istoria bisericii din basarabia in veacul al xix-lea sub rusi, nicolae popovschi, partea ii

286
PERIoADL iNrlrn : 1813-1855 Orsanizarea eparhiei Chiqiniului qi Hotinului' -- incepurul regimului nafional-ortodox in biserica din Basarabia PARTEA IXTIII I. Incepurul viefii eparhiale in Basarabia.- Organele bisericeqti-administrative n prima perioadi.- It. Clerul.- III. Pistoritii CAPITOLUL I Starea generald a bisericii ruse in prima iumdtate a v' XIX'- Civrift" relativ ln organizarea noii eparhii'- Organele de Basarabiq aft Primii arhiPdstori P r oi e c ul mi tr o Poli ului ocirmuire eParhiald in l . in anul l8l2 rLzboiul ntre ruqi q i turci a luat sfirgit 9 i la 16 mai, la Bucureqti' s -a incheiat tratatul d" pace. Pe temeiul acestui tratat, ca hotar intre imperiul otoman qi cel rus s-a recunoscut.iri-prot, de la intrarea lui i n pini la virsarea i n Dundre gi, de la acesr puncr,- *utrri sting al Dunirii pinS la gurile Dunirii, de la Chilia r;i pind la mare. pentru evacuarea oqtirilor din teritoriile ocufarc, pirlile contractante au hotd- rif un termen de trei tuni de la ratificarea pdcii, iar pina atun.ci, n regiunile 9i cetd{ile care urmau a fi inapoiJie'roail, ,,ocirmuirea qi orinduiala vielii" - se zicea n tratat - ,.vor rdmine i n aceeaqi stare, in care se uil6'u.rr*, sub stdpinirea cur{ii Impdrdteqti a R usiei" . E clar cd prin acest ratat, exarhatul sinodal iar teritoriul dintre Prut 9i Nistru, Basarabia de se desfiin{a de la sine, n mod mecanic, astdzi, urma s i capete o noua organl- zalie bisericeascd. -..r..+ F^^^.coziminr.te Se cerea o munci grea qi indelungatS. Aproape tot ce. au putut face aqez6mintc'o' care abia s e injghebase pe vremea exarhatului, u^fott nimicit'..Era nevoie a se infiin{a ;;;;;;;"i a. ilir-uiie, aqezdminte .speciale de viafi culturali-bisericeasci' ce urmau a fi puse qi ele in arte- eg;tlri ierarhice-bisericeqti' cu- alte cuvinte, urma s5 ia fiinli o ""ra'.prifrie. problemu".ru.r-, atit mai grea, cu..cit in-regiunea Basarabiei - legat6' pini atunci, bisericeqte de intreaga UotaJvd - din vechei ei organiza{ie bisericeasci' lurrx ur,i."o .u Rusia-, nu ra-alese decit nuclee rdzlele pe^lingd bisericile sdra1,e, "-";.;';;a-p"rt., irra, erau condiliuni qi imprejurlri, care inlesneau mult organrzarea noii eparhii, exista un-model clar, precis'qi sigur,-d"Pd tuIt,,l"T1 u fi organizatd qi a funcflbna noua eparhie. Aceasta era biserica rusd 9t eparhllle e l' pe atunci, tu i.,."fut.rt v. XIX, biserica rusd ajunsesi la o situalie definitivi qi bine stabilitl prin legi. l"t;i;;cle p e vremea lui Petru cei Mare, in epoca sinodald, biserica ru - sd cade treptat sub puterea siatului' Pentru ca aceastd atirnare sd devind mai temeinic6' averile bisericeqti au fost secularizate (1764), fapt ce a legat sinodul de stat 9 i pe cale economicS. Pe vremea lui Alexandru I, biserica divine aliat credincios al statului' p us in slujba lui c u toui" orgunele 9i mijloacele viefii bisericeqti' n fruntea bisericii er a sinodul, compus alr,, pis.J1ri, .ur", to1i, erau numili de {ar,. devenind astfel nalJi demni- ,;;l;guvemului. Si-riodut'n-a ost l[sat liber nici i n activitatea ui interioard, deoarece aceastd activitate trecea sub supravegherea oberprocurorului.sinodal. potrivit cu rolut ei in viala intregului stat rui, biserica reflecta potitica .generald qi principiile conducatoiie ale imperiul-ui. Caracterul general al acestor principii' cum 9 i 3 6

Upload: yuvinaly

Post on 05-Jul-2018

252 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 1/286

PERIoADL iNrlrn :1813-1855

Orsanizarea eparhiei Chiqiniului qi Hotinului'--incepurul regimului nafional-ortodox

in biserica din Basarabia

PARTEA IXTIIII. Incepurul viefii eparhiale in Basarabia.- Organele bisericeqti-administrative n prima

perioadi.- It. Clerul.- III. Pistoritii

CAPITOLUL I

Starea generald a bisericii ruse in prima iumdtate a v' XIX'-

Civrift" relativ ln organizarea noii eparhii'- Organele de

Basarabiq aft Primii arhiPdstori

P r oi ec ul mi tr oPoli uluiocirmuire eParhiald in

l .

in anul l8l2 rLzboiul ntre ruqi qi turci a luat sfirgit 9i la 16 mai, la Bucureqti' s-a

incheiat tratatul d" pace. Pe temeiul acestui tratat, ca hotar intre imperiul otoman qi cel

rus s-a recunoscut.iri-prot, de la intrarea lui in Moldova pini la virsarea in Dundre

gi, de la acesr puncr,- *utrri sting al Dunirii pinS la gurile Dunirii, de la Chilia r;i pind

la mare. pentru evacuarea oqtirilor din teritoriile ocufarc, pirlile contractante au hotd-

rif un termen de trei tuni de la ratificarea pdcii , iar pina atun.ci, n regiunile 9i cetd{ile

care urmau a fi inapoiJie'roail, ,,ocirmuirea qi orinduiala vieli i" - se zicea n tratat -,.vor rdmine in aceeaqi stare, in care se uil6'u.rr*, sub stdpinirea cur{ii Impdrdteqti a

R usiei" .E clar cd prin acest ratat, exarhatul sinodal

iar teritoriul dintre Prut 9i Nistru, Basarabia dese desfiin{a de la sine, n mod mecanic,astdzi, urma si capete o noua organl-

z a l i e b i s e r i c e a s c d . - . . r . . + F ^ ^ ^ . c o z i m i n r . t eSe cerea o munci grea qi indelungatS. Aproape tot ce. au putut face aqez6mintc'o '

care abia se injghebase pe vremea exarhatului, u^fott nimicit '..Era nevoie a se infiin{a

;;;;;;;"i a. ilir-uiie, aqezdminte .speciale de viafi culturali-bisericeasci' ce urmau

a fi puse qi ele in arte- eg;tlri ierarhice-bisericeqti' cu- alte cuvinte, urma s5 ia fiinli o

""ra'.prifrie.problemu".ru.r-, atit mai grea, cu..cit in-regiunea Basarabiei - legat6'

pini atunci, bisericeqte de intreaga UotaJvd - din vechei ei organiza{ie bisericeasci '

lurrx ur,i."o .u Rusia-, nu ra-alese decit nuclee rdzlele pe^lingd bisericile sdra1,e,"-";.;';;a-p"rt., irra, erau condiliuni qi imprejurlri, care inlesneau mult organrzarea

noii eparhii , exista un-model clar, precis'qi sigur,-d"Pd tuIt,,l"T1 u fi organizatd qi afuncflbna noua eparhie. Aceasta era biserica rusd 9t eparhllle el'

pe atunci, tu i.,."fut.rt v. XIX, biserica rusd ajunsesi la o situalie definit ivi qi bine

stabil i t l prin legi. l"t ; i ; ;cle pe vremea lui Petru cei Mare, in epoca sinodald, biserica ru -

sd cade treptat sub puterea siatului' Pentru ca aceastd atirnare sd devind mai temeinic6'

averile bisericeqti au fost secularizate (1764), fapt ce a legat sinodul de stat 9i pe cale

economicS. Pe vremea lui Alexandru I, biserica divine un aliat credincios al statului' pus

in slujba lui cu toui" orgunele 9i mijloacele viefii bisericeqti' n fruntea bisericii er a

sinodul, compus alr,, pis.J1ri, .ur", to1i, erau numili de {ar,.devenind astfel nalJi demni-

,;;l;guvemului. Si-riodut'n-a ost l[sat liber nici in activitatea ui interioard, deoarece

aceastd activitate trecea sub supravegherea oberprocurorului.sinodal.potrivit cu rolut ei in viala intregului stat rui , biserica reflecta potitica .generald

qi

principiile conducatoiie ale imperiul-ui. Caracterul general al acestor principii ' cum 9i

3 6

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 2/286

.,. "-:-:jirrr de care au fost create, era acel cosmopolit, nsofit de ndzuinle liberale in-,* - :.. pe temeiul acestor principii , st ipinirea in inti ia jumdtate a domniei lui Alexan-

." ' . -: 'eprinde o largi reformd a invitdmintului spiritual qi intocme$te cunoscutul, , , , , i - . - : : a l ;coalelor duhovnicegt i din 1808-1814. Noul regulament nt roducea n

*,.:ri: ."- , .e clasicismul imprumutat parte din Apus, parte din vechile tradilii qcolareLr"

',. '. I II . Afard de limbiie clasice, care cdpdtau un rol predomnitor, programul,ir,L. : - :-h.rvniceqti, pe temeiul regulamentului din 1808-1814, conlinea obiecteur r.. :.^t-rzofice'qi'istorice, are eiau puse in concordanld c-u scopul principal alu u : - - acela de a pregiti tineretul pentru slujba spirituald. inv5ldmintul spiritual,,rjffii tr | 3zo. cestui regul,ament, care cuprindea toate laturile lui, cipita pentru intiia,iiii1.-,:-:.aratea unei opere de stat uniforme qi obligatorii, in spiri tul ei esential, pe-n-tru1- . - ; - :=: iu l . Spre a conduce aceaste perd cu mai mul t i izbindi , s-a nf i infat (1808)

ri -;.:- specii l - ,,Comisia qcoalelor duhovniceqti " (<Kouttccr,u ,I l ,yxonnltxY'rn-lr{rN, -::e era un fel de minister al instruc}iei spirituale''

" ; . 5. s-a incheiat Sfinta Alian{d, la car e a luat parte qi }arul Rusiei', qi, de atunci,,r, .:r -- :rurucufert puternic in intreaga polit ici a imperiului - de aici , bineinleles,

i - : -::.:Lil chestiunilor spirituale. Dupi cum se qtie, domnitorii participan{i ai acestei, , .- . j : .-au indatorirea .atit in ocirmuirea asupra supuqilor or, cit qi in raporturiler . : ' . , i de alte guverne sd se cdlduzeasci de poruncile Sf. Evanghelii, care.vor,,i1rrL-,j : . : . icate nu numai in viala particulard, ci vor indruma in chip nemijlocit voinla

.: : gi a faptelor lor"a. Pe temeiul acestor dei, in Rusia a inceput un curent.mis-- -,--: reprezentant - $i puternic sprijinitor - a fost oberprocurorul sinodului,

.,rri . ' \.. doli l in. Fa{6 de'vii1a spirituali, intiia urmare a Sf. Aliante. a fost intensi-* r: . r::. \ i tdli i ,,societitilor Biblice"'.

: - - : rul acestor sociitdli a fost British and Foreign Bible Society infiinlati la. : -: - 1304. Scopul societ5{iiera sd rdspindeascd retutindeni cir}ile Sf. _Scripturi,-

r1li . -.i curatd, iipsitd de orice note qi tdlmiciri, care ar putea s5-i dea caracter- :, -.. unilateral. Odati cu aceastd ndzuinld, pur misionard, societatea se ocupa cu

: - :e binefaceri ; de asemenea avea grijd de educalia maselor, folosindu-se in11.... .- : de , ,gcoale cu invSlimint mutual", cunoscute sub numele fondatorului lor,

.-i:-- Irrsef Lancaster. in acelaqi t imp se infiinlau qi qcoale duminicale',, ' --nird energiei membrilor acestei societdli , care au cutreierat toatd lumea, de

,I,*,,rfr: -., ; i acelei ie.i d. spirit ce predomina n Europa, mai cu seamd n urma revolu{iei---,::{ >: a rdzboaielor napoleoniene,- Societatea biblicd qi-a rispindit f i l ialele. n& r --ea. in 1812, sub influenta agenfilor englezi, s-a infiintat Societatea biblici qi la

:.-:* r-:_g. sub preqedinlia ui Goiil in, cu singurul scop - de a t ipdri cdrlile Vechiului 9ii ,r"- - Tistament , , in timbi striine", riminind ca publicarea cdrJilor Sf. Scripturi in

t -z pentru ortodoxi sd aparlind,,indeosebi gi exclusiv" sinodului. in 1814, Socie-, i j j : -Spetat numele de ,,rosieneascd", ar filialele urmau sd poarte numele acelor-r ic ;-:erniale gi {inutale unde funclionau6. ncepind cu.anul 1815,- cum s-a.spus

,i- . : . : :a societdli lor a sporit qi mai mult qi, pind la I ianuarie 1823, s-a izbutit a se-,,- :: Si. Scripturi in 4i de limbi, tipirindu-se 184 851 Biblii qi 315928 de exemplare-r \ ... Testament.

rr ,::.ismul lui Golifin, precum qi toati activitatea Societdfii Biblice au fo.st-mult- : :- :e de miqcarea-conJervatorilor, condusi de vesti tul Aracceev, mitropolitul Se -.-:- ,:himandritul Fotie qi Magnilchi, procuratorul regiunii qcolare din Cazan, care

,: :c.- :n activitatea Socieii l i i UiUti.. o mare primejdie pentru ortodoxism gi chiar*'---- srguranla statului. Miqiarea a izbutit : in 1824 prinlul Golil in a fost si l i t_a-demi-r -: :.:r-postui de ministru ai afacer. spirit. qi instr. publ. gi de preqed.inte l Soc. bibl . , iar- :-: Soc. bibl. rosieneascd fost desfiinfati. Conservatorii stiruiau sd pund in leg5---i :- Societatea iblicd qi rdscoala ,,decembrigtilor" din 14 decembrie 1825' care erau: - : -:. ,Je unele idei aduse din apus7. Sub preiiunea acestor evenimente, noul 1ar, Ni -

;: r. a curmat, brusc, curentui cosmopolit al fratelui s6u Alexandru I, inlocuindu-l. :,:liticd str ict nationald.

3 t

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 3/286

Principiile de bazd ale noii polit ici au fost - ortodoxism, autocratism gi nationalism,fiimoasa triadd prin care se caracterizeazi vestitul ,,sistem de na{ionalism oficial", care

a fost inaugurat in Rusia de Nicolae I qi a dominat in marele imperiu timp de 30 ani.Pentru fduritorii acestui sistem, Rusia era lara cea mai ortodoxd, ce-qi mprumuta se mdr-turisirea din izvorul curat al Bizan{ului gi, deci, nu putea si aibd nici un contact, n pri-vinla religiei, cu ldrile apusene. Potrivit cu aceste dei conducdtoare, s-a creat un inrregprogram de mdsuri spre a intdri ortodoxismul. in acest program intra, in primul rind,reorganizarea administrativi a tuturor organelor de conducere in bisericds. n operade reforme bisericegti , arul Nicolae I a gdsit un energic ajutor in persoana conteluiProtasov, oberprocuror sinodal.

2 .

Oberprocurorul sinodal, menit sd f ie in sinod ,,ochiul qi urechea" farului, inci de lainceputul v. XIX, nd,zuia sd ajungi singurul mijlocitor intre {ar gi resortul duhovnicesc,cu drepturi de ministru. Ocirmuirea bisericeasci a fost, treptat, concentrati in miinile

lui : sinodul numai prin el putea sd comunic^e u alfe agezdminte. n acest chip, oberpro-curorul devine, de fapt , un fel de minist ru ' . In 1817, s-a inf i in{at minisderul facer i lorduhovnicegti qi al instruc{iunii publice, avind in frunte pe oberprocurorul Goli{in. Prinaceasta, situalia de ministru a oberprocurorului sinodal a cdpdtat o bazd juridic5. Petemeiul noilor legi, hotdririle sinodului puteau fi aduse la indeplinire numai dupl ceerau, in prealabil, controlate de cdtre oberprocuror, iar adresele sinodului nu puteauajunge la 1ar decit tot prin oberprocurorr0. Odat5 cu desfiin{area acestui minister (1824),oberprocurorul intrd in toate drepturile de ministru al afacerilor duhovniceqti.

Situa{ia oberprocurorului, asemdndtoare cu aceea a miniqtrilor, a devenit definit iviqi precis stabil i td prin legi, sub contele N. A. Protasov, ultimul oberprocuror din vremealui Nicolae I (24 iunie 1836-16 ian. 1855) . Sub acesta luat f i in ld un qir de aqezdmin-te noi : ,,Cancelaria oberprocurorului" ; ,,Direcliunea gcoalelor duhovnicegti", (.,Ay-xonno-V.re6Hoe Ynpan.nenr,rer>),n locul ,,Comisiunii qcoalelor duhovniceqti"; ,,Direc-|iunea economicd" (<<Xos-aficrneHHoe npan,renne>) - toate cu o mullime de funclio-

nari laici , orinduili dupd modelul ministerelor. La aceste agezdminte, use sub conduce-rea directd a oberprocurorului, a trecut administrarea diferitelor ramuri din viata bise-riceasci, care erau supuse n trecut numai sinodului. Evident cd, atd, cu aceastd stare alucrurilor, autoritatea sinodului s-a redus foarte multl2. Ajuns sub controlul oberprocu-rorului, sinodul a deveni t un simpl u organ al autorit5lii superioare n stat, un inalt ar;e-zdmint birocratic, ciruia nu-i apartinea decit administrarea bisericii, gi astfel, in activi-tatea sinodului, jurisdictio a inlocuit, cu desivirqire, aqa-zisa cura animarum t3.Odatd cu aceasta, nu numai lucririle sinodului erau controlate de oberprocuror, ciingiqi arhiereii, personal, erau pugi sub supravegherea secretd a jandarmilor.

Contele Protasov nu s-a mdrginit numai la reorganizarea sinodului. Avind convin-gerea cd, in trecut, tagma duhovniceascd a fost neglijatd de cdtre stlpinire, cd chiarreformele lui Alexandru I n-au pdtruns in straturile de jos ale acestei agme qi cd, tot-odat5, cea mai numeroasd parte a preofimii, acea rural5, zace incd, n ignoranld, ducindo viali cu moravuri brutale, Protasov a intreprins gi alte multe schimbdri,

ln aceastd privinfi, mdsura cea mai insemnati a fost alcituirea unui ,,Regulamental consistoriilor duhovnicepti" pentru toate consistoriile eparhiale din im periu, cu scopulde a unifica regulile administrative gi judecdtoreqti in eparhii, pe aceleaqi baze de cen-tralism birocratic, Acest regulament - <<Ycrae fl,yxonHux Koucllcropuir>>, - care,pentru via{a bisericeascd din eparhii, a fost tot atit de important, pe cit au fost qi reforme-le sinodului pentru ocirmuirea centrald a bisericii , s-a publicat in 1841. Pe temeiul lui ,ocirmuirea eparhialS era concentratd in miinile arhiereului eparhialra. Printr-o altdlege privitoare la blagocini, eparhiile au fost impdrlite in cercuri protopope$ti ; pe lingdbiserici qi mindstiri s-au infiinlat multe gcoale cu scopul de a slSbi ,,rascolul". in acelagitimp s-a reorganizat qi invdl5mintul duhovnicesc.

3 8

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 4/286

-;" \. , . : :

,.,;;;:::ttllt ill:.,e*;i 6$1.::*

J*

Biser ica din comuna $erbinet , udeJul Hotin

Potrivit cu noua conceplie, Nicolae I insista ca ,, instruclia poporului si fie srator-nrt-itd pe temeliile tari ale ortodoxismului", care e atit de necesar,,,pentru curetenia-'redinfei gi a moravurilor, pentru buna inlelegere intre creqtini qi pentiu insiqi puiereastatului" ' $i oberprocurorul Protasov stiruia sd dovedeascd laruiui cd regulamentul di nl6l4 este primejdios pentru cd, intre altele, cerea ca in fiecare ramurd de qtiinli sd selirrd seama de ultimele descoperiri i progrese, ar predarea sd fie la inil l imea lor. pentrua inlStura aceastd primejdie, {arul a dispus ,a se spori mdsurile pentru a'fipdzite neatinse. 'ar l i le Sf. Scripturi, in starea lor adevirati , qi toatd educalia tineretului duhovnicescsd fie aqezatd pe principiile adecvate ale ortodoxismurui nostru vechi, , 15 .

Astfel s-a ajuns la ideea, ce o exprimi Protasov n ddrile lui de seam[, cum cd invd-idtura trebuie sd aib5, in seminar, un caracter cit mai corespunzdtor cu nevoile paro-hienilor rurali, cu cerinfele stdrii morale ale fdranilor, iar eduialia clerului rural tr;buiesd fie adaptatS, n genere, la felul lor de trai rural. Dupd Protasov, preotul sd fie unpdstor duhovnicesc, care sti aproape de norod, putind fi inleles de ei ; gi, totodatd, qirovSluitor al fdranilor n treburile or de viafS: sd ie doctor, gospodar, gronom model 6.

Reformele contelui Protasov au adus, ca o urmare fireascd, introducerea centra-lismului in ocirmuirea bisericeascd qi birocratizarea aqezimintelor spiri tuale.

in via{a ei internS, biserica rdminea, deocamdatd, cu vechea organizare. Clericii.-onstituiau agma duhovniceasci,- o clasd (,,soslovie"), care se bucuri de anumite pri-rilegii in privinla tuturor condiliunilor vieli i obqtegti (intrarea in slujbe, indeletnicirea--u negolul etc). Baza acestei agme, ca qi a altor citorva clase din Rusia, nu era nicirroprietatea, nici munca economicegte-producdtoare, i privilegiile. Tagma duhovni-'-eascd uprindea pe to{i descendenfii clericilor, aqa ncit un f iu d" preotiau diacon, qi

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 5/286

chiar dacd nu fdcea parte efectivd din cler, se bucura, tot uqi, la intrarea in slujbd, de

privilegii le tagmei duhovniceqti.lnmulfindu-se, pe calea aceasta, agma duhovniceascd a devenit cu vremea o po -vare grea pentru bisericd. Spre a u$ura starea clericilor stdpinirea bisericeascS fostnevoitd sd recunoascd dreptul de mogtenire al preolilor asupra parohiilor. Aceasta,insd, s-a ficut nu prin lege, ci prin uz,- in mod firesc. In acest chip se crea un fel deregim feudal in biserici, unde slujba de cleric trecea de la unul la altul , pebaza dreptuluide mogtenirelT, ce putea fi chiar vindut sau luat in arend5. OdatS

-cusecularizarea

averilor bisericegti, cest sistem a luat sfirqit pentru episcopi, a cdror intrelinere a trecutpe seama statului, deqi, n domeniul administrativ, ei gi-au pistrat autoritatea atotputer-nicS'". Preofimea, nsi, a rdmas n aceeagi tare n intreaga umitate a v. XIX. Mutr{umitiacestor imprejurdri, pe de o parte, tot clerul cdpdta un caracter de castd, de clasd izolatd,iar pe de alta, in tagma duhovniceasci rdmineau mai mulli ingi decit era nevoiere.

3 .

Societatea usd - mai cu seame pitura ei de sus - nu privea biserica cu ochi buni.in schimb, insd, aceasta era apreciati de stipinire ca un aqerdmittt necesar pentru popor;i foarte important pentru scopurile ocirmu.irii. De aici, grija neintrerupti a guver-nului larist, chiar de la inceput,^cu privire la starea materiali a diferitelor aqezdmintebisericeqti, cum qi a preotimii . in aceastd direclie, faptul de cdpetenie a foit dreptulexclusiv,- acordat bisericilor de cdtre stdpinirea rus5,- de a yinde lumindri. Astfels-a creat puternicul izvor de venituri pentru biserici . Aceasti misurd a fost luatd incldin v. XVIII'" ; cu vremea, ins5, ea a fost pdrdsiti gi vinzarea lumindrilor a trecut, di nnou, la particulari, gtirbindu-se, astfel, veniturile bisericegti. Sub Alexandru I, vechiuldrept al bisericilor a fost restabilit prin legea din 28 aug.1808, devenind, pentru viitor,baza principald a drepturilor bisericeqti in chestia lumindrilorzr. in cursul perioadeiintiia, sdvirgindu-se mai multe abuzuri, acest drept exclusiv al biseric ilor a fost din no uconfirmat, in 1837, sub Nicolae I, prin decizia Consiliului de stat22. Cu toate cd nici

aceastd dispoziliune nu garanta pe deplin privilegiul bisericilor, suma veniturilor din vin-zarea luminirilor, chiar gi in inti ia perioadS, ajunsese considerabil i.Tot in aceeagi perioad5, odati cu reformele pornite in inv515mint, s-au stabilit Ei

mijloacele de intrefinere pentru qcoale. Pind la 1808, toate gcoalele duhovniceqti, afardde academii, se intrelineau de cdtre arhiereii eparhio{i, din veniturile mogiilor caselorepiscopale23. n baza regulamentului din 1808, autoritdlile superioare bisericeqfi auhotirit sd infiinleze pentru intre{inerea qcoalelor duhovnicegti un capital special. Acestaurma si fie alcdtuit mai intii din dobinzile ale aga-zisului ,capital principal, inatacabil ,in special , al gcoalelor duhovnicegti" (<<ocHorroft HenpilKocHoseHHrui annraa co6-crBeI{Ho AyxoBHo-yqe6Hufir>), nfiin}at de ,,Comitetul pentru perfec{ionarea qcoalelorduhovnicegti" (<<Kour,rrer 6 yconepureHcrBoBaHr,rnAyxoBHbrx yrrnJ'u4rr()>)1807). in1818, capitalul ,,inatacabil" ajunsese pind la suma de 15 000 000 rubleza. o altd partea capitalului special rezulta din vinzarea luminirilor". La inceput veniturile aiesteiafaceri nu erau tocmai mari, totuqi in 1819 se urcau la l2ll 000 ruble, iar in 1838 au

ajuns pind la suma de 2Ol2 164 ruble26. Al treilea izvor al capitalului special era unajutor de la stat, care ajungind, insd, la suma de 2 000 000 ruble, a fost desfiintat in1817. Aceste venituri, adunindu-se toate la sinod, erau repartizate pe la qcoalele duhov-nice;ti ale imperiului. Binein{eles cd, cu cit cregteau mai mult veniturile, cu atit sporea maimult qi ajutorul ce se acorda gcoalelor" n 1838, el a ajuns pind la suma de I 998 319 rub-le, ce se cheltuia pentru intrelinerea a 387 de qcoale cu 1600 de profesori qi 62 143 deelevi, dintre care o treime erau bursieri. O datd cu scumpirea viefii qi, mai cu seamd, cuschimbarea valutei in 183926, tarea qcoalelor duhovnicegti, cu aceasti intre{inere, deve-nise foarte sdracd27. Vom sublinia faptul c5, prin misurile ardtate, s-a creatba"u

".orro-icd pentru starea de castd a tagmei duhovniceqti.Aceasta a fost, in trisdturi generale, starea bisericii ruse in prima perioadi. Din cele

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 6/286

ardtate, se vede ci prefacerile ce s-au petrecut in aceastd perioadd in biserica rusi i-aucuprins toate laturile, fixindu-i, precis, toate condiliunile pentru viali . Evident ci , inastfel de imprejurlri, biserica rusd oferea Basarabiei anexate nu numai un program bine

determinat de activitate bisericeascd eligioasd, ci qi un puternic sprij in trebuinciospentru inf iptui rea acestui program.

4.

Dupd incheierea pdcii , si tua{ia generald in Basarabia, n ce priveqte latura biseri-ceas^ci, r5mas nehotiritd mai mult de un an. Desfiinfindu-se exarhatul, mitr. Gav-riil28,cu tol i slujbaqii sdi, a trecut in Basarabia qi s-a aqezat a Chiqin iu - pe atunci unmic tirguqor, cu vreo cinci mii de locuitori, unde era concentratd qi ocirmuirea civild.La inceput mitr. Gavriil, cum cu drept cuvint s-a exprimat un cercetdtorr'), e afla ,,inafard, de lege", ocirmuia clerul basarabean ca f icind parte din fosta lui mitropolie3r,intrelinindu-se el qi colaboratorii lui pe socoteala crr proprie, iar hirtiile oficiale le semnaca ,,Gavrii l mitropolit gi exarh", fdrd sd ardte denumirea eparhiei32.

Curind ins5, tot in 1812, Gavriil - dindu-i-se nsdrcinare de cdtre stipinirea rusi -

a inaintat sinodului un proiect de organizare a vie{ii bisericeqti n Basarabia, ardtindu-iprincipii le fundamentale pe care urma sd fie aqezatd aceastd via1d33.In primul rind,.Gavriil susfinea cd, in regiunea nou-alipit5, trebuie infiin{atd o epar-

hie noud separat5''*, motivind aceasta prin faptul ci Basarabia se afld la o mare depir-tare de eparhiile vecine, avind 749 de biserici, n 755 de sate gi oraqe. Afard de aceasta ,atit clerul, cit qi toati populalia regiunii - ardta mitr.- se deosebesc rin limbd, mora-vuri qi obiceiuri. Noua eparhie, dupd proiectul lui Gavriil, trebuia si cuprindd, pe teri-toriul Basarabiei, qi o parte din eparhia Ecaterinoslavului (de pe atunci), gi anume -stepa Ociacovului , dintre Bug qi Nistru, care, pini la 1791, fdcea parte din Basarabia;i cuprindea, din gubernia Ecaterinoslavului, oraqele Tiraspol cu finutul, Dubisarii,Ovidiopolul qi Odessa, ar din gub. Cherson - oraqul Ociacov, cu citeva sate din finutulClherson, qi Olviopol. Proiectul adduga cd alipirea acestei pdrli la eparhia Basarabiei -arda un sprijin - binein{eles material - qi cd totodatd ar fi gi un act de dreptate, deoarecein stepa Ociacovului, ca qi in Basarabia, ocuiesc -valahi, greci, bulgari, cum qi pribegi de

diferite nafionalitdli, iar ruqi sint foarte pulini'"'.Noua eparhie urma sd poarte numele de eparhie a Chiqiniului gi Hotinului, pentrumotivul cd aflindu-se in centrul teritoriului nou-alipit, Chiqiniul fusese ales.ca regedinlipentru autorit5lile civile '6, iar in Hotin fusese, odinioard, scaunul episcopalrrT. otodatd,linind seama de ,,deprinderea clerului gi a poporului basarabean de a avea mult respectgi incredere fafd de scaunul mitropolitan", noua eparhie trebuia sd aibi t i t lul de ,,mit-ropolie qi exarhie".

Eparhia basarabeand rma s5 fie administratd, e temeiul obiceiurilor locale, , ,aceastape cit nu va fi in contrazicere cu aqezdmint ele rincipale civile qi bisericeqti din Rusia".Gavrii l cerea acest privilegiu ,,atit din considera{ie atd de faptul cd populalia biqtinaqis-a alipit, nu demul t, la imperiul rosienesc, i t qi pentru motivul cd in laturea civild acestuipopor ii sint acordate drepturile moldoveneqti din trecut".

in ce privegte raporturile dintre autoritdlile civile qi cele bisericeqti , proiectul cereascutirea clerului de orice dare pentru pimint qi sd fie apdrat de asupririle arendaqilor.Gavriil insista sd se acorde ,,clerului local aceleaqi drepturi de care se bucurd clerulrosienesc", qi pe ling5 aceasta, ca stipinirea civild sI nu aibd nici o intrunire asupraafacerilor ce privesc tagma duhovniceasc5, ,cum aceasta se face in Rusia", de altfel -adduga mitropolitul - , ,qi n Moldova, afard de printul domnitor, nimeni nu se amesteciin afacerile duhovnice$ti".

in ce privegte mijloacele de intrelinere ale casei arhiereqti, ca gi ale altor aqezdminteeparhiale, mitr. Gavrii l nu cerea de Ia stat nici un ajutor bdnesc,- in schimb, insd,rugi qi se puni la dispozi{ie mdndstirea Cdpriana de tingi Chiqindu, cu moqiile ei Purcariqi Rdsciieli din finutul Cetatea Albd. Cdpriana, ins5, fiind inchinati mdnistirii Zograf

4 l

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 7/286

de la muntele Athos,- cdreia egumenii din Cdpriana ii trimiteau, anual, 1500 lei (,,em-

batic") ,-

mitr. Gavrii l lud asupra-qi aceastd indatorire, obligindu-se, totodati, sdachite treptat qi datoriile ficute mai inainte de cdtre r:gumenii acestei ministiri. Un al tmijloc de existenlS, dupd proiectul mitropolitului, urma si fie ,,ploconul episcopiei" -dare din partea preolilor, in folosul arhiereului, care exista din vechime, atit in Basa-rabia, cit gi in i ntreaga Moldo-Vlahie'". Aceastd dare urma a fi micgoratd pind la 7 Iei(in ioc de zece) de la fiecare preot, afard de protopopi, blagocini qi cei de misionali dincauza boalei, a bdtrinetelor sau a schilodelei. ncd un izvor de venituri destinat nfiin-{5rii veqmintir iei qi orinduirii casei arhiereqti era taxa de cununie, de asemenea veche,intdritd prin gramotele domneqti inci. Proiectul, ins5, reducea qi aceastd axi pini latrei lei, in loc de cinci, de fiecare cununie. Ultimul ajutor materia l, dupd proiectul rnit-ropolitului, urma si fie oblinut dupd vechiul obicei existent n M oldova, potrivit cdruiatrebuiau ldsali pentru mitropolit 80 de scutelnici qi 40 pentru vicarul lui rie.

Avind ca model, pentru noua eparhie, organizalia eparhiilor rusegti, mitr. Gavriiladuce a cunoqtinla sinodului c5, deocamdatd, nu-i va fi cu putintd si introducd in eparhia

basarabeani numdrul c lericilor dupd normele parohiale (,,qtatnoe polojenie") dinRusia, deoarece ,,aici" - explici mitropolitul - r& ldsa biserica parohiald fdri doipreoli inseamnd a cilca orinduiala cuvenitd". finind seama de aceasta, Gavriil raportac5, degi stdruie, cu orice chip, si micqoreze numdrul preofilor pe la sate, otuqi aqteapti nprivinfa aceasta ndulgen 5 milostivd din partea sinodului'".

Pe lingd cele arltate, mitr. Gavrii l in acelagi proiect roagd si se nfiin{eze in Chiqinduun seminar pentru copiii clericilor, unde si se invete toate acele obiecte ce se predau qiin alte seminarii duhovnicegti. ,,Dintre limbi, in seminar se vor studia de preferinfi qineapdrat l. rusd ca cea domnitoare ; cea moldoveneascd nafionald, ca elevii si poat5,?n acea imb5, propovddui cuvintul lui Dumnezeu qi moralitatea cea bund ; L lati nd, deoa-rece din aceasta s-a format qi se poate imbogili cea na{ionali ; l . greacd, fiindci inaceasti limbd au fost scrise, n original, dogmele ;i invd{Sturile Iegii creqtinegti, ar ce-le la l te ( l imbi) dupd dor inld"* ' .

Proiectul mitropolitului Gavriil a intimpinat unele obiecliuni din partea lui Scarlat

Sturza, guvernatorul de atunci al Basarabiei, care stdruia sd se schimbe drepturile ma -teriale ale clericilor in favoarea boierilor. insd in urma mijlocir i i stdruitoare a lui Gav-r i i l , avizul guvernatorului n-a fost lual in seam5, qi la2l august 1813 proiectul mit ropo-litului a fost aprobat de cdtre 1ara2.

:

-

5 .

Odatd cu aproba rea proiectului, la data de mai sus, a luatqi l{otinului, incepindu-se, otodatd, munca pentru organizareah i i .

Partea principala in chestiunea organizdrii vie{iibisericeqti o consti tuiau, binein{eles,organele administrative. nsd irr privinia aceasta, problema a fosf inlesniti prin faptul cdaproape toate aceste organe fusese nfiinlate, mai inainte, pentru exarhat. Deocamdatdau rdmas aceleagi gi in eparhia Chigindului. Astfel, potrivit cu proiectul de organizarea3,

in fruntea eparhiei se afla Gavrii l , cu t i t lul vechi de exarh qi mitropolitaa._Ca jutor a l luiera vicarul Dimitrie, cu titlul de episcop al Benderu lui qi Achermanuluio" qi cu reqedinfala mdnlstirea sf . Arhanghela6.

Nu se cunosc mai de aproape atribuliile episcopului vicar, pe vremea arhipistorieiIui Gavriil in Basarabia insd nu mai incape nici o indoiald ci, in toatd activitatea mitro-politului , episcopul Dimitrie, in viafa noii eparhii , i i era de mare ajutor.

Pe lingd arhipdstori, tot ca organ administrativ, printr-o inlelegere prealabil5 cu std-pinirea superioari a Basarabiei, s-a infiinlat la 30 se pt. 1813 vremelnica dicasterie exar-hiceasci qi cireia, dupi aprobarei proiectului, i s-a dat definitiv titulatura de ,,Exarhi-ceasca dicasterie a Chigindului"o' . Aceasta, n activitatea ei, dupi dispozilia mitropoli-tului, urma a se cilSuzi , ,de regulile sf. pirinfi ai pravoslavnicei biserici din rdsirit, de

fiinfd eparhia Chiqinluluiqi consolidarea noii epar-

42

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 8/286

Reeulamentul duhovnicesc a toatd Rusia, de ucazuril e sf. sinod qi de dispoziliunile 9i re -zoluliile noastre"48.

tot din vremea exarhatului, ca ajutori ai arhipistorilor in ocirmuirea bisericeascaau remas protopopii qi blagocinii de cercuri. Afard de aceasta, pentru ei s-au intocmitanumite instrr,ciii, n care fi se precizau atribuliile. indatorirea principald a protopopilor

era supravegherea blagocinilor, care trebuiau si fie un model de bund purtare pentrusubalternii lor. Protopopii aveau ciderea de a cerceta pe candidalii la preolie qi.diaco-nie, ati t in privin{a.itliii qi cintdrii, cit qi a purtdrii, rdminind rdspunzdtori de via}a.vi-cioasi u .unaiaufitor. Tot protopopii erau insdrcinali cu anchetarea cazurilor de abu-zuri qi nedisciplind ale clericilor, fiind, de asemenea, bligali sl- i apere de orice nedrepta-te sau asupriie din partea laicilor. Instruclia atrdgea luarea-aminte a protopopilor ci

,,cei nepdsdtori nu numai ci vor fi scoqi din slujbd, ci vor mai fi supuqi qi unei judecdti

de neinl5turat"ar).Blagocinii erau insdrcinafi sd supravegheze, mai de aproape, pe toti clericii ,din cer-

cul lor,-indemnindu-i sd inve{e pe dinafari catehismul, sX citeascd cu bdgare de seamicartea despre datoriile preolilor parohiali, pravilele sf . apostoli i sf. pdrinti ; de asemeneagi bucdli alese din Regulamentul duhovnicesc ai t iparite in catehism.'

Blagocinii erau datori sd comunice mitropolitului despre toate abuzurile clericilorgi despre purtarea lor rea (be1ie, dti i , certuri qi altele) . De asemenea n ,.vedomostiile":'0

ce blagoiinii urmau si prezinte stdpinirii eparhiale la sfirqitul anului ei erau ,obligalisd ardt*e ,cu dreptate gi'fdri pdrtinire", cum sint clericii la cit ire ;i cintare5r'.

Aslfel de organe administrative existau in eparhia Chiginiului pe vremea mitropo-litului Gavriil. Dupd eli '2, s-au petrecut mari schimbdri in ocirmuirea bisericeascd aBasarabiei. n primul rind, eparhia Chiqindului a fost rinduiti in rangul al doilea, avindarhipdstor cu titlu de arhiepiicopo'. deoarece, a infiinlarea ei, i se ddduse it lul de mitro-polie qi exarhie, numai din consideralie pentru meritele personale 4le riposatului mitro-pol i too.

O alti schimbare a fost desfiin{area vicariatului odatd cu numirea vicarului Di -mitr ie in postul de arhipistors5. E drept cd la 1834 se ridicase din nou chestia vicariatu-lui in Basarabia, ar sinodul il insdrcinase pe Dimitrie sd se gindeascd asupra acesteichestiunii , stabilind locul de regedin{5, precum gi mijloacele de intre}inere pentru vicar.Chestiunea. nsd, a fost aminati, iar in urmd, micgorindu-se eritoriul eparhiei basara-bene, odati cu infiinJarea aceleia din Cherson in 1837, ea a fost pirisitd cu desdvirqire

pentru multd vreme"o.potrivit tendinlei generale de unificare, s-au introdus schimbdri esentiale qi in si -tuafia dicasteriei. ea hai de seami mdsurd in aceastd privin{d a fost (1852) transfor-1nui"u dicasteriei exarhicegti in consistor eparhial, cu toate atribuliile ce apar{ineauacestui a$ezbmint n eparhiile ruseqtisT i care, pulin mai tirziu, au fost f ixate printr-un re -gulamenf special5s. e asemenea, -au luat mdsuri ca dosarele sd nu intirzie in cancelariaIonsistorului gi dispoziliunile arhipistoreqti sd fie aduse cit m-ai curind la indeplinire.pentru aceasta, -a meiit numirul func{ionarilor consistorului. nsd misura cea mai efi-cace a fost impdrlirea dosarelor nu dupi finuturi, cum era mai inainte, ci dupi afaceri.Cu ocazia u..it"i-distribuiri, s-a constatat cd in unele chestiuni (judeci{oreqti), era omullime de dosare ce remasese nerezolvate cite 10-15 ani de zileo' .

Multe schimbdri s-au fdcut in serviciul protopopilor gi al blagocinilor. Astfel, dupdDorunca sinodului, li s-a schimbat titulatura : ,,blagocini superiori" in loc de protoierei

i inutali ,- ult ima denumire nefiind corespunzitoare cu slujba lor. Totodatd pentru ca

acegtia sd aibi fa15 de stdpinirea eparhiaii qi in raporturile reciproce - cu-blagocinii(inferiori) qi cu tot clerul subaltern - o anumitd atitudine qi o autoritate cit se poatemai precisd, sinodul a cerut lui Dimitr ie si intocmeasci o noud instruclie, mai amd-nun{itd.

Pe temeiul acesteia (din 1832), stipinirea eparhiald conducea clerul prin blagociniilocali (inferiori sau de cerc), care aveau sub cirmuirea lor de la l0 pind la l5 biserici,iar la rindu-le erau supuqi unui blagocin superior (linutal), care era ales de cdtre con-

4 3

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 9/286

sistor dintre cei mai vrednici protoierei sau preofi qi intdrit de cdtre arhiereul eparhiot.

in acest mod, blagocinii superiori erau mijlocitori intre stdpinirea eparhiald.Si ot.clerul.Ei prin blagocinii 'tocali (de cerc), aduceau la cuno;tin{a _clericilor oate dispoziliunilestdpinirii ep:arhiale, ficeau anchete, transmiteau consistorului toate registrele bisericeqtiprirritoare ia starea bisericilor, la veniturile qi cheltuieli le lor, adunau de la biserici 9iudrrur1 a consistor toate ddrile puse pentru casa arhiereascd 9i gcoale etc. Pe de alti parte'

blagocinii superiori eliberau bisericilor registre, supravegheau adunarea ofrandelorpen-tru bisericl, controlau pa;apoartele clericilor qi ale cdlug-irilor,.m.ai cu seamiale celorvenili de peste hotare, qi raportau stdpinirii eparhiale motivele.sosirii or, etc. In 1837, pen-

tru Ltagocirrii de cerc, s-i tradus in moldbveneqte instruclia sinodald60.Instiuclia - ale cdrei pdrli principale le-am redat mai sus - nu acordi drepturi

mari blagocinilor superiori gi, in orice-caz,

nu pomene$te de vechile lor indatoriri de a

lua partJ Ia numirea p."oiiio. prin examinaria candidaliloror. Cu toate acestea, de

fapt, blagocinii superiori st iruiau sd joace Ei acuma un rol mai hotiritor in viala biseri-ceascd, d..epSgind nstruclia impus6. Ateastd atitudine nu corespundea deloc cu tendinlele

centraliste, care, dupi Al"*u.td.u I, se intdreau tot mai mult in biserica rus5, avind inBasarabia un puternic adept, mai cu seami in persoana arhiepiscopul ui .Irinarh62, ur --"q"f f"i Dimitrie. Pentru a pune capdt vechiloi obiceiuri in administralie, Irinarh' in

1845, prin consistorul din Chiqindu dispune urmetoarele: l) ,,blagocinii superiori sint

scutiii^de

indatorirea de a face inspeclie bisericilor, cu atit mai mult, cu cit obligatiuneau.""itu cade asupra blagocinilor privafi (de cerc) ; 2) blagocinii superiori sint, de__ase-menea, scutil i de^a prez-nta candidali pentru preolie qi diaconie, deoarece iecare djntreaceqtia e daior, perional, sX se adreieie arhiereului cu cererea pentru hirotonie; 3) fi ,i"JJoU*", blagoiinilor superiori li se impune sd nu depdgeasc5, n acliunile lor' instructiace le este dat ipr in . r.aruisinodal din l8 iu l ie 1836;4) in cazcind e nevoie a se schimbavreun antimis nvechit , e ing6duit preolilor parohiali sd mi se adreseze direct ei inqigi,nestingherind pentru aceasti pe bligocinii superiori, nici chia-r pe cei privafi, care sint

numai- obligali sd indemne pe preoli sd facd acest schimb, cind vor observa cd vreun

antimis s-i invechit"63. Irinarh, insi, nu s-a mdrginit la aceasti misurd. Acceptind

ideea protoiereului Vasile Puriqchevici, blagocin superior.al linutului Chiqindu' 911 .e,,urrtoritelil" eparhiale pot u$or aduce la indiplinire dispoziliunile lor prin blagocinii pri-

va1i.,, rinarh^a inceput sd ieducd numdrul blagocinilor^su_periori, nsircinind cu inda-toiir l ie lor pe cei de cerc. Astfel, pe la sfirqitulinului 1845, protopopia {inutului.Chiqi-ndu a fost desfiinlati, f i ind inlocultd cu patru cercuri de blagocinie. Toli blagocinii de

.eic (ai 1in. Chigindu) atirnau, in chip nemijlocit, de consistoroa. n celelalte tinuturi,Uiugo.inii 'superiori au rdmas; ins6, deocamdalS, cu atribuJii reduse, ar in 1859 servi-ciul le-a fost desfiinfat, in toati eparhia'

S-a schimbat qi situalia materialS a ocirmuirii eparhiale. Mai inti i , in urma inter-venfiei stdruitoare a mdnistirii Zograf din Athos, mogiile expropriate ale min. Cdpriana,printr-un inalt ucaz din 6 martie 1837, au fost inapoiate Zografului65, ar intre{inereaocirrnuirii eparhiale a fost trecutd pe seama statului deopotrivi cu toate eparhiile deacelaqi ang (al II-lea). Odati cu aceasta, -a desfiinlat, de cdtre sinod, adunarea banilorde la'cleric] pentru hirotonie in folosul episcopului qi pentru qcoale (,,dajdia", sau ,,baniiploconului qi ai gcoalelor") ,9 i de la locui tor i - darea pentru , ,peciur i de cununie"l,,seHqarllrbre KBLTTKI").Motivul era ci aceastd orinduialS nu corespundea cu regulileocirmuirii generale bisericegti ale statului rus"66'

Din scurtul istoric expus mai sus, in ce priveqte partea administrativd bisericeascddin Basarabia in perioada organizdrii eparhiei, se poate vedea cd ocirmuirea biseri-ceascd se .omp.rn"a dintr-un lntreg sistem de organe ce cuprindea toatd viata biseri-ceascd a noii iparhii, dindu-i, treptat, o anumiti indrumare spre deplina unificare cubiserica rusi. ,Regulamentul duhovnicesc", ucazurile sinodale,- erau singura bazdpentru activitatea icestor organe. in hotarele eparhiei toate organele administrative

"ruu,.1pur. autoritilii arhiplstorului, care avea pe la sfirqitul perioadei deplini putere

in toate chestiunile vielii bisericegti. in astfel de condiliuni, binein{eles, nu rdmesese

44

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 10/286

nici umbra vechii orinduieli, cu caracter de descentralizare, cind credincioqii luauparte la alegerea candida{ilor pentru diferite trepte de slujbx in bisericd.

Dar viala noud a bisericii basarabene, in latura ei administrativd, se deosebea decea veche nu numai prin principiile aduse din Rusia gi prin spiritul centralist, mpus noii

eparhii. Toate formele de activitate eparhiali,- incepind cu registrele variate qi mul-tiple ale bisericilor parohiale, continuind cu corespondenla complicatd a blagocinilorde cerc qi finutali qi sfirgind cu munca variatd a dicasteriei - mai rirziu a consistorului -toate aceste forme erau noi qi cu desdvirqire strdine pentru credinciogii basarabeni,dintre care foarte pulini puteau profita, deocamdatd, din toate aceste schimberi.

CAPITOLUL IIStarea intelectuald ;i morald a preo{imii. Drepturile clericilor.- Mijloacele de

intre(inere ale clericilor. Dreptul de moStenire asupra parohiilor.- Epitropia eparhiald

1 .

inti ia grijd a organelor administrative era clerul. S-a vizut in introducere, in cestare se afla clerul basarabean nainte de 1812. Mitropolitul Gavrii l a constatat , prindese vizit ir i canonice in.eparhia Chigindului, ci aproape toate locurile preo{eqti erauocupate de oameni lipsi{i de orice studii, abia qtiind sd citeascd gi sd scrie67, ar slujbelebisericegti e fdceau cu n eglijen{d qi fird pricepere, n chip mecanic. in multe locuri, inzile de sdrbdtori gi duminici, preolii preferau sd se duc5, in loc de bisericd, a iarmaroace,care se {ineau in aceste zile. Printre clerici era obiqnuit un fel de,,vagabondaj",- tre-cerea preofilor dintr-un sat in altul,- obicei care, intre altele, avea temei in faptul cdmulli preoli, cum s-a spus, erau fir i parohii68. La inferioritatea generald a clericilorse adiugau vicii urite qi vdtdmdtoare pentru chemarea preoliei, cum era befia, sau inde-letniciri nepotrivite pentru misiunea preofeasc5, e ex.: nego{ul gi alte afaceri ; de aseme-nea cdmdtdria, etc., ceea ce micgora, i mai mult puterea de inriurire educativi a preo{i-lor asupra pistoril i lor6 ' .

Toate aceste scdderi, avind adinci ridicini in viala clerului, nu puteau dispireau9or, gi apar ca dominante in aceastd ntreagd perioadd. n 1822, cind in locul lui Gavrii lvenise Dimitrie, dintre toli preofii eparhiei Chiqiniului - 31 de protoierei qi 1064 depreo[i -- numai zece, abia, aveau studii complete seminariale, gi doi isprivise clasa f i lo-zoficd a seminarului, ar restul erau. cu qcoald nferioari sau chiar cu pregdtire de acasd.Nu dispiruse nici viciile clericilorT0.Cu pu{in s-a imbundtSlit starea intelectualS qi mo -rald a clericilor qi la sfirqitul acestei perioade. tlrmagul lui Dimitr ie, arhiepiscopul Iri-narh, constati la preolii basarabeni aceeagi gnoranfi qi lipsd de pricepere n conducerearegistrelor bisericeqti etc.".

Bineinfeles cd toli arhipistorii basarabeni uau mdsuri pentru inldturarea scdderilorclerului. Pe vremea mitr. Gavriil, dicasteria, pornind de la ideea cd ,,ati t preotimeaacestei noi eparhii, cit chiar $i protopopii au nevoie de invdliturd qi a se adapta la oorinduiali cuvenitd", era de pdrere ca pentru intreaga eparhie sd fie numili doi inspectorisau conducitori, dintre care unul ar avea sub supravegherea a finuturile Orhei, Soroca,Hotin qi Foleqti gi altul - fin. Lipuqna, Hotdrniceni, Codrii qi GreceniiT2. Dupd cit cu-noa;tenl faptele din actele arhivelor, aseme nea nspectori n-au fost numili , numai dacdnu-l vom socoti ca at are pe protoiereul Teodor MaliavinschiT3. De asemenea, u o datimitr. Gavriil se adresd cdtre preolime cu apeluri pistoreqti, in care ii indemna sd seablini de_^la urtir i rele. Pe lingd aceasta, dinsul a sporit numdrul blagocinilor gi pro-topopilor' ' ' , c-5rora e cerea sd aib6,,suprave ghere nesldbitd" asupra clericilor ce le erauincredinfali. in acest scop, el a intocmit pentru blagocini qi protopopi gi o anumiti , , in-strucfie"'o. O altd mdsurd, de care se folosea mitr. Gavriil spre a ridica nivelul intelectualal preo{imii locale, era invitarea preo{ilor din eparhiile ruseqti , pe care-i aqeza, adeseori,in locul preolilor romAni. Aga, de pildi , la catedrala din Chiqiniu, din 18 clerici, citi erauacolo in 1812, 16 au fost adusi din Rusia76.

45

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 11/286

Nu mai pufni grijd avea de- preofime, de nevoile ei intelectuale qi morale gi al doileaarhipistor Dimitrie. In primul rind,

el a intocmit pentru preolii parohiali o instruclie, incare a dat ldmuriri pentr u legile qi regulile privitoare la metrici, l i te-deumuri impiidtegtiqi parastasuri; a ardtat, de asemenea, ndatoririle preotului fatd de bisericd. piind ne-voit qi d?nsul sd hirotoneasc.d n preotie, cu dezlegarea sinodului", pe candidalii iegil idin rindurile clericilor inferiori - cintdreli qi diaConi,- Dimitrie a luat asuprd-qi sar-cina de a examina pe candidalii pentru preofie, din cit ire, cintare, tipicul biseriiesc Aicatehism, ar in lipsalui, sau in'cai de boald, era'inlocuit de'egumenut oa"icfrietl efarede aceasta, pentru a-i instrui pe. candidali in chestiuni privitoire la indatoririle preotegti,cum,.9i pentru a-i atrage la o viald interioard creqtineasc5, a fost pus arhimand'ritul Iri-neute,.iar grija, mai de aproape, pentru pregdtirea candidali lor de preolie, o aveau, dupddispoziliunile lui Dimitrie,, blagocinii superiori. Aceastd orinduiald a durat in tot iimpularhipdstoriei ui Dimitrieou. Dorin;a de a avea in eparhie, cit mai curind, preoti instr ; igil fdcea gi pe acest arhiereu sI se adreseze consisioriilor din vecinitate, bin ioaotia qiEcaterinoslav, cu rugdmintea de a recomanda absolvenlilor seminariilor din locali tate,ca, in cazul cind vor consim{i,

sd vind sd ocupe parohii-in Basarabia. Trebuie addugatcd, in chestiunea aceasta,_ tdpinirea eparhiali baiarabeand era ajutatd de sinodul rus,care, prin ucazuri speciale, comunica arhiereului local numele ibsolvenlilor liberi aiseminariilor din alte localitdli8r. Dimitrie a avut mult de luptat gi cu scdderile morale al epreolimii, qi in primul rind cu befia. Socotind ci cel mai bun miitoc de luptd este umina,invdldtura,- Dimitrie . 1dem19 preolimea s5 comande gi sd ciieascd opere cu conlinutreligios-moral, ca de pildd: ,,Tabla Noui" (,,Hona-a Crplr-xra,rr,,) de aitriep. veniamin,,,citirea creqtineasci gi Duminicald" (XpnctlraHcKoe r Bocrpecnoe greHr.re,,).

Irinarh, urmagul lui Dimitrie, era qi mai hotdrit in chestiunla ridiclrii nivelului inte-lectual al preofimii qi, ndeobgte vorbind, a pregdtirii candidatilor la preolie. El nu se pu -tea impdca cu faptul cd d,ezlegarea datd,lui Dimitrie de a numi prebli aintre cintdreii adevenit un obicei foarte rdspindit. ,,socotind acest obicei foarte vdtim6tor,. - raportaIrinarh sinodului - ,,mi-am impus, deocamdatl, ca normd sd fac pe cintdreti numaidiaconi, qi numai pe urmd... sd-i invrednicesc cu gradul superior, qi pe lingd aclasta --numai in

cazuri de nevoie gi la acele biserici, unde slujba dumnezeiascd se ace in limbamoldoveneasci". Condiliunea indispensabild, ra ca acii ce candidau la preofie qi diaco-nie si l ind un examen din catehismul cel mare. Pentru acele biserici undi slujba se ficeain slavoneqte, 9i Irina.rh invita candidali din eparhiile vecine, dintre absolvenlii semina-riilor, prin autoritdtile eparhiale respective.

La aceastd mdsurd, Irinarh era silit de altfel qi de citre sinod82. E de notat, insd, cip.ufini tineri consimleau sd vind in Basarabia, cu toate ci mdsura aceasta ntra in prevede-rile politice ale stlpinirii ruse, iar in unele eparhii din Rusia mulli absolventi ai semina-riilor stdteau firi locuri. Pe de altd parte, candidali i rugi nici nu corespundeau condi-{iunilor locale. Aceasta nu putea sd n-o r..unour.8 chiar qi lrinarh^ ,,ivlajoritatea pa-rohiilor din eparhia local5" - scria Irinarh oberprocurorului sinodal - ,,sint locuitede moldoveni, pentru care slujba dumnezeiascd se face in l. moldoveneascd, qi eleviiseminariilor depdrtate nu pot fi intrebuinfafi aici cu folos". Situafia era foarie'grea qiIrinarh era nevoit sd_ irotoneasci chiar qi candidali fdrd pregdtire speciald, cdci altfel

',multe biserici ar trebui cite ciliva ani sd rimind inchise qi-multe purotrii fdrd preo1i,.83.

2 .

Nivelul intelectual gi moral, atit de scdzut, al preolimii corespundea pe deplin custarea juridici a clericilor. Drepturile acestora nu eriu bine fixate prin legi,'iat ."1. pt"-vdzute in lege nu se respectau. Mitropolitul Gavriil se plingea guvirnatoiului Sturzi c6dregitorii civili,..ca qi boierii gi locuitorii, qi, mai cu seimd, arendaqii moqiilor, nu ince-teazd a nedreptili preolimea: unii cu cartiruiri gi transporturi cu i5rulele, aliii cu diriqi alte indatoriri ilegale ; de asemenea cu insulte gi necinstiri, impunind i" preoli la cor-voade deopotrivd cu ceilal{i locuitori8a.

- :: i

llg:::rirlit

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 12/286

. e ai n

. . :: ) L l

- a -

Mitropolitul comunicl oberprocurorului cd unii ispravnici primesc plingeri im -potriva fe{elor duhovniceqti, e judecd qi hotdrdsc pricinile fdri qtirea delegatului preoli-miint. Aga era starea de fapt, cu toate cd legile existente,^pe tunci, in Rusia puneau preo-fimea la addpostul tuturor ofenselor qi nedreptd{irilorou.

O altb laturi in starea juridicd a preolimii constd in aceea cd, in baza obiceiului

vechi consfinlit prin legea din l2 august 1823, clericii erau legali de Iagma duhovni-ceascd nu numai prin serviciu, ci prin insdgi obirgia lor, aqa ncit in aceastd agmd rdmi-neau sau erau socotif i ca membri ai ei gi acei descendenli ai clericilor, care de fapt nuaveau in biseric5 nici o slujbd. $i aceastd particularitate a si tualiei juridice a clericilorera cu atit mai inrdddcinatd, cu cit se ntemeia pe starea economicd cum se vede din le -gea din 1812, descendentii clericilor nu puteau cipdta mijloace de trai decit de la tagmaduhovniceascd. Astfel, preo{imea din Basarabia, ca qi acea din Rusia, constituia un fe lde casti. Baza ei economicd erau veniturile parohiale, pe care le mogteneau unii de laal1ii. O asemenea egdturd intre fiecare persoani qi toati ta1ma preolimii uqura, bine-inteles n oarecare mdsurS, starea material5 a clericilor, aducindu-le, ins5, in schimb oqtirbire a drepturilor.

3 .

Nici starea materialS a clerului nu era mai bund. Deqi avem in aceastl privin 5 pu-line informa{iuni, putem spune ci izvorul principal de existen}d, pe vremea mitropoli-tului Gavriil, era taxa de la credincioqi pentru sivirgirea diferitelor slujbe. E de crezut cdsitua{ia aceasta de dependen{d pricinuia multe nein}elegeri, qi mitropolitul s-a simlit si -l i t sd fixeze o anumitd platd pentru servicii le preofeqtio'.

Aceeaqi mdsuri gi din aceleagi motive a luat-o qi arhipdstorul Dimitrie'b. Un alt iz-vor de existen{d, n parohiile rurale, era ajutorul material al boierilor proprietari8e.

1\.ceastd rinduiali nu privea decit pe preolii a;ezali pe moqiile boieregti. Vom adduga,cd dupd unele qtiri, multe biserici din Basarabia aveau in posesiunea or pdmint cdpdtatinci sub stdpinirea turceascSeo.

Dupd alipire, in Basarabia s-au intemeiat multe sate pe domeniile statului. Pentrupreolii acestor sate n actul sinodal din 1813 nu se vorbea, bineinleles, nimica despre pd -mint, qi aceqtia cu vremea au intrat, treptat, in posesiunea ina{ului gi a pdqunelor foarteintinse, aqa incit tdranii din aceste sate ajunseserd strimtorati. Se crease, indeobqte, osituatie grea atit in satele boiereqti, cit qi in cele de stat: in cele dintii, deplina atirnarede boieri pricinuia preolilor multe nepldceri , ar in cele din urm5, nefiind indica{ii pre-cise in lege, preolii aveau necontenite nein{elegeri cu }dranii, cu atit mai mult, cu citintinderea de pdmint asupra cdreia bisericile cdpitase drept rdminea nefixatd prinlegeer. Se cerea o rezolvare hotir i t i qi precisd a acestor chestiuni qi aceasta nu s-a ficutdecit pe vremea lui Dimitrie, urmaqu l lui Gavriil.

ln 1829, nbaza unui inalt ordin din 6 dec. al acelui agi an, s-a hotdrit ca fiec are bi-sericd, avind un preot gi un cintdref, sd primeasci ca normi un lot de 33 desetinee2 depdmint. Aceastd suprafali varia in proporlie cu intinderea proprietdlii funciare a [drani-ior : lotul bisericesi se mdrea duph mdrimea pdmintului dat in posesiuneq tdranilore3.

Aceasta era o lege generali, care privea toate parohiile din Rusia. In Basarabiaea s-a aplicat in linuturile Bender, Acherman gi Ismail, unde fiecare familie de tdrani afost inzestratd cu 40 de desetine, ar familia imigratb cu 30 de deset.; aqa ci, potrivit culegea din 1829, fiecare parohie a cdpdtat o porliune intreitd - 99 de desetine. Pe bazaacestei legi impdrlirea pdmintului pentru biserici in satele de pe domeniile statului s- afdcut repede, $i pe la inceputul an. 1835, 65 de biserici din asemenea sate aveau cite 90de desetine, o bisericd cu doud ,,priceturi"en era inzestratd cu 198 desetine,T5 de bisericiin coloniile bulgdreqti cu cite 120 de desetine, iar bisericile din Bolgrad gi Comrat, fie-care biserici cu doud,,priceturi", cu cite 240 de desetine. Mai rimisese incd cinci bisericidin aceste sate, neinzestrate cu pdgiqt, qi in 1835 stdpinirea eparhiali incepu sd l6mu-reascd qi chestiunea acestor bisericies. n 1843 legea din 1829 a fost confirmai5 ain noue6.

i l

q " : : d

47

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 13/286

Aqa s-a rezolvat chestiunea privitoare la loturile de plmint pentru bisericile din sa-

telede pe domeniile statului '

Mai anevoioasd era inzestrarea cu pdmint a bisericilor din satele boiereqti, {J nmodel potrivit pentru stipinirea eparhiald erau normele legii din 6 dec. 1829, ntocmite

pentru parohiile ruseEti n satele de stat. Boierilor, insd, ntt le convenea aceasti lege, care

i."*p.opriu

pimintui pentru totdeauna. Din aceasti cauzd, n 1835, abia 13 biserici din

,ut . l" boi.."qii ur, fost inzestrate cu pdmint. Dimitrie, cu ajutorul guvernatorului,.a std-

iu;t.u loturile de plmint bisericesc n-aceste sate si fie precizate prin anumite planuri'

intocmite de cdtre ingineri hotarnici".Cu toate mdsurile luate pe vremea lui Dimitrie, starea materiali a preofilor n-a fost

pe deplin clarif icatd. Erau multe imprejurdri ce agravau situalia chiar ;i in acele parohii

iu .ur. se refereau direct dispoziliunile ui Dimitrie. Aqa, multe sate aveau cite doud qi cite

trei , ,priceturi" rdmase din trecul. ceea ce nu corespundea cu suprafa{a de pimint, pe

cind unele parohii nu aveau pdmint bisericesc n proporlie le.gald.Erau 9i parohii foarte

sdrace. inind seama de acesie mprejurdri' arhiepiscopul Irinarh, urmaqul [ui Doimitrie,

stdruia si retluci numbrul preotilor inparohiile

undeerau

,,pricetrlri"de prtsos .

-. i; 1842, sub Nicolae I, 'a suivenit inci un insemnat mijloc de existen{d pentru preoti-

me. Anume, pe temeiul ucazului mpdrdtesc, n bugetul sta tului s-a-prevdzut , .anual ,sumi de 100-000 ruble pentru salarizarea preolilor din parohiile sdrace". lrtnarh, pe

baza acestei egi, a izbutit , in 1844, sd oblind leafd de la stat pentru 23 parohii basara-

bene din cele mai sirace'-in Rusia existau;i alte mdsuri care tindeau spre acelaqi scop - imbundtdlirea.stirii

materiale a clericilor. Astfel a fost dreptul de mogtenire al'c^lericilor asupra parohiilor'

care, rnai tirziu, a fost consfinli t prin legea din 12 aug' 1823. n urma acestei egi: a) in

locurile clericilor imbdtrinili, sau mor1i, erau numili de preferinlS copiii sau rudele lclr,

de asemenea qi strdil i i , insi cu indatorirea de a intre{ine pe cei derrrisionafi au pe v5-

cluve i orfani ; b) orfanilor clericilor li se pdstrau ocurile care rdmineau neocupate cifd

vreme aceqtia erau minori ; c) , ,pricetele" erau obligate sd dea in folosul vdduvelor qi

orfanilor din parohiile lor o parte din venituri gi din pdmintul bisericescrt"' ' -egea aceasta

nu crea o situafie n9u5, ci sancfiona numai o orinduiali veche,deveniti obicei. Cu toafe

cri aceasta mdsurd, dupd lege, nu putea ii aplicatd decit in cazuri excep{ionale"", in

realitate aplicarea uo.u lo.-tnult mai des, intdrind qi mli mult obiceiul vechi 'L"egea in 12 august 1823 a fost aplicatd qi in Basarabia- Printr-o circulari speciald,

Ae ta fricasteria Chilindului li s-a p,, i in vedere protopopilor sd indemne pe cintdrelii

necdsdtorili, precum qi pe alfi tineii din tagma duhovniceascd ce ar dori sd se insoare

sd ia in cdsdiorie fete tbt din tagma duhovniceascf, qi , 'pentru aceasta vor primi bine-

cuvintarea cereascS, ar de la aihipdstor o cieosebiti 'consicleratie"ttt:. oarecare uqu-

rare in starea materiali a preoliloi s-a adus prin desfiinlarea, n 183'7, a ,,ploconuluiepiscopiei". precum ;i a ddrii pentru ;coale"" ' .

Stlpinirea eparhiald a avut'griji gi de mernbrii cei siraci ai tdgmei duhovniceEti i 'incd in anul 18i8, sub mitr. Gavr i i l , a luat f i in l5 , ,Epi t ropia pentru sdraci i d in tagma

duhovniceascf a eparhiei Chigindului". (,,flone.{nrerlcrBo o 6e4ultx AyxoBHoro sBaulnla

Kn-rHescrori Enipxur.r"\. La inceput, mijtoacele Epitropiei se adunau mai mult prin

oi.und" benevole qi bineinleles nu ii.rttg.au la sume mari' ' ' ' Pela sfirqitul perioadei,

npitropia era alciiuiti din 4-5 membri, avind 30-38 colaboratori' in fiecare an' se

uiunui pind la 2.J00 . , par te pr in colectd (p?n[ Iaj00-550 r. ) , iar restul pr in cut i i le

infiinlut . in fiecare biserici. La aceastd sumi - se addugau procentele a capitalul adu-

nat in anii precedenli (16 75.3 rub.). Din aceste mijloace Epitrop"ia achita, in folosul

sdracilor gi orfanilor de clerici, pina la 3000-3300 rub. anual " 'n.Concluzia generald la care se ajunge pe baza faptelor ardtate, cu privire la starea

clerului basarabean n prima perioadi, estta.eea cd to{i arhipdstorii qi indreptau atunci

toate sfor{Xrile spre a crea preo{imii o situalie mai buni qi mai traintca' ln urnlarrrea

;;;;;"1 r.fp, .i se intemeiau pe doud principii : intiiul -^singura misiu-ne a .clericilor

este acea morald-religioasd, iare se indeplineqte prin sivirqirea slujbelor biserice;ti

4 8

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 14/286

,illfll: L-)' ' f e

lllliit- -a-

al doilea - pentru a indeplini ace.astd misiune, clericii, pe. ingi pregStirea corespunza-

toare, au nevoie de o bund situa{ie materiald, ce i-ar rldica.in ochii pdstorililor' Fald

de pSstorili, fafS de o";;;,- in mijlocut c6ruia erau chema{i sd-qi ducd sarcina p6sto-

riei ,- preo{ii n' uu. i i 'ui* inJatotiri. Nu li se cerea si cunoascd, cel pu{in, mai de ap -

roape acest norod, .""ri"."t t i qi nevoile lui sufleteqti, pe lingd cele religioase' Numai

astfel se explicd fuptnf--.a ioli'arhipdstorii

basarabeni,- incepind cu mitr' Gavriil qisfirqind cu Irinarh -*;,r;;, 'n"i.r. tut, in Basarabia, pe candidali i de preolie din gu-

berniile ruse, ceea ce de altfel, cum s-a vdzut mai sus' corespundea pe deplin cu concep-

a stipinirii lariste'

CAPITOLUL III

Grija pentru luminarea religioasd a pdstori(ilor.- clddirile bisericeEti'

CatedraLa-i-orla.-

Predt\tte.- Chestiunea repausului duminical'

l .

Multe mdsuri s-au luat qi cu privire la pisforili. incepind cu intiiul organizator al

eparhiei basarabene,";;i;;fi";;ii'sidr,riau ,5 ind.u*.re poporul basarabean pe calea

inva{iturii biserice;ti. in acestscop mitr. Gavriil in primul rind s-a gindit mult sd repare

vechile cladiri bisericeqti de asemenea a fdcut alts multe noi, indemnind la aceasta pe

siteni qi pe boieri. i l ;f i i l ; acestui ndemn, in timp de.opt ani (1813-1820) au fost

i;.4;;,';r"re qi irpriuit., up.oupe 200 de biserici noi. E drept c5 acestea aveau o

construclie foarte ri ' i lJa, ." i.-.iiu d. piuttX, cu pereli-de lut, acoperite cu qindril6'

uneori chiar cu pui"'#;;;"t,rtt. i.ta, trapi"lt"u eparhiali permitea sd se faci astfel de

clSdiri, linind seama de nevoile religioase'Aceleaqi mdsuri le lO*" qi plgTf. Dimitrie, care cerea.aiutor'nu numai boierilor

si sdtenilor, aar g ste-iinirii f"iL". fnfufp.mita iSruinleiacestui.irhipdstor, -au zidit fru-

moase lddiri uir".i. itl'in-Cniliu, Ismail, e;nd"t, Aiherman Ei Hotin' Toate ace-ste ise-

rici au fost ridicate ii'#;;;i";i;; ;;;*l;i,Jin aqa-,is"l ,capital de 10o/o"106 fdrd

ca locuitorii acestor;;";;;t rie impouirali cu vreun iTpo:ir.. $i cgtg mai multe biserici

au fost clddite p. fu *t.l-S destul i rprttJ-.e in t8Zt,^cind bimitrie a ocupat scaunul

arhipastores., n intr"uga Basarabie.iuu-S6Z e biserici, ar in 1843 - pe la sfirqitul

arhipistoriei ui-

905.insd, momentul cel mai mdre al activit5lii arhiepiscopului Dimitrie' in privinla con-

strucliilor bisericeqti, ste noua catedr,ald iditd in Chiqindu'Chestiunea.orrri.,riili nei catedrale oi a fost ridicatd nci din 1817' iind' insi' re-

zolvatd efinitivabia n 1g30, u ajutorul contelui M. voronfov, cirmuitor al Novorosiei 'planul pentru

"ouu.iiai.L cu clopotnil6 a fost f5cut de cdtre Melnicov' profesor de

arhitecturd u e.ui"n'lu d" urt" fiu.o t". Lucrarea a inceput a 11 mai -1830'qi la

l2 ianuarie 1S35 a-;;;i terminatd. Sfinlirea catedralei avut loc la l5 oct ' 1836'

Noul locaq Uir".iJ"r.-ulost zidit uui;rJtt.u."l Nagterii ui Hristos, u doud prestoale

aldturate, rr,.rt .,ctrinuisf- Ale*andru Nevschi, ar al doilea - sfintului Nicolae Ficitorul

de Minuni. rout" r,r.ii.il. ;; picturn au fost executate de pictorul covqarov' Pentru ca-

tedratd, n urma r;;;ii.il,r'l ni.nitti", b-au dat 1000-de uduri (16000 kg) de arama

din vechile unuri ;;;;ii;;t.Jin Silistra a Ismail, din care s-au urnat cinci clopote'pentru clopotul ."i-*ll mare (400 pui":O 400 kg) s-a iniltat un turn deosebit

, ,sfinta oartd.. (, , . ; ;;;;" ;parf), ain iniliativag.ufiernatorului ' Feodorovr0T'

Asrfel ca starea ucrurilor in privinia'locaquiilor. bisericeqti e schimb.d. pt" ll::'i .re' ;;^;;;ri . l".e^p"'"."-.u lui trinarh erau multe biserici oarte vechi, nematco-

respunzindmenirii a""" fi locaquri e.edulalie "ligioase entru poporr0s' n.unele oca-

litili, insd,".u'

Uiri.lJi ' i i '6"-irri*t 'on. i.inuttt inittidea bisericiie vechi, silindu-se le

inlocui cu altele "i.-Iii"

lcestea, nutt. t" ia.eau din piatrd, aqa ci numirul Oi:::tt]l:ti'

lemn ncepu sd scadd. Activitatea onstructivd fost condusd u multd energle' a$a n-

cir in 1858, pe ru r]illit"r-ur-tripdstoriei.,l trinurh, in eparhia Chiqindului rau 865 de

j \ P L r D , , \ \ ( h l 49

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 15/286

1 r t l l lf r * t * t } *

n t f n x . i

Noua catedrali din Chiqiniu

biser ic i , d int re care 314 erau de piat rS; i 551 de lemn. Mai erau 15 capele de piat r i , 23

de lemn, in ceti l i erau 4 biserii i 9i capele, in 2l de mindstiri erau 3l de biserici de

piatri qi trei de lemn. Unele biserici primeau de la stipinire o oarecare subvenlie pentruiucrdr i ie de repara{ie qi pentru int rel inerer r" .

Odat i . , . lddi r.u biser ic i lor, s-au luat mdsur i gi in ce pr iveqte buna or induiald in

biser ic i . Mit r. Gavr i i l inc5" potr ivi t cr. r or induiala din biser ic i le din Rusia" ' . pr rnt r-un

ucaz din 5 aug. 1817, a dispus ca in f iecare biser ic i sd se nf i in leze doub cut i i : una pen-

tru bani - oirande de la credincioqi n folosul bisericii , al ta - pentru adunarea bani-

lor in folosul sdraci lor r rz . reasf . Dimit r ie , ,a gdsi t cu cale" si dea, n 1828 ' o , , inst rucl ieprin care dispunea urmitoarele: ,,a se orindui pe la toate bisericile cite un staroste sa u

sameg.. acesra era obligat sd intocmeascd un inventar 4l averii bisericegti 9i sd poarte

condicele de venituri gi itreltuieli. Pe lingi aceasta, pentru sporirea venitului bisericilor'

vinzarea gmindrilor irma sd fie a bisericii ;de asemenea e infiin{au doud cutii ,- una

a bisericii gi alta a sdracilor, ,,iar alte cutii s5 lipseascd i. din soma bisericii nici samequ

fdrd de preot, nici preotul fird de sameq 9i fird de epitrop nu vor putea face nici o

cheltuiali,,... La sfiigitul anului banii sdracilor urmau sd fie trimigi prin protopop la

Epitropie ,,pentru ciutarea celor siraci din tagma duhovniceascd ctt obignuita ard-tur. , , . . . ' r3 . Astfel , cum vedem, n biser ic i le din Basarabia s-a int rodus serviciul^epi t ropii"r ' t i t"r i . .gii ru atribulii f ixate mai de mult in legile bisericeqti din Rusiarra. n 1838pe la toate biiericile s-au trimis deosebite ,Pravile", din consistor, cu privire la.vinzarea

iumindrilor bisericeqtirrs. Preasf. Dimitrie purta grijd qi de inzestrarea bisericilor cu

cele t rebuincioase: veqminte , dr f i , regist re , e tc . , ; i i n l ipsa acestora , u aprobd sf in{i re

biser ic i i r 6 .

Sluiba dumnezeiascd e fdcea, b ineinleles ' n l . romAneascd '

li:'

50

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 16/286

O altd mdsurd tinzind la luminarea pdstorililor a fost indemnarea preolilor de apreda norodului invdldtura bisericeascd n formd de ,, invd1ituri qi convorbiri de catehi-zare". Pentru a inlesni preotilor indeplinirea acestei misiuni, din porunca mitr. Gavrii ls-au alcdtuit in L moldoveneascd nvSldturi scurte, care urmau a fi neapdrat citite in bi-serici in fiecare zi de sdrbdtoare $i duminicS.

in 1821, sinodul dd un ucaz prin care se atrdgea luarea-aminte a arhip dstorilorasupra relei stdri a poporului in ce privegte viata lui religioasd-moraldrrT. Pentru inld-iurarea neajunsurilor observate, ucazul cerea sd se predea, necontenit, nvSliturd creqti-neascd, n fiecare duminicd, inainte sau dupi liturghie. in urma poruncii sinodale s-auintocmit anumite regulir 't. Pe temeiul aceloraqi porunci sinodaie, arhiep. Dimitrie adispus ca in satele moldoveneqti, pind cind se vor tipdri invdldturile proiectate in l. mol-doveneasci, preolii si invefe pe parohienii lor rugdciunile dupi utrenie. De asemenea,la sfirqitul liturghiei, cum qi dupd liturghie, sd se citeascd catehismul, nvildturi sinodale5i si se dea ldmuriri privitoare la evanghelie. Ca ajutor pentru bisericile rurale, Dimitriea dispus sd se alcdtuiasci un catehism, n formd de convorbiri scurte, n care sd se deaexplicalii asupra rugdciunii Domnului gi a sf. liturghii. in acelaqi scop, nsugi arhiep. Di -mitrie igi lui sarcina sd traduci in l. moldoveneascd nvSl5turi pentru duminici gi zilede sdrbdtori. La Chiqiniu, in catedrali qi in celelalte biserici, se rosteau nvdlit uri dupdun anumit plan aprobat de arhiepiscop. La aceastd muncd au fost atragi qi profesoriiseminarului. In oragele unde nu erau preoli cu gcoal5, protopopii erau insdrcinali cutdlmdcirea credinfei, fiind obligali, in prealabil, si inainteze arhipistorului planul pre-dirii invdlSturilor.

Arh. Dimitrie urmirea, cu toatd luarea-aminte, dacd se indeplineqte dispozitiunealui. Preolii neglijen{i erau ameninlali cd vor fi indepdrtali din parohiile lor qi inlocuili cual l i i , ,ce vor avea f r ica lu i Dumnezeu"l le .

Un alt mijloc pentru atingerea aceluiagi scop erau predicile. Cei mai de seamd pro-povdduitori erau inqiqi arhipdstorii. Dupd cit se poate judeca pe temeiul acelor 1l pre-dici care ne-au rdmas de la arh. Dimitrie, el qi in propovdduirea sa proprie nu ie;ea,aproape deloc, din cadrele subiectelor ndicate subalternilor pentru predici . Adevirurilecredin{ei creqtineqti, via}a evlavioasS, dragostea fafd de {ar - acestea erau subiecteleprincipale,

pe care le trata, mai des, arh. Dimitrie inaintea ascultdtorilor sdir20. Mareteolog-teoretician qi distins propovdduitor era gi Irinarh, urmaqul lui Dimitrie. in predi-cile acestuia predominau, in .f.ond, aceleaqi subiecte - simbolul credinlei, rugdiiuneaDomnului , cele zece poruncir2l .

Stdpinirea eparhiali stdruia muit sd indemne la propovdduire gi pe preofi. Dispo-ziliuni mai stricte qi mai precise in aceastd privinti s-iu fdcut de cdire'Irinarh. in toataBasarabia au fost alese gapte puncte unde,- duminica pi in alte zile de sdrbdtori - se ros-teau predici, qi anume : Ia catedrala din Chiqindu, a acea din Bender, a biserica ,,Schim-barea a fa1d" din Bolgrad, la catedralele din Cahul, Hotin, Acherman gi Ismail . Atit con-linutul predicilor, cit gi, indeob;te, toatd aceasti activitate a preofilor era supraveghiati decenzori qi chiar de arhiereul eparhiot'". Preotii ce nu-gi indeplineau aceasfd datorie eraupedepsili cu dojand qi amenzi in folosul Epitropiei pentru idracii din tagma duhovni-ceascd. Atit predicile, cit qi invdldturile puteau fi rostite in L rus[, in cea-bulgard, cum5i in l. moldoveneascS. Rezultatele mdsurilor ardtate erau foarte slabe. Cauza i'. .ip"t"-

nie era lipsa de preofi cu studii, sau cum se zicea pe atunci,,preofi invi1a1i,, (,,yue"or".Bqu-leHHlIKn") chiar-qi cei ce-gi fXcuserd studiile in seminar nu erau destul de har-n i c i i n a c e a s t i p r i v i n l d ' " .

Pentru a inlelege rostul dispoziliunilor privitoare la predici qi educatia morali-re-l igioasd a poporului, sd nu scdpdm din vedere cd din programul acestor predici fdceaneapdrat parte catehismul. Acesta, insd, con{inea nu numai dogmele religiei, ci o intreag6;onceplie de teologie oficiald. Aceasta rezultd mai limurit din catehiimul intocmit aeFilaref Drozdov, vesti tul mitropolit al Moscovei - carte ce a servit zeci de ani ca ma-

5 l

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 17/286

nual de religie in gcoalele ruseqti de toate treptele. Pe lingd explicdri privitoare la crezuldin Niceea, acest catehism continea gi idei de altd naturi, menite si formeze din ascult5-

tori, supugi credincioqi ai larismuluir2a.3 .

Pe lingd lipsa de ,,preoti cu studii", destoinici de a rosti predici, luminarea poporu-lui pe aceastd cale intimpina gi alte predici, cum erau iarmaroacele care se fineau, ap-roape pretutindeni, duminica, impiedicind pe cregtini de a cerceta bisericile. Arhipdstoriibasarabeni din intiia perioadd au dus o luptd neimpicati contra acestui obicei. Celdintii qi mai inverqunat luptdtor a fost mitr. Gavriil. Dupi doi ani de la infiin{area epar-hiei, Gavriil, ,,intemeindu-se pe insdqi dreptatea, pe legile statului gi vechile obiceiuri,intervine pe lingd guvernatorul Basarabiei (Sturza, pe urmi Harting), pentru a se lu amlsuri ca ,,duminica in nici un caz si nu se adune norod pentru tocm6le negustoreqtiqi si nu se deschidi deloc dughenile duminica toatd ziua, atit in Chiginiu, cit Si in toateoraqele qi tirgurile din oblastia Basarabiei, gi in schimb si se insemne ca zi de tirg joi sau

vineri, ceea ce ar fi fdrd obidd pentru toate nafiile". Guvernatorii, in ce-i privea, auluat mdsuri, dar de dispoziliunile lor in unele localitdfi nu se {inea seamd deloc, iar inaltele - numai un timp oarecare. Mitr. Gavriil, cam peste un an, se adreseazd din nouguvernatorului cu aceeaqi rugdminte, aritind qi mdsurile ce ar fi eficace pentru acestscop'". Mdsurile ardtate de mitropolit au fost acceptate de cdtre guvernator, insd n-auadus rezultate dorite.

ln 1818, obgtea de moldoveni, bulgari, greci gi armeni din Chiginiu s-a adresat lu iGavriil cu rugdmintea de a se opri tirgul in zilele de duminicd. Mitropolitul a trimispetitia noului guvernator Catacazi, addugindu-gi avizul, referindu-se gi la ucazul sinodaldin 7 febr. 1818, care interzicea boierilor de a pune duminica la muncd pe sdteni. Guver-natorul a inaintat cererea ,,Sfatului superior al Basarabiei" (,,Bepxonnuti Coaer"),care a dat, in acest sens, o hotirire favorabild. Ea, insi, a fost pusd.in aplicare abia pestedoi ani, sub generalul Inzov, namiestnicul (comisarul) Basarabiei' 'o. Din parte-i, mitr 'Gavrii l s-a adresat n 1820 cdtre locuitorii Basarabiei cu un apel-circulard (din 20 sept.)

in acelasi sensl" .Cu toate acestea, dispozifiunile luate nu erau respectate, qi incd pe la sfirqitul acestei

perioade, stdpinirea eparhiald, in persoana arhiereului Irinarh, era siliti sd lupte cu aceicare le cdlcau ' 'o ,

Astfel, dupd cit se poate judeca pe temeiul faptelor cunoscute, stipinirea eparhiali,in conducerea pdstorililor, nu urmirea decit un ideal abstract pur religios, un ideal carear fi avut acelaqi rost qi aceeagi nsemndtate pe tot globul pimintesc, pentru toli creqtinii.in ce priveqte imprejurdrile qi condiliunile viefii concrete gi indeosebi nevoile sufleteqtiale moldovenilor, indatoririle lor fatd de neam - aceste ucruri nu intrau in programulde culturd intocmit pentru poporul basarabean. n privinla aceasta.singura exceplie eraideea de supunere fald de tarul rus. ,,Era necesal(( - 5psns un cercetdtor al predicilorarhiereului Dimitrie - ,,c? acegti striini (adicd moldovenii.- N.P.) sd fie alipili la orga-nismul poporului rus printr-o unire de dragoste. $i e foarte important, ci propoviduito-rul se foloseqte de orice imprejurare, ca se.d^escopere cestui popor moldovenesc, adop-

tat, isprdvile bune ale farului rus fa{i de el"r2s. Bineinteles cd ideea aceasta era dezvoltatdin predicile tuturor propoviduitorilor din Basarabia - unde gi cili erau - pi numai aceas-ta era singura abatere de la programul pur religios-moral, pe care-l urmdreau atit arhi-pdstorii, cit gi preolii din Basarabia.

NOTE EXPLICATIVEI Eec. Apx. Kou., II, p. 26-33.2 Turtuuoe, I, p. I-90; II, p. 3; Betnacrcuil, I, p. 37-39.- Reforma invSlimintului spiritual, care,

in acest chip, a pus inceputul gcoalelor duhovniceqti din Rusia, in forma lor cunoscutb, s-a inf5ptuit, ca multe

52

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 18/286

- ap-& - r r l l

Cel

r € .ua

alre reforme din timpul lui Alexandru I, sub inleleapta inftuentd qi cu puternicul ajutor al lui M. M. Speransky,mare bdrbat de stat din acea vreme, el insugi fiind din tagma duhovniceascd (fiu de preot) qi cunoscind binenevoile tagmei bisericeqti.

3 ,,Alexandru, cu propria lui mini, a scris actul de Sfintd AlianfS, insb la redactarea lui a luat parteA. Sc. Sturza qi contele Capodistria"...- Illunadep, III' p. 344.

a IIIun'dep, III, p. 344-345.u Cytouruuoa, I, p. 167.

6 in Rusia activitatea Societetii se rispindea gi filialele se infiinJau, pe temeiul dispoziliunilor de lacentru (comitetul din Petersburg) care erau luate de subalterni drept porunci administrativd. Astfel se expliciiaptul ci membrii mai de seamd ai Societ;lii erau arhiereii, guvernatorii pi alli dregitori.

' Cyxoununoa, I, p. 158-193; 216-217. A. H. I la tnun, , ,Poccui lcxoe Eu6neficrcoe Odugecrao".ll. ,,Becr. Eep.", 1868, vol. IV, V, VI, VII. (NoNe VIII, IX, XI, XII)'

8 E de notat ci atit schimbarea in starea bisericii, cit gi alte reforme in ocirmuire, intreprinse de larul\rcolae I, urmdreau scopul de a crea o puternici clasd birocraticS, care ar servi de temelie pentru guvern, inlocul nobilimii compromise prin rdscoala decembriqtilor, care in mare parte erau dintre nobili.- S. Platonov.Histoire de la Russie, 1929, p. 878.

e Aceasti tendinld s-a manifestat indati dupd numirea (1803) prinlului A. N. Golilin in postul de ober-rrocuror. ,,Goli1in, cum se vede, igi luas e asupre-$i sarcina de a gindi el pentru sinod qi a-qi insuqi iniliativa dea indruma afacerile sinodale". - Eapcoa, <Xp. Vr.>, 1895, I p. 280-281.

" ' E a p c o a , , X p . ' 1 r. " , 1 8 9 5 , , p . 5 0 9 - 5 1 2 .I Contele N. A. Protasov a fost unul din cei mai vestili 9i mai puternici oberprocurori sinodali, din

'rtiia jumitate a v. XIX, care a condus sinodul timp de aproape 20 de ani. Era colonel de cavalerie, elev al.,rrui ezuit qi inconjurat de persoane cu mari simpatii pentru catolicism.- Ee"tsacrcui, I, p.58; Turnuaoa, II ,t . L

:' tBapcoa, ,,Xp. Vr.", 1895, II, p. 267-280. Cfr. Bepxoecrcoit, p. 132-139.

" Bepxoccrcoil, p. 95 .'' Toli membrii consistorului, in numdr d,e 5-7, erau numili de cdtre sinod, pe baza recomandlrii episco-

nului. in acelagi chip ei erau puqi in disponibilitate ($ 282). Astfel, personalul consistorului atirna, intru totul,..jearhierei. in fond, arhiereul conducea gi toatd activitatea consistorului. Aga, in caz de divergenti intre secre-:ar 5i membrii consislorului, secretarul avea dreptul sd atragd atenlia membrilor asupra legilor gi a cauzeir;i 318), pe urmd, in acelagi sens, raporta arhiereului ($ 329). 7n caz de divergenli intre arhiereu qi membrii:..nsistorului, dupi a doua examinare a chestiunii in consistor, hotirirea arhiereului se aducea la indeplinire,3-33). Astfel ci, pXrerea membrilor consistorului nu avea nici o valoare, $i toate chestiunile erau hotdrite d€::hiereu si secretar.- ,,Yc'tae ,4yxoauwx Koucucropufi", ed. I, in 11.C.3., v. XVI, nr. 14.409.

r; in referatul prezentat larului in 1812, Protasov, vorbind de schimbdrile proiectate de el in seminarul teo-.r_src, rintre principiile acestor schimbdri aratd cd: 1) elevii rrebuie si fie ferili de ,,abuzarea savant;" a Sf.

Scripturi, care omoare sufletul qi di voie si fie privitd ca un obiect de cercetdri istorice, filologice qi filozofice;I r in seminar nu se vor discuta chestiuni teologice privitoare Ia credinld, inutile qi chiar primejdioase ; 3) din. -edarea teologiei dogmatice va fi inliturat ,,sistematismul ntensificat" care di qtiinlei spirituale un aspect:e gt i in l5 aic i . . . Jarul a aprobat propuneri le lu i Protasov.- Koroeua,in , ,Xp. '1r." , 1906, XII , p .855-964.

' ' , ,En. Bed." , 1881, V, 304-310; Turnuuoa, I I , p. 5 ,46. Cfp. Oru. o6epnp. sa 1847 2., p .93.It

De obicei,fiul de preot era socotit drept candidat la locul de preot, qi copiii de cintdret - la acel

:e cintdret, Astfel, in cler se formau un fel de caste din care oamenii chiar cu talent puteau pitrunde anevoietreptele superioare.- I7poQ. 3uauencxuii. ,,lIpuxodcrcoe dyxoaeuc'rao o Poccuu co +peileHu peQopur't

.i:rpa", cil. dupd Munxtxoa, II, p. 140.'Untipic reprezentant al puter i i episcopatului n aceast i per ioadS-a fost Fi lare t Drozdov, vest i tu l

- rropolit al Moscovei. Om de vasti culturi teologicd, cu adinci pricepere in ale bisericii, cu voinli de fier,-zesrrat qi cu mare tact fald de autoritilile laice, Filaret, timp de 50 de ani a avut o influenli covirqitoare

,...ora bisericii ruse n aceasti perioade, intrupind in persoana lui, in raporturile bisericeqti, oati asprimea regi-- -.ui lui Nicolae I. Nu degeaba contemporanii gdseau mare asemdnare intre Filaret gi larul Nicolae I...

,:eia;i sistem, qi aceeagi convingere, gi aceeaqi putere de voinld...- C. 17. Ma"u'zynoa. Murpononur @uta-r.: dearenu rcpecruancxou peQoput't', ,,Benuxaa peQopua. Pyccrcoe o6ugecrao u KpecrL,nHcKuil onpoc a-- , iu .1ot4 u nacronr4en", I9I l z, V, p. 157.

'I|oxpoacrcuil, V, p. 132-145.

- intiia lege a fost ucazul lui Petru cel Mare, din 28 febr. 1721, care cerea ,,ca pe lingi fiecare biserici,::lru vinzarea luminirilor sd fie orinduit cite un om... Iar cei ce nu vind luminiri in numele bisericii Si-Si'.-5esc ciqtigul de la acest obiect bisericesc n folosul lo,r, de acuma inainte si nu mai vindb aceste umindri gi : . ; le l ind in prdvi l i i le lor" .- 17.C. 35., V, nr.9746. Ci t . dupd ,,En. Bed." , 1895, - I I , p. 12-13.

- Legea din 1808 deosebeqte vinzarea luminXrilor,,en

gros" nu mai pulin de 20 funturi (8 kg.);i=- Jetail", cu bucata. Dreptul de vinzare ,,en detail" (cu bucata sau cu cintarul, mai pulin de 20 f.) n-a fost

.. -dat decit bisericilor, fiind oprit cu desivirgire pentru particulari. Cu supravegherea vinzdrii luminirilor,: - : .rs t ns irc inat i epi t ropi i b iser iceqt i q i pol i t ia (Art .9 si l0) . n .C.3 . , v.30, nr.23-254. Ci t . dupd ,,En.: . ' . 1 8 9 5 . L I L

' : 17.C.3 . , . i ,9 , nr. 10.606; ci t . dupd ,,En.8e0." , 1895, - I I .- Odati cu secularizarea averilor bisericeqti qi ministireqti (1764), cota lor a fost inlocuiti cu un ajutor

- : - : :c de Ia s ta t , care a fost t repta t mir i t .- Turnuuoa, I , p .294.

d )aU2 t l

; - i n- . . 1 U

l - : ) t

. [ :

5 3

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 19/286

.2a . .Pr incipalul capi ta l inatacabi l al qcoale lor duhovniceqt i" urma sb se compund din o parte a bani lor

adunali in trecut 9i pistrali de cbtre biserici, din restul veniturilor bisericeqti, din dobinzile la aceste sume frdin a jutorul ce se pr imea de la s ta t .- , ,En. 8e0., , , 188 , XX, p. 895-907.'' In trebuinlarea veni lur i lor de la v inzarea uminir i lorpentru nevoi le pcolare duhovniceqt i era o contra-zicere a legii lui Petru cel Mare, prin care se cerea ca ,,pe banii pringi din vinzarea lumindrilor ii r" .on.t.rriur-ci, pretutindeni, pe lingi biserici, aziluri, unde se vor addposti bolnavii siraci, care vor fi hrdnifi acolo tor

din veniturile fiecdrei biserici", il.C.3., nr. 3746,vxas 28 eeap. t721 z.- cit. dupd rev. ,,crpnunurc,,, 1902,II, 272 (Din artic. ,,K lonpocy rt6 yuacruu o6ulecraa a |enax 4eprcau" de H. Ilpurctoucxuil). Astfel, petru ce lMare urmdrea scopuri de binefacer_e, u de invildmint, gi avea in veder e pe credincioqi in genere, nu o singurdpi tur i socia l i (cea duhovniceasci) .

'o Turnuuoa, I, p. 293-294; Ee,rtl6cKuit, I, p. 49, ,,Tpydut ...,,, VI, p. 46-47.'' Pe atunci o rubli hirtie era aproape egali cu 28 cop. metal." , ,En. Bed." , 188/ , xx, p. 895-907.2" Biograi ia v. la sf i rq irul per ioadei ."" X(uarcuu, ,,Tpydat,..", V, p. 25-26.3t. Craduu4xuil, p. 258.' '^

,,Tpydr't ...", V, p. 27

l',,, ,tan d,ta npednonosxenuoil uoeoil sadnecrpoacrcofi enapxuu., ,,Tpydtt....,,lX, p. I.'o La 6 august l8 l2 , .Gavri i l scr ia lui Ciciagov urmitoarele : , ,Cinarnl inu- la Sani t -petersburg, dupdce s-a primit acolo qtirea despre incheierea pdcii cu Poarta Otoman5, dupi care pace riul Prut e fixat granili$i tot pemintul ce se afld intre Prut gi Nistru este unit cu Rusia, Preasfintul sinod gi d-l oberprocuror a-l sino-dului au avut consfituire asupra infiinlirii, in aceasti oblasfie nou-alipit5, a unei'noi eparhii". (Arh. Cons..n r. 2 2 4 ' I . I , d i n l 8 l 2 ) . D e a i c i a r r e i e g i i i d e e a n f i i n l S r i iu n e i e p a r h i i n o i i n B a s a r a b i a , p a r l i n e a i n o d u l u i ,nu lu i Gavri i l .

.". up? informaliunile adunate in 1821 qi redactate de Dimitrie Sulima, in aceastd regiune erau 7i debiserici, in circumscriplia blagocinului din Odessa erau 9 biserici qi 68 in acea a Direcliunii-Duhovniceqti dinTi r a s p o l . - , , 8 n . 8 e 0 . " , 1 8 8 5 , X V, p . 4 9 1 - 4 9 2 .

3n Chi;iniul a fost ales ca reqedinfi qi pentru arhipdstor, ,,atit din cauza aqezdni ui in mijlocul oblastieigi a nut neroasei populalii, cit fi_pentru_avantaje n privinla pddurii gi altor lucruri trebuincioase pentru via1i,,.-Arh. Cons., dos. nr. 224, f. I, din 1812.

37 in actele istorice din anul 1782 e aritat un episcop romAn - Amfilohie, cu titlul ,,al Hotinului,,.-V.Rgy. Is t .-Arh. XIX, p.42-43. Cfr. Iorga, , ,Bis . RomJ,, l I , p. 174-175.'o Acest obicei exista qi in Rusia, in vechime, gi a fost adus, fiiS indoiali, din Grecia. IIpo4t. E. leny6uu-crcuil ,,?Icropua Pltccrcoii qepxau", p. I, WS. 452--458; cit. dupd ,,Bepxoecrcoil,,, p. 29-30.

3e Dupd informaliunile adunate $i redactate de arhiereul Dimitrie Sulima in 1821, dispozifiunea privi-toare la scutelnici a fost, in 1819, abrogati, fiind^inlocuitd cu 8000 lei pentru exarh $i cu 6000 lei pentru ar -hiereul-vicar. ( , ,8n. Bed." , 1883, XV, p. 492) . in 1819, din mogia , ,Cost iu jeni" a minis t . Galar i de pestePrut, nastoiatelul acestei mdnist., arhimandr. Partenie, a dat Casei Arhiereqti, in condiliuni de emfitheuii pevecie, o bucatl de loc pentru vie, cu plati anuald de 100 lei, in loc de dijmd, in folosul mdn. Galata, insi firddreptul de a o vinde sau de a o schimba.- Apx. Apxuep. fiona. ,,)(ypnatbt 3a z.z. 1834, 1835, t836 u 1887"V. florc'nad Srcouonuqecxozo llpaatenux Apxuen.,Quuurpun o'r 23 uon6. 1836 z,- Localitatea, de care evorba, aparline gi astdzi Casei ArhiereEti gi este cunoscuti sub numele de,,Via arhiereului",- la margineaChiqiniului.

o" Cralnu4rcurt , p. 257.-' Ibidem. n. 257-258.n2 Ibidem, p. 266.- Proiectul mitr. Gavriil privitor la infiinlarea eparhiei Chiginiului este publicar in

ruseqte in ,,Tpy)at .. ', IX, p. 4 15.' ,,Bcenopgaseilnufi,a,oKrraA o6 ycipoficrne Kriuliuencxofi^E.rup*r"",

;i in.romAneqte in rev. ,,Arhivele Basarabiei" din Chiginiu, 1929, I, p. 32- 43; ,,Infiinlarea eparhiei Chiqindu-l u i q i . " H o t i n u l u i 1 8 1 3 " .

"' Craduu4rcui l , p. 250-25 I .

.na Pe lingi mitropolit exista ,,Casa episcopald" care, pe vremea lui Gavriil, purta numele de ,,mitropoli-

tand", cuprinzind biserica mitropoliei, ministirea de pe lingd mitropolie cu cilugdrii ei gi mogiile mitr^opo-litane_cu toati averea migcitoare gi cea nemiqcitoare - moii, iazuri,-vii etc. Casa-arhiepisiopald era conduside Direcliunea economici (,,3xoH-oMuqecxoe lpameulre"),, compusi din trei membii - cilugdri, gi un"pisar"

- secretar. Vom sublinia faptul cd, dupd instruclia intocmiti de Gavriil in 1814, citireali.iniu."use fdceau in biserica casei arhiepiscopale a strana din dreapta - in rusegte, ar la acea din stinga - in moldove-ne|te, ti ,,stavlenicii" (candidalii la preolie) ruqi iqi ficeauilujba lor la sirana ruseasci, iar moldovenii - la ceamoldo_veneasci .- -En. Bed." , 1892, IV, p.8l-88.-' Dimitrie Sulima s-a niscut in 1772 in tirgul Novaia Vodolaga, guv. Harcov. Studiile gi le-a ficutin Harcov, Ecaterinoslav, Poltava, unde (Poltava) pe urmd a fost profesor gi ,,prefect" (subdirector) la se -minarul de acolo. E de crezut ci Dimitrie a fost elevu lui Gavriil, cind acesta ra profesor, ,,prefect,, qi inurmd rector^in ,,Slavianscaia Seminaria" din Poltava. in 1797, Dimitrie a fost hirotonit preot gi in lB00 -protoiereu. in 1806-1811 a fost profesor la qcoala navalE ( , ,$ turmanskoe uci l iqce") din 'Nicoiaev. in isr rs-a cilugirit gi a fost numit episcop de Bender qi Acherman, iar in l8l2 a trecut, cu Gavriil. in Basarabia. Di -mitrie, in calitatea lui de arhipistor al Basarabiei, stiruia si introducd l. rusi in aceasti provincie: totodati.insi, deprinzind bine l. moldoveneascd, a tradus in aceasti limbi, din acea slavond, multe cdrli de rit. Afard

54

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 20/286

; banilor: sume fi

.'on ra-- . i r u i a s -

: , r l o t o t1902,

: : i l UC e l: 1 S U f a

de aceasta, a alcetuit qi un diclionar ruso-moldoven esc.- "En.Bed." , 1894, XVI, p' 47 5-481' Cfr' "Tpydur"'" '

I I , p. 230-244.oE ,,Tpydau..,,, II, 236.- Aceasti mendstire, cu pxmintul p^e.ca_re.se.afla, ra inchinata patriarhiei di n

Ierusal im, cire ia i i t r imitea un embatic (Arh. Cons., dos . nr ' )Zl , f . t , d in-1812) ' Iar Pol icarp , patr iarhul

Ierusalimului, a adus in au. u..u.te mdnistire stdpinirii ruse$ti, fi biserica mindstirii sf. -Arhanghel, ^fiind ce a

mai bund din ora; , u to .t i i ." ia ru irr. .put catedr ; te ( , ,soborul vechi") .- , ,Tpv |ut" : ' , I I , p '2J6 ' - .In al t lo c

( Arh. Cons., dos . r . 224, f . 30, din 1812) , s9 lpul : mai p.ecis : , ,Biser ica f. Mihai l care este metohul minls t i -

r i i Gala ta din laqr, .u . . ,nArr ir t i ." es te inchinatd scaunului patr iarhal din lerusal im"" '

a; Consistorul de mai tirziu.a8 Cradnu.4rcut i , .258.- , ,Tpydw"'" , V" p' 3l '

" Craduu4xutt . Anexa 7'50 Formulare.r' , , in- lur. ind cineva dintre blagocini nu va comunica despre vic i i le- ; i . .c r imele cler ic i lor supuqi supra-

vegherii lor, qi aceasta * i"* l"-l".uri"pe altd cale, el va fi indepirtat din slujbi, dat sub cirma altui blagoctn

;?i;;; O. ui.urtu, uu fi rup'utun.ip.aipt. la fel cu acei, despre a cdror rea purtare' qtiind, n-a comunicat"'-

Ibidem, Anexa 6.52 Mitropol i tu l Gavri i l a muri t la 30 mart ie 1821. n locul lu i a fost numit vicarul lu i , Dimitr ie (Sul ima)

cu t i t lu de a ihiepiscop. , ,Tpydw.. ' " , I I ' p' 17 '-- ii n.c..s.. . x:ixvti, np- 28676' Cfr. ,,En' Bed ', 1883, V' p' 492'5a ,,Tpydw..; ' , lX, P. 16-17.55 Numirea a fost ficuti pe temeiul recomanddrii generalului Inz.ov, mputernicitul ,,namiestnic" (locFitor)

al Basarabiei,, .u.", udr.iJll cunogtinli contelul Caiodistria incetarea d.in-via{d a mitropolitului, scria, intre

altele, contelul ca ,,toate iu ."f" ce'aparlin-eparhiei acesteia doresc sX aibd de arhipdstor- pe episc.opul vicar

Dimitrie care, in .u.g"."u-i..io,"r..'uni

cit a stat aici in aceasti treaptd, pe ling[ cd a invilat.-bine l' mol-

doveneasci, de asemenea diipt"ri-f. li obiceiurile regiunii acesteia, gi-a ciqtigat iubirea adevirat; a tuturor"'

inzou, ain parte-i, adiuga cd Dimitrie'poate aduce-,,un folos realpreolimii

Ei,ndeobqte,

Popollu'll,t-"-truc-are"'

acest berbi t vrednic dea purta nu.. l" d. arhipdstor este absolut necesar" . Capodis tr ia a .t ra_nsmls^scnsoarea

pii.f"iri C"rifin, ministru'ai afacerilor spirituile, care a comunicat-o larului la ll iunie 1821' In aceeaqt

i i u 'g i r rmat 'ucazul cu numirea lui Dimitr ie ' - X(uarcuu, XII , p' 511-512 '

;"- , ,TpyAau. | ' , Y, P. l -2 .t - n .c .3 . , v. v l l , nr. 5380.,o

',,nriuio*"rtuiconsistoriilor duhovnice;ti" (,,Vcraa ,4,yxrtttuutx Kttucucropufi" ), publicat in l84l'

t ' s , ,Tpydt t . . ." , VI ' P. 4-7-6tr , ,Tpy}t t . . | ' , V' P. 7-8 ; 76-80 '6t Yezi p. 43,' , i.inu.'t, pin6 la cilugdrie - lacov Popov, a fost fiu de preot ; s-a niscut in eparhia din Cursc ; studiile si

le-a ficut in seminarul ain C"ursc ai n Academia din Petersburg, pe care a.isprdvit-o in 1817 cu titlu de magistru'

Cdlugirindu-se in acelaqi tl,l.i;;.["

fost profesor limp d9 doi ani la seminarul din Oriol, dupi care a fost trimis

cu diferite misiuni in stratneiate, de unde s-a intors in is:s din cauzd de boal5, avind gradul de arhimandrit' In

lg36 a fost hirotoni t .p ir."p l i ' r r. i iu icar in eparhia Tveri , de unde a t recut la-Riga. Aici , I r inarh , g-Is indu-se n

mi3locul unei populaliuni protestarrte, a pornit o activitate militanti in folosul ortodoxismului, ins5, din cauza

intrigilor mai multor uo"J.*.il .ftiur qi'dintre demnitarii rugi, fiind por.nit contra lui ;i regele P-rusiei' Iri-

narh a fost nevoi t sd paraseascd 'eparhia n 1841. La 12 noiembrie 1844, r inarh a trecut in eparhia Chiqiniului ,

,nO" u art;pestorit timp Oe + u"i. A murit in 18'77 a min. ,,Troi{a" din Riazani, al cerei starei a fost ultimii zeceani din viaia. Ca model in ocirmuirea eparhiei, Irinarh il avea pe Filaret (Drozdov), vestitul mitropolit al

\loscovei. Cunoscutul ...iito. gi 6iplomat'Alexantlru Scarlat Sturja, scria intr-o scrisoare din Chiginiu: "Ieriseari am stat mult Oe uorbl cu'trinarh, un arhiereu cuminte, pltrunzitor qi spiritual. El e un mare admirator al

lu i Fi lare t din Moscova".- , ,Tpydur"" ' , VI ' p' l -93 '6 ' r , ,Tpy)t t . . ." , VI P. 8-- I l .'" Ibidem.,,t

'f,{"-."jpyuep. Doma. (J caz. sinodal din 24 martie 1837 cu nr. 3898 - Legiturile cu mdn. ZoPraf nu '

)-au schi;bat decit in tgi:, cino toate averile ministirilor inchinate din Basarabia au fost supuse ministerului

a iacer i lor s t re ine .- , ,En. Bed-" , 1892, VI, p' 129-231 ; VlI , p' 151-166 '- ---6o -Uroo.sinod. iin 24 mart'. 1837, cu ni. 3gOt. V. Ilcaz. Consist. din I3 apr. 1837 cu nr. 1759.-_Condi-

: iuni le mater ia le ale eparhie i au fosl schimbate qi pe al td cale . A;a , pr in Ucaz ' s inod ' d in 1l dec ' 1837 cu nr '

il .ii5 i r-u i.pu. stiiinirii eparhiale ca, incepind cu an. 1840, si intloducd in toate bisericile din eparhia Chi-

,;narfui uind"rea fu*ineiilo.'t" baza ,,Praviielor" din 28 aug. 1808. Cu acest prilej, ,,Pravilele", traduse in

. moldov., au fost trimise tuturor bisericilor pentru a fi executate de clericii qi epitropii bisericeqti. TotodatS,

.pravilele,. au fost aduse prin politie, la cunoyinla populaJiei,- tot polilia fiind insircinitd qi cu supravegherea

.: r ic td a executer i i lor.^ , ,En ' Bed '" , 1872 ' V, p' 98 ''--;t -,,i"ulni"aprestolului lui Dumnezeu" - scrie cu drept cuvint un preot despre acea vreme

-.,,stdteau

:.u conducitori religioqi, nu ou-.ni de sacrificiu, nu creatori ie via1i, ci pLugari de rind, grddinari, podgoreni 9i

:.;ii de acelaqi fel, cum erau 9i parohienii lor'- Crofircoa, p' 26 '- ' ii U"u"u.ile consistorului ii califica pe clericii vagabonzi (cdlugiri qi preoli de mir) ca indivizi nevrednici

:. .u trecut intunecat, care prin purtarea, cum gi prin tioati infi{igarJa loi, nu se deosebeau uneori de cer$etorii

: s t radd.- , ,En.8e0." , 1882, l l , p. 163-170 ',"s Cra\uu4rcuil, p. ZOl, Sbl-SiA.- Pe lingi aceste neajunsuri, bisericile din noua eparhie, dupd cum

..)J

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 21/286

rapor,ta Gavri i l s inodului , duceau mari l ipsur i de c intdrel i .- ,X(nuxuu, XII , p .429.r" , ,Tpy1at , . ." V, p. 8- 14.t' lb idenr,VI, p. I l -14, 16.- De al t fe l , pe atunci , in toat i Rusia s i tuat ia era cu pul in mai bund. Abia

in darea de seami pe an. 1847 oberprocurorul Protasov merturiseste cd ,,astdzi mai mult de iumdtate din oarohiis?nt_de cuma ocupate de pdstor i , care au cdpi ta t invdqdturd destul de bund".. .- , ,Ort . o6epnp., , p" oi . 1847,p . 2 1 .

7-2Cra|nu4rcuii, p. 295." Teodor Maliavinschi,_ ucrainean de felul Iui, gi-a ficut studiile in seminarul din Ecaterinoslav, a ocupat

mai multe.locuri de preolie, iar in 1809 trecind in Moldova, a fost numit de cdtre Gavriil, pe atunci ,,exarh alsinodului in Moldova, Valahia qi Basarabia", protopop in Cetatea Albd gi ,,orinduit peste toati Basarabia pen-tru introducerea orinduielilor cuvenite qi pentru conducerea cauzelor privitoare la preolimea de acolo',...-Arh. cons. ,,Eeccapa1cxue Qtopttytaput sa I8l2 e." ,,Bedonocru nporonone Matsauncrcoeo".

" In 1819 n linutul H.ot in erau-doi .protopopi la Briceni g i Otaci ; in l inutul Iagi - t re i : la Bdlf i , Sorocaqi Sculeni ; in {inutul Orhei - doi ; in Jinuturile Bender, Acherman gi Ismail - paru protopopii : la Bender,Acherman, Ismail gi Leova.- Cra)uu4rcuft , p. 3]6 (notd) .

i- ' . Vezi p. 42-43.'" , 'Studi i Noud".. . i n , ,V. R." 1924, V.192. Dintre preol i i adugi , cei mai mull i a junsese a hiroronie di n

cintireli qi diaconi, cu pregitire foarte rea sau cu totul nepregitili.'Pentru ei mitropolitul Gavriil a fixat unexamen, care se trecea in fala dicasteriei,- ,,Tpydut...,,, V. p. 10 .

in locurile de cintdreli -Gavriil, cu aprobarea'sinodului, nu..u p..roune laice.- )Kruaxnu, XII, p. 493.7- i "Tpy}ar. ." , VI , p. 16.- Dezlegarea a fost pr imitA in 1g32.'o Egum. Ioanichie (pinX Ia cdlugdrie - Ioan $icov) , rus de fe lul lu i , a fost autodidact . S-a cdlugdrr tla mdn_. Neamlu, unde a fost_de ajutor, ca copist, starelului Paisie in munca acestuia de traducator. in tS05, afrecut la lavra , ,Alexandru Nevschi" , iar l a 1810 a in tra t in s lujbi la exarhul Gavri i l , la Iaqi . Cu inf i in larea se-rninarului din.ChiEin5u a fost numit profesor de matematici, oiupind Ei alte servicii in noru eparhie. La ;.3zz,a fost hirotonit in sanul de arhimandrit. A incetat din viald la fS.4S, n virstd de 69 ani.- ioro4xufi. ,, yx.Ceu." , p. J5-58.

.' ' Ucraine-an e origine , Arhim. I r ineu (num. la ic - Ivan Nestorovic i) s_a niscut la 17g0, fdcindu_qi

s tudi i le a Academia din Chiev. Isprbvind-o a 1805, a fost numit acolo profesor, ar la l8 l1 a fost or indui t decitre sinod la mitr. qi exarh. Gavriil, care l-a numit profesor de I. rusS la qcoala obEteasci (,,publici..) di nIaqi. Acolo a inv5lat_1. omd15. In s-eptembrie 1813, a fost numit ,,prefect" qi piofesor la seminarui^din Chiginiu.In acelagi an s-a cdlugdri t . Peste 8 ani , in februar ie 1821, a fost numit ie i tor (a l doi lea) a l seminarului di nChi;indu. La 1826, a fost hirolonit episcop, n care grad a trecut la Penza, pe urmi la Ircutsc. A murit la 1864.-, . \ t .y. Cen." . , p .44-45. Cfr. , ,Tpylat . . ." , VI , p .8- i l .

"" ,,Tpy)ut..." V, p. 8- l l.

-. "' ,,Tpy)ur..:', V, p. 12,- De altfel, in acelagi scop, mdsuri respective lua ;i stipinirea laici. prin ucazuldin 6 decembrie 1829, Nicolae.I a- dispus ca autoritilile eparhiale sd ndeplineasci cu ioati strictelea regula ca ,in preolie, sb nu fie hirotonili decit absolvenlii academiiloi ;i seminariilor'. Unde, insd, nu s e vor gdsi de"aceqlaindeajuns. acolo si f ie chemali din al te eparhi i .- Turnt tuoa, I, p. 69 .' . ' . . l aa_de pi ld5, a d ispus inodul n 1856, ?n urma unei nspecl i i icute in eparhia Chigindului , de c ir re arhi-mandritul Platon, rector al seminarului din Vladimir, mai tirzlu - episcop-viiar al epar'hiei din petersburg.-

, ,Tpydt t . . ." , VI , p. 17 ." ' , ,Tpy1r ' t . . ." , VI , p. l6-18.' * Craduu4rcui l , p. 353.' ' ' Croilrcoa, p. 102.oo C r o f t r c o e , p . 0 2 , n o t a 2 s i l l . C . 3 . , v. X X X V, a n . 1 8 1 8 , n r. 2 7 3 5 7 : , , O n p a a a x u n p e u M y u l e c . r 1 a x 6 e c c a -

pa6cx-ozo dyxoaeucrea"."' 'faxa era urmitoare : pentru ,,sirindar" sau pomenirea bisericeasci timp de 40 zile - 12 lei ; pentru

citirea stilpului de evanghelii - 20 de parale ; citirea psaltirii - un Ieu ; inmorrnintarea - un leu ; inrnorminta-rea copiilor -- 20 de parale ; cununia celor necisdtorili - un leu ; cununia viduvelor - un leu gi 20 de parale Il i turghia - l0 parale ; sf in t i rea mici a apei ( , ,osf ig t iania micd") - 10 parale ; te-deum ori paracl is - i0 po.. ;rugdciunea la naqtere - 5 par.; rugiciunea de 8 zile - 3 par.; botez;l - l0 par.; rugdciunea d,e 40 zll.e6 par.- C'raduu4rcufi. Anexa vlII.- E de addugat cd,taxa aceasta nu e altcevi decit 6 reproducere, cu micischimbiri, a taxei intocmite de sinod-la 30 apr. 1801. Tot mitr. Gavriil a fixat lefuii qi preolilor de la cated-ral6,.- ,,Tpy)at...", V. p. 32 Si nota 2.

88 in 1831, Dimitrie, fixind o noui taxd, dispune ca preotii si se indestuleze cu mullumlta benevold dinpartea parohienilor ;i sd nu depigeasci plata fixatd prin lege.- Croilrcoa, p. 99 .

" Dupd actul sinodal de infiinlare a eparhiei ctrigineutui, art. 6, in piiui"lu aceasta se zice, intre altele,

ci boierii sint obligali si dea preo{ilor qi diaconilor intrelinere in chipul urmdtor I atita pimint urubil .it ,. ."."pentru cinci chile de seminle ; fineatd cite 8 fdlci in fiecare an, iar diiconului gase. pentiu acest pimint qi pentrufineaJi' de asemerea $i pentru pdscutul a 16 capete de vite de la preot gi a 12 de la diacon, boierul nu va priminici o zeciuiali' Daci ei vor avea mai multa fineald sau pdtune, in u.bst .u", vor cidea la invoiali cu boieriiasupra plilii pentru finealS gi pentru pdgune. n acelagi chip, cu multe inlesniri pentru clerici, erau clarificate pialte condiliuni ale.vielii lor materiale (locuri de curte, grddini, vinzarea vinului etc.). Raporturile dintre boierigi c ler. ic i ixate aic i erau [a fe l obl igator i i $i pentru arendigi .- ' ,Tpydur. . . , , ,V., p .25.e{) V. Ucaz. sinodal din 27 iulie 1884,^nr. 246g (,,En. Bea:;, 18g4, XVll, p. 163).et V. Ucaz. s inodal din 27 iul ie 1884, nr.246t .- ,En. Be/ , , 1884, XVfu. n. 154-164.

56

4i '

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 22/286

\ b i a: : .rh i i'

5 1 7 ,

- - ^ l

' - t - a

e' Deset ina - 1 1/10 ha .e3 Satul care avea mai mult de l5 deset. pdmint pentru fiecare familie era obligar sd dea bisericii parohiale

o porJiune intreitd - 90 deset.- ,,Tpy)at...", V, p. 26 .e' Un preot cu un cint i re l : un , ,pr icet" ."' ,Tpy}au , V, p .28.e6 Prin ASezdmintul (,,llo,toxeuue" ) din 20 iulie 1842, art.4.- ,En. Be)j', 1881, XYII, p' 160."' , ,Tpy)t t . . ." V p. 29 .'" ,,Tpydau..", VI, p. 16 .'u" ,,Orq. odepnp." pe an. 1847, p. 39 .t"" ,,or"t. o6epnp." pe an. 1867, p. 17 -172.r( 'r ,,inci atunci cind legea de abia se publica, aceste mdsuri - admise, cum se spune in insiqi legea, din

necesitate gi potrivit obiceiului - erau socotite ca neavenite, din care pricini ;i aplicarea lor nu era permisidecit in acele cazuri, cind dintr-aceasta nu va ieqi vreo tulburare in ocirmuirea eparhiali".- ,,Ora. o6epnp."pe an. 1867, p. 172.

1r2 Arh. Const. Dos., nr. ll2 din 1824, f. I ;i 2.'" Croilrcoa, p. 94 ,' ro , ,Tpydtt . . ." , VII , p. 109." ' ' , ,Tpydar. . ; ' , VI , p. 59-64."'n in urma inaltei dispoziliuni, din veniturile statului in Basarabia se acopereau toate cheltuielile vistie-

riei, iar din restul veniturilor, in fiecare an, l0o/o erau destinate pentru nevoile obqteqti pentru construcliicu menire sociald, pentru construclii de biserici, pentru inlrelinerea gcoalelor etc. Acesta era ,,capitalul del0%.- , ,Tpy)ur. . ." , V, p. 39. Nota 4 .

r0r ' Noua catedral i a costa t 192275 r.- bani ce au fost luaJi d in acelaqi ,capi ta l de l0%". Bani pentrut u r n , i n s u m i d e T 00 0 r . , a u f o s t a d u n a l i pr i n c o l e c t i . - , , E n . B e ); ' , 1 8 8 9 , X l X , p . 8 0 4 - 8 15 .

r( '8 Irinarh scria cd Basarabia,,duce

lipsi de clSdiri bisericeqti cuvenite. Mai cu seamd in satele moldove-re$ri bisericile nu se decsebesc de casele sirace ori de cocioabe". intr-o biserici, cind incepea si ploui, clerul.n trerupea s lu jba , Ei credinciogi i se duceau de nevoie pe acasi .- , ,Tpy1at . . ; ' , VI , p. 16-23.' 'o-La

o depdrtare de l -3 vers te (o vers te - 106? m.) se af lau , uneori , c i teva biser ic i , avind foar terulini parohieni.'- Ibidem, p. 23-24.

" r , ,Tpydar. ." , VI , p, 35-36." ' n. c. 3.. vll . 4277.t') ,,Eft. eo:', '892, V, p. 331.t ' t Arh. Sta t . Sucws. Chis indu. , , lns truc( ia" Arhiep. Dimitr ie , nr.5167, din 1828.

" ' n . c . s . , vI , 3746;vI I ,4277 xXX, 2297 .t \ 5 - , , T p y ) t t . . , " , V, p . 1 1 ."' , ,Tpy1ur. . ." , V, p. 39-42.' ' ' , ,En. Beo: ' , 1890, XVII , p. 723."n , ,C' ra0uu4rcui l" , . 323-325." ' ' , ,Tpydut . . ." , V, p. 34-39.'" Ibidem, p. 33-34.

' ' ' , ,Tpy)t ' t . . ." , VI , p. 20-35.i rz Ir inarh c i tea toate predic i le : ce le din Chiginiu - cu o z i inainte de rost i rea lor ; ce le d in judele -

:, st'irgitul anului." , ,Tpy)ut . . ; ' , VI , p. 20-35.

' '* A$u, explicind, de pildd, porunca a cincea a decalogului, catehismul lui Filaret intre pdrinlii ce urmau,3 fie respectali, pe temeiul p6runcii, adduga gi toate autoritelile, iar vorbind de porunca a $asea (,,si nu ucizi"),:5cea exceplie, in privinJa uciderilor oprite, pentru omorul in rdzboi, precum qi pentru pedeapsa cu moartea.3ineinleles ci asemenea idei fdceau din predarea religiei gi din predici o unealtd pentru educarea politicd al..por.ului in anumiti direclie.- IIorcpoacrcuil, V, p. 152-153.

' ' . Craduu4rcuu, p. 328-330.' " ' Ib idem, p. 325-34 l."t ,,Pezi[" - adiuga arhipistorul - ,,indatoririle creqtineqti fali de Dumnezeu, pdzili-i poruncile, 1i -

:e1r qi ziua a gaptea, anume duminica, sd fie binecuvintarea odihnei voastre dupi munca de Ease zrle.- ,,En.3 , " t . " . 1 8 9 2 . X X , p . 3 2 1 .

' to , ,Tpy}tr . . ." , VI , p. 39 .' " , ,Tpy)t t . . ." , V, p. 34 .

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 23/286

PARTEA A DOUAI. A,qezimintele culturale-bisericeqti in intiia perioadi.- $coalele bisericeqti de prin

sate.- II. Seminarul teologic.- III. Tipografia exarhiceascd.- Societatea biblici.

C A P I TO L U L I$coale rurale.- ,,Pravilele" pentru Scoalele primare din eparhin Olonel.- Aplicarea

acestor pravile in eparhia ChiSindului.

l .

Misurile ardtate mai sus, ce se uau pentru indrumarea clericilor;i luminarea poporu-lui , evident, nu erau indestulitoare. Pentru a porni o activitate culturald mai temeinicd ;isistematicd, menitd sd schimbe, cu vremea, starea lucrurilor din temelie, s-au infiinlatanumite aqezdminte ulturale Ei, ntre acestea, ele mai insemnate au fost gcoalele.

in Basarabia, n intiia perioadS, rimdsese incd din trecut tcoale pe la sate, unele pel ingi b iser ic i gi mdndst i r i r. , ,Condicele e ingt i in lare" , a lc i tu i te de cdt re protopopi i deatunci, ne aduc la cunoqtin{i ci in astfel de gcoale nvilase carte, in acele vremuri, chiarqi unii dintre preo{i'z. coalele acestea, um afldm din unele documente, au existat multdvreme gi dupd infiinfarea seminarului. Ce program urmau gi ce cirli intrebuinfau - gtir iprecise nu sint. $tim numai cd inv5ldtura se ficea in limba moldoveneascd e cdtre , , invI-ldtor i l iber i" , iar in unele ocur i de ci t re preof i sau dascdl i ' . E de crezut cd mai mul te dinaceste gcoale, ca o adevirati creafiune a poporului, erau rdspindite prin toate unghiurileBasarabiei. Fird cursuri regulate, ird program bine fixat, erau conduse mai ales de cdtreautodidacli de tot felul. Nefiind sustinute de sus - de stdpinirea strdinS, care le ignora,-

neavind prea mare sprijin nici de jos,- din partea masei poporului neclj i t ;i sdrac-

aceste gcoale, bineinleles, puteau si aibd doar cea mai slabd nriurire asupra ui .Cu vremea, qcoalele acestea au dispdrut, fiind inlocuite in unele sate prin gcoale noi.

pornite din indemnul stdpinirii ;aristea. Cind s-a petrecut acest eveniment, cind au apirulpentru intiia datd aceste din urmi gcoale n Basarabia, nu avem qtiri precise. E probabiicd o ac tivitate mai intensi vi in direclia aceasta a inceput numai in legiturd cu ,,Pravilele' 'privitoare la invdldtura incepdtoare a copiilor de 15rani (intre ei - ;i de ,,rascolnici"din eparhia Olone{ , publ icate de cdt re sinod n 1836. Pe temeiul acestor, ,Pravi le" , nvd- 5tura incepdtoare a copiilor de ldrani era socotitd ca o obligaliune a preo{imii parohiale.Munca aceasta urma sd se facd in locui n{a unuia sau a doi clerici par.ohiali, de cdtre preotsau diacon, uneori d e cintdrel, avind insircinare datd de episcop. Obiectele de invdldturaerau cit i tul in L rusr gi slavoni, iar pentru doritori - gi scrisul. n primul rind, trebuiauinvdlate rugdciunile, la care, dupd nevoie, se addugau ;i inceputuri din aritmetici. Camanuale erau recomandate Bucoavna, CeaslovuL, Psaltireq qi ,,inceputurile invdldturii

cregtinegti". Aceste gcoale purtau numele de,,gcoale de casd". Arhiereii erau obliga{i lafiecare doi ani si aducd Ia cuno;tin{a sinodului progresele acestor gcoale, pentru a referidespre aceasta 1arului".

Aceste , ,Pravi le" intocmite pentru eparhia din Olonel au fost in t roduse n 1836 intoate eparhiile unde existau ,,rascolnici" gi unde preo{imea ocald consim{ea d a asupra-qisarcina de a munci gratui t in gcoale6. n anul urmitor (1837) , pe baza aceloragi ,Pra-

5 8

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 24/286

.

bisericeqti de prinetatea bibl ic l .

t . 'n€(.- Aplicarea

. .mrnarea oporu-. mai temeinicd gi, re . s-au inf i in lat: 5coalele .

a sate, unele pe:e protopopii de

: . e Vr e m u r i , h i a rau exista t mul td

. - e b u i n t a u ; t i r ii de cdl re , , inv6-: d m a i m u l t e d i n

. l t ' r3 te nghiur i le:nai ales de cdt re, -are e ignora, -

. - 'a i i t g i sdrac -: i a l u i .

: pr in gcoale noi ,. . c ind au apdrut:.-ise. E probabil- i c u , , P r a v i l e l e ":e . . rascolnici". .Pravi le" , nvd-

: r l imi i parohiale .' . . de cdtre preot..e de invdldturd

- - . . r ind, t rebuiau- ' ar i tmet ic i . Ca" , . : i le invi f i tur i i

:r 'au obliga{i Ia: lent ru a refer i

: . ; s e n 1 8 3 6 n

vi le" , s-a mpus nf i inJarea coalelor i n acele sate unde nu existau chismat ic i , u scopulde a feri pe credincioqi de schismS. Chiar mindstirilor li se cerea sd infiinteze asemeneagcoale , nde ar f i invdlat copi i i - bdiei i g i fe te - ai s lu j i tor i lor mindst i regt i i a i locui to-r i lor din imprejur imi ' . Pebaza acestor dispozi l iuni , coalele u inceput sd se nf i in leze n1839. Acest an e gi socot i t ca data inceputului gcoalelor biser icegt i arohiale n Rusias.Vom amint i c i afar i de ucazur i le ar l ta te , g i regulamentul consistor i i lor duhovniceqt i

impunea stipinir i i eparhiale si indemne clerul parohial si infi inleze qi sd suslind pe lingdbiser ic i , ,gcoale imple qi adaptate a viafa poporului" . Regulamentul ecomanda nf i in-larea unor astfel de ;coale, dupd putinld, gi pe lingd mdnistirile de cdlugdri - pentrubi ie{ i , g i la mdndst i r i le de maiei - pentru fete ' ' .

2 .

f inind seaml de dispoziliunile stipinir i i gi indeosebi de ,,Pravilele" aritate, preasf. Di -mitrie insisti mult ca preofii, in calitatea lor de pdstori gi invdldtori ai poporului, si seocupe cu, ,povi lui rea copi i lor in credinld g i evlavie"Io . nsd in munca aceasta reot i i i n-t impinau o mare piedicd. Unul dint re blagocini i super ior i a i l inutului Iaqi , protoiereulMihai l Siniacevschi , apor ta preasf inl i tu lui urmdtoarele , , in satele celei per t i a l inutuluice-mi este ncredinfatd, aproape toti locuitorii sint moldoveni, precum qi preo{imea, afardde doud sate - Bolotina gi Bogddnegti,- in care preo{ii sint rugi, iar locuitorii tot moldo-

veni, $i acei dintre ei care doresc sd invele copiii lor carte, i dau la ,,invd1dtorii iberi" sd-iinve{e carte moldoveneasci dupd limba lor maternd, care-i mai pe inlelesul lor, de aceeanu e nici o putinlS ca prin parohii si ddm copiilor de lirani invSliturd incepitoare pe te -meiul , ,Pravi le lor" publ icate ent ru eparhia Olonet" . Arhiereul Dimit r ie a pus urmdtoarearezolulie inleleaptd pe acest raport : ,,Si se aducd la cunoqtin{d acestui blagocin superior,cd qi preolimea moldoveneascd u e scutitd de indatorirea de a se ndeletnici n parohiile eimoldovenegti cu invd{itura incepdtoare a copiilor in l. moldoveneascd, eoarece Ei site-ni i moldoveni au nevoie , dupd cum se vede din acest apor t , de invdldtor i pentru a inv51acopiii lor carte moldoveneasci, qi din acea cauzdii dau sd nve{e a oameni liberi, de tagmdpol i t iceascd, e f i rd indoiald nu pot preda ineretului moldovenesc nvd{dtura n acel spi -r i t cregtinesc i in acea orinduialS n care ,,Pravilele" ardlate aici cer si se predea nv515-turi copiilor. Prin urmare - in al doilea rind - sd i se scrie blagoci nului superior, cadinsul in calitate de sluji tor al bisericii ; i f iu al patriei, si stdruie prin toate mdsuri le sbajute strdduinta mintuitoare a stdpinirii de a implinta in inimile tineretului pravilele cre-

din{ei noast re pravoslavnice i f r ica lui Dumnezeu" . . . Spre a in l esni munca preo{i lor mol-dovetri,- care in majori tate covirgitoare era lipsitd de orice gcoalS, i - cum raporta unblagocin - ,,hu cuno$tea decit propria lor l imbi maternd", preasf. Dimitrie a tradus ,,Pra-vi le le" de invi lSturd (pentru guv. Olone[) in l . moldoveneascd i , n l842, le-a r imis pr inparohi i . n acela; i an preasf . Dimit r ie a mai t radus pentru ;coalele moldoveneqt i , incepu-tur i le invdldtur i i creqt inegt i" ( , ,Hauarxu Xpucrnaucxano yqeHulr") tot pentru nevoi leparohi i lor moldoveneqt .' Cu mai mul t succes uncJionau aceste gcoale biser iceEt i n jud. Cet . Albd, unde lo-cui tor i i const ruiau cu plScere ocalur i speciale pentru gcoale" .

Astfel, dupd cum se poate udeca pe temeiul faptelor ardtate,;coalele bisericegti n Ba-sarabia au luat f i inli in 1838. Peste gase ani - cum raporta sinodului arhiereul Irinarh,urmaqul lui Dimitrie,- in Basarabia unclionau 326 gcoale, avind 346 de invdldtori, cu5177 de copi i de ldranir : . Trebuie insd menl ionat aptul ci numdrul qcoalelor incepul ,cur ind, siscadd - cobor indu-se n 1855 pini la27 cu 28 de nvSldtor i , v ind 457 de copi i .

Iar in 1856, dupd datele arhivelor, af ldm in Basarabia 159 de gcoale u207 de invi ldtor iq i 1 8 5 5 e l e v i ' .Ce fel de program aveau aceste;coale , de ce fel de cdrli se oloseau qi, ndeobqte, n ce

fel de condifiuni funclionau - nu existd informafiuni precise.Confruntind gtirile ardtate cu privire la numirul variabil al qcoalelor qi invd{Storilor,

ajungem la concluzia cd datele arhivelor, in privinla aceasta, u sint sigure. E d e crezut cd,

- : . ; s e n 1 8 3 6 n- ' : ; S d a a s u p r a - g i. . : . "celoraqi ,Pra-

,.tn:1':

, , . i1'

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 25/286

chiar qi la sfirgitul perioadei, aceste gcoale erau lipsite de orice control, nefiind nici inre-gistrate la centrura. Probabil cX, cel pu{in majoritatea din ele, nu_erau qcoale n inlelesulde astdzi, cu sistematice ursuri, ci numai incercdri de invdliturdro, cu scopul de a inv51arugdciuni,- incercdri care se deosebeau pulin de gcoalele vechi ale ,,invdldtorilor li-b e r i " " .

C A P I TO L U L I Iintemeierea seminarului teologic.- Organizarea seminarului sub mitr. Gavriil.- Re -

f orma seminarului dupd regulamentul din 1808-1814

l .

Un caracter cu to tul deosebi t avut seminarul eologic , are a jucat un rol mul t maiinsemnat in viala eparhiei Chiginiului.

Ideea ntemeier i i acestei coale a fost emisd de ci t re mit r. Gavr i i l , ncd din anul 1812,la Ia;i , cind de abia se pregdtea si se mute la Chigindu, i i-a fost sugerat;, probabil, deseminarul Veniamin. De altfel, chiar in prqiectul referitor la formarea oblastiei Basara-biei se impunea guvernatorului sd ia mdsuri pentru a infiinla treptat in Basarabia gcoale

pentru norod, iar P. Ciciagov, comandantul super ior al ogt i r i i de la Dundre, tocmai laacest proiect se referea, cind a dispus ca guvernatorul Sturza sd dea lui Gavrii l t ot ajuto-rul pentru inf_iinlarea seminarului ;i a gcoalelor. Afard de aceasta, gi ,,Regulamentulduhovnicesc"" obliga pe arhierei , ,sd aibd in casd sau pe lingd casi o qcoald pentru copiide preo{i sau qi pentru al1ii ,destinali pentru preolie" ; pe de altd parte, sinodul cerea, nuo datd, prin ucazuri speciale, a in preolie si fie hirotonili numai candida{i ce vor fi fdcutaceastd coalS, i in caz contrar arhierei i erau amenin{a1i u pgdeapsi r6 . Mit r. Gavr i i l ,care a stat n Rusia mult timp qi a fost chiar gi rector la seminar, cunoftea - bineinlelesaceste dispoziliun i sinodale. Astfel cI arhipdstorul Basarabiei avea multe moti ve pentrua infiinla seminarul, qi chiar in proiectul de organizare al eparhiei Chiqindului, scria sino-dului cd , ,pentru nst rui rea copi i lor s lu j i tor i lor biser iceqt i nevoie a se ntemeia un semi-nar, in care s-ar s tudia oate acele obiecte ce se invald in a l te seminar i i duhovnicegt i" .Gavriil socotea atit de evidentd necesitatea e a avea o astfel de gcoald, precum qi dreptulde a o deschide, nci t n ic i n-a a$teptat probarea proiectului de cdtre s inod, gi l a 30 sept .

1812, n ucazul pr ivi tor l a deschiderea icaster ie i Ei a al te mdsur i , vorbegte espre nte-meierea seminarului .E de notat c5, pe atunci, in Rusia exista un nou regulament al gcoalelor duhovnicegti,

aprobat de cdtre Alexandru I la 26 iunie 1808. S-a t recut g i l a punerea u i i n apl icare ,incepind cu Academia din Petersburg''. insd seminarul din Chigindu a fost infi inlat dupdmodelul vechi lor seminar i i , care imi tau in organizal ia or Academia veche a lu i Pet ruMovi ld din Chiev. n seminar i i le de acest ip era concentrat nvi l imintul infer ior, secun-dar gi super ior. Seminar i i le omplete aveau opt c lase , dint re care pr imele patru erau in-ferioare, clasele a cince a gi a gasea medii , iar a gaptea gi a opta - superioare2". coaleleduhovnicegti se gdseau ub conducerea gi supravegherea rhiereului eparhiot gi funclionaupe baza instrucfiei intocmite de el. Arhiereul orinduia gcoala ntreagd : el purra grijd demijloacele materiale ; tot el, dupd al lui plac, stabilea programul de invildmint, el fdceanumir i le personalului dminist ra t iv ididact ic , ga nci t gcoalele ur tau qi numele de qcoale,,arh eregti"' .

Pr in ucazul din 20 sept . 1812, Gavr i i l hotdrdqte d deschidd, eocamdatS, oud clase:una pregititoare gi alta -,,gramaticeasci", cu cite doud desplrlituri in fiecare22. n acesteclase urma a se studia imbile - acea ,,rosieneasc6", atina, greaca gi cea moldoveneascd ,iar pe lingd l imbi - acele obiecte ce se studiau in alte seminarii in cl asele espective. To tprin acel ucaz au fost numili : ca rector - protoiereul Petre cunilchi2'r, qi ca ,,prefect"(subdirector) - profesorul Ivan Nesterovici2o. fard de acestia, s-a mai numit incd unprofesor - Isidor Gherbanovschi25. u toate cd se dcuse numir.u profesorilor gi a perso-

6 0

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 26/286

I nrcl nre--: inlelesul-: a invdla, : , r r i l o r i -

- Re-

- - L I m a l

nalului administrativ 5i se stabilise gi programul de studii ,- gcoala, otuqi, nu s-a deschis

deci t l a 31 ianuar ie 1813, din cauza l ipsei de local '-Cu patru zile inainte de deschidere, a 27 ianuarie, Gavrii l .a insircinat dicasteria sd

comunice prin toate tinut"rife Basarabiei cd oricine va dori si invele in gcoalele se-mina-

rului sd vind in Chiginiu, ; i indeosebi copiii slujitorilor b.isericeqti, entru care mar cu

seamd se nfiinleazd";; ; i ;

jcoal., trebuie sd fie neapirat adugi de pirinlii lor, avind drep-

irira fl- primiii mai ates pentru cd preolii.qi diaconiidau bani pentrul,"-tl.ttlq::l,u:t^ttot

qcoale a ie , gi n vi i tor, vor sluj i pentru folosul copi i lor lor 9i nu al acelor st ra lnl '" ' Pete-

meiul acestei porunci'aLst"ii. aducea la cunoitinla tuturor protopopilor deschiderea

seminarului uno" ,,uo. inuatu, afard de trebuincioasele nvdldturi - rosiene$te, atine;te,

grece$te gi pe limba moldoveneascd, u gramatica curate scrisoare2T i pravila scrisorii '" '

fieEtecare nvdldturd p.."u*tlf. orinduite deosebit". Preolii 9i diaconii ' "civor ave copii

la virsta de opt ani, dar nu mai jos" erau chemali de cdtre'pr-otopopi d-i aduci in Chiqi-

niu , ,spre nvSldtura-i"t ,

""i .aparinlii lor purtare de grij i de cele trebuincioase or de

imbricdmin te, de gazii gl ae attete, ar pentiu plata invil.6turii nu se vor supdra'". Dintre

copiii clericilor, treizeci din cei mai sdraci , ,uoiuu. gazddsi mincare 9i imbriciminte din

veniturile seminariei. Iar ci sd atinge din parte poliliceascd,- acd va vre cineva ca sd-qi

dee copiii la acest el de invilSturi, vor ave'purtaie de griji de cele trebuincioase or 9i cu

plata invildturii nu".ifir"liatali;fiindcd'i;;;Fi;.ii

.Tsla., orinduit intrd in leafa lor'{21}'

cu toatS insisten; ,;;;i;;ii;;arhiale, preo{imea.nu e.ra.la nceput. dispus6 s5-qi de a

copiii la seminar;i, i;l[1-i';in s:'0" elevi ' - numdrultotal al copiilor din am^b:lt-t^t:::l;

abia gapt. din ei erau copii de clerici de prin sate3". Pentru a pune capat acestel nepasarl 'Gavriil a dat din nou, in 1815, un urur, uriltind cd acei clerici , care nu vor asculta de in-

demnul lui, vor fi p.; ; t i l i iar copiii tot , Jupa ce vor-.ajunge a virsta de 15 ani ' fdrd in-

vbldturi, vor fi scoqi Jli , tlgrnu a,t 'trouni..u'i?' 'rpi" u fi iuulTtu slujbd unde va fi nevoie'i1'

Ucazul a avut oarecare efecr : mai mul l i p ; ; ; ; in . .put sa- ; i t r imi td copi i i la seminar iJ : '

Cu roare acestea,";p;i ; ; ;

.pu.ttluta, qi auita Gavrii l , a fost sil i td sd indemne pe cle-

ricii basarabeni sd il la . .pii l la inviliture in seminar, ameninlindu-i cu aceeaqi pe -

deaps633.Seminarul era meni t , n acest chip , n pr imul r ind pentru-copi i i .c ler ic i lor, drora l i se

acorda 30 de burse i r re , nu era inierzisi ; i pr imirea copi i lor, ,d in par te pol i t iceascd" '

; ; i ; ; l"i . i . Mui ,nurt : pe temeiul intervenliei guu.tnuto.riui S.c. D. Sturza, Alexandru I

ulpioUut ca in seminaiuf Aln Chigindu., ina ti infiintarea unei gcoale c.ivile ("rpa)KAaH-

cKoe yqr4,,rr4ilre"),d;;;r;.u.ruiit. qi tineretul laic 'r j . n anul intii copiii laici constituiau

major i ta tea elevi lor. A;a a fost , cum s-a ardtal , ; i i n 1817. . Iar n cei la i l i ani , erau mai

mul l i copi i de preol i , t i " r"" ." i -Lf"vi lor la ic i incepind - .3i cu seamd cu anul 1820-

si se mic'or.r., ulungi;; i tSZZ a o^pdtrime din numdrul total de elevi'r5' Astfel' semi-

narul deven.u ,o, n, 'ul nutt un ug."arnint cultural de clas6, destinat pentru o singurd pd -

turi sociald. Cu toat ;;;t.;, ini6, chiar de la inceput seminarul avea un renume destul

de bun, aga ncit B"h;;i;, ,,namiestnicul" Basarabiei, n 1816, -a dat dreptul, confirmat

5i de larul Alexandru, de a iupraveghea pe invdlatorii strdini 9i pe cei particulari din toatd

B a s a r a b i a ' " " y | , , - ^ + : ^ - ^ - - ^ ^ - r X o r e r' t a r u l

Baza pe care a inceput sd funclioreze noua qcoali era 'Regulile pentru semtr

nou infiintat", intocmite de rector,ri l. Crnilchi, revizuite de episcopul vicar Dimitrie

Si redactate definitiv de cdtre mitr. Gavriil. Dupd aceste ,reguli", se deschi'deau eocam-

datd doud clase.Un an dupd deschidere, seminarul din chiqinSu a intrat in legdtur[ cu ,,C^omisiunea

icoalelor durrovnicei i i ; i ; i l te ; ;ocamdatd nef i ind sub ordinele e i 9i , impde 10 ani , p ini

ia reorganizarea ui in 1823, a funclionat ca aqezdmint exclusiv eparhial, supravegheat

r i condus de cdtre arhipdstorul ocal"6 'pind la r.o.guniluii-in r.*i"urul din Chiqiniu au fdcut slujbd 25,de.profesori' Toli

erau veni l i d in al te pdr l i : 17 erau ucraineni , doi ru; i , t re i greci ' unul din Gal i l ia , unul

Je nalionalirut. n..,lnolcutd gi unul singur roman din Transilvania, cu numele Io n

Bur ia ,o . Dinrre u." t l i p i t i . io . i , t . . i ave-au tudi i super ioare (de Academie) complete;

: t -

- r - ' i " U

6 l

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 27/286

unul era cu studi i seminar ia le ;cei la l{ i erau dint re elevi i c laselor super ioare ale seminarului , iar unul chiar cu pregi t i re de acasd.Seminarul nu avea un program fixat, a$a ncit in clase, din an in an, se fdceau micjschimbiri in rnateria de predare. Numdrul claselor cre$tea reptat gi in ajunul reorgani-zdrii seminarului, in 1.823, ajunsese a ;apte - patru

'inferioire

;it . . i superioare, sa

s e m n a r i a l e . r o p r i u - z i s .In clasa pregdt i toare e pr imeau copi i fdr l n i c i o qt i in ld de car te .

. In seminar, din z iua intemeier i i u i , se pr^eda imba moldoveneascd, a ; l cea greacinsd nu in toate clasele gi nu in fiecare ana0.

La I ' moldoveneascd levi i nvdlau a ci t i g i a scr ie olosindu-se e gramat ica ntocmitde Radu- . (TAmpea ) . Afard de gramat icd, de la anul l8l7 elevi i dcJau exerci l i i de r ra-ducere din moldovenegte n ruse$te , i v iceversa . n 1812, pe l ingd aceastu , ' i "aiu , p .d e r o s t d i a l o g u r i m o l d o v e n e g t i r

Cursur i le , a sf i rqi tu l anului , se terminau cu un examen publ ic , a care asistau, fardde arhiereul eparhial , o l i profesor i i seminarului , um ; i p . . J*n" marcante nvi ta te spe-

in 1814, pentru inlesni rea ursur i lor, pe l ingd seminar s-a nf i in lat o bibl io tecd. E deremarcat c5, cel pul in , pe vr :me,q arhipdsior ie i ui Gavr i i l , i n bibl io tecu s.mina.uJui n-aint rat nici o car te in l . romAnda: .Astfel organizat , eminalul ne l ingd scopul ui di rect - de a pregdt i candidal i pentrupreo{ie - avea incr gi o altd meniie, mai mare, mai insemnati. ,,Aceastd ncepdtoaregcoal5 ubl icd n oblast ia Basarabiei" scr ia mit ropoi i tu l - i . - ' i i i r+ , , se f ld in vecindra-tea Moldaviei , Bulgariei ;;i Austriei ; in ea se are in vedere sd facd invrlaturd copiii utitde tagma duhovniceasci, cit 5i <lecea bisericeascd i de cetelalte tineretul cu invdlituragi cu pur tarea u i t rebuie sd af ragi luarea-amin1. popou. . l ,or 'vecine, d acd cinste gr i j i is tdpini r i i - ruse; t i n ce pr ive; te uminarea supu; i lor rai g i ra aducd acestei i r i nou al ipi te omare izbindd. are ar f i un folos qi penrru biser icd, l p"nt ru pui i i . , : ,1- -

r-" ' i rvqErrvl

2 .

Seminarul, cu organizalia ce i s-a dat de cdtre mitr. Gavrii l , a existat zece ani. Chestiu-nea reformei seminar.ului upi regulamentul in 1808-1814 s-a pus nt i iagi datd abia n1820 ' Potr iv i t acestui egulament , oncentrarea nvSldmintuluinfer io . , secrndat g i su-per ior in seminar se desf i in la- : nvdlSmintul super ior . . . .u l a academii , cel secundar aseminar i i le , teologice, . ,5 ie l . nfer ior la qcoalele pi r i tuale l inutale gi puroi r lur" ." i" i i . L"r"aceste qcoale se stabi leau egdtur i administ raf iv^e, i anume gcoalele uhovnice; t i nfe-r ioare at i rnau de cele secundare, cestea rau supuse elor st rper ioare , ar ;coalele supe-

loa^t t - - academii le , t i rnau de , ,Comisiunea .oi le lor duhovnice$t i" e pe l ingd sf . s inod.Cu inf i in larea acestei ,Comisiuni" , arhierei lor epar t r iof l i r" iuu sarcina de adminisr rarenemij loci t l a seminar i i lor q i pcoalelor.InvdlSmintul duhovnicesc uper ior a fost concentrat n cele parru academii (peters-burg, Moscova, Chiev 9i Cazan) . , ; ; i o t r iv i t .cu aceasta , ent ru administ rareu; .out . io iou-

hovniceqt i -au nf i in{at pat ru .c i rcumscr ipl i i e invdl i . in t . s . - l"arut Jin bi i i i ra , ;" , . "in ci rcumscr ipl ia Chievului gi era supus Academiei din chiev.v ' r r?r r rou r

La 23 oct . l823.seminarul din^Chigindu a fost reorganizat dupi regulamentul din1 8 0 8 - l 8 l 4 a r, c u t o a t e l a s e l e a i , v i n dc a rtor, . ( subdirector ) pe victor pur iScheviciector

pe arhimandr i tu l r ineu ' t" , ar ca , ' inspec-

In urma acestei eforme, seminarul a rdmas numai cu clasele uper ioare mpdr l i te nt rei sec{i i infer ioard (de retor ic l ) , medie (de f i tozof ie) l i sup.r inard (de tJigiJi . p"l ingd obiectele cerute pentru toate seminar i i le dupd. .gufurn;" tul din lg0g- lgl4 , inseminarul din chiginiu se preda, gi dupd reorganizare, .-moldov.n"ur.i*."""

Limba de predare pentru cursurili de litJre, istoiie qi mai.matice era cea rusd, ia rpent j .u i lozof ie; i teologie acea at indas. n f iecare . . i l . .u . tur i le durau doi ani .Clasele nfer ioare au fost despdr l i te e cele , ,per ioure ; i uu ior rnut o gcoald duhovni-

6 2

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 28/286

: 1 l c ln : n t -

) a U

ceasc5 inutald $i una parohiale . Ambele se af lau in Chiginiu , n aceleaqi l6dir i , n cur teaseminarului , i depindeau de seminar a t i t d in punct de vedere administ ra t iv, i t $ i econo-m t c .

Tot atunci s-au deschis $coale duhovnice; t i parohiale a Acherman (Cetatea Albd)( 1 2 o c t . 1 8 2 3 ) , c u m q i a Ti r a s p o l 2 1 o c t . 1 8 2 3 ) , c a r e , p e a t u n c i , d c e a p a r t e d i n e p a r h i aChiqiniului"" .

O mare piedicd pentru mersul nvdldmintului era necunoa$terea imbi i ruse de ci t reelevi i moldoveni . Aceastd mprejurare ngr i jora mul t st ip ini rea eparhial i , g i preasf . Di-mit r ie lua di fer i te mdsur i pentru a u;ura e levi lor urmarea cursur i lor. Ast fel , e l cerea cain Chi ; indu sd f ie numil i profesor i cunoscdtor i i l imbi i locale5l , i d in par tea sa t r imi teala Academia din Chiev t iner i - e levi gi inv6ldtor i , care cunof teau . moldoveneascd, asd se pregdteascd entru munca de profesor, a seminarul reorganizator. Afard de aceasta,Dimit r ie folosea qi a l t e mdsur i . Aqa, ol i profesor i i fcoalelor parohiale qi ai celei t inutaletrebuiau sd cunoascd . moldoveneascd i sd explice toate lecli i le in rusegte qi moldove-negte, ar elevii moldoveni, atit in clasd - in t impul cursurilor, ci t ; i in afard de clase,erau obligali sd vorbeasci intre ei rusegte. a predarea gramaticii ruse profesorii erau ob-l igal i sd se foloseascd e , ,gramat ica osieneascd" in Moscova, dupi care invSlau n se-minar pini la reformd - manual t ipdr i t la l8 l9 in exarhiceasca ipograf ie , n l . rusd gimoldoveneascd e ci t re mit r. Gavr i i l . Cu toate aceste mdsur i , e levi i depr indeau u greul . rusd 5i starea nvdldmintului n seminarul eorgan zat nu era mul lumitoareo .

Protoiereul oan M. ScvorJov, rofesor a Academia din Chiev, nsdrcinat n 1833 sdfacd inspec{ie, a constatat cd ,,seminarul din Chigindu este, ndeobqte, nci departe de de-sdvirgi rea 'dor i td" . Dupd concluzi i le nspectoruiui , auza pr incipald a progreselor nein-destuldtoare n seminar era ,,deosebita reutate a invdldturii pentru moldoveni, cum sintin mare par te elevi i acestui eminar" , de asemenea i_faptul i b ibl io teca n-are ndeajunscir1i, iar cabinetul de fizicd n-are aparatele necesare"u. De altfel, aceleagi c dderi au fostconstafate gi de administ ra l ia ;coalei . Arhimandr i tu l Fi ladel f , rectorul seminarului5r,scr ia n 18.57, robabi l , ,Comisiuni i c . duh.""" , cd seminarul din Chiqindu nu poate sta nrind cu cele rnai bune gcoale as_emdndtoare in Rusia, din cauz6, ci in qc. duhovnicegtiinfer ioare ntrd copi i nepregdt i l i" ' . Pentru a in ldtu ra acest neajuns, Fi ladel f socotea ece-sar s i l i se ngiduie copi i lor de cler ic i sd nve{e n qcoalele ,Lancaster"- ' , ar acei copi i cenu vor putea sd absolve aceste gcoale, sd inve{e acasd, gi pentru aceasta ar urma si se n-f i in leze n f iecare parohie qcoale par t iculare . n gc. parohiale duhovnicegt i , upd arhim.Fi ladel f , ar t rebui ca, in c l . I -a , copi i i sd nvele a ci t i g i a s cr ie moldovenegte i rusegtes" .

Nu mai incape ndoialS cd o mare scddere seminarului consta; i in faptul cd preol i -mea basarabeand ra indiferent i fa ld de seminar, gi t r imi tea cu greu gi pul ini cop i i l a;coala din Clrigindu"". Asrfel, in 1828, majoritatea elevilor seminarului - 45 din 54 -erau din gub. Cherson, mai mul t d in jud. Tiraspol , ar in 1833, n c lasa de teologie nuerau decit 14 elevi. A;a se explicd faptul cd autoritSlile eparhiale multd vreme incddupd inf i in larea seminarului gi dddeau si l in la a l imur i preot imi i foloasele nvSl i tur i i ,iar arhiep. Dimit r ie intervenea e l ingi cei in drept ca elevi i de l a seminarul din Chiqindusd nu f ie chemat i pentru cont inuarea studi i lor a academii , in indu-se eama de numdrul 'r e d u s a l a c e s t o r l e v i '

3 .

Sub Nicolae I, ocirmuirea imperiului a cdpdtat o altd indrumare,- ideile cosmopolitede pe vremea lui Alexandru I fiind inlocuite printr-o noui concepfie cu caracrer na-

lionalist , care aducea cu ea qi un nou ideal ati t pentru viata poporului, cit qi, in special,pentru activitatea pdstorilor.Pentru infiptuirea acestui ideal se cerea gi o pregdtire specialS. O asemenea pregitire

urmirea noul regulament al seminariilor, aprobat in 1840 de Nicolae I.Avind la temelie , ,piatra neclintiti a ortodoxismului", noul regulament prevedea n

seminarii obiecte multe gi eterogene teologice, clasice, precum qi altele cu scop practic,

- t r - : a U

n l r e- i l a -

' 3 l n

Pe: . i n

l a r

::i:ri:r:-l

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 29/286

gospoderesc. Centrul programului il forma religia, la care erau aldturate filozofi

itlin1"t. filologice : iniiia - invederind, ci ,,mintuitoarea cuno$tintd a adevdrunu poate fi giiitd decit in revelatie ; ultimele - descoperind in istorie ,,urmele Pro

Dumnezeieqtl qi legdtura intre imbundtilirea morald a popoarelor qi a.lor bunistareTot programui seminarial a cdpdtat un caracter mai mult practic, utllitarlst""' cu p

zind urmdtoarele obiecte :

A N U L ICatehismulRetoricaIstoria vecheAlgebra gi geometriaLimba greacdLimba latind

A N U L I

Sf. Scripturi(cdrl. didact')

Istoria BiblicdLogica qi PsihologiaIstoria rusdFizica qi $t. naturaleL. greacd (lecturi din autorigreci)L. latind (lect . din aut. lat .)

A N U L I

Noul TestamentDogmat ica Iinvi1, despre confesiune

IHomileticaIstoria bisericeascdAntichitdlile bisericeqtiLecturi din sf. Pdrinli greciqi lat.MedicinaGospodiria rural5

a tnler loaraANUL I I

Sf. Scripturd (c5rti istor.)Cdrlile de ri tRetor ica 9 i PoeziaIstoria universaldLimba greacdLimba latind

Sec{ia medie

ANUL II

Sf. Script. (cir1i proor')HermeneuticaIstoria Biblicd$t. natur. qi gospod' rur'Patristica

2 Limba greacd2 Limba latini

Sec(ia superioardA N U L I I

Sf. ScripturdTeol. moraldDespre servic. pistoreqti

Homiletica

Sec(iORE

25)223

OREI2423

22

2I1

ORI15

2a

O RI

a

J

2

4

22

ORE2

6

oR l2

Dreptul bisericesc 2Istoria Bisericii ruse 2Lecturi din sf. pir. greci 2Medicina 2

Fiecare lecfie dura.doub ore, a;a incit oricare seclie n tot anul avea nu mai puli

32 ore pe sdptimindoo'-esttet, dui6 regulamentul din 1840 teologia urma a fi studiatd 9i in primele-sec

seminaruiui - infir ioari qi cea medie,- iar pe lingi obiectele vechi se introducetprogram qtiinlele^naturale, medicina 9i gospoddria rural6. Toate obiectele urmau

predate in l.rusdoo'Din alte schimbiri introduse dupd aceasti reformi e de relevat cd la 1851' 9duhovniceascd parohiali din Chiginiu a fost contopitd cu cea.linutald ; pe lingi Efinutald, in 1856 s-a deschis o clasd pregdtitoare cu program de doi ani, pentru mc

ie, dupd cum raporta arhiep. Irinarh, preolimea basarabeand, iind de origine mrui'and'gi neposedind l. r-usi, n-are posibilitatea de a pregdti copiii pentru secJiarioard a $coalei finutale. in acelaqi an, pe lingd qcoala Jinutali, s-a deschis o clasd detdrgfioo, n care ie primeau cei nedestoinici gi inaintali in virstd dintre elevii qcoalei

6 4

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 30/286

au aliturate filozofia giunoqtin{d a. adevdrului"

istorie ,,urmele Proniei

or gi a lor bunistare"62.c t i c , u t i l i t a r i s t o ' , u p r i n -

I I O R E1i i s tor. ) I

Ia 5

32.)

I I

oroor. ) \t

rd. rur.

I I O R E

2

I O f e S t i \ O' l

2

r Se 2r. greci

3

ORE

.)

2J4

22

fale. Prtrgramul acestor clase se deosebea putin de acel al sec{iunii superioare a qcoaleiJinutale. Intre alte obiecte in clasa pentru cintireli se preda

'1.moldoveneascdnt.

Cu spor i rea numdrului claselor s-a mdr i t mul t q i numlrul elevi lor, a jungind n 1855;in seminar la 182, in gc. f inut . q i cea parohiald ' - 51768.. Dupa cum se vede, regulamentul din 1840 a intrunit obiectele de i nstruc{ie generaldimpreund cu..cele teologice. Toate obiectele erau impdr{ite in principale qi-se-undare,

sau auxiliare6e. Bineinleles ci at?t profesorii, ci t gi elevii se ocupau mai mulf de obiecteleprincipale. Ca rezultat al acestei orinduieli materia se studia foarte superficial : a o invdtamai aprofundat era cu atit mai greu, cu cit pe atunci nu existau nici manuale.

$coalele spiri tuale (linutald qi cea parohiald) nu aveau multe obiecte, nsd intimpinaualte piedici . Cea mai mare era cd elevii , f i ind in majoritate moldoveni, cuno$teau oarteslab l irnba de predare - cea rr.rsd, stfel cd invdlau materia in mod mecanic, fdrd s-oinleleagi citugi de pufin. Pe lingi aceasta, clasele ajunsese supraincdrcate de elevi70.

Del-ectele programului complicat gi, mai cu seamd, ale metoadelor de invitimintcare cereau de la elevi o munce uriaq6, mai mult mecanici, sipa o adincd prdpastie ntreelevi. Pe cincl unii reu$eau sd se distingd ca tineri cu apti tudini pentru qtiin{dgi de adincdcugetare, infruntind toate greutdfile nenorocitului sistem vechi qcolar, al1ii , infrinli inaceastd uptd zadarnici , a jungeau, ,d ispera1i" , , , t impi1i"7r.

Cu toate scdderile ardrate, n qcoalele duhovniceqti, pe timpul regulamentului di n1840, erau orinduieli care, dupi judecata contemporanilor, aveau o inriurire bund asupra

elevilor. Aceste gcoale spune un cercetdtor ce a trecut prin qcoala de atunci - cultivauin elevi simlul religios prin citirea cuvintului lui Dumnezeu, citire ce preceda iecare eclie,prin frecventarea regulatd a slujbelor dumnezeiegti duminica gi in zile de sirbdtori, prinrugdciunile comune ale elevilor, acas5, dimineala qi seara, prin exacta indeplinire a ca-noanelor bisericegti. Pe atunci - adaugd acest cercet6tor - pelerinajui pe jos al ele-vilor, spre^a se inchina la locurile sfinte din Chiev, cu traista in s pinare, nr-.ri un feno-men rar. Indeobqte, qcoala duhovniceascd cea veche dddea oameni tari in credinli, pu-ternici in evlavie''. Din aceea;i gcoald au iegit gi clerici care prin munca lor vredniciau adus mult folos eparhiei pe teren obqtesc. A;a a fost, de pildd, cunoscutul protoiereuN i c o l a e D a n i l e v s c h i /

4 .

Mitr. Gavriil a indicat gi mijloacele de intrelinere pentru seminar. Acestea erau :

banii-

cite 4 lei pe an-

adunati de la preoti qi diaconi, ceea ce se fdcea pe temeiulvechiului obicei din Moldova'n. E greu de stabil i t totalul veniturilor adunate pe aceastdcale7", un lucru, insi , este sigur, cd suma nu era indestulStoare. n 1815, miir. Gavrii lintervine pe lingd sinod ca sd i se acorde seminarului un ajutor de 25 000 ruble. Ca ojustificare a acestei ntervenfii, mitr. aratd, cd ,,scumpetea ocali , in toate, n-a scdzutdecit foarte putin ; pe de altd parte, insi, acest seminar fiind vecin cu Moldova, Bulgariagi hotarele Austriei, trebuie sd aibd o inflligare atrd,gdtoare, ce-ar face cinste stipiniriirusegti pentru grija ce dd invd{5mintului"7d.

- Intervenlia mitropolitului n-a fost incuviinlatd de cdtre sinod, singurul mijloc deinfre{inere rdminind dona}iunile gi alte resurse ocale, dupd propria judecatd a.mitropolitu-lui .

Reorganizarea seminarului in 1823 n-a adus nici o schimbare in situa{ia lui mate-riald : ati t seminarul, cit qi gcoalele ce atirnau de el continuau a fi intre{inute din fon{u-rile eparhiei, in urma ucazului sinodal din 2l aug. 182277. nsuficienfa mijloacelor de

intre{inere.,se imtea gi mai tirziu, fapt relevat qi de ,,revizori" (inspectori) in diri le lorde seamS'o.in 1845, arhiepiscopul lrinarh intervine pe lingd sinod ca sd se dea pentru intre{i-

nerea clddiri lor gcolare cite 600 ruble anual.in anul 1856 qi 1857, el repet d interven{ia, mirind suma cerutd in chip considerabil .

Tot astfel qi Irinarh, prinfre motivele cu care insista asupra acestui ajutor, pe lingd

\ . t ' 0 p o v s c h i

ul avea nu mai puf in de

d ;i in primele secti i aler 'echi se introduceau in

te obiectele urmau a fi

ievat cd la 1851, gcoala

inutald; pe l ingi qcoaladoi ani, pentru motivulfiind de origine moldo-.-rpiiipentru sec{ia infe-a deschis o clasd de cin-l i n t r e e l e v i i g c o a l e il i n u -

6 5

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 31/286

scumpetea ce cre$tea mereu, are:n cd ,,regiunea de aici, aflindu-se in preajma popoare-

lor de aceea$i ciedinli, care se afl6 sub diferite stipiniri, cere din partea ocirmuiriinoastre o luire-aminte deosebitd qi indurdtoare". ,,Chiqiniul", scria alti datd Irinarhoberprocurorului sinodal, ,,e un oiag de lingd hotar..., adeseori este vizitat de striini 9i

p".roun" marcante. Seminarul se afli in cenirul oragului, la cel mai de vazd loc,qi sdr6-

.iu t.ri este n cea mai mare desarmonie cu clidirile inconjurdtoare, sugerind celor ce nucunosc mijloacele lui actuale o idee proasti despre administrarea lui,- cu atit mai mult,cu cit seminarul de aici cu gcoalele e se afld pe lingd el (linutali qi cea parohialS) sintsingurele qcoale duhovnicegfi in intreaga oblastie a Basarabiei". Sinodul adduga din cindin iina oarecare sume de bani la cele bugetare. Din 1856, ajutorul pentru intrefinereacladirii a fost sporit pind la 2000 ruble, pe lingd subventiile ocazionale'".

5 .

Cu toate cd mijloacele de care dispunea mitropolia erau foarte reduse, mitr. Gavriil,in 1815, a pus temelia clidir i lor propiii ale seminarului cu mijloaceie eparhiei,.cu baniiadunali'de la gcoale qi cu veniturile-mitropolitane, fbcind gi unele imprumuturi"' ' Pindla 182i, al6turi de casa episcopald, n curtea seminarului s-a construit un corp mare' cu

doud rinduri, cu cinci aripi. Toate clddirile erau de piatrl, fiind destinate-

unele pentruclase, altele - ca locuinle pentru personalul administrativ, pentru profesori,_ elevi bur-sieri, infirmierie, bucEtdrie 91 altelesr. insi cu cit se dezvolta seminarul, cu atit mai mult.."gi"u qi nevoia de a se lSrgi cl5direa, gi aceasta a fost una din principalele griji ale ur-111ugilor'tui Gavrii l . Dintre lceqtia cu mai mult succes qi, mai hotdrit , a procedat inaceastd chestiune lrinarh. El, vizind ci faptul ce impiedici mult chestiunea construc{ieieste corespondenla cu autoritdlile superioare, a ridicat in 1853 gi 1857, cu mijloaceproprii,- avind oarecare ajutor in naiurd de Ia unele ministiri,- in curtea semina.ruluiao,ra.iaairi de piatrd (de-a lungul strdzii Gogol, astdzi strada Universitilii), unde aufost instalali aproape 176 de elevi bursieri - internis2. Cu ridicarea acestor construcfii,nevoile seminarului n-au fost pe deplin satisficute, insd, in prima perioadi, nu s-a maifdcut nimic in aceasti privin1d83.

Schimbdrile ardtate mai sus, dcute seminarului teologic din Chiginiu, au fost ultimeledin inti ia perioadd.

Aruncind o privire generali asupra celor spuse, constatim cd sistemul de instrucJiuneintrodus in seminarul din Chigindu i fost adus in intregime din Rusia, fiind cu desivirgirelipsit de colorit local. Chiar sub mitr. Gavriil, de care atirna intreaga existenfd a semjna-..rl,ri, p.ogramul de studii era cu totul strdin intereselor locale, iar l. moldoveneasce' ceintra in piogramul seminarului, nu era decit un obiect de predare menit sd ajute Ia stu-dierea alioribiecte principale8a. n 1823, odatd cu introducerea regulamentului din 1808'adoptindu-se intregul progra- al seminariilor din Rusia, acel din Chiqindu s-a depdrtatqi ;ui mult de uiilu qi interesele locale. Reforma lui Protasov n-a adus, in privinla

aceasta, nici o schimbare spre bine, fiind inspirati de ideile principale ale sistemuluipol i t ic de atunci .

potrivit cu aceaste politicd, intregul program gcolar avea caracterul unui sistem deinstruclie generald, de

-scholastici Cosmopolitn. $i in qcoalele duhovnice;ti, ca 9i in

via1d, iald-de pistorili, autoritilile^-urmirlau acelagi ideal abstract, moqtenit in marepuit" ain colegiile latine medievale8s, deal ce nu avea, insd, nimic comun cu viata ac -

tuald. mai cu seami cu interesele locale.

66

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 32/286

e in preajma popoare-e din partea ocirmuiriiscria altd datd Irinarh

ste vizitat de strdini 5imai de vazd loc, qi sdrd-€, SUgorind elor ce nuui,- cu atit mai mult,

a gi cea parohiali) sintinodul adiuga din cind

orul pentr* int rel inerea)cazionale ' ' .

e reduse, mitr. Gavrii l ,aceie parhiei, cu baniile impiumutu ri8o. Pini

struit un corp mare, custinate unele pentruu profesori, elevi bur-narul, cu atit mai mult

rincipalele griji ale ur -hotdrit, a procedat inchest iunea onst rucl ie i

3 $i 1857, cu mij loacein curtea seminarului

Universitelii), unde aurea acestor const ruct i i ,

a per ioadi , nu s-a mai

hi5indu, au fost ultimele

sistemul de instruc{iuneusia, iind cu desivirqirea g a e x i s t e n [ d s e m i n a -ar l . moldovene ascd, ee menit sd ajute la stu-esulamentului din 1808,n Chiqiniu s-a depdrtatV n-a adus, in privinlaincipale ale sistemului

racterul unui sistem deduhovniceqti, ca qi in

ract, moqtenit in mare

mic comun cu via{a ac-

CAPITOLUL IIIinfiinlarea tipografiei exarhiceEti.- Cdr(ile tipdrite in tipografie sub primii arhi-:istori.- Stagnarea tipografiei la sfirEitul peiioadei.

Sotietatea bibti;d; rostul ei .l .

Un alt aqezdmint cultural .?.r. l jucat un_foa,rtp mare rol in viala eparhiei Chigindului' fost ,,Tipografia exarhiceascd", infiinfati la ch-iqindu de cdtre mitr. Gavriil.Pind la acesta, bisericile basarabene se foloseau de cdrlile tipdrite la laqi sau la mi-:dstirea-Neamfuluis6' Dupd alipirea Basarabiei la Rusia,'aceasta cale de'pio.uiu.. u;arylor bisericegti devenise a.nevoioasd pe de altd parte, dupd cum se gtie, multe biserici'n Basarabia duceau 3?.1" lipsd de.cdr;i. Pentru

-inldturareaacestor neajunsuri, mitr.

Gavriil s-a hotdrit si infi inleze.la_ Chiqiniu o tipografie. La 25 septembrie lgl3, 'el ra -roFte?Zd sinodului c3 a1i1 bisericile parohiale din lasarabia, cit gi mdnistiriie i 'r. t i t"-:rle sint lipsite de,,cdrJi duhovniceqti ce servesc-la poviluirea preolilor gi creqti'niloi.., qi"6

au nevoie chiar 9i de cdrli bisericegti de rit, deoirece, in ce'privegte bisericile *ofao-'ene;t i , in episcopia Huqilor, cireia ii aparlineaumajoritat"u ai.r 'ele, nu existd-nici: tipografie, ar acea din.Iaqi,_una inguri din toatd Moldova, din pricina relei ei st ir i , nu

:::tea sd furnizeze indeajuns bisericilor cdrli ; gi de aceea, cierul moldovenesc din Basa-:abia era nevoit, adeseori, sd-cumpere cd4i tisericegti iipdrite in {inuturile uustriece.Cumpirarea acestora. a- fost, insd, oprit6, deoarece erau'de tipar unii, ;;;.i""i;a p"':nga gre$eli de limb6 observate - pi invdldturi qi indrumdri nepotrivite.u'r"*ii.-Uit.-icii pravoslavnice. In ce privegte bisericiie rosilnegti,- citeva'd.t 'u..rt* gEti"a"-r":'e ^malu-lNistrului gi in Basarabia, gi care in aceasti'provincie vor trebui cu vremea sd- inmulleasc5,- acestea sint ne.voite i-gi aduci ce4ite trebuincioase numai din Chiev,ieea ce, din diferite imprejurdri, e un lucru anevoios,^ i n cauza multor dificultdli de:.rmunicatie, de care aceasti gubernie suferd gi acuma"b7. finind seama de aceastd srare" bisericilor din Basarabia, Gavriil socotea necesar sd aqeze pe lingd .uru .nit.oporitu"a' tipografie' Ardtind, mai departe, ce fel de pregltiri a ficut p.nt.r, rioua institulie, Gavriiladaugd cd ,,din mdnistirea moldoveneascd Neamtului am idus p" un tipograf iscusil -:Alugdrul Ignatie,- dupd propria lui dorinld,

care, i ind de relut tui *il . i ." . ,p"li"ga':mba slavond cunoaqte qi acea moldoveneasci, de aici. Cenzura va f i sub propria me a'rpraveghere, 9i nici o carte,nu va fi pusd sub tipar fird a fi cercetatd de minel- ii"p".iira-lespre toate acestea sinodului, mitropolitul cerea binecuvintare pentru- deschiderea:.pografiei, de asemenea 9i dezlegare de a tipiri in limba moldoveneascd - din slavond,:dr1i duhovnicegti. ,De vreme-.ce, nsi , pentru seminarul de aici e nevoie sd se tipdreascdgramatici qi alte.cdrli de gcoald cu litere rosieneq-ti ,civile"88, hiar gi stipinirea iiuifl p":icl, pentru nevoile ei, cere stdruitor ca in tipograiia ce se nfiinleazd acuma s6 fie astfel de_ll,tt_':; -qiX.tij

cere dezlegare a tipdri in tipografie cd4ile trebuincioas. ql .,, tit"."t r S l € l ' l € $ t lC l V l l e " " .

Dupd cum reiese din conlinutul raportului, mitr. Gavriil nu se indoii deloc c6 inter-' entia lui va fi satisficutd, altfel n-ar fi intreprins lucriri pentru infiinlaiea iip"g."ri"irainte de a primi aprobarea sinodului. Cu toate acestea, hestiunea dmase nerezolvatd:proape o jumdtate de an' in urma mai multor interveniii sinodul trimite mitropoiit.rlui- ;azul din 4 mai 1814, prin care i se aprobd

cererea, aritindu-se qi bazele p".ui" ui11usd functioneze noua tipografie.,Aceastd tipografie" - glSsuia ucazul sinodal _ ,,potrivit cu dispoziliunile legale

li-ivitoare la tipografii indeobgte qi, in special, la cele duiiovnicegti, ce si afli in cr,i.-" qiCernigov,- va lua fiin15 pe temeiurile ce urmeazd: l) aceast5'tipografie se infiinleaze.- :b denumirea de ,,Tipografie Exarhiceascr din Basara'bia,, 2) i;;*jir;;;Ji" .""j". ."; rdmine la.dispozilia gi ingrijirea proprie a prea Sfinliei voastre;3) tot p. S. voastrd'tl]

3Y9a grijd qi .suprave.gherea trict6, in toate. privinlele, fdri nici o excep{ie, ur,rp.u:'-pdririj clrlilor gi lucririlor in aceasti tipografie ; 4) ea va avea litere atii bisericeqti,'- t 5i civile ; 5) cirlile bisericeqti vor fi tipdrite acolo in l. slavond. pentru aceasta, ipo-6 7

in r i, rnnnl4r tlArir t. , 4 . , ,

, , , , 1 . * i , t i , , . i r I t r { ,

.", " , ,4ilti, i ' ijr, . '&'nqr li 'r r itr i, , r r il rL'h . , . I

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 33/286

grafia nu va lua ediliile vechi sau oarecare altele, ci numai acelea nou corectate, ce 1es

ie sub tipar din tipografia sinodali din Moscova ; 6) in aceste reproduceri nu. se .ad-mite nici o abatere -l in continut qi cuvinte - de la edili i le tipdrite in tipografia sino-

dald; 7) in tipografia exarhiceascd se vor t ipir i cXrfile bisericegti qi in l . .moldove-neascd,

.traducerelcdrora din slavone$te rebuie ficutd numai dupi aceleaqi c5r1i si-

nodale ; 8) sub numele de ,,bisericeqti" se inleleg acele cdrli ce sint trebuincioasepentru slujba duhovniceasci, aparlinind grupului bisericesc -propriu-zis, de- asemenea,fiUtii, ui"lite sfinfilor, diferite invdtdturi duhovnice,gti i -altele ca acestea, ntr-un cu-vint -- toate acele cirli ce se tipdresc cu litere bisericeqti n tipografia sinodald 9) gra-

maticiic gi alte c[rli de ;coald, trebuincioase pentru seminar, pot fi t ip6rile cu litere.iuit , re'nu fie, inse, ceili nou publicate, ci si se reproducd de pe acele tipdrite ma i

inainte gi nu in altd tipografie, decit numai in acea sinodald din Moscova; l0) de aseme-

nea, nu se vor pr-,.t" ublipar in exarhiceasci tipografie traduceri sau scrieri noi necesare

seminarului, filrd ca mai inti i P. S. Voastrd sd le inaintali sf . sinod, Pi nu fdrX dezlegarealui ; l l) tot aqa se vor inainta sf. sinod, spre examinare, inainte de a fi tipdrite, acele

traduceri sau scrieri noi, pe care felele duhovniceEti ce le vor alcdtui vor dori sd le tipd-

reascd in exarhiceut.u tipog.ufie, 9i vor fi privitoare la Sf. Scriptur5' credinld sau Ia

tai-;.ir"u religiei gi a eviaviei . La aceasta se va aldtura qi pirerea P. S' Voastre referi-toare la aprobirea lor de a fi tipdrite'i12) lucrdrile astfel tipdrite in tipografia exarhi-ceascd ooi fi pur" in vinzare atit pentru biserici, cit qi pentru particulari ; 13) din to t

i"f"f O.'.a.1i qi lucrdii, tipirite in aceasti tipografie, se trimite cite un exemplar sf. sinodpentru biblioteca lui". ' .s0.

