isaac sirul

8/14/2019 Isaac Sirul

http://slidepdf.com/reader/full/isaac-sirul 1/446

SFANTUL SAACSIRUL

'+.

j l.

i-*$ lt': *,..,"

:l;i*iT;t

' . .

...iaia||,

' '''1€:':ti:-,....i-j*r,.J,€jt:

.';:11,.

lil ';ltAf"&fl

*tl?4..,"

GUUI]ITEE$PREIEUOIII

EDITURA UNAVESTIRE1997



SFANTUL tSA,qC SHKUL

'f*ur'' 1';

CTryINTEDESPKENEVOHF{T/I

U",,.greWr-

Tipirit

cu binecuvAntareareasfi titului

IUSTTNIANEpiscopulMararnure;uluisi Sitmarului

EdituraBUNAVESTIREBacdu,1997



CUVANT'TNAII{TE

despre 6cere si liniste si despreviata ceapasnici,la careputemajunge naintede toate,prin

infrAnareaimbii giprin blAndeteanimii, intru care

trebuie si se aduc[ si putin[ laudi SfAntuluiPirintelui nostnu saacSiru!, ad6ugAndu-sei scaracuvintelor ui, celor deDurnnezeuntelep{ite"

Mari si greu de vindecatsunt acelepdcate,pe care le-a

seminat tn sufletele drmanilor oameni ntrw ot viclbanulpizma;

al rrtintuirii si al vietii acesteiasfinte qi nemuritoaregi aI cinstii.Care suntpdcatele?Suntaceleboli, pe care e-a tndrdgit ;i cw

care s-a obisnuit tnsusi diavolul: adicd pdrerea ;i trufia ;iindharea,slava ea ;i dupdea, blestemntamdndrie yi defdirutrea

liti ceareasi minciuna. Cdci rdutd1ilevrdimn;ului celuiponivnic

au plts ntru noi gi pldcereade sine ;i cumpiita ubire de sine,

*poi nemilostivireasi nerusinareasi nenumdratamultime a

rciorlalte, cu anevoiede in;iruit. Pentru cd iubirea de sine cea

pairr'asd, precumsi nerusinarea, ndeamnd u obrdzniciepe cei

iubitori de rele, nu numai sd grdiascd si sd {ucreze cele

necuviincioasei neauzite, iar ncdsd se mpotriveascd ricdrei

alte dumnezeiestinvdydturi;i sfatuiri ;i sd nu asculteniciodatd.

Cdci iind tmpresuratde aceste iduri, omul cel dintAi, celzidit

de Dumnezeu, i strdmosu!nostt'u,n-a aflat chip de pocdintd,

dupd cdderea n pdcat, ci dimpotrivd, aveape buze tnvinuirea.

De aceeaa si osdndit si a clevetitel pe Eva- si Eva pe sarpe.

5



Bdutorul desangesi ucigdtorulde rate, cain, prins fn aceleasi

curse, n cares-auprins strdmosiinostri,dupdiertfaceaneprimitd

;i dupd sdvdrsireaomorului, se strdduia sd tdinuiascdapta tn

fala Domnului celui netdinuit, rostind cu nerLtsinare uvintezadarnicesi mintindcdtreCel Prea-Inalt'

Tu tnsd,ascultdtorule elprea cucernic,vezipre iubitorul

de oameniDumnezeu,,arenu searatd iwbitordeoameninum.ai

atunci, cknd noi acembinele,ci ;i tn rrenxean care-Lamdrdm

si-l- maniem pe Ddnsul, cu cdtd fndelungd rdbdare suferd

nelegiuirile noastre;i chiar dacd nepedepseste,ot cumilostivire

o face.Deoarece,minlindcain tmpotrivaadevdrului, Domnul)

ticd suferd si se poartd cu bundtate,si nu-l arde pe ddnsul

tndatd, ci cu multd tnlelepciune l tnvatd sd sepocdiascd,sd nu

se fmpotriveascd, d nu segrdbeascd a minciuni cu obrdznicie

Eisd nu se trufeascd'De aceeazice cdtredfrnsul: ,Aipdcdtuit'

't(tci". (Fac.4,6)' Adicd: ,,ntt te mai obrdznici,nu mni turna

uleipefoc, stai lini;tit ;i dd-yiseawut ece-ai dcwL$i dttpdceai

recilnoscut-o,ocdiesteledegresala a.Vezi, ubitorule e iniste

ascultdtor, ct,on-aa.rdtat uvdntul ui Dumnezeu el dintdidascdl

dintre toti, cdlduzindu-ne prepacdinfd,pre cei cemai tnainte

am pdcdtuit, si spre linistepe cei ce am gresit Lui? Asa ne-a

propovddwit noud si Fiul cel unwl Ndscut ;i cuvdntul si

Dumnezewl ostru, n Ev-anghelii:,Focdili-vd" (Marcu'15)'

Si nu zice:,,Y'atipocdit" ci zice: ,,Purureavdpocdifi,oameni

bwni!,' Cdci voi pknd astdzi tn via{a aceasta, n cortul si tn

veaculacestapLtrureTvettpdcdtui, si p&.nd n clipa mortii, tn

toatdvretneasi tn tat ceasul rebuiesdvdpocdi{i (Ps.45,II), ca

unii ce cu u,;urinfdati cdzut,fdcdndu-vdvinovati ;i tnclinali spre

rdu. De aceea ncetayidrirdelegilevoastreceleprea relesi urdte

lui Dumnezeu si cttnoasteti,cd Eu Dumnezeusunt, Cel ce

propovdcluiesc.,Eu suntFiul lui DwmnezeLt,tt,suntLumina

6



lumii" (Ioan , 12) ,,Eu ;i Tatdl suntem na tn veci,din veacuri

fdrd tnceput" loan 10, 30)' ,Eusuntcelce cerc ntmile'cercetez"rdrunchii;i

creierii (ler. 17, fi), cel ce socotesc aselecele

ascunse,erii ;i nenumiratele tele e e stiupe nume Ps'146'

4). Eu suntFd.cdtorulcelor dctfie, caream mdsuratdsi ldrdna

tntreguluipdmknt, si nisipul mirii'

..Eu suntJudecdtorulcare nu se lasd inselat,cel tare si

drept,cel ce nu iau mitd, care stiu cu de-aminuntul toatecele

ascunseale voastre ;iale tuturor oantenilor m"ai nainte de

nasterea i facerea lor, carelesuntdator a rdspldti iecdruia'

dupd apieie sale.Acestea e-a zisMdntwitorulpropovdduind.

foi numnezeusi Tatdt Lui i-a zis ui Cain: nu te misca, stai

Iinistit, aci,si nu teapucasdMi te tmpotrivesti, u minciund i

cu obrdznicie i nu te mai sili,prin primelevorbesiprin incdlcite

confrazicerisd te tdinuiestide ala celwi netdinuit.cd, desi a fn-

ceputrica deMine nu ti-a oprit mAnaceaucigasd'cAndai fn-

tins-o pizma;, neomenos i zavistic,asupra ui Abel' carenu'ti

ldcusenici o strdmbdtate, i l-ai ucis n a{a Mea, acum,micar-opre;te-fi imba, tnceteazd u viclesugul el rdu ;i cu minciuna'

patr';tr-yt buzele, nchide-9igura si ti pune u;d si stai linistit''Cutr'emurd-te

si suspind, si te cdieEtede tndrdznealata cea

neomeneascd.u rnni spunenici o vorbd, ci titcut sd phngi

merett" dci limba ceaslobodd,d.eobiceise dlestesi zicecwvirtte

desarte i mincinoase.Tu asadar taci si stai lini;tit. Pentru cd

,ri ti*but nici cd.ndnu se tndrepteazd, ici cel vorbdre!,oricdt

de rumosar grdi. Ci tu, in loc decuvdntdri ungi,foloseste-tede

piytna cuvdntare, e careo tnsotestenlelepciunea eaas.cunsd'-pr'ecumvorbdria este nsatitddeprostiegide lipsa cle nvdtdturd

-cdciesteu neputintdsd ugd d.e dcat,unul caretaie la palavre,

fiindcd se ncumetdsd afirme cd suntrealitdli nu numaicelepe

care e-avdzut i auzit, ci ;i celepe carenu le-a vdzutnici le-a



auzit.si cumsdnu-i ie tdcereade olos aceluia,caredinpriana

Iimbii, alunecdcu rea vointdsi cu nebdgarede seamd,cdzdnd

tn minciund cdteodatd,si alteori spre clevetirese tnclind,si spre

ocard, si spre prih.dnire,si spre cuvdntulaproapelui,si spre

tnvinuire,;i sprepdrd, si sprebatiocurdsi sprehuld adeseori?Nimic bun nu se naste din toate astea, ci numai du\minii si

sopoteli mpotrita altora, cuvinte ntortocheatei rdutdli ascu.nse,

prihdniri mni relesi mnimari dechtocdrile, i ura ceanetmpdcatd,

tinerea tn minte de rdu ceadesdvdrsitddeplind)9i de nevindecat,

poate si cu tatul nevindecatduiunii, careau o rdutatenecontenitit

tn inimd.Cdci orice bdrfitor,carenu-sipdzesteimba,prihdne;tesi cleveteste, oil,testeimdgulesten multe elut"isi cu viclesug,

si cu miiestrie, se schimbdde mii de ori pe ceassi sepreface.

Iubesteadicdpe cel ericit pentrufericirea lui lumeascd, i ru,t

tnceteazd d iscodeascdi sd Cercetezeeledin viata acestuia,si

sd Ie iscodeascdmult cu limba lui iscoditoare,ca sdaibd materie

tn vremeadrdcegtilor ui J"l,ecdreli.el cenupoate sd stea inistit,

nu poate nici sd se cdiascdgi nu ;tie ce estepocdinta, cdci ea

este ascultdtoare de Acela, care a zis: ,,Indeletnicili-vd si

cunoasteli" Ps.45, 11).$i nu cLdnoasteici asezlreacupace

a inimii si nici darurile carese nascdin curdtia nimii.De va sta

cineva n lini;te, va tn{elege.' f n adevdr, tngereasca iatd estecea linigtitd ;i lind' Ba

mai mult, ea este ntr-adevdro imitare (urmare)a chipului Celui

Dumnezeiesc.Cdci numaiprin gesturi linistite sunt cdrmuite

ostirile dumnezeiesti, elede sus.Omul cel linistit, chiar de ar

tedeatntr-un oc tntunecbs,lumirut eadumnezeiascdr lumina'purureT

tn juru! Iui. Ba mai mult, ar sta ca a cetate n vkrf derrlunte,aricdt ar cdutasdrdmAndascunscelor ce-lvdd.Si viaya

lui strdluceste amenitor i din urrnd. Cel care;i-a agonisitsiesi

deasupracapuluipe ceI ce-lstrdluceftecu negrditd umind,ca



unul, carecu linis'tepdzeste oate dumnezeiestileorunci, spre

slavaAceluia,Care a dat poruncile ;i din pricina cdruia el a

tdcut si std inistit.Netulburareanu e urutdinporuncile Domnului,

ci e cuprinsul si rezultatul lor, cdci ea le cuprinclepe toatecelelalte, Lt nareaputerea smereniei eleiadevdrafe, rin care

ne asemindm cu Hristos,si cu care se gdseste mpreund'Si

dncd cineva upe o oarecare dcere,casd tnveteastfelceva'se

va chem.amic tn adevdr.cine nu ;tie sd tacd,oare nu-i pornit sd

strige, si sd se mdnie, si sd facd altele si mai rele, care sd'l

pdgubeascd;i pe cel careIe ace, sipe cel care^lascultd?. Din netnfranareaiffbii nimenin{4 -asmerit,n-afost miscat

spre acrimi si spre umilintd,prin dumnezeiasca dngdiere.N-a

rdvnit irea celor bldnzi,n-apdzit dreptatea, -a suferit sd fie

nedreptdtit.N-aavutmild decel ce-locdra siJchinuia,apucAndu'

se si el sd ocdrascagi sd chinuiascd.El nwva ajungecurat ctl

inima,nici nu va agonisipacea,care mbrdtiseazdoatamintea.

cu limba sloboddnwva suferisd ie gonit.Nw va rdbda ocdrile,

saucuvdntul,ntrmni vorbescdesprecelepe nedrept ndreptate

impotriva ui, ci nici mdcarpe celespusede cineva, n chip tle

dreaptdmustrare.

De vei cduta sare(t ntreguluipdmhnt, cu adevdratsare

estecel netulburat, i dreaptdcdlduzda tL uror celor ce cautd

mkntuire; si nu atdt povdtuindu-i cu cuvdntulsi cdlduzindu-i

spremdntuire,cdtprin viata lui, prin caracterul ui linistit, cel

dr-escu adevdratasare a bld.ndetei.Cdci cu bldndeyeaui ii

primeste;i tngdcluie e toli. cdci ce altcevase cuvinqomului

cucernic,ntonahului,bdtrdnului ;i tdndrului? rarnetulburarea

;i btdndelea eva numigi fnlelepciunei maicda tuturor virtutilor.

si dncd cineva a aiuns cu gtiinld gi intr-adevdr tdcut"pentru

Domnul, acela defapt va Ji un om cu rdbtJare,mult iertdtor,

foarte priceput, viteazcu sufletulsi cu mintea,ca sd suferecu



bdrbdyie, i cu noblele, spitesiprimeidii, adicdfoameasi setea,

goliciuneasi bolile trupului,ndvalapatimilor, ocar(rsi necinstirea,

sffAmtorareasi necazul ranile, temnita, confiscareaaverilor,

sila, neodihna, i orice altd futhmphre,careseafla tn elurimeaispitelor.Astfel,zdrobirea nimii, cuptorulcel ldmuritorsi arderea

din cuptor; el va primi acestea, a aurul tn topitoare,ca sd ru,t

piardd smereniacea ndlydtoare, arepoate da nevoitoruluicelui

sArguitor curdtire depdcatesi cununaneve;teiitda rdbddrii ' pe

carendddjduie;tes-oprimeascd cu vrednicie,ca ttnLtlcea vietuit

rlupdaseminarea ui H ristos.

in adevdr, toate e vknturd limba netnfrdnatd.Iar cel tdcut

niciodatd nu se va tmprieteni cu cei mult vorbitori, ci se va

asemdnacelor scwrti a vorbd, cdt va putea mai mult; va trece

tntotdeaunacu vedereamulta vorbdrie, lepddhndu-oca pe o

otravd de moarte.Fiindcd obisnuiescsd senascddin ea grdirea

tn desertceaputredd, tot elul de clevetirisi rdutdyi,nebuniile,

ocdrile, tnvinuirile qi prihdnirile, nerusinata tnclrdznire,

desfrdnar ea cea nes dpdn d, i utirnea, impo t"v rea I i dez nar ea.

Cdci tntr-adevdr,nimeninu poateposti sau citi, saupriveghea

saLt se ruga cumse cuvine,drd liniste;i fdrd tdcere-

Cel tdcut si netulburat,nLt remlrd tnfala lanturilor, nu se

speriede tnchisoare.EI estedeprinscu ele' CeI titcutnu vreasd

strige, nici cdnd citestePsalwtii.Cu nimeni nu vorbesteaspru.

Nu zice ratelui sdu: ,,nebunL+le"El nu va lwaparte la lupte si

la certuri, din care iese ulirea qi strigdtul, si mdnia si zavistia si

ontorul chiar, qi Ia urmi iadul. Ci el se rusineazdde toti si se

tndepdrteazd,vdndpe Hristospururea tnainteaochilor sdi- Cel

tdcut si iubitor desingurdtate, upoate ine minte,deare cineva

cevafmpotriva lwi. Cdci cum sd vrea sd se tmpace-cu

unulpe

carenu l-a swpdratnici cu cuvdntul,nici cu lucrul? n adevdrel

n-are nici un vrdjmas, de la caresd cerseascd undvointd.Nu se

10



temede udecdtori;i ctestujitorii or (Mat.5,26), si scrisestecd

nLr (t ocui tn temnitd,nici nu vapldti cel din urmd bdnut.cel

Iinistit nu jurd niciodatd, nu calcd urdmdntul, nu cunoaste

juriimantul twtre, nici mic. cdci ca unul ces-a lepddntde cuvdnt,

se sfiestesi sd spund ,.dQ", ;i se tnfrdneazdde la a spune

,,ftH".EI nu seapucdsd se tmpotriveascduiva si,chiar ocdrile

si palmele leprinteste n tdcere.Ba nici haina lui nu si-o cere

tnddrdt,clacd -a luat-o oarecine, rdtindu-se i mrti tnduratcu

acela.cel tdcutsi netulburatdesildniciodntdnu se erne. entru

prietenisipentru clu;mnnide-avalmnseroagdsi nu ia tn seama

pe cel ce-i estedusmnn. i fiind drag tuturor,se socoteste.pe

sine nevredniccledragoste.Cel tdcut si netulburat, cdnd se

roagd,nu tncl'idenumrtiusachiliei,ci tsipdze;te;i simyurile' i

ratiunea o pune portar, ca sd-i fie de pazd, ;i se sfie;te sd

deschidd rea tare buzelesale. ard lintba si-o miscdnum.ai nIiniste ;i pe cat il std tn putintd rugdciunile le dd curate lui

Hri'.stos.$tiinctcd CelNeadormit a aminte a cererea ui tdcutd,

el nu lasd cugetul sdu sd primeascd multa vorbdrie cea

pdgdneascd,urfrnd celepdmdntesti oate si socotindgrijrt ;i

tnvdluirea or ca o nimica,pdzind si fdcdnd, pe cdt sepoate'

numni voia Domnului. cel tdcutsi netulburrttnu are vrdimn;cdruia sd-i ierte greselile.Cdci el apdrdpururea pe orice om'

care i-a gresit sau l-a necdiit,prin simplitatea,prin tdcereasi

prin bldncleteaui. cel tdcut si netulburat,nlt se fncumetdsd

primeascddaruri, nu pdzestenicidecumcomori, iindcd fnsusi

celnetulburatestecomoaranedesertatdi neiefuitd.Cel tdcutsi

iubitordesingurdtate, uprivestenimic cupatimi, si e cw otul

tipsitcleviclesug,ca unul ce s-aumplwtde lurninddumnezeiascd,

si std tn afard de tntunericulcel drdcesc.cel ce-si tnfrdneazd

limba, nu poute sd sldveascd n cdntdri pe doi domni' pe

DuntnezeLrdicd,si pe oameni,ci seridicd tntotdeauna supra

11



liiingusitorilor, rdnd ldcomiamamonei,pe careo tine departede

chilia sa.

Cel ce iubestepustiti si linistea' acela si-a pus toatd

nddejdeaspreDumnezeLt,eCare s-aapropiatcu sufletul i cutrupit.Iubitorul de linistenusi-aagonisitsiesimosii,;i totdeaurut

rdmdnesdrac.El nu'secerd,nici nu adund snopii' El nu se

tngrijestede tmbrdcdminte, dci si-a agonisit^siesi

singurd

,ia*yo tntreagd;i bunanddeide dtreCelPrea-fnalt.OmuIcel

netulburaturdite dresurilemdncdrurilorcelor elurite, cdutdnd

spre iintd Pdinea eacereascdCel netulburatsi prea btA'ndnu udecdpe nimenipentru

faptele cele ele,ci vedede-apururi numaipe ale salesi tn tot

veaculvarsd acrimi ierbinli. CeI iubitor de iniste;i de bldndele,

de el nu vecle aiul aproapelui,nici nwsesileste dplacd.cuiva

tn cuvinte,ci iu gtas'tncel,cu rugdciune inistitd,cupocdinld ;i

culacrimiseroagdnetncetatDontnului'sdfientilostivpd'catelojecdruia, celor tiute si celor nestiute' e cat"e' a niste,oameni

le sdvdrsimpururea mici ;i mari' C-etretulburatsi blAnd' nu

cuteazd'nicimdcar sd priveascdcelesfinte'Si acesta'cum sd

dea cele sfintecA'inilotl, dnd eI abia' tnfieratsi tremurdndse

apropie de mdrgdritare cu multd teamd? Cel ce cu adevdrat

iubesteviala pustniceascd, orestesd ia amirctea rugdciunilecele de ,errir, la psalmi ;i la cdntdrile cele de slctvd'si la

umilintd ;i la lacrimile cele ce curg tn liniste gi tn pocdintd

cwvi in,cioasd.SinufacealtdceferecdtreCunoscdtorulcel

ascttnsei lubitorut de oameni,ci sesileste d acd tn inima sa

swisurizi lnicespreclragostealuiDumnezeLl,Curns-ascris

83',7)si sd sepdzeasci depdnda cea eluritd a vrdimasuluiside toaie gdnclurilecele necLrrate' d numaipentru acestease

roagd el.Sipentruacestea ate a u;d ;i se,roagd' sdsep.dstreze

netitinat'ri duhul si cu vorba, cu sufletul,cu trupu!, si sd i se

TZ



cleschiddui usa milostivirii. Cel iubitor de liniste ;i de viald

pustniteascd, ndrdge;tecalea cea Srea si plind de necazuri,

care ducedegrabdcdtreviata ceavesnicd'Cei mai multi,lipsiyifiind de minte, ug tnsdde e,a.Cel iubitot"de liniste, trecectt

vederea calea cea largd a pierzdrii, fiindcd este latd si

netmpiedicatd i foarte pldcutd celor lenesi. ubitorul de viatd

pustniceascd i lini;titd sesileste d dea,nu roaderele, ci roade

bune,si rumoase,spremdncarecu olos oricdrui tnlelept.Cdci

el urd;teputreziciunect,iindcd eaalimenteazdocul'Cel ce voiestesd se asemenecu Domnul Cel blhnd si

pasnic trebuiesd iubeascd etulburareasi netncetat daibdpe

buzePrea SfdntNumeleLwisipururea sd lucrezecu setedin tot

sufletul,poruncile Lui, Cel blLnd si netulburatnu fdrd folos

ascultdcuvintele ek mAntuitoare, ilindu'se,dupdputere,sdsi

lucrezeporuncile lui Hristos,ca o adevdratdslugd a Sa. Celnetulburat i bldnd,;i-a clddit casape sthncd;i,fdcd.ndu-se Lt

adevdrat ntelept, evdisdrile deploaie ;i sufldrile vhntului celui

tare, nlt le ia tn seami. Cel netulburatEibldnd, din bldndeleaui

a gdtit acoperdmdntDornnuluisi locas cwiincios fnlelepfe;te-a

fdcut, ;i pe lisus^Mdntuitorul-a primit tn blhndelea i simplitatea

sufletuluisdu. n bdrbatutcel inistit si care ubeste eDomnul,vulpile nL4 or afla vizuini;i pdsdrile celerele, cdzutedin cer,

nu-si var face cuib. Cel netulburatsi bldnd dorestesdfie cu

aclevdrat cenical Mdniuitorului, el se tntoarcede la gdndurile

cele ntinatesi moarte,oricdtde vechiar fi ele tntt-tnsul.

Cel tdcutsi netulburat,prime;te putere si ctsupraduhurilar

necurate, i pe acesteae gone;teDuhul Sfk'nt,Cel ce locuiestetn acela;i grdie;teprin gura tui' Cel netulburatsi bldnd,cdnd

ar fi dat Ia moarte de rayi, de pdrinti, deprieteni sau de rude,

cdnd ar fi tn drum, ar mergecu bucurie,dorind sdpdtimeascd

pentru Domnul. Iubitorul depustie si de pace, iind gonit din

13



adicd pdrinti, prieteni, cunoscuti, ude, obisnuiyisi chiar fn

simturile lui, si tn obiceiurilevechi de altfel. Cdci iind cu totul

pdtruns de dragostea omnului, nu-si tngdduie d iubeascd etatdlsaupe ftnnmsa,pefiuI saupefiica sa,mninnultdecdtpe

Mdntuitorul sdu, ca nu cumvasd se afle trdddtor al lui Hristos,

;i adundtoral celorce e-arisipit mai tnainte'Dar ca un ucenic,

prea bun ;i desdvdrsitsi vrednic de ACELA, Care l-a chemat,

nu se rusineazdsd-sia crucea(Marcu6,34) si sd urmezepe

tnvdldtorul celbun,dupd cums-a scris,ca sd-siafle sufletul fnziua udecdtii,pe caretn lumeaaceasta -a dntsprepierzaresi

moartenfficdnd voile cdrnii.

Cel tdcutsi netulburat -a primit pe DumnezeuTatdl, i '

Fiut Lui capre Dumnezeu in Dumnezetl,l-a rimit ;i pe Sfdntul

Duh, tn chipnedespdrtiteDumnezeireaTreimii,;i ntruaceastd

Treimefiind pdzit va lun seatnn;i la proroc ;i la drept, si fn

credintasa el nu seva uita de-i mic sau mare,ci pe toli ti va

primi tn curatd inima sa, ca pe nisteuceniciai lui Hristos' Si

chiar deva addpa;i va hrdnipe un nedreptsal4un necLtrat au

chiar un necredinctos l nu-si va pierde plata sa viitoare. Cel

tdcut;inetulburat esupunedepltnCelui ceporunce;te:Veniti

Ia Mine toti cei obosiyi i tmpovdrati(Mat. 11,28),ca sd luati

jugut Meu prea bun;i sarcinaMea cea usoardsi nedureroasd,

spreodihnavoastrd.Si ca sd spunpe scurtun ucrufaarte rnnre

si prea bun, iubitorul de singurdtate,de netulburaresi de

blAndele,nu numniwcenic;i urmitor ti esteMkntuitorului nosttu

Celuide obste,ci ;ifrate adevdratsi tmpreundcdldtorcu Ddnsul,

dupd cum s-a spus,cdci gi el tntocmai ca ;i Domnul, Carele

spune: ,fnvdya1i-vde la Mine, cd sunt blhndsi smeritcu inirna

;i odihndveti afla sufletelorvoastre" (Mat. 11, 29), prirneste

nu nwmni inchisoaresi lanluri, ci 9i pdlmuire si osdndire ;i

lovituri cupumnul.Se asd sdJiebiciuitpe spinaresi scuipatpe

15



fald. Ca un rob std tnaintea udecdtorilor sdi, afld'ndu-set tn

aceastdaptd minunatd,urmdtor ui Hristos-Care esteacesta?

Sd se tintuiascd de lemnwlCrucii, sd se rdstigneascd mpreund

cu Hristos, ca tot fmpreund u EI sd seprosldveascd'Ba cautd

sd se strdpungdcupiroane si sd ie tmpuns n coastd, mpreund

cuDdnsul, si otetul;i fierea le gustdcape o hrandzilnicd, ntru

amdrdciuneasufletuluisdw.Siprimesteocdri ;i batiocuri,si,

lucru de fttnrenevoiesi mdntuitor oarte, se roagdpentru cei

ce-iac

rdu siprimestesd moarddrd

cinstepentru ei'

Vezidar, ascultdtorule,cu cdtd tdrie a primit cel iubitor de

singurdtate ;i de liniste si celprea NAnd fu brazdelesufletului

sdu sdmdntaprea sfAnfi aprea bunului sdmindtor, a lui Hristos,

Dumnezeuluinostru,;i cumse strdduieste d aducd rod dupd

cuviintd, ctt spor,adicd mni tntdi un rod careseridicd la treizeci,

pentrutncepdtori,

apoi pentru ntijlocii, cel de;aizeci,

si apoi,

pentru desdvAr;iti,rodul cel tnsutit.Cu adevdratpreabun stiutor

de carte se va numi cef netulbut'at, cdci tn mare cuviintd a

tnvdlat si s-a deprins sd cdldtoreascdtn calea cea nerdtdCitd,

care duce a tmpdrdtiaCerurilor. Cu ade,-dratacestas'a deprins

sd arunce celenoi ;i celevechidin visteriasa.

Asa s-a ardtat si s-a cunoscwtericitul

acesta Isaac,

alcdnitor de osteneald i trudd, al sfinteisi prea cinstiteispre

mdntuire cdrtii acesteia, i care,cu dumnezeiascdornire a ardtat

calea netulburdrii, spre rebuinla doritorilor- De aceea, nt1m'

pindndu-vd, vd rog ca niciunul din voi sd nu se leneveascd,

aplecdndu-seasuprascrierilor tnlelepteale tnteleptuluiacestuia

si nici sd le citeascdfdrd luare aminte, cdci toatetnvdldturile ui

sunt zvordtoare emiere;i mAnmftoare, line deDumnezeiascd

tn;elepciune i deHar. Cu adevdratmultd tnlelepciune ipricepere

a avut bdrbatul acestadumnezeiesci minunat'De;i toateale

lui, cum au fost dintru tnceput,su'ntascunse,dupd cum se si

76



cuvine, n ala unor nevrednici a noi. Dar cineesteacest saac?Un cetdtean l Cerurilor, tngerpdmdntesc, u iu, ci strdnepotal aceluia,deDumnezeu reafericit si asemdndtorui Dumnezel

Avraam.Al lui Avraamcel iubitor destrdinisi sttpus ntru toateiubitorului de oameniDumnezeu.$i tl nl{mesc e acest saac,strdnepotal lui Avraam c€lui mare,pentruchipul curnse emede Dumnezeu i-L cinsteste e El, si cum i ascultdporuncile tncurdtenie;i desdvdrsire.Sepovesteste, d Isaac acesta si tragespitaneamuluidin Siria si afost crescutn EdessaMesopotamiei.

Tot de acolo se trage,dupd cum afldm din SfinteleScripturi, ruaisus omenitulAvraant,cel iubitor destrdini si rninunat.Cuviosul,asadnr,ndscut i crescut nMesopotamia dndIa vArstubdrbdyiei,tot de acoloa scossi izvorul cel limpedesi nedesertat ipurureacurgdtor al sfintelor si prea inteleptelor Scripturi (dupd cumreiesedin scrierile sale); gi luptdndu-se n lupteasceticemari si

mnipresusde ire, din hotdrdreDumnezeiascdiprin descoperire,a dobdndit Episcopia cetdlii Ninivei celede Hristos iubitoare,cdci era prea tnvdtat si iubitor defaptd bund, mult sporit, cwadAncdcunostintdsi dulce la cuvdnt. Cdci cine dintre cei dintara lui s-a ardtat vreodatd ca el, cw urd desdvdrsitirpentruactulpdcatului,cel ce estevrednicde ocard,plin de defdimare

prin faptd apdcatului, ;i vddinduJprin scrierilesale, e-a adustl{turor tnfald cc sdfie biruit (pdcanl)? Si el n-a cdlcataceastdtnseldciune, pre sfd.rsitulvietii sale, nici la bdtri.nete,ci tnputerea tineret[i, in preafrumoasafloqre a vd.rstei, u cinstitelesalepicioar€ o a cdlcatpe ea, a subtiat-osi a mdcinat-o,si lnfirhnd i-cfdcut sfArsitul.Apoi chiar fnfaya cea nerusinatda luiVeliar a aruncat-o, ca iardsi sd o lingd pe vicleana ticdloc.sdsiurdtd arnigeald., nsusiprea vicleanulsi necuratulsi afldtorul ei,blestem.atul iavol, sarpelecel ce se ftrd;te ;erpuind"

Mare este, ratilor, acestprea sfinlit bdrbat, nu numaipentrwminteasi priceperea ui, ci sipentruviata lui pilcluitoare

C-da43 coala2 1'7LI



Deci repet, slr nu se apropie nimeni de luminatelesi

dumnezeiestilecrieri ale acesfuibdrbctt, vdnd minte rdtdcitit.

Cdcicelpierdut cht deputin fn cele rupesti,si tn,-dluit n cdderile,"ietiinu seapropiede cuvdntulviu;i puternical acestuia.Cdci

unul ca acesta ncrin-a scdpatdemdniaceaviifoare, nici nu s-

a supusporuncii Domnului, carezice sd iubim pocd.intasi sd

dim roade bune tntru di.nsa. Si de vreme ce rut vrea sd se

supundCelui ce cu toatd tntelepciunea i pricepereane mdnd

spremd.ntuitoareadsune,pentrwceseatingeticdlosulfdrd degrijd deceleneatinse, i de cenu sade e ascuns n rdutdtile ui,

avd,ndn vistieriasa,dupd cum i e obiceiul,grdmaddmnreciepdcate,cumplite,cu rdutate?Cdcia pdcdnit prin zgomot,prin

agoniseala eamultd,care se ucreazdn aceastdviald, tulbwratd

si necdjitd., rAcioasdsi urdfd, spurcatd, plind de tot felul de

pdcate,care estepartea mirenilor,Jiindcd ei vor sd umble-departede calea cea strdmtd si grea - tn mij{ocul cdii celeilargi;i late"

trnsdcel ce doreste sd scapede ucigasul diaval, ;i pofta

cea urdtd sd o lepedesi capul sd ;i-l scoatddin mdna ;i dinviclenelecurseale sffipAniilorcelor depdrtatesi tntunecate, i sd

,-estejeascdu iubirea de Dumnezeu oftc'cea atdtdtoare,carebiruie to(ttesimturile din afard si dinlduntru, ca sd nu suspinesisdnu trdnddveascda intrrtrea u c1mpul uptelor(arena)asceticesi ca sd nu se bdnwiascd e sine-sicleneputintd n lupte si intmpotrivire.Sdnu seabatd de apornirea lui, careestepornitd

spre cele mni bune apte. Sd nu facd din viata asceticd cea

minunatd, a viald ca oricare alta. Sd nu prefacd viata cea inchipulCrucii, fntr-o viatd de rdsfa!gi de dezmierdare,ubitoare

de trup, din pricina sldbiciunii si a lenei sale. Ba rnai mult,oricAtar fi cinevade ne[scusit i de nerdbddtor a ostenealdnIume,el sd se sileascda se ardta foarte iscusit si tndeluns

19



irdbclitor,tnvremeccdndseridicdasuprd-iscdr.beleceletrttpesti

si netrupesti,n carnectui si tn dwh'cdndcu adevdratsescoa-ld i

;':;;;;;:;l;;iarorut. Pentru cd toatd ispita'pe care diau.oluto i

face asupranoasfi'a oameni icdlo;i - o acel!.:.:.:U-3::"'rdbdarea, sau pentru pdcatele noastre' sau pentru mdndria

noastrd,saLI a sa spoiim si mci mult si sd lnvdtdms.merenia'

prin recunoo;rrrroTrioprieinaastreneputinle ia puterii nebiruite

a AceluiaCarene aiutd noua'

Muttesunt, st"necuprinse,rdnduielileAceluict'Care toate

ale noastre evede

;iIe pwne la caleprin negrditecuvintesi

chipuri siprin socotinyeliLui celebineori'nduitoare'De aceea

,ri ,, dar)stesd ie tncunun&tn urmn uptelorsale' sd Ltrnteze'

dintre uceniciiMbntuitorului, nu pe aceia' careau drtt tnapoi'

- dupa cum arrl auzit tn Evanghelii' ci pe aceia' care L-au

urmatcutndrdzneald,carenesmintitiaurdbclattoatesmintelile'

cdtes-aw apropiat de Domnul nostrt't' cle la tnceputul

propovdduiriisate,pdnd IapatimaSaceadepe urrr'd'ceadepe'Cruce,

sipdnd la nioartertSaceaamarnicd';i sd urmeze e acei

ucenici,caredupdSfdntasi luminatafnviere'au tncortitu'atumea

toatdsi oupropo,d,lwtt, t n-au ug.itde uptelede tot elul ;i tle

ocara pe car€ o primea'cu bwiurie iecareprin toate ocurile'

prin cetdlisi sate si tdri, pknd ceau tntorspdmdntdluitdrdna

io, ;f duhul lor'l-au ait tn ntdinitre'sfinteale Domnului

Dumnezewluii Mdntuitoruluinostt"uisusHristos'

Dar bine e stimccesteaoatesi multealtele, i ceicevo[m

sdcitimscrierileclu*ne'ei"tialecwviosuluiacestuia'sdnesilim

sd si lucrdm asa cum fte ildtuiesc celecitite' Cdci neprefdcut

ade^sdrearatd tn toateaceste rea tntelepte crieri,cu,toate d

elecuprindo tnvdtdturd,o exercitare io slatuire n mwlte-feluri'

Cdciprea binearatd cuviasul ntreagarumTsetea netu.lburdrii'

;i tn chip sidvit fericesteel stavl.cea

mare a tdcerii' si mult

'defaimn'etlocurille i felurite gipricinitepentrucarealunecdunii

2A



din viata ceapustniceascd,;i de el nu ascundeadevdrul,vddindde unde si cumvin boalelecele sufletesti,cumprimesc ecuire si

cum se tdmdduiesc e tot. Dar cuviosulacestanu,numaiasteacu iscusintdsi prea bine ne tnu-atd, i si altele, ucruri tainicesiascetice sihdstresti),desprevedenii,foarte inalte si mari, demulti nevdz{lte, -{t silit el sii ne descopere elor ce ciorimsd lefnvdtdrn,ucrdndcu metode estiute i cu cuvinte nlelepte.

.li sri nL(,nesocoteascd arecine, cd acesta ;i-a scris

cuvintele sale intelepte si minunate, tmpotriva rdnduieliipustnicesti, cLtmeste ardtatd ea tn cuvintele marelui sidumnezeiesculuidrinteluinostruVasile. n aclevdr, vbndcinevacunostintd. i pricepere si experientda scrierilor asceticealeacestui mare Pdrinte, va afla cartea de fatd tntru toateasemdndtoare le aceltia, nu numai la suprafayd.Si mai mult vacunoastecd estedefolos atAtcelor incepdtori cdt si celorsporiyi

;i desdvdrsiti.Cdci Ia tnceputsi Prea Cuviosul acesta ca ;iVasilecel Mare) spune nprefala sa,cd rica de Dumnezeu stecelmai bun tnceputal virtutii si ca o temeliea ei, tn conformitatecu cel ce a zis: ,fnceputut'tnyelepciuniiteamade Dumnezeu"(Pilde

I , 7 , si aceastd eamdse nostetlin credintd, care nLL eafld tntre toti oamenii,ci numaitntru ccela,care bineauprimitDumnezeiasca d.mdntd mareluiSemindtor,cel ce a seminattn pdmdnt bun, tn pdmdnt care e si rodit si a fdcut roade, tetreizeci,ie saizeci,fieo sutd.

Iar cei ce tntr-alt chipcu crezut, nsd nu au fnteles uvdntul

credintii, de;i lor li separe cd ctstfel cred, si fdrd sd aducdroade.Si din pricina aceastct si intrat tn inimile lor vicleanwlsile-afwrat sdmA-ntuea tlumnezeiascd,;i cei lipsili de rod dinlipsd de team.d, -aufdcut asernenea dii, care a primit sdm6.ntacea dumnezeiascd, i std descltisd nainteapd.sdrilor cerului, sihrdnesteduhttrile celemici si necurate; ar altii s-auasemdnat

)1



cu locurile cele pietroase, tn care a pierit sdmd'ntacea

dumnezeiascd,inpricind cd' dm1'ntulor este ufin;i rdddcinrt

rdmdtzeslabd, si

fiindcdnu vor sd-si abde scarbe,necazLtri,

suspine i vdtdmrtrialepropriului lor trup. Iar ceilaltis-au dcut

orr*rneo locurilor celor spinoase,celor ce ott primit si ele

cuvdntulDumnezeului i MAnnitorului nostru,c6'nd propovdduit

EI; dar iindcd aveagriia veaculuiacestuia lin dedesertdciune

;i erau"amdgili oarte de bogdtia lui, tocttdsdmdnlase tneacdsi'rdm6ne

neroditoare,netrebnicdsi

fdrd folos'Si acestea, dnd

aici sunt.lar titlurile cuvintelordin carteaaceasta, eLtrmeazd,

precum le fnfafi;dmtn scard:AMIN'

22



AI,E CELUI INTR.USFINTI

pAnrnrELUINosrR{l

ISAACSIRUI-

nevoitorsi Pusuric,cel ce a fost ePiscoP

al iubitoarei-de-Dulnnezeu

cet[1i,Ninive

CUVINTEDESPRE EVONTA



Cuvintedespneevoin{ft

scrisede el n graiul siu si tilmdcite

decitre pirintii nostriiubitori de ntelepciune i de inistire,

Ava PatrichiesiAvaAvramie,

cares-au inistit in Lavra celui ntre sfintipirintelui nostru,Sava.

T"

FENTK{JLEPADAREA DE STNE$T

PENTKU RA"IqDIJXALA FTCINAHECEASCA

Teama de Dumnezeu este nceputul virtulii. Si sezice cd

eaestemaicl acredinleisi vine ?nsuflet,cAndsedespartemintea

de grija celor lumesti, ca sl-si adunedin risipile gindurile sale,

indelef,ricindu-seu orAnduirea iefii de apoi. Cdcinimic nu este

mai potrivit pentru a pune temelie virtulii, dec6t sX steacinevadepartede ucrurile vielii, si s[ peffeaci n legea uminii cdrlrilor

celor drepte si sfinte, pe care 1e-a nsemnat si le-a numit cu

Duhul, C6nt[retul Psairnilor.Abia de seafla (gi poatenu seafla

de fel) om care si stie si poartecinstea(,siaceasta e?ntAmpli

25



pufiAri ar fi asemeneau ingerii''

i.r.*putul ciii care duce la vra\L este s[-!i indeletniceqti

m.ereurnintea cu cuvintele trui Dumnezeu si si petreci intru

neavere.Cici adipareacu acelea?!i ajut[ spreaceasta'adicb'

adipdndu-te din cugetareaCuvintelor iui Durnnezeu'mai usor

vei aiunge1aneavere.ar ajungereaa neavereii va da tierdgaz

sdajungi la eagetarea uvintelor lui Dumnezeu'Si p-rinajutorul

u."rrotu dou6, e ridici curandpdn[ la suisul sprezidirea atoat6'

virtutea.Nimeni nu sepoateapropiade Dumnezeu'decit numai

ca.re -a epldat de ume (s-a ndeplrtat de ume)' Si zic' lepn$ar

delucrurilelumii,nuiesiredintrup'Iarlvirtuteinsemneazd'sl

fie cineva cu mintea go1 de lume' C[ inima nu poate s5 se

l inisteasci,sis[f iel ipsitddendlucir i ,atdtavremecit lucreazi

simlurite, nici patimiie cele trupesti nu stautl nelucrare' nici

gAndurilecelerelenu lipsesc,dec0tnumai in pustie'

Atata vreme c8t sufletul nu se va imbita de credinll in

fiindci prea repedeprimeste omul schimbarea) chiar daci in

Dumnezeu,primind cu putere simlirea ei, el nici nu va putea

tlmadui t"potiolt simlurilor, nici nu va puteas[ calce n picioare

materia ceavhzrtti,,care este ngr[dire a celor l[untrice' !i nu

simtec[ socotinlaestemaic[ a stapdniriide sinesi rodul acestor

dou[esteslobozireadinlanluri .Fir iceadintainupoateficea

de a doua; ar ceade a treiamergedreptundeesteceade a doua'

ca si cum ele ar fi legate ntr-un singurfrdu'

Candharulcuadev[rats-arinmu{iirrtr-unorn,atunciteam

cie moarte ar socoti-o un lucru de nimic din pricina setei de

ireptate si multe pricini at afia?n sufletul siu' pentru care se

;'rr ine ca cinevasi rabdenevoiadin teamadeDurnnezeu'Si el

ic€n:esreca 1ucruridenirnic toate,cdte Separec[ vatlmi trupul

s. i-;: iiez:1 nrin urmare,ca s[ fie suferitedenoi, toate separ

e ffi :: ,;c:* i-,11.n compalaliecu celepe care e nid[jduieste

fiF



rie acum inainte. Si este cu neputinl5 ca noi sX cunoastem

ader.drui drd ca ispitele s[ fie slcbozite asupranoastr[. Si ca o

incredinlaredespreacestea, fl6cu de-adinsuldin g1nd, c[ pe deo parte,Dumnezeuaremultl'purtare degrijS spre om, pe de alta,

ca nu existi om, caresdnu se afle subpufiarea Sa de grij[, si cd

El privestecu strilucire, ca si cum i-ar ar[ta cu degetul,mai a]es

citre aceia,care au pomit s[-L cautepe El si suferl necazuri

pentru El. Iar[ c0nd s-ar nmulli lipsa harului ?ntr-un om, toate

r--eleomenites-arafla aproape e dos(contrarii),c[ci si cunostinfa

i.i.in ercetarear fi mai mare decdtcredinta,si nu s-ar nt0lni in

orice 1ucrun[dejdea r Dumnezeu,si nu s-arpune a socoteail n

asamisurd purtareade griji a lui Dumnezeu,si dimpotriv[, unul

ca acestaestemereu pOndit,de cei ce in intuneric pAndesc, i

sloboade igelile 1or.Teamade Dumnezeuestenceputulvielii celei adevdtate

omului. Si teama de Dumnezeunu r6mAnen suflet, impreun[ cu

risipirea.C[ci slujind inima simfurilor, eanu mai simtedulceala

lui Dumnezeu.Fiindcd cugetarea elor dinliunffu este mpiedicatl

de a simli de organelecele simtitoarecare-i slujescei.

tndoiala din iniml bag6" roazan suflet, ar credin{apoateintiri voinlaochiardacl ni s-ar diaun mddular. n misura in care

pofta c[rnii st[pAneqte ntm ine, tu nu vei puteasI fii cutezltor

si netemltor, din pricina multor irnpotriviri, care nconjoari pe

ce1aprins de doin!{.

Cel ce umblI dupd cinste,nu pcate scdpade pricinile

scirbirii. Cici orice om, in urma schimbirii unor lucruri, ?qivaschimtrasi g0ndu1, otivit cu acesteucruri. Dacdpofta, zice-se,

esteodraslI a simturilor, si taci cei ce suslinci-si plzescpacea

inimii cu risipirea.

Nu estecuratacela,care n ostenealagi n vremea uptei ;ia nevoinfelor zice, ch,inceteazigAndurile ui cele rusinoase,ci

27



estecurat tot cei ceintru adevdrul nimii sale,si cru[1e91eederea

minlii sale,ca s[ nu priveasc[ flrl deru;in9,tqtt g"T-*19::3

desfrAn te.S chiar daci seriozitatea tiin1gi.ui,- TYi-t""?t"- 1tllucru sigur,"d"

"*"s-a incredinlat cu ochii sli' el lasi totusr

sfiala, ci o perdea,?n ocui celmai ascunsal inimii saie.Si fiind

curat,sefacefecioarlsicul l{enialuiestepitzit i tdecredinlain

nottoil*cnu este mai potrivit pentru gonirea din suflet a

obignuinlelorcelorvechisiindepdrtareaamintirilorcareselrus

gi sL ridici in trup, aprinzand3 vaSar.e e tulburare' dec0testescufundarea n seteade ?nv11[turi gi unn[rirea adancimii de

gdnduri ale Sfintelor Scripturi' COndgdndurile s-arscufundan

8"rc"4u gonirii dupb intplepciuneacea strAnsi in cuvhte' ca

intr-o vistierie, cu putereacu care se adapl din ardtarea cestor

cuvinte, omul ar llsain urml lumea 9i toatea1e i - ;i le-aruita

si ar stergedin suflettoateamintirile' carepun in migcareimaginile

;"ii^f?"f" lumii, qi ar sterge maginile acesteai dinnevoia

obirnuit lor ginduri,'cucare ioi cercet5m t"1!-.l:H::],:t"*t

ar petrece?nixtaz (rapire),n iffalnid noi' cu mareaTainelordin

Scripturi. . , _1^-Si iarlsi , dac| rnintea ar inota pe fala apelo1mdru

Oo*"Lt"i"Etiior Scripturisin-ar puleasd-siscutund:,919tttt'

in toat[ ad6ncimeaoi, ca s'6 riceapi toatecornoriledin adancul1or, -ar fi de ajuns s[ cugetala doiinla dup[ acestead6ncimi'9i

,rrrniai Oec6tgdnduritear? legatesff0ns ntr-un singurgAnd al

minunli - ,i* fi opritesi alergesprefirea cea rupeasci'dup6

"o*u spusunul din purtltorii de Durnnezeu"Cici slabi este

inima 9indrnstarese abde lutiliie, gareo intAmpin[ ?n lzboaiele

ceiedfi afari si celedinliuntru' 9i !q" $trtJ'[ ean{u}3e]viclean

estesi greu.$i dacl nu va zlbovi inima n cunostinta' anu va

puteasnrabdb ulburarea lvalei trupesti'

Si precum greutateaucrului pe care-l punem a cAntarse

irnpotrivegteprin inciinarea imbii furtunii vinturilor, tot asase

28



impotrivestesi sfiaia prin inciinarea g$ndului. Si in rnisura in

.-i liptti. di.t *ittt" sfiala si frica, i se dd pricini minlii sl

rlticeasca mereu;si aici in m[sura in care rica se depdrteazil e

suflet rnpreundcu stipfinireade sine,semisci incoace9i incolocumpinaminlii. Si precumcumpdnanu seclatinl usor n suflarea

vdntului, dacl taigerile sunt ngreunatede greutf1i, tot astfelnu

se clatinl usor mintea, chiar dac[ ar incerca s-o clatine

oarecine, atuncicdnd este ngreunat[ de teamade Dumnezeu

;i de sfial1. Si cr-rcdt in minte se mlregte lipsa de te1ml d"

Drrmnereu,ot pe atit seschimbdsi seclatini mintea.Fii inleleptsi-1ipune temelie a calitoriei tale teamade Durnnezeu 9i f[rb

otot in cale,pestepu{inezile vei sedean usa mpirdliei.

in toate cite se intAmpl[ in Scriptur[, cerceteazl scopui

cuvantului,ca si te adancestin tine si intru male cunogtin![ s[

?n1elegi dfincimea andurilor sfinlilor, clci ei fiind cfl[uzili spre

ilurninare din Harul Dumnezeiesc, simt puterea ca o tazdingelegitoare,care r'eceprin mijlocul versetelorscrisede ei si

.care acedeosebireantre cuvintelegoalesi intre lucrurile Spuse

cu rnare uareamintesi inlelegeresufletebscf,.

Cmul carecitestestihurimari, cu minteagoal[, i segoleste

si inima si sestinge n ea sffintaputere,caredd inimii gustulprea

dulce n minuna'rain{eiegere sufletului.Fiecareobisnuiestesf,alergespre udele saie.si sufleful,

avandpdrtigiecu Duhul, dacSaudevreuncuvAnt,careareascunsi

in el putereduhovniceascl, rececD ot focul de parleaDuhului.

Nu insi pe tot omul ii trezeste la umilire un lucru spus

duhovniceste i care areascunsb nn'-insul uterernare"Cuvdntu.l

despre irtute'a;re evoiede o inim[, cares[ fie goall de pdmAntgi de orice .rolbi plm0nteascl" 1ar6. Andulunui om, a cIrui

minte Seostenesten cugetarea elor trecltoare, ucrurile virtuiii

nu-l trezesc,s[ doreascdsi sd caute mplinirea aceior lucruri.

Dezlipirea de celetrupesti ne c[l].uzeste,adatdcu ivirea ei spre

lipirea ceac[ft.eDumnezeu,desidemulteori, in economiaharului,

29



legltura cu Dumnezeua fost inainte dedezlipireade ume' p::t*

JJri"r" ascundealti dorinll. RanduialaceaobiEnuitlaProvidenlei

estealtq decfitrfindu ala ceadeobstea oamenilor'Tu ins6pdzegte

rOnduiaiacea de obste' latb dacd Harui o ia inainte' astaetreabaLui (n-ai .uji fu.", daci ?nsbn-o ia inainte' atunci tu

c[lltoreste in calea uturor oamenilor,pe careei mergdupi pilda

primirii ,si uie-te a in[l1irnea umului duhovnicesc'

Tot ceeace se ucreaz6,incontemplafie, i se_s6virEe$e

prin porunci speciall,nu estev6zut cu ochii trupulu]' Si tot ce se

lucreazdin fapt6, esteun iucru compus' fiindcX siacea nicl

fo*rr"e, adici fapta, are nevoie de am6ndou[ elementele'de

iontemplalie 9i de fap i, deffup-esc, dlcl5i{e

netru9;s:;f["t

?mtrrinareaelor dou[, una este'Lucrurile flcute cr'lgrija sl te tii

curat,nu te opres. s6l!i aduci amintedeplcatele c^eie in trecut'

cir idicidinnrintenumaidurereaamintir i i 'Sisefacecldeaici

inainteamintirea rut """ prin minte,cu folos]Llcomia sufletului

O"" 9i c0stigavirtuti, cor]irsestecu mrrlt pafieavilz:utl'de pofta

n-oprrirrl,"1ii t" ia a""iagi "g itug"' Mlsura impodobeste risice

turr.r. Cdci cele firi de rnisura, si cele socotite ucruri bune' se

schirnbdn lucruri striclcioase"

Vrei s[ fii pirtaq cu Dumnezeu?nminteata' ca s[ primesti

simlireaaceleiOutceti, arenu este obitd de simluri?Agonises-

i.-1i 1i" milostenia,si cdndea seva afia intrutrl-e,-l1q:::t"'"

"rup,iiaceleisfinte ftumusefi, cu care u ai asemlnarea adeobste

lucrulmilosteniei 'caremij locestestrl lucireaslaveiint 'ecie,?mplrtlsestesufleiului Dumnezeirea'

Unirea ceaduhovniceascdesteo a,rnintire epecetluitl, si

ea se aprindecu dor aprins in inirn6, ludndu-siputereade a se

lega de la phztteaporujncilor,si astanu dupX ire' ci cu misurl'Ce in aceasta " uil[ materie de contemplalie,ca eas[ fie mult

intlrite de aceasta'Din pricina aceasta, ade nima in team[ 9i

nu-si inchide simlurile ."1" it doit*, ceiesufletegti9i celelrupeEti'

Nu estealtl cirare c[tre dragosteaduhovniceasci' decAtaceea

30



carc?ncepe u mila, precurnDomnul nosffu a zis' spredes[v6r,sirea

Tat61ui.C[ aEaa poruncit celor ce-L asculti pe El' sf, puni

temeliemila.

Una estes[ vorbesti din pllanie, si alta este-sd orbe;tifnrmos.C[ci gtie nlelepciunea, hiar iri s[ fie pus[ la incercare'

J_rimnor"^ia"o*ir"a

grlind despre3devdr,drl s[-1cwroasci

sividindceledesprevirtute,cutoatec[habarn-aredelucrarea

ei. Vorba din p[t,anieesteclmara de nldejde si inlelepciunea

f-aride fapte estezillog alrusinei'

Caun mester, carezugri"veste api pe perEi' ;i apaacetanu poate si-i stingi setea,9i ci un-om care viseaz[ lucruri

frumoase,asa este si cuv0niul firl faptl' Cel ce din-proprie

experienl[gilieste desprevirlute, ii facl pe cel ce ascult['Pfou;

.i ritt*1ii hii, ca'si"rntt

i* implrtlgi cdgtigultegl:t:riei

1ui'$i

ce1ce din cO$igul slu arunci s[mtn1a hv61lturii in urechiie

ascuititorilot iei "o indrlzneall,esteaserneneau bltrlnul tracov

caregrlia c6*e inleleptul trosif: ,Iat[ eu !i-am dat cu o p.artemai

mult?ec0t fralilortli. si parteaaceasta m luat-o de a Amorrei,

cu sabiasi cu arculmeu" (Facere48,22)'

Tot omill care petrece?n stricSciune'si cel lipsit de

cunostinfe,consideri via,taaceastawemelnici dreptun lucru de

Fel. ilin; azis oarecin*,

"'A

ri.u demoartemdhnireaduceornului'

pecare-lmusfflconstiinla,cineareirrslbunimlrrrrrieinlluntruisiu dorestemoarteacape o viat6'S[^nu.socotesti levfuatinlelept

pe acela,carendntea gi-o robeqte ricii si gtoy?i'Fentru via{a

Leasta. Socoteste i visuri sunt oateclte se ntAmpl6trupuiui'

bune saurele. c[ de toate acesteae vei dezlega,nu numai 1a

moarte,ci <iemulte ori, inainte de moarte ele te lasi si seduc'

|afitdacbsufletul tau se?rnplrtisestedeunele din e1e, rede-mac[ pe acesteae vei aveaavulie in veacul acesta'9i ci seduc cu

tine in lumea cealalt|.si dac[ suntbune lucnrile tale,bucura-te

si mullumeste ui Duninezeu?ncugetul 11"' 9^rdacl sunt rele'

tttanttinO"-t"suspin[si cautds[ scapi de ele' p6n[ cAndmai esti

31



Iari c0ndvei dormi, se i-l robeasc[ visurilor celor necurate'a

ciror putoaren-o suflr ingerii cei sfin1iai 1uiDumnezeu,si astfel

si fii pentruailii pricind de sminteald,si pentru tine insufi, ac al

plcatului. Sileste-teasadars[ urmezi smereniei ui Hristos, ca

mai muit sl seaprind[ focui, aruncatde Dfinsul ?ntru ine, care

scoatedin ridlcini toatemisc[rile lumii, c[ eleucid pe omul cel

nou si p6nglresc cur!ile Domnului celui Sfnnt si Atotputemic.

Cici indriznescsi spundupl Sf. Pavel(1 Cor. 3, 76):,,Bisericl

a lui suntem".S[ curllim deci Biserica Sa,precum9i

El este

curat ca si binevoiasc[ a sesi16s1uintru Ddnsa.Si s-o sfinlim,

precum Sfnnt estegi 81.$i s-o impodobim cu toatefapteiecele

bunesi de cinste.Si s-o imAiem cu timflia incetirii voinlei prin

ruglciunea cwatd din inim[ (a inimii pe care n-o poate face

p[rta.sulmiscirilor celor deseale lumrl. $i astfel sufletul va fi

umbrit de norul slavei lui Dumnezeu, si luminamlririi Lui va

strlluci tnlluntrul inimii. Si sevor umplea de Har 9i de fericire

toii locuitorii cortului iui Dumnezzu. ar ceineruginalisineobriza!

vor fi lipsili de flacdraDuhului Sfdnt.

Asadar, frate, umple-tepe tine de oclri zic2nd: ,,Vai de

mine, sufletticdlos,ci s-aapropiatdespdrlireaa de trup! Pentru

ce s[ te bucuri de nigte ucruri pe care e vei p5.r[si si de a cdrorvedere ipsit vei fi in veac? a arninte a cele dinainte,si cerceteaz[

iaptele tale, cum si ce fel sunt,si cu cine ai petrecutziiele vielii

tale, qi cine a primit rodul muncii de pe ogorui idu si cu luptele

talepe cine ai veselit,pentruca acelas[-1i asb n ?nt6mpinare,n

vremea e;irii tale. Si pe cine ai bucurat?nc[lltoria ta,pentruca

s[ te poli odihni la limanul aceluia'Si pentru a cui bucwie te-ainevait cu osteneala, a s[ vii la dAnsulcu bucurie, pe cine!i l-ai

i6cut prieten in veaculcel de apoi, ca acelasi te primeascl la

iesirea 4 in ce tarnlL t fostniimit, 9i cine-1iva rdspliti munca a

apusulsoarelui, a plecareaa.

C-da43 coala3J-)



Tu cerceteazl,suflete,s[ vezi in ce plmfint estepafiea m' '

si dacl ai ffecut prin ogorul carerodesteamlrlciune pentru cei

Lru;;;;;i' rli glassi-1istrisl cu suspine dhnirea

sufletutrui,cici aceastuoiitttt"gtt p* D't'**"zeul i6u mai muitOr.ar:.t i"ie 9i arderilecie ot''Din gr-ui s[-ii izvorasclcuvinte

det6nguire,carebucurftpe Sfin1ii ngeri'.scatdhtalata'cuplAnsul

ochilor tii, ca s[ se odi]rntu'"h peite tine Duhul Sfdnt 9i s[ te

;p;; pt tine de tina r[ut[!ii taleatmblanzeste u lacrimile talepe

Stlpinui tilu, cas6vie la tine' Cheam[ pe'fuIaia si pe'Marla' ca

si te ?nvelecuvinte tdnguitoare'Strig[ cfltreDomnul:

nu[[ciu ne I) oarnne i suse{ri stoase'Dumnezeuln os&'u'

,ure uru'p?uLuiLazis nplins 9i ]ac1r':{de ale si de rnilostivire

^ipit*", pesteel, primegte ;i iacrirnile nrele cele ar-nare'Cu

f"ii*if* Tale vindecl eut#if* ine1e.Cu r[nile Tale timiduieste

rinile mele' Cu sdngeieTdu curdlestestngele meu 9i amestecl

in trupul **t *ou?uma TruputuiiIAu

ceiui f[c[tor de via!['Fiereacu careai tost aJapatd! vrijrnasi' s[ ?ndulceasc[.ufletui

ineu lu0nd de ia el amirdciunea, pe c&repotrivnicui mi-a dat-o

u-oU"urr.Trupul T[u ce1?ntins :J lemnul Crucii' s[ ridice citre

Tine minte ar"r'tea,pearedracii zu tras-o u jos' Capli T6u' czne

pe Cruces-aplecat,si inalle capulmeu cel pe$uit devrbjmasi'

PreasfinteleVlf;iniie ui*,t*1" ti*t*lt* pe Crucedenecredinciosi'

si rn5. iriice pe rnine din pr[pastia pierzftii' precurnpreasf5nta

Gura aa ag[duit. ala a,care qt*it f""YYt,?i -?i3i.i;sI strlluceascbala*"u

"*upangailttcu flrldelegiie' Sufletul

T6;, F carepe d.-* i-ai Oatat[lui T'[u' s6m[ c[lLuzeascl

ffi{i"" cuharulTiu. Nu aduc niml zdrobit[in c[urareaTa,

ri;i *" arnpocli4[, nici fringere,careamAndoui ntorc e fit

la mastenirea or.Nu am,Stifine, lacrimi demdngaiere' [ciil;"itu:u-u *inttu meadecele umesti'9inu poate:1

t*

spr* ine cuzdrobire.R1cinr-s-animarnea?nmulte spites1 u

,i *ul poate?ncalzi aacrimiie ubirii cltre Tine.ci,'Doamne

ri

C

I

-

- /+



lisuse kistoase, Dumnezeuisi vistierul bunlt[,ti1or,dlruieste-mi

poclin![ deplini si ilirn[ zdrobitb,ca s[ ies cu tot sufletui in

ie,rtareaTa- C6ci iAre deTine suntstrlin de tot binele.Asa dar,

Bunule,d5ruieste-mi arulTdu.Tat61,Cel ce Te-a scospe Tinedin sdnulSiu rnai inaintedeveci, si ?nnoiascl '[sdturile Chipului

Tiu intru Mine. Eu Te-am pirisit, Tu s[ nu ml pir[sesti' Eu

amplecatde a Tine,Tu pleacl in c[utareamea, si f6-m[ s[ intru

?n maguiTiu gim[ socolesten numlrul oiior turmei Tale celei

alese,ii me Huhnestempreunxcu ele din verdealadumnezeies-

tilor Tale Taine.Cbci nima 1orcuratl itl esteTie s[lq 9i severlekr ea (se iveste) strilucirea descoperirilorTa1e.Si strllucirea

aceasta ste mangiierea 9i odihna tuturor acelcra,carepentru

Tine s-aunevoit cu necazurisi cu chinuri de tot feiul. De care

strilucire sd ne invrednicim si noi, cu Harul si cu iubirea de

oameniaMAntuitoruluinostru isuslkistos ir vecii vecilor.AMIN.

lil.

PEITTKUTXNNTAKTAREA DE LUI9TESXCA

NU T$EBUTESA F{E?nSrAnprnnrAm $ISA NNTAPilDM,cr SA NN frXTAruruEF{TI}X

Cu ixpNAZNNALA SPRE D{;FTNBZEU"C[;

NEiNDoITA cKEDmTA, cA {;NIEcA"nE

AVEM PN DIJIITNFjZNUSTTi,AJA STFAZADac[ te vei afla'rrednic si petreci n singurltate,?n mpirl1ia

cireia sarcinile sunt usoare, si nu-ti dea ghies gAndul t[u cu

teama,dupi cum ?i este obiceinl, cu multe feluri de gAnduri

schimbitoaresi trecitoare, ci s[ fii gimai muit incredintat, ci este

35



Pdzitorul tiu impreun[ cu tine si cu deadinsui?ncredinlAndu-ten

inlelepciuneata;cd,tu, u toati zidire4 subaceiasiStepan unteti,

Care toate cu o miscare(gest) e misc[ si le clatinl, imblinzin-

du-le si chivemisindu-le.Si c[ niciunul dintre robii Lui nu poates[ vatemepe weun tovar[s derobie, fdri werea Stipdnului,Care

toate le ingrijeste si le ocdrmuie;te. Si indafi scoaii-te si

indrlzneste.Si dacl vreunoradintre robi li s-adat slobozenie, ir

li s-a dat penffu orice lucru. C[ci nici dracii, nici fiarele cele

s[lbatice,nici oameniicei rii n-arputeas[-qi plineascivoia 1or

striclcioasl sipierzitoare, dac6, -ar ngldui voinla OcArmuitomluisi nu ie-ar da El chip ;i putinl[. Ci nu asta?nseamnlafi siobod,

c0nd poli si lucrezi orice. CIci, dac6" r fi fost asa,nici un trup

n-ar fi viu. C[ nu las6Domnul zidirea Sa,ca sI seapropiede ea

stdplnirea diavolilor si a oamenilor, si sd ucreze ntr-insa voia

1or.De aceeamereu I zici cite sufletul du: iat6, ampazniccare

m[ pdzeqtepe mine si nici o zidire nu se poate ardta oiainteamea, denu i s-ardaporuncl de sus.Asa darcrede,c6 nu cuteazl

s[ faci v[zute ochilor tii infricos[rile 1or, si nici urechilor s[ le

fac6.auzite. llci de ar fi avut Arg[duin![ de susde a Cel Ceresc,

n-ar mai fi fost nevoie decuvdnt,nici de cuvinte, ci voinla si-ar

fi plinit-o cu fapta.

Si iarisi, zi cdte tine: ,,deestevoia Stdpd.nuiuineu,ca ceirli si stlp6neascl zidtrea,eu primesc bucuros aceasta, lci nu

vreausI zldimicesc voia Domnului meu.$i astfel n ispitele ale

te vei umplea de bucurie, cunoscOnd i cu adevlrat simlind, cb

voia Domnului te ocdrmuiestegi te cdlIuzeste.Deci intdregte-,ti

inima ta cu nidejdea innu Domnul, gi si nu te temi, nici de

ingrozirile din vremeanoplii, nici de slgeata carc zboud ziua.C[ci credinladreptului- zice cea n Dumnezeu,si itnblAnzeste

a*semeneailor fiarele celesdlbatice Poatedin Evrei 11, 33).

Nu suntdrept, zice,cas[ pot nadijdui in Domnul. Ci tu cu

36



adevLrat enftu lucrarea dreptilii ai iesit in pustia ceaplinfi de

nevoin{e,si cu aceastae-ai flcut ascuititor voinlii lui Dumnezeu.

Deci in zadar e nevoiesti, cnnd portj acestenevointe, cici nuvoiesteDumnezeunevointa oamenilordac[ nu-I vei aduceLui,

ca o jertfi a dragostei,osteneaiaa. Fiindc[ toli cei ce-L iubesc

pe Dumnezeu atatd aceeasi socoteal[ - nevoindu-se pentru

dragosteaceaciltre DAnsul. C[ci cei carebinevoiesc si trliasci

cu frica deDumnezeu, n Hristos Iisus, au asuprd-lenecazuri si

prigoniresufbr;ci Domnul ii face s6 ajung[ in stipAnireacomorilor

Sale eleascunse.

Despre porirea,careyinedin ispite,cAnd eribdimpeacestea u mulfumire si cubirbitie.

A zis unul dintre Sfinli: ,,Eraun sihastruoarecare,bltrdn

cinstit, si m-am dus odati la dAnsul,ci eram scdrbitde ispite. Si

erabltrAnuibolnav si zdcea ejos. fi eu,dupl ce l-am sirutat,

m-am asezatAngi dAnsul si i-am zis: Roagl-te pentru mine,

Plrinte, ci foartemultd supd.rare m din ispitele dracilor. Iar el,deschizdndu-si chii, a privit spremine si a zis: Fiule, esti prea

tdn6r, si Dumnezeunu sloboadespite asupra a. Si i-am zis lui:

Desi sunt ilndr, am ispite,caresecuvin b[rba1ilor n v0rsti. Si el

iarisi a zis: A.sa dar voiesteDumnezeusd e inlelepleasci. Si

i-am zis:Cum sI m[ in{elepleasc[? n fiecarezi gustmoartea-El

mi-a rispuns: Taci numai ci te iubestepe tine Dumnezeu.Sivrea s[-1i dea Harul siu. (Acesta erarlzboiul cu somnul). Si

iarlsi a zis: Afl[, fiule, c5 timp de treizeci de ani am dus rlzboi

cu dracii; si trecdnddoulzeci de ani nu primeam ajutor de fel. Iar

cdnda trecut qi a1dou[zeci si cincilea an,abiaatunci am nceput

s[-mi aflu odihni. $i in cursul anuhri s-a inmuilit odihna. Si

5t



trectnd a1doulzeci si sapteiea i tncepAndal doudzecisi optulea,

odihna se mpiineasi mai mult. trarh'ecAnd i cei de a1 reizecilea,

si ajungAnd presfArsit,asas-a ntdrit odihname4 inc6t nu-i rriai

stiamnici mlcar m[sura, Ia carcsporise.Si aunnat vorba: C[ de

voi vrea si mi scol a slujbamea, sunt dsatsl slujesco singurl

slavi si numai decdt sunt rdpit la Dumnezeusi, de as stachiar

trer zlle, n-a; sirnli nici o oboseali. Iati ce nesfdrsitbodihni s-a

ficut prin lucrareavremii celei ndelungate.

Ca p[zirea limbii nu nurnai rezestemintea

c6€reDumnezeu, i ajutl si la infr$nare.

Era unul din p[rinli si mOncade doui ori pe s[ptlmdn6 gi

ne-a spusnou[: in ziua n carevotbesccu cineva,nu pot s6-rrripizesc rdnduialapostului, ca de obicei, ci sunt silit sI dezieg. Si

arn nleles cL pilzkealirnbii, nu numai c[ trezestemintea cdtre

Drurrnezeu,ci si lucmrilor ceiorvdzute, careseTucreazil u truputr,

ea e d5 o mai mareputere n ascuns,ca s[ se sSvArseascd,i le

lumineazl spre ucrareacea ascunsh, recurnau zis F6riniii: ci

pdzirea gurii trezesteconstiinla citre Dumnezeu, dac[ intru

cunostinli tace oarecine.Sffintul acestaera foarte obisnuit si

priveghezenoaptea.Pentru cb"zice: tn noaptea aceea,n care

stau reazp0ni dimineata,dup[ cAntarea salrnilormXodihnesc,

iari dupi ce mi trezescdin somn, n ziua aceeam[ fac ca un dus

din lume 9i gdndui plmAntesti de fel nu intrl in inima mea sinici nu am trebuin{d de pravilele cele rdnduite. Si toatl ziua

aceeao petrec n r[pire.

tntr-una din zile s-a ntdmplat de amrnOncat, i trecuserl

patru zile, de c0nd nu gustasemnimic, si m-am sculat penffu

slujba de searI, wAnd sdmlndnc apoi. Si m-arn oprit in curtea

38



chiliei rne1e,cand era incd soareLemult, 9i incepando singurl

s1avi,am fost r[pit de strujbaneasi de atunci am rimas fir[ sa

stir.lunde sunt siarn siat asapflni ce in ziua unnltoare iarl;i a

rislrit soareleqi mi-am ?ncdlzit a1a.$i atunci cdnd soarele ot

mai tare m[ suparasi-mi ardea a!a, s-a ntors spremine mintea

mea;gi iati am v[zut c[ era iltAzi, sim-am bucurat n Dumnezeu,

c[ Harul I-ui atfit de rnuit se evarsdpesteom si de cfiti mirime

invrednicegteE1 pe cei ce aleargl dupd Ddnsul. Ci Lui i se

cuvine cinsteasi mareacuviinid in vecii vecilor' AMIN'

lv"

DESFKE FSF-TE LUFFHT

' Adev[rat esteeuv0irtulDomnului pe care -a spusEl, cl

nu poate ninieni si-si castigedragosteade Dumnezeuodatf cu

pofta de lume, nici s[-si c0.;tigep6rt5'rsieu Dumnezeu,cit timp

estep[itas ai lumii, nici s6 e'lbitgnJrLi de lume9i

de Dumnezeu.

CAndcelede lui Dumnezeu e plrdsim pentru slavadesarti,sau

de sila ffupuiui, ni'':l,tidintle noi sepieacfi sprealtele:unii s-au

?nvoit si iucreze cele ale ?mpirifiei cerunior, firl s6-si aducb

amintede poruncaDornnuLui,carezice:

Daci aveli toat6grija voastr"Sltre irnplralia cemrilor, Su

nu v[ voi iipsi pe voi nici deceie rebuincioaseirii voastrecelei

vlzute, ci ioate sevor ad6uga ou[" CE nu vi voi lisa s[ vaingrijili de ele.De pxsSrilecele ipsite de suflet,carepentruvoi

s,rjnt-zidite,s[ se ingrijeasci Durnnezeu,si de noi s[ nu aib[

grij6? Nici de cum. Pentru cel ce sehgrijeste de lucruritrecele

duhovnicesti,saumicar de vreunul din acestea, ele trupesti i

39



staupregdtitelr[ s[ aibi grijl ci ele in preapulin ;i i se-daua

vreme. arl cei cemaimuit decdtsecuvinese ngrijestedecele

trupesti, lrl vrereaui, cadesi de a DumnezeuDac6' nsine

smmseducemgrijacelorce sunt [cutepentrunumeleDomnuiui'

El insuEi " uu ngtiii gide rup9idesuflet,pe rnisuranevoinfei

noasre.insd noi s[ nu ciutlm s[ simlim pe Dumnezeu ncele

trupesti, in loc s[-L simlim in lucrurile sufletelornoastre,ci s[

mAreitem toari lucrareanoastri spren[dejdeacelorviitoare' Cici

cine s-adedatodati, din dragostesufleteascl a virtute si doreste

deslvargits[ o lucreze nffu sine,acelanu semai ingrijeste arSsi

de cele tupesti, fie c6le are,fie c[ nu' Si de*]1:? ori.inglduie

Durnnezeus6fie ispitili cu acestea ei imbunatatttr,Sr asaSaSe

ridice asupra or reie din toate locurile, si ii lovegte n trupurile

1or ca pe lov, ii sirlceste si ii indep[rteaz6'de oameni' 9i ii

loveste-in toate ale 1or;ci numai de sufletele or nu se apropie

vltimare. C[ci dac[ vom c[lltori in caleadreptflii' nu sepoate

s[ nu ne ?ntampinemAhnireasi trupul nostru s[ nu sechinuiascS'

?nboal[si indurere,ginuputemrim6neneschimbal i 'dac6'

iubim viala in virtute. Iar[ cel ce petrececu pizml si cu pierzare

de suflet, sau?n orice chip se pigubeste, acelaare osfindi' Iar

dacdumblandcinevaincaleadreptlliisif[cdndu-9idrumcltre

Dumnezeu, inconjurat de mul1i asemeneasiesi' i se intimpll

weo ispiti de acestea, u secuvine s[ se ntoarc[ din cale' ci s5

primeasci firi cercetaresi cu bucurie, 9i sb mullumeasci lui-D*"*u,

ca i-a trimis un asifel de Har. Si pentru Ddnsul s-a

irrvrednicitsicadS' inispit5'qis[sefaclplrtaslasuferinlele

Prorocilor si ale Apostoliior si aie celorla$ Sfinfl' carg Pgntru

caleaaceasta urlbdat necazuri, ie de la oameni' ie de la draci'

fie de la trup (cici firl voia lui Dumnezeunu estecu putinll si

se ntAmple si sdvin[ acestea), entru ca Dumnezeusi i sefacl

4A

nY



pricin[ de dreptate'C[ nu poateDumnezeus[ foloseasci in alt

"frlpp" cel ce dore;te si se apropie de DAnsui, decOtnumai

dindu-l in ispita p"ntt t adev[r. Pentruc[ omul nu estevrednic

de o asamirime: s[ fie ispitit pentruceleDunmezeiesti,si s[ se

bucuref6r6 Harul de la Hristos.Mlrturiseste despreaceasta f.

Pavel. C[ lucrui acesta,- a fi cineva gata s[ sufere pentru

nidejdeain Dumnezeu, esteatdtdemare, ncdt cu adevlratse

nrmiste Har. C[ci zice: Deia Dumnezeuni s-adat' nu numai

s6credem?nHristos, dar s' si suferimpentruEr' (Fii. 1, i5). siprecum scrieSf. Petru n carteaui: ,,Cdndpitimiti pentrudreptate'

ierici,ti sunteli, cici de patimile lui Hristos v-a1i mplrt{it" (1

Petru3, 14).De aceeanun r[sf[1 !i secuvine si te bucuri si in

necazuri sI te posomoristi La fati, si sl crezi c6 n-au ce ciuta

necazurile n ealea ui Dumnezeu'C[ din veac si din neam n

neiun,cu Cruceasi cu moarteasecalci pe caleaLui' Si !e ydei1rvin acestea?Ca s[ afli c[ din Calea ui Dumnezeu esi' si o ai

plrlsit pe ea. Cd tu nu vrei si mergi pe urma sfintjlor' ci vrei

ta-fi Se,"tti 1ieo alt[ cale,a ta, si f[r[ p[timire vrei sl petreci?n

acea ale.

Calealrr iDumnezeuest,ecruceadefiecarezi .Chnim

nu s-a suit la ceruri cu rlsflful. Ci gtim bine, unde ducecalearestelului.Pecel ce din toat[ inima s-adat lui Dumnezeuniciodari

Dumnezeunu-1 scutestede grij6' Aceastaeste a suferi pentru

adev[r. $i din {aptul c6-i trimiteDumnezeunecazuri'cunoaste

omul c[ se?ngnje;teDurnnezeude el'

Pe cei carepetrec ntru ispite,nu-i iasl Providenlas[ cadi

?nmdinile vrljmasiior. Mai cu seaml, dac6s[rut[ ei picioarelefrafilor, daci acoperl vina ior si o ascund,cape CI"ini proprie'

Cei *e voieste si dorestes[ fie lipsit de griji in trumeaaceasta, i

in aceiasi imp sepetreacantru vif;ute , acelanuurrneaz[ cararea

aceasta.Cici dreptii nu se nvoiesc spre fapte bune' numai cu

41



voia lor, ci si cu voia 1orajung?n upternari' din pricina ispitelor'

"u,a fi ," p,rrUrlbdarea lor ii ?ncercare'Ci un sufletcu fi-ic6de

Dumnezeunu sea**" a" nrci o pbgubire rupeascb'Pentru c6

un asemenea uflet nidijduiegte inru Domnul de acum 9i pdnain veac."AMIN'

v.

DKPARTA"RnTan tu[Irxa,qg

CAXN HN TUKBUK,a ffiFTgEAAStrKA

Dn T$Ag'a

ffi6;#:;;;l;p;;" oe qme' 3vTaceaireasci' latidea

ilr"ffi o*rl*l este'coirternplar*Aet*iry:,Y1*"* legeaea

Muiti cinste ab'dtbzit"Dutnneeeucanenilor prin indoita

i""agn'.xp'i"**t"-udat1*rs[deschi{tr[prefi]tindeneausaeea' inchis6,cas[ intret* ' tu*ogt intaceanrfintui tcare'Iardevrei

*uttoiO"rprecele pot*, a-!gng3qng-otrsi.rru eiqied,Iara

;;; ,a J"no*ti u"!*t*^ si din af.atb.ialr?n-;a{dtor,ltma'rtor,

;;;- ;ad;;;dt* ?ncalea'adevxrului'-*- --a

*irrt*'toru.riuia nu pcateschpa leuitare.si uneiaca

aeeasr-atn!et*pnl***u*-;iJescniOe si. t-Inulctileafost?nstare

;;6 &t ui"*9a o1td**,'fuoe*"*1l i* :3, 5" "fi :'f"1

r.iiJalti-^ o^taomuluidup i dlcareapon:nclor'

Celce** u"*O*p'Aieuhde bun$voiede.picinilepatimilor'

u"*lu tlia-rrcie esteatrasde pdcat' ar pricinile p[catului sunt:

;;;1,^f";"iie, bog[1iasi sin8'tateampului' I{u doarci acestea

suntdintrlep*cate,i"li Oi"pricina oi,{ireaci;

"9:t*11"t":l:iil;;;;tit"tiJea*toute' Si iati deeeomu!'i'ebuie [ sepdzeasc6

de'acesteau ot o*uOi"iuf' Dac[ rnereui aminteg-tieneputinla

ii""

i"i r"r* froi*"f srrljuirii. Ur2i5 esteslrlcia in fala

tj*""*"t; in fala iul Dumnezeue cu mult mai urlt un suflet

+L



trufa; siominte isipftn'La oameniavuliaepreluiti; laDumnezeu

tnsi I un sufletsrnerit.C0nd pui inffit faptei celei trnbu.tllil::,mai int0i

pregateste-teenn-uaptelec-e or veniasupraa 9inute ndoi deadevdr.Cl areouicei'irajrnasul,dndvede-e

^cin3vacencepeo

'buni viet,ire, i"fi;entitJei ciedinli - sa-t?ntampingeel cu

fift f;iffi,i rr*t*iaroare, Adoarn doarlnsp[imflnt'n-

du-seel, sdse aceascS'dinuna ui alesere inici decumsi nu

aib' c[ldura, .u ,?-Jr-i""p"i;"t la iucrareaceapilcutl lui

o**"""u.sl no doarc[ ari potrivniculvreoputefe aaeeasta,

;#;;;; olmeniti" * *ui pttt"u lucrabinele'ci fiindc[ i sed6lui sLobozeniee a Dumnezeu, recumam aflatde a dreptul

i;;. i'"" ;t i- du, ; ;dd^e * etr:rtampry-l-tf,'.'* i,t -t^"^.ud"tu.,rorufaptelor tale bune,si puneapoi inceputlucrlni acestora'

il, "##il;;;s t;* ; uii"i"gti sptele,atuncieprteaz'-te

de

lucrareavirtulilor.

Gnrul careseindoieqteeajutorul ui Dumnezeuin ucrarea

virtulii, se frrfricose A i,t de uirbra-sat.91

erryne fllmind tn

vremeaslturlrii 9i "-t"td"f9"gerii,91^1niiristea iui seumple de

furtun5. Iar cel .""aOa:Oti[G

i"'Dumneieu' se intireste cu

inima" si in fala tu-turorou*"tiiior searat6cinstea ui si lauda1ui

in fala vrijmasiior lui.

Poruncile ui Dumnezeusuntmai presusdltoate conrorile

lumii. Si dae61"-"i;a*ti;;;1[untrultiilafli pe Dumnezeu'Ce1

;[,}; a;;a;ffi#;J" ii1-- arutpeDumnezeuistiemic.icela ce voile lui o"*""ti" le doresie'va fi- clilu?lt3" Ingent

din Cer" Ce1ce i.'G*" de plcat'e' firl de piedjcl va, trece

"ar*iu ".upiin[ J. tp"*ta, 9l?3vrerne ntunecoasd'uminl va

"["i-:*"f si ffiAun;d s6u'PdzegteDomnul pagii celui ce se

teme de plcate qi*ilu lui Dumnezea 1 lrne q cfif" p:tilTdl;

Cine credecapa"atefesalesuntmici' cade n alteleuraimart' sr

inseptitl osdndl va lua'

Seam[nl cu smereniemilostenia si rnill vei culege la

judecatl. Acolo,"tJ"

i-"! pierdi$ vei afli bineie' Esti-datorcu

un b[nu! lul ourn]iezeu, El'ntt pflm.9*e de ia tine un m[rglritar'

tu l'acelui tili Astfel,^dacb't1-uierdutcur[1enia,u

43



primesteDumnezeumilostenia a (de la tine) cdrtimp petreci ncurvie. Pentru c[ sfinlenia rupului voiesteEi de la tine. Dupi ceu cillcat porunca si n-ai vrut sl pdrlsesti lumda, te lupfi pentru

altele? Ai ilsat in tine buruiana rf,utl1ii, si pomesti rizboi cualtele?

A zis Sfdntul Efrem, cd nu cu vesmAntde iaml vei luptaimpotriva argi,teidin vremeasecerisului.Si ce seamdnl fiecare,aceeavaculege.Si orice boall sevindec[ cu leacuri potrivite cuea. Si ru, biruit poate de pizmi, cu somnul te silesti si balirdzboi? PAnl cAndgreqealaa e micd si

arenumai

flori, smul-ge-o ca si nu mai creascd i si nu mai coaci. Nu fii fdri griji,cand gresala!i se pare mii[: clci mai tirzru vei afla in Ja unstip6n neomenossi vei merge naintea ei, ca un rob in lanturi.Cel ce inc[ de la inceput se upti cu patima, degrabi o va biruipe ea.

Cine poate sI rabdeo nedreptate,chiar dacl ii d[ mAna

s-o inl5ture, aprimit m0ngdierede la Dumnezeu,penffucredin,talui intr-insul. Si cine smerit cu cugetul, rabdl prihlnire^aasu-pr6-si, s-a apropiat de desiv6rqiregi uimestepe Sfin1ii ngeri.Fiindcd nu estevirtute mai mare si mai greu de indeplinit, decAtaceasta.

Nu te increde n puterea a, pin[ ce, fiind pus la incercare,nu te vei afla neschimbat. n felul acesta ncearcd-te n toate.

Dob0ndeste-tio dreapti incredere n tine, ca s[ calci ?npicioarepe wijmasii t6i, si concentreazd-1i inte4 si nu tebizui pe putereata, ca nu cumva l[sat fiind in neputinla firii, s[-!i afli propria taneputin![. S[ nu te increzi nici in cunostinta a, canu cumva prinmiJlocireaei sI te prind[ in cursdw6jnias.ul.Fii blind 1avorb'[, sinicidecum nu vii fi necinstit (nu-!i vei pierde cinstea).Dobdndeste-li rai dulce, i petoli ti-i vei faceprieteni.Si.nu te

lauziniciodat[cu limba a pentru ucrurile ale,canu cumvasIte faci de rusine. CXci de orice lucru s-ar lXudaomul, ingd.duieDumnezeu ia el s[ seschimbe n privinta acelui ucru, pefitru caastfel s[ se smereasclsi si se deprindi cu smerenia.Din pricinaaceasta rebuie s[ le la;i pe toate in searna Providentei luiDumnezeu, gi s[ crezi c6,nu este nimic neschimbat in viataaceasta.



Si devenindasa, ine-1i totdeaunaprivirea alintiti asupra

lui Dirmnezeu. Pentru cd pe toli oamenii ii inconjoarl

acoper[rndntulsi purtareade griji a lui Dumnezeu. nsi aceasta

se arati acelora,care s-aucur[1it deplcate si purureasegdndescla Dumnezeu.Si mai cu seaml atunci i searati acestora utarea

degrijl a lui D'umnezeu, ind pentruD€nsu1 untsupusi a grele

mc6riari. C[ atunci ei simt grija lui Dumnezeu,ca si cum ar

vedea-ocu ochii ffupului, fiecaredupl asemlnarea i felul ispitei

in care seafll. Si, spre mb[rbitare, ungepe cei ce se izboiesc,

cum a ficut cu acov, cu Isus al 1uiNavi, cu cei trei coconi,cu

Petru si cu ceilalli sfinli. Lor li-s-a

arltat (p"ttr9t de griji a.luiDumnbzeu) ntr-un oarecarechip omenesc mbdrbitAndu-i. gi

int[rindu-i spre evlavie. Iar de zict, c[ acesteacu ordnduire

dumnezeias.e -audat sfinlilor si ei se nwedniceaucu deosebire

de astfelde vedenii, ia pildn de blrbi,tie de la sfinlii mu-cenici,

carecateodatl singuri, ilt| datemai mui1i, n multe si felurite

locuri, pentru Fkistos s-aurdzboit gr,prin puteryacgre s:-a -ogordtu.opru or, au suferit in trupud deiirt iu bdrbl1ie, iieturile fierului

si c^hinuride tot felul - faptd care estepeste fire. C[ li searltau

ior Sfin1ii ngeri in chip r[dit, ca sI afle fiecare, c6 din belgug

vine asupra16rdumnezeeasca rovidenll, pentru cI ei suferi in

fel si chip, ispite gi necazuripentru Dumnezeu, ca si fie vlditi

uitqla 1or, gi vrajmagii rugina1isi fie, si cu cnt se mbdrbltau

rn"l1il fti" veOeniidd acesi ei, cy alat ;i.go11iyniciise grlbeaucu rdz6oiul si-si pierdeduminlile in fala ribdlrii acestora'

Si ce re6uie s[ spunemdespreasceli,care striini-e:au 'de

lume, ii d"rpt" anahorJli,carecetl1iaqzidil in pustie,.9i169at. q

ficut.intru'dansa

penffu ingeri? C[ Ingerii ven?,au a ei s6-;i

giteasc[ lorusi s[lis, ;i se ntalneauuni! cq a{ii, fiindc[ slujeau

iceluiagi StXirangi b1teau acela,sirilzbo1 Iar ei au indr6g-it

singurliateu il i;i'aveau silasul ior ?n Tunli, in pespri 9i increpiturilepeinantutui,din dralostecitre Dumnezeu'Si, precum

ei perasinOceieplmantesti, au ?ndrlgit celecerestisi au urmat

5fifiili;e"'i i* u*fel'dupl reptite, grinlilngerinusi-auascunJfahor de dAnsii ivoiaacestorau mplinit-o oat5.

b-u" ""u.l sesiaritau ngoii pustnicilor,riv[{6ndu-icum rebuie

45



Durnnezeu, arS si cunoascbimpede accperfunantuiSlu; ;i nu

va aveasufletulparte deHristos,decit &acdvagusta din patima

Lui, intru cunostinle.

Pecei mort, din miil in privinla treiruin]elorsa1e, ocotes-te-l om al lui Duiqrnezeu. I aregrij6 Duranezeude acela,care

miluiestepe un sirac. Si corncaralr[ ftriid afi6acela, aieajunge

slrac pen"nuDurnnezeu.l{u ateDurnnezeu rebuin!1de nirn-ic,dar sebucurl, dacl

vede ci-i odihnim lcoanasi I-o cinstim, din pricina Sa' De va

cerecinevaun lucn pe care-lai, si nu zici in inima ta: acel ucru

il voi l[sa sufletuluimeu, ca s[ mi bucur de ei, iar lui ?iva daDurnnezeude aiureacelece-i fac trebuinl|". C astfel_ ecuvinte

nu spundreplii, carecunoscpeDumnezeu;onrui cel-dreptEibun

cinsiea ui nri o di altuia, si nu las1sl-i scapenefolosit pqllejul

harului. c[ci grija accior'ezrraci

gi iipsiti o are Dumnezeu(ci

Dornnuipe ninleni tr1rp;ra.*st4 :fu tnsd e-ai?ntorsde a cinstea,

pe cafe Do*ne"*oti-;

deruit-osi ai ?ndepirtatde ia line l{arul

'Seu,dac6nu rniiuieiti pe sdrac.CAnddai, a;a dar,veselegte-te9izi: ..SlaviTie,Doarnne, i m-ai nvrednicit [ a{lupecineva, e

care s[-1 ohihnes.. Iar[ de nu ai ce d[rui, mai rnuit te bucuri si

zi: muliumi.ndu-trui Durnnezeu: 'L4u{rxnescu-TiTie, Dumnezeul

meu,ci mi-ai drrtit mie cinstea iHarul acesta. i cergesc entru

nurneleTlu, si rn-ai kvrednicii s5,gust din necazulcel pus ?n

caleaporunciior Tale,dupl curnau gustatnecaeulsi sfiniii Tii,

cei ce auurnblatftr eaieaaceastT.

Si cind esti bolnav, zi: ,,Fericitestecel invrednicit de a

Dumnbzeu,sl fie ispitit in acele ucruri, cu ca'e mostenimYiala.

Ci pentru s6nitatea suilefaiui, aduce Dumnezeu asupra-ne

boaGte" Peniru ci a ais unul dintre sfinli: (si eu mi-am insem-

nat-o) c5 monahul care firi. iubire de Dumnezeu slujegte

Doniliuir:i si fdrl sOrguin1lsenevoiestespremintuirea.sufletuluis6u, si f6ri, de grija petrece ntru h:6rareavirtuliior, desigurc[

este dsatde Dumnezeusi cad[ in ispite,ca s[ nu r5m0n[ degert,

si din multa trenevirea lui; si se abatl spre fapte rele. Fentru

iceasta, asa dar, aruncl Dunmezeu ispite peste cei leneqi ;i

trdndavi, ia si nu cugete cele desarte,ci s[ se gindeascl la

AN+t



ispite; si rnereuface Dumnezeu asacu cei ce-L iubesc,ca sa-i

Oeprincie, i-i inleiepleasc6gl s6-i nvqe voia Lui. Si.c6ndei se

roigltl-ui, nu-i u*.lritXpe ei cur6nd,pdni nu sl[besc9inu afli cd

u.Jtt"u li s-a ntdmplat1or din negrija si din lenea1or.Penffuc[estescris: ,Cflndvili intinde spreMine mAinilevoastre,Eu irni

voi intoarceochii de a voi. Si c6ndrugavoastri spori-va,Eu nu

v[ voi auzi,, Is. 1,15).C[, desi pentruallii s-azis aceasta, e

potrivestesi pentrucei ce pdr[sesccalea ui Dumnezeu'^

fjur de*eme ce mlrnrrisim c[ Dumnezeuestemult milostiv,

Denffuce, cOndsunlem n ispite,dacf,batemsi ne rugim' nui.rnt"* ascultali, si El trecJ cu vederearug[ciunea noastrl?

Rdspunsaaceastane [ Prorocul,carezice: ]tlu mina Domnului

esteprea scurti, ca si ne miluiasc[, nici urecheaLui esteprea

gr"4'"usi ne aud6;dn pdcatelengasqele-audepartat-{.96nsul'

Ii nelegiuirilenoasrre -au intors falaLui,ca sI nu audd!(Is., 59,

i). eO""-ti pururea amintede Dumnezeu,si-si va aduce si El

amintede tine, c0ndvei cildeain necaz.

Firea ta e prirnitoare de patimi ;i multe sunt ispitele lumii

acesleia i rdul n., lipsett" de a tine qi izvorlste dinldunrul tdu si

ffiu"f n*i;i; H;. 's;;; i"q'dii.'ogul nd3.e-ai eezat,icandDumnezeu a voi, te vei slobozide r6u. Si pe cdt suntde

aproapegeneleunele de altele, tot p9 atdt sunt ispitele aproape

Ob oaineil. Acesteacu intelepciune1e-a AnduitDomnul, inffufolosul tdu,pentru ca s[ bali la usaLui cu rlbdare 9i prin frica

necazurilor,a rtSarAn minieata fomenireaLui siprin rugiciuni

s[ te apropiideDansui,si inimata si sesfinqeas"i, ltt pomenirea

I-ui toideauna.cand te vei ruga El te va auzi, si vei cunoastecl

Dumnezeuestece1ce te scoatepe tine de la rdu, si vei simli ca

El te-a zidtt,\lipoafie de grij[, le pize.;te,si pentru

lin111d3tindoita iume.una adicl, esteo scoatrldevremelnica nvatatura,

iar ceaiaiti estecasa a pirinteisci si vesnica a mostenire.Nu

te-a zidtt pe tine Dumnezeu neprimitor de rele, ca nll cumva

dorind Du-mnezeirea, 6 rnoqtenesti ot pe acelea,pe care le-a

mostenitsatana,caremai int8i a fost luceafir. f i t9t a9anule-a

iacut nici nemiscat,ca s[ nu fir ca firea cea neinsufle,tit[; si



frc0nd binele,sdnu ai cAstigsi piatl ca dobitoacele, dndprirrresc

binefaceile cele firesti, care i secuvin. cf,ci lesnepot cunoaste

toti, cat folos,cdtf,mullumire qi smerenie, enastedin apropierea

acestor ecazuri.E iimpede asadat, c[ de noi atdrnil', 6ne nevoim pentru

virtuti qi sl ne intoarcemde la p[cate. $i in putereanoastri st6

cinsteasi necinstea, arene vin pe urma1or.Cd noi ne tememde

necinste a deun iucru derusine;cu cinsteansi ii mullumim lui

Dumnezeusi tindem sprevirtute. Pe acesteaDumnqze-ui-le-a

rAnduit, ca sd te invele, ca nu cumva fiind tu slobodde ele, 9i

neavAnd artedenecazuri,si inai presusCe oati teama iind, sinu-ti uili pe Domnui Dumnezeul du, qi de la DAnsulsl te *ai,

si si cazi n piginie (?nciiinarea mai mul,tiDumnezei),precum

muili allii cu toatecl pitirneau la fei cu tine, si eraubituli cu

aceleasinecazuri,pentru a wemelnicl 9i proast[ stdpAnire au

pentru'sinliate au cizut nu numai ?np6g0nie,dar nebuneqte u

indrEznit chiar si se aci pe sineDumnezei oru-si trtr-o clipiti.

Deci din pricina aceastae lasi Dumnezeus[ fii in necazuri.atialteori te trasi ?n necazuri, ca si nu-L mflnii pe Ei, prin vreo

abatere;;i arrigdnd asupr6-1iweo pedeapsl, si pieri de la !9t'aLui. Clci h"ecpeste necinstrea de Dumnezeu si pestehulire,

care-si au inceputul intr-o via15mai fericitl 9i fir6 teamL,.datnici riricar despreceleponienitemai sussdnu indrlzneasc[ si

vorbeascdcineva. De aceea iatb cL a inm.u11i.t umnezeu

pomenireaLui ln rnirnaTa, prin suferinle si necazuri; ar prinieumadecelepctrivnice te-atrezhpetine la usamiiostivirii Sale.

Si izbivindu-te din acestenecazuri,si de prieina lcr, a seminat

intru tine dragostea ltre D6nsui.Dufi ce dragostea semdnat-o

in tine, te-a 1[sat s[ te apropii ciecinstea?nfierii, arlt2nciu-1i At

esteHarul Siu debogat. C[ de undeai fi cunoscutProviderya

fi grrja Lui, de n-ai fi ?ntampinatnici o potrivnicie? Cd de ceie

mai multe ori dragostea eDumnezeupoate spori?nsufletul iu,daci cugeli la Harurile Sale si dac[ pomenestipurtareaSa de

grij6. Toareacestebunuri le clstigi din necazuri,ca sI te ?nveli

s,i multumesti Dornnului cdnd e;ti ?n fteczz.Adu-1i drept-aceea

arrinte'deDumnezeu,ca si El si-gi aducl amintepurureadetine

49-!5aaia4



si aducandu-si minlede tine si ddruindu-1imantuireapr.yurea,d

;ri*;JiJ" la DAnsul oatl fericirea.Nu-L uitape El, risipindu-te

in A"r"tt""i"ni, ca nici El sl nu te uite, in wemealuptelor_ale"Lr

f"ti"fu"u ta f6-te rob Lui, pentru ca s[ aibi indrlzneal6 cltreD1nsul, n necazuri,prin neincetatarugbciune inimii'- -

inaintea Domnului fii totdeaunacufat, av6ndvie pomenirea

Lui ?n nima ta, canu cumva' z[bovind fird s[-L pomenetti' sA

te afli f[r[ indr[zneal[, cdndvei intra la Dfinsul; clci indrizntrea

c5treDumnezeusenafte, din convorbireasufletuluicu Da.nsuin

ndncetatasi multa ruglciune.obignuinlacu oameniisi petrecerea

impreun[ iu ei estedupi trup; iar impreunareacu Dumnezeuse

faceprin pomenireaLui in suflet,prin luareaaminte1a ugiciune

,i ori" *d"r"u de tot. Iar[ petrec6ndmereu in pomenir.eaui

b*,,-*"r.u, sufletul cade n uimire, si capdt[ darul minunilor, ci

,i" ui""reli

inimaceiorce-Lcaui4pe Do*nul" (Ps'191, l'

Voi

""i

osdndi,ti,dutalipe Doqnu.l' i le ilteri{ cu nldejdea'

"eutatipurur"u n p".di"1a alaLui, di n.sfinlenia ui v[ vetiiiiriiii"a reli curili dephcateleoasffe.Alergalicltre Qoryru]ceivinovatidepicate,ciiciEl pulerearesi lertepacatele-sla

;"*nt n*lalele^; lci cu iurlmAntazis Prorocul:fe vialaMea'

;;;-D"il;ilt, n,, doresciroartea[c[tosului, i sdse ntoarc[.si

5e i""i"

, (l'e2.33, 1).Si iar[;i-:Toat[ ziuaam ntinsmdinile

Melecitreun norodneasbultitoripotrivnic" Is.65), i iar{i:

,Fl"* ce s6muriticasd ui isra'el?"lez'33;11)'.'4*gt"1t-nd .Att" Mine"si Ma voi intoarce dtre oi" (Mal"3, 6)'

"In,i"a irncarecel p[c[tos seva tntoargs e a caleaui, ;:

-s.eo1

apropia eDomnul,qi va faceudecatidreapti,Hiunu-rv-Llol

;fuil u*int* de f5rldelegileui, ci viu va fi.si va n'6i'zice

Domnul; si dacd cel drept se va abaie de la dreptateaul sl

neteeiuiie'va f,v6rsi, uhu-Mi voi aduceamintede dreptatea

i*,-Ji; *i pune nirinre poti.cnirea ui,si va muri in intunericullaptelorsali, dacl va stirui in ele" (lelz.33, 14-15)'-si enffu

""'fp.llt* ci pdcltosul nu seva ?mpiedicade picatul iui, dac[

vreodati seva intoarcespreDomnul.Si nici pecel dreptdreptatea

lui nu-l va izbdvi, n ziui in careva picdtui, dac6n pdcatuiacela

"^rietoi. Cdci asaa grilitDumne,zeucu leremia: ,,Ia o faaie de

piele gi scrie ce-ii vJr ziceEu: ,,Din zlleleltti Iosia, impfuanl

50



Iudei, si p0n[ azi,toate relele pe carêi-am zis b u:11*t"

*"pi^'"5i"0"r"i'u""ti"iu, " ôotelil"i, p:1:1-:i^:.T"1

im,Sicoqdndu-se[p[rlseascaicleanaTI t^]:-:iTi?f:1?-*

s[ sepoc[iasc1

i "*t;i,E voi risipi plcatele or" (Ier' 36'2-

il. i"ffi; itFl.p.i"n.u zice:,Tot -ele-si :t1l1.d,"li:.1':^lu

"ir""ititi i*e'tot celce-gimlrturisqteplcatulsi-lrecunoa;te'

mil[ va dob1ndi . iu O"*nezeu" pitOeZa,13).Fi zice.Isaia:

Ce"t"fr p" oo*nur ti{rpe *p-"1 gisit,chemali-L; plopiindu-

," gf, ii p[riseascap6.atos"lca]ei sa si blrbatul cel nedrept

gtdu;G:at. si ntoi.eg-va care$jne'ceEuv[ voi miluipre

;l;i" (Ia. 55, 6). ,,6a.1-ga.to"tit"Melenu suntca gandurile

"ourti"ti"al"'Vt"i" tt,"suntca alevoastre"' i Tut,zice:"De

*e"t"fi^"t.tfi.^î"a"r

pre Mine' .mAnca-ve1iunltSlile

o[m6.ntu1ui"Is'1, ti. . fic[: ,,Veni1iaMine'- iascultali-Mi

ilffi;; ,i-;;iifiin d"n"t"levoastie.ar * deveip[zicrile

Domnului. si vei tucia voile Sale,atuncipoli s[ n[dijduie;ti-spre

ilffiI;i a_i^;;*, si achemareaiEtvarlspunde:,Iat[-

M[ suntaici" is.55,3)'- -- -ia"a vine spitaur,rpru eluinedrept, l n-are-ddejde a

si chemepe Oumnereu a si-l mantuia;ce'iindci in vremea

odihnei (in vreme de neispitire),- l s-a indeplrtat de la

Dumnezeiar"uonfel Mai daint 'de a incepes[ ba1i.dzboi'

.""ia-fi"fi*f., ;i *'ai ioui"t" deate imbolnivi' caut[-1ieacul'

Mai ?nainte eate c5lcanecazurile,oagl-te ui Dumnezeu' i n

vrerneanecazului l;;i uflupt" DAnsuIsiEl te va auzi'nainte

de poticnir","tt.u*li--;i

i: roagil si inainte de ruglciune

pt"gei"t,r+ iAaO"i"pf", iu 4t" *itittti"' fuca iui Noepreg[titi

a fost n timp O"p-"L, ;i cu o'sutf,{e.aninaintecrestaemnul

il;"" ;"- rar in vrernea rgiei cei rdi aupierit' iar cel drept

acoperit fost.Guranedreptuluieastupl-p{lnugiciune'Cao constiin{i

pdtatdtlacep" o*l"itiJti^tjt' to-nu c-eauni ins[ facepe omU;;;; ffi;t oebucuriein ugiciune'Celpe$ru:T-e ume1.a

murit (cei caresuntmortipentruume)'-cu ucwie abdlnecazun'

Iar ceice r[iescpentruume,nupot s[ rabde edreptatea;i sau

iata"O"-t" du;i be slavade;arth,cad n mdnie;si proste;tese

51



turburi, sau cad pradr supdririi. CAt de greu de implinit estevirtutea ribdlrii si cdtdslavl are naintea lui Dumnezeu!Cel cedorestesd mplineascraceastrvirfute, si fie adic6nd.pistuitsi s[rispundd. a indelungr rlbdare, trebuie s[ se?ndepdrtezee ai lui

si si se?nstrdineze. iindcr virtuteaaceasta u poate i dobAndit[in patrie. Cd numai cei mari si putemici careau rnurit pentrulumeaaceasta i au pierdutoricenrdejde de mdngaieren veaculacesta, unt n staresr suferedurereaacesteivirnrti, ri.mAnf;.nduai lor.

Precum Harul se apropie de smerenie,asasi durereaseapropiede trufie. Ochii Domnului se apieacdsprecei smeriti,casi-i bucurepre dAnsii;dar se ntoarce ala Lui impotrivacelortrufasi, ca s6-i smereascr re ei. Smerenia otdeaunamilostivireafl6 La Dornnul, iar inima invArtosati si pulina credintd.cuinfricos[ri fi-vor intimpinate.Micsoreaza-tb b tine n fata ufuroroarnenilor,si ridicatvei fi deasupraruntasilor din veaculacesta.Ia-o tnaintea uturor prin dragoste i piecdciune, i mai mult decdtcei ce aduc n dar aurdin Ofir cinstit vei fi.

DefiimeazLle pe tine si siava ui Dumnezeuvei vedea-ointru tine" CIci acolo,undecrestesmerenia, zvorIste slava uiDumnezeu.Dacd pe fa![ te vei siii sa fii defdimarde oameni,Dumnezeuva face sd ii str5.vit. i de vei aveasmerenie n nimata, in inim6-ii va arita Dumndzeu slava Lui. Nu fii mare ?nmicimea ta. ci las6-temicsorat n mirimea ta. sareuieste-te i fiidefEimat i de slava ui Dumnezeue vei umpiea-Nir c6ura inste4cAndpe dinl[untru esti tot o ran[" Pdteazli-ticinstea,ca parte sdai.de ea si nu o iubi pe ea, ca sI n-o pierzi. Ci fuge cinsteadinainteaaceluia,care gonestepe urmele ei. Si de i;ge cinevadup[ ea,pe aceia l unnlreste si crainic al smerenieiaceluiaseface tnainteaoamenilor.De te vei defdirnape tine insuii, .u rrucumva sd fii cinstit de cineva, Dumnezeu te va descoperinoroduiui, iar daci te lasi ocdr6t pentru adevlr, Dumnezeu?ngdduieuturor fipturilor Salesr te laude.si ele ti vor deschideusaslavei Ziditorului tiu si te vor pream5ri.perlrruc6 atunciesticu adevdratdup[ chipul si aseminareaLui.

<t

s\ ;

Fs3

ft

T

x

I\

I

I{



Cine a v[zut un om care sI strdluceasclprin virtuli, darsimplu s[ parl inaintea oamenilor, s[ aibi via16 luminoas[,

cunostintenlelepte si duhul smerit?Fericit cel ce se srnerestepesiire ntru toite, fiioOra acelaseva inIl1a. Fiindcl cel ce'sesmereste entru Dunrnezeu n toatesi semicsoreazl.pe sine,peacela l va preasilvi Dumnezeu. Iar pe ce1 ce flimAnzeste siinseteaz[pentru Dumnezeu,pe acela l va indestulaDumnezeucu bundti,tileSale.Si pe cel ce gol peffecede dragul S[u, ilimbracd

Dumnezeucu

slivita hainda nestriciciunii. Iar cel ce ?n

siricie pentru Dnnsul se afl[, aflI m6ngdiere n bog5lia ceaadevlratl a Lui. De te umpli de ocari pentru Dumnezeu, sevainmulli slava ta in ioatl vremea vietii tale, flrl ca tu sd gtii.Socoteste-te e tine gresit, catoat|yiatata si afli indreptare. nintelepciuneatafil-teprost,si prost iind, vezi si nu pari inlelept.Iar dacl inalli si pe un om simpiu si neinvilat, cAtl cinste crezi

ci aducesmereniacelor mari si cu vaz[?Fugi de slavadegartX, i siIvit vei fi, teme-te de trufie si

mirit veifi. Cdnu e ditn oanienilorslavadesarti si nici trufia...Dacf,de buni voie te-ai lepidat de lucrurile vielii acesteia,nicidecumsi nu te cerli cu cineva,pentruun lucru de nimic. Dac[ 1is-aurAtde slavaceadesarti,fugi de aceioameni,careo v6neazd.

Fugi de cei iubitori de agoniseall, precum gi de agoniseall.Depdrteaz[-tede cei ce sedesfiteazl ;i de desfltare nslsi. Fugideceinecurnpdtali si de necumpetare.CIci dacl arnintirea subtii[a celor pomenite,pune n g6ndurineorAnduiald,u at6t mai multvedereasi pekecerea n e1eva aduce urburare?Apropie-te decei drepti, si prin ei, de Dumnezeute vei apropia. Cauti s[miiesti impreuni cu oamenismerili, ca sI te deprinzi s[ te po4i

eaei, C5.cide este olositoare vederea de este olositor s[ vezi)acestor4cu cdtrnai folositoareestenvl1ltura gurii lor?

Miluiegte pe cei s5.raci, a printr-insii si dobdndesti si tumil[. pglsste-tede cei gAlcevitori,ca si nu fii silit sd iesi dinlinistea a. habdd flrn irigrelogaremirosul cel greual bolni,.vilorsi,mai cu seami al slracilor, c[ doarsi tu cu trup esti imbrlcat.

Si nu infrunli pe cei cu inima mdhnit[, ca nu cumvabitut fiindcu acelasi oiag al mAhnirii, sdcauli m6ngdiereasi s[ n-o afli de

53



fel. Nu batjocoripe cei schilozi, fiindcd to{i cu aceeasi instevom merge n iad. Iubestepe cei plcftosi, darurlste picatele or,ca nu cumva vreodatd si tu sI cazi in isoit6. cum au clzut ei.

Adu-1i aminte,c[ si tu pirn6ntean esti, si fe Ume utuor. Nu certape cei ce trebuinl5au de ruglciune gi decuvintemoi (bldnde),demfingdierenu-i lipsi pe ei, ca nu cumvas[ piarl si sufletele1ors[fie cerute de la tine. Ci fI ca medicii. carevindecl ricelile cu

cilduri gi fierbinlelile cu leacuri reci.Sileste{e s[ int6mpini pe aproapele iu cu o cinste,caresl

introducbmlswa cuvenit[ lui. Sdrut[-i mAinilesi picioarele,;i

le

line multl vreme cu multl cinste si mninile lui le pune pe ochiitd.i,qi il laud[ pe el chiar de lucruri, pe carenu ie are.Iari c0ndpleacd de la tine, grlieste c5.tredAnsul oati vorba bunl si decinste.

CIci cu acesteasi cu altele la fel, il silesti si se ntoarcisprebundtate,gi s[ se sfiasc6de numele,cu care -ai numit pe el.

$i snmdnfa irtufii o vei semina in el. Din acestobicei, dacl in-tr-adevir te obisnuiegtiasa,se ntipdreste n tine chipul bunitilii,si multi smereniedobdndesti ltru tine, si fIrI denici o ostenealS,implinesti cele mari. Nu numai atdt,darchiar dacl are oarecaresclderi, fiind cinstit de tine, seva timddui de ele, rusindndu-sedin pricina cinsteipecare -ai arltat-o iui. Asa si te porfi totdeaun4adici sf, fii binevoitor cu toti, cinstindu-i pe to1i.Si nu cumva si

intarali pecineva,s[ nu-l pomesti sprecearti, nici pentru credinta,nici pentru faptele ui cele rele; ci feregte-tede a dojeni si de amustrapecineva C[ doaravem n Ceruri Judecitor tiri partinire.Iari de vrei pe aproapeiesi-i intorci citre adevdr, ntristeaz[-tepentru el si cu lacrimi de dragostegriiegte cblre dAnsulun cuvflntdou6, si s5 nu te aprinzi de mAnie impotriva lui, c5 semn devrljmfsie seva vedea n tine. CI nu stiedreapta [ semAnie,sau

si se ?ntIr0te, sau sI se mustrepecinevain chip p[timas. Ar6',areadragostei si a cunoasterii este smerenia,care se nagtedintr-oconstiinli buni, tn F{ristosDomnul nostu, a Ciruia esteSiava siPut#ea,'impreundcu Tatii si cu Duhui Sfant,acuffI si pururea iin vecii vecilor.Ah{IN.

54



vx.

