IPA Jurnal și Asociația Internațională a Polițiștilor Secția Română vă urează

Sărbători fericite și un An Nou plin de realizări!

La Mulți Ani 2013!

SECȚIA ROMÂNĂ

ASOCIAȚIA

INTERNAȚIONALĂ

A POLIȚIȘTILOR

IPA JURNAL

SERVO PER AMIKECO!

Decembrie 2012

PRECIZARE:  Dl.  Florin  Zagoneanu,  ales  pentru  unul  din  posturile  de

vicepreședinte, a  încetat activitatea  în cadrul Secției Române a IPA la data de 15

noiembrie 2012, demisionând din motive personale.

COMITETUL EXECUTIV NAȚIONALIPA SECȚIA ROMÂNĂ 

TREZORIER NAȚIONAL Ec. dr. Florian Safta

f.safta@iparomania.ro

VICEPREȘEDINTE Marcel Ostafi

m.ostafi@iparomania.ro

PREȘEDINTE Prof. univ. dr. Costică Voicu

c.voicu@iparomania.ro

SECRETAR GENERAL Dr. Ion Mircea Gherghiță

m.gherghita@iparomania.ro

VICEPREȘEDINTE Gheorghe Moldovan

g.moldovan@iparomania.ro

VICEPREȘEDINTE Florin Olaru

f.olaru@iparomania.ro

Mesajul Președintelui Internațional, Pierre‐Martin Moulin

Congresul Mondial de la Eilat în imagini

Biroul Executiv Permanent (PEB)

Congresul IPA Secția Română, Ediția a V‐a

Regiunea 1 Bistrița Năsăud. 10 ani de colaborare. IPA Warren Germania ºi IPA Regiunea 1 Bistriþa

Nãsãud

Regiunea 1 Bacãu. Polițiștii din Perugia, întâlnire oficială la Bacău

Regiunea 1 Harghita. Ediția a VI‐a a taberei de vară. Prieteni fără limită de vârstă

Regiunea 1 Harghita. Relații interzonale. IPA Ungaria, competiție tactico‐aplicativă

Regiunea 4 Maramureș. Oaspete de vază. Asociația de protecție civilă din Jasz‐Nagykun‐Szolnik a

împinit 10 ani

Regiunea 2 Alba. Ungaria, Budapesta. Invitație la bal

Regiunea 1 Timiș. Colaborare și prietenie. Concurs de tir la Szeged

IPA Secția Română și Regiunea 6 București.M.A.I. a predat armele jurnaliștilor. Cupa presei la tir

� ediþia 2012

IPA Pol Cap. Pescuit pe balta Nucetu 1

Regiunea 1 București. Cei mai buni în Croația. Locul I la fotbal pentru IPA Regiunea 1 București

Regiunea 1 Alba. Cinci luni de fotbal la campionatul  ”Liga polițiștilor”

Regiunea 2 Alba.Minifotbal și tenis de câmp. Alba 2, iubitoare de activități sportive

Regiunea 2 Argeș. Cupa 13 septembrie. Minifotbal în cinstea Zilei pompierilor din România

    Regiunea 1 Ialomița. Poliția Urziceni, campioană la ”Cupa prieteniei la fotbal”

Prefectul Poliþiei Capitalei, generalul (rez.) Gabriel Marinescu

Infracþiuni specifice mediului penitenciar. Introducerea de obiecte interzise

Hobby. Culturist de performanță. George Preda,

profil de învingãtor

Hobby. Din dragoste pentru apă. Ion Țurcan, un

sportiv de excepție

Hobby. Record personal. Dan Gârleanu, membru

al  Regiunii  1  Bacãu,  a  strãbãtut  în  fugã  creasta

munților Făgăraș în mai puțin de 24 de ore

Hobby. Portret de artist. Andrei Marian Moga

Regiunea  4  Maramureș. IPA  Regiunea  2

Maramureș susține artiștii români

Recenzie.  �Criminalitatea  corportatistã,  între

criza  economico‐financiară  și  frauda

transnațională”,  autori:  dr.  Costică  Voicu,  dr.

Petricã­Mihail  Marcoci,  dr.  Adriana  Camelia

Voicu

Recenzie. �Adevãruri  încã  nespuse�,  autor  col.

(r) Dorin Oidã

Recenzie.   �Pândã  neîntreruptã�,  autor  gr.  (r)

Lazãr Cârjan

Regiunea 1 București. Susținătorii lecturii. IPA

Regiunea  1  București,  premiată  la  Salonul  de

carte al M.A.I.

Dispoziþia Biroului Executiv Permanent

1.  Îmbunătățirea  impactului

social  al  IPA  printr­o  mai  bunã

recunoaștere a Asociației  în  lume

și mai mult sprijin pentru secțiile

care au nevoie.