Am citat aceastd parte din ucazul sinodal spre a se vedea condiliunile impuse de

cdtre sinod tipografiei din Chiqindu. Trebuie sd recunoaqtem d.ele erau foarte riguroase'

Cu toate ci ir t . 3 las6 munca tipografiei , , in toate privinlele, fdri nici o excepfie" pe

rdspunderea mitropolitului, de fapt, insi, ,,grija qi supraveghe.rea" in partea acestuia,de tare se vorbeqt^e n acest articol, era foirti redusS: Gavriil avea numai inclatorirea

de a observa ca prin tipografia exarhiceasci sd nu treacd decit cdrlile 9i lucrdrile, ieqite

din tipografia sinodalS'din- Mot.oua, fie in original - i l l..rus6, fie in traducere-.- in l '

moldov&eascd. Ceva mai mult : gi din cdrli le publicate n tipografia sinodalS cu litere ci -

uit . put.u" f i t ipdrite numai acelea ardtate n art. 9, iar celelalte, precum qi raduceri sau

fucrlri noi, ca gl cirlite trebuincioase pentru seminar qi cu conlinut pu.r religios, puteaufi puse sub tipar numai cu aprobarea prealabil5 a sinodului. in privinla acestor cXr{i

auioritatea gi competenfa mitropolitului erau socotife ca insuficiente.Ucazul sinodal s-a primit in Chiqindu la 27 mai 1814. Pe temeiul lui , mitr. Gavrii l

publicd la 30 mai o ,,instruclie" cu privire la tipografie gi la viitoarea ei activitate, di n

iare, intre altele, afldm unele amdnunte ce ne arate cd indicali i le sinodului au fost in-

deplinite de citre Gavriil cu cea mai mare stricteleer' Vom adiuga cd, astfel- cum se

r"i", prin ucazul sinodal se interzice cu desdvirgire eproducerea cdrlilor romAn-e|ti de

peste rrut. Cdrlile moldoveneqti ce urmau a se publica in tipografie, nu puteau fi decit

traduceri din slavoneqte'pe aceste baze a fost deschisd ipografia exarhiceasci in mod solemn, a 31 mai 1814.

2 .

intiia carte ieqiti de sub teascurile tipografiei din Chigindu a fost ,,Liturghia" -scoasd a lumini in 1815.

n.tpd cum reiese din precuvintarea ,,Liturghiei"e2, cdrlile bisericeqti ce se .publicauin t ipografii le romAnegti qf dupl care se fdceau slujbele dumnezeieqti n.Basarabia, aveaumulfe greqeli . Mitr. Gavrii l , intreprinzind traducerea acestor cdrli din slavoneqte, -a

hotdrit sd rectifice vechiie greqeli.Examinind mai de aproape ,,Liturghia" lui Gavriil, constatdm cd ea este o repro-

ducere a Liturghiei (,,c,"yxe6unr") rusegti n edil ia din Chiev. Pentru a intelege nsem-nltatea acestuifapt, trebuie sd linem seamd de cele ce urmeazS. Pe vremea lui Gavrii l ,

i l r : l i l i i l i :r i l i ; j. t'

b 8

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 34/286

nou corectate, ce lesproducer i nu se ad-e in tipografia sino-

$t i f i i n l . moldove-p d a c e l e a q i d r l i s i -e sint trebuincioaseiu-zis , de asemenea,acestea, ntr-un cu -ia sinodald 9) gra-

fi t ipxrile cu literepe acele tipdrite ma icova 10) de aseme-L1 crieri noi necesare;i nu fdrd dezlegareae a fi tipirite, acele

u i v o r d o r i s d e t i P d -turd. credinfd sau laP . S . Vo a s t r e e f e r i -in t ipograf ia exarhi -

t icular i ; 13) din totun exemplar sf . s inod

ndiliunile impuse derau foarte riguroase'

n ici o except ie" Ped i n p a r t e a a c e s t u i a ,

r e a n u m a i i n d a t o r i r e alile qi lucrir i le, ieqite in traducere - in I ' s i n o d a l S u l i t e r e c i -

€culll qi traduceri sauuI pur religios, Puteauprivinla acestor cdr{ie n t e .e iul ui , mi t r. Gavr i i larea ei activitate, di n

e sinodului au fost in -ga c6, astfel cum secdr{ilor romAnegti deie, nu puteau fi decit

o l e m n , a 3 l m a i 1 8 1 4 .

a fost , ,Liturghia" -

e r i c e g t i e s e p u b l i c a uti n Basarabia, aveau1i din slavonepte, -a

n cd ea este o repro-ntru a inlelege nsem-Pe vremea ui Gavr i i l ,

r Rusia cirlile bisericeqti se t ipireau in tipografia sinodalS din Moscova gi in ,,lavra": rn Chiev. Cont int r tu l acestor ci r l i , in fond, era la fe l , dar in ce pr ivegfe oarecare amd-:rinte din unele rugdci uni, a ceste c5rli aveau qi deosebiri. Basarabia fiind mai aproape:e Chiev, se gdsea n via{a ei religioasd sub influenfa mai puternicd a Chievului, aqa n-- : t cu toate dispozi l iuni le inodului . oar te categor ice n pr ivinJa iparului , cum s-a v5-: ' ; t . cdr{ile tipografiei din Chiev erau mult mai rispindite decit acele din Moscova. De':r i gi explicafia faptului cd in cirlile tipdrite la Chi;indu sint mai multe urme din cd4ile: rn Chiev, deci t din acele din Moscova" ' .

[ -a 1818, a apdrut n t ipograf ia exarhiceascd sal t i rea moldoveneascS, ar la 1819 -*-,,neiul mare tot in L moldoveneasc5. Amindoui cdrli le au fost fraduse din slavonegte.;r psaltire se gdsesc oate particularitdfile ce deosebesc saltirea slavoni de cea greacd qi ,- :ai ales, de cea rom6neasch" n. Mineiul din l8l9 are o scurtd precuvintare, unde mitr.Garriil arat5 motivele pentrrr care, la sfirgitul cirlii, a adiugat slujba sf. Pocroave"".

Cirtile sus aritate, cu ideile expuse n precuvintdrile citate, dovedesc cd mitr. Gavriilsr dd si l in la sd execute ci t mai exact porunca sinodului n chest iunea raducer i lor. Erau,:rsd. cazuri cind qi Gavriil era nevoif sd {ind seama, a tipdrirea cdrlilor bisericeqti, de

:ele vechi romAnegt i . ga a fost cu t raducerea evanghel ie i , postolului qi a t rebnicului ,-are aveau in romAneqte deosebirile or. Gavriil intervenise pe lingi sinod sd i s-e de a,:ezlegare, entru un timp oarecare, cle a le tipdri cu deosebirile or moldovenegti 'b, ei:ernene-a, n privinfa trebnicului Gavriil prefera pe cel moldovenesc pentru unele ru-_:aciuni" 'ce ipseau n cel s lavonesc, i pe care Gavr i i l , ,avea eam6" sX nu le orni t i , ,ca. : ;n aceasta i nu iasi vorbe nepldcute" . n acest sens, mi t ropol i tu l rapor td q i sinodului ,

-are , pr in ucazul d in 3l decernbr ie 1819, a incuvi in{at cererea lu i Gavr i i l l r8 .in 1820, fipografia din Chigindu a scos a lumind marele trebnic moldovenesc. Con-:nutul acestei cirli reproduce, in mare parte, trebnicul rusesc, qi anume originalul din

Chiev din 1820 qi , n unele ocur i , pe cel mare din Moscova din 1784, ar in or induialai.-urtA a tunsului in cdlugirie gi in rugiciunile la sfinlirea vaselor bisericegti qi a icoane-.r '. reproduce trebnicul romdnesc, tipdrit la Bucureqti in l729ee.

Cele expuse invedereazi faptul cd tipografia exarhiceascd, n ce privegte c6r{ile ne-- i \ a r e s l u l b e l o r u m n e z e i e ; t i , e a f l a s r , r b n r i u r i r e a i p a r u l u i s l a v o n q i a c e l u i r o m i n e s c .ue€? c€ e interesant, e cd din aceste doud influen{e. sub mitr. Gavriil gi vicarul sdu Di -ritrie Sulima, influen{a slavotrd avea mai multd putere asupra tipdriturilor din Chiqi-

d u

La inceput tipografia lucra foarte intensiv. De la deschidere (1814) qi pind la moar-: :a l r r i Gavr i i l (1821) , t imp de gapte ani , s-au t ipdr i t 19 320 exemplare din di fer i teji4i"". Multd vreme tipografia exarhiceascd era unica in sudul Rusiei, afard de Chiev,. . de ea se folosea mult gi ocirmuirea civilS a provincieilO2.

Mitr. Gavrii l nu se ocupa cu traducerea cdrtilor bisericeqti in L slavond n moldove-- este. ntr-o scrisoare cdtre mifr" Ambrosie din Petersburg, Gavriil mdrturisegte singur,--5s-a ocupat cu traducerea cirlilor qi lucrdrilor mai micir0'r. n ce priveqte cir l i le bise--.. 'elti pentru slujbele divine, acestera u fost traduse de vicarul Dimitrier04.

3 .

Urmaqii mitropolitului Gavrii l au continuat munca tiparului qi, pe lingd cdrtile scoase--ai inainte, au tip5ri t dupd necbsitate $i alte cdrli bisericeqtir05. de relevat, nsd, ci in,- 'este din urmi cdr1i, nu se fine seami de ediliile slavoneqti n misura de mai inainte ; in:irlile t ipir i te dupi Gavrii l , influen{a romAneascd redomini in chip hotiritor, iar unele

rdrituri ,bisericeqti in acea perioadi nu sint decit o exactd reproducere a originalului-rmAnesc"'". In 1853, directiunea economicd a casei arhieregti din Chiginiu intervine:c lingd arh. Irinarh si incuviin{eze tipdrirea a 600 exemplare de penticostar n moldo-.-ne;te, in tipografia duhovniceascd.

Drept original pentru aceastd ipdriturl a servit triodul romdnesc tipdrit in 1848 la-.dndstirea Neamlu, care a fost reprodus, exact, in edilia din Chiqindu,

6 9

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 35/286

Tot sub Irinarh s-a tiperit evanghelia, in 603 exemplare, de pe aceea moldove-neascS, ird nici o schimbare.

O cercetare mai aminunlitd dovedegte ci aceastd evanghelie a fost tipiritd de pe aceeade la Buda din l8l 2 'u ' Altd carte, tipdriti cam tot pe vreme a aceea n l. moldovineascS,a fost psaltirealo8.

Dupi scurt t imp, la inceputul anului 1856, direcliunea economicd a casei arhiereqtidin Chiginiu intreprinde^ tipdrirea tipicului moldovenesc, fdri nici o schimbare, cuaprobarea arh. Irinarh. In precuvintarea tipicului se noteazd cd el este retipirit dupdinti ia edilie din Iagi (1816) gi ci nu se deosebegte e acest prototip decit prin ,,miesia-feslovul" (sinaxarul) moscovit addugat in tipicl0e.

cu toate cd in acel timp, cirtile moldovenegti se tipdreau - a$a cum se vede - depe originalele rom6negti, condiliunile in care tipografia iqi continud activitatea deveneaudin ce in ce mai anevoioase. incepind cu arhiep. Dimitrie, probabil sub influenla poli-t icii nafionaliste inauguratd de larul Nicolae I, cenzura devenea mai aspri, gi'cirlilestrdine nu puteau fi aduse decit cu aprobarea ministerial5, in urma intervenliei arhie-piscopale. Pe lingd aprobarea ministerului se mai cerea qi aceea a comisiunii de caran-tini - in vremea ciumei - cum gi aprobarea de la seminarul teologic care controlacirlile din punct de vedere al ortodoxismuluirr0. Sub lrinarh, trecerea cdrlilor romAnegtide peste hotare a fost impiedicatd gi din motive economice, pentru a nu se stingheri vin-zarea publicafiunilor locale prin circulalia cdrlilor de tipar striinrrr.

E de crezut ci mai tirziu, condiliunile pentru activitatea tipografiei din Chiginiudeveniri gi mai grele, a;a incit preofimea basarabeand nu era satisficutd pe deplin cutipografia exarhiceascd. Fie cd numirul tipiriturilor ei nu corespundea cu nevoilereale ale bisericilor moldoveneqti, fie cd gi continutul acestor tipirituri, in unele cazuri,se deosebea de acel al cdrlilor de peste Prut, fie c5, poate, preofii, mai cu seaml aceibdtrini, nu prea aveau incredere in tipdriturile locale,- fapt e ci pe la sfirgitul arhi-pistoriei. lpi Irinarh gi, pufin mai tirziu, cdrlile bisericegti de peste Prut se aduceau qi pealtd calerr2. De la o vreme, astfel de c54i au inceput si fie aduse prin contrabandd de idtreunii ce au;tiut sd faci, din aceasta, o profesiune cunoscutd de mulli clienfi ai lorr13.

Organizalia datd tipografiei de citre mitr. Gavriil, cu atirnarea ei directd de episcop,a durat multd vreme. Sub arhier. Irinarh starea ucrurilor s-a schimbat: in 1845 tipogra-fia a fost datd in arendd lui Grigore Gur schi, preot la catedrala din Chiqindu"o. in t-S4Zconducerea tipografiei a trecut din nou la direcfiunea economici, deoarece Gurschi n-aindeplinit condi{iunile de arenddrl5. Pentru a introduce mai multd ordine in activitateatipografiei, Irinarh a intocmit pentru aceasta o ,,instruc{ie". Continutul acesteia invede-reazd cd, in genere vorbind, munca in tipografie se ficea cu multi neglijenfi gi - faptvrednic de notat - tipografia, uneori, n-avea de lucru. Dar qi ,,instructia" a fost de pulinfolos: cum a constatat singur Irinarh, cu ocazia unei inspeclii, in tipografie domnea omare dezordine, nu se lucra cum trebuie, chiar gi socotelile bineqti ale institufiei lisaumult de dorit. Oricum, Irinarh, cu dispoziliunile sale, a izbutit sd invioreze pufin activi-tatea tipografisi, qi pe la sfirgitul arhipdstoriei ui, ea a ajuns si aib5 venituri pind la 1000ruble pe an ' n .

[n felul acesta tipografia exarhiceasci, crea]iunea mitropolitului Gavriil, ie$ite dinnevoile vitale ale viefii bisericeqti-religioase ocale pi care a adus qi putea incd si aducdatita folos eparhiei Chiqindului, a inceput si stagneze qi sd decadd sub inriurirea noilorcurente.

4 .

. Pe aceeapi cale a tiparului a fost ajutatd viala bisericeascd-religioasd a eparhiei Chi-gindului qi de cdtre o altd institulie qi anume de ,,societatea biblicd'f filiala din Basarabia,infiin{atd in Chigindu la 27 septembrie 1817. Zisa societate, dupd cum se gtiel17, fostinfiinfatd la Petersburg, n 1812, dupd modelul Societi l i i biblice din Londra. B ae crezurcd tot atunci, intre alli arhipdstori, a fost invitat sd intre ca membri in Soc. bibl. qi exarhul

70

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 36/286

pe aceea moldove-

t tipdritd de pe aceean l. moldoveneascl,

icd a casei arhieresti

ci o schimbare, cul este retipirit dupeip ecit prin , ,miesia-

a cum se vede - deactivitatea deveneaul sub influenJa poli-

mai asprd, gi cir l i lea intervenl ie i arhie-comisiunii de caran-ologic care controla

ea cir{ilor romAneqtia nu se stingheri vin-

graf ie i din Chigindusfdcutd pe deplin cuspundea cu nevoileituri, n unele cazuri,. m a i c u s e a m d a c e i

d pe Ia sfirqitul arhi-rut se aduceau gi pecontrabandd de cdtre1i cl ien{iai lor r r3 .ei directi de episcop,at : in 1845 ipogra-C h i 5 i n d u r r a .n 1 8 4 7

deoarece Gurschi n-aordine in activitateautul

acesteia nvede-negl i jenf i q i - faptuc1ia" a fost de pul intipografie domnea oi ale institu{ iei lisaunvioreze ul in act ivi -veni tur i pind la 1000

ui Gavrii l , ie$it i dinputea ncd si aducisub inriurirea noilor

rosd a eparhiei Chi-i i l ia la din Basarabia .

- 'um se gtiel T, a fostLondra. E de crezutSoc. bibl. qi exarhul

Gavrii l . Cel putin din 1814, dupi cum invedereazd actele arhivei, mitr. Gavriil trimitea',rciet51ii din Petersburg donafiuni de la basarabeni, membri ai acestei societ61irr8.

Pulin timp dupd infiinfarea societ5lii, comitetul ei din Petersburg s-a gindit si t ipd-:eascd biblia in limba romAnd, qi cu acest prilej, s-a adresat ui Gavrii l cu rugimintea de'-i trimite un exemplar de biblie ce i-ar servi drept original pentru tipdritura proiectati.\f itr. Gavriil a trimis comitetului doui bibli i ; una tipdritd in 1688 ti nucureqti, qi alta::pdriti la Blaj, in Transilvania, in 1795, pe lingd regedinla arhiereului unit,-adiugind--a biblia de la Blaj, tradusd de pe biblia septantS, mai clar5, are o limbi mai noui,hai.5oard de inleles, qi, prin urmare, ar fi mai potrivitl ca original pentru Soc. biblic5. Co -nitetul aacceptat pdrerea mitropolitului, gi a inceput lucrul in 1816. Spre a evita gregelileJe limbd,,mitr. Gavriil a invitat din Iaqi pe arhimandritul Varlaam, egumen al ministiriiDobrovilrre, pe care i l cunoqtea de mai-inainter20, gi la 15 februarie 1817 l-a tr imis laPetersburg mpreund cu un psalt , ca ajutor. Dupd sosirea acestora, ucrul a mers cu mainult spor, nesatisfdcin du-I, nsd, pe Gavrii l , care, constatind n lucrarea lui Varlaam multeere$eli 2r, n-a aprobat tipdrirea Vechiului Testament qi a cerut ca biblia moldoveneascds6 fie, in prealabil, corectati dupd traducerea slavoni. Din mai multe consideraliuni,: i t ; i din motive materiale, Societatea biblicd a hotirit sd t ipdreascd biblia moldove-reascd direct de pe biblia din Transilvania, cu condiliunea, inii , ca in cazuri de deose-biri mai insemnate in text, arhim. Varlaam s5-l consulte pe arhier. Filaret (Drozdov,nai t irziu - mitropolit al Moscovei) , care cuno$tea L ebraici qi putea s5-l ajute pe Var-: 3 6 I T l ,

Biblia tradusi a apdrut la 15 august 1819, cu aprobarea sinodului.Traducerea Bibliei in l. moldoveneasci, ntreprinsi de Societatea biblicl din Peters-

rurg, a dus la intemeierea il ialei acestei societi t i in Basarabia.in26 iunie 1877, Goli{in,rregedintele societdli i , n numele Comitetului Soc. biblice, a rvgat pe exarhul Gavriil qiF A. N. Bahmetiev, ,,namiestnicul" Basarabiei qi guvernatorul Podoliei, sd intemeieze nChiginiu o sucursal5 a Soc. bibl. qi un comitet de conducere sub.denumirea de ,,Fil ialarasarabeand

a Societilii biblice rosieneqti" (,,Eeccapa6cxoe Or4eaeHne Pocq.rficraroEn6,rericraro O6ulectna"). Motivul acestei ntervenlii era procurarea mai sigurd qi ma i-rrabnicd a bibliei ,,in limba moldo-vlah5" ,,locuitorilor Moldovei qi Valahiei". Tot atuncis-a trimis gi regulamentul dupd care urma sd funclioneze flliala din Chipindu.

Dupd conlinutul acestui regulament filiala din Basarabia era menitd si fie de ajutorrentru Soc. bibl. ros., urmirind aceleaqi scopuri qi cu aceleagi mijloace.

Aceasti f i l ial l a luat fiinfd la 27 sept. 1817, in prezenta,,namiestnicului" Bahme-) ,

Comitetul a hotdrit sd rdspindeascd qtiri despre scopurile Societ. bibl. atit in Basara-oia, prin dicasterie gi prin organele autorit5lilor civile, cit qi peste hotarele ei, in Princi-oatele RomAne. Pentru a atinge acest .scop, Comitetul a intervenit pe lingi Grigorie,nitropolitul lerapolei , care locuia l a Iaqir23, e asemenea i pe lingi Pini, consulul ge-neralal Rusiei Ia Bucuregti, nvitindu-i si ajute la propaganda deii Soc. bibl. printre populalia: o m A n i l 2 a .

in aprilie 1818, s-au primit la Chiqindu 2285 de exemplare din Noul Testament inl, romdni, vinzindu-se cu 5lei qi l0 parale bucata, in casa mitropolitand qi intr-o pr6-r a l i e din ora$.

Tot in 1818, Comitetul din Petersburg a trimis la Chiqiniu, spre a se pune in vinzare,r ibli i gi Noul restament in l. evreiascd, greacd,, atind, slavond, itaiiani, germand,:rancezd qi armeneasci, gi despre aceasta au fost de asemenea incunogtiinlali atit lo-,-uitorii din Basarabia, cit gi acei din {6rile vecine.

Cdrlile se rdspindeau destul de uqor. Darea de seamd din 1818 face cunoscut ci:ublicaliile se desficeau atit printre moldovenii din Basarabia gi din linutul Tiraspol, cit5i la acei de peste Prut.

Afard de mitr. Grigorie, cdrtile Soc. bibl. se rdspindeau peste Prut, intre al1ii, de cdtrenitr. Veniamin Costachi, de asemenea gi de citre Dionisie, mitropolitul ,,Valahiei"r25.

Mai pulin succes a avut aceasti intreprindere in Basarabia, unde mulli cumpdrau

7 l

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 37/286

cdrlile Soc. biblice, nu atit clin convingere, cit din caazd cd vroiau si fir:pe placui direclo-r i l o r i n f l u e . n l , i o ^ a io n l i l e t u l u i b a s a r a b e a n , r i n t r e c a r e e r a u q i m a r i d e m r r i t a r i - i s e r i -ce{i t l sl c lv l l l ' .

Aceqtia trirniteau sute de exetnplare unor sribalterni ai lor, avinr.l nsircinarea rXe avicepre$edin{ii Soc. bibl. ros', ce erau, totodatS, clregltorii superiori ai Oblastiei . n ijo-sarele Comitetului basarabean, e gdsesc acte cu privire la refuzul multor persoane de aachita banii ceruli penJlu cdr{ile Sf. Scripturi impuse de cdtre directorii so.i"tl1i;.-totLr$iprecumpdnesc ;; t ir i le de altd naturd.

In 18l9 s-au vindut l A ae exemplare . Pr int re donator i i Societ5l i i , n 1819, erauelevi i seminarului din Chi l inIu: de asemenea -a pr imi t o donal iune 'considerabi l i del a locui tor i i d in Muntenia pr in consulul Pini . Darei de seami din lg19 af i rmd cd, , 'unumai acei virstnici,.dar qi copiii rivnesc a se irnbogili cu qtiin{a dumnezeiasci. Chiarqi cel in{rhlti ?n temnile sim{eau puterea de har u .uulir, tul ,r i ui Dumnezeu, cur;intele leaclevi i r gi mir rgi rerc" 'F i i ia la soc. bibl . d in Chiginiu s-a inchis in 1g24, odard cu Soc. bibl . ros.

, Ifin fa;rtele arSlate cu privire la acfivitatea acestei nsti tuli i in t-3asaraliu, ;ung"o,la concluzia cd ea n-a fosl decit un episod n viata bisericeasci a acestei p.ouinoii . io".bibl ' n-a avut in ft-rndnici o iegiturd cu interesele eparhiei nou-niscute qi n-a fost spr"i-j inild in Basarabia, decit de persoane oficiale, .rrn ..u, de altfel, qi in toatd Rusia.

Nicinu se putea altmintrelea, ntr-o regiune ati t de inapoiatd n culturS,'cum era provincia 6ela Nist ru ' Binei : i i i : les 5, in asemenea mprejur i r i , in ten{i i le cul turale ale . ,Societ i l i i , ,nu puteau ldsa urme lnselnnate n viala eparhiei. Cu atit mai pulin puteau ,e p.orr.u..miqcdr i asemindtoare r i lacelea.e ou auut loc in Rusia . Toat5 'act iv i ia tea i l ia le i nu eradecit un "fapt intirnpliilr: r, pornit din afard qi desffuurat in eparhia Chiginiului ta sup.u-fafa vieli i .

Totu;i ins5. acest episocl e foarte interesant, fiindcd vdde;te in chip concret aceleresorturl ascunse. care plin€au in migcare via{a religioasd din Rusia -* prip urmare ;iacea din Basar-abia, li..fotodatI, descopere adevdratele scopuri ale stdp?niii i lariste, careerau departe de nevoile imecliate ale popula{iei romine din Ohlaslia

-Basarabiei.

NOTE EXPLICATIVE

' . ,Aoro4rui , , ,11y.r. ' en ." , p. I I l : .' V. mai sus o. 29.3 , , E n . B e t , . " , ' 1 8 8 9 , X X , p . 6 8 4 - 6 A J ; c f r. R e v. S r c . A r l t . B a s . , I I , p . { t 2 _ 6 5 .a Sub Aiexandru I s t ip inirea

lr : . i nu se ingri jea de invrf i rn intul pr imar. lds indu-l pe searna comunelorrurale ; i urbane. $coale le pr imare , inf i inJate pe atunci ( in urma ,,Pravi le lor prealabi le dr. ns trucl iune punu.a , ,d in 1803) purtau numele de ,,qcoale arohia ie ." , . in le leglndu-se aronia , pro6iLi l . ca unirare ," . i in .i i t i , ' iun n,biser iceasca , 5a nci t in tre parohia propriu-z isd qi qioala paroir i i ih nu ei j n ic i o legi lurd . n ."or iu"orJpi i . , i"uu sistemul invdldmintulrri organizat de Minisferul instruiliunii cle pe atunci, potririit cdruia, in fiecare Ji..u.-scr ip l iune, urma si i ie c i te o univers i ta te , n f iecare capi ia l i ae gubernie -- ' l i t , , ,n i i ."r l i" i ;" ."r" ."pir"rade jude ; c j t9 .o -coald inuta ld .; ; i n f iecare parohie - 'c i re o gcoi l i parohia l i . sub Nicolae I , cu inlr6ducerea

"Polojenie"- i d in 1828, cu privire l a lcoale le parohia le , nsugigrrernr t 1ui i r1 n."p" sd ' inf i in leze g .oui . p .i -mare in orage. ar din l830.prin satele Domeniiior qi ale starului,"cu mijloace strinse rte r, rai""ll i, Jut"J" uir.-ricesti grija-in privinla qcoalelor primare era l5sati pe seama boierilo r.-- u"xrrro, p. 5- 6,92. Cfr. iy,roa.tu,uoc, _1, p. 5-6 ." , , E n . 8 e 0 . " , 1 8 8 3 , X X , p . 6 8 5 - 6 8 7 .t' Arh. Cons. , ,Kuuzu vra:oa" din 1g36. , ,Lrcazul , ,d in l2 noiemb. Ig36 cu nr.3021., , ,En. IJe t) . , , ,

1883, XX, p. 687.' Arh. Cons. , ,Kuuzavrcasoa" din 1837. ,L/cazul din l2 mai tg37 cu nr.5s49.- , ,En. 8e0., , , Igg3. xx ,p . 6 Q 3 ." , ,En. 8e0., , , 1889, j / , p. 225-226." Art. 14.- Aceasti dispozilie a fost repetati, mai tirziu, prin ucazul sinodai din JI decembrie 1g52.

. , 'Dupd unele | t i r i , Dimitr ie , f i ind^incd episcop-vicar, a veni t in l8l l in Basarabia q i , observind prc-tutindeni. in popor mare intunerime. a infiinlar o gioald cu autorizalia mitropolitului, la min. Curchi, pen-tru copiii clericilor, in care, insd, puteau intra qi. copii de mazili qi de jlrani. Cirina dupd aceea,"l

u *il a"r-chis qcoale a min. Bobruqa, HArjauca, precum gi la altele, ca qi in judei. Chiqiniu, Bender $i Acherman.- ,,8n.

72

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 38/286

i irr: pe piacui direclo-n r ; r : d e m r r i ' t a r i i s e r i -

rni i insdrcrnarea Je aor i ai Oblast ie i . n do-l mul tor persoane e a

t j i r e c t o r i i o c i c t S l i i .

, .cret51i i ,n 1819, erauai iLrne onsiderabi l i den l 8 l 9 a f i r r n i c i , . n ua dumnezeiasci . Chiar

DL,mnezeu. tr"'.rilltele e

3oc. b ibl . ros.in Basarabia , jungenia c e s t e i r o v i n c i i .S o c .r J s r ' u t e ; i - a t d s i s F ' i -; i in toatd Rusia^ Nici. c u m e r a p r c v i n c i a d e

tur ; : le a le , ,Societ51i i"l l r1 uleau sd provr :acect ivi ta tea i l ia le i nu eraa O h i q i n i u l u i a s u p r a -

i r1 chip concret acele. i r s ia - pr in urmare l l s t ip ini r i i lar is te , carer r : r ial lasarabiei .

4 : 6 5 .s i n t i u - l p e s e a m a c o m u n e l o r nr le dr instrucl iune publica"i . i r rn i la te er i t i i r ia i i , tar n t tJ,rl r -a. Aceasta coresPunriea

rr ' :druia , n f iecare c ircum-rr l ieeu, n f ec i . l re api ta ld

. r \ . i c o l a e , c u i n l r o d u c e r ea. - p e s a i n f i i n l e z c Sc o a l e r i -'e Je la ldrani . I r r sa te le bise-

5 6, 92. - L-.f. Cyro.u-tu

.:u nr. 3021. - . ,En. Red."

+ 9 - - - , , E n . 8 e 0 . " , 1 8 8 3 , X X ,

J i n 3 l d e c e m b r i e 1 8 5 2 .Basarabia qi , observind Pre-l i tu lui , la mdn. Curchi . pen-nd dupd aceea, e l a mat des-Bender i Acherman.- , ,8n.

I le i ) ." , t867, l l , p. 49. Oil . t lupa i l r t r t t4xuu, "1 ' lyx ' Cet t ' ' ' ' r1 -- Ce ie i de r ;coj le t i -arr ac( ' r lea $i ce sudrte au

avl l i , n-avL'm cunost in lA.' \ ', , E n . B e A . , , . 1 8 8 3 , X X . p . 6 8 4 - 6 9 3 .

' ' Ib idem." r , ,TpyAst ' . . '^ , I , P. 3 .i - '38 '' t Ve z i p e r i o a d a a I l - a ',, De al t fe i , n ic i nu era in concepfia epoci i a da , pr in qcoale . muttd ,lumini pot- 'orulni de . . jos ' Cunoscutul

mitr. Filaret Drozdov t" .;;;i;;-;;'.i in u."u.tx cheitiune : ,'E' oare, bine qi tolositor si diim multd gtiin{d

copi i lor de ldrani ? Educa{ia , ce este_ uperioarasi tual ie i naturale a omului , nu rareor i se dovedegte mal mult

nieubifoare deci t h inefdcdtoare qi r le fo los;"u

, .r-dna muil i neghini , c l i r i ,Jner | tere nernul lumir i i pr in tre

i : : i ff i ff j .^ ." ' ." r i i ' ra .reaci din medi ,i c le ;ot in . . i de su- '"" _- , ,1- 'n ' te i )"" ' 188.i ' v l ' p' 241 ' nota 2'

, , ' ln pr ivinla u."r to , J ;n i i l -gcoale biser icegi l , c"f tq i f . ; ; ; ;"" se observa; i in Rusia ' Pini Ia 1859 numd-

rul i .r crescu trepta t , lar dup5 aceea, ' , . .pu .t"p . .1 . ' .4 .*"d, Ei pe la sf i rq irul anului 1B-50, ceste coale

<j isDar.De aic i , uni i t rag concluzia cd tnui te r t in ac"ste Scoale ' leqi erau ardta ie in i ic le ie of ic ia le ' in real t -

ta t ; n-au exis la l .- ' Ierut ' P. 9 ' l ',, , ,Regulametr tu t duh(]Vniresc ( , , l l i ,x0enst i i Per ' , ta*reur") a fost legea intocmitd de larul Petru ce l

Mare pent i"u t)r- i rmuirea l iser ie i dir l Rt ts ta '' ' A r t . . 5 6 .t ' 7 u r. n t H o a . , P . 9 l ' l a 4 ''r ' ,,Ip.r,rlr't..." I X, P. 60 ., , , Si tual ia u . .r r,o Cu." , a tnar i c ieosehir i n tre qcoale ' in unele seni inar i i ' mullurni t l aceste i mpre-

jur i r i , se s tudia rnai rnulr"cintul biserrcesc i t ip icul , i r i a l ie le - . l imbile rnoderrr t ' , n seminarul din posadul

Troi ta ( l ingd I{Oscr)va) metl ic ina; in unele <p..- ' i l""u t" s tudia ' r le lcr. t*o}ogla ' -- Tt t t ' ' ruuot t ' ' p '5- l l'

C { r . ' , E n . " B e d . " t 8 E 1 , V , p ' 2 1 5 2 1 8 ; 2 2 2 ') t , ,Tp1t0t t . . ." . X, P. 60 'ri Frotoiereul mitrofor petre Curi i lchi s-a niscut in Llcra ina in 1 '171; qi-a f i i r : i t t s i t rd i i le n seminarLrl in

polrava, pe c ind Gavri i t" ; ; ; ; ; ;

profesor ; i ' ,preferc t" , ar mai i i rz iu rector ' Sf i r$ind ser t inarul ' a fo- \ l numrt 't1) lacoio . prc-fesor. n f ;9 i o i .r i t t t i .oror- l i t 'p-reot de cdtre Gavri i l ) ' Dupd tra[sferarea lui Gavri i l in scaunul

de mrt .*pol i t al Chievul ,r in ' i? , t9 , c :uni1ci , i - fost nu; i f $ef al ca tedrale i din Ec.a ter inodar; nai i rz iu - in ace-

laqi p .s1 la Odessa . c, i ,r i : ; in1u."uexarhatului . t ;n t i lo iaoua qi Valahia i ' i l i08 ' (uni lchi a losl chemat de

r : i t re Cavri i l la Iaqi , nCe. a iJ i i t i ,* i t pre le t i in te uf Ul.u .i" t l" i exarhiceqt i q i recl .r al semir tarului din Socola '

Dupa ai ip irea Ba,rarabie i "-nrr i r,

Cun4cir i a dev"ui t cel mai act iv coiaborator al rni t ropol i tu lui in organi-

zarea n{Jii parhii, p."..,-'f,i a i,,rregii regiuni. El a alcitr'rit 9i o ,,tlescri*re statistici"' a Basarabiei cu bogate in -

forma{iuni ge.graf ice Et "i . .g .r i ; .E- cipera uurt"" i*po.Ln^le .peniru sl5pinirea ruseascd ' as tdzi deveni le o

rar i ra te bibl iograt icd . Cunitchi i i ocupat postut d" . . ie . to . ( in t i iu l i al seminarului .p ini la anrr l [82] ' - .c ind s- a

rransferar a vectr iu l a , , po i ' J .-q"ioi ia ieara"i a in-6i" t ta ' a muri t i r r 183? ' Cia1nu4rtui" Anexa l0'' '

V. n a i s a . r. p . 5 6 ^ ^ ^ . . r ^ . , h r : ^ ; . . i i n r n . ', , , ucra inean, absolvei i t al Ar:ademiei c l in Chiev ; in 1810 ' profesor la , 'qcoala publ icd"- din laqi ' ta r

pe urmd - la l iceul din nuiureEti , mai t i rz- iu .proropop af l inurut , t i Bender ' . in l8 '16 apare ca qef a l catedrale i

r l in Chis iniu . ( , ,En. Be0; ' , .889, xtX. p. so8/ . ' , t ' rnui i i lu oo"t tu , f i ind profesor de ret ig ie la l iceul

Richel ieu . i lo ' ro4rcui . , , .Eyx ' cct t ' " , p' 58 59 ' -t , , J loro4rcuu .,n"" ."Trr. ' : , - i . ' is ^ t ' s . , . Ideea privi toare - a obl igat i r i ta lea cursur i lor seminar ia le

ptrr l ru copi i i s lu j i tor i lor.b iJe ' r i ." j r i ' . r," luatd 6in n"gutui" .n tut duhovnicesi- ; i a fost repeta ie ' nu o-dat i ' de

cdtr-e inod. Drin ucazurr n v. XV1II . iar la i r lceputuiv. XIX a ajuns unfel de pi incipiu recunoscut de tol l ' -

Itiidem.:7 Caligraf ia .28 ortograf i a,' " A r h . ' L - o n s . D o s a r , n r ' 2 2 4 , p ' 7 9 ' d i n 1 8 1 2 'tr i loro4rur i . , ,7 \yx. Cen" ' , p' 2 l-22 ',, Ca not iv ur u."rrJ J i rpoi ;1 iuni , mitr. Gavri i l ar i ta in ucaz faptul cd , ' in aceast l larb (Basarabia)

; rulJ i copir de-ai c ler ic i ior 'nr i g t i r i deioc . car tc qi neavind invSldrurd,- ly.f - 'o t si in tre . in s lujba-de prgot

.au de diacon ru, a . our.i l , j i" i r, ' io iur lor in tr i in iagmaduhovniceasci a l l i i d in slarea pol i t iceascd ' are au rn -

\atar carre, iar copiii d;-"bi;$]" tluhovnice-escE drn'in deopotrivi c.u liranii" ("zemschie obivateli")" "En'

Bed., , . 1892, Xt , p .26J .-Protopopul din Foleqt i ; i ;p*;" p;eol i i se ci teascd ucazul mitropol i tu lui in bise-

-icd, intr-o zi de s5rbdtoare qi sa-l pdstreze u.oto, p"nt.u-u'-i 1in" tii"t -intt'- 'rl:tro\rcuu' " 'yx'Ceu'" ' p' I j I'

,2 in 1g17 din 152 de elevi 69 erau copu de cler ic i . , ,8n . Be]:" 1888, XI, p ' ' 408 ''"t ,,TpyOL't..." V P' 15,to , ,Tpydr,t . . . , , , X, 'p .- -6 ,3 .- in acela ; i scop, la sf i rq i tu l an. 1816, mitr ' Gavri i l , dupi dorinJa nobi l i -

:a i i basarabene, u inut t i u irobare a larului . a inf i in la t pe l ingi seminar un "Internat- Pensiune pentru

:robili.. (,,6raropoAHl,*{ nui""ot") su'b propria l"i ingriji.", ac-est ,flancr,ou" fiind condus de un director' un

rlspectorqi

uneconom -- toti numili de arhiereul efi.tt t.'StulUu de 6irector al "Pansionului"

o indeplinea

-ectorul seminarului, iar inspecto.rl qi economul-iruu

nu-i1i" de cetre chiriarh dintre profesorii semina--rlLri. Din 1828, cind au inceput sd se <leschidd n su.u.utiu qcoale-laice (.rpa'xAaHcxNe yulr'rll[1a")' ctlpii no i

, ,r ' r" t* i pr imeau in , 'nut t"on" ' - t 'En ' Bed '" ' 1883 ' IX' p' 334 336 '' t ' Io'ri4rcutt, ,,,II,Yx'Ce'u"', P' 148'

"' Crat)uuqxu*, n. 344',,, ,,Kor"lr.rccun Ayxourr* Ycr{,,ryul" a inlocuit f ostul ',Kovsrer o6 yconepueuill Ayxonnbtx yqH-

7 3

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 39/286

nuq" ' inf i in ta t la 2l noiembrie 1807. Potr iv i t cu regulamenrul din lg0g^-lgl4 , gcoale le duhovnicegt irmau si fie conduse de aceasti ,,comisi.,r,el._ r"r";;;;:'i,"';.. i',',silss.,8,JIoro4xuit, ,, yx. Ceu..,, p. JS_ ji ." Fiu de preot ' n iscut in 1794, n Transi lvania ; acolo-qi-a icut gi pr imele studi i , ar din 1.5 unie lglT la"f^iflt'ro- ChiEiniu'A fost profeso. " ..-i.,u.pini rl- i82i-;i;"';';urit.-Jroro4xufi, ,,,4yx. en.,,,a0'intiiul prof' de l' m-oldoveneasci a fost un-oarecare preot loan. D9 Jl o oct. lg16 pind la 7 sept.8 l9la l' moldoveneascdl fost

n11i t o. s"r i i i l i l de la l .sept .^lgl9 pini la iul ie 1g20.- I. Ghinculov, ucrai_ilii;."tf"i,ii:t;l.r;;:f;nuar de 'mordoveneasci;e a x ';pi.-i;i6:'n.-ij,"p,'",ii."i"'ili"u*,o.

n' Jloro4rcuil'" yx' Cen'", p' I 18- I19. - Limba moldoveneasci, in rimitele ardtate,era singurul obiect cuaracter nalional-romanesc care se preda in seminarul lui Gavriil. px.ini"r qi neamul romanesc nu intraueloc n prosram, " .:t*:f^.:i" ,:l ti'o1T;i"e ia i"o$ni;;r;,:;;;".r1 a fost condus e mitr.Gav_iil; iar pe de alti parte' n geografia e se preda,- ra,cuprins-iri ."g."1i1^rrrciei, iar in istorie toata pe-ioada anticS, inclusiv istoria evreilor._ Ibide;,' p. 124_126.,2 ,JIoro4xui t , , ' ,Qyx. Cen., , p . t Jg- Iag.

" lbidem, n. 24.aa cauza pentru car" reforma s-a ficut cu intirziere a.fost.mai inrii faptul ci seminarul luase fiinjd nu de -ult ' apoi persoanele care erau propuse pentru, poslurile de profesori nu- _uu"u.. pregdtirea cuvenitd gi ,n sfirgit, umirul elevilor-,e,raoarte'rearsl_",,bi. n"a.,;, taa[,--iii'i.'+ct.' ,,En. 8e0.,,, 1888, I, o. 244."o Vezi p. 56 ,'' Fiu de preot, de ,,naliune malorosieneasci" in gub. chiev, niscut la 1794. icenfiat (,,candidat..) neologie' de la academia din Petersbu.g, u i;.; profeior r" r..ir".ii" In tobolsc qi camenila (came-et-Podolsc)' de la 1823 ,,inspector" i fioraoi al,isro.ia

ulr".i.ll ii r.'g.*.a la seminarul din chiEindu. n825 "smotritel" (director) ai qcoaleiiinuta"Jiu."t"l parohiale din'chiqlndu..oin 1826, edor (al tieilea) sirofesor de teologie a seminarul in crriqrnau ipreqeai.rte l oicasteriei. bemlsioni.,o din cauzaboalei n lg3l, fost numit protoiereu acatedrala.di" 'crriri t ie,l .i murit a odessain st ._ ,,Tpy\ot. . . , , ,vI, . rI__r3.o Cu predarea . moldoveneqti fost in.l..i"ut,_a"pa ..;.i;il;-";;;i. oi-itri. din 8 dec. 1823. eco_omur( in t enden tu l ) semin .Miha i lD.6da fch . -( , , n ,n .Bea : , , r8g0 ,* ry,p . s j ' a - . a4 I ) .DAd1rch ide fe rd inGa_ifia' qi-a icut studiile a seminar r din ciriqineu, na" u.inu;fat $i . ;;ri.'_" }ro4Kuil, , yx. ceu.,,,p. 53_55.' Majorilatea profesorilor re..ur i.i-i. iitini-"triu. qi retorica rusi (rirere)."" In 1826 Ec' parohiald din Acherman alosiin.triseit;;;;;;;;;;i", redus de elevi; erevii au fostransferali n gc' din chiqiniu. in 1838 u ro.t inlrrire.gi q". puiot. oi.'fi.lrp"r ,i conlopitd cu qc. linutaliin Odessa, u ocazia niiinldrii eparhiei Cfr".roiufui. _ ,,Tpy0ot...,,, X, p. /) (nofi).' Arh' Dimitrie raporta,,Comisiunii","e,,p."t-. aceasti-regiune auioruta nevoie ca profesorii si cu_oasci l' moldoveneasci".;i ,,profesorii ;.;;;i;; t.imigii de lr"A;";""ri;-;in Chiev in seminarul din chi_indu vor trebui si stiruiasci a cdpdta l.i

""no$ti"p in r. rn*lionui '-t.oraoueneascd), dacx voiesc sdie cq adevxrat de foros pentru seminarul din crtigi"ir.;.-,,;;^';; ';i:: titt, xtt, p. 450.ii AEa.au Jost Juminichi qi Bobeica ,-o]Jou"up de baqtind,,._ bidem."' Arhier' Dimitrie socotea cest neajuns ,deocamdatd r,.uituuii, a"ou;;;.'. - raportd el in lg2g mrro_olituluiSerafim al Novsorodului ,'copiii ;;i.tr;. ur.u.uu"niin-'nl;;"fr.;; sint moldoveni de baqrini care,e ingi

aceasta, ocuiescl n mare pu.t., in ,ut".noiiou"nqti... gi deqieu, cunoscindu-mi atoria, nu incetez e-oc de a indemna-oreotimea rin mist.ir. .u"."it ._^.a.si aibd stdruinfa i cunoascd imba rosieneascd, arn vederea mprejuririior acLtei regiuni ;.;;;;;. -9i n puterea drepturilor acordate moldoveniror prrnnaltul decret, nu am putinla^d.-i-: llgi-g^"1rrig3 ;4 irr*Lrir"i.r.l" ." . r."pe*r l. rosieneasci, eea ce arvea urmdri vitimdtoare chiar.pentru ntreagi oblastie"..Dt.i i . i . ; ; ; ; .a 'ni .i nu- i nevoie _i constringe aceasta' eoarece opiii in,'""^Tllt.-Y_iiy.+l piolesorllor qi uui'a.ofitu.ic, rugii,deprind . rusi 9i in cla-ele superioare vorbesc ai scriu in rusegte qstul de oi"..:-,fpya*:.:.a:i,";. 16_17.i ,,n". Bed.,,, 1885, XVrrr. r. 417."" Arhimandritul Filadelf Puzina, iu de preot, s-1 niscul in l7g6 in gub. poltava;gi-a ficut studiile neminarul din Poltava si la Academia a;n p"t .rr"ig. A fost-in -oo *i.."'iu"profesor la seminariile din vo-ogda' Cernigov, ector a s.eminarul in vo.on.j. Lu 5t aec. aJt alo.i nu,n?...tor (al patrulea) a seminarurin chiqiniu, fiind pi membru al Consistorului.'in-is+r

"-:l pir-*_9irp""iiiiir"" din postul de rector, ar in

ii]r;:::r:V,i;.ui+ffi'n*inhotdrireai'-il;' A murit a l85l ii' ,.r,ii"rChitaevo e ringictriev.-

i" , . .Fr. Bed.". 1888. t, p. 244."' "In gc' parohiale (ai ciror elevi, dupi ce ficeau gcoala linutali, treceau a seminar)... ntre copii delerici, n mare parte dintre.moldoveni, u..'n, yiu-a"ro. iirnru ;;;-;i;"'r;i;nici carte moldovelreascdn...

"En'Bed"" 1888' vt, p' 244'-, ,Revizorul"

i . 'uoltou, n darea lii ; ' ;#; , raporra Academiei in Chrev,hlir,l ';.oiI3hiale din chiginru profesorii uoJ"r.' .., elevii, de ,,.uoi", .Jhouene$te.- ,,En. 8e0.,,, 188s,"o $coalele "Lancaster" a.u ogl infiinlate in Rusia pentru intiia oard la lg20 din porunca larului Ale-andru I' In Basarabia le.au uat fiin1d n'1814. u o.gini"u."u p.ir"ro.;"oale de acest ip a fost nsircinatrhim. rineu, rectorul seminarului. u uiuto.i-uiluiiu roirt,"ilJ;;i;4;;i"liiTri: Iacov Ghinculov, Laurenlreunilchi 5i Teodor Bobeicd, care au r..t t.-iii 'r" prealabil, ^' p.t;;;tr.g p"n,.u u studia metoda ,,Lan-aster" Si a face cercetarea ir{ilor trebuincioale ; i ;;i;;;;"r";.'"ii"-ai.tii $coare u fost deschise a

74

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 40/286

4, $coale le duhovniceqt i

i . i a r d i n 1 . 5 u n i e l 8 l 7 l aoro4rcui l , , , , (yx. Cen." ,

oct . 1816 pini la 7 sept .8 1 0 . . [ . C h i n c u l o v, u c r a i -imopevschi . JIoro4xui t .

tate, era singurul obiect cuamul romanesc nu intraufost condus de mitr. Gav-. iar in istorie - toati pe -

rninarul luase fiintd nu de-u p r e g e r i r e a c u v e n i t d 5 i ,

Licenl ia t ( , ,candidat") inolsc qi Camenila (Came-e m i n a r u l d i n C h i g i n d u . n1826, rector (al treilea) gi

din cauza boale i n 1 83 1r,r r r. . ." , Vl , p. I I - 13.r ie din 8 dec. 1823, eco-. Dadalchi , de fe l d in Ga -

ti, ,,[yx. Cen ', p. JJ-JS..

us de elevi ; e levi i au fost conropitd cu $c. Iinutaldn o t d ) .evoie ca profesor i i si cu -ev in seminarul din Chi-e n e a s c 5 ) , d a c i v o i e s c s dl, p. 450.

raportd el in 1828 mitro-

noldoveni de baqt ind care ,ml datoria, nu incetez de -ca limba rosieneascd, da r. r d a t . e m o l d o v e n i l o r p r i n

l . ros ieneasci , ceea ce ari nevoie a- i constr inge a. deprind l . rusd gi in c la-

ava gi-a f icut s tudi i le n.r r la seminar i i le din Vo-(al patrulea) la seminarulrn postul de rector, iar intaevo de l ingi Chiev.-

seminar) . . . n t r i copi i de dr le moldove.neasca" . . .: r a A c a d e m i e i d i n C h i e v,e 5 t e . - , , E n . B e d . " , l ' 8 8 5 ,

din porunca tarului Ale-acest ip a fost ins irc inat

acov Ghinculov, Laurenl ie) a studia metoda ,,Lan-; .-oale au fost deschise a

Chigindu, la Billi gi la Ismail. in-1827 s-au infiinlat inci doui fcoale la Tighina $i Hotin, de cdtre rectorulseminarului Victor Puri$chevici. indemnind pe locuitorii Basarabiei se trimite copiii in aceste $coale, preasf.D;mitrie scria: ,,scoalele aceste sint astfel alcituite, incit copiii foarte lesne, foarte repede, cu voie bune.: cu bucurie vor invdla a citi, a scrie $i a numira in l. moldoveneasce $i in acea r-osieneasci, iecare dupi,-rm va voi"... Numirul eleviior $c. ,,Lancaster" din Basarabia, n 1828, a ajuns la 385. in 1836, cind s-a infiinlat::rcumscriplia $colare din Odessa, toate fcoalele,,Lancaster", infiinlate sub arhier. Dimitrie, au fost tre-.':re sub conducerea curatorului (,,Popecitel") din Odessa. Afard de doui-trei- tcoalele ,,Lancaster" au fost::ansformate in gcoli parohiale gi jinutale, schimbindu-qi gi metoda de predare, potrivit cu programul minis-:er ia l , in tocmit pentru toate $coale le pr imare din Imperiu .- , ,Bec. Apx. Kon." ,I I , p. 138-160.

." , ,En. 8e0." , 1888, vI , p. 244-249 ; v. p. 63 .ou

$i dintre cei care intrau in seminar, unii, cum raporta Scvorlov, ei ingi qi ciutind sd piriseasci semi-:aruf . crezind ci vor cdpi ta vreun loc bun in eparhie .- , ,8n. 8e0." , 1885, XVIII , p .422.

. .Tpydw.. ." , I X, P. 75-76." ' , , E n . B e o . " , 1 8 8 1 , , p . 3 l o - 3 1 3 .n' Reforma lui Protasov avea gi alte motive. Ministerul nou-infiinlat al Domeniilor, in activitatea lu i

JesfS;urati pentru imbunetifirea gospodiriilor rurale qi a stlrii igienice a liranilor, a hotirit sd recurgi.a ajutorul pleolilor. Pentru acest scop se cerea ca elevii seminarului si aibi cunostinle privitoare la gospo-caria rurald ralional|, cum gi la medicin;. - I. n. Pocructaenea. ,,IIerep6ypzcrcan {yxoauaa Arca1euua np u:2. ITporacoee", in ,,Becr. Eap.", 1883, IX, p. 230-23 l.

"t Ee,taacrcufi, , p, 64-66,"' Turnuuoa, II, p. 21 .66 Pine la mitr. Gavriil, indatoririle de cintdreli se indeplineau de citre particulari, angajali cu platl

anuald. Mitr. Gavriil a infiintat serviciul permanent de cintdreli ("En. 8e0.", 1873, XIII, p.526). La inceput

.-andidafii la locurile de cintireli se pregiteau la psallii din Iaqi care veneau la Chiqiniu special in acestscop. La ei feciorii de preoli invilau psaltichia qi apoi cipitau loc de ,,dascil" sau diacon. (Informafie auzitdJe autor in 1922 de la Zinovia Captarenco, niscutd Ciuq, viduvi diaconile, in virsti de 83 ani, din sat.Vrsterniceni, suburbia Chitiniului). Clasele pentru cintXreli se infiinlau, in urma legii din 1851, potrivit:u nevoile locale ale eparhiilor. (Turnuxoa, II, p. 42). in eparhia ChiqinXului aceasti clasd n-a funclionat:eci t 4-5 ani . - , ,Tpydat . . ." , X, p. 8l / .

it ,,Tpy|w...", VI, p. 48.- E de notat ci sub ministerul lui Protasov limbile locale, indeobgte vorbind,: eau mare trecere. Aceasti imprejurare, insi, nu avea nimic de a face cu interesele naJionale ale populaliei 5i:ezulta exclusiv din conceplia utilitaristd a lui Protasov. - Turnuuoe, II, p. 14; 132-133.

oo ,,Tpy0r ' t . . ." , X, p. 81-82.oo Cartea principald pentru studiul teologic era ,,Confesiunea ortodoxd a Bisericii catolice qi

:postolesti de risirit", cunoscuti qi sub denumirea de ,,Catehism" al lui Petre Movili. Cartea aceasta, di nr,rrunca mitr. Petre Movild, a fost alcituitd de citre Isaia Trofimovici, egumenul mindst. Sf. Nicolae di nChiev, a fost revizuiti de soboarele din Chiev (1640) qi din Iaqi (1641,1642) qi aprobati de cdtre patriarhii di n:aserit. ,,Confesiunea" a fost publicate in l. greacd (1662) d slavoni (1696).- 3uaueucrcuil, p. 222.

;a ,,Tpy)ar..", IX, p.92. - Sub regulamentul din 1840 a condus seminarul din Chigindu qi al cincilea rec-:..r - Arhimandritul Tihon, in mir Ivan Solnlev. Dinsul a ficut studiile la seminarul din Cursc qi in Acade-rra din Chiev. Cilugirit inainte de terminarea academiei, in 1838 a fost numit profesor in seminarul di nSararov, iar in 1849 - rector al seminarului din Chiqiniu. in 1851, din cauza bolii, s-a retras din servi-.:u. trecind la ministirea Curchi, apoi la HAncu, unde pe la 1860 a gi incetat din via1i.- ,,Tpydut...", Vl ,: . 2 2 - 2 3 .

t t . , ,Tpydat . . ." , X, p. 91 ; lu ' tspoa, I , p. l l0 .' , , T p y d t t . . . " , I X , p . 9 3 .

;i] Protoiereul Nicolae Danilevschi (1807-1883) a avut mai multe servicii in eparhie; a fost profe- . r pe la gcoalele duhovnice;ti din Chiginiu qi la liceu, predind qi l. moldoveneasci. in 1856 a fost trimis larrtropolitul Moldovei Sofronie ca delegat in chestiunea bisericilor din sudul Basarabiei, retrocedate Mol-:..vei. In 1861 a luat parte in Comisiunea de traducere a diferitelor ucazuri qi reguli privitoare la tiranii sco^;i:rn gerbie. A tradus in romane$te invSliturile catehicegti ale cunoscutului protoiereu Ioan Scvorlov. Ini t63 s-a cilugirit primind numele Natanail. A murit in gradul de arhimandrit ti ,,nastoiatel" al schitului Suru-r e n i . - , , 8 n . 8 e 0 . " , X X , p . 7 0 3 - 7 0 6 .

;n Jloro4rcui l , , , ,4yx. Cen | ' , p. 161-162. Cifr. mai sus , p .27.-;La sfir$ilul an. 1814 s-au adunat de la clerici nu mai mult de 5000 lei. -,rloro4rcuil. Ibidem.

'o ,,En. Bed.", 1892, XII, p. 292-299." Ibidem, 1890, xIX, p. 838.'o lbidem, 1885, XVIII, p. 419.1s , ,Tpy)t t . . ' , VI , p. 45-46.80 In 1815 Gavriil a oblinut un imprumut de 6000 ruble de la Harting, guvernatorul Basarabiei, pe

::mp de jumitate de an, gi altul, de 30 000 ruble, de la vistieria statului, cu condiliunea de a fi achitat in timp:e 6 ani.- ,,En. Bed.", 1862, XII, p. 292-299.

8t JIoro4rcui l , , , ,Qyx. Cen." , p. I6I-177." , ,Tpy1w.. , VI , p. 4I-45.83 La construcliile din aceast; epocd a ajutat mult arhimandritul Mitrofan, pini la cilugirie - Marc

\ i inschi, al gaselea ector al seminarului, originar din gub. Voronej. Dupd terminarea seminarului din Vo-

' ts

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 41/286

ronel $r a Academiei9t:..91j:f unde s-a ;i cdlugdrit , Mitrofan a fost profesor n mai multe seminarir di nusia ' ar la Iti81 a fost rumit ector al seminaruluidin rri; lnau, ni"

"r l" i pi"e ta 1g62, ind a fosrhi rotoni lpiscop. A murir in 1887 iind

1:hj:pf..e q;_b.. ri-ilJ,..;;;asli _"::ipyt)a...,,, vr, p. 24 2.\.,,r;;I'1l ft ff;'j:,

fapte e cu totul greqita afirmarea cum ci seminarul din chigindu la incepul eraHanes, . r0-s, 24 -r j ; : "

cd la seminar "sub pri rni ic loiarhipisior i ".i iunrr. se predau n romane;1e' . . . .-"".Eetnacrcui,

I, p, 41 .l'l ,,rpydw...", I, n. I.'' Mitr ' Gavri i l avea n vedere, probabil , ciuma, care bintuia pe atunci n.Basarabia i care rzolaseou l " .p in t r r. Cra t t l t u4xuu . .274 , t i 2 .Ltr (are se rDareau oate i i r l i le u continut a ic , n deosebire e alfabetul lavon lcdrf i lorbisericegtr.uCraduu4rcui, . J42-343.. ' , , ip ; ; , . . ' . : : ' ," ;1, . i - -_s. n i?94; ' ; ; ;" an inainte de venirea ur Gav_i i l la Dubdsari ' xrsta colo o tipograt;e o*an.or.e, ce .apar{inea .*rurr i Mihai l St rerbi lchi , are aveaitulatura de "protoiere, a stipiniriio. u.r.il".;, valahiei li surur"'bi.i:l nceasti tipografie a fosr adusdcolo din Ia$i,durri incheierea dci idin Li i i . c. s-a f icur ;r; ; ; ; i ; ; urmd, nu se 1ie .Tipografia, dr dndoiald' uncfioni ta o1le1|l

1-","".i , i i Jr,e*iea acoio Gavri i l .E de'crezur d, de aic i , a ruar cavri i r ariril.YL.'i:"t'ff.-.t"j:;".i*

tr, poate- chiar acel ,,.ur..iul rrebuinci.s'. iit"..t" moldouenegti-Ei-Javonest' , ,rpvdtt . .-" , , r l t3l - i . 'o ' lu i ' - "Tpv}u"'" ' Ibidem' cra/nu4rcui ' p' oz' nota '''

"fipdrirea cxrl i lor : ; ia ce lor la l te ucrdr i" -c i t inr in instruclie--, ,nu se.va ace n aceastd ipografieecit cu dezlegarea i ap-robarea oastri in -...i ' ;u. fdri aceasta i.i o .u.t. qr nici o hirtie nu se va tipdrieloc" ' Si se a toate mi-sur i le a t ipi r i rea J." ' iu.e cu toatd exuctitateali d.rd nt i rz iere , u acele i tere ; ii: ?;:i\^,:t;:';;:,,:;,";:::1,,;o;,."y;i,;:T.igt:;;il;;ff;li a.

"oi;;,-"i.'-",,ipya,,",ri,

. - La lnceputul . 'Li turghie i" , mitr. Gavri i l a pus o lungi precuvintare , care prezint i un mare inrerest i t pentru is tor ia t inocraf ie i exarhicept i , c i r g i fentru caracler is t jca nr i iu tur arhipis tor al Basarabie i .- ,v.. .Studii uu".. . n'..V1

Rom.,,. 92i. ' i . ' i . ' i 'a{'_,tc."1 pydbt""" I l ' p' 19l-192 ' * , ,Li turshia" lui Gavri i l de pe care au invdlar cei mai mull i preol i , de

3,1:llffill'i.'1'j:i:il:: 11 t;';',:*,;; i3talu"n"u,.a, ost, ua..pt u"int,,unurin tirpii'pL'rteinii"' , ,Tpy)t t . . . , , Ib idenz.'"

"sirbdtoarea aceasfa (sf' Pocroave) a luat fiinld in Grecia. odatd cu credlntra creqtind ea a rrecutn Rusia ' iar pr in locuri le noastre deocaml"o 'nq, n ,r ' r-u int .nJ*. pl"J .a lara noastr i pr in acoperemin-ul Maicii lui Dumnezeu3-

slinat aq iyc-"r-A;.;lrn. qr"rt.

unii;;; ilr;;, se cuvrne ca, qi noi, si cinsrinrceasti sirbdtoare. Iari de. ce am gi-iip--;rit rir;uu .i'ta

srirqituilcesG-.xirr.,._ ,,Tpyi)ar...,, Ir, p- 192." Evanghelia si aoo11oj,{in

."1a19gt. ..3ri"ul.rut" in oi<tinea .;;il;;" biserici de la un pafre pind lalr r r l ' "Dacd se schimbd ordinea-maler ie i ; ' , scr ia mitropofi t r is inoi i r l r i , ' ; n-am nadeldea ci preol i i mordo_eni' qi mai cu seami"::i:1tj:1,:^]".

p,ir"u i;rl'usor,.evangheliu 9i'upostoirr rn aceste carti... Dupd ce varece oarecare vreme' c?nd preofinea va devenimairmilt sau".aipLilin"r,-lj_",a pentru care purtim grija ci tiiiti)$:7")';:37;"^ se or ipdrr upe"testa"oneqti".-,ipiaw...",'i',-;.'iil;:i;;. il.' ,,l,ii.'1"0.,,''

In trebnicele moldoveneqti, pe lirrgi conlinulul obipnuit, mai erau rugdciuni Ia sfinlirea vaselor bise_i:i;.utt

ut a icoanel.r' orinduiala pii,ni.;i-in-[ir'".iLu p.uuorluunicd a prozeri{ilor dintre evrei, ererici si a]-

,1.,i , . . rrs, |-. : .. n t.s^3^- s4.fr. ,En^ ed.,, , 892,_rr, p. r3- 2s ., " ^ , , T p y d u . . . " . l . p . 1 9 2 . t 9 5 -"" ' Ih idem, n. 185.r" ' s -au t ip ir i t urmdtoarele cdrl i : in 1814 - 1200 de bucoavne (abecedare) moldovenegt i cu tradu-ere in ruseEte; in 1815 - 120 de aret"oaie motdoveneqti

"utiuJ""..-i"'rr*9r., r200 de riturghii (,,c,,ry:r<e6-'KH") in fol io , 1200 de cdr l i cu te-deum-ui l 1 , ,ror.6""*r t ; t l ; - ; ; ; ; t" ; ; t8 t6_3000 de carehismurr

'?iiiiriS'ri".:::ff,T.i:;:'iji,;Ti,il ::*:;;,i:q?q. "".*pr"..'i;';;;. pentruiua riciunurui;ninquarro;" rsls-'ibgo "p."itr.i.rj"i"G1":,i"0 :?l::t:'^il1';rffiq.'.";::'J,Tfi:ijilin folio' generale ; 1500 de gtu,',uti.; .ut.lii-.,r' 'iiua*... in moldovenegte, in quarto ; in rg20 - g0t) deirticele cu rinduiald la treceiea aln diferitJ-rilii'ia creainla orrodoxi, in'qla.to; ?n t82l .- 700 de exem_lare din aceleaer cirticete; s-au mai tipirit tso El rnolt""-rni..-;;;iA#ririe aritati). in roral, s_au trpa_-it c i r l i._ in valoare de 222340 lej . _ ' , ,En.^"Ara": i , ' t t r )2 , I_lI , p . J l__37.."' (-raduu4xuil, p. j5J.

' ," . ' , ,Tpyt)u . . . , , , t. p. lg5_186.'" ' In informafiunile asupra eparhiei chiqiniului, adunate gi redactate ra rg2r de Dimitrie Sulima, sepune cd el' fiind vicar, a tradus din l. stavoni ln-l. moldoven;".d,;;;il"bisericile eparhiei chiqindurui,rnerul mare gi o carte de parastase;psalrirea."u.ol-o'ou"i.i..i;:;'.#,pl;at

liturghia qi carehismul scurr,ipirit pentru clerici' adiugina ai" originai"i. rl;;. anexele ae ta'i.rcepui'ut i sfirqitut psaltirii, de Ia sfirgi-ul liturghiei qi al catehisriului ;. trebnlcui'rr-"rilt.r;; l-"- ...tili."i"5""li lrpa cel rusesc, adiugind dincesta -33 capirole' Dupd alte gtiri, preasf. Di;i;;; ;. mai fi tradus ir r.-r"la"".reascd o carre de re-deum-rr' o rnvetdturi arhioistoreascd, o.instruclie pentru ulagociniipaiorriil".'ii""i'.anistirilor,,,Inceputurilein _iliturii creqtinepti", a intocmit o bucoavni iuso-mold&en"urJe, u

-i.laulJ invaldturd despre vaccinare. o

76

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 42/286

rnai multe seminar i i di n1862, c ind a fost hirotonn. VI, p. 24*25.Chiqinlu la incepul er a

p r e d a r i r r r o m i n e ; I e " . . .

Basarabia gi care izolase

n a l c i r l i l o r b i s t ' r i c e l r i .arnte de venirea lui Gav-a i l S t r e l b i l c h i , a r e a v e a r i p o g r a f i e a l o s t a d u s a

. e ) t i e . Ti p o g r a l i a . [ a r ace aic i , a luat Gavri i l a t i t

, ' l d t l \ ' e n e l t i i s l a i o n e p t it d .

:ace in aceast i t ipograf ie, ' h i r t i en u s c v a t i p i r i

. ' r z i e r e . u a c e l e i t e r e p ir" . e tc . - , ,Tpydar. ."" , I ,

: r r z i n t d u n m a r e i n t e r e sf \ l L r r a l B a s a r a b i e i . - . .

. ' e i mai rnul l i preol i . de: l d i n t i l p i ip u t e r n i c i i

t : i l c r e $ t i n i e a a l r e c u t,asrrd prin acoperemin-

-e ca , ;i noi , si c inst inr. .- - ,r lu . . ." , I, p. 192.t . l e l a u n P a g t e i n i l a r : . d ea cd preof i i moldo-: : . i e c d r J i . . .D u p i c e v a

care purt im gri ja ci t181. Cfr. , ,En. Be1. ' , ,

, .iinlireavaselor bise-' : : . evrei , ere t ic i g i al -

- ridoveneqti cu tradu-:e l i rurghi i ( , ,c ; ryxe6-' r 0 0 0 d e e a r e h i s m u r i

- - z i u a C r d c i u n u l u i ; i n_: :eestre moldoveneqt i ,: - r tneie moldovenegt i .

: - . : i n 1 8 2 0 - 8 0 0 d e- . : 11 - 7 0 0 d e e x e m -1 : in tota l , s -au t ip i- -

:= Dimitr ie Sul ima, se: : r,arhie i ChiEiniulur,

, . . l e a t e h i s m u l c u n ,: . r n i r i i . d e l a s f i rg i -

' --iesc, adiugind di n: idr te de te-deum-

:. . . inceputur i le n-.- : :espre vaccinare , o

:ndrumare despre indatoririle cdlugirilor, o instruclie pentru colonigtii bulgari, cum $i slujbele sf. Samson,: le sf . cneaghine Olga, sf . cneaz Vladimir, s f . cneaz Alexandru Nevschi . Afl indu-se pe patul morl i i , a t radus Si: p u b l i c a t m a r e l e c n a t e h i s m . V. , , E n . 8 e 0 . " , 1 8 8 3 , X V, p . 4 9 8 , 4 9 9 , 5 0 4 ( n o t i i . ) . C f r. , , T p y r l u . . . " , ,t . 1 8 5 - 1 8 6 .

")E La Apx. Apxuep. ,(o.ma in mapa ,,.4,exo, Ne 17 , sa t84..\ e." se g5sette, intre alte hirtii, un ,.Peecrp\HHraM lr,lr{cralv KN[rr.ilrencxoii Ayxoaaofi rnno|pa(ruu nail4eHuuw, B ra3Ke npH cAarre ouoii flporone-:eeu Muxali ,roBbrM B.f lu{eHHurypuropuro fyperon.i Mdpra 21 4nx 1845 l .o l ta" . in acesl , ,reestru" ( l is te) ,re l ingd difer i te b lanchete i foi , precum qi cdrl i de r i t , s -au mai g5si t Si a l le le ca : , , invdldrur i arhipls toreqt i" ,. . rns trucl i i b lagocini lor" , , ,pentru epi t ropi" , , , inceputur i le nvdldtur i i i cres t ine$1i" , ,Regul i penrru dezr idA- -

"inareacr imelor" , ,Ucazuri despre deputat i" , , ,Regul i pentru vinzarea luminir i lor" , , ,despre ndator ir i le c i - '

.ugdri lor" , , ,bucoavne ruso-moldovene$t i" (885 buc51i) , c i r t ice le despre vaccinare; in tota l 2390.5 exem-r l a r e . d e c i r 1 i .

""' ,,Tpydut...", II. p. 196."" Ibidem, p. 19-29.' ' " . tb ident . VI, p. 83 ." ' ' ' Ih idem, II , p. 196-197." ' ' Grigorie IV, mitropol i tu l Ungrovlahie i , care a s ta t in Chiqiniu aproape t re i ani (1829-1832) ,

razind cd,.f ra1i i de a icea (din Basarabia) . . . de cea biser iceascd gt i in ld) s int l ips i l i , mai v ir tos i :e i ce nu in-:e leg imba ruseascd", a feg;dui t arhiereului Dimitr ie Sul ima sd-i comande,, in dar" mai multe cIr l i b iserr-.'e$ti, m;car cd nu qtia de le va vedea ,,ci nu iaste slobod a intra cdrli striine aicea". Cir{ile nu puteau fi adusedeci t cu aprobarea autor i te l i lor super ioare . Pr imirea cir l i lor duhovnicegt i de obicei se fecea la carant indle cdlre o comisiune de 3 membri ; cdr l i le cdldtor i lor g i l is ta or se t r imitea la consis torul din Chiqindu, de arcr: receau a seminar pentru a f i controla te d in punct de vedere a l doctr inei or todoxe, daci nu-s vdt imitoare . . .- -

C. N.. . .7 'omescu., ,Mitropol i tu l Grigorie IV al Ungrovlahie i" , 1927, p .67 70 ." In contractul incheia t cu preotul Gurschi (v. mai depar te ; , adminis t raf ia economici a Casei arhie-relli se obliga ,,s; ia loate misurile ca se nu treacd in Basarabia de peste hotare cbrli bisericeqti, din acele.are erau admise mai inainte de celre cenzure pentru vinzare Si intrebuintare in biser ic i" . . . -V. Apxua)xouo,uuqecKozo npaztrcHua Kutuuueocrcazo Apxuepeicrcaeo flolttt. r4eno Np 17 , sa 1845 e. ,,ycno6ua" (con-:.uctul incheiat intre direcliunea Econ. Si pr. Gurschi, art, 7).

"' Acte le arhivelor ne ara td cI in b iser ic i le din Basarabia se in trebuintau unele cir{i de r i t , in l . mol-Itrvehedsci, aduse de peste granil; de unii preoli. cSrfi care n-au fost tiperite niciodatd in tipografia din Chi-:iniu, nici n-au fost aprobate de cenzurd. Aga era, de pildi, ,,Orinduiala la sfinlirea apei" (,,unH BoAocBqqe-r:sn"). (Apx. Sxono*r. Ilpaan. Kuru. Apxuep.,\ona. lbidem. ,orcnac) Sttououuu. npa6n. o't' lA anpenxi , i15 e., Np 148) . $i l r inarh , la in terven{ia arendaqului ipograf ie i , preotul Gurschi , de a se ingddui publ i -rarea , ,or induie l i i de sf in{irea apei" in l . moldoveneasce , r in rezolut ia din 6 apr. 1845, cu nr. 84, a d ispus caI) t recl iunea economice,,sd caute in prealabi l informali i in dosarele t ipograf ie i . dacd aceast i car te a fostl rper i td mai inai nte in t ipograf ia noastr ; , sau dacl a fost , c indva, controla te de cenzura spir i lual ; qi dacdeste intrebuinlati de toJi in bisericile din eparhia de aici"...- V. Apxue Srccsuouutt. npaan. Kutu.,lpxuep-?o flona. ,Lle,zo N9 17 , sq 184I z" Panopr c6au -Ka l-putopun fypcrcazo Ha uiln npu,apxa,. or 5 anp. 1845, No 4.

"' A;a a fost dasci lu l Aplic i - , ,contrabandis t" de c ir f i , cunoscut in jud. Ldpuqna in ani i 18-57-1859. Amdnunte interesante , r iv i toare la acest apt , s in t redate n ar t ic . nostru , ,s tudi i Noui" . . , i n , ,V.R."

' r1 Contracful a fost incheia t pe cinci ani , cu pre tul de 400 rub. anual . in tre a l te condi l iuni era pre-rdzut in contract cA (ar t .4) , , in t ipograf ie nu se vor t ip ir i deci t cdr l i moldovene$t i ; a) toate acele de care ,rind acuma, se tipdreau in ea gi care se intrebuinleazd in bisericile din oblastia Basarabiei: b) acelea, care:lnt admise de peste hotare de cdtre cenzurd gi se intrebuinleazd acuma in biserici ; c) foi pentru cArli metri-, ' a le , pentru vedomost i i le de spovedanie i pentru regis t re de veni tur i qi chel tu ie t i ; d) to t ce se va poruncije Prea Sfinlia Sa". Art. 13 : ,,Daci pentru tipografie va fi nevoie de oarecare fe{e cdlugiregti de peste gra-:ri1d, are cunosc meseria tiparului ti care-$i vor exprima dorinla si faci slujbi in tipografie, Casa Arhiereasci.e obligd nu numai si nu impiedice chemarea acestora, ba inci si ajute, cit ii va sta in putinfi". Totodati, in art.-.

Casa Arhiereasci, din parte-i, se obligd sd ia toate misurile ce depind de ea, ca, de peste granild, si nu:reaci in Basarabia d in acele cdr l i b iser iceqt i ce erau admise mai inainle de cenzuri pentru vinzare; i:ntrebuinJare in biserici...- Apx. srcouo,uuu. IrpctoLt. Kuur-zo Apxuepeucxozo ,\oua. ,\ero Ns 17 , naI'J15 z. ,,Vcnoaua" ?ntre Dircc(iune Si pr. Gurschi.

"" Ibidern, acelasi dosar. Doud dispozi(iuni ale arhiep. lrinarh,20 iul. 1847, una cu nr.46 qi alta' ird numdr.

t r" , ,Tpydar. ." , VI , p. 8l -83.t t t v . p . 3 7 .

" ' , ,En. 8e0." , 1872, VII , p. 212-213." " Varlaam Cuza, ucenic a l mitr. Veniamin Costachi .- Iorga. , ,Bis . Ronr." , l I , p .247.' ' " Unii i l socot de ucenic qi a l mitr. Gavri i l .- , ,En. Bed ' , 1872, VII , p .216.r2r ,,Confruntind biblia moldoveneasci cu Vechiul Testament, pregititi rie citre arhimandritul Var-

.aam pentru tipar" - scria Gavriil lui Golilin * ,,am vizut ch, in ea, traducerea moldoveneasci in multe

.\)curi nu se potriveqte deloc nici cu cea greceascd, nici cu cea slavon5... Aceste imprejurdri nu puteau trece:eobservate gi de arhimandritul Varlaam, care, in;tiinlindu-md din parte-i despre ele, imi scrie, afard de3ceasta , i t raducerea moldoveneascd adic i - or ig inalul bibl ie i de la BIaj) se potr ive$te mai mult cu cea

7 7

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 43/286

latineasci 9i franfuzeascd, ecit cu- cea greceascd i slavond, de care lupl 9q nici nu mi indoiesc, deoarececeas td ib f i ee r i odr i r i n Trans i lvan i a -ae i r i e ' un i1 i . . - , ,En . Bed . , , , 622 , v i l , p . 217 2rg .,7' .. ,8n. Bed.i , t872, vut. p. 2Jg_244.'" De nationalitate rec' dinire chiriarhii titulari ai patriarhatului din lerusalim, mitr. Grigorie a venrrn I82l la chiqiniu, de-peste

Prut, din pric ina uiuu.e.i to. de atunci. " rs- lz , a.primit supuqinia usd qi ,I"f::.^,r}l. }':}:i exarhului avriil, rostnumit sumen " .e't.tiil'"C"arrii'ii"'tJui:'::;"'"'n,'" In darea de seami a societeii din Petersburg pe an. 1817, se afri urmatoarea ptire: Mitropolitulavriil,exarh ar chieinduJui iHotinului, r."p."-q"ai'T"'ut;;.-;ril] ;;.r.,;4 ;trt;;;';i""il;.;;;,y'*.^la Petersburgl cd bulgarii, popor de o ciedinliigi u""i" cu noi, are mare nevole sd asculte graiurile vielii inlmba mamd' deoarece nu inleleg I' slavoni". $i mitropolitul s-a hotxrit g ,,"n" daci in aceasti Iimbi se gd -e$te o traducere gata a cd4ilor de S-f'^S_cripruii, i daii nu exisri,

";r;t;ri;;giseasci un traducitor destoi_r c p e q n f r u c e a s r a . . . _ l . n a y u n . L . C . V. , , B e c r. E e p . . , , t 8 6 8 , t V, N; j S , ; . 6 6 J _ 6 8 6 .' " ' ' .En ' 8e0." , 1872, xr, p. 348.- Dionis ie L;p; , . ; i ; ."pj i ; ' ; ; ; i" ; ; de la mai r3le ; in 1821 _Oribeag n Ardeal . ; 191t- in_ ]S: t .- Iorga. , ,Bis . Rom., , L; . , p. 236_238.. ' . 1. , E n . B e d . " . t 8 7 2 , V t i l . p . 2 4 J .'27 , ,8n. Bed., , , 1872, XI, . p . ' 346-347._ in lg2l , paterson, Henderson, agenl i ai Soc. bibl . d in Lon_ra' in scop de propagandi qi inspeciie, insolili de S^ierov, ajutor a" ,".i"tui ui'comitetului din petersburg, auacut o cdldtorie aproaoe prin toati- Rusia de mijtoc qi de sua,

"iritr"iriri"r"re societefii. Tot atunci au fosti pe la Chiqiniu .- A. I lwuuu, L.C. in , ,8"r ; . ' " ;A., , , 1868, v. V (nr.9) , p. 248, notd .

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 44/286

u md indoiesc, deoarecep. 217 218.

mitr. Grigorie a venl tr. m t l s u p u Se n i a u s d g i .

d i n I a q t . - ' . B e c . A p x .

ea gt i re Mitropol i tu l: din Basarabia, a scns

rculre graiurile vielii in:n aceastd imbi se gi -

- i u n t r a d u c i t o r d e s t o i _" \ 6 .

: . a i l 8 l 9 ; i n l 8 2 l -

" : So c . b i b l . d i n L o n -' - . - i d i n Pe t e r s b u r q . ui : . : . To t a t u n c i a r i f o s ra . l a .

PARTEA A TREIAI. Ministirile. - II. Activitatea misionari. - III. Trecerea bisericilor dinfinuturile de miazdzi ale Basarabiei la Moldova in 1856. - in."mnitui""

perioadei intiia.- Mitropolitul Gavriil ca arhipistor.

CAPITOLUL IMdndstirile basarabene sub mitr. Gavriil.- Mdsurile primilor arhipdstoripentru introducerea,,obstejitis" -i.- starea materiald a md,nfutirilor._

Na(ionalitatea cdlugdrilor Si contactul lor cu popula(ia

I

E cunoscutl starea mindstirilor basarabene de pe vremea mitropolitului Gavriil.in Basarabia erau numeroase menestiri qi schituri, atit de cilugdri, cit gi de maici ; toate,insd, sufereau de mari neajunsuri in organizarear qi'chiar in siarea i"i -"t"ii"iir. ttrrtr.Gavriil, pentru a imbundtdti viafa monahald, a repetat (1814) dispozilia data egumeni-lor in t impul exarhat r lu i (1808) , adiugind n.rnl tou." i . cuvinte: ; ,Vi se impr ine. . . sdsupravegheafi ca in ministire sd se pistreze bunacuviinli qi liniqtea cuvenit;,'lai catu-gdrii sd se depirteze de viata ispititoare qi si se indeletniceascd in dumnezeiasca slavo-slovie qi in munca pentru folosul comun al lor gi al locagului,,3

Pentru a da mindstirilor o organizare noui, coiespunzdtoare cu idealurile monahale,Gavriil insisti ca in toate mindstirile basarabene, faie nicl o excep{ie, si se introducdvia[a comuni - ,,obqcejitie",- ,,si se facd rinduiald,, - scria

^"i 'irrt.-ocirculara

trimisd (1819) blagocinilor peste mdndstiri -,,ca de acuma inainte nimeni dintrenastoiateli gi starile, citd vreme se vor afla in demnitatea de conducdtori, sd nu aibd gos-podirie separatd de aceea a mdndstirii, si nu se indeletniceascd nici cu creqterea v'ite-lor, nici cu munca cimpului, nici cu negustoria, deoarece toate acestea sini oprite depravi le le monast ice"4.

. Cu toate ci dispoziliunile mitropolitului erau ati t de categorice, ,obgcejitie,. dtrun-dea in mindstiri cu greu, fiindcd aducea cu ea o reducere a tiuerialii .ituge.lo.. i1vederea

1..jt9..- imprejuriri, Gavriil a numit ( l g2l ) un ,,supraveghetori deosebitasupra mdndstirilor" qi schiturilor, insdrcinat sd introducd in toaie mdlndstir i le ,obgce-ji t ie", .bunacuviinfd qi orinduialS in slujba bisericeascS, cdliuzindu-se de p.uuit"t .sf. pir infi , Regulamentul duhovnicesc qi invdlSturile date lui de mitropotit. lniiiuf .r"p.u-veghetor" a fost arhimandritul Sinesie, eclesiarhul mitropoliei din Chiqindr, .urroi.rt,,prin experien{a in ce priveqte bundstarea bisericeasci,,d.

, Yt1lq," disp^ozilie a lui Gavriil, datl in ajunul morlii sale, a fost de pu{in folosmanastrrrlor'. Atlt organrzarea acestora, cit gi felul de trai al cdlugirilor cu greu seschimbau spre bine, lisind aceeaEi grijd gi urmagilor sdi.Cdlduzit de ideea_ci mdndstirile, prin pilda vie{ii monahale, pot avea o puterniciinriurire,asupra norodului, Dimitrie Sulima, ajunr u.iripertor al Basarabiei dupd moarteamitropolitului, lud toate mdsurile necesare p-entru ?mbunitilirea vielii cdlugdregti.

. 1$u, in 1821, din porunca lui s-a t raduJin l . moldoveneasci o ci r t ic icd- int i iu lata :..Indatoririle mutuale ale vieti i cdlugireqti comune", tipdriti in tipografia sinoJal6

'79

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 45/286

din Petersburg n l8l6E. Insist ind, r in mlsur i administ ra t ive, d se ntroduci , ,obqcej i t ie"in mdndst i r i , Dimit r ie nu inceta sX dea invSfdtur i cdlugdr i lor i in predici le sale . Ca ur-mare a acestor misur i , pe la anul l830, ,obqcej i t ie" a fost in t rodusi in toate m-indst i r i ledin Basarabia, qi viala monahald a inceput a se imbundr6li in mod simfitor"'

E de notat cd g i pe vremea arhiep. Dimit r ie mdndst i r i le o duceau greu din punctde veclere mater ia l , g i din aceastd cauzd el a inchis c inci schi tur i Rezina, Rudi (def rat i ) , Lomanova, Soroca q i Cdrdtura gi doui mindst i r i : Horodigte ; i Cosiul i" ' .

indeobqte vorbind, in aceleaqi condiliuni materiale se aflau mdnistirile ;;i pe vremealui lrinarh, deqi, dupd cunr mlrturise;te acesta, starea lor exterioard se imbundtd{eat l in ce n cer r. Cu mai mul t i greutate e dceau schirnbdr i . pre Lr ine,n obiceiur i le mdnls-t iregti , inriddcinate de mult, in via{a interioard a mdnlstirilor. Aici, incd pe vremeaIui lrinarh, in unele locaguri se oficiau cununii, botezuri qi alte slujbe, de citre preotiice locuiau prin mindstir i , dacd erau vdduvi sau fdri copii , sau in afard de mSndstiri,in caz cind aveau famil ie . Asemenea lu jbe nu corespundeau u idealur i le viel i i Inona-hale .

Mai erau qi alte neajunsuri.^ Dintre cilugdri nu qtia carte aproape nimeni, binein-ieles, afard de cdlugdrii-preofi. ln mdnistirile de maici erau analfabete chiar Ei maicilestareler2. Ca urmare fireascd, gi starea cancelariei in mdnistiri era f oarte proaste,

condlcdtoriiministirilor neqtiind, mai ales, sd

liniregistrele minlstiregti de veniluri

; i chel tuiel i , , in or induiala cuveni td" . I r inarh lupta contra acestor neajunsur i gi scider i ,cu toat i energia ' ' .

Despre indeletniclrile cdlugdrilor in aceastd perioadi, precum qi despre obirgia lor,despre legiturile mdndstirilor cu populafia din imprejurimi, existi foarte puline qtiri.Din informa{iunile adunate asupra schitului Rudi s-ar putea trage concluziunea cd pelingd munca cimpului cXlugdrii se ocupau cu stupiri tul. culiivarea livezilor qr, n oarecaremisurd, a vilei-de-vie. Unele mdnistiri aveau mori. Cu aceSte ndeletniciri, insi , ati tmdnistirile de cdlugiri, cit gi acele de maici o duc eau greu. atirnind mai mult de bun5-voin{a schimbdcioasi a boierilor proprietari.

Un fapt interesant de notat e acela ci mulli cdlugdri , chiar gi egumeni, erau striini :d in Podol ia , din Ucraina - gub.C^hrev; rni i erau nobi l i ( , ,dvoreni") , a l1i i , reol i vdduvimai erau qi oriqeni (,,mieqceni"). n schitui de maici Cdrdtura toate Eapte,,poslugnile"una din ele fiind nobil6,- erau din Podolia'0. Dripi unele gtir i , pe la sfir;itul perioadei

intiia, din unsprezecemdndstiri de cilugiri,

,,nastoiateli"moldoveni erau numai

in cinci : HArjduca, HAncu, Suruceni, f igdneqti ; ; i Saharna, iar in celelalte qase GA rbovd1, Frunroasa, Curchi, Dobru;a, Jabca qi Cdldrdqiuca - rugi. De asemenea, qi tolitrei blagocinii acestor mindstiri erau tot mqi. Aceasta se explicd prin faptul ci stdpini-rea eparhialS, ai cXrei membri superiori erau ru;i, linea la cona{ionalii lor, socotind cd,,nastoiateli i dintre ruq'i au mai rnultd pricepere qi tragere de inimd pentru ocirmuirear;i invdlitura rusea:,ca i ci ei pot si fie mai nepirtinitori in supraveghere asupra fra-lilor (mdnistire$ti) locainici gi pct avea mai pu{ind simpatie pentru unele obiceiurilocale" " '.

Mdndstirile pdstrau cele mai strinse legdturi cu lumea din imprejurimi, care, dupicum s-a vizut, venea la cllugin uneori qi cu nevoi religioase ce nu- se prea potriveaucu misiunea monahali.

C A P I TO L I J L I I

Misiunea antischismatica.--,,llascolnicii"in Basarabia

siatitudinea stdpinirii

(ariste fq(d de aceStea.- Primele mdsuri contra Iipovenismului.- Sectanlii inBasarabia.-- C hestiunea,Edinoveri ei" .

l .

De la inceputul vielii eparhiale in Basarabia, nci pe timpul mitr '{ile bisericeqti locale erau ocupate qi cu migcarea ,,rascolnicilor",

autoritd-,,staroob-

r

II)(

Gavrii l ,ziqi qi

8 0

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 46/286

ie 611o6rci ,,obq;cejitie"n predici le sale . Ca ur-usd n toate mdnist i r i le

rnod simli tore .t luceau greu din punctu r i : R e z i n a , R u d i ( d ed i l t e

5 i C o s d u l i r " .andst i r i le qi pe vremear ioard se imbuni tdlear. in obiceiur i le mdnds-. Aici , incl pe vremea. l u . i b e . e c l t r c p r e o l i iin afari de mindstiri,rCealur i ie ie{ i i rnona-

i r r )Ep€ nimeni , binein-: a b e t e h i a r q ; im a i c i l e

e i ' a f o a r t e p r o a s t e ,r : ' a s l i r e l t i d e v e n i t u r i- feajunsur i ; i scXder i ,

- : ; despre obir;ia lor',' - i i o a r t e p u l i n e $ t i r i .= i : i u n c l u z i u n e a d p e. ezi lor qi , n oarecare

.llelc'tniciri, ins5, atiti r n a i r n u l t d e b u n 5 -

: _i rr €fli, erau streini :- . a l1i i , reol i viduvi ;: Sspl€ ,posluqni1e"

-. a sfir;itul perioadei- , ) \e n i e r a u n u m a i

-elela l te gase GAr-

le asemenea, qi tolir - :r iaptul cd stipini-" : ] i i lor, socot ind ci

' : p e n t r u o c i r m u i r e a: - . ' eghere asupra ra-- : - - . 1 u n e l e o b i c e i u r i

- - : :ur imi , care , dupdse prea polr iveau

" :lr tea slaPinirii. . -Sectanl i i in

Gavriil, autoritd-zi5i qi ,,staroob-

riad{i"r' - schismatici . ncd din v. XVII ei s-au dispirlit de biserica rusd, care, in timpulpatriarhului Nicon, dupi credinta lor, s-a abdtut de la vechile rinduieli bise ricegti.

St6pinirea usi ii urmerea pe ,,rascolnici", mai cu seame n v. XVIII, qi, ncepind cu in-tiia jumdtare a acestui secol, ei treceau in grupuri mari hotarul Rusiei spre a se aqeza ntir i le vecine, mitind pe emigranfii religioqi din Anglia, din v.v. XVII qi XVIII - puritaniqi independenli". Tot pe atunci, sau poate chiar gi mai inainte,,mul1i ,,rascolnici" s-aua;ezat gi in

lari leromdne, unde li s-a dat numele de,, l ipoveni" 'o, ingdduindu-li- se a-qi

intocmi o viali particulari, social5 gi religioasd-bisericeasci in chip liber, in liniqte,fdrd a fi impiedicati de cineva.

In Basarabia , ,rascolnicii" se aqezau, de obicei, la nord ul ei, in jud. Hotin, cum $i lasud, stabilindu-se in Chiqiniu, Tighina, Cetatea Albn qi in {inuturile acestor ora$e. Ei,insd, se a;ezau mai mult in partea Basarabiei de lingi Dunire: in Ismail cu jud.ejul ui,in oragele Reni, Chilia,,,poS?dul" VAlcov, satul Jebrieni, qi in alte localitSli"' '.

La gurile Dunirii, , ,rascolnicii" au prins sd vind incd de pe vremea lui Petru celMare. Aici au fondat sate intregi ; in curind au apdrut printre ei qi preoli sau fugari dinRusia2o, sau impostori, cdlugdri qi bitrini ,,tipicari". Ei aveau biserici, mdnistiri, capele.Actele arhivelor invedereazd cd pe la 1820, a o depirtare de 8 km de oragul Tucicov2r,exista o mdndstire lipoveneasci, cu bisericd.

,,Rascolnicii" au venit de timpuriu qi in nordul Basarabiei, stabilindu-se in oraqulqi judelul Hotin, indeosebi in satul Grubno, alcituit exclusiv din lipoveni, in sat.Vietrianca, in or. Soroca, in sat. Cunici, jud. Soroca, in or. Orhei, in satul Sircova, intirgul Telenegti, in satul $oldineqti, din acelaqi finut. ,,Rascolnici" sint gi in finutulIaqilor.

E de relevat ci atit la inceput, cit qi mai tirziu, tot timpul, lipoveni la noi nu erau de-cit ruqii, iar ideile lor nu se rdspindeau deloc la locuitorii biqtinagi moldoveni din Basara-bia: acestora e erau cu totul striine certurile religioase ale ,,rascolnicilor", fiind impie-dicali a intra, gi din cauza limbii, in contact mai apropiat cu aceqti venetici.

Din cauza lipsei de informalii sigure e greu de stabilit numerul' ,,rascolnicilor" dinBasarabia, in momentul unirii ei cu Rusia. Informa{iunile existente se deosebesc multintre ele22, un lucru, ins5, rimine sigur, qi anume cd numdrul ,,rascolnicilor" in Basara-bia creqtea mereu".

Dupd ideile lor religioase ,,rascolnicii", venili in Basarabia in intiia perioadd, erau :o parte ,,nepopi$ti" (,,bezpopov{i"), o parte , ,popigti" (,,popov}i"). Dintre ace$tea di nurmd, mulli au trecut la t? lcul austriac (,,avstriiscoe soglasie"), cind (1846) s-a infiin-

fatierarhia de la F6ntdna Albd (,,Bielaia Crinita") din Austria. Dintre sectanti s-au

aqezat mai de mult in Basarabia molocanii, iar in 1843, au venit scopetii in Cet. Al-bd in numdr de 32 insi.

2 .

La inceputul perioadei, pe vremea lui Alexandru I, in Rusia predominau ideilecosmopolite, qi guvernul larist privea cu ochi buni pe sectanfi24. S-a dat chiar porunciautoritelilor spirituale si evite nein{elegeri cu ,,rascolnicii", cum qi orice prilej de dis-culi i cu ei '" . Potrivit cu aceastd dispoziliune, sinodul, prin hotdrirea din 1febr. 1818, adat limurirea cd preolimea ,,nu trebuie sd aibi fafd de ,,rascolnici" nici o pretenfiunece ar apdsa asupra conqtiinlei lor, iar stdpinirea civil6, independent de autoritdlile spiritua-le, poate proceda liber pe temeiul legilor"'o. Evident ci in asemenea mprejurdri nu pu-tea fi vorba de o combatere sistematicd a lipovenismului, qi toate mdsurile ce se luau.contra lui nu puteau fi decit incidentale. Mu,llumite acestor condiliuni,

,,rascolul"s-a

intirit qi qi-a gisit adipost chiar in centrul Rusiei, in Moscova2T.in a doua jumitate a domniei lui Alexandru I, in epoca misticismului qi a miqcd-

rii lui Fotie, atitudinea guvernului larist fati de ,,rascolnici" s-a schimbat, qi au inceputa se ua misuri de constringere impotriva lor. Astfel, prin ucazul sinodal din 2I febr. 1818s-a interzic ,,rascolnicilor" dreptul de-a mai face, in viitor, capele qi aziluri.

6 N. Popovschi 8 t

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 47/286

Cu venirea la tron a lui Nicolae I starea lucrurilor s-a schimbat in mod hotirit.Cosmopolitismul de odinioard a cedat locul curentului nafional, care, intre altele,ndzuia si intireascd rolul nalional al bisericii ortodoxe qi sd ldrgeasci cit mai mult acti-vitatea ei . in legiturl cu aceasta s-au luat mai multe misuri cu privire qi la ,,rascol-nici". La inceputul domniei lui Nicolae I sinodul se mirginea sd ia din cind in cind

dispozi{iuni privitoare la convertirea ,,ra-scolnicilor", d infiinleze contra lor misiuni an-tisihismatice, sd trimitd cdr{i respective28. ncepind cu anul 1830, se iau impotriva ,,ras-colnicilor" mdsuri de altd naturd : se pornesc perseculiuni sistematice, ndreptate con-tra vielii interne a,,rascolului". Toate chestiunile qi dosa-rele rivitoare la,,rascol" aufost concentrate in sec{ia a III-a2e a cancelariei larului. in I 835 s-a luat hotdrirea dea se infiinla o clasd speciald de misionari, iar sinodul a publicat o indrumare specia-ld adresatd preoJilor orinduili ,,p€iltru pov5luirea gi convertirea celor rdtdcili de la ade-vdr"30. Peste un an consiliul de minigtri a dispus sd nu se transforme casele Srdnegti nrogatorii (,,rvrole,rrsu") publice, iar in capele sd nu se faci prestoale, ldsind si func-fioneze cele ridicate pind la 17 sept. 1826. S-a fdcut o singurd exceplie pentru ti lcul,,necrasovti" din Basarabia, cirora li s-a ingdduit si-qi constiuiasci biiericd la Ismail3r.Totodati, ,,rascolnicilor" li s-a luat dreptul de a ocupa servicii publice, comunitdli le (o6-ulecrsa) lor au fost socotite nelegale, ar propaganda ,,rascolului" a fost interzisd cu de-sivirgire32.

in 1837 a fost abrogati, in formi legalS, legea {arului Alexandru I prin care seinterziceau disputele cu rascolnicii, gi episcopii eparhioli au inceput, cu insistenj5, a sefolosi de orice ocazie pentru a intra in relatii cu ei'". Deqi in relaliile cu,,rascolnicii" ,autoritdli le bisericeqti au ajuns la o lupti activd, totugi ele nu recomandau qi subal-ternilor'decit multi precauliune qi prudenld, folosindu-se pentru convertirea ,,rascol-nicilor" de dragoste gi indelungi ribdare, influenlindu-i prin pilda unei vie{i evlavioase,iar in chestiuni privitoare la,,rascol" sd nu adreseze autoritdlilor.civile cereri sau de-nun{ur i .

Pe la sfir;itul acestei perioade, mdsurile antischismatice au devenit mai perseve-rente gi riguroase. in urma ucazului sinodal din 23 mai 1853" s-au infiinlat pe lingdacademiile-spirituale, precum gi pe lingl seminariile din acele eparhii, in care se g5-sesc mulli , ,rascolnici", secli i speciale, unde studenlii qi elevii mai buni se pregdteaupentru activitatea antischismaticd. In acelaqi imp, gi autoritilile eparhiale au. ost c.hemateia o activitate mai intensivS, prin ucazul sinodal din 23 iunie 1853. Pulin mai tirziu,

episcopii eparhioli au fost obligafi ca ,,in parohiile molipsite de schismi sd numeasci inviitor preoli care infeleg pe deplin importanfa indatoririlor ce l i se impun, gi despre ce inumili pe aceasti cale sd se raporteze sf . sinod cu alSturarea foilor personale"'".

Odati cu aceasta, autorit i l i le luau dispoziliuni respective gi pe -cale administrativd.in acest sens au fost luate mdsurile contra , ,rascolnicilor" , , t ipicari"" ' , impiedicindu-li-sedeplasarea qi indeplinirea indatoririlor de conducdtori'n. O alte mdsurd administrativiera confiscarea cir l i lor religioase de tipar gi manuscriselor ,,rascolnicilor".

Paralel cu activitatea misionar6, propriu-zisi, gi cu dispoziliunile administrative,in intiia perioadd, autoritdlile ruse luau mdsuri gi de altd naturd, pentru combaterea,,rascolului" pe cale indirectd. Mijlocul cel mai eficace n aceasti privinlS a fost infiinla-rea gcoalelor bisericeqti n satele cu locuitori ,,rascolnici" in scopul de a atrage in qcoa-le gi pe copiii lor, pentru a le da o educalie n spiri tul bisericii ortodoxe. Pentru atingereaacestei inte s-au ficut mai multe inlesniri. Aqa, in 1835, s-au intocmit de cdtre autori-tdlile superioare cunoscutele ,Pravile" privitoare la instruclia incepdtoare a copiilor de

s[teni din gub. Olonel, unde locuiau foarte mulli , ,rascolnici". Prin aceste ,Pravile" li seingiduia ca in qcoalele bisericeqti copiii si invete dupd cdrlile vechi, tipdrite in tipogra-fia ,,Edinoverie"-i, iar invd{dtorilor li se cerea o atitudine impiciuitoare fa}d de copii qipirinlii lor ; de asemenea i se impunea sd le insufle respect fald de biserica ortodoxi 9ide invdldtura ei.

Un alt mijloc, de aceeaqi aturd, erau cdrlile cu con{inut polemic, t ipdrite de sinod, cese trimiteau pe la mindstiri qi biserici din locali tdli le molipsite de schismd".

8 2

_- .t

, i

' i i

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 48/286

mbat in mod hotirit.l, care, intre altele,

sci cit mai mult acti-privire qi la ,,rascol- ia din cind in cind

ontra lor misiuni an-e iau impotriva ,,ras-tice, indreptate con-i toare l a . . rascol" aus-a luat hotdrirea deo i n d r u m a r e s p e c i a -or rdtdci t i de la ade-

me casele 5rineqti inr rdl€ . dsind sd func-

crcepl ie pentru f i lculb i s e r i c l a l s m a i l " r.

. . -e . omuni t i t i le (o6-iost interzisi cu de-

r d r u I p r i n c a r e s ei . c u i n s i s t e n l d , s ei . r l €c u , , r a s c o l n i c i i " ,:--crrrt&rldauqi subal-itrflv€ftirea ..rascol-,-nei vieli evlavioase,- . r ' i le cerer i sau de-

Nu posedim gtiri precise anume cite pcoale cu caracter misionar au fost deschise,cum e rau frecventate de citre , ,rascolnici" gi citi vreme au functionat. De asemenea,nu $tim cit de citite erau cir{ile antischismat ice e cetre,,rascol nici". E de crezut, insd,cd nici $coalele, nici cdrlile n-au avut mare succes, deoarece stdpinirea rus5, cum s -avdzut, nu s-a mdrginit, pentru combaterea schismei, a aceste mijloace pur culturale, ci arecurs, in acelaqi timp, la mdsuri de constringere.

Paralel cu dispozifiunile ndreptate contra ,,rascolnicilor", se luau mdsuri gi cu pri-

vi re la cei la l l i sectanl i .

3 .

in ce priveEte ,rascolnicii" din Basarabia, stdpinirea eparhialS neavind, la i nceputulperioadei, directive de la centru, nu se ocupd cu chestiunea ,rascolului". Primele mdsuricontra lipovenis mului au fost luate, intimpldtor, incd pe vremea mitr. Gavriil. inti iul mi-sionar care s-a ocupat cu combaterea ,,rascolului" in Basarabia a fost T. Carasev, pro-roiereu la biserica omopistd ,,edinovercescaia"38 din Odessa, hirotonit in 1798 decdtre mitr. Gavrii l , pe atunci arhipdstor al eparhiei Ecaterinoslavului, numitd mai t irziua Novorosiei, care cuprindea qi Odessa. Pe cind Gavrii l era incd exarh, protoiereul Cara-sev, din propria-i iniliativd, cu dezlegarea autoritdlilor bisericeqti, a intreprins cdlitoriiprin Moldova qi Basarabia, pe unde se aflau ,,rascolnici", cu scopul , ,de a ci$tiga norodulrdtdcit dintre ,,rascolnici" pentru sf. bisericd. Astfel cd inceputul misiunii antischismaticein Basarabia a fost, se poate zice, un fapt intimpldtor, rezultat din propria iniliativd aunui misionar.

Activitatea lui Carasev a durat in tot timpul arhipdstoriei ui Gavriil. Odati cu schim-barea polit icii fafd de ,,rascolnici" in a doua jumitate a domniei lui Alexandru I gi ineparhia noastrd, au inceput misuri de constringere gi, blagocinii au fost obligali sd se-sizeze dicasteria exarhiceascd din Chiqiniu in cazul cind in circumscripliile lor s-arclSdi vreo capeld. Mdsurile au devenit qi mai sistematice sub larul Nicolae I. Pentru aputea zbindi in convertirea ,,rascolnicilor", n ep arhia basarabeanS, n 1837, au fost orin-duili anumili preo{i in toate localitd{il e unde erau ,,rascolnici"3e. n 1845, consistorul di nChiEindu a trimis blagocinilo r superiori spre executare ucazul sinodului, prin care seprecizau mijloacele morale gi atitudinea preo{ilor fafd de ,,rascolnici"a0. E probabil,insX,cd aceastd dispoziliune nu se indeplinea exact qi, fali de ,,rascolnici" reprezentanliistdpinirii foloseau mdsuri nu tocmai pagnice fapt ce aducea rezultate negativear.

Pe temeiul ucazului din 23 iunie 1853, arhiep. Irinarh a dat blagocinilor indicaliuninoi privitoare la combaterea schismei, obligindu-i sd inainteze stdpinirii eparhiale infor-ma1ii , de cite doud ori pe an, despre activitatea or in chestiunea ,rascolului", pentru ale aduce la cunoqtinli sinodului. Afari de aceasta, unii preoli aveau qi sub Irinarh sar-cina speciald de a {ine convorbiri religioase cu sectanli io ' .

Odatd cu aceasta, potrivit cu politica din Rusia, in eparhia basarabeand s-au luat;i mdsuri administrative, qi indeosebi - aceea a confiscirii cdrlilor religioase gi a manu-scriselor. n Basarabia misura aceasta a fost aplicatd in 1836, sub Dimitrie, gi mai t ir-zlu pe vremea urmaqului siu - Irinarha3. De obicei, confiscarea cdrlilor era aplicatd de.'atre stdpinirea civild, care le trimitea autoritdlii eparhiale. Pe vremea lui Dimitrie cdr-; i le confiscate, dupd cercetarea or la consistor, se trimiteau comitetului de.c enzurd din\I oscova.

Un nou mijloc de luptd, in Basarabia, contra rascolnicilor a fost;i gcoala. n 1836;unoscutele ,,Pravile" pentru gub. Olone{ au fost rispindite in toate guberniile, ajungind gi:n Basarabia sub arhipdstoria lui Dimitrie Sulima. Cind s-a vdzut cd in unele judelerimeni dintre clerici nu doregte si lucreze in astfel de qcoale, deschiderea lor a deve-rit obligatorie pentru clerici, ei fiind obligali sd facd cursurile cerute chiar in casele lorcroprii, sub ameninlarea de a fi transferafi sau chiar scoqi din slujbd. Dupd porunca luiDimitrie, se deschideau qcoale cu caracter misionar chiar qi in acele localitili, unde eraupoale parohiale ca, de pildd, in Tighina, Ismail .

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 49/286

Nici ceilalli sectanti din Basarabia n-au fost neglijali. Cum s-a aritat mai sus, dintreaceqtia, molocanii s-au stabilit in Basarabia mai din vreme. $i fafd de ei autoritilile epar-hiale se foloseau in primul rind de convorbiri religioase. Cu aceastd misiune erau iniir-cinate anumite persoane dintre clericiaa. n unele cazuri, aceeagi sarcini iqi lua asupra-giarhipistorul Dimitrie. La toate aceste ncerciri, insd, molocanii au rdmas neinduplecali.

Totodatd, propaganda molocanismului fiind strict interzisd pe temeiul legilor incdde la inceputul v. XIX, iar molocanii fiind socotili ca cei mai vitdmdtori sectanti, deopot-rivi cu duhoborii, iconoclaqtii qi jidovilii, fafd de ei s-au luat mdsuri qi mai aspre de Con-stringere. Aqa, in 1833,-unii dintre molocanii din Chiqindu au fost expulzali in regiuneade dincolo de Caucazas.

Activitatea misionard in prima perioadi se reducea la aceste mijloace de lupticontra ,,rascolului" si a sectantismului.

Se poate zice, in rezumat, despre aceastd activitate in intiia perioadd c5, dupdoarecare povdire din partea guvernului farist, in misiunea antischismaticd qi anti-sectantd s-a stabilit definitiv principiul perseculiunii adeplilor diferitelor secte. Acestprincipiu a fost acceptat atit de autoritilile laice, cit qi de stipinirea bisericeascd.Cu toate acestea, mdsurile nu erau consecvente qi nu constituiau un sistem. Cu atitmai pufin putea fi vorba in aceastd perioadd de o misiune bisericeasci ca de o ins-titulie statornicS, cu program de activitate bine prelucrat, cu organe stabilite, cunorme definitive. Aqa era starea lucrurilor in intreaga Rusie, aqa a fost qi in eparhiaChi$iniului. $i aici misiunea antischismaticd gi antisectantd n-a avut o organizaliedefinitivi. Misurile ce se luau erau intimpldtoare, fiind provocate sau de dispoziliu-nile stipinirii superioare, sau de comunicirile autoritdlilor locale. Binein{eles cd inastfel de imprejurdri misiunea antischismatici qi antisectantd nu putea avea rezul-tatele aqteptate, ar ,,rascolul", ca gi sectantismul, in cele din urmd, cre$tea mereuoo.

4 .

Tot in prima _perioadd s-a ficut intiia incercare de a se infiinla in Basara-bia,,Edinoveria"47. incercarea a avut loc pe vremea arhipistoriei lui Dimitrie Su -lima cu urmitorul prilej.

In 1826 ,,rascolnicii '3 nsgJa5evtii, din or. Tucicov (Ismail), s-au adresat auto-ritililor cu rugimintea de a li se ingddui ca slujbele.bisericeqti sd le facd, pentruei, un preot Mihailov, venit la ei din gub. Caluga. Arhiep. Dimitrie, in rdspunsulsdu, intre altele, spune ci in cazul cind necrasovlii qi schismaticii ar, consimfi sise intoarcd in sinul bisericii ortodoxe, pe baza inalt. Ucaz din 27 oct. 180048, ei arputea cdpita dreptul de a-gi alege dintre ei ,,persoane vrednice de preolie care,dupi ce vor fi hirotonite de citre arhiereul eparhiot, ar putea oficia pentru ei sluj-ba Dumnezeiasci, sf. taine gi orinduielile religioase dupi cirtile de tipar vechit'.Necrasovfii, insd, au refuzat, aga c5, deocamdati, a r5mas nerezolvatd chestiuneainf in ldr i i " Edinover iei"as.

CAPITOLUL II IRdzboiul Crimeei.- Bisericile Si clericii din (inuturile sudice ale Basqrabiei.-

Rostul perioadei I-a.- insemndtatea seminarului teologic din ChiEindu.-Mitr. Gavriil; viala

Sipersonalitatea sa

l .

Sfirgitul intiii perioade din istoria eparhiei Chiginiului coincide cu pacea de laParis din 1856, cu care a luat sfirgit rdzboiul Crimeei. in urma acestui rizboi, parteade sud a Basarabiei, judelele cahul, Bolgrad gi Ismail, au trecut la Moldova. cuhotdrnicirea definitivi a regiunilor retrocedate din Basarabia, precum gi cu stabi-lirea mlsurilor de hotirnicire, au fost insdrcinali anumili ,,comisari".

Par: . 8 4

: a l i i a. : : n a r: i l i s: , : lor

i n= - t e c

Ar l- -1a cl :C,.nsi- i ' r n n' . . " Y_ i l l l f: . . , . .

P r. - iost: 3 - - l : l

- J . C: rLrt

S i r- l -

: i C

: 3 Su ' 5e r- 4 \

I - -

84

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 50/286

rdtat mai sus, dintreei autoritdlile epar-misiune erau insir-ind gi lua asupra-gias neindupleca{i.emeiul legilor inciori sectanli , deopot-gi mai aspre de con-xpulzafi in regiunea

mijloace de luptd

per ioadd cd, dupdschismatici qi anti-ritelor secte. Acestinirea bisericeascd.un sistem. Cu atit

ceasci ca de o ins-organe stabilite, cu

fost qi in eparhiaavut o organiza{ie

sau de dispoziliu-Bineinleles cd in

putea avea rezul-cre$tea mereun6.

nf in{a in Basara-ei lu i Dimit r ie Su-

s-au adresat auto-sd le fac5, pentru

irrie, in rdspunsul:i i ar. consim{i sd

oct . 180048, i arde preolie care,

:--ra pentru ei sluj-de tipar vechi",

zolvatd chestiunea

-: Basarqbiei.-. Chi;indu.-

: cu pacea de lastui rdzboi, partea: Ia Moldova. Cu: - u m g i c u s t a b i -- . .

Partea bisericeascd a problemei a fost rezolvatd de citre sinod. Prin ucazul-.r...8407 din 18 sept. 1856, sinodul a dat autoritdlilor eparhiale din Basarabia indi---alii amdnunlite cu privire la modul de predare a bisericilor reunite cu Moldova.l:'inarh a fost insdrcinat, intre altele, si comunice preotilor de la acele biserici:i li se rezervd dreptul de a se folosi de gcoalele ruseqti pentru invildtura copii-.-.r lor, iar la caz de nevoie pot avea apirare din partea Rusiei.

in legiturd cu problemaietroceddrii bisericilor din sudul Basarabiei. se iveau si: l te chestiuni importante pentru guvernul rus50.

Arhiep. Irinarh, in urma dispoziliunii sinodale, a insircinat cu limurirea tutu-:or chestiunilor de felul acesta pe protoiereul Nicolae Danilevschisr, membru alConsistorului din Chiqindu, care urma sd ia, pentru aceasta, contact cu Sofronies2,nitropolitul din Iaqi. Toate propunerile sinodului rus au fost acceptate de mitro-rolit, precum gi de stdpinirea Moldovei53.

Predarea bisericilor a avut loc in ziua de 1 martie 185754. n finutul Chiginduau fost predate doud biserici: sf. Tiron in sat. Cotul-Mare gi sf. Mihail in sat . Leu-,'eni in jud. cahul - 39 biserici ; in jud. Bolgrad - 37;

-injud. Ismail - 1g ; in

iud. Cetatea AlbA -.25. Astfel, s-a predat, dupd inventar, stipinirii moldoveneqti,:n total , 124 biserici"".

Situalia stabilitd in regiunea Basarabiei retrocedatd Moldovei n-a satisfdcutre clericii din acea pa{te. Unii dintre ei, preo}i qi alte fete din tagma duhovni-

"eascd, adresau autoritSlilor rusegti cereri pentru a.l i se permite sd tr iaci in epar-:riile ruseqti. Sinodul a dispus cu acest prilej ca arhiepiscopul Irinarh ,si respingi,.n mdsura putinfei, astfel de cereri, f inind seama ci,,stipinirea ruseasci, precum-gisutoritelile bisericeqti au prevdzut toate misurile posibiG pentru asiguraiea buneistdri a preofimii din parohiile retrocedate, iar pe de altd parle, qi stdpinirea duhov-riceascd a Moldovei intervenise ca sd nu se ingdduie preo{ilor aceloi parohii sd lendriseascd, fdrd deosebite motive binecuvintate". $i i; oiice caz, dupd hotdrireasinodului, asemenea cereri nu puteau fi satisfdcute de citre chiriarhul BasarabieiJecit dupd o prealabild invoire cu Mitropolitul Moldovei56.

Retrocedarea mai multor biserici basarabene, in urma rizboiului Crimeei, a fost:ltimul eveniment mai insemnat din intiia perioadd a vielii eparhiale din Basarabia.

2 .

- Aruncind o privire .generalS asupra timpului trecut, se observd multe fapte:einsemnate qi caracteristice, vrednice a fi subliniate. Principala insemndtate aacestei perioade in viala eparhiald a Basarabiei a fost, bineinleles, organizareaeparhiei locale. Tofi factorii care au lucrat pentru rezolvarea acestei problemenu inlelegeau aceastd operd de organizare decit ca o introducere in Basarabia aegilor gi orinduielilor bisericii ruseqti pi, pe de altd parte, ca o acomodare a popula-

:iei locale. la legile qi orinduielile aduse. Aceasta a fost temelia pe care .,..u rA fi":5ezatd viafa bisericeasci religioasi a Basarabiei; acesta era gi programul de ac-::r'itate pentru cei chema{i sd munceascd la aqezarea noii vie1i. Feniru infdptuirea:cestui program se cerea inliturarea vechilor obiceiuri gi orinduieli, gare nu serotriveau cu _tendinlele noi. $i, sub presiunea ce venea de ia centru, incep si dispa-:d. cu incetul, nu numai datinile vdtdmdtoare ale trecutului (numirul prea mare derreoli etc.),- dar gi obiceiurile sdnitoase (participarea poporului la alegerea cle-:;cilor), cedind locul directivelor dictate de la centru, care devine, treptai, singurul

,-onducdtor gi indrumitor al vielii bisericegti.Epoca hotdritoare, cind s-au petrecut, in eparhia Chigindului, prefacerile cele mainp_ortante.in privinta aceasta, a fost vremea arhipdstoriei lui Irinarh, ultimul chiriarh

:l Basarabiei in aceastd perioadS.Arhiepiscopul Irinarh a fost cel mai tipic reprezentant in aceastd provincie al centra-

:smului intronat in biserica din Rusia de citre oberprocurorul Protasov. El a fost pi

8 5

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 51/286

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 52/286

Gavriil Binulescu-Bodoni, mitropolit

(Serebrennicov), arhiepiscopul Poltavei, cu al cdrui ajutor a fost numit de cdtre sinodprofesor de l. greacd qi rector [a seminarul din Ecaterinoslav6T.Modesta slujbd de dascdl nu-l satisficea pe iubitorul de putere Gavriil, qi el cduta

un cimp mai larg de activitate. .Implejuririle- l-au ajutat. in iimput ocupaliei principa-telor- de citre ruqi (oct. 1788-ian. 1792), arhiepiscopul Ambrosie a fosi numit <izds)locliitor al mitropolitului Moldovei, iar ca ajutor it 9,.,, dupd recomandatia lui potemkin,pe atunci comandant al armatei ruse din Principafe,-^ a fost rinduit arhimandritulGavriil,. h_irotonit episcop cu titlu ,,de Bender qi Acherman". Gavriil cunoqtea Uin" luruocrrpati de ruqi, qi intr-adevdr pirtea si fie de mare folos atit pentru locliiiorii mitropo-litului, cit qi pentru .gurernul ._"j n aspiraliunile acestuia fild de principate6l D"paincheierea picii (Iaqi, 29 dec. l79l), ruqii,

'pentrua avea un om di-al lor in princi-

pate, l-au numit pe ep._Gavriil-- mitropolif al Moldovei gi Munteniei6e, prin ucazulEcaterinei din 11 febr. 1792, cind armataiuseascd era incd in Moldova; insi, 'sub pr".i,r-nea_imprejurdrilor, Moldov.a, ajungind iardqi sub turci, Gavriil a fost silit (19 iunie1792) sd' pirdseascd scaunu.l',, qi"dupd mai multe peripelii, hotirindu-se ,,sd se consacrevoin{ei gi serviciului" larinei rlrFe'', a trecut in Rusia unde, in 1793, afost numit in scau-nul. arhiepiscopal din PoltavaT2, n locul lui Ambrosi" ,ur. murise. Aici, Gaviiil a sratmai mult de q,ase ni,_timp in care a cdpdtat cunoqtinle temeinice qi experienld in ocir-muirea eparhiald a Ucrainei, unde rdmdsese incl urme din fosta unii qi din regimulbisericesc de mai inainte,- ceea ce i-a folosit mult in activitatea lui de'mai tirziu. in1899, Gavriil a fost numit de cdtre sinod mitropolit al chievuluiT3.

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 53/286

U

Gavriil a condus mitropolia Chie vului in cea mai insemnatd epoci din istoria

"cesteia, precum gi, indeobgte, din istoria bisericii sud-ruse. Pe atunci, mitropolia Chie-.ului abia fusese restabilitd (1797) din regiunile (zece jude{e din cele doudsprezece):e curind luate de la Polonia gi de la uni1i, in urma impirlirilor Poloniei. in aceastd:pocd, nu s-au petrecut strdlucite evenimente exterioare, in schimb, insd, s-a desfdquratje cdtre guvernul rus o mare activitate internd, centralizatoare. Rostul acestei activi-

d1i a fost unificarea regiunilor nou-alipite cu imperiul farist, atit in ocirmuirea biseri-:eascd, cit qi in regimul civil. in aceasti operi de asimilare desfiqurati in eparhia Chie-, ului, mitropolitul Gavriil a fost cel mai credincios gi de mare folos agent al guvernului:us. Situa{iunea mitropolitului era co mplicatd. El urma, mai intii, sd se lupte cu adepliiPoloniei qi ai catolicismului, care stdruiau qi acuma, dupd succese le olitice ale Rusiei inPolonia, sd catolicizez e gi sd polonizeze Rusia sudicd; pe urmd, trebuia si inlSture ur-nele lisate de fosta unie in viala bisericeasc5-parohiald i, totodatd, si dezrdddcineze-amdqilele vechiului regim bisericesc-parohial qi eparhial, reorganizind parohiile gi or-ganele de ocirmuire eparhiald. Aceastd problemi a fost rezolvati de cdtre mitr. Gavriil- 'u mare energie qi cu mult succes'*.

Am stdruit pulin asupra activitdli i lui Gavriil in mitropolia Chievului, deoarece condu---erea acestei mitropolii a fost, pentru el, un fel de qcoali, unde gi-a cipdtat o bund pre-gdtire pentru munca asemdndtoare, de mai tirziu, in Basarabia.

Dupi patru ani de_ ocirmuire mitropolitand, Gavriil a demisionat din scaunul de

ni t ropol i t a l Chievului '" qi s-a a;ezat a Odessa 1803) , pe urmi (1805) a t recut la Du-"asarit6, unde a stat pind la 180877. n acest an Principatele Rom6ne, in privinfa aface-:ilor bisericeqti , au fost supuse sinodului rus, $i mitropolitul Gavriil, prin ucazul sinodalJln 27 martie al aceluiagi an, a fost numit, din nou, ,,membru al sf. sinod qi exarh al lu i.n Moldova, Valahia gi Basarabia". E de notat cd , dupi cum reiese dintr-o scrisoare a lu iGavriil cdtre oberprocurorul Golilin, trimisd acestuia cu ocazia numirii oblinute, numirea3ceasta fost fdcutd conform propriei lui dorin1e78. n noul loc de muncd arhipistoreas-,-a (in exarhatul Principatelor qi in mitropolia Chiginiului), Gavriil a delfSgurat acea:t-rdnicd ctivitate, de care s-a vorbit mai sus qi care a durat timp de 13 ani. La 30 mar-:re 1821, mitropolitul Gavriil s-a trecut din viald gi a fost inmormintat la mdndstireaCdpr iana, d in jud. Lipuqna.

4 .

O simpld inqirare a faptelor din via{a lui Gavriil ne invedereazd cd el a fost un omJe mare energie, ndscut nu pentru viala contemplativX, ci pentru munca activi. $i el iqi.-autd cimp de muncd cu stiruinli neinduplecatd, cutreierind mai multe localitdli, calcu-ind bine imprejurdrile momentului qi condiliunile reale ale vietii, ca un om cu sim{

rractic Ai departe vdzdtor. Gavriil a dovedit aceste nsuqiri mai cu seamd atunci cind,:rind arestat de arniulii noului domn Alexandru Moruzi, la sfirgitul rlzboiului ruso-:urc in l'792, si dus sub escorti la Constantinopol, nu s-a ldsat ademenit de propunerileratriarhului de a primi supugenia urceascd ca si rdmind episcop n Rumelia, Anatolia.au Arhipelag (patriarhia Constantinopolitand) - ci a preferat , ,sd se consacre voinlei;i slujbei" tarinei, cunoscind planurile acesteia n chestiunea orientald. $i Gavrii l n-a da tgregr:oprin nterven{ia stipinirii ruseqti, el a fost pus in libertate ca si plece la ambasada: u s a .

Ajuns la un post dorit, Gavriil muncea cu mare insuflelire, insd^proceda cu multd:recaufiune, fiind foarte atent fald de tot ce se petrece in eparhia sao'. Odatd atezat pe

.ucru, el nu dddea ndirdt, qi pentru voinla lui tare nu existau greutdli care s6-l impiedice.n mersul lui sigur spre tinta propus5. Afl5m multe fapte doveditoare din timpul petre-

.-ut de el la Chiev, qi mai cu seamd la inceputul activitdlii lui in eparhia nou-infiinlatd a^ , - . . 9 1L nrslnaulul" ' .

Ce motive il cdlduzeau pe mitropolitul Gavriil in activitatea lui neobositi ? Fost-ael un patriot rom6n ?

de cdtre

- - - l ^

- r d u

' fost

: : expe- : - n l g

" . . . : d e

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 54/286

Aceastd chestiune a preocupat pe mulli scriitori ruqi qi rom6ni, insd ea, nici piniacuma, nu e definitiv rezolvat5. Pe cind unii i l socotesc drept un mare patriot, cate aluptat mult apdrind interesele conalionalilor sdi din Basar abiaE2, entru al1ii , nsd, el n-afost decit un ro man inst rdinat, care n-a urmirit in viala lui decit lnterese personale83.

Credem cd faptele ne indreptSlesc si spunem ci aceasti problemd a patriotismuluise pune greqit, cu privire la intiiul arhipdstor al Basarabiei. Mitropolitul Gavriil n-a fostpatriot in infelesul obiqnuit al a cestui cuvint ; conceptul de culturd al neamului, de conqtiin-{i nalionald nu exista pentru el. E adevdrat, in dispoziliunile sale Gavrii l repetd, nu odatd, unele mdsuri luate incd in trecut de domnitorii romAni ; de asemenea, se ridicide multe ori in apirarea poporului rnoldoveuesc in Basarabia, precum qi a vechilor lu idatini. Dar tot el stdruia sd indeplineasci poruncile stipinir i i ruse cu cea mai marestricte{e qi nu sta la indoialS sd scoatd din slujb5, chiar din propria-i iniliativd, elemente-le locale bSgtinage, nlocuindu-le cu altele striine, care pireau a fi mai potrivite pentruatingerea scopului principal : introducerea vietii eparhiale din Rusiasa. Pe de alt5 parte,apdrarea ocuitorilor moldoveni era in spiritul qi vederile polit icii de atunci a guvernu-lui larist fald de Basarabiao". cunoscut rolul, cu totul neinsemnat, al limbii moldovenestiin programul seminarului de pe vremea ui Gavriil86.Binele na{ional, pentru el, se reduceala condiliunile exterioare ale vie{ii poporului qi, odatd ce imperiul puternic al laruluiasigura popoarelor ce-i erau supuse o viatd mai linigtitd, Gavriil dorea, cu to atd sinceri-tatea, sd aduci sub sceptrul tarului tot neamul romAnesc8T.

Concluzia logici ce se desprinde de aici devine qi mai temeinicd daci confruntdmunele fapte din viafa lui cu cele ce se petreceau, pe atunci, peste hotare, in 5rile romdne.

Gavrii l a stat destul timp in Moldova, unde poporul gemea sub regimul fanariolilor.insi urmdrind interese personale, el trece in Rusia, unde se pune in slujba pribeaguluidomn fanariot, pentru care oficiazd, in casa domnitorului, serviciul divin in l. greac6, aE-teptind de la fostul domnitor fanariot ajutor in solicitarea postului de ppofesor la semi-narul din Ecaterinoslav. Pe cind Binulescu cutreiera ldrile in cdutarea unui adipostmai prielnic insuqirilor qi intereselor ui personale, n Transilvania, locul lui de nagtere.incepe puternica migcare nalionali, pornitd de cdrturarii ardeleni. insd cu toate cdGavriil era de aceeaqi irstd cu Sa muil Micu (Klein) gi era abia cu opt ani mai mare de-cit Gheorghe $incai, qi cu vreo 14 ani decit Petru Maior" - capii de$tepterii na{ionaledin Ardeal - Gavriil a rimas cu totul strdin de aceasti migcare.

Credem cd faptele ce am ardtat ne dau tot dreptul sd afirmim cd mitropolitul Gav-rii l n-a fost decit un ,,om de carierd", care toati via{a lui a procedat potrivit cu princi-piul : ,,ubi bene, bi patria"8e. Principiul acesta, ns5, nu I-a impiedicat sl munceascX on-gtiincios qi cu izbindi acolo unde il ducea soarta. $i , in eparhia Chiqindului mitropoli-tul Gavriil a fdcut mult bine qi ar fi ficut qi mai mult, dacd mprejurdrile i-ar fi ingdduitsr'.Pentru toate cele infiptuite, Basarabia ii este gi-i va rdmine pururea recunoscitoare.

NOTE EXPLICATIVB

I v . p . J o - 3 t'z in 1818, mitr. Gavri i l conrunic i i pr in lului A. N. Goli{in , oberprocuror a l s inodului , urmitoarele :

,,Toate mindstirile mari se afld peste Pruf, qi aici (in Basarabia) n-a rimas, din acestea. decit una. ce se nu-me;te Cdpriana, care constituie fundus (rnoqie) al mitropoliei Chiqindului, iar toate celelalte mdnistiri de aicrsint foarte de mijloc. Unele au otcine mici, iar altele n-au deloc, qi cdlugdrii se hrdnesc din munca miinilorlor qi mininci piine in sudoarea fetii l or. Dar mln5stirea Japca are ocinS;i, prin altele, e ste mai buni"...- En.B e d . " , 1 8 9 5 , X X I , p . 7 5 3 .

" Cra)uuurcui i . n . 317 318.a Ideea piiuitoare la ,,obqcejitie" i-a fost sugerati lui Gavriil de minEstirile de la muntele Athos, unde

fusese mai inainte ; probabi l , ins i , cd mai mult de mdn. Neam{u, unde, t imp de c incisprezece ni , a s ta t ma-rele stare Paisie Velicicovschi, cel dintii (in Principate) intemeietor de ,,locaq pentru viale comunX, deobqcej i t ie cdlugireascd". ( Iorga, , ,Bis . Rom.",l l , p. 166-167, 183-185) . E de crezur cX Gavri i l i l cunop-tea personal pe stareful Paisie, pe cind inci abia fusese ficut mifropolit in l'792. Profesorul rus Pal-mov, care a v iz i ta t min. Neamlu, in 1890, a gdsi t acolo un manuscr is cu o t raducere din Efrem Sir ianul , p.care erau scrise cu mina lui Paisie urmitoarele cuvinte: ,,Aceasti a mea traducere a cirtii acesteia o aduc

90

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 55/286

l , l n s a e a , . n l c l p t n amare patriot, care a

ntru al1ii, ns6, ql_ -uterese personaleo''.emi a patriotismuluiol i tu l Gavr i i l n-a fostneamului, de conqtiin- Gavriil repeti, nu o

asemenea, se ridicicum $i a vechi lor u iise cu cea mai marer iniliativd, elemente-

mai potrivite pentrud" . Pe de al t i par te ,Je atunci a guvernu-

" l l i m b i i m o l d o v e n e g t iDentru el , se reducea

- , puternic a l {aruluirE&,cu toatd sinceri-

. , -d dacd confruntdm: . n 15r i le omdne.

:egimul fanariofilor,.n slujba pribeagului: : r in in l . greac6, aq-:e profesor la semi-

1*tarea unui addpost.trc^ului de naqtere,

: . . Insd cu toate cdrt ani mai mare de-

in dar inal t prea Sfinl i tu lui domn Kir Gavri i l mitropol i t . a l cdrui nevrednic rob s in t eu, care^m-am trr td- i t u

i.uau."..u aceasta, paisie Velicicovschi, arhimandrit al mdndstirilor Moldo-Vlahiei ,,Sf indtlare" de la

1 " " . , , s i , , i n o i n r " M e rg d r o r u l " d e l a Se c u . d e l o c d i n Po l t a v a " . C t a d t t u 4 x u i t ' p . 3 2 0 ' - N o t d '' - ; ' e i l i ia. r"an. Ca"p.iuna, care era sub conducerea exarhului , gi de rygn. Dobruqa, HArjauca; i Jap-

c a , c a r e au f o s t l d s a t e s u b c o n d u c e r e a , , n a s t o i a t e l i l o r " o r. - , , E n . 8 e 0 . " , 1 8 8 2 ' I I , p . 1 0 9 .-'; -Cri i r r i i"" i , i . StZ-5t9 .-La 7 sept . 1821, dupi moartea lui Gavri i l , arhim. Sinesie a fost , .potn-

vit cererii sale, coniediat, ;i poslul de supriveghetor al mindstirilor a fost desfiinlat de cdtre. Dimitrie, ia r

blasocinii mdnistirilor uu iori obligati, in toaG chestiunile, sd se adreseze direct arhiepiscopiei ;i dicaste-r ie i . , ,En. Bed." 1882, I' P. I12.* '

t i ; ; ;u i- iaZ' t , in Sasar 'abia erau 12 mdnis t i r i q i 13 schi tur i . Toate minis t i r i le erau de cdlugir i ' 9i

anume : GArbovll, i{Ancu, HArjauca, Horocliqte, Dobru$a, Japca, Ci.ldrdEduca, Chpriana, Crtrchi, Saharna,

Fi".our" Ei Cosiuli. Opr tiintre schituri erau de maice: Viizire$ti, Cirdtura, Coqeliuca, Rezina (pind la

1820 se numea in acte , tazana) ( , ,En. Bed " 188 , l I I , p. I18-121) , Rdciula , Tabira , c iurova sau Hirova

qi Rudi. Schiturile <le cdlugdri eiau urmilo,arele,: Condrila, [,oman'oya, Soroca, Suruceni qi Jigdneqti'-' . .Tnvdat . . : ' .1 t , p. 20, no u I . Clr ' . 'En. Bet) ." , 188.1 'XVI, p' 530-552 '

"' ' 'n"A;ouarJ..*'.aitii a fost inidrcinat arhimandritul lrineu, rectorul seminarului. Cartea a fost tnmr-

si rre la toate mdnistirile 9i schiturile eparhiei'"- "; ;,b;;;;ji,i.;"

1..i i.irodusd, mai intii, se pare, in min. Hincu, iar mai mare impotrivire a intimpinat

ain paiiea unor cilugdri din mdn. iurchi. ( ,,Tpydut..." V p. 19-23 ) . Reforma se introducea treptat, supuhind

;;il;;;A"ii dintru-itii pe simplii ieromonahi,'ilrotliaconi, monahi 9i ,,posluqnici", a cdror avere, dupd moarte,

i r-a sd- t reaci in proprie ta te i mdnis t i r i i ' - ' ,En ' Bed '" , 1882 ' I , p' I I3- l17 'to , ,Tpylut . . ; ' ,V, p .20, notd .Cfr. , ,En. Bed." , 188 ,I I I , p. 118- / ,21. Dintre aceste mindst i r i ' Cosdul i i

au avut o'arhiv6 destul de lnteresant6, care, la inchiderea acestei ministiri, a fost predati mindstirii G6rbo-

,i1 1,, .e" . Be1; ' , 1882, I , p- 91-92) . Nu avem $tir i ce s-a fdcut cu aceast i arhivi 't t

, ,Tpydut . . ." , VI , p. 15 .t ) , ,Tpylau. ' , IX' P. 351-361-" Ibidem.ta , ,Tpy |ut . . ' , IX, p. 351-361 ; II ' p' 443 't5 , ,Tpydt ' t . . | ' I I , P. 430-431 ' 442 '' , ' i:iealncioqii care 1in la rinduielite, ceremoniile religioase vechi. Numele de,,staroobriadel" a apirut

pentru intiia oarl in resciiptul Caterinei a II-a, din l3 aug. 1785, dat pe numele priniului Potemkin cu prilejul

aqezdrii ,,staroobriadfilor" in Taurida. De atunci, aceasie denrmire a fost intrebuinlat5, mereu' in inaltele

ucazuri s i chiar in leei . , ,Ot 'a . o6epnp pe an ' 1905- 1907, p' 19-20 '- '-"iin'"pa .rnr .a?turir"E. un urto. ,,iascolnic", in v. XVIII, datoriti,coreligionarilor lui emigranti'

,,au fost populali" munlii depirtali ai Siberie.i qi Caucazului, nepdtrunqi de veci. S-au inmullit cu norod rosienesc

oblast i i le . Maloiosie i (Ucralna) , 'Bie lorusie i (Rusia Albd) , cea Poloni 9i cea Basarabeani . Multe s ta te au

.apetut, in acelaqi fel, un mare numir de intregi agezdri. Turcia europeani 5i cea asiatici, Valahia, Moldavia,

Austr ia si Prusta" . - lToxpottcxuu ' IV ' p' 185 ''--'i;-,,innonianiu atit sectele schismatice, cit gi chiar ereticii ruse$ti, ca scop^elii, molocanii efc-, se numesc

sub un nume generic de lipoveni. ASa se numesc ei in Bucovina, in Turcia' in Prusia, unde ei au emigrat

din vechime, ei sint cunosc'uii ruU nurn" de Philiponi. Numirea de lipoveni sau Philiponi... .l9d9p cd derivi

de la secta philipiqtilor."*.'."".a"

cd, cel dintii, au emigrat din Rusia in Prusia, Polonia, Mold..ova, a$a cd

numirea sub care .-uu urrur,lut primii emigrali, s-u generalizat pentru toJi emigratii ce -aY- stabilit pe.acoloin diferite epoci, firi consideralii de secte'ie gi

".."u.it.la care ei apartineau"...- Ep. Melhisedec' 'J'ipov"'

p . 1 7 6 . y - _ - - _ . , - : ^ ^ ^ : ^ i -,d',,Rur.olnicii.. preferau aceste tocalitili, fiindci aqa cum cred unii, ei puteau si comunice de aici mar

u;o. .u coreligionarii lor de peste Dundre -. din Austria, Turcia ;i Moldova' Aceasti comunica{ie s- a

iri*nrifl.ut Ei m"ai mult Aupe i"flltui"a ierarhiei bisericeEti de la FAntAna Albd (,,Eeaaq Kpuruqa") in 1846' -

. .En. Be | ' , 1893, XIV, P. 47 -478.r t l , tu t i ipreol i or tod6xi fugeau la , ,rascolnic i" . , .mai cu seami dupi ucazul lu i Alexandru I d in 26 mart ie

Lg2z, pr in"u.. ."

po.un..u u-r l , se u imir i preol i i , ce trec de la b i ier ica or todoxe la ' ,rascolnic i" , n cazul

c ind aceqt i preol i n-au.aui .q i i . i i . . penale . La- inceputul v. .XIX erau mai rnul t de 200 de preot i fugar i '

.En. Bed." , I8$, xXU, p. 864 (nota 2) ; 1889, x, p' 446 '- ' r 'Ora; in apropierea Jeta l i i tsmail . , ts i iz i - Ismail , 'numit aqa dupi pronumele fostului , ,gradonacia lnic"

i . .c i rmuitoi") ai Ismailului 9i regiuni i lu i , general Tucicov '- ' r-8"; ;r,o iut . i , a"qi ui i t ' t tepTnlrea pi i i iual i , c i t ; i adminis t ra l ia c ivi ld , se ocupau mai de mult cu preciza-

rea numirului , ,rascolni i i lor l i , in 'Rusia numirul lor n-a fost , to tugi , s tabi l i t n mod sigur nic i mai t i rz iu , .g i ntre

:nformaliunile culese de aceste autoritdli era o mare diferenti. Aceasta- e. xplici prin faplul c5, intre altele, ,,ras-

.,olnicii,,, fiind urmdriti a..ar.. administralie, nu-qi deciarau confesiurtea,.sau mituind pe-fu-nclion-ari, rd -

nineau neinregistrali. - ipyri""n, ,,Ctapoo6paduicreo";' in ,,Bect' Eep'"' 1904'IX' p' 370-376'

2rr La sfirqitul perioadei intiia, 1848, ministerul de interne a insircinat cu studierea ,,rascol"-ului in

Basarabia pe cunoscutul (mai tiriiu) slavofil Ivan Acsacov. Acesta a constatat in Basarabia urmitoarele

-rcat i ta l l (sa te q i o .uq.) to lui t" de l ipoveni : in nordul Basarabie i sa t . Grubno, Bielousovca ' ud ' Hotin ;

sar. Chipucee, 1ud. soroca ; Sircova, jud. orhei. La sudul Basarabiei: cea mai insemnatd a$ezare a ,,rlscol--l:-il;r;;'era in",,posadul" Val"ou, ei insd locuiau in Ismail, Chilia, Jebrieni, aflindu-se qi in tot Bu-geacul'-

H. Axcarcoa. ,0 6eccapa6ci i*- ior*ororr*ax" in "Pyccxui l Apxua", 1888, xl . Ci t . dupd ,,8n. Bel ; ' , 1889,

\ . r t . 4 5 3 - 4 5 5 .

:eSteptirii nalionale

- i mi t ropol i tu l Gav-: i p o t r i v i tc u p r i n c i -

- : . Sd munceasca on-- - : . t inAului mit ropol i -i - . .e i -ar f i ingddui teo.: : :eCUnOSCetOafe.

- : :odului , urmitoarele :. :.. decit una, ce se nu-

.L . . l l te mdndst i r i de aic i- : - r: din munca miinilor

: - :e mai buni" . . .- Cn,

: nuntele Athos, unde-:zece ani , a s ta t ma-

- - - v i a 1 5 c o m u n d , d e' : : , : . A G a v r i i l i l c u n o ; -- .-

Profesorul rus Pal--' , - : Ef em Sir ianul , pe

. .-ar-Iiiacesteia o aduc

9 l

:' t. :l::il:::ilillt:i:::;ti::riiillil:ilii::l::

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 56/286

2a E de crezut ci acest spirit de toleranli fafi de. ascolnici era inspirat qi de principiile societalii biblice,are' cum se qtie, avea printre^membrii i pe cei mai influenli a"."it".ii i.egetori ru$i.- A. Irotnun. L.c.v.,Bet ' .r. cp.", v. (N9 9), p.249.' ' n .C .3 . , XXVII . p .388 . Ci t . t t upd ,En .8e0 . , , , 1883 , X, p .684 (no td ) .i i f . f . , ,pyc. pac.rc.u sarcouodar., , , ,Becr. Eep.,, , 18g0, V. o.25t.' Aici s-au construit apele

ogate le diferitelor ir.ria Lp"".".pir r""riride mii de parohieni. Aqa,cimiti-ul ,,Schimbarea a faId" (,,preob-rajenscoe radbigc.e") ".itl.r;;;;,';-in..put,1l v. XIX, addposrea in da 1500 de oameni qi avea pini-la to "oooae pu.ohi"iri n"popiEi.-c"i il"i-u"gai ai't.. .i uu.a,i.liJ a. .rga-rune ,,rogatoriile" or, al ciror numdr aiunsea,plre.ia'a'1. Ci1ni-ti^f""h"Soj,, (,,Rogojscoe Cladbigce,,)in Moscova' vea n 1823 n azi lur i le ale-pind-la bo ae aaapostii l l l" . '"".a*l parohienilor nci din 1796jungea pindla2o 000 de.ingipopigti.Preoliit"luii i"^u,rt.iffi"i"ii.i,t '."."erreasci la schismi sate ntregi.urr? ^"..r"';.Fr?.^I^..pi ir a-zo._ ,,8n.8e5.,;, ss3, iu, p. a,a{ia+" Asttel' in 1828' in urma interventiei episcopului.din p"oru,.-u-inriinlat serviciul de misionari.intrereofi localnici in eparhia lglr^.i -q in e'partria Peimi, iai d.;-ti l; irii"'"r,. eparhii.- Irpyzaaun. ,,pacrc. 6t1p:: in ,,Becr. Eep.,,, t909, X, p. OZS.' - I n f i i n l a r d l a J i u l i e 1 g 2 6 .l l . ' , a" .8e0. , , , 883,XX, p.685.'' ucaz' sinod' din :u; 1837-Mdsura,.atitjte exceplionali, fost uatd din consideraliuni otiti-e-ca si atragi in Rusia pe ,,necrasovfi.. aqezali ".r"..iu. a'r'.';:,,;;;. pacK. u sarcouodar.,,in ,,Becr.a p . " . 1 8 8 0 . p . 5 4 7 - - 5 4 8 . 'o" 3uauencxuri, p. 455,"' Pentru a introduce mai multi ordine in relatiile cu ,,rascolnicii", sinodul a impir{it in lg72toate sectelechismatice Ei celelalte in rrei caregorii: l) seciele..t"";;;-;;;;;;t";: jidovilii,

molocanii, duhoborii,l iq t i , scapel i i .g i nepopiqt i i , .u ." .""p ' ing.cununia qi rugdciunea pentru lar ;2) sect . v i tdmdtoare: acele dintreectele nepopiste, care admit- cununia qi rugdciunea. pentru lar; 3) mai pulin vetamatoare - sectele popiste.Aceste categorii au servit debazd pentru dislpozilir"ir Ji..iJ".;;i. ff;i#iillor civile fali de ,,rascolnici,,.-naueucrcuil, p. 455.'"_ V. Ucaz. sinodal clin 3I mai 1g57.' ' ' C o n d u c d t o r i - i n v d l d t o r i a , , r a s c o l n i c i . . .' " Arh. Cons. Biur, I, nr. 251 din tg57.'' In an' 1827-1836 au fost rispindite, astfel, urmdtoarele cirli: l) ,,invilatura de.a combate pe schisma-ici"dupd reguli" (,,Hacra^rreHne npaBI'rJIbHo ocrq3arncr c pacKoJrbHuKa.'rau,,);2),,Convorbiri despre harulrhieresc 9i cel preolesc" (,,BeceAor b 6ru"o4ut" upx"epericBa u cuulencrra,,) ;3) (,,convorbiri despre ma-uscrisele vechi 9i indeosebi despre culegerea lui Sv'iatoslav" (,,EeceAlr o ApeBHr,rx yKonr.{crx ,n s oco6e'Hocr, n:6opHlrxe CnqrocaasoM"l ;' al ,,in"vat;i,-,i; p.nt.u preoli cu privire- la cei convertili de la biserici laecta molocanilor" (,'HacraBJIeHI{e cBtrqeHHI'rKaM

. orHocr.ireJIbHo ornaArur.rx or L(epKBx B M.JIoKaHcKyroexry") ; 5) ,,invildtura generali pentru preot -u-frivire lu ..i".

.eta"".?ie la credinla adevirati,. (,,o6ureeHacraBJleHrle cBtuIeHHxKy orHocHTerr'Ho :a6,ry-xAarcu{l'lxc.s or ttcrunsori nepu" ) ; 6) ,,Convorbiri cdtrega-zisul staroobriadel" (,,6eceAu" "ru.or"rdrf

.rupooep"qtrv':j-.'r"ruin,,"rt a fost rispinditi ultima car-e, intocmite de cdtre Filaret (Drozdou), mitrop'otit al Moscovei." Despre,,Edinoverie,, v. mai departe." In Chigindu-protoier ' v-as i le .PuriEchevici , qeful catedrale i , qi petre Hranevici , b lagocinul Chigi-iului; in Ismair - oriot. Adam Sicinskvi t"..b4iii"

1i vir.";: p;";i.'p";;'Mo.gunov; in cet. Albi _ pro_oier' Teodor Maliavinschi, iar pentru saieie din jud._cet. Albd,.Tararbunar qi cicima - preot. Gacichevici; inighina - protoier' Nichita Zauqchevici ; in oriei Ei in sat.-din jud. orhei Fuzduca gi Sircova gi tirg. Tele-etti - proroier' simion Baltaga; pentru sat. -r,r4euca, MtplJ; li"ii"rorrou.u,

jud. Hotin - protoier.lexei Dubilchi ; pentru sat. bolincnuli, jud. Hotin - protoier. Avraamie Ghjinschi ; pentru sat. porana

it; ';:*:X.Soroia - protoier. crig. retriicni ; in'rerg - eu.uu.ni.-eiioiour.r,i.- ,,En. 8e0.,., 883, x,

',", ,,En. Beo:,, 1g92, xll, p. 2g6_2g9.""Rascolnicii" nu o dati s-au exprimat oarte violent contra guvernului. Ei ironizau aptul cd arhiereiirtodoxi se scdleau a '.arhierei smerili qi cavaleri" qi afirmau cl ,,e. ;i;;';; este sobor, ci un birou de ser_iciu public (,,nDncvrcTseHuoer,recro"), condus de ob".p.o.r,iJ ;i;t;; iin, ua.l;i si faci slujbd ureranr')": 'i:;",,,

i{0,'1i'i.""0";u':i:;.;.;;-;;;;":;;""'x pacKonbHuKax",,,Pvc. tpx:', taaz, i, iii. aupa

" Pe vremea lui Irinarh, $tefan Sudachevici, preot de la biserica ,,Sf. inilfare.. din chigindu, a fostnsircinat si_ aibd asemenea convorbiri cu rascolniiii qi ,"r.."rii'ai.i iiiqrra"..' ,,Tpydr,t..." 1il , p. 25 - 26 .'" Egumenul Alexandru, ,,inspectorul,, (subdirector) seminarului din Chiqindu; Andrei Bogoslovschi,Sefu[ catedralei; Serehei B.andacoi, p."ot a. iu .atedrali; ,nai tirzir, - biagocinul gi protoiereul Ilarionia lcovschi- la cet i tea AlbS; pioioie i"ui-r. i i .oru . Zauqchevici- la Tighina; qeful catedrale i Vasi leurigchevici - in Chisiniu.1' , ,Tpyrta t . . . , , , l l , p. 3-J0 .*" La dezvoltarea ,,rascolului" qi a sectantismului contribuiau gi alte imprejurdri. Era, mai intii,erbia' care sub Nicolae I ajunsese de nesuferit; apoi starea inap.oiata a i."o-1iioii, care nu era capabild sd in -pire poporului credinla intr-un viitor mai- gn,.qu'.d pop_o.ul ceaea uqor's.rb .riru"n1; strdini. - E.p. ,,pyccrc.acK. u sarconodar." V. ,,Becr. Eap.,,, lgg0, IV, p. 537.

p enl a ml n e l: i a

. tno

S . n, : - e

a a a :i . - .

: '-\:

9 2

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 57/286

Drincipi i le Socie td{i i b ibl ice ,rugi .- A. I lomuu. L.C.V.

i d e p a r o h i e n i . A g a . i m i r i -v. XlX, adipostea pind

tre ei aveau case de ruge-( , .Rogojscoe Cladbiqce, ,)parohieni lor inci din 1796s c a a s c h i s m d a t e n t r e g i .

v ic iul de misionar i dinrrerhii.- Ilpyzacuu, ,,pacx.

din consideraliuni politi-u saKoHodar. , , n , ,Becr.

parlit in 1872 toate sectele1 i i . m o l o c a n i i . d u h o b o r i i ,id t imdtoare : acele dintre

maroare - secte le popis te .l e i a l i d e , , r a s c o l n i c i . . . -

de a combate pe schisma-. .Convorbir i d ispre harul( . .Convorbir i despre ma -

xorrHcrx u a oco6eHgocrlrnver t i t i de la biser icd lauepKBH B MOrOKaHcKyto

rnla adeverate,, (,,O6nree: 6 ) , , C o n v o r b i r i c i t r es t r d s p i n d i t d u l t i m a c a r -

rnizau faptul ci arhiereiiobor, ci un birou de ser_5i sd faci s lu jbi lu terani. " . 1 8 8 2 , X I , C i t . d u p d

e" din Chiginiu , a fost

u: Andrei Bogoslovschi ,u i gi protoiereul I lar iongeful catedralei Vasile

i u r d r i . E r a , m a i i n r i i ,e nu era capabi lS sd in_strAind. E.P. , ,Pyccrc .

'7,,Edinoveria", sau biserica_,_omopistd ,,Jercvo-edinovercescaia" - de aceeagi credinli) a luat fiinld

pentru intiia,dati la sfirqitul v.-XVIII, cu scopul de a inlesni ,,staroverilor" intoarcerea la ortodoxie. Regu-lamentul ,,Edinoveriei" a fost intocmit de cdtre Platon, mitropolitul din petersburg. ,,Edinoveria,. pdstreazdunele deosebiri de ale ,,rascolnic-ilor"., um e slujba dupi cdrlile'bisericeqti de tipar ve-chi, deEi ..unougt" i".u.-hia bisericii ortodoxe. ln acest f_el biserica omopistd este infermediari intre s&ismi - staioobriadcestvo - giortodoxie. - 3nqmeucrcuil, p. 454-455. Cfr. Prot. Dumbravd, p. 33-45.a8 Prin acest ucaz a fost aprobat regulamentul mitropolituiui pfuron.

as,,Tpy7ar...", III,

p.22-i3. Clr. Frot. Dumbravd, i. ei--AA.---" " , ,Tpydu.. ." , VI , p. 52-55.

" V. mai sus o. 65.52 Sofronie MiclTcu, mitropol i t al Moldovei , l85l-1g60.- Iorga. , ,Bis . Rom.' ,I I , p .246-247,337." " , ,Tpylar. . ." , VI , p. 55-56."* La predarea bisericilor, din partea rugilor au luat parte: protoiereul Teodosie Muranevici, blagocinul

superior al jud. Tighina, qi preotul Gavriil Druganov, blagocinul de cerc ; ca asistent, a fost protoiereul ieodorSlaninov, membru al Consistorului-- pentru. bisericile din jud. Chiqiniu, Cahul qi Bolgiad. pentru biseri-cile.din Ismail qi jud. Cet. Albd au fost numili: Alexandru Cociubinsky, blagocinul iup".i"o. al jud. Cet. Albi,5i ajutorul siu protoiereul Silvestru Vahnilchi; ca asistent acelaqi protoiereu-T. Slaninov. Din pirtea Moldoveipentru primirea bisericiior a fost orinduit de citre mitr. sofronle episcopul titular, vestitul Filaret ScribanSlavropoleos, rector al seminarului din Socola, gi protosinghelul Teoctisi Scriban, mai tirziu arhimanJrit gi rectoral aceluiagi seminar.- Ibidem.

,' . ' ',Tpydr'r..:', VI, p. 58.- Dupa.informafiunile adunate de M. Ganefchi, in 1856 au fost predate Mol-

dovei 104 biserici: doui din jud. Chigindu ; 39. din jud. Cahul, 37 d.e a adminisrralia coloniilor, jud. folgraO ;18 de la , ,gradonaceals tvo" Ismailului 9i 8 din jud. Cet . Albd.- , ,En. Bed., , , ldg3, xv, p. +i t 1not i1 .-Cred_em cd cifra inventarului e mai exacti.""- -Tpydut . . ." , VI , p. 58-59.'' In cursul acestei perioade n-au lerminat d,ecit 42'1 de ingi seminarul din Chiginiu.- Jloro4rcuu.

, ,Cnucorc" . . ." npor, H. Jlarurcoe. ,,Kuutuneacrcaa o6,tacruaa, anocne\crauu ?y6epHcKas., HbtHe nep7al

funnasust", 1908, p. 13 .

. "'-.Oberprocurorul Protasov, in darea de seami pe anul 1847, ldmurind mijloacele gi caracterul educa-1ie.i eligioase a poporului rus., scrie urmdtoarele: ... ,,Tradiliunile vechi ale biseriiii, vechiul cint, procesiunilereligioase, icoanele ficitoare de minuni, sfintele locaguri (mindstiri) gi moaqtele sfinte ale rugdiorilor cereqtiinaintea lui Dumnezeu .pentru patria lor_de- pe pimint... propoviduiesc inimitor ruse mai co-nvingitor decitorice cuvinte: tocmai aici nu pot pitrunde feluritele pseudoinvSldturi strdine, aici este izvorul credinlei vii...,aici poporul cu inima gi cu sufletul aude poruncile strdmo$e;ti ce stribat din adinca vechime; de a se'inchinainaintea legilor pravoslaviei qi inaintea voinlei impdritefti a apiretorului ei..."- Y. ,,Orq. o6epnp.,, pe an .1847, p. 96 .

t'0 T. V. $tefanelli. ,,Originea Cimpulungeani a lui Gavriil, Mitropolitul Chievului".- Analele Acad.Rom. Sectia II, VoI. XXIII, p. 357-372.6r Arhiepiscopul Dimitrie Sulima a oblinut din locul de naqtere al mitr. Gavriil un act in l. latind p1-t rtor la familia acestuia, act care a fost tradus in 1824 in l. rusb de citre arhimandritul Irineu (Nestorovici),rector al seminarului din Chiginiu. Dupi acest act, intocmit cu ajutorul administratiei urbane gi regionale di nBistr i la g i a l martor i lor ocular i , pronumele mitropol i tu lui era d inulescu-Bodoni . ' - , ,En. 8e0., , , -1883, XV,o 494 (notd). - Pronumele Bodoni, Gavriil ,,trebuie si qi-l fi insuqit in Transilvania, anume in or. Bist-:i1a, de la vreun Bodoni care l-a crescut sau l-a ajutorat". Dovadd ar fi cd acest nume a existat in Ardeal, pe.'ind in Bucovina nu exista. (V. Stefanelli, L.C., p. 360). Din confruntarea ,,acului latin" al lui Dimitrie cu;oncluzia d-lui Stefanelli ar reieqi ci familia lui Bdnulescu se trigea din Bucovina, insd Gavriil s-a ndscut inTransilvania.

6: Gavri i l Cal l imachi , mitropol i t a l Moldovei , 1760-1786.- lorga. , ,Bis . Rom:,,11, p. I59-160,336.

"" Dupi mai mulli ani de invilituri, Gavriil a ajuns si cunoascl temeinic L latind, greacd, slavoni, rusi,

:rancezd, pe lingi acea romAneascd. n l. francezd Gavriil scria Ei vorbea ca un adeviiat francez.- 4exoe--'t;uu, p. II, Cfr. )Kuarcuu, XI, p. 3I L

ll Pup; cum cred unii, in legituri cu ultimele evenimente din Moldova.- X(uarcuu, XI, p.312."" 9exoacrcui l . p .12.

, "' Iacov stamati , episcop din Hugi (mai t i rz iu mitropol i t ) , lTgz-1792.- Iorga. , ,Bis . Rom., , ,I I , p. 144-1 9 6 , 3 5 9 .

' ' t puP4 informa{iunile adunate gi redactate de citre Dimitrie Sulima, acest seminar se afla la poltava grlr r ta numele de seminar , ,s lavon", iar din 1787 i s-a dat numele de seminar al Ecater inoslavului ,- , ,En.Bed." , 1883, XV, p. 494-495.

"" Noul episcop, fa15 de arhiepiscopulAmbrosie, era arhiereu-vicar Ei-qi avea regedinta la Iaqi, im-:reuni cu loctiitorul sdl.- rlexoecrcuil, p, 14 .

"' La Iagi, din vechime, s-a stabilit o specialX ceremonie la ridicarea in scaunul mitropolitan al Moldovei.Gairiil a fost investit mitropolit dupi aceeagi ceremonie, in care probabil au fost introduje, pentru acest caz,::ari schimbiri. Astfel rolul Domnitorului l-a indeplinit contele M. Cahovschi, comandantul suprem rus,:lunarea boierilor s-a tinut in clddirea comandameniului, nu in palatul domnesc ; Gavriil a fost imbrdcar curantia de un boier dintre cei de fald, gi nu de marele vistiernic;in catedral5, Gavriil a fost proclamat mitropolit

9 3

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 58/286

nu ^d€ mitropolitul primat al Moldovei. ci de Ambrosie, arhiepiscopul Ecaterinoslavului.- X(.uarcun, XI ,p. 314-316. Cfr. Iorga. , ,Bis . Rom.", I I , p. t94.

"' Nici nu se putea altfel. Poarta nu putea si-l lase pe Gavriil, care se declarase ,,mitropolit atotsupus" alimpirdtesei ruEilor, gi care a fost ridicat la scaunul nritropolitan de comandantul sr:prem al armatei ruse, Ia rpe de altd parte, qi patriarhul Constantinopolului era contra lui, fiindcd fusese pus in scaunul mitropolitancontra canoanelor, fird sd fie ales de popor gi fdri incuviinlarea patriarhiei. -.Iexoacxuil, p. 17 ;'Iorga.Ibidem.

t' Astfe l scr ia Gavri i l Binulescu iu i Gavri i l , mitropol i t a l Novgorodului .- X{uarcun, p. 316--318._

7 '2D.uPd_informali i le dunate de arhiep. Dimitr ie , eparhia aceste iarhiepiscopi i pur ta numele de,,eparhiea Ecater inoslavului" , ar pe urmd i-a fost schimbat numele in , ,eparhie a Novorosle i q i a Niprului ' , .* , ,En.B e 1 ; ' , 1 8 8 3 , X V, p . 4 9 6 .

" Pe atunci, titlul de mitropolit al Chievului era pur onorific. Mitr. Chievului nu era dec?t un arhiereueparhia l ; i , p ind la 1801, nic i nu f icea par te dintre membri i s inodului .- Yexoacrcui l , p. 26-27.'_" ' Iexoecrcui i , p. 5 , 30-32.

'' Motivele pentru care Gavriil a pdrdsit mitropolia Chievului nu sint definitiv stabilite. Gavriil gi-aredactat pe motive de ,,boald qi bdtrinele" cererea de demisie (Craduuuxui), de$i nu avea decit 57 de ani.D-l Stadni lchi crede cX principala cauzd a fost ndzuinla rrnui arhiereu de a ocupa ocul lui Gavri i l la Chiev, faptce l -ar fi j igni t mult , s i l indu-I , as t fe l , s5-qi dea demisia . (L.C., p .85) . T. Ternovschi , profesor al Acad. di nChiev, e de pdrere cd guvernul -rus il socotea pe Gavriil nepotrivit pentru scaunul ce-l ocupa, fiind de naliona-l i ta le s trdini . (Yexoacrcui l , p .288-289) . D-l Cehovschi expl ic i in acest fe l faptul ;i c iede cd Gavri i i pre-tindea cu orice prel si ajungi, din nou, mitropolit al Nlold ovei gi pentru aceasta avia nevoia si stea mai aproapede hotare le ei (p .291-29J) . Noud nu ni se pare pe depl in sat isf icdtoare nic i o expl ical ie din cele ar i ta ie a i t i ,aqa

ilcit socotim aceastd chestiune, deocamdatS, inexplicabild."' Dubisari e un origel_a$_ezat € malul sting al Nistrului,- pe atunci hotar intre Rusia qi Mol{ova. inv. XVIII g i la inceputul v. XIX, Dubdsar j era un centru biser icesc-adminjs t ra t iv i de la l7 l6 at i rna in cepriveqte afacerile bisericeqti, de mitropolitul Proilaviei. Chiril, mitropolitul Proilaviei in 1790, avea re;edin-td la Dubdsari. E de crezul c5, pe atunci, Dubisari era centrul ocirmuirii bisericeqti pentru loati regiunea dintreBug Ei Nistru , pini la Marea Neagri . (Cradnu4rcui l , p .91, notd) . St ind la Dubdsar i , Gavri i l putea , mai les-ne , sd urmdreasci evenimentele e se petreceau n Moldova. Unii is tor ic i romini (Erbiceanu, Vizant i q i Ghenadie ,ep' de RAmnic) aratd cd Gavriil ar fi pornit din Dubisari intrigi contra mitr-lui Veniamin Costaihi.-,. Cra,?-uu4xuit , p. 87 -90.

" Ati t la Odessa , i t Si a Dubiisar i , mitropol i tu l Gavri i l a avut , cu aprobarea sinodului , o canel5 unde nrre-t inea_, e spesele u i . un preot gi un cintdrel . ) l (uaxuu, p. 3 .)3 .'" Primind... $tirea despre atotmilostiva bunivoinld a monarhului fafi de mine, corespunzitoare cu a meamdrtur is i re , m5. gr ibesc sd aduc D-voastr5 , binefdcdtorul meu inal tmilost iv, cea mai umii td a mea mulfumirepentru aceaste nal t ; ocrot i re 9i milS'" . (X(uaxuu, p. 333-334) . Probabi l c i Gavri i l , af l ind despre schimbdri lepetrecute in Moldova, in urma ocupatiunii Principatelor de citre ruEi, qi-a oferit singur guvernului rus serviciilesale.

1 .u .Craduu4xui . p. 72-78; Xucxuu, XI, p. 316- 318; Vexoecrcui t , . lg-21."" Aceste pre ioase cal i t i{i de adminis t ra tor se remarcd la Gavri i t , de pi ld5. in t i rnpul conducer i i mitro-

p o l i e i . i n C h i e v. u n d e e r a u m u l l i c a t o l i c i 1 i u n i g i . v. ) l ( u a x u n . p . 3 2 9 - J 3 3 : v . s i p . 3 5 8 .^ .8' Situalia generali pe. atunci, in Basarabia, era foarte grea. Petru Cunilchi scria despre aceasta, mai

tirziu, urmltoarele : ,,Trebuie sd linem seama de imprejuririle acestor vremuri, ca si cunoaqtem tiria spirituluigi vointa hoter i te a acestui bdrbat (Gavri i l ) . Arnta ta de la Dundre- in Folonia , cea f rancezi-soie Mos-cova; c iuma - in Odessa;_turci i la Prut ; poporul - in fr icd qi cutremur. Nu gt ia i ce e de fdcui gi c i t recine si te.indrepli. Afard de aceasta, cind s-a inceput evacuarea armatei, lui nu i s-a spus nimica -in.ot.osI plece gi unde si se opreascd. $i cu toate acestea, el nu gi-a pierdut stdpinirea de sine, a hotirit si trimiteepistole pdstoregti, prin toati Basarabia, preolimii qi norodului intreg, asigurindu-i sd fie in pace. Poporul.care in mare numir se pregitea sd fugi, s-a liniqtit. Protopopii, ce rdspindeau epistolele acestea, giseau care in-tregi incdrcate cu femei gi copii, gata sd iug;.peste Prut, gi-i opreau printr-o singuri citire Jepistolei lini;-t i toare a bdtr inului . respecta t de e i , mitropol i t Gavri i l . . . , , - , ,En. Be | ' . , , , 16S8, Ir, p. 153.

_ " 'Mitropol i tu l Gavri i l . . . , ,pe ci t era in puterea sa , iq i apira nal iunea cotropi t i .de str i in i" (Y. ZamfirArbore . , ,Basarabia in sec . XIX, p.521) , ' , ,Bdnulescu s-a bizui t pe lar $i pe sinodul rusesc ca sd infrunteprimejdia rusificdrii - ;i a izbutit" (H(rne$, p. 124) ; ,,Bdtrinul romAn patriot Gavriil a rimas oind las f i r S i _ t , l u p t d t o r e n t r u i n t e r e s e l e o p o r u l u i s d u " . ( K a c c o , p . 2 2 5 , Si a l q i i : ' C t a d u u 4 x u i , N i s 1 o r l .

" ,,Exarhul Gavriil, aceasti coadd de topor a timpului aceluia, a identificat pria mult natiunea cu per-soana sa." - Ghenadie, ep-ul Rdmnicului. Bdnulescu a fost ,,cu limba moldoveneasci, dar cu inima strdr-

nd".- Moisiu, in cartea ,,$tiri din Basarabia de astdzi,,. (V. Ia HaneE, p. 123).o' Vezi mai sus, p. 45-46.

. "" ,,lntenlia mea" - zicea Alexandru I intr-un manifest - ,,este aceea de a-i {a ei (Basarabiei) ocir-muire. civild, potriviti cu moravurile, obiceiurile qi legile sale". Gavriil, cerind, in proiectul de organizare aleparhiei, respectarea obiceiurilor locale, se referi tocmai la faptul ci ,,in laturea civild, poporului Sasarabeani-au fost acordate vechi le dreptur i moldovenegt i , , . -Cradnu[rcuu, p .251,2g9.86 V, mai sus, p. 6t-62

.''

.Gavriil primind, in 1792, numirea in postul de mitropolit al Principatelor, scria Ecaterinei cd ,,zilegi nopti va implora bundtatea" lui Dumnezeu ca .,sd-i dea vrednicie si-gi indeplineascd datoria", anume,,sd se

9 4

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 59/286

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 60/286

PERIOADA A DOUA:1856-1881

Epoca marilor reforme in Rusia Ei dezvoltarea vie{iieparhiale in Basarabia

calobinige:m cscicipel

stpocererbuin

pulu ita1H rocvi rl undi

PARTEA INTITII. Ocirmuirea eparhiali in Basarabia. - II. Clerul basarabean.- III. Pistorifii

CAPITOLUL IPrivire generald asupra stdrii bisericii ruse in aceastd perioadd - Ocirmuirea

eparhiald in Basarabia : vicariatul ; consistorul ; blagocinii.- Principiuleligibilitd(ii in treburile ocirmuirii eparhiale.- Congresele eparhiale ale preo(imii

l .

Rdzboiul Crimeei, al cdrui rezultat a fost pentru Rusia strimtarea hotarelor ei dinBasarabia, a avut foarte mari urmdri gi in viata internd a imperiului farist. Pierderea lup-tei de la Sevastopol a provocat in societatea rusi o puternici deqteptare, dezviluindscdderile gi nenorocirile regimului polit ic qi social ' , care pini atunci se infdtiqau, toate,sub un aspect mdrel gi foarte seducdtor'. Convingerea generald la care ajunsese socie-tatea rusd era c6. starea lucrurilor trebuie schimbatd din temelie. Chiar de la inil l imeatronului, s-a fdcut aceastd declara{ie prin manifesrul de incoronare din 19 martie 1856,care chema la intdrirea gi imbunitilirea cit mai deplind a stir i i interne din Rusia ; despreacelaqi ucru se scria in presd qi se propovdduia de arhipistori de pe amvoanele biseri-cilor". Astfel au inceput marile prefaceri sociale qi politice in Rusia,- aqa-numita,,epocd a marilor reforme" sub Alexandru II, care cuprinde aproape zece ani: 1856-I 866.

Reforma cea mai mare gi complicatd, atit in ce priveqte cauzele, cit pi urmdrilece le-a avut in viald, a fost desfiinlarea qerbiei (19 febr. 1861). Cu aceastd eformi s- a

distrus vechea stare so ciald, ce finea marea masi a poporr',lul de jos lipsiti de drepturi.Reforma, ins5, avea gi latura ei constructivd, intrucit impunea stdpinirii crearea unei no iforme de viafd pentru milioanele de oameni eliberali din robie.

Miqcarea eliberatoare (<,ocno6o4r.rre.rrbHoe4nu;reuue>>), zbucnitd in acel timp, nu sputea si nu atingd cercurile bisericeqti. Spiritul eliberator de care era pdtrunsd toati :nsocietatea rusd cerea in mod inevitabil schimbiri gi in starea bisericii, care, qi ea, era asup- nritd de vechiul regim. Pe de altd parte, dezrobirea 6ranilor, punind in libertate o clasS : \intreagd de oameni, impunea stipinirii sd ingrijeascd de via{a lor sufleteascd, ar odatd cu :r laceasta sd schimbe gi situalia preolimii ce avea un contact nemijlocit cu {6rinimea. iProblema era cu atit mai compli catd qi rezolvarea ei mai imperioasd,.cu cit mullimea r'liranilor, scogi de sub tutela boierilor, nu puteau avea alli conducitori in noua lor vialidecit pe preoti, pe reprezentanlii bisericii,- insd biserica ?n vechea ei intocmire nu co-respundea deloc cu noua chemare. l

Nu e de mirare cd in astfel de imprejuriri, chestiunea bisericeasci devenise in

acea vreme una din cele mai insemnate probleme de stat. Cu chestiunile bisericepti seo c u p a u ' c u c e l m a i v i u i n t e r e s , q i b d r b a 1 i i d e s t a t , q i a r h i p d s t o r i i , q i p r e s a , q i s t 6 p i n i r e a c i -vili, gi sinodul. in viala bisericii n-a rimas o laturd, o scidere, care sd nu fi fost subli-niati qi scoasd a luminS. Astfel, s-a spus cd minciuna domnegte n stat qi in bisericd ; careligia a ajuns o unealtl politicd ; ci preo{ii, in misiunea lor pdstoreasci, cred mai mult in :ajutorul polifiei, decit in puterea cereasci a veqnicelor adeviruri; cd in toatd viata bi- :sericii domneqte numai formalismul ; ci episcopii nu se ocupi de nevoile bisericeqti, sedepdrteazd de cei credincioqi gi nu sint accesibili decit pbntru citeva persoane mai mar- :

l uJ l l

dinX i

\ ' (I O

v l

$t|1irtj,'"-,,

96

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 61/286

tarea viefii

ean.- III. Pdstorifii

oadd -" Ocirmuireanii.- Principiularhiale ale preo(imii

mtarea hotarelor ei dinilui {arist. Pierderea up-

de$teptare, dezvdluindunci se infd{iqau, toate,la care ajunsese socie-

e . Chiar de la in i l t imeaare din 19 mar t ie 1856,nterne din Rusia ; desprede pe amvoanele biseri-in Rusia,- aga-numitaoape zece ani : 1856-

cauzele , c i t q i urmSri leCu aceastd eformi s-a

e jos lipsitd de drepturi.apini r i i crearea unei noi

ucni td in acel t imp, nu-af€ era patrunsd toatic i i , care , g i ea, era asup-nind in libertate o clasisufleteascd, ar odati cue m i j l o c i t c u f i r d n i m e a .ioasd, cu cit mullimeacdtor i in noua lor v ial dhea ei in tocmire nu co-

risericeascd devenise in;hestiunile bisericeqti sesi presa, qi stdpinirea ci -s'&fesi nu fi fost subli-in stat qi in bisericd; ca.reasci, cred mai mult ini ; cd in toatd viala bi -je nevoile bisericegti, seteva persoane mai mar-

cante din gubernie ; cd toatd biserica e pe deplin robitd de autoritatea laici ' deoarece

;;;;;";rul sinodalfi"" a" f"pt in miinite'lui toatd puterea sinodului - atit cea de

inil iati i 'a. cir ;r cea consultativi qi executivd, etc.a- Concluzia de cdpetenie a care ajun-

geau cu tolii in aceastd chestiune era aceea cd biserica rusd se afla ,,intr-o stare ca de

moarte" 51 ca starea aceasta nu e un fenomen intimpldtor, ci un rezultat f iresc al unei

sceaeri organice. ,,Nenorocireavremii noastre" - scria Filaret Drozdov -

"esteaceea'

.e -"rri*.a abaterilor gi greEelilor, ngrimddite intr-un qir de veacuri, aproape trecpeste puterile ;i mijloacele de indreptare""'

Dintre toate aceste scdderi era socotiti mai ddunitoare, in imprejurdrile de atunci,

,tu..u- f..o;imii. neformele ce se a$teptau i pregdteau un rol foarte mare in viata

p"iiii.a'il social6 a imperiului, pe cind ei .tu cor-espundea, eloc, acestei misiuni' V.remea

cerea de la preofi o'muncd

devotatd, conqtientd de .rostul ei, dar aceqtia erau indife-

;;;;i$iiA.d'iniliativa iula a" interesele obqteqti, ipsil i de.orice legdturi, afar6 de.tre-

L"iirf.iL bisericegti, cu-clielalte pdturi sociale, firi cuveniti pregdtire intelectuald' ba

in multe cazuri, prin sate,- chiar ignoranli'Critica situali i i g""".uf. a bisericii , st i initd de nenorocirile politice, qi-a gdsit un

p"r;;l;-;p;,:i";i in""oii . idei privitoare la rostul bisericii , expuse in scrierile vestitu-

lui slavofil Ho-ia.oud. porttinO de la ideea principald cd ,,biserica este armonia ;i uni-

tatea spiri tului gi a uielii-tuirrror membriloi ei, cire o recunosc' de pe tot p^[mintul",

Homiacov spunea c6 in bisericdeste ot viitorul, qi chema societatea usa, in 1858, sd se

o.up. - mai inainte de toate - cu interesele bisericeEti n cel mai larg in{eles al cu -

vintului, deoarece acestea sint mai importante P n 1u. om clecit toate celelalte ' Ideile

rui Ho,,'iu.ou, desiviigin;;;;; concepl; in domeniul bisericesc, rau cu atit mai mult bi -

nevenite, cu cit pe atrlnci incepuse a ie rispindi in Rusia curente noi qti inlif ice, nfiltrate

din apus, .u .uru.r". naturaiist, dispreluind atit biserica, cit qi insa_li,cre 1i11' ^,.

Odatd cu o criticd amdnunlitd, privitoare la regimul bisericesc 9i la starea cleru-

lui , s-au fdcut propu;;.i;i ;-;"'luat'misuri cu caracter constructiv.'Cei nemullumili de

starea bisericii nu pretindeau adunarea unui sobor bisericesc, nsi credeau c5 e nevoie

A" o i"o.gunira." funaa*"ntule, urmind ca sinodul sd ie investi t cu drepturi mari'- drd ca

in treburile lui sd se amestece'autoritSlile aice8' Cu toate acestea, eformele lui Ale-

xandru II n-au .tinr .;;;;izalia sinodului. Schirnbirile ce s-au ficut in acea epocd pri-

veau insdqi obqtea .gdii.loqitfr, cum ;i preolimea. Cea mai eficace misuri care privea

tocmai temelia statului - lSrdnimea - Ei p,-,i.u mai mult ca orice sd ajute la clddirea

vietii noi a fost socotiti noua organizarea parohiei'

Dupi noile idei parohia trebuia si .f ie o comunitate (<.o6IIInna'>) isericeascd- ar e

,i u.,eis.d pe toli .J*U.il ei credinciogi prin unitatea credinlei , urmdrind cele mai inalte

interese ate vieili, cum ar fi luminarei poporului, ajutorarea sdracilor, indrumarea

*.rrrb.ito. parohiei p" .ut.u credin{ei, etc. Ideile acestea erau imbrdliEate cu multd bund-

;;t;it;tit a" a,rtoriielile inalte bisericeqti, cit qi de acele civile, intrucit parohia reorga-

"ir;iipdrea a fi potrii,i* nu numai p"ni.u interese pur bise-rice{]l-:,i li,.1*L,l:l.l:tl"u

pu, tu iemelia organizaliilor lardneqti p",g,u.. se puteau cl6di unitalile admtnlstratlve su -

perioare - pliqile ("volostele") qi altele"''Odute cu problema parohiei s-a pus gi chestiunea_ egeneririi vechilor 'Fri1imi"

(<.Eparcrna,>) e erau, de asemenea, socotite foarte folositoare pentru reorganrzarea

socibti l i i in folosul ortodoxiei gi al naliunii ruse'Pentru a rezolva aceste probleme cu mai mult succes,la 28 iunie 1862 s-a infiin{at

un comitet special ,,eaunui.u Extraordinari pentru cdutarea.mijloacelor de trai ale

clerului ortodox" (<,Oco6oe lpr'rcyrcrnue AJ'I' 43blcKannsnoc.o6on x o6ecneqeuraro ura

npaBoc.rraBHo.o y*ou"".ruuo) aicetuit din mai mulli membri' inal1i demnitari"' ' Ches-

iiir"|" pri".ipale,-cu a cdror rezolvare a fost insdrcinati ,,Adunarea", erau urmit-oarele:

;;G;;";"" materiali a pieotimii parohiale, qi, pentru atingerea acestui scop, infiinlarea

.pii i"piif"t parofriai.; i"itg""irirea..stXrii sociale a preotimii prin sporirea drepturilor

ii p.iiii.giito. .t".i.iioi qi" ur" c-opiilor lor, acordarea pentru preolime a dreptului

l" i,"iti.i-p.re la viata sociald. Pe lingi aceste probleme fundamentale, erau qi alte ches-

7 N. P o p o v s c h l

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 62/286

{-}

ItrI

t

( o l g r . \ u l c n J r h i d l d l n m J r l r i l ) i h h

l lunl lmpor tar l te ca accea a reor€ranizdr i i arohiei , acordarea de difer i te dreptur i jur i -c i ice etc ' Rezul ta t t r l hot i r i r i lor luate de, ,Adunare" in mai mul te din aceste hest iuni , afost . u ,nele egi qi dispozi l iuni , ce au int rodus mar i prefacer i in viafa biser iceascd i1R u s i a .

Mdsura cea mai insemnafd n ocir rnuirea eparhi i lor care a avut foar te mar i urmir i intoatd viala biser iceascd. ; i ; i preo{imii , a fost in t roducerea pr incipiului el ig ibi l i td l i i nvia{a eparhialS ' ' ; i ma. i c t i se .amd nf i in}area congreselor eparhiale ale pr o1imii .

