Byzantine Hesychasm:

teologice gi sociale:; trad. din limbile francezd; tipiritii cu binecuvAntarea

Arhiepiscopul Vadului,Cluiulut Maramuregului gi20r8

John Meyendorff

ISIHASMUL BIZAI\TINProbleme istorice, teologice gi sociale

- colectie de studl -,

Tip drit d cu b ine cuzt dntarea

inaltpreasfin{itului P drinte Andrei,Arhiepiscopul Vadului,

.F eleacului gi Cluj ului

9L

Mitropolitul Clujului, Maramuregului gi Sdlajului

Traducere din limbile francezd gi englezd deVasilica Eugenia Cristea

Editura Renagterea

2018

ffiifl,fr

I

l

r

CUPRINS

hrtroducere

I. inceputurile controversei isihaste

II. Originea controversei palamite. Primascrisoare a lui Palama cdtre Achindin

IIL O scrisoare inediti a lui Grigorie Palama

adresat[ lui Achindin

IV. Epistol6 cdtre Achindin a SfAntului GrigoriePalama

V. Un teolog mediocru al unirii din secolul alXIV-lea: Varlaam din Calabria

VI. Umanism nominalist qi mistic[ cregtinhlaBizan! in secolul aI XIV-lea

VII. Tomosul sinodal dnry47

VItr. Societate gi cultur6 tn secolul al XIV-lea:

probleme religioage

D(. Greci, turci gi evrei inAsia Mici tn secolul al

KV-lea

7

15

57

I.25

185

189

2T3

23,-

277

305

X. Alexei si Roman: un studiu asupra relafiilorbizantino-ruse Q35z-ry54) 3a5

Isihasmul bizqntin: probleme istoice, teologice gi sociale

XI. Proiectele sinodului ecumenic din467

XII. Motivul ,,intoarcerii inspre sine,, in doctrinapalamiti din secolul al XIV-lea

XIII. Dogma euharistici in controverseleteologice din secolul al XIV-lea

XIV. Note asupra influenlei lui DionisieAreopagitul in R5sirit

Introducr

in ultimii cincisprezece animai mare de istorici au recunmcrilor sociale, culturale gi intelechin Bizan! si care au modelat EstrXIV-lea. Aceste orientiri sunt lqindirect, de migcarea spirituali r

de,,isihasm" gi de cel mai elocvrget al acestui curent arhiepiscopuPalama (1269-7359).In 1959 aml'itude Grigoire Palamas (Paris, Ecerea englezd: Londory Faith Pedifia critic5, insofitd de traduogi comentarii, a principalelor sPalama impotriva lui Varlaam (saints hdsy chastes, 2 volume, Spiak,30-31, Louvairy 1959, edigia a do

De la publicarea acestor ludoud sute de cdrfi si articole relftcelelalte subiecte corelate. Aoesrecenzate de Daniel Stiernon irlustivd pentru studiile publicaEgi in limba greacd (dar nu gi in I

1 ,,Builetin sur palamisme"pp.231-241.

in: Rrsc

7

,)7

397

42L

433

XV. Mesalianism sau anti-mesalianism? O nouiprivire asupra problemei,,macariene,, 44r

XVL Icono gr afralnfelepciunii divine in traditiabizantind

453

ac istorice, teologice pi sociale

diu asupra relafiilor

rmenic drn 467

ryre sine

lea

" in doctrina

controverseleLlea

i lui Dionisie

nesalianism? O noulmacariene"

nii divine in traditia

3a5

)))

397

42a

433

+4L

453

Introducere

in ultimii cincisprezece ani un numir din ce in ce

mai mare de istorici au recunoscut importanfa orientd-rilor sociale, culturale si intelectuale care igi au origineain Bizan! gi care au modelat Estul Europei in secolul alXIV-lea. Aceste orientdri sunt legate, in mod direct sau

indirect, de migcarea spiritual5 cunoscutd sub numelede ,,isihasm" si de cel mai elocvent promotor gi apolo-get al acestui curent, arhiepiscopul de Tesalonic, GrigoriePalama (1269-1359). in 1959 am publicat lntroduction dl'itude Grigoire Palamas (Paris, Editions de Seuil, tradu-cerea englezd: London, Faith Press, 1,964), precum gi

edilia critic6, insofitd de traducerea in limba francezd.

qi comentarii, a principalelor scrieri ale lui GrigoriePalama impotriva lui Varlaam Calabrezul (Difense des

saints hdsy chastes, 2 volume, Spicilegium Sacrum Loaaniense

30-31., Louvairy 1959, edigia a doua corectati, 1973).

