Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiSPALDING, BAIRT T.

Modelul divin / Bairt T. Spalding; trad.: Elena Gugian.-Bucureqti: Herald, 2018

Bibliogr.

ISBN 978-973 -ttt -642-6

I. Gugixl, Elena (trad.)

BakdT. Spalding

LES DERNIERS MOTS

@ BairdT. Spalding

Editions Robert taffontParis, 1985

BAIRD T SPALDING

MODELUL DIVIN

Traducere din limba francezL:

ELENAGUGIAN

EDTTURA s nnnerpBucureqti,2018

CUPRTNS

scHrTA BroGRAacA

CAPITOLUL IFOTOGRAFII ALE UNOR, EVENIMENTEDXN TBECUT

ixrnBs;,nr gr ni,sruNsunr

CAPITOLUL IIcuNoAqrE-TE PE TINE tNsulr

iNrnes.Lnr pr nisrunsunr

CAPITOI,UL IIIEXTSTA UrV OUUNEZCU?

iNrnesinr gr nlsruwsunr

CAPITOLUL ryvrATA VESNTCA

iNrnna;.Rr gr nisruNsunr

CAPITOLUL VMODELUL DIVIN

ixrnpslnr gr n LsruNsunl

CAPITOLUL VIFrTr coN$TrENTr CA $TrTr

INTREBARI $I RASPUNSURI

7

L4

2A

23

33

r.r.':6879

8z

93

CAPITOLULUI i

REALITATEA

iNrnsn.X,H gr nJ,srursunl

CAPITOLUL VIIIBIRUINTA ASI.'PRA MORTII

iNrnpnAnr pr ni,sruNsunl

CAPITOLUL D(LEGEA BEI4UGULUI

lurnBnIru gr nlsrulrsvnl

CAPITOLUL XADEVARUL VA nToA LIBERTATEA

iNtnmlnr gr nAsruxsunr

CAPITOLUL )OoAMENI CARE AU MERS CU M.{E$TRu

CAPITOLUL)OICREDO

ANEXAORIGINEA RELICUI.OR. ROLUL LuI NSUS

CoMENTARIILE LUr USUS LA PSALMUL 23 AL REGELUI DAVID

97r03

ro7

\17

L20

125

r27

r39

48

t4r

153

I55

167

z

nFiDF.lF]aa

CAPITOLUL I

FOTOGRAFTI ALE tINOR,

EVENIMENTE DIN TRECUT

Experienfele, descoperirile gi revela,tiile lucririlornoastre de cercetare igi au originea in cd.lrtoriile intre-prinse de noi incepind de la cegurile Himalayei pind laintinderile degertului Gobi, de la New york pdni inAmerica Centrali si America de Sud, de la San Fran-cisco pind in Filipine, din Alaska p0nI in Canada.

Am lucrat in acest fel peste patruzeci de ani, lainceput traducdnd arhivele g[site in Gobi, in Tibet 9iin India. Acest mod de a lucra a dus la formarea uneiechipe de aproape doulzeci gi gase de oameni intere-sati in tematica respective 9i care lucrau efectiv.

Treptat, savantii au inceput si capete increderein noi. intr-adevlr, acurn doi ani (cItre anul 19L0), eiapreciau ci prin intermediul noului nostru aparat fo-tografic qi prin gi prin ceea ce noi am numit,,imaginiale trecutului", vom fi in stare sI aruncim o privire intrecut cu cel pupn un milion de ani si cI vom puteaardta civilizalia de arunci.

Se poate aprecia ca remarcabill posibilitatea plon-jdrii in trecut cu scopul de a lua imagini autentice

asupra celor petrecute cu mii de ani in urmi. Ne stri-duirn rnult in acest domeniu. Am avut cinstea de a

demara lucr[rile cu ajutorul doctorului Steinmetz" Eu

insumi am lucrat cu el qi pe toatd, durata acestei cola-

bor6ri, n*a incetat s[ ne indemne: ,,Vom construi o

camerl (de luat vederi), un aparat capabil sI penetreze

in trecut gi cu care si surprindem imagini ale eveni-

mentelor, daci dorirn". Nu ne-a descris doar aparatul

dar l-a gi desenat. L-am executat dupl planurile lui gi

astdziputem afirma ci suntem capabili si fotografiem

9i s[ scrutlm intreaga istorie veche. Desigur, ar fiprea-

mult, dar vom selecta anumite evenimente. Oamenii

de gtiingl admit astilzi si cred cu tirie ci putem pI-trunde intr-un trecut vechi de un milion de ani.