Congresele eparhiale ai r iegi t din migcarea el iberatoare generald , avind aceeaqi

tendinfd de a r id ica presf igiul preo{irni i , dcind-o pi r taqd act ivd la via{a biser iceasci .De.ocamdat i . copul acestei nst i tu l i inoi era foar te modest alegerea in sinul preol imi i ad o i m e m b r i n d i r e c l i u n e a e m i n a r u l u i e o l o g i c , ; c o a l e i s p i r i i u a l e e b d i e l i

' g ia ' g c o a -

le i eparhiale de fete , precum , i cercetarea nevoi lor economice ale ; ;coalelor 'duhovni-ceqt i din eparhie" .Congresele erau de doud felur i : eparhiale-generale i lcolare- regionale . La con-

gresele generale luau p.arte. eprezentanlii ,,deputalii,. preolimii di-n intre aga epar_hie , pe,cind la cele regionale numai , ,deputal i i i ' preol imi i din regiunea qco"lare ' res-pect iv5 ' ' ' , ,Deputa{i i" puteau f i aleqi numai

-dint iepieol i , i n s i Ia ateler i luau par te tol i

membri i c lerului r5 . Termenul pent iu convocarea congreselor generale , precum qi nu-m.5rul -deputal i lor" , de asemenea i modul de alegere erau stabi l i te de episconul eoar-htot" ' . ln cazur i excepl ionale hir iarhul putea convoca qi i congrese u ' -genie , ; . oafe qe-dinlele congreselor e {ineau sub conducerea unui p.eq.dint . , les de cdt re congres din-t re preof i i par t ic ipanf i qi in t i r i t de chir iarh , .u . . iu .a dreptul de respingere,{ Lucrd-

r i le congreselor rau scut i te de or ice amestec din par tea consisrorului ," in

. . p i iu .qt"e3ri^sc.opul.parhiot, i se acorda dreptul de a conduce congresele prin supravegheiea no-tiririlor lor'".

in competenta congreselor eparhiale int rau, in pr imul r ind, dupd cum s-a spus,chest iuni le pr ivi toare la starea mater ia ld a gcoalelor duhovniceqt i in eparhie . nsd, incaz de nevoie , congres.e le , upi dispozi l iunea piscopului parhiot , puteau sd se ocupe qicu al te chest iuni efer i toare a. aceleaqi coale , a : del imi tarea egiuni lor qcolare , ni i ln-farea qcoalelor eparhiale , tabi l i rea unor mdsur i generale pentruipor i rea ' fondur i lor deint ref inere ale scoalelor in eparhie , e tc . .2r. dceau excepl i l problemele didacf ice educa-

9t l

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 63/286

taIj ' c ce nu erat l supuse udeci l i i congreselor : ' . Ma; t i rz iu , acest . ra l i s-a accl rdat drcp_e 'a ua in cl iscul ie hest iunea. nf i in lSr i i fabr ic i i a" l r r i" i r ; , precum ;i a prdvi l i i lor-= lLrrni r r l r i , r i resursele enerale biser ice; t i . l , .

Par r i r : iparea , 'depulaf i ror" aicl i ra corrgres. . ra obr igator ie ; i cei ce r ipseau, i i l n " t t b i n e c t r v i n t a t e r a t r p e d e p s i l i a u a m e n d a l i , u p r h o r d r i r e a c i r m u i r i i e p a r -

c ' o r t g r e s e l e e g i o n a l e ; c o l a r e r a L r o n v o c . a t e . d ep i s c o p u l p a r h i o t , a r e a r d t a , t x -ld ' 'urndrur mernhr i ror. rec 'm qi mo<1ur1 . ut"g. rJj ; . - i i " .nrp . , .nra acestor ongre_ r r l l - a r i j a b u n u l u i , m e r s a l g c o a l e i p i . i t u u l . a ' i " . . g ; ; , , " ; ; i '

, i i r ; | , i : "eraLt bazele pr incipale ale act iv i tSl i i n t tgr. t i ' r l r r eparhiale din roard bise . -

Tot in ' ,epoca mar i lor reforme" au ruat r i in la : ; i.congresere rofopopegt i rn . ,a acesresr-cse l t tau par te to l i preol i i c l in protopopie ub pi . ; l , i i "1L blagocinului . At i t in-r c a ' c i l s i . r g a n i z a r e a ' - l l m 5 i i o a t d a c t i v i t a t e a c l . n i r i l o r p r o t o p o p e l t i a t i r n a r r ' r i .I . d e s l d p i n i r e a - p a r h i a r i , i d e p r e o 1 r. " u . , . o l a , l" u , , .

e x p r i c d a p t u l c d r e g u _ ' ' t a h i l i t ev a r i a t r e l a . e p a r h i e a a l t a . : t r e s t ; u n i i e l - , . i " ; i l . i ;c e s e d i s c u r a u a a c e s r e-Jrcse pr iveau" ' i | i , _ 'T: l . . ,qsci - rer igioasd a parohienir. r, rapor tur r re reciproce - r c ier ic i ' in t re cler ic . i t i parohieni , a jutorarea sdraci lor, a v i t luvelor qi or fani lor c l in, . - ra duhr)vniceascd ir r protop<tpie tc .

sch. imbdr i ; i mai mar i - s-au infdptui t in starea sociald gi mater ia l r a cler ic i lor.I n a i n r e d e , , e p o c a m a r i l o r r e f o r m e " ,d u p d c u m s - a v d z u t , o a t a p r e o t i m e a i n R u s i a- ra o clasd apar te ' .c t rpr inzind e tot i descendenl i i ler ic i lor, parohi i le recind de la ' - r l l a copi i . La inceputul per ioadei a doua, aceastd stare deven se o or induiald: . . 11 d , r e c u n o s c u t d i s u s l i n u t i d e a ' t o r i t d l i l e e p a r h i a l e .

\ l i l c a r e a d i n , , e p c l c a m a r i l o r r e f o r m e " , c a r e s e s i l e a s ; l r a n s f o r m e a r o h i a n c e l u l i: :cnl r l l noua organizare a societ5l i i , nu pt- l tea dsa neat ins acesl regim palr iarhal in : - i i , c ind parohia era consideratd numai . .ca mij loc de in t ref inere penfru tagma r t t i t :eascd ' e de al td par te , ndzuind spre el berarei personal i td l i i mene; t i n gen?re.- - i rea f rebuia sd combatd regimul vechi , care f icuse din tagma duhovniceasci o cas-

. ' - h i s d , a i c d r e i m e m b r i n u p u l e a u e g i d i n e a . N o u l . o n . . " p t a l p a r o h i e i c e r e a ; i e l ,' - ' J i l - i . ca int rarea in preol ie sd se facd ^nu pe femeiul dreptuiui de moqtenire , i

: ' 1 i i n { a r e a v e c h i u l u i . r e g i m : p r i n a c e a s t i m S s u r d ' p r i s o s u l o p u l a { i e i" . u

, 1 , r t . u ,: - i r r lo uhovniceascS, i ind supus at i t f i scului , c i t q i serviciului ni l l tar, pe cin<1nainte- :

: de cler ic i i scutea pe descendenl i i preot imi i qi de dir i , q i de mi l i ta-t ' : : e l . e x i s t a u m u l t e m o t i v e p e n t r u d e s f i i n { a r e a e c h i u l u i e g i m , c a r e s - a ; i f a c u t' " ' : ' r a e g i _ . d i n 2 2 m a i 1 8 6 7 l i l l i u l i e 1 8 6 9 . P r i n c e a d i n t i i l e g e s - a h o t d r i r c a i a- - :3 preo[ i lor, egdtura de rudenie cu preo{i i mor l i sau demisional i sd nu f ie con-

' " . . ' c a d r e p t d e p r e f e r i n { d e n t r u c a n d i d a l i i a p r e o l i e d e a s e m e n e a , a r o h i i l e s i: ' c l i n t l t e p e n t r u c o p i i i s a u r u d e l e c e l o r r : e e o c u p a u m a i i n a i n t e : t o i o d a t d . - a u

' ' r r ' . r ldator i r i le preoJi lor de a da o par te din veni tur i in folosul predecesor i lor au' r a c e s t o r a . r i n a d o u a l e g e , d i n 1 8 6 9 , o f i c o p i i i c l e r i c i l o r , X z i t o r i i i s e r i c i l o r- . a r i i n u m a i a p a r { i n e a u a g m e i d u h o v n i c e q l i , c o r d i n d u - l i - s e r e n t u l d e l i b e r A. , - - : r u r r e ip r o f e s i u n i . u m q i d e a i n t r a i n s e r v i c i u l t a t u l u i .

i : - - : ta te le cestor mdsur i au fost foar te nsemnate t i t pentru cler, c i l ; i pentru bise-. : ' td ce numir i le preof i lor se fdceau de acuma inainte de ci t re episcopi qi nu pe

r r r i* ' . -. . invoiel i cu parohieni i , ca mai inainte , c i pe temeiul dreptur i lor cdpdtate de

l r r ' - : . puterea episcopi lor creqtea, nt i r indu-se, ast fe l , central i smul in biser ica ." rn- -bicei de famil ie s-a in locui t pr in ucazur i episcopale i hotdr i r i consistor iare .nr, . ' r par te , preot imea nceta de a mai forma o c l asd apar te , naccesibi ld lementelor" r i t , : : d t U r i SO C i a l e ' " .' . "

, r t . par t ic iparea parohieni lor a numirea cler ic i lor a inceput a f i rest r insd ncd'titril.r - -rlt. precum tot astfel a inceput a se introduce 5i centralismul in bisericd. nsd

9 9

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 64/286

prin legile menlionate din 1867 qi 1869 aceastd restringere a cdpdtat o bazd legald,f i ind pusd in legi turd cu pr incipi i le noi lor prefacer i in s tarea biser ic i i ' " .

In ce priveqte starea materiali a clericilor, cea mai insemnatd mdsurd a fost no ua

reparti{ie aparohiilor

;ifixarea

numirului de clerici de fiecareparohie.

Raliunea acestei mlsuri era aceea c5, in multe eparhii ruseqti, parohiile - dupd m5-r ime - nu se potr iveau una cu al ta , deci var iau. gi condi{ iuni le mater ia le pentru cle-rici. Pentru inldturarea acestui neajuns, s-a propus'" ca parohiile mici, care erau, fireqte,qi mai sdrace, sd fie desf iinlate gi aldturate la alte parohii, care, in acest mod, puteau dacler ic i lor un mij loc de t ra i mai bun. in legdtur i cu aceasta i numdrul c ler ic i lor urmasd fie redus, unii din ei rdminind fdri locuri. Pentru fieca re bisericd s-a stabilit un anumitnumir (<,rurar,>) e clerici, qi anume - cite un preot qi un cintirel in parohiile mici, ; iun preot cu titlu de paroh (<,nac'rosre,rr>) Fi all i preo{i ajutori ;i cite un cintdrel defiecare preot - in parohiile mari. Parohia putea sX aibd qi un diacon linind sau locul decintirel , sau fiind intrelinut de parohieni, in cazul cind parohia avea cintXre{. De ase-menea, puteau fi qi cintireli supranumerari (<<cnepxurraruuri>>), ntre{inu}i de paro-h i e n i " .

O altd mdsurd, nu mai pulin importanti pentru preo{ime, s-a luat prin ucazul si-

nodal nr. 3 din 19 ian. 1871, constind in schimbarea repartiliei veniturilor biseri-ceqti.Pr in ucazur i le s inodale din 1809 qi 1810, sumele rdmase din vinzarea umindr i lor

bisericeqti se virsau in intregime sinodului (,,Comitetului gcoalelor duhovniceqti"qi astfel s-a pus baza celui mai mare capital bisericesc,- acel al invdldmintului spiritual ,(<<4yxonHo-yqe6nur i>>) .ceastd or induiald a ddinui t pind la 1871. n acest an, pr in uca/zul nr.3 din l9 ian., sinodul a schimbat vechea orinduiald di spunind sd i se verse pentrlnevoile qcolare nu toatd suma rdmasd (<,oc'raro,rHbre yMMbr") din vinzarea luminSri-lor, ci numai o anumiti cotd de procente din veniturile bisericeqti ale cutiilor gi de lalumindri (<<rorue.nlxoBbre, py)Ker{Hbre cBeqHbre oxogu,>). Restul acestor veniturirdmineau pentru indestularea nevoilor locale eparhiale. in ce privegte veniturile prinsedin vinzarea cununilelor qi a molitvelor de dezlegare, acestea, conform arr. 4 al ,,Pra-vilelor" privitoare la introducerea cotei de procente pentru sinod, au fost lisate la disp^o--zil ia preolimii cercuale in folosul, excluziv, al elevilor sdraci din qcoalele spiritualeo''.

Pentru fixarea procentelor ce urmau a fi trimise la sinod s-a luat, ca normd, suma veni-turilor bisericeqti din 1868.Misura ardtatd aducea in starea materiald a preofimii o mare imbunatdlire, intru-

cit ii punea la dispozilie mari sume de bani, care sporeau din ce in ce mai mult, deoareceveniturile generale bisericeqti cre$teau mereu, pe cind virsdmintul pentru sinod, o datifixat in 1871 pe baza venitului din 1868, a rdmas, dupd cum s e va vedea, mult timpneschimbat.

S-au introdus schimbiri in starea clerului gi a bisericii qi pe alte cdi. intre altele, s-aureorganizat qcoalele duhovniceqti qi in primul rind seminarul.

Programul, precum gi tot regimul qcolar introdus in seminar in urma reformeicontelui Protasov, nu se potriveau deloc cu noile tendin{e ale vremii3a. Spre a inldturaneajunsurile observate, sinodul, inci din 1859, a inceput a pregiti o noud reformi.S-au luat mdsuri gi pentru imbundtilirea stirii materiale a acestor gcoale, cea mai im-portanti fiind inscrierea ( 1866) in bugetul statului a unei subvenfii in sumi de

1500000 r. , incepind cu anul 1867.Noul regulament al seminariilor duhovniceqti gi al gcoalelor inferioare a fost apro-bat la 14 mai 1867.

Schimbdrile introduse de noua reformd erau urmdtoarele. Cursurile seminariale seputeau urma de cdtre tinerii din toate pdturile sociale. Seminarul avea gase clase, dura-ta fieciruia fiind un an. S-a redus programul, iar din obiectele de instruclie generalds-au men{inut numai acelea care aveau o mai strinsi legi turd cu teologia. Labaza instruc-fiunii generale s-au pus limbile clasice, ca o unealt i puternicd pentru dezvoltarea in-telectuali ; i ca qtiinfd auxiliard pentru studierea eologiei. Dintre dexteritSli s-a dat deo-

*t*riii:i:f'

1 0 0

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 65/286

apetat o bazd legalS,b i s e r i c i i" .a m e s u r d a f o s t n o u ae p a r o h i e .

p a r o h i i l e d u P d m d -mater ia le pentru cle-r ic i , care erau, i reqte ,

i ac€st mod, puteau da-marul cler ic i lor urma- i . - ? s t a b i l i t n a n u m i t-eg n parohi i le mici , q i' : i c i te un cintdre{ de-- r r l t in ind sau ocul der \ ea cint i re l . De ase-

int re{ inul i de Paro-

- r luat pr in ucazul s i -: e i veni tur i lor biser i -

- r inzarea luminir i lor . . e lor duhovniceqt i"" .dldmintului spi r i tuali : acest an, pr in uca-

- J s d s e v e r s e P e n t r u: :: r nzarea lumindri-' i : a le cut i i lor qi de lar ::i Lll acestor venituri

: ) t ( r ' e n i l u r i l eP r i n s e- : , r rm arI . 4 a l , ,Pra-: * fost l isate la disPo-- scoalele sPirituale'' '". : nof f id ,suma veni-

- : m b u n d t S l i r e , n t r u -. . mai mul t , deoarece

:entru sinod, o datd: . r r e d e ? , m u l t t i m P

. - i i . in t re a l te le , -au

sebi td aten{ie muzici i vocale qi inst rumentale , recum qi pictur i i , toate f i ind potr ivi te cumenirea seminarului .

S-au introdus mari schimbiri qi in latura administrativd. Pentru conducerea ntregiigcoale s-a infiinlat o direc{iune (<<npan,reHne,>) ompuse din profesorii seminarului.insd cea mai importantd inovafie a fost introducere a reprezentantil or preolimii in <.npan-.'reHr{e)>,in vederea legiturii vii dintre semina_r i eparhie", ,,spre a lua parte legalS a

gr i ja bunului mers al qcoalelor duhovnicegt i" '" . Pe l ingd aceasta i s-a acordat semina-riilor dreptul de a alege candida{i la toate posturile vacante de profesori ; i conducdtori.Toate qcoalele duhovniceqti au fost supuse supravegherii episcopului eparhiot, ca prin-cipal supraveghetor l inst ruc{iuni isuper ioare din eparhie . Pentru suprema conducerea gcoalelor, e l ingi sinod s-a nf i in{at , ,Comitetul nvi l5mintului" (<.yue6nur i ouutet ,>) ,iar , ,Direc{iunea nvdldmintului duhovnicesc" , de mai inainte , a fost desf i in tatd" .

in felul acesta , , ,epoca mar i lor reforme" , a t i t pr in avintu- i general , c i t q i pr inmuhe mdsuri concrete, a adus mari schimbdri in starea bisericii rusegti. Toale acestemdsuri au avut un puternic risunet qi in eparhia Chigindului, provocind qi aici tot ati teaprefaceri, sus{inute de acelaqi avint.

2 .

,,Epoca marilor reforme" a gdsit Basarabia in stare patriarhalS, cu multe vechiobiceiuri pdmintene in ce priveqte viala religioasi qi cu conducdtori superiori noi,-arhierei, consistor, cil iva blagocini,- in orinduielile bisericeqti. Cu to ate cX poporul mol-dovenesc n-a cunoscut starea de Eerbie gi, prin urmare, ar fi putut rdmine de o parte fafdde marile schimbdri provocate prin desfiintarea qerbiei in Rusia, totuqi valul marilorreforme a cuprins gi Basarabia, ntdrindu-i, gi mai mult, legdtura cu i mperiul larist prinmdsuri de uniformizare.

inainte de a trece la semnalarea altor schimbiri , provocate in eparhia basarabeandde citre migcarea eliberatoare, e de relevat faptul cd de la inceputul acestei perioade, nBasarabia s-a restabilit vicariatul, dupd aproape cincizeci de ani de intrerupere'".Acesta a fost reinfiinlat de cdtre sinod in 1868, in urma intervenfiei noului a rhipistor.A.ntonie38, rmaqul lui Irinarh, pe anumite baze qi cu titlul de episcop al Achermanu-l u i " ' .

Ca episcop-vicar a fost numit Petre (Troifchi), arhimandritul bisericii ambasadei di nAthenaao.

in competenla vicarului intrau urmdtoarele servicii : de i:l depindea numirea cintd-relilor ; el se ocupa cu ex aminarea candida{ilor pentru diaconie qi preo}ie, cu numireaepitropilor biserictgti, cu aprobarea ajutoarelor din sumele epitropiei eparhiale pentruvdduve gi orfani din tagma duhovniceasc5, precum qi cu numirea tutorilor pentru ei giaverea lor; tot vicarul controla qi aproba hotdririle consistorului, controlindu-i, de ase-m e n e a , q i p r o c e s e l e - v e r b a l e o ' .

Vicariatul, astfel infiintat, n-a durat decit cinci ani. Odatd cu moartea lui Petre,postul de vicar, in urma interven{iei episcopului Pavel (Lebedev)o', urmagul lui Anto-nie, a fost l dsat vacant , ,pini la noi dispoziliuni", gi a rdmas astfel in tot cursul acesteiperioade.

Pentru ca lucrdrile consist orului si fie efectuate cu mai multi slricte{e qi in conformi-tate cu legile in vigoare, n postul de secretar al cons istorului a fost numit, pentru primaoar5, sgb arhiep. Pavel, o persoand cu studii superioare, pdstrindu-se acest uz qi de aicii n c o l o " ' .

Cea mai insemnatd schimbare in aceastd perioadi a fost infi inlarea congreseloreparhiale qi introducerea principiului eligibilitilii in numirea reprezentanlilor preoli-mii pentru diferite posturi administrative gi de altd naturd.

Congresele eparhiale din Basarabia s-au infiin{at pe aceleaqi baze pe care gi-au in-ceput activitatea qi congresele preofimii din eparhiile ruseqti, qi anume odatd cu introdu-cerea noului regulament colar din 1867.

inti iul congres general al preolimii din Basarabia a a vut loc in martie 1868 qi a fost

. - in urma reformei- ' . Spre a in l i tura: - . ) p f e a l n l a l u r a

' : . ' . r noud reformd.' ;oale , cea mai im-; ent i i in sumi de

- ioare a fost apro-

: i l e semlna r l a l e se

:3 ;ase clase, dura-:nst ruct ie generalSa. La baza nstruc-

: :u dezvol tarea n-: : r i td l i s-a dat deo-

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 66/286

convocat n urma dispozi l iuni i ui Antonie din 23 oct . 1867, pe temeiul S 2, nota I a lRegulam. gcolar, , ,pentru discutarea acelor ar t icole din noul regulament pr in carepreo{imea era chematd si i a par te la in t re} inerea;coalei" . Programul de act ivi ta te a l

congresului era , in fe lul acesta , t r ic t l imi tat . Chest iunear incipalS cu care urma si se

ocupe congresul era inf i in{area ncd a doui qcol i spi r i tuale , numdrul e levi lor din qcoalaspi r i tualS din Chiqiniu f i ind prea mare. Cu aceastd problemd s-au ocupat pr imeledoud congrese '0 . u; t im ci l i , ,deputa1i" u luat par te l a qedin{e. -a constatat ' ns5, cilucrdr i le acestor congrese, um de al t fe l era; i f i resc de a$teptat , -au fost tocmai reu-l i t e

1 " .

Mul t mai mare succes avul al t re i lea congres, are s-a l inut in mai 1869, sub pre-

;edinl ia protoiereului Gr. Gal in , , , inspectorul" subdirector ) seminarului . Pentru a in-lesni lucr i r i le acestui congres, Antonie a indicat chest iuni le pr incipale ce urmau a f irezolvate de congres. $i de r indul acesta roblema de cipetenie a fost aceea a inf i in ldr i iunei noi qcoale spi r i tualeo" , ezolvindu-se, olodata , n legi tur i cu aceasta , i a l te ches-t iuni impor tante . Astfel congresul a a les reprezentan{i n di recf iuni le gcoalelor spi r i -tuale , precum ; i un candidat a postul de , , smotr i te l" (di rector ) a l $coalei nou- inf i infate .Tot acest congres a mai inf i infat ; i regiuni le gcolare , ix indu- le int inderea pr in repar-

t izarea udelelor nt re ele , odat i cu aceasta dcindu-se i inceputul congreseloregionale

gcol2rgr : . mpreunl cu congresul din 1869, pentru int i ia oar i au luat f i in l i q i comisiuni-le auxi l iare compuse din membri a i congresului , ent ru inlesni rea difer i te lor ucrdr i dec6ntrol qi ver i f icare . Pentru executarea hotdr i r i lor luate , congresul se folosea deajutor r r l consistorului . Congresul eparhial d in 1869 a fost in t i iu l care s-a ocupat cu va-r ia te chest iuni mpor tante , discut indu- le pe indelete gi luind hotdr i r i temeinice.

Una din cele mai de seamd hot i r i r i luate de acest ongres a fost aceea de a intervenipe l ingd preasf . Antonie ca sd acorde preol imi i basarabene reptul de el ig ibi l i ta te , en-i ru a l igerea t ibera a blagocini lor lE .

Drept vorbind, preot imea basarabeand ua aceeaqi otdr i re , a f iecare congres. Std-pini rea eparhiald n-a Jinut , nsi , seamd, un t imp oarecare de dor infa preo{imii susf inu-td cu at i ta stdruin{5. nsd la 1869, episcopul Antonie , ca r i spuns la noua intervenf ie apreol imi i , a t r imis consistorului ocal urmdtoarea dispozi l iune , ,Preof imea urmei noast -re cunoaf te cd eu am avut , demul t , g indul si in t roduc, dupd dor inla ei , pr incipiul el i -

gibi l i td l i i n numirea blagocini lor, dar d in oarecare mot ive nu md grdbeam, deocamdat i ,sd aduc acest gind la indepl ini re . Preof imea noast rS , upi cum ea insdgi ecunoaf te , n-aajuns incd in dezvol tarea ei la nivelul preol imi i din eparhi i le curat ruseqt i . Din cauzaaceasta , nainte de a int roduce n eparhia noast r i pr incipiul el ig ibi l i t i l i i dor i t de preo-

1ime, rebuia mai int i i ca eu singur sd md convi ng dacd preot imea e in de ajuns de dezvol-iard , ca sd se poatd olosi cu rost de pr incipiul menl ionat . . . Pe de al td par te , era nevoie s idau rdgaz; i preol imi i , ca ea s ingur i sd . vadd daci are at i ta putere moralS ca sd nu-qivatdme demnitatea misiuni i e i gi si f ie de folos n oci rmuirea biser iceasci , d lduzindu-sede acest pr incipiu . $ i ia td , a acest ongres*" u am avut mingi ierea d constat a preof imeclestule emne ale unei acl iuni l ibere ; i prudente , nci t , cu nddejdea n harul lui Dum-nezeu, -ar putea ca de acuma nainte sd md hotdrds c a- i sat i sface or in1d" . Din conside-ral iuni le ur i ta t r, Antonie a acord^at reol imi i dreptul de a alege din sinul ei b lagocini ap<xtur i le ce vor deveni vacante . n aceeagi ispozi l rune, ntonie a ardlat ; i condi l iuni lepe temeiul cdrora urma sd se acd aceste leger i . n t re a l te le , s-a a t ras preot imi i uarea-

aminte cd, b lagocinului ales sd- i f ixeze, to todat6 , de la s ine gi o anumitd leafd, ast fe lca acesta ,sd nu se creadd n drept a lua mi td de la subal terni i d i , n dauna ndator i r i lorlui 5i a cer in{elor cre$t ine; t i" . Odatd cu efectuarea aleger i lor preof imea era obl igatd sdincheie un act , ardt ind cd ea nu se va opune comunicdr i lor q i dispozi l iuni lor lagocinului ,pr ivi toare a subal terni i u i , chiar c ind dispozi l iuni le r f i nepldcute pentru acegt ia" ' ,

Dispozi l iunea sus-amint i td e foar te caracter is t icd a t i t pentru acea epocd din isto-r ia biser ic i i d in Basarabia , i t g i pentru persoana arhipistorului basarabean. upd cumse vede, era un moment de cumpdnd, cind vechiul regim biser icesc, u autor l ta tea atot -stdpini roare episcopi lor, ncepuse a se cldt ina sub presiunea noi lor cer inle . Fi ind si -

l 0 2

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 67/286

: r l e i u l$ 2 , n o t a I a lg u l a m e n t P r i n c a r er rnul de act iv i ta te al. u e a r c u r m a S a s e

- . 1 e l e v i l o rd i n g c o a l a. -a t l

ocupatpr imele

-a constatat , nsd, cd' - i lLrfost tocmai reu-

. 'r nai 1 869, sub Pre-: r a r u l u i .P e t l t r u a i n -, . p a l e c e u r m a u a f iI a c e e a i n f i i n l S r i iaceasta , i a l te ches-. . r t i l e c o a l e l o r P i r i -> r o o l € i o u - i n f i i n l a t e .' : i j n d e r e a P r i n r e P a r -: , rngfeselor egionale, : i i i r r l d i c o m i s i t r n i -

J i i e r i t e l o r u c r d r i d e: : .csul se folosea de; l c s - a o c u p a t c u v a -: i r " i t e m e i n i c e .' r i t e d d e a i n l e r v e n i

de el igibi l i ta te ,Pen-

: :eCare COngfeS. tA-' ; a P r e o l i m i i u s l i n u -

r r l 0 u 3 n t e r v e n i e- : , r{ imea turmei noast -

r t a e i , p r i n c i P i u l e i i -_ : : i b e a m , e o c a m d a t d ,

: l sdf i recunoa$te ' -a; i

ruse; t i . Din cauza^ i r t d { i id o r i t d e P r e o -: r d e a j u n s d e d e z v o l -

1 p a r t e , r a n e v o i e d- . t n o r a l S a s d n u - ; i

- - 'e?SCd, Xlduzindu-se. u c o n s t a t a P r e o l i m e

: i ; ' t n h a r u l l u i D u m -I ' r r i n 1 o " .D i n c o n s i d e -: ' s inLt l i b lagocini a

i 3 r a t a t i c o n d i { i u n i l e: i i?s Preol imi i uarea-

3numitd leafa , ast fe l: dauna ndator i r i lor

t i r n e a e r a o b l i g a t i s ir l i u n i l o rb l a g o c i n u l u i ,. t i p e n t r u a c e q t i a 5 r ) .

u u e a e P o c d d i n i s t o -^ - l s a r a b e a n .D u P d c u m., . cu autor i ta tea atot -

l o r c e r i n { e . F i i n d s i -

l i t de aceastd miqcare , arhipistorul basarabean fdcut o concesiune oi lor imprejurdr rspre a satisface, ns5, numai dorinla preolimii . in felul acesta dinsul a scipat din vederecLr desdvirgire atura principali a reformei.

in urma dispozi l iuni i u i Antonie au fost a legi i l iva blagocini . Tot pe vremea acestuia ,ne baza regulamentului qcolar din l4 mai 1867, pr incipiul el ig ibi l i td l i ia fosf int rodus 9iin Ecoalele uhovniceqt i .

3 .

Odaf i cu pr imele congrese i cu in t roducerea l ig ibi l i te t i i inceput noua per ioadi d inr ala eparhiei Chiqindului .E de notat , nsd, ci s tarea ucrur i lor, creatd pr in aceste chim-bdr i sub arhiep" Antonie , nu era sat isf icdtoare . upravegherea, ai de aproape, a preo-tirnii nu era bine organizatl, unii blagocini f i ind aleqi de preofime, ar allii numili de auto-r i tSl i le eparhiale ceea ce era anormal . De asemenea i congresele rotopope$t i , e aulua t f i in l i la noi in acel t imp, nu const i tu iau o anume instan{d administ ra t iv5- judecd-roreascd cu atr ibuf i i precise . Obt igal iuni le slujbaqi lor din cercul b lagocinului nu eraust r ic t s tabi l i te , d in care cauzd rezul tau ncet inel i q i incurcdtur i in oci rmuirea eparhiald ,precum qi in judecatd . Chiar r ; i del imi tare a cercur i lor blagocini lor (protopope; t i ) eralecesard. Dator i td acestor ipsur i , E i act iv i ta tea congreselor eparhiale era s t ingher i tdmul t , gesindu-se, s t fe l , ipsi tdde spr i j inul qi ajutorul nst i tu l i i lor nfer ioare din eparhie .

Constat ind aceste neajunsur i , arhiep. Pavel a inf i in lat un int reg sis tem de inst i tu l i iadminist ra t ive, nt roducind in modul acesta n toatd ocirmuirea eparhialS , ordine 5iconsecvenld. a baza acestui sis tem erarhic erau qrganele ci rmuir i i protopopegt i , erurmau sd func{ioneze separat n f iecare blagocinie ' ' ' . Competenta acesfor organe eraaceea de a stabi l i hotarele blagocini i lor cercuale , nel in ind seama de grani le le udelelor,avinclu-se n vedere numai condi{ iuni le de comunica}ie ntre c ler ic i qi di fer i te autor i tdf ibiser ice; t i , um :; i de a alege blagocini qi , ,deputa{i" cu ajutor i , precum qi cenzor i pen-t ru f iecare blagocinie , acolo unde acegt i s lujbaqi nu erau aleqi . Tot adundr i le protopo-peqt i aveau sarcina de a f ixa mdsur i pentru r idicarea nivelului in telectual qi moral alpreol imi i , precum qi pentru spor i rea nf luenlei pdstor i lor asupra parohieni lor, pentru a- ilndemna si deschidl gcoale qi a inv51a, acolo , copi i i l . rusd, e tc '" ' .

A doua instanfd era congresele udefene ale blagocini lor. La aceste adundr i , pei ingi b lagocini uau par te ci f iva , ,depr : ta{ i" i preol imi i de pr in cercur i le protopope$t i .Congresele udelene luau in discut ie hotdr i r i le adunir i lor protopope$t i cercuale . Ul-r ima instanfd ce forma t reapta super ioar i in s tarea erarhici a a ;ezimintelor administ ra-t ive era congresul eparhial compus din delegal i i n t regi i preof imi a eparhiei . Acolo,hordr i r i le congreselor nfer ioare (cercuale gi judelene) cdpdtau forma def ini t ivS, ceurma a f i inaintatd spre aprobare arhiereului eparhiot '

Pentru a da mai mul td precizare pr incipiului el ig ibi l i t i f i i g i mai bune condi l iunitJe dezvol tare , Pavel a a lcdtui t , ,Pravi le" ( regul i ) speciale pentru aleger i le blagocini lor5i ale a l tor s lu jbaqi din cercur i le blagocini lor" ' .

Pe la sf i rqi tu l an. L87l in eparhia basarabeani ol i b lagocini i erau din cei a leqi de. ' 5 t r e p r e o l i m e .

in acelagi scop , de a stabi l i norme noi pentru autoocirmuire Pavel a intocmit. .Pravi le pentru administ rarea rotopopeasc5" , n care se f ixau at r ibul i i le tuturor orga-r r e l o r o c i r m u i r i i p r o t o p o p e $ t i .

Anal iz ind reformele nfdptui te de arhiep. Pavel in oci rmuirea eparhialS , e a jungela concluzia cd organele mai de seamd n via{a eparhiei , dupi concepl ia ui Pavel , erauadundr i le cler ic i lor din cerc r ; i congresele eparhiale generale .

Adunarea cercualS a cler ic i lor, ca organ local , care sta aproape at i t de pdstor i l i ,c i t g i {e preoJi , supraveghea oate latur i le v ief i i p istor i l i lor ca gi ale pdstor i lor, i indpentru autor i td l i le eparhiale un ajutor puternic; i ef icace, care nu putea f i pr in nimicain ocui t" ' ' .

Un rol insi mai impor tant juca, cum era gi f i resc , congresul eparhial .

r 0 3

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 68/286

Pr o t o r e r e u l Pc t r e p e r o j i n s c h i , p r e g e d i n t e l ep r i m e l o r d o u d c o n g r e s e p a r h i a l e

Odatd cu venirea Iui Pavel la scaunul arhiplstoresc cl in Basarabia , ongresele par-hiale au fost chemate a o act ivi ta te mai large qi intensivS. ot r iv i t cu con"cepl iu ul a .oci r rnuire , parhial i , Pavel se si lea sd facd din acest congre, un n .gun super ior care , r rpreveder i le ui , sd cupr indd mai mul te nevoi ale in t regi i eparhi i , cXut ind 'sd e sat isfacacu spr i j inul autor i td l i lor eparhiale . Aceastd munci f i in"<lLr otul noud pentru preof imealocald , Pavel $ i da si l in{a sd in lesneascd ct ivi ta tea ongreseloi , r i t ind din ureme, pr indispozi l iuni speciale (<I lpe44o;xeHr4e,r ) , t " 'chest iuni le mai

imporranre ce urmau a f irezolvate de congres'.In cazul cind preolimea adunati la congres ar fi gdsit necesar sdse ocupe; i cu al te chest iuni , ea putea sd facd aceasta u ai tor izal ia i realabi le a tu ;

Pavel .Tot atunci ' s-a int rodus o or induiald def ini t iv i in alegerea ,deputal i lor. . . AnumePavel .a . i spus a alege. rea d se acd dupd normele stabi l i te ,"potr iv i t . , g Zt al Reguiam.; c . s p i r i t . q i c u h o t d r i r i l e s i n o d a l e i n l 8 - 2 0 d e c . l g 6 7 ; i i n o i e m b . . g i t o d e c . " l g 6 9 :3 l m a i ; i 5 i u l i e 1 8 7 2 ; 2 7 ; i 3 l a u g . 1 8 7 3 . n a c e s r c o p i e c a r e e g i u n e ; c o l a r d u r m a af i impdr{i td n sect iuni electorale , u ci te zece biser ic i ( ,pr icetur i" ) de f iecare , s i f iecares e c l i u n e . l e g e a p e n t r u c o n g r e s u n s i r rg u r e p r e z e n r a n l d e p u l a t ) t ' : -

- - - Y r \

Problemele u care se ocupau congresele rau de doui felur i : unele - qcolare , l te-I e - e p a r h i a l e - g e n e r a l e . r o b l e m e l e ; c o l a r e u p r i n d e a u , n p r i m u l r i n d , n e v o i l e m a t e r i a -

l 0 4

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 69/286

*i

.t

: a l e ; c o a l e l o r d u h o v n i c e q t i . n a c e e a ; i c a t e g o r i e n t r a u ; i u n e l e e v e n f u a l e h e s t i u n i '

- . r reforma;coalei de fete din tagma duhovniceasci dupd regulam. d- i -n 0 sept ' 1868 ', schimbir i le regimului inter ior a- lqcoalei n vederea acestei eformesi , precum;i ale-

;erea directoarei"n 'Mul t mai var ia te erau problemele generale ce int rau in programul congreselor '

\ .estea Dr iveau nu numai nevoi le g.n . . i l . a le eparhiei , c i qi unele interese de famil ie

, t . p . .o i i lo . . in urma dispozi l iuni lor ui Pavel , in competenla congreselor nt ra noua

.rDar t izare a f rarohi i lc l r i , i n legdtur i cu aceasta , - s tabi l i rea grani le lor pentru .cercu-: ' - -p i" r.p"p. ; t i ' ' . precum;i noua impir i i re a sect iuni lor electorale (pentru alegerea

. . ieputat i lor" a congresele parhiale generale q i cele cercuale) " , inf i in larea. egiuni i

, . , ' l l i . i " Ismai l ' ;"n , ruu f ixare a secl iuni lor electorale n vederea real ip i r i i jude{elor

. . ,d ice n l8J3u ' ; noua stabi l i re a veni tur i lor biser ice; f i n urma aceluiaqi veniment" ' t ;

. r rarea mdsur i lor pentru r idicarea nivelului moral qi rel ig ios al preo{imii - ; i a . l pdsto-- r1i lor"1.stabi l i rea alar iului prgo{i lor,de la parohieni f ixarea mdsur i lor de luptd contra

. tnzrar i i legale a luminir i lor ( ' t ' , nf i in larea Casei emer i ta le '" ' s tabi l i rea mdsur i lor pot-- : r i t cdrora"copi i i c ler ic i lor urmau sd capete cunoqt inle n casa pdr inteascd n l ' rusd ' - -

narnte de a int ra in ;coalele spi r i tuale etc '""Congresele parhiaie avind dreptul cie la arhipdstor de a discuta; i chest iuni nep-

-crdzute in programul f ixat de episcopie , u dovedi t ; i oare ,care ni l ia t ivS.-in p. ;u inia aceasta mai impor tantd i mai semnif ical ivd a fost hotdr i rea congresului

- : rn 1873 de a interveni pe l ingd;coala spi r i t . d in chiginSu spre a lua mdsur i contra

- leselor chimbdr i de profesor i ' ' i . Acelaqi congres; i -a expr ima. t dor in[a ca. a;c ' epar-' , ia ld sd f ie numit un profesor permanent de rel ig ie , nvest i t ; ; i cu at r ibul i i de " inspec-, , r de clase, , d i rector <le tudi i ) , avind studi i super ioare de academie) , ; i sanul preolesc '

C,rngresul e angaj i sd plSteascd cestui , inspecior" un s.alar iu nual de 1.500 ' d in bani i

, , 'oal€i , de asemeneu-r ,po. .usci ; i salar i i le profesor i lor gcoalelor spi r i tuale6r '. .Au fost cazuri cind congresele eparhiale au luat hotiriri destul de indr;znele

rcnrrLracelc ' impur i . Astfel i ; 187:1, reo{imea n-a-consimti t ' s i schimbe data convo-

- ; , - i i congreseloi (10 august in loc de l0 mai) , impotr iva propuner i i lu i Pavel , -. ; tor ivindu-Sihotdr i rea cd,"pr in aceaste schimbare, s-ar st in jeni interesele gospodire; t i

, . p*"f l . i ; ' " ' . De asemenea ongresul din 1878 ntervine pe l ingd arhiereul Pavel spre

. ; , i rpun. consi l iu lui gcoalei"pi tniol"

o st r ic td executare a hot i r i r i lor congresului '

E de notat, insd, ci asemenea cazuri erau foarte puline ;i neinse-mnate i cX in-

jcr rb; te congresele e atunci au vddi t o foar te slabi in( ia t iv i in hot i r i r i le lor ' AdevS-- j rLr lconducdtor al tufuror lucrdr i lor preot imi i era arhipistorul ' S-a ardtal mai sus cd

. , r r. r. t . aveau in , ,Predlojeni i" - le episcopului ndicaJi i precise cu pr ivi re Ia chest i -. . ' r r l -ee urmau a f i d iscutatg er preoJime' Aceste ndicaJi i rau obl igator i i pentru congre-

- a b i a , c o n g r e s e l e P a r -i r t cru concepl ia t r i de' ' g a r t s u p e r i o r a r e . t tc d u t i n d s i l e s a t i s f a c d

' ' , ' u d p e n l r t r P r e o i m t ' i t, - A t i n dd i r tv r e m e , P r i r r' t a n l e c e u r m a u a f i

- . a r f i g a s i t n e c e s a r d' :za1ia prealabi l i a lLl i

, . . d e P u t a t i l o r " . n r t m e. r t c u $ 2 l a l R e g r r l a m '

r r n b r. ; i 1 9 d e c . 1 8 6 9 :- e g i u n e q c o l a r d r m a a) _ d e i e c a r e , i f i e c a r e

: unele - Ecolare , l te-r i r r d . e v o i l em a l e r i a -

. . inr r-o rezolu{ie adresatd ongresului din 1872, Pavel scr ia : ' ,Congresul sle obl igat

i indeplineasci propuner.u rn.u cu toatd exactitatea"T'' Altd d"ti :-l--p,t]f::] l:l:lt:l

: , r ; ; . J ; i ; i ; " aidsa in vigoare .decizia ui -precedentd.pr ivi toare a impir l i rea .eparhiei, ,-:ercuri, mpotriva profunerii lui Pavel,- acesta qi-a rep.etat zisa dispozi{ie' alrd-

: r rd luarea-aminte , j i n .u , de refuz din par tea preol imi i ' - mpdr l i rea epqrhiei in

: rcur i conform g l9 Jin R.gulu ' ' ' .qc . spi r i t . va f i f5cui ; de st ip ini rea eparhiald ' ' ' Pavel

.r se mirginea in dispoziliunlle ui, adresate preolimii, la legile existente, ci stdruia sa-qi

-prne uoln1u qi in cJzuri neprevdzute de legi. ,lsifet, el a insistat si ia ' parte la qedin{ele

...,Igr"r.tn. li irreotii--

profesori ai semina-rului, a persoane mai culte qi mai inif iate

:r c"hestiuni e culturd biiericeascd, cerind, in acest sens, preolimii s5 fixeze pentru cong-

:ese o dat l mai convenabi ld entru preo{i i profesor iT:} .n 1878, Pavel impune c-ongresu-

- i sd inf i in leze a seminar o bursi cu n.umele arului Alexandru IITa ' Pe de a l td par te '

: . r t d insul nu o datd a at ras atenf ia congreselor e a nu Se ocupa cu chest iuni-ce ' potr i -. : r hotdr i r i i s inodului din l3-20 dec. t8qZ, depages 'c ompetenta ongreselor t t , eapro-

:i .d, totodarl, unele tt.le.rl"i"

;;;;;;6,'sau anulindu-ie ca fiina n..onforme legii77,

:erind ca, in acelaqi imp, congresul si f ie mai precaut gi mai bdgitor de seamd fald

:e hotdr i r i le sinodului 'o '

I0 .5

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 70/286

Rezumind aptele expuse cu pr ivi re l a par tea administ ra t iv i , constafdm d in aceast iper ioadd n eparhia basarabeand -a creat un nou sis tem de ocirmuire , care se efectuapr in act ivi ta tea mai m ul tor aqezdminte , u par t ic iparea preot imi i . Noua si tual ie uquramul t povara ocirmuir i i eparhiale , nsl a avuf ; i mai mul te urmdr i in vi i tor.

C A P I TO L U L I IStarea decdzutti a preolimii. Mdsuri de indreptare.- Bihliotecile protopr.tpe;ti.--

Pregdlirea cleric'ilor inf eriori.-- Starea socittld a preolimii.- Starea ei materiald;chestiunea salariului.- Epitropia eparhiald.. Cusa emeritald.

l .

, ,Epoca mar i lor reforme" a gdsi t preo{imea basarabeand ntr-o s lare nu tocmaisafisfdcetoare.

in 1858, dupd o vizi t d canonicd icut d in jud. Chiqindu, Orhei , Soroca, aq; i . enderq i Acherman, arhiereul Antonie a constatal cd , , foar te mul l i preot i nu pr icep, cum secade, slujba pi indator i r i le or faf i de pistor i l i . Aceasta rovine din faptul c i inqi ; i preol i rau ptr{ inecuno; ; t in{e el igioase, u se ocupd deloc cu sf . Scr iptur5; i n ic i nu st iu chiar,care cdr{ i se numesc Sf . Scr ipturd, n casele or, afard de ci teva c5r{ i de r i t - - ba incd

q i acelea mul l i d int re ei nu le au - al te cdr{ i mintui toare pentru suf le t nu se gdsesc;ingiqipreol i i de mul te or i n ic i nu; t t iu chiar cd aceasta s te cea dint i ia lor dator ie . Pu[ inipreo{i au t ragere de inimd pentru i rnpodobirea f . locaq, uni i impotr iva obiceiului b ise-r ic i i or todoxe de pretut indeni , ac l i turghia cu vin alb , in loc de roqu. in sf i r ; i t , s in tcler ic i ce au rela{ iuni cu oameni r i i q i , de acolo , se mol ipsesc e vi l i i le de care sufdraceq; t i ameni , cum sint bet ia , cer tur i le , vrajbele" $. a . ' r ' .

Neajunsur i le observate de cdtre Antonie se indreptau cu greu, de aceea ele se g5-sesc a cler ic i i basarabeni n to t cursul acestei per ioade. $i arhiep. Pavel scr ia , n 1871.cd in eparhia Chiqiniului , , se gdsesc cu pdrere de rdu - persoane nvest i te cu sf .san, care nu numai cd n-au nici o inr iur i re br- rnd supra pistor i l i lor lor, dar i i mai gidemoral izeazd - injosindu- ; i sanul cu felul lor brutal de t ra i , cu gi lcevi ; i judec5l inesfirqite"'".

Bineinleles cd st ip ini rea eparhialS r ra , n ce-o pr ivea, toate mdsur i le pentru in-ldl r- r rarea cestor neajunsur ; ale tagmei preo{e; t i . Blagocini i dddeau preo{i lor indical i i

cum sd inlSture scdder i le observate . obl igindu- i s5-qi ia r i spunderea, pr in isci l i tur i ,cd vor indepl ini c l i spozi l iuni le rhipdstore; t i . Cei mai vinoval i erau aver t izal i Si amendal i .Antonie mai cerea preot i lor, pentru a cunoa$te mai bine indator i r i le lor, s i c i teascici r l i le de r i t nu nunlai in biser icd n vremea slujbei , dar qi acas5, u toatd uarea-aminte ,ca sd pr iceapi in{eiesul celor ce vor ci t i . Pentru a in{elege, nsd, r induiel i le b iser ice; t ir ; ia deveni destoinici e- a lumina pr in c:uvintul u i Dumnezeu qi pe pistor i l i i lor, Antoniecerea, mai cu seam5, preol i l t l r s i c i teasci acasl cu mul td luare-aminte ci rJi le Sf . Scr ip-tur i , de asemenea d consul le ; i a l te cdr l i mintui toare pentru suf le t , t rebuincioase t i tpentru invdldtura lor, c i t g i a pdstor i l i lor. Antonie adduga cd, in vremea vizi te lor cano-nice, va ce rceta pe preol i , q i acela dint re e i care se va dovedi cd nu .ci tegte , a unul cenu se gindeste a dator ie gi nu e vrednic de menirea ui , va f i indepir ta t d in s lujb5o ' .

Spre a spor i numdrul preol i lor cu ;coald , 5 i in aceast i per ioad5, a inceput , subpreasf . Antonie , s-a recurs Ia vechiul mij loc, ; i anume: in locur i le vacante de preo{i auf o s t n v i t a l i a b s o l v e n t i i s e m i n a r i i l o r i n e p a r h i i l e u s e ; t i " ' . N u m d r u l p r e o { i l o r , , i n v 5 1 a -t i" ( , ,yueHrre" sporea ; i pe calea hi rotoniei absolvenl i lor seminarului d in Chigindu.insd ndzuin{ele autor i tS{i lor eparhiale nt impinau, in aceast ; d i recf ie , sc ' r ioase iedici .D u p d c u m s e $ t i e , n u r m a d i s p o z i l i u n i i i n 1 8 7 3 " ' , n u m d r u l p a r o h i i l o r s ; ia l c l e r i c i l o rt i tu lar i ( , ,g ta tnie" a fost s im{i tor redus, rnul l i preo{i rdminind fdrd loc. Aceqt ia eraupr imi i candidal i la locur i le deveni le vacanle , ar absolvenl i i seminarului , n urma legi idin l6 apr. 1869, erau obl igal i sd faci stagiul in serviciul de cint i re l i q i nu puleau

' r06

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 71/286

a l 5 m e e i n a c e a s l 6re , ca re se e fec tuau a s i r u a I i e u S u r al l l V l t t O f .

l t prolctpope;ti . -(,a ei materiaLd ;

r S l i i f € n U t O C m a i

r r o c a , a ; i , B e n d e rr ' iu pr icep, cum set Lr cd ingigipreol i in i c i n u s t i u c h i a r.

c l e i t - b a i n c d

i i c t n u s e g d s e s c ;L r rd a t o r i e . P u l i n ia o b i c e i u l u i i s e ' -; ^ ^\ L t . n s l t r s t t , t n t. i l e d e c a r e s u f d r

rceed ele se gd-. 1 s c r i a , n I 8 7 1

i n v e s t i t e u s f ., r r. d a r i i m a i ; ircevi ; i judecdf i

. - r r - i i ep e n t r u n -: - e o l i l o r i n d i c a t i i

. , . p r i n i s c d l i t u r i ,' Z d l i1 i a m e n d a l i .: rr)J". d citeascd' j l u a r e a - a m i n t e ,- . . e l i l e b i s e r i c e ; t i

- q i i o r , A n t o n i e- i r t i l e S f . S c r i p -' - : h u i n c i o a s e a t i t

: - : \ i z i t e l o rc a n o -: : t e . C a U n u l C e

- i : r r s l u b d E r.r i n c e p u t , s u b

. : e c l e preo{ i au- - : r t i l o r , , i n v 5 1 a -

J i n C h i ; i n i u .. : - i r ) A S €p i e d i c i .

: : a l c l e r i c i l o r\ ce ; t i a e raur r u rma leg i i

- : > i n u p u l e a u

:rri';- T,mr

f i h i rotoni l i in preo{ie deci t la v i rsta de 30 ani ' ' . in fe lul acesla nlocuirea preol i lor, , n e i n v 5 1 a 1 i " u a b s o l v e n l i i s e m i n a r u l u i n f i r n p i n a r n u l t e p i e d i c i . P e n t r u i n l i l u r a r e aacestora , rh iep. Pavel a interveni t pe l ingi sinod sd ise ingdduie a numi in locr"r r i le epreo{i pe absolvenl i i seminarului , I r I ca e i s i f i fdcut , in prealabi l , s lu jba de cintdrel iq i inainte <Je i r s ta de. l0 de ani . in ce pr ive; ; te reol i i scoqi din slujb5, acestora i s - aulurat s tarea mater ia lS e al td cale , f i ind detaga{i a biser ic i le ld turate ( , , tpnnf icusre")cu dre-ptul e a se olosi de o par te din pdmintul biser icesc, dsur l ce a fosl incuvi infatdd e s i n o d n " .

Aceastd dispozi l iune era ef icrace, nsi nu putea i rnbundtdl i s tarea preol imi i dec i ti n m i c i m i s u r l i , a r p e d e a l t d p a r t e ; i t i m p u l t r e c e a . , , N o i " - s c r i a P a v e l n t r - o e p i s t o l i, , s e c r e t e " , d r e s a t d n l 8 7 9 , , c e t r e p r e s v i t e r i i , i a c o n i i i t o t c l e r u l u r m e i b a s a r a b e n e ", ,noi t recem pr in vremur i grele , pr in vrc-mur i ipsi te de rel ig ie , de credin{d n Dumne-zeu, vremur i de desf r iu moral , de; ;ovdire de 1ol fe lul , c le nestatornicie n convinger ire l ig ioase, ol i t ice , sociale . E nevoie sd ne st r ingem toate puter i le ca se impiedicdmrevdrsarea desf r iu lui , sA punem stavi ld;ovi i r i i morale a contemporani lor noi i t r i , s-oopr im pr in buni inr iur i re pestoreascd, r in via15 uratd qi bune povelui r i"n" . ' f in ind seamade aceste mprejur i r i . s tdpini rea eparhiald vedea in congresele reo{imii inf i infafe pea t u n c i u n p u t e r n i c a j u t o r p e n t r u r i d i c a r e a n i v e l u l u i n t e l e c t u a l i m o r a l a l p r e o l i m i i .La acesler ongrese rhipistor i i se adresau propunindu- le sd gdseased dsur i , pentru r i -dicarea nivelului in te leclual i moral a l preol imi i , pentru sdvir ; i rea slujbelor dumne-zeie;_l i i a or?nduiel i lor b iser ice: ; t i dupl regul i , cu evlavie gi in chip inst ruct ive c , '

i r r acc ' la ; i cop de a da ajutor preol i lor in dezvol tarea or in telectuald in aceas-t i per ioadd au inceput a se inf i in la aqa-zisele ibl io teci protopope$t i ( , ,6 , raroqn sra-q e c x n e " ) , c e u r m a u a f i i n t r e f i n u t e e i n t r e a g a r o t o p o p i e . r r 1 8 7 6 , x i s f a u e j a 1 1 b i b -l io teci protopope; t i , ar in 1880 numirul lor a crescut p in i la 14. Pentru a se nlesni pro-curarea cdr{ i lor, n 1880 s-a in tocmit , de cdt re un comitet , n urma'dispozi l iuni i arhie-p i s c o p u l u i , n c a t a l o g p u b l i c a t n , , E r r. B e A . " n n .

Mullumitd acestor var ia te mdsur i , s tar"ea ntelecluald i moralS a preol imi i suferea,t replal , prefacer i . Ast fel , n 1859, n int reaga Basarabie , rau abia 162 de preo{i cu stu-di i de seminar, estul , ns5, i ind f i r i s tudi i8l ' . n 1882, noud persoane aveau studi i su-p e r i o a r e ; 5 2 1 r a u c u s l u d ; i s c ' m i n a r i a l e ; 1 2 6 r a u a b s o l v e n l i i s e m i n a r i i l o r e l a H u q i; i I smai l qi 128 preof i f i rd nici un fel de studi i sau egi l id in di fer i t e c lase de seminar.sau din; ;coalele spi r i tuale sau din $coale par t iculare ' r " . o t r iv i t cu studi i le dcute var ia ,bineinteles , ; i s tarea ntelectuald preot i lor. Schimbdr i le ce s-au produs, - sub inf luenlamdsur i lor re levate , - - n sfarea ntelectuald qi moralS a preot imi i , au ieqi t la iveald inchip rnai v idi t pe la sf i rgi tu l per ioadei . . in sinul preol imi i din eparhia Chiqindului"rapor ta sinodului n 1871 preasf . Pavel - , , s in t destule persoane e mer i t i to t respectulpentru invSlStura or, pentru inal ta moral i ta te gi sluj i rea bund cu r ivnd gi pr icepere .Pe alocurea q; ipr int re preot i i ce n-au isprdvi l cursul seminar ia l qi chiar n-au invdlatniciieri se gdsesc persoane foarte respectabile, petrunse de spirit pdstoresc, rigurosmorale , care au inr iur i re binef ic i toare asupra pdstor i lor or : aceste persoane pr in ci -t i rea Sf . Scr iptur i ; i a operelor sf . p i r in l i , s-au dezvol ta t ; i q i -au creat o concepf ie t r ic tbiser iceascd i un spi r i t adevdrat pdstoresc i a t i t pr in cuvintul lor nei scusi t ; ar p l in deconvingere, i t ; i pr in pi lda viel i i lor invald pe pdstor i l i i or sd ducd o viald adevdrat creq-t i n e a s c d " { ) r.

in a doua jumdtate a acestei er ioade s-au luat speciale mdsur i gi pentru pregi t i reacler ic i lor infer ior i , f i ind supugi controlului din par tea consi l i i lor protopope$t i . n t real te le , c intdre{i iau fost obl igaf i s i l in i un examen special de l imbi rusd. Chiar gi cint5-re{ i i in s lujbi , in caz cind erau r5u nota{i de cdt re blagocini , erau supugi unui exameninaintea unei comisiuni peciale xaminatoare e pe l ingi consistor, i c ine se dovedea labcunoscdtor e car te , sau nedestoinic entru slujbS, au avea pur tare rea, - acela era scoso r n s e r v l c l u .

t ( \ 1

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 72/286

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 73/286

in starea sociald a

a gi preol imea d ini i c l e r i c i l o r. S t a r e aerea parohi i lor de

p a r o h i e . s u P r a u ih i a r 6 m i n e a i i c e i1 i e " t .U n e o r i p a r o -

preo{ie , Pentru a f ir r t r e t i n do a t A a m i -

r r iceascd e descen-h i e o a n u m i t d s u b -c 30 de ruble , f i ind

reol imi i din Rusia ,i schimbdr i n sta-

ar i s-au fdcutmal

. t i n u n e l e d r e P t u r ir l e o a l e l e d u h o v n i -l a a l l i i p r i n l e g d t u r i

te lectuald ; i sociald ,rni j locul Pr inciPal

e bisericeqti, i carer t

d a u n a m i s i u n i i o rt t e l o r , c u c u l t i v a r e a

Jar i le lor de scalnd,:dpini rea eParhiald .. , r i i b a s a r a b e n i r 5 -r c i i ( , , P r i c e t u l " a u

- \ e n i l u r is i g u r e "e i n l e l e g e r i l o r , b i -- c n l o r a l i z d r i i i u m i -

c & c l e r i c i l o r f o s t ,- . n r d r u l u i n o r m a l d ei r l i r e a P a r o h i i l o r a:arabiei in afacer i le3 c H c T B a " | ' a b a z a,ini mixte, compuse

rf€ ot?$$;

cerc pro-ipini r i i eparhiale , a. . i f id - Pr in congre-. a , , i s P r a v n i c u l u i "

"- '3r l€f l td , ,YnPana"\ lunca a incePut n

: . . f i Pdstor i l i i s i f ie '. , r r lo t morale- rel i -

eioase, $i clerul sd fie asigurat pe cit .e posibil" ' Proiectul' astfel elaborates' dupd apro-

; ; ; ; ; ; r t i " a p l i c a r e , n B a s a r a b i a ' . i n 1 8 7 3 '

in urma acestei mSsuri, n treizeci -d-e^lagocinii . din eparhia Chiqindului au r6mas :

a) 433 preo{i parohi"i;;;i";.ii;1, l^69 de preo}i ajutori, 144 preoti supranumerarr

(,,sverhlratnie.,), iar 32 au fost puqi. n disp6nibiiitaie .(,,zaqtatnie")b) dintre dia-

coni pi cinrireli, 596 aurdmas - unii .iniaog titulari ("Statnie")' alf i i cintdreti sup-

linitori,1025 cint6r.lil.,plunu-.ru.i (J;;il;""*t;1, i;; 285 cintire{iau fost puqit" oilor":iftt#fii:.t;:XliT"#J,;u,u,treastdriimateriale preolimii r ri rosr-salariul'Tocmai Ia un asemenea jutor se gindea.pi"oiittui' ' ll^tl:t:ott Pavel raporta sinodu-

l u i c d , ' s i n g u r u l m i j l o c d e " a s c o a t J p r e o { i m e a d i n n o r o i p o a t e f i n u m a i s t a b i l i r e a u n u i s a -l a r i u " o l.

problema salariului pentru cler a d.evenit, n aceasti perioadd' urna de mare actua-

litate de care, n general, s-a ocupat -"rt urrti.pir.opur -luY.l' Trebuie relevat faptul cd 9i

aceasrd hesriune"

f;rt^;;;t in'Basarabia;ilil;;i", f i ind in strinsi legdturd cu proble-

ma generald u i.Uuiiteii* tta.f .i.ti.lfotltu tuite altele' qi disculiunile asupra sala-

r i u l u i i n R u s i a a u c d p i l t a t g i u n m a r e . ] n t e r e s t e o r e t i c , p r o v o c i n d v i i d e z b a t e r i i n p r e .sd. Ca de obicei, s-au'emis multe consid.i"fl"t i J. natuil principiali ' punindu-se. hes-

riunea salariutui i . l:g;;; ';; ';.;t"i ;isiuirii preofeqti' Unii,credeau cd un salarru sta-

bil , primit de la stat, foateuqor transfo.rmJ';;;;ii 'i; t]lqf-funtlionari' pe cind fiind

lisali cu ceea ce .aia"t"" Ji" tt"1f"1ita benevol6 a parohienilor' ei nu-Ei pierd legA-

turile morat" .,, pofoirill ini.rnlnau-Ei.usi.i indepliniiea -misiunii'Alfii erau de pbrere

cd mullumitu u"n.u5ix;r^;;;;; ;;rohienilor duce pe preo{i la o mare umilire, sl5bin-

du-le astfel, in chip firesc, autoritatea -o.ute in oitril- poporului' oricum' aceste dis-

cu{ii n-au uuut ,.ruttu;;?;4.. bllnpoiilua, in 1860 s-a oprit achitarea din vistieria

statului $i a sumer,, 'a" ob 000 ruble,. prevdzutd in buget pentru salarizarea preo{ilor

incd de Nicolae I,,,-.;."."pii., i1 n.1"l1tu salariului de la stat, n perioada acea^sta' -a

fdcut (1880) pentr ; ; ; ; . t "" [ i , i f i t ' . . i . i1 . ' i i . t t J" r Basarabiei t re i din Ismai l ' 9 i 'doua

din Chilia), cdror li s-a fixat o u'u*iie*i"tiil"Ji"-""uuta ain fondurile vistierieir t"r '

o altdexceplie "'l;; ii"itlfl - utiltlt"r" o'"rt t*}iT sumi de 285 ubleanual'

pentru lerulcated.;lti;i; Cf'lqinet" tpa^tt"ttft qi1 ltglrto'in ce priveqte elelalte

parohii, pentru"t. ' i" ' t tt"ttiunea

salariuiui s-a ciutat o altd cale'

in ianuarie 1g73, ocuitori idin ru," iJ. r iogr. , : ra cet ' Alb6,pr in hotir irea adunS-

rii ob;tegti u stalitit 'un salariulx, anuat, de 5oo

itt.pentru pr.ot qi 200 pentru cintS-

ret. Stipinir.u "pu."f,iu*ii-upro'i"d..u..usihotdrire, qi-u ""pii*at dorin{a ca "dispo-

ziliunea und qi ra ;;;;" pl.ot i"nilo, ai"Stiitgl"-J g'a'"u"armai mulli mltatori" 'r ' '

Dorind a infiirita"Jclirti- o.lnAuiafa li in "celelafte parohii' arhiepiscopia a cerut

aiutor autoritefllorcivile, de asemenea J."g."*L"i epartriat in 1875' MSsurile uate

n-au produs, nsa, u;;it dorite' Cuu'["*

?t""u c5 nsa$i preofimea preferi vechea

situalie. n raspunsui;;;;rhtptstorului la propunerea. dcutr de el, congresul reollmrl

sDunea d ,,numal vremea poate nldtuiu u."r. diferite canze", are impiedicd ezol-

u'ui"u u."ttei chestiunir06'Datoritd acestor*imprejurari, alarizarea lericilor de cStre paro.hieni,se d11]ta u

mulrd greutate. p; fu'Jfi.titrf p..ioua.i '1" fAS2, nrlm-ar.ulodl al satelor unde cle-

rul primea retrluujle oe^ti-. u.orri.tti u-'uj,rnrabia pinS la.90r'r7.

Un mijloc ir. ,pi, . tuntde existenl6 L*"'"-.f.tici ie lingd salariu era' 9i acuma' pd -

r*,f,liffii:tti,tn

uuru.ubia, dupdcum se

'rie,au inceput cle mult sd capete pdmint

pentru biserici. l; , -;;;";ii ciestiune "u 'ia-ur multi vreme nerezolvatS efinitiv'M.ultebiserici sateiti ' ; ; ;";; iu ,ii.liiur*p.tit"ati intiia' . .aveau imint' au reuqit sd

obfind qi cuvenitele cte de hotdrnici.---tut,ittt iserici, ns6' nu aveau actele necesare'

cu toare cd din p;;";"; autorit6lilor, i;:;^;;"iut pa.ini la diferite epoce' Pe lingr

aceasta, nui .a-ir.l . ' [i*ii.i parohiale u.", in perioada ntiia, nu izbutise d capete

nici mdcar Pdmint'1 0 9

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 74/286

in per ioada a doua s-a lucrat foar le mul t pentru lSmur i rea si tual ie i . n pr imul - r ind,uuoru din acele biser ic i i s-a rJar t imint . Ct t noua irnpdr l i re a parohi i lor, n l8f3 ' s i -

t , . i . t iu u mai compl icar, muhe biser ic i cdpi t ind o int indere ndoi td qi int rei td . Pentru

a inlesni apl icarea legi i pr ivi toare la inrpdr l i r r 'a pa, rohi i . lor n chest iunea plmintului '

s - a u i n t o c m i l( 2 4 m a i t i e ' 1 8 7 3 ) , . P r a v i l e ' ; p e c i a l e " ' n , r i n c a r e s e p r e c i z a u d r e p t u r i l e

cler ic i lor de a se folosi de lotur i le b iser ic i lor l" ' ' .Afar i de aceasta , u ajutorul organeloraJminist ra t ive, mul l i preot i au izbut i t sd recapete otul biser icesc otropi t de propr ietar i '

dobindind q; iactele n. ." ru . . de posesiune ' n urma acestor mdsur i , pe la 1882, aproape

tot pa*int r t b iser icesc in eparhia basarabeani a fos t misurat 9i hordrni : i t 'q lufa , ,9 i ; ( r -

t u r i i e a 3 5 d e b i s e r i c i i n B a s a r a b i a e c h e ; i a l 9 b i s e r i c i i n r e g i u n e a s m a l l u l u t ' '

Folosindu-se de p5mint bise ' r icesc, reo{imea se bucura. to todatS, cle dreptr i l de

a { i n e g r a t u i t , p e p d q ; u n i l e r o p r i e t a r i l o r p a r t i c u l a r i 9 i a l e o b q t i l o r ) , u n a n u m i t n u m d r

de'capite de vlte - 'cire 16 pentru preot qi 12 qgntlu _di3:nn Acest drept a fllstLon.

f i r m a i p r i n u c a z u l m p i r d t e s c n r. 3 3 1 4 0 d i n 1 8 5 8 . n 1 8 6 3 , , , s p r e p r o . ( r u . r a . . p r e o l l r

mai mul te mij loacc- mater ia le" . dreptul acesta a fost spor i f pentr r- r ler ic i i d in fostele

sate cSzdcegt i i recum qi din satele cle pc: mo; i i le dome.ni i16r, c asemetrea ; i pentrLt

cler ic i i d in 'coloni i le buigdre; t i ce aveau ci te un preot Ei doi cintdrel i in aceste sate '

l i s-a acordat cler ic i lor d"reptul e a l ine pe pdqunea bqt i i p ind la 60 de capete de vi te

;" ; ;" i . ; i cai ,q i

c i t e200 oi . C, toate acei le i . propr ietar i i p i r iuni lor nu o datd au f lcut

incercdr i de- a anula ar :est r iv i legiu a l cier ic i lor. Pentru a se pune c-aP{t ,unor st fe l deincercdr i , dreptut sus-menl ionat al preol imi i a fost conf i rmat in 1880" '

1

Un bun ajutor pentru cler era Epi t ropia eparhiald a sdraci lor din tagma duhovni-

ceasc6.- '"" inf i in lutdincd de pe vremea mitropol i tu lui Gavr i i l r ' ' , acest aqezdmint .suporfat , n

a i loua per ioadd, mul te g i impor tante . t t i .ba . i . in urma legi lor din 1867 9i 1869, cind

; . ; ; i i ; i i e mogtenire asupra parohi i lor s-a rJesf i in lat ,mi j loacele de ajutorare ale Epi t -

inpi"l uu fost reduse. Spre i intensif ica activitatea Epitropiei, stdpinirea eparhialS a

aiJprr in 1869 ca in fiecare protopopie, si se infiin{eze cite un consil iu epitropesc al -

iXtui t a ;n epi t rop gi l0-12 'membri , preol i cunoscul i pr in probi ta te , bund pur tare Ei

; ; ; ; ; ; ra le Oe 'sdiaci . Acesr consi l iu veasarcina s5 ' ingr i jeascd e vdduvele qi or fani i

c ler lc i lor, adunind bani din veni tur i le pdmintului qi ale clddir i lor ce apar{ ineau biser ic i -

lor, din rdmdgilele sumeior bisericeqti din cutie qi din alte- zvoare' Afard de aceasta, ol i

cterici; ce poiedau pdmint propriu au fost invitali si je-rtf-easc5. i te 5 copeici de fiecare

d e s e t i n S . r i n a c e s t e m S s u r i , n 1 8 6 9 , s - a u a d u n a t 3 2 t . 1 r u b l e 9 i 9 3 i / r c o p e i c i '-i ; 1870, in organizarea Epitropiei s-a ficut o schimbare importanti. Cu adunarea

fondurilor pentru-Epitropie,

au fost insdrcinali preo{ii paro-hiali, cu toate cd izv,oarele

de veni tur i'au

rdmai aceieagi ; in urma acestor mdsur i , n 1870 s-au adunat 5258 r ' 47

c o p . , a r c a p i t a l u l d e f o n d a a j u n s l a s u m a d e 1 8 3 5 ' l r ' ' "'Autor i tdf i le eparhiale nu incetau si a ibd gr i j5 , q i i n an i i urmdfor i , de Epi t ropie

in 1874, n urma dispoziliei arhipdstoreqti, ongresele protopopeqti cerctra.le -au ocupat

.u ct,eriiunea sporirii venituriloi Epitropiei. Mijloacele acesteia au sporit qi mai mult'

i n 1878 n act ivi ta tea Epi t ropiei s-a int rbdus o noud schimbare pr in acordarea dreptu-

iui - pe.,tru cercurile protopopeqti nu numai de a aduna, ci gi de a distribui .ajuto-

rarea, cu condiliunea ci ziseie ercuri sd inainteze Epitropiei, in fiecarean, ddri de sea-

-a urrrpru veniturilor qi cheltuielilor efectuate. Mdsura aceasta, nsd, rr-a dat rez-ultate

satisfdcitoare n unele iercuri unde existau mai mulli orfini 9i unde, deci' ajutorul pen-

tru fiecare aparte era mai redus decum era atunci, cind se primea de la centru' Cu toate

acestea, congresul eparhial din 1880, avind ins[rcinarea episcopiei de- a. ua in d.isc,u{i

chestiunea n'Ssurii aretale, a hotdrit si menlind schimbarea dcutd' tinind seama de fap-

tul cd cercurile cunosc mai bine decit centrul situalia materiald a fiecirui cleric. Totoda-

; ; ; ; ; "g; ;* l a decis ca cercur i le protonope$t i i - ; i dea si l in la de a inmul l i mi j loace-

I I 0

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 75/286

a 1 i e i . r r p r i m u l r i n d ., ' h i i l t r f ,1 1 1 f { 1 . } . i -a 5 i in t re i t d . Pen t r t rr \ t ir . l l l c a P i i m i n t u u .

p r e c i z a u d r e P t u r i l ei a ju to ru l o r^gane lo r

1 1 , ' p i l e P r o P r i e l a r i .p e l a 1 8 8 2 , a p r o a p er id rn i c i t , a fa rd de i t r -f l c a I s m a i l u l u i " " 'J a t d . d c d r e P t t i l d cr . L r nu n t l l n i tn u m d rs t d rep t a fLrs t c ( )11-a p r o c u r a p r e o t i l n i l

c l e r i c i i d i n f o s t e l ea se lnenea q i pen t r t l

a r " e1 i: i n aces t e sa l e .^ ( l d e c a p e t e l e r l i c: n u o d a t d a u f i c t r t. a p e t , u n o r a s t f e l d e

I 8 8 0

J i n f a g m a d u h o v n i -

; :amint a supor tat , n: r 1 8 6 7 q i 1 8 6 9 , c i n d

' : : t . i u t o r a r e l e t ' P i t -: . r in i rea eParhialS a' ' r s i l i u e p i t r o p e s c l -: l c . b u n d P r r r t a r e i= r a d u v e l e r o r f a n i i

: lpar l ineau biser ic i -\ ' r r a d e a c e a s t a . o l i

- 5 copeici de f iecareq . l ' / r c o p e i c i .

- :antd . Cu adunarea- loate ce izvclarele

, a d t t n t 5 2 5 8 r . 4 1

- ' i t ' ' r i . d e E P i t r o P i e-3: -Cuale -au ocupat

- - .por i t i mai mul t .- '. acordarea dreptu-

: : a d i s t i b u i a j u t o -: - : l 'c &o, ddr i de sea-- . : . n - a d a t r e z u l t a t e: J e c i , a j u t o r u l P e n -- : .a centru . Cu toate

: : a l u a i n d i s c u l i e' ' r ind seama de faP-

- - l : i t i c l e r i c . o t o d a -- . , inmul{i mij loace-

: de aiurorare ale Fipi t ropiei . Episcopia a aprobar acc 's te otdr i r i , ; i ast fe l , rnr ' r l Iumitd

. , r u l , , i " t . r. l e r i c i l o r ; i e p i s < ' u p i e i , i j l o a c e l eE p i t r o p i e i a u a j u n s , c L r r i n d , i n d l a s u m a

r- . l - t 145 ntble ' ' .

E cle notat c5 gr i ja s tdpini r i i eparhiale elat iv l a vSduve; i or fani di r. r -agrna uhov-

. .easci nu se mdrgin.u lo 'p lara Lrnrr i ju tor bSnesc in par tea Epi t ropiei - . i l ]1] l : :n l.3stor, l s-a adresat ongresi r lu i parhial cu propunerea d9 3 intocnl i regul t prectse r lvl -

,ar. l a rapor tu . le , ,ade-ui rat rdleqt i" ale cler ic i lor actual i a td de cler ic i i puqi n c l i sponi-

. l i ra te ( , ,zaqtatnie"I i *r i cu seam5. ala de vdduvele q; ior fanele predecesor i lor or '. ,1 , - l . : l . i je ca mamele nepr icepute - ; l tu^tor i i I c lucd copi i i la 9coal5 i sd af le cuno$t inte

, , , , , io i l dr_eptului . . ' , i - tu jutn . . c i i ; i i n pr ivip{a condi j iuni lor pr in care poate i ob{inut

, - c r l d r e p l " ' . - . - - : . , ^ . , ^ i ^ r - h .[Jn rnare spr i j in penlru Epi t ropia eparhial l a fost subvenf ia pe care episcopia Chigi -

. r : r r i iLr io pr i rnea, de ia l t i78, Ain 'veni tur i le de pe aver i le mindsl i r i lor inchinate ' Din

- : .casr ; subven{ie , . .h*l ruiu , t a t rual l5 000 .ui t l" in folc 'sul or fani lor cler ic i lor ' d in

: u r e s u m d . r u u r u b u e i f ; " " " f 1 1 8 0 t e o r f a n i " ' i . M d s u r a a c e a s t a a v u t m a r e i n s e m n S -

: . r t r,per l t ru Epi t rop;e , mai int i i p tnt ru faptul c5 mul lumitd subven{iei e la rndndst i r i le

: r c h i n a t e , L r e a s t a l o s t s c u f i t d ; i t l e v d r i a r e a s u m e i d e 1 2 0 0 r " p e n t r u 1 2 b . u r s e . a ; c '

j t rarhiald . Rezul ta t r" r l ' rnr r .a Epi t ropia , putut majora , in mod considerabi l ' a ju torul

. i u . r. p e n t r u c e i l a l f i o r f a n i ; i v i d u v e ' " ' y r : - . : ^ + - - : ^ ^ - : ^ ^ ^Tot in aceastd er ioadi gi iot in legi i tur i cu mi$carea enerald din via1a biser iceasca

Jrn Rusra, ; i ,dupd 'pi fJu .puif r ; i lor rusJ; t i , s-a pus qi chest iunea nf i infdr i i ' ,Casei {9.9 .*"-

: . : rLrrd . . in copul O. u ur i i i i i .u . mai bine, mater ia l iceqte e cler ic i i puqi n disponibi l i ta te. . . . r tu tui" , , ) , cum ;i p . iaOuuele i or fani i lor. Preol imea basarabeand i ind inapoiatS '

n igiat iva, i in aceast i chest iune, enea de la episcopie , nsd abia cglSresr l l O1ll , t tn

- , lLrat Jt i r i rea def ini t ivd de a inf i in la in eparhie o , ,Casi de emer i turS" pentru sporr rea

: , , r r d t r r i l o re a s i g u r a r e p e r s o a n e l o r u s e n d i s p o n i b i l i t a t e " z a $ t a t l l i e " ) ' r e c u m . g i

, . io" i fo , . i n epaihier is . Hot i r i rea aceasta fost conf i rmatd de cdtre congresul ln . .nolem-

.r ie 1881, f ix indu-se ca bazd urmdtoarele pr incipi i : l ) .emer ' i tura nu e obl igator ie

rcnlru fe{ele bisericeati-; Zl lotu urm.eazd u ii p..iutt-ul6 .qi variind de la 5 pind la 50-;;i; , iJ'i.pi,na,orii iqi pot retrage tnnri depuqi 9i plnd la scurgerea a zece. ni, dupl

.1 , r r in{d, insd atunci aLUinzi te dmin in folosul ' , , ia ie i" , pentru spor i rea veni tur i lor.e i ;

- lLrpd ermenul de l0 ani , in caz de moar te a depundtorului ' mo' ; teni tor i i u i pind la

. r l t re i lea grad de.uO.nl" pr imesc subvenl ie . Pentru formarea unui fond al Casei ' preotul

\ larcoci a dar, ca i .p i" r iu i , suma de l2gZ r.6 cop. , a care congresul a addu*at -279- ,b .

7 cop. ,r ;mase din chel iuiel i le dcute pentru .co.nst ruc{ia coalei pi r i tuale din Edi-

, , . i i ' i . - . - ' ' ' . i , t J" [guiu . .n t -pentru Casa emer i ta lS urma sd f ie aprobat de sf ' s inod 'rapt care nu s-a indeplinit decit in pe-rioada urmdtoare'

Trebuie notat ce la dezvoltarea diferitelor a;ezdminte bisericeqti qi din eparhia

Basarabiei , a contr i f ui t mul t dispozi l iunea ocirmuir i i centrale biser iceqt i ' p . r in . care

:-a inlocuit varsarea la sinod a iumelor rdmase din vinzarea luminlrilor bisericeqti'

r r in t r imi terea la s inod numai a unor anumite procente .din suma total i a veni tur i lor

Isericeqti din cut.i i ; i ;. i; Lumindri, iar restul era menit pentru satisfacerea nevoilor

.."f. ii*iiceqtir,".'pentru

stabil irea sumei ce urma a fi vdrsatd, anual, la. sinod di n

tar tea biser ic i lor, s-a luat ca normi , dupd cum se^qt ie ' uma totald a veni tur i lor biser i -

. -e$r i in cut i i g i O.- lu i r- indr i ,^din anul 1868. in eparhia Chiqindului aceastd sumi

: a t ins ci f ra de 67 681 r. 75 cop. In urma ucazur i lor sinodale , in aceastS umS se vdrsa '

.rnual, 25.,( lasinod,-iar restul iiminea in Basarabia pentru satisfacerea evoilor eparhiei

. . , c a l e ' ' ' .

u l

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 76/286

C A P I TO L U L I I I

Starea religioasd-morald a pastori(ilor. Clddirile bisericeSti.- Predici Si invd(dturi.Desfiin(area iqrmaroacelor in zile de duminici.- Procesiunea cu sf Icoand din Gdrbo-vd(.- Ocrotirea sinistraliLor

;inevoiasilor.- Frd(imi

Siepitropii parohiale.

1 .

Avem pufine informafii despre starea morali-religioas d a pdstorililor basarabeni naceastd perioadi. Cu inceputul noii vie{i, sub ocirmuirea strdind, populalia bdqtinagigi mai cu seaml sdtenii - ajunsese, reptat, aproape cu totul s trdind de acele mari schim-bdri ce se petreceau n pdturile superioare. n schimb, fireqte, rebuia si creascd n aceas-ti populalie interesul pentru credin{d, pentru bisericd - singurul aqezimint ce-i ri-mdsese mai accesibil . $i intr-adevdr, in pulinele stdri privitoare la pdstoril i i din eparhiabasarabeand se gdsesc dovezi cd acegtia aveau o deosebitd dragoste gi interes pentrubisericS. Arhiep. Pavel mdrturisegte ci parohienii basarabeni,- qi indeosebi cei deprin satele depdrtate de oraqe qi-au pistrat sufletul curat, cdldura gi puterea simfi-mintului religios, aga ncit un preot cu rivni pent{u datoria lui izbuteqte ugor si- i indup-lece a clddi o biser icd noui cu mij loacele or '" . O qi mai puternici inf luen{5 aveauasupra sdtenilor credincioqi cSlugdrii qi , indeobqte vorbind, ministirile basarabene.Interesul pentru aceste ocaguri qi pentru bdtrinii sihastri ddinuia in popor de mult timpgi totdeauna se obiqnuiau pelerinaje la aceste ocuri sfinte. imprejurdrile noi ce au sur-venit au intdrit in populalia basarabeanS, qi mai mult, a cest interes, pelerinajele pela mlnlstiri devenind gi mai dese, adiugindu-se gi acelea pe la mindstirile ruseqti. Din-tre acestea din urmi, erau vizitate de moldovenii basarabeni mai mult Iavra ,,Pociaiev"din gub. Volini, qi mai ales aceea din Chiev, precum qi alte ministir i din acest oraq.Umblau, insi, qi pe la alte mindstiri de peste Nistru. De obicei, pelerinii plecau singuri ;insd se intimpla cd unii preofi se duceau pe la mdndstiri cu grupuri intregi de moldo-veni,- cum fdcea, de pildi , de cite trei-patru ori pe an, cunoscutul preot $tefan Ciuhu-reanu'' 't . $i aceastd dispozilie sufleteasci e de crezut ci exista la mulli credincioqi dineparhie. Erau, insd, sate in care starea religioasl a locuitorilor lisa mult de dorit :parohi-enii nu cercetau slujbele bisericeqti qi ardtau prea pufin interes pentru celerfi t t t" '

" .Autoritilile eparhiale luau toate misurile spre a inldtura acest neajuns din viafa p5s-torililor. Printre mijloacele de educalie religioasd, de care se folosea stipinirea epar-hiald din Basarabia n aceastd perioadd era, in primul rind, grija clddirilor bisericegti.

in Basarabia , erau 862 de biser ic i , d int re care major i ta tea erau fdcute din nure-le, foarte vechi, f ind lipsite de orice podoabS, ati t in interior, cit qi in exte-r i o r ' " .

Sfintele vegminte gi alte otiecte din veqmintdrie erau pdstrate n multe biserici in de-z o r d i n e g i i n m o d n e g l i j e n t ' ' " .

Fafd de aceastd stare de lucruri, arhipdstorii cereau ca preolii sd aibd neapdrati gri-jd de bis erici spre a le aduce intr-o stare mai bund. De asemenea,'in vremea vizitelorcanonice arhipdstorii iqi dideau personal silin{a sd influenleze pe siteni spre a face repa-raliile cuvenite, sau chiar sd construiascS biserici noi qi, mai des, de piatr6. Din anul1878, construirea noilor biserici a fost mult inlesniti prin faptul cd eparhia Chiqinluluidin acest an a inceput si primeasc5, pentru nevoile ei, o anumitd sumd din venitu-rile mindstirilor inchinate din Basarabia. Din acest izvor, in curs de trei ani,-1878-1880,- S-o chel tui t pentru repara{ia q i const rui rea biser ic i lor suma de 7 3736rubler27.

in urma mdsurilor ardtate, sub An tonie s-au reparat qi s-au ridicat din nou 300 bi-serici 28. Sub arhiep. Pavel numdrul bisericilor noi a sporit qi mai mult .

inmullirea treptati a numerului bisericilor de piatr i ce au fost ridicate intre l87lqi 1882 se poate vedea, mai uqor, din tabloul ce urmeaz6:

t t 2

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 77/286

Predici .;i invd(dturi._t'tt sf Icoand din Gdrbo_tpii parohiale.

astor igi lor asarabeni nd . p o p u l a l i a d q r i n a g d, n d d e a c e l e m a r i s c h i m _buia sd creascd n aceas_u r u l a q e z d m i n t e _ i r d _la pistor i l i i d in eparhia

a-soste qi interes pentru;i indeosebi cei de

6ldura ; i puterea sim{i_zbutet te u;or si_i indup_r e r n i c d i n f l u e n { da v e a urndnist i r i le basarabene.

in popor de mul t t impj u r d r i l e n o i c e a u s u r _tnteres, peler inajele pe

ndnist i r i le rusegf i . Din_mult lavra , ,pociaiev. .

ndst i r i d in acest oraq.eler ini i p lecau singur ipur i in t regi de moldo_lul preot $tefan Ciuhu_a mull i credinciogi dinr r lSsa mul t de dor i t :n interes pentru cele

- n e a j u n s i n v i a l a p d s _r losea stdpini rea epar_ra clddirilor bisericeqti.e ?Ll fdcute din nure_-r- ror. c i t g i in exte_

.n mul te biser ic i n de_

: a a i b d n e a p d r a r i g r i _ci . in vremea vizi te lorateni Spre a face repa_. de piatrd. Din anuld eparhia Chiginduluin r r a u m d d i n v e n i l u _

curs de t rei ani ,_c j j o r u m a d e 7 3 7 3 6

:dicar din nou 300 bi_ar mul t .. sr id icate nt re lgTl

AniiNumdrul

total albiser ic i lor

Numdrul biser ic i lor Numirul biser ic i lor dcutedin no u

de piatri de lemn de piatri de lemn

l 8 7 118721873

187l 87518761877I878I879

I 8 8 0

l 8 8 ll 8 8 2

8 7 4862871

867867876876

r002r002

l 008

1026l 0 l 6

458474494

487487.5 1 35 1 35865 1 6

s92608616

| 416| :ssI 377II 3 8 0I 3 8 0

363363416416

4164 1 8400

l 58

l lt 285

1 0l 0

(doui tencuitepe temelie de

piatr i)9

t 6l l

;I

(rogatoriu)

23

3 N. P o p o r s c h i

In acelaqi scop educativ-religios pentru parohieni, stdpinirea eparhiali, ca gi in primaperioadi, iqi drdea mult osteneala d inzestreze isericile u.4irrtrebuincioas. de' . i1 ,, ,rar pe de altd parte arhipdstorii uau mdsuri ca stuluei" aun"Li"*i

sd se aci in r induialacuvenitd, cu evravie, impunind. ac,eeaqi ri j i qi ;;r;;;;;i;;preolimii, ceror cercuarerotopopegti, cum qi celor eparhiale. pentru a'atinge', mai u;or, acest scop, congresureparhial a hotirit sd ia drepl cdl6uzd, n aceastr cf,estiune, ,consideragiunile Frd{imii:t;..9rTtt

din saratov, cu privire la bundcuvil"ta, poa*il, '-.iti."u ;i cinrarea bisericeas-Pe lingd

aceasta, pentru ca masurile ardtate mai sus sr-qi poatr atinge scopul,ongresul a decis ca: a). consiliu.l rotopopesc sd aibd drept de-control asupra cintdrelilorin privinfaoficieriiserviciului ivin uj .l"ie."tii ;giliffi,'sd fie obligalia indeplini,imp de o sbpt5min5,.s.l.ujbaor pe iingi catedrala in Chiginbu au mitropolie, ar ceioldoveni in parohiire moldov.r.qi - aceasta cu scopul de a deprinde serviciuruvenit ' Hotdrirea congresului fost aprobatd " u.rripartoi.*oaut; u aceasta -au uatdsuri ca, n genere,.slujbele. umr"r.iu,;1i1gle.r;;i ,a;;; oiinduierile bisericegti d seacd in toate bisericile L fel, dupd tipiiui^biseri. .s ' . , i t--- ' '

Potrivit cu ideea principalS n politiia rusi fa15 e Basarabia aceea e a lega, it seoate mai strins, populalia basarabeani e statui us - in aceasta erioadi s-a fdcut iniaga isericeascd-int5.un as mai o.pu.t. ,9 u"urn."r ""illrr-rriile qi chiar mdndstirileI"ji'r;":::1"r1"1""'je99l]cate

d acd tuluudumnezeias.a ,i nu,nui n r. moldou"n"ur.e,

2 .un alt mijloc de inriurire asupra pdstorililor in spiritul bisericesc n aceastd perioadi,ca ;i in..acea precedentd,.au toit pieaicile.Dupd cum s-a ardtatrra, predicile bisericeqti aveau, de obicei, in prima perioadd,subiecte abstracte" Nu

-le erau.strdine. p.opoueauitoriloi fi iJ";r" polit ice, privitoare laatoriite cetd{eneqti, nsi aceste dei nu rruuio.." -;i ';;;J;.;;, qi nu r."."uu mai departel l 3

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 78/286

de afirmalii generale cu privire la datoriile de supuqi ai larului, la credin{5 fa{d de tron,iubirea pentru patria noud etc.

,,Epoca marilor reforme" a influenlat mult gi con{inutul predicilor bisericeqti.La locul cuvenitr 5 s-a relevat cd migcarea din noua perioadi a creat o intrea

concepfie gi in privin{a chestiunilor bisericeqti. deea fundamentali a acestei conceptii eaceea ci educa{ia poporului trebuie sd se facd in spir i t strict bisericesc ortodox, qisingurul conducdtor autorizat al poporului, in chestiuni sufleteEti, ste clerul. Cu vremecind in politica generald a Rusiei a inceput sd se ntdreascd curentul conservator, aceaconcepfie s-a lirgit, cuprinzind mai multe laturi de via{I, ;i astfel a ajuns pentru mulli rnumai o c onceplie teoreticd, dar qi un program de activitate.

E lucru cunoscut cd, pe atunci, n Rusia ncepuse a se rdspindi cu multd putere difericurente din Apus, ati t in chestiuni de gtiin 5 pur5, cit ;i in domeniul ndzuinfelpractice, -- in morald, religie etc. Naturalism Ei materialism in qtiintS, epicureismindividual ism n via{5, acestea rau curentele domnitoare , din care a ie; i t cunoscu,,nihilism" - mai mult o dispozilie sufleteasc5, atitudine, decit o anumitd concep{ie,o nizuinfd hotdriti de a rupe orice legdturd cu trecutul, de a renun{a a orice autoritate Iin ritiin{5,fie in morald, fie in societate sau familie.

Opugi acestor curente, acestei miqciri dizolvante, s-au ridic at adeplii vechiului slav

filism, credincio;i rostului tradiliei, devotali religiei ortodoxe, cu idei patriotice qi patlarhal-monarhiste. Concep{ia slavofil i lor avea adinci riddcini in trecutul Rusiei , inmullumitd curentului occidentalis t gi mai ales , ,nihil ismului", - care a ajuns la vidiexagerdri extremiste, producind gi incercdri violente de a schim ba regimul politicrr]6,aceastd conceplie a cdpdtat qi mai multd tdrie, devenind in curind un puternic curentviata obqteascd i un insemnat sprij in pentru guvernul {arist in lupta lui contra ideilormodi venite din Apus. Slavofilismul a ajuns la acest rol de indrumdtor al spiritelor giinspirator al st ipinir i i ruse mai ales in activitatea cunoscutului ,,Comitet slav" dMoscova in frunte c u pre;edintele lui , vestitul scriitor-publicist Ivan AcsacovrActivitatea acestui comitet a avut loc pe la mijlocul periqadei, nsd deile ui au luat naqtemai demult, avindu-si izvorul in vechiul slavofilismr38.

in activitatea ,Comitetului slav" slavofil ismul a incetat a fi o concepfie eoreticS, cuera pe vremea lui Nicolae I, gi, potrivit cu condiliunile qi imprejuririle vrems-a transformat in program practic cu scopuri precise in viala socialS q;i cu anumi

idealuri in politicS. Pdstrarea neqtirbitd a tradiliilor vechi in religie, in familie gi in viasociald, afard de gerbie infiptuirea idealului imperialist ?n politicd ; tr iumful popoareslave in frunte cu ,,victoriosul" popor rus, $i, ca incununare, cucerirea larigradultetc.- iatd ideile principale ale noului slavofilism.

Aceasti concepfie se potrivea cum nu se poate mai bine cu vechile principii avielii bisericeqti din Rusia, qi trebuiau, bineinleles, sd devini qi izvor de inspira{ie,cdlduzd pentru tot clerul, al cdrui reprezentan{i - arhiereii - erau de mult ridicala demnitatea de inalli dregitori ai statului. E lucru firesc ca arhipdstorii ruqi daceastd perioadd sd reflecte in activitatea or ideile ,,Comitetului slav", in tot ce priveqviala statului qi, indeosetri, acea a bisericii. Aqa era pretutindeni in Rusia, a$a a fo5i in Basarabia.

Ideile arhipdstorilor puteau i expuse mai uqor n predici . $i arhipistorii basarabeni d;aceast5 perioadd redau in predicile lor, cu toatd exactitatea, deile dominante din vi abisericeasci de pe atunci. Ei nu evitau gi chestiunile abstracte, de rnorald cregtineasci

genere, de dogme-

acele chestiuni ce constituiau aproape singurele subiecte de prediciperioada precedentd, nsd subiectul principal al propoviduirii lor erau chestiunile actualAcestea nu erau ocolite nici chiar de preasf. Antonie care, indeobqte vorbinpropovdduia foarte rarl3e.

Mai clare, mai precise qi mai hotirite idei in privinla aceasta se gdsesc a arhierePavel care, pe lingi alte cali t i l i , era gi un foarte bun oratorrnO. Fie in catedrala diChiqindu, sau in vremea slujbei prin sate gi oraqe, unde i se intimpla si oficieze servicirdivin, in t impul vizitelor canonice ce le fdcea foarte deslo', Pavel se adresa citre norod c

t t 4

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 79/286

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 80/286

semne, aproape de priceperea qi spiri tul lor. Parohienii il ascultau cu mare drasrspunind cd dinsul ,.vorbeqte din duhul lui Dumnezeu" gi cd ,,intr-insul este putrilDumnezeu" ' t ' . Un al t predicator de mare valoare era Teodor Lagcov, lagocin gi preolsat ' Chiperceni, ,,student" al seminarului din Chigindu. Predicile pirintelui Teodor, roin I' moldoveneasci la fiecare slujbd dumnezeiascd gi in diferite ocaziuni, se disiinprintr-o mare iscusinld din punct de vedere al regulilor omileticii . Predicile lui in l. ruiqi publicau, adeseori, ca model, n revista eparhialS qi in alte reviste biser. din Rusiar5

Pe lingi predici, preotii mai erau obligali, din 1873, sd citeasci parohienil or invdlibisericeqti-religioase, in zile de sdrbdtori qi duminica. De obicei, aceste invdii(,,co6eceAosanun") se rosteau sau in biserici, sau in qcoale, dupd utrenie, inairliturghiei sau dupd liturghie, mai des insi dupi prinz. tiupd mdrturisirea preoliloraceste nvS{ituri se aduna multd lume nu numai din satele unde aveau loc

^acesiee

niri, dar qi din imprejurimir53.Informa{iile referitoare la predicile preo}imii ne conduc la concluzii nu toc

satisfdcdtoare. Evident ci populalia basarabeand, n situafia ei izolatd de atunci,insetatd de grai viu, de leglturi sufletegti mai strinse cu acei ce erau chematiconducdtorii ei ' insd, ea avea areori norocul sd audd un asemenea uvint qi si simtd arde legdturi. Majoritatea preotimii era l ipsitd de darul propovdduirii. in ce priveqtarhipdstori, aceqtia erau atit dupd limbd, c?t qi dupi ideile lor, in intreaga lor mentalila$adar,- cu totul striini de sufletul pistorililor bdqtinaqi.

3 .

O altd grijd a stdpinirii eparhiale locale, cu privire la viala religioasS-moa pistorifilor basarabeni, era, qi in aceasti perioadi, desfiin{area tirgurilor in zileduminici .

Chestiunea era veche, incd de pe vremea mitr. Gavrii l .Sforfdrile, ins5, ale primilor ierarhi basarabeni nu qi-au atins scopulrl 'a. n 1g5g

urma interventiei arhiepiscopiei, ,Pravlenia" oblastiei a dispus ca in zil6 de s drbdtori qduminicd toate prdvdliile, circiumile qi birturile sd nu fie deschise nainte de sfirgitul sludumnezeiegti n biserici. insd dispozifiunea aceasta n-a fost luatd in seamd.

in urma mai multor interven{ii atit din parlea preolimii, cit gi din partea popula}ieichestiunea a fost trecutS la instanlele superioare administratiu., gi in t'A6Z oUerirocurcsinodal, printr-o circulard, aduce la cunoqtinfa celor interesafi cd se vor lua mdsucuvenite de citre ministerul de interne.

Cu toate cd hotdrirea luati de sus era categoricd, autoritdfile locale civile n-au finimica in aceastd p.rivin15,- tirgul se fdcea duminica, ittiu. gi in chiqiniu.l87l primdria Chigindului a hotdrit ca tirgul sd nu se facd duminica, dar in zileIucru - miercuri qi joi ' Cu acest prilej, st ipinirea eparhiald s-a adresat guvernatoruluzemstvelor, cerindu-le tot sprijinul in aceasti chestiune. De asemenea, preolii au 1chema{i sd indemne pe sdteni a nu veni la tirg decit miercurea gi joia. peste'cinci iautoritifile eparhiale au pornit o noud luptd in aceeaqi chestiirne. n tSSt arhiepisca intervenit, inci o d3r3,.p.^ ingd autorit5jile locale gi de la centru, cerind ajutor qi droberprocurorul sinodului, insd intervenfiile n-au fost satisficute.

4 .

Printre misurile luate de stdpinirea eparhiald din Basarabia in scop educativ, morreligio.s, al populafiei locale, erau unele mai nimerite, care, muilumitd feiuriteimprejuriri, au avut mai mare succes gi urmiri mai adinci. Astfel a fost procesiuneasf. icoand din Garbovdf, infiinlatd in 1g5g, pe vremea preasf. Antonie.

Icoana maicii Domnului, zisd ,,din GArbovdt", se zice cf a fost adusd a min. cu acenume de un colonel rus incS-pe la sfirpitul v. XVIII. Ea era pdstratd de mult t impfamilia acestui colonel gi a fost diruitd mdn5stir i i cu prilejul mor{ii lui ndprasn

1 1 6

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 81/286

-::mplate in Basarabia. Curind dupd aceasta au avut loc ndvdlirile turcilor prin finuturileB'sarabiei, qi mdnistirea GdrbovXl a fost nu o dati arsd de dupmani. Cu ioate'ci focul. : istrus locaqul aproape cu desivirgire, coana colonelului a rbmas nevitimati. Acest apl. : .rst socotit de credinc ioqi ca un semn deosebit al lui Dumnezeu, qi icoana a inceput a fi:.nsideratd ca f5cltoare de minuni "0. De atunci dateazd qi un fel de pelerinaj al-:.$tinilor la mindstirea G6rbovdl spre a se nchina sf. coane a Maicii Domnului, din care: :rp a luat naqtere gi credin{a n multe minuni qi vindeciri miraculoase, ce ar fi avut loc la-inastirea

G6rbov51, care a devenit astfel un centru de via{i religioasd, cu o influentd ce:itrundea in toate col{urile Basarabiei.in 1858, cil iva cregtini, locuitori din Chiqiniu, imboldifi de sentimentul religios,

,- :u adresat stdpinir i i eparhiale locale cu rugimintea de a infiinla o procesiune n iarei: icoand sd fie adusi in fiecare an pe la Pocroave (l oct.) de la mindstirea GArbov|l: Chigindu qi sd rdmini in acest oraq pini la 17 aprilie, timp de mai bine de 6luni, spr6

i : se putea inchina qi populalia oraqului. Arhiepiscopia Chiqindului a dat curs acestei:t:eri, avind consim{dmintul autoritdlilor civile locale, gi in ianuarie 1859 s-a aprobat- rldrirea sinodului ca sf . icoani a Maicii Domnului ficitoare de minuni din GAibovdt.5 fie adusd n fiecare an, prin procesiune eligioasS, e ziua Pocroavelor, a Chiqindu, d:: 'er ica de pe lingd Casa arhiere?gge,qi sd f ie dusd inapoi la mdndstirea GArbovif, de: :a sf. mare mucenic Gheorghe'"'.

Cu vremea, pentru aceasti procesiune a inceput a se ntocmi un anumit itinerar care,:.1 an in an, se schimba, atrdgind tot mai multe sate noi in sfera influenlei acestei:.:emonii.religioase. n fiecare sat pe unde trecea procesiunea, f. coanl r" op."u un timp::ecare, innoptind chiar in unele din ele. Tot timpul cit se afla icoana n sat, eia purtatd pe, . 'asele redincioqilor, cu rugdciuni, zi qi noapte, i ind insolitd de lume multd, cire trecea: - :coana din sat in sat , socotind participarea la procesiune ca pelerinaj religios, plScut- D u m n e z e u .

.{'ldturi de procesiunile cu sf . icoand, zisd ,,din Garbovel", o mare influen{d asupra- :orului bdgtinaq.avea i serviciul divin care in satele moldoveneqti e ficea gi acuma inTrrldoveneascS'oo. datd cu noile dispoziliuni din a doua perioadS, in'multe sare-:epuse sI pdtrund^5 n slujba bisericeasci gi l . slavond,fdril, inia, ca sd inldture pe cea- .doveneascdlse . in schimb, erau sate unde slujba, . ie ."u gi acuma numai in*. .dovenestet60.

5 .

in vastul program de activitate reiigioasd-bisericeasc5, ntocmit in ,,epoca mariror-. r ':me" in Rusia, intra gi grija de credincioqii sinistrali gi nevoiaqi. Peniru a le veni:-::ioro in ajutor in cazuri de nenorociri, precum qi la bitrinete, s-au proiectat in Rusia

l:a1imi" 9i ,,Epitropii" - aqezdminte rin care se credea cd poate i satisficutd mai ugor-:i-re?, aproape generald pe atunci, f l : a se acorda parohienilor dreptul de a participa la- :ducerea vie{iiparohiale bisericegtir6r. oile aqeziminte urmau u r. infi inlu prin parohii:<_ baza..legilor din 8 mai 1864 - pentru ,,Frd1imi", qi 2 august 1'g64 pentru

: l : t r o D l l " ' - .

-{ceastd misurd a fost adoptatl gi de arhipistorii basarabeni, ei fiind indemna{i de::::e autorit i l i le superioare. inti ia ,,Fri1ime" in eparhia Chiqiniului .a fost aceea, si. Alexandru Nevschi", infiinlatd in Chiginiu, pe lingi cated,rald,la 9 februarie 1866,-, azil pentru cei sdraci gi neputincioqi, deschis pe lingi ,,Fr61ime.. ?n 1g69. pentru:: .asla din urmd s-a intocmit un regulament, qi in primii ani ea se afla sub conducerea--ei asociali i laice, care a_avut ca intii preqedinte pe Alexei Novgorodlevr63.

O alti ,,Fri1ime", foarte bine cunoscuti in Basarabia, a fost aceea numiti ,,Pocroavele\l : icii Domnului" din satul Tamur sau Vvedenscoe, ud Cet. Albd, infiintati in mo d--rial la 31 oct. 1870. n acest sat , nci din 1842, exista

-unazrl , nilpt prin stiruin{a qi, n-:i"e parte, cu mijloacele vrednicului preot Ioan Gorbov. in 1870, Goibov, impreuni cu- ,dldtorul Luca Maliarov qi siteanul Ivan Criv{ov, au adunat 8000 ruble.- din care

t t7

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 82/286

4000 fusese ddruite de. insuqi Gorbov,- gi au intocmit un proiect de regulameintervenind pe lingi arhiepiscopie pentru aprobarea ,,Frd1imii". pe atunci u.ihi,ri u,addpostea aproape 70 de nevoiaqi de ambele sexe. Astfel a luat fiinli aceastd nstituliFrilimea

,,Sf.Pocroave"

dddea ajutor nu numai celor addpostifi in azil, ci qi al tparohieni, pe diferite cdi, mai cu seamd in cazuri de mari nenorociri, de foametajutindu-i cu bani, imbrdcdminte, mincarer6a.

Afard de aceasta, n }872 s-a infiinlat Frdlimea ,,sf. Arexandru., de pe lingi catedraldin Tighina ,, in scopul" - 9lm se spune in'regulamentul Frdlimii -- , ,de"a

da aiutctuturor bolnavilor qi schilozilor ce au nevoie di ajutor obgtest,, '65."-- -- -- -r

Un -alt aqezimint . ce urmirea, de asemenea, satisfacei.a nevoilor materiale alparohiei, deqi in alt domeniu, erau epitropiile bisericeqti-parohiale.Ca multe alte institulii bise.riceqti, qi aciste epitropii ili aveau originea in miqcare

epocii pentru inviorarea viefii bisericeqti din Rusia''u6. n 1864, si-nodul a iniocm.o .anumiti lege (<,llo-no;rcen1e o_qepKoBHbrx npnxoAcKr,rx noneqr,rreJrbcraax>>), ar (printr-un ucaz al consistorului, a fost trimisi blagociniior, ce erau chemali si aduci Icuno$tinfa. uturor prgo_filor qi parohienilor legei sinodald spre execut;;; 't?. '

----

- Dupd legea din .1864,-intiia grijd a epitropiilor eparhiale era aceea de a ajuta Iimpodobireabisericilor gi la intrelinerea loi in buni staier68. perul consistorului a rimainsd, multi vreme fdri urmiri, - p,rgofii incepind a uita de 'existenla

tegli menfionateSub' arhiep. Pavel stdpinirea -epaitriali a in'ceput sd ceari cu mai mult6 iniisteni,infiin{area acestor aqezdminte, nie nici atunci rezultatul n-a fost satisfdcitor, gi pini 1Js]8 in intreaga Basarabie nu s-au infiintar decit 66 de epitropii.-irr55;;i ';;iiropi1,infiinlate n-au durat multd vreme. n 1881, dmdsese umai il . p6 de altd pu.t., irr"L di,ele izbutise si adune pind Ia 7000 ruble gi cu mijloac-erle or ajutau .utt lu'reparafiibisericilor qi la inzestrarea lor cu veqminie, vase'etc.l6e.

Soarta epitropiilor bisericegti-parohiale foarte instructivd: din istoria lor rezulticonvingerea cd insti tuli i le acestea erau, in Basarabia, cu totul artif iciale. poporubasarabean, nldturat de la orice participare activd Ia viala bisericeascd gi linut zeci de anin astfel rle conditiuni, bineinleles ci nu purea, dinfr-odatd, * i"ieieage-int.i.r.fbisericeqti, ndemnat printr-o dispoziliune venlti de dinafard : gi aceasta cu atit mai multcu cit mdsura era luatd e un regim nou gi in multe privinle - oameni, orinduielilimbd

-strdin pentry .J. f" de altd parte, qi'preolii basarabeni, pugi i" .onaiguni-"oice-i f iceau in primul rind- agenli ai i t ipinii i i ' .puihiul", cu aceeiqi' putere absolutd ir

afacerile bisericeqti parohiale, pe care in alacerile eparhiei intregi o exercitau chiriarhii -gi preofii nu priveau cu ochi buni aceste nstitulii noi qi nu se grdbJau .r iniil"t"r.;l;;'zd.

NOTE EXPLICATIVE| ,,Abia acuma vedem" - scria un demnitar contemporan - ,,cit de ingrozitori au fost pentru Rusia

acei 29 de -ani treculi (timpul domniei larului Nicolae I. - N. a.): adminisiralia se afld in stare haotici.simJul moral este nibugit ; dezvoltarea intelectualS e stinjenitd ; abuzurile $i h;il",

ajuns pind la o misuri ne -inchipuitd' Toate acestea sint rodul dispretului-fa1d de-adevir qi al oartei J."ain1" barbare numai in forlamateriali". - A. B. Hurcureuxo. <3anucru u dniexux>. EA. Ii, 1904, v. I, p. 463. .,'Uitali-vd la dhrile de seamd anuale" - scria un alt demnitar - ,,preirit aenea s-a ficut tot ce a fostcu putin|a; pretutindenea s-au repuriat izbinzi; pretutindenea se introduce, dacd nu deodatd,..l pulin t."ptur,ordinea cuvenitd. Uitali-vd, insd, la lucru, privili-l mai de aproape, despirlili iondul de acoperdmintul cel de

hirtie, despdrlili ceea ce este de ceea ce r" pu.., adevirul de neadevdr ,'u,'d ' .

uO"u;. pe jumdtate, qi rar undese va gdsi un folos trainic, rodnic'.- n. A. Banyer:, <flyua pyccrcazo>. v. <pyccxaa crapuLa>, lg9t,v. p . ,349- J59. Cil . dupd, Tunxoa, p . 5 6." Ilanrcoa, o. 10 .t T. Eapcoa, r,m <<Xpucr. qr.>, 1895, I, p .542-544,450-452." Ilanxoe, p. 27 ." A' S' Homiacov a fost unul dintre fondatorii cercului slavofililor. Ace$tea se ocupau cu deosebit nterescu problema bisericii, cu chestiunile privitoare la raporturile dintre biserici gi socieiate, airt.. Ulr.il.a qistat, la rolul p_ersonalitilii in bisericd etc. Ideile la care ei au ajuns, in u."u.ia privinJi, sint de o i.poilrfa

covirqitoare. Cunoscutul cugetitor Vlad Soloviev vede un maie merit din partea slavofililor in ideea lorcum ci biserica este un ',organism moral", ,,unitate esenliali gi nedespirlitd':.'lvlodi*i, Soloviev. ,,to iurri,

l l 8

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 83/286

et I'Eglise universelle". Paris, 1889, p. 34). FalA de teologia scolasticd (a lui Macarie, mitropolit al Mosco-vei , q. a .) , care domnea in biser ica of ic ia l5 , doctr ina slavofi l i lor oferea tocmai ceea ce c iutau in biser ic imembri i ei mai conqt ienl i .- Koroauu, in <Xpu<:r. ur.>, 1906, XII , p .864-869.

' A. C. Xouxrcoe. <O 4eprcau>. epnuu, 1926: I lanxoa, p .48--49.- Lucrir i le teologice a le lui Homia-cov se rdspindeau, la inceput, in fragmente qi, intimpldtor, in broquri franceze qi in traduceri scris e cu mina.Ideile vestitului slavofil sint foarte mult preJuite. Protoier. A. M. Ivanlov-Platonov vede in operele lui ,,ceamai completd exprimare a gindirii ortodoxale din Rusia, a gindirii imbogi{ite cu rezultatele qtiinfifice con-temporane", iar prof. N. P. Barsov gdseqte n concepfia teologicd a lui Homiacov tr5situri ,,de ale apostolilorq i s f . p d r i n l i " . . . - A . C . X o n a x o a . L . C . , p . 1 7 - 1 8 .

" T. 6 a p c o a . un < < X p u c r. r. > , 1 8 9 5 , I , p . 4 5 2 - 4 5 3 ,e intiiul proiect aminunlit cu privire la reorganizarea parohiei a fost intocmit de cdtre arhiepiscopul

l-nochent ie e Camciatca $i conte le Muraviov-Amurschi (de la Amur) , pentru oblast i i le de pe Amur 9i de l ingimare (<<AvypcKaq i npl.rMopcxan o6,'racrb') in Siberia rdsdriteani). Proiectul a fost aprobat in 1859, iarsinodul qi-a exprimat dorinla ca proiectul lui Inochentie sd fie aplicat in toatd Rusia.- ITanxoa, p. -54 56.

' u Din aceastd , ,Adunare" fdceau parte : membrul super ior al s inodului , mitropol i tu l Is idor, ca preqe-dinte ; cei la l l i membri ai s inodului ; qeful suprem al jandarmilor ; minis t rul de in terne ; minis t rul domenii lor ;oberprocurorul sinodal qi geful Direcliunii inviJdmintului spiritual (<..(rlpexrop .(yxonHo-yve6uoro Vnpan-.rteHnqr>)

rr in 1869 au obl inut inal ta aprobare un gir de legi in tocmite de,,Adunare" cu privire la 1) revizuireanumdrului parohieni lor q i a l c ler ic i lor parohia l i ; 2) la condi l iuni le de numire a candidal i lor in d ifer i te s lujbein biser ic i ;3) la t ransferarea qi dest i tu- i rea luj i tor i lor biser icegt i ;4) la dreptur i le de servic iu a le cler ic i lor.Acesle egi-au ost cur ind completa te cu In. poruncS, pr in care se acorda persoanelor duhovniceqt i dreptul de atrece .in a l te ta l tme. Taruugea, II , p .226-228.

'' Chestiunea privitoare la principiul eligibilit5lii in viala preotimii a fost pentru intiia datd ridicatide cdtre preotul Alexandru Gumilevski, redactorul revistei <,,{yx xpyrcrvaHuHar>. V. <<Xpuc r. Vr.>, 1869,u. I , (La l laru<oa, p. 8l , , notd) .

'' Aceast i misurd se expl icd prin faptul cd noul regulament al gcoale lor duhovnicegt i d in 1867 a in tro-dus in direcJiunile acestor gcoale cite doi reprezentanji ai preoJimii ca membri cu vot hot5ritor la toate qedin-{ele atit pentru chestiunile didactice, cit qi pentru cele administrative.

'* Fiecare eparhie, dupd numirul qcoalelor spirituale aflitoare in ea, era impdrliti in circumscrip;ii,numite,,regiuni qcolare" (<,yue6nuii oKpyr')). Hotar ele acestor regiuni erau stabilite de stdpinirea eparhia-l6 t- - .f ."Ycraa f iyxoaHdx J,qutuuP, z ,t . I I I , $ 17. (<En. Bed.>, 1909, XXVII , npunoxeuue) .

" Hotar. s inod. d in 13--20 dec.1867 Si 27 3l au7.1873 Cdlugdri i , insd, erau l ips i{i de dreptulde alegitor.- Hotdr. sinod. din 17 noiembr.- 19 dec. 1869 Si 17 iunie 28 iulie 1870.

'n Dupd hot i r i rea s inodului , congresele se {ineau la gase ani o datd , iar in caz de nevoie . cu dispozi l iaepiscopului eparhiot , puteau fi adunate ; i in f iecare an.-Vcr. lyx Ceu.,$ 93. Hotdr. s inod. d in l3 20 dec.1867.

lt Hotdr. sinod, tlin 27-31 aue. 1873.tr Hotdr. s inod. d in 21-31 dec. 1868. imputernic irea preqedinte lui se ispr ivea odat i cu terminarea

qedinle lor congresului qi cu inaintarea proceselor-verbale hir iarhului . in executarea hotdr ir i lor lua1e, eI nuavea nici un amestec.- Hotdr. si nod. din 2l mai - I0 iunie Si 27-31 aug. 1873.

" 'Hotdr. s inod. d in 13-20 dec. 1867.' t ' Hotdr. sinod, din 22 aug. - 4 sep. 187 3.2t

Hotdr. sinod. din 13-20 dec. 1867." Ucaz. siruttl. tlin 14 iulie 1872. nr. 39." Hotdr. sinod. din 9-16 dec. 1870." Hotdr. sinod. din 13-20 dec. 1867.)1 ,,Regul. ;col. spirit.", cap. III, $ 19 ."" Hotdr. s inod. d in 13 20 dec. 1867 12 dec.- 8 ian . 1869-1870; 17 noiembr.- 8 dec . 1870.r; Legile privitoare la congresele eparhiale ale preo{imii, v. in <En. Be).>, 1909, XXVIL Ilputosxeuue." in 1864 s-a publicat legea privitoare la infiinlarea instituliilor guberniale qi judelene ale zemstver.

Potrivit art. 29 din aceasti lege, preolii aveau dreptul si se adune la congrese spre a alege, din mijlocul lor,reprezentanli in adundrile alegdtorilor dintre proprietari-mogieri ai judelului. Acestea epau primele adu-nir i a le preo{imii . Tot in 1864, in multe eparhi i , s -au l inut gi congrese propriu-z is protopope$t i . Scopul lo rera, atunci, elaborarea rispunsurilor la intrebirile formulate de cdtre <<Oco6oe lprlcyrcrnue'> pentruimbundtilirea stirii preolimii. Acestea au fost intiile incercdri de congrese protopopbqti, in inlelesul deastdzi.

'u lTorcpoacxu. V., p. 145 148.3(' Legile din 1867 qi 1869 au l5sat, totu$i, in vigoare inci multe condiliuni prin care se sprijinea starea de

castd a preolimii. Astfel, copiilor de clerici, qi prin aceste legi li se pistra dreptul de preferinli de a face

studii in qcoalele duhovnicegti, de a ocupa posturi in serviciile bisericeqti, de a se folosi de ajutorare de laepi t ropi i le eparhia le q. a . in acest mod principiul de c lasd n-a fost desf i in la t def in i t iv nic i pr in reforma din1 8 6 7 q i 1 8 6 9 .

'' Schimbdrile, in starea parohiilor qi a ,,pricetelor", s-au fdcut pe temeiul hotirilil <f[pnsyrcrBue, -idin 16 apr. 1869, care a fost mai bine precizatd qi dezvoltatd prin deciziile <.flpncyrcrnr.re'> i din 20 mart.1871 qi 7 apr. 1873. V. Ucaz. s inod. din 27 iul ie 1884, nr. 2468. in <<En. e) .>, 1884, XVII , p. 157-164.

" Mult mai tirziu, stlpinirea rusi a revenit asupra acestei chestiuni. Astfel, in 1879, Consiliul de miniqtriqi-a exprimat dorinla ca resortul duhovnicesc (<,[yxoe:roe se4ol,rcrno'>) sd inlesneascd, prin orice mdsuri,

1 1 9

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 84/286

modalitatea de a redeschide, reptat, parohiile independente ce au fost desfiinlate in ultimii ani. Misura aceasta

se proiecta cu scopul de a intdri influenfa clerului in popor, in vederea rispindirii migcirii revolutionare.-Tarut4ea, I I , p. 614.

3:{H. npuKnoucrcuil. <K lonpocy o6 yuacruu odt4ecr(ta o lenax UepKaur. V. uu <C'rpanuurc> (rev.),

1 9 0 2 , I , p . 2 7 2 - 2 7 3 .i, b.rp." programul vechi al seminarului, in dirile de seami ale oberprocurorului se aratd cA ,'estepeste mdsuii de coirplicat cursul, plin de obiecte, ce se introduceau din motive intimpldtoare fi.striine-.intere-ielor gtiinlei spirituali qi care fdceau intreaga invildturd a seminariilor - lipsitl de caracter qi.superficiali"'(<Oru. Oiepn'p.> din a. t867, p. 100). Dupi m6rturisirea aproape a tuturor episcopilor qi rectorilor, ca rezul-ta t a l preddri i 'multor obiecte qi prea var iJ te , , ,n ic i o par te din invdl i tur i in seminar i i nu mergea 9i nu putea

nlerse sat isfecdtor" .- <En. Be}.>, 1881, XX, p.803-905.-35,,Orq.o6epnp.> din a. 1867, p. 101.

't6 lbidem., p. 99-120.' ,, V. p. 4J - Restabilirea vicariatului in eparhia Chiqiniului stitea in strinsd legituri .cu dispozilia

generali de a infiinla vicariatul in fiecare eparhie pentru imbunAtelirea stdrii spirituale a pAstoritilor Si pentru

i impiedica intdr i rea secte lor Ei a , ,rascolulul" .- <En. Be) .>, 1E68, V-VI, p' 180 ',i Antonie (pi1d la c i lugir ie-Alexei $ocotov) a fost a l patrulea arhipis tor eparhiot a l .Basarabie i .

S-a niscut la l0 ian . 1800 n ub. Harcov.s tudi i te ; i le-a fdcut in colegiul din Harcov qi la Academia spirr jual idin Chiev. Dupi absolvrrea Aiade-miei, in 1823, a iost numit profesor la seminarul din Poltava, iar in 182-5profesor la Aiademia din Chiev. in 1834 s-a cdlugir i t ;a fost lec tor la seminar i i le din Poltava (1836) , Pscov

i tA+tl , iar din 1850 - episcop vicar in eparhia d in Saratov, pe urml la mitropol ia de Novgorod - Petersburg.

in t i iu lpost de episcop

"pu.hioi l -uocupat (din 1853) in eparhia de Orenburg 9i

_Ufa,e unde, a 17 mart ie 1858,

a fost transferai i".puittiu Chiqindului. in Basarabia a arhipdstorit 15 ani. P-e ingi activitate_a-i e arhipdstor,elionl. este cunosc;t qi prin binefacerile lui ; in seminaruf din Chiqiniu a intrelinut cu mijloacele sale ciliva

elevi. La 13 martie ldTi arhiepiscopul Antonie a incetat din via|5 qi a fost inmormintat in catedrala Chi-

qindului .- <Tpy0t ' t . . .>, Y, p. 1-86.: ts <,En. Be) .>, 1869, XI, p .72-73: Cfr. <En. Be}.>, 1893, VI ' p. 178-189-a" Episcopul Petru (Pla ton Troi lchi) , n iscut in 1812 n eparhia Vladimii , ; i -a f icut s tudi i le n seminarul

din oraqul Vladimir qi in Academia din Chiev. De la 183.5, dupi absolvirea Academiei, a fost profesor in

seminarul din Chiev, ar in 1852, pr imind ci tugir ia , a fost numit , , inspector" , mai t i rz iu ( in 1855) - rector alaceluiaqi seminar. in 18.58, iind arhimandril, a fost transferat la biserica ambasadei din Constantinopol, iar peste

doi ani - la biserica ambasadei din Athena, unde a stat I I ani. in l 869, fiind hirotonit episcop, a fost numit vicarin eparhia Chiqiniului, unde a stat pind la moarte. La l0 oct. 1873 episcopul Petru s-a trecut din via15 qi a fostinmormintat la ministirea Curchi.- <Tpydt't...>, II, p. 244 263.

o' <Tpy)r, t . . .>, I , p. 253.a2 Informaliuni asupra arhiep. PaveI v. la sfirpitul perioadei.t" oTpy|tt...,>, VlIl, p. 2l 22. intiiul secretar cu studii superioare a fost Leon P. Ruqcinsky-'-a* Al ' io i lea congres a avut loc in luna sept . a aceluia$i an.- <En. Be}.>, 1868, IV, p. 409-4 19 ;

XIV, p.408-409: Xi, p .464.- Pre;edinte le congresului a l doi lea ,- ia ; dupd toate probabi l i td l i le qi al celui

dint i i - a fost orotoiereul Petre Peroj inschi (1819-1902) .1^ oEn. Be ' | . . 1869, XV, p. 47U.n0 Prin decizia sinod. din 3l ian. 1868 s-a hotdrit sd se infiin{eze o singurd qcoald nou5, linind seama de

lipsa de mijloace.- <En. Be1.t>, 1869, IV, p. 410.^ a7 ,,Deputa1ii" congresului s-au impdr{it in doui, dupi regulile qcolare, constituind astfel, tot atunci,doui congrise regionale qcolare, ce s-au ocupal fiecare, aparte, cu rezolvarea chestiunilor qcolare respective.

' * oEn. BeO.r, 1869, XlV, p. 408*412: XY, p. 461-470." D i n 1 8 6 9 .5" oTpy}u.. .>, VI, p. 57-58.f 'r Acestea erau: consiliul protopopesc, adunarea protopopeasci a preolilor gi adunarea protopopeasc,

a tuturor clericilor din cerc.52 <En. Bed.>, 187 , XXI, p. 515-516. Cfr. <Tpydtt . . .>, vII , p. 38-39.i ' t lbidem, VII, p. 36 .5a E de notat, ini5, cd acolo unde erau pu{ini preoti cu carte adunirile de care e vorba nu aveau nici un

rol .- - <Toylt t . . . r, VII , p. 39-4 1. (Arh. Cons. Dos. 360 din 1872, b iur. I, f . 193) .' ' " v.-nEn. nea. , , tb72, I I I , p. 13-47 ; 1879, XVIII , p .432-437 ; 1874, XVIII , p. 356; I876,II ' p' 14-20 '

V, p. 79--80; 1879, I , p. l - '3 e tc '

tu oEn. Be}.>, 1875, I I , P. 44 -5i Ibidem, 1872, III , p. 6 l-66.58 lbidem, 1877, II, p. 214.tu lbidem, 1872, V, p. 100-102.on lbidem, /875, 11, p. 34-44.nt Ibidem, 1879, xlX, p. 159-160.'i2 lbidem. 1880, xV, xVI' xvII.o t t lb idem, 1881, XVII , p. 125-126 (anexe) '' j ' l h i d e m , 1 8 7 , x X I , p . 5 1 8 - 5 2 0 .65 lbidem, 1876, l l , p. 14-20.66 lbidem, 1877, II, p. 274.

t20

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 85/286

: :mii ani . Mdsura aceasta: 1 , ) c d r i i e v o l u l i o n a r e .

; tu <CrpanHuND rav,) ,

. . ru lui se ara td ci , ,es tei i toare qi s t r i ine intere-raracter 9i suPerf ic ia l i" .

.r ' li recforilor, ca rezul-: nu mergea l nu Putea

: l e g a t u r a c u d i s p o z i l i aj .e a pis tor i l i lor $i pentru

- e p a r h i o t a l B a s a r a b i e i .: : la Academia spir i tualA

- . Po l t a v a , a r i n 1 8 2 . 5: . Po l t a v a ( 1 8 3 6 ) , Ps c o v\ervBorod - Petersburg.

: r n d e , a 1 7 m a r t i e 1 8 5 8 ,: - - : iVita tea- i e arhiPis tor,. u m i j l o a c e l e a l e c i l i v a- : l i n t a t i n c a t e d r a l a C h i -

' i , -u t s tudi i le n seminarul:n ie i , a fost profesor inr r r ( i n 1 8 5 5 ) - r e c t o r a l- Crrnstantinopol, ar Peste: n i s c o p , f o s t n u m i t v i c a r

-: t recut d in via{d gi a fost

.rn P. Ruqcinsky.l , \68, IV, p. 409-4 19 ;rrobabi l i te l i le ;i al celui

: . i noui , l in ind seama de

. ' r u i n d a s t f e l , o t a l u n c i ,ln i lor gcolare respect ive '

adunarea protopopeasce

i \ o r b a n u a v e a u n i c i u n, i 7 .

: ,r.t6; 1876, I, p. 14 20 ;

" ' I b i d e m , 1 8 7 3 , X X I I , p . 5 1 9 ; 1 8 7 5 , , p . 3 - 2 1 .on lbidem, 1873, XXII, p. 521." " Ibidem, 1873, XXII , p. 509, 512."t lb idem. 1873. XXII . o. 50 Lit <,En. Bed.>, 1872, V, p. 147. Rezolul ia lu i Pavel era in contrazicere chiar cu hot i r i rea s inodului

din l3 gi 20 t1ec . 1867, n urma cire ia l is ta chest iuni lor ce urmau a fi d iscuta te a congrese se in tocmegte deinsuqi .congresul . <En. Bed.>, 1874, VI, p. 230. Nold.

' ' <En. Be1.>. 1876. V, p. 79-80.t ' I b i d e m ,

1 8 7 3 , V I t l , p . 4 3 2 1 3 7 .1 lbidem, 1880, XV, XVI, XVII." Ibic lem, 1873, XVIII , p. 432-437 ; 1875, V, p. 75: 1876, V, p . 77.

" ' Ib idem, t873, I , p. -1-24; 1876, V, p. 80 .t, Ihitlem, 1877, XI, p. 223." Ibide^, 1877, XVI, p. 37 1. Dintre preqedinl i i congreselor preol imii din aceast i per ioadi , ce l ma i

insemnat este protoiereul Evgraf Poniatovschi , magis tru in teologie , care a prezidat doud congrese din1873 qi 1874. Ndscut n 1822,in gub. Harcov, E. P. ; i -a f icut s tudi i le n seminarul d in Harcov qi in Academiadin Chiev. Din 1850, t imp de 20 de ani , a fost profesor de is tor ie universalS a seminarul d in Chi$iniu /<Irr.Re) .>, 188 , XV, p.637--641) . Evgrat Poniatovschi avea o inf luenl i covirgi toare n toare la tur i le v ie l i ieparhiale din Basarabia, mai cu seami pe vre'mea arhipistoriei lui Antonie. Fiind un foarte bun profesor,era in acelaqi imp preot la catedralS, membru la consis tor, b lagocin a l oragului qi membru in consi l iu l , ,$coa-lei de fete din tagma duhovniceasci". (Apx.Ceu. fle:to No 59, sa 1868 z. Bunucxa us onpet)eLtenun a. cuuoc)aor 18 orcr.- - l uoa6pa 1868 z . Ns 2115) . In cercur i le preot imii lu i Poniatovschi se z icea c i e d ic ta torulBasarabiei.

7e <Tpydur. . .>, VI, p. 22-23 (Luat din Arh. Cons. 1858, dos. nr. 359) .n" <,Tpy}t ' t . . . r>, I I , p .9 i , .n ' < T p y d t t . . . > , I , p . 2 3 - 2 4 ." ' l b i d e m . p . 1 3 2 ." V. p. 100.oo <,<,En. Be0.>. 1873. XIII. o.528 529." t " T p ) ' , ) r , . . . , . V I I . p . 8 9 . 9 0 .' " Ibidem, VII , p. 92 93._ Era acea perioadd a domniei lu i Alexandru II , c ind in socie ta tea usd creq-

rea nemullumirea fa ld de reformele lui , iar pe de a l td par te din Apus se revirsau asupra Rusie i idei le mate-rialiste, pozitiviste, aducind cu ele acea stare nesigurd de spirite, de care vorbegte Pavel. insi popula{ia dinBasarabia , i ind cu to tul s t r i inA miqcdri i d in Rusia , iar preoJimea ocald - fdrd .pregi t i re Ei qcoal i , preveni-rea lui era de prisos qi teama zadarnicd.

"' <,Tpyrla . . .>, I I , p .92-94." Ibidem, vII, p. 93 96 .ou lbidem, VI, p. 22 ."" Ibidem, vII, p. 90-9 I."' Ib idem, VI, p. 25-26." ' I b i d e m ."t Legea din 1823. V. p. ' { Astfel, in <En. Be1.>, 1867, II, au fost indicate 19 parohii relinute pentru fiicele clericilor, avind virsta

intre 13 ;i 23 ani ; in nr. 3 a l <En. Be}.> din acelagi an, au fost menlionate 3l parohi i ."" V. p. 99 .eu Aqa, de pildd, congresul din 1875 declarl ci preolimea basarabeani are nevoie de sprijin material

din par tea sta tului ."' <,Tpy}tr. . . r, VII , p. 99 ."' in propuneri le f icute de adunir i le preol imii , arhiepiscopia a gis i t multe neajunsuri . , ,E de notat" --

scria arhiep. Pavel consistorului - ,,cd nu toli blagocinii qi adundrile blagocinilor au indeplinit insircinareace l i s -a dat cu depl ini nepdrt in ire qi p t i in tS: mul1i , chiar $i in , ,s ta tu l" c ler ic i lor (buget) , au ldsat nu pe ce irnai buni oameni, iar distribuirea mijloacelor de intrelinere n-au fdcut-o in reguld"... NeregularitS{ile gigregelile acestea au fost rectificate de arhiepscopie.- <Tpy1u...t, VII, p. 100-104.

" Pentru a jutorarea cler ic i lor dest i tu i l i s -au luat anumite misur i .- <Tpy)ur. . .>, VII , p .41, 100-104;o E n . B e d . t > , 8 7 0 , X V, p . 7 3 6 - 7 3 7 .

1t '0Hotdr irea congresului din 1875."" ooTpydat...rt, VII, p. 99 .t.t ' t .ot)6sop...r, p. 405--4 10 ."" <,En. Be) .>, 1880, p. 34-"36.t"n

, ,Rev. Soc. Is t .-arh ' , XVIl l , p. 75 ,toE

oTpy)tr. . .>, VII , p. 25 .r{'6Preolimea prefera si primeascd retribufia de l a stat, deoarece ea ar f i fost ca un adaos la toate celelaltevenituri, pe cind salariul de la parohieni ar fi lipsit-o de retribulia benevold din partea acestora, reducindu-iveni tu .r i le n chip s imli tor. <En. Bed.>>, 876, II , p. 16 .

"" oTpydtt . . . , , VII , p. 106-107. Pentru cler ic i i acelor sa te unde parohieni i nu consimteau sd lefixeze o anumiti retribulie, consistorul, in urma dispoziliunii episcopului, a stabilit o taxd definitivA pentrudiferite servicii bisericeqti. Pentru parohienii siraci, clericii erau obligali sd facd orice slujbe bisericegli inchip gratui t .

t2l

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 86/286

), ' . : .n c.3 Ne 52048. S te .

"' Y;;';o ::,:.or'li,"rt"i, :,'o olo' "' 2468n <En. ed.>,88r, vrr, p. 157-164.,,

, ; l r ; .Ber t . ." . 16611. t . p . J4_ 36 .t , t , ,n T p y l r . . . , , V t . p . 5 9 - 6 4 .

. " . ' "T.pydu.. , VI ,t , p. I t0_ I t2 . Trebuierropie i qidin 'propri i te ror ' ' i ; r."u . .1 ; : ; r l : : : i : : :11: l - , : i

arhipdstor i i basarabeni . jerrreaumulr in fotosPavel a donat 1n oln"""ol-Tl j loqce ' ace 's t ju tor

a avur, in inzareau;_ur.Efi,.oni.ipr.ai.ilJlu"ip?il,?fji".,li, ' .li 'f";".;'Joilflj",deireva iide ulre.

t t 2 , t t 4 .r e i p d r l i a p r e d i c i l o r , u r r p i o f i t d e p e s r e 50 0 0 r u b l e . -

r a r I n c u r s u l p r i m u l u i a n ' E p" - ' , 1 1 2 ' 1 w, ) u . . . , , . v 1 1 ,

p . r t 2 . , 3 .

u " ' [ u F l ' E 5 r ( ' ) u u t , , r u b l e ' - " T p y d a t " " ' v l ' p ' 6 t : v l t ' p '

urn acest numdr ' r20 de inSi erau intregi ,nul i n qcoalere duhovnrce; i l , chel tu indu_se pentru r:ffiJil;;:Jr1:lJ';"Xq e n'i,r3b Ioei"r,l"i'n ; L,"r.l. u-u}.""'a"-o ani.nqase;coarein, , Ib idem. , , , . ' )1"i |?^te lespir i luale ' cu ci te 50 r. o" r ;" .u i . l l " ,0 ,o"^.

vt t . p. t tJ - t r4 .'' ' lwi61" '" ' v t t ' P' t l5_ I t6 '. ".Lrt. B-ert...,,.Sg2. I, p. t4 _ t6 .

lrJ7.1.Aceasla dtspozifiune a fost luatd prin ucantrile sinodale nr.3 din t9 ian. lgTl si nr. tg din 3r

.?1.1,,T:'s1"1:u'::[,txi\1 l,'f,?iL:i':il..lnormd .uma.veniruriiorin 87e, are junsesea20(25"')'uena'nint-L..sinoa,"""a.'."'rlfiir.ilill'l;J:.?l.iffli"tr.;J.?,Ti?.#tej;:

biserice$ri'-a ocupar ongresul p".rri"i'I" ftso.--"Er."B;;.';,'iio,, or"ro ra nr. XVrr, p.t,2 ,2 ,<Tpydat . . .>, VII , p. t2g- 129.

i ) , .Misc . d. Bat ta . , . p. 286.'- un preot' de pildi' se plingea cd parohienii lui nu frecventeazi slujbele bisericegti, nu deosf impirtdsanie de mincare: 'it"ira- irLr-iai..#"g::."n-,gi .; ai"-soo'a.larorrieni de-ai lui abia 15-.20ld a biser icd._En.. l id : : ; i i i l . ' ' ; ; . ' , l r i i i "_ ,s0 . , v. , p . to t : ; . : r ; ; " , , . . . , , . vr t . p . t6 .1 .

'" Intr-o ea tare eaflau ui .r-r.u-d Li1lclre ai" 1ra'. 'irn-'u;r, '1fri"rr t" erau eincipitoar si?fifiiH1t:i,*,_'ui'1'

.cltu.le " aaii'" l"'iiecare momenr. cesle isericin r87e, dupi'dispozinor.,,,,1rn1dat...r,rr,tf iiln::"rparohienilori '-"-p'"prr' ' "i;;;;:"r., de construirea nor bi-" <Tpydu.. .>, VI, o . 20.

. . " lo td_u.. . , , . VII . p. t64 - t65.n pydbt . . ." . Vl . p . 20 .

j1f;;iJ#i;],3[i '::"1,:^';1,,1f. 'ut, 'i r878, pind a 1002,datoritdrecerii a ru;i a 1inuturiloruroraeonsrrut;";;;:",?:::",.':'r"-,i,fi1i1i.:;:nFJ;i:A*T,r""#l,xf{*lrur:h* b iser ic i tor e apl icadin cauze'Ieinrair."uii . s l , .u o"or"uir ; ; ; ; ; l l , ; ;" .1 sarirfac".*a erinletor e l igire arohienirordnu ie,impiedicari.prin

in.r]ia"r"urs"^ri.irir.J';;:;:;;xH:"::::1,:T'Jil*;i.J: .;. 1r7: cazuri c ind nu departe . bi; ; . i ; ; ' . ;" i i .u.e r i" i . . t iri i"-oriu'ouu Drserrcd,, ._ Tpydat.. .

,", *rLrl:tliiT,ff3:g:, ' q'ijl arhipdstorilor:":: i,".j.il"sd posede hr]irerebuincioase,ra

",t .rpyal,. . , .Vu'." ') ."t inli l i le '- rnlocuind

cele nvechire u ci r l i noi. .1 pydr,r. . . , . t , p. 2t : vr t , p. t, ' ,1,I t lder l Cfr. "En. n.en., , . t72. V, p. t03 _ t06.

5:*1i,tii:1i;; { ; , i"i:-vu'i ' -iz'o. '- ' ' r, l{,lu.,uceasraraapricardrir.de.Anronie.irqide pavea,li"piscopuru,:';";i;;r';';.';.";::il:,T::$ih,X.i:::itri"'"alrJ:i,X,:,Ufi*:t,r.:,1', ; : ' ; : , ; tn

romineqre isuuon"et"--"zri"i]l r.i, $i r"-i.;i;;;;;lii"uus biserici._ rpydot...>" l v. p . s t _ 52 .' " V. p . 97_99 ." ' o i n aceasr i e r ioadd :u a*r, ro r ' r i i l n .u r re ren t a re onr ra l a ru lu i Arexandru r ." Infiinlat in

-1859'."co1ite-tulslav a" uil'"ru."."" t"crur"niirt--6ro"orropr".,,rnnlrfi Kovrareru sectiunile ui din Petersburg i-Moscova';;;;; ajurorarea pe diferite cila

popoarelor ravedin Barca:.\,l"T,l

;"",'":iT':t.:?'i;T;'if;i ,*;iiii',1,"uruu; .'bi;.r;.;;.ln Mo,.ouu.,.v. amdnr;tirn-'uruitu1nnl.1]Xt;;.Hot91"d cu fratele siu Consrantin,. vea egrturi nemijlocite cu intemeierorii lav

,'" vo.uinia".,il"o"",:'.'i[1*"fffit]"#;.' l::y:ir.^*;;,;,;";preo{easci,Antonieuui,ilT?1i;ot"tul

neiredinlei;i striciciunea i'"."ie, ." ," .a.pini.;;;;;;1, <ieatunci._ <rpy'at.'>, va 'cr i t icaii punea in r ind cu cei mai vest i{i reprezentant i ai ora tor ie i biser icegt i d in Rusia , cum er a

122

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 87/286

p. 157-164.

rer t feau mult in folosul Epi-- i l e v a

m i i d e r u b l e . A r h i e p .cursul pr imului an, Epi t ropiat t . . . , , Y1, p. 6 ; VII , p. I l0-

chel tu indu-se pentru f iecare. . i n g a s e c o a l e m d n d s t i r e g r i .. \ ' l I , p . I I3- l14.

. 187 ; i nr. 18 din 30 apr.

q , care ajunsese a 20 280 r.h i a C h i g i n a u l u i i a s u m e rbuire mai justd a virs lmrn-texa la nr. XVII, p. 125--

1e biser iceqt i , nu deosebescn r d e - a i u i a b i a 1 5 - 2 0 u m -. VII , p. 163.: c erau neincdphtoare qi ag an 1 8 7 9 , d u p d d i s p o z i l i u n e al c e o n s l r u i r e a n o r b i s e r i c i

a rugi a | inutur i lor sudice .i ' ) r invechi te . n locul aces-

8 2 . , , i n c h i d e r e a r o v i z o r i eracerea cerinlelor religroase

aceasta nu se apl ica deci tiser icd" .- <Tpy)r, t . . .>, VI L

arl i le t rebuincioase , lavonebr...,r, VI, p. 2I ; VII, p. 130.

.{nronie , c i t q i de pavel , cur mar consecvent . Biografula i in l . moldoveneascd nbiser ic i .- <Tpylut . . .>, VII .

n d r u I I .TBopxTe,lbHolfi Korrlurer> .p , r a r e l o r l a v e d i n B a l c a n i .)sCova". .-_ .

amdnunte inci te cu in temeietor i i s lavo-

oleascS, Antonie nu ui ta sia tunci .- <Tpydut . . .>, VL

ice; l i d in Rusia , cum erau

Filare t Drozdov, mitropol i tu l din Moscova, Nicanor Brovcovici qi Inochent ie Borisov, ambii arhipis tor i di nOdessa , .-^ "Tpj)ar. . ." , VII , p . 188 190.' " ' In pr imii patru ani a i arhipdstor ie i sa le din Basarabia , Pavel a v iz i ta t s67 de biser ic i ,-nu mai pul inde 100 biser ic i n f iecare an. Dinsul fdcea viz i te canonice ; i in ani i urmdtor i , cdut ind si cunoasci , de aproape,biser ic i le din ,toate colfur i le eparhie i Chiqindului .- <Tpi\ t t . . . r, VII , p. t17 I lg .' " ' * T p y t ) u . . . , , V t t , p . t 8 2 - t 8 4 : t d 7 - 1 8 8 .

, t . ' , T p y r t o , . . , ' , V t , p . 2 9 .

, , . A : u r. f o s r ' d e , . p i l d d . r e o r. c o n s r a n r i n B o c i c o v s c h i , n d r e i p a r h o m o v i c i q . a .' . - . 'nTpydu.. ." , VIt , p . 275. Cfr. <En. Be1.>, 1g72, V, n. 146.' ." C r t t i rcot . p . 228.

' ' V. m a i s u s p . 5 1 .t , t . t"Tpy,)r, . . . . , Vt . p. t29.

' . 'Dupi consta tar i le cenzorului of ic ia l , aceste predic i , deseori , erau slabe. Despre un preot , cenzorulscr ie urmSloarele , ,La inceputul invdl i tur i lor sa le cat ihetul , acest binevest i tor a l in le iepciuni i 'mari gi adinci ,z ice amar mie , daci nu binevestesc dar pentru asemenea inevest i re r f i mai drept ca binevest i torul s i z icd:amar mie, dacd binevestesc ^astfe l" . Vom adduga ci invSli tur i le cenzurate upa.i in"uu sf i r t i tu lui per ioadei .J in ind seama de asemenea nv515tur i , cenzorul ; i -a exprimat pirerea ci pret l ic i ie of ic ia le 'ar t rebui sd f ieprezenta te cel pu{in zece pe an.- <En. Bed.>, t88 1, XXIV, p. l l33*1143.' "- ' '<En. Be) .>, 1872, VI, p. 183-188.' ,11 , . ,Y,, ,u

r t , . Qat ,1a , , , , , .3 .09.- ; Inform.. .mai amdnunli le despre pdr. Ciuhureanu v. mai deparre .," ' ,4 i t r.d . Bal ta" .I i 3m. Informali i mai aminunl i le <le ipre 'preor T. La;cov v. mai deparie ..'"<Tpydut...>, VII, p. 192.' ' . V. o . 52.

.r55 in iso: ; i 186?, or iqeni i s-au adresat cu a_stfe l e pl inger i cetre autor i td l i , de asemenea asocralra

de^ egustor i ; i acea de ,,meqceni" . pre .cum qi mull i d intre boier i l , ,dvoreni , , ; ;i fun.i ionui i - i ; i -g ; ; ; ;"r$ ,pf ingere-s-a pr imir^din parrea populal ie i .creqt ine l in orhei .- oEn.

Bel .r, ta iz , v t , 'p . tas 195.)e z lce ca Int l ru l care a ln tervenl t pentru ca icoana sd f ie recunoscutd ca f icdtoare de minuni a fostarhiep. Ieronim (Ghepner) , inspector al seminarului din Chiqindu, care in 1857-1863 a fost , ,nastoia te l , ,al m6_n. Gdrbov51.

' . " ' <<Tpydt ,t . . .>, I, p. 26 27.'"o Aceasta o constatem din numeroasele articole publicate de cdtre preoiii basarabeni in revista eparhi-a ld , sub arhiep. Pavel q i din indemnul lui .15 Servic iul divin se fdcea in l . moldoveneascd; i in l . s lavond in sa t . Susleni (<En. Be1.>, 1g73, XV ,p. t lq l ,AbaclAdjaba (1b., 1873, XVI, p. 606) , Corne; t i ( rb . , 1874, Vrr, p. 272) , Cimiql ia f f i . ,- t t i+, v,

ry. 193-) , Fr is ine; t i ( Ib2 18?.1 ,_xx,_p^.-767) ,-" l ruqeni . /b . , 1875, II , p. I t5) , Micdreql i ( tb . , ' t87s , IV, p. 178) ,Cioc-Maidan (1b., 1875, XX, p. 739 740i , Suhuluceni ( tb . , 15i5 , I I i , p. 96) , Viteni_tsacova i ' t . t tZS,vll, p- 297), Bardar (1b., 18_77, , p. 25), Mileqti (tb., 1877, IV, p. 147),'Gdureni (1h., ts77, xti, p. 4s4),yjirzd.rglfi (tb., 1878, I, p. 3-4), Novaci (1b., 1878, Xrrr, p. Siol, Tocuz (rb., tS7i, rr, i. SSj,'Cainu,( l b . ' 1 8 7 8 ' v . ' p . 1 9 5 ) 5 i n m , u l t e a l t e l e - p i n i q i i n b i s . , , S f . c i " o . g t r " " d i n C h i g i n i u ( t b . : B T b , x t v ' , p . i + s l .Vom.nota qi urmdtorul fapt . Un preol a deciara t ci in satul lu i (Ba-t5r) parohieni i f i ind moldoveni , ,cu nepta-cere"nascuftd lujba^in l. s lavoni , care se face , ,uneori" in biser ica paiohia l i (1b.,1873, XXII , p. g29) .

"' A$a a tost in sar. cecur-Menjir (<En. Bed.>, 1874, xv, p. 556) , Ti t i reqr i ( tb . , 1879, ' i , p. 190) ,Gdle-$t i 1b. ' 1876, XVII , p .618) q. a . Vom cita

declara l ia preot . d in Gile ; t i : , ,servic iul divin . .- scr ia e l',se ace in I ' moldoveneasci, deoarece locuitorii sat. Gele$ti iint moldoveni de bagtini, sincer devotali rJgier...,care , ins5, cred ci in troducerea slujbei dumnezeie ; t i n al td l imbi deci t acea moldoveneascd oate cumva sIschimbe_invilStura 9i ordinea acelor dogme de credinli gi orinduieli, pe care ei le-au mo$tenit de la strimo;iilor" .- Loc. c i t .

t , l , t ,y Ur : s inodal , nr. t514 din 18 iul .-8 aug. 1884, n <En. BeL.>, i685, V, p. 49_58."' L)eosebtrea ntre "Frdl imi" qi , ,Epi t ropi i" es te urmitoarea . Epi t ropia urmdrea scopuri de binefacere gi

in activitatea ei se mirginea la membrii parohiei, organizind pe bize juridice intreaga comund parohiald.Principiile pe care se intemeiau ,,Frd1imile" aveau un iaracter d'e preferinll moral-eduiativ, qi ir., majniituteacazuri lor . ,Frd1imite" depdqeau n act iv i ta tea lor hotare le parohie i .

" " . " l p y 1 ) 6 1 . . . o , I , p . 6 5 6 6 .'1""En. Bed '" , 1872, , p. ?-13a..r87s , vI , p. 87-9r.- E de notar ci in conducerea gospoddrie i ,

,,Frafimea- nu era lipsitd de multe scdderi.- <Tpyltt...>, VII, p. t3l.' " ' < E n . B e d . > . 1 8 7 2 . . o . 4 - 9 .'" Legea privi toare la epi t ropi i le parohia le , promulgatd la 2 august 1864, a fost una din primele roadeale munci i depusX de_"_O-co6oe lpncyrcrnne>. -Taruuqea, t t , p. 227.

"" "En' Be).', 187 2, IX, p. 274-278.- intiia epitropie parohial5 in Basarabia a fost infiinlatd insat ' -9 l iqcan_i i e Sus, jud. Orhei , la I dec . 1865 pr in stdruinla preor. Teodor La;cov.- <En. Bey.>, 1872,XVIII. n. 560.t ,o"nTpy,)r, . . . , , VIt , p. t68.

" ' ' lb idem. p. 168 169.

. . ' t ' ] u . l congres protopopesc n chest iunea epi t ropi i lor biser.-parohia le qi-a dat avizul in sensul cd astfe lde institulii nu. se pot infiinla_, deoarece poporul nu"

deloc pregitit pentru asemenea muncd, qi in astfel deimprejuriri epitropiile vor ^ad^uce-_nu olos,_ ci pagubd intereielo; bis;rice$ti prin amestec ilegal in afacerilebisericeqti.- <En. Bed.>, 1872, XIII, p. 4 t3-4 14 .

,.,,rril.'q*lta

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 88/286

I' Activitateaisericeas"l-"uttu.uPteAiliii""r3Hf"ou: qcoarereisericeqri-rurare.-rr . Bb iore ireuiseicf,Iir::i:h J.:11"" fi l*;r. - Revista epa hia .

gcoatele.biser.icestide prin ,ttg.- l.:ii'rH,k, ,, mdsurite uvernutui n Rusia._coare rimare.in Basarabia.- gciarei.;i;d";;"';;::' nolur bisericii n viarascoalelor rimare are ministirurui si are zemstiei._ gcoare uminicare.

l .

"Epoca marilor reforme", care a adus atitea prefaceri in viala eparhialS din Basa-abia, a trebuit, in chip firesc, sd lase qi mai multe, qi mai adinci urme in activitateaulturald, in domeniul invdlimintului-'

Influenta eoocii,, in^..aceastr privinfd, era qi ea in strinsd regdturd cu reformaundamentald - cu d.esfiinfarea qJ.ui.i. ' 'r.ntru toli raptrito.ii reformelor era clar cdullimea de fdrani, eriberali din jugur ..u*i ii '.i,.;;dH';';;;fd nour, are nevoie de a findrumatd 5i luminatd, iar aceasiaiiu r.-pout. face.decit prin gcoale: de aici a rezultatnfiin{area mai murtor qcoale primare -l pentru copii , gi durninicale _ pentru adulti.ai inti i preo{imea qi-a reluat activitatea gcotara. 3inodul, indemnat 6e o rezolulieavorabild a farului,_a.dispusn rsss, piin eni{opii i.o"iii.rr^.a preo}imea d nfiinlezecoale rimare' Dupr dateLe ficiale, po.urrcastepi"i.iiu rori'executati cu toatd strictelear cu mutr

succes: n lg6l erau in Ruyl^ozas q."J"-inriir,1ut. de preofime, ar in865 numirul lor a crescut pind la ZlqZO.Afard de resortul bisericesi, avut oc o mare nviorare gi n activitatea ministeruluinstrucfiunii publice,..in domeniul i"ullaminlui"i--;;;;;," iar odatd cu infiinfareaemstvelor' u luat fiin{I gi gcoalele rimare ale zemstvei.in acelaqi imp cu deschiderea .oit"to. de cdtre -inlrJ..ut instr. publ. gi zemstvd,umdrul qcoalelor isericeqti inceput d scadi qi n 1870 n-u,r a.nu, decit aproape 000,are^, e fapt, erau supuse ministerului nrt. . puf-f.i .

" " -- 'In ce priveqtr rc:oiioil:tl-"r ar rc93lel9r pri-u.", afard de cere are zemstvei, cesraonsti in ,,intdrirea in .po^pgr a noliunilo.' .;hri;;; qi ?o.ur. qi. i. rdspindireaunoqtinfelor lementare e folos". potiivit cu,aceaiti on."p1i., reprezentanlii lerului,ineinleles, uau parte, neapdrat, atit la coldycqlea gcoaleior primare, in caritate deembri ai diferitelor nstitulii administratiu. n i..jg.iilil;ila |inerea cursurilor3.Rolul preo{imii in invdldmintul primar a fost ro.oiit-qi

'maiinsemnat sub conre-e D' A'

Tolstoi, oberprocurorul sinodal, ino ,-u- u.. .rtl"i ' mult in societatea usdurentul antiguvernamental ' ntr-un memoriu pre".ntii .""ririrrr; de miniqtri a 5 april.866, doua zi dupd un atentat ontra {arului,Tolstoi qi-aexprima parereacd ,,bisericartodoxa, pdstrind 5i sus{inindprincipiiie ruse, curat poporurr", ace educafie n acelaqipiritgi pistorilor tut'-l,t1l.-1ltlt.ic".ginfre, suslinute "'bi'r;;i.;;oasrrd, sint neschimbate,il:i'*Jr1ffffi:in:l..ei vbravea otae-aunarererinld econtesttd aldae oli.eriarli

124

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 89/286

ConcepliaconteluiTolstoiaci lpi l tatap.robarealaruluigiafostputernicspri j ini ta 'prtnfaptul cd Tolstoi, fii"d";il;-J,rro, if ll""a"f"i, . a fost ,otodati insdrcinat 9t cu

conducerea r.rrrr".rriuia" rrrri.rr.1i",o.upi,ll u.este'doui posturi timp de l6 ani'- pind

aproape de sfirqitu.lT"t"t"T"i--i-lif:itiq iI' in 18?a' odatd cu promulgarea reslt

orivitoare a fcoalele primare, conceplia ;"i; fohtoi a fost pusS n aplicare' Potrivit

acestei egi, princip"r,ri'."fi"'ir"afa,iti11"1;i;;t ".-" t"-r joaiepreolimea' care-afost

insdrcinati n., n.r-ui." irr"g;..1;.iigl.i In qcoalele rimare, dar qi cu supravegherea

superioard indrumdrii religioase -ul. u' i ,r"ua'r |[l;i"lyiprimara' Mai tirziu' in 1879'

cind mi$carea evotufonard junsese a arod"o'iuiJi. le11ritoare, in consiliul e minigtri

s-a pus chestiunea d;;t.-;; rrebui ca pretutindenea n imperiu gcoalele urale sd.fie

supuse lerului ..t.aJ*]iulout. .a i""t^"utie-tttestiune

nu s-a-luat o hotirire categorrca'

totuqi mdsura propusd a fost rec,r.ros.uti"O"-.".tifi"1 de ministri ca "o lintd pentru

stdruin{ele oo.oorruiS ;.".irxi*;l;t-;j;;';;bl. 9i ale rlsortului lui spiritual"'

,-ry;?:t":"J;;1"'X;ffi]l"ro.rn"..1 3dusn domeniulnvdlimintuluirimar mare

inviorare, rovocind 'u"1i"io* E.oure .,tliJ i"|"1"".1 a foststabitit qc6tre guvernul

{aristqiprincipiul 6 nv6limi"t:1 lliT".:l."lrr"t^e i" .auu"it de spiritul eligios-moral'

care urma sd pdtrundd colo treptat '- insd. igqtu ' . . - . . : - . ' , infi inrat coalele rN-au fost n"gri:#lt'inJi

"i"ii"l virstnici'li' penlrg:-r:s-au infiinlat qcoalele umt-

nicaleT. erioada J[;;i ' ; ; .rto. q"our"u-rott ' in 'unii 1859-1863' dupicare ncep sd

decadd. n ce priveqte programul acesror .;;;;^i" i;."p"t .1.nu fusese ixat' pe urmd'

insd, a fost redus o".liti"-riinisrer

tu p.ogriii,iiit""r"i"i p;rohiale cu aceeaqimenire de a

inrdri in popo. no'i,lii; ;;iigi;"* ti *;t"i" qi J"^"^

tiJpltdi elementare cunoqtinp fo-

lositoareo.

2.

Basarabia careprin mersul ucrurilor era' treptat' atrasi a lua parte n dezvoltarea

vielii poporu.lui .us,-nu putea rdmine-n"i"ii""ntuid de-miqcdrile ulturale ale acestuta'

Conducatonr uqr venili dih Rusia,"tit

di;';;";;'i'il;llll^"'l:A cit $i din indemnul celor

de la centru, $i dJ;;; ;ilr.d s-6 nfdptuiascd n Basarabia ceiaqiprogram de activitate

culturald care, in iilil;; dictat de imprejurdrile de acolo'

S -av Szu tcS , in cd i p r imap er io ad d ,d in an u mi t ecau ze , a in cep u tase in f i i n faq co a l eprimare ' SasaraU'il. 'i""p..i"iAu u Ooul' tu-i"""t1" vechi s-a adiugat un nou indemn'purernic, ezuuat rlt

"iri."t""-;"1,;i;Jin Rusia' Sub aceastd nfluenld' stdpinirea

iparhiald u oUrigut,n i ' i l6r, p..oti. .u^pitl ' r ' iuie-"a Attt1tidd coale urale neapdrat n

roare parohiite, oeocamil; it.-.iri"..ir j ."."i"1.re-proprii.1re

preolilor"e' Astfel' dupd

datele oficiale, ra incepurur perioadei""

-i"lri-rfirii+oo qboale rurale ..parohiale'

frecventate e aproape b00 elevi qi.100 fiie'^ltouitf"'ai" satele e pe domeniile tatului

trecind sub conouc?trlol,rjii"tfiul't qtouitlo'I iain gubernia Basarabiei)' n 1869 pe

lingi biserici rr.eniurlAfa" q.ort" ,iZiiS-d"eievi qleleve, ar in 1870' cind din seama

bisericilor au trecut qi qcoalele din sateie'*tlir"t",'pe lingd biserici rdmdsese 75 de

scoale avind 35g7 de copii. Aceste poui" p".rir,r 16rani nu aveau ocaluri proprii 9i' in

mare parte, " uaalort""ui,'i" ".ri"i"r":I"|;ib; J"" i. felurite clSdiri - dependin{e e

ling6 biserici, ,,"t5]i;;;;"i; p.arohienilor. u vremea numdrul acestor qcoale scdzut

si mai mult, aqa ci, in 1g81,nu rdmisese'a].it-.i".iicoale in care cursurile e ineau ot

inul, afardde vacante,

si19 qcoale, unae inv5latura nu se fdcea decit iarna'u'

Nu sinr *i.i *uiuinlnunlite'asupl".ilgcrSTJiyilt manualelor ntrebuin{ate n acesteqcoale. nsd, nu -11i"."p" ii.l

"iia"i'rrre".5 invdfiiura-nu^se dcea decit n l' rusd' iar

abecedarele entru copii au rort p.o"u.uL'a -ti"t4'i;i861, in numir de 19600 exempla-

re. Trebuie addugat cd tot pentr.r q.out""'u.;i"tfiii-i* pe ia librdrii 6500 exemplare din

cartea,,lnceputurile nvSldlurii creqtineq;'i ti"i"te it f' romAni qi tipiriti cu aprobarea

sf . sinod ' rr.Astfel stbteau ucrurile in qcoalele aqa-zise arohiale'

125

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 90/286

Pe la mijlocul acestei perioade, s-au infiin{at qcoale pe lingd ministiri.La inceput, in Basarabia exista o singurd qcoalS mdnistireascd - la min. HArjauca,

supusd episcopului eparhiot. Menirea principald a acestei qcoale era pregitirea copiilor qitinerilor, ce intrau in mdndstire, pentru ,,poslu$anie" au ddscdlie, ar pe urmi - pentrucdlugirie.

Curind, insd,- pe la mijlocul perioadei - s-au deschis gcoale gi pe lingd alte mdnis-tiri, aqa cdin 1872 erau afard de Hdrjauca, incd 1l gcoale pe lingi mdndstirile de cilugiri(G6rbovil , Frumoasa, Curchi, Dobruqa,.^Japca, Saharna, Suruceni) qi cele de maici(Rdciula, Hirova, Tabdra qi CoEelduca) '.

$coalele mdnistireqti, avind ca invilStori absolvenfi ai seminarului teologic, eraufrecventate de ,,posluqnicii" mdndstirilor, de cbpiii clericilor - minori qi virstnici - gi decopiii,,dvoren ilor", mazililor, rdzeqilor gi {dranilor.

Cei virstnici se pregdteau in gcoale pentru slujba de cintirefi, iar copiii - pentruqcoalele duhovniceqti. In acele de pe lingd mdndstirile de maice invdtau mai ales,,poslu$nitele" mdndstirilor, ele nsd erau frecventate gi de copiii sitenilor din imprejurime,precum qi ai unor clerici .

Numdrul total al elevilor nu era tocmai mare : de Ia 15 (in 5c. de la mdn. Saharna)p i n d I a 3 5 ( i n g c . d e l a m d n . D o b r u q a ) 1 3 .

Atit numdrul gcoalelor mdndstireqti, cit qi starea lor materiald nu erau mullumitoare,cauza fiind lipsa de mijloace.

Din 1878, dupi proiectul lui Pavel aprobat de sinod, din veniturile ministirilorinchinate, in fiecare an era prevdzutd pentru gcoalele duhovnicegti suma de 30 390 ruble,din care, conform proiectului lui Pavel, 6200 r. se cheltuiau pentru gcoalele mdndstireqti.Dupd proiectul lui Pavel, pe lingd mindstiri urmau sd func{ioneze 15 qcoale. Dintreacestea, gase erau ,,gcoale aziluri centrale" in care-qi puteau gdsi adipost cite10 bursieri sau bursiere, primii - in mdn. de cdlugdri, ultimele - in cele de maici a.

Tot atunci s-a inceput reorganizarea acestor gcoale qi funclionarea lor regulatS, cu unprogram bine fixat. Limba de predare era, binein{eles, acea rusd.

Cu supravegherea gcoalelor erau insircinali blagocinii, starelii qi stare{ele mindstirilor,iar pentru controlul ?nvdtdmintului urma si fie trimiqi de citre arhipdstor, in timpul liber,profesorii seminarului gi ai qcoalelor spirituale.

Pe lingd autoriti{ile eparhiale, in Basarabia, ca gi in Rusia, la rlspindirea invil5mintu-lui primar luau parte organele ministerului instr. publ. qi zemstvar5, prin infiintareagcoalelor. Acestea nu priveau biserica in mod direct, insi qi ea a avut un rol in via{aqcoalelor atit ale Ministerului, cit gi ale zemstvei. Mai intii e de crezut ci in multe localitdti,gcoalele s-au infiinfat mul{umitd inriuririi preo}imii asupra parohienilorr6. Afari deaceasta, preolimea a luat^parte la activitatea qcolari qi sub o alti formd, anume - predindreligia in acele qcoale. n acest scop, sinodul incd de la inceputul perioadei, in urmaintervenliei lui Antonie, a dispus ca acei preo{i parohiali ce nu vor putea preda religia ingcoalele urale,- fie ci nu aveau cunottinlele necesare au ci nu cuno$teau . rus d - sdfie transferali in alte sate din apropiere.

In locu l lor urma sd fie numi{ i absolventi ai seminarului.teologicrt. E de notat ci mul}ipreoli fdceau acest ucru t imp de zeci de ani, in mod gratuitr8. n 1875 congresul eparhiai ,din indemnul arhipdstorului, a luat hotdrirea ca predarea religiei in cercurile protopopegtisd fie supravegheatd de congresele protopopegti, avertizindu-se preolii neglijenti in aceastdprivinf5. Totodatd, arhiepiscopia a infiin{at serviciul de preoli-inspectori (<,na6nro4are-lu>>), insdrcinati cu supravegherea preddrii religiei, numind pentru aceasta cite doi defiecare cerc protopopesc, ntocmind pentru ei gi o,,instruclie"re. in unele sate mai mici,preofii, cu aprobarea Direc{iunii gcoalelor, predau toate cursurile la toate obiectele,constituind, cum ne aratd actele oficiale, cele mai bune qi de nddejde elemente printreinvdlitorii gcoalelor rurale2o.

In toate qcoalele, cursurile se fdceau, binein{eles, numai in l. rusd.$coalele ministiregti, in care pe vremea arhiep. Pavel se adiposteau pind la 300 de

copii, erau destinate numai acestora. Pentru satisfacerea nevoilor culturale ale celor

r26

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 91/286

r

i ,i

::

virstnici , in ,,epoca marilor reforme", cum s-a spus, s-au infiinfat in Rusia $coaleduminicale, pornite din iniliativa ob;teascd.

Aceastd miqcare s-a repercutat gi asupra Basarabiei, unde indemnul venea, nsd, nu dinpopor,- care era strdin de miqcarea culturalS din Rusia,- ci de la autoritili. Arhipdstoriiimboldili de evenimentele din Rusia. nvitau pe preoti - subalternii or - si infi inleze giei, prin parohiile lor, Ecoale duminicale.

Asemenea qcoale au inceput a se nfiinla in Basarabia n 1869, ar numdrul lor a sporitmult in 1873. Mai multe s-au infiin{at in jud. Hotin, Soroca, Iaqi qi Tighina. De obiceicursurile se 5ceau n localurile qcoalelor, n unele localititi, insd, qi n locuinlele clericilor.Ele erau frecventate deopotrivd - de bdrbati;i de femei. In aceste gcoale, ub conducereamai mult a preolilor, se nvila rugiciunile, cele zece porunci (decalogul), u-nele apte dinsf. testament, slujba dumnezeiascd, ar in unele din ele gi cintul bisericesc. n felul acestaprogramul qcoalelor duminicale din Basarabia, pre deosebire de acel din Rusia, a cdpdtatun caracter pur biser icesc.

Preo{ii constatau n rapoartele lor cd mullumitd acestor qcoale, parohienii invdlautemeinic rugdciunile, ar in unele locuri organizau coruri gi cintau destul de bine in timpulslujbei bisericeqti.

CAPITOLUL IIgcoala spirituald de bdie(i din Chigndu.- NouI regulament din 1867.

$coalaspirituald de la Bal(i ; mut(lrea ei la Edine(i.-

$coalaeparhiald.-

Seminarul teolosic

l .

ln legiturd cu marea miqcare culturali generali qi , in parte, mullumitd faptului cdseminarul teologic ridica in cercurile preotimii nivelul cultural, s-au fdcut mari schim-bdri gi in situalia qcoalelor duhovniceqti?r.

in privinla acestora, cea mai grabnicd nevoie - in Basarabia era imbundt5lireasitualiei lor exterioare. Pind la 1866 qcoala spirituali de bdieli se afla in aceeaqi urte cuseminarul teologic. Acest fapt, odatd cu sporirea numdrului el evilor, stinjenea mult stareaambelor qcoale. n 1866, stdpinirea eparhiald a mutat gcoala spiri tuald intr-o clddire decurind cumpdrati cu suma de 37 000 ruble, primitd de la sinod22.

Trecerea qcoalei spirituale in alti clddire a imbunitdlit mult situafia ambelor gcoale,dar mai rdmineau, totugi, multe neajunsuri datoriti faptului cd imobilul cumpdrat, ziditpentru locuin{e particulare, nu corespundea nevoilor qcolare. S-a ajuns, astfel, la ideeaconstruirii, - pentru qcoala spiritual5, - a unei cl5diri noi potrivit cerintelor igienice gipedagogice. La l4 apr. 1867 s-a pus temelia acestei clSdiri, unde qcoala a funclionat timpmai bine de 50 de ani23.

Un puternic indemn pentru multe schimbdri in si tualia qcoalelor duhovniceqti a fostnoul regulament al qcoalelor spirituale din l4 mai 1867, potrivit ciruia grija asupraacestora qi a mijloacelor de intre{inere trecea in seama preo{imii. Pe temeiul zisuluiregulament care, intre altele, cerea ca in f iecare clasd sd nu fie decit 40 de elevi,congresele eparhiale din 1867 (martie qi septembrie) au luat hotirirea sd infiinleze incddoud qcoale, iindcd numirul elevilor in qc. spir i tuald existenti era prea mare (aproape500). Stdpinirea eparhiald ocald a fdcut in acest sens ntervenlie pe lingi sinod, care, ns5,nu i-a fost incuviinlatd de sinod, in schimb i s-a propus stipinirii eparhiale sI infiintezenumai o singuri gcoal5 noui pentru care, din sumele sinodale, se va achita suma de500 rub. anual. Propunerea a fost acceptatd, qi la congresul preotimii din 1869 s-a luathotdrirea ca, pe ziua de I iulie 1869, si se infiinteze o noui qcoal5 spirituald din Bdl1i, lacare au trecut tinuturile Hotin, Iaqi, Soroca gi o parte (al 4-lea qi al 5-lea cercprotopopesc) din jud. Orhei, rdminind la qc. spir i t . din Chiqindu linuturile Chiqiniu,Tighina, Cet. Albi qi restul finut. Orhei. $coala s-a deschis n septembrie 1869, avind174 de elevi2n.

1 2 7

ilr ;, i '- .

n . r i . , , , . ] ,

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 92/286

Deocamdatd, qcoala de la Bdlfi func{iona intr-un local inchiriat. Curi nd, in s5, s-achestiunea construirii unui local propriu, qi nu la Bil1i , ci in tirgul Edineti.

Ideea strdmutirii qcoalei la Edineti aparfinea preasf. Pavel, fiind motivatd de facd Edinelii se afld in centrul Basarabiei de nord qi cd se oferea teren pentru noua cld

de cdtre proprietarul locului, in condiliuni foarte avantajoase. Totodatd, la Edinefi lende construclie era mai ieftin, iar proprietarul tirgului qi locuitorii, din parte-le, f)duise o donatiune in sumd de 2 000 ruble. tinind seama de aceste mprejurdri atit deelnice dupi hotdrirea congresului eparhial din 1872, la sfirqitul anului s-au qi incrlucrdrile pregdtitoare cu mijloacele eparhiei, fdcindu-se gi un imprumut in sumi15 000 r. de la F. N. Marcoci, epitropul de onoare al gcoalei din Edineti, pe termerpatru ani firi dobinzi. Mulfumitd acestor imprejuriri qi conditiuni, Ia sfirqitul an1875 clidirea a fost gata qi, astfel, a luat fiinld qcoala spiritual5 din Edineli.

S-au luat mdsuri gi pentru bunul mers al invildmintul ui. incd d in 1869 congrregiunii gcolare a_Chiginiului s-a ocupat cu chestiunea pregitirii copiilor de clerici pe rqcoala spiritualS". Pavel a luat in privinfa aceasta mdsuri mai energice, dispunindpreofimea ,,sd-gi pregdteasci bine copiii pentru qcoala spiritualS qi, indeosebi, si aibd gsi faci din l. rusi -- limba lor materni, punindu-i s-o inve{e din mica copildrDirecliunea seminarului, dupd propunerea lui Pavel, pentru a inlesni pirinfilor ac e

munci, a intocmit reguli privitoare la aceasti chestiune, ardtind qi o metodi mai bpentru predarea l. ruse, recomandind de asemenea qi cdr1i. Acelor pirinli, ce nu eralstare sd invefe singuri pe copii, Pavel le recomanda se-i trimitd la qcoalele mdndstireIn acelagi scop, Pavel,- pe lingd qcoalele spirituale - a deschis clase pregdtitoAceasti mdsuri, insd, n-a fost aplicati decit atunci cind s-a terminat construclia clidirnoi, unde puteau incdpea qi internatele gcoalelor, deoarece ,,infiin{area claspregititoare pe lingd pcoalele din eparhia Chiqiniuluil ' - scria Pavel in 1874 -, ,ntaduce folosul aqtept at, pind cind elevii qcoalelor vor locui, cum locuiesc acuma, la gaparticulare la moldoveni care nu cunosc - qi chiar dacd cunosc, nu folosesc ntre-eL rus5". In 1878, pe lingi ambele qcoale spiri tuale de bdieli s-au deschis nternate2

La imbunitdlirea stdrii q;coalelor spirituale din Chiqindu, cum gi a tuturor qcoalduhovnicegti din Basarabia, a ajutat mult sporirea sumelor incasate din vinzaluminirilor qi a cerii , sume care in 1871 au ajuns pini la 38775 rub28.

O mare piedicd pentru bunul mers al inv5limintului era faptul cd profesorii qcoal

spirituale, chiar gi acei cu studii superioare, nu au fost asimilafi multd vreme, in privdrepturilor qi a remuneririi, cu profesorii seminarului. Neavind altd posibilitate de ;imbundtili situalia, stdpinirea eparhiald stiruia si le vini in ajutor cu fondurile localechip ma i siml itor, insd, ei au fost ajutali din 1878, cind eparhia Chiqindului a incepuincaseze anual c ite 30 390 ruble din veniturile mdndstirilor inchinate, pentru ajutqcoalelor duhovnicegti2e. Afard de aceasta, tot cu banii mdndstireqti, pentru p.of"tgcoalei din Edineli s-au construit locuinle, imbunitd{indu-li-se, astfel, pi mai mult stmateriald3o.

in 1879, prin ucazul sinodal nr. 3l din l0 128 anuarie, chestiunea profesorilor adefinitiv rezolvat6,- acei cu studii superioare fiind asimilali cu profesorii seminaruluiin privinJa drepturilor, cit gi a remunerdrii. Situalia materiali a profesorilor a cipiastfel, o bazd legald, mai mult sau mai pulin satisfdcdtoare''.

2 .Un eveniment insemnat in viata eparhiali din Basarabia din aceasti perioadd ainfiinlarea gcoalei eparhiale de fete din Chiqiniu32.

$i faptul acesta a fost o urmare a migcdrii culturale din Rusia. Cele dintii qcreparhiale pentru fetele de preoli s-au infiinlat in eparhiile ruse33 gi, de aici,- dupd cmdrturiseqte insuqi fondatorul gcoalei din Chiqindu chiriarhul Antonie,- i-a venit qiideea infiinlirii invdfdmintului pentru fetele clericilor locali3a.

Neexistind alte resurse, fcoala s-a infiin{at cu mijloace adunate prin dona}i

128

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 93/286

- : p u s

' : t l u l- :,lire

c-..n

uli r 3 f l -- r n l t l

benevole. La apelul arhipistorului, au venit in ajutor qi nobili i , Ei preofimea, gi mdndstirrleinchinate, gi locuitorii Chiqindului, gi sdtenii din Basarabia. Mulli bani a donat chiar insuqiAntonie din fondurile lui personale. Terenul a fost ddruit de ,,meqcianinul,. oriqean)Arghire Dimo'" qi de un func{ionar Simeon Sini1chi36. u banii colectati gi mullumitdstdruinfei mai multor

bineficitori,la

3 mai 1864 s-a construit localul trebuitor, destinata addposti in el ,,qcoala pentru fete din tagma duhovniceascd" (<<yvulr,ruleAeBr,rq yxoB-Hofo 3BaHua>>). coala urma sd funcfioneze pe temeiul unui regulament, intocmit decunoscutul protoiereu, profesor al seminarului, Evgraf Poniatovschi. ,,Scopul nfiinldriigcoalei" - gldsuia regulamentul - ,,este triplu : a da adipost orfanelor de clerici, lip-site de ajutor ; a rispindi cultura printre fetele din tagma duhovniceascd ; qi, in sfirgit,a creqte vrednice sofii de slujitori ai altarului lui Dumnezeu qi evlavioase mame de fa-mili i" . ^Regulamentul ixa numdrul elevelor, a 50, dintre care 20 - bursiere qi 30 - sol-vente. n gcoald puteau ntra fete qi din alte pdturi sociale, pldtind o taxi de 3O ub. anual.Curind dupd deschiderea gcoalei , numirul elevelor a ajuns pind la 10 0. La i nceputgcoala avea numai 3 clase. Obiectele de predare erau : testamentul vechi qi nou, catehis-mul, explicdri la serviciul divin ortodox, istoria bisericii , l imba rusd gi cea slavond,pedagogia, imba romdnd, geografia, istoria universald qi cea rusd, aritmetica, cintulbisericesc, gospoddria, lucrul manual qi caligrafia, iar pentru doritori - l. francezd qimuzica.

Postul de directoare a fost oferit d-nei Anastasia Rizo, absolventd a ,,Institu-tului" din Odessa, are avea n Chig indu din 1840 (pind la 1864) ,,Pansion-model pentrufete" (<<O6pa:qomrft naHcr4oH Arrfl AeBr,rq)>), nde invdlau fetele de nobili. $coala eracondusd de un comitet alcetuit din directoare, rectorul seminarului, blagocinul oraquluigi epitropul sau epitroapa de onoare. Cursurile au fost predate in mod gratuit, multlvreme, de cdtre profesorii seminarului local.

cei dintii profesori au fost: A. Parhomovici qi preot. Luca Laqcu - la religie ; laL rusd - A. Parhomovici gi vasile Zaugchevici ; la geografie - A. Gl6bovschi ; laaritmetici - Hrisanth Bocicovschi. De la inceput, atit invSldmintul cit qi intregul regim alqcoalei aveau un caracler strict bisericesc, ntre{inut prin dese slujbe dumnezeieqti, prinruglciuni - dimineafa qi seara - qi prin acatiste in vremea acestor rugdciuni, ia rgcoala era sub conducerea nemijlociti a chiriarhului3T.

Absolventele gcoalei, n cazul cind se cdsitoreau, primeau de la qcoali un ajutor binescpotrivit cu notele ob{inute, insi nu mai mult de 30 rub.

in asemenea ondi{iuni , ,fcoala pentru fete de clerici" din ChiSiniu a functionat cinciani, dind in acest istimp patru promolii, avind in total 73 de absolvente. n 1d69, preoli-mea basarabeand, ridicat chestiunea trecerii qcoalei pe seama preofimii qi a reorganizdriie i conform regulamentului ,qcoalelor parhiale de fete" , aprobat a 20 sept . 86g, t .

Cu infdptuirea acestui plan, in urma aprobdrii sinodale3s, s-a o.,rpat congresuleparhial din 1872, avind insircinarea din partea arhipistorului a se ingriji, in primul rind,de ldrgirea clSdirii ca si poatd addposti un numdr cit se poate mai mare de eleveno. ucrul9i de astd d-atd s-a ficut cu fondurile locale. Cu banii adunaliar, in sumd totali de34 347 r. 40 cop., s-a prefdcut clddirea veche, s-a cumpdrat o bucati noud de teren pe cares-a construit un corp de clddire cu doui etaje, cumpdrindu-se de asemenqa i mobilierulnecesar, ar lucrdrile s-au terminat in oct. 187242. ot atunci, in an. qcolar i87Z-l}lZ,qcoala de fete cu trei clase a fost reorganizatd in qcoald eparhiald cu 6 clasea3.

Nu dupd mult^timp, s-a reluat chestiunea irgirii localului qcoalei eparhiale, intemeiatepe multe motive. in primul rind, numdrul elevelor sporea din in in an, cu atit mai mult cu

cit la 1878 eparhia Chi;indului s-a mdrit, prin alipirea sudului Basarabiei, cu mai mult de100 biserici. Pe de alti parte, stipinirea eparhiali se gindea sd facd accesibilS ;coala gipentru fete laice : , ,aceasta" cum scria Pavel - , ,?r fi fost de folos $i pentru preotime,care are interes si existe in mediul societdlii laice persoane care sd fie crescute dupdreligia creqtind qi sd priveasci pe preoli cu ochi buni ; totodatd qi preofimea ar putea sdincaseze_pentru nvilStura lor o platd mai mare, in comparalie cu-taxa pintru intr^elinereafetelor de clerici,- taxd, ce ar da putinta a se face imbundtdtiri in starea economicia qcoalei". Dupd mai multe examiniri gi ldmuriri, lucrul s-a inceput in august 1880 qi

r i d e: t : d ei - r lu i

: . r r f

, . In

- . . ' - l i- . . ; ;: J - : a

9 N. Popovschi t29

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 94/286

s-a terminat in oct. 1882. Noua cl5dire avea bisericd, o sal5 foarte incipitoare, coridoarmari, mai mult de zece camere ncdpitoare pentru clase, dormitoare pentru 450-500 ele've interne, locuin{e pentru directoare qi intendent. Tot in aceasti perioadd s-a infiinlat plingd qcoala eparhiald un cabinet de fizic6, construindu-se qi o noud clidire cu douirinduri, cu locuinfe pentru subdirector gi profesorioo.

Pe lingd cl5dirile noi, construite pentru gcoalS, stdpinirea eparhial5 s-a ingrijit mult qde asigurarea unui venit regulat, care ar inlesni imbunitd-1irea situaliunii generala gcoalei, ntre altele - qi situalia materiald a profesorilorn" . E de relevat cd gi ctprofesorii s-a petrecut acelaqi apt ca qi in qcoalele spirituale de bdiefi. La inceput nici urprofesor nu avea catedrd la qcoala eparhiald qi nici unul nu avea studii superioare. Cauzzera aceeaqi: remunerarea insuficiente 9i hpsa de drepturi legale. Situafia.-a fo simbunitdti td odatd cu primirea subven{iei (1878) din veniturile mdndstiregti"' qi cechivalarea, n 1879, a drepturilor profesorilor. in 1880, salariul, la qcoala eparh., a fo siardgi sporit. in sfirqit, s-a pus qi baza unui capital-fond de pensiune pentru profesoriqcoalei eparhiale*'.

Noile izvoare de venituri materiale au putut imbundtSli qi starea invdldmintuluiprogramul s-a ldrgit, s-au introdus gi obiecte noi ca algebra, d-esenul, gienaa8. n l87tpe lingi qcoala eparhiald s-a infiintat qi o clasi pregdtitoare*'.