De la publicarea acestor lucriri au apdrut pestedoud sute de cirli gi articole referitoare Ia isihasm gi lacelelalte subiecte corelate. Acestea au fost de curAndrecenzate de Daniel Stiernon intr-o bibliografiel exha-ustivi pentru studiile publicate in limbile occidentalegi in limba greacd (dar nu gi in limbile slave). Aceastd

1 ,,Bulletin sur palamisme", in:pp.231-2a1.

Reoue des |tudes byzantines,1972,

7

I sihasmul biz antin: probleme istorice, te olo gice gi so ciale

abundenfd de publicafii gtiinfifice pe tema isihasmuluiii cere cititorului un efort deosebit de sisti:matizare giclasificare. Republicarea articolelor mele referitoare laisihasm gi aparifia lori:rainte gi dupS tipirirea lntroducerii(1959) contribuie, probabil, la aceastd stare de lucruri.Sunt incluse articole despre controversele teologicebizantine din secolul al XIV-lea (articolele I-VII), despreimplica{iile istorice gi culturale ale acestor controversein Bizan! gi in Estul Europei in general (articolele VIII-XI)gi despre probleme teologice corelate.

Dinpdcate, rur am suficient spafiu aicipentru a descriesau discuta dezbaterile provocate de evaluarea pe caream fdcut-o teologiei palamite si care a fost recenzati atAtde eficient de D. Stiemon inBuletinul citat mai inainte.Ag vrea totugi sd menfionez cAteva publicatii care, folosindarticolele mele publicate aici, au adus noi informalii qi aucontribuit la ldrgirea cunogtintelor noastre despre fapte-le istorice. Cea mai importantd dintre acestea este publi-careaintregului corpus palamit (f pqyoplou ro1 IlaAapaLuyypayytara) coordonat de P. Chrestou (Thessaloniki,1962, 1966,1970). Am contribuit gi eu cu textul scrisorilorcitre Varlaam gi Adrindiru care sunt artalizatein artico-lele I gi II.

Problema aga-numif,lor,,hioni" (articolul IX) - cregtiniconvertiE la iudaism?nAsia mici, cu care Grigorie palam4deja arhiepiscop de Tesalonig a avut un dialog interesantin timpul captivitdfii sale la turci - a fost au.:talizatdfoar-te bine de G. M. Prokhorovl. Pornind de la identificarea,

i ,,Prenie Grigoriya Palamy's khiony i Turkil i problema ,zhidovskaia

mudrstvuyushchikh" ir: USSR Akademiya N auk, Odtel drenye-russkoyliteratury, Trudy, XXYII, L973, pp.329-369.

Introilucere

fdcutd de mine, a hionilor ca evrei, susline in mod con-

vingitor ipoteza identit5lii lor caraite, atrage atenfiaasupra popularitdfii dialogului lui Palama la slavii dinsud gi din Rusia gi semnaleazl,legdturd posibild dintre

,,hiori" gi alte grupu ti,,itdatzante", mai ales tr NovSorod.

Llfluenfa gi activitatea politicd a lui Ioan Cantacuzino

dupi abdicarea sa din 1.354, asupra cirora am atrasatenlia in articolul XI, sunt tratate de L. Maksimovici,care aduce importante dovezi privind rolul jucat de

Cantacuzini in politica internd a Bizan[ului in a douajumitate a secolului aI XIV-lea1. Tema iconograficd a

,,infelepciunii lui Dumnezeu" (articolul XIV) a trezltinteresul ,,fuLozohlor religiogi" de la inceputul acestui

secol: este discutatd gi dezvoltati de T. A. Sidorova2 inlegdturd cu sursele literare gi erezia de Ia Novgorod aacelor Strigol'niki.

Dupd cum se vede din exemplele de mai sus, proble-ma ,,isihasmului" implicd nu numai teologi, ci gi istoricipreocupali de istoria sociald, precum 9i istorici ai artei.

Caracterul interdisciplinar al dezbaterii ulterioare poate,

fdrdirrdoialS, conduce la importante descoperiri, cu condif,a

sd existe un consens asupra metodologiei qi a semnificafiei

termenilor. Nu s-a ajuns incd la acest consens.

