul…, p. 693, „…

monahii [sciti] …au trimis la timp (s.n.) înstiintari Bisericilor Apusene, cu privire launele sminteli[aparute], într-ale credintei”.94 În scrierile lor apar citate din Sfintii Atanasie cel Mare, Grigorie de Nazianz si Chirilal Alexandriei, Fer.Augustin, patriarhii Proclu si Flavian ai Constantinopolului, episcopii de Roma Inocentiu,Celestin si Leoncel Mare, preotul antiohian Malchion si o epistola alcatuita de participantii unor sinoadeafricane. Eiamintesc, apoi, numele a numerosi eretici: Teodor de Mopsuestia, Nestorie, Sabelie,Eutihie, Dioscor alAntiohiei, Timotei Aelurum, Petru Alexandrinul, Petru Antiohianul, Acaciu alConstantinopolului si Pavelde Samosata. Posibil ca unele dintre aceste lucrari sa le fi cunoscut în perioada în care s-au aflat laConstantinopol ori Roma.95 Em. Popescu, op.cit., p. 109, nota 58; I. Holubeanu, op.cit., p. 251-253.

17

Page 36: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 36/63

altor edificii auxiliare96. Ele relevao oarecare diversificare si crestere a nevoilor interne,de ordin administrativ, din cadrul mânastirii.

De semnalat si posibila organizare în secolul al VI-lea a unei chinovii intra murosla Histria, în jurul bazilicii private97. Ar fi prima si, pânaîn momentul de fata, singuramânastire urbana descoperitaîn Scythia Minor. Începuturile acestei mânastiri par a filegate de înfiintarea scaunului episcopal de la Histria. De altfel, ea functiona în cadrulcomplexului cu bazilica privata – domus 3 – unde se afla si resedinta episcopului cetatii.De organizarea sa se va fi îngrijit unul dintre ierarhii cetatii98.

Perioada de aur a monahismului istro-pontic s-a încheiat la începutul secolului alVII-lea, în timpul marii invazii slavo-avare. Un sfârsit brutal, confirmat de disparitia

tuturor asezamintelor monahale identificate pâna acum între Dunare si Mare. Unele dintreele – Slava Rusasi Histria – au fost distruse si parasite definitiv. Altele – Dumbraveni,cele de pe vaile Suha Reka si Dobrici si cele de pe litoralul Marii Negre – au fostrepopulate, dar dupa o perioada îndelungata. Ce s-a întâmplat cu monahii din acestecentre este greu de spus în lipsa oricaror informatii clare. Este posibil ca unii sa fi muritîn timpul invaziilor. Altii vor fi continuat sa traiasca izolati, în locurile ferite ale provinciei. Însa abandonarea pentru mai mult de doua secolele a centrelor monahaletraditionale si absenta oricaror altor vestigii cu destinatie monahala în Scythia Minor sprijina ipoteza potrivit careia marea parte a calugarilor sciti, lipsiti acum de linisteanecesara traiului lor, au parasit provincia. De altfel, tot la începutul secolului al VII-lea,numerosi calugari rasariteni au parasit provinciile Imperiului bizantin ravasite de barbari,refugiindu-se în Apus. A fost preferata peninsula Italica, unde ei au gasit conditii prielnice felului lor de viata99. În acest context, parasirea Scythiei Minor de catre monahinu a fost ceva exceptional, ci s-a încadrat în curentul general al vremii.

Timp de aproape doua secole si jumatate teritoriul istro-pontic nu a mai oferitconditii prielnice dezvoltarii vietii monahale. Marea invazie slavo-avara a produs maritulburari si neorânduieli. Ulterior, în 681, în sudul Dunarii s-au asezat proto-bulgarii.Razboaiele continue dintre formatiunea statala întemeiata de ei si Bizant au crescut si maimult tensiunea în regiune.

Schimbari notabile au avut loc începând cu a doua jumatate a secolului al IX-lea.În anul 864 slavo-bulgarii au primit oficial credinta crestina. Mai apoi, în anul 971, parteade rasarit a Bulgariei si întreg teritoriul istro-pontic au reintrat sub stapânirea Bizantului.

96 Andrei Opait, Cristina Opait, Teodor Banica, op.cit., p. 19-22, 24.97 Em. Popescu, Les antiquités paléochrétiennes d’Histria, în vol. „CDR”, p. 323-324;Virgil Lungu,Crestinismul în Scythia Minor în contextul vest-pontic, Sibiu-Constanta, 2000, p. 71 siOctavian Bounegru,

Page 37: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 37/63

V. Lungu, Cartierul „Domus”, în vol. „Histria”, coordonatori Al. Suceveanu, Mircea V.Angelescu, subtipar, p. 89-104. Posibilitatea organizarii mânastirilor în cetati este pomenitasi admisa de

canonul 4 de laSinodul al IV-lea ecumenic de la Calcedon (451): „Iar cei care traiesc viata monahalafie în vreo cetate(s.n.), fie la tara sa se supuna episcopului locului”, I. N. Floca, op.cit., p. 80.98 Nu este exclus ca astfel de chinovii urbane sa fi functionat în Scythia Minor în secolulal VI-lea si pelânga celelalte centre episcopale ale provinciei. Una dintre ele se poate sa fi functionat laTomis în cadrulepiscopium-ul ale carui ruine au fost identificate în partea de sud-vest a cetatii.99 Consecinta imediata a acestui exod masiv a fost înmultirea bisericilor si aasezamintelor monahale

grecesti din Italia în care se slujea în limba greacasi era respectat canonul SfântuluiVasile cel Mare, Viktor Lazarev, Istoria picturii bizantine, vol. I, Bucuresti, 1980, p. 153, 154, 156.18

Page 38: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 38/63

Teritoriile au fost pe deplin integrate sistemului administrativ bizantin, fiind organizate ca

o nouathema bizantina

 – Paristrion.Urmare a acestor schimbari, monahismul a cunoscut un nou reviriment. Centremonahale rupestre sau semi-rupestre au functionat acum la Casian, Basarabi,Dumbraveni, pe vaile Suha Reka-Dobrici, Kanaghiol-Taban si Senebir, precum si pelitoralul Marii Negre, la Kamen Briag, Iaila si la capul Caliacra. Este posibil ca monahicrestini sa fi vietuit tot acum în pesterile La Izvor si Baba din regiunea Casian, la Histria,la Cernavoda, la Mangalia si în pestera de la Limanu (vezi harta 2).

La Dumbraveni, pe nivelul inferior al fostului complex monahal, a fost amenajata

o bisericuta semi-rupestra de plan bazilical mononavat si o încapere anexa. A mai fostridicat si un zid de piatra care delimita un fel de incinta a mânastirii. Pe unul dintrezidurile complexului sunt incizate câteva caractere runice. Resturile alimentareidentificate aici – seminte si oase de animale domestice si salbatice, pesti si pasari – ilustreaza ocupatiile gospodaresti – cultivarea pamântului, cresterea animalelor si, posibil,vânatoarea100 – si regimul alimentar îngaduitor al monahilor101. Cel mai probabil estevorba despre o chinovie monahala formata din 10-15 monahi.Aceasta etapade locuire a fost datata în secolele IX-X. Se apreciaza caasezamântul a sfârsit cândva în secolul al X-lea într-un mod violent102 .

Cel mai cunoscut complex monahal rupestru istro-pontic este cel de laBasarabi103. Într-o cariera de piatradin Evul mediu timpuriu au fost identificate sase bisericute, încaperi anexe, camere funerare si galerii dispuse pe câteva nivele. Una dintre bisericute – B2 – are cancelli în loc de catapeteasma. Alta, B4, cea mai mare, este singuracu trei intrari în catapeteasma (foto 1, 2). Bisericuta E3 are contraabsida, asemenealocasului vechi de rugaciune de la Dumbraveni.