Din faptele sus-ardtate, rezultd cd gcoala eparhiald de fete - infiinlarea qi orinduire;

invd{imintului ei, precum qi crearea stirii ei materiale,- a cerut autoritdlilor locakbisericegti, ca gi preofimii, mai multe sforldri, cum qi mai mari sacrificii, decit aproap(toate celelalte institulii eparhiale. Motivul pentru care s-a depus atita muncd la infdptuirezacestei opere a fost nu numai cerinla vremii, nu numai influen{a puternici a miqcdriculturale de pe atunci, ci qi politica speciali ce se cerea in Basarabia qi care qi-a gisiputernici infdptLritori in persoana arhipistorilor locali, qi mai cu seamd, in arhiepiscopuPavel. Acest din urmi - motiv special pentru Basarabia - a fost f51iq ardtat de citrtPavel, care scria despre qcoala eparhialS, cd acolo va creqte ,marea putere morald ce viintroduce in familii qi in toatd lara spiritul adevirat rusesc, putere care va pdtrunde irtoate unghiurile Basarabiei, in persoana soliilor de preoli, a invllftoarelor de qcoalprimare""u.

3 .

in aceastd perioadi cele mai mari prefaceri le-a suferit seminarul teologic.La 14 mai 1867, s-a aprobat noul regulament pentru seminariile teologice, el f i inraplicat deodatd in unele seminarii ; in altele, ins5, qi intre acestea n acel din Chiqindureforma s-a introdus treptat.

inainte de a fi pus in aplicare, proiectul noului regulament, in urma dispozilioberprocurorului sinodal a fost tr imis pentru consultare qi preasf. Antonie care,la rindu-ia cerut avizul conferinfei profesorilor seminarului ; aceasta, ntre altele, in avizul ei, gi-:exprimat dorinta ca ,,cel putin in clasele superioare ale seminarului sd se predea limbiromAnd (<<uon4ancxrari :srx>>), deoarece in Basarabia o parte considerabild a popula

fiei nu cunoa$te alti limbi, afard de acea de baqtini, gi slujba dumnezeiascd in mamulte parohii se face in l. moldoveneascd. Din parte-i, gi Antonie a relevat in avizul lufaptul cd elevii qcoalei ocale sau cunosc prea pulin I. rusi, sau n-o cunosc deloc, fiindu-lstrdind, deci ar fi foarte greu pentru elevii din cl. I-a sX studieze deodatX limbile greacdlatind qi slavond, ceea ce ar insemna cd ei invald nu doui, ci patru limbi str i ine (i

patra cea ruseascd). insd aceste pdreri n-au fost luate in seamd de alcituitorii nouluregulament.S-au fdcut qi unele prealabile schimbdri in programul vechi al seminarului. Astfel, ir

1866, au fost scoase in program gospoddria, gtiin{elenaturale gi medicina. n schimb, rclasa de teologie s-a introdus pedagogia, iar pentru ca elevii seminarului si poati aveilectii practice, s-a alcdtuit pe lingi seminar o gcoald duminicald pentru copiii de cregtinSub influen{a reac{iunii, care incepuse in via}a internd a Rusiei, in legdturd cu unel

1 3 0

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 95/286

evenimentes', -au luat mdsuri de cdtre sinod, ca in seminarii nvdldmintul sd fie ,,pdtrunsde spiritul de respect fatd de temeliile credinlei, ale moralei qi ale legilor obqteqti", caprofesorii sd nu se abatd de la programul stabil i t , ca ,,viala ntelectual5 gi morald a_elevilorsa f ie depdrtatd de influenla vdtdmdtoare a teoriilor gi pildelor striine", etc.bz.

S-au fdcut qi alte schimbdri;de ex., in 1861, pe lingd semi nar s-a construit o bisericidin bani jertf i l i de cdtre preasf. Antonie gi din sume adunate prin colect5, iar in1866 gcoala spirituali, cum s-a spus, a fost despdrlitd de seminar, i ind mutatd intr-o casd

cumpdratd de curind.in 14 mai 1867, s-a aprobat noul regu'lament al seminariilor gi al qcoalelor spiri-

tuale, care era menit sd introducd mari prefaceri in toate laturile vie{ii lor. Noul regu-lament urma sd fie pus in aplicare, treptat, timp de cinci ani. Seminarul din Chiqinduera pus in rindul al doilea, ins5, inainte de a se aplica noul regulament, Antonie, indatddupd aprobarea acestuia, pe baza dispoziliunii sinodale, a intreprins unele schimbiriin via{a seminarului potrivit cu noul regulament. n ce privegte partea didacticd, progra-mele s-au intocmit conform acestui regulament, iar in partea administrativd vecheadirecliune (<<npan,renlre>>), ompusi din rector, ,,inspector" (subdirector), econom(intendent) qi secretar, a fost inlocuitd, conform noului regulament, cu doui adundri:una - conferin{a profesorilor (<<ne4arornuecKoe o6paHr.rer>) i alta - propriu-zisadministrativi (<<pacnopflAnrerrbHoe o6panr,reo). n adunarea profesorilor intra recto-rul gi inspectorul (din oficiu), tapte profesori alegi pe termen de qapte ani, qi trei repre-zentanli ai preo{imii eparhiale, ale;i pe acelaqi termen de cdtre preo}ime. Adunareaadministrativd se compunea din rector, inspector (din oficiu), dintr-un membr u alcorpului didactic qi doi membri ai preo{imii, alegi pe termen de trei Ani in adunareagenerald a profesorilor. in acest chip s-a introdus in viala seminarului principiul de eligi-bilitate.

Cete dinti i alegeri in seminarul din Chigindu s-au fdcut la 1867. in- adunarea peda-gogicd au fost alegi ca rector - arhimandritul Varlaam (Cerneavschi) ", ca inspector -protoiereul Grigorie Galin ; profesori : protoiereul Evgraf Poniatovschi, Evghenie Saha-rov, Petru Marcov, preot. Hrisanth Bocicovschi, Andrei Parhomovici, Aflex ei Smirnov,Vasile Zaugchevici membrii din partea preo{imii eparhiale - protoiereul TheodorBaltaga, Vasile Parhomovici, profesor de religie la liceu, gi preotul Vasile Cozachevici.Ultimii doi qi profesorul Vasile Zauqchevici au fost alegi qi in adunarea administrativi.Ca secretar al ambelor adundri a fost ales profesorul Evghenie Saharov. Toate alegerileau fost aprobate de citre Antonie5a.

Pe lingi alte prealabile schimbdri, preasf. Antonie a cdutat (1867) si sporeasclveniturile bineqti, dind, astfel, putin{5 de a se mdri salariul profesorilor. Afard de aceasta,rot atunci s-a reconstruit clidirea seminarului (i s-a addugat al treilea etaj), qi in curtes-a clddit din nou doui locuinle pentru pedagogi, un dormitor qi altele.

La 24 septembrie 1868, in seminarul reorganizat dupd noul regulament, au inceputcursurile. Vechile trei secliuni (inferioard, mijlocie qi superioari),- avind fiecarecursurile de cite doi ani - au fost inlocuite cu $ase clase, cursul fiecdruia linind un ans5.

Obiectele pe clase se predau dupi cum urmeazd :

O B I E C T E L E D E P R E D A R ENumdrul ore lor in c lase

Tota-l u l

ore-lo r.t ^ 5 o

Exegezd (explicir i la Sf. Scripturd)L. rusd (genurile poetice qi ist . l i ter.)

L.greacd

L. la t indL. francezd gi acea german5, cite\{atematicileF ztca

2a.-)54z3

23

324

J

5424

3

4

4

Ja.) 1 6

6201 56

1 14

l 3 l

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 96/286

O B I E C T E L E D E P R E D A R ENumirul orelor in clase

I 2 3 4 5 t)

Istoria universaldqi cea rusi

LogicaPsihologiaFilozofia (expunerea concepfiilor fi lozofice)Istoria bisericeasci (univers.) ; i ist . bis. ruseLiturgicaOmileticaTeologia fundamentaldTeologia dogmaticdTeologia moraliTeologia pastoralSPedagogica qi didacticaLecturi din sf. pdrinli ai biser., in l. greacd

J 3

- '

22 ,,

45343

-1

2

,

1

6.,4Ia

in total ore De sdptdmini 22 22 22 22 22 22

in afard de orele de clasd, ardtate n tabloul de mai sus, se mai preda l. ebraic6,bisericesc, conografia gi gimnastica. L. romAni, odati cu introducerea noului regulala fost scoasd din programul seminarului. Astfel, in noul program obiectele laice atconcentrate in clasele inferioare, iar acele teologice - in ultimele doud clase.

in cursul perioadei a doua, in programul semiriarului s-au fdcut qi alte schinAstfel, in 187i, in urma intervenliei lui Pavel, s-a introdus, cu aprobarea sinodului, p,elevii cl. a V-a qi aYl-a, in mod facultativ, istoria gi combaterea ascolului (schismeqi a sectantismului, de asemenea qi a neoiudaismului. in 1875 pe lingi seminarorganilat convorbiri publice cu ,,rascolnicii" fdcute duminica de cdtre profesorrrascoloo.

Odatd cu schimbirile programului analitic, s-a imbuniti{it 9i partea educ

profesorii fiind invitali sd intrebuinleze fald de elevimai mult mdsuri umane, sd-i tr

cu blindele qi cu mai multd atenfiest. Tot in interes educativ au fost incurajate mrdesenul, ir pentru educalia fizicd s-a introdus gimnastica sub conducerea unui proAu fost schimbate mult 9i condiliunile exterioare de trai ale elevilor, sporindu-se qimllremunerarea profesorilor.

4 .

Reorganizarea seminarului din Chigindu, expusd mai sus, a rezultat, in intregim,marea -iqcare culturald din Rusia. Preponderenla obiectelor laice in prolconcentrarea lor in cursul inferior,- obiectele de specialitate teologicd fiind treclcursul superior,- cum gi caracterul umanitar al noului regulament,- toate acestea el,pi.it.,t mariloi reforme intreprinse, pe atunci, in toate ramurile vielii. insi inrirepocii trecea qi mai departe gi venea in mediul elevilor seminarului qi pe alti ca.l

influenla revistelor de pe aiunci, de asemeneaqi prin legdturile cu studentii

universitflile din Rusia, intre elevii seminarului gi centrele culturale din Rusia s-a cr (contact care le deqtepta nterese intelectuale gi aspiratiuni ce nu puteau fi satisflcrmijloacele culturale ile seminarului. La deqteptarea noilor interese au ajutat foartefdid nici o indoiald, chiar qi cursurile seminariale cu obiectele lor variateprofesori uneori erudili, inzesirali cu o putere exceplional5. de a influenla elevii,i fost, de pildi, cunoscutul profesor de istorie universald, magistru in teologie, protoEvgraf Poniatovschi, la care elevii lineau foarte mult, ca la un profesor de mare valt

t32

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 97/286

t i i . in aceste imprejuriri luau nagtere curente noi printre seminarigti, precum qi faptenecunoscute mai inainte. Aceste curente au fost sprijinite mult prin aceea cd, pe temeiul$ 86 al Regulamentului universit5lilor din 1863, elevii seminariilor, care terminau binegcoala (,,studen1ii"), au fost admigi fdrd examen in universitdlite ruse. Doritori dea continua studiile n qcoala superioarl laicS se giseau qi atunci printre elevii seminarului

din Chiqinduse. nteresul pentru munca intelectuali, in afard tle programul oficial alseminarului, s-au manifestat qi in alt chip. in 1868, elevii seminarului au oblinut de laDirecfiune-a acestuia dezlegarea de a infiinta pe lingd seminar o bibliotecd cu propriile lo rmijloace. n ajutorul elevilor au venit qi profesorii, qi astfel chiar la infiinfare a biblioteciis-a adunat o sumi destul de insemnatd (116 rub. 78 cop.), cumpdrindu-se un numdr maimare de 100 cdrtri. mbogdlindu-se cu cdr{i noi din an in an, dinloate domeniile de qtiin{d,inclusiv acel social gi poli t ic, biblioteca a devenit curind un puternic izvor de culturdgenerald pentru elevi, care nu corespundea deloc cu cerinlele gi spiri tul programuluioficial al gcoalei.

Prin noul regulament al seminariilor, l i s-au acordat elevilor drepturi qi mai mari cuprivire la continuarea studiilor : la universitate au fost admigi nu numai absolventiiseminarului, cum era inainte (absolvenfii ,,studenfi"), dar qi toli acei elevi careterminau primele patru clase de cultur5 generali. Urmarea acestei mdsuri a fost faptul cdmulli elevi, ^ ndatd dupd terminarea cl. a IV-a, piriseau seminarul gi plecau la

universitateo0, ndurind adeseori cele mai mari greutdti materialeu'. Aceiaqi'lucru sepetrecea qi in Basarabia ,,Universitdfile" - spune la drept cuvint istoricul Scoalelorduhovniceqti din Basarabia,- ,,devastau, daci se poate astfel spune, seminarul dinChiqiniu". Plecau a universitate cei mai buni elevi, aqa ncit seminarul nu avea uneori pecine sd trimiti la Academie. Acest fapt nu putea rdmine neglijat de stdpinirea bisericeascd,qi in 1876 drepturile seminariqtilor n privin{a continudrii studiilor la universitate au fosrred useo'.

Dupd cum vedem, odatd cu noua epocd, in seminar au pdtruns idei gi aspiraliuni qi dealtdnaturd, care indreptau gindurile elevilor departe de scopurile culturii teologice, cdreiaerau destinafi. Pornili pe aceasti cale, elevii n-au rdmas striini nici de acele extremeconceplii sociale qi politice ce se rispindeau printre tinerii ruqi din acea vreme, chemin-du-i la sacrif icii pentru poporul de jos. lnsufleli l i de aceste dei, unii t ineri pdriseaugcoala (secundari, uneori - superioard) qi se agezau n sate printre tdrani, exercitinddiferite ocupaliuni trebuincioase pentru sdteni (fierdria, munca cimpului q. a.), cu scopul

de a se apropia, mai uqor, de ei qi a-i influenla in chestiuni de naturl sociald qi polit icd.Era vestitul , ,mers in popor" (<<xox4enrte xapo4>>), rovocat de poporanismul ru s(<<uapo4unuecrBo>). urentul acesta qi-a gdsit adepfi qi printre elevii serninarului dinChiqindun", dezvoltindu-s e aici paralei cu rnigcarea din Rusia gi ajungind la sfirgitulper ioadei a excese extremeba.

Faptele descrise mai sus ne dezviluie o noud fald din viala seminarului din Chiqindu,necunoscutd pind acuma, care ins5, cum vom vedea, era semnificativd gi a avut mariurmdri.

CAPITOLUL II IStarea tipografiei eparhiale in a doua perioadd.-

Publica(iunile tipografiei din ChiEindu in Principatele Romdne.-Inceputul revistei eparhiale

1 .

Astfel, dupi cum s-a ardtat, toate gcoalele duhovniceqti din Basarabia s-au dezvoltatin perioada a doua, sporind atit ca numir, cit pi ca activitate.

Altd soartd a avut, in-aceeaqi perioad5, vechea institutie de culturd din Chiqindu -tipografia exarhiceascd. infiintatd pe vremea mitr-lui Gavriil qi menitd sd intrefind,prin publicafiunile ei bisericegti in l. moldoveneasci, viala sufleteascd a poporului bdq-

r3 3

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 98/286

tinag, tipografia eparhiald in a doua perioadd, odatd cu intdrirea politicii ruse nalIiste in Basarabia, in chip fatal trebuia sd se atrofieze cite pu1in.

in 1860 Direcfiunea economicd a Casei arhiereqti, cu aprobarea preasf. Ana cules - prin consistor - informalii de la blagocini asupra cirlilor de rit de carlipsd bisericile din cercurile lor. Potrivit cu aceste nformafii, in 1861, tipografia epaa retipdrit anthologhion (triod de sirbitori) in L moldoveneasci, iar in 1862, -aceleaqi motive qi in aceeagi imbd,- octoihul gi canoanele Maicii Domnului, reprde pe tipiriturile mdndstirii Neamfu. E de notat cd, inainte de a se tipiri acesteoriginalele lor romAneqti, din porunca lui Antonie, au fost trimise unui preot pentrconfruntate cu cdrlile ruseqti qi a fi examinate daci nu contin gregeli contra dogbisericii ortodoxe. Cercetarea a dovedit cd in cdrlile examinate ,,caracterul, scospiritul religios este pretutindeni pdstrat cu exactitatea cuvenitd". Cu toate acesloctoihul din Chiginiu s-au ficut qi unele schimbdri.

Tot in acel timp, printre publicafiunile tipografiei din Chiginiu puse n vinzare inse giseqte ;i un ceaslov moldovenesc care, dupi unele dovezi, a fost tipdrit cu oardeosebiri uate din ceaslovul rom6nesc qi din ceaslovul mic din Chiev. Printre publicajdin 1863 se gdsegte qi triodul de post in l. moldoveneascd o reproducere a tricromdnesc, tiplrit la Blaj in 1800. Cu acest triod se termind pirul de cdrli ritualetipirite in tipografia din Chiqindu. Celelalte tipdrituri de felul acesta nu eraureproduceri de publicaliuni anterioare ale acestei tipografii.

Afard de cirti de rit, in tipografia din Chiqindu se tipireau gi alte publicafiuni. As1862 s-a tipirit in l. moldoveneascd,,Catehismul regtinesc rtodox" de mitr. Filar,1863 - cartea ,,Despre credinla gi viala creqtineascS" in 1867 - ,,invicatehisiceqti" e protoier. Scvorlov, traduse n 1. moldoveneascS;de a 1867 se ipiretipografia exarhiceascd ,,Vedomostiile Eparhiale", ce incepuse sd apard atunc1869,,pentru bisericile, n care serviciul divin se fabe in moldoveneqte i parohienmoldoveni", s-au tipdrit diferite registre, de asemenea s-a retipdrit acatistul IDornnului, in traducere moldoveneasci, pentru ,,nastoiatelul" mdnist. GArbovdl'1871 s-a tipdrit o ,,Culegere de articole cu conlinut duhovnicesc-dogmatic"66. n l{1873, dupd dispoziliunea preasf. Pavel, s-au publicat in traducere moldoveninvildturi bisericegti cu subiecte propuse de insuqi ar_hipistorul. Aceste invildturiexpediat de la biserici ca supliment la ,,Ved. Eparh."b/. La aceasta s-a redus, n aperioadd, activitatea tipografiei exarhicepti din

Chiqindu.2 .

La cele spuse, vom adiuga ci tipografia din Chigindu, dupd cum ne aratd zarhivelor, a avut o mare insemndtate nu numai pentru Basarabia, dar qi pentru bisede peste Prut - din Moldova gi Muntenia.

Odatl cu secularizarea averilor mdnistireqti, in Principate s-au desfiinlat qi tipogrin care se tiplreau cdr{i de rit cu caractere slavone. in astfel de imprejurdri biserom6ne au inceput, curind, si simtd mare lipsi de cdrli bisericeqti. Atunci, reprezenacestor biserici qi-au indreptat privirile spre Basarabia, unde se auzea ci funcfioro tipografie romaneasci. A$a, in 1878 Nifon Bdl5gescu, profesor la seminaruBucureqti, aflind la constantinopol cd in chigindu se tipiresc cir{i de rit, potrivvechiul obicei, de pe ediliile mendstirii Neamfului, fdrd schimbiri, s-a acarhiepiscopului Pavel cu rugimintea de a-i trimite catalogul cirlilor bisericeqti tipdr

Chigindu qi citeva exemplare din triodul de post, in veredea apropierii postului mar,motive, Bdldqescu a ardtat cd in Principate nu se tipdresc de mult cirli bisericeqti, pemulte biserici au nevoie de asemenea cirli ; qi cd in bisericile romAnegti se intrebuinnumai cdrli tipdrite cu chirilice, cu toate cd in cirlile laice e introdus alfabetulCererea a fost satisficut5. in 1879, aceeaqi ugdminte a fost adresatd ui Pavel de ci toarecare Georgescu, librar din Bucureqti, $i acesta, primind catalogul cdr{ilor cmoldovenegti.-din Chiqiniu, a comandat 20 exemplare de triod de post qi Iantholoehion6s.

t34

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 99/286

: n: n

- r i: n. n

3 .

in timp ce activitatea tipografiei eparhiale scddea in felul acesta, luau fiin15 alte

incercdri culturale. e.li"r, in".u"ni*"nt plin de noutate pentru viala eparhiala din

Basarabia a fost infiinlarea unui organ periodic bisericesc sub denumirea de <<Knutnuen-

cxue EnapxnaJrbHbre "noro.""o. L,v"dotnostiile (Revistd) Eparhiei Chiqindului")'

,,Vedomostif" npuittlfyi, ,u multe alte intreprinderi qi instituliidin via1a. biseri-

ceascd n Basarabiu, u"-1"."p"1 in strinsi legdturl cu miqcarea Eeneral{noculturald' care

;h;;; qi preo{imea la autoictivitate, qi au fost aduse din alte eparhtt""

Dupi pilda eparhiilor ruse, stdpinirea eparhiald din Basarabia, a inceputul an' 1867'

a obtinut aprobarea rinoaui"l p"rrt.,, infiinlarea ,,Vedomostiilor Eparhiale" cu dreptul de

"ilpe.i t"i tul in doud-tirnUi aratele,- l. 'rusd 9i cea moldoveneascd' Dupd programul

intocmit de cdtre profesorii seminaruluiT0, revista urma si aibd doud pdrli ; una -

oficiali, qi alta - ,r"oli.iuld. Cea oficialS eta rezervati pentru dispoziliunile guvernului

;;i;ii;; la biserici qi aie stapi"irii-eparhiale locale. Cea neoficialS urma sd cuprind6:

-prl.e.f-r" sf. S.riptrr'ra i "pJ."1"sr. parinti predici$i,T.1icu seam6, nvalituri simple

p"lt." poporul d; j"; ;' sfaturi qi. inArumeri pentru diferite cazuri din activitatea

pistoreasca; gtiri deJpie g.oatete bisericeqti aiticole privitoare la istoria qi statistica

eparhiei Chiqindului etc.,,vedomostiil".. urma., a se tipari in tipografia eparhiali qi a. apdrea bimensual : la. I Ei

la 15 ale fiecdrei f""1, uuina 3-4 coale d" iipu.. Toate bisericile eparhiei au fost invitatesd se aboneze la revist6.-

intiiul numdr al revistei a apdrut la 1 iulie 186771'Aparilia revistei a iosi salutati de unii cu mare bucurieT2. Cu toate acestea nsd' in

genere vorbind, preo{imea basarabeand .r., areta mare interes pentru revistiT3' Luind in

seamd aceastd i-#j;;;r;, ud-irrirt.ulia revistei nu o datd a intervenit pe lingi

arhiepiscopie, cerind-'si se'impund bisericilor abonarea la revistS' Din partea-i' nici

comitetul de redaclle nu era la indllime ; revista apdrea neregulat qi se mirginea adesea a

reproducere de articole din alte reviste'La aceste nealunsrrri se adduga qi slaba organiza[ie.a expedilieiTa' rIn 1881 ,-u.r fa.rriirr o-rgu",iruiru qi cond,rcerEa revistei eparhiale oarecare schimblri'

care au imbunit5lit mult organul eparhial'Cei dintii colaboraiori ai r-evistei au fost aproape numai profesorii seminarului local qi

fouri" p,rtini preoli ca arhimandritul Natanaii (Oinilevschi), preolii Luca Laqcu, Teodor

Laqcu ; D. Ciachir, f. Cafuq.a. Ca traducitori in l. moldoveneascd erau la inceput doicolaboratori responsabili : protoiereul T. Baltaga ,qi preotul .Fmelian Ghepelchi' Pe la

sfirqitul an. 1867 n;m5rul'traducitorilot u tn-95it cu preolii I. Galuppa, Gh' D6nga'

l. Iiutuc, L. Lagcu qi diaconul A' Ciugureanu'"'potrivit .., progiu-"1 stabilit, in ,IVed. pp;" ,^(Partea

neoficiald) s-a publicat un

material variat, de preferinli cu con{inut religios'"In al doilea .iita, veneau articole cu lonlinut -isloric-bisericesc, din trecutul

fri".iput"foi no*a"l*t? ; .ui *utt, insi, din al Basarabiei, al eparhiei Chiqindului 9i al

aif".itlto,' aqeri-i.rie ($coale, mdndstiri), preiuT qi al unor oameni insemnati ce s-au

;ili; p" ojorut bisericlsc din Basarabia, etct*. Vom rele-va cd chestignile privitoare la

istoria Principatelo. ,int trutut" fdrd a r" fu." vreo legdturd cu viata locuitorilor biqtinaqi

ai Basarabiei. rotoauij evenimentele gi faptele din tricutul Basarabiei, precum qi acelea

din activitatea artrpastorilor, sint desciise 9i explicate din punctul de vedere al concepliei

ruse dominante in .ftlttiu".u popoarelor creqtine subjugate ,turcilor' Celelalte articole

cunrindeau .tr"rti,rni'p'.iuit."i"'f" biserica .i"lti"e, la iip-ovenism, a preo1ime.7e,^la iala115;;;1;;;'1.16, r" afacerile bisericeqti in lirile. stiSine, in primul rind' in tdrilefu[.uni.. : la greci, bulgari, sirbi,- dar qi in Principate'

Adevdrul cere si ardtdm cd viata curenti a eparhiii,- afard de unele, foarte puline'

fapte din activitatJa freoli-li..qi'din viala .pirohienilor(intre aceste din urmd -

construirea qi sfirriirei- Uliericitor, pro."ri.rnii" cu sf. icoan6, vizitele canonice ale

1 3 5

r-11--itl n

- $ 1

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 100/286

arhipdstorilor etc.), - flu se oglindea n revistd, decit in dispoziliuniie stipinir i i locale, rucazurile consistorului material care constituia ,,partea oficiali" a revistei .

Apirind pe lingd seminar, in apropierea imediati a autoritililor, revista cdpbti qi ea utcaracter oficial , descriind qi reflectind mai mult activitatea organelor ocirmuitoare decivia{a credincioqilor qi a pistorilor. Chiar gi pulinele articole ce priveau viata de la sa terau intocmite intr-o formd impusd, avind mai mult c aracterul unor informafiuni oficialelipsite aproape cu desivirgire de coloritul local, gi alcStuite, uneori, potrivit cu prevederiftqi dorinlele stdpinirii eparhiale. Aceasta se explicd prin faptul cd la revistd ucrau aproapnumai profesorii seminarului, absolvenfi ai academiilor spirituale, venili din RusiaNeavind legdturd cu eparhia locald, necunoscind nici viala pdstorililor, nici situaliipdstorilor, colaboratorii revistei nu av eau nici do rinla, nici posibilitatea de a s e ocupa made aproape cu faptele qi chestiunile locale. Erau, insd, qi excepfii. Unii profesori aseminarului, cu toate ci nu erau originari din Basarabia, au izbutit sd se apropie drtrecutul qi de via{a ei c urent5, studiind cu mai mult interes materialul gi faptele privitoarrla istoria ei gi publicind, astfel cum s-a ardtat, multe lucruri interesante. Dintre aceqtivrednic de a fi pomenit este preotul M" Ganilchi, care, prin munca lui, cu un materiaistoric relativ bogat, adunat de el, se poate zice cd a pus baza studierii serioase trecutuluBasarabiei, iminind drept pildd frumoasi qi indemn puternic pentru cercetitorii de ma. ^ c Itlrzlv" .

In felul acesta revista eparhiald a avut multe neajunsuri ; ceea ce era qi firesc ilaceastd perioadi. Cu toate acestea, rebuie si recunoaqtem cd ,,Ved. Ep.", au avut de liinceput un rol foarte irnportant in viala eparhiei noastre. Adresindu-se intregii preo{imbasarabene, revista eparhial5 evident cd era pentru preoti un organ de legdtursufleteasci, care pe lingX cd-i ajuta a se cunoagte rnai uqor unul pe altul, le mai deqteptideea ntereselor comune ale tagmei lor, precum gi spiri tul de solidaritate n ndzuinlele ode membri ai acestei tagme. TotodatS, revista avea insemnitate fiind un izvor d,cunoqtirrle storice, care Irezea qi hrdnea in preolime interesul pentru trecutul provinciepregdtind terenul pentru cercetdri mai amdnun{ite, pe acest ogor, in viitor. Pe de altparte, ins5, revista nu putea si nu aibd o inriurire pronunlatd ;i asupra mentaiitdlrpreofilor, indrumind-o in direc{ia prevederilor qi a concep{iei stipinir i i eparhiale.

NOTE EXPLICATIVE' Organe de autocirmuire , ce priveau, aproape exclusiv, la tura economici ; gospodir ia , s in i la tea et t' 'Iexoa, p. 93--94; Taruryee, II, p. 227-228.I Prin in. porunci din 18 ian. 1862, gcoalele primare au fost puse sub supravegherea preolimii.-- <,Bec

Eep.>, 1896, VI, p. 792.1 Taruu4ea, I, p. 251-252; lexoc, p .43-51.-- in ucazul s inodal din 10 oct . . 1874, cu pri le ju l nouh

regulament al invS{dmintului primar, se exprimi speranla cd preofimea, care ,,a slujit cauzei instruc{iei publicin cursul multor veacuri", iqi va indeptini cu aceeapi rivnd indatoririle de inv5litori qi poviluitori ai popcrului, rispindind in populafie, odatd cu cartea, ;i priceperea ldmuritd a tainelor dumnezeieqti din invdldturlui Hris tos" .- <En. Bed.>, 1874, XXII , p .433-436.

5 Taruuqea, II, p. 614 ; Yexor:, p. 52-62.6 Alexandru Il, intr-un ucaz dat senatului, spunea cd el socoate buna orinduire a qcoalelor primare c

,,un mijloc foarte important pentru instruc{ia religioasi-morald a poporului".-- Tarut4e6, I, p. 256-25it in acesf domeniu, in epoca de care vorbim, in Rusia domnea o mare insuflelire, care indernna pe intelec

tuali si-gi consacre puterile qi vremea pentru luminarea poporului dezrobit. Avintul obgtesc, cel pulin I

inceput, a fost suslinut gi de stipinire, care din parte-i venea in ajutorul acestor muncitori prin diferite mi jloace: cu bani , c i r1 i , localur i e tc .o Taruuqee, bidem.' Iexoe, p. 12-l ,8 .u Crouxoa, p. 160.lu Reducerea numdrului acestor qcoale se explicb prin faptul cd qcoalele zemstvei, care incepuse a s

infiin{a din 1866, avind mai multe mijloace;i fiind inzestrate mai bine, atrigeau mai mult popula}ia care, astfepirdsea qcoalele parohiale. E de notat, ins5, cd in acele localitdli unde nu existau gcoale de ale zemstvei sinfiin{au, totusi, $i funclionau gcoale parohiale. Corurile acolo se organizau gratuit de citre clerici-preo{i sacintirefi, sub conducerea gi supravegherea preolilor parohi. (<Tpy1u...>, VII, p. 193-194). Vom adiugci acelaqi fapt s-a observat Ei in Rusia. Majoritatea qcoalelor parohiale s-au transformat cu incetul in gcoalde ale zemstvei qi de stat, iar unele s-au desfiin{at cu totul, aqa incit din 20 000 qcoale in 1863, au rimas i1883, abia 4348.- <<En. Bed.>>, XIII, p. 761.

1 3 6

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 101/286

:a

' . ' ^" " T p v d u r. . . , . V P . 2 / 2 9 .

" Din iauza lipsei de mijloace, in schitul Jigdneqti 9i pe lingd mdn. inchinate. nu s-au deschis ;coale.' ' ' oTpy)u...,r, VII, p, 28-29.t . t

" r p y n a t . . . " , V l , p ' 3 0 ." ln Basarabia , zemstva a fost in trodusi i in 1869, av?nd acelea; i a t r ibut i i ca Si in Rusia .rd incd din 1871 stdpinirea eparhia la a adresat preol imii un apel ca si indemne pe parohieni sd inf i in-

leze ;coale unde ar urma cursurile atit blielii, cit qi fetele. in 1872, aceea$i hotSrire a luat-o qi congresuleoarhia l .

t7Crot i rcoa. o. 16l .l' in unele q-oale era fixat salariul pentru preoli, insi el se achita foarte neregu iat, iar in un ele cazuri

se chel tu ia pentru al te nevoi , chiar in mod i legal .- Crourcoa, p. 162.'u in vremea vizitelor canonice, $i arhipestorii nu pierdeau din vedere nrunca preolilor in ;coalele

rurale (<Tpydtr." .>, VII , p. 196 197) . Consis torului s-a impus sd nu recomande penlru recompense dec?tpe acei preoli care s-au distins pe terenul gcolar.- Cro{tr<ot:, p. 162.

"' oTpydut . . . ,>, I I , p. 194-196.'' Biserica rusd, $ in aceasti direclie -- ca qi in alte privinle - a fost mult suslinutd de stip?nire. Bugetul

tu luror scoale lor duhovniceqt i d in imperiu cre$tea mereu, a jungind de la 2 000 000 ruble in 18.5 .5 ind la5000000 r. in l t l80 sume achi ta te de vis t ier ia s la tului ,-Tazuuqea, I l , p .228.

'' <'lpy)t'r...>, VI, p. 46 47.--'dlddtrea cumpiratd in 1866 aparline qi astdzi preo{imii, aducindeparhie i veni tur i considerabi ie . nrr- ins i ; se gise ; le insta la t hote iul , ,Suisse" , pe str. Alex. ce l Bun.

' ' ' <Tpydtt . . . r>, VII , p .212 215.--De Ia 1928 in acest local se gdseqte nsta la t seminarul teologic ." oTpyDt ' t . . .>, VI, p .52 54. Pentru in tre l inerea gcoale lor spir i tuale din Chiginiu qi Bdl1i , dupd

lrot i r i rea sinodrr lu i , se achi td anual 19 773 r.66 cop.; qcoale i din Chiqiniu *4O2A r. d in vis t ier ia s ta tului qi5 524 r.43 cop. d in veni tur i le eparhia le locale , n to ta l 9712 r. 43tf 2 cop.i gcoale i din Bil l i - .500 r. d insunrele s inodale qi 966 r. 22 '12 cop. d in fonduri le locale , n to ta l - 10 161 r. 22 '12 cop. Cla veni tur i locale

erar.r ocot i te de s inod: l ) donal iuni de la preoJime n suml de 7 000 rub.; 2) donaJiuni de la mdnis t i r i(a

rre ia Farte din veni tur i le de la lurninir i ) ;3) pr isosul veni tu lui de la lumlnir i $i 4) dobinzi le d in sumelede [a lumindri .- <En. Be) .>, ]870, XV, p. 725-726.

"' Luind act de raportul ,,revizorului" (inspector) Cherschi, cum cii elevii gcoalei spirituale din Chiginiucunosc insuficient L rusd, congresul, infre altele, a hotirit sd intervini pe lingi preasf. Antonie, ca sd impundpreolimii din regiunea ;colari Chiqindu si se ingrijeascd de pregitirea copiilor in gcoalele ru4ale qi de prefe-rinld in ';1. pregdtitoare a Ecoalei spirit. din Chiqindu, rnai cu seami atunci cind copiii in casa pirinteasci nucunosc L rusl.- <En. Bej.>, t868, XXIY, p. 789 790.

' " Sub indemnul lu i Pavel , ; ; i congresul eparhia l din 1873 a luat hotErir ea de a obl iga toatd preofimea casI invele copiii l. rus5, sau acasd, sau in ;coalele mdnlstireqti, sau sd infiin{eze in acest scop gcoale propniin cercurile protopope$ti. Congresul adiuga cd nu vor fi primili in gcoalele spiritr.rale copiii care nu vorcunoal te indestulStor . rusd. <En. Be) .>, 1873, XXII , p .499-500.

' . ' - <Tpy}ut . . .>, VII , p .235-236.' n <Tpydtr. . .>, VI , p. 48 .' o Din suma tota ld , qc . spir i tual6 din Chigini iu a primit 5110 rub. pentru spcr irea sa lar iu lui profesor i lor,

$i pentru intre l inerea a 60 de burs ier i ( in terni) c i te 100 rub. de f iecare . $c . spir i lual5 din Edinet i - 8110 rub.pentru sporirea lefurilor la profesori, cite 100 rub.; pentru intrelinerea a 40 de bursieri cite 100 de fiecare,;i reslul pentru infiinlarea unui capital fond de pensiuni. Sumele, aici indicate, se primeau anual.- <Tpy-dtt...>, l'll, p. 226 228, 238.

"' <,Tpydut...>, VlI, p. 236-248."' Ib idem, p. 236.

" Multe faple gi informalii interesante privitoare la infiinlarea qcoalei eparhiale din Chiqindu sintadnnate in brogura a lcetui te de d . prof . Sucevan (v., ,Prescurtdr i") . De aceast i lucrare ne-am folosi t q i norin exounerea ce urmeazd.

3l' La inceputul v. XIX instruclia fetelor de clerici in Rusia era cu desivir$re neglijati, qi abia in 18.30-I 840 pe lingd unele mdnistiri au inceput a se infiinia seclii sau despirtiminte de educalie (<,rocnnrare,rluueorAeneHHq>), care erau mai mult un fel de azil pentru adipostirea orfanelor din tagma duhovniceascd.inceputui invildmintului ;colar pentru fetele de clerici dateazi din 1843, cind in oraqul Jarscoe Selo s-ainfiinlat o qcoali pentru fetele preolimii ruse.- <En. Bed.>, 1892, XXII, p. 709 713.

' 'o Preolimea basarabeand nu se gindea la infiin{area unei qcoale de fete, fie din lipsi de mijloace, fi edin cauza inapoierii in cultrri. (<En.Iled.>, 1875, I, p.3). Preasf. Antonie proiecta la inceput sd infiinlezeirr Chiqindu o ministire de maici sau vreo comunitate (,,obqcina") cu un fel de azil pe lingd ea pentruinstruirea fetelor de clerici, insi din lipsi de mijloace aceast d idee n-a putut fi infiptuiti.

'" Era grec de origine din insulele Ionice, venit in Chiqiniu in 1820, dupi potolirea unei rdscoale asrecilor.

"6 Locul cu gredine donat de Dimo era in suprafafi de I des., 1638 stinj. petr., iar cel donat de Sinilchi,-2106 st. oitr. Ambele locuri erau invecinate.

t' ,,ipydot...r, VI, p. 4I-46.- in Chi;iniu gcoala purta mult timp numele de ,,Afon" (munt. Athos)qi ,,priiut" (azil). intiiul nume indici, probabil, caracterul mdnistiresc al qcoalei, poate $i faptul ci localulei se afla pe o colin5. Al doilea nume ar;ta destinalia gcoalei de a da adipost fetelor de clerici.

'" Conform noului regulament, qcoalele eparhiale erau sub supravegherea sinodului, fiind cirmuite deepiscopul eparhiot. Totodati, Ecoalele erau sub ingrijirea preo{imii locale, care avea griji de intrefinerea

t37

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 102/286

materiale a fcoalelor qi supraveghea bundstarea lor. Fiecare qc. eparh. era condusi de un comitet din carfdceau parte un pre;edinte, d.oi re_prezentanli i preolimii, aleqi pe termen de trei ani, directoarea qi ,;..p".ro.de clase" (directorul de studii)' La_disculia chistiunilor didiciice erau invitali Ei profesorii.r. a..ptui d. u,hotdritor. ln-;coali se preda-u: vechiul qi'noul testament, catehismul, explicdri la serviciul divin, istoria bisrric.ii universale qi ruse, l. rusd, aritmetica, geometria, geografia, istoria universali qi cea rus6, fizica, ieaagog,caligrafia, cintul bisericesc, l. francezd gi germani qi lucrut manual. Absolventele Ecoalelor "puirtiur.

'.api

tau anumite drepturi (<.flpaBa 4olralrHeli yvure,rsuuqur>).'" Ucazul sinodal nr. 2289, din I I oct. 187 .- Hotirirea sinodului s-a luat in urma intervenfiei nr. 303d i n 2 l d e c . 8 7 0 a l u i A n t o n i e , c u m q i a e p i s c o p u l u i . P e t r p , c u n r . 2 0 5 4 d i n 2 - i u n i e 1 8 7 1 . S e p u . " ' . i i n u " " ,adrese s-a exprimat $i menfionata dorinl i a preol imii ._ .<En. Bed.>, 1g72, III , p .6g...

- ln ordinul ("llpegTrorxeHr-re>>)din l0 ian. 1872., Pavel, fixind programul pentru lucririle congresulrdin acel an, scria, intre altele, urmdtoarele : ,,Mai intii de toate .o.,g*r,,i trebuje s6 se ocupe .u .rrJ.tiun,reorganizirii ,,qcoalei pentru fetele din tagma duhovniceasci", pe teineiul iegulamentul.ui din 20 sept. lg6lEi si dea acestui a;ezimint, foane importanf pentru provincie, putinta de a funclfona intr-o bunistai". C'ong."r,nu lrebuie sd renunle la nici.un sacrificiu, pentru a de_schide orlile acestei gcoale pentru un numdr cit se poarmai mare de fe te de c ler ic i" .- <<En.Bed.>, 1g72, I t I , p .43- .47.

"' Printre donatori era gi insuqi arhipistorul.a2 in noua clddire , afard de biser icS,^locuinla entru directoare gi pentru , ,econom' , ( in tendent) , er anoui , camere pentru clase gi o inchpere pentru 300 eleve.

" <Tpydu.. . , , Vl l , p. 204 -208.

.oo Din suma totald,. cheltuitd pentru aceasta, cea mai mare parte s-a luat din veniturile mdndstrreq

iar rgttul din fondurile locale.- <<Tpy0w...>>, II, p. 22g-232.'55i in aceaste chestiune un ajutor simlitor u fort ,urnu de 10 970 rub.- cota

anuale,pe

care, din lgTl;coala eparh. o primea din,veniturile ministireEti. Din aceasti sumi s-a sporit, pe de o parte, ruiui,rt p. .fesorilor; o alt5.parte era destinati intrelinerii a 20 eleve interne: cite 100 r. pentru fiecare; refinindu-separ te . .g i pentru ini i in larea unui capi ta l de pensiuni .n . on T p y d w. . . r , V l l , p . 2 3 8 . C f r. < Z n . b e d . > , 1 8 7 8 , X, p . 9 g - 1 2 A .*' Cu privire la chesiiunea pensiunii, vom adiuga ci iumele de bani pentru acest fond de pensiunpentru.toJi profesorii $coalelor spirituale (ai celor dor.ii gcoale de bdieli qi ai'qc. eparh.), se adunau din mzmulte izvoare: 1000 r. din venitunle ministireqti, 2o/o relineri din leafa'profesoriior qi rimigilele din sumdestinati pentru remunerarea profesorilor.

ro. <Tpydw...>, VII, p. 239-240.o" Ibidem.5 . i

2 f p y ) w. . . , , V I t . p . 2 3 3 . C f r. < E n . B e / . > , 1 8 8 t , X V I I , p . 7 5 8 ." In 1866 a avut loc^un ate-ntat mpotriva farului incercit de revolulionarul Caracozov.52 <Tpy|ur...>, IX, p. 98- 100."' Arhimandritul Varlaam,- pinE la cilugirie Vasile Cerneavschi - basarabean, fiu de preot din sa

Cobolcina, jud. Hotin. s-a niscut la 1819. La virsta de 22 ani, fiind ,,poslugnic,, a mdn. Hirjauca, a intrat ir|c. spirit' din Chigindu, continuindu-qi studiile in seminarul din Chiginnu, unde s-a cdlugarit, qi la Academldin Petersburg. Dupd absol-vire-a gademiei, de la 1855, a fost profeior, inspector in semin. din Ecaterinoslavpe urmi in acef din Chiqindu. In 1862 a fost numil rector (al $aptelea) in semin. din Chigindu, ocupind ac"spost timp de 13 ani' De la 1875 a.fost.episcop-vicar in eparhia Vologda, apoi in eparhia beterstr,rf. in fssra_fost numit in scaunul episcopal din Minsc, pistorind acoio pini la tS89, cind a incetat din viali.- iTpyAw...,VI. o. 25-27.5a

Alegerile nu se efectuau, totdeauna, cu succes. Aga, in 1875, cind rectorul seminarului, arhimandrituv^arlaam (Cerneavschi), a,fost numit episcop-vicar in eparhia Vologda, profesorii, cu majoiitate de vorur(8 cu 7)' au ales in postul

9.. ..:t9l pe.inspectorul seminarului, *igisirir in teologie, protoiereul GrigoruGalin. Atunci, trei profesori din cei rimlr$i in minoritate au inaintat pr&sf. pavel o of,inir.r" separate, ar;tin(cd o majoritate de un singur vot nu poate da dreptul de a fi ales in postul de rector al seminarului. paverfolosindu-se de acest protest qi.avind dreptul, inbaza noului regulamint, s5-gi propunl gi candidatul siu, rrecomandat sinodului doi cand.idali la. acest post: pe protoiereu'i Galin, ales d. p.'of.so.i, qi pe al lui - ptprotoiereul vasile Parhomovici. Sinodul a aprobal numirea candidatului lui pavel.

. .5f i1 .mgmentul reorganizirii, in seminar erau 285 elevi. Dupi regulamentul din 1862 in seminar eraradmifil ?T:t:

hi:i, i1s'a q" acesr drept se fotoseau pulini,- ae ta t- pind ta t7 inqi anual."" ln lE75' arhim. Varlaam a cedat postul de rector al seminarului protoiereului Vasile M..parhomoviciUcrainean de origine, fiu de preot, pr. Pirhomovici s-a ndscut in 1834, i.t guf. eottuua. $i-a fdcut studiile ir9c' spirit' din or. LubnA, semin. din Poltava qi Academia din Chiev. in rsJS, dupi absolvirea Academiei, afost

numit inspector,-apoi ,,smotritef' .(director) in qc. linutald Ei cea parohiale An Cfrigin;r,, iar din lg75 -rector (al optulea) la sernin' din Chiqindu, fiind protoiereu. Rdmas'viduv, s-a cilugdrit in lgg5, priminrjnumele- de Atanasie 9i in acelagi an a.fost numit episcop in eparhia Sarapul.'in l894,iiind indllat;e';aprade arhiepiscop, a fost numit in eparhia Donului,-undi a pdstorit ta ani. e m,rrit-in Chi;in6u in fqfo.-<Tpydw...>, VI, p. 27-31.'' Dupd cum se vede dil

9",i:."de seami.asupra situaliunii seminarului din Chiqindu in cursul an. gcolar187017l' fati de elevii seminarului, pentru diferiti abateri de la regulileqcolare 1.a intoarcere din concedrucu intirziere etc.), se obiqnuiau pedepse grele: elevul vinovat

".uiu. si stea, in clasi, ,,la col1.,, sau in ge -

nu.nchi, n slfragerie, in timpul mesei, cind ceilalli biieli luau masa, etc., Ei nu'o singuri Jatn, ci pirre iu .in.,ori' Pavel, in rezolutia pusd pe aceastd dare de seamI,'a atras atenfia aaministrallei seminarulul'lci ,,mdsura

1 3 8

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 103/286

: ru I. \ o l: : s e -

acsrsta este antipedagogicd, v5tem6toare pentru sdnetate gi in deplind contrazicere cu art. 157 din regula-mentul seminariilor duhovnicegti qi hotirirea sinodului din lll25 mai 1868.- Arh. semirutr. Dosar nr. I0 din1871.- , ,Predlojenie" lu i Pavel cdtre confer in{a profesor i lor din seminar, d in 21 sept . 1871, nr.3459.

'' lnform. biograf . v. Ia p. l2l. nola 78 ."' ln 1865 au intraf la universitate trei absolven{i ai seminarului basarabean,60 in 1870, terminind cI . a lV-a , au plecat la univers . 9 elevi ; in 1871 - 4; in 1872 - 5; in 1873 - 2;

in 1874 - 5; in 1875 - 14; in 1876 * 8; in 1877 - - 6; in 1878 - 10.- J loro4xui l , <<Cnucorc . . . t>u-' .<Tpydut...>, IX, p. 192.o' La universitate au fost admigi numai absolvenlii intregului curs seminarial gi dupi un examen spe'cial.

Ca excepfie, cu un examen foarte simplu, absolvenJii seminarului au fost admiqi numai in trei universitili :din D^^orpat Iuriev), Tomsc qi Varqovia.- Ibidem, p. 120.

o' Elevul Petre Bragd, fiind exilat in Siberia (la ,,poselenie"), din cazua ideilor socialiste, dupi ce s-aintors in Basarabia, ,,s-a dus in popor", potrivit cu conceptia poporanisti, qi s-a aqezat in satul siu natalUlmu, jud. Chiqindu, unde a infiinlat o fieririe. Filip Codreanu, pdrisind seminarul din cl. III, s-a dus la Nis-poreni ca invilitor, urmdrind acelaqi scop poporanist.- V. amdnunte cu privire la acea miscare in ,,StudiiNoud".. . , , ,V. Rom.", 1924, IV, p. 95-96.

o* Un elev a distrus portretul larului Alexandru II, scolindu-i ochii.- Ibidem.6i Arh. Cons. Biur., II, dos. nr. 47 din 1870.66 Articolele sc rise in rusefte de citre cunoscutul protoiereu Evgraf Poniatovschi au fost traduse in

moldo_vene$te e protoier. Teodor Baltaga.o' ,,Pentru bisericile moldovenegti" (probabil - din |inuturile sudice.- N. a.) s-au tipdrit Ei in 1869

in l. moldoveneasci diferite registre. (Arh" Coru. Biur., II, dos. nr.825 din 1880). Deci nu e exactd afirma{iacum cI dupd moartea preasf. Antonie, sub arhiep. Pavel, ,,nu s-a tipdrit nimica in moldoveneqte", in a rdtatatipogr^afie.- <<Tpy}ut...>>,, p. Il .

oo <,Tpy)at..>, I, p. 6, I0-lI ; II, p. 20-29.6e inceputul acestor reviste dateazd n Rusia din 1860, iniliatorii lor fiind Dimitrie, arhiepiscopul Cher-

sonullli, gi preasf. Nil, arhiepiscop al laroslavului, pentru eparhiile lor."' Dintre ace$tia, au luat parte rectorul seminarului arhim. Varlaam, inspectorul (subdirector) preot.

Gr. Galin gi profesorii : M. Scvortov, A. Parhomovici, V. Zauqchevici, P. Marcov qi E. Saharov. Toli formauun comitet de redaclie.

'' Redactorii (directorii) revistei in aceasti perioadd au fost urmdtoarele persoane: l) ArhimandritulVarlaam, rector a l seminarului 2) M. l . ScvorJov, rofesor al seminarului , p ini la dec . l87l ; 3) P. T. Pahovs-chi, coredactor al lui Scvorlov pini la 1 noiembr. 1871, gi ca redactor pind la febr. 1875; 4) M. A. Ganilchide la 15 ian.1872, pind la ian . 1881 ca , ,a l doi lea redactor" ;5) preot . Hr. Bocicovschi de [a mart . 1875 pinila l5 sept . 1887.- <<Tpy)tr. . .>, I , p. 35-36.

72 intr-o scrisoare adresati redacliei, un preot rural scria urmetoarele: revista e ,,a noastri (a preoJimii)scumpi moqtenire, semn de munci intelectuald a tagmei duhovniceqti, oglindirea mersului vielii noastre biseri-ceqti in manifestiril e ei principale". Mai departe autorul iqi exprimd dorinta ca,,Ved. Ep." si fie un organputernic al activitilii qi vie{ii sufleteqti a preolimii pi a intregii noastre eparhii.- <En. Bed.>, 1867, XI ,n . 4 1 0 . 73 latd tirajul revistei in perioada a II-a: in 1867 - 689 exemplare ; in 1868 - 620 ex.; in 1869 -600 9x.; in 1874 - 696 ex. ; ceva mai tirziu - 100.- <En. Be}.>, 1892, XVII, p. 426, notd.

'* Revista se expedia prin blagocini, care-qi luau singuri de la redacfie exemplarele apirute, agteptind

prileiuri a le trimite prin cercurile lor protopopegti.'" Traducerile in l. moldoveneasci au durat numai pini la 1871 ; incepind cu acest an se publicau inmoldoveneqte numai unele articole din textul rusesc, ar la sfirqitul acestui an textul rominesc a fost suprimatcu desdvirqire, pentru motivul ci traducerea, mai cu seami a materialului oficial, era foarte anevoioasi gi, tot-odati, era qi ,,de prisos qi flrd de trebuinli", deoarece, pe atunci, majoritatea preofimii fdcindu-gi studiilein seminar, cuno$tea bine l. rusi.- <En. Bed.>, 1892, XVIII, p.421, nota a doua.

'o Mai cu seamd din anul 1871, cind stipinirea eparhiali a adresat preolilor basarabeni un apel, che-mindu-i si colaboreze la revisti, redactind articole cu continul local, privitor la trecutul parohiilor, la istoriculsatelor, la nevoile clericilor, la interesele religioase ale pistorijilor etc.

" 1) ,,Acfurile cuvenite mdndstirii Rusico a sf. Munte al Afonului" cu privire la raporturile intre domniimoldoveni qi munteni din v. XVIII , Si mdn. Rusico qi mdnis t i rea inchinat i a Doamnei (1869) .2) , ,Acte le"Moldovei qi Munteniei, ce aparlin mdn. zisd ,,Rusici" a sf. mare mucen. Pantelimon de la munt. Athos, publi-cate in traducere rusi din l. greaci (1869) ; ,,Informatiuni statistice asupra lipoveniloi in Moldo-Vlahia"din cartea ,,Rascolnicii ruqi" de Melchisedec, ep. Dunirii de Jos (1873) ; ,,Schild asupra activitilii mitr.Gavriil, exarh al Moldovei qi Valahiei, cu privire la imbunitSlirea s15rii bisericii gi a preotimii ortodoxe inPrincipate qi in Basarabia n 1808-1812" de Gh. ZAcov (1879) .

'o, ,Dimitr ie , arhiepiscop a t ChiEindului qi Hotinului" de A. E. Si l in (1867,68 ri 7l) ; , ,Schi{d is tor icd

asupra seminarului duhovnicesc din Chiqinlu" de M. A. Ganilchi (1871); , , inal t preasf . exarh-mitropol i tGavriil, intiiul ierarh al eparhiei Chiqiniului" (biografie scurti) de A. M. Parhomovici (1871) ; ,,inalt preasf.Antonie , arhiep. a l Chiginiului qi Hotinului ,de P. T. Pahovschi (1871); , ,Fi l ia la din Basarabia a Socie te l i ibiblice rosienegti" de A. V. Balldtescu (18'72) ; ,,Notile despre {iganii din Basarabia" de M. Ganilchi (1872) :,,Averile mindstirilor de peste hotare in Basarabia" (1873) ; ,,Materiale pentru istoria qcoalei eparhialedin Chiqiniu" de protoier. E. Poniatovschi (1874, '75

Si'77); ,,Manuscrise qi cirli de tipar vechi in schitulCondri la" de M. Ganitchi (1874-1875); , ,Eparhia Chiqiniului , mitropol ia qi seminarul , dupi descr ierea

r39

f : l . 1 l

: : - i Ul

g l a ,

r58 ,rm, i : :SUlc :. a te

r l n

i r r i 0

. - t .

c : n

t r * : : : d

[ _

. - , -1

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 104/286

oblastiei Basarabiei. intocmitiseminarului duhovnicesc di nierarhie i din Rusia") de M.( l 8 7 7 - - 18 7 8

de cdtre P. Svini in ' . de M. Ganilchi ( lg73); , ,Informaliuni is tor ice asuprachiginriu" (alcetuite de rectorul arhim. Irineu pentru publicaliunea ,,IstoriaA. Ganilchi (1878); , ,gcoale le Lancasrer in Bisarabia i , ae M. e. c ;r i i ; ; i

,' " -Din ar l icole le pr iv i toare la v ia la | i ac t iv i ta tea preot imii , vom nota: l ) , ,v ia la preol imii basarabene..de pr ' I' Cerniavschi (1872) .; . , ,Tab.lour i .d in

via la preol lmii"^ae pr. s. Bogosiauschi 0g72) ; , ,Despre aleger i|x f i" ."r l ,T."

din eparhia Chigindului , . de p. pihbvscir i ( tSZt_tSZ2);" ,Cong."rr l eparhia i di ; Chi$lneu'" Vom releva urmitoarele articole: ,,studierea .obiceiurilor poporane de catre pistorii parohiali., deM. Ganilchi (1878) ; ,.obiceiuri de sdrbitori la poporut de jos din B;J;;l;; Je A. conschi (1870) ; ,,Despreobiceiur i le , credinle le gi semnele ,supers t i l ioase le locui to i i lor a ;n stavuceni .de S. N. culc i lchi (1g73-1875) ; . 'obiceiur i 5i c intece^ e CrdCiun qi de Anul Nou la moldoveni i basa .aueni . . de p. SArcu (1g74) i i . a.

. ." ' .M'Ganilchi , dupd ci te s t im, a l isa t ; i in manuscr is mult mater ia l is tor ic cules din arhivele locale cuprivire la trecutul bisericesc al Basarabiei. Acest material se zice ci a servit de bazd pentru valoroasa lucrarea lui A' stadnilchi asupra lui Gavriil Bdnulescu-Bodoni, exarh gi -rt.opotii.

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 105/286

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 106/286

Atitudinea, insd, a stipinirii eparhiale era ne?nduplecat5. Condusd de politica generalia imperialismului larist, ea lua mdsuri hotdrite, menite sd schimbe in moa radicil stareilucrurilor. Egumenilor ministirilor li se cerea ca si se ngrijeascd nu numai de bundstarei9i cuvenitele rinduieli in mdnistiri, ci si-i pund pe cilugdri sd invele limba rusi ; drasemenea sd infiinleze in biserici strane slavone, care, impieuni cu acelea moldoveneqtiurmau sd func1ioneze,,pe ind, in

vremea serviciului ditin3. Totodatd, se qtie, pe lingimulte ministiri s-au infiinlat qi qcoale.Pentru ca aceste misuri sd fie intocmai executate, stdpinirea eparhialS a introdus unelr

schimbiri qi in starea administrativd a mdndstirilor, qi ele toate,-- afardde HAriauca. carrera sub conducerea episcopului eparhiot, qi mdn. Curchi, care era administraie drpreasf. vicar,- au fost supuse controlului protopopilor. Tot in interesul unesupravegheri mai eficace s-au schimbat gi granilele protopopiilor mdnistiregti, ia tprotopopii qi ,,nastoiatelii" mdnistirilor au fost numili, allii lransfera[i, potrivit craptitudinile qi cali tdli le or gi cu nevoile noi ale mdndstir i lor. n cazuri excepiionale se uarmdsuri mai riguroase : cdlugirii fiind pedepsili sau muta{i la alte mindstiri pe calradministrativi. Rezultatul a fost cd ,,unii dintre cdlugdrii duqmani qi fald de culturzruseasci priveau gcoalele rusegti din mdndstiri cu urd neputincioasS, ar allii incepeau sd simpace cu ele". Pe de altd parte, stdpinirea eparhiald ob{inea, i.t ou...u.. misuri, qrezultate satisfdcdtoare pentru ea : in unele ministiri (Frumoasa, Hirova. CurchiSaharna, Dobruga) cu elevii gcoalelor

, ,poslu$nici" qi copii de ldrani-

s-au infiinlarcoruri ce cintau slujba dumnezeiascd in slavonegte.S-au introdus unele imbundtifiri gi in starea exterioari a mindstirilor, construindu-s

in unele - chilii noi, in altele - biserici frumoase etc. Iindeobqte vorbind, starea mindstirilor basarabene era de aga natur6, incit stdpinire

eparhiald era de pdrere cd inci multi vreme nu li se va putea acorda dreptul ca ele singuresd-qi aleagd stareti gi starele - drept de care se bucurau, pe atunci, mdnistirile .,rsegii,-,,deoarece ceasti orinduiald le-ar aduce mare stricdciuns morald qi ar face din mdndsfirun focar de ignoranfi, avind in frunte niqte gnoranli, ajunqi conducStori prin alegere"a.

Astfel erau privite mindstirile locale de citre autorit5li, care prin aces=te misuricredeau cI le vor schimba rostul sfinlit de ani indelungali in via{a popoiului bdqtinag. intaaceasta, insd, n-a fost atinsd nici chiar sub stdpinirea lui Pavel. Vechile legetu;i intr€mindstiri qi populalia din -imprejurimi, degi stingherite in oarecare mlsurfi prinintroducerea limbii slavone in serviciul divin, rimineau, totuqi, puternice, continuindeduca{ia religioasd-moyld

apoporului

in spiritul conceptiei tradiiionale primitive. Aceastao constatau arhipdstorii inqigiafirmind ci mdnistirile basarabene, prin felul cum se face inele slujba ui Dumnezeu, cu multd evlavie qi in chip indelungat, atiaginele, mai cu seamiin postul mare, in mdn. cildrdgduca, Japca, robruqa gi-Saharni, mullimi imense decredincioqi nu numai din Basarabia, ci qi din Podolia. ,,ln aceastd privinli , , - scriaPavel - ,,influenta mdnistirilor basarabene asupra populaliei .r,.r tumai din Basarabia,dar qi a celei din Podolia e foarte bineficdtoare". Pavel se bucura de aceastd nfluentda mdnistirilor in viata poporului biqtinaq, nsd evident ci nu-i pricepea nici izvorul, nicirostul.

2 .

in perioada a doua, a intervenit o mare schimbare n situatia mindstirilor inchinate sia aver i lor funciare (mol i i ) inchinate mdndst i r i lor st rdine6-

Era de multcunoscutd conducerea criminald a acestor averi , practicatl in Basarabide diferi l i venetici,- imputerniciti ai mdndstirilor de peste.hotareT. tarea ucrurilor er a

cu atit mai bdtdtoare la ochi, cu cit al5turi de cdlugdriistrdini ce se desfdtau in bogdlii, cumare greu iEi ducea viala preolimea pe aceleaqi mogii mdndstireqtis.

Cu toati nedreptatea ce se ficea aici, stdpinirea n-a luat multd vreme, contra acesteistdri de lucruri, nici o mdsurS. Aceastd atitudine a guvernului larist era motivatd gi defaptul cd in Principatele vecine romAnegti era aceeaqi situa{ie qi o schimbare radicaii in

142

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 107/286

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 108/286

sDiri tuale i nvitaturi i ,ceea e va atrage a aceastd uncd puteri lemai bune qi

i# :-186 ;; ;6ii, de ambele sexe, vor fi asigura{i n intrelinerea lor 9i vor

educa{ie buni 9i inviliturd"'o.

CAPITOLUL II

cresterea numdrului ,,rascolnicilor" in Basarabia'*- Mdsurile guvernului -fWasurltie autoritd{ilor biserice;ti fa(d de ,,rqscolnici" - Frd(imile.- Sch

situa{iei in 1872.- Sectan{ii molocani '- ,,Edinoveria"'

l .

in a doua perioadd, cind s-a pus atita energie pentru dezvoltarea vieJii bi

i""furrriu

Ctriqindului, s-au luat multe misuri qi cu privire la lipovenii bas

al cdror numdr cre$tea mereu '.-'

;^;;";;i pr"rirut, in chip hot6rit, in ce anume proporlie creqrea numSrul I

lo. in"Bururabia gi care era cauzb acestui fenomen- Afldm numai cd in 1858'

in Basaratria n total 6770 lipoveni de ambele sexe,.^int^re are erau.2112 popiqti 'nepopiSti; mai erau qi 538 molocani qi duhobori'8. in 1860 nuri'rirul total a

Si5iil ';r 'a;oa rAoo numirul lor a inieput a scddea. Aceste nformalii au fost

a.-""t"iiratiie civilere. E de notat cd l ipbvenii se inmulleau mult in Chigindu q

Orhei. a; pulin inainte de 1870 s-au ivit in eparhia Chiqindului^,,hliqt " adevirali sa

in ,poialfe, , (suburbii) Popuqoi, Turlichi qi. $abo de lingd Cet. Alb6.- '6rr-p.iuirela ,,rascolnicii ieformele epocii au adu.s,..din partea guvernul

dispoziliiuni noi care au despdrfit pe"$eplin-autoritatea

civild de acea spiritualS'

insLmnati dintre aceste dispoziliuni2" a fost legea din oct. 1858, prin care se

i;;ta; ,,rascolnici" sd se ia misuri de tolerantd qi indulgen{6 qi sd li se.acorde

si ' inlesniri generale ati t in privinta religiei, cii qi cu privire la starea civild ' In

l..ri.i legij copiii , ,rascolnicilor" puteau urma cursurile in gcoalele comune

oLfiguti si usirt" la orele de religie ; azilurile infiin{ate de ,,rascolnici" cdpdtal

men"te'noi pe baza cilrora puteau exista in chip legal; preolii fugari-ai "rasc(au fost , .uiig de perseculie; li s-a dat , ,rascolnicilor" dreptul de a-;i repara r

rusdciuni si de a oficia in ele serviciul divin dupd a lor orinduiald ; ,,rasco

;3;';;;.1;d,-afard de sectele socotite vdtimdtoire, puteau intra in imperiu

din Rusia puteau trece peste grantld. Afari de aceasia, prin aceeaqi lege li

, ,rascolnicilor" muhe inlisnir i ;i in'starea- or civild cu privire la servicii le lor

la ocupatiunile lor comerciale, ia dreptul de moqtentre etc"--Oir'potiliunile sus-ardtate au fost primite de cdtre ,,rascolnici" cu multd

ti"r{ inla"-au

adus mare schimbare n situalia lor, deoarece bunele mdsuri pr o

;;rl;il."ii1""i eiuu paratizate prin alte circuldri ,,secrete" qi ,'confidenlit

.ui" r" op."u, str ict qi sistematic, orice ,,manifestare public[" a ,,rascolulul"'l;;;"i;. inormal6, aga incit necesitatea unei mdsuri hotdrite 9i definitive a f

noscutd chiar de stdpinirea taristd,- reforma, insd, nu s-a fdcut decit mai ti r

i;;;H io april . t874. No,ru lege introducea mai multd toleran{6 in raport

d-J ,,rur.olnici"' gi stiruia sd le creeze o noud stare civild, infiinlind pextru .e;.ii ';it.i.ale, prin care se inlesnea mult l[murirea drepturilor lor de orig

pr"tp.i"r"i"t;.-4d.ua.uf, insi, cere sd spunem ci nici legea din 1874 nu preci:

iiu iituuliu schismaticilor, ce erau s*:pi'i mai mult bundvoinfei, eventuale, a i

ior,-a".ii puterii unei legi statornice2s'- stfel cd legislalia civild referitoare la s

,rrU ,tt"*irrdru II, u ."d*ur nehotdritd qi goviielnicd tot. timpul, qi cu mds

adeseori, fapt ce a fost socotit vitimdior chiar de unii reprezentanli ai i

lor26.144

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 109/286

ruterile mai bune ; Si al doi_relinerea lor gi vor cdpita

surile guvernului (arist._Frd(imile.- Schimbarea

:lvoltarea vieli i bisericegti- : la lipovenii basarabeni,

- re$t€a numdrul lipoveni_- - n a i c d i n 1 8 5 8 , o c u i a u: i 3 L r2 l 1 2 p o p i q t i , 4 0 9 9

' r r m i r u l t o t a l a a i u n s a- ' . r m a l i i a u f o s l u d r n u t .- ..: in Chiqindu giin

jud.

. _' adevdrali sau bdnuili,. i e t . A I b d .

2 .

Pentrit autorit;lile biserice;ti fald- de schismatici n-au rimas in vigoare decit m6su-rile de -ordin. spiritual. in. asemenea. mprejuriri, stdpinirea bisericeasJ; qi-u-.on.entratloate siorlSrile asupra misiunii antischismitice, stdruind, intre altele, ca preolimea sicunoascd mai de aproape invr ldtura gi dogmere schismat ic i lor.. - in ?..t1 scop, din tdss a inceput u r. i i i i inlu il ;;;i;;;ti secli i misionare2T, ar inl3r-8 sinodul impune

blagocini lor, misionar i lo l gi p .eol i io i pu.ohiul i , , sd intensi f icer lvna ror pdstoreascS, entru iuminarea- acelor ralacl l i in ichismd, pr ln pov;1r i rebl indd, pl ina de dragoste cregt ineascd i de cunoqt in1d" . . . in ;pastor i i 'uL for t 'chemal isd aibi neadormitl supraveghere asupra preofilor, gi pe cei ce vor cdlca aceastd dispo-zil iune sd-i pedepseasci ,,f5rd intirziere qi indurerar .,... 4c9e1li dispoziliune a fostrepetati in realitate de citre sinod, qi in 1g64, prin ucazuldin 4 iu l ie , cu pr i le jul rdspindir i i n unele eparhi i a unor.a i f i r ipbu.ne$r i , ; ; - ; ju torutcdrora , , s tarover i i" se si leau sd conver teascd e cei or todoxi . Sinodul , 'q i 'a . ur t i outa ,impunea episcopilor_sd nvite. preolimea subafternd ,,ca ea, chemind p. or1nn"r.,, inuiutg.f:,,si-;i intensifice.activitatea pistoreascd

_c.ontra ipovenismului, prin cuvint qiv.i.a1d"'6t ispoziliunile sinodale erau transmise, bineinfetei-prin u.uru.i'r....iq

p..o-l i lor pr in blagocini .

DupI cum se vede, dispoziliun_ile tdpinirii bisericeqti nu prea corespundeau cu po-Iit ica guvernului larist fatd de schismatici ._in astfel d. i.pi.;u.er; aciiuitat.u p..o1i-lor evidentci nu putea avea izbinda doritd. Protoiereul ;i i suau.rr"vici din cnlg;nau,

. are r imp de patru ani (1857-1861) a fost , ,povefui tor l sectelor chismat ice ' , , aDor talui Antonie cd, in inti ia jumdtate a an. rg.57, ,nu avea cu .i"" ,l ;il;;; ;;nuo?fr.rt"r ; i povS{uir i le ui de mai inainte , deoarece conduci tor i i lor (ai schismat ic i lor ) de cd-petenie^erau pleca1i", ;i el {inea convorbiri , ,cu schismaticii incul[i .ur", ,i.,g*;, nuvor sd intreprindi sau sd facd nimica..2-.

- ..Un a]t mijloc de luptd contra schismaticilor erau ,,Fr51imile.,. Chesriunea nfiin-1ar1; y9j ,,FrStrimi" antischismati ce n Basarabia s-a riJicat'de cdtre sinod in 1g6.5,,i,insd fdrd rezultat.

in . ,1868 -s-a pr imi t din nou de l a sinod o propunere n aceeagi hest iune, vizul pro-topopilor a fost insd negativ ; in acelagi "n. i-u tr imis rispuns gi sinodului. 'sini.*tremde interesante motivele-ac.estui rdspuns. ,,Blagocinii" j r..iu Antonie sinodului -, ,sint de pdrere ci da.cd nfiinlarea ti ;1;m;i biseiicegti ortod;;;, pentru a rezisra rdspin-dirii pseud-o-invdldturilor chismatice, nu e- cu torul imposibiid, .u

"rt.-] .f"i i

'iJu.t.

greu.de infiptuit Pentll-r c5.: I ) degi in unele parohil se al; schismatici ntr-un numarfdri importanfd, ei insi trdiesc izolat in diferite locuri, n.u"ino aproape nici un contactcu lt'rcuitorii de.baqtini - moldovenii, dinrre care mulli nu pricep limba rusi, duplcum 9i schismaticii nu pricep cea moldoveneascS, in iare ciuzd^intre schismaticl ;iortodoxi, mai cu seami in chestiuni religioase, nu poate avea loc nici o legdtu d ; 2) Ba -sarabia nef i ind rocmai depSr tard de Finr ina AlbS '( , ,Bielaia c . ln i1u. , t , ;? ; ; ; ; ;p i . uuavut $i au .protopopi,^ e aceea preofilor ce intrd cu ei in legdtirrd'le declarl desctris dn-au nevoie si se gindeascd a alti preofie pentru cerinleie Io. r.ligio^";;l-""'- ' '

Cu toate- cd blagocinii nu vedeau nici rosiul, nici chiar putinla JE a"i . ,r i in1u

r.a1i-fli1:;

s]1o,t1irea eparhiald, vdzind, nsisten{a sinodutui, a diJpus ca frd6imea si fie in -rllnlata' ca o incercare, pe lingd soborul din Hotin. Din actele arhivelor, insd, nu se poateconstata daci dispoziqia arhiepiscopiei s-a adus la indeplinireIn astfel de condiliun.i se gdsea multd vreme misiunei antischismaticd n Basarabia.Situalia s-a schimbat abia in 1872, cind s-a inceput srudi;;;; sistemarici a schismei,

,llTf1o'i;r: :u u.ryobarea ino<Juruie lingd semin;.;i ;il chiqindu, enrru ereviiorn cl ' a v-a $r a vl-a , cursur i de, , i s tor ia gi combaterea chismei ur" qi 'u , r"oiujui r-mului" ' In anul int?i cursurile funclionau pe cheltuiala arhiepiscopiei, ar in urmd -cu fonduri procurate de congresul eparhial. Scopul acestor Jurruii era tem.rrli ',- pr.-gitirea viitorilor preofi pentru activiiatea ae misionurl:i.----

-'

'

-

u,

*

:3rtea guvernului farist ,: : -ea spiritual5. Cea ma i' r . pr ln care se cerea ca

:A li se acorde drepturi: ir3rBBcivil i . in purerea. . ' .e le comune fdrd a f i: . .nici" cdpitau regula_' - , sar i a i , , rascolnici lor, ,

-:: a-gi repara casele de- _ _ . a l d , , r a s c o l n i c i i . , e- - - : i n imoer iu . iar ceia l d :

mpenu ,l a r c e l: - :€?f t lege l i s-a fdcut

, . c r v i c i i l e o r p u b l i c e ,

. cu mul td sat isfac_- - : mdsur i propuse pr in. . c o n f i d e n 1 i a l e . , ,r i n

i . : a s c o l u l u i " ' ' . S l a r e a: : i in i t ive a fost recu-

: e c i r m a i t i r z i u , p r i n' . - :d in rapor tur i le fald- . :d pentru ei speciale- .rf d€ origini gi de' - - l n u p r e c i z a d e f i n i -: . :n tuale ,

a autor i t i l i_- : - tozl r€ a schismat ic i ,si cu mdsuri aspre- : : : : tan{i ai autor i td l i -

I 0 :\ Popovschi r 4 5

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 110/286

i n acelagi scop au inceput a se organiza n anul 1875, pe l ingd seminar, .convor-bi r i publ ice cu schismat ic i i . onvorbir i le se f ineau n zi le de duminicd, arna qi in postulr lare , in f iecare an, pind la 1880. Cu conducerea or a fost insdrcinat L M. Parhomcl-vici , profesor de istor ia s i combaterea schismei . Convorbir i se organizau qi in a l te . lo-cal i rdj i d in Basarabia , unde locuiau schismat ic i i , u conducerea or f i ind insdrcinatpreotul omopist din Chi ; indu.

3 .

Pe l ingi schismat ic i , t ip ini rea eparhiald a inceput a se ocupa, n aceastd per ioadS,

; ; i cu sectan{i i molocani , a l c i ror numdr, in 1871, ajunsese n ChiEindu destul de mare.Stdpini rea eparhiald f i ind sesizatd e ci t re , ,Pravlenia oblast ie i" cu faptul cd mo-

locani i s-ar f i ocupind cu conver t i rea or todoc; i lor ; i a schismat ic i lor, cerut preof i -lor parohial i d in Chi ; indu informa{iuni precise n pr ivinta molocani lor. Din rdspunsur i lepreol i lor s-a dovedi t cd in parohia biser ic i i , ,Sf . Gheorghe" erau 9 molocani ,2 l inparohia bis . , ,Sf . Teodor Tiron" ( , ,Ciuf l i" ) ; i 140 in parohia , ,Sf . Haralampie" , i r r, ,mahalaua useascd" . Cler r r l de la , ,Sf . Haralampie" , n rapor tul s i iu din 25 ian. 1871,rnai adluga c5 el nu se ocupd, de fapt , cu combaterea dtdci r i lor rel ig ioase le seclan-

1i lor, c leoarece ,e chiar pr imejdios sd int re preotul singur in casele molocani lor" 'in l rma acestui apor t , s tdpini rea eparhiald a obl igat c lerul b iser ic i i , ,Sf . Haralam-

pie" s i nu se mirgineascd a invSldtur i ocazionale , i q i l i nd de pe amvonul biser ic i i unciclu de predici $i convorbir i , indreptate contra rdtdci r i lor molocani lor ' '* .

Aceasta a fost singrrra incercare de combatere a invildturii sectante n Basarabia,f icutd in per ioada a dcrua.

4 .

Tot in a doua umitate a acestei er ioade -a nf i in{at n Chi ; indu; i , ,Edinove1i4"biserica omopistS.

Ideea aceasta a fost sugerratd tipinirii eparhiale de un schismatic convertit, care acomunicat arhiepiscopului ci adepl i i t i lcului aust r iac . - - a l cdror numdr, pe atunci(1871) , era in Chiqindu pind la 1500 suf lete , - n-ar f i impotr iva fuziuni i cu biser icaor to<loxd ub forma de, ,Edinover ie" . Chir iarhul a acceptat aceastd dee cu mul td bund-voinfd,- in locali tate insd nu s-a gdsit , deocamdatd, nici o persoand destoinicd pentrupreght i rea schismaf ici lor. b ia in 1872, oan Corobchin, un diacon al b iser ic i i omopis-i . ain Elisavetgrad, din eparhia Chersonului, a adresat arhiepiscopiei ChiginXului ocerere de a f i primit preot la parohia omopistd ce urma a se infiinla in Chiqindu. To tatunci s-a primit o cerere din partea a $ase amili i de schismatici spre a Ie da autoriza-

1ie sd ilf i inleze in Chi;indu, deocamdatd, o casi de rugiciuni omopistd qi si f ie hiroto-nit ca preot, pentru ea, diaconul Ioan Corobchin. Cererile au fost aprobate, ar la 29 oct.1872 numitui a fost hirotonit in catedrala din Chi;indu, Ei astfel a luat fiinld bisericaomopistd in eparhia Chi;iniului.

Pentru nevoile noii biserici s-au adus cir{i de rit din tipografia omopistd din Mos-cova, dindu-i-se, de asemenea, cdr{i, icoane qi alte obiecte bisericeEti e se pdstrau inmdndstirile Curchi qi Cdldrdgduca i in catedrala din Chiqiniu. Tot atunci stipinirea

eparhiali a intervenitpe lingd primiria oragului si cedeze un loc pentru construrrea

bisericii omopiste. La 29 noiembrie 1872, casa de rugiciune (din ,,mahalaua ruseasci"de pe str. Leovei nr.32) a fost transformatd in biserici gi , in curind, a fost sf inli td depreotul Corobchin.

La inceput, preotul omopi st a fos t intre{inut pe socoteala personalS a arhiepiscopu--lui , iar din-anuL 1873 a fost pldti t de cdtre sinod cu un mic ajutor din alte fonduri' '".

Aruncind o privire generali asupra misiunii antischismatice, onstat5m ci in aceastdperioadi misiunea, in dezvoltarea ei, a fdcut intr-adevdr un pas inainte : a luat f i inlab activitate sistematicd qi serioasd prin studierea schismei qi a sectantismului n qcoali .

146

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 111/286

. c o n v o r -r postul

l : r h o m c l -' a l te lo-" . 6 r c i n a t

b*- -r bia .

: c d

I f i f : , . l l C i

: : i C a-n a-

, r . t l u- f i s -

; - - i O

i - To t- ' t - z a -

- - - r l o -

- - c r C t ,- - ; ^: i r l 4

- - \ l r r S -

r | i& "i- . il ln - - _ i r p a

i : r - - - l r e a

Bineinfeles; n condi l iuni le de pe atunci , cu c ursur i facul ta t ive, nu se putea a$tepta e--rirate pipiite, totuqi este mportant faptul ce vechil e mdsuri ocazionale s-au invederat a: insuficiente, ar pe de alt i parte autorit5lile au re cunoscut necesitatea nei prealabile:regetiri teoretice. Un alt fapt important era caracterul nou al combaterii schismeirisiunea conta mai mult pe inriurirea paqnicd prin cuvint qi pildd a reprezentanlilor

: : ser ic i i , deci t pe mij loacele autor i td l i lor administ ra t iu . . i l cepr iveqte

ezul ta te lerac-

r.e ale activitl4tii misionare, ele au fost foarte modeste''n.Se cuvine a fi notati qi o altd imprejurare : in lupta contra schismei ca gi a sectan-

::smului, preo{imea s-a dovedit foarte pasivd ea nu numai cA era lipsitS, in aceastir r i r. in ld , de or ice ini l ia t ivS, dar ceva mai mul t , - s tdruia pr in difer i te mdsur i sd im-:iedice qi incercdrile autorititilor. E lucru clar cd atit schisma, cit Ei combaterea eii rau fapte cu to tul s t rdine clerului basarabeantT.

CAPITOLUL II ITreceree la ruqi a. jude(elor Bolgrad, Ismqil qi Cahul.- Starea vie{ii bisericeSti

:n (inuturile retrocedate.- Mdsuri de unificare Si reorganizare.- Chestiunea ;coalei;pir i tuale din Ismail.- insemndttttea perioadei a II-a.- Arhiepiscopul Pavel: perso-,talitatea si rolul lui in via(a bisericeascd din Basar,tbia

l.

Pe la sfirgitul perioadei a doua a avut loc in viafa eparhiei Chiqindului un mareeveniment: in urma rdzboiului intre rugi gi turci din 1877-78, li s-a retrocedat, dinnou, ru;ilor trei judele sudice ale Basarabiei - Bolgrad, Ismail qi Cahul. Cu execu-:area acestei hotiriri a Marilor Puteri au fost insircinate anumite comisiuni din par-tea Rusiei ; i Moldovei. Delegatului eparhiei Chiqindului in comisiunea ruseascd s-adat de cdtre arhiepiscopia ocald o instruclie, prin care, intre altele, a fost insdrcinatsd sugereze clericilor judefelor retrocedate ideea,,fdri insisten{i gi ton oficial", cd..pentru preo{ime ar fi mai mare rost, qi pentru copii mai cu folos, s5-i dea in qcoala:pirituald din Chigindu unde, sub supravegherea apropiati a chiriarhului, invdlStura5i educalia lor poate sd meargd mai bine".

Infiptuirea trecerii noilor tinuturi sub stipinirea rusd a fost fixatd pentru ziua de

Q octombrie, la Ismail. in apelul adresat, cu acest prilej, cdtre locuitori generalul $ebe-co, intre altele, le amintea vremea cind se aflau ,,sub sceptrul bineficdtor al laruluirus". , ,$i condiliunile nsi" - continud generalul - , , in care vd uni{i din nou cu fostavoastri patrie, nu vor dettepfa n voi, desigur, regrete fa{i de trecutul nu prea depirtat...Voi vi contopili pe de-a intregul cu celelalte pdrli ale imperiului. . . Aritali-vd vredniciceteteni ai marelui stat care vi primqte in sinul sdu cu aceeaqi dragoste cu care ma -ma-gi primeqte copiii care erau pierduli odinioari qi iar au fost gdsi1i". . . n acelaqi spi-rit a fost lrimisi qi ldrului o telegram6, prin care i se aducea a cunogtin{a cd ,,BasarabiaromAneascd nu mai existd".

Toli locuitorii linuturilor retrocedate au fost scutiti de ddri pind la l.ianuarie 1879.A doua zi, arhiepiscopul Chigindului, in soborul din Ismail la sf. liturghie, a adresat

ascultitorilor o cuvintare in care, intre altele, spunea urmitoarele : , ,dupi un rdzboinenorocit, degi glorios, cu duqmani puternici, jara voastrd a fo st rupti din pimintul ru -sesc... fost ruptd de la noi o parte a Basarabiei, ocuiti mai mult de ruqi pi slavi-bulgari.

A fost rupti de la noi Dundrea, fluviul cintecelor noastre poporane, din vremuri de-pdrtate, scump noud cum ni-s scumpe Volga qi Donul. Grea qi amare a fost pierdereaacestei mici, dar scumpe provincii... Mai cu seamd grea gi amard a fost aceasti ruperedin pimintul rtrs - pentru voi, locuitorii acestei 1dri... Tot poporul rus cu nerdbdare aq -tepta realipirea fralilor lui luali prin forld, qi restabilirea Basarabiei n granilele ei na-Iurale"... Amintind despre victoriile oblinute pe atunci de rugi in Asia, arhiepiscopul 'ontinua astfel ,,...Nu te teme, popor rus - parci a$a ne-ar fi vorbit Domnul prin

- f : \ a

' -- ;

d p

. i - i n r i

- * o a l d .

1 4 7

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 112/286

intimpldrile din Asia de Mijloc : - dacd in nizuin{a de a-1i lSrgi hotarele nu te-auoprit stepele Asiei, arse de soare, ipsite de ap5, aproape neumblate, ocuite de neamuridugmane 1ie,qi tu ai ldrgit hotarele statului t iu pe intinderi ce nu le pot cuprinde ochii -opri-te-va granila rusS-rom6neascd, ind lu te vei hotdri s-o treci gi si unegti cu tinepe frali i tdi des lipili de tine ?" $i iatd cd proorocia s-a implinit... Voi sinte{i din nou unmddular viu al poporului rus, de la care v-a rupt forla ... in numele intregii bisericimari ruse, n numele bisericii basarabene qi in numele meu vd salut... n ce ml priveste,eu, ca arhipdstor nou al vostru ce vd primeqte de la fostul vostru arhipistor ortodox,care std aici inaintea ochilor vogtri ' 'n qi vI binecuvinteazd, entru intrarea in legdturinoi biser iceEt i . u voi z ice cu cuvintele marelui apostol , ,Drrn. r.u este mar t ; r c Ivi iubesc pe voi to{i cu dragostea ui I isus Hristos...".

, ,f ine minte, fard nou-alipit6, ci tu eqti avanpostul poporului rus qi al bisericiiruse,- avanpostul prin care poporul rus qi biserica rusd intrd in atingere cu popoarelede o credinte $i de un singe cu noi. Dupi tine, mai inainte de to ate, ele vor judeca qipoporul rus qi biser ica us5. Stdruie ca nu cumva din a ta vind sd ie hul i t numele or, ; i canu cumva din a ta vind sd se instrdineze popoarele de aceeaqi redinfd gi de un singe...".

La 1l octombrie, arhiepiscopul Basarabiei a oficiat sf. liturghie in soborul din Bol-grad, unde a rostit..o noud cuvintare, in acelagi spirit de imperialism polit ic, adresatdcolonigt i lor bulgar i ' ]u .

Astfel au decurs solemnitdli le qi serbdrile ce au avut loc cu prilejul retroceddriicelor trei Jinuturi - rugilor.

Odati cu aceasta s-a pus in aplicare, d'e fapt, sus'-aritata misur5. imputernicitulocirmuirii eparhiale din Chigindu a luat in primire arhivele consistorului din Ismail ,curind dupi aceasta gi clddirea seminarului. Numlrul total al bisericilor luate in primirede citre comisiunea rusd a fost 12740, u trei biserici mai mult decit au fost irecuteMoldovei in 1857. Din acestea din urmd nu s-a inapoiat ruqilor doud biserici - din Su-lina gi Caraurman,- deoarece, mpreund cu toatl Dobrogea qi gurile Dundrii, ele autrecut la Moldova.

Pe lingd bisericile predate erau in serviciu efectiv 143 de preoliar.. Dugd ce s-au indeplinit formalitilile, s-au inceput mdsurile de unificare gi reorga-

nizareo't. Parohiile noi au fost impd4ite in patru circumscripli i protopopeqti: Ismail -25 biser.. Bolgrad - 26 biser., chilia - 22 biser. qi cahul - 25 biser. La protopo-pii s-au numit blagocini gi s-au introdus toate formele qi insti tuli i le vieli i eparhiale sta-bil i te mai inainte in celelalte {inuturi ale Basarabiei,- atit cu privire Ia starea biserici-lor, cit pi la situafia clericilor.

Mdsurile luate nu priveau decit si tualia exterioari a parohiilor retrocedate, starea oradministrativ d qi materiald. Era mai greu de rezolvat, din punct de vedere al polit iciiruseqti, partea culturald qi nalionali a problemei. Stipinirea eparhiali cduta, qi in aceas-ti privinli, si gdseascd solu{ie satisficdtoare pentru idealurile ei . , , in regiunea nou-ali-pitd a Basarabiei" - raporta Pavel sinodului - , ,sint mulli candidali la preolie destul depregdtili pentru RomAnia gi pregitili insuficient pentru a cdpdta pe drept locuri de preoliin Rusia. Iar in fostul {inut Cahul - ce aparlinuse eparhiei Huqilor' - sint mulli linericare au isprdvit seminarul din laqi qi nu gtiu nici un cuvint ruse$te. Situalia acestoroameni, mai cu seamd a celor din urm5, este extrem de neplScuti. Ei sint gata sd fu-gd in Romdnia nu din dragoste pentru ea, dar pentru ci nu sperd sd capete locuri lanoi. Ar fi de dorit si-i relinem pe toti in Rusia, qi si intrebuinfdm tinerele lor puteri inslujba bisericii ruse $i a statului, insd dupd ce-i vom face, in prealabil, pe cit e posibil,destoinici de a sluji cauzei ruseqti. Pdrerea mea este cd s-ar cuveni sd fim ingdduitorrfald de aceste persoane imp de cinci sau chiar zece ani, gi sd le dim locuri de preo{i inregiunea realipit5, cind nu vom avea candidali mai buni,- nefiind prea rigurbgi in ches-tiunea drepturilor lor la locuri de preofi. Prin aceastd misurd se va inlStura emigrareatinerilor cu studii teologice din Basarabia in RomAnia 5i acei ce se vor invrednici depreofie, in astfel de condiliuni, vor fi, putem nbdijdui, buni preoli qi credincioqi supu;rai larului rus".

1 4 8

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 113/286

Arhiepiscopul pavel Lebeaev

In ce priveqte preotii tineri care nu'cuno$teau . rusd, acestora i s-a impus ca, timpff.fl?iXHJU.XffiTr'*:fr

ilil::contrar'auo,tu-"ninrupu transrerireainpa-

o altd chestiune grea, in latura cultu rard, era predarea religiei in gc. primare din{inuturite sudice. Dup-d ege, erigia u;;;u ri preaa't i J; ';;.;;,_ acegtia, nsd, nu cu_o$teau I' rusd. Ca o ieqire din iceasti situuliJ. o.*ii;r;i"i';;rhiard era de pdrere ca,entru predarea rerigiei, sd se numeascd absorv.*;i" ;;;"j5i epartriate din Chigindu,eoarece din seminarul teol-ogic eqeau o*t. pulini absolvenli, mulli elevi ai seminaruluiin cl ' a IV-a trecind ta uiiu". itut.,-.iu. invilrtorii dinire absolvenfii Ecoalei nor-ale' in caz cind la nevoie li s-ar impune predarea religiei, pot transforma aceastaobligatiune intr-un mijloc. pentru a sugera copiilor idei v?iematoare,., pe cind de laabsolventele qcoalei eparhiale ,,nu se piate aqt-epta decit sugerarea adevdrurilor evan-ghelice".ultima

chestiune dificild in latura cultu_ral5 era aceea a qcoalei spirituale, care seproiecta la Ismail in locul fostului seminar. Stdpinirea"p".nlr i

era de pdre.".einiiirr-farea unei asemenea qcoale la Ismail , in locul fostului ,"rni.ru., este ceya inoporlun,ati t din cauza cd nu erristau clidir i .gata pentru.qcoald, nici foncluri pentru u.,i,1,peruasemenea clidir i , cit qi pentru motivul ci copiii clericilor din regiuneu nou-utipiia uBasarabiei pot urma cursurile, fdrd nici o _piedicd, a gcoala-spiritriali di1r cnii;;;.

Prin ucazul sinodal nr' 2466, din 1l iulie 1879, r-uu up.odut toate dispoziliunile ce

l 4 e

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 114/286

au $i fost ruate de cdtre ocirmuirea eparhiald din. chi;iniu, precum qi acelea ce vo ri socoti te e ea necesare in viiroi - cu -privire a l inururire earipirear.in acest el, eparhia ctriqrneutui ' i ' inr.ur, din.,ou, in hotarele ei de pind ra lgs1.

2 .

^ Perioada doua,are,^fdrd ndoiali, mare nsemndtate n istoria eparhiei basarabene.n aceastd pocd au luat fiinfd multe aqezi,nir; ;i;;i;aui.ii"oi,

cele vechi au fost reor_anizate, activitatea organeior de ocirmuir" u'rori

lrrt"nriri.uia,- tr"i""..rt"

faptevindu-qi obirpiaf_.:;::."_-'q-tt.".e-eiiberato"r" ;i;'-[;;i;. Aceasrd. miqcare pornirdin nevoile statului.rus nu privea deloc Basarauia, a. nu-" otur pufin adevdrat d inctivitatea or febrilS conducdtorii eparhie-i crtiEira"iri'lru

".uuirrdemnafi decit dedealurile bisericeSti-ale

"epocii.u.i-t ' - reforme'l Jln nrri. , socotind Basarabia a oimpl5 gubernie rusd, a fef cu alte .rrit" gru".nii ale uurLrtui mperiu farist, care tre-uie in mod firesc a fi supusd potiticii ni-velatoare" ".".1"i

imperiu.Ideile cdlduzitoare n iiala bisericeascr ain nasarauia in aceastd perioadr, eraurmStoarele: Basarabia ,.o Par.te.intregitoare i" l-p"."rr farist; toli locuitorii ei nuot fi trata{i decit ca credinc-ioti creltini) supugi ai iarului rus fdrd deosebire e na _j'"".?#t:l?.deci

qi viala bisericii ain iuru.abianu;";;;li;".it un refrex ar vietii bi_

E uqor de vizut cd aceleagi dei erau c{lduza qi a epocii anterioare. n perioada aoua' ins6, s-au fdcut unele sihimbdri in .interpretarea i in felul lor de aplicare. vre-ea a adus mai multd claritate n principiire,r.i"aam""ri. , ' .ui multd hotdrire n acti_itate 9i mai rnultd precizare n crtestirnei misurilor qi ,n1iou..ror prin care acele prin-lpl puteau fi infdptuite in viafd.condusi de ideile mai sus

'ardtate,ocirmuirea eparhiali din Basarabia a stdruitd puni in miqcare oate elementele isericii ocaie,-ii'i;;i;.."" gi sd dezvolte oateaturile vielii religioase bisericeqti. onsiatim 4i6i;il"*i,r"ato.ti eparhiei s-au ocu_at mai mulr qi au muncir cu mai.,rtti.iz 1n{erien1.r-iai".i. De soarta acesrora, etarea or economicr, precum gi de drepturile or, ,tapini.*iparhiard s_a ocupat murt9i in prima perioadd' Acuma' .i"ta, r.-iu.sc motive noi mai puternice, pentru aceastlrijd, qi potrivit cu aceasra 9.;uq i .nx".i mui ericac" qi^;ui sistematice, are es di n

i;.'it,':T;"11.".?iiliJ; ' ::'; ll fi:::fi l;.*i;i"?

.or" o il';;i

p.."uSatisfacerea evoiroi preolimii basara.bene, um gi a familiilor acesteia pregdti_ea tinerelor ei vldstare entru rolul lor viitor de."ro,l.;t".iu, popo.utui n pravoslav-icul imperiu rus, pe teren bisericesc-religios; r;;-tili;;;epturilor sociale qi asigu-area stirii materiale -preotimii; ndemnarea i ra activitate bgteas.e pentru propriilei interese: aceasral r.lg:tr: n1".in3ii u o.i.,nui.ii .p"ir,i"r" locare. n acesr'scop-au infiinlat pentru pr.eofime coale noi a" b;ie1i gi ;. f"A s-a,, tuat mdsuri ca acesrecoale d fie mai accisibile $..mai ncdfitoare ;.preolii au fost chemali a o muncd so_idard , obgteascd, r in consi l i i l"prorriopegri . .q i ' .ongr.rJ. Jparhiale; s_a mbuniral irul tsi tual ia or materiald rin stabit i reJsl ta ' r i i tor, nd 'e l" p"t ir, aceasla, r in reducerea

l"liiiYlll 9: e"'"hil,,tt:*::1, p.in "riin;;;;; ,i"'"i ti,",itur".,,princrariricarea$r le$trmarea dreotulu_i osesiunii asupra pdmintului uir".i."r."r..intre mrsuriri ardtite, cea mai lisemiata qi care a avur mai mari pi mai variatermdri a fost, bineinteles, organizarea-.orrg."r"ior

p.eolimir. pe temeiur faptelor ard_ate se poare spune 3^ :1tt" eparhiei, pi riai .u ,.i-a 'u fr"olimii, n_a exisrat o ches_iune cit de pufin insemnati, caie sd ri rost rezolvatd iri participarea congresului. Erept' in cursul aceste-i erioade ng..rul nu e decit un orgun consultativ pe linei enis-op' puterea sa emand de la-bundvoinla chiriarhului qis."?e.c*ii;;ffiiril'rirllrJ'u,.egilor gi dispoziliu"tl"-::t::9"1"^.1,-.ti ."oare. Aceasti ,. auto..gr" mai intii fapturui cdentru preofime o asemenea ctivirare eia incd ,;;t,";"*;;;"i"a

"i.i';;;;i:;;'.r_enitd' o altd cauz' a rolului pasiv - ."tutiu voruini - ui.ong.eselor era aceea cd

. ,

1 5 0

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 115/286

preotimea, pe atunci, nu avea obazd sigurd pentru 9.u1'uit.ut:-maiintensiva qi indepen-

dent[, intrucit dispunea de mijloace fiarte'reduseao' Cu toate acestea, nu putem t5-

gddui cd congresul preolimii a fost organul auxiliar al stdpinirii tl^1*t:l:^*^:::9::"*"

iiu.".ito. bis"ericeqti.Afari de aceasta, congresele. au fost .Ei o gcoald de educa.;ie ob-

;;;#';:r;i"'p."liit ;-;;-; cuttiva.spiiitul Je solidaritate qi colaborare, unindu-i intr-o

corporalle p" ,"*.r.rl ' Jlptu.if . l qi intereselor comune' iongresele, insa, au avut 9i oaltd faI6. Chemate ti ujui" stipinirea eparhiald in conducerea scoalelor duhovniceqti'

aceste adundri intrau treptat in amdnunt"i.^-"i"tii"pu1ft1u19,

igi.iargeau in mod.firesc

.".p"t.ri", lepatina din ie in ce tot mai mare put"t . qi-influenl6 asu-pramersului vieli i

;it;;;;ii-i".ui", i., i"i"i-u."rtu pe lingd orginele .ocirmuitoare oficiale se dezvoltd

in eparhie u.r u;eramirrt .,orr, menit prin-firea lucrurilor sd devini cu vremea unul te -

meinic, cu ptttere covir;itoare in treburile eparhieia5'Analizind mai de aproape schimbdrile .. t-u., ficut in aceasti perioadi in via{a

clericilor basarabeni, oitttuta. 9i alte fapte caracteristice' n latura intelectuald' n pro-

;;;;;i; 'q."f"i. "ffemelemente'de culturX universald spirituali-bisericeascd qi laici ;

tot ce putea p.ru, 1..giuneu garu.abiei -. trecutul ei, starea ei actual5, populalia. ocald'

deosebirile ei etnogrifice, etc.- era exclus din programu.l .qcolar, ca qi mai in-ainte' n

latura sociafa up.opi.. u int.. preoli, prin diferite consil i i qi congrese, se fdcea ma i

1nuit p" i.."trt i"t.."t"lor economice, gitot ce privea-interesele or intelectuale' morale'

,u, p-p.iu-zis pastoreqti atrilgea _rareori qi intimplStor luarea-aminte a membrilor

"...t".r-ia""driqi, indeo'Uqt. uoibind, avea in congr"se. un roi secundar' O altd deosebire

..u u.."u ci apropier"u nir." cult iva decit intre preoli: la adunirile pistorilor, cu.toale

cd cele mai insemnate purtau numele de congiese ,,.eparhiale", nu erau admiqi nici

odstorii. nici chiar.t.ri.i; inferiori (diaconii qi cintdrelii-- , 'dascdlii"), astfel cd preolii

fil;;;"'; 'fi ';;;ti;;;ii, qi"i

inqiqi se socoteau,.^ca ingurii reprezentanli ai bisericii

qi sin'g"rii exponen{i ai ' intereseloi-qi

nevoilor eia6'ln latura ..onorni.6 s-au cdutat mai multe resurse materiale, qi s-au -gdsit n.diferite

colecte, n donafiuni-J. L pu.ticulari ' in veniturile biserice;ti - de la vinzarea uminX-

rll"r 1rj primuf .ina,ln ]oiJrrrlte sinodale, n veniturile de pe averile mindstirilor in-

ctrinate. n fond, toate aceste zvoare - atii cele vechi, cit qi cele noi - aduceau onduri

;; i ; toli membrii bisericii Ei in numele bisericii intregi, nu numai al clericilor ; cu

toate acestea erau, d.-tapt, intrebuin{ate aproape numai pentru a satisface nevoile cle-

r ic lora .

Rezumind cele spuse cu privire la preo{imea din per. a-II-a, constatim cd in via{aei se imbinau elemente foarte variate.

-Eraumulte imprejurdri qi condi{iuni rimase din

trecut, vremea insd a adus qi multe lucruri noi. cu toate acestea, din sinul clerului au

ieqit Ei oameni A. uufou.q iari in credinld 9i puternici in faptd. Aqa a fost, de pild6'

preotul $tefan Ciuhureanu.Pir. Ciuhureanu avea mare dragoste pentru sf' locaquri 9i a contribuit foarte rnult

cu munca ru, rrn"ori-Ei cu mijlou.Jt .- i pioprii, la construirea Ei impodobirea biserici-

lor din mai multe sate. Pentru a aduna buni i.r u..tt scop, el nu se ru;ina sd intre 9i in

bordeiul siracului, ii-in curtile bogalilor qi toli jertfeau, du.p5.puterile lor. vdzindu;i

r ivna. El nu era bogat, ba dimpotrivd, mijloacele lui abia ii alungeau pentru lntrell-

n"i"u p-priilor sei?opii la inv516turd. Cu toate acestea, qi in astfel de imprejurdri,

; ir t"l ;d";" putin{a s5'vini in ajutorul .celor sdraci: ,, '. .unul Dumnezeu ;tie" -.scria

un .o.,i"-poran al f"i - ,,la ciii nevoiaqi le-a venit in ajutor' la cili nenorocili le-a

qters lacrimile in curgerea vieli i lui" ' : :, -,-^- i- ?-r^^r:. C; poporanii sdi, pdr' Ciuhureanu se purta.aspru' sever qi ri8urog-' in,ll^O^"1rl"tt"u

invdldturiicre$tinqti"i

u3ung"u pind la un^rigorism de ascet:.nu permitea deloc in satul

sdu nici o veselie,"i.i

aunt.i.i, fie la nunfi, f-ie in alte imprejurdri. Urmdrit de el, tine-

ietul din sat era si t i t si se ascundi prin piduri qi acolo sd facd jocuri , , dar. pdr' Ciuhu-

.""nrr-gi acolo il".;;;;.

i^e .r, toatd apucituia-i asprd lafi de parohieni, e.ra ubit 9i..rp".tut a" ei, p.rriru fA vedeau intr-insll un pdstor.cu.rivnd qi.de o moralitate rigu-

rousd, cu.e-i invati mai inainte de toate prin pilda vielii sale str ict morale, apoi 9i cu

l 5 l

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 116/286

cuvintul in limba poporului. vestea despre el, ca de.un preot evlavios, se rispindise prinprejur qi la el se adunau groate de ldrini, i,i.ai*1i a.;;;;; mai grele, de ra o depdtare de 50-60 km' ',Acesta" - scria dgnrg per. clutrui.unu un arhipdstor basarbean

-,,acesta e un urma$ al lui Ilie Tesbiteanu, .ui" ,iari.a instrumentele muzcale, cind in sunetul lor lumea danseazd,- urprr- p.ouo".qt", n..artind la fe{e, pentrcdlcarea posturilor qi altele" ' . . in amintirea parohienilorl. 'ii . l a rdmas ca un preot cduhul lui Dumnezeu, inzestrat cu darul prJrl."iii;4.-

Un alt reprezentant al preolimii din aieasti perioadd, de altd naturS, insd foarte insemnat, a fost preotur reodor.Laqcov, care.prin cuvintaii le ce re rostea'i; lil;; 'prp,rului, cum qi prin mrrnca rodnici pe reren biiericesc ; ;j;;; , in pestor foarre .rnor.utapreciat in eparhieE de relevat cd ra baza activitdlii qi a intregii vieli a acestor preoli, precum qi a altora multri,era acea apropiere de parohienii

-lor"mold-Ju"ni O. care s-a vorbitb'. i . .r.r1in mediul moldoveneic prin satele basarabene, avind contact viu gi neintrerupt craceEtia, reoli i basarabeni pdstrau in viafa lor obiceiurite vechi ,norJoJ"n"iii,"irt*uri.{au in familie numai graiul

.poporului, cunoqteau qi apreciau mult cintecele nafionaltqi in genere muzica nalionald,,intre{inindu-qi urtr.r 'srniuia" n.urn. Aqa era in famili i lrmai .multor preofi basarabenisr, dintre care unii .";&;;;;;i admirau pe scriirorii ro .mani" ' ' Aceste sentimente,.e drept, nu aveau mai mult decit c.araclerul unor dispoziliuni sufleteqti nedesluqite Ei, poate,'sfioase, rrre

"ruu-roa.t"uair.;, avind un izvor nesecat in atmosfera omaneasc-d sateior basarabene, i . .u" pi;n" de insemnitate, pregdtinterenul pentru fapte mai importante in vntor.

In ce privegte poporul de jos gi mai cu seamd pop.ulafia moldoveneasci, putem zi-ce ci qi in aceastb perioadd, ei a fost uitatd de ocir-uiru,- cel pufin in cursur perioadei nu vedem nici o dispoziliune mai itrsemn atd, care s-ar fi referit in mod direct laarohienii moldoveni. Tot ce putea se influenfeze, n r.nr-..tigios, poporul de jos, er aconcentrat in serviciul div.in, ;i aici, trebuie_re'r.-.l".ugt"L, lu rort apricate murte mdsuri eficace s-au construit biierici noi, incipdtoare gi i.urnour., mai cu seamd pe mo _iile mdnistirilor inchinate, bisericile au fost inzestrate . , .arg trebuincioase de rit :-arr luat mdsuri ca slujbele dumnezeiegti d se facd cu cit mai irita .r"il"je qii", . i-vi1 cu tipicul bisericesc. N-a fost scoasS'din uls"ri . l , cum'urn'uarut, nici limba mold.ve-neasc6' nsi mdsura cea mai puternicd in privinla aceasta u rort infiinlarea procesiuniireligioase cu sf. icoani din GArbovdt.

organizarea procesiunii cu sf. icoand a fost un mare eveniment in viafa religioasia eparhiei chiqindului, iegind din cadrele tuturor -i:ro"."io. de educafie religioasiobiqnuite de ocirmuirea eparhiara tocaia. pe c?na ;;;;;- roare mdsurle ruare deceastd stdpinire in domeniul bisericesc usese aduse din Rusia intr-o formd, mai mulrau maj pufin strdin6, in.mar.e parte inaccesibild e"prl"fr ; i'basarabene,_

sf . icoanddin GArbovil, cu toate.-minunile'ei, era o crealiunf u ,ui..in1.tor poporurui bdgtina;,menitd a sprijini puterile lui.sufleteqti in toate greutetile vieli i qi a nutri credinta luitrdmoqeasc6' Fdrd teorii politice, fdrd forme de oratorie r.orurli.i ;i: 'l;;,;; '1jt '"r.-bea poporului pe *l : | " : i ]] .1 ' ' ,pr in impysi i nemij ioci t . , i i in , r- rn purernic avinr re-igios, pr in manifestdr i i regt i de credinld sincerd, p . in glaiut rui propr iu , i 'drumin_du-i, pe carea rerigioasd. roate gindurile' 9i ; ; ; i- ;"i ; i ; . in' 'i."urta direcfie inriurireasf icoane se imbina ti,,itll.Y^.:tlaceloi pulini sluji tori ui uitu.ului ce prin stujbr evla-

ioasi qi prin cuvinr viu qriau'sd se apiopie d; ;; l .di ioio.rfri.,fin*:tlusi

rost au avut pentru moldoveni gi pelerinajele'loi religioase pe Ia locurileFaptele ardtate aveau mare importanli mai cu seami dacd se are in vedere lipsanor altor mijloace de culturd spiiituald'pentru popor.Astfel, paralel cu mersul oficii l .al vie1ii .bis. . .1. '"qtlin gasarauia,lua fiinld 9i se in_tdrea, mereu' un curent <leosebit, zvorir 'din sfleii i ;.;;;;-;;r;;.;;"'oaiii""q riuslinut de adevdratii reprezentanfi ai credinlei rui miii 'i 'J.-r. gur"u, prrntre preorr.$r poate mai des, printre cilugiri i ie ' i1i din'r i"d ;;;i;i;;i;;pr..

1 5 2

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 117/286

J ,

A doua perioadd din istoria eparhiei Chigindului a avut qi ea un caracteristic repre-zentant dintre arhipdstorii epocii. Acesta a fost vestitul arhiepiscop Pavel Lebedev,-

poate cel mai insemnat dintre chiriarhii basarabeni de sub ruqi'Fiind o personalitate, drd indoiali, plind de insuqiri deosebite, care a ldsat urme

adinci in via15, era firesc ca pe seama activitdfii arhiepiscopului Pavel sI se fi rosti t multeqi felurite idei gi pdreri - diametral opuse. Pe cind unii i l socotesc drept un binefdcitoral Basarabiei, care cu propriile lui puteri a creat cele mai folositoare aq;eziminte qiorinduieli in eparhia Chiginiului, all i i cred ci el a fost cel mai nesocotit chiriarh, carea introdus in via{a eparhiei cea mai aprigd polit icd de rusificare. Amindoud aceste u-decil i sint exagerate arhiep. Pavel n-a fost nici creatorul vielii eparhiale in Moldovadintre Prut qi Nistru, nici incepdtorul polit icii rusificatoare in biserica basarabeand Ei ,indeobqte vorbind, rolul lui in viala eparhiei Chigindului a fost mult mai modest' de -cum credeau atit admiratorii, cit qi detractorii lui '

F iu de, ,dasci l" (cint i ref ) , absolvent al Academiei din Petersburg cu t i t lu de, ,ma-gistru in teologie", cdlugdrit indati dupd terminarea Academiei, Pavel Lebedev, inviala laice - Petre, la 23 iunie 1871, a fost transferat din postul de episcop-vicar al mi-

tropoliei din Petersburg, n scaunul de episcop eparhiot al Basaratriei; astfel eparhiaChiqindului a fost inti iul lui scauri episcopal ndependent, a care el a venit sd pdstoreascdin plinl putere - in virstd de 44 an|- conducind eparhia pind la 16 iulie 1882, cinda fost numit exarh al Gruziei (Georgiei), iar de aici , in 1887, a trecut in eparhia Caza-nului unde, in 1892, a qi mur i tn ' ' .

Pe timpul cind Pavel a fost numit in Basarabia, viala sociald, ca gi toatd politicaRusiei, dupd cum se qtie, suferise mari schimbdri. Ca o reacfiune contra acestui spir i tilrovator, in politica internd a tarismului a inceput a se intiri, tot mai mult, curentulna{ionalist, care a ajuns curind sd se dezvolte ntr-o foarle precisd conceplie mperialistdr:u tendin{a vidit i de a indruma intreaga polit icd 1arist55a.

' lnce o privea, stdpinir i i {a-

riste ii convenea mult acest curent, deoarece gdsea n el un puternic sprij in contra cu-rentelor din stinga.

Arhiep. Pavel, ca slugi credincioasd a tarismului, a aderat la curentul imperialis-mului naiionalist. Ideile lui principale erau urmdtoarele. Poporul rus este qi va fi in

veci ,,aplrdtorul qi ocrotitorul micilor popoare cre$tine". arul rus, el numai, cu poporullui credincios,, ,nu numai cu cuvintul sau cu l imba, ci cu fapta qi cu adevirul a iubit po-poarele cregtine, apisate de cilciiul Islamului... ". Deci misiu nea Rusiei, precum qi a tutu-ior slavilor este de o mare qi deosebitd nsemn5tate. $i de la sine se mpune ci , , to1islaviisd se grupeze n jurul Marii Rusii , qi atunci ei vor forma marea putere mondiald, ce vafi in stare si facd mult,- mult qi pentru binele lumii slave, gi pentru binele intregiiomeniri". in vederea acestei misiuni poporul rus are tot dreptul ,,sd nu lind seama degranila ruso-rom6nd qi sd treaci peste ea oricind va hotdri, spre a-qi alipi fra{ii". Visu-ri le politice ale lui Pav_ei merg qi mai departe. El doregte ca ,,Dumnezeu, care ne-a dat inmiinlle noastre Sofiass qi $ipca, sd ajute impiratului qi ogtirii lui sd cucereasci qi oaltl Sofie56 care, fdrd nici o comparalie, e mult mai scumpd pentru noi qi mai importan-td". Aceastd nalti misiune nu va putea fi indepliniti dacd poporul rus nu va fi tare inviafa lui internS. Aici, ins5, se observi multe primejdii . Astfel, in primul rind, din Apusvin ,,invdldturi putrede care au ndscul in mijlocul nostru qi au educat pe dugmanii pdcii

obqteqti i ai ordinii, pe nihil igti inogtri, pe socialigti, pe ucigagii politici, oameni care nea-gd pe Dumnezeu, familia, statul, proprietatea...". Pavel se declard hotdrit contra acestuiipir i t at timpului. intre altele, el combate cu invergunare principiul de egalitate sociali,susfinind ci ,,numai varietatea este pretutindeni conditiunea frumosului, a vieli i , vese-liei, fericirii, bucuriei, perfec{iondrii, pe cind uniformita,tea esle seacd, ipsitd de viald'nu este prielnicd pentru dezvoltare ;i perfecfionare.'."o''

E clar cd aceasti conceptie, care pe vremea lui predomina in politica imperiului

larist , nu prea corespundea cu idealismul qi principiile ce caracterizeazi miqcarea eli-

1 5 3

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 118/286

beratoare din pr ima jumdtate (1856-1866) a epoci i . $ i Pavel , chiar in chest iuni lereligioase-bisericegti, -a imbrili$at acele idei ;i pdreri pe care le aflSm la inceputulepocii.

Migcarea bisericeascd din Rusia, astfel cum s-a ardtat la inceput, cerea in primul

rind un singur lucru-

organizarea parohiei in aqa fel, incit si devini adevdratate -

melie a noii societd{i use. Problema aceasta mplici schimbarea radicalS a sitLraliei co-nomice, intelectuale ;i sociale a preotului, care in noua societate devenea un factorputernic in bisericd qi, prin ea, in stat . Din aceastd vastd problemd arhiep. Pavel nu $i-ainsuqit decit chestiunea mbunitSlirii situaliunii generale a preofimii. Astfel, dinsul_n-a<lus eforma intreprinsd pini la capdt qi ceea ce, potrivit concep{iei de atunci, nu trebuiasd fie decit un mijloc in toatd miqcarea bisericeascd crearea unei situalii noi pentrupreofime - la el i ajuns, de fapt, insuEi scopul miqciri i i '8. n ce privegte elul principal -

conducerea sufleteascd a noii parohii,- Pavel in aceasti privinJd s-a mdrginit la m5 -surile cunoscute $i mai inainte gi cu totul ineficace.

De altfel, aceasta nu era vina personalS a lui Pavel. $i el era un produs al vremiicare impunea tuturor reprezentan{ilor oficiali ai poporului rus tendin{e de nafiona-lism centralist care, in bisericd, duceau la concentrarea puterii bisericeqti n miinileepiscopilor qi ale subalternilor. Ca demnitar ;i agent al puterii de stat, Pavel nu putea

rinrrntu la aceste endin{e, dupd cum nu putea nesocoti ntru totul nici cerinfele reformei:

de aceea el qi-a ales calea de mijloc : a cdutat, in formd, si arhipistoreascd n spirituimarilor prefaceri ale vremii, dar in fond sd serveascd principiile vechi - intdrireabirocratiimului in bisericd, transformarea preofilor in agenJi devota{i ai statului '

$i in aceastd privinfi Pavel a lucrat consecvent, hotdrit, cu toatd energia om.uluicare avea adincd iredinlS ati t in dreptatea ui, cit q;i n rostul programului siu de via1dimboldit de devotamentul ce-l avea fa{d de stalul rus, Pavel in activitatea sa a ajunspini la o depl ind orbire , pind la credinla naivd cd cer in{ele real i td l i i pot f i negl i ja tqi cd numai prin simple circuliri gi ucazuri consistoriale e poate crea via{a noud. Aceastdatitudine se observa in activitatea lui Pavel mai cu seamd fali de romAnii basarabeni

in privinla ati tudinii sale fafd de acegtia, ui Pavel i s-au adus cele mai grave invi-nuir i . S-a spus cd el a opr i t pe moldoveni de a se ruga lui Dumnezeu n l imba lor, ia rcind aceqtia au incetat de a se mai duce la biserici, el a inchis 340 de biserici n Basara-bia, a adunat din parohiile moldovene$ti mii de cdrli de rit, tipdrite in l. moldoveneascd

gi ie-a ars in palatul episcopal; ci persecuta crunf pe clericii basarabeni-

dintremoldovenii mai consecventi qi ci pe rnulli dintre ei chiar i-a expulzat din Basarabietc. Aceste nvinuiri au apdrut in presa rusd de pe vremea lui Pavel (ziarul ,,Vostoc". .Risdr i tu l" -* al hr i N.-Durnovo: , ,Basarabe1" - ziar d in Chiqindu) , au p5truns inpublicatiil e din striinitate (din Lipsca $i Berlin)51), u ajuns qi in presa romAneascd, n-i" pina qi astizi Pavel a rdmas iu renumele de ,,romAnqqg"o't '-E

lucru cunoscut cd in prlvirr{a trecutului Basarabiei, sub oblSduirea ruseascd, circulS la noi,- ati t in opinia public6, cit gi in presd gi chiar in lt '^lrdri de gtiinli -

multe adevdrate nescociri . Despre cest fapt s-a mai-vorbit qi in alt loc6r. E vremea, ns asd ne dezbdrdm cel pufin de unele dintre acestea, e se pot verif ica astdzi pe baza docu-mentelor qi asupra. i .oru ne pute ,m osf i udecatafdrd ur5; i pat imd - al ffel nu vom cu-noa$te r-ecutul n reali tatea lui. intre aceste ndscociri e qi legenda lui Pavel ,,romAnofagul", care , ,a dat loviturd de moarte rominismului in Basarabia"62'

Dupi informaliile expuse mai sr-rs e poate afirma cu toati indreptdlirea cd invinui-

r i le ardtate nu sint justificate.E lucru cert cd arhiep. Pavel a fost un agent credincios al stdpinirii {ariste Ei inprivinla aceasta el, in fond, nu se deosebea prea mult .de inaintaqii le] . , Antonie, Iri-narh gi chiar de mitr. Gavriil : cu toli i au fost arhipdstori devotali Rusiei, cdreia i-au.sluji tcu credinfd, fdrd nici o ;ovdire. Deosebirea, ns5, era aceea, ci pe cind la unii (Gar'-

riii) acest devotament rdminea intr-o formd vagd, intr-un spirit nebulos-romantispecific epocii de atunci, iar ta all i i (Irinarh) se manifesta printr-un ingust prograrpractic, li Pavel, mullumitd imprejurdrilor timpului, acest devotament a ajuns sI ia

t 5 4

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 119/286

- : : n l l

a l .

- - t l e

_ c d

forma unei intregi conceplii politico-sociale cu temeinice baze ideologice, care atingeau

in cuprinsul lor chiar qi raporturile inlernafionale'Nu era mare deosebira nlci in activitatea or de conducXtori ai eparhiei. Drept..vor-

bind, Pavel in politica bisericeascd ald cle moltloveni n-a introdus, n fond, nici o misurd

nou-i,-"..ii"oscutd pinalu el qi neintrebuin{at6 de predecesorii ui' Pavel nu-i favotiza

pe inmanli basarabeni, dar nici nu-i expulzan',- deqi pe mul{i clerici ii transferadi n

locurile lor, cind nu-'.o."rpundeau ."iin1.lo.' lui in chestiunea rusificirii6a' Acelaqi

irr.i,r, irrra, t fe."u qi mitr. Gavriil : e destul sd amintim cazul cind clericii romini au fost

inlocuili chiar de la catedrala veche din Chiqinxu cu. clerici ruqi65, n timp ce tot sub -Pa-,"ii" Lp"irr ia Chiqinlului, chiar in Chiqiniu, mulli pr.eoli moldoveni - ca Petre Do -

nici , Luca Laqcu, f .oJo. Baltaga, Cont. Ca|acu qi utlii - au jucat un .-nl nsemnafnn'

Pavel a infiinfat q.oui. ir t"qti , iuilinind prin toate miiloacele pe cele vechi, indemnind

pe cler ic i sd-qi dea copi i i l a acesle gcoale . ' ar aceasla o fdcea t i -Tl l l 'O^i" ,11- : , :1 , t I ' " 'i qi p"r bareie qcoalei ruse;ti, din .propria-i iniliativS, prin infiin{area semrnarulur care

;r; ;" . rusesc ciriar qi in primii ani 'cind in toate privin{ele a^tirna umai de Gavrii l ' Ar -

hiep. pavel . . ."u .l- r iuiuu dumnezeiascd sI si facd qi in l imba slavond, chiar in

pr-triil" moldoveneqti, aiternind cu rugiciuni in moldoveng$te. Nu erau strdini, in

fond, de acest lucru'qi pr"d"..rorii lui :- Dimitrie 9i lrinarhoT. Pavel, esle adevdrat' a

inchis multe biserici in Iiasarabia cavza, nsi, a..fost, cum s-a v5zut, cu totul alta qi nu

avea nimic a face cu chestiunea romAnismuluib8'Rimine invinuirea cea mai grav6 se zice cd Pavel a dat foc cdr{ilor d.e it moldove-

neqti . rebuie mirturisit cd in ictele arhivelor locale - ati t in ale consistorului, cit Eiin'u. . t* ale Casei uif t i"t"qti - n-am gbsit o urmd de o asemenea silbaticd misurd'

Totugi, ins[, de la persoane care rneriti toatd increderea' ne vin gtiri afirmalive'

Ni ' r " rpun. .e pine -ui aauna"i in unele mindst i r i erau inc i in vial i cdlugdr i ce-Ei

aduceau aminte ,u-groire, ca martori oculari, despre confiscarea din mindstiri a

cxrlilor bisericeqti oidou.n.qti , din po.u.t* iui'Pavel,

cirfi ce, apoi, ar- fi fost- alseoo'

Nu avem nici un motiv sd ne indoim de adevdrul acestor ;t ir i ' Credem, ins[, cd dispo-

,ifi"-fripuu.t ," int"i:pri't"u"e greqit- Dacd o vom confruntat0 cu alte fapte -din. acti-

ui ia teu arhipestoreascl 'a u i Paiel ' 'E i anume, dacd ne vom aduce aminte cd in t impul

pistoriei lui se traduc.a, in romAneqte cdrli bisericeqti cd mulli clerici moldoveni se

bucurau de mare uird, cniu, in Chigindu 'cd slujba in I . moldoveneascd n-a incetat

.t lu. in Chiqi'du qi suburbiile lui -' nu mai uo.bi* de satele mai depirtate,- daci

ne amintim toate aceste ucruri, atunci ajungem la concluzia cd misura de care vor-bim nu cuprinde toaiS politica <ie arhipStiot u lui Pavel fa{d de moldoveni 9i ci a fost

luatd, probabil, ad-hoc, f i incl poate provocata de imprejurarea, cd unele mdndstiri nu

consimjeau sd introduci in slujba divind strana slavond'estiet cd, intre arhiep. favet 9i predecesorii ui, afldm o singurd deosebire aceea

cd el proceda cu mai lnultx ..t.tgie, mai hotirit qi mai consecvent. $i acest apt.se da -

io. .qtJ, in primul rind, t impului-sdu,

care cerea tuturora o voinld tare qi o atitudine

miliianti ; insd nu mai putin el se datore;te 9i insuqirilor lui personale un temperament

Je luptitor aprig qi a. info.ut patriot-rus. b. ui . i qi renumele ui de cel mai crud impilator

al moldovenilor basarabeni,--l pe cind alli chir iarhi, tot atit de rusificatori, au rdmas

cu renumel" a" urttlpariofi'UIi.t"i, unii chiar cu aureola nemeritatd de pitrioli romAni'

NOTE EXPLICATIVE

, La inceputul penoadei a doua s-a infiinlat in Basarabia o mxnistire noui - Noul-Neam1, in urmitoa-

rele imprejuriri. Lavra Neamlului din M-oldova avea in Basarabia citeva mogii: Nem{enii, copanca y Chilcanii'

; ; ; ; ; r"r : ;p .aveghiate .i . i" .ornonutrul Teofan cr is lea , imputernic i tu l Lavrei ' Cind averi le minrs t i regt i di n

regatul vechi u, fo.t r".uiu.izate, sub Alexandru .1. Cuza, unii celugdri au fueit din Lavra Neamlu in "Basa-rabia ruseascd,. . "ofan,*ajului-d"- i .ro ,nnnahut qi Autrovnicut (spir i tualul) Andronic , veni t d in Lavra Neam-

f", "irl*..it pe lingd rl"Jarf -. qE se acorde-'dreptul de a infiinla o ministire pe moqia Chilcani' Cererea a

fost aprobatd . pr in In . ulu , o;n 13 ianuarie 1864 ,,se da dreptul .de a inf i in{a pe moqii le Copanca qi-C}ri lcarr i

o minis t i re noud pentru ir"d1im"aOin Lavra Neamlului , cu iegulament chinovial ( , ,o6urexnre-rr 'Hr ' r l i") e l a

n" :tt l

i t e

* - u l

J r , . ; n s

A ' - : ) t a: q : l i

- , i

a* .m

1.55

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 120/286

:"li:i $i;.:ifl:;'iXJ:"ti::},:,, ::"f;f,.,r"",cdn nouamdndsriredse adiposteasci ind a 50 deu onsimliminruravreisuvrv.tii"n.'.."?il',,',1x';:,i;,ii"i::9,:;Ii:?irfiiTrlil."f

ffii?tl;;.;.X';i ,.?ll3fl,lll:ft'i;"j*",',".".u'tit.a r-,",".i.r.uil1",'uii,nau-,.n.unireuacesroca',nniz, ' i i ' i"b;: ' ; ; ; . tasrror ' sd existe drd a se gri rbia."pir.i i" '"ir,ieleururepartriot ocal,_ ,,En. Bed.,, ,, _Tpydu ..." , Vi l , p. 29.

. ',." i,X".'illiiiif,iifi', 'll]^;,'l,Iilliil-'^,;i;;g.,t*;iCurchii dririeduca.nvremearujbee, .Tpydu. . . , ,Vi l . p . 25_. tO, i t : ' ) f i |-

r Dtdem." In Basarabia era

ol ' , .u"a.;il);";;o;i: '##,':i:; 'i:;:;#itl '.."1.".t 'resri : r ) moqii e aparlineau irect ocuriror rinreiilE'R&,iifill#"H1":;li:'ll*it":d;:#J'-:"i".9;"'"il'i"i,iil,'.r,^ ' Dinpdminrurire

:,1.:,:g,;1,i ii.^"v';il|T[if i;r],0 .,fi.ru, ,.nrregul eritoriu al provinciei), aparlineau ;#;:J,:::1Y::,-:u:^t l deserine aproape a opra parre di nspiriruale ain rxaiii,"manrisririi

Varoped n, T.i^",I".tministiri de peste no^tarefr comunirii;i (,,obqcine,,;Epir.i $coareiop,r,..-ai,,"cq1,#",,";"1l".:_+Iiiri ilffl__ f,,fi?ifl,,:l;m*lii:,,;:io r m r n r - i 5 ; m d n . N e a m l u : r u ; - , a o . \ e r o p o t a m o s d e ' i a m . i ; ; r -2 ; b i s e r i c i i , , s f . G h e o r g h e . . d i na q i - l ; c o m u n i t d l i i ( , ' o b p c i n e i " ) t a r i r r i . i m . a " j l a m . A t h o i - : , - r i r r r r r r i p a t r i a r h a l d i n A ' r i o h l a - r :dn. Bogdana - 2: scoalei primare ain co"riuniiropot _'i-; 1n;rl ,,lii'ii"rel,, din Teodo reni _ 7; mdn.ingdrali - 1: mdn. iberia -

r ; mdn. sr"rir"'-"': ;'mdn. Cdprii,a,na zl.- ,,8n. Ber).,., 1890, vrr, p. 3o8,nota l.8

,,Tpyltr ...", VII, p. 100.

. " Dupd cum mirturise$Ie un demnitar rus, pe lingd acest indemn mai era qi ingrijorarea guvernului 1a -rist ,,ca nu.cumva moqiile din Basarabia ale mindstirilor din Moldova qi Valahia inchinite locuiilor sfinte, deasemenea ;i aver i le mdnis t i r i lor moldovenegt i , i t reaci in miini le autor i tSl i i la ice din Pr incipate gi s i nu ser-veasci pentru singurul scop - de a spori bugetul guvernului" (,,vro6u He rrocny)Knnn eAr4HcrBeHHo yBe-J ' r r. lqeHhropaBl4renbcrBeHuoro o4xera") .- f lypurureenu, II . p , 50 .

"' Iatd unele fapte. tr{ogiile Frisina ;i Alexieni, proprietatea mdn. ,,Sf. Teodor" de la munt. Athos, se di-deau n arendd cu 9000 r. , g i arendaqul e dddea a r indu-i a l tora in arendi cu 16 097 r. , iar impreunl cu di jmade Ia 15rani veni lu l de .pe ac-este nt .rg i i jungea pini la l8 I l3 r. anual . Abuzuri le cu piduri le i t ingeau culmea.De pe moqia Todoreqri 1189 deset ine de pidure t in ird s-au vindut cu c i te 2 rub.4Ocop. deset in i . Arenda sef ic-ea pe termen indelungar, uneori p ini Ia 18 ani . , I rypuutrceauu, I, p. 50-54. Cf . , ,Tpyiur . . . . , ,v11, p. 222-223.

' ' IIypururceauq, I, p. 72-76." Ibidem, I, p. 92-98.

."] in c ,e _ tr ln9-a schimbat s i tua{ia economica se poate vedea din urmitoarele fapte : la parcani qi popouli ,moqii le min. Cipr iana,586 deset . e pimint , se dddeau mai inainte cu 789 ruble qi ld0 r. i n natur i ( f ructe)

; in18?3 acelaqi pdmint a fost arendat cu 4500 r. La Scoreni, de moEia aceleiasi mjnistiri (3g9 deset.) se foioseaarendaqul n_mod gratui t ; -dupd 1873 acel p imint a fost dat in aren<li cu2 '105 r. La Copanca qi Chijcani , mo -gi i le Lavrei Neamlu,6176 deset . , e dddeau in arendi pentru suma d,e 8246 r. in bani , qi 3685 r. ' in naturd(fructe) , pe cind cu noi le mdsuri luate pr in l ic i ta l ie s-a ofer i t suma de l5 226 ruble . in noi ie contracte s-au re-dus foar le mult ; i dreptur i le-arenda_qi lor.- I rypuutxeauv II , p .55. Cfr. , ,Tpyi t t . . . , , , vII , p. 224., , " , ,Tpy.dur. . . ." , I I , p' 225-226.- Afard de aceasta , arhiep. Pavel a mii obl inut in .folosul gcgale lor

duhovniceqt i d in Basarabia din veni tur i le minis t i reqt i pe an. 1873, 1874 gi 1875 o sumi considerabi l i de89 307 r.- , ,En. 8e3." , 1890, VII , p. 312.'' Din_veniturile de pe.moqiile mdni-stireqti striine in Basarabia sinodul rus a achitar, pentru a$ezeminteleb i s e r i c e q t i i n e p a r h i a C h i ; i n i u l u i , i n 1 8 7 8 - , 3 0 3 9 0 r. ; i n l 8 T 9 - 3 0 3 9 0 r. ; i n l g s b - 2 9 ' g 9 0 r. ; i nl 8 8 l - - 2 9 8 9 0 r .

t ,,Tpy|r,t...", VII, p. 227.

.''

-Odatd cu_al ip irea sudului Basarabie i a Rom6nia in 1856, emigrarea , ,rascolnic i lor" in principate asporit foarte mult, deoarece in Principate ei gdseau qi ospitalitate, qi diplind libertate de rit. Un sprijin qi oocrot i re deosebi td au af lar , ,rascolnic i i" n persoana domnitorului Cuza iare , in 1861, e-a ingidui t a inf i in laun scaun episcopal cu arhiereu recunoscut de s tbpinire , avind t i t lu l , ,de Vaslui" . in 1878, n urma tra ta tului dela Berlin, sudul Basarabiei fiind din nou retrocedat Rusiei, Visarion, episcopul din Ismait, a fost recunoscut

de cdtre stdpinirea rusd. M_ullumite-,acestor mprejuriri, ,,rascolul" in-Basirabia devenise destul de puter-nic .- - , ,En. 8e0." , 1893, VIII , p. 294; XIV, p. 47 --478.' " Numdrul to ta l , consla ta t n 1858, era mult mai redus deci t in 1843. Aceasta se expl ica pr in faptul cd

l inutur i le sudice a le Basarabie i , unde locuiau mull i l ipoveni , t recuse la Moldova.' " ln 1866, s-au cerut gt i r i asupra l ipoveni lor la noi ;i de la b lagocini . Rispunsuri le acestora , nsd, eraufoarte vagi ;i neprecise. E de crezut cd preofimea evita sd dea autoritAlilor informalii mai exacte de teama canu cumva sd l i se cear i o muncd mai in tensivd in chest iunea ipovenismului .2 " i n P o r u n c i d i n t 7 a p r . 1 8 5 5 : 2 0 i a n . l 8 S 8 ; t 8 o c t . 1 8 i 8 , - , , B e c r . E . p . , , , I g g 0 , V, p . g 4 - , g 5 .

t' Taruugea, II, p. 233.

1 5 6

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 121/286

. : n l e. - - : l o r

- : ' )= l r n

Tfit|llr :trl-

r u - : Jl n

22 Cu pri le jul acestor d ispozi l iuni , ei ; i -au exprimat mullumir i le in tr-o adresd inainta td lui Alexandru

lL-. I|pyeiauu-. ,,Pacrc. u 6np." in .' tsecr' Eap." 1909, X, p' 66 l-662') : \ , ,Tpydt . . ." I I I , p. 26-27." , , B e c r. E c p . " , 1 8 8 7 , 1 i ' , P. 8 3 2 ."5 , ,Becr. Eap '" 1883, VII , P. 357.^ ',,Siiprrrnt'rco6ot)tr

coaecru a oQu4uan'no,u ocaeulenuu",-- ,,Becr. Eap.", 1915'VII' p. 325--333-' ; , ,Becr. Eap." , 1880, V' P. 92 .)'

, ,Tpydt t . . ." , I I l , P. 23-30-tu ,,Tpydr,t..'", III, P. 30 .to i'"6iu",,i.;ii..;.

',,Sf. Cruce" - pentru combaterea schismei s-a infiinlat in 1865 n. ora.gul Sara-

tov, de cdtre arhiepiscopul i'oanichie, mai tirziu - mitropotit al M.oscov^ei,. e urmi - al Chievului' Dupd

aceast; pild;, sinodul a recomandat qi episcopilor celorlilte eparhii s5- ndemne pe pdstorili, dupl nevoile

io.ut", tu'infiinlarea ,,Frd1imilor". Odatd cu aceasta, episcopilor eparhioJi li s-a trimis gi proiectul de regulament

al , ,Frd1imii" , ,Sf . Cruce".- , ,Tpvdut ' . ." I I I ' p' 3l '3t , ,Tpy)t t . . ." , I I I , P. 24 .' t ' Ibidem, p. 34-35.,, iutoliu.i"'p.ntru care arhiep. Pavel a stdruit. pentru infiinlarea acestor cursuri erau lipsa de pregdtire a

preotiloi iolafi in chestiuni de sihismi $i sectantism.- ,,En. Bed.", 1893, XIV, p. 477.' 3a ,,T py}t't..." . IIl, p' 5l-54.

tt' Ibi'dem, III, p. 37-48. Cfr. preot. Dumbravd, p' 88-93'.t ;;; ;; ;e-comunici un ceicetitor, aceste. ezultate conslau in faptul cd printre ,.rascolnicii" basara-

beni ,,a inJeput sd se observe o miqcare spre o aproprere intre ei qi biserica ortodoxi, iar unii dintre ei' ajungind

la convingeiea de nedreptatea schism"i,'r-au aiipii ta ,,edinoverie", deqi numbrul acestor din urmi in cursul

c i torva ani era mic" . . .- , ,En. Bel '" , 1893 ' XV' p' 488 '"^ '" ' i t - i" ' : r.r^fui

Jr a. i l i" i tu t" canonicd, Pavel icr ia urmdtoarele : , ,Preo1i i vecini (cu sate le schismatice)

n, pot uuJu asupra lor inriuriri bineflcitoare din pricina ci nu cunosc schisma -- un neajuns aproape co -mun pentru toaii preolimea basarabeand".- ,,Tpydr'r"'"' YII' p' 159'

'rs preasf. Melchisedec in vremea stujbei se afla in altar, neluind parte la oficierea serviciului divin'' te , ,Tpydt t . . ' " , VIl , P.42-50.,n i lupa informaliuni le p;bl icate de M. G. (Ganilchi ?) , in 18f8, l i s -au retrocedat ruqi lor 118 biser ic i :

113 cu oarohi i s i 5 fdrd pjrohi i .- , ,En. Bed '" , 1883 ' XV' p' 49 (notd) '" ' i - t i" i i -J in t i .

pr.o t i iu t recut in Pr incipate : icon. Consf . Cal iuc cu famil ia , rectorul qi un-profesor al

seminarului , un preot gi 'un diacon, care erau ' in-sui ta preasf . Melchisedec..- , ,Tpy}t ' r"""VIl ' .p '6 : ,^ ^- , .a2 problema era foarte complicatd. ,,Totul in ea (noua regiune) e deocamdata tn haos" - scrla arnrep'pavel .- , ,Starea el ig ioasi e foai te ja lnic6. Nu qtiu ce-mi va a juta Domnul Dumnezeu sb fac" .- "Tpydw " ;"VII, p. 70 .

a ' \ , ,Tpy |w .. ." , VII , p. 60-88 ' . : . L:-^- :^^^.aa Fondurile de care iirpun"u preoJimea in a doua perioadE constau numai din veniturile bisericeqti ce

erau, cun se ttie, foarte reduse. Cauza eia cX dreptul de monopol al.bisericilor asupra vin-zdrii luminirilor nu

se resDecta cu toatd rt.i.t"l*, ll veniturile de la lumindri in l86ti, de pild5, nu ajungeau decit la suma de 6508 r'

hli;".* i-,,E;"8;;.;;," iSib', xv, p.461-463). Aceste venituri erau foarte reduse, iar dreptul de monopol

,ru ." ..ip."iu qi de citre muili cteiici gi epitropi, chiar qi atunci cind funcliona deja fabrica de lumindri'-

Ib i t lem, 1876, I l , P. 19 ."'--,d"C;ft;J"'.puittiuf.au jucat un rol .atit de mare in Eparhia Chiqindului, incit unii ar fi de pirere

ce toati istolia biseriiii din Basarabia poate fi impirlitd numai in doui perioade: una pind la infiin{area congre-

selor, iar a doua de la aceasti dat6.- Prot' A' Baltaga' ',Amintiri" 'oo E marea AeoseUlre e 'u iaga biser iceascl din Trinsi tvania , care a avut_ grave gi .fa ta le^urmdri ' .a7 Dovada cea mai convingdioare, in acest sens, este faptul cd in gcoalele dihovnlceqtt' intreflnute cu

fonduriG eparhiale, copiii laicl ,,"u .uu primili decit in locurile ie-u." uu.u.tt" dupi primirea copiilor de clerici

ii i" ..raiii""ea de a^pliti o taxi muli mai urcatd decit aceea pe care o_virsau solvenlii - copiii de clerici'' tt pa.l gtefan Ciuhureanu s-a niscut in 1810, a murit in 1896. Iqit din .dascili", firi studii seminariale'

el a fostpreo't in sat. Otigcanii-a. S". qi in $oldineEi din jud. Orhei; a muncit_f^oarte mult 9i pe terenul misionar

piint.. ,,.ur.ofnici,,qi, mai cu seam5, printre eurei, dintie care mai mult de 100, sub influen{a lui, s-au cregti-

nut .- ,-En. 8e0." , '1896, XIII , p- 39t-398 ' Sfr ' , ,MiEc ' d' Ral ta" ; p;^303.-305 ''--"uo Absolvent al seminamiri Oin CtriEinXu, prot. T. Laqcov timp de 40 ani.a slujit altarulu'i in sat. Chiper-

ceni, jud. Orhei, q1 u foJ un iscusit propovdd^uitor, recunoscut de autoritelite eparhiale incX^ n perioada a

doua.'Fiind qi biagocin, di;j ; purtai mutte gr.ijd de construirea bisericilor in cercul lui, s-a ingrijit mult de

; i l ; ; ; ; i ; ; i ; t ,"" i" i i i ' i" t ' "p i[pi ; ; ; l in ld 'b iser ica din chiperceni , jer t f ind pentm ea 1000 rub ' di n

mijloacele-i proprii, u ,nu,i.it mutt qi co folos-pentru invilimintui primar,^ca membru qi pe urmd prefedinte

ui

'Conr.

qcolar eparrr. di*J;J. Oitt.i.p.ot. Laqiov, .r. u rpur un pieot la inmormintarea lui in cuvintarea sa ,

a fost ,,pistor bdn, sfetnic'inlelept qi binevoitor, predicator ilocuent, om de pildi in familie' sef cu d-reptate $r

."nt t i ; . i i . ; . A inceta t a i .- r i" i l i i r rs94 in vir i ta de 65 ani .- , ,En. Bed." , 1894, XXU, p' 825-836; 1895 '

l - I I , p. 21-22: VIII , P. 284-286.' o v. p. 86-87.u' Vori u-i.tti, intre altele, familiile preolilor: $tefan Baltaga (sat. Lozova), Teodor Baltaga (ChiEiniu)'

Luca Lascov (Chiginbu) , pavel Florov ' (s . bornegt i l , Emelian Ghepelchi (Chi; in iu) ' Nicolae Cost inovic i

. : l Q

' l r n- l l

r : i -: r:ta

: i r e

n

" _ : :a

157

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 122/286

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 123/286

PERIOADA A TREIA:1882-1904

Eparhia Chiqiniului sub regimul Fobiedonoslev

I. Organele de ocirmuire

Noul curent polit ic in Rusia.in intperiul larist.- $coaleleReinf in(area vicariat ului.--

PARTEA INTITI.

in eparhia Chiqiniului.* II. Clerul.- III. Pistorifii

CAPITOLUL I- Oberprocurorul Pobiedonos{ev Ei noul regim bisericescbiserice;ti- parohiale.- Re gimul bisericesc n Basarabia.-

Consistorul duhovnicesc.- Activitatea protopopilor.-

Congresele eparhiale

1 .

Evenimentele polit ice de la sfirgitul perioadei a II-a au adus imperiului larist o mareizbindi in raporturile lui externe - realipirea celor trei jinuturi din sudul Basarabiei.Nu tot afit de fericitd a fost insd via{a lui internd. Nemullumirile provocate n societatearusi de felul cum au fost infiptuite marile reforme crefteau mereu qi au dus, n sfirgit, lavesti ta datd de I martie 1881. Asasinarea arului Alexandru II a fost socotit l de st5pinirearusi drept dovadd cd intregul curs al polit icii ei este greqit, cd libertSlile acordate societS-1ii ruse sint premature, cd insu;i spiritul nou al culturii ruse, cu ideile eliberatoare cepitrunsese din Apus, este vitdmdtor'. Odatd pusd diagnoza, era uqor de gdsit mijloacelede vindecare. Drept bazd pentru toatd activitatea de stat s-a adoptat principiul de cir-muire puternici qi singuri-stipinitoare'. Potrivit cu acest principiu, tot ce pdrea ci are un

caracter contrar a fost inldturat fdrd crutare. Pdturilor sociale, gi in primul rind nobili-mii , l i s-a restituit rolul vechi in stat. Nobilii au recdpdtat dreptul de mai inainte de a ficonducdtori gi povdluitori ai poporului de jos' ' . tdrinimea, printr-o mullime de mdsuri,a fost pusd sub tutela autoritilii puternice a statului, in persoana diferililor slujbagi-gu-vernator i , a jutor i de guvernator i , maregal i a i nobi l imi i , , ,zemschi nacialnici" - lua l ide multe ori tot din rindurile nobilimiiu. Biserica oficiald, ca aliatd credincioasd gi in-cercatd a statului, qi de astd datd t-a fost de mare folos. Influenla ei urma sI inlocuiascd,,curentele putrede" venite din Apus, ea fiind, totodatd, chematl prin qcoalele biseri-ceqti-parohiale gi cele incepdtoare (,,u-rxo.nu par.aoru" , sd dea poporului ,,$coaldadevdrat-poporani, adevdrat-na{ionald"o.

Animatorul qi conducdtorul intregii polit ici interne in aceasti perioadd a fost vestitulC. P. Pobiedonosfev, berprocuror al sinoduluib .

De specialitate urist , cu cunoqtinle vaste qi om cu voinfd de fier, Pobiedonoslevnu se mirginea sd activeze numai la resortul bisericesc e-i era incredinf_at. a membru

al consil iului de miniqtri, ca persoand apropiatd de domnitorii imperiului'gi ca cetdgeancu o conceplie bine fixatd, Pobiedo noslev exerciti o influen{d covirqitoare in toateramurile ocirmuiriio pe care, astfel, de fapt, o conducea' - el fiind adevdratul crea-tor al intregului sistem politic din epoca de dupd l88l'u. La temelia acestui sistem erauanumite idei f i lozofice privitoare la viala de stat qi acea obgteascd nu numai dinRusia, ci qi din alte {dri.

1 5 9

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 124/286

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 125/286

]ilil : : eSC

: r - 3n -

r : J l C l

4 - : : s t 5

: - 'h i- : i u -

- : - . : e

r - , _ . l i

- r g -

:-1le

rlr;f . 31-.

1h$j: rlllllHu.r;16

- : e: - - - e

r p - - t-

l r ' t -' ; f

om,. . , . n di fer i te t impur i , in t rupa pr incipiul lu i rel ig ios, expr ima ideea divini tSl i i co-bor- i r i n lume, mbrdcind-o n trup viu gi insuf ie l ind-o cu grai viu; i ddt i tor de via{d,cas i poatd sdld; lu i in t re noi" .

in ce pr iveqte nst ruc{ia poporului , q i ea iq i are rostul $ i puterea n acelaqi imt deadevAr ascuns n suf le tul poporului . Numai aceea;coald este ra inic5 in popor, care- ipe placul lui , a l c i re i rost el i l s imte qi- l vede" .

2 .

Icleile principale care alcdtuiesc concepfia lui Pobiedonostev, precum qi observaliiledin viafd l -au condus la anumite concluzi i pract ice .

Drlpd Pobiedonosfev, statul rus - a;a cum s-a format dupd reforrnele lui Petrucel \{are - in nici un chip nu poate i supus unei prefacer i adicale , i nu are nevoie de-cii de o evoluare treptatA, prin imbundtllirea legislaliei, prin perfec{ionarea morald; i r :u l turald a executor i lor legi i g i a celor pentru care legi le se fac , pr in indreptareamoravur i lor qi pr in int i r i rea e lementului b iser icesc n via15. Aceasta a fost temel iaprograrnului de guvernlmint al lu i Pobiedonostev.

Elementul bisericesc - sus{inea Pobiedonos{ev - trebuie restabilit in via}a ruseas-c5. apa cum a fost in per ioada de pind la Pet ru cel Mare, - insl , b ineinfeles. ot r iv i tcu noua si tual ie a s ta tului gi a societ i{ i i . Clerul t rebuie r idicat ia in i l l imea cuveni te ,asigur indu- i -se ia{a mater ia l5 de cdt re sta t , ; i lu i anume rebu ie ncredin{atX ndrurnarea

spir i tuald-morale poponr lui . n acesl scop mij loacele de inst rucl ie ale cierulLr i rebuiespor i re qi a ise da put infa de a exerci ta o inf luen{d argi ; i adincd asupra uluror la tur i lorvie{ i i poporului .

Problema e cu atit mai ugoari, cu cit ea e favorizatd de insiqi viala poporului rus :i n ea s15 necl int i td credir- r1an Dumnezeu g i poporui simplu, de; i adeseor i i incongt ient ,i ; i indreaptd tot suf le tul cdt re Dumnezeu ' ' .

Gisind in vial i condi l iuni at i t de pr ie lnice pentru programul lui , Pobiedonoslevinceput s6-l aplice cu o energie de fier ;;i cu o neostenit5 consecvenld. n primul rinda ridicat insemnitatea func{iunii sale de oberprocuror la o valoare neobi;nuitX gi aimpus societdli i qi stdpinir i i respect qi atenlie pentru problemele bisericeqti. fa15 denevoile bisericii ortodoxe pi ale reprezentan{ilor ei, atit ale celor inferiori, cit gi al ecelor superiori Pobiedonoslev stiruia asupra faptului cd siricia materiald a preo{imii,urni l in la qi starea ei inapoiatd , nivelul ei in te lectual Ei cul tural uneor i scdzut , cd acesteatoate sint pdcalul comun al vie{ii istorice ruse, pdcat ce trebuie ispdqit de to}i cu sfor}iri

comune. Avind, insd, toat i gr i ja de bunSstarea mater ia le gi valoarea social -morale aclerului, Pobiedonos{ev cerea, totodatd, ca preofimea si fie vrednicd de acele buntrrice i se dau din resursele poporului, qi de acea situalie pe care el i-o pregdtea prin refor-mele , d ispozi l iuni le g i mar i le lu i sfor{dr i .

incepincl cu anu l 1880 se ia, in aceastd direclie, un qir de mdsuri : se infiinleazdar;ezdminte noi cu caracter spiritual-instructiv qi de binefacere; se restabilesc q;i sereinnoiesc unele forme de regim bisericesc din perioada veche a Rusi ei, forme uitatein ultimul timp ; se fac mari schimbdri in ocirmuirea superioare bisericeasci $i se creea-zd inst i tu{ i i noi ; se re inf i in{eazi gi se deschid mul te parohi i noi ; iau f i inJd o nrul l imede ,,obqcine" de femei - mai des - cu qcoale qi a;ezdminte de binefacere pentru popu-latia din imprejurimi, de asemenea qi mindstiri de cdlugdri qi de maici ; se irrfiin{eazd,potr iv i t cer infelor locale , eparhi i noi .

Cele mai eficace mdsuri s-au luat pentru imbundt5{irea stdrii m ateriale a preo}imii,prevdzindu-se n acest scop, n bugetul statului, sume mai mult sau mai pulin importante.

S-au inf i in{at pensiuni g i lefur i , s-au luat mdsur i pentru inst ruct ia copi i lor c ler ic i lorinferiori, s-au revizuit din nou regularnentele qcoalelor duhovnicegti editura bisericeas-cd ia un avint nemaivdzut; construirea bisericilor capiti o deosebitd nsemndtate qiindrunrare;tipografiile sinodale din Petersburg qi Moscova se reorganizeazl gi mullumitiacestu; apt au put intd sd scoatd n f iecare an mai mul te mi i de publ ical i i ef t ine, cu con-

I I N . P \ r l ) ( , r . , i I l l 6 l

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 126/286

{inut religios-moral, pentru popor. insd, opera cea mai mare a lui Pobiedonocotitd de el cea mai folositoare pentru stat, este arezarea nvd{dmintului primarbiserice;ti gi-organizarea ui in deplin acord cu biserica'' ' . Aceasta s-a ficut in lIau cipltat. In. aprobare ,,Regulile privitoare la qcoalele bisericeqti-parohialeBprnao qepKoBHo-npr4xoAcKr{xuxo.nax"), prin care a luat fiin}5 un nou tip de qc

mard - qcoala a;a-zisd bisericeascS-parohial5'0.Scopul acestor qcoale era educa fia religioasS-moral i a generaliilor tinere in

credin{ei ortodoxe qi cel nafional,_ eea ce urma si aducd ,,regenerarea sufledesdvirqi rea morald a poporului" '" . Pentru a at inge acest scop;coala era chintipireascd in inima copiilor principalele adevdruri ale credin{ei qi evlaviei , sdgd inimile spre bisericd qi sd le indrumeze voinla spre ascultare fa\d de ea. Prastfel , qcoala bisericeasc5-parohiald, dupd cum spunea Pobiedonosfev in Iinaintat consil iului de stat la 23 aprilie 1895, ,,va fi un nestrimutat sprijin moranivdlirii acelor pseudoinvildturi religioase qi sociale, ce diz olvd credinla po pprincipiul de stat"'. Obiectul principal in qcoalele bisericeqti-parohiale este r(toate celelalte obiecte, afard de aritmet ica, , ,sint" - astfel cum a spus Pobieintr-o dare a lui de seami - ,,un fel de completare qi dezvoltare a obiectului pripCdrfile de cit ire in l . rusd urmau si aibd buc6{i cu con{inut bisericesc-instruct

. t ar l c 'in 1888, pr in , ,Regul i le pr ivi toare Ia f i l ia le le judelene ale Consi l i i lor qcol

hiale", (,,flparrlo o6 Yes4Hr'rx O'rge.nenuax EnapxnaJrbHr,Ix ulrnnqHutx Co tqcoalele bisericeqti-parohiale au cdpdtat o organizare mai precisi Ei mai train

Cu supravegherea nv5l5mintului primar, mullumitd stiruin{elor lui Pobiea fost insircinatd preolimea, ceea ce avea o insemnitate covirqitoare n toatd o{ia acestui nvildmint2o. Pe lingi preotul rural, care era conducdtorul principallei bisericeqti-parohiale, ra qi invdl5torul, pe care Pobiedonos{ev qi-l inchipuiadupd tipul v estitului S. A. Racin schi' '. Astfel, preotul ce era insdrcinat si preligia in gcoal6, qi alituri de el invdldtorul, erau chemali sd ducd in masa pidealurile bisericegti, principiile relrgioase-morale gi tradil i i le istorice-nalional

Pentru dezvol tarea_invSldmintuiui r imar-biser icesc -au pus la dispozi l ia senorme sume de bani" gi scopul a fost atins pe deplin, inmulfindu-se qcoaleceqti-parohiale ntr-un chip nemaivdzut pinS atunci. Pe cind in ultimul an al dorAlexandru II nu existau in Rusia decit 273 de qcoale biser.-parohiale cu 13 03.pii de ambele sexe, n anii urmdtori ele se infiin{ari cu miile. Dezvoltarea qcoser.-parohiale in Rusia in aceastd perioadd se poate vedea mai uqor din tabmdtor :

A n i i N u m i r u l;coale lor

N u m d r u lc o p i i l o r

Ajutorulbinesc

d i nfond uri le

locale

Ajutorulbdnesc

d i nbugetuls ta tului

Ajutorulbdnesc

de lazemstvi

undezemstve

locale nu erau

Tfon

t 8 8 4

1894

1902

5 5 1 7

29 746

43 602

137 31 3

317 442

| 764 912

434 0002 685 300

6 707 900

55 500525 500

6 826 000

506 300

826 900

a -J I

1 4

in 1902 func{ionau l5 qcoale normale biser icegt i ;373 - gcoale ,vtorocl411 - $c. cu doud clase 21 323 - ;c . cu o s ingur i c lasi ; 21 364 - $c. , ,q i 116 - qc. de apl ical ie pe l ingd seminar i i eologice.gi Ec. eparhiale . n acesurmau cursur i le I 782 883 de copi i de arnbele sexer+.

162

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 127/286

3 .

Sistemul de guvernlmint introdus de cdtre farul Alexandru llI , poviluit de pobie-donosfe.v, -avut repercusiuni in toate laturile

"i"1ifUir..i."f,ti-.erigiouse din Basarabia.Intiiul fapt mai insemnat, cu care a inceput i" g"r"i"Lla regimul lui pobiedonos-

{ev' a fost reinfiinfarea.vrcariatului. Dupd cum.se qtie25---ut,ll

in .pu.rriu--t igi,rau-lui a . fost desf i in{at n 1873, n urma intervenl ie i rhiep. Fur. r. La 16 oct . 1gg2 vica-r ia tul a fost . inf i in lat din nou, f i ind numit .a .u i .ar episcopui . t"g"r l i r r ; t 'o ."ol l ." r," -bil irea vicariatului s-a fdcut de asti dati mai .tnuit a ' in

-itip.".1u.ariintimpldtoare, dato-ritd fap.tului cd.arhiep. Serghie (Liapidevschi;27, intiiui;;hI;;:;". al Basarabiei n acea_std perioadd, fi ind numit in eparhii Chiqindului - atun.i-cina ,. afla la petersburg,

in calitate de membru ar sinodurui - muiti vreme"-; ;;;;r;l inrre in ocirmuirea noiieparhii ' Deci, era nevoie de un arhiereu-supleantr. are u. ii lr,ut inlocui p" a.t i .p;s-copul eparhiot' Cu toate acestea, mdsura .ardtatra o."rpunaJu pe deplin gi spir i tuluinoului regim, aqa incit vicariatul nu numai ci n-a rost iesfi inlui in nur-Jui", u", ' .,vremea, numdrul arhiereilor vicari a fost incd sporit.

Spre a introduce o anumitd ordine in raporturile reciproce dintre episcopul eparhiotqi. vica-r,.,arh^iepiscopul erghie a intocmit .o.,instruc{ie, ararina sr.ra . .J-p.i"r1,a uvicarului"' in fond, baza legald a activiteti i artrieieutui-vi.u. gi in aceasti perioadiriminea aceeaqi pe care vicariatul fusese nfiinlat i" i84829 ir practici, insd, cercul deactivitate al vicarului ' nefiind orecizat prin lege, r" r.tti.lu,-aupe uolnlu ti'.onr;Jlru-

fi i le episcopilor eparhioli. Sub episcopur Isalciier,,, " . ,nujui iui Serghie, a..pi*1.vicarului au fost mdrite., Anume, in lipsa episcopului .purtrio't, .u ocazia vizitelor cano-nice, vicarul avea sarcina ,,de a aproba- toal^" iu.nul.t" instituliilor au[ounl..iii, uprimi cereri qi toatd corespondenla adr^esati reasiinli tului Isaachie, cu exceplia scriso-rilor particulare gi a plicurilor cu bani"3r. Mai tirziu, iub arhiep. Neofitt,,feii,ll a"

".t i-i tate a vicarului a fost din nou schimbat, de astd datd in fivoarea episcopului epar-hiot'r3.. Tendinfa_ de centralism iegitd din regimul general al epocii l-a ficut, astfel ,pe arhiep' Neofit si reducd gi drepturile modeste ale vicarului sdu. ltribu{iile arhiereu-lui-vicar au rrmas, in fond, aceleaqi gi sub episcopul eparhiot Iacob, urmaqul luiNeofit3a.

Pentru intrelinerea arhiereilor-vicari, s-a destinat prin ucazul sinodal nr. 1798 din1890 suma de 3600 ruble anual , care urma a f i luatd din veni tur i le mdn. Curchi , c i tdvrelne aceasta va rimine sub cirma arhiereilor-vicarist.

Mdsuri insemnate s-au luat in aceastd erioadi qi cu privire la consistorul duhovnicesc.

Cea mai importantd a fost introducerea regulamentului revizuit din nou. Pind la ince-putul acestei perioade, consistorul n activitatea ui se cdlduzea de regulamentul publicatin 1841. Cu vremea, potrivit cu mersul vieli i , multe articole din acest regulament s-auinvechit qi au fost inlocuite cu multe dispoziliuni noi, atit generale, cit gi speciale, pri-vitoare la viala bisericeasci, aga ncit aplicarea regulamentului din l84l a devenit foar-te anevoioasi. Spre a-l pune in mai multd concordan 5 cu legile existente gi cu nevoilecurente, regulamentul a fost revizuit de o comisiune speciali de pe lingd direc{iuneacentrald a sinodului, qi, astfel rectificat, regulamentul a intrat in vigoare prin in. apro-bare din 9 apr. 1883 '" .

Noua edilie a fost intocmit6, bineinlele s, n spiri tul noului regim : in regulament s-auintrodus articole noi, iar acele vechi au fost schimbate in scopul de a ridica prestigiulautoritdlilor bisericeqti, de a asigura mai mult drepturile ortodoxismului gi, indeobqte,de a intdri spiritul bisericesc n viati. Spre a inlesni mersul lucrdrilor Consistorului,s-au infiin_lat doud posturi de membru care erau suprabugeta re, i ind pldti te din fonduri-

le locale" ' .Bineinleles cI prin sporirea numdrului de functionari, lucrdrile Consistorului au fostmult inlesniter]8.

Odatd cu infiinlarea noilor posturi s-a inmullit gi numirul func{ionarilor. Pentruintre{inerea lor, dupd propunerea sf. sinod, s-au ciutat de citre congresele din 1895 gi1898 mijloacele necesare. Tot la sfirqitul perioadei, localului Consistorului i s-a fdcut

1 6 3

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 128/286

marl reparat i i pe socofea. la . jnodului , aga inci t funcl ionar i i au fost puqi in cond e m u n c d m u l t m a i p r i e l n i c e r e .

S-au introdus une.le schimbdri ;i in activitatea protopopilor.La baza activitdli i era programul intocmit incd de i 'avel qi aprobat pe ur n

cdtre Serghiet" . Spre a putea supune cancelar i i le protopopef t i 'unui cont iol macace ' s-a in t rodus o anumit i ordine in lucrdr i le u. . i to . canceiar i i , cu indepl ini iemelor obiqnuite

{inerearegistrelor

de intrare qi iegire, a condicilor cje corespone l c .Penlru a fixa 5i lSrgi atribufiile consiliilor prolopopegi, ocirmuirea eparhiali

tocmit in 1893 reguli speciale pentru activitatea u."rtel institulii. ln virtuiea noilog.uli ,consil i i le protopopeqti aveau sarcina de a rezolva unele chestiuni privitoare larici, la raporturile dintre ei qi chiar la starea ntregilor parohiia . Consii i i te pr"t .pis-au dovedi l de mare folos, pentru cd inlesneau mult lc t iv i ta tea organeloi supeocirntuitoare. E de notat,, nsd, cd prin atribufiile ardtate ale acesiei insti tuli i rcalcd deloc central ismul dominant in ocirmuirea eparhiaid . protopopi i ?ngiqi udecit sirnple organe ale ocirmuirii, sau, cum s-a exprirnat preasf. Iacov intr-ode seami cdtre s inod,- . indeosebi persoanele de inciedere ale autor i td l i lor eparin administ rarea clerului l a fa{a l<lcului , ,a , l .

Schimbarea adevdratd n toatd ocirmuirea eparhial2i e pregitea pe alt i cale pi arpr in .act iv i ta tea congreselor enerale ale preo{imii . Aceste^adirndr i ,^ in er ioada a rau desfdgurat o munci foarte insemnatd

pentru ocirmuirea eparhiei gi foarte ro rin urmdr i le ei . Evenimentul cel mai de seamd de la care incepe rolul precumpal_congreselor 9 i care a servi t cabazd pentru acesl ol - a fost t recerea abr ici i drninSr i sub conducerea.preo{imii , e a avut loc la congresul eparhial din l882aa. Hcr i le acestuia au fosl pr imul pas in act ivi ta tea .ongr. r i ln . pr ivi toare la fabr ica epal5 de lunl indr i din noua per ioadi . Int rodusX astfel n sfera de competenl l a aduneparhiale ; i sub conducerea or, fabr ica de luminir i - - - ast fe l cJm se-va vedeadeparte -- a suferit mari prefaceri atit in organizagia, i t gi in toati activifatea ei ,la rindu-i' a avut o inriurire covirgitoare asupra congreselor, alcdtuind o putelbazi economicd pentru tendinlele ;i aspiraliunile a.estir.a,

4 .

Me.nirea principal5 a congreselor eparhiale in aceastd perioadd a rdmas, in faceeaqi satisfacerea nevoilor

materiale ale qcoalelor duhovniceqti din eparhie.congresele, nsd, nu se mdrginesc a rolul lor de odinioard, reiativ pasiv, ci ndzrsd intre in via{a acestor gcoale, mpunindu-gi voinfa conducdforilor acestora. Aqu, pfimea ^ia.in disculie chestiunea nfiinldrii ci. a IV-a extrabugetard la seminarul tegic ' ' . Imbundtdl i r i le , .chiar ; i cele mai insemnate , n starea m-ater ia l5 gcoalelor saproape numai din ini l ia t iva congreselora6.

De la chestiunile pur materiale preolimea trece la problemele de igieni ale ellor, luind hotdriri importante adresate direct Cosiliului qcoalei eparhialeai i" f Sgi,;fimea recomanda consil iului gcoarei - , ,spre cunogtinld qi ptsibild executare.. _giseascd pentru postul de medic - un medic femee, .ur"'ui putea fi mai aproapeleve in chestiunile de sdndtate48. ongresele, n discutii le qi piopunerile lor, treip?r rea didact icS, alcr tuiesc . - .g i , upun judecdl i i aminunl i te 'un . ' . f " .u t asupra cinlbisericesc n gcoala eparhialia' ', un altul asupra mSsuriior pentru pregltirei maestde coruri bisericegti ruralest'. D9pgo1i, pt"o1i*.u s-a ocuiat stdruitor in congreschest iunea lasei de lucru

manual5r. Congreselor u le r imine st rdini n ic i la tur l edtivd in viala qcoalei eparhiale ;i ele recomancli consiliului gcoalei sd numeasci in porile de,,pedagoge - vdduve de preofi avind studii corespunzltoare condiliunil ,onulnl re ' - .

- De la fapte rdzlele, congresele trec la problema importaltd de conclucere genea intregii qcoale, a chestiunea preqedinlelui consil iului qcoalei eparhiale, uind hot5r

t 6 4

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 129/286

: , 3 -

- s at -

J C

: a- . - r i: . l f

€ -- U

: - - - 3 -

ca acesta si fie obligat a-qi consacra tot t impul intru indeplinirea indatoririlor ce-i sintimpuse de regulamentul $coalei. Motivul : ,,Aceasta, dupi pirerea preo{imii, o cerei n t e r e s u l a u z e i , c e e a q i o n v i n g e r c a u q i t o l i a c e i c a r e c u n o s c a c t t r a l a t a r e e a l 5 a$coalei $i se intereseazd de agezarea-i rainicd gi de buna ei . stare in toate ramurile"'Congresul indici gi pe candidatul potrivit pentru acel post ' , .

Mult mai variate, mai importante gi mai semnificative erau noile probleme gi su-

biecte, asupra cdrora congresele eparhiale ndzuiau sd-qi intindd autoritatea. Dintrehotirirife referitoare la aceste ubiecte, unele privesc preo{imea, ca tagmd duhovniceascX,altele - intreaga eparhie.

in ce priveqte preo{imea, congresele aveau rnultd griji de starea ei materiald. ince-pind cu locuin{a preo{ilor qi terminind cu asigurarea acestora, cit ;i a membrilor famili i-lor. inci din 1883, congresul eparhial ia hotdrirea de a se interveni pe lingd locurilein drept, ca preo{imea din eparhia Chi;indului sd fie inzestratd cu locuinle de cdtre paro-hienisr. De a semenea, ongresele se intereseazd mult de Casa emerital5, cerind conducS-torilor ei sd publice in revista eparh. gtirile trebuincioase asupra situaliei acestei in-stituliiss, ocupindu-se cu intocmirea regulamentului ce o privea"o. Tot ?n legdturd custarea material5 a preolimii co_ngresele e ocupd de proiectul amdnunfit referitor la aju-torarea reciprocd a preofimii'/. intervine pe lingd chiriarh pentru aprobarea ?nfiin{drii,,Societ51ii ie ajutorire ieciproci pentru uaauui gi orfani din tagma duhovniceasci"5s;i dezaprobS, n mod categoric, oate incercdrile indreptate de unii clerici contra acestei

hotiriri "" .Cu aceeaqi uare-aminte congresele se ocupau qi de interesele culturale ale preolimii.

Astfel, in 1889 preo{imea studiazi stdruitor dosarele privitoare la infiin}area qcoalei atreia spirituale de biieti la Ismail . ocupindu-se, n legdturd cu aceasta, gi cu chestiuneagranilelor circumscripliei Ecolare Ismail. ce urma sd se formeze odatd cu infiinlareagcoalei , in protopopi i le ud. Ismai l . d in a I I I -a gi a IV-a ale jud. Cetatea Albd, cum;idin protopopia a II-a a jud. Tighinan". O a ltd chestiune, de aceeagi natr-rri qi tot aga deimportanti pentru preo{ime, a fost aceea a gcoalei a doua eparhiale de feten'.

Cu acelapi nteres congresele preoJimii se ocupau cu chestiuni priviloare la intreagaeparhie . ncepind cu anul 1891, mai mul te congrese discutd problema complicat i a in-rocmir i i unei noi d ist r ibuir i _a virsdmintelor ( , ,o l l i r :uocor") de la biser ic i le eparhieipentru qcoalele duhovniceq{it' '. Congresele din 1883 qi 1897 iau in discu{iune chestiunearemunerdrii persoanelor din serviciul administrafiei protopopegti, iar congresul di n1895 - pe acea a sus{inerii materiale a FrSlimii eparhiale ce se forma pe atunci,

cum gi a , ,Edinover iei" din Ismai l" ' .Pe lingd chestiunile materiale, congresele se interesa mult qi de cele culturale,

de activitatea religioasd-moral5. Aqa, ele se ocupd in de aproape de problema infiinliriimai multor qcoale bisericeqti-parohiale i qcoale ncepdtoare (,,gramoti")o*, de chestittneainfiinldrii clasei de cintdre{i pe cale oficiald, deoarece clasa nfiinlati pe cale neoficialdpe lingd casa arhiereascS n 1889 nu putea aduce roadele doriteo'.

Congresul din 1890, pe baza propunerii arhipistoreqti ficutd cu prilejul ucazuluisinodal r. 12 din l9 iunie 1890, si oiupd cu chestiunea convorbirilor extrabisericeEti66,$i mai interesant n privin{a aceasta este aptul ci congresul din 1892, n urma propuneriiarhiepiscopiei, se ocupd cu problema reorganizdrii misionarismului in Basarabia gi orezolvi in chip independent qi altfel de cum a propus-o arhipistorul6t. Mai tirziu, cu pri-vire la misionarism preo{imea pdqeqte gi mai departe, luind asupra-qi d.reptul de aaprecia activitatea misionarilor din punctul de vedere al intereselor eparhieioo. reotimea,insd, nu se mirgineqte la chestiuni rdzle{e din viala religioasd-trisericeasci i ia in dis-cu{ie memoriile (,,uornaAHbre 3anncru") sfaturilor protopope$ti privitoare la nevoileurgente ale intregii eparhii. Hoteririle luate in acea std privinfi sint extrem de importanteqi privesc nu numai nevoile materiale ale eparhiei, ci qi acele culturale, inclusiv publi-caiea cir l i lor in moldoveneqteoe.

in toate cazurile ardtate, congresele eparhiale procedau cu deplind convingere indrepturile lor, gi aceasta se dovedeqte mai cu seamd prin caracterul categoric al acestor

1 6 5

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 130/286

hotdriri, Preo{imea decide a se impune consiliului qcolar al qcoalei eparhiale sd nu facdnici o cheltuiald s,uprabugetard, eea ce agrava starea materiald a preotimii qi a bise-ricilor din eparhie''. Cind un preot s-a adresat congresului din 1883 cu rugimintea de afi scutit de datoria ce-i rdmdsese pentru intre{inerea fiicei sale in gcoala eparhiald,ardtind cd din cauza ac estei datorii consil iul zisei qcoale nu elibereazd fiicei sale cer-tificatul de absolvire,- congresul a hotdrit sd ceari consiliului qc. eparhiale sd i-l eli-bereze, ba mai mult, , , in cazuri asemdndtoare, i nu apl ice astfel de mdsuri, ca unelece nu au un caracter uman"". Spre a evita eventuale datorii f6cute de eleve la qcoaleparhiald, congresul din 1889 recomandd acestui consil iu anumite mdsuri, prevenindu-lci in cazul cind qi dupi aceasta se vor constata astfel de datorii, ele se vor acoperi dinleafa acelor persoane care prin nerespectarea hotdririlor luate de congrese ac posibileasemenea datorli72. Aceeagi atitudine aveau congresele qi fa{5 de directiunea semina-ruluiT:r.Cu preo{ii de rind congresele erau gi mai neinduplecate, cerind ca cei ce se vordovedi neglijen{i in virsarea ddrilor pentru intrefinerea qcoalelor duhovniceqti , si f iemutati provizoriu din parohiile lor qi inlocuili cu al{ii mai conqtiincioqiTa. ongresuldin 1897 se considerd singur stipin pe situalia economici din eparhie gi drept autorita-te superioard pentru toate consil i i le protopopegti. La interven{ia consiliilor protopo-peqti din circ. I-a a jud. Ismail qi a protopopiei Chiqindului, de a mijloci pe lingi sinodca sd se reducd o parte din impozitul pentru direc{iunea centrali, precum gi alte ddriale bisericilor pentru nevoile eparhiale,- completindu-se aceste impozite din venitu-rile fabricii de luminiri "- adunarea preotimii a obligat pe blagocinii cercurilor ard-tate, ca acegtia i facd la adundrile protopopetti o noui distribuire, mai dreaptd, a tuturordXrilor intre bisericile protopopiilor lor _potrivit cu veniturile acestora, ar vedomostii ldistribuirii si fie prezentate chiriarhului'". Se cuvine a se reaminti aici qi imputarea fd-cut6, cu acel prilej, chiar intr-o formd indirecti, de citre adunarea preofimii insdqi sti-pinirii eparhiale_, d ,,n-a fost respectatd" hotdrirea congiesului din 1892 in chestiunemisionar ismului 'o .

in ce fel priveau arhipistorii basarabeni conduita gi activitatea congreselor preoli-mii ?

Arhipdstorii erau, de drept, conducitorii gi supraveghetorii superiori ai lucrdrilorcongreselor 9i in aceastd perioadd. Nici o hotirire a acestora, ca gi in perioada preceden-td, nu putea fi pusi in aplicare, fird aprobarea chiriarhului prin care hotdrirea luati

devenea obligatorie pentru insti tufii le qi persoanele subalterneTT. i chiriarhii se foloseaude ac est drept in deplind misurd, urmdrind hotdririle preolimii cu multd luare-aminte.Insd activitatea congreselor, cu tendinla lor de a-qi lirgi competenla gi a depdqi egileexistente, punea pe chiriarhi intr-o situafie exceplionalS, provocind din partea lor md-suri neobignuite qi chiar opresive. n multe cazuri, in loc de a da a probarea cerutd, ar -hipdstorii cereau in prealabil informa{iuni qi avize de la personalul administrativ saude Ia instituliile respective, pe care le privea hotdririle congreselorTs. Hotdririle prea aspresau exagerate erau gdeseori schimbate de chiriarhi, care tineau si modereze pornirilepripite ale preo{imii7e. Au fost nu o datd cazuri cind chiriarhii refuzau chiar sd aprobehotdririle luate de congrese8o au aprobau opiniunea minoritdli i8l

Episcopii insi nu se mdrgineau la aceste mdsuri spre a modera ndzuinfe le preofimii.Ei stabileau, uneori, pentru convocarea congreselor anumite condifiuni care stinjeneaulibertatea preolimii. Aqa, arhiepiscopul Serghie a dispus ca pentru congresul din 1887si fie alegi deputa{i care au fost in serviciul preo}esc nu mai pulin de zece ani82, ar ep .

Iacob cerea ca pentru congresele eparhiale adundrile protopope$ti sX aleagd, prin votsecret, cite trei candidafi, dintre care episcopul alegea un deputats3. Ep. Isaachie, pentrucongresul din l89l f ixeazd ,,punctele principale", poruncind, totodatd, printr-o cir-culard tuturor protopopilor ca ,,deputafii" pentru congres sd fie aleqi pe termen detrei ani, iar l istele electorale si fie prezentate chiriarhului8a. Cu toate cd congreselepreofimii aveau, intre atribufiile lor, supravegherea qi controlul diferitelor apezdminteeparhiale, exercitindu-le prin anumite persoane gi comisiuni speciale, arhiep. Isaachiepentru controlarea activitifii unor institufii, obiqnuia sd faci qi inspecfii pe neaqteptate

1 6 6

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 131/286

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 132/286

parte, ca oameni ce prin slujba lor aveau legdturi nemijlocite cu via{a local5, de la sinese in{elege cd ei cunoqteau mai bine ca oricine nevoile vie{ii eparhiale qi puteau gisi maiuqor caiea de a le satisface. Aceastd mprejurare impingea preotimea basarabeand spreo activitat e noui, schimbindu-i treptat ati t programul, cit gi felul de procedare. Fap-tul se observd in cursul acestei perioade. Bizuindu-se pe sprijinul economic ce-l ofereafabrica de lumindri qi avind in acest chip in miini cel mai bogat izvor de mijloace bd-neqti, apt ce erau nevoili si recunoasci gi arhipdstorii basarabeni, preo{imea la congre-

sele ei se sim{ea din ce in ce mai ptrternicd qi in drept sd-qi mpuni voin}a in conducereadiferitelor ramuri din viaia eparhiei.in cursul acestei perioade, relafiile intre congrese qi autoritatea episcopald n-au

ajuns la forme precise de asemenea, pi tendin{ele congreselor n-au cipdtat o form6legald definitiv5, insd ele deveneau ot mai pronunlate, scolind la iveali direc{ia qi spiri-lul in care congreseie ;i vor dezvolta in viitor activitatea.

CAPITOLUL II

St{rrea intelectusld qi materiald. a clericilor.- Casa emeritald.- Epitropitt eparhiald.-Societatea de ajutor re,ciproc.- Casa de imprumuturi.- Comitetul eparhial pentruconstruclii.- Chcstiunea infiin{drii societd(ii de asigurare.- Fabrica de lumindri.-

Vrirsd.minte cle procente de la bisericile parohiale

l

in perioada a Ireia s-au petrecut prefaceri importante gi in starea preolimii,- caurmare fireascd, pe de c parte, a prefacerilor introduse n via{a bisericeascd asarabeaniin perioada precedentS, ar pe cie alta - in legdturi cu prevederile nouhii regim.

in primul rincl. starea ntelectuald a clericilor, in ce prive;te sturiiile or, s-a imbun6-ta{it rnult. In 1903, din 10(J8 preoti citri erau in eparhie. rrei prr.rroierei gi zece preoliaveau slticlii a<:ademice, 5 protoierei;i 805 preoti aveau cursui seminari al, T4 - cur-suri seminariale din Romdnia, 9 - cursuri complete de gc. normale, 92 - cursurinecomplete cJe seminarlr '. A$u cd preo{i fird gcoaii nu mai erau, numirul acelora custudii necomplete se impulinase mai mult de jumitate, in schimb sporise mult numdrulabsolven{i lor din seminar i i .

Pentru interese ntelectuale qi de serviciu, pe lingi unele biserici, a indemina preofi-lor, erau bibl io teci in ani i l90l -1903 numdrul lor aiunsese a 196. Erau ; i l0 bibl io-teci judeleneee.

Paralel cu starea intelectuald a clericilor s-a irnbundtetit $i starea lor moralirt 'i '.Printre abaterile de ia disciplina bisericeascd e int?mplau sd fie dintre acelea care pri-vesc in chip direct indatoririle preo{eqti, ca d. ex. neglijenfa fafi de nevoile religioaseale pdstorililor"". Intr-o stare mult mai inferioard se aflau cintire{ii (,,dascdlii"),ati t in ce priveqte cunoaqterea serviciului, cit qi in purtarea lor, in genere"''.

Pentru a inldtura neajunsurile observate, ocirmuirea eparhiald a luat mai multe m5 -suri. E de notat cd dispoziliunile luate in privinfa aceasta erau in perfectl concordan{dcu spiritul regimului centralist, care t indea si reglementeze iece pas al clerului. Cu deo-sebiti griji privea starea spirituali a preo{ilor arhiep. Neofit. El se adresd nu o datd c5 -tre clerici cu epistole in care stdruia si le explice importanla qi condiliunile morale-re-ligioase ale misiunii pdstoreqti, nvitind pe unii preoti sdteqti a arhiepiscopie, unde - spreexaminare - ii punea si ia parte la slujbele dumnezeieqti. Pe lingd aceasta, clericiiau fost obligali sd nu piriseasci parohia lor firi dezlegarea blagocinului, iar cind veneaula Chiqindu, ei trebuia sd se prezinte blagocinului oragului c are a yea cdderea de a- isupraveghea. Candidalii la preolie, inainte de a pleca la parohiile lor, primeau poveleqi invdfdturi indelungate,din partea arhipdstorului in chestiuni privitoare mai cu seamlla misiunea pistoreascd '" ' .

1 6 8

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 133/286

Unii preofi, mai ales dintre cei t ineri , f i ind lipsil i de experien{5 in conducerea can-celariei (registre, inventare), s-au luat mdsuri a ie 'da candidalilor la prc.olie ndrumd-r i le necesarel t '4 .

. Mai multe dispoziliuni s-au luat cu privire la cintdreli . Acei dintre ei care erau no-ta{i de cdtre protopopi cu menfiunea ,, insuficient" la puriare gi cunoaqterea materiei, aufost supuqi examindrii u.nei comisiuni qi, in cazul cind se dovedeau pri{in cdrturari qinedestoinici penlru serviciu, erau puqi in disponibil i tate. Solicitatorilor penlru posturide cintdre{i l i se,cerea sI cunoasci nu numai-tipicul bisericesc, clar gi ciritarea p. not.q i muzica coralSl05.