1 ,,Politiika uloga Jovana Kantakuzina posle abdikacije (1354-1383)"

in: Vzantoloiki lnstitut, Zbornik Radooa, 9, Belgrade, 1966, pp. 119-188;

vezi gi G. Prokhorov ,,Publitsistika Ioanna Kantakuzina,1367-1377"in: \fizantiisley Vremennik, XXIX, Moscow, 1968, pp. 318-340.2 ,,Volotovskaya freska 'Premudrost'sozda sebe dom'i ee ohroshenie

k novgorodskoy eresi Strigol'nikov v )OV-m veke" in: USSR Akademia

N auk, Otdel drezme-russkoy literatury, Trudy, XXYI, Lensngrad, 1971.,

pp.21.2-231..

Isihasmul bizantin: probleme istorice, teologice gi sociale

abundenfd de publicafii gtiinfifice pe tema isihasmuluiii cere cititorului un efort deosebit de sistematizare giclasificare. Republicarea articolelor mele referitoare laisihasm gi aparifia lor i:rainte gi dupd tipirirea lntroducerii(1959) contribuie, probabil, la aceastd stare de lucruri.Sunt incluse articole despre controversele teologicebizantine din secolul al XIV-lea (articolele I-VII), despreimplica{iile istorice gi culturale ale acestor controverseir:r Bizan! gi in Estut Europei in general (articolele VIII-XI)gi despre probleme teologice corelate.

Dinpdcate, rur am suficient spafiu aicipentru a descriesau discuta dezbaterile provocate de evaluarea pe caream fdcut-o teologiei palamite si care a fost recenzatd atAtde eficient de D. Stiernon inBuletinul citat mai inainte.As vrea totugi sd menlionez cAteva publicatii care, folosindarticolele mele publicate aici, au adus noi informalii gi aucontribuit la lirgirea cunogtinlelor noastre despre fapte-le istorice. Cea mai importanti dintre acestea este publi-carea intregului corpus palamit (f pqyopiou roO Ilfi,apaLuyypayptara) coordonat de P. Chrestou (Thessaloniki,1962,1966,1970).Am contribuit gi eu cu textul scrisorilorcitre Varlaam gi Achindiru care sunt analizate in artico-lele I gi II.

Problema aga-numif,lor,,hioni" (articolul IX) - cregtiniconvertif, la iudaismir:rAsiamicd, cu care Grigorie palam4deja arhiepiscop de Tesalonic, a avut un dialog interesantin timpul captivit5fii sale la turci - a fost analizatdfoar-te bine de G. M. Prokhorovl. Pornind de la identi hcarea,

1 ,,Prenie Grigoriya Palamy's khiony i Turki'i problema ,zhidovskaia

mudrstvuyushchikh" in: USSR Akademiya N auk, Odtel drenye-russkoyliter atury, Trudy, XXYII, 1,973, pp. 329 -369.

Introilucere

fdcutd de mine, a hionilor ca evrei, susline in mod con-

vingdtor ipoteza identit5fii lor caraite, atrage atenfiaasupra popularitifi dialogului lui Palama la slavii dinsud qi din Rusia gi semnaleazl,legdturd posibild dintre

,,hioni" gi alte gruputi,,iudaizarie", maiales i:r Novgorod.

Influenla gi activitatea politicd a lui Ioan Cantacuzino

dupl abdicarea sa din 1354, asupra c5rora am atras

atenlia in articolul XI, sunt tratate de L. Maksimovici,care aduce importante dovezi privind rolul jucat de

Cantacuzini in politica internd a Bizanlului in a douajum[tate a secolului al XIV-lea1. Tema iconograficd a

,,infelepciunii lui Dumnezeu" (articolul XIV) a trezltinteresul ,,fulozohlor religiogi" de la inceputul acestui

secol: este discutatd gi dezvoltati de T. A. Sidorova2 inlegdturd cu sursele literare gi erezia de la Novgorod aacelor Strigol'niki.

Dupd cum se vede din exemplele de mai sus, proble-ma,,isihasmului" implicd nu numai teologi, ci gi istoricipreocupali de istoria sociald, precum gi istorici ai artei.

Caracterul interdisciplinar al dezbaterii ulterioare poate,

fdrd indoial5, conduce la importante descoperiri, cu condifasd existe unconsens asuprametodologiei gi a semnificafiei

termenilor. Nu s-a ajuns incd la acest consens.

