isihasmul bizantin - cdn4. bizantin - john meyendorff.pdf · pdf filejohn meyendorff...

Byzantine Hesychasm:

teologice gi sociale: ; trad. din limbile francezd ; tipiritii cu binecuvAntarea

Arhiepiscopul Vadului, Cluiulut Maramuregului gi 20r8

John Meyendorff

ISIHASMUL BIZAI\TIN Probleme istorice, teologice gi sociale

- colectie de studl -,

Tip drit d cu b ine cuzt dntarea

inaltpreasfin{itului P drinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului,

.F eleacului gi Cluj ului

9L

Mitropolitul Clujului, Maramuregului gi Sdlajului

Traducere din limbile francezd gi englezd de Vasilica Eugenia Cristea

Editura Renagterea 2018

ffi ifl ,fr

I

l

r

CUPRINS

hrtroducere

I. inceputurile controversei isihaste

II. Originea controversei palamite. Prima scrisoare a lui Palama cdtre Achindin

IIL O scrisoare inediti a lui Grigorie Palama adresat[ lui Achindin

IV. Epistol6 cdtre Achindin a SfAntului Grigorie Palama

V. Un teolog mediocru al unirii din secolul al XIV-lea: Varlaam din Calabria

VI. Umanism nominalist qi mistic[ cregtinhla Bizan! in secolul aI XIV-lea

VII. Tomosul sinodal dnry47

VItr. Societate gi cultur6 tn secolul al XIV-lea: probleme religioage

D(. Greci, turci gi evrei inAsia Mici tn secolul al KV-lea

7

15

57

I.25

185

189

2T3

23,-

277

305

X. Alexei si Roman: un studiu asupra relafiilor bizantino-ruse Q35z-ry54) 3a5

Isihasmul bizqntin: probleme istoice, teologice gi sociale

XI. Proiectele sinodului ecumenic din467

XII. Motivul ,,intoarcerii inspre sine,, in doctrina palamiti din secolul al XIV-lea

XIII. Dogma euharistici in controversele teologice din secolul al XIV-lea

XIV. Note asupra influenlei lui Dionisie Areopagitul in R5sirit

Introducr

in ultimii cincisprezece ani mai mare de istorici au recunmc rilor sociale, culturale gi intelech in Bizan! si care au modelat Estr XIV-lea. Aceste orientiri sunt lq indirect, de migcarea spirituali r de,,isihasm" gi de cel mai elocvr get al acestui curent arhiepiscopu Palama (1269-7359).In 1959 am l'itude Grigoire Palamas (Paris, E cerea englezd: Londory Faith P edifia critic5, insofitd de traduo gi comentarii, a principalelor s Palama impotriva lui Varlaam ( saints hdsy chastes, 2 volume, Spiak, 30-31, Louvairy 1959, edigia a do

De la publicarea acestor lu doud sute de cdrfi si articole relft celelalte subiecte corelate. Aoes recenzate de Daniel Stiernon irl ustivd pentru studiile publicaE gi in limba greacd (dar nu gi in I

1 ,,Builetin sur palamisme" pp.231-241.

in: Rrsc

7

,)7

397

42L

433

XV. Mesalianism sau anti-mesalianism? O noui privire asupra problemei,,macariene,, 44r XVL Icono gr afralnfelepciunii divine in traditia bizantind

453

ac istorice, teologice pi sociale

diu asupra relafiilor

rmenic drn 467

ryre sine lea

" in doctrina

controversele Llea

i lui Dionisie

nesalianism? O noul macariene"

nii divine in traditia

3a5

)))

397

42a

433

+4L

453

Introducere

in ultimii cincisprezece ani un numir din ce in ce mai mare de istorici au recunoscut importanfa orientd- rilor sociale, culturale si intelectuale care igi au originea in Bizan! gi care au modelat Estul Europei in secolul al XIV-lea. Aceste orientdri sunt legate, in mod direct sau indirect, de migcarea spiritual5 cunoscutd sub numele de ,,isihasm" si de cel mai elocvent promotor gi apolo- get al acestui curent, arhiepiscopul de Tesalonic, Grigorie Palama (1269-1359). in 1959 am publicat lntroduction d l'itude Grigoire Palamas (Paris, Editions de Seuil, tradu- cerea englezd: London, Faith Press, 1,964), precum gi edilia critic6, insofitd de traducerea in limba francezd. qi comentarii, a principalelor scrieri ale lui Grigorie Palama impotriva lui Varlaam Calabrezul (Difense des saints hdsy chastes, 2 volume, Spicilegium Sacrum Loaaniense 30-31., Louvairy 1959, edigia a doua corectati, 1973).

De la publicarea acestor lucriri au apdrut peste doud sute de cirli gi articole referitoare Ia isihasm gi la celelalte subiecte corelate. Acestea au fost de curAnd recenzate de Daniel Stiernon intr-o bibliografiel exha- ustivi pentru studiile publicate in limbile occidentale gi in limba greacd (dar nu gi in limbile slave). Aceastd

1 ,,Bulletin sur palamisme", in: pp.231-2a1.

Reoue des |tudes byzantines,1972,

7

I sihasmul biz antin: probleme istorice, te olo gice gi so ciale

abundenfd de publicafii gtiinfifice pe tema isihasmului ii cere cititorului un efort deosebit de sisti:matizare gi clasificare. Republicarea articolelor mele referitoare la isihasm gi aparifia lori:rainte gi dupS tipirirea lntroducerii (1959) contribuie, probabil, la aceastd stare de lucruri. Sunt incluse articole despre controversele teologice bizantine din secolul al XIV-lea (articolele I-VII), despre implica{iile istorice gi culturale ale acestor controverse in Bizan! gi in Estul Europei in general (articolele VIII-XI) gi despre probleme teologice corelate.