Pentru a rezolva mai precis qi mai temeinic chestiunea pregitirii cintirefilor, in1897 s-a pus problema infiinfdrii unei clase de cintdre{i pe baze ioiide, in locui vechii;coale de cintdre{i' care in timpul din urmd func{iona cu fonclr-rrileui Arcarjie - arhie-reul -vicar l"6 .

Se cuvine a se nota aici , cd mdsurile ardtate nu aveau puterea unor legi gi obliga-tivitatea lor atirna numai de voinla arhipdstorului care Ie lua, riminincl uu",i . i n..*".,r-tate de citre al1ii.

2 .

S-au fdcut unele schimbdri qi in starea materialS a clericilor. Izvorul neinsemnarperrtrli asigurarea lor material6 era, ca qi in perioada precedenti, pdmint6l

bisericesc.E de notat, insd, cd.,,chestiunea imintului bisericesc, prin mdsurile luate de autoritiliirr perioada a doua'", riminea incd destul de neldmuritd. Multc- neilrteleseri au rezul-tat dupi 1873 din faptul ci prin noua impdrlire a parohiilorr' ' ' , rrnele clin ele au fostdesfiinlate, ar bisericile or au fost aldturate la cele vecine. in asemenea cazuri, Direcfi-unea guberniald a Basarabiei (,,6eccapa6cxoe ly6epucxoe flpauerrne.,), inlelegindcd lotul de pdmint pentru biserici e destinat pentru clerii i , a abrogat clispoziliunile ale-pri-vitoare la inzestrarea cu pimint a bisericilor din parohiile desfiilnlaie, ...u. qi a acelorbiserici la care se aliturau acelea inzestrate cu pemint mai inainte. Dispoziliunile fi indabrogate, loturile tle pimint ale bisericilor care nu izbutise sd-gi scoatd ac6 de hotir-tr icie reveneau, dupd hotlrirea Direcliunii guberniale, vechilor pioprietari, sau se dddeaufdranilor,- indiferent de t impul c?t aceste otr-rri usese n pos^esiunea isericilor. Afaride aceasta, Ia hotdrnicirea lorurilor bisericeq;ti, cirrnuirea giiberniald instrdina to tpimintul ce prisosea peste norma legiuitd,- oricit tirnp acesi pdmint s-ar fi aflat inposesiunea nelit igioasi a bisericilor. Atitudinea sr.,r-aritatd a Direcfiunii gubernialedin Basarabia a agravat ti tli mult situalia materiald a preo{imii, provocind fi o .o..r-ponden{d intinsd intre stip?nirea eparhiald localS qi autdrit5lile cenrrale. lnciputd incldin perioada a doua, aceaste corespondenfd a luat sfirgit abia in 1884, prin ucizul sino-daf nr. 2468 in favoarea preol imi i ' r ' r ' .

T9t cu scopul de a apdra dreptul asupra pdmintulr,ri bisericesc, n 1893, senatul a luathotdrirea ca pdmintul bisericesc, de orice naturd ar fi, si nu fie supus prescripgiei. nurma acestei hotdriri oberprocurorul sinodal .a propus clericilor, in^caz de instriinare,si revendice averea bisericeascd nstrdinatdr u.

. . intinderea pdmintului bisericesc aria mult in parohii. Astfel, n anul 1900, pe lingd 6gde biserici era de la 100 pinr la 120 desetine; pe tinge 59 - de la 66 pini ia 99ies.;98 de biserici aveau cite 66 des.; 138 - de la S+ piie la 60 des.; a83 de biserici aveaucite 33 des'; 43 biserici - de la I pind la 30 des.;pe lingi 47 biserici nu era, in 1900,deloc pimint' Cele mai multe parohii ce nu aveau pdmint bisericesc, sau care aveaucu rnult mai pulin

decit norma legiuitd(33

des.) , erau in partea dinspre Dun5re a Ba-sarabiei. Aici, pe lingd 19 biserici, nu era deloc odmintrfr.Pe lingi pdmintul bisericesc, lericii se bucurau incd din 1858 de dreptul de a se folosi

pentru vitele lor, in mod grat_uit, e.imaqul gb;tesc, drept ce a fost ldrgit in 1g63. popu-laliei nu-i convenea aceasti dispozilie, qi incd din i880^se fdceau plinleri contra ac.i . , iprivilegiu, insd fdrd succes. Aceeagi situalie a rdmas Ei n perioada'a tieia, cu deosebirea

1 6 9

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 134/286

Preotul Ioan Cornovanov, preqedintelemullor congrese eparhia le

ci plingerile contra dreptului clericilor veneau acuma din partea unor insti tuli i ; insdtotul a fost in zadartt2.

Un alt mijloc de existenti al preolimii era salariul. in unele parohii se continuaorinduiala inceputd ncd din perioada precedentd, pe timpul arhiep. Pavel, qi clericii pri-meau leafd de la parohieni, variind de la 300 pind la 600 ruble pe an, pentru servicii lepreoteqtir ' '. Mai insemnat, nsd, in privinta salariului, este faptul cd in aceastd perioadis-a restabili t orinduiala stabil i t i inci sub Nicolae I qi anume, in 1893, sub larul Alexan-dru III, la 24 aprilie, s-a luat din nou hotdrirea de a se achita din vistieria statului, pen-tru asigurarea materiald a clerului, 250 000 ruble, sumd ce urma a fi sporitd in f iecarean potrivit cu resursele vistieriei . Astfel, in 1894 qi 1895, suma creditului a ajuns la cifraae SOO 00 rublerra. Tot atunci a inceput si se fixeze leafa de la stat qi clericilor ba-sarabenirrs, ?S? cd in 1900, 186 de clerici primeau salariu de la statr16. Cu toate acestea,e de notat ci in multe parohii clerul nu era in de ajuns de asigurat nici pe la sfirgitul pe-rioadei acesteia, aqa cd stdpinirea eparhiali spre a veni in ajutorul clericilor in chestiuneamateriali, a fost siliti si ia o misuri excep{ionald gi si suprime parohiile mici gi serace,unindu-le, definitiv, cu parohiile,vecine, atunci cind acestea prezentau conditiuni priel-nice pentru asemenea ontopire" ' .

intr-un mod cu totul deosebit a fost imbundt5{iti starea materiald a clerului catedra-

1 7 0

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 135/286

lei din Chiqiniu, care era firi parohie, aqa ncit nu avea alt mijloc de existenld,dec it eafade la stat, ce, dupd statele anului 1867, abia se ridica pind la 2850 r. anual"o. Spre augura nevoile materiale ale acestui cler, suma sus-ardtati dupi intervenlia stdpiniriieparhiale, a fost completatd cu 1396 ruble 50 cop. Alta a fost, insd, mdsura mai eficacecare a adus un izvor nou de venituri necesare pentru toate nevoile materiale ale cate-dralei. La sfirqitul perioadei, arhipdstorul Basarabiei a obtinut de Ia sinod un imprumutde 150000 ruble din veniturile mindstirilor inchinate din Basarabia, cu condiliunea dea-l resti tui in curs de 17 ani. Cu aceqti bani s-a ridicat pe terenul catedralei din Chiqi-ndu - in col{ul strizilor Alexandrovscaia (Alexandru cel Bun) $i Mihailovscaia (Mi-hai Viteazul) unde se aflau case nvechite cu locuinfe pentru clericii catedralei - o cli-dire noud cu l5 privdlii , cu 6 locuinle la etaj qi clidir i pentru locuinfele clerului cate-dralei. In 1905 toate clddirile noi au fost terminate, trecind sub supravegherea cate-dralei din Chiqindu're. Construclia ridicatd a fost de mare folos. Pe l ingd cd s-a datclerului catedralei locuinle incdpdtoare gi trainice, magazinele clddite erau un mijlocfoarte binos - necesar ati t pentru intrefinerea clerului catedralei, cit qi pentru nevoileinse5i ale acesteia.

3 .

Starea materiald a clerului s-a imbunitdlit qi pe alte cdi, qi anume prin o mai buniorganizare qi dezvoltare a vechilor aqeziminte de binefacere, cum gi prin infiinlareaunor institutii noi de aceeaqi naturi. Dintre cele vechi, intiiul aqezdmint, a care ocirmui-rea eparhiald a inceput a se gindi incd din perioada precedentdr20, fost Casa emeritald,al cdrei scop era acordarea de pensiuni clericilor ieqil i din serviciu, vdduvelor qi or -fanilor acestora.

Dupd cum se $tie, in perioada a doua chestiunea infiinldrii unei Case emeritale s-ahotdrit numai in principiu ; de asemenea se elaborase un proiect de statut al acesteiCase ce urma a fi supus aprobdrii sf . sinod. Proiectul a fost aprobat abia la l8 mai 1889,insd incasarea sumelor de la preolime pentru Casa emeritali, a inceput pini la aprobareastatutului, incd de la20 ianuarie 1886. Pe la sfirqitul acestui an, capitalul de fond formatdin dona{iuni a ajuns la suma de 7570 r. 87 cop., iar acel format din cotiza{ia anual5 amembrilor Casei la cifra de 4595 r.\2t.

Pe temeiul regulamentului, acordarea pensiilor trebuia sd inceapd de la 20 ianuarie1896. De acest drept la pensie, potrivit cu cotizaliile virsate, se bucurau nu numai cle-ricii ieqilidin serviciu, dar qi viduvele lor ce primeau pensiunea sotilor in intregime, deasemenea gi orfanii, indiferent de numirul lor, pini la intrarea lor in serviciu gi pind lacisdtorie (art. 25, 26, 27)t22.

Aplicarea regulamentului intimpina, mari greutdti din cauza numdrului redus alCasei, cum qi a numdrului pensionarilor' ' ' ' . Pentru a face Casei emeritale o situalie ma ibund, la congresul din 1895 s-a luat hotdrirea de a i se intocmi un nou proiect de statut.Potrivit acestuia : a) se stabileqte o cotizafie majoratd qi la fel pentru toti membrii, finin-du-se seami de situalia lor in serviciu : pentru preoli - 9 ruble, pentru diaconi titulari( , ,q ta tnie") 6 ruble , p i pentru cintdrel i - 3 ruble pe an ( in loc de 30,20,10,3 ,2 , q i Iruble anual, cum era fixat in r egulamentul din 1889) ; b) se stabileqte un venit pentrusporirea fondurilor Casei din alteizvoare, intre altele - de la biserici2o/. din perceperilepentru eparhie'" qi din dobinzile fabricii eparhiale de luminiri pind la 10 000 rubleanual ; c) s-a stabilit o singuri coti de pensie, de 40'/", din suma virsati in Casd in oricerdstimp de cdtre participanli, dupi 5 ani de platd. Acest proiect a fost acceptat de cdtrecongresul din 1898 spre cdlduzire qi executare, cu hotdrirea de a se incepe incasarea co-tizaliilor de la membrii Casei qi a cotelor din celelalte surse de la I ianuarie 1899. In 1900proiectul, cu rectificdrile fdcute de stipinirea eparhialS, a fost inaintat spre aprobare, iarpini la aprobare achitirile se ficeau, incepind cu anul 1902, pe temeiul regulamentuluidin 1889.

t 7 1

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 136/286

Mullumitd noilor condiliuni de funclionare, veniturile Casei emeritale au fost musporite n scurt timp. Astfel, din da rea de seami a Casei pe anul 1903 se vede cd din antprecedent rdmisese n numerar 3732 ruble qi in efecte (rentd de 4l() 225 200 rutrle ; i

1903 s-a incasat a) in numerar 34666 r.,-

ceea ce insuma impreund cu restul di1902 (3732 r. ) un to tal de 38 398 r. ; b) in bi le te 15 000 r. ; iar cu restul in bi le(225200 r. ) - 240200 rubler2s. n 1903, s-au achi ta t pensiuni Ia 175 persoanepentru timpul trecut, dupd regulamentul vechi, 3885 ruble'26.

Un alt ajutor pentru siracii din tagma preo{eascd venea de la Epitropia eparhialiinfiinlatl incd de la inceputul perioadei intiiar2T, aceasti institulie avea resurse foarlreduse. Pentru a le spori, congresul eparhial din 1895 a luat hotdri rea de a aloca Epitrcpiei un procent oarecare din veniturile fabricii de luminiri '". Cu toate acestea, aj ttorul destinat pensio^narilor, iduvelor qi orfanilor din partea Epitropiei nu puteadecit foarte mic''". In ultimii ani din aceastd perioadi pensiunea a fost putin mdritrDin darea de seamd pe anul 1901, se vede cd la 87 persoane s-a acordat, in total, abi1565 rubler : ro .

O sumd de bani atit de micd nu putea, bineinleles, sd imbundtdleasci simtitor starmateriali ati t de grea a celor ocroti l i .

Spre a contribui la atingerea acestui scop, congresul eparhial din I 894 a convenit sinfiin{eze in eparhie o ,,Societate de ajutor reciproc pentru vlduve qi orfani din tagmpreofeasci""t'. Tot atunci, o comisie specialS a fost insircinati si elaboreze un proiede statut pentru acea societate, ar ajutorul proiectat f i ind indispensabil gi urgent, s-luat hotirirea a se incepe asigurarea vdduvelor qi orfanilor de la I ianuarie 1895, pi nla intocmirea statutului, dupi urmitoarele norme : a) in caz de moarte a vreunui prerdin eparhie, to{i preofii depun in folosul vdduvei gi orfanilor defunctului cite o rublde persoani ; b) in caz de moarte a vreunui diacon sau cintiref, diaconii gi cintdrelt i tulari qi supranumerari (,,qtafnie" gi ,,sverhgtatnie") depun in folosul viduvelororfanilor defunctului 25 de copeici ; c) de acelaqi ajutor se bucurd gi familiile clericlor deveni{i invalizi ; d) viduvele clericilor care n-au avut copii sau ai cdror copii amijloace de existenfd proprie primesc o jumitate din cotdr32.

Proiectul statutului a fost studiat , corectat qi completat la congresele eparhiale di1895-189813€. ln 1898, congresul eparhial a luat hotdrirea definitivd gi a accept

statutul Societdlii cu oarec are corectdri qi completdri, urmind ca el sd fie supus aprobiri i sf. sinod.Potrivit acestui statut, sint socotili membri ai Societi l i i in mod obligatoriu,- to{i pr r

toiereii, preo{ii, diaconii gi cintdreli i titulari qi supranumerari din eparhia Chiqinduluin mod benevol tofi protoiereii, preotii, diaconii qi cintdrefii bisericilor neparohiaqi ai capelelor, clericii-profesori de religie din qcoalele aice, funclionarii qcoalelor bi sriceqti gi clericii ieqil i la pensie (art.2). Scopul Societilii este de a acorda ajutor urgenlI ) membrilor acesteia atunci cind ei, din cauzd de boald sau din alte nenorociri, ardevenit invalizi pentru cauza activitSlii bisericegi ; 2) vdduvelor, orfanilor gi rudelcce au trdit din fondurile membrilor Societi l i i , in caz de moarte a acestora sau dacd ,au devenit invalizi din cauza activitdtii bisericeqti (art. 1) ; 3) clericii au de asemendrept la ajutorul Societdlii cind sint caterisi{i sau scopi din tagma preo}easci prin hotir ir i , cum si familiile lor, ei fiind chiar in via{d (art. 2l).

Fondurile Societdtii sint astfel formate ; in caz de moarte sau invaliditate a vreunui

din membrii acesteia - protoiereu sau preot,- in folosul acestuia sau al familiei lusau al aceluia cui, afard de sofie qi copii ca moqtenitori direcfi, se testeaz5, oli membrSocietilii, protoiereii gi preofii, depun prin protopopul respectiv cite o rubli ; in caz dmoarte sau invaliditate a vreunuia din membrii Societdlii - diaconi qi cintireli - iaceleaqi condiliuni, toli diaconii qi cintdrelii depun prin protopopi, cite 25 copeici (a r3). Societatea de ajutor reciproc, astfel infiinlatl, a fost dati in grija administratircare vegheazd qi afacerile emeriturii, administralia fiind completati cu un nou membrt

incasdrile SocietSlii $i cheltuielile in cursul acestei perioade au ajuns la sume corsiderabiler3a.

172

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 137/286

- . , t +J t t

: 1 U l: i n: 1 n

' 3 t e

: q l

' . 4

: l c

o alti insti tulie care a luat f i inld in aceastd perioad;, avind acela$i caracter fi lan-tropic pentru inlesnirea stir i i materiale a clericiior, a fost Casa de imprumuturi.

Ideea aceslei nstitulii a fost pentru inti ia <iatd emisi la congresul *paihiai t i in 1903.Jinindu-se seama de faptul ci membrii clerului gi ai familiilor lor se idreseazl deseoriadundrilor eparhiale cu cereri de ajulorare in cazuri de boale grele qi avinciu-se n ve -dere imprejurarea ca aqezimintele existente cu caracter filantrJpic --1 cum sinr Epitro-pia eparhiali, Casa emeritale, Societatea de ajutorare - au menirea lor sneciald si nupof acorda ajutorare bolnavilor, clericilor nevoiagi, sub formi rJe mprumui cu procentechiar pe un timp scurt,- adunarea eparhiald a hotdrit sd infiinleze pe ting; administraliaCasei emer i ta le , - , ,Casa de imprumutur i penrru cler ic i i

"pui t t i" i 'c t r iq lneului , . .S tabi -

l ind principiile acestei nsti tuli i noi, congresul eparhial a ir isdrcinar o comisie specialicu intocmirea regulilor necesare pentnl funclionarea Casei de imprumuturi care' , dupdce au fost t recute pr in adundr i le protopope; t i g i pr in adunarea pieol imi i din 1904, aufost confirmate de ocirmuirea eparhiali la 24 sept. 1904.

Pe temeiul acestor reguli, din Casa de imprumuturi se achiri diferite sume in cazuride boale, pentru ingrijire medicald, de asemenea ;i in cazuri de nenorociri, ca de pild5,secetd, ncendii, grindinS, furturi. Sumele destinate pentru cazuri de bclald erau fixite la200 ruble ati t pentru -p-r9oti, it gi pentru cintdreti, iar pentru alte nevoi - preolilor nul i se da mai mul t de 300 ruble , iar c intdrel i lor nu mai mul t de 100 ruble . in . . i . a in t i ;cazur i imprumuful se da cu procent de 4oyo, ar in celelal te cu g% pe an ($ 5) .

Fondur i le Casei de imprumutur i , pentru imprumutur i cu procente , constau: a) d in5000 ruble , dest inate ,p"entru otdea^una in sumele abr ici i de ' lumindr i , dupd dispozi l iacongresului din 1903"" ; b) d in 1"/ . d in veni tul fabr ic i i de lumindr i , incepind , t . tu tianuar ie 1905;c) din restul r lmas in Societatea e ajutor reciproc dr- rpdmbar tea mem-brilor fdrd mogtenitori direcli sau firi testament di din l'7"- de la bisericile eparhiei,i r tcepind de Ia I ian . 1905;e) donat iur r i le enevole i j ) procJntele uare pr in imprumu_tur i le Casei (S 10) ' Casa de imprumutur i a inceput a funcf iona la I oct . 1903. Lucrd-r i le ei s in t pr ivegheare de adminisr ral ia casei emer i ta le ($$ 12 gi l3) .

Din darea de seamd a Casei de imprumutur i se vede ci in cursul anului 1904 auint rat in Casd 5504 ruble net to . Pentru an. 1905 rdmisese un rest de 29 ruble; la sf i r-qitul lui noiembrie 1905 au intrat din nou in Casd 4249 ruble. S-au achitat Dentru ca-zuri de boal6 2200 ruble, pentru nevoi din cauza secetei - l7l0 rublelr6'.

. Congresele eparhiale_ -atr gindit qi la alte nevoi gi lipsuri ale vielii clericilor. Laadunarea preotimii din 1897 s-a pus chestiunea ocuinfelor care, intr-adevdr, pir"ntupentru sluji torii altarului un mare interes. Dupd constat5.i l .

,,d.putafilor,. acestei adu-ndri, in cele mai multe parohii preofii trebuiai si trbiasci i" nlqte simple .us. leien.qti,uneori la un loc cu stdpinul casei. Pentru a,rezolva chestiunea, ongreiul in tSgZ u p.o-pu1 si se scadd, anual, o pdtrime din sumele.rdmase a biserici, pentru clddirea qi repa-ra{ia incdperilor clericilor, incepind de la I ian. 1898. Banii urmau a se pastra la casade economii pini cind vor fi intrebuintali dupi destinalierJT.

Chestiunea locuin{elor, hotiritd astfel in principiu, a fost discutatd la mai multecongrese n anii urmdtori, trecind prin mai multe stadii, fiinO insi definitiv rezolvatd deadun-area reo{ilor din 1902 qi 1903. Dupi hotiririle acestor adundri, pu}in rectif icatede chiriarh, urma ca pentru construirea qi repara{ia locuinlelor de cieiici , din venitulfabricii eparhiale de luminiri, si se a cu incepeie de la I ian. 903, unrrut, i,irp J. to uni,cite 10 000 ruble, pentru infiin{area unui fond de constructii ; de la fiecare biserici sise ia cite l0 copeici de fiecare cununie gi cite 2 copeici ae fiecare botez trecut in re -gistre.;-in aceeagi proporfie se incasau bani qi de Ia ilerici din veniturile lor p..sonate.Toafi intreprinderea era condusd de un comitet eparhial pentru

construc{ii. Afard deacest comitet eparhial cu. membri numifi de chiriarh, fiecare cerc protopopesc aveacomitetul lui de construc{ie compus din membri aleqi in adundrile protopopeqti.- Comitetul eparhial pentru construcfii trebuia sd se ingrijeascd atit de construirealocuinlelor pentru cler, cit qi de reparalia lor. Acestui comiietirebuia si se adreseze co-mitetele judelene pentru construclii -- in toate chestiunile. Cererile comitetului epar-

S A

,iL.i:tra; . - l

. i - a

lr: tl I

: : : 1 1- ^ l' ) i

t 7 3

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 138/286

hial pentru construcfii 9i ale comisiei de revizuire pentru satisfacerea evoilor de construc- ']$.f,:3:*1ii,

trebuiau ri tuprse, l- prealabil,;";ir;#';i hotdririiadundrii parhiaDin jurnalele congreselor eparhiale se vede ci achitarea banilor din sumele comite-ulu-i pentru construclii, se fdcea in p.oporlie de ra 200 pini ra 1000 rubrei38.n legitura cu problema locuinlelJr

pentru clerici , la cingresul din 1903 s-a pus gihestiunea nfiinldrli unei Socieidii '4."'uilgu.ur" .ontru'lnllndilor a locuinleror biseri-etrr' cum gi are crericiror. Ideea acestei s;ieali 3l;;-J;";atd de arhipSstorul Basara_iei ' Recunoscind tot^ olosul un"i-ut.-..nea S.ocietili, uai,nu."u preofimii a luat hotd-irea de a se discuta itt preatauii-;h;;;n"u ridicatd i""Ju"anr.

proropopeqri, rdmininda rezolvarea definitivd s5 fie datd de congresul eparhial urmdtor,.,o.

4 .

societilile qi institufiile astfel infiinfate. qi organizate au adus, bineinleles, marichimbdri qi imbunitdgii in situalia--cierutuiuuruiu.un.-p'a"

prisos a se adiuga cdproape toata munca ce s-a ceru-t pentru infeptuirea 1;;;"; acestor intreprinderi a fostusd de preo{ime' t i l :Tfd

n-ar fi'p"lr t

re munceas.i lu u"ritu ucces, dacd nu ar fi avura indemind acer necesar izvor de venituri ..-l t;;;;;;u;;;i;; eparhiard de rumindri.zisa fabricdin.eparhia c,hiqindului-1 fgst definitiv infiinlatd sub arhipdsrorul pa-el , pe remeiur n . dec- ret in21 4. . . l lzo $i u . ;" . ; i ; ; ; " i ; ; . '3 din 19 ian. 1871, pe r in_d casa episcopald' aflindu-se tuo .o"iu.erea administraliei ei economiceral Ariliepis-opur Serghie, chial

-r^ancepurur u.t ipLtot.i ,;i; il;;;luiuaiu, incd pe cind se afra raetersburg, uind pante a gedinfere . i r roa, r tu i , ; h" ; ; r f t ; ] rea"a fabr ica preol imi i iar.a lt noiembrie ia.sz, s..gtti. 'r-u ri'rir..ut in;;;;; ';.;, fongresului eparhiar. preo_limii i se oferea si ia fabrjc"a ,in a"pulu sa dispozilie",-ii*iiau-re qi condiliunire aces-ei reformera2.ongresur.rir ssz,ll*; tl Jir-;r1t.:';.;;.r.;r rui S.erghie,n qedinfain 28 noiembrie hotdrit

"..A-;;;i;: a) fabrica .-i"_i"ari va fi luari in primiree ziua de I ianuarie 883 " to.ui"i1t".tuui, "JiJi,i'iiiairil. casei arhierigti, urendd, cu tot materiarul i cu toatd nstalalia, rmind ca pe urma congresur d se n_ri jeasci e a cumpd.ra cesr di ; ; i ."op. i . ru , . a eparhiei b) cu ruarea n primire vai insdrcinat n comiler din, trei O*.lT' rrcl i_d. ;n; . ; . . .u . . , rp r.und cu administra_ia casei arhieresti, va, stabili .";;i-li;il. ban"Ei pEni.i i.Jau..a fabricii, fixind, rot_dat6' plata pentru

fabrici ' p.n,*'-.rriiia localului,ogyqut de fabricd etc. Tot acesromitet a fost insircinat, n -oa p.ori"oriu, si conducd abrica, cdliuzindu-se n acti_itatea sa de ,,Aqezarea u privire ta raurrca d" rr;i;;; Jil'.pa.tria penzei,,,r,, (..IIo_o)KeHue fleugeHcrov Enapxr,ranbHoM,cBeqHoM,p.ar-o4e>>).Aceastd in urmi mdsurd fost uatd pe termen de un an -.u o^in....u..,nr. tiliii.qii .ong.esul a ares o comi_iune de cenzori (<<pesnguoHso,,i*o"r"rer,r);;; ; ?;J"#J.cinatd sd prezinte viiro_ului congres o dare, dei_.ir: "t1n." r.rilriondrii fabricii qi, totodatd, un fer de proiecre conducere fabrici . in .vi i tor. u privire Ja.starea e fapi a inlreprinderi i , onqresulinind seama e dificultSl i l"ut . . r : i tJut . ruu. i . i i , hrt ; i ,J infi inleze n fiecarJ cercrotopopesc ite o prdvdlie pentru intensificare" rra.ii"jumindrilor, iar bisericileparhiei au fost obligate sd veise faUrlcii-d;-;;;il.i1,"." ,' "'ip.""r"rir.;'."ifi'HirfJ:'..??J:E:il:'i,l,Tt;.1ri,'i,ra deocamdati foarre redus, ua.rnirtli" i"u.r.ii^ ,_"" ;rrr"r"roitd sd se imprumuree la diferi te nst i tul i i" l . .h i3r o" i""p. l"ane parricurare, rdt inddobinzi .

'".. ii"il"ild:"Jr.?i'i''i#' ru';i.:i; ;;.:;" , "in'' fl'.n"usr e a ria ePrima organiza{ie'1a1

mu]t,tu1-rnui puJin starornica, fosr dati fabricii de cSrreongresul in 1883ra6, e temeiul ,Polojenieii' .r1ionui. 'd]n'i .n"o gi al proiecturui n-ocmit de comisiunea e ."n"oii"ur u"ri a9 .on ."rriii""irisz. conducerea abi-icii;rJ;$jl:T1il1?1f,. ""t comitet "'";; din doi membri resi e consressi unur

r74

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 139/286

in tot cursul perioadei, ca qi, de altfel , mai tirziu, congresele eparhiale se ocupau cu

cea mai mare bdgar"J. ,*,n'd de fabrica de lumindri. brija principald a congreselor

c o n s l a , n p r i m u l l o c , d e a a j u n g e ^ l a o rg a n i z a t i e i t m a i b u n S a l u c r d r i l o r a b r i c i i 5 i a

diferitelor organe de conducere. in privinta aceasta_ :: t^" T:l ,marischimb5ri in starea

fabricii au fost fdcute de congresele eparhiale din 1893, 1894 Ei 189-5' Prin hotiririle

acestor congrese, .mUrii coriisiunii d-e cenzori au fost insdrcinati sd ia parte la con-

ducerea qi indrumar;;;;*1il;ilor fabrrcii de lumindri in mod energic, sd culeagd in-

formalii asupra steri i fadrlcilor de lumindridin alte eparhii

9ioe baza celor constatate

si prezinte vii torului congres eparhial .ontiJ"i"nt"le qi conciuiiilt lot in aceastd ches-

tiunera8. n administralia fabricii a fost";; i t

qi u1 f treile.a membrurne' n lucrlr i le

cancelariei qi ur..oniiiilffitt f ;btl9i1 li .1f . prdvdliei centrale, s-a introdus mai multd

ordine <lupd modehi;;;;i;ii ain ctt ieu't" . S-au intocmit instruc{ii amdnun{ite pentru

administralia fabricii, pentru .comlslunea de cenzori , pentru conducdtorii prdvili i lor

cercuale, pentru comisiunile de cenzori ale acestor prdvili i '

O alti grijd privitoare la organizalia intreprinderii".t

otgunizarea desfacerii lumi-

nirilor prin prdvdliif"....uuf.";i pe btte cii ' Cele dinti i au luat f i in{i in urma hotd-

ririi congresului din'iagi. D. la ' aiea dati aleste prdvdlii,constituiau principalul obiect

d e g r i j d p e n t r u . o r rg . " r. ' C e r c u r i l e p r o t o p o p e s t i a u , f o s t c h e l , a t e s i d e s c h i d i a s e m e n e aprdvilii, pe rispunOe.."' irii"gl prlo.1imi i cercului, care fixeazd locul, nume$te un

supravegheto., o.o-irirne de-.ontrol etc.r5r. Pufin mai tirziu, blagocinii au fost scu-

ti l i de condu..r.u p.luaililor cercuale, urmind ca preolimea cercuala s5 aleagd alli con-

ducdtor i , cu incepere de la 1 ian ' 1896152 'P e n t r u a i n l e s n i d e s f a c e r e a l u m i n d r i l o r d e l a f a b r i c a e p a r h i a l i , o r g a n i z a r e a c i t d e

bund a prdvlliilor ;.;;i"";

era suficientS. Se cerea ca preofimea sd nu intrebuin-

teze penrru biserici ;;;l-i;1;ai;.Oe 1"^,f"bricaeparhiald. Aceasta era o mare proble-

md, deoarece preotlmea la inceput nu-qi dddea incd bine seama de marea importanti

a intreprind"r;i p"niii-"puttti". 'Pornind de la aceastd dee, congresele cereau preo-

timii ca ea sd indemt" p".-O"."ftfuni te t r-,-i.,tttbuittfeze

decit lumindri de ale fabricii

5o"rni"t":i '."?.""tt.ii i-s-au

aritat ;i mai amdnun{it misurile' prin care putea atrage

p -p"i.rti."i a sq folosi de lumindrile bisericeqti ' .Afard de u."urru]rli ruut-[ 'ote.i..u a" u se rdspindi prin norod, in mod gratuit ' bro-

gura ,,Luminua"u bir".iceascd de ceard (<UeprosHo-Bo.cKoBafl neua>>), e la lavra

,,Sf. Serghie,,, u. in"-uir".i.i, tu pri-a.ii, .ali. 'ufiqati gi la. adundrile sitenilor s5 fi e

ci t i t6 , , Inal tu po.u" .e a" t f i l tuminar i le biser iceqt i -de-cea. rd"r5a 'Congresele, nri , i"- u-Jtivita-tea o.- .u privil la fabrica de lumi'dri' intimpinau

o mare piedica in rlptrrr ;l#;ii 'l;.irrerlio.'rutrificate decdrre particulari' ct

1o"ll_l ,uprocurarea lumindriior falsificate pentru nevoi bisericeqti era interzisd prin legi' partt-

cularii izbuteau ,a mi.oa".a in biserici lumindri falsif icate, reducind prin aceasta veni-

ir.f,. 'u'".r..];,"';. 'irl..u"irr"i* tutnitte.ilor falsificate dat6 mai de mult ' insd ajunse-

se la o mdsur i -" ; ; ' l ; ; ; ; ina cu ani i 1887-1889156 'Aceastd mprejurare a provocat.din partea congreselor eparhiale un qir de misuri'

Spre a inlesni lupta contra falsificdrilor s-a lult, intre altele, hotdrirea ca in rev'

eparh. si fie publicaie in extrase toate dispoziliunile privitoare la acest ucru'"' Admi-

nistra{ia fabricii, din parte-i, s-a.adresat i t i . iout; preolimea cu un fel de circulari in

aceeaqi chestiune. o urU misuri ce s-a recomandat a fost reducerea prelului pentru

lumindrile bisericegti ce se intreb uinleazd u-o.ina.,i"fi religioase n afar6 de'bisericirs8'

In lupta cu tatsificarea lumindriior preolimea a fost ajutatd -qi de autorit5lile cen-

trale superiou.. p.irr-Ei..it. airpoziliuni indreptate contr-a.falsificatorilor' In privinla

aceasta un nou pas in asigurarea pentru biseriii a dreptu.lui de monopolizare a vinz6-

rii luminirilo. Uir".i."Eti t:"1a.", prin circularanr. T0i din 5febr' 1886' a ministerului

de interne, pri., car" Jvreilor qi persoanelor de confesiuni necre;tine li s-a luat dreptul

de a fabrica gi a ;;. r,rlninati bisericegti, nldturindu-se, astfel , cei mai dibaci con-

curenfi . Abuzurile, ioi"*, continuau, sprij inite de circulara ministerului de finanle di n

8 marrie l87li, carel;;;;"t*p.inzdtoriioidreptul de a vinde lumindri' cu bucata sau cu

1 7 5

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 140/286

re

"*"'*..,1'l?'.1".,lJ.:Jl: i.?'' 'cintarul , mai puf in de 20 funt . (8 kg) , pentru int rebuinfele casnicel l ' . Aceastd mpre-jurare a dus la cl ; rborarea oului proiect cle , l r ravi le" penlru fabr icarea q i vinzarea u-rnini r i lor biser icel t r din l4 rnai 1890.

Pe temeiui acestui 1; roiect . inodul pr in hotdr i rea din 21 dec. l5 ian. 1892 93 afixat semnele exierioare de rJistiirgere lumindrilor bisericegti de lumindrile destinara f i in t rebuinlate n case"" . ' f ( ) i . ) (1ala , inodul a publ icat opinia consi l iu lui de sta t di r :27 nai . 1891, asupra ac{iuni lor judee:dtore; ; t i u pr ivi re ia contravenl ia , ,Pravi le lor 'de fabr icare , pdst rare gi vinzare a lurn . biser. r" r. O noud mdsurd in chest iunea umi-ndr i lor in favoarea biser ic i lor a 1-ost i rculara nr. 12 051 din 26 oct . 1892, a ministerulude finanle, prin care se acorda bisericilor dreptul de a infiin{a qi a ginea, pentru vin-zarea lumindrilor cu bucata, pr:iviiii separate de biserici, fdrd ca aceste privdlii sd fi eimpuse de f isc , deopotr ivd cu fabr ici le eparhiale de lumindr i | j2 .

Odatd cu misurile lu.ate de congresele eparhiale in an. 1893-94-95 incepe, intr-adevdr, o noud erd in viata acestei nsti luli i . Prin aceste misuri toate institutiiie in le-gdturd cu activitatea fabricii - administra{ia ei, comisiunile de cenzori , conducereprlvdliilor cercuale - au cdpitat o organizalie definitivS, cu o mai strictd precizare za t r i b u l i u n i l o r i n d a t o r i r i l o r , u r e g u l i j g u r o a s e e n t r u o a t i m u n c a r u ' , i n g e n e r e o a l iactivitatea fabricii a fost intensificatdr6r.

Pe baza unei experienle de mai bine de l0 ani ; i i pe temeiul legilor in vigoare ir

* w*--&.

w

l ' i { t

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 141/286

i n 1 8 9 8 2 8 5 8 8 9 r ." 1899 348 283 r ." 1900 - 326 698 r." 1 9 0 1 2 8 8 9 1 6 r .

l l , ' 1 , c o p . , ,5 l ' / n "7 9 "6 0 ' / , "

" 1 8 9 7 - 2 5 7 3 4 7 r . 6 9 | / ^ ( . r . 1902 379 998 r. 28 "1993 384 947 r . 261994 403 547 r. 27 "1 9 0 5 - 3 6 0 6 8 2 . 5 4 t / " "

" 1895 1250 ." 1896 4650 ." 1897 4082 r." 1 8 9 8 2 2 7 8 0 r ." 1899 32 034 r." 1 9 0 0 1 4 0 0 0 r ." l9 0 l - 2 9 8 8 5 r." 1902 30 800 r." 1903 26 629 r." 1904 29 202 r." 1905 41 003 r.

in decembrie 1882 ay:l .a fabrigii, in momentul trecerii la preofime, era prlat suma de 54 674 rub. 4t 12- op. ' t ' , iar Ia sfirgitut perioaali, in septembrie 190brica poseda bani qi avere in valoare de 330 iTi r:-t;\-r- 'r^;;."\5;""'"'*r7 v

.. In cursul acestei perioade, de la rgg3 - an de predare a fabrlcii - qi pind ladin venitul net al fabricii s-au achitat pentru diferite n"uoi.pu.rriale urmitoarele s

i n 1 8 8 3 1 8 0 5 ." 1 8 8 4 2 8 0 0 ." 1885 3000 r ." 1886 2000 r." 1 8 8 7 2 0 0 0 ." 1888 2000 r." 1889 2000 r." 1 8 9 0 2 0 0 0 ." 1 8 9 1 2 3 0 0 r ." 1892 l8 680 r." 1 8 9 3 - 7 0 7 5 ." 1 8 9 4 l0 0 0 3 r .

in total, in cursul a 23 ani s_a achitat suma de 2g6 077 r.t7tAstfel, fabrica eparhiali de lumindri, o insti tulie rou.i" modestd gi neinsemninceput ' a.ajuns in cursul perioadei u t r iu un agezdmint de mare insemndtate ce adeparhiei qi' in primul rind, clerului basarabean, oloase ,6;;tr;;p;.. '-"-"""" --

5 .

Un alt izvor de resurse pentru scopurile clerului consta n veniturile bisericilor phiale de la luminiri gi din cutii , venituri care, de asemenea, rau ra dispozilia preolDe aici se luau acele numeroase ,,cote de procente" (<<npoqeHTHbre83Hocur>) cestituiau temelia principali pentru intrelinerea, in primul ii"a,

"qcoalelor cluhovnicum qi, apoi, a altor a;ezdminte eparhiale.

In chestiunea cofelo-r de procente in perioada a treia s-au fdcut mari schimlce au fost provocate de faptul cd aceste cote ce se incasau de la biserici dupi norma1868, la multe biserici s-au dovedit insuficiente,""prti"a

acoperi toate cheltuicrescinde ale qcoalelo-r or. Se cerea, deci, o noud distiibuire a acestor cote. mai jrpe alte baze' care ar f i corespuns mai mult cu cerinlele vremii, iar pe O. urte'pu.t"'qveni tur i le biser ic i lor. .Cu aceast i chest iune -au ocupat congresele in lggl g i lg92urma mai multor deriberdrirT?, rept bazd pentru noua distrlbuire a coteror de proces-a luat venitul net ar bisericiror epirhiei pe anul rg90, de pe luminiri gi din cutii (<)KeqHo-Korxe,rKonr[i c60po;. Suma total-i a. acestui venit a ajuns la cifra de r49'7t16tf 2 cop. Din ea s-au scizut 23 136.- io- ' / r- .o ;" ; ; ; J"?i .a t , , tu 25/o dintoatetele de procenre ale bisericiror, dupi norma din 1g6g. errit,- zii / . (2i ri6"r.1-; ;i;;

pe temeiul dispozi{iunilor vechi, erau destinate pentru Direcliunea centrald spiritualiRestul, in sumd de 126 588 r., trebuia si serve-asci d.rept bazd noud pentru stabilaqa-ziselor cote de procente destinate pentru intreliner'ea gcoalelor. Un procentaceastd sumd egal cu 1265 r. 88 cop. Avind suma veniturilor bisericegti e circumsc1i i gcolare g i pe cercur i protopopeqi i , dund.r i re reol imi i au precizar cu ugur inld cunui procent din aceste venituri, care. bineinleles, viiia'a"-ri 'o .i..un.,rr.ipli; i; ;

1 7 8

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 142/286

je la un cerc la altul , potrivit cu venituriie bisericilor. pe temeiul acestor date se sta-l i leau cotele de procente atit de la bisericile eparhiei, cit qi de la fiecare circumscrip-1te qcolard 9-icerc protopopesc aparte. Cit priveqte cota de la fiecare Uis.rica apa.t.,ea urma a fi fixatd de citre adunSrile protopope$tir78. ezultatul tuturor acestoi cal-cule- fost majorarea sim{i toare a cotelor de procente de la biser ic i , ceea. . . iu , -Uln. -inleles, mgovdrdtor pentru ele, l isind foarte puline ."ru.r" pentru satisfacerea nevoi-lor locale '" ' . In schimb,- insi , .cu ajutorul acestor cote , era mai u;or de sat isfdcut ne-voile intregii eparhii gi in primut rina - acele ale preolimii .

CAPITOLUL III

S,tarea religioasd-morald a pd.stori(ilor.- Sfintele locaEuri.- Slujba dumnezeiascd.Predica bisericeascd.- Chestiunea convorbirilor extrabiierice;ti in limba moldove-neascd.- Frd(imea ,,Na;terea lui Hristos" ;i cultura religioaid-morald a paroiieni-Lor moldoveni.- Frd(imile culturare ;i cle b'inefacere.- Epitropiite parohiaie.

l

ln perioada a treia, numdrul cregtinilor ortodocgi n eparhia Chisiniului a aiuns la| 417 5ll suflete, dintre care 736 351 erau bnrbali 9i 68i too remellti. c" p.i"ir. r"starea lor religioasS-morald arhipdstorii in dirile lor'de seamd cdtre sinod au relevatputernicul devotament al pdstorililor basarabeni fali de credinld qi bisericd. Alituri,insd, de aceasti virtute creqtineascd e observau gi multe scdderi in ' moravuri, i1 ulula;i obiceiurile religioase, carg xu erau decit urme ale vie{ii primitiv-patriarhale, precumqi ale concep{iei animisticer82.

Pentru cultura religioasi-moralS a acestor credincioqi, pdstorii aveau la dispozilialor diferite mijloace qi intre acestea cel mai insemnat ;i'puiernic

era qi in u..ur]a p.-rloadl slujba dumnezeiascd n sfintele locaguri. Adeviri cere sd notdm cI nu toareciSdiril^e isericeqti corespundeau cu scopuriie lor $i cdj unele, rdmase din trecut, eraufoarte invechite, unse pe jos

_cu ut, cu pe.relii de lemn, u.op"ii t" cu stuf, ., u.op.ilqutgdurit ' La toate acestea, e alocurea, se adiuga gi intrefinerea neglijentd a locaqurilo.iai.Unele biserici duceau gi alte lipsuri - aveau coane gi sf. vase ni,echite, nu aveau toatecdr{ile de rit trebuincioase nici in L slavoni qi nici in L moldou"n.ur.elfo.-silpi"j.""eparhiald, ca gi in anii

_preceden{i,e ingrijea s5 inde-n. prin toate mijloacele p. pu.o-

hieni la construire de biserici noi, care-si corespundd naltei lor meniri. Unele bisericivechi 9i primejdioase pentru serviciu au fost inchiser85, ltele au fost reparate, multeinsd s-au clddit din nou. Multe din constructiile noi ," i5..uu sau din banii parohieni-Ior qi ai altor binefdcdtori, sau cu ajutor bd19;^c e la sinod, de multe ori cu subvenlii al naverile mindstirilor inchinate ale Basarabiei *6.La construc{ia unor biserici contribuiaumult gi arhipdstorii basarabeni cu mijloacele lor proprii ' '?. intre tu..aiit"

-fa.rl"i"acest el, au fost qi repara{iile temeinice ale catedralei din Ctriqindu n 1892 gi 1904, cu m

5i prefacerea capelei de pe lingd casa arhiereasci lmitropoiiej,-i; ls-92rdt. n"u.-u1:e_stei ctiviteli , in 1903 numdrul bisericilor in eparhie a ajuns la l0j2; de piatri _79_5, e lemn - 254, de cirdmidd - 23 bisericir t . in g"n.i . vorbind, dup;';uJ".utuarhipistorilor bgsarabeni, eparhia Chiqindului avea lociguri nu numai ind-estuldtoare,c i gi de pr isos ' '0 .

Slujba dumnezeiascl in-cursul intregii perioade se fdcea in l. slavond gi in l . mol-doveneascdro.l are,. n felul acesta, nu-era

scoasdde fapt ain uiserici nici in aceastdDerloada"', lar pe la sfirEitul acesteia s-au inceput incertdri pentru a pune intrebuin-

larea I ' moldoveneqti n bisericd pe o temelie mai largi gi cu totul legald-formaldre:r.Ar fi de prisos a adiuga cd arhipdstorii cereau ca serviciul divin sd se fac6 cu toatd: i n d u i a l a , c u i n d e p l i n i r e a s t r i c t d i t i p i c u l u i b i s e r i c e s c I 9 a

,,

un u,t mijloc de educalie religioaiS a pistorifilor era predica bisericeascd. n pri-

t '79

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 143/286

vinta aceasta mai activi erau, ca qi in perioada precedenti, inqigi arhiplstorii. Trebuie,insi, notat faptul ci printre chiriarhii basarabeni in aceastd perioadi n-a fost nici unorator de talia lui Pavel Lebedev, gi in predicile ce le rosteau de obicei in catedrala dinChigindu,- de multe ori ei singuii, iai uneori insircinau cu aceasta pe al1iirss,- nuse abiteau de la subiectele strict bisericegti, {inind sd explice invilitura credin}ei, rostulrugiciuni i , a l dragostei cre$t ine$t i tc . ' 'o .

Stdp?nirea eparhiali indemna gi pe pistori sd se ocupe cu predicarea, prin dispo-zil iuni luate prin consistor qi tipdrite in revista eparh.'" Preolii erau obligati si |indregistre de predicd dupi un anumit model, notind : cind, de citre cine, ce anume pre-dicd a fost rostit5rsu. n or. Chiginiu, dupd obiceiul vechi, la catedrald in toate dumi-nicile, sdrbdtorile qi in zile de mari solemnitili, preotimea oriqeneascd linea regulat pre-dici potrivit cu lista intocmitd de consistor. in multe biserici parohiale din Chiqindu fl -neau predici qi elevii seminariqti din cl. a Yl-a, dupd practica veche.

Progrese mari in privinta predicilor nu s-au oblinut nici in aceastd perioadd. To -tuqi, insd, au fost pistori ce s-au distins ca propovdduitori harnici, avind darul cuvin-tuiui. Aga a fost, din cei mai cunosculi, protoiereul Ioan Butucree din-ghigindu, pro-toiereul Nicolae Laqcov, profesor de religie la liceul I-i din Chiginiu'"', prot. PavelFlorov. Acesta din urm5, fi ind preot intr-un sat romanesc, propovdduia in l. moldo-veneasc5, vind o puternicd influentd asupra ascultdtorilor. Dupd el au rdmas, n manu-scrise, sute de predici in graiul p^oporului biqtinaq din Basarabia, dintre care multe s-aup u b l i c a t n r e v. , , L u m i n d t o r u l " ' u ' .

Afard de predici, in unele biserici din Chigindu, Tighina qi Hotin, dupi pilda di ntrecut, se {ineau convorbiri (sau invSlSturi) catihetice in mod regulat ^pi sistematic.Activitatea preolilor pe acest teren, inceputd incd in perioada precedent6'u', a fost in-demnatd in aceasti perioadi prin mai multe misuri. E de crezut, insd, ci gi in Basa-rabia, ca in toatd Rusia, convorbirile nu se jineau in mod satisfdcitor, aqa ncit in 1890,sinodul a dispus printr-o circulari trimisd tuturor arhipdstorilor eparhiali, ca in fie-care eparhie sd se | ind convorbiri asupra credintei. Consistorul din Chiqindu, la rindullui, a dispus ca circulara sinodald si se indeplineasci ,,cu toatd strictefea qi firi ami-nare" .

finind seama de faptul cd munca ce se cerea preolilor nu era tocmai u$oar5, ocir-muirea eparhial5 nu s-a mirginit la mdsurile ardtate, ci a cerut ajutor gi la congresulpreofimii. Acesta a linut sd ardte in hotdrirea lui c5, pentru a avea succes convorbirileextrabisericeqti, e necesar cain zilele de sdrbitori sd fie oprite adundrile sdtenilor (<<cxo-grr>) qi circiumile sd fie inchise2o3. stfel ci de pe urma hotdririi congresului nu seputea prevedea vreun succes deosebit cu privire la executarea circuldrilor de sus, giarhiepiscopul a fost silit si insiste asupra dispoziliunii o dati luate prin urmdtoarea re-zolulie pusd pe hotdrirea congresului : ,,Dupi cum in zile de sdrbdtori gi de duminicise oficiazi liturghiile, cu toate imprejurdrile neprielnice ardtate ce au loc, tot astfel inacele zile trebuie neapdrat si se slujeascl vecerniile qi sd se tind convorbirile".

Pentru a inlesni preofilor aceasti muncd, in <<En. e4.>> ocale, din 1886, se publicauconvorbiri accesibile tuturora privitoare la chestiuni de credintd gi morald cregtindcum gi invildturi de catehism. S-a publicat qi un articol cilduzitor ,,despre metoda con-vorbirii pdstoreqti cu ascultitorii sitegti"20a. Cu toate cd dupi rapoartele blagocinilor.convorbirile extrabisericegti in urma acestor dispoziliuni se {ineau aproape in toatebisericile eparhiei, afard de acele sate unde preolii erau cu totul inculti qi nu cunoqteaulimba rusi, abia peste un an (1891) arhipdstorul Basarabiei n darea sa de seami cdtre

sinod ii aducela cunoqtinfd faptul cd

dispoziliunilestdpinirii in chestia convorbirilor

nu s-au executat aproape deloc"". finind seama de aceste apte gi pornind de la ideeacd ,,convorbirile extrabisericeqti ale pdstorilor sfintei biserici cu poporul sint cea ma:folositoare formd a predicii" , stdpinirea eparhiali a di spus din nou sd se | ind convor-birile in mod regulat qi sistematic, dupi un anumit program, ciutindu-se concursul cin-tdrelilor in cazul cind ei vor avea cunoqtinfele respective, de asemenea gi al invdfdto-rilor qcoalelor bisericegti-parohiale qi ai gcoalelor civile. in acelagi scop, in 1892, st6pi-

1 8 0

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 144/286

: :spo-

€ tinle pre-: . rmi-

i : pre-

To-: -\ ' ln-

BL tro-ltrrln-avel

: : : l d o -jm .3nu-

:3 S-au

muc: dinat lc .

,t | l --{; ln-m 3asa-r - 8 9 0 ,

u : fie-u -.ndul

aml -

["x- -rclr-ru:q:esul

- : i r i lei C X O --.u se

,u{ is . fi:3 re-

: : . inicir:r:el in

nirea eparhiald a intervenit pe lingd epitropul regiunii qcolare din Odessa a si ingdduiepreolimii din eparhie sd {ind convorbiri extrabiserice qti n localurile qcoalelor mini-sterului de instruc{ie. PublicS, de asemenea, d fie atragi la aceastd munci qi invil5toriiacestor qcoale care gi-ar arita dorin1a206. pre a atrage mai mul t no rodul, se recomandaca la convorbiri si se intoneze cintir i biserice$ti.

Cu toate cd programul a fost elaborat atit de amdnunlit qi activitatea preolilor afost supusi unei supravegheri ati t de riguroase, mprejurdrile promiteau pu{ind izbindd.

,,$tiu din practicd"- scria arhipdstorul consistorului care a inceput reorganizarea con-vorbirilor extrabiserice$ti -,,cd fd,rd cdlduz6, directi nu numai cei fdrd studii, ci qi preoliiabsolvenli ai se minarului nu pot, cu pdrere de rdu, conduce convorbirile extrabiseri-ceqti cu deplini izbindi : cei dinti i - din cauza pu{inei qtiinle de carte, iar cei de aldoilea - neavind deprinderea a se intre{ine cu parohienii prin grai viu gi in}eles deei". Pentru a le veni preolilor in ajutor in aceastd privinld, in revista eparhial5, dinordinul arhiepiscopiei, s-a tipdrit .g istd de cirli qi broquri trebuincioase20T,li -au reco-mandat qi mod6le de convorbir i ' "^ .

2 .

Aldturi de greutdlile ardtate mai sus, preolii in activitatea lor pistoreasci extra-bisericeascd ntimpinau gi o altd piedicd mai mare : nec unoatterea imbii ruse de cdtreparohienii moldoveni. Faptul era vechi. Citd vreme credincioq ii moldoveni rlmineau

nelua{i in seami qi preolii aveau putinld si se mdrgineascd a indeplinirea diferitelorslujbe bisericegti, olosindu-se de cdrlile vechi bisericeqti n limba moldov eneasci, acestfapt rdminea neobse rvat. Cind, insi, potrivit cu tendin{ele noului regim, mijloacelegi puterile eparhiale au inceput a se indrepta spre poporul de jos, atunci a ieqit a iveal5starea de plins a parohienilor moldoveni din Basarabia ca o piedicd de nebiruit in mer-sul prefacerilor bisericegti venite din Rusia.

Pentru intiia dati s-a vorbit de necunoa$terea imbii ruse de citre parohienii mol-doveni la congresul preolimii din 1894. Chestiunea a fost ridicati cu un alt prilej, decare se va vorbi pe larg in capitolul urmdtor. Cu privire la cir l i le ce ar putea servi caajutor pentru convorbirile bisericeEti u parohienii moldoveni, acest congres a luat ho-tdrirea si se publice in rev. eparhiali articole , , in limba moldoveneascd-ruseasci", deasemenea-.c-a edaclia acestei eviste si scoati la lumind gi broguri pentru parohiile mol-dovenegti"'. Hotdrirea congresului a fost aprobatd de chiriarhul Neofit, dar cum a fostpusi in practicl - nu avem cunogtinfd. E de crezut, insd, cd rezultatele n-au fost acelea$teptate, deoarece aceea;i chestiune a fost pusi din nou Ia congresul din 1897, careintre altele a luat in disculie memoriile consil i i lor protopope$ti asupra nevoilor urgenteale eparhiei. Printre alte nevoi eparhiale aceste consilii vorbeau de ,,lipsd de cdrli inl. moldoveneascd, l cdror con{inut instructiv ar fi accesibil parohienilor". Lipsa aceasta,dupd cum constatau autorii memoriilor, impiedicd convorbirile bisericeqti ,cu moldo-venii care nu pricep limba ruseascd gi care locuiesc n cea mai mare parte a parohiilordin eparhia Chiqindului". Hotirirea congresului a fo st de astd datd mai precisi gi maienergici. ,,finind ss3rn[('- gldsuia aceastd hotdrire,- , ,cd atiLpreo]ii, cit gi parohieniidin parohiile moldoveneqti au intr-adevir nevoie de culegeri moldoveneqti bine alci-tuite, traduse din L rusd, cu con{inut religios -moral, culegeri de convorbiri, inv5ldturi,predici gi schife din istoria bisericii, care ar putea inviora interesul pentru convorbirileextrabisericeqti la parohienii moldoveni gi a servi de cdlSuzd in chestiunea convorbiri-lor qi pentru preofii, ce se exprimd in l. moldoveneascd oarte des in chip neindestul5-tor,- congresul hotdrSgte a) sd roage redaclia ,,Ved. Eparh." din Chiqiniu sd aibd grijide a ciuta un editor sau un alcdtuitor, care sd compun d culegerea men{ionatd de arti-cole traduse, cu confinut religios-moral, care culegere si f ie tipdritl cu litere biseri-cegti-slavone sau - in cazul extrem - ruseqti, dupi ce se vor primi de la cercurileprotopopetti informa{iuni cu privire la numdrul..bucSli lor pentru bisericile fiecirui cerc,precum qi banii cite o rubl5 de fiecare bucatd'"', de asemenea si roage redaclia a nu

l 8 l

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 145/286

l[sa fir i luare-aminte qi satisfacere hotdrirea congresului eparhial din 18 aug' 1894'

cu privire la publicarea n ,,Ved. Eparh." a articolelor qi broqurilor in I ' moldoveneascd

b) odatd cu iceasta, Epitropiei duhovniceqti eparhiale il. -9.q

mputernicirea de a expe-

;i" i" toate parohiile'moldoveneqti din epaihie evangheliile moldovenegti ce se- aflila cancelaria

^Epitropiei,cu prelul de 15-20 cop. de exemplar,-linind seam,a c faptul

ci sf intele cdr1i, de multd vreme ce stau, sint de acuma stricate foarte rau" '" ' Cu toate

cd hotlrirea congresului era atit de categoric5 qi n-a intimpinat din partea stdpinirii

.fu.tr iut" nici o pledicd, rezultate satisficdtoare nu vedem nici de astd dat5' O mai mare

inviorare in aceist6 ramurd de activitate pdstoreascd edem abia peste doi ani,.la- nce-

putui u". 1900, cind grija cu privire la Citirile religioase-morale qi la convorbirile^ex-

irabisericeqti a trecut lu f .e1it .u nou-infiinlatd a ,,Naqterii lui Hristos" de pe linga

c a t e d r a l a C h i q i n d u l u i .Ideea infiin{5rii acestei rdlimi a fost emisd inci in 1895, insd ea n-a fost infiin{ata

decit in 1899. Conform statutului, scopul principal al fr5limii era luminarea religioasS-

morald a turmei din eparhie in spiri tul bisericii ortodoxe qi apirarea ei de molima ras-

colului gi sectantismuiui (S 2). Afacerile frdfimii erau conduse de adunarea gene-

ral6 a membrilor ei, ce se linea subpreqedinlia arhipXstorului eparhiot, cum qi

-A:. f"-tui r.;1i*li, al cdrui preqedinte era -episcopul-vicar ($$ 9 -qi l5) . Fondurile frdfimii

se compuneau din ,oii"uii i , ofrande, bani slrinqi cu .cutia, din ciqtigurile rezultate di n

desfaceiea publicafiunitoi frdlimii, cum qi din rdmSgilele salariului misionarilor qi aju-

t o r i l o r l o r ( S 2 8 ) .Spre a s intensifica activitatea frdlimii in oraqele din judeJe se in-fiin{au fil iale

19 :'O). Frdlimea avea denumirea de ,,F.51imea ortodoxd religioasi-culturali misio-

nari din Chiqindu" (<.Kuurnuenc-roe npaBocraBHoe pen14I'I,Io3Ho-npocBerI'ITeJ'IbHMucclronepcxoe Eparc 'mor t (S I)2t ' .

Sfatul irSlimii a fosr compur din opt membri : patru membri ai Comitetului epar-

hial misionar - protoier. Ioan Butuc, pr. Vasile Cazacu, profesorii seminarului -

I. parhomovici qi S. Margaritov au intrit ca membri fondatori ; iar all i patru au fost

ut.gi - qeful catedralei prJf. Chris. Bocicovschi, rectorul seminarului prot' A' Ianovschi'

, ,cl iuciaiul catedralei" prot. N. Vasilevschi 9i ,,inspectorul" (subdirector) seminarului

A.parhomovici

; candidali au fost aleEi directorulinvdlimintului primar- A. Crilor'.

protoier. Gheorghe Ddnga, preolii S. Culcilchi qi A. Leliavschi. Preqedintele era epis-

copul-vicar Arcidie2''. La inceputul an. 1900 sfatul fr6{imii a intocmit un. program

aminunlit , cu privire la conferiniele proiectate. Tot atunci a fost pusd qi chestiunea pri-

vitoare ia'infi inlarea pe lingd fiecare biserici a cercurilor culturale dintre persoanele

comunitilii parohiale ce doiesc sd contribuie la cultura religioasS-moraI6 a poporului.

sub preEediniia parohului. Hotdririle fr5limii s-au pus in aplicare in acelaqi an in,unele

;; ; . i l i ain Cttlqi"eu qi din cele sdteqti , unde clericii aveau qi concursul invdlitorilor de

la qcoalele primare.' insiin activitatea ei cultural5 frdlimea s-a izbit de aceleaqi greutd{i : pe de o_ .arte.

Iipsa materialului accesibil parohienilor moldoveni, iar pe de alta,'neqtiinla limbii ru -

seqti greut6ti despre care raportau consiliului frd{imii unii preo}i de la }ard. Pentru a

curma odatd cu aceastd chestiune, stdpinirea eparhiald a inaintat sf . sinod un raport.

la 23 martie 1900, unde scria urmdtoarele: , , in multe sate ale Basarabiei, populalia

creqtinn e alcdtuitd in mare parte exclusiv din moldovenicare gtiu

.nury3ilimba mol-

doveneasc6, qi nu infeleg deloc limba slavond bisericeascd i cea rusd, chiar qi vorbita'Literatura instructivi religioasS-morald, n cd4i' broquri, foi 9i altele care -existi, este

numai in l. rusi Ei ca ataie este naccesibilS populaliei moldovene. Dar totodati 9i mol-

dovenii sint insefa1i de a avea invilituri religioasd qi pova{d, de a primi. indrumare

.i"qii".ur.e qi mingiiere prin citirea'sau ascultarea cuvintului de tipar' O literaturi in

L moldoveneascl ai satisf ice setea popula{iei creqtine moldoveneqti 9i este extr€m 99 n.-

cesard... pentru aceasta ocirmuirea eparhiali intervine sd i se ingdduie ca prin mijloci-

rea fri l imii ,,Naqterea ui Hristos" sau pe altd cale s5. editeze cdrli ' broquri qi foi cu

continui religios-moral in l . moldoveneascd, u litere chirilice alituri de textul rusesc.

t82

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 146/286

" i 1 8 9 4 ,: - : a s c 6 ;

r : expe-: i3 af la: : :aptul, _ Ioate- i r i n i r i i

- : m a f e: i n c e -

- . e e x -M : r l i n g l

- - . . r i-.i fost

- - ' g r a m- - ' n r i -_ t s "

, : 3 n e l e

: . r u -

r i r -: tort ,: i l - , a f

a

: r o l --bi t5 .

: esten o l -

sau fdrd el ' Sinodul' prin ucazul din 5 aprilie 1900, a adus la..cunoqtinla arhipistoruluiacob cd "el nu se opune la edi tarea sus-numitelo , u . . r fa . l l teratur i duhovniceasci . , ,ezolul ia arhipdsroruruj " .^* ; i J ; ucazur sinodal i . lgrs din 17 oct . 1900, gr i_uia asrfel: ,,La Consistor. Sd se infilnleze_-f.Ari;;:Nugr.."u lui Hrisros,, cd ea, prinij loacele sale' poate. sd tipireascl- bropuri, cirli qi foi'cu

conlinut religios-moral in' moldoveneasca, cu li tere ;hir i l i ." , .r,t."t,usesc qi fdrd, prezentindu_le in prearabil nanuscrise pentrua fi revizuite de cenzorii numili de mine : profesorur slminarului,reotul Constantin Popovici,. fi Prof;1o^:uf $coalei ^spirituale preot. Mihail Ceachir,,.entru fo'durile necesare editdrii acestor..foi preasfinlitul Iacob a jertfit din barri i sd i

:::,t# ,?$ti?#';#:o'" u."it,.ii. uue.ito, ,en ';r;il;; din striindtare cdpitar n

odatd cu ucazul sinodului din 1900 ;i cu dispoziliunea arhipistorurui basarabeani;:;;?3ti.li;,, 'lliil, rerigioass-m'o'zta'ut"..hi.;ifi;"ilaou.n; dinBasarabia-a

Pentru tipdrirea oilor pr.oiectate fost aleasi o comisiune are a inceput pubrica-ea oilor n decembrie g002r ' ' Conlinutul oiror pubii ; ; ; ; ' ; r" foarte variat2ts. in 903-au ipdri t 183 848 de exemplar. . r 'p iute (ci te ; ;bi t?dJopeici penrru 100 exempra_e) $i fdre plati s._au epartizat z'aiq d;;;; . ;;;: . ,". .Activitatea rdrimii in aceasti oi*lt:.^.:-:,,g:."";i;.i;.pr."rj jl l90l si,dpinirea par-iali intervint p" iins.u i""Jp"rt- ' i 'L.-uuilnla consiliului ralrm' sd re.acteze motit_elnicegi fragmentein ca4ilJ ufu.rl*qii ir r. ."ra"".;#i qi sravono-moldoveneascd.ererea a fost aprobatd e 11"oa9i.."lit;rri rrali-ii-";;;;;;, inrr-un numrr de l0 000e exemplare un scurt molitvelnic slavo-moldovenesc., iuga.iuni traduse, uate dinolitvelniculmoldovenesc ipdrit in Chigindu n 1g60.

,,j'i::T:o#::",'tii,iT,, o3,lif;ij,:'."#.,l.1lt,nean persoulu_:"n?o.:rorreo{i on-rsspindeauunumainsu,-ublu; ;:F{i,lf.J*:iTilji;"'i1.1i";fr*,1ru::olia qi Cherson. i chiar c"r."r, ' r" 'u" ." t . ' . .g iuri i -r"a." i" . r,esc moldovenii esi t i din

i:t,tSdT$l;'*'"Ji.::i;{:Hff":e*i,ffi g' ;'a" ' i,i."l]".,:?]l i te ri l imii nu se.bucur* q;"i . ; ; l j" ."r a. . . ; ; , : ; ; ; ; : ' ' - :" '1

relevdm d pubri-nlcl^nu qt iau de existenla or l rT.

aLLDr rr tc les; erau sate; unde parohieni iIngr i j indu-se de.nevoi le duhovnice$t ,^ , l l . ,populal ie i

.moldoveneqt i onsi l iu l f rdl imi in 1904 s-a gindir sa int.iuine ; ii";; ':i"od-pentru'

u ; ,. 'in.uuiinfasd redacreze, ?nimbamordoveneasci,.:u.rlt:.rgirtiiiiiEJ,aai Jrirt. q;-ui..i;."qti.enrrua proceda uaimurt ucces, onsiriurrdfimi;'; ilt p."o1i-ii ;_i.;;;",iit;"of::X.".9ff:Xr."u nevoie bisericile' Astfel incep, o l;;;; corespondenli, insi cnesrrunea u s_a ezolvatecirmai irziu.

estfernclfr'" r""ea'.iffffiJ,.i,J, il#lit." .de are drlian

3 .Un art aSezSmint-ce urmdrea scopuri cultural-religioase entru interesele dstori_ilor era frilimea ,,Sf. Vladimi;; ;;;";;rn. Cicimea, ud. rsmait.fari de frdfimile ardrate,;nt.t.r. iJ^.redincioqiio'r-in l..urta perioailr erau ser-ite incd de qase rdtimi d".bi;"i;;;;; ' '"+l:.grqtu'N.urii,rl 'pe lingd biserica ,Niscd_oare de Dumnezeu, ucuria uturoir.i .urgroJ,lir- crr"iiirer, u.un azir de pe lingd ea,n care se ngri jeau ornavi in .no.o. i i ' in t ."^roo;i l , ; ' ; ; ' ' i .ua._uu1;

9i emei;INuq_erea Maicii Domnului" pe ringd uir.?i.u ,,intlarea oom,irt.ri , , dinchigindu ,,Treierar.hj" pe lingd biserica'seml.;;r;; ' r;:{..-d1,",a;,g"a" ,",,s, Alexandru,, pe Iingdr sen ca .Sch imb area a fa1 d . . i n Tieh in a : n r i rg . _ i a tu .b rn a . (Ti rd req r i) p e l in g aiserica ,Adormirea Maicii 'b..r"r"i: 'qi , ,e.op"..-n-' intrt 'rul.i; Domnurui,,din co_.vedenscoe Tamur)., lua cet. eiotl ' .u 'u"ir.p.ii";; ' ; ; t' ' r. 'bin,r. .u..ste frdlimi intr_otare mai bund se afla frdlimea din com-.Vvedenscoe Tamur)-._.Un oarecare jutor avea popuralia e Ia epitropiire ;.;l;;; . , care nsi se dezvorrau

1 8 3

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 147/286

foarte slab,220, ga incit arhipistorul Basarabiei avea dreptul sd scrie in darea lui deseamd pe an. 1903, cum ci in eparhia Chigindului ,,filantropia comunald nu este dez-voltat6, nu sint niciieri aziluri, nu se instituiesc nici epitropii bisericegti22r.

Paralel cu mdsurile ce se luau de cdtre ocirmuirea eparhiali pentru educa{ia reli-gioasd a pdstorifilor, igi gdseau aplicare in viald qi mijloacele vechi, moqtenite din trecut

qi care pentru poporul de jos erau adeseori mai plScute. Aga, se fdceau ca qi mai inainte,procesiuni cu sf . icoand din , ,GArbovd1" , cu un i t inerar to t mai larg ce cupr indea totmai multe localitd{i, procesiuni inso}ite de mul{ime de norod. Continuau qi pelerinajelemoldovenilor credincioqi pe la locurile sfinte, pe la mdndstirile basarabene qi cele dinRusia. Dupd 1880 moldovenii din Basarabia plecau in gloatd la mdn. ,,Sf. Treime" dinChiev, unde-qi petrecea viaia de pustnic cdluglrul lona care ajunsese arhimandrit qi,,prozorlive1"222 esti t in toati Rusia. Mai tirziu mulli moldoveni se duceau la Cronqtadtla protoiereul Ioan Serghiev, care se bucura de o popularitate rar6 ca un pdstor plinde adincd evlavie qi cu multd putere in rugdciunile lui . Acolo ei se spovdduiau a spo-vdduirea comund, primeau impdrtdgania din miinile prot. Serghiev, fiind adinc impre-sionafi de persoana ui gi de toate cite vdzuse. Mul]i umblau pe la Ierusalim, pe la mun-tele Athos, unii se cilugdreau qi acolo qi rimineau, iar al1ii , inapoindu-se, slujeau capreo{i prin sate22'}.

NOTE EXPLICATIVE

I In momentul venir i i lu i Alexandru II I la t ron Rusia , ,era lovi t i de boalS grea , care i-a paral izat to torganismul ,- toate uter i le e i . Acesta a fost . . . ac tul concludent a l inchinic iuni i fa ld de to t ce vine din Occidentuleuropean,. . n urma aceste i ?nchindciuni . . . enea nizuinla ingdduitoare de a in locui or ice , ,barbar ie rusd" cuorice , ,cul turd europeand".. . , ,Cugetul rusesc de s ta t" s l ibea mereu, cedind locul , ,unor concepJi i mai multsau mai pul in cosmopoli te" . Ca rezul ta t , n loc de o s ingurd autor i ta te in |ar i s-au iv i t mai multe autor i td{izemstva parte , judei i tor ia de asemenea, i i le fera te to t aqa, b inci le la fe l" e tc . In acest chip caracter tzaustarea lucrur i lor in Rusia pe la sf i r$ i tu l domniei lu i Alexandru II , ,Vedomost i i le Moscovei" (<.Mdcxoscxr.teBe4ourocrn>) , z iarul vest i tu lui M. Catcov, pe atunci , se poate spune, organ of ic ios a l ocirmuir i i lar is te .-" l l u n x r u . . . " . o . | 8 0 - l 8 1 .

2 , ,Glasul ui Dumnezeu"-- declara noul 1ar Alexandru II I in vest i tu l s iu manifes t d in 29 apr. 1881 -

, ,Ne poruncegte si s tdm cu bdrbi l ie la munca guverndri i , n iddjduind in Pronia lu i Dumnezeu, cu credinlSin puterea gi adevlrul autorit5lii singurS-stipinitoare, pe care Noi sintem chemali s-o intimpinim qi s-o pdzim,pentru binele poporului , de orice a tenta t impotr iva e i" . . .- Ib idem, p. 185.

' ., ,Pentru folosul s ta tului"- z icea noul lar in rescr ip tul d in 2l apr i l ie 1885 dat nobi l imii ruse - , ,Noi

am socot i t de bine ca dvoreni i rosieni qi acuma, ca in vremuri le t recute , s i pdstreze ocul in t i i in conducereaoqtirii, in treburile ocirmuirii gi ale judecdtoriilor locale, in ingrijirea dezinteresatd a nevoilor poporului, inrispinrlirea regulilor de credinld qi supunere prin propria lor pildi". Ibidem, p. 187-213.

1 , ,Ascul ta l i de sfa tur i le gi conducerea maregal i lor nobi l imii"- indemna larul pe preqedin[ i i de volosteaduna{i la Moscova la incoronare in 23 mai 1883.- Ib idem, p. 187,207-2 12 .

'' Ibidem.b Constantin Pobiedonoslev s-a ndscut la 182'7 gi a fdcut studiile intr-o qcoalS speciali de drept

(<yuu, 'nu1e^ rpaBoBeAeHnr>); e la 1860, t imp de c inci ani , a fost profesor de drept c i l ' i l la Univers i ta tea di nMoscova. In l86l a fost invi ta t sd predea dreptul mogteni torului t ronului 5i mari lor duci , Ei as tfe l s -aapropia t de cur tea impirdteascd; i s-a f icut pdrtaE a munca de guverndmint . n i868 a fost numit senator, n1872 - membru in consi l iu l de s ta t , iar in 1880 oberprocuror a l s inodului , dupi conte le D. A. Tols toi , qimembru a l consi l iu lui de miniqtr i . Ult ima numire a fdcut pe atunci o mare sensal ie : pind la Pobiedonos{evnici un oberprocuror nu a junsese a t i t lu l de membru a l consi l iu lui de minigtr i . n 1881. dupd asasinarea aru-lui Alexandru II , Pobiedonoslev a inceput sd joace un rol hot i r i tor in guvernul lar is t , ducind o luptd in -vergunat i contra incercdr i lor const i tu l ionale , imp de 25 de ani . Dupi manifes tul d in 17 oct . 190-5, Pobiedo-nostev $i-a dat demisia din postul de oberprocuror, iar peste un an qi jumdtate , la l0 mart ie 1907, a incet a tdin via{d. El a l isa t mai multe lucr i r i , d intre care cea mai importante , pentru caracter is l ica concepl ie i lu ifilozofice, este ,,Culegerea din Moscova" (<<Mocxoncxr.ui C6opHnr,>), tradusd in mai multe limbi strdine.

7 Pobiedonoslev era sfe tnicul nt im al larului Alexandru II I ; la doui z i le dupd moartea lu i Alexandru l I ,noul 1ar i i scr ie lui Pobiedonoslev: , ,Pentru Dumnezeu, dragul meu Constant in Petrovic i , nu-mi refuza ser-vic iul ce 1i- l cer, qi uq;ureazS-mi r imii mei paf i" . . .- "L'autocrat ie russe" , p. 48 .

8 Pobiedonoslev, n scr isor i le lu i cdtre Alexandru II I , a t i t inainte de venirea acestuia la t ron, cum qiimediat dupi aceasta, stiruia si-i inf51i;eze starea decizutd a Rusiei, $i nu inceta si ceari ,,mina tare" qi, ,voinla hoter i td" in ocirmuire .- <I lucoua.. .>, , p .69-73; 193-195: 206 209; 314-318 ; i a l t . Chiar gimanifestul din 24 apr. a fost redactat de PobiedonosJev. Ihidem, I, p.331--333. Cfr. ,,L'ctutocratie russe",n . 5 5 .

r 8 4

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 148/286

: n Ie ,: tot: i e l e

dind i n

: r I $ ls t ad t

- n i i nr ' ' _ '

-- , '". ' t q -

- i un -

r : l o ll l . : : - l t L l l

r . - : l l lL l - - t r t l :

l , l ' : r H e

1r Intr-o scrisoare PobiedonosJev merturisea singur c5.. atif in Rusia, cit f i in [5rile strdine lAnglta'Franla, cermania, emerica') ;;id i;.;;li so-cote-a ript ',alfa qi omega" a tot-celor ce se petrece in Rusia'-

Ir. A. Teepcxoa, oas aetiaoi;p:;;;'"" c K' II ' niEiii"i"i'u'-l tgoo-tc04 e' z '>' <Becr' Eep'>' 1907'

. Y I I , p . 6 5 4 - 6 6 7 . i , : ^ : - - ^ - : . . r. . ; r ^ - i . r . - p w n t i c i""'fr'riir.l".r"ticovirqitoare a lui pobiedonoslev asupra in_tregii o-cirmuiri a.imperiului larist se explicd nu

numai prin talentut rri "*."iti."li;";;;;li;i.' ci qi^prin fapi-ul ca colegii lui din guvernul jarist ii erau tolr

inferiori ca inteligenla, cuno$tinfe 9i indeobqte .u pi"giti.. p'"ntru--condicerea statului' Aceasta au mirluri-

sit-o chiar qi adversarii 1ri.I o'prrr*ue niAo.oriurT iCOl, No 57 <Cuepra K' II' Ilo6edonoc4eea>' Cfr'

"Pequ". 1907, nr. 59 si a l t -tt oMocrco.crcuf iC6opuurc>' Mocrcea, I90l ',, pobiedonosl"" ."pioJu"" aici ideiie luate de la Homiacov, vestitul slavofil, qi mai iT."I-i de la ma-

rele scriitor T. M. Dostoie"t"fti,"" ""."

era in relalii de intimi prietenie' $i in aenere vorbind' Pobiedonos-

1ev era un convins ua"pt'ui.iluofilismului.- ,,t'oi.toiroti" ,uri"", p' 9'- <Ori' o6epnp'> din an' 1905 -'1907,

p. 92.- <I lucr,na . . . , , I, p' 310-31.1 ' : -^-^ ^ .- . .x lx ' - i -+, ,r, . i nr imqr e n che-s l ',,r ln 1883 Pobiedonos'tev sliia larului ci o asemenea or}antzare-a invildmintului primar.e o 'chestiune

de o importanp primorAii i i ; ; ; ; ; ;1" . . . (<l7 .uctnu.. . , I , i .27) ' . in reforma aceasta si a l l i i vedeau "unadin mar'e idei ale a"..ili'r,i"eiJ*""a.r rii-l-i-";;i';i";.;"ipatele articole ale programului lui Pobiedo-

noslev".- , ,L'autocrat ie russe" , p' 74 ' L:^-- :^^^+: ^-^L:^r- i - -arnorr a- l nrrne n les , tur-,n Cu toate ce acest tip i"'s.ouu creatorii scoalei bisericeqti-parohiale incercau a-l pune in legdturd cu

vechea ;coal' ruseasci, i""i;J ilt.a, . urtt"r de legdturi nu exiita: qcoala noul se deosebea de cea veche atit

prin programut ei, cit qt ."i'-rii - prin spiritul strict bisericesc care predomind intr-insa (Vexoe' 95)'

,, ,,U"p*.ned.r, 1889, Xii,- p.fZi-i2.5. Caracterul qi scopul qcoalelor bisericeqti-parohiale' precum

qi spiritul invd{dmintului to. r" irru"d"r"azd din urmitoarele aispoziiiuni qi limuriri: l) ,,Regulile" (<<flparr-

lru"j un.,lnti*,'din 13 iun. iSSl; 2) ,,Reguli privitoare la qcoalele- ,gramoti" (<<flpanu'na o rrKorlax rpa-uorur,>) din 4 mai lsst; i) ,,n"i".ut il o-b".pio.u.orului sf. sinod inaintat consiliului de stat" (<'flpeAcras-

,reuue o6epnpoKypopa cB. cnHoAa B focygapcreeuHstft coeeD>) din 23 apr' 1895; 4) "MSsuripentru a ras-

pindi pretutindeni $tiinia de carte" 1<Mdpu K noBceMecrHoMy pacnpocrpaHeHuro npar'rotnocrr'r>) bro-

qurd, publicatl in 1892, din po-rr.t ob".p.o.u.o-fui; Sl ',init..t"fit'ni;. (<'O6rx*rnrerunaq 3aflLcKa'>)

ca completare tu p.og.u.Jun;ilt; Ecoalei biser--paroh.; 6) .$coala bisericeasc5-parohiali" <'(qeprosHo-

uDuxorcKan lrrxoaa>) -'ilil;A-plltoier--p' s;i;;";' apdrutd curind dupi ucazul sinodal din 12 iul'

t b 8 4 . c u o r i l e i u l ' . P r a v i l e l o r " d i n l 3 i u n ' l 8 E 4 'tn nBicr. EcP.,> t896 ' VI, P' 793 '

r/ In ,,Instrucliuni" se spune cI chiar -Ei cunoqtintele incepitoare din aritmeticd trebuie sd contribuie

la educa{ia copiilor,,fr.pi.ii,if-"."ain1.iqi at'evtaviei", deoarecc,cdpitind.aceste cunostinle"'copiii nu pot si

nu simti recuno$tinfa faf5 de bisericl pentru grija ei de mami fali de ei"... Predarea cintului bisericesc nu

urm6reqte emolii artisticl .i ina-,,-,ui"u sufleteascd, pietatea inimii'- Din geografie qi istorie' acolo unde

aceste obiecte se predau, J.piii'i."Uti".i ajungd la ,,convingerea ferli cd pafria noastrd a fost totdeauna pu -

ternici prin credinla ort;;;t 9i prin autoiitaiea-larului sin"gur-stipinitor"..' Ca mijloc eficace pentru atinge-

rea scopului principal ."-."."'"t'f""ia exterioari'- iotti."i'obligitorie a rugdciunilor, frecventarea slujbei

dumnezeieqti, supunerea'.efait.".. voinlei lui Dumnezeu"...- iBecr- Eap.', t896' VI' p' 792-799'

tB ol lepx. Ecd., , 1889 ' XXI ' P' 216 ' ^te ol- le 'px. Bed '>, 1888 ' XXIII ' p' 169. l . / I ',,, o asemenea organizare a invil5mintului primar iqi gds91 justificare qi in considera{iu.ni de ordin

economic: opera vasti intreprinsd de Pobiedonostev nu put.i ti inile^prinsd decit de resortul bisericesc' al e

cdrui qcoale costau muli m-Ji ieftin.- <Becr. Eep.>, rcg\, VI, p.79i._<,ll.uct'ua...,>, I, p. 384-386',, S. A. Racinschi, ndscut in 1836, a fost profesor de boianici la Universitatea din Moscova' In 1867'

pdri.sind catedra, ,-u uq"riilu-."qia iui - in saiul siu natal Tatevo, din gub' Smolensc' iar in 1875 s-a con-

iacrat invilimintului primar qi, pdrisindu-qi .u.u.toi"."usci, s-a aqezat n qcoald, unde a dus aceeaqi via{i

cu elevii, devenind .n"irniiu'inuafa,ot.

C9u mai insemnatd caracteristicd a.Scoalei lui Racinschi era predo-

minarea covirqitoare t" ;;;;;";; ; ' i i-bii .luu". obi".i;i principal era religia, iar dupi religie - cintul bise-

ricesc. Racinschi a fosr r"er,"?i..rr .."l.pii.i-.a rpi.iLul bisericesc esre nsuqirea indispensabilS a qcoalei ruseqti

nat ionale . Dinsul nu se interesa de metoade crezind ci , ,pr incipalul .es te .spir i tu l qcoale i" (<[ eprce ' .Bed '> '

lBB9, XXXIII, p. 374; XXII, p. 7 tg-723). Fiini u"-p"iigog entuziast qi ideviratul suflet al gcoalei (in-

fiinlatd de el), Racinschi u-i"Uiti, si ajungd la^succese ce au fost recunoscute qi admirate chiar qi de adver-

sarii fui pe terenul p.d";;;-(%ii1r,'y 7-Ot). $coala infiintatd de.Racinschi a ajuns modelul dupi care

s-a format qcoala bisericieaic6-parohiali. Ideea- acesiei qcoale a fost imbrdliqati de citre Pobiedonos{ev' care

era prietenul inrim qi;;i."t;;iil-nu.inr"rti iiii"i'i...r, II, p.5-6,'38-4 I), cate a luat parte si la

lucririle ulterioare ale ocirmuirii cu privire tu q.out"i" bi."..-putohiule'(.<^En'Bed'>' 1887' XXIV' p' 945-

946J. Racinschi li-u "*p",ii"ii" p"ajgogi." in mai multe artiiole, cum qi in cartea "$coala rurald" (<<C",rt'-

cxal urxo,,rar>). A murit in 1902.,, lntr-o scrisoare citre Alexandru III Pobiedonosfev scria ci. pentru punerea in aplicare a "Pravile-

lor.. privitoare la qc. uiser.-paroh."

.,"uoi" ain pu.t.u r-iJtului de mulli bani, -insd banii puqi aici vor fi' bine-

intetes, mult -ai rodrricidelt'.."r. -ilioun.."'.ir,t aestinut. pentru multe institulii savante"' ,'[Iucuna""" II '

p. 40 . 2:\ V. mai deParte''o E. E. fttuucrcuil. ,,Kortcrautuu l\erpoauu l7o6e0ouoc4ee" in rev-'^"llctopuvecrcufi,Bectuut<-"' 1907'

rv, p.268,cfr. ,,Qeprca.";;i:,-i '8';0:i , i .zs -ii;1ber, irrrr, p. 1486.-"En.8e01"te04, V' p' 27e'

.: .n l a: : t m ,

\ o i. : e a

t n

S T C

: l i l l

: - a- l n

s i: t c \

1 8 5

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 149/286

"" V. mai sus o. l0l.

^ ..20 Preasf' Augustin (in mir - Andrei Gulianilchi) s-a niscut in 1838 in gub. poltava; gi-a ficut sldiile in gc. spirit' din Lubni' in seminarul din Poltava gi in Academia din chie*v, unde a fost'El p.oioo.1863-1870 ' Cilugdrindu-se in 1864, la 1870 a fost numit rector in seminarut din vi lna , iar in lgglepiscop-vicar in eparhia Riazanului, trecild apoi la .Chiqiniu, "nae

a st,,jii .inci ani. e muiit i' is92, ri iepiscop eparhiot in ep. Ecaterinoslavului. Ep.. A.ugustin sja fdcut

"r";J;;;i

p.1., Ir.ie.ii" tuii""lrgl.., hi",care unele s-au publicatin revista Academiei din Ctriev. F cunoscuti Ei c'ariea lui de teologie frn?amentaintrebuinla td ca manual in seminar i i le teologice ._ , ,Tpydtt . . . , , , l l , p. iAS_StZ.27.-Arhiepis.copul Serghie, pind la cilugrrie - Nicolae Liapidevschi, s-a ndscut in or. Tula, in lg2

$i-a ficut studiile in seminarul din Tula qila Academia din Moscova, ierminind-o cu titiu a. ilugirt.,te-ologie' S^-a cilugirit in 1844. Timp de mai mulfi ani a fost profesor, inspector $i rector la Academia dMoscova. ln 1860 a fost numit episcop.de cursc I ni"il"-i. i"'.;;;'cil;i;iurui a fost mutar din eo. Caznului la 2 l august 1882, Ei a sta t a ic i p ini la t2 ian . 1891, c ind a fost t . j"r i . . . i iu 'o ; ; ; : - i .- ' i sb5", .umit mitropol i t l a Moscova, unde-a gi muri t in 1898. Arhiepiscoput ; . . ln i" a fost un credincios adeptregimului lui Pobiedonosfev - regim de forme stricte biseriieqti-i"rigi."i.',,Martor apropiat al munciiisprdvilor pururea pomenitului.mitropolit Filaret", Serghie, i"tr-"a.t;i,," pe$it pe urmele marelui rivntor.al ortodoxismului 5i al bunei.orinduieli bisericegti- (Jin_ escriptul fu.rluird nr-i."u lui Serghie de mitr,polit)' om cu vasti culturi teologicd, adinc cunoicitor al canoinelor bisericeqtr, Serghie a fost,,adept siguitor al indeplinirii stricte a pravilelor aposroleqti ;i ul rot.;;;i;;, qi'plrt*i"l ;;ift;il;'"i'*ri"-.ii"rortodoxism bisericesc". Ca administrator u io"t inlelept gi prudent, .rrnpei"r li muncito; i |ri ,eg r.---,,rpdw.. ." , XV, p. I-97.

" Ibidem, D. 20.2s V. mai ius p. l|t.

^ . t 'n Fo ' .Isaachispindta c5lugdrie-Ivan

Polojenschi , n iscut in 1827,$i-a fdcut s tudi i le in seminarulin Academia din Petersburg. S-a cilugdrit, fiind inci student. A ficut seiviciul mai multi ani in qcoaleduhovniceqti - ca profesor, inspector qiiector. in l87l a fost numit arhiereu-vicar i;4";;;;: i,"#lii.

cf-,qiniului a fost mutat in lf ianuarie_1891, din ep. Tomsc, gi a rdma,s n Basarabia pind in noiembrie 1g92, cinprintr-un ucaz sinodal' a fost transf_erat n epa;hia ain nstratran. i" iast lir .auza boalei, a fost pus in di rponibilitate qi numit starel^la.men. carbovdl din Basarabia, iar in lg93 - la man. Tihvin din ep. Novgorodrlui, unde a qi murit in 1894.- ,,Ep. Isaaihie...-, 1927."' Ibidem, p. I2

.32 -urmagul- lu i Isaachie . nformaJiuni mai aminunt i te despre Neofi t vezi la sf i rq i tu l capi t . I I I d in aceasperioadi.' " Pr in dispozi l iunea nr.3800 din 1894 hotdr ir i le_episcopului-vicar,* in caz de divergenl i in tre el

9i deciziile consistorului, cum;i in acela cind consistorul n, uu..onri.fi se-qi sctrimbe *"-ri-ii'...pr.t.,deciziile in conformitate cu rezolu{iile arhiereului-vicar,-.vor r; t.ecrte'ta efiscopul-eparhiot spre definitivrezolvare' (<<Tpyior"'>, xll, p--42)..Aceasti dispoziliune privea chiar gi acele-ihestiuni care prin dispoziliunilprecedente, sub Isaachie, au fost lisate in sarcina vicaiului.ra Preasf. Iacob a mai incredinJat arhiereului-vicar qi vizitele canonice prin eparhie (,,Rev. Soc. Ist.-Arh' Bis"', XVIII, p' 14)- E'P. Iacob,- pini la cilugirie.loan Piatnilcti- sja niscur in 1844 in gub. caluga' A^ficuf studii in qc. spirituali Ei in ieminarul din caluga, cum gi'in

ecaalmiu din Moscova. ,{}ost-p.uf"tgt^ii qcoale duhovnice$ti timp.de l6 ani. Cilugirindu-se i1 1886, a fost numit rector al seminarului VifarIn l89l a fost numit arhiereu-vicar in mitropol i i chievului , de unde i" ir. ' i sss a t recut in eparhia chrqiniului ca episcop-eparhiot. Peste gase ani a fost transferat in eparhia ruroriuu, inaintat in gradul de arhieprscop; de acolo , in 1907, a fost mutat in ep. din Simbirsc , ar in is to - in ep. La"anrtui , unde a a juns la gr adrl9r. .Tl l : j3 l i t . S; , ; rede ci a muri t in 1926.- , ,Rev. Soc. rs t .-Arh. t i i r. , l xvt t t , p .7_126.

.' <l pydbt"'', XV, p.

,23,. Ucazul mentionat schimba vechea orinduiali, prin care arhiereul vicaprimea 1600 ruble anual de [a patru mdnistiri: DobruEa. Japca, F'rumoasa qi Curchi.E <O6sop...>, p. t t I- I 12.'" Misura aceasta n-a fost localS. Sinodul, in genere, a socotit necesar in aceastd perioadi, chiar su tAlexa,ndru^lll,:i ill.:sci

in mai multe consisrorli membri""t.uUu .tu.i._

Ihidem, p. I19."" La sfirsitul perioadei, in ddrile de seamd despre executarea lucidrilor Consistoiuiui, se ficea de obr.cei menliune cd,, in executarea afacer i lor act iv i ta tea Consis torului e suf ic ientd . , .- , ,Rev. Soc. Is t .-ArhBis; ' ,^XVll l , p . l5 - 19 .

) , i , T ydy.. . , . .XVIt .44, , ,Rev. Soc. Is t .-Arh. Bis . , . , XVIII , p. t7_t8 .), :F1,. Isaachie", p.. 14. programul e publicar in <En. B;A'.>, 1872, VIIL" Ibidem, p. 23-24.

..a2 <T.py)w";>, X. I, e' 3. ..47..-,La-sfirqitul perioadei, protopopilor li s-a mdrit salariul pini la 300 r.

din sumele de bani ale fabricii de lumindri. E de notat cd protopopii fiind impovirali .u',,ul.o".utir.,cancelariilor qi socotelile u;1e.1;"' nu aveau pu.tinli sd-9i i"a"piinea".a'inaaioiirit"^mai i111po.turrt" ".onou.citori ;i povdluitori ai clericilor, aqa. lcit irhipistorii opinau pentru r.rii.* protopopilor de adminisrra-T.a- ol-q91919t Ei ofrandelor de tot felul Ei de orice corespondenld privitoare la ele.- ,,Rev. Soc. Ist.-ArhB i s ; ' , X V I l l . p . 1 9 . 2 0 , 2 1 .o' ' Ibid.em.

aa Istoricul fab,ricii eparhiale de luminiri in aceasti perioadi este expus mai departe."'- Congr. 1896, urn. t8 .o" Congr. 1888, . t0 .

1 8 6

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 150/286

a 7 C o n s r. 1 5 9 6 , . 4 , 5 ' V ' ; i C o n g r ' 1 8 8 8 ' ' 6 ' 7 'o^ Congr. t897 ' i' 16 -* A';; :;r'. i-ac;.' i' I 8' R el e u u Pr eot ut ui

.Gr'

^Lascov '

"'Z;;;;r'. i-a91,'i. 9; Referatul pt.eotului vl' Pranilchi'

" c 'o iTr. Isgi , ' i . s; Cnnsr. 1894, i' 4; Congr ' 1895 ' ' 19 't ' ' Cc,ngr. 1897, ' I6'

"-Co,r | r.

1892, 9; Congr ' .1893 ' i' 14 ' - : L^*x-r- : . ^ .-^t imii r t in enarhia Chis indului , care se5n J.26.E foar te i . t" iesa .r t5 motivarea aceste i hot i r i r i : , , . . .preof imii din eparhia Chiqindului , car ' . ^

afli la margin"u i.p".iului'qiirl i"."ila de^ elurite natiuni, .""u .. relatjv, complicS munca preolrmrr rn

indeolinirea indatoririlor ei de slujitori pentru folosul t'i...i ii ii "iriurutri, sa-i fie acordat dreptul de a se folo-

si di locuinle de la Parohieni"'" Congr. lSS7, i . 5''o Congr- 1897, i' 20 '

" Congr- 1895 ' ' 25 '

ll 3fg;;,t"itf;',fiu " respinsn3". :"t..,c.1::'i:l:::,i::1?'*.IlT,i:'11 i;.tlu?jud'Soroca

indreptatd contra dirii d" ;; .uuta qi 25 cop. in-ioiosul viduvelor qi orfanilor'- v' i' 16 '

' n ConPr- 1889, - 8'ot Congr. 1897, i' 5' 15 '* "c;|;7;.1ssi, ' i"ia; t$2, i. 2.;18e3,. t3; te03, ' 25'n' Cor.ir. 1883, ' 24; 1895, ' 4' 5 'uo Congr. 1889' . 3'u ' co ig r ' 1891 , .7 : 1893 , ' 15 '

ii NT;;.J;", a fixar mai mulli misionari,dl;lt nronunea arhiepiscopia, ndicind 9i candidalii (iurn' l6)'

Abia peste un an preolimea evine asupra chestiunii nisionarismuiui' eclarind cd "pentru scopurlle mlslo-

nare are mare insemnatate u numai invi{itu." .; 'J';;:;; il u:_..1r_t:,liilocul sectanlilor, ci qi situalia

exterioare a misionarrloreparhiali" Ei,din acest motiv, se cere ca misionarii.sS e afle cit se poate mai mult

rimp printre cei riticiti ca si-i indrumeze Ei c-u piiJi"i.rii

lor. ,'De aceasta dee"- menlioneaze urnalul

consresului ,,s-a catau)t, .;;;;J' ;," .iso3,^ ind a fixat anumite puncte pentru sediile misionarilor'

lucr-uaprobat de chiriarh. Cu toate acestea, 'otatit"u'Iongi"tului n-u.fo't,respectat6' in cauze necunoscute"'

Mai. reparte"9'111":-^.q '?e-t'oiaii'it'on-g:":1'.T;::#*;'*'#"1*0"'",;?0"(':T;ri:irt;5: i:'r'i.

Driv in l a u m i r i imi s iona r i l o r in t re pe r soanc l e e i' ' ' Consr. 1897 ' . 5 '

:i ZZl:;.ii,l{t',:}1,.'" u".^"n"3,r9,'s.;l."l9*r8_::."^:::i:lT":.T'.t:l-;i',iJ:#i#:#:'u:'"T1""""de revizuire a bugetului pe an. lgg9, ir.,,intregi*",'fi;;;i.i o schimbare, spre qtiinli, ciliuzire qi executa-

;J ' . . . - - l. 6; V. ;t ,rns i ' t l in 1891 ' ' 15 '

" Congr. din 1883, ' I9 '

" a;;; | ;r. 'r, t$|, 'j '6; v' si consr' din t8e3' ' 7'' ' t

Congr. din 1883 ' i' I ,^^^ -',i"nilf{r,X'.1,J.'"t';&'?rJ'i"';"",*?.:,1:r:lr:,::?":-l:::.'^":^*:t"Tifi.:'::gt1"o"gl''-decitorii de instructie duhovniceqti, ispunintl c_a iecare cerc protopopesc i achite, daci va consimli'

;;;;;;;';;"";;are,' din fondurile proprii'- i' 12- t 3''ri

?:::;r r 'i;.';..';" o datd erau insofite., a sfirqitut qedinJelor, le o asemenea ezolulie a chiriarhu-

tui : ,,Hotiririt. ("ot'g'"'itu-ill "pttu"itde'minel;; ';;1;;;;iigatorie pentru acele persoane 9i institu{ii

ot" ?Pi'l ';r1i,,i,T""ii.Jr?1"*r,i.p. s".gr,i" _procedau multd precauliune $i chibzuinli, rezolufiile-.lui n-

{elepte iind scrise n"pl"i

i""it fereiu preolim;; ;; ;;lii p;'i necir.ibzuiii i ' totodatd' neputind i' dupd

forma or, socorrre." J,; i ;r; ' ; ;rrtru .u fV. i"^i."ii""ttSi. iL,^,24, 25"26' 23' 9') ' Rezolul i i.prudente

asupra otrriri to..ong[r"i-ol 'r. 'g;;" . . qi la a l l i i i , i r i " t r t i .V. ' ae pi roe , onsr' din 1895' ' l9 ' in chesttunea

inf i in16ri i nei c lase p..; l ; ; . L: - n-,un,ut u qtlaia 'epartriald' ' a ' ; tongt '-din 89l ' iurn''l

8' in chestiunca

publicirii ,,jurnalelor.. il;;r";;;;;i;;, i"."piii '. 'i 'il;;;i ;i" t8ts;-coner' din t'e7' jurn' 28' in ches-

liun"u n"uoilor urgente ale eparhiei etc'7s pe hotirirea congr. din lggg, relativ la transferarea nui preot din cauza,negtlr_lli,lYt in virsarea

ddrilor pentru qcoale,eighie pune urmdtoarea "rotu1ie: ,,I.se pune,aceasta n vedere preotulul"' $l r se cere

avizut, i.a). pe rrotaiiite"'.;"Ci*titi9i" l88t?J'.';) priuitoare a acoperirea datoiiilor rimase din taxaqcolarS a elevilor q. ip..ii"i.,'din t"ara.u."to. p'".*une (adicd.- a membrilor comitetului qcolar de la

fc. eparh.),." ru" pori6ii"'^i"tlr J" datorii, s";gfi;';;; r"roiuliu: ,,Amenintarea usd la sfirqitul acestet

hothr i r i va f i ca o pl".""nit" pentru acele persoane e care le priveqte"" '.,, Astfel,

".hi"p.N'";;ii"""#r-,?.p'..u.'i.Lii.""-..ttgt''ai" iss3 (iurn' /4) in chestiunea reqed'

qc . eparh., " ur"In"n"u'i-; ;p.;b?l.hotiri iea "."gt.-i l"-fSS{(iurn.l l ) dea int ra in legdturd u auton-

tilile civile pentru ur;d;irea'uin'arii ilegale a luirinir'lor bisericeqti',, Asa a procedat arhiep. Neofit in ct"stiunll il.l-bf"e"ti"ii pot fi conducdtori n prdviliile cercu-

ale.--Consr- din 1897, urn' 22 '

t 8 7

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 151/286

82 in 1904 numirul ani lor a fost redus la 6 .- , ,Rev. Soc. Is t .-Arh. Bis ." , XVIII , p .43.83 ,,Rev. Soc. Ist.-Arh. Bis ', XVIII, p. 43 .' o oEn. Bed.>, /891, X, p. 118-119.- in aceleaqi condi l iuni urmau a f i a leqi qi deputal i i congr. re-

gionale (lb.). Sub arhiep. Iacob, consisitorul era insircinat cu fixarea chestiunilor pentru congr. genera-le, care erau trecute in prealabil prin adundrile protopopeqti.-,,Rev. Soc. Ist.-Arh. Bis.", XVIII, p.43.

85Isaachie a aplicat deocamdati aceaste misuri faji de fabrioa de luminiri Ei de casa emeritali, careau fost gisite in reguli. Preolimea a Stiut sd se adapteze la asemenea misuri qi a hotdrit si roage pe Isaachie

de a se face asemenea nspeclii in t6ate instituliile eparhiale, unde sint atinse interesele materiale ale preofi-mii.- Congr. din 1892, j. 4.

oo Biograful lui Neofit explicd dispozitiunea arhiepiscopului prin dorinta acestuia de a putea afla felulcum se munceqte in diferite protopopii, qi ca blagocinii nou-numili qi lipsifi de experienti se capete cunoqtin-fefe trebuincioase, pentru conducerea protopopiilor, de la cei mai experimentali. (,,Rev. Soc. Ist.-Arh.Bis." XII , p. 17 . Credem ci tendin{a centralizatoare a chiriarhului este prea vidit6, ca si mai fie nevoie deo explicaJie atit de arti ficiali.

o ' C o n g r. 1 8 9 0 , . 7 .oo Congr. 1592, . 5.tn Congr. 1897, j. 9.nu lbidem, j. l0: v. Si congr. 1894, j.4. - Propunerea de a restabili clasa de lucru manual pe lingi gc .

eparh. pe baza ,,jurnalului" consiliului qcolar al numitei qcoale.\tt lbidem, p. 28 .o' Congr. 1894, j. 3. Aminunte privitoare la acest fapt v. mai departe.e:r Ep. Arcadie, in mir - Alexei Filonov, s-a ndscut in 1827 in gub. Smolensc. $i-a ficut studiile in

gc. duhovnicegti din Smolensc qi in Academia din Petersburg, in care a intrat in 1851, fiind cilugdr. A fostprofesor in gc. duhovnice$ti din eparh. Smolensc Ei Vladimir, timp de 16 ani a condus unele menestiri dinep. Tula qi Vitebsc, iar in 1885 a fost numit episcop-vicar in ep. Vladimir, de unde, in 1887, a trecut in ep.Chisineului. in Basarabia ep. Arcadie a stat 20 de ani, a fost colaboratorul activ pe lingd cinci chiriarhi,ajungind la mare popularitate ca arhipistor blind, pdtruns in viati qi in raporturile lui cu oamenii de ade-virati dragoste cre$tineasce. ndeptinind dife rite indatoriri de vicar, ep. Arcadie a muncit mult mai cu seamipentru organizarea clasei de cintireti. A incetat din viaJi in 1908.- <Tpydw...>>, I, p. 319-407.

"o Congr. 1893, . / ,5 ."5 Congr. 1592, . 16 .ou lbidem.s7 Congr. 1893, . 3.o" ,R"u. Soc. Ist.-Arh ' XVIII, p. 74 .ee Cele mai bune biblioteci bisericegti se socoteau acea de pe lingi biserica catedralS din Billi qi ce a

din tirgul Floregti, jud. Soroca. Dintre bibliotecile jude{ene protopope$ti cea mai bund era considerati bi-blioteca circ. 3 din jud. Tighina. E de notat, totugi, ci bibliotecile de pe lingi biserici unele se imbogiteau rar,gi acolo unde se imbogdleau, aceasta se ficea in ce a mai mare parte la intimplare, firi si se line seamade nevoi le b iser iceqt i ; i de cer in le le misiuni i preole$t i .- , ,Rev. Soc. Is t .-Arh. Bis ; ' , XVIII , p .54 67 .

too lbidem, D. 75 ."tt oTpy|w...>, XY, p. 31-32.to t , ,Ep. Isaachie . . ' , p .20-23.tn3 ,,Rev. Soc. Is t .-Arh. Bis ; ' , XIl , p. 47-51; 64-7 l .roa Episcopul Iacob a propus direcliunii seminarului ca la orele de ,,teologie pastorali" sd-i invete pe

seminariqti cum trebuie fdcute inventarele, registrele qi alte acte bisericeqti, recomandindu-se ca fiecareabsolvent si fie obligat a alcitui cite doui registre, a scrie citeva inventare de obiecte bisericegti etc.- ,,Rev.Soc. Is t .-Arh. Bis ' , XVIII , p .53.

t05 ,,Ep. Isaachie . . ." , p .20-21; cfr. , ,Rev. Soc. Is t .-Arh. Bis" , XII , p .52.

"'u ,,Rev. Soc. Ist.-Arh. Bis.", XII, p. 52-53.tn' V. mai sus p. 109 II0.t"t V. mai sus n. i,08.r0s Pe temeiul legilor in vigoare, sinodul roagi in acest ucaz senatul sd ldmureasci Direcfiunea guber-

niali cd l) toate bisericile rurale parohiale au dreptul de a fi inzestrate cu pimint in propor{ia legiuiti, chiardacd unele din ele, in privinla slujbei dumnezeiegti gi a altor nevoi bisericeqti ale parohienilor lor, se aflS su bvegherea unui preot comun cu alte bisericd parohiali ;21 acel surplus de pimint care, in urma hotdrniciei seva dovedi in posesiunea nelitigioasd a vreunei biserici, trebuie si rimini qi si fie hotirnicit pentru bisericd,pe temeiul arI. 462 qi 483 din legile de hotirnicire.- V. Ucaz. sinod. din 27 iulie 1884 nr. 2468 in <En.

Be|.>, 1884, XVII, p. 157-164.t to <En. Bed.>, 1893, xx, p. 287-288."' ,,Rev. Soc. Ist.-Arh. Bis ', XVIII, p. 75 .t ' " , ,H. O. ' , 1910, XXXI-XXXII , p .22-26.- Dupi ucazul s inodal nr. 1389 din 29 mart ie 1888,

clericii din eparhia Chiqiniului, atit cei titulari (<<urarHue>), cit qi cei puqi in disponibilitate (<<:aurrarur,re>),pentru locurile de case qi gridini, in caz cind se aflau pe pimintul ministirilor inchinate, afari de acele depe loturile bisericqti, trebuiau sd pliteascd la Direcliunea averilor mdndstirilor inchinate o anumit5 taxi, dupio invoiafi prealabili, in nici un caz neputind fi scuti{i de ea.- <En. Bel.>, 1894, IV, p.62 63 .

"'t ,,Rev. Soc. Ist.-Arh. Bis.", XVIII, p. 75 .t tn oo6sop.. .r, p. 405-410.

1 8 8

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 152/286

' : i u l: t i l : 15:tn-

: n t . h ,

r r r, in 1g93, n urma ucazului s inodal din 25 oct . , s -a f ixat sa lar iu .pentru cler ic i i d in Rusia la 592 biser ic i '

in suma totali de 245 000 ;tle. in sa.arabia au primit atunci salariu treizeci de parohii in sumi totaiS de

i1 ?60 ruble . (<En. Bed.>, 1893, Xll l , p .343 3?6,; . Norma salar iu lui .-era- : 94 ruble anual pentru preot

qi 9g ruble anual pentru cintdrel.'Aceasii'normd a_fost stabilitl la 23 aprllie 1893 de citre consiliul de stat'-

i i . ' i i i- . i i i i i ."i.

s, din t7 aug. 18e4.-<En' Bed>, 8e4, tX, p' 3II-3ts'rb Numirul parohiilor in caie li se elibera clericiior salariu de la stat cre$tea treptat' in 1904 salariu

de

la s ta t a fost pus la 17 parohi i ' - <En ' Bed '>, 1904, I - l l ' p' 8-10 ' -- "'niS;;-;pir-p"f Iu.[" uu fost, astfel, inchise trei parohii.- ,,Rev. So.c' st'-Arh' Bis'", XVIII' p' 75-76'

18 b; ; t ;1 i ie in seami fapiul c i 'c lerul .ca tedia le i era aic i tu i t d in 4 preol i nurnerar i (sau.t i tu lar i )

gi unul supranumerar, r";;;;;i;;;;, un al doilea diacon, doi ipodiaconi qi tiei cintdreli, se va intelege ci

suma aceista era foarte neinsemnati'r ' e . .Rev. Soc. Is t .-Arh ' Bis ." , XVll l , p ' 76-81 '1 2 0V . m a i s u s P . 111 .', br;t;.grlurn".,,ui din 1889, scopul Casei emeritale era achitarea unei pensiuni clericilnr.din epar-

hia Basarabie i i fa t r inele , sau, dupernou.t"u lor, famil i i lor acestora . Fonduri le inst i tu l ie i a lc i tu iesc ."pro-

prietatea inatacabili,u p.'Jotinlii ali gu.u.uuiu. Participarea.la.emerituri este obligatorie pentru toli clericii'

Casa are capital de ao"a rair.i' 1) capitalul d.e ond, il.et.rit din_donaJiuni cu dobinzi, $i.2) capital adunat

Jir."iir"fii.'capitalul a. i*a'"p".lheireolimii intregi din Basarabia,$i..in cazul desfiinl5rii Casei va trece la

npitr"pi"'"p".hiald. Al doilea capiial a proprietatea irembrilor cotizanli, cir-ora va fi restituit in cazul des-

f i in l i r i i Casei . Corele .i r t ; ; ; . ; ;" . ; i .go .i i , i - .30 ruble anual ; Il -20 r.; I I I - l0 r ' ; IV - 3 r ' ;Y -2 r ' ' '

VI - I r. Dreptul tu p.n.irrn.u emerille e condilionat de depunerea cotizaliei de emerituri timp de cel pulin

zece ani. Acei ce au particip;; un titp mai scuri, nu primeic pensiune, in schimb insi li se inapoiazd capi-

; l r l ; t ; r" i pr in cot i ia l iuni , ' i i Jaouinr i .Pensiunea ei te s tabi i i td de patru categori i ; I -pentru zece ani ;

II - nu mai pu{in ae f S ar i i ; l f i - nu mai pul in de 20 ani ; IV - nu mai puJin de -25^ani ' Pentru zece an ip""ri"r*" l.t'" iSZ ai" ."pii^frf vdrsat ; pentiu.15 ani - 20% i pentru 20 ani - 25o/n pentrt 25 ani -

30%. Casa Emeritald".[i""J6a

i. iong."r"l" eparhiale qi:de Epitropia eparhiali, Pind la,infiinlarea

urrui"o-it.t

separat. Controlul Casei se face de citre congresele eparhiale printr-o anume comrslune'-

<En. Be | .>, 1889, XXI, P' 942-950 '' t z z, R e v. So c . I s t . - A r h . B i s j ' , X V, p ' 5 2 - 5 9 ; X V I I I , p ' 2 5 '

,2t Casa Emeritali did;* a. rnl;iou". foarte reduse, capitalurile ei crescind foarte incet'- <En' Bed'>,

1896, XIII , p. 384 -39 I"'-ir;^7-;il- t ZOS ubie qi 88 cop. pe an, dupd distribuirea cotelor de la biserici, intocmiti la congr' eparh'

d in 1891 qi 1892. V. mai deParte ."'ir;-iiti..i"f. p.ln.ipuf" ui" veniturilor pe anul 1903 au fost: 1) cotizalia membrilor Casei- 12 136 r':'

2) 27. din sumele bisericJqti ui" .pu.rtl.i - 2502 r; 3 ) ajutor din sumele fabricii de lumindri - 10 000 ruble ;

4) orbcentele pe efecte 5i conturi curente - 8 786 ruble'' t2o. .Rev. Soc. Is t .-Arh. Bis ' , XVIII , p' 25-28 '

'27 V. mai sus p. 48 .t '* , ,Rev. Soc. Is t .-Arh. Bis '" , XII , p' 63 'r:s iiinl fu fAss, uaa"u"f.-J"'p."toiJrei cipitau cite 20 ruble anual; acelea de preoli - de-la 8 pind la

20 ruble; viduvele a. oi*oni--a'" tu S pini la 20 ruble i acelea ale.clerului inferior-

de la 6 pind la 15ruble ; orfani i c ler ic i lor - a" ru 10 pini la 25 ruble ; preol i i pensionar i de la 15 pini la 20 ruble ; diaconi i

s i c in ldre t i i - de la l0 pind la 20 ruble '' ' 'u , , i?ev. Soc. Is ' -Arh. Bis : ' , XVIII , p' 22 ',,,, Hotirirea u fo.t iuute p. bara refeiatrlui inaintat de preotul Grigorie La$cov.-,,Rev' Soc' Ist'-Arh'

Bis j ' , XII , p. 52 .t i2 , ,Rev. Soc. Is t .-Arh. Bis ." , XII , p .56-58 ',r, in."ti.,"utu la chestiunea infiinleiii ,,Societdlii de ajutor reciproc" se explici, pe de. o..parte, prtn

faptut ci insiqi problema era complicatS, pe de.alta - fiindcd nu era ulor a ajunge]a-o__iLYill ij^::.t"-

lor protopopeqti in aceasiS-chestiune. Apa, cercul II protopopesc din,jud.'soroca socotea societatea proiectati

,,nu'nr.ii de prisos, ci chiar vetemetoare, odati ce exist6 Epitropiile cercuale qi cea eparhiald, de asemenea

ii bu* emeritali.. (,,Rev. Soc. Ist.-Arh. Bis.", XII, p. 60), insi pentru infiptuirea planului conceput se

cerea tocmai participarea tuturor clericilor'- - - i r+- iniSgS.-u; incasat 2 247 rtble , s-au chel tu i t 911 ruble . Din darea de seami pe anul-1903 se ve-

dea ci Societatea de ajutor .".ip.o. a incasat 45 860 ruble, din anul 1902 att rimas 7 632 ruble, astfel ci

in anul 1903 la veniruri s-au ins.ris 53 492 ruble, 9i s-au cheltuit 48 176 ruble, riminind pe an. 1904 suma

de 5 316 ruble .- , ,Rev. Soc. Is t .-Arh ' Bis '" , XVIII , p' 23-25 '

" 'u J. lo .' tu . .Reu. Soc. Is t .-Arh. Bis ; ' , XVIII , p' 34-36 'ttt' Ibidem, XIl, p. 64 .138 Ibidem, XVIII, p. 36-42-t',', Ibidem.rao

^p"i,r51u infiinlarea fabricii, chiar qi biserica Mitropoliei g."mpif3 lumindri pentru nevoile- ei de la

particulari. Economia'casei arhiereqti avind insS ceari proprie,-Mitropolia putea cumpdra din ea dupS pre-

i"iif" pi"fii, p"ntru a-fi pregiti din ea luminiri, pe a ei socoteald. (Apxue Apxuep.,[ona' Ilanxa no onucu,

nod Np 166. ,{em grcoioiu,rec*ozo lTpaeneuui Kutu. Apxuep. 4orq, 1845. B. Yxas Koucuctopuu or 8

inoopn Ig4S,'ia Nr 22i;. i" tu ISOZ Direc{iunea economici"a Casei arhiereqti ia sub conducerea ei ,,fa-

: J e

' a - r i ,

t r :n adu i ;e-

. l

: e

1 8 9

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 153/286

brica de ceard (<<eocxoaoi ano4>>) cumpirind ceard de la antreprenori pentru fabricarea lumindrilor Ir iceqt i .- , ,Arh. Cons. Biur." I I , dos . nr.973 din 1880. oPanopi Sxouotvuqecrcazo fpaa,teuusr Kuut . , ,oua e Kuu. yx. Konc. Np 583, or 23 uxtnsr 1880>.'n ' Serghie , n tr-o scr isoare cdtre rectorul seminarului din Chi; in iu , scr ia din Petersburg urmitoar,,Transmiteli congresului oferta mea de a lua fabrica sub conducere, indatd ce se va aduna. Situalia acta fabricii (de lumindri) poate ci nici nu e rea, totugi e greu si fie satisfdcitoare. Aud ci lumindrilefoar te proaste , chel tu ie l i le foar te mari , ceara e de rea cal i ta te . Conduci tor i i nu-mi sint cunoscut i . suvegherea mea asupra lor este acuma cu totul imposibild, dar cind voi sosi va fi mai la indemini. liici npoate ca eu personal 9i in chip direct sd supraveghez cum merge treaba fabricii : nu pot fi fabricant,--dupd,.caracterul meu, n ic i dupi san".- <Tpydtt . . .>, XV, p. 17 .

." ' Sergh.ie n propunerea nr. 103, din l2 dec. 1U82, icut i consis torului , ara t ; ca scop principal albr ic i i de lumindri in eparhia Chigindului- , ,a ju torarea viduvelor qi orfani lor preol i lor 9i-a i celoi la l l ijitori. .biserice;ti".-- <En. Bed...>, 1896, XIII, p. 390.'" <,Tpydat...>, XV, p. 45-47. Cfr. <En. Be}.>, 1884, V, rt. 144 148.- Aceastd ,.flo,ro;xenae.. ap u b l i c a t d n . . E r r . B e a . " d i n P o d o l i a , 1 8 7 7 , X I l l , n a r t e a n e o f i c .

Art icole le pr incipale din- a .cest ta tu t ( , ,Polojenie" s int urmiroarele : $ 2 : , ,Scopul inf i in ldr i i fabeste aceea ca prin ea, bisericile intregii eparhii... si fie previzute cu luminiri bisericeqti di ceard gi prin acesd se oblini fonduri bdneqti pentru intrelinerea gcoalelor duhovniceqti ale eparhiei potrivit cu hotirirezsinod"; $ 3: , ,Cum scopuri le n temeier i i fabr ic i i de lumindri pr ivesc ntreaga eparhie ,-procurarea uminirde la aceast i fabr ic i es te obl igator ie pentru toate biser ic i le , ca tedrale le gi minis t i r i le eparhie i , , , $ 6: , ,prIumindrilor il fixeazd insiqi preolimea la congresul eparhial" ; $ 7 : ,,Conducerea fabricii se ?ncredinleaii r

comiJet compus din trei preoii" ; $ 9 : ,,Membrii comitetului, precum qi ,,smotritelul" (qeful tucrdrilor)bricii, se aleg de citre Congresul eparhial al preolimii pe termen de 3 ani, prin vot secrei. Unul din merrcomite tului poate fi numit de ci t re s tEpinirea eparhia l i" ; $ t3: , ,Membii i comite tului conduc fabric imod colegia l" ; $ l8: , ,Capete le de lumindri se pr imesc de cdtre comite t cu prelul f ixat de congres"; $, ,Controlul permanent asupra fabr ic i i se face de cdtre membrul Comile tului numitde chir iarh gi de comisipermanente de control, compusi din trei membri, ate;i de congres pe termen de trei ani,, ; $ 23 : ,,Consele eparhiale hotirdsc asupra operaliunilor fabricii; pentru iceasia Comitetul inainteazd. f-iecirui con,eparhia l o dare de seami asupra anului t recut q i condica de avere , dator i i qi veni tur i a le fabr ic i i la vre;congresului" ; $ 24: , ,Fiecare congres eparhia l , pr in tr-o comisiLrne pecia ld provizor ie aleasi de e l , ceteaze casa, materialul gi toati averea fabricii, controleazd venifurile eic. Rezultatul acestui control consril _raporteazd arhipdstorului odat i cu avizul sdu, spre jur lecata lui .- "En. Bet) . , , tgs3,p . 7 - 1 4 .

' o ' Comite tul de conducere al fabr ic i i era compus cl in preot . Ioan Neaga. protoier. Ioan Butuc qi prPetre..Donici.- Congr. din 1882. <X{ypnat no dety o c+eqHo.Lr aaode>.

" ' . .En. Bed." , 1894, V. p. 144 - 148.' ' " Congresul d in 1883 a fost prezidat de preot . Nicolae Vlaicov. Fiu de preot , ndscut n 1845, preotVlaicov qi-a ficut studiile in seminarul din Chiqindu, apoi a fost mai mutli ani preot ;i blagocin. Om capiplin de energie qi foarte priceput in chestiuni administrltive, pr. Vlaicov a luat iea mai activd oarte in aiir i le biser iceqt i , onduc?nd mai multe congrese eparhia le ale preol imii din Basarabia . A muii t in l9 l8Sevastoool .

'n t -Pr imii membri a i_adminis t ra l ie i au fost preol i i Gheorghe DAnga qi Chir i l Ghinculov; ca preqeda fosl"numit protoiereul Ioan Butuc.- , ,Rev. Soc. Is t .-Arh. Bis . , , , XV, p. 45_47.' " C o n g r. 1 8 9 3 , . 1 0 . n r. L

'o ' Chest iunea completdr i i adminis t ra l ie i cu al t re i lea membru a fost r id icatd incd la coner. d in l ti u r n . 9 . t5-"Congr. 1894, . 11 .

' . ' ' . Cong.r. 1886, . 7.

, ."" Congr. 1895, . 10.-O mare piedic i pentru dezvol tarea ntrepr inder i i era vdrsarea neregulatbanilor din privdliile cercuale. Pentru a o inlitura congresele foloseau diferite mdsuri de constriigerip ind 9i darea in judecatd qi urmdrir i adminis t ra t ive conrra celor v inoval i . (Congr. t856, j .7 : ISSS, . i llj. I0) .Totodat i se luau misuri de-- incurajare entru acei conduci tor i ai pr iv i l i i lor ce ie invoiau a cumplumin-iri pe bani gata.- Congr. 1890, j. 9.'" Congr. 1892, i.8.- HotXrirea aceasta a fost adusi la cunogtin 5 preolimii spre ,,exactd executarpr in circulara nr. 5955 din l l iu l ie 1892. - , ,En. Bei) . , . , 1892, XV, p. '263--264.

"o ConRr. t895, i . t0 .'oo in direa de seami asupra an. 1887 oberprocurorul se plinge cd vinzarea lumindrilor din fabri

eparhiale merge cam slab mullumiti qi faptului cI in unele locuii chiar clerul gi epitropii cumpdri lumirnu la aceste abric i , c i la par t icular i , cdci acegt ia e vind mai ief t in .- , ,1 eprc .8e0., , ,^rcg( j , XXi/II I , p .39.392.

-.' to , , i t t t impul d in urmi (1889) , scumpindu-se oar te mult ceara de albine , lumindri ie se fac mai n

din surogate ,- din ceara din Japonia qi cerezini . ( , ,4epx. 8e0., , , lgg9, VIII , p. lg7_201) . in lgggpreot se plingea, intr-un articol, cd noii ,,inventatori" au introdus ,,surogate de ieard de care se innegrticon-ostasul, acoperind sf. vase cu funingind, stricind respiralia clericilor-;i a credinciogilor,,.-,,En. Ee t1889, _XVI, p .704-707.

'o ' Congr. 1894, . 11.--Adminis tra l ia fabr ic i i a publ icat in acest scop a) un ,,ac t , , pr iv i tor la misu:contra vinzdrii ilegale a Iumindrilor falsificate, intocmit de ea la 2 dec. 1894 cu participarea epitropi

i : i t i

1 9 0

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 154/286

t : * : : I r g l e :l r l u i l r . J : , - t u a l 5m : f - e s i n l

: pra-nu s e

- t,rse-- - 'Ipx.

biser icegt i in chiEindu ' a d.oi comisar i <le pol i l ie gi doi -subcomisar i qi b) un extras din Cod. de legi v. XVI,o n i g l m . h o r d r i r i i c o n g r e s u l u i i n 1 g 9 4 . _ y . , . E n . B e d . . . t g ( j . \ ,X t ' i _ ' X V. '' Anume' un pref numai cu l0 cop. mai mare deci t l a iabr ica de luminir i , dar nu cu pre{ul dublu ,um de obicei se vindeau Iumindrj le biser ice; t i . (_En..8e .0 . , , . , t t r ) i , iXii , ' i . l l l r_StSl . Mai r i rz iu , admini_stra l ia af l ind pr intre capete le .de umindri , inapoiate cie a biser ic i , un.i" i in ceard curat i cu a{i rogie , ns de origine strdind (probabi l dela pr ivdl i i le par t iculare sau de la Lu.i . l r" Jn al te eparhi i ) , s -a adresat pr in:-1: '

BeA: '"Tt? .Pt" .TiTt , . invi t ind-o sd a ibi supraveghere neadormit i asupra acr ivi l r l i i epi t ropi tor biser i -e$tr. ,- , ,E/ , . Bed." , 1896, IX, p. 219.

' , , i ,. , E r. B e i . , ' . t 8 9 5 . I u . p . 5 J _ 5 8 .' ' " Anume: a) lungimea- umjndri i egalS cu grosimea., luatd de Sase ori qi b) mucul luminSri i - a tb ,avindn,in9l o ^a1ri . .rogie . uminir i re .b iser iceqt i urrn 'au sd a i t rd cl l prr i" ,"rr din aceste semne.. " * E n . B e d . " , t 8 9 5 , t V, p . t t 0 I t 5 .

. " i ) I b i d e m , v , p . 1 4 3 - 1 5 Lr6'r in puterea instrucliilor aprobate, atit membrii administraliei, c?t 6i conducdtorii privdliilor cercuale,rdspund cu averea lor proprie pentru. abuzuri, iar pentru neglijenld pot ri sco;i din slujbi ;i pin; la expira-rea termenului pentru care sint a legi .r{'ain 1896,- in eparhia-chiginiuiui iuncJionau l7 prdvdl i i de lumindri cercuale , ar in Chi; indu una ,,cen-ra ld" ' ("En ' Bel '" ' 1896, X, p. 27 1-274) .- Multe congrese din aceast i epocd au fost conduse de vrednrculreot Ioan cornovan ' Fiu de preot , ndscut in 1846,^pr.^-cornovan i-a iac ,l i s tuai i te n seminarul din-chiqi-niu' trecind apoi la Universitatea clin odessa. N"auint. i"ra -i;i".J.,f iJi'n.uo;, sd-gi intrerupd srudiile $i-a f icut preot ' A lucrat cu mult succes n domeniul biser icesc , ' .u - .*u--ur consis torului , ca preqedinte alcongreseio-r ePirfllle,-^c-1 blagocin. A murit in I906, fiind ,,nastoiar.l'l-ui'.ut",lrulei

din Hotin ;i btagocin., , , , : 6 " : 8 e 0 . " . 1 8 9 5 , X X . p . 4 1 7 - 4 2 7 ; X X t , p . 4 3 3 _ q 4 7 .'" Dacd nu ne inselam, adminis t ra l ia fabr ic i i s-a adresat^direct preol imii pentru inr i ia oar i in 1g94,c ind a publicat in , ,En ' 8e4." un fel de c ircular t i . , .u . . , a r i t ind mdsuri le pentru sporirea veni tu lui , invi ta

reol imea sd-i prezinte (adminisrra l ie i ) consideren_tele ; i pdrer i le .; ;u ; ; , pentru l imurirea mai bund ahest i r rni i .- - ,En. Bed., , , 1g94, XXiV, p. 370_3g5.r ' j7 Astfe l s-a luat hotdr i rea de a se da , ca recompensd, o jumita te din amenzi le preot i lor ce vor do -b?ndi ciqtig de cauzd in procesele abuzuriror .u uillu.-.? rr.r"';.ri".'ic.rgr. 1g97, j. 22). Administraliafabricii a hotirit in 1898 sd ttampileze toate lumindrile.ta-b-ricii .1, iiri"rJ;;;;

"." <tisringe mai ugor de ace-lea ale fabr ic i lor s t r i ine . ( , ,Reu. soc. Is t .-Arh. Bis ." , XVIII , p. io i i l .-5-a^rn_terv^err i re l ingd guvernatorca agenl i i pol i t ieneqt i d ia par te la lupta contra vinzdtor i lor par t icular i i. iu .r ru . , . ln acelagr cop s-a tr imistuturor biser ic i lor din eparhie , spre_a fi repar t iza t grarui t poporului , ar t icolul , .Luminarea biser iceascd.,in limbile rusd qi moldoveneasci. b altd misuri p" *t'"u tiparutrii u iori ur.airi..a unei broguri ?n care erauardta te Iegi le in vigoare cu privire la lupta cont ia vinzdri i ' i l" ;u i ; ; i r. i"e"i . . , q i , ?n acelagi imp, calea dea porni procese , n aceastd privingd.- bongr. tg9g, j. 9.' ' o Congr. t902. i . 8 .ru ' i n 1902 fabri iarea .a 9895 de puduri de lumindri a cosla t 989.5 uble , pe cind fabricarea acele iaqicant i te l i cu^mij loace gospodbreqt i , um.s-a ldmuri t , ai fi costa t numai 6920 i. vo,n nofa ci hotxr irea aceastanu s-a pus in apl icare dec?t din an ' 19o7, c ind urma si se termine.nnt iu .t r t furnizoruiui de pini a tunci .-Cttnsr. 19U5, . J5 .' ' - ' ' Congr. 1904, j. -l .

"' Scddereaveni tur i lor a fosl un rezul ta t a l paspindir i i luminir i lor fa ls i f ica te .tr urcarea at i t de neobignui t i a veni tu lui din r89l se expl ica pr in faptul cd in lg90-1g93 s-au in-tocmit de citre stdpinirea superioard legi noi contra a.buzuritor' rauricanliioi 9r praviliaqilor particulari. petemeiul acestor legi in Rusia qi in Basaiabia s-a pornit

"r"pt; ht.mi"i"i.nr.,, apararea rireptulli biserr-cesc .de monopolizare .

" 'odat i cu averea mobila a fabr ic i i preol im.,u u lul l asupra-qi qi dator i i le e i fa{d de unele inst i tu l i i9i persoane, n suma de 18 400 rub. pe l ingi 35 774 r.4 r / , cop- , u lni . .1 . .u , a f i v irsa t i adminis t ra l ie icasei arhiereqt i ' Toate aceste dator i i -au foi t achi ta te pe depl in pind Ia 1gg0.- , ,Fnbrica de lumindri bise-irr;lrrrd,: Chiqindu.- pr-oprietetea clerului acestei eparhii,i, 1921, p. S_f. Congr. 1g90, j. 9." . ' - C o n g r. 1 9 0 4 , . 3 1 ."_" ,,Fabrica de lumindri...,,, p. 20 ."" Unul din cei mai harnic i munci tor i pentru fabr ica de luminir i in aceastd per ioadd a fost preotulconst ' Parfeniev ' Niscut in 1868, absolvent l seminarului .d in chrEin;u , a avut servr,c i i n difer i te inst i tu l i iepar tr ia le ' rca le , nsd t imp.mai ,indelungat a funcl ionat pe l ingi fabi ica de luminir i . in cal i ta te de membrual d irecl iuni i aceste i abr ic i , .1 .d""p-u..nr l td .un.i pentru o.mai .bun; orguni"urc a fabr ic i i , a in tocmit pen-tru ea statute 9i instruclii, publicind, totodat6, in rev. eparh. qi multe u.ti.oi" ., privire la J.;pir;il;l;;;r._pol ale preolimii in fabriiarea qi vinzarea lumindriloi biseiiceqri, pr;;r;;i;. multe alte chestiuni din do -eniul bisericesc-administrativ gi economic. Pentru.

.mu.191depusi

a ob{inut recunogtinfi qi recompensidin parrea congreselor eparhiare- (congr. tg94, i. I r ; rg95, i . ' r0" Cfr-- , ' i ' iv. soc . Is t .-Arh. Bis . , , , vIII ,. 17,9 . In 1922 pr. C. parfeniev a i ice ta t din 'v ia ta .' , - , Congr. 1891, . l6 ; Congr. 1892, j . 2.^ '" . .P"i l . tY cota-de procente-dest inat i Direcl iuni i centra le se pdstra norma din lg6g in baza circuldr i in r. 3 d i n l 9 i a n . l 8 7 l a s i n o d u l u i .t 'n Congr. 1891, . I6 ; Consl . 1892, . 2.18" Greaua obl igal iune a cote lor de procente ii fdcea pe uni i c ler ic i gi epi t ropi s6 ascundd suma adevd-

tr - . : :. N.l m n . . : a b i l ,

I r e o ,

: : ace-r ' . r . l a

s90 ,

t 9 0 ,

; t -

l 9 l

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 155/286

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 156/286

- : t l 6 t d' - : e s l e .

' ' - : - r t l a- - " : : l i u -

tropului, in ce priveqte insi participarea la convorbiri a invilitorilor, li s-a ingdduit acest drept cu condiliuneaca neinlelegeril,. c.'r-u. isci din iceasti situalie sd nu poatd fi luate pe rispunderea autoritililor $colare.-Ibidem, p. 28 .

'o' ),Er. Bed.", 1892, vl si vII (reprodusd din ,,En. Bed." din Tomsc).

'ot ,,Ep. Isaachie", p. 24-28''on Congr. 1894, i. 3.' 'n Cerl i le urmau a fi expedia te conform cerer i lor protopopi lor eparhie i ., t tCoigr. 1897, . XXV|II .-Cu privire la aceast i hot i r i re a congresului , arhiepiscopia a cerut sd i

se prezinte .fdri intirziere,, consideraliunile consistorului qi ale Epitropiei.- Ibidem.- ' '2 Statutul frilimii e publicat in ,,En. 8e0", 1900, I-II, p. 28-39.) t3 , ,Tpydtt . . ." , I I I , p. 80-81.2ta tu'redactarea foilor a fost insdrcinat I. Parhomovici, membru al frdlimii, iar cu traducerea in l.

moldoveneasci preot . M. PlSmddeal i , spir i tualul seminarului .- , ,Rev. Soc. Is t .-Arh. Bis ." ,I I I , p .87-88.' 'u La inceput s-au tipdrit foi pentru toate sdrbdtorile domneqti, apoi despre repausul duminical, _contra

viciilor morale i|"pitrdit. in populaiia bXqtinaqi; foi cu ocazia desordinilor antisemite; cu prilejul rdzboiuluiruso-japonez; despre Duma imperiald; despre miqcarea pentru libertili; impotriva dezordinilor agrare t. a.

m u t e .2r6 Un preot raporta preasfinlitului ci norodul frecventeazi cu rivni biserica atunci, cind i se spune cd

la liturshie se va citi o foaie in I' moldoveneascd.l t i i ' , , ipyAut . . ." ,I I I , p .88-92; , ,Rev. Soc. s t ' -Arh ' Bis ." , XVIII , p .56-60.- in legi turd cu publica-

rea foilor in l. moldoveneascS, multe discu{ii a stirnit chestiunea cu ce litere urmeazd a se tipiri publica;iu-

nite frilimii: ruseqti sau cu caractere vechi moldoveneqti, de care se folosea tipografiadin Chiqindu la incepu-

tut v. *IX. Chesiiunea s-a discutat din cauza ci alfabetul rus nu corespunde cu sunetele l. moldoveneqti.pentru rezolvarea ei s-a infiin{at o comisiune compusd din preo}ii : M. PlXmide-ali, traducitorul foilelor ;V. Cazacu, secretarul sfatului fialimii ; Mihail Ciachir, Macarie Untu qi I. Curbet. ln urma discu{iilor. urmate

s-a acceptat pirerea preotului M. Pldmddeali: tipirirea cu litere ruse$ti, deoarece moldovenii citesc cuereu caricterlle vechi moldoveneqti ce nu se predau in qcoale.- ,,Tpy0r'r...", III, p' 92 93 '- 2tB ,,Rev. Soc. Ist.-Arh' Bis.", XVIII, p' 68 .

2re Venitul aceste i r i l imi de la I oct . 1888 pind la I oct . 1889 a a juns la suma de 5173 ruble 7 cop.,

suma cheltuielilor era 560b ruble 70 cop. (,,En. Bed.", 1890, VI, p. 247-260). Venitul celorlalte friliminu trecea suma de 2500 rub., in schimb unele aveau venituri ce abia ajungeau la citeva sute rub.: fref "Sf,Alexandru,. din Tighina a avut in 1896 un venit de 364 r. 44 cop.-,,En. 8e0.", 1897, lX, p. 166-167.

220 in aceastd perioadd au luat fiinld urmdtoarele epitropii parohiale:.1) in sat. Larga, jud. Hotin.i n a n u l l 8 9 4 , ( , , E n . 8 e 0 . " , 1 8 9 7 , X l , p . 2 0 0 - 2 0 1 ) ; 2 ) i n s a t . B a b i n , j u d . H o t i n , a 3 d e c . 1 8 9 7 . , ' E n . B e d . "

1897, Iv, , . '6 j -Az; t ; 3) in sa t . Coineqt i , jud. Chi; indu, la I aug. 1896 ( , ,En. Bed." , 1897, VII ' p' 129);4) in sat. belila, jud. Tighina, la 7 dec. 1904, la sfirqitul perioadei (,,En. Bed;" 1905, I-II, p.6). Yeninrlmaxim al acestor epitropii ajungea la suma de 114 r. 10 cop.

221 ,,Rev. Soc. Ist.-Arh. Bis.", XVIII, p. 54 .

"" Avea darul de a prezice viitorul'22t V. amXnunte in ,,ll1i.rc. d. Balta"' p. 286-288.

. - : i a m -* ' . 7 1

J , { r : a c a

l r - - j : I e -

t i l r _t ' ._: . Ia -

R e l

u .Y11,

l l l l i l : : i I U -

, 1 i I . -

r r - : i U l- : ] ,u a. 1.

: , a .- - , , 1

n . : : a -

u L - : l e' ,-- '1 ,

r 0 - '

rllil - f,

IJ N. P o n o r s c h i

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 157/286

PARTEA A DOUA___ . Invifimintul primar bisericesc in a treia perioadi.- II. $coatele duhovniceqti.,III. Tipografia eparhiali.- Revista eparhiali.- Societatea isiorico-arheologicd bi s

riceasci din Basarabia.

CAPITOLUL I$coalele bisericesti-parohiale qi acele incepd.toare (,,gramoti,,).- chestiunea liml

de predare in Sc. biser-paroh.- Referatul protoiereului A. Ianovschi in aceastd chesune-- $coalele mdndstireSti.-

$coalepentru invdldtori.-

Starea materiald a scoqlelt .

Mdsurile bisericegti-culturale de care s-a vorbit mai sus priveau popula{ia virstnicPotrivit, ins5, cu tendin{ele noului regim - de a regenera intregul popo., dindu-i-senoud educatie grija principald a stipinir i i era o deosebitl creqteie a tineretului, iipentru aceasta - ?nfiintarea unor tcoale noi cu o alti organiza[ie qi cu un prograspecial . Aceste gcoale,.au_;_iost infiinfate prin vestitele,,Reg-uli rivitoare ta qcoateii tsericqti-parohiale" din.l3 iunie 1884r, incepind o eri noue i" istoria invdldmintulprimar al intregii Rusii.- In aceste ,Reguli" qi, mai cu seamd, n programa analiticd a obiectelor de predain. qc. -biser.-parohiale este, cum s-a vdzut, fbarie bine ldmuriti natura qi scopurile irvSfdmintului ce se introducea in aceste scoale.

. $coalele bis.-paroh. aveau sau o clasd (,,o4uouaccHue,,), unde cursurile duradoi ani, sau doud clase (,,4oyxr.naccnue"),

unde cursurile erau de patru ani.Pind la 1886 aceste qcoale nu a^veau n program comun, aqa cI materia de predavaria mult de la o eparhie la alta. in 1886 si. sinod a fixa t un'program special , obligitoriu pentru toate localitSlile. din imperiu2. Acest progrurn .ru urmetoiul : religia -7 ore pe sdptdmind ; cintul bisericesc - 4 ore (doud oie intregi gi patru cite o fumitate de ori); limba bisericeascS-slavoni 4 ore ; l . rusd - z oi" ; aritmetica -- cir6 ore in an. I gi II, qi cite patru ore in an. III pi IV; istoria rusd in an. III cite 2 ore jprima jumitate a anului qi cite 3 ore in a doua jumdtate ; caligrafia - 3 ore in an. Icite 2 ore in anii II, III qi IV. Astfel, anul I avla r.r^p.og..ri de 3l ore pe siptdmildintre care 15 erau de obiecte religioase-bisericeqti3.' drbdtorile qi duminicifi eleverau obligali. si asiste a slujbele dumnezeiegti, ar cei destoinici, 'dupd o pregitire cuventi, erau obligali sd ia parte la citire gi cintare.

$coalele puteau fi infiinlate de citre preo{ii parohiali sau, cu consim}dmintul rode cdtre all i membri ai clerului. Cursurile se ineau-de cdtre preolii locali sau all i membai clerului, dupd invoiald, asemenea qi

de invdgdtori qi inv51dtoare, pecial "uri1i p"ttt.aceasta, cu. aprobarea. episcopului eparhiota. Cu conducerea nemijlocit i a gcoalelerau insircinali preolii parohiali sau persoane ce in cazuri exceplionale erau rinduirpentru aceasta de cdtre -episcopul eparhiot, ciruia ii aparlinea cbnducerea generaligcoalelor bisericeqti-parohiale in eparhie, precum qi griji aiup.a bunei lor stiri. pentrsupravegherea nvif_dmintului episcopii eparhioli numeiu, dupd alegerea lor personalsupraveghetori (Ha6aro4are.rrr) dintre preolii mai capabili Ei de iricredere. in fiecareparhie, cu chestiunile gcolare generale se ocupa consiliul'qcolar eparhial, avind u

194

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 158/286

; -1bii' ' . ? s t i -

i"elor

: - r a u

pre$edinte 9i membrii aleqi de cdtre episcopii dintre fefele duhovniceqti qi laice. La ;e-dinlele acestui consiliu era invitat, cu drepturi de membru, gi directorul invlldmintuiuiprimar. Consiliul qcolar lua cunoqtinld de dirile de seamd ale preolilor-inspectori qiprezenta episcopului eparhiot considerentele sale asupra mdsurilor ce ar puiea ajutala rdspindirea in popor a instruc{iei in spiritul bisericii ortodoxe. Suprema conducere atuturor qcoalelor bisericeqti-parohiale din imperiu, cum qi dispunerea de fondurile ce se

vor^achita pentru intrelinerea lor, aparlinea sf. sinods-In 1885' in urma deciziei sinodale din 19 decem.- 9 ian. 1884-86, ocirmuireasuperioard a tuturor gcoalelor biser.-paroh. din imperiu a fost concentratd in consiliulqcolar (,,Vvulnnlnuri Cooer") infiinlat pe lingd sinod6.

Mijloacele de intrelinere ale gcoalelor bisericeqti-parohiale erau acele locale aleparohiei -- fdrd subvenlie sau cu subvenlie de la comunele rurale sau urbdne ; de laepitropiile qi frdlimile parohiale ; de Ia zemstvd gi de la alte institulii obqteqti gi persoaneparticulare ; -de la stdpinirea eparhialS qi acea superioard bisericeasci ;

-de-aiemenea

qi de la stat7.Pentru a spori mijloacele de intretinere ale qcoalelor biser.-paroh., sf. sinod prin

decizia nr. 1868 din 31 ian. 1886 a dispus si se adune ofrande de la credinciosi -in biserici intr-o zi de sdrbdtoare,- infiinlindu-se pentru aceasta o cutie speciali; deasemenea si se pund la dispozilia consiliului qcolar eparhial o parte din rdmiqilele su-melor din cutii (,,rpy>reqHo-Kotuerrxooue") in toate bisericile eparhiei, cu condiliunea,

ins6, ca aceastd din urmi mdsurd si nu duci la reducerea coteloi destinate pentru intre-tinerea gcoalelor duhovniceqti qi a bisericilors.

$coalele infiintate pe lemeiul ,,Regulilor" din 1884 au cipdtat o organizalie maiprecisd gi mai trainicd prin ,,'Reguli privitoare la filialele judelene ale consiliilor tco-lare eparhiale" (,,flparua ^o6 Vesguux Otge,reunxx Enapxna,rruux yuraar,rnlHuxConeron"), din 28 mai 1888e. Aceste fil iale luau fiinld printr-o dispoziliune a episco-pului eparhiot, avind ca preqedinte un protoiereu sau preot. Filiala.sJalcituia din mem-brii duhovniceqti qi laici - toli numi{i de chiriarh, afard de ciliva membri de drept. inatribuliile acestor filiale intra conducerea intregii vieli qcolare. Afard de aceasta, itiate-le aveau grijd si rdspindeascS, prin bibliotecile gcolare, cdrli qi broguri privitoare la cam-baterea.sectelor religioase; sd organizeze, pentru un scurt timp, curJuri pedagogice gide muzicl vocal5 pentru invilStorii gcoalelor.-paroh. qi ai acelora incepitoare l,,gra-moti"). Toate hotdririle fi l ialelor judelene urmau a fi aprobate de episcopul eparhi6tlgin felul acesta.voinfa sldpinirii eparhiale fiind hotdritoare, in filialele ludellne bise-ricegti gi chiar in consiliul eparhial majoritatea nu juca nici un rol. in gettei" filiatelejudefene nu erau decit un fel de comisiuni permanente in jude{e, agezdminte ajutdtoareale c.ons.iliului eparhial care, la rindul lui, era un organ consultativ.pe lingd aihipdstor,cdruia ii apartinea, aqadar,,deplina qi hotdritoarea putere in conducirea invildmintuluiin gcoalele biser.-parohiale".

$coalele biser.-parohiale erau favorizate mult de citre stdpinirea taristi, avind multedrepturi qi avantajer', l i . iq rdstimpul dintre 1884-1889 iu cdpdiat toate drepturileqcoalelor primare de stat'3. n ce privegte starea materiali, in 1884 ele aveau o ttrbu"n-1ie de la stat in sumd de ruble 55 500, iar in 1887 subvenlia s-a ridicat la suma de337 500 r. in mare proportie sporea gi ajutorul binesc din miiloacele societitii, aiun-g i n d d e l a 5 0 0 0 0 0 r u b t e i n 1 8 8 4 ' 4 a j o o g 7 0 0 r. i n l g g g - t s g o r s .

Afard de qcoalele primare propriu-zise, numite bisericegti-parohiale, in Rusia func-{ionau qi altele - incepdtoare sau, cum li se zicea, qcoalele ,,grorloti", destinate totpentru poporul de jos. Asemenea qcoale existau de mult prin sate, insi de la sfirqitulperioadei a doua, dupd promulgarea,,floro;reHue"-i din i5 mai 1874 cu privire la in-vdlimintul primar, ele aq fost aproape desfiinlate, fiind chiar persecutate.r6. Curind,insi, dupd aceea, soarta lor s-a schimbat. in 1882 ministrul de instr. publ. baronulNicolai, sub influenla noului curent, prin circulara din 14 febr. a dat limurirea cum cdla sate oricine poate se se ocupe cu predarea cunoqtinlelor elementare din invd{imint,oricine, chiar qi neavind titlu de invdlitor, sub supravegherea poliliei qi a preo{imiit7.

l 3 *

: r : i a f e

: . :g a -

' 11 t : 3 -

- m a -- cl te

r - I . q i: :1 lna: e i i

- , e n i -

: : n b r i:€niru

4 i - e , e l o f

rrm::.-.ald,r t t t :- 'are

, i{ '- : un

1 9 5

- - e o- l a rr ' i : am: . : b i -: : u l u i

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 159/286

Protoiereul Alexandru Ianovschi, rector alseminarului teologic din Chigindu

Aceasta a fost o adevdratd eri noue in istoria Scoalei ,,gramoti" din Rusia. Prpublicarea,,Regulilor" din 13 iunie 1884 privitoare la qcoalele biser.-paroh., si tuat$coalelor ,,grzlflroti" a fost precizatd, qi mai bine. Potrivit art. 6 al acestor ,,Reguli$coalele ,,incepdtoare tdrineqti de casd", ce se deschideau prin sate ;i cdtune, au fosupuse exclusiv supravegherii gi conducerii numai a stdpinirii bisericeqti. Cu toate acetei, qcoalele ,,gramoti" nu puteau funcliona in- linigte, fiind foarte des persecutateChiar pi art. 6 citat multi vreme nu se executd'e. Situalia lor s-a schimbat in mod dfinitiv incepind abia cu an. 1888, cind li s-au recunoscut mai multe drepturi. La 14 matie 1890 ministerul instr. publ. a dispus ca toate qcoalele inc^epitoare, ori de cine arintre{inute, sd fie supuse supravegherii stdpinirii bisericegti'u.

Ce erau qcoalele ,,grarnoti"?in programele obieCtelor de predare in gcoalele biser.-paroh.2' despre qcoalele ,,gr

moti" se vorbeqte astfel : ,,...Prezentind o continuare directd a educaliei de acasi gi avirmai mult un caracter familiar, qcoala incepdtoare (,,gramoti") nu se define$te prtermene, cursuri qi programe, nici prin gradul de dezvoltare gi de studii al invildtoruhqi se impacd cu orice incipere (local), fie cit de strimt6, cu o casi |drdneascd - simpqi siracd ; in schimb, insd, ea se definegte strict prin indrumarea religioasi a educali

1 9 6

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 160/286

: - . n

,,lr- . I st

qi prin obiecte sfinte de rit religios". Pentru clarificarea situaliei gi organizarea invild-mintului in aceste gcoale, consiliul gcolar de pe lingd sinod a intocmit anumite ,,Pravile"la 4 rnai 1891". Obiectele gcoalelor ,,gr?rloti" erau: citirea, ceaslovul, psaltirea, cintulrugiciunilor, cum qi intonarea cintdrilor biserice$ti mai intrebuintate qi insemnate. Dupdacestea urmau, in^mdsura importantei, cit irea civild (laici) , scrisul gi noliuni elembn-tare de aritmeticd23. invSlitorii pentru aceste qcoale urmau si fie

'dintreclerici sau

dintre tdrani tineri, buni qtiutori de carte gi cu frica lui Dumnezeu, ce vor cipita pre-gdtirea cuvenitd in qcoale speciale de doui clase, nfiinlate in fiecare judel in acest scop2a.Pentru inmullirea qcoalelor ,,gro[roti" s-au luat mdsuri foarte energice in multe eparhii,unde preotilor din acele sate ce nu aveau nici o qcoal5, stipinirea eparhiald le impuneasd infiinleze neapirat qcoale ,,grofiIoti", ameninfindu-i pentru neascuitare cu amencld25.

$coalele ,,gramoti" aveau foarte reduse mijloace de intre{inere. Cheltuielile celormai bune dintre ele nu treceau suma de 25-75 ruble pe an,ba chiar deseori ajungeauabia pini la 10-12 ruble. Bineinleles ci in astfel de condiliuni aceste qcoale erau foartesdrace gi lipsite de orice mobilier trebuincios pentru invd1dturd26. Spre a inlesni acti-vitatea acestor $coale, consiliul qcolar de pe lingd sinod a hotdrit sd prevadi, din an. qco-lar 1888-1889 in mod gratuit, cu manuale, toate qcoalele,,gramoti" din imperiu2T.

in modul acesta in domeniul invildmintului primar sub regimul lui Pobiedbnoslevs-a pornit o activitate intensivd, printr-un intreg sistem de mdsuri ce avea de scop sd aco-pere tot teritoriul imperiului {arist cu o relea de gcoale. deile de la baza acestei opere nu

erau o noutate, cum nu era noud nici participarea clerului la munca $colard. Lucrulmai insemnat in noul regim qcolar era felul cum i{eile acestea erau aplicate in via}d.E de subliniat in aceastd migcare, mai intii, faptul ce nici o mdsurd nu era luatd laintimplare, iar toate sfor{drile erau indreptate pentru crearea unei vaste pi trainice or-ganizalli ce ar duce la telul depirtat al regenerdrii radicale a poporului. O altd deose-bire importanti a fost aceea cd pentru a infiptui acest plan vast au fost chema{i tocmaislujitorii altarulqi, cu a ciror misiune corespundea pe deplin programul gi scopurilenoilor qcoale28. n sfirgit, toate ndzuinlele gi

-lucrdrilece sb fdc-eau n vederea noului

program de invdldmint iqi aveau ca singur izvor, pentru fiecare eparhie, autoritateaepiscopului eparhiot, care, astfel, devenea in eparhie centrul intregii miqcdri. Deose-birile subliniate aici ne dovedesc ci qi miqcarea din domeniul invSldmintului primar erao dezvoltare logici a principiilor puse la temelia regimului nou.

Bineinleles cd aceeagi activitate a luat fiinfd gi in eparhia Chiginiului.

2 .

Cunoaqtem in ce anume imprejurdri, ce fel de gcoale primare bisericeqti au luatfiinld in eparhia Chiqiniului in perioada a doua gi modul cum funcfionau. Aceeaqi starede lucruri ddinuia gi la inceputul perioadei a treia. Pe lingd dispoziliunile ce in privin{aaceasta veneau de sus de la stdpinirea eparhiald, erau in Basarabia preoli care din pro-pria lor iniliativi intemeiau astfel de gcoale, cdlduzindu-se de cerinlele misiunii lorpdstoreqti. Aqa a fost infiinlatd la 1883, gcoala bisericeascd din sat. Budachi, jud. Ceta-tea Albd, de cdtre preotul Iacob Iusipenco2n.

De altfel gi in Basarabia, ca qi in Rusia, erau foarte pufine qcoale parohiale qi elefunc{ionau cu putin succes. Nici din partea populatiei nu se observa un interes marepentru qcoale, cu ati.t- mai mult cu cit cursurile se lineau in l. rusd - necunoscutd lo-cuitorilor moldovenisu.

O noui erd in invdldmintul primar-bisericesc a inceput gi in Basarabia odati cupromulgarea legii din 13 iunie 1884. intiia misurd luaid in eparhia Chiginiului, inlegdturd cu aceastd lege, a fost infiinlarea consiliului qcolar eparhial in 1884, in urmadispoziliunii arhiepiscopului Serghie. Ca membri ai consiliului au fost numili de cdtreSerghie a) protoiereu{ Vasilie Parhomovici, rectorul seminarului ; b) protoiereulEmelian Ghepefchi c) preotul Mihail Ganilchi ; doi profesori de la seminar: d) Eu-ghenie Saharov, profesor de matematici, gi e) Mihail Lizanovschi, profesor de peda-

t9'7

illllrll - e -

- : l

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 161/286

Numi-rul qc . Localitatea unde funcJioneazd Scoala Anul infiinl5rii

1 .2.3 .4.J .

6.7 .8 .9 .

1 0 .l l .12.13.t4 .1 5 .1 6 .1 7 .1 8 .1 9 .202 l22

2 32425

Chiqindu, pe,lingd ,Pit.^,:Sf,

G.heorghe",,Sf. Indltare"

Durlqti, jud. ChiginduOrhei, pe lingi catedraliMeleqeni, jud. OrheiBaxani , jud. SorocaCopmirca, " '(

V6soca, " "Cotova, (( "Cureqnila, '( "Coqduli, (' "Stoicani, " "Senatouca, " "Voronovifa, jud Hotin

Irstova, L' "Corestduli, " '(

Tatar-Bunar, jud. Cetatea AlbdB u d a c h i , " " " .

Vasilievca, ud. IsmailNovocaragaci, jud. IsmailReni, jud. Ismail

Sdfian, suburbia IsmailuluiCioramurza, jud. TighinaBatdr, jud. Tighina

16 febr. 185019 oct . 1884l5 dec. 18833 1 o c t . 1 8 8 416 noiemb. 18812 oct. L87020 oct . 188429 oct. 1874

1 6 d ec . 1 8 8 41 7 n o iem. 1 8 8 11 7 a - , g . , 1 8 8 1

1 3 d ec . 1 8 8 47 no iemb. 18813 oct . 188329 noiemb. 18838 dec. 188320 a ug. 1884

30 oct . 18842 oct . 1884l1 d ec . 1 8 8 3 3 2

gogie. La gedinle urma sd fie invitat, cu drepturi de membru, qi Teodor T. Soloviov, di -rectorul qcoalelor primare din Basarabia. Preqedintele consiliului era episcopul-vicarAugustin. Vom nota cd afard de protoiereul Ghepefchi, toli membrii consiliului erauruqi. lndatd dupi infiintare, consiliul qcolar eparhial a cerut prin blagocini, de urgenld,informaliuni ,,complete gi precise" privitoare la qcoalele bisericeqti-parohiale, ce func-(ionau in cercul fieciruiao'.

Rispunsurile blagocinilor erau foarte triste - dupi cum se poate vedea din tabloulce urmeazd:

Astfel, se pare cd pe la sfirqitul anului 1884, in eparhia Chiqindului existau in to-tal douizeci qi cinci de gcoale bisericegti-parohiale. Daci scoatem din acest numir gcoa-lele ce au fost infiin{ate abia la sfirgitul an. 1884, pe semne in urma chestionarului pri-mit de la consiliul eparhial, rimin numai doudsprezece ;coale ce au fost fird legdturicu miqcarea din 1884. insi gi din acest numir redus al qcoalelor o vechime mai insem-natd nu aveau decit doui qcoale (v. nr. nr. I qi 6). in aceastd stare se afla in Basara-bia invilimintul primar bisericesc la inceputul perioadei a treia.

Spre a porni cu paqi mai siguri in chestiunea infiinliriigcoalelor

bisericeqti-paro-hiale, tot in 1884, Serghie propune congresului eparhial si ia in disculie chestiunile:a) prin ce fel de misuri s-ar putea infiinfa gcoale bisericeqti-parohiale in eparhie gib) in ce limbd sd se {ind cursurile in acele localitili unde copiii nu qtiu ruse$te. Adresalui Serghie ne destiinuieqte o tristd stare de lucruri: se vede cd qcoalele se infiintauanevoie qi invSlitura mergea greu din cauza limbii de predare.

1 9 8

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 162/286

: '\ ', di -, - - -vicar-- erau---_senIa,: func-

:3bloul

Nu mai putin interesante sint in privinta aceasta qi consideraliunile congresului.in jurnalul rhu'nr. l8 din 2 dec. 1884, preolimea constati cd pentru infiinlarea-qcoa-

"lelor bisericeqti-parohiale nevoie in primul loc de mijloace materjale. Congresul .ara-tA, totodat5, qi mdsurile prin care s-ai putea inlesni aceasti stare. in ce privegte limbade predare, ,,Cursurile petttr.. copii in qcoalele. biser.-paroh."- 59 mai menlioneazdin jurnal -,,Sd nu se fini decit in l. rusd a patriei (,,ucrc.nrcquteJlbHo a oretlecrBeHHo Mpy..*or a3rrrce"); deoarece, ns6, populalia eparhiei e alcdtuitd din diferite nalionali-

iili : ruqi, ucraineni, bulgari, moldoveni gi aqa-zigi .gdgduzi, care vorbesc turce$te,e

.reuoie ia in timpul cursulrilor cuvintele qi expresiunile necunoscute sd fie explicate ingraiul local. Grija principalS cu privire la ;coald gi la cursuri"- continua jurnalul _con-lresului - ,,sint obligali- s-o ia asupra lor preolii parohiei,. acolo unde qcoala biser.-

iaroh. este nfiinlati]Acolo insX unde preolii, avind multe gi complicate ocupaliuni, nuuo. uu.u putinli sd faci singuri cursurile, ei pot insdrcina cu indeplinirea acestui lucrupe diaconii qi cintdrelii cu eiperienfi sau chiar pe acei dintre 16rani ce au isprivit qcoa-iele urbane de doud'clase (,,unyxKraccHbre"), nsd neapdrat sub.supravegherea nemij-locitd $i in mdsura putinlei, cu participarea activd a preotului"o'' '

Cu'privire la acest urnal Serghie a cerut avizul consil iului qcolar eparhial' Acesta,intre aliele, a reamintit preolimii $$ 10 gi 1l ale,,Pravilelor" din 13 iunie 1884, n vir-tutea cirora linerea acestor cursuri este o obligaliune directl a preotului qi a celorlalliclerici , de asemenea, u aprobarea arhipdstorului, gi a altor persoane; totodatd a apro-bat qi celelalte propuneri, prin urmare qi acelea privitoare la limba de pre-

dare"" .Atit adresa arhiepiscopului Serghie, cit qi hotdririle congresului din 1884, cum qi

considerentele consiliului eparhial prezintd un mare interes : in aceste acte, pentru intiiadatd sub regimul jarist s-a pus chestiunea importantd a limbii de pred-are pentru locui-torii moldoieni. Cu pdrere de rdu, constatim cd vremea de atunci nu ingiduia_ca prob-lema ridicati si se rlzolve in mod firesc, iar preolimea s-a mdrginit la o hotdrire foartesfioasi.

Cu toatd stiruin{a depusd de cdtre stipinirea eparhialS, qcoalele se infiin}au cu multigreutate. Piedica cea mal mare era lipsa de mijloace. Spre a.le inlesni starea materiali,lonsistorul din Chiginiu, in urma ucazului sinodal nr. 13 din 20 iunie 1886, a dispusprintr-o circulard ca bisericile parohiale gi cele ministire$ti si verse anual pentru in -

irelinerea qcoalelor biser.-paroh., din rdmdqilele sumelor .bis^ericeqti, u, mai pulin de3 ruble, iai de la credinciogi sd se adune ofrande in biserici in ziua de 6 decembrie incutii speciale, gi toli aceqti bani sd fie..vd^rsali anual la consil iul qcolar eparhial di n

Chiginiu nu mai t irziu de luna ianuarie'i5. n acelaqi scop_,il1 urma intervenliei .arhiep.Serghie, oberprocurorul sinodal a aprobat sd se acorde 58 000 rub. din veniturile ave-riloi m8nistiiilor inchinate, pentru construirea localurilor qcolare in douizeci de sate,iar pentru intrelinerea fiecdrei ;coale - cite 436 rubie anual, in total 8720 r. Mini-sterul domeniilor, din parte-i, a dispus sd se elibereze din pidurile statului .lemnulnecesar pentru construcliile qcolare, cu o jumitate de pret. Totodatd, locuitorii sate-lor, unde urmau sd se facd qcoalele, s-au obligat din parte-le sd vind in ajutorul gcoa-lelor pe diferite cii : in unele sate cu transportul gratuit al materialului pentru con-struclie, in altele dind teren pentru local sau procurind lemle pentru incdlzit etc' $coa-lele s-au construit in 1886-1887, in 16 sate - de piatri, in patru - dit t nuiele lipitecu lut. Toate s-au clidit dupi planul aprobat pentru qcoalele ministerului de instr' publi-cd36. Mullumitd acestor mdsurl, la inceputul an. qcolar 1887-88 erau deja in eparhie

5T gcoale37. n aceeaqi perioadd s-au zidit qi alte clddiri gcolare3s. n urma dispoziliuniiarhiepiscopiei cu nr.':4S Ain 19 noiembrie 1886, in luna decembrie a aceluiaqi an, pe

lingS-seminarul eologic din Chiqindu s-a infiinlat o qcoald de aplicalie pe temeiul nou-lui regulament al seminarului (notd Ia art. l2O al Regulamentului seminar.) cu sco-pul ca" elevii, avind pra_ctici de predare, sd se pregdteascd pentru serviciul de invdli-iori in gc. biser.-paroh. n 1887 gi.pe lingd gcoala eparhiald s-a infiinlat o gcoald.biser'-paroh. de aplicalie cu acelaqi scoptO. Pentru a introduce in activitatea qcolard mai multb

1 9 9

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 163/286

ordine $i control s-a infiinlat serviciul de inspectori qcolari (,,Ha6,rrc4are,r,,), pcare s-a intocmit o instruclie specialiar.E de presupus cr .infiinlarea qcoalelor biser.-paroh. cu toatd stdruinta sti;eparhiale, merg€a totugi foarie slab, apa ncit ra..;;;.J Jin rsss s_a ridicat dirchestiunea priviroare la aceste qcoale42. La congres"

"ui i;l ;rdrJ"te ;" ;#"*;dinte,- nsd spiritul 9i conlinutul hotdririlor .nu di Ioc indoielir ca rnrlrarlva acesto

culii la congres venea de la arhiepiscooietTot in anul I889, pe temeiul , ,pravi le lor. , d in 24 mar t ie _ lg mai lggg, au fo{ii11ate-.sgcliile judefene ale consiliului qcolar_gparhial in opt orafe: chiqindu,Albd, Tighina, Bdt1i, Ismail, Orhei, Sorola ti H6tinfr.

^ "' '

Pentru a intensifica activitatea qcolari,. oiirmuirea eparhiali intrebuinla gi altesuri' in. privinla aceasta a lucrat mult arhiep. Neofit. Astfel el a declarat ci vor Ivrednicili cu sanul ol?.11:r. acei cintireli ce vor ru.. .,r.ruii cu succes n gcoalele bparoh' timp de 3 ani, precum qi acei care vor izbuti sd infirnleze asemenea fcoaarohiile lor, unde nu existau, qi vor face cursuri in ele trei ani. De asemenea, dpreolii foqti sub j,d"__ ut-d,n1puteau.astepta ecompense de la stdpini."u"puii , iuialntervenlie pe lingd sinod, detit aceia'ce gi-ar fi a'ou"Jii.or"ctitudinea lor prin in

farea unei qcoale biser.-paro.h. sau cel putin a ;""i-;;o-ur" incepdtoare (;;;;;,ri p{il munca depusd in eleas. Rezultatui a fost cd au luat fiinli multe $.;;A-i;,condifiuni uneori cu totul anormalea6. Sforldrile st$i"i;l eparhiale ne dovedesin calea-activit i l i i qcorare-erau mari piedici, qi irr p?r;ri .ira - atitudinea inerpersoanelor chemate

:l inf?etyilscd prbgramul'concepur ae stipinire, ;iA; hp,mijloace. Erau, insd, imprejurdri n.pie.ut" gi de alti 'naturd. Dintre acestea ma iera vechea piedici : necunoa;terea db cdtre iocuitorii moldoveni a limbii iur", .u..singura limbd de predare admisi in gcoalele uiser.-paiotr. piedica aceasta zdddrtoatd activitatea culturald pe terenul qcolar oin nasiiauiu gi .r...rita mdsuri extrdinare pentru a o inldtura' in chestiunla aceasta protoiereul Alexandru Ianovschi,tor al seminarului din Chiqindu gi pe atunci prlqeai"te-ui rifiut.i iua.-1-""" ain'qiniu.a.consil iului qcolar.eparhial, a-prezentat congresului din Chiev un referat as,,qcoalelor minoritare* din eparhia chiginSutui, in-care

nu-se

voroea decit de qcoibiser'-parohiale in satele moldoveneqti'din

Baiaraui". e.rri.piscopia"

i.in.'[- il- .referatul lui Ianovschi congresului preolimii ai" iS9+ ,^rp.J cunoqtinfi qi chibzuiReferatul lui Ianovschi este extrem de interesant atit piin subiectul principal, cieste consacrat, cit qi prin ferul de tratare a acestuia. Autbrul susline c5: a) pot.iui,condifiunile locale din Basarabia, e nevoie ca pentru int?ia treaptd a invdldmintul]fie alcdtuit un astfer de abecedar'in care cr, l i t" ." .u.rail i iipa.rr" cuvinte gi propl iuni^moldoveneqt i , eoarece a inceputul .cursului pr imar coprr de mordoveni , nnoscind l' rusd, intimpind mari greut 1i: ei sint neuJifi'ra'r""'iirpte cu greutdlile pr ilor incerciri de a citi gi scrie.giin acelaqi imp - sa'raca .xercitii de a cit i cuvintexpresiuni neinfelese pentru ei ; ul

"nevoie ,i ,. puuri.. .e.i mai importante pelpopor sau cel pu{in Testamentul Nou in l..rusd cu'text pu;;i i" -orafu.""gi",'J.rece cdr{ile in l. rusd sint inutile pentru mordoveni, .i

";.;;;;;indl. rusd, pe cind porului ii place sd citeascd cdrti cu conlinut religio, i p" a. uiia parte, ."pr,.r"..u i., gr,local a conlinutului ci4iror ruseqti copiiloi 1" ltJ"r. p"",.:"ra aducd la denaturaadevirurilor sf. credin{e

Nu mai pufin interesante sint gi hotiririle preolimii : a) ,,Congresul eparhialblagocinilor eparhiei"- citim in juin. 3 al acestli aduniri I ,,0" temeiul celor dodite .prin experienla, este convins cd mordovenii nu1in

,a 1rru"1e copiiilor numai irmoldoveneascd, fiindcd inleleg foarte bine necesit area ca odatd cu limba lor matelcopiii si invefe qi l. rusi a sttturui gi l. slavoni-bisericeasci. uj-i. pr.r*. :; #.r:irculalie in moldovenepte urmdtoarere .aai ., ."r1ir,rii.rrg", : ,,Istoria Testamrtului vechi gi Nou", ,,catehism-ur Scurt*, ,,catehismul tvtar"f, de mitr. Filaret; ,, icoavne curte" u tr1gj.:::::,in1itdrurii,. de protoiereul R- putiatin Si d; S;";i;,'TAlmrciri a evangherii enrru oare duminicile i t;;;;; ,ii.'a" sdrbitori,,: ,pror

200

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 164/286

:ent ru

* . ' : r a l: - ' \ 'e-

: r Ll l l [ . l i .afna

ti0ru,E-i nilil*:m;:en-

B u -r u l l ' - :OV

;" " t . o a -

ge" in l. moldoveneasca; cartea ,,Margarit"; ,,vietile sfin{ilor.. $. a. c) crzind in de-plin acord cu protoiereul Alexandru Iinovschi in' chestiunea pusd qi recunoscind, inacelagi imp, nevoia de a publica cdrti ruso-moldovenegti cu scopurile ardtate, congre-sul hotdriqte si lase pe seama consiliului qcolar eparhial grija I ) de a publica B.r.ouu.,"ruso-moldoveneqti, de asemenea_ i cd4i .folositbare qi-trlbuinciour. p.ntru gcoaleleb.iser'-parohiale din Basarabia, deocamdatd cu mijloaiele acestui .or,rilir, gi aie con-sil iului $colar de pe lingd sinod. Bucoavnele,

"uu.rgh.liil"gi alte cdrti ce se vor tip5ri

de consiliu in I' moldoveneascS, aralel cu text rusesc, urmeazd a fi cumpiiut" d".dt."bisericile;i qcoalele eparhiei din depozitul-consiliului pe costul propriu i2) de a publicain revista.eparhialS, articole in limba moldoveneascd'-ruseascd^; asemen.u Ei'.u . .-daclia revistei sd scoati la lumind broquri. d) Congresele deputalilor ce urmeazd a seaduna in anii urmitori vor..pune, din parte-le, toati stdruinla sd gdseascd mijloaJe bd -neqti,pentru publicarea c64ilor moldovenegti-ruse, olositoare qi nefesare pentJu qcoalelebisericeqti qi pentru popor, in cazul cind'consil iul qcolar eparhial gi filialele sale vorconstata-nevoia;i necesitatea (de a avea-..aceste drli) gi la vreme vor aduce despreaceasta a cunoqtinla congresului eparhial,,.

'

Referatul rectorului.Ianovschi qi hotdririle congresului preolimii din 1g94 au con-:titutl un- mare pas inainte in chestiunea culturii f,arohienilor moldoveni din Basara-bia' E adevdrat cd nici referatul amintit, nici hotdririle tuaie de preolime .,-u., uuut ,.rnefect imediat, insd marele succes constd n faptul cd problema qcoalei'pentru moldovenis-a pus cu mai multi preciziune : limba moldovenilor, pentru prima oard, a fosi luatdin disculie - nu ca un mijloc de ajutor ocazional pentiu p."au." in l . strdind (rusd),:uT a flcut congresul din 1884,- ci anume ca insiqi l imbi de predare. Aceasta a dusla ideea cirlilor qcolare bucoavne etc.,- tot in l . moldoveneisci . pe de altd parte,rezolvarea ce a fost datd .acestei mportante probleme n-a fost supusi bundvoinfei per-sonale a arhipistorul-ur, cl a fost luatd pr.in firea .lucrurilor, din cerinlet. rn"i.ioio'g1."ale preddrii, ale invildmintu_lui. Bineinieles cd nici referatul lui lanovschi, nici hotd-rir i le congresului nu cuprindeau problema in intregime, qi chiar in cuprinsul lor erauinci departe de a fi. puse in practici ; totu$i ins5, f,entiu' ."gi-ur centralist al lui po-biedonostev constituiau un mire succes gi aceste'ttoteiiri, i[.t" numai teoretice, cuatit mai mult cu cit erau luate de persoane qi institulii oficiale.

Pentru a introduce.-in_activitate.a colard'mai muitd orinduiald, s-au intocmit decdtre preqedintele consil iului eparhial instrucli i speciale p"nt.u conducdtorii (,,saae-4ytoqr'rri") gcoalelor bisericeqti, de asemenea pentru-inspeciorii (,,*a6rroaaterro,,)"q.ou-lelor, judefeni-9i eparhiali, precizindu-s. .apoit,rrile intre ei gi consil i if" qilfu."

;rdl1err.q i cel eparhiala/ .Pe lingd qcoale erau- bib.lioteci conlinind manuale ; unele erau alcdtuite din cdrlicu cuprins religios-moral qi istoric, pentru lecturl extraqcolari. in satete

"na"li .r iuusectanli 9i rascolnici, bibliotecile au fost inzestrate cu cdr{i misionare. i;-1s93-;-",intocmit reguli speciale pentru biblioteci, cuprinzind toate' taturit. u."rtoruti. p. ru

lfirqftul perio.adei numirul bibliotecilor u tpoiit foarte mult, ajungind pind ta 2g3 cu25 684 cd4ias.

^ Pentru a se perfecliona mersul invdl5mintului in qcoale, se organi zau in Chiqinau,?n cursul vacanlei de vard, cursuri pedagogice unare;";il lnvdldtorii acestor scoale.obiectul principal la aceste cursuri bra cini"t bisericesJ,- p; rh;t;;;riu, I""ri,"r." re_ceau lecli i de aritmeticS,- e_l' rugd gi acea bisericeasci-slauo.,i. e tingi'cursuri ma iera orqanizati 9i o f..?Pl5 de aplicalie cu trei secliuni. Curzurile .ruu-i.,tr.1irr,,i" a"consiliul qcolar sinodal50.

3 .

in legdturi cu noua organizaqie a inv5ldmintului primar bisericesc, in perioadaa treia s-au fdcut schimbdri ,gi in starea gcoalelor mdndstireqti infiintatl ,.rU'uJi"p.Pavelsr. Mai intii au fost inchise gcoalete de pe lingi -d;e";: Frumoasa, H6ncu. Su-

201

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 165/286

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 166/286

- r l l r r l- I e n -

:-an5-- - : ch i ,

- . a ) ,

t ra :1ia l .

r'3 IIIEI

potrivit cu dezvoltarea intregii activitef $colare bisericeqti, s-a imbundtilit mult

Ei starea generale materiald a qioalelor .bisericeqti din Pasarabia, inmullindu-se mij-

ioaceL" de"intrefinere;dunate din variate izvoare. Pe la sfirgitul perioadei, n anul.1904'

in folosul $coal;lor bisericeqti parohiale din eparhia Chiqiniului s-au adunat din izvoa-

rele locale' (biserici , man;siiri, zemstve, ora;;, comune rurale, epitropii .parohiale, n-

sti tuli i de binefacere, persoane particulare etc.)- 153 064 r'; de la consiliul $colar de;;-li;gt , i . ia- tZO 685 r.; in total - 273745 r. din care sumi' pentru intretinerea

i"t"i"i gcoalelor bisericeqti, -au cheltuit 271 gl7 r'5n' insd cu toate cd suma generald

a veniturilor a crescut ati t de mult, multe;coale sufereau de mari.neajunsuri in..starea

i".;;;;;;ic6, uga incit cursurile se fineau ,, in deplini lipsd de igiend. qcolar6"'-Sta-

."" i""lfa*irrtut.ri, indeob;te vorbind, era mulfumitoare,-,9i nu putea fi mai-bun[.din

mai multe motive. O primd cauzd eta frecveniarea neregulati a qcoalei de.cdtre elevi,

inl"p.."u cursurilor u intirriere gi inchiderea lor prei timpurie, lipsa ,de Pregitiresufiiientd la mulli inv6l6tori (pind la 24"/" din numdrul lor total - 3EJ) " ' o toarte

mare oiedicd pentru meisul invildmintului era gi faptul cd elevii nu cuno;teau limba de

;;;"1 At.]-r..uui.r" sd relevim gi ati tudinea sitenilor, mai cu seami a celor mol-

ioueni, fa15 de qcoal5 ce nu era iotdeauna binevoitoareot'De insuccesele elevilor in gcoalele bisericeqti-parohiale erau de vind chiar qi unii

preoli - dupd cum a constatai insuqi chiriarhul in t impul vizitelor canonice - care

i,r. pou.ta in mod neglijent fa{d de d.aioriile lor citre ;coald, unii chiar neprezentindu-seia s5rui.iu*. Chiar qi,,preaarea religiei in qcoale cere din partea preo{ilor mai multd

s t d r u i n l d " " o r r : 1 - ^ f . : _--i. ;; privegte gcoalele ,,gramoti" in unele din ele se lucra atit de bine, incit in pri-

"i,,,tu-p-iieselor

'fi.ut.nr, r" deosebeau deloc de qcoalele biserice;ti-parohiale cu o

clas[. Erau insi multe qcoale "gramoti"' unde invSldtura mergea tilu' Cauza era frecven-

tarea neregulati a cursurilor de cdtre preoiii supraveghetori. insiqi darea de seamd

.".r-rrro4t""cd din 183 de invdldtori qi inv616toare, +1%.erau lipsil i de pregitirea cu-

venitS, ar starea or materiald iasd mult de dorit, leafa ajungind abia pind la 120 ruble

anual5e.

CAPITOLUL II

Regutamentur scotardtn t8w

f ";H,::::,*l:;,: ,, .t,"atede bdie(i,- gcoata

1 .

Tendinlele principale ale sistemului Pobiedonoslev manifestate in invSldmintui pri-

mar cu atita consecienld au fost, bineinfeles, ntroduse in-mdsura putinfei .gi . in $coa-i"t . d,ri,ouniceqti. Un evLniment mai de seami in viala qcoalelor duhovniceqti din Rusia'

care a ieqit din tendin{ele regimului Pobiedonos}ev, a fost reforma acestor gcoale dupd

regulamentul din 22 august 1884.potrivit cu mersul vftl i i interne a imperiului larist, autoritilile bisericeqti au-con-

statat, demult, in regulamLntul gcolar din i867 unele scddeti li,p-: 'ltlyu l:

il11r".u's-au iScut mai inainte unele schimbiri in vechiul regulament"". Odata cu Intronarea

sistemului Pobiedonoslev, s-a intreprins reforma radicald in spiritul noului regim.' care

i" -X"ia respectivd,'acuprins toite treptele invdl[mintului, incepind cu qcoalele spi-

rituale de biiili qi terminind cu seminarul teologic''---i 'q.out.f . Jpii i t"ui" ca o principal6.scddere nlatura didactici a fost socotit numirul

redus al orelor ae f. r"se qi de L bisericeasci-slavond, fapt ce a adus la progrese slabe

la aceste obiecte. Un alt neajuns era rolul secundar acordat cintului bisericesc, e cdtre

i"g.ifutn.nt"t Ain tbOZ. Reftrma din 1884 a mdrit numdrul orelor de l ' rusi qi cea

bisericeascd-slavond-pind a 19, in loc de 11, a redus in proporlie respectivd numirul

orelor 1a imbile u..tti. in cl. a I-a l. vechi au fost scoase cu totul din program ; in schimb'

203

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 167/286

insd, s-a fixat 10 ore de l. rusd qi s-a introdus cintul bisericesc ca obiect obligatoriutoate clasele,- opt ore pe siptimind, in loc de doud, care dupi regulamentul din 18se fdceau numai in cl. I gi II .

Afard de aceasta, numirea ,,smotritelului" (directorului). qi a ajutorului siu (suldirector), potrivit noului regulament, urma sd se facd de cdtre sinod, iar numirea pr r

fesorilor - de cdtre sinod qi oberprocurorul sinodal. in felul acesta s-a desfiintat prircipiul eligibilitelii introdus de reg^ulamentul din 1867. Pentru supravegherea bdieliks-a infiin{at serviciul de pedagogi' '.

O mare insemndtate pentru mersul invXldmintului in qcoalele spirituale a avut faptcd regulamentul din 1884 a egalat drepturile, precum qi remunerarea profesorilor acetor qcoale cu acelea ale profesorilor din seminar. Consecinta acestei mdsuri a fost faptcd in gcoalele spiri tuale se numeau profesori cu strldii superioare, iar absolvenlii sminarului nu puteau preda decit in cl. pregdtitoareo'.

Misurile ardtate priveau toate qcoalele spirituale din Rusia. In Basarabia, igrsi, efost introduse gi alte schimbdri provocate de cerin{ele locale.

Faptul mai important a fost infiinlarea qcoalei spirituale de bdieli la Ismail. Chestinea infiin{5rii noii qcoale spirituale a fost ridicatd de adunarea eparhiald a preofimii '

1890. Pentru a atinge acest scop adunarea a luat hotdrirea de a infiinta o noud regiurgcolari de Ismail, ce urma si cuprindd tot judetul Ismail , de asemenea cercurile Iqi IV ale jud. Cet. Albd qi cercul II al jud. Tighina, a fixat cotele de procente din v,niturile bisericeqti pentru intreJinerea qcoalei gi a luat hotdrirea sd se intervind pe linlsinod pentru achitarea sumei de 6350 ruble : remunerarea corpului didactic ;i admnistrativ al noii qcoale. La congresele preo{imii din l89l qi 1892 chestiunea a fost luain discu{ie din nou, clarificindu-se toate condi{iunile func{ionirii acestei qcoale, qiI iulie 1893 proiectul de infiin{are al qcoalei din Ismail a cdpdtat aprobare.