1 ,,Politiika uloga Jovana Kantakuzina posle abdikacije (1354-1383)"

in: Vzantoloiki lnstitut, Zbornik Radoua, 9, Belgrade, 1966, pp. 179-188;

vezi gi G. Prokhorov ,,Publitsistika Ioanna Kantakuzina,l367-1377'in: Vizantiisley Vremennik, XXIX, Moscow, 1968, pp. 318-340.2 ,,Volotovskaya freska 'Premudrost'sozda sebe dom'i ee ohroshenie

k novgorodskoy eresi Strigofnikov v XV-m veke" in: USSR Akademia

N auk, Otdel dreune-russkoy literatury, Trudy, XXYI, Leringrad, 1971,,

pp.212-231..

Isihasmul bizantin: probleme istorice, teologice gi sociale

Termenul,,isihasm", de exemplu, este folosit cu celputin patru sensuri:

1. Desemneazl fenomenul viefii monastice cre$tine,b azat pe eremitism, contemplaf ie gi,, rugdciune cura-td", care igi gdsegte pentru prima datd expresia grli-toare in scrierile lui Evagrie Ponticul (secolul IV).Termenul este folosit frecvent cu acest sens in scrieri-le patristice giftrlegislafia civild (de exemplu, Iustinian,Noaellae,5,3).

2. Autorii moderni il asociaz[ cu metodele psihoso-matice de rug[ciune, atestate formal doar in a douajumdtate a secolului al XIV-lea. Aceste practici auconstituit una din problemele dezbitute in contro-versa dintre Varlaam gi Palam4 dar,,isihasmul" caatare nu poate fi cu siguranfd redus la practica celorpe care Varlaam ii numea cu dispre! |pQaA,otpuyot(,,oameni cu sufletul in buric") (vezi articolul XII).3. Termenul,,isihasm" este frecvent folosit ca sinonimpentru,,palamism ", adicd,sistemul de concep{ii creatde Grigorie Palama pentru a explica gi apdra experientaspirituald a isihastilor, care seintemeiazd pe distincliadintre,,esenta" transcendentd gi,,energiile" necreatedatoritd cdrora Dumnezeu poate deveni cunoscutomului prin Hristos.

4. infine, existd astdziconceptul de,,isihasm politic"care desemneaz6, o ideologie social5, culturald gipolitica ce igi are originea in Bizan! gi a avut o influentidecisivd asupra dezvoltlrii sociale gi artistice a slavi-lor de sud qi a ruqilorl.

1 Prokhorov G. M.,,,Etrricheskaya integratsiya v Vostochnoy Evropev XIV-m veke. - Ot isikhastskikh sporov do Kulikovskoy bitvy"

Introducete

Aceste patru sensuri in care este folosit termenul,,isihasm" nu sunt cAtugi de pu{in contradictorii, darnu sunt nici identicel. Ioan Cantacuzino, de exemplu,

- o figuri centrald a istoriei Europei de Est din secolulal XIV-lea - poate fi in mod direct asociat doar cusemnificafiile de la punctele 3 qi 4, in timp ce Grigoriedin Sinai reprezintiin mod legitim semnificaliile de laprimele doud puncte, chiar daci ucenicii sii bizantinigi bulgari au fost membri proeminenli ai migcdrii de-scrise drept,,isihasm politic".

Care este, agadar, numitorul comun ce ii determindpe istorici sd foloseascd acelagi termen pentru toate aces-

te sensuri? Mi se pare cd rdspunsul constd in faptul cd

sihaqtrii de pe MunteleAthog prelalii care votauin adu-ndrile sinodale gi politicienii din anturajul Cantacuziniloraveau aceeagi conceplie despre om gi Dumnezeu - oconcepfie care, de pild6, i-aimpiedicat sd se identifice cumogtenirea greacd gi sd foloseasci religia ca un simpluinstrument pentru obfinerea ajutorului din Vest impotri-va turcilor. Cu siguranfi, aceastd unire ir:rtr-un angajamentreligios comun trebuie sd fi fost - ql, cu siguranfd, a fostpentru unii - o deghizare a intereselor personale saupolitice, mai ales cAnd reprezentanlii sdi de[ineau puterepotiticd sau bisericeascd; este totugi dificil si negdm fap-tul ci principalele op{iuni ale liderilor aveau, in mod

in Doklady otdeleniya Etnografii,2, Leningrad, 1966, pp. 81-110;

,,Isikhazmi obshchestvennaya mysl'v Vostochnoy Evrope v XIV-mveke" irr: IISSR Akademia N auk, Otdel dreane-russkoy literatury, Trudy,

XXIII, 19 68, pp. 86-1 08.1 Am discutat pe larg despre aceste probleme terminologice inarticolul meu:,,r"h6syctrasme: problEmes de s6mantique" in: Milanges

H.-Ch. P uech, Paris, 1973.