Se crede ca bisericutele au fost folosite succesiv, perioade scurte, începând cu celede pe nivelele superioare104. Pe peretii tuturor încaperilor sunt incizate numeroasereprezentari de tip sgraffiti si inscriptii în caractere runice (fig. 14), chirilice, glagolitice,grecesti. Cel mai des apare crucea, iar alaturi de ea figuri de sfinti (fig. 7) si alte

100 L. Regnault, op.cit., p. 121, afirma, fara a da, însa, nici un exemplu în acest sens, casiîn pustiulegiptean una dintre ocupatiile monahilor era vânatoarea.101 Au fost identificate seminte de mei si resturile unei râsnite pentru faina, oase deanimale – vite cornute,

Page 39: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 39/63

 porci, oi, capre, mistret, cerb, iepure, caprior, pisica, asin, câine, cal –, de pesti – cega,stiuca, crap, salau – si de pasari – gaina, gâsca, porumbel –, C. Chiriac, T. Papasima, op.cit., p. 201.102 Ibidem, p. 200-202; T. Papasima, C. Chera, op.cit., p. 291. Sfârsitul violent alcomplexului este certificat

de urmele de incendiu. De precizat ca initial C. Chiriac, op.cit., p. 264-268, datase nivelulde locuire semirupestrude la Dumbraveni în secolele X-XI.103 I. Barnea, V. Bilciurescu, Santierul arheologic Basarabi (reg. Constanta), în„Materiale si cercetariarheologice”, VI (1959), p. 541-566; I. Barnea, Stefan Stefanescu, Din istoria Dobrogei,vol. III,„Bizantini, români si bulgari la Dunarea de Jos”, Bucuresti, 1971, p. 180-233; I. Barnea,Bisericutelerupestre de la Murfatlar, în vol. „De la Dunare la Mare”, p. 134-140; idem, Monumentecrestine si viata

 bisericeasca în secolele VII-XIV, în vol. „Monumente istorice si izvoare crestine.Marturii de stravecheexistentasi de continuitate a românilor pe teritoriul Dunarii de Jos si al Dobrogei”, Galati, 1987, p.92-106;idem, Arta crestina în România, vol. II (sec. VII-XIII), Bucuresti, 1981, p. 16-20; 46-90;idem, Monumentede arta crestina descoperite pe teritoriul Republicii Populare Române, în „ST”, XVII(1965), 3-4, p. 160

172.104 Idem, Ceramica din cariera de creta de la Basarabi, în „SCIV”, XIII, 2, 1962, p. 365;idem,Monumente…, p. 105; I. Barnea, St. Stefanescu, op.cit., p. 225, 226.19

Page 40: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 40/63

reprezentari umane – pedestri sau calareti. Se întâlnesc si reprezentari de mamifere – cai,iepuri, lupi, câini, vulpi –, pasari – paunul si porumbelul –, imagini fantastice – balauri – si alte reprezentari – pentagrama, labirintul, toporul, arcul cu sageata sau sageata simpla,tintarul, picioarele (cizmele), patratul sau dreptunghiul cu diagonale, corabia, pomul s.a..

În bisericuta E3 este incizatasi scena Nasterii Domnului (fig. 6). Cele mai multe dintrereprezentari sunt considerate vechi simboluri greco-romane sau crestine105.

Majoritatea cercetatorilor care s-au ocupat de complexul monahal de la Basarabidateaza existenta acestuia catre sfârsitul secolului al X-lea - începutul secolului alXIlea106.Cât priveste forma de organizare a monahilor, numarul redus al chiliilor cioplite încadrul masivului stâncos ar putea fi un indiciu ca monahii de aici erau organizati duparegulile vietii de sine – lavra107. În acest caz, cei mai multi dintre ei îsi aveau chiliileamenajate în afara carierei.

În centrul teritoriului istro-pontic a fost refolositaîn Evul mediu timpuriu si pestera de la Casian. Pe peretii ei au fost incizate acum o cruce si câteva caracterechirilice. Locuirea a fost atribuita secolului al X-lea108.

Tot acum au fost refolosite vechile centre monahale – Ghiaur Evleri, Tarapanata,Asar Evleri, Saian Kaia, Valcianova Staia, Haiduschite Kasti si Hitovo – de pe vaile SuhaReka si Dobrici. Dovada repopularii lor sunt resturile ceramice, reprezentarile – crucea,

105 I. Barnea, Reprezentarea labirintului pe monumentele rupestre de la Basarabi, în„SCIV”, XIV, 1963,1, p. 193; I. Barnea, St. Stefanescu, op.cit., p.191, 228; P. Diaconu, Istoria Dobrogei înunele lucraristraine recente (II), în „Revista de Istorie”, 30, 1977, 10, p. 1899; idem, „Marcade olar” având careprezentare un cal, în „SCIVA”, 34, 1983, 3, p. 290-292, nota 13; idem, Traditii daco-romane înmonumentul rupestru de la Basarabi (jud. Constanta), în „Symposia Tracologica”, 7,Tulcea, 1989, p. 431;idem, Caii Sfântului Teodor, în vol. „Culturasi civilizatie la Dunarea de Jos”, 13-14,Calarasi, 1995, p.325; Adrian Radulescu, Ion Bitoleanu, op.cit., p. 181.106 I. Barnea, St. Stefanescu, op.cit., p. 113, 114, 181; I. Barnea, Arta..., p. 17; G.Mihaila, Inscriptii slavevechi de la Murfatlar (Basarabi), în „Studii si cercetari lingvistice”, Bucuresti, XV, 1964,1, p. 56; RazvanTheodorescu, Bizant, Balcani, Occident la începuturile culturii medievale românesti (sec.X-XIV),Bucuresti, 1974, p. 87; Em. Popescu, Inscriptiile grecesti si latine din secolele IV-XIIIdescoperite în

Page 41: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 41/63

România, Bucuresti, 1976, p. 210; A. Radulescu, I. Bitoleanu, op.cit., p. 177; C.Moisescu, op.cit., p. 17.Puncte de vedere apropiate au si N. A. Oikonomidès, Recherches sur l’historie du Bas-Danube aux Xe-XIesiècles: la Mésopotamie de l’Occident, în „Revue des Etudes Sud-Est Européennes”, III,

1965, 1-2, p. 63,64, nota 28, dupa care bisericuta B4 a fost inaugurata în anul 982, si cercetatorii P.Diaconu si P. S. Nasturel, Câteva observatii în legatura cu complexul arheologic de la Murfatlar (Basarabi), în „MO”, XX(1968), 11-12, p. 443, care au datat asezamântul în ultimul sfert al secolului al X-lea. Înschimb, MariaComsa, La civilisation balkano-danubienne (IXe-XIe siècles) sur le territoire de la R. P.Roumaine, în„Dacia”, N. S., VII, 1963, p. 423-424, dateaza complexul în secolul al X-lea, dar înaintede anul 971. Dupa

Damian P. Bogdan, Grafitele de la Basarabi, în „Analele Universitatii Bucuresti. SeriaStiinte Sociale-Istorice”, nr.16, IX, 1960, p. 40-41, inscriptiile slavone incizate pe peretii asezamântuluiapartin sfârsituluide sec. IX – începutului de sec. X. Tot la secolele IX-X s-au oprit în datare si R. Harhoiu,Câteva observatiiasupra necropolei biritualade la Canlia, judetul Constanta, în „Pontica”, V, 1972, p. 569, si Al Ionita,op.cit., p. 74, 75.107 M. Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. I, editia a II-a, Bucuresti,1991, p. 169; I. Balan,Vetre de sihastrie româneasca. Secolele IV-XX, Bucuresti, 1982, p. 53; idem, Patericromânesc, editia a II-a, Galati, 1990, p. 69; Gh. Atanasov, Cave…, p. 29. Un punct de vedere apropiat are siVictor Bratulescu, înSfântul Nicodim, în „MO”, XXII (1970), 5-6, p. 594.108 Em. Alexandrescu, Al. Avram, Oct. Bounegru si C. Chiriac, Cercetari perieghetice înteritoriul histrian(II), în „Pontica”, XIX, 1986, p. 246, nota 8; L. Mihailescu-Bîrliba, M. Diaconescu, op.cit., p. 430, 431.