Primul an qcolar a fost 1893-94o'. Contingentul elevilor noii gcoale s-a format,inceput, prin transferarea la Ismail a 72 elevi din toate clasele qcoalei din Chiginiin curind s-a deschis clasa pregdtitoare gi numdrul elevilor a inceput si creascS. lanul gcolar 1899-1900 in qcoala din Ismail erau deja 176 d,e elevi, dintre care 139 -copii de clerici qi 37 - laici .

$coalele spirituale, din porunca arhipistorilor, erau uneori inspectate de citre pr rfesorii membri ai direcfiunii seminaruluio*.

Un alt fapt destul de insemnat a fost noile constructii la gcoala spiritual5 de biiefi dChiginiu, unde, intre altele, s-a clddit un internat pentru 250 elevi, de asemenea cl apentru cursul inferior qi clasa pregdtitoare, s-a ldrgit biserica etc.bb. Toate construc{iiau fost isprivite in 1903.

2 .

Multe prefaceri s-au petrecut in aceastd perioadd qi in via{a qcoalei eparhiale. Schinbdrile cele mai importante rezultau gi in aceastd privintd tot din tendinfele noului regir

Dupd cum gtim, potrivit regulamentului qcoalelor eparhiale din 1868, directoartqi membrii consiliului qcolar se alegeau de cdtre congresele preotimii ($$7 $ 27). i1882 sinodul a ajuns la concluzia cd,,aceastd orinduial5 nu corespunde nici cu scopqcoalelor eparhiale, al cdror rost priveqte statul intreg, nici cu situalia personalului lradministrativ ce este chemat sd faci slujbi nu unei singure pituri sociale, ci bisericiipatriei". Judecind astfel, sinodul a luat hotdrirea sd dea administratiu nii qcoalelor ep ahiale ,,mai multd statornicie qi neatirnare fald de congresele eparhiale ale preofimii'schimbind vechiul regulament in felul urmitor: l) episcopul eparhiot numc$te-toapersoanele atit din corpul didactic, cit qi acele administrative, afard de directoare ; 2preqedintele consil iului qcoalei este numit de cdtre arhipdstorul eparhiot; 3) directo;rea este aleasi de cdtre consiliul qcoalei qi confirmatd de cdtre sinod pe temeiul avizrlui arhipistorului care, in caz de divergentd, poate sd prezinte sinodului o altd persoaniAfari de aceasta, n 1893, in chestiunea drepturilor pregedintelui consil iului s-a di

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 168/286

itiilt*(sub-

13 pro-

"rr-pr in-: l e l i l o r

lSmurirea ci deqi el..ar9 -dreptul.d: :,"1:ll"gherenemijlocitd asupra qcoalei n privinla

e o s p o d a r i e i q i a p a r l r r d i d u . t i . " , t o t u g i l u . i " " " ; ; i n g d d u i e . s d f a c d o b s e r v a l i i g t s a - | t . e x -6rime pdrerile; de

"'";;;;;;"q"ai"t"r"';u^p""t""rt"dispozitiuni decit prin consiliul

scoalei66. Rostul t";;;;';;;sior'dispozili,r,ii""".1"- 1". - i"dut"t"u drepturilor acor-

date administra{iunii qcolare qi concentra.lu put".ii conducdtoare in persoana eplsco-

pului eparhiot. - --:..^^,, rnnri,rt vietii scoalelor eparhiale din intreaF"-tpe lingi aceste m'suri ce priveau fondul vielii qcoalelor eparhiale din intreaga Ru-

sie gi, bineinteles, "iJa"ie E'u."r.

ur.q.ouiJi.";,fit"b t::"t:^- scoala in chiqindu n

perioada ceasla"ilil';";;*. Jt,{,:. ..tri.ua.i, cerute de. mprejurdrile. i nevoile

bparhiei basarabene.';;",; scnimuari d;;"i;'primulrind latura exterioara'$1au

inceput ncd sub arhiep' :lehi:'t?"'l].],'li;:* iii iio/'un localspecial entru:?]l?l "

afard de clddirea qcoalei6T. oua clddr '" t"u- 'p i tu tului . a^ ntruni t toaie condi l iuni le

iei""i.".ot a,'."pui'iip"':'id:,.1*fif;:liJfu";i:*f,: ":UXS""iii::X$:::f*x"TJ:t:":Ui.[:i5""$:ful"b$.Tttt":1.:sltr*g::urm'tor rd r" o.rrp""ir'iffinryi."u.u.."t"i-hoiaiiti' Consr.esql-din 897 evenind supra

chestiunii, ajuns " ia""" ia mai potrivii- i I ,a co-11r11isca n ChiEindu a .doua

Scoald eparhiald . . S inodul , insd, n-a^aProbat intervent ia preoi imi i ' incuvi inl ind lSrgi -

rea clddiri tor vechr potrivit qy l.ugil . . i ." ; ; i$i,.n;;"n]ijiou*rt ae fald' Astfel s-au intre-

pr ins schimbdr i qi Jonr i .u . l i i foar teinsemnateTo. ncepute in 1900 lucrdr i le s-au ter-

minar n re02, cheliJi ; ; ; - ; ;^ ' ; ; ; -ae so '0i i iuble 23 cop' ' pe l inss acele 702 r ' tntre-

buin{atepentru .;;;;;;;ir IAOO r.tiri"r"."n de 672^m' ' ' pt-tut" este ndlllatd o

parte din ctddirea ; ;r i , t la. nternatTi ." i-""- a." t Ei al te schimbdri mai mrcr ' - '

N-au fost uitate nici-nevoile ralyfi aia;.lil.-Ei "alrtutiu"'-'tEa'in 1885' pe temeiul

hotdririi co. 'gresului ' ;;;;;;idt" '18'84' il d;;;t:;la eparhiali ' s-a infiinlat ' cu ron-

Ju 'epre1i,. '.^, lo+jd:" . .;J#J# "m l nXliX'.lri#lii1'T ff;gjt*n n,?"'J,: J.: i': lrT':ilfj,l''ii;f,,'li:x"?,T;Jl ;'uumanual propriu-zis (croitorie', Ol:9::]"i lusdtorie etc')-' 9i 'gospoddria'

Dura-ta cursu-

ritor era de patru ani. Orfanel^e -u91y td;'i;;-tJ"f"ft"'plEteau o taxd - deopotrlva

cu elevete qcoalei"p;il;b#.

in raqr ;;#;;;;t;"^" i"tt'a"tiiinpta pe baza hotiririi

congresului p.""l*ii,;; o i.rrtit.r1i. "iJ"r-t"t"1nt'nde ;l

scopurit" propuse 9i strim-

freaz]localul pJ;il;;";;.-fr'fil ti,,i" uatttteril'e preolimii rivenind asupra^acester

chestiuni, au aprobat hotdrirea plglir,tflriAm iSS.+

^d"alnori lucrul 'nanrlal n orele

l i b e r e p e n t r u . o u . . - . t " u e l e q c o a l e i , n e f i c i n d d i n e l o s p e c i a l i t a t e s e p a r a t d , " ', in 1887, din iniliativa arhiep' s",ghiJ'qi J.' *1i19"i"1" lui, s.a nfiin}at pe ling6 Ecoala

eparhials una de;;;;;;"; '4 '"1'::[ l' 'p"lni"l:il ' : ' 'd" '"aserviciului ' inqc' bis'-

paroh. tn gcoara lu irrriii . , tut?--q iniioiu, progra.mul tJur"rot bisericeEti-parohiale'

ea fiind intrelinuta-Jin fondurile ,i"oiui'iil"tlari'acnita u""ui cite o subvenlie de 500

ruble.La un an dupd deschiderea.$.91l . : j r imare, e -l ingd.qcoala

parhiale 'p: , lemeiul

hotdririi congresutui parhial ain ,nrfratlu; ' ; tht;; ' s"rErti".$ t' aprobarea :il:9"'"'-

s - a i n f i i n t a t q i u n a z i l p e n t r u i t : : ? t l " ; ' ; ; ; a l e f r e o l i m i i b a s a r a b e n e i n v i r s t d d e6-tt ani. Azilutera intrelinu, u .rrii'i."f" ".if"p.

S".'ghi", care plitea anual pentru

orfane c?te 75 ruble de fiecare-s.au'ti"iii^l iSO rublel izilul a-funclionat pe lingd

scoala eparhiald pind a t89t, cind, n ,'r^Jiitiiiiii toate de adunarea preofimii' a fost

; ; ; ; ; i i *a'a"i .ea Rdciulai5 'printre alte m6suri privitoare la.partea didactic-4 om releva mbogilirea bibliotecii

gcolare u cdr{i""it'ittr""i*'i.-.it1t

p.*- ."pift qi o mai buni organizare a cintului

bi se r i ce sc ' -1 c^ -+ , . r ^x ? - , , r t im i iP e n t r u m e r s u l i n v d f d m i n t u l u i o m a r e i n s e m n d t a t e a a v u t f a p t u l . , c a i n u ] j t l i i a n i a t

perioadei pr"."A"r,i" ,-" i-U""ataflt muti J;;"; materialS a profesorilor acestei coaleT8'

Mullumitl u..rto.'riir;i;i; p.r._i ttt-u s-au gdsit persoane u studii superioare are au

consim{it a ," .or,rul* -uniii ddscdlegti.rr"'"i in gc. eparhiatd. Aqa au fost D' N' Di-

205

lnnr- : I . la_ ' -nau .

5 . In1 9 -

A[: : DfO-

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 169/286

. r l r ' r l r l i r n i h i ;

mitriev, licen{iat in f i lologie, basarabean D. V. $ceglov gi Petre P. Ivanov, ambii cida{i in teologieTe. Mai tirziu profesorii qcoalei eparhiale, in urma hotdririi congrepreolimii, au fost egala{i cu profesorii qcoalelor duhovniceEti de bdie}i, iar din 190,profesorii gcoalei eparhiale erau cu studii superioare qi aveau catedrele la aceastd qco

3 .

Mari prefaceri, cum era qi firesc, au avut loc in aceastd perioadd n viata seminateologice. Odati cu inceputul noului regim multe scideri au fost constatate in semiunde au ieqit la ivealS multe neajunsuri ale regulamentului din 1867.

Sub noul regim, in primul loc, dreptul direcliunii seminarului de a nu recunoa$tpoziliunile chiriarhului qi de a supune pdrerile ambelor pirli judecd{ii stipinirii bisersuperioare,- acest drept a fost socotit ddundtor pentru autoritatea arhiepiscofald de corpul didactic al seminar ului. O alt d mare scddere a fost considerat prineligibilitdlii ce se aplica la numirea rectorului. Alegdtorii, astfel cum ne comunicd sutorii noului regulament, se cdlduzeau nu o datd de considerente qi motive strdintereselor gcoalei8r. Pe de altd parte, rectorii, ajunqi la postul lor prin alegeri, nu aindependenla cuvenitd qi acea autoritate pe care le-o cerea situalia lor de qefi. De asnea direc{iunea seminarului, compusd din Fpte reprezentanli ai corpului profeqi trei ai preotimii, a fost socotitd prea complicatS, ceea ce impiedica mersul lucru

Multe neajunsuri au fost constatate qi in latura didacticd.Mai intii in programul seminarului, ocul preponderent l ocupau obiectele de cu

generali: pe cind ob iectelor teologice e erau destinate 50 ore pe sdptdmin5, aceleajungeau pinl la 80, ceea ce nu corespundea deloc cu scopul principal al seminarulde a pregiti tineretul pentru slujbi in sinul bisericii ortodoxe. Afard de aceasta, n pr ipatru clase obiectele teologice nu se predau deloc ; cintul bisericesc era in afalprogram, neavind un numdr precis de ore ; in ce prii'eqte istoria biblicS, teologia corati gi combatera rascolului rus, aceste obiecte erau cu totul scoase din progranrezultat al acestuia a fost socotit faptul cd spiritul bisericesc sldbise a elevii seminatqi cd ei nu aratau mare tragere de inimd pentru tagma bisericeascd. n ce privegte lreducativd, nu se observa o influen{d vie qi eficace asupra elevilor din partea personadministrativ qi didacticuz.

Toate aceste scdderi urmau a fi inl5turate. Mdsurile respective au fost luate

la inceputulperioadei. Aqa, ncd in 1881 s-a abrogat de cdtre sinod principiul eligit

{ii in privin}a numirii personalului administrativ (rector qi inspector) in seminInsd reforma fundamentald n-a urma t decit in 1884 prin noul regulamentoo, leprincipii erau urmitoarele.

in administrarea seminariilor episcopul eparhiot avea drepturi depline, f icindpuneri in scris direcfiunii seminarului nu numai , ,spre udecatl", dar $i ,,spre executaDesfiin{indu-se dreptul de eligibilitate, rectorul a cdpdtat o situa}ie definitiv6 de ;gcoalei86, organizalia direcfiunii a fost simplificati, tot personalul administrativo',profesoriis8 ocupind posturile lor prin numire ; numirea celorlalte persoane n serlseminarului (preotul confesor, bibliotecar, medic, intendentul, secretar al direclise fdcea de citre episcopii eparhio{i (S 65) ; de asemenea i membrii direc{i unii serului - dintre profesori - se numeau direct de cdtre ehiriarh ; numdrul acestor m(a fost micqorat pind la 3, iar aI reprezentanlilor preofimii-pind la 2 ($ 92).

Mari schimbdri s-au fdcut qi in latura didactici. Regulamentul din 1867, dupd

qtim, a despdrtit inprogramul

seminarului obiectele de culturdgenerald de acele te

ce, concentrind pe cele dintii in clasele nferioare ale seminarului, iar pe cele dinin ult imele doud clase aY-a qi a VI-a, apropiind astfel cursul seminarului de prmul din 1808-1814. Regulamentul din 1884 a ficut un amestec ntre obiectelerale pi acele teologice, introducind unele dintre acestea qi in cl. inferioare, ceeaapropiat programul seminarului de regulamentul din 1840. Numdrul orelor de te oqi mai cu seamd de Sf. Scripturd qi istoria bisericii , a sporit pini la 19, n loc de 16 :

,

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 170/286

. : i i lor:1anl

; : d is-- re$t l

: t : u l u i' : : :DiUl

l l . : : ind-

introdus obiecte noi teologice istoria biblicd, teologia comparate 9i combaterea ascolu-

lui rus; cintul Uir..i."r" i d"u".t i t oUfigutoii", i"t.oiutinau-se in fiecare clasd cite o or i

pe sdptdmina;nrr*aiui o*io. la limb-ilevechi a fost micaorat (la I ' greacd - 14 ore

sdntdminale, in loc de 24), pdstrindu-t", toi"qi, focul -principal al acestor limbi in rindul

oifi,;i;;'&;;it"'t ;;;r;it ; s-a mirii ..'mxiut orelbr la l' rusi pin6,.la l f in loc de 6 ;

s_a addugato ora tu"irt"ri"--r*a; in loc de expunere.a. octrinelor filozofice, care s-a

6ovedit prea grea p"rrL .i"ui, s-au introdus ,,principiile .elementare qi istoria pe scurta filozofiei" ; limbile moderne, a" u'"*tn"u 9i ttu

'ebraic6'au fost ldsate ca obiecte

facultative ; pedagogia-u-t*, ,.ourd din prolram, a remas, nsd, didactica, fiind socotitd

ca folositoare pentru-viitotli tf"j i tori ai'bi#ricii in ocupafiunile lor la qcoalele biser'-

parohiale, .or.ogrufl"^E"l- i t ig"itometria au fost scoasL din program, micqorindu-se

;l[;;;l-orelor d; i i ; i . i qi niatematicd pind r.a 12, in.loc de le'

Conform r"gutu*"?,,tr]i aln tSA4, nJmarul oreior dupi obiecte qi clase era urm;-

torul :

: r in-: ; e a u

il"cme-

ru rda l c e

NumiruI orelorpe clase

u m aru l

totaldeor e" : : t r f O l

: : lor.

O B I E C T E L E

S f . S c r i P t u r i t . . .Istoria biblicaL. rusi qi istoria literaturtt ruseL. greacd

Fl.zicaMatemat icaIstoria universali qi cea rusdLogicaPsihologiaPrincipiile elementare qifi lozofiei

Istoria biser. creqtineruse qi combat.

rascolului rus

Homiletica

* -net.- i d e

Ca- - 1 u l ,

i : : u f a, : l lu i

; u mF . a g l -

i i - : m an ' : : r a -

1 921 ll 4l 439922

pe scurt a

f l a {;

I

I1aJ

1L1I

I2

I

t 2J

4

4,,.1

2 8 8

Teologia fundamentali " 'Teologia dogmaticdTeololia comparati (confes' eterodoxe)Teologia moraldTeologia PastoraldDidacticaCintul bisericesc

- - i ^

Afard de aceasta, pentru elevii din cl. a v-^a qi a-vl-a.au.rdmas in program rascolul

rus qi neoiudaismul, Ju oUi".t"neobligatorii. in 1886, prin hotdrirea sinodald' in toate

seminariile teologice s-a infiinlat o catedril se u'"ta de'istoria qi combaterea. rascolului

rus qi a sectelor"*lrt"nt"

ir., eparhie. La aceasi6 catedrd a fost al6turatd "teologiacom-

p a r a t d , , , i a r. l a c a t e d . u - a " i ' t o . i e b i s e r i c e a s c d - i s t o r i a b i b l i c a g 0 .ln acetaqr scop : de a spori influenla .Jigioura-n.,orald

asupra elevilor, s-a infiinlat

pe lingd seminar poriit a. 'pr.ot al capelei s"eminarului, reot ce era' totodati' 9i con-

fesorul elevi lor ' '

Z . i

ilft : Ele,

" -au

+

zz

I

J

;.)J

;

12I

;

22444

J

I

4

444

3

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 171/286

intre altele, n postul mare - in fiecare miercuri gi vineri - in biserica seminarldupd lecli i se oficii liturghia Sf. Daruri mai inainte sfinli te, Ia care slujbd erau oblisi asiste qi elevii. Afard de aceasta, n fiecare zi, inainte de lecfii , toli elevii .asistrugdciunea de dimineafS, n biseric5. Duminicile, seara, n capela seminarului se fi

slu-iba de seard (vecernia), la care elevii erau de asemeneaobligali si asiste '

"in genere vorbind, ati t elevilor interni, cit qi celor externi, ca unor viitori pistori,pinireieparhialS le cerea sd indeplineasc i str ict canoanele bisericeqti, i in special aprivitoare la finerea posturilor. Cu atit mai mare era grija asupra absolven{ilor se miului in timpul pregitirii lor pentru hirotoniee2'

Cum vedim, loate schimbdiile ficute pe temeiul regulamentului din 1884 urmirsingurul scop - de a spori in seminar cultura teologicd, de a dezvolta in elevi sp ibisericesc.

Trebuie sd mdrturisim, cd str6duinfa ocirmuirii bisericeEti n-a reuqit pe deplin.toate prefacerile noi, paralel cu spir i tul bisericesc, sprijinit cu atita putere, in semddinuia qi curentul vechi, rdmas din epoca ,,poporanismului" 9i care intretinea in taspira{iuni de altd natur5. E drept, potrivit cu imprejurdrile noi, acest curent se sclbaie mult: anume nu Se auzea de ,,mersul in popor" de mai inainte, insd mulfi tnutreau in ei vechea dorinld de a se impirtdqi la cultura gi qtiinfa laici, rdmdsese

teresul pentru problemele sociale qi politice. FSrd indoiali, ciqi

acuma,in prir

aceasta, influen{6 puternicd asupra minfii elevilor izvora chiar din obiectele seminamai ales din acele filozofice. Insd interesul acesta avea un sprijin qi mai viguros innoscuta bibliotecd secretd a elevilor cu cdr{i moqtenite de la inaintaqii lor.

Locul de frunte in aceastd bibliotecd il ocupau, dupd cit ne aducem aminte, cucu{ii vechi scriitori rugi - Pisarev, Dobroliubov, CernAqevschi, u ideile lor nihil isrevolufionare, revistele vechi ca <,Pyccroe J'IoBo)> (,,Cuvintul Rusesc") qi <Corpe

""*r,(,,Contemporanul" , unde pe vremuri au colaborat scriitorii men{ionali '

acolo se mai gdseau qi operele lui Darwin, ale lui Rousseau gi alt i i ' Mulfumitd.influ,acestor scriito;i, mulli elevi incepeau sd cugete liber, deveneau chiar atei, unii pdrdqcoala din cl. a lY-a, ca s5-gi pdstreze ibertatea gindirii, nevrind sd urmeze cursieologice in cl. a V-a qi a VI-a ; mul1i, ns5, dupi absolvirea seminarului plecau pcontiiuarea studiilor in qcoalele superioare laice". $i toatd migcarea aceasta era cLmai semnifi cativS, cu cit nizuinlele opuse ale ocirmuirii bisericeqti erau mai stdruitr

Ca sd incheiem cu istoria seminarului in aceastd perioadi, vom aminti cd s-au lmari schimbiri gi in sfera lui exterioari prin construirea multor clddiri noi'

La sfirgitut perioadei, constatindu-s e d un numdr de elevi ce locuiesc a gazde pculare, prin faptul cd sint imprbqtiali, r6min aproape firi supraveghere qi condustdpinirea eparhialS a ajuns la ideea infiin{drii pe lingd seminar a unui internat pttoti seminarigtii, cu atit mai mult cd la gazdd ei trebuia si pldteascd mult qi si inrtoiuqi, l ipse qi nevoiea.

I-a aiept vorbind, nevoia urgentd de o clddire noud pentru seminar se simlea ntimpul arhiep. Pavel Lebedev, insd ideea aceasta n-a putut fi realizatd decit acuma.tru ridicarea noii clidiri qi reconstruirea celor vechi, s-a cerut suma de 216 900 r. ,a fost achitati de sinod. Lucririle au inceput in april ie 1900 qi s-au terminat in ian1902. Internatul nou a fost ridicat in fosta gridini a seminarului, din partea sChievului (astdzi Regele Ferdinanil I). in noua clidire au incdput aproape 450,pentru restul de elevi sf. sinod a cedat preolimii clddirea veche cu trei etaje din parte

Alexandru cel Bun'Pe lingi aceasta, tot in perioada a treia, pentru diferite nevoi ale seminarului

fdcut gi alie multe construclii pe locul clidirilor vechi ce au fost dirimate'.Astfel, teseminarului a cdpdtat in iS0: acel aspect pe care-l pdstteazd 9i astdziss.

2 0 8

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 172/286

CAPITOLUL III

Chestiunea desfiin(drii tipografiei exarhicesti.- Mdsuri de imbundtd(ire a revistei

,i)i,i,i.- coroto,oio),;'ffirV;-,:,";I:r:kI,,;:,,:;A.societatea

istoricd-qrheologicd

l.

Tiporgafia exarhiceasca infiintata incd sub mitr. Gavriil 9i destinatS tipSririi c6r{ilor

in I. moldoveneasca, **tp""a"" iourt. p"1i" ." spiritul centialist qi nalionalist al epocii'

De altfel, incd in perioada a doua actiuitat"'a ipogiafiei inceteaz.6 proape. cu desivirqire'

Consratind a..st t . ,cr,r i"r i i"J.5 i.t".,.r,rt

u". t lsz in tipografie nu s-a tipirit in l ' mol-

doveneasc6 nici o carie de rit, Serghie u u;-""q. a co,'ciuiia cd tipografia Ei-a-.pierdut

rostul ei pentru sururuiiu $i u int...i.nit pe iinge sinod pentru a i se aproba desfiin{area

eiro. La aceastd nt".ul"r,JiJ. lnoJ"f, p.in.t.uruidin 13 ian' 1883, a dispus urmitoarele:

, ,f inind sear.n5.e tipogruiiu--i"tii"tut6 in 1814 in eparhia ChiqinSului, pe lingd casa

arhiereascd o" u.oro,".1].lprr^a'..'u'i"r.rt.a pricetele bisericeqti cu cdr{i Pentruslujbe

dumnezeieqti in l. *fnou""luscd gi slavon5,- qi-a pierdut de acuma insemndtatea et '

deoarece in bisericile acelei eparhii s-a i"Jroais pietutindeni slujba.dumneze.iascd in

L slavonisr, iar tipografiaqi-a indreptat activitatea spre publicarea cdr{ilor qi foilor dupa

comenzi particulare,-J-tii"J, potrivit cu intervenlia pi' Sf' Voastre pi cu avizul direc-

liunii econo-ice, t otlri'* t-;U. vi se dea Pr. Sf. Voastre aprobare pentru a desfiinla

t i p o g r a f i a m a i s u s m e ' , g o . ' a t e , i a r a v e r e a c e . i a p a r l i n e a o i n t r e b u i n } a d u p d c h i b z u i n { astdpinir i i eparhiale"' d ,-:- - ^ ^r-^oa+ r-xtimii m Xnxsririi Noul-Neamt cu pro-

ln urma acestul ucaz, Serghie s-a adresat fr i l imii mdn5stir i i Noul-Neamt cu I

prrrr.i.u'a" u .,r-pai;-;;;.i dpografiei pentru a instala in mdn6stire' cu vremea' o

tiparnili. Serghie, intr-o scrisoare particulara citre egumenul Teofan, cerea l5muriri

in aceeaEi chestiune: ,i."t"iUi"a^.".pu' um pomen-it despre restabilirea tipografiei

moldoveneqti. Sd vd gl;',il;;p;.n.rtl,,nii t a"; e nevoie d^e a, acuma' in Basarabia'

Dacd e nevoie, nu s-ar putea oare lnslara in mdnSstirea D-voastre ?" Din aceste fapte

vedem cd Serghie, personal, n-avea n,-i"u impotriva fu,ncliondrii tipografiei exarhi-

ceqti qi cd a fost numai indus in eroare de unele p"ttout" din localitate' care-i prezentau

greqi t s i tual ia reald 'ry - c^^+ L^+Xriroa -XnXcfir i i Nnrr l i l i -Neamt : . ,Fi indca" -

Nu mar pulln lnteresantia fost hotSrirea mdnastirii Noului-Neamt:

"FiindcSscria frilim.u ,rrp"i'ilu-J u- -attatti.ii in frunte cu egumenul Teofan - "este mare

nevoie de a tipdri c5r1i in l. moldoveneascS atit pentru mdndstirea noastr6' cit qi pentru

cea mai mare parte Ail, ."f"f"it. min6stiri basarabene, de asemenea qi pentru partea mai

de seama (<<npeuMyrqecrBeHHat ru.too) a tocuitoriior din Basarabia' precum qi din

gubernii le inue"lnutll-,i"u,-Cft".tonul .qi Podolia, sintem de acord sd cumpirdm lucru-

rile tipografi"l cur"iuili.iJ*l,l1"u"in.ibut" pentitt tipdrirea cirlilor in l' moldoveneasci

Ei in cea ruseascd, daci odatS .u u."u.il,- tipog.uri.i din mdnSstirea noastrd ii vor fi

cedate din partea #;il.tt ;iloate acele a."i,t"li ce au fost date qi de care se bucura

tipografia Cur"i u.ti ."iii".'fuind aceastd hotdrire, egumenul Teofan a intervenit pe

lingi Serghie sd i se aprobe infiinlarea.tipogiufi"i p-e i'ngd.mdn' Noul-Neam cu'scopul

de a rdspindi cdrlile de rit moldoveneqti'l1giit1t 1:'li:^1t-*:1"'ce'printre ortodocqii di n

Basarabia gi Romdnia. In august 1883 toat-6 averea tipografiei a fost cumpdrat5 de cStre

Noul-Neam1e8.

Pentru tipografie, in mdn. Noul-Neam{se proiecta construirea unei clddiri speciale'-

in acesr scop s-a r"t**ii'll"r,

deui, a" .it." i", i"".r1 N. Apostolopolo. R6minea numai

ca si intervind consistorul pentru up.ouui"u iriii"p.ii acestei tipografii, insd aceasti in-

t".u""1i", dupi cum se crede, nu s-a ^ficut'in urma u."rto.'iiipr"f".a.i, f" 188-i-;; aprobarea-arhiep' Serghie, toat5.instalalia

tipografiei a fost vindutd unui negustor ai. Cftiqi"a"' Astfel s-a terminat istoria tipografiei

exaiiriceqti din eparhia Chiqindului'

209, l N. Popovschi

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 173/286

Arsenie Stadni lchi , arhiepiscop, ma il i rz iu mitropol i t al Novgorodului

L ,

Regimul Pobiedonoslev, care pind intr-atit a defavorizat vechea tipografie e

."ut.aiu uuut in schimb o'influen [ invioratoare asupra altor laturi ale vieli i ep

;i;";;r;;;ia. in privinla aceasta rebuie sd relevdm, in Primul rind, marea dez

a revistei eParhiale locale.Lainceputul acestei perioade sub. arhiep. Serghie, comitetul de redaclie a fost rt

nizat, precizindu-se atribu{iile lui qi ale aaunerli g€nerale a profesorilor semini

in iAS2, stdpinirea eparhiaiS a dispus ca toate biseriCile, um qi ,,nastoiatelii" mindt

ii ',g;irrirlr"i de cdlugari gi de.-ui.i td^t" aboneze a ,,Ved' Ep"'in mod obligatMdsurile luate s-au dovedit eficace. n fond, a rdmas acelaqi program pentru r

.onlin,rt,t ei , insa, s-a schimbat mult, spofindu-se materialul cu interes local ; se 1

;;;;^;; ir;ut ;i .orauoiat".lii"liti din rindurile preo{imii localer00. Cu materialupublicat in revistd, se poate spune c5 in aceastd perioadi se pu.n bazele studierii tr

i ;"; ; ; ; ; t i . i , p.in ."i ."tur"u actelor qi documentelor din arhivele locale' Dintre I

ce au lucrat mai mult in aceastd privin{d sint vrednici de a fi pomenili prot' E' '

210

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 174/286

t o v s c h i , p r ' A . C on s c h i , A ' F ' S i l i n , G h' Z 6 c o v ' L ' S ' , M a t e -e v i c i ' A ' P a r h o m o v i ci q i m a icu seamd rot.M. curffi, forrr".io. uf "ir"i"nlrJ;i;', D.

-$;gllv'",prot'N' Laqcovr0'r'

prof. E.E. tvtinaleviciiil.'il;t .;i *ui '-,"pboritmuncitor qi mai nsemnat ercetitor pe

acest teren a fost Avxenft stuanil.tri, mai tirziu - Arsenie, mitrop. al Novgorodului'

D-l Stadni{ctri cu tuciaiite sale a inceput cu adevdrat o erd noui in istoriografia Basa-

r a b i e i . , : i ^ - ^ - . - ^ i - , , r r c a r ,pe cind mai inainte cercetirile asupra trecutului Basarabiei erau mai mult sau ma t

pu{in intimplitoare, q;";; oii int . . . i i t . p" u.t.t",uthtu"l-ol,,1-l A' Stadnilchilucreazi

in chip sistematic, Jri.t ^ie ^rhivele locale, se foloseqte pe larg de izvoarele originale

romdne;ti, intreprinde*in"t. i"qi

scop cdldtoiii-pritt Principitele RomAne' face cunoqtin{e

personale .u r"or"r.it""tii'Uit[.i.ii'.o*an-"'iti ia re'ultit, d-l Stadni{chi a dat la lumi-

ni aproape or,.,.rr..r-J" ,'tuali, unele foarte intinse, cuprinzind trecutul Basarabiei n tot

cursul obldduiri i r"r;-;;;.;; qi unele momente din viala romAnilor din Principate'

Citeva clin aceste ucrdriau fost introduse mai tirziu in valorosul studiu consacrat mltro-

politului Gavriil,- pli , i" ."i . Academia din Chiev i-a acordat autorului t i t lul de ma -

eistru in teologie, ir i uft"f. i-au servit"u

Ai"a pentru voluminoasa lui lucrare de ma i

iirziu ( 1904) intitulate : <<I'IccneAoBaHnfl vonorpaQ'-n- to I'IcropI4I4Md"IAascroli

Ileoxs',> (,,CercetaJli-*onog*fii Ain istoria bisericil Moldovei")' pentru care a primit

;Ti ; ' "e .#; i t" - ; ; ; Mor.uuu- i t lu l de doctor in reologier"b '

LucrSrile d-lui stadn4.tl ri;no pentru ruqi un- bogat izvor de cunoqtinle asupra

istoriei pi cuiturii Basarabiei, precum ti aie itttr.gului p-opor romAn' au jucat ' f ir i in -

t toiald. totodatd un lnare rol ' in de;teptarea intJresului pentru popo-rul moldovenesc'cum qi pertru trecud^i;;vinciei printre eie'ii seminarului, unde el a fost profesor timp

de l0 ani. In tucrdrile lui era qi un puternic indemn pentru urmaqii sdi -. rygnlitoripe

acelaqi ogor carturarlt. '- Jf t idu-le ' o indrumare hbtdritd 9i siguri' El iqi indemna

elevii la aceeaqi "r,| .ali p."ira.cale..Ne

aducem aminte cd lulndu-qi rimas bun in

1g95 de la elevii cl. a vl-a a seminaruhi-.r p.i i" . i"l plecdrii din chigindu, stadnitchi '

rispunzind Ia cuvintaiea autorului acestei ,r..5ti, gi-u etpti-ut dorinta ca cineva dintre

ascultdtorii lui si--i coniinue opera de *;;;;;;t f t"t t t t ' tui Basarabieir0T' i aceasii

continuare a avut f".l i"t l"ia. 'ui to.-ul p. ba'a Ltctdtilor tenei'ice ale lui Stadnilchi'

iar f ir i ele s-ar fi infiptuit cu greu'B i n e i n { e l e s c d s t a d n i l c h i i n . t e . r p r e t e a z 6 t o a t e f a p t e l e q i . e v e n i m e n t e l e t r e c u t u l u i d i n

punctul <ie vedere al concepliei imperiatist" -'tingr.u posibil i pe atunci' Aceasta ns d

n u - l i m p i e d i c d , t o t u q i , s d c e r c e t e z e t r e c u t u l . , , m u l t d l u a r e - a m i n t e q i s d j u d e c e c u t o tatita nepdrtinirel( '8'

pe lingd materialul consacrat trecutului mai mult sau mai pu{in depirtat, revistaeparhiala se ocupanl,rlt.r, chestiunile bisericegti.actuale, u problema qi nevoile rasco-

lului, de asemenea;;'1u-1u;p;i. mai-.insemnate in viaia epartriei, cum qi din activitatea

preolimii Uuru.uu.nl.* sin"l"i"f"t cd fiind condusi de profesorii seminarului ' dintre

care erau qi reoactoiul revistei, qi cenzorul gi, in mare.pa:tg,colaboratorii, qi ieqind la

lumini sub ochii ocirmuirii eparhiale, ..uiriu'"" putea. depiqi - nici in comunicdri, nici

in interpretari - cu ni-i.u,'limitele stricte ale unui organ oficios corespunzdtor cu

spiritul predomnitoiai iegim,rtui.$i dgcd acest caracter airevistei a putut fi constatat qi

in perioada p."..a"nia,-i..,.u, o'datd cu intensificarea activiti{ii bisericeqti-religioase'

el ie accentueazd qi mai mult'

3 .

In aceeaqi atmosferd de interese precumpdnitoare -bise.riceqtiluat fiin16' la sfirqitul

perioadei, So.i.taiJu lrto.i*-u.tt"of'ogica b'isericeascX din Iiasarabia (<'Eeccapa6cxoeIJepxonnoe l{c,ropraro-Apxeo,,roruqet*o.be"r".rno'>)' Ideea acestui aqezdmint aparfine

arhiepiscopului facou"qi s1u nat."t sub influen{a activitilii rodnice a "Comisieisavante a

arhivelor din Basaiabia" - (<tBeccapa6c*a" i-y6tp"crcaq YqeHax ApxnnHaa.Korrllrtt'tc-

cur,>), nfiinlatl in Chiqiniu la 2S augusiiSgs'do. iroiectul statutului Societdlii Ist '-Arh''

2t1

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 175/286

in urma propunerii lui lacov, a fost intocmit de cdtre Ioan N. Halippall0, secret,,Comisiei savante a arhiv." dupd modelul statutului'Soc. Ist.-Arh. Uijer. din CatStatutul a fost aprobat de citre sinod in 1902, nsd Societatea, din cauza.r.ror imprejully Si-a inceput activitatea decit peste doi ani - in 1904. in primul consiliu ai Socifii au intrat : ca preqedinte - protoiereul A. V. Ianovschi, rectorul seminarului ; v

pregedinte-

A' M.. Parhomovici, inspectorul (subdirectorul) seminarului, el fqi supraveghetor al . arhivei Societdfii gi al bibliotecii ; casier - prof. seminarI . M. Parhomovici, qi.secrelar, ajutorul de inspector al seminarului i . N. Halippa

conform statutului' r, Societatea noui s-a inriinlat din cauza ,,necesitdlii'

d,nSsJra gi a studia antichitelile locale bisericeqti gi a pregdti materiale p.nt.r, istoria e1hiei Chiginiului", in vederea centenarului ce urmi curind si se implineascd de lafiinlarea ei (1813-1913) - $1. Societatea avea de scop studierea trecutului biselocale, in toate privinfele, incepind cu intiia ivire a creqtinismului in hotarele eparlPentru atingerea acestui scop, Societatea $i lua sarcina sd caute, sd pdstreze gi si studiactele privitoare la construirea bisericilor gi capelelor, la formaria parohiilor, lafiintarea scaunului episcopal, cum qi al vicaruluif la viala religioasd-morald a clerulumirenilor, la convertiri.in rascol qi sectantism, de asemenea siadune qtiri asupra tutubisericilor vechi, cimitire, icoane qi alte obiecte de r i t . (SS 2_4).

Dupi cum putem judeca potrivit programului ardtat in stitut, inaintea Societilii ninfiinfate se deschidea un cimp intins de muncb rodnicd, .qi , ce e drept, s-a d";;;,munc5, ins5, in timp, ea aparfine perioadei urmdtoarel'2.

. NOTE EXPLICATIVE' <4epx. Bed.>,1888, XXVII, 1620.' Programul intocmit de sinod in 1886 a fost introdu.s n qcoalele biser.-paroh. abia in anul qcolar lgg1888; tot atunci s-au introdus qi manualele indicate de sinod. Tot de la aceasti datd a inceput I r" utiiU,

numele de ;coale bisericegti-parohiale numai acelora unde cursurile se fineau dupi programul gi manuasinodale. $coalele bisericefti ce nu corespundeau condiliunilor arState".uu

t.".ut. in lradut inferior --qcoale incepitoare (,,rscoli gramoti" ) .' Ca lecture extragcolari- se recomandau evanghelia, apostolul gi alte cirli de rit. Bibliotecite de pe li :qcoale^aveau proape numai cdrli cu continut religioi-moral.- <.4epx. Be|.r, ttac, xt, p 240 : x, p 276,'XLIp. 1428.

. ..* Spre a ajuta qcoalele bis.-paroh. sinodul a dat in 1885 un ucaz privitor la restabilirea diaconilor inrohiile cu mai putin de 700 locuitori, diaconi ce ar putea fiinvdldtori qi sd predea qi religia in Ecoal<Ileprc. Be).>, XXVI, p 860-862.'

,,Regulile" din 13 iunie 1SE4, $$ 8, 9, IA, i2, 19, 22, 23.] Y, , , I n s t r u c l i a p e n t r u c o n s i l i u l s c o l a r d e p e h n g ds f . r i n o i , g t . < E n . B e d . > , I g g 6 , X W I ; c f r. < < E n . B e ,

1887, XXIV, p 945.

- .'.De fapt, aceste qcoale primeaumijloace de intrelinere mai mult de la |6rani, apoi de la biserici gi rlis^tTi'-9-l-91fecare ajutor aveau de la iemstve 9i orage, erau qi donafiuni de la par?iculari.-r 4epx.'Be,1888, XXXVII, p 1020.

o oEn.^BeAt,^lSSpr^{II_1,_p 167-168; cfr. <I leprc . Bed.>, 1889, XXI, p. 216. V' <En- Bed.", 1888, Xn.,- infiinlarea acestor-filiale judetene ale"onritiito.

qcolare eparhiale a I:4if:"ltl-9. ins'r, i oberprocurorul sinodal ca un mare evenimeni in viala qcoalelor biser-paroh.- o4e i. Ee ,1890, XXI, p. 823-826.

' ,0 o\"p*.Bed.>, 1886, XXVII , p . 169- 17 ." Prin aceasta, filialele de care vorbim se deosebeau cu desdvirqire de filialele judelene ale ministeru

de instruclie publicd. Acestea conduceau qcoalele rurale fiecare in chij independent, dup6 propria-i chibzuirApoi filialete ministerului_de instr. pubi. aveau un numdr fix de membl li rezolvau toate chestiunilemajoritate de voruri.- neeprc. Bed.i, tggg. XXXVI, p. 994_995' ' '

Aveau lemn de construclie din pidurile statului, cu jumdtate de prel (<En. Be/.>, lgg5, VI, p 7 -7 iabsolvenl i i se bucurau.de scut i re in servic iul mil i tar.- ,rEn. Bea.r, ia t 'a , xxt , p .270-2t t ."' . . .4eprc . Bed.>, t889, XXV, p. 726.' . ' nQepx. Bed., , 1889, XXV, p . 725.'" Ibidem, I89l' XLIII, p. 1486.- Aceste fonduri se adunau de la comunele rurale, de la persoane pa rgqfTer de la zemstve, biserici, consilii eparhiale gcolare, epitropii bisericegti-parohiale, de la mdnisttldlimi' d-e a epitropii, de la consilii comunale urbane, de la minist. de instr- iubi. etc.-<eepx. Bed.>, lg :XI, p. 73-74.

' " V. p. 124-125.

2 1 2

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 176/286

in urma propunerii lui Iacov, a fost intocmit de cdtre Ioan N. Halipparr0, secreta,,Comisiei savante a arhiv." dupd modelul statutului -Soc. Ist.-Arh. biser. din CalulStatutul a fost aprobat de citre sinod in 1902, nsd Societatea, din cauza unor imprejurinu qi-a inceput activitatea decit peste doi ani - in 1904. in primul consiliu al Socieli i au intrat: ca pregedinte protoiereul A. V. I anovschi, rectorul seminarului ; vi <

pregedinte A. M. Parhomovici, inspectorul (subdirectorul) seminarului, el fi iqi supraveghetor al arhivei Societdlii qi al bibliotecii ; casier - prof. seminaruI. M. Parhomovici, qi secretar, ajutorul de inspector al seminarului I. N. Halippa.

Conform statutului' , Societatea noui s-a infiinJat din cauza ,,necesitdlii depdstra qi a studia antichitdfile locale biserice$ti $i a pregiti materiale pentru istoria epihiei Chiqindului", in vederea centenarului ce urma curind sd se implineasci de la ifiintarea ei (1813-1913) - $1. Societatea avea de scop studierea trecutului biserilocale, in toate privintele, incepind cu intiia ivire a creqtinismului in hotarele eparhiPentru atingerea acestui scop, Societatea gi lua sarcina si caute, si pdstreze gi sd studieactele privitoare la construirea bisericilor qi capelelor, la formarea parohiilor, la ifiinlarea scaunului episcopal, cum qi al vicarului, la via[a religioasi-morald a cleruluimirenilor, Ia convertiri in rascol qi sectantism, de asemenea sd adune gtiri asupra tuturbisericilor vechi, cimitire, icoane qi alte obiecte de rit . (S$ 2-4).

Dupd cum putem judeca potrivit programului ardtat in statut, inaintea Societilii no

infiinlate se deschidea un cimp intins de muncd rodnicd, .qi, ce e drept, s-a depus mumunci, insd, in ti mp, ea aparline perioadei urmdtoare"'.

NOTE EXPLICATIVE

| <.l epx. Be).>, 1888, XXXVII, 1620.' Programul intocmit de sinod in 1886 a fost introdus in gcoalele biser.-paroh. abia in anul Ecolar 18871888;lot atunci s-au introdus qi manualele indicate de sinod. Tot de la aceasti dati a inceput a se atribuinumele de qcoale bisericegti-parohiale numai acelora unde cursurile se lineau dupd prograrnul qi manualtsinodale. $coalele bisericeEti ce nu corespundeau condiliunilor aritate erau trecute in gradul inferior --gcoale incepitoare (,,"scoli gramoti").

' Ca lecturd extraqcolari se recomandau evanghelia, apostolul qi alte cirli de rit. Bibliotecile de pe li nEcoale aveau aproape numai cirli cu conlinut religios-moral.- <r4eprc.Be|.>, 1889, XI, p 240 ; X, p 276, XLVp. 1428.

n Spre a ajuta qcoalele bis.-paroh. sinodul a dat in 1885 un ucaz privitor la restabilirea diaconilor in prohiile cu mai pufin de 700 locuitori, diaconi ce ar putea fi invdlitori qi si predea qi religia

inqcoale.

<4eprc. Bel.>, XXVI, p 860-862." , ,Regul i le" din 13 iunie 16E4, $$ 8,9 , IA, i2 , 19,22,23.b V. ,,Instruc(ia pentru consiliul Scolar de pe lingd sf sinod" g1. <En. Be|.t, 1886, XVII; cfr. <En. Bed

1887, XXIV, p 945.' De fapt, aceste gcoale primeau mijloace de intrelinere mai mult de la firani, apoi de la biserici qi m

nistiri, un oarecare ajutor aveau de la zemstve qi oraqe, erau gi donatiuni de la particulari.-<Qepx. Be l1888, XXXVII, p 1020.

' <En. Bed.>, 1886, XIII, p 167-168; cfr. <lJ,eprc. Be1.>, 1889, XXI, p. 216.e V. <En. Bed.>, 1888, XXI.- infiinlarea acestor filiale judelene ale consiliilor qcolare eparhiale a frcalificati de insuqi oberprocurorul sinodal ca un mare eveniment in viala qcoalelor biser.-paroh.-<Ileprc. Bed1890, Xil , p. 823-826.

'o o\"p*. Be|.>, 1888, XXVil, p. 169-17 l." Prin aceasta, filialele de care vorbim se deosebeau cu desdvirqire de filialele judefene ale ministerul

de instruclie publici. Acestea conduceau qcoalele rurale fiecare in chip independent, dupi propria-i chibzuinApoi filialete ministerului de instr. publ. aveau un numdr fix de membri qi rezolvau toate chestiunilemajoritate de voturi.- <Ileprc. Bed.>, 1888. XXXVI, p. 994-995.

''.Ayeau lemn de construcJie din pddurile statului, cu jumdtate d,e prel kEn. Bed.>, 1885,Vl, p7l-72absolvenlii se bucurau de scutire in serviciul militar.- <En. Bed.>, 1886, XXI, p.270-281.'" <4epx. Be4.>, 1889, XXV, p. 726.

' '_ <4epx. Bel.>, 1889, XXV, p. 725.'' Ibidem, 1891, XLIII, p' 1486.- Aceste fonduri se adunau de la comunele rurale, de la persoane par

culare, de la zemstve, biserici, consilii eparhiale qcolare, epitropii bisericeqti-parohiale, de la mdnistifrilimi, de la epitropii, de la consilii comunale urbane, de la minist. de instr. publ. etc.-<<I{eprc. Bei.>, 18XI, p. 73-74.

' ' V. p . 1 2 4 - 1 2 5 .

2 r 2

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 177/286

f e a; : n 2 r -

,ur : in-*i€ricii

1 :a:hiei.

" o4"pn. Bed.>, 1891, XII , p. 382-386; cfr. XX, p. 658-659.'o Ibitlem, 1891, XII, p. 382-386.re Multe zemstve infiiniau ,,qc. gramoti" nelinind seama de stipinirea bisericeascE qi chiar fird gtirea ei ;

unele zemstye, ca si poati avea mai multd influenli asupra acestor gcoale, e-au dat qi un nume nou de ,,secliuntparalefe" ale gcoalelor primare.-<En. Be1.>, 189l', XXI, p. 935.

20 Mai exact, circulara ministrului glisuia cE in baza art. 6 al ,,Pravilelor" din 1884, toate qcoalele

,,gramoti" prin sate qi cdtune, indiferent de cine ar fi intrelinute, urmeazd sd fie supuse autoritdlilor spirituale,la care trebuie si se adreseze o{i particularii, precum qi instituliile publice ce vor dori sd aibi acest fel de qcoall(o4eprc.Be).>, 1890, XVII). Dreptul exclusiv al preolimii de a supraveghea toate qcoalele ,,gramoti" ori decine ar fi infiinfate a fost, mai tirziu, afirmat qi de ,,Regulile privitoare la qcoalele gramoti" ( <,fIpanu,ra o uKo,'Iaxroa*rorr,r>) din 4 mai 1891,

" ,,En. Be).>, 1886, XXIV, anexa.t t o \rp*. Be) .>, 1891, XXXV, p. 1182-1184.- Unii erau de pirere cd odat i cu publ icarea aceste i

legi incepe adevirata vial5 a acestor qcoale. (<Iteprc. Bel.>, 1891, XX, p 658-659). Allii vedeau n aceasti legemai multe piedici, deoarece ea a introdus in qcoald mult formalism : formalitdfi complicate la deschiderea qcoaleiqi la a legerea nvi l i torului (ar t .4 ,6) , examen pentru invSli tor i (ar t .8) , ca ta loage (ar t . 16) , orar (ar t . 17) ,examen pentru bdiel i (ar t . 18) e tc .- (Becr. Eap.>, 1891, VII , p. 365-368.

" .En. Bed." , 1886, XXIV, anexa.2a Aceste ,,$coale bisericeqti-invildtore;ti de doui clase", avind qi cursuri de gospodirie rurali (<.(nyx-

KrraccHar qepKoBHo-yqure,'rr,cKaq xoaa'>), cu cursuri de patru ani, in unele eparhii (Chiev) erau proiectatepentru fiecare jude|,,cel pulin cite una", cu o clasd suplimentard, cu program merit ti cu introducerea di -dacl ic i i pe scurt in program, cum ti a unui curs de conducere a corului . (<En. Be) .>, 1888, XI, p .428-431) .InvS{Storii $coalelor ,,gramoti" trebuiau sd aibd, in primul rind, religiozitate sincer6, spirit bisericesc ortodox $i

si fie_ buni la inimd,- acesteprincipale

calitdlili

se cereau de citreprogram.

" nUepK. Bed., , 189 , I IL p. 414, 418.26 Aga, mulre pcoale n-aveau nic i bdnci , bbie l i i qedeau pe lavi le , pe l ingd perel i , [ in ind car tea n miini . iar

pentru scris sau citit se a;ezau pe rind la o mAsute. n alte qcoale, din lipsd de mijloace, copiii mici nu invdlaua scr ie neavind rechiz i te le pcolare necesare .-<l teprc . Bed.>, 1891, XIII , p .414-4 18 .

' ' lb idem, XLIV, p. t489.28 E adevdrat cI alituri de aceste gcoale, funclionau $i $coale laice ale ministerului qi ale zemstvei -

insi ideea principali a regimului Pobiedonos{ev ce^rea, drX indoiali, ca tot invilemintul primar sd fie reorgani-zat dupd modelul qcoalelor bisericegti-parohiale. In tot cursul perioadei, s-a purtat o luptd neintreruptd intrediferitele resorturi ale ocirmuirii - zemstve gi ministrul instr. publ., de o parte, qi resortul duhovnicesc - dealta, qi dacd stipinirea centralS nu s-a hotdril sI supuni sinodului toate qcoalele primare, re organizindu-le dupd,,Pravilele" din 1884, totuqi era lucru vidit ce pentru ocirmuirea laristi mai dorite erau qcoalele bisericegti-oarohiale,

" ,,$coala bisericeasci-parohiald" - scria acest vrednic preot - ,,este amilia noastr5, din care vor ie$icopiii nogtri duhovniceqti in viaJa obqteascS; n aceasti qcoali nu putem pregdti parohieni, $i intr-adever poalesi vini acea vreme cind pistorul-propoviduitor va $ti ti despre ce sd vorbeascd, atunci cind inainte-i vo rsta oameni pe care el ii cunoagte din cop ilSrie qi in privinta capacitilii ti a steruinlei, qi in privinla cuno$tinlelorcipdtate de ei."-<En. Be1.>, 1888, VII, p. 275-280.

30 in jurnalul lui Serghie, scris in timpul vizitelor canonice, se gisesc note de acestea: in sat. Biliureqti,jud. Chigindu, ,,s-a vorbit de nevoile inviliturii, in^sd ocuitorii-moldoveni sint cu totul nepisitori in ce pri-veqte instructria copiilor. Preotul nu ftie ruse$te". In sat. Birboeni, jud Chigindu, ,,parohienii au refuzat siinfiin{eze gcoale din cauza siriciei. Preotul nu qtie rusegte"...- ,,Rev. Soc. Ist.-Arh. Bis.", XV, p. 36-37.

3l Blagocini lor l i s -a t r imis un anumit chest ionar.- <En. Bed.>, 1884, Xnl , p. 300-302.32 nEn. Bed.t, l,884, XXIV, p.380.- Aici nu sint consemnate qtirile de la toli blagocinii: aceasta se vede

din faptul cd in 1885 consiliul eparhial cere din nou aceste nformaliuni, pe care ,,mulli dintre blagocini, piniacuma incd, nu le-au prezenta t" . . .- <En. Be) .>, 1885, V, p. 63 .

' " Congr. 1884, j. 18 .r a <En. Bed.>. 1885. v, p. 6o-63.3' Ibidem, 18t6, XVIII, p. 243.- Din aceste zvoare se adunau sume considera bile. Aqa, de pild5, in 1888

s-au adunat de la bisericile parohiale - 3142 r. ; de la ministiri - 3'12 r. (,,Rev. Soc. Ist.-Arh. Bis.>,XV, p. 94). Banii se adunau de la epitropii gcoalelor, de la obqtiile siteqti, din sumele preolimii eparhiale, per-sonal de [a preo]ii parohiali, de la zemstve, de la persoane particulare.- Ibidem.

16$coalele s-au clddit in urmitoarele sate : Cdpriana, Cioriqti, Vorniceni - jud. ChiEinXu Ustia,

Golercani, Trebujeni, Rispopeni, Cocorozeni, Axintea - jud. Orhei ; Cotova, Cdliriqiuca, Mogeni - jud.Soroca ; Clocuqna - jud. Hotin ; Parcova, Chetroqica-Noui, Danu, Migura, Redeni - jud. Bnlli ; Purcari -

jud. Cet. Albb ; Copanca-

jud. Tighina. Hotirirea de a construi in aceste sate clddiri pentru $coale a fost luatide citre stipinire in 1885, pe temeiul informaliunilor statistice despre satele afezate pe mosiile menestireqti, cumgi la numirul locuitorilor lor gi al qcoalelor de acolo.- <En. Bed.>, 1887, XXIII, p.895-898.' 37 , ,Rev. Soc. Is t -Arh. Bis ' , XV, p. 85 .

t' O cledire mare s-a ridicat in 1889-1890 lingi cimitirul oraqului (,,malina"), destinati qcoalei de douiclase- <4nyxx,raccHafl ,>) , u azi l pentru bdief i .- , ,Rev. Soc. Is t .-Arh. Bis ." , XV, p.86-87.

"' oEn. Bed.r. 1886. XXIV, p. 544-515.o' Ib idem, 1888, I , p. 66 .n' Ibidem, 1887, X, p. 353-359.

it::-ieze: i n -

- . r l $1- : l r o r

:10u-

:tulte

'r- : -ri gimiur-'alele

'r :ngd

- : p a -

' , i : i . r ,

r - : nd-: : 1 r ,

; : : : lui' j - - r r ;

|]lriilu:5nn,

t 90 ,

213

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 178/286

ftiilrr:i

;ioT,q.tiJ'"1'':::r',1llt:;:'J?J,.1T":;.t" persoane.-s 24.-,,rnspeclorur.,esre umir ecdrre in

::::':3t;:3i .'..:. ;.\il.t73; <rpv,ot"'>' IX' p' t24-t25.

.,.",, ,#l,"o"xt'll;:';.;;,;, ;:2i;fl:?,i:,.a sdvirsirujbe umnezeieetin bisericaeminaruruiia s" pe uremeu ur l

tri fi,j;: til{:t : .$Ull#,irt{l;ffi,.,.,;: :::,*, xl"H,;:,Dil,J'iTX,Y,l,ii'r|;:t'i ',-,n,,. '..-7.ir'-'ein.^sj,i.,tt,p. 6s-.70,;13;: o"a.pni' '.u0.uu.otu.nii;';;il;:i,ir' '11;l^,i: : tr'j,ir;:i:r,,76:,.i;:i 'ill, , ',.urrrqc. uperioarai,^ ;, tiii:

t;rf,".apo'ta ,inJJul"i"p.'i"13; ; a"."1 ,? d.",.u.e pe an. 8ee._ ,Rev. oc. ts'' i,ii',"31.jii.jj;,ii;'.{,K if; ,-n'

seminarului , rmitJar,

i1?:;*xi'r'rq:"rru#l*t'lltj***#?{L*;f i':n:":'fr"',."{'i .t::;#,,:#*:*,liUffi13n*,:5k:st*tu#?iiTff/'Hii;idlf"ii{,"1"i";;

L r: m,;,4q-irN1*i,iitrfl+'r#l*:ffi']*'{:tjili,ril:u_u

de la Paisie ieromonahirl ."r;i^;;;;;;;i.^trulU.rc orn Noul-Neaml a luat in primire roare averea ripogri, , , ' ,pi"e u"".;; ' i ' ;*;:::1,:::;:t", . iei_ dinrre are ,2aveau r

-,,ii',irft:lii,,.r*n$:Jn;i?;;#tll.?f;ri;;:lii::lT.,i,..o"'i"'jo#;"1'#l','ifi","..fi:i T[il,?

ili,Ll:iilii, 3Ti";::#.:j;fi:.t.,,,:iiil6i'31"'",J.'.',';,:11,",{i,i1,iii;k,t'n X::gS;f*hyi:*[ffj:l1r,.irrcsov-iir, ,1;'i"li1lAf,lTi':,;:l:'''mrnu.ut,iur,#I.:: in_cr,4inii,r

iiiLir'lr.T'],4*':;:l"m*:i

;[:{f#;li'";**,"'*;*:ffili-"*llJ'*;'ffixk*i;:;*;ffi*1i,*;'*"::;';i.:'::::iiliil'";".'*'iil:vill'fJ,\'?,,$' vom nora tud iu r n re re sanr nr i ru ra r '

" o" r : : ?31 . ] : 1yn : .1 ,d .n i s r o r i a - omin ie i .Soa r ra or i r i cd -fi'"iiie1.:"f,Xll:;::';::"#';"flh:;lr"'#inriinrarea principareiori,o,oou.,eiVarahiei884,

11y11,11ii."i,i|i,ii,Xiil^';ff);;;;i"i;y{;,;,,;iiy,it,,.o.tdoveniespreli;iiil;;:i'',;'ff':;Tisera"^ta'i;iti,."lni;:;,;;;rii'if3:i'*;:::i,,| i,t: ::ii;,;y.::f4IT:Y'l;?:: '.

Iucrdrii espre itrop.Gawiir. radnitchi crie: .Vernica omenire reasrins5i a,re...pr o.uinor#i #*lifjil::'::,r;11*::iim:il j::r;r:ry:*ir;*prinRolTTdlll::"t{: ;;: ,1: ' , "

e'.stadnisciiv."oioi\,*,,".-oi"l,.,"a.,rl , ' i 'studnil.hipriviroarera re c,.,ni,,u,ur,ia,lr,"""i.ij.Jrid,,,l:nT:i,.;?l',j^.'"1^":.r.uu-*aiou.i.A:ljir;i*.nruj*:lr:n coa,e,e;;;.i;,;,.',*'41;q);lllli,flf i,tr": t[il:'''i[ff]:T;"r,T;$;.r"#fl:;g,1%fiil::i rulfi,Tqi*:fl;..iurJ .-"rriri;;;;;"'?::.:^rnrereeriin hisiniu..Y#:fiul:p."J.uana',i.lu'C;;l'ff:::?'Bffi..:fi':,inrcesc din Chil indu,, ( lg9l

.'i=ry#?r#firffiJ;ffi* *;;il::::1 r"r,r;'.'ry*.#'i :,'J,itf*'i:fi",#t,#i''ri'ffiI+,ij,l:*nf2 1 6

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 179/286

: u p a

.r\ed i- rpal ,: : a r u i-ne" ,

. 1 2 7

.\rh.

- : ' t r a l:" :ngd- r . e l, . s . . ; i

: s - o' u . 82 ," ( l : e S U -

beanul A. I. Ialimirschi, absolvent al universitalii din Moscova, a cilitorit pentru interese $iinlifice prin Ro-

ff;;^fr"gi'f?;:,i'hti v;i.;tl':y;i'*^'"ir"i"rrui tadnilchi'ucrarentinsdsupra"'"''::';:

. , , , , , , . . .urme;na i r tor iu- ' r r ior j ju" i : , .rie Stadni lchi ntr-un art icol r- J'putem edea ci romAni'

i::fJ$*;5"',1,Tffi,i?::lS*;::'l*:X:::l;IBXT'T ii'fi$'i*'i:i'*iXTlfifiilil;

;;;, t-fi""i,, ino,""ffi;:.;n*:n,i:n;,1;*j:;*,:,t*#':l:":;';::]"lli 'r_tltill;?'Tft"i:";I 'lJi,il"ul'"Jq''::""i''#i{;i:":i:i;*:':*i':::ll.*,?jr:;,::?:.fl:',ill'"TJ,ili^*'i;,x',*ixl.i":',?;r":::xy,'j,U:slnt',.1's'*1"'l;'lx:i;.dff'l;i:i,i:,;i:r:e"[lsii in alte state. uneon E.otui"i."iui.irJ."ei e aflau pe o aqa reapte.de dezvolt

ie deveneau rin operele or qtiingifice unoscuJi ;;;;i in lt.ioldova, ar qi in statele ecine' de asemenea

si n Rusia.. . coalele o*anito. ce se bucurau """

tt""]"" ' . ,ont;J"tuUif n v' XVtt ' au dat oameni enumttl '

ca de pildd, petru Movili,1"il"o"","irr e.ademiei rpr.irrli. air'6ii.v-; pavel seranda, sub numele Cucinschi'

autorul ntiiulul aicfionar'stavilirr ;^ff..;*t.(H-erascov) - cunoscutul criitor rus 9i ondatorul "Pensionului

Nobilimii" 1nE:Iaropo4Ho#-il;;;;;;l p-" ['e? universitatea din Moscova;3';1rtii 'trt3?ttT1;?t,%::tl"j:

Moldovei, are pe, ' t t uit i i t-t"tfi ' i i tp' i" Rusia ' autorul stor ie i urc ie i $i z

:llft-{-tr[il$-**Hq*tfl#*rt*,+ftuxr[*ii:*i,lr; ' i ; . i ; i . r, 1895, xu, p. 654-656 '^ ---^ / ,onn ron?\ , ." .s ra lumind t imp de tre i ani t re i

, , , t ,n E e c . A p x .K o u . > , I , p . 2 l - C o m i s t u n e a . a c e a s t a 1 9 0 0 - 1 9 0 7 ) a - s c o s a l u m i n d t i m p d e t r e t a l

uor.,-"n-i.-i" ,r-.,..e'li-:lli'l"TS,il"1|;;tl'r'::"::#i:,l-.ii *li,"fi'nrTr1'XlTi'o,n.n,u'n,,o."0.',lll;.13i'ri#il"i[Bi'l3l;;;;:i;iF:i$jii:l*- :*tji*f'l'j't?'i,il?,iin-;1'.0'e'ili:##:fi:t;$*J.:1"'.,T*?H,1il:j:,;+"*lf:*:,.*iiJ'r:i$fiactetor din arhivele "."i", ri"tri.i"o inliu.ra.ir.; '::A;;iti;;ttJ""t qit at siudii'istorico-arheologice oarte

importanre. oate lucr;rii ',,t.".iJ""ii:: i 'ttti uotu-","u'u"^pat'i *u ingrijirea fi'- <Tpv,t't "'>' IX' p' 17 '

""""ili'ffi;.*ll*.1"'11J,1,"i"ii;tl*I{J;f# .1a1uu.o:'-::'l':"u'"entru.remurirel:511

ftJJ.:F*ri*"''j*#$.'J:il*,:*lrtryffi*:ry,ffi;'l?'J':""i::'1l'."hotarere Basarabiei, din-vremurile cele mai u..6i1".-.1';;-r;;-'..,r, Il, i. )<vpnon o64ezo co1pauua 6' I-l'

n. A. O. 17 unna 1904 zoda '

I I \ l c l ,

r ; - a f i e i

.--.:,rate

L i - . 3 Ct l

- - . s b 7' -

r i s i -

r ' , J -: : a l e :

-- L U l

m -: o l t -

'r r i i l

i - : e l i -r , * - 8 8 5

: , :Pre

i i lu;L': l id"

- : : l u i- : n l a '

- : : r t U l,:.. ia

Ro -" : -ilui

. , 0 ) i: - i d e

. 1 a -: _ :10v-

' , r : - - r n l c .

lmllr[t :3 pe

' l i l ,: :egt i"l i , . : : :ara-

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 180/286

I. Minlstirile.- II .asupra

Numdrul mdndstirilorincercdri de reforma

PARTEA A TREIAMisiunea antischismatici Ei antisectante'- II' Priviri generale

viefii Uisericeqti din Basarabia in perioada a III-a'

CAPITOLUL Ila inceputul perioadei.-- Starea or exterioard' Via(a interioard'-"t,

iiirqitit perioadei. Elementul romdnesc in mdndstiri.-- Lega-

turi cu PoPula(ia

I .

L a i n c e p u t u l p e r i o a d e i i n e p a r h i a C h i g i n d u l u i e r a u n o u d s p r e z e c e m s n i s t i r i - a f ade aceea cle pe l ingd iara artri.ieasc6. Mdnistiri de cdlugdri erau l4: HArjauca' Curchi'

Japca, CdldrSgduca, Cdpriana, Frumoasa, Saharna' GAibov6l' HAncu' Dobruqa' Noul-"fJ;"t,

S;; ; ; ; i , Tganiqtl qi bondrila - u..tt.u doud din urmd fiind schituri' Mdndsti-

r i le de maici purtar"rni"fJ

de schituri ;i erau in numSr de cinci : CoEelauca' Tabdra'

vdrzareqti, RSciula qi Hirova. Din toate aceste man5stiri, Noul-Neamf qi condrila se

foloseau de veniturile averilor mdndstir i loi inchinate, primind : cea dintii - 2000 ruble

;;;;, ;.-;.u-J.-u doua 6000 ruble anual ' Celelalte mindstiri nu primeau nici un ajutor

de la stat qr ugnn,r"u"r*Li:iou.. J" intreJinere din indeletniciri gospodireqfi' cum.,qi din

arendarea bunurilor ce le apar{ineau' Mai Erea era starea.matertald a mdndstirilor de

cdtugarile acestea, gi nlui inainte, se inirelineau numai .prin lucrul de minS 9i, in

,p" . i" r, pr in fe lur i te f"rai" . i de l in ; , :u .c3re se ocupau rnaici le gisuror i le . Starea: : : .9-

micd neindestulatoare a acestor mdndstiri reiegea i dintoatd infdfi;area lor ex.terloara

aceste ocaquri nu erau nici ,imprejmuite, aflindu-se uneori in apropiere nemijlocitd cu

" * i e r i r -s i i e q t i a l e l d r a n i l o r r '"" 'T"lt . *5'narti.if., uiurd de HArjauca gi Curchi ce, precum se qtie, erau administrate

inti ia -- de episcopul eparhiot, iar a rloua de arhiereul vicar, se aflau' ca qi mai inainte'

sub supravegherei a doi protopopi de mdndstiri 'in ce priveq," uiuiu';;;;h"l;; dupd constatdrile fdcute de arhipistorii inqiqi' e

era mai bund ( , ,vrednl te ae laudd") l a min ' Noul-Neam1 acolo 9i s]qjb-a umnezeieas

se ficea cu o mai Uune ,irla,rlala, dupd tipic' $i in celelalte mindstiri de cdlugdri nu s

observau abateri o. iulipl . . Ministirile cle cdlugdrile, nsd, qi in aceastd privinld sti tear

mai rdu : avind ,turnui ii t" ut- ' preot' liturghia- 1u. se oficia .in fiecare zi'

irr perioada pr.iJ.nia, .u. u- vdzuti stipinirea eparhiali nu era mul{umiti cr

spir i tul rornAnesc..;;;;;i;in n1anatt.it. bararab.ne' Acest spirit nu s-a schimbat nic

fi";:";;; ;;;"Jal bupd constatirile fdcute chiar de arhipdstori, -mdndstirileerat

pii.* a. .afugdri moldoveni. Mulli dintre ei erau inil lalipind la sanul de preot' cu toatt

ca nu cunoqr"u,, nr.il. rusd, nici 'cea slavond. Din aceasti cauzd 9i slujbl in aceste ma

"lrtiii,-"r"rade mdn- H6rjauca, se _fdcea aolaltd in amindou6 limbile' De asemenea 5

in mdndstirite ae cafugarife"se itea Ei se cinta mai mult in moldoveneqte' eoarece maicil '

q i suror i le erau moldovence ' 'Starea mdnistirilor nu satisfdcea tipinirea eparhialS nici mai tirziu 9i nici .nu--ier

bine cunoscutd. La-sfirqiiul

perioadei pieasf. Iacov a cerut starelilor informa{ii despr

218

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 181/286

rate :nfiii- - 31nte,

) : 1 , e a: : e a s c e- n u s e

r : : i t e a u

;Ll lm: l l € 3

f i

11aicile

. t - i eraJespre

via{a interio ard a m6n6stirilor, cum qi despre starea or materialS $i gospodareasci' Spre

a inlesni alcdtuirea rSspunsurilor, Ii-s-a.l.il"ir ri.r"rir"i u.n chestionar in care, intre altele'

se cereau informafiuni cu privire Ia bibt#cii; d; p" ling5 mxndstiri, la mijloacele de

in tre{inere 9. a"t . , r : -^-- +^+- .^i , l - lnn -- as t fe l crrrn s-a vdzul-N e a j u n s u r i l e r e l e v a t e m a i s u s n u i m p - i e d i c a u t o t u E i d e l o c - a s t f e l c u m s - a v 6 z u 1

vechiul conract l *irariiriioi .n poprir.riu-*oldoveneascd, i tocmaiprin-el - pti:

acest contact-se i#fi;t;-;*liq'istol'icd a mSndstirilor ocale: introducerea n

viafa poporului b'yiiraffi tr.il;ii btr"ii."iii.rrtlt,.. ll,trundeacu atit mai adinc

in sufletul s5tenilor moldoveni, u cit se..*"rcita in cele mai potrivite condiliuni in

t. moldoveneasci, ;';;;i^;"ioaii nulio="ute-uisericeqti '-Astfeld spiritul bisericesc'

cultivat n populalia ;;;";;t cu arita"t"tgi"

dL gatre factorii principali ai regimului

tarisr. ducea n chip l; ilinrddicinare"l'i"'i"-flt*i"ttt1il, ' ."loi' a cerinlelor'vii eli-

eioase i a simplui *ti;;;I,- ;iare sufleteasci in care vor izvori mari incercdri pentru

i;;;r; iiuia' uit.t;ceasce a eParhiei'

CAPITOLUL II

Misiunea antischismaticd i antisectantS.li"sro din.3 .mai : '883' Pdrerile asupra

urmdritor acestei rii- SJit;;';;; ii oigantzaiea mi-siunii'Comitetul misionar epar-

hial.- Activitatea misionard"o

yali*ti , ,Na;terea ui Hristos"t .

I n l e g d r u r d c u s p i r i t u l g e n e r a l a l , e p o c i i ' c e a m . a i m a r e ^ l u a r e - a m i n t e i n a c e a s trioadi a fost indrepiatd asupra ascolu.luili.t"..ia"tit-,"ti1._ t-t" aceastd irec{iecreato-

rul noului regim a fost obeiprocurorul.Pobigdonosleva,are 9i n chestiunea isiuniise

cdlduzea A. aceteaqi lonsideraliuni politices'^^rd ata in nerecar€

La inceputur "i.ioua.i gSsim estita ete din 3 mai 1883, care era, n oarecare ma -

suri, o continuare "' i"n"""rfr1r.rfdin, SiaE giastfel, cum,se pdrea, ea era menitd s5 fi e

inceputul unei noi ti+ l-*i,irmatiqilor. i..itia f"g9, Pe ingi alte inlesniri' acorda ras-

colnicilor qi sectanlilor reptul O. u-q,^"*""itu-iit"iiit'mod l-iber rugiciunea comun6'

serviciul divin dupd obiceiurile or, atlt i; 'Jai-puiiiturut" ' cit.Ei nt::ll11t-p^::t:],d::-

tinate acestui scop. Schismaticii aveau'.de as"m-eneu' reptul de a repara $l rernnoL a-

pelele uinate, cum ;;il;;;;;;" ..,ga.;u'i ". le aparlineiucu condiliuneaca nf6liqarea

Lxterioari u .rxairiiii; ill;r;ffi;;.ia. e..s. lucrdri, insS' urmau a se face numal

cu p rea l ab i | aa t l t o r i za r i e , . p en t - ru f i eca red a t s , ag u v e . rn a to ru lu i sau a , , n ac i a ln i cu lu iregiunii. Casele e rugX.iuni (rogatoriilel, ".ftitJ 'ai inainte' ale rascolnicilor uteau

fi deschise u uu,ottlti"i:"tJii?tini'ttutul de interne' cu condiliunea ca deschiderea

si se facd fdri nici o solemnitate'Acolo unde rascolnicii nu aveau rogatorii, ele se puteau ace cu condiliunea ca

,,si nu i se dea .te;i;ii';; "afi fotosit6.;?;il;;sra o infdliqare exterioard de templu

ortodox qi cladirea'sl'n,, uiua in exterior clopote". La inmormintSri li se permltea ras-

colnicilor a) sa pouil l.our," inaintea *"aii.i 9i U1 'a ittto.neze ugdciuni a cimitir dupl

obiceiurile lor, cu cintare, insi fdrd l""J;;;;;;* oaaialitor bis-ericeqti' ipicarilor qi

altor persoan" " iria"ili;;"; ; ,ur.otni.l-,"rviciile divine' nu li se recuno$tea itlul de

fafd duhovni."ur..i,*t'#^in-p.i"intu dt;;;;il".-;Fli., "j ".u'socotili ca aparlinind

acelor tagme o.r# i;'.;;"; aflau. in cazurileiind se va cere autoriza[ia ministerului

d e i n t e r n e , a c e s t a ' p o t r i v i t c u l e g e a d . i n 3 m a i , u r m a s d s e c o n f o r m e z e i n d i s p o z i l i u nsale ,atir condiliuniiJi^n.uf" * iitpr.lurariior, cit qi caracterului moral al inv6l6mintului

i i ' " r""i i" i r tsul ir i ale fiecdrei secte"/ 'La drept vorbind, egea din 3 mai.1883, cu tot spiritul ei mult ntai ingdduitordecit

dispoziliunil" u".nT,-"r,r-u.o.au ,.ur.otrri.iio. dreptuii precise totul atirna numai de

puterea air.r.1io.,ule;"J;;;ilri .;;;;"t* ri"p."u" :lu "u

intervenlia rascolnici-

l o r, d u p 6 p ro p r ra - ju d eca t i , n e f i i n d o b l ig a td s5 -q i a ra t emo t iv e l eh o tS r i r i i l u a t e ' Fap tu l219

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 182/286

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 183/286

: - i l a t erraral i& i - 4 r 4 l t

,,u i- iarS- r : - e C U

: : c l o r: € a s e

: ,adi r i

:nult .: - i -euia t.L: : I l fe a- b i se -:e an,

5.- :3tele

: I l Ca ,n - fosti i . d in: , 1 " n e

:* : . r{ i i2

ruJr: t de

- . .-rCUlrtllru.iabia

i : e s t en*- .-iiie,ur- i ind

--:- ho-: i a u

u r : : e c e. : sta-- . , t0r .:€a cu

l i : - l : ' - rna-

2 .

Cu toate ce pentru scopurile misiunii s-au intrebuinlat atitea misuri, activitateamisionarilor nu dddea oadele cuvenite. n vederea acestei mprejurlri, in 1892, misiuneaantischismatici a fost din nou reorganizald. Pe temeiul propunerii episcopului Isaachiecongresul preofimii din acel an a luat hotirirea sd infiinteze, de Ia l ianuarie 1893, op tposturi de misionari qi unul de ajutor. S-au fixat sediile acestora, de asemenea s-au

desemnatqi candida{ii pentru aceste posturi. Adunarea preofimii qi-a mai

exprimatdorinla ca misionarul antisectant si aibd studii superioare gi sediul in Chigindu, ca sd ise poatd adresa ceilall i misionari in chestiuni de misiune. La Chiqindu urma s d se in5,o dati pe an, adundri de misionari pentru a asculta d5rile de seame. Toli misionarii, dupdhotdrirea congresului, erau retribuifi din veniturile fabricii de luminiri cu cite 700 rubleanual, iar ajutorul de misionar cu 300 r. Din acelaqi ond fiecare misionar mai primeacite 50 r. pentru aranjarea unei biblioteci de cdrti misionare. Conform acestei hotdriri,stdpinirea eparhialS a ti numit, in 1892, opt misionari gi un ajutor,- toli dintre preotiiparohiali cu dreptul de a-gi pdstra parohia'". Pentru a coordona gi a indruma mai bineactivitatea noilor misionari, a sfirqitul an. 1892 s-a infiintat un comitet misionar eparhialcompus din urmitorii membri : protoier. Ioan Butuc gi Iosif Parhomovici, A. Stadnifchi,A. Margaritov, profesori la seminar, gi preot. V. Cazacu, avind ca pregedinte e episcopul-vicar. Cea dintii misurd a comitetului a fost convocarea congresului de misionari ce aavut loc in iunie 1893. Luind in disculie comunicatele misionarilor, congresul, intre

altele, a luat hotdrirea sd infiinfeze qcoale bisericegti-parohiale in satele locuite deschismatici. Misionarilor li s-a impus in convorbiri le publice cu rascolnicii si combatdcontinutul brogurilor qi manuscriselor ndreptate contra bisericii ortodoxe, iar preo{imii,prin stdpinirea eparhiald, s-a atras atenfia sd dea tot ajutorul misionarilor in activitatealor. Pe lingl aceasta, comitetul a intocmit o listd de cirli necesare pentru misionari,infiinlind gi o biblioteci. centrald ; a alcituit o instru^c.fie entru misionari, a organizatconvorbiri publice la Ismail cu fralii T. gi V. Melnicov'., cunoscutii conducdtori ai rasco-lului, a luaimisuri pentru construirea a.cite unei biserici omopiste a Ismail gi la Cahul2s,pentru infiin{area unei parohii omopiste a Ismail, a unui rogatoriu omopist a Hotin etc.in acelaqi timp misionarii se ocupau cu combaterea rascolului qi pe calea t iparului,publicind, mai cu seamd in revista. eparhialS, analize qi combateri ale multor inv6l5turiqi obiecliuni de ale rascolnicilor2o.

Activitatea atit de intensivd a comitetului eparhial qi a misionarilor a adus oarecareroade. in curs de pase ani (1892-1898) s-au intors la ortodoxism 337 inqi (177 din

rascol, 105 din sectantism, 17 din iudaism qi 38 din alte confesiuni). Cu toate acestea,situatiunea misiunii a fost socotitd nesatisfdcdtoare.S-au inrdutit i t mult condifiunile ei materiale, deoarece congresele eparhiale au

redus subvenlia eparhiald de la 3925 la 620 ruble. Unii misionari au renuntat la posturilelor, aqa ncit cauza misiunii a ajuns intr-o crizd nepldcutS. ,Situatia misiunii in eparhie,neindestulitor de l5murit6" - comunicd, in 1896, misionarul T. Volovei comitetuluieparhial - -dd prilej rascolnicilor din Ismail sd creadd gi sd rispindeasci zvonuri,cum cd misiunea - nu numai in eparhia noastrd^,_ci i in intreaga Rusie - se desfiinleazd,qi cd, in sfirqit, rascolnicii vor trdi in linigte"".

Astfel s-a creat nevoia unei noi reorganiziri a misiunii. Cu aceastd chestiune s-auocupat mult timp autoritdlile eparhiale. In urma mai multor consfdtuiri, comitetul misio-nar a intocmit un nou proiect de organizare a misiunii. Conform acestui proiect a) epar-hia Chiqiniului a fost impirlitd in doud regiuni misionare - cea de sud qi cea de nord.Regiunea sudici cuprindea ocalitdtile din jud. Ismail gi Cet. Albd qi cercurile II qi III pro-

topopeqti din jud. Tighina ; regiunea de nord - judelele Hotin, Soroca, Billi, Orhei,Chiqindu qi cercul I din jud. Tighina ; b) s-au infiinlat doud posturi de misionari epar-hiali, pentru fiecare regiune, posturi in care urmau a fi numite persoane cu experien{din activitatea misionard, de preferin{d cu studii superioare, din sanul preolesc ; misionarulregiunii de sud iqi avea sediul la Ismail, iar acel al regiunii de nord - in vreo localitate

221

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 184/286

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 185/286

s i n o d a l a d i n 2 g m a i , u n p o s t s p e c i a l d e . m i s i o n a r c u s e d i u l l am d n a s t i r e a N o u l - N e a m .Cheltuielile necesare pentru acest se.rvlct"'"t"'ilt' *op"tit" din veniturile averilor mi-

ndstireqti:rr.In postul de misionar antis"ctaniJiott "ut"it ,pe ziua de I ian' 1900' ieromo-

nahul Dimitrie verbilchi, candidat_ n..oioil""d.' '; A;demia din Chiev' iar pind la

numirea lui , supl ini tor a fost pr ' v ' uazacu '

3 .

A c t i v i t a t e a m i s i u n i i i n e p a r h i e - 1 l g s J m u l t i n t e n s i f i c a t d m u l t u m i t S a i u t o r u l u i c e i s - adar de c5tre f rdl imea , ,Na 'rerea ui .Hr isto; ' : ' ; ; ; ; - i l ;g6 catedrala din 'chiqindu ' odatS

cu infiinlarea fr6{imii, sfaiul acesteiu u i"Jotuit tmit]etut misionar eparhial' ale cirui

atribuliiau trecut " l',lrii*rj" ,#r"'r.fin. penrru scopurilemisiunii, r,limea - dupa

cum se gtie u porrii o"-n,Jrr. - oarri.h p" .,g.,i"f bisericesc-cr-rltural'ublicindmulte

foi qi broqu.i .u toniit'u' lopt'p.ut''atot'.'S-p"" ". :"-"id::,1activitatea misionarilor s-a

[inur in l90l un ,.;;;; a" '*ilionu.i. E de notat cd unii din ei au mutrcit cu multx

rivni, linind n., n,r,n"i'J"^r.rutii prtii . . , i 'p"uii"i"a;i multe articole n chestiuni ri-

viroare a misiune,, . ' frrpa';;il;;;;;;;;;i . :;i;i;;;riior,atit convorbirile' it ei publi-

caliunile aduceau mult foios misiunii, p.;;;;ird mai multi aprt 'rpiere ntre schismatici

;i orlodocqi,uu ,,n"ltl ;;';;;i de convertire a ortodoxism"' '

[ , a s f i r q i t u l p e r i o a d e i s - a u f d c u t . i n s f a t u l c o n d u c d t o r a l f r d l i m i i u n e l e s c h i m b i r i :misionarulDimitrie ffi6l1Jt'il, i" ' i ' ionul;; f*; ' i l;uit ' t t6 sept' 1902) cu Gheorghe

crosu, candidat " ; ; i ;#-Jin 'e.ua"*;H-cti .u , un bdqtinaq asarabeart ' d lugiri t

cu numele Gurie"' fi 'T;.d lt ' i ; i;1;ionarului I ' Saharov' fosr ranslerat n regrunea

r:e nord preotul -#;;;; r '"voloo'i ' ld.i; ;;;i;i1 9' '19 1rost numit preotul acov

Matveev, ost misionar din eparhia. ladicauciz. Dintre ajutorii misionarilor, Labutin

s i S m i r n o v a r r f o s t p u q i i n d i s p o n i b i l i t a t e , i a r c a m i s i o n a r n o u - n u m i t , c a s u p i i n i t o r , a f o s tTit PodlesnAi, intdrel cle a biserica omopisti din Chiqindu3a'

Cu t'ate cd in a doua umdtar. u p".iouitiitti"it^'"i culturald a fost mult ntensifi-

catd caun m^ijloc e luptd contra c1,ismaii.ilo., upt ce ntra in prevederile cirmuitori-

lor superiori, , ' , ald' i;:i ,"b ..gi*.ul P;;i;;;;";iev se ntreb"inluu mult qi mdsuri de

constringere, n"oJi;;;;;S. ea.uat. , l cere sX ardtdm d de asemenea asurl nu

erau str5ini ni"i tttitio"urii basarabenir '7 '

CAPITOL.UL IIRolul epocii lui pobieclonostel, n uisiiiia- ati n"tio.-- Epoca lui Pobiedonos(ev n

eparhia Chisinailii.lnr-iiurrntanli'i"ii*"iiiii in Busarabia'- Preo(imeq basara-

beand.- Via(a religioasd-biseric"o*d'o"ini" ' itt ' ' ' ' ' - ' - i ' i i tp ' Neofit ' reprezentantule p0ctt

L

Urmdrind marea activitate religioasd-bisericeasci desfiquratd in perioada a III-a'

ajungem tu.on.tu)L.x"".L"r,a peiioadi a fost cea mai insemnatd epocd in viala bise-

riceascd din v. XIX atit dupd felul cum; f;; ; ;"; ;sd biserica' cit Ei dupd urmdrile regi-

m u l u i i n s c d u n a t . t ^ - - x ^ ^ rLa baza ocirmuirii bisericeqti a fost aqezatd larg6. conceptie.::. p.t iutl nu.numai

momentul de fa[6, ci poate qi mai mult.- uiitotut popoiului:autoritdlile bisericequ aveau

grij6 nu numai d" i;d;;;;;a vielii actuale-a creainiioqitor, ci 9i de crearea.unei genera{tt

noi, qi sd implinre h #i;t;tii""J"t"i"l qi sd dezvolte alte aplecxri' noi cerinfe' o menta-

l i t a t e n o u d . P e n t r u i n f d p t u i r e a a c e s t u l p l a n . g r a n d i g ' , ' , - u e l a b o r a t u n v a s t p r o g r a m c ea cuprins toate tatir#';i.t;i';r;;i"eEi,"-a it''trebuinfat un intres sistem de dispozi{iuni

qi m6suri, uu tort"'l?ir"'ll-*"".a iirt"*iue- ioate treptele ierarliei bisericeqti' au fost

223

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 186/286

folosite enorme sume de bani de Ia centru .gi d.e la instituliile locale, precum qi sunconsiderabile adunate de la credincioqi. S-a disfdgurat o activiiate intensl, roaiie'uariain ramurile 9i gi nu mai pulin- bogatr in urmdri. e rort, p,,t.m rir., o p;;;;;tn.'ig.u,care a dus viafa bisericeasci a o stare de mare inflorire, necunoscutd bisericii in trecrcu toate cI intotdeauna -poseda drepturi de bisericd p."do.nnitoure in stat. in toal" o,meniile - in gtiinla teologicd, in irhitectura bisericeascd, in oratoria de pe amvoin cintul bisericesc - epoca lui Pobiedonoslev

a lisat op"i. .r".uritoare. Astfel a fcin intreaga Rusie38, ot aqa, fireqte, trebuia si fie, in rnfu"ru posibilitdlilor locale, qi .eparhia Chiqiniului.

$i in Basarabia, ca in intreaga Rusie, activitatea bisericeasci-religioasd inceputi minainte, sub regimul Pobiedonoilev, a iost foarte mult intensificafi t;i;-r'r-li. ,misuri aplicate in mod sistematic' Aqa, s-au construit multe biserici frumoase chiai prisate (la Niqcani, S6ngera), s-au ficut mari reparalii la alte biserici (catedrala din Chiqndu, Mitropolia), s-au clSdit monumentale construclii bisericeqti , um e C"r""p".rri"lin chisindu, s-au infiinlat o mulfime de institutii gi societdli., ,.opu.l religioase-bisercesti3s.

in domeniul religios-cultural eparhia Chiqiniului a dat oameni de asemene care amuncit cu multd rivni pentru interesele bisericegti, a;u" inJ uoeseori la mare izbindiAici vom reaminti pe -neobosilii cercetitori ai trecutuhiib;;;i.;r. din Basarabia, gl-prirlre 9i in primul rind pe profesorul seminarutui di" chi;i;t; basarabeanul AvxentiStadnitchi, mai tirziu Arsenie, arhiepiscop al Novgorod"t

rl, 'ao.to. in istoria bisericeasInzestrat de la naturS cu frumoase insugiri sifleteqti qi .i.r..rt in atmosfeia ;i;ondifiunile miqcdrii rerigioase-biserice;ti din Rusia, staanil.rii i-;-i"r"si; ;;t;l;j; Ji pri"cipiile regimului Pobiedonosfev gi a qtiut sd le aplice .u -,iit r".ces nu numai pe tereqtiinfific-istoricaO,cercetind trecutul basarabiei q'iar lri;p;tJtor Rom6ne, ci gi in domeniul administrativ, in cali tate de conducdtor al uno. q*ut" duhovniceqii din Rusiiar mai-tirziu.ca episcop eparhiot qi ca membru cu mare u,rto.itute al sinodului rusai.In,domeniul p"ropovdduirii de pe"amvonul bisericesc -au distins, arpa.um atn uar'prot' Ioan Butuca2, Nicolae Laqcovt3, Pavel Florovtn. Biseiica Lasarabeand, d.at muncitori de seamd qi pe ogorul misiunii ortodoxe. Aici, cel mai taracteristic reprezentarpentru curentul bisericesc din Basarabia, ce a culminat sub pobiedonostev, qi ittrn.ito..cel mai devotat cauzei a fost firl nici o indoiali arhimandiitut ,tnatoiie Tih;i.Originar din Basarabia, din sat. Tirbsouti, jud. Hotin, arhim. Anatolie, pini la cilugi

19.; $Ig*.undru, 9i-a consacrat viala qi pui..it. ,.opu.ilo. misiunii in uru.a a""p"rrrihiqiniului, insd atit p.rin ndzuinlele lui

bisericegti-r"iigiour", cit qi prin felul cum a stiusd le aducd la indeplinire ne arati puterea migcdrii-religioase'alii u;"ii.u-.rra;tlCu multd enersie a muncit pentru misiunea antischisiratici gi cunoscutul misionaTeodosie Voloveia{in domeniul cintului bisericesc s-a distins foarte mult Grigorie Livovschi, in calitar

de compozitor qi ca dirijor al corurilor de la lavra ,,Alexan'dru Nevschi,, qi catedral,,Isaachie" din Petersburgo'. De asemenea a lucrat cu mult succes prot. Mihail B;;.;o"schi, de la catedrala din chigindu, ce s-a oc.upar u cinrul gipa dirijor ur .oiutui .pi;;;p"qi ca autor al mai multor opere de muzicb bisericeascias.

2 .

Persoanele amintite, ca gi mulfi alli muncitori pe ogorul bisericesc, au trecut prirseminarul teologic din Chigindu. Atit indemnul p.nf.., riuncd, cit qi indrum"i"ul.iiui.tilii lor le-au cdpitat in seminar gi

ingenere

in gcoalele duhovniceqii, in care ,..i l"-u"se-cultiva spiritul bisericesc prin diferiti mijloace - prin program ipecial, prin orinduielrreligioase-bisericegti, qrin intreg regi,muj gtolar, .utrnlttina iuu ." i-rri'f"ui"a"rorf""Trebuie sd mirturisim cd gi conducdtorii qcoalelor din Basarabia, mai.u r.u-d inaceastd perioadd, corespundeau_cum.t,.t s" poai" mai bine cr.rcerinfele rr".ii.l" prirlt.

aceasta e vrednic de a fi pomenit mai cu seamd protoiereul Alexandru Ianovschi, iectorul

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 187/286

: sumej . 3 r i a t d

seminarului. Om de principii, cu adinci convingere in sfintenia misiunii lui de p6stor,indeplinitor neinduplecat al poruncilor stdpinirii, inzestrat cu mare tact administrativ gicu neintrecutd putere de muncd, avind qi infdliqare de pdstor devotat altarului,- recto-rul lanovschi a condus seminarul din Chigindu timp de 19 ani. Pdtruns de ideile regimu-lui Pobiedonosfev, el a qtiut sd intipdreascd tendinlele acestui regim in toate laturile vietiiseminarului din Chigindu, infiltrindu-le prin atitudinea de gef fald de ceilalli profesori

qi de elevi, prin explicdrile Sf. Scripturi la lectii, 4ar mai ales prin sivirqirea slujbelorreligioase oficiate cu o solemnitate impundtoare. Infdligarea lui, impreuni cu cintareaarmonioasd a corului elevilor, uneori chiar gi a tuturor elevilor prezenti (cintare comu-ni) lisau urme ne$terse in sufletele multor ascultdtori, formind un indreptar pentruviitoarea lor activitate de pdstorae.

$coalele duhovniceqti, pe lingd acel spirit bisericesc ce se cultiva cu atita stiruinfd,erau qi gcoale de culturi general5.

Odat6, insi, cu variate interese teoretice ce veneau prin gcoale, regimul aducea qiinterese practice. Biserica ortodoxd, dupd tendinfele regimului, urma si predomneascdnu numai in conceptie, in drepturi qi privilegii, dar gi in situalia ei exterioar5, in condi-tiunile ei de viafd. De aici vine grija tuturor organelor bisericegti de a inmulfi qi dezvoltaagezdmintele spirituale, de a spori veniturile bisericegti, de a inlesni via{a materiald, aclericilor, cum qi de a le crea o situalie avantajoasd in societate. Grija aceasta a duspreolimea la o munci incordatd in domeniile averilor bisericeqti, creind o vasti gospo-dirie bisericeasi in eparhie, precum qi la ocupaliuni gi intreprinderi gospoddregti propriiin p^arohii.

In astfel de condiliuni a trdit qi s-a dezvoltat preolimea basarabeand in perioada atreia.

Urmdrile acestor imprejuriri au fost foarte insemnate. Trecutd, aproape in intregi-me, prin seminarul teologic din Chiqindu cu programul lui variat, trdind zeci de ani subcirma statornici a sinodului rus, condusd un sfert de veac de mina puternicd a rigurosu-lui oberprocuror Pobiedonostev, preo{imea basarabeand a ajuns in aceastd perioadd laformarea ei definitivd, la stabilirea acelor insugiri qi calitdti ale ei, ce o deosebesc multatit de preotimea celorlalte provincii romAnegti, cit qi de aceea din vechiul regat.

Cu toate cd au triit sub regimul bisericesc din Rusia gi qi-au pdstrat in suflet, mai multca al1ii, spiritul bisericesc al acestui regim, preofii basarabeni, in masd, au rimas strdinide curentele gindirii teologice din Rusia, ce aveau un puternic izvor in Academiile spiri-tuale, fiind sprijinite qi de unii scriitori qi cugetitori laici, cum erau mai inainte slavofilii(Homiacov), iar mai tirziu, pe vremea lui Pobiedonostev, um gi mai pe urmi, VladimirSoloviev, Serghie Bulgacov, fralii Trubetcoi (Eugeniu qi Serghie) gi al1ii . in schimb,insd, ei qi-au consacrat puterile pentru a infdptui qi a indeplini in viali gi in muncd in-datoririle de pdstor dupi aplecdrile lor personale qi dupd felul cum infelegeau s6-qiindreptileascd menirea.

Dupi aceste insugiri qi aptitudini am putea deosebi trei tipuri mai importante depreoli in eparhia Chiginiului. Tipul cel mai rispindit a fost preotul de rind, cu elementecirturiregti in concepfie, cu deprinderi qi nizuinfe de intelectual in felul de trai, cu oare-care interese de culturd ralionald in gospoddrie, cu respect pentru carte gi cu oarecareurbanitate in purtare. Preolii de acest tip nu se distingeau, de obicei, prin serviciul pisto-resc propriu-zis; ca oameni, ins5, mai mult sau mai pulin cul1i, ei se deosebeau de pa-rohieni, mai cu seami de acei de prin sate, devenind pentru mediul parohial (sitesc) unfel de ,,kulturtrdgeri", la care sitenii veneau dupd sfat qi povafi in ale vietii. $i nici dupdlege, nici dupd starea de fapt nu exista in satul basarabean alti persoanl avind maimultd autoritate morali decit aceea a preotului care, astfel, era adevdratul centru moralal vie{ii rurale din Basarabia.

Alfi preoli, ca oameni de mare enegrie qi cu temperament vioi gi cu mare priceperein chestiunile practice ale vielii eparhiale, au muncit cu multd rivni pe terenul biseri-cesc-obqtesc, avind un rol social precumpinitor, luind parte activd la lucrdrile congre-selor preofimii, purtind sarcina de membru al diferitelor aqezdminte eparhiale (Epitro-

l 5 N. Popovschi

. . i - . i c a re ,_ ' - r a r r +

L m ' : e d O -It : lTl \ 'OI l r

r r. , i* :a fOStl . . g i i n

: : - : a m a l- - ; i r d e- r : p r i n: - Chigi -: . ' r - h i a l 5{ - l l S e f l -

i . _3re au' :b indd.;- .: prin-

I . ent ierm,lE

--eaSCa.: : C O n -: : pr in-:t leren

: i - n do-: - R u s i a ,

. - a tuga-r: : lOFhi?

.-

a _qtiut- . i r o n a r

- : a l i t a t ei - , : : d f a l a

i : : eZOv-: : . aOpa l

- : r : p r l n' : : a C I i v i -

, r - : . i e an i. - : d u i e l iI - : .urSle .

' : ; : -o"nd in' : : i v in l a

- : ; t O r u l

22 5

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 188/286

Preotul Macarie Untul

pia eparhiall, fabrica de lumindri, Casa emeritald, consistorul g. a.). Ei toti studiau cumulti stdruin{5 condiliunile sociale $i economice ale vieti i eparhiale, se interesau demersul afacerilor biseric eqti n alte eparhii, urmireau cu luare-aminte dezvoltarea diferi-telor institutii bisericeqti locale gi cu toate ci, in realitate, nu aveau o pregdtire specialdin chestiunile de care se ocupau (fie financiare sau comerciale, fie igienice sau pedago-gice), izbuteau, otugi, prin muncd conqtiincioasd e autodidacli, si ajungi la idei inainta-te, la cunoqtin{e temeinice in cauzd gi la rezultate practice foarte bune qi insemnateE destul sd amintim aici munca rodnicd a preqedin{ilor congreselor eparhiale,^ca prot.Ioan Cornovanto, Nicolae Vlaicovsl, & pr. I . Iusipenco5', Grigorie Laqcov5'r, Const.Par fenievsa . a .

Erau, insi, printre preofii basarabeni qi pdstori de idee, ce-$i vedeau menirea inactivitatea pestoreasce propriu-zisi.

Rbspindili prin toate unghiurile provinciei, aceqti preoli iqi indqplineau misiuneafiecare in misura puterilor lui qi potrivit cu priceperea chemdrii de pistor, rSminind de-seori nevdzuti de lumea mare. Unii dintre acegti preoli erau de naturd religioasd-misticd,uneori - religioasi-ascetici, de felul lui Savonarola : atit in viala lor proprie, cit qi inacea a parohienilor ei nu urmireau decit un ideal riguros monahal. Acest tip de preotl-am vizut in persoana cunoscutului pistor din per. a I l-a $tefan Ciugureanu. Ace-luiaqi tip a apartinut mai tirziu preotul Macarie Untu.

Preotul Macarie, cum ne spune un coleg al lui de gcoald, era socotit ncd din seminarca un elev evlavios gi destoinic. Studiile superioare fdcute in Academia spiritualS dinChiev i-au intirit qi mai mult evlavia creqtineascd. i pldcea si citeascd vietile sfinlilor

226

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 189/286

| :I 1

qi scrierile sf . pirinfi in I. moldoveneascd, era sub inriurirea lor neintreruptd $i ,,amputea zice, trdii in atmosfera veacurilor al IV-lea gi al V-lea, ce s-au proslivit cu atifia

ierarhi mari, cu multe lucrdri teologice neintrecute". Ca un bun creqtin, insufleli t dep,rt..rri.. convingeri creqtineqti, el implinea cu sfin{enie toate obiceiurile creqtineqti,

indemnind la aceasta qi pe al1ii. Pentru convingerile sale, cum qi pentru inte.resele cre-din{ei era gata la jertfd qi chiar la mucenicie. Pini Ia hirotonie pdr. Macarie petrecea

o viali infiinati, c; totui izolatd. Locuia pe la periferiile oraqului, trdind in toatd.curd-

fenia'trupului qi a sufletului, ocupindu-se cu rugdciune.a, i t irea Sf. Scripturi, scrierilor

ii- pa.i"ti qi a diferitelor cdrli cu conlinut moral-creqtinesc.. Dupd mirturisirea colegu-iri fu", pe.. Uu.u.le ,,incd n"iiina preot petrecea o via16 mai curatd qi mai infrinatd decit

"niipi"otl, qi nefiind monah, petrecea o via15 mai asprd decit monahii". Nu s-a tuns in

*onuhir111,'socotind dgiduinlele monahicegti prea grele pentru el. Primind hirotonia in

sanul preolesc, pir. Micarie s-a dovedit nu numai un vrednic preot, dar qi un neobositascet, puteinic'in fapte gi in cuvint gi impodobit cu cele mai frumoase insuqiri creqtineqti'in calitate de preof al inchisorii din Chigindu, pir. Macarie, avind toatd rivna pentru

indreptarea ceior ritdcili, intra cu indrdznealS in camerele celor mai mari criminali

ii." i,"t.."a cuvintului riu p" mulli ii aducea la pociin|6. Deosebindu-se mult de ceilallipreoli prin chipgl vielii sale, pir. Macarie nu putea rdmine neobservat. Lumea il cunoqtea

6in.'ql'-f r.rp".tu, indeosebi^creqtinii de pe ia |ar5, ce veneau uneori la el , din locuriindephrtate, pentru sfaturi Ei rugdciuni. El era pitruns de duhul evlaviei 9i nu inlelegeaalte

^interese,ind"l.t.ti.iri sau distraclii decit numai interesele sufletului sdu 9i ale in-

stituliilor cdrora slujeaoo.Un alt reprezentant al preolimii basarabene de acelaqi tip religios-mistic a fost prot.

Pavel Florov.Fire blindd, pitrunsi de dragostea evanghelicd fald de aproapele lui, adincit in tainele

qi poruncile .."din1"i, prot. Fl,orov, dupd mdrturisirea oamenilor care-l cunoqteau deopioup", toatd viala in^delungatd gi-a consacrat-o misiunii de pdstor in cel mai .inaltinletes al cuvintului. In bisericd, unde era concentratd cea mai mare parte a vie{ii lu isuiletegti , el fdcea slujba dumnezeiascd cu o evlavie,,care in anumite momente (,,Pe

Tine ie ldudim") ajungea la o incordare atit de adinci qi sincerd, incit pdrea a fi o starede inspiratie, up.oup" in extaz". Aceasti stare misticd nu-l pirdsea nici odat6, iar inultimii uni u: vielii

^elpirea ci petrece mai mult in alti lume, in afari de condiliunile

pdminteqti. Ca propoviduitor el iostea predici qi invS{dturi cu o insufletire pdtrunzdtoare,intr-o limbd moldoveneascd impld, izvoriti din sufletul lui plin de dragoste. Sitenii i lascultau ,,in adinci tdcere, intr-o deosebitd atmosferi de linigte qi impdcdciune cu toatdlumea, inaintea Acelui Dumnezeu Care este aici intre voi, care pe fiecare din voi iliubeste si ne nimeni nu- l va ldsa" .

in raporturile cu oamenii pir. Florov nu gtia altd cLlduzh decit dragostea creqti-neascd qi bli.rd"1.u, gi avea cea mai puternici influenld asupra tuturor. .In toamnaan. 1905, cind valul pogromurilor din Rusia a ajuns qi in Basarabia qi s-a indreptat spreCorneqti (satul unde a preolit pir. Florov), dinsul cu cuvintul de pdstor qi cu infSjiqarealui de ,,om sfint" (astfil cum- era de cdtre mulli numit) a $tiut sd inlStr,rre primejdia'aducind liniqte qi in sufletul acelor oameni care venise tocmai sd faci pogrom. .

Cu sufletul lui curat qi blind, cu viafa-i dreaptd, el a atras dragostea tuturor locuitori-lor din tirguqorul Corneqti, aqa incit la moartea lui qi evreii au fdcut rugiciune pentruel in sinag-ogu o., au asistat n bisericd la inmormintare, iar la sfirqitul ceremoniei.qi-au

exprimat?o-rin1a sd spund la mormint o cuvintare despre viala gi faptele rdposatului. Eint-eresant ci reprezentantul bisericii oficiale, blagocinul, nu le-a incuviin{at aceastd ce-rere, crezind ci e compromilitoare pentru ortodoxism. Faima prot."Florov, ca preotcucernic gi ,,om sfint", a trecut departe peste hotarele parohiei lui"o.

3 .

Cu toate cd, precum s-a ar6tat, preofii basarabeni se deosebeau dupd aptitudini, cagi dupd activitatei era, totuti, gi o aseminare intre ei, ce rezulta din faptul cd majoritatea

i - . : : e -

- , " : d .' : . l n

s l i € O t

< . . 1 4 1

" ; din- - r i l n r

227

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 190/286

lor covirqitoare erau din satele moldovenegti. Asemdnarea aceasta qi in perioada a treia,ca qi mai inainte, se manifesta in legitura lor sufleteascd cu populalia bdqtinagd, n in-teresul pentru limba moldoveneascd. Aceastd legdturd avea loc, fdrd indoiald, la preolii

de felul protoiereului Pavel Florov, precum gi-la acei care luauparte la migcprea pentru

cultura parohienilor moldoveni din BasarabiasT. La mul1i, insd, Iegitura de care vorbimavea forma unui interes sufletesc mai l6murit, care ducea la idei gi ndzuinle mai complica-te. Aga, despre pir. Macarie Untu aflSm cd dinsul ,,avea mare dragoste pentru graiulmoldovenesc. incd fiind student, se interesa de gramatica l. rom6negti, studiind cir{ilelui Doncev5', ceea ce era pe atunci cam neobiqnuit". Dinsul a luat parte qi in comisiuneapentru tipdrirea cdrlilor bisericeqti in l. moldoveneascSse. i mai interesante fapte afldmd"rp." pieotul Andrei Madan. Acesta fiind inci elev in seminar, se interesa de teatrulqi liieraiura romdneascd, gi stdruia si deqtepte acelaqi nteres rsi a colegii sii, infiinlind cu

"i,r., .... de nalionaliqti cu scopul de a ie limuri asupra literaturii, istoriei qi muzicii

romdneqti. Ei pdstrau legitura de sentimente rom6negti cu unele familii ale clericilorromAni, cum a fost areri u preotului Petre Donici din Chiqindu60, a care se. adunau 9i,,vorbeau cu drag de Romdnia qi cintau rom6negte". Aceleagi interese nationale le-a

f6rtrut pir. Mada-n devenind preot. Ajutat de un fiate al sdu care se afla in.Rominia6L.

pr. Madin comanda cirli de istoria romAnilor, de literatura biseflceascdgi

laicd,pe care

ie impdrlea la alli p..oii, invilitori qi la studenli basarabeni62.Aceasta a fost preolimea sub regimul Pobiedonoslev.

4 .

Regimul Pobiedonoslev a avut mare insemndtate qi. pentru pdtura 4. -:ol' pentrupdstoriJi. ln privinla aceasta e foarte important faptul c6.in perioada a tteia indrumareaparohienilor^devine grija primordiald a ocirmuirii bisericeqti atit de la centru, cit 9i acelei locale, qi incep sd ie iplice in mod sistematic misuri stiruitoare din partea stipiniriibisericagti. Aceasta a fost o infiptuire consecventd a programului lui Pobiedonosler'indreptat spre educarea bisericeasid a intregului popor. Un fapt, insd, qi.mai-insemnatpentru noiL acela ci acuma s-a pus pentru intiia datd problema populatiei moldovenegtiiin Basarabia, abia acuma nevoiie sulleteqti ale parohienilor moldoveni incep sd consti-

tuie obiectul special al ingrijirii pistoreqti din partea slujitorilor altarului. E adevdrat.scopurile acestei ingrijiri erau deocamdatd pur practice, aplicindu-se pentru atingerealor^mdsuri foarte sfioaie qi neindestulitoare, insd e important cd activitatea pornea nu dinmotive intimpl[toare, ci sub presiunea imprejurdrilor exterioare ieqite din politica gene-rald, provocita A" mersul vielii,- gi de la inceput a fost aqezatd pe bazd temeinic5.asiguratd prin legi qi dispoziliuni ale ocirmuirii centrale. Aceasta era o garantie bund cumcdlctivititea se va dezvolta fird intrerupere gi va aduce roadele ei cuvenite.

Dar influenta regimului Pobiedonoslev se infiltra in straturile de jos ale poporulurbdqtinaq qi pe aftd cJl,e, gi anume - prin intensificarea vietii lui religioase, prin.rdspindi-rea qi n1ai'targe a sentimentului religios. Mijloacele vechi de educalie religioasi, in -

tensiiicate priritoatd activitatea bisericiasci a epocii, au avut ca'rezultat cd qi in mediuipopulaliei idteqti se iveau curente gi tipuri de credincioqi pitrungi de spiritul,bisericesc.care, precum ne comunicd un cucernii preot, ,,qtiau pe de rost aproape toatd psaltirea.

u.urllin.u,, pravila mdndstireascd, arna se sculau la miezul noptii qi fdceau-polunoqni-

1a..., citeau continuu biblia..., invilase qi Ia tipic, incit"ptiau ce anume evanghelie seva

pune in culare duminic5, qi o citeau mai dinainte. . ."o' .Aceasta a fost o alti laturd a regimului Pobiedonoslev, care a avut, precum vom

vedea, cele mai grave urmdri.

5 .

in perioada a treia au arhipistorit in eparhia Chiginiului patru.arhierei: SerghiLiapidevschi, Isachie Polojensclii, Neofit Nevodcicov qi Iacov Piatnilchi. Toli au fost

228

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 191/286

: € : l I fU

: : t i ai t 4 - i l r r r l

{ -.slevm5€ 1nal

,ltlid,arat,Jl8:: e rea

- - d i niene-nlca ,c u m

:nn: ului*r indi-.d ,-i3 . ln -

: :ediulS r c : l C e S C t

::e -tirea,fl i l t i- :1Ofnl-

:e se va

. : v o m

1fffl]€.'mu:i

devotali reprezentanli ai regimului Pobiedonoslev, insd arhipdstorul tipic al acesteiperioade a fost arhiepiscopul Neofit Nevodcicov.^

Fiu de ,,dvoreni", Nicolae Vasile Nevodcicov s-a ndscut a Petersburg n a^nul 1824;gi-a ficut studiile in seminarul din Ecaterinoslav gi Academia,din Moscova' in 1833-|SSO a fost secretar personal al cunoscutului scriitor gi diplomat Alexandru ScarlatSturza, f iul intiiului guvernator al Basarabiei. n 1850 a fost numit profesor la semina-rul din Chigindu6a. i ind hirotonit in preolie in 1858, Nevodcicov a fost t imp de aproapedouizeci qi trei ani preot $i profesor de religie in diferite qcoaledin Odessa, ar in 1864-1868 proiesor qi , i inspector" (subdirector) la seminarul teologic de.acolo. Pe lingd*u.r.u de profesor, in t8ZO a publicat o revistd sdptiminald:,,Foaie DuminicalS aOdessei". Tbt in Odessa, dminind vdduv, Nevodcicov, fiind indemnat de cdtre arhiepis-copul eparhial Platon, se ciluglreqte in 1880 cu numele de Neofit qi, tot atunci, estehiiotonii episcop, fi ind numit in postul al doilea de vicar (,,a1 Elisavetgradului") ineparhia Chersonului. Neofit a inceput slujba de episcop eparhiot in 1883, cind a fosttiansferat in eparhia Turchestanului gi Taqchentului in Asia, la o depdrtare de 4 300verste. Drumul urma sd-l faci parte cu trenul qi cu vaporul, parte insi cu cai qi cdmile"'.

La 2l noiembrie 1892 arhiereul Neofit a fost transferat in eparhia Chiqindului cutit lul de arhiepiscop, i ind in virsti de 68 ani. Arhiepiscopul Neofit, prin firea lui, _cores-pundea .u. ru se poate mai bine cerinlelor vremii, qi atit in activitatea lui arhipdsto-

reasc[,cit gi chiar in viala lui particulard a qtiut si infdptuiascd toate tendinlele regimului.

negi nJ de pdrin{i laici, Nlofit era de o rard religiozitate ce se manifesta nu numai infelul de a concepe viala, ci chiar in structura lui sufleteasci, prin ndzuinla neincetatdde a intrupa in viali idealul religios - qi in aceasti ndzuinld, in acest deal se concretizautoate impiesii le lui , orideunde il veneau. Neofit, pe atunci Nicolae Nevodcicov, ncd in1848, e;ind intimpl5tor cunoqtin{d a Odessa cu vesti tul scrii tor rus Gogol, i i scria aces-tuia despre ,,setea de autocorecliune", provocatd in sufletul sdu prin sciie_rile-acestuia66'De aici

'ulrrut na$tere acea autoan alizd- drd crulare, care-l ficea pe Neofit sd-$i exami-

neze fiecare pu, in viaf5, relevind in jurnalul sdu toate abaterile d-e a regulile religieioT.Ajuns la ianul de irhipdstor, Nevodcicov iqi ducea .sarcina cu cea mai mare rivni.

Neofit socotea ca o intiie indatorire de arhipistor sdvirqirea serviciului divin 9i fdceaslujbele dumnezeieqti n toate duminicile qi sdrbitorile, uneori cite cinci zile de-a rindul,indeplinind str ict toate regulile tipicului qi cu multd evlavie. La aceasti datorie Neofitnu renunla nici in condiliuni anevoioase de cil i torie, fdcind vizite canonice in vasta

eparhie a Turchestanului6s. imai riguros in privinla aceasta..era eofit in imprejurlri

nbrmale, cind se afla in eparhia Chiginiului, unde denia ce o sdvirqia dura cite patru ore,

citea de trei ori pe sdptimini acatistul la ,,mitropolie" - slujbd ce o indeplinea chiargi atunci cind nu se simfea tocmai bine fiziceqte.

Riguros qi exact in indeplinirea indatoririlor sale, Neofit cerea aceeaqi exactitate 9ide la subalterni, indemnindu-i in diferite feluri - ordine directe, apeluri publicate in<<En. Be4.>> si fie la indllimea misiunii lor. ln acelaqi scop, Neofit chema la el pe

candidalii la preofie in palatul episcopal, mai des inainte de vecernie, 9i acolo repetacu ei catehismul, obiectele teologice din seminar, convorbind cu ei asupra chemdrii 9iactivitilii de preot, stdruind ,,s5-i spund fiecdruia cite un cuvint ce ar fi putut pdtrundein adincurile ' inimii , sd zaci ' acolo qi sd aduci pe urmd roade bune"6e.'

in activitatea lui de episcop-administrator, Neofit stdruia sd indeplineascd . stricthotiririle autoritdtilor bisericeqti centrale. $i in aceastd direc{ie nici o tendinti din ale

sinodului, condus pe atunci de Pobiedonoslev, n-a rdmas neglijatd de arhipdstorul-Basa-

rabiei. Canoanele if. biserici erau, bineinfeies, pentru el indiscutabile.Neofit intrebuinta

toate mijloacele pentru a cultiva in elevii gcoalelor duhovniceqti din eparhie spiritul .bise-ricesc, ," int"t"* de viala elevilor extertri ce locuiau la gazde; recomanda - pe lingd

alte mdsuri - elevelor gcoalelor eparhiale sd invele a face prescuri ; intra in amdnuntelevietii particulare a cleriiilor ; avea multi griji de-dezvoltarea cintului bisericesc. Stiruindsd ildr.,mere toate Iaturile vie{ii eparhiaG,

-Neofitdorea si supunl qi activitatea- preoti-

mii, dupi cum cerea spiritul regimului, voinlei sale qi, in 1894, dupi cum qtim, a incercat

229

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 192/286

Arhiepiscopul Neofit Nevodcicov

sd desfiinfeze dreptul de eligibilitate, convocind. a congresul eparhial nu pe deputaliialegi_de-.preofime,i pe blagocinii numili de el.Neofit avea cea mai mare grijd de g.out.t".bir.riceqti-parohiale, indemnind pe clericisd le infiinleze prin diferite chipurit'.

'inprivinla

";;;;iJ;i;;" rui Neofit mergea pindacolo' ci in 1896 a hgtirlt prin iirculara ir. 17'din 12 unie cd acei clerici ce vor fi fostsub judecatd |i pot ispiqi vina deschizind^.gcoale isericeqti-parohiale i predind in ele.Rispunzind apelurilor de ra cenrru, Neofit.a ,tdil; ;t';Jrlasca ofrandele qi penrrualte scopuri religioase, n afard de eparhia.Chiqiniuiui. e.tiJ, l" timpul arhipdstoriei uis-au adunat mulfi bani pentru activititea mfulo"uia pint." plii.ii-ro."itoii uii-p".iurui,de asemenea i pentru construirea bisericilor in sibe;i;.' "Procedind astfel, Neofit rdminea om de convingere gi sincer. $i in via{a ui particu-lari el era foarte religios,..cu nclindri pronunlatJ de ascet. Neofit citea dimineafa nfiecare zi din Sf' Evanghelie, din epistoieie f. apostoli, din predicile sf. pdrinli sau alevestililor predicatori rugi. Dupd citire, asculta n iiecare zi sfliiturgrrie in altarul mitro-oliei, iar in zile de sdrbdtori oficia el insugi sf. sfu.;La.-

-' ^'cerinfele lui materiale erau foarte reduse duiea

o viald de adevdrat monah,mullumindu-se u o hrand frugali, fiind tot atit a" -J.tr qi i; p.luinla altor condiliunimateriale ale vielii' Nu cruta ionfort nici in vremea viziteior canonice, qi era in staresd se mullumeasci cu cele mai simple condiliuni A ;i7i.'Pe lingi aceste nsu{iri, Neofit eri gi patriot rus. oupa er, dealul de conduitd pentruoricine era ,,dragostea iargd, 'seasci, ortodoxd,, ur., Ei,irrgr.r.a, rebuie sd indrumezepe om atit fa1d, e aproapele ui, cit qi fa{d de Dumnezeu."

230

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 193/286

E - 1 l l

- ' J t

: 3 l e .:ii :. ru

La aceasti dragoste Neofit chema pe to1i. Astfel, dupi pdrerea lui, adevdrata dragostecretlineascd e, in deosebi, o insugire a poporului rus, este ruseascd.

In 1898, prin ucazul sinodului din 26 ianuarie, arhiepiscopul Neofit a fost pus indisponibilitate pentru motivul de ,,v?rstd ?naintatd qi sldbiciunea sdnit61ii". La 9 martie1910 Neofit a incetat din via1i, in virstd de 88 de ani, qi a fost inmormintat l a Ismail, undea petrecut toatd vremea dupi ce a iegit la pensie.

Calitdtile personale, subliniate mai sus, precum gi toati activitatea arhipdstoreascda lui Neofit corespundeau cum nu se poate mai bine cu cerin{ele regimului de atunci.Insd nu putem zice cd, arhipdstoria lui a fost in mdsurd sd satisfaci nevoile eparhieiChiqindului. $i cauza era nu numai in unele sldbiciuni ale virstei lui prea inaintateT2,precum qi in firea qi caracterul lui strict monahal, depirtat de viafi, ci, qi mai mult,in neajunsurile generale ale intregului regim, a cdrui slugi credincioasi a fost Neofit.

NOTE EXPLICATIVE

t^ ,,Ep. Isaachie ...", p. 16; ,,Rev. Sov. Ist-Arh. Bis ', XVIII, p. 68 .'Consta tdr i fdcute de Serghie .- , ,Rev. Soc. Is t .-Arh. Bis ." , XV, p.32.t lbidem, XVIII, p. 49---50.'',,Misiunea contemporand" - scria cercetetorul Prugavin in 1909 - ,,a$a cum este ea astdzi, se datore$te

pe deplin riposatului Pobiedonoslev. El a creat gi a inillat o intreagi ;i largi organizalie, un intreg serviciude domni qi pdrinli misionari : sinodali, eparhiali, linutali ;. a. m. d. cu lefuri mari, cu imputerniciri conside-rabile".- Ilpyzaauu, <Pacx u 6x,tp.> n <<8. Eap>.

t ,,Misiunea, in fond, este un agezimint de stat fi face un lucru de stat" - scria Pobiedonoslev laruluiin iunie 1886.- <<IIuct.ua,>, I, p. 109.

u v. p. 144- 145.7 oEn. BeA.>. 1884. XII , p. 412-4 16 .d Aqa, de pi ld i , pr in circuiara minis terului de in terne cu nr.525 din 2l iunie 1883, guvernator i lor l i se

arita ca'ei, la iplicarea legii din 3 mai, in chestiunea numirii rascolnicilor in serviciile publice ,,in nici un caz

si nu dea up.obu." aceloi persoane, ce se ocupi cu rdspindirea riticirilor ior printre cei dreptcredincioqi".Aceeagi dispoziliune a fost ripetati prin circulara secretd nr. 334. din 29 mai 1887 in urma consfituirii episco-pilor din eparhiile tle pe Volga qi din Nord-Orient, care a avut loc la Cazan in 1885, unde s-a vorbit contraiegii din tSS:. in 1880, in uima insistenlei oberprocurorului sinodal, ministerul de interne la 2-5 sept. trimitegtivernatorilor o alti circulard secreti cu nr.26 in care dispune sd se a misuri ca la ocuparea serviciilor.ardtate'ie

cdtre oberprocurorul sinodal, si nu fie deloc admiqi urmaqii ,,sectelor mai vdtdmitoare". Cu felurite circulSri

secrete de feiul acesta legea din 1883 a fost, putem zice, aproape anulati.-flpyranl'rH. <<Pacx. 6rcp.,> n

<<8. Enp.>>n <Or,t. o6epnp.> pe an. 1885. V. <En. Bed.>' 1888, V' p' 196-208'

' 0 oLl .epx. Bed.>, 1891, XXX, p. 995-998 'tt lb idem, 1889, V, p. 47 .', p.i.ii misionari

'aufost: preot. Const. Mihul din sat. Cicimea, pentru Basarabia de sud, ca ajutor-

Ilarion Sofronovici, preot din VAlcov; preot. omopist Emil Camenpcicov, pentru Basarabia de nord qi de mij-

loc.- <Tpydr't ...>, III, P. 54 .-",, ;ULp; . BeA.>,iBBg, XIV, p. 138.-La--catedra nou-inf i in la td a fost a ldturat ; i obiectul de , , teologie

combatant5."- <En. Be}.>, 1886, XVIII' p' 23 -239'ta <En. Bea.r, 1887, x, p. 301-302.'5 lbidem, 1888, XIX p. 663-676.,n F"ni.u'."gi"n.a don'ord au fost numili: preotul din Hotin Holdevici Ei preot. din sat Bielousovca, jud'

Hotin, Vasile Da"gchevici pentru regiunea de sud-. preot. Constantin Mihu_I, din sat' Cicimea, jud' Ismail ;

preot. din posadui Vilcov,'acelaqi jui., HarionSofronovici; preot din sat- V.asilievca, acelaqi jud., Teodosie

?otou"i,9i in ajutorul preotului i:.-tvtitut.-invSlitorul din sat. Cicimea Vasile PravednAi, hirotbnit ca preot

in 1892.- <Tpydtt . . . r, I I I , P. 54-55-

" o4eprc. Bed'>, t891, XXX, P. 999-1004', cir,-uorUrite introduse sub.aihiep. Pavel (v. p.2II) au fost desfiinlate dup; el. 9 rya datl au fost

infiintate de citre Serghie, fiind insircinat cu conducerea lor profesorul de rascol I. M. Parhomovici.ts

<,Tpydut . .r, In , P' 55-56.,t iu".ong.".'s-a constatat ci in Basarabia nou-alipiti (de sud) tilcul austriac se bucuri de libertate'

devenind foart; periculos pentru ortodocai. -"_yli consiatat cd acuma qtunda impreuni.cu baptismul-'i cu

;;$;Gil;; ;aiiu". int.J uitele qi in eplrhia Chiqiniului, unde sint aproape 3 000 qtundiqti.-<Iteprc. Bed'>''1Sbl,

XXIX, p. 963-969, XXX, p. 999-1004.2t <,Tpydw ...>, III, P. 57 .,, i;'idgi in'Ctriqineu qi Ismail a linut convorbiri cu rascolnicii cunoscutul misi.onar orb Al. $aqin'

fiind invitat de arhiep. Serghie.- Ibidem' p. 55 '

231

= . u i

- a h

: Jn ii.are

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 194/286

2r Au fost numili urmitorii preofi: 1) Vasile Cazacu, pentru or. Chiqindu qi Tighina f .."1": I din jud.

Tighina ; sed. Chiginiu ; 2) Mihail Popov, pentru Cet. Albd qi jude{ Ei pentru .cerc. II qi III din. ud. Tighina ;sedT. ubei ; 3) Teodosie Volovei pentru Ismail cu suburbiile $i pentru cerc. I qi IV din jud' Ismail.; sed Ismail :

4j ajutor al lui T. Volovei-Teo{. Ciachir ; 5) Ilarion Sofronovici, pentru posad. VAlcov ; 6) Vasile PravednAi.

p"niiu ."... II qi III din jud. Ismail ; sed. sat. Caramahmer; 7) Vasile Daqchevici, pentru or. Ilotin 9i cerc. II I

i in ;ua . Hotin; 8) Grigorie Bri tchi , penlru cerc . IV din jud. Soroca, or. Orhei , cerc ' I I I qi IV din jud. Orhei ;

sed. Cotiugeni i de jos; 9) Gheorghe Cerniulan.- <Tpylat . ' .>, I I I , p' 59. ',, peitru acesie convorbiri a fost invitat qi misionarui sinodal protoiereul N. Crincicov; acesta, cum

scrie Pobiedonostev, ,,era el insuqi {dran, fost rascolnic ,,bezpopoveJ" ;i poseda pe deplin ana de a vorbi cu

poporul".- <Ilucaua ...>, II, p. 301.25 Acolo a fost construitd ,,biserica-'coala"." <Tpy)t t . . .>, I I , p. 64-66.'' Ib idem, p. 68 .28 Retribulia ajutorilor a fost redusi de citre stdpinirea eparh. pini la 300 ruble.2e Parohi i .de fe tul acesta s-a consta ta t a f i 35.- <Tpy)ut . . .>, I I , p. 7 l-72.r(' Misionarul antisectant avea 2 000 rub. anual ca salariu gi 500 r. diurnd pentru deplasare. Afard de

aceasta. Dentru biblioteca lui i se mai achitau 500 r., in total 3 000 r. anual.3r l{is ionarul T. Volovei a t ipdr i t multe ar t icole nu numai in revis ta eparhia le gi n revis te le : <Muccuonep-

c xo e o 6o s pe nue >>.<M uc cu o ue pc xuii C 6o ptturc >, <<l paco c we nutu IT y r eaod $ enb ).'t2 <,Tpy}t't...r, lII, p. 103 104.3'r Actualul mitropolit al Basarabiei. Inform. biogr. v' mai departe.' \a <,Tpydtr. . .>, I I , p. 104-105.: t5 <rf lucbwu.. .>, I, p .301.'16 Fie potrivit poruncii de sus, de la centru, fie din rivna misionarilor sau a episcopilor, in unele eparhil

in casele settanlilor se fdceau perchezilii, [i se luau cu sila copiii pentru a-i boteza in ortodoxism sau pentrua-i creqte in mdnistirile ortodoxe, fdrd ca pirin{ii si qtie de locul unde ei se afli; rascolnicii erau inchiEi inmindstiri, firl judecatd, elc.- <(npyzazuH>>. <Pacx. u 6np>. in <8, Eap,>.

'r7 in privinia aceasta o mirturie foarte interesanti afldm in ziarul lipovenesc <tc;rono paBAbI>> "cuvintul

Drept i l i i" i d in i897 (nr. 6, p. 95) , ce apdrea n RomAnia. a t i ce scr iau acolo l ipoveni i basarabeni . : ,Din anin an situagia staroobriadtilor basarabeni devine mai insuportabilX. De cind s-au ivit in Basarabia misionarii, pe

noi, pe starobriadlii, au inceput si ne strimtoreze in drepturile religioase. Cind ne aflam sub obliduirea std-pinitorilor necre$tini, nu suportam atitea nenorociri, cite indurdm acuma de la misionarii ortodocqi. Turcl:ne l6sau si facem in chip liber toate slujbele noastre biserice$ti, ar in sf. Ruiia ni se fac procese-verbale penlrLi

slujbele noastre publice;i ne trag la judecatd penali... Sintem foarte amirili ci pe noi ne asupresc n sf. Rusia.p..ind tot aici, ildturi de noi, pe cea parle de riule , fralii noEtri staroobriadli, sub stipinirea regelui romdnesc(de credinld catolicd) se bucurd de deplina libertate religioasS. Aceasti din urmi imprejurare qi ne bucurdpe noi , q i ne umple de pizm5: odinioarb; i noi duceam aceeagi ia1d". . .- Ci t . dupd lTpyzaaun. <Pacx. u 6np."in <R. Eep.>.

r8 in epoca Jui Pobiedonoslev fost terminatd , i ind sf in l i t i in 1883, mdreala b iser icd ,Hris tos Mintui toruldin Moscova; s-a construi t vest i ta catedral5 , ,Sf . Vladimir" din Chiev, sf in l i td in 1896; au propovddur:

mari i ora tor i 6 iser iceqt i Ambrosie Cliuciarev (1820-1902) , arhiep. d in Harcov, Nicanor Brovcovici (182 '7-

1890) , arhiep. c l in Cherson; au dat la lumind operele or mul{i teologide seamd ca V. Bolotov (1854-1900 I

E. Goiubinschi (1g32-1912) , N. Glubocovschi (ndsc . n 1867) E. a . , au munci t vest i l i i compozi tor i b iser ice; :(Arhanghelschi , Casta lschi , Rahmaninov); au lucrat de asemenea cei mai t ip ic i pic tor i b iser iceqt i -adera-ratii cre;tori ai artisticei iconografii in spiritul ortodox-nalionalist, cum au fost cunosculii Vasnelov, Nesterov f. a

,, in per. a III-a au luat fiinli qi unele societili care nu aveau legiturS-.cu viala local5, fiind aduse di r

Rusia. Aqa a f ost, de pildd, filiala Societilii imperiale ortodoxe palestiniene, nfiin{ati Ia 2 ian. _18_9-isub preSc-

a;,rtia ctrlrlart,ului chi;in5ului, cu scopul de a aduna bani d la binecredincioqi pentru Sf' Mormint'

" ' v . p . 2 l o 2 l l .o, Fiu 'de preot d in sat . Comarova, jud. Hotin , Stadni tchi gi-a fdcut-s tudi i le n seminarul din Chiqinau,

in Academia din Chiev, terminind-o in tSgS. Tot atunci a fost numit profesor la seminarul din Chiqiniu , unc '

"-p..J"i."imulte obiecte teoloeice pind la l_895. Din 1887 timp de ogt an.i l condus, ca redactor, revlsta epa:-

hiald, fiind numir, penrru lucrdiile lui, membru corespondent il SocieJ5lii bisericegti-arheologice^de.pe lingi

ncademio din Chiev, iar in 1895 a obl inut de Ia Academia din Chiev t i t lu l de magis tr i i n teologie . n dec ' 189 ' '

a fost cilugirit, primind numele Arsenie, Ei dupd aceasta a ocupa.t con_secutiv osturile de insp-ector, ector 3

seminarului ain Novgoroi, p" u..e profesor r;i ector al Academiei din Moscova, in care post a fost numit fiinc

i"i"a"ta, hirotonit qi-episcoi. in 1907 a ajuns arhiepiscop a[ Pscovului, iar mai. tirziu - mitropolit al Novgor' '

dului. Fiind rector al ncademiei, a oblinut titlu de doct;r in ist. bisericeasci, iar trecind la catedra de eptscc:

eparhiot, in 1906 a fost numirpre;edinte al Comitetului gcolar de.pe ingi sinod, aprezidat seclia V^-a

]1,'1{duna-i lu ent"robo.niceascd", care s-a ocupat cu chest iunea-reorgani idr i i qcoale lor.duhovniceqt i , ar- in .1907 a ie ' -nrr-ii membru in Consiliul de srar. <Or4. O6epnp.> din lg1i- 1907, p. 36-66). Mai tirziu rolul mitropolitul-

ei."ni. in aficerile ocirmuirii sinodale a ajuns Ei mai important, aqa ncit in 1916, cum ne mdrturise|te prinl-

Jevahov, ajutorul de oberprocuror sinodal,-in sinod ,,cheitiunile in fond se rezolvau de citre Arsenie, arhiepi'-

; ;p ; iN;; ; . ;odului , qi d 'e protopresbi terul gavelschi" . . .(<BocnonuHaHtt t t - . .) ) ' ' p. 182-183; , .p ' 190-191

Oa'ura., in"ceperea euot"lili in iusia mitr. Arsenie a suferit;i sufere fo.arte mult. Dupi qtirile din urmi ajun*

in Sasurabla fn prezent pr. Arsenie se afld la Tobolsc, unde este exilat de guvernul sovietic.nt V. p.192, nota 199.

2 3 2

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 195/286

,: r jud.u , : n l n a ;

r : . . m a i l: -, . ednAi,

: : : C , I I. : Orhei ;

* - - : .CUI T I

. : b l c u

" Ibidem." Inform. biogr, v. mei departe.ni Alexandru Tihai gi-a fdcut studiile in seminarul din Chiqindu. Fiind in seclia mijlocie a seminarului,

Tihai a pdrbsit gcoala qi, firi gtirea pdrinlilor, a petruns la muntele Athos unde, in 1885, s-a cdlugerit la mA-nistirea Zograf . intorcindu-se la Chiqindu, a isprdvit seminarul teologic, iar pe urmi qi Academia din Chiev.Aflind despre starea misiunii din Japonia gi scopurile ei, Tihai, isprivind Academia, a plecat in Japonia ;iacolo, timp de 20 ani, a stujit cu mult5 rivnd misiunii ortodoxe. Fiind nevoit, din motive de sdnitate, sd se in-toarci in Rusia, Anatolie Tihai a incetat din viaJd la Petersburg in 1893. <Tpy}t't...t>, X, p. 159-160.

a6 RomAn basarabean de felul lu i Ei absolvent a l seminarului d in Chiqindu, prot . T Volovei , f i ind numitmisionar antischismatic in eparhia Chiqiniului, a dus aceastd sarcini timp de 20 ani. In calitate de misionar pr .Volovei a avut mai multe convorbiri publice cu slaroobriadlii din eparhie gi a publicat, precum ;tim, numeroasearlicole contra schismei ?n revista eparhialS locald gi in special in revistele misionare din Rusia. In 1820 prot.T. Volovei a incetat din viafd.

a7 Fiu de cintirel, Grigore Livovschi s-a niscut in 1832, in sat. Linciuli, jud. Soroca. Studiile Ei e-a fdcutin seminarul teologic din Chiqiniu. Dupi aprecierea criticii, Livovschi ,,a ardtat cu operele lui muzicaleadevdrata cale cintului bisericesc".- <<Tpyr)u...>, X, p. 157-l,58

"o Bdqtinaq din Basarabia, fiu de preot, prot. Mihail Berezovschi s-a niscut in 1868; studiile qi le-af icut in seminarul d in Chiginiu; de la 1888 este preot la catedrala ocalS. Pir. M. Berezovschi onduce corulcatedralei cu multd pricepere mai bine de 40 ani, ajungind la o mdiestrie exceptionali ; a compus o mullime deopere muzicale bisericeqti, iind, totodati, el insuqi un foarte bun cintdre{. Pir. Berezovschi a aritat insu;iriq i i n p i c t u r b .

*' Protoiereul Alexandru Ianovschi a fost al zecelea rector al seminarului din Chiqiniu. Fiu de preot di neparhia VolAniei, Ianovschi s-a niscut la 1848, ;i-a ficut studiile in seminarul din VolAni (Jitomir) qi in Acade-mia din Petersburg. n 1886 f i ind,. inspector" (subdirector) la seminarul leologic din Camenila .Podol ie i , afost transferat la postul de rector al seminarului din Chiqindu ;i hirotonit preot $i protoiereu. In Chigindu a

ocupal mai multe servicii in diferite institulii eparhiale, intre altele a fost preqedinlele cdnsiliului qcolar eparhial,d in momentul inf i in ldr i i acestui aqezdmint (1886) ;i p ini la iegirea din postul de rector. Ianovschi a jucat ineparhie un rol foarte insemnat. Putern zice cd nici o chestiune gi nici o munci, pornitd in eparhia Chi;induluide cdtre stipinirea eparhiald in aceasti perioadS, n-a fost rezolvatd firi participarea rectorului Ianovschi.Din partea arhipistorilor Ianovschi se bucura de multd incredere, gi ei nu o dati il insdrcinau cu inspectareabiser ic i lor d in eparhie ( , ,Rev. Soc. Is t -Arh. Bis ." , XV, p.42-43) . (anovschi a fost ce l d int i i care a r id icatchestiunea cdrlilor moldoveneEti qcolare pentru gcoalele bis.-parohiale din satele moldovenegti din Basarabia,prezent ind un specia l aport in aceastd privinld la congresul din Chiev, convocat n chest iunea qcoale lor mtno-ritare, raport ce, pe urm6, a fost discutat la adunarea eparhiali a p.reojimii din Basarabia in 1894. (V. ma isus p.200-201./ . in oct . 1905 rectorul lanovschi , d in motive de sdni ta te , a demisionat din postul^de ector a lseminarului , ocupind locul de paroh la biser ica , ,AcoperemAntul Maici i Domnului" d in Odessa . n 1913 e l amuri_t acolo.- <Tpydut...>, VI, p. 32 J5 .

"" V. mai sus o . l9 l . nota 164."t V. mai sus 'o . 190. nota 146.52 Basarabean, iu de diacon, s-a n iscut la 1848, s tudi i le qi le-a fdcut in seminarul d in Chiqiniu , a luat

parte activd in afacerile biseri ceEti din epar hie, la congresele eparhiale, ca deputat qi pregedinte (1900), camembru in difer i te comisiuni , a publ icat ar t icnle in--chest iuni iser icegt i n rev. eparh. A decedat n 1912.

5'r Preotul Crigorie Lagcov a fost unul din cei mai energici qi capabiti reprezentanli ai clerului basarabean.Niscut in 1862, studiile qi e-a fdcut in seminarul din Chigindu. A fost membru al diferitelor aqezdminte eparhiale,blagocin, de asemenea gi deputat la congresele eparhiale gi pregedinte ( 1901 ) . Om cu idei inaintate pi cu iniliativi,pr. Laqcov a muncit cu mult succes pentru interesele eparhiei. Lui ii aparline ideea comitetelor cercuale deconstrucl i i , precum qi a , ,Socie t61i i e a jutor reciproc" (v. p. 172) , to t e l a inai nta t congresului preol imii di n1894 un in teresant efera t in chesf iunea cintului b iser icesc n qc. eparh. (v. p .215, nota77) . Din nenorocire ,moartea l-a ripit cind era la o virsti plinl inci de putere - in 1904.

i' V. mai sus p. l9 l , nota 176.ss PAr. Macarie Unfu a fost fiu de preot din sat. Floritoaia, jud. Ia;i. A fdcut studiile in gc. spirit. din Edineti,

in seminarul din Chiqiniu ;i in Academia din Chiev. A fost profesor la qcoala spirit. din Chigindu, unde predacatehismul qi Testamentul Vechi qi Nou. Avind dragosle pentru preolie, s-a hirotonit in virsta de 40 ani, fdrica si se cdsdtoreasci (dupi cum cerea practica bisericii ruseqti). Ca preot a slujit o bucati de vreme la biseri-ca de la inchisoarea din Chiqindu. $tiind, insi, ci credin{a firi fapte bune este moarti qi nu are prel, pdr. Maca-rie s-a dedicat azilului pentru cei neputincioqi de pe lingi frSlimea,,Alexandru Nevschi", ingrijindu-se detoare nevoile neputinciofilor addpostili in azil. Yara pir. Macarie petrecea la Floriloaia, in casa pirinteascd,qi acolo slujea regulat in biserica satului. Creqtinii din satele vecine veneau la dinsul pentru rugdciuni qi sfaturipdrinteqti. Pdr. Macarie a incetat din viali in 1916 qi a fost inmormintat lingd azilul ,,Alexandru Nevschi" pentruosteneala, cu care a muncit pentru acest aqezdmint.- Icon. mitr. Const. Popovici, ,,Amintiri despre pdr. pro-

toiereu Macarie Untuf' (in manuscris).to V. ziar. din Chiqindu <,Eeccapa6cxax Ku3uu, 1910, Ns 212 Si No 275; ziar. din Moscova <PyccrcueI le0o.uocru>, 1910, N9 277.-Prot . Pavel Florov, f iu de preot , s-a n iscut in 1831, s tudi i le qi le-a f icut inseminarul d in Chiqindu, n 18.57 fost h irotoni t preot , d in 1866 timp de 43 ani a preol i t i n Corneqt i , ud. Iaqi ,a fost protopop timp de 25 ani. A incetat din viali in 1910.

"' V. mai sus n . l8 l-183.to Autorul c i to ;va cir t i d idact ice de l . romAnd (1821-1885) .

233

. t . ) He p -

- . . v i n t u l. D i n a n

[ 1 : n 1 , p e1r,u ,, -:a s ta-

Tu rci iM'r ' - : : pentrun ' Rusia ,3 r. - n A n e s cI " : f u c u r an i , ' r r . . 6 n p , > ,

b * . ' - r t o r u l ",u - : .r r Aduitt: 1327

- _ i 9 0 0 ) ,

: - : : p a f h l l

; - D€nIrLl- - - h i 5 i i n

11 .rdevd -- : : a V

$ . a .

i : t - i s e d i n- r prele-

I - : t l .

' , - ) l n a u $ l- i : . unde

r :a epar-. - : : e l i n g l

' : : c . 1 8 9 5-ector al

' , , - : i t f i i n d ,[ \ LrvgOfO-HL : : eplscop

. ...{.duna-

r-

l a f o s tr r - : r o l i t u l u iilr. ,: ' : :3prinlul,rr* : .l hiepis-

, . 1 _ t 9 t ) .. ' - i a j u n s e

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 196/286

t' De la venerabilul I.' M. Parhomovici am auzit cum cd impolriva atitudinii dugminoase a arhiep. pavrfali de moldoveni, pe la sfirgitul arhipdstoriei u..rtriu,. a protestat in presd Macarie untu, impreund cu A. Starnilchi 9i v' Glavan, pe atunci toli studenli la Academia din chi"u. protestul acesta 1un art. in ziar.,,vostoc.care era inspirat, in chestiunile basarabene, probabil, de Gh. Samureunu - u. mai sus p. I4g-149) a nemul u m i t ^m u l t p e a r h i e p . p a v e l .

. "' $i in familia pdrinfilor autorului acestei lucriri primele cdrti rom6neqh cu litere latine au fost adusde p-ururea pomenitul pr. Andrei Madan.

,ur";;":n'Madan, fost $i el elev al seminarului din chiginiu, cunoscuful culegitor de poezii populare din Ba

6 2" L u m i n d t o r u l ' , 1 8 2 9 , 1 , p ' 5 1 - 5 2 - _ Pr. A n d r e i M a d a n s - a n d s c u t i n l 8 6 g i n s a t . Tr u g e n i , j u d . L d p u p n eqi-a -fdcut s tudi i le in seminarul din-chiqiniu , s-a hirotoni t preot in igtg .^A incetar din via ld in 1903." V. amdnunte in ,,Mi;c. d. Baha; p.

'294*296.

"n Aici a alcdtuit o deicriere uiseriiasci-istori.; gi statisricd a Basarabiei, intitulati: ,,inceputul ;ispindirea creqt in ismului in hotare le eparhie i Chiqiniuiui i i" iO l" .t i" ' l35l) , , . Cunoscutul Zagciuc rntrodus acest ar t icor in a sa , ,Is tor ia Basarabie i , , , e . ; ,e u; t t"- ; . 'u i"ui .u tur uuto . .5 Eparhia Turchestanulull^ll,d".ul, infiinlaid, (18?0), c.upri_nd9q suprafafd de l5 625 mile pdtratecu 100 000 creqtini Ei 50,biserici 9i un numir neindestuldtor ae cterici, in v'ecinatatea mperiului Chiner.-Tpy)at...>, XII, p. I2--13.66 Gogol se afla pe atunciin faza.mistici.a vielii sale,care se oglindegte mai cu seami in <But6snnue necrtus lrcpenucKu c dpvst'nmu>>' ,,Bucd1i alese din coiespondenla.u i.l.toiii'i'i,,... N" fdrd ru;ine gi ciudd,,-scria Nevodcicov lui Gogo.l ,,insd-totugi urn

"or,rruiutin mine .,n"te tie-situri de ale lui Cicicov, Manilov gchiar Nozdriov (personagii din ,,Suflete moarte" de Gogol) Ei din acea u.";;in mine s-a ar;ta1 setea de aurocorecliune' Iar ,,Bucitile alese" au devenit arrroape cartea mea de cdpitii. Mai cu seamd mi-a plbcut ultim:din aceste ,Buci1i" -,,Sfinta

inviere a lri air.i;;;', am recitit cu bucurie acest articol in intiii zi de pagti(Buna D-voastri idee despre folo^sul-educafiei entru ins,rli eaucaioi""aruil"-rrn"tul

meu gi l-a improspitat)Pentru toate vI mul{umesc, "^_ 8. n.,Irleiqoy, <,M.ayenua,tw "t:t 6uozpaeuu lozota>, tggg, IV, p.697_69g"' Arhipisrorur Neofit .a inceput acesi jurnar fil;;-ili-i. *^'{n{T"irnestanului.-

08 Arhiipiscopului Neofit nu ; ;"; i r-; i;fi"ptur, .., prirejul vizitelor canonice, sE pluteascd sure de krrin luntre' pe riul Amu-Daria' Avind.cu.etciliva cleiicl, ii lulile: ;i ;i*i;;;;;sis'eara, ra.ea rugiciuni, iar uneonotrivit mcmentului, cinta canonul de pagte sau acarislul Sf.'Treimi; ; ;u;; u srujit gi denia." <Tpydu...r, XII, p" 70 ." V. mai sus p. 200." "La sosirea mea" - comunici Neofit blagocinilor prin.consistor, cu privire la viz,ita canonici -,,clerullocal md va intimpina in biserica lui Dumnezeu iu sf. cruce gi cu api, qi va face o scurtd litie cu polihroniu...De cuvintdri de salut vi rog cu stxruinti si mi scuti{i, unde mi ." uu'iniiioptu sl innopt., acolo ag dori sd ascurrvecernia, utrenia qi liturghia ; pentru a innopta mi-e destul un ,ngtretsimpii L pr.otur local sau la epitropul bise-ricesc ; despre primirea sau osp.dtarea mea,'rog si .,u se poarte mxltd grijd : din copilirie fiind deprins cu min-care simpli 9i cumpdtatd, voi fi.mullumit-dimineala qi seara cu cite un pahar de ceai - in zile de post, sau delapte - in zi le de frupt ; iar a c ina .eu_indeobqte u; i r r ; ; ; ; ; ; i ; ." r"" i ' .1"a- . i se va inr impra sd mi oprescundeva de amiazi, voi lua o- arfurie de mincire caldi, unde se va gisi, iar unde nu va,fi - vorba ruseasca.nt l f

: :nr : i'^nic i . judecar i ny-i , . . - <Tpydat . . .>, XII , p. 120.

Neorlt lnsu$|, n lurnalul,sdu, mirturiseqte urmitoarele: ,,Inima mea bitrineasci cu dragostea e sdraci.in^sa.e nsetatd de dragostea lui Hristos... NebuneEte ntirnpi" p.'r-oii.i;";;;i$;;; vizitatori. vorbesc cu ei firiblindele qi fird socotinld, pi ei se depdrteazi de la mine nemuilumili ... lu. uspii-", dacd nu severitate, fali desolicitatori I Nu qtiu si le inleleg situafia prin intrebiri comp;ti;i;;re,.. e11 |ur.*ur, cum s-a zdpicit solicrta-torul cel cu musteti, fiu de funclionar.'vasdzicd, primesc cu asprime, rara aragosl pdstoreasci, mogneag netreb-nic "- <Tpydw.".>, XII, p. 133.

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 197/286

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 198/286

rasqol a arhimandritului Mihail, fost profesor al Academiei spirituale din Petersburqi autor talentat al mai multor lucrdri. Au fost gi alte cazuri de aceeaqi naturdo. Dintrpdstorili cei mai buni oameni, pentru satisfacerea nevoilor lor religioase, au inceput rtreacd la rascol, la luteranism, la catolicism si la alte confesiuni, sd formeze secte de tr

felul . Singur oberprocurorul sinodal mdrturiseqte d de la 12 apr. 1905 pind la dec. l9Cau trecut de la ortodoxism la catolicism, in noud eparhii, 178 936 de oameni ; Ia rel. lutrrand, in patru eparhii - 10 964 de suflete ; la rel. mahomedanl, in 14 eparhii,- 36 29inqi'. Acei ce rdmineau in biserica ortodoxd se molipseau tot mai mult de indiferentis:religios,,,care nu rareori se transforma in rationalism practic ai ateism rduticios"I0.

2 .

Sub lumina evenimentelor din Extremul Orient relele vechiului regim ajunseatit de vddite qi primejdioase, incit insdgi ocirmuirea le-a recunoscut, precum a recunoscqi urgen{a unor reforme radicale. Noua orientare a guvernului farist s-a vdzut inci diin. Ord. din 12 dec. 1904 qi 18 febr. 1905, ar la 17 oct.1905 s-a promulgat de citre Niclae II vestitul manifest prin care se anunta ,,voinfa neinduplecatd" a larului ,,de a cpopulaliei bazele neclintite ale libertdlii cetifeneqti" ($ l) qi de a pune ,,drept regu

neschimbati, ca nici o lege si nu poati intra in vigoare fdrd aprobarea Dumei de Stat(S 3).Acest manifest era inceputul unor prefaceri politice fundamentale, pfin carimperiul rus urma si treaci de la absolutism la un regim constitulional. Marile refornpromise au inceput a se infiptui in acelaqi an, gi, in asemenea mprejurdri, bineinlelecd nici biserica nu putea rimine neatinsd de aceastd miqcare.

Potrivit cu propor{iile reformelor proiectate pentru intregul stat, biserica urma sd fscoasd de sub tutela birocraliei, schimbindu-se raporturile ei cu statul, precum gi trregimul ei fundamental intern".

indemnat de inaltele dispoziliuni, sinodul intervine in martie 1905 pe lingd {ar si Iconvoace la Moscova ,,un sobor regional din toli episcopii bisericii rosieneqti ortodo>sau din reprezentanlii lor, pentru organizarea ocirmuirii sinodale, pentru alegerea unrpatriarh al toatd Rusia qi pentru rezolvaiea altor chestiuni ce urmeazd si fie in prealabfixate de sf. sinod". Astfel, insugi sinodul a recunoscut starea nesatisfdcdtoare a biseric

farul n-a incuviin{at cererea sinodului, }inind seami de ,,vremea turbure" , rezevindu-qi, insi, dreptul, , ,cind va sosi vremea prielnicd pentru aceasta", sd convoasoborul bisericii a toati Rusia, rrp€ntm discutarea canonicd a chestiunilor de credintqi de ocirmuire bisericeascd". Pentru pregitirea lucrdrilor acestui sobor s-a infiinlat plingd sinod, la l6 ian. 19 06, ,,Adunarea Extraordinari" (<,Oco6oe nplrcyrcrnne>>),care, pe lingd trei mitropolili, qapte arhierei qi oberprocurorul sinodal cu ajutorul luluau parte mulli profesori de la academiile spirituale qi unii de la universitdli, ciliva preodintre cei mai cu experien{i, precum qi alte persoane din cele mai devotate bisericiimai cunoscitoare in treburile bisericeqti.

,,Adunarea" s-a deschis a 8 martie 1906, ar la l0 martie gi-a nceput lucrdrile, avinqapte secfiuni, n legituri cu urmdtoarele probleme: l. Membrii soborului; ordinea cdisculii qi de rezolvare a chestiunilor la sobor qi reorganizarea centralei ocirmuirii biserceqti ; 2. impirlirea Rusiei in circumscriplii bisericeqti qi organizarea lor, de asemenqi reorganizarea ocirmuirii bisericegti locale ; 3. organizarea tribunalului bisericescrevizuirea legilor privitoare la chegtiunile de cisdtorie indeobqte gi acele de cisdtormixte ; 4. organizarea parohiei ; qcoala bisericeascd formalitdfile de cumpirare alproprietdlii bisericeqti congresele eparhiale qi participarea.clericilor la serviciile publicqi acele de breasld ; 5. reorganizarea gcoalelor duhovniceqti" : 6. chestiunile de credin 5,,edinoverie", ,,staroobreadcestvo" $. a.; 7. mdsuri pentru apdratea credin{ei ortodoxqi a evlaviei creqtineqti de invSlSturi Si tdlmdciri gregite, qi pentru intirirea principiilcde toleranti in imperiu.

In felul acesta programul ,,Adunirii" era foarte vast, gi proiectele elaborate in qedirlele ei aveau ca scop o reorganizare completd qi fundamental5 a vie{ii bisericegti.

2 3 6

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 199/286

LucrSrile pregatitoare le,,Adundrii" au fost terminate a 15 dec' 1906' ntrucit'

insd, convocu."u ,obo-ri,'lirll-roriu-inat6, sinodul a elaborat proiecte speciale n unele

chestiuni mai urgente, p^r"afi rezolva-tepe."i. g"""t"fd legislativS' qa' a 18 noiembrie

1905 sinodul a pubu#t;;;;;;;. sooo, p.iuiioare la rei-nnoirea arohiei pe baze not'

pe temeiul acestei hot6riri, in fiecare p";Jil-;;;

s6 fie ales un consiliu bisericesc-

oarohiat, a care pur*i'r.ru i".-1" pip"-rti "ii *ii""i in numir nu mai mare de 12' sub

conducerea pr"pailii;;J;r,irl"i nlrgn. Iil;;iJ;;esiei institutii era de a contribui lao apropiere mai strinsi intre pdstori 9i parohieni, de asemenea a satisfacerea evoilor

relieioase-morale' ulturale Ei ae.bineraceri:I;;;:+t-:3-:iut" la indeplinirea mai

spoinicd a indatoririir? pirrli."qti etcr3. Problema reorganizdrii vietii parohiale a fost

socotitd e o imporranldiovirqitoare i f" ' ii i". . f907,-prin.ucazul arului ' i:-"l3q"tsinodului sd elabore#'i" pii-,| rind un proiect asupra pirohiei ortodoxe' Tot cu pnYrre

la reinnoirea vielii parohiale s-a pus .t"tti"""u

Lpiitopiitot parohiale de pe lingl biseri-

cile ortodoxer.. n lgdt-;-; intocmit ""pioi".t'ae lbge cu privire la motivele pentru

divorfmare pas spre eformd n domeniyr i-se1;e1j:1-,f.T.yt"J"t':";il:'i ,ft?? i"

l7 aprilie 1905, prin .ur" r" acorda uturor [cuifoiilot i-pttittlui cea mai largd oleranf6

religioasi, inclusiv a."pi"i'al"-ii""". A",iu'ttJi"la ortoboxd la altd confesiune creqti-

neasc6. Multe qi-foarte mportante scttimUiri-t-u" iet"t, prin aceasti ege' qi in situatia

""'i"o;?9rtit"J'i,,iq.u"a. enerald.s-u1,.,f6^'-1t,T1:':::, H*ti:3':,u:lL:U33t*tduhovnicesc. Ea, de exemplu, n seminarii[-t "lG;;

s-au ntrodus ca obiecte de studii

timbile locale, a cdror pr-"du." uu"u, aupd afirrialia oberprocurorului, "uncaracter

misionar.,. ot.".1irrrriio. ii;;';";;;;r;;; s5 se comande pentru elevi reviste 9i ziare'

dupS hot6ri."u .o'r'"J'pi prgGr."to., Ji r" i"ri"t"r" o sald de lecturd pentru elevi ;

in seminar puteau i'",i,,'li^ f-a-iepain, utt. tug,,'"-'firi aprobarea sinodului etc'

S_au schimbat qi programele. Aqa, a" pitaa,-ru . rusd s-a addugat o o16 02 in loc

de 11), la marematl.i --u., addugat utru"oiJ'46^i" to. a. l2),-la filozofie-doud'

S-a introdus ca obiect obligatoriu L,nu dio timiite moderne' in qcoalele spirituale de

baieli s-au ntrodus ri".ir ris6 qi ."u urli".ruie, fi. "ut".4e 5i desenul iniar ; la limbile

vechi orete au fost;;;t;;#;;; pi"ii;-io in'loc de 16; la matematici -a addugat

otuinturrrruadministrativi un fapt cu otul nou a fost dreptul acordat direcliunilor qcoa-

lelor duhovniceqri e a apelaa sinod " ;;jj ait".g""f* intre aceste direcfiuni qi epiq;

co p u lep arh io t .Un a l t f ap t , d g a . semen 3 an o u q i imp o r t an l , a fo s t sp o r i r eap in d la . t r e i ' oa numarului o" .efr"r^Jtanli ai preofimii, in'direcliunile gcoalelor duhovnrceqtt'

in via{a qcoalelor parhiale-9". "t9 prin froterirea sinodului (17 noiem' l9O4-12

ian. 1g05), au fost modificate ss 47. qi f ain regulament, educindu-se drepturile epis-

coputui eparhior uta'"a.-a..rte-icoale' ' t . ';;; 'il;J;'clnsiliului qcoalei uau.parte rei

( i n l o c d e d o i ) * ; l : ; ; ; i i " l ' l l i " J ' p ; ' ; t i ; ; ' ; ; n f o r m - h o r d r i r i i s i n o d u l u i d i n l 6 a u g '1906. n 1g0? s-a dat aprobare pentru ilff;;r;; cl. a vII-a pe lingd qc' eparhiale' n

acele eparhil una."i 'JJii;;-"; dori qi va 'gdsi,tijlgl:: . 'd"intrefinere'

Rezumind cele eipuse cu privire la qcoatelE uhovniceqti, onstatim c6' astfel' mdsu-

rile luate erau menite si inliture tot t"'-""tutaracteristic pentru regimul Pobiedonosfev'

Schimbarea undamenta d era intaturaiei ;;;;;lil"tui in administrarea qcoalelor'

reducerea puterii episcopale., .pgrrre.a;;;rrhr".6 ^-iniliatlua al preotimii, profesorilor'

si al elevilor, reducerea spiritulu_irn.t;;:;;;;.,i",r'::le,,sporirea cunogtinfelor aice

i., p.ogru*, admiterea ntereselor extraqcolarece ie';eau din cadrele programului 5i

se sus{ineau nn reviste_ i ziare"t..

roli" u."rte schimueri din partea ocirmuirii erau

o mare concesiune n favoarea -iq.a.ii Jril"i;toui" ql aduceau o puternicd zdrunci-

nare vechiului regim qcolar'

2 3 7

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 200/286

3.

Acestea sint prefacerile introduse n viala bisericii ruseqti prin dispozifiunile sino-ale din 1904-1907. ,,Adunarea exirao.rdina.a.. .o["iJ?ni-u;ri gi mai mari gi nuncape nici o indoi atd' cia tt .arui .inJ-uiu1u i;;.;,;t"ilu?iri ,-u. fi dezvortatormal qions^ecvent e temeiul principiilor anunfate, propunerile Adundrii s-ar fi infdptuit trep-at' Imprejurdrile, nsi, au trotarit attrel.'A$; .fi;-f;;t qi^iu .,."putul domniei ui Ale_andru I, 5i de ast5.datd, upd promulgarea estituluimanifest in_ ctombrie, incepurndard o mare reac{iune, care iiind d.r_rirrta^9";;b;;ne birocrarice, cum gi de"Uniunea nobilimii.orga:iTi:- l0co6pauue o6resr.rHeHHoio4noprHcrna>>) in 1g06,restea mereu, imp.ingind guvernul laiist ra il;il-';;;;j;ie cu scopur de a provoca

f"lT1lt"misiunitor aati intr-o rJrrne adt de ,or"rina. 6"a mai viditd manifestaren guvernament a acestui curent reacfionar,_ $i-" g*il ilJut in dizolvarea Dumelori.ltXril:'t'

in schimbarea succesivtr-iegii

.rJ.t"*i""', .iiu.inau-se drepturile cerd-Reacfiunea nceputd cu multi inverqunare u putea sd nu cuprindd qi dirmeniulisericesc' 9i intrucit

I aae,a. uptt ini." c_urentul ou gi regimul pobiedonos{ev, carera atir de favorabil penrru biserica ii.i"re,".""+{qd;;lf9res, s_a dat de ra incepute partea ader-enlilor egimului nobrJonoslev, luind hotdriri in acest

sens.oua atitudine a bisericii oficiale o."spundea ?: J.ph; cu .poriticaguvernului gi,n dispoziliunile acestuia, gdsea ll l*tiii.u.e, qi sprijin. La sfirgitul an. 1906 consiliule miniqtri se adreseazd uturor'guu".nuto.ii";-$; ' ;;i;;"iiio..purtioli cu o circulard' -1445 in l4 sept') prin care i se"interzice trict tuturor slujbagilor in serviciilepublice,rrn urmare qi preolitor, o:?,.1,1:: o"rte ain_paitid;; l;Hlii asocralii poritice,afard decele organiza[1i cdror activitate nu urmdieqte distrug-ereairututui i a regimului mo-11f^t: '-nici fdfiq,nici pe ascuns. cei ce vor' infringe-aceJe alspoziliuni rau amenin-IaF cu grave pedepse pind la destituire" di" ;;;;i;ir p" i"r" administrarivdrE. n chi_ul acesta' clericilor li se sugera aeea c; pot lua pu.i" iu viala potiticd, nsd nurnai deartea guvernului.

. Aceastd endinli a guvernului fos t ldmuri td de cdtre sinod cu mulrd preciziunerrn ucazur in r2 dec. 906 , pr in care s-a,dispus ;-r" ; ; ; i . lo1,*"u drepr credincioasad fie chematd a lua parte activi la aiegerite penrru Duma imperiali ce in scurtd vremeor avea ocre.n u.:.y:.o_p pir.opii i4i";iil;";:'ii:#;lsd a misurica n Dumamperiald si aiunsr cit se poate -ai -ut1i cleiici, .t i" ;i;;;iJi, ra srujbele dumnezeieqti,nainte de aregeri,-sa e aei e*f[."]ii'ift

t;.ri ae vatama;;;;;;

_Dl.e in care ar pirrun_e duqmani ai sf' credinle qi ai t."ii"iri ; c^adeputagiror legi._sar se sugereze a ei, inum', si apere cu indirjire patria, ..Jilrp gi pe rar, 9i sd iiua grijd in primur rind deeea ce e folositor pentru {ara pravosl"u"ire''.'iii)"irrr"j"i nu pomenea nici un cu_tnt mdcar de vestitelemanifeste in 1905,." p.o.ii"u; ' ;tft* reforme qi liberti{i tutu-or cetdlenilor mperiului ' La 3 iunie tgoz a abua nurndl'r"rt dizolvati. n manifestulat cu acest prilej' farul declara cd Duma ,,lrebuie 6 fie ruseascd i in spiritul ei,,, arafiunile srrdine ocuiroare n imperiu"u

l..uui" ,j"iua'ii

;;";". avea n Dumd un nu_dr atit de mare de reprezentinli, incit ei sd hotirar'.i'l,"n"rtiunile curat ruse,.zr.dari cu dispoziliunife cesre"'1";;;; in uiulu-uir. . iji '*r. o noui epocd. deeaoborului a fost datd uitdrii' o" u.u- itrlinte puterile bisericii rn, ur.ur" pe panta une-oasd a lupreror Dolirice, u programur nrec_isjg ;rri;;';r.ri.r1"t" absoruriste le st6_

S,T[: TJ:Ti;,1']t::3:tfibn.i

";"i;;;i'esevirqitt

;;;';;ffi anun]ate ispre esta-Intentiile autori[flor^superioare bisericeqti rau vidite, insd ele au devenit curindai clare qi mai precise. n privinla u."u.tu ioa.t" i"r;;;;ti'; fosr hotdrirea sinoduruiin 1908' aceea di a se isa iit tlgol..*i"'iitori..u g"*i""i".iltut g polifieide a da aju-or stdpinirii bisericeqti ntru apirarea drepluritor"uir.ii.li qi i insdqi credinfei. De ase-enea' rrecerea de la ortodoxism la o aite .r{"+;_",^'alrpi rrou.irea sinodului, nuutea fi admisi decit dupd propria oo.rnJe, nu din ina".nuj urtora, gi cu indeplinirea238

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 201/286

a s lno-llllil,{.-Sl nU

. . - ^ l ^ :r i d r l l

_ r rep-- . Ale-- : e p u t

: 5 i d e- r906.'' \ r v v ,

d : ' I V O C a

: : S l a r e- ' - : e l o rc ;e ta-

.u . .niulJare

& : -'eput

- : i g i ,- . s i l iu l- - - l a r d' - : l i c e ,: . : :e de- . mo-

L : a n l n -_ . L ;

r t l t -

: r i d e

r r u n e: ,tasa:eme

, l . lma-- +st i

l l , :1 ,.. ln- . : : de

j - : i n d.,: r ui

, t J 5 c -

,, . nui-ea

Protoiereul Alexandru Baltaga, pregedin-tele congreselor eparhiale din a patra

perioadi

unor anumite formalititi ; staroobriad{ilor tipicari nu li se puteau acorda drepturi ju-

ridice egale cu acelea ale clericilor ortodocqi etc.".Teniinlele sinodului au gdsit un mare sprijin in hotdririle congresului misionarilor

din Chiev itqOg), care s-a declarat contra ideii de a supune problemele bisericeqti u-

dec5tii adunirilor. legislative - consiliului de stat qi Dumei -.Si.c?Ie insistd ca .ele sd

fie supuse numai sino?ului. Astfel, acesta urma se rimini ca o citadeld, cu vechea-i auto-ritate, avind deasupra-i puterea supremd, reprezentatd prin oberprocuror. Cu alte cuvin-te, in statul constitulionil .rr- era de jure Rusia dupd 1905, se pdstra un addpost undedomnea absolutismul. Afari de aceasta, congresul suslinea ca in predicile bisericegtisd se introducd elementul politic - cu interpretarea evenimentelor actuale dintr-unanumit punct de vedere. Ca ijutor pentru clerici in lupta contra socialismului, congresul

...o*u.rdu organizatiile patriotice ale aga-ziqilor ,,adevdrali ruqi"(<'Corog pyccKoro

napogar>) 3.

Sub influenta acestor fapte reprezentanlii bisericii oficiale au desfdqurat o mare-.ac-tivirate politicd. Printre episiopii eparhioli s-au ivit luptdtori inverqunati pe -teren.politic,cum er;u Antonie, arhiepiscop al Vol6niei, Hermogen, ep. de Saratov, Serafim, al Chiqi-niului. Acestora e-au urmat unii arhimandrili, ca de ex., cunoscutul Iliodor qi a\ii. Ipis-copii stiruiau sd atrage dupd ei qi preotimea. Pdtrunzind in a treia Dumi imperiald,

239

r i' r. i ,

L . q L r t r .

- 1

llliilil:l:itll

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 202/286

mulfimea de preofi, sub povala episcopilor conducdtori, au votat multe legi rea(despre pedeapsa cu -moarte, pentru apdrarea marilor proprietari funciiri g.vremea, activitatea politicd a clericilor a devenit mai energicd gi mai organizati.in vremea alegerilor pentru a pgtra Dumd imperiali, episcopii'eparhiolltrimit prhii circul5ri de propagandd politicd, consistoriile intocmesc tiitete eiectorale,nii cutreierd cercurile lor, influenlind populalia cu vorba gi cu fapta.

Bineinleles cd toate. mdsurile ce se puteau lua in ur.-"tt"a impreluriri cu pviala bisericeasci-religioasd urmdreau acelaqi scop - reinstalarea u"Lttiul,ri ."g,in 1910 sinodul a luat hotirirea Ca gcoalele bisericegti-parohiale sd rdmind con-clusiv de el. in programul seminariilor obiectele de luliurd generald erau, de cimembri ai sinodului, socotite de prisos, deoarece dezvolti la elevi libera cuseacelaqi spirit reaclionar a fost prelucrat qi un proiect al reformei parohiei.

Tot atunci consiliul de stat a respins proiectul de lege prin care ie abrogaureduceri de drepturi pentru preotii ce renunlau la sanul preolesc de bund voiturma hotlririi tribunalului spiritual. Adundrile sectanfilor, prinir-un gir de misude ministerul de interne, au fost aproape cu desivirqire opritern. in ce priveqte pobriadli, conducStorii misiunii antischismatice cereau cu insistenfi intoarcireamurile vechi de pini la 17 oct. 190525. Se proiecta infiinlarea unui consil iu misicare rolul conducitor sd aparlind cunosculilor misionari Scvortov, Vostorgov gi Ai

in curind starea generald a bisericii ajunsese cu desdvirqire ,druniinai5. Iacea vreme cind guvernul farist igi pierduse cumpitul gi cind influenta nefastnoscutttlui Grigorie R.lgRutin atinsese culmea - atit asupra ocirmuirii intregi di rcit qi asupra sinodului". Urmirile acestor evenimente au fost foarte g.uu. li rr .vdtdmitoare pentru bisericS.

Rezultatul cel mai grav a fost marea dezbinare ce s-a ivit in biserica rusd simpdrlit pe slujitorii ei in doui tabere. Dezbinarea a avut loc chiar in sinul siunde unii membri, printre care se gdseau gi mitropolitul din petersburg gi oberp.Tl:.,.r?.B"ro_:.oti1i a ,,rasputiniqti,,., ar ceilalli erau adversari neindupilcaf ai ;,nigtilor"'o. Dezbinarea a. trecut gi in rindurile episcopilor eparhiofi, dintre iu.. upentru restabilirea vechiului regim bisericesc pi, prin urmire, contra reformelo;late prin manifestul din 17 oct. 1905, iar alliisusiineau reformele proiectate. Adse duEmdneau qi se luptau intre ei - pe fa1d2e. deptii vechiului regim nu se sfiiridice chiar contra minigtrilor, cind aceqtia li se piieau trdddtori3o, iar parLizanicerilor erau urmdrili qi chiar destituili din posturile lor3r.

Nu.era mai pulini dutmdnie qi intre ceilalli clerici, gi dezbinarea intre ei poraceleagi motive, se manifesta sub aceleaqi forme qi avea aceleagi urmdri.

Marea tulburare inceputi odatd cu reacliunea a cuprins toats ramurile vieliiceqti gi toate straturile obqtei credinciogilor. Biserica intreagi ajunsese a o stare cdecddere, in care ,,zidul de piatr5", ce despdrtea gi mai ina-inte pe ierarhi qi popornise qi mai mare. insugi ,oberprocurorur sinodal a recunoscut cl ,,influenlite pelau gangrenat biserica"". $i mai clar s-a exprimat un fost profesor at'Acadenchiev. ,,Am dori s5 credem"-scria er in primele luni ale revoluliei din l9l7 -vecie a pierit pentru viala bisericii noastre principiul feldrniciei, minciunii, prefddin partea statului, principiu- care descompune aieastd via[d; .6 .-ur, .rrpi u."rt.intr-adevdr diavoleqti, ce au incurcattoatdvia\a bisericii ttouri."; cd... a dispirutlacomd minciund de rob, care a transformat chiar qi altarul sufletului nostru,bisericeasci, intr-un Tijlo. de slugdrnicie inaintea puternicilor lumii gi de slujinicelor patimi polit ice"".

Aceasta era starea generald a bisericii din Rusia in a patra perioadd,- qi cuinfdliqare a intrat ea qi in valurile marii revolulii din iStl.

-

240

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 203/286

:1

lllllLilr:n:'li'

4 .

Migcarea ce se petrecea in biserica din Rusia se repercuta in mod firesc Ai asupraeparhiei Chiqiniului. Odatd cu primele schimbdri in vechiul regim, a inceput qi in Basa-rabia introducerea noilor orinduieli potrivit spir i tului nou.

in urma dispozifiunii sinodale din 18 noiembrie 190534, ub Vladimir35, noul episcop

al Basarabiei, preofii au fost convocafi la adundrile cercuale (protopopeqti) spre a f ixamijloacele pentru indeplinirea mai exacti a mdsurii ardtate in dispozilietd.De asemenea p. Vladimir a s tdrui t sd expl ice delegal i lor congresului (din 1905) ,

precum gi clerului ordqean, cit e de mare responsabilitatea onducitorilor srrirituali aipoporului atunci cind inamicii bisericii qi ai statului vor,,sI clarine temelii le a tot ce emai scump qi mai sf int pentru poporul rus". intre altele, arhipistorul a recomandat cafrdlimea ,,Naqterea ui Hristos" si se ocupe cu redactarea oilor qi a brogurilor in limbarusS-moldoveneasc5, pre a le rdspindi prin popor, cu ldmuriri sdndtoase privitoare laevenimentele actuale.

'[nacest scop o comisiune speciali a intocmit un anumit program

care a fost aprobat de citre congres gi publicat in rev. eparh.'7.Astfel preo{imea a fost chematd si ia parte activi la viala eparhiei, qi tocmai de la ea

se aftepta ajutorul cel mai eficace in noua situa{ie a bisericii.Potrivit cu tendin{ele noi s-au intreprins mari prefaceri in toate laturile vie{ii bise-

riceqti. n aceea administrativS, apta cei mai mar. gi importantd a fost restabilirea prin-

cipiului eligibil i teli i . in urma hotdririi congresului'"puihial, ep. Vladimir intervine in1905 pe lingi sinod sd i se acorde eparhiei Chiqiniului dreptul ca in funcliunile de pro-topopi, ajutori de profopopi, revizori eparhiali gi membri ai sfatului protopopesc si fi enumite, dintre clerici , persoane vrednice, prin alegerea clerului cercual qi iu'aprobareaarhiepiscopului . P- r in ord. s inodului nr.320, din 1l ian.1906, cererea arhiepi icopiei afost_ ncuviin-fati. in febr. 1906 au inc'e gut alegerile prin cercurile protopop"gii ql in .rr-r ind s-au efectual in in t reaga eparhie" ' .

Principiul eligibil i tdli i nu era ceva nou qi necunoscut n eparhia Chiqiniului3e. Deastd datd, insd, preoiimea avind mai mare experienld in ce privegte munca obqteascS,acest principiu era mai temeinic, mai lrainic, cu urmSri mai bogate n viitor. Pentru mo -ment introducerea eligibil i tdli iera un inceput de descentralizare i odatd cu el se nauguraun rol qi mai important al preolilor in afacerile bisericeEti.

Spiritul nou al vremii, cu ldrgirea drepturilor preofimii, se vede qi mai mult din acti-vitatea congreselor eparhiale de la inceputul acestei perioade.

-Preofimea basarabeand rmdrea cu toatd luarea-aminte miqcarea din Rusia, stdruindsd infiptuiascd in via15 deile qi nlzuintele noi. $i nu existau probleme in privinia ciroraadundrile preotimii nu $i-ar fi spus cuvintul. Cind a inceput in biserica din Rusia si sevorbeascd despre reorganizarea acesteia, congresele preoiimii basarabene s-au simlit indrept si-qi arate gi ele doleanlele or cu privire la mEsuriie proiectate. Aqa, de ex., con-gresul .din 1905 a opinat pentru restaurarea patriarhatului in Rusia, pentru autonomiabisericilor de la periferiile imperiului, sub- conducerea mitropoli{ilor, 'ca organe supusepatriarhului, qi-a exprimat pirerea ci in invilSmint pdstorii- re6uie si aibE nu numaidreptul de a preda religia - obiectul principal in qcoald, dar qi deplina libertate in in-fluenfa religioasd-morald,-pdstrindu-qi ipul qcoalei bisericegti-parohiile, u ldrgirea prog-ramului ei potrivit cerinlelor vremiio". Pentru a rezista propagindei revolufiona-r" " ,o.o-tea necesar ca preo{imea sd publice un orga.n eparhial propriu, dacd nu zil'nic,- cel pu}insdptdminal, cum de asemenea d editeze oi gi broquri pentru a f i rdspindite n mod gra-tuit , , in popor,-cu-ldmuriri asupra relelor intenlii gi neidevirului propagandei revohilio-nareo'. Procedind astfel, congresele nu puteau rimine in aceleaqi vecf,i condifiuni, curolul vechi al diferitelor organe bisericegti, cu organizalia eparhiald de mai inainte, gis-a cerut - dupi cum s-a vdzut - a se restabili principiul eligibil i t i l i i . Cind miqcarearevolufionard a ajuns qi in bisericd, turburind raporturile dintre pdstori gi p6storili, con-gresele eparhiale au fost silite sd-qi intensifice activitatea de pov5luitori

-aipoporului.

Sub presiunea imprejurdrilor, congresele din 1905-1907 s-au ocupat foarti mult cul 6 N. P o p o v s c h i

t, -::e

lL-: 3

,,, J -<

241

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 204/286

chestiunea fondurilor pentru ridicarea nivelului religios-moral al poporului din Basarabia, precum qi cu problema reinvierii activit5lii cleiului. $i e de noiat cd in discufiikasupra chestiunilor ardtate, congresele au ajuns la propuneri extrem de importante, care

depSgeau u mult competenla obignuiti a adundrilor preotimii. Aga, acelaqi congres dir1905 a luat hotirirea ca in satele cu populalie moldoveneascd preolii si iosteas'cd pre-dici in limba ei, in seminar sd se introduci ca obiect de studiu l. 'moldoveneascd, recun9i cintul bisericesc moldovenesc, ncepind cu anul qcolar 1905-1907, in locul iatedreide l. ebraici ; cititul gi cin^tarea moldoveneascS-bisericeascd rma sd se facd de asemenegi in gcoala de cintdrel io ' .

Aceeagi adunare a preolimii a luat qi o altd hotdrire importantd - de a infiinla ctipografie eparhiald pgltry a tipiri cdrli de ritual, de asemenei, lucrdri cu confinut moralqi dogmatic, precum gi foi pentru a le rdspindi in popor, in diferite limbi dupd populafiaparohi i lor eparhiei moldoveneascl , bulgi reascd, ucraineand $. a . , r.

Legea din l7 oct' 1905 privitoare la libertatea cultelor, precum qi vesti tul manifesldin octombrie cu privire la libertatea conqtiintei, a persoa.tei, a presei, a asocialiilor, aadunirilor, creau o situafie -noui qi pentru pdstori , iomplicindu-lb raporturile cu pisto-ri1ii. finind seama de acest fapt congresele eparhiale s-a.r ocupat mult cu problema rein-

vierii activiti{ii pastorale, recomandind in privin{a aceasta mai multe misuriaa. Toateacestea nu erau noi pentru biserica din Basarabia un fapt nou. insd. era insistentcongreselor n asemenea chestiuni, cu toate cd ele iegeau din cadrele programului lorobiqnuit. Alt fapt 9i mai important era acela cd pi chiriarhii se adresar.r onereselor cupropuneri ca deputafii si se ocupe nu numai de nevoile economice, ci gi de-chestiunilspirituale ale parohiilgf, de raporturils dintre pdstori qi turm5, fiecare deputat avinddreptul s6-qi exprime libera sa pirerea5. Astfel inqiqichiiiarhii, sub presiunea evenimen-telor, recuno$teau olul important al congreselor preolimii in viala eparhiald, agteptinde la ele un puternic ajutor in cele mai grele imprejurdri. Rezultaiul i fost acela cd atitin conqtiin{a preolimii, cit qi- n concepfia chiriarhilor se intdrea ideea cd rolul principalin conducerea vietii eparhiale trebuie sd aparfini clerului. intiiul arhipdstor din aceastdperioadd, pitruns de aceastd idee, stdruia sd atragd la o activitate mai intensivd pe tolipreolii, qi nu-i scutea de imputir i cind observa cd si abat de la aceastd activitate46. entruca participarea clericilor la mersul vieli i bisericegti sd fie mai eficace, ep. Vladimir le-a

propus si nu-9i adreseze-pdrerile ongresului eparhial, ci congresului piotopopesc care,dupd cercetare, dacd,.va i de acord cu propuneiile_fdcute, va putea sd facd prin delega-tul sdu cuvenita declaralie la congresul eparhialaT- Pe lingd schimbdrile aritate mai.sus, s-au mai ficut de cdtre congrese imbunitdliriin starea material5 a unor instituliia8.

5 .