11

Isihasmul bizantin: probleme istoice, teologice gi sociale

Termenul,,isihasm", de exemplu, este folosit cu celputin patru sensuri:

1. Desemneazd fenomenul viefii monastice crettine,bazatpe eremitism, contemplafie gi,,rugdciune fltra-td", care igi gdsegte pentru prima dati expresia grdi-toare in scrierile lui Evagrie Ponticul (secolul IV).Termenul este folosit frecvent cu acest sens in scrieri-le patristice gitrlegislafia civild (de exemplu, Iustinian,Noaellae,5,3).

2. Autorii moderni il asociazl cu metodele psihoso-matice de rug[ciune, atestate formal doar in a douajumdtate a secolului al XIV-lea. Aceste practici auconstituit una din problemele dezbitute in contro-versa dintre Varlaam gi Palam4 dar,,isihasmul" caatare nu poate fi cu siguran{d redus la practica celorpe care Varlaam ii numea cu dispre! |pQaA,otpuyot(,,oameni cu sufletul in buric") (vezi articolul XII).3. Termenul,,isihasm" este frecvent folosit ca sinonimpentru,,palamism ", adicd,sistemul de concep{ii creatde Grigorie Palama pentru a explica gi apdra experientaspirituald a isihastilor, care seintemeiazd pe distincfiadintre,,esenta" transcendent6 gi,,energiile" necreatedatoriti cdrora Dumnezeu poate deveni cunoscutomului prin Hristos.

4. infine, existd astdziconceptul de,,isihasm politic"care desemneaz6, o ideologie social5, culturald gipolitica ce igi are originea in Bizan! gi a avut o influentddecisivd asupra dezvoltdrii sociale gi artistice a slavi-lor de sud qi a ruqilorl.

1 Prokhorov G. M., ,,Ekricheskaya integratsiya v Vostochnoy Evropev XIV-m veke. - Ot isikhastskikh sporov do Kulikovskoy bitvy"

10 11

Introducerc

Aceste patru sensuri in care este folosit termenul,,isihasm" nu sunt cAtugi de pulin contradictorii, darnu sunt nici identicel. Ioan Cantacuzino, de exemplu,

- o figuri centrald a istoriei Europei de Est din secolulal XIV-lea - poate fi in mod direct asociat doar cusemnificafiile de la punctele 3 qi 4, in timp ce Grigoriedin Sinai reprezintiin mod legitim semnificaliile de laprimele doud puncte, chiar daci ucenicii sdi bizantinigi bulgari au fost membri proeminenli ai migcdrii de-scrise drept,,isihasm politic".

Care este, agadar, numitorul comun ce ii determindpe istorici sd foloseascd acelagi termen pentru toate aces-

te sensuri? Mi se pare ci rdspunsul constd in faptul cd

sihagtrii de pe MunteleAthos, prelalii care votauin adu-ndrile sinodale gi politicienii din anturajul Cantacuziniloraveau aceeagi conceplie despre om gi Dumnezeu - oconcepfie care, de pitd6, i-aimpiedicat sd se identifice cumogtenirea greacd gi sd foloseascd religia ca un simpluinstrument pentru obfinerea ajutorului din Vest impotri-va turcilor. Cu siguranfi, aceastd unire i:rtr-un angajamentreligios comun trebuie sd fi fost - ql, cu sigurantd, a fostpentru unii - o deghizare a intereselor personale saupolitice, mai ales cAnd reprezentanlii sdi delineau puterepotiticd sau bisericeasc5; este totugi dificil sd negdm fap-tul ci principalele opliuni ale liderilor aveau, in mod

in: Doklady otdeleniya Etnografii,2, Leningrad, 1966, pp. 81-110;

,,Isikhazmi obshchestvennaya mysl'v Vostochnoy Evrope v XIV-mveke" in: IISSR Akademia N auk, Otdel dreune-russkoy literatury, Trudy,

XXIII, 19 68, pp. 86-108.1 Am discutat pe larg despre aceste probleme terminologice inarticolul meu: ,,I- h6sydrasme: problEmes de s6mantique" in: Milanges

H.-Ch. P uech, Paris, 1973.