Dinpdcate, rur am suficient spafiu aicipentru a descrie sau discuta dezbaterile provocate de evaluarea pe care am fdcut-o teologiei palamite si care a fost recenzati atAt de eficient de D. Stiemon inBuletinul citat mai inainte. Ag vrea totugi sd menfionez cAteva publicatii care, folosind articolele mele publicate aici, au adus noi informalii qi au contribuit la ldrgirea cunogtintelor noastre despre fapte- le istorice. Cea mai importantd dintre acestea este publi- careaintregului corpus palamit (f pqyoplou ro1 IlaAapa Luyypayytara) coordonat de P. Chrestou (Thessaloniki, 1962, 1966,1970). Am contribuit gi eu cu textul scrisorilor citre Varlaam gi Adrindiru care sunt artalizatein artico- lele I gi II.

Problema aga-numif,lor,,hioni" (articolul IX) - cregtini convertiE la iudaism?nAsia mici, cu care Grigorie palam4 deja arhiepiscop de Tesalonig a avut un dialog interesant in timpul captivitdfii sale la turci - a fost au.:talizatdfoar- te bine de G. M. Prokhorovl. Pornind de la identificarea,

i ,,Prenie Grigoriya Palamy's khiony i Turkil i problema ,zhidovskaia

mudrstvuyushchikh" ir: USSR Akademiya N auk, Odtel drenye-russkoy literatury, Trudy, XXYII, L973, pp.329-369.

Introilucere

fdcutd de mine, a hionilor ca evrei, susline in mod con- vingitor ipoteza identit5lii lor caraite, atrage atenfia asupra popularitdfii dialogului lui Palama la slavii din sud gi din Rusia gi semnaleazl,legdturd posibild dintre

,,hiori" gi alte grupu ti,,itdatzante", mai ales tr NovSorod.

Llfluenfa gi activitatea politicd a lui Ioan Cantacuzino dupi abdicarea sa din 1.354, asupra cirora am atras atenlia in articolul XI, sunt tratate de L. Maksimovici, care aduce importante dovezi privind rolul jucat de Cantacuzini in politica internd a Bizan[ului in a doua jumitate a secolului aI XIV-lea1. Tema iconograficd a ,,infelepciunii lui Dumnezeu" (articolul XIV) a trezlt interesul ,,fuLozohlor religiogi" de la inceputul acestui secol: este discutatd gi dezvoltati de T. A. Sidorova2 in legdturd cu sursele literare gi erezia de Ia Novgorod a acelor Strigol'niki.

Dupd cum se vede din exemplele de mai sus, proble- ma ,,isihasmului" implicd nu numai teologi, ci gi istorici preocupali de istoria sociald, precum 9i istorici ai artei. Caracterul interdisciplinar al dezbaterii ulterioare poate, fdrdirrdoialS, conduce la importante descoperiri, cu condif,a

sd existe un consens asupra metodologiei qi a semnificafiei

termenilor. Nu s-a ajuns incd la acest consens.

1 ,,Politiika uloga Jovana Kantakuzina posle abdikacije (1354-1383)"

in: Vzantoloiki lnstitut, Zbornik Radooa, 9, Belgrade, 1966, pp. 119-188;

vezi gi G. Prokhorov ,,Publitsistika Ioanna Kantakuzina,1367-1377" in: \fizantiisley Vremennik, XXIX, Moscow, 1968, pp. 318-340. 2 ,,Volotovskaya freska 'Premudrost'sozda sebe dom'i ee ohroshenie k novgorodskoy eresi Strigol'nikov v )OV-m veke" in: USSR Akademia

N auk, Otdel drezme-russkoy literatury, Trudy, XXYI, Lensngrad, 1971.,

pp.21.2-231..

Isihasmul bizantin: probleme istorice, teologice gi sociale

abundenfd de publicafii gtiinfifice pe tema isihasmului ii cere cititorului un efort deosebit de sistematizare gi clasificare. Republicarea articolelor mele referitoare la isihasm gi aparifia lor i:rainte gi dupd tipirirea lntroducerii (1959) contribuie, probabil, la aceastd stare de lucruri. Sunt incluse articole despre controversele teologice bizantine din secolul al XIV-lea (articolele I-VII), despre implica{iile istorice gi culturale ale acestor controverse ir:r Bizan! gi in Estut Europei in general (articolele VIII-XI) gi despre probleme teologice corelate.

Dinpdcate, rur am suficient spafiu aicipentru a descrie sau discuta dezbaterile provocate de evaluarea pe care am fdcut-o teologiei palamite si care a fost recenzatd atAt de eficient de D. Stiernon inBuletinul citat mai inainte. As vrea totugi sd menlionez cAteva publicatii care, folosind articolele mele publicate aici, au adus noi informalii gi au contribuit la lirgirea cunogtinlelor noastre despre fapte- le istorice. Cea mai importanti dintre acestea este publi- carea intregului corpus palamit (f pqyopiou roO Ilfi,apa Luyypayptara) coordonat de P. Chrestou (Thessaloniki, 1962,1966,1970).Am contribuit gi eu cu textul scrisorilor citre Varlaam gi Achindiru care sunt analizate in artico- lele I gi II.

Problema aga-numif,lor,,hioni" (articolul IX) - cregtini convertif, la iudaismir:rAsiamicd, cu care Grigorie palam4 deja ar