DNSPKE F'T}LOS{.JLPE CARE.E, AVEM"

cAnn FUcIM DIN L{rFm

htr_adevlr mare si greasi anevoioasi este upt4 care se

facecu fapta.Si oricnt ObneUiruitde tare s-ar aceomul, cind se.^,

aprople ce oansulpricinele de asupreali aIerdzhoaielor9i ale

tuptetor,simai aies a ivirearlzboiului celui nevlzut al diavolului,fri"u * ilp";t" de om si-l face ute ia cldere.Fiindci cu c6t nu se

arp*t"ia6mu1 de acele ucruri, de care seteme inima 1ui,ci.t

atil vrljmagul are putinli si vind ?mg9triva ui' Si daci omul

numai pulin va *"fai, .*a"d-cur6nd il va p-ie1dl^peel' Clci

atunci, land sufletul'va fi biruit in vitlm[toarele intampiniri ale

lumii, acesteintAmpindriin;ileiidau mbold sgreplcat ;i1$9tute firesc s6fie biruii, c6nd eite intampinat de ele.Asa dar,Pdringi

nostri cei de demult, cei umblali pe acestecar5ri, stiind ei ci

*irrt"u nu e totdeaunaslnitoas[ 9i nu poate sI pdzeascl-aceea;i

randuiali, flrb s6 se abati dela ea,nici nu poates[ se ereasc[

mereu, si vine o vreme' cdnd nu poate s{ vad6, ce anumeo

vatan",ip""u,

?ntrua 1or?nlelepciune i: socotit,sl se mbrace n

siricie, ca tntr-oplatosa, iindc[ sdraciademulte lupte slobodS

este,precum s-a scris (pentruca omul fiind lipsit, s6 scapede

**1t* p[cate). $i s-au dus Pirinlii.in.pustie, ?n eare.1us,unt

lucruri, fiindc[ dle suntpricinelepatimitror.Fentrucaniermicar

tn .*ur"t neputinleio., iA tt t g[seascl pricind de cide.re,adic5.

pri"i"a de m'a:rie,'depoft1, dJpamenire a-$ul*.i qide 1aud1"Ci

himpotrivA, catea""it*a si ie fie usoare,din pricinl c[ s-audus

in pustie. c5 s-auzidit ?npustie,^si.s-au nt6rit ca inff-un tum

n"6i*lt, si fiecaredin ei aLpulyt ?1bun[ linigte s[-lisfargeasc[

t"ptu, moo"e simq_rdle-auglsit ajutor ca s[ seuneasclcu cele

prir*i""i*r nou[, ia ivirea celor ce ne vat6mbsufletui. Cdcimai

tine si murim ?n uptl, rieclt sl trbirn in cldere' AMIN'

55



vu.

glEsFRamAnnEnAE,Acnr,{E$RIt$K_DESPAEA$EUA.KEArGK Sr nFSFKn

CELA CE SA C[IE/EF{ .,$K

Aceasta este r3nduiala cea in{eleapti si piicutl 1uiDumnezeu:s[ nu rdtlcim cu ochii incclo si iicoace, .i ,a ptioi*cu ochiimereu nainte;si nu gr6im n desert,ci numai celedetrebuinfi; si nenul,tumim cu haineslric{cioase spre trebuintatrupuiui nostru.Tot astfels5clutirn manc[rile ceiehrdnitoare, inu pl6cereapAntecelui.SXne impS.rtisimdtn taatecAte utin, sinu disprefuimuneiernincfri, ial pealteies[ le alegem.CorinO ane indestulf,mnurnai cu eie. DreaptasocotealX cearaai mare

dintrevirtuii. Iar[ vin nicidecum,afardnumai candesti cu pneteniisi c0ndesti bolnav sau slibit. Dacd r-orbesiecineva. s[ nulintrerupi, contrazicdndu-lca un prost, ci ca un inteiept line-1i

{y:". tioy

:r :g lo"^,g vei afla, socoresre-ree rine mai mic, ilfd-te siugd fratilor. Si nu stai gol ?n fa{a cuiva, nici sd nu teapropii de trupul cuiva, decntnunaaic6nde neaplratb. nevcie)

119buin!n"ici sd nu ingldui cuiva s[ se aprcpie de tmpul

rlufdrl pricinl binecuvdntatL, precum arn zii. Fereste-te d.e?ndrlznea]i ca de ryoa-rte; 5-1i bun[ r6nduiali ?n ce privestesornnul,ca s5 nu se depirtezede a tine putereacare e pSzeste iori in ce oc ai dormi, deestecu putin$id nu te vadi nirneni. S[nu scuipi n falI cuiva, iar'[ dacdsezAnda mas[, te ineci, intoar-ce-!i afa a si tuseste, i apoi mdndncd i beacu cumpdta-reai

departe,precurnse cuvine copiilcr lui Dumnezeu.Si nu-1i ntinzi mdnaca s5.ei cevadinaintea ralilor if,i, cu

nerusinare. ar dac[ sti la masi cu tine un striin, pofteste-l slm[n6nceodati si incb odatl, si di la masdcu or?nduial5, ar nucu neorAnduiali.Sezicuviincios si strdnge-tihaina pe tine, canu-cumva sa-!i desvelestirupui. Candcasti,acopef,e-tiura ca s[

nu sevaddsi !ine-{i rdsuflarea,ca si, treac[.56



a'-*-

De vei intra'rnchilia mai marelui tlu sauaprietenuiui sau

a ucenicului iu, punesft'aji ochiior tei, ca si nu vadf,cele ce

sunt?nchiiie, si daci gdnCul iu te zotestesi privesti, sdnu-i

ascuiti si si n'; faci asa;clci unul care cu nerusinare ace asa,striin este de ciripul nionahicescsi de F{ristos,Cel ce ne-a dat

acestchip. Sd nu caufi dr:pi locurile tn careseafl[ vaseledin

chilia piietenuiui idu. Ci cu taati iinisiea d.eschidei?nchideuqa

ta si pe aceeaa prietenului tiu. Si nu intri pe neasteptatea

nirneni,ci dupi ce ai bitut, din afafi,si 1i s-a datvoie,cu evia.rie

sd nh'1"Si umbii ?ncet.afar[ de nu estevreo nevoies[ te grdbesti.

Fi-te citre toli ascuit[tor. in tot 1ucrul bun, numai de cei

agonisitori, de cei zgdrcilt si de mii:eni, s[ nu ascuiti, ca nu

cumvasl faci iucru dricesc.Cu bllndele vorbesteuturor si spre

toli priveste cu cumpf,tare,ca nu cumva si-1i umpli o-chiide

chipul cuiva. C0ndmergi pe drum, sXnu iei inainteacelor mai

rnari decdttine;

sidacl prietenul t[u r[mdne pu{in in urm[,

a;teapti"-l e e1.Clci cel ce nu face aga,estenebunsi seaseam[ni'cu porcuf care nu aretrege.De va staprietenul tii de vorbd c'-t

cineva, cu care s-a?nt31nit, steaptS-lpe el si nu-l fL ca sf, se

gribeascl. Cei slnStossh zicit mai cur0nCcelui bolnav, sl facd

nevoia or.Sl nu certi penimeni de gresaiaui, ci pe tine socoteste-te

pricinuitor si vinovat de aceagresalS;si nu te feresti sd faciiucruri oricAtde smerite,cu smereniacugetului,darnici si nu le

ceri si 1e aci" De estisilit si rdzi,nu te feri - dar s[ nu sevad6

din{ii tli. De vei fi rievoit si vorbesticu fenrei, ntaa:'ce-li ala de

la privirea ior si astfelstaide vorbl cu ele.De cdlugirile fugi, ca

de foc si ca de o cursi a draciior, si fereste-tesi te intilnesti cu

ele,sdvorbesticu elesi si Ieprive;ti, ca nu cumvasf,se [ci:asc[

in inima ta dragosteade Dumnezeu,s[-1i pAnglre;ti inima cunoroiui patimilor.chiar daci ii-ar fi suroridupl n'up, ereste{ede

ele ca de niste strline. S[ nu ai nici un amestec u ai t[i, pentnl

ca si rruse lceasc[ ?n nima ta dragostea e Dumnezeu- ugi de

?ndrdznirea itre cei mai tineri si de?ntAlnirea u ei, cum ai fugi

de prieteniacu diavolul. Si nu aibi pe nimeni plrta; al tainelor

57



tale si cu niNrenea l nu staidevorb6, dec6tnumai cu acela,care

se emedeDumnezeu,carepurureacu luareamintepelrece;care

sirac este?n acoperdmint,dar bogat in tainele iui Durnnezeu"

Ascunde ai5 detoli tainelesi faptele si lupteletale. Sdnu staicucapul descoperitn falanimlnui, decAtn cazdenevoie;cu bunl

ordnduiali ie;i sd-1i aci nevoia, gi oarecumcu evlavie fali de

ingerul tiu pdzitor si cu frica de Dumnezeus-ofaci, si sil5

fl-1i pdni la moarte,chiar dac[ inima te-ar durea.

Mai bine si min2nci otravl de moarte, decit s[ stai 1a

masl cu femei, chiar de-ar i ele maici-ta sau sor6-ta.Mai bine

cu balaur s[ locuiesti dec0tsi dormi subacelasiacoperlm0ntcu

unul mai t0ndrdecAt ine, mdcar frate de !i-ar fi dup6 rup- Dac6

tu, fiind pe drum, cineva mai mare te cheam[, zic6ndu-!i:hai si

cdntim, - fi ce-1izice. Dar gi denu-!i spune, u ?n icerea limbii

tale, cu inima preamlrestepe Dumnezeu. Si nu stai nimdnui

impotrivi, nici si nu te iei la luptd, nici si nu minti, nici s[ nujuri in (pe)numeleDomnului Dumnezeului iu. S[ fii def[imat,

iar s[ nu defaimi. Sefii nedreptdlit, ar nu si nedreptltesti.Mai

bine cu trupul s[ se stricecele trupesti, decAts[ ne pigubim de

cele sufletesti. Si nu te judeci cu nimeni, ci osAndit iind rabd6'

ca unul carenu a luat os6nd[.SI nu iubesti in sufletuitiu vreun

iucru din h:me si pieaci-tecelor rnai rnari si fruntasilor,dar fugi

de arnesteculprintre ei. Cdci aceastaeste o cr:rsi in care cei

ienesi seprind sprepieire. Vai de cei iacorn ia m0ncaresi care

de p0ntecese ngri;'e;te,cX mai bine s[ vtre in mlruntaiele lui

cirbuni infccali, decfitpr[jiturile celor supusi.

Yarsi-1i miia ta peste oli, si fii sfielnic cu to!i. P[zeste*te

de vorb6 lung6,c6ci sestingeclin nimi pomirile celeeu g0ndrrl,

carevin de la Dumnezeu.F:gi de disculia?n urul dogmelor,ca

de un 1eu nfi:riat; sf,nu intri ?n astfelde vcrbe, nici cu fii de-ai

Blser.cii.necun cu strdinii.$l s[ nu mergi?nclr]rile ceior n0niosi



si arligosi, ca nu curnva de m6nie sb ii se umple inima ta sr

,"n"trr se1i-1stdpaneasc[nfunericul raticirii. s[ nu iocuiesti

impreuni cu cel trufa;, ca s[ nu fie luati din sufletultlu lucrarea

Sfintoioi Duh si s[ seslligiuiascl in el toatdpatimacearea' De

teveip[zi f rracest fel ,s imereutevei indeletnic icugdndui la

Dumnezeu.atunci fiule, cu adevirat sufletul t[u va vedea?ntru

sine umina ui Hristos, ;i in veacnu va pieri' Ci aLui esteslava

si stipAnireainveci' AMIN.

vnl.

DESPRE NANOUIKEA CU DE

ATIANI.JNTI.JLA JUDECATII

Ia aminte a tine, dragul meu,totdeaunasi vezi ce parteau

in lucrul tlu de fiecare zt, necuuile care te intnmpin[' locul

pustiu n carepetreci,agerimeaminlii tale,?mpreunicu puterea

iuno;tinlei taG, indeluigutuliniste cu leacurilecelemuite' cu

ispiteleadic[, rinduite 1iede adevbratul-Doctor' pre lmdduirea

omului celui dinl[untru" Ispltele suntc6teodati de ia d:aci' c0te

odatidelabolilegidurerilecelett.upesti,cf,teodat6deiaspaimding0ndurilesufletului,cindiliaduceamintedeinsplimdntiriie

,rr.riii de apoi, c6te cdatd ?n altoirea si doblndirea darului

fierbinlelii si alacrirnilorcelor dulci, si aHarului celui duhovnicesc

impreun6cu altele,ca si nu lungescvorba'

Oare in toate acesteavezi fu, cb a inceput rana ta sEse

vindece;i si se nchidl? Adici patimile nceput-au U tl1],":tLi

Fi iln semn si intrind inl[untrul t[u, vezi ce anulne pattmr au

59



sllbit inima ta, si care anumeaupierit si s-auduscu totul, si careau ?nceputsl tacddin pricina ?nslnitogirii sufletuiui [u si nu

fiindci mai au team6,si carepatimi au ?nvilat si se plece dinpricina minlii, si nu ci le-ar lipsi patimilor pricini. Si iar5gi aamintesi vezi, de nu cumvadinl[untrul ranei tale celeiputrede,a?nceput 6 risard trupul cel viu, adtcdpacea uflerului.Si care

anumedintre patimi mereu intdmpini si15,si in orice vreme, sisuntele trupestisausufletesti, auamestecatei!i semisci ele n

intunericul uitini, caniste neputincioase, aucu pufereseridicdele mporiva sufletului; si vin ele ca niste stdpAni auca nisiefuri, si cum sepoartl cu e]e mintea, ?mpirlteasa caredcrnnestepestesimturi. C6nd se i-.resc atirnile si incep vreun rdzboi, seluptl oaremintea?rnpotriva1or,si, tindndu-se are, e face oaredesl6besc, aunici nu seuit[ la ele si nici nu lepune n socoteali?Si caredin patimiie cele vechi s-austers,si caresunt de curAndalc6tuite? iar6 dintre patimi unele ating fantezia, alteie atingsimturile, fin1,fantezie, lielesemisc[ in amintireanepdtimasisiflr[ de gnnduri si fdr[ de a!d!are.Si iarigi din acestea utem aflamfsura unui suflet.

Frimele dintre acestesuflete, n-au ajuns nc[ la asezare.Fiindc[ acestesuflete mai duc lupti, ori cdtl ti.rie ar arita inlupti. Iari aceasta spune Scriptura n felul ei, zicAnd:,,S-aasezatDavid ?ncasaui si i-a odihnit pre el Dumnezeude to{i ceidin jurul iui" (1 Imp. 7,1). Si aici nu e vorba numai de osingur[ patimf,,ci impreunl cu patimile firii s[ inlelegi si pofta si

mdnia si iubirea de slavi, cea careaduce n inchipuireanoastrdanunrite obrazuri, si ne trezestepizma si pofta. La fel este sipatima iubirii de argint, cAndsufletui ?nascunsse mplrtdsestede dAnsa,chiar daci n-ar ajunge in fapti, dar inchipuieste inminte obiectul patimei, ca pe un chip a1strAngeriide avutii, si?ndeamnl sufletul si cugete n acel chip si ii strecoar[si pofta

sI-l cistige pe el, impreun[ cu celelalte.

60



Dar nu toate patimile bat rdzboi prin momeald. Ci suntpatimi, carese nfdliseazdsufletuluinumai prin necazuri(la wemede necaz):negrija, trdndivia, si mAhnireanu aiaci sufletui prin

momeali. in sli.biciunea ui, ci numai greutatepun asuprasufletului.iari. tdria sufletului se arari prin biruinfi asupra nomeliivrdjmasilorli prin cunoastereau de-aminunfula futuroracestora,si omul trebuie si aib[, vldite semne,ca si simtl ia fiecarepaspe care{ face, in ce p[mdnt a inceput sd calce sufletui siu, inpimAntul Canaanuiuisaudincoiode Iordan.

Ia amintesi la aceasta.Oaree in starecunostin{as[ judeceacestea,n lumina sufletului,sau e judeci tn intuneric, saunu lejudecl de oc? Sau alli oare,cd gdndurileau nceputs[ securele?Po{i oares[-ii adunigOndurilen ceasul ugiciunii? Si carepatimAiti turburd mintea, c6.ndse apropie de rugdciune?Sinrii oarecf,putereaneturbur6ii aumbrit sufletul cu bl6ndele, cu iiniste si cu

pacepe care n chip neobisnuita adus-a?nainte?Si nu se dpesiemintea a f[r5. devoie ?ngAndurinetrupesti,pe caresimg.rrile upot si. e t6lcuiasc6?Si nu se aprinde?n ine neasteptata ucurie,care taie orice vorb6? Si nu izvorlste din iniml neaseminatldulcea!1,spre desfbtareaei, si trage la sine toati. mintea, dintoate.

Din vrerne-n vreme se?nt6mpli in tot timpul o desfdtare,carenu atingesimnrrile; ar limbao?neneascA-o poatespune,p0n5cOndomul nu va socoti oatecele plmf,ntestici suntcenuslsi gunoi. Din cele amintite, cea dintdi desfitare a himii cdteodat[ vine ?nceasul uglciunii, cAteodatl c6.nd itim, cAteodatidin cugetereaneintrerupti, si se ncllzeste mintea,din cugetare

lungl. Iar ceaiait[ desfdtarese intAmpl[ de multe ori flri deacestea.Cdteodat5.n iucruri depu{ini ?nsemnitate, i de multeori in timpul noplii, in acelasi el: cl vine intre somn si trezie,cind dcrmim si incepem s[ ne trezim, il crede cd a ajuns nImpdrilia Cerurilor.

61



Si iar{i vezi, dacb are putere sufletul' s[ micsoreze

desfltirile trupeqti,prin puterean[dejdii' carea pus st[pdnirepe

iniml ;i carentlregte simluritecele [unlrce' prin credinlanegrhiti

in adeverireaerornldajduite. si vezi dacr nima ta s-adesteptat

9i fara s[ ingrijeasc[ de ale ei, nu mai este robiti de cele

pa*arrt"gri, .f n"irrr",at petrece n lucrarea'care i se cuvine ei'

".u "*"este?mpreunlcu M0ntuitorul nosffu'

Obisnuieste-tesldeosebegtichemareaeidepovestire'cAn

vei asculta_ardgustareagrabnici din aceste esfatiri, d[ sufletului

necontenitainiEtepentrua lucramereusi statomic'Fenffuc[ din

lenea gi trdndlvia ielor ce le primesc' pier desfbtlrile si nu mai

vincur0nd.Doarpentrueleindrlznestes[zic[omul'bizuindu-

sepe mlrturia constiinlei saie,ceeace a spus9i fericitul Pavel:

,,lniredinlat sunt,c[ nici moartea'nici viata' nici cele.dgacum'

nici celeviitoare,nici toatecelelalte'nu vor puteasl mi despartf,

de dragosteaui Hristos" @om' 8' 38)' Cici nu vor aveaaceasti

putere nici necazurile ceie trupesti si' impreunl cu ele' cele

iuflete,sti,nici foame,nici prigoanl, nigigoliciune' nici singlritate'

nicifrrchisoare,nicip'lm";ai*,nicisabie'inclniciingeriiSatanei'

niciputerileluicurnultofeiuriderelemiiestrii'nicimomeala

slavei desarte, eacarene momestespreSatana'nici clevetirile'

nici ocirile celecu pr[pldftoate Tnzadat [cindu-se'

Si daci toate acesteseilIne' frate' in sufletul tiu n-au

ftt"td;; t; t" rt*"rf""*[, saus6lipseascl?rtr-un el nevoinla

;;;i;;"*"til* tur" 9i iinistea tliny;i' trudi fdri folos este"si

chiar minuni de s-ar *"" phtt mhna a 9imorlii de i-ai scula' tot

zldlmicie !i s-ar socoti'Deci, de acuminainte migc[-{i sufletul

te", !i cu lacrimi roag[ p" MTtYlorul tuturor' s[ tragl perdeaua

;;; usa nimii ,J" ;i s* smulgXntunericulviforului depatimi

;; ;. cLrul dinliuntml tlu, ca s[ te inwedniceqti a vedearaza

"il"l,qis[ nu fii caun molt, carevesnicsti intru intuneric.Ajutd-

md lisuse!

62



Privegheri ?ndelungate i citire de mdtdnii multe, fdcute

una dupd alta,cur0ndvor da bunltllile acestea, elor nevoitori.

Si cei ce le-au aflat, asae-au aflat.

Si cei ce iar6;i voiesc si le afle, trebuie s[ peffeacl ?n

nefulburare,cu priveghere,citire si mitinii, si mintealor s[ nu

fie legati de nimic, si de nimeni. zlard de sufletul 1or.Ci cu

l[untricl lucrare si lucreze. Dar si intre lucruri, gisim pentru

multe o simlire aminunlitl prin care putern judeca si despre

celelalte.

Cel cesade n netulburare,gi a aflat prin incerclri bunltatea

lui Durnnezeu,nu are rebuinli de mult[ incredinlare si sufletul

lui nu estebolnav devreunfel de necredinti, precumpllesc cei

ce se 2rguiesccu adev[rul.Ci de-ajunsi estemdrnrriaminlii lui

ca s1-1ncredinlezepe el, mai mult decnt -ar incredinlacuvintele

fir[ de numlrEi

Ir6 rost.A Durnnezeuluinostru sl fie slavasi

marecuviintl in veci. AMIN.

IX.

DESPRE CONCIZIA SI BIJF{ATATEA

rKAnnUtFLrr$r vmTII MONAHICESTXpx cult sn N,qsc vxKTUTEtE F[nLn

DTNAT,/TET,tr

Din iucrareacea zilnici senasteclldura cea nem[surat6,

carearde n iniml din amintirile cele nv6pliate, celece se vesc

din nou in rninte.Iar lucrareaaceastampreuni cu pazasubliazd

63



minteaprin c[ldr:ra 1orsi ii daudalul vederii. Iar vedereaaceasia

d[ naqtereg0nduriior fierbin1i,desprecare amvorbit, in adOncui

vederii sufletului.Si astasenumeste ontemplalie.Si contemplalia

aceastad[ cildurl si din cildura aceasta,care iese din darulcontemplaliei,zvoriste siroiul de acrimi. Si rnai?ntti, cdstigul

estemic, adici omul de mai inulte ori pe zililcthmeazi 9i iarigi

inceteaz|,si abiape urarbvine pli.nsul cel neincet;rlsi din pldns

ne?ncetat ufletul doblndegtepaceagAnduriior.Si de la pacea

gfindurilor sufletul seridici sprecur[1enia ninlii. ia: prin ci.rrSlenia

mingi ajungeomul s[ vad6 ainele ui Dr:mnezeu.Fiindei ascunsdeste'cuiflenia?npaceape care o ayerndin p:rrtea uptelcr. Si

dup5acestea junge nintea sEvadi descopeiri si se"mne, fecuma ihzut lezechia-Froorocul. i acesteanchipuiesccele trei

rfinduieli (poate repte)prir cz6esuflef-ulseapropiede DuiTrnezeu.

?nceuutulutwor acestora stepunereanaintea ui Dumnezeucu

bun$tate"si chipul neschirnbata1ucririi celei netrlburate' $i in

il!;1; i* J"640,*L- rlnpi*.a.i'rne ulra,ii p^*t'inde"pdirarede cele urnesti. Si nu-l nevoie sa u1glrunul clte unul chipril

aiestor ucruri? C; sunt cunoscute e'to!i"Dar fiindci arltarea

1or,departede a fi pbg'rbitoare, stecred eu, de mare folcs' nu

trebuie si ne lenevirn,ci si le ar[tirn pe ele"

Eie sunt cantea,cititul, privegherea op{ii ?ntregi.cu iuare

aminte,dupl puterea ieclru"ia,faceteade multe mit[nii, care e

bine sd se mplineasci de mai muite ori p* zi, si ia fel noaptea"Sideodati s[ se facX ."i pt-ttiotreizeci h* m:itXnii. Apci s[ de

?nchin[rncinstitei Cruci,-si si ne?ndep[rtim- S*nt unii, care ac

mai muit riecAtastea,dupd a lor putere.Allii fac o sin-eurf,

rugiciune in trei ceasuri cu mintea treazd cufund0n-du-se n

ruga tera sitrIsi flri r[spindire a g6ndurilor pe fata ior""

Si prin'amandou[ acestechipuri se aratl si se iveste

mulfirieJb"ga.-i

a" Uun5tiii, adicbcleHar, care fieceruia ciinoameitidupa"vredniciee?nriarte.ardcareeste eiu! rugiiciunii

celeila1te, i curfipeffecem diAsm si slobozi?ntr-?nsa mcrezut

cdnu e bine si arit, ti si ciaupe iaih prin grai viu sauprin scns,

rin,Suialaei. ca nu cLrmva itind oirecine si neinlelegind nimic

GT



din celecitrte,si cread6cit t;rrbfoloss-auscris; ar daci s-arafla

cinevas6 e stiepe acestea, l rn-ardeflima' zictnd ci nu 1esiiu

rostul 1or.$i ufinareaar fi intr-ur: caz) cdrteal6''ar in cellialt

ir;fi"Jt. Si euas i socotit striin de acesteucruri, dupdcw2ntul

Ap';tr"i;ili, tu J.tp.t unul careporunceste' rarlcel ee doreste

si afle aceasta,n caleascrisl *ui r*r s[ ci1ltoreasc6,si s5 acl

asa.ca lucrul ,a.ut*"r" g0ndului' Si cAndva ajungec-ugalaut

ffi;**^*;;t

J" i" t# t" va?nii1a,lrl si aibltrebuinp e

itr"e1u.t.'C[c"i-azis:seziinchijia1u,$i*f,ti:|"- ":t::?inuaia oate. ardsiavasl fie a Dumnezeuluioslru n vecl'

AMIN.

X.

DESFKE FEL{.JLEUFTSA TAZTM

DESAVnngEnnA VIE$XEW$F{',qF{ECAqTX

SI SA PBEAMAKIFfiPE DIJMNANWU!

Trebuies[|remonahul,printoatepurtirilesilucrurilesale,

chip de folosirecelor ce-l vld pre el, ca' prin virtulile sale cele

*it", cele stilucitoare ca ni'gte raze' vrljmaqii adev[rului

vlz0ndu-le fdri voia lor si rnlrfuriseasc[ qi ei' ca din crestinio

nldejde cu temei, neschimbatl 9i nev[zutl' de mAntuire' si de

pestJtot s6 aletgechtre d0nsu1, a s6 semintuiasce' Pentru ca

biserica s6-Ei iJice coroanelernpotriva vr[jmasiior 9i' 9iqulli

slrAvneasc|faptaluiceabun5,sisl iasldinlunne'iarelsise

fac[ cinstit inainteatutufor din pricina deslvfusitei salevieli'

Fiindci vialamonahiceasciesteslavaBisericii lui Hristos'^ *^lr,rd;,

trebuies[ aibl monahulpwtari bune n toate elwiie,

adic[ s[ treaci cu vederea cele v[zute, s[ se tndeplrteze de

C-da43 mala565



agoniseal[,desdvdrsit [ dispreluiascitrupul,s[ posteascdn chip

inalt, s[ petreaci n netulburare,s[ 1in6?nbuni rAnduiall simlurile,

s[-si pdzeasclvederea, si indepirteze de la sine toatdvederea

vreunui lucru al veacului de acum, si fie scurt la vorbd, s[ securele de aducerea mintede r[u, si fie simplu n judecati, slfie

bun si intreg la inim[, iar la minte priceput, iste! si asculit. Sd

cunoascirnonahul,c[ netrebnicdestevia{aaceasta i trecdtoare,

iar viala cea adevdratd,ceaduhovniceascl,esteaproape.S[ nu

fie cunoscutde cltre oameni sau s[ fie dispreluit. Si nu lege

prietenie sau s[ aibl ceva comun cu vreun om. S[ aibi a;ezare

netulbwat[. Purureas[ fugi de oamenisi neincetati rlbdare s[

aibe la ruglciuni si la citiri. Sl nu iubeascdcinstea,nici si se

bucure de oaspete.Si nu se ege deviata aceasta.SI suferecu

vitejie incercirile. SI fie slobodde poftelecele umesti, si s[ nu

iscodeasc[,si si nu-si aminteascl obiecteleacestorpofte. S[ seindeleftriceascipururea cu gAndurile n partea adevlrului. Sl

aibdfalaserioaslsi zbArcitS. iua sinoapteas[ p10ng[ neincetat.

Si, ceeacee mai mult dec0tacesteaoate,s[-si p[zeascl intreaga

inlelepciunesi s[ securete de l[comia pdntecelui,at0t n lucruri

mari, cdtsi in lucruri rnici. Si iati acestea untvirtulile monahului,

ca si le zic pe scurt,caremirturisesc pentru dOnsul, [ estemortlumii 9i aproapede Dumnezeu.

Asadar,grija noastrl s[ fie mereu,s[ le dobdndimpe ele.

Iar de va intreba cineva, ce folos am, cl le-am descris n parte

numai sinu detot si c5 amvorbit despreelepe scurt,voi r6spunde

c6,eranevoies[ se facl aqa,pentru c[ acelacare segrijegtede

viala lui, cAndva cluta in sufletul slu pe vreuna din virru$lepomenite, si va afla c[ este ipsit de dOnsa, a cunoastede aici

pulinitatea sa n toatl faptacea bun[ 9i descriereamea i va fi

spre aducereaminte.Iar dacl cititorul ale ntru sinetoatevirtu{ile

pomenite, atunci va cunoastesi pe celelaite,pe care nu le-am

66



amintit. Si se va face sfinliior pricin[, ca sd preamlreasci pe

Dumnezeu.Si incb de aici fr va glti sufletului slu 1ocde odihni,

inainte de iesirea lui din viala aceasta. arX slava s[ fie a

Dumnezeuluinostru n veci. AMIN.

xI.

CI,JM CA NU SE CI.IVINE CA KOEIJL LT.JIDUMNEZNIJ. CABE S-A SANACIT DE

CELE I,I.JI'{ESJI"9I CABE A ry+IT SA-LCAUTE PD EL SA iNCETEZ'E CAI.NAKEA,

DIN PKICTNA CA N-A PUTTJTAJI.}IIGD SA

CTJFKINNA NNEVA.KUL, SI F{[J TKEB{.NEovol

sA sE nACnescA FIERBIFTTE,*,ASETEI

LUr DE CDLE DUMNEZEIESTI^qI

A

CEKCETARTITAINELOR r.,OK, SI ry CE

FEL SE OBI9N[nEqTE FIINTEA SA SE

A]TTESTECECU ADUCEKEA AJVIINTEA

PATIIVtrLOK.

Sunt trei trepte desporireale omului. Treapta?ncepitorilor,

ceamijlocie si cea acelordesdv0rgili.Cel depe treaptant6L d:ll

gdndul ii este pomit sprebine, totusi mintea mai are migclrip[timage. Treapta a Coua este la mijloc, intre pltimire gi

nepltiniire. Si semi;c6 intr-insag0ndurilecele de-adreaptade-a

valma cu cefe de-ast0nga.Si izvordgte?n acelasi imp lumin[ 9i

67



intuneric, culn s-a spus.Si ce1?n treaptamijlocie de va ?ncepepu1inse citeascl DumnezeiestileScripturi si s1-9i nchipuiascdg0nduriieceieDumnezeiesti, rin inchipuireacdrorae1seaprinde

de adevir dupdputerea ui, si seplzeste eupaza cea din afar[,din care se naste gi plzirea lduntrici si lucrui dupl cuviin1i,

atunciel va fi tare dupi ispitelepatirnilor. Iari deva hrlni foculcel firesc cu cele pomenite si nu va 15sadeparte cdutarea,

cercetareasi dorutrdup[ ele, chiar dacb nu le-a vLzut pe ele,totusi hrSnindu-gi 6ndwilecu semneleDumnezeiestilorScripturi,

;i lindndu-le strAnse,ca sf, nu se abat[ spre st2nga, si s[ nuprimeasc[,?n oc de adevdrvreo slmdn]i drlceascl, isi va plzifoartesufletul s1ucu dorul. Si va cerede a Dumnezeucu dureresi cu ribdare rugiciune, iar Durnnezeui va plini cerereasi ii va

deschide ui usa Sa, mai cu seamXdin pricina smerenieisale.Fiindci celor smerili in cugetul or li sedescopf,rainele. ari deva muri el cu aceasti n6dejde,chiar dacl de aproapenu vavedeade fel pimAntul acela,darcred c[ impreunl mostenitorvaf?cu drepfii cei dedemulg carenddljduiau s[ ajung[ la desIvdrgiresi n-au ajuns s-ovadd, dupl cuvdntul A.postolului,caxezice,cb.

?n oate zilele sprenldejde au lucrat si sprenldejde au dormit(Ev. 11, 39). Si ce sd spun,dacf,n-ar ajungeomul Arpdrndntul

f[giduinlei, adicd n chip vidit s[ cuprindl adevirul, pe mdsura

puterii lui firegti? Oaredin pricina aceastz ste oprit de ia intrareain lara f[glduinlei si rdm0ne n treapta.ceadin urml a cilrei?ntreagipunere nainte este nclinatl spre cele de-a st6nga?$ifiindc6 n-a cuprinsadevirui intreg, oarer[mdne omul in neanrulcel prost aJ reptei cele depe urm5,oarenici nu le cunoaste, icinu le dorestepe acestea?Sau secuvine sl se idice la caleacea

mijiocie, despre a.re rnvorbit?C[ riegiomui n-avizut pdm6ntulflgitduinlei ilecAt ca.intr-o ogtrindl, dar de departe a nid[jduitspre el, qi din pricina acestein[dejdi a fost pus impreunl cuparin{ii lui. Si cu toate c6 nu s-a invrednicit aici de daruldeslvArsirii, totuqi fiindc[ mereu a vorbit de d0nsul, si mereumintea s-a indeletnicit cu ei pe de-antregul,si cdt a triit, mereul-a dorit, de aceeaa putut e1s[ curmeg0ndurile cele viclene. Si

68



--

cu nldejdea aceastanima lui ceaplini de Dumnezeu, ese din

lumeaaceasta.

Tot lucrul care are rtru sine smerenie,estecu bun[ cuviin16.

Pent'u cl indeletnicirea cea netrupeascda minlii, cu povata

inlelegerii SfinteiorScripturi, spreseteade Dumnezeu, unegard

iniluntru, intre suflet si gAndurilede viclenie, si plstreazf"?n

suflet amintireabundtdtilor iitoare,ca s[ nu se eneveasc[mintea

in negrija ei, si, n locul celor mai bune,si se ncurcecu lucrwile

lumesti.Fiindcl din acesteaurandse [cestefierbinlealamiscdrilor

celor rninunatealemintii, si cadesufletul n dorinle zadamicesif[rA rost. trarl slava sl fie a Dumnezeuiui nostru in veci.

AMIN"

XEX"

DESFKE FBLTJLftq CNNN SE C{.IV[NA

sA snpA $n F{ET'{.JLB{;RA"KElwut c{,JDHEA"FTA SOCOTEA&A

Ascult[, prietene,daci vrei sXnu sezldlmiceasci lucrarea

ta si zileie talesI nu fie lipsite de dobdndi, sprecarenidljduiesc

cei ce cu socotin!5petrec n netulbura.re,u, cAndncepi acestsoi

de petrecere,s6-i incepi cu socotinti, si nu faci aceastadin

pl[cere ca s[ nu fii ia fel cu mullimea; ci pune-li un gAnd n

minte, gi el si-!i fie tndreptar in lucrurile vielii tale. Si intreab[ pecei ce cunoscdin experienlI,nu numai din gtiinl6;9i si nu te laqi

pdnl ce nu vei fi iscusit?n oatec[ririle si lucrurile linigtii. Si la

fiecare pas pe care-l faci, cerceteazd,dacLumbli pe cale, sau

69



daclte_ai bltutafarldinca1e,mbland eweocdrareetufalnica'

Sinumaidin lucruri"aatt"

ta""

crezic[ sedeslvdrsestedevdra/.a

ietreceren lini;te.'"**;;;a"t igtis[ afli un lucru9isi ajungip"iiip:::,1j" t"

tu"t,

fI! s;"'si aseminiri n ascunsn sufletul iu' la lrecare

paspe care-l u.i, 9iu"i t"noastedinaceste elnne'ie adevlrul

!ilittoiF#il f*;ete.lrtu"tai*+ului'Ajungr-ficestelteva

cuvinte,pnni ce ta f"pf-"nf ln c1f1aa'-Cand'

in liniste ilnd'

,rezi cbinmintea",;G;i;tut" '[

lucreze esilitcuglndurile

celede-adreapta, i"""t"siL;te s[ se. tipineasc[pentruunele

;;d"ti, utorr.isl gtii,ci dreaptiesteinistirca a'

"'"**;it.ra;i;;a"'J-siujesti, aacam *..ntrita p'If.lF slujbeiale,

te-ai ndepdrt"ta".atpHOit"u tattO"titor ale'cAtpo1imaimult'

si dintr-odata se ":ieltiftuid-epe imb[ 9i se evarsi]1ynet

i*t"tff""re."tti f"* i"t"itea lui' si ticerei se acestatomicln

suflet,atuncise ,ri, ;t aianaing1il car9a.]qit'1.l1rrlilii.l",*nu

ffi;-&,tp;i cagtilaf ntru ine' Cl simpia inistirepareun rucrufdrb depre! rtre t"p,"i" dreptilii' Iarpetrecerean simplitatese

;;"rqi"-;" ;;i ;!t.e.ptt--gisocotitoii' "uun mldular singur'

desp#jt deajutonrlcelorialte'

sufletul iu, tiecarJ;;t* si fiecarepriieligteOin im^quitqi:titii

tale, itj umple o"rtii t"luirimi' -Eiacrimile curg f[r[ siil pe

Jru;iiiai, si gtii"a rc"p" s61isedbschidl ngard'spre ierzareavr[jmasilor di'

Si dacl dinvremen vremeafli' c[ g6nduiiu s-acufundat

?" i"J;i;;ffi;i #9t' CI""r"

di"3i'' maimuitdecatere

,arrJ,riuiuobi9nuit6,"9i'aitainq.y9me de un ceas'sausi mai

bine, si a,rpau.*ur:i;;;;i"imldularele

taiecad ntr-un el de

slibiciunemare,si c[ domneqteacglpe$egaTdu*e a!' lt-c1

acestea u se# ;; d" rei, s[ stii' cl norul a ?nceput [-siintindl umbrelePeste ortul f,u'

lwd. dacd,Aopa. ovremevei fi petrecutn Jrn1s,t9'ei afla

c6gdnJuril" p in'tur'li gistdpinescufletulsi ele l iaucu sila

tv



in tot ceasul,ar minteaestec*[uzit[ deeiesprecele f,cutedeea'sau 6 ot mereudoregtei cercetezeeqert,ciunea,i stii c6zadarnic[esteostene ratatnrinistesicr sufletui[, p**"" i'raspandire.ivin pricini n sufletathi

d^ afard,.at i iinu*t*,dinnebigare eseamdabunacuvii"6,l;;;;g'#;,l* ir", ,,la cetile,.rsi-curAndune_fin ranAuiaiiucrul tiu.Iar6. acd,la?nceputulcestor ile,nu vei afTapaceeriulala4ni

lpre patimi,sI nu remiri. Cii aace 6nut

lu*arrr,rf,riamdneierbinte :*: idglungatn,dup6"" uu rr"ur irrr"lanu"fale! soarelui, i dacdarrsim-irosurresurilor i fumursmirnei,odatd, evirsat n aer,vreme ndelungatadmOne,6ni ce seri;1ng;te;i niere,cu alitmaimult patimile,celeoUirluii". .u ,icainii,sd ing5 de sdngeu *a""iat.,^i;;d'; H';oriri'i"-iuobiectulgbignuinteiorl ar.sta ,u gi, iattandpan[

""'r-*.iripiuterea

bisnuinleior celeivechi.CdndeneavaArcepeI intrepefuris n sufletul du,si deaici inainteel se ntoarcespre ntunericsi casa;".Lli#;plini de ntuneciune,ot mai dessearati semnele rmrtoare:simti fuleuntrul iu, pe ascuns, dslibesti?ncredin{i, ar celevizute prisosesc, lfej$ea 1i ,, frrp"1ii,"az6si p.irr' uleur,upagubegipeaproapqledugi tot sunetui

r.r*pi" i".urirri" o"prihinire, din gurd gi din inimi asupra ururoroamenilorsilucrurilorsi chiarasupraui Dumnezeu,i asup.a anOurito.i1

simtturitgr,are-li es n care,si tecuprind-eeamao" or#i"trupului,gi prin aceasta icimeadesufieteva stapani, idin cein cesufeltul iu ri sevaumpleade teamd,inc'tgi;";L;; ,"vei"ingrozi i vei ir*u.u. C-dcii-ai a"opectcredintaa (si nuvorbescdesprecredintr, ca temetiea mdaurisirilor tuturorcredincio;ilor,i despre cea utere ntelegdtoare,are u unrinamflii intlegte inimasi cumbrturisireaonsriinleidd mbold?nsufletnddejdii d.tre umnezeu,entru asi nu_si oarte ufletulgrija ui,ci s-oarunce preDumnezeu,arel sd dmOndinistitdegriji),cunecredinta.



Iar[ cAndvei plsi inainte cu sufletul,vei afla aproapede

tine acestesefi)ne:Te'vei intlri cu n[dejdea intru toate si cu

ruglciunea te vei ?mbog[1igipururea vei avea-de. dstigat?n

*ittt"a ta din toate,c6te-!i es'irrcale si neputinla irii omenestio

vei simli gi te vei piai' de o partg a acesteineputinle,- de

m6ndrie; $i Ain pariea cealalt6", chii tli vor ffece cu vederea

plcatele aproapeiuiau. $i vei peffececu dorulde a.iegidin trup,

ipr" po*it"a itt .ur" vorirfi, tn veaculviitor. Si vei crede,ci pe

t,nta dreptate ise intdmptr[ sie-!i, pe fa![

9i

pe-ascunl'

loateobisnuitie necazuri.Vei Cerceta u de-arninuntr:lceledin jurul

tlu, ca s[ nu te lasi dus de plrere. MSrturisi-vei despre oate-9i

despre toatevei niutlumi. 51 at[, acestea untsemne,pe care e

an iei trezi, caxe ep[zesc'si

petrec ntru netulburare,dorind s6

ajungi ia adevlratar6nduiald"

Cei trandavinu au trebuin![ de semneleacesteacarc*ia

de sevld si suntpdndiri alecdderilor, penffuc5 ei sunt departe

devirtulile cele ascunse.Dac6vreunadin ele?ncepe i seaplece

de-o parte n sufletul tiu, ia aminte?nclipa aceea,n ce parte a

inceput s6 seplece.Cd tndatl o cunoqti,din ce nearneste. ari

noui s[ ne dlruiasc[ Dumnezeucunoqtinlaadevdrului"AMIN.

X[[H"

EST.Amn F'sE s cE[,sR cE sa

EXNEggmsc4,FEEuAFSlTtE GKruI"SE

?mE;* *AA"*tom sAxFirKEI sXEASA"

Unomplindeingrijorarenuvaputeas[fiebldnd,gilinPenfu cI felul ucrurilor,prin careel suferl, l sileste dsemigte

inspreacele ucruri gi sngdndeascia ele,t[r[ s[ vrea el, si

72



risipescseninltateasi linistea ui' Agadar'ciiugdrui ffebuies6se

prr.ramuirr*a fetli iui Dumnezeu 9i vederea ui purureacltre

bomnulneabituti s-o intind[; asasl facb"dacb'in adevf,rvrea

s1-;i pizeascl mintea, si s[-;i!o*!" ;i si-gi schimbemiqclrile

cele mici care serpuiesc?nir-insa, si s[ invele cu linigte si

socoteascloatl inffareasi toati iegire4clci ?rmu$ireagrijilor la

monahi, semnestede lenevire n lucrareaporuncilor lui Hristos

9i aratl c[ ei gresesc ltre celeDumnezeiesti'

FAr[ denegriji, s[ nucauti umina in sufletult6u' nici pace

gi iinigte s[ nu cauli in lenevireasimlurilor tale' 9i dac[ tein-g-nJe'sti

de lucruri, nu-ii mai ?nmu{i gnjile tal7, yevei afla numai risipire

in minteasau n rugiciunea ta'iat f[rd deruglciunea neincetati'

nu te poli apropiade Dumnezeu'$i dacd'aLtL riji te roade n

suflet, dupi ostenealauglciunii, numai dec6tvine risipirea in

cuget.Dac[ ?n ugiciunea ta, versi lacrimi' te bali cu palmelepe

cap 9i te tlvilestipe jos cu foc, atunci-ocul dulcelii acestora e

o")"gr" inleuniui inin* rale,^sicu slivit6 uimire zboarl spre

Durnnezeu nirna ta si strig[: ,insetat-asufletul meu' dupl Tine'

Doamne,Cel ce tare egtili viu" (Ps' 41' 3)' CXndvoi veni sl

m|t atbtinaintea etii Tale, Doamne?Celcare a b[ut odat[ din

vinul acesta,r.t*ui acelastie n ce ticilosie a clzut' si ce ucru

nepreluit s-a uat de la dinsul, penlru lenea ui'

Vai, c0testede reavedeieasi vorba oelorce se inistesc!

in adevSr,ratjior, eslemai reapentruei' decAtpentrucei dezlegali

de linistire! iA precumtiria ingheplui' cizdnd pe neasteptate'

*du gi'uroci varfwile buruienilor, tot asaadunirilede oameni'

oricdtarfidemici,oricdtarplreacisuntf.icutesprebine,usuc6

florile virtr:1ii, cele din amesteculcu inima de curdndinflorite qi

care mbracl in moliciune ;i in gingl9ie pomul sufletului' crescut

ling[ izvoarele de ap[ aie poclinlei' $i precum rlceala prea

-a



mare a brumii, cilzdndpeste dsadurileproaspete,1eardepe elede tot, asasi intilnirea cu oameniiarde bddcinamintii, din caretocmaia nceput sI inverzeasclverdealavirtutilor. Si dac[ vorbimcu oamenii, care ntr-o parte stiu si se nfrAneze, ar in alta, auscdderi, e p[gubesti sufleteste,cu cAt mai mult te plgubestistAndde vorb[ cu prosti,cu nesocotitl, a sd nu mai vorbescdemireni? CIci precumun om de neammare si cu cinste, a belieisi uitl de Domnul si de cinstea1ui,si necinstesteagmaiui, si-siface cinsteade rds

dinpricina

gAndurilorcelor strline, care aun[v[lit asuprl-i din puterea vinului, tot astfel se tulburiintelepciuneasufletului, prin vedereaoamenilor;i prin convorbireacu ei, si-si uiti de felul pizirii lui, si se stergedin gAndui1ui intavointii lui si sedezrid[cineazl dnel toatd temelia asez[rii cereislivite.

tntdlnirea cu oamenii si cu risipirea, care din pricinarispdndirii se int0mplI la cel ce se linisteste, sau si numaiapropiereade ele, adici vedereasi auzirea,sunt de-ajunspenfr-uel, ca celece intrd gi iesprin usilevlzului qi aleauzului,picin[de riticire si de fulburarea mintii din celeDumnezeiesti,s[ i sefacl lui; si dacbo clipi poates[ facdatita pagubi unui cltugdr

inftOnat,ce s[ spunem,cOndpetrecemereusi indelungzf,boveste?ntruaceasta!cdcirdsuflareacarese idicd din mdruntaielenoastre,nu lasi rnintea si primeasc[ cunostintaceadumnezeiascI,ci ointuneci precrim ceatacare se ridicl din pimdntul cel umed,?ntunecivizduhul. Si trufia nu stie cb umblSfi: ?ntuneric,gi nucunoaste Ondurile ntelepciunii.Cici cum ar si puteasd. unoascd

ceva,c6ndea este?n ?ntunerecul i? Pentru aceasta, rin beznagAndurilorei, tmfia se?na{[ mai presusde toti, fiind mai proasti.si mai neputincioas[ dec6t to]i si neputdnd si ?nve{eclileDomnului. Si Domnul isi ascunde oia tr-uide dAnsa,pentru cIea nu vrea si meargl in caleacelor smeri]i" Iar slava sI fie aDumnezeuluinosffu n vecii vecilor.AMIN"

74



xIv.

DESPKD SCHIFTBABEA CABE SE

tNrAFrpLA,cELoK cB cAr,nronnsc it'{CALEII, LIT{ISTTKIT"CEII. DE DTJFINEZEU

!^o

OKANDT.JITA

Cel ce s-a n{elescu mintea lui s[ petreacl ?nnetulburare,pe sine nsusi sd se?ntocmeascin asa el, incAtzilelecAte e mai

are s[ le trdiasci ?n ucrareagi n r6nduiala inistirii. $i dacn!

s-ar ntimpl4 - precumde obiceise ntAmpil in rfinduiala inigtirii,

care de DurnnezeiesculHar estedati, - si seamestecenl[untrul

sufletului tiu cu ?ntunereculsi precum razelesoarelui,ca.reSe

acoperde aburulnorilor de pe p[m6nt, s6-1i ie sufletul lipsitde

rnAngdierea ea duhovniceasc[ pentru pulinI vreme, si sl se

amestece e dinl[untu cu lumina harului, din pricina norului de

patiirri, care-l urmdreste,9i s[ fie luatl de la tine, dupi pulin,

puterea care d[ bucurie, iar asupra minlii s[ se ridice ceata

neobisnuit de deas[,- atunci tu sLnu te tulburi in cugetul tiu si

s[ nu dai mdni de ajutor, neputinlei sufletuluitiu, ci rabdl si

citestecirlile de invil[turl, si sileste-tesprerugiciune, cerAnd

ajutomi.' Si el va veni ?ndat[ ir[ s[ gtii tu' C[ precumsedezveleste

faqapdmantulr:iprin razelesoareluidin beznavlzduhului, care o

,tipatt"u, tot astfelpoaterug[ciunea si dezlegesi si risipeasci

din suflet negurapatimilor, si s[ strflluceascdninteacu lumina

socotinfei si a mflngfiierii. Clci acestease nasc de obicei in

amintirile noasfe, si mai cu seaml atunci cfind sunthrAnitedin

DumnezeieEtileScripturi,si din trezvie,careface s[ sfff,luceasci

rnintea.Pentruc[ indeletnicirearnintii cu scrierile sfin1ilorumple

75



sufletul de uimire necuprinsl ;i de Dumnezeiascd,ucurie. IarslavasI fie a Dumnezeuluinostru n veci. AMIN.

xv"

DESPRE CtrT CE SE [,TNXS.'FSC, CANN

fficnr ff sA FKTcEAFA, iNDE AU l[J{.tnsCE.] LUCKUT, LGK, $ru AKCA CEANASTR,qBATUT,q" ATXCA ftqTEEKNCtrKEA

Ov

CNA. E,ENISTETA"ST CAND FST SA ,qTEAot

-t v

@ puCA H,&Da"FE}n,A AU TNCEF[xrFKPTET,AL,$K SA MONEASCA.

Am s[-!i spunun lucnl, dar s5. u te indoiesti de el, nici sInu-l disprefuiesti,ca fiind de mic[ insemnf,tate,iindc6 adevdratj

sunt cei, caremi l-au incredintatmie. Pentru cd eu adevlrui qi-lspun,si ?naceste uvinte ale mele, si in toate c0te e spun.Chiarde ar fi si te spAnzuride limbi, s[ nu crezi cI ai ajuns a ceva nrdnduiala a, dac|n-ai dobdnditdarul acrimilor.CdcipAni atunci,iumii slujesti ntr-ascuns,adic[ cu cele lumesti petreci,si lucrul .

lui Dumnezeuil face omul t6u cel dinafard. Iar cel dinlduntru

este nc[ neroditor. R.odui ili inceputul si-l are n lacrimi. C[ci,cdnd ajunge-vei n tara acestora, i stii ci a iesit mintea ta dintemnifa lumii acesteiasi a pus piciorul in caleaspreveaculcelnou, si a inceput s[ simti mireasrnavlzduhuiui celui nou siminunat. Si atunci lacrimile incep sI curg[" CI iatl s-a apropiatnasterea runcului ceiui duhovnicesc"

v6



Ascuitl iarisi, si cele ce-ti voi spuneacum:un lucru pe

care -am aflat dintr-o gur[ nemincinoasd.Dupi ce vei intra inplm6ntul picii gAndurilor,atunci1i se a 1iemullimea de acrimi,

si de aici inainte - itj vin 1ie lacrimi cu misw[ si in vremecuviincioasl. Acesta esteadev5rul adevlrat spuspe scurt, care

estecrezutde ntreagaBiserici.

XVI.

DESPRE FEI,{,]RILE VTRT{JTIT..OK

Asceza (pustnicia)estemaici a sfinlirii si din sfintire se

nasJe ea dintai gustare,din simlireatainelor lui }Iristos. Si aceastase numesteprima rdnduial[ pentru cunoasterea uhovniceasc[.

Nimeni s[ nu seritlceasci in vrlji ;i niluciri. Pentruci nu poate

suflefill necurat n curatl impirl1ie s[ intre, nici sd ie cu duhurile

sfinlilor. F[ sl striluceasclfrumuseteacurdlirii tale, n lacrirni giin postsi in linisteasingurltitji. O supdraremic[, pe careo suferipentruDumnezeu,estemai bun[ dec0tun lucru mare,pe care-l

sivdrsesti lr[ supirare.Fiindc[ o supirare de bundvoie arati ocredinll c[liti ?n dragoste.ar[ lucrul firi nevoinp cu constiinta

intunecatl se face. De aceea,n supirlri au fost ispitili sfinliipentrudragostea ltre Hristos,si nici decurn n vremede iniste.De aceea,ucrul flcut f5r[ de osteneall este dreptatea elor din

lurne (mireniior); c[ ei fac milostenii cu lucruri din afar[, si de

aceea, u au nici un cd,stignlduntrul lor. Tu frrsl, ostenitorule,careufinezi patimilor iui Hristos, nevoieste-tentru tine, ca s[ te

lnvrednicestisi gustidin slavaLui.

Cdci daci vornpf,timi impreun[ cu El, tot impreuni cu El

sllvi1i vom fi. Nu seva prosl6vi mintea rnpreunl cu lisus, dacl

78



nu va pdtimi trupul pentru Hristos. Asadar,cel ce dispreluiegte

slavaomeneasclse nwednicegtede slava ui Dumnezeu,si trupul

lui prosllvit va fi impreun[ cu sufletu1.CIci slavatrupului este

supunereanlelegltoare citre Dumnezeu; ar slava minlii estevedereacea adevirata cdtre Dumnezeu (a lui Dumnezeu).

Supunerea eaadevlratb este ndoitl cu fapta si cu ocara,cdnd

trupul suferl,p[timesteEi nimaimpreunl cu el. Dac[ nu-l cunosti

pe Dumnezeu,nu poli si ai Cragoste enffu 81. ;i nu poli s[-1

iubes,ti e Dumnezeu,dac5nu l-ai vlzul Iar vedereaui Dumnezeu

(contemplalia) zvorl,ste din cunoasterea ui (din a-L cunoastepe E1).Clci contemplalianu-i ?nainte ecunoastere.

Rugiciune

Doamne, nvredniceste-ml sI Te cunosc si si Te iubesc,

dar nu prin aceacunoastere, aresenastecu rlspAndireamintii,din incerclri, ci mX inwedniceste de aceacunoastere, n cate

minteavlz0ndu-Te, sI prosliveascl fireaTa, ?ntr-ocontemplalie

care url din minte orice simlire a lumii acesteia.nvredniceste-

m[ sl m[ inal! din vedereavointei, carenastenllucirile, 9i s[ le

vdd in nevoinlaCrucii; c6ci este o a doua lstignire, - aminlii -

ceacare ace si ?nceteze, u slobozenie,ucrareagdndurilor, casi poati mintea s[ Te vad6, mereu?ntr-ovederepeste ire. Pune

in sufletulmeu sporireadragosteic6treTine, pentru ca si iesdin

lumea aceasta, e urmele dragosteiTale.FI s[ inleleg smerenia

Ta, in careai petrecutpe p6mAnt,n hainamidularelor noastre,

pe careai irnbricat-o pdn mijlocireaPreaSfinteiFecioare,penb:u

ca si eucu dulceqt[ si primesc smerenia irii mele,necontenitsineuitatpomenind-ope aceea a Ta).

Suntdoul feluri deristigniri: una este dstignireacu trupul;

a doua, nillarea spre contemplalie.$i cea dintOi se naste din

79



slobozireadin patimi; a douadin lucrareas6v6r9it5n du|. Nu se

supunemintea"daci trupul nu i se supuneei' Mintea irnp[r6-{e9te'

oaiA ur*prrtr erlstignegte"$i iar{i, nu seva supune nintea ui

Durnnezeu,dec1rOica merui arbitru sesupunealiunii. E foartegreu sd lrnuresii lucurile aeesteainalte,ncepitorului' careeste

In v0rsta prunciei (Ecl. 10, 16): ,,Vai de tine, cetate'al clrei

imp6rat este mai tOnlr decAt tine"!

Cel ce ss supune1ui Durnr:rezeu' ut0nd ajunge de i se

supun iui toate. Celui ce se cunoa;te pe 1ine., ^seva da

",-riloaster"atuturor lucmrilor. C6ci cunoasterea e sine mpiinryte

"urlourt"r"ututuror. Si ?n supunereasufletuluit[u, !i sevor t"!*t

ii" *r.-i" clipain bur* ,*"r.nia stdpdnesten viala ta, sufletui

ii, ii t. uop"n* ie si irnpreuni cu ei 1isesupun oate'Fiindca

pacede a Dumnezeu enasten inima La'Si c6t imqt"t-fTtt^:

i[tA d" ea,vei fi gonit (1inut departe)nu numai de Ia pattmr' cr

adesea e la orice ntampUri t"ule. Adevdrat,Doarnne'daci noi

,rr.t" smerim,nu inceta de ane smeriTu pe noi' Cici smerenia

ceaadev[rataestemaic6 a cuncstintei ;i cunogtin]aceaad'evdratd

este naic[ a isPiteior.

xvfi.

DESPKATAX,CUTREA.ELT.'ruTAX,SK

1/[KTU[I STCARE ESTF PT.IISKEA

ffiECAKEITAsx PKIN CA SflDEGSNBMSC"

virtuteacea rupeasc[n linistecuri]egterupuldemateria

Iar virtuteaminlii smereste ufletul,si-l strecoard e el'lui.

80



curalindu-l de gindurile celegrosolane si pieritoate pentru ca

mintea sI nu cugeteacelegAnduricu impdtimire, ci si semiste

mai mult spre contempla,tie,care-i este aproape. Si aceastl

contemplatieapropie sufletul de o exercitare a minlii, care senumeste contemplalie neformal6(f[r[ chipuri). Si aceasta ste

virtute duhovniceasc[.Ci ea ridici mintea din celepimintesti,

ca s-o apropie pe ea de ceadintai contemplalie a duhului (cu

duhul), si potrivesteminteadupl Dumnezeu si dupXcontemplarea

siavei celei nespuse,care este ot una cu miscareagAndurilor

desprem[rirea Firii lui Dumnezeu si goiestemintea de lumeaaceasta;i de simfurile ei. Si din acestea i se rnplinestenldejdea

aceea a noastr6, cea strdnsl inff-o visterie si afl[ deplinb

incredinlare a adeveririi ei (Gal. 5, 9). $i iatd incredin,tarea espre

carevorbesteApostolul, adici ?mplinirea adeverirea), ecarese

bucuri mintea in g0ndurile ei, in nldejdea cea flglduitd nou6.

Ascult[ acum,ce este$1cumeste iecare din acesteaVieluirea cea trupeasc[estedupl Dumnezeu. Iar[ lucrurile

trupului sunt cele ce se fac, sprecurilirea trupului, in iucrarea

virtulii prin lucruri vlzute prin care se curileste omul de

spurciciuneatrupului. Iari rdnduialaminlii esteo lucrare a inimii,

care neincetat se face, din grija judecllii, adici, a dreptIlii iui

Dumnezeu gi a hotbrArilor Sale, si ruglciuneacea

netncetatdainimii gi gdndul a Pronia si la purtareade grij| a lui Dumnezeu,careeste n aceasti ume, totdeodatiparticular5si generald, ste

si p[zirea de patimile cele ascunse,ca sd nu ne ias[ cumva

vreunadintre ele n cale, n parteaceaascunsi si duhovniceasc[

a sufletului. Aceastaeste ucrarea nimii, caresenumeste induiala

minlii. in aceast[ lucrare a rdnduielii, care senumeste acliune

sufleteasc[, inima se subliazi gi se deplneazd de viata ceaticiloas[, care este impotriva fuii. $i de la aceasta ncepe sd

in{eleagi inima si sI gdndeascl, n contemplafialucrurilor simlite,

care sunt flcute spretrebuinii ;i sprecresterea rupului nostru,si

C-da43coala6 81



prin mijlocirea c[rora se dd putere celor patru elemente a]e

trupului.

Iar[ poviluirea cea duhovniceascleste o lucrare flr[ de

sim$ri, ;i despreea au scrisPerintii, cdndmintea sfintilor primesteaceastl vieluire, atunci contemplalia ipostaticl si materia cea

grosolanl se a din mijlocul ei, si de atunci contemplaliadevine

inlelegltoare"Cici eu numesccontemplaliapostaticl zidireacele

dintOi iri (fidi celei de la inceput). Si de la vederea postatic[ se

ridicl usor cineva la vietuirea ceasinguratic6,, ateeste,ca sl

vorbesc lmurit, a se minuna sufletul deDumnezeu. ar aceastaeste nceputul bunurilor celor viitoare, care se vor da nou[, in

slobozeniavielii celei nemuritoare, celei de dupl inviere. Cl

acolo firea cea omeneasc[ flrd incetare se minuneaz1"de

Dumnezeu,si nimic nu g6ndestedesprezidiri. Cd dacL n lume

ar fi vreun lucru asemenea u Dumnezeu.atunci mintea s-ar

micsora gi spre eI, adic[,uneori s-armiscaspreDumnezeu,alteorispre acel lucru asemenea ui Dumnezeu. Dar fiindcl toatl

frumuseleacare se naste,cdnd se nnoiesc sufletele spreviala

viltoare,este mai prejosde frumuseleaui Dumnezeu,cum poate

mintea sI iasi ?n contemplareaei, din privirea frumuse{ii lui

Dumnezeu?Sauce?Moarteao m0hneste? ar greutateatrupului?

Dar aducerea arninte de ale sale? Dar trebuin{a firii? Darpimejdiile si protivniciile? Sau rlspAndirea iri de stiin![? Sau

nedeslvdrsirea irii? Saufaptul c[ estenconjuratl de stihii? Sau

?nt0lnirea cuiva cu cineva? Sau lenea? Sau oboseala cea

istovitoareaatrupului? Nici decum. Si cu toateacestea e ac in

lumeaaceasta, rc[ in clip4 c2nds-ardescoperimin,tii patimile si

s-ar oglindi slava?nochii ei, indati minteas-arpierde n uimire.

Si de n-ar fi pus Durnnezeu lucrurilor acestorahotar ?n via{a

aceasta" 0t timp trebuies[ z[bovirnin ele,Eidac6 e-ar fi ingiduit

in toati viala omului, mintea n-ar fi trebuitsl iasl din contemplarea

82



lor. Si cu atAtmai mult acolo,unde oateacestea u sunt(in viala

deveci). C[ nemlrginiti esteaceastlvirhrte. Si carenu vom fi in

fiin{i ?ncurliie impdrltesti, n lucrurile (faptele)noasffe,dac[

prin viala noastr[ ne vom invrednici de aceasta?- Cum dar poate mintea si ias[ si s[ se deplrteze de

contempla,tia ceeaDumnezeiasci i minunati si sl sepogoarea

alt lucru? Vai nou[! Cd nu cunoastemsufletelenoastre si nici

via,taspre care avem chemare.Si socotim cd au un pre! viala

aceasta e neputin!5,gi rdnduialacelor vii si necazurile umii, si

lumea?nsdsi, i releleei si odihnaei.

Rugiciune.

Ci, Doamne, isusekistoase,Tir singure;ti putemic.Fericit

estecel ce numai la Tine ;i-a clutat siesispirijin, si suisuriapus

in inima sa-FetelenoastreT\r ntoarce-leDoamne,de la lume, adorireadup[ Tine, ca si vedemceeste1ume4si s[ nu ne ?ncredem

intr-o umbr[, ca si culn ar fi adevlr. innoindu-ne penoi, innoieste,

Doamne, n mintea noastrl sflrguinladinainte de moarte,pentru

ca in ceasul iegirii noastre si cunoastem,cum a fost intrarea

noastrl ?n ume si iesireanoastrl din ea, pAn[ s[ sfdrsim lucru

pentru care am fost chema{i n via!6, dup[ Sf6ntavoia Ta. Si

dupi aceasta [ nldljduim cu gdnduiplin de nldejde s[ primim

mirirea, pe care,dupl Scripturi,a gdtit-o dragosteaTE 1aa doua

innoire. Si pomenireaei s-o plnimprin credinlain taine.

Despre uritirea trupului,a sufletului sia rnintii"

CurSlirea rupului esteo sfinlire, care urrneazhdupit

spurclciuneaclrnii. Cur[1ireasufletului este slobozireadin

patimileceleascunse,aresenfl,tigeazI Ondului.ari curl1irea

83



minlii se face prin curilirea Tainelor' Cl se cur61dmintea de

toatecdtecadsub simfuridin pricina grosimii 1or.Copiii cei mici

suntcurati cu ffupu1,9inepitima;i la suflet, totug.i":3:ni

nu zice

despreei ci sunti*uii tu minte(auminteacurati). Cici curl1enia*1"9i esteaceades[vdr;it6 petreceren contemplatiacereasci'

care flri de lucrarea'simlurilor se misc[ in puterea cea

duhovniceascl(a sufletului) spre rumusetilecelede susaleacelei

lurni de minuni ceresti.

Petrecerean acestearnpirtjt[ este ntre duhurile subliri,

.o ,tu;ii. a tev1zut1, care au' inletregeread^e.scoperirilor

dumneleiesti, care se schimbl din ceas n ceas'Si Dumnezeulnosffus[ ne?nwedni""ur.ape noi sI-L vedemp" et in goliciunea

*laii (cur[1enia?),;i dupl aceean vedereanemijlocitl' in vecii

vecilor. AMIN.

xvmt"CAK,EAST'EmAsuruq.CIJF{OS,TINTIII

CARE S{.JNTVIASUKET..EREDTNTTI

Estecunostin!6,areprecede redinla,9i estecunogtinli'

caresenastedincredin1l.Cunostinla, aleo ia ?naintea redintii,este cunostinta ireasci; iar cea n[scutI din credin!6'este

cunoasterea uhovniceasci.unostinlacea ireasciesteaceea'

prin caredeosebim inelede rbu, careseti i"T"tFjudecatd

iireasc[,prin carecunoastemn chip firescbinelg9i rlul' fir[

invl1ituri. Dumnezeu pus-ope ea 1 fireacuv6ntltoare.Sjnti"

inv6!6turiea sporeste,iseadaugd. u este imeni'care i nu oaibi. ;i u"rurtu eite putet"a cunoasterii ireqti a sufletului

cuvAntitor,s[ deosebeasciinelederlu, si puterea ceasta.se

miscl in el (ln suflet)neincetat.ei lipsili deea suntmalpreJos

84



Nu insl teama de Dumnezeu naste aceastacunoasteree

duhovniceasci(fiindcl ceeace nu estes[dit in fire, nu poatesi

fie ndscut)ci aceastlcunoaste{ese d[ ?ndar lucrlrii fdcutedin

frica de Dumnezeu.CAndvei cerca ucrarea ricii lui DumnezeucAt secuvine, vei afla c5 aceasta stepocdinla si in asta estesi

cunoastereaduhovniceascd.Si iatl pentru ce am zis, ci, dac6

prin Botezprimim o arvuni a acestuidar,prin poc6in![ cu adev[rat

primim darul ntreg.$i daruldespre are amzis,c[-1primim prin

poclinll estecunoagtereauhovniceasc[,ceaprin lucrarea ricii

dat[ acumn dar.Ins[ cunoasterea uhovniceascieste o simlire

a tainelor. Si dacl cineva simteTaineleacestea evdzute9i mult

covArsitoare, e a acesteasi ia numeiecunoasterii uhovniceqti,

si senastedin sim{ireaaceasta altl credinp, care,departede a

fi protivnicl primei credinle, o adevereste e ea.Si ea numegte

aceastdcredinfl din contemplalie (vedere).Vederea ns[, are

temeiuri mai bune decntauzirea.

Toate acesteasenasc din cunoasterea cea ireasc[, caredeosebeste inele der[u. Si ea esteslmdnla ceabuni avirtulii,

precums-a spus.Dac[ aceasticunostinti fireascl o acoperimcu

voinla noastrecea ubitoare de pllceri, atunci cldem din toate

acestebunit5li si cunoastereaireasci se insolesteatunci cu o

netrcetatd rnboldire (mustrare)aconstiinlei,cu onelipsit[ amintire

a mor,tii (aducereamintede moarte) si cu o oarecaregrij6, care

chinuiestesufleful,pani candel iesedin ea.Dupf,aceasta ufletui

sernihneste, sesuplrl, se eme de Dumnezeu'serugineaz[ din

fire, si pare iu deplcatele din trecut, sesdrguie;te upi cuviinld,

isi aduceamintedecaleacea de obste,;i se ngrijegtedemerinde

pentru drum, gi cu lacr[rni seroagd ui Durnnezeu,s[ poatd intra

drept pe ugd,- caretrece dincolo de fire, - a defrimlrii celor

lumesti si anevointeicelei multe pentu virtute.Toateacestea eaflA din cunoqtin{a eafireascl. Deci s5-9ialiture omul faptele

lui de acestea.Si daci seva afla in astfel de fapte, el merge n

calea irii, si daci se idicl mai presusdeele,,siajungea dragoste,

86



setArisc pe plrndnt, si ca un vierme si ca un prunc, carenu stie

s5vorbeasc6.$i inainteaLui si nu zici vorbe de cunostin,ti,ci cu

copil[reasc6" ndrdzneili s[ te apropii de Dumnezeu, si mergi

traintea Lui, ca s[ te invrednicesti de aceaplrinteascl purtare de

griji, cu careplrintii inviluiesc pe copilasii or cei mici. ,,S-aspus,ci pitzitoral pruncilor esteDomnul" (Ps"114,7). Poate

un copil si se apropie de sarpe,s[-l apucede grumaz,si sarpele

nu-i face nimic. Poatepruncul umbla gol toatd iarna, pe cdnd

ceilal{i sunt rnbr[ca1isi imbrobodili, si frigul sepoatefurisa intot trupul lui. Dar el sadego1, n zilele de frig, de ger si de

brumi, si nu simte durere. Cici trupul lui nevinovat, acoperiteste

intr-o haini nevizutI, din aceapurtarede grij[ ascuns5, are i

fereste midularele iui cele fragede, ca s[ nu se apropie de ei

weo vdtimare.

Acum poli s[ ai credinla, c[ esteo purtare ainicl degrij5,

prin care trupul cel gingag,cel grabnic ia orice pigubire, din

pricina gingIgiei lui si a neputinlii in carepetrece,estepdzit in

mijlocul at6torprotivnicii, fdri s[ fie biruit de ele. ,,S-azis, ci

pdzitor al pruncilor e Domnul". $i nu-i vorba aici numai de

cei micu,ticu trupul, ci si decei ce sunt nlelepli in lume, dar isipdrisescstiinla1or,sprijinindu-sepe aceabogati inlelepciune,si

flcdndu-se ca niste copii in voinla 1or, si atunci afl6 ei acea

inlelepciune, care nu se invali prin experie"li. $i bine a zis

inteleptul de Dumnezeu Pavel: ,,Cel ce pare cd este nlelept in

veacul acesta,s[ se fac[ nebun ca s[ ajung[ inlelept"(l Cor,

3, 18). Tir insl cere de la Durnnezeu sI-!i dealie, s[ ajungi ?nmdsura credinlii. Si cnnd simli-vei ?nsufletul tiu desfdtareaei,

nu-mi estegreu s5-1ispun ar[si ci ninnicnu te poate mpiedica

pe tine de a junge 1a Hristos. $i nu-!i va fi greu, s[ fii in tot

ceasul rlpit din cele pimdntegti, gi s[ rlmdi ascunsde iumea

aceastaesart[,

sineputincios,precumsi deaducereaaminte de

88



fapteleei. Pentru aceasta[r[ de preget roagL-te,si fierbinte le

cere,si cu muit[ s6rguinli e cergeste e ele,pinl le vei primi. fiiar[si, si nu sllbesti ci te vei invrednici de acestea, acl-1i vei

face sil[ in toate, si cu credinlavei aruncagnjile tale n seamaui

Dumnezeu,si purtareadegriji o vei schimbacu purtareade grijl

a Lui. $i cdnd voinla ta va vedea, cd cu deplini curitenie a

gfindului ai crezut n Dumnezeumai muit decdt n tine, si cd te-ai

silit s[ ai mai multi nldejde in Dumnezeu,decAtn sufletultiu,

atunciaceaputere,necunoscutlde tine, se s[ll;luiegte in tine. Si

cu simturile vei simli putereaCelui ce in chip neindoiosestecu

tine; aceastaesteputerea,pe care simtind-o, mulli au intrat in

foc, f[rl sd se tearnl, si cilcdnd pe ap[, ei nu s-au?ndoit in

gAndul or, intrebflndu-se e nu cumvasepot scufunda.CLcii:atit

a intirit credrnla simlurile sufletului 1or, si ei au simiit, ca si cum

Cinevanevlzut i-ar fr sfltuit, sl nu ia aminte a vedereaucrurilor

celor ingrozitoare, si nici si nu priveascl ia priveli,stea arenffece

putereasimturilor.

Dar oare ce ti se pare, poate s[ primeasci cineva acea

cunoastere uhovniceasclprin cunoasterea ea sufleteascd? ar

nu numai c[ nu po1i si primegticunoasterea ea duhovniceasci

prin ceasufleteasca, a si cu neputinii estes[ o simti cu simfurile

si si se nwedniceascade ea vreunul din cei ce se sdrguiescsi

ajungi iscusili in cunoastereaealaltl, ceasufleteascl. ar daci

unii din acestiavor vrea s[ se apropie de cunoastereaaceaa

duhul.ui,ei nu vor puteacntusi depulin s6 seapropiede ea,pdni

nu sevor lep[da de cunoasterea easufleteascS, i de sucitaei

subtirime, si de mestequgulei cel incllcit, ;i de nu vor avea

?nlelegerearunceasc[.$i multepiedici au,pdn[ s[ seobisnuiasci

cu ea, si s-o inleieagi, pAn[ cdnd pulin cflte pulin, ele se vor

gterge. Simpl[ este cunostinla Duhului, si nu strlluceqte in

gAndurile cele sufletesti,pAnI ce rnintea nu se va slobozi de

89



gdndurilecelemulte, si nu va ajunge s5.ie simpli in curitia ei,eanu va puteasimti cunostintaceaduhovniceascl.

RAnduiala cunostintei celei dlrhovnicesti este sd simtldesf[tareaveacului celuilalt. De aceeaea disprefuiestemultagAndire. rarcunostinta ceasufleteascl 5r[ mu{ime de gAndurinu poatesI cunoascd, reunul din lucrurile, caresuntprimite deo minte sin:i:ii, dupl cum zice: ,pe nu vX veti intoarcesi de nuvd ve{i face ca pruncii, nu puteti intra intru impirdlia lui

Dumnezeu" Mat. 18,3). Dar iatl cei mulli nu ajung a aceastisimplitate,dar totusin5dejdean faptele or celebune, cI li seva

^+face parte in imp[r[1ia Cerurilor; cd stim, din fericirile Evan-ghelice,aclror felurime a hotir6t-o Domnul, c[ felurile vietuidi

ne-adescoperit Domnut, prh acele ericiri. C[ci la fiecare mdsuri,

de-a ungul intregii c[i, pe caremerge spre Dumnezeu, fiecare

om deschide n fala lui impirilia Cerurilor.Acea cunoagtereduhovniceasci ins6, n-o poate nimeni

primi, de nu seva intoarce si nu seva face ca un prunc. Ci abia

dup[ aceeasimte desfltarea mpdrdlieiCerurilor. Si ea nu seafllin lucrareagAndurilor,ci poate i gustatdprin Har. Dar p6nda nu

se curdtiomul, si nici s-o audl mdcarnu poate, iindc6 nimeni

n-o poate dobdndi prin inviliturd. Fiule, daci vei ajungeprin

credin{I la curltia inimii, care n locuri netqrrburate e oameni, se

alcltuieste si daci te vei ascundede cunoastereaumii acesteia,

incit s[ nici n-o simti, dintr-o datl cunostinladuhului seva afla

inaintea a fdrl s-ocauli de fel. Cici zice: ,Jnfige un stAip, oaml

deasupra r:rntdelemn,qi comoari afla-vei in sAnul tdu". Iardaci egti legat cu lanlul cunostinlii sufletesti, secuvine s[-1i spun,

cI mai usor ai putea si te deslegi din lanluri de fier, decdtdin

acelea.Si niciodat[ nu te depdrtezide curselerltIcirii, gi nu vei

aveaindrdzneala cu priceperegi nldejde citre Domnui, si pwurea

calci pe ascutis de sdbii, gi nici de cum nu vei putea si petreci

90



f[r[ de scArb[. Cu neputin$ (gtiind c[ esti neputincios)9i cu

simplitate e roagl, ca s[-1i rliesti viata cum trebuie naintea ui

Dumnezeu,d atunci [r[ degnji te afli. Clmilawmeazb smeritei

cugetdri,asaca o umbr6unui trup. Deci, dacl vrei s6petreciasa,

s[ nu dai mdnacu niciunul din gdndurile celeneputincioase.Si

chiar de ar fi sdte inconjoare oate pbgubirile, si toaterelele si

toateprimejdiile, qi sa e ingrozeasc[,sdn-ai grija 1or,nici s6nu

1esocotestipe eie.

Daci te-ai incredintat,ci poate Domnuls[ te p6zeasci,si

dacl mergi pe ufina Lui, s[ nu aibi iarlsi grija acestora, i zi?n

sufletul tlu: ,,De ajuns mi estemie, s[ am intre toatepe Acela'

Cdruia i-am incredin{at sufletul meu" El stie, cd eu nu sunt

aicea". Si atunci de fapt vezi minunile lui Dumnezeu' CA El

mereu seapropiesl mantuiasc[pe cei ce se em deDdnsul.Cl,

degi nlvliut6, purrareaLui de grijd ii inconjoar6. $ifiindcl

pdzitorul cel ce estecu tine,nu sevede cu ochii cei trupesti,nu

tebuie sl te tndoiesti,de aceea,ciEl existi. C[ci demulteori El

se dezvlluiegte si ochilor celor trupesti, ca s[-1i dea ie indriz-

neai6.

C[cidac6seleap[d[omuldeoricespri j invizutside

nldejdeain oameni,si cu credin!6urmeaz[ lui Dumnezeu,si cu

inima cufatd, ndati Harul vine asupra ui ;i-9i aratdputereapfin

tot felul de sprijin. Si ?ncepede la cele vizute, si de la ceie

trupesti gi ii aratd ui, sprijinul prin purtafea de grija cu care-l

inconjoarl. Cas[ poatl omul s[ simti cdtmai mult putereapurtirii

de grijl a lui Dumnezeu mprejurul slu' $i prin asemlnarecu

cele vizute, s[ se ncredinlezeqi pentru cele suflete*i 9i pentruvia{a lui, cum secuvinevarstei celei fragedea minlii lui, c[ si

atuncicdndnu s-aingrijit, i s-audat lui celede trebuinld, iri de

obosealfl.Si purtareade grijl a lui Dumnezeude multe ori face

s[ treacl de ia om nlvilirile pline de primejdii, care seapropie

91



de el negdndindel la acelea, i Han-rlpe nesimlite le gonestedela el printr-o mareminune,si se ngrijeste de el cao mam6,carearipile si Ie ?ntindepestecopiii ei (puii ei), ca sI nu-i vatemeceva.Si omul vede cu ochii ci s-aapropiatde el pieirea

ui, dara scdpatnevltimat. Si astfel i di si invrtrtura celor ascunse, istd ia pdndd imprejurul lui, ca si ia seama a gdndurile si lajudecilile cele grele, cele de neinteles.Si cu mare usurin{dleinlelegesi le afli legdturaor, una cu alia,si amdgirea in ele,side care se lipeste cu sufletul si cum se nascuna din alta si facsufletul sr piari. Si face de rusine in ochii ornului toat6 p0nda

dracilor, si sil[sluirea ginduriior 1or, si sddeste ntr-insulintelegereacelor viitoare, si face s[ rlsarr in simpritate nimatainici, pentru ca in toate sI simtd puterea inlelegltoare agdndurilorcelorsubliri, si i arat6,ca cuun deget,ce-ar i pltimit,de nu le-ar fi cunoscutpee1e.Si inlelegeomul de arci, c|fiecarelucru, mare saumic, de la Ziditorul s[u secade sil ceari orinrugIciune.

Iar cdndprin Harul Dumnezeiesc, s-ar adeveri ntelegereanldejdii in Dumnezeu,atunci omul ar incepe sI intre in ispitepulin cate pulin. Si inglduie Dumnezeu si-i fie trimise ispite,potrivite cu m[sura lui, ca si poatl rdbdatiria lor. Si chiar ?nispitele acestea, propieDumnezeude om sprijinul s'6u n chipsimtit, ca s[ fie cutezltor, pdnl ce pulin cdte pulin cnstigi omuliscusinldsi inlelepciune,si defaimi.pe vrljmasii lui prin nldejdea

ceacltre Dumnezeu.Ci nu poateomul sdse nlelepleasclprinrdzboaiele eleduhovnicesti, a s[-L cunoascipe Cel ce-i poartidegriji, si sdsimtdpe Dumnezeul1ui,si pe ascuns I seArdreasciin credin{a lui, dec0t numai prin puterea scusintii, pe car.eaprimit-o.

Iar cAndvede Harui, ci a ?nceputs{-gi faci loc in gAndulomului pLrerea,si a inceput s[ se socoteasclpe sine un lucru

mare, ndati ingiduie si se ntireasci ispitele?mpotrivaui, p0nlce-si aflI neputinla ui, si alearg[ si gi-l pdstreaztpeDumnezeu

92



intru sineprin smerenie.Si asaajungeomu1lamdsurabirbatului

deslv0rsit,prin credinli 9iprin nldejdeain Fiui lui Dumnezeu,si

incepesd seridice c6tre dragoste.

Cici atunci s-ar cunoasteca prin minune dragostea uiDumnezeucltre om, cAndea ar lucrain mijlocul unor fapte care

taie omului orice nidejde. Si acolo isi arat[ Dumnezeuputerea

Sa, mAntuindu-l pre el. C[ci intru odihn[ si risfdl, omul nu afld

nici cdndputereaDumnezeiascd. i Dumnezeu'nusi-a ariltat

niciodatl lucrareaLui, decAtn plmint neturburat,si in pustie, si

in locuri lipsite de ntdlniri cu oameniisi deturburareacarevinedin impreunl locuireacu ei.

CAndvei pune nceputvirtulii, si nu te miri, dac[ izvordsc

asupra a din tot locul, necazuri aspreqi tari. Ce nu senumeste

virtute aceea, are nu e insolitd de greut[1i n lucrarea ei. Cl

virtutea chiar de acolo igi trage numele,cum zice Sf0ntul loan:

cI pestevirnrte cadedeobiceigreutllile; si seprihdneste irtuteacdnd cel ce o lucreazi ?si rage rlsufletul (seodihneste). ncI si

fericitul Marcu monahul a zis: ,,Oricevirtute care se ucreazl se

numeste Cruce,cAnd mplineste poruncaDuhului". De aceea,

,,to!i cei ce vor sI tr6iasc[ cu teamaDomnului vor fi prigonili in

(numele1ui) isus lkistos" (2 Tim. 3,12). Si: ,,Ce1 e voieste

si vie dupl Mine, sf, se epede de sine,s[-si ia Crucea sa sis6-Mi unneze Mie. Si daci cineva nu va voi si triiasci in

odihn[, pierz0ndu-sisufletuls[u pentruMine, acelail va aflapre

el" (Marcu8,34). Si iati, de aceea i-a luat-o Domnul inainte,

Ei 1i-a pus inainte Crucea, ca si dai asuprata o hotirAre de

moarte,gi si trimili sufletultlu sl iasl in caleaLui.

Nici o simlirenu-i mai putemicl decdtdemddejdea.Ea nugtie s[ fie biruitl deceva,nici de cele dedreapta,nici decelede

st6nga;si c0ndomul va t[ia din mintea ui, nldejdea vielii sale,

atunci cutezanlanu mai aremargini. Atunci nu-i vr[jmag, care

si-i lini caleasi nu-i necaz,careprin vestire,si-i faci sufletul sd

slSbeasc[. iindci oricenecaz s-ar nt6mpla,estemai mic decOt

93



moartea.Si doarel s-a nvoit si primeascdmoartea.Dac[ in tot

locul, in tot lucrul, in tot ceasul,si in orice vrei s[ faci, i1i pui in

gand linta lucruiui si te mdhnestipentru toate,nu numai cI vei

ivea irdriznire gitevei aflamereu rrl preget,cas[ te mpotriveyioriclrui lucru, socotito greutate,ci, cu putereagflndurilor taie

fug de a tine ideile infricogatesi ingrozitoare,careprin obiEnuinti

senasc n om, din gandurilecarevin in vremeaodihnei.Si toate

cele grele si aspredin caleata, usoare si lesnicioase i se vor

plrei. Si adeseaoate i sevor intOmpla intors de cum te-ai

asteptaf,ba poateniciodat[ nu ti seva intirnpla nimic, asacum

te-ai asteptat.

Bine stii, ci nidejdeade odihni pururea ipsegte e oamenl

de la pomenireacelormdrele,de bunitlli 9i devirtuli. Dar nici

m[car cei ce petrec rupesten lumeaaceast4nu pot s[-si ajungl

lintavoinlei 1or, dacl nu se hot[r[sc in minte a 1or, sl sufere

greutilile. Si deweme ce experienlamlrturiseqte despreaceasta,

nu-i nevoiede cuvinte,ca s[ nu te ?ncredinfezi.Cdin tot neamul

omenesc,din trecut gipAni astdzi,nu-i nimic prin careomul sl

sl[beascl si s[ nu ajungl la biruinli, decfltnumaigreutl1ile,prin

care el se lipsestede lucrurile cele bune. De aceea 6 zicem pe

scurt: cu nimic nu-si arati omul disprelul fali Oe imparaiia

Cerurilor, decdtprin n[dejdea odihnei celei mici, celei de pe

pdmAnt.Si nu numai acestea le pizeste, ci adesea hiar multe

.,Aro[liri, i cumplite ispite sepregltesc oriclrui om, cate-siface

voia gi gf,ndurile iui pornite sunt spre aceastea, iindcf,

oc0nnuitorul iui e pofta.

Si cinenu stiecI si pls[rile ?nclukrea odihnei,seprind ttt

la1"$i ioate nu seOeosebegteult cunogtinla oastrl-decunogtinl

p[siriior, prin asemlnarecu ceie ascunse, u cele nt1mplate?n

chip tainic in unele ?mprejurflri,cunostinla prin care si dracui

prin f6glduinl6 ;i gdndul odihnei, ne vdneazl pre noi, dintru

inceput?Dar iat[ ci prin firea gfindului, caredorestes[ alerge

dupd cuvint, m-arn rit[cit de la !int6, pe care am pus-o de la

94



inceput cuv6ntului meu. Voiam s[ ar[t cd, in ori si ce lucru

trebuies[ punemnecazulcalinthfu gdndulnostrupururea,ca si

incepem cllitoria noastri cea citre Domnul qi sfdrsitul acestei

cllitorii s-o sprijinim pe inceput qi cu sArguinll. Cendvoiestesi

punl inceput weunui lucm pentruDomnul, decAteori nu ?ntreabi

omul: ,,Oareesteodihnl Ar lucrul acesta?"Dar estecu putinfi

s[ mergi spre odihn6, flcnnd chiar numai lucruri usoare?Dar

poateeste n eaweun lucru de necaz,weo durerepentru trup? $iiat[, sus si os, nu clutlm tot odihn[? Ce zici ornule,voiesti sI te

sui la cer, si s[ primegti impirl1ia Cerurilor, si s[ fii pdrtas cu

Dumnezeu,si sd ai partede odihnacea de acolopreafericitd, si

s[ f[ie,sti impreun[ cu ingerii si s[ ai via![ vesnicf,,si sdmai stai

si intrebi de are calea aceastaostenealI? O, minune!... Cei ce

dorescucrurile veacuiuiacestuiarecitor, trecpestevalurile ceie

?nfricos[toarealem[rii si cu ?ndrdznealiumbli in drumurile celemai grele,Einici decumnu zic, ci lucrul e anevoiossi ci e neca;-

in a-l isprdvi. Si noi la tot pasulcercet5.m, e vom gisi odihni.

Daci insl cu tot dinadinsul amavea n minte calea istignirii, in

toati vremea s[ ne gAndim, ce necaz nu-i mai usor decAt

ristignirea?

Dar stim cu totii sI niciodatl nimeni n-a biruit in vreunrluzboisi n-a primit cununa cea nevestejitl, si nici pofta nu si-a

putut-o birui, fie si in lucruri vrednice de laudi, si nici n-a slujit

in lucrurile cele dumnezeiesti,nici nu s-a deslvdrsit in vreuna

din mult sllvitele virtuti, decdtacelacare a putut si dispreluiascl

lucrareanecazurilorsi a gonit de1asine ndemnarea pre odihnl,

din care vin nepurtarea de grij6, lenea si spaima, care seintovlrlsesc cu silbirea, in orice ucru bun.

CAnd seumpie mintea de rnvn[ pentru virtute, alunci nicisimlurile cele vldite, adic[ auzul,vdzul,mirosul, gustul ;i piplitul,

nu semai dau bltute, cdnde vorbas[ prindi lucrurile celegrele,

celede dincolo, dinafardde marginileputerii fireqti. Si ArchpaAt

95



caredorinla fireascdsepune n lucrare,atunciviala trupului areun pret mai mic decAtgunoiul. Ci atuncicAnd nima e plini des0rg spreviali duhovniceascl,nici trupul nu mai simte durere,

nici nu se emede nfricosdri, ci il ajut[ mintea mpotriva tuturorispitelor, si fie tate ca diamantul. Sb r0vnim si noi spreviataduhovniceasc[, upl vointa lui Iisus,si Ei va goni din noi toatltrAnd[virea,carenasteo lenevire deslvArsiti in minteanoastrl.Din rdvnl vine indrlzneala, si putere sufleteascl si sArguinldtrupeasc[. Si ce putere mai pot avea dracii, cdnd sufletul isi

pomeste 6vna ui putemic[ si fireasc[, impotriva ior? Si se ziceiarlsi, cd din osArdie bun5voire) senaste dvna. Si cdndrAvnaisi puneputereaei in lucrare,atunci se ntiregte n sufiet netemerea.Si chiar acelecununi ale mdrturisirii, pe care e-auprirnit luptitoriisi mucenicii, prh tiria tror,ei le-audobdnditprin ?ndoitaucrarearOvnii si s6rguinlii, caresenascdin purtarea oinlii celei firesti.Si se dceaunepltimasi (nu sinrleau) n durerile or celecumpliteale chinurilor. Dumnezeu sd ne hdrbzeascl gi noul o astfel deosirdie, dupl bunul siu plac. AMXN.

XX"

DESFKE CTNST'EADE CARE SElNvnnoF{[ctrsrE SFIERENI^&."I c.{ p,q

srA rE TKTiAPTAcEA MAr fnnrrn

VrepusI-mi deschid ura, ratilor,casi vorbesc espre nsubiect oarte nalt, smerenia; i suntcuprinsdespaimicaunulcestieci vavorbidespreDumnezeu, sacum i ing[duiecuv0ntul

sIu. Fiindc[ smereniasteo haindaDumnezeirii.CIci cuea s-a96



.imbr[cat si Cuvdntul, c6nds-a fdcut Om, si prin ea ne-a vorbitnou[, purtind trupul nosffu.Si oricinese?rnbracin hainaaceasta,

?ntr-adevirseaseamlni cu Acela, Care din indllimi S-apogordt,inviluindu-Si deslv6rgireaMlririi Salesi ascunzfi.ndu-silava nsmerenie,ca nu cuinva zidkeasd a foc, vlzdndu-L. Fiindci nuL-a putut vedeape El zidirea, pdnltcen-a luat asupri-si o partedin ea, si asa a putut si vorbeascicu ea; ;i nici n-a putut s[asculte a1i.cinre ati., cuvinteiegurii Lui. C[ci nici fiii lui^Israei,

n-au putut sd-Iascultegraiul, cdndavorbit c[tre ei din nor, pdnlce au zis cltre Moise: ,,S5vorbeasclDumnezeucu tine si tu s6asculti cuvinteleLui in locul nostru; dar cu noi sd nu vorbeasclDumnezeu, ca sd nu murim" (Esire, 20, 19).

Cum ar puteaadkea s[-L vad[ pe El fal[ clmefalill@9ire3, 7). Atnt de insplimAntltoare a fost aritarea lui Dumnezeu,

incOtmijlocitorul s-a aritat tngrozit si plin de teaml (Cf.Fapte7,32). C{tcipe munteleSinai s-a afitiltinslsi des[vArsirea lavei.Simuntele?ntreg umegasi secutremuradegroazadescopeririicese fdcea n el, si fiarele cele ce se apropiau de poalele ui,cddeaumoarte.Si weme de trei zile s-aupreg[tit si s-aucurdlitfiii lui Israel,dup5. oruncaui Moise, ca s[ fie vrednicisl asculte

glasul lui Dumnezeusi sdvadl descoperireaui. Iar c0nda venitvremea, si n-a putut s5.primeasci, nici vedereastrdlucirii Lui,nici glasul tunetelor Lui. Iar acum, cnnd prin venireaLui si-arevdrsatharul peste ume,El nu s-apogorAtcu cutremur,nici cufoc, nici cu glas nfrico;at si ?ngrozitor, i s-a Ssatncetinel,caploaia ce picd pe lAnaoilor, si ca picdturace cademoale pe

pim0nt, vorbind cu noi in ait chip v[zut. Si pogor6reaaceastas-a fdcutatunci,c6nd;i-a.acoperitMlrimea S'a,ca ntr-o visteriesub un invelis decame,si fiind imbricat in firea noastr[, avorbitcu noi prin acel nvelis pe carebunlvoinla Lui l-a iucrat n sAnulFecioareide DumnezeuNlscdtoareiMaria, canoi vdzindu-L pe

C-da43ma.la7 97



El cf, estedin neamulnostru 9i c[ sti. de vorbl cu noi' s[ nu ne

ingrozim devedereaLui. De acee4oricine s-ar mbrlca in haina'

p.in .*" vdzuts-a ficut Ziditorulimbrlc0ndu-Se in trup' acela

s-a mbrlcat in Hristos. c[ a dorit si imbrace asemlnare4 prin

careDomnuls-aficutv[zutzidlriisale,giapetrecutimpreun[cu ea,prin omul slu cel dinlluntru ;i prin aceast[asemlnares[

se aci vlzut de tovar[sii lui de robie' Si se?mpodobe;tec]t ea'

in locul unei haine de cinste 9i de slav[, venite dinafar6'^Side

aceea,'peorice om imbrlcat cu aceasti asemdnare' lz6ndu-l

firea cuvantitoare si necuvantitoare, i se inchinllui ca unui

st[pln, ca s[ cinsteasc[pe Stipand 9i^,pe care -a vlzut irnbrlcat

i; i;tt" aceastasi astfel petrecAndmpt""ll cu^ea'Cic.i care

iUn*U nu sesfieite la vedereacelui smerit?Dar inainte de a se

destiinui slava smereniei ?n fata firturor, prea putjn pre! avea

.nedereaei, ceaplin[ de sfinlenie' Dar acum a ris[rit m[rimea ei

inainteaochilor i"mii. $i oriceompreacinsteste ceastiaseminare,

ori in ce loc *""0"I-o.

-a

ptii mijlocirea ei s-a inwednicitflptura s[ primeasc[ vedeiea (s[ vad[)' Flcitorului 9i

plasmuitorului ei. De aceea,nici wljmasii adevirului n-o defaiml

peea,desicelceadobOn-dit-oestel ipsitdeoriceiucruf6cut'ci

cel ce s-adeprinscu ea' estecinstit ca si cum ar purtacoroanl si

haini deporfir6'r. -:^:^,r^+x

-,,

l rrr| ' nu-l

Pe cel smerit niciodati nu-lurlste vreun om' nlc1

rineste cu vorba, nici nu-l disprefuiest".ci riitto"l il iubegtepe

Siephn"f lui, ei este ubit de toli' Iubegtepe to,ti'--sioli il iubesc

p""t.

fog il dorescsi in tot locul unde seduce' l primesccape

irr, i'g"i al lumini'i, si-i daucinstire" nleleptul 9i inv6litorul'

de-arvorbi,suntsi l i l i ,sl tacl irrfalaceluismerit.C[lui?idaur|ndul s[ vorbeascf. Ochii tutwof stau inti la gura lui, a;teptdnd

si grliasc6weun cuvflnt' fi toli agteapticuvdntul ui' ca pe al luiDrinnezeu" Vorba lui esti ia fel de scurtl ca a sofistilor, care-gi

l* u i,.""r.are glndurile 1or.Cuvintele ui suntmai dulci auzului

ielor inlelept1, {ecitfagurul demierepenffu gatiej' Chiar de ar fi

98



un om simplu la cuvOnt, hiar dear fi dispreluit si de nimic dupl

inf[ligare cel smeritestesocotit detoli ca un Dumnezeu.

Cel ce cu dispretgriieste

impotrivacelui

smerit, sinu-l

socoteste e acesta iu, este a fel cu omul care-sideschidegura

sa impotriva lui Dumnezeu.Si cinstea lui r6mdnecu atatmai

mare, cu cnt estemai pretuitd n ochii lui de ntreaga ire. Poate

smerituls[ se apropiede fiarele cele sdibatice; i cAndochii lor ii

s-ar ntoarcesprednnsul, slibiticiunea lor s-ar rnblflnzi, si s-ar

apropia de el, ca de stlpAnul lor si ar da din cap ;i din coadd,lingdndu-i mOiniie si picioarele. CIci fiarele simt iri el acelas

miros, pe care -au simlit la Adam inainte decllcarea poruncii,

cnndau venit ele sl le puni el nume, n Rai, miros care s-a uat

de ia noi. Dar iarisi a fost innoit si a fost iar[si dat nou[, prin

venirea ui lisus. Si acestaestemirosul cel cu bunl mireasml al

neamuluiomenesc.Si iarbsi, poate smeritul s[ se apropie de animalele cele

tirdtoare, pline cu otravd de moaite si indatl ce ele ar simliapropierea m0inii lui si atingerea ei pe trupul 1or, ar incetaamflrlciunea de moarte, cea iute si aspr[. $i el ar putea si le

striveascl in mdn[ ca pe l5custe.Poatesdse apropie de oameni,si ei i-au aminte a el ca la Domnul. Dar oarenumaioamenii?Basi dracii, cAnd mpreunl cu amdrlciunea or cumpliti si cu toatltrufia cea mare a min,tii 1or,ajung la cel smerit, se fac una cu

+-p[m0ntul. In rlutatea lor, ei innebunesc si se risipescmegte,sugurileor Eizidamice se fac viclesuguriie 1or.Si acum,dupl ce am ariltatcdtde mare estecinstea smereniei,cea de laDumnezeu,si cAtiputereesteascuns[ nt-Arsa, s[ ar[tlm ceeste

insi - si smereni4si cOndse nwednicesteomul s-oprimeascidesivdrsit, asacum esteea.Si si facem deosebireintrecel ce searat[ smerit si cel ce cu adevirat s-a nvrednicit de smerenie.

Smereniaesteo puteremistici (tainic[) pe care a sf6rsitulpetrecerii or intregi, o primescsfinlii cei desiv6rgi{i.$i nu se d[

99



primi o puterede sus apte 1, 4). Ierusalimul tnchipuievirrutea;iar putereaeste smerenia.Si putereade sus esteMdngdietorul,adiclDuhul Mdngdierii.Si despreE1se spuneArSfana Scripturl,

c[ tainelesedescoplrcelor smerili.De acestDuh, caredescoperisi vldegte oate ainele.Se nwednicesccei smerili si-l primeasciinliuntrul 1or. Si de aceea unii dintre sfin{i au zis, ci smereniadeslvArsestesufletul, ca si poatX primi contemplatiaDumnezeiasc[.Deci omul s[ nu indrlzneasci. si cugetecu sufletullui, c[ iat| a ajuns 1am[sura smereniei, nl[untrul sIu, pentru

vreungAnddeumilintl, pe care -a avut in vreo clipd.saupentrucAteva acrimi, pe care le-a vdrsat, sau pentru vreo insusireadevdratL, e care o are din fire, sau o line in el cu de-a sila,fiindci smerenia,caree plinireatuturor tainelor, este si pitzitoa-rea uturor virnlilor. Cd asaunul acd;tigatprin lucruri mici toatevirtutile, Ar locul acestuiHar (al smereniei).

Dar dac[ biruie omul toateduhurilecele poffivnice, si nu-iscapi neficut6 nici o lucrare a virtulilor, ci si 1e-adobOnditpetoate,si biruie si supunetoat6"tlria potrivnicilor, si dup6toateacestea imte n duh, c[ a primit intru sineHarul, gi cOnd,dupicuvOntulAp ostolului ,,Duhul m[rhrriseste Duhuiui slu" (Rom.

8, 17), aceasta stedeslvdrsitasmerenie. ericit cine a dobdn-dit-o! Clci el in orice clipi slrutl si imbrdligeazdpe DomnulIisus.

insd de m[ va intreba cineva:Ce si fac? Cum s[ dob6ndesc

acestHar, si in ce chip pot s[ mi invrednicescde el? Iati, eumI

silesc,si cdnd cred, ci am dobAnditsmerenie,v[d c[ in mijlocul

minlii mele se ?nv6rtesc nnduri potrivnice smereniei.$i de aceea

cad n deznddejde.

Celui ce le-ntreabdpe acestea, se va da acest r[spuns:

,,Ajunge ucenicului sI fie ca dascllul siu si slugii si fie ca

St[p0nul slu"(Mal 70, 25). Priveste spre Ce1 ce ne-a datporunci smerenia-Clci El azis: ,fine stIp0nitorul umii acesteia

gi ntru Mine nu va glsi nimic" (Ioan 14,30). Vezi acum,ci

101



prin desfivArsireauturorvirtulilor, este uputinli s[ dobdnde;ti

smerenia. lurmim curavnepeCelceaporuncitasa: ,Vulpile

auviziuni sipdsarile eruiuiaucuiburi,Fiul omuiui, n-areunde

s[_siplece'cipul., Mat.g,

z0). f.i 0g1 a Lui e slavauturor,

"etorces-au LslvArsit i s-ausfinfit,9ideplinis-alficut in toate

neamurile, cumgipururea i n veciivecilor'AMIN'

XXE.

cuFr sE FOT,OSE9TE OMI'JL tN

A.PKOFTEREA INIMII I,IJ[ DE D{']T[NEZBU

9I CA"REESTE PRICTNA, PENTKU

C.dKE.[ VINE L{J[ AJ{-I'[OKUL; 9HCt'tFI

VINE OMTJLLA SIUERENTE

Fericedeomul care-sirecunoaste epulinfa-Fiindcl aceasti

recunoastere se face lui temelie si rldlcind 9i inceput a toatd

bunitatea. c[ci de ar cunoastecineva cu adevlrat 9i ar_sim]i

propria lui neputinp, atunci si-ar aduce mediat sufletul din lenea,iare ?ntunecicunoasterea, i ca o comoatdu sffangepentru el

paza.D a nimeninujsi poatesirn{ineputinla,dec01 umai at*nci,

cand inceteaz\ o clipd,sd fie ispitit prin chinuri, fie trupesti, fie

sufletesti.C[ atunciasemlnandu-Ei eputinla ui cu ajutorulde la

Dumnezeu,va s[-si dea ndatl seatna, dt e de mareajutorul. Si

iar[si, cAnd isi va vedeamu{imea meqtesuguril'or'pbzkea'

inftdnarea, acoperireagi indrdgirea sufletului sdu,prin careomul

a nadljduit s[-i afle sufletului o bun[ n[dejde,dar n-a putut. Sau

dacl inima lui nu sealin[ din pricin6, ci-i e teamdsi secutremuri

102



sI futeleagd si s[ afle, ci frica aceastaa inimii lui aratl 9iinsemneazI,ci peste ot arenevoie de un altul, cares[-i ajute'

Ci dinliuntru d[ inima mirrurie prin frica aceea, areo lovestesi

o turburl, inl1untrul ei, ar[t0nd c[-i lipsesteceva' Si deaceease

invinov6legtepe sine,neputindu-se aseza u nddejde.Cd zice,

ajutorul ui Dumnezeune m0ntuiegtePs.120,2).Iar dacl cineva

recunoaste,cd. ate nevoie de ajutorul Dumnezeiesc,multe

rug5ciuni face. Si cu e0ttrmulpste rugdciunile,cu a10t esmereste

cu inima. C[ tot cel ce se oagl si cere, rebuie s[ se smereascf,.

Cf,: ,,Inima infrintl si smeriti, Dumnezeu nu o va urgisi"

(Ps.50, 19).Deci inimanu conteneste i fie risipiti, pAnIce nuse va smeri. Ci numai smerenia face inima sI se adune

(concentreze).ari cind se smeresteomul, indatl il inconjoard

mila si simte atunci inima ajutorul de la Dumnezeu'C[ a aflat

inima o puterea n[dejdii, cI semisca intr-insa. Iar c0nd simte

omul c[, Dumnezeu este de fa1il gi-i ajut[, atunci inima i se

umple decredinli 9i n{elegede aici, cd rugiciunile lasl ajutorulsdvin6, cl este zvor demAntuiresi comoarl denldejde si liman

de izbivire in fala viforului, si lumina celor ce sunt?n nfunerec,

si sprijin a1celor neputinciosi, i acoperemanttr wemea spitelor,

si ajutor?n rdutateaboale1or, i pavlza de izbdvire in vreme de

rdzboi, si sigeati asculiti impotriva vrbjmasilor, 9ica s[ spunem

pe scurt, oate acestemultebunXlili prin ruglciune intri in suflet.

$i de-acum inainte, omul se desfiteaz[ prin ruglciunea cucredin15.ar inima lui sft[lucesteden[dejde, 9i nu mai e oarbdca

mai inainte, nici nu mai grlieste de;ert[ciuni. Si cAndomul

le-n{elege pe acestea, n felul acesta,atunciputem zice,c6'in-

tr-adevir ;i-a dob0nditin sufletul ui rug6ciunea, ape o comoari-

Si ruglciurlea lui se schimbi debucurie n glasdemullumire. Si

acestae cuvdntul spusde Acela, care a rnnduit un chip pentrufiecare ucru. Ci ruglciuneaesteo bucwie caretna{imul1umiri.

Si e vorba de acearugiciune, care se face in cunostinll de

Dumnezeu.este adic[ trimitere de la Dumnezeu.Ci acumomul

i03



nu semai roagd cu osteneall si cu trud[, cum seruga mai inaintede a primi Harul acesta.Ci se oag[ cu bucuria nimii si cu unireizvor[sc din ei misc[ri de rnullumire pururea, cu nespuseingenuncheri, ar din mui,timeamisc[rilor de cunoastere,si din

mirarea ;i din temereasufletului in fa{a Harului Dumnezeiesc,omul isi inalli dintr-o datl glasul s5u, l[udAnd si sl[vind pe

Dumnezeu si inalll multumire, si cu mare spaimd incepe sigr[iasc[.

Cine a ajunspdni aici, de fapt, gi nu cu inchipuirea, gi arepuse niluntrul sf,u semneleacestorucruri, si face multime dedeosebiri din pricin[ cd.are experienfi, acela stie ce zice, cd"lucruri1esunt asa,si nu altfel.Acela si incetezede a mai gAndi adeserticiuni,si si rlmdnl 1aDumnezeu rin rugiciune neincetati,cu teaml si cu fricl, nu cumva s[-i lipseacl ajutorul de laDumnezeu.

Dobdndesteomul toate acestea,dac5.-si a recunoasteneputinfa proprie. Clci dorind el ajutorul de la Dumnezeu,se

apropie de Dumnezeu, fiindcIpetrece n rug[ciune. Si cu cdt

omul seapropiede Dumnezeuprin punereainainte rug[ciunea?),

cu atdt si Dumnezeu se apropiede om prin Har, si nu-si ridic[DumnezeuHarul de a om din pricina smereniei ui mari; cici elca viduva, neincetatstrigl c6tre udecltor, s[ i se ac[ dreptate,si izbivire depdr6;i. Iat[ dece DumnezeuPreamilostivulopresteHarul de la orn, ca si-i dea lui pricin[, s[ se apropie omul de

DAnsul,si pentru trebuinlele iui, s[ rimAn[ omui l0ng[ izvorulfolosinlii. Si dintre cereri, pe unele i le implineste Dumnezeucur0nd,pe acelea,prin carecere ucruri, fdrl decareomui nu sepoatemAntui; ar pi altelenu i le implinegte. n unele mprejurlrigonesteDumnezeu de la om pOrjolul vrijmasului; iar in altele,

ingiduie sd ie ispitit, pentru ci ispitireaaceasta, i-i fie omului opricini. a apropierii deDumnezeu,precum am spusmai-nainte,

si casI se obisnuiasc[si s[ fie priceput : ispite.Si zice Scriptura:,,Domnul a llsat multe neamuri, si nu le-a pierdut, si nu le-a dat

in mdinile lui Isus, iul lui Navi, pentru caprin ele sf, deprind[pe

fiii iui Israel, si si invele pe seminliile lui Israel s[ poarte

1,04



rdzboiul" (Jud.3, 1. 2). Pentruc[ dreptul,carenu-si cunoaste

neputinta, umbl[ pe asculis de spadl si nu-i de fe1 departede

prlbugire gi de sricitorul 1eu,adic[ de dracuimdndriei.Si iarlsi,

cel cenu-si cunoaste libiciunea, ipsit estede smerenie;ar ceifirl de smetenie,ipsit estede deslvArsire; ar cel nedeslvOrsit,

totdeaunase teme. Fiindc[ cetatea ui n-are la temelie stAlpii(drugii) de fier, nici pragul de araml al smereniei.ard smerenia

n-o poatedobAndi,dec8tnumai prin mijloaceleei, care de obicei

zdrobesc nima sigonescgAndurilepirerii. De acee4 adesea fl6

vrljmasul pricini, s[ abat[ pe om din cale.Cdci fdri smerenielucrul omului nu sepoatesdvArsi.Si peceteaduhului nu-i pusd

pe actul lui de ibertate,si rob estepAn[ in clipa de fa1[, gimereu

lucreazh,insi numai de frici. Fiindc[ fapta niminui fir6 smerenie

nu se-ndrepteazd,i nu invall nimeni fIrI sI fie ispitit, iat f{r1t

inv61[turl (paideia)nu ajungenimeni la smerenie.Iatb,de ce inglduie Domnul asupra sfinlilor pricini de

smereniesi de zdrobire a inimii prin indurerati rugdciune,pentruca cei ce-L iubescpe El si se apropiede El prin smerenie.Si de

multe ori ii insplim0ntd cu patimile firii, si prin aluneclri spreg6ndurirusinoase i necurate, i alteorifr lasl si fie dispreluili, si

ocdrdti,9i pilrnuili de oameni;c0teodati i ingrozesteprin bolile

Eiprin neputinlele rupului, altd datil, prin s[rlcie si prin lipsa

celor de trebuin![. Si cdteodati ii inspdimAntdprin durerilecumplitei frici, prin pdr[sire,prin luptape fap cu dracii,prin care

de obicei ii insp[im6nt6,si a1.ta ati prin aldel de ucruri infricosate.Si toateacestea e ac, ca si aibl oameniipricini, de a se srneri,

3i rA .tu cadl tn donnitarea trAnd[viei; semai fac acestea, iepentru ci nevoitorul zacebolnav, fie ca sI trezeascd e om la

teamavielii viitoare.Si astfeloameniiwAndnevrAndse olosesc

din ispite.

$i nu afirm, c[ trebuie omul s[-si piardl de buni voie

vremea cu g0ndurile cele de rusine, ca si se smereasclprin

amintirea lor, nici sI segribeascd s[ intre in alte ispite; afin-n

numai, cl ?n lucru1 ui bun trebuie sI fie mereu teama, sf,-si

105



pizeasc[ sufletul siu, si s[ cugete ci este [cut (zidit, zidire) siprin urmaresepoate esne schimba.Ci toatefipturile autrebuinfdde sprijinul puterii lui Dumnezeu; ar cel ce are nevoie desprijinulaltria, aratdprin aceasta, i esteneputinciosdin fire; iar cel ce-si

recwroaste eputinta,numai dec0tseva si smeri, ca si primeascicele de trebuinld, de la Acei1 cme i le poate da. Si de ar ficunoscut,si-ar fi vilntt de la inceput neputinta ui, si n-ar mai fiienevit. Si de n-ar fi ienevit, n-ar mai fi alipit si n-ar mai fi fostdatpe mAnanecazurilor, ca s6-ltrezeascI.

Cuvine-se asa dar, ca cei ce cIlltoresc in calea luiDumnezeu,pentru toate si-I multumeascdLui, cate i vin asu-

prd-i, si sufletul s6u si-l oclrasci gi sd-l prihlneasc[, si si re-cunoasc[astfel,c[ nu l-ar fi pirdsit, Purtdtorul de grijl, dacdn-arfi fost lenes ca s[ se rezeascl nintea ui, sau iindc[ s-a rufit,si s5 nu se turbure pentru aceastasi s[ pirlseasci cAmpuldeluptl, si nici si nu incetezede a se mai prihlni, si si nu seindoiascl rdutateaui (si nu se acdde doud ori mai mare).Ci nuestenedreptatealaDumnezeu,cel ce plin estede dreptate. ui I

secuvine slava n veci. AMIN.

XXII.

DESPRE FET,URILE NANN;UIN f;NDI.JMF{EZNIJ.S[ CTITE SE CUVillE SAnAoA;DurAscA, SI cINE ^effiENEBUNAsr NnsAnuxre nApn rDE fN DtJrwNEzE{J

N[dejdea in Dumnezeuse nasteprin credinla inimii, cdndeste dreaptd, cu socotin!5si cunoastere.Senagtesi alta, de alt

106



patimile trupului, slab, si gol de orice virtute, din pricinf, cimereu se ntdlnegtecu allii si mereuestedistratsi neaitampdrat,sl mereupune la calevreo pricinr (weun pretext),un astfel deom, din pricina desertf,ciuniisi lenei sale, a crzut din oricebun[tate.si cdteodatd,andestestrdmtoratde c0teo nevoie,saumOhnit de rodul nelegiuirilor iui, cum va puteael zice: ,,Ambuna nddejde in Dumnezeu, 9i E1 imi va lua grija gi mi vaodihni?" Nebunule,p0n6 n clipa de fa!f,,nu !i-ai ad.us mintede Dumnezeu,ci il ocdrai pe El, cu sdvarsirea dridelegilor siNumele Lui era hulit din pricina ta inatnteapopoarelor,dup[

careestescris(Rom. 2, 24) si acum ndrdznestisi zici cu glastare, c6. m nddejdea Ei si El mi va ajura si va aveagrijl demine?Precumuiis Du*ttezeu prin prorocul, ruginOndu-ipe niica acestia:,in toatezilelem[ cautr si dorescsi aflecrile Mele,ca unii careau nfiptuit dreptateasi iegiuirile Dumnezeului or,imi cer judecili si dreptate" (Is. 58, 2). printre acestiaesrenebunul, care nici cu g0ndul nu

se apropie de Dumnezeu, arc6.ndeste ncercuit de necazuri, isi ridicr mdinile crtre El, cunrdejde. unul ca acestarebuie sdse ardr de multe ori, ca sr seinvele minte. cdci el n-arenici un lucru, caresd-l ndreptiteascis[-;i puni nldejdeain Dumnezeu.Ci pentruc6a fdcut apie relegi n-a luat in searnS.unacuviintd,s-a icut vrednicde pedeapsa,dar Dumnezeu indelung rlbdltorul, pentru mila Lui, il mai

ingiduie pe el. Deci unul ca acesta [ nu se aseamdgit,nici srnu uite de randuiala_vieliiui, si s[ zicil apoi, ci nldijduieste inDumnezeu. cd va fi invdlat minte. Fiindc6 nicidecumnu arelucrul credinciosului, i sr nu-si ntinddpicioarelecu lene,si sIzicS: eu cred, ci Dumnezeu mi va da iele de trebuinti, ca sicum ar vieiui f[cand lucrul lui Dumnezeu,nici sdnu searuncenfO.nt0n[ca un descreierat,

[ri s[-si aduc[ de fel aminte deDumnezeu. $i, dupd ce a cdzut, sd,zicil: ,,Voi nlddjdui spreDumnezeu, si mI va mAntui!,, Nu te rdt6ci,nebunlle! Maiinaintedea ndddjduispreDumnezeu, rebuiesr te nevoiestisi si

108



versisudoaren 1ucrul iu. Bine faci dac6ai credinl[ fu Dumnezeu,dar credinta are nevoie de fapte si n[dejdea in Dumnezeu searati prin suferinlelepentru virtute. Crezi tu, cXpoart[ Dumnezeude grijl flpturilor Sale ;i ci esteAtotputemic? Ci si insolegticredinla a cu lucrareacelor de cuviinti.,si atunciEl te va asculta.Degeaba rei si'strdngi in pumnul fiu vantul, sI ai adicl, ocredinli fdri fapte.

Adesea c5.litoresteornul, fdri s[ stie,pe drumuri pline defiare sllbatice, sau de ucigasi saude alteleca acestea. i atunci,

indeobstese arat[ prin acestea urtareade grijl a lui Dumnezeu,cdJ scaplde a o astfelde pieire,sauc5, printr-o pricini oarecare,il impiedicl sI pomeascl1adrum,pOnice trece iara cea e4 sauc[ se ntdlneste cu cineva, carel tntoarce din drum. Si iarlsi,alteori,un sarpe cumplit zace n drum si nimeni nu-l vede; sinewdnd Dumnezeusi cad[ omul intr-o asemeneaspiti, facepe

garpe d suieredintr-o dati gi s-oporneascidin loc, sau si-i iasd?nainteArindu-se;si vdzAndu-l, mul semdntuieste eel, ferindu-se.Si cu toate acesteaomul nu e vrednic s[ scape, iindcS lineascunse [cate,pe carenumai el le stie, otusi Dumnezeu,pentrumilele lui ii mAntuieste.Si iarlsi se ntAmplI uneori s[ se ddrdmeo cas[ sauun zid, sdcadSo piatr6,si cu zgomot si seprlvale dinloc si tr apropieresf, ie oameni; atunci Dumnezeudin iubire de

oameniporunceste nui tnger s[ sprijineasc[ ocul ca si nu cadi,pdni ce se duc de acolo oamenii, sauprin altepricini ii facedese duc de acolo, ca niciunul si nu rlmdni dedesupt.Si numaidecOt up5 plecarea1or,?nglduieDumnezeuprlbusirea. Si dacivreunule prins sub dirAmlturi, il faceDumnezeus[ scapeeaflr,si cu aceastasi aratbnemirginita mirire a puterii Sale.