(

Isihasmul bizantin: probleme istorice, teologice gi sociale

fundamental, motivafii religioase, care deveneau maiputemice datoriti faptului cd erau, prin tradifie, mai ugorde infeles pentru marea majoritate a bizantinilor gi, prinurmare, mai populare in rAndul 1or1. Discufia dintre IoanCantacuzino gi legatul Paul (articolul XI) nu poate fi in-terpretatd in alt feI.

Aceastd motivafie fundamental religioasd a deter-minat puternica influen!5 ,,isihasti" asupra slavilorcare, in secolul al XIV-lea, au atins o deplind increderein propriile for{e din punct de vedere politic gi culturalgi nu se preocupau prea mult de Imperiul Bizantin saude soarta elenismului. Biserica din Constantinopol, cupatriarhii sdi,,isihagti", fusese principala cale de acces

a puterii bizantine in lirile slave2 gi gi-a exercitat aceas-

ti putere cu deosebitd abilitate pAnd gi-a pierdut pre-stigiul spiritual prin acceptarea unirii de Ia Florenfa.

PAni la mijlocul secolului al XIV-lea, zelul religiosdeosebit gi motivafia teologic5 a,,isihaqtilor" pare sd ficoexistat pagnic in Bizan{ cu interesele seculare gi filo-zofice ale celor cunosculi sub numele de ,,umanigti"3.Totugi, conflichrl dur dintre Varlaam gi Palama (1337-1341)

1 Despre dificultatea identificirii intereselor partidei Cantacuzinilorcu interesele aristocraliei funciare, a se vedea G. Weiss, loannesKantacuzenos - Aristokrat, Staatsmann, Kaiser und Monch - in der

Gesellsdwfi srnhoicHung wn Byzaru im 14. I ahrhundert, OttoHarassowitz,Wiesbaden,1969.2 Cf. G. Ostrogorsky, History of theByzantine Sfafe, Revised Edition,Rutgers University Press, New Brunswick, N. 1., 1969, pp. 486-a87 .

' Cf. i. Meyendorff, ,,Spiritual Trends in Byzantium in the LateThirteenth an Early Fourteenth Centuries" in:, Art et Sociiti d Byzance

sous les Pal4ologues,BibliothEque de l'Institut Helldnique, 4, Venise,1971., pp.55-71.

12

Introducere

a reinviat vechea incompatibilitate intelectuald gi spiri-tuald dintre cdlugdri gi admiratorii vechii filozofii grecegti.

Studierea acestei noi disputeii determind pe istoriciicontemporani sd foloseasce alfi termeni lipsifi de o semni-ficalie precise -,,umanismul bizantin" si ,,Renagtere".Istoricii artei se intreabd dacd ,,Renagterea paleologd" inartabizarthnd este legatd de curentele seculare, ,,umanis-te" sau de spiritualitate isihast5. Primul punct de vederepare a fi general acceptat gi sugereazd cd triumful teolo-giei palamite lamijlocul secolului al XIV-lea a determinatitargit"t,,Renagterii" artistice ca atare. tn schimb, relafiadintre ,,isihasm" gi dezvoltarea artei in {inufurile slave,

mai ales in Rusia este general recunoscutdl.

Poate h, aqadar,,,isihasmull' considerat drept,,an-ti-umanistic"? Pentru a rispunde la aceastd intrebareeste ficuti deseori o presupunere arbitrari, gi anume,cd pictorii rugi de icoane au fost inspirali de ,,isihasmulcontemplativ" al lui Grigorie din Sinai, nu de unele

formulae,,scolastice" salJ,,dogmatice" ale lui Palama2.

Presupunerea este, de fapt, un truism: formulae doctri-nare nu i-au inspirat niciodatd pe artigti, ci con{inutulacestor formulae.De fapt, este destul de greu de stabilitcare sunt diferen{ele semnificative in invdldturile dife-ritelor grupuri de,,isihagti" din secolul al XIV-lea despre

1 Cf. de exemplu M. V. Alpatov, ,,Iskusstvo Feofana Greka u uchenieisikhastov" in : Vzantiisky Vremennik, 33, Moscow, 1972, pp . 190-202;

de asemenea, A. I. Klibamo-g KHurakteristike mirooozzreniya Andreya

Rubleva i1 M. V. Alpatov ed., Andrei Rublea i ego epokha, Moscow,1971., pp.81.-90.2 A se vedea mai ales H. K. Goleizovsky, ,,Isikhazm i russkayazhivopis' XIV-XV w" in: Vizantiislcy Vremennik,29, Moscow, 1938,

pp.196-21.0.