20

Page 42: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 42/63

sageata etc. – si inscriptiile chirilice sau runice incizate pe peretii lor. Nivelul de locuirede acum a fost datat în secolul al X-lea109 .

La rasarit de Suha Reka, pe o vale aproximativ paralela, Kanaghiol, au fost

întemeiate în Evul mediu timpuriu alte noi complexe monahale rupestre (harta 4)110. Elese întind pe o distantade aproximativ 50 de km pe cursul mijlociu al vaii. Este vorba dechinovii, lavre sau simple chilii de sihastri. Cea mai sudica mânastire rupestra este ceadin vecinatatea satului actual Skala, pe versantul drept al vaii Kanaghiol. Bisericutachinoviei, distrusa în mare parte, se afla la primul nivel al complexului. Deasupra ei erausituate patru chilii monahale. Spre nord se afla cripta asezamântului. Pe peretii cripteisunt incizate zeci de reprezentari – numeroase cruci, corabia, imagini de monahi si sfinti

 – si caractere runice.La nord, în vecinatatea satului actual Varbino, se aflau alte doua chinovii

monahale: Haiduskite Kasti si Varbinskite Pesteri. Prima, situata pe malul stâng al vaii,se compune dintr-o bisericuta, trapeza, patru chilii si o anexa gospodareasca dispuse pedoua nivele. La mica distanta spre sud se afla o încapere cu destinatie funerara. Pe peretiichiliilor sunt incizate cruci si inscriptii chirilice si runice. A doua chinovie, VarbinskitePesteri, situata pe versantul drept al vaii, se compune dintr-o biserica de plan bazilicalmononavat, 4 chilii si o camera funerara. Pe peretii bisericii si ai coridorului ce leagaîncaperile complexului sunt incizate cruci si reprezentari de sfinti. În partea de nord achinoviei se afla alte trei grupe de chilii. Se presupune ca ele apartineau unor monahiretrasi din chinovie.

În apropierea asezarii actuale Tar Asen se afla colonia de sihastri – lavra – Kokargea. Ea este dispusa pe ambele versante ale vaii Kanaghiol si se compunea din 3 bisericute si 8 chilii. Acestea din urma sunt raspândite pe o distantade 2-3 km. Pe peretiiunora dintre edificii sunt incizate inscriptii si diferite reprezentari – cruci, semneromboidale etc..

Alte trei asezaminte monahale rupestre sunt situate în regiunea localitatii Alfatar.Primul dintre ele, schitul Gargheskata Tarkva, situat pe versantul drept al vaii, are biserica de plan bazilical mononavat. În vecinatatea ei se afla doua chilii. Pe peretii uneiadintre ele sunt incizate doua cruci111.

La 800 m spre nord, pe versantul stâng al vaii, se aflaschitul Dialanata Pestera.Este alcatuit dintr-o bisericutasi o chilie vecina. Pe peretii lor sunt incizate peste 30 decruci, diferite reprezentari – razboinici calari, clepsidre, pentagrama, tintarul, securea,

Page 43: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 43/63

sageata (fig. 3) –, caractere runice si restul unei inscriptii chirilice.

Ultimul centru, Penciov Pat, este o chinovie compusa dintr-o bisericutasi 11încaperi vecine legate între ele.

109 Opinia cercetatorului bulgar Gh. Atanasov a evoluat în timp. Într-o prima faza el le-adatat mai larg, însecolele IX-XI. Ulterior, a restrâns datarea doar la secolul al X-lea, op.cit., p. 14-17. Totîn aceasta dinurma lucrare, în legenda hartii de la p. 19, apare o datare putin diferita: secolele X-XI.110 Pentru complexele monahale rupestre de pe vaile Kanaghiol si Taban vezi Gh.Atanasov,.........................

.............

....., în „Izvestija – Varna”, t. 20 (35), 1984, p. 91-97;idem, ....... …, p. 55-57; idem, Cave …, p. 19-27.111 Ibidem, p. 24, 25.

21

Page 44: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 44/63

Tot pe valea Kanaghiol, între localitatile Alfatar si Vasil Levschi, pe coamaversantului drept, se afla douacoloane naturale de piatra în vârful carora, se crede112, auvietuit monahi stiliti. La baza coloanei mari este o pestera amenajata

ca paraclis. Pe unuldintre peretii ei este reprezentata o corabie suprapusade o cruce. O alta pestera amenajataeste situata în vecinatatea celei de a doua coloane. Deasupra intrarii ei este incizata ocruce.

O chilie rupestra se aflasi pe valea Taban, ce intersecteazavalea Kanaghiol. Unalt asezamânt monahal, azi disparut, exista în punctul de întâlnire a celor doua vai. El secompunea dintr-o bisericutasi câteva chilii rupestre individuale113.

Cel mai estic centru monahal rupestru, Aiazmo, este situat pe versantul stâncosstâng al vaii Senebir, în dreptul localitatii actuale Ruino. Este vorba de o chinoviecompusa dintr-o bisericuta, 4 chilii si o camera funerara114.

Complexele monahale rupestre de pe vaile Kanaghiol, Taban si Senebir au fostatribuite sfârsitului de secol X (post 971) – primei jumatati a secolului al XI-lea. Seconsidera ca ele si-au încetat existenta în timpul marii invazii a pecenegilor din anul1036115.

Pe litoralul Marii Negre au fost refolosite vechile edificii rupestre de la Iaila siKamen Briag. Dovadasunt crucile, inscriptiile în caractere grecesti sau runice sireprezentarile de tip sgraffiti incizate pe peretii lor116. Au fost întemeiate, însa, si altelenoi. Este vorba de chinovia monahala amenajata în extrema sudica a masivului stâncos dela Capul Caliacra117. Ea se compunea dintr-o bisericuta, un paraclis funerar, 5 chilii si ocamera funerara, toate grupate compact (fig. 9). Au fost datate în secolele X-XI118.

Este posibil ca alte doua asezaminte monahale rupestre sa fi existat în apropierede Mangalia. Una dintre locatii este pestera de la Limanu (fig. 10) amenajata în sistemlabirint – cu încaperi pentru locuit, culoare de acces si sistem de ventilatie119. Douadintreîncaperile amenajate aici – „camerele cu altare” – par a fi fost folosite ca paraclise120. Si pe peretii pesterii au fost identificate reprezentari sgraffiti – cruci, figuri de calareti, cai,

112 Ibidem, p. 26, 27.113 Acest centru a fost distrus la începutul secolului al XX-lea, când a începutexploatarea carierei de piatralocale, idem, ....... ..., p. 57.114 Idem, Cave ..., p. 27, 28.

Page 45: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 45/63

115 Ibidem, p. 20. Initial, Gh. Atanasov, ................, p. 92, 97 si idem, ....... ..., p. 56, 57,61,alaturi de alti cercetatori bulgari – R. Rasev, ..........................

.........., Varna, 1982,

 p. 104-105 si Liudmila Donceva-Petkova, ...............................................,Sofia, 1977, p. 33-98 –, le datase mai larg, în secolele IX-XI.