ACESTEA si altele asemeneae infdptuieste purtareadegrijl obgteascia lui Dumnezeu. Iar dreptul nicidecum nu sedespartede ea. Ca ceiorlalli oamenicu dreapti socoteall le-aporuncit Dumnezeu, si-si chivemiseasci fiecare ale sale si sIamestece unostintacu purtareadegrijn a lui Dumnezeu.Pec0td

109



weme dreptul,din pricina cunostintii, n-arenevcie dechivemisire.

Fiindcl impreunl cu aceacunostinti, el are si credint[, prin care

,ddrdm| toati trufia, ce se ridicl impotriva cunostinfii de

Dumnezeu"(2 Cor. 10, 5). $i nu seva teme de nici un lucrudin cele num[rateoprecumeste scris(Parim.28); CL dreptul are

nldejde si ?ndrlzneali de leu impotriva tuturo'L din pricina

credinlei, si nu are ndrizneala unui ispititor de Dumnezeu,cu a

unuia care-LvedepeDumnezeu qi este mbricat cu armeleputerii

SfAntului Duh. $i cu cO.tse ingrije;te mai mult de cele

Dumnezeiesti, u amt qiDumnezeuvaztcedespreddnsul: ,Cuelam fostin strdmtoarel voi izblvi gi-l voi prosldvi. Lungime de

zile ii voi da si-i voi ar[ta lui MdntuireaMea" (Ps. 90, 25-

26). Iar:Lcel trindav si lenes cu lucru, nu va putea sI aibl o

nidejde ca aceasta.Ci numai cel ce petrece ntru Domnul mereu

si se apropiede el prin frumuselea faptelor sale si flrl incetare si

intoarceochii inimii lui spreHarul Dumnezeiesc, recum spuneDavid: ,,Topitu-s-au ochii mei, de cdnd nldljduiesc spre

Dumnezeulmeu" (Ps.68, 3). C[ Lui I secuvine slava,cinstea

si ?nchinlciunea,n veci. AMIN.

XXIil.

DESPKE DKAGOSTEA DE DIJTilNEZE,U.

DESPRE LEFADARE SI DESPBE

ODIHNAPE CARE

oAFLA"Tq

in nupnnzuu

Sufletul care ubestepe Dumnezeu,n-are odihn6 decdt n

Dumnezeu.DeAeagdmai intii toati legitura ta cu celedin afatd.,

110



si vei puteaatunci s6 e legi cu inima deDumnezeu.C[ dezlegnea

de materie precede (este inainte mergltoare), leglturii cu

Dumnezeu.$i omul wAnd s[ sporeascl n cele Dumnezeiesti,trebuiemai intdi sI se?nstrlineze de lume, ca pruncul de poala

si de sflnul mamei. Fiindc6 lucrarea trupului precede ucririi

sufletesti,precumchipul de ut a precedatsufletul cel insuflat de

Dumnezeu n Adam. Cine n-are ucrare rupeascdnu poateavea

nici lucraresufleteasci.Fiindci aceasta in aceeasenaste,precum

spicul de griu se nastedintr-un bob fIrI coaj5. Iar cine nu arelucraresufleteasci,acelaesteipsit de darurile cele duhovnicesti.

Nu sepot asemina suferin.teie in veacul de acumpentru

adevir, cu desfdtlrile, gltite intru bun[t11i,pentru cei cesufsri.

Precum cei ce seamind. u lacrimi, seceri cu bucurie,tot asa se

veselesccei ce au p[timit pentruDumnezeu, Si precum p0inea

cea cdstigatl din sudoare, lugarului i separe dulce, dulci suntfaptele dreptilii pentru inima care cunoastepe Hristos. Rabdl de

bunl voie mustrare si umilin16, ca si ai indrlzneal5. citre

Dumnezeu.Omui carerabd[ tot cuvdntul aspru,cu stiinld, flri

s[ faci niciun rlu aceluia,care l spune, qi pune acumcunund

de spini pe cap; dareste ericit, hindc[, intr-o clip6, pecare n-o

stie el, incununatva fi cu nevestejitacunund.Cel ce cu stiinli fuge de slavaceadegarti, acelaagi simlit

veacul viitor in suflet.Celce spunecI s-a epidat de ume, dar seluptd cu oamenii penffutrebuinla lui, ca si nu-i lipseascl nimicpentru odihna ui, acelaa cLzut ntr-o desivArsitd obie. Fiindciel cici a pdrlsit trupul s6u n tntregime, dar serlzboiegte si selupti pentru un singur mldular al slu. Cnnd fuge cineva deodihna umei acesteia,mintea ui vede veacul cel viitor; iar cdndun om este egat cu iubireade agoniseali,el este ob al patimilor.

Si si nu crezi, ci.numai cdstigarea e aur ;i de argint este ubire

de agonisealI, ci ori si ce lucru, de care attrnd vointa ta. Sd nuLauzi pe cel ce suferi trupeste,dar este slab cu simlurile; cu

111



a\zvi., adtcd,, u gura ciscatd si nestdpdniti, si cu ochii privind

incoace si incolo. Cdnd te vei hotiri in sufletul tf,u s[ trdiesti

pentrumi1I, odihne;te-,tisufleful, sd nu mai caute ndreptareprin

alte fapte,ca sdnu te afli, cu o minl lucr6nd, si cu alta stricind

lucrul, fiindcl tntr-un cu. de nevoie,depurtare degriji; in cel[lalt,

de niml larg[" Si sI stii, cil aiertagresaleie elor ce ne-augregit,

este o faptd, a dreptdlii. Atunci vei vedea linistea peste tot

strllucind in minteata. Si cAnd e vei sui in caleadreptilii atunci

cu adev[ratvei fi liber in toate ucrurile tale.

Despreaceasta grLitunul din sfinti, zicdnd:c[ milostivul,de nu va fi si drept, orb este, sizic, din acele ucruri, pe care

ie-a flcut prin ostenelesi necazuriproprii si dea altora, ar nu

din cele fd.cutedin minciuni, f[rldelegi si mestesuguri.Si tot

acelasisfAntzice ntr-ait loc iar[si: dacl vrei s[ semeni pomani)

pentru siraci, din lucrurile tale searnitnL; d de vei semina din

lucruri striine, sI stii cd rodul va fi mai amardecAtneghina.Sieu zic, c6.dacb.el milostiv nu seridici deasupradrept5lii sale,nu estemilostiv; adici nu numai sdmiluiasci pe oamenidintru

ale sale,ci si si suferecu bucuriestdmbitate de a a\ii rniluin-

du-i pe ei. Si ori de clte ori cel milostiv va invinge prin mi1[

dreptatea,ncins va fi nu cu cununadreptiiii dupl lege, ci cu a

celor des[virgif din Evanghelie.Clci si legeavecheporuncestes[ d6m ceva dintr-ale noastrecelor siraci, si imbrlcim pe cel

gol si s[ iubim pe aproapeleca pe noi insine, s[ nu facem

nedreptate,nici sI nu rninlim. IarI ordnduireades[vArsitl din

Evanghelieasaporunceste:l-uca5, 30): ,,Tot celui ce-ti cere,

dl-i, qi celui ce !i-a luat lucrul tlu nu-l cere inapoi". Si nu

trebuie omul numai s[ rabdecu bucurie lucrurilecele

denipaste,

si celelalte,carevin dinafari ci insu;i sufletui s[u si si-trpun6

pentrufratele siu. Cici milostiv nu-i numai cel ce are diruirea

miluie;te pe fratele siu, ci cu adeviratmilostiv este si acela

care, dac[ aude sauvede vreun lucru, care mAhneste e fratele

s[u, seaprinde in inirna lui; de asemenea,dndpilmuit ar fi de

112



fratelesiu, el nu s-ar mpotrivi cu nerusinare, ici nu s-armOhniin inima lui.

Cinstesteprivegherea,pentru carnAngAiereaI se apropiede sufletul tiu. Si petreci citind in liniste, pentru ca mintea ta

si-!i fie cIl[uzitI mereuspredumnezeiestileminuni. Indrlgegtesiricia cu rf,bdare, ca s1-ti aduci aminte din risipire. Urlsterdsfilul, ca s[-ti pdzesti neturburategdndurile tale. Fugi demultime si poartl grijd numai de sufletul tiu, ca si-l mintuiesticu neturburarea ea luntricl. tndrdge;tecumpltarea,ca sI nu fiirusinatin cliparugS.ciuniiale naintea ui Dumnezeu,DobAndestecur5lie prin faptele tale, pentru ca s5-1istrlluceasc[ sufletul inrugiciunea ta gi,prin aducerea lnintede moarte,si ardi bucuriain gAndul tdu. Plzeste-te mereu de micime, ca s[ nu cazi lamlrire. Nu schiop[ta n lucrul tiu, ca sI nu fii rusinat, cAndveista n mijlocul tovar[silor t[i. Si vezi sI nu rim0i f6r[ merinde,

casi nu te lasesingur n mijlocul drumului. Cu ;tiin;I ordnduieste-te lucrurile tale, ca s[ nu fii llsat afari din tot drumul tlu.Agoniseste iibertateavietii, ca s[ scapi de furtunl. Nu legalibertatea a depricinile desfdtlrii, ca si nu te robesti unor robi.Pentru mbrlclminte ?ndr6geqte ainele celeslric6cioase,ca sigonegtig6ndurilede n5{are carerisar intru tine. Fiindcd iubitorul

de strilucire nu poate aveagdnduri smerite.Fiindcl inl[untrulsiu inima lui ia ?nfiiisareacelor din afar6.

Cel iubitor de cdrteal6poate s[-si curefe mintea? Care

v6nitor de slavi omeneascl,poate aveagAndurismerite? Sau

cine, fiind plin de neastAmpdr i neinfr6nat n trupul lui, poatesI

ajungi curatcu minteasi smeritcu inima? PAnicAndmintea mai

este tras5 in jos de cltre simturi, ea se hrlneste cu hran[ dedobitoc. Iar indati ce simlurile sunt rase r susde minte, atunci

eie se mpdrtisesc din hrana ngereasci, ?mpreunlcu ea.

Dup[ smerenie rmeazl infr0narea si sfiala: ar slava degart[

esteslujitoareacurviei si fapti a mdndriei;smerenia rin vesnica

ei sfiald, ajunge la contemplalie, cu ?nlelepciune?mpodobind

C.daJl coda6 173



sufletui,Dar siavadqarta prin ve;nica-i turburare9iprin arnestecul

gdndurilor celor din ?ntdlnirea u lucrurile, adun[ comorinecurate

gipangere;tenima. si tot ea seuit6la firea lucrurilor cu o privire

n"refiura, si facemihteasi aibi n[luciri rusinoase.Dar smerenia

seulnple de sfial[ prin vedereainduh, si cel ce o arepreamlreste

purureape Dumnezeu.

Se nu asemenipe cei ce fac semnesi minuni si aratl in

lume puteri, cu cei ce se inistesc?ntrucunoastere.Alege-1imai

bine s[ nu faci nimic in liniste, dec|t s[ saturipe cei flImdnzi in

lume si s[ iirtorci multe neamuri la inchinare cdtreDurnnezeu.Cici mai bine este pentru tine, ca si te dezlegi din lanlurile

picatului, decflts[ slobozesti in robie pe a{i robi, gimai bine s[

te impaci cu sufletul tiu prin unirea Treimii ?n tine, adici a

trupuiui, a sufletului gi a duhului, decatsi impaci prin 1nv61[tura

ta, pe cei desparfili!Fiindcl zice SfantulGrigorie: ,,Bineestesf,

voibeasci cineva despreDumnezeu,dar si mai bineeste,si fie

cineva curat pentru Dumnezeu". Mai bine este si fii scurt la

vorb6, cu cunostinli si cu iscusinti, decdts5 z-vor6$ioin a,sc_11tt1n

mintii tale, rauri de inviliture. Mai muit l1i folosegtes[ ridici din

patimi sufletul t[u cel cbzut,prin pomirea gdnduriior taie spre

cele dumnezeiesti,decOt i ridici din groapi pe cei mortJ'

Mu{i au axdtatputerea,nviind pe cei morfi!1 s-au rudit sl

intoarc[ pe cei rdtdc4i, s[vdrsind minuni n'rari.Si prin mAiniie

ior, mul1i au fost clibtzitl spre cunoastereaui Dumnezeu'$idupSaceea,ei insisi cei careau adusLavtalb,muilimede oameni

?npatimi rr".urate si urAteau cazut, 9i pe cei ce s-auomorat,9i

pe mulli i-au smintit prin faptele, pe care le-au lucrat (ar[tat).

b1"i *i erautrcl bolnavi cu sufletul, gi n-au luat aminte spre

s[n[tatea sufletului 1or,ci s-audat pe ei in marea umii acesteia,ca s[ vindece sufletele ahora, iind ei insisi bolnavi. Si auc[zut

sufletele lor din n[dejdeacitre Dumnezeu,precumamspus'CI

neputinla simlurilor n-a putut nici si ?nt6mpine,nici s[ rabde

flacira acelor ucruri, carede obicei mlresc greutateapatimilor'

r14



Fiindc[ ei mai ffebuiau sI seplzeasc6,adici de loc s6nu vadf,

femei, si nu seodihneasc[,sf,nu aibi bani qi alte lucruri, si nu

porunceascda\tora,i s[ nu fie mai presus e al1ii.

Mai bine sI fii binuit de prostie' fiindci nu stii si te

impotrivesti cu vorba, decdt sd fii socotit inlelept pentru

n"obtar*"a ta. Fii s[rac,cu smerenie, inu bogatdin obrlznicie'

Mustri pe cei ce te invatl invi{dturi ?mpotrivadogmelor, prin

tlria virtulilor tale, nu prin putefeadeconvingereavorbelor tale.

Si cu buzeleblAndesi bine astupl gura si fI s[ taci nerusinarea

ielor neascult5tori.siustri cu bunltateapetrecerii alepe cei flrl

astdmpir, si line-1i (astup[-!i) urechile ca s[ nu mustri pe cei

nerusina{i u simturile.'Socoteste-testrlin ln toate zileie vielii tale, ori unde ai

intr4 casl poli scdpadep[gubirea, cile se aceprin ?ndr[zneala'

tntotdeauna redec[ nu stii nimic, cas[ nu fii defdimat,blnuind

oamenii ci vrei s6 dai socoteali de ai1ii. Petreci purureabinecuvantdnddin guri, si nici de cumnu vei fi oclrit. Fiindcd

din ocar6,ocarl sesi naste,qi binecuvfintarea in binecuvtntare.

in tot lucrul socoteste-teipsit de nv[16tur[ si toati viala inlelept

te vei afla.SI nu dai nimlnui vreun lucru, pe carenu-l ai, ca s6

nu te rusinezi, n sufletul tlu, si din aseminarea u viala ta sdnu

iasl minciuna la iveall. Iar dac[ trebuie s6 spui cuiva ceva,vorbeste-icasi cum ai aveas[ inve{i cevade la el, flr[ obriznicie,

flri si[p0nit". ;i ia-o ?nainte,9i ardtAndu-icI e$i mai prejos

decdt Jl, ca si ar[1i celor ce te ascult6, anduialasmerenieisi

sa-i biruiesti pe ei, si ei s[ ascultecuvintele ale ;i sl,p.omeasci

inspre nfiptuirea 1or,si ca cinstesI ai in ochii 1or.Si de po!i,

"rp.*" un.1. lu.*rr, c'aacestea ldngOnd, a si pe'tine -s[ tef-lose;ti, gipe cei ce te ascultl, si Harul lui Dumnezeusi fie cu

tine.Daci ai primit Harul lui Dumnezeusi te-ai invrednicit s6te

desfbteziincontempiareaudec[lilor lui Dumnezeu,si a f[pturilor

celor v[zute, careestetreaptaceadintai a cunoasterii, ii gata si

115



G- '

cineva e va invita contrariu,s6nul crezi. S[ nu cauli alt semnvizibil de a trup, afarl de acrimi. Cici atunci, cdndminteata se

va in[lla deasupra dpturilor, atunci si trupul tiu va tnceta slverse acrimi si s[ nu semiste si s[ simtl.

Cdndafli miere, cu mlsuri mlnAnc[ din ea, ca nu cumva

,,si li se aplece si si versi" (Pilda 25, 76). Firea sufletuluiesteun lucru gingassi usor. C[ de multe ori se ridic[ zburdndsidorestesd afle ceiemai presusde firea lui. Cici adesea ricepe

ceva, din citirea Scripturilor si din contemplalia lucrurilor. Sidaci se ibereazitsi se aseamlnl cu celece le-a priceput. se afldpe sinemai prejos si mai mic decdtmlsura rAnduitl lui, si vedela ce cunostngda ajunssi intrucdt s-a mbrlcat in g0ndurile luifricd si cutremur, si cu spaimase silestes[ se?ntoar-ciarisi lamicimea lui, ca unul carefirl rusinea indrlznit s[ seridice la

lucruri, care ntrec inleiepciunea ui. CIci sufletul se nfricoseaziin pricina lucrurilor celor ?ngrozitoarc,si socotinta face semnminlii, sI se nevoiasci in tdceresi s[ nu fie nerusinatS, a si nupiar6;9isl nu cerceteze elece-i ntrecputereasi sI nu iscodeasclcele ce sunt mai inalte decdtea. Cind aqadar1i se di putinta sIgdndesti, g0ndeste; si nu fii fer[ rusinedespre aine,ci inchi-

nd-te,sllvestesi mullumeste n ticere. ,,Ci nu-i bine s[ mlndncimiere multd@ilde 25 26).Tot asa nu-i bine s[ iscodestin jurulcuvintelorDumnezeiegti, anu cumy4 cdndwei si vezi lucrurilecele mai indepirtate si nu po!i, fiindcd e drumul prea greu,putereavlzului s[-1i sl6beasc6 i si sebolnlveasc[. Si uneori inlocul adev[rului si vadd n5luci. Si c6.ndzdbovestemintea inciutare,

ea uitd ce anume cauti.'Deci, bine a iis inteleptulSolomon: ,Omul cel ce nu rabdi, esteca o cetate lrl ziduri"(Pilde,25,28). Deci, omule, curlteste-ti sufletul, si alungi de latine grija de ucrurile cele n afar[ de fteata,;i atdm[ deasuprag0ndurilorsi a misclrilor tale perdeaua umpitirii si a smereniei,cI prin acestea ei glsi celece nu inffec fireata. C[ci tainele sedescopdr elor smeriti cu cugetul.

r17



Dac6vrei s[ te d[ruiesti cu sufletul acelei ug[ciuni, care

curf,legteminteasi prin privegheren timul nopfii, sddobAndegti

ghnduii iuminoase, depirteazil-tede privelistea lumii si. taie

intdlnirile cu oamenii si nu primi ?n chilia ta prieteni, nici din

obicei, nici in chip de bunitate, ci primestenumai pe cei de un

chip, de un cuget si de o tain[ cu tine. si tn vorbirea.despre

suflet teme-te de amestec ffiin, care sepomeste ir6 voia ta. si

dupl ce ai t5iat,a dezlegatsiai f[cut sa ncetezecu totul vorbirea

despre cele din afar[, atunci abia leagl' intr-un singur jug

rugiciunea cu milostenia, si sufletul tlu va vedea lumina

adevdrului.Pentruc[ pe mS.surice se inigtestenimadetulburarea

lucrurilor din afar6, in aceeasimdsurl mintea poate primi

infelegereagdnduriior si a lucrurilor dumnezeiesti,si se poate

minuna deele.c6ci sufletul areobiceiul dea schimbao convorbire

cu alta, dacl ne sitrim s[ atltltm o cat de mici sdrguin]6.

indeletriceste-tecu citirea Scripturilor,care-tiva ariltacaleaspre

finelea coniemplaliei, si cu citirea vie$i Sfiniiior, chiar dacl ia

inceputnu vei il*1i o,ri."ata, din pricini c[ staiprea aproapede

intunecimea ucrurilor, ca s{ schimbi o convorbirecu alta.

Sicdndteveisculapenffuruglciuneasipravilata,inlocul

gAnduhlor lumesti, pe care le-ai fi v[zut si auzit, te vei afla

cugetnnd a DumnezeiegtileScripturi, pe care e-ai citit. $i prin

aceasta ei uita pomenireaacelora'Si astfelmergemintea spre

cur[1ie. Si agase?rnpline;tecuvfintul, cel scris:ci sufletui este

ajutat la citire, cdndst[ la rugiciune. Si iar[si, ci din rug[ciune

sufletul cap\t6"uminl, ca s[ citeasci. si citirea ar[gi, in 1ocu1

arnesteculuicu celedin afar[, di materiefelurilor de rugiciune,

intrucat din citire iarlgi, sufletul capl$Llumin[ ca s[ seroagef[r[

pregetgi flrl nici un amestec.' -Eorusinecacei indr igost i l idetrupgidepAntece'si

cercetezelucruri uhovniceqti,si rusineestesi vorbeascl despre

118



cumpi.tareo cuwe, c0nd trupul estegreu bolnav, se oprestecu

$eap de la mdncf,rigrase,si mintea care se ndeletnicestecu

lucruri lumesti nu poate s[ se apropie de cercetareacelor

Dumnezeiesti. Nu poli face foc cu lemne ude; si cildura

dumnezeieasclnu se aprinde ntr-o inimi iubitoare de odihni.

Curvanu are o singur[ dragoste;si sufletul, careeste egat cu

multe trucruri, nu poate s[ rlmdni intre invl1lturile cele

dunnezeiesti. Precum cei ce nu vede soarelecu ochii lui, nu

poatenumai din auzites[ descriealtora umina lui, si nici el nupoates[ simti lumina, tot asasi cel ce n-a gustat cu sufletui s[u

dulceafaaptelor duhovnicesti.

DI slracilor ce-ti prisoseste este rebuinlele de astdzi,si

vino cu indr6zneal6 de-{i f[ rug[ciunile. Vorbegte adic[ cu

Dumnezeu,ca un fiu cu plrintele slu. Nimic nu poatesl apropie

in asamlsurl inima de Dumnezeuca milostenia. Si nimic nuaduceatdta inigte n minte, cAti aduceslr[cia cea de bunl voie.

Mai bine este pentru tine si fii numit de mu[ime prost, din

pricina simplitngiitale, decAtsI fii inlelept si deslv6rsit cu mintea,

pentru cL te-ai liudat. Dac[ cineva cilLarepe cal fiind, intinde

mAna ui ca sIl miluiegti pe el, nu-l inl[tura, fiindc6 in ciipa

aceeacuadevdratva fi foarte ipsit ca un cersetor.Si cdnd dai,di cu mdrime de suflet si cu falavesell, si di mai mult dec0t 1is-acerut. Cdci zice:,,Trimitepninea ain fala sdracilor, ;i dup[

pulin[ vreme vei afla risplata" (Piide i1, 1). Nu f5 nici o

deosebirentre slrac si bogat,nici nu dori s[ afli, earee vrednic

si carenu-i, ci toli oamenii sI fie pentrutine la fel de buni.$i

in

felul acesta i pe celnewednic'reiputeasi*i i:torci sprebundtate,

fiindc[ sufletulcurdndse ntoarcede la cele rupegti spre rica lui

Dumnezeu. C[ doar si Domnul a stat la masi cu vamesi si cu

curve si n-a inllturat pe cei nevrednici,ca in chipul acestas6-i

aftagitsprefrica lui Dumnezeu,siprin mijlocirea celor trupesti si

t19



s[ seapropiedeceleduhovnicesti.Penffuaceasta,eto{i oamenii

socoteste-ideopotriv[ cu bunltate si in cinste, chiar de ar fi

jidovi saunecredinciosisauucigasi, si cu atntmai mult, cI orice

om ?1ieste rate, deaceeasiire cu tine, si din negtiinlLs-atilthcitdin caleaadevlrului.

Dar dac[ vei facecuivabine, s[ nu agtep]i lsplati de la el,

si pentru arn0ndou6acesteapterlspl5tit ai sl fii de a Dumnezeu.

trardac6 fi estecu putin{i sI faci binele, chiar f5ri si ai ar vedere

risplata viitoare. Dac[ ai pus sufletului tiu sdrdcia ahotar, si cu

Harul lui Dumnezeuesti slobodde orice grijl, 9iprin slrlcia tate-ai ridicat deasupraumii, atuncivezi, ca nu cumva si indragesti

cdstigul,subcuvint cI iubegtipe shraci, a sl faci- chipurile-

milostenie, si s[ nu-{i arunci sufletul ?n tulburare, uOndde la

unul, ca s[ dai la altul, si asasi-!i pierzi cinstea a prin faptul cI

te supui oamenilor,cerdndu-leceva, si cazi si din libertatea a 9i

din nobleleacugetdrii ale, n grija ceior alevielii, fiindci staipeo treaptd mai inalti dec0t cei milostivi. Nu, te rog eu' nu te

supuneoamenilor.Milostenia esteasemeneau hranapruncilor,

pe cdndnetulburarea linigtea) esteculmea deslvarsirii. Dac[ ai

avu{ii, risipeste-ledeodatl; dac[ n-ai, nu dori s[ ai' Curdlegte-li

chilia de toate lucruriie desf[tltoare ;i de prisos. C[ aceastae

duce pe tine la infr0nare, chiar flri sI vrei. Fiindcl lipsa delucruri inva{i pe om cu infr6.narea'CAnd ns[ avemslobozenie

din partea ucrurilor, nu putem s[ ne stipdnim.

Cei binevoitori in rlzboiul din afard,cAstig[ ndrlznea]l

impotriva celor diniuntru, gi fac toate ucurile flrl nici o sili. Si

nu se clatini in rizboi, nici trainte si nici inapoi. Si vorbesc

despre [zboiul, pe care simlurile il pomesc mpotriva sufletului,din lenevire, adicd din a da si a lua, din auziresi din vorbire;

toate acesteapomite impotriva sufletului, ii orbesc, si din pricina

asuprelii si a tulburarii din afar[, nu poate s[ ia amintela sine n

120



rlzboiul cel tainic, cel pomit impotriva lui; si nici nu poates[

biruiasc[ pe vrljmasii cei dinlluntru prin iinigte. Cici dacdnchide

cineva po4ile cetilii - adici simlrxile - atunci el dinl[untru se

luptl gi habarnu arede cei ce stau a pdnd[ in afaracetdlii.

Ferice de cel ce stie de ioate acestea si petrece in

netulburaresi mullimea faptelorsalenu-l tulburl pe el, ci toate

faptele rupului le schimbl cu nevoinla rugiciunii si crede,c[

intrucdtconlucreaz[cu Dumnezeu,gigrija lui o arespreDomnul

ziuasi noaptea,nu-i va iipsi nimic din cele de trebuin!6.Dar el

pentru Dumnezeu se?ndep[rteazd"e grija pentru lucruri. Dar

daci nu poatesi steacineva in linisteaflrl rucodelie (lucru de

m6n[), poate s[ si lucreze, flcAnd din lucru un ajutor, iar nu

lIcomindu-se pentru c6stig. Aceasti rAnduiali estepenffu cei

neputinciosi ar pentu cei deslvdr;ilr, esteaducltoaredetulbwlri.

Pddnlii au rdnduit lucru dem0ni pentrusiraci si lenesi,sinu ca

un lucru numaidecdt rebuincios.

tn vremeain careumilesteDomnul inimata dinl[unffu, s[

ba{i necontenitmetinii gi s[ pleci mereugenunchii, si si nu lasi

inima ta s[ aibl vreo grijl; c[ de o laqi, dracii te vor convingesI

te ocupi si de altelesi atunci.... ezi si te mir6, ce !i se scl de

aici.Nici un lucru nu-i mai folositorin iupteleascetice, ar simaiobositor, iindci e foarteurdtde draci,decatsl te arunci?naintea

Crucii lui Hristos, rugdndu-te ziua si noaptea,s[-!i legi mAinile

la spate.Vrei sd fii mereu fierbinte, 9i s[ ai mereu belsug de

lacrimi?Poartl-te aqa ;i fericit esti,omule, dachziua si noaptea

ai numai grija celor pe care!i le-am spussi nu mai cauli nimic

altceva.C[ va risiri inliuntrul tiu lumina, si va strlluci dreptateatv, 9i te vei face ca un rai inflorit, si ca un izvor ce curge

pururea.

Yezi cdtebunltifi cd;tigi omul din (prin) nevoinli; de

multe ori se afl[ omul cu genunchiiplecali in rug[ciune, cu

u



rnainiie intinse Sprecer, cu fata ntoarsi Spre rucea ui Hristos,

cu gdndurile adunate oate citre Dumnezeu?n rugiciune si ?n

timp ce ornul seroag6lui Dumnezeucu lacrimi de umilinli. ?n

acelasiceasndati pe neasteptate,zvot de desf[tarepomestesA

curgi in inima lui, si semoaiemidularele lui, si i se nviluiesc

ochii, gi fala lui se pleaci Ia pilcat, si i se schirnbl gdndurile,

inc0t nici mltlnii nu mai bate de bucurie care tresalt[ in tot

trupul lui. Fii ** luareaminte,omule, la catecitesti.Cici fir[ de

nevoin1l,nicidecurnnu le vei aflape acestea. i de nu te vei bate

cu cildurl si de nuvei priveghea dngdpoartl mereu,nu vei fi

auzit.

Auzind acestea ine va mai dori dreptateadin afari, daci

nu cel ce nu poate si peffeaci in lin{te? si iar6si,dacl cinevanu

poate sI senevoiasce entru ele (caHar al lui Dumnezeueste,sd

itea omul dincoacede po4i), atuncim[car s[ rimdie in cealaltl

cale, ca s[ se mp[rtdseascl mlcar de una din cele doud cai ale

vietii. PAni ce omul cel din afarl nu va fi mort pentru toate

iucrurile 1umii,nu numai pentru pilcat' ci pentru orice fapti a

trupului, si la fel pani ce omul cel iluntric nu va fi mort pentru

gQndwilecele ele si nu va sl[bi oricepomirefireasci atrqpului,

ca si nu seabati n inimd plf,cerea icatului, pdni atunciduiceala

Duhului lui Dumnezeu,nu va treslri in om, 9imldularele lui nu

vor fi cwate prin viala lui ;i gandwi dumnezeiestinu vor intra in

sufletul lui, nici sim,titensl vor fi, nici vizute. Si pAn[ ce nu

gonegte muldin inima grijapenlru via1i,care ntrecegrijapentru

trebuinlele firii, si nu lasi pe Durnnezeusi se ingrijeasci de

acestea,nicidecum in belia cea duhovniceascl,nici nu simte

acea lor.itur[, p'rin care Apostolul s-amfugniat. Iar[ acestea

le-am spus,nu ca sI iau cuiva nldejdea' Ci denu ajungecinevala culmeadeslvdrgirii,nu se nvrednicestedeHarul lui Dumnezeu

si Dumnez.o ,r,r-1 ntfimpinl cu mAngfiiere. ntr-adevfr, cdnd

122



XX[V.

T}ESFKE SEFTNALEqTFAFTET,EDKAGOSTET DE D{.]IVTNNEE,U

Dragosteade Dumnezeueste cildura fireasci' Si ctnd

covarsestedrl margini pe cinev4 face sufletulaceluias6cadSn

r[pire (in extaz). De aceeanu poate inima aceluia ce simte

dragosteaaceasta, -ocuprinddpe ea (s-o nceapl) ;i nu-i poate

indura afsura.Ci omul seschimbl in chip vdzut,neobisnuitde

mult, pe m[sur5.ce felui dragosteiseafli in el. $i iat[ semnetrei

ceie simlite: fa.11amului seface roqie 9i vesell, iar trupul i se

infierbAnta.Pierede a el frica si sfialasi adesea etrecen r[pire.

Si fuge de a el putereadeconcentrareaminlii si sepoartf,caun

nebun. \{oarteacea nfricosatdo socoteste ucurie si mintea ui

necurmal este n contemplaliacuget[rilor ceresti.si fele si fie

dispreluieste ornul cele necuviincioase, si cu desivargire se

depdrteazlre ele, alergdnddupi celebune,pestepufini vreme

simte ci i se d[ ajutor. Si de se va si nevoi putin, va afla

mflngdierea ufletului s[u, si va dobAndi efiarede gresalele ale,si seva invrednici de Harul Dumnezeiesc,si bunltali multe va

primi. Dar cel ce se nevoiesteestemai mic, in asemlnare u

besivarsireaacelui4 cares-adepirtat de lume 9i a aflat'n suflet

tainafericirii de acologia inlelespentruce s-a pogordt isus a

noi. Lui tr secuvine Slava, mpreun[ cu Tat[l si cu sfantul Duh,

acum si purureagi in vecii vecilor-AMIN.

123



v[zut de nimeni, vorbeste?n absen15, a si cum ar fi prezent.cunostinla lui siv[zul lui cel firescseducesi nu simtecu simturilenici o pornirea lui spre ucruri. Si chiar dacd,Iucreazdev4 el nu

simte de fel ce lucreazl, fiindc[ mintea ii este inii[at| lacontemplare.Si cugetul ui totdeaunaparecI se?ndeletriceste ualtceva.

De aceastiduhovniceascl e$es-a?mbltatcAndvaApostoliisi Mucenicii. Si unii au strlbitut toat6"umea,ostenindu-sesidispreluili fiind. Iar[ ceilalli cu mdinile si cu picioareheiliate,ca

apasi-auvdrsatsAngele, i ffrdurdndcelemai grozave atimi, nus-au mpulinat 1asuflet,si toate cu blrbi.,tie e-ausuferit. Si fiindinlelepli au fost socotiti nebuni. Iar altii au ritd.cit prinpustii, prin munti, prin pesteri,si prin cr[pd.turilepimdntului, siplrdsindu-si asezirile or, au avut totusi bun[ asezare. umnezeusi ne invredniceascl si pe noi sI ajungemla o astfel d.enebunie.

Despre merenie

De vei vede4c[ ai pacede supdrareapatimilor,mai inaintede a intra tn cetateasmereniei, sdnu te increzi in tine: fiindcivrijmasul dintr-un loc de pOnd[, pOndeste. i dup[ odihnllgteapt6-te ia mult[ tulburare, si supirare. CI de nu vei treceprinconacelevirtutilor, nu te vei odihni de truda ta, si nici nu veiputeas[-!i tragi sufletul,p0nl nu vei ajunge a conaculsmerenieitale.Doamne, nvredniceste-nei penoi, sdajungema smerenie.AMIN.

724



-t-

XXV.

DESPREcELE cE LE nnnnAm rENTKUDKAGOSTEA DE DI.JFINEZEUSIDESPBE SrKTJINULcE-L nnt Apr

ftTKABDARE

Pe mlsurl ce omul dispretuiesteumea si se sileste nlruteamade Dumnezeu, si simte omul in ascunssprijinul ei, sigOndurileui se currtr, ca s-opoati inteiege pe ea.$i de s-arsilicinevade bundvoie sr se epedede bunuriie cele 'mesti, cu cdtel s-ar ipsi de ele, cu at6t ?1urmeaz[ mila lui Dumnezeu,si ilpoartd ubirea de oameni

a lui Dumnezeu.siivit sd fie Acela,carepre noi ne m6ntuiesteprin celede-adreaptagi de-ast0nga,si ne dI pricin6, ca sd afllm via1a.Ci pre cdti nu pot sI cAstigevialadebun5. oie, il ina{I cu sufletul a virtute, prin necazuridenevoie.ci si siraculLazLr,nu din voia lui era ipsit de avufiiieiumii acesteia,ci trupul lui eraplin de bube, si erau doudsuferinleamarepentru

el, una mai rea decAtcealalti" insi mai pe urml aiostcinstit n sanul ui Awaam. Dumnezeuesteaproapede nimar-ea ndureratd a omului, care la necaz strigl c[tre El. DaclDumnezeul lipsestepe om de cele rupesti,sau l faces[ suferein altfei (pari le suferim, toate eleleni le di ca sprijin, precum':n doctor ?ntr-oboali foarte grea,prin operatiene vindecl) si

nai mare ubire de oarneniarati Domnul in cele sufletesti,c0ndii dddureri aspre.

Deci cdnd dorul de Iisus F{ristosnu te-a covArsit n asanasur6, nc0t ?norice caz s[ fii nepltimas, din pricina bucuriei

125



celei dinlfluntru, afl[ atunci, c[ mai mult trflieste n tine lumea,

decit Hristos.si cxndboalasau ipsa, sau sto.,rirearupului, sau

frica de cele ce ar putea si-!i diuneze, tulburi mintea ta din

bucuria nidejdii tale sau din bucuria cea?ntruDomnul, s[ stii

atunci, c[ trlieste ?n tine trupul, si nu Hristos. Pe scurt spus:

lucrul, acdruidorinli estemai putemicl si mai sirnliti intru tine,

acelasi trlieste in tine. Si cfrndnu-!i lipsestenirnic, cdnd ai tot

ce-!i trebuie, cnndffupul !i-e plin de s[n[tate si nu te temi de

dusrnanisi de ai spuneatunci cl po{i sI cllitoresti intru curdtie

spreHristos,afl[ ci estibolnav la minte, si iipsii de gustul slavei

1uiDumnezeu.si te judec pe tine, nu doarc[ ai fi unul de acest

fe1,ci ca si stii c|t de departeesti de desivflrgire,desi in parte

vieluieqtidupi randuialaSfinliior Pdrinli celordinaintedenoi. Si

s6 nu zici, cL nu-i om a carui minte s6 se ridice peste toateneputin{ele?nchip deslvlrgit, candtrupul inoatSprintre ispite si

printre necazuri,si atrc6rui dor dup[ Hristass[ biruiascd ristelea

minlii. Trebuia si trec sub tfcere amintireaSfinlilor Mucenici,

fiindcl nu pot si stau nainteaadancimii patimilor 1or'Si nu voi

Spune dtdemult a biruit ribdarea 1or,ceadin putereadragostei

lui F{ristos,scarbacea multi si dorinlele trupegti"Ci s[ trecem

pesteele, fiindcanumai prin fapful cf, sunta9a9iprin simpla lor

pomenire,elemAhnescirea omeneasca, i o tulburl prin mlrelia

unor astfelde ucruri si printr-o minunat5contemplaliea1or.

s5 luirn in considerare e aqazisii filozofi atei.unul din ei

si-apus lege,si plstrezeticere cfl1iva i. 9i ?mplratuldusmanilor-

ctnd a aflat acestucru, s-amirat si a imrt si-l puni la incercare-

Deci a poruncit s[-1aducl in fala lui. Iar cAnda vdzut?mplratul

cb tace filozoful la toate i*rebdrile pe care i |e punea si nu

1,26



rlspunde nimic, s-am8hnit si a poruncit sa-l omoare,ci nu s-a

sfiit de tronul si de coroana Mdriei Sale. Iar acela nu s-a

?nsplirn0ntat,ci si-a pLzitlegea lui si cu linigte se pregltea dernoarte. mpdratul insl poruncisecelor ce-l plzeau, sil ucid[ de

seva insplimdnta de sabiesi-siva cllca legea; ar deva rlmAne

neclintit in voia lui, s[ nu-l ucidl, ci sl-l aduc[ la el viu. Si cOnd

s-a apropiatde locul cel rnnduit si slujitorii, necljinduJ il siieau,

si-si calce egea,ca sI nu moari, el a vorbit cu sine( a gAndit):

,,Mai bine s[ mor ?ntr-unceas, [r6 si-mi calcvoinla mea,pentru

care atdtam-arn nevoit, decAts[ fiu ripus de frica de moarte,

flcAndu-mi in{elepciuneadeocarl, si datomicsI fiu ienei,pentru

o int0mplare de nevoie"... Si flri de tulburare si-a intins

gdtul si fie tdiat cu sabia.Si i s-auvestit acesteaimpdratului i cu

multl sfiali, mir6ndu-se -au slobozitpe el.

A{ii au cllcatin picioarecu desSvArsireofta firii. Si allii

ocdrilecu usurinli le-au suferit.Si iarlgi a$ii boli ?ngrozitoareu

rdbdat fLrE necaz.Si aUii si-auardtat [bdarea lor in necazurisi

in primejdii mari. Si dacl acestia,pentru o slavi si o nidejde

desartl, au suferit aceste4cu cAtmai mult nu ffebuie sl le rlbdXmnoi, ciluglrii, caresuntemchemalis[ fim plrtqi cu Dumnezeu?

De aceast[ rdbdare sd ne invrednicim si noi, prin ruglciunile

Prea Sfintei Stip0nei noastre, de Dumnezeu N[scitoarea si

pururea Fecioarl Maria si ale tuturor celor ce au plicut lui

Hristos prin sudorile;i

nevoi:r1ele1or. Ci lui Hristos i se

cuvine toati slava,cinstea si inchinlciunea, impreun[ cu Cel

f[rI de inceput al S[u Plrinte, qi vesnicul si de o fiinli si de

via![ Flcitorul Duh, si acum si pururea si in vecii vecilor.

AMIN.

rz7



SI?

XXVI.

DESPKE POSTT.JL EINCETAL

DESPBE CONCENTRAKE, CAfiE SI.JNTLJKFIARTLELOR- qI CA PRrN

CIJNOSTINTA CU SOCOTINTA AFLAJTTet

TREBUINTA ADDVA"KATA A LOK.

Fiind eu multi vrene ispitit prin cele de-a dreaptasi de-a

rftgu" si adeseoripunAndu-ml a ?ncercare,ntr-un fei si in altul,

primind si multe lovituri de la vrljmasul, si invrednicit fiind de

mult sprijin in ascuns,m-am iscusit?nweme lungi de ani gi afiI

aflat acestea-Ci temelia tuturor bunurilor si rechemareasufletului

dintru robia protivnicului, si calea,careduce a lumin5 gi la via1i,constauAr acestedoud ucruri. SI te concentrezipe tine, stdndn

acelasi oc, si sd postestineincetat.Adic[ sd te canonesticu

infelepciunea si cu mdsuri prin infrAnarea p0ntecelui, stAnd

nemiscat si mereu indeletnicindu-tesd cuge{i spreDumnezeu.

Asa poli s[-,ti supui simlurile. Aga1i setrezestemintea. Asa se

imblAnzesc atimile celes[lbatice,caresemiscl in trup.Asa vin

gdnduriblAnde.Asa vin miscdri uminoasen minle. Asa vine

s6rguinlaspre ucrareavirtulii. Aqavin si gdndurile nalte ;i subtile.

Asa izvor[sc lacrimi nemdsuraten oriceweme, si aducerea rninte

de,moarte.Asa securdli si inlelepciunea,si se ndeplrteazi de

oricenIlucire, care spitestemintea.Agaprimesteomul o vedere

pitrunzdtoare, chiar pentru lucruri depdrtate.Asa primeste si

in{elegerea ea mai adOnc[a tainelorpe care e cuprinde mintea

prin puterea cuvintelor celor dumnezeiesti, si miscdrile cele

l5untrice,caresepomesc n suflet, si putereade a deslu;i ;i de a

r28



deosebiputerilesfinte,deputerile ceie duhovnicesti, i vedeniile

adevfuate, enilucirile cele zadatntce.Asa vine si teama de cdi

si dec1rIri, ?ntr-ominte luminatl, si taie lenevirea inegrija"Asa

vine si flaclra rdvnei, care calcd pesteorice primejdie si treceprin orice ngrozire,si cllduri, care fececu vedereaoricepofti,

si o stergedin minte, si aduceuitarea decelepetrecutempreuni

cu a{ii, si, ca s[ spun pe scurt, asavine adevSrata bertate a

omului, si bucuriasufletului, si inviereacea mpreuni cu Hristos

inlmpdrSlie.

Dar daci cinevanu se ingrijeste de acestedoul fapte, sdstie numai c[ sepdgubeste e bunitilile pomenitemai sus,ci, si

c[ dispreluindaceste oui virrr4i, face sI seclatine emelia tuturor

virnrtilor. Si precumacestedoul suntcapul si inceputul oricdrui

lucru Dumnezeiesc,si cale ;i ug6cdtre Hristos, dacl e cineva

st6pdnpe el si dacipetrece cu ele; tot asadacd.eipsit de ele gi

se dep[rteazl de ele, ajunge la cele dimporiva lor (contrariile).Adicl la rdspdndirea u trupul si la imbuibareapdnteceluicea

necuviincioasd.C[ acesteasunt tncepltura celor protivnice ia

sus-pomenitele irtuli, si facloc patimilor ?nsuflet., Si inceputuluneia din ele, mai int6i desleagi sim,turilecelor

supusedin lanlurilesfielii. Si ce urmeazl de aici ?De aici urmeaz5,

c[ se intdmpll pe neasteptatenecuviinla, care este aproapeoprlbusire. Ci valurile cele tari, care din vederese desteaptd, ntrA

in turburare, cd se aprind ochii foarte tare, biruind trupul, si

alunecdndusor cu g0ndul. Urmeazb,gdndui neinfrAnate,care

indeamndsprecldere.Unrieaz[ qi r[cirea seteide a lucra pentru

Dumnezeu, si sl[birea pulin cnte puirn a discemlm0ntului dintre

peffecerea tr neturburarede o parte - si plrisirea desdv0rsiti apravilei celei rdnduit[, de alta. Urmeazi innoirea relelor celor

uitate,si inv5litura altor rele,pe careomul nu ie s,tiaprin vedeniile

felurite.Decare e are. iri s[ wea. fiindc[ mereuschimbi iocul.

C-da43 mala9 129



Si patimile, care prin Harul lui Dumnezeufuseserl omor0te nsuflet, si pieriserl din minte prin uitarea pomenirii ior, iarlsi?ncepsd se trezeascicu pomire, si si sileascl sufletul sd lelucrezepe e1e.Si ca s[ nu maivorbescde toatecelelalte,gi si nule mai ?nsil aici, toateacestea e nt0mpld dintr-o singuri priciniprimd,careeste lspdndirea rupeascigi faptui ci nu suferl omuldurerea inistirii.

,Dar ce urmeazl in cealaltl ipotezl, cOnd ncepem1ucrulcel porcesc? Si lucrul porcescnu-i nimic altceva, dec6tne?nfrnnarea 6ntecelui,si umplereaui fir[ misur[; porcescucrueste s[ nu ai vremehotirAti anumepentru nevoile celetrupesti,caorice fiinfi cugetitoare.Si cesemai intAmpHdin aceasta? eaici urmeaz|belia la cap si mult[ ingreunare rupului, impreundcu sl5bireaumerilor. De undeurmeazl nevoia de a plrisi slujbalui Dumnezeu.Ci seadaugl si le.nea e a facemetanii la slujb[,si leneade a face inchinlciunile cele de cuviinld.,gi intunecarea

si rlcirea minlii; o minte boantl, carenu poatedeslusinimic din'pricina

multei intunecimi a g6ndurilor si a turburdrii; o negurldeas[ si intunecoasi, care se intinde peste tot sufletul, setr0ndXvesteomul in tot lucrul lui Dumnezeu, pAnd si la citit,pentru c[ nu simte dulceatacuvintelor lui Dumnezeul cele detrebuinld i lipsesc.Mintea lui estene?nfrAnatdi rlspOnditi peste

toatl f.a\apimAntului; in toatemldularele lui se aduni multimoleseali; are vedenii necurate r timpul noptii, prin aritareanecurdtieigi prin ?nchipuiri necuviincioase,pline de pofti, carep[trunde in suflet,si acolo i impline;te voia ei ceanecurati; ncisi astemutulplcltosului si haineleui, pflnl si trupul lui intregsep6ngXregtee mullimea curgeriicelei rusinoase, areca dinfr-un

put izvoriste din el si lucrul nu i se intdmpli numai noaptea,c0t si ziua. Clci trupul curgemereusi ?ntineazimintea. incOtelse eapidd cu totul de tnlelepciune,din pricina acestor ucruri.

i30



CXcipl[cereagOdilitoarenecwat[) se uffeaz[ in el cu neincetatl

qi nesuferitd fierbinleal[. Ba si gdnduri de amlgeall ?i vin ?n

minte, nllucindu-i ?n a1[ fmmuseti, a1Al0ndu-i ereu;i

g0di10n-

du-i mintea cu vorbire despre frumusele. Si firl indoiai5 se

impreuni cu gAndurileacestean cugetul lui, prin faptul cI le

pofteste, iindcd mintea ii este ntunecati. Si aceasta stece zice

Prorocul: ,,Iat6,aceastaeste pedepsireasorei taie, a Sodomei,care desfltAndu-se,mdnca pAine din belsug" (Iez. 16, 49) gicelelalte.Ba unul din inleieplii cei mari azis asa:Dac[ ornul isi

hr[neste trupul cu desf[tarernare, n lupti mare si bag6 sufletul.Iar dacl isi vine in fire si cautl s[-si facl sil6, stlpOnindu-se,el

nu poate din pricina aprinderii covArsitoarea pornirilor celortrupesti si de sila si de nevoia al0lirilor si a gidilirilor, carerobesc sufletul cu voile 1or. Vezi tu, aici fiinla celor t[rI deDumnezeu? Si acelasi nlelept, iarlsi azis: desfitarea rupeascl

?n v6rsta fragedl a tinerelii, face patimile si intre in suflet, simoartea itr inconjoar[ pe el, si cade astfel sub judecata luiDumnezeu.

Sufletul ins[, care se ndeletriceste pururea cu amintireacelor cuviincioase, e odihnesten libertate,si grijile lui suntmicisi nu se cdiestede nimic, avdndu-si grija numai ia virtute; el

curml patimile si p[zeste sporui in virtute, ca sI aibl o bucuriefFrL grrjdt,o via![ irnbund.ti.tit[, s[-1 ducl spre un liman f6riprirnejdii. Pentruc[ desfit[rile cele trupesti, nu numai cd intirescpatimile si le dauputere impotriva sufletului,ci scot si sufletuldin r[dlcinile lui. Si mai aprind si neinfrAnareapAntecelui sineordnduialafard"margini a curviei. Si la vreme nepotrivitl si

silesc s[-gi facd trebuinlele trupului. Si cei ce se luptd asa,nuvrea sl rabdepulinl foame, si sI se infrineze, fiindc5. rob alpatimilor este.

Acesteasuntroadele rusinoaseale rnbuibdrii pdntecelui.

Si celedimpotrivi sunt roadele lbdlrii, pe care e culegecel cepetrece ntr-un singur loc si ?nneturburare.Din aceastlpricind si

731



vrljmasul, afldnd wemile nevoilor noastreceie firesti,prin care

firea sepomestespre rebuinla ei, si gtiind wdjmasul cd.mintea se

rdtdcesteprin rlspAndireaprivirilor, si prin odihnap0ntecelui,se

strf,duieste i se upt5, si ne a!d!epe noi, ca si facem mai multdecdtcere trebuinp firii, ca sll impleteceasclpe om cu totul si

si-l impingf, la cdd.ere.nsd precum vrljmasul cunoasteacele

vremi, si noi trebuies[ cunoastemneputinla noastr[ si si stim cl

puterea irii noastrenu e destuidemare ?mpotrivaniravurilor gi

a pomirilor din acelewemi si impotriva gdndurilor celor subliri,

caresuntca praful inaintea ochilor nostri si ci nu putemnici s[le vedem,nici sI ne impotrivim 1or,c6ndele ni se ntdmpli. Si

fiindcl de multe ori am fost ispitili devr5.jmassi tntru ticllosie

am fost luali de d0nsui,s[ ne'rn1elep1imeci i si nu-l l[slm sI ne

arunce(si ne trag[) si-i facem voia odihnei noastre,si biruili s[

fim de foame,cI oricAtne-archinui saune-arstrnmtoraoamea,

s[ nu ne misc[m din locul in carene linistim, si si nu ajungem nlocuri, ?ncareamcidea usor n ispiti, nici s5nu nlscocim pricini

si pretexte, ca sI iesim din pustie.Fiindcd acestea untpAndele

pe fali alevrljmasului. Si de vei rdbdain pustie,nu vei fi ispitit.

Cici acolo nu vezi femei si alte lucruri vitimitoare petrecerii

tale, nici nu auzi cuvinte necuviincioase.

,,Ce vrei acum, ce wei in calea Egiptului si s[ bei apaghioniior" (Ierem.2, 18). nptege ce-!i spun.Aratl vrljmasuiui

ribdarea ta, si iscusirftataprin fapte mici, ca s[ nu cearl de la

tine lucruri rnari. Si acesteucruri.mici fie-li lie hotar,ca si surpe

prin elepe vrSjmasul lu. Ca s[ nu apuces5-1isape ie cursemai

inari. Ci dacl nu sepleac[ cineva vr[jmasului, s6 asl nici cinci

pagi din locul linistirii sale,cum sI seplece s[ iasbdin pustie,sisb se apropie de vreun sat ? Dacd nu primeste cineva nici si se

uite pe fereastrasihistriei sale,cum va puteael s[ iasi din ea? Si

cel ce abia searam6nAnc[ pulin, cum s[ se lase amigit de

r3z



gAndurile ui, s[ mdn0ncela vreme nepotrivitl ? Si cel ce se

rusineaz[ si se sature si de o hranl proast[, cum va pofti si

rnXndnce ucruri mari ? Si dac[ cineva nu priveste nici spre

propriul s[u trup, cum va iscodi frumusele striinf, ? A;a dar , e

limpede, cd",dac1, ineva sepleaci si dispretuiasclpe celemici

de ainceput, este nvins gi dI pricin[ vrljmasului si-i luptepe el

cu cele mari. CI unu1, care nu se ingrijeste de viata cea

vremelnic[, ;i nu vrea sI mai rlmdn[ mlcar pulin in e4 cum s-ar

puteansplim0nta derelele si de necazurilecare-lduc spremoartea

iubit[ ? R[zboiul socotintii, acestaeste,c[ inteleplii nu-gi frrglduieloru-si,si sepreglteascl spre upteleceleamari.Dar ribdareape

careo au n ostenelileceie mici, ii aplri pe ei, denu cad n cele

mari.

Asa dar, diavolul se nevoieste si surpe rug[ciunea cea

necontenitl a inimii. Astfel, face apoipe om de disprefuiestesi

vremile rugbciunii ceiei cu trupul, dupl pravil6. Si asa setr0ndlveste mai intAi gdndul, s5mlnAnceirainte de vreme; cu

lucruri de nimic, mici si ndrnsemmnate.ar dup[ c[derea aceasta,

prin dedegareapostului: omul cade n ne?nffinaresi in irnbuibare.

Mai intii omul este biiuit, c6nd separe c[ nu face un pdcat,

privindu-gi goliciunea rupului slu, sauc0nd vede vreun midular

al s[u, pe care-l are frumos, pe c0nd se dezbrac[, saupe cdndiesepentru trebuinla trupului, sau a apiqdar i.sllbesc simlurile

lui, si cu indrizneal[ isi vdrd m0na subhaine, si-gipiplie trupul

lui. Atunci i se ivesc alte lucruri si alte lucruri si unul care mai

?naintesi pizea mintea de toathgreseala,si era suplrat cdteodatl

pe unele gesturi din acestea,atunci deschide asuprasa intrare

largl si cumpliti. CI gAndurile,ca si vorbesc n pilde, suntca o

ap[, gi ntrucAtsunt nchise n toatepirtlle, merg in bunl rdnduiall;

iw dacdserevarsi numai pu,m, facpustiiremare si sulpi gardul.

Cici sti wijmasul gdndindu-se;i pAndind,si astept0ndziua si

733



noapteanainteaochilor nostri, s[ vadi prin care ntrare,deschisi

fiind de organele oasffede sim!, va intra-Si neingrijindu-nenoi

de vreunul din lucruriie de mai sus pomenite, atunci cAinele

viciean 9inerusinal i;i trimite slgelrie impotriva noastr[. Si uneorifirea insdsi ubesteodihna de la sine,cu indrlznea16, u rdsul,cu

rispAndire4 cu tr0ndlvirea, si izvor depatimi se ace, si noiande

turburare;alteori nsl protivnicul le bagi in suflet.Ci noi s[ ddm

ostenelilenoastrecele mari in schimbul celor mici, pe care le

credem de)nimic. Cdci dacdcelece e-amputea rececu vederea,

precum am ardtat, aduc atitea lupte mari si osteneli grele, siciocniri turburate, si rini ad0nci, cine nu se va grlbi sI afle

dulcealaodihnii prin ostenelilecele mici ale nceputului ?

O ! inlelepciune ! CXtesti tu de minunati. $i cdt de departe

le prevezi pe toate ! Ferice de cel ce te-a aflat I CSci el s-a

eliberat de trlndlvirea tinere{ii. Oricine negulItorie mici f,ace,

adici isi agonisesteeac pentru patimi, bine face. C6ci odati uninlelept s-a pomit spre ftandevie, si sim,tind ucrul acesta,s-a

indreptatnumai decnt,asezdndu-se intr-odatl. Si v[zdndu-l pe

el un altuI, a rnsde el, din pricina aceasta.ar el i-a rispuns: ,,Nu

de aceastam-amtemut, ci de dispre!mI tem. Fiindc[ adesea n

mic disprel seface pricinl de mari primejdii. Iar prin faptul cd

am iesit din rdnduiaid,si m-am indreptatnumaidecOt,atn ardrat,ci sunt mereu treaz si cd nu dispre{uiescnici lucrul cel mai

newednic de team[. Cd filozofic senumeste,sd fie omul treaz

totdeauna, n toate cdte le face, oricdt at fi ele de mici si de

nimic. Cdci adun[ pentru el comoari de odihn6,si nu doarmeca

s5nu i se ntimple ceva din parteaprotivnicului. Ci taie pricinile

mai nainte de vrerne, fi prin lucrurile cele mai mici, suplraremicl suferi, si inl[turl prin ea o sup[rare mare".

Cei lipsiii de minte ins[, pun pre! rnaimarepe odihna cea

care-i rnai aproape,dec0tpe ?rnplrdlie, cea?ndep[rtat6,ca unii

carenu stiu,c6 emai bine s[ induri ostenealan lupte' decAts[ te

134



r""ti*"jiffi lli:11::ltiiunnari{iprmantesti,osrenicd;i-auru*,.1"?i1tji?#.::HT,*.f:_f'r:or ti rr-eaz

1 ir"ia"-r*ri. ca somnutstenrudit u

ilrfi:Hl::t"" preint6mpin*"umo4ii"r"iaa"uarur",,.*imp'' ;,,:ffi::Jt'?X'J,lli T":,,,:i,.i

-,; ;Nu pregetasi nu te coOi sd mori pentruacele ucrurientrucare princare)vei fi viu. ce r.rioi*"u suflet'ruieste emne randdvire. i defdimareu.u"*u,,'a lor ceabun6.omuifricosrat6' d' stebirnav.d3

doudu"ri,-uai"ade ubireade tupsi dempulinareacredinlei.araubireaa"* esre errndenecredint,.

;:f;":?B$*y_'p*u'" p";;;;; antd dareinoi,un",,r

-'- ::"'.' :i;:ii :gH:ji'9'i:'ffi:,:inmejdii, f[rd tupte1i

fnrd rpill J|UA", urmeaed_i. i dou6unt pricinele' care fac inirna ioararn"4asi netem'toarederimejdii: mai intal 3"1""i*""HTir, si apoi credinfa numnezeu'tar oya-anuarto$ateJni*u urmeaz.trufia;dupiredin{r nsdurmeazd merenia;d;. omur nu poatedob'ndiadejdean Dumnezeu,dacdnu i_a urii"a"aneo":oearl_:y,:::l,*uilX1Jf;ffi::frlffi:onstiinleisenasc;i prinmdrtrtria eaadeviratdamin,tii,avem,idejdea

ceacdtre9**.r"". r;;'A*i"-*hf' constiin aceea,60mulnu-i defel.os,nriit - r*t*!a lui, ci ar fi uitrt sa-sindeprineascidatoriile,ro; ;;,""i"j t* Dacd?nsi nimanoastriu seos'ndeste, tunciuu"* i"Orar.rlAa"ao"

Dumnezeu.saarindrdzneataceacitreDunil;'r#:i:::^y"t"r-?virrutitor,iprinonstiin{arpa"lie"ffi:?t; tr ;1trJ:?ste n ucruaspru.

li ry. ,#. ;;;;;e nadejdenDumnezeu,ilf#fr*:5

convinse evoie,a'riu;.ur"arupurui,tdpanui

135



Despre icere qi tin{te

Omul poate sI tac[ pururea ;i sXplzeascl linistea, dinaceste rei pricini. Fie pentru slava de la oameni, ie din rdvna

fierbinte pentru virhrte, fie c[ este nlluntrul lui de vorbd cu

Dumnezeusi mintea iui esteatrasl de convorbire.Cine nu are

cele doul din urml pricini, de sigur c[ s-a mbolnlvit de prima,

ca de o boall. Nu aritarea faptelor celor multe si diferite, care

prin trup se sivArsesc, enumestevirtute, ci inima preainleleaptdin nldejdea ei. Clci ltnta ceadreapti o impreunl cu lucrurile cele

dupl Dumnezeu.C[ mintea poate slvdrqi binele ;i fdrl faptele

trupului, dar trupul, f[ri foilelepciuneamintii, orice ar face, nu

poateaveanici un folos; dar omul bun nu se as[, cdnd tlrd prilej

s[ fac[ bine, pAn[ nu-si aratl dragosteaui cltre Dumnezeu,prin

ostenealaucrlrii lui. Prin cea dintAirdnduiall, sporesteotdeauna,prin, cea de a douauneori sporeste, neorinu' Dar sI nu crezi cd

estepulin lucru, ca omul si se deplrteze pururea de pricinele

patimilor. A Dumnezeuluinostru s[ fie slava?nveci' AMIN.

xxv[.DESFRE PORNIREA TKI.JPEASCA

(A TRLJPULU)

Mldularele celemai de os ale trupului lucreazl printr-uninstinct, f[r[ gdndurilecele iuli de pl[cere necuviincioasl, care

cu flacir[ sqmisc[ si impinge sufletulspre icllosie, f[r[ itrvoirea

sufletului, instinct, care cu siguranll se naste din slturarea

pAntecelui.Dacl ins[, oricdt[ rnnduiali 1ii in hrana ta, totusi

136



mlduiarele tale semisc[ flr[ invoirea tamdcar cdt de pu1in, s[

stii c[ patima izvorlste din trupul t[u, iar alml tare9inebiruitl in

lupta aceastasocoteste-li ie indeplrtareade femei' C[ nu are

put"." vrljmasul sa ucreze intru noi, cele ce firea le lucreaza

prin putereaei. Dar sl nu crezi, c[ firea uit[ cumvacevadin cele

ce Dumnezeu n chip firesc a sem[nat in eapentrunastereade fi-i

gi pentru apune a tncercarepe cei ce se upt6' Dar abstinenlade

iuiupt. omoari in m[dulare pofta, si-o face uitati ;i pierduti

pentruele.tn ahfel ne g6ndim1aucrurile cele dep5rtate, are rec pnn

minteanoasfid n chip simplu, gi trezescmisclri mici sineiimpezi.

Altele iarlsi suntgxndurile,carecufundl minteain contemplarea

materiei, flrl s[ seuite 1asine, si careprin apropiereaor' pun

patimiie in miscare,9ihrinesc pe om, cum hrlnesteuntdelemnul

flacfuxacandelii, i aprindpatimi demult moarte;istinse

9iturbur[

marea trupului, prin miscareacor[biei mlntJi' Aceasti pomire

fireascl din noi, pentrunastereade fii , nu poate n ea ns5si si

turbure cur[1ia, ri ni.i sl d[uneze inlelepciunii. ce n-a dat

Dumnezeufrii puterea,de a ?nfrOnge omirea ceadreapta'cea

cltre Ddnsul. si c0ndcinevaestepomit spremaniesaupoftl, pe

acelanicidecum puterea irii,nul sileste s5 asl din marginile

firii gi ale bunei cuviinte, ci aceastase intampll prin adaosul

.*"_i facempesteucruriie firii, c6ndvoinla ne di prilejui. cici

Dumnezeucate e-af6cut,cu buni rdnduiall le-af[cut, si cu cdt

pizim noi dreaptardnduiali in lucrurile cele firesti' cu atdt

pomirile firii nu pot si ne abati din cale' Ci trupul semiscl cu

tun[ rdnduia]i, incdt ;timnumai c[ este nffu noi o patim[ a firii,

dar eanu ne sgdndlrl si nu ne sup[rf, in a9am[suri, incat sf,ne

abatl din calea nlelepciunii. Nici nu poate s[ intunecemrntea

din pricina mdniei (prin mOnie)si s-o pomeascl din pace spre

iutrre.

t37



Iar dacl suntemcAteodatiduside simluri (din pricina cdrorasi mAniaobisnuiestes[ treacl marginile firii, fie cd.am mdncatsauam b'iut fdr[ mlsur6, fie ci ne-am apropiatde femei, si ne-

am uitat preamult le ele, fie c[ am vorbit despreele- si asas-a.aprins flacdrapoftei, si arde .r rup, - de aici bldndeleanoastrifireascl se silbiticeste, fie din pricina prea multei umezeli(secretiuni interne) a trupului, fie din pricina c[ vedem lucrurimulte gi felurite.

C6teodat[ ne pomim

Ei

din pricin[ ci ne l6slm in voiamdndriei noastre.Si aceastd ornire este de alt soi. C6 lupteleaceLeae numim ale libert[fii, si ele sunt o calea firii celei deobste. Iar r[zboaiele cele din iIsare in voie, cele din pricinamdndriei noastre, abia atunci ?ncepemsi le cunoastem,c6ndsuntemcu luare aminte in osteneliiemdntuirii de cdtrva vremesini separe c5.am fdcut cevamare;atunci ?ngiduieDumnezeucas[ fim luptali, pentru a deprindesrnerenia.Ceielalte finboaieins[, care ni se int0mpl6 noul din alte pricini, rdzboaie pesteputereanoastrd,din trdnd[via noastri se ntdmpli. pentru c6 daciladiugdm ceva sirntit, prin ldcomie, pestectt cere firea, fireanuse ndupleci s[-si p[strezerAnduialaei, ceade la zidire. Iar celce a lepd.datd.ebun6voie, ostenelilesi a ie;it ia lume, va fi silitsd iubeasc[ picatele. CIci tIrI de ostenele nu putem s6 nedespi4im de cugetul rnlguliriior. Pe cAt sporescostenelile,peatdtp[catele se mputineazl, deoatece ecazurilesi primejdiileomoarddulceala patimilor, pe cdnd odihna hrlneste si sporestepatinile.

Deci limpede se aratl, cd,Dumnezeu si fngerii Lui,sebucuri. denevoinlelenoasfre,ar ucigasulsi lucritorii lui sebucuri

de odihnanoastrl- Iar daci pomncile lui Dumnezeuse sivArsescintre necazuri gi intru strdmtoare,si noi deflimlm necazurile,atunci ?ndr[znim si defiimim pe Cei ce ne-a dat poruncile,din

138



-

pricinapatimilorcare?ntruodihnanoasfri senasc. Si zidlmicim

pricina oricirei virtuti, adicl strAmtorarea i necazulpe m[surl

cecresteodihnanoastrd,

patimileiau

tot mai mult loc ?ntrunoi.

Cici, dacdtrupul se infr6neazi, gdndurilenu se pot imprlstia

spre cele desarte. ar cel ce cu bucurie suferi necazurile si

osteneleleacela isi poate usor infrAna ;i gdndurile. Fiindci

gOndurilesuntnelucritoare, cOndomul osteneste. i cind omul

isi va aduce aminte de plcatele sale cele de demuit, si se va

pocf,i, atunci si Dumnezeu va aveagrij6, si-l odihneasci pe ei.Fiindcl sebucuri Dumnezeu, cAnd omul sepedepseste ingur,

pentru c5,a cit\cata1[turi de Dumnezeu,dAndprin aceastasentn

de pociinfi. Si cu cdt sufletul omului se nfr6neazdmai mult, cu

a€t mai multl cinste dobAndestede la Dumnezeu. Pentru cI

orice bucurie, carenu are a temelievirtute4 trezestenumai decdt

pomiri p[timaseLaacelacare a dat pesteaceabucurie. Infelegeinsi, ci e vorbade pofta cea pitimas[, dar nu depofta fireasc6.

A Dumnezeuluinostru s[ fie slava, n vecii vecilor" AMIN.

XVNI.

DESFRE PRIVAGHEREA iT'{ lMTULNOPTTE,S[ DESPKE FELIJRXI,ENtr.

CAnd vrei s[ slujesti cu priveghere, cu ajutorul luiDumnezeu, 5 cum iti spun eu:

Pleacd-1ienunchiisi te ridice, dup[ obiceisi apoi, s[ nu-!i

incepi indat[ slujba ta, ci mai intdi roag6-te, si dupi ce te-ai

mgat, gi !i-ai pecetluit inima si mddularelecu semnul de viati

139



flcltor al Crucii, stai n tlcere vreme deun sfert deceas,p0.n[ce

simqurile se linistesc, impreuni cu g0ndurile. Apoi ridicl-1i laDomnul privirea acea dinliuntru(ochii sufletului)si-l nduplecl

pe el sdfacl stihuirea a, si fie bine plIcutI voii Lui celei sfinte,impreuni cu cugetirile inimii tale. Si ziincet,in ruglciunea inimii

tale.acestea:

RUGACII.INE

Doamne Iisuse, Dumnezeulmeu, Ce1ce cercetezizidreaTa, Clruia ii sunt xdtate (carecunosti) patimile me1e,si neputinfafirii noastre,si tdria w[jmasului nostru, Tu insuli apdr[-mi der[utatea vrljmasului celui de obste.Fiindcl multi esteputerea

lui, si firea noastri este icdloasl si neputincioasl esteputerea

noastrl. Tu dar, Prea Bunule, Cel ce stii neputin{a noastri, si

portj povarasl[biciunilor noastre, nsufi mI pdzeste eturburareagAndurilor si de potopul patimilor, si vrednic ml f[ pe nine deaceastl sfAnt[ siujbS, ca nu cumva cu patimile mele sI-i stricdulceala si sI fiu rusinat naintea a.

Trebuie si pomim spre slujba noastrf, cu totul slobozi(desfdculi, dezlipi,ti), iri nici o turburare. Si de vom vedea,cf,nu mai avem vreme, si se face ziud, fdrh ca noi si fi terminat

siujirea, si trecempesteo slavd sauchiar pestedoul din celecezicem de obicei, ca si nu vie turburarea ca s[ piard[ gustul

slujirii noastre,si ca nu cumvasi turbure citkeaPsalmilor de laceasul ntAi.

Dacl in vremea slujirii, gOndul ili vorbeste in qoapt[,zicAndu-ti: ,grlbeste-teun pic, ca si sporeasc6ucrul gi sI termi-

ni slujba mai cur0nd", tu sI nu asculli. Si dacl mai tare tesupirl gdndurile, intoarce-tede grab[ inapoi cu o slavI, sau cucdte wei, si fiecare stih, carearechip de rugdciune,zi-|cu luare

aminte de mai multe ori. $i daci iarisi te sup[r[ gdndurile,sause

adunl impotriva ta, atunci lasd citirea stihurilor, Ei pleac[-li

140



genunchiispre ug[ciune,si zi aga: ,eunuweau si mdsorvorbele,ci sI ajung a 1[casuri.Si (adica n casa1uiDurnnezeu,n caresuntmulte ldcasuri) n toatl caleamea, n care u m[ vei c61iuzi,

eu?ndat[voi merge,Doamne.Poporulacela,carea tumat vitelul(de aur) n pustie,.patruzecide ani a umblat,strib[tAnd-o, suindsi coborAndmunfi si dealuri, gi pdmAntul dglduintii nici micarnu l-a yLzul" .

Iar dacd n vremea privegherii, vei fi biruit de obosealastlrii (?npicioare) din pricina cd line preamu1t,si vei cidea in

neputinp, si g6ndui lti va zice- dar mai cu seamd.ncepltorulrautllii vazicegdndului lu, precuma zis si sarpelui: ,sfdrsesteodati, ci nu mai poli sI stai!", tu rispunde-i lui: ,,Ba nu, civoi sedea, A.t oi citi o catiml (sedere), [ sederea mai bunldec6t somnul, c5ci dacf, as tlcea si iimba mea n-ar mai gr6ipsalmul, ci mintea mea s-ar indeletnici cu Dumnezeu, inrugdciune,si cu o convorbire cu Domnul, atunci de sigur cIpriveghereaar f. i mai foiositoare decAt somnul." Darprivegherea u const[ numai din starean picioare,si iarlsi, nicidin citirea stihurilor numai din psalmi. Ci ea este mai intdi opetrecerea intregii nop,ti n cdrrtarea salmilor; al doilea, si cupocd.int6, i cu rugiciuni de umilin![ sI te pleci la plm6nt; altreilea,priveghereamai constdsi in plAnscu lacrimi si suspine,

pentrugresaleleale, (s-aspusdespreunul din pirinlii nostri, ceimai de demult, ci vreme de patruzecide ani s-a rugat, spunnndaceste uvinte: ,Euca un om am gresit,Tb, ca un Dumnezeu,iart5-m1". Si-J auzeaupe el P[rin1ii, ci mereu, cu intristareziceaacestsith;cX piAngea,dri sdse inisteascd, i acelstih ?i

linea 1ocde siu.jbi, ziua si noaptea);al patrulea, searapuiinestihuri si citesti,si in

resfulnoplii sXcdnti ropare;sau al cincilea,sdpetrdci u slavoslovii,si cu citire;siin sfArgit, l saseleafel epriveghereestesi nu-!i pleci genunchii,c0t5weme mai luptlgdndul cwviei. A DumnezeuluinostrusIfie slava si stdpdnireain veci.AMIN.

141



XXtrX.

DESFKE ToATE cAITn CE NE APRoFIEDE D{.liqNnzEU, $I CAKn SE DESCOPERAtriPgIjLINTNVREFMA FRTVEGHERII; 9I CACEI CE T.JKFIEAZA CEASTA PETRDCEREcu FITEREE nnAnnsc h ToATEzrLr;r;n

VIETII LOR.

Omule, si nu crezi ci estevreo nevoinli mai rnare decit

priveghereacea din timpul noptii, intre nevointele monahilor.

intr-adevlr, frate, ea este mai rnare dec6t infrinarea, si mai

trebuincioas[.Si dacl ascetulnu s-arrisipi si nu s-arturbura cu

lucrurile cele rupesti, si cu grija de cele recltoare,ci s-ar eri delume si s-arpdzi cu privegherea,mintea ui in curAndar zbura cu

aripi gi s-arin6$a a frumuselealuiDumnezeu, i ar ajungecur0nd

ia slavaLui, si ar inota spre cunoasterea ea mai de presusde

cugetarea meneasc[,iindc[ ar fi usoar6.Pe monahulcarepetrece

cu priveghere u socoteali,s[ nu-l privegticape un omin carne

si oase.Ci nevoinla privegherii cu adevdratAnduial[ tngereascieste. C[ nu se poate ca cineva s[ petreacl mereu asa, fdri si

primeasc[ haruri mari de la Dumnezeu,ca unul care etreaz, ffie

o inimd treazd, si mereu isi indeletnicestegdndul in grija de

Dumnezeu. Sufletul care cu acestfel de nevointl petrece, ;istriluceste,va primi ochi de Heruvimi, ca si priveasc[ si s[ vadi

mereupriveiisteacereascd.Eu socotesc I estecu neputinp, catot cel ce cu qtiinldsi

socoteall,a aless[ faci osteneala ceastamare si dumnezeieascl

si a vrut sl poarte greutateaaceasta, i nu senevoiasc[ in mod

142



special,n parteaaceasta livitd, pe care si-a ales-o, si si sep6zeasc[pe sine in timpul zilei de toatd. ulburarea cea dinconvorbiri cu aitii, si de grija iucrurilor, ca nu cumva sdpiardi

rodul cel minunat, Cel ce de acestea u se ngrijeste, indriznesc

sI spunc5.nu stie,nici de ce se osteneste,ici de ce sepizeste

treaz.Si citind multe stihuri, gi ostenindu-se u limba, primeste

multe rele n stareaceadin toatl noaptea, iindci nu segAndeste

la psalmi si la rug[ciune, ci se trudeste lr[ socoteali, asa din

obicei. Si dacd ucrurile acestea -ar fi asa,curn am zis, cum seface de nu secerl asaunul, dupl ce f5r[ ?ncetareseamini, cu

osteneall,si nu culege aceri de binesi roadd? Cd dacilin loc sdse ngrijeascl de acestea, -ar fi indeletnicit cu citirea SfintelorScripturi, care ntlreste mintea,adap[rugSciuneasi dI ajutor lapriveghere,careesteo bunl tovardsl a privegherii, si lumin1 a

minfii, iar cI citirea Scripturilor esteciliuzi in calea dreptllii sisemdn[toarede rnaterie a vederii in ruglciune; cd,ea leag{tgAndurile,ca s[ nu se rdspdndeasclsi si nu se rltlceascd indegertlciuni,mpirtindu-se; c[ eamereuseamdnl n suflet aducereaamintede Dumnezeir,si de cirlrile sfinlilor, careau binepilcutlui Dumnezeu,si facesI cistige minte4 sublirimesi nlelepciune,

si asaar fi aflat bine copt rodul nevoin{eioracestora.Pentruce asa dar, omule (frate)?fi orinduiesti viata, firi

nici o socoteall? ci priveghezitoatdnoaptea, i te muncesticuc6ntarede psalmi, cu slavoslovie,cu rugiciune; desigur !i separe lucru anevoios si mare, sI te invrednicesti de harul luiDumnezeu, dndtu in timpul zileifacipu,tind

nevoin!6, si preferimult rlu din partea ovarlsilor ?De cesi te chinuiesti si seameninoapte4si ziua vAnturiostenealata, irlmdi fIr[ roadi, si risipegtidarul trezirii, al privegherii si al clldurii, pe careai c6stigat-o,gi-1ipierzi ?n zadarosteneala a, in vorba turburltoare despreoamenisi lucruri, flri sd ai weo pricindbinecuvdntatilT Cd,dacit

r43



ai fi fdcut sdurmezecugetarea eadin timpulnop,tiidupl munca

zilei si dupi vorbirea inimii cea fierbinte, 9i dac[ nu le-ai fi

desp[4it, te-ai i aninatin curdnddepreptul ui Iisus.Prin urmare

e limpede,ci vieluiegti n neorinduiald si nu stii de ce trebuie sf,priveghezec[lug5rii. Tu crezi,ch scopulprivegheriie osteneala,

;i nu-gtii eii din priveghere se naste alt folos. Iari cel ce s-a

invrednicit prin har s[ afle, pentru ce se ostenescnevoitorii si

penffu n[dejdeacarui lucru se mpotrivescei somn-ului i fac sila

iirli, ;i desteplicu trupul si cugetul, seroagiin fiecarenoapte?

Asa unul cunoastesi gtie purureacare ajutor se desprindedinpirireain vremeazilei, si stie ce ajutor d[ eaminlii in linistea

noplii, gi cAti stipAnire asupragdndurilor; 9i se simte curat' qi

nesilit iucreazb.oat[ virtutea, fdrb de nici o luptl, si inlelege

gandurile cele nalte, fdr6 de nici o trudl. Iar eu cred, c6 dac[

Irupui ar sllbi in neputinla lui, si n-ar puteas[ posteasc6,mintea

totusi ar pute4 numai, prin priveghere,s6-;i agoniseascatipanire

asuprasufletului si sl deainimii inlelegere,ca s[ afle pute{eacea

duhovniceasci,numai s5nu i seprilejuiascI r[spandire n pricineie

din vremeazilei.

De aceeae rog pe tine, cel ce vrei s[-1i degteplimintea

spre Dumnezeu,si si cunosti viata ceanou6, ai grij[ in toati

.iiu1u, sl p[zegtiranduialaprivegherii. cfci prin priveghere i se

deschid ochii, ca s[ vezi slava rinduielii si putelea ciii celei

drepte.Dac[?ns[1i s-ar?ntampl4deaDomnuls[nu t seintample!

__'e-1i

vie gandul r6nd6viei,si s[_gi :ca ?n ine cuib, prin ispitirea

aplrltoruiui tiu, carede obicei tngfduie intru tine schimbiri ca

aiestea,sl te ?nfierbflnli saus[ te r[cesti, ori dintr-o pricind, ori

din neputinta rupului, ori cI nu poli tlbda oboseala, dndcdnfl

prea mulli psalmi, si cand te rogi mereu, si mereu i'ti pleci

genunchii, cum1i-eobiceiul, te rog pe tine cu dragoste,dac6le

lasi pe toateacestea i daccl nu le poli face,chiar dac[ te asezi

I44



jos, si.priv eghezi, i cu inima si te rogi, tdrl s[ dormi, si cu orice

mestesugs[ faci cumva,s[ petrecinoapteasezdnd,si cu gdndul

la cele bune.Dar inima ta sdn-o impietresti 9i si n-o intunecicu

somnul. $i prin Har iarlsi vei primi c[ldura de mai-nainte,simintea !i seva usura, si vei primi putereape care o aveai, e vei

bucura si vei sdita,multumind lui Dumnezeu.Penffu c[ rlceala

si greutateaa}eea, sedau omului, ca s[ fie ispitit ;i incercat.$idacl omul s-ar sili cu frerbin]eall s[ se de;tepte, ;i cu pulinl

voinJi le-ar goni de la el, atuncis-arapropiaHarul de el, ca mai

inainte, si putere noul ar primi, care aretot binele si tot sprijinulascunsn ea.Si sevaminuna cu fricd omul, aducdndu-liaminte

de ce povari a sclpat si cAtderlsor esteaclun, si ce putemic,si

gAndindu-se la usurarea lui, cum s-a flcut ea deodati' Si de

aci-nainte se invati minte, si c6nd se simle iar[gi impov[rat,

cunoastepovara lui din prima experien![. CL dacl omul nu se

nevoiegtede la inceput, el nu poate ajunge atdtde iscusit-Vezicdti irlelepciune cdstigl omul, cdnd sti pulin treaz si arerlbdare

in vremea rlzboiuiui ? Numai sI nu-i sllbeasci firea trupului,

clci atunci nu e luptl, ci neputinlI a firii, si nu-i weun folos sl

lupli cu firea. ins[ pentru oate,cate-i aducfolos, bine estes[ se

infr0ngi omul pe sine.

Deci, peffec0nd omul in liniste cu citirea si cu m0ncaremlsurati, si cu privegherea,mintea i sedegteapti spreuimire din

pricina lucrurilor, numai s[ nu fie la mijloc nimic, care s[ strice

linistea-Gflndurile,caresingurevin celor ce peffec n liniste, ac

din ochii acestora, lrd privire o cflldiruge a sfAntuluibotezdin

pricina lacrimilor v[rsate si (cristelni,ta f. botez)boteaz6,brajii

cu mu{imea 1or.Cdnd trupul se domolesteprin infr0nare si priveghere,;i

prin linistirea ceacu luare aminte,9i simli cI trupul ili scapbde

pornirea cea fireasci sprepatimacurviei, s6stii ci eqti spitit de

C-da43 oalal0 145



gdndultrufiei. Si atunci pune cenusl tn hrana ta, si culcl-te cu

burta ia pimAnt, si cerceteaz[-$gandurile,si afl5.schimbarea iriitale, si fapteletale cele mpotriva firii, si poateva aveamill de

tine Dumnezeu,si-1iva trirnite 1umin6, u careafli smerenia,canu cumva rdutatea ta sA sporeasci.Deci, s[ nu ?ncetlm a ne

lupta,si ane strldui, pdndce vom vedea n noi poclinta si pOni

ce vom afla in noi smerenia, si inima noastrl se va odihni in

Dumnezeu. Cn a Lui e slava si st[plnirea in vecii vecilor.

AMIN.

XXX.

DESPKE MULTUMIKEA PE CARETRABT,NE S-O ^ADUCEM LIN DI,JMNEZE.V,sr ixvAr,Arunr imrAxpnn iN cAprroln

DESFAE ACEASTA.

Mu[umirea din parteaprimitoruiui, st6megte e dlruitor s[dead[ruiri mai mari, decAtcele dintai. Cel ce nu semultumeste

pentru cele mici, este neadevdratgi nedrept si in cele mari. Cel

bolnav, care-sicunoasteboala sa,e dator si-si caute ecuirea. ar

cel ce durereagi-omlrturiseste,se apropiedetdmlduire, 9i esne

va*lavindecare. Inimainv0rtosati prisosegte e durere,si chinul

unui boinav) carese mpotriveste medicului, sporeste.Nu esteplcat neiertat, dar esteplcat nepocdit.Darul nu r[mdne nesporit,

numai sd mul1umim, penffu el. Nebunul (cel flri de minte)

socotesteotdeaunamicl partea ui.

r46



i-F

Adu-li mereuaminte de cei ce te htrec in virtute, ca sd

vezi cI mai ai mult, pAn[ s[ ajungi la mlsura 1or.Si gAndeste-te

mereu a necazurilecelemari ale celor nec[jili 9i scarbili, ca si

dai mullumiti cuveniti pentru (necazurile)celemici si de nimic

in care e afli, si s[ le rabzicu bucurie.C6nde;ti biruit ;i legat n

lanluri de trlndi.vie gi de lene, si esti linut de vrijmasul in stare

degrea icfiloqiresi in lucrarea ceaurith a picatului, adu-1iaminte

in inima ta de vremeadinainte, cfind erai s|rguincios si piin de

gfijd chiar tn lucrurile cele maimlrunte, adu-1iamintede nevoinla

pe care o fdceai si de rflvna cu care te porneai mpotriva celor

careaf fi dorit sd-1impiedicecalea(cildtoria). Paralelcu aceasta

ins[, gnndeste-tesi la suspinelepe care le scoteaidin pricina

gresalelor ale, pe care le sdvdrgeaidin lene (lipsa de grijl) si

cum din toate acestea rimeai cununi debiruinfi. C[ci prin atAtea

asemenea tnduri sufletul se desteaptfl a dintr-un adfinc,sise

imbrac6 n flac[ra ravneisi seridica din innecul iui, ca si cum ar

invia din morfi, si se na{[, si se ntoarce la rdnduiala ui cea de

mai inainte, lupdnd cucildwfl impofiva diavolului 9iapdcatului.

Adu-1iamintedecldereacelor putemici, casi fii smerit?n

virtulile tale. Adu-1iaminteciderile celor de demult,9idepoc[inla

1or,precum si de cinsteasi de inll1area, de care s-a nvrednicitdupl aceea,ca sf,ai indrdzneaii in pociinfa ta. Prigoneste-tepe

tine insuli, si prigonit va fi wdjmasul din apropiereaa" Fi pace

inliuntrultiu, si vei fi in pacecu cerul si cu plmdntul. Sileste-te

s[ intri in c5maracea dinl[untrul tlu, ;i vei vedeaclmara ceadin

ceruri c[ aceasta i acee4 ot una este.Si intrf,nd ntr-una,o vezi

si pe cealait[. Scaraaceeaclre impirllie este nlauntrul t6u,ascuns[ n suflet.Addncegte-ten tine' iesind din pdcat,;i acolo

vei afla treptele,pe care s[ te sui'

Scripturanu ne-a spus Amurit, cum e viala viitoare. Dar

cum putem simli desfltareaei, firl demutareacea ireasci si de

r47



-

mesura n careai avere si putere). Ia parte la durerile inimii

altora, cu ostenealaug[ciunii tale, si cu zdrobirea nimii tale, si

la cererea a, seva deschide zvor de mil[. Osteneste-te ereucu

rug6ciuni inaintea ui Dumnezeu,cu inima plin[ de gAnduri cu-

rate, si plin[ de smerenie, si Dumnezeu va pizi inima ta de

cugetenecwate,si spurcate, anu cumvapdn tine si se ocdrasci

calea iui Dumnezeu.Totdeauna si te indeletnicesti cu citirea

DumnezeiestilorScripturi, cu socotinti adeviratl, ca nu cumva

din pricina lenevirii minlii tale, sd se (spurce) ntineze vederea

minlii tale cu spurclciuni striine si nemisurate.S[ nu-!i incerci

mintea cu g0nduri 5r[ mlsurd, saucu chinurilecele ispititoare,

cdndsocotesti i nu estibiruit de ele. C[ asas-au ntunecat si au

innebunit inlelep,tii.Si nu ascunzi focul tn s0nul tdu, pAndce

trupul t[u nu s-achinuit foarte mult. Este foarte anevoios s6pleci

subjugul

sfinleniei neincercata inerele. Minteaincepe

sd seintunece(sevedesemnulacesta n suflet),cOndomul pregetd a

slujb[ si la ruglciune. Ci nu e aItd, ale derltlcire a sufletului,

decnts[ cad[ mai intai din ruglciune gi slujire.Clci atunci, c0nd

e lipsit de ajutorul lui Dumnezeu, cu usurin!6 cade n mAinile

vrljmasilor sli. Si alta, c6nd sufletul nu se mai ingrije;te de

lucrareavirtutii, el se ntinde sprecele protivnice 1or.Cdnd se

face schimbaren weo parte oarecare,prin ea se ncepe intrarea

in parteacontrarl. Daci lucrezi virtute si nu te ingrijesti de cele

desarte,ci deceleaie sufletului, amth-liinaintea ui Dumnezeu

neputinla ta pururea,si nu vei fi ispitit de cei de alt neam, chiar

dacl te vei desplr,tide aplr[torui tIu.

LucrareaCrucii

este rdoit6,;i

aceasta in pricina indoitei

noastre firi, cea icutl din doul pir1i. Cea din6i este suferirea

necazurilor trupului, care se implineste in partea cea iute a

sufletului(voin!n)si senumesteucrare(acliune).Iarcealalti este

in lucrareaceasubtil[ a minlii, si in cugetarea eadumnezeiascd,

149



si in petrecerea u rugiciune,si cedalti care Se ace n parteacea

simlitoare a sufletului (sensibil5,poftl) si se numestevedere

(contemplalie).9i una din e1e,adic[ fapta,cur4lesteparteacea

pltimitoare a sufletuluiprin putereazelului (rdvnei), ar cealalt[

cw[1egte ucrareadedragoste suflefului, caredin dorinta ireascl,

se schimbi in in,teleg[toare sufletului.Si inaintede ajungereaa

deslv2rqire, iecaredin cea dintAi Pde, caretrece spreceade a

doua,prin pl[cere, si prin dragostea trupeascl)saumai bine zis

din tranddvie, vine asupra ui mAnia pentru cI s-a onorat?nci

trupul iui pep[mdnt, adicdn-avindecat nci neputinlag0ndurilor

lui, prin suferkeasc[rilor Crucii. Cdci aindrdznit s[ fantazezecu

mintea lui slavaCrucii. C[ acestaestecuvdntul, care s-azis de

sfin{ii din vechime: c[ daci mintea vrea si se suie spre slava

Crucii, inainte de a se i linigtit parteasimlitoare,din neputinlaei,

atunci minialui Dumnezeucade asupraei. Suireacitre cruce,

care aCuceasuprX-nemdnia ui Duinnezeu,estenu primul chip

al r[bdlrii ?n necazuri, adic6,[stignire a trupului, ci partea a

doua, suireac6trecontemplalie,care seface dupl ce trupul s-a

vindecaldepatimi. Daci minteacuiva e?ntinaticu patimispurcate,

si aleargi s6-ginchipuie n1iuntrul ei formele gdndurilor,aceiuia

cu mustrare?i va fi astupatigura, ca unuia carenu si-acurl1it

mai intii minteasaprin necazurisi nu si-asupuspofta trupeasci'

Si orb fiind, din celece a auzitcu urechile, si a citit ?nslove,s-a

apucats[ meargi inapoi pe o cale neguroasd.c6ci chiar cei ce

vird gi tunt plini de lumin[, care au cval5;uzd?nele a1e aru]ui,

si ei sunt in primejdie ziua si noaptea,atunci cind, cu ocirii

plini de lacrimi, cu pl6ns si cu ruglciune slujesc toai[ziua:

iar iroaptea se primejduiesccX se tern de c[l5'toria cr, de

prlp[stiile, care le ies ?n cale, foarte addnci, si din pricina

inchipuiriior celor adev[rate,care se ntirnpl[ si fie aurestecate

cu cele amigitoare.

i50



=-F

S-azis: cele ale lui Dumnezeu darurile?)vin singure, iri

sd e simli tu. Si agasi este.Dar dacdnumai ocul estecurat, daci

nu-i intinat. Iar de nu va fi curatSumina ochiului tlu sufletesc,

s[ nu indriznesti si prive;ti spreglobul soarelui,ca si nu pierzi

si raza cea micut[, adicl credinta cea simpl[, smerenia si

mlrturisirea inimii si lucrareaaceapufinl, dupdputerea a, si si

fii aruncat n vreunul din locurile la carern6 gdndesc,adici in

intunericulcel mai dinafard,affuildeDumnezeu, ntuneric, care

inchipuiesteadul, ca acelacales-a obrlznicit si intre la nunti cu

haina ntinat5.

Curliia gAndurilor zvor[ste din osteneal[9i din p[zire' Si

din curdliag0ndurilor izvordste umina inlelepciunii. Si de aici,

din Har,minteaestec[liuziti sprecelece nu cad sub sim{uri, si

carenu sepot afla prin simluri.

inchipuie;te-{i, cd virrutea esten tineun trup

9i

contemplalia

un suflet.Si acestea, mAndouialcdtuindun oln deslvirsit, unit

in duh, dar ficut din doui p64i, simlite"Si precum nu sepoate,

s[ ajungl sufletu]. a nastere, gi si se nasci, ffu6' ca trupul si

mldu1areleui sI fie desdvArsit idite, tot asaestecu neputinfd,

ca sufletul si ajungi 1a a doua contemptralie, dic[ la duhul

revelaliilor (descoperirilor),carese orrneazdcaintr-un p6ntece

de mam[, dupl ce a primit sdmAnfiduhovniceascL, fitr6' de

lucrareavirtulii. C[ci vifir-rteaesteca o clsuli a cunoasterii, n

careseva siiislui descopenrea.

Contemplafiaeste o simlire a tainelor dumnezeiesti,celor

ascunsen trucruri si irr cauze.le grriiinile) lcr" Cdnd vei auzi

despredepirtareaCe ume si ciespreepid:areade lu:.te" sau<lespre

curilirea de ume, de la inceputtrebuies[ stii, nu numai sirnplu,ci si cu intelegere,cu socoteal[, eeea.e senurneste1ume,din

c0tep64i secompune umea, gi atuncipoti sXstii cAt dedepfutat

estesufletul du de 1ume,si cdt amestec recu ea.

i51



Subnumele de lume se nlelege toateasaziselepatimi. Si

de nu va gti omul mai intOi ce este umea,nici nu ajunge s[ stie

cu careplrli de lui (mldulare) sedepdrteazl, e ume si cu care

iarlsi se leagl de ea. Sunt mul1i, care cu doul sau trei plrli

(midulare) ale or s-audepdrtatde lume, si s-aumpotrivit acelor

plr[i, gi s-au socotit instrlina{i de lume in felul lor de via,t[,

fiindc[ n-au intelessi n-au vLzut cu intelepciune,c[ ei au murit

pentru ume cu doui pirtj din ei, iar celelalteparqiale1or riiesc

in trupui 1or pentru lume. De asemenea -au putut s5.-sigimtipatimile. $i fiindci nu le-au simlit, nici nu s-au ingrijit de

tlmdduirea1or.

Lumea se numeste asa, pentm cercetareadin timpul

contemplafiei, si pentru alcituirea unui nume general,care s6

imbrdtjseze oatepatimile cele felurite. Si cAndvreausi vorbesc

desprepatimi tn totul, le numesc ,lume".Si, cOnd reau s[ le

deosebesc e ele,dup[ deosebiteleor nume, e numescpatimi.

Si patimile suntp64i din drumul spreprimirea umii. Si, unde se

sfdrsesc atimile,acolo, umea nu mai e primiti. Iar patimile sunt

cele ce urmeazi: dorul de bog6lie si strdngereade avere;

desfitarea rupului, din care zvoriste pofta ?mpreunlrii; dorinla

de slavl, din care zvorigte ptzma,rdnduireade slujbe nalte, in-

g0mfareanecuviincioasdsi st[pinitoare, impodobirea si trufia,

slava de la oameni,care estepricinl a linerii in minte de r[u,

teama trupului. Undeinceteaz| c1ldtoria1or,acolo amurit lumea.

Si cu cAtacolo, se slobozescdepatimi unnelep[4i, cu atdt a;lci,

lumea rimOne afarl de nelucrare,din pricina alcltuirii ei. A zisoarecinedespresfin1i,cd ei si cOnderau?nviatl, erau mortj. Cici

desi trdiau cu ffupul, ei nu trliau frupeste.Si tu vezi, ir care fei

viefuiesti, si vei sti atunci, cu care pa{i ale tale trliesti pentru

lume, si cu care ai murit. Si cdnd vei sti ce este lumea, din

1,52



deosebitele atimi vei sti, cu carepdrli aletale egti egat de ume

si cu care te-ai dezlegat.$i ca si spun pe scurt, lumea este

viatacea rupeascisi gindirea cea fupeasc[. Iar iesireadin lumese cunoaste,din faptul c[ ne-am ridicat peste acestea. ar

instrlinarea din lume se cunoastedup[ vietuirea cea dreaptl

(bunh), ;i dupl gdndurileceledeosebite,ale cuiva. Deci, din

gAndurile,care se nasc ?n mintea a despre ucruri, si careaduc

risipire in mintea ta afli tu misura vietii taie, afli ce fei de lucruri

doreste irea flr[ osteneall,ce fel de g0nduri senascdin obiceisi ce fel de g0nduri senasc din intdmpiare; afli dacl minteata

primeste n generesimlireagdndurilorceior imateriale,saudaci

se misc5. oati numai de materie.Si toate cele materiale sunt

pltimase.

C[ci virtufile suntpecefleac$unilormateriale,pe caremintea

gi e inchipuie flrd si vrea, n tot ce face.Si de a virtuli, mintea

primeste o pricinl de fierbinleal[ si de adunarea gAndurilor

(concentrare) spre linta cea bunl a nevoinlei trupesti, prin

exercitareamintii, dar numai atunci, dacl lucreazi virtutea firi

impd.timire.Si vezi, nu cumva mintea ta e bolnavl, din pricina

intehirii pecelilor de gdnduri ascunse u flacdracea bun[,cea

dup[ Dumnezeu? cici ea are obiceiul sd taie amintirile cele

zadamice desarte).

Aceste puline sefitneale acestuicapitol sunt de ajuns si

aducl lumini omului, carese iniste,ste i stddeparte,si inlocuiesc

c[r!i intregi. Cu cOtomul, din teama rupului, rlmdne s[ lucreze

celebune si slivite, cu at0t si teamase nt[reste ir el. Si cnndteamasufletului se adaugl lacea atrupului, atunci eamatrupului

slibeste n fafa celei a sufletului,cum setopestecearade tiria

flbcdrii, carea cuprins-o. A Dumnezeului nostru s[ fie siava n

vecii vecilor. AMIN.

753



XXXI.

DESPKE FETUKITEI,E FEL{.JRTALE

sogofrngrr ln LTNTFTTRE,r DESrKEsT+pAruREnpnNTrr r DESPREmruTErEE[ TN POKNIKEA MTSCARII,OR FTTIITII INF'flE ,JREflDLECHIPTJKI ALE KUGACII.JNII.CiqKE ESTA HGTAFKUL FIH,ESC ALKI.}tiACTUTrIT?sH pAF{A UNDE irI

,v

FnaAp[JxEFIREA'sA rD KoGx; $EDAcATRACg HOTARUH,, NU FEAT ESTEnuc"&cgtm[EcEEA cE nAcE, DEs[ AFA

SF F{E]FIESTE"

Slavl Celui ce bogilie de daruri a revirsat pesteoament.

Cl, desi au trup, i-a pus sd-i slujeasci ui, ca si cdndn-ar aveatrup, 9i a invrednicit fireapSrnAntenilor i vcrbeasc[despreaineca acestea gi rnai aies niste pS.c6tosi a noi, carenu suntemvrednici nici sd auzim cuvinte ca acestea.Ci cu Harul s5u ne-a

deschis bEzna nimii, ca si avem inlelegere din contemplarea

Sfinteior Scripturi si din ?nvXldtura 5rinlilcr, ceior mad. Cd prin

nevoin-iarusaiu m-amftr.,"rednicit i ant iscusinla,c0ndunui dinmuitele ndi (de ucenici),pe carc cu mAiniie mele i'anr plS.rn5dit.

Si r,:ai eles n ca:4,.ee.:ceasta,-:,.1arevreaus-o dau a ivealE,ca

i5 ?,-d"ntr* si si i,:,::aim.,zeuflo-,teieoasi:esi alecel*r careo \ror

citi. C[ poatesevor lrezi s[ se apicpie de a.cestea,in dorir"ea or{iicrindu-1e).

Antceva este desfltarea ?n ruglciune, si aitceva eite

contempiatia n rugdciune. ar contemplalia estemai de cinste

754



-

decOt esfitarea,in mlsura in careun bdrbat deslvOrgitestemar

de cinste, decAt un copil nevrAstnic.C0teodatd un mers al

rug[ciunii sunl dulceAr guri si il citegtidenenumirate ori, si nu

treci la altul ginu te saturi s[-1citesti. Alt[dat[ din rug[ciune senastecontemplalia,care curml ruglciunea cu buzele, iar cel iir

stare de contemplalie stl ca un trup flrl suflet, ?n r[pire. Si

aceasta numim contemplalie n ruglciutie, nu cum zic cei faia

de minte: ci aceast[ contempla,tiear fi, un chip al cuiva, vreo

forml sau reprezentatie a inchipuirii. ;i iarlsi, in aceastd

contemplaliea rugiciunii esteo misur[ si o socoteall a Harului,gi pAnI 1ambsura aceea,esterugiciune. C[ci mintea n-a trecut

inc6 dincolo, a ceeace nu mai e rugiciune,ci e ceva mai inalt

decAt ugiciunea, iar misclrile limbii si ale inimii ?n ug[ciune,

suntcheile, ar dup[ acestea rmeazL ntrarea n c[mar1. Aici s[

incetezede a semisca oriceguri, orice imbi si orice inimd, care

este o vistiemicl agdndurilor;

sbinceteze si mintea, care

ocdrmuiestesimlurile, si gAndul, care zbaarh ca o pasire

nerusinati, si orice mestesug al lor s[ inceteze. Si aici s[

poposeascf,ercetitorii: cici Stipdnulcaseiesteaici... (lipseste

din original sflrgitul cuv6ntului).

XXXIX.

g}MSPKEKUGACTUF{NACAA CfiJKAgA

{PqrffiA}

Precurcl oate legile si pr:runcile date deDumnezeu

aan:reninare ritind, in p::;s1s3or, p0n51a urilia inirnii, dupl

cuul spun Fbrinlii, tot astfel toate felurile si toate farmele de

rugXciune,cu caseoamenii se roagl lui Dumnezeu, se iretind

pAni la rugiciunea pur[, clci si suspinurilesi ingenuncherilesi

155



rugdciunile inimii si pldnsul cel prea dulce si toatechipurile derugdciune,dup[ cum am spus, si au hotarul in ruglciunea puri,pot sd ajung[ pOndacolo. Iar[ c0nd mintea va ffece de hotarul

acesta,de la ruglciuneacuratl, pindlaccele liuntrice, ea nu vamai voi nici s[ se oage,nici si semiste,nici sl pldngl, nici si sestdp6neascl, ici sI cqw6,nici sl pofteascl,- fie weo desfltarein viala noastrl aceasta,ie ?n ceaviitoare. Si deaceeanu existirugf,ciune,dup5 uglciuneaceapurI. Si toatemisclrile ruglciuniipure, si toate felurile ei, aduc mintea pdn5.aici, prin putinla

stip6nirii de sine.De aceea ntr-insa e lupta. Iari dupl hotarulacest4urmeazd lpirea (uimire4 extazul),sinu mai este uglciune.Pentruc[ aici a ncetat ugdciune4 si esteun fel de contemplalie,si minteanu mai este n ruglciune. Orice fel deruglciune se faceprin misclrile minfi.. Iard, cAnd mintea ajunge la miscIriduhovnicesti,atuncinu mai are rugdciune(este ugiciune). Una

esteruglciunea si alta estecontemplatia n vremearugdciunii,desi isi au pricina una in alta. Ce, uglciunea estes5m0nta, arcontemplafia, odul copt. Atunci secerltorul, cu ochii uimili, semir6, cum din c0tevagr[un1emici si goale,pe care e-aseminat,au crescutdintr-odat[ inaintea lui, spice atilt de nflorite. Acestarlmdne f[r[ miscare, ncontempla{iaui. CI oriceruglciune s-ar

face, sau e cerere,sau rug[minte, sau multumire, sau slava.Cerceteazd.,i vei vedea,c6,dac|mintea aintratin contemplatie,nu mai e niciunadin toateaceste4nici nu cerecevain rugIciune.Pentru c[ eu il intreb pe cel ce stie adevlrul, din pricina cd nutoti au asemenea t[ri, ci numai aceia,cargs-au 5.cut lzltori sislujitori ai acestor ucruri, sauau fost ucenici ai unor astfel de

Pdrinli, si au aflat adevbrul din guri, si si-au petrecutviata inasemenea ercet[ri,cu rispunsuri si intreb[ri despreadevir.

Precum intre zeci de mii de oameni abi4de se gdsesteunul, care pu{in micar sI fi implinit poruncile si legile si s6 fi

156



ajuns a curdtia suflefului.Tot asatntremii de oameni,abia unulse gdseste,care sd se fi invrednicit, cu multl nevoinld si sdajungi la rugrciunea

pur[ (curati),si s[ rup[ hotareleei si sdafletainaaceastacici nu s-aunwednicitmulti de ruglciuneacurati,ci numai c6.1iva.ar la taina aceasta, i la cele ce urmeaz[ duplce,abiadin neam n neam,ajungecinev4 cu Harul lui Dumnezeu.

Rugdciuneaestecererea nui lucru, cu grij6 si dorin{i, saucererea e a se izbini de spitelecelede fald qiviitoare, si dorinla

dea aveasoartaprrinlilor, cerere rin careomului i se ddajutorde la Dumnezeu. Miscirile acesteamrrginesc inlruntrul lormiscdrile sufletului. Iar cur[tia sau ipsa de curitie a rugdciunii,esteasa:c0nd n ciipa ?ncareminteasepregrtestesd acl weunadin miscrrile pomenitemai sus,se amestecr n ele vreun gAndstr[in, sau mintea se risipeste in altceva, atunci se zice cl

ruglciunea aceeanu estecurati (spus[). Fiindc[ s-auaduspejertfelnicul Domnului jertrd necurati: cL inima este ertfelnicinteiegdtoral lui Dumnezeu. ar dac6cineva si-ar aduceamintede ceeaceP[rintii numesc uglciuneaduhovniceascI cu duhul)si neinlelegand puterea cuvintelor spuse de plrinti, ar zice:,,Aceastaeste ruglciunea cu duhul..- apoi, eu cred cd., ,acd.

cercetdmcu intelegere, ar fi hul[ sh spun[ vreo f6pturd, cd,rugiciuneacu duhul esteplecati. Ci ruglciunea caree piecati, emai jos de cea duhovniceascl, u mai aremisc[ri. Si daci deabia cdte unul se roagl cu ruglciunea curatl,

""ji spunem

(zicem)despre ug5ciuneaceaduhovniceasci? cr aveausfinliiPlrinli obiceiul a numi ,,rugi.ciune., oate pomiriie cele bunesi toate ucrxrile celeduhovnicesti.Nu numai pdrinlii, si to1i,ceicu constiinli luminatI, aveauobiceiulde a numi ,,rug6ciune,,lucrurile cele bune. Si, doar este v[dit lucru, c[ una esteruglciunea si alta, lucririle pe care ie facem. Si ceeace noinumim,,ruglciune duhovniceasc[,, i uneori, in unele locuri.

757



o numesc,,cale", in unele,,cunost inl i " , in unele

,,contemplaliea min1il". Yez| cdt de felurite numiri dau

Pirintii lucrurilor duhovnicesti? C[ci numai lucrurile de aici au

numiri binehotirAte. Iar pentru ucrurile veacului viitor, nicidecumnu sunt numiri bune si adevlrate. Ci estenumai o cunostinli

simpll, mai presusde toat[ numirea, si detoati slava,si de toatl

culoarea gi de toat[ forma, si de orice alcltuiri de nume. De

aceeacdnd mintea li se ina116din lumea aceasta,aritirile si

Pirinlii le numescasacurn voiesc, iindc[ nimeninu stienumirile

ceie adevlrate.Dar penffu ca sd sedeavreun sprijin gdndurilorcelor sufletesti,pirinlii se folosesc de numiri si de pilde, dup[

cuvdntul celui ntru sfinli Dionisie, care zicec6:,,De pilde si de

slove si de toate nurnele cu putinl[ ne folosim, pentru ceie

simlite." Iar6, cAnd prin lucrarea Duhului, sufletul se misci

spreceleDumnezeiesti, tunci simlurile si lucrareaor ne suntde

prisos.Tot asane suntdeprisosputerile duhovnicestiale sufletului,atunci cAnd,prin unirea cea necuprins[, sufletul seva asemlna

cu Dumnezeusi cu raza luminii celei de susva fi luminat, in

oricemiscarea sa.

Asa dar, rate, fii incredinlat,c[ minteapoatesL socoteascl

misclrile sale,p6ni la cur[1ia r ruglciune. CAndajungeacolo, si

nu se intoarce inddrit, si nici nu plrisegte ruglciunea, atuncirugiciunea ui se ace un fel demijlocitoare?nffecelesufletestisi

cele duhovnicesti.CAtdvreme se miscl, estesufletul in partea

rugiciunii sufletesti, dar cAnd intrl in {ara (partea) duhuiui,

inceteaz6,rug[ciunea- Ici ?nviata viitoare, sfintii nu cu rug[ciune

sevor ruga-_ cl mintea1orva fi absorbitide duh- si cu uimire

se s[l[sluiesc in bucurie si slav[. Tot asasepetrec ucrurile si innoi. CAndmintea se?nvredniceste [ sirnti fericireaviitoare, uiti

de sine si decelede aici, si nu semai migcl de fel. Pentru aceea

cu bunl nddejde ndrlzneste oarecinesi spun5,c[ stipdnirea de

158



' Iar daci cinevaArtreabl, pentruce numai in wemea aceasta

se ucreazi harurile acesteamari si nespuse?

Rispund: Pentru cd in aceastivreme omul estecu luare

aminte;i pregltit s[-gi indrepteminteaspreDumnezeu,dorindsiasrepta;d-mili de la bansul, mai mult decatoricind. !ica s'i zic

pe scurt,estevremea n care omul sti la poarta mplratului, ca sl

i" roug". Si cerereape care o face n vremea aceasta,secuvine

sa-i ie indeplinitn. C[ci in careweme segiseste omul pregdtit9icu bunl pazd,cain clipa, in carevrea sI se roage ? Se cuvine

oares[ dobandeasc[vreun asemeneaar, cind doarmesau aceorice lucru, saucdnd e rlspflndit cu mintea ? Cici iat[, cu toate

cI sfinlii nu au clipe de trdndivie, c[ doar totdeauna, sunt

indelehicindu-se cu cele duhovnicesti, otusi, suntclipe in care

nu suntpreglti{i ei cu rugiciunea.Pentruc6, de multe ori, fie c[

se ndeiitnicesc cu vreun lucru de-aivie{ii, fie cu contemplarea

f[pturilor saucu alte lucruri defolos.

Dar in vremea rug[ciunii contemplalia minlii ia aminte

numai la Dumnezeu,si tinde cltre El cu toatemiscdrile sale.fitoat6 ug[ciunea cea din inimi, cu rdvni fierbinte necontenit le

aduceLui. $i iati dece secuvine, n vremea, n care sufletui are

numai o singuri griji, s[ izvorasc[ din aceavreme bundvoinla

Dumnezeiascx.Cici iati, vedemc[ atuncicdnd heotul stdpregitit

la rug[ciune, cerdnd mill de la Dumnezeu, 9i rug0ndu-se9iconcentrAndu-simintea, atuncivine Sfdntul Duh pestepaineasi

vinul care s,r.ri?.t SfAntul Altar. incd si lui Zahafia in vremea

rug[ciunii i s-aarltat ingerul, prorocindu-inastereaui Ioan.De

us"*".t.u si lui Petru, cdnd Se uga n casl in ceasuial saselea,

s-aarltat aceavedenie,care l-a indemnat sI chemeneamurile,

cdndavizut pinzacea pogordt[ din cenri 9i animaleiecareerauin ea.Si lui Comel in vremearuglciunii i s-aarltat ingerul 9i i-a

spuscelece erau scrisedespredansul.Si iarigi lui Isus, fiul lui

Navi, cAnd se plecase a rugiciune, i-a vorbit Dumnezeu'Si

iar6si,din capacul sp\irii dedeasupra hivotului, din carePreotul

160



in taina invbtade a Dumnezeuvederilecelor ce trebuia sd facr,?nvremea n careArhiereul, odatr pe ffi, in clipa cea?nfricosatba ruglciunii,

fiind adunate oateserninfiile ui Israel, si fiind ?nrug[ciune in cortul cel mai dinafarI auzi cuvintere ui Dumnezeu,

lninfric9;ata si nespusa edere.o ! ce taind.rrfricogatd e mplinea

in acel ucru ! Astfel, toatevedeniile,carese descoperi n sfin1i,in vremea rugrciunii se aratd. cdci care vreme e mai sf6nt'i,potrivitr pentrusfinteniegipentruprimireaHarurilor, decdtwemearugd.ciunii,prin careomul sti de vorbl,

cu Dumnezeu?pentru

ci in aceastrvreme, n care se fac cerenle si rug[ciunile cin"eDumnezeusi intdlnirile sufletului cu Dnnsul,o*ul i.i adunr depeste ot, cu strrsnicie, oategandurilesi pomirile, segdndestenumai la Dumnezeugi inima,si-o umple de D6nsui.!i u"u*inlelege omul ceiendlnlelese.cr ?nom ie pune n miscareDuhulsfdnt, pe misura fiecrruia.

$iDuhui, 1u6ndmateriedin obiectul

rugdciunii, se miscl in cel ce se roag[. Fe mlsuri ce, cu luareaminte, se curmi orice miscare in rugrciune, pe at6t si sufletuleste lpit de uimire, simintea este nghiliti, si uita dorinla lucruluipe care -a cerut.Pomirile minlii se cufundi intr-o adanci betie,ea nu mai esten iumeaaceasta, i acolo(undeesteea)nu semaiface deosebiredinte trup gi suflei, nici pomenirea weunui 1ucru.

precumziceDumnezeiescul i mareleGrigorie:,,Rug[ciuneaeste:urdfie a minlii, carese croiestesinguri d.intr-o umina a SfinteiTreimi, cu extaz".Iatd cum secroiesterugiciunea prin uimirea inlelegerii acelor magihi, care se i-rurrJio ea (rugrciune) in

lninte, dupdcurnmai inainte am spus1ainceputulacestei d.rli,giin altemulte loc'.*i. si tot acetragiGrigorie; i zis:,,curdtia*i"1ii

este o cdlitorie a g0ndwilor, si se ia ia ?nkecerecu culoareacereascd,n care striluceste lurnina sfintei treimi in vremearugdciunii.