2. Furnizarea de sprijin pentru programul de case, IPA prin simplificarea

și modernizarea documentelor oficiale.

Dragi prieteni IPA,

Congresul Mondial și Săptămâna Prieteniei desfășurate  în

Eilat, Israel, au rãmas deja în urmã.

Trebuie  să    mulțumesc  prietenilor  noștri  pentru

ospitalitatea  lor și pentru profesionalismul demonstrat  în

organizarea acestor evenimente. A fost un mare succes!

Am plecat �pe mare" cu o nouã echipã a Biroului Executiv

Permanent  (PEB). Velele  sunt  înălțate  și  trebuie să găsim

acum  vântul  potrivit  pentru  a  porni  într­o  croazierã  ce

îndeplinește așteptările tuturor membrilor.

Sãptãmânile  ce  vor  veni  vor  permite  ca  fiecare  membru

PEB să își stabilească obiective simple, concrete, realiste și

realizabile în timp, bazându‐se pe următoarele direcții:

În numele boardului internațional vă mulțumesc pentru încrederea pe care ne‐o acordați. Fiți siguri de motivația și dorința

noastră de a dezvolta Asociația. Comunicarea și transparența trebuie să fie crezul nostru comun. Nu ezitați să comunicați cu

noi în orice moment! Sunt deschis la dialog total în spiritual IPA și spre binele comun al Asociației!

Servo per Amikeco!

Pierre­Martin Moulin

Președinte Internațional

IPA

CONGRESULMONDIAL DELA EILAT ÎNIMAGINI

Pierre­Martin  Moulin (Elveția)  –

Președinte Internațional IPA (IP)

Gal Sharon (Israel) – Vicepreședinte

1  &  Președinte  al  Comisiei

Internaționale Sociale (ISC)

Werner  Busch (Germania)  �

Vicepreședinte  2  &  Președinte  al

Comisiei Relații Externe (ERC)

Kees Sal (Olanda) – Vicepreședinte 3

&  Președinte  al  Comisiei

Profesionale Internaționale (IPC)

Georgios Katsaropoulos (Grecia) �

Secretar  General  Internațional  &

Președinte al Comisiei Internaționale

Interne (IIC)

Stephen Crockard (Marea Britanie)

�  Asistent  al  Secretarului  General

Internațional  &  Președinte  al

Comisiei  Internaționale  Culturale

(ICC)

Romain  Miny (Luxembourg)  �

Trezorier Internațional (IT)

Wolfgang  Gabrutsch (Austria)  �

Asistent  al  trezorierului

internațional (AIT)

Michael  Odysseos (Cipru)  �

Consilier IPA

Michael Walsh (Irelanda)  � Auditor

Intern

Demetris  Demetriou (Cipru)  �

Auditor Intern

Deoarece toți membri PEB sunt membri IPA, ei vor servi Asociația independent de intresele propriilor secții și vor acționa

exclusiv pentru bine acesteia.

La cel de‐al XX‐lea Congres Mondial  IPA, desfășurat  în perioada 4‐9 septembrie 2012  la Eilat,  Israel, au  fost aleși membri

noului  Birou  Executiv  Permanent  Internațional,  fostul  președinte, Michael  Odysseos  (Cipru),  fiind  ales  pentru  funcția  de

consilier.

Biroul  Executiv  Permanent  (PEB)  este  format  din membri  ai  Asociației

Internaționale a Polițiștilor aleși pe o perioadă de trei ani  la Congresul

Mondial  IPA.  PEB  răspunde  de  managementul  Asociației  și  de

implementarea deciziilor luate de către Consiliul Executiv Internațional

(IEC). De asemenea,  are puterea de a  acționa pe baza deciziilor  IEC  în

orice problemã necesitã rezolvare imediatã.

Întâlnirile PEB sunt găzduite cel puțin o dată pe an de Secțiile Naționale și au

rolul de a verifica modul de administrare al Asociației.

BIROUL EXECUTIV

PERMANENT

PEB

COMPONENȚA PEB

CONGRESULIPA SECȚIA ROMÂNÃA  AJUNS LA CEA DE­A

V‐A EDIȚIE

Anul  acesta,  ediția  a  V‐a  a

Congresului  Național  al  IPA  Secția

Românã a adus la un loc peste 300

de reprezentanți din 151 de regiuni

teritoriale (delegați și observatori).

Alături de aceștia, la evenimentul ce

a  avut  loc  la  Rin  Grand  Hotel  din

București,  în  perioada  14‐15

septembrie, au luat parte și invitați

ai Secțiilor Naționale IPA din Cipru,

Cehia,  Franþa,  Grecia,  Letonia,

Republica  Moldova,  Serbia  ºi

Turcia.