116 Gh. Atanasov, op.cit., p. 60, 61 si urm.117 Karel Scorpil, Hermin Scorpil, .............…, în „....”, VII, 1892, p. 75 si urm.118 Gh. Atanasov, Cave ..., p. 1, harta. Si în cazul lor, datarea initiala a lui Gh. Atanasov,....... ..., p. 60,61, a fost sec. IX-XI.119 Despre pestera de la Limanu vezi Margareta Dumitrescu, Tr. Orghidan, JoanaTanasachi, M.Grigorescu, Contributii la studiul monografic al pesterii de la Limanu, lucrarileInstitutului de speologie„Emil Racovita”, 4, 1965, p. 21-58; V. Boroneant, R. Ciuceanu, Cercetarile arheologicedin pestera de laLimanu, judetul Constanta, în „Revista Muzeelor si Monumentelor”, Seria „Monumenteistorice si de arta”,46, nr. 2, 1977, p. 49-57; Vasile Boroneant, Un original monument arheologic european – Labirintulsubteran de la Limanu, în „Magazin Istoric”, 13, mai 1979, 5 (146), p. 10-12, 61.120 V. Boroneant, R. Ciuceanu, op.cit., p. 56.22

Page 46: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 46/63

cerbi, castori, iepuri (?), pasari, labirintul, motivul solar (fig. 11) etc. – si inscriptii încaractere chirilice realizate cu vopsea neagrasau incizate. Resturile de animale – oaselede animale salbatice si domestice – si piatra de râsnita descoperite în pestera sunt un

indiciu calocuitorii de la Limanu, asemenea celor de la Dumbraveni, aveau un regimalimentar îngaduitor. În acest caz, daca este vorba într-adevar despre o comunitatemonahala, ea pare a fi fost organizata dupa principiile vietii de obste.

 Nivelul de locuire din Evul mediu timpuriu din pestera de la Limanu a fost atribuitsecolelor X-XI121.

Lânga Mangalia a fost identificat si un mormânt elenistic cu camera funerarasidromos, refolosit în Evul mediu timpuriu122. În spatele edificiului este amplasata oconstructie de plan dreptunghiular, de forma unui turn umplut cu pietre123. Pe peretii

vechiului mormânt sunt incizate diferite reprezentari de tip sgraffiti: stegari pedestri saucalare, animale – capre, cerbi, un canid, un mistret, un animal decapitat –, corabii sidiferite simboluri – un romb care înscrie un semn cruciform, doua pentagrame, un desencu aspect monogramatic, triunghiuri, restul unei hrisme (fig. 15). Nivelul de locuire deacum a fost atribuit secolelor X-XI124.

Dacavechiul mormânt a avut în aceasta etapa istorica destinatie monahala, este posibil ca anexa-turn vecina sa fi fost folosita ca stâlp pentru izolarea unui stilit125 .

O catacomba izolata a fost identificatasi în necropola tumulara a cetatii Histria126.Ea este sapata în loess si se compune dintr-o camera centralasi douagalerii. Pe peretiigaleriei principale sunt incizate câteva semne: un „K” epigrafic bine desenat, un „K” în pozitie culcatasi un semn despre care se crede caar fi o pentagrama dubla127. Catacombaa fost atribuita perioadei feudale128. Destinatia ei a fost legata, cu unele rezerve, derestulcomplexelor rupestre danubiano-pontice129.

Un caz deosebit îl reprezintasi cariera de piatradin Evul mediu timpuriu130 de laAxiopolis. Aici au fost identificate resturile unei posibile locuinte boltite. Arheologul

121 Ibidem, p. 56, 57; T. Papasima, C. Chera, op.cit., p. 291.122 T. Papasima, V. Georgescu, Însemnari pe marginea sgraffiti-lor din mormântulelenistic de laMangalia, în „Pontica”, XXVII, 1994, p. 223-228; T. Papasima, C. Chera, op.cit., p. 292.123 Se presupune ca umplerea cu pietre a spatiului interior a avut loc simultan curidicarea zidurilor 

Page 47: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 47/63

constructiei, T. Papasima, V. Georgescu, op.cit., p. 224.124 Ibidem, p. 223; T. Papasima, C. Chera, op.cit., p. 292.125 În acea perioada, a doua jumatate a secolului al X-lea, a trait în împrejurimileConstantinopolului Luca(+ spre 979), unul dintre cei mai renumiti stâlpnici din istoria Bisericii, cf. Tomáš

Špidlík, Spiritualitatearasaritului crestin, vol. III, „Monahismul”, traducere de diac. Ioan I. Ica jr., ed. Deisis,Sibiu, 2000, p. 193,

194. S-a vazut ca acest fel de izolare pe verticala nu era strain nici monahilor dinregiunea istro-pontica,fiind întâlnit si pe valea Kanaghiol.126 Petre Alexandrescu, Histria, 2. Necropola tumulara. Sapaturi 1955-1961, Bucuresti,1966, p. 233-235.127 Ibidem, p. 235.

128 P. Alexandrescu, în op.cit., p. 233, o numeste, în acest sens, „catacomba feudala”.Vezi si T. Papasima,C. Chera, op.cit., p. 292.129 P. Alexandrescu, op.cit., p. 235; T. Papasima si C. Chera, în op.cit., p. 292.130 Cariera a fost atribuita initial epocii romane, Gr. Florescu, Cariera romana de laCernavoda, în„Analele Dobrogei”, XVII, 1936, p. 33-46; A. Radulescu, Aspecte privind exploatarea pietrei în Dobrogearomana, în „Pontica”, V, 1971, p. 187-194. Ulterior, P. Diaconu, în Cariera de piatradin secolul al X-lea23

Page 48: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 48/63

Petre Diaconu considera ca este restul unei capele similare celor din cariera de laBasarabi131. A fost descoperit si un relief care-l reprezinta, într-o forma stângace, peHercules Saxanus. Reprezentarea a fost atribuita secolului al X-lea132.

Avem convingerea caacestea sunt doar o parte dintre asezamintele monahale din perioada Evului mediu timpuriu. Unele dintre ele, cum este cel de la intersectia vailor Taban si Kanaghiol, au fost distruse de cutremure sau de interventiile oamenilor în perioada moderna. Altele încanu au fost descoperite132 bis. Este posibil ca centremonahale rupestre similare sa fi existat si în regiunea actualei mânastiri Sfântul Andreidin sud-vestul Dobrogei, poate chiar în pestera din incinta acestei mânastiri133.

Dupa cum se poate observa, asezamintele monahale istro-pontice din Evul mediutimpuriu apartin tuturor formelor de organizare monahala: chinovii, lavre sau simple

chilii izolate ale unor eremiti. La fel de variat pare a fi fost si traiul monahilor care le-au populat. La Dumbraveni sau Limanu el a fost, dupa câte se pare, foarte îngaduitor,similar celui pe care îl avea restul populatiei locale. La polul opus se vor fi aflat eremitiidesprinsi din chinovii, care vor fi respectat un regim alimentar mult mai sever. Cât priveste apartenenta etnica a monahilor, ea a fost una variata: straromâni, slavo-bulgari,varegi, pecenegi, greci. În fapt, o oglindaa mozaicului etnic local din acea vreme. Dealtfel, majoritatea monahilor de aici pare a fi provenit din rândurile populatiei locale. Unindiciu în acest sens sunt aspectul popular – desene schematice cu trasaturi naive – sitematica reprezentarilor – elemente ale artei paleocrestine134 si a celei greco-romane135 –,specifice acestui spatiu geografic.