Intrebare:Si candse?nwedrucesteinevade ot harul acesta?R[spuns: b-a.ziscd in wem* *lariunii, c6ndmintea se

dezbracdde omul cel vechi, si se imbracr in omul cel nou. al

C-da43 malal l161



Harului, atunci si vede curilia ei ?nculoareacereascl,carea fostnumitl loc al lui Dumnezeu, de c6fte b[tranii lui Israel, cAndaceaculoare i s-a aritat in munte.Deci aceastl diruire a darului,

precumam zis, nu trebuie s-onumim ruglciune duhovniceasc[,ci nasterede ruglciune curati (pura)careeste rimis[ de la DuhulSfnnt.Atunci mintea se ridic[ deasupra ug[ciunii si pirisesterugf,ciunea,n ciutarea unui lucru mai bun. $i atunciminteanuse roagd cu rugi.ciune, ci cade n uimire (extaz) prin iucrurilene?ntelesei mai presusde lumeamuritorilor, ;i tace, fiindci numai stie nimic din cele ce sunt aicea.Aceasti nestiinli estemaipresusde orice stiinlI. Si tot despreea s-azis: ,"Fericedecine aajuns la nestiinla cea nedespdrliti de rugiciune". De care slne invrednicim cu Harul Unuia ndscutFiului lui Dumnezeu;cLLui I secuvine Slava, Cinsteasi inchiniciunea,'acum si pururea

si in vecii vecilor. AMIN.

xxx[I.

DESPRE CTIIPLJLKUGACIUF{tr, pr DESpREATTE LUCKI.JRI, CARE IT CMT NECESAR

sE CAIJTA- n rruVnrTA NECONTENTTADUCERI ATIINIE. CARE SI.]NT DE FOIJOS

FTANE DACA OARECINE, DI.'PA CE

LE-A CITIT, CU SOCOTINTf,'LE-^A,R AZl/

Partea cea mai bunl a Harului credinlei este adeverireacererii din rug[ciunea cuiva,prin nidejdea cea c[tre Dumnezeu.Dar adeverireacredintei ?nDumnezeu, nu int[regte mirturisirea,desiestemaml buni a credinlei,ci suflel carevedeadevlrul lui

Dumnezeuprin putereavieluirii, mlrfuriseste. Cdnd ntdlnesti n

Sfintele Scripturi credinla amestecati cu vietuirea, s[ nu pui

r62



vedereadesprecredin{[ mai presusde m[rturisirea cea dreapti

(prin vieluire).Fiindcd credintanu esteniciodatl tnleleas[ decei

nebotezali, saude cei cu mintea stricatl (strdmbl) in privinla

adeviruiui. C[ adeverireacredinlei se descopericelor cu viali

inalt[, precum ne aratdchipurile celor ce iau aminte la poruncile

Domnului.

,,Meditareanecontenit[ a Scripturilor este lumini a

sufletului. Ci ea ntipiregte in suflet amintiri folositoare, ferirea

depatimi, vieluirea in dorul de Dumnezeu,cu curltja ruglciunii.Ba si intinde in fala noastr[ (deschide) caleap[cii pe urmele

sfinlilor. Dar sI nu te trdoiesti de stihurile rugiciunilor noastre,

cdnd nu le urmeazl lor veghe si umilin!6 neconteniti, fie in

ruglciuni, fie in citire la orice vreme.

Cuvinteledin p[1anie(experienll) neapdrat d e primesti,oricdt ar fi de simplu (prost) cel ce le grliegte. CIci vistieriile cele

mari aleregilor depe p[mdnt, primescbucurossporulunui blnu!

al unui cersetorsi din pOraieiecele mici seumplu r0urile si-n

cursul 1orsemdresc.

Desprepizirea amintirii

Daci amintirea ucrurilor bune improsplteazi virtutea in

noi, c0ndvorbim despreele,apoi e limpedeci si amintireariutilii,

c0nd ne aducemaminte de ea, mprosplteazdin mintea noastrd

pofte ur0te.Deoareceamintireaunora saualtoradintre acestea,

intipiregte un chip deosebit al lucrurilor 9i il scrie in gdndurile

noastre, si ne arati ca si cu degetul, fie curl1enia gdndurilor

noastre, fie inillimea vietpirii noasffe, 9i intireqte intru noi

gAndurile si pomirile, fie spre cele deadreapta,ie spre cele

deast6nga.$i ajungemsI le g6ndimpe ascunsn minteanoastrd.

r63



Tncugetareaminlii noastre ealcdtuiesccoane imagini,chipuri)ale uneipar{i ale vieiuirii noastre,pentrucaneapdrat r ne vedemmereu pe noi. Dar nu numai cugetareavat5.mipe cel careo are

(pe subiectul gdnditor), ci, impreunl cu ea si vederea,si nouaamintire, care le implineste pe acestea.fi nu numai lucrareavirtu{ii ajutd in maremrsurr pe cer .e o ia,rarseste, i fantazia(inchipuirea) minlii, caresi reprezintddin amintire ful"I" acelora,care au lucrat virtutea. Si de aici putem cunoastec[ cei maimulti, careau ajuns anduialacurileniei, se nvrednicesc [ vadl

pe unii sfinti, totdeaunaincontempia{iadin vremeanoplii, si invremea2ilei, in oriceceas, edereaacestorsfinti, carecao pecetes-au intiprrit in sufletele or, li se face pricinr de bucurie, incugetareanleleg[toarea minlii. si de acee4ei cu fierbinfealdseapropie de lucrareavirtulilor si flacdra iute cadeasupra or, ind:*i lor. fi se zice,cd Sfinlii tngeri iau asemin[rile unor sfinti

cinstili si buni si searati in vis sufletului,ca si-i inalle gdndurile,sr{ bucure,sd-lmdngdiesi s[-l veseleasci.si ziua ingerii mereumisci asemdn[rile n vedereaminlii lor, si prin bucuriasfin1ilor,se usureazr lucrarea or. Aqa gi in incheiereardzboiului, cel ceareobicei si cugetea rele, primestechipuri cu asemInarea elorrele de ia draci Cdci dracii, fiind mijlocitorii relelor, iau o

asemdnare i arati minlii irnagini, careo ingrozescmai cu searniin amintireaceadin wemeazilei. Iar cAteodatr,prin vdereaaceasta?ngrozitoare, are nfricoseazrsufletul, dracii ?1ac s6 srrbeascl.Alti dati ii arat[ iardgigreuratea ietuirii ?n inigle si cu singurltate,sausi altele?i arat6.

Asa dar si noi, fratilor, s,l ncapem acum si noi s[ socotim

despre luarea aminte la arnintririle noastre si de la acesteaslcunoastem stareasufletului nostru; dintre amintirile cugetuluinostru, cu care stim de vorb[ si pe care le gonim repedede lamintea noastri dacr strm de vorb[ cu amintirile (sidite) prin

164



grija dracilor,carearunci materiepentrupatimi, saucu anintiriledin poft5, saucu celedin m0nie, ,u,

"r.,celealesfinlilor ingeri,

::i ""-tt: dauchipulbrcuriei, si.alcunostinlei, recum;i **l*f"din gond,carene fac s6ne fi'ezimptrn uptopir*. r", r'" ,"g".ii*lde noi, sau stlm de vorbi cu amintirile

"Lt,Oi' oUigrrrJlemaiinainte asezateinsim,turi,din carepomescspresufletcuget'rile,

celece ne rd.nesc enoi ?nparte, ,iuo* castigan .un"rii.r1e"uocoteali experientaacestor doui, contemplarra,i iu.r*eu

acestora,i pe fiecaredintreele le vom insoli cu cOte rugrci*neanume.

Despre elurimeadragostei

_ ..D.ugostea entru ipturi esteca o lamp6micutd,a clrei

flacrrr sehrdnesteuuntdilemnsi trumina i se aceasa:saucaun pdrdueste,care"urg"

din ploi si a cdrui"G";

;;"rl,,_u,land

?i lipsesteapa.Dragosteanse, care_siare pricina ?nDumnezeu' aun izvor zvorlste,si"rr.g"auu

ui necurmati.ste(fiindcdDumnezeunsugiesre zvor ui;;;;;;;-i'"n1",,lipsesteiciodatd.

Curn trebuiesi te rogi firi rispAndire

vrei sd e desfrtezins_tihuriie lujbei aresi s6sirntiduhurcuvintel0r, ecaree spui?Nu te ntreua 6testihurispui'gi u e

1asu3sinumaizi stihuri

n chipde ugdciune,9in iortini*i.din obicei, i ia amintea ce_fispun,a ." s_a is n istorie, umcitim despre nii,pecareDomnuri ocarmuia.Minteasd-ti ie incontemplareai cugetareacelorlucruri 6ni c6nd, ri";;;erfl"ior celemari,sufletulsevadesteptaauimrre extaz)prindnduiaia

165



lui Dumnezeu,si din acesteasevor pomi, sau spreslavoslovie,

sau spremult folositoarea ntristare. SI primesticu prec[dere tot

ce te indeamnl la rugiciune, si cAndminteata seva incredinla

de aceast4atunci urburareao ia din loc si pleac[ de a tine. CIciin lucrarea robilor nu este pace a minlii, si nici in stareade

slobozeniea fiilor nu esteval de turburare. CIci turburatea ue

obiceiul s[ ia priceperiigi inlelegerii gustul or gi si le prbdezede

buna chibzuiali, precum lipitorile, care beau viala trupurilor

impreun[ cu s0ngeledin m[dulareie 1or.CI secuvine s[ numim

turburareacdruji a dracilor, de estecu putin{i. Clci Satana,ca

un vizitiu, are obiceiul si sesuiemereucilare pe minte, si sI ia

cu d0nsul, toatl grlmada de patimi, gi s[ intre in sufletul cel

ticllos, cufundAndu-l pe el in turburare. incl si aceastacu

socoteal[ nlelege-le.SI nu te rogi in versetelePsalmilor li, ca si

cum ai primi cuvintelede la a{ii, ca sI nu !i separ[ c[ preamult

estenumdrul lor gi s[ nu ai parte de umilinla si bucuria care

izvorlsc din versetelePsalmilor, ci roagi-te de a tine, griind cuurnilinl[ cuvintele tale in ruglciunea ta, ca unul carecu adevlrat

inlelege ucrul lui.

SaStiideunde vine trAnd[via girispAndirea) ,

TrAndivia vine de la tr0ndivia mintii si rispOndirea dinnelucrare,din necitire, si din vorba desart[,saudin imbuibarea

pdntecelui.

Cum trebuie si ne impotrivim gindurilor, ci s[ ne lisim in

voia lui Dumnezeu (si ne aruncim inaintea Lui)

C0nd omulnu semai impotrivegteg6ndurilor,seminatede

vrljmasul intru noi, ci le taie vorba prin ruglciune citre

Dumnezeu, aceasta steun sefiIrl,c[ mintea a aflat inlelepciune

166



de la Har, si ?nlelepciuneaui ceaadevdrati l-a slobozitpe el demulte lucruri. Si, aflAndcfurueaceaingustl, i ajungdndlaea,a

triat rrspdndireadin caleacea arg6,.Fiindcf nu in orice wemeavem puterea sd ne imponivim gdndurilor, celor ce se ridicrimpotriva noastr[, ca sd e oprim pe ele; si de multe ori primimrlni de la ele; de caremulti vremenu ne putemvindeca.cici ais[-!i sus{ii invil5tura inainteaacestora a dracilor, adici), caresunt de sasemii de ani. Si acest ucru ii pregrtestepe ei, si te

poati rdni pe tine, pestemlsura inlelepciunii si a inlelegerii tale.si, chiar dacd-i vei birui tu pe ei, tina gdndurilor pangiresteminteata si multi vremerlmane in nlrile tale duhoareaor. ?nsnprin primul chip desprecaream vorbit, te slobozestide toateacestea i de frica impreuni cu ele. Deoarecenu esteajutordecatde la Dumnezeu.

Despreacrimi

Lacrimile din wemea rugdciunii sunt semnelemilei ruiDumnezeu,de cares-a nvrednicitsufletul pentrupocIinla lui; si

mai aratdcd primit a fost sufletulsi a inceput sd ntre tn cdmpiacuriteniei prin lacrimi. c[ dacr jandurite nu se vor ridica dincele pieritoTe ginu sevor lepida de la sine nldejdea in lume,sidacl nu se vor apucasI dispreluiasci lumea, gi nu vor incepesr-si pregdteascdmerindebunr pentru iertarea or, si dacl nu sevor pomi in suflet gAndurilea oricare(sfinli) caresuntacolo(in

cer)_ochiinu pot virsa lacrimi. pentru ci lacrimile (curg) dingOndurilecelenecontenitcurate,din concentrare,din ganauritemulte si dese,care n toatl vremearrsar, gi din amintireaunuioarecareucru subtil, carevine in minte, si mdhnestenimaprinamintirea lui. Acestea inmullesc si sporesc'si mai multlacrimile.

767



p16nsu1ui, a o pierdere de vreme din aceastl slujire. C[ci

phndtatea(plinirea)uglciunii esteharul lacrimilor.

in vremea, n care nu poli s5-1iaduni mintea,si petreci

mai mult citind decdt rug0ndu-te. Ins[ nu orice scriere este

folositoare, dup[ cum s-azis. Sd iubesti linisteamai mult decflt

orice alti lucrare. ubestemai mult citirea, dacf,estecu putin![,

decdtstareaCici citireaeste zvorul rugiciunii celeicurate.Deci

nu te lenevi de fel, si trezeste-tedin rlspdndire. Ci ridlcina

viefuirii (a rinduielii monahicegti)estec0ntareaPsalmilor. nsd

afli si aceasta, [ nevoinlatrupeascl estemai folositoare,decAt

citirea de stihuricurispAndire, ar si mai mult folosegtemAhnirea

rninlii. in vremea lenevirii, fii treaz (trezeste-te)9i-1ipomeste

pulin rAvna.C[ rAvna rezeste oartemult pe inim6 ;i infierbAntd

inlelegerile sufletului;precumm?iniad[ ajutorfirii impotrivapoftei,

in vreme de trAndlvie. C[ci ea (rdvna)risipe;te tilcealasufletului.

C[ trAndlvireavine de obicei asupranoastrl, fie din ngreunareapAntecelui, ie din muitS ucrare.

Buna rdnduiali a lucririi (nevointei) este urnin[ deasupra

in{elegerii.Eanu-i altceva,decOt unostinla-Oricerugiciune pe

care o faci tr wemea noptii, si fie in ochii tli mai de cinste,

decAt ucrul din vremeazllei. Sdnu-1i ngreunezip0ntecele du,

ca s5nu setuibure mintea ta, si si nu fii tulburat la ruglciunea tacu r6sp2ndire, cdnd e scolinoapteasi sI nu-1isllbeascf,rupul,

afl0ndu-tepe tine plin de moliciune rnuiereasc[.Si nu numai

atAt,ci-tlvei afla si sufletul iirtunecat, si gdndurile tulbwate, si de

fel nu le vei puteaadunq din pricinaintuneclrii 1or,pentru citkea

stihurilor si toate vor aveaun gust alnar, si cfintareaPsalmiior

nu-ti estedulce,pe care,prin sublirimea 9i strilucirea gAnduluimintea o gusti de obicei cu pllcerea ceade multe feluri din ea-

Clci, dacl buna or6nduial[ anoplii (din wemeanoplii) se urbur6,

atunci mintea se twburl si in lucru1 ei de ziua, si umbl6 in' intunerec, si nu-si gisestedesfltareAr citire, dupi cum obisnuia.

Cici ca un vifor seabatepestegdnduri, ie c[ omul s-arapucasd

1,69



se roage, fie c[ s-ar apucas[ lucreze. C[ dulceatacare se dipustnicilor in vremea zilei, izvorlste din lucrarea din vremeanoptii in mintea cea curati. Orice om, care nu are experienla

linistirii ceiei indelungate,s[ nu se asteptesI afle singur de lasine inci. vreo bunltate de a vielui pustriceste, oricnt ar fi demare inlelept si maestru(dascil) si oricnte fapte bune ar avea.Pizeste-te si nu sllbeasci trupul tiu, ca nu cumva asupra a slpunl stlpAnire trAndlvia, si sufletul t[u sI se rlceascl pierzAn-du-si gustul lucrlrii sale. Ca intr-o cumplnl trebuie s[-si

cumplneascd iecareviatasa- n vremea n care e saturi,plzeste-te, si nu indrlznesti prea mult fafl de tine insuli. POni si inceasul,cdnd 1i faci trebuinlele,cu inlelepciune s[ stai.Dar maicu seami inlelept si curat s[ fii in ceasul cinei tale, gi pizegte-1inu numai gnndurile, ci si trupul tdu. in ceasulschimblrilor sprebine, pdzeste-tedepirerea impotriva plrerii celei subliri al:ath-l

Domnului - in rugiciune - neputinla si simplitatea 4 ca sl nutrglduie El sd fii ispitit cu lucruri urite. Ce trufiei ii urmeazicurvia, gi pdrerii ii urmeazi riltdckea.

Prin rucodelie, ucreazi pentrunevoia ta, dat ucreaz[maimult ca s5.-1intdresti linistea ta. S[ nu slibeascd nidejdea ta,cdtrecel ce-!i poartdde grij6, clci minunat isi orAnduieste 1pecasniciiSAi.Ce n pustienelocuiti ordnduiesteEl pecei ce vietuiesccu nldejdea in El, si nu prin mAni omeneasc5.DacI Domnulte-ar cerceta,dOndu-ticele trupesti thr| de iucru, cAnd u te-ainevoi cu sdrguin!5pentru suflet, atunci indat6, prin me;tesuguldiavolului celuiucigas,s-arpomi in tine gOndul, 5.pricinaacesteipurt[ri de grij[ a lui Dumnezeu,este negresit n tine. Si atunci,odatl cu g0ndul acesta, contenestesi purtarea de griji a luiDumnezeu din tine. in ceasulacesta zvordsc asupra a foartemulte ispite, fie c[ Dumnezeu e lasd dr[ si-1ipoartede griji, fiec[ se nnoiesc durerile si boalele n trupul t6u. Si numai c0ndse

170



pomeste n tine g0ndul va trece Domnul cu vederea,ci si dacl

mintearimdne in aceastipomire. C[ nu judecdsi nu pedepse;te

Dumnezeupe om dintr-o pornire a lui ficuti firl si vrea, nici

chiar dacl o clipi suntem de acordcu pornireaaceasta.Si dacd

in ceasul acela strlpungem patima si poclinla ajunge la noi,

Domnul nu ne judeci pe noi intru aceasti randivie (c[ ne-am

unit cu pomirea spre picat), ci ne udec[ in acea rAndlvie,

pe care mintea a primit-o cu adevirat si cu nesimlire a pri-

vit-o, si a primit-o ca folositoare sicuviincioasl, si n-a socotit-o

cape o grijl ingrozitoare. Ci noi purureasi ne rug[m Domnului

asa:

Rugiciune:

Hristoase,plinirea adevirului, fi ca s[ rlsar[ adevlrul Tluin inimile noasffe,gi si gtim sI mergem n calea Ta, dupl voia

Ta sfAnt5.

CAnd s[mAnlaunui g0ndrdu este n tine, fie gAndulceior

indepdrtate, ie g0ndulamlgirilor trecute,sindrncetatse nfl1i;eazd

minlii tale,s[ stii Artr-adevdr i el (g0ndul)!i ascundeo cursi, ci

degteaptl-te,ca s[ fri treaz la vreme. Si daci gAndul este dinparteacelor bune si drepte, afld" L Dumnezeuvrea sI-!i deaun

anumefel de via16si gdndul se misc[ de aceeantru tine, mai

mult decdtde obicei; iar de estegdndul ntunecossi te indoiesti,

si nu poli cunoasteimpede,dacl esteprietensau dlhar,apirltor

saupdnditor,ascunsn chip de bun[tate, atunci s[ te pregitesti

impotriva lui, prin ruglciune intinsi, si slrguincioasi, ziua sinoaptea,cu priveghere indelungatd. S[ nu-l alungi, nici sI nu

staidevorbi cu el, ci rugf,ciuneacu deadinsul d pentruel. Si sl

nu incetezide a chemape Domnul. $i Ei ilivaa,riltatie, deunde

estegindul

177



Despre icere

hdrrzneste ticereamai mult decatorice,pentruca s6-1i ieEl aproape'sprefolosur du. ci limba neputincioas[estesd-ltdlcuiascS.Mai intdi sr ne silim sr trcem, si atunci din ticerea

leastasenasten noi ceva,carene povrtuieste(cdl6uzegte)pre

insSgi icere. si de vei pune nceput acesteipelreceri vie1ii,nicinu stiu cdti lumin[ i1i va risdri 1iede aici. s[ nu crezi

"*ru,rate, cf, cele ce s-auzis, desprepreaminunatul Arsenie,_ c6,venrn{ plrinlii gi fra1iis5-lvad6pe ei, ii primeasi sedeaimpreunrcu ei in ticere si tot in ticere ii slobozea,- le frcea sfantul dinvoia lui, ci le f[cea pentrucb,derainceput sesiiisespre icere. ininimi senaqte dulcea{[din slvArgirealawemea acestei evointe,si cu sila face pe rrup sr rabde n liniste. si belsugde racrimi nise na{tedin aceastinevointi. in contemplatia eaminunali, inimasirnteunele (urmlri ale tlcerii) in chip deosebit,c6teodat6 prinnevointe, cdte odatr prin minune. cr se rnicsore zd inima,flc0ndu-se ca un pmnc. Si, inainte de a ?ncepe [ se oage,curglacrimile. om mareestecel ce si-a cdstigat n suflet,obignuinlade a rdbdacu trupur.Dac[ pui d"opu.t" toatefapterevielii, si dealtathcerea vei vedea,cd"eaprecump[neste.oamenii au *ott"p5.reri,dar cdnd cineva se apropie de t6cere,e de prisos, si lepdzeascr.si omul se idicd atunci, deasupraapteloi, fiindc[ s-aapropiatde desrvOrsire. i rrcereaajuti gi la linistire. si cum sepoate ? pentru c5.atdtavreme, c6t trdim cu mulgi la un loc, nuputem si nu futahim pe nimeni. c6 nici feicitul Arsenie, celasemenea u ingerii, nu s-aputut feri de in€lniri. Cf,a cunoscutbdrbatul acela,preavrednic de fericire, cd-i estecu neputinfd. iocoleasci intampinareadin partea pdrintilor si a fralilor, careerau cu ei si la iesirea a biseric[ si aiurea,precumsi intalnirile

772



neasteptate"- atdtaweme, citva stain apropierede locuinteleomenesti,si fiindci ?nsdde multe ori nu puteas[ ias6din cas6,

din pricina mul{imii de oamenisi monahi, care ocuiau n p[4i1eacelea, a ?nvdtat prin Har, acest nou chip, adic[ tlcereane?ntrerupt[.Si, daci era nevoit s[-si deschiddusaoriclrui dinei, acelase bucuranumai si-l vad[, si griirea cuvinteior era deprisos ntre ei.

Mulli din plrin{i, vizAndu-l, au ajunssi se deprindi, s6 se

fereasci de a primi un spor, peste bogdlia duhovniceasci deinvllituri, pe careo primeaudin simpla vederea preafericitului.

Si unii Pirinii se legau de pietre sau cu frdnghii si isi topeautrupul cu foamea,c0nd simleau dorinta de a veni trtre oameni,cf, foameae foarte folositoare a stipdnireasimlurilor.

Am aflat, frate, ci multi pirinti, mari si minunafi, s-auingrijit mai mult decotorice,de rinduiala simgurilorsi deobiceiultrupului. cr din acestease nasteranduiala gandurilor. pricini

multe ii ies omuiui in cale, fdr6 s[ wea, si-l face sI iasl dinmarginile libert5lii sale. Si, daci el nu se va pdzi mereu prinsimturile sale?rrobiceiul sf,unestrimutat,pe caremai inainte -a

asezatinsine,s-arputeasi nu-simai poatdsf,-sivie in sinemultivrerne,nici si-si regiseascdasezateaui cea pasnici.

Inima sporestentru ni.dejdeaei prin netncetatacugetare.Xarviala sporesteprin desprinderea e toate.Aducereaarnintedemoarteeste1egitur5. e folos pentrumrdutrareie eledin afarr.Amigire a sufletului este bucuria, (ndscutd)din nddejdeacare

iirfloreste?n niml. lncercirile neincetate, enite din schimbdrilein bine si in riu, pe caremintea le primeste zilntc dinlXuntru,?rsporesccunostinta.Chiar, dacd, r cidea c0teodati in trdndivie,din pricina singur[td1ii (gi aceasta u Dumnezeiascddnduiali seingiduie sd se int0mple), dar avem md.ng0ierea idejdii (din

11 4l tJ



nidejdea), carecopieseste uvdntul credinlei,pe care-l avem ninimile noastre.Si bine a zis unul din purtitorii de Dumnezeu,c6estede-ajunsdoruldupl Dumnezeu,casi m0ngAie e credincios,

si de pierzareasufletului. C[ci, zice, intru cdt pot necazurile sLvadme pe acel4 caredisprefuiestedesfrtareasi odihna,din pricinabun[tdfilor viitoare?

incl si aceastiporunci !i-o dau, rate:si biruiasci totdeaunain tine mila cao cump6nI,panl cAndvei simli aceamil5, pe care

o are Domnul fa![ de lume. AcesteasI fie oglinda noastrf,, ncaresdvedemasem[narea i chipul cel adevlrat,care sunt fireasi fiinfa lui Dumnezeu. n acest el sI ne lumin[m, ca si pomimspreDumnezeucu voint[ str5.luciti.O inime depiatrl si nemiloasd.nu seva cur[ti in veci. Omul milos estedoftorul sufletului s[u.C[ el gonestedinlluntrul slu beznapatimilor, ca si cu un duh al

puterii. Mila esteo datorie cltre Dumnezeu,dupi cuv6ntul vie{ii,cel din Evangheiii.

C6nd te apropii de astemutultilu, zi:,Ioate cI in noapteaaceasta,mi vei fi morm0nt, astemutulmeu. Si nu stiu, nu cumvain noapteaaceasta,n ocul somnului vremelnic,se va abatespremine somnul cel vesnic". C0ti vreme, ai, asadar,picioare,aleargit spre iucrare, mai inainte de a fi legat de acea eg5turd,din care nu te vei putea dezlega arisi. Cdt[ vreme ai degete,rlstigneste-tepe tine prin rug[ciune, mai inaintede a sosi clipamorfii. Cdt[ vremeai ochi, umpleli-i de iacrimi, mai inainte de afi acoperi{i deprdnI. CIci precum trandafirul se scutur[ de v0nt

si se vestejeste,ot asa se vestejeste nlIuntrul t6u o stihie, simori.

Pune-fi ?n niml cd pleci, omule, si zi totdeaun : ,,Iatd asosit a us[ trimisul, carevine dupi mine. Ce mai stai? plecarea

estevesnici si tirl intoarcere.

174



Cui ii place si stea de vorbl cu Hristos, ii piace si

singurdtatea;ar celui care i places[ fie cu multimea, acelaeste

prietenal lumii. Daci. iubestipoc[inta, iubestesi linigtea.CI tir[

de liniste nu se desivdrsestepoc[in1a. $i de !i-ar grli cineva

impotrivi cu privire la aceasta, u-li fe de lucru cu el. Dacl

iubesti inistea,maica pocdintei,atunci iubesti ca pe o pllcere, si

micile vlt6miri aduse rupului, gi dojenirile, care zvorisc din

ele, si nedreptilile pentruele.C[ fird de acestepreg[tiri, nu vei

putea r5.i n linigte cu neturburaregi slobod. Iar dacdvei dispreluipe acestea, irtag te vei face inistei, dupl voia lui Dumnezeusi

vei rlmAne in liniste, cum voiesteDumnezeu. Dorul de iiniste

estenecontenitaasteptare morfii. Cel ce intrl in liniste flrl si

seg0ndeasc[ a moarte,nu poatesI suferecele ce datori suntem

s6le suferim n orice chip.

SI mai stii socotitorule,c[ nu ne slllsluim ir singurdtatecu sufletele noastre,si nu nepetrecem?n inigte si inchisi, doarca

si lucrim lucrurile celepieritoarealepravilelor. CIci se stieprea

bine, cI mai curAndvialaimpreun[ cu mulli estepotrivitl penffu

aceasta, rin sdrguinfa rupului. Si de n-ar fi fost nevoie de aceste4

unii din plrinli n-ar fi pirdsit sedereampreun[ si vorbirea cu

oamenii gi allii n-ar fi locuit in morm6nturi, altii iari n-alegeausI

se nchidl intr-o casl singwatici, in care si topeaumai cu seaml .

trupul, l[sOndu-l rchis, fiindcl nu puteaus6-giplineasc[ pravila,

cu toati neputinla si trudatrupeascl: ci si bolile celegrele,care

cldeau pesteei, cu pl5.ceree sufereau, oat6, remea vietii 1or.

Din pricina bolilor, nu puteauunii si steam[car in picioare,sau

sl seroageca de obicei, sau si preamdreascd e Dumnezeu,cu

gura lor; ei n-au citit nici micar un Psalm. Si n-au ficut nici

altceva,carese desdvdrsegteu trupul. Si drept orice pravili, le-

a fost lor de-ajunsneputinla rupului gi linistea. Si aupdzitacest

175



chip in toatezilele vielii 1or.Si in toati aceastd sazisl trAnd[viea 1or, nici unul din ei n-a dorit sd asi din chilia sa,si sd seduclpe undeva,afxl, din pricin6 c[ nu-si fdceapravila,sau

sI sebucure de glasuriie si de slujba celorlalti, in SfinteleBiserici.

Cine-si simte pbcatelemai bineeste dec0tunul care nviepemo4i curugiciunea,qi-siare ocuinlacu ceimul1i.Cinesuspinlun ceaspent.u sufletul s6u,este mai bun decOtunul care prinvederea a,estede mai folos lumii intregi.Cine s-ainwednicit si

se vaddpe sine-si,e mai bun decdtunul cares-a nvrednicit sdvadi pe Ingeri. Cd,la acelaochii cei trupesti lucreazd, iat Ia acela,ochii cei sufletesti. Cel ce urmeazi lui Hristos, pldng0nd insingurdtate,estemai bun decAtacelacare-l auddpe El in adundri.Si nimeni s[ nu m[ intAmpinecu spusaApostolului: ,Mi rugamsi fiu anatemade ia Hristos" (Rom.9,3). C6 unuia carea

primit putere ca Pavel, i se poruncestesI faci gi aceasta.ardPavei prin duhul pe care l primise ntru sine,spre olosul lumii,precum?nsusia mlrturisit: ,,Cdn-am fdcut acesteaprin voinlamea.Cici silit eram,si vai mie de nu vi voi vesti Evanghetria.,(1 Cor. 9, 16).Si alergareaui Pavelnu eraprivitoare a chipulpociinlii 1ui, ci la evanghe\izarca menirii, si el a primit putere

multl. tns[ noi s6 ubim linistea,frafilor, pAni ce lumeavi muri?n nimile noastre.Si mereu sI ne aducemaminte de moarte,siprin aceasti cugetare s[ ne apropiemde Dumnezeu in inimanoasf6,si deserticiuneaumii s-o disprefui*, gi plicerile ei sI fienimicuri in ochii nostri, si sd rlbdim cu pl[cere, ?ntr-untrupbolnivicios, necontenita ucraresi liniste. Ca s6 ne invrednicim

de desfltarearcelora,care n pegterisi ?ncrdp[turile p[neAntuiuiasteaptislivita descoperirea Domnului, ceadin cer. Cd a Lui sia Plrintelui Lui si a SfAntuluiLui Duh esteslav4 cinste4 putereasi mareacuviinll, in vecii vecilor.AMIN.

176



XXXV.

DESPRE PKICINILE PENTRU CAREOAMANII CNT SUFLETESTI PKTNc{;NoFTtr{TAE [,rrrALA qr,ucnuml,nlcELEDLmovNrcEsrInurA cKoslFrEATKI,JPIJRILORFr CIJM SE POATE RTDTCA

IqTNTEA DE tA ACEST OBTCEI, SI DTNcE rrucmA NU scArAm DE ncnsrGBICEI, SI DESPRE VKEFFEA SI FELUI,^9!IN cARE Fo,qrn rrmqrnAsA nAmAnA

F,{KAnAtuctnr,ftr cEAsrJLRUGAcI{.'FIIT

Bine estecuvantaticinsteaDomnului, Care n fatanoast'ideschideusa,ca s[ nu-L mai ceremdecntpe D0nsu1. dci asapirdsim toate si sufletulnostrumergenumai pe urmeleLui, caunul carenu mai arenici o griji, care l-ar puiea mpiedica si-lcontemplepeDomnul.Pentrucd,dragii rnei, pemdsuriceminteap[rrsegtegnja decelevIzute, ;i cugeti la n[dijdea celorviitoare,pe mrsura naltnriiei pestegrijile trupului, si a ?ndelebricirii i cuacelea,n aceeagimlsur[ se subliazrsi sfi'iluceste rin rugdciune.si pe cdt.trupuise desfacedin ieglturile lucrurilor, tot pEat6t sedesface i minte4 sipecdtminteasedesface e eg[turilbgrijiior,

pe afl sestriluceste;gi.pecAtstrllucestemai muli, se suUliaza;ise ridicr pestegandurileveacului acestuia,care sunt piine degrosollnie. si atunciafl5mintea sl priveascrspreDumnizeu, cala Dumnezeu,si nu ca la oarneni.CAci,daci.bmul nu s-a f6cutvrednic de o descoperire, l nu poates-o cunoascd.Si dacd. u aajuns a curitie, nu poateatreaganduri strilucito*r] ,u si vadi

C-da43coala 2 177



tainele(celeascunse)...ar pOn[nu seva dezlegaomul de toatecelevlzute, careprin zidirealor, suntvdzute,el nu se dezleagdnici de gAndurile(ideile) despreele si nu segolestede cugetele

cele intunecate. Si unde este ?ntunericsi unde sunt g6.nduriincurcate,acolo sunt si patimi. $i dac[ omul nu se dezleagl dintoatec0team pomenit, si din pricinile lor, nici mintea lui nu vavedeaceleascunse.latLde ce Domnul, mai inainte de toate,neporunceste [ plzim s[r[cia, si deplrtareade truburlrile lumii sisi ne dezleglm de grija pentru oameni zicind:,,Cine nu se

va lepida, de omenirea intreagi si de toate ale sale,si nu seva leplda de sine, acela nu poate fi ucenic al Meu" (Luca14,33).

C5.ci,pentru ca mintea sd nu plgubeascd prin v[2, prinauz,prin grija de lucruri, prin pierderea or,sauprin sporirea or,prin vreunom Eiprin faptul ci ne-am egat toatdnldejdeanumai

de el, Domnul a abltut toat6grija gdndului,prin necazulpentrutoate:ca s[ dorim s[ vorbim cu Ddnsul,din pricina aceasta.Darruglciunea are nevoie de o exercitare,pentru ca, din lungimeaei, si se n{elepleasclmintea"Cici ruglciuneadorestestatomicie,dup[ ce petrecem Ar sdricie, care ne dezleagd,din leglturigdndurile.Fiindcl din statornicie n vreme firdeiungatd,minteaprimesteexercitiul, gi aflI cum si izgoneasc[gAndulde la ea, siinvali prin experienli (cercare)mult[, cele ce nu i sepot aretadecitre al1ii. C[ fiecare fel de vietuire, sporesteprin felul de via{[pe care-l duceamai inainte, si cel de mai inainte estecercetat,dacl vrei s[ afli pe cel ce i-a urmat. Depirtarea de lurne o iainaintea rugiciunii. Iar dep[rtarea inslsi se face in vederearuglciunii. Si ruglciunea o facem,ca s[ cAstigdm,dragosteade

Dumnezeu, iindcl in ruglciune gisim pricinele, ea s5-L iubimpe Dumnezeu.

Se mai cuvine s[ stim, iubililor, cd convorbireain ascuns,oricegriji de Dumnezeu,a unei minli bune,Ar orice ndeletricire

778



cu cele duhovnicesti,estecuprinsl in hotareieruglciunii ;i in

numeie de rugiciune se ?n1elege i se cuprinde.Fie c[ citesti

felurite lucruri fie ci griiesti cu gura sllvirea lui Dumnezeu,sau

cd te grijegti cu mahnire ntru Domnul, sauc[ faci inchindciunicu trupul, saucAnli stihurilePsalmilor,sau aci oricealt oarecare,

din care s[ deprinziruglciunea cea curati. C[ din ea se nagte

dragosteadeDumnezeu.Fiindci dragostea enastedin ruglciune.

Si rugiciunea, din viala pustniceascl. Si ca si putem s[. ne

indeletnicim mereunurnaicu Dumnezeu,avemnevoies[ tr[im

in pusfiricie. nsi lepidareade lume o ia inainteapustniciei.cicimai ?naintede a se ep[da omul de lume, si de a sedezlegade

toate ale ei, el nu poate rii in singurltate.Si tot asa ibdarea o ia

inaintea lepidlrii delume, gi rlbddrii ii iainainte ura delume? fi

urii de lume, i-o ia inainte frica qi dorul. Cici daci teama de

gheeni n-ar ?nfricosa nima si dorul n-ar face-o s6 doreasca

fericirile, in om nu s-arpomi ura de lumea aceasta. ide nu ar

uri omui lumea,n-arputea lbda osteneala-Si dacl rlbdarea n-

ar lua-o inainte?nmintea ui, omul n-ar putea si-si aleagd ocui

plin de s[lblticie si gol de orice locuitori, ca s[-l locuiascl. si

dacl nu-si alegevialapuslniceasci,omul nu poatesi petreac[ n

ruglciune. Si dac6omul nu seva indeletnici cu Dumnezeu,si nu

vapetrece cu aceste ugetiri, amestecaten ruglciune, si in chipul

primirii, desprecare am spus, nicidecum nu va putea simli

dragostea.

Deci dragostea e Dumnezeusenastedin vorbirea cu El'

Iar ca sl ne indeletnicimcu rug[ciunea, si s[ cuget[rn|a ea,ne

trebuie lini9te. Iar in linigte ajungem prin neagoniseall. at la

neagoniseailne ridiclm prin rdbdaresi prin ura depofte. Si ura

de pofte o cdtiglm prin teama de Gheen[, 9i prin agteptarea

fericirilor. Cel ce cunoasteodul patimilor, si stiece segite;te

lui, si de ia ce fericire va fi oprit prin ele, acela ur69te

119



patimile. si astfelorice viat6 (fel de viald), are egdturrcu felulde vialx dinaintea lui, gi cu el se sporeste,si la rdndul lui seschimbr intr-altul mai inalt dec6tel. Si oa6a pse;re unul din e1e,cel urmrtor nu poate lua fiintl, si nu sepoatearita. Fiindcl

totulse tope;te si piere. Iar ceeace intrece aceasta,pune cap[tcuvintelor.A Dumnezeuluinostruesteslavasi mareacuviint[ inveci.AMIN.

XXXVI.

DESPRE F,dFTTJI,CA F{UTREBTJTESADOKXMSAU SA CEREM SA AVEM

$EFINE VAZUTN PE MAENTLENOASTKE,cAno

NUEsTENnvoTE_

h oriceclip[, in careDomnul seapropieca sdsprijineascdpe sfin{ii SXi,El nu-si arar[putereaSape fap, in chip vddit,prinoarecareucru sausemnsimlit, canu cumva si ne innebuneascisprijinul dat si sd ne intoarcd?n pagubr. si aceastao face dinpurtarea

de grijl fald de Sfin{i, ca s6 le arate,c6, ici c6nd,nuinceteazr sd e poarteEl de grijr ?ntr-ascuns, i in orice lucru iilasi pe ei si aratenevoinli si sI seosteneascln rugIciune,dupaputerea or. Iar ?n ucruriie care?i biruiesc pe ei, prin greutatealor, cdnd vede Dornnul ci ei ar sl6bi, si s-ar pierde de la El,pentruci firea nu este n stares6 acdacel ucru, il sivdrsesteEl.dupl

mirimea puterii Sale,precum se cuvine, qi ca sdl-i

ajute',

cum ;tie El. in misura putinfii, in ascuns i intdrestep" ,iirr1i,pOn[ c0ndei biruiescnecazurile1or.Cici prin cunostinlapecareie-o diruieste,Domnul facesr sedezlege?mpletitura e necaztri,

180



si, prin contemplareaaceiei cunostinte, i trezestepe ei sprecuv0ntdrilede audI, care n ambelechipuri le sunt de folos. Iar

cdnd trebuiesd arate pe fa![ lucrul gi fapta,Domnul face acestlucru, de nevoie. C[ prea intelepte sunt chipurile Saie si suntporivite cu trebuintasi cu nevoia, si nu laint0mplare.

Cela ce indrlzneste, firi s[ fie nevoie,sausI cearl de laDumnezeu,saus[ doreasclminuni, si puterisi fie in mdinile lui,este spitit in mintea ui de draculcel batjocoritor,si se audi custiinla 1ui,de cares-a mboln[vit. Ce n necaz rebuie si cerern,ajutorul lui Dumnezeu, Primejdie mare este, sI ispitesti peDumnezeu, dri sI fie nevoie.Cine doreste cest ucru, nu este nadevlr drept.La mulqi sfinli segdsesc "*.r", pe ca.reDomnul1e-a [cut fdrl voia 1or. Cine insi voiestesi dorestesemne cutoati voia

lui, flr[ s[ fie nevoie de cidere,cade din plzire sialuneci din cunoasterea devrrului. Clci dacl,vafi ascultatacestain cerereaui, pemisura frrdrdznelii ui cltre Dumnezeu,vicleanulglseste oc in el si-l aduce,si ceari altelesi mai mari. insd cei cuadevdrat rep{r,nu numai ci nu dorescacestea, a chiar, daci lesunt date,se ntorc de 1aele; si nu dorescsemnele,nu numai in

ochii oamenilor,ci nici in sinea1or, n ascuns.C6,iatl,unul din sfinlii Pirinti, prin curilenia lui, a primit

ca darudarulde a sti mai inainte pe cei ce aveaus6 vinl c61red6nsul,si acerut ui Dumnezou, impreunl cu alli sfin1i,pe careii rugasebltr0nui pentru acest ucru, - SI ridice darul de ladOnsul.Si dacl unii din ei au primit daruri, de nevoie si din

simplitate le-au primit. tn ce priveste pe ceilalli, semnuldumnezeiescnu i-a miscat, si nicidecum n-au cerut semn laintdmplare.

FericitulAmmun Sf6ntul, cOnds-adussi se ntAlneascd uSfdntul Marele Antonie si s-a rltdcit in cale, stii bine ce a ziscitre Dumnezeu si ce a flcut Dumnezeu pentru el. Si

adu-li

181



si lumea 0de;se ntristeazisi lumeasebucur[; ei postesc ilumea edesflteazl Ei seort"nrr. ziua,se ndeamn[a tuptacutrudl si cuostenealroaptea,nii dinei sunt?nnecazuri euuna

voia or;..a{ii sunt n trudr din pricinapatimilor,allii urmlrili(prigonili)deoameni; llii suntar primejdiedin pricinapatimilorsaudinpricinadracilorsauacelorlalti.Si unii au ostprigonili,allii au ostucisi,a{ii iarIgiauperecui rirbrecalin pieleaEouir,si asamai deparre. i agas-a mplinit in ei cuvdntur"Domnului,carezice: ,,In lume veli aveanecazuri,dar in Mine vi vetibucura" Ioan 16,43).

StieDomnul cI nu putem Imdne ndragosteaui, dacl vomfi odihniticu trupul.Si deaceia -amopritpeei deaseodihnisi dea-igustadulce4rbo*,o"1.lkistos,MAntuitorulnostru,a Crruia dragostee mai putemici decdtmoarteaea rupeasc[,nsisi si nearateputerea ragosteiale.

XXXVII.

DESPRE CEr CE VTETTJTESCANGADT,JT|NEZEUr ifl rnrnnc zrLEjLn,oK

IN VIATA DE CTJNOASTEnEr t

Un b[trdn a scris pe pere,tii chiliei sale multe feluri de-cuvinte si de g0,nduri.$i l-a intrebat oarecine: ,,Ce suntacestea?"Si a rlspuns bdtrinul: ,,Acesteasunt gdndurilecudrepta-te,are-mi uT dg

]1lngerul, carepetrece aige mine, siac*steasunt gindurile firii celeidrepte,cmese pornesc n min;.

si le scriu, cdnd mi vin, pentruca n vremea ntunec[rii melesacuget ia ele, 9i eie si mi izbiveasc[ de rit6cire...

Ait bitr6n, cdnd gdndurile ui se fericeau, zicOndu_i:,inlocul lumii acesteia,recdtoaree-ai nvrednicit de nepieritoarea

183



n[dejde", rispundea gOndurilor ,Zadarnic mi lIuda1i, cdtd,vtremesunt ncl pe cale, incd nu mi-am sf0rgit cilItoria.,.

Dac[ vei lucra o mare virfute si nu vei simti in ea gustul

sprijinului, si nu te miri. Ce omul pAnlnu se smereste, u primestepiatapentru ucrul sdu. ar platanu sedI penffu ucrul, ci pentrusmerenie.Cetr e o ia inainte, primind rdsplatabunltltilor , acelaintrecepe unul catealucrat virruba. virtutea estemamamOhnirii,si din mAhnirese nastesmerenia.Si smereniei se ddharul. Asadar,risplitirea se d5,nu virrutii, nici osteneliiceleipentruvirrute,ci smereniei,carese nastedin virtute

si din osteneall Dacl ins6lipsestesmerenia,primele doui sunt de prisos(zadamice).Lucrarea virtutilor este p[zirea poruncilor Domnului.

Lucrareaceadin belsugeste nflptuirea ceabuni a minlii; si eaconsti din smereniacugetului si din pdztre.C0nd celor dintdi lelipsesteputerea,ea esteprinitS. in locul 1or. Si Hristos nu cereiucrareaporuncilor, ci indreptareasufletului. Si pentru ndreptareasufletului,el a spusporuncilor ca iegepentrucei de sub ege.CItrupul face lucruri de-o potrivd si de-adreaptasi lucruri de-ast6ng4 arminteafie cI se ndrepteazl, ie cl grete;te, dupl cumvrea face.Sunt unii care si trSiescviata ntru intetrepciuneauiDumnezeu,degi lucreazl lucruri de-ast6nga;si sunt altii carelucreazl picatul, ca si cum ar lucra lucruri dumnezeiesti.

La unii, care sepizesc pe ei, neajunsurilesunt paznici aidreptilii. Harul fdri ispite, estepierzarepentrucei ce-l primesc.DacI faci bine inaintea ui Dumnezeu,siEl itj dil Harul, ?nduple-cd-L pe El sn-fi dea si recunostintasmereniei,sau s[-1i dea unpdzitor(caresd e !in[), in lucrlrile Lui, sausi ia harul de a tine,ca sI nu !i se faci pricinS.de pierzare.Cd nu pot si-si pd.zeascl

toti bogltia nevitimati.Sufletul carea luat asupri-gignja devirrute si vietuiestecu

socotinti si cu frica de Dumnezeu,nu poate petrecenici o zimlcar tlri de nstristare.Fiindcdvirtutile suntstrans mpletite cu

1.84



intristarea. Cei ce a iesit din necazuri, acela desigur se

indeplrteazl si de virtute. C[ necazurile dau nasteresmereniei.

DacI doresti virtutea, di-te pe tine ?n mina necazului. C[ nu

vroieste Dumnezeu, ca sufletul s[ fie f6r[ de grij6. $i cel ce

dorestes[ fie f[r[ degriji, seafli cu bunlintelegere, in afari de

voia lui Dumnezeu.$i nu e vorba aici de grija deceleffupesti,ci

degrija de acele ucruri, in care senevoiescsi se obosesc ei ce

urmeazlbunitatea.P0n5ce vom, ajunge a adev[ratacunostin{6,

adic[ la descoperirea ainelor, prin ispite ne apropiem, de

smerenie.naintea acelui4 care 5r[ denecazwi petrece n virfutea

lui, s-adeschisusa fufiei.

Si cine doreste s[ petreac[ flri de scflrbi in inlelegerca

lui? Mintea nu poate sI rimini in smerenie, br6,si fie mereu

pdlmuiti, si nici nu poates[ r[m6nl mereu n meditarearuglciunii

c[tre Dumnezeu,filrdde smerenie,si cu curilie. Mai int0i omul

se ndeplrtezad cu inlelegerea ui de grija care i se cuvine s-o

aibl, si apoi se apropiede el duhui trufiei. Si dac[ r[mAne omul

in trufie, sedepirteazl de el, tngerul purtirii de grij[, care era

l6ngi el ;i pomea in om grija dreptelii. !i cAnd omul face

nedreptatengeruiui si sedeplrteazddeel, atunci se apropiede

om cel de alt neam.;i

din clipa ceeanu mai e in om nici o griji

de dreptate.

Mai inainte de zdrobire este rufia, zice inleleptul, si mai

inaintedeHar este smerenie Pilde tr6,18).Pe mlsura mAndriei,

care se vede intr-un suflet, estesi m[sura in care Domnul il

zdrobeste i-l pedepsegtee acelsuflet.Si mdndrianu estenumai

g0ndul, care trece prin mintea cuiva, sau care-l biruie;te din

vreme in vreme, ci mdndria pururearlmAne in om. In primul

caz,urmeazl umilinta dupl mdndrie.In al doilea, omul nu stie

deumilin![.

Iar Dumnezeuluinosfrutrsecuvine slavasi marecuviinlI.

AMIN.

185



XXXVIII"

cA ronrn sA rrucEnrA oAREcrNE,LA cE mAsunAA AJLJNs,DUrA

GANDI.JRXLEPq C,qRE LE AREINTR.INSUL.

Cdnd omul se afli in lenevire, se teme de ceasulmo4ii.cOnd nsd iese?n?ntAmpinareaui Dumnezeu,omul se teme deapropierea udecdtii. cand omul este oarte?naintatn dragoste,acestedour temeri sunt ?nghifte (pier). cum se face aceasta?Asa cr, atunci c0nd cineva petrece?n cunostinlr si randuialatrupeascd,se teme de moarte; gi cdnd ajunge a cunostinla ceasufleteascrsi la randuiala ceabunr, mintea lui furorice ceasse

miscr intru amintirea udecrlii viitoare. Fiindcr si dupi firedrept petrece,miscandu-sespre anduialasufleteascisi vieluindin cunostinl[ de sine, si cu vie{uirea se ordnduiestebine inapropierede Dumnezeu.Iar cdnd ajunge a cunostinla aceeaaadevlrului, si simte ainele ui Dumnezeu,sinidejdea i se ntireste,cdtreceleviitoare, omul cel ffupescseabsoarbe,n dragoste,el

care dupl asemdnarea obitoacelor, se teme de junghiere; iaromul cel ralionai ( ) se emede udecata ui Dumnezeu; ar omul,carea fost infiat, se nfrumuseleaz\,prindragoste,si nu mai estedus cu nuiaua,ca un copii. ,,Iari eu si casapirintelui meu, vomsluji Domnului" (Is. Nav. 23, 15).

Ceiace a ajuns a dragosteadeDumnezeu,nu mai vrea sd

r6mdni aici. Fiindci dragosteaisipeste rica. Iubftii mei, fiindcimi-am pierdutminlile, nu mai pot pisfra in tdcereTaina,ci iatd,sunt nebun,pentru folosul fra{ilor. clci aceastaestedragosteacea adevlrati, care nu poate si plstreze vreo taind. a1[ de cei

186



--

iubili. De multeori, cdnd scriamacestea,mi rlmdneau degeteie

pe hdrtie si nu mai putearnsi scriu din pricina dulce1ii,care-mi

cldea?n niml qi-mi alinasim1urile.Dar fericit estecei cepururea

cugetl la Dumnezeu,si s-a desp64it de toate cele lumesti, si

vorbeste cu Dumnezeu singur, in ?n,telegereaui. Si de va fi

indelungrlbddtor,nu va trece mult, si va vedea oadele(rdbdXrii

sale).

Bucuria in Dumnezeu estemai puternici decAtbucuria

acesteivie{i. Si acelacare o afl5.,nu numai ci nu priveste spre

patimi, darnici mlcar la viala lui nu semai ?ntoarce,;i nici o altisimlire nu-i va veni din bucurie, dacdbucuria -a venit din adevlr-

Dragosteaestemai dulce decAtviata. Si inlelegereacea dupd

Dumnezeu,din care se naste dragostea,estemai dulce decdt

fagurul de miere. Pe dragoste n-o intristeazd si primeascd

infricosatamoartepentru cei ce o iubesc.Din dragostesenaste

cunostinla; gi din cunostinlI se naste sdnltatea sufletului; sisdnltateasufletuluieste o putere carevine din tndelungardbdare.

intrebare: ,$i ce estecunostinla?"

Rispuns: ,,O simlire a vielii celei nemuritoare"'

intrebare: ,,$i ce esteviala cea nemuritoare?"

Rlspuns: ,,Sim1iren Dumnezeu.Fiindcl dragosteavine

din inlelegere. ar cunogtiryadupdDumnezeu,mpdrileste pestetoate pofteie, ;i inimii care a primit-o, toatl desfltarea de pe

p[mfint ii estede prisos. C[ nu este dulceall, asem[ndtoarecu

dulcealacunostinleide Dumnezeu".

Rug[ciune: ,nDoamne, mple-mi inima deviala vesnicl".

Viala vesnicl estemflngfliereacea ?n) 'up[ Dumnezeu. arl ce"t

ce aaflat mdngOiereainDumnezeu,o socote;tedepriscs pe cen

lumeasc6.

intrebare: ,Deunde simte omul ci a primit inlelepciunea

de la Duhul?"

T87



Rispuns: ,Din aceeacunoastere) are?l nvall pe el, princele ascunseale lui, si prin sirnluri, chipurile r*...ni€i. si i sevor descoperi ui in mintea ui cum poate fi cdstigatrsmirenia

aceasta?"intrebare: ,par de unde simte cineva, cd a aiuns lasmerenie?" "

Rdspuns: ,,Din acele cd-i e grea\E. i placi iumii prinpetrecereasau cuvintele lui, si slava acestei umi esteurati inochi i lu i" .

intrebare: ,$i cesunt patimile?.,Rispuns: ,,Suntasupreli instincte)cares_au us?n ucrurile

acestei lumi, si misci trupul spre trebuinteie sile. Si nu maiinceteaz'dcu asupritul, cdtd, reme este in fiinti lumJa aceasra.Iari omul, cares-ainwednicit deHarul lui Dumnezeusi agustatsi a simlit cevamai susdepatimi, nu le lasr sd.ntre n i*ria tui.Fiindcd in locul asupririlor,?l stdpanesteartd.dorinli,mai bun[

dec0tacelea- i nu seapropieoe inima iui nici eie,nici cerec" senasc din ele. ci ele rdman aft6, in nelucrare.Nu ci n-ar fi eleasuprelialepatimilor, ci fiindcr inima care e prirneaestemoartdpentrup.atimigi vie pentruartceva.Nu cr a incetats[ sep6zeasc[in socotinleq sr lucreze,dar fiindc[ mintea lui nu este upiratIde nimic. Cdci s-a srturat inteiegerea lui de orice altitdesfdtare."

Inima care a primit simlirea celor duhovnicesti si acontemplirii cu socotinli a veaculuiviitor, asase ace n cuno,stinqalui fap depatimi, ci omul cares-a ndestulatde hranl buni si nuia aminte laea, nici n-o pofteste,ci ii vine grealadeea 'si

o

"li?t?: f iry

se nrAmptinu numai din greald i urudemdncare,ci si din pricini cb omul s-a ndestulatcu hranlbun[ mai inainte.Nu ca unul, care a irosit partea lui si ravna la rildilcinile deburuieni, fiindci ajunsese e-si risipise avereapdrinteasclpecare o avea; nici ca unul, ca,reare in p[strare o comoar6, sidoarme.

188



De vom pdzi legea trezviei si lucrul cu socotinlA si?nlelegere,areau .u roid" viata, defel nu ," up.opi" o* *int unoasrri lupta cuasuprililepatimilor. Dar patimil" *n, of.i* .iintre in inimd, nu prin luptd, ci prin indestualreacunostintei,siprin cunostinlade care s_aumpiut ,un"*f, ,iprir^a,i*, A,

"ontempiaminunile, care se afli in ea. Acestea toate oprescasuprelilesi se apropie de inimi. si nu cd inima nu se maiprzeste,si sedeprrteazddelucrurileJu socotinld., carestrijuiesccunostinta

adev[rurui si lumina sufletului,darminteanu mai arelupte,pentrupricinile de carearnvorbit mai sus.c[ mancareasiracilor sc6rbestepe bogali. La fei si m^ncarea bolnaviloryarbegteeceisanito;i.; Gtdii ,aneor.uindin rezviesi din purtarea de grijl. Circi atet imp cAt triiesre, omul arenevoie de trezvie, de grijl ;i de priveghere,ca ,i_ji par"ur"ecomoara.

Si de va trece mdsura,-," oubolnivi ;i pr['dat-va i; f

nu numai p6n6 vedem roadele lucrlrii ,ro*o", *Urri"sd lucrSm, ci pnn6^la

iesire (moarte)ni se cuvin" ,a f"p,a*Ci adeseagrindina face si cad6 ndpraznic odul copt. Dacrcineva se amestecl ?n lucruri, si vorbeste in libertate,ili .slobod la vorbi), sd nu crezi cd. a mai r6m0ne multd vremesdnitos.

CAnd e rogi, aceasta d_1iie rugdciunea:Rugiciunea:Doamne, nvrednic-este-mrsr fiu cu adevdrat

mort pentruvorbele acestuiveac.si se ntarnpl, cd ai adunat n acestevorbe toatecererile.

sile,ste{e,siimplinesti in tine iucruracesta- i dacr faptaurmeazd

-drrpiugiciune,

atunci cu adevir atte-aiasezatn slobozeniauiHristos. Cd a fi mort pentru lurne insemneazd, nunumai si teindeplrtezi de la impirtdsirea cu iucrurile rumii prin vorbire, darnici micar si nu doresti weunui din bunuril""i,

io vorbele pecare e gdndesti n mintea ta.

189



C0ndne stalornicimpe bine, ne rusinlm de patimi, c0nd

ne ntOlnimcu ele.Cei ce au experienli (cei ncercali)o stiubine.

Ba si depricinelepatimilor ne e rusine s[ ne apropiem.CAndvrei

s[ urmezi pe cineva in lucrul lui cel pentru dragostea.deDumnezeu,s[ pui moarteahotar n aceastldorinlI (dupddorinla

lui). Si astfel,prin lucrul acela e vei inwednici si te sui la treapta

muceniciei in fiecare suferinll si nu vei fi vltlmat de nici o

vltimare din cdte iti vor iegi in cale, dac6. ei rlbda p6ni la

sf6rsitsi nu te vei lenevi.

Cugetareaunei minli slabe face s[ sllbeascl puterearlbd[rii, dar o mintetare d[ celui ce urmeazi cugetarea, putere

pe carefirea n-o are.Rug[ciune: Invredniceste-ml,Doamne,sI-mi urlsc viafa,

pentruviala cea ntru Tine.

Vieluirea in lumea aceastase aseambnlcu scriitorii, care

alcituiesc o carte,dar este nci in ciornS. Si dac[ cineva vrea,

adaug[ sau scoateceva si face schimbare n scriere. Iar via]aviitoare se aseamlnlcu manuscrisele hieroglifetre)elescrisepe

hdrtie curatl si pecetluitecu pecetie mpdriteasci, in carenu se

mai fac nici adlugiri, nici stergeri"Cati vreme suntemin mijlocui

schimbirilor, s[ lu[m seama a noi, Si cdtl vreme avem putere

asupraclrlii vielii noastre,pe care am scris-ocu mdinile noastre,

s[ ne silim si facem in ea, adaosulvielii ceiei bune, si sl;tergem din eapdcatele,cele in viala de mai inainte.... Cd pAni

rnai suntem?n umea aceasta, u puneDumnezeupecetea,nici

pe cele bune, nici pe cele rele alenoastre,pdn[ in ceasul esirii,

in carene sfdr;im lucrul in patria noastrl 9itrecem n alti Fre. Si,

prccun a zis Sf0ntulEfrem: ,,Trebuiesdne g6ndim c[ sufletul

nostru esteca o corabie gatade plecare,si care nu qtiecdnd va

sufla asupraei vAntul. Si esteca o oaste,carenu stie, n ce clipi

va sunagoamade rizboi. Si daci, zice, Sfdntul,acestea untasa,

si ele,printr-o schimbare,se ntorc din nou, oarec0t trebuie noi

190



sa nepregitim si si fim mai tnainte gata,pentru zi:uaceacumplitdin fala podului si a usii veacului celui nou? Sd ne dea noudHristos Mdntuitorul vielii noastrepregdtire

ca s[ avemsprijin innidejdea cea hotdrAtl. CA a Lui este slava, inchinlciunea simultumireain vecii vecilor. AMIN.

XXXIX.

DESPRE IIITSCAREACEA lrCnnnAscASPRE SPOKIREA SUFLETTJLTJIN CELEDITHOVNTCE$TT,CAKE SE TKEZE$TE lNNOI FRIN PI.JRIRREA DE GKIJA A LIJI

DT,JFTNEZE,U.

Cel dintdi gand ( inspiralie)carevine in om prin iubireadeoameni a lui Dumnezeu,s[ cIl[uzeascl sufletul spre via![, inprivin{a iesirii din firea aceastain nimn vine. GAnduluiacestuiaii urmeaz[ firestedispre,tulpentru ume. Cu aceastancepe spreom toat[ pomireasprebine, care-lduce a via16 i pune n om, cape o temelieoarecurn, utereaceadumnezeiascl,carevine dup6el, cAndwea DumnezeusI axate iatain om.

Acest g0nddesprecarevorbesc, dac6omul nu l-ar stinge,?mpleticindu-se u lumea,si cu vorbirea in desert, i dimpotrivdl-ar spori prin liniste si ar rlmdne gdndul acesta n om cu

contemplatie, si cum omul s-ar ndeletnici cu gdndulacesta,ell-ar aduce pe om la aceacontemplalie adinc6,, e carenimenin-o poatedescrie.Satana oarte mult urdstegOndulacestasi sesileste din rlsputeri, siJ smulgl din om. $i de ar fi cu putinll,

191



i-ar daomului toath.mpirf,lia lumii, c[ doar6-doar[,prin risipire,sd scoati din om un astfel de gAnd.Cu toati pofta ar fi f[cut-o,de-arfi putut! CIci stievicleanul, cd dacdrlmdne in om g0ndul

acesta,atunci mintea lui nu i-ar mai sta la plm0ntul acestaalam[girilor. si nu se mai apropie de el mestesugirile dricesti.Acest gdndnu estegdndul,carepune n miscareamintireamorliiin noi, ci acela,careeste?rnplinireaacestui ucru, si pune n ompomenirean fiecareciipd (amorfii) gicugetandmereu a aceasta,il facepe om ca si cad[ in uimire mereu.Acest gnnd (teamade

moarte)este rupesc, ar aceasta steo contempla,tie uhovniceasc[si un Har minunal si aceastlcontempla{ie, u gdnduri stilucitoareeste mbrdcat5.Si cel ce o are, nu semai intoarce sd cercetezelumea si nu ia aminte ia timpul lui.

Adevdr adevdrat v[ spun, iubitilor, cd de ar fi lisatDumnezeumdcaro clipi aceast[contemplatieprintre oameni,n-ar mai fi cine si mosteneasci umea! CI aceasti contempialieeste eg[tura,.in fa]a cdreia umea cadesi cel ce primesteaceastimeditare?nsufletui s[u, are un Har de a Dumnezeu,mai putemicdecdt tot ce poate lucra acel suflet, Har, care se dI celor de petreaptamijlocie (celor sporiti), celor ce doresc n adevIr sI sepoc[iasci in inima lor. Si cu

deosebire e dI acelor4 d.esprearestie Dumnezer, cd.li se cuvine s[ se deplrteze de lume, cuadevLrat, preo viald imbunltt{tlitl, din pricina bunivointei lor,pe careo stieEl" Si sem[regteHarul, si rimAnecu ei ?npef,ecerealor de sihastrisinguratici.Acest Har s[-l ceremprin rugrciuniienoastre.Pentru el si veghem indelung. $i ca pre un Har flrl

seamln,prin lacrimi si-lrugim peDomnul sL ni-l deanoud.Siatuncinu vom mai sl[bi ?nostenelileacestei1umi.si iati aceastaeste ncepitura g0ndurilor vietii, caredeslvirqeqte n om plinireadreptIlii.

192



rur,

DESPRE A DOUA LUCKAKE CAREsEnacEin om

__ , . Er]. ;i o altd.l]rcyredupdaceasta,6ndomulsepomestepe

?Te in viala ui imbundt[1iti,.pijunge i sesuie i treaptapociinlei, ;i seapropie dgustedin cont&nplafie i din ruciareaacesteia,6ndHaruldesus l cuprinde eom,;i-i facesr gustedin.dulceata unoagteriin duh-Asta se ncepe u* uruiMuiintai, omului seadeveresteurtarea eadeg'je a ruiDr:innezeufali de oT,.gi se umineazi n dragosteauipentu fire, si seminuneazd e Onduiaraecareo af u fipturilor,sioegrilaruipentruceiecuvantitoare. poi incepeomul sasimta,ri""uru

iubirii deDumnezeu i foculei, care-rarde n inimd,si aprrJegimistuie atimile ele rupesti i sufletesti.i u.rurtup,it"r" osimtecineva,afunci, andn firea uturor'ruciurilor,;i fi oricese ?nt6mplI, ugetl cu nlelegere,e cerceteaz,E,iid;uOecepeele,caomduhovnicesc.poi,prin aceastimultdp*ui" degrij[fi buni ;tiinld a iui Dumnezeu, mul ncepesaimte aorutOe

lTT"i"l,si deodati eimbaticudor, u,i

"u

un vin;elnu_si

3a.1slmte rupul,minteaui rimOnen uimire, nima ui este d_biti dupdDumnezeu. ia;acumamspus, ste aunom beatdevin. f i in misura 'r care 'se ntirest"ii*1ut liuntric, n aceeasim5'surise ntirestelj cgntenrytaliaceasta,;t n" .at ," n*"oi"ri"omul,si-;i spordasi[ria1a,drindu-r", itind, rugAndu_se,otpeatit se nt[restesi se adevercazd,n el putereaor. Adevlrat,a$eydrat,ra1iio.|, cestuiasearramptr cateodaasd

i.iedesine,si uitecl poartl toup,gi nu mai stie,c6e n lumeaaceasta.Aceasta stenceputul onternplafieiuhovnicestin ornsi

ry."p^"qldescoperirilorminlii,iprin ei *irrtearp*$t" ?";;;;gi se?ntdrestei se.inarF precelilaite,caresunimai presusderrea omeneasc[. i pescurtspun, i prinmdnaei semutl la omC-da43oala 13

193



toatl contemplaliadumnezeiascisi toatedescoperirilen duh,pe

care e-auprimit sfinlii in viala aceast4si Harul si descoperirile,

pe care firea le poate cunoaste n lumea aceasta.Aceastaeste

temelia sfin,tiriinoasffe, carea pus-o n noi Ziditorul nostru.Ferice de omul care a pizit inlduntrul simdnla aceasta

bun[, cdndea acilzutin sufletul siu, si a ff,cut-o si creascl, si

n-a risipit-o dintr-insul, prin rlspdndirea cu cele trecitoare. A

Domnului esteslavain veci. AMIN.

XLI.

DESPRE PACATELE CELE CU VOIE SICDLE FaRA DE VOIE $I CELE CARE SE

F:ITCDIN ftTTNUTLARE

Suntplcate pe care e face omul flrl vole, din neputinfi, 9isuntpdcatecu voie, din negtiinfl. Si iarlsi, cinevapoate plcdtui

din intAmplare,saugi din obignuinli cu r[ul. Acestetoate feluri gi

chipuri depicat, de;i sunt la fel vrednice demustrare, sunttotusi

diferite in privinlairedreptirii si unul estemai mare decdtce151alt.

Si adic[ musfrareasi poclinla pentru unul este mai mare, si,pocdinla seprimeqtemai anevoie;pentrualtul, iertareaestemai

aproapedepicat. Ca qi Adam, Eva si $utp"l", toli auprimit de a

Dumnezeu,iert.atea lcatului 1or, nsi aumostenitblestemul n

chip deosebit;aqaqi fiii 1or. Asprimea pedepseieste mlsuratf,

dupl g0ndul pe care l-a avut cineva (intenlia) 9i dupi dorinla

spreplcat. Dac[ cineva, fdrl si vrea,este ras o picat, din lipside grijl (nepisare) ali devirtute, fiindclnu o lucreazi, cu toate

cf,-i estegreus[ r[mAn6 in pdcat, otusi pedeapsai estegrea.Si

dac[ din int0mplarecineva,cu Toati grija lui, este spitit devreo

gresal6,sesilegtendatS, iindci f[r[ indoialh"vreas[ secwlte.

194



Alt picat fac.e mu],c6ndse ngrijeqte e virtute,sipetrececu lucrareaui,

.si nu doarme oupt"a,'giare grije ie nu sepagubeascdenimic,din celepentru

caresenngri;Lgte;i ziuaumbl[ gi-giducepovara,neingrijindu-se ecdt n vrituie,si inmdsuran careeste n aceasta i ?naltereasemenea.arto.u(bune),i9 dinpricinanestiinleiui, fie dinpricinalucrurilor, arestaun caleaui, adicr?ncalea irtutii, saudin pricinavalurilorcarese idic[ mereun trupul ui, fie ci.seabate, as6_sincerceputerea tipdniriidesine, argeruraranleiui sepleac[usorsprecelede-a.stdnga;i dinneputinlarupuiuieste ras ntr-un el depacat'prm carecade n m0hnire,dnjeste i suspind u durerepentrusufletul ui, pentru icilosia pe

"ateo suierr din partea

vrajmasilor.p6cateste,cnndomulseaJld u trandlvie si e flrd de

grijr pentru ucrarea irtulii, prrdsindcu totul crrareu, i.u un

rob,mergespre oatl dulcealipd.catelor;l aratd.o6vnIpentru1li* T"tegugurilor, :.1 -o mogreneascd.oare,si estegutu,uonce ob,sd acrvoiawrjmasuluisiu cusdrguinli,9imdiulareresi si le pregiteasci,annepentrudraci, ,fr" iouiAur"ulr*"uacestorai nicidecum u vreas6 a aminte i pocninp,nici sr seapropiede virrute,nici si puiecaplt crii lui ieteiprliziltoie.

^_--^ $,tu^rtfel

$epf,cat

ste eldin aluneclrilegi ciOerite aresemtampta'rn aleabineluigi n cdrareadreptillii,dupl cuvintelePirinlilor, carezic cr sunfn calea irrutri ;i nn'ctrrarcaarlialiicdderi,mpotriviri,silniciisi alteleasemeneaor.

. . ;i altceva steciderea ufletului, alitde pierzweainrreagl,gidepirrsireadesrvdrgiti. rimped , cd" ac6"i.r"uu

"ade,el .r,,

va'ita dragostea lrinterui slu celui de acasi,chiarde s-arintimpla feluri.,si hipuridecrderi,nuva fi lenegn cerebunesinu seva opridin drumulslu, ci dupi cea fostbiruit, ., uu .rriudin nou in

lupta mpofrivavrijmasului s[u si va puneziinic otemelienou[ zidirii lui ceiei isipite,av6ndiana ii, .ripa i"srriisaiedin lumeaaceasta,uvantulproroculuipe buze: ,Ci tu,

195



vrf,jmasule,sdnu te bucuri de c[dereamea.Ci iat6, arlsi m6 voiscula; incd si cOndvoi sedea n intuneric, Domnul va strilucipentru mine"(Miheia 7, 6). $i nu va pune caplt r[zboiului

pdni. a moafie, si cdt timp aresufiarede vial[ in e1,nu sepredlbiruit, ci chiarbiruit fiind nu seschimbr.Si chiar, dac6 n fiecarezi i se spargecorabia, si i se scufundi incdrcltura, nu va incetasi se sdrguiasclsi sdpoartedegrij6, mprumut6ndu-se iurcdndu-se n corabia altora, si inotdnd cu nddejde,pind ce Dumnezeu,viz0ndu-i lupta si ndurdndu-se ezdrobirea ui, va trimite asupra

lili mila Sa, si pomi-l-va pe el cu putere,ca si rabde si siint6mpine slgelile de foc ale vrijmaqului. Si aceastaesteinlelepciuneadat[,de Dumnezeu.Acel bolnav este nlelept, caxenu-si taie firul nddejdii. E mai bine sI fim osAndi{i, iindci amgresitAr unele ucruri, decdt iindci le-amplrlsit pe toate. ati dece poruncesteAwa Martinian sI nu sldbim, oricdte lupte am

aveasi oric0t de felurit ar fr r[nbaiul in caleadreptdlii, si sI nuddm wljmasului prilejul de a ne birui, ?n vreun chip rusinos.Cici el, ca un tati iubitor de fii, cu buni rAnduiall si potrivitorOnduindoate,ne sfltuieste asa:

SfaturileCuviosuluiMartinian

,,Fiilor, dacl intr-adevir suntefi nevoitori si cu luare amintela fapta cea bun6, si daci aveti grijl de sufletele voasffe, s6aduceli mintea voastrl inaintea ui Hristos, curatd, si s6 lucraiitoati fapta, care-tresteplicutd Lui. Ci secuvine sd uali asupravoastr6,din pricina Lui, tot rlzboiul pe care-lstdmescmpotriva

vgastrl, patimile firii, si atragercaumii, si petrecerean ea,sirruti,!ile cele multe ale dracilor, cu carevd intimpinb dupi obiceigi orice curs.{a 1or.Si nu vI temeti, cindrdzboiul e dessi aspru,si sdnu vi ?ndoiti,cdndrdzboiule lung, si s[ nu slibiti, nici s6

196



nu ve cutremurati,cAndvedeti taberile vrljmasilor, nici s[ nu

cildetj in groapa deznldejdii, de vi se ?nt0mp1Ide alunecali

cdteodati.gi si cldeqi in picat. Ci orice veli suferi ?n rdzboiul

acestamare,si chiar (lovituri) pe falI de vef primi ;i veli fi r5nili,

toateacestea icidecums[ nu vi impiedice pe voi de (a ajunge)

Ialntavoastrl ceabuni. Ci rnai v6rtosstlruiti in lucrareape care

v-ati ales-o,si v[ cAstiga{i1ucrulaceladorit si lludat, adicf.av[t

ardtaneclintiti si tari ?n rdzbot, rumenili cu s2ngele lnilor voasfre

si de fel s[ nu incetali de a vi lupta cu protivnicii vostti".Acesteasunt sfaturileMarelui Bi.tran. Cum cb nu trebuie

si s16bim au sdne evenim, din pricinile pe care e-ampomenit.

insd vai de acelcilugdr, care-sicalcl rigiduinla lui, si-si intinde

m6na diavolului,c5lcAndu-si onstiinlain picioare,ca sI seridice

diavolul asupra1ui n vreun fei maresaumic deplcat, si carenu

poate si se ridice iarlgi impotriva w5.jmasului s[u, tr parteasufletului s6u, care -a fost zdrobit[. Oare cu ce obraz va ie;i

inaintea Judecitorului, cAnd tovarlsii lui, curilili fiind, sevor

intAlni unii cu alfii? c[ el si-a desplrlit drumul de a] lor, si a

apucatpe caleapierzlrii, si a lipsit (a clzut) de0a) indriznirea,

pe care sfin1ii o au citre Dumnezeu, gi de (la) rugiciunea cea

ridicati din inimi curat5., are se ?na1!6 i intreceputerile cele

ingerestisi carenu seopreste,pdndce nu dobAndegteelecerute

si cu bucurie se ntoarce a gurd, carq a trimis-o pe ea la cer. Si

lucrul cel mai ingrozitor este acesta:Precum el si-a despdrtjt

drurnui de ei, gi pe el il va desplrfi de dnngii Hristos, ir ziua

aceea,n careva line in norul cel luminos trupurile str[iucitoarede curltie in spateleui gi le va duce inlluntru pe portjle ceie

Ceresti.,,Cdde aceea ei nelegiuiti nu sevor scula a judecatl,

fiindci de aici fapta or i-a judecat si nici pdcitosii (nu sevor

scula) n adunarea replilor,1a nvierea udecllii"(Ps. 1, 7).

197



XLII"

DESPRE PUTEREA SI LUCRAREAnAurqn rAcnruLUI, crJrrr EFoRtuEnzA r crlu incETEAzAEA

Cdti.vremenu uriste omul, din inimi, cu adevirat pricina

plcatului, el nu esteslobodnici de pl[cereade a-l lucra.Aceasta

este lupta cea foarte putemicd (violenti), care se impotrivesteomului pdn61as6nge,n caresepune la incercare stlpdnirea de

sine'a ui, prin faptul cd iubeste oate virtulile.

Aceasta este puterea pe care sfinlii o numesc a!0!are si

pregltire pentru luptl. Cdnd e miroasepe acestea,sufletul cel

ticilos se sl6blnogeste,din pricind ci trebuiemereu s[ fie inarmat.

Iat[ putereaceamare aplcatului, cu careobignuie;tevrljmasulsl amestece ufletelecelor ntelepli gi astfel sileqtemisclrile cele

curatealesufletului s[ primeascdspite, cum niciodati nu primiserl

ele. in aceast4 iubilii mei fra1i, s[ arltlm ribdarea noastr6,qi

lupta si sdrguinla noastr[. CI aceastaeste clipa de suferinll

nev5zut6,prin carebiruieste, otdeauna, induiala monahiceasci,

zice-se. in acest rlzboi, foarte usor se inv[luie mintea ceabinecredincioasd, 0nd nu seplzeste mult.

Rugiciune: Doamne, Celace esti izvor atoatd ajutorarea,

Tu poli s[ intlregti in clipe ca acestea,care sunt clipe de

mucenicie, sufletele cele ce cu bucurie s-au logodit cu Tine,

Mirele Ceresc,si au rostit flgdduinlele de sfin1enie, u pricepere

si cu misclri curate, drl viclegug. De aceea, [-le lor putere,slsurpezidurile ;i irtiriturile gicetiluiele, car€suntridicate mpotriva

adev[rului, ca si nu greseascl tinta, din pricina silniciei de

nesuferit, n clipa in care sed[ o lupt[ pe viali gi pe moarte.

198



R[zboiul insl carese faceimpotriva inlelepciunii, nu are

totdeaunaaceastl tirie. Pentruca ispita sd fie mai putemicd, se

facesi cOteun rilgaz. Vai de cel ce este spitit cu acest lzboi al

socotinlei! Cici foarte multd putere isi ia acest rlzboi, prinobisnuinlacu care o primeste de la acele suflete,care se las[

biruite, invoindu-secu gdndul.

Pizifi-vl iubilii mei, de nelucrare trnnd[veal[). CAo moarte

vldit[ seascunden ea (in trdnd[vea11).Fiindcl in afar[ de ea,

nimic nu poate obi cu cldere pe monah,prin m0inile lui. in ziua

aceea(audecdlii),

nu pentru Psalmi saupentrurugdciunineva

osdndiDumnezeupe noi, ci fiindci noi, plrisindu-le pe acestea,

am llsat dracii sI intre. Si cAnd dracii vor afla loc si cind vor

intra, si vor inchide usile ochilor nostri, atuncicu stlpAnirevor

implini in noi, in chip necurat, oate acele ucruri, care,tinpe cei

ce le fac cu izbdndire prea rea, sub ameninlarea ui Dumnezeu.Si ne d[m astfel ega1i n mOiniledracilor,prin plrlsirea lucrurilor

acestoramici, carese nvrednicescde mult[ purtare degrijl dinpricina lui Hristos (pentru care e facem), dupd scrierile celor

Preainlelepfi.Cel ce nu-si supunevoia sa lui Dumnezeu,supusva fi de vrdjmasul sIu. Fiindcl ceiece ti separ mici, in loc de

ziduri de aplrare !i sevor socoti1ie, mpotriva celui ce ncearcl

sdne r[zboiasci pe noi. S6v0rgireaacestoranlSuntrul chiliei a

fost rAnduiti de nlelepFi,cunoscltori aivietuirii bisericesti,ca sd

plzeasc[ viata noastri prin duhul descoperirii.Pirisirea lor e

socotiti neinsemnati decitre cei fdri de minte, iar plgubirea din

aceasta"e careei n-o pun la socotealS, ste nceputui clii celei

de mifoc, este o libertate neinfrAnatl, maici a patimilor. Cici

mai bine este, s[ nu plrlsim lucrurile cele mici, decdt sdfacem

loc picatului, in locul celor mici. CI sffuqitul acestei ibertili flrl

de vremeeste o robie crunti.

Cu clt ai simiurile mai vii spre intdmpinarea oriciror

accidente int0mpllri), cu atit mai mort si te socotegti.CIci altfel

nu poli ardepicatul in toatemidularele tale, si nu-!i vei cAstiga

mdntuirea.DacI weun clluglr zice n inima lui, c[ iati s-ap[zit

199



Dac[ iubesti cur5.tia,ntru carepoti vedeape stlpdnui tuturor, sdnu clevetestipe nimeni si nici si ascu{i pe cinevaclevetindu-lpefratele tlu. Si dac[ doi oameni se ceartl inaintea ta, astupd-tiurechilesi fugi de acolo, ca nu cumva sd.auzi cuvinte de mdniesi viala sufletului tlu sdmoari. C[ inima mdnioas[ nu seumpledetainele ui Dumnezeu.Cel blAndsi smerit la cuget,este zvoral tainelorprivitoare la veaculviitor.

lat[, cerul este n tine, dacb tu esti curat: si in tine vei

vedeape Ingeri cu lumina 1or,si pe St5pdnul1or mpreun[ cu Ei9i ?n Ei. Cel ce pe bun5.dreptareeste ludat, nu se pigubeste.IarI dacd. a deveni ubitor de aude,atuncea si va pierde plata.Comoaracelui smerit cugetltor este nliirrtrul lui si este Domnur.Si cine-si plzeste limba, in veci nu va fi jefuit de comoaraaceasta.Gura, care nu griieste bucuros, tilcuieste tainele iui

Dumnezeu, ar cel grabnic la vorb[ se deplrteazl de Ziditorullui. sufletul cel bun striluceste naimult decdtsoarelesi purureaseveseleste de contemplareadescopeririior.Si cel ce urmeazipe iubitorui de Dumnezeu, se va imbog[1i cu tainele iuiDumnezeu. ard cel ceurmeaz[ pe omul nedrept,si trufas, acelasedeplrteazl de Dumnezeusi va fi w0t deprietenii s[i. Cel tlcut

va cistiga, in orice 1ucru, Onduieliiesmereniei.$i fAr[ nevoinllva stipAnipatimile.Prin necontentita editaredespreDumnezeuse dezrldicineazd si se gonescpatimile. Si aceastaeste sabia,careomoarapatimile.Precum n clipelede iniste si de seninrtatepe marea nimii, netulburat[ de mAniesi de pomire, mereu semiscl tainelesi descopeririledumnezeiesti, i o bucwl pe ea.

Cel ce dorestes[-L vadi pe Domnul intru sine, se silestesi-si curite inima prin neincetataaducereamintede Dumnezeu.Si astfel, in str5lucireaochilor minlii sale, in toat[ vremeavavedeape Domnul. Minfii, care a iesit din aducereaaminte deDumnezeusi se r[spAndesten aducereaaminte de lume, i se

201



duc viata intr-o invdlmlseali de noapte si de intuneric si de

umbl[ pe piplite, fiind in afard de lara vielii si a luminii. C[ lara

aceeaestesortiti celorbuni, celor smeriti cu cugetul,si celor ce-si curitesc inimile 1or.Nu poate omul vedea frumuselea,care

este nluntrul slu, pAn[ ce nu dispre{uiegte9inu wiste frumuselea

toati careeste r afar[ deel. Si nu poateomul privi cu cunostinli

spre Dumnezeu,pAn[ cenu s-a epidat de lume in chip deslvdrsit.

Cel ce se crede pe sine netrebnic si mic, il va inleiepli pe e1

Domnul. Iar cel ce pe sine-si se crede inlelept, va cldea dinin{elepciuneaui Dumnezeu.Cu c6t imba sedep[rteazi demulti

vorbire, cu atAtprime;te mai multi lumini, ca si deosebeascl

g0ndurile; cici gi mintea cea mai logic[ (binecuvdntitoare) se

zlplceste prin multl vorbire.

Cel ce e s[rac de lucrurile lumii, se imbogl1estede (cu)

Dumnezeu.Si cei ce iubestebogd1ia,slrac va fi de Dumnezeu.Cel inlelept si smerit, careuriste indr[zneala si a gonit din inima

samfinia,gu cred, ci atuncicdnd se scoall la rugiciune, vede n

suflet (cu sufletul), lumina Sfdntului Duh, si salti la vederea

fulgerelor str[lucirii acelei umini si seveselegtedecontemplarea

slavei si sebucurl ci easeschimb[, dupi asemlnareaui. Nici o

altl lucrarenu risipegte aberile dracilor celornecurali, pe cAt e

ri sipeqtecontemplarea ui Dumnezeu.

O povestirea unui sff;nt

Mi-a povestitmie unul din Pdrinli, aga: ntr-o zi, cumsedeam,minteami-a fost rlpitl in contemplare. Andmi-amvenit n fire amsuspinatoarte are. ar[ un drac,caresta dngimine,cdnda auzit,s-asperiat, i ca ovit de trisnet a strigatcusilniciesi a fugit.

203



Fericede acela,care si aduceamintede moartea ui si seobisnuiestesi se depirteze de desfdtdrile umii acesteia.C[ vaprimi o fericire de multe ori mai mare,dupf, moartea ui, qinici

de fericirea de aici nu va fi lipsit. Acesta este cel ce de laDumnezeus-a nf,scut, si SfAntul Duh il hrineste pe el, si.din

s6nul 1ui, si ia hrana cea dlt[toare de viat[ si se veselestede

mireasmacea dulce a Duhului. Iar cel ce este nlinluit de cele

lumesti, cu lumeasi cu odihna umii, care ubestevorbele lumii,

acelas-a ipsit de viatL,si nu am ce s[ zic despreel, ci doar sl

m[ tdnguiesc u mare si nem0ng6.iat[ iAngerepe careauzind-o,sd i sezdrobeasc5nima.

Cei ce zaceti in intuneric, ridicali-vi capetele,ca si vI

striluceascl fe1elen trumin[; Iesili din patimiie lumii, pentru ca

lumina cea de la Tatll s[ vi iasl inku intOmpinare si sIporunceascicelor ce slujesc ainele Ei, s[ v5.scoatl din lanlurile

voastre,ca si merge,ticdtreTatllpe urmeie Ei. Vai, ?n ce fel delanluri suntem ega,ti,si cine se oprestesdvedem slava Lui? O!d,aci at tlia cineva leglturile noastre, si cdut6nd, am afla pe

Dumnezeulnostru! Dacl vrei si afli taineleoamenilor, si nu aiajuns ncl sI le afli de la Duhu| dac6" sti nlelept, le po{i afla deia ei, din vorbele,din via{asi din ocArmuireapurtarea) ieciruia.

Cel cu sufletulcurat si cu viala cuvioasl, cu intelepciunegr[iestetotdeaunacuvinte de a1eDuhului, si pe cAt poate, vorbeste sidespre cele Dumnezeiesti, si desprecele ce sunt intru ddnsul.Iar[ cel cu inima zdrabiti"de patimi estestipAnit de ele, si atuncicdnd vorbeste.Chiar daci vorbestedespre ucruri duhovnicesti,

el vorbestecu patirn6,ca s{ iasf, pe nedreptbiruitor. Pe unul ca

acesta, el curat l sinrte,numai cdnd i iese n cale si infeleptul iimiroaseduhoarea.

Cel ce petrece cu cuvdntiri desartesi in rd.spdndire u

sufletul si trupul, preacurveste;si cei ce il incuviinteazi si se

204



indeletnicestecu aceleasi,este necurat; iar cel ce ia parte ia

aceleasi,mpreundcu e1,esteslujitor a1 dolilor. Iubireac[tre cei

rnai tineri estecurvieur0ti inaintea 1uiDumnezeu.Nu i sepoate

gisi leac unuia ca acestuia,?ns5. el ce pe to{i, fdri deosebire i

iubeste cu mild, acela a ajuns ia desdvdrsire.Cflnd un tdndr

urmeazi pe unul mai tAnIr, estepricinl de ale si deplnns pentru

cei cu dreaptb.ocoteal[. ar[ bitrdnul, careurmeazipe cel tOndr,

esteatins de-o patiml gi mai r[u mirositoare decAta tinerilor;

chiar dac[ le vorbestedesprevirru$, dar inima lui este lniti. Un

tdnd.rsmerit cu cugetulsi curat cu inima, carese inisteste,si se

d6spartede to,ti oamenii, fIrI rdvnl si t5r[ mAnie, si care ia

searnaa sine nsusi, curdnd pricepe patimile unui bitrin leneg.

Sub nici un cuvdnt si nu petreci cu un bdtrdn,care cautl la

v6rst[ (nu-i e totuna de esti tdnlr sau betran) gi mai bine

depdrteaz[-tedeel.

Vai de cei lenesi, care-;i hrinesc propriile 1or patimi,ascunzdndu-se ub chipul cel curat! Iar cel ce a inclrunlit ing0nduri cwate,Ar nfr0narea imbii, si in r0nduialL,acela,n via{a

aceasta,se desflteazil de roada cunostinlii, iar dup[ iesirea lui

din trupul acestqva primi Slava ui Dumnezeu.Nimic nu rlceste

focul insuflat de la Duhul Sfdnt in inima cllugdrului, ca sd-i

sfinleascl sufletul, n mdsura n care-l rbcesestatul mpreun[ cuai1ii,multi vorbire, ?ntAlnirea u allii si apropierea e aItji, fiard

de cazul cind e vorba de fii ai tainelor lui Dumnezeu.C[ci o

intAlnire cu astfel de oameni, trezeste sufletul la via\d,,

dezrldlcineazd.patimllesi gAndurilecele rele le potoleste,mai

mult decd.t ricevirrub. Afar1 deacestia, i nu ai prieteni,nici sl

nu te destiinuiesticuiv4 canu cumva sufletuls51isepoticneasclgi s[ iesi din caleaDomnului. Fi sb sporeasc6n inirna ta acea

dragoste, are e faceuna si te ?mpreuneaz| uDumnezeu,ca nu

cumva s[ te robeascl dragosteade lume, care se incepe si se

205



sfAr;eqtecu striciciunea. CAnddoi nevoitori vieluiesc ;i petrec

impreuni, am6ndoise rnbogl1esc e tainele ui Dumnezeu;cAnd

insl iubim pe cei trdndavi si lenesi, ne deprindemsl mAnclm

flrd sag;i ne pierdem mlsur4 in r[spdndirea,pe careo pricinuimunii altora.Unuia ca acesta separbucatele ele,cdnd e m[ndnci

slngurflr[ tovarlsui lui. Si zice:Vai decel ce gi mlndncl singur

pAinea,cI n-are nici o plicere de ea! Acegtia se invitl unii pe

alfii la ospele gi i;i rlsptltesc ei intre ei, ca cei luali cu platl

(neimili). Fugi, frate, de cei ce au astfel de obiceiuri, si nici de

cum s[ nu sezi cu ei'la masd,chiar dacl!i-ar

fi foame.C6,

spurcati e masa lor gi dracii ii slujesc pe ei. Prietenii Mirelui

Hristos, nu gusti din asabucate.

Cel ce umbli pe la ospefeeste?n slujba dracului curviei si

pingdre;te sufletul celui smerit.O pdine slracl de pe masaunui

om curat,cur[lestede toati patimasufletuluicelui ce o mln0ncl.

Mireasmameseicelui lacomestebe\ugul de bucate;i de dulceluri.

Iar cel nebun si nepriceputse rageclffe aceamas[, ca un cdinespremlcelirie. Iar[ masacelui ce seroag[ neincetat,mai dulce

este decdt mireasma moscului si a mirului' O astfel de masi

doreste ubitorul de Dumnezeu,ca pe o nepreluitdcomoar6.

De la masacelor cepostescgi privegheazh,1i se ostenesc

in Domnul, primeste eacpentruvia\ata gi dqteapti din moarte

sufletul tiu. Cd Iubitul ;ade impreuni cu ei, inmijlocul ior,

sfinlindu-i si preface amarulr[ut[1ii lor in dulcealaLui nespus6.

IatI slujitorii Lui cei duhovnicegti;i ceresti i umbrescpe ei si

sfintele lor bucate.Stiu eupe unul din fra1i, careavlzut acestea

in ochii lui. Fericedecel ce si-atocit gustul de orice dezmierdare,

care l-ar putea despirtj de Ziditorul s[u. Ferice de cel ce se

hrinegtecupdineaceapogor6ti din ceruri, carea datvia{I lumii-

Ferice de cel ce a vizut in cdmpul lui, Izvorul vielii, care din

mill a pdrisit sdnulTat6lui, si spreacei Izvor gi-aalintit privirea.

C[ ori de cdte ori va beadin acel zvor, inima lui seva veseli si

206



va inflori si va fi vesel si bucuros. Cine vede in hrana sa pe

Domnui siu, se uriqeazl;i se mpirtdsegtesingurcu El, si nu se

amesieci cu cei nevrednici, ca sI nu se mplrt[seasc[ cu ei de

hran6, si astfelsl segoleascl de strllucireaDomnului. Iari cine

arevenin demoarteamestecatn hrana ui, nu poate s-om[nAnce

cu plicere, decAt mpreun[ cu prietenii lui. Lup m0ncltor de

morticiuni esteacela,care eagi prieteniaprin pdntecele Iu. CAt

esti de nesilios, nebunule, de wei s[-!i umpli pdnteceledin

micarea celor negrijulii pentru mtntuire, de la care !i seumple

sufletul de toatl patima. Acestepireri (piu;kea de aceasta), ste

de ajunscelorce pot s[-gi infr0nezepdntecele.

Mireasmacelor ce postescestedulce si veselegtenimile

socotitorilor,cand o intdlnesc;cdnd nsl mirosul acestadi peste

vreun lacom,pe acestal apuci frica 9i se ace untre si punte,s[

nu stea a mas[ cu cei ce Postesc.

Vialain infrdnare estepl6cuti lui Dumnezeu,si vecin[tateaei esteneplIcut[ celui agonisitorde avulie.Tlcerea este n mare

cinste a llristos. ApropiereaLui insl nu e dulcepenffucei robili

de draci cu ocuri si cu rispfindire. Cinenu iubestepe cel smerit

;i blind? doarcei trufa;i Eiclevetitori, care suntstr[ini de lucrarea

unui asfel de om.

Povestirea unui sfAnt(Povestea nui sfint)

Mi-a povestit unul din cei careau experienli in astfel de

nevoinfe: in zilele in care suntcu cineva,mlndnc trei saupatru

posmagipe zi, iar dacl mi siiescsl mi rog, mintea mea nu areindrimeall si se apropiedeDumnezeu,nici nu pot sdmi uit la

El. cand insi m5 depdrtezde oameni gi petrec in neturburare,

abiadepot m6nca, n prima zi, un posmagsi umltate; iar a doua

247



zi abta de pot m0nca unul singur. Lafi, cAndmintea mea sestatomiceste e liniste, m5 silescsdmdnAncunul intreg si nu pot.

Insdminteameandrncetatndrlznestesdvorbeasc6u Dumnezeu,

flri ca s-o silesc.Si strllucirea lui Dumnezeumereustr[lucestepeste mine, indemn0ndu-mI si vid frumusetea luminii

dumnezeiestigi s[ mI veselescde ea. Si dacd n wemea, cAnd

md linistesc. se nt6rnpii sd vind cineva si sd steade vorbi cu

mine, micar un ceas,nu pot sl nu mdn6ncmai mult, si nu calcpravila, si mi se tr0nddvestemintea si nu semai vede lumina

aceea.Iat[, fralilor, vedeli c6t estede frumoasi si folositoare

ribdarea n singuritatesi cdt6puteredi ea celor cesenevoiescsicAtde mult ie usureaz[nevoinfa-Fericede cel cesufer[ in liniste

si isi min6ncd singurp0inea,pentruci el st[ mereu de vorbl cuDumnezeu,Cd Lui I secuvine slava si stipdnire4 acumsi pilrurea

si in vecii vecilor. AMIN.

XLfV.

DESPRESrrryrJBrSr DESPKETSPTTD

Simlurile curatesi concentrateaducpacesufletului si nullas[ s[ experieze ucrurile. Cdnd sufletul nu aresimlirea ucrwilor,el biruie iirdde luptl. Iar dacl omul nu ia searna i as[ rnomealasi inffe intr-insul silit va fi s5lupte. Atunci se urbur[ curilia luioriginal6, careeste roarte simplit si asemindtoaiesie-si. Mare

partedin oarneni,ba aproape oatl lumea iese rlin rdnduiala ceafireasci si curati, De aceeacei din lume si cei inv[lui1i in celeiumesti, nu pot si-si curelemintea (si ajungi la curf,tiamintii),fiindcl au multi cunostinti a r[utltii. Pu]ini sunt aceia,caresepot ?ntoarce la vecheacurdlie a min{ii. De aceea iecare om

208



trebuie si-si pizeascd temeinic simlurile si mintea ferindu-letotdeaunade momealL. CiLe nevoie de mult[ priveghere, depazi si fereail.

Secuvine si avemcdtmai multi simplitate.Firea omeneas-cb, rcnevoiede fricd, pentruca s[ nu treaci marginile ascultiriide Dumnezeu.ar dragostea e Dumnezeuacepe om si doreascllucrareavirtulilor, si omul este dnit prin dragostespre ucrareabinelui.Cunogtin{a uhovniceascl rmeazl din fire, dupi.lucrareavirtufilor. AmAndurora le premerg ins[ frica si dragostea, ar

dragostei r estepremerg[toare rica. Oricine zice cu obrlznicie,ci putem ajunge la lucrarea celor din urm6; plnd a nu le fiimplinit pe ceiedintni, si pune emeliadepierzaresufletuluislu.Clci aceasta stecaleaDomnului: fiindci celedin urm[ senascdin celedintdi.

S[ nu dai dragostea de fratele tiu ?n schimb pentru

dragosteade weun lucru. Cdci fratele t6u are ascuns nluntrulsdu,pe cel mai cinstit decat oate.Leapildil-tede celemici, cas[afli pe cele de cinste.Fii ca un mort in viala acesta,si vei triidupf,moarte.Obisnuieste-tesi mori in lupte, si s[ nu trflie;ti tntrAndlvie. CIci nu numai aceia sunt Mucenici, care au muritpentru credinla in Hristos, ci si aceeacare mor pentru pLzteaporuncilor lui Hristos"Nu fii nebun,c6nd ceri ceva canu cumvasI faci pe Dumnezeude ocardprin micimea cunoasterii ale.Fiiinlelept in ruglciunile tale, si te vei invrednici de Slavd. Cerelucruri decinstede a Cel f[rd pisml, si vei primi si cinsteade aEl, pentruvoia ta cea nleleapt[ - Solomona cerut nleiepciunesi a primit impreund cu ea, si puterea plm0nteasc[:

fiindcd acerut inlelepciune ca un ?ntelept,adicd, cerut-o de la Mareleimpdrat.Etriseide doui ori a cerutdarul duhului, pe care-l aveainv[!6torul s5u, si nici de cumnu i-a fost ascultatdcererea.Cinecerede la Impiratul daruri de nimic, ii face cinstea de ocarl.

209

-da43 coalal4



Inael a cerut lucruri de nimic, si si-a atrasmdnia lui ,,C[ci nus-aumai uimit de lucrurile lui Dumnezeu,de minunile lui celeinfricosate, i aucerutcu ce s[-si saturepoftelep0nteceluiSsatm76, 33).

,,Fiindincl cu mdncarea n guri, i-a lovit

urgia luiDumnezeu". inalli c[tre Dumnezeu cereri, vrednice ds SlavaLui, (potrivite cu Slava Lui); ca s[ fie wednicia ta mare nainteaLui si s6 sebucureEl de tine. Cdci precumcineva,daci ceredela impdratul pulin gunoi, nu numai pe sine senecinsteste, rintr-o cerereat6tdeumi16, iindc[ s-a aritlt nestiutor oarte, cil facegi pe impiratul de ocari prin cererea ui; tot asa face si cei ce

lucruri pimdntegticerede la Dumnezeu n cererilesale.c[ci iatd,Ingerii si Arhanghelii, caresuntmai marii la curtea mpiratului,privescspre ine c6nd e rogi, ca si vadl ce ceri tu de la Stipdnullor, si taremult seveselesc, Andvid ciplm6ntul uit[ de timp ;icare cele ceresti.Si iar[si se mdhnesc ngerii cind cineva lasiceleceresti,si-si cere gunoiul slu.

Nu cerede la Dumnezeu ucruri, pecarese ngrijeste sdnile dea, si nu numai acelora,caresunt ai SIi, pe care i iubeste,sici celor cenu-L cunoscpe El. Cdci zice(Mat. 6, 7): ,J.{ufi1i caplgdnii careb0rfesc n ruglciunile lor. CEciceletrupesti,plganiile cer", ziceDomnul (Mat. 6, 31). ,,Voi insi nu vi ingrijili dece veti m0ncasauce ve$ beasaueu ce v[ veti imbrica- CIci stieTatil vostru, c[ avefi nevoie de acestea".Fiul nu mai cere de

la tatll s[u p6ine, ci cere alte lucruri mai mari si mai inalte dincasa Tatilui siu. Clci pentru neputinla minlii omenesti ne-aporuncit Domnul si cerem pdineaceade toate zilele. Cici ixi aporuncit ceiordesivargili in cunogtinli gi sdn[tosi a sufler:(Mat.

6,28):,,Nu vi ingrijili de hrani si de rnbrlclminte". $i: (Mat.

6,33) ,,CLdasl"de dobitoacelenecuvflntltoaresi depis[ri, ba si

de celeneinsufletitearegrij[ (Durirnezetr), are nu cu mult maimult de noi? Ci ciutafi mai intdi impnr[,tia lui Dumnezeu sidreptateaLui, si toate acesteasevor ad[uga vou[".

21A



De vei cere weun lucru dela Dumnezeu,si El multi weme

nu te va asculta,nu fii mflhnil C[ci nu e$ti u mai inlelept decOt

Dumnezeu. Iar aceasta i se intAmpld !ie, sau fiindcl nu esti

vrednic si dobdndesticelecerute, saucI sunt clile inimii talealtfei, decdt 1i estecererea,sauci nu esti inci in misurd de a

primi darul, pe care-l ceri. Fiindci nu secuvine si ne ridic[m,

inainte de wemea potrivit[, la mlsuri preamari, ca nu cumva

darul lui Dumnezeu, pe care l-am primit prea curAnd, s[ se

zlddmiceasc6.Cdciorice ucruprimit prea usor,degrabl ;i piere.

$i orice lucru, pe care l afl[m cu mult6 zdrobire de inimd, peacela l qi pdzim cu sffdsnicie.

inseteazl pentru Hristos,ca si te imbete El de dragpostea

Lui. inchide-1iochii, ca si nu vad[ veseliavielii acesteia, i te va

invrednici Dumnezeu s[ domneasci pacea Lui in inima ta.

infr6neaz6-tede la lucrurile, pe care le vdd ochii tli, ca si te

?nvrednicesti ebucuriaceaduhovniceasci.DacI faptele ale nu

suntpldcute lui Dumnezeu,s6nu-I ceri nici S1av6, a s[ nu fri

ispititor de Dumnezeu.Ruglciunea ta trebuie sI fie pe misurd

vielii tale. Cici nu poate, egatfiind in cgleplmOnteqti,s[ caute

cineva cele ceresti.Si cine se ndeletnicestecu cele lumesti,nu

poate cere cele dumnezeiegti.Cici prin fapte aratl omul, ce fel

de dorinte are.

fi

omul stiruiegten rug[ciune, pentru aceleucruri

prin care ?;i arati dorinfa lui. Cel doritor de lucruri mdrele,nu seindeletdce stecu mlrun,t\uri.

Fii liber, chiar in langurile rupului gi arat6-$ ibertatea a

prin faptul c6 te supui ui Hristos.Fii inlelept in b16nde1e,a si

nu te taii furat. indrdge$tesmerenian toatefaptele ale,ca sdfii

izbdvitdin curseleceleneinlelese,care seafli totdeauna?nafarl

decirarea smereniei.S[ nu te lepezi denecazuri, fiindcfl prin eleajungi la cunostinla adevirului. Si sI nu te temi de ispite, cici

prin ele afli cinstea-Roagi-te s6nu vie asupra a ispite sufletesti,

iarl pentrucele trupesti,gltegte-tedin toali puterea a. C[ci f[rl

de ele nu te poli apropia de Dumnezeu. Fiindcl in ele zace

211



odihnadumnezeiasci!Cine filge de spite,fuge devirt'te; darnuvorbesc despre spita poftelor (prin pofte) ci despre spita prinnecazui.

intrebare: Dar ce potrivire este intre cuvintele:,Ruga-ti-vi ca sf, nu cddeli in ispiti" si ,,siliti-v6 si intrali prin usacea strdmti" (Mat. 26, 41)? sau intre acestea: ,Si nu v6temeli de cei ce omoari trupul" (Luca 73,24) si: ,,Cine_si apierde sufletul pentru mine, acela il va afla pe el., (Mat.10,28). Si cum se facec[ peste ot ne indeamn[Domnul, spreispite, si numai aici ne-a poruncit:

,,Rugati-v6 s[ nu cddeli inispite?" cdci ce virtute se infiptuieste firi necazuri si flrlispite?Sau ce ispitdestemai mare,decAtaceea,de a sepierdepesine,si tocmai in aceasta e-aporuncitDomnul s[ cidem, pentruEl! Cici zice: ,,Cinenu-si ia crucea,ca s[-IVi ufinezeMie, nuestevrednicMie (Mat. 10,38).Deci cum sepoatecaEl, care n

toatd trv[16tura Sa, ne-a poruncit s[ intrlrn in ispite, aici aporuncit: ,,rugati-vI sd nu cideli ?n ispite?.,C[ci tot El zice:,"h^inmulte necazuri trebuie s[ intratj ar imp[rr{ia cerurilor (Ioan16, 33). Si: ,,in lume veli avea necazuri,si prin rEbdareaor,cdstigali-vd sufletele voastre" (Luca 21, 19).

O! Cat de subtilS. stecaleaArv[tlturilor Tale Doamne!Si

departede ea std cel ce citestecu nepriceperegi necunostin{i..cand fiii lui zavedei si maica or au dorit sd sadd mpreundcuTine in impirl1ie, atunci Le-ai spus or: ,futeti sl be]i paharul,pe care-l voi beaEu, gi botezul,cu careMi voi botezaEu,sI vibotezati?"(Mat. 20, 22). Si cum ne poruncesti aici, StIpdne,sa ne ruglrn ca s[ nu cf,dem n ispite, si ?n ce fel de ispite ne

poruncestisi nu cidem?Rispuns: Roagi-te,ziceDomnul, sdnu fii ispititin credinla

ta.Roagi-te, s[ nu cazi?n spit[ prin plrereaminlii tale mpreunl

zlz



cu dracul huiirii si al trufiei. Roagl-te, ca nu cumva si intri cu

ingiduinqa lui Dumnezeu, n ispita cea viditl a dracilor, prin

g0ndurile cele rele, pe care le-ai cugetat in mintea ta, si d.in

pricina clrora a si ?ngiduit Dumnezeu,sI fii ispitit. Roag[-te sI

nu se ndep[rteze de tine tngerul in{elepciunii tale (ingerul t5u

cel inlelept),ca si nu se ste mpotriva ta rlzboiul cel nfl[cIrat al

p[catului, si s[ te afli departede el. Roagi-te s6nu intri in ispit[

prin alAlarea uivaimpotriva aitui4 sau n ispitaindoielii sufletuluiEia ?ndoielii,prin caresufletulestesilit s[ duc[ luptegi rnai mari.

ins[ ispitele trupului, glteqte-tedrn tot sufletul si le prirnesti, si

scufund[-te in ele cu toate mldulareie taie, si umple-li ochii tdi

de lacrimi, ca s[ nu sedeplrteze de tine plzitorul tiu. CI purtarea

de grijn a lui Dumnezeunu se arati si nu poli cistigaindrrazneald'

fa1[ de Dumnezeu,nici nu poli invila inlelepciuneaDuhului,daci nu rabzi ispitele.Clci pdnl anu fi ispitili, ca niste striini ne

rugim lui Dumnezeu.DupI ce am fost ispitili, din dragoste atre

Dumnezeu, si neclintiti, am rdmas, atunci Dumnezeune este

oarecumdatornic, si suntemsocotiti de El canisteprieteni buni.

C[ci pentru sfdnti voia Lui am, b[tut rdzboicu wijmasul si l-am

biruit pe el. Iat[ ce Atseamnl cuvintele acelea:,,Rugati-v[sdnu

clde1i n ispit6".

Ihrlgi zic: rcagil-te sd nu intri in ispita infricosati a

ucigasului, din pricina trufiei tale, ci din pricini, c[ iubesti pe

Dumnezeu.Pentrucaputerea ui Dumnezeusi lucreze mpreunf,

cu tine, gi prin tine si infrAngi pe w[jmasii Lui. Roag[-te s[ nufii ispitit in felul acestadin pricina gOndurilor si a faptelor tale

rele, ci s[-1i fie pus[ la incercaredragosteaa chtreDumnezeusi

pentru ca putereaLui s[ se preamireascdprin ribdarea ta. Cd"

Lui I secuvine slavasi sfipnnirea n veci. AMIN.

2r3



K,V.

I'trL()STIVIREA STAPANULUI, FENTKUCABE S.A POGORAT DIN iNrurNqNN)

IIIARIRII LUI, LA NEPI.NINTA

OA]ITENII.,oR.$I DESPRE ISPITE.

Si iari.gi,daci vei luaaminte,vei intelegeci Domnuinostru,prin purtareaLui degrija giprin mila Lui, si dupl misura daruluiSiu, ne-a poruncit si ne rugim si cu privire la ispitele celetrupesti. C[ci gtiind El, ci fireanoastr[ esteneputincioas[,fiindalcdtuiti din lardn1si supusl putreziciunii trupului, si cdnu poatesI se impoffiveascl ispitelor, care o ?nconjoari, si cade din

Adevir, ;i o ia la fugl, biruiti fiind de necazuri,ne-aporuncits5.ne rugim, ca sI nu cldem pe neasteptate n ispite infricosate,dacl 9i f[ri eie putem fi bine p15cu1iui Dumnezeu. nsl dac6Omul cade pe neasteptaten ispite infricosate, pentru c[ tindesprepreamare virtute, el nu poatesi desiv6rseasc[aceavirtute,daci nu are rdbdare?n spite.

Nu trebuiesI ne prefacem,nici fagl de noi insine,nici fa{ide allii. Nu trebuie si plrisim lucrul cel bun si cinstit, in careeste?nchisl viata sufletului,ca ntr-o vistierie, si sI pretextim bauna, ba alta, inilgAnd lenea a ffeapta de dogmL Adic[, s[ nerug6m, sd nu c[dem in ispitl. Cdci despreunii ca acestias-azisc6,desi ndeplinescporuncq in ascunsplcituiesc. Deci dacd seint0mpl6 cuiva s[ fie ispitit, si si-l sileascicinevasi calceweunadin acesteporunci ale mele, adic[ s[ pdriseasci ?ntelepciunea,sausI se epedede cinul cllugiresc, saus[ se epedede credinqi,sau sdrenunte la lupta pentru Hristos, sau si calce vreunadinporuncile Lui, si dacl el se nfricosearzil i nu se mpotrivestecublrbl1ie ispitelor, atunci el cadedin adevdr.

214



Deci si nu trecemcu vedereasi din toatd putereanoastrl,

lrupul gi sufletul s6-1dlm tr seamaui Dumnezeu,si in numeleDomnului sI incepem

upta cu ispitele.$i El, Cel ce a mdntuit,T 1*u

Egiptului, pe Iosif, si l-a datpildi'si chip de nlelepciune;Cel ce apFnit pe Daniil nevit[mat in groapa eilor si pe cei treitineri in cuptorul cu foc; Cel ce apdzitpe Ieremia in groapacunoroi si l-a mantuit diruindu-l cu mil6 in tabira Ghadeenilor;celce a scosdin temnili pePetru,deschinz6ndu-se silesi a mAntuitpe Paveldin sinagoga idovilor; si, ca

s[ scurtezvorba; Cel cepururea, n tot locul si oriunde este mpreunbcu robii Si.i, si isiaratiing-in;ii putereasi biruinfa Sa giprin minuni multe ii feregiepe ei, si le amtd or mAntuireaLui in toatenecazurile1or, ot El s[ne intireasci si si ne mantuiascdpe noi in mijlocul varurilor,carene nconjoard.AMIN.

Deci si avem n suflete rdvna aceeaimpotriva dracilorsi acelorrAnduili de draci, pe careau avut-oMacabeii, Sfintii proroci,

Apostolii, Martirii, Cuviosii, giDreplii. Cici ei au alcituit legiledumnezeiestisi poruncile Duhului, in locuri infricosate si ?nispitele cele mai cumplite si au lepidat lumea si trupul si aurf,rnas,si nu s-audat bltuli, in primejdiile, care e inconjuraserl

sufletele,mpreun[ cu trupwile, ci cu bdrb{ie au biruit. Si numelelor s-au scris in cdrlile viefii, pdni la venirea lui lkistos. Siinvdlitura lor estepinitl,prin porunca ui Dumnezeu,ca noi i[ne ?nvilim si s[ ne intirim prin ea,precummrrturiseste fericiturApostol Rom. 15. 14).Si s[ ne nteleplim si si deprindemclilelui Dumnezeu,si sd.avem sub ochi pcvestireavielii lor, ca pe

nistemodele?nsuflelite i vii, si si luim chipul lor, si s[ umbllmin caiea or si sr ne aseminbrncu ei. cOt suntde dulci cuvinteledumnezeiesti,pentru sufletui prea ?n1elept.Ca o hrani careincdlzegteupul. si povestirile desprecei drepli le doregteurecheacelorblf,nzi, precumrdsadul n curdndsdditdorestesd fie mereuudat.

215



Asadar, ubite, sd aibi ?nminte purtareade griji a luiDumnezeu,ucaregelngri_je;teenoi dL a inceput pane .i,si careesteo datorie un6ochiior di celorneputinciosi.i opornenesten totceasul..Chibzuiestei poartiaegriia,;i Oeprin_de-tecu ele,ca si poli s6-tiaduci'aminten sunetit ai oemarefia insteiuiDumnezeu,isufletuldus[-siafleviatavesniciln HristosDomnulnostru.c[ El s-a fdcurmijlocitor intreDumnezeu i oarneni, aunul careestesi Dumne-zeui orn,sicetetrengerestinu pot sr seapropiede srava, are nconioari

tronullarlii Lui, sipentrunoi s-aardtatinume,cuchip seracqismerit, upi spusaroroculuiIsaia: ,L-am 6zut eEi, si nuavea rumusele hipulLui" (trs. r3,2).Er, careeite nevizutde oatr zidkea,S-a mbrrcar n trup,gi a mplinit ceie Onduitespre ndntuireauturorneamurilor, elorcares-au url1itprintr-insui.ci Lui I secuvineslavasipurerean veciiveciloi. vll.r.

XLVI.

DESPRE CHIPIJL DIFEKITDLOR ISPITE.

sr cAT DE DqLcI SIJNT ACELEA, lNCARE AJI.JNGEFIfl PE CARE LE SUFERIMPENTKU ADEVAK, SI DDSPKE TKEPTELEDN VIETI.JINE PRIN CARE TKECE OMIJL

CEL RATIONAL.

Virtu!ileseurmeaziunapealta semostenescnapealta),pentruca sd nu fie caleavirtulii plictisitoaresi grea,ci sd selucreseele n buni randuial[,si astfersi ne fie dragsr facem

216



faptebunepentru Cel bun, chiar dacd.suntgreu de f6cut. C[ nupoateajunge a neaveredec0tcei ce s-a plecatsi s-apregdtitsIsuferespitelecu bucurie.si nu poatesuferi ispiiele,dec6Icelces-a-incredingat,irestecevamai inalt decatodihnacea rupeascd,in locul necazurilor? u care s-a pregrtit s[ prirneascrpirtlsie.