Cea dintii experienli a noastr[ fhcutd cu prirnulaparut a fost descrisi de dr. Steinmetz. Am lucrat cu el

aproape noul ani si mereu a afrrmat c[ vom izbuti infinal s[ explordm evenimentele trecute gi urmlrile 1or,

in fapt aritind tot ceea ce au construit civiliza,tiile, ce

procedee tehnice foloseau etc. Pini la urm[ am reusit.

Primul experiment surprins fost discursul inau*

gural al lui George Washington. A avut loc la New

York, in locul cunoscut astilzi sub numele de Sala Fe-

derall (The Federal Hall). Pe cligeele noastre pot firecunoscufi toli demnitarii de pe estrada 9i George

Washington insugi umblind de colo-colo prin faga

grupului, rostindu-gi discursul. La wemea respectiv[,

Itt!zH

ItJzrltt

zrlForl

H

ZHfi,J

,lr{H

a

acest eveniment nu a putut fi fixat pe nici o fotografie,cd.ci pe atunci se pictau tablouri.

Acum avem imaginea reall, cu vocea lui GeorgeWashington inregistr^td, pe un disc. Ci,wa timp, toatilurnea a. ctezut ci este vcrrba de un fhls pe care l-amcomis fblosin'J nnijl.oace cinematografice. Dar acum oputem arXta cu orice aparat cinematografic obignuit.

Pornind de aici, afn mers pinfl la Rug[ciunea depe Munte. Acum stim cu precizie c[ Iisus, ca om, nuse deosebea de noi. Cunoastem istoria completi a fa-miliei sale mergind cu doudzeci de mii de ani in urm[.

$tim ci familia avea o bun[ reputafie gi ci El insugiera un om influent, un caracter bine determinat. Erainalt de 1,87 m si, privit in mijlocul mul,timii, ifi spuinumaidecit:,,Iatd,un om ce va infbptui lucruri m[rete".

$i intr*adevir le-a infbptuit. Astdziistoria o confirmI.Ne-am intors Ia acea drami gi am reusit si obflnemcuvintele autentice.

Intrucit ne interesa nespus intreaga lui vial[, [-amurmdrit pe o lungl perioadl de timp. Mai mult, amcunoscut chiar Omul in sine timp de mai mul$ ani 9igtim cu precizie c[, intr-adevlr, nu a ftecut prin pro-cesul rnortii, ci a inviat.

Iisus din Nazaret n-a pretins nicicind ci poateface mai mult decit orice om obignuit. O gtim cu certi-rudine. Mai mult, ne-a spus-o el personal, ci moarteapoate fi invinsd.

Ruglciunea de pe Munte a supraviefuit ca ocapodoperd spirituald.. Aga o considerdm noi ast[zi.

Oamenii incep s[ o inleleagi gi sI o introducd treptatin viala 1or.

Vi putem ariltr cd, pe lingi ruglciunea de lingilac, nimeni nu i-a adus lu.i Iisus nimic, in afara td*nlrului cu cele cinci piini gi pegti. Nu este o alegorie.

Daci ar fi fost, b[iatul nu avea ce cluta in fotografie.

N-am fi surprins nici mulgimea afl*d, de fagd. Iisus

n-a spus decit rtit:,,Fr ezafi-v[ gi pregitigi-vI pentrumas[". $i hrani a fost din belgug pentru tofi.

Mai avem cazulin care un discipol i-azis lui lisus:

,,Doamne, avem nevoie de p6.ine dar mai sunt patruluni pin[ la secerig". Iisus i-a rflspuns.',,Privegte, lanu-rile sunt coapte, agteaptl doar secerigul". $i ag^ aparr

pe imaginea fotografici.Cu ajutorul acestor imagini, am putut corecta

numeroase erori. Am lucrat opt ani pe imaginea Ru-glciunii de pe Munte mai inainte de a-l putea identi-fica pe lisus. Ciutam neincetat un om asemlnitorceltri pictat de Leonardo da Vinci.

$i iatd o experienfi interesanti legatd de acest qaspect. Trei dintre noi se aflau la Vatican. Stiteam de 2vorbi cu un cardinal foarte in virsti, care se interesa

Ede progresele noastre asupra imaginii Ruglciunii de C

pe Munte. il preocupa nespus tot ceea ce fhceam 9i Ene-a spus cI am putea cilpilta informagii prelioase idacL,,larecomandarea sa, ne vom duce la muzeul Lu- E

wu din Paris, la o anumitl persoan d., cate ne va arlta '{

scrisorile lui Leonardo da Vinci. Era o directie nouigi am plecat imediat la Paris, inarmafi cu cartea de i

zHo,.]