Repopularea centrelor monahale rupestre istro-pontice în Evul mediu timpuriu pare a fi în legaturasi cu prezenta monahilor bizantini în regiune. Venirea lor a fost prilejuita, în prima faza, de crestinarea bulgarilor136, iar mai apoi de misiunea crestina la pecenegi. Pare foarte probabil ca tocmai monahii bizantini, fie proveniti din centrelerupestre ale Capadociei, fie adepti ai stilului de viata capadocian, sa fi fost cei care au dat

de la Cernavoda, în „Pontica”, XIII, 1980, p. 191, 192, a datat-o în a doua jumatate asecolului al X-lea.Punctul sau de vedere nu este respins nici de T. Papasima si C. Chera, în op.cit., p. 294.131 P. Diaconu, în op.cit., p. 193, a stabilit o înrudire între complexul arheologic de laCernavodasimonumentele de la Basarabi. Similitudinile dintre cele doua cariere au în vedereîncadrarea cronologica,sistemul de exploatare a pietrei si natura ceramicii folosite de lucratori.132 Ibidem, p. 194.132 bis Dupa

Page 49: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 49/63

 publicarea în limba engleza a acestui studiu a mai fost descoperita o bisericuta rupestra însudvestulDobrogei, pe valea Canaraua Fetei (harta 2), prelungire a vaii Suha Reka din Bulgaria.Crucileincizate pe peretii ei, similare celor din celelalte complexe monahale rupestre dobrogene,

sunt un indiciu casi aceasta bisericuta apartine tot Evului mediu timpuriu.133 De precizat ca reprezentari sgraffiti similare celor din asezamintele monahalerupestre au fostidentificate si în apropierea satului Aliman din sud-vestul Dobrogei, T. Papasima, C.Chera, op.cit., p. 289

295. Apoi, pesteri prelucrate se aflasi pe teritoriul fostului sat Kalaigi Dere, la nord decapul Sabla, pelitoralul Marii Negre, K. Scorpil si H. Scorpil, în op.cit., p. 55 si urm. (vezi harta 1).

134 Este vorba de crux gammata compusa, reprezentari de oranti, pauni afrontati, pestele,corabia, porumbelul etc.135 Cum sunt pentagrama, labirintul, caii, lupii si câinii, iepurii, vulpile, calaretiivânatori, patratul saudreptunghiul cu diagonale, fasciile cu topoare cariene, tintarele, picioarele, HerculesSaxanus. Cel putinunele dintre acestea – ex. labirintul – capatasera o semnificatie crestina.136 Pe malul stâng la Dunarii, în dreptul centrului urban Durostorum, a fost descoperitsigiliul unui monah bizantin: „Gavriil Monoamartolos” – „+ G.................O.O” –, datat în secolul al IX-lea,I. Barnea, Noi sigilii bizantine la Dunarea de Jos, în „SCIV”, 2, 17, 1966, p. 286.24

Page 50: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 50/63

impulsul organizarii centrelor rupestre istro-pontice137. Avem în vedere atâtsimilitudinilearhitectonice (fig. 12, 13) existente între centrele rupestre istro-pontice si celecapadociene138, dar si faptul ca nici unul dintre ele nu este anterior misiunii monahale

 bizantine de la Dunarea de Jos139.Desi, treptat, monahii bizantini au cedat initiativa calugarilor proveniti dinrândurile populatiei locale, credinta marturisita în aceste centre pare a fi ramas ceaortodoxa. Un indiciu în acest sens sunt unele inscriptii si reprezentari incizate pe peretiicomplexelor. Într-o inscriptie de la Basarabi – bisericuta B4140 – este invocat numeleSfintei Treimi: „În numele Tatalui si al Fiului si al Sfântului Duh…”. Este un indiciu camonahii de aici marturiseau dogma Sfintei Treimi. Apoi, reprezentarile iconografice – chipurile de sfinti cu aura – si pomenirea „Sfintilor Parinti” în aceeasi bisericuta – „…Iar Dumnezeu sa va miluiasca cu Sfintii Parinti. Amin …” – dovedesc respectareacultului sfintilor.

O alta dovada sunt legaturile monahilor de aici cu restul Bisericii Ortodoxe. Uniidintre sfintii incizati sunt reprezentati în vesminte bisericesti de factura bizantina (fig 7).Apare chiar icoana stilizata a Sfântul Teodor (foto 3), incizata pe catapeteasma bisericuteiB4 de la Basarabi, într-o vreme în care venerarea acestui sfânt a luat amploare în Biserica bizantina. Sunt indicii ale comuniunii dintre monahi si restul Bisericii rasaritene. Estegreu de crezut ca o comunitate eretica141 ar fi întretinut astfel de legaturi si, mai mult, cas-ar fi lasat influentatade modelul Bisericii bizantine142.

137 Despre misiunea bizantina de crestinare a bulgarilor Theophanes Continuatus scria:„monahii au fostchemati din munti si din pesteri (s.n.) si au fost trimisi acolo [în Bulgaria] de împarat”apud Gh. Atanasov,Cave…, p. 6. De precizat ca evenimentul s-a produs la scurt timp dupa restabilireacultului icoanelor în anul

843. La acea data, prestigiul monahismului capadocian, care avusese de suferit în timpulcrizei iconoclaste,crescuse în Imperiu. Aceasta se reflectasi în plan artistic, în sensul ca arta iconograficacapadociana ainfluentat iconografia centrelor urbane si în special pe cea a Constantinopolului – G. deJerphanion, Leséglises rupestres de Cappadoce et la place de leurs peintures dans le développement del’iconographiechrétienne, în „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, 24, 1934, p. 145-184; V.Lazarev, op.cit., p.238, 239, 288, 292 si urm..138 Abside circulare excesiv de mari în raport cu restul corpului bisericutelor sicontraabsidele amenajate în

Page 51: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 51/63

 partea de apus, intrari strâmte în altar, nave a caror latime este mai mare decât lungimea,existenta altarelor de plan patrulater si a bazinelor pentru spalari rituale (foto 4), Gh. Atanasov, în„Arheologia”, 1991, p. 43;P. Diaconu, Capadochia, Dobrogea si gotii (I si II), în „Tomis”, 1993, 1-2 (274-275),

XXVII, p. 13 si1993, 3 (276), XXVIII, p. 13 si 15.139 Pare ca initiativa organizarii centrelor monahale rupestre istro-pontice a apartinutmonahilor bizantini.La organizarea lor a contribuit, însa, si populatia locala. Ea era singura care cunostealocatia vechilor asezaminte rupestre – situate în regiuni izolate si greu accesibile – repopulate acum. Întimp initiativa a fost preluata de monahii proveniti din rândurile populatiei locale, care au devenit mainumerosi.140 Bisericuta B4 de la Basarabi, situata

 pe unul dintre ultimele nivele de locuire ale complexului,corespunde momentului de maxima dezvoltare a comunitatii de la Basarabi.141 În a doua jumatate a secolului al X-lea, în vecinatatea orasului Filipopole din nord-estul peninsuleiBalcanice, au fost colonizati ereticii pavlicieni. Este, însa, putin probabil ca monahii dinasezamintelerupestre istro-pontice sa fi fost membri sau simpatizanti ai acestei erezii. Pavlicieniirespingeau, printrealtele, dogma Sfintei Treimi, cinstirea crucii si a sfintilor, ierarhia bisericeascasi chiar viata monahala, cf.Ioan Ramureanu, Milan Sesan, Teodor Bodogae, Istoria bisericeasca universala, vol. I (1-1054), ed. a III-a, Bucuresti, 1987. Mai târziu, din secta pavlicienilor a aparut cea a bogomililor. Ei au preluat, în genere,ideile teologice ale înaintasilor lor, cf. Dumitru Vasilescu, Bogomilismul, în „ST”, XV(1963), 7-8, p. 444460.142 Referitor la prezenta elementelor de arta greco-romana pagâne, unele dintre elecapatasera un sens nou,crestin; altele vor fi fost tolerate de autoritatile bisericesti superioare întrucât nu afectaufondul de baza alcredintei. Un astfel de caz este întâlnit la Dumbraveni, în complexul monahal din perioada romano25

Page 52: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 52/63

Inscriptiile de la Basarabi releva, în plus, ca aceste asezaminte rupestre erau,asemenea mânastirii contemporane de la Ravna (nord-estul Bulgariei), centre de pelerinaj pentru credinciosii din regiune. Inscriptii incizate în aceeasi bisericuta B4 pastreazanumele unui credincios – Simeon143 – si chiar a unui preot – Aian [Dimian]144 – care

auvizitat asezamântul monahal145. Pelerinajul era determinat, în ambele cazuri, deconstiinta pacatelor care îi copleseau si de dorinta de a le fi iertate aceste pacate. Ele surprind, se pare, perceptia contemporanilor fata de aceste asezaminte: locuri de sfintenie în care prezenta lui Dumnezeu si lucrarea Sa erau simtite mai mult decât în alte parti.