Schimbirile mai sus ^elpls. erau inceputuri de viatd noud, inauguratd prin vestitelemanifeste din 1904-1905.^Dupd cum $tim, insd, acestor inceputuri nu le-a fost sortitsd se dezvolte, 9i in curind in biserica rusd mersul lucrurilor s-a schimbat cu desnviifire.Prefacerea inceputd in centrele Rusiei a cuprins de indati toatd viala bisericeascd,l- aajuns qi in eparhia Chiqindului. Principiul pus la baza acestor schimbdri a fost din nou,,spiritul bisericesc", care urma sd fie intdritln toate ramurile vielii bisericegti $ nu insem-na altceva decit restabilirea vechiului regim cu vechea concepfie clericald-nalionatistadin ^timpul lui Pobiedonosfev.

In latura administrativd a eparhiei, pentru scopul ardtat, o importanti mdsurb a fostinfiintarea vicariatului al doilea cu sediul la Ismail, pentru'noul vicar. S-au gisit multemotive in spiritul noilor curente, pentru infdptuirea icestei mdsuri. Mai intii. dupd cumraporta sinodului Serafim, arhiepiscopul Basirabiei din acel timpae, nfiintarea ulcaria-tului la Ismail ar fi fost un mare sprijin pentru viafa religioasd a intregii regiuni nou-alipi-te din sudul Basarabiei, unde staroobriadtii rugi se ncuib-ase de mult, ameninlind populaiiaortodoxS. Afari de aceasta, erau gi prielnice'condiliuni exterioare. La Ismail, zub stdpi-

242

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 205/286

rillllltili,"- .anirea romaneasc;, ini la 1878, exista o reqedinld-e.piscopald in vechiul oraq, n regiunea

ceti{ii vechi, dmdr"r" tr"iLir".i.i ortodo"ll',,Si eaot*ire", "Sf'Nicolae"qi "Ridica-

rea Sf. cruci.,, iu. srri."ii r*" iiaicat trainice .ieai.i de piatrS, existau qi hoteluri pentru

pelerini ce se obignuir" u'""a"u aici un fo.uj a9 pu.stnici'^tinind eama de aceste mpre-

iuriri, sinodul u up.ol-uiin-t9og irrt"ruenlia arhiepiscopului asarabean' oul vicar avea

iittut ,,a. Ismail,,,cu reqedin{a n acest- .uq in .itu

"bittopali'Totodatd pe lingd bise-

ricile ardtate s-a nfiinlat o mdnisti...tti.toiiutl (c.t ,,'ob$cejitie") e bdrbali' cu hramul,,Sf. Adormire,,, al Jl"i ,r"i"f era noul ui.u.. Curu episcopalS trecut la mindstirea

nou-infiintata ca metJh ui"i. No"f oi.u. u.*u s[ nllmQ.alci-leafi din veniturile a doud

m6ndstiri din sasarati; - D"t*qa (3000 ;.t ii caretaqe"ca. 600 r') ' in postul nou-

infiinlat de-episcop-vicar a fost numit Cuutiii, fost artrimandrit qi rector al seminarului

din vithan'u' . - t -L ^ . .^r^ - . i l ' in , td de cdtre arhiepiscopul. . R o s t u l n o u l u i v i c a i a t s e v e d e m a i b i n e d i n c u v i n t a r e a r o s t l

Serafim la hiroronia';;;fi ;G;;j .;i,ind acuma" - a spus intre altele Serafim -

,,in aceastd regiune, ,;il;;; il'i;;;" 9i uainca albie a Dunirii, s-a ficut pulin pentru

contopirea ei cu spiritul rus pravosfuuni.'qi'." *tlutu rusd' Avind nidejde in aptitudi-

nile tale, in tinerelea ta, te chem ,.,u nn-Ji f" ,n"ii itptdvi, ci Si la o activitate plind de

a b n e g a l i u n e ' c a p e u n p a t r i o t r u s ' c a r e c u d r a g o s t e , c u p u t e r e d e s p i r i t q i c u - p r u d e n t astdruinld va gti sd urr.Ir.a tindra regiune mdiginaqd cu. marele stat rusesc"

' '

O altd mdsurS,iirtute de noul cuient in trebile bisericeqti' a fost abrogarea p.ncl-

U"rYi iietuiffi;'i;';;; lntervenliei";;;p'l;i Serafim, rin ucazul inodal r' 236rdin26febr. 1909, stdpinirea eparhial5 u Cftiqine"f"i a fost aitorizatd si opreascd aplica-

rea principiuruierieiiihtefii L numir"u^-llieo.itir9l, ujul:1t].9t3" blagocini- i,J^id:^cdtorilor de instructie"Jttt[""i".qti, urmind ca in viitor numirile in aceste posturl sa se

facd potrivi, ..r ,"guiuln"*,rt .&rlsoriiio. auftou"iceqti' pe .temeiul regulilor generale

res'ectiveo". Astfel ;;;i;io.inii, in..tind de a fi aleqi de priolime qi fiind numili de cbtre

o.Ji,rir;;;"'"puirtiura, de-veneau sentii .ei nemijlocili'pentru ca activiiltea foi sd aeilna qi mai sporttiia.pentru autoritatea centrald' s-au

stabilit anumite reguli. in 1910 U ua,rnu..u-ftago.ti"iior

din eparhie' sub preqedin{ia

lui Serafim, cu participarea episcoputul-ui.ar Ni;dim54 s-a stabilit cd atit in consiliile'

cit qi la congresele rotopope$ti olul pri".ipur aparline.protopopilor (blago_cinilor),

cdror sferd de competenfd rma ,a .rp.inJal ""nu^ui linerea diferitelor registre bise-

riceqti, ntocmirea r;;;;i;; personat", ub,rtui"u variateloi virsdminte bdneqti de la bise-

rici, ci gi povaluire"-qi^i"ril".fareaclericilor neelijenli_llli:ouuti' conducerea mlsrunlr

antischismatice n parohii, aplicarea misurilor de corecliune pentru parohienii vicioqietc'La baza acestor orinduieli noi era credinta ocirmuirii eparhiale c5 nu neajunsurile

."gi-"f"i, .i ,,spiritul ui"-ii", ,,neindoioasa ipsd de-.caracter piritual" a adus lumea

ta acea oinld sraueii i;t J"'curaj qi de autoritate, din care a.ieqit.gi itu"li""itTll

a blagocinilo. ." ,-u'u tia.tstormat n'nitte. perceptori de,-1m1ozite i d.ar1 dispre{ut}tnu

numai de p6stori, i.fti". ll de mireni..irin urmire, curaj, putere' voinfd tare - aceste

insuqiri rebuiau ,a fi. fu baza activitiiliiblagociniloi'-Astfel- e idei a expus Serafim n

apelul adresat at."iiugl.];;. ,i;i i$i:auesJapet"l cdtre.voi, pirinli blagocini" - scria

Serafim ,,cu .."iiriu- .i prln abrogaieu- rin.ipiulu.i eligibiiitdliicare, in ultimii ani'

v-a adus *utt" u-JraJiu"i qi u-u pu.ulizatenergia, ve{iporni cu birbSlie pe calea vitald

gi spirituald ." u-u- uiXoi * veli ajunle Ia'rezultatele dorite"ss.condusd a" u.""uqiiJ". p.luitou." tu'rotrrt ovirqitor l blasocinilor, tipinirea epar-

hiali proiecta n tgil 'siin-ut1.ur.a ""-1."fa" blagocini i efarhiei ' nsd deea aceasta

a fost aminatd din mottve economlce"-'Astfel a fost restabilitd unclia de blagocin numit,.cu atribulii largi qi put:rnice falide subalternl p..ori-p-"r,l"ri qi cu iniatoriri de ajuror credincios al stdpinirii epar-

hia l e . . Y , - ^ x - . , ^ ^ x -DacS la cele spuse, adiugam cd primul arhiepiscop din.aceastd epoc6 nu sc6pa ntct

o ocazie u ,a inu"Liere .Jrrsistoruiui, precum gi .preolimii, cum ci el intotdeavna "aprocedat qi are in u"a"." si procedez" t'd;t;;d.i'td g te numirea n locurile de preo{i

: , : . t g l er : . . r t i l

" : 5 l r e .; : . - a:. - no u

1 " - - - m -- : l i s t d

-, : tost- rul te: : c u m' : 3 1 1 4 -

- a l i P i -: ' : rlatia, - : . tdpi -

243

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 206/286

1,*

,*rqI s

;t*,*?g',**r** p "-*r. ;Y:

nu atirnd decit d,

congresur eparhiar in l90g

senerare'-;'i;;:.p#Ti:1fi:TitT'J.il:il.'Jfi:fi,:l,in-9:,?=:yncepereaeacriunii'F:;;1.t""".tJXll":::,p"n,.r-.iir.oo]t'ttulttu epathiei t,;qinautri".Jr.,irr"..'"lrarism

3"i"j,'1'",,i.: ;T[+i'l'iJ: .:h';'iX"r]1'. hae, uu

ru,',,,,.uuog':,..,.J.;;;;;;::1;ljin;.il:i;d.J,fiifXii,ifl,reaparhia,r;;;;iJ:::5i&lt{,:."ff:i"::'IfiTili.J:J,{ii:i :uifil;;r1;il1$,S.d,i'";,t;:'=.ue,u;;; ;'"f_l1u.,a"a aoa.;f,Tr.ginit;;;#i'l:'r",1:i,fiffi,9:#if11[Tfxiii:%',#lri:i:''"$fi;:lilfiij"l"."1+iii:lil:iJ'a"i"aa''ir'i'"iii".,i.?ffiil:nii,3,X'i';*iveniluri le

"l ' rn" ' rJl '1 ,oaza puleri i preolir : :

ii,,tr;i:nx*,,,l:ilj:t4f#,:],l*ixs:#::?i..-,:":Ti't:',.';;,,,'i;';j?$:yl"+jl:;l:,o.:*'?l':.*J.^

"pu,.r,i"r.,',,'d':ui reguram ","r,-

orsanrzatia,.i,,; p"'1.3," ";;;;;';';":Y $:,lirii;'i;j;:;;1crenaturatinsuEi oiritur

;iff::urr;n"ri:1i:l.;.nlli:ili'li-*:[S"tf:tl'::"1',',,;]ft'flTJ;"ii;Hl:#il*:,i1,ry.1,.i,,,,"}i;;;:;';J;;i:.JiiiXi,li.lilmembrii rdgimii, ,pul^l .hiTba-r

q i sirual t" ,0"*.rr*, ; ;

et a t r rnd hiar 5 i f ixarea

$$.,iffid;ffiffi"i.":,'dliilrl{*"i{dnpou a-,; :;;i;T;l;1::il5il iliqU+:t*i:ffilii:{1#,},",i#ud,,A$ezaiilr;;";,?:';.ii,r..."rX'jf,

, ,T..i.;244

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 207/286

, : ; : n t l

t - - - o r

: , di n

Chiginiu,, (<.flo,roxeune o Knul,rHescKofi Enapxna'nlHoIi tl-n^orpa$nu'>)' compusd din

17 articole, prouata"lJ eti" .rrr.iu.n u o l.tombrie tgtoon.congresele "purt

uiJ ur, "*"."itut,intre altele, odatd cu inceputul evolutiei, mare

influen{d qi asupra .""ir,r*"p"ihiul",'intocmind in 1905, pentfu revistd, un regulament

special, in spiritul r."*ii. Sidpinirea "pu.ttiutea schimbit

9isitualia revistei printr-o

noue ,,A$ezur"" tnno=to^"""""l din 2i noiemUri" 1909' prin care ea a fost declaratb

,,organ al stdpinirii.Lparhiate, :" :.tt"tf:; totoaute qi-nevoilor clericilor 'din eparhie

($1) ; drrectonr revrstei (,,redactorii"),.se conduc de indrumirile preasfinlitului epar-

hior,, ($3). ReOactorii;"];;;;$i ae.ttiriartfo. in felul acesta olul congreselor-in.con-

ducerea revistei"puiitiuf"-

u fort'Oesfiinlai. Ocirmuirea eparhial5 nu recunoqtea qi alte

hotdriri ale congreselor. De asemenea t-uu un"rut , 'Regulile privitoare la adundrile

Dasrorale i sfaturile-Ult"f*i i parohiale.din tpartt ia Ctriqinbului"' alcdtuite n urma ho -

ie.i.ii.orrgr.rrrtui .pJri-,-iui-Jin SOZ, iinalrrioJuite cu altele ntocmite in spiritul vre-mii6r'

Odatd .r,, ..o.guii rurri aifrritelor institu{ii eparhiale in spiritul no-ului absolutism

episcopal, prin i.tocmirea in acest sens a altor regulamente 1oi, qi lucrdrile in curs al e

acestor institulii"ru,r^in

u..ia i spirit, iar hotdririi con'reselor ce nu corespundeau cu

tendin{ele noi erau ,JirnUutt sau anulate fdrd crulareo'',^roo rnrrrtrri nrenrim:' ^

In chipul acesta"".""-plf i tf ia f .*ti.a,rrmdrea reducerea rolului preo{imii in

afacerile bisericeqti ai" s"J;uia' Politica aceasta n-afost schimbatd pind la sfirqitul

perioadei. I.se uialu e;"-;;i puternicd aecii circutdrile qi hotiririle scrise ale arhipds-

torilor q;icu toatd insisten{a neinduplecata a acestora, congresele eparhiale cdpitau' de

fapt, tot mai mult, r;^;;i-:;"i;qitor'in viala bisericii ' DacS-era vorba de dezvoltarea n-

stitufiilor eparhiale ,uu a" i*U,rndt61irea ttalii""t"tioare

a diferitelor aqezdminte eparhiale'

cum a fost sub plut;;*;"i-";"r

lui Serafim, de se cerea .sfor15ri mai putern^ice p€ntru

satisfacerea n"uoilor".r.g.it"'iJiigi""r. ut" ini,"gii b.iserici.basarabene' um s-a in-timplat

sub arhiepiscopul Anasiasie6a, e vremea inocf,entismului,- congresele eparhiale erau

organul administrativ J" .ep.i""le care..iu sing,,tt'l in stare^sd gdseasci solulia cuvenitd'

iar uneori numai ai" irlfi"i"u i,,i t. ridica qi-problema65'

Rolul covirqitor al congresu-

lui preoJimii in viala eparhiald nu. putea se'nu fie recunoscut chiar de insuqi Serafim'

duqmanul. qi adversarul lor cel mai n.i-picat, Ei i.1 cazurile rnai importante qi pline de

rdspundere qi"r.r;,;rg"-u

tu ulutoruf fo'..-Uittiaqii

lui Serafim, cdrora le-a fost sortit

si stea foarte prlr" ;;; pe slaun.rt uasarabean, simleau qi mai multS atirnare de congre-

sele eparhiale: cu t;;;"'A in formd, situalia co-ngreselor.nu-a schimbat' ar regulamen-

tele qi toate dispoziliunile lui. Serafim uu-fott lesite in vigoare' ins6' chiar qi atunci cind

arhipdstorii.."O"uu J" cuviinlS s6.respingd hotdririle luate de congres' fdceau aceasta

cu multd precauliune, motivindu-qi foartJ amdnunlit pererea- u'upiu cdreia-insistau66'

Atitudinea arhipistorilo r fald de congresele eparhiale, .tdgdduireaformalS a drep-

turilor acestor"d"J#i,;firii"

altiuitaiEu fot."ute Ei foarte folositoare pentru eparhie'

crea pe de o parte inii" .fti.iuthi 9i pistori raporturi ialse,.care duceau la qtirbirea auto-

ritilii arhipist".il";'i;;.hii pi"odro't.; iar pe ie alta, contribuia la intdrirea qi mai puter-

nic6 a conqtiin{ei $i;"];;ii io.,ei"r.1o1. i..ui.u acestor rela{ii era un proces a0in1-f

bolndvicios in viall 5;;;fti";;-;., l"ta, se petrecea fdrd.intrerupere' cipitind uneort

forma unor ciocniii foarte vdtdmdtoare'p;fi interesele bisericeqti' precum nu o dati

*"i:{il|t:t r::fifftljtilto.iu .o'g."seror parhiale,omaminti d n aceastd erioadd

s-a f6cut o in."r.ui.-;" ; fi se sJhimba, nirucitva, c-o-mpozilia' nume' din iniliativa

Dumei de Stat, ,i'oiui u l.,ut t ota.i."ul.. S63S di; 26 i:r.- 2noiembr. 1909, ca la

lucr6rile congreselor eparhiale ql at" ..ioi p-topo,p"qti ;,a ia parte 9i epitro.pii-biseri-

cegti. Scopul acesrei roteriri".u

upropi"rea'ce tiebuie fdcutd intre preoli qi pdstorili'

In urma acestei hotiriri, incepind cu an' 1910, a congrese-printre eputali apar qi epi-

tropii - cite unul A;^fi;;luae; fU6uti aceasta, n Iond fbarte bund' s-a dovedit prea

tirzie : distanla ";; ;;;;di-qi;er1".i "jF{r; .utit a" mare in toate privin}ele, ncit

oroblemele preotimii erau pentru"prr.opi'tiprit-g : ^i"i"l",sqi chiar inaccesibile. qa c5 ,

;;6;;"'.pit.tpilot la congrese a rdmas fdrd folos"''

245

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 208/286

in epoca cind se intirea centralismul cu credinla in..rostul hotiritor al orga

oficiale idministrative, era lucru firesc ca arhipistorii si aibd mult5 griid. {e co-ndi1

i., .u." funcJiona coniistorul, de imbundtdlirea situaliei slujbaqilor lui' $i Serafim,Ji" p.i.u zi a arhipdstoriei lui, qi-a oprit atenlia asup-ra. cestei chestiuni' Ca ur t

rituutiu materiald a funclionariloi din tonsistor a fost imbunitiutd simlitor, prin s

;;;-Jai";lll;t'l e.."ugi grijd o aveau qi urmaqii lui Serafim.r'Un alt ajutor mateiiai p..tt.r, funclionarii consistorului a fost ,,Casa de ajutor

proJf i.rfii"i"ta pe lingi aiest consisto; in 1910, prin stdruinla secretarului A' A' I

iavlenschi, ..r ,.r.t regulament aprobat de oberprocurorul sinodal' Afari de acest €

,-uu i.b.rnetdlit qi conditiunile de munci prin repararea vechiului local al consisto

;; ;i ;;i; construirea unei cladiri noi ci adaos la cea vech-e' n sfirgit, s-au luat ;misuii pentru u;urarea muncii de cancelarie in consistorTo'

CAPITOLUL II

Influen(a noilor curente asuprq clerului busarqbean.- Doud tabere intre preo(i)iiiiili ciisindutui ;i raporiurile ntre ele.- clerul basarabean i a,legerilg,?"1faLtra Dumd imperiaid.- Activitatea preolimii orou.ogat(.de.,rdzboiul mondial' S'economicd

a preo(imii: mijloacele de intieqinere Si institu[iile de aiutorare ale tlui.- Fabrica de lumindri.

l.

in viala imperiului rus, noua erd inaugurati prin manifestele din 1905 a avut -

cum s-a vdzut- o mare influenlS asupri laturii administrative in via{a bisericea

pi"t"iina"ni in Rusia, de asemenea gi-in eparhia Chigindului. Sub aceastd influe

i"qit fu iveali u..u p.lputtie dintre aitripastori gi pdstorii de rind, care se sdpa- de

fdcind din ei dou6 tabere dacd nu duqminite inire- ele, insd cel pulin lipsite de inct

"nufup de alta. Influenfa marilor wenimente mergea, insd, qi mai departe'-,Acea

fluenld aducea preofimii o mare schimbare in starea ei generald, in drepturile.ei c

;;iii; primut ii"a, lur ca perspectivd qi in situatia ei de tagm6, in raporturileJ.'rup..lorl, fa{5 de serviciu. Sihimbarea nu era incd fixatd prin lege, insd nece

"i.iu.".u"oscuti, precum era vddit qi rostul ei. Pentru tofi, 9i pentru clerici nu mai

era cIar, cd biserici va scdpa de tutela statului, cd preolii vor fi scdpati de absolu

"pit.opuf,de presiunea circulirilor, de formalismul consistorial' Fiind sprijinitd

i-iaifini"u'tronului, miqcarea cdpdta o putere qi mai_mare, a-qa ncit qi elementele mai

pei"t" se sim{eau in drept sd idere la marile prefaceri ale- vie}ii, 9i-aceasta _c_u l

mult, cu cit programul dL munc6 era schilat chiar in, m.anifestele ocirmuirii' Noul

Ulr".i."r., ." ,"- int..rdrea, slirnea in mediul preolimii stdri de spirit noi, -ndzu."-i

"..""oscutein trecut. in curind, insd, s-a dovedit ci pitura clerului, deqi ul

apar"n1e, nu era nici ea omogena, qi atunci cind in intreaga bisericd rusd s-a a

norrl piogram de activitate, n6ile reiorme in toate domeniile vielii -bisericeqti,-,-u ud",ri.A in eparhia Chiqineului, ca 9i in celelalte, printre preo{i sint aderen}i ir

ai celor mai largi prefaceri in toate ramurile bisericeqti, prec,uT 9i in viata pastora

.eL-irteql putit ini ai regimului vechi, care sint gata sd suslini cu orice prej orinciiadilionaie'atit in viala b-isericii, n raporturile eparhiale, cit 9i in activita.lea p.a

Cum era qi firesc de agteptat, regimul vechi era apdrat mai mult de preolii -mai tpe cind curentul nou era^susiinui mai mult de cei tineri. De asemenea era foarte

ca in prima jumitate a perioadei, pind la inceperea reacfiunii in toati Rusia, glasu

1ito1. "fo..itori - p.ni.r. a ne exprima astfei - sd rdsune mai tare 9i c.u mai muh

i-"p; .u- in a doua ei jumdtate mai multd putere cdpitase -adversarii lor - ad

u".hi,rlui regim. Clericii itdruiau sd scoati la iveald cerinlele lor, iqi exprimau. do

le in adundii, astfel cum a fost la congresul eparhial din 1905, mulli iqi Pyb.ligaqi pa."iif" loi noi in revista eparhiald, iar unii, nemullumili cu organul oficial a

246

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 209/286

hiei, recurgeau la reviste qi ziare laice, unde se simteau mai departe de lumea oficialibisericeascd gi, prin urmare, mai liberi. Erau preoli care ciutau un auditor gi mai mare 9ise foloseau, pentru scopurile lor, de scriitori-publiciqti, de revistele mari biserice;ti de la

centru, cum era ,,Vestitorul Teologic" (<<Eorocnoncrr,rii ecrHlar,>) de pe lingd Academiadin Moscova, sau ,,Pribeagul" (<<Crpannnrt>) in Petersburg, mai tirziu - ,,Gindireacregtineasci" (<,Xpr.rcrnaHcKafl MBrcalr>) din Chiev q. a. Ei descriau cu multd sinceri-tate qi durere scdderile vielii bisericegti qi nevoile misiunii pastorale gi cu multd priceperediscutau reformele necesare situaliunii pdstorilor. Unii dintre acegti preofi erau autoriplini de temperament, talenta{i, cu vederi largi qi hotiri}i in convingerile lor, in nizuin}ade a rupe cu regimul vechi bisericesc. Aqa a fost preotul Nicolae Stoicov, autor al multorar t icole t ip i r i te in , ,Vedom. Eparh." din Chiqiniu" , , ,Yest i t . Teol ." , ' ,Pr ibeagul" q ' a . ,de asemenea preot. Teodor Bogos, apiritorul noului curent in ,,Ved. Eparh.", precumqi al1ii72. n primii ani din noua perioadS, cind abia incepuse marele avint, s-au gisitgi printre clericii inferiori ciliva ce qi-au ridicat glasul in apdrarea qi pentru imbundtd-

iir;a situafiei lor rdmasd atita timp in nepisare qi cu totul neglijatd de superiori, ince-pind cu preotul parohial. La migcarea inceputd au aderat gi unele solii de preo{i, ridi-cindu-qi glasul contra situaliei in care se aflau.

Chestiunile de care se ocupau aceqti tineri scriitori erau foarte variate: raporturileintre clerici, indatoririle fa 6 de noile cerin{e ale vie}ii cetd}enegti, autoritatea episcopu-lui fald de subalterni, atitudinea preotilor fatd de superiori, raporturile intre preoli qipistorili, imbricimintea pistorilor, scdderile tagmei preoteqti din punct de vedere inte-iectual gi moral, drepturile lor sociale qi politice - acestea erau subiectele obiqnuite care-ipreocupau pe tinerii autori. Nu pierdeau din vedere nici problemele mari bisericeqtiraporturile intre bisericd qi stat, convocarea soborului, organizarea bisericii, participareamirenilor la rezolvarea marilor chestiuni bisericegti etc. Ideile principale exprimate deacepti autori erau in spiritul celor mai largi reforme'

Conceplia noud a preo{ilor basarabeni binein}eles cd nu era originalS qi ideile expusede ei, in ie privea viafa eparhiald, erau imprumutate din presa rusd ; faptul, ins6, nougi necunoscut pind atunci, era aplicarea acestor idei la fenomenele vielii eparhiale ; deasemenea noud qi neobiqnuitd era acea criticd indrdzneald qi fdrd crulare ce se fdcea decdtre preo{ii de rind orinduielilor qi obiceiurilor bisericegti, precum gi vechilor institulii

qi chiar unor vechi reprezentan{i ai lor, care pind atunci nu vizuse decit aprecieri pe calegi sub formd oficialS.

Curentul nou qi activitatea preolilor-autori au provocat o mare turburare in eparhiaChiginiului. Pornirile qi_ elul de procedare, cu criticd deschis6 intreprinsd in ziare, ne-mulfumea qi pe chiriarhT3, cu toate cd la inceput arhiepiscopia privea cu multi ingdduialdnoua migcare, stdruind a-qi adapta activitatea cu multd prudenld la tendinlele noi. Acestcurent, insi, a pricinuit mai mari nepldceri preolilor adversari, aderen{i ai regimuluivechi, care pind la revolulie reprezentau biserica aproape in toate ramurile qi care seobiqnuise sd se creadd singurii pdstori chemali si conduci afacerile bisericeqti. Nein{e-legerile, certurile, ciocnirile intre unii gi alfii erau inevitabile, lupta adeseori se ducea subformi de polemicd inverqunati, uneori nu tocmai potrivitd - nu vom ascunde - cu dem-nitatea de slujitori ai altarului.

Astfel, liniqtea care odinioari domnea in tagma clerului dispiru, gi ieqird la ivealidureri, nemullumiri, cerinle sufleteqti, cultivate de mult in congtiinla clericilor, care, insd,

zdceau in adincurile sufletului, apdsate de condiliunile trecutului regim bisericesc.

2 .

Odatd cu schimbarea politicii guvernului {arist, adicd cu inceputul reac}iunii, s-auschimbat qi condifiunile de activitate pastorald a preofilor, a inceput reducerea hotiritda drepturilor politice acordate preotimii. Aceste drepturi nu le-au fost ridicate pe caleformal6, dupi cum n-a fost, pe cale formali, abrogat nici vestitul manifest din oct. 1907.insi odatd cu reluarea cursului absolutist-nafionalist in politica guvernului, i se impunea

247

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 210/286

9i preolirnii aderarea a acest curs, sprij inirea polit icii guvernului, care in fond insemnde^plina enunfare ia drepturile polit ice oblinute prin

-rnanifestuldin octombrie. Astf

reinvia curentul cunoscut inci din timpurile lui Nicolae I qi ale lui Filaret Drozdorcurent spre care stdpinirea faristd igi indrepta privirile ori de cite ori miqcariie socialii pireau prea indrdzne{e qi primejdioase.Odard cu izbucnirea revolu{iei, inti ia primejdie devenise qi mai amenin{dtoare, ;ocirmuirea {aristd s-a into-rs.iar spre idealuriie vechi, atrigind dupd ea -- in primul rind -biserica' Noul curs in politica laristi s-a manifestat maihotirif prin aispoziliuniie privitoare la alegerile in a palra, Dumd imperiald. Pornind de la conving"."u .; un sir i j irmai puternic poate veni de la cler, guvernul a acordat preolimii cele- mai largi dre'ptuin alegeri prin episcopi reprezentan{ii ei.

Inten{iile stdpinir i i au fost. acceptate cu viu interes de toate cercurile biserice;ti dirRusia' Tot astfel au.fost primite <iispoziliunile tipinirii de cdtre preofimea basarabeacare s-a qi pus pe lucru, incepind sd se orga'izeze pentru alegerir4.- Interesul preolimii pentru alegeri era foarte natural - .tu .tutiui pentru cd corespun

dea cu prevederile guvernului de pe atunci, dar gi pentru cd, era o iireascd manifeitarta ndzuinfei ei vechi,.cultivate de mult, de a lua parie la via[a obgteasci. i"s5 to.tnai ai .era qi latura primejdioasS. n. dorinla adincd de a-gi

"*.. . i tunoil. dr"ptr.i potiti.", p,

baza vechii experienle, preo{imea venea in conflict cu tendinfele centraliste ale chiriarhilor ' Astfel a fost n Rusia, ot aqa s-a petrecut gi n Basarabia. Aflind de munca inceputd de .cdtre preolime cu scopul de a se pregiti pentru alegeri, arhipdstorul sasaraOliii's-a adresat citre preofimea basarabeanl cu un fel de apel cu coniinut pur politic st druind' pe baze can<>ni.., :5. . ixeze reguli precise, sd impund preolimil inumite norm(pentru activitatea ei potit icS.. Ideea principalS a enciclicii era aceea cd preolimea nu poate sa porneascd nici o ac.

fiune fdri binecuvintarea arhipdstorului, qi c8 in alegeri ea treuuie sd f ie indrumati dcdtre episcop pentru.. ca si fie gar-?ntat acel rezultaT al alegerilor, care, a"pe peil..uarhiepiscopului, ar f i mai cuvenitTo.. . Apelul arhipdstorului a f icut o adinci impresie asupra tuturor cercurilor bisericegdin Basarabia. Este adevlrat, cd printre preolii basarabeni erau mulli care in activitatelor stiruiau si nu iasd 9]y.".9it t] : artripdstorului, ra unii r.--tn"uu chiar inrr-o nemij-locitd apropiere de arhipdstorTT. Majoritatea, ins5, a consiaerj,t apelul drept un atenta

contra drepturilor acordate preolimii prin leg_e i a pornit o miqcare violenti contra arhi-pistorului, folosindu-se.atit de presa- ocard-7s,'cit 'qi o. u...i din peteisb".g?i.-rour.articolele erau scrise, bineinlelei , sub influenfa preofimii, unele chiar de preJli. Dintrearticolele adversarilor mai mare zarvd a fdcu-t o declaralie publicatd n ziarul ,,petersburgschie Vedomosti" in numele a 95 de clerici din BasarabiuLur. se ardtau revoltali de toatiactivitatea chiriarhului, deoarece acesta scriau ei - stiruia sd-qi impund

'voinlaintoate ram.urile viefii eparhiale restabilind vechiul absolutism episiopal autorii se n-dicau. cu indignare contra.nizuin{ei chiriarhului de a rdpi pr"oiirnii drepturile poiit i ." .acordate de lar chiar in-timpul .reac1iunii80. Chestiunea,'in felul acesta, nu se'refereadirect la persoana arhipdstorului, ci ia principiite ae o.ir-rri.e .eparhiaid, ur,urrlui. a.chiriarh' Deci era vechea neinfelegere, ir" u iegit a lu.ute inaltd dupd izbucnirea revo-luliei qi care nu numai :5 1-u dispirut, ci s-a adincit gi mai -"li,

"aeriindu-sela motivelevechi 9i unele noi : acelea n legdturd cu noile alegeii in numl gi cuiroua ptriti.a

"gr -vernului farist' Lupta era foarte..aprigd. Toatd epa-rhia se impdrlise in doud tabere : de o

parte era episcopul cu pa-rtizanii lui, care p.ocedau pe fa1d, iar de alta erau adversariilor, .neinduplecafi, care, firegte, aproape tbli scriau'unorri-. - -

Arhiepiscopia avea toatd _putinla si dea acfiunilor sale o formi oficiald. in augusr(8-ll) l9l2 a avutloc in Chiqindu un congres al blagocinilor la care, intre altele,'s-aluat hotdrirea de a se intocmi u_n dspuns contra articolului celor 95 de clerici aritindu-seneadevdrul celor publicaten'. Congresul luind apdrarea chiriarhului, cum era gi riresc.respinge - in rdspunsul..lui - cu. ndignare demersul celor 95 de clerici, declarind ca,,oric?t ar stdrui ,,pascvilianlii", ei nu ior reuqi sd samene uiuile intre toatl;;;;-tir"."

248

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 211/286

,li i

basarabeani qi arhipdstorul ei iubit", dupd cum ,,nu vor izbuti si impingd pe pdstoriibasarabeni pe calea anarhiei b iserice;ti gi a revolu{iei". Blagocinii au mai luat hotdrireasd convoace in cercurile lor adundri pastorale, unde urma si se aduci la cunoqtin{5clericilor rdspunsul congresului la declara{ia ,,clevetitorilor". Afard de aceasta, membriiacelor adundri tre buiau sd dea declaraliuni cd nu au luat parte la cam pania contra epis-copului. Contra

. ,r izvrdti l i lor"se luau qi alte mdsuri. Blagocinul L Boltean a fost desti-

tuitE2,bfagocinul Alexandru Baltaga a cdzut n disgralie8ri, reotul Ieremia Ciocan a fostindepirtat din parohie Ei oprit de a sluji cele sfinte8a. nsd toate mdsurile acestea nu aju-tau cu nimica. Contra declara{iei congresului de blagocini - oameni oficiali, subordo-nati arhiepiscopului s-au ridicat din nou adversarii, cu mai multd energie , continuindIupta in ziare, unde se spunea categoric ci ,,preo{imea n masd nu e deloc solidard cupdrinfii blagocini"o". S-au repetat din nou, rdspicat, vechile invinuiri contra arhiepisco-pului, gi anume ci ,,a redus drepturile de autocirmuire a preolilor din gubernia Basara-biei ; ci vlddica cu voinla de fier inl Sturd din cale pe acei preoti ce nu cad de acord cu p5 -rerile lui ; c5, de alt i parte, darurile de tot felul qi adresele, precum qi cuvintSrile l ingu-;itoare ale unor preo{i nu sint deloc expresiunea pirerii eparhiei intregi; cd situaliaoreogimii este grea qi l ipsit i de drepturi , de aceea visurile qi dorinlele ei adevdrate e foartegreu a fi cunoscute preotimii in masd -e teamd sd le arate"86 . Lupta a fost dusd qi ma ideparte, ajungind chiar la sinodst.

Marea dezbinare a care ajunseseri clericiibasarabeni nsemna, drd indoi al5, un maredezastru pentru bisericd. nsd rostul negativ al acestor evenimente era in realitate qi ma i

mare de cum se pare, deoarece la baza luptelor nu erau i dealuri social-bis ericeqti, iinterese simple de partid, iar in dosul clericilor beligeran{i stdteau oameni polit ici , dintrecare mulli poate nu aveau nici o legdturl cu problemele bisericeqtino. eva mai mult. Ca deobicei, qi in acest caz, din ambele pirli s-au utilizat toate mijloacele obignuite a aleger iin astfel de imprejuriri : inqelSciuni, denunluri, bani, intovirdgiri cu indivizi imorali gisuspecfi etc. intr-un cuvint, in biserici iqi fdcuse loc politicianismul cel mai josnic, carenu putea sd aducd cu el altceva decit o complel5 demoralizare.

Faptele expuse invederau prima manifestare a acelei mari descompuneri spre carese indruma biserica basarabeand.

3 .

Marile frdmintdri descrise mai sus, cu vremea, s-au potolit pufin - atenlia qi puterilepreolimii fiind atrase n alti parte de evenimentele noi ce au survenit mai tirziu. Dintreacestea, cele mai insemnate au fost mipcarea de la Balta sau inochentismul - care pevremea aceea ajunsese a mare putereEe qi rdzboiul mondial . Noile cerinle la care adat naqtere marele rd,zboi erau atit de variate qi imperioase, gi cereau tuturora o munclatit de incordatd qi plind de devotament, ncit nu mai rdminea timp pentru rdfuieli detagmd sau personale. $i adevdrul cere si spunem cd in aceiagi ani de mare restriqte pen-tru toatd lumea, cum qi pentru vastul imperiu farist, preolimea basarabeand a desf[gu-rat o foarte mare activitate, indreptatd spre ugurarea soartei victimelor acestui groaznicmicel. Condusi de arhipistori, din inil iativa acestora qi cu povala gi ajutorul.lor, preo-timea basarabeand u puterile ei proprii, cum qi cu fondurile eparhiei, i t tf i inlat o-mul-{ime de aqezdminte menite si ugureze soarta solda}ilor r5nili, invalizi qi a orfanilor derdzboi.

Pentru infiptuirea acestor niliative din indemnul arhiep. Platon, s-a format un comi-

tet sub pregedinlia ui. Afard de aceasta, -a alcdtuit ( in aug. l9l4) un cerc duhovnicesccompus din delegalii cercurilor protopope$ti, cum gi de la mdndstiri gi schituri. Cerculduhovnicesc era Ia dispozilia comitetulqi central, care trimitea pe membrii acestui cercoriunde era nevoie pe cimpul de luptd. in vederea acestei activitili li s-a dat gi oarecarepregdtire in chestiuni de medicind. La locurile de destina{ie membrii cercului duhovni-cesc au desflqurat o largd activitate cu multd bundvoinld gi energieeo.

Pentru ostagii inil i qi bolnavi, in cele doui cl6diri ale seminarului teoloeic din strada

249

- - , , , . .

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 212/286

iil.rir'llll:i:llillili;li:rii

Alexandru cel Bun, cum gi in clddirile noi ale seminarului, s-au infiinlat pe contul orlui lazarete pentru bolnavi gi r5nili ; de asemenea gi in localul gcoalei spirituale., _ O altd institulie, mult folositoare pentru nevoile momentului, a fost (din noietl915) ,,Fr6 imea muncitoare" de croitori, compusi din fralii de ia mdnistiri qi croidin oraq, cu scopul de a coase rufdrie cdlduroasd gi imbrdciminte pentru ostaqii . p. .

pul _d_euptd. Pentru atelier s-a pus la dispozilie o parte din cl5dirile de la via arhiereaIn 1915 comitetul central (eparhial) a mai infiinlat in Chiqiniu, intr-un local de sde primiria oraqului (pe str. Constantinov) un ,,atelier-orfelinat" cu 50 paturi peostagii invalizi vindeca{i, care nu mai erau apti pentru serviciul militar. In acest irnat, sub conducerea elevilor din clasele superioare ale gcoalei de meserii (actuala ,, $l5 de arte gi meserii"), invalizii invdlau cizmdria, croitoria, timpldria qi impletitul coqlor. Tot in 1914, ncasa eparhialS s-a organizat un comitet de fbmei pentru a coase 1rie pentru armatSsl.

De asemenea, pentru nevoile armatei, se trimiteau ajutoare bdneqti . Din dareseamd a comitetului eparhial relativ la banii donafi gi trimiqi numai de eparhie, vece de f12 iulie gi pind Ia 14 noiembrie 1914 s-au viisar 105000 ruble, iar la incepan' l9l5 s-a pus a dispozilia-comitetului eparhial suma de 150 000 de ruble. Comitetul e;hial nu uita nici de nevoile spirituale ile ostaqilor trimilindu-le cdrli de rugdciunevanghelii (10 000 exemplare), foi cu conlinut religios-moral qi patriotic (100

exempl . ) ._In ce privegte orfanii de rdzboi, pentru ei s-a intemeiat in Chiqindu un orfelinat r

melnic in case particulare. Pulin mai tirziu, s-a cumpdrat pentru orfelinat o intincmare de pdmint gi o vie la o depdrtare de 6 km de brag, unde s-a organizat o colnitate de cdlugirile.

Insemndtatea instituliilor qi intreprinderilor infdptuite de cdtre clerul basarabtsub conducerea arhipdstorilor, a fost remarcatd qi in presie2.

4 .

Paralel cu miqcarea stirnitd in rindurile preofimii, continua munca veche - indrtat5, intre altele, spre imbundtdfirea stirii iconomice a clericilor.

odatd cu izbucnirea revoluliei grija aceasta a devenit qi mai imperioasd, deoarturburdrile generale au adus rnari neinlelegeri intre preoli qi parohienii lor tocmaicauza raporturilor economice' Forma mai potrivitn de intielinere a clerului, in astfelimprejurdri, pdrea a fi un salariu de la stat, ceea ce ar fi puiut inlesni -"rt iut"iu-,rald a rela{iilor ,cu pistorii. Astfel privea chestiunea p..o1irn"u ;i, in acest 5"rrr, ,_up.rimat gi intregul congres eparhial din 1905'3. Aceasla, nsi,'nu eri decit o simpli dolear$i .pentru preolime rimineau, deocamdatd, mijloacere vechi de int..pn.r".

'i"t;" -;;.

mijloace era qi salariurl de la stat, care se achita numai pentru parohiile mai sirace, irincepind de la 1893-Preo{imea cdpdta ajutor pentru starea. ei materiald gi pe alt i cale : marele spr

ce-l avea in comitetul de construcfii, infiintat i 'cd sub'ep. Iacov.in 1906 situalia comitetului s-a'schimbat, chestiunea construcliilor trecind la cor

tetele de cercuri, pe baza hotdririi congresului din acel an .Sarcina de a aduna informaliunile nicesare qi de a pdstra dosarele gi document

construcfiilor din cercuri , congresul a trecut-o pe seama administrafiei fabricii de lurnarl ".

La inceputul acestei perioade s-a terminat qi vechea chestiune privitoare la infiinrea societiJii de ajutor reciproc a clerului. Regulamentul a fost aprobat de cdtre sinabia in 1907, cu toate cd.de fapt a inceput si f-unclionezeincd din 1895, cind a fosttocmit. Fondurile societSlii se alcdtgiau din vdrsdminte ce se incasau dupi normele stali te inci Ia congresul din 1904. in l9l5 societatea dispunea de suma de 30 7g 680 cop.s6.

o altd instilu{ie eparhiald cu scop de ajutorare material5 a clerului a fost casa de i

r,

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 213/286

prumuturi, infiinlatd prin hotdrirea congresului eparhial din 1903, care functiona foarteti.r", -erindu-qi'incasirile gi suma de ajutorare din an in ane8.

Sub arhiep. Vladimir s-a aprobat (1907) de citre sinod gi statutul casei emeritale.pe baza 563 ;l acestui statut, operaliunile casei, la fiecare cinci ani, urma si fie cerce-tate de citre comisiuni speciale spre a se constata daci nu e nevoie, potrivit cu ,cerin-{ele vremii qi ale experienJei, de a modifica sau completa statutul casei. Conform $63 con-gresul .pu.iriul din 1911 a qi infiinfat , in scopul ardtat, o comisiune speciali, urmind ca

ioate considera{iunile ei in ateastd c'hestiune i fie inaintate congresutui din an' urmdtores.Funclionind astfel, casa a ajuns la o stare destul de bun5.in tStS s-a incasat numeiar 41270 r.52 cop. qi in bilete 25 000 r., alcituind un venit

total , cu restul din l9l4,in numerar - 41 720 r.67t f z cop. gi in bilete 670 000 r', chel-tuielile fiind 39 645 r. 22 coP'to".

Tot pentru imbunitdlirea itdrii materiale a clericilor funcliona,qi vechea_-institu-

1ie - epitropia eparhiali. Pentru an. 1916 la epitropie rimdsese in total suma de 73 074 r.bZ.op. , d in-care n efecte ( , ,b i le te) 68 953 r. in an. 1916 s-au ncasat 6103 r.46 cop 'Din suma totaI| (79 178 r.33 cop.) s-au acordat in 1916 ajutoare la 70 persoane npropor l ie de la 3la 60 ruble , in sumd de 4062 r. r0r.^

La inceputul acestei perioade s-a rezolvat, in sfirqit, incd o chestiune privitoare laajutorarea materialS a cleiicilor - aceea a construirii unui sanatoriu la statiunea balneardBudachi din Basarabia. Chestiunea aceasta a fost r idicatd inci din 1901 la congresuleparhial, care a ales gi-o comisiune pentru elaborarea unui proiect amdnunlit. Comisiunea,

ins6, nu se prea grdbea cu executarea insircindrii ei, qi abia mai tirziu, qi nu la Budachi,ci la staliunea bilneari $abolat (Sergheevca-Noud), s-a cumpdrat pentru sanatoriu unlot de pdmint destul de mare, pe care se gdsea 9i o gasi'"'.

Cam in acelaqi timp s-au luaf primele mdsuri pentru infiinlarea qi a unui azil deslinataddpostirii clericilor puqi in dispo-nibilitate ,,zaqtatnii"), precum 9i a vdduvelor-qi or-fanilor din tagma duhovniceasc5. in 1908 s-a aprobat de citre sinod 9i un statut al-,,azi-lului eparhial-din Chiqindu", s-a cumpirat gi un teren potrivit pentru acest-scop, n in-tindere de aproape opi ha., la marginea oragului, s-a gisit qi suma necesarX de 30 000 r' 's-au fdcut qi alte lucrdri pregititoare, urmind ca din 19ll planul sd fie realizat,- ceeace nu s-a indeplinit, deoaiece banii destinafi pentru azil au fost intrebuintali pentru alten e v o i e p a r h i a l e ' " ' .

Tot in aceaste perioadd s-a luat in discufie qi chestiunea privitoare la infiinlarea unerbdnci eparhialerno, nsd ea n-a fost rezolvatd decit mult mai tirziu.

Astfel, dupd cum vedem, in a palra perioadi, cu toate turburdrile ce aveau loc in

eparhie, p..o1i."u igi continua activitatea intensivd pentru imbunitdlirea stdrii ei eco-nomice.5 .

Ca gi mai inainte, la baza tuturor intreprinderilor clerului qi in aceasti perioadd erafabrica de luminiri, cu veniturile ei .

Cu privire la acest agezdmint, ideea ce preocupa -preofimea in ultima perioadd eraconstruirea unei clddiri speciale pentru fabric6. Hotirirea aceasta, dupi cum se qtie, eraveche. La inceput se luasl deciziunea de a se zidi aceastd clddire pe terenul diruit preo-

timii de cetre;endstirea Dobruqa'05. a congresul din 1915 hotirirea luati a fost schim-6ati in sensul ca noua cl[dire sd se ridice lingi palatul episcopal pe terenul cedat preo-

{imii de cdtre arhiepiscopie. Din motive ..on"o-i.", insdi qi ui.tt-plutt a fost aminatr06'Astfel cd fabrica de lumindri, in privinla localului, rdmisese deocamdatd in vechea si -tualieloT.

Cu toate acestea, activitatea ei era, gi acuma, tot atit de spornicd, ca fi mai inainte,dupd cum se poate constata din urmdtoarele date cu privire la venitul ei global :in 1906 437 276 r. 14" + coP.-"- 1907 436 234 r . 48 ' lz - ( ( -

1 9 0 8 4 4 3 1 6 4 r. 7 l - " -

2sl

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 214/286

1909 440 002 r . 07 ' . f+ -"-l 9 l 0 - 5 0 1 9 5 1 r . 5 7 ' f a - ( ( -l 9 l I - - 5 5 0 2 5 3 r. 4 2 ' / ql9l2 - 502 716 r. 04 ' la cop.l 9 l 3 - 6 0 5 t 2 8 r . 8 5 ' / ' q " -l 9 l 4 - 5 9 0 8 9 0 r . 9 2 " l q1 9 1 5 5 9 9 3 3 6 r . 8 4 - " -l 9 l 6 - L 8 1 . 6 8 2 . 3 4 t ,l 9 l 7 - 1 . 3 9 4 4 0 0 r. 2 l - " -

Din venitul ardtat, in cursul ultimei perioade, de la 1906 9i pini la l9liachitat pentru mai multe nevoi eparhiale urmdtoarele sumein 1906 47 923 r.

1907 - 55 070 r.1 9 0 8 5 2 4 4 3 r.l 9 0 s - 6 1 7 5 8 r .l 9 l 0 - 6 9 8 2 7 r .l 9 1 l - 8 9 9 2 2 r .l9l2 - ll4 329 r.l 9 l 3 - 9 7 0 8 3 r .l 9 l 4 - 8 4 2 4 2 r .1 9 1 5 l l 0 7 4 7 r .1 9 1 6 1 6 4 3 9 5 r .l9l7 - 267 720 r.to8

Din datele ardtate se constatd ci fabrica de lumindri avea o situalie siguriplinindu-qi menirea cu mult succes.

Odatd cu veniturile de la fabrica de lumindri sporeau qi , ,cotele de procente"qeHrHbre nsnocrr>>), e se vdrsau din veniturile^bisericilor parohiale, constituinde intrelinere a diferitelor aqezdminte parhiale"''. La inceputul perioadei a patra,le" se calculau pe baza venitului net al bisericilor stabil i t in 1903 in suma to t268 913 r.39t I q cop. din intreaga eparhie. n urma hotdririi congresului din 1907cut o noui distribuire a ,,cotelor de procente", fixindu-se venitul global al tuturoricilor la suma de 353 510 r. 91r/z cop.'rt). Veniturile de la vinzarea lumindrilcrind, s-a gisit posibil i tatea pe la sfirgitul perioadei, sd se modifice din nou distri,,cotelor", ceea ce s-a fdcut la congresul din 1915. Ca bazd s-a luat venitul net aricilor eparhiale pe anii 1912-1914, care a fost fixat in sumi de 462 537 r. 5Sc6zindu-se din ea suma destinatd pentru direcliunea centrald de pe lingd sinod (lr.),-ceea ce alcdtuia aproape 5'/, din toate cotele de procente ale bisericilorrestul in sumd de 439 44i r.53 cop. riminea in folosul eparhieirrr. Astfel sporeaumult resursele destinate pentru scopurile clerului.

C A P I TO L U L I I I

Grija ocirmuirii eparhiale pentru cultura spirituald a poporului.- Reparareastruirea bi se icilor.- S erviciul divin.- P re di ca.- C onv orbirile extrabkeri ce St itivitatea f rd(imii ,,Naqterea lui Hristos'( - fisv. ,,Lumindtorul" .- Procesiuni rligioase.- Predarea religiei in

;coale.-Consiliile Si epitropiile parohiale.- Fri

1 .

Regimul PobiedonosJev se referea la intreg poporul rus, avind scopul sd influindeosebi pdtura de jos. insi migcarea revolulionard din 1905, la care au luat pmasele poporului - indreptatd contra reprezentan{ilor acestui regimr12 qi chiarfduritorilor luirr3 - a dovedit cd mijloacele intrebuinlate pentru indrumarea po 1erau insuficiente qi c5, poate, chiar intreaga politici fa{d de poporul de jos era I

252

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 215/286

urmarea fireasca a acestei mprejuriri in bisericd a fost intensificarea activitdli i pas-

torale indreptatd spre naiu.u."u iSstorililor Ei ciutarea mijloacelor noi pentru.atingerea

vechiului scop. Aceasta a fost preocuparea de cipetenie a stipinir i i eparhiale qi in aceastd

perioadd.'-firr"inl"les ci indemnul cel mai puternic venea de la autoriteille centrale.' Sub pre-

siunea evenimentelo., ri"oauf".r.

in 1905 episcopilor eparhiofl sd, reinnoiascd via{a

;;;;;"i;. I; '^;;;;i";;p snoaur a indicat qi mijloicele rispectiverra'ln opera . . , . . .Ji 'nu ,-un neglijat qi miltoacele vechi de organizare. S-au luat, Ei

acuma, mlsuri p"nttu i.purarea biirlcilor invechite 9i pentru construirea altora noi ' ce

se construiau mai mult cu mijloacele parohienilor, precum 9i din dona{iunile ilantropi-

i ; . . S; eliberau qi condici de mild spre a aduna donaliuni pentru cl;direa bisericilor'

Un alt izvor de tonJ".l pentru acelaqi scop erau veniturile.de pe moqiile mindstirilor

de oeste hotare, din care venituri se achitau uneori sume considerabile pentru construlrea

ilirJ.-i.iioii';.-iu tout. cd in aceasti direclie se ducea o muncd stdruitoare, in multe sate,

indeosebi n cele sarace, erau biserici foaite invechitell6. Pentru a veni in ajutor acestor

sate, congresul eparhiai din 1909, dupd propunerea arhipistorului, a luat hotdrirea sd

formeze un comitet eparhial pentru construirea bisericiior numai in acele sate unde

aceasta nu se putea rui" a".it '.u fondurile adunate de la toate bisericile qi mdnistir i le

ai" SuruiuUia gl Ain donaliuni dobindite din toati Rusia' Comitetul s-a infiinlat in ace-

laqi an, din trei persoane numite de chiriarh'Misurile ,,-,, ureiut" uu uj,-,tut mult la construirea bisericilor, 9i numdrul locaqurilor

noi s-a mdrit in chip considerabil. S-a sporit mult qi sqpa lc.ordatd pentru acest scop'

Din veniturile manasiireqti-t-u u.tritut in l'9 10 pentru cl5direa bisericilor suma de 126 048

rub., iar in 19lf u.""u'6. l+ IZO rub."t. Un eveniment insemnat in eparhie a fost qi

marea reparalie u.ui"aiut"i din Chi$iniu, intreprinsd in 191 1 de citre episcopul Se -

rafim cu prilejul ."nt.rrut.rtrri anex6rii 'Basarabiei-de dtre ruqi, ce urma curind sd se m-

piin.ur.a. Un alt eveniment foarte insemnat a fost zidirea monumentalei case eparhiale'

Nevoia construirii unei asemenea lSdiri se simlea de mult. Eparhia ajunsese. i aibi

mai multe institulii, inra n.uuind o clSdire incipdtoare, aceste_ nstitufii erau sil i te si se

uJdport.ur.; in ti.aiuii incomode - in casa ari.riereascS, n clddirea strimtd a consisto-

rului etc. Ideea ldmurita p.iuitoare la construirea unui local incipitor pen-tru nevoile

eparhiale u tort."pri-uiaf perrtr.t ntiia datd de citre congresul din 1908' Spre a ve'i

i; ;j"ar preolimii, pi""rr. Serafim i-a cedat, in posesiune de veci, firi platd, cu drep-

tur i de arendS, o bucat i de loc din cur tea , ,mi t ropol ie i" , .pe st r. Alexandru cel Bun din

Cniqine.,, mpreuni ; ;"r t unde, pind atunci, ocuiau arhiereii vicari' Pentru construireaclddirii, Serafim a oblinut de la sinod,.u i-p.".ut, capitalul m6n6stirii HArjaucarr8,

care era evaluat ta i,,-a de 159 122 r. Afard de aceasta, o sumd de 40 000 r. s-a luat

fird dobinzi ae fa Afeiiie l^tlt"1ii eparhiale. Cu executarea construc.fiei a fost insircinati

o comisiune a" .ln.i -.-Uri' p.oioiereul Sofronie Cioban, preofiit g.o-lti.. Parfeniev,

Vas. Humi, Teod. Dubnevici, Const. Ursul qi Boris Binefchi. Temelia clddiri i a fost pusa

1,a26 aug. 910, iu. in-riuu de 18 dec. 1911 mdrea{a qi luxoasa cl5dire a casei eparhiale a

fost sfinlitd cu o mare solemnitate, cu participarea multor preoli venili din judele'

casa eparhiald a avut pentru via{a bisericeascd din eparhie mare insemndtate cu

arept cr-,uint a a fost Socotiid ca ' ,un centru care une$te urma ortodox5"' "Un 'centru de

culiurd spirituald insiiuctivd"- a spus Serafim in cuvintarea sa la sfinlirea casei noi,-

.." .r"..ri. in Basarabia, pentru toate stdrile sociale qi pentru toate virstele, din cauza

stir i i putrede a spiritelor din acest timp"'casa eparhiuta ur",rnu din cele mai frumoase pozili i din or' chiqindu, fiil ,:1tuate

in centrul oraqului, uUt"ri de mitropolie' Clidirea ire frei etaje 9i^subsol'.I,n-e1 { inti ir" gar.r. mai multe incdperi destinate pentru privdlii particulare, in al dotlea i$l au se -

diuT unele institu{ii"puinlut",

in etajul al treilia se giieqte gcoala de cintdre{i' Cl6direa

are qi o sal6 foarie incdpdtoare qi luminoasd, unde se jin conferinle, se dau concerte etc'

Astfel aranjatd, casa eparhiald are pentru eparhie.o mare insemndtate qi din punct de

vedere economic, cotrs'tit"i"a un izvor de venituri considerabilelle'

253

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 216/286

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 217/286

kI

lufionare, impotriva concep{iunii socialiste qi a mijloacelor de luptd aduse de revolufio-nari. Orice prefacere politicS-social5,- spunea arhipdstorul - orice lege qi dispozi-fiune nu aduc folos decit atunci, cind sint bazare pe credinti qi pe buna moralitater2d.

Chiriarhii cereau qi preofilor sd predice norodului, atrdgindu-le aten{ia asupra faptuluicd ,,grija zilnici a fiecdrui pdstor trebuie sd fie predicarea bisericeascd, redicarea vieqi cucernicd a cuvintului dumnezeiesc'', care , ,e tot atit de necesari pentru turmi ca gidatoria de a oficia serviciul divin"r27.

Cu acelaqi scop - de a rdspindi lumina intre pistorili - s-au luat mdsuri ca sd sereinfiin{eze convorbirile, dupi oficierea serviciilor divine. De astd dat5, din initiativaarhiplstorului, aceste convorbiri s-au inceput in Chiqiniu, in diferite localuri pentru po-por, iar pentru un public mai select in sala primlriei, cu un anumit program, mai larg,cu participarea profesorilor de religie ai qcoalelor secundare qi primare din orag qi aacelora de la gcoalele duhovnicegti.

Cgnferinlele incepute in 1905 s-au linut in anii urmitori, fiind vizitate de mult no -rod''o. Din an. 1911, cind a fost construitd casa eparhiald, conferintele din Chiqindu selineau nu numai in postul mare, ci qi^in alte zile in cursul anului. La conferinle luaup a r l e g i c h i r i a r h i i S e r a [ i m q i G a v r i i l ' ' " .

3 .

La luminarea poporului a ajutat mult frdfimea ,,Nagterea ui Hristos". in anul 1905drepturile acestei nsti tuli i au fost mdrite, primiridu-se aprobare de la sinod, la interven-{ia fScutd incd de ep. Iacov, de a tipdri cu litere slave dupi modelul cirlilor moldo-veneEti de ritual bisericesc, editate in veacul trecut in or. Chiginiu - citeva cdrli dinSf. Scripturd qi de ritual bisericesc ca, de pildi, E.vanghelia, Psaltirea E. a., cit qi slujbeleseparate ale sfinfllor, toate in l. moldoveneascd"rrr0. e4ile inainte de a fi tipdrite urmausi fie revizuite qi aprobate de cenzura duhovniceascd locald. Ca cenzori au fost numi{iprot. C. Popovicir3r, profesor al seminarului teologic, gi prof. Mihail Ceachir, profesor alqcoalei spirituale de bdieli '32. n 1905, episcopul Vladimir a recomandat ca frdlimea,,Naqterea ui Hristos" sd se ocupe cu redactarea foilor qi a broqurilor in l. rusd qi ce amoldoveneascd, entru popor, spre a-i da cunoqtinle sen5toase i informalii asupra eveni-mentelor actuale. Frdlimea a publicat un numdr de foi in L rusi qi moldoveneascd cusubiecte variatel33.

Tot atunci a inceput a se pregdti qi traducerile in l. romAneascd a cdrlilor de ri tbisericesc. Pe lingd frdlime s-a alcdtuit o comisiune de traducdtori compusi din protoier.Gr. D6nga, Mihail Plimddeal5, Iustin Ignatovici qi Vlad. Baltaga, preolii Macarie Untugi Alexandru Bdlldtescu qi eromon. Gurie. La inceput comisiunea s-a ocupat cu traducereapsalt ir i i , care s-a qi editat in 1905 n 5 000 exemplare. Traducerea n-a fost , de fapt, decito reproducere a psaltirii de la min. Neamlu din 1843, qi a celei tipdrite pe timpul mitr.Gavriil Bdnulescu, cu inlocuirea unor cuvinte ieqite din uz. S-a mai publicat o cirticicdde rugdciuni, slujba qi acatistul Maicii Domnului din Iberia, acatistul Maicii Domnului,b u c u r i a t u t u r o r s c i r b i t i l o r ' ' " .

Cu scopul de a lucra contra propagandei evolu{ionare n mijlocul armatei'qi al mun-citorilor chiar congresul din 1905 gdsise_ ecesar si editeze un organ eparhial propriu,daci nu zilnic, cel pulin sbptdminal'r". Hotdrirea aceasta, insd, n-a fost realizatddecit in 1908 cind, in urma raportului scris de ierom. Guri e, cu aprobarea sinodului ainceput sd apard lunar o revistd moldoveneasc d ub denumirea de ,,Lumindtor^u1", vinddoi directori: protoier. Const. Popovici Ei misionarul eparhial, ierom. Gurier36. O datdcu aceasta, a inceput sd se traduci qi sE se tipdreasci in limba moldoveneascd vielilesfin{ilor. Munca aceasta o indeplinea protoiereUl Iustin lgnatovici, care mai tirziu a tre-cut la monahism, primind numele de Ignatier3t. S-au editat pattu volume mari. insiaceastl operd s-a intrerupt prin moartei inimosului qi neoboiitului pirinte Ignatier38.in 1908, in urma interven{iei episcopului Vladimir, sinodul a aprobat pentru popula}iagdgduzd din sudul Basarabiei, tipdrirea foilor qi a cdrlilor de rit qi in limba ei, cu litere

'$lr

tt

255

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 218/286

ruse$ti . pentru aducerea la indeplinire a acestui ucru s-a organl'zat un comrtet con

din 3ofronie, arhimandritul bisericii grecegti, protoiereii - Spir' Muranevici qi Clti

iopulou, ieromonahul Nicanor qi pre-o1ii eodbr Ciachir gi Const. Statov' in 1908timea a tipdrit prima carte in i. ilavond-gdgduzdt3e.

4 .

Sub arhipdstoria lui Serafim, s-au folosit gi alte mijloace pentru atingerea acel

scop. in 1909, cind a avut loc in or. Cagin din gub. Tveri restabilirea solemni a p

nuiii i biserice;ti a sf. cneaghine Anna din Caqin (m' 1368), episcopul Serafim, care aparte la prd,znuire, a adus din Cagin o icoand a sf. Anna. Aceasta a fost transportat

iio..rlun"u religioasd, cu participarea autoritdlilor q;i a regimentelor q" ::lTicatedrald , nde, doua zi , a lost of ic ia td sf . l i turghie cu mult isolemni tate . In 1910laqi chiriarh a deruit oragului Hotin, m5nistirii ,,Adorrnirea" din Ismail qi mdn-rii Crdqduca coane cu plrticele de sf. moaqte ale sf . Anna din Ca;in, mdn-rilor CurcSuruceni - icoane cu sf. moaqte ale sf. Serafim din Sarov, min-rii Dobruqa - al

Tihon de peste Don (Zadonschi), min-rii Japca-

ale sf . TeoCosie din Cernigov,I

tului figdneqti - ale sf. mare mucenic Pantelimon. Toate aceste coane au fost ala locurile de destinalie cu procesiuni religioase, dupX un itinerar special. n acela,-a up.obat sd se faci, in ziua de 24 iunie, o procesiune eligioasd, cu icoana sf ' I

din iaqin, ddruitd catedralei din Hotin, prin satele din imprejurimile.Hotinul}i Iatunci i-a intervenit pe lingd sinod ca aceasti procesiune sd se facd prin jud' Hotirfiecare an, dupd ,rtt iti.terJr intocmit de preofime. Cererea a fost aprobatS' Proc.religioase e ficurd, primdvara Ei oamna, cu icoana aceleiaqi .sf . din Caqin, a Ismailj"JJfrf Ismail . Tot in 1910 s-a organizat o procesiune religioasd 9i la Cetatea Al b

5 .

O altd mdsuri pentru atingerea aceluiaqi scop era predarea religiei in qcoalpornind de la i{eea cunoscutd a lui Racinschi, ci Ecoala primard trebuie si cr

pundd cerinfelor qi vieli i fdranilor qi sd cultive caractere, paralizind influenfa vit6mdli -.aiut"i, 'serafim veghea cu cea mai rnare luare-aminte la predarea religiei in ;iele primare ale zemstvei, ale ministerului, din ora;, ale diferitelor societS{i' cumcel ,or 'par t iculare . Cu supravegherea cestei opere .au fos l - insi rc inal i

(1909) .a j tde blagocini , pentru .u ." t -u intocmit q i o inst rucl ie specialdra ' . o t cu acela; i i n

r." ."iu

ep.'Serafim qi cu predarea religiei in gcoalele secundare aice. Pentru a ir

ndtdli si tuaiia acesti i i obiect s-a convocat in Chiqindu, 1 .lf.lQ' un congres al directqi al'profesorilor de religie de la l iceele din eparhia CJriqindului "'. La congres au a41 d; persoane '. direcJori ;i directoare de la liceele laice qi profesori -de religiacelor qcoale sub preqe{in1ia ui Serafim. in hotiririle.lui, congresul, intre- aa recunoscut necesar faptul ca elevii din gcoalele aice seiundare sd ia cunoqtinizvoarele credinlei creqtine testamentltl nou, epistolele sf' apostoli 9i evangheliilasemenea s-au luat hotiriri ca rugdciunea de dimineafi si f ie obligatorie pentrugcoala, ca elevii si meargi la bisericd n mod obligatoriu, qi gcoalele care nu au ci

ior proprie sd lini de bisericile parohiale. Afari de aceasta, dupd propunereapre$

telui, o'comisidne speciald a intocmit un proiect de regulament pentru ,,Fr5fimea..sorilor de religie din eparhia Chiqindului", care, f i ind permane414, ar avea grij i

infapt"ir" maibune a misurilor'privitoare la predarei religieira3.

6 .

Influenfa religioasd-morald asupra parohienilor se exercita 9i pe altd cale. Peucazului sinodal din noiemb. 1905 s-au luat mdsuri pentru intocmirea sfaturilor pa

ale, a cdror infiin{are se propusese mai de mult, 9i care insd, deocamdatS, dupd mdrtur

256

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 219/286

=r. vladimir, unctionau umai n unele parohii ' Pentru nlesnirea cestei pere' preo{ilor

r se recomanda a pil;d' ;ffi;"ir* ,rt*t1ot-ain-"parttla Voronej' Din aceste nstitufii

:lceau parte gi,,n., ,*1. a" iz *i..tri-parohieni, dupd putinlS ltiutori de carte qt cu-

:...,sculi rin via1a "."i"figi""r6-morate. P;1;;;iti'ucazuluiamintit, membrii sfatului

: :se icesc,mpreuna u''#?;:ffi;;;'';'i";; ;;;;;;l; parte a'91d"'"1:1 t:'ryg'u'i"i:rsericeqti. n caz de nevoie membrii -ittti 'J-tiututiioi UlttticeEti' recum qi acei din

:oitropiileparohiale, ;r;;; participu_qi1a adundrile astoral.e.n a doua um6tate perl-

-.adei, um".u ;, ,rr[J.-il ii-p.";1,,rd;ile.;; ;tunci,'atribuliile sfaturilor parohiale s-au

ndrit, cuprinzind egenerarea.,vielii u.ottiut" nu t"tmui in latura religioasd-morald' i

> i n cea n a l io n a ld i Po l i t i c i ' ' "pe linga aceste dttoS;iltt ; institulii ce priveau atura religioasa-morald vie{iiparo-

hienilor, n aceasta erioadd, a 9i n"t9" 9tl*.1.9"L' it"t1iJ11u aEezdminte are urmd-

reau satisfac"..u.,"uoil"oi-".orro,,'i." le.p6storililor. qa-au ost. n primul rind' epitro-

piile biserice*i-pu.oniufl,.. "ti""t fii"fi';;;1;'i;tiJuau a II-a' in-1916' din iniliativa

orotoier. vasile Hum6, s-a organizat noul'lfi;;;;i; - p" Iingd catedrala din ChiEiniu'

cu scopul de a veni in ajutorul s;racitor-c,l f-titta'gi."tyiie' N.Jua epitropie' nfiinlatl in

'ederea greutelilor".oho*i."

p.ouo.ut.*i"la"f"i"f mondialras' funclionat $apte

ani sub denumirea de ,,ospdtdria opulard r"t"lta,; l"r in 1923 a fost transformati in

,,asocialia n numele uiiiilrtor".' fbrra.,rifE- t..iu1i"i, in sumi de unul-doud milioane

tei pe an, se compun'Jin-oriuna. qi aonuiiinl"a"^ll pltticulari ei diferite nstitulii 'din

cotizafiietc. n cursul celor..15 ni t.".rrIi ' l l"rpetalii

au luat masa pini la 15 000 00 0

insi. Sufletulacestei nstituliieste protorereul aiile HumX, care s-a consacrat copurilor

tt$oLi:"rtt?tt"li',r.1io.,u., pe bazele vechi, stabilite ncd.din 186'5' Stdpinirea eparhiald'

insd, nu era satisfacu"t'6*Jrr'o.nuniruliu"ift.*J'"."tf* ii1l11lii' plstoiii fiind inldtura{i

de a conduc.. .u to.-qi .tfo.ui"p u persoane e nu aveau nimica a face cu scopurlte ces-

tor aqezdminte. i Serafim nsista u in ftuti"a"pitropiitor

sd stea preotii "indeplinitoriai voin{ei ui Hristos". Cu toate acestea, J"uli"f ' t"re si spunem i' in genere orbind'

aceste nstitulii se nfiinlau cu greu, t". ."igr.r"L epurrriare,-cum i arhiepiscopia min-

;;';;;;; ii."oiroi l,iaatortiea de a le introduce in via{d.

Afarddeepitropii leparohiale, . ,c.usat isfacereanevoiloreconomicealepdstorif i lorseocupa, qi in u..uria";.fi;;Je ;;atirir", '".unoscure

ncd din oer. precedenld'*o'

Afard de u..rr. '?.ili-i ,-;; ltrce ut..i*-"sr. Teodor Tiron" (-ciufli) din ChiEiniu

s-a infiintat o comuniratg pellry zurrg1"i"" paiohienilor sdraci ai acestei biserici sub

denumirea de ,,Obqcina ui Chrtstos" 'Astfel, mijloaceie ntrebuinlate pentru interesele pdstorililor erau foarte variate' cu

roate acesteu,"t"

n,r"-i^ru;irft ;" pi a"p[n, ii pastoriiii $i in.aceastd erioadd continuau

s6 se foloseascd e ;;.ili; i;;;u." d. i;rpii+J ieligioasd, dintre care cel mai important

0""$:o;i";rffi,*TJlltp_1 c1m tim, biqnuia.emuf-11.facdererinaje1ll_1ll:;r i t e m s n d s t i r i d i n R u s i a q i d i n B a s a r a b t a . A c e l a q i l u g r y. c o n t i n u i g i a c u m a c u o s t n g u r adeosebire: nume se observS, d pe la ttt.r"-#";stiri locale se vesc cdlugdri 'care Etiu

sd atragd mai multd'r,r." Ei'te ",l"r.it.'utupialr"di"cioqilor simpli o influenld neobiq-

nuiti. AEa, a man] ;i ;;,i; i".o-. suuu ou'i'.r,ril d:.r anul 1906 s5 citeascd ug5ciuni

oamenilor oseda{i e duhurile t".urut.]qi.J e.i""lft lui,.astfel um credea l' multora

te aiuta. Multd l"-;;;;;la cherasim'Ji 'ctr?r"Jlecdlugdride la ,,via arhiereului"

(la marginea Chiqindului), a ,nastoi"t"l.li""i;;;;"' ift?ii" - t"t dupd "citanii"ra8'Faptele acestea, dffi';;-"t q.-".1ii"."*it*"t"lt ulterioare' -erau foarte '".-nifi-cative, sco{ind u i""lfi -urit" f.a.intdri ce se petreceau n sufletul poporrrluimol-

oouifi"i"r,r,acesta se constat' ci aproape oate misurile intrebuinrate n aceasti perioadi

pentru instruclia #1|}iii;tu" "".rti El t" t.rtttuu. mai mult la nevoile or spirituale'

Scopul acestor masuri i inceput "tuuploupt n.tii JielT:T,otul' dar odati cu intirirea

qi ntroducerea politicii noi, acest scop s-a c'omplicat pdstorii n activitatea or parohiald

17 N. P o P o v s c h l 257

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 220/286

trebuiau sd urmdreasci nu numai educafia religioasd-morald a enoriaqilor, ci gi indmarea lor polit icd.

Care a fost efectul acestor imprejurdri?Atit la congres, cit gi in dispoziliunile stinirii bisericeqti entrale gi locale se vorbeqte mereu de Lreinviere.,, ,,reg'enerare,,,,,noire" a vieli i bisericeqti parohiale. E lucru clar, cd mdsurile cunoscute mai de mul.acest domeniu nu corespundeau cu cerin{ele vremii, nu satisfdceau nici pe pdstori , rpe pdstorif i .Pentru cei dinti i , aceste mdsuri aveau n eie ceva artificial, qi ceieau ;; i"d"necontenit de dinafard, pentru cei din urmd ele erau insuficiente, cii i nu atingeau 1Ci scopul acestor misuri riminea neatins, aceasta ne-o dovedeqte aptul cd deqi rni.yloar6.tare. -e.intrebuinlgu.jn ursul - aproape - a intregului veac, n aceastr p".io'uaasiqi stdpinirea eparhiald mdrturisegte-cd ,in mijlocul p"oporului 3e la 1ar6, n'-ui" pcu credin{a adincS, domneqte un mare interes, din iar-e cauzd, n multe'obiceiuri rgioase se observd pur qi simplu cultul pdgin"Ia{}.Afar; de aceasta, aporturile dintre pofi gi,.parohieni, dupi cum mdrturisesc arhipdstorii ingiqi, au deuenit unor1nut"itsn.preotii nu tdgiduiesc acest apt- Dimpotrivd, ei vorbesc'foarte precis de ,,descompunparohiei qi deciderea autoritdlii pdsto.reqti", ecunosc cd,,preotul s-a depdrtat a" 'puioqi de parohienii si i" , declard cd unii dintre pdstori au divenit niqte simpli funciionral{ii s-au dedat grijii economice. {g,Bospodari, ar ca rezultat pdstorilii, r5iagi tdid crducdtori, rdtdcesc pe toate cdilelsl .

Faptul descris devine gi mai grav, cind ne gindim cd evenimentele din l90l-ln-au creat aceastd nemuJlumire qi neincredere a parohienilor fald de pistori, ci nurla cauzele ei vechi au .addugat motive noi, rezultaie din miqcarea polit icd generald. Itr ivit cu aceasta 9i manifestdrile acestor nemullumiri erau neobiqnuiie. "re ti, p.in u. .manifestdri extraordinare se caracterizeazd anomalii le raporturilor dintre .f". ; i i" .ce e urzeau qi se cult ivau in eparhia Chiginiului zeci d,e ani gi care au atins culmeaperioada a patra. Manifestarea cea mai puternicd, mai semnificativd qi mai elocventifost a$a-zisa ,miqcare de la Balta sau noChentistd". nceputd la mijlocui perioadei - tmai atunci cind din porunca qi cu sprijinul autoritlliloi centralei a pornit o mobiliz:a tuturor puterilor biserice;ti pentru combaterea protivnicilor gi pentiu intdrirea autotrtii clerului, mobilizare condusi de episcopi .miqcarea de'la Balta., u tuuipiop,f i i deosebit de mari, iegind din cadrele bbignuite ale vieli i bisericeqti, i aducind cu ealingd tendin{ele distrugdtoare cu privire la vechiul regim bisericesc, i ndzuin}e spre cr(rea unui nou regim,

-in-privinla aciasta inochentismul se apropia de alte miqciri antiortodoxe qi ca ateva f i infd{igat mai departe. Pentru momenf este ndeajuns sd subliniem faptul ci in ult irperioadd raporturile dintre -cl-er i turmi au ajuns ati t de anormale, ncit au .apltut fortunor dezbiniri adinci' Astfel, la nemullumiiile ce existau. n eparhia Ctriqindului inrpreofi 9i arhipdstori, intre diferite curente dintre plstori, s-au addugat qi nemullumviolen.te-.intre reoli gi.pdstorili, completind tabloul

^descompuneriila Jare'aiunses.'ui

eparhiald din Basarabia in ultima perioadd.

NOTE EXPLICATIVE

. - r , 'Dacd.judecdm dupd exter ior"- scr ia in 1906 un profesor al Academiei din Moscova - , ,credinla o1doxS-qi evlavia poporului la noi in Rusia se afli in stare de inflorire. pretutindenise nalli gi din"nou ."'.tja,temple mdreJe in interiorul lor strXlu-ceqte urul qi frumusetea artistica ; suni clopotele ; norodul se ngrimldrte la sl-ujbele dumnezeieqti solemne; in capele gi ia locurile'.sfinte - mullime Je'credincioqi 9i rnurt" ui";i ,de luminiri nestinse qi de candele'.' Toate acestea sint lucruri frumoase... Cine, insi, nu gtie d'in biserica noaspravoslavnicd, cu toate ci ea pare a fi in stare de inflorire, a scizut puterea inieriofrd i" ,.ii. rpi.ii""ri

Atitudinea aga-zisei pdturi c_ulte afd de biserici nu e tocmai prietenoasE... $i din pdtura de jos oameni sincreligioqi-:e leapidd de credinia strimoqeascS, pirdsesc scumpa lor bisericd' gi tiec la sataiism,i.- ,;p,,Vr." , 1906, X, p. 594-595.

^'

To, a tunci un reprezentant al biser ic i i of ic ia le din Rusia scr ia urmitoarele : , ,Birocrat ismul ntrodusocirmuirea biser ic i i de cdtre funcl ionar i i . ta ic i , leagd pe episcopi l i pe preot i la f iecare pas gi cade ca o povagrea asupra vielii nenorocite_a preofimii. Episcopii iint iclavii funclionarilor laici din centrala ocirmu'ire tser iceascd.. . reot i i la r indul lor s int sc lavi l ips i l i -de dreprur i a i episcopi lor. , . iUaem, XI, p .62g) , ,Episcop

258

lr11:rl

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 221/286

- : n t -- r '

m - : n- . r c l

arhiepiscopii gi mitropolilii"- citim in alt loc - ,,care sinf aproape transformali in subalternii personali aioberprocurorului, poartd deja numai numele qi umbra sanului ibr, pierzind tot fondul acestuia; ficind nu voialui Chris tos , ] .1 9T^4"1 9i devin t rdddtor i de la pr imul pas al s lu jbei lor" etc .- , ,Eoz. 8 . . , , '1907,I , p . 189.' '

, ,Eoz. 8 ." 1907, IV, p. 804-816.a Astfe l erau numite epi t ropi i le parohia le chiar in Regulamentul lor.-2 . g g.

.5 Aceeaqi soartd, in reilitatg aveau chiar gi fondurile

-epitropiilorparohiale, cu toate ci dupd S38 di n

instruclia lor o parte din venituri putea fi intrebuinlatd pentiu binefaceie obgteaicd. La intervenlia ,.""11rtu.idin Moscova ca toate chestiunile de binefacere qi ocrotire sd fie trecute pe seama parohiilor ortodoxe, sinodula dat rdspuns ci ,,fiecare resort este obligat sd ia asupra lui numai ajutorarea persoanelor ce-i aparlin,,-(Ileprc. Bed.' 1891, nr. 1)' B. H. IIpuxnoncrcuil, <K oonpocy o6 yuactuu odulecroa 6 1etax 4eprc6u, rropu*u-xauo.nuqecrcuil o4epK>, in revista <,Crpauuuxt> , 1902, I, II.

" Ibidem. l l . P. 268- 274.' In Rusia existi ,,biserica oficiald, greaci de origini gi nemlegte organizard de citre petru cei Mare.

Lipsit5-de orice principiu determinat pi de orice independenli practici, u."it ,,*inirt". al afacerilor spiritualede confesiune ortodoxi", reproduce numai clericalismul impeiial byzantin, temperat prin simplitatea qi lipsa{e grijn ale rasei noastre qi prin birocratismui nemiesc al idministraliei noastri".- vhai^ii Solovie'v, ,.IttR u s s i e t l ' E g l i s e U n i v e r s e l l e " . Pa r i s , 1 8 8 9 , p . 2 4 ; v. ; i , , B e c r. E a p . , , , 1 9 1 5 ,X I , p . 1 7 5 _ 1 7 6 .' , ,Boe. 8 ." . 1907. XI. o . 608-622.u

. , .( ) rq . o6epnp." e. an' .

t905- t907 p. 29 .' ." .Xpucr. 1r." , 1906, XI, p. 62 8" I n a c e s t s e n s s - a i n t o c m i t u n p r o i e c t d e c d t r e o b e r p r o c u r o r u l s i n o d a l , , 8 o 2 . 8 . , , , 1 9 0 7 , i t 1 , p . 3 g 6 - 4 0 7 ) .

Acelagi punct de vedere era suslinut de profesorii academiilor spirituale ;i de alli reprezentanli ai bisericiiof ic ia le (V. npoQ. B. H. Muru4au. , , t -ocy0apcrao u 4eprcoau,, n , ,Eoz. '8 . , , , lgb6,V, p. 155- 174; npor.@. 14.. uxoacrcufi ,o npeo6pa3o6aHuu pyccrcoii npaaoc,taauofi.

4epxou" in ,,Xpucr.rtr.,,,

lrlo6, xt, p.62i-6+s;V. si rev. ,,Crpauuurc,", 1905, IV, p. 635-64 I) - S-a vorbit cu drept cuvint de marea deosebiie intre prob-lema biser iceascd n ,,epoca mari lor reforme", sub Alexandru I I qi acia din 1905;pe vremea lui Alexandru II,,biserica riminea la o parte de mi;carea obgteasc5... Atunci reformele n-au atins relaliile intre biserica de stat.Acuma regimul birocratic se dirima de sus pinl jos, gi biserica, prin aceasta tocmai, iese de sub tutela brro-cralief'.-KH._ Enr' Tpy6eqxofi ,,lepxonr n coBpeMeHHoe 6n{ecrserrHoe 4nrlxeuue", ,,Ilpaco,, 1905, XVp. I 170- I 17 .

l l *St t , u .V-u. ? . ,avut ca preqedinte pe basarabeanul Arsenie (Stadni lchi) , episcop al pscovului ."' Mdsura sinodalS urmd,rea, precum vedem, o mare-schimbare in organizarea vielii pirohiale, insi, dupi

cum mirturisegte insuqi oberprocurorul sinodului, a fost intimpinatd de mulli preoli qi chiar episcopi cu'muitirezervd, aqa incit a fost aplicati in foarte puline eparhii.- ,,orq. o6epnp..;, t9o5-tcoz )., p.' t t2 .

" Prin hot i r i rea nr. 488, din 25 ian .- 6 febr. 1906, s inodul a dat indrumir i specia le pentru intocmirearaporturilor intre consiliile bis.-parohiale, epitropiile parohiale, frilimile qi alte apeldminte de acelagi fel -pe de o parte, qi qcoalele bisericeqti pe de altd parte.- Ibidem, p. 304.' " Ibidem, p.25-28.- in pr ivinla importanle i aceste i egi uni i o socoteau ot a t i t de insemnatd penrrumulle mil ioane de cet i leni ru; i , cum a fost pentru Jirani i qerbi marele act d in 19 febr. 1861.- Becr. Eep.,1904, p. 433, 436*437.

"' , ,Orr. o6epnp." , 1905 1907 2 . , p. 234-245.' ' $ 42: , ,Profesorul de re l ig ie (e l e qi directorul de studi i - , , inspector de c lase") se a lege de c i t re con-

s i l iu l qcoale i qi es te nt i r i t de s inod, pe temeiul recomandir i i arhiereului eparhia l" .- $ 7: , .Arhiereul epar-hiot , ca qef pr incipal al qcoale i . . . ace numir i le in servic iu ale tu turor s lujbagi lor n gcoal i , afar i de directoareqi de .profesorul de re l ig ie" .- -Orq. o6epnp." , 1905-1907 2., p. 252.' . ' .

, ,En. 8e0." , 1907, I I , p. 7-11.'' Se a$tepta dizolvarea Dumei a doua qi alegerile pentru a treia.'" -En. Be}; ' , 1907, I , p. I 3.'' Ib idem. 1907. XXIV. o. 157-160.22 ,,Becr. Eap." , 1908, 11, .803-808.- Hotdr irea a fost luat i cu pri le ju l unor proiecte de legi pregdt i te

de Duma imperia l i ; i care aveau de scop punerea in pract icd a to leranle i re l ig ioase .- . ." In 1,920 s-a {inu1 un al t congres de misionari la Cazan. Potrivit cu timpul hotiririle erau de acelagifel. Intre altele, cu privire Ia ,,spiritul anticre$tinesc, indirjit qi turbulent, in viila societilii contemporane,;,de care spirit sint socotili ,,vinovafi nu numai unii scriitori, ci ,,qi unii birba{i de stat", congresul a luat hotd-rirea si intervinl ca pe lingd sinod si se nfiinteze un comitet special pentru control ,,asupra presei intregi bise-r iceqt i q i a cele i la ice" .- , ,Becr. Eap; ' , 1910, VIII , p. 395-397.

" , ' , ,Becr. Eap." , 1910, IX, p. 370 37 ; XI, p. 357-358; XII , p. 360-361.' ^ lTpyzaauu. , ,Pacx. u 6np." V. in , ,Becru. Ecp." , 1909, XI, p. 180-183.

. -_ " ' Mai multe proiecte de fe lul acesta au fost pre lucrate in , ,ses iunea stor ic i" a s inodului din 1911, su binflup.nla oberprocurorului V. C. Sabler, devotat adept al lui pobiedonos{ev.

.'' Ci Rasputin avea influen{i asupra sinodului qi cd chiar reprezentantii acestuia l vizitau personal pentru

a-qi limuri nizuinJele lui in chestiuni de ocirmuire bisericeasci superioari, aceasta n-o tigdduiau nici chiardemnitarii sinodali, care nu pot fi, in aceasti privinli, binulii deloi de pdrtinire.- V., de pitdA, )(eeaxoa, I,p. 2 j4 . 239.

28 ,,Mitropolitului Pitirim (de Petersburg) ii ziceau in fali ,,rasputinist"... vorbeau de simpatia lui fali de"bdtrinul" (<<crapeq> Rasputin), aretau prietenia lui cu dinsul... Se zicea cd chiar gi numirea sa inaltj mi-tropolitul a primit-o numai mullumitd lui Rasputin... Noul oberprocuror N. P. Raev.-. era devotat mitroooli-

ltndc:I n- . . 1

- i l c

ill&::J:e

u.-::i:1

m f , i l

;E]]lilI1 ,

T

259

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 222/286

tului, fiind, insd, om moale $i sfios, el nu era in stare deloc... si schimbe atmosfera ce domnea in si rCauza principalS a opoziliei sinodului fa15 de N. P. Raev qi de mine era aceea ci amindoi eram prietrmitropolitului Pitirim... Cea mai mici incercare a lui Raev de a lua parte la rezolvarea oricirei chestiurtimpina cea mai aprigi opozilie din partea ierarhilor, in primul rind din partea lui Arsenie, arhiepde Novgorod, gi a lui Serghie, arhiepiscop de Finlanda... Chestiunile, vorbind la dreptul, se rezolvau dearhiepiscopul Arsenie de Novgorod qi protopresbiterul $avelschi"...Ceilalli arhierei ,,de obicei tdceau"... -X(eeaxoa, <BocnoiluuaHun.. l , I, p. 185-188; l ,89- i '91 .2e Seraf im, ep. a l Chiginiului , ducea o polemicd aprigh cu Seraf im al Podol ie i .-V., ,I lerep6yp,Be}ouocru", 1910, VIII , p .438-442. V. 9i , ,Mi;c . d . Bal ta" , p .264-267.

" Serafim, episcop al Chiqi niului, il invinuia de trddare pe $var1, ministrul instr. pub., atunciDuma imperiald a reftzat creditul d,e 232 000 rub. pentru sporirea salariului profesorilor din qcoalele drniceqt i .- , ,Becr. Eap." I9l0 ,VIII , p. 438-442.

'' Episcopul Antoniu, vicarul mitropoliei din Petersburg, a fost trimis la mdndstire, pentru faptul drrostit cuvintdri de pe amvon, in spiritul manifestului din oct. 1905. Porfirie, episcop al Podoliei, a fost derpentru cA in t impul unei viz i te canonicq a vorbi t cu pdstor i l i i ucra ineni n l imba lor (c i tez dupd,. , l lerep6rcue Bedonocru", 1910, nr. 144; , ,Becr. Eap." 1910, VIII , p .438-442) . Cunoscutul propovidui tor q i sctalentat protoiereul Grig. Petrov a fost caterisit, pe cind arhim. Iliodor, care nu recunostea autoritateadului, a fost numit misionar eparhial la Jarilin.

3 . ' , ,Boz. 8 ." , 1917, IV-V, p. 128.'" Rev. ,,Xpucruaucrcaa Mwcna", 1917, III-IV, p. 187.'ln v. mai sus p. 237.'" Episcopul Vladimir(Sinic icovschi) ,p ind la ci lugir ie-Fi lare t , s -a nescut in gub. Tavridei in I

studiile gi le-a fdcut in seminarul din Cherson, a fost preot parohial, iar apoi rdminind viduv, a fost numit

onar in misiunea din Altai, unde a muncit mult printre chirghizi-musulmani, pentru care, sub ingrijires-au tradus in limba chirghizilor convertili la cregtinism multe cdrli din Sf. Scripturi, rugdciuni q. a. Ig ir indu-se , Vladimir a fost numit in 1891 episcop-vicar n eparhia din Tomsc, t recind in 1893 ca epeparhiot in eparhia din Vladicaucaz, de unde in 1904 a fost transferat in eparhia Chigindului. Peste patnin 1908, a fost numit in scaunul arhiepiscopal de la Don gi Novocercasc. Demisionind, in 1914, din sarhipistoreasci din cauzd de boald, pr. Vladimir a condus timp de trei ani mdnXstirea stavropighiali dinc o v a , i a r i n 1 9 1 ? a i n c e t a t d i n v i a 1 d . - ( , , R e v. So c . I s t . - A r h . B i s . " , X V I I I , p . 1 2 0 - 2 4 1 ) . F i r e b l i n d i ; i u npr. Vladimir, ca fost misionar, qtia si priceapd nevoile sufleteqti ale t urmei sale, stiruind cu toati b univsd le^-satisfacd. Aga a fost el pretutindeni; aceeagi atifudine a avut-o gi fald de pistorilii basarabeni.

]l "nn. Bed; ' , 1905, I , p. I .' . ' ^ , ,Tpydut . . ; ' , XVIII , p. 187.'" Ibidem, p. 156.' o V. mai ius o . l0 l .o" Jurn. 30n' ,,Tpylar.. , XVIII, p. 187-188.- Ideile preolimii, expuse aici, nu erau originale qi ele au fost

din programul rispindit pe atunci in cercurile bisericepti din Rusia - fiind propagate prin ziare gi revisnumai laice, ci qi bisericeqti.

n' Jurn. 12$i

24 .tt Jurn. 30.aa , , Tpydtt . . ." , XVIII , p. 163-164.o ' ' Ib idem, p. 158-159.'n Aga, in 1906, pe un jurnal al congresului, Vladimir a scris urmitoarele: ,,La congresele protop(

probabil ci nu s-au discutat inceputurile qi regulile adundrilor pastorale. Aceasta se poate vedea din faptde la nici un cerc protopopesc nu s-a prezentat la congresul eparhial. Asupra acestui lucru atrag atenJirinlilor deputali ai congresului eparhial".

-' ,,Tpy)ar...", XVIII, p. 165.- N6 dati, cind congresul preotimii din 1903 a hotdrit se sporeasceprotopopilor, fdrd ca aceastd chestiune si fie in prealabil discutati la adunirile cercurilor, preasf. Vladinrezolqfia sa a declarat ilegald aceasti hotdrire.- ,,Tpy0r,t...", XVIII, p. 155.no Ibidem.

'e Biografia lui Serafim v. la sfirqitul perioadei."" Episcopul Gavriil, pind la cilugdrie - Grigore Cepur, a fost fiu de pirinli laici; s-a niscut in 1

studiile qi le-a ficut la liceul din Cherson qi in Academia din Chiev. Dupi absolvirea Academiei, timp desprezece ani a ficut slujbd in diferite seminarii teologi ce din Rusia, in calitate de profesor, apoi rector. ina fost numit in scaunul de episcop-vicar ,,al Ismailului", iar in 191 1 a trecut ca intii vicar al eparhiei Chiqinicu t i t lu l de episcop ,,a l Achermanului" , unde a pis tor i t p ini la 1918 ( , ,Tpy0tt . . ." , IX, p. 294-300prezent, dupi ultimele $tiri, pr. Gavriil se afl6 in Serbia.

"' Hirofonia arhimandritului Gavriil in sanul de episcop s-a ficut la Moscova la l' 7 ian. 1910. La soletate q luat parte $i Serafim, episcopul Chiqiniului.

" ,,T pydtr..." , V II, p. 50.- Ep. Gavriil n-a stat in Ismail decit doi arri, fiind inlocui t in l9l I at ep. Zi rNdscut in 1875, ep. Zinovie, pind la cilugirie - Nicolae Drozdov, qi-a ficut studiile in seminarul din Costqi Academia din Petersburg. Dupd gapte ani de serviciu in invdlimintul spiritual, Zinovie.a fost numit in .episc .op-vicar a Ismail , de unde, n ian. 1913, a fost t ransfera t n eparhia Tveri ca ep.-vicar a l .Cozlovul to' In urma acestei dispozitiuni trei blagocini au demisionat, fiind transferali in alte parohii, iar ceilalrlmas la locurile lor,

sa Ep. Nicodim, pini la ci lugdrie- Nicolae Crotcov, s-a ndscut in 1868. Dupd absolvirea semin

260

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 223/286

' : o d . . .- : - : : r i a i

' - - : i n -- : : SC O p

: : : a t r e

din Costroma, a fost fase ani preot, apoi, riminind viduv, a intrat in 1896 in academia din Chiev. Isprivindu-qiacolo studiile, a fost timp de qapte ani profesor qi rector in seminariile teol. din Ardon (la Caucaz) qi din Pscov,iar in 190? a fost numit episcop-vicar, ,a l Achermanului" in eparhia Chiqindului , de unde a t recut in 19l1inmitropol ia Chievului , in scaunul de episcop-vicar , ,a l Cighir inului" ( , ,Ipydur. . ." , I I , p. 408-421 ; IX, p.30 I-306). in decembrie 1930 a incetat din via1d. Inzestrat cu insuqiri adevirat cre$tine$ti, ep. Nicodim pro-

ceda in raporturile cu subalternii cu mult tact gi ingiduinJS, qtiind si impace variate pdreri Ei nizuinli. Mul-Jumiti acestor calitili, s-a bucurat de multi dragoste gi respect din partea turmei basarabene.s5

-Tpydat . . ." , VIII , p .44-47." Ibidem. o. 43-44.tt ,,nducind rugiciuni lui Dumnezeu, nidijduiesc cu ajutorul Lui, si mi orientez in materialul pe care

mi-l va provoca consistorul gi voi proceda dupi adinca mea convingere"- aceasta a declarat Serafim consisto-rului_ qi preolimii, chiar la inceputul arhipdstoriei lui in Basarabia.- Ibidem, p. 37-41.

')"."Tpy)ut...",

VIII, p. 51-55."- ' Ib idem. p. 55 57."' Ibidem. D. 58-60.nt , ,Tpy0t t .- . ." , VIII , p. 78-79.t j 'V. de pi td i , , jurnale le" congresului din 1911. Unele hot i r i r i au fost aprobate de c i t re chir iarh , ,cu

schimbiri" (jurn. nr. 20, 27. 29) , altele au fost respinse n intregime (jurn. nr. 21, 25) sau in parte (jurn. nr .36) . in tr-o rezolul ie arhiepiscopul scr ie : , ,Poruncesc sd se e l ibereze" . . . , , ,sd se faci oarecare reducere inchel tu ie l i" . . . ( jurn . nr.38) . , ,S-ar cuveni"-scr ie el in a l td rezolul ie- , ,ca at i t adminis t rafa fabr ic i i delumindri, cit gi congresul preolimii sd priveascl cu mai multd atenlie indicaliile mele"...- Congr. din 1910,jurn . 35 $. m. a .

o' Arhiep. Platon, pini la cdlugdrie - Porfirie Rojdestvenschi, s-a ndscut in 1866 in gub. Cursc. Dupbabsolvirea seminarului din Cursc, a fost preot patru ani, gi apoi, rdminind vdduv, a intrat in Academiadin Chiev, unde s-a cdlugdrit, fiind inci student, iar dupi absolvire, a fost profesor, inspector qirector. in 1907 a fost numit arhiepiscop al Americii de Nord qi al Aleutului, de unde, in 1914, a fost transferatin eparhia Chiqindului . Aici n-a s ta t deci t un an gi umita te qi n 1915 a fost numit exarh a l Gruzie i , iar in 1917a trecut la Odessa orag ridicat pe atunci la rangul de mitropolie. Din cauza revolutiei a fost nevoitsi p lece din nou in America , unde se af ld Ei in prezent .- , ,5c . inform." , p. I 58.

ba Arhiep. Anastasie, in mir.- Alexandru Gribanovschi, s-a n;scut in 1873, in eparhia Tambovului ;studiile qi le-a ficut in Academia din Moscova. Cdlugdrindu-se dupl absolvirea Academiei, timp de opt ania f icut s lu jba n Academia din Moscova gi a seminarul Vithanie i (din Moscova) , iar in 1906 a fost numit epis-cop-vicar, ,a l Serpuhovului" in mitropol ia Moscovei , t recind apoi , in 1914, in scaunul episcopal din Holm.in 1915 a fost numit in scaunul eparhie i Chiqindutui , unde a arhipdstor i t p ini la 1918. n prezent arhiep. Anas-tas ie se af ld la lerusal im.- , ,Sc . inf orm." , p. 59-121.

nt Aga a fost , la congresele parhia le din 1914-191.5 , chest iunea id ic ir i i unor clddir i noi pentru fabr icade lumindri , pentru t ipograf ia eparhia l i , pentru un hote l dest inat preol i lor.- , ,5c . inform; ' , p .25.

uo ,,Putem spune inci multe privitor la chestiunea aceasta" (despre scutirea frllimii ,,Naqt. lui Chr." deplata arendei) - scria intr-o rezoluJie Platon,- insi nu mi priveqte pe mine s-o descurc eu, cind congresul estede fa{d. Eu numai voi adIuga". . , , ,Procesul acesta verbal nu se aprobi" - scr ia Pla ton in a l td rezolul ie

,,deoarece cuprinde in el - sX nu fie cu supirare congresului - numai vorbe ce pot sd aducd foarte putin fo -los pentru lucru". ( , ,Sc . nf orm." , p. 23 24) . ' fo t a t i t de precaut q i bl ind proceda qi Anastas ie : , ,Nedorind sidojenesc pe nimeni" - a spus Anastasie la congresul din 1916,- ,,eu, totuqi, trebuie sd vd spun ci vina aces-tu i eveniment ( inochent ismul) e in s ldbic iuni le noastre" .- Ibidem, p. 68 .

67 Reprezentanlii preolimii socot greqiti, in fond, hotirirea sinodului din 1909, deoarece prin ea congre-sele eparhiale au fost scoase din ,,cadrele" lor firegti in care au fost puse la inceput, iar la muncd aldturi depreoli instruili, au fost chemali deputalii ldrani, ne.gtiutori de carte, care nu erau in stare si dea un ajutor efi-cace: ,,cind se discutau chestiuni care cereau o atenlie serioasd pentru rezolvarea lor, majoritatea acestordeputali sfordiau literalmente pe scaune"... ,,sau erau gate sA voteze orice, numai dacd li se promitea cheltuieli dedrum, deplasiri gi diurne,'ori scutire de corvoade"... (Prot. A. Baltaga. ,,Amintiri",- Cfr. Congr. din 1909,j .2 .) . BineinJeles i judecind astfe l , reprezentanl i i c lerului nu se refer i deci t la momentul de fa{d, ui t ind cudesdvirqire de fondul problemei, precum qi de acele condiliuni istorice, care au creat o asemenea anomalie.

' .1 .Tpy)ur. . ." , VIII , p. 38-39." ' ' , , 5 c . n f o r m . " , p . 2 1 ."' Multe chestiuni, pe baza cercetlrilor fhcute de blagocini, erau rezolvate personal de citre chiriarh,

fdr i consis tor. S-au in tocmit gi regul i specia le pentru persoanele subal terne consis torului .- , ,Tpydat , . ." ,V I I I , - . p . 4 2 .

" Pr. Nicol ae Stoicov s-a ndscut n 1874, n sat . Culevcea, ud. Ceta tea Atbd; s tudi i a f icut in seminaruldin Chiginiu . De la 1898, imp de 15 ani , a fost preot rural , iar in 1913 a fost numit profesor de rel ig ie a l i -ceul de bi ie l i d in or. Armavira (Caucaz) . in iul ie 1924 s-a in tors in Basarabia , i ind numit preot in com. Tuzla ,jud. Ceta tea Albi . ln anul 1905-1910 pdr. Stoicov a dasf iqurat o mare act iv i ta te , publ ic ind o mull ime dearticole qi studii in diferite reviste gi ziare. Lucrdrile lui mai de seamd : I ) ,,Preolimea parotrialS ortodoxi di nBasarabia" , 9l l .2) , ,Starea el ig ioasS-moral i a coloni i lor bulgare din Basarabia de la inf i inJarea or pini inprezent" , 1910; 3) Seminarul teologic din Chiqiniu in cursul ce lor 100 ani de exis tenla u i , dupd amint i r i lee levi lor u i" , 1913;4) , ,Drepta tea din cer qi drepta tea de pe pimint" in operele u i I. A. Gonciarov;5) , ,Preo-f imea-in operele u i A. P. Cehov";6) , ,Operele i terare ca mater ia l pentru predarea re l ig ie i in l icee" $.m.a .

" Pr. Teodor Bogos s-a ndscut in 1876, studiile qi le-a ficut in seminarul din Chigindu. Din an. 1897 a

: - < u e

. : i n d

, l i i l l l : : 3 f i, i _ i - : - : u t I

.,rlittl r' 1 76' -

Ku.

a r t o r t : 1 0 -

i l i l l r J t . : ' l I a

r r r - i a

j - : : i o p' r u - l n l ,; i i : - t D a

. " \ 1 . r s -

l i - - :

u - : : -' r . 9

26r

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 224/286

fost preot in com.

lrsl''u*-ilffi#il.#iffi;*li*fli''o'i"'i"ilKi:

**q;,#:ffiffi,liil'"-r*?i:,i;?#i,. , : ,*in{Jfi",,i:,:,ffipu,k,;"Triltu?ri*::an""1r,?# ,:],'^:irr:r*i;li*ifi{;y#::i,: "

:a Jexemp,u,, pemareil:::x'in':;1t**r1*l**rr*_*?,r+r,*rr:: ,o,i$ffi h: "',1,*;,ry:,,,,;'x.**d;il;i *;"'"u' e ub'Iica,nziare,e

l*frI:ffi*uli'*f::trlittll,*'ru{nir}ril:li{'t.'".ft1ffi',ffi#iaxi3;rT* *:rs'"''::l;';r,u...rn,r.liulr"r*l'' r'{rjitrt"li'illl**,jx*ll.ifliilx"",Hi:,:ffh,:,ffTff;:Jif'Tilt ;i{i,Titrivi,fl#i**#$i+}*rfi#,,i.ifid;TJr,r"...i;"il*liusq,i,i1ffi:fi:{: :,|ffii:e;,iis::, :ff,,.,,,,"iiilii?;*ri'T;'ii'"',f;f::nltnl,::,1;::.:,b,".,:"T,

0,.,,.,.1,",11:l;"Si,.;J

ifil;tfg5flg,ffifi$ffi#nbffi*Hsur,,.;lJn,?i'l,ijlu'.;#,:'l.-* :;j i acesrom.3:iry;4iid,t;;q:l+d,'rffi#i,,:';T,.Ir$i.'l#llT*;lffii,:t,ry#;*i'.riili#.;i::,t:':: ,Tx:,ti.ii,tiuu.. nl,Iilui#,,;{"-Il'i:jffir::H;,i#fir#riii'#:T'."tTfl;;;{id[l,firilrijrra;fxl;'.;;f:;';ttT::*i:;i,TTl'i:5HH,n"l:t';;i"3,llEi ,it,ii,,^iiuii"il, :;;;,i" '; i,k';.'i'- f;';"'xv , p r7 rz .'"'oi:iir,3l::;refiil:#rx;iii::f*i:,{:,;i^r:i:

262

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 225/286

frL"' : \ ' ie(i i"

1916 I, Anexa: ,,Orrret o npuxo)e, pacxo}e u ocrarKe cy)vMbt no ccyduoit xacce dyxoeeucraa Kuuuneacxoict lapxu.u ta 19I5 zod", p. 78-82.

t" ' , ,8n . kA." ,1916, XXXI, Anexa: Conu1. K. I laprpeutee . , , lTo aonpocy o6 Enapxuu"t tuon 6auxe udpyeux uyxr)ax dyxoeencrau KuLuuneecxou enapxuu", p. Il-12.

1"" Ihidem, I, Anexa: ,,Oruer o npuxode o ocralKe cyMM no euepuraannoii rcacce Oyxoaeucroa Kuuu-neocrcoii enepxuu sa I9l5 2o0", p. 5-46.' t Arh. . ,Epi t rop. Eparh", bos . I5 / 1917.

" ' ' Ib idem. D. I6l ." t t , ,Er. 8e0." , 1916, XXXI, Anexa c i t . , p .67."' ' , V. mai sus p. 177.""' Pe str. Sf. Haralampie, unde se gdsqte astizi tipografia eparhiald.""t ,,Eft. Bed." ; Ibidem, p. 100-10 1.- Aceea;i soart5 a avut qi chestiunea hotelului pentru preoli." ' t Din momentul trecerii pe seama preofimii, fabrica de luminiri se gdsea cu arendd tot timpul, in lo-

caqul casei arhiereqti.- V. mai sus p. 174."' ' .,Fabricu de lumindri", p. 20 .t" ' V. mai sus o . 178- t79- .t t " C o rg r. d i n " 1 9 0 8 , j . 4 4 .t t ' C o n g r. d i n 1 9 1 5 , . 15 .r i3 S-au consta ta t multe qi mari neinle leger i qi c iocnir i in tre pS3tor i ; i p is tor i l i in Rusia , chiar qi in

Basarabia .r r ' r in pr imele zi le dupi promulgarea manifes tului din 17 oct . 190.5 mull imea rezvre ,j t | , manifes t ind in

capitala Rusiei, s-a oprit in fala locuinlei l ui Pobiedonos {ev, proferind strigdte de uri la adresa lui". ,,LIcrcs-puuecrcuu Becruux", 1907, IV, p. 248.

"l ,Tpydo,. . ." , XVIII , p. 185 186.

"" ASa, n 190.5 din veniturile minlstireqti s-a achitat pentru ministireS Cdpriana 65 000 r., pentru mdn.Noul-Neam1 29 960 r. , in 1906-18 183 r. , pentru zidirea unei biser ic i de-pia trd n sa t . Tr ifXuf, jud. Soroca,8 500 r. pentru biserica din indiritnici, jud. Orhei, qi se ntervenise pentru plata a incd 20 000 r..pentru zidireabiser ic i lor din sa t . Rddeni qi Vasi l icovo, jud. Soroca.- , ,Tpydw..i ' , XVIII , p. 177.r16 ,, in tr-o parohie" scr ia in l911 arhipis torul Basara 'b ie i , ,era greu sd deosebeqt i iser ica de lemn,f ic ,u t i_din scinduri goale , de casele s imple din jurul e i" .- , ,Tpydw.. ." , VIII , p. I0l .

"' , ,Tpy)t t . . ." , VIII , p. 107 108.t t ' Ucat s inodal d in 29 apr. 1910, nr. 5906; v. , ,Tpydtr. . ' , VIII , p. 230-231." ' , . T p y | u . . . " . V I I t , 2 8 8 2 8 9 .' ' ' , ' Parohia Sar iar i , jud. Cet . Albd; paroh. Pduleqt i , ud. Orhei .' ' Ric iula . Virz ires t i .t , ' . t , ,Tpyr)ar. . ." , v t i t , p. t89-- t90.'" Ibidem. o . 163.t'n Ibidem, VIII, p. 142 144.tt5 lbidem, XVIII, p. 202-203."" Ibidem, p. 157-203.t y I b i d e m , ' r ) . g 9 _ 1 9 0 .t )8 lbidem, XVIII , p. 204-205; 208.t" , ,Tpydut . . ." , VIII , p. 184- 185.' ' " ' Ucaz. s inod. nr. 1126 t l in 25 apr. 1905, ca l imurire l a ucaz. d in febr. , ,Tpydu.. ." , XVIII , p. 213."" Icon. mitrofor. Const. Popovici este unul din cei mai vrednici pSstori basarabini gi mai activi munci-

tor i pe terenul cul tura l- romAnesc din Basarabia . Niscut in 1860 din pdrint i moldoveni , pdr. Popovici gi-af icul s tudi i le n seminarul d in Chigindu gi in Academia din Chiev. Din an. 1887, imp de 40 de ani , a fost profe-sor, iar in urmd (din an. 1920) $i rector a l seminarului local . De la 1910 a luat par te , f i r i in trerupere , laact iv i ta tea cul tura ld a f r5l imii , ,Nat terea lu i Hris tos" ca cenzor, redactor ; i t raduci tor al publ ical iuni loracesteia. A fost unul dintre fondatori, cum ;i membru al comitetului de conducere a tipografiei moldoveneqti,inf i in la t i d in nou in 1906. Din an. 1908, u ind fi in15 revis ta moldoveneasci , ,Lumini torul" , a luat par te act iv ila conducerea ei, ca redactor qi colaborator, timp de 22 ani. Flind rdu vdzut de episcopul Serafim pentru cdlucra la edi l i i le moldoveneSti , n an . 1910 a fost nevoi t sE se retragd din servic iul de preot al catedrale i , imi-n i n d n u m a i p r o f e s o r a s e m i n a r. A c t u a l m e n t e d e l a 1 9 2 7 1 e s t e p e n s i o n a r.

'" Preot . Mihai l Ciachir, n iscut in 1861, absolvent a l seminarului din Chiqiniu , a fost t imp de mai mull iani profesor la ;c. spirit. din Chiginiu, luind parte ;i in conducerea diferitelor ageziminte din eparhia Chigi-niului. Cunoscdtor bun al limbii moldovenegti gi al celei gdgduze, pr. Ciachir a muncit foarte mull pe terenulcultural, ca traducitor Ei alcdtuitor al diferitelor cdrli in aceste limbi. Aqa, el a tradus in L moldoveneasci,,Inceputurile invdl5turii cre;tinqti" de mitr. Filaret ; a publicat un abecedar ruso-moldovenesc, un dictionarruso-moldovenesc, o carte de citire ruso-moldoveneasci; a tradus in l. gdgduzd rugiciuni, acatiste, evanghelia ;a publicat in aceeagi imbi lecturi din Vechiul qi Noul Testament, de asemenea gi o scurtd istorie bisericeascd.Pdr. .Ciachir se ocupi gi acuma, f i ind pensionar, cu aceeagi muncd.' " Vom nota urmetoarele : l ) , ,Despre iber ta te gi despre adevdrata iber ta te cregt ineasci" ;2) , ,Biserrcaortodoxd gi via la actual i socia lS";3) , , invdtdtur i despre zvonuri le netemeinice qi c i lc i toare de legi , despreexproprierea proprie tar i lor qi impdrl i rea avutului egal a to1i" ;4) . . . , ,$ i voi da voui pe t iner i ca n i$te c ipeteni iqi copi i i vor s tApini asupra voastrA" (lsa ia , I I I ,3) S. m. a.' " . . T p y d u . . ; ' . V I I I . p . 2 1 5 .

2 6 3

- : mult

' : - 3 r l tean, l : u n u l

. Iqrese:- : multe

- i l s i

m n l : : e d g

: i e a u

- : ' l l l e

, . . : . l n

v-rl

+

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 226/286

t"3 Ibidem, p. 188.r36 Ierom- Gurie , p ind la cdlugir ie Gheorghe Grosu, s-a n iscut in 1877. Studi i le gi le-a fdcut la seminarul

din Chiqindu qi n Academia din Chiev. Cilugdri t in 1902, a fost numit misionar eparhia l a l Basarabie i , nceoindo munc5 neobosi td gi rodnici pentru cul tura re l ig ioasd-biser iceasci moldoveni ior basarabeni . n 1909 a fosrr id icat la gradul de arhimandri t . .Fi ind-nevoi t si p irdseasci eparhia Chiqindului in 1909, din cauza act iv i tdf i isafe pe ogorul cul tur i i rom6ne; t ; ' , s -a intors in Basarabia dupd izbucnirea revolu{ie i ( lg l7) . in lglg a fostnumit^epis^cop e-Boto.gani, icar al mitropoliei din laqi, iar in 1920 - episcop epaihiot in eparhia Chiqiniului,unde in

1928 a fost r id icat lagradul

de mitropol i t . A fost unul d in fondatoi i i iev. , ,Lumini torul . , , a publ icatmai multe lucrdr i , d intre care vom cita : I ) , ,Momentele pr incipale n is tor ia t iparului moldovenesc in 'Basara-bia" ;2) , ,Is tor ia mdnis t i r i i , ,Sf . in i l lare" , Noul-Neam1; ; 3) , ,car tea de invdl i turd despre egea ui Dumne-zeu" .t -4) ,,Bucoavna moldoveneascd" ; 5) ,,Cartea de citire cu qtiinle din gramatica moidoveneascA., f. m. a.r ; i7 Pr. Ignatovic i (1843-1910) , cdlugir i t la min. Curchi (cu 'nume6 ilnat ie ; , a scr is acolo un fe l deistorie a mindstirii Curchi, pe baza informaliilor culese de la cllugdri. Lucraiea, cum am avut ocazia sd neconvingem, este foarte interesanti qi importantd penlru caracteristica vielii ministireqti gi a raporturilor intrem o n a h i g i p o p u l a l i a b d q t i n a g d i n i m p r e j u r i m i .

,_ .' " Mai t i rz iu . cu a jutorul arhiep. Gurie , t raducerea ; i t ipdr irea vie l i lor sf in l i lor a fost re luatd tot la

Chiqindu.- , ,Tpj)ar. . j ' , XVIII , p. 216.' " , ,Tpy)at . . ." XVIII , p. 216.'n" , ,Tpy}ar. ." , VIII , p. 144-150.t l t Ib idem. o. 152.'n ' Ideea congreselor profesor i lor t1e re l ig ie apar l inea sinodului .- Ib idem, p. 157-15g."" Ihident , o. 157-165.loo ,,Tpydu. ' . ." VIl l , p. 7 2-95.' " , , E n . B e A . " , 1 9 1 6 . X LV I , p . 7 7 8 - 7 7 9 .' t V. m a i s u s o . t 8 3 1 8 4 .t ^ ' ^. . T p y d u r. . . " , V t t t , p . 1 7 9 1 8 0 .' "n . V. amin. in , ,MiSc. d . Bal ta" , p. 116-l17; 310.'nu , ,Tpy)ut . . ." XVIII , p. l5 l .' ' -" Ibidem, p. 159- 162.' " ' , ,En. 8e0." , 1916, XXVII-XXVIII , p. 513-517. Cfr. , ,Misc . d . Bal ta , , , p. 226 s. urm.

i:::::i.:::.'.:

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 227/286

: r e m i n a r u l: . incepind

-r)9 a fosl, . : c r i v i t i l i i

- . E a f o s l- : s i n d u l u i ,, oubl icat

:-

Basara-- Dumne-: t . m , a .

- : f e l d e: : : a Se n e

. . r r i n t r e

- . . ' : ro t la

PARTEA A DOUA

l. Activitatea culturali bisericeasci in per. a IV-a. $coalele bisericeqti-parohiale.- II .$coalele duhovniceqti.- III. Vedomostiile eparhiale.-'Tipografia eparhiali.- Societatea

istorico-arheologice bisericeascl.- Muzeul bisericesc

CAPITOLUL ITendin(e no fa(d de invd{dmintul primar bisericesc.- $coalele primare Si normale.-Miiloacele de intrelinere.- Limbq de predare in scoalele primari.- gcoale duminicale

1 .Turburirile din via{a interni a imperiului au avut ca rezultat faptul cd invdldmintul

primar, care privea in chip direct pe tineret , a fost ldsat deocamdatd drl prefaceri. N- afost schimbati nici concep{ia veche cu privire la tipul gcoalei. Dimpotriv5, chiar la ince-putul perioadei preolimea insista asupra vechiului t ip de qcoal5 bisericeascd-parohiald.Aqa, congresul preolimii din 1905, cerea pistrarea tipului de gcoald primard-cleric ald,insd, l inind seama de cerinlele vremi,i, stdruia, totodaid, ca programul acestei gcoale sdf i e l d rg i t p o t r i v i t c u n o i l e c e r i n t e r.. La inceputul perioadei funclionau in eparhia basarabeand aceleaqi patru categorii

de.qcoale: ) qcoale ncepdtoare , ,gramot i" ,2) ;coale cu o singurd ciasd ( , ,o4Ho*na.-cHbre") gi 3) cu doud clase (,,4nyxr.naccHue") qi 4) qcoale speciale pentru pregdtireainvSl5torilor de qcoale primare, un fel de gcoaie normale (,,o.ropox,racin6e,,)t. $-oalele,,gramoti", la inceputul perioadei , erau in toate opt judele ale eparhiei Ctrigindului,in numdr

de240 cu 9448 de elevi qi se adiposteau, ca qi mai-inainte; n case parficulare-comunale, sau ldrinegti , luate cu chirie. $coalele cu o singurd clasd qi cu doui clase erau383, dintre care 25 nu aveau localuri proprii. Totalul elevilor acestor qcoale era 23 289suflete. $coale (,,nropox.naccuue") n 1906 erau $ase: n satele Alexandrovca, Ivanovcamsi (ambele in jud. Cet. Albd), in Bulboca, jud. Tighina, Baraboi, jud. Bil1i, in or.Hotin gi in Chiqiniu, primele cinci erau de bdie{i, iar ult ima de fete. Aceste qcoale, dupidarea de seam5, aveau localuri destul de bune, clddite cu fondurile comitetului scolarde pe lingd sf. sinod. La sfirqitul an. 1905 totalul elevilor acestor qcoale era 249 de beieliqi 61 de fete.

Pe lingd qcoale inv5ldtoreqti funclionau qcoale de aplicalie, in care elevii fdceaulec{ii practice cu copiii , sub supravegherea profesorurui de pedagogie.

Pentru intrelinerea qcoalelor bisericeEti, n 1906 s-a incasat dirdiferite izvoare sumade 267 015 r. ; restul din 1905-29 823 r. ; s-au chel tui t2Tl 464 rub. Deci restul , cdr resf i r5i tuf an. I906, a fosr 25 37 4 r.3

in a douajumitate

a perioadei, odatd cu intdrirea curentului nou, qcoalele bisericeqtiau inceput, binein{eles, sd ca pete mai multd insemndtate, i ind sus{inute cu mai multdputere de citre stdpinire, care vedea in ele un agezdmint ndispensabil pentru bisericia.Potrivit cu aceastl conceplie se uau qi mdsuri, n acest sens, pentru suslinerea nvd{dmin-tului primar bisericesc, -au publicat circuliri in chestiunea aceasta, hiar gi arhipdstorii,personal, cu cuvintul lor stdruiau in acelagi scops.

265

. ,, , , L . i i i L , 4 r L [ ] ' i i r , , r l L L" t .

.i . : . , , i , r ' i L , L r L f i , i l i t , i l ' t r i L i :

r r , i l L . . l n . 1 .

, . i . r , i i . , ' , r i , L . i | ,

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 228/286

In ce privegte imba de predare, din ddrile de siamd cu privire la invillmintul primebisericesc nu se vede.dacd n aceastd privinli s-ar fi fdcut oarecare schimbdri in cursrult imei perioade' E qi greu de crezut ca in'atmosfera de ..ul1iun" ce incepuse mediidupd promulgarea manifestului din oct.1905, sd se f i putut face ceva. Deci, toate stdrin{ele preo{imii bazate n timpul din urmd p" .unor.uiul referat al rectorului Ianovsctau rdmas zadarnice. U.n singur fapt se poate releva aici : pentru inlesnirea muncii

scolarin satele moldovenegti s-au publicat unele cdrli penrru":rt"iri-ir"aiat"rliir;."". Acesta a fost , deocamdatS, ingurul rezultat al tuturor iforlarilor fdcute de cercuril

bisericeqti oficiale pentru introduierea limbii romane in rcoata primari.

2 .

^ .Afard de gcoalele ardtate mai sus, n eparhie, la inceputul perioadei, mai func{ionaincd l l qcoale duminicale: .una in Chiqinlu qi doud in rui - iberoaia qi 'cost iu " r r i , , nin Ismail 9i doui in jude{ qi cite o gcoalS n celelalte ;rJ.i.. a."stea urmau programugcoalele-or isericeqti u- o singurd clas5, unii elevi, nsd, mai fdceau incd istoria'qi f.og.ufia - obiecte din qcoala cu doul claseT.

CAPITOLUL IINoile schimbdri in progra.mele si regimul scoalelor spirituale de bdie(i.- Introduceretnoilor programe in ;coala eparhiald.- Chestiunea inf iinydrii unui iiceu de f ete dintagma duhovniceascd'- Rolul scoalei eparhiale in epaihia'chisindutui.- partia didacticd ;i administrativd a seminarului sub influenla noilor curente.- Starea de spiritta elevilor ;i mdsurile autoritdlilor.- Rolul semi'narului in eparhia basarabeand

l

Miqcarea din 1905-1906,.c.u _tendin{ele i culturale, a avut oarecare influen{6 sasupra- coalelor spirituale de- diefi, schim-bind ntr-un spiri t coresp unzdtor chiar gi pro-gramul materiilor' Aqa, in 1906 s-a introdus.un curs prlscurtat de istoria rusd, p'rec,rqi a biser ic i i ruse, de asemenea i gt . naturale , spor indu-se n 1907 numdrul de 'o i . t ,acestea ind a gase cu geograf ia) , n schimb, ns6, s-au edus mul t (de a 32la 20) numarul orelor de Iimbi latini 9i greacd. Aceste- chimbiri corespundeau cu cerinfele vremi:care erau indreptate, n domeniul invSl5mintului, contra vechiului clasicism,'precum:a dominafiei exclusive a obiectelor teoloeice.

- l - l l fdcut g i al te schimbdr i . Anume, in tCOS, r in ^ci rculara inodal l nr.24, au fosadmiqi^ n aceste qcoale elevi laici , in numir neii-itaC. S-a uqurat pentru elevi qi tre-cerea in seminarul teologic, prin desfiinlarea examenului de admitere in seminai i"nr...-a b s o l v e n l i i c o a l e l o r p i r i t u a l e " .Aceleagi schimbdri s-au petrecrlt gi in qcoalele spirituale din Edineli gi din Ismail

. . Cu privire la aceste qcoale, a inceputui perioadei s-a discutat mulf chestiunea mura-r i i lor la Chigindu. congresele eparhiale di ; 1908, 1909 gi l9 l0 ajunsese a hotdr i rede a le contopi.cu g.coala piri t . din Chiqindu, nsi proiectul acesta nu s-a executat, djr:mai multe motive, iar gcoalele au rdmas la locurile lorr l .

2 .

Mari prefaceri, in acelaqi spiri t qi din ac_eleaqi onsideraliuni, au avutloc qi in qcoal;eparhiald. odatd cu inceperea an. $c. 1906-1907 pe lingi aceastd qcoali s-u iniiintr,cl. a VII-a, ,,pedagogicd".

- Conducdtorii gcoalei se gindeau de mult la infiin{area acestei clase, urmlrind sc,r-pul ca absolventele qc. eparhiale sd poatd cdpdta cunoqtinte speciale privitoare la metod:de predare in qcoalele primare, iar pe de aft5 parte si se specializeie in studierea une,ramuri din programul gcoalei eparhiale cu scopul de a se pregdti pentru predarea i.

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 229/286

--1. nferioare ale acestei qcoale. n cl. a VII-a se predau urmdtoarele materii: 1) reli-gia, 2) istoria literaturii ruse moderne ; 3) psihologia pedagogicd, 4) istoria univer-'ald ; 5) fizica, 6) metodica de religie, 7) met. de limba rus6, 8) met. de aritmetic5,' r ) met . de muzici , 10) L la t ind qi 1l ) l . romAni (2 ore, neobl igatoare) .

in 1907, n urma hotdririi sinodale, n toate clasele qc. eparhiale, nclusiv cl. a VII-a,s-au ntrodu s noile programe cu obiectele noi: algebra, geometria (in cl. a V-a), qt. natu-:ale qi desenul inear. Afari de aceasta, s-a mdrit programul qi, potrivit cu aceasta, s- asporit numdrul orelor siptdminale la l. rusd, la ist. literaturii, la fizicd,, a istoria univer-sald qi la muzici. Clasa a VII-a, in urma acestei eforme, a fost fdcuti de doi ani. Anul.nti i avea de scop instruc{ia generald gi in parte - cunoqtin{ele pedagogice, al doileaan era special, avind doud secfii l i tere (istoria gi literatura) gi matematici. in prog-:amuf cl . a Yll-a s-au introdus gt. naturale, algebra, rigonometria gi igiena, d^e semeneas-au^l5rgit programele la literaturd, istoria universal5, fizicd qi la muzic6,".

In toate aceste schimbdri se oglindeqte aceeagi stdruin{d de a ieqi din limitele stricteale programului vechi bisericesc qi de a se adapta la condiliunil e noi, create de eveni-mentele din 1905. intre alte lucruri noi e de notat faptul introducerii in program a lim-bii romAneqti. E adevdrat, acest obiect se preda deocamdati in chip facultativ, insdfald de reactiunea ce se incepuse gi aceasta era un mare cigtig.

Dintre toate qcoalele duhovnicegti din eparhia Chiqindului Ecoala eparhiald era ceamai mare : toate clasele ei, inclusiv cl. a VII-a qi acea pregititoare, aveau cite doud secfii..fundamentali" gi divizionard, fiind in felul acesta o gcoald dubld. E lucru natural, deci;d preotimea basarabeand e gindea de mult la construirea gcoalei eparhiale. C^u aceastd;hestiune s-au qcupat mai multe congrese eparhiale, ncepind cu acel din 1908'o. Dorinfapreolimii era sus{inuti mult qi de stdp inirea eparhiali qi de cdtre ,,revizorul" (inspec-tor general) sinodal T. N. Beliavschi. Cu toate acestea, gcoala a doua n-a fost const-ruitd din cauza lipsei de banira.

in istoria incercdrii de a construi a doua gcoald eparhiald sint unele amdnunte foarteinteresante gi semnificati ve. Sub influenta noilor curente, ndzuin{a de a rupe cu vechi-le tradil i i qi de a iegi in largul muncii culturale, pdtrunde qi in cercurile bisericegti dinBasarabia, aga ncit congresul eparhial din 1910, revenind asupra chestiunii gcoalei epar-hiale, ia hotdrirea si se intervini pe lingi sinod nu pentru construirea celei de a doua5coale eparhiale in_ep4rhie, ci pentru infiinfarea unui liceu de fe te, cu 8 clase, al resor-tului duhovnicescr5. n adresa lui citre , ,deputali i" congresului qi arhiepiscopul Se-rafim declara:

,,personaleu sint pentru liceu de fete, bineinleles cu drepturi"'o. Da -

:d, ins6, episcopul cu aversiunea qi ideile lui preconcepute a{6 de tagma duhovniceas-cI - s-a declarat atit de hotirit pentru liceu, sinodul influen{at de conducltorii lui reac-lionari de pe atunci a rdmas credincios tradi{iunilor vechi bisericegti qi a respins nter-renfia. E de notat totuqi cd atitudinea sinodului, precum gi toatd polit ica lui bisericeascddin acea epoci, n-a putut si schimbe migcarea ce a ajuns gi in cercurile clerului.

Comisiunea numitd de congresul eparhial din 1911 pentru limurirea chestiunii pri-vitoare la a doua gcoal5 eparhiali, a constatat cd in t impul din urmd se observi micqora-rea numdrului celor ce doresc si intre Ia qcoala eparhiald, din cauzd ci in toate oraqelelinutale s-au infiin{at licee de feteri. in felul acesta curentul stirnit de miqcarea di n1905 s-a risfrint Ei asupra qcoalei eparhiale, provocind o sldbire a interesului pentruaceasti qcoal5 cu tradilii clericale gi provocind gravitarea clericilor spre qcoalele laice.

in 1914 s-au implinit 50 de ani de la infiinlarea qcoalei eparhiale din Chiqindu. Cuacest prilej s-au constatat gi s-au scos Ia lumind multe fapte din viala acestei gcoale, care

meriti a fi relevate aici. Astfel, dupi cum ne spune storicul qcoalei , n cursu l acestei pe -rioade (1864-1914) au fost intretinute in qcoald 19 755 de eleve, au isprivit cursurile2051 de eleve, dintre care73 au terminat gcoala pind la reforma din an. 1872 gi 1878 dupbreformi; dintre cele din urmi, 155 au fdcut gi cl . a VII-a. Dintre directoarele gcoaleiaceea care a muncit in gcoalS mai mult decit toate a fost d-na Volodcovschi. ,,Aces-ta" - scrie istoricul qcoalei ,,e un monument viu, letopiselul viu al qcoalei eparhialede fete din Chigindu. Aproape toati viala qcoalei noastre n cursul perioadei a trecut sub

267

ilr tr, , , ,

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 230/286

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 231/286

Obiectele de predare qi clasele

Numirul to ta la l ore lor

siptdminale

1884 I 906

Teol. dogmaticd, n cl . V, patru ore, in cl. VI, doud or e

Teol. morald in cl. VI, doud oreDidactica (pedagogie), in cl . V qi VICintul bisericesc, in toate clasele, cite o oriiLecti i le practice la qcoala de aplicafie, pentru elevii di nclasele V si VI

l l

26

ua

o

3

Numirul total al orelor sdptiminale pentru cl. a IV-a a fost fixat Ia 25, iar pentrutoate celelalte clase - la cite 24 ore.

La cele spuse vom adduga, cd prin ucazul sinodal din 3l oct. 1906, predarea l. eb -raice in seminarul din Chiqindu n-a fost anulatS, insd, totodati, a fost introdusi in cl .a V-a gi a VI-a limba

,,moldoveneasc5"a ore in plus gi

ca obiect neobligator, de ase-menea qi muzica bisericeascd moldoveneascS, ot neobligator. Profesorii de limbd qi demuzicd moldoveneascd rmau si fie pldti{i din fondurile eparhiei. tinind seama de faptulc; aceste obiecte nu erau introdus e in ultimele cl. ,,teologice", e clar cd scopul lor er apur practic qi consta in inlesnirea slujbei preoleqti in parohiile cu populalia romAni.

Analizind mai de aproape noile programe, in compara{ie cu acele vechi, constatimurmdtoarele schimbiri :

Noul program, dupd cum se vede, a fost intocmit in spiritul miqcirii de pe atunci,cu tendin{e vddite de a inlitura exclusivismul programului vechi, de a reduce clasicis-mul intronat in gcoal5 de pe vremea lui D. A. Tolstoi, fost ministru de instr. publ. , gi de aapropia cursurile seminarului de programul gcoalelor laice. Astfel, numdrul orelor lalimbile clasice a fost redus pind la 20, in loc de 28, in schimb, nsd au fost sporite orele Ialimbile moderne pind la 8, in loc de 2, precum gi la matematici qi f izici - 16 in locde 12. Acestea erau cele mai insemnate lucruri noi introduse in noul program.

Odati cu intdrirea curentului nou,in a doua

jumdtatea perioadei, n seminar s-auficut schimbdri noi. A;a, in 1909 in programul teologiei morale s-a introdus combate-

rea socialismului22. O mdsur6, insd, mai importantS, menitd sd satisfacd mai temeinicnevoile vremii in seminarul din Chiqindu, a fost izolarea claselor a V-a gi aYI-a de claseleinferioare, programul ultimelor clase fiind pur teologic, cu scopul special de a pregdticandidali pentru preotie.

Regimul stabil i t pentru aceste clase corespunde de asemenea cu aceastd menlre,spo'rind spiri tul gi preocupaliunile bisericegti ale elevilor. Meriti sd fie relevate cuvinteleadresate, de cdtre arhipdstor, elevilor gin clasele superioare a sfinfirea localului, pregd-tit pentru ei. ,,Din acest vechi corp"zr - a spus chiriarhul, intre altele, viitorilor pis-lg.i

- , ,au ieqit mulli birbali sl5vi1i, care au ardtat o deosebitd dragosre pentru [ar,bisericd qi patrie ; au manifestat inaltd dragoste fa 6 de aproapele. Slujirea pistoreasciplind de atita dragoste gi devotatd, cauzei bisericepti este in vremea de astiii indeosebitrebuincioasd. $i intoarcerea de astdzi din clddirea noud in acea veche de asemeneaeste foarte semnificativd

ea ne aratd cd intoarcerea la tradil i i le vechi ale pdstorieiva f i schimbarea principald in activitatea viitoare a elevilor seminarului"2a.In chipul acesta, arhiplstorul Basarabiei a confirmat rolul important al seminaru-

lui in viala imperiului qi totodatl a declarat cd activitatea pistorilor nu poate sd aibSalte principii decit vechile tradilii, care intru nimic n-au a face cu tendinlele migcdrii di n1905.

269

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 232/286

4

Schimbdrile ardtate mai sus au fost ficute pe cale oficiald. insd efectul miqcdgenerale asupravieli i seminariilor nu s-a redui numai la modifi.u."u pioi.un,ut,Ideile noi au avut o puternicd influenld asupra elevilor, provocind intre ei mari turblrdri, nemaivdzute n trecut. Seminariile din ilusia au izbutir sd infiinleze o ,,Asocia{ieseminariqtilor din intreaga Rusie" (,,Bcepoccnfi.cxnir ceMVHapcKr{ri oros,r), al cdrtrost $i tendin{e au fost scoase n evidenl5 la ,,Congresut seminariilor din toatd Rusia(,,Bcepoccuir,cxnft o6ureceyllapcxnfi, cresq,,) , care a avut loc la Moscova in vacanlCrdciunului din an' qcolar 1906-1907. La acert.ongi., s-a iovealt cd elevii seminariilor au un strins contact cu partidele extreme din stingi; ca ei il.ra ,a d6rime qcoala vech$i pentru aceasta cheamd p..igli colegii la luprd coir.u q.our"i existente; cd pe ei nu-poate satisface decif. ,,o gcoald liberd d'emo ruiire,, etc. D'rept raspuns la aceasti chemare s-au inceput mari turburdri in mai multe seminarii,.are irr.rn.l."lo.r.i

"rlir^pi .la atentate contra conducdtorilor seminarurui qi chiar la o,noru.,-..N-a rdmas striin,de.aceste miqcdri nici seminarui air-irr"iqinau. Dupd cum au mdrturisi t mai tirziu membrii congresului eparhial din 190i, unii dintre elevii seminarulin . l905

au luat par te . in .par t idele pol i t ice , recventau adundr i le or, au int rat in socitdfi.secrete (conspirative ) indreptate contra credinfei qi biseiicii ortodoxe. S-a consratapoi cd seminariqti i" .^i: jf"

sd impdrtiqeascd deile io. i ib". . J"rpr" religie qi alrete chiapopulal ie i de pr in sate 'o .Elevii rdzvrdti{i n-au uitat nici cursurile sem.inariale, recum gi tot regimul qcoaleLa 20 noiembrie 1905 seminariqti i au inaintat ai...1iunii'seminurut,ri o peti l ie, in carrqi-au expus, in 27 artico.le, doleanlele cu privire lu ;; . ; ;u-l i iacticd qi administr ativd zseminarului' precum^ 9i la starea qcoalei eparhiale. Articolele mai importante sint ur -mdtoarele I ) transformarea seminarului in liceu .; oti ; ;" dupd tipul qi cu drepturile liceelor laice (S l.) ; 2) .inflinlarea claselorup..iuir aeleotogie pentru pregdtirecandidafilor la preolie qi admiterea in aceste clase a tuturor absolvenfilor de licee fdrideosebire e tagmd ($$.4 ' i S^) af regim autonom n clasele eologice S 6) ;4) predarea obligatorie a limbii romdnegti gi acultativd a. celei urrje."qti in clasele teologic($ 7) ; 5) admiterea tr]lu.roj absolvenlilor a parru clase din ,J-inu. in roate ,rniuliritali-le la facultdtile

de medicind,.de drepr qi de lirere, fern;;;;;, iar ra facultatea de matematici gi in qcoalele superioare speciale, cy 9x1m€n ($ g) ; 6) acordarea dreptuluide apdrare a elevilor inaintea direciiunii gcoalei (s 23);'?)-iiu.rtute de conceplie politica, libertatea intrunirilor, desfiinlarea internatului, liberiate de convingeri religioas(S$ l2 ' 14,22,27) etc . Cererea a fost semnatd de 361 elevi . Tot atunci elevi i pr imelorcinci clase s-au pus in grevd2T E de addugat cd multe dintre ideile revolulionare de peatunci erau impdrtdqite qi de unii profesori, ceea ce ii incuraja mult pe elevi.Nu mai incape nici o ?ndoiali cd multe din acele dei care au ajuns in petil ia semina-riqtilor din chiqindu, era,u mprumutate de la seminariile din inieriorul Rusiei. Dacd con-fruntdm, insd, doleanlele erevilor cu hotdririt" ;;";;"r;iui^'f.uo1i.ii air-.rsgi-$ . ,noile programe ale seminarului, ajungem la concluzia cd declaiagia seminariqtilor ni eradecit o-simpld imitare a evenimenielo-r in Rusia qi cd in fonJ seminariqtii nu cereau de-cit aceft:aqi nlesniri qi a.vantaje cie care vorbeau -atit congierirl, .it gi noile programe,deqi declaratia era ficutd intr-o formd mai hotdritd, mai "amlnunlitn qi .ui'"ig,i.""ra.

Deci in miqcarea elevilor seminarului gi in petilia lor afldm idminla de mult cultivatdin cercurile seminariqtilor nogtri, u. ."i d.'a

inll tu.a"*ituriuirrnuf

culturii uir..i..gti,dus pind la extrem sub regimul pobiedonoslev.Din ianuarie 1906 qi pind la ianuarie 1908 cursurile s-au linut in seminar mai multsau mai-pufin regulat, in urma mai multor dispoziliuni ale sinodulul ql ur" air".lirniigcoalei' Ins5, odatd cu inceperea an. 1908, gr.iu u' i"u"cnit din.,or gi seminariqti i auinceput sd se dedea a mari d,ezordini. n urma anchetei fdcute, sinodul prin ucazul din39 up{' l?99 . dispus urmdtoarele: l) cursurif. i" p.i..f.-.ir.i clase ale seminaruluisd se deschidd odati cu inceperea an. gcol. l90g-l9bg; 2i in semlnar nu uo, ii i.pr,_

270

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 233/286

mili decit elevii care vor fi socotil i de cdtre direcliunea seminarului ca buni pentru conti-nuarea studiilor in seminar ; toli vor fi primili ca repetenfi in aceleagi clase n care aufost in an. gcolar 1907-1908; 3) to{i elevii , capi principali ai miqcdiii , uo. fi elimina}idin seminar pentru totdeauna, celorlall i elevi l i se vor aplica pedepse disciplinare, potri-' i t cu purtarea lor, de asemenea ei vor fi supuqi unei supiavegheri speciale.

' ^

-Dispoziliunea sinodalS a fost indeplinitd cu toatd exactitate;, astfel cd in an. gc.

1 9 0 8 - 1 9 0 9 s e m i n a r u l a f u n c l i o n a t n u m a i c u c i n c i c l a s e , i a b i a d i n l g 0 9 - 1 9 1 0 t o a t esase clasele urmau cursurile in ordinea restabilitd pe deplin28.

5 .

. i n 1913 s-au mpl ini t o sut i de ani de la inf i in larea seminarului . Cu acest pr i le j s-auadunat multe interesante nformaliuni asupra trecutului acestei gcoale.

in cursul acestui veac (1813-1913) seminarul a avut 67 de promol i i . Cea dint i ia fost in anul 1821. Pind la 1869 promol i i le erau la doi ani o dard, ar de ' la 1869 inf iecare an. in cursul acelor o sutd de ani , 'au urmat cursur i le n seminar aproape 4700 deelevi, dintre cate 2 436 au terminat semina_rul omplet. Un numdr ae 383 de absolvenlia i seminarului au fdcut studi i super ioare 102 au urmat cursur i le a academii soi r i tuale9i 281. 1a qcoalele uper ioare aice (universi tSl i , c .pol i tehnice .a . )2e. nci t , . r r iout . .dautoritdlile superioare qi stipinirea eparhiald stdmiau sd dea elevilor seminarului o edu-catie_ i _o cre$tere spirituald-bisericeasci, via{a ii atrdgea n altd direc{ie, indepdrtindu-ide idealurile qi scopurile ce le urmirea qcoala. Daci, insd, {inem seama de faptul cdinteresul seminari;tilor pentru studiile laice creqtea din ce in ce gi ci in a patra perioaddaJunse ovirqi tor 'u (numai in ani i 1906-1912 au int rat in qcoale super ioare aice 144de inqi) ' e clar cd semina. rul u programul lui teologic 6u-qi at ingea scopul supu-nindu-se influenlelor striine de el, ce descomputt"iu viala epaihiald bisericeascd.

Ca o ult imi concluzie a cele spuse, rebuie sd recunoaqtem d seminarul din eparhiaCh.iqindului.ajunsese n agezdmint cultural de o importanfd covirqitoare, are a Jont.l-buit la luminarea multor generafii de t ineri din c'ercurile bisericegti basarabene,- re -gdtind dintr--inqiimuncitori pe diferite terenuri ati t in Basarabia, cit qi peste hotarele ei .Seminarul basarabean a. avut, ins5, ;i o alti insemndtate. Aducindu-qi elevii in mareparte din diferite colluri ale provinciei, din mijlocul ldranilor moldoveni biqtinaqi, giin torcindu- i -pe of i aproape, dupl terminarea gcoalei , n aceleaqi ate basarab.n" , .u p.urmd locur i le or in seminar si le ocupe copi i i or, seminarul in fe lul acesta cul t ivain sufletele elevilor s5i dragostea pentru pd-intrt pirinlilor, interesul pentiu

popo.ufbdgtinag,.sus.li1ea i hr5nea.legdtura ntre ginerali i , plstra iraail i i te romAnegti prin' .i-u-nitatea de lirnbd, de obiceiuri . Acest rol i t i t de'inslmnat din punct de vedere nafional,al seminarului din chigindu, nu. intra in preverJerile rogramului de studiu, 11u p,ii"u flrecunoscut de conducdtorii strdini ai qcoalei , nici nu

'reriltadin inten{iile congtiinte aleelevilor, ci era determinat-de condiliunile fireqti ale vie{ii,fiind insI , tocmai de aceea, ma iputernic 9i mai neinldturabil. Rostul, mai sus relevat, ai seminarului aln Crt4i"au r-a Ao -vedit in 1913La serbarea centenarului care, am putea zice,a fost o zi de bucurie pentru

t- latd nopulalia bd$tinaqd . provinciei3'. o dovadd qi mai puternicd e faptul cd atunciclnd a inceput in Basarabia. migcarea nafionald, cei dinti i qi mai de seamd muncitoripe acest teren au fost elevii seminarului din Chiqiniu.

C A P I TO L U L I I IRevistq eparhiald si atitudinea preo(imii fald de eq.- Revista ,,Harrte o6rear.rueulre"

f..rostul ei in via(a preo(imii basarabene.- Frdlimea ,,Nasterea lui Hristos,, ;i rein-fiinlarea tipografiei eparhiale.- Activitatea Societd(ii isto,rico-arheologice biierice;tidin ChiSindu.- infiin(area muzeului bisericesc-istoric

l

^ in ultima perioadd., n eparhia Chiqindului continua si apard revista eparhiald -in situalia ei, insd, ca in toate laturile viefii eparhiale, s-au fdcut mari schimbdri. incd

2 7 1

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 234/286

la sfirqitul perioadei precedente s-a observat cd ,,Vedomostiile Eparhiale" capdtd dice in ce un caracter mai oficial , pufin satisfdcitor pentru clerici . Acest neajuns a devnit si mai vddit odatd cu inceputul miqcirii din 1905, cind au ieqit la iveald noile prc

bleme qi cerinte ale vielii bisericeqti-eparhiale. Defectele revistei au fost recunosculchiar de preolime care,Ia adunirile eparhiale, a ridicat chestiunea nviordrii qi reinnoirrevistei32.

Mdsurile la care a ajuns preo{imea erau de mare insemndtate. Astfel, congreseparhial din 1905 a luat hotdrirea ca revista si treacd pe seama preotimii. in acest sc os-au ales din sinul ei trei reprezentan{i ,,cu dreptul de a lua parte la discutarea qi hotirirea chestiunilor redacfionale". TotodatS, redac{ia a fost rugatd de comitet sd se ingrjeascd de imbundtS{irea continutului revistei, de asemenea sd ia mdsuri ca revista sapard sdptiminal (in loc de doud ori pe lund, ca pind atunci). Ca redactor a fost ales L NParhomovici, cel mai bdtrin profesor al seminarului. Tot atunci, ca un fel de cilduzpentru ^membrii redactiei revistei, s-au intocmit unele reguli speciale aprobate de arhpdstor".

Schimbdrile introduse au reinviat intrucitva revista, insd ea satisfdcea pulin pclerici. ,,Ved. Ep." nu incetau a fi un organ oficios al stdpinirii eparhiale gi preolimea, c

nevoile qi nemullumirile ei, prefera sd recurgi la ziarele laice din ora$, ceea ce, bineirteles, nemullumea foarte mult atit pe ceilalli preofi, cit gi stapinirea eparhiald.

Toate aceste imprejurdri au scos la iveald aceeaqi dezbinare care, in urma evenmentelor din 1905, s-a produs in via{a locald eparhiald. in a doua jumdtate a perioadodati cu introducerea centralismului in conducerea eparhiei, trebuia in chip firesc sse schimbe qi situa{ia revistei. in urma raportului noului chiriarh - Serafim - sindul a abrogat regulile intocmite de ep. Vladimir, aprobind un statut nou pentru revisl(,,flonoxenvre"), care a qi intrat in vigoare din anul 1909.

in vir tutea noului statut, ,,Ved. Eparh." sint un organ al stdpinirii eparhiale, selvind in acelaqi timp qi nevoile preolimii din eparhie (S I ) ; redactorii (pdrlii oficialqi a celei neoficiale) iau indicali i de la episcopul eparhiot (S 3) ; redactorul este qi,seretar qi casier ($ 5) - atribulii care mai inainte erau impdr{ite intre alte persoane"' .

2 .

Schimbirile ce s-au fdcut in organizalia revistei eparhiale, sub Serafim, au intdritmai mult caracterul ei oficial de mai inainte, inldturind toate mdsurile de imbundti

f ire introduse in 1905-1906. in asemenea mprejuriri nevoile neindeplinite ale pr e

il1y1iiu,, cdutat satisfac{ie pe altd cale qi in decembrie 1909 a luat fiinld o revistd partculari, siptdminald, consacratd preofimii, sub titlul: ,,Unirea Noastri" (,,Haure o6tt

4u ueune" o ' .

Noua revistd a fost pornitd din inil iativa unui preot rural, Ieremia Ciocanoo' Scpul ei, dupi cum anuntd insigi redaclia, era: l) sd uneascd pe clerici intre ei qi cu part^hienii

lor pentru a colabora, cu scopul de a ridica starea spirituald-moraI6 a parohienlor rurali gi ae a imbunitdli situa{ia lor economicd;2) sd readucd preo}imii acea pttere de iniiurire asupra societdlii qi vie{ii ei, pe care preotimea trebuie s-o aibd in vitutea imputernicir i i ei. Pentru a atinge acest scop ,,Unirea Noastrd" avea de gind tatragd la munca parohiald pe toli intelectualii rurali''.

Sub aceste formule vagi qi nevinovate revista cuprindea un material foarte varia,,Unirea" vorbea de starea clericilor din Rusia, se interesa, nsd, foarte mult qi de starclerului basarabean. Revista con{inea articole consacrate preolimii, cintdre}ilor, s

liilor de preofi, seminarului teologic, gcoalelor bisericegti-parohiale, invdl5torilor aceiora, parohiei, gospoddriei rurale, emeriturii qi ajutorului reciproc al preoJimii, bintfacerii, sectantismului, asigurdrii materiale a clerului, trecutului basarabean, bisercilor moldoveneqti, tipografiei eparhiale, cum qi altor aqeziminte bisericeqti din Basirabia, alegerilor in Duma imperiald etc. inceputi in 1909, cind in Basarabia, ca 9i in toiti Rusia, curentul reactionar ajunsese la culme, noua revistd a aderat qi ea la ace

2 7 2

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 235/286

' . _ : : f l

{ i l ' - - - p

curent. Principiile pe care se baza revista erau acelea cun.oscute ncd din trecutul ln-

depirtat - ortodoxis-;;;;it. absolut qi nalionalism3'' Din acesJ apt rezulta o

mare simpatie qi un deosebit nteres pentru",Asocialia Pgp?luluirus"rte, de asemenea

qi sprijinul dat miqcdiii";;;l;;;;.ituiui rtioaor din Jari1ino",. o -are simpatie pentru

P ' C r u s e v a n , f o s t u l E a z e l a r d i n C h i g i n d u - ' , p " n t ' " f o s t u l p u b l i c i s t r e a c { i o n a r d i n R u s i aM' catcov- ' $ ' a ' ^ -t,

nici un meritpentru acea vreme' La drept

Principiile relevate nu prezentau'. ns avorbind, revista pAr' Ciocan se depdrta. p"iin - i"^fond'-de oficiosul :f":|r^r3l'* i-teresul ei predomnito.- '.onri. in materialui local, in articolele consacrate a$ezamln-

telor bisericegti din Basarabia, precum 9i -multorpersoane conducitoare ale vieli i noast-

re eparhiale. Inror.JliirJ;;;ti;;;- ir ,,IJ. N." it,rpra acestor aqezdminte qi persoane

erau cu atit mai atrdgttoare, cu clt rn ionlinutut qi ctriar in forma lor aveau multd

indrdzneald qi independenld. Plin de energie 9i inzestrat,fu-Yn temperament de lupta-

tor infocat, pdr. ler. Ciocan nu crula p. ni- . t i i 9i nimicat*' El a dus o luptl neimpicatd

contra preo1. Co.nsr.-p".i""i"",-ini'inuinau-l de mari incorectitudini in treburile- fab-

ricii de lumindri-" ; a avut o aprigi polemite cu misionarul enarhial T' Voloveio" s-a

rdzboit cu congresul eparhial, care luase ;pe.";. ';;"lt"f i C' Parfenievao a scris im -

potriva revistei eparhialeaT, reprezenI""1il"i.."1ti"teior noi ca preotul N' StoicovaE;

c o n t r a p r e o t ' A . B a | t a g a - p r . e q e d i n t e l e ^ c o m i s i u n i i d e c o n t r o l d e l a f a b r i c a d e l u m i -niri, unde ,-uu Oou"a]i.u.i fraudene.-Pentru a reflecta mai de aproape Ei mai exact

activitatea preofilor i ""i"" parohienilor, redaclia a infiinlatin revisti o rubricd spe-

ciar i sub d"nu- i r" j 'd ; ' , , ;# 'p" ." r t ; ; De al t fe l , dupd 'cum spune redactorul pr '

Ier. Ciocan, revista'.ri"tol".liititititL .i"tu

menitd si oglindeasci tocmai viaJa paro-

hi i lor gi munca preol i lor, cu lo .ate d "e greu sd faci pe preol i i nogtr i s5-qi comunice

impresiile, bucuriite ji i . ,""u""it" , p 'in.pt""il ' : l" ' Cu acelaqi top' in l91l (nr' XXIII)'

revista incepuse tA ;"bi;-ln l.^.ofabutn"ascd articole- adresate "cititorilormoldo-

veni"5r cu privire ru".i"Jiu""a invdlarninlt i- i '"

pdmintului etc'52'

Majoritatea ..ofuUo.utorilor erau dintre preo{ii basarabenis3, criau insd qi preo}i

ottftti;;:";:lt;;. Ciocan era lipsit i de vederi largi, nu era consecventd n judecatd'

qi cu toate acesrea ;;;"$ uJ'"i""ti.. p.intr" uceltia erau chiar Ei unii cdrturari de

seamd ca Leon u"i""i . l ,^rJJ *ri i"ui"j"--,,i^pttto.t" (subdirector)-la semin^arul in

chiqindu, ,rr, ..rnoJl'.,"r ';;;."xr;;"ur-'ii".rt"iui tisericesc din sudul Rusiei""' In 19ll '

cercul al V-lea pr;;;;";;;;-ain.iua. Orhei cere binecuvintarea ep' Serafim pentru ca

preot. cioca" ,a-qi JJ#';;t;ti;;r91i."iirt"" sa ql t:toaatd adiugd ci revista'ird

nici o indoiald, , ,e de folos pentru"puJi.i; '

Pentru a indupleca mai uqor pe Serafim'

preotii cercului, i" ..t.."" adresate^cniriarhului,

declari ci ei iau revista pe rdspun-

derea lor $i hoterasc sd infiinleze un comitet de control, care sd supravegheze ndruma-

rea qi conlinrr,rrf "it l i ;6. ii tStZ.otgi.r,ri protopopesc al cerc' II din jud' Clhiqindu

crede ci revista ;;ffi"

t"Ut""tl" dii fondurile iparhieist' Avea' deci' dreptate un

colaborator cind spunea cd redactorul revistei a divenit "inspiratorulqi exponentul

u n u i i n t . . g q i v i t a i c u r e n l d e i d e i " " " 'Dar cu touta popufu.iiutea revistei 9i cu toate ci unele destiinuiri fdcute de ea erau

binevenite - oou-9a"i"niri-;--;; Jeplin justificate - qi. aduceau intr-adevdr un mare

serviciu eparhieio', totuqi noua revistd a"vea qi mulli idversari qi chiar dugmaii' Aceqtra

se luptau conrra ."AlJt""t^*r"l fiin ,iut, in'mod deschis sau sub pseudonime (v' zrar'

, , E e c c a p a 6 c K a . t ; K n 3 H t " , , , A p y r " ; - p s e u d o n i m e l e - Vo n m i g l a s o v ' Vo s m i s t i g i e v ) ' p r i n r e -vista eparhiald qi c"h;r';f;i"^ oficiala- Congresul..epurtrial din 1910' luind in cerce-

tare aritudirr"u p.JoT]^cl** i"fe a. u"ii-.5nau.atori ai eparhiei in diferiteramuri

(la fabrica de luminiri l. a.): u.u uirrn, tt hotdrirea de a inferveni pe lingi stbpinirea

eparhiali.u p."or-Cio.'un te tie eipulzat din eparhie6o' Nici stdpinirea eparhiald nu

era mullumitd cu ;.;;;t"t.- preotului Cio.un. Deqi la inceput to{i trei ierarhii basara-

beni (Serafim, Nicodim gi Gavriil) ,u,r=uln*uui.rilti.rt."p.^i;;"; pdrintelui ciocan6r,

in curind, insd, revista primeqte de la chiriarh trei avertiimenteo2' n august 1911' su b

l r, tr . - : : i -

,,ri,ilr \1

l i r :- :

u u * ' - : l lr m ' " - i l d -r , l : l - i O -

,1 ;e-

: i o -. i - u -

l L i t L -- : : l i -

i l l lLlLl l l l ] l t':r-

r ru - : sd

I x N. P , ' P , r \ ( h t 2',l3

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 236/286

presiunea autor i td t i lor, q i schimbd i t lu l - , , t Jni rea" in loc de , ,Unirea Noast rd" , con-ducerea revislei trece asupra d-nei E. Ciocan, solia fondatorului revistei, ar in august1912 fostul redactor este urmdrit qi pe cale indirectd(tiJ.

in chipul acesta ,,Haure o6re4nneune" a fost un eveniment considerabil in viagaeparhiei Chiqiniului. Fondatd de un preot rural qi condusi de acesta ntr-un spiri t in-dependent fa{d de autoritdlile oficiale ale eparhiei, intr-o epocd de mari frdmintiride tot felul - polit ice, sociale, nalionale - revista pr. Ier. Ciocan a fost, se pare, inintreaga Rusie, unicul fenomen in felul lui, qtiind sd atragd qi prin con{inutul ei chiar;i atenlia ocirmuirii centrale din Petersburgu'. n ce prive;te Basarabia, ,H. O., , a provo-cat cea mai mare turburare in viala eparhial5o". Faptul cd redactorul revistei , preot.Ier. Ciocan, aparlinea cu trup qi suflet taberei din dreapta a eparhiei - gi, cu toate aces-tea, cei mai puternici dugmani ai lui erau cele mai adese ori tocmai din aceastd abd-ri - acest apt dovedeq;te d la sfirqitul perioadei nici in biserica oficial5 din Basarabiartt l era lin iqte, marele proces de descompunere ajungind gi in rindurile membrilor aces-te i biser ic i .

3 .

in t imp ce evenimentele relevate se petreceau in presa spirituald din eparhie, ino altd ramurd a viefii eparhiale a avut loc un fapt foarte imbucurdtor.

S-a vorbi t mai sus66 espre act ivi ta tea rdl imi i , ,Nagterea ui Hr istos" pe teren cul -tural . Pr in ucazul si r rodal nr. 1126 din 25 apr. 1905, s-a ncuvi in{at rd}imiisd t ipdreas-cI in moldovene$te ar{i din Sf. Scriptr-rrd i de r i tual bisericesc, u litere slavoni, dupamodelul cdr l i lor de r i t romdneqt i , d i ta te n veacul t recut , v. XIX, in Chiqindu. Pen-tru a indeplini aceastd oper'5 nsemnatd, era nevoie ca tipografia sd fie amenajat.i inacest scop. deoarece tipografiile existente nu erau in stare sd execute acest lucru. invederea lelului ardtat , congresul eparhial din 1905--1906 a ales un comifet compusdin protoierei i Const . Popovici , Mihai l Ceachir, Mihai l Pl5mddeald . eromonahul Gur ie ,preol i i Const . Par feniev, Alexandru Evst rat iev, Alexandru Bal taga qi Mihai l Cecan,care a fost insdrcinat cu alc i tu i rea proiectul r" r i ent ru t ipograf ie ; i cu lSmur i reachel tuiel i lor rebui toare . La acoper i rea acestor chel tuiel i au ajutat , cu mij loacele or ,fabr ica de luminir i (7 000 rub.) , de asemenea iser ic i le eparhiei 1258 rub.) , mdnds-t i r i le q i schi tur i le din Basarabia 2 400 rub.) , precum qi f r5l imea

, ,Nagterea ui Hr istos"(2 000 rub.) . Afard de aceasta , erom. Gur ie a adunat 600 rub. La 26 oct . 1906, ma-ginile de tipar au fost puse in mi;care qi astfel, dupd mai mult de 25 de ani de amor-{eald, vechea tipografie exarhiceasci a reinviat.

Tipografia a fost intemeiati in clddirea donatd clerului basarabean de citre sobo-rul mindst i r i i Dobru;a , f i ind pusd n serviciul r5l imi i , ,Naqterea ui Hr istos" , cu carac-tere de tipar ruseqti qi moldoveneqti. Printre tipir i turile noii tipografii au fost ,,Vedom.Eparhiale" in limba rusd qi foile fr5limii in L rusd-moldoveneascd. de notat ci rein-fiinlarea tipografiei moldovenegti a fost ajutatd mult de preasf. Vladimir, fostul ep .eparhiot de pe atunci : de altfel acest eveniment cultural a fost puternic sus{inut de miq-carea generald din acea vreme6t.

In a doua jumitate a perioadei, odatd cu inceputul noilor curente in viafa biseri-ceascd, s-au ficut oarecare schimbdri qi in situalia tipografiei. La inceput aceasta er acondusi de un comitet special, compus din qapte persoane. Vremea qi imprejurdrile aufdcut din el un organ neatirnat, scutit de orice

control, aqa incit legdtura tipografieicu frdfimea ,,Nagt. ui Hrist." devenise pur formald. Aceastd stare de lucruri nu cores-pund-ea endin{elor centraliste ale ocirmuirii eparhiale de pe atunci. Din porunca ep .Serafim, cu chestiunea reorganizirii tipografiei s-a ocupat adunarea blagbcinitor di nl9l0 qi sfatul fr5limii ,,Naqt. ui Hrist." care, dupi cum era de atteptat, au gdsit necesarca tipografia sd -fie transformati intr-un ,,organ eparhial", cu un supraveghetor nu -mit de chiriarh. in urma acestei hotdriri, comitetul tipografiei a fost dbsfiinl-at, n pos-tul de supraveghetor a fost numit un preot, scutit de alte servicii, iar tot inventarul tipog-

274

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 237/286

: 1 -

: n- J r

s l "

ili rafiei cu intreg materialul de tipar a fost predat frdlimii ,,lt{3$t' lui. Hrist-" Afard de

aceasta, dupd cum $ti;;;-;1"tocmit (1910) un statut special . u privire Ia tipografie

(.florro^"rrue o Klturnnencxori Enapxuaalnofi Tranorpa$l"")'Tipografia astfelleoiganizatd..ul*u si aibd qi o activitate mai largd, dupd voinla

stapiniiii".parhiale, qi-u.""utta hotdrire a fost adusi la in<leplinire, cu toate cX preo{i-

mea o q6sea neave"tiet'.-f-o.ulul tipografiei a fost mdrit, infiinJindu-se pe lingd ea un

atelier-de

broqat gi o legdtorie'Vremea a dovedit ci preolimea avea dreptate: lSrgirea localului infiptuitd di n

voinla chiriarhului n-a adui folos tipografiei. Congresul eparhial din 1914 a constatat.e ,,iitr"fi" economicd a tipografiei epartriate suferi din an in an tot mai mult qi in pre-

zeni este'amenin15toar"".-Sp."

a indrepta aceastd situalie cong.resul gisea de cu.viintd

ca atit conducerea, cit qi administralia qi controlul sd fie puse sub supravegherea 9i con-

ducerea directia clerului eparhiei. Pentru a rezolva definitiv chestiunea, in urma dis-

poziliunii arhpdstorului a fbst aleasd o comisiune care si ingrijeasci de bunul mersal tipografiei"'.

4 .

precedente, dupi cum se qtie, a luat fiin15 Societatea istorico-d'in BasarabiaTo, nsd abia la inceputul noii perioade, cu toatese schimbase mult, a pornit activitatea culturalS a Societi{ii

La sfirgitul perioadeiarheologici bisericeascicd condi{iunile generale

1 8 1

Cdlugirul Inochentie

2',7

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 238/286

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 239/286

| .$c. inform.", p. 37." V. mai sus p. 263, nota 132',.,,Rev. Soc. Ist.-Arh.Bis.., XVIII, p. 208_211.n ,,Tpy1at...',, X, p. 226.e Ord. sinod. din l6-19 aug. 1906. (,,Rev. Soc. Ist.-Arh. Bis.,,,XVIII, p. 16t). De la dara despirfi-r i i .gcoale i pi r i tua le in Chiqiniu de seminar 1866), aceastd coalE avut , -pini la '1917, i ." ,i ;not.i t"fi , .directorD_: ), Ghepelchi Emelian (a fost preot) din l86l pin; tu t86l; ' j ) $panovschi 'a"o;id n tsospind'la 1877; 3).Popovici.Iql_ait ft77 pini la 1885; 4) Epuri t taiarieae ta tb'8s pini ia 1903; si srua-copevlev etre din 1903 pini la 1915;6) Preot . L Cazansihi e la 1915 pind Ia l9lz . -

, ,rpyaoi.. . , , , x ,p. 227.'0 Din momentul nfiiniSrii gcoalei pirit. din Edineli, ea a fost condusd, ini la 1917, de gapte,,smotri-te l i" . ).Comanefchi on de a,1869 pind a 1878; 2) Giavi lc t r iGrigorie e ta tAZq pind a 1g90; 3) Troi lchiAlexei^de a- 1890 pini la 1901 4) ieromonahul Dimitrie verbd"ctri .ui ti."iu -.pi;;op-rl;i 'in mitro-pol ia Chievului ) de la 1901 pini la 1903; 5) Teodosiev erghei " ru lboz pind la rsb?; 6j - Ia lcovscniIiarion.de a 1903 pini la 1914; 7) Din 1893, anul infiin_1irii "coalei in Ismail, ea a av ut ca ,,smotriteli.. eSemeichin larion pind la 1918.* Tpyia*.,,, IX, p. 231'-_234.' , , , , OlAwa.: ' , IX, p.233. ,,Rev. Soc. Ist . -Arh. Bis. , , , VIII, p.226_227.'' , ,Rev. Soc. Ist .-Arh. Bis. , , XVIII , p.223-224. Clr, Cyueiax, p.32- 33 ., ' t .y. i. +A.' ' \ '4" ' P' JL

'' In urma hotdririi consili.ului de miniqtri, din veniturile mindstireEi nu se putea acorda imprumuturidecit,pentru construirea bisericilor qi qcoaleior de pe moqiile mindstireiti.- ,,rpydot...,,, vlII, p.' 17g.". Congr. din 1910, j . 25 .' . ' ,,Tpy1w...", VIII, p. 178." Ibidem, p. 180.- Chestiunea qcoalei a doua eparhiale a fost din nou discutati la congresul eparhialdin 191'5'-insi gi de aste dati a rdmas nerezolvatd.-'Preolimea u lruutit, iJ"li, sd cumpere "pentru

ievoile5c-oale.lor uhovnice-gti, do.ui_mari terenuri de pimint la marginea oragului,

"ur"uu rdmas, insi, neutilizate.-

. .$ t ' . nform." , p. 28 - .10, 51 .'" D-na volodcovschi a fost numiti directoare la 1877, dupi ce funcJionase un an la gc. ep. ca pedagogd, qia demisionat in 1906 din cauza virstei inaintate.-,,En. Beg.-, 1906,'xiiv, p. II29_u35.s Cyaeean, p. 33-38.20 Sciderile inv6lXmintului spiritual pireau a fi._atit de grave, incit unii credeap cd ,,qcoala duhovni-ceascd ar trebui toati indepirtatd_, desfiintati, temeliile clidirilor seminariale gi ale academiilor s-ar cuveni

d e s c o s d i n p i m i n t , i a r i n l o c u l l o r d e f d c u t a l t e l e n o i q i d e p u s i n e l e o a m e n i n o i . . . . . ' - , , 8 o 0 . B . , , . , 1 9 0 7 , V, p . 2 4 L' care urma sd ramini 4 seminar dupi despirlirea cursurilor teologice sau pastorale.?.1 tl"pn. Bed.", 1909, XXVI." Vechea clidire a seminarului, de pe str. Alexandru cel Bun, unde a fost amenajat internatul pentru cl .a V-a gi a VI-a .2.4 -Tpydr,t...", Xt. p. t4l.'" In seminarul din Penza au fost mai multe atentate contra rectorului, iar in 1907 noul rector-arhi-

mandrit a fost omorit cu revolverul, de asemenea a fost ucis ,,inspectorul,, isubdirectorul) seminarului di nTiflis.- Amdn. v. in ,,8o0. 8.", 1907, p. 230-246.

"n ,,Rev. Soc. Ist.-Arh. Bis." XVIII, p. 232.'' Elevii cl. a VI-a n-au iscilit petilia ti cereau continuarea cursurilor in clasa lor. Turburirile descrneau avut loc sub.al_unsprezecelea ector al seminarului -

protoier. Pavel Cazanschi. De origine din gub. Tam-bov, ndscut in 1868, absolvent al seminarului din Tambov gi al Academiei din Chiev, pr. -azanschTa ocupartimp de ll ani diferite servicii spirituale in eparhia din Tam6ov. in 1905 a fost numit rector al seminarului dinCliqiniu, unde a stat pini in 1908, cind a fost transferat in postul de rector al seminarului din Cazan.--. ,Tpy^dut . . ." , I" p. 36-37.' . ' -Tpydw....". IX, p. 126-138: ,,Rev. Soc. Ist.-Arh. Bis.,, XVIII, p; 229_233._ Turburirile s_auterminat sub al l2-lea rector al seminarului - arhimandritul Zinovie.- InfZrm. biogr. v. ta p. 260, nota 52 .2s. ,,Tpydw...", IX, p. 57-221 ; Jloro4xuti. ,,Cnucox...,...^^^" _4Ju incit qi in presi a inceput sd se vorbeascd de ,,fuga seminariqtilor la universitili.,.- ,,En. Bed;,,1908,. i l , p . 416.

.'' Aminunte despre aceasti serbare,_gi _in general despre acest rol al seminarului din punct de vedere

nalional, v, in art. ,,Rom. in Basar." - Serbarea de care e vorba a avut loc sub al treisprezecelea rectoral seminarului - arhiman_dritul Damian, pind la cilugirie - Dimitrie Govorov. Niscut in 1855, arhim.Damlan qi-a fdcut studiile la seminarul din Ecaterinoslav. Dupi 16 ani de preolie, in l9O'7 a intrat la Academiadin_ Chiev, iar dupi absolvire, in l9ll, a fost numit rector al seminarului din Chipiniu, unde a stat pind la1916 ' c ind a fost numit episcop-vicar al exarhatului din Gruzia , cu t i t lu l , ,de Erivan ' , . in postul a" ' r"" to .(al_patruspr-ezecele-a i ultimul) a fost numit (1916) arhimandritul Filip (Gumilevschi), care a stat la Chi-S i n i u - p i n i i n 1 9 1 8 .

"' Faptul acesta s-a observat in toate eparhiiile. Pdrerea cum cd conlinutul ,,Ved. 8p.,, este uniform,nu^satisface nteresele $i nevoile_ ctuale ale preolimii qi deci sint cu totul fdie folos, aceaste perere a pitruns$r rn presa .- , ,Qeprc . Becr." , 1911, L Cfr. , ,H. O", 19 I, V_VI, p. 2.

,t3 Congr. din 1905, . 13.- Schimbirile aritate s-au, fdcut pe baza referatului cunoscutului preot Ni -

colae Stoicov, inaintat incX congr. din 1904. (V. j. I0).- in 1916 se Droiectase n conducerea revisiei schim-bir i noi .- , ,En. Be1; ' , XLIII , p .236-237.

2 7 7

l : : l i : : . r r

il:i r . ' :

i i : i l : i : i li i i ]l :

i i : l : l

l j i r l r l : r

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 240/286

"n O date cu intocmirea noului statut au fost numili de citre chiriarh, qi intirili de sinod, gi noii redacsecretarul consistorului A. A. Bogoiavlenschi - pentru partea oficiali,'qi profesorul semin. teol. V.curdinovschi - pentru, partea neoficiald. ca cenzor a rimas A. M. parhom oiici. ( ,,Tpyaou..,, vlll, p.6I).^ln cursul perioadei, dupd aceasta, s-au mai ficut schimbdri in conducerea revistei.

oo ,,Haute o6oe0unenue, ,Qyxoeno-npaecraeunwfi, notururtecrcuti, gKoHoruuqecKuti u tureparypuaui -Han, iloH.apxu4ecKozo nanpaatenua". (,,Unirea Noastrd". Revistd spiritual-morald, politicd, econoSi literard, in spirit monarhic" ).' '" Inform. biogr. v. la p. 262, nota 84.'' ,,H. O.", 18 dec. 1909, nr. I, p. 1.38 ,,Al nostru credo - mdrirea bistricii Ei a patriei sub larul singur stlpinitor, celelalte toate de aiciced".- , ,H. O." , 1912, IV, p. 2.'e

,,Chiar potrivit cu ideea ei ,,Asocialia poporului rus" e o organizalie mare $i vrednici de atoamenilor or todoxi . . . Ortodoxismul , monarhismul absolut $i nal ional ismul rus - ia td deviza acesre icia1ii..' Cu greu s-ar gisi cineva dintre preofimea ortodoxd a Basarabiei, care sI nu intre in aceasti Asrl ie" . . .^- , lb idem, 911, V, VI, p .6-8; XWI, p. t -4 ; cfr. 19t2 , XI-nt , p. 15-16.. " Ibidem, l ,911, XIV, p. 7-9; XVII , p. 12-13.n' Ib idem, 1911, XXVII , p. 17-18.o' Ib idem, tg t2 , XXM -XXV, D. g-n.

.aT Ideea lui de cipetenie era.cd ,,in practicX intre noi (preolii parohiali) gi arhiereu, existi un pr

despdrlitor, stau citeva perso,ane, ar congresul eparhial al preojimii l-a indepirtat pe arhiereu cu desp i r e d e n o i " . - , , H . O . ' , I 9 l l , I i l - I V, p . 2 5 .

.on

lbidem.'cere judecatd severd in privin;a fiptuitorului panamei (Parfeniev) de la fabrica de Indri, iar |inind seama de faptul cd stdpinirea eparhiali, cum se vede, nu are de gind si faci nimica, cerechetd-s inodal i .- , ,H. O." , l9 l l , Xry, p. I t -12. Cfr. XXI, p .8-10; I i l - IV, p.24-28.nt^Ibidem, I9II, VII, p. 18-19 ; k, p. 15-16.n . 6l b i d e m , 1 9 11 , I I - r y, p . 2 4 - 2 8 ; ' V I I , p . 7 - 8 ; I X , p . 4 - 5 .

"' Ib idem, 1911, XIV, p. 18-19.n8.Ibidem, 1912, I I , p. 23; XI-XII , p. 15- 16 .ae lbidem, 1911, XXXI, p. 3."' Ib idem, I9l l , XX, p. 23-24; XXI, p. t0- l t .5r Artic. in l. romAnea-sci au ficut mare impresie asupra moldovenilor siteni. ,,Vi urim qi vi dr

fericire pentru cugetele Sf. Voastre" - scriau unii cititori moldoveni redactorului.- Mare pomaniface, de vE veli supira pentru intrunirea gi luminarea noastri a moldovenilor. Cd iaca, petreaind de1911 ani de la venirea Domnului gi Lumindtorului nostru Iisus Hristos, noi dupd nevreinicia noastriafldm inci tot intunecali, nedeqtepti, slabi, nedezvoltali qi nepricepuli pentru a cunoatte datoriile noiinaintea lui Dumnezeu, inaintea impiratuiui gi inaintea vecinului... Cu adevirat cd sintem nemernici,josili, apisali qi fird ajutor... Ceas bun I Dumnezeu si vi ajute Cale bund qi sfinti v-ati ales... Pase(liranii) din sat. Corjov. Leontii Ipatii, Nichita Minciund, Mihail Polibunji 9i allii mulli (vreo 50 de fefe)Ibide_m, l9II, XXVI, p. 28 .

. -" Un preot, vorbind despre ,,nevoile urgente ale bisericilor moldovenegti", cerea cirfi de rit in l. ronqi cintare bisericeascd in aceeapi limbi, ,,altfel problemele misiunii locale vor fi lipite de teren".- Ibit1912,- lV, p. l2-13.

"' Printre colaboratori afldm pe preolii basarabeni : P. Busili, A. Murafa, I. Bdlteanu, Gh. CernorPav.-Severin, I. Pentiacov, T. Ungureanu, preot, I. Iusipenco, Vl. Bolfa, I. Verbilchi, Leon Trofimov gi r5a De pildi , preotul N. Zalevichi din iodol ia (Ibidem, iot t , xvt , 'p .9- lo) , D. Moqchevici din 'cson.- I^bidem, 1912, XVII-XVIII , p . 22-23, S. a.'' Intr-o scrisoare citre preotul Ier. Ciocan, dl Maleevici scria intre altele : ,,Domnia Voastri, defel, intotdeauna.ridicali chestiuni foarte interesante fi prin aceasta inviorali atmosfera obqteasci qi bi rceasci, indeosebi - acea locali".-Ibidem, 1911, XXII, p. 12-13.56 ,,Aceastd revistS" - glSsuia intre altele petilia cercului - ,,prezintd in lumind nepdrtinitoarrdeplini multe chestiuni eparhiale din punctul de vedere al preotului parohial de rind... Rivista ,,UnNoastr i a_introdus-degteptare n mediul preot imii din eparhia noastr i" . . . - Ib idem, IgI l , XXX, p.5-6

"' Ibidem, 1912, XIX, p. 5.s" Ibidem, 19t t , IX, p. 4."' Astfel, printr-o anchetd, ficuti din porunca lui Serafim, s-a dovedit marea incorectitudine a pl

tului Const. Parfeniev care,a fost mutat pe cale administrativi din Chiqiniu la Olinegti, jud. Cet. Albi60Hotirirea n-a fost adusi la indeplinire, dovedindu-se ci cele mai grave destiinuiri ile pr. Ciocanchestiunea preot. C. Parfeniev) erau justificate.

"'V. anun(ul redacliei in nr. I aI revistei din I9tI.62 lbidem, 1911, VIII , o. 19 .63 in nr. 26-27 din tS12 d-na editoare Eug. Ciocan, solia fostului redactor, anunla cititorilor urmd

rele: ,,Deoarece revista ,,Obiedinenie" a refuzat si serveasci scopurilor personale ale unor persoane,eparhie, contra solului meu leremia Ciocan, ca preot, s-a pornit oarecare ancheti, cu care eite insdrc1n9m rul consistorului preotul Dubnevici. Scopul anchetei se inlelege".- cfr., 1912, xxil-xxlil30-3 t.

ut ,'Unirea Noastr5" era cunoscuti, de pildd, lui Macarov, ministru de interne, de la care redactolavut un sprijin eficace.

278

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 241/286

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 242/286

PARTEA A TREIAI. Ministirile.- II. Misiunea antischismatici qi antisectanti.- III' Viafa bisericeasci-ierigioasnn Basarabia n perioa$*"ffi1tf;"1,##:"oul Serafim a reprezenta

CAPITOLUL IMdndstirile basarabene in ultima perioadd. Mdsuri pentru imbundtdlirea stdrii lo r

interne.- Schimbdrinoi in viala mdndstireascd in q doua iumdtate a perioadei'-

Contactul mdndstirilor cu populalia bdStinasd'

l .

Evenimentele din aceastd perioadi au avut oarecare repercusiune 9i asupra "mdnXs-tirilor din eparhia Chigindului. in privinla aceasta, grija de cdpetenie a ocirmuirii epar-

hiale era imbundtilirea stdrii interioare a mdndstirilor'Cu toate cd unele din ele se aflau sub supravegherea episcopilorr,- ar..celelalte erau

sub acea a unui anumit protopop obligat sd le inspecteze, otuqi chiar in dirile de seama

oficiale erau ardtate sciderill ui"1ii *onuhale. dauza principald a acestor neajunsuri

..u tipru de trai comun - ,,obqcejitis(' care, de altfel, nici n-a fost in mdnistirile de

maici ' .Avind in vedere aceste imprejurdri qi linind seama de turburdrile interne, vdtdma-

tour" p"rrtr,, viata religioasd a'intiegului'popor, arhipdstorul se.adreseazi cdtre cilugiri

cu cuvinte de indrumire gi de povdlluire,^aducindu-Le aminte de promisiunile-date cind

"."r-.afrgeti3-Pe lingd i."uttu, in febr. 1906 au fost convocali in-Chigindu starelii

-enettfit6. qi ai schiiurilor, cdrora li s-a dat indrumiri pentru imbundtdlirea vietii

-e"ertir"qti. Li r-u mai atras aten{ia ci mindstirea trebuie sd-qi reia rolul instr.uctiv

p"ntru popor ce-l avea mai inainte ; 'ca in ministiri sd se citeascd poporului predici, atit

i" Uit"ri.a, cit gi in afard; ca oficierea slujbelor dumnezeieqti si se facl cu toati cucer-

;i.i;;-ii;t' jra6it", in limba poporului. f)e asemenea li s-a recomandat sd infiinteze in

-dnirti.i blblioteci, iar in conducerea gospoddriei si flnd seamd de metoadele noi in

agricultur5 etc. Cu acelaqi prilej, starelii mdndstirilor au fost indemnali sd ia parte' cu

p-ut"rit" qi mijloacele ministireqti, la suslinerea. aqezdmintelor de cultur5 9i de bine-

Fu.".. ate epaittiei ; la buna aranjare a tipografiei eparhiale in care urma sd se tipdreas-

ci cdrli de iitual gi cu con{inut religios moral, toate in l. moldoveneasci ; de asemene

ii fu itifiinfurea, in una din mindstir'i, a unui sanatoriu pentru clericii bolnavi 9i bdtrini'

Adu.,u."u din 1906 a luat hotdrirea sd ajute aqezimintele de culturd din fondurile md-

ttlriir"qti, obligindu-se a continua tot astfel qi- n viitor ; pentru infiinlarea tipo.grafieis-a apiobat p[ta unui ajutor de 2 400 r. in ce priveqte chestiunea sanatoriului, adu-

narea refuzina se-t infiinleze in vreo mdndstire, a hotdrit si vind in ajutor. clerului'

achitindu-i in acest scop, din veniturile ministirilor' o anume sumi de bani'E de notat cd pe lingd mdnistirile de cilugdri - Garbovdl, llQrjay_c.a, Dobruga.

Curchi qi Japca - d" ut"i-,"nea pe lingi schiturile de maici - Riciula, Hirova qi Co-

q"iau.u I se'giseau aziluri pentru orfanii clericilor qi cooiii siraci ai parohienilor inve-

li""ti avind ii gcoale primire. La aceasta s-au redus dispoziliunile stipinirii eparhiale

." p.iui." la mindstiri - i" intiia jumitate a perioadeia'

280

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 243/286

2.