,.IHao:

wzitd, a inaltului prelat. Ajungi aici, ne-am dus directla'Luwu, unde am fost primili cit se poate de amabil.Pe atunci, scrisorile lui Leonardo da Vinci se aflautoate acolo gi putem faie dovada.

Am avut mereu sentimentul ci tabloul lui Vinciil reprezenta pe Iisus aga cum artistul l-avilzut aievea:

Acest lucru a fost dovedit xtilzi gi avem scrisorile luida Vinci care demonstreazd. ci el l-a vdzut pe Chris-tos in figura modelului ales spre a-l portretiza. EIspune ci omul era tinlr, logodit, gi cd. avea o luminimagnifici in priviri. Da Vinci l-a identificat cu Chris-tos, fb.cindu-i portretul ca atare.Toate s-au petrecut pewemea Renasterii, cind se purta pirul lung gi barbl.N-am vdzut niciodati pe Iisus cu pilnrl lung gi cu bar-b[, imbricat in robi. Posibil cI alte persoane si-l fi v[-zut astfel aga scrie l-eonardo da Vinci, cu mina lui.

Doi ani mai tdrziu, artistul s-a hotlrit sLpictezeun portret al lui Iuda. I-au trebuit doi ani de ciutlrica sd giseasci o persoan[ a cirei infbflgare sI oglindeascitrddarea. in cele din urm[, pe cind mergea intr-odiminea![ printr-o mahala deocheati a Parisului, a

zi.rit intr-un coll omul clutat, cu pirul vilvoi, cu vef-mintele zdrentuite, cu chipul apatie,gi indobitocit.

Mergind citre el, i-azis:,,Am pictat portretul luiChristos iar acum sunt in ciutarea cuiva,care,sl vreas[-mi pozeze pentru portretul lui luda, trdditorul'l.Omul, ridicind privirea, i-a spus: ,Domnule, eu suntcel ce v-apozatpentru chipul lui Christos". Era ace,lagi

om. Da Vinci continui sI-l descrie in scrisorile sale,€

spunind cI, daci acest om nu l-a trldat pe Christos,

este pentru ci nici nu l-a putut glsi din cauza vieEii

imorale dusl in mahalaua de proasti reputagie.

Da Vinci mai spune c[, daci folosim termenul de

,,nu pot", il trXdem pe Christosul nostru interior. As-tlzi putem demonstra ctr folosirea oriclrui cuvint ne-

gativ este o trtrdare a lui Christos din liuntrul nostru.

Da Vinci mai spune ctr nu s*a gindit niciodatl si-lpicteze pe lisus, pe Christos, dar c6" avilzut imaginea

lui Christos pe acel chip.

Leonardo da Vinci a fost un om remarcabil. Ascris multe articole gtiingifice excelente, niciodati pu-

blicate. Nu pot fi citite decit daci intri intr-o cugci de

stich in timp ce trei gardieni stau cu ochii agintili asu-

pra" ta, pe toat[ durata lecturii. Da Vinci era un om

excepgional sivorbea adeseori despre Christos din noi.

Povestegte cit de minunat este si-l reprezinfi pe

Christos, sX{ pop zfui pe fiecare chip. intr- o zi, pe

cind picta la Vatican, cardinalii l-au gisit dormind pe

scheh.gi l-au certat... El le-a rispuns.' "in timp ce

dorm, muncesc mai nrult decit atunci cind sunt instare de veghe".

in"timpul somnului, el vedea tot ceea ce urma sd

picteze, inclusiv nuanlele exacte ale culorilor. Atuncise degtepta gi se apuca de lucru. A spus: ,Tot ceea ce

vld este o rcprezentare exacti iar vibra,tiile aplicate

pe perefi sunt cele pe care le primesc. Le pot mani-

festa 9i transpune foarte ugor dupi ce mai intii le-am

vilzut in somn".

ttl

tltz3tltz,it!,UzrlFrtocr{

zH

oF]DFl14

o:

iNrnrs.I,nr sr nLspuNsuRr

Intrebare: Cum alege,ti evenimentele din trecut?Rdspuns: Ele se afli totdeauna intr-o anumitl bande

de frecvengi.Tot ceea ce rosti$, vocea gi vor-bele se inregistreazl numaidecdt pe o bandlde frecvengi vibratorie... gi aceasta la infinit.

intrebare: Care este calea cea mai potriviti pentru aprimi iluminarea?