Asezamintele monahale rupestre istro-pontice, asemenea celor din perioadaromano-bizantina, si-au încetat în mod brusc existenta în prima jumatate a secolului alXI-lea. Disparitia lor a fost legata de marea invazie a pecenegilor din anul 1036146.Asadar, motivul care a determinat parasirea lor sunt tot tulburarile provocate de invaziile

 barbarilor.Aceste invazii, mai întâi ale pecenegilor, apoi ale uzilor si ale cumanilor, s-ausuccedat de-a lungul întregului secol al XI-lea147. În urma invaziei cumane din 1095,chiar si ierarhul de la Axiopolis s-a vazut nevoit sa paraseasca provincia, obtinândtransferul în Asia Mica148. Nu trebuie sa surprinda, în astfel de conditii, absenta oricaror alte informatii referitoare la existenta centrelor monahale între Dunare si Mare.

În secolele XI-XII sunt atestati, însa, la Dunarea de Jos, monahi bizantiniimplicati în misiunea de crestinare a barbarilor din regiune. Cronicarul bizantin GeorgiosKedrenos mentioneaza ca pentru crestinarea conducatorului peceneg Kegen si a celor dinneamul sau, refugiati în teritoriul istro-pontic149, a fost trimisa catre jumatatea secoluluialXI-lea, o misiune crestina bizantina formata din monahi. Conducatorul misiunii era un

 bizantina. Într-unul dintre mormintele din a doua jumatate a secolului al IV-lea a fostidentificata o monedaa carei prezenta a fost legata de vechea credinta pagâna a obolului lui Charon, C. Chiriac,T. Papasima,op.cit., p. 198. Este vorba, asadar, de perpetuarea unei practici pagâne vechi chiar într-omânastire crestina.Este posibil, apoi, ca unele dintre aceste reprezentari safi fost incizate de pelerinii care vizitau asezamintelesi care, în felul acesta, îsi exprimau cererile si sperantele lor în fata divinitatii. O astfel desituatie seîntâlneste la mânastirea de la Ravna din Bulgaria – Rossina Kostova, Graffiti from theMonastery of Ravna,Bulgaria, internet: http://www.anisa.at/kostova.htm, cap.: “Communication” (august2005).

Page 53: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 53/63

143 „În numele Tatalui si al Fiului si al Sfântului Duh, s-a închinat nedestoinicul robSimeon prima data în biserica, în luna August, în 31…”.144 „[Eu] Aian [Dimian?] preotul merg pe drum (=calatoresc), pun lumânari pentru pacatele mele … omule,

în aceasta biserica. Iar Dumnezeu sa va miluiasca cu Sfintii Parinti. Amin. Dimian (luna)mai”.145 Tot în urma unui pelerinaj sau al unei vizite oficiale a unui cleric, poate un ierarh, afost incizata, dupacâte se pare, si inscriptia: „A venit parintele aici, în acest loc… luna octombrie, 4. A venitla noi… amscris… luna ianuarie” (B4).146 Gh. Atanasov, Cave…, p. 7 si 8. Acesta semnaleaza aparitia în secolul al XII-lea aaltor coloniimonahale rupestre pe râurile Provadiska si Rusenski Lom – sec. XII-XIV. Pare, asadar,ca spatiul

dobrogean a fost parasit în favoarea altor regiuni, vecine, mai linistite.147 A. Radulescu, I. Bitoleanu, op.cit., p. 191 si urm.148 La Mitropolia de Abidos si Arhiepiscopia de Apros, Em Popescu, Stiri noi despreistoria Dobrogei însecolul al XI-lea: Episcopia de Axiopolis, în vol. „Monumente istorice si izvoarecrestine”, p. 127-147.149 Nicolae Banescu, Istoria Imperiului bizantin [Imperiul Bizantin clasic] (610-1081),vol. II, editia a II-a,Bucuresti, 2003, p. 606 si urm.; A. Radulescu, I. Bitoleanu, op.cit., p. 191 si urm..Refugierea pecenegilor condusi de Kegen în teritoriul istro-pontic a avut loc în jurul anului 1048. Dupaunii istorici, cetatile pe careei le-au primit în stapânire la Dunare din partea Bizantului se aflau în nordul teritoriului.Pentru problemalocalizarii acestor cetati, vezi P. Diaconu, Les Petchénègues au Bas-Danube, Bucuresti,1970, p. 58.

26

Page 54: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 54/63

anume calugar Eftimie150. Aproximativ în aceeasi perioada – a doua jumatate a secoluluial XI-lea –, un alt monah bizantin, Sfântul Chiril Filiotul, brazda apele Istrului, cu dorintade a-i crestina pe barbarii pecenegi151.

Tot de misiunea bizantina la Dunarea de Jos trebuie legat si sigiliul „Marii Lavre aSfântului Evthimios” („SF..G.S.....G......T.....”), datat în secoleleXI-XII, descoperit în dreptul orasului Durostorum, pe malul stâng al Dunarii. Un altsigiliu contemporan – sec. XI-XII –, descoperit la Nufaru, în nordul teritoriului, areimpregnata pe el efigia mânastirii Kokinobaphos de lânga Constantinopol152. Elesugereaza prezenta în regiune a unor monahi din aceste centre monahale bizantine,implicati în procesul de crestinare a pecenegilor.

Este greu de precizat influenta acestor calugari bizantini asupra evolutieimonahismului istro-pontic. Nu este exclus, totusi, ca unii dintre localnici, urmândexemplul lor, sa fi îmbratisat viata monahala. Este posibil ca si ei sa se fi implicat directîn propovaduirea credintei crestine la barbari sau chiar sa se fi retras la mânastirile bizantine din sud153 .

În a doua jumatate a secolului al XII-lea, în apropierea localitatii actuale Niculitela fost întemeiata o alta manastire (harta 2). Ea era situata pe dealul Cetatuia, în mijloculunui val de aparare din secolele XI-XII. Zona, împaduritasi izolata, corespundea întrutotul cerintelor unei comunitati monahale154.

Mânastirea se compunea dintr-o bisericuta de piatra de plan treflat simplu (fig.16) si câteva chilii plasate în jurul ei. Între ruinele complexului s-au descoperit si câtevafragmente de caramizi pe care sunt incizate cruci. Pe alte doua fragmente se pastreazaresturi ale unor inscriptii în slavona (fig. 17). În fostul val de aparare ce înconjoaramânastirea a fost identificat si un mormânt.

Mânastirea de pe dealul Cetatuia a fost datata în a doua jumatate a secolului alXII-lea – prima jumatate a secolului al XIII-lea155. Ea era o chinovie. În favoarea acestei

150 „… mai important este faptul ca [Kegen] a primit dupa cum fagaduise [împaratuluiConstantin IXMonomahul (1042-1055)] Sfântul Botez, el si oamenii lui, fiind trimis un anume Eftimie,calugar cucernic,sa savârseasca dumnezeiasca cufundare în fluviul Istru (= Dunarea) si sa-i faca pe toti partasi la SfântulBotez”, Georgios Kedrenos, Compendiu de istorii, 33, în col. „FHDR”, vol. III, Scriitori bizantini (sec. XIXIV),Bucuresti, 1975, p. 152, 153.