,Agadar, ricine s-a pregltit pentruniarr"re, mai int6i ?ncepe iiubeascinecazurilesi apoi ii vine gdndul si fie si.racde ceiearelumii acesteia.si oricine se upropiede necazuri,mai intdi este

int6'rit de credinli, si apoi ; rilp; de necazuri. cer ce selipestede lucrurile celematerialesi nu se va desfacede lucrareasimlurilor, adicddeviz gi de auz,arepricind ?ndoitl de necazuri,gi va ajunge de doul ori nenorocit si necrjit. Iarr mai arescefolosavem, dacdne ipim de ucrurilecele siinlite, giprin ,i*1*"ne desf[tdm cu ele?clci prin simfuri, pdtimim aclteasrpatimi,pecare e prtimearn

mai araintecu (prin) lucm. Fiindci u*irrto"uobignuilii cu patimiie, nu s-adepirtafde*itrt". clci dacl purririlepatimilor in gand sunt in staresr chinuiasci pe om, chiar daclnu le implinim cu lucrul, ce si zic atunci despre mpreunareagOndului u fapta?Buni estedecidepirtarea retragerei;,

"d"i.r,r mareajutor. cici ea mbr0nzestecu vitejie gaiau"itl, ne digulergpentru vieluire si ?nvali pe om s6aibi multd rlbdare, inispitelecare rebuies6-i vinI.

Sd nu ceri sfat de la cineva) carenu vietuiesteca tine,oric0t ar fi acelade inlelept. ci mai bine aratd-tigandurile taleunui om simplu,dar ncercat?n ucrurile acestea, ecdtceiui carevorbestecu intelepciune din cercetaresi nu din prlanie (dinexperienla ucrurilor). $i ce esteexperienla?A avei experienfi

nu insemneaad dteduci si si cerceteziweun lucru,.frri s[ ai intine_unostinli de el ci sd simli prin arcercare u fapta,dac[ esteacei ucru de folos sauestesprepagubi, si sd zdbovesti n acellucru. c[ demulte ori un iucru estep[gubitor, iar inlluntrur lui ilgisesti plin de folos. si tot asase poate ntampia si pe dos.Adic5,un lucru adeseoriparea fi de folos, darpe dinliuntru este

217



plin depdgubire.De aceea,ar5gi,unii oamenisuflr pagub[, pnn

lucruri care sunt in aparenfi folositoare.Si in iucrurile acestea

nici mlrturisirea cunostinlii nu esteadevlrati. Deci ia-l pe acela

de sfetnic, care stie s[ puie la incercareprin ribdare, lucrurilesocotinlii. De aceea,nu tot omul estevrednic de credinli, cdnd

dd sfaturi,ci numai cela,caremai int0i a ;tiut s[ se ocdrmuiasc[

pe sine,chiar daci a fost slobodsi nu se emenici de defiimare,

nici declevL.re.

Cdndvei da de pacefdr[ turburare n ca]ea a"atunci teme-

te. C[ci staidepartedecdrareacea dreapt6, e carecalci picioareleostenitoire ale Sfin1ilor. Cu cdt ?naintezin calea care duce la

Cetateaimpdrlteascl i cu cAt e apropiidecetatealui Dumnezeu,

s[-!i fie lie semnaceasta:e vor int6mpinasi ispite puternice.Si

cu cit te apropii de Dumnezeu, si cu clt sporesti,cu atdt se

miresc ispitele mpotriva ta. Asadar,cind in c[litoria ta, simli in

sufletul tiu ispite felurite, mai tari, afll ci in clipele aceleaintr-adevlr sufletul tiu a primit o treaptl mai inalti, in ascuns,si

peste stareaa care era, i s-a ad[ugat lui un Har nou. CIci pe

mlsura Harului, dI Dumnezeusi necazul spitelor n suflet.Si nu

sunt ispite defelul acelorq in care Dumnezeuducepe unii, ispite

lumesti, care si puni fr0u rdut4lii, si lucrlrii pe fa{i; sI nu te

gdndegtiaici nici latulburlrile ffupesti,ci la ispiteiepe care e au

ciluglrii in linigtea lor, si desprecarevom vorbi in chip deosebit.Iar dacd"sufletulesteneputincios, si nu poatesI biruiasci ispitele

cele mari, gi se oagi si nu fie ispitit, 9ifl asculti pe el Dumnezeu,

apoi si gtii cu tot dinadinsul,cI in misura in carenu poateprimi

ispitele, ot in aceeasimisuri nu poateprimi nici Harul. C[ nu dl

DumnezeuHar mare, fbri ispiti mare. Ci Harurile suntm[surate

de Dumnezeu,dupl ispite. pe'm[sura inlelepciunii Lui, celeinecuprinsede nici o tlpturi. Deci din necazurilecelegrele,care

1i se intAmpld 1ie, prin purtarea de griji a lui Dumnezeu, poli

pricepec6ti cinste a primit sufletul t5u de la M[rimea Lui; clci

pe mdsura ntristirii este si m0ngOiere.

218



intrebare: Deci,ceestemai?rtOi,spita,gipeurmdHarul?Saumai ntAiesteHarul,si apoi, n urma ui, ispitat

Rispuns: Nu vine spita,dac6sufletulnu primegtemaiintni.un sporpestemdsuraui, si DuhulDaruiui,pe care _ap.T*"t

i"i Fq. Si stdmlrruriedeipreacesreaspitireiDomnuluisr a rel rspltele postolilor. r ei n-au ost 5sa1i i fie adusi nispite,pAnin-auprimitpeMAngiietorul.C6celorceuup*i

""ei buni li se cuvines[ suferesi ispiteiecerormai buni; ca

necazurileor vin dup[ces-au rcut buni.Asa -a bineplicut uiDumnezeu,eluipreainlelept r fac[ intrutoate.Si desiucruri]estauat4 adiciHarulestenainteaspitelor,otusi,'pentruunereala incercare libert[1ii,simlirea spiteloro ia inainteasimtiriiHarului.C[ niciodatd ineva u priiepeHarul,pdnl cenu g;;;;O.in

lsniJe..A;ag*,Harulesten *i"te inaintedL spite,dar"nu_lsimfm indati'

Deci, n vremeaspiteroracestor4rebuie [ simlimdour sentimentearese batcap?ncapadici bucuriesi fricd.Bucurie, iindci neafl[m pecaleaceadeschiside oli ,fin,tii, imai alesdecel cedr_via{ruturor.Si caleaaceasta,. utJprincunoastereaspitelor.ari fricr trebuie i avem, anucumvadinpricinatrufiei, si fim ispitili in acest er.Dar cei smeritisunt?n1elep1i1ieDumnezgu, a s[ poat6deosebi

gi ,"nougti "*,spiti estedinrodurmdndriei, i carespirdeste paknn'o# oindragoste.Ca sd deosebescspitelecarevin ?n sporirea i inctestereaieluirii ceieibune,deacelespite,caresnntnglduite,canistepedepseentrumdndrianimii.

ISPITELECELOR UBITI DEDUMI\EZEUADICA ALE cpI,cin sMERITI.,

Ispitelecarevin din vargaceaduhovniceasci,ca s[ exercitesi sr incerce sufletul sprepropisirea 9i sporursufletesccu caresufletul se lupti, sunt acestea: rAndivia, greutatea fupuiui,

2r9



oboseal4sl5bireamidulareloq 1ene4nviluirea (turburareaminlii),pdrerea i trupul esteslab, ncetarea idejdii, micar numai penffuun ceas, ntunecareagAndurilor, lipsa de ajutor din parteaoamenilor, ipsa ucrurilor trebuitoarerupului, si altele,asemenga1or.Din (prin) aceste spite, sufletul omului sevede plrlsit silieajutorat, si inima i se zdrobestesi i se smereste.Si prin eleomul este ncercat n dorul deZidrtorul sdu, si purtdtoruldegrij[le orAnduieste e acestea upl putereasi spre olosul celor cevor aveas[ le sufere. n eie sunt amestecate Ongdiereai nivala,

luminasi intunericul,rlzboiul Eisprijinul, si,ca s[ nu mai lungescvorba, str0mtorarea si r[sfi1ul. Si aceastaeste semnui spoririiomului prin ajutorul lui Dumnezeu.

ISPITELE VR.AJMA$ILORLUI DUMNEZEU,

ADICA ALE CELOR TRUFASI.)

Iard ispitele, caredin inglduin]a lui Dumnezeu,vin asupranerusinalilor,a celorce se na{i in minlile 1orAr falabundtilii luiDumnezeu,nedreptSlind unitatea ui Dumnezeu,prin trufia 1or,sunt urmltoarele: ispitele cele vddite ale dracilor, care intrechotareleputerii sufletului, iipsaputerii de nlelepciune pe careoau; simtirea ascutitl a cugetelorde curvie, care este ?ng[duit5impotriva 1or,pentruca sI sesmereascl?nillarea or; mAnia ceaiute; dorinfa de a-si aduce a indeplinire voia proprie; mustrareain cuvinte, cewt4 dispregul.inimii din iniml); des[vdrsirea itlcireamin{ii; hule impotriva numelui lui Dumnezeu;g0ndurinebune,

care e fac sI rfu| cdndar ftebui si plAngi;def[imareadin parteaoamenilor;pierdereacinstei lor; a fi rusinatsi batjocorit de draciin multe feluri, pe fa1[ si in ascuns;dorul de a te amesteca ulumea si de a te intoarce la ea;vorbitul si bArfitul nebunesc,a



fiecarepas;aglsi Arsinemereuprorociimincinoase oi; a frgaduimultepesteputerile ale.'si acesteaunt spitelesufletesti.

Iar6 printre cele trupesti, li se ?rtamplr lor intampldri

dureroase, u carese mpletescmereu,de nu semai pot dezlega;se intOlnesccu oameni rdi, fird de Dumnezru; ,ud in mOinileunoroameni,care-ichinuiesc;nima 10rsepomegte 5batdmereu,din frici nemotivatdsi neasteptatide Dumnezeu;cad adesea epe stdnci gi de pe locuri inalre, si pdlescsi arteresprezdrobireatrupului

lor. fi in sfdr;it, suntripsigide oricesprijinut rni,,'ii, p.r.,

putereadumnezeiascd, i de nrdejdea credinlii 1or.si ca sdnuiungesc vorba, toate care sunt cu neputinld si mai presus deputere, toate acesteai se infIliseazi inaintea ochilor. si roateacestea, dteaici le-am nsirat, sunt spite de felul trufiei.'

inceputul acestorase iveste in om, atunci, cAnd cinevaincepe sr se socorea:c^a,nleleni in proprii sli ochi. si omul se

qrefacesi seschimbi in rele (sprerere),pe misuri cL primeste(se ?nvoiegtecu) gOnduride acesteade ale trufiei. o""i, Jupafelul ispitelor tale,artelegec0t'desubtiri sunt clile minlii tale.Iardaci in ispitele alesuntamestecate i uneledin celesus-numite,atunci sd stii, ci pe cit ai mai multe ispite de acestea, e atdtsimdndrias-a vit intru tine.

DESPRENANNANE

Ascultl acumsi alt chip de ispite. Toate mprejurd.rile;itoaJfenecazurile, care nu au pafte de ribdare, uor- fi indoit

pedepsite'cr prin r6bdare,omul leapddi primejdia- mpulinareasufletului este maic[ a muncirii. Iar rdbdareaeste-maici

am0ngAierii, ;i esteo putere, care se naste din inirna largl. Siaceasg putere omul n-o afla in necazuri, decdt cu rraror rrli

221



Dumnezeu, ca^reseafl[ printr-o rugdciUnestrans[ 9iprin vdrsarea

de lacrimi.

Desprengustimeasufleteasci

CAndvrea Dumnezeus[ aducl omului necazurimai mari,

il lasd n mflna ngustimii sufletesti. Si aceasta [ na;tere n noi

la o putere mare de trAndlvie, prin care sufletul e sugrumat,si

care i d[ gustul gheenii. Si apoi seridicl asupraomului duhul

iesirii din min1i,din care zvorlsc nemlsurate spite; turburalea,

mbnia,hula,carteala,gdndurile derizwhtire, mutareadin loc ?n

loc, si alteleasemenearor. ar, dac[ mI intrebi, careestepricina

u"esio.a, [i rispund: lenevirea ta. Cd nu te-ai ingrijit s[ le cau]i

leacul. Si leacul esteunul singur, in mina clruia afll omul 9i

mfingfliereapenffu sufletul siu. Si care este leacul? Smerenia

inimii.Si nimeni nu poate si rupl gardul acestor iut[1i, decat

prin smirenie. $i fer6 smerenie iutl1ile se ntiresc impotriva

lui.

Nu te mdnia pe mine, cdnd li spunadevlrul. Niciodati

n-ai clutat din tot sufletul smerenia Iar daci wei, vino spreea si

vei vedea cum te va dezlegaea de toate rlut[1ile tale. CI pe

m[sura rlbdlrii tale, 1i se dd 9i r[bdarein primejdiile tale'

fipe

mlsura rlbdlrii tale, 1i se usureazdsarcinanecazurilor tale, si

dobdndqti mangiierea. Pe m[sura mdngdierii ins[, creste si

dragosteaa de Dumnezeu. ar pe mlsura dragostei ale,cregte9i

bucwia ta intru Duhul Sfdnt. P[rintele cel Preaindurat cdnd

binevoiesresI implineascl ispitele celor ce cu adevlrat suntTii,

nu le ia de la d0nsii, ci le di ribdare in ispitele lor, spredeslvflrsirea sufletelor lor. Si Hristos Dumnezeu s[ ne

invredniceascl s[ ribdflm relele pentru dragosteaLui, cu inimd

mu{umitoare. AMIN.

zzz



XLYil.

DESPRE FtrPTI.JL CA TRT.IPI.JL,TEFIANDU-SD DD ISPITE, SE FACE

PKIETEN AL PACATULUI.

A zis unul dintre sfinli, c[ trupul, temAndu-se e ispite, se

imprieteneste u plcatul, ca s[ nu sechinuiascl gi sdnu piari din

viala lui (si nu moari). Si de aceeaDuhul cel Sfdnt il sileste sI

moar5.Afli, ci de nu va muri trupul, el nu va birui plcatul. Daci

vrea cinevasI locuiascdn el Domnul, atuncigi infrineazl trupui,

9i sluje;teDomnului si I serobesteprin poruncile Duhului, cele

scrisede Apostol gi igi pSzqte sufletul de faptele trupului, pe

care e scrieApostolul. Trupul ins[ fiind amestecatu plcatul, isiafll odihna n faptele cimii, si Duhul lui Dumnezeunu-si aflI

odihni in roadele rupului. C[ci atuncicdndsllbegtetrupul prin

post gi prin smerenie, sufletul se intiregte prin ruglciune. De

obicei cdnd rupul este strtmtorat prin necazurile inigtii prin fel

gi chip, cdndsuferi lipsi gi nevoie, cdndseaqropiede stingerea

din viala lui, atunci te roagl pe tine zicdnd: ,Ingiduie-mi pufin,s[ viefuiescm[surat; acumlin drumul drept,clci am fost incercat

de rele mari". Si dacl-l sco{i din necazuri,gi-l la;i s[ rlsuflepu,tin,cici doarimpreunl cu el ai pltimit, 9i daci arepartede c0t

de pulinl odihnl, atunci incepe si-qi gopteasclmomele, pAn[

c6nd te facepe tine s5. egi din pustie (clci momelele lui sunt

viclene foarte).Si ili zice lie trupul: :,putemsi vieluim cum secade,si in apropierea umii. Ci avemfoarte multl experienfi.

Deci putem s[ vieluim si acolo, cum vietuim aici. Pune-mi la

incercare,si, dacl nu md port, cum wei tu, atunci putem si ne

intoarcem.Ciliat|nu fugepustiade noi, dartu s[ nu te increzi in

el, oric0t s-arruga de tare, si oric6teflglduinle ar face. Fiindc[

223



nu face el, cum zice (una zice, alta ace). Dupdce i-ai dat ce!i-acerut, e facesI te prlbusesti n cf,deri,din carenu poti, nici sf, e

ridici, nici sl iesi.

CAndprin ispite,caziin trAndlvie si te saturi de ispite, s[

zici sufletului tiu: ,,Sevede cA u iadsi dorestinecuritia si viala

de rusine". $i dacl gAndul 1i rdspunde: ,Darestepf,catmare

s[ te sinucizi". Atunci sI zici: ,,M[ omor pe mine, fiindci nu

pot trli in necurltie. SI mor ucea, dar si nu v[d moarteacea

adevdratd, sufletului meu, cdnd cade de 1a Dumnezeu. Mai

folositor imi estesi mor aici, penfru curitenie, decAtsI triiesc inlume o vial[ ticdloasi. Moartea aceastami-am ales-o de bun[

voie, pentru plcatele mele. Mi voi omori, cd, at[,, gresit-am

Dumnezeuluimeu;mi voi omort, cama;_mult slnu-L mai supir.

De ce ag dori si trliesc, departedeDumnezeu?Rlut[1i1eacestea

le rabd, ca sI nu-mi uit n[dejdea cereascl.Ce-I foloseste ui

Dumnezeu recereameapdn via\d, dacl triiesc cu ticdlosie si-Lsupir pe E1"? AMIN.

xt\IIII"

DESPKE PRTCINELE PENTKU CAKEincAourn DUMNEzEU ISFITELElmrornrvA AcnLoKA, CARE'LIIJBESC

FE EL.

Din dragostea, e care sfin1ii o aratdcltre Dumnezeu,prin

careei p5timescpentruNumeleLui, cAndEl ii lasi in strdmtoare,

dar nu se depirteazdde ceice-L iubesc, nima sfinlilor cdstigi

224



indrdzneali, ca sI-L priveasci pe fa15 descoperit),gi si-L roage

cu bunl nidejde. Multi putereare ugdciuneaceacu indrizneail.

De aceea nglduie Dumnezeus[ fie Sfinlii Lui ispitili prin toate

necazurilesi si ?ncercearisi gi iar{i sprijinul Lui, si s[ vadd cdt

demareestepurtareaLui degrijl cltre d0nsii, fiindci ei c0stig[,

prin ispite, inlelepciune. Canu cumva sllbindule mintea, sI se

lipseascdde p6rlile iscusintei; si-gi cdstige cunostinla tuturor

lucrurilor, prin dovezi (probe),ca sI nu fie batjocorili de draci.

Clci dacl Dumnezeu i-ar fi frrvilat pe sfrnli numai cu binele,

atunci ei n-ar avea qi experienlacontrard, si in rizboaie ar fi

dezarmali.

Si daci zicem c[ Dumnezeu i ?nva1ipe sfinli, flri ca ei s[

stie, asta nseamnl cI El vrea s[ fie si ca boii 9i ca mlgarii, cate

nu aunici o libertate; gi ci nu i sed[ omului gustul binelui, pin[nu va fi incercat mai int6i cu cele rele (cu r[ul). Pentru ca atunci,

cdndd[ de bine, sl se oloseasci debine, cu libertate si pricepere,

ca unul care este obiqnuit cu el. Cat de dulce estecunostinla

primitl din experienld gi exerciliul lucrurilor ;i cdtdputere dI ea

celorce qi-o cAstigi prin multe ncerclri; li se arati limpedecelor

ce nldijduiesc in ajutorul ei, gi-icunosc,precumgtiuEineputinla

firii gi sprijinul din parteaputerii lui Dumnezeu.Ci atunci cunosc

ei putereaui Dumnezeu,cdnd,oprindDomnul putereaoamenilor,

ii face sL simti neputinla firii gi greutdtea spitelor si viclenia

protivnicului; si sirntl cu cine poarti lupta 9i cu ce fel de fire

sunt mbricafi, si cAtdepazi$ suntdeputerea ceadumnezeiasc[;

si cit au cilitorit Ei s-au inillat prin puterea aceaata; i ci, in

clipa in care putereadumnezeiasci se duce de la ei, indati ;isllbesc in lupti cu orice patiml, ca ei qi din aceastasi cdstige

C-da43mala15 225



smereniasi s[ se apropiede Dumnezeu,gi si astepte.sprijinul

Lui, si s[ aibi. rlbdare in rug[ciune. Si aceste unostintedeunde

le-am luat, flrd numai prin experienla elelor" tn careau cizut,

prin ingiduinta lui Dumnezeu?DupI cum zice Apostolul: ,,Canu cumva si mI ?na{ prin plinltatea descoperirilor,mi s-a dat

ingerul satanii,casi-mi a!01erupul". (2 Cor.IZ,i). Si credinp

adevirati mai poatecAstiga ineva,prin ispite,cAndsimteadesea

sprijinul lui Dumnezeu;prin aceasta e acenetemltor,cdstigdnd

indrilznealaAr spite, iindcl s-a exercitat.Ispita il folosestepe tot omul. Cici daci pe un pavel il

foloseste,astupa-se-vatoatigurasi vinovat[ va fi lumea naintea

lui Dumnezeu.Nevoitorii sunt spitili, ca si-si sporeasclbogilia

lor; cei lenesi,ca s[ sepdzeasc1evltimalii gi cei ce dorm,ca sisepreglteasci de desteptare;ei depirtati de Dumnezeu,ca si seapropie; cei ce sunt aproape, ca sI rlmdnl aproape, cuindrlzneali; Fiul, caren-areexerciliu (in chivemiseala acerii),nu primestebog[lia caseiTat5.luiSIu, ca sd se ajutedin ea. Deci,de aceeaDumnezeumai int6i incearci pe om, si-l ispiteste -dupl aceea,i arat[ Harul. Slav[ StdpAnului, elaceprin doctorii

amarene aduceo desfltitoare sinltate.Toli suntm6hni,ti n vremea?ncercirii. Si tuturor li separe

amar[ clipa, in care dau pe gOtotrava ispitelor. Dar nu-i cuputinli, si aibl cineva freawe, flri de ele. Si nici s6le r6bd6m,

nu e in putinfa noasff[. CIci cum ar aveaputerevasul de lut sI

tindapacare curge,dac[ n-ar fi intlrit cu focul celDumnezeiesc?Daci ne vom supunecu rugiciune smeritl, cu dorul neincetat n

afteptare,vom dob0ndicerereanoasfri, in IisusHristos,Domnul

nostru.AMIN.

226



XLIX.

DESrREnnnvAnnrn cuxosrurrA srDESPRE ISPITE; C,d sA nhr,AriI c'uDINADINSUL cA NU NUMAI AsUPKACELORSLABI qr _NEPUTrNCrogr,rNErscusITI, ncAourE nurun'nnuISPITELE, CI qI ASUPRA ACELOKA,CARES-AUrrvnnnnuclTDEmrArnrmnqI lu^ AJUNs LA inler,ncnKnA??:AvAngnA gr LA AcEA crrnArrn,cAREEsrD mcnrA cu MoRRrnR,_cn sA LE cADA mntDRrA, ntrAourn

EL ISPITE, DIN MILA.

unii cu fiecare pas ce-r fac, isi vindeci si sufletele prinpociintd, si HARUL il ia ?nprimire. irci toati firea cuvOntitoare,

estenemdrginitde schimbdcioasn.n tot ceasur,iecareom suferdprefaceri, din care, fiind erenenum[rate, nestiutorul invali s[inleleagi asta.Dar si incercirile, care-l nsolesczi de zi, dtacdtreaz, au puterea si-l invele inlelepciuneaaceasta;sa_sipunlmintea la pdndl qi s6 vad[, cdt se schimbl ea sprs UfarrO"-'1.9isprebunitate ?n iecarezi, si sepreface paceaminfii in tulburare

dintr-o datd,cdndny are de fefnici o pri"i.rd, gi cum uiung. iloprimejdie e mare si de nespus.aceeasi sfOntulMacariea scrispe fali (limpede) si cu

multi purtare0" g"j1 si de s6rguinfi _ ca_sin" ,pr po*".rir. ,ispre?nvilitura rafil0r,casdnucadr ei in delnaa:a"i*, ri,

227



vremea schimb6rii si a protivniciilcr. - ci: celor ce sunt pe

treapta curltiei, mereu i se nt0mpl6 cdderi,precumse nt6mpl[

frigul in aer,chiar daci ei nu s-au enevit si nu s-au risplndit cu

sufletul;nu numai atunci,ci si cAnd n buni rAnduialdcI1ltoresc,

li se nt0mpli lor cideri, impotriva tintei, sprecare tinde vointa

1or.Ba gi fericitul Marcu, ca unul careareexperienl[ in acestea,

mirturiseste despreacestea, i le pune n scrierilesalecu multl

intirire (insistenfi), ca nu cumva s[ creadi omul, cI sf0ntul

Macariedoar din int6mplare, sinu din adevlratapriceperevorbestedespreele n scrierile lui: si pentru ci prin mdrtwia a doi sfin1i

atdt de mari, si primeasci mintea, flrd ?ndoialI,m0ngAierean

vremea de nevoie. Dar astacum mai e? Zice, cl se intdmpli

schimblri in fiecare,precum sefac si in vdzduh. n1elege,cI se

fac in ,,fiecare". CI si firea esteuna- Ca s[ nu crezi, c[ au zis

sfin1ii lucrul acestanumai desprecei indlritrici gi pulini la suflet,

si ci cei desdvdrgiliau sclpat de schimbaresi stauneabStuiipe

aceeagireaptdsi n-au gdnduripdtimase,asacum sus,tinEuhilii.

De aceeaau scris sfrnlii: ,,in fiecare"

- Dar cum e ast4 pArinteMacarie?Tu zici anume frigul,

dar peste pulin, vine arsila, saugrindina, rlzboi 9i senin. fi invremeaexercitirii noastre, se ntAmpli tot astfel.Rizboi gi sprijin

al Harului, si cAteodatl sufletul cade n furtun5 si valuri cumplite

seridicl impotriva lui. $i seAr€mpll iarlsi schirnbare,si Harul il

cerceteazd e om si-i umple inima de bucurie si de pace de la

Dumnezeu, gi de gdnduri inlelepte si pasnice.DespregAndurile

acesteanleleptevorbesteaici sflntul, ;i zice,ci celedinainte deele eraudobitoceqtisi necurate,gi ne sfituiegtesi nu ne mdhnim,

si si nu dean[ddjduim, dac6 dupl acestegdnduri in]elepte ;ibldnde urmeazi atrtele [va15.; [ nu ne lenevim in ceasul,cdnd

Flarul ne d[ odihna lui si in wemea bucuriei, s[ aqteptim

necazul.

228



Nesfltuiestearfui,sf,nunem6hnim,daci urmeaelcaderi;si.nu zice,si nu stlm impotriva or, ci mintea noastris6 eprimeasci'ubucurie, apenigte ucruri iresti

ti "";;;i;, nou[.Sdnu deznidljduim,caunul careasteapti deparc6am dori)ceva mai presusde lupti,

""rrudin odihnades[v6rsit6 i

netulburati, 1 uweasdprimeasc[ard;i upt[ qinecaz;ii;;",arwea sdse acaar el pomirecontrarracestoraecarenu u.eaDomnulDumnezeul ostrusi o deacuiva n aceasti u*".

._$ifaceaceasta,asi nune enevimcu totul la lucru,si s6

nu sldbimcu g0ndulacesta, inl la deznddejde,i n"rt"ilii rirlmAnemn clrareanoastri.Si zice: ,Afla{i,"e

,naii ,_* fa.o,sfin{i, iindcr au rcut aga. atevremesuntemn lumeaaceasta,si rndngOiereaeamulti nevine n tainr,dupl ceam ost ncerca{i.Fiindci in toatdziuasi n totceasul i seceisddovedimdragosteanoastrlc[tre Dumnezeu rin lupte;i prin nevoinlen ispi-;. Siastanseamnis[ nu nemdhnimsi i[ nu ,rer""e;i* ft, ;;;;luptei.$i-aga irareanoastr[seardreptez6. arcinevreas[ ias6si sI seabati.de a aceasta,steparteaupilor...O! Ce*irorr"searatrprinSf0ntulacesta!umldeveresiegiarati el,printr-uncuvinlel, 6nduiala

-ac.eastalinr de nteles,sco!6nd in sufletul

cititorului toati ?ndoiara! 6ci zice: ,Afari de cirare vrea sdmeargi acela,careseabatede la acestea i e parteaupilor,,.El si-a_pusn g6nd

sd acl aceasta,i s[ *b*ga pe alti cdraredecdt finlii.Daraflr, cr in ceasul ucuriei,reb-uie^srrimesti inecazuri'c0nd vin ar noi ginduri mari prin lucrareaH;hi;atunci.sentAmpligir[piri alecontemptaliei intii,maipresuset''e, dupacun spune uviosulMarcu.C6ndsfin1ii ngeriseapropiede noi, ne umplude contemplafie uhovnlceai"a.Sitoateceleprotivnicesedeplrteazl,gi se facepace i ,rrrp,i,

senin?nwemea?ncarepetrecem gu.Cana " *oUrrqi, Harut,cdndsfinlii lngeri selniorie detine ${i J* ;J,^ii'"a"0 oi"

pricinaaceastaedep[rteazittotjispititorii e ine,sr nute nartisi sr crezi n sufletur iu c[ ai ajuns a limanurcer lipsitl!

zz9



vifomilI, si la vizduhul cel statomic,qi nici c[,te-u ridicat dingolful acesta,plutind impotriva v0nturilor din el; si c[ de acumnu mai este nici wljmas, nici intnmplarerea. Fiindcd mulli aucrezut asasi au cLzut n primejdii mari, precum a zis fericitulNilus. Sau, arlsi, zice, nu te gdndi c[ esti mare, mai mare decAtmultimea, si c[ 1ieti se cuvine si fii asa, ar altora ba, fiindc[viala lor nu este destuldebuni" sau iindcd nu-i stiinla lor wednicl(n-au destuld cunostinl6), gi de aceeasunt lipsiti de astfel de

bucurii; iar eu pe bunl dreptate am ajuns la deslvArsita sfin1enie,gi la treapta vielii duhovnicesti si la bucuria neschimbat[".

C[ ia mai bine impotriva ta gdndurilecele necurate, deile cele

urdte,carestau nfipte in minteata in wemea furtunii, in ceaswilede turburaresi de neastAmpiral gdndurilor,careau n[vilit asupr[-

!i,cu pu,tin nainte, cdndesti in intunerec de nepitruns. G6ndqte-

te c0t de curdnd te-ai abdtut sprepatimi si ai stat devorb5.cu elein intunerecul din minte, fdrl sI te rusinezi gi tdrl s[ te ingrozegti

de privelisteadumnezeiascd, ici de harul gi de darurile pe care

le-ai primit. Si afll, cd toate acestea, a sI ne smerim le-a adus

asuprd-ne urtareade grijl a lui Dumnezeu,careare degriji de

fiecare.dinnoi, si spre olosul lui gi ordnduiesteoate.Cici daclte trufesti prin darurile pe care le ai de la Dumnezeu, El tepdrlseste;i ajungi si faci cu fapta,picatele, sprecareerai ispititdoarcu gAndul.

Afli deci, cI nu este n puterea a si nici in putereavirtu,tiitale, sI fii statomic (sI nu cael), ci Harul te sprijin[ pe tine,

purt6ndu-ten palmelemAinilor lui, ca s[ nu te infricosezi.FI s[intre acesteanl5untrul tiu zice, in weme debucurie, c6ndgindul

!i se rufegte, tdnguieste-teqi licrimeaz[, cufundd-te in amintireaciderilor tale, de pe wemea c6nd erai liber, asaa zis Sf0ntulPirintele nostru, ca astfel s[ te mAntuie;ti ;i si cdgtigismerenia.Dar sI nu-1ipierzi n[dejdea, ci prin g0nduri de smerenie,antl-tj

pIcatele, curlfndu-te.

230



Prin smerenie,chiar daci nu ai fapte, multe plcate !i seiand"-ar faptele frri de smerenienu-ti sunt de nici un folos;dimpotriv[,

multe rele ne grtescnour faptele flrl de smerenie.Asadar,prin smerenie rat[-1i lridelegile tale,precumam spus.Precumestesarea n orice bucate, ot asaestesmerenian oricevirtute,si poatesl zdrobeascl sr toceasci)putereamultor prcate.De aceeanoi trebuiesi ne intristim necontenit n gdndulnostrude smerenie, mdntuindu-ne in raliunea noastrl. Si, daci ocistigim,

ea ne face fii ai lui Dumnezeu, ;i ne aseazd,ldnglDumnezeu,chiar dacl n-am fi fbcut nici o alti fapti bun[. Fiindclflri de smerenie,oate ucrurile noastre, oatevirhrtile noastresitoate ucririle noastresuntzadamice.

Agadat,schimbirile din minteanoastri le voiesteDumnezeu.ci prin minte ne indreptim fi prin minte ne indepirtim. Ea estede

ajuns gi fnrn de ajutorul nostru, si se nfiligeze?nmintea luiDumnezeu si si vorbeascd n locul nostru. Mrrturiseste simu{umegte lui Dumnezeu lrd incetare, frindc[, avflnd o fire asade neputincioasi, asade poviruiti spre cldere, poti, din wemein weme, si te ina{i asa de sus, prin lucrareaHarului; si teinvrednicesti de astfelde daruri, si si te ridici in atdtealucrurideasuprairii. Iarr cdndHarul

nu te pdzeste, atde os cazi, si ceminte de dobitocft; agonise,stilie. $i adu-d aminte,cefire ticlloaslai, cdt esti de repedeschimbat,si cum te insolescschimbdrile,dupl spusaunuia din sfin1iibdtr6ni: ,,Candzicem li vine g0ndde trufie, care-li spune:adu-1iaminte de virtulile tale, rdspunde-

1ii lui: bitrdne, iatl curvia ta". Aici vorbeste de curvia, dinvremeacdnderai liber, cu careai fost ispitit prin g0nduri.

ca inorice imprejurare, fie in vremea uptelor, sau din timp de odihni,Harul le or6nduie$epe toatespre olosul nostru.

Vdzut-ai pe acelminunat bltr6n, cu c6ti usurinll a zis elacel ucru: ,,cdndti vine g0ndultrufiei, pentru niltjmea vieluirii

231



tale, atunci zi: ,,Biltr0ne,vezi-ti de curvia ta!" Si e limpede,

ci bltrinul a spusacestea ltre un om mare. Fiindcl nu sepoate

sI fie suplrafi de un g0nd ca aceIa,decAtcei ce au ajuns in

treaptaceamai irraitn si n vieguireaceama,t rednici. Si poli afla

si dintr-o scrierea SfdntuluiMacarie,dacl wei, cI patimaaceasta

ndpddegte suprasufletului, dupl lucrareavirr4ii, cas{-l dezbtape

pe el de lucrarea lui, ;i pe ce treapti stau sfinlii, gi care sunt

ispitele,caresunt nglduite asupraor de Domnul. Si iati aceasti

scriere:,,Avva Macarie scrie uturor copiilor sIi iubili, invl!0n-

du-i cum le ordnduiesteDumnezeurlstimpuri de rlzboi gi de

sprijin din parteaHarului; cI prin ele I-a bineplicut Inlelepciuniilui Dumnezeu, si se obisnuiasci sfinlii cu lupta impotriva

p[catului, pentru virfirte, cdti weme sunt incd in viala aceasta.

Pentru ca necontenitcontemplalia or s[ se nalle c6tre Dumnezeu,

gi prin contemplalia ui neconteniti sI creasci dragosteaor de

El, ceain sfinlenie; si atunci (in wemea ispitelor) mereu s[ alerge

c[tre El, din imbulzeala patimilor si a fricii de acildea,gi sI se

int[reasc[ in credinl[, in nidejdea qi in dragosteacea citre E1".

Acesteain adevir nu sunt zice pentru cei ce impreunl

petreccu oamenii,nici pentru cei ce semute din loc in loc, nici

pentrucei ce segflndescsi fac numai necw[1ii, nici pentruaceia,

care-sipetrecviala 1or?ntrudreptate,dar flr[ de liniste, gicarehtot ceasulsunturmdri{i de simlurile lor, gipe care ?n oatl wemea

ii pune in primejdie de aci.dea,nevoia,care flri voia lor le iese

?ncale n felurite intAmpllri, carenu pot s[-si pizeasci desivdrsit,

nu numai gdndurile, dar nici simfurile mIcar. Cd acestea unt

(zise) pentrucei carepot si-qi pdzeascf,rupurile si gdndul,si se

iin cu totul departe detulburarea si de intAlnirea cu oamenii, si seindeletricesc,pdn lepldaredetoate,chiar si de sufletul or, s[-si

p[zeasci mintea lor cu rug[ciunea, si primesc in vie]uirea or

linistiti, schimbirile pe care e rdnduiegteDumnezeuprin Har, gi

232



petrec n braletecunostinlii de Domnul, si sunt nleleplili de la

Duhul in taini, in linistea 1or,prin lipsa de orice lucru si prin

faptuici nu

suntv[zufi de nimeni, si astfelsi-au agonisitmoartea

fa1[ de lume. CI nu patimiie mor din ei, ci mintea le moare

pentrupatimi, prin indepdrtareade lucruri 9iprin lucrareaHarului.

Harul acestas[ ne pizeascl pe noi, pentru ca sd nu trecem

hotarulvielii acesteia.AMIN.

DESPRE ACELEASI IXVNTATTjKI DINt t

cAPrroLr,JL ACESTA$I

DESPBDKUGACIIJNE

Iar[ gAndul pe scurt din capitolul acesta este: s[ ne

cunoastem e noi in tot ceasul, iindcdin fiecaredin celedoulzeci

si patrudeceasuridin zori si din noapte,avemnevoie depoclin1i'

Iat[ inlelesul numelui de poclinli, asacum din adevdratul el aIiucrurilor il stim,este: ,cererede iertarepentruplcateie din trecut,

in rugiciune piinl deumilinli, necontenit, ot ot ceasul, uglciune

care se apropie de Dumnezeu, si mAhnirepentru pdzkea de

p[cateleviitoare.De aceeagiDomnul nostrua irncurajat eputinla

noastrl, prin ruglciune, spundnd: "Privegheati i vi ruga1i,ca s[

nu c[de{i in ispit[" (Mat. 26, 4l). $i apoi: ,,Ruga1i-visi nu

vi lenevi1i, ili mereu treji 9i in rugiciune" (Mat. 6, 6). ,,Ceretj

si veli primi: cbutafi si veli afla, bateli si vi seva deschide.C[ tot

cel ce cere,va primi; si cel ce cauti, va afla; si celui ce bate, se

va deschide". Si mai mult a intirit El cuvdntul S[u, si mai

L

233



mult ne-a gltit penoi si fim silitori, prin pilda prietenului,cares-a dus la prietenul lui la miezul noplii, ,,gi a cerut p0ine..,zic0nd: ,,Amin zic vou[, c6, dacl.nu-i va da din prietenie, i vada lui cele ce le cere,pentru nerusinareaui. Si voi ruga,ti-vi sinu vd leneviti " (Luca 11, 8). O! ce negriiti. indrdzneali!DIruitorul ne desteaptd, e noi, ca si-I cerem s[ ne deaDumnezeiestileSaledaruri! Si, desi ot El or0nduiesteoate,c6tene sunt de folos, precum stie El, totusi acestecuvinte ale Lui

foarte mult ne indeamni sI avem indrdzneali ;i nddejde. CIDomnul stie, cI p6n[ suntem n via1l, putem si cldem, si cdt deaproapeeste schimbareaaceastade la virtute sprepicat, si ciomul si firea lui este oarte primitoare de cele protivnice. Si deaceeane-andemnats[ ne nevoim cu s0rguinl[ citre rugiciuneaceaneincetatL.CL dac6,toatln[dejdea ar fi din lumea aceasta,

atunci omului de indatl ce ar ajunge la ea, s-ar indlla fireadincolo de trebuinlI si ar sclpa de teaml in lucrarea lui. SiDomnul nu ne-arfi indemnat penoi si ne nevoim spre ug6ciune,dar a flcut acest ucru prin purtareaSa de grij6. CA in veaculviitor nu ne vom ruga lui Dumnezeu,ca si ceremceva.C6ci inaceapatrie a Libertdlii firea noastri nu se schimbi, nici nu seabatedin frici de impotrivire; ci desiv0rsiti este n toate. Deaceeatrebuies[ ne nevoim, nu numai pentru ca sl ne rugIm sisine pdzim, ci si ca sI inlelegem oate nt0mplirile celesubrtile ineinlelese,careni se intAmpli noui si pe carecunostinlaminliinoastrenu le poate?n1elege,ntAmplsri n carene afldmdemulteori fIrI voia noastri. Cd oricdt de bune temelii ar avea mintea

noastri, si oric6t de mult ar dori binele, de multe ori Domnui nelasl in ispite si ne arunci in hotarele lor prin purtareaLui degriji, cum spune fericitul Pavel: ,,Ca sI nu mI trufesc prindescoperiricovflrsitoare,mi-a dat rnboldirea rupului, pe ingerulSatanei,ca sI mi pilmuiascll !i de aceeaL-am rugat de trei oripeDomnul, s[-l deplrtezede amine. Si El mi-arispuns:,yA,junge

234



pentru tine Harul Meu, c6 in neputinll sl slvArgesteputerea

Mea".

Asadar,Doamne,daci estevoia ta a;a,9i

daci prin aceasta

copillrianoastrA rebuiedeprinsi,ca oricecopilirie, 9i asatrebuie

s-otrezesti Tu, chiar cnnd n-ar fi omul beat de dorul Tiu, cum

sunt eu, gi n-ar umbla dupl bine, ca unul care nici nu vede

lumea,din pricin[ c[ e beat, gi pentru aceasta9i pdn[ aici m-ai

ficut sI ajung,prin descoperirile i prin contemplatia'carenu se

pot spune de limbl omeneasc[,si sI vdd gi si aud duhurileslujindu-1i,si s[ m[ invrednicescdevedeniaSfinleniei talecelei

desivArgite.Dar, pe ldngi toate acestea, u nu sunt in staresi

mi plzesc, eu,caresuntbdrbatdesiv&sit ?nHristos, fiindcI mai

estecev4 gi din pricina fine1eiaceluicev4 nu pot s6-1cuprind cu

minteamea, desi am cd;tigatmintea ui Hristos.Deci, Doamne,

m[ bucur de aceasta, r neputinli, in necazuri, n temnili, inlanfuri, in nevoi, fie de la fire, fie de la fii firii, fie de la vrljmasii

ei, eu rabd toate adici rabd ispitelemele,ca si se sll[;iuiascl in

mine puterea ui Dumnezeu(2 Cor. 72,8). ;i daci dupi toate

acestea,am trebuinll de nuiaua ispitelor, ca mai mult s[ te

sllisluiesti T\r in mine, si si staumereu n apropiereaTa, eu aflu

prin aceasta [ nu ai fiu mai iubit, decdtpe mine' Si prin aceastamai mare, dec6tpe multi, m-ai fdcut.Si niminui dintreApostoli,

prietenii mei, Tu nu i-ai dat acunoasteputerile Talecele minunate

si sllvite, precummi-ai datmie, si m-ai numit vas al alegerii,ca

pe unul care cu credin!6plzestetreaptade dragoste cltre Tine.

Pentrutoate acestea,dar mai alespentru ca s[ sporeascd i si

prop[seascl ucrareapropoviduirii mai mult asa,decdtdaclm-aifi dezlegatde ispite, eu stiu, c[ Tu m-ai fi lIsat liber, dacl mi-ar

fi fost de folos.Dar nu !i-a bineplicut s[ m[ lagiflrl necazurisi

fbrl griji, in iumeaaceasta,iindcl !i s-ap[rut mai mare lucru, sd

ml folosesc eu si si rlmnnl l0ngd Tine sufletul meu s[nltos

235



fiind, decOt i sporeascducrul propovrduirii Evangheliei ale inlume.

Asadar, rate,dac[ asast[ lucrul, maree darul ispitelor.C6

pe mdsurice omul s6 idicd,si intrd. ntru viali duhovniceasci,precums-a ntAmpatcu Pavel,areel nevoiede fricd, si depazi,si culege folos din intilnirea cu ispitele. Cine a ajuns in laranidejdii, cea plini de rdlhari, si a primit darul de a nu se abate?(Acest lucm nu s-a dat Sfin{ilor tngeri, ca nu cumva sbajungl eiflrr noi la deslvarsire).$i aprimit el darulacesta,potrivit celor

duhovnicestisi celorffupesti,si vreael s[ fie cu toturneschimbatsi wea sI nu se apropiedeel nici o ispitl, nici mlcar in gAnd?Cimintea r0nduiestetoate in lume, cum scrie in toate rocurileScripturii,cI primim zilnic mii de rlni si deprlbusiri, ca s[ nu neimpulinrm cu sufletulsi s[ nu ne oprim din alergareaa locuri deintrecere (pe stadion). C[ putem c0stigabiruinla si putem si

primim cununadintr-o mici luptI.Lumeaaceasta steo c5.ldtorie unevointesi un stadiondealergare.Si r[stimpul acesteivieti este reme de lupt6. in laraunde e lupti gi in vreme de r[zboi, nu estenici o lege. Adic6,impiratul nu punemargini si misuri ostasilorsi.i,pan[ la sfOrsitulrdzboiului,cdnd oli oameniise adun[ in falaporfilor impiraruluiImpirafilor,

Eiiecare

estecercetat,acolo, dacd. avut rlbdare inlupti, dac[ nu s-a [sat biruit, sau daci, dimpotrivl a intors spatele(a fugit). O! De c6teori pareun om netrebnic,si rnereusti fdrlnici o treabi, si estemereur[nit din neiscusinlaui, si mereuestebolnav, de o parte, si tocmai el punem0na pe flamura fiilor deuriasi, gi faima i se lfegte, si esteslivit mai mult decAtcei ce seluptd

lisuntcunoscutiprin biruinlele

lor; atunciel primestecunun[gi daruri mai de cinste decit tovar[gii lui. pentru aceastas[ nudemldljduiasc[ nimeni;numai si luim aminte a rugiciune 9i s6nu ne lenevim si ceremsprijinul de la Domnul.

236



IncI si la aceasta i ne gAndim,ci pdnd suntem [sa1i in

lume si ?n rup, chiar dacdne-arn n61!a n culmile cerului, ot nu

putemfi firl de munci, fdrl de osteneal[si tird degriji.

Aceastaeste des[vdr;irea- Iartd-ml. Iar ce estemai rnult decAtasta,estecugetare, adicd ceva ce nu se implineste decAtcu mintea. ADumnezeuluinostru sI fie Slava si putereasi mareacuviini6 in

veci. AMIN.

LI.

DESPRE LT]PTELEDE FIT.]UTEELTJRIALEDIAVOLULUI, IMTOTNIVA CDLOK CE

cALAroREscix cru,nA cEA srKAFrrA,CEA IqAI PKESUS DE LIJTM

Are din vechimeobicei diavolul, cel ce se upti impotriva

noasf6, a luptdtorilor in acest izboi, cu miiestrie s[-gi schimbe

.luptadupi felul armelor sale gi felul de luptd dupd nsul cu care

se a la ha46. tmpotriva celor cu voin16 enesf,,qi neputinciosicu

gdndul, privindu-i trimite de ia inceput rlzboi crAncen,ncnt le

di ispite putemice si tari, si de la inceput ii face sd guste dinchipurile vicleniei sale. Pentru ca la prima inc[ierare sd puni

stdpdnirepeei frica si calea or s[ li separ[ grea si aspr[. Si sizici asa: .Dac[ inceputulc[ii esteatdt degreu si de aspru,cine

poatesd.ntdmpinepOni la sfdrgit uptele celemulte, celeasezatin mijlocui ciii?" fi din clipa aceeaei nici nu stau,nici nuinainteaz[. Dar nici altcevanu vid, aqade mult le d[ ghies grijalorpentru greutilile acesteaSi pestepulin timp, intelegtediavolul

237



#

ingdduiediavoiuruiI

raceasa.sau dacr omul va sribi pring0ndurile uginoase,in pirere,saudin trufie,saudin gAnduri,saudin oprire(st6njenire),

audin indoiald.pe

rofi ouri"nii o"acest oi i cerediavolul,cas6_ispiteascd.Darpentruncepitori,p, ,"i slabi,peceineiscusili, u_icerede a Dumnezeu,a si_i ispiteasc',asacum i ."*'p" ."1

Td ;i sfinfi.Fiindci stiediavolul, cdDumnezeuu-i rasi sd-ipicein labd' stie Dumnezeu, i ei nu sunt n stares6 rabderizboiul diavilului, decumvaauvreunadinpricinile,pe carele-amspusmai sus.!i atuncisedepirteazide ei purtareadegrijr a lui Dumnezeu.atd,, cesta # unui dintrechipurilederdzboia]ediavolului.

LII.

DESPRE AL DOILEA FEL DE NiZBOIAL DIAVOLI.JLIN

Cdnd diavolul vede pe cineva curajos, si tare, socotindmoartea cf, esteun lucru de nimic, iesinJ ea ri,,boij.u-**"ravn6,dOndu-se" ,.T".s[ fie lipsit

';iomorAtn torffiU,

disprefuind iala umii, gi trupulgitoateispitele, u-l lnra*pinlpeel diavolul ndati,.ginici nu searati,ci sestridui"rt" f" lin"::lt1::. ;ilu-ti ieseinainteaprilut iure;al

"*;i"ilii "i"iu-sr

seazl asteaa-r6zboiimpotrivd_i.Cicigtie,iEr*pf, "eot inceputulrzboiurui, p''n?e fierbingeali,;i ce""u,iiio*rsteplin de dvnr.si nu gil ma*plare suntuiiuili tocmai eimaiplinide avnidintrerzboinicfsiiiurrotutnu aceaceasta,fiindc[ se emedeei,ci se emeo" f*Lr"u ceadumnezeiascf,.

239



ceacare i ocolestepeei si-l infricoseazlpe diavolul Cati vreme

ii vede pe ei asa,nu indrlzneste necuratul si se atingi de ei,

pdnl ce nu-i vede pe ei rlciti in r0vna lor, lep[d6ndu-si armele

pe care si ie pregltiser[ in minlile 1or, prin schirnbarea

dumnezeiestilorcuvintesi a amintirilor folositoare si ajutltoare;

si ia aminte vicleanul la wemea lor de trdnddvire. Si cAnd se

?ntorc si putin din gAndurile or de mai inainte, si isi incep s[

niscoceasc[ []uci debiruinF din momealamintii, care zvorlste

din ei, 9i de bunivoia 1or,sapi groapadepierzarepentrusufletelelor prin risipirea g6ndurilor,care vine din trdndlvie, prin care i

se ngheali gimin1ilegi inimile. Si acestea u le facediavolul de

bund voie, c0t timp esteoprit si serlzboiascd cu el, sau n chip

de crutare,saudin rusine fali de ei; ci doar el ii socoteste i

suntnimicuri. Ci, eu credci o putere ncinge pe cei ce au r0vnl

fierbinte n celedumnezeiesti ipe cei ce escanisteprunci,9i seleapddd de lume firil rezewe, care nidljduiesc si cred in

Dumnezeu si nici nu gtiu, cu cine se 1upt5.De aceeagoneste

Dumnezeuwgia deriutate a vicieanului, ca sl nu seapropiede

el. Cdci se nffineazd vrljma;ul, cdnd vedeci un pdzitor l plze;te

mereu. CI daci el nu alungi de la ei pricinele, pentru care ii

ajutl Dumnezeu, adic6,uglciunea, nevointasi smerenia, tuncinici Sprijinitorul, nu sedeplrteaz[ niciodat[ de el.

Ia aminte gi scrie n inima ta, cL iubirea de pliceri si de

odihn6, estepricina pentru careDumnezeu e pIrlseqte qi nglduie

si fii ispitit. Iarf, dacl cineva rabddgi seArfrdnea"zilu puterede

la acestea, ici c6nd nu va fi lipsit de ajutorul lui Dumnezeu.Si

dacil i se ing[duie c0teodat[ wljmaqului weo ispitire, atunciputerea ceadumnezetascdil nsolegteqi-l ,tine,si el nu se eme,

de ispitele dracilor. Fiindcl g6ndul lorindrizneall areprin puterea

aceea,mpotiva dracilor. Cd aceeaputeredumnezeiasci i invali

pe oameni, asacum ai invila un copil mic si innoate; si cflnd

copilul incepe s[ se dea la fund, il line pe el. Ci doarcopilul

244



frroatd deasupram0inilor celui ce-l inva![ si inoate. Si cdndincepesufletul s[ sl[beascl si si se scufunde,cel ce-l sprijinI peel cu mdinile sale, strigd cdtreel ca si-i dea ndriznealf,:

,Jruteteme cd te tin!" Si precum o mami invafl pe copilasul ei sdumble, si se ndepdrteazd, e el si-l cheamd,cXnd ns[ el venindla maicd-saincepe d remuresi sti s[ cadd,din pricinaslrbiciuniipicioarelorsi a trupului s6ucrud,aleargdmamagi-l1ine?nbraleleei. Asa si Harul lui Dumnezeu invald si sprijinestepe oameni,cares-audrruit cu curilie si simplitate in mdinile

Ziditorului lor,si din toati inima lor s-au epldat de lume ;i merg pe urmele luiDumnezeu.

Dar tu, omule caremergi pe urmele ui Dumnezeu, n toatevrernea uptei tale adu-li aminte de inceput, si de rOvna de lainceput a cllltoriei tale, si de g1ndurilecele fierbinli cu careaiplecat

din casa a de la inceput, si ai intrat in tablra de rizboi.Asa pune-te a incercare n fiecarezi, nu cumva si se rlceasclin sufletul [u rdvnaceaaprinsl de la inceput,adicl la inceputulluptei tale, si pigubit sl fii de armele,cu care ai fost irnbricatatunci, Si ridicl mereuglasul tiu in tablra, si pe copiii tii cei de-a-dreapta, dic[ g6ndurilecelede acas6,mbdrblteazi-le si flleindrlznefe, si aratlle celorlalti,

adicl pirlii vrljmase, cI estitreaz. fi nu slibi, chiar dacl ai vedea la inceput ndval{infricosltoare si ingrozitoare.Ci poatesi-1i fie de folos. Ci nufirl de vreo pricin[ Arg[duie (Dumnezeu)MAntuitorul tlu si seapropiede tine ceva,dec0tnumai dac6orOnduiala ui i1i estedefolos.

Dar s[ nu fii de la inceputlene;, ca nu cumva, fiind lenesla inceput,- si cazi in drumul tiu spre-nainte,si si nu poli si te

impotrivesti ispitelor, care*fi vin asuprd-li: adici foamei ;ineputinfei si n[lucirilor celor infricosate si celorlalte. Si nu teintorci din locul hotdr6tlie pentru uptl, cici cel ce si le-ardnduit

C-da43 oala 16 241



ili va trimite ajutor rnpotrivavr6jlas;]ui t[u' Cas[ nu te afle

vr[jmasul t4u,precumseagteapta-"1'iJoagi-L necontenit e

Dumnszeu,i plAnginainteaharuluiS[u' jeleste9iosteneqtete

pane"a.,a

tjrru nimite ie ajut9r,.!r.o{at[ceveivedea6ngi tine

i" Vfarrtoitorullu, nu vei maifi'Ui*it devrdjmagul' are'-!i ti

imootriv[. P0ni aici amvorbit despredou[ feluri de rizboi al

diavolului.

LIII.

DESPKE AL TBEILEA FEI DE LI'JPTA

A VKAJMASLJLTImrorruvn cErI)K

PLTIEBNICI qI VITEJI

C0nddupi toateaceste4 otugi se idicl vrljmas'ul impotriva

cuiva, si n-are putere in lupta impotriva lui' - dar mai ales

impotriva Celuia care-l intire$e 9i-1ajutl pe om' pentru care

omul se ridicl asupradiavoluiui' Ei de la care omul primeste

po,"r"sir[bdare,incflttrupulmaterialsigrosolanslbiruiasclPe

i"f fera de trup si ra1ional,- dar mai alescind vede ucigas'ul

toati putereape care omul o prime;te de la Dumnezeu' cdnd

vede c[ simfurile cele din afarl nu sunt biruite de lucrurile cele

vlzute ;i desunetelecele auzite'9i cl gdndurilefui 1t

slIbesc

ain priclna lingugirilor 9i amlgelilol'^atunci dorinla-l arde pe

vrijmagul, ci, cautl cu orice chip s[ indepirteze de la om' pe

id;*i care-l ajute' fi mai multdoreEte vicleanul s[ orbeascl

*it"u

omului celui cJ primegteajutorul' 9i s[ fie glsit neajutorat"

gi ra porrr"ascl ir"r

gi"a"riie de.trufie' ca s[ i separl omului'

c[ toatf,comoara "Juel 9i-acdstigat-osingur'9i c[ prin propria

242



lui putere s-aplzit de protivnic si de wdjma;. Si credeuneori

omul, c[ a biruit pe vrljmasul din intAmpiare, alteori, c[ din

sl6biciuneavr[jmasului; si trececu vedereacelelaltechipuri, si

gOnduri de hul[, prin care sufletui ni se infricoseazi, numai

pomenindu-le doar. Iar alteori, ca si cum ar fi vorba de

descoperirile lui Dumnezeu, diavolul pune la cale ritlcirea

suflefului, si ii arati si in vis unele lucruri- CAnd omul insl e

teaz, diavolul ia inflligarea de inger al luminii, si face orice,

doar, doar s[ poatl sI induplecepe om pulin cAtepulin, se seuneasci cu el si sl fie dat in mAinile lui. Daci insl omul cel

inlelept isi line cu temei gAndurile,si mai cu seaml igi aduce

amintede Cel ce-i ajuti lui, qi-gi a{integtea ceruri ochii inimii

lui, ca s[ nu vadd pe cei ce soptescacestean sinea ui, atunci

wljmaqul incearci si inventezealtechipuri-

LIV.

DESPKE AL PATKI.JLEA CTIIP DEiprrorruvlnn DINnAzroILJL

vnA.luesuun

Deci,wljma;uiui fr rimAnenumaiaceastaclci fricaomului

estenruditl cu aceasta,i numaiprin acestucrunid[jduiegtenecuratul i fac[ pierzare ufletului).Si careesteviclesugul?

Iati-l: s[ asupreascleomprin trebuinlele alecele iregti.Fiindcl

adesea inteaomuluiesteorbiti prin vederea9iprin apropiere

de ucruri simlite sensibile),9iesteesnebiruiti" cdndsti aproap

de acele ucruri: cu atdtmai vdrtos,omul se biruieste,cdnd

243



lucrurile seafl[ inaintea ochilor lui..C6ci dracii cei cumpliti se

folosesc, u stiinti si iscusinl[, demestesugui cest4 adic5. l stie

din experienfl, cu ce mestesugau clzut mul1i nevoitori tari si

putemici, si fac acest ucru cu mestesug.Cl de;i nu poateface

pe om si implineascdplcatul cu fapta,din pricinl cl linistea lui

este emeinic[ si locuinla lui este depdrtatidenlvall si depricinele

plcltuirii, totusi vrljmasul se strlduiestesi umple mintea ui cu

niluciri, sIJ gddile cu ele, s[ pomeascl prin ele misclri, ca si

steadevorbi cu gindurile celeurnte, si sI se nvoiasci cu ele, sisI se acl vinovat ca si indepLrteze e a el, ajutorul ui. CIci stie

wijmasul, ci biruinla omului si ?nfrAngerealui i sprijinul lui, si

toate ntAmpllrile ascetuluise alcituiesc n gindul lui si se ac la

un semnmic; ca g0ndul singur si sepunl in miscare,si din acea

indllime sd se pogoare pe pim6nt gi sI arate cu tnvoiall prin

sernn,ci se nvoieste (cu pdcatul). Cum li s-a ntAmplat multorsfin$, prin niluciri de femei frumoase.Ba la cei ce erau aproape

de lume ca la o mil[ sau doui si cale de o zi, a pus la cale

necuratul si vie femeile in came si oase.Celor ce sunt departe de

lume, fiindci nu le poate?ntindecwse, \e amti. n nlluciri, femei

frumoase,c0teodat[ cu haine frumoasesi cu aspect ?nf[!\are)

nerusinatl, altldat[ ardtAndu-le nd.luci de femeie goali, cu

necuviinli. Din pricina acestor ucruri si a altora de felui acestora,

pe unii i-a lovit vrljmasul prin realititjle insile; iar allii s-auprins

in capcani prin ndluciri, pritr leneag6ndurilor 1or, ncdt au cizut

in adOncul emldejdii, si s-auabltut citre lume si sufletele or

au cizut din nldejdea cea cereascl.Iar al1ii,mai puternici (tari) gi luminali fiind de Har, l-au

biruit pe vrdjmasulsi niluciie lui, si aucilcat in picioareplicerile

trupului, si au suferit incerciri ir,rdragosteaor cltre Dumnezeu.

Si adeseae-aardtat lor niluciri de aur,si de cinstesi comori de

aur. Si, uneori in realitate e-a arltat lor acestea, a doari-doar5

244



va putea, prin vreo nliucire ca acesteasi impiedice pe cineva

din drum 9i s[-l incurce,prin vreunadin cursele si mrejele ui.

Ci, Doamne, Doamne, nu ne duce pre noi in ispite deacestea, [ Tu stii neputin{anoastrl, gi din ispitele acestea bia

iesbiruitori cei putemici si iscusili.

Si este ngdduit ispititorului diavol s[ lupte pe Sfinli cu

toate acestea,pentru c[ prin astfel de ispite sI se ldmureasci

dragostea e carco au ei de Dumnezeu,prin astfelde spite, gi si

sevadi dac[ ei, in lipsaunor astfel de lucruri, depdrt0ndu-se eele si lipsindu-se,rlmdn tot iubitori de Dumnezeu si rlmAn in

dragostea ui Durnnezeu,si cu adevirat iubescpe Dumnezeu;si

dacft se apropie de lucruri de acestea, se nevoiesc sI le

dispreluiascS, i sI le nesocoteasc[, in dragosteade Dumnezeu.

Cu toat[ momeala nu se lasi biruili gi sunt ispitili astfel, nu

numai spre a se face cunoscuti ui Dumnezeu,ci gi vicleanuluiinsusi. C[ el arde de dorinla de a-i ispiti si de a-i incercape to]i;

dacflarputeasi peto{i i-ar cerede la Dumnezeu, ca s[-i ispiteasc[,

precuma cerut pe dreptulIov. $i cind ing[duinla de a Dumnezeu

este mici (de scurtddurat[), diavolul se apropie ispitindu-l crl.

putere mereu, pe mlsura puterii celor pe care-l ispitegte.finelegiuitul diavol nu nivlleqte asupr5-le,dupi dorinla lui. Si

prin aceasta atat| cei ce cu adevirat sunt in dragostea ui

Dumnezeu, dacl ei disprefuiesc oate acesteasi le socotesc a

nimicuri in fala ochilor 1or, in asemlnare cu dragostea ui

Dumnezeu.$i smerindu,seotdeaunadau slavd Celui ce fi ajutl

in toate,gi le di biruinla, d6ndu-sepre ei in mdinile Lui,

penffu

ca si fie iuptali, si zicdnd lui Dumnezeu: ,,Tu, Doamne, esti

putemic,si a Ta este upta, upti Tu si biruieste,Doamne,pentru

noi. Ei sunt imuriti atunci,ca aurulin topitoare.

Cei ce sunt mincinosi, sunt?ncercali?n astfel de ispite, si

ies la iveai6,si canistegunoaiecad de la Dumnezeu, lcOnd loc

245



vrijmasului 1or,si iesvinovali, pentru cI sunttr0ndavi la minte,

sau sunt trufagi. Fiindcl nu s-au nvrednicit s[ primeascd acea

putere,pe careo aveausfin1ii,care ucrau n ei. Fiindcd nebiruitl

esteputereacare ne ajuti nou6. Ci Domnul estesi Atotputemic,

Celmai tare dintre to!i, si puterea;Biruitorul in trup muritor, ori

decnteori sepogoarl cu sfinlii la rdzboi. Iati dac1, untbiruili, e

limpede ci nu Domnul estebiruit. Acegtia suntcei ce de buni

voia lor sunt goi de Hristos, fiindci suntnemulfumitori, si nu

s-au?nvrednicitdeputereacare sprijinestepe biruitori. Ci se simtgoi si de aceaputere a 1or, obisnuiti si proprie, pe care o aveauin r[zboaiele lor celemari. $i cum simt ? V[d clderea lor dulce

si pllcutl in ochii 1or,si li separegreu s[ rabdegreutatea uptei

wijmaqului 1or.C[ci mai demult ei biruiau greutateaaceasta u

curl1ie si r6vn[, printr-o nlvaid a firii, pe careo aveaur wemea

aceea,ierbinte qi asculiti. Si acum, aceastanu se mai afl6 in

sufleteleor.Si cei ce la inceput sunt enesi si moi, se nspiiminti si se

turburi, nu numai de luptele acestea, i de lucruri de acest el, ci

si de fream[tul unei frunze, care semigci, si suntbiruili de^orice

micl nevoie sauneputinll, sau defoame gi se eap[d[ si se ntorc

inapoi. Iari cei cu adevdratncercafi,nu semai saturl de arb[ si

deverdea16, ici nu m[n0nc[ rldaiini uscate,nici nu primescsegusteceva, nainte de ceasulcuvenit. Ba, cu toatec[ le sllbegte

trupul, ei se culc[ pe jos, gi abia mai vld ochii lor, din pricina

slilbirii trupului; si mai curAndar iesi din trup, decdts[ se lase

biruiti si sI cad[ din voinfa lor s[nltoasi. Ci ei vor si doresc

s[-si fac'6sill din dragostea eDumnezeu,si alegnevoinlapentru

viriute, in locul vielii acesteie.remelnice si a odihnei din ea.$imai mult sebucurl, cAndvdd ispitele asupra or, si ?n ele,mai

desivArsili sefac. Dar din pricinaostenelelor, are i se ntnmpH

1or,ei nicidecumnu se rrdoiescde dragosteaui Hristos,ci pflnl

la sfArgitulvietji loi ei se silescsi primeasc[ cu bfub61iesuplrdrile

si nu se ndep[rteazl de ele,cici prin e1eajung a desivdrgire. ar

Dumnezeuluinostru I secuvine slava n vecii vecilor. AMIN.

246



LV.

DESPRE PATIN{I

O ! Cat sunt de dulci pricinile patimilor' Ci poate omul

cdteodati sI taiepatimile si atunci se inisteste?n depirtare deele

si se bucur[ de incelarea lor; insl'pricinile patimilor el nu le

poate p[rdsi. De aceea,suntem spttr,tifdrl vrereanoastr6.Cdt

,.rnt"* in patimi,ne necijim; darne placecapricinile patrimilor

s[ rdmanlin noi. Plcatele,nu le dorim; pricinile, insi, care aduc

pfucate,cu llcere 1eprimim. De aceeaceledin urmi pricinuitoare

sefac celor dintdi prin lucrare. Cel ce iubestepricinile patimilor,

firl sl vrea estesupusgirobit patimilor. Cel ce-siwiste picatele,

inceteazlde a ie face;si cel ce le m[rturiseste,va dobdndi iertare;

darnimeni nu poatep6r6si deprindereaplcltuirii, panenu intr6

in vrajbl cu ea si nici nu poate primi iertare,pAn[ nu le va

mlrturisi. C[ci ura depicatpricinuieste smerenia,ar mirfurisirea

aduceumilin1a,carewrneaze in inim[ dupl rusine'

Dac[ nu urim cele vrednice de prihlnire, nu simlim nici

putoarea mplinirii lor cu fapta, nici putregaiul 1or, fiindc[ ie

punem pe acestean sufletelenoastre.PAnl nu lepezi de la tine

ori"" tr".,rrriin16,nu stii de ce rusine te impiedici, nici ce rusineurmeazl de aici. CAndvezi la altii sarcina a, atunci afli ce ruqine

te ameninll. cand te indeplrtezi de lunre, afli, cdrau miroaseea.

Dac[ ires[ nu te indepdrtezi, nu afli cdt miroase de riu, ci

dimpotrivi te rnbracicu putoareaei ca cu un miros prea duLce i

goliciuneata demsine, o socotestica o hainl prea sllviti.

Fericit estecel ce s-a aepartat de lume si de bezna ei,negrijindu-sedecit de sine.cdci nici vederea, ici socotinlanu

poit" llrou nici sluji unuia carcpetrece n mijlocul deqerticiuniior.

be"i"o*

si judeie raliunea lui tulburati, cele ce se cuvin?

247



Fericit este cel ce a pdrlsit befia lui si a vdzut la allii c6t deneindestulatd stebetiaaceasta.Ct atunci si va cunoaste roprialui rusine. Cici in mlsura in care este cineva amelit de belia

picatelor sale,el crede,cI tot ce face, e bine flcut. Pentru ciatunci cflndfirea iesedin rAnduialaei,e, ca si cdndar fi beat[ devin sau de pofte. Si vinul, si pofta scot firea din marginilecuviinlei, si pomescaceeasJrdere?n rupul, care e poarti. Felurilepatimilor sunt deosebite; iar invllimS.geala lor, una este.Schimbareapecareo aducepatimile) esteaceeasi;ar deosebirile

dintre pricinl diferi intre ele, patimile se deosebesc i duplprimirea, pe care e-o facesufletul, fieci.ruia.Oricirei odihne i urmeazi ticdlosire.dar oricdrei ici.losiri

pentruDumnezeu,i urmeazd dihna.Dac[ toatecelece ,unt inaceasti ume, sunt supuse triclciunii, atunci si striciciuneavinede ia vr[jma,sul, sau aici, sau?n viala viitoare, sau n vremeaiesirii sufletuiui. Si, pentru plIcerea

sa inversunat6, pentrupitimirea rea, care este contrari acelei desfbtlri, niscute dinsfintenie,si aceasta in iubirea de oamenio r0nduiesteDumnezeu,si gustesufletul din munci., fie in wemea c[litoriei sale,sau asf0rsitul ei, si atunci s-o treacl din mila Sa cea bogati, ca pe ordsplati; iar muncaceadin wemea cllltoriei, sd fie arvunl. pentru

cI nu opresteDumnezeucAstigul celui bun, pOndn ceasulceldin urm[. Rlutatea insi o opreste,ca sI fie chinuit cel ce estevrednic de munci, precums-ascris: ,,Celce aicea estepedepsitpentru rusinea lui, min0nc6 din iadul lui".

Pdzeste-tede nest[pAnireade sine,care duce a robia cearea.Pdzeste-te e mdngdierea,.careuce ardzboi. Pizeste-tedenecunoasterea)areduce a Artdmpinareaspitelor, si mai alesde

dorinta, dinainte de sdv0rgirea ocfin1ii. CIci dacl toli suntempic[tosi, gi nici unul nu e deasupraspitelor, atunci virtutea ceamai inalti este poclinfa. Ceci lucrarea ei nu se poate sfArsiniciodati; clci ea se cuvine deopotriv[ tuturor, drep{ilor siplcitosilor, care vor sI se mintuiascl. Cd deslvirsirea n-are

248



hotar, fiindcd desivdrsire, chiara celor desdvarsiti, stenemirginiti.A;a c6poclinfanuemlrginrre,"f", ",

*.irii", ri.icu faptele, dn[ la moarteaau-glaminre i oricdreifUceri ii*"y3 greald i, n al doilea 6nd, ugdciune.

Plzeste-te eacea ucurie,careestenjugati cu o pricinideschimbare'rcinl poli inlelege9icunoa;temarginilesipricinaa tot lucru,careare n el o chivemisealdscunsdesus.Teme-tedeaceia, ecar: crezicd_ipo{indrepta. iindc6, ice,cdldtorialoreste faridecale.cerce;tie si-sio.ar*ui^.a "o loffi"irrn,corabiaumii, in toatealeei (lumii)amestecio schimbare;ar'toateceledin afaraumii suntumbri.

^ .o.dihnei rupesti i urmeazdeqireadin fire si turburareagdndurilor.si lucrului fdri misurr fr urnieazru:a"oe"i",T

trdnddvieii i*meazr esirea in fire.s*, inra deosebitehipuride e;ire din fire. Celeidint6i,careestedin odihnd.,i urmeazar{zboiulcurviei;celeidin trdndivie,adouaanum'r, ii urmeaza

fodri""""^tetiirinistitesimurarea in oc n roc.nrra """rr^ia"*cum'suri in ostenearr,stenepre!.it.Micsorareu.urtu-*a."rt.plicereagi dezmierdalea.ar iipru o" m5sur6,mrresre,"il;l;.Rabdd,rate,nebuniairii tale,careebiruiestenliuntrul tiu. cdt:-ir g^ititsdprimestiaceanlelepciune,arearepururea

unundde ntAietateNu te nspiimAntade urbwarearupuluiceluiadami ; gaa

sd guste aceadesfltare- ne aa.re -pi,-,^^'.r, -,-. -::^-**'":'' .

3uinte.aa"a"ffop:Jffi?frfiii:ff,":;:

:H:"J;mpdratul icii, s6nu teturburidedri*b*"u ceacutulburarefirii. FiindcS uferinla ceastasterecdtoare,aci o primesticupldcere'cr pdtimirilesuntde asemeneaa nistecdtei,caresestrang nurul micelarilorgi fug launstrigit; iar dacr e trecicuvedere4 aniste eienormidaun'vari asupraa.Disprefuieste

dorinll mic6 pentruca nu cumvasi simli tiria arderiiei. Cd

249



rlbdarea in lucruri mici, gonegteprimejdia. CI nu poli s[ fii

stip6n in lucruri mari, dac[ nu biruiesti pe cele mici.

Adu-1i aminte, rate, deviata viitoare, care nu se driste gi

nu se miscSprin biltoace, gi prin care moarteaestezdrobitl. Si

in eanu mai esteaprindereacea ?nvilmlqiti, care nv5lm[seal[

prin pl6cereacea amigitoare, di de lucru firii celei pruncesti.

Rabdl nevoinleie luptei, in care ai intrat, ca si fii incercat si

llmurit, ca si primesti cununl de la Dumnezeu,si, dup[ ce vei

trece din lumea aceasta, [ te odihnetti. Adu-li aminte de acea

nemirginiti odihn[, si deviqta cea brl demomeli, si derOnduia]a

cea desiv6rgiti si de iconomia ceaneschimbati,si de robia, caresilestesufletul slu s[ iubeascl pe Dumnezeu, si care domne;te

peste fire. De aceastasI ne inwednicim, cu harul lui Hristos,

Clruia I secuvine Slava mpreunl cu Pdrintelecel fIr[ de nceput,

cu Prea SfantulDuh, acum si pururea qi n vecii vecilor" AMIN.

LVI.

DESPBE FAPTIJL CA : CU F0L(IS A

LASAT DTJTINEZNUSA NN SUFLETTJLPKIIIIITOK DE PATIITII9I DESPKE

I,{JCRARTLEASCETICE

Alunecareacu cldei'e in pdcat,vdde;te neputin{a ireasci.

Cdcinu flri folos a l6satDumnezeu sufletul s[ p;imeasci patimile

in el; ci El n-avrut s[ asezesufletul deasupra atimilor, inainte

de nastereaui cea de-a doua.Faptul c[ esteprimitor de patimi,

imboldeste sufletul cu constiinla" Dar a rlmAne in patimi, este

250



necuviinciossi ftrI rusine.OricesufletralionalpoatesI seapropie

de Dumnezeu n trei feluri. Prin cSlduracredinlei, sauprin teamd,

sauprin poviluirea Domnului ().

Nimeni nu sepoateapropiade

dragostea ui Dumnezeu, decAtcil{tttzit deunul din aceste hipuri.

Precum din imbuibarea pAntecelui se naste turburarea

gdndurilor, tot astfel din mult[ vorbire gi din neor0nduiala

vorbeior, se naste necunostinlagi iegirea din min1i. Grija de

lucrurile lumestitulburl sufletulsi invlluirea cu ele,turburl mintea

si o scoatedin linistea eilSe cuvine c61ugi.rului, ares-apredat pe sine,ca un ogor,

lucrlrii celei din ceruri, mereu, n toati vremea, s5fie f[r[ nici o

grijl lumeascd, entru ca cercetdndu-see sine, s[ nu afle n sine

absolut nici un lucru al veacului de acum. Pentru ca gol de

aceste ucruri, tlrl de incetare,ziua si noaptea sI petreac[ in

legeaDomnului.Ostenelilecele trupeqti, [re de curdlia minlii, suntca un

pAnteceneroditor si ca nistet0!e uscate.C[ prin ele nu sepoate

apropia sufletul de cunoastereaui Dumnezeu.Ci ele fac trupul

sI se stoveascl,darnu se ngrijescsI dezrldicineze patimiledin

minte.De aceea u vor secera imic. Precumnici nu secerl,cine

seaminl intre spini, asa nu isprivegte nimic acela, care seprlp[deste cu pomenireade riu, si cu iubirea dec0stig, ci geme

in patul lui, fiindc[ nu poatedormi gi simtelipsa de multe lucruri.

Si stdrnirturie Scriptura,care zice: Ca un norod care lucreaz6

dreptate4si nu a l6satneimplinit[ nici unadin poruncileDomnului,

ei cer de la Mine dreptate,si adevbr, si doresc s[ se apropiede

Mine, Dumnezeul 1ol, zic6nd:pentru ce am postit si nu ne-aivLzuL? si ne-arnsmencsi nu ne-ai cun+scut? pentru c[ in zilele

posturilor voastre, voi faceli voile voastre, adicl vd impiinili

gdndurilevoastre cele rele !" (Is. 58, Z3). Si ca unor idoli le

jertfili 1orarderi detot qi gdnfinile cele rele, e-ali socotit n voi

251



ca peun Zeu, errfindu-le trupul vosffu, ceamai cinstiti jertfl. pe

acestase cddea s[ Mi-i sfinfili Mie, prin fapre bune si princonstiintacurati.

Bun plmdnt este acela,careface bucurie plugarului prinrod insutit. Aga si sufletul care str[lucesteprin aducereaamintede Dumnezeusi prin neincetatapriveghere,ziua si noaptea;petiria lui zidesteacoloDomnul un nor ca s[-1acopereziua si culumini de foc il face sI strlluceascl noaptea. inl[untrulintunericuluiva strlluci luminl.

Precumnorul acoperl lumina lumii, tot asaaburii pAnteceluigonescntelepciuneaui Dumnezeudin suflet. Si ca flacdra oculuiin lemneuscate,asaestesi trupui, cAndp6nteceleeste mbuibat.Si precumun lemn azv6l.litl0ng[ altul n foc, m[reste flacira, totasa elurimeamancdrurilormireste pomirea rupului. cunostintalui Dumnezeu

nu sil6sluieste?n rupul iubitor depllcere. IarI eelce-si ubeste rupul siu, nu va dobindi harul lui Dumnezeu.Precum in chinuri (din chinwi) se naste rodul (copilul) careveseleste e acee4care -a niscut, tot asadin nevointele rupului(alegdtlejului) se naste n suflet rodul cunostinlii despre ainelelui Dumnezeu. Iari celor leneqi si iubitori de desfItiri, rodul

rusinii li senaste.Precum atil se ngrijegtedecopilul lui, tot asasi F{ristos e ngrijestede trupul, caresufer5 6u pentruDAnsul,siestemereuaproapede guraacelui4 castigul ucrdrii caintelepciuneesteneprefuit.

Str5in este cel ce a iesit cu mintea din lucrlrile acesteiiumi. Acela pl6nge,care si petrecezilele vielii lui in foame si in

sete,cu nldejdea bundtllilor celor viitoare. Ciiugdrul sadeafaridin lume,rugdndu-seui Dumnezeucas[ dobAndeascl,unitisleviitoare. Comoara(bogIlia) cilugirului estemAngdierea, are-ivine din pldns, si bucuria ceadin credinli, si care strdlucestenvistieriaminlii. Milostiv estecel ce-imiluiestepe to!i, si nu face

252



deosebirede 1aunul la altul. Nu estecurat cu fecioria (feciorelnic),

cel ce-si pizeste trupu1neintinatdevreo impreunare,ci cel ce se

sfieste serugineazl de sine-si)atuncicAnde singur.DacI iubestiinlelepciuneasi cu ruglciuneaceaneincetati, si apoi e narmeazi

impotriva firii gi a pricinelor firii. CIci nu poli vedean sufletul

tlu cwllie, tdr[ de acestea. acI wei si dobdndestimili, obiqnu-

ieste-tesd e dispreluieEtipe toate, ci nu cumva mintea, fiind tra-

s[ in jos de greutatea or,s[ iasl din marginile ei. Cdcimilostenia

se adevereste rin rlbdarea celui ce voieste sI suferenedreptatea.

SmereniadeslvOrsitl este s[ suferi cu bucurie invinuirile cele

mincinoase.Dac[ esticu adevdratmilostiv, atunci,c6ndegti efuit

de ale tale pe nedrept,nici nu te necdjesti nliuntrul tdu, nici nu

vorbestidesprepaguba a in afarl (altora).Ci mai bine s[ inghiti

milostenia a pagubadin parteacelor ce te nedreptilesc,precumapa multi irighite acrealavinului. Ci arati-1i mu{imea milostivirii

tale,prin aceea [ rdspunzicu bine celor ce te-aunedrepteft. CI

asaa fbcut si fericitul Eliseiu vrljmasilor sli, carevoiau s6-l ia

rob. C[ci, cAnds-a ugat si i-a orbit pe ei cu negurl, le-a ar[tat ce

putereavea ntr-frrsul;cAnd ns6, dupl ce le-a dat de mdncaresi

de b6ut, -a lSsatsi plece,atunci aariltat mil[ falI de ei.

Cel ceestecu adevlrat smerit,atuncicdndestenedreptilit,

nu se ulburl, nici nu seapdri Arprivinla acestui ucru, de care a

fost nedreptilit; ci primesteclevetirile,ca si cum ar fi adevlrate,

si nu se ngrijegte s6convingl pe oameni,ci a fost clevetit,ci isi

cere iertare. CI unii ce si-au atras asuprl-le numele de,,neastdmpdrati",desi in realitate nu erau asa; iar[ ailii au

rlbdat sI fie numiti curvari, desi erau departedecurvie, si rodul

picatului, pe care nul fd.cuseri,cu lacrimi l-au mlrturisit in pub-

lic si cereau ertarepentru o nelegiuire, pe care n-o f[ptuiser[, -

desieraucununati cu toat[ curitia si nevinovl1ia in sufletele or

pl0ngere,de la cei ce-i nedreptafiseri.$i a{ii iar[si, ca sl

253



nu fie lludali, pentru viala irnbundtitjtd, careerain ei, seprefdceau

nebuni, fiind indulcili cu sarea inlelepciunea)dumnezeiasc[si

addncili ?n ini;tea 1or, nc0t ajung6nd?nculmea deslvArgirii,au

avut decrainici ai birbiliei lor, pe Sfiniii ingeri.Tu crezi, c[ ai smerenie;allii se nvinov[1escpe sine-si, u

ins[, nu suferinici c0nda$i te invinov5lersc,si te declariplin de

smerenie.Dac[ e,stismeritcu cugetul,pune-tesingur la incercare,

si vezi de poli rlbda nedreptatea,1r[ s[ te tulburi.

M0ntuitorul numeste ,,multel[caguri ale Tat[lui"

misurile la care mintea aceloradin partea aceeaajunge, adicl

darwile celeduhovnicesti,alesesi deosebiteprin care sedesf[teazl

mintea. El n-a numit ,,l5casuri" locuri diferite, ci toatl seria

de daruri.

Precum fiecare se desflteazd"de soarelecel de aici (cel

sensibil),dupl putereasi limpezimeavederii lui, si dupi cOt ocpoate s[ cuprindd cu ochii; precum, cdnd o lumdnare cdnd

lumineaz[ in cas6, razelese impart, cu toate c[ lumina nu se

imparte in flclii, a;a si in viala viitoare toli dreplii, locuiesc

impreun[ nedespIrlili. Dar fiecare este lurninat de un soare

inleleg[tor (de gOnd)dupl mlsura lui, si respiri ca pe aer,dupl

wednicia lui, partea ui de bucurie, mpreundcu locul carepetrece,stare,privire si chipul. Si nimeni nu vede mlsura vecinului siu,

nici a aceluimai presusde el, nici a aceluice esstemai prejos de

el; ca nu cumva vlzAnd ci vecinui are un Har mai mare, si el

insusi este ipsit, sI nu sescfubeascisi sdnu sem0hneascidin

pricina aceasta.Si nu se ntAmples[ fie mdhnire si scdrbl, acolo

unde nu este ntristare, nici suspin;ci fiecare sebucur[ inlluntrulsiu, dupi Harul dat lui ;i dupi mlsura Ia carea ajuns.Si esteo

singur[ contemplalie, n afar[ de toate, 9i o singur[ bucurie.Iar

in afarl de acestedoul trepte,contemplalia si bucuri4 - nu mai

estealti treapti mijlocie. Adicl, una estecea de sus alta este

cea de os; ?ntree1esunt eluritele deosebiriale rispll1iior.

254



Si deesteacest ucru adevdrat, si el este adevirat,ce este mai mare nebuniesi nepriceperedecAt s6 zici: ,"1\4ie

mi-ajunges[ scapdegheen6, I de ntrat n impdrilie, n-ambaiu(grij[). CI dacl scap de gheend,am gi intrat in impirilie. CdScripturanu ne invald despretrei pirti, ci numai despredou6(Mat.25,31): ,,Cdnd a veni Fiul Omului in SlavaSa,si vapune oile de-a dreaptasi caprele de-a stAngaSa. Nu ziceMintuitorul trei cete, ci doui, una de-a dreapta,cealalt[ de-a

stOnga- i a despir,titM0ntuitorul marginile locaswilor lor, zic0nd:,Jor mergeacestiaa odihnavegnici, iar acei4- adici pdcitogii,- la munca vesnicd" (Mat.25,46). Si drep{ii n viala vesnicivor strlluci ca soarele.$i Domnul mai zice: ,,yor veni de larislrit si de la Apls, si vor sedean sAnul ui Awam, Ar mpdrlfiaCerurilor, iar fiii impnraliei vor fi scosi ntru intunericul cel mai

din afari. Acolo va fi plOnssi scr6snireadingilor". Mat. 8,11).Si aceasta stemai ingrozitoaredecAtot focul.

Oarede ce nu pricepi de aici cI stareacareesteprotivnicdcelei de sus,aceeaestegheenaceaplini de munci ? Este bine sIinvefi pe oameni bunitatea lui Dumnezeu,ndemnAndu-islrimAniin purtarea de grijd a lui Dumnezeu, si aduc0ndu-idin rltdcire la

cunostin{aadevirului. Acest chip, care este foarte ftralt, a fostchipul lui Hristos, si al Apostolilor Sii. Iari dacl omul simte cIprin felul acestade viafd, si prin neincetatavia!6.de obste, seslibeste constiinfa prin contemplatje, i se intunecl cunostinta,linistea; se ulbur5, fiindci mintea lui are nevoie s[ fie przitr sisimlurile lui incr nu sunt supuse,si c0ndwea s[ vindecepe al1ii,

isi pierdepropria lui sinrtate, 9i iesedin libertateapropriei luivointe, tulbur0ndu-simintea, - ata unul si-;i aduci aminte decuv6ntulApostolului, carezice si sfituieste: ,Flrana ea areestea celor desiv6rsili" (Ew. 5, L4). Si s[ se intoarcl din drum,ca si nu audl despresine-si,ca in pildi: ,,doctore,vindeci-te pe

255



tine insuli" (Luca4,23) - si astfelsingur sI se os0ndeascl. isd-siplzeasci slnltatea lui intreag[, si sd slujeasciprin via]a luicea imbun1nitftil, in loc de a sluji prin cuvinte sensibilesi, inlocul sunetelorgurii lui, s[ inve]e fapta ui (si deainvilSturd prinfapta ui). Si, cdnd si va sti sufletul sinltos, atuncisl foloseasclgi pe allii si s5-i tdmlduiascl prin slnltatea sa.CIci atunci,cAndva fi departede oameni,1eva folosi mai mult prin fapte bune,decAtprin cuvinte,cdciel insusimai estebolnavsi arenevoiede

vindecare. Si, ,,orb pe orb de va pov[1ui, cad amAndoi ingroap[" (Mat. 13, 14). C[ci hrana cea tarc este pentru ceisdnitosi, care au simlwile exercitate,si pot primi orice lvand;adicdpot primi momelile simturilor, fird si sevateme n inimalor, prin toate ?nt0mpl5riledin pricini cI au exerciliu in a fides5vArgili.

CAnddiavolui vrea s[ intinezemintea unor astfel de oamenicu amintireacurviei, mai intAi le ?rcearci ribdareacu iubirea deslavl desarti. Si inceputul gOnduluiacestuianu li se pare,ci epatim6. Asa obisnuiestewljmasul celor ce seplzesc cura,ticugOndul, fiindci nu poate si vAre in ei degrabi, cugetirinecuviincioase, ar cdnd

scoateel mintea din temeiurile ei, siincepes[ vorbeascl nt6ia oarl cu gAndul,si s6-l ndepdrtezedeacolo, ndati o intOmpini.cu obiectul curviei (materiacurviei) siintoarce mintea spre ucrdri flri misuri. Si mai intdi mintea setulburd printr-o momeald. rusci, din pricina cumpitirii de maiArainteagdndurilor,carea fostpreintAmpinati cu lucrul, si mintea,

careocdrmuieste oate,era ndepdrtat[,de vedereaucrurilor. Sichiar dac[ mintea nu s-a ntinat cu totul, totusi ea a fost surpatf,din vecheaei vrednicie. ar daci mintease ntoarcenapoi, si o iainaintea primei asupreli a gdndurilor, care estepricina venirii

celor din urm[, cu ajutorul iui Dumnezeu, biruie cu usurin{I

patima.256



Mai binete ascunzide asprimiprin pomenirea irtutilor,

decdt rin mpotrivire.Fiindcl patimile,atuncicAndesdin ocul

lor sipomesc pre ilzboi,ntiplrescn mintechipuri;i

imagini-

Are acest [zboi multi putereasupraminlii, fiindc[ tulburi si

r[vbsesteugetul.nsi dupi cele eamzismai nainte,nici urml

depatimi nu searat[ n suflet,dupl gonireaacestora.

Ostenealau trupul si meditarea cripturilorDumnezeiesti,

suntpizitoarelecuriliei; nldejdeasi frica sau iria ostenelii,ar

deplrtareade oameni si ruglciuneaneAtcetatd, ducin mintenidejdeasi frica.P0nda nu primiomulpeM0ngdietorul, l are

nevoiedeDumnezeie;tile cripturi, entrucasI se ntipireascd

in mintea ui aducerea minteabunitililor ;i si r[m0n[ mereu

noul ireel pomireasprebine,prin citire neincetatd,9i sn-gi

plzeascisufletuldeciile cele inealeplcatului, iindc[ ]rc[ n-a

primit aceaputerea Duhului, care foidepilrteaz1"[ticirea; cdr[tlcirea robesteamintirile cele folositoareale sufletului si se

apropiede rdceala,prin careserisipestemintea.Cdci atunci,

cind se idici in omputereaDuhului,deasuprauterii sufletegti,

care lucreazil ?n el, atunci in locul legii Scripturilor, se

inrddlcineazin inimeponrncileDuhului.$i atunciomulprime$e

invi{6tur[ in ascunsdela Duhul gi nu aretrebuinli de ajutorulmateriei ensibile. eci,n misuraincare nimaprimegtenvilitura

de la nraterie, n aceeaqimlsuri rilthckeaqi uitarea?nsofesc

nemijlocit nv[litura- CAndnvilltura estede aDuhul, atuncinu

vat[md nici amintirea--: Exist[ gOnduri une si existi voinli buni; existi insi

gAnduri iclene;; voinlavicleanLTreapta eadintAiesteopornirespreminte, ca vdntul c:re t'ele;te deasupram[rii ;i ii inal]n

valurile; ar a doua reaptI esteormarea itemeiul.$i risplata

celorbune'siacelorrele sed[, dupi miscarea Andurilor i,pe

misurafomirii. Niciodati sufletuln-are iniqtedegOndwile ele

Cd.43coahl7 257



schimbicioase. ar dacl rispunzi fieclrui gAnd, lri s[ ai temeliejos, in inima ta, apoi de zecide mii de ori ar trebui sI schimbi qi

concepfile tale desprebine 9iriu.Ca o pasdre filrl, de aripi este cel de curAnd ivit din

impleticirea cu patimile prin poc[in1i, care se lupti in vremea

rugiciunii sI seridice din lucrurile celepdmintegti si nu poate.

Ci, neputOndsi rezolve, se tOr[ste pe fala plmdntului. Ci i;i

aduni gdndurile prin citire si muncd si team[, ;i prin grija de

felurite virtr4i. Pentru cd nu poates[ fie a]tceva.Si acesteapizesc

mintea neintinaticitlva

weme; apoivin insd

amintiri, situlburl

si intinl inima. Cdci ea n-a respirat incl aerul linigtit al libertilii,

spre care, prin nepomenirea ucrurilor, se adunl dupi pulin6

vreme, mintea omului. Cici are inci aripile celemateriale, adicd

virtulile care se mplinesc in chip vizut. Dar n-a vlzut virtulile

contemplative,nici nu s-a nwednicit si le simt[. C[ci virru]ile

contemplative sunt aripile min,tii, prin care omul, deplrt0ndu-se

de cele plmdntegti, se apropiede cele ceregti.

in mlsura, in care cineva sluje,ste e Domnul, prin lucruri

sensibile, chipurile acelor lucruri se ntiplresc in g0ndurile lui si

el segOndestea cele dumnezeiegtiprin chipuri materiale.Cand

trsl omul simtecele ce sunt in afarl de lucruri, atunci pe misuri

ce simte aceastao intea lui se na{i din weme in vreme, deasupra

chipurilor acelor ucruri.

Ochii Domnului privesc spre cei smerili cu inima si:

,,UrechileSalesepleacl spre uga 1or" (Ps.33, 15). Rugdciu-

nea celui smerit la suflet sboari, ca s[ zic asa,de la gura lui la

urechile Domnului. C0nd eqti ini,stit sd strigi prin faptele tale cele

bune:,,

Doamne, Dumnezeul meu, Tu s[ luminezi infunecimea

meatt .

Cdndsufletul 5useapropies[ iasl (la ieqirea) in bezni,

vei vedeasemnulacesta: rde-vanima ta qifi-va ziuaginoaptea,

258



ca focul. Asa cl lumea toatdva fi pentru tine gunoi si cenusl, si

nici sI m[ndnci nu vei mai dori, din pricina desfltlrii adusede

gAndurile cele noi9i

?nfllcirate, caresemiscl mereu n sufletul

tIu. $i !i se dl lie deodatl izvor de lacrimi, care curg ca un

pdrdu, nesilite, si se amesteci n tot ce faci, fie c[ citegti, fie ci

g6ndesti, fie cd bei saum[nAnci, in orice lucru a] tiu se afl6

amestecateacrimile. Si c6nd vei vedeaacestesefime n sufletul

t[u, indrizneste, fiindci ai trecut marea, si sporestecu faptele

tale, gi plzeste-tebine; pentru ca darul si sporeascl n tine,pe zice merge. Iarl p0nd nu te intdlnegti cu aceste serute, nu !i-aislvdr;it incl c61[toria ta gi inc[ nu ai ajuns la Muntele lui

Dumnezeu.Dac[ insi, dup[ ce ai aflat acesteaqi ai primit darul

lacrimilor, ele inceteazl si rlceste clldura sufletului, firl denici

o alt[ schimbare r vreun alt lucru, - adicl fhrfl sI fie la mijloc

neputinla ffupului, - vai 1ie! Cedarai pierdut ! Clci sauai clzutla pirerea de sine, sau n lene, sau n slibiciune. Ce urmlri are

primirea darului iacrimilor si ce vine dupl aceea,am deg6nd si

scriu n alt loc, in capitolele desprecurvie, precumamfost luminat

din Scripturi, si de cltre Plrinlii clrora le-au fost incredintate

acesteaine.

Dac[ nu ai fapte, si nu vorbeqti desprevirtuli. Mai cinstite

decdt orice ruglciune qi orice jertf[ sunt traintea Domnului

necazurilesuferitepentru 81, de dragul Lui. $i iubegteDomnul

mirosul sudorii 1or,mai mult decdt orice mireasmX.Oricevirtute.

siv6rgitd irl de obosealdatrupului, s-o socotesti a o lepiddturd

neinsufle{iti. Lacrimile din ochii drep!ilor suntprinosul lor (adusde ei). fi suspinurile din wemea privegherii 1orsuntjertf[ bine

primiti. Striga-vor dreplii citre Domnul, aplsa{i fiind degreutatea

trupului, si in wemea chinurilor, isi vor trimite cltre Dumnezeu

ruglciunile, si la strigitul glasului lor, cetelecele sfinte le vin ir

ajutor, ca si ie dea ndrlmealn prin nidejde gi sl-i m6ng6ie. Cici

259



Sfintii ingeri suntp4rtagi a patimile qinecazuriie sfintilor, pentru

ci acestiaseapropie de ingeri.

Fapta ceabuni si smerenia ac pe om sd fie un Dumnezeu

pe p6m6nt. Iar credinla si milostenia il fac si se apropie mai

repede de curltje. Nu i sepoate da unui suflet in acelasi rup,

cilduri si zdrobirea nimii, dupl cum cei in starede be1ie,nu-si

mai pot stipdni g0ndurile. Cici atunci c6nd unui suflet i se dd

c61dur6, se a zdrabirea si plAnsul.C[ci vinul ne-a fost ddruit

spreveselie, ari cdldura,sprebucwia sufletului,Vinul ftrcdlzestetrupul, iar cuvAntul ui DumnezeuincLlzestemintea. Cei ce ard

decdldurl suntrapi{i prin meditareaasupranldejdii gi igi potrivesc

mintea lor pentru viala viitoare. Precumcei ce suntbeli de vin,

vid ndluci cu chipuri schimbate, ot asacei ce suntbeli de nddejde

si sunt inc[lzi1i de ea,nu mai ;tiu de necazuri, nici de ale lumii.

Acestea li se int0mpl6 celor cu inima simplI si cu nldejdeaar:zdtoarc.Si altele asemenea ntAmpllri urmeazd, mpreuni cu

lucrarea cea dupl lege, si cu stareade curilie, care sunt gdtite

celor ce cilltoresc in cirarea virtulilor. Acestea se petrec (se

intampH) ia?nceputulcdlltoriei, prin credinla sifletului. Domnul

facetoate cdte e voieqte.

Ferice de cei ce cu simplitate gi-au ncins coapsele,ca siinfrunte mareanecazurilor, in chip neiscoditor, gi din dragostede

Dumnezeu, nu s-au ntors din rtrrum nu s-audat bdtuli). Clci ei

semdntuiesccurind, ajungdnd a limanul impdrdliei si se odihnesc

in corturile nevoitorilor gi-gimdngdiesufleteledin ticdlo;ia 1or,si

seveselesc ntru bucuria nddejdii lor. Cei ce cu nldejde aleargl

pe cii sucite, nu se intorc din drum, nici nu se opresc ca s5

cercetezedespre ncdlceala drumului; ci, dupi ce au trecut marea,

atunci, viz&rd c0t de sucit[ a fost calea,aduc muilumiti 1ui

Dumnezeu, ci i-a izdvit din strAmtori, si din prip[stii, si dintr-o

astfel de asprime, fexe s6 stie ei. Iari cei ce se zbat cu multe

260



ganduri,si vor s[ fie inlelepli,nevoie-mare, edAndu-seareveniri

si la teamade gdnduri,caresepregltesc si vreau s[ vad[ pricinile

devdtlmare, cei mai mu{i dintreei sepomenesc ezAndapragui

(la ugile)propriei lor casepentrutotdeauna.

Cnnd e trimis la drum, enegulva Ace:,,LIn eu esteascuns

pe drum gi uciga,siipe stradi" (Pilde 22,13).!i precumcei ce

zic: ,,Am vdzut acolo niste fii de wia;i si noi eram ca niste

licuste pe lAngl ei" (Num. 13, 33). Asa sunt si cei ce se

apropie de sf0rqitul cdii 1or, si vor mereu s[ fie frrlelepfi, darnicidecum nu vor si punl inceput inlelepciunii. Iar[ cel simplu

trece inot, cu cel dintei avdnt,9i nu se ngrijegte tie fel de trup,

nici nu se intreabi de sine, dacl ispriveqte sau nu ceva, din

negulItoria lui (lucru). $i nu cumva s[ 1i se prefaci multl

inlelepciune in alunecare(cldere) a sufletului tiu, sau n cursa

intinsi in fala ta: ci, cu nidejdea spreDumnezeu,pune nceput,clii celei ins0ngerate,cu bdrbl1ie ,,ca s[ nu fii mereu gol de

cuno.stinlaui Dumnezeu.CI cel ce se eme, saucel ce asteapti

v0nt prielnic, nu va semina" (Ecl. 1'1,4). Mai bine si mori

pentru Dumnezeu, decdtsI tr[iegti in rugine si lenevire.Cdnd

vrei si pui frrceput ucrului dupi Dumnezeu,asaagezlm0nts[

faci, ca unul care nu mai atevial|ln lumea aceasta, i estebine

pregitit de moarte gi gi-a uat n[dejdea de la aceastivial[, 9i a

ajuns a sfdrsit.Si cu adevlrat, sI ai in minteata g6ndul de a nu

l[sa nldejdea acesteivieli, sI te impiedice de a lupta' deabirui-

Cdci nldejdea acesteivieli slibegtemintea. De aceeasi nu fii

prea din cale af.ar:de inlelept, ci f[ loc credinlei ir minteata si

aminte$e-li de zilele cele nespusdemulte, aleveacrxilor celor ce

vor fi dupl moarte gi dupi judecati, 9inu va intraln tine tfndlvia

nicicdnd, dupl vorbainleleptului: ,,O mie de ani in lumea aceaat

nu sunt cit o zi (nu fac nici o zi) mlcar in lumea drepfilor"

(Ps. 70, 5). Cu birbefle apucl-te de tot lucrul bun, si fbr5nici o

indoial[ in suflet si te apropii de fapta bun[, si sI n-ai in iniml

261



indoieli tn ceprivestenddejdea n Dumnezeu,pentruca sdnu se

zdddrniceasclosteneala a si s[ nu se trgreuneze munca ta. Ci

crede?n nima ta, cd"Domnul estemilostiv, si cd cel ce imparte

rlsplllile, El d[ Har celor ce-L caut[ pre El, nu dupl lucrarea

noasfi, ci dupl rflvna si credintadin sufletelenoastre.C[ci zice:

,,FacI-!i-sedupi credinla ta'' (Mat. 8, 13). Iard faptele celor

ce vietuiescdupi Dumnezeu,sunt acestea:

Unul toati ziua isi pSlmuieste aga,gi aceaste etrecerei

line loc de slujbele ceasurilor. Iar[ altul, f[cAnd ingenuncheri,spune a fiecarepiecarea genunchilor,c0teo rug1ciune.Altul, inlocul ruglciunilor, pune mullime de lacrimi, si ele ii sunt deajuns. Altul cu mintea se silestes[ cugete si-qi face si pravila(canonul)ce i-a fost hotirdt. Altul igi canonestesufletul cu foame,de nu mai poate nici si-si citeascl rugdciunea.Aitul iarisi,

petrecAnd n cugetare fierbinte a Psalmilor, face din aceastaruglciune neconteniti. Altul se ndeletniceste u citirea,qi inimaii este nfierb6ntati. Altul, se d[ pe sine rob, fiindcl a inlelesinlelepciunea dumnezeiestilorScripturi. Altul insp[imAntat deminunile din stihuri, se opreqtedin indeletnicirea ui obisnuiti,amuliL $i iarngi altul, dup[ ce a gustatdin toatesi s-a?ndestulat,s-a ntors ?napoisi a rimas f6r[ s[ lucreze. Altul gustAndnumai opiclturd din acestea, i orbit fiind, s-arlticit. $i altul, de boal[ qide neputintd,a fost oprit si-si facl pravila. ;i, altul a fostimpiedicat sI gi-o facl de vreun obicei, saude vreo dorintl, saude iubirea de stlpAnire, de slava desarti, de llcomie, sau dedorinla de a str6.nge vere. ar altul, s-a ?mpiedicat;i s-a sculat,dar nu s-a ntors din drum, pdnl ce a dob0ndit mdrg[ritarul celflri de pre!. Asadar, tu pune mereu cu bucurie Ei cu rAvn[,inceput spre ucrul lui Dumnezeui $ daci vei fi curat depatimi ginu te vei indoi in inima ta, atunci lnsusi Dumnezeu e va ridicape culmi, 4i ta ajuta si te va tnlelepli, dupi sfdntavoia Lui, siprin minune vei ajunge la desivArsire. Ci a Lui este Slava 9iputerea,acumsi purureagi in vecii vecilor. AMIN.

262



atunci inf[goari-1i capul in mantie gi dormi, pAni va trece acel

ceas de intuneric de la tine, iarl de chilia ta niciodati sI nu te

indeplrtezi. Cu ispita aceasta untpu;i la ilrcercarecei cevor sl

petreac[ n rlnduiala minlii, si cauti in cllitoria 1or,mOngiiere

prin credin!6. De acee4 ei au mai multi durere si osteneal[ decdt

to{i, in ceasul acela,prin indoiala din minte. ii'urmeat[ acestui

ceasde ntunerec, qi hula. Si uneori se ntflmpl6 si se ndoiasci

sufletul de inviere gi altele,desprecare nu trebuie si vorbim aici.

Si eu de multe ori am fost ispitit cu toate acestespite, 9i amscris lupta aceast4 spremnngdiereamultora (ca s[ mdng0i pe

mulfi).

Cei ce petrec in lucruri materiale, sunt cu totul in afari de

aceste spite. Ci lor li seArtnmpl[ astfel de slibiciune, care se

iveqte n to1i,gi estedesplrfiti prin felurile ei, de acestespite ale

intunericului, si de altelede acest el. Slnitatea gi leaculacesteitrdnddvii izvoriste din viala cea linigtitn. ;i aceasta este

mdng6ierea.Dacd sufletul petrece cu mu$i si sti de vorb[ cu

cineva, nu va primi nici iumin6, nici leac, gi se odihne;te o

weme, gi apoi ispita seridicl asupra ui cu mai multi tdrie. Si are

nevoie atunci de un om luminat, cu experien![ in acesteucruri,

ca s[ fie luminat gi frrtlrit de ddnsul,cdt[ weme estenevoie,nu

totdeauna.Fericit cel ce le rabdl pe acestean chilia lui. Clci

dupi aceasta va ajunge la un llcas mare, si la mare tdrie,

precum spunPdrinfii. Lupta irs[, nu trece ndatl, intf-un ceas.

Nici Harul nu vine in suflet"si se s6llsluiasc[ in el deodat6,

ci pulin cdte pujin. 9ipti"

luptivine Harul.

fidin weme in

vreme ispita si m0ng0ierea.$i p0n[ la moarte, rim0ne sufletul

in acestea.SEnu aqteptim si ne ?nstrdinimcu totul de ispite, nici

s[ primim desivArgitam6ng0iere, n lumea aceasta.Cl agaa

binevoit Dumnezeus[ orOnduiasc[ iala noastrdaice4 si agasi

cllltorim pe caleanoastri. A Lui estem[rirea in vecii vecilor.

AMIN.

264



LVIII.

DESFRErAcusrnEn s[,FLETuLu DrNnAvnn cEA nnnunA, cARE srAg*:::y__ trrtoiniro cnr,ErtttrrrlrtrtDrfrSil_l _ gI DESPRE T{LILTORIJLDAT DE BLANDETD

EIAI,TE cnIPUBI.

Omulcelplin & ra:ii nu ajunge iciodatdapaceaminfi.IarI tirl pu"., no estenici bucurie. eci daci ,_u"i,

ci paceain,tiiestesdnltateades.iv6rgire,*'ra*a este ";;; pacii,tuncidesigur i greubore$e""r

." are 6vni rea.o, frate, urezicd-1ipui0vna,casi alungibolitecelestriine,pecAndatdi alungats5nitateapropriului liu suflet! ostene;te-temai int6ia-!ivindecisufletuitiu. f*a O"a

"",ei e.putin"i"ii,"p"i ni, d*J;tffffi111,u*ffi::ii:

Argrijire, ec6tdeyytrare. Si iardsi,dgl1n, poli ajutaaltora,peine nsuli te bagiT.b"."ldJ ir;hi;;. R6vnan oameninu seide;te prin chipurile npllpci;i,; prin bol'e sufleturui

serata,dicl"printrAmto.T"ire"nlrii, o" _"i **""iang.nceputulnlelepciuniiuiDun*ier"u-"*"bunitareaibldndegea.d, avinedinmdrinimie,;, lr"n"*+"r..oamenilorepoart6. iice: ,,Noi suntem

,grg{ Ia;;;;"* neputin{ele eloreputinciosi"Rom.!.1,l, gi, ,i"

"31egregegtendrepra_1i-lcuduhulbldndelei.;'(C;.';,'iT,*o" oarurite uhutuif6nt,Aposrolul

-Tr"it pu""u'gi'rabdarea.Cand nima se.19:ryt' cdnupoate9inuarearii snmplineasciucrurile ereyaterialesi vlzute,mahnirea ""ur,ulucrurilo*Lro'*ut'.i^Fl".i*d;fr,l,}?ri,iffi J""fisteaun rup ir{ suflet."t-annit'r"

ttrr"x,*"",rrrt"nr.

265



sldbit, este ca un bolnav, carecu trupul boleste,dar se nfruptldin tot felul demanclri care-lvatrml. cel cu inimam0hnitr. darnestlpdnit la simguri,este ca un om care are un singur fiu, si-ljertfegtecu propriile lui maini, pulin cOtepulin.M0hnirea minliieste dar de mult pr9! in fala lui Dumnezeu; 9i dac6 o poart[cineva dupi cuviinli, atunci este ca si cum at avea ot trupulsfin{t. un om carea vorbit debine sau deriu pe alli oamenifcumultd. libertate, nu este vrednic de darul acesta.pociinta cuconvorbire - vas cu gaurr. Iubirea de cinste (vanitatea)

cupitimire, estecutit muiat in miere.A fi inlelept si a sta de vorbi cu o femeie,esteca si cum ai

pune ntr-o singurdcas[ o ieoaicr si o oaie. Dacr ai faptebune,dar nu ai mi16esti inaintea lui Dumn ezeLr aun om, careucidepe fiu inaintea tatllui. cel ce bolnav fiind ia suflet, ftrdrepteaz[pe prietenii sdi,esteca un orb deamandoiochii, carearati altoracalea-

Mila si dreaptaudecati sunt?ntr-r.in uflet,caun inchindtorlui Dumnezeusi un inchinitor la Idoli, ?naceeasi as6.Mila estecontrarddreptei udec[1i. Dreapta udecatl esteegalaream[swiiegale.c5 dr fieclruia dupdvrednicia ui, neinclinAndu-sen nici

oparte,

nici nu se uiti la persoane,cand rispliteste. Iarr milaeste o mdhnire, pornitl din Har, care spre toli se pleacl cuindurare,si pe cel ce meriti rlutate, nu-l pedepseste,ar pe cei cemeritd bunrtate,-il copleseste cov0rseste).cici mila line dedreptate' arjudecata ceadreaptb,se propiede rrutate; precumnu pot sta a un loc fdnui si focul, asanici judecataceadreapti si

mila nu pot sta ?mpreundn suflet. precum un griunte de nisipnu trage' cdt o grdmadi de aur, tot asa dreapta udecati a luiDumnezeunu trage n cumplnl c6tmila Sa.

Ca o m0ni denisip, carecade n mareaceamare. asasuntpicatele a tot trupul, fa!5de purtareade grijr si indurarea (mila)lui Dumnezeu. Si.precum cu un pumn de

firdni,nu astupi un

266



mai usor decAtcele din 1ar5strlini. Sd nu crezi, frate, c[ poli

opri gAndwile celemai l[unftice, flrl obunl rdnduiali a fupului.

Teme-temai mult de obiceiurile tale rele, dec0tde wljmasi. Cel

ce hrlneste la sf,nul ui obiceiul, esteca un om carehrdneste asdnul lui focul. C[ si puterea obiceiului si puterea focului semf,soar[ dupf, materia (pe care o inghit). Obiceiul, daci cere

odatl, si nu-i dai ce-!i cere, slibeste. Daci insd prima dati ii

impline$i cerere4 a douaoar[ il ghsestintirit impotriva ta.

Cuprivire

la orice lucru, s[-1i aduci aminte de acestea: imai bine te ajuli plzindu-te, decdt ucr0nd. Nu te imprieteni cu

unul, ciruia-i e drag rAsul si-i place si rtd6 de oameni.Cdci asaunul te c5l[uzestespre obiceiul lenei. Cu unul, careare o via![

neinfrCInati, [ nu-1i afi4i fala,plinl deveselie.Dar fereste-te,de

a-l uri pe el ! Dac[ insl vrea s[ seridice, di-i m0nasi ingrijeg-

te-te p6n[ la moarte, s[-i afli sufletul.Dacl esti ncl bolnav, fugide orice ncercarede avindeca pe al1ii(nu mai tI pe doftorul !) .

Cdci zice:,,di-i lui un capdt al toiaguiui t1u", si celelalte.Culuare aminte si vorbesti, in fa{a unui4 care-i trufag n cuget sibolnav depiznd. C[ci, pe misur[ ce tu vorbesti,el rlstilmicegte

spusele ale dupl bunul lui plac, gi din lucnuile cele bune pe care

le-ai spus,el caut[ prilej, de a facepe a{ii s[ sepoticneasc[. Siin mintea lui, cuvintele tale seprefac in prilej de boal6 (adicl detrufie ;i depizm[). Candcineva incepesi cleveteasci (pe) fratele(s[u) in falata (de fa!6 cu tine) amtilte posomordt afali..Dacil

faci asa, e plzesti (de clevetire) gi in fala lui Dumnezeu si aclevetitorului.

Cdnd dai cevacelui ce arenevoie, veseliafe{ei tale sI fie

mai mare, decdt darul tiu, qi cu vorbe f[-1 s[-gi uite necazul. Si,

dac[ faci asa,atunceabucuria estemai mare in mintea lui, decdt

darul tiu, si decdt nevoia trupului. in aceazi, in care d.eschizigura ta, ca sI acuzi pe cineva, socoteste-temort in fala lui

268



cu o fiari sS.lbaticd,ecdtcu cel ce s-aartors a rele (petrecnrdutili)"^Decdtuun lacomsicuunnesrtios,maibinesizi cuunvultur. intoviriseste-temai degrabd u un ucigag,decatcu un

certrref.Decntsi vorbesti uunom lacom,mai binecuunporc.ci mai bunr e troacaporciior,decdtguramdncrilor.Aseaz[-temaibine n mijloculunorciungi,dec6tntretrufasi.Lasi pealliisi te prigoneasci.,i nu prigoni u. Las6si fii ristignit 1u, nuristigni tu pe altii. Lasr sr te nedrept[leascial1ii, u s[ nunedreptdlesti.as6,

sr tecleveteascr$ii, u nu cleveti.Nurdvnirdutatea,i fii bldnd.Justificareau fine de vialacrestinilor,nici nu faceparte

dinarv[litura lui Hristos.cu cei cesebucuri fii vesel,sipi0ngicuceice elesc.Cf,ciacestaste enmde curitje.cu ceibolnavi,fii bolnav.cu cei prcltosi,plOngi. u ceicesepocriesc, ucuri-

te.F6-teprietenal tuturoroamenilor, ar ii singurn minteaa.F5-teprrtag a patimiie uturor,dar cutrupultru deprrte z|*tedeto!i. SI nu rnustri,sI nu oclrlsti penimeni,nici chiarpeceicuvialafoarte ea. intinde.ti haina ta pestecel cegreseste,asi-l acoperi.chiar dac[nupoli sr iei greselileui asupri a,si siprime$i tr locul lui pedeapsai rusinea, abd| totusi si nulrusina-Afl4 frate,cr deaceearebuie i stim inlduntru,n chilie,cas6nu cunoastemaptele ele elealeoamenilor.$i atunci, uminteanoastriceacurat6,i vedempero{i sfinlii cei buni.c6daci vommustrape oameni, i-i vompedepsi, i-i vom udeca,si-i vomcerceta, i-i vom ndreptili,si-i vomb0rfi,prin ceseva

deosebi edereaoastl (inpustiu)desederean cetrli (orase)$i denu ne eprdim de acestea,stecevamai r6udecat edereain pustie?ar dacinu te inistesti u nima linistegte-te i.*.,,limba. fi de nu-fi po{i line gindwile in rAnduiall,cel pulinsimlurile dnduieste-fi-1e.$i dac[nu eqtisingurcu minteai, celpufincutnrpulfii singur.Fii celpulinmAhnitaminte(cumintea),

27a



daci.nu poli lucra cu trupul. Si dac[ nu poli sI priveghezi,stAndin picioare, privegheazl cei putin sezOnd e patul tdu, sau siintins. Si dac[ nu poli posti doud zile, milcar pdni seara nu

m0nca.Chiar dac[ nu poli posti p6ni seara, el pulin nu mdncap0n6 e saturi de safiu). Nu esti sfdnt cu inima (la inim[), fii celpulin curat cu trupul. Chiar dacl inima ta nu plAnge, mbraci-1icel pulin fala in jale. DacI nu poli fi milostiv, vorbestecu unpicitos; ;i dacnnu esti flcitor de pace,nu indragi nici tulburarea.Nu poli si fii plin de rAvn[, ei bine, fii micar f[ri preget incugetul tiu. De nu esti biruitor, cel pulin nu te trufi in fala celorvinovali. N-ai puteresI astupiguracelui ce clevetestepe frateletiu, ei bine, cel pulin nu lua parte a clevetire.