Activitatea a  început cu  intonarea

imnului de stat al României, urmat

de  cel  al  IPA.  La  propunerea

Preºedintelui Comitetului Executiv,

care  i­a  evocat  pe membrii

organizaþiei  trecuþi  în  nefiinþã  ­  în

perioada  scursã  de  la  precedenta

reuniune naþionalã  ­ ºi  în special a

fostului Secretar General ºi membru

fondator  al Secþiei  Române,  dl.

generalul  lt. (r) Iulian  Medrea,  s­a

pãstrat un moment de reculegere.

Domnul  chestor  de  poliþie  Doru

Dumitrescu,  adjunct  al șefului

Departamentului Ordine  ºi

Siguranþã  Publicã,  a  dat  citire

cuvântului  adresat  de  dl.  Mircea

Duºa,  ministrul Administraþiei  ºi

Internelor,  participanþilor  la

aceastã  importantã  manifestare.  I­

au urmat la microfon reprezentanþii

secþiilor  IPA  Turcia,  IPA  Lituania,

IPA Serbia ºi IPA Rep. Moldova, care

au  þinut  sã  adreseze  salutul

membrilor IPA din þãrile pe care le

reprezentau,  pentru secþia  noastrã

naþionalã.

Conform  ordinei  de  zi,  dl.

preºedinte prof.  univ.  dr. Costicã

Voicu  a  prezentat în  sintezã

Raportului de  activitate pentru

perioada supusã analizei.

Similar  a  fost  prezentat  bilanþuleconomico­financiar  de  cãtre  dl.

trezorier  naþional,  ec.  dr.  Florian

Safta.

În  finalul  acestui  moment,  dl.Nicolae  Chesnoiu,  preºedintele

Comisiei  de  cenzori,  a  expus

concluziile organismului pe care­l

Delegaþii regiunilor IPA din întreaga þarã au avut la dispoziþie un amplu

chestionar  referitor la  propunerile  de  modificare  ale  Statului  ºi

Regulamentelor ce guverneazã activitatea curentã a Asociației.

În  ziua  de  15  septembrie,  dupã

prezentarea  candidaþilor  pentru

funcþiile  din  Comitetului  Executiv

Naþional  ºi  din  Comisia  de  cenzori,

s­a  procedat  la  prezentarea

modalitãþii  de  votare  ºi  a  aplicaþiei

digitale ce urma sã prezinte  în timp

real  numãrarea  voturilor.  Totodatã

s­a  stabilit  comisia  de  numãrare  ºi

validare,  au  fost  distribuite

buletinele  de  vot  ºi  s­a  efectuat

alegerea  propriu­zisã.  În  urma

acestei  operaþii  minuþioase,

Comitetul  Executiv  Naþional  al

Secþiei Române a primit urmãtoarea

configuraþie:  Preºedinte  ­  Costicã

Voicu, Secretar General � Ion Mircea

Gherghiþã,  Trezorier  naþional  �

Florian  Safta,  Vicepreºedinte  1  �

Florin Zagoneanu, Vicepreºedinte 2 �

Gheorghe Moldovan, Vicepreºedinte

3  ­  Florin Olaru, Vicepreºedinte 4  �

Marcel Ostafie. În Comisia de cenzori

au  fost  aleºi  dl.  Nicolae  Chesnoiu  �

Preºedinte,  dl.  Ilie  Cãlãraºu  ºi  dna

Carmen Þuicu ­ membri.

La  cina  festivã  ce  a  încheiat

activitatea,  dl.  preºedinte  Costicã

Voicu  i­a  prezentat  pe  membrii

noului Comitet Executiv Naþional ºi a

oferit delegaþilor strãini diplome de

participare.  Având  în  vedere  cã

lucrãrile  Congresului  al  V­lea  al

Secþiei  Române  s­au  desfãºurat  sub

egida celor douã decenii scurse de la

înfiinþarea  acesteia,  mai  mulþi

membri  fondatori  au  primit

Certificate de merit.

Premiul  Tinereþii,  instituit  pentru

celebrarea Zilei  IPA România, a  fost

acordat  subinspectorului  George­

Octavian Nicolae, membru IPA, care

s­a  distins  prin  rezultatele  la

învãþãturã de la Academia de Poliþie

A.I.Cuza, absolvitã în toamna acestui

an.

Un moment  special  a  fost  rezervat unui  invitat  strãin,  dl.

Loic  Thetio, membru  al  Secției  Franceze.  Acesta  a  primit

din  partea  presedintelui  Asociației  Internaționale  a

Polițiștilor, dl. Costică Voicu, o plachetă de onoare pentru

recunoașterea celor peste 21 de ani de când realizeazã o

lungã serie de acțiuni umanitare în județul Maramureș.