(

Isihasmul bizantin: probleme istorice, teologice gi sociale

fundamental, motivafii religioase, care deveneau maiputemice datoriti faptului cd erau, prin tradifie, mai ugorde infeles pentru marea majoritate a bizantinilor gi, prinurmare, mai popularein rAndul lorl. Discufia dintre IoanCantacuzino gi legatul Paul (articolul XI) nu poate fi in-terpretatd in alt feI.

Aceastd motivafie fundamental religioasd a deter-minat puternica influen!5 ,,isihasti" asupra slavilorcare, in secolul al XIV-lea, au atins o deplinl increderein propriile forle din punct de vedere politic gi culturalqi nu se preocupau prea mult de Imperiul Bizantin saude soarta elenismului. Biserica din Constantinopol, cupatriarhii sdi,,isihagti", fusese principala cale de acces

a puterii bizantine in firile slave2 gi gi-a exercitat aceas-

td putere cu deosebitd abilitate pAnd gi-a pierdut pre-stigiul spiritual prin acceptarea unirii de la Florenfa.

PAnd la mijlocul secolului al XIV-lea, zelul religiosdeosebit qi motivalia teologicd a,,isihagtilor" pare sd ficoexistat paqnic in Bizan{ cu interesele seculare gi filo-zohce ale celor cunosculi sub numele de ,,umanigti"3.Totugi, conflictul dur dintre Varlaam gi Palama (1337-1341)

1 Despre dificultatea identificlrii intereselor partidei Cantacuzinilorcu interesele aristocraliei funciare, a se vedea G. Weiss, loannesKantacuzenos - Aristokrat, Staatsmann, Kaiser und Monch - in der

Gesellsdwfi srnhoicHung wn Byzaru im 14. I ahrhundert, OttoHarassowitz,Wiesbaderu 1969.2 Cf. G. Ostrogorsky, History of theByzantine Sfafe, Revised Edition,Rutgers University Press, New Brunswick, N. 1., 1969, pp. 486-a87 .

' Cf. i. Meyendorff, ,,Spiritual Trends in Byzantium in the LateThirteenth an Early Fourteenth Centuries" in:. Art et Sociiti d Byzance

sous les Pal4ologues,Bibliothdque de l'Institut Helldnique, 4, Venise,1971., pp.55-71.

1,2

Introducere

a reir:rviat vechea incompatibilitate intelectuald gi spiri-tuald dintre cdlugdri gi admiratorii vechii filozofii grecegti.

Studierea acestei noi disputeii determini pe istoriciicontemporani sd foloseasc5 alfi termeni lipsifi de o semni-ficalie precisd -,,umanismul bizantin" si ,,Renagtere".Istoricii artei se intreabd dacd ,,Renagterea paleolog5" inartabizartttnd este legatd de curentele seculare, ,,umanis-te" sau de spiritualitate isihast5. Primul punct de vederepare a fi general acceptat gi sugereazd cd triumful teolo-gieipalamite lamijlocul secolului al XIV-lea a determinatifargitut,,Renagterii" artistice ca atare. tn schimb, relafiadintre ,,isihasm" gi dezvoltarea artei in {inufurile slave,

mai ales in Rusia este general recunoscutdl.

Poate h, aqadar,,,isihasmull' considerat drept,,an-ti-umanistic"? Pentru a rispunde la aceastd intrebareeste ficuti deseori o presupunere arbitrari, gi anume,ci pictorii rugi de icoane au fost inspirali de,,isihasmulcontemplativ" al lui Grigorie din Sinai, nu de unele

formulae,,scolastice" sau,,dogmatice" ale lui Palama2.