Afl{ c[ de va iesi foc din (de la) tine, si va ardepe algii,din mijnile tale va cereDumnezeusufleteleacelor4 cares-au arsin focul tiu. Chiar daci nu tu aprinzi focul, ci esti numai binevoitorcu cei care-laprind, si gdseqtipllcere in aceasta,ajudecatd veifi plrtag cu acela.Daci iubegti,bldndefea, ii pasnic.Si dacd evei irwednici depace,mereu vei avea bucurie. Cautd nlelegere,nu aur.Cu smereniairnbraci-te,nu cu vison. Cauti si-$ agonisestipace,nu numelede mpdrat.

Cine n-are smerenie,n-are nici pricepere.Si cine nusesmereste, ici nu va pricepe.Si nu estepasniccinen-arebucurie.

Si nu estesmerit, decdtcel paspic. n orice calearcilitori oameniiin lume, nu aflI pacea,pdni nu se apropie de Dumnezeu prinnldejde. Nu cdstig[ inima pacedin parteanevoilor si apoticnirilor,pdnl ce n-o ajunge pe ea nidejde4 si nu impaci inima si nuvarsl (nidejdea)bucurie n ea.

Si astaa zis gura ceawednici de inchiniciune si plini desfin,tenie:,Veni1ia Mine tofi cei obosili si impovdrali, si Eu vdvoi odihnipevoi" (Mat. i 1, 28).Apropie-te,zice, ginldijduiestespreMine, gi odihnit vei fi de orice lucru si team6.

271



N[dejdea cf,treDumnezeu nal16 nima, darfrica degheenl

o zdrobeste.Lumina din minte d[ nasterecredin]ei; ari credinga

odrlslestem0ngfliereaprin nldejde; ginidejdeaint[reste inima.

Credinla este o descoperirea inteiigenlei. Si, cdnd mintea se

intunec[, se ascundeatunci si credinta,si ne stdp6nesterica, si

ni setaie nddejdea-Credinla din lnvllituri nu rnintuiegte pe om

de trufie si dr indoialb; ci numai aceacredintl, cwese veste 9ise vede in inteligenl[, carese numestecunostinl[ si aritare a

adevdrului. PAndnu ajungemintea s[ conceapi pe Dumnezeu,ca pe un Dumnezeu descoperit de inteligen![, nu se apropie

teama, de inimi. Cdnd suntem llsa1i ?n intuneric si pierdem

inlelegerea, p0ni ne smerim, vine peste noi teatna, ca s[ ne

apropie de smereniegi depocdinl[.

Fiul lui Dumnezzua r[bdat crucea-Asa dm, noi cei pIcltogi,

si avem ndrlzneald in poclinfi. Cdci dacl o poclinli prefdcutla schimbatmfuria regeluiAhab, atunci o poclinli adevlrati (rcaln)

nu ne va l[sa nefolosi,ti.$i, dacl ei avdnd pociinla real[, s-au

intors la smerenie, cu atAt mai mult noi, care cu adevlrat ne

m0hnim din pricina pdcatelor noastre. M0hnirea din minte este

de ajuns,gi,tine ocul oricirei lucriri materiale.

Zice Sfantul Grigorie: Biserici a Harului estecel ce s-a

pierdut pe sine n Dumnezeu,si triieste cu griji de udecataLui.

Dar ce estecel ce s-apierdut in Dumnezeu qi trliegte cu grijl dejudecata Lui ? Si ce estegrija de judecata Lui ? alta decAtsi

cauli purureaodihnaLui, si s[ te intristezi rnererr,qi si fii mereu

cu grij[, fiindcl nu poli si ajungi la deslvArsire, din pricinaneputinlei flrii tale ? $i dac[ mereu te odihnesti in sufletul tiu

pentru aceasta, nseamnl cd ai vie mereu aducereaaminte de

Domnul, dupi spuseleFericitului Vasile. O rugiciune concentrati.

este aceea, care aduce in suflet o, amintire luminatl a lui

Dumnezeu.

$i,

u se slllslui Dumnezerr n. sufletul tiu, insemneazl

272



a-L aYeape El infipt in tine, prin o aducereaminte. dsa nefacemBisericra rui Dumn"r"u.!i;;";,;;r;rr*;;fi;

"""qdjgsi sI ne

zdrobimnima,prrger*Or_neenrru dihnaLui.A Lui este lavan veci.AMN. " -

LtrX.

DESPRE TIUI,TE SCIilTTBAKI CAREsE r.JKlr[EAZAtr unrrn gr sET,AIrtUREscPRINRUGAqUNE

Si aleagivoinlabundpoateoricinedoreste ceasta;arsd**l*r"^cd alegereaoinfi cereibune,poatreumaiDumnezeu.Si oricinearenevoiedesprijino" rJr. De aceea,dndavemoorin{i, si ne rugdmneincetat.Sr;; ne rug'm numaica sd-Ierem prijinur,ci si pentrucaEl sr facr o o"i"ui*; ,r[ i"*"noastrd inepiicutd voiei SaIe,saunu?Nu ;;;;"d;,#este rimisi in inimi de a Dumn"r.u,

",numai aceeacareeoloseste. e ntAmple "*i,

"e

j".i"l"

omuluie bund, otusinu-lajuriDumnezeueel.Cicivine i d" uotJrrlL#ij,asemeneau ceabuni. Aceastaestesocotitr de om ca un ajutor,aradeseantrecemdsura-uruiruiaai*"iri'irrigT'oi1r"r"ale vitdmarea omului, s,-i_lUrg"; caute impl tn,,.a aceleioi..tp,amdsura",i:"i*"i

n_uffi ii"r, ,uupoareorin{asreTL"oi"it".T

chipul.lui; uun_uurnit lo"a vremea,n caresa_sioatiomul mplini dorinlagi ,e ,,1u* ?nvoia ei; sauci nu eapabilomul s-o implineasca,u fu.*I, cu priceperea aucurupul;saucI nu avemvreme; aoirr-ori"" fel, sub nfidsareaaceluibine,diavoluisau ulburdp" *,-ruu-if ;}i;; ol?;rr.,

c-da43 ala1'

zT3



sau ascundeo curs[-in mintea iui. tns[, precum am spus, s6facemmereu ugiciuni cu s0rguinli (silindu-ne)sd dorim binele,care se face n noi si fiecaredin noi sl zicl: ,"Facd-seoia Ta,p0nd. oi sfdrsi fapta ceabuni, pe caredaci vei binevoi Tu, amdorit s-o fac.Cheu trebuieneapdratsi dorescs[ fac bineie; dar

nu pot si-l fac, f1r[ Harul Tiu. Si amAndou[vor fi de a Tine, sidorinla de bine, ;i slvArgireabinelui, cdci afafitde Harul Tdu eunu m-at fi incumetatsI primescdorinta aceasta,aresemigcl inmine, ci m-as fi inspiimAntat de ea". CIci cine dorestebineleare acestobicei:prin rugdciuneneincetati, lucreazl asupraplr,tiisocotitoareaminlii, si primeste ot prin ruglciune, putereade a

lucra si inlelepciunea care desparte(deosebeste) devdrul derninciund.Cd binele sepoatecunoaste, mai cu seam[, cdndse impotrivesc gdndurile ffufiei, - prin multe rug6ciuni, prinlucrare, prin pdzire, prin dorul neincetatde bine, apoi prin lacriminecontenite,prin smerire,prin ajutorul din ceruri.Clci gdnduriletrufiei oprescde la noi ajutorul lui Dumnezeu,dar ie putern surpa

prin rug6ciune.

LX.

DESFRE tiAXNUru KELE, CARE VIN,FAKA sA vnnF[, cAND rirEmrApAmDE TKANnAvn DE pTAIrrunrn

DE ELE

Suntunii, care si intdresc rupul si dorescs[ si-l odihneascldin lucrul lui Dumnezeu, pdni prind puteri si se rtoarci. iarisi lalucrul lor. A;a dar, ?n cele c0teva zile de odihn6, noi s[ nulepdddmcu totui pdziirea, ici sd nu l6sIm sufletul nosffu prad6

274



ilF

slSbiciunii,ca nisteoameni,caren-au de g0ndsd seapuce ariside lucru. cei ce suntb6tu1ide sigefile vrdjmasului?nvreme de

pace, ot ei aduni in sufletul or comoari de ndrrznealr a voinlii,si se vrd imbrlcafi cu vesmAnt ntinat, in roc sfdnt, adicd inrugiciune. in&ianeala se pomeste ?n sufletul lor, in vremeacugetirii cdtreDumnezeusi a rugiciunii. Si iati, ce am cdstigat,in vremeacdt am lenevit, si aceastane va rusina ?nclipele deruglciune (ne va da derusine).

Trezia i1 ajuti pe om mai rnult dec6trucrul si dezregarea(postului) i estemai stricicioasddecdtodihna.c[ci tlin ooit'avin asupraomului rizboaiele lduntrice, care_lnec[jesc, si e1 epoate nvinge. Pentrucd.de ndatf,ce omurpdrisesteodihnagi seintoarce a (locul lucrului s6u) ucrui s[u, rdzboiul e ruatde la elgf fuge' Dar din deslegare enaste altceva,dec6tdin lenevire si

din odihnr. Fiindci atdtavreme cdt omul petrece n odihnl, eleste incl ?n plmdnt slobod (in slobozenie), si iarisi se poateiltoarce si sepoateapucade rdnduiar[ si depravilarui. pentru cIel este ncd in {ara(iatura) srobozeniei'rui,dar prin dezregare liese din lara (latura) srobozeniei ui. cdci dacr omur nul-ar filepldat de oice pazd", rn-arfi fost silit, in mijrocurunei sirnicii,

sd ascultede lucrurile, care nu-r odihnescpe er. si de n-ar fitrecuthotarul libertitii, omului nu i s-arfi ?ntOmplaint0mpllri,care s6-l lege, fird si vrea de lucruri, clrora nu li se foateimpotrivi.

Si nu te lepezi,frate, de libertateavreunuia din simturiletale, ca nu cumva si nu te poli intoarce ra ea.odihna vatrmd

numai pe cei tineri, dar dezregareavatdnndsie cei deslv6rsi1i,sipe cei befani; fiindci ajungdndcinevala gdndurilereledin ph"i"uodihnii,

folgiardsi sI se intoarc[ la pdztre,si s[ vieguiascd

aceea;ivia,ti inalt6;cei ce nsd,av0ndu-sin[dejdea n lucrare,ausl[bit ?n pilzke,din viafa lor cea narti, aucrzut in robiadezleg[rii.

275



Suntoameni,caredup[ ce au uptat in lara dusmanilor, nvreme de pacemor; sunt altii, care ies din viatf, sub pretextulneguldtoriei, dar primesc imboldire in sufletul lor. S[ nu ne

supirlm, cdnd aluneclm in pilcat, ci cdnd petrecem n p6cat,atunci sI ne mAhnim. Cici si celor deslvArgili li se ?ntdmpll sialunece?nplcat, dar dac6rimdn in el, atunci sufletul le moaredetot. Iar m6hnireape careo simlim pentru aluneclrile noastre,ni sesocoteste ou[, prin Har, - cao lucrarecwatl (decurat'e).

Cel ce alunecS. doua oarI, cu nldejdea poclin{ii, acela umbllcu viclenie in calea ui Dumnezeu.Pesteacelacademoarteadinsenin,9i nu ajunge traclipa nldljduitl de el, sI-si ?mplineascivirtutea. Cine este dezlegat dezordonat)n privinta simlurilor,estedezordonat i in privinla inimii.

Aiceaspunedespreceicesunt fitarnici in fata luiDumnezeu u nebuniesi despre emnele

dupi care-i putemcunoaste

Lucrarea nimii ieagl trupul (midularele din afar6).$i, deo ducepe ea cinevacu socoteall,este impede,- dupi plrereaPIrintilor, celor dinaintedenoi, - cL,dintre lucrurile celestrline,care se ivesc in el, nu-i legat nici de c0stigul cel trupesc, nuiubegte ici lScomiapOnteceiui,arm0nia estecu totul departedeel. CIci acolo,undesunt acestearei, cAstigulmaterial(fie el mic,

saumare), rn6niasi llcomia pdntecelui,oricdt s-arplrea cinevaasemlnltor sfinlilor ceior de demult,s[ gtii c[ neregula ui extemdestepricinuitd de iipsa de ribdare a celor [untrice, qi nu de felulcurn e dispreluiestepe toate n sufletul sdu.Cici den-ar fi asa,cum arputeacinevasi dispreluiascicelemateriale, fbt.t'adob0ndibldndelea? Disprelului ceiui ralional ii urmeazbdezlegareadin

276



tgate ;i dispre,tuireagdihnei si a dragosteicerei omenesti.si,dacdcineva,pregitit fiind, cu bucuriep.i*"gt" sI seplguieascipentru Dumnezeu,

asaunul estepe dinl[untru curat. si dac[cinevanu va dispregui enimeni, din pricina orbirii lui, erestecuadevrrat iber.-!i, dac6cinevanu seapropiede celcare-lcinsteste,nici nu se mdhneste mpotriva cerui ce-r necinsteste,acelacuadevtrat amurit pentrurumeaaceasta egie in via1i. pdzireacusocoteali (pdzkearaliunii) estemai buni cu mult, decdtorice felde vietuire, in orice

chip s-ar face, si in orice m[sur6omeneascd.

Ci nu trebuiesI urAm pe picitos, ci trebuiesi-l plingem si si ne ruglm pentruel.

Sdnu urlsti pe pdc[tos;clci toti purtlm cite o vini; sidacrpentruDumnezeue pomestimpotrivaui, pldngipentruel.Dar pentruce s[-l ur[sti ? plcatul oi.r

"turrgte-t,Ji pentruel

roagi-te,casd easerneniuHristos, arenu sem6niempotrivacelorpdcltosi,ci serugapentruei. Nu vezi, cuma pl6nsElpentru erusalim

? Darsinoi in multechipurisuntem atjocorili9"

d.?.i. Si deces6urAmpe celce s_abatjocorit"u

ri rroi,OLdr3"yl, caresi pe noi ne-abatjocorit? Si ientru ce, frate,sIura;ti pe plcltos ? Oarepentruci, dupl a ta p[rere,nu estedrept?Dar undeestedreptate ta,d,ac|"nu i dragostea decen-aipl6nsmaibinepentruel ? Ba, u l-ai gigonir-cunestiinlisem0nieunii, carecredcI sepoartd

alionaicuplcltogii.

'

Veste$euturordreptateaui Dumnezeu, E atd,pe tine,newednicul,El te ocarmuiestei c6, desiesti datorc^umaredalorie,.Fl u-siscoate reptateae a tine.si, in rocul ucrurilorcelormici,pecaree faci u, El ifi d[ lie altele,mari.Nu_Lnumi

277



pe Dumnezeu ,Drept", fiindcl nu dreptatea ui sevddestenlucrurile tale. Si dacl David il numeste pe El ,,drept.,si,,adevdrat",apoi Fiui ne-a descoperitnoul cd El este mai

muit - ,,bun". ,,Bun este Dumnezeu, si celor rl i sinecredinciosi" (Luca 6, 35). Si cum il numesti ,,drept,,pe Dumnezeu,cdndcitestipilda despreplata ucrltorilor viei ?,,Prietene, u-{i fac strAmbltate, ar vreausI dausi acestuia, area venit pe urm5, ca si 1ie.DacI ochiul tlu esteviciean, apoi Eusunt bun" (Mat.

20, 13). Si iardgi, cum va numi omul peDumnezeu drept", cdndcitesteparabola iului risipitor, caresi-a kosit a'verean desfltare,dat la pulina poclinl[ pe careaniltat-o,Tatitl i-a alergat n cale, -a irnbrltjgat si i-a dat ?nstipAniretoatd avulia ? Si acesteanu le-a spus un oarecine, ca s[ neindoim de ele, ci insusi Fiul a mirturisit despreTatil asa.Unde

estedreptateaui Dumnezeu?Oaxeteaceea i noi suntemplcitogi,si Hristos a murit pentrunoi ? Iar daci in acesteaDumnezeuestemilostiv, sd credemci El totdeauna lmAne milostiv.

Si nu ni se int6mple o nelegiuire ca"asta, sI zicem c6Dumnezeunu estemilostiv, c[ nici esen]a ui Dumnezeunu seschimb[, camortii, nici nu I semai adaugl nimic, ce nu are,nici

nu I se acev4 din celecearede ainceput, e va aveadeapurure4pAni la sf6rsitul cel nesfirsit, si le are ;i acum precum ziceFericitul Ciril, in tAlcuireacl4ilor Facerii. ,,Teme-te, zice,deDumnezeu, din dragoste si nu din pricini c[ are un numeaspru". Iubeste-L, precum esti dator, nu pentru cele ce leagteplide la 81, chiar si numaipentru umeaaceasta, e careEl aficut-o pentru noi. C[ci clne ar putea s[-L rispl5teascdpe El ?Si, unde-I dim noi rlsplati prin fapteie noastre ? Cine L-ainduplecat si ne zideasc[ ? Cine se roag6 pentru noi, cdndnoisuntem nemullurnitori ? C0nd ncl nu erarn, cine a trezitlavia[dtrupul nostru ? Si iardgi,de unde ne vine inlelegereasi cunostinla,

278



LXI.

DESPKE PRIVEGHEBEA CEA,ESCUNSA-CEA DNi{E,AT,MTRIJtSUFT,DTULIJE,C{.IM

s-o rAapt sI c{,tn{vrNE soFINTJLgx nAcnnrn iN FTTNTEr srrNGE DrNsuFr,ET cAlnunn SFTNTENTEI,roFronRA DoB,uL DE DLJMNEaEUINCALDI.JKA SPRE CELE DTIIIOVNICESTI SI

CERESTI.

Nu ie poateca cei ce au dorinle bune s[ fie impiedeca]idea le implini, din pricina weunei protivnicii, decdt dacl aflivicleanul weun pretextbun, la doritorii de bine. Iat[ cum staulucrurile. Orice g6ndal dorinlii de bine lainceput, c0ndsestAmegte,este unnat de o rAvn6, a fel de fierbinte ca si cdrbunii din foc,care nconjoari gdndul acelasi oprestedin apropiereaui toatepiedicile si impotrivirile, ce i se fac lui. Cici multi puteresi tdrienespusl areacea Ovnd,sI aperesufletul in tot ceasulde trdndivie

si de team[ de ndvalacelor de prin prejur. $i insusi acel g6ndprim esteputereadorinlii celei sfin1ite,careesterlsiditl, deIafire in firea sufletului. Rdvna aseeaeste nsl gdndulpomit din

putereamdniei, carese afl[ in rdvnl, carea fost pusl in noi deDumnezeu,ca sI ne foloseasci; fiindcd eaplzestehotarele irii,sd nu-si piardi libertatea implinind pofta cea ireasci din suflet.Aceastaeste virtutea fir[ de carenu seface nimic bun, care senumeste 0vn[, si ea este ac?,eacareomestecu rdvni sipregiteqte

280



cu puterepe om; din vreme in vreme,'si-gi dispreluiascd rupulin necazuri,;i in ispitele cele trgrozitoare, care i ies in caie, si

sl-si dea otdeaunasufletul sX-i ie omor0t, si si iasl in ?nt6m-pinareaputerii celei protivnice, cb sI sdvArseasc[ cel ucru, pecaresufletui s[u foarte l doreste.

Unul din Sfintii, cei ce s-au mbrlcat in Hristos, numesterivna aceasta Ainede pazhallegii lui Dumnezeu,adicdal virtulii.Pentru c5virtutea se numeste egea lui Dumnezeu. ar[ putereaaceasta rdvni se ntireste si se desteaptl si se aprinde n doulfeluri, ca sd,pdzeascd asa;si slibeste,adoarmesi se eneveste,tot in doul feluri. Si mai intOi anume: rdvna se trezestesi seaprinde,cdnd i vine omului o teaml in suflet, cdnd i e frici ':

bunul, pe care l-a cdstigat, sau il va cistiga, nu cumva s[ fie

jefuit, adicds[ fie lipsit de celece vin cu acel bun, si ii urmeazllui. Si aceastase facedin purtareadegrijl a lui Dumnezeu, adicd,teama vine in toli oamenii, care se nevoiesc spre virtuli cua.devilrat, a si trezeascl r0vna, care este tn suflet si sI nudormiteze.

Iar atunci, cOnd rica aceease

pomesten fire, rdvna pecare am numit-o c0ine, zi si noapteeste fierbinte ca un cuptor

aprins,si line treazb,irea. Ea este teazil, ca si Heruvimii, si iaaminte a cele deprin prejur, si precuma zis acel oarecine,dacltrecevreo pasdre,pomeste mprejurul ei, si intrl cu o m0nie iute

si nespusi. Si frica aceeacdnd se int6mp16,se indoieqte de

Providenla lui D-umnezeun credint[, si uiti cum se ingrijesteDumnezeudenevoitorii sprevirtute, si fr cerceteazdintot ceasul,precum zice Duhul cel Sf0nt prin gura Prorocului: ,,OchiiDomnului sunt deasupradrepfilor" (ps. 8, 1) si celelalte.Siiarlsi: ,pomnul este [ria celor ce setem de El" (Ps. 25, 15).

Si Insusi a zis despre,Sine;citre cei ce se tem de El: ,J.{uvor281



veni asupra a rele si b[taia nu seva apropiade l[casul tlu"(Ps.8, 10).

Iar dac[ omului ii e team[ pentru suflet,pentru celece se

intAmpll, si urmeaz[ virtutii, nu cumvasI fie jefuit sauvltimat,g0ndul acestaestedumnezeiesc ignja estebun5,si mOhnireagichinul acestasuntdin Providenta ui Dumnezeu.lax| al treileachip, adicfl putereasi a1O{arean al doilea fel a acelui c0ine, seface prin spoiirea cdt mai mare a dorinlii devirtute. C[ci pe cdt

creste n suflet dorinla de virtute, tot pe atit se aprinde si acestc0ine, adic[ r0vna fireasc[ sprevirtute. Prima pricini de ricireeste contenireasi impulinarea dorinlii de suflet; a doua esteinffarea in suflet a unui gdnd de nldejde si de ndrizneal[, carear rim0ne in suflet, si omui ar nldijdui si ar credeci lui nu ii efricl de nici un lucru, carear puteasi-l plgubeasci, si de aceea

eI dezleagl depe el arrnelesi rlmdne ca o casi nepintti (pustie).Si doarme cAinelesi multd vreme casae nepdziti..

De g0ndul acestasunt jefuite cele mai multe case.Si seintAmpl5 asa,cind se ntuneci strilucirea cea curati a cunostinliicelei sfinte din suflet; dar de ce se ntuneci ea ? Fiindci weun

g0ndpreasubtil dem6ndrie a intrat in suflet,si s-acuibdrit acolo,sau omul a urmat rnai mult grijii de cele reclloare si s-a ntdlnitpreadescu lume4 care-lamigegtepeel, saupricinaestep6ntecele,domn al tuturor relelor. CIci totdeaun4c6ndnevoitorul seapropiede ume, indatl fr sllbestesufletul"La fel cAndesedin mulfimeacare ii zdrobestesufietul, prin slava de;arti. Si, ca.si nu mai

lungescvorba,seasearnlniminteapustricului (cOndese?n ume)cu u-nc0rmaciu,care plutestepe marea inistiti, si dintr-odatdcade n mijlocul pietrelor si se nneac6. ar DumnezeuluinostruSlav6si-I ?n[{im, gi cinste,c[ a Lui esteputereasi marea cuviinldin veci. AMIN.

282



cealaltd".Si nu se ?ngrijescn niciun fel de ei insisi. Fiindciei vld mereucu ochii cei inlelegdtoriai credintii, providenta ceapirinteascS, are i umbrestepe ei din parteaadev5raturui irinte,

care prin dragosteaSa cea multd si nemisuratf,, intrece oricedragostepirinteasc[, care este in mIsurf, gi are puterea, cu"ndestularesd ne ajute nou[, mai mult decOtoti, mai presusdecererea,de cugetelesi de deile noastre.

Cunoasterea steprotivnicl credinlii. IarS credinlacu toatealeei esteo nimicire a legilor cunoasterii, u ins[ ale cunoasteriiceiei duhovnicesti.C[ ispita cunoasieriieste aptul, c[ nu poateface nimic f6r[ cercetaresi probare;ci ea cerceteazI,dacl suntsau nu cu putinti cele dorite si cugetatede ea. Dari cel cucredinla ? ea, dacd, ineva se apropie pe nedrept de ea, nu seArduplecl sI rlm6nl in el.

Cunoastereanu poate fi recunoscuti, f[r[ cercetareasirepetilia modurilor. $i aceastaesteun setnn, ci ne indoim de

adevlr. Credinla insl cautl o inleiegere curatd si simpld (aadevlrului). care estedeparte oartede orice viclesug gi de oriceciutare a modurilor.Yezi, c0tl opozilieeste ntre ele ? Casi acred.intii este mintea de copil si inima simpl[. Cd zice: ,,Cu

simplitatea nimii lor sl5veaupe Dumnezeu,. Col. 3,22), si:,De

nu vi veli intoarce, si fili ca copiii, nu veti intra intruImplrllia Cerurilor" (Mat. 18, 3). Cunoastereaeste ins6dusmani si opusl acestordouI.

Cunoastereahmiteazd,irea 9i o plzeste in orice ctrate arumbla ea-credinla ins[ cildtore$e mai presusde fire. cunoasterea

nu lasi sI seapropiede ea nici un lucru, carenimicestefirea, ciil deplrteazi de la ea. Dar, credinta cu uswinli. il las[ s[ seapropiesi zice: ,,Vei c[lca pesteaspidl si pestevasilisc, si inpicioare vei lua pe leu si balaur" (Ps. 90, 13). Cunostinlaeste nsolit[ de teami, iar credinta,de nldejde. Cu c6t cineva,

284



mergemai adAnc,n modwile cunoaslerii,cu at6testemai idintuitdeteaml, si nu sepoate?nwednicide libertate. Iard cineurmeazdcredintii, se ace ndatdslobodsi de sine stltltor; si toate e face

cu libertate,neat6rnat,ca un fiu al lui Dumnezeu.Omul, careaindrigit credinlaaceasta, epoartl cu toat[ firea cea ziditi ca unDumnezeu.C[ putereaarecredingas6, ideascl fire noui dupiasemdnareaui Dumnezeu.CI zice Scriptura:,,Ai venit, si toates-au oprit in fala ta" (Iov, 73, 23). Si adeseacredinta poateface orice, chiar din nimic. Cunoastereansl nu poate pllsmui

nimic, fdrl materie. Cunoasterea e sfieste s[ facl cele ce suntdatefirii. Cum asa? Asa c[ firea cea ichidl a apeinu primesteintipirirea urmelorpe fa{aei, si focul ardepe cel ce se apropiedeel, si daci omul nu se sfiestede ap6si de foc, cade n primejdie.

Cunoasterea ste ngrlditi de acestecaractereiregti qi nicide cum nu se incumetl sI treaci pestemarginea lor. Credin{ains[

trece pesteele cu usurintd. i zice: ,pe vei treceprin foc, nute vei arde, si rdurile nu te vor inneca" (Is. 43,2). Si adeseacredinla a ficut asa, n fala intregii zidiri. Si dacl i s-ar fi datcunoasterii prilejuri) sI fac[ aceste4eanu s-ar i lisat induplecath.C[ mu\i prin credinli au intrat tn flIc5ri, si au n&nnt putereaceaarzdtoare focului si nevltima{i au trecut prin mijtocul ei, si auumblat pe coamavalurilor, ca pe uscat.$i toateacestea untmai

presusde fire, si protivnicemodurilor cunostinlii, qi au afitat cdtde zadamici esteea, cu modurile si cu iegile si cu tot. Vlzut-aiacurn,cI cunostinlaplzestemargini hregti? Y{nut-u cI credinlatrecemai presusde flre, urmAndu-siclrarea ei ? Vreme decincimii de ani, saumai muiq saumaipufin, de atAtacAt imp cunostinlaa ocdrmuit 1umea,omenirean-a putut s[-si ridice capul ei de la

plmAnt, nici sI simti putereaZiditorului ei; pAnI cOnd,n sfdrsit,ne-a ris[rit credinta, si ne-a slobozit pe noi din lucrarea ceaplmnnteascl si din robia ceadesart[ a r[spdndirii zadamice.Si

285



acurn,din nou, dorim sdne abatem lffe izvoarelecelede nimic,

desi am aflat marea cea limpede si cornoara ceanedesertati.

Oricecunostint6,oric6tde bogati ar fi, este otusi, ipsit6 (s6rac6).

Dar comorile credinlii, suntmai mari decit cerul si pimAntul.Celce-sisprijineste nirna din nidejdea din credin{i, nu este ripsitde

nimic, si chiar, daci nu arenimic, prin credinli le arepe toate,

precum este scris: ,,Cdteveti cere n rugiciune cu credintl, leveli primi (Mat.27,22), si:,,Domnul esteaproape,nu v[ ingrijili

de nimic" (Filip 4, 5).

Cunostinlacauti mereumodul sl plzeascl pe cei ce o aupe ea. Iar credinla zice; ,,Dac[ Domnul nu zideste casasi nu

zide;te cetatea,atunci zadetnicse ostenesc iditorii, si in desefiprivegheazdpinitorii (Ps. \27 , 1). Cel ce se roag[ cu credin{i,niciodat[ nu foiosestemoduri si nu ziboveste cu modurile. Cicicunoasterean tot locul ,,preamireste rica", dupd cuvdntul

infeieptului: ,,Fericitcel ce se emedin inimi" (Sirah 34,15).Dar ce zice credinla ? Ea zice: ,,S-a temut (Petru) si secufundl" (Mat. 14, 30). $i apoi: ,,It{uali primit duhul robieispre eaml, ci duhul ?nfierii, spreslobozeniacredinlei qi anldejdiiin Dumnezeu" (Rom. I, tS). Si iar{i: ,,SI nu cruti, nici sdnu fugi din fala 1or"... trntotdeauna, upl teami vine indoiald,

cercetarea; up[ cercetare, nodurile; dupi moduri, cunoasterea;li prin iscodire qi prin carcetare,otdeauna rica este aceea, areiese a iveall. Fiindcl nu totdeaunacunoastereae indreapt[ petoate, asacum arn atiltat pentru cele dint6i. Cici de multe ori vinpestesuflet intAmpldri si n[pastegrele, si multe pricini, pline deprimejdii, in acesteaunoastereai modurile inlelepciunii, nu pot

de fel s[ ajute nimic. Si intors: in imprejuriri grele, care ntrecputereacunostinlii omenesti,credinla niciodat[ nu estebiruitl devreuna din ele. Clci, cum ar fi de ajuns cunoasterea ea

omeneascl, ca si ne ajute in rdzboaiele cele nevlzute, sauimpotriva fiin1elor celor nev[zute, 9i impotriva puterilor celor dintrupuri, impreunl cu multe alteie?Vezi acum,cAtdeneputincioasl

286



este putereacunoasterii,si cAt de tare este putereacredinlii ?Cunoastereaoprestepe ucenicii ei sd se apropie de toate celestrline de fire. Dar ia si vezi, ce putere are credinta n privinlaaceasta. i ceporunceste acelor ce i se fac ucenici.

- ,,Intru Numele Meu" - zice ,,veti scoate draci",veti lua serpi,si chiar otrav[ de veli bea, eanu vi va vltima pevoi" (Marcu 16, i7). Cunoasterea orunceste uturor celor cemerg, pe drumul ei, sl cercetezedupi legile ei, intAi sf6rsitul,fuainte dea incepeun lucru; pentruca nu cumva sfArgitulucrului

aflOndu-se reagreu, fatpdeputerile omenesti,s[-;i piardl omulosteneaian zadw. Si 1ucrulsi fie greu,sauchiar cu neputintl deflcut. Dar credin\a ce zice ? ,,Celui ce crede toate ?i sunt cuputinfi" (Mat. 9,23). Toatesunt cu putin!6 la Dumnezeu.O!Ce negrliti bogilie, cemare deam,tii, cu valurile ei gicu comorileei cele minunate, carese revarsddin putereacredinlii ! O ! De

cdt6 ndrdzneal6., e cdtl dulceali si de cat[ nAdejdeesteplinicIl[toria ceaflcutl cu credint[ ! Si ce usoaresunt sarcinileei !Si cAt[ dulcealI are ucrareaei !

Intrebare: Cel ce s-a invrednicit de a gustat dulcealacredintii si s-a intors iarlsi la cunostinta sufletului, este oaredeosebit n lucrarea ui prin ceva?

Rispuns: Asa unul se aseamin[ cu cel ce a aflat

mlrg[ritarul de mult pre! gi l-a dat n schimbul unui blnu! dearamS;ci si-a dat libertatea sti.pdnirii de sine, si s-a intors larnodurile cele sirace (ale cunoasterii)cele pline de fric6 si derobie.

Eu nu prihlnesc cunoasterea, ar mai inalti estecredinfa.Chiar dear fi sI prihlnesc,eu nu cunoasterea prihdnesc.Si nu

fie (Nu, deloc!) Ci numai weau si deosebescmodurile celeinselitoare, prin care se porneste impotriva firii, si cum se

inrudeste ea cu cetele dr[cesti. Aceste lucruri le voi deosebi

limpede dupl aceea. Si prin cdte trepte cil[toreste (urcl)

cunoasterea;gi prin ce se deosebesteiecare treapti; si prin ce

287



chip din acesteaoate(cAndcunoastereamerge n aceste hipuri)ea se mpoffivestecredintii si iesedin calea uii. Si mai vreaus6cetcetez, um se deosebesteunoasterea rin sine,si la ce treaptl

(cnnd se ntoarce la linta ei cea dintai) alunge ca prin firea ei,asezOndu-sepentru o via16 mbun[ti1it5, pe o treapti in fa1[(fa!6-n falI cu) credinfii. Si pAn6 n ce clipl cunoasterealm0nela modurile ei; ;i cum treceapoi de a ele la lucruri mai inalte; sicare suntmodurile acesteialte trepte (careesteprima). C6nd seunestecunoasJereau credin{a"dcAndu-se na cu ea si se?rnbraclprin credintdcu idei de foc si se aprinde prin Duhul'si-si cAstigiaripile nepltimirii si se na{I prin robia celor pimdnresri?nspreZiditorul ei, impreundcu alte chipwi. Dar, cum trebuies[ ;tim cicredinla si trepteleei estemai inaltd (mai mare)decdtcunoasterea.

Si inslsi cunoasterea e des[v0rsesteprin credinti gi prinea primesteputereade a seridica deasupra

;isd simti pe Acela

Care intrece orice simtke, si sI vadd Raza cea necuprinsi cumintea si cu cunoasterearpturilor. cunoaslereaeste nsr o treaptiprin carese ridici omul la in61{imeacredinlii. $i odatl ajuns acredin![, omul nu mai are nevoie de cunoastere.C[ zice: ,J.{oiacum numai in partecunoastem.CAnd nsl va veni ceeace estedeslvnrsit, va conteni ceea ce este in parte". Credinta nearati aga99, "u

si cum amvedeacu ochii, adevdruldesivOrgit;giprin credinfanoastreafllm noi celenecuprinse,nu prin iscodireasi putereacunoasterii.

Iati accesleasunt lucrurile dreptilii; postul, milostenia,priveghere4 curltia si celeialtecarese ac cu trupul; apoi dragosteacitre aproapele,smerenia nimii, iertareagresalelor,pomenireacelor bune (recunostinfa),cercetareaainelor ascunsen Sf6ntaScripturl, cugetarea e fiecareclipl la luurri bune,casdplzeascl.hotarelede patimi sufletesti,si alte virtuti, care se mplinesc cusufletul. Toate acesteaau nevoie de cunoastere.Fiindc[ ea lepizeste si le invali rostul or. Si acestea u sunt decdt repte,princare sufleful se urc5. a sublima indltime a credinlii, si ele se

288



numesc irhrli. Dar credinlaestemai presusdevirfute, si lucrareaei nu este ucrare,ci odihni desivArsitisi eaaducemAngAiere i-si are ocul in inimXsi in plrgile sufletesti.Credinla ucreazl toatemodurile cele minunate de viati duhovniceasc[,din care vinesimlireavielii celeiduhovnicesti, esfitareasi dulcealasufletului,seteasi bucuria de Dumnezeu,si toate celelalte,caresunt hdrizitewrui suflet wednic, in aceastf, iefuire,de darul fericirii de dincolo.Acesteaoatesedeslvdrgesc rin SfantaScriptur[, cao prevestire,prin credin\d,de la DumnezeuCel ce are belsugde Haruri.

O nedumerire. DacI insi ar ziceoarecine: oate acestea,bunuri, ucrareavirtulii, desprecares-avorbit mai sus,ablinereade la riu, desp64ireade gdndurile cele subtile, care risar insuflel lupta cu g6ndurile, rlzboiul impotriva patimilor celora101[toare,i toate celelalte, dri decarenici credinlanu-si aratlputereaei, dacd toate acestease desivdrgescprin cunoastere,

cum o socotestipe aceasta rotivnici credinlii ?

O dezlegare in indoiali. Rlspundem:

Sunttrei modwi logice, prin carecunoasterea e suie si secoboar6;si in mlsura in careschimb[ modul, la care

ajunge, naceeasimisurl se schimbl si in interiorul fiecdrui mod, put6nd

sauv[t[ma, sau folosi. Si cele trei modwi sunt: trup, suflet siduh. Si cu toate cd cunoasterea steuna, prin firea ei, tofusi,dupi cum se aplicX a lucruri logice si simlitoare, se subliazl siisi schimbl modurile si actiunile ideiior sale.Acum auzi, cum

esteordnduit[ lucrareaei, qi pricinele,pentru careeavati.ml saufoloseste.Cunoasterea ste un dar de la Dumnezeu cltre fireacea cuvnntltoare, date lor de la inceputui zidir"ii ior. Ea estesimpl[ $ prin fire nu sepoate mpfutj, precumnu sepoate mpar,tinici lumina soarelui.Dar ea se mpartesi se schimb[, dupi felulacliunii ei.

289da43 mala19



LXIII.

DESPBE TNEAPTA PRIMAA CTJNOASTERII

,

CAndpofta trupeascl este nsoJiti de cunoastere, eadunila un loc urmitoarele lucruri: bogr{ia slavadesarti, mpodobirea,odihna trupului, sdrguinlaspre nfelepciunea

cea ogic[, cu careputem sr oc0rmuim umea aceasta, i din care zvordsc nnoireaniscocirilor, si alemestesugurilorsi ceielarte,carealcltuiesc ocununr a trupului in aceastr ume v6zuti. De aceea unoastereaaceastase face dusmani credinlii, dupd cum am vizut, si senurneste ,,cunoasteredesart6", fiindcr este goald ea de orice

grijn de Dumnezeu,aducdndn minte neputin,ta obitoceasch,auna careestecu totul in stdpdnirearupului. si toat6 grija ei, inlumea aceastaeste.si misura cunoasteriieste sr fie o putereg0nditoare,caresi cSl5uzeascintr-ascunspe om, ;i nu credeciesteo grijl dumnezeeascd.,arese ngrijegtedeel, riici providenpcu hotdrarile ei; ci ea pune pe seamaomului si a sOrguinliisale

firqti, tot binelecareeste n orn, si mfintuireadecelevltimdtoare,si pdzirea de ceie grele, cea dupr fre, si de toate protivniciilecarene insotescpe noi din fire, ?nascunssau a atiltare.Atdtapoate cunoasterea ea liudrroasd; ea crede c6 toate sunt subingrijirea ei, dupi cei ce zic, cL nu ocarmuiestenimeni lumeavizut6. Dar ea nu poatescipa de grija ceaneincetati, si nici de

frica pentru trup. De aceeaeste tipOnitr de ngustimeasufletului,de intristare si deznddejde,de frica cea de draci, de groaza deoameni,de zvonurile despre alhari, de strigoi, de griji sasi. nuse mbolnlveascI, saus6' nu sufere ipsuri in cele de trebuin{i,de teama de moarte si de patiml, si de fiarele silbatice, si de

290



Cd,ciea umbld in intunerecsi, in asem[narea u celede pe pdmint,vrea s[-si dea seama,de cele ce sunt in ea, si nu recunoaste ieste cevamai bun decdtea. Si toli se rdnesc a inim6 cu trufie,

fiindcl suntpe pdmdntsi in trup isi aseazd iata ior, ;i in trup igisprijini faptele or si nu segAndesc d sunt ucruri necuprinsedemintea1or.Ei prtimescasac6ti vreme nnoatr in valurileacestea.Sfinlii insi sdvdrgescl[vita virtute a Dumnezefuii.Si ei se naltiprin lucrarea lor, si mintea lor nu se abate a cele prezentesidesarte.CIci nu pot ritlci cei ce umbl6 in luminl De aceea ofi

cei ce rlticesc de la lumina cunostintiiFiului lui Dumnezeu, i seabat de la adevir, toti trec in acestecdrari. Aceasta rt. ir1*utreapti a cunoasterii, c6nd omul urmeazd,pofta trupuiui. pe

aceasta,nu numai c[ o defiimf", dw o declarl protivnic[, atdtcredintii, c6.tsi lucrlrii oricirei virtu{i.

LXIV.

DESPRE A DOUA TREAPTAA CI.JNOASTEKII

Cdnd insi pirisind cineva prima treaptl, se ntoarcespreglndurile si dorurile sufletului, atunci acele bunuri desprecaream scris mai sus, se mplinesc cu gAndul n suflet, mpreuni cusirnlurile cele trupesti, prin lumina fireascl a suflelului. Si iatl

anume,carebunuri:postul,rugiciunea,milosteni4 citireaSfinteiScripturi, chipurile virtutii,lupta cu patimile si celelaite.Pentruorice lucruri bune,si deosebitele unit[1i, caresevld in sufletulomului, si feluriteleminuni, careslujesc a curtea ui Hristos, petoate Sf0ntul Duh le deslvdrseste,n aceasti a doua treaptddecunoastere, prin lucrarea puterii ei. Si ea este aceea, cate



indrepteazi nimii cdririle, si pov[luindu-ne sprecredinti si pr'rea ne adundmmerinde pentru veacul cel ad.evirat.ea"a'qi p"treaptaaceastans6,cunoasterea ste rupear"A;i .orrrpore.O*prin eaducedrumul,.carene facesi ajungem a creOinfr.Si'a*e

"Tr::sporestecu viata, se va sui la"ea,cu ajutorul lui Firistos,cdndti vapune emetie ucririi ei, prin1i"fi";il;;;i." O,oameni, rincitireaScripturilor, rinrugdciune, ip.in

""l"lul.faptebune, rincaresedesrv0r;e;tereala adouaa cunoasterii

gi princareucreazi otbinele.Deaceea 9i,"*G;;;;;...a lucrurilor pragmatici), iindcr lucrarea i si-or.io"pri".i" i"lucrurile elesensibile,rinsimguriieele rupesti, e reapta ea

maidinafard. MIN.

LXV.

DESPRE TKEAPTA A TREIA AcuNoAgTERrI, CARE ESTE TREAPTA

nnsAvAnsIRII7

Asadar,ascultl,cum sesubliaziomul si cum si c6stig6viataduhovniceasci,i asemlnareaupetrecereauterilorcelornevdzute,arenu slujesc u lucrarea ensibild iaptelor,ci culucrarea aresesdvarsesteub ngrijireaminfi. cand se naltdcunoastereaeceien^amante;tiide a grijadea refacep" etesiT":.pr

sr cercetezeAndurile i celeascirnseeochiio*"n"rri ,isi dispreguiasciceleucruri,carestrambIsufleruld;;ril, ;;r:"*r39r in sussi nsofegreredinfan gnjadeveacur erviitor,si n dorireaucmrilorcelor lg[duitenou-r, i n cercetareaainelorcelorascunse,tunceaceasti unoastereeabsoarbencredinla

293



?nsisi;si se ntoarcecredinla;si o nastede a inceputasac[ aceacunoastere e facecu totul si cu totul in duh.

Atunci ea poatg sl-gi ia zborul, cu aripile, spretaracelorn1lmS.tef{e

si si se attngd' emareaceaadOncia cerornepipiite,gdndind la ocirmuirile cele minunate din lumea loeice ri ainlumea simgurilor, si cerceteazitainele cele duhovnlcesti.celeperceputecu minteaceasimpli si subtil[. Atunci simlurile celel[untice sedegteapd,ca s[ implineascd ucrareaduhului, intocmaica n via{anemuritoaresi nestricicioasl.crci

"uu pri-it, incl de

ai.ci g inviere cu gAndul, ca pe o tain5, si ca pe o mirturieadevirati a innoirii tuturor.

Iati celetrei feluri de cunoasteri, n carese cuprinde oaticaleaunui om, in tn1p, n suflet gi in duh. De aici incepeel s6deosebeasc[ inele de rru. si tot timpul vielii sale,cun6astereagufletului sru pitrunde prin acesterei trepte.Si aceeasi unoasterelucreazi

.prin repteleaminrite, oat6deslvAriirea nelegiuirii sau

lcuviinlii, a dreptilii si a cufundrrii in adancirl ainelor-Duhului.fi

ptl cunoastereesteorice pomire a mintii, fie ci se ridic[ laf'aptebune,fie cd secoboarr la faptereresaumijlocii. Iarr trepteleacesteaPirinlii le numesc ire, impotriva firii, mai presusdsfire.si acesteasunt celetrei pirfi, in careamintirea suflltului rationalsesuiesi secoboard,dupi cun amzis. c6ci dac[ cineva uireazd.dreptatea dupd fire, sau se rdpeste mai presus de fire princontemplareaui Dumnezeu,n afari de fre, sau eses[-si pasciporcii, caunul caresi-aprrpidit raliuneaaverii salesi care ilcreazncu multimea dracilor.

RECAPITULARE A CELOR.TREI

CLIIIOASTERI,

Prima treapti a cunoasterii dcestesufletul din fapteleciiisale,celeipe urmele ui Dumnezeu.A douatreaptI ?l ncdlzeste,ca sd alergecu grabr, la celece sunt pe treaptacredintii. A treia

294



este ncetareaoricirei lucr[ri (odihn[ desiv0rsit[). Aceastaesteun chip al celor viitoare ca.rese desflteazd prin cugetareacumintea la cele viitoare. Dar fiindci

sufletul nu si-a nelpt cu totul' firea de pe treaptamo4ii si a greutI{ii trupului, si n-a devenitdeslvOrsit,suindu-se afteapta cea duhovniceasci,mai inaltldecdt celelalte,care se abate,el nu poatenici si ajungi la aceadesivdrsire, arenu e lipsiti de slujire, ci rimdne n lumeamorfii,si firea trupului nu si-o dezbracdcu totul. $i c6tn vreme mai estein €&, sufletul schimbi schimbarea, $i in una si in alta. Si

dintr-odatd sufletul ajunge, ca un cersetorsi ca un sdrac,sislujeascipe treaptaa dou4 ceadin mijloc, prin virtulile caresuntsddite n fire, ca sIfie implinite cu trupul in chip firesc.

Si la vreme potriviti, ca si cei ce au primit duhul infieriiprin tainaslobozeniei,sufletulprimegteHanrl Duhului, pe mlswavredniciei Aceluia, Care dI Harul, qi din nou se intoarce la

smerenia aptelorsale,Si acesteae face prin trup. Si smerenia epf,zeste e ele, ca nu cumvavrljmasul sI robeascd ufletul,prinamlgirile carese afl6 in lumea cea vicleani, si prin cugetirileceletulburi, si l[twalnice. Cici aAta timp, ctt omul este acoperitcu usacea ncuiatl a trupului, el nu are nidejde. Cici el nu aredeslvdrgiti libertate,spreveaculfdrl de sfdrgit CIci toatd ucrareacunoasteriieste lptuire

si vieluire. Dar lucrareacredinlii nu culucrul se plineste; ci prin gdndurile cele duhovnicesti se?nfiptuiegta in lucrarea [ea deilegatide toate cele ale sufletului,si este deasupra imlurilor. Fiindci credinlaestemai subtill decdtcunoasterea, recummai subtili estecunoasterea ec6t ucrurilecele sensibile.C[ci toli sfinlii care s-au nvrednicit de aceastltreapti (careesie lpire laDumnezzu), petec prin putereacredinfi,

in desf[tareaacesteivieli suprafire,sti.Numim credinli, nu peaceea,tr virtuteaclreia credecinev4

in deosebirea fintelor si veneratelor postasuri,gi in firea preaaleasdgi deosebitiaDumnezeirii,si in iconomiaceaminunati ince privesteomenirea,si primirea firii noastre,degio a;a credinli

295



LXVI.

DESFBE AL'TE MODLJKT9I CONCEPTII(rDEr)"n cn pnrvnqrn DEScoFEKIREAcrJNoA+TEKtr

Cunoastere caxe e nvdrtestemereu n celevlzute, sau n

ceie sensibile, si primeste invlllturl dela ele, se numeste

cunoasterea ireasci; iar aceeacare se ocup[ cu putereacelor

inteligibiie, gi are nldunfu si firea celornemateriale, enumeste

cunoastere uhovniceascd.C[ci easimteprin duh, nu prin simfuri.

$i acesteaam0ndoul se nasc n suflet, pentru ca sufletul s[ le

inleleagi. Si cunoastereqcare se acedespre ele Dumnezeiesti,

este necunoscuti gi mai presus de cunoasteresi se numeste

cunoasterea ,peste fire". Si sufletul primegte contemplaliaacesteicunoasteri,nu de la materiaexterioari lui, ca in primele

dou6, ci ea se iveste in el indati, in chip nematerial,ca un dar

ne-asteptatezv[luindu-seprin cele lunnice. Fiindci:,,impdrd1ia

cerurilor este inliuntrul vostru" (Luca 77, Z1). Ea este in

liunlrul nostru nu ca o nidejde de mplinit, nici nu vine, dac{ o

pAndim,dupi cuv6ntul lui Hristos, ci ea se dezviluie inl6untrulicoanei ascunse n minte, flrl pricinl ;tiut[, Ei flri s[ ne

indeletnicimde ea.Fiindcl minteanu afli in eanimic material.

Limuriri despreacestea.

Cea dintAi cunoasterese naste n suflet prin necontenitacugetare$ prin inv[1[tur[ sdrguincioasd; doua dintr-o via]I

imbunlti1iti, si prin credin{amin{ii, iar a ffeia este sortitl numai

credin{ii. Cdci prin credinfl cunoasterea nceteaz[,ucrurile iau

sfdrsit, ar simlurile devin deprisos n intrebuinfare.Deci, cu cdt

z9l



secoboaricunoastereaaaceastiimitd,cu at6tsecinsteste.i cucOt ecoboardmai are, uat6rmaimultlcinri. rii

"g"rd". ;rcandcunoastereajungea pdm0nt, i la celeparnaritesti,tuni,i

eastipOnegteloaE si pe dngre4 toate untschioapei zadamice.Dac[ insr sufletul si ridic[ privirea?nsus'gigi intiirdecugetulspre cele cerestisi doreqte upr celece nu se vid cu ochiitrupului,carenu suntsubstdpinirea lmii, atuncioateucrurilesuntnrscutedin nouprincredinti.Fiecasr ni-o diruiascrnoulDomnul isusHristos, el ceestebinecuvAntatn veci.AMIN.

LXVIII.

DESPRE CONDTTIASUFLETULUtr,CA"RD

cArrfA CoNTEFTPLATTACEA ADANCA_cA sA-ercuFTJNDErrnn cAxtunrl,i

CELE TKLTPE9TT,CARE-MN DrNAFTINTIREA LUCKI.JKILOK

Orice lucru, mai inalt dec6t altul, este ascuns ?n dosulaceiuia,careestemai inalt. $i in fala acestui ucru nu estenici operdea.a altui lucru, prin fire, adicl nu i se poate descoperiascunzisuri.Fiindcl oricefiinll logicr (ralionall) nu deoseblstelucrurile ei dupdcriterii din afari, ci le definegtedupr miscirilecele 5untricealeei. Adic[ sr poati primi, nnchip c0tmai strilucit,lumina cea dintai, nemijlociti, sau si dupd alta rdnduitr, frrideosebirede loc. ci numai dupd currtie cu carepoate primilumina, gi dupi inillime, si dupi c0t pot minlile s[ primlascicontempla{iacelor desussi a puterilor. Si toati fiin1acea a{ionaliesteascunsd.e privirile celor ce suntsubea,darnu prin firea

298



1or,ci prin pomirea spre fapte bune. Si acestea e zic si despreSfintelePuteri, si despreCeteleSufletesti,si despredraci.

Cele dintdi sunt ascunsedin fala celor din mijloc, acestesunt ascunsedin fala celor de al treilea rdnd; fiecare ceatdesteascunsl prin fire si prin cunoastere i prin pomiri, si rdmnnenecunoscutiprin sine celorlalte,ori desevdd, ori desunt nevizute(fie c[ sevld, fie ci nu); si prin fire suntascunse e celedejos.Fiindci contemplareacelor nematerialenu este exterioar[ 1or,

cum se intdmpi[ cu cele materiale; ci se zice ci estepropriuvirtulilor, si miscdrilor or, cf, sepot vedeaunape alta, nlluntrulmiscirilor 1or.Pentruaceasta le (Cetele)sunt slivite in aceeasimisur[, oricdt sunt de dep[rtateuna de alta si sevdd unele pealtele, nu cu inchipuirea, ci cu nepref[cut6 vederesi cu adev[ratalor fire, toatl, afard doar de cauza uturor, care este mai inaltldec0tacestedeosebiri qi care este singura nchinare (clreia neinchin[m). insl dracii, desisuntcu totul necurati,prin cetele ornu se ascund rrtreolalt[, dar ei nu vld cele dou[ cete care suntdeasupraor. CIci contemplatiaduhovniceasciesteo luminl amisclrii. Si aceastd umin[ este oglind[ si vedere.Si c0nd li se

intunecd.miscirile, ei nu v6d cetele caresunt mai inalte. Cdcicaunii ceau fre mai grosolan[ decAtacetelorduhovnicesti,sev6dunii pe ailii, dupl r0nduiala1or.Si iati, asa stau ucrurile in ceprivestepe draci.

Iari sufletelenu sepot vedea,nici pe ale nsile, nici uneie

pe altele, n m[sura in caresunt ele ntinate si intunecate.DacI se

curall si se ntorc insi la vechea or zidire, atunci vld limpedecele trei cete;adici si pe ceade deasupra i pe ceadedesubt,siunele pe altele sevdd. Nu doar cI isi schimbl firea, f[c0ndu-se

materiesi aEa epot vedea ie pe ingeri, fie pe draci, fie sufletele

intre ele. Ci ele pltrund cu privirea dupi firea si r6nduiala

duhovniceascd.ar daci ar zice cineva.c[ dracul sau nserul nu

?e



poate fi vizut, dacl nu se ?ntrupeazi.,u6nd vreo form6, apoiatunci nu sufletul vede, ci trupul. Si dacl ar fi asa,atunci la cetrebuie s[ ne curi.tim sufletul (ca si vedem)?c6ci iat6., i celor

necurati li searatflc0teodat[ dracii si ingerii; dar cei necurali iivdd cu ochii trupului, cdnd i v5d; pentruastanu trebuiecuri,tire.Altfel insi vedesufletul cel curitit, c[ vede n chip duhovnicesccu ochiul firesc, adic[ ochiul cel vIz6tor, care este si ochiulmintii. Si sI nu te miri, dacdsufletelesevid unelepe altele, iind

firsi in trup. C[ eu ili voi dovedi aceasta n chip limurit, cucuvAntuladevlratal unui mirturisitor, adicdafericitului Athanasiecel Mare, care zice in scrierea ui despresfintul Antonie cd:,,Odati stAndmareleAntonie in rug5ciune,avbzutsufletulcuivainilldndu-se cu cinste multi, si a fericit pe acela, care seinvrednicise de at0ta slav[. Si acelaera fericitul Ammon din

Nitria (de la Nistria). Iar muntele n careviefuiasffintulAntonie,era la o depirtare de treisprezece zile de Nitria... Este v6ditdeci, prin pilda aceasta, d firile celeduhovnicesti e v6d unapealta, oric0t de departear fi ele una de alta. Si cI depirtd.rilesisimlirea trupeascl nu le oprescsi se vad[ unelepe altele. De

asemenea i sufletele,dupl ce s-aucur[tit, nu mai vdd cu trupul,ci cu duhul. Fiindc[ vederea rupeascdnu-i ascunse e fa]iq[) ;ivede cele de aproape.Cele de departe nsl au nevoie de o alt[vedere"

Cetele cele prea inalte sunt multe si, dupl fiinta lor, suntnenumf,rate, i isi iau numeledup5. eosebirile i rangul lor. Cici

de ce senumesc ,incepltorii, St6pAnii,si puteri,..Si poatecaunelece suntcinstite,s-aunumit Domnii. Si cu adeviratele suntmai pu,tin(la numlr) decAt cele supuse1or,cum a zis sfAntulDionisie, Episcopul Atenei. in ce priveste st6p0nireasicunoasterea, le suntcelemai mari, si sunt oartedeosebite atl

300



de mirimea cetelor 1or.Cici ele se ntind de la o treaptd a alta,

pnni ce vom ajunge la unitatea Celui mare si Putemic peste

toate,CareesteCap si temelie a intregii zidiri. $i capnu numespe Ziditorui, si pe CilIuza spre oate lucrurile minunate ale lui

Dumnezeu pe Hristos adici). Ele (Cetele)suntmai prejos de

purtareade grijn a inlelepciunii lui Dumnezeu, 5c6torul or si al

nostru.$i ele suntcu atiltmu prejos,cu cAtsuntmai prejosde

elecetelede sub ele.Si le zic mai prejos n ce priveste aima sausmerenia,nu dupl loc, ci dupl putereasi cunostinfa, n mlsura

?ncare au atins-o,cu cunostinlaor mai maresaumai mic[. Cdci

pe toate aceste iinle inlelegltoare DumnezeeascaScripturi cu

numiri duhovnicesti e-anumit, imp[rlindu-le ?n rei pe fiecare:

Pe cea dintii, in scaunelecele mari, cele inalte si prea sfinte,

Heruvimii cei cu ochi mulli gi Serafimii cei cu sasearipi; pe a

doua dupl rdnd, Scripturao imparte n StipAnii, Puteri giDomnii;

pe a treia in incepltorii, Arhangheli si lngeri. Si numelecetelor

acestora se tdlmicesc din limba ebraici astfel: Serafimii

insemneazlfierbinte si arzltor; Heruvimii, cei cu multi cunostinti

si nlelepciune;Scaune, ei ceprimescsi odihnescpe DumnezeuSi ceteleacestea -aunumit asa dupl faptele lor. ,,Scaune

se zice celor cinstili; ,,Domnii" celor ce au in stip6nire

implrIlia toatd, ,,incepitorii" celor ce oc6rryuiesc eterul

(v[zduhul); ,,Stipdnii" celor ce sunt stlpdnii noroadelorsi ai

fieci.rui om: ,,Puteri" li se zice cetelor ce sunt putemice in

tiria 1or, gi infrico; aLe a vedere: ,,Heruvimi" celor ce lin(susfin); ,,Serafimi" celor ce sfinlesc; ,,Arhangheli"plzitorilor celor treji si ,,?ngeri"i s-azis crainiciior (celorce

sunttrimi;i).

ln ziua intflia a facerii, Dumnezeua zidit cele nou[ (feluri

de) fiinle inteligibile prin ticere li prin glas,si aceasta steumi-

30



na; in ziLlaa doua,a fdcut tiria; in ziua a treia a ff,cut Domnulmullimea apelor si crestereaplantelor; iar tn ziua a patra,aimparlit lumina; intr-a cincea,pislrile si t6rdtoarele i pestii; in

ziua a sasea,a fbcut animalele si pe om. Care este asezarea?ntregeiumi, in lungime si in l[1ime? R[slritul este?nceputul,

apusulestesfdrsitul; a dreaptaestemiazi-noapte; a st6ngaestemiazd,-zi.Si a pusDumnezeupimintul caun astemutsi cerul ca

un cort, ca o boiti si ca un cerc.Si al doilea cerc ca o roati,

lipiti de cel dint6i si cele de lAngl cer si pe lAngl plmAnt le-alipit Dumnezeu al6turi. Oceanul care inconjoari, ca un br0u,plmAntul si cerul, nliuntrul brAului,munlii inalli careajung p0nd

la ceruri; si a flcut soarele si. treacl toatl noaptea n dosulmuntilor. Si dinlluntrul munlilor a frcut Domnui mare4 ceamare,care se tntinde pestea opta parte din p6m0ntulcel uscat. Iar[Slavasi fie a Domnului Dumnezeuluinostru.AMIN.

LXVUI.

DESPKE"AZA

INIIWI SI DESPKE)

CONTEFIPLATIA IqAI STJBTILA,

Dac[ esti singur n chilia ta, si inc[ n-ai cdstigatputerea

adeviratei contemplafii, indeletniceste-te cu troparele si cucatismele,cu aducerea minte de moarte si cu nldejdeacelor cevor sd fie. Toate acestea1in mintea adunat[ si n-o llsa si serispdndeascl, pflnI cAnd va ajunge la adeviratacontempi&gie.C[ mai mareesteputereaDuhululdec6t ceaapatimilor. Cugetila nidejdea celor viitoare, aducdndu-1i mintedeDumnezeu,si

302



te gandestebine la inleresul roparelor,si przeste-tede iucrurileceiedin afari, care-1idaupomire tpr puti*i. pizegte gi rdnduieiileceie mici pe care re-ai flcut in chiiia ta pe rdng[ ceielalte, sicerceteazil-timereu eTdurile tale, si roag[-te s6 primesti ochipentru orice ai face. De aici incepe s6 izvorascd peniru tinebucuria. si atunci necazurile1i r. uor pdrea mai dulci dec6trruerea.

.Nimeni nu poatebirui patimile,f[r[ numai cel ce Iucreazd

virtutea in chip simlit ra arrtare. si nimeni nu poate birui

rispdndireamintii, frrr numaicerce se ndeletniceste u gAndulin cunoagtereaeaduhovniceasci.Mintea noastri esteusoar6,sidacdn-o leg[m cu weun g6nd,nu mai inceteazt deat rasffioiu.

!inu poate si capetecineva paza aceasta,decdtnumai prin

lucrareavirhrtilor, de carea fostvorbamai sus.Cd denu va biruicineva,pe vrljmasi, nu poate rli in pace.Si daci nu va impardlipacea'cum poatecineva

s6aflecelece zac nliuntrul picii(cele{e

pncii)? cdci patimile sunt gardde desp[rtire pentruvirru,tiledyr.suf-let,Si denu va cidea gardulprin celev[dite, atuncinu sevdd cele inchise in acestea. i nu pout" unul din afaraziduluicetetii si petreacdcu cel dinlruntrui zidului. Si nimeni nu vedesoarele'cdnd.eceald,,nici irtutea ireascl a sr-ifletului,mpreunIcu (inaceeasivlemg) turburareaceanepotolit[ incd, rputi*ilor.

Roag6-te ui Dumnezeus6_1i easi sim{i dorul gi ."t* O.futtuf. f i .Tg va yen-ia tine simiireaaceasra-siorul de Duhul,a.tungie_vei leplda defume si lumea aceasta e va lepddadetine. Iar dorul acesta u-l poatesimli nimeni, tarit aface inistire,nevoinli gi cetiri alese ocmai pentruaceasta.ti trre aeLesta,si nu cauti dorul de duhul. ci daci il caufi in irara de finigtire,

1ev9in11 i rugdciuni, dorul se ace rupesc.Cela

".

irr1"t"!!, sainpleagi. Cu sudoarevreaDomnul cei preainfelept,e'-ai.u*pOineaaceasta-Nu din riutate a flcut asa, ci ci sd nu ni seintdmple si murim de indigestie(neputdnd irtoi;. cici fiecare

303



virtute estemama celei de a doua. DacL,lisdnd la o parte pemama virtulilor te duci s[ cauli pe virtuliie fiice, atunci acestevirtufi se fac ca niste vipere, pentru sufleful tdu. Si dacl nu ie

arunci de la tine, vei muri.

LIilX.

DESFRE FELI.JRITEI"E PAREBI SI CAfiE,ESTE FOLOSUL TT.,NI.'KORACDSTOKA

Sim{ireaduhovniceascleste aceea, area fost obisnuitbsIprimeasclputerea ontemplativi,precumprimestepupila ochilor

celor trupesti uminaceasensibill. Contemplalia u g0ndulesteocunoastere keasc[, unitl cu o restaurarea firii, si senumeste

lumina fireascI. Putereasfdnt[ un Har al celui socotitor (Har al

dreptei socoteli), care a fost asezat a mijloc, intre luminl qi

contemplarje.Suntunelefiri, careurmeazdcelorratjonali, mergdnd

din luminl sprecontemplalie,si opresc aliuneas[ deosebeasci

lucrurile. Curalia este strdvezimea lzduhului celui inchipuit, ins0nu1 lruiaftea noastr6 cea lluntric[ seridici, in zbor. Dacl

mintea nu e sinitoasd, cunoastereanu lucreazl in ea, tot asa

simlul trupesc,dacde vdtimat de oarecare ricini, rdm6ne ipsit

de vedere. Dar chiar de ar fi mintea slnltoasd, de n-ar avea

cunostinli, mintea fir[ cunostinfl n-ar putea deosebi cele

duhovnicesti;precum ochiul cel slndtos cu totul, dar adeseorilipsit de simlul vederii. tnsl daci toatesunt plnrtebine, in toate

pa4ile lor, dar nu au har, rdrndn IrI de nici o ispravi. n slujba

raliunii, ca ochiul noaptea.Cdci rdmOn ipsili de vedere,pentru

cI soarelenu le lumineazd"lor.Chiar qi atunci,cAnd oate celeale

304



ochiului si alevederii sunt sdnltoasegides[v0rgite,gitoate ucnrile

carenu sunt socotitesaucarese socotesc. i despreacestea zis:

,,tntru lumina Ta vom vedea umini" (Ps. 35, 10). Iar daci

Harul Soareluicelui inlelegltor, se apropiede suflet,si-i pomestedorul, il ald\bsi il trezeste,dar sufletul acelanu e curat,e ca un

vlzduh go1.C[ vizduhul cel go1strilucestedin pricina norilor

celor grosi si a materiilor carese utind ugor si intunecos n fala

luminii soarelui, de care ne bucur[m prin desfitarea acestei

contemplatii.

Cdnd contemplafia sovlie in socotinlh, firea rdmdne irllucrarea ei. Sufletul nu mai simte dulcealacelui de al doilea

soare,carerisare peste oate,pentru c[ aucizut asupra ui cele

materiale,prin caresunt acoperitestrilucirile adevlrului, ca sl

nu ajungi la noi. De altfel cu anevoiesuntc[utate cele zise mai

sus, atatfiindcl segdsescoartegreuintr-un singur om, flri s[

lipseasc[ nici una gi fdrl vreo pricin[, c6t si fiindcl mullimile nupot si ajung[ la vreo cunoastereduhovniceasc[ desv0rgit6.;ilipsa aceasta ine din neajunsurilemingii,din turburareavoinlii,

din tinta gresitpus[, din lipsade cur51ie, in neglsire de nvl,titor

si de cllIuzl, din lipsa Harului, cici zice: ,J'{u i se potriveste

celui scurt la vorb6, nici bog[!ia, nici st[p0nireacelor mari",

(Sirah, 14,3), si din pricina piedicilor locului, a timpului si amodului.

Alegerede capete curte:

Adevdrul esteo simliredup[ Dumnezeu, tt simlwile unei

minli duhovnicesti,din caregustdc0teunii inl[untrul lor. Dragosteaesterodul ruglciunii, careprin contemplaliecilduzestemintea

cu nesa!spre obiectul dorului ei, c6nd minteardmdne?n ugiciune

flre trand6vie; qi seroagi cu g0nduritdcutecu foc si cu clldurd.

305-cla43oala20



Rugiciunea estemoarteagdndurilor vointji de viali a trupului.

Ci cel ce seroagi cu sdrguinll esteasemenea u cel ce a murit

pentru ume. Si a se eplda de sine este ot una cu petrecerea u

r0vnI in rug[ciune. Deci dragosteade Dumnezeu se afl6 inlepldarea de sinea sufletului.

Precum din siminfa ostenelii postului, creste spicul

?nlelepciunii, ot astfel din saturare regte ipsa de mlsur[ si din

s{iu cre,ste ecwilia C[ci in pAntecelnmandsi chinuit, niciodatl

nu se ivesc gdnduri de spurcdciune.Toati hrana pe care o

m6ncdm,sporqte umorile trupului gi sepreface,nliuntrul nostru,?n fa!n, fireasci (fizic[). Si cAndseumplu toatemddulareledin

?ntinderea ntregului trup, care este alc[tuit din ele, cdnd se

int6mpll sd vadi omul ceva trupesc,sau se pomeste n iniml

weun gAnd, iri voie deodati din acestent6mplari se a{A!i materie

de pliceri gi serispdndegte r tot trupul. Si dac[ rnintea unui om

A4eleptgicurat cu gdndul,este are, atuncipe urma acesteisimtid

din tupul lui, ea se ulburd in raliuneaei, qi secoboard din locul,

in care stltea, ca dintr-un loc inalt. Se p0nglreste sfinlenia

gindurilor gi Arlelepciuneacea trilucitd se ivileste tn noroi, din

pricina tulburirii patimilor, care intrfl in inimi prin trupul cel

aprins.Si atunci puterea ui sldbestea jumitate, incOtputem zice

cI isi uit6linta prim[ a nldejdii sale,si inainte de osteneali se

arati vinovat in fala vrijmaqilor s[i, supun6ndu-se oii celei

neputincioasea trupului. La toate acestea evede silit6 voinla

omului celui virruos, prin dorinla cea mare de a fi sltul mereu.

Pentru c[, desi a trdit cu dreptate n limanul inlelepciunii, s-a

abitut si sededea a fapte,pe careniciodati nu le-ar fi dorit cuinima lui. 9i c6nddoarrnesingur, l inconjoari mu$ime degAnduri

cu ndluciri zadarnice gi de rugine, gi fac din astemutul lui cel

curat, casi de prostitulie gi de teatru cu vedenii. $i cdnd sti de

vorb[ cu nllucile sale, si-qi imbati g6ndurile, si-si necinsteste

106



trupul lui sfin,tit, 6r[ s[ se apropie n realitate de weo femeie,

poatefi weo maremai turburati si mai bAntuitl defurtunl, decAt

estemintea aceluia, n mijlocul tiriei valurilor, care se ridicl

impotriva ei, in marea rupului, prin slturareapintecelui?

O! ingelepciune, dtdemult sfriluceste rumuselea4 prin

culcarea e os, giprin chinurile oamei,care au de atine somnul,

gi prin durerile cimii, care scobescaddnc intre pl[m0ni 9imiruntaie, din lips[ de hran6! Orice hrani si orice odihnl, pe

care e primim inl[untul nostu, daunasterea seminiri urite si

la chipuri necuviincioase,si iegind searatd n locul cel tainic aimintii noastre,qine a16!ipe noi si fim pirtaqi, pe ascunsa fapte

rusinoase.Dar p0ntecelegol face ca mintea noasfrI s[ fie laripustie, caregoal6estede orice gdnduri, 9i linigtiti de g0ndurile

cele tulburdtoare.Pdntecele el plin este oc al vedeniilor,si face

pe om o casl deschisddin toate partrle pentru nllucile cele

necuviincioase, oricflt am fi de singuri 9i in pustie. CIci,,pdntecele", ice,,,poftestemulte".

Cdnd te invrednicegti de Harul Dumnezeesc, si de

nepitimirea sufletului,si gtii ci r6zboiulnu s-aridicat de la tine,

nici fiindc[ n-au trecutprin tine gdnduri rusinoasesaumiscdrile

gAndurilorcelortrupesti c5cinimeni nu poate scipade ele).Nici

din pricina acelorgAnduri,pe careusor le-ai invins(cdci atunci

minteanu se ntineazddefel gi nu se ulbwd, oricOtar fi de nalt).

Dar din pricina gindurilor spre o fapt[ mai buni, decit gdndul,

minteanu-i llsatl s[ lupte mpotriva 1or,si si le piardl. Si cdnd

se vescgindurile, minteaeste apitd deextaz,departede celece

o inconjoari, cu sila9i fhrl s[ wea; clci din obignuinli 9i din Har-

areextazul aluat n inimb, careestecasaminlii.

Una este minteapentru lupt[, 9i aita ester6nduialapreoliei(Nu tot cel ce se upti cu mintea,poate i r0nduitpreot).

Mintea, care cu mila cerului, a murit pentru lume, are

gAnduri subtile, tiri de lupt[ gi f6r[ de nevoinle, dar numai

307



asupraunor anumiteobiecte.Desivdrsirea, ntrucdt e legatdcutrupul si cu sdngele,cu tdrie stdpdneste supragdndurilor, careizvor6sc din trup si din sdnge; dar nu le pune caplt, nici

acelora,nici celor ale firii, c0ti weme cugetarea ietii omului se*iF[ h jurul vietii stihiilor. Din cele patruumori, minteaprimestetemeiul schimblrilor ei. Slava Dumnezeului nostru in veaculveacurilor.AMIN.

LXX.

DESPRE CWINTELE DIN DTJPTNEzMIASCASCKIPTURA, CABE INONNMNA SPRE

PocArNTA, cA ELE s-AU zrs DrNPRICINA NEPI.IflNTII OAFIENILOK SI CANU TKEBT.IIELUATE IN LOC DE (DKEPT)

SCUZA A PACATIJLT.N

Indrdzneala e carePerinlii aupus-o n DumnezeiestileorScripturi, si putereacu care scriu Apostolii si Prorocii desprepocdinli, noi nu trebuiesI le luim ca ajutoare a plcltuire,

nesocotind astfelhotarele,pe careDomnul le-a statomicit, cele

de netrecut,caredin zilele celede demult, au fost hotdrntepringuratuturor sfin1ilor, n toatescripturile si legile, prin putereaui

Dumnezeu spre nimicirea plcatului, cici pentru ca si avemnidejdea in poclinl[, sfinlii s-au silit in fel ;i chip si scoatddin

simlirea noastrd rica cea dezn[dljduit[, pentru ca tot omul s[

alerge la pociinl[, si s[ p[cltuiasci cu fricd. Cd, atd,,n toate

scripturile a hotlrAt Dumnezeuci omul trebuie s[ seteaml si a

308



bltrAnul r6vn5, ca sl cear[de a fiii lui s[ rlzbune pe Dumnezeusi-si iubeamai mult fiii decdtporuncile lui Dumnezeu.Si, ca sInu cread[ cinevac5.Domnul igi arati rninia Sa numai mpotriva

acelora,caresi-au trdit toatezilele vielii lor in nelegiuire, at[ c[pentru cei ce cu adevirat sunt ai Lui, El isi aratd rAvnaSa, fiepentruPrreofi, ie pentru udecdtori, ie pentrudomnitori, fie pentru

oamenii sfin1i1i eEl, cirora le-a ncredinlat darulminunilor. S-adovedit cI Dumnezeunicidecumnu trececu vederea,o cllcare aasezlmintelor ui, precumestescris a lezechil: ,Zis-arrtomului,

cdnd i-am poruncit sI prade erusalimul cu sabia ceanevdzutl,,si inceapi in jurul aitaruluiMeu si sdnu crutenici pe bitnn nicipe tdndr"... Ie2.9,7). Aceastaa zis-o, ca sI arate,c[ El cu

adevlrat iubestepe aceia,care cu frica si plini de cucemicie,

merg ?nainteaLui si fac poruncile Lui. $i sfinte sunt pentru

Dumnezeufapta cea bunl si congtiinla cea curat6. ar pe cei ce

disprefuiesc ciile Domnuiui, si Domnul ii dispreluiestepe ei,gi-i leapddl de la fala Sa gi ridicl (ia) de la ei Darul Siu. C[cipentru ce a venit dintr-odat6 osOndaasupra ui Baltazar si i-a

lovit pe el, ca o mdni? Oarenu pentru ci a ?ndr6znit si se atngir

de vaselecelesfinte,pe care e furasedin Ierusalim,si a blut din

ele, el insugi gi femeile (amantele)sale?Tot agaqi aceia,care

si-au nchinat mldularele lor lui Dumnezeu,gi 4u ndrizneala sile intrebuin[eze iafi. qi la lucruri lumesti, vor pieri de o lovituri

neplziti.

Asadar,prin nidejdea de poc[in![ si prin indrizneala datl

noud de DumnezeiascaScripturi, s5 nu cumva s5 trecem cu

vedereacuvintele9i arneninllrile lui Dumnezeu,si, s[ nu curnva

sd-L' mAniem,prin necu,viinla aptelor noastre, p0ngirindu-netrupurile, pe care e-au nchinat mai inainte slujirii iui Dumnezeu.

. .+.Cilci, ath,gi noi Ii suntemnchinali afierosili), sfin1i1i),a lie,caElisei,ca iii Prorocilor,;i ca ceila{i sfin1isicelelalte ecioare,

310.



care sdvarseauminunile cele mari, si st5teau de vorb[ cu

Dumnezeu, fa!6 in fa16.fi cAti au mai venit dup[ acestia,ca

Ioan,celcu suflet de fecioarl, gi sf6ntulPetru9i ceataintreagddevestitori gi crainici ai Legii Celei Noi, cares-au nchinat pe sine

Domnului, gi auprimit din m0naLui Tainele,unii, din guraLui,

allii prin descoperiri.Si s-au bcut mijlocitori intre Dumnezeusi

oameni,si crainici ai impir[1iei in lume.

DESPKE PtrJI,OACELE PKIN CNNN iST^,

POATE OIqUL SCHIIIIBA. ATAT INITNLE

CELE ASCLJNSE, CAT SI FDLLJL DEVIATA CEL EXTEKIOK

Cu c0testecineva mai sirac, cu at0t segAnde;temai adesea

la clipa mutlrii din viafi, si mereu cugetl lavialacea de dupi

inviere gi'se pregdtestecu orice pre! penffu ea, in orice clipd,cdgtig0ndu-siibdarea impotriva gdndurilor de cinste qi odihnd

trupeasci,carese vesc tr el. Si in tot ceasulare n g6nddispregui

de lume. Si este ndriznel cu gdndul si tare cu inima, in orice

vreme, impotriva oricirei primejdii si aoriclrei frici, aducdtoare

de rnoarte.Ba nici demoartenu seteme"Cici, neagonisitorul n

tot ceasulsegdndegtea moarte,ca la un lucru din ce n ce maiaprcpiat ti o atteapti. El ?giaruncdgrija lui asupra ui Dumnezeu,

cu rieindoiti nidejde. Si cnnd vin asupra ui necazurile, el se

umple de nldejde, fiindc[ stie, cI ele ii aduc o cunun6.$i el le

rabdi cu toat[ bucuria si cu deplini veselie e primeqtepe ele.

311



Cdci el stie cI Dumnezeu Insusi i le-a ordnduit, ca si cflstige

pricinelecelenecunoscute,rintr-o conomienear[tati. Daci ?nsi,

priniucrmeagimf,estriacelui in,teleptn r[uti1i, omui acelacdgtig[prin cevavreun ucru din celepieritoare,atunci,din ceasulacela,

incepes[ simti in sufletpofta trupeascf,; tuncisi doresteo viafi

lungl gi gdnduri rupesti seurci in mintea ui si infloresc acolo,

in tot ceasul,si cele rupesti l stlp2nesccu totul, si doreste,daci

estecu putinli, si-si agoniseascloatecelece-ipot da bunistarea

trupului. Si iati-I. plrdsindu-si libertatea,care nu este supusig0ndurilor celor fricoase. Si din pricina aceastael cugetl si

socotestemereugdndurile,care i aduc eami. Pentrucf,.apierdut

acea ndrdznire a inimii, pe care o avea,cdnd stitea deasupra

lumii prin sir[cia (neagoniseala)ui, care era o bogilie a sufletului

lui, pentru c[ acum estemostenitor al lumii, in mlsura in careare avere.Atunci el devinefricos, dupl legeasi iconomia l[satl

de Dumnezeu.clci ori in ce parte ffupul nostru sepreglteste sf,

slujeascl, suntem obi qi supusiai lucrlrii lui cum zice Apostolul

(Evrei 2,15).

inainte de oricepatimeeste ubirea de sine. ar prima dintre

toatevirtutile, estedisprefulde odihn[ trupeascl.Cel ce?sipredltrupul la odihni, nu areparte depace.Cine s-adesfltat in tinerefe,

lab[trdnele robegte,gi lamoarte ofteazi.Precum,avAndu-sicineva

capul afundat n api, el nu poatesi respireaerulcel fin, carese

revarsi in pieptul lui cel gol, tot a;a cAnd si infund[ cineva

mintea in grija ceior de aici, el nupoate si primeascdsuflul

lumii celei noi (innoite).Precum,mirosul demort turbur[ echili-

brul trupesc, ot asa urburl vedereanecuviinlei,pe minteapas-

nicI. Precumnu sepoates[ steaallturi intr-unul si acelasi rup

s5n[tatea si boala, fdri sl senimiceasci (anuleze)una pe alta,

tot asanu se poatesI fieintr-o casl banul si dragostea,fLr[,

312



si (nu) se nimiceasci una pe alta. Precum sticia nu poate sd

rimdni ?ntreagl,atuncicdnd o lovim cu pialra, ot aganici sfAntul

nu poate si r[mAn[ curat si neintinat, c0nd peffece si sti devorb[ cu o femeie.Precum copacii sunt smulsi de un suvoi

repede, arecurgepesteei, tot asaesteanulati din inim[ dragoste

de lume, de ispitele,care vin peste rup.

Precumbucuriiie curi1d murdiria sucurilorcelor rele din

ffup, tot a;a asprimeaecazurilor,curlti rlutl1ile din inim[. Cum

nu poate mortul s[ simtl lucrurile celor vii, tot asa sufletul

ciluglrului, care s-a ngropat in liniste, ca intr-un morm6nt, nu

poates[ simti furtuna,care se scl de obiceidin lucrurile,care se

petrec n mijlocul oamenilor.Precumnu poate dmdnenevltimat

rdzboinicul, dacl crull pe vrljmas de invilmlsealI, tot asanu

poatenevoitorulsl-si izbiveascl de pieiresufletul,dac[ isi vacrula trupul. Precum copilasii, cdnd se insp6im0ntl de vreo

priveliste ngrozitoare,se apuci depoalelepirinlilor, fugind, tot

astfelcu cdt sufletulestestrfimtoratsi chinuit de frica ispitelor,cu

atAtmai mult sealipegte e Dumnezeu,si-L cheamdn ruglciune

ne?ncetat[.Si cu cOt spitele persistd, cdzind unelepeste

alteleasupraui, cu at6tse oag[ mai mult" Si dacl iese a larg, cade n

risipire.

Precum ficitorii de rele,.cdnd sunt dali pe mina

judecitorilor, ca si-i pedepseasc[, ac[,in apropierea hinurilor,

isi mirturisesc relele,smerindu-se,i semicsoreazipedeapsa9i

scapi mai ieftin, dar dac[ se inclpIlAneazl 9i nu mdrturisesc

unii din ei cI suntnelegiuili, chinul li se mlre;te, iar dac[ la

urml totusi mirhrrisesc,dupl multe chinuri, cAnde suntcoastel

pline de rini, nu aunici un folos (din inc[pilAnarea lor). A9a 9i

noi, cdnddin pricinagre;alelorpe care e-am rcut cu nesocotin!5

din mill suntemdali pe m0na dreptului Judecltor al tuturor, si313



primim poruncesdne apleclmsubvarga spitelor@iciul spitelor)pOni ce ni se va usurapedeapsaeade dincolo; dacI, ?nclipacdndvarga udecitorului se apropiede noi, ne smerim,aducdn-du-neaminte denedreptdtileflcute, si facemmirturisire inainteaBiruitorului, atunci ne mdntuim curdnd,prin ispite scurte;daclinsi ne invdrtosim prin necazurilenoasffesi nu mdrturisim cisuntemvinovali de aceleplcate, si wednici s[ p[1im rele si maimari; ci dimp.rtriv6, invinov[tim noi pe oameni,ba chiar si pe

draci, si c0teodatl blglm vini dreptilii lui Dumnezeu,si stri_g[m cI suntem nevinovati de pdcateleacestea,si gdndim ciDumnezeunu.cunoastesi nu stie si cd judec[lile Lui nu suntpestetot plmAntul, desi fdrd porunca Lui nici un om nu estepedepsiqdin pricina aceast4 oate ntarnplirile nemdhnescmereu,necazurilenoastrese fac cumplite,si fiecareesteo noui verigSalanlului cu care ne iegim, pdn[ ce in sf6rsit, ajungem s[ necunoastemsi s[ ne smerim, si si simlim fdridelegile noastre.Cdci flrl sd e simlim, nu le putem ndrepta.Si in celedin urmi,mdrturisirea este de prisos, dupi ce ne-am chinuit prin at0teanecazuri,si cnndm0ngdierea stecu neputinli. Iar recunoasterea

p[catelor este Har de la Dumnezeu,pe careni-l di in minteanoastri, cdndvedeEl, cd ne chinuim, in multe soiuri de spite,ca si nu pleclm din viali cu toatenecazurilenoastre lrr niciun folos. Dar noi din nestiinlanoastri nu pricepem,nu fiindciispiteie ar fi greu de priceput. Ci unii, fiind ispitili, s-au fdcurvinovali pAni la moartea or, f[rd sdmirturiseasci, ci tigiduind

si ?nvinuindei pe alfii. ins[ Dumnezeu,Miiostivul, ?i a$tepta eei, doar-doarse vor srneri,ca sd 1epoati ierta 1orsi si-i poatlchema1aEl. Si nu numai ispitelor le-ar fi pus caprt, ci si pdcateleli le-ar fi iertat, indurandu-sedin pricina unei scurtemrrturisiri ainimii 1or.

31,4



Precumun om, careduce un dar mare mplratuiui, are fapvese16,ot asaDurnnezeu art5.oricdte picate, celui ce seroagi

cu lacrimi, sil face si aibd fata vese16, lci El este mplratulveacuilor. Precumoaia,care esedin staulsi rlticegte in pisune,

ajunge n vizuina iupilor, tot asasi ciluglrul, caresedespaitede

obstea ralilor, sub cuv0nt cd se aseazl n liniste, dar triieste inintdlniri, ducdndu-se i venind la privelisti diferite, si strlbit6ndceti,tile.

Precumun om, ducdnd pe umeri un mlrglritar de multprel 9i mergdndun drum b0ntuit de tnhari, cdndaudevesti rele,

se ingrozeste n fiecare clipi, s[ nu cumva s[ cadl in mdnat0lharilor, tot asa, cel ce duce m[rg[ritarul inlelepciunii, sicXlltoresteprin lume ?ncaleavr[jmasilor, inainte de a ajunge a

l[casul mormdntului (adic[ la nidejde), nu poate nldljdui sIscapede t0lhari si de efuitori. OarepoatesI nu seteamI, cAndpoartl mirglritarului cel nepreluit?Cici el nu stie n care oc, in

ce clipd, in ce imprejurlri ii vor rislri in cale taharii si-l vor

despuiade nldejdea lui; si iati-l jefuit, st0nd a usa caseisale,

adic[ in vremeabitrdnelii.

Precumun om, daci bea n ziua, c0nd -a murit cineva(zi

de doliu, de ale), se mbatl si-si uit6 toati durerea, ot astfelcel

ce e beat de dragostea falh deDumnezeu, n lumea aceasta,

care este un locas de jale, - uiti (din pricina beliei sale),toate durerile si necazurile sale, si nesimgitorse face fali de

patimile cele cu pilcat.Ci inima lui este ntarit[ de nSdejdea nDumnezeu,9i sufletul h:i e ca o pasire usoari. Si mintea iui

mereu seridic[ de la plrn6nt, si seridici deasupra eior omenesti,

prin cele ce le cugetl gi se desfiteazi ln nemuritoareie ucruri

ale Celui Prea inalt, cd a Lui este Slava si Puterea. n vecii

vecilor.AMIN.

315



Raiul este dragostea ui Dumnezeu, cici in ea se afll

desfitarea tuturor fericirilor. tn ea, fericitul Pavel a mancato

hrani mai presusde fire. fi dupnce a gustat din pomul viefii, a

strigatcu glas are,zicdnd: ,Ceeae ochiul n-avflzatsi urechea

n-a auzit a pregltit Dumnezeupentru cei ce-L iubescpe El"

(i Cor. 2, 8). De la pomul acesta fost oprit Adam prin sfatul

diavolului. Pomul vie{ii este ubirea lui Dumnezeu,din carea

clzut Adam, pierindu-i din ceasul acela toat[ bucuria. Ci a

trebuit s[ lucreze gi si se nevoiasci in p[m6nt spinos.Cei

lipsili de dragostea lui Dumnezeu, pdinea lor o mlnAnc[

amestecaticu sudorile muncilor 1or, oricAt ar fi calea lor de

dreaptl. Cici asa s-a poruncit primului om, dupl clderea in

plcat. PAni ce ajungem a dragosteaui Dumnezeu,noi muncim

in p[mfint spinos,n mijlocul spinilorsemdnimsi secerim;oricAt

ar fi sdmdnta oastrl s[man1a reptl1ii,spinii ne?n1eap[, i oricAt

dedrepli am fi, triim totusi n sudoareaelii. Si dupl ce am ajuns

la dragoste,ne hrlnim cu p0inecereascI, ntirindu-ne f[r6 de

muncl gi t6r[ de ostenealil.lafipaineacereascd steHristos.Cel

ce s-apogorf,t din ceruri, si d[ via16 umii; si aceasta stehrana

ingerilor.

Cine a aflat iubireade}lristos il m6nAnc[ n fiecarezi ;i in

fiecareceas, si seface nemuritor. Cdci zice:,,Cel ce mlnancl

din p0inea,pe careEu i-o voi da,nu va vedeamoartea n veac"

(Ioan 8, 58). Ferice de acelacaremlnOnci pninea dragostei,care este isus.Penffuci cinemhndncl din dragoste,m[ndncl

pe Hristos, Dumnezeu cel mai presus de toate, dupl cum

m[rturise;te loan, zicdnd: ,,Dumnezeu stedragostea" 1 Ioan

4, 8). Deci, cel ce vie{uiestecu dragoste,c0stigi de la

Dumnezeuvia![ si respirl in lumea aceasta,aerul tnvierii,

din cele de aici.Cu aerul acesta se desflteazd cei drepli,

371



la inviere.Dragosteaeste mpirllia, desprecateavestitDomnulApostolilor, c[ vor mdnca n impdrilia Sa.

Ci ce insemneazd.uvintele: ,,Ve!i mdnca si bea la masa

tmplr{iei Mele" (I-uca22,38),dac[nu dragostea? [ dragosteapoatehrlni pe om,,tinAnd oc de m6ncaresi blutur6. Acestaeste

,,vinul careveselestenima omului" (Ps. 108, 18).Fericit estecel cebeadin acestvin. Din el au blut desfr0naliisi s-au usinat;

gi picltosii au b[ut si si-auuitat clile poticnirilor; au b[ut belivii,

si au inceput s[ posteasci; au biut boga{ii, si si-au doritsir[cie; au blut sdraciisi s-au mbogilit de nddejde;au bdut cei

bolnavi si s-au ficut sin[tosi; au blut cei simpli si s-au flcutinlelep1i.

Cum nu poatenimeni s[ treaci marea cea ntinsl, flrl deluntre si fdr[ de corabie, a fel nimeni nu poate ece cltre

dragoste,decAtprin fric[. Marea ceaur6t mirositoare,carene despartepenoi de raiul cel inlelegitor, o putemstrlbate cu corabia poclinfii,carearede v0slasi, ricb. Dac[ acesti dslasiai fricii nu cArmuiesccorabiapocdinlii, cu care recemmareaumii acesteia,n drumulspre Dumnezeu, ne cufundlm in mare cea rIu mirositoare.

Poclinla este o corabie,frica fi estec0rmaciul si dragosteaestelimanul cel Dumnezeiesc.Asadar, rica ne aseazlpenoi in corabiapocdinlii si ne trece pe noi dincolo de marea cea puturoas[ avie{ii acesteia, cild.uzindu-ne spre portul (limanul) celDumnezeiesc,adici. spre dragoste.CI spreeatrec to!i, cei ce se

ostenesc i sechinuiesc n poc6inli. $i cdndajungem a dragoste,ajungem a Dumnezeu.$i iat[, cilStoria noastri se sf6rseste, iajungem a Ostrovul de dincolo de ume. Acolo esteTatil si Fiul

gi Sf6ntulDuh. A Lui estevrednicide SlavaLui si deAMIN.

318

Slava si Puterea si El sI ne facl

dragostea ea din team[ citre El.



Dumnezeuapdritor al sdu. CAndomul ajutd cu bralul s6u pe

aproapele iu, si braful lui Dumnezeui ajuti. ui. Cel ce acuzdpe

frateleslu, fiind elplin de r[utate, afll cd si Dumnezeu l acuzd

pe el. C0nd cineva ia apdrarea ratelui slu, in casa lui, el isivindeci rlutatea; cnnd nsl os2ndegten adunarepe frate, atunci

rana ui semdreste.Cine i;i vorbesten ascunsde bine pe frate,

acela si videste putereadragostei; ar cine il face de rusine in

fa{aprietenilor, aratdputereapismei din ei. Doctor tllelept este

prietenul,care cearti intre patru ochi;cel ce laud[ ins[ pe cineva

in fala multora, acela de fapt il face de ocari. Cel cu adevlratmilostiv, arti oricegregali;darcel cug6nddusmlnos, nvinuieste

pe cel ce a gresit. Cine pedepseste a s[ indrepteze,acela

pedepsegteu dragoste; ar estego1dedragoste cel4caredore,ste

rlzbunare. Dumnezeucu dragoste edepseste,u din rlzbunare;

ci cauti sd indrepteze chipul SIu, si nuline

m0nia, mai mult

decdt rebuie.Acesta este felul de dragostedin indreptare, care

nu se abate spre r[zbunare pitima;[. Dreptul cel inlelept se

aseamlnl lui Dumnezeu;c6ci nicidecum nu pedepseste e om,

ca s6-i pldteascl rlut[1ile lui cu riu, ci fie ca omul acelasf, se

indrepteze, ie ca si se nfricoseze a[ii. IarI pedeapsacarenu

mai seamdnicu ast4 nu estepedeapsS. ine face binele foi vederear[splitirii, se schimbi cur0nd spre riu. Iar cine; cu puterea

cunoasterii ale,esteuimit decunoastereaareeste n Dumnezeu,

prin contemplalie,acela,chiar daci trupul i-ar fi tiiat in buclti,

nici nu se nal1i cu mintea,nici nu se abatede la virhrte. Cine-si

lumineazl mintea, ca s[ aibi r[spuns vrednic la Dumnezeu,a

ajuns ia addncimeasmereniei,si cu sufletul si cu trupul. Cf,cipdni a nu se apropia cineva de cunoastere, iata lui, cdnd suie,

cdnd coboard;cdnd nsi se apropiedecunoagtere,oat[ viala lui

se nal1i. Dar oricdt de sus s-arEi n511a,unoastereaui nu este

desivArsitl decdt atunci cdndva veni veacul slavei- si atunci

324



liman. Si cilugirul privestea rug5.ciunea s6-ifie ?ndreptare4 is[-i indrepteze cilliltoria, in spre limanul spre care fl irdreapti.toatdviefuirea ui, cu ruglciuneade fiecareceas.Coribierul vede

o insul[ in care si va ancoracorabia,si de acolo,dupi ce-sivapreglti celede trebuinll, pleacdmai departe,sprealtl insul6.Lafel estesi cllXtoria cilugirului, c0tl vremeeste n aceast[vialI,c[ trecedin insul[ in insul[, adicl din cunostinfi in cunostinti, siinunteazdprin schimbareansulelor, adic[ a cunostintelor,p0nIcAnd esedin mare si ajunge a aceacetateadevirat[ in c[litorialui. Iar cei ce ajung sI locuiasc[ in aceacetate,nu semai apuclde negustorie.Ci fiecarese odihneste rr bogl1ia pe careo are.Ferice de aceia,a clrui negustorien-a avut amesteccu lumeaaceastazadarnic6,, in mijlocul mlrii celei mari! Fericede acelaacirui corabienu s-asfirdmat, ci cu bucuriea ajuns a liman.

inotltorul goi secufundd?nmare, ca sd afleun mdrgdritar.Si c[lugirul cel inlelept gol sd c6l6toreasc[ n via![, ca sE afleinlluntrul siu pe Iisus HristosMlrgdritarul; si dupdce-l afl[, nuva mai ciuta nimic din cele reale. Mirgdritarul estepdzit invisterii, iar desfitareacllug6rului esteplzit[ prin viali linigtitl. Ofecioari, dusi prin adun[ri si in mu$ime de noroade, si pierde

fecioria, si mintea ciluglrului in convorbirile cu multimea sestricI. Pasirea,din orice oc ar fi, segribestesprecuibul ei, ca siscoati puii; si ciluglrul cel socotitorsegribeste spre ocasul ui,ca acolo si rodeasc[rodul vietii. f *p"i", cdndtot trupul ii estezdrobit, isi ferestecapul,si c6lugdrul cel ?n1elept,si p5.zestentoati vremeacredinfa,careeste nceputul vietii lui. Precumunnor acoperi soarele,asaacoperi multd vorbire un suflet, careincepe s[ se umineze prin contemplalie n rugiciune.

Este o pas[re anume ,,Erodiu", care, dup[ spuseleinleleplilor, atunci se bucurf,si seveseleste, 0ndse desparte elume si se duce sI locuiascl in plmdntul linistirii si acolo isi

322



asteaptd lipa mortji. s-a zis desprepaslrea numiti Siren[, c6oricineaudecdnteculvocii ei, estecu totul robit de ea n drumulprin pustiu, ncat uitr panl

;iviafa din pricina

dulcefii canteculuiei, si crz0nd,moare.cu aceasta easeamln5si viala sufletului.Cici, atunci,cAndvine ?nsufletdulceata eacereascl,prin glasulcel lin al cuvintelor lui Dumnezeu,pe care le simte sufletul in

linte_;atunci el asade mult se ia dup[ aceadulceatl, inc6t ?si

uitd de viata aceasta rupeascl si sufletul lipsestepe trup, depoftele sale,si din viafa aceasta e nalli

spreDumnezeu.Copacul,pdn[ cenu-si eapldi mai nt6i frunzelecelevechi,nu dI ramurinoi, si c[lug[ru], pAn[ cenu se eap[di in inima sa,de amintireaaptelorsalecelorvechi,nu poatedaroadesi ramwinoi in Iisus kistos.

Vantul face pomii sI legerod, si grija de Dumnezeu acesufletelesi legerod. scoica n caresenastem[rgiritarul,

sezicec[ isi faceun fel de sc0nteiedin fulger in ea, u0ndu-si materiadin aer,dar pAni atunci,estegoali. La fel si inima ciiugirului,pon[ ce primegten inlelegere(cu inlelegere)materiaceacereasci,desartd ste oat6 ucrareaei si nu are od al mdngaierii n scoicileei.

CAinele 0nd?si inge nasul,beapropriul lui s6nge,dar dinpricinaplicerii de a linge snnge,nu-sidr seama [ e sdngeleui.Tot asasi crlugrrul, candse ndupleci s[ beadin slavadesartr,isi beaviafa mpreuni cu ea" ar| sr simti riur, din pricina pliceriimomentane(de o clipl). Slava lumeasc[ este ca o st6nc6 pefundul mdrii, care e acoperitdde ape, pe care corlbierul n_ocunoa,ste,dnr ce parteade os a corlbiei nu se ovestede ea sicorabiaseumple de apI; asa ace si slavadesartl cu omul, p0ndil cufunddsiJ pierde.Si despreea au zis parin-tii,cd in sufletuliubitor de slavadesart5, e intorc iarIsi patimile,care au fostodatdbiruite si care esiseri din acelsuflet.Un nor mic acoperi

323



tot disculsoarelui,darin dosulnorului, soarele ste oarte arziltortot asa o trAnddviemici acoperdsufletul,dar mareestebucuriaascuns[ n dosulei (tranddviei).

Si nu te apropii de cuvintele tainelor din DumnezeiascaScriptwi, tIr[ sI ceri prin rugiciune ajutor de a Dumn ezeu, i zta;a: (Rugdciunenaintedecitire): ,poamne, dd-misi simtputereaceadin Scriptur5.".SI crezicI ruglciuneaestecheia?nlelegeriloradevdrate DumnezeiestilorScripturi.Cdndvrei sd e apropii deDumnezeucu inima ta, aratil-lmai int0i dorul tIu, prin osteneletrupesti.Cici cu acestea e ncepe vie{uireaceabuni. pentru cifoartemult seapropie nima de Dumnezeu,prin lipsa lucrurilorcelor de nevoie si prin nevointa postului (a unui singur fel dehranl), si urmeaz[ faptelor. C[ci si Domnul a fi.cut din aceastatemelia deslvdrsirii. Pentruci nelucrareao socotestenceput alintuneclrii sufletului. Iar multa vorb[rie o socotestentunecare

peste ntunecare. ar[ a douaestepricina celei dintAi. C[ci daclsi cuvintele cele folositoare sunt pricini de intunecare,cdndn-aremisuri, cu c6tmai mult celedesarte? dci sufletulseumplede multi deflimare prin multi vorb'[rie, oricAt ar fi vorbele cufric[ de Dumnezeu.Deci sufletul se ntuneci din pricina vieliitIrI rdnduial5.

Mlsura si marginile?nviala cilugdreasci umineazl minteasi gonesc urburarea.Turburareaminlii din pricina neornnduieliiaduce n suflet trtunecare. Si intunecareaaduce urburarea-pacea

se nastedin buna rAnduiall si lumina senaste n suflet din pacesi din pacestriluceste n minte un v[zduh curat (limpede).$i cuc6t inima seapropiede ntelepciuneaduhului, nstriin6ndu-sede

lume, cu at6t omul primestebucurie mai mare de la Durnnezeusipoate deosebiAr sufletul s6u?nleiepciuneaduhului de aceaalumii. C[ci, prin inlelepciuneaduhului, stip6nestee suflet ticerea-Iar prin inlelepciunea lumii, ?n suflet se naste un izvor derlspdndire. $i dupl ce a aflat inlelepciuneaduhului, sufletul seumple de smereniemult[ si de bi0nde-te i pacea impdrileste

324



cinevamuri pe dinliuntru, dac[ nu-i stausimlurile ?nnelucraresiviata ceadupdtrup cere rezireasimlurilor, iat viala sufleteasclcere rezireanimii.

Precumsufletul din fire estemai bun decdt rupui, asamaibunl este ucrareasufletului decAta trupului. Si precum airrceput,mai int0i s-a zidit trupul, apoi sufletul,asasi lucrarea rupului oia inaintea ucr[rii sufletesti.Mare putere aratl, c0ndcineva inemultivreme aceeasi dnduiali, chiardacde usoarl; c[ si pic[turaceamici si moale, ctzdndmereu, giuregte piatracea are.

Cdndomul cel duhovnicescdin tine va fi aproapesi invie,tu vei muri pentru toate si sufletul tdu se nfrerbdnti de o bucurienefireascl, si g6ndurile tale se nchid in tine, in desf[tareaceadinl[untrul tlu. Iar c6ndva fi s[ invie lumea dinlIuntrul t[u, vacreste lsp0ndirea minfii tale si cugetele ale vor fi mdrunte sinestatomice. $i, lume numesc patimile, care se nasc din

rlspdndire. Si dupl ce s-au niscut, ajung mari, se fac pd.cate iomoarl pe om. Precum ot copilul senastedintr-o mami, asasipatimilese nascdin rlspdndireamintii; si sivdrsireapi.catuiuisenastedin convorbireamin{ii cu patimile.

C0ndseva inmulti rfbdarea n sufletelenoastre, om aveasemnul acesta:am primit Ar ascunsdarul

mdngAierii.puterea

rlbddrii estemai mare dec0t gAndurilede bucurie care vin ininim[. Viala ?nDumnezeuesteo nimicire a simlurilor. inviereasimturilor esteo moa.rte inimii. Si cAndele nvie, estesemn,ciinima e moart[ penffuDumnezeu.Constiintanu se ndreaptdprinfaptele celevirtuoase,carese fac printre oameni.

Virtutea, pe careo facem(pentru)al1ii,nu poatesi curefesufletele oastue. iindcl eae socotiti cao plati a faptelorinaintealui Dumnezeu. lar virtutea, pe care omul o face prin sine, cusine,sesocoteste virrutedeslvArsiti,si pe deoparte stesocotitica o rlsplat[, iar pe de alta ea curlti sufletul. De aceea,as-o pecea dintdi si implineste-o pe ceade a doua. Cd de nu vei avea

326



grijl si p[r[sesti pe cea dintii, vei c[dea, (e vddit), de laDumnezeu. ari cealalti line ;i locul aceleidintei, f6r[ s-o facem

pe aceasra.Odihna si trOndiveala sunt pieirea sufletului si pot s[-1

plgubeascdmai mult, dec6t dracii. Pe trupul cel neputincios,dacll silesti s[ facl lucruri mai presusde puterile lui, aduci insufletul tlu intunerecpeste ntunerecsi mai mult[ turburare.Petrupul cel plin de vigoare?nsi,daci-l dedai a trai bun si tr0ndlvie,

se des5vdrsesteoatl riutatea in sufletul, care ocuiesten trupulacela.Si oricdt ar fi cinevade domic de bine, si va pierde pestescurt[ vreme,pdni si ideiade bine,pe careo avea.Cind sufletulse mbati de bucurianidejdii sale si de veselia ui Dumnezeu,trupul estenesimtitor la necazuri,oricnt ar fi el deneputincios.Atunci trupul poarti o sarcini indoiti si nu sllbeste, ci sedesflteaz[ impreunl cu sufletul si conlucreazd,a desfitareaacestuia,oricdt ar fi trupul de siab. Asa se ntdmpl[, c6ndsufletulintr[ in bucuriaceaduhovniceascl.

Dac[-1iplzesti limba, frate,fi se dI de la DumnezeuHarulumilinlii inimii, cas[-1ivezi sufletulprin el. $i prin umilinlI veiajunge a bucuriaDuhului. IarI dacl limba tate va birui, crede-m[, cOndti spun,ci nu vei puteascipa de ntuneric. C[ci dacd

nu poli avea niml curat6,aibi mlcar gura curatl, precum a zisfericitul loan.

C6nd vrei sI dai cuiva sfat spre mbunitilire, incepeprinal odihni trupestesi a-l cinsti cu cuvinte de dragoste.CI nimicnu-l induplecl pe om spre cuviinlb si nu-l face s6-si schimbepurtirile iele, in purtlri mai bune, d6cdtnumai bunitf,lile celemateriale,si cinstea,pe careo vedeci o ai tu fa{i de el. Clci, cucdt cineva intrl mai mult in lupta pentru Dumnezeu, cu at6tcdstigi si inima lui indrizneal[ prin rugiciune. Cu cAtomul sesimte atrasspremultime, cu at6t este mai lipsit de ajutorul luiDumnezeu.Nu te mdhnide bun[starea ruoului. fiindci Dumnezeuo va lua cu desdvArsiree a tine.Nu te ieme de moarte, iindclDumnezeupoate si te ridi.e, mai presusde ea. C[ a Lui este

Slavasi puterea n vecii vecilor. AMIN.

327



LXXEV"

DESPRN ASEIVI^&TTAKEASE PTI,DAPRIVITOA,BE LA DTJFIINTCASX'SAITIBATA,

Duminicaeste aina cunoasteriiadevdrului,carenu poate iimpreunl cu materia si cu s6ngele,desi este mai inalti dec0t

toate ideile. in veacul acestanu estecu adevirat a opta zi, nieiS0mblta (Fac"2,2); pentru c[ atunci cdnd zice Scriptura: ,,S-aodihnit Dumnezeu in ziua a saptea",vrea s[ arate incetareacll6toriei acesteiviefi. Cici morm6ntuleste rupui, careestedinlumea aceasta.Sasezile le petrecemcu lucrarea vietii acesteia,prin plinirea poruncilor; a sapteao petrecem oati,in mormAnt,si

a opta esinddin mormdnt.Precum cei wednici primesc in viala aceasta,tainele

Duminicii, printr-un simbol, si nu insusi ziua Domnului, in chipmaterial aqaqi nevoitorii primesc?nsimbol, tainele S0mbetei, arnu S0mblta, in realitatea ei, adicl primesc incetareaoric6reim6hniri si lipsa deslv6rsiti, de

orice supirdri. Pentruci Dumnezeune-a dat s[ triim tn viafa aceastao tain[, si nu o lucrare realI.Adevirata Sambed, iar nu numai un simbol, este mormAntul,care nchipuie si arati o totali incetarea necazurilor pricinuite depatimi gi a luc,ririi patimilor, carese mpotrivescodihnei. intreagaomenire asa serbeazl Sdmblta, gi cu sufletul si cu trupul. in sase

zile Dumnezeua alcltuit lumeaaceast4aadit stihiile gi a hotirdtsd semi;te cu necontenitimiscare,pentruca si-i slujeasc[;gi elenu-si vor opri cilitori4 pan6lanimicirealumii. $i trupwile noastresunt flcute din (prin) puterea 1or, adici a stihiilor celor firttindscute.Dar Durnnezeu nu le-a dat odihni nici stihiilor, dinmiscirile lor, nici trupurilor noastre,caxesunt flcute din stihii, nu

328



mari de spus.sambdtanoastrdesteziua ingropirii. in mormdntfirea noastrdserbeazi cu adevlrat SAmbdta.De aceea, rebuieneapdratsi smulgem n fiecarezi spinii din plmAntul trupului,

p0ni cdnd?lmai avem.$i prin plugdrianoastr[, dacl stdruim ne4 spinii vor pieri, fiindc[ pimdntul nosffu ncd nu estepe deplincurilit de ei. Si daci lucrurile stau asa, cd din pricina uneitr0ndlvii scurte sau a unei mici leneviri se inmullesc spinii siacoperi fala pimdntului nostru, si slmAnta ta o inneac6, siz[ddmicesc oboseala a, trebuie deci sd-l curllim zi de zi. Cbci

prin incetareacur[1irii cre,stemullimea de spini. De acestiasr necuritim, prin Harul Fiului lui Dumnezeu,celui deo flini[ si unuinlscut. CI Lui I se cuvineSlava, mpreunl cu Cel f[r6 d; t."prrtal Siu Pirinte si cu fdc[torul de via{[ Duh, in veci. AMIN.

LXXV.

POVESTTRTALE SFrNTrr0K qr cwrNTEDE-ALE rI)R PREA CTJVTOASE r

DESPRE VIATA r.OR CEA pIINUNATA.

intr-una din zile m-am dus n chiiia unui cuvios frate, si,din pricina neputinlei mele,m-am abltut intr-un loc, ca se megrijesc de cele ale lui Dumnezeu, iindc[ nu aveampe nimenicunoscutdin partea ocului. si l-am vdzut pe acel rate,sculOndu-se noaptea, nainte de vreme,c[ci aveaobiceiul si-si inceapd

pravila inainte de fralii lui. Dup[ ce citeacdlivapsalmisi cu totuleradus,deodati ?si isa pravila,si c[dea cu fa{a a pimdnt c0teosuti de ori, ba si mai mult, lovindu-se cu capul de pf,m0nt,cucildura cea aprinsi in inima lui din Har; dupi aceease scula,sdrutaCruceaStlpdnului, iarlsi se nchina, iarlsi siruta Crucea,

310



i-ar fi fost, nu-l puteaascunde,clci eraprea sfios gi fa16de cei

mai mari, gi fal6 de cei mai mici. De cele mai multe ori, cAnd

lucra impreuni cu fralii, o flcea oarecumcu rusine, si grlbit,

cici nu.i plIcea si se afle afafit de chilie. Si iat[, asaeraviafa sipetrecereaacelui frate minunat. Iar[ Dumnezeului nostru I se

cuvineSlavl ?nveci. AMIN.

LXXVI.

DESPBE BATRANT.JLCEL DE DEFTI.IIT

Alt[ dati iarlqi m-am dus la un bItr0n foarte inaintat invOrsti, bun si imbunlt[1it cu traiul. Iar[ el m[ iubea foarte mult.

$i era simplu la vorbi, dar aveacunogtinlauminati, inima addnci

si vorbeacele ce-i erau date ui prin Har. Iari din chilia lui iesea

rar, numai cnnd seducea a adunlri sfinte. Era lultor aminte la

sinegi trlia o viali linigtitd. Odati i-am spus: B6rinte,mi-a venit

un g0nd,s[ mi duc Duminicl ?n indaBisericii, si sd stau acolo,si sI m6n6ncde diminealh,ca oricemirean,penftuca oricinem-

ar vedea si m[ defaime". La acestea,betranul mi-a rispuns:

,,Estescris, cd oricine face sminteal[ mirenilor, nu va vedea

luminl. Cici pe tine nimeni nu te stie in partile acestea,qi nici

viala ta n-o cunoastenimeni; ci vor zice oamenii,c[ si ci.luglrii

mindnci de dimineala,si mai cu seamivor zice, c[ suntpe aici

frali incepitori, carenu-si pot stipdni gOndurile.fi mul1i din ei,

careau ?ncrederen tine, si care se folosesc de la tine, c0nd te

vor vedea cI faci asa, se vor plgubi. P5rinlii cei de demult

puteau ace asa,cdci ei slvfirseauminuni multe, eraucinstili de

332



oameni si aveaunume mare. si acesteae fdceauca sr suferenecinstegi sr-si ascundr raiul cel slivit, si si indepIrte ede a ei

pricinile m0ndriei.Dar pe tine, ce te silestesl faci asaceva?Nustii c[ fiecare el devietuire isi arerdnduiaiasi vremea ui? Felulvielii tale insd nu esteasadeosebit,nici numeletiu nu-i atnt demare.Cdci doar ca un frate trdiesti, si, dac[ ai facecum vrei tu,nici tu nu te folosegti, a gipe a{ii ii prgubesti.si iar6si, Onduire

la aceasta u foloseste e toli, ci numaipe cei desrvarqilisi mari.Cd ea cere o dezlegarede simluri. Ci pe cei mijlocii si pe ceiincepltori, ii vatlm6. Cici acestiaau multl nevoiede plzire gisupunerea simlurilor. Bitrdnii insi au trecut pestevdrstaprziriisi, in orice lucru vor fi ei sunt n cdstig.Fiindcl negustorii ceineiscusili in lucruri mari, ?si pricinuiesc 1or insile pierderi

insemnate. ari prin lucruriie cele smerite,ei ajung n curAnd astareaor dinaintedepierdere.,Si iarisi, precumamspus,pentrufiecare ucru esteanumitl rdnduiall si vreme.Oricine se apuclinainte de vremede lucruri mai presusdemrsura lui, igi indoiestepaguba si nu c0stigl nimic. DacI doresti necinste, rabd[ cu

bucurienecinstea, are,din iconomie,vine asupra U fird sI weitu, si nu uri pe cel ce te necinsteste,nici nu te turbura...

Stiteam odatl de vorbl cu acel nlelept, care gustasedinpomul viefii, asudindcu sufletul din zorii tinerefii sale,p6n[ laamurgul bltr6ne,tii.fi dupn ce mi-a dat multe inv61[turi desprevirtute,mi-a zis: ,,Orice uglciune, prin care rupulnu se rudestesi inima nu semAhneste, esocoteste a o lepiditurl. C[ci asaoruglciune este iri desufletl'. Si mi-a mai zis: ,,Cuomul certire!,care-si preface vorbele si e viclean la minte, si nerusinat cusimturile,si nu ai nimic de mpIrlit, canu cumvasI se depdrtezede la tine cur[tia, pecareai agonisit-ocu multi ostenealisi s6-1iumpli inima

de ntuneric si turburare".