Page 55: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 55/63

151 Nikolaos Kataskepenos, Viata si faptele si povestirea unor minuni ale SfântuluiParintelui nostru Chirildin Philea, 5, 9; 47, 7, în „FHDR”, vol. III, p. 158-161.152 I. Barnea, Sceaux byzantins du Nord de la Dobroudja, în „Revue des Etudes Sud-EstEuropéennes”,

XXIII, 1985, 1, p. 34, 35.153 Un astfel de caz este cunoscut mai târziu, în timpul patriarhului ecumenic Teodosie(1179-1183). Într-oscrisoare adresata acestuia de un monah grec este pomenit cazul unui calugar „de neamscit, venit dinmuntii cei înalti de la râul Physon-Dunarea, numit Istru”, stabilit la o „mânastire patriarhiceasca” bizantina,

J. Darrouzes, Un recueil épistolaire du XII-e siècle, Académie Roumaine. Cod, Gr, 508,în „Revue des

Etudes Byzantines”, 30, 1972, p. 199-230.154 Destinatia monahalaa acestui complex este acceptata de I. Barnea, St. Stefanescu, op.cit., p. 239; I.Barnea, Monumente istorice …, p. 111-112; idem, Arta…, p. 20, 96; P. Diaconu, Despredatareacircumvalatiei si a „Bisericutei treflate” de la Niculitel, în „SCIV”, 23, 1972, 2, p. 310;idem, Din noudespre încadrarea cronologica a valului si mânastirii de la Niculitel, în „SCIVA”, 26,1975, 1, p. 101; C.Moisescu, op.cit., p. 25; Al. Ionita, op.cit., p. 75.155 P. Diaconu, Despre datarea…, p. 314; idem, Din nou despre…, p. 101. Alticercetatori, I. Barnea,Monumente istorice…, p. 111; idem, Arta…, p. 20, 96; C. Moisescu, op.cit., p. 24; E.Oberländer-Târnoveanu, Pentru o noua datare a bisericutei cu plan treflat de la Niculitel (jud.Tulcea), în „Peuce”, 8,27

Page 56: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 56/63

opinii pledeaza în primul rând planul arhitectonic: bisericuta, situata în centru,înconjurata de cladirile anexe si de chiliile monahilor. Limba de cult folosita de monahi pare a fi fost slavona. Resturile de inscriptii în caractere chirilice descoperite între ruinesugereaza aceasta ipoteza. Este posibil ca de acum, treptat, sub influenta centrelor de

cultura slava din sud, limba slavona safi concurat tot mai mult greaca folosita de ierarhia bisericeasca bizantina. Si planul bisericii – treflat simplu – este un alt indiciu al influenteislave din sud. El este asemanator altor locasuri de rugaciune din Balcani156 dintre carecea mai apropiata este biserica nr. 28 de la Pliska – secolul al XI-lea157.

Este de presupus casi mânastirea de pe dealul Cetatuia, asemenea celor rupestrede mai înainte, reflecta, din punct de vedere etnic, situatia din regiune: români,slavobulgarisi, poate, pecenegi ori cumani.

Distrugerea mânastirii, ca si în cazul celorlalte centre monahale, este pusa înlegaturafie cu una dintre navalirile târzii ale cumanilor, fie cu marea invazie tatara dinanul 1241158.

Dupa acest moment, pâna la ocuparea teritoriului istro-pontic de catre otomani încursul secolului al XV-lea, nu mai sunt cunoscute alte centre monahale între Dunare siMare159. Foarte probabil, din nou, tulburarile de ordin politico-militar s-au rasfrânt din plin asupra vietii religioase a teritoriului si în special asupra vietii monahale. Din aldoilea sfert al secolului al XIV-lea, chiar situatia Mitropoliei bizantine de la Vicina s-a

1980, p. 452, 455, înclina chiar spre plasarea începuturilor mânastirii în prima jumatate asecolului al XIII-lea. Tot în secolele XII-XIII a fost întemeiatasi chinovia rupestraAlagea, în apropiere de Varna (Bulgaria)(harta 1). Ea era dispusa pe doua nivele, compusa dintr-o bisericasi o capela funerara,sase chilii, douaanexe si o gropnita. Pe peretii complexului apar atât reprezentari de tip sgraffiti – crucea,corabia – cât siicoane de sfinti pictate, cu legenda în limba greaca. Dupa Gh. Atanasov si DimoCesmegiev,.................................... (..............), în „Izvestia - Varna”, 26 (41), 1990,

 p. 110-139, viata la Alagea a reînceput în secolele XII-XIII. Sfârsitul mânastirii este pusîn legatura cu

Page 57: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 57/63

ocuparea regiunii de catre otomani.156 Este vorba despre bisericile mânastirilor Sfântul Pantelimon si Sfântul Naum de laOhrida – R.Theodorescu, Un mileniu de arta la Dunarea de Jos (400-1400), Bucuresti, 1976, p. 128 –, de biserica

mânastirii Koubelidiki din Castoria – G. Milet, L’école grecque dans l’architecture byzantine, Paris, 1916, p. 92 s. urm.; G. A. Sotiriou, ...st.a.....a.ß..a.t......a......a, I, Atena, 1942, p. 463 –, de bisericasfântul Ilie de la Tesalonic – V. Vatasianu, Istoria artei feudale în Tarile Române, I,Bucuresti, 1959, p.130.157 K. Miatev, Arhitektura v srednovekovna Balgaria, Sofia, 1965, p. 103.158 E. Oberländer-Târnoveanu, op.cit., p. 455

159 Doar Arhim. Ieronim Motoc, Mânastiri dobrogene si din partile Dunarii de Jos, învol. „De la Dunare laMare”, p. 186 si I. Balan, Vetre ..., p. 56, 57, considera casi biserica Sfântul Atanasie dela Niculitel, caredateaza din prima jumatate a secolului al XIV-lea, a îndeplinit functia de paraclis al uneimânastiri. Punctullor de vedere, izolat, este infirmat, însa, de rezultatele cercetarilor arheologice. Potrivitacestora, biserica aîndeplinit functia de capela de curte feudala a unui conducator politic local, C. Moisescu,Un monumentféodal inconnu de Dobroudja, în „Revue Roumaine d’histoire”, 15, 1976, 3, p. 497; idem,Un monumentmedieval dobrogean necunoscut: biserica Sfântul Atanasie, de la Niculitel (secolul XIII),în „De la Dunarela Mare”, p. 141-145; idem, Arhitectura…, p. 39; Lia Batrâna, Adrian Batrâna,Contributie la cunoastereaarhitecturii medievale din Dobrogea. Biserica „Sfântul Atanasie” din Niculitel (jud.Tulcea), în „SCIVA”,28, 1977, 4, p. 531-551; idem, Un vechi monument românesc pe teritoriul Dobrogei:Biserica „SfântulAtanasie” din Niculitel (jud. Tulcea), în „BOR”, XCVI (1978), 3-4, p. 277-287; I.Barnea, op.cit., p. 20, 98.În privinta destinatiei bisericutei descoperite în apropierea cetatii antice de la Dinogetia-Garvan, o opiniediferita de cea a restului cercetatorilor are Al. Ionita, op.cit., p. 75. Din punctul sau devedere, si bisericutade aici, datata în secolele XI-XII, ar fi deservit tot o comunitate monahala.28

Page 58: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 58/63

agravat în asa masura din cauza amenintarilor permanente ale tatarilor, încât ierarhii eievitau samai stea în orasul lor de resedinta160.

În astfel de conditii, este de presupus casi cea mai mare parte a monahilor de aici,fie s-au refugiat în locurile izolate ale regiunii – Delta Dunarii, paduri si mlastini – fie,mai sigur, asemenea ultimului mitropolit al Vicinei, si-au gasit linistea în nordul Dunarii,în teritoriile controlate de domnitorii români.