RdEuns: Calea este una interioari. CiutIrile trebuiesi meargi in profunzime. Si gtii ci luminai,ti apargine. Este tot ce trebuie.

intrebare: V-agi nlscut in India?Rdspuns: Da, m-am ndscut in India, acolo unde s-a

niscut gi tatil meu. Am urmat cursuri loca-le la gcoah, iar mai tdrziu,la universitateadin Calcutta. Dr. \/ose gi solia sa erau acolode gaizeci gi opt de ani.

intrebare: Este adevl rat cd lisus, apostolii 9i alte per-sonalitigi de care amintegte Biblia, rrfliesccu adev[rat in carne gi oase la fel ca noi?

Rdspuns: Ah, desigur. Cunoagtem viaga.multora dintreei datoriti aparaarlui ce reproduce eveni-mentele trecutului.

intrebare: Cum arita lisus cind I-agivilzut?Rdspuns: inalt de !,87 m.Dacd va fi printre noi in sea-

ra aceasta, il vefl putea recunoagte aga cumeste, un om de aleasi inzestrare. El privea

pe toati lumea cu o fo4[ ce-i cuprindea pe

to$, aga cum a fhcut intotdeauna. L-am foto-

gl;afiartexact cum vI fotografiem pe dumnea-

voasffi. Avem poze cu el al[turi de Luther

Burbank, de dr. Norwood 9i de mulp a19ii.

intrebare: Oare marile probleme care frdminti mintea

omului sunt comPlet inliturate, dominate,

atunci cind triim viala Maegtrilor?

Rdspuns: Desigur.Iisus a spus r[spicat cI Adevirul ne

ehbereazil.

intrebare: Cum ne putem lepida de ideea ci omul nu

este Dumnezeu?

Rdspuns: Refuzind orice afirmafie negativd. Afirma-

1ia: ,,Eu sunt DumnezerJ" ne elibereazi de

afirmagia negativi ci nu suntem (Dumne-

zeu). Este de preferat si exprimi Adevlrul

in locul minciunii.

intrebare: Daci doar afirmlm: ,,Eu sunt Dumnezeu"

9i dac[ nu suntem in stare s[ acceptdm unita-

tea, nu cumva avem de-a face cu o credinfioarb[?

Rdspuns: Dac[ o faceli exclusiv din credingi oatbd',aqi

provocitt o rupturi 9i nu vefi atinge 1e1u1. E

de preferat si spui ,,eu pot'gi-atunci lintifidirect spre afirmalia,eu sunt". Dac[ porni,ti

de lapozigia,,nu pot" afi 9i acceptat ideea de

separare de Dumnezeu.

intrebare: Dac[ omul e Dumnezeu iar Dumnezeu este

spirit, de unde vine trupul material?

E

trjz3tr,zrlH'

UH

z"lFtclorJ

Rdspuns: Dintr-o infuengl hipnotici a gindirii umane.De fapt, nu se sprijini pe nici o baztr. Omula adus materia la existengl. Trupul muritoreste o iluzie, o hipnozi. Cand omul se vatrezi,i se va plrea un cogmar. Aceastl deg_teptare va fi fhri vise.

zHAFl

r.laAoz

elol

CAPITOLUL U

cuNoAqrE-TE PE TINE iNSUgr

Vom aborda acum ceea ce a fost expus gi predat

pe parcursul a mai bine de gaizeci de ani de lucru.

De$nem astilzi dovada experimentalil c^ orice func-

tie, orice lucru in totalitatea universului este Divin.

Numili cum vrefi aceastfl divinitate, ce1 mai inalt

nume fiind cel de ,,Dumnezeu". De ce? VI putem de-

monstra ci acest cuvint vtbteazd cu 186 de miliarde

de bltfi pe secund[, gi cunoagtem persoane in stare

si-l cinte. Dar frumuselea consti in aceea ci, atunci

cind il psalmodiagi, sunteli voi ingivd de fiecare datlaceastd vibralie.

Or, aceasti vibralie este prezent[ in toate forme-

le, nu numai in aceea care vd aparline, ci gi in forma

altuia. Ea este prezentl. in toate gi putem proba c[, in

lipsa ei, nu putem fotografrL nici un obiect oarecare

din aceastl incipere. Posed[m dovada incontestabih.

$i-atunci de ce sd spunem ci:,,Eu nu sunt divin?" Ex-

cludefl negalia din propozigie 9i va rezrtka:,,Eu sunt di-

virl'. Acesta este adevlrul in ce vi privegte. Ne-adevirul

este: .Nu sunt divin". AdevIrul este: ,,Sunt divin".

oz

'C/D,{flt

IrlttrgIr,r.l

zFJH'za

"1H