333



LXXVtr.

DESPRE AI.'T BATKAN

Odatdm-arn dus la chilia unuia dintrepirinfi. Dar Sf6.ntul

acelanu deschideanim[nui prea usor. Iari cdnd a vizut de la

fereastrl, cI eu sunt,mi-a zis: ,,Vrei s[ intri?" si i-am rispuns:

,,Da,Cinstite P[rinte". Si dupl ce am intrat, am spus ugdciunesi m-am a;ezat,ne-ampuspevorbi si apoi, a urmI, l-am ntrebat:

,,Ce s[ fac, Plrinte, cd vin la mine unii oameni,si n-am nici

cdstig,nici folos din convorbirile cu ei. Dar mi-e rusinesi le zic

sf, nu vie. Ba de multe ori nu mI lasi si-mi fac nici obisnuitapravili. Si de aceeami-e necaz. La aceastami-a rispuns acel

fericit b[tr0n: ,,Cdnd vin la tine niste oameni, care iubescdesertf,ciunea, updce vor sedeaputin, f5-te cd vrei s[ te scoli,

ca s[ te rogi, gi zii celui ce e de fat[, ficAndu-i lui metanie:

Frate, hai sI facem rug5.ciune, iindcl a venit wemea pravilei

mele si nu pot s-o las s[ treac[. Clci mi-e greus-o fac in alt ceas

si mI turbursi nu pot si-mi laspravila, dr[ s[ fiu silit deceva.Si

acumnimic nu md silestes[-mi fac rugiciunea. Si sileste-lsi pe

el sI seroagecu tine. Si dacl vazice: Roagi-te numai tu c[ eu

mI duc, atunci fd-i metanie si spune-i: ,,ln numele dragostei,

mdcar aceasti ruglciune f[-o cu mine, ca s[ m[ folosesc din

ruglciunea ta. Si dupi ce vi veti scuia a rugiciune, lungeste-o

mai muit,dec0t

deobicei.

Sidacl

le vei faceasa,

c0nd vor veni

la tine, vor afla cI ai altfel de gdnduri decit ei si c[ nu iubesti

desertlciuneasi, oriundevor afla c[ esti tu, nu sevor apropia.

,,Yezi ins[, nu cumva ludnd aceeasi ozilie fa16de orice

om, s[ strici lucrul lui Dumnezeu.C[ deva veni la tine unul din

P5rinli, sauun strlin obosit, a stacu el esteAr locul celei mai

334



lungi rugdciuni.Si chiardac[ striinul estevorbi-lungI, odihneste-i cOtpoli debine, si lasil sI plece n pace".

,,,\ zis unul din P6rin!i: MI mir cf, am auzit, ct unii facrucodelie n chilie, si pot si-gi facl necontenitsi pravila si suntnetulburati. Si a zis un cuvAntvrednic de mirare: Chiar cdnd esnumai pentru o nevoie, vi. spun adevirat, cd md tulbur dinrdnduiala cea obisnuit[ si mi impiedec in slvdrgireasocotinliimglg."

LXXVII.

DESPRE TXTNNNAREA [JNTJIBATKAN

Acelasi bitrOn a fost intrebat de un frate, care -a zis: ,,Cesd fac, cI mi se ntdmpll si am un lucru, care-mi trebuie, ie dinpricinaneputin,tiimele, ie la lucrul meu, fie din vreo alti pricind,

si fIrI de acel lucru nu pot sI petrec n liniste. Dar cAndv1d pecineva, cd are nevoie de acelasi ucru, si biruit fiind de mil5, ildau ui. Iar cdteodatI, ac aceasta a si cind mi-ar fi cerutcineva.Clci suntsilit sd dausi din dragoste,si din porunc[, si din lucrude caream nevoie, celui ce mil cere.Si dup[ aceea, evoia deacel ucru md facesr cad n grija si in turburareagandurilor,sau

minteami se risipestedin singuragrijl pe ca.rear trebui s-oarn, alinistii; si sunt silit s5 es chiar din linistea mea si si plec ca sf,caut acel lucru. Chiar dacl as rlbda, firi sl ies din chilie, mim0hnesc are si gAndurilemi setulburl Deci nu stiu ce s[ aleg:s[-mi las si s[-mi risipesc inistea,ca si odihnescpe fratelemeu,saus5. rec cu vedereacererea,si sI rabd in liniste?,.La acestea

335



mi-a rispuns b[trdnul, zicdnd ,,Orice aptl derni16,de dragoste

sau de milostivire, sau orice lucru presupus cl-l faci pentru

Dumnezeu,dar care te impiedicil de Laviata cea inistiti gi i,ti

ridicd ochii tii spre ume, si te bagdin gnji, gi-1iurburl aducerea

aminte de Dumnezeu, si-1i scurteaz[ rugiciunea, si te bagi in

nelinisteasi nestatornicia Andurilor,si te face sI p[rlsegti citirile

cele Dumnezeiesti, cal'esunto armiimpotriva risp0ndirii, -

gi sl[begtep5:rirea a, si te face s[ te plimbi, dupi ce te-u asezat

undeva, gi sipetreci cu

al1ii,dupl ce te-ai insingurat, si trezeste

iarIgi impotriva ta patimile cele inmormdntate, si dezleag[

stlpdnirea ta asuprasimlurilor tale, si te invie pe tine, careerai

mort pentru ume,si te ia de a lucrareacea ngereascl,singura a

grij[, gi te pune a parteamirenilor, - ei bine, o asa apti bunl

sd piari. Cd impiinirea datoriei de dragosteprin odihna cea

materiald, ine de lucrul mirenilor, sau gi al monahilor, dar almonahilor celor mai deslvdrsili, nu al acelorq care r[iesc in

liniste si nici al acelora,a clror linistire esteamestecat[cu viata

de obste, egind si intrdnd mereu n chilii. Aceasti faptl estebund

si uimitoare,pentruunii ca acestia-arSceiorcare n adevlr si-au

luat deplrtare de lume si cu trupul si cu sufletul, ca si-si punl

cugetarean ruglciunea ceasinguraticl, tn moarteadespreceletrec[toare, gi desprevedereasi pomenirea1or, aceloranu li se

cuvine sI slujeascl prin lucrarea de fapte materiale,nici prin

dreptatea a lucrurile cele v[zute (,,caprin ele s5 se ndrepteze

inaintea ui Hristos" (Col. 3, 5), ci si slujeascd rin omordrea

mldularelor lor celor de pe p[mOnt, dupi cuvAntr:lApostolului,

aducOndu-iertia cea curat[ si neprihinit[ a gindurilor, rodullucrdrii ior, 9i strdmtoalea rupurilor prin ribdarea primejdiilor,

pentru nldejdea celor viitoare. C[ viala cilugdreascl este

asem6nltoarecu a ingeriior. $i nu secuvins si lisim lucrurile

Cereqtl si s[ ne luim dup6flpturi. Iari slavas[ fie aDumnezeului

nostru n veci. AMIN.

336



LXIilX.

DESPRE MUSTKABEA T'NI.JIFITATE

Mustrat a fost un frate odati, c[ n-a fbcut milostenie,si a

r[spuns cu indrlmeall si cu nerusinarecelui cel mustra: Nu e

treabacllugdrilor, s5 facl miloslenie". Si cel ce a mustrat, -a

r[spuns: ,,Este impedecine e ciluglrul, caren-aretreab[ s[ facl

milostenie.Este acelacare,cu fala descoperit5, oates[-I zic[ lui

Hristos,precumestescris: ,Iati noi am lisat toate si !i-am urmat

Tie!" adic[ acelacarenu arenimic pe plmnnt (Mat. 19,26)' si

nu setulburi de cele materiale,nici nu are n minte vreun lucru

vdzut,nici nu se ngrijegtedevreun cdqtig,ba chiar daci cinevaii dI ceva,prime;te numai cdt axenevoie, iarl cele ce trec de

aceastimisur6, nici nu vorbegtemlcar de ele. $i viala lui esteca

a unei plsdri. Unul ca acesta u trebuie s[ facdmilostenie'CIci

cum poateda altuia din lucrurile, pe care nsqi nu le are?Ci mai

alescel ce este nviluit decele umesti, care ucreazl cu mfiinile,

9i primegtede a a{ii, acelaaredatorias[ deamilostenie.A trece

cu vedereaaceasta" stecilcareaporuncii Domnului, si senumeste

nemilostivire. Cici dac[ cinevanici nu seapropie,prin taini de

Dumnezeu, nici nu stie s[-l slujeascl cu Duhul, nici nu se

lngrijegte s[ fac[ lucruri vlzute, pe care le poate face, ce altd

nddejdede a-gicOstiga iala poate aveaunul ca acesta?Acestaesteun nepriceput.

Un alt bitrAn a zis: ,Mi mir de cei ce-si tulbwI viala lor

linigtiti, ca s[ odihneascl pe allii trupeste". Si a mai zis: ,,Nu

trebuie sI amesteclmcu lucrul lini,stirii, nici o akngrije- Ci fiecare

lucnr si fie cinstit la locul lui, ca nu cumva sdfie via,tanoasfd

intinati. Cici cine aregrij[ demulte, esterob al multora; darcine

C4z43clra1a'22 337



le-a pirisit pe toate,si segrijestede zidirea sufletului slu, esteprietenul lui Dumnezert. at1,cl mulli sunt in lume cei ce facmilostenie si implinesc dragosteade-a da aproapeluiprin faptetrupesti;

?nsi deabia se aflI cflte unul, care s[ fie lucritor allinistirii celor depline si deslvdrsite gi sd se ndeletniceascrde(cu)Dumnezeu.Darcine din cei celucreazlmilosteniasi dreptateatrupeste,n lume,audobdndit,vreodati mlcar unul din Harurile,de care s-au nvrednicit de la Dumnezeucei ce stau n liniste?,,Si a zis iard.si: pacd esti mirean, striduieste-tesi trliesti cuvirtulile cuvenitemirenilor; iard dac[,esti c[luglr, s[ strilucesticu faptelede vitejie alecilugirilor. Dacdtotusiwei si faci ambelefeluri de fapte,vei cidea din fiecare.Fapteleciluglresti sunt:slobozireadin celemateriale,osteneala u ffupul pentrurug5ciuni,aducereaamintecu inima de Dumnezeu(pomenireanecurmati alui Dumnezeu n inimd). Socotestesi tu, dacl ili sunt de ajunsvirtu{ile mirene, gi fdrn faptele cfllugiresti, sauba.

Intrebare:Oarenu poateun cilugir, caresuferi in linistire,sd dobindeasci am6ndoud feluri de virruti, adic[ grija deDumnezeu9i s[ poartesi alti grij[ in inim[?

Rispuns:Eu credci. nici chiar atunci,cAndar plrisi toate,si nu s-ar mai ingriji decAtde sufletullui, cel ce vrea s[ petreaciin liniste,nu poatesi vieguiascinecurmatn lucrurilevietii linistite,oric0t ar iesi

dingrija

lumeascl, cu at6t rnai mult dacdse ngrije,stesi dealtceva.Si a lIsat Domnul ?n ume oameni, aresd-I ie robigi si ingrijeascide fiii SAi,dara alessi oameni, ares[-i slujeasciLui, inainteaLui. Cinu numai in trebile impiratjlor depe pimf;ntputem si vedem deosebitecete de curteni, mai sldvili fiindacei4 carestaupurureainaintea etpi impdratuluisi se mpirtisescde tainele ocdrmuirii,- dec0t cei ce au grija afacerilor maineinsemnate;ci si la impiratul Cerului se poat" vedea, c6tlindrlznealI c0stigi (au) cei ce vorbesc in taine cu El prinnecurmata ugiciune, si de c0ti bogIlie cereasc[si pim0nteasc[

338



se nvrednicesci,si cdtdemult si aratd tipdnirea supra idiniintregi,mai mult dec0taceia,cue slujescLui cu ULi si cu

lucrurirnateriale,are -aubineplEcutLui prin binefacerileoiff

eslesi aceasraslujiremaresi bunr.Agadar,noi trebuie dlurmpildi, nu de aacei4"*r auiipsr n iucrulDomnului, i dela sfinlii luptdtoricareauduso viati imbundtrfltr,gide a tei ceau plr6sit cele umestisi aupu, pL p6m0nt,nceput mpdrd{ieicerurilor:de aaceia, areaupiriiit ooaa pentruotdeaunaeie

pimnntesti, imOinile i le-auntinscitre usilecerurui.Prince -aubineplicut ruiDumnezeufinliiceidedemult,careau crl5torit inaintea oastripe aceastr ale?oare SfdntulIoanTebanul Tebeur) istierieavirtu.tilorsi izvorde proorocii,abinepl6cutui Dumnezeu rinodihnacea rupeascd,ecareo_{dfearatilor inliunkul chiliei lui, sauprin rugdciunegi prinlini,stire?

u ri.grduiescr mulli I-aubinepl-icut ], ti prinodihnacea rupeascd,atd,rafilor;darmai pufin,dec6t rinrugiciunesiprin epddareae oate. rci ajutorulde a ceice petreJin inisJesi suntcinsti{ide frafii lor, esteajutorvidit, adic6ajutoraat avrern€denevoieprin cuvantsauprin rugiciunileficute pentrunoi. FiindcL afarl de acestea, amintiresauo grij6 de weunlucru lumesc,dacd care)doarme

n inima d" siiu.t i, nu facengte din inlelepciunea eaduhovniceasci.entruacercuv6nt:,pa!i cezarului elecesuntalecezarului, i lui Dumnezeu,erecesuntale ui Dumnezeu.,Mat.ZZ,Z1), i pecelecesuntaleaproapelui, proapelui, i fiec[ruiadali_i te sale,nu s_a pusq:nP sihaqtri ceicepetrecn rinigtire)ci pentrucei din lume.CIci celorce trdiescviala?ngereasc[,dici trIiesc cu grijl

desufletul or, nu li s-adat poruncls[-i plac[ lui Dumnezleurinlucruride ume,adicisi aibi grijede ucodelie,ausi primeascicevade acineva i si deaaltuia.AsacLnu secuvinemonahuluis[ aibi griji de vreunlucru,;;It; clarinegi s6-icoboareminteadin starea i inainteaefii lui Dumnezeu.

339



Daci cineva impotrivindu-se, imi pomeneste de

DumnezeiesculApostol Pavel,ci el lucra cu mOinilesalesi flcea

si milostenie,?i r[spund, cI numai unul Pavel le puteafacepe

toate; nu qtiu si mai fie weun Pavel, care si aibl putere n toate,

ca acela.Ci aratS-mi u mie incl un Pavel, gi nu mai zic nimic.

Deci lucrurile intdmplate din iconomia lui Dumnezeu,nu mi lepunetu tn rindul celorobisnuite.Ci unul este ucrul propov[duirii

Evangheliei si altul este ucrul linigtirii. IarI tu, daci vrei si te 1iide linigtire, fI-te ca Heruvimii, care n-au griji de nici un lucru

lumesc, si credecf, nu este nimic pe plmdnt, a c6rui griji s-o

polti tu, afard de Dumnezeu;i de tine insuli, precum ai invfl1at delaPnrin$i tii, careau fostmai-naintede tine.Cdci,daci omulnu-

;i intdregte nima 9i nu-gi st[pflnegtemila, ca si se depdrteze e

grija tuturor celor de os, ba chiar si de grija pentru Dumnezeu,qi

degrija pentruori 9ice lucru din lume, 9idacl nu se ndeletriceste

numai cu rugiciunea, in ceasurile anumite, el nu va puteas[ se

dezlegede tulburare9i de grij[ si nu va puteas[ se inigteascl.Aqa dar, dac[-!i treceprin gand, si te ingrijegti de weun

lucru, subpretextul virtulii, gi si'alungi din inima ta linistea, sI

zici gdndului: ,,Bun[ esteca]eadragosteigi a milii de dragul ui

Dumnezeu, dar tot de dragul lui Dumnezeu, eu n-o doresc".

Un ciluglr a zis: ,,Opre;te-te,Plrinte, ci pentruDumnezeufug eu dupi tine". $i u rispuns Plrintele: ,,$i eu tot pentru

Dumnezeu fug de tine". Avva Arsenie nu voia s[ se

intilneascd cu nimeni, nici ca sI-l foloseasci, nici pentru

Dumnezeu.Altul insi vorbea oatl ziua gi primea pe toli steinii

careveneau a el, pentruDumnezeu. ari Awa Arsenie n locul

acestorasi aleseseicerea si linigtirea. Iati de ce vorbeael cuDuhul lui Dumnezeu n mijlocul valwilor vielii acesteiarecltoare

gi flri furtunl plutea in corabia sihistriei lui, cum s-a aritat

limpede nevoitoriior, careaucerutaceasta e aDumnezeu. Pentru

340



cI hotarul in\tirii esteacesta:lcere deslvArsiti.Iar[ daci vrflnd

si te linigtesti esti plin de turburare, gi-1inelin{teqti trupul cu

rucodelie gi sufletul cu c0te o grij[, ce fel de liniste aduci lui

Dumnezel, ca ceadeslvdrqitl si f6r[ indepilrtneaoriclrei griji, elucru de ocarl s[ zicem c[ linem rdnduia]asihlstriei. Iari slava

sI fie aDumnezeuluinostru.AMIN.

LXXX.

CARE CTJPKINDE POIIIENIKEA ZILNICA,

FOAKTE DE FOLOS 9I FOAKTE

TBEBI.'ITOAKE, PENTRU CINE SADE iN

CIIILTE SI VREA SA IA ATIINTE NTJMAILA SINE

Un fratesctiseseaceste uvinte si le puneaneincetatnaintea

lui, ca s6-giaduci amintede ele si zicea: ,Tu ai cheltuit vialata

in nebunie, om plin deruqine si vrednic detot rlul ! Dar pizegte-

te mlcar ?nziua de astizi, care-fi rlm6ne !ie, dupl ce le-ai trecut

pe toate?ndegertdciuni,goalede lucrareavirtu,tii gi irnbogllite de

riutili. Nu ?ntrebadespre ume, nici despre elul cum trlieste ea,

nici despre iluglri, nici despre aptele or, care si cum sunt ele,

nici nu te ingriji de toate acestea. u ai iegit din lume in tainl9isocotit ai fost ca un mort intru Hristos, ca s[ nu mai trlieqti

pentru lume, nici pentru cele din lume; ca mai inainte de a-tj iegi

in caleodihnasi mai inainte de a?nvia n Fkistos, si fii preg[tit

sI infrunli toatd ocara si cearta,qi batjocuragi mustrareade la

341'



to1i.Si primeste-lecu bucurie, ca si cum in adevir ai fi vrednic

deele, si rabdi orice osteneali,orice necazgioriceprimejdie dinparteadracitror,iindcd ai implinit cu mulqumirevoia 1or.Toat[

nevoia si toati int0mplarea ireascl si orice amlriciune sufer-ocu bdrbitie. $i din nidejdea in Dumnezeurabdl si lipsa celornecesarerupului, care n curdnd vor fi gunoi. Si prime,ste-le e

acesteape toate, cu nldejdea la Dumnezeu, firi sI agteplimdntuirede a alrcinevanici mdngdiere;ci lasl in seamaDomnuluigijata, gi osdndegte-tee tine tn toate ncercirile tale, ca si cum

ai fi vrednic de eie. Nu te ldsasmintit denimic, si nu mustra pecei cete-ausuplrat.CIci gi tu ai m0ncatdin pomul cel oprit si aimulte patimi. Primesteamlrlciunile cu bucurie, ca si te scuturepulin fi s[ te indulcesti a urrn[. Vai de tine si deslava a ceariumirositoare ! Cn ai llsat neosAnditsufletul tiu, cel putin de tot

p6catul,darpe altji i-ai osdndit,si cu vorba si cu gdndul.Ajungl-!i, ajungi-li acum aceastl mnncare porceasci, din care te-aiinfruptat pinL aai. Ce ai tu cu oamenii, necuratule? Nu ti-erusine cI trliesti cu ei impreuni, cind via\n ta e dobitoceascl?Daci vei lua aminte a toateacestea i le vei pizi, poateci te veim0ntui, cu ajutorul ui Dumnezeu. ari, daci nu wei, te vei duce

in latura cea ntunecoas[,tn locasurile draciior, a clror voie aiimplinit-o cu toati nerusinarea- ati 1i-amdat rndrfurie prin toate

acestea.Deci, daci ar vrea Dumnezeu si-1i rispliteascl cu

dreptate, oaieoclrile si defrimare4 pe carecugAndulsaucuv6ntul

ai adus-oasupraoamenilor,vreme de un an ntreg, toati lumea

ar avea de lucru impotriva ta. Deci, inceteazl de pe acum sd

ocIr6sti, si rabdl rlspiaia, care vine asupr[-ti".

Despre oateacesteasi aducezilnic aminte ratele, pentru

c[ atunci, cAndar veni asupra ui weo ispiti sauvreo supirare,

s[ le poat[ ribda cu mullumire,si s5se oloseasci.Fie ca si noi

sdrlbdim cu multumirecele cevin pestenoi si s[ ne folosim, cu

342



Harul iubitorului deoameni,Dumnezeu,Cdruial secuvineSlavasi Puterean veci. AMIN.

LXXXI.

DESPRE DEOSEBITELE VIKTTJTISI

SNAnsnT.JLRIcAnu ALERcARI

Toati alergarea esfArsesterin acestearei: prin pociin![,prin cur61ie,prin desiv0rsire.Dar ce estepociinfa ? plrisirea

celor dinainte si mAhnireadin pricina lor. Si ce este,pe scurt

curitenia ? Inim5 milostivi, citre intreagafire ziditi. Si ce estedeslvdrsirea? Un addnc de smerenie,adic[ plrisirea tuturorvizutelor si nevlzutelor (lep[darea de toate cele vlzute sinevizute). Vlzuteie insemneazl cele sensibile; nev[zuteleinsemneazicele ogice, ;i celece sunt,fdrl a ne ingriji deele.

Intrebat a fost (b[trAnul) iarlsi in alti vreme (alt[ dati), ce

estepoc[inla? si a zis: ,,Iniml zdrobitl si smerit6;ndoitl moartesi bunl voie fald de toate"... Si ce este nima milostivl? Si azis: ,,O inimI, carearde pentru ntreaga zidte, penffu oameni,pentrupisdri, pentrudobitoace,pentrudraci ;i pentruorice fipturI.Si cOndsi aduceamintede ele,saucind le vedepe ele, lacrimiizvorisc din ochii (celui rnilostiv). Din r.r_riiaeamultl si mare,care*istipflneste nima, si din suferinlaceamult6, inirna omuluisemAniesi nu pc;,ie rf,brJa, au auzi, sauvedeacI vreo rlpturieste plgubit[ sau mdhniti. 9i din pricina aceasta,el inai![rug[ciune cu lacrimi, si pentru dobitoace si pentru vrljmasiiadevdrului,si pentrucei ce-l necijesc in tot ceasul,asemenea i

343



pentru tlpturile celetaritoare, seroagl el, din maresi nemf,surati

mil[, a lui, care cwge din inima sa, dupl aseminarea lui

Dumnezeu.El se roagl s[ fie plz\tit toati firea si iertat6"'

Si a mai fost intrebat: ce esterugiciunea ? !i a gllsuit:

,',Unlndemnsi o indeletnicire a minlii, ca s[ iasi din toatecele

de aici, qi intoarcereadeslvdrsitl a inimii cu contemplalia ei spre

acel dor al nldejdii viitoare. Iar de nu le arecinevape acestea,

atunci seam[ni snmflnlnamestecati,asemenea u unul, cate a

injugat boul gimigarul in acelasiug.

Si iarigi a mai fost intrebat: cum poate cineva si

dobdndeasc[smerenia? fi a rlspuns: ,"Prinneincetateaduceriaminte de greseli gi prin nidejdea apropierii de moarte, prin

irnbriclminte proast6,prin alegereaocului celui din urmi, prin

implinirea, in orice lucrate, a faptelor celor mai mici si mai de

nimic, prin ascultare,prin ticerea necurmati, prin neiubirea

adunirilor, prin voinla de a rimane necunoscut si neblgat in

seaml, giprin fnerea tuturor lucnrrilor cu o deslvargiti renduiall,

prin ura fali deconvorbirea cu mu\i, gi prin neiubirea decagtig.

$i apoiprin ridicareamintji mai presusdeocar[ si deflimare din

parteaoamenilor,si mai presusde pizma. $i pti" aceea I nu tu

st[pdnegi pe toli ceila{i, nici toli ceila\i nu te stipanescpe tine,

ci tu te-ai insingwat si nu ai grijl denimeni pe lume, cinumai detine. f i pe scur[ instrlinarea, singurltatea si sirlcia, acestea asc

smereniasi cwilesc inima-

Iari semnul din care cunoastemcl a ajuns cineva la

deslvdrgire,esteacesta: ei desiv6rgiS,chiardac[ de zeceori pe

zi ar fi dali pradi focului penffu iubirea de oameni,nu se pot

s[tura de oameni.Precum si Moise grlia citre Dumnezeu:,pac[

le ueci lor picatul, trece-l; iar dacl nu, atunci qterge-mi 9i pe

mine din cartean carem-ai scris" (Ex.32,31). Precuma zis

qi fericitul Pavel: ,,M[ rugam si fiu anatemaui Hristos pentru

344



fralii mei" (Rom. 9, 3). Si mai zice: ,,AcummI bucur n

necazuri, entruvoi, noroade!" a fel si ceilalli Apostoli,din

dorul de a da via{6 oamenilor,au primit si moarl in multte

feluri.Iar[ ca ncununarc tuturoracestoraDomnulgi Dumnezeul

nostru,din dragoste a1[ de zidtea Sa,pe insuqiFiul Siu pe

Crucea moarteL-a dat Ioan3, 1.6):,CI a;a a iubit Dumnezeu

lumea, ncdtpeUnul NiscutFiul SIUL-a dx la moartepentru

ea". Nu doar[ ci n-ar fi putut s[ ne m0ntuiascl n alt chip,dar fiindci a vrut s[ ne invele in acest fel, dragosteaSacov0rsitoare.f i prinmoartea nuianlscutFiul SIu, avnrtsi ne.

apropiede 81.Si dacl arfi avutcevamai cinstit(depre!)decjt

Fiul, si aceea e-ar i dat-o,pentruci prin aseea eamulnostru

si fie al Siu. $i din multl iubireaLui, nu I-a binepl[cutsI

sileascl ibertatea oastrl,degiar fi pututs-o aci; ci ne-a lsat sIne apropiemde El prin dragosteaugetuluinostu. $i l{ristos

insusi,din dragosteltre noi, a dat ascultare [rintelui S[u,casIprimeascicu bucurieasupraSa ocarasi m6hnirea, um zice

Scriptura:,in ocul bucuriei, e careo avea,El a ribdat Crucea,

f[ri s6-i pesede rusine" (Evr. 12, 2). De aceeaa gi zis

Domnul, n noaptean carea fost trddat:,,Acesta ste fupulMeu, caresedi pentruume,casi aibl viali; Acestaestesf,ngeleMeu,caresevarsdpentrumu{i, spre ertarea icatelor" (Mat.

26,26). $i iarngia zispentrunoi: ,,Eum[ sfinlescpeMine"(Ioan17,18).Asa togisfinlii ajung a aceast[desivirgire,c0nd

sedesivOr;esc i seaseaminicu Dumnezeu, rin dragostea9i

iubireadeoameni, are zvoriqtedin ei si se evarsispreoti.$i acesta stesemnul, e care l cauti in ei Sfinlii: si se

asemeneu Dumnezeu rindragosteae-aproapelui. ;a frceau

si Pdrinliinoqtricilug5ri,cdndprimeaudesiv0rgireaiasemlnarea

ceaplinl devia![ Domnuluinosffu isusHristos.

345



Fericitul Antonie, se zice, cL nu s-a hot6r0t niciodatI sifac[ un lucru, care si-l foloseasc[ mai mult pe el, decdt peaproapelesiu, fiindcl nddljduia c[ i se va socoti lui o marevirtute cdstigulaproapelui.Si semai zice

despreAwa Agathon,cd spunea: ,Mult as fi vmt si gdsescvreun lepros ca, lu6ndu_itlrpul, sd i-i dau pe al meu". yezi dragostei deslverliti ? Sipini ce iardsiera n stareade ripire, el nu llsa pe aproapele Iuneodihnit; si ayeao sap[; un frate, cdnda venit la el, a dorit s-oaibft si nu l-a lisat Awa s[ plecedin chiiie, ffud,ea.Mai suntsialtele scrisedespreSfinli. si ce sr mai zic? Mulli si-audat tru-purile lor fiarelor, si sabiei, si focului, din dragostepentruaproapele.Nimeni nu poateajunge atreaptaacesteiubiri,de nuva simli in tain[ nrdejdeaLui. Si iubitorii derumenu pot dob0ndidragosteade oameni. Cdnd bineva dob0ndestedragostea,seimbrac[ in tnsusiDumnezeu,mpreuni cu ea.'$i trebiie, ca celce a dobAndit pe Dumnezeu,sI nu caute s6 mai dobdndeascI

nimic din cele ale veacului de acum, ci si de trupui lui s[ selepede,(si se dezbrace).Cddacdse mbrac[ cu lumeaaceasta icu viata aceasta,iindci le doreste,nu se va mai putea mbricacu Dumneze-u,pdnd nu se va dezbrdcade acestea Aceastaam[rturisit:o InsusiDomnul zicdnd:,,Oricinenu seva lepida detoate, si nu-si va uri sufletul s5u, nu poate sa-Mi fie Mieucenic" (Luca 14, Z7). Si nu zice numai

s6 se lepedede ele,ci chiar sd e urascl. $i dac[ nu-I poatefi cinevaucenic,atunci,cum va locui in el Domnul ?

lntrebare: De ce nidejdea esteasade dulce, penffu ce si

ferre.a.: 11{gjd"-sifaptele lcute cu nddejdesunf usoare?Si

faptelenddejdii se?mplinescn suflet repede?Rispuns: Pentru cL s-a desteptat in suflet o dorire

fireascl si l-a addpatdin pahaml u."rL si i-a imbltat pe ei,?ncepdnddin ceasul acela.Si ei nu mai simt obosealasi ie facnesimlitori fali de n"r-uri, si in tot drumul

"efeto.irilor, ei

socotesccI merg prin vizduh, gi nu cu pasi omenesti, iindcX

346



asprimea iii nu estevdzuti de ei si in caleaor nu suntdealwi si

vii: ,,Sipentruei cele asprevor fi drumuri netede" si celelaite.

Si fiindcl mereuprivesc spre snnulPlrintelui lor.

$i

nldejdea

ins{i le aratl lor ca si cu degetul, n fiecareclip[, cele ?ndepir-tate si nevlzute, ca s[ le vadl intr-insii, cu ochiul cel ascunsal

credintei, caprin inchipuire; si fiindcd parlile sufletului lor ard,

ca in foc, de dorul de cele :rdepirtate, qi fiindc6 ei cred, ci cele

indeplrtatesuntde fa1[. Spre acolo ;i intind ei gAndurile or cele

lungi. Si mereuse gribesc sI ajung6.Si c6ndse apropiede o

virtute, ca s-ofac[, nu o fac numai pe ea, n parte, ci pe toate e

fac in acelasi imp. Cici ei nu cil6torescca toli ceilalfi, pe calea

cea mplr5teascl, ci-si aleg c6r[ri mici, ca sI scurtezedrumui,

uriasiiacestia.Pe acesteclriri cilltoresc unii, scurtdnddrumul citre

locasurile1or.C[ ii ardenXdejdea a un foc, si nu pot s[ se aline

din alergarea eaaprigl si neincetatd. iltrebucuria lor. Si li seint0mpld 1or,precum s-a zis la Fericitul Ieremia: ,,C[ci am zis:

nu-mi voi aduceamintede El si nici NumeleSiu nul voi grli; si

s-a ficut in inima mea ca un foc aprinsqi a rlzbit oaselemele".

Asa se face aducereaaminte de Dumnezeu?n nima lor, a celor

ce se mbatl de nldejdea in flglduin]ele Sale.

Clrlritre celeprescurtatealevirrulilor sunt virr4ile generale,pentruci elenu fac ocol preamarcprin potecilemulte alevieguirii

(trdirii), de a una la alta,gi nu pretind nici loc, nici vreme, nici

risipire, ci se ac indat[ si singurese?nmuilesc.

Intrebare: Ce estenep[timirea ceaomeneascl?

Rdspuns: Nepltimirea nu este, statea, n care nu simgi

patimile, ci starea, n care nu le primesti pe ele, din pricinavirtulilor cele multe si de muite felwi pe care e au,pe fai6 9i in

ascunssi au slibit ?n ei patirnile si cu greu semai pot riscula

asuprasufletului.Si mintea nu trebuie si fie alintiti mereu asupra

patimilor. Cici gdndurileei suntpline in tot ceasuldetrdeletrfcirea

si vorbirea modurilor celor bune,pomite in minte prin inlelegere.

347



Iar cdnd incepe weo pomire a patimilor, gdndul estedeodatlr[pit din apropiereaor prin vreo idee,care s-a vit in minte. $ipatimile sunt lsate in nelucrare(suntzid[rnicite), precuma zisfericitul Marcu.

Mintea, careprin Harul lui Dumnezeu mplineste ucrarea

virtulilor ;i seapropiede cunoastere, reaputin simtedin partearea si nefi4elegltoarea sufletului. Ci r{ryitdii estecunoasterea,citre in6{imi, si se nstriineaz| de toateale lumii. Si din pricinacurltiei, a subtilitilii, a repeziciunii, si a ascu{imiiminlii lor, dinpricina nevoinlii lor, mintea or se cw51e;tesi se ace uminoaslfiindci tmpul lor s-auscat.$i pti" viata cea irytitl $ prin stiruinla

i1 ea,ugorsi repedecontemplatiacea duntricl seaseazl n ei giii cllluzeste spre extazul (uimirea) care este vecin[ cucontemplafa-$i prin uimire li seArmulfescclipeledecontempla,tie,

fr.mintea lor nu are niciodatdnevoie de materie perceptibili, ;iniciodatl nu ies din acelestiri, pe care i le pricinuiesteroadaDuhului. li prin indelungati obisnuinli, amintirile, cele carea!O!i

patimile, precum;i putereast[pAnirii dracilor sestergdin inima1or.Clci, atunci cdndsufletul nu se mprietenestecu patimile sinu cugeti la ele, fiindcl este stipinit de alte griji, necontenit,atunci puterea de ghiarl a patimilor nu poate rlpune simtulduhovnicescal sufletului.

tntrebare: Care sunt caracteristicile smereniei?

Rlspuns: Precum m0ndria este risipirea sufletului prininchipuirea ui, care-l ispindeste si nu-l impiedicl de a se nil,tain zbor pinl la nourii gdndurilor ei, ca s[ se nv0rteasc[?n oat6zidkea" tot asa smereniaadun[ sufletul prin isihie (via1ainistiti),asa cd sufletul se concentreazd,n sine. $i precum sufletul eimperceptibil si nevdzutde ochii trupului, a;a cel smerit este

necunoscut printre oameni.Si precumsufletul inlluntul trupuluieste ascunsde privirite tuturor oamenilor si de amestecul u ei,agasi cel ?ntr-adevlrsmerit, nu numai ci nu wea sI fie vizut sicunoscutde cine oameni, iindci el sedeosebe,stei sedepirteazl

348



pimAnt, cel smeritnu s-arsperia.Nu orice sihasffuestesi smerit;

dar cine e smerit,acelae sihastru.Orice smeritestesi sfios; dar

mulli sunt sfiosi, flri si fie smerili. Iatl dece a zis Domnul cel

BlAnd si Smerit:,,lnvI1a1ide la Mine, ci suntbland si smerit cu

inima si veli afla odihna sufletelor voastre".(Mat. 7I, ZI).

Cel smeritsebucurl in orice clipl de odihni, fiindcd nimic nu-imisci si nu-i tulburl mintea. Si mintea lui nu se ingrozeste,

precumnu poli ingrozi un munte. Si dacl sepoatespuneaceasta,

qi poate c[ nu-i la nelocul ei s-o zicem - cel smerit nu-i din

lumea aceasta;iindcl nici in necazwi nu se ngrozestesi (nici)

nu se schimbl, nici in bucwii nu se mird si (nici) nu serlsfati. Ci

el se bucurd si seveselesten adevdrnumaide acelea,care lbucuri si pe StipAnul ui. Smereniaeste?nsoliti de blAndegei de

concentrare; ar aceasta nsemneazl umpltarea simlurilor, glas

lin, vorbire scurti, neprelulfiinlei proprii, imbrlclminte simpll,

mers inistit, privireplecati tn jos, milosteniecovArsitoare,acrimi

carecurg ugor,singuritate sufleteascS"niml zdrobiti, fire potoliti,

simquri concentrate, ucruri de pulini tnsemnltate, nevoilemicsorate, suferinll, rlbdare, ndtnfricosare, irie de iniml, care

senaste din ura falI de viatz ceavremelnici, rdbdare n ispite,gdndire gravl si nu usuraticd,stingerea g0ndurilor,paza ainelor

?nplepciunii, sfiali gicucemicie, dar,mai mult dec6t oate, inigtea

de toatl clipa, adic[ necontenitachemarea sine anecunoasterii(pretextarea ecunoasterii).

Smerituluiniciodati nu-i ies n calenevoia, caresIJ (faci

s[ se)turbure si s[-i aducdconfuzie. SmeritulcAnde singur, se

rusineazi de sinesi.Tare m[ mir, cd smeritul ntr-adevlr smerit,

nici sd se roage lui Dumnezeu nu indrime;te, cdnd e si se

roage,si n-are?ndrlmealinici

siceari altceva, ici si stiepenffu

ce seroagi; ci numai tace, cu toateg6ndurile ui, qi aqteaptl nu-

mai mil[. Si asteapti si vad6,- ce hotirfire ia h privinla lui Fala

Mlririi celei inchinate, pe c0nd fala ;i-o pleacl la plm0nt, si

contemplalia nimii si-o ridicl spre nalta ;i Sf6ntaPoarti a Sfin-

350



lui Dumnezeu. Dac[ insi sufletulrlm2ne tdr5 in{elegereaaceasta,

pricina este, ie c[ areweo amintire str[inl, fie cI i s-aupomit

simguriles[-l tulbure, prin ?nt6lnireaor cu lucrurile. CAndsim]urile

se ncuie prin sihlstrie, si nu pot s[ sarl afard,si, tot cu ajutorul

sihistriei, amintirile se invechesc,atunci poli vedea, care sunt

g6ndwile proprii sufletului; careeste irea sufletului, si ce comori

areel ascunse nl[untrul lui. Iari acelecomori sunt nlelegerea

celor nemateriale,care flr[ weo grije gi fdri weo osteneali, se

punin mipare in suflet.Si nici nu ;tie omul, cI asemenea dnduri

semigcd n firea omeneasci.Cine i-a fost inv[![tor? Saucum a

priceput un lucm, care de;i e perceptibil, totugi nu poatefi ardtataltoralSau cine l-a putut ciliuzi spreceeacenu l-ainveFt altul?

Asa estefirea sufletului.Asa dar, patimile suntun adaos,

din pricina sufleteascl.Pentruc[ sufletul din fire este nepitimag.

IarI cdnd se vorbeste in Scripturd despre patimi sufletegtigi

trupesti, si gtii ci ele sunt numiJe aga,dup6 pricinile 1or. C[ci

sufletul din fire estenepdtimaq.lnsdadeplii filosofiei exterioare,

precum si urmasii lor, nu primesc adevirul acesta- ar noi asa

credem, ci Dumnezeu a ficut nepltimas sufletul, careeste dupl

chipul Siu; dupi chip, adicl nu dupl trup, ci dup[ sufletul care

estenevizut Fiindcd orice chip sealcituieste printr-un chip, care

ne-a fost ariltatmai-nainte.CI nu poatenimeni si-gi alcituiascivreun chip ?n minte, far[ se i vizut cevaaseminitor. Agatrebuie

si crezi, ci patimile, clun am zis mai sus, nu sunt in firea

sufletului. Iari daci cineva se mpotriveste spuselormele, l voi

lua la rost qi el va avea si rispundi.

intrebare: Careestefirea sufletului? Oareeste nepitimaqi

gipHnnde luminl, sau dimpotivi pitima46 si intunecati?

Rlspuns: Daci firea sufletului a fost odati strilucitoare qi

curat[ prin primirea luminii celei fericite, asava fi ,siatunci,cAnd

seva intoarce la rdnduiala ei ceaveche; agadar,cdnd se pomeste

352



cu patim6,sufletui este ntr-adevir afard de iirea iui, precum auarltat P[rinlii Bisericiii" inmc8t patimile au ntrarulrerior in suflet,nu estedrepts5zicemcd ele suntproprii sufletului,

desier estezguduitde patimi.Deci este impede,ci sufletulestezguduitdelucruri dinafar[,nu de ale saleproprii"Si daci numim,,firesti"patimile prin carenumai sufletui este zguduit, f[r6 tr,.rp,apoiaturci toameasi seteasi somnular fi patimi sufletesti: iindci sisufletul suferi si suspini impreundcu ffupul, pe ufina acastora,

precum si pe urmaschingiuirilor, a frigurilor, a boiiior si a altorasemenea. iindca prin participare sufletul pitimeste impreunlcu trupul, precumsi trupul pitimeste ?mpreund u sufletul si seveseieste i senecljeste mpreunr cu el. Iari DumnezeuluinostruI secuvine Slavd.n veci. AMIN.

LXXXilI.

DESPRE SUFLET SI PATIFI SI DESPKEcuKATrAptrNTu,ScRrs N FonrrrAon^?-

DrArroc iTNTREBARISr KASPUNSIJRT)

intrebare:Caresunt stiriie sufletului dupd fire, impotriva(afari de ) firii si mai presusde fire?

Rdspuns:Stareacea dupf,fire a sufletuluiestecunoastereazidiriior lui Dumnezeu, a celor sensibiie si a celor

rationale(inteiigibile). Stareacea mai presusde fire estepomirea sprecontemplareaDumnezeirii celei mai presusde fiinll. Iar[ im-potriva firii (in aiara irii) estepomireaceacitre patimi, precuma zis Dumnezeiescul i mareleVasile: sufletulcAndestedupliire, se afli sus;clnd se afld in afarl de fire (impotriva firii), ei

C-da43cos.la23 353



prins n,telesul uvintelorDumneziee,sti,-aupoticnit cu poticniredesivArsiti. La fel este cu cele sufletesti. a1[ de cele trupegti.Deci, dac[ virtutea este din fire sinitate pentru suflet, atunci

patimile sunt boli ale sufletului, cares-austrecuratsi au intrat dinintdmplare n fire, scofind-o din starea i de sindtate. E iimpededeci cI sInltatea era inainte (estepreexistentl) de boala, cea

occidentali, n fire. Si daci acesteasunt asa, precum sunt nrcaLitate,- apoi virtuteaestede a fire in suflet;accidentele untins[ in afari de fire.

intrebare:Patimiie trupesti sunt ale trupului de la firti sau

accidentale? i patimile caresunt n suflet,prin legltura trupuluicu sufletul,sezic prin fire ,patimi sufletesti", sauprintr-o gregall

decuvinte?

Rlspuns: Pe cele ale trupului nimeni nu indrdznestesazicL,ci senumescpatimi trupestiprintr-o gregali devorbire.Darpe celeale sufletului, dupi ce tofi .stiu i mlrturisesc, cd n firea

sufletuluieste si.diti curltia, trebuies[ indrdznim si s[ spunem,cI patimilenu sunt nicidecum de la fre sidite in suflet.Fiindciboalavine in ai doilea rdnd,dupi slnltate. Iar una si aceeasi irenu poatesI fie si buni si rea-Asa ci una trebuiesi,fie preexistenticeleilalte.Si aceeaestestarefireascd, carea fost preexistentialteia.Cici tot lucrul accidentalnu estedin fire, ci este ntrat pedinafarl pe deasupra irii. Si orice accidentadiugit, esteurmat

de schimbare; iindcl insf, nu se schimb6,nici nu se strimuti.Oricepatimi, careestespre olos, de a Dumnezeueste ddruid).Si patimile cele trupesti sunt puse n trup, spre folosul gi spresporul rupului, precum si celesufletesti,spre olosul sufletului.Iar[ cOndrupul estesilit si iasi din belsugulslu gi si rabde ipsade cele ale sale, si si se ia pe urma trupului, atunci sllbestetrupul si sufer6.Si c0nd sufletul,plrlsind cele ce-i suntproprii,

se apeurmatrupului, atunci numaidecAt i el suferi, dupi cum

355



zice DumnezeiesculApostol: ,,Duhul, dorestecele protivnicetrupului", si ,,trupulcele protivnice duhului" (Gal. 5, 16).Cici aceqtiasuntprotivnici unul altuia- Deci nimeni si nu huleascd

(zicdnd), cI Dumnezeua pus in firea noastr[ patima si picatul.CA H a pus in fiecarefire simdnla, din carecresteatdtpatima,cdt si picatul. Cand?ns[se mpreuni unacu a1ta, funci firea numai este cu caracterele i proprii, ci cu caractereprotivnice. Cide ar fi patimile de la fire in suflet, cum de firea estevlt6mat6 deele?

'intrebare: Pentru ce patimile trupesti, care dau putere sispor trupului, suntpdgubitoarepentrusuflet,cu toatec[ nu-i suntproprii? Si de ce prin virtute, pe cnt se strAmtoreazl rupul, peat6tsporegte ufletul?

R[spuns: Nu vezi, cI celece sunt n afara iiii, ii suntsprepagub6?Cici orice fire se bucurl, cdnd se apropie

de cele cesunt aleei (asemeneau ea).Vrei s[ stii ce estepropriu fieclreiadin aceste iri? Iati, celece-i suntspre olos,fi sunt si proprii dinfire; iard celece o pigubesc,sunraccidentedin afari ;i strline defirea aceea.Asa dar, fiindc[ se stie, c[ palimile sufletului suntprctivnice patimilor trupului, tot asase nt2mpli cu orice lucru,

careodihnestesi foloseste rupul. Chiar dacLar petrecesufletuloweme in acel ucru, totusi, nu putem zice, cdacelaestedin fire alsufletului, Fiindci cele ce sunt din fire proprii sufletului, suntaducltoare de rnoarte pentru trup. tn chip abuziv ?ns6acesteasunt puse pe seamasufletului, si el nu poate scipa de ele, dinpricina neputinlii trupului, cdti vreme el este n trup. C[ sufletul

s-a ?mp[rt6sit in chip firesc cu (de) necazurile trupului, prinynirea misc[rii lui (cu miscarea rupului) prin amesteculdcut deInlelepciunea cea necuprinsd. Si desi sufletul cu trupul aucomunitate, totusi misc[rile lor sunt desplrtite, voin{a lor estedespdrlit[, si iar[si estedespdrlit trupul de Duh. Dar firi1enu se

356



schimbe,si fiecare a trupului si a sufletuiui - onc6t sunt de

inclinate, fie sprevirtute, fie sprepicat, semisci totusi si prin

vointa proprie. Si cAnd sufletui seridicl deasupra rijiior celortrupesti, atuncicu totul si cu totul prin Duhul infloresc miscdrile

lui si pluteqte prin mijlocul cerului, printre Duhurile cele

necuprinse, i sufletuinu iarti trupului, s[-si aducl amintede ale

sale,chiar dac[ aceasta e ntdmpl[. Si dac[ trupul iar[gi seafl6

in plcat, flrd incetaresemiscl in minte gOndurile ufletului.

intrebare: Ce estecurltia minlii?Rlspuns: Curat cu mintea nu este acelace nu cunoaste

rbul, fiindcd esteca un animal, nici acela,care esteprin fire in

treaptacopillriei, nici cela ce-si ia mascade om curat la minte.

Ci curdlia minlii este:gdndul n6llat 1acele Dumnezeiesti,dupi

lucrareavirtulilor. Si noi nu ?ndriznim sI spunem,c[ cineva a

dobAnditcuritia min{ii flrl s[ fie ispitit de g0nduri, cAtI vremeeste mbrlcat ?n rup. Ci noi nu indriznim s[ spunemc[ inainte

de moarte, inceteazd.rizboiul sauvltimarea din fire. Iar prin a fi

ispitit de gAnduri,nu inleleg a se supune1or,ci inceputul luptei

impoffiva lor.

ingirare(enumerare) misclrilor din ginduri.

Gdndurile semiscl in om din patru pricini. Mai int0i, din

voinla cea ireascl a trupului, in al doiiearAnd,prin inchipuirea

lucrurilor lumii, pe care e vedesi le aude,nchipuireasimlurilor;

in al treilea rAnd,prin ideile venite in sufletprin simluri, si prin

abatereade la cele(acele dei) pe care e are n minte; ?n sfArsit,

in al patruiea 6nd,prin momelile dracilor, carese uptl cu noi,

folosindu-sedetoatepatimile, prin cele rei pricini,pe care e-am

pomenit mai sus.De aceeaomul p0nI la moarte,areginduri si

lupt[, cdt[ vremeeste n viala aceastaatrupului. Acum, judeci

si tu, de estecu putinli si scipim de cele patrupricini, inainte

de-ane izblvi de ume, inainte demoarte, adicit,saude este ori

357



nu cu putinti, ca trupul sd cautecele trebuitoare ui, frr[ si fiesilit s[ doreasc[weunul din lucrurile cele lumesti. Iar dacl nuputem si ne g0ndim la asa ceva, fiindc[ firea cere asa ceva,atunci se misci, vrdnd nevrdnd, in tot omul purtitor de trup,patimile. Si de aceeaot omul, ca unul ce aretrup, trebuie sl seplzeasci, nri de o anumit[ patiml, care n chip vddit si adesea epomeste n el,.nici de doui patimi, ci de mai multe. Cei ce aubiruit patimile prin virtuli, oricflt ar fi necljili de gfinduri si demomealacelor patru pricini,

nu se asl totusi biruili, fiindcd ei auputerea, si mintea ior este rlpiti de amintirea bundtililordumnezeiesti.

itttr"6ate: Prin ce se deosebestecurilia minlii de curlliainimii?

Rispuns: Una estecuritia minlii, alta este cur[1ia inimii.

CIci mintea este unul din simqurilesufletului; iar inima cuprinde;i stipAnegte imfurile cele luntrice. Si ea este ldicin[. Si daclr[dicina este sfintl, sfinte sunt si ramwile. Adicl, dac[ inimaestecuratl, e limpede, cI toate simlurile vor fi curate.Cu mintea,dac[ se sfuguieste I citeasclDumnezeiegtileScripturi, si daci senevoiestecu post, cu privegheresi cu sihistrie, isi uitl de vialaceade mai inainte si se face cwat6, c0nd

se depdrteazdde petre-cereaceadenisine; dar nc5.nu este ntlritd in curitie. Clci pre-cum repede,ajunge s[ se curete, ot asase si pdngiregterepede.Dar inima se cur[leste prin multe necazwi si lipsuri, prindep[rtareade orice p[rt{ie cu toate lucrurile cele lumesti dinlume si prin moarteafal6 de ele. Si odatl curati, nu se mai pdn-gdregtecurilia ei prin lucruri mici, nici nu

se mai infricoseazl delucrurile cele mari gi fili;e, oricnt de ngrozitoare ar fi. Fiindclacum arestomac are(sinitos), carepoatesi mistuie oricehrani,chiar si pe aceea,care rlmOne nemistuit[ de cei slabi. Cd asaspunmedicii; orice mAncarede cameestegreude mistuit, dar eadi multd puteretrupurilor sdn[toase,atunci cAndo primesteun

358



simlurile, ffiri s6vrem,suntreceptive a!6d.e primesc) oatecelece se intAmplS?n urul nostru. intr-acestetrei chipuri SfintelePuteri slujesc, spre

mp5.rtlsireacu noi, ca s[ ne invele si sistatomiceasclviatanoastri.

Insi draciiceinecurati, 6ndseapropiede noi sprepierzareanoastr4,nu spre folos, nu pot sI miste in noi decAtcele douichipuri. Prin chipul al treileadracii nu sepot apropiade noi, casi ne riticeasci, fiindci dracii nu auputereade apune t: miscare

tn mintea noastrl, gdnduri firesti. Cici e cu neputinti, ca fiiiintunericuiui s[ se apropiede lumind..Sfinlii ingeri, ins6,pot atntsI biruie, cAt si si lumineze.Cd.dracii sunt sr1pAniisi ziditoriigAndurilorcelor mincinoase, arenasc ntunericul.Fiindci de lacei luminosi, primim lumina; iar de la cei intunecati,primimintuneric.

intrebare:$i pentruce unora li s-a dat, iar altora nu li s-adat (al treileachip)?

Rlspuns: Fiecaredin acesti nvEldtori,contempllmai intdilntru sine doctrina pe care o propune si mai intOi o gust6, oprimeste,si apoi poatesi o propuni invit$ceilor lui. invlgitorii

cei dintai predau adeverireaucrurilor din cunoastereaor ceasinrtoasd;c6ciei pot si inleleag[ prin priceperea ea uteascutiti.,a minlii 1orcelei foarteasculitesi foartecurate. ar[ draciipot sXaibl repeziciune,darn-aulumini. Una esteascutimea, lta esteiumina.Asculimea(acuitateaminlii) ire de umin[, duceapieirepe cei ce au cAstigat-o.Ci. lumina arat[ adevdrul,ascutimea(minlii) arat[ ins[ o n[lucd a adevdrului.Fiindcl lumina arat[(descoperi) realitatea lucrurilor; si se inmulleste sau seimpulineazi, dup[ cum vieluim noi.

Sfinlii lngeri revars[ asupra noastrd,din cunoastereaordesprepornirile lucrurilor, cunoasteredin careei augustatmai

intni, pe careau primit-o, qi acum ne-o daunou[.

360



iad ceiiaiti invdlitori- dracii- semi9ci,'rurr noi,pem6sr.*a

cunoasteriior despre erurcum semisc[ lucrurile.pentru

c5 prinlucruri,carenu ne-au imas, ei trebuiesi pomeasci n noi gAnduridrepte' nsi credeceeace-1ispun,cr oricdt am fi noi devrednicisaprimim inv[fitura totusi ei ar fi neputinciosisi invele uteui*atacontempialie,m6car c6 la inceput au fost tn

"u.I*si, fiecare

dupi iconomiape c-are urmeazl, sprijin le dd invitlceilor, fiespreuna'fie sprecere

protivnice.Eu credc[ acestaesieadevarur,c{ minteanoastrx, iri mijrocirea sfin{ilor ingeri, n"lnr.eluta,o"la sine poatesi se miste sprebine (simturiie) iirsr nu primesccon;tiinlar[ului, sinu sepomescspre ru, ff,r'mijlocirea or*'or.si minteanoastrr nu poate ucra rrutatea, de lasine. c[ci binereestesidit ?n fire, iar rdui nicidecum.Si orice idee str6ini, care

vine dinafarS,pentru a fi cuprinsl de lunoastere,arenevoie deun mijlocitor. Dar ideea, care.estes[diti inlduntrul nostru, sestrecoarS,IrI s[ fie nevoie de deprindere, n fire, pulin c'tepulin, si daci firea esteasa,adic[ de a sine si po.r,iia spr"-tin",atunci ea se poate iumina si poatespori; firi contempialiaceatngereasci-Daringerii suntinviiitoriinostri, precum qi ,*t orriialtora tnvilitorii. cei mai de jos inva{i de la cei ce au rdsaritdeasupra or,careau umin4 si asanvali unii de ia al1ii,pana

"ejung a unitatea,carearede nvdlitor pe SfdntaTreirne.Si iarasitreaptacea mai inalt6, Sfdnta Treime, ?ndrizneste sf,)icA,, l,invil'tura nu-i de la'a, ci are de ajutor pe lisus, de la care eaprimestesi d5 mai departe reptelecelorde

subea, nvd.ldtura.Eu cred cI mintea noastri aredin fire putereade a pomispre contemplalia dumnezeiascd".i cu o singurd miscare decoborare a cerului) noi suntemur.*"n"u cu fkile cele ceresti.cnci gi ?nele, ca si in noi, semisc[ Harul. Harur ?nsreste oiinde fire, de mintea omeneascli ing"rur" 6; cilcicontemplatia

Dumnezeirii nu se numirb la un roc cu arte contemplatii. ce

361



pentru toate fiinlele cuvdntitoare, pentru cele sporite si pentru

cele mijlocii, contemplalia emigc[ spre oatecdtesunt,prin Har,

nu prin fire, sprecele ceresti si sprecelep[mdntesti; si nu fireaie cuprinde,cum se ntdmpil cu toate celelalte ucruri.

Contemplaliaminlii, intru care petrececeatacereascl, si

vederea,nu ie eradati lor (in st6panire)nainte de venirea in trup

a lui lkistos, ca sI intrqspre taineleacestea;arl cAnds-a ntrupat

CuvAntul, i s-adeschisor usa n Hristos, cum zice Apostolul (1

Cor. 16,8). Dar eucred, si acesta steadevlrul- c[ oricdtne-

am cur[1i, noi oamenii,minlile noastrenu pot s[ se apropiede

descoperirilesi cunostintele, arene duc sprecontemplaliavielii

vesnice,careestecu adevdrato descoperire tainelor, fdri de

mijlocirea puterilorceresti.Cl minteanoastri nu areo asaputere,

cum au fipturile celede sus;cd eleprimescnemijlocit, de a CelVesnic, descoperirile gi contemplalia.Dar si ei le primesc ntr-o

icoani, nu goale, lri nici o icoan[. $i tot a;a si mintea noastr6.

Cici prin transmitereade la o treapti la aJta, upi iconomie si

cunostin![, trece aina de la treaptacea dintAi a a doua,prin toate

treptele. Dar multe taine se opresc a prima ffeapt[, fIrI sI treacl

la celelalte. Ci nu pot si primeasci oamenii mirimea acelor

taine,flrl si ajungl la treaptaceadint6i. $i alte aine carevin de

pe treaptaceadintAi,se descoperinumai treptei a doua, si acolo

pistreazl tlcere4 iar celelalte epte,nu le inleleg.fi unele ajung

pin|latreapta atreia si a patra.Si se sporescsausemicsoreazl

descoperirile,cate se arat6 Sfinlilor Ingeri. Iafi" dac| acesteasuntag4 apoi cu at0tmaimult noi, cum vom puteaprimi descoperirea

unor taine ca acestea?,rrl demijlocire gi f[rl de ajutorul lor?

De la ei insl se intAmpll sI cadl in mintea sfinlilor

sim{dm6ntuldescopeririioric[rui fel de taine. Si cflnd inglduie

Dumnezeu si faci o descoperiredin treapti in treaptl, de la cea

362



mai inaltd pAnI la ceamai de os, si in chipul acesta,cind esteinglduit ceva printr-un semndumnezeiesc, escoperirea a ajunge

p0n[ la fireaceaomeneasc[,a cei ce sunt cu totul wednici. CIprin sfintele puteri primesc preacuviosii lumina contemplatiei,panl la sllvita vesnicie,adicr primesc ainaceaneinvitati, darsiunii de la altii primesc descoperirile. rci duhuri slujitoaresunt,,,trimisesi slujeascl celor ce vor avea si mosteneasE. ia\a,,(Evr. 1, 14). insn in veacul cel viitor, rdnduiala aceastase vastrica.cdci atuncinu unul de a altul vor primi descoperireauiDumnezeu, asr fie lrudat sufletulsi sr seveseleasci. i fieclruiain parte i se va da ceeace e vrednic si primeascl, pe mlsurabiruinlelor lui, iar darul nu-l va primi de la altul, ca in vialaaceasta.Cd acolo,(ln veaculviitor), nu va mai fi nici ucenic,nici

invitd.tor, si nimeni nu va fi nevoit s6-si indeplineascl(implineasc[)scdderilesale,prin invilitur[ de a alfii. Cdciacoloesteun singurDdruitor, care in chipnemijlocit diruiestecelorceprimesc.Si de a El primescveseliacei ce seveselesc u cereascabucurie.Acolo nu mai sunt reptede nvd{dceiqi de nvilitori, side unul singuratim[ asculimeadorului fiecaruia.

Iard eu zic, c6,si cei ce sunt biciuili in gheenl, cu biciuldragosteisunt biciuili. cit deamari estesi decumpliti. chinuireadin dragoste!Adicd, aceiacareau sim,tit,c[ in dragosteaugreqit,suferi mai mult decdtorice chinuri ingrozitoare. cici durerea,care oveste inima, in urma picatului impotriva dragostei,estemai ascutitddec6torice chin. Nu secuvine si creadi cineva,cI

plcltosii, cei din gheeni, sunt ipsi{i de dragosteaui Dumnezeu.Dragosteanastecunostinla carese di tuturor cao mdrturisire, deobste.Prin putereaei, dragosteansi lucreazi in chip indoit:chinuind, pe de o parte,pe cei picitosi, precumface gi aici (inviala aceasta),un prieten prietenului sdu; veselind, pe de altl

363



parte prin dragoste,pe cei ce au plzit buna cuviinti. Si aceasta

este,zic eu,chinul din gheen6,c[inja. Insi sufleteiefiilor celor

de susse rnbati de desf6tarea rasostei.intrebare: ntrebat a fost cine-va, up[ ce va cunoasteornul,

c[ i s-au ertatplcateie?

Rlspuns: Rispunsul ce i s-adat, a fost atunci, cdndsimte,ci desivdrsit e uriste pe ele, din toati inima; si c0nd n faptele,

pe care e face a udtue, sepoartl cu totul dimpotrivl. Asa unul

poatenlddjdui, c[ a dob0nditde ia Dumnezeuertareapdcatelor

sale,ca unul care(fiindcl) aurit picatul, de a mlrturia cunostintii,

pe careo are n el, dup[ cuvAntulApostolului, care ziceS.omani

2, 15): ,,constiinlanevinovati igi estemartord siesi". Fie caprimim sinoi iertareaplcatelor noastre, u Harui si cu iubireade

oameni a Tatllui celui flr[ de inceput, a Unuia n6scut Fiului

Siu, si a Duhului SfAnt;c[ Lui I secuvine Slava in vecii veci-

1or.AMIN"

LXXXV.

IN FOKIIIA DE DIAI.OG DESPRE

FELT.JKITE CTIESTIUNI.

intrebare: Cu ce fel de lan! trebuie legati inima omului, ca

s[ nu alergesprer5ut6li?

Rdspuns:Cu lanlul cilcdrii pe urmeie inlelepciunii, qi al

licomiei de ?nv51lturile ietii. Ci leglnri mai mare(decOt ceasta),pentruneordnduiaiaminlii nu este.

intrebare:Careestehotarulpdn[ unde rebuiesI alergecel

ce urmireste nlelepciunea?$i prin ce se sfArsestenvit[tura ei?

364



Rispuns: De fapt,l.cy

neputlnll sdajungem a acesthotar,fiindcd gi sfin,tiisunt ipsili oe n,tetepciuneaeadesdvdrsiti.Cdcitrupul nlerepciuniiuaresf6rsit. i "u our"pa,r?ffi in.atunesteuDmnezeuecel " o*errste. Iarsemn l rrpf"i"i*iieste'ci nemirginit{(este) earati?nplegereai (cuprindereai).Fiindci ?nfelepciuneastensusiDumnezeu.

Intrebare:Careestecd.rarea,arene facesdne apropiemde ncepurulngelepciunii?R[spuns:

CelT..ueste i mergem eurmeieui DumnezeuOin latl puterea;i dintot sufletul,sdnestriduim,sI cllcdmpeurmele?n{elepciunii ale,p6ni la sfCIrgit,i"h;;;;i" *trebuis-odezbrlcimsi s_oepidim, s6nu ne enevim.

lntrebare:C' :^":-l:".'::l::":''(inlelegdtor)?

tnt sepoatenumi pe dreptcuvdntpriceput

R5spuns:er-cea inlelesntr-adevrrc5. iaraaceastareunhotar'numaiacera oate dpunrhotargresalelorare.5ci cepricepere au infelepciune,stemaimare,dec't a aceluia, arese pricepesi iasddin viali ?nnesrric'ciune,irr sr fie de Ioc

]nlinatcupuroareaulcegii i (avielii acegtia)'?ici dac6 n omisi subliazd 6ndurile,a'sdnire n (s6pdtrundi) ainelentregiizidiri si s1 mbogi{egte rincunoagterea,u n}elegere i g6ndire,si sufletul i este ntinit cu ?ntini.ciuneaacatului, i incd n-adobdnditmdrr'rie prinnddejdeaufletoroi du,ci i'r" p*

"auajunscubinera imanulndiejdii, nu

"p" lumeunurmainebuncael.Ci fapteleui, pecaree_aucrat,atergandecontenitpreiume, l ducabiap6ni la nddejdeaOe,r*eu aceasta.

Intrebare:Careomareputeremaimare?Rispuns: Cel ce are voie bunl ?n mijlocul supdrlrilorvremelnice,n carese_ascundeialasi slavabiruinlli ,ui", gin_udorit rlspdndirea, aremiroasea rusine,si care adapit?nupasuspinuluieacela, are dpeste a.

365



intrebare:De ce iesedin caleachtreDumnezeu, ot cel cese abatede la faptelebune, din pricina ispitelor?

Rlspuns:Nu-i estedat nimdnuisi se apropiede Dumnezeu,

fIr[ suferinli, si fir[ ea, nici un Crept nu rlmdne neschimbat(mereudrept). Si dac[ cineva va culma lucrurile prin caredrnereacreste,curml si pe acelea,prin care dreptul rlmine drept, sidreptatea a fi ca o comoari nepdzitb., a un luptltor (atlet) fir6

arml, si ca o corabie, care nu-si are pdnzele,si ca o gr[dini,cireia i s-autdiatizvoarcle de api.

intrebare:Cine are umina nlelegerii?Rlspuns: Cine a ajuns si afle amlreala cea ascunsi in

dulceafa umii, si gi-a oprit gura de a o bea din acel pahar,sicautl mereu mAntuire pentru sufletul s6u; cine firl incetare,cllltoreste, pAni se dezleagl de lumea aceasta, i inchide usilesimlurilor lui, ca nu cumva s[ infte vreodati in el dorul deviala

aceasta, i s[-i ripeascd dinliuntru comorile celeascunse le ui.Intrebare: Ce este lumea?$i dupl ce s-o cunoastem?si

intrucAt vatiml (plgubeste)pe cei ce o iubesc?

Rdspuns:Lumea esteo curvi, care rage a ea cu poftaceapentrufrumuseleaei, pe cei ce o vdd pe eacu dorire. Si cine selasI biruit in partede dorul ei, si se mpleticeste in ea"acelanupoates[-i scapedin mdini, p0ni cOndnu-l dezbracl deviata lui.

Iari dupl ce l-a golit de toateale lui si cAnd, n ziua morfii, ilscoafe in casi, atunciabia o cunoasle mul,c6testede amlgitoare

9i de in;elitoare. Cdnd insl cineva se nevoieste s[ iasl dinintunericul lumii acestia,atitaweme cdt mai este nvlluit ?nel,

nu vede mpleticirile ei. $i lumea aceastatlpAneste u numai peinvlliceii, pe fii, si pe cei ce suntpringi n lanlurile ei, ci si pecei

neagonisitori,pe cei ce trliesc in sih[strii gi au sflr6mat legltura

ei, si s-auridicat deodati deasupraei.Iatd,,a inceput lumeasi-ivAneze,prin lucrurile (faptele) ei gi in orice chip, ii calc[ in

picioaresi-i punepe ei (astemut)subpicioareleei.

366



Intrebare:Ce si facemcu trupul, c0ndil imbulzesc durereasi oboseala?C[ci impreunr cu ffupul slrbestesi voinla doririi debine si a puterii de mai-nainte a trupului (voin1a,din wemeacAnd rupul doreabinele si eraputemic).

Rispuns:Cadeadeseorispitaastapesteunii: ci o jum6tatea lor a plecatpe ufina Domnului si cealaltI jumltate rlmdne inlume, si inima lor nu a tdiat legdturacu cele de aici, ci esteimpa4id in ei. Si uneoriprivesc nainte;alteori napoi. Si eucredcI inteleptul,pe cei ce in felul acesta unt mpirtjli si seapropiede calea ui Dumnezeu, r sfltuiestezic0nd:,Jr{u e apropiadeeacu inima ndoiti (cu dou[ inimi), apropie-te eeaca semlnltorul,ca secerdtorul"Sirah7,26). Si Domnul stiindpe cei cenu s-auiepddatdesivdrsit de lume, si sunt mpa4ili si se ntorc la eelevechi cu cuvdntul, si, mai ales cu gdndul, subpretextul fricii denecazuri;gtiind Domnul ci nu s-au lepd.datde pofta trupului,c6ndEl a.binevoit sf,scuturedepe ei trOndlviaminlii, le-a grEitcuvOnthotirdt: ,,Cine wea sI vind dupi Mine, mai intii sI selepedede sine" etc.(Mat. 16,27).

intrebare:Dar oare ce este epldareade sine?Rf,spuns:Cum faceomul, caresepregite;te sd ie intins pe

cruce,cdnu primeste n gdndul sdu dec0tnumai ideia mo4ii siasa ese din via!i') ca un om carenu semai agteaptisi aibl partede via{i in veacul acesta,asa si faci qi acela, care vrea slimplineasci lepldarea de sine.CIci Cruceaestevointa pregltitIpentruoricenecaz.Si c0nda dorit Domnul si ne arate,pentrucisuntacesteaea, a zis: ,,Acela,carevoiestes[ fie viu intru lumeaaceasta, ierdut va fi din viata ceaadevdratl; iar cine-si pierdeviata aici pentru Mine, acolo o va afla" (Mat. 10. 38). Acestaestecel ce p[sestepe caleaCrucii, si pagii i pune n ea.CI dacicineva arlsi aregrija lumii, si-apripldit nldejdea,pentru cue aplecat a necazuri.

367



Fiindcl grija aceasta u-l las[ sh se apropie de suferinta

ceapentruDumnezeu;ci dac[ omul petrececu grija aceee4ea i

trage pulin cdte putin. si ?l scoatedin iupta cea pentru viata

durnnezeiasc[ gi prea fericiti si sporesten om gAndulacesta,pin[-l biruiestepe el. Iar[ cel ce-si pierde sufletul pentruMine

(zice Domnul) tn cugetuiSIu, pentru ci m-a dorit, afla-l-vape el

pizit nevdt[mart -sineprihinit Ar (spre)via1i.vesnicl. Si acesta

estecuvflntul: ,,Cine-siva pierdesufletulpentruMine, acelail va

afTt'. De aceea,de bunl voiepregdteste-li

sufletul din lumeaaceast4sd-sipiard[ viala iui de aici. Si daci te vei pierde n viala

acesta,Domnul ili va zice n cugetulacestaIoan 10, 18):,,$i-1ivoi da 1ieviall vesnicl, dupl cum li-am flgiduit". Iari dac[

rdmdi ?nviala aceastaili voi arlta aici de fapt figIduin]a mea gi

adeverireabundtIlilor ce vor si fie; qi atunci vei afla viata cea

vesnic[; in clipa cAndvei incepesddispreluiestiviafa aceasta, icdnd vei intra in lupti cu o pregitire ca aceasta, tunci n ochii

tii toate ostenelile si scdrbeiese vor socoti ca un nimic. C[ci

daci mintea estepregltitl in felul acesta, an-are nici lupti, nici

necaz ?nvremea mo4ii. De aceeacu tot dinadinsul trebuie s6

stim, c[ de nu-si va uri omui viata in lumeaaceasta, in dorul de

via!5 ceaviitoare, cea ericitd, de el nu poates[ sufereosteneiile

si necazuriiede tot felul, care n tot ceasulndpddescasupra1ui.

intrebare:Cum s[ taie ornui obisnuinlelecele vechi, ca s5

se obiqnuiascd u vialain slrlcie si pustnicie(ascezl)?

Rlspuns: Trupul nu-lpo{i convingesi trf,iascl fir[ celede

trebuinli, c0tf,vremeeste nconjurat depricinele desfltirii si alelenevirii. Si mintea nu{ poatest[p0ni, si nu cadd n desfltare si

iene, p6ni ce numitul kup nu se insriineaz1, de toate cele

aducltoare de sllbinogire" Clci dac[ se ?ntdmpll s[ vadl o

priveliste de desfdtare;i, in rezumat,vede n fiecareceaspricini

de slf,bire, atunci se ffezeste?n el o dorinli aprinsl dupl ele si

368



^saila\etl" ca si cum l-ar arde. at[ de ce preabine a poruncit

Mdntuitorul si Domnul celui ce trebuie s[-L urmeze, si sedezgoleascde ume si si iasi din ea.pentruci mai intai febuie

omul si smulgl din sinepricineiesldbiciunii,si asasd se apropiede fdpfuire.si Domnul insusi,canda inceputsi serizboiascf,cudiavolul, intr-o pustieuscatd,a bd.tut izboi cu el. Si pavel la felsfdtuieste 6 asr din cetate, el ce i-a asuprf,-siCruceaDomnului:,,Si iesim, zice el, din cetate, si ocaraLui s-o lu6m asupranoastrd- cici El a pdtimit in afarl de cetate,.@vr. 13, 12).

cdci prin aceea i sedesparte inevade ume si deale ei, el uitbin cur0ndobiceiurilecelevechi, viala de mai naintesi nu semainevoiestecu elemult[ weme.Iar faptul, ci se apropiede ume side iucrurile ei, il face pe om sI-i s1[beasc6 utereagAndirii. Secuvinesi stii, cd.esteun lucru,careajuti foartemult si cilduzesteg6ndirea n lupta aceasta rea si mdntuitoare.Se cuvine s[ fie

chilia cilugIrului asezatl,insirdcie si lips6, gi si fie goai[, fdrliucrurile, care-l indeamnl spre odihnl. Asa o chilie este spreajutor in lupti. cdci daci pricinele slibiciunii sunt deplrtate deom, atunciomul nu esteprimejduit?ntr-undublu r[zboi,dinlluntrusi din afarl. Si astfel omul care a depirtat de el pricinele deplicere biruiesteoarecuma1[de osteneal[, a{i de acela areare

10ng[el acele ucruri, care-latap sprepofti. Cd la asaunul luptaeste ndoitd

Fiindcd atunci, cAndomul simte trebuinll pentruca s[-siintre,tinl cortui sau(trupul), atunci,pe de o parte, ebuinla lui, isepare de dispreluit, pe de aitd.partenici chiar in clipa in caresimtecel mai mrrlt nevoiasi cOndse?mplrtisestecu hran5,el nucu pofti seuit6.laea,si cu o firdml alinl

rupul si seuitl la el cala ceva vrednic de dispre!, si nu din plicerea de a mAncaseapropiede hrani, ci ca sf,deasprijin si puterefirii. Acestepretexte(pricini) inal1l degrabl pe cineva la ascezil, ir6 sI suferesi t6ri

C-da43mala2.{ 369



si senevoiascdcu gdndul.Deci trebuie ciluglrul s-o ia la piciorcu grabI, din falaacelor ucruri, carese upti cu un cilugir, fir[sI se ntoarcl inapoi, ;i sdnu se amestece u acel el de lucruri,

care-l luptd pe el; ba si de la privelistea lor cea subtilS.s[ seinfrd.nezesi, pe cOtsepoate, s[ sedepi.rtezedin apropierea1or.Si aceastao zic nu numai desprestomac,ci si despre oate cele

supuse spitelor si luptelor, prin care este ncercat[ si ispititilibertateacdluglrului. C[ci, atunci cdndomul ajunge aDumnezeu,

el face cu Dumnezeuo inlelegere, ca si fie departede toate

acestea- i acesteaunt:s[ nu vadd afn de femeie,s[ nu priveasci

felele celor impodobili, si nu pofteasclnimic, sI nu se desf[tezecu nimic, sdnu vadlpodoaba hainelor,si nu cautespre dnduialalaic6, s[ nu asculte cuvinte lumesti, s[ nu caute si afle cevadespre aici. Ci mareputerec0stigi patimile, din apropiereade

toate iucrurile de acest fel, care sidbdnogesc e lupt[tor si iischimb[ cugetulsi hotirnrea ui. $i dac[ vedereaunor apte bunede fapt misc[ voinla celui cu rAvni si o abate,si faci binele,apoi e limpede cI si rdul areputereasi robeasc[mintea, ca s6-lfaci. $i chiar daci mai mult nirnic nu i se ntAmplnminlii aceleia,in linisteaei, darea sebagi singurl pe sineqi n rlzboi, qi aceasta

esteo pagubl destulde mare: ci se arunci cineva din pace ntulburarede bunl voie.

Si daci unul din asceti si nevoitorii cei b[tr0ni, la vedereaunui frate sp0n,care seam[nI cu o femeie, a socotit c[ acestavatimi si pigubeste gdndul, lupt6.ndu-lpe el, cine poate sd seleneveasci in celelalte, dacd" cest sfnnt n-a primit si vie siimbrdliseze pe acel frate? Ci s-a gdndit b[tranul cel inlelept:

,paci doar mi-aducaminte a noapte,c[ esteaici agaceva,marep[gubire voi avea din asta". Si de aceeanu s-a dus, ci a zis

frafilor: ,,Copiii mei,eu nu mI tem, dar de ce sl-mi iau asuprl-mi

un rlzboi zadarnic?Cici amintirile de soiul acesta ac tuburarea

374



flrl de folos in suflet. Cd in fiecaredin mldularele din trupulnostru esteascunsdo undili, si omul arc riuboi mare cu ele sitrebuiesI seplzeascl si s[ micsoreze lzboiul lui impotriva lor

prin fug[. CIci dacl se apropiedeele, oricdt s-arsili omul sprevirtute, totusi seprimejduiesteprin ele,privindu-le si dorindulemereu.

Pentru ci si multe otrlvuri, vedem ascunse n plmAnt sivaradin pricina a$4ei nimeni nu le simtepe ele; iar cind plmAntul

se moaie de ap[ si se simte mirosul tare al umezelii din aer,

atunci ese a iveali fiecare el de otrav[ de undea fost argropatiin pimdnt; tot asasi omul cind are harul linistii, qi prin odihnainfrAnlrii, seodihnestedin patimimulte. Dar daci faceale umii,atunci vede cum se trezeste iecare patiml si-si scuturl capul,mai alesdac[ simtemireasmaodihnei.Si aceasta m zis-o,ca nucumvasI se ncreadl cineva n trup, p6n[ va fi viu, inainte dea

muri si ca sI ar[t, cd fuga si depdrtareade pricinele patimilor,sunt de mare ajutor in lupta asceticl. De aceea febuie sd netememmereu de acele ucruri, careaduc rusine prin amintirealor, si s[ nu cilcbm in picioareconstiinta,nici si n-o facem, deocar6. Deci, s[ incerc[m acumsI trlim cu trupul in pustiesisll facemsi-si agoniseascl lbdare. Dar cel mai bine astaeste

= oriunde s-arafl4 si se sileasci omul sdsedeplrtezedepricinelerlzboiului (clci oricAt ar suferi cineva, este in cazul acesteneinfricat) ca nu cumva la vreme de nevoie omul si cadi inpdcat, iindc[" en preaaproapedepricinele plcatului.

Intrebare:Cel ce a lepidat de la dAnsulorice rlspAndiresia inhatin luptl, oareeste ncepuhrl dzboiului acestuiacu plcatul?

Si cum se ncepe upta?Rispuns: Toli stiu, ci obosealaprivegherii si a postului

este ncepatul oricdrei upte impotiva picatului si apoftei, mai

alespenffu acelacarese uptd impofriva picatului celui dinliuntnrl

371



nostru.Si semnul,ci urlste cineva p[catui si pofta lui, sevededin aceasta, d se aratdcelor cese upti in rlzboiul cel nev[zut;ei incep cu postul si apoi se ajuti la nevointl cu privegherea.

Desprepostsi desprepriveghere.

Celui ce n toati viala ii places[ steade vorbl cu tovlr[siaaceasta, celaseface prieten al intelepciunii. Precum slturareapOnteceluieste inceputul tuturor relelor, impreunl cu leneasomnului,careaprindepofta cwviei, tot astfel calea ui Dumnezeuceasfdnti si temeiul oriclrei virtuti, estepostul si privegherea;itrezviapentru slujirea lui Dumnezeu(prin), rlstignindu-ne trupultoilhziua si toati noaptea,n ciudaplicerii somnului.posful estepaviz,l,a oriclrei virtuti, inceputul uptei, cununi a celor nfran,ti,

frumuseteafericirii si a sfinteniei,stdlucire a inlelepciunii, incepural ciii spre ncrestinare,maic[ a ruglciunii, izvorul curaliei si alintelegerii, maesfful al sihdstrieisi cdlluza a toatLfapta bun6.Precumsi dorul de luminS.este egat,de niste ochi sinitosi, totastfelde postul ficut cu socoteali,se eagl dorul de ruglciune.

Pentru c[ atunci,cind incepes[ posteasclcineva,din post

ii vine dorul sI stea de vorb[ cu Dumnezeu in mintea lui. C[trupul, c0nd posteste,nu poate si doarml toati noaptea peastemutului, cOndrupul omului estepecetluitcu peceteapostului(cOndgura omului estepecdtluitl cu peceteapostului) g0ndurilelui suntpline de umilinfd, inima lui este zvor de rug[ciune, pefala lui zacem0hnire,gdndurile usinoase nerusinate, e rusine)

sunt foafie departede el, nici o veselienu sevede?n ochii lui,estevrljmasul tuturor poftelor si al vorbelor desarte.Nimeni n-avlzut robit de pofterelepe unul careposteste u socoteall,si celcenu segrijegtede post, clatin[ tot binele. CI porunca postu-lui esteo porunci datl de ainceputul firii noastre.Deci, de unde

372



s-a fecut cea dintai pierdere, de acolo incep iupt5torii pentru

teamade Dumnezeu, Ondse apuci s6-Ipizeascl poruncile.

Dar, si M0ntuitorul, cdnd s-a ar[tat lumii in Iordan, cupostul a incepul Ci dupl boteza fost dus deDuhul in pustiesi a

postit patruzecide zile si patruzecide nopli. Tot astfel toli cdli

ies, ca sI calce pe urmele Lui, pe aceasti temelie incep si

clddeasci nevointa lor. C[ postul este o armi flcut[ de

Dumnezeu. Si cum sI nu rnustri pe cel cenu ia aminte la el? Si

dacl postesteCel ce a dat legea,cum si nu posteascL ceia,carepdzescLegea. De aceea,neamul omenescn-a cunoscut pini

atunci biruinta, nici vrdjmasul n-a ?ncercat reo infrO.ngere in

partea irii noastre, i prin aceasdarrndainceputel sI sldbeascd.

Si Domnul nostru a fost incepitorul si intdiul nlscut al biruinfii,

ca si pun[ int0ia cununl de biruinll pe capul firii noastre. Si

cdnd vede diavolul arma aceasta a vreun om, indatl seinfricoseazl protivnicul gitiranul 9i-giaduceaminte deinffingerea

lui, pe carea suferit-ode la Mdntuitorul in pustie,si i sefrOnge

puterea, si se arde la vederea armei, celei date noud de

comandantulnostru. Care armi este mai putemici si di mai

multi indrlmeall inimii tn lupta impotriva duhului r6utdlii, decdt

foameape careo suferim pentruHristos? Ci in mlsura in care

pitimeEte rupul si osteneste,Andeste nconjuratomul de tabdra

dracilor, inima lui primestem6ng6ieredin nddejde.Cd cine se

imbracl cu armapostului,ardemereu der0vn[. Si Ilie cel plin de

rdvn5., Andardeapenffu Legea ui Dumnezeu,apetrecut postind.

C[ postul amintestecelui care-I line poruncile Domnului si

mijlocestente boalaceavechesi harul deruitnou5de la Fkistos.

Si cine n-aregrijl de pos! tr0ndav estesi in celelalte upte, este

lenessi neputincios,si di un semnrlu de sllbire a sufletului si

facecu putinli biruinla din parteaprotivnicului siu. Deoarecea

intrat go1qi neinarmat n 1upt5., limpede cdfird de izbOndl va

373



iesi din ea.Fiindcr trupul lui nu se nfierbdnti de foameapostului.Asa estepostul.Si daci cinevaposteste,mintea ui nu seclatind.si st[ pregltiti sd ntAmpinesi sd abathtoateparimilecele grele.

Sespunedespremuli Sfinti Mucenici, ci in ziua?ncareseasteptau sI primeasci cununa de mucenic, dacd, tiau aceastamai-nainte ie din descoperire,ie din vorbelevreunui prieten, nnoaptea aceeanu mdncau nimic, ci de searapdnl dimineal[stiteau de veghe, rugdndu-sepreamdrind pe Dumnezeu prin

pslami, prin imnuri, ;i prin cdntiri duhovnicesti;si asteptauceasulacelacu bucuriesi veselie,ca unii caresepregitesc de nunt6,sipostind asteptausI infrunte sabia.Deci si noi, cei chemali la onevlzuti mucenicie,ca s[ primim cununasfinleniei,s[ ne trezimsi si nu dim niciodati vrijmasilor nostri semnde lepddare,prinnici un mldular, prin nici un os din trupul nostru.

intrebare:Cum sepoatec[ unii, si suntmu{i din acestiapostescsi privegheazd",at nu simt altnarea, i odihna din parteapatimilor, nici paceagOndurilor?

Rispuns: Patimile cele ascunse n suflet, fuate,nu seindrepteazl numai prin ostenele trupesti, si nici nu oprescgdndurile s[ vie asupraceior ce mereu vegheazl cu simlurile.Cici osteneleleacestea izesc omul impotriva dorinlelor, ca s[nu fie biruit de ele, si impotriva amdgirilor dracilor; dar nu dausufletului alinareasi pacea.ci faptelesi ostenelele umai atuncidau sufletului nepitimire, si omoari midularele celedepeplmint,si dau odihnl gdndurilor, cdndsimlurile celedin afar[ inceteazd.orice tulburare,

si petreco vreme lucrOndcu intelepciune.Cicic0ti vremeomul nu se ipsestede ntAlnirile cu alti oameni,si nuse desparterupul lui de rev[rsareag0nduritor1ui,si nu se adunlin el, nu-si poatecunoastepatima. Cl linigtirea (sihlstria), dupicum zice sfdntulVasilie, este nceputul curifirii sufletului. CIciatunci, cdnd organelecele exterioare ne opresc din starea1or

374



exterioard,;i de rlspandirea or in p6rii exterioare,atuncimintease ntoarcede a celeexterioare, e a rrsp6ndire

9i

r6m0nesingurrin sine,si inima se trezeste, a si punr la incercaregdndurileceleexterioareale sufletului. Si dacdomul le suferi pe acestea umtrebuie,ajungepulin cdteputin si cllrtoreasc[ spre curilia ceaSu{leteascf,.

.. .^hrl.O*e:Si oarenu sepoatesufletul cur6,tistAnd n fala

usii (in afarl de usi)?

Rlspuns:Cdndse va uscaoare idi.cina unui copac,careesteudat n fiecarezi7 Cdndse va deserta asul,?ncare orni infiecarezi? si dac[ curitirea sufletului nu estealtceva dec6ts6stai ascunsn fala vielii celei slobodesi si plrlsesti obiceiurileei, cum si cnnd vrea s6-sicurete sufletul' acela,care cu lucrul,

prin sinesauprin al1ii, mprospiteaz[ mereuamintireaobiceiuluicelui vechi, adici,cunostinfardutrfii? cdnd va puteasufletul srse curetede ea?Sau cdndva incetacu luptele celedin afarl, cacei pulin si sepoati cunoastepe sinesi?Crci dac6 n fiecareziinima se ntin[ (spurcd),oare clnd s[ semai crrrelede ntinlciune?Ba nici impotriva lucrdrii exterioarenu poate sta,si cu at6tmai

m-ultnu poate si-si curele inima omul, c6nd sti in mijlocultaberii si primeste zilnic sr auddmereuvestede rdu;boi. i cumsr indrizreascr avestipacesufletuluisiu? Iar6 dacdse dephrteazide la acestea, tunci putin c6teputin cele dintai fac si incetezeceledinafari. Fiindci nu seaci aperedului la guri, decdtatuncicandastupi zvorul. cdnd ajungecineva a liniste, afunci poate

sufletul si-si judecepatimiie si sr puie ia incercarecu priclpereinlelepciuneaui. Atunci si omul cel dinliunlru sedesteipti ca s[faci lucrul duhului, si simte nflorind pezi cemerge, nlelipciuneaceaascunsdin ufletulsbu.

intrebare: care suntasemdnirilesi semnelecele adevdrate,din apropiereacrrora simte omul cr ficepe sd vadr inliuntrul

siu, adic[ in sufletul siu, rodul cel ascuns?

375



Rispuns:SemnulestecCIndehwednicestecinevacieHarul

lacrimilor, carevin nesilite.C[ci lacrimile suntpusepenffuminte

ca un hotar intre cele trupegti si ceiesufletesti,ntre impitimire

;icurdtie.C0tI vremen-a primit cineva Harul acesta,ucrul lui este

lucrul omului dinafari si incl de fel n-a simlit lucrarea ainic[ a

omului celui duhovnicesc.Fiindci atunci,c0ndcineva ncepesi

piriseascd faptelecele trupesti ale veacuiui celui de acum si se

vede petrecdndn hotarul acestaal firii, indatl ajunge la harul

acestaal iacrimilor. Si la primul popas al vielii celei tainice,aoeste acrimi incep sXcurg[ si-l duc pe om spre desiv0rsirea

dragosteide Dumnezeu.Si cu cAt nergede acolo trainte,cu atOt

se mbog[leste de dragoste,pAn[ ce ajunges6 e bea pe ele in

mincarea si blutwa lui, din pricin[ ci mereuvars[ lacrimi.

$ist5 semnuide adeveringl, cd"a iesit mintea din lumea

aceasta;i a simlit lumea ceaduhovniceascd.fi cu cAt omul se

apropiecu mintea de lume, cu at6t si lacrimle se mpufineazl. Si

cdnd mintea se acecu totul lumeascdatunciomul estecu totul

iipsit de lacrimile acestea.Si aceasta steun selnn,c6 omul s-a

ingropat n patimi.

Despre eosebirilentre lacrimi

Sunt lacrimi, care ard; dar sunt si lacrimi, care ingras4.

Toate acrimiie, carecurg din umilint[ si din cuviintainimii pentru

pilcate,usucl trupul sil ard; si adesea hiarminteaestevltdmati

de curgerea or. Si omul intri mai in€i in aceast[prim6 treaptide lacrimi, prin care se deschidepoartade intrare la treaptaa

doua, mai buni decdrprima; cici aici este arabucuriei, gi omul

primestemil[. Si acestea unt acrimi vlrsate din pricepere.Si ele

impodobescsi ingrasl trupul, si curg nesilite,de la sine. $i nu

numai hr[nesc trupul omului, precumaln spus,ci si aspectul ui

376



seschimba (inffllisarea ui). ci zice: ,,Cdnd nima sebucuri, tatainfloreste. C0nd inima este rnAhnit6,, ata se posomorlgte.

(Pi lde 5, 13).intrebare: Ce este invierea sufletului, despre cwe zice

Apostolul: ,,DacL ali inviat impreun[ cu Hristos...,,?(Col.3, 1).

Rlspuns:Prin cuvinteleApostoluiui: ,pumnezeucel ceazis sr striluceasci luminl in ?ntuneric,a sffarucit in inimile

lgastre"(Cor. 4, 6), El a afitatinvierea sufletului, adici iesirea

din celevechi,cI asasecu'ine s-o numim, ;rdici, si se nnoiasclomul si sd nu rnai aibd nimic din omul cel vechi, cum ziceProrocul: ,Si e voi da lor inimanoui si duh nou.,(46,6). Siatunciva fi ftr noi chipul lui Hrisrosprin duhul nlerepciuniigi hdescoperirii

cunostinlii despreEl.Intrebare: Care este, pe scurt, puterea acliunii linistii(sihisn'iei)?

Rispuns: Linistea (isihia)omoari simlurile celedinafarl sitrezestemiscirile liuntrice. {ar viaga n lume lucreazi tocmaiintors: trezestesimlurile celedinafar[ si miscdrire lduntrice le

omoar5.tntrebare: Care e pricina contemplatiei (vedeniilor) si a

descoperirilor? iindcdunii vf,d, ardallii desiseostenesc t6ta,vedereaor n-areata{.autereasupra1or.

Rlspuns: Sunt muite pricini ale vedeniilorsi unelesuntdiniconomie si pentru obste; ar altele vin ca s6 mingdie pe cei

neputinciosi, sau ca sI dea ndrdzneal[ si ?nvi1ituri- Si maiint6i, acestease orOnduiesc e la Dumnezeu, din mill pentruoameni,si cel mai adesea,lucrurilede acest el se orinduiescdela Dumnezeu pentru cele trei feluri de oameni; fie pentru ceisimpli, si cu desivArske lipsigi de r5utate, fie pentru uniidesivdrsili si sfinli; fie pentru cei ce ard de dragosteaLui

377



Dumnezeu,ne mai nidljduind in 1ume,si s-au lepddatdes6-v0rsit,si s-audespi4it, ne mai locuind mpreundcu oamenii,sigolili de toate,au iesit pe urrna ui Dumnezeu,ne mai asteptAndnici un ajutor de la cele vlzute; siJ apucl o spaim[ din pricinaizoldri lor, sau i inconjoar[ o primejdie s[ moarl de foame,saude boal[, sau din vreo imprejurarecu necaz,ncAt suntaproapede deznidejde.Asadar,mdngAierile arese dau unora caacestia,si nu se dau acelora ce-i intrec pe ei in osteneli, au ca prim[pricind cur[tia saunecurltia cunostin,tii. ari a douapricinl este

cu adevdrataceasta: ntrucAt primeste cineva mdngdierede laoameni sau de la vreun lucru v5.zut,astfel de mdngd.iere e laDumnezeu nu-i este dat6, decAtprin vreo iconomie aparte, nfolosul obstei. Iari noi vorbim de anahoreti, ar mlrturie desprecele spuse,cI unul din P[rin1i, care s-a rugat sd primeasclaSemeneamOngiiere a auzitglas: ,,ajung6-!imnngAieredde la

oamenisi convorbireacu ei".Si tot astfel,un altul, cind petrecean singuretate i vie{uia

ca un pustiic, se desf6tan tot ceasuldemdng0iereaHarului, darc6ndse apropiade lume, c[ut6nd, dupdobiceiul slu, mdng0ieresi neglsind-o, s-arugat lui Dumnezeu,sd-i arate,din ce pricinln-a gdsit-o, zicind: ,,Doamne, u iumva din pricini cI m-am

ficut episcop, s-a dus Harul de la mine"? Si i s-a dat iuir5spuns: ).Iicidecum, ci fiindc[ Dumnezeupoarti de grijl celorce petrec in pustie, gi ii invredniceqtepe ei de asemeneamAngdiere".Cici nu sepoatesi aibe cineva m6ng0ierea eavdzutd,de la oameni, si s[ primeasc[ si pe aceastaa Harului,decdtnumai prin weo iconomie a celor zisemai sus, conomia

ascuns[ si cunoscuti numai Aceluia, care pe toate leiconomiseste"

intrebare: Vedenia si descoperirea ste acelasi ucru, saunu?

Rlspuns: Nicidecum: ele sunt cu totul deosebite.prin

,,descoperire"nsX se inleleg deseori amAndoul, c[ci orice

378



vedeniesenumestedescoperire,iindca un lucru ascunssefacevdzut; darnu toai[ descop.ri."u'"rt" o vedenie.ci descoperireao.primim despre elecognoscibile, caresepot gustacu minteasi se pot gdndi (cugeta).ari vedeniaoricum, ia"formr sicriip,precum i searatl celorvechi,?nvechime,9i n-sori-g."lO*,ic'nd privegheaz6.Si vedeauc'teodati deslusit, ..-.1";;;;intr-ondlucire i ntunecat. eaceea

"erato*iill#""^pri" ,aspunr' dacrarutreaz audormea, 6ndaavutvedenia. neori,

se.drsprijinprin auzirea reunuiglas,alteoriprin ,reoe.eanuichip, ba c'teodardvede,imped"l a" fa oUraz ;i i,"Oriiu, ,ivorbirea,gi ?ntrebareai convorbirea,oatesuntputerisfinte,caresuntvdzute eceivrednicisi facdescoperirile.i lucruricaacesteae ac n iocurileceremii pustii ,i a"purtai"o" o*"nr,undeomuiarenumaidec6t evoiedeele, iindcr in loculacelael nu.are.altprijin;i.alti m0ng6iere. "s"op".l.it. nra,-"*"suntsimtite n mintedincurdlie,pede

9 qurt" viu de_agata, edealta,nu.leprimesc ecdt eidesivarsitisi cunor.t;:-"'Intrebare:Careestesemnul, a i.a;ri", ;i;;;;l;"uralia

i"i*it: Si cAndaflI omul,cd nima ui aajunsa curitie?Rlspuns:C6ndcinevavedebuni pL tofi o;;ii si niciunullu i separenecurat i spurcat; tunciestentr-adevir

curatin inim6.Cici Arce.fel J* p.rt.u *piini porunca postolului,

::::i'-::,,f::o.rL'. q. t9ti

-deopotrivemai inalli o""ai"oi, oinmrma curatd'. Fil. Z, 3), dacl n_arajungecinevala-'zisaProrocului:,,Ochiulcel bun nu va vedea ele?,, Avac. 1,13).

intrebare:Ceeste ur[1ia? i caresuntmarginileei?Rispuns:currlia esteuitareachipurilorcriroasterii elor

impotriva irii, pecare e-amaflatde afire. Iari margin a deracare ncepemsi sc[plm deele si sr ne grsim in araraor,esteaceasta: mul ajunge a simplitatea ea dintru inceputsi lanerrutateaufirea uisieste iun copil, rrr s6

^iu. "."J4;rurit"drstei opiliregti.

379



Intrebare:Si poatecinevasI ajungS. atreaptaaceasta?Rispuns: Desigur cd da. Cdci iatA,au ajunsunii la misura

aceasta, recum ntr-adevlr siAwa Sisoiea ajunspdni la mlswaaceasta,ncAt intreba pe uceniculsf,u, dac| a mAncatsauba. $iun altul dintre PIrinfi, la asasimplitatesi nerlutate,- aproapecopilireasch ajunsesencnt uita cu desivArsirede celedeaici,asac[ s-a ArtAmplat d.minAnce nainte de SfAnta mplrtasanie;is-ar fi irnplrt[sit aqa,dac[ n-ar fi fost ?mpiedicatde ucenicii s6i.Si-l duceauucenicii ca pe un copil la imp[rrlsanie. Si de faptpentru lume, copil era; cu sufletul ins[

era desivArsit n fata uiDumnezeu.

intrebare:Ce fel de ndeletnicire rebuiesI aibi un ascet nsihdstria ui, c6ndsti ?n iniste?Si ce si lucrezemereu,pentrucamintea lui si nu aiunecen g0nduridegarte?

Rispuns: Mi intrebi despre ndeletnicirea cu care omul

sadeca un mort in chilia sa?Dar oare omul s6rguinciossi treazcu sufletul are nevoie si intrebe cum s5peffeacdn singur[tatealui? CIci cu ce s:ar putea ndeletnici un cllugir in chilia lui,daci nu cu pidnsul?Si oarepldnsul i lasd vreme s[ se ntoarcisprealt gdnd?Si ce indeietricire este mai bunf,, decdtaceasta?Fiindcd insisi sederea n singuritate a cllugaruiui il invali

asemlnareacu sederea ceain mormAnt, departede bucuriiletoate,ale oamenilor.C[ lucrarea ui estepldnsulsi numele nsuside ,,monah" - l4 aceastal indeamn[ ;i il aduce. C[ el senumeste ,,piAng6tor",adic6, mirdt la inimd. Si tofi sfintii,pi0ngAndau iesit din viata aceasta.Si cine si nu plAngd,daclsfin,tiiplnngeau,si ochii le erau mereuplini de lacrimi, p6n[ ce

ieseaudin viagaaceasta?Mdngiierea c[lug[rului din pl6ns senaste.Si dac[ aupldnsaici cei deslvArsilisi ceibiruitori, cumvasuferi sI i se aline plinsul, cel plin de r[ni? Acela careare unmort ai lui, zS.c1ndnaintea ui, si viz0ndu-se si pe sineomorAt

380



cu plcatele,are el nevoie de ?nv516turl, rin cefel degdnduri secheaml acrimile?Sufletul 6u,careestemort din pricina plcatelor

si zace naintea a, esteei oare mai bun, dup[ pirerea ta,dec0tlumea toatl, si nu arenevoie si fie plAns?Deci, de vom intra in

sihistrie si vom suferi cu r[bdare s[ stim in ea, vom putea s[petrecemn pl6ns.De aceea dne rugdmneincetatDomnului cu

mintea,si ne dea acrimi. C[ci dac[ vom primi darul acesta,maibun decdt oatedarurile celelalte;i mai covArsitor,prin el ajun-

gemla curitie. Si cdndvom ajunge a darul acrimilor, atunci duseva mai iua de la noi curitia, p0n6 la ie;irea noastr5. in viala

aceasta.

Aqadar ericede cei curali cu inima c[ ei in fi.ecare lipi sedesflteaz[ cu desfltarea aceeaa lacrimilor, qi prin ea pururea

vdd peDomnul; si cu ochii inc6plini de acrimi, ei se ndeletricesc

s[ vadl descoperirile ui, prin ruglciunea lor preainalti, ;i oriceruglciune a lor este nsoliti de lacrimi. Si acestaestecuvdntul

Domnului: ,,Fericili suntcei ce pldng, c[ aceiasevor m6ngdia"(Mat. 5, 9). Fiindci din pl6nsajungecineva a cur[tia sufletului;de aceeao dndzice Domnul, cd aceia se vor mAngdia,nu spunecu ce fel dem0ngiiere.Cdci atunci,c6ndsevainvrednici c61ugiru

sd treac[ prin lacrimi de lara patimilor, si sd ajungi in cdmpiacurdtiei sufletegti,atunci ii iese lui in cale aceasti mdngAiere.

Dac[ trece deci cineva din cei ce au aflat m0ngdiereaici, siajunge a aceamOngdiere, arenu se afli aici, atunciva inlelege,

ce fei de m6ng6iere rimeste a sfdrsitpldnsul,mdngdierepe care

o d[ Dumnezeudin pricina curiliei 1or,celor cepldng. C[ nu sepoate,cd cel ce piAngemereu,s[ fie supirat depatimi. Ci darul

acestaal lacrimilor si al plnnsului este al celor nepdtimagi.Si

daci pe cel ce icrimeazil dtncind in c0ndsi pldnge, acrimile au

puterea,nu numai sd-icllluzeasci sprenepltimire, ci si mintea

s[ i-o faci desivdrsitcurati si sd o scapede aducereaaminte a

381



patimilor, ce sd spunemdesprecel ce ziua si iroapteacu tot

dinadinsul au lucrareaaceasta@lang)?Dar, ajutorul, pe care-l primesteomul in urmaplOnsului,

nimeni nu-l cunoaste, ecAtnurnai acel4caresufletul si l-a dedatla lucrul pldnsului. Tof sfinlii dorescaceast[ ntrare iindcl prin

lacrimi se deschidenaintea or o usl de intrare n laram0ng2ierii

in care se inchipuiescprin descoperiri (iau chip) urmele prea

bune si mdntuitoareale ui Dumnezeu.. intrebare:Pentruc[ suntunii, carenu pot sdpldngl mereu,

din sllbiciunea ffupului, prin ce trebuiesd-sipdzeasclmintea, ca

sdnu riscoale patimile asupraei, eafiind goaltrt?

Rispuns:Nu pot patimile si se lscoale asupra ufletului si

sd ulbure pe nevoitor, c0nd nima nu ii estecuprinsi de celeale

lumii, in depirtarea ui de orice grij[, afarf,numai dacl nu seva

lenevi sd fac[ cele cuvenite. $i mai cu seam6,daci el petrecenecontenitmeditAndasupraDumnezeiestilorScripnni,cercetAndu-

le inlelesul, el rimAne nesuplrat de patimi. Fiindci stdruieste i

sporeste n el g6.ndula Dumnezeiestile Scripturi, fug de la el

gdndurileceledesarte, imintea ior nu sepoatedepdrtade dorul

Scripturilor, adicddegdndul a ele, si nici nu poatesi ia aminte

Laviala,aceastaa fel, din pricinadesfrtdrii ceiei mari ane?ntrerupteimeditlri, ridicdndu-sedeasupra cestora rin viafa ui cea inistitd

in pustiu.Asa ci uiti si de sine si de firea lui, si se aceca un om

rIpit, care a fel nu-si aduceaminte de iumea aceasta.Mai ales

atunci,cdnd cugeti si segindegte a slava(m[re,tia) ui Dumnezeu

si zice:,,Slava

Dumnezeirii Sale".,,Preasllvite

sunt toate

lucrurile Lui, gi minunate: cI a in[[at smereniame4 cu ce lucruri

(alese)m-a nwednicit s[ m[ indelefiricesc, i cu ce fel deg0nduri

indr[zneste sufletul meu s[ se desfiteze". Si st[ruind in

asemenea dnduri minunategi fiind mereu in ripire, se mbati

mereusi petrece ain via{aceade duplinviere. Lini$ea(sihlstria)

382



ajuti foarte mult acestuiFiar. Clci mintea omului aflI chip, sI

stiruiasc[ pacea,pe care a aflat-o in sihistrie. Si impreunl cu

ele,minteapomeste l semiste

gipdn amintire, ot dupi alcituirea

vielii ?nsihlstrie. CI primind ?nminte slavaveacului celui viitor,

;i nddejdeacare ,/a i datl ca o visterie,celor drepfi, in aceastl

viali duhovniceasci,caresemiscl spreDumnezeu,si gdndindu-

se a nouarestaurare,minteanu segAndeste i nu-si amintestede

lucrurile lumii acesteia.Si cAndestebeati de acestea,arlsi se

intoarcede acolo prin contemplalia despreveacul acestasi sesperie si zice: O addncul bog61iei,nlelepciunii, cunostintii,

priceperii, nlelegerii si al rAnduielii ui Dumnezeu,cel neurmat.

CAt sunt judec[1ile Lui de neincercatesi ciiie Lui de ne-

urmate!..." Rom. 1i, 35). CdndEl a gdtitalt veacminunat,ca

s[-i aduci acolo pe to{i oamenii, si si-i pistreze pe ei in viala

f[r[ de margini, din ce pricin[ oarea flcut El mai intAi lumeaaceasta,reind-o argi gibogati in feiuri ;i feluri de multe fiinle

si apusin eapricini si materii ;i lupte de a1epatimilor? Si cum

de ne-apus ainceputin lume qi a sldit in noi dragostea eviala

lumii, si apoi dintr-odatl ne muti pe noi din lume prin moarte sine

linepe noi mult[ vreme nesimlitori,

;inemiscali, fic6nd sI

piarl forma noastr6, si stricl compozitia trupului nostru si oamesteci cu tdrAna,si ingiduie si se topeascl si si se scurgdalcituirea noasffA,pdndce sedesface u totul de regnul animal;

qi apoi in vremea in care a hotir0t El, prin preainchinataSainlelepciune, cdnd vroieste El, ne va desteptape noi, intr-alt

chip, numaide Ddnsulstiut, si neva ducepe noi intr-o altl stare$i acesteau le nS.ddjduim umainoi, oamenii;ci si ing\i SfinfiA

Ingeri, carenu au trebuinli de umeaaceasta,iindci sunt aproape

deslvf;rsili,prin firea lor preasllviti, asteapti gi el sculareanoastl

din snic[ciune; adicl asteaptl s[ se ridice din'1drdn[ neamul

nosfu, Ei din striciciune si rlsarl neam nou. CI ingerii sunt

383



?mpiedicali 6 ntre(in impdrdlie)din pricinanoastri;si ei asteapti

si se deschidS sasi sI intre deodati cu noi in veaculcel nou.C[ gi zidirea aceeaa ingerilor impreuni cu noi se va odihni,

ieplddnd greutatearupurilor, dup[ curn ziceApostoiul: ,,C[ciinsusi zidireaasteaptidescoperireaiilor lui Dumnezeu,ca sdseliberezede robia striciciunii, prin slobozenia lavei fiilor luiDumnezeu" (Rom. 8, 27). Aceasta va fi, dupd ce veacul

acestava pieri cu desS.vdrsireu toatl alcdtuirea ui, si dupd ce

firea noastrl va fi restaurati n stareaei ceadintai.Si apoi se ridici omul cu mintea lui la cele ce erau mai

inainte de facerea umii acesteia,cAndnu era fiptur5, nici cer,

nici pdmdnt,nici inger, nici nimic ficut si cum El pe toate dinnefiinll la fiin![ le-a adus,prin singur bunul S[u plac. Si toate

iucrurile slvdr;ite au stat in fala Lui. $i iarisi se pogoari cu

mintea lui spre oate zidirile lui Dumnezeusi ia seama a toatemimrnile zidirilorLui gi a in{elepciunea lcltuirilor Lui, zicdndu-

si cu spaimf,mare:O, minune, cdt demult covArsestecnonomia

lui Dumnezeusi purtareaLui degrijl, toatl inlelegerea, i cu cOtestemai putemici decdt oate fdpturile Sale,minunataLui putere?Si cum a adusdin nefiin15la fiinl[ 1ume4adici marea elurimealucrurilor celornenumdrateT i cum El iarlsi va destrima umea,prin minunata Lui rOnduiali.,pentru binele zidirilor si pentru

cil5toria cu buni rAnduial[ a flpturiior! Cum a flcut El ceasurile

si ciipele, impreunarea ztlei cu noaptea (imperecherea), si

schimbareadin care rezult[ vremea, feluritele flon de pe fa]a

pimAntului, cl5dirile cele prea frumoase din orase, si paiatelecele m0ndre. cilItoria cea repedea oamenilor si firea lor cea

plini de necazuri, de la nasterep6nd ia moarte.Si cum dintr-

odatl serlstoaml toati rdnduialaaceastaminunatI, si va veni un

alt veac, si nimeni nu-si va mai aduce aminte de stareacea deacum, si seva faceo aitl schimbaresi alteginduri vor fi si alte

381



prieteni.Iard dupi ce sufer[ toateacestea, poi vine alt6 vreme,in carese desfrteazrsi se veseleste, alt[ si se bucurd ucrltorul(nevoitorul).Si carevremeesteaceea? steclipa?ncaremindnc[din p0ineasudorii salesi el petrececu liniste. cu multi. si nesf&sitddesfltarepomeste n inimr viala sihistreasc[,gi impinge minteaspre o nepovestiti uimire, cdnd omul rabdi cele pomenite. Sifericit estecarerabdr, c[ci inaintea ui s-adeschiso fdnt6n[ Juinror laDumnezeu,si a b[ut din ea si s-a ndulcit, si nu va incetasi bea

din e4 intotdeauna,gi pururea,n orice clipi din noaptesidin zi. p6ni la sfirsitul si la margineantregii sare ieli trecd.toare.Intrebare:Cecuprinsau ostenelile ihistriei, pentrucadupl

ce a ajuns cineva la ea, si afle cI a ajuns la deslvnrsire inviefuirea ui?

Rlspuns: CAndajunge si perreacl in rugdciune. CAnda

ajunsaici,a ajuns a culmea uturorvirtulilor si decia ajunss6 iel6casal sfAntului Duh. cici atdtavreme, c6.tcineva n-a primitanumeHarul M6ngaietorului,nu poatesi desdvdrseascin parteaceastl petrecere n ruglciune. Cd atunci, cind Duhul se vasSlislui in vreun om, El nu tnceteazi de a se ruga, ci Duhul,insusi este totdeauna n rug[ciune. Atunci, nici c0nd doarme

omul,nici cflnde tteaz,ruglciuneanu securnd. n sufletul lui; cifie ci mln0nc6, fie c6bea, ie cI doarme, ie cd lucreazI orice,fie cr e scufundat n cel mai adancsorrrn,din inima lui se ridicdde la sine, umul binemeritatal ruglciunii. Iar rug[ciunea lui numai are hotar, ci intotdeaunase roag[; si daci pe dinafarI nuvede rugiciunea, ei totusi slujeste pe ascuns n chip lruntric.

cdci unul din Purtitorii de Hristos,numeste f,cereacelor curati,,rug6ciune".Fiindcl gAndurile lor sunt misclri dumnezeesti.Cdci, misc[rile inimii si ale minlii curate, sunt glasuri bldnde(line), prin careeie i c0nti in tainl Celui T[inuit.

Intrebare: Ce este ruglciunea duhovniceascdsi cum seinwednicestenevoitorul de ea?

386



ryFF

Rispuns:Rugiciuneaduhor'iceasc' esteo seamidemisc5risufletesti, care participl la lucrarea Duhului Sf^nt, p#;:;nevinovdlie si curl1ie adevlratir.si din zeci demii de oameni,numli unul gi unurse nwednicestede ea;ci eaeste aini a lumiisi a vielii viitoare. crci se natF omur ;i firea rrmAnenelucrdtoarein ce priveste orice miscaresi orice amintire a celor de aici. sisufletul nici nu se mai roagdcu ruglciune, ci ,i*t" nu*ui'J],simlirea ui, lucurile celeduhovnicesli

areveaculuiaceluia,carecovarsescgdndireaomeneascarar acugeta a acele ucruri i sedi sufletuluiprin puterea fAnturuiDuh. Acestaestecontemplatiainteligibil6, si miscaresi crutarea rugdciunii;dar pricina si-al-uato din ruglciune. De aceea,asa unii au ajuns .urani^tidesd.v'rsitacuralie..f in toati vrernea,precumam zis mai sus,miscarea or liuntricl

este?n rugiciune. Si, oricAndse ivesteDuhul cei sfant, ii afli mereu n iugrciune. Duhul ii aducesprecontemplatie,adic[ sprevedereaceaduhovniceascr.cl ei n_aunevoie de o rugrciune lungi, nici de o staremult6 la rdnduialaslujirii. Le estede ajunsaducereaaminte deDumnezeusi iatd-ifdculr robi ai dragostei ui. Dar -l' nu se as{ i.a ,a'ri"u ,urugdciune

panr ra sfdrsit,atatavreme,cpt gi imp[rtigesc cinsteacu rugdciunea,si sraun.picioare1iof4u afiarufui;at6t n clipelecele alese,cat si in afardde ele.

,Ci am vizur pe Sf6ntui Antonie, st6nd a rugiciune p0ni

la ceasul l noudrea:i a simlitmintea ui rlpitd ra'cer. l'urturdinfe. Pirinli; inrinzdndu-sisprecer mainile;;

"arJ;iitJuuy.q.aciye_aui, a ajuns a 11 9x1azde patru zlte. Sl tot agamu{ialt1i,atit demult aufost robif de aducereaamintedeDumnezeu

si de dragostea ui, ?nc0tau clzut in uimire, c6ndsedezbracipedinl5untru 9i pe dinafarl, de picat, prin pizireu po*rr"ilon

""fo.rotivnicepicatului, aleDomnului.Dacd iubestecineva acesreporunci ;i dup6r'nduiali leprzeste' pentruel devineo .r"rroi"

,e i*a d"urupramurtimii de387



fapteomenesti,adicdsd sedezbrace e trup, si sd iasl din sine,prin fapt6, nu de la fire, ca sd, ic asa.Nimeni. cdnd petrece nfelul poruncit de legiuitor, si care-I?mplinesteporuncile, nu vaaveaplcatul locuind intr-insul. De aceea ,Domnul isi va faceiocasul ntr-insul" (Ioan 14, 24) cuma figdduit in Evanghelie,celorce-Iplzescporuncile.

CareestedesivArsireamultelor oadeale Duhului?

Rispuns: C0nd se nwedniceste inevade dragostea eadesivdr;it[ de Dumnezeu.

intrebare: Si dupl ce senmcunoaste inevacd a ajuns aea?

Rispuns: C6ndamintireadespreDumne2euse?nfdtiseazl

minlii iui, atunci inima lui sepornestespredragosteade El, siochii lui izvorlsc ;iroaie de lacrimi.Ca deobiceidragostea epindede acrimi prin amintirea celordragi. Si a{4 fiind cineva,niciodatinu-i lipsit de lacrimi. Ci niciodatdnu-i lipsesteobiectul,cares[-i aduc6aminte de Dumnezeu.Ba si ?nsomn std de vorb[ cuDumnezeu.CI areobicei dragostea I facl lucruri de felul acesta.Iat|la ce desivOrsirepot ajungeoamenii n viala aceasta 1or.

intrebare: dacl din mult[ osteneald,rudl si nevointd, pecarea flcut-o omul, g6ndul trufiei ar da n6valS cu obrlznicieasupra ui, fiindcl s-arhrini din frumusefea irnr$lor si ar ajungeomul s[ cread[ c[ a lui este oboseala, e carea ribdat-o, atunci

omul prin ce s[ biruiascl g0ndulslu si cum sd-sipuni la calesufletul, ca sI nu sesupundacestuigdnd ?