Referitor la viata monahala din stânga Dunarii, exista doua informatii de ordindocumentar care privesc si teritoriul dintre Dunare si Mare. În primul caz, este vorba deun document emis în primii ani ai secolului al XV-lea – 1404-1406 –, într-o vreme încare Dobrogea se afla în stapânirea Tarii Românesti, cârmuita de Mircea cel Batrân(1386-1408). Printr-un hrisov, domnitorul scutea de dari si gloabe baltile mânastiriiCozia situate pe Dunare „începând de la Sapatul pâna la gura Ialovnitei (Ialomitei)”161.

Întrucât porunca era adresata în primul rând kefaliei de la Durostor, este de presupus ca proprietatile respective, macar în parte, se aflau sub raspunderea sa. Desi hrisovuldispune ca baltile safie administrate de o persoana care „va placea staretului Sofronie situturor fratilor”162 de la Cozia, nu este exclus ca unii dintre monahii mânastirii sa fi fost prezenti, macar periodic, pentru a supraveghea activitatile desfasurate aici.

Al doilea document este unul similar. La 15 august 1471, domnitorul Stefan celMare al Moldovei (1457-1504) scutea de vama pe calugarii mânastirii Probota „pentrugrâul si mierea ce ei vor vinde la Chilia”163. Este vorba de cetatea Chilia Veche, situataînnordul Dobrogei si stapânitala acea data de domnul Moldovei. Si în acest caz, nu esteexclus ca în cetatea de pe Dunare sa fi fost prezenti unii monahi de la Probota.

Ambele informatii au o valoare secundaraîn raport cu tema tratata. Este greu decrezut ca monahii de la Cozia sau Probota au putut contribui în vreun fel la dezvoltareavietii monahale între Dunare si Mare. Mai degraba, dintre credinciosii crestini dobrogenicare au intrat în contact cu ei, cei dornici de a îmbratisa viata monahala, au parasitDobrogea în favoarea mânastirilor din stânga Dunarii.

În încheiere, trebuie spus ca în Evul mediu, între Dunare si Mare au activat simonahi franciscani. Momentul exact al stabilirii lor aici nu este cunoscut. Într-o scrisoarea unui anume „frate Ladislau”, ce poarta data de 10 aprilie 1287164, este pomenit botezulunui notabil mongol, fiul unui comandant militar. Locul în care a avut loc botezul esteconsiderat de cercetatori ca fiind cetatea Vicina din nordul teritoriului istro-pontic. Laacea data, franciscanii aveau deja în orasul de pe Dunare o resedinta simpla (loca)165.Este vorba de un sediu permanent, nu o mânastire, ci doar o resedinta, probabil o casa

Page 59: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 59/63

160 I. Ramureanu, Mitropolia Vicinei si rolul ei în pastrarea ortodoxiei în tinuturileromânesti, în vol. „Dela Dunare la Mare”, p. 157-160.161 ***Documenta Romaniae Historica. B. Tara Româneasca, I (1247-1500), volum

îngrijit de P. P.Panaitescu si Damaschin Mioc, Bucuresti, 1966, p. 63-65.

162 Ibidem.163 I. Bogdan, Documentele lui Stefan cel Mare, I (Hrisoave si carti domnesti, 1457-1492), publicate de …,Bucuresti, 1913, p. 158.164 Acesta este si primul document franciscan scris în Qipcaq care s-a pastrat, SerbanTurcus, Sfântul Scaunsi românii în secolul al XIII-lea, Bucuresti, 2001, p. 311.

165 Constantin Andreescu, Asezari franciscane la Dunare si Marea Neagra în secoleleXIII-XIV, în„Cercetari Istorice”, VII, 1932-1933, 2, p. 152-154; Sb. Turcus, op.cit., p. 311.

29

Page 60: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 60/63

obisnuita, în care se adaposteau membrii ordinului aflati în oras. Dupa cum se poateobserva, ei faceau misiune între pagânii tatari si, probabil, prozelitism între credinciosiiortodocsi din regiune.

Ulterior, în secolul al XIV-lea, prezenta franciscanilor în nordul Dobrogei s-aintensificat. Vechea loca de la Vicina figura pe la 1314-1315 cu rangul de mânastire166iar o a doua mânastire franciscana exista la 1345 la Lycostomion, în Delta Dunarii167.

Alte informatii despre aceste centre monahale franciscane nu avem. Nu stim câtimonahi vietuiau aici si nici când au parasit ei provincia. Aceasta se va fi produs înmomentul ocuparii Dobrogei de catre otomani în cursul secolului al XV-lea.

CONCLUZII

Dupa

cum s-a putut observa, viata monahala dintre Dunare si Mare este lipsita decontinuitate de-a lungul secolelor IV-XIV. Exista practic doua mari etape de dezvoltareîntre secolele IV-VI si IX-XI, a caror existenta a luat sfârsit în mod brutal în timpulinvaziilor barbare.

De-a lungul secolelor IV-VI, pe teritoriul Scythiei Minor au predominatmânastirile cu viata de obste. Viata monahilor era guvernata dupa regulile vasilienefolosite si în restul Rasaritului. Alaturi de activitatile economice necesare întretineriitraiului cotidian, monahii aveau acum preocupari teologice. Cea mai clara dovada în acestsens este implicarea lor activa în prima jumatate a secolului al VI-lea în disputeleteologice din jurul ereziilor nestorianasi monofizita desfasurate în Imperiu. Tot acum, eiau ocupat, dupa câte se pare, un loc de frunte în viata religioasa a provinciei. Cei mai deseama teologi ai provinciei – Sf. Ioan Casian, Sf. Theotim I, Cuv. Dionysius Exiguus,Ioan Maxentiu etc. – s-au ridicat din rândurile lor, la fel cum o parte dintre ierarhii careau cârmuit acum provincia proveneau tot din mânastirile lor – Sf. Theotim I, Petru si Ioan

II.În cea de-a doua mare etapa de înflorire a monahismului istro-pontic, trasaturacomunaa noilor centrele monahale a fost arhitectura rupestra. Cel mai probabil, impulsulîntemeierii lor a fost dat de monahii bizantini de formatie capadociana veniti în partileDunarii de Jos pentru propovaduirea credintei crestine. Ulterior, treptat, initiativa a fost preluataîn cadrul acestor mânastiri de monahii proveniti din rândurile populatie crestinelocale.

Din punct de vedere organizatoric, centrele monahale rupestre din Evul mediutimpuriu erau mult mai variate: chinovii, lavre sau simple chilii izolate ale eremitilor. Siacum, credinta marturisita era cea ortodoxa. Din punct de vedere etnic, monahiiconstituiau un adevarat mozaic etnic – straromâni, slavo-bulgari, varegi, greci, pecenegi – 

Page 61: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 61/63

, oglinda a diversitatii etnice locale.

O încercare de reorganizare a vietii monahale dintre Dunare si Mare a existat lacumpana secolelor XII-XIII. Acum a functionat mânastirea de la Cetatuia, din nordulDunarii. Ca si în cazul celorlalte doua mari etape de dezvoltare a vietii monahale, ea si-a

încetat existenta în timpul invaziilor barbare din prima jumatate a secolului al XIII-lea.166 Asa reiese dintr-o lista a mânastirilor minorite din Vicariatul Tartaria Aquilonariscare priveste situatiaordinului din anii 1314-1330, C. Andreescu, op.cit., p. 152-154.167 Gheorghe I. Moisescu, Catolicismul în Moldova pâna la sfârsitul secolului al XIV-lea, Bucuresti, 1942,

 p. 87.30

Page 62: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 62/63

Dupa acest moment si pâna la ocuparea sa de catre otomani, teritoriul istro-ponticnu a mai constituit un punct de atractie pentru monahi. Foarte probabil, ei au preferatteritoriile vecine – la început din sudul, apoi din nordul Dunarii – în care existau conditiimai bune pentru viata în retragere si liniste.

31

Page 63: Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

8/3/2019 Istoria Cult.an I Monahismul Bizantin Holubeanu

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-cultan-i-monahismul-bizantin-holubeanu 63/63