Noul curent de Ia inceputul jumetdfi a doua a perioadei a adus oarecare inviorareqi in viala monahismului. in Rusia acest curent a fost atit de puternic, incit in 1909 inlavra ,,Sf. Serghie" de lingd Moscova, s-a adunat chiar qi un congres al cdlugdrilorpentru a discuta nevoile mdndstireqti in legdturd cu noile cerinfe ale vremii.'

in mdnistirile basarabene n-a avut loc o asemenea migcare. in schimb, insd, decdtre stipinirea eparhiald s-a luat unele mdsuri ce erau menite sd reorganizeze intru-citva viala mdndstirilor potrivit cu nevoile vremii. Principala mdsurd a fost introduce-rea vie{ii comune (,,ob$cejitie") in mdnistiri. in urma interventiei lui Serafim, sino-dul prin ucazul nr. 15020 din 7 noiem. 1909 a dispus cd mindstirile G6rbovil, Dob-ruqa, Cdlirdgduca, Cipriana, Saharna, Frumoasa qi HAncu sd fie transformate in min.chinoviale (cu, ,obqcej i t ie") . Regimul vechi , f i rd , ,obqcej i t ie" , a r imas numai in min.HArjauca gi Curchi, ca unele ce erau sub supravegherea episcopilor - a celui eparhiotgi a-vicarului. Tot atunci schitul Suruceni a fost ridicat la rangul de mdnistire cu ,,obq-ceji t ie".

Pe temeiul acestui ucaz, stipinirea eparhial5 a pornit spre infdptuirea in viald anoilor dispoziliuni. Pentru schimbdrile proiectate, chiriarhul in adresa ui din l4 noiem.1909 citr-e consistor, a ardtat urmitoarele principii. in mdnistiri urmau a fi introdusestricte orinduieli monahale, care qi-ar avea temeiul nu in obiceiurile locale, ci in vechileregulamente mdndstireqti. Mindstirile - scria ep. Serafim - nu trebuie sd uite cd ,,Ba-sarabia qi poporul moldovenesc formeazi pimintul qi populafia guberniei ruseqti, qiaceasta e obligd sd aibi griji ca sd introduci in viala lor qi a popula{iei scopurile gene-rale ale statului, ca : luminarea poporului, imbunitilirea agriculturii gi apropierea po -poarelor prin limba rus5. Deci, tofi acei ce se pregdtesc sd se hirotoneascd in sanul deierodiacon qi de ieromonah trebuie sd cunoascd limba rusd gi si gtie sd faci slujbele pecirlile slavone". Ca modele de viald gi de regim adevdrat monahal a fost aritati mdn.Noul Neam{.

in felul acesta, a baza noilor schimbdri in viala mdndstireascd au fost a$ezate nte-resele monahismului, dupd vechile regulamente monahale gi acele ale statului rus.

Pentru infdptuirea acestor schimbiri s-a convocat in 1909 un congres al ,,nastoia-telilor" mdndstirilor din eparhie. Printre indatoririle mdndstireqti fixate de congreserau qi acelea de a infiinla qcoale pentru luminarea poporului ; de a indlla c6tre Dumne-zeu rugdciuni pentru impiciuirea Rusiei. in special ministirilor moldoveneqti li s-aimpus sd scrie cronice (,,letopisele"), in care sd se arate evenimentele mai importantedin viala lor. Mdndstirile de maici, care nu aveau nici ,,obgcejitie", nici regulamentulmdndstiresc, introduse in toate mdnistirile ortodoxe, au fost chemate si se conformezeqi ele ucazului sinodal in chestiunea,,obqcejitiei". in 19ll s-a intocmit o instrucliespecialS pentru starilele mindstirilor de maici.

Tot in legdturd cu spiritul general din acea vreme s-a infiinlat in 1910, in urmaintervenliei episcopului Serafim, la o depdrtare de doi km de or. Ismail, mdndstireade ciluglri ,,Sf. Adormire" cu ,,obqcejit ie". Motivele acestei misuri au fost , dupi cumraporta Serafim sinodului, in primul rind dorinla de a pistra trei biserici cu arhitecturdfrumoasd - ,,iniltarea sf. Cruci", ,,Adormirea", ,,Sf. Nicolae" - ca monumente isto-rice, in al doilea rind - ca mdndstirea nou-infiinlati si fie ,,un sprijin al ortodoxis-mului gi al nalionalitdlii ruse la marginea patriei noastre contra schismei" (,,staroob-riadcesivo"). Schitul ,,Terapont", ali turat la noua m_Sndstire, rma, dupd proiectul chi-riarhului, si fie transformit in mXndstire de maicis.

Dispoziliunile autoritdlilor eparhiale repetate de atitea ori in cursul v. XIX, facdovadd cd starea mindstirilor nu era satisfdcitoare, avind nevoie de mai multe imbunS-tdliri. Nu tot astfdl privea lucrurile populalia bigtinaqd. Ministirile, pentru ea,.cu toateneajunsurile lor, cu tot primitivismul credinlei qi al traiului cilugdresc, erau adiposturide cele mai curate suflete, de cele mai inalte aspiraliuni. $i in imprejuriri mai grele,fie de boal6, fie de cumpind in viat6, moldovenii basarabeni qi in aceasti perioadd,

2 8 1

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 244/286

ca $i in acele precedente, alergau a cilugiri i din mdndstiri dupi rugdciuni qi mingiiere,iar unii dintre aceqtia, dupd cum s-a ardtat mai sus, au izbutit sdljungi ia o p"opultate _excepfionalS, atrdgind foarte multi lume din toate pdrfile Bisarabiei6.Confruntind asemenea fapte cu cele spuse mai inainte relativ la mindstirile dBasarabia, constatim cdviala - cu toate dispoziliunile luate de stipinire in cursul intrgului veac XIX - in aceste ocaguri se schimba foarte pulin. Cdlugirii basarabeni ced;cu multd greutate sforldrilor ocirmuirii de a-gi insugi cunoagterea l. ruse, de a-i deprirde cu slujba bisericeascd slavon5. Tot ati t de dirzi erau ei 9i in obiceiurile lor vectpreguT qi in toate scdderile morale observate incd pe vremea mitropol. Gavrii l . ischimb, cu toate curentele noi, a rimas neqtirbit contaitul cdluglrilor cu populalia bdtinagd care, ;i ea, in tot cursul acestei perioade, ca qi in acele piecedente, a pestiat nechimbatd vechea legXturd sufleteascd cu mindstiriie locale.

3 .

in a patra perioadd s-a f icut o schimbare oarecare cu privire qi la veniturile r

pe mogiile ministirilor inchinate.Pind la 1912, din aceste venituri - care la drept vorbind nu puteau aparfine oeBasarabiei - se cheltuiau mari sume de bani qi in interiorul Rusiii, pentru nevoile ator g-uberniit. In ce priveqte Basarabia, ,r.r oar".are ajutor binesc primeau numai aceaqezdminte religioase, 9r1 tura e qi de binefacere ce se aflau pe moqiile mdndstirilor irchinateo. Pentru a stabili definitiv modul de administrare i acestor mogii, precumdrepturile de folosin{5 asupra or, la I iulie l912 s-a promulgat o lege speciatS.u un1r.te ,,Reguli" privitoare la administrarea averilor agezimintelor duhovnicegti de peshotare qi la repartizarea veniturilor rezultate din aceste averie.

Pe baza art. I I din aceste ,Reguli", in fondul special al sinodului treceau, din vrniturile menfionate, trei cincimi, cum qi o parte de procente a capitalului inatacabiin total o sumd care n-a fost nici o datd mai micd d;2':.5 000 rubl'e anual. Ea era iintregime destinati numai Basarabiei, pentru cheltuielile necesare reparatiei qi intrrjinerii bisericilor, gcoa.lelor bisericeqti, pentru ajutorarea clerului gi iuturor ptoalelc

duhovniceqti, pentru binefaceri, biblioteci, foi de propagandd misionard etc. Din sumardtatd o mare parte se achita pentru intrefinerea qcoiletor duhovniceStir0ln felul acesta resursele materiale ale eparhiei Chigindului au sporit qi mai mul

CAPITOLUL IIUcqzul din 17 april 1905 Si politica de fqpt fald de schism.atici.- Caracterul ofensial misiunii in q doua iumdtate a perioadei.- Schimbdri tn starea misiunii din Bqsarabia in anii 1905- 1906.-* ,,Edinoveria".- inviorarea misiunii basqrabene in 1908-1910.- Miscarea de la Baltq, sau inochentismulin Basarabia. Misiunea fald de miscare

inochentistd

l .

Sub influen{a evenimentelor s-au fdcut schimbdri qi in situalia misiunii. insi qi aicse deosebesc doui epoci-- din intiia qi din a doua jumitate a perioadei, potrivit curentelor predomnitoare in politica generald a imperiului larist.

Intiiul fapt important pentru miiiune, care a ivut loc ia inceputul perioadei, a fosvestitul ugaz aI larului din l7 april 1905, cu privire la ,,intirirei principiilor de toleran 6 religioas5". Articolele principale ale acestui ucaz sint urmdtoarele : |. Trecereide la credinla ortodoxi la o alti confesiune cregtini nu poate fi urmdritd qi nu atragrdupd sine consecin{e nefavorabile in privinla drepturilor personale sau civile ($ l) . Sstabilegte prin lege o deosebire n confesiunile cuprinse astdzi sub denumirea de ,,rascol"impirlindu-se aceste confesiuni in trei grupuri: a) ,,tilcurile staroobriad{ilor" (,,cra

liJ{hhllrir,r''

282

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 245/286

:\ro6prAqecK?re corrracna") ; b) sectantismul qi c) adeplii acelor invilituri bigote..rry"ep"ot" yveHnfi"), care sint urmirite pe cale penali (S 5).Tuturor adeplilor

:e ,,iilcuri" Ei invdldturi care acceptd dogmele fundamentale ale bisericii ortodoxe,:sd nu primesc unele dintre orinduieli admise de ea, gi-qi fac slujbele dumnezeieqti:.rpd cirlile de tipar vechi, li se dd numirea de staroobriadfi, in locul aceleia de ,,ras-:-.inici" (,,schismitici") ($ 7). Fetelor duhovniceqti ce vor f i alese de citre obqcinele,:aroobriadlilor gi sectantilor pentru sivirqirea orinduielilor, li se di numirea de ,,parohi,: invildtori" (,,Hacrorrenefi u HacraBHHKos"). Aceste fete sint scutite de serviciul mi-:rar ($ 9), gi au voie sd sivirqeasci in mod liber orinduieli spir i tuale in case particu-:re ;i de rugiciune, ori de cite ori va fi nevoie, fiind insi oprite a imbrica oddjdii de--rericiatunci, cind aceasta e interzis de lege ($ 10). Toate casele de rugiciune inchise,:;it pe cale administrativd, cit qi in urma hotiririlor judecdtoreqti, se deschid etc."'

iloul ucaz, precum vedem, dupd un veac intreg de prigoniri, acorda pentru intiia:ard rascolniciloi qi sectanlilor drepturi ce depdqeau cu mult acelea acordate prin legile:in 19 apr. 1874 qi din 3 mai 1883. Presa ruseascd socotea acest ucaz, cu drept::vint. ca utt mare eveniment ce statornicea o erd noui in viala religioasd a poporului-rs' ' . .Chiar

inlocuirea (in limbajul oficial) a denumirii de ,,rascol" qi ,,rascolnic"schismd, schismatic) cu aceea de ,,staroobriadcestvo" fi ,,staroobriadet" (credinli

.eche. om de credintd veche), a fost declarati ca unul din marile merite ale ucazului:tn l7 april '1905r3. Astfel incepea un nou regim, raport\rri noi intre ortodocqi qi etero-:ocqi, o noui dezvoltare religioasd a acelor din urmi. insd nici aceste promisiuni ale.:apinirii fariste nu s-au indeplinit. Chiar qi in primii ani dupi izbucnirea miqcirii din-905 politica guvernului larist in chestiunea rascolului nu era sincerd qi consecventi.Duma imperialS lua hotiriri, guvernul ficea si apard ucazuri, manifeste, rescriptelespre toleranla religioasd, insi nici hotdririle Dumei, nici dispoziliunile guvernului nuse puneau in executare.

Politica laristi a devenit pi mai hotdriti in a doua jumdtate a perioadei. Momentul de:ipetenie in aceastd schimbare a fost faimosul congres al misionarilor din Chiev in.908. Dupd cum se qtie, adunarea aceasta urmirea tocmai impiedicarea mersului refor-:elor qi, 'daci se va putea, pregitirea terenului pentru intoarcerea la regimul vechira.Din 1908 mipcarea misionard din Rusia s-a simlit mult incurajati qi a ieqit in arena poli-: .cd - deschis qi hotdrit. Revistele numeroase ale misionarilor, ca ,,KoroKOr" (,,Clo-rctul"), ,,flouaeBcxvre dzrrecrun" (,,$tiri din Pociaev"), ,,MilcuoHepcxoe 06o:pe-rxe" (,,Revista misiunii"),,,Caparoncruri Epatcrnfi JIncror" (,,Foaia frdlimii dinSaratov") q. a., in frunte cu misionarii Scvorlov, Aivazov, Vost orgov, au inceput in modrrutal sd urmdreascd tot ce privea toleranfa religioasd qi, fiind indrumali de functio-:.arii sinodali, repetau cu insistenli ci Rusia trebuie si se intoarcd la vechiul regim,:are a domnit pini la 17 octombrie 1905. Rascolnicii erau impiedicali nu numai in:reburile religioase, dar chiar qi in chestiuni de culturd generald''. Astfel cd in fond ve---hea stare de lucruri ce fusese pe .vremea lui Pobiedonosfev, in ce priveqte rascolul,-r realitate nu se schimbase deloc'o. Tendinlele congresului din 1908 au cipdtat girai mare putere in urma congresului misionarilor din 1910 din Cazan, care - dupd:um s-a ardtat -s-a ridicat contra ,,spiritului qi indrumirii anticreqtinegti, ^inddrdt-: ice qi turburitoare in viala societilii contemporane", luind hotdriri aspre". In legd-lurd cu aceste evenimente, atitudinea stdpinirii lariste fatd de schismatici a rdmas clard:: neschimbatd pini la sfirqitul perioadei.

Potrivit cu politica guvernului se schimbi $i caracterul misiunii antischismatice.Daci la inceput, dupd promulgarea legii din 17 april 1905, situalia bisericilor orto-Joxe pirea a fi ameninlat5'b qi se a$tepta in chip firesc din partea misiunii o activitate:rai mult cu caracter defensiv, in curind, odatd cu schimbarea politicii generale, misi--nea s-a simlit in putere gi a pornit o luptd ofensivi contra noilor curente.

Noul curent in activitatea misiunii a inceput cu noul Ucaz sinodal cu nr. 3443:in 20-26 mai 1908.

283

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 246/286

Preotul Ioan Covaldii

2 .

in eparhia Chiqindului, la inceputul perioadei, cu chestiunea misiunii s-au ,congresele eparhiale din 1905 gi 1906. intiiul era de pdrere sd se reduci misiuneischismaticd gi a luat hotdrirea si se examineze dac{ n-ar fi cu cale, pentru sc rmisiunii, ca misionarii ajutori mireni sd fie inlocuili cu preoti-misionari speciaribuili -ca in alte eparhii, dupd cum va stabili viitorul iongi"r. Misionarii epcunoscind situalia .qi 9S aproape, s-au ridicat contra acestei propuneri, suslinldup.i promulgarea legii din 17 apr.l905 e neapdratd nevoie de a ie intensifica atti'misionarS.

Luindu-se in seamd avizul misionarilor eparhiali, cit qi lista regiunilor locurascolnici qi sectan{i, into.cmitd de preotul Teodosie Volovei, consil-iul frdlimiiterea lui Hristos" a decis cd fiecare preot parohial, potrivit

menirii de pistor, este c,tii misionar in parohie. Fiind, insi, greu pentru preolii parohiali dle a urmiritura misionar5, trebuia 9.a gi, p9 lingd acei trei misionaii eparhiali, sd aibd ajrde la misionarii-preofi din localit-dfile molipsite mult de schismd. ionsiliul fr61acceptat plrerea misionarilor gi in chestiunea ajutorilor de misionari dintre ntipicari, reducind numai numdrul lor la cite u;ul de fiecare misionar eparhiitischismatic.

concluziile consiliului frdlimii redate mai sus n-au fost acceptate de adu

284

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 247/286

preolimii. Congresul eparhial din august 1907 a repetat, in fond, hot6ririle congresu-lui precedent' '.

Astfel privea lucrurile preotimea, preocupatd de nevoile materiale ale eparhiei.Pdrerile $ hotiririle ei, insd, n-au fost susfinute de chiriarhul basarabean, care, por-nind de la nevoile momentului, n-a aprobat hotdrirea congresului cu privire la ridi-carea numirului de misionari2O. N-a cedat, insi, nici preofimea. Congresul eparhialdin 1907 a desfiinfat posturile de misionari ajutori, ldsind neatinse sumele destinateintrelinerii misionarilor din mijloacele eparhiei.

Aceasta a fost situa{ia exterioari a misiunii in intiia jumitate a perioadei.in ce priveqte activitatea misionarilor, programul de muncd in urma evenimentelor

a devenit mai complicat. in 1905 consiliul frilimii a l6cut schimbiri in instructiamisionarilor, completind-o potrivit cu nevoile vremii.

-Inurma noilor imprejuriri

misionarii nu se mirgineau in ,,convorbirile" lor la vechile subiecte privitoare la credinldgi la chestiuni bisericegti, ci erau nevoili sd analizeze gi si combatd ideile socialiqtilor 9iievolulionarilor, sd explice manifestul din 17 apr. 1905 ; in multe localitili cu locuitorischismatici , s-au infiiniat chiar qcoale cu caracter misionar''. in 1907 frdlimea a inceputsd publice o ,,foaie apologetic5" (<<flo.nerrnKo-anoJlorernqecrnti Ml,tcct{oHepcxuirnuc-to"ro; c,., scopul de a combate rascolul qi sectantismul gi de a intiri ortodoxismul printrepopulafie.- -

A fost sprijinitd mult pi ,,Edinoveria' (curentul omopiqtilor) : frilimea a ajutat laorganizarea biiericilor pentru omopiqti. in 1908 stdpinirea eparhial5 a pus temelia bise-ricli omopiste din sat. Grubno, jud. Hotin, a hirotonit din rindurile omopiqtilor $i unpreot ce irecuse la ortodoxism de la rascol. Comitetul frdlimii a venit in ajutorul lo rqi cr1 oare.are mijloace materiale : omopigtii din Grubno au fost ajutati bineqte la con-struirea bisericii lor, care a fost terminate $i sfinliti in 1909.

Din faptele ardtate mai sus se vede cd in prima jumitate a perioadei, sub presiuneaevenimentelor, interesul pentru cauza misionard a sidbit intr-o misurd oarecare.

3 .

Odatd cu inceputul reactiunii, dupi cunoscutele congrese din 1908 9i 1910, misiuneaincepe si se invioieze qi in eparhia Chiqindului, s-au ficut unele schimbdri in organizaliamisiunii, s-a intensificat intrucitva qi activitatea misionari.

Dupi cum s-a spus, misiunea era condusd de cdtre frilimea ,,Naqterea lui Hristos".AceastE orinduiald i fost socotitd neindestuldtoare de cdtre sinod qi prin ucazul nr. 3443din20-26 mai 1908, a dispus a se da misiunii din eparhii o noud organizare, Pe temeiulacestui ucaz s-a luat hotiriiea ca in eparhia Chiqiniului sd se infiinleze un sfat misionareparhial, iar in prealabil s-au intocmit reguli speciale pentru cercurile misionare paro-hiale (comp.rse din rivnitori ai ortodoxismului). in urma ucazului sinodal nr. 11599, din31 aug. 1909, conducerea misiunii urma sd treacd la sfatul misionar al eparhiei, frdlimiirevenindu-i numai functiile religioase-culturale. Sfatul misionar eparhial din Chiqindu'care a inceput a funcfiona la 14 martie 1910, se compunea dintr-un preqedinte (epi-

scopul eparhiot;, din preqedintele 9i membrii sfatului frdfimii,,{u$1. lui Hrist.", din tolimisionarii eparhiali, din membrii gi secretarul consistorului qi dintr-un secretar- Lasfatul misioiat, ru la un organ superior de conducere, a trecut toati grija activitdlii $iorganizdrii misiunii in eparhie. Dintre misurile luate de sfatul misionar vom relevaurirdtoarele. Primejdia din partea sectanfilor socotindu-se mai mare, unul dintre misio-

narii antischismatici a fost inlocuitcu un al doilea misionar antisectant. Dintre ace$tia'

dupi dispoziliunea chiriarhului, unul urma sA aibi convoribiri cu sectanfii, iar al doileaa fost iniircinat cu pt"latir"u preolilor eparhiei pentru lupta contra sectantismului. inpostul de al doilea misionar antisectant a fost numit, in dec. 1910, preotul Teodosiebhi.i"i, fost misionar cercual in eparhia Chersonului. Acesta a organizat in oraqele.jude-

tene, cum qi in alte localitdli mii insemnate, cursuri de misionari pentru preotii diniercurile rilspective. La aceste cursuri ascultdtorilor li se dideau cunogtinle asupra

285

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 248/286

istoriei, invdliturii qi cultului diferitelor secte din eparhie, ardtindu-li-se, totodatd, mirile de luptd contra sectantismului22. in initiativa arhipdstorului in Chiqindu se concau congrese de misionari cercuali antisectanfi. intiiul congres a avut loc in noieml1911. intiiul misionar eparhial 1inea, in diferite localitd{i din eparhie, convorbirisectantii, organiza, ins6, qi cursuri antisectante pentru preofime.

Sfatul misionar s-a ocupat qi cu chestiunea credincioqilor de alte confesiuni, gi in scial a evreilor, care cdutau sd intre in biserica ortodoxe, luindu-se speciale misuri penexaminarea mai serioasi a motivelor schimbirii credintei, de asemenea q;ipentru intirea mai temeinicd a prozelililor in credinfa creqtind23.

La misurile sus-ardtate se reducea, in fond, toatd activitatea sfatului misionareparhia Chiqindului. Dupd cum se vede, cu toate indemnurile care veneau din Rusiicu toatd stdruinla ocirmuirii eparhiale locale, activitatea misiunii antisectante qi antissmatice n-a ajuns nici in a doua jumdtate a perioadei la o mare intensificare, qi la drvorbind mdsurile aplicate nu ie geau din cadrele programului obignuit de activitate asiunii. Starea aceasta, nsi , n-a durat mult timp. Pentru biserica oficiald din Basarse pregitea o mare incercare care, n scurt timp, a sdrun cinat-o din temelie. Aceasta a Io puternicd impulsiune qi pentru activitatea misiunii din parohie - impulsiune cvenea de acolo de unde se a$tepta mai pufin. Aceasta era miqcarea de la Balta sau, drnumele incepdtorului ei,- ,,inoc_hentismul" marea migcare religioasd ce a pornit prirmoldovenii basarabeni n 190925.

4 .

,,Migcarea de la Balta" a inceput in Basarabia n 1909, cu cinci ani inainte de izbnirea rdzboiului mondial, de la ieromonahul Inochentie. Pind la cdlugirie acesta punumele de Ion Jurcan, iar dupd un act eliberat de administrafia de voloste se nunIon Levizor. S-a n6scut Ia 24 febr. 1875 in sat. Cosouli, ud. Soroca, din pirin{i {6r:Despre copildria lui Inochentie nu cunoa$tem aproape nimic. Se gtie numai cd a fdqcoala primard, cum e probabil '- la Cosouli qi in ruse;te. Adeplii lui Inochentie stdruisd completeze qtirile neindestulltoare asupra copildriei lui cu multe povestiri legendIn 1899 Ion Levizor s-a inscris la mdnistirea Dobru;a, jud. Orhei, ca,,frate" (,,posnic"), unde a stat cam vreo patru ani, indeplinind diferite servicii - de la acel de pdzide vite pini la acel de chelar. intorcindu-se acasi, Ion pleacd curind la Chiev, vizitemdnistirile de acolo, intre altele m6n. ,,VAdubilchi" unde era, pe atunci, , ,nastoiavestitul mistic pir. Iona, cunoscut moldovenilor basarabeni mai de mult. Peste doi idupi o cdl5torie la min. din gub. laroslav, a lavra Pociaev qi la Petersburg unde, cse crede, a fdcut cunoqtintd cu preotul Gapon, conducitorul migcirii muncitoreqti1905, qi a vizitat qi pe prot. Ioan Serghiev din Cron;tadt - Levizor a ajuns la min.Balta (Podolia), unde in 1909 s-a cilugdrit, fiind qi hirotonit ca preot. Levizor s-a cigirit gi preolit fiind foarte tindr ,,fdri a fi fost intdrit in cunoaqterea gi priceperea cuvtului lui Dumnezeu gi a dogmelor credinlei, neav?nd nici o povald din partea starefiiscusil i in cilugdrie".

Inochentie a gdsit la Balta un teren bine pregitit pentru o activitate religioasS, dariti multor tradilii privitoare la personalitatea gi viala cucernicului preot din BaTeodosie Levilchi, un mistic gi p^d-rtaq l miqcdrii religioase din Rusia din a doua juntate a domniei lui Alexandru I'". Tradiliile acestea se pdstrau cu multi sfinfeniepopulatia din localitate, iar de la o vreme a inceput si se vorbeascd qi de unele minrcare ar fi avut loc la mormintul acestui preot. in 1908, la Balta, in curtea azilului fon,de Teodosie, s-a infiin{at o mindstire de cdlugiri, unde s-au transportat cu multd solenitate osemintele preotului Levifchi. Evenimentele petrecute la Balta atrigeau foamultd lume din imprejurimi qi din Basarabia26. Printre pelerini fiind multi moldoveocirmuirea mdnistirii a insdrcinat pe Inochentie cu indrumarea vie{ii sufleteqti a mokvenilor, singurul dintre cilugirii ministirii care cunostea limba moldoveneascd. E.spovedea pe moldoveni, le spunea predici qi alte invilituri. Numirul pelerinilor mok

286

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 249/286

veni sporea din ce in ce. Inochentie ajunsese sd aibd asupra lor o influen{d covirqitoare,care i i ducea a grave excese de exaltaliune religioasd. n curind printre peierini a inceputsd se vorbeascd nu numai de Teodosie, dai' mai mult inci de vrednicul sdu urmaq -Inochentie.

Sinodul primind qtir i de la episcopii din Cherson qi din Basarabia cd lnochentie arfi avut o inriurire vltdmdtoare asupra pelerinilor, l-a permutat in l9ll la casa episcopalSa Podol iei, iar in 1912, din aceleaqi motive, la mdn. chinoviald de la Muroln, sub. OIo-ne{, unde Inochentie a sosit ns o}it de ci}iva bdrba{i gi femei. La Murom el igi continuaactivitatea de propoviduitor, rdspindindu-qi ideile printre moldovenii pelerini care-lvizitau gi aici in mare numdr - cu toate mdsurile de persecuJie uate de autoritdli.Inochentie fiind nemu[umit cu condiliunile in care se gisea - el gi cu pelerinii - laMurom, intreprinde in toiul iernii l9l3 un exod din mdnistire cu o mullime de pelerinimoldoveni. Dupd o rdtdcire timp de unsprezece zile prin pustiurile inzdpezite aleRusiei de Nord, cdlugdrul Inochentie a fost arestat qi inchis, provizoriu, pini la judecati, n puqcdria din Petrozavodsc, ar pelerinii au fost trimigi in echipe pe la cdminele lor.In urma mai multor cerceteri, Inochentie, prin hotirirea sinodului din 26 iulie -23 august 1913, a fost trimis Ia mdn. Solovel. Totuqi devotamentul orb ii mina pe bie{iimol-doveni pind qi la acel capdt al Rusiei, unde ei se adunau in mare numdr.

Incepind rev_olulia, nochentie a fost eliLrerat din min. Solove| gi in iunie 1917 asosit in ,,raiul"' ' din Lipelcoe, unde a gdsit o mullime de adep{i, qi qi-a reluat activi-tatea de odinioard.

in , , ra i" , ns5, u i I r rochent ie u i -a fost sor t i t s i t rd iasci mul t : la 30 dec. l9 l7 a mu-r i t , i a r l a I ianuar. 1918 a fost inmormintat in pegter i le , , ra iului" .

Binein{eles cd istoria vielii qi a faptelor cdlugirului Inochentie nu s-a isprivit odaticu moartea lui. in mentoria gi inchipuirea credincioqilor lui adepli reinvie ntereu ,,mi-nuni" din trecut, personalitatea cllugSrului devine tot mai indepdrtatd de pdmint, dindna;tere unei legende care, ;i azi, triie;te in poporul moldovenesc, ar inceputul ei l-aavut inci in , ,rai" sau gi mai inainte.

5 .

Inochentie stdruia in predicile sale sd expund ascultdtorilor conceplia lui. Ideea erfundamentald, era aceea ci in zilele noastre a sosit vremea antihristului, s-a apropiat,,vremea de apoi", cind in orice zi ;i ceas rebuie sd aqteptim sfirqiir"rlumii qi infricoqatajudecatd. Din cauza acestor mprej urdri ingrozitoare creqtinii trebuie sd indeplineasci cucea mai mare strictele regulile morale, pregdtindu-se astfel pentru judecata ce se apro-pie. In acest scop Inochentie indemna pe cei tineri sd nu se cdsStoreascd, ar celor cdsd-torifi le cerea sd pdriseascd viala conjugalS, deoarece aceasta, precum gi nagterea copii-lor, este , ,o uriciune inaintea lui Dumnezeu". O altd poruncd a lui Inochentie era aceeaprin care se interzicea creqtinilor sd minince carne de porc, ea fiind spurcdciune, de-oarece in porci sil5qluiegte diavolul. Femeilor gi fetelor le cerea si-gi tundi pirul, ca sdnu aibd nevoie sd intrebui n{eze felurite farmece q;i descintece pentru ca sd le creascdbine pdrul. Inochentie oprea sudilmile gi interzicea fumatul. Omul, spunea Inochentie,cu cit e mai plin de pdcate, cu ati t are mai multd nevoie de o viald evlavioasd. Pdcatemai grele au cei indrdcili. O dovadd cd pdcatele ce se afli in fiin{a omului ies din el,e gi riia cea spurcatd ce se arati pe trupul omului, cind esfe atins de aceastd boald. Pi-cate^le nu-l pdrdsesc pe om decit atunci cind iqi schimbd viala.

In legdturi cu aceste dei Inochentie propunea adep{ilor sd vindd tot ce au, $ incetezede a se indeletnici cu gospoddria, care de acum inainte nu le mai este de tre buinti,-iar banii s5-i dea lui pentru clidirea unei catedrale.

Ideile mai sus expuse cuprind, putem zice, toatd concep{ia lui Inochentie. Dupi cumse vede, ?n ele nu se afli aproape nimic original. Unele idei sint imprumutate de lapr. Teodosie Levilchi, altele nu erau decit concluzii practice trase din tezele principaleale inv6l6turii lui Inochentie.

287

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 250/286

Ca personalitate, Inochentie, dupd toate probabilitdlile, era sincer -religios, fapt cenu era negat chiar gi de cdtre unii dintre adversarii ce luptau contra lui26. n ce priveqteviala propoviduitorului de la Balta, i s-au adus grave invinuiri : ci ar fi avut fa{6 de femeio purtare foarte suspectd. E cu putin{i ca Inochentie si fi avut legdturi trupegti cuunele adepte, faptele acestea, nsi, nu alcdtuiau in viafa qi activitatea cilugdrului obiq-nuita lui conduiti, ci erau momente rdzlele. Bineinleles ci in asemenea momente, Ino-chentie fatd de adeplii sdi era un inqel5tor, insd inconqtient: Inochentie ingela pe allii,pentru cd mullumiti ignoranlei sale qi stirii lui de permanentd exaltare, qi el insuqi seinqela. Astfel, putem spune, cd Inochentie a fost sincer religios, insd cd religiozitatea luise manifesta uneori sub forme patologice. Pe lingd aceasta, dinsul, dupd cum ne mdrtu-risesc unii, era a5er, avea bund linere de minte, era blind, foarte darnic, pe moldoveniii atrdgea mai mult cu darul lui de a vorbi, de a propovddui. Dupi cum ne mdrturisescadeplii lui, el mai avea qi unele insuqiri neobignuite qi chiar misterioase putea sd pd-trundd in ginduriie oamenilor, qtia faptele ascunse, stiruia sd pdtrundd qi in viitor.

Inochentie avea anumite pdreri qi asupra persoanei sale, ce se schimbau paralelcu cre$terea influentei lui asupra norodului. La inceput el spunea, intr-o formd nedes-luqit6, cd el e ,,poate" proorocul Ilie, cd seamini cu sf. Ioan Botezitorul, iar cind a vdzutci inriurirea lui asupra poporului a ajuns foarte puternici, el a crezut cd este a treiaipostazd a sf. Treimi : sf. Duh, pe care Hristos a fdgdduit ucenicilor sii sd-l trimitd pentrudescoperirea intregului adevir.

Paralel cu ideile asupra persoanei sale, Inochentie avea qi neobiqnuite pdreri asupramisiunn pentru care se simtea chemat. lncepind cu ideea cd el e trimis de citre Teodosiede a Balta si pregiteascd pe oameni pentru sfirqitul lumii, Inochentie a isprdvit cuideea cd este trimis ,,pefltru toatd lumea", sd-l ,,ridice" pe Hristos, pe care ,,preofii l-aucilcat in picioare"...

6 .

Majoritatea adeplilor lui Inochentie erau {6rani plugari din Basarabia, Cherson giPodolia - unii dintre ei oameni cu stare, cei mai mul1i, insi, erau sdraci. Unii dintreinochentiqti, mai cu seami dintre capii lor, gtiau carte ; erau printre ei chiar qi un fel decdrturari : de pildd Const. furcan, Teofil Gonfa, Vasile Condrea, Elisei Zlotea, ManoilTricolici, Seb. MAti qi alfii. Vas. Filipov, cipetenia inochentigtilor din sat. Volontirovca,jud. Cet. Albi, avea chiar o bibliotecd intreagd de cirli religioase. Tot astfel gi llie An-tocel din sat. Feqtelifa, jud. Cet. Albd. Cei mai insemnali conducitori ai inochentiqtilorerau Const. furcan din Tocuz, Grigore Grigorean din Hor6gti, jud. Chiqiniu, PetreTdr6'1d din Bdl{i, Simion Levizor - fratele lui Inochentie.

Toli adeplii lui Inochentie se socoteau datori sd-I vizitezr,. Pitrunqi de cuvintele luiei se intorceau acasi intr-o stare de o deosebitd exaltare religioasd, unii dintre ei se cre-deau, poate, sfinli qi de aceea erau Eata si dea altora tot avutul lor. Aceastd incordare.la cei mai slabi de nervi, se transforma u$or intr-o stare bolnavd. Printre adeptii cdlu-girului de la Balta erau destul de mulli dintre aceqtia. Boala de care sufereau aceftiinochentiqti se manifesta mai tare in momentele acceselor. Aceste momente erau multeqi variate : bolnavii cddeau la pimint in biserici, urlau, cintau ca pdsirile, miorliiau.rdgeau ca vitele, se tivdleau pe jos, sughilau, injurau, litrau, cintau, ficeau rugiciuni cumiinile ridicate, se aruncau la pdmint, rosteau cuvinte neinlelese etc. De obicei, acceseleaveau loc in prezenfa lui Inochentie, in timpul predicilor. Sub impresia acestora, uneledintre ascultitoare igi rupeau de pe ele hainele gi umblau goale printre pelerini, sau ince-peau sd danseze goale, infiliqind astfel iadul pe pimint.

In felul acesta, nochentismul a cuprins populalia moldoveneasci din Basarabia, firideosebire de sex qi virstd, provocind o mare excitalie, care se manifesta sub formevariate - de la interese qi cerinle conqtiente qi sdndtoase, pini la porniri ciudate qi pato-logice.

288

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 251/286

m{llLi )e

7 .

Ideea fundamentale in co nceplia inochentigtil or, ca qi la conducitorul lor, a fostaceea ci se apropie sfirgitul lumii. ln vederea acestei imprejuriri - spuneau inochen-tiqtii - starea omului e groaznicd, gi cu atit mai mult, cu cit pi diavolul il incurcd cumrejele lui ; dracii chiar pot intra in oameni pentru a-i impinge la pdcate. Bolnaviiau in ei duhuri necurate. Potrivit cu aceasta, nevoile trupeEti ale omului - curi{enia,sdnitatea - erau privite de inochentiqti cu dispre{, qi dimpotrivd - ei aveau cea maimare griji de suflet. E nevoie - ziceau inochentiqtii - sd ne pocdim, sd ne luptdm cudiavolul. Mijloacele de lupti sint : rugiciunea, postul - lunea, miercurea pi vinerea -qi mai cu seamd ablinerea de carne: ,,nu trebuie sd virim hoit in hoit". in afard de carneade porc, inochentiqtii se ablineau de biut uri spirtoase, de vin qi rachiu, deoarece ele im-piedicd viafa sfintd. O alt i piedicd inci era qi viata conjugalS.

Cu privire la persoana ui Inochentie, unii din adeplii lui aveau, in aceeaqi vreme,diferite pireri - unele mai modeste ;i altele mai neobignuite : el apdrea ca un preotdeosebit, un pistor cu dar de invd15tur5, gi ca insugi Sf. Duh, a treia ipostazi a Sf. Treimi,sau chiar toatd Treimea. Misiunea lui era de asemenea neobiqnuiti - si mijloceasciinaintea lui Dumnezeu pentru toli creqtinii , ar all i i (Tirili) credeau cd el va lua parteqi la judecata infricoqati. Pentru credin{a lor, privitoare la persoana gi misiunea luiInochentie, adeplii lui cdutau sprijin qi dovezi in Sf. ScripturS, cum qi in alte scrierireligioase.

E de notat cd in aceste credinle n-a fost o dezvoltare consecventd. Singura idee carecuprinde inlelesul, sau mai bi ne zis, rostul psihologic al acelor denumiri variate, pe care, ,bdltenii" le atribuiau lui Inochentie, e aceea cd Inochentie este o fiinld neobiqnuitS,extraordinar5, cd nu e un simplu muritor qi cd el are o inalt i misiune pe pimint. Fondul,insd, al conceptiei inochentigtilor este practic, de aceea se oglindeqte mai mult qi maibine in viata lor.

Formele principale sub care s-a manifestat miqcarea inochentismului au fost, inprimul rind, pelerinajele la min. de la Ball.a qi la alte mdnistiri qi localitdti mai insem-nate pentru inochentiqti, apoi o activitate intensivd pe teritoriul Basarabiei qi in unelefinuturi ale guverndmintelor mirginage din Cherson gi Podolia.

Pelerinajele inochentiqtilor au inceput, probabil, pe la inceputul an. 1909, gi chiarin acele sate unde parohienii erau indeobqte mullumi{i cu preofii parohiali. Inochentigtiistiruiau sd viziteze. mai mult acele localitifi - Balta, Camenila, Murom, Petrozavodsc,mdn. Solovet - unde se afla ,,pdrin{elul" lor gi nici o misurd luatd, atit de autoritdlilebisericeqti, cit qi acele laice, nu era in stare sd pund stavild acestei miqciri. De la o seamdde vreme conducitorii inochentismului gi mulli chiar dintre inochentiqtii de rind, fiindpoviluili de aceqtia, au inceput sd vindi o parte din avutul lor, unii chiar pi tot avutul,pentru a se muta la Murom, la Inochentie. Din vinzarea ce se fdcea inainte de a pleca laMurom, se adunau mulli bani, ce deveneau fonduri comune. Cdldtoria pelerinilor bine-infeles cd era foarte anevoioasd. ,,Bagajele lor" - ne poveste$te un delegat basarabeandespre pelerinii inochentiqti ce se indreptau spre Murom - ,,erau de doud feluri : unulugor, in traiste portative, din acelea ce se vid la ldranii cilitori, pentru nevoi personalede toate zilele ; altul - mare gi greu, tixit in saci, in ldzi qi in teancuri bine legate. Acestadin urmi era menit a fi dus departe ca un deosebit prinos qi dar. Copiii pe jumdtate dez-brdcali dormeau de-a valma pe jos, gi - cind se degteptau plingind in gura mare deoboseald qi foame, cind adormeau iar. Pdrintii lor, rdtdcitori prin locuri strdine, a$teptaucu nerdbdare si vadX mai degrabd pe mingiietorul gi mintuitorul lor -

,,pirinfelulInochentie", qi nu sim{eau greutSlile cdldtoriei".Cu toate stdruintele organelor administrative, poporul riminea neclintit in nizuin-

fele lui qi g5sea modalitatea sd-qi ndeplineascd visul qi sd plece la Inochentie. Cind acestaa fost eliberat qi aqezatin ,,rai", pelerinajul a izbucnit cu o noud putere. Toli adeplit seindreptau spre Lipelcoe. O ,,caravand" intreagd de cdru{e qi de drume{i pe jos trecea ne-contenit spre ,,rai",- spunea un vizitator al , ,raiului" din 1918. , ,$i zi gi noapte tot

l9 N. P o p o v s c h i

lm[l}-c"l|ilF:S-

L - .

u. :-: :

:nfrf; '--

,l|rul*fi'rlllllilriL:e

d

lll]]llnHf

11111||t,,.]:-

;tlf,*l

IililF:c

' il[;i-

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 252/286

merg qi merg cu cdrulele gi pe jos, tot merg 9i aduc.tot.avutul, fel de fel de lucruri" '

povestea, tot aruncl, un .i..,1uq unor vizitatori de-ai lui Inochentie.

8 .

Cel mai interesant dintre faptele insemnate ale activitilii inochentiqtilor pare a

fu..iJu ff"if"ii"i i"treprinderea aceasta a avut loc in intiia perioadd a miqcdrii - pi

ia -,rta.ea calugdrului Inochentie la Murom, qi se baza pe. credinta ci in zilele de

,1rmd urmeazdsifie citeva fintini cu apd ficdtoare de minuni' Acestea vor fi acele fdcl

J""i.*fi.riiqti, iar in toate celelalte ipa va seca. Locul de fintind era ardtat prin

a" .at." pr" 'i. ieuilchi, uneori ins5 de iitre bolnavii inochentiqti in momentele accesep;;tr" ; apa sd fie binefdcdtoare fintina se ficea cu banii adunali de la credincioqi'

in."put"f lucririlor, pe locul destinat pentru fintind- se ficeau oarecare orinduieli rt

gi." . tl."tirnau

i.iane, cruci, se fdceau la acel loc procesiuni religioase, in timl

Zirorlu scripetele gi alte unelte trebuincioase pentru lucru erau duse la fintind cu cinti

a" i"t" imbrdcate'in alb. in vremea lucrului, zi qi noapte, cintau rugiciuni in ruseqt

in moldovenegte;puneau noaptea n perelii fintinii candele aprinse, prinnorod^sepovieau multe *inuni. indatl ce'se incepea iucrul, locul fintinii devenea sfint, qi in fiec'

sdrbdtoare norodul se aduna acolo cu miile, citindu-se acatiste sau psaltirea' O. ryem9tif"t1"a purta numele <le izvor al Maicii Domnului sau de fintind a sfintului Teodc

ain Salta. Apa din aceste intini se credea a fi fdcdtoare de minuni' Lingi fintind se fdct

firide cu cindele, uneori se ridicau cruci mari' Fintinile acestea erau cunoscute

i*p.Lj".i*., atrigind mult| lume, iar pelerinajul acesta durd ani intregi.'o'altd.u.u.iinr"mnatd

a activiteli inochentiqtilor era propaganda. Ea era soco

ca o datorie din cele mai mari 9i mai sfinte, care cade in seama tuturor adeplilor

Inochentie i a conducdtorilor. De aceea, printre propagandiqti erau Ei m

oameni de rind - birba{i, femei qi chiar fete tinere'Pentru telurile propagandei niemndtatea cea mai mare o aveau adundrile inoch

tigtilor. Ele se fbceiu lneori ziua, de obicei, insd, inochentiqtii preferau noaptea' A'

ndrile se {ineau in deplind taind, aqa cd nici preotul, nici-polit ia rurald nu,puteau i

urrd" urr.r-" gi cind t" fe."u.t. intrunirile aveau loc destul de des, uneori de trei-paori pe luni, gid,r.ur. pini dupi miezul nop{ii, sau chiar.gi.pindin ziud. in multe locur

adundri se oficiau unile slujbe bisericeqti sfin{irea apei qi a ,,sfintului mir", te-deum-iocul mai de seam5, insi, il linea cifirea religioasd. Se citeau buc51i din cdrJile_

riceqti din psaltire, din evanghelie, de asemenea acatiste, paraclisul (canonul) Ma

bomnulr.i, vielile sfinlilor. Pe l-ingd aceasta, a adundrile inoc_hentiqtilor e intonau cin

bisericegti: ,,Doamne'miluiegte", ,,Prea Sfintd Ndscdtoare de Dumnezen",,,Tatil I\

iiu:. q.'a. L2 aceleaqi aduniri inochentigtii ascultau multe povestiri despre faptel

rugiciunile lui Inochentie. Cea mai obiqnuitd dintre slujbele bisericeqti i .Pu1 .o,iit;61ta Ia inochentiqti era paraclisul. Se pare cX ei fdceau gi.singuri unele slujbe bis

ce$ti: sfintirea apei, parastase, cite odati 9i altele. , L L r, Inochentiqtii se ocupau *,rit qi cu adunirile ofrandelor. Dona{iunile erau de tot fe

la picioarele'conducdtorilor norodul aducea covoare, pinzd, qtergare, schimburi

albiiuri noi, blini, cojoace, cdciule, mdnugi, cereale, fiind, care cu cereale,

Ofrandele in bani"run

d" la o copeicd pini la doui ruble. Asupra numdrului acestor jfe ne putem da seama dupi faptul cd Ia men. din Balta, astfel cum ne comunicipreot, i-au adunat couoare in valoare de 10000 ruble (l 000000 lei) .

Activitatea inochentiqtilor in Basarabia n-a incetat nici atunci, cind Inochentit

afla departe de hotarele ei;ba dimpotriva, ea se dezvolta qi cdpdta chiar alte,forme'

misionir raporta, in 1905, arhiepiscopie i din Chiqindu - urmitoarele : , , ln locul pi

staselor .uri u., devenit acuma niqte rdmdqile ale trecutului, in toamna trecutd pse

uportofii au introdus in programui lor de excroci ceva nou : ,,colibele", care, deoc

a'ute, n.r se fac decit in jua. iighina. Lingi ,,colibe" se citesc rugdciuni' Caracterul ,,beloi,., cum 5i rostul lor nu sint, deocamdata, indeajuns de ldmurite.

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 253/286

9.

pelerinajele gi activitatea inochentiqtilor in Basarabia, despre. lult t.3 vorbit' nu

p"t;;;t-i'satisfacd, deoarece toate acestea se fdceau pe ascuns qi intimpldtor ceea ce

nu se prea pot.vea ;";;;"i;-ior sufleteqii uiit a. iuternice' Ei cd"tau imprejurdri

gi condiliunimai potiivite cu starea lor sufl,eteascd, e le-ar fi ingdduit si infdptuiascd

in via16 dealurile fo.. e.Jtt".onai1i""i "oile qi vedem in vestitul "rai" al lui Inochentie'

r"" "i"ltfpdmintului", cum ii ziceau inochentiqtii

,,Raiul" se afla in linutul Ananiev, gub' Cherson' la o depirtare de 7-8 km de sta{ia

de c. f. Ciubovca, h G'i; a" ttuliu'frirzula, qi la 3-.4 kp d-e satul Lipe{coe' ai cdrui

locuitori erau in *":".it"i"--tldoveni, iar ceiti4l .ucraineni' ,,Raiul" a fost intemeiat pe

la 1910, cind trei fr"ii, ';;;i;uioii ui iui Inochentie, -au diruit-cincizeci de dey 1;0e

p6mint, pe care ua.piii r"l-"r teait vie gi o livad5.,,Raiul" era de mult cunoscut prrntre

inochentiqti, ir,.a aint'isib-rf-.i"a-u'.oro ,-tu".u,

probabil, decit fintina miraculoasd

;i se incepea sddirea ui"l. n de crezut cd toi pe atuncis-a inceput 5i pelerinajul ia Lipe{-

coe, unde poate ca""ii 'ai"t ."

p"i"tl"i rdmineau sd tri iasci ' in iuiie 1917 erau in "rai"citeva cdsule, fdcute in grab5, anume pentru Inochentie, qi incd niqte incdperj' Mai era

'i o fintind ,niru.utoure.i""ti-"Jr.la.'iat"r.r"' precum 9i celelalte clddiri de serviciu

cuprindeau foarte pulin loc, iar celdlalt pemini era acoperit aproape in intregime cu pomi'

in curind, nsi, s_aui;i;;; il ;ilili ,nurt. crddiri,g. uje de rugiciune $i pe$reri u

boltd qi pereli lucrafi^." -"fia ingrijire ai" piut.;de ialie' in peqteri era 9i a doua bise-rici. Dupb pdrerile ,r.rrrlui"itutori nici o ,".i5 ruseasci nu avea un mijloc de ademenire

atit de puternic, .";^;t";-peqt"iite. inocfreniiqtitor.Ele impresionau oarte adinc' prin

frumuselea or, pe *-".ii'rrlh"ruottuli

sufleteqte, nzestrali,-ins5, u suflet evlavios'pind la intoarcerea ui Inochentie e a m5n. Solovel,toa 6 iala n ,,rai" era condusd

de Simion, fratele .il";r;i;i s; dg ,,Gheorghe din .H'or6qti" Grigorean. Simion era

,,nastoiatel.., .r.tu irij-a-J"

i.'trebuia no.6aut"i, iar Grigore?n 9ra- "pro.po^vddnic"'Srujba o f6ceau a"i"ilt?itiiai; ffi;;; r.,eifi a" acolo cind-venise bolqevicii' n "rai"'toti se purtau .u q, .ir.r*g^iiii.

-i-i.a-r"intir"?]" unul cu altul iqi ziceau: ,,Blagosloviti "'

Cind se depdrtau -;il;-;;C de ne iertalii l" Bdrbalii lucrau $i dormeau de o parte' tot

astfel qi femeile. Mincau la un loc cu totii in tr:apez6; inca.rea ra simpld' dri carne'

inainte de a minca ';il;,"lti;-btugotiou"u

-u'u Ei oli creilalli intau "Tatdl nostru*'

,,Dostoino esti" (,,iuvine-se cu adevdrat" n slavoneqte)' n "rai" erau cam vreo trel

sute de copii, de r" iJpr"'pi"aiuJoirpr..1.ce ni. Ei nulucrau, ci invdlau a citi qi a scrie,

intr-o $coali nfiintatd anume pentru ei' Invildtura.se dcea, bineinples' n 1' rusS' Pentrusatisfacerea uturor",iei"if"i ti"i"tiale. al. .i'uiuf"i" era rinduiti o intreagi gospodirie'

pe ling6 munca tizicS,partea ce-a mal rmportantd a vie.lii nochentiqtilor n "rai" erau

slujbele O,rn",r,"r"t"iif i"gi;ltil"-qi oiitia"i;tiie Uiseriteqti' Fird indoial5 cI slujba

cea mai insemnat6 ra liturghia. Ea se oficia in biserica principala subterand, n fie-

care noapte, a o."[- dora-#"i. f-a hturgtrie,de obicei, noroduf se impdrtdqea' lujbe

se fdceau gi intr-o altd bisericd a"urnp.] pirnintuloi,-tt^umitd ,corabia mintuirii"' De

asemenea e mai fdceau gi orinduieli ocazionale parastas€, nmormintdri' sfinlirea apei'

De obicei slujbele bisericeqti, um qi uft" l.i"Juieli le sdvirqea reotul Eug- V-eselovschi'

fugar din podotia, iii"g-iirir u"t"'tuu"u" Crt"iu,i", ttn diacon tindr' precum qi dintre

preolii vizitatori, u." gi Eirraconsimlea d Ie face. n ,,corabia mintuirii" lumea se 9i spo-

vedea; in timpul ,;;;;;;i"i, pin6 departe se auzeau plinsete i strlg5te nfior6toare.

i n , , r a i u l p 6 m i n t u l u i . . p r e d i c a u u " u ' . - " _ i n s e m n i t a t e q i e r a f o l o s i t i m u l t . P r o p o v d -

duitorul cel mai talentatera basarab""t"f

-dit"t.intCigotean' El vorbea norodului'

in ,,corabia mintuirii", uneori cit" trei .eas.rri-ae-a

rindul, in moldoveneqte i intut",l[uru,

pdmintului" n-a existat multi vreme' Turburdrile care au inceput in Rusia

odati cu venirea "-prt.i" a uotgeuicito;";-;l; .r qi 1a Lipefcoe, ar,,raiul" a fost dis-

trus2e.

29r

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 254/286

;Jtsi'r'

Prolesorul losif M. Parhomovici

1 0 .

La inceput mi;carea de la Balta nu perea atit de primejdioasi ; de la o vreme, insincepuse a ingrijora mult autorit5lile locale. in lupta impotriva inochentismului au foatragi nlu numai membrii clerului qi misionarii eparhiali qi cei sinodali, ci qi autoritecivile. ln iunie 1910 intr-o dispoziliune dati cbnsistorului din Chiginiu, arhipdstorBasarabiei declari preotimii eparhiale cd el interzice ,,in mod hotirit qi nu binecuvintealacest pelerinaj la Balta". Toli preofii, precum gi stare{ii mdndstirilor, au fost invitasd aducd la cunoqtinfa arhiepiscopiei toate cazurile privitoare la inochentism. in luriulie a aceluiaqi an, Serafim insdrcineazd consistorul si se adreseze spravnicilor cu rugimintea de a cerceta cazurile de imbolndvire printre fdranii ce se intorc de la Balta. Cexplicdrile cuvenite pentru norod au fost insdrcinafi nu numai preotii parohiali, cianumili misionari. Pe de altd parte, in decembrie, acelaqi an, ep. Serafim ruga pe guvenator ca in mod hotirit sd fie-oprite adundrile religioase, secrete qi descoperite, de asmenea 9i adunarea jertfelor. l-ntre alte mijloace de luptd era infiinfarea cercurilormisionari nu numai prin orage, ci gi prin sate. in fruntea acestor cercuri, de obicei, eramembrii clerului, apoi intelectualii rurali - invildtorii, precum qi unii dintre fruntaqsatelor.

Paralel cu misurile luate migcarea creqtea, aga incit a inceput sd se vorbeasci de,,epidemie religioasd". Pentru a cerceta acest fenomen s-a infiinlat o comisiune alcdtuitdin patru persoane : misionarul eparh. preot. T. Volovei, medicul Anat. Cofovschi, directorul spitalului Costiugeni, medicul zemstvei jud. Chiqindu T. Scordeli qi ,,pristavul(prefectul) Lefter. Pornind de la faptele cercetate, comisiunea indicd intr-un refer:misuri speciale pentru bolnavi; persoanele care nu erau bolnave, insd igi crease su

292

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 255/286

.,,idlil

u,

influenla lui Inochentie idei gregite asupra chestiunilor religioase, erau puse sub supra-vegherea preotului, iar propagandiqtii rdmineau a fi urmdrifi pe cale legald. ,,Comisiu-1qss" se scria in zisul referat - ,,in limitele imputernicirii a luat mdsurile ardtate,cerind concursul clerului, medicului de ocol qi al administrafiei".

Lupta contra inochentismului era ingreuiati mult prin faptul cb nu era ugor de lSmurit

dacd activitatea inochentiqtilorcorespunde cu credin{a adevdratd sau conline vreo

abatere. Pe cind unii preoli se plingeau incd din 1912, cd no rodul nu le dd crezare, qicereau de la stipinire un ajutor grabnic, allii se opreau nedumerili asupra miqcdrii .Singur numai Serafim, chiriarhul Basarabiei, avea o conving ere hotiritd qi nestrdmutatdin privinla inochentismului. Inochentie a fost mutat la Murom. Acest fapt a atilat qi ma imult populalia din Basarabia, gi mul{i dintre moldoveni au inceput si-gi vindd avutul casi plece la Inochentie. Fa{d de aceste mprejurdri, in urma propunerii guvernatorului,Serafim insircineazd pe misionarul A. I. Scvoznicov sd ,,lini;teascd populalia", prinpredici gi invdldturi. Printr-o cercetare amdnunfitd, acesta a constatat multe fapte dincele aritate mai sus. Din cauza acestor imprejurlri, sfatul misionar al eparhiei s-a vdzutsil i t sd se ocupe mai de aproape de acest enomen, gi in ianuarie 1913 a trimis o circulardtuturor misionarilor de cercuri inqtiinlind pe toli preolii parohi ca ei sd comunicedirect sfatului misionar despre fiecare caz, atunci c ind aga-zis a ,migcarea de Ia Balta"se va ivi in parohiile lor. $i qtirile acestea n-au intirziat. Tot pe atunci - ianuarie-

aprilie 1913-

sfatul misionar a tipdrit, in ruseqte qi in moldovenegte, inci invdldturi(<.Crono cflace1vrfl npaBocnaBHoMy MonAaBaHI4Hy)> (,,Cuvint de mintuire citre drept-credinciosul moldovean" .

Rezultatele nu erau deloc satisfdcdtoare inochentiqtii rdmineau neclinti l i in nizuin-{ele lor. in apelul siu adresat preo}imii in ma rt 1913, Serafim mdrturiseqte intrealtele - ci ,,mdsurile care au fost luate de noi in cursul acestor ani qi pregdtirea preo-fimii insiqi pentru studierea miqcdrii nu sint acuma deloc indestuldtoare". Pentru aceas-ta, arhipdstorul recomandd mai multe mdsuri privitoare la tipirirea in l. moldoveneascigi rispindirea printre sdteni a foilelor cu l5murirea rdtdcirilor inochentiste.'

in urma.evenimentelor din febr. l9l3 qi autoritilile centrale au inceput sd se ocupemai de aproape cu chestiunea nochentismului , ar ministerul de interne ia mdsuri contraadundrilor inochentiste.

in vederea unei lupte mai temeinice contra inochentismul ui, ep. Serafim a intervenifpe lingi sinod ca V. M. Scvorfov sd fie delegat ca specialist, pentru a stabili caracterul

inochentismului. n acelagi scop au fost invitali gi M. A. Calnev, misionarul eparhial di nCherson, gi preot. N. Curcinschi, misionar eparhial al Podo liei. La cercetare au luat parteEi mai mul{i misionari din Basarabia. S-a intreprins o studiere amdnunlitd a miqcdrii ,insd, cu toate acestea, misionarii n-au cdzut de acord asupra ei. $i mai interesant estecd toate faptele studiate n-au putut sugera o idee precisi asupra miEcdrii nici chiar epi-scopului Serafim, nici lui Scvorlov, qi ei s-au ab{inut cu totul de la o judecatd asupraproblemei.

Starea lucruriior devenea deznidijduit d. in vederea acestor mprejuriri unii se gin-deau la mijloace extraordinare de lupt5. ,,Se cer misuri severe gi hotdrite " - strigaun misionar n 1915. Pentru a atinge acest scop misionarul recomanda ca propovdduitoriiinochentiqti si fie excomunica{i. Dupd cit se pare, pe vremea arhiep. Platon misura re -comandatl a gi fost adoptatd, insd se pare cd ea n-a fost aprobatd de cdtre autorititilesuperioa e.

Misurile intrebuinlate de acestea nu numai ci nu ajutau la intoarcerea inochen-

tiqti lor la biserica oficiald, dar ii indepdrtau gi mai mult , aqa ncit la inceputul an. 1916un grup de adepli ai lui Inochentie au intervenit pe lingi ministerul de interne si li selegalizeze despdrtirea lor de ortodoxism qi sd li se dea dezlegarea pentru a forma o socie-tate confesionald separatd, pe temeiul unor anume condiliuni. Aceasti gravi situaliunea fost constatate $i de cdtre congresul eparhial din martie 1916, la care au luat partetreizeci gi patru persoane, dintre care optsprezece erau misionari (de cerc qi eparhiali).Aceste constatdri sint cu atit mai interesante qi mai semnificative, cu cit, dupd cum s-a

293

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 256/286

spus a acela$i congres, n eparhia Chigindului, n 1915, erau deja 324 ce rcuri de,,ritori" ai ortodoxismului, 724 sfaturi parohiale gi patru frdlimi de misionari. Congresulmartie l9l6 a stabilit, a rindul lui , un qir de mdsuri pentru lupta contra inochentismDe asemenea, -a infiinfat o comisiune din cinci membri pentru intocmirea unor c(pecte de invdldturi antiinochentiste ca ajutor pentru preoti.

Misurile luate n-au avut efectul a$teptat. N-au trecut nici trei luni dupd congrdin martie gi la 7 iunie a fost convocat un alt congres al preofimii basarabene, fchemat sd se ocupe de o ,,foarte importanti cauzd gi mare problemi pentru pistori,oarece ea corespunde cu cele mai actuale nevoi ale bisericii noastre locale". Astfel aprecizatd menirea congresului de citre episcopul Anastasie. Mai departe, insi, el a fgi mai ldmurit rostul adunirii. ,,8 cu putin{5" - a spus arhipistorul - ,,si privegtlinigte cum inochentismul creqte tot mai mult qi mai mult ? Nu-i chip si rimii linicind vezi victimele acestei rdtdciri pdgubitoare"... Tot atunci un misionar a declaratasemenea, d ,,inochentismul nu numai ci nu moare, ci creqte". Aceastd mirturie au tzatd e o puternici dovadd cd pini la an. 1916 toate mdsurile luate de cdtre autorcontra inochentismului nu erau deloc in stare si potoleasci miqcarea. Din cauza aceimprejurbri atit de deznddijduitoare, unii preoti incepeau a se gindi la misuri impdctoare.-,,Cum mergem mai departe ?,,- intreba un preot in l9l7, gi tot el rdspuurmitoarele : ,,Mai intii se cere un misionar moldovean acolo la fala locului (la Licoe)... iar in parohiile noastre e neapiratd nevoie sd introducem cinta re comund bi sceasc5, de asemenea qi dese aduniri in gcoale qi biserici, unde cintarea s-ar perindacitirea, pe urmd e nevoie de o deplinl schimbare a raporturilor de mai inainte. Petoti ne socot nu ca pdstori, ci drept ndimili gi cine qtie ce sfirqit poate sd aibd slujba noain imprejurdrile extraordinare de astdzi. n orice caz sd fim de straji "

Mdsurile recomandate n-au schimbat intru nimica starea lucrurilor. Pulin mai tirun misionar scrie cd moldovenii inochentiqti ,,se afli aproape in fiecare sat moldoverqi ei trebuiesc numirati cu sutele"... Tot acel misionar, dupd moartea lui Inochentiintreba : ,,Ce soartd va avea aceastd invdldturd (inochentismul) dupd moartea ,,pd{elului" : moarte sau viali ? Cu pdrere de rdu voi spune - viafi multi sint vredsi continue aceasti cauz6". $i faptele ulterioare au dovedit ci pdrintele misionar a ;deplini dreptate.

I l

Migcarea de la Balta a fost o piatrl de incercare pentru misiunea antischismaticantisectantd a eparhiei Chiginiului : sintem nevoili sd constatdm ci rezultatele acincerciri au fost foarte triste. Cu toate schimbirile din ultimul timp in organizaliasiunii, dupd cum s-a vdzutmai sus, aceasta n-a fost in stare sd inleleagd bine aspiraliuqi tendinlele moldovenilor inochentiqti. Un fapt qi mai interesant e acela cd, aceinaptitudine in chestiuni de idei sectante eoretice s-a invederat nu numai la misionbasarabeni, dar qi la episcopi, chiar qi la misionarii specialiqti, reprezentanfi ai sinodrcum a fost cunoscutul Scvorlov. Misionarii n-au avut mai mult succes nici in activit ilor practici, gi ori de cite ori se adresau cdtre aqa-ziqii ,,b6lteni" cu invSldturi qi incmdri, cuvintul lor se izbea de convingerea adincd a acestor credinciogi exaltali, ircu toati pregitirea lor in chestiuni de teologie teoreticd, cu toatd iscusin{a in dialeclmisionarii apdreau slabi gi dezarmali fajd de credinfa poporului izvoritd din viald,de avintul de care erau cupringi simplii

|dranimoldoveni. in asemenea imprejur

ocirmuirea eparhiald nu se mullumea cu munca misionarilor speciali, ci cduta, de mori, ajutor la intreaga preofime, la populatia ortodoxd: se convocau dese aduniri prteqti (congre-se), se depuneau multe silinli pentru infiintarea cercurilor misionare 1parohii etc. ln chipul acesta miqcarea de la Balta ducea la convingerea ci misiuneaeparhia Chigindului, cu misionari speciali - astfel cum era organizatd - era cu trinsuficientd fald de cerinfele vii ale sufletului religios. Mai mult chiar : ducea, poateconcluzia ci a sustine o misiune speciali, anume pentru a combate invildtura disid

294

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 257/286

1ilor religioqi, nseamnd a transform apilrarea qi limurirea credin{ei ce priveqte pe

orice om religios-l;-;i.j-J" rp..iaiit";;;i" 'ocupaliune profesional ' ' ceea ce ar fi

o dovadd cI misiunea, ca institulie, este gi"yta cniai ta bazele ei30'

CAPITOLUL III

Rostul perioadei a patra in istoria bisericii din Basarabia'-Dezbindrile in

clerului , -Reprezentan( i ivechi lorcurentebiser ice; t i inaceqstdper ioadd.-tismul ca ultimd toiiliia' ,i'nt'o bisericii oficiale"- Arhiepiscopul Serafim

reprezentant aI perioadei'- Concluzie

cercurileInochen-ca tipic

l.

Perioada a patra este ultima in istoria bisericii din Basarabia, nu numai din punct

de vedere cronologici;t-;;;";.,r-ca in ea s-au concentrat toate urmdri]"-ry,tlttt

lariste, aplicate in bisericd in epoca precedenti, $i in modul acesta, n a patra perioadd

;;' ;ilr.';;nsecinlete togice ale evenimentelor din tot veacul trecut.

Dupi o via16 linigtit-d'in *rrut unui sfert de veac qi dup5 multe qi variate succese

exterioare, biserica diii nasarabia a fost e"pusd in aceasti perioadd la mari incercdri care

au zguduit-o din temelii.In privinla u""uriu, i.rtiiul eveniment hotdritor a fost actul din

aprilie 1905 care'

fiind intdrit de manlteiirri Jitt o.to*U.i" u""Lii u.t' u *ut"'t inceputul marilor turbur;ri

si nrefaceri din domeniul religios-bisericesc. nfluenta fundamentald care a dus la aceste

ll,t{tlti'd}.t'";;;;;;. dispoziliunil. .on.."i"-a" la centru, ci, in.primul.rind' din spiritul

seneral de care".u.r'piiiu"te

actele ardtate. Fondul schimbirilor proiectate era atra'

ierea tuturor creain.iJqli;;f"dr;."ro. aL-p" treptele ierarhice, cit 9i a celor de rind'

i credincioqilor laici -- la conducer"u uiefii il"tiJ"qti, reducerea tutelei episcopale qi

a centralismului administrativ, acordarea autonomiei'locale in afacerile bisericeqti'

Inainte, insi, de ;^'ii i;;;late aceste piincipil prin. anume legi 9i dispoziliuni' qi

inainte de a fi puse n aplicare, n toate-.cercu'rile isericegti incepul.o. puternicS ni?:ut"

in vegherea ldmuririi t,i""li".'"i"1ii religioase-bisericeqti, cum qi i miiloaceior de satisfa-

cere a acestora. Mi$.;;;;;;intitd a despdr{it din primul.moment toati societatea bise-

riceascd n dou6 -"iit"U".". Una linea-mli mutt'ta vechea stare a lucrurilor' pe cind

cealaltl cerea prefaceri .ii *"i tu.gi. O"-rUi.ur.u u cuprins pe-membrii tuturor treptelor

bisericeqti atit pe episcopi qi clerici i"f"ti"ii, .il qi be paiohieni' Odatdcu inceputul

acestei migciri, toate legiturile"are

.tn"u,t -ui i"ui"t" pe toli membrii bisericii - p6s-

tori 9i pdstorili, episcoii";;;;;il l;it-; singurd obqte a lui Hristos' toate aceste egi-

turi pireau a fi dispiiut.'Puterea organelor ie ocirmuire bisericeascd' precum qi auto-

riratea moral'"

dif;;i;b;;";;;;.;6;fi ui uir"ri.ii oficiale slibise pini intr-atita, incit,

pe de o parte, unii pi.iiti .auiuu mijloacJ" upetut. in presa laicd,lar pe de alta, chiar

rineretul $colar di" ,;i;;;iJ"otoii. infrinsese pravilefe supunerii fa{d de organele de

conducere ale qcoalei.Turburirile arataie n-au durat decit pini atunci^cind qoviielile Stipinirii tariste au

luat sfirqit. Iar cind ll""tt""

trecut, in ctrip hotirit, in-1908-1909' la politica de reac-

flune, biserica ofictaiil;;";-; cu toatd irrprrr,.."u. Pretutindeni in biserici a inceput

reinvierea vechilor tendinle, introducerea "oito'mdsuri pentru combaterea spiritului

reformelor pornite l;-it0;:birp;"iliunite-iuate in timpul miqcdrii eliberatoare cu privire

la alegerea p..ronuiuLoi-ua-irrirt.utiv s-au abrogat I s-au reorganizat mai multe insti-

tu{ii eparhial" <fuu.iJu a" t.t-inari, tipografia I' a.), s-au luat misuripentru regenerarea

parohiilor gi intdrirea .spiritului bisericesc in slnsul'vechiului centralism ; s-au fdcut in -

cerc6ri pentru restabilirla autocratismufui episcopal .de mai.inainte etc' insi toate aceste

misuri gi incerciri";;"i"tut

la nimica: sciderile vechiului regim bisericesc erau

atit de vidite, iar ndzuinlele de a ,"otgiiiru via{a,bisericeasca, manifestate Ia inceput

chiar de organele r"p"t#i" a. o.i.-"i[, pdreau a fi atit de vitale qi justificate prin mer-

295

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 258/286

sul insuqi al vietii, incit incercirile reaclionare ale stdpinirii fariste n-au adus decitnoud - gi mai puternici - alilare a elementelor protivnice. Intre adep{ii sidrii veclqi acei ai vieli i noi a inceput o luptd deschisd qi inverqunatd. Ea a avut loc in intreag6isericd rusd, insd n-a fost mai slabd nici in eparhia Chiqiniului, ba dimpotrivd : aira devenit 5i mai crincend, datoritd faptului cd in aceastd epocd s-a intimplat sd fie pscaunul episcopal din Basarabia Serafim, unul din cei mai energici, mai hotir i l i qi miinfocali adepli ai curentului reacfiohar din intreaga Rusie. Politica nesibuitd a acestchiriarh in eparhia Chiqindului a adus biserica din Basarabia a o completd descompnere, la o deibinare desivirqitd intre membrii bisericii locale. Se luptau intre ei clericiiarhipistorul era pornit contra preotimii ; multi se rizboiau cu chiriarhul ; unii dintre rajungind sd-gi manifeste nemulJumirile contra acestuia pini qi prin jalbe inaintate si ndului. pentru a obline un succes mai sigur, mul{i preo}i recurgeau a presa laic6' scofila lumind toate rinile viefii bisericeqti.

2 .

Miqcarea descrisi mai sus nu cuprinsese oati viala eparhiei Chigindului,;i in cerctrile clericale se giseau qi atunci persoane care, cu toatd vitregia imprejuririlor, suslneau curentele vechi bisericeqti, muncind mai mult in direclia gi spiritul ce fusese creain trecut, in vremuri de munci paqnicd pentru scopurile pur bisericeqti. Chiar qi printrclericii ce nu puteau rezista spitei de a intra in luptele provocate de noile curente, er apreoti care in murrca lor obqteasci continuau vechea activitate, sus{inind radi{iile veclbisericesti. n privinla aceasta unul din cei mai insemnali a fost protoiereul AlexandrBal taga" ' .

Coboritor dintr-o veche familie rom6neascS, ce a dat bisericii mai multe generade sluji tori de diferi te trepte, prot. Alex. Baltaga qi-a ficut studiile n seminarul din Ch

Eindu,-aderind a ideile qi spir i tul cult ivate in aceastd qcoali de citre ocirmuirea biserceasci. Abia iegit din seminar, a inlrat in viafa locali bisericeascd, irotonindu-se pretocnrai atunci (1386) cind incepuse epoca lui Pobiedonostev, cu rnari perspective rrodnicd activitate pe ogorui bisericesc. Plin de energie, cu mare putere de muncd, minpdtrunzdtoare, voin{d neinduplecat5, nzestrat gi c:u un deosebit tact , prot. AlexandrBaltaga, dminind preot rurai, a muncil in cursui intregii perioade fdrra dgaz, cu deziteresare, dar qi cu cieplin succes. pentru propiqirea aqezdmintelor eparhiale, t inind mula concepfia tradilionald privitoare la rolul dominant al clerului in bisericS' Curentreformeior din 1905 nu i-a schimbat aceastd conceplie - dimpotriv5: aducind cu eimare reducere a roluiui episcopal, acest curent l-a intdrit qi mai mult pe pr. A. Baltain nizuinla spre ldrgirea drepturilor preolimii in afacerile biserice;ti, qi el , in cali tate .conducdtor al acestei afaceri, a $tiut si dea un ajutor eficace pentru atingerea acestscop, paralizind cu multd abilitate necontenitele cndinle centraliste aie chiriarhilor ba srabeni.

Munca depusd de cdtre pr. Alexandru Baltaga pentru interesele eparhiei a fost Ccele mai variate - insi el a infiptuit mai mult in cali tate de conducitor al diferitel'aduniri preofeqti. Ales preqedinte al congresului eparhial din 1903, a prezidat de atur,aproape roare congresele eparhiale ce au avut loc pind la- g2532 a prezidat ncd dousprezece congrese colare ale circumscrip{iei ChiqinXului" ; a ocupat qi alte multe sericii in eparhie3a, ontribuind, cu autoritatea ui de conducdtor n{elept, a infiptuirea ce jmai importante mdsuri qi la infiin{area celor mai insemnate institu{ii din aceasti pe:oadd35.-Ajuns a o virstd inaintatS, pr. A. Baltaga urmdreqte qi acuma, de aproape, mersvietii bisericeqti-eparhiale, neincetind a munci unde este chemat de imprejuriri ;i seviciu.

3 .

in a patra perioadi n-a incetat nici curentul pur religios-moral, nrdddcinat in bisrica din Basarabia in trecutul depdrtat, fiind puternic sprijinit qi dorit de populalia cretini bdltinaqS, ar apoi dezvoltat mult sub ocrotirea regimului Pobiedonoslev. n atm

296

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 259/286

$)ll

llllr.

sfera create de intiia revolu{ie, reprezentan}ii acestui curent erau mai pufin vdzu}i, eiinsd n-au.dispdrut qi nici nu puteau'si disparS. La drept vorbind, aceqtia constituiau eno-menul cel mai autentic at vlell i religioase-bisericegti in-gasarauia. Dintre ei cel ma icaracteristic pentru biserica din Basarabia ^este p.Lotui I*n Covaldji. E de notat cdpr' covaldji a fost hirotonit mult mai tirz^iu, " toiz,ili 'ca"Ju;ua tui de pdstor a ficut-ope vremea.de dupi revorutia din r9r7. insd, arit oupi i.pi.;urdrile i" ;; ; ;_; ro.rnu.concep{ia qi tot caracterul acestui preor, cit gi dupd" pi*ri"ri"

sale el upu.1,*, p. a"_uintregul,. e-pocii precedente' Cu toatd die.ptatea,deci, il p.rt". socoti ca reprezentant alreo{imii basarabene-din perioada pini la revorulia'dl; 'itl;.

Preot' Ioan Covaldji a fost^fiu de pdrinli.laici:_in tin;;e;; a fost ofi;er intr-un regi-ment de cavalerie din Chigindu'n. A crescut $i a treit in ui-,]rr.ru ,..Gi.;;;i '; 'rfri-utuiPobiedonos{ev' iind preocupat de aplicarea'practicS^ " ui;lt a problemelor religioase-morale' Era, qi a rdmas, necisdtorit. 3e-povestegte d intr-o slari, 'ofilerri c"""rJjir. i" -torcea acasd de la o ospelie. ntr-o stradd ntunecoasd u aut p.rt" o bdtrinr n"puilrr.iourece sta rezematd pe niqte scdri , gi se vdieta de foame gi sldbiciune. Coval6ji u iuut-o tu"tcasd, a ascultat cu mult5, uare-aminte povestirea i.1ii

""r".ocitea batrinei, , ,qi o razdnev.dzuta" - spune un admirator al lui'-,,a pdtrunj in sufletul ofilerului, luminindu-lcu lumina cereasc5" ofilerul ia hotdrirea ri-gl'.o"ru.re'uffi 'alutordrii bdtrinelor femeineputincioase gi lipsite de.orice sprijin. indatd dupd u."..tutooita;i u *ieriirrriua mili-tara, infiinlind la el acasd un rel Ae azll , unae-qi e^u*uu uaupost aceste iinle necdjite,Penrru a intrefine azilur, covaldji umbra pr;n prai;,"in Crrigi,ii;, cum qi prin sate qi adre-sindu-se oamenilor milostivi aduna prin mijloci+3'

t "; i i i ; . larotri diferite alimenre, nnaturd, pe care deseori e cdra el singur cu sacul in spinare. S'e ntimpla ca de multe ori,in.asemenea.imprejurdri, si audd rdsfiunsuri"rp.. i Jni".".Ire

de la unii ou,n"rrf rr"pa-sdtori' covaldji le indura pe toate, cilduzit de uniJa iri a".ir]ia, aceea de a ajura pe ce islabi ;i neputincioqi.Fiind chernat sub arme in timpul rizboiului ruso-japonez, Covaldji n-a uitat de bd -rrinele lui 9i-9i trimitea toatd leafa la chiqindu p.;;.i-l;t;;f 'n.."u azitului. peste citvatimp preotul Macarie Untul i-a ddruit o cdrucioira 9i uri .ui,-de care se folosea pentrunevoile lui ' S-au gdsit 9i niqte bitrini evlaviogi tr"iii-c.."tiilr.ul care, afl ind de vralalui Covaldji, i-au lSsat prin tesrrment, pentru

'nevoiieaziluluf o orrte intreagd cu citevacase, n oraqut Chiqiniu, pe str. Nicoraevscaia..(astdzi tefan .et M;;; ; . i;;;i;r;;r-r_sld bundvoin{5 a prietenilo_r, ovaldji s-a deditail l .fr"i"ii i * maj mutti rivnd. Trecindde virsta de 40 de ani, a fost hirotonit pre-ot gi pentru u iu* in apropiere o biseric6, ainfiintat cu autoriza{ia autorirSlilor o capeli inti-una ai" .ur"r. donate de so}ii cecma-

lul"J'..Er1un rocaq cu totur neobiqnuit: 'bisericula

i;;; ; i ; " pdr_rui Covaldii arcd_tuitd din doud camere, era fdrd zugrdveli pe pereti, fdrd icoane b;g;;. u"#aj. i l , j" -" imari, altele mai mici ; unere mai i'echi, utt.i, ,nui . ; i ; ; ; i ; mai bogare qi mai iscusirlucrate ; altele mai sdrace ;i mgi girnple, coanele erau aduse pe semne _ de admira_torii lui ' care cum a putut sd-i vind in ajutor, uti.naie-toai pe pereli fdrd multi chib-zuiald ti ordine - a$a cum a dat Dumnezeu. Astfel a luat r i inla gi a crescut acesl sfitrtlocag, dri plan, f ird socoteri dinainte fdcule, .u in. . iur, ,r;o;; _ cum tot aqa de simpldera gi credinla ce mina poporul, cu durerile gi necazurile ui, la preotul loan. Cu vremea,faima pdr-lui trecuse depirte d. o.uq.rn 1928 pdrintele Ioan, dupd,mai mulli ani de muncd, a incetat din via1d. La.sicriullui s-a adunat o rume, mensx. Majoritatea erau {drani moldoveni. Erau insd qi ruqi, giolonezi, qi evrei ' in..bisericulo uril,,lui nu era chip sd pdtrunzi. Sicriul a fost scos inurte' pentru ca to{i s1s.e noala^inchina dposatului. Sp.".i-itii sicriul

"i"J i"r"p" irii"ide cdtre admiratorii lui, degi in urmd era gi carur i";.b;;.-in{ullimea ce_l petrecea laocul de vec i umpluse st rdzi le pe unde

trece.a.c .or tegiul . umai reprezenranf i i i ser ic i ioficiale lipseau3T calea de via15 ql u u.tiult;1ii biseriEii ofi.i;i;"r" depdrtase aga de multde aceea a pdstorului Covaldji, incit la inmoimintar";l;i;;;;;zentanliibisericii oficialenu gi-au putut gdsi locul . '8 .Intenfionat ne-am oprit mai mult asupra acestui episod din viala eparhiald a Basara-

291

, r , h I L i : ' r . [ i ,

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 260/286

biei, cici socotim acest fenomen, ca qi in genere curentul religios-moral cu reprttanfii lui, ca fiind cel mai caracteristic din intreaga via{d bisericeascd-religioasi din thia Chigindului. Iar o istorie a bisericii din Basarabia fdrd descrierea acestor fenotar fi lipsiti, credem, de o parte a ei esenliald3s.

in cadrele lucrdrii de fa1i, viata pdr. Ioan Covaldji are qi un alt rost: fiind depicu desivirqire de frdmintdrile politice in care erau cufundati mulli preofi qi reprezensuperiori ai bisericii oficiale, pilda acestui modest pdstor accentueazd qi mai mult arile celorlalli clerici de la menirea fireascd,- abateri la care ei au ajuns in ultimiai acestei perioade sub influenla evenimentelor din Rusia.

4 .

Acelaqi vechi curent pur bisericesc-religios a fost sprijinul principal qi izvoninspiralie gi pentru cdrturarii ce continuau in aceastd perioadd cercetdrile asupra t1tului eparhiei Chiqindului, grupindu-se n jurul Societdlii ist.-arh. bis. din Chiqindu.tre aceqtia, cel mai neobosit muncitor qi autor al mai multor lucrdri istorice a fost rrabilul profesor Iosif M. Parhomoviciao.

Deqi nu era basarabean de origine, insd venind in Basarabia abia la virsta deani qi fdcindu-9i studiile in qc. spir i t . qi seminarul din Chig indu, I . M. Parhomovici,absolvirea Academiei, qi-a consacrat toatd, viala in slujba qcoalelor duhovniceqti qiaqezdminte din eparhia Chiqindului. Crescut in atmosfera bisericeascS-religioasd dinsia, cu aspira{iunile gi idealurile ortodoxismului na}ionalist, petrecindu-gi via}a iapropiere nemijlocitd de arhipistorii basarabeni, avind cu unii dintre ei relalii perscd-l Parhomovici a rimas tot timpul devotat concepfiei tradilionale in tot ce priveqte rnizafia, situafia qi activitatea bisericii, astfel cum acestea au existat in epoca de inflsub Pobiedonostev. Fiind pdtruns de convingerea cd rolul covirqitor in via{a eparaparline autoritilii episcopale, d-l Parhomovici a cercetat viafa qi activitatea mai marhipistori basarabeni, dind la lumind o serie de studii mai mult sau mai pufin cuprtoare qi foarte minu{ioase. Alcdtuite cu o rard conqtiinciozitate, pdtrunse de un neginit respect fa{5 de to{i arhiereii ce s-au perindat in scaunul eparhiei Chiqiniului, lrrile d-lui Parhomovici, bazate in mare parte pe acte gi documente din arhivele localscos a lumini o mulfime de fapte din trecutul eparhiei locale, constituind astfel o tesolidi pentru cercetdrile ulterioare in acest domeniu. Om de o probitate exemplaro neintrecutd exactitate in indeplinirea indatoririlor de serviciu, foarte modest in c{ele lui personale, cu un suflet de o rard noblefe qi un spirit de toleranfi qi respeclde oriqice pdrere Si purtare strdin6, d-l Parhomovici s-a bucurat de sincer respepartea tuturor acelora care au avut ocazia s5-l cunoascd sau sd colaboreze cu el, Inind qi astizi printre cunosculi ca un monument viu al unui trecut depirtat qi cuvirqire dispirut*'.

5 .

Dintre curentele din trecut s-a accentuat mult in aceasti perioadd qi acel relicultural-moldovenesc, care s-a dezvoltat cu succes mul{umitd activitdlii culturale a

{imii ,,Naptereaui Hristos", de asemenea qi a revistei

,,Lumindtorul".Acest curent

sprijinit de miqcarea generald eliberatoare, a fost mult susfinut qi de mersul vietii lrbisericeqti, ale cirei nevoi, mai ales in ce-i privea pe parohienii-moldoveni, devacutea2. n domeniul acestui curent muncito rii mai de seami qi in aceastd perioadfost arhim. Gurie, prof. Const. Popovici, prot. Alexandru Baltaga, prot. Iustin Igrvici (mai tirziu ierom. Ignatie), prot. Vladimir Baltaga, pr. Mihail Plimideald q. a.erau de origine moldoveni, crescu{i in sate moldovenegti, lega}i prin structura lor steascd de limba qi obiceiurile etnice ale poporului biEtinaq, unii avind rude qi cunoin RomAnia, fdcind pe vremuri qi cdldtorii peste Prut (Alex. Baltaga). in activitateculturali mul{i dintre ei se mdrgineau la traduceri qi lucriri mici cu con}inut pur

298

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 261/286

gios-moral, unii, insd (arhim. Gurie), s-ay.oc.upat u multe gi variate subiecte din acelagidomeniu cultural-bisericesc-moldovenescn3. Aiest curent fiind o continuare fireasca aaspirafiunilor nafionale-culturale din trecut, ale preolimii uururuu""e, a ajuns in a patraperioadd a istoriei bisericii locale puternic qi piin dir"i"it-;.egdtind

poporul biqrinagpentru intrarea lui in noua perioadd istorici - in viata-iui'

normata.

6 .

Curentele descrise. mai s.us cel, obqtesc-bisericesc n cadrele lui vechi, cel religios-moral impreund cu cel bisericesc-moldovenesc cu toatl insemndtatea or in viala epar-hiald locald, n-o puteau scuti de scdderile c,e eqise a iveaiein-ultima perioadd. Din cauzaturburdrilor de tot felul, starea ucrurilor din eparhie a"u.n^ir"'rourte gravd",insd ovituracea mai puternicd care a desdvirqit dezastrul vielii epaitriate^l-uenit din partea parohieni-lor moldoveni prin ,,migcarea de la Balta...Inochentismul, care. a pus in..miqcare poporul moldovenesc din Basarabia, n-a fostprovocat in chip nemijlocit de cdtre evenimLntel. Air-;ri;; perioadi. Dacr urmdrimviala religioasi a parohienilor moldoveni. in cursui ;";;;-hri XIX, aflim cd mipcareaaceasta a fost pregdtite fepta-t qi de multaa, nsd n-a i"t".rii'a".it Lui" .*iii.z'i'ri, cindperioada de pregdtire atuai.sfirgit, qi in aceiapi r;rnpl;;;;l'u*rur"uvielii eparhiare

a de_venit vdditd qi pentru simplii locuiiori de la sate.Moldovenii basarabeni, care pireau atit de indiferenfi fala de tot ce se petrecea inbiserica- oficiali, in realitate conti.ruau a fi sub t;;;;i;;'i?riuri." ce venea din sinulacestei biserici. Ei cercetau locagurile sfinte,3squlfno cu pioasd l,rare-a-irrte pr"ui"'par-torilor, qi frecventau cu cea mai mare rivnd slujbele arlt""r"i"qti , inJ"piirrlla'..irr;"-

{enie poruncile bisericeqti. Astfel, pe cind pentru_ unii religia nu era decit profesiune sauun obi|nuit accesoriu exterior al viilii, pentru sufletul moli'oveanului ea devenise singurulrefugiu unde-qi putea mrrturisi toite'durerile $i ;; ;;;. Jglepta mingiiere. Intirit inaceastd stare sufleteascd prin tot mersul vielii, prin i";h.Ji; care ajunsese sub obld-duirea str5jni, qi chiar ditoritd grelelor co"hiii,rtri".ono-i.",

moldoveanul basarabeanlinea cu atit mai mult la religie, ia bisericS, devenind foarte sensibil pentru tot ce i se pd-rea neadevdr sau abatere de la idealul religios. p.

"u.. li-i-f."ur" i" .rrizui-ti.nprruitrecut'.Cind a apirut-omul care prin cuvintul lui infldcdrai aizbutitsd ridice starea suf-leteascd a moldovenilor la o extiemd incordare, qi .i"o p" ae altd parte,dezordinea giabaterile in biserica oficial5. au ieqit la iveal5 inti-o rorma'utii a" gravi - atunci moldo-venii au pirisit biserica oficiald.

Astfel cum am atdtat in alt loc,inochentigtii nu s-au ridicat contra religiei in genere,nici a ierarhiei bisericeqti, n fond, qi nici.impotriva rfu:u.1". a"rn.r.""i"qii-t.Ji1io*r" ,ei n-au fdcut decit si renunfe la formele sub cire tout" ul.ri"a existau in biserica oficiald.Dovada e ci inochentiqtii aveau qi ierarhie, .r.nJi-;if;iii"*.I."-onii religioase-biseri-cegtia5.Pe de alti parte, potrivit cu rolul religiei in viala romanilor basarabeni, migcarea dela Balta, pornitd pe teren.pur religios, u-rdpdtat n'cele din urm6 un caracter mult mailarg' Aceasta se vede mai cu seatie in ,,raiul" i"".r*"tiqtilJ..'rreu.rie ,e t.l.unougt"-ci acolo se petreceau multe lucruri neobiqnuite. E de ,rrrirc unl dintre inochentiqti -qi mai cu seami dintre cdpeteniile lor -'alungeau irt ..*"priu lo., ,rrr"o.i poate chiargi in activitatea lor, pind la lucruri extremi, foate pini gi 6']apte criminale. cu toateacestea, nsd., n,ce privegte masa populaliei din ,,rui,,, rit.nii moldoveni,

ce alcdtuiaumajoritatea locuitorilor de acolo, uu ia.ui f6rd nici"'il;;i;G

in ,,raiul ire.r.iriri."ndrdzneatS incercare fdrd seamdn, de a reconstrui intreaja- uiafd intr-un chip cu totuldeosebit, pe temeiul unor anumite .aspiratiuni. retigioase, p?rtr" care n-au qovdit sd re-nunle la tot ce e mai scump gi mai siint in viala inui m,]iit- a" rind. Trebuie relevatfaptul ci atit pemintul inchinat ,,raiului" sau lui Inocirentie, cit qi gridinile gi clddirileridicate pe acest teren, de asemenea toate uneltele agricole qi-ioate alimentele adunatede pelerini nu aparlineau in ,,rai" decit ob;tiei lo.. I;;;h";iigiii

".,recunosreau proprie-

299

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 262/286

tatea individuald, erau lipsi{i de interese personale piminte$ti gi nu se gindeau decit lemintuir,ea sufletului, 1a rugdciuni, aqa cum gtiau sd le facd. icesta era iJealul lor, astfecum a fost atins de ei in ,,rai". Bineinleles ci viala din ,,rai" le aducea o mare satisfactisufleteascd. n peqteri - ne spune un autor inochentist - ua.ptii cdlugirului de la Balte,,duceau o via16 pustniceascS, mai mult in post gi in rugdciuni;... ,,Gredinii,, - citim ma;departe - ,,lumea i-a pus numele de ,,Gridina'raiulul,. ,,$i drept, adevdrat rai pdmin-tesc a fost acolo : sub tot pomul gedea cite o ceatd de suflife : bdibali qi femei, Ueiiini qtineri, bogali qi sdraci, 1lj^$i miti tei . gi dddeau audd lui Dumnezeu... ,Toate,, adaugiautorul - , ,erau de obqte"*o.

Dar nu numai adeplii cllugdrului Inochentie, ci qi unii vizitatori - preofi culfi qilevo,tali credintei - aveau aproape aceeaqi mpresie despre via{a inochenti$tilor'in ,,rai,,.Unul din aceqti vizitatori ne relateazd cd viaia inochentigtilor'in ,,raiul 1a-i"tut"i-,, ,.asemina mult cu viala intiilor cregtini, cind adeplii lui Hiistos iqi aauceau tot avuiuf fapicioarele apostoli lor. Proprietatea privatd - ne comunicd acest preot - , ,nu existla inochenti$ti, otul la d?ngiiera comun, tot ce aduceau, ei dddeau conducdtorilor... Er ao. viald comund deplind. obgtea aceasta se gdsea intr-o stare de exaltare, intre membriiei era. rd{ie 9i dragoste, tofi lucrau cu deosebitd tragere de inimd, negtiind de ostenealdnumai astfel am putea explica cum s-a fdcut acolo aiita lucru intr-o vreme at?t de scurtd.Fiecare iqi punea in munci toatd energia, tot sufletul, gi nu se gindea ni.i iu roln, nl.ila mincare, nici Ia bani, ce- nu aveau pentru ei.nici un'pref,- ii nu,, - incheie pr"otutvizitator - ,,ca in comunele tolstoiene fdcute in chip artificiat, qi care erau lipiite deacest spirit creator"aT.

Inochentismul, cum, mdrturisea insuqi arhipdstorul basarabean, a cuprins o mareparte din toati eparhia locald. Nu se qtie cum s-ar fi dezvoltat gi s-ar ii rarpi"aii -iq.u..u,daci nu ar fi survenit marele rdzboi gi revolulia, insd faptui cd nici aceste *u"rri."rrr.uriage n-au putut sd indbuqe migcarea nochentistir8, ne arati cit de adinc este ea relatade sufletul qi de viala moldovenilor basarabeni. Rostul migcdrii este clar: inochentismuln-3.f9st decit un protest puternic contra acelei stdri de lucruri la care ajunsese bisericaoficialS' qi intrucit acest prolest nu s-a m5rginit la critici teoreticd, ci s-a manifestat gi?ntr-o puternicd incercare de a infdptui in viala un alt regim religios-bisericesc, .o.6.n-tismul a desivirqit procesul de desiompunere a vieli i efarhiale"inceput a"-"if i i ii 1n"iinainte.

7 .in cursul ultimei perioade, in scaunul episcopal al Basarabiei s-au perindat patru

arhierei. Cel mai insem.nat dintre ei qi cel mii tipic pentru aceasti perioadi a fostjfdreindoiald, al doilea chiriarh -- episcopul Serafim, caie potrivit coniepliei, temperamen-tului de luptdtor politic .;i..chiar intregului sdu trecut se potrivea, cum nu se poate maibine, cu-tendintele polit icii noi a guvernului larist din a doua jumltate u p".ioua.i.

Serafim, pind la cilugdrie - Leonid Ciciagov, era din pdrinli laici qi""pot

uiu"rri-tului amiral Pavel Ciciagov, gi, mai tirziu, minisiru de marinl sub domnia'lui Alexandru I.Studiile secundare |i Le.-.?dcut in liceu (pind in cl. a v-a), cum qi intr-o urta q.o;itrp._cialS pentru_fiii_de_ nobili , ,pajeschi corpus,,), ajungind, apoi, ofiier de artiterilin

i"raa.In anii 1877-1878 a luat parte la rdiboiul .uro-1rr.., ijungind la gradul de ci"pitan.Dupi rdzboi s-a ocupat cu probleme militare, cu chestiuni Ie mediiind, a publicat grunele studii in aceste domenii, dovedind multd eruditie gi inclinare spre cugetarea reli-gioasi . in anul 1891 Serafim, pe cind era colonel, cad'e ub influenfa cunoscutului proto-iereu Ioan Serghiev (din_Cronqtadt) qi, indemnai de acesta, "n""ia la cariera -ititu.a.trece.de a Petersburg a.Moscova, ncepe studierea operelor sf . pii inli cu scopul;;;,.pregdti.pentru. preolie,fiind hirotonit pr-eot a Moscova in 1893, ialitaie in car'e n-a slujirdecit cinci ani. Riminind vdduv, Serifim tot din indemnul piot. Ioan din Crongtadt secilugireqte in an. 1898-la avra,,Sf. Serghie" de l ingd Moscova, qi peste un an este iai.u,la rangul de arhimandrit qi numit ,,naitoiatel" la

-mdnistirea,,Evfimie., din Suzdal 5i .

30 0

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 263/286

- e : . t l a- :srfel

, r : i : :c l leu , Bal ta

: -::- naii l u

, :t l l t -

" : e - - l i $1' - - : i E a

, , , , i i i l lLlL,r- .SIa

totodatd, blagocin (exarh) al ministirilor din eparhia Vladimir. in 1905 Serafim a fostinillat episcop, pistorind in aceastd cali tate aproape un an la Suhum (Caucaz) gi do iani $i jumdtate in eparhia Oriol.

Inainte inci de a se cilugiri, Serafim iqi formase o idee precisd despre chemareamonahilor, precum qi in genere asupra rostului clericilor qi in special al episcopilor. ,,Mo-nahismul" - a spus Serafim intr-o predicd - ,,este mucenicie benevol6". incX mai greaeste sarcina episcopului, in deosebi in vremuri de restrigte. ,,in zilele noastre grele giviclene glasul arhipistorilor este ndbugit de glasurile qi strigdtele capilor diferitelor secte,ale propovdduitorilor de nenumdrate credinfe, de tdgiduiri gi cdi noi, iar in timpul dinurme - qi de glasurile propovdduitorilor unei nebunii nemaivizute in istorie - a cregti-nismului fdri Hristos gi a dragostei pentru om fdrd numele lui Dumnezeu. Spiritul con-temporan, duqmdnos fafl de bisericd gi de stat, de religie gi moralitate, e atit de puternic,incit episcopii sint osindili la luptd neincetatd..., sint condamnali la o mucenicie fird sfir-s i t" '" .

Privind astfel menirea, cum qi condiliunile muncii de episcop, Serafim se simlea che-mat la lupti neimpdcatd contra tuturor duqmanilor bisericii gi ai statului.

Se zice cd tocmai aceste dei l-au qi adus pe Serafim - la 16 sept. 1908 - in Basa-rabia, gubernie mirginagi a imperiului, unde - dupi cum se credea la centru - eranevoie de o politicd na{ionalistd-ortodox6. Dupi qase ani de arhipdstorie in Basarabia,ep. Serafim a fost transferat in eparhia Tveribu.

Serafim a venit in eparhia Chiqiniului - pe vremea cind in Basarabia se petreceaumari turburdri produse sub inriurirea evenimentelor din Rusia - cu o lntreagi conceptie,cuprinzind mai multe probleme bisericegti qi de stat, qi a desfdqurat o activitate foarte in-tensivi in domeniul bisericesc, stdruind in acelaqi timp si influenleze gi alte laturiale vielii locale.

Ideile principale ale lui Serafim erau urmdtoarele.Poporul rus a ajuns intr-o situatie foarte gravl. in viala lui, odinioard puternicS,

sfinti, victorioasd, se vede astizi sldbiciune, lipsd de voinfd, de credinfd, descompunere,pingirire. E o stare de degenerare, gi ca sd se ajungd la renaqtere, trebuie ca toate refor-mele sd inceapd cu regenerarea parohiei, deoarece, pind cind starea morald a poporuluiqi a societlf i i nu va f i pusi in concordanfi cu credinfa, pind atunci nici o legiuire noudgi nici o reformd nu va aduce rezultatul dorit. insd in prezent viafa parohiei a decizut,intre cler gi parohieni nu existd o unire sufleteasci. Pentru a duce Rusia la regenerare,e nevoie de o intoarcere la viata bisericeascS-obqteasci a parohiei vechi ruse. Cum sepoate ajunge acolo ?

Rdspunsul lui Serafim este urmetorul.Toatd puterea spirituald a statului rus se bizuie pe bisericd gi cler, dupd cum o dove-

deqte intreaga istorie a poporului rus. $i astdzi - spune Serafim - scdparea nu poateveni decit prin pistori. Ei trebuie sd infeleagd cd sdvirgirea ceremoniilor bisericeqti con-stituie indatorirea lor cea mai neinsemnatd,, ar cd acea de cipetenie este ndrumarea spi-rituald. Masele poporului, dupd timpurile furtunoase nu de mult petrecute, iar.s-auindreptat spre Hristos. , ,Iatd momentul cel mai potrivit" - exclami Serafim -,,ca sine punem in fruntea miqcirii... Nu scipali dar acest moment" - indemna el pe clerici -, ,qi aruncati-vi curajoqi in lupti " ' ' .

Pistorii, insd, avind aceastd.menire, nu trebuie sd uite cd pistorilii lor sint turma epis-copului, qi deci pdstorii nu sint decit conducdtorii poviluirii lui spirituale, sint simplimijlocitori intre stdpinirea eparhialS qi parohie. Autoritatea episcopului trebuie sd steain fruntea marii miqcdri pentru regenerarea parohiei, miqcarea trebuie sd porneasci dela episcop gi la el sd se intoarcd: ,,pistorii gi organele executive iau indrumdri qi dispo-zifiuni de la arhipdstor gi aduc la cunogtinta lui rezultatele activitefi lor". Cu preofiitrebuie sd se solidarizeze qi invdlitorii, luind parte la organizaliile bisericeqti, cdci statul,introducind obligativitatea invdldmintului, lor le incredinleazd salvarea patriei. De ase-menea qi pitura culti a societdlii, avind datoria de a conduce pitura de jos, trebuie giea sd se uneascd cu arhipdstorul pentru binele poporului qi al statului.

il|nfl.-: le

- i : e

l l l l l l l lu r -:1 .

: i t i l l .

l . i . t i . r , i . i

3 0 1

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 264/286

Arhiepiscopul Serafim Crciagov

, Astfel, dupi Seratim, episcopul este autoritatea de cipetenie, investiti cu puterlut5. De el atirnd activitatea tuturor aqezimintelor eparhiale. Vointa lui se &ercjdiferite organe care, in afard de aceastd voinfi, nrr. au nici un diept, nici un racest rol- se reduce gi activitatea pdstorilor. Puterea bisericeascd astfbl organizatitrupati in persoana episcopului, e meniti si conducd nu numai afacelile bispropriu-zis, ci 9i viafa intregului popor, iar prin el - qi destinele statului intreg,

.Statul rus este |intd supremd a tuturor aspiraqiuniloi lui Serafim. pentru a-l smai multi izbindi qi siguranfi, dinsul indeamnd pe toli cregtinii basarabeni giseamd pe pdstori si se- nscrie in ,,Asociatia adevdrafilor rugi:. (<<colog py..*o"o4a>>) ,sub steagul de dragoste pentru sf. credinld oriodoxd,'pentru 1ar Ei-patrie,pentru politici, ci pentru ,,mdrturisirea adevdratelor baze ali statului,,5l.

'

_ Pentru a infdptui in viafd conceptia aceasta, Serafim intrebuin{a diferite mEl nu ldsa sd treacd nici o sirbdtoare f6rd a nu vorbi norodului: de pe amvonulcesc la serviciul divin.qi in timpul vizitelor canonice, se adresa pr"o1irnii cu aplindrumdri, totodati prin circuldri qi instruc{ii speciale stdruia si reglementeze aciiadunirilor parohiale, a celor. pl"otopopegi qi a celor {inutale

-pastorale,pre(

a comisiunilor judelene executives3. cind se pregdteau alegerile pentru a patra n.Stat, Serafim a desfdgurat o activitate intensivd pentru a atige cifmai mult populalclerici .de partea guvernului taristsa.

302

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 265/286

r i l " - ' : J

-ir t.t -

In toate manifestdrile sale Serafim a fost un aprig centralist, un patriot rus infldcdratqi un-luptdtor-neimpicat contra ,,piginismului nou, . i ." rtiiui. sd surpe ortodoxismul,,5b.Ideile lui invechite - imprumutate din concepfia pldsmuitd pe timpul fu."i"i-Ni.o-lae I -. qi menite a introna, din nou, in via15 .j". i .uti .*ul, .u.. se dovedise greqit qineputincios la sfirqitul dominaliei in biserici a rui pobiedonorl"u avut gi nu pu-teau sd aibi nici un succes. Serafim - nu vom tdgddui -.ru un om capabil , poate chiarqi sincer in aspiraliunile lui, insd cu toate aptitud'inile gi ritt.".itut"u tui,

r,,.,'Jru in rru..sd priveasci destinele statului in perspectivd istoricd,'"u pii."p"u idealurile inalte alebisericii lui Hristos, qi cu toate cuvintdrile lui, rostite'." -'"li uuint qi pline d.-lJ.i'r.u-moase' totugi, in realitate, el n-a trecut in .ndzuinlele qi activitatea'lui

mai J"puit" a.tendintele gi scopurile patriofilor din ,,Asocialia adevdralilor ruEi...

8 .

C-u.ideile exagerate ce_le avea despre autoritatea infailibilS qi atotputernici a epis-copului,. cu credinla neinduplecatl in puterea m?ntuitoare a absolutismului polii ic, cucgn-ceplia de patriot rus orbit de porniri militante qi mdrginit in vederi,- Uln"in1"r.,ci Serafim nu era in stare_ ici sd aprecieze,-nici chiar r; pii."upa, nevoile gi ndzuinlelelegit ime ale moldovenilor basarabeni. De altfel, atitudinea'lui iuia'a" *otaoienil-u rortsugerati chiar de la centru.-intr-un raport^inaintat oberprocurorului sinodal, nzugi era-fim mdrturiseqte urmitoarele : , ,cind lm fost numit la trriqineu, mis-a atras atentia cdpreofimea basarabeani .are -ndzuinfe separatiste gi pentru a.rpeiU.* -i"*".rr.i"ral

bisericii moldoveneqti, qi cd in Basarabia s-a intdrit in ultimul timp miqcarea nafionatice s-a manifestat in dorin{a preo{imii de a face serviciul divin in li;ba ;i; J. u iiua"..cdrli de ril qi manuale pentru qcoale in L moldoveneasc5, de a publica o ievistd autrov-niceascd moldoveneas*,9" a alcdtui. cdrli bisericegti de cintare, proprii, de a introducelimba moldoveneascd n- invdfdm?ntul primar gi in'qcoalele duhovnicesti s. a. -. a.;r1in epoca. e reac{iune, ind Serafim ftsi numit n eparhia hi;#;;fl.l ri;.," ri."r.sd i se fi sugerat asemenea idei.

Ca slugd credincioasd _a arismului, el le-a imbrdliqat, insd n-a gtiut si se orientezedeloc in viala din Basarabia, mai cu seamd n ce privegte'pe moldoveni. Aceasta se vedechiar din corespondenfa ui cu oberprocurorul gi cu sirroaut.,,Toate zvonurile" - scria Serafim intr-un raport - ,,despre separatismul bisericesc

9i autochefalie n-au temei serios, deoarece poporul este strdin de astfel de idei qi majo-ritatea preolimii este dispusd sd se uneascd u'Rusia"...i"uinui.ir. uau* p..oliniii-t-uru-rabene nu sint justificate' ,,Poporul moldovenesc este pu{in dezvoltat, insi e foarte bunla inim5, credincios, devotat Rusiei, gi-qi ubeqte prul... 'Majoiliut.u preolimii este are inortodoxism 9i idei monarhiste,, ]9.{. Rusia qi sid in fruntla ,,Asocialiei popoi"lui .ur..(<Corce pyccKoro napo4a>)''l. odatd, ins5, cu aceste fapte liniqtitour", S.ruiim constatdcd minoritatea preotilor inclind spre ,,moldovofili", .u." p.opoldduiesc ,,innoire,, (<o6-

HoBJ'IeHr{ecrBo>)n bisericd, pentru a obfine o cirmuire autonomS. ,,Moldovofilismul,,-adaugi Serafim -"are in Basarabia oarecare putere, de asemenea gi un temei, ins6 elnu urmiregte vreun ,,separatism" poporan sau^ bisericesc,,. ,Grupui de moldovofiti inBasarabia se. ompune abia din | 5 -20 de .preoli ; din nenorociie, ei sint din cei mai capa-bili, mai tari, cu pul.ere de,_muncd l cu inrtue"ie in .puir,l.;:. ni11;;.rt" ; ; ; ; i l

" ,eiese cd Serafim vedea realitatea faptelor, insd ql'mai cu';our., uu chiar naive, erau ideitelui privitoare la originea,,moldovoiilismului,. basarabean.Dupd pdrerea lui Serafim, , ,capii" moldovofilismului sint , ,moldovenii noqtri caretrdiesc.qi fac slujbd in Rom6nia, deoarece ei acolo qi-au

ficui studiile superioare. Aceqtiasint cei mai rdi dugmani ai-noqtri"58. Un alt izvor era literatura spiri tuald gi laicd con-temportind, care ,,i-a zdpdcit pe preoli in cunoqtinlele lor insuficiente,.. Mai'era irr.j unizvor :.- influenla evreilor. , ,Ll inieputul revoiuli"i- ain- iso5,, - scria Serafim _,evreii. cu ajutorul prietenilor lor din Romdnia au incercat sd creeze in populalia dinBasarabia un ',separatism" qi ndzuinla de a se uni cu moldovenii rom6ni, a,, inc.out

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 266/286

chiar si publice in Chigindu o gazetd a lor"5e. in chipul acesta udeca reprbisericii basarabene starea spiritelor a celei mai mari pirti din eparhie - amoldovene$ti. O vedere mai oarbi, o infelegere mai ignorantd asupra vielii rurcd se poate inchipui.

Cu toate acestea, convins de dreptatea lui, Serafim declard in mod solemnrele : - ,,Mdrturisesc cd md striduiesc si pdstrez in slujbele dumnezeieqti limveneasci curatd. Md lupt impotriva grupului de separatiqti care stiruie sd invedoveni limba romAneascd cultd, necunoscutd moldovenilor, care sint in inimfarului gi Rusiei"60.

Dupd cum se vede, Serafim nu infelegea cerinlele nalionale ale poporuluinesc din Basarabia, nu pricepea cre$terea lor fireasci in viali, nu cunoqtea dtfestdrile lor reale din trecut. Aceasta, nsd, nu-l impiedica sd se lupte contritigtilor" inchipuili. Fire increzutd gi slugd oarbd a stipinirii fariste gi a ortonalionalist din epoca reacfiunii, Serafim cautd pe toate cdile si impiedice snevoilor spirituale ale moldovenilor, se declari contra cintului bisericesmoldovenesco ' . rmdreqte pe pdstor i i basarabeni e munceau pe ogorul cul luvenesc pe baze legale62, ntrebuinleazd variate, chiar gi dintre cele mai artifiloace spre a sddi In populalia basarabeand sentimente gi ndzuin{e strdine63.

stdruia si aplice toate aceste miisuri atunci cind viafa, prin mersul ei firesc, datentatul rusificatorilor din Basarabia este cel mai nesocotit qi antinatural,nizuin{ele lui Serafim, cum qi la toatd politica {aristd fa{d de moldoveni, ace;puns cu violenta miqcare a inochentismului. Serafim n-a pricepuf substratul ac.men, totuqi, nsd, s-a gribit sd declare ci iubeqte pe moldoveni 9i cd el singuva face moldovean nu numai cu vorba, dar qi cu fapta"o*'

Superficial in pdrerile lui, orb in ndzuinte, perseverent pind la incdpdlinalde pdrtinitor qi rizbundtor, Serafim - d-atoritd procedeelor sale imprudente -

nu o dati, in situalii foarte nepotriviteoo.Cu toate viditele stingdcii, cu toate procedeele sale nesocotite, atitudinea

tor qi, in genere, activitatea lui de luptitor politic le pdrea unora din cele maivrednice de laudi. ,,Atunci" - ii scria lui Serafim un episcop ,,cind uniiscape de revolulie adipostindu-se in dosul intdriturilor 9i perefilor, iar allii -

dupd ea, i . pr. S. Voastrd afi descoperit o cale nou[, singurd mintuitoare : sd r

tru intimpinarea ei, sd vd luptali cu ea, in spiritul birbiliei cregtineqti gi dragoadevir, cu arma spiritual6". Aducindu-i asemenea aude, a^dmiratorul ui Serafcu cuvintele ; . . . , ,$i pe toli i-a1i invins gi i-afi convins "nn'

in curind, imprejurdrile au dovedit ci Serafim nici n-a invins, nici chiar npe nimeni.

NOTE EXPLICATIYB

t V. mai sus p. 218-219.' ,,Rev. Soc. Ist.-Arh. Bis" Bas"", XVIII, p. 220--221.3 Soc. ,,Voi, cilugirilor",- spunea episcopul - ,,totdeauna trebuie sd 1ine1i minte promisiu

dat Domnului... Nu uitali cd trebuie sd fili pildi pentru alli;... Tocmai acuma se cere ca nstriluceasci prin viala lor spirituald, ca Dumnezeu prin rugdciunile cilugirilor si izbiveascd pde turburirile interne"... etc.- Ibidem.

o ,,Rev. Soc. Is t .-Arh. Bis . Bas ' , XVIII , p. 180 ' -183 ; 220-221 '5 <,Tpy4u...>, VIII, p. "61-72.- Grija mai de aproape cu privire Ia viaJa bisericeasc6 a re

luluic idea ,f i regte ,asupraarhiere i lor-vicar id inlsmail .-Dupiep.Zinovie (v.maisusp.260 'notas-au succedat doi arhierei-vicari. intiiul - Neofit, pind la cdlugirie - Nicolae Sliednicov, dtgub. Vologda ; in 1899, dupi absolvirea Academiei din Cazan, a fost numit misionar eparhigubernie, iar la 14 febr. 1913 a fost hirotonit ca episcop-vicar ,,de Ismail", de unde, la 1914, aep.-vicar in or. Priluchi din eparhia Poltavei. (<Tpydt't...>, IX, p.326-333; <En. Bed.>, 1903' 'Al doilea Dionisie, in mir - Pavel Sosnovschi, s-a niscut in 1859, studiile qi le-a fdcut in sem. dla Academia din Moscova. Cilugdrit in 1892, a fost din 1908 aphiereu-vicar in eparhia Orenbur,binsc") , iar d in 1914 - episcop-vicar a l Ismailului , unde a s ta t pini la 1918.- <En. Be1.>VIII, p. 87-88.

304

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 267/286

I Y.*i sus p. 257-258. Cfr. , ,MiSc. d . Bal ta" , p. 116-t t7 ; 228; 306-309.' Intre altele, qi aceasti imprejurare a fost scoasd la iveali de citre M. V. Puriqchevici, fost membrual ze-mstvei guberniale din Basarabia, in valoroasa lui lucrare, citati nu o dati in studiul de fati.o. <En. Bea.>, 1916, XXXI, anexa, p. 78 .'Arh. Consis t . Dosarul nr. 182/ i ,919.-La schimbir i le fdcute pr in aceastd lese au contr ibui tfoarte mult, pe temeiul lucrdrilor lui M. V. Puri;chevici, basarabenii-deputali ai Dumei Ia patra) de Statqi , in tre acef t ia , protoiereul Nicolae Chepelchi .'"

$c . spir i t . de bdief i d in ChiEiniu primea 4610 r. ; acea din Edinel i -8110 r.; qc . eparhia ld-l0 9'70 r.; seminarul - l0 000 r.; qc. biserice$ti (fi pentru binefaceri) - 82 600 r.; $c. de iintdreli -5000 r.- Ibidem.

t , t nOrq. o6epnp.> pe an. 1905-1907, p. 25-28.''"17 apr. 1905 va rimine pentru totdeauna memorabila zi in istoria culturii ruse". Degi in aceasti

zi nu s-a dat deplini toleranti religioasi, insd prin acest ucaz a fost condamnatE ,,politica tuielei plictisi-toare $i a impildrii incontinue sistematice" care a dus la ,,urmiri triste, fatale".- A. Ilpyzaoun. <lIo'noaoTysaxoua 17 anperar,), v. in rev. <Illnao>, 1905, XVII, p. 1354-i,358.

" '<<Bec ' r. Eep.>, 1910, VII , p .373.- Ucazul din l7 apr. 1905 a fost completa t la 14 oct . 1905 cu',Pravile, despre staroobriadfi qi sectanJi". Aceste,,Pravile", dezvoltind principiile ucazului din 1905,stabilesc atit ordinea infiinlirii pi funclionirii obqcinelor de staroobriadli pi sectanti, cit $i drepturileqi oblig,afiunile persoanelor din care se compun aceste obqcine.- <<Becr.'E6b.>, 1906', xI, p. 377-37g.'" V. moi sus o. 239.r5 in 1909 mlnisterul de interne le-a aprobat rascolnicilor convocarea congresului staroobriadlilordin intre.aga Rusie. (Astfel de congrese ale staroobriadlilor se lineau regulat in liecare an, de la 1900la Nijnii-Novgorod). Chestiunea fundamentali la congres era problema instructiunii publice pentrustaroobriadti in vederea proiectului privitor la obligativitatea invildmintului. Convocaria consiesuluia fost aprobatb, insi a fost opriti discutarea chestiunilor esenfiale, aga incit consiliul congresului iridicatchestiunea, daci mai e rost si se fini adunarea.- <En. Be).>, 1909, X, p. 67 -67 j.'o

.<Pobiedonoslev a murit, insd politica lui in domeniul religiei qi culturii, cu toate manifestele giucazu-rile, continud si trdiasci pini acuma" (1909).- Irpyzaauu, <pqiK. u 6rop.> in <8. Eep.>>t' V. mai sus p. 2 .59, nota 23.

r8 ,,lnaltul ucaz (I7 apr. 1905) referitor la libertatea congtiinlei s-a risfrint grav asupra bisericiiortodoxe".. (<<Miccuouepcxoe O6oapenue>, 1906, II; or4. <<MdccuonepcrBo, eKrF,t h pacKon>) - ,,in chestiu-nea urmdrilor acestui ucaz precumpinegte (in presa bisericeasci) opiniunea pesimisl6',.- <En. Be1.>, 1906,II o. 44. to ,,E imbucuritor sb citegti" - scria Vladimir in rezolulia lui pe jurnalul congresului - ,,declaraliapirinlilor _deputafi, ci fiecare preot parohial trebuie si fie intiiul miiionar. $i daci ioatd preolimea ar fipdtrunsd de ideea acestei datorii...; atunci nici n-ar fi nevoie de misionari speciali... Pini cind, insi, la majori-tatea dintre preoli eu nu vid multd propoviduire, socot cd e devreme sd reducem numdrul de misio-nar i" , .- <Tpydut . . ." , I l l , p. 108.

"' Ihidem-2 ' . i_n.1908 erau opt gcoale de acestea: o pcoal i de doud clase (<.nropox,raccHar>) , a Hotin , q i c i te

o gcoal5 de o clasi (<.oAnor,raccnaa>) in Chiginiu, Ismail, Bielousovca, Giubno, jud. Hotin, la Taiutino,jud. Cet. Alb5, la Cet. Alb5, in sat. Coriacica, Podcovca, Cicima gi Spascoe, ud. ismail. Unele qcoale au

primit de la frdlime qi oarecare ajutor binesc. Se proiectau Ecoale gi in alte localitdti cu locuitori schisma-tici.--*Tpyi61...>, IIl, p. l l l ." ln l9l2 s-au infiinlat, de citre misionarul antischismatic pr. T. Volovei, cursuri de misionari la

mdndstirile Curchi, CilSrdgiuca qi din Ismail, pentru misionarii antischismatici cercuali gi pentru preotiidin acele reeiuni.

" oTpybut...r, VIII, p. 185-194._ " Informaliile de mai jos asupra ,,inochentismului" sint luate din lucrarea noastri ,,Migcarea de laBalta sau inochentismul in Basarabia",,,ContribuJii la istoria vielii religioase a rominilor din Basarabia..,Chigileu, 1926.- Citeva izvoare noi sint arbtate la locurile respective.

;: J. -levitshj s-a ndscut in l79l qi a murit la 1845, fiind inmorminrar la cimitirul oraqului Balta.^ - '" Intiile ptiri despre evenimentele religioase din Balta au pitruns in Basarabia incX pe la an.184'1,

cind s-a aqezat in sat. Vvedenscoe (Tamur), jud. Cet. Albi, un oarecare Crivlov, orb, cu inci doi indivizi,toli trei venili din Balta, unde ei au fost, pind la 1847, adipostili in azilul lui Teodosie Levilchi. Cind acesi azilse desfiinlase, Crivtov cu tovariqii lui, aflind despre viala evlavioasd a cunoscutului preot Ioan Gorbovdin Tamur, au venit la el qi de atunci a devenit cunoscut gi azilul din sat. Vvedenscoi. (<Tpydw...,, VI ,p. I-24). E de relevat insi, ci Etirile venite pe atunci in Basarabia n-au avut nici o influenld asupra vielii reli-gioase din eparhia Chiginiului.

27 V. mai demrte.

-28 Astfel, arhipistorul Basarabiei Anastasie la congresul din iunie 1916 a spus cd ,,eresul', lui Ino-

chen"tie ,inceputul siu, flri indoialS, il are in izvor curat, in adinca religiozitate a lui Inochentie,,.^ ." -Dupi.informalii mai recente, prin distrugerea ,,raiului", inochentigtii n-au dispirut nici sub bolEevici.In 1926, pe locul unde exista mai inainte ,,raiul" inochentist, era o comund moldoveneascd model <<Or wuK cBery>> <<De a intuneric la lumini>), iar inochentiqtii se aqezase pe un deal, in apropierea,,raiului,,.Ei locuiau acolo in niqte peqteri-bordeie, in mare inghesuiali,- suferind mult de diferitJ boale. Dintre ei -90lo etau femei. Inochentigtii fdceau rugdciuni in rogatorii, mai mult in l. moldoveneascd. La rugiciunile lo r

20 N. Popovschi 305

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 268/286

veneau mulli 5rani gi din imprejurimi. Mijloace de trai se adunau din ofrandele moldovenilor rM. H. Eo"ta,rep, <,Mon0aaua,>. ocy1apcreeunoe Llsdarenbcreo, 1926, p. 38-39.

30 Situatii misiunii nu era mai bund nici in interiorul Rusiei. in presa spirituali incepuse cvorbeasci cd ,,institutul special de misionari, cu activitatea lor, este cu desivirqire inutil qi chiar

Dentru cauza pistoriei adevirate".- <Boz. B.>, 1907, VI, p. 453-475.' 3r Prot . Al . Bal taga, ndscut n 1861, f iu de preot , s-a hirotoni t in 1886 la b iser ica , ,Sf . Alexarschi", din parohia com. Cildragi, sat din protopopia cerc. 3, jud. Lipuqna, unde fdri intrerupere :paroh pini in prezent.'

"'P.. A.-Baltaga

a prezidat congresele eparhiale din an. 1903, 1904, 1906, 1907, 1908, 11912, 1913, 1914, 1915, 1916, 1917 (din 3-26 aug.) , 1918, 1920 (congr. obiqnui t $i cel ext l1921, 1922, 1923, (congr. obiqnuit ti cel extraordinar) 1924 qi 1925.

33 Congr. din an. 1893, 1894, 1895, 1898, 1902, 1919, 1920, 1921, 1922,1923 ' 1924 ' 1925.3{ Astfel, a fost judecitor de instruclie in cerc. V al jud. Orhei (1890-1895), preqedinte al c

de revizuire al fabricii de lumindri (1904-1922), blagocin al cerc. V, jud. Orhei (1905-1921931) , membru a l sfa tului f rd l . , ,Na$erea lui Hris tos" (1906-1912) , al comite tului t ipograf(1906-1909) , al sfa t . eparhia l mis ionar d in Chiqindu (1909-1916) , preqedinte al comite tulu(1908-1925), pregedinte al consiliului Uniunii clericilor ortodoxi din Basarabia (1922-1930) et

35 Se zice ci un aprhiplstor al Basarabiei s-ar fi exprimat astfel despre pr. Alexandru Baltagafost in stare sd conduci singur gi doui eparhii.

'u Ndscut in 186? dintr-o familie simpld de locuitori ai Chiqiniului (,,mie$ceani"), prima incipdtaro acase, ar dupd ce a ficut serviciul militar ca simplu soldat, a urmat studiile la qcoala dtdin Tveri, ajungind in 1892 la giadul de ofiler.

3t in urma marii dezbiniri provocate in eparhia Chiqiniului pe chestiunea stilului, pr. I. Corun aprig ap;retor al stilului vechi, inmormintarea lui nu s-a putut oficia decit de pr. Boris Binelqi el al stilului vechi. Aceasta a fost voinla pr. Covaldji, lisatd de el cu limbd de moarte.. 38 Dupi moartea pdr. Ioan Covaldji azilul infiintat de el, potrivit testamentului s;u, a trecutpreot imii , de care es le inlre l inut .' jo

in spiritul pdr. Ioan Covaldji muncesc qi alti preoli, ca de pildd prot. Vasile Humd, care inpropria-i inlliativi, a infiinlat in Chiginiu o -,,ospdtirie populard gratuitX", transformati in 1923 irin numele lui Hristos" (V. mai sus p.257.). inchinindu-gi viala operei de binefacere pentru ajutoru,pr. V. Humi munceqte cu un rar devotament, cu deplini dezinteresare, dus lini la_abnega_1iVasi le Humd, ndscut in 1865, absolvent- in 1886-al seminarului d in Chiqiniu ' in 1885 apelerinaj la munt. Athos, in Egipet 9i Palestina, a fost preot in tg. Fdlegti, jud. Iaqi, apoi ,mart(,,cliuciir") [a catedrala ain C[iSiniu qi membru al consistorului. in prezent e preot la catedrali'

n0 Ucrainean de origine, fiu de preot, I. M. Parhomovici s-a niscut in 1846, in gub. Poltavia fost adus in Basarabia de fratele sdu mai mare Vasile M. Parhomovici, pe atunci - ,,smotrispirit. din Chiqiniu, mai tirziu rector al seminarului din Chiginiu. Studiile gi le-a ficut in qc. duhovlocalitate ti in Academia din Chiev. Dupi absolvirea Academiei, in 1871, a fost timp de 35 arla seminar, ocupind, totodate, diferite servicii in aqezdmintele eparhiale din Chiqindu. O mun<

a deous I. M. Parhomovici ca autor al mai multor lucrlri din domeniul istoric-cultural-bisericescmunca de cirturar incd in Academie. in cursul vielii sale a scris mai mult de cincizeci de lucrirtoate consacrate trecutului eparhiei Chiginiului. Dintre acestea vom releva: l) ,,Viala qi activitatercopului Pavel" ;2) ,,Yia1a qi activitatea arhiepiscopului Serafim"; 3) ,,SchiF istoricd azupra qcoalenicegti din eparhia Chiqiniului de la 1812 pini la 1913" ; 4) ,,Yiala $i activitatea arhiepiscopuluS) ,,Viala qi activitatea episcopului Vladimir" ; 6) ,,Schi}i istoricd asupra misiunii antischismatisectante ' in eparhia Chiqindului de la 1813 pind la 1910" S.a .m.d. Actualmente , neobosi tu l I . M.vici fiind pensionar din 1906, funclioneazi ca supraveghetor al muzeului Societilii ist.-arh. Inuindu-si activitatea de cercetitor istoric-bisericesc.

'' Multe articole a publicat in rev. SocietSlii gi d-l Andrei Parhomovici, fost,,inspector"rului. Dintre colaboratorii tineri vom aminti pe Alexei Mateevici, inimosul nalionalist basarabeatocupat mult cu viala religioasi a moldovenilor.-n'

Se ne amintim miqcarea inochentisti.a3 V. mai sus p. 264, nota 136.na V. msi sus p. 80; 142; 218-219; 228-229; 257.a5 in legdturd cu lucrarea ,,Miqcarea de la Balta sau inochentismul in Basarabia" a autorult

de fald, s-a emis pdrerea ci inochentismul ,,in realitate nu are cu religia decit raporturi ex t

intimplare"gi ci

,,elera supravie{uirea vechiului exorcism" (C. Rddulescu-Motru' ,,Personalismul

1927, p. 153- 154). Pare a fi mai temeinicd opiniunea ci atit inochentismul cit 9i religia in_inlelesuchiar gi vechiul exorcism, deosebindu-se prin forma lor de manifestare, au acelaSi izvor in eul cdeci raporturile dintre inochentism gi religie nu pot fi numai externe. Ne mdrginim la aceastdn5dnjd;ind cd imprejuririle ne vor ingddui in viitor si ne oprim mai pe larg asupra acesteiprobleme.

no Unii ar fi de pirere ci in migcarea inochentisti din Basarabia nu e decit o ,,supravieluirerele dionysiace" (H. Sanielevici, ,,supruvie(uiri din misterele dionysiace la ereticii din Basa,,V. Rom.", 1930, nr. 11-12, p. S4-122). Credem ci inrudirea, posibil5' intre inochentism ;<lionysiace, nu schimba rostul migcirii religioase din eparhia Chiqin5ului: faptul ci o operi de ar rdin lut nu-i micqoreazi valoarea artistic5.

306

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 269/286

n' ,,Misc. d. Balta", p. 251-252.a8 V. mai sus p. 292.nu ,,Tpydar...r, VIII, p. 27-28.50 ,,$c. inform.", p. 5-8.- Dupd ultimele qtiri sosite in Basarabia, ep. Serafim s-ar fi aflind in prezent

la Leningrad, unde ar fi aderat l4 a;a zisa ,,biserici vie", fiind ridicat la rangul de mitropolit." <Tpydat..>, VIII, p. 95 .52 Serafim privea ,,Asoc. adev. rugi" (<<Coroe yccKoro uapoqa,>) cu mare dragoste qi cu credinld in

rostul ei, lua parte la Sedinlele Asocialiei, se interesa mult de starea filialelor ei judelene, avea cele mai afec-tuoase sentimente pentru preqedintele ei, cunoscutul ziarist Pavel Cruqevan, dispunind la moartea acestuiaca el si fie inmormintat in ograda mitropoliei etc.- <1pyi61...), VIII, p. 223-228.

t' Ib idem, p.72-95.5a lbidem. V. mai sus o. 248-249.l t "Tlydo,. . . , , VIII . P. t36."-l oTPY|at...>, VIII' P. 27 .'' Ibidem. o. 272.s8 Serafim se gindea greqit la dJ A. Nour, autorul ,,scrisorilor din Basarabia", ce se publicau in rev.

,,ViaJa Romaneasci" (1909, VIII, p.271-2'13) cu informatiuni asupra activitilii lui rusificatoare."' Ibidem, p. 273.60 ,,Mirturisirea" aceasta a fost publicati in ziarul ,,Peterburgschie Vedomosti" din Rusia.- V. ibidem,

o. 270.6t Congr. din 1910, j. 28: rezolu(ia lui Serafim.- Pentru Serafim cintarea moldoveneascd bisericeascd

era un urlet.- A. Baltaga, ,,Amint.".62 Pe arhim. Gurie (Grosu) l-a silit si plece din Basarabia, pe pr. L Boltean l-a destituit din blagocinie,pe pr. Const. Popovici l-a indepirtat din serviciul de la catedrald, pe pr. Al. Baltaga nu-l putea suferi etc.

o'Aqa a fost aducerea icoanelor sf. Ana din Caqin $i infiinjarea procesiunilor religioase cu acesteicoane.- V. mai sus. p. 256.

n' ,,MiSc. d. Balta", p. 322.65 Episcopul-vicar Nicodim Crotcov, colaboratorul lui Serafim gi coleg de qcoali (dcademie) al autorului

acestei cdr1i, ii povestea odati marea rugrne ce cizuse asupra stipinirii eparhiale locale datoritd faptului ciSerafim org anizase un festival cu scopurr patriotice: angajase gi local, fixase ziua, trimisese invitalii la tolidemnitarii din Chiqiniu, qi pe neagteptate, s-a primit de la Antonie, mitropolitul din Petersburg, o interzicerecategorici de a se line serbarea.

" <Tp )w.. .>, VIII , p. 260.

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 270/286

CONCLUZIE

l .

Expunerea faptelor principale ce alcituiesc istoria bisericii din Basarabia e tetnatd. Putem, deci, rezuma cele ardtate mai sus'

Biserica rusd ajunsese in cursul veacului trecut un edificiu mirej qi puternic, c,impunea prin multimea qi varietatea laturilor lui bogate. Faptele separate ce compunviaia aceitei biserici erau cunoscute li mai inainte. De mult ajunsese la o mare faortodoxismul acestei biserici, apdrat cu mare rivni, tot astfel qi evlavia poporuluiera socotitd ca o insuqire sufleteascd excepfional5, prin care, indeosebi, se caracte,,Sfinta Rusie" (<,Gqrar $lctr>). De asemenea era cunoscutd qi suslinerea inverqulde citre ruqi a ceremoniiloi bisericegti ce se confundau in concepJia poporului cu iresenla credinlei. Era cunoscutd gi problema raporturilor dintre bisericd 9i stat, c-ar9izvoiitd din practica vielii, rimisese deocamdati nerezolvati definitiv, ajungind dpetru I qi Eciterina a ll-a la ideea vagd a unei legituri strinse intre ele. lnsi toate acfenomene nu erau cuprinse intr-o conceplie mai mult sau mai pulin temeinicd, bisenu avea organele ei bine stabilite gi precizate in funcliunile lor, nu era fixatd nici in rmarea potiiicii bisericegti, tendinleie-ei principale. Acestea toate s-au indeplinit in cuveacului XIX.

Dupi epoca de qoviire a lui Alexandru I, cu ideile ei romantice gi cosmopolite s

rate de marea revoluliefrancezd, sub urmagul acestuia, Nicolae I, politica imperi

{arist ia un curs hotdrit gi exact, cu caracter strict na}ionalist, bazat pe o anumiti rceplie - ,,sistemul de nafionalism oficial" (<<cncrer'ra $nuualtnori HapoA,nocrn")uesiitu triadi - ortodoxism, autocratism qi nalionalism. in aceasti politicd qi-a gisit Iprecis gi biserica, pusi in slujba statului - devenind, intr-adevir, un ,,instrumentumni". Pentru a infiptui aceasti idee s-au intreprins mari prefaceri in bisericd, qi.priacestea o noud organizare a stdpinirii centrale bisericegti, cum pi stabilirea ocirmeparhiale prin Regulamentul consistoriilor duhovniceqti, au fost principalele mdsurajutorul cdrora oberprocurorul Protasov, colaboratorul larului Nicolae I, a pus banoului regim bisericesc, cunoscut prin birocratismul consistorial qi autocratismul epipal. Mitropolitul Filaret Drozdov al Moscovei a fost cel mai tipic reprezentant al bisruse in aceastd perioadi.

in perioada a doua, biserica din Rusia s-a dezvoltat sub impulsiunea marii refcdin 19 februarie 1861. Desfiintarea gerbiei gi necesitatea de a da mullimii qerbilor

berati o noui organizafie sociali a pus la ordinea zileiproblema ridicirii nivelului

tural, cum qi a stdrii sociale gi morale a preotilor - singurii conducdtori ai piturii drin noile ei condiliuni de via1d. Problema izvorise din nevoile statului, insd corespupe deplin cu mersul general al vielii bisericeqti, deoarece privea pe preoli - subalt,episcopali - prin ajutorul cirora urma sd se pund in practici tendinlele noi ale polbisericeqti. n acest scop se infiinleazd mai multe aqezdminte eparhiale, menite si irnitdfeascd starea preotimii.

Biserica, insd, cipdtind o organizare temeinicd, cu principii bine stabilite gi crintreg sistem de organe conducitoare, intreprinde in a treia perioadi opera grandi

308

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 271/286

de regenerare a intregului popor rus,.mai precis --a pSturii lui de jos' in spiritul ideilor

ei ciliuzitoare (ortodl*ir., u.rto..uiit* qi nalionalism)' Aceasti ope15, porqitd qi.con-

dusd de vestitul oU"rpio..,.or Pobiedonosiev' ndzuia, prin infiin^tarea nvildmintului pri-

mar bisericesc, si sihimbe insugi sufletul poporului,- incoronind astfel marea recon-

stiuire a vielii pe temelia ortodoxismului nilionalist. in a.ceastd reme au fost puse lacontributie toati puterile ocirmuirii lariste P.entru infiptuirea acelui program ce pdrea

u ii""

iaeat - aiit pentru statul ,,Rusiei Sfinte", cit qi pentru biserica rusS'

Perioada a patra, care incepe cu intiia revolulie din 1905, ne aratd roadele la care

u ufrrn, viala bisericeascd anterioard. Poporul rus, expus la mari incercdri pe cimpul de

luotd si la puternice turburxri in interiorul 16rii, s-a aritat neputincios in intreaga lui

"iuta, li incd poate gi mai slab in latura bisericeasci. Sforldrile necurmate ale staprnlnl

lariste spre a .r"u o.g*" trainice de ocirmuire' precum qi munca depusd.pentru educa{ia

ieligioai6-morald a ioporului s-au vdzut,ziddrnicite, iar intregul edificiu bisericesc, cu

toail mdrelia f"i i*-puliioui , t-u dovedit striin de popor - ale cdrui nevoi sufleteqti

rimdsese in fond nesatisfdcute, cu toate misurile intrebuintate in acest scop de cdtre bise-

rica oficiali. e inceput epoca marilor neintelegeri intre conducdtorii bisericii, intre

ocirmuitori gi subalte?ni, intre pdstori qi pislorili, nein{elegerile au dus la turburdri'

dup6 care uimeazd gi decdderea. Aceasta a fost marea descompulei.e 3 vielii^bisericeqti

din Rusia, ce a venit ca un rezultat firesc al politicii tariste in bisericd 9i care, incd, nu seEtie la ce va ajunge.

2 .

Biserica din Basarabia a urmat, in totul, cursul evoluliei celei din Rusia'

in atmosfera nebuloasS-romantici de pe vremea lui Aiexandru I se desfigoard acti-

uitui"u ocirmuirii eparhiale din Basarabia, tot atit de neconsecventi 9i nehotiriti, cum

era gi toat6 politica laristd de pe atunci. Mitropolitul basarabean Gavriil nu o datd se

ridicd in apdiarea moldovenilor basarabeni, a dalinelor qi limbii lor strdmoqeqti, 9i in ace-

iuli iin'p infiinleazd seminarul in care sidegte cultura universald in forma ruseasce' cu

toate cd aceasta qcoali atirna multi vreme numai de el. Ocirmuirea.epdrhialisprijineade asemeneu p" .t".i.ii basarabeni, le apdra demnitatea fa 6 de administratia abuzivi qi

tot atunci aOu.. p."oti striini, inlocuind^cu ei pe cei biqtinaqi. Dar cu toati nestatornicia

politicii, tot in ateaste"po.a

se. pun- bazele vielii bisericeqti din eparhie, se infiinleazipii*"f.' agezdminte rfi.iiuut", ti

- f?.pj $i- qT im.portant - se desemneazd principiile

fundamentat" ." ,r.-i,,"

rf":i drept cdiduzd gi in viitor pentru intreaga viafi bisericeascd

d;;;;;;;36lu.-itt.upo.turile externe ale bisericii aceste principii.cereau..ca ea si f ie

ili"ti, rup.6a gi credi'ncioasd, a statului, consfin-|ind cu autoritatea ei morali toate dispo-

;iiil;il;-;i tieLurite tiapini.ii tariste, primind in schimb de la aceasta felurite avantaje

ce-i putea oferi autoritaiea statului (monopolul vinzdrii luminlrilor etc')' In viata interni

u Uir"ii"ii acele principii aduceau cu ele pieponderenla culturii universale bisericeqti, cul-

tivarea idealului .r"qii.t abstract 9i; pe de altS parte' neglijarea intereselor pur locale'

reducerea mijloacelo'i de existenf6 nalionald - limba, obiceiurile - la rolul lor auxiliar

pentru infiptuirea aceluiaqi ideal. abstract''-C""u ce s-a inceput in prima jumdtate a per. I-a, s-a dezvoltat qi mai .mult- n a doua'

Odatd cu inaugurarea regimului nationalist-brtodox, indrumarea datd vielii basarabene

seaccentue az{ qi *ui *itt. Sub lrinarh, eparhia Chiqiniului capdtd o organizare mai

;;";iJ ti definiiivd prin reducerea atribuliil.or protopopegli, prin concentrare€ puteriicirm,ritoare in miinile chiriarhului, prin stabilirea atribufiilor consistorului (,,Regulam'

.""r. d"tr.,:1, prin indepdrtarea totald a pdstorililor de Ia participarea la treburile bise-

riceqti.-,npo.umarilor reforme", cu care incepe a doua perioadi din istoria bisericii di n

Suru;iiu, aluce qi in eparhia Chigindului -ir"u problemd a schimbdrii stirii materiale qi

*.iuf" a preoliloi, cu scopul ca prin ei si se poati reorganiza viala tirinim.ii' chematd

prin desfiinlarla gerbiei la'o viald noud. Dar ci gi in biserica rus6, tot astfel $i in eparhia

309

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 272/286

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 273/286

: ' : : i al

5 c .' - - l l ' -

t,- .: :i -

J e : : 5 I A

ir ::s-

F l i '

il|llr t: :3t"m;L-::a

Aceste fapte se petreceau in eparhia Chiginiului, atunci cind a pornit marea ,,miq-care eliberatoare" din 1905, de la Care dateazd nceputul ultimei perioade din istoria bise-

r ic i i .Noile evenimente au avut puterea sd scoatd la lumind toate pdcatele trecutului. Ceva

mai mult: sciderile trecutului, sub influenla imprejurdrilor, au cdpdtat o formi maigraud, dind naqtere la fapte noi. Condi{iunile de via}d obqteascd, create prin manifestul

iin oct. 1905, cum qi prin alte dispoziliuni ale stipinirii {ariste, schimbind fundamentalsitualia sociali gi poiiticd a preolimii, au dezviluit artificialitatea legiturilor ce existaumai inainte intre midularele vii ale bisericii ortodoxe. Cu prilejul alegerilor pentru apatra Oumd de Stat s-a dovedit o lipsi deplini de inlelegere, uneori chiar urd qi dugminieintre arhipistorul eparhial gi pdstoii - subalternii lui. $i in raporturile dintre clerici nuera mai multd pace qi solidariiate. Dimpotrivd, cind a ajuns la ordinea zilei marea prob-

lem6 a reformei fundamentale in biserici, s-a dovedit ci preolii basarabeni nu sint soli-dari nici chiar in chestiunile fundamentale - unii vdzind salvarea bisericii numai in mariprefaceri, allii suslinind cu inverqunare regimul vechi. Dezbindrile au ajuns pind acolo,incit gi apdrdtorii situaliei tradilionale nu cddeau de acord. In viltoarea evenimentelors-a dovedit cd dezbindrile iegite a iveald nu se mdrginesc numai la raporturile exterioarein bisericS: in cercurile bisericegti se accentuase mult slSbirea interesului pentru spiritulbisericesc tradilional qi inclinarea spre spiritul laic. Aceasta s-a observat chiar in atitudi-nea congreseloi eparhiale fafi de unele probleme ale vremii (chestiunea qcoalei eparhiale

a douai insi s-a manifestat cu putere neobiqnuiti in turburirile qi declaraliile elevi-lor seminarului.Marea turburare gi dezbinare, ce a avut loc in cercurile clericilor, a fost inceputul

descompunerii vielii eparhiale din Basarabia, ce s-a desdvirqit prin. migcarea de la Balta.Aceasta prin tot -".tul ei a dovedit, pe de o parte, cd 1drrirya1ea n care au trdit qi s-audezvoltai pdstorii basarabeni - reprezentanti ai bisericii oficiale - este greqit6, iar pe de

alta- cd cerinlele religioase ale poporului biqtinag, suslinute prin ceea, ce.era viu in

orinduielile bisericegti, iu rdmas pe deplin nesatisfdcute qi nici nu pot fi_ satisf6cute de

biserica oficiald. $i aceasta nu era o noud conceplie, o concluzie teoretici, ci o etapi

noud in intregul mers al vietii sufleteqti a moldovenilor, ce nu putea fi schimbati decitcu inldturarea devierii bisericii oficiale de la calea ei adevdratd.

- - . 4

: . : t

- : l

u : , 1 . : .

r:.€ e

: d :

F ' ' - : 3

3 .

Atit faptele expuse mai sus, cit $i toate persoanele in activitatea lor descrisi aparlinunui trecut dispdrut care, astdzi, e intrat in istorie.

Oricum am privi acest trecut, oricum am aprecia imprejuririle 9i condifiu.nile in careau vieluit creqtinii basarabeni in cursul veacului petrecut sub obliduirea ruqilor, rimineincontestabil iaptul cd in aceasti perioadi s-a dep.,s pentru scopurile bisericeqti-reli-gioase n Basaribia o muncd uriaqd. Am putea zice cd in cursul acelor o suti de ani n-a

iost piturd social6, in intreaga Baiarabie, n-a fost institulie, n-a.fost organ de ocirmuire,.u.", p. o cale sau pe alta, inir-o misurl sau alta, sd nu fi fost atinse de viala bisericeascd,cerindu-i-se contriLulia cuvenitd pentru propSgirea vielii bisericeqti. $i in aceasti.acti-vitate nu s-a procedai la intimplar-e, ci in mod sistematic, dupd un plan bine chibzuit, cumijloace p" .i." le putea oferi autoritatea {arismului. Credem cd e de prisos si insistim

ur.rp.u taptutui ci o asemenea convieluire nu putea si nu lase in eparhia basarabeaniurme adinci, sd nu fi avut rezultate trainice.

Care sint aceste rezultate ? Ce au adus in biserica romdnd creqtinii din Basarabia in

domeniul religios-bisericesc ? i"tiiu cons'ecin1fi vietii bisericegti din trecut sint nenumiratele bogitii materiale ce

aparlin bisericii gi care au luat fiinid in cursul veacului trecut. in aceastd privinji' inpii-Lf rind trebuie si pomenim numeroasele locaquri zidite,-in oraqe qi in sate' sub ruqi.

I do,ru categorie de cldairi sint construcliile qcolare - incepind cu multe localuri ridicatep."t." q.ou[t. primare aga-zise bisericegti-parohiale qi isprivind cu acelea ale qcoalelor

3 1 1

lilrit:: _ -e1r- -::l

: - . : e

i 4 : : . -

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 274/286

duhovniceqti, ale qcoalei eparhiale, ale seminarului, casa eparhialS apoi - clidircare se gdsesc diferite institulii eparhiale ca arhiepiscopia, consistorul, fabrica dendri, tipografia eparhiald etc. Toate aceste clidiri au rdmas ca nigte monumente acutului.

Pe lingi aceste bogilii materiale, eparhia Chiqindului a rimas din trecut cu frgi numeroase institulii bine organizate, cu regulamente precise, cu o intreagi rincorespunzdtoare, incercatd prin experienta viefii. Unele din aceste institutii (fabr:lumindri, consistorul q. a.) sint destinate pentru conducerea diferitelor treburi epaaltele urmdresc scopuri de binefacere sau ajutorare (frilimile, epitropia eparhiald et

Paralel cu aqezdmintele aritate, eparhia Chiqiniului a pistrat din trecutul dirdiferite orinduieli gi tradilii de mare importanld in felul de a privi problemele religbisericeqti, n atitudinea fald de cele sfinte, de bisericd. in strinsd legdturi cu acesugiri spir i tuale sti qi cea mai bogatd comoard - frumoasa limbd romdneasci, aceabd a vechilor cazanii" pe care populalia bdgtinaqi din Basarabia a pistrat-o cu sfisub scutul bisericii, cu via ei inriurire, trecind-o prin toati negura vremurilor,unicd mogtenire pe care nu i-a putut-o rdpi obldduirea strdind.

O altd urmare a trecutului pdstratd in sufletul poporului moldovean este intlui pentru fenomenele gi problemele spirituale, religiozitatea accentuatd, nclinardeosebitd fa{d de tot ce atinge latura religioasd a vielii. O manifestare extraordiracestei nsuqiri am vizut-o in miqcarea nochentistd. Dacd ne aducem aminte cd aacestei migcdri, condugi de sentimentul or religios, ndzuiau sd schimbe tot regimulatunci nu putem tdgddui cd insuqirea relevatd a moldovenilor basarabeni e un feputernic qi important nu numai pentru miqcirile religioase-bisericeqti, i qi pentru in rlor via{d.

Dacd ne referim la clerul basarabean, iala qi munca lui necontenitd, n condilcreate de biserica din Rusia, au cultivat qi in el cali tdli de seamd, ca : marele interetru nevoile de tagmi, spiritul de solidaritate, puterea qi deprinderea de munci obqt

Rezultatele convieluir i i eparhiei Chiginiului cu biserica din Rusia nu se mirgincele aritate. in acei o sutd de ani triiti sub inriurirea hotdritoare a cirmuirii bisedin Rusia, cu evenimente grandioase, cu incercdri puternice, gisim gi multe inv516care sint cu atit mai pre{ioase, cu cit ele nu prezinti o concluzie din oarecare coraliuni teoretice, nu sint scoase dintr-o concep{ie abstractd, ci sint izvorite dinfiind verificate prin mersul ei. Cel mai important gi mai instructiv dintre aceste irminte este acela cd biserica are menirea ei speciald, cd ea nu poate fi pusd in slujbascopuri striine, nu trebuie sd fie subjugatd nici intereselor politice ale statului -nu poate fi infrint neclintitul vechi adevir, intipdrit in cuvintele nemuritoare : ,,Dace sint ale Cesarului - Cesarului, gi cele ce sint ale lui Dumnezeu - lui Dumne

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 275/286

l L l *

: e; e .

llurlr : -:;, -r€-

,rdullti|I.a -

t1111t1uff-:1

fiil11

ANEXE

I . EPISCOPII EPARHIOTI AI EPARHIEI CHI$INAULUI $I HOTINULUI

Gavri i l Binulescu-Bodoni , mitropol i t fi exarh, 20 aug ' 1813- 30 mart ' 1821 '

Dimitr ie Sul ima, 18 iun. 1821 - 4 aug. 1844 'I r inarh Popov, 12 noiem. 1844 - l7 mart ' 1858 'Antonie $ocotov, l7 mart . 1858 - 13 mart ' 1871.Pavel Le6edev, 23 iun. 1871 - 16 iul . 1882 'Serghie Liapidevschi , 2l aug. 1882- 12 ian ' 189^1 'Isaachie Poiojenschi , l2 ian. 1891 - 21 noiem' 1892 'Neofi t Nevodcicov, 2l noiem. 1892 - 26 ian ' 1898 'Iacov Piatnitchi, 26 ian. 1898 - 12 aug. 1904'

Vladimir Sinicovschi , 12 a:ug. 1904-

16sept ' 1908 '

Serafim Ciciagov, 16 sept. 1908 - 20 marl' l9l4'Pla ton Rojdesivenschi ,20 mart . l9 l4- 5 dec ' l9 l '5 'Anastas ie dr ibanovschi , l0 dec ' 1915-1918 '

I I . A R H I E R E I I V I C A R I A I E PA R H I E I C H I $ I N A U L U I $ I H o T T N I J L U I

Yicarii ..de Acherman" :

Dirni t r ie Sul ima, 2l aug. 1813 * 18 iun. 1821 ' cu t i t lu , ,de Bender qi Acherman".Petre Troi tchi , 10 de 'c . 1868 - 10 oct . 1873.August in Guliani lchi , 16 oct . 1882 - 13 sept ' 1887.Arcadie Filonov, 30 sept. 1887 - 12 ocl. 190'7.Nicodim Grotcov, 12 oct . 190 '7 16 noiem' 1911.Gavri i l Cepur, 22 noiem. 191 1-1918 '

Vicarii ..de Ismail" :

G a v r i i l C e p u r , 3 0 d e c . 1 9 0 9 - 2 2 n o i e m ' 1 9 11 .Zinovie Drozdov, 22 noiem. 19l l - 14 febr. 1913.Neofi t Sl iednicov, 14 febr. 1913 - l3 noiem. 1914.Dionis ie Sosnovschi . 13 noiem. 1914-1918.

I I I . R E C TO R I I SE M I N A R U L U I T E O L O G I C D I N C H I $ I N A U :

Petre Cunilchi , protoiereu, l3 ian . 1813 - l9 febr. 1821.Ir ineu Nestorovic i , arhimandri t , l9 febr. 1821 - 3l ian . 1826.Victor Purigchevic i , protoiereu, 24 mai 1826 - 31 dec. 1831.Fi ladelf Puzina , arhimandri t , 31 dec. 1831 - 16 apr. 1849.

llxrS.a'-:

'f'-

Hrlllllfriili,;r

:': ,:

I [ L i -

Tihon SolnlevMitrofan VilinschiVarlaam Cerniavschi "

16 apr. 1849 31 ma i 1851 .3l mai l85l - 28 mai 1862.20 iul. 1862 l0 febr. 1875.

Vasi le Parhomovici , protoier. , 30 dec . 1875- 20 apr. 1885.Mihai l cani lchi , " 7 iun. 1885- 18 sept . 1886.Alexandru lanovschi " 2l oct . 1886 - 26 oct . 1905.Pavel Cazanschi " 16 noiem. 1905 - 23 dec. 1908.Zinovie Drozdov, arhimandrit, 22 ian. 1909 - 22 noiem. 191l.Damian Govorov * 29 noiem. 1911 - 24 mart . 1916.Filip Gumilevschi 1 3 - - 1 6 m a i 1 9 1 6 - 1 9 1 8

3 1 3

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 276/286

rv. PREOTII PRE$EDINTI AI,CONGRES- LO-R.PARHIALE DIN EPARHIACHISINAULUI $I HOTINULUI :

La congresul din 1868 (martie), , 1868 (sept .)

I 86 9t8'721r 873187I 87518771l 878I 879r 8801 8 81882

La congresul din 1883I 884I 8851886I 8871888I 889I 890I 8 9 1t892189 3r 894189 5189 6I 897I 89 8I 8991900l 9 0 l1902I 903I 904I 905I906190'7I 9081909I 9 1 01 9 1l9l21 9 119l41 9 1 51 9 1

- ' l

l- )

_ I)t

I_ t

I--l- 1

J

Petre Perojinschi (Probabil)

Petre PerojinschiGrigorie GalinAlexei Conschi

Evgraf Poniatovschi

Petre CazanacliIoan GrimalschiSava BerovEufimie Protenco

Ioan Cornovanov

Nicolae Vlaicov

loan Cornovanov

Nicolae Vlaicov

Iacov IusiPenco

Nicolae Vlaicov

Ioan Cornovanov

Nicolae Vlaicov

Ioan CornovanovMihail Bogoliubov

r Constant in PoPovici

I u i .o lu . vla icov

IIoan CornovanovIacov lusiPencoGrigorie LaEcov

Iacov IusiPenco

\ Al.*und.,- . Bal taga

)Iacov IusiPenco

Alexandru Baltaga

314

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 277/286

.€ S l .E- * . . . . . . . . . . . T-

I t

o

o= q- O

F =€ ^z 6

II

E

U

uo

a r _N o

O F

o

> f f

o

v o

G

Q

4 . .

> o .q

z

)(l

aoE * -

6 O _

€q =

- : L\ J o .

q

. = :

.: ,l ^ :

{2 E-

O . :

v ) d

d E> ;

.h a.

; : _

0

Eo

. i r: . 9

o a

(€

L i

< V

o 9 -v> a-

a :

y

< a

L . =

9 Er l Q

._v :

> . o

o

O F. e F

z a IIII

q l3 t,----l> E - |

I

GX . j

< o .

> o

L O

; o

o

G :> o

3 1 5

o

o o

_

v :> 'i-,

j

j o

9

. € . - * r5 t r . i F6 ) i ; . =

<F

6 =

5 aI

b0)q

G O

z 6

F

H

Ur

snj < i

> ; c os ? |* & $7 r n EY < AJ . :- _ z : :| J ix Sr H s

nEl

J

zg

F

a

t

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 278/286

-/

=

( , o

< d

o

€=

a

j >'i tr> ' 6

dj .

9 0. Y 9z d .

o

6

F

L- ) €

E

X i

< €

a

e a7 t< c=

: L

z ' a

o ' d

L .

o 9,o .g- €

j

P O

z 7

N o

9' , i i

> , U

sr=

. lX h

6O i

e

N

N

o

- O

F o

-o y

= o

J

. e pz a -

=

X Oo o

? E

U C

o -

z a

q

r

l it . Fl €

;.a cr)€

,

€9 -o. E

N

€i

o

=

2

L

F

U

U

' i

Q

3 1 6

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 279/286

C. Familia LaScu-La;covs

Lupu Lagcu, preot, 1734-1822'

Laqcu , p reo t . 1769-1829 .

Ioan Vasi le Lapcov, preot . 1794-1866.

Vasile Lupu

Lupu (1827) Teodor, preot. 1829-1894' Luca, prot. 1827-1906

D. Familia Neaga (Neagu)t')

Ion, preot , 1780-1825

Sofronie Vasile, .consul

I 823- I 878,in Turcia

Vasi le , reot. 1830-1893.

Nicolae , protoier. 1859

Vasi le

Eugraf. Mihail, preot. 1873-1924

Ion, preot,I 834- I 90 .

I

Luca, consulin Creta.

Stefan Constantin

E. Familia Popwschi"

preot. I 885- I 906asi le , pr

t _Anastasie, preot . Gheorghe, Preot .

Sidor, preotr2

$tefan

317

Leontie , preot '3 1761-1835

Alexandru, preot, 1836-1902

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 280/286

VI. DOUA ACTE PRIVITOARE LA MARELE CTITOR, BOIERULMIHALCEA HANCU

A. Spila genealogicd a lui Mihalcea Hincu, ctitor aI mdndstirii

BASARABEAN

Hdncu'o

VasileIl

C"*t""titHdncu

Hari tonHdncu

Lupu

iPentru cb aritalii doi.frafi sint adevdrali fii lui Neculai

dovadi slujegte sfidetelstvarb de la neamurile qi dvorenii Hlce s-au infdlopat acum comisie i .

Precum ci Neculai HAncu este cu adevirat frati cu Mirora ciruia urmaf s-au infiloqat dovezile spre cercetare Dvr6$i fii Stolnicului Dumitragcu HAncu slujdqte dovadd copia inpentru mogii qi ligani incredinlati de Sdrddria Orheiului din 72'74 zile, iar pentru cinulrT de cimdrag Hrisovul din 1789 ce s-au$at acum Comisiei.

Precum ci Dumitragcu HAncu Stolnic este adevdrat fii eriului Mihalcea HAncu dovedeqte dania a tot neamul HAncul78l mart .20 pentru un vad de moard de pe mogia Pereni i ,Grebencea ce il inchirisisc mindstirii H6ncului de oe care sigazi copia, iar originalul se afli in documenturile ministirii,

Precum ci Mihalcea HAncu au fost sdrdari il adevereazd dcsoaci Domneqti ce e intii de la D(omnul) Grigore Ghicadin let 7167 mai 2 zile Ei al doilea de la D(omnul) grefan Voie

let 7168 Ghenari 20 pentru mogia Minegti din lnutul Trotug

MironHAncu

NeculaiHAncu2-a cimdraq

II

Drrnlt."$*HincuStolnic

II

Mih"l.;-HdncuSirdar

B- Suret de pe ispisoc sirbesc de Ia $tefan Voievod din vleat 7 168 Ghenar 2.

Precum Domnia mea am,dat gi am intdrit boierului nostru Mihalcea HAncului sirdariu pre a saocini 9i danie, din ispisoc de danie.qi de miluire ciau aritat noao de la Ghica Voievod, satul i4Aneqtiitul TotruEului, care sat au fost mai inainte a lui Vasile Hatmanul, fratele lui Gheorghie $t"fun Voi.uia,luat Ghica Voievod pentru viclenia lui. Pentru cd de multe ori (s-a) ridicat cu olti Oi" lara ungureasvrut_ca si-l scoatd pre el din scau-n. $i au ficut multd pradi in siraca lara Domniei mele, gi Ounine""ufost lui intru ajutoriu, ti tot s-au intors ruginat. Dupi aceea, daci au deschis noao Domnul Dumnezeu rsale Ei ne-au ddruit noao Domnia gi_stdpinirea ldrii gi am luat pirintescul scaun a lui Vasile Voievod,Domnia mea toate satele 9i moqiile lui Gheorghie $tefan Voievod, pentru multd avere ce au dat tatilmai sus scris Vasile Voievod in minule lui ca sd o lie cit era vel logofit. Dar el ca un om viclean ces-au rddi'.1t cu oqti unguregti qi munteni gi ne-au scos pre noi din lard gi ne-au ficut noao mult rdu. pentracel sat MAneqtii si fie boierului Domniei mele de ma-i sus scris. Mihaici H6ncului Sirdar dreapti ocinigi de la noi miluire 9i uric qi intirituri neclintiti nici odati in veci, $i altul se nu se amestece.

S-au scris in IasinsuE Domnul au zis: gtefan Voievod.

S-au tdlmicit de GheoreheDascal. 178'5 ir

NOTE EXPLICATIVEI in anii 1870, 18.7.1, 1876, dupd cit gtim, nu s-au linut congrese.' Spila este ntocmiti pebaza actelor din Arhivele Stafului lagiiFurtund, p. 194), a unui documen

tor la vechii_boieri Bdltigeqti (,,Arhiv. Basar.,,, 1930, , p. ttt-ltie 1 qi a iniormaliunilor _ dobindirprot. Al. Baltaga.

i 3:::.-111 ,o,tol :u,t.u gospod. de la Duca Vod. din 31 martie 7tj7 Q669)._ Furtuni, p. ln momentul ripirii.Basarabiei de cdtre rugi (1812) era protopop in jin. Lipuqnei, ocolul Colifnic5 Spila este intocmiti de protoiereul Miha'il Ceachir.' Famil ia se r rage din str ibuni bulgar i .

-'Pin cauza prigonirilor turceEti,_a p.-ribegit n imprejurimile or. ploieqti (RomAnia), unde a fost I..C"q.tI". De aici se trage pronumele de asiezi.' In 1790 fra l i i Teod,or 5i Vasi le , cu consimlSminrul boierului moldovean Balq. au trecul pe p ,

acestuia din sudul Basarabiei, unde s-au asezat in sat. ciadar, jud. Ismail..

nlq|lu genealogici este intocmiti p.Viri iniormaliunilor obtinute de protoier. Nicolae Laqcu d

sisto.rul. in Chiginiu, cu nr. 19344 din 16 noiem. 1899 qi cu n.. jt s88 ain t z aec. 1g99. Dupi o tra,unul din stribunii familiei Lagcu - preotul loachim - ar fi venit in Basarabia din Ucraina. oe la

3 1 8

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 281/286

tu l-v_.VII . ("I '0 . Be); ' , 1870,Vl , p .338) .Iar dupd unele date is tor ice neamul fam. Laqcu se t rage din Dom-nul Moldovei l,atcu (.L-ascu).-V. LaScov. ,,tlnul din cei mai vrednici fii ai Basarabie'i,, (in minuscris).

" Spifa e intocmiti pe.baza informaliunilor date de d-l E. Neaga. Familia ,,Neaga,,, dupi o versiune, setrage din prinlii ,,Neguq" din M.unte-Neg-ru, dupd alta - de la cuvintul sirb ,,neagu', Nlcotae. in a doua ju -mdtate a v. XVIII un membru din iceasti famitie, tatil_preotului Ioan, fugini deirigonirile;.;"$ti, s-a uq"rutin Basarabia.- v. E. Neaga. ,,Genealogia preolilor din familia ,Neas"a, (in manuscris).

" Inform. sint luate din Arh. Consist.- ,,Forma in;tiin(drii" (<,Kauponure neqovocru>) din an. 1820,1 8 3 1 , 1 8 4 7 .

r2 in actele din an. 1831, despre Leontie, fiul lui Sidor, se spune:,,Preotul

Leontie Sidorovici popovschi,fecior de preot..." Prin urmare, tatdl lui Leontie a fost Sidor, priot. Informatiuni mai directe despre aiesta ,,,.,se gdsesc.

^' ' ..."Di neam moldovan... in anul 1795 luna mai 30 s-au hirotonisit de preasfinlitul mitropolit lacov...

in unel-e acte gre$it s€ spune cd a fost hirotonit in 1795 de mitropolirul V"nia-iit: in 1795 mitrop. in Moldouaa fost Iacov Stamati (Iorga. ;,Bis. Rom.", II, p. 336). Pronumele lui Leontie, dupd unele acie din arhivaconsistorului (din 1820), este Popovici, dupd altele (1831) - popovschi, rimas din cuvintele ,,sin popovschi,,(fiu,de preot), intrebuinlate in unele ,,Form. de ingt.,,.,- .

'" Se-zice ci mogiile boierilor HAncu se ntindeau, pe vremuri, de la HAnceEi, ministirea HAncu, Nisporeni,Valea Trdisteni (com. Boldureqti),.Isaicani qi pini in sus pe amindoui malurili prutului, unae qi asiezi s intit-neste foarte des numele de familie HAncu.- Amindoui actele aparlin lui $tefan HAncu, ioboritor al luiMihalcea H.Ancu, astdzi plugar gi primar in com. Bicioi, jud. Lipuqna.'' Certificat.

l6 Dvoreneqti." Rane.

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 282/286

1875, 5 decembrie

l 8 8 3

I 88 5

l 89 0

1896, 15 septembrie

1900, 7 iunie

lanuarle

NrcoLAE POPOVSCHT_oMUL gI OPERA

(Breviar cronologic)

vede lumina zilei Nicolae popovschi, fiul preotului Alexandru popovschiqi al Anei Virlan. Locul naqterii, aqezarea Visterniceni, din preajmaChiginiului, proprietatea de cindva a boierului RAgcanu.-cind am implinit vreo fapte-opt ani, pirinlii au hotdrit sd mi puie la carte.intiiul meu invdjitor

mi-a fost tata, care nu prea cunostea meseria asta.dar linea foarte mult la invildtura copiilor.,,Al doilea invitdtor al lui Nicolae popovschi a fost Ivan Feodorovici Bulato-vici, un dascil foarte bun qi priceput de la qcoala parohiali nr. 5 (situati lingibiser ica , ,Buna Vest i re") .Este admis in clasa pregititoare a pcolii duhovnicegti (qcoala spirituald) di nChigin5u, care igi avea sediul pe strada pirogov (azi M. Kogilniceanu).Trece concursul la admiterea in seminarul teologic din Chiqiniu. Este viditdinfluenla familiei, care avea puternice tradilii religioase. Unicul urmat pelinia birbiteascd urma si mogteneascd preocupirile spirituale ate plrin-telui.La recomandarea conducerii eparhiale basarabene, proaspdtul absolvent alseminarului teologic este admis la invildturE la Academia Teolosicd di nChiev.Nicolae Popovschi absolvegte Academia Teologicd din chiev oblinind titlulde candidat in teologie. Susline tema ,,pregetirea piginilor pentru cregti_nism".Dar cariera teologici nuJ mai atrage. ln ultimii ani de studii face incercdriinsistente de a se transfera intr-o universitate. Ministrul invifimintului nu-iaccepti trecerea la o alti institufie de invdlimint superior. Dupd absolvirese duce in ordgelul ostrogojsc, din gubernia voronej unde predi limba qi li -tera tura rusi in tr-un gimnaziu .',ca un simbol al vremurilor noi a fost aparilia in gimnaziul nostru a unuinou invdlitor de limba gi literatura rusi - Nicolae Alexandrovici popovschi,,...Asffel descrie venirea tinirului profesor in tihnitul gimnaziu celebrul scrii-tor Samuil Margac.Tinirul profesor qi-a ficut aparilia intr-o buni dimineati fird nici o prein-timpinare. Vesel gi vioi s-a urcat la catedri - tinir, drept, inalt, poate chiarcu un cap mai inalt decit predecesorul sdu despre care nu se pulea spuneci-i josu1, dar care se ghebogase prea timpuriu.Tinirul profesor era originar de la sud. Aceasta se citea bine pe fala lu inilel brunetS' pe pdrul gi

birbufa de-un negru lucios, pe ochii ciprui-intu-necafi, care priveau indrizne| gi deschis pe sub sprincenele arcuiti...clasa l-a intimpinat cu o anumiti dozi de curiozitate. De fapt aveai qi dece se te miri. Popovschi se deosebea radical de predecesorul siu gi de cei-lalli funclionari ai gimnaziului. se comporta politicos cu elevii $i tuturor seadresa cu,,Dumneavoastr i ' , , . . , ,Nicolae Popovschi se cdsitoreqte cu Natalia Hartia, fiica preotului din co-muna Bicioi, judelul Lipugna.,,Eram student la Academia (Teologici) spirituali din Chiev, Ei umblam incdcu gindul dupi absolvirea academiei sd intru la universitate. Astfel, hoti-

499

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 283/286

rirea noastrd, in preajma cdsitoriei, era: eu sd intru la universitate, Netdlilala cursurile de medicini - ata se chema gcoala superioari de fete. S-a intim-plat insi aga cd de cisitorit noi ne-am cisitorit, dar nici eu, nici ea studiilenu le-am continuat, gi in loc de oraq universitar, cum visam, ne-am pomenitintr-un origel judetean - Ostrogojsc..." (,,Insemniri autobiografice,,).Nicolae Popovschi se reintoarce la Chiginiu, angajindu-se profesor la qcoalacomerciali .,A. Scorodinschi".

E profesor gi inspector ($ef de studii) la liceul real ,,M. Karcevschi,..Participi la intemeierea ,,Basarabiei", primul ziar na{ional din tinut, pepaginile ciruia igi semneazi corespondenlele cu pseudonimul N. Vister-niceanu. ,,Stiteam cu locuinla pe strada Renilor, nr. 67, in curte. intr-odimineati a venit la mine ,,Ivan Egorovici" Pelivan (ata era forma de poli-tete pe atunci), cu care eram vechi prieteni. Dinsul mi-a comunicat ci laChiqiniu a sosit de peste prut Prof. Constantin Stere, care proiecteazi si puniinceputul unui ziar moldovenesc cu ajutorul intelectualilor moldoveni di nlocalitate. Pentru infeptuirea acestei idei se luase hotirirea si se infiintezeun comitet. D-l Pelivan mi-a propus gi mie sd iau parte, ceea ce am acceptatcu deplini satisfaclie. Tot atunci am desemnat impreuni gi pe alli membriai comitetului. intreprinderea era pe atunci prea neobiqnuitd $i extraor-dinard, qi despre toate vorbeam cu multi precauliune, in goapti,,.Membrii comitetului de la ,,Basarabia" linind seama de faptul ci ziarul lornu era privit cu ochi buni de autoritili, hotirisc si deschidi un alt ziarnational,,Deqteptarea". Cererea a fost depusi de solia lui popovschi, Na -talia.Cu concursul acestui comitet, din iniliativa mogierului V. V. Ivanovschi, subredaclia lui N. Popovschi (semnat N. Visterniceanu), la tipografia ,,Besa-rabscaia jizni apare volumul ,,Povestirile contelui Lev Nicolaevici Tolstoipentru satele moldovenegti". Sub conducerea lui Nicolae Popovschi, laChiEinbu se formeazi un comitet organizaforic care intrunea cele mai repre-zentative nume de tineri intelectuali basarabeni: Pan Halippa, Vasile Hartia,Theodor Incule , Feodor Zaharov, Nicolae Moghileanschi, D. Volfenshongi care a avut scopul de a pregdti manifestdrile cu ocazi a sirbdtoririi zilei denaf tere a lu i L. N. Tols toi .Dupi desfiinlarea liceului ,,Karcevschi" Nicolae Popovschi e numit profesorde L rusi la liceul nr. I din Chiginiu, mai tirziu liceul ,,B. p. Ha$eu,,.Participi activ la

lucririle Congresului invilitorilor din Basarabia. Esteales in funcJia de Instructor gubernial al activitilii extragcolare din Basara-bia, pe lingi Zemstva guberniali. Este unul dintre ajutorii de nidejde ai lui$tefan Ciobanu in problema nalionalizirii invilimintului.Dupi unire e numit profesor fi director al liceului nr. 3 ,,A. Donici,. dinChiginiu.$i tot din acest an e deta$at la Directoratul instrucliunii publice unde timpde trei ani a condus invildmintut secundar.PirdseEte postul de gef al invdldmintului secundar, renunle la postul de direc-tor al liceului, continuind si lucreze in calitate de simplu profesor de istorie.Tipiregte , ,Dic{ionarul romAno-rus de 16000 de cuvinte , , , a care a lucra tmai mulli ani.Moare, la virsta de 19 ani, fiul lui N. Popovschi. A fost inmormintat incurtea bisericii ,,Constantin gi Elena" din Chiqin6u. Cind a inceput distrugereacimitirului, a fost demolat gi mormintul lui Victorian. Piatra de pe mormintse pdstreazd n curtea biser ic i i .

in editura ,,Luceafirul", ChiEiniu, ii apare studiul ,,Problema na{ionalizlriiin Basarabia". Revista ieqeani,,Viala Romaneasci" ii tipirette studiul,,Rom6nismul in Basarabia gi Unirea" in care N. Popovschi ia in dezbatereo temi la zi - specificul basarabean Si atitudinea celor din regat fald de aces-te subtile probleme. Studiul e lansat de ,,Via1a RomAneascd,, sub forma unuiextras de 13 pagini.Revista ,,Via1a Romdneasci" ii tipireqte recenzia ,,Studii noi asupra tre-cutului Basarabiei" care vizeazd lucrarea lui gtefan Ciobanu ,,Cultura romA-neasci in Basarabia sub stipinirea rusi" (Chipiniu, 1923). Analiza este ficuti

1 9

1905, septembrie

1 9 0 7 - 1 9 1 31906

1906, februarie

1908, august

l 9 l 3 - 1 9 1 7

1917, 25-28ma i

1 9 1 8

1920, septembrie

1920, septembrie

1920

1922

1924

l 9 :

l 9 :

l 9 :

19l 9 :

19

19

19 4

s00

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 284/286

1 9 3 1

t934

t937

I 9381939

1940

1940, 1 noiembrie

1941 ,30 anua r i e

la rece, dur gi foarte obiectiv. Argumentarea se bazeazi pe o profundi cu -noa$tere a istoriei gi culturii basarabene.Editura ,,Cartea RomAneasci" din Chiqiniu lanseazi volumul de 347 depagini ,,Migcarea de la Balta sau inochentismul in Basarabia: Contribuliila istoria vielii religioase a romAnilor din Basarabia", lucrarea constituindprima treapte care-l va duce spre elaborarea profundei ,,Istorii a Bisericii

din Basarabia..."Aceeapi editurE lanseazi volumul capital ,,Istoria Bisericii din Basarabiain veacul al XIX-lea subt ruqi". Cartea, pe lingi textul 9i bibliografiafoarfe bine intocmiti, cuprinde o serie de spile genealogice a preolilor basa-rabeni ti un bogat material iconografic.Istoricul Nicolae Popovschi iqi incearci puterile in proza artistice tipS-rind in revista ,,Via1a Basarabiei" (nr. 2, 1934) schila ,,Cucoana Zoita".Publici in revista ,,Viafa RomAneasci" (nr. l:-3, 193?) notitele ,,insemniridespre C. Stere". ln revista ,,Viata Basarabiei" (nr. I -2, 193?) aparestudiul , ,Puqkin. ( lnsemnir i fugi t ive) ."Dupi 18 ani de munci in calitate de profesor de istorie se pensioneazi.in nr. 9-10 al revistei ,,Viata Basarabiei" publicd, sub genericul ,,Icoanebasarabene", bucata de prozi ,,Trei vieri".Scoate in lumini la tipografia ,,Tiparul moldovenesc" primul set de arnintiri,,Din negura trecutului". Partea intiia, ,,Copildria" este dedicati ,,memoriei

scumpului, neuitatului fiu Victorian, dispdrut de timpuriu (1901-1920)."Nicolae Popovschi scrie in insemnirile sale autobiografice rimase in manu-scris :,,La 27 iunie a. c. rugii au intrat in Basarabia, retrocedate lor de stipinirearomAneascd. La l7 septembrie, dupi doui luni gi jumitate de viati sub auto-ritiJile ruse$ti, eu cu Nitilila am plecat din Basarabia spre Bucuregti. Laplecare ni s-a spus ci nu e voie si duci peste frontieri nici un fel de manu-scris: tot e confiscat de autoritelile fie ruseqti, fie romAneqti. in vedereaacestor imprejuriri, inainte de plecare am ars acasd movile de scrisori qimanuscrise, gi intre altele:a) ,,Istoria catedralei din Chiginiu" - lucrare gata pentru tipar, la vreo 500pagini, scrisi pe temeiul unui vast material de arhivd, din comanda Consi-liului Eparhial din Chiginiu,- lucrare rimasi nepublicati d in cauza lipsei demijloace gi in urma destituirii mitropolitului Gurie Grosu ;b) ,,lstoria Basarabiei in v. al XIX-lea subt rugi", un manuscris de vreo 150de pagini, continuind un inceput de lucrare, in care intenfionam si urmd-resc influenfa rugilor (a literaturii lor, a convieluirii cu ei) asupra mentali-tdlii moldovenilor din Basarabia ;c) ,,O schili genealogici" - o lucrare gata pentru tipar, de vreo 50 de pagini,conlinind informatiuni aminunlite, scoase din arhivele local e, cu privirela stribunii mei ;d) ,,Amintirile unui licenliat in teologie" (Akademiceskie vospominania can-didata bogoslovia) - un manuscris de vreo 150 de pagini, conlinind olucrare neterminatd, scrisd in limba rusi, cu privire la viala studenleascl inAcademia teologici din Chiev ;e) doui caiete mari, de vreo doui sute de pagini fiecare, cu bogat qi variatmaterial istoric, scos din arhivele locale, cu indicatia precisi a izvoarelor(dosarelor) in mare parte cu privire la stribunii mei,- material pe baza cd-ruia a fost scrisi lucrarea ,,O spili genealogicS" ;j) un caiet mare de vreo doui sute de pagini, conlinind diferite insemniriale mele, referitoare la diferite probleme gi fapte, caiet sub titlul ,,Idei gi

f a p t e " ;g) alte trei caiete mai mici, cu un variat material istoric, cu multe indicalii(date precise de material istoric din arhivele locale, din marel e ,,Colectiicomplete de legi din Imperiul Rusesc" (Polnoe sobranie zaconov RossiiscoiImperii -pervoe qi vtoroe), precum Ei din alte izvoare etc.Nicolae Popovschi, in unul din caietele de notile, igi scrie testamentul:,,Daci in localitatea, unde voi muri, va fi crematoriu, sd md incinerati ne-gregit.

5 0 1

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 285/286

1942

1943

1948 , 1 i u l i e

POST-SCRIPTUM:

DacA crematoriu nu va fi, sd mi inmormintaJi la cel mai apropiat cimitir.inmormintarea si fie cit mai simpld... Vi rog la inmormintare si n u se vor-beasci, in nici un chip, nici o cuvintare, nici o predicd: sint absolut fird rost,plictisitoare, de obicei insi - qi ipocrite.

Un singur lucru ag dori, daci se va putea, dacd va fi uqor de g;sit - cintare,

muzici $i flori: am trlit gi voi muri cu credin{a, ci numai frumosul (fru-musetea) va salva lumea (,,krasota spasiot mir").Inmormintarea si se faci in limba romaneasce. Dacd se va gisi un cintEretbun, sd-mi cinte : ,,Adusu-mi-am aminte de proorocul..."Daci veli hotiri negreqit se puneli la mormintul meu vreun semn, se puneJio s impli pia tr i cu o scur t i inscr ip l ie : Nicolae Popovschi . 1875-19.. ." .Dupi inmormintare sd nu-mi faceti parastase, nici reinhumare : nu au nici unrost.Vi rog dupi moartea mea si nu purtali nici un fel de doliu: e un obicei demodi, care se line, bineinteles, pentru ochii lumii, gi n-aq vrea ca numele meusd fie legat de asemenea obicei de modi.Doliul siJ aveli in sufletul vostru, daci se va gdsi acolo loc.Daci veli avea un prisos de bani qi daci imprejurdrile vi vor ingddui, sIinfiinJali mai bine la vreun spital romAnesc un pat pentru suferinzi, innumele meu gi al mamei: ar fi cel mai bun lucru, mai folositor pentru oameni,mai potrivit pentru memoria pdrinlilor noqtri."in revista ,,Viala Basarabiei", cu incepere din nr. 2-3, este publicald infascicule partea a doua a amintirilor - ,,$coala" - care, in 1943, apare invclum aparte la Bucureqti, la editura ,,Universul".Partea a treia a prefioaselor memorii ale lui N. Popovschi intitulate ,,Caleaviefii" incep si fie tipirite in nr. 3-4, 1943 ale ,,Vie1ii Basarabiei", urmindsd apari pind la suspendarea revistei, in 1944. in mare parte memoriile aurimas in manuscris sub forma unor notile.S-a stins din viali la Bucuregti, Nicolae Popovschi. $i precum i-a fost do-rinta urna cu cenupi a fost instalatd la Crematoriul din Bucureqti, la un loccu cea a sotiei Natalia. Tot acolo a fost depusi cenuga iului Boris qi a nepotuluiMihail.in familia lui Nicolae qi a NataliJei Popovschi s-au niscut patru biieli. Do iau decedat t impuriu . a l l i i doi : Boris (1905-1954) qi Vsevolod (1907-1990) au absolvit facultatea qi au fost ingineri electromecanici.Nepoli in viald sint: Nicolae Vsevolod Popovschi, inginer-constructor, lo -

cuieqte la Calgary in Canada. Natalia Boris Marcu, absolventd a facultiliide istorie, muzeograf la Muzeul satului din Bucuregti, persoana care mi-apus la dispozilie mai multe materiale inedite din arhiva Popovschi.Mariana Boris Jalia e profesoari de chimie la un liceu din Bucureqti.Comunic aceste nume pentru posibilii viitori cercetitori ai genealogieifamiliei Popovschi.

Iurie Colesnic

Rolul

ISTOI

Precu '

Prescl

INTR

PE R I (regimr

PE R I (i n B

PE R I (

PE R I (

A N E }

DIN ]

Iur ie

8/16/2019 Istoria Bisericii din Basarabia in veacul al XIX-lea sub rusi, Nicolae Popovschi, Partea II

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-bisericii-din-basarabia-in-veacul-al-xix-lea-sub-rusi-nicolae-popovschi 286/286