Rdspuns:CAndstiecinevacd poatesi cadl de a Dumnezeu,

cum cade runza vestedl din pom, afunci si cunoastesi sufletul

c0te de tare. Daci prin propria lui puterea c0stigatacelevirtuti

si s-a uptat pentruele,cAndDomnul isi va ridica de a ei ajutorul

388



candvI'd,c[ ceice naintea or au crezutasa,dintr-odatrsi-auqlana{t wednicia;i cum -alepddar eeiDumnezeuntr-oclipiti,

dinmirefia,din cinstea i starea ecareo aveau si au cxzutnnecur{tie,ar vinovl1iesi n faptederusine,ar chipuldobitoacelo

fiqd:eei nu si-aucunoscut urerea, i nu si-auamintitpurure

deCel ce e-adat orHarul,cas6-IpoatrslujiLui si n impiratiaLui sd ntre,si sd ie in pefecere mpreuni cu ingerii, ca si seapropiedeEl, prinviatl ingereascr, umnezeu-a rrsatsdcadd

din lucrarea or, i le-awi$atschimbdnduJeiafa,cil aceaputernu eraa 1or,putere,prin careauribdat o via{rbinerinduiti sin-au ostsupdrali eputereairii, a dracilorsi a altorprotivnici;ci aceeaareucra i eraputereaHaruiui,si ea ucran ei lucr6ri,pe care umeanu le poatecuprinde,nici auzi,cdci sunt preagrele. arr ei au ribdatprin ele vreme ungi, fdrr

s6 ie biruili.Cuadevirateraoputeren ei, care-iuilna peei,si era n staresdle ajute a orice,s[-i pizeasci.Dar, pentrucI au uitatputereaaceasta, -a implinit la ei cuvAntuiApostolului: ,Siprecumein-au?ngrijit,s[-L aibi peDumnezeun cugef i-adatri Dornr"r"uin seamaminlii lor celeir[tdcitesi auprimit necinstea,e i secddea"entru

itrcirea or" (Rom. , 2g).ci Dumnezeu,tipdnurlor, ii pregdtise entruo slujbIbisericeascd,uhovnic"ur"e-.rntrebare: Dacr cineva,c6nd cuteazis6se epede in-

q-?91i de convietuireauoamenii, i si iasi in pustienelocuitisi arfricos[toare urivni debine,oaremoarepentruaceastaefoame,dinpricina ipseideacoperlmdnt audL alte ipsuri?

Rispuns: cel cea gdtitldcaswi nimarelorelornecuvdn-trtoare,mai-naintehiarde ale zidipeele,siaregriji denevoilelor, nu va trececuvederearpturasa,mai alesdaci se emedeEl 9i il urmeazrpe El cu simplitatesi fdri indoiald.cel ce-siinchinrvoiasa ntru oateui Dumnezeu,iciodatinu se ngrijeg-te de nevoile trupului s[u, saude tic[losiagi patima ui ,i

391



dorestes[ triiascl in ascuns,si si sufereo viati desmerenie.Nuca unul, care se teme de necazuri. Ci ca unul, care socotesteinstrdinareade toatl lurnea, un lucru dulce si de dorit, din pricina

vielii sale curate,se osteneste ntre dealuri Ei munti, si ca unriticit cu mintea, se pogoari pdnd la viala animaielor,necuvdntitoare, firi sI primeascd odihni trupeasc[ si via![necurati. Si, cAndse apropie moartea,asaunui se t6nguie si seroagl in toat[ clipa,s[ nu fie lipsit de Rdnduialacea cwati a luiDumnezeu.Si atunci primeste ajutorul lui Dumnezeu.Lui I se

cuvinesi cinsteagi siavasi El s6ne pdzeasciprenoi intru curaliaLui 9i s[ ne sfinleascd e noi cu sfinlenia Harului Sfintuiui Duh,sprecinsteaNeamuluiS[u Sfint, ca s[ sllvim ?ncurilie, NumeleLui, in vecii vecilor"AMIN.

LXXXVI.

DESPRE CIIESTII,]NI DIFERITE iN NONUADE DIAI.OG

intrebare: Esteoarebinesi ne depirt{mde oatecelecesttmesc@1e1fiatimile;i oareaceasti ugdeste a socodte aobiruinl[ a sufletului, aucao infrdngere, 0nd ugede rlzboi sisealipeqte eodihni ?

Rispuns: tf voi vorbi pescurtdespre staC5lugIrul ebuiesi fug[ absolutde oatea1A1[rileatimilorrelegi si taiepricinilesimateriapatimilor,prin careelese mplinesc u ucrusi cresc,oricdtdemici ar i ele.Si, cdndvine vremea i neimpotivirn 1orsi sI ne uptim cuele,9iaceasta-o facem,nucasi cumne-amjuc4 ci cu m[iestrie;ctnd sti lapdndl princontemplalia uhului,el tebuie sI-si ntoarc[ minteamereude apatimisprebunitatea

392



frelca careepus6n fire deziditorur,oricdta ntors-odiavolursprescusinla icreniei.f i dacitrebuie1i,pun"

"a

on ffie.nuumaidinsupdrareain iarteapatimilorsi nrga,ci sraesilrluresale, ufunddndu-se6tmai*utt i' omulsiu cer iuntric siacorosdpetreacl?nvia inimii prinlucrareut"ro*i"a r" Jip

"},ig**",ani cdnd apteieui vor fi in armonie unumeleui decirugar,cucareestenumit,.atdt n ascuns,6tsi la aritare";l poateasaq.T".^*9 ih apropiereamuluinostru'celiuntric, lrr.roil i*idesivdrgitcu cunoastereaidejdii noastre,

cu Hristoscel celocuie;tentrunoi.cici, atunci"arrd

irrt unoasfi.[rmdneacolo, n.Singwaff si retragere u ea, ci harul ,, f,rpte _porriuupatimilor.Afarr deastanicipatimienu semisci io *i'Ji,1u ,efie mplinitecu ucrul.fnfebare: Dacdomul aceun ucm,cas5_siwelesufletul,si al1ii,:*." "Y

sep.lcepLavialaluiduhovniceascd,esmintesc,oare rebuieel si-si ras-eiala ui ceadumnezeiascd,,in pricinasmintitelor,saus6fac6,ceea

"" "rLa" folos,

"u,a_qi.ujungatinta,oricatdemult arpigubipecei

""_i;ilI'

vq u* orcJL

Rispuns:Despre .eustaiti zic:oricearfaceoric'ndomul,:u :4-i1 :uretemintea dacducreaz'dupl lege,

",r*u ir,"i

",e aPdrin,tiiui, - dacd;i_apropu,""astafnti, adici rl uj;frla curirie, - iar atgiye;tfnd,

^se

sniltesc din pricinaacestuiscop, tuncinue devinl ei, ci aceia-CI el,"u

p*'rro u ,*inii p.al,tii,se nfrdneazr, ostefte, ti inchis n chiliarui fi r*" o.i.":*".d:

folos fintei;ci (inialui e, sI i securetesufletul. arI ei,fiindcr nu cunosc inti vietii tui, isi l* 30. de er, ficdndu-sevinovali fatl"de"y:,^a^::i 4;;bieTe

de seami,nu po{isim,ti copulcel duhovrucesc,ecarest r_apropusel, ca s[_sicurefe ufletur.Despre i ascrisericitulpaver:,d0nlil;;;Cruceestenebuni"

31nt*cei ce pier.. (1 Cor. 1, 1g). Iaracumce se nt'mpli ? Oarepentruci acelcuvdntA"rpr.t*.,

grangUg{e,pentruceicenusimleauputerea uv6ntului,rebuiaPavels{ incetezedea mai propo"eaiii t ;i iata"a

pa"e"ra"i

393



cuvantuldespreCruceestepoticnire si sminteal[ pentru udei, sipentrueiini. SI ticem asa dar, ncetAndvestireaadevdrului,pentruca ei sI nu sesminteascl? Dar Pavelnu numai c[ nu tdcea,dw

striga n guramare: ,Cu altcevanu mI voi lIuda, fir[ numai cuCruceaDomnului nostru Iisus Hristos" (Gal. 6, 14). Aceastilaud[ cu CruceaDomnului, n-o pomene;tesffintul casI sminteasclpe al1ii,ci ca si propovlduiascdmareaputerea Crucii. Tot asaacumsi tu, prietene,deslv0rse$te-liviata prin 1inta,pe care i-aiales-onaintea ui Dumnezeu,ci acolo constiinla anu e osdndit[,

li-ti cerceteazd,vietuirean lumina dumnezeiestilorScripturi, sia invdiimintelor pe care e-ai primit de la Sfinlii Pdrinli. Si daceei nu te osAndesc, i nu te temi de acele apte, caresminiescpeal1ii. C[ nu este om, care sI poat[ pllcea tuturor, convin-gindu-i pe to,ti, dar in acelasi timp sI lucreze n tain[ pentruDumnezeu.

Prietene, erice de cllugf,rul, care n adevir aleargddupicuralia sufletului, din toate puterile sale, si merge n caleaceainteligibil[, in careau cilltorit Pirinlii nostri, cdndmergeausprecur6!ie; ferice de cel ce calci pe treptele ei, in care au cilcatPdrintii, suindu-se upi r6nduiall, din treapti in treapti; fericedecel ce se hal1[ cu intelepciunepAni aproapede curllie si rabdlnecazurile, lrd si caute reptelestriine ale mlestriilor.

Curalia sufletului esteprimul har, dat firii noastre.Cdci t[rlsdne cur[tim depatimi,nu sevindec[ sufletul de bolile picatului,gi nici nu dob6ndesteceaslav6,pe carea pierdut-oprin cilcareaporuncii. Iard dacilse nvrednicestecineva de curltie, adicl deslndtateasufletului,el primestede fapt, chiar prin lucruri, bucuriasimlirii duhului in mintea lui, ci de aci inainte se face fiu al luiDumnezeu si frate al lui Hristos, si nu mai arevreme si simtdbunltatea si riutatea celor inconjurdtoare. arI cel ce arecanonsi stea n liniste sapte easuripe slptimdni, sau oatl siptim6na

;i dupi ce si-a slvdrsit canonulse ducede seamesteci u oameniisi se mdngdie(mlndnci) impreun[ cu eiosi nu bagi de seami la

394



fralii lui, care sunt in necazuri,cdnd i se pare ci este egat inlanful canonuluisiptlmAnal, acelaestenemilostiv si tlios. Si e

limpede,ci din pricinanemilostivirii iui gi prin pdrereadesine,siprin gOndurile lui cele mincinoase el nu va putea sI seimplrtiseasci de asemeneaucruri.

Cel ce dispreluieste e un neputincios, u va vedea umi-na,$i tntunecati va fi ziua aceluia,care-si ntoarce fala de a celsff0mtorat. ar[ fiii celui cen-a luat in seami strigitul unui necijit,

vor b0jbAi n orbie. S[ nu necinstimbunul nume al isihiei (inigtirii)prin nestiinfanoastrl, fiindci oricefel devieluire isi arevremea,felul si caracterele i deosebitoare.$i totdeaunastie Dumnezeu,daci toat6lucrareavieguiriitalee dreapti. Si fArAasta,zadarnicdesteucrareauturor celor cese ngrijescdemlsura deslvArsirii.Cine asl ca neputinta ui si fie mdngdiati si cercetatide alfii, se

smeregtee sine si pe aproapele ui?l facep[rtry la ostenealaui,in ceasulcAndeste spitit; gi a9a gi ndeplinesteucrarea n linigtedepartede oricepiregegi rlticire (amigire) a dracilor.

Zicea unul dintre Plrinlii cei vizltori, c[ nimic nu poatecur[{i pe ciluglr de dracul trufiei, nici nu poatesd-i ajute sl seinlelepleasci in vremea cAndse aprinde in el patima curviei,

dec0t numai si vadl pe oameni,culcafi in astemuturile or simuncili fiind de durereaclmii.

Mare este ucrareangereasc[a linistirii, cAnd mpreuni cueasocotintadup5, um ceresmerenia.Cici in lucrurile pe carenule cunoastem, untem urali gi efuili. VI spun aceastaratii mei,nu carecumvas[ nu luim in seam[ ucrul isihiei, disprefuindu-I.

CIci eu in fel si chip v-am sfituit despreacestea,qi acum,dinpricinaunei nepotriviri devorbe,nu lreau s[ fiu in contrazicerecu mine insumi. Nimeni sI nu ia o vorbl de a mea, desficdnd-ode celelalte,nici si n-o lini in mini nebuneste.

Mi-aduc aminte ci v-am vorbit in multe chipuri zicdndci,

gi dacl i s-ar ntdmpla cuiva sI fie in chilia lui, intr-o deslv0rsiti

lene, din pricina neputinlii carede multe ori vine asupranoasffi,

395



el nu trebuie s[ fie invinuit de iesiredin randuiali, si nu trebuiesi creadl ci lucrareaceadin afardeste mai buni decntcea dinchilie. ,i * numit iesireadin rdnduiall, nu c6ndavemabsolut

trebuinfl, cdndte duci pe cdtevasiptlm0ni sdcumperihran6 ;icele de trebuinti penffude aproapele 5u, fie ci socotesti ceastiplecare ene,fie ci o creziodihn6.Daci insi secredecineva,cleste deslvArgitsi estemai presusde rofi cei de pe plminq prinrdbdarea ui cea pentru Dumnezeu gi prin lepldarea de toate

iucrurile cele vizute, cu drept cuvdntestegonit si deele.Mare este socotinta,n cele ce se fac de Dumnezeu;El, cu

mila Lui, s[ ne deanou[, sI-I implinim cuvdntulLui, pe care -aspus zicind: ,,Tot ceeace vreli s[ vh facd oamenii, faceliJe sivoi lor asemenea" Luca 6, 47). Dar unde nu poate omul siimplineascl prin fapte vizute gi prin trupul iui dragosteafali"deaproapele, ui Dumnezeu i este de ajuns si pi&im in cugetulnostru numai, dragostea al6 de aproapele.Mai ales dac[ seingrijegte cu retragerea,cu linistirea si cu bunitatea vieluirii.

Daci vom tr[i in liniste deslv6rsiti si vom implini lipsanoastri de la porunc5,prin careni se cere lucrare sensibili; pe

aceastasd o ?mplinimcape o plinire a odihnei vie{ii noastre, nvederea rupului, pentruca nu cumva slobozenianoast[ sI seprefac[ in robie a cimii. Dumnezeu si ne dea nou[, s[-Icunoastemvoia Lui, pentrucamereu clldtorind intr.insa, s6afl[min veacul acestaodihna,harul si iubirea de oamenia Domnuluinosftu Iisus Hristos, Ciruia I se cuvine Slava, cinstea si

inchinlciunea, acum si in veacul veacului, cel flri de sf6rsit.AMIN.

Cu DumnezeusfOrsital cuvintelor duhovnicestiale celuiintru sfi4i Pirintelui nosffu IsaacSinrl.

396



AIe acef;uiasi: ISAC SIKUL

patru epistole (cnrF)CARTEA I.?

Scrisa c6tre un frate, iubitor de isihie(rinigte)

^Fiindci stiu ci iubesti inistea si te impleticesti diavolului

Ar multe - sub pretextul binelui, ---. fiindci el cunoastevointaminlii tale si vrea s[ rerisipeascr9i si te impiedice de a.,irtute,care cuprinde in sine toate chipurile bundtl,tii; am avut grijd,iubite Frate,ca un midular citre cel ce trage a acelasiugia_iajutin dorul tiu cei bun si, cu cuvinte folositoare,sd ac Jerecele-arndobanditde a brrbalii ceimesteri?nvirhrte, saudin scripturi,s1u de la Pirinli,

sau din experien{I personald.CI de nu vadispreluiomul cinsteasinecinstea" enu va suferi,pentru iniste,

?:*4,barjocur[,pagubl, ba chiar si b6taie, dcAndu_see r6s,

fiind socotitnebunsi cartitordecitre oameniicare-lvddpe er,ernu poateaveard.bdare entru tinta ceabuni a vielii rinigiite. cidaci numai odatd si deschideomul usasa,ca si intre pricinile,

diavolul nu semai astampird, ri"r4a"J;ereu raerpecntecinevasub:nulte pretexte,prin intarniri muite si nenumdrate.De aceea,o, Frate,dacr iubesticu adevdrat irtutea rinistii, ?ncarenu esterisp6ndire,din carenu mai poli sdri afard.,nici do tai in douanu poti, prin careau biruit cei din vechime,'nurnaiasavei puteay-E awu"*ti dorin{a a ceasliviti, dac6,evei asemdna

irinlilortii, si te vei imbr[ca pe diniuntru cu viata lor; cici si ei au iubit

397



linistea cea des[vArsiti, si nu s-au ngrijit s[ fie iubili de ai lor,nici n-au ciutat s[ se odihneascl, nici nu le-a fost rusine si fuglde ?nt6lnirea u persoane imandicoase.

Si asa au cildtorit ei, si nu erau judecali ca unii carerribegescpe frali (fap de)cei in,teleplisi cunoscitori,nici ca unii

care trec cu vederea,sau sunt f[r[ de grijl, sau sunt lipsili desocoteal[, precums-a dat rispuns unuia din ei, carecinsteamaimult linistea si retragerea,decdt societateaoamenilor: ,,Omul,zice, carestie din experienfl cdt e dulce linistea n chilia lui, nudin disprel a![ de aproapeleuge de nt6lnireacu el, ci de dragul

rodului, pe care-lva culegedin liniste.Cum fugea,zice-se,Ar.vaArsenie, tir[ s[ se ntOlneasclcu niment? IardAwa Theodor seintAlneacu unii, dar ntAlnireacu el eraca o sabie.Dar, c6.nderaafar[ de chilia lui, nu dldea nici bunf,ziua niminui. insi SfAntulArsenie,nu primeasi sirute nici pe cel ce venea a el, ca si-lsdrute.CI s-adusodati unul din Pdrintisi vadl peAwa Arsenie,

si i-a deschis ui bitr0nul, crez6ndci esteuceniculsIu. Si, cdnda vf,zut cine este,s-a aruncat cu fala la pdmAntsi, oricAt l rugacelf,lalt,s[ se ridiceca s5.-1lagosloveascdi apoi se va duce,Sfand nu s-a nvoit zicind: - ,,tu m5.voi scula,pdni nu te veiduce"- ;i nu s-a sculat,p0ni.n-a plecatcel ce venise.Si asa

ff,ceaSfdntul, ca sdnu ie mai deamdna. s[ se ntoarcd a el.Dar s[ vezi si urrnarea, a nu cumva sf,zici, ci poatepe

bitrdnul acelanu l-a primitAwa fiind om neinsemnat, i fa$ dealtul s-a [l5micit fiindci eraom cu vaz[ si a statdevorbi cu el;

dar Awa Arsenie fugeadeopotrivl de to!i, mici si mari. Clci elavea n vedere un singur lucru; si dispreluiasci ntdlnirea cu ei,

pentru linistea sa, ie omul maresaumic, qi si ia asuprI-si ocarade la to1i,pentru(in) cinstea in\tirii gi a ticerii. Fiindci sestie,c[ au mers a bltrdnul, Fericitul Teofil ArhiepiscopulavAndcu elpe udecitorul locuiui, ca si cinsteascd i s[ vadi pe SfAntul.Si

398



el, c6nd a sezvtcu ei, nici mdcarcu un singur cuvinlel nu i-aindulcit, oric6tl vaz\ aveau. i oricnt de fierbinte doreausI audi

cuvAntde e el. Si, dacl l-a rugatmult Arhiepiscopulsi vorbeascl,a t6cutpulin bltr0nul cel imbunititit, si apoi le-a zis: ,par dacivd voi spune un cuv6nt, il veli pdzl?" $i ei s-au nvoit, zicdnd:

,d{' - Iari bltrAnul le-a spus: ,Ori unde veli auzi cI esteArsenie, s[ nu vL apropiali. Vizut-ai c0t de minunat a lucratbitr0nul? Vizut-ai disprelul fatfideconvorbireacu oamenii?A;a

este, el ce culege odul linistii. Si n-a luat tr consideratieericitulc[, Arhiepiscopulesteom sobomicesc i cap al Bisericii; ci segOndeanllwrtrul lui: eu de mult suntmort pentru ume; ce folospoateaduceun mort, celor vii? Si il mustra pe el Avva Macar^e,cu o mostrareplini de dragoste,zicind:,,De ce fugi de noi..?Si a rdspunsbltrdnul cu cuvinteleminunatesi wednice de aud6,zicdnd:,pumnezeustie,cdt vd iubesc.Dar

nupot

fi in acelasitimp ;i cu Dumnezeu si cu oamenii. Si aceastdminunatlcunostinti n-o arn decAtde la glasulcel dumnezeiesc, aremi-azis: ,,Arsenie, ugi de oameni si te vei m0ntui,,.

Aga dar sl nu indrlmeascd nimeni, - ei fiind desertsiiubitorde societateaamenilor, s6 isipeasclaceste4 u surparemare,si sI se mpotriveasc[ cuvintelorzic6.nd [ suntomenesti,

niscocite pentru sprijinul linistirii; pentru ci aceastaeste o?nv[16turidin cer. Si, ca si nu credem,ci i s-a zis FericituluiArsenie si fugd de iume si si iasi din ea, dar si nu fugd si defra1i, 1i spun cesta: Dup[ ce s-a epidat el de lume si a-venitsllocuiascl in lavr6, arlsi s-a rugat ui Dumnezeu,s[-i arate,cum

$-;i imbunltlfeasc[ via{a. Si din nou a auzit acelasglas alStlpdnului, zicOndu-ipentrua douaoar[:

,,Arsenie,ugi, taci,

linigte;te-te! OricAtar fi de folositoarevorbirea cu frafii si vederealor, dar mai de folos i1i estesd fugi de ei".

Si, dup[ ce a primit Fericitul Arsenie invilitura aceastaprin descoperireDumnezeiasci,cOnd ra n lume si i s-aporuncit

399



sA se retrag6, ar dupl ce trlia cu fratii, i s-azis acelasi ucru,

atunci el s-a ncredinfat si a aflat c[, pentru a cdstiga viata cea

sporitl, nu-i de ajuns si fug[ de mireni, ci trebuies[ fug5la fel

de to!i. Poate oare cineva si se impotriveasci glasului celui

dumnezeiesc?Si dumnezeiescului Antionie i s-a spus prindescoperire:,Dac[vrei sI fii linistit, du-te,nu numai n Tebaida,

ci in partea cea mai diniuntru a pustiei". Dac[ asadar

Dumnezeune porunceste [ fugim de to!i, qi at0t de mult iubegte

Ei linistea, pe care o rabd[ cei ce-L iubesc pe El, cine mai

g[seste pretextesi rimAn[ ?nsocietatea i in apropiereaamenilor?Si dacl Antonie si Arsenie s-au olosit dupl urmaretragerii si a

pitzilii, oarenu cu atAtrnai vOrtoscei neputinciosi?Si dacl pe

acestia,de al cdror cuvAnt,vedere;i sprijin, aveanevoieo lume

intreagi, i-a cinstitDumnezeumai mult pentruviata lor linistitd,

decAtpentrufolosui frlfmii integi, ba mai mult al omenirii intregi,

cu cdt mai mult trebuie s[ se inisteascd,cel ce nci nici pe sine

nu sepoate plzi bine?

$tim gi desprealtul din Sfinli, c[ fratele ui (dupi trup) era

bolnav, si inchis in alti chilie, si dup[ ce n tot timpui bolii, si-a

stdp0nit ubirea si nu s-a dus sl-l vadi, in vremeamorfii lui a

trimis fratele, s5-i spun5: ,Cu toate ci n-ai venit pOni acumlamine, vino (micar) acum,ca s[ te vld inainte de esireamea din

iume; vino celputin noaptea, a s6-mi au r6masbun de a tine si

sI m[ odihnesc". ar[ Fericitul acelanu s-a lsat convins,nici

micar in ceasul acela, n care (ceas) de obicei firea isi arat[

iubirea unul fali de altul, si ffecedincolo de marginilevoiniii. Cia zis: ,,DacLmi duc, nu mai sunt cu inima cwat[ in fala 1ui

Dumnezeu,cici pe fralii mei cei dupi duhn-am avut nici habar

s6-i cercetez,ar ftea am cinstit-omai mult dec0tpe Hristos".

Si, a murit fratele ui, fdrl sI-l mai vadd.

400



Deci, din pricina lenei gdndurilor lui, sd nu pretexteznimeni c[ acestea untcu neputinlI si s[ le nimiceasci, plrisin-du-si linistea lui si lepldAnd

purtareade griji a lui Dumnezeuceac[tre el. Si dacl sfinfii, au firea, cale e atOtde puternicd,sidaci lhistos iubestepe fiii Lui, clnd ei nu-si aupropria or griji,gi cdnd inistea este,asadepreluiti, ce nevoie agade marepoliavea u, pe caresd n-o poti trececu vedere4 dupdce ai clzut inea?Acea poruncd,careztce Mat ZZ,37):,,Si iubegtipeDomnul

Dumnezeul tiu din toatd inima ta, din tot sufletul tIu, din totcugetul tiu, mai mult decit oricepe lume, decdtfirea cu toatealesi(5 po{i s-o mpline,sti, lbd0ndin linistea 4 si poruncadesprdragosteade-aproapelui,ot in aceasta ste nchisil Vrei si cflstigilnliuntrul sufletul t6u dragosteade-aproapele,dup6 porunca

Evangheliei?krdepirteazd-tedeel gi atunciseva aprinde n tinefocul dragosteide el, si te vei bucuradevederea ui, ca de vede-reaunui inger al Luminii. Mai vrei ca cei ce te iubescs[ te do-reasci cu sete? ntllneste-te cu ei numai in zile anumite. ntr-a-devlr experienlaeste nvilitor al tuturor.

Remai cu bine, (fii s5n[tos). nsn Dumnezeuluinostru se

cuvinemu{umire si slav[in vecii vecilor. AMIN.

CARTEA A DO['A

C6treun fratesi dupl trup;i dupl duh,carel indemna9i l

rugaprin scrisoris[ meargl a el, desi ocuia n lume,pentru Idorea ll vadi.Eu n-amputerea ecarecrezi u c-oam,dragulmeu;deci

cuuqurinli imi poli fi sprepierzare, i de aceeaimicerimereucaunul care e aprinzi,din fire, dupi obiceiulfirii, - ?miceri,zic,un lucru pecaren-arfi de cuviinfi si-l doreqti,gide careeu

441,-da43azla26



n-ar lrebui sI am nici habar.S[ nu ceri de la rnine, f,rate"unlucru, careodihnegte rupui si cugetele rupesti,ci sL ceri s[-miv5.dde rnAntuire.Pestepufin[ vreme,vom trece

din lumeaasta.Cu cine mi voi ?ntdlni,eind voi ajungeacblo? Si c6tefeluri deoarnenisi locuri voi vedea,pOn[si mi intorc la locul meu?$i cetulburare va suferi el, prin trezireapatimilor, careerauadormite?Si, stii tu aceasta? [ci plgubestecel singwatec n urmaintahiriicu mireni. lncl si astao gtii. Si iat6, cdtde mult se schimbi acela,

caremulti weme a petrecutsingur, n liniqte,cOnddeodaticade?n aceste tulburiri, si aude sau vede ceva, cu care nu mai eobisnuit. Si dac6,si vedereacilugdrilor, careau alti rdnduiali,vat6mI pe nevoitorul, carese lupti inc6 impotriva vr[jmasuluilui, gindeste-te in ce pu! cidem, ca sd ne izblvim de aculvrdjrnasului mai cu seaml noi, care prin multi experienldamc6stigatcunoasterea? e aceea, 5 nu ceri s[ fac asta,cdndnu-inevoie.Si nu neamigeascdaceeqcarespun c[ auzireasi vedereade lucruri multe, nu ne vatimi. Cici noi suntemaceeasi, i ?npustie si in lume, in chilie si in afar[ de chilie, gi gtndul nostrueste aceiasi si nu ne tulburim ?n linistea noastr5,nici nu ne

schimbim sprerdu, nici nu sim{im suplrare din parteapatimilorcOndne intdmpinl persoane i lucruri. Cei cezic a;a nici nu stiucu ce rani sunt rini$. CIci noi n-am ajuns nci la amraslnetarcsufleteascd- iindci avem rini cu puroi, gi dac[ le lIslm o singurizi fdrl.ingrijire, nelegate,neoblojite,neiipite cu plasture,ele seumplu de (fac) viermi"

CARTEA A TBEIA

Scrisl citre un iubit (ucenic)al siu, in care l inva$ despretainele inistii; pecaremul1i,necunoscdndu-le,e enevesc. 6

mulfi au respectat ederean chiliile 1or,din toatdzestrea e482



cli6torie a cilr:girilor, impreund. u o cuiegerescurt6gi folositoarepentrudefinirea sihiei (linistei).

Frate, iindcl arn fost silit de datoriameas5-1iscriu despreceie absolutnecesare,ac cunoscutFriliei Tale, prin scrisoare,

dup[ cumliam fdglduit, ci te-amaflatcu tot dinadinsul nchinat

rAnduielii care cere s[ stai linistit. Aqa dar, eu imi voi aduce

aminte de ceiece arnauzit de a cei cu socotinli despreviafa cea

linistit[, si voi ingern[nacuvintele or cu o experien{[aspr6,prin

care eu am ?ncercat ealiti{ile acestea.Apoi le voi tipiri in

amintirea a pe scurt,ca s[-1i afli un spdin in scrisoarea ceastapentrurflvna care e-acuprins.Cici tu cu pricepereanlelepciuniite vei apropia de citirea cuvintelor, caresunt adunate n carteamea, pe 16ng[citireaobisnuiti, gi prin cealalti. itire; o voi lua ca

pe o lumini, prin putereaceamulti, careeste nchisl in e4 ca siafli: ce este sederean liniste, care sunt efectele ei, ce taine seascund in lucrarea aceasta,pentru ce unii socotescde nimicdreptatea care se lucreazi printre oameni si aleg mai bucurosnecazurilesi luptele vielii linistite gi singuratece.Daci wei siafli, frate, in cele ctteva zile aJe ale via{a cea nepieritoare, fii cu

socotinfi c6ndvei ?ncepe edereaain liniste. CerceteazIefectulei si nu te lua dupl nume.Ci intri ;i te scufundi n ea, nevoieste-te si te silestesi ajungi, impreurii cu sfin1ii la adfuicimeasi lainillimea acestei dnduieli. CI orice lucru al oamenilor, de lainceputul ?nfrptuirii lui 9i pdni la sf0rqitareun mod de infiptuire

si trezesteo nddejde,care indeamndpe minte si puni inceput

lucrlrii. Iar scopul asela d6,minlii puterea si sufere asuprireaacelui lucru si si semdngiie prin contemplareaui. $i, precumun om stipinitisi stipf,negtemintea, p0ni la sf6rgitul lucririi, tota$a$i sldvitul lucru al isihiei (linistei) esteun liman al tainelorpentru scopul celui cu socotealI, la care cugeti mintea de lainceputul zidirii oaselor,p0nd la sfdrgit gi in toate faptele lui cele

443



mari si grele. Si, precum ochii c0rmaciului cautd, a stele, asacautdcel insingurat,prin contempla,tieluntricl, in tot drumulcllStoriei sale,spre inta, pe caresi-a fixat-o in ziua ceadintdiu

de sihlstrie, in careaplecatpe mareaceaaspri a linistii. Si faceasa, pnni c6nd va afla mlrg[ritarul pentru carea plecat spreadOnculoceanuluide liniste, cel neajuns.Si nidejdea, a care aaminte, il usureazi si-l fac si se ridice deasupragreutdlilorinfiptuirii si a asprimiiprimejdiilor ceior rnulte,care-i es n cale.Si oricinenu-si propunelinta aceast4de a inceputul inistirii lui,

lucreazilun lucru cuvenit, fird nici o socoteali.,ca si cum s-arlupta cu aerul. Si unul ca acestanu se va mdntui de duhultrdndiviei, niciodatl in viala sa.Si i se ntlmpll una din doub:saunu rabdi greutatea de nesuferit si se las6 biruit si iese cutotul din liniste; sau abdi in sihistrie, dar chiliafr e cainc[pereaunei temnile, gi sepr[jeste ca ntr-o tigaie,pentrucI

nu stie s6-gipuni nidejdea in m0ngAiere4carevine din implinirea linigtii. Deaceea, l nu poatenici si ceard inistea, prin zdrobirea nimii, nicisI pldngd n rugiciune, de dorul ei. DespreaceastaPerintii nostri,cei plini de milostivire gi iubitori de fii, ne-au ld.satn scris,senmeca sI ne fie de folos in viata noastri.

1. - ;i unul din ei a zis: ,tinigtea imi aduceacestcdstig;c6ndmi ucid pe mine insumi, prin qederean chilie, atunciminteamea nu se mai gitegte de r[zboi, ci se ntoarcespre o fapt[ maibuni" .

2. - Tot agaaltul a zis: ,,Eu am alergat a sihlstrie, pentruca stihurilepe ca.ree citesc a rugd.ciune I sunedulce. Si cdnd,

dupi cem-am desf[tat cu inlelegerea or, limba mea ace,eu cad,- ca intr-un sornn, in adunareasimgmilormele cu gdndurilemele. Iarigi, c&rd inima-mi se inistesteui6nd tulburareaaduceriiaminte,prin retragerea u liniste, totdeaunasunt imise spreminevaluri de bucurie, care vin pesteorice a$teptaredin amintiri, ca

444



s5.-midesfiteze inima. $i cdnd se apropie valurile de corabiasufletului meu, o ineac[ pe ea in minunile cele adevlrate,?n

iini,steaceapentruDumnezeu,sco!6nd-odin cuvintelecele umesti;i din viata trupului".

^ ?- ;i altui a zis iarlsi: ,,Sih1striaaie pretextelesipricinile

innoirii gdndurilorsi gdndurilese nvechescn zidurile'rihirri"i,

;i ve;teje;te amintireamomelii. Si candse nvechestemateriadeganduri in minte, se?ntoarcemin'tea a r0nduiala

"iti aoar*pta ri

aceamaterie".4. - f i a zis altul iarigi: ,,M6surilecelor ascunsen tine le

cunostidupdacee4 cr in,telegereta areputereade discem6m6nt,dar o are totdeauna,nu numai din int6mplare, ci qi pentrucdteunceas.C[, nici un om purtitor de trup nu poate iesi din casasa,firr s[ se ntAmple in el o schimbarespre bine sauspre du.Daci.este

hamic, se ntimpl[ o schimbaredin rucruri mici ale firii (laasa cap, asa cdciul[). Iar dacl omul tr6nd&v,"soschimb[ dinlucrurile cele mai inalte, aleharului care a fost frlmdntat la unloc cu firea nobstrI".

5. - f i altul a zis: ,*Alege-1i esfltltoarea ucrarea trezvieisi aprivegherii in toati wemeanoptii, prin care oti plrin{ii s-audezbrdcat eomul celvechisi s-au nwednicit

de?nnoireaminlii.in aceste easwi simtesufletulnemwirealui ;i prin aceasti. imtirese dezbraci el de hainele de intuneric si primesteDuhul celS dn ".

6. - Altul zice iarisi ci: de cdteori vedecinevaprivelistifelurite, si audesunetedemulte soiuri, care-i schimbi cugetareade cele duhovnicesti,daci str de vorb[ cu ele, si pierdemintealui usurinla de-a l vedeape el in ascuns,si de-asiaduceamintede picatele lui si dea-si acegf,ndurilecurate.si nu mai poates6ia aminte a w5.jmasi,nici si vorbeascipe ascuns cuDumnezeu)prin rugdciune.

405



7.- ;i iarlsi a zis: ,,Ecu neputinfis[-ti supuisimgurileacesteatrpdniriisuflerului,drr si trd.iesti in inistesi firr si teinstriinezideoameni. rci sufletulafional mintea) steunit cuele(simlurile) n chip ipostaticsi este ras n jos impreun6 ugAndurileui, dacl omulnu e xeazprin ugiciunea eaascunsd.

8.- fi iardsi:,O!Cdtdemultdesfiteaz[ i inveselesre,?mbucur[ i curdlegteeun suflet rezvia?mpreunatiucitirea sicu ruglciunea!Astao gtiumai bineaceiacare n toatl vremeavietii lor triiesccu ele n adevlrataascezd"(nevoinl[).

Tu, asadar rate,dacdubestisihistria,si aibipurureanfala

ochiiorsemneledsatede Prrinli din cunostintaor ca peoInte si drumul aptei alesd e ndreptezertreapropiereaor. simai naintede oate,imureste-te areucrurisecuvines[ fie inarmonie u tintata.cdci frrr deele,nu poli tu aveacunostintaadevirului.Si fii in elecu totbelsugulIbdlrii.

DESPKD TACNNN

Tlcerea esteo tain[ din lumea viitoare. Iar cuvintele suntunelteleacesteiumi. un om careposteste ste spitit s6-siasemenesufletul cu fiinlele cele duhovnicesti(cu firea duhuritor) atatprintlcere, c0t si prin indelungatpost.C0ndomul estedespIrlit prinfaptelesaleceledumnezeiesti, i petrecen tainila sufletului s6u,prin acesteaineel ajunge a des[vOrsire. i plin1 e slujirea ui detaineleceledumnezeiesti, eacelenevdzuteputeri si de sfinteniaaceeaa stlpdnirii Domnului asuprazidirilor. Si toli cei ce s-audesplrlit de lume ca sI intre ?n tainele cele dumnezeiesri,au

purtatpeceteaicerii. Si unoradin ei le-au fost incredintate, cas[ le arate (altora), - ascunziswile ceie ascunse n tlcereaDomnului cea ainic6, spreo innoire a celor de mijloc. Ci nu secuveneaca astfel de taine s[ fie slv0rsite de oameni cu burta

406



plin6 si cu mintea tulbure de neinfudnare.Dar nici sfinlii nuindriznesc sI stea de vorbi cu Durnnezeusi sI se ridice cdtrecelemai ascunseaine,

decOt umai cu trupul sl5bit,cu fala plindde chinurile foamei, cu mintea netulburatl si cu lep[dare de oriceg6nduri.CIci, dupl ce vei fi petrecutweme indelungati n chiliat4 ostenindcu faptasi plzind celeascunse, i tindndu-lisimlurile?nneputinli de-aintilni weun obiect,puterea inigtii te va umbri,si mai intAi va veni in caleatao bucurie, caredin weme in vreme

i1i va stipdni sufletul, firi si poii gti de ce, si apoi ti se vordeschideochii ca sdvadi putereazidirii lui Dumnezeu;si cdndmintea va fi cd.liuzitl spre minunea acelei contemplalii, atunciziua si noaptea or fi unapentrumintea aceea,prinminunile celesl5vite ale flpturilor lui Dumnezeu.Si atunci dulcealaacestei

'contemplatii furl din suflet simlirea patimilor. Si; prin ea

(contemplalia)sufletul calci pe celedoudtrepteale descoperirilorrationale (vedere),careurrneaz[ dupi aceasti reapti a cur6liei,si mai sus.DumnezeusI ne inwedniceasc[ de ele. AMIN.

CAKTEA I[ PATRA

C5treSfAntulP[rintele nostru Simeon, flcltorul deminuni.CarteaSfin{ieiTale nu estedoardo insiruire de cuvinte, ci

dragosteaa ciltremine ca-ntr-ooglindi u zugrdvit-o,si ai ar5-tat-o.Si ai scris,dupdchipul meu, pe care-lai in minte si ai aritatci m[ iubesti,pestem[sur[. ?nc0t,din multd dragosteai uitat cit

sunt de mic. Ci toate lucrurile desprecai€ eu trebuie s[ scriuCuviosieiTerle, i dacl avearngrij[ de r,r6ntuireamea, trebuiasdle intreb si s[ le deprind de ia tine, aceleami le-ai scris mie,luAnd-o nainte prin dragoste.Si poateci ai ficut acestea u artainlelepciunii,ca prin intrebdrileale celesubtilesi duhovnicesti,pe caremi le pui mie, sufletul meu sdsetrezeascd in tr0ndivie,

407



in care e cufundat cu totul. insd si eu, prin aceadragosteaCuviosiei Tale, prin careai uitat de nevrednicia mea, imi uitposibilitilile mele,

ncdtnu iau aminte a ce pot eu ndeplini ci lace putereare ruglciunea Cuviosiei Tale. CIci, dac[ eu imi voiuita propria mea micime, si dac[ Cuviosia Ta te vei ruga luiDumnezeusl-1i ndeplineasc[cererea,atunci de sigur, i seva dade la Dumnezeu, ca unuia,carecu adevf,ratt iubegti ceeace ai cerutprin rugd.ciune.

Intrebare: Deci cea dintdi intrebare din carteaCuviosieiTale esteaceasta: oateporuncileDomnului trebuies[ le plzim?si nu esteputin!5 de m6ntuire,pentrucel cenu le pizestepeele?

R[spuns:Despreaceasta,e cntmi separe,nici nu e nevoiesI mai ?ntrebecineva. CIci, desi sunt rnule, trebuie s[ le plzimpe toate. CI de nu, MAntuitorul nu ni le-ar

fi dat. Cl Stip0nulnostru - pe cit cred - n-a flcut nici un lucru de prisos, nicin-a zis, nimic tirl pricinS-C[ci scopulvenirii Lui a fost s[ cweledin sufletrrutateaprimei cilc[ri aporuncii si sr restaureze ufletulla stareaui ceaveche,cdndne-a datporuncile Lui celede via{ifdc[toare,ca peniste eacwi, cu caresI ne curetede ?mpltimirea

noastre.Cici ce sunt eacurilepentruun trup bolnav,acelea untporuncile (Domnului) pentru sufletul plin de patimi. Si esrelimpede c[ poruncile sunt rinduite impotriva parimilor, spretf,mlduirea sufletului celui c6lc1torde porunci,precumcu multilimpezime agrlitDomnul cltre ucenicii S[i: ,,CineareporuncileMele gi le pizeste, acelami iubeste.Iar cine m6 iubeste,va fiiubit de Tatil Meu. Si eu l voiu iubi si M[ voi arita lui, si vomveni la el si ne vom face icaq in el". (Ioan 14, Zl). $i iarlsi azis: (Ioan 15,35): ,Dup[ astava cunoasteumeaci suntefiuceniciiMei, de vI veti iubi unul pe altul." Si e limpede c[, dragostea edobdndeste biadup[ inslnrtogirea sufletului. Iari sufletuinu se

inslnf,tosestedec6tdupdcep[zegteporuncile.

408



Pizirea poruncilor este incr dedesupturdragostei celeiduhovnicesti.;i, fiindcl sunt mul,ti,carepizesc poruncile din

fricl saupentrurisplata ceadin viata viitoare, - ilu din dragoste,- foarte mult ne sfrtuieste Domnul sr przim poruncile dindragoste, aredd sufletului lumina. Si iarlsi (Mat. 5,16): ,,Cas6vadi oameniifaptelevoastrecele b'ne si sr'slrveat.e f"'ruarvostru cel din ceruri". Si faptele cele bune, desprecare ne-ainvllat Domnul, nu pot fi vrzute, decdtprin pdziriaporuncilor.

si despreaptul cr poruncileDomnului nu suntgrerepentruceiiubitori de adevdr,a spusDomnul (Mat. 11,2g-30):,,Veni1i aMine, toti cei ostenilisi impovirali si Eu vi voi odihni pre v,i.C6, ugul Meu este bun si sarcinaMea usoari." Dar El-a ardtat;i acee4ci toateporuncileLui trebuiesd e ?mplinim,cu sirguinli,c6nda zis (Mat. 5,9): ,,Celce va dezlega na din acesteporunci

mai mici de-aleMele si va tnvrta pe oameni, acelamit se vanumi in impir[1ia ,,cerurilor". o"pa ce acestea i s-aurdnduitcu puterede lege, eu nu pot nicidecum si zic, cdnu trebuie sitinem toate poruncile; dar nici sufletul nu poate sd se curele,dacr nu va implini poruncile,caresunt datede la Domnul. ca sacurefe caniste leacuri- patimile si picatele.

Bine stii cuviosia Ta cr prin cilcareaporuncilor a nivilitasupr4-neilutateec,eci e limpedec[ sinitatea seva intoarcerorprin p[zirea poruncilor. Dar nici curdlireasufletuluinu trebuies-o dorim si s-o n[dijduim, tir6 de ucrareaporuncilor; dac[ dela inceputnu mergempe cirarea aceea,care e d.ucespre curlliasufletuiui.si sr nu spui c[ Dumnezeupoates6 ne hdrrzeasci in

dar currtia sufletului, flri sd fi lucrat poruncile. cdci acesteasuntjudec5{ileDomnului.

Si nu ne ngiduie Bisericas6cercetimnoi asemeneaapte.Si Evreii in vremea ntoarcerii lor de raBabilon ia Ierusalim aumerspe o caiebdtuti de fire gi asaau ajuns?nsfdnta or cetatesi

4A9



au vezut rninunile Dornnului. Iezechiel ins6, a fost rlpit mai

presus de fire printr-o lucrare de descoperire,si a ajuns ?n

Ierusalim, si pentrudescoperirea umnezeiasc[s-a dcut vdzitorul

innoirii orasului Sfdnt.Asa se ntAmpl[ cu sufletulcel curat. Cdunii intri (ajung) la cur[1ia sufletului, prin caleacea umblatd si

legiuiti., prin plzirea poruncilor printr-o viali de nevoinle giprin

propriul lor sAnge;qi sunt allii care se invrednicescde ea prin

d5ruire de H.ar. Si aici esteminunea: cd nu ni s-aporuncit sd

cerem prin rugiciune cur[tia care ni se d[ prin Har, si nici si

plrlsirn r0nduiala ucrlrii (poruncilor). CIci bogatului aceluia,care L-a intrebat (Luca 70, 25): ,,Cum voi mosteni viala

vesnicl?" rdspuns-aimpede Domnul: ,,Plzeste oruncile". Iar

cdnd L-a intrebat, caresunt poruncile?I-a rdspuns: ,Int0i s[ te

depdrtezide faptele cele rele si astfel i-a adusaminte de fire. Iari

cdndel a incercatsi mai afle ceva, -a zis (Mat. tr9,27): ,DacL

vrei s[ fii deslvArgit,vinde-1i averile tale si le di siracilor, apoiia-!i crucea a si vino dupl Mine". Iar asta s-o faci, ca sd fii

mort pentru averiletale si viu pentru Mine. Iesi din lumea cea

vechea patimilor, casI intri in lumeaceanoul a duhului. I-eapidl

si te dezbracl de haina cunoastbriimodurilor si a vicleniilor, siastfelvei fi imbricat cu simpla cunoasterea adevirului. C[ci princuvintele:

Ia-!i Crucea a, Domnul ne-a nvltat si murim pentrutoate lucrurile din lume. Si c6ndomul a omordt nl6untrul slu pe

omul cel vechi, adicl patirnile,atunci ziceDomnul: Vino dupiMine. CIci nu poateomul cel vechi si c[litoreasci in calea uiF{ristos, recuma zis Fericitul Favel (L Cor. 15, 50); ,J.{upoate

trupul si sAngele d mosteneasc[ mpdrdlia lui Dumnezeu,nici

striciciunea s[ mosteneascSestriclciunea".Si apoi

(Efes.4,22';: pezbrdcali-vdde omul cel vechi,careleputezeste n primi

si atunci vd veli putea mbrlca cu cel nou", cares-a inoit princunoastereaasemlnlrii salecu Ziditorul. $i iarigi (Rom. 8,7):

410



,,Cugetul rupescestevr5.jmisie rnpotriva iui Dumnezeu.CI nuse supuneegii lui Dumnezeu,;i nici nu poate'.. IarI cei ce sunt

in trup,cugeti celealetrupului, si nu pot sI-I placl lui Dumnezeucu gOnduileduhului.Dar CuviosiaTa,Sfinte, dacd ubesticurdliainimii, si cugeteieceleduhovnicesti desprecareai vorbit, _-

lipeste-testrdnsde porunciie implrltesti, precum a zis Domnulnostru (Matei 18, 8): ,"DacI vrei sd intri in via\d,,pizesteporuncile"... din dragostepentruCel ce le-a dat,nu de frici, sau

in vederealsplltirii. CIci nu atunci cind lucr[m dreptateagustdmdesfltareacea ascunsi in ea, ci atunci, cAnd seteade dreptateusuc[ inima noastr6. Si nu c6nd sdvdrsim picatul suntem noipdcltosi, ci c6ndnul urdm si nu ne clim de el. Si eu nu zic cdafost cineva, fie de demult, fie de curAnd,care s5 fi ajuns lacurilia inimii si si se i invrednicit ile contemplaliaduhului, fArA

s[ fi plzit poruncile; ci eu credci oricine n-apdzitporuncile sin-a cllcat in urmele fericililor Apostoli, nu este wednic sI senumeasc5,,Sfdnt".

Fericitul Vasiie si Fericilii Grigorie(deNisa si de Nazianz)desprecarcztcicl iubeau pusti4 ;i eraustdlpi gi lumine aBisericii,si prosl5veauviala cea linistiti, s-au dus sd se linisteascd,nu

atunci cAnderau goi de lucrarea poruncilor; ci mai inainte aulocuit cupace,si aupdzitporuncilepecare rebuiesi le pi.zeascicei cetrliesc ir societatesi asaau ajuns a curilenia sufletuiui sis-au?nvrednicitde conternplatiaduhului.Si intr-adevdr,eu credcI atunci c6nd locuiau acei sfin,ti n cetIli, primeau pe str6ini,cercetaupe bolnavi, imbrlcau pe cei goi si spilau picioarele

celor stoviti. Si dacl cineva i silea,sI meargi impreundo mil[,ei mergeaudou[. Si dac6au triit in pazaporuncilor, pe care secuvines[ le pizeasci cei ce petrec ntre oameni, si rnintea or aajuns a nemiscareaei cea de la inceput, si la contemplalia ceadurnnezeiascisi tainici, din clipa aceeas-au silit si rneargdla

417



iinisteapustiei si de atunci ncolo au suferitcu omul lor lduntric

atit de mult incAt s-au ficut vlzltori, si autrlit in contemplalia

Duhului, p0nl ce au fost chema,ti eHar, sI p[storeasc[ Biserica

lui Hristos.

C6tprivegte ucrul de care-mispui,cd adic[ Marele Vasile

sliveste, cAnd convieluirea cu mul1imea, c0nd retragerea

(pustnicia), iat[ ce zic eu: in adevir, ciqtigul il afl[ in doul

chipuri (feiuri, moduri) cei ostenitori, fiecare dupl puterea pe

care o are,dupi deosebirile metodei si dup[ linta pe care si-a

propus-o.C[ci le vine cOteodatiqi celorputemici (tari) folos din

convieluireacu obstea;i alti dati celorslabi;tot asa se ntflmplicu viata n pustie.Pentru omul statomicit n sbn[tateasufletului,

a cirui minte esteuna cu duhul, si care a murit pentru viata cea

omeneasc[,pentru asaunul conviefuireacu obsteanu poate fi

plgubitoare, dacdva i mereu eaz, si astqnu ca sI se oloseasc[

el, ci ca s[ fie de folos altora;c[ a fost chematde Dumnezeu n

numele celorla{i P6rinli. Si pe cel slab,care mai are nevoie sIcreasci (hrlnindu-se) cu laptele poruncilor, il foloseste

convieluireacu obstea,panl ce c0stigi iscusinl4 gi estemuncit si

p5lmuit de ispite, si cade;i seridicl, impreuni cu cei din obste,

gi-gidob0ndegte lnltatea sufletului.Nu estecopil, caresi nu fi

fost hrdnit cu lapte; nu estec[lugir cares[ nu fi fost hrlnit cu

lapteleporuncilor, ca s[-;i indrepte gi si-;i biruiascl patimile sis[ se nwedniceasci decurltie. Si in acelaqiel ;i pustia,precum

am zis, - uneori este olositoarecelor ce fug si celor slabi, iar

alteori,celor tari. Pentruunii, nu cumvapatimile lor s[ sporeascl

si sI seaprindi, gisind materie;pentru ceilalli, s[ nu mai fie in

mijlocul materiei qi si nu ajungl in rlzboi cu vicleanul.

CIci, in adev[r, dupl cum ai spus,pusfiricia(singw[tatea)

adoarmepatimiie. Dar nu secauti numaiaceasta, a cinevasI-si

adoarmi patimile, ci trebuie sl le ?ncerce [ le srnulg6.Adici, s[

412



putemstrecuradin tulburi.ri, gi ne putem apropiade Dumnezeu.Iar[ dac6, dup[ rnai rnultL vrerne, ne iese in cale vreo marenevoiede-a fraqilor, rebuiesi-i ajutim. Deci, si.ne silirn mereu,si fim milosi cu toati. firea cea cuvintitoare. Ci a;a ne ?nva1[Domnul. Si astaestesernnuldeosebitoral celor ce se inistesc.Si

milostivirea nu trebuie s-o avern numai inl[untrul nosffu, ci lavreme potrivit[ gi in imprejurlri anevoioase ebuie si ne arltimdragostea e fa1i. Cu atit mai rnult, cdnd cinevasi-a ales nu olinistire desd.vdrsiti adic[ sI nu se mai intAlneasce u nimeni- ci Einecanonul slptlmtnal si al ceior patruzeci si nou[ delinigtiri. Ci unii ca acestia,nu sunt oprigi de a slv0rgi faptelemilei, nici chiarin mijiocul pravilei or fiind. Dacf,nu cumvaestecineva cumplit si neomenos,qi plin de cruzirne, qi sihistrit deochii lumei si inaintea oamenilor.Fiindci stim bine, - c[ fdrldragostepentru de-aproapele, ici mintea nu poatesLhe luminatiprin convorbireacu Dumnezeugi prin dragosteaLui.

Si acum, care cliug[r fufelept, de are hran[ qi hainesi vedepe aproapelesiu infometatgi gol, nu-i facepartedin celece are,ci dimpotrivS, le punebine?Saucine, cdnd vede pe cineva,caree mi.dular al aceluias ffup, din careel insqi face parte,- arsdeboall 9i sfdrgit de oboseali, - gi c6nd il vede ci are nevoies[fie cercetat,de dragul iniqtii, prefuiestemai mult canonul nchiderii

in chilie, decdtdragostea a{i. de aproapele?htrucdt insl nu seint6mpll unele ca acestea, l pizim in mintea noastri dragosteadeaproapelesi mila cefre rati. Cici fiindcl avulia neesteaproape,Domnul ne ceresl le impiinim pe acesteasi cu fapta gi sI le gideslvtr;im. Dar e limpede c\ daclnu c0stiglm nimic, nu trebuies[ avem grijl

;isi ne tulburlm din pricina slracilor.

Ci daciavem, ni se cere.$i iaragidacl avemasezareaindepirtata iznlatilde oameni gi de tulburlrile lor, nu trebuie sI ne pirisim chilia sivieguireanoashi ceacilugireasci si pustniceascAsi si di.mocol

414



lumii, sisdcercetimpebornavi, i sr ne nderetricimcuasemenealucruri;cdcie limflde,

1Aastfeidefapreducde a celemarispre

ceiemici. Iarr daci triieste cineva n obste,gi-giareug""*"uaproapeeoameni, i cu ei, ;i daci ourn.niiaceiaprinosienearalor,?lodihnesceel, atuncisi el estedators[ facilafel. Dar sdnu ceardei de a alfii ?n ot chipulsll odihneasci,ar el, cdndvedepe iul niscutdin.acela;irup;i deacelaship,_ adicapeHristosn strdmtoarei ep6dat, i

"hinuit,saseaea uo fart" si

sd'seascundide el, sub cuvantci trebuiesa se rinis.teas"a,fiindc[ minte.cr fiecare, are aceas* este "*rtor.-^---t--Si sI nu-mipomene;ripe Ioanal Tebaidei i peArsenie,

si si nu-mispuicr nici unuldinei nuauavuthabarde ucrurideacestea ici n-aupurtatgrijd de cei bolnavisi slraci, si n_aufo.:?r-d. a-gi edea.deini;tea or...Nu rearinge e apteieunorastfelde sfin1i. ici numai

d.acde repezideorice ntirnire cuoameniigideodihnaceade a ei,at*nci$ dr Dumn"r"u poL"esr nu-{i pesedeei.Daci insi estideparte edesrv6r;irealoi g-tipeftecioadvremeainostenelirupelti;i ?nconvorbiri

",,o*rrif

pentruces[ nuiei seamaa porunci(pecarerebuiesi lepizesti,cI incl n-ai trecutde alti mdsuri) ] subcuv0nrcI triiesti infelul sfin!ilorcelormari,deczrenu te pofiup*piui

---^:Y'

Iar[ eumr voi str'dui si.-1i eamintesc intflmprarede-aSf'ntului Macariecel Mare, care s-a nsemnat, a si fie demusfarepentruaceea arenesocotescefralii lor. Ci s_adus1dat5

sI cercerezeeun fratebolnav,;i l_untrebatMacariecelgregte'A rispuns rarelec[ wea pu$nip6ineproaspiti. Fiindcificeauciluglrii odar6 eanpaineplnm ,otanul, ci, afaeraobiceiul oculuiaceluia- i indati s-ascurat cerb6tr0nwednic{e $icire

gi s-adus aAiexandria degieradenouizecideani).Alofo a schimbatdinileuscate, ecare eadusesen traisti cupiini proaspetei le-aad.usceluifrate.

415



$i Awa Agaton,careera asemenea u Macarie cel Mare,

a f[cut un lucru si mai mare. El era cel mai iscusit monah, al

vremei sale si cinstea mai presus de toate tdcercasi linistea.

Acest minunat sfdnt, s-adus in vremeaadunirii poporului si-gi

v6ndi rucodelia sa. A dat in piali peste un strdin, lepddat gi

bolnav. A inchiriat o casd si a lucrat cu propriile lui m6ini,cheltuindu-si toati agonisitacu bolnavul 9i slujindu-l sase uni,

pdni ce s-a flcut sinitos striinul cel bolnav. Si zicea Awa

Agathon: ,,Agi fi dorit sdglsesc un lepros,ca s[-i dau lui trupul

meu, si sd-l iau pe al lui. Iati, aceastaeste o dragoste

desIv0rsitl."

Cei ce setem de Dumnezeu, dragul meu, cu usurinli se

silesc gi se ingrijesc si implineasci poruncile. Si daci aflarea

poruncilor se ntAmplXsi atdmenumai de oameniiacestia,apoi

ei suferi si primejdii de dragui lor. CI Ficdtorul devialI alegat

desdv0rsireaor, fic0nd-o atdmltoare de doudporunci, care le

cuprind pe toate: dragostea eDumnezeu;i dragosteaot at6tdemare fali de fiptura Sa gi dechipul S[u. fi ceadintAi ne indreapti

spre inta contemplaliei duhovnicegti; iar a dou4 spre fbptuire gi

spre contemplalie. C[ firea dumnezeiascl este,prin ea ins[si,

simpl6, necompusl, nevizut[ gi n-are nevoie de nimic. Ei nu-i

trebuie gtiinla fireasci, care se ocupi vesnic cu faptele materiei,

nici nu-i trebuie o acliwre vdntth, nici grosoldniagAndirii noastre.Ea lucreazl cu simplitate,asuprauneipar,tiaminlii, in confornritaie

cu pricina ei preasllviti, - careeste si ea simpl[, mai presusde

simlirea simlwiior materiale: iar a doua poruncl - iubirea de

oameni, dupl firea noastr[ cea ndoitl, are si o lucrare ndoitd.

Adici spun, cd ceeace implinim in constiinla noastri in chip

nevlzut, dorim sI implinim si cu trupul gi nu numaipe fall (la

arltare), dar gi in ascuns.Ci ceeace implinim noi cu lucrul, se

cere mplinit si cu constiinla.

41.6



C[ci precumomul esteaicEtuitdin dou[ parti - sufletulsitrupul - tot asa oate ale iui trebuiesI se ?mplineasc6 e dou6

planuri, dupi compozitlalui. si tiindch faptaestepremerg[toareconternpialiei, imeni nu sepoate?nd{a a parteaaceaprea nalt6,dac6nu va incepe prin a implini cu lucrui cele mai de jos. Siacum nimeni s6 nu ?ndrieneascb h zicd despredragosteade-aproapele, 6 o putem dobAndicu suflerul,fdri si mai ?mpiinimcu trupul acele fapte, pe careputereanoastr[, imprejuririle si

locul ne dau rndnasr le implinim. ce atunci s-arputeacredecEtoatd dragosteaeonst6 in contemplalie si se cunoastedincontemplalie.Si dupi ce am aritat credinid n faptele rupesti,pecAtcu putinld, atunci i se dI sufletuluinostru puterespreparteaceamarea contemplafeicelei nalte;i dumnezeie;ti,ca sdajungila baprin gAnduricurate;i fhr[ seamln. ar6 undenu poate.omul

si faci faptele dragosteicu trupul si la ar6tare,si ajunge(omului)in fala lui Dumnezeu, si slvdrseascl numai ir cugetul luidragosteade-aproapele ostru,mai ales c6ndArtregesteipsacupartel gederii in chilie si a linigtii si covdrgegte u petrecereaaceasta,apteiedragostei.

Dar, de vremece suntemipsili de aceleparfi a1e inistii, s6?mplinimlipsa ei prin poruncaceamai mic6 decfltea,careestefaptasensibil5,pe cares-ofrptuim, ca pe-o odihnda vielii noastre,ostenindu-ne rupul; canu cumva ibertateanoasfti sd fie pretextde a ne supune trupului, gi si ne ostenim astfel tn zadar,nnumelesihdstriei.c[ci e limpede,ci nu aceiuia,cares-adeprrtatcu totul de oameni, si mereusegAndeqteurnai la Dumnezeu,fiindcl s-a despirgitde toale,- i s-aporuncit s[ se supun[ si s6slujeascdoaclenilor. {ar5 daci are cineva un canoRde saptesdpthnAnisau unul sdptdmdnalde liniste, gi dupd ce tr-a icut, seintdlnestecu oameni si treiesteprintre ei, si filbnancx?mpreun6cu ei, dar nu-i pas[ de fraiii lui eeinevoiasi, c6nd separec[ e

C:da43 aalaZl 47V



s-ar ntampla cuiva,sI stea n trandevie,?n chilia sa din pricinaneputinlii, carene apuci uneori, pe fiecare,atunciel nu trebuienumai decdts[-si lasesederean chilie

si s[ iasfr. u totul din ea,si sdpuie mai mult pre{pe fapteleceledinafari dec0tpe cele dinchilie. Iar[ a iesi cu totul am zis c[ nu insemneazdsd.esi pecAtevas[ptim0ni, cAndse ntAmpll cAndvao absolutinevoie, site duci sI cumperi celede treabi pentruvia{agi odihnaaproapeluitIu, ci astanu este rdnd[vie sau ene.IarI de i separecuiva cd

este desdvArsit, i c[ petrecfindcu Dumnezeu,estemai presusdetoatecelede aici, prin faptul cd se abline de a toatecele vizute,pe drept cuv6nt, poate,s[ se epedede acele apteale dragostei.Mare esteputereasocotinlii, la cei ce au ajutorul lui Dumnezeu.Si El, cu mila Sa si ne deaca si implinim si noi acetr uvdnt alLui, cate Ace (Luca 6, 4I): ,,Ceeace vre[i'sl v& faci voul

oamenii, aceli-lesi voi lor asemenea. i Lui i secuvineSlavasicinstea n vecii vecilor.AMIN.

Si iarisi, in scrisoarea uviosieiTale,scriaici tot cdluginrl,carevoiestesi iubeasci peDumnezeumai presusdeorice, trebuiesi se ngrijeascl si-i fie sufletul cwal Si bine ai zis,daci pog. $ifiindci iar zici, cI nu are indrd.zneald d se roage, cAtdvremeinci nu gi-a biruit patimile,mie, oricit sunt deprost,acestedoudmi se par ci se bat cap in cap. Cici daci sufletul n-a biruitpatimile, cum s[ se ngrijeascdde curltie? Cdndel n-a implinitdin canonul slu de dreptateduhovniceascd, ici mlcar biruinlaasuprapatimilor, cauli un lucru mai inalt dec0tacesta?Ci nu din

cele ce le doresteomul ?l cunoastemcI iubeste,ci fiindcd leiubeste n,telegem, i le si doreste.Cd iubirea premergepoftei,dupd ire. Dacd. inevan-ar ubi, nici nu dore;te.Fiindcd,parimilesunt ca o usl inchisl in fala curiliei. fi, de nu va deschidecinevausaaceeanchisi, nu va puteas[ intre in parteaceacuratda inimii. C6t despre aptui c[ sufletul n-are indrizneall ?n ceasul

479



rugacmnii,asaeste.cd, indrezneala u estenumai mai presusdepatimi, ci si mai presus de curdlie. Si asa, curn zic, se faceranduialaasezdm6ntului:[bdarea

"ea

de sila se uptr cu patimile

pentru curd.tie.Deci, dacd es patimile biruitoare, sufletulpierdecur61ia.Daci sunt biruite patimile, sufletul cdstigl curdlie. Iarcurrlia ceaadev[rati face sufleturs6 aibi indrdznealilin vremearuglciunii.

Dar oare, cind cerem n rugiciune ceeace am numit eucwdlia sufletului, nu suntemvrednici demustrare,saurugiciuneanoastri nu este rufie si pirere, c6ndceremde la Dumnezeuacellucru,pe carescriptura ;i

parinlii ni l-au dat caporuncI si pentrucaresi cilugdrul a iesit in sihlstrie?Dar eu cred,Sfinte,ci precumun fiu nu se indoieste de Tatil siu si nu-i ceremereu zicdnd:inval[-mi cutaremestesug, au' dd-mi cukre lucru, asa rebuiesi cIlugirui si nu socoteasc[,

i nici s[ nu cear6de aDumnezeu:de-mi aceea auceaialti. Fiindcdstie, cr Dumnezeuse ngrijestede noi, mai mult, decnt atll de fiul rui. De aceeatrebuie i nesmerim gi sd pldngem pentrup[catele care le_am icut, sau cugdndul, sau cu lucrul, si cu inima zdrobitr si zicem cuvinteleVamesului (tr-uca13, i8): ,,Dumnezeule,miluieste_mdpe mine,

prcitosul". si si facem pe fa[6 si in ascuns,ceea ce ne-ainvllat Domnul, c0nd a zis: cdndveli face toate,c0tevi le_amporuncit vou6, si ziceli: slugi netrebnicesuntem,cele ce eramdatori sd le facem, acelea e-am flcut, ca si-f mrrturiseasciconstiinla

.tacd e;ti netrebnic si ci ai nevoie de mild. Stii,

si cuviosia Ta bine, ci nu faptele deschid usa cea nchisi

din inimI, ci zdrobirea inimii, !i smerenia, cAnd prinsmerenievei fi biruit patimile, nu prin disprel. ci cel bolnav?nt6ise smerestegi are grijn sb-givindece metehneledin el, si apoiabia wea sd fie impirat. Iar curitia si slnltatea sufletului sunthplrnla lui.

420



liuddrosenie, nu zic dupi. Domnul, ci intr-un fel de nebunie.,.Iatd canonul-pe careni l-a dat Sf0ntul pavel, cel cu adevlratdrept. 56-1pflzim deci, si sd-l implinim cu rivnl. Si s[ nu mai

ceremde la Dumnezeucele nalte, pe careEl nu ni le dI si nu nile diruieqte;ci stieDumnezeucaresunt vaselecelealeseca si-Lslujeascipe81.FericitulPavelnici dupdaceaan-acerutmplriliasufletului, ciAcea(Rom. 9, 3): ,,Rugatu-m-am i fiu anatemadela Hristos". Cum putem noi si indrlznim si cerem de laDumnezeu implrdlia sufletului, inainte de wemea, pe care o

cunoasteEl? Noi, carenici cel pulin poruncile nu le pizim, nicipatimile nu le triruim,nici datorianu o pl[tim?!

Te rog deci, Cuvioase, s[ nu se suie g0ndul acesta ninima ta, ci si-1i c{tigi mai presusde toater[bdareacelor ce vinasupra a. Si cu mult[ smereniesi zdrobire a inimii pentru celeale noastresr ceremcu gdndul iertare

pentrup[catelenoastre,sismerireasufletului.

Un sf$nta scris,ci, dacdnu se credeomul pe sineplcdtos,rugdciuneanu-i estebine primitl la Domnul. Dar daci vei zice,cr unii din Pnrinli auscris despreaceste hestiuni,ceestecurdliasufletului, si ceestes[nitatea" nepitimirea si contemplali4 dar n-

am scrisaeeasta, anoi sd cerem nainte de vreme,prin nldejde,darurile acestea.Clci scris este (Luca 17, 20):,,imp6ri1ia luiDumnezeu nu vine cdnd stlm la p6nd[ s-o astept5m.,.Ci ceice au ajuns a o asa intl, au clzut in trufie. Si noi sI asezlm inlatwa inimii, lucrareapoclinlii ;i rdnduielile celebine pllcute luiDumnezeu, gi cele de la Domnul vin singure,de la sine, daci

locul inimii estecwat. Iar[ celece le crutim cu nerrbdare,adicrdarurile celemai inalte ale lui Dumnezeunu sunt denici o treabdpentru Biserica lui Dumnezeu.Si, cine le-a primit, si-aagonisittrufie si cidere. Si astanu este a un semn,c[ cineva ubestepeDumnezeu, ci esteo boal6 a sufletului. Si cum putem noi sd

422



cerem darurile cele mai inalte ale lui Dumnezeu, c0nd

dumnezeiesculPavel se laud6 cu necazurile lui gi socoteste [

participarea a Patimile lui Hristos, estecel mai inalt dar de laDumnezeu?

Mai scrii in epistola 4 cL aindrigit sufletul tiu iubireade

Dumnezeudar ci n-ai ajuns?ncd 6-L ubeqtipe Dumnezeu,desi

ai dorinlI (doresti mult) si-l iubesti.Mai scrii c[, doresti si te

retragi Ar pustie, gi ai arltat prin aceasta, i ai ajuns la curl{ia

inimii si ci arzi cu sirg la aducerea minte de Dumnezeu,si se

incilzeste inima ta. Si toate acestea,dac6. unt adevirate, sunt

mire{e, dar n-a; fi vrut sd mi Ie scrii tu. Cd nu sunt scrisecubuni

rnnduial[. Iar dac[ mi le-ai povestitca rispuns la intrebare,apoi

intrebarea avea alt rost. Pentru cI cine zice, cd.nu are tnci

indrlmeal[ si seroage cu sufletul slu, deoarecen-a biiuit incipatimile,cum de ndrdznestesI zicl deodat6,c[ sufletul aindrXgit

dragosteade Dumnezeu?Nu sepoate cain tine s[ simli mi,scare

dragosteide Dumnezeu,dupl carealergi cu tainl in pustnicie,

dacl n-ai biruit patimile. Tu insi ai spusci sufletul tiu inci n-a

biruit patimile, dar afodr[git iubirea de Dumnezeu, gi astan-are

rosl Ci eu nu stiucum poatecineva si zicd, cI n-a biruit patimile,daraindrigit iubirea de Dumnezeu.

Dar, zici tu, eu n-am zis ci-L iubesc pe Dumnezeu,ci

numai cL doresc s[-L iubesc. Dar nici astanu se poate, decdt

daci sufletul a ajuns la cur[1ie. Si daci ai wea s[ zici un cuvint

mai limpede, ai spunerdspicat, cd nu numai tu dore,stiaceasta, i

fiecare zice cd" rea si iubeasci pe Dumnezeu. $i aceastao zicnu numai crestinii, ci si fiecare in parte; dar ei spun cuvintele

numai cu limba, iar sufletul nu simte, ce spul ei. Si mu[i sunt

bolnavi, flr[ m[car sd$ie ci suntbolnavi. CIci viclenia, rlutatea

esteboali a sufletului. Si rdt[cirea estepieire a adevimlui. Si

buniparte

din oameni fiind bolnavi de acestedoui boli,predici

423



sdnitatea;i demu{i suntsirvi{i" efti weme sufletuinu se vindecide viclenie, gi nu dobandesteirea lui ceaslnltoasi, cu care-afost zidit, gi p0ndnu seva nastedin sinltatea duhuiui, omul nupoate sd doreasci viala duhului, ceamai presusde fire. c[ci,atdtavreme, cdt sufletul este bolnav de patimi, el nu simte cu

simlirea ui viala duhovniceascr celeduhovnicesti),nici nu stiesi ie doreasci,ci le dorestenumaipentru c6, aazitde ele,sauacitit despreele n Scripturi.De alfel pe dreptcuvOntam spus naisus,cd doritorii de desrvarsire, rebuie mai ?ntai sr plzeascitoateporuncile.Fiindcr lucrareaceatarnicd,a oruncilor vindeciputerilesufletului.Dar

astanu se acesimplu, ca din intarnpiare.c[ scriseste, c[ fdri virsare de sdngenu este iertare.Dar fireanoastrl s-a ?nnoitcel dintdi prin intruparea ui Hristos, si pdrtasds-a Scutpatimilor si mor{ii saie. Atunci dupl inoirea jertfei desange, -a nnoit fireanoastri si s-asfinlit si-aputut sdprimeascdporuncileceienoi si des[varsite.CX,dacd",poruncilei s-ar i dat

mai inainte de vlrsarea sangelui,mai irainte de nnoirea gi sfi4ireafirii noastre,atuncipoatecd si porunciieacesiea oi, ca si celededemult, ar fi tliat din suflet riutatea, d.acln-ar fi putut smulgerrdicinile riutl1ii cu totul. Acum insi lucrul sti altfel. (Acuminsdnu-i asa).crci lucrareacea ainic[, inso]itoarea porunciiorn9i,.g1duhovnicesti,pe caresufletul le pizeste, aruncAndn jur

priviri piine de teama ui Dumnezeu, l ?nnoiesc i-l sfinpsc peacestsuflet, si-i vindec[ in tain[ toatemldularele saie. c[ci elimpede ci fiecare poruncb vindeci sufletul de c6te o patimi.Dar, lucrareaaceasta simte numaivindecitorul si cel vindecat.ca si in Evanghelia emeii, cireia-i curgesdngele.

Preabinestii, dragulmeu, c[, dac[ nu sevindecl mai intdiparteaceapltimitoare a sufletului,de nq se va innoi, denu seva

sfin1i ;i de nu se va simti asuprr-i leglturile r0nduielii celeiduhovnicesti,sufletul nu se va puteaslobozi din lucrurile cele

424



t?cute, care-i ies in cale. Si asta estevindecarea,ca sd se fac6

sufletul prin Har, asa,ca ai Sfintilor Apostoli, careprin credinll

s-audesivirsit in dragosteaui Flristos.Si se ntAmpl[ casufletulsi se inslnitogeasc[ prin lege (dupI lege). Cdci cine a biruit

patimile prin sivnr;ireaporuncilor gi prin fapteleceieanevoioas

aie vie,tii celei adevirate, acelas[ stie, cI s-a inslnitosit dupl

lege sufletul s[u gi a fost intdrcat de laptele lurnii acestei

grosolane,gi s-adespdrlitde obi;nuinfelecelevechi,si s-anlscut

din nou intru viala ceaduhovniceasci"S5 stiec[ s-avbzat ntratin laturaDuhului prin Dar, din pricina cugetiriior saiedin omul

slu cel iluntric, si c[ o lume noui si simpli l-a primit pe el.

Dar cdndsi minteaseva innoi, si inima seva sfin1i,atunci

toate gAndurilecaresemisc[ in iniml, sevor misca n arrnonie

cu lumea ceanou5, tr care ntrl sufletul. Mai ?ntAisepomestenminte dorul dupi celedumnezeiesti,si ea doregtecu setes5. ie

pbrtasi cu ingerii la descoperirile tainelor cunoasterii celei

duhovnicesti.Si simterninteacunoasterea ea duhovniceascd,

fipturilor, si risare in ea contempla{ia tainelor sfintei Treimi,

impreuni cu tainelecinstitei conomii, celeimai presusde noi. Si

atunci se ipesteeacu totul de cunoasterea ldejdii celeiviitoare.Deci, punepe socotealamea cele ucruri, pe care i le-am

scris,ca despre ine. Dac[ sufletul,?nchis n lara (locul)patimilor

ar fi putut s5-L iubeasclpe Dumnezeu,cu adevirat,n-ar ti avut

multd nevoie s[ cercetezesi si cunoascl tainele lumii celei

duhovnicesti.

Dar e limpedeciinv[14tura si cunostin,ta u suntdenici un

folos in stareade mpltimire, si nici nu pot sd deschidiusa cea

inchisi dinaintea curltiei. Iari daci patimile sunt alungatedin

suflet, mintea se umineazi si se aseazdin ocui cel curatal flrii,

ginu ryai are nevoies[-1 cerceteze,iindc5 vede dmurit, bun[ti$le

cele ce se afl[ in locul acelaal ei. Fiindc[ si sirnturilenoastre din

425



cei trupescnu intreabr, dar vedesoarele,ot asanici ochiursufletuluinu cerceteazr, arvedecunoastereauhului,Asa sivedereaeaainicr(conremplalia isticr) e d[ minlii, abia upainsdnrtogireaufleturui.Si peaceasta doresticuviogiaTa.Iarsufletul,carecautr sdajungr la contemplalie rin cercetare iprinrafiune r afleasa aine,este ebun.Cr fericitulpavel,ice giel, ci nu prin invlFturi, nici in chip trupesca aflatsi a auzittSineie i cuvinteie enespus, ecareo*ur

nu le poatespune 2Corint. 12, 4). Ci a fost rlpit in extaz,spre iatura ceaduhovniceascli a v6zutdescoperireaainelor.

. .A|ud*, siCuviosiaT4 preaCuvioase,aci iubesticw6tia,taie-1i ragosteae a toli cas[ nu semaireverse rupiu uturor,si, intrdnd nlSuntrur nimii, lucreaz[-1i ia inimii, si smurgepatimiledin sufletul

6u ca si nu'cunostivicleniaomeneasci.CurIlia nu rlsare si nu infloreste n suflet,din cerere,ci din

3p*lci nucunoastemiutatea afi denimeni.Ea priveltespre

Dumnezeu. i, daci vrei si se ac6 nima arocal tainelorcelordin lumeanour adund-f?nt6io cornoarrde aptecutrupul,prinpost,prin priveghere, fu slujire,prin ascezd, rin iu.p*"ug6ndurilor,

rinrdbdarefi princelelalte.-eagdrli*irt"u.u i*gotcitirii scripturilorsi cu cugetareaelorcitite, scrieporuncileinainteaochilor ri, gipritegte-1i atoria ecareo ai din patimi,ori de c0teori biruiesti sauesti biruit. si st6ndde ,rorbr

"uumnezeun ugdciune,,sin cerere, i cugetdndelececerisi terogi, smulge-1iin inimeoricechip ;i oriceasemi.nare,n care

te-aiprins,prin deepreconceputi. eprinde_1iinteasI cugetemereu a tainele conomieiMdntuitorului,si am6ni".rir"uunoagteriii a contemplaliei, elormai presus ecuv6nt,pfui6

la locul si la wemea or, si urmeazi ucrarea oruncilor,cerorprivlPare la cur61ie, erfindpentru tine de ra Domnul prinruglciune,mAhnire areardeca focul n toate pecareuprr_o

427



este ontemplareafinteiTreimi.La nceput,minteamergdndatoateipturile, le contemplipeele,siprincontemplaliao?, n ..la descoperirea

unostinlii.ar6pentru-cele"" n , ,ud subsimluri,conternplalia ste^cu.

0ndul (inlelegltoare).Si mintea secontemplSe sine ns6gi. i, filozofii cei de alt6scoald i_aurasp0nditmintea- rin contempiaqiaceasta,a prlu*r"a?nchipuirile[prurilor.

Asadar, iii tainerorcredinfiiau o contemplalie areestelipsrti de

_credintdi paqren livadascriprurilor.Aceasti.con-tempia{ieacesr seconcenfezeminte4sisdnu se ispdnJeasci

::fu si o leagdntr-o unirecuHristos,cums_antAmplat u

vasilie si la Grigorie;si atuncicontempratiaminlii gust[ dincuvintele ele ainice,caresuntspusen bcripturi. Si, rrrintrf,carenu suntcuprinse u inlelegerea,rebuiesi le primimprincredinlI.Si, dupi

ce ne-amcur[fit, primim prin contemplalie,cunoastereaor. Si pentru aineleduhului,carenftec"*ou!t

r"u,carenu suntperceptibile imfurilor, ici raliuniiminlii, ne-adatDumnezeu redinta,prin careaflnm atetcE,ele sunt.$i princredinli.senaste n noi nldejdeaceacrtre ele.pri"

"Lai.rudrturisim i Dumnezeu steDomn,Stip6n,Flcitoryi-Zi;i;al tuturor. ardprin cunoastereedrm

seam4cr trebuiesFtpirztmporuncileSale,gi si in,telegem,I poruncileceledin VecheaLegeeraupizitede ricd,precum punensusi Rom.a, tSl iareporuncile eiede viati ficrtoareale ui Hristos,suntpinTedniubire,precurn ice(Ioan15,1g): ,Euampizit poruncileTatdtuiMeu,si r5'min n dragosteaLui". limpedeci Fiul nu din fricipdze;te oruncileTat{lui,ci dindragort". i prin

aceastanei ginoul ?ndernn,i pdzimporuncileot Oi' dragoste; ""* uli,(Ioan14,15): ,,Dem6 iubili,p5ziliporuncile nelf, gi eu voiruga pe Tatdi, si v[ trimitd alt mang6ietor,i.venireaMdngdietorului numitMd'tuitorul daruriledescoperirii inrr",

429



celor duhovnicesti, ca si primeasci duhul, cum l-au primitApostolii, adici plinirea (desivArsirea)cunostin{ii duhului, Si,Domnul a mdrturisit despreM0ng6ietorul si a f[gIduit, c[ sevaruga Tatilui, s[ li-L dea, ca s[ rlmdnl cu ei in veac, dupllucrarea poruncilor si dupl curilire. Yezi c6, prin pizkea

poruncilor,mintease nwednicestede darul contemplalieimistice(tainice)si dedescoperirea unoasteriiduhului?C[ nu-i asa,curnai inteles Cuviosia Ta, cf, lucrdnd pentru pdzirea poruncilor,impiedici contemplatiadumnezeiestiloraine,caresedeslvirsesc

in liniste!

Asa dar, te rog, dacdsimli cd ai ajuns n latura dragostei,

pdzesteporuncile TestamentuluiNou, din dragoste,nu de fric5,precumscrieFericitul Pavel(Rom. 8,35-38),c6nd se aprinsese

de dragosteacea dumnezeiasci: ,,Cine mi va despS4i de dra-gosteaui Hristos?necazulsau emnita?sauprigoana?si celelalte.

Apoi adaugi: - Sunt ncredinlat c5 nici moartea,nici via,ta,nicicelede fafd,nici cele viitoare,nu pot sl mi desparti de dragostea

iui Dumnezeu,cea n Iisus Hristos, Domnul nostru". Si ca nucumvas[ crezicd si Pavel doreste lsplata ceamultf, saucinstea,

sauddruirea eacovdrsitoare celorduhovnicesti, recumdoreste

Sfin1iaTa, zice: (Rom. 9,3): ,M-am rugat si fiu anatemade la

Hristos, ca cei ce-I sunt str'6inis[-I devinl casnici". Si ca si stiicI SfhntulApostoln-a urmirit contemplaliatainicigipristriceasci,

precum o urmdresti Sfinlia ta, si, dimpotrivl, pe aceeade care

adesea nii s-au nvrednicit prin harul lui Dumnezeu,asculti ce

zice n alt loc (1 Corint. 73, l-Z):,pacd asjvorbi in limbi ingeresti

si omenesti,;i ag sti toate tainele si cunostin@, ar dragostenu

arn, m-arn flcut araml sunltoare, si chimval risunltor. De-as

avea darul proorociei, ;i de-ag sti toate, toate tainele, si de-asaveacredinll, incdt s[ mut munfii, si dragostenu arn, nimic nu

sunt".Fiindcl usacare,dup6 ege,duce a acestea, stedragostea.

DacI vom cnstigadragostea,ea singuri ne va duce la aceasta.

430



Iari. dacl prin harne invrednicim de ele frrI dragoste, esigurcdodati le vom pierde.Ci avufia ceapddti a shnlilor celormari, si

a vielii celei Dumnezeiesti,este dragostea.De indati ce pierdeCilugdrul dragostea,nima lui ?sipierdepacea careeste icasullui Dumnezeu),si i se ncuie usaharului, prin care nfd si ieseDomnul nosffu,precuma zis (Ioan 20,9):,,Eusuntusavielii, siprin Mine omul intri. in via![, si va afla pisune, sprecresterevie,tii celei duhovnicesti." Nu-i stI in cale nici rlutatea, nici

inseldciunea, ci-l duce pre el dragostea la toate inlllimiledescoperirilorcunostinfii, si la contemplatia cea ainicS.l ducedragostea eadumnezeiasc5,ape cei sloboziai lui Hristos.Si,ca s5.stii, adevlrul despreacestea, f;.adicdviala duhovniceasclestecontemplaliedumnezeiasc[a minlii, ascultdce ziceMareie

Pavel. Cici el strigi cI nu-i trebuie acestea,'flr[ dragoste;sichiar dacl mi s-ar dlrui in dar, contemplafia,si incl nu am intratprin usa cea egiuiti a dragostei,eu nu dorescs-oam;si nici n-ocer pre ea (contemplaiia), iindc[ n-am intrat la ea,prin usaceafireasc5,careeste dragostea- eci, trebuie s5cdstiglm mai tnaintede toate, dragostea, areestecea dintdi contemplatiea Treimii

Sfinte, si dupd aceasta, om avea n chip firesc firi si ne fiedat[, contempla]ia cea duhovniceasci. Gdndeste-te a in-telepciuneaFericitului Pasel,cI el a l5satdeoparteoatedarurile,pe carc le primeste omul prin Har, si a cerut temelia insd;i alucrurilor, care primestedarurile si le pdzegtepe ele,dupScumspune cineva Si lui Moise i s-adat haml contemplalieifipturilor,gi mulli s-au invrednicit de el, insd nu prin adeverire,ci prindescoperire.Dar eu, care sunt botezat n Duhul Sfdnt, si caresunt plin de Har, dorescsi am simg[mintul l[untric, c[ Hristoslocuieste in mine. CIci Hristos a innoit firea noastrd Suntricipundndu-Sepe Sine Temelie.Si ne-am rnbricat in El, prin apiii Ooh, si El ne-a unit penoi cri El, printr-o taindde nespus sine-a flcut midulare ale rupului Siu. Si acesteaoate, n aceastl

431



Si dacl nu s-ar curili puterea vdzdtoarc a rninlii

?mplinireaporuncilor, ti prin faptele rAnduielii isihaste,qi

nu va dobdndi umini prin iubirea ceadesdv0rgitd,i ru.lva crestesufletul n vnrsta ubirii celeidup[ l{ristos, si de nu va fi aproape

in cunoasterede fiinlele cele duhovnicesti,prin vietuireadupl

felul ?ngerilor n duh, atunci nu poate fi vdzitor adev[rat prin

contempiatiadumnezeiascl.Si oric6te lucruri asernlnitoarecrede

mintea c[ vede,sunt nchipuire ;i nu adevlr. Si aceasta e ntAmpil

din pricini ei minteanu s-acur[tit, c6 vedeuna n loc de alta. Citfirea adevIrului rimdne neschimbati, orice aseminare -am da.Pricina pentru carese nilucesc in minte chipuri, esteneputinla

minlii, nu cur[1iaei.

Aceastas-a ?nt6mplatcu filosofii cei strlini de Biseric6,

fiindci au crezutclviata duhovniceasc5.oate i, fIrI ?nvllituri

primitd de la Dumnezeu cu adevlrat. Cd ei, clltin6ndu-se simiscAndu-se n ogica or, si c{nindir pirere de sine,au socotitcd sunt ceva ma.tre, in pricina ideiior 1or" Si dup[ aceea,auc[utat s[-si inchipuie si cum sunt. Ca s[ facl amindoud acesteiucruri: pe de-opartesi fie, iar pe de alta,si se schimbedin felulior de a fi. Si au griit despreele cu plrere necuviincioasl, si pe

Unul Dumnezeu,L-au implrfit in mu\i Dumnezei, griind sipllsrnuind, clevetindcu gnndul. Si socoteau l aceste iluci alemitttji lor nebune,suntcontemplafiea fiin1elor.

Deci, vedereaceaadeviratd a fiinlelor celor sensibile sinesensibile, si chiar vederea Sfintei Treimi, se face prin

descoperireaui Hristos. Pe aceastaEl a invdfat-o si a arltat-o

oamenilor,cdnda inceputsi fac5o innoire a firii celeiomenesti,

prin pogordreaLui si ne-a deschiscaleasi trecemprin poruncile

celede viat[ ficitoare spreadevlr. Si, atuncipoate irea sdvadiprin adeviratacontempiatie, i si nu vadi n61uci, 0ndomul maiintdi prin ribdare in patimi, prin fapte qi prin necazuri,se va

prmdaci

C-da43 maja?8 433



dezbrdcadeomul cel vechi al patir*ilor, cum se dezbracd.prunculde curdndnlscut de pielitple pAnteculuimameisale.Atunci abiapoatemintea s[ senascl si si fie primitd in lumeaduhului, si sdcontemple{araei de bastin6.

Prin urmare,contempiafiafdpturil*r, oricAt ar fi de dulce,

abiao umbrl estea cunoasterii,si dulceataei este mpreunatl cunllucile din visuri. Dar contemplalia umii celeinoi, prin duhuldescoperirii,prin carese desflteaei minteaduhovniceste,esteo'L*era:*

a Har-.rhri,u eru:.qnbr5; i:*ri*a5ter:i.Si dule*aia aeest*icontemplatii esteuniti cu aceea,iespre carescrie Apostolul (iCor. 2,9):

,,Ceea e ochiul nu vedesi urechea u audenici nu sesuie in inima omului" le-a gltit Dumnezeu acelora, care-Liubesc".Dar Dumnezeua descoperitprin duhul,Sfinlilor S6i (1Cor. 2,10): ,,Duhul toate le cerceteazl,chiar si addncurile luiDumnezeu".Si aceasti. ontemplaliese acehrani pentru minte,p0ndceeaseva?ntdri,ca si prirneascl o contempla{iemai inaltA

decdt prima. C[ o contemplalic *'; ?n:p5rt]seqte e alta, pa-€cdnd mintea ajunge n latura dragosteidesiv0rsite.Clci iui:ireaeste oc al celorduhovnicesti,si seslldsluieste n cur6,tiasufletului.Si cdnd mintea se aseazi in latura dragostei,primeste lucrareaharului, si contemplalia duhului se face vilzdtoarea taineior.Fiindcd am zis ci harul descoperirilorcontemplatiei nintii se d6

in dsui feluri.Uneori sedd de la Har, prin c[ldura credin]ii.Alteori, prin

lucrareaporuncilorprin cw6fe. De la Har, precums-a datSfinlilorApostoli, carenu si-au curilit mintea prin lucrareaporuncilor, sitotusi s-au nvrednicit de descoperirea ontemplafiei, e li s-a datprin Har. Ci au crenrt cu nevinovilie in Hristos, si l-au urmatLui, cu inim[ aprinsl gi f[r[ de indoia][. Si c0nd s-a siv6rsiticonomiaLui ceaprea nchin ati.,le-atrimis Duhul M0ng6ietorgia cur5,tit deslvdrsit mintea 1or, si cu lucrareaLui a omordt in ei

434



pe omul cel vechi al patimilor, si a inviat pe omul cel nou alduhului, si ei auprimit simldm6ntul amdndoror ucrlri (a mo4ii ,si

a invierii). Tot astfel si Fericitul Pavels-a nnoit in chip tainic, siastfelaprimit vedereadescoperirii ainelor,si cu toateaceste4el

n-a nldljduit in ea.

A primit Harul lucrltor, in dar, otusi, n toatl wemea vie,tii

salesi-a flcut alergarea a s[ rdsplIteascl dupl putinla Harului,

de cares-a nvrednicit, din clipa in careDomnui a vorbit cu el,

ca cu un prieten,si l-a trimis in Damasc.Nu scriec[ a vorbit cu

el Domnul Iisus,ci i-a zis lui precum scrie si Anania (Fapte

9,16): ,FrateSaul,Domnul nostru isusHristos,care i s-a arltat

lie pe cale,m-a trimis la tine, ca ochii tli s[ recapete ederea,si

si te umpli de Duhul SfAnt." Si, dupi ce l-a botezat,s-aumplut

Pavelde Duh SfAnt, i a simlit taineledescoperirilor elor ascunseprecum li s-a int6mplat celorlal1i, cAnd lisus, care petrecea

impreunl cu ei, le-a zis (Ioan 17 22):,,C[ multe mai am sdv[

spun, dar inc[ nu le pute]i ?n{elege.Dar cAndva vdni Duhul

Sf6nt, El vi va cilluzi pe voi spre ot adevirul si v[ va vesti cele

viitoare".

Si Fericitul Pavel, c0nd a primit Duhul cel SfAnt, si s-ainnoit prin El, s-a nvrednicit de descoperireaainelor,s-a icutvdzdtorprin duhuldescoperirilor,s-adesfltat prin contemplarea

lor, si a auzitvorbe, care nu se pot spune, avilzat vederea ceapreainalti a frintelor, s-a ndulcit devedereaputerilor celor ceresti,

si s-a desfltat de contemplareaucrdrilor celor duhovnicesti. Siastas[ nu zicl nimeni ci s-a intdmplat cu voia sa,pre**m zic

ereticii caresenumescEvchili (ci mintea nu poatede fel s[ seurce pdni acolo),ci precumcu duhul descoperirilor fostripit

cu rdpire, precum a scris el in scrisoareacea citre Corinteni,

impotriva oamenilorcelor desertj(iubitori de desertdciune) are

se tineau asemenea u Sfinlii Apostoli, si ardtlrile ecie din

435



inchipuirea lor ie mirturiseau si le numeau contemnlatieduhovniceascl.Acestea i s-auntAmpiatmultor

"..*i,;#;-iJrigene,lui valentin, fiului (Manes), ui Disan,lui Marciansi luiManent si celorla{i ereziarhiai ereziilor celeviclene, caresi-auavut nceputul pewemeaSfinflor Apostoli si se aflLp0n6astizi

din loc in loc.Drept aceea, iindci unii gameni, cu mintea stricatdde

nrlucirile cele dricesti, au vmt s[ strice ?nvititura sfinlilorApostoli, s-asilit Dumnezeiescul avel sr rup6 siavaereticilor,carese sl6vesccu umbrirea ucririi dracilor celor ce ii searatdlor, cdnd.povesteste l, cu muitr smereniesi fricd, vedeniacea

dumnezeiasci,vorbind ca despreartcineva.cvactzice(Il corint.

.12,2):,,Cicistiu pe un om, in Hristos,care,acumpatrusprezece

ani, a fost rapit laru,in trup sau n duh, nu stiu,Dumneieu stie,gi a auzit cuvinte, pe careomul nu le poate grdi... Cu ripire afost ripit, zice, nu prin voinla lui s-a suit acolo mintea iui prinvedere, n al treilea cer. ci el scriecr a avut vederi si c[ a auzit

vorbe. Dar el n-a putut si scrie, ce fei de vorbe anumesi ce i'elde chipuri. Ci mintea vdzAndu-le in ferur lor prin duhuldescoperirii,n-a primit pe ldng6acesteasi insu;irea de-avorbidespreele, intr-un fel carenu e allor. chiar de ar fi voit, n-ar fipututsivorbeasci despre le.pentruclnu le_avlzutprin simturilelui cele trupesti. Fiindc6 cele ce mintea le prime;te pe calea

simlurilor celor tiupesti, pot fi tdlcuite iarlgi, pe u"r.uri cale atrupurilor. Iard ceeace omul vede nlruntrul sru in duh in chipsensibil, sauceeace aude,sauceeace simte, c6nd ncearc[ s-otaduci ?nmaterie,nu poates-oexprime; ci isi aducedoaraminte,cd,avdiut. Cum anume,nu poatesi spuie impede.

si a9asedi deru;ine scripturacea als[, carese ntituleazd

,,descoperire",gi estecompus[din capii ereziilor, cerorstrimbe,in care estenilucire a dracilor. Ea glxsuiestedespre icasurile

436



tiriei, in care duc ei mintea ca s[ invele, cu propria ei voie,

despre ntrlrile rninlii At ceruri, gi despre ocurile cele diferite de

judecatI, despre elurite chipuri deputeri si despre ucrarea or.Dar acestea oate sunt o umbri a minlii, care s-a obisnuit cu

pi.rereade sinesi este foarte rlniti de draci.De aceeaFericitul

Pavel a incuiat cu un cuv6nt usa cltre fala oriclrei vederi, si a

inchis totul in tdcere. Cici aici, chiar de-ar putea mintea sl

inleleag[ descopeririie, -arprimi adaos, as6le exprime.Fiindci

zice Apostolul, cu toalf, contempla{ia,pe care iimba o poateprimi, in parteacea materiall, estenilucire a gdndurilor min,tii,

nu lucrareaharului.

Asa dar, Cuviosia Ta, ca unul care-li aduci aminte de

acestea, 6-mistai la p6ndi in preajmanilucirilor din gdndurile

celead0nci.C[ci rizboiui acesta re'obiceiuls[ sepomeasci mai

ales mpotriva aceiormonahi,care sunt stetj, si cauti slava desarti

si doresc ucruri neobisnuitesi petreccu fi1lmicie.

C[ unul cu numele Malpos, de neam din Edesa a afTat

ercziaRugltorilor, desipetreceao via![ bunl si aveardbdare n

silnicii si in necazuri..se spunec6, fiind ucenic al Fericitului

Iulian, caresenumea Saba,s-aduspentrupulinl vreme cu el inSinai ;i frr Egipt si a v[zut pe Plrinlii cei mari din aceavreme. A

vizut pe Fericitul Antonie, ;i a auzit de a el cuvinte tainice, pe

care e grlia el desprecurilie si desprem0ntuireasufleteior gi a

auzit intrebdrisubtile desprepatimi, prin careFericitul Antonie

tdlcuia cl mintea dupdcesecwl1este,atevedereaainelor duhului

si cl poatesufletul si fie invrednicit denepitimire, prin har, si s[fie mereu n stareade sln[tate a firii lui celei dintdi. Si Malpos,

cdnd a auzitaceste uvinte, in tinerelile sale,s-ahfierbdntat ca

focul si sja dus n cetatea ui de bastinl, ;i a aprins n el patima

iubirii de slavS;el si-a ales ocas n pustie,si s-a etras,pundndu-

sepe lucru qi peasprimeanecazurilorgiperuglciuni neincetate.

437



Si, dupl ce s-a ndrdcit de focul slavei desarte, [ nldijduia s6ajung6 a iniltime, desprecareauzise, fer[ sI inve{eme$tesugulde a se mpotrivi vrajmasilor adevlrului, si fdri s[ ia seama apdndasi 1aviclesugurile si la miestriile protivnicului, prin care

ripeste sprepierzarepe cei turi ti putemici,- a avut ndrlmeal[numai in fapte, n necazuri si ?nsir[cie si in nevointe, n infrAnare,si nu avea grijl si dobAndeasclprihinirea de sine, smereniasizdrobirea nimii (caresuntarmi nebiruiti impotriva celui viclean).El nu si-a mai adusaminte de Scripturi, carezice(Luca 16,10):

,,DupI ce veti fi implinit toate poruncile si veli fi rlbdat roatenecazurile,sd ziceti: robi netrebnici suntem".Si se aprinsesedepdrereadesine, n urma vielii, pe careo duceasi se nfierbdntasede pofta acelor ucruri sublime, pe care e auzise.$i dupnmultIVreme,cOnd-a v5.zutpe el diavolul golit de ucrareasm'ereniei,si dorind numai s[ simti contemplaliatainelor,desprecareauzise,i s-a ar[tat lui Malpas,

ntr-o nemirginiti lumini, zic0ndu-i: ,,Eusunt M6ng0ietorul, rimis dela Tatil spre ine,casi te invrednicescpentru faptele ale - de vederea,pe careo poftesti, qi sd-!i daunepdtimirea,si s[ fii odihnit de aici inainte. Iar pentru acestea,mesterulvicleniilor a cerutde a Malpas,s[ i seinchine, iciiosur.Iar6 el, nebunuldeel, pentru cI n-a simlit rizboiul celui viclean,

l-a primit ?ndat[cu bucurie si i s-a ?nchinatsi indatd a cizut instlpdnirea ui. Si,?n ocul vederii celeiDumnezeiesti,-a umplutde nIluciriie diavolilor, l-a golit de faptelepentru adevir, l-aficut s[ se inalle, si si-a bitut joc de el, prin nidejdea ceadesarti a nepitimirii, zicdndu-i: ,,Acum nu mai ai trebuinii defapte nici dechinurile trupului, nici de lupta impotriva patimilor

;i a poftelor." Si l-a fdcut pe Malpas clpetenie a erczieirugiciunilor. Si cdnds-a mplinit si s-a descoperitnv6litura 1orceaspurcati si mincinoasd"Rugltorii au fostprigonili de Episcopuldin vremeaaceea.

438



Si iarlsi altul, anumeAsinas, tot din Edesa,care a ficut

multe versuri de trei cuvinte care si astlzi seclintl, petreceao

viali sporiti, si se supuneaa lucruri foarte aspre dri de socoteald,pAn[ sI seprosllveasc[. Pe acesia-a am[git dracul,de -a dus a

chilia sa gi l-au suitpeun munte,anumeStoiul, arit0ndu-ichipuri

de care,si decdlireti, si zicAndu-i: ,Dumnezeum-a ffimis, sI te

iau in Rai, ca pe llie". Si dupEce a fost inselat, din pricina

minlii lui puline, qi s-a dus sd se aseze n car, a pierit acea

ariltare,toatd,,si Asinas s-a pr[busit de la mare ini{ime, si a

clzut de acolope pim0nt si a murit, batjocorit.

Eu nu degeabaiam spusacestea, i ca s5. fli, cum ?9ibat

joc de oamenidracii, care nseteazidupi pierdereasfin1ilor,si s[

nu dore;ti lnainte de weme, darurile cele inalte, alevieluirii cu

mintea,ca si nu fii batjocorit 1*vicleanul tiu vrfljmas. Clci vldc[ si astlzi tinerii cei plini de patimi, cdrtesc firi fricl ri

dogmatisescn jurul tainelornepitimirii.

Scrie unul din sfin1idespreoamenii cei plini depatimi care

cerceteazlcele materialesi celenemateriale,ci suntca bolnavii,

cate fac caz de slnitate, Fericitul Pavel, c2nd simlea, c[ unii

ucenici ai iui dispreluiescporunci.legi nu biruie patimile, dar

doresc ericirea contemplalieitainelor, care vine odati cu curilia,

le-a zis @feseni4,Z\lz)i ,,Dezbr6cati-v[mai intdi de omul cel

vechi al patimilor, si apoi si dorili s5v[ imbricali in omul cel

nou, cel innoit prin cunoasterea ainelor, dupl asem[narea

F5citorului". Si si dorili innoireamea, gi aApcstolilor celorlallicares-abucuratprin Har." Si (Rom 3,18): ,,Dumnezeu ecine

vrea, miluie;te, si pe cine wea, usuc[". Cine se va impotrivi

voinlei Sale, sau cine va sta inaintea Lui? Fiindc[, uneori,

Dumnezeu d[ vederea?n dar, alteori cere fapte si cur[1ie, si apoi

o d[. Alteori, n-o dI nici dupi fapte,nici dupdcurd1ire,n viala

439



aceasta, i o pdstreazh, a s-o deain rocurei. si asa ace si cudarui cel rnai mic dec6tvederea,adici iertareapdcatelor.c6ciiati, Botezul di iertere n ciar, dr6sr cearxaltceva decfrtcredintd;

insi prin pocrin{a pentrupicaterededupi batez,iertarean-o dr?n dar, ci ne cere ostenearl si necazuri, si durereaumilintei,lacrimi si pldns ndelungatsi asaned6Dumnezeu ertarea-Ci petAlharulL-ah1trLzitcu ertarea-indar,prin m[rturisirea fdcuti peCruce,si i-a frgrduit Domnul lnrpirrlia ceruriior. Iar de a femeiapicltoasr a cerur lacrimi si credinli. De la Mucenici

si de laMdrturisiroria cerutapoiDomnur, rnpreund.u crediniadin inimalor, necazuriie,chinurile, inchisoarea,muncile, si rnoartean miide chinuri"

Deci, incredinfandu-tesfinlia ta, prin acestea i prin alterede acest el, vezi inceputul si sfdrsitul,si nu cerecontemplalia,

c0nd nu-i vremea ei. si, cdtd weme esti inc[ inchis ?n trup,sarguiestea faptele pocrintei, la rupta impotriva patimilor, lasuferireapentru lucrarea poruncilor (a oric0tor potrivnicii, sipdzeste-te e amdgirile draciior, si a celor carepropoviduiesc oneschimbatidesdvdrsire,n rumeaaceasta [tirnagi si schimbati.cici aceastrdesrvarsire nu o au nici Sfinlii irrg".i, care suntsiujitorii rat5lui si ai Duhului, penrruci si ei asteaptd.nnoirea,prin mijlocire, ca sr scapede robia stricdciunii, prin slobozeniade copii ai iui Dumnezeu (Rom. g,21). cici deslvdrsireaesteacolo unde soarele, fie la risdrit, fie la apus,este n mijiocuinorilor; ci,teodatf,,este cer senin;alteori este ceafi. Adicl este

uneoribucurie, ar alteori nfistare. Iarr dac[ estealtfel, e parteaiupilor, precum zice unur din sfinfi, si. ?ntlreasci Dumnezeutemelia vietii noastre, cu t6,'ia cea adev6ratd,, ntru sfinta Luiinvi{ituri. c[ Lui I secuvine slav4 strpOnireasi Marea cuviinti,acumsi in veciile cele fErI de sfdrqit Amin.

440



Sffirsitcu Dumnezeu, l scrisorilorceluidintreSfinti Pirintelui nostru IsaaeSirul

Tdlcuitu-s-aaceastd fnntl carte,din limba elineascl, prefoarte proasti limbe rom6neascr,de c6tremine, smeritasi muitgresita roabi a lui Hristos Dumnezetr,ca sd fie de folosduhovnicesc elordin Neamul

meu,caredorescsi petreaciviatacea ingereasci. Si mai virtos, aceastddlcuire am f[cut_o sprefolosulkea C\rviosiei alePirintele Nostu, Ieromonatrul rsenieBoca, n chip de monahiceasciascultare.Si iarigi scriem,ca s[sestie, c[ amavut un izvod vechi, de la sfdnta Mdnistue Neamtu,dat in tipar la leat 1819.Fiind vechea dlcuirecamcrudi, cam

greu de ?nteles, am diartosit-o eu, cum am priceputmai bine,lucrAndweme de un an de zlle,c6tedoul-trei ceazuripe zr.

Si s-ausivdrsit tilcuirea laleat de la llrisros \947, - iar6de la facerea umii 7455, nrr-o sfOntl zi de Duminici, tr ZI aleiunii decembrie"ardde o va citi pdrintere neu,si de va grsi intr-insa gresall, foarte l rog si mi ierte. ca in vaiurile lumii, intrucarecu greumi zbat,anevoieg5.sescaceacareneaplrat secerepentruasao lucrare.Cunosccr sunt mult gresiti. $i nu stiu cu ceindrdznealSm-amapucat, icdloasade mine, s[ iau n m0narneap0ngirit[, condeiulSfinlilor Prrinli. Dar dragostea e pdrintele

meu duhovnicescsi ascultareaau plinit lipsa ndrdznelii. ci, Tu

iartd-m6,Doamne,si mi miluiestepemine picltoasa,dupl MareMila Ta.

Scrisi la SfdntaMAnlstire ConstantinBr6ncoveanu.Smeriti intru surori.

441



CE.JPKINS

Cuvlnt ?ea.inte u Dumnezeu, despre pentru tflcere si

liniste. si desprevlala cea pasnicl Ia careputem aiunge

inainte detoate,pr' irifi€narea imbii $ prin blindefeainimii,

i$tru care trebriie s[ se aduc[ si pulini laudl Sfdntului

Pirintelui nosiruIsaacSirui, addugtndu-sesi scaracuvintelor

iui, celor de Dumnezeu n{elep{ite '....." 5

I. Despre lep[darea de sine ;i pentru rAnduiala

monahiceasi- ":......" ...-...- 5

II. Desprc ep**area de lume si desprenfrdnareade la

vorbirea u oarnenii .....-.-..32

III. Pentru ndep[rtarea din lume. Si ci nu trebuie sl ne

insplimAnti- fi si ne temem, ci sl ne intirim inima cu

?ndrlznealasprbDumnezeu,cu neindoitacredin16, a uniicare avempe Dumnezeustrajl 9i pazl ...............' 5

IV. Desprepcfta lumii

V. Dt*pr* deplrtareade lume, qi detoatecdtene tulburi

mintea..... . . . . . . . . . . . . -.. . . . .----..2

VI. Despre ok:sul pe care-l avemc0nd ugim din

i* :ne .. . . . . . . . . . . . . . " . . . , . " . . . - - - . . " .54VII. Despre €nduida incepEtorilor.Despreasezareaor

si despre ele esecuvin or ... '-. .".-. .-.. . . . . . . . . . . .""5'

Vft. Despre induirea cu de amlnuntula udecdlii ......"" 59

IX. Despre concizia si bunltatea rAnduielii si vie{ii

*rr:r:ahicesti i cum senascvi*.rr$leuneledin altele '...... -".." 3

.1 A-++L



X. Desprefe]ui c1n.rsd qlzim desivdrsireavietiimonahi:egtii sflpreamirim*'nu*n"reu......................."...65XI. Cumci nu_seuvineu,oUui luidr;;;;;; ;s-aslrlcit decele1y""$i, ;i care "qii,al

".""p",ai,Tainceteze.cdliarea.Oq

fri.ina rt;_; p-ri*,u;onge dcuprindiadevdrul,inu trebuie i se.a"*r.in"rbili;;ri; ,;r"ii;j';"celeDumnezeiesrii a sercetirii ain;ro;6r;iffi ^f;i;.obi;nuiegtemlriteasi searnestecsu aducerea minteapatimilor....

_xJrne,;;;i;ilil ; ;;;;#;il;;;; ffiil;;.67

om_u_l_u reaptd ocoteall............_..xlrr.E;;';; iolos etoi;.';;6;;. ,i n. ipiiii.d;..egrij i,gi eeste lgubitor;ntie ti se"luru..........................72XIV. Desoi""r"ti*t*"u;;; intOmpli,celorcecll6torescn ialea inigti*i,;"-drb;*ezeu or0ndutil .......75XV.Despreeicede nistesc,"anO

"""fpiJilcJap;,l{:":L]:11

cl.lucrul lor,'?n "u""unestrlbitut

E, adrcd,mpeffecereaea inistitd,gicindpot s[ aibdo"ri"t;d;Fr,dau nceputapteleor sh oAea^ica.-

Iypd;i"I"ig,r",i*1ilor...............:.......:::..'.'....'.'.'..'.i3.XVtr. D-esqreaicuirea*uriieio,

"irrrligi ;;';;;;puterea iecereiaSiprin cesedeosebesr_

xvilr.a*""ri";er*u."noiiini"ilr*. ,*r;;;;;..

80cred_in1ei .:._.:_..

Ty.-.d!*9'"amqidespre-"r;;i; .................':.'...+^.^.. r_resprernsteadecarese nvredni""rt" ,*"r*iu, gica e3_stlpe treaptaceamai inalti

_ xxr 6um;;;;,4;;;;i; il;6;;;;;t"t",tli;;;e6

3111** ;i carg stericinq entruiare_i"id"i;il"r"il c_umine omui la smerenie..............

^*_fry ;":qi:rq*nkG;ii ft,;;;;;' ;i;; ;;.to,

cuvrnesanl.ddiduiascE,i cinearenebuna$i ilG'ii;nddejden Dumnezeu ...

^, In. lgspre ragostea" l*";;;;,;;$;,l##;$t{espreodihna ecare aflim iri Oumnezeu................."10^

XXIV. Despre emneie$ f"prrGl;;ostei deDumnezeu.........."."".".."""..-_..:._._.:..:............ tz3

443



Ir. Despreaceleasi nv5l*tui dln eepitolulacesta i desprerugaclune

LI. Despre uptele de multe feluri alediavolului, irnpotivacelor ce ci.litoresc in calea cea strAmtl, cea mai presusde ume .. . . . . . . . .237

LII. Despreal doilea el de r1zboial diavolului ............239

LIII. Despreal treilea el de upti avrljmasului impotrivacelor utemici ivitej i . . . . . . . . . ."". . . . . . . . . .242

LIV. Despre ai patrulea chip de impotrive din rdzboiulvrijmasului .....243

LV" *esprepatkni ......247LVi. Despre faptul c[: cu folos a lisat Dumnezeus[ fie

sufletulprimitor depatimi si despreucrurileascetice -.......250

LUI. Despre schimb[rile carese ac in suflet,mereu,aciintunerec,aci lumin6. Si despre icereain cele de-a dreaptasaude-a tAnga.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .263

LVIII. Desprep5.gubirea ufletului din rdvna ceanebun[,care sti oarecwn impotriva celei dumnezeieqti si despreajutoruldat debldndele i altechipuri ...............265

LIX. Despremuite schir"reb5.riareseurmeazl in minte si

se imures*irin rug6eiune".".".... ."1". zZLX. Despregdnduri rele, carevin, fdri sI vrea, cfi.ndnelep[dim de tr6ndivia de mai-naintedeele ........274

LXI. Despre privegherea cea ascuns6,cea dinl[untrulsufletului, cum s-o pdzim si cum vine somnul si rdceala nminte si stinse din suflet cS.ldura finteniei. si omoar[ dorulde Dumneieu din cildura spre iele drihovnicesti si

cereqti. . . . . . . . . . . . .280LXIL Despre cele ffei feluri de cunoastere,si despredeosebirea cliunii lor si a i{elegerii 1or,gi desprecredinlaSulletulul,Srdesprecomoa.ra eaascunsan ea,precumSldespredeosebireantre credinla lumii acesteia ea n muliefeluri si dintre credinlaceasimpii ....283

LXhI. Despre reaptaprimLa cunoasterii ......290

LKV. Desprea d,5uareapti a cunoasterii ..-.292LXV. Despre reaptaa treia acunoasJeiii,careeste reaptadeslvdrsirii.:.............. .....293

_ LXVI. Desprealte modwi si concepf,i(idei), in ce privestedescoperireaunoasterii................ ...297

446



JVL

30

idei (pricini) folositoare, pline de in!e-

de care cu dragoste e-acu smerenie...."......pilria privitoare la

3ut

311

316

319

?1Q

330

334335337

341

343

351

.. .353

447



LXXXry. Despre edereaiinleior imateiale, n formldedialog....;............. ...... 59

LXXXV. In formi de dialog despre eluritechestiuni .......36

LXXXU. Despre chestiuni diferite in formi de

dialog ." . . . . . . . . . .3AI,E ACELUI.{qI ISAAC SIRUL

Patruepistolecnrfi)

CARTEA I

Scris[dec[treun frate,ubitorde sihie liniste)...........39

CARTEA aII-a

Citre un frats9idup6 rupgi dupi duh,care l indemnasi ii rugaprin scrisorisi meargEa el, desi ocuia n lume,pentru i dorea i-l vadi... ..........."...0i

CARTEAaIII-a

Scrisi cltre un iubit (ucenic)ai slu, in care l inva!6despreainele inistii; pe caremul1i, necunoscdndu-le,elenevesc.C[ mu{i au respectatederean chiliile ior, dintoatdzestreaeciif,torieacilugf,rilor, mpreuni cuocuiegere

scurtd i foiositoareentru efinireasihiei iinistei)"...........02

CARTEA a IV-a

isaac sirul

Documents