Presupunerea este, de fapt, un truism: formulae doctri-nare nu i-au inspirat niciodatd pe artigti, ci conlinutulacestor formulae.De fapt, este destul de greu de stabilitcare sunt diferenfele semnificative in invdldturile dife-ritelor grupuri de,,isihagti" din secolul al XIV-lea despre

1 Cf. de exemplu M. V. Alpatov, ,,Iskusstvo Feofana Greka u uchenieisikhastov" fir: Vizantiisky Vremennik, 33, Moscow, 1972, pp. 190-202;

de asemenea, A. I. Klibamo.r, KHtarakteristike miroaozzreniya Andreya

Rubleva n1 M. V. Alpatov ed., Andrei Rublea i ego epokha, Moscow,1971., pp.8L-90.2 A se vedea mai ales H. K. Goleizovsky, ,,Isikhazm i russkayazhivopis' XIV-XV w" in: Vizantiislcy Vremennik,29, Moscow, 1938,

pp.196-21.0.

SI

' nZ- EZ' dd' Zg 6I' L:'' {a4t s1yasa 2

e$ao Dp tlcnqn4a[:ur ',,Sun1napagr41g,qran sa34razue8a8 .nn'snus1urelecl

lr!,'A lsued'laqrun[ urqlv fal IIXXXW)' autlltlzfrq uo4a*ytan al' l;rrq?tgro4uoJ 1e reyncqred lcadse lsaJv r

' OZI- lg' dd' tg61'slaxnrg

li(saq asra.nro4uoJ pl ap slnqep sa"I// ,

inqrsod InJEI ne Paaresa] urpdorar asrJJsnueru aIqJaA'alloC,ap Prado'$plF{rI}uV re rrar84{ nip}aDos InsaJa}u npr^ulaltrcriJe 'rSolaurnu retu aJ uI a)qnurselrouocr p1r6rg1s el ac

'raue;ord rarlozo1rtr u pJrpedalaiul rrresralpe 16 rruezrlrede lnlndarur e1 ap 'plepnd p1dn1qqflrof e ptnueled €sJaloJluoJal alsaJe 'eaparr urorr runc e6yilnse 16 eralsaJe rrur8rro erdnseEt+.sr rasJaloJluoJ aprnlndacur[gJ ruPurtuexa Ps nrpn]s ]saJe)grPd ur eal-AIX Iu mlnloras e

Erq rFrpue8 errolsr el pJaral as

I aP areru InJeunu arnl4suo) IJ,eeldp as aJeJ rrJrrolsr 15 rriuezresuqsqo alapdnurrd urp pun

f,oJluo) aFrnlnda)ul

I

df,uoctNlt^ar r NHoI

'rape rS rar3o1oa1'rarrolsr alruaruop urp JolrJo+plaJJal IE unuof, InlJoJa'per81pug rcru IaJ ul,purlard arincsrp ur asnpe rolarualeiuegodun €auaruase ap tS rauralqord ealelrxaldruo3

.IaISnU Inlsa_prou urp

a1ie4p1c Ernuernp 16 ergugl r4,aued plp ap ad G r.rquezrgnrradrul lrynprps rs lnugrlpqr4,aged o ap ad lpalp rlnoJlsoJ g eA aJr+srue rariealc erdnse rrecsrur ralsaJe pltedun'ggtl^ ul'acrSoloapr rolaiuara;rp lgcap,rolaiuelstuncrrcpqer8ap uu pleJo+ep alelarJel ,aprcos nes aJrlsrlJe ,aJ

-r3o1oa1'apnpr,trpur rrsardxa 15 rrndq ap alp+arrcA aJeruo apurrdnr aleod Inuarura+ pJ erueas pud ps arnqaJl _rnlnruo 1e ruqln Inuqsap et (stsoa4q),,earrazauurnpul,,ap €pluaurerces niarn ea+elrleJlual ap ,nazauurnC ml eapriuauadxa ualSeouno raun ealelrJrqrsod ap lec ,apnlurds

,,a1rJtt.rga1" ap 1g]e nu pleJrlrun _ earec6rw euruasap enrluad ,,urselfrsr" InuaruJal a16aso1o; elaurJ pcup ,rsniol'eal-AIX Ie Inloras ur radorng Inlsg urp alerros rS aorl-s4re 'apn4Jala+ur niarzr erdnse nrlpJrJruuras pedurr untezrape-r1ur '1nne e r6copogo ropiolaz e aretsrtu o ,eseo

-r8gar aral6euar o e) alsa p4seou erznlJuoJ ,laJlsv

'aseor8rla.r 16 aprcos ,apln1pc rJolel r6ealace ,aurpryrlracn; 'nepasod e46acy.epnlrrrds eierrr rS nazauurng ,uro

,L

alaleos # actSo1oaq tacptoqsr aualqoii:u1auazlq lnrusaffi