De  menţionat  este  și  gestul  colegilor  de  la  Regiunea  1

Galaþi,  care  au  realizat  un  reuºit  bust  al  celui  care  a  fost

generalul  Iulian  Medrea,  membru  fondator  ºi  Secretar

general al Secþiei Române a IPA. Lucrarea se afã expusã la

sediul central al Asociației.

Acordarea plachetei de onoare de cãtre

dl. gr. prof. dr.  Costicã Voicu dl. Loic Thetio

În zilele ce au precedat Congresul, a ieºit de sub tipar ºi cartea «Pândã neîntreuptã», scrisã de dl. prof. univ. dr. Lazãr

Cârjan, pe baza memoriilor generalului Iulian Medrea. Volumul, realizat cu sprijinul Secþiei Române, a fost distribuit

participanþilor la reuniune.

Dr. Ion Mircea Gherghiță

Secretar General IPA Secția Română

,,Printre  aceºti  funcþionari

poliþieneºti,  atât  din  serviciile

centrale,  cât  ºi  exterioare,  sunt

mulþi buni ºi bravi, niºte adevãraþi

chinuiþi  ai  datoriei,  ai  celei  mai

trudite slujbe, care au înþeles ºi au

ºtiut  adeseori  sã  înlocuiascã

lipsurile ºi neajunsurile serviciului

cu  frânturi  rupte  din  sufletul  lor

românesc,  din  acel  suflet  care  nu

cunoaºte  ceva  mai  presus  decât

îndeplinirea  cu sfinþenie  a

datoriei,  împinsã  pânã  la

sacrificiul  suprem  pentru  rege  ºi

þarã!

Aceºtia  [sunt]  soldaþi  devotaþi  ai

ordinei  româneºti,  slujbaºii

serviciului  nostru  plin  de

abnegaþii  ºi  vicisitudini,  dar  fãrã

glorie,  criticaþi  adesea  cu  o

regretabilã  ºi  culpabilã

superficialitate, din care mulþi pot

fi  asemãnaþi  ºi  ar  merita

titulatura de �eroi fãrã nume��.

Dr.  Eugen  Bianu,  subdirector

PREFECTUL POLIÞIEI CAPITALEI

GENERALUL  (REZ.)  GABRIEL

�Gavrilã­Berilã�Generalul în rezervã Gabriel Marinescu. �Gavrilã�, aºa l­au ºtiut

contemporanii.  Sau  �Prefectul  poliþiei�.  Toatã  lumea  a  vorbit

despre el. e la puºtii care vindeau ziare la Piaþa Rosetti ori pe bd.

Regina Elisabeta, în faþa Eforiei, la simplii trecãtori pe la biserica

Zlãtari,  microbiºtii  ºi  fotbaliºtii  interbelici,  curvele  de  pe

Griviþei, unde  fãcea Prefectura Poliþiei  razii,  ºi matroana de  la

,,Crucea  de  Piatrã�,  ori  ºefii partidelor  politice,  miniºtrii  ºi

afaceriºtii vremii, cine n­a auzit de Gavrilã Marinescu? Cine nu

i­a rostit mãcar  odatã  numele?  Cu  teamã,  cu  recunoºtinþã,  cu

admiraþie, cu urã de moarte, cu invidie�

Curajos  luptãtor,  acoperit  de  glorie  în  primul  rãzboi mondial,

cavaler al Ordinului  ,,Mihai Viteazul�, Marinescu a  fost primul

care­a construit pentru poliþie clãdiri, astfel încât, pentru prima

oarã în istorie poliþiºtii nu au mai trãit precum câinii de pripas.

Preºedinte al Federaþiei Române de Fotbal, al Clubului ,,Venus�,

sforar politic, om de lume, manipulator de informaþii, un dur.

ªirul  funcþiilor  sale  din  poliþie  este  impresionant  ºi  ciudat:

prefect  al  Poliþiei  Capitalei  (11  iunie  1930  �  27  februarie

1937), prefect al Poliþiei ºi subsecretar de stat la Interne (27

februarie  1937  �  21  septembrie  1939),  prefect  al  poliþiei  ºi

ministru  de  Interne  (21  septembrie  �  28  septembrie  1939),

prefect  al  poliþiei  ºi ministru  de  al  Ordinii  Publice  (de  la  28

septembrie 1939  ºi  pânã  la  27  noiembrie  1939,  când  predã

P.P.C. în mâinile generalului Rodrig Modreanu), Gavrilã a fost

fiecare în parte ºi toate la un loc.

Din viesparul de profitori de la Palatul Regal, în noaptea de 6/7

iunie 1930 s­a ridicat ºi

el,  pentru  cã,  cel  mai  mult  a  fost  cunoscut  sub  ipostaza  de

membru al camarilei regelui Carol al II­lea, de ,,poliþist� care i­a

stat aproape suveranului.

�Epoca� ascensiunii lui s­a suprapus peste cea a suveranului. ªi

dacã regele are o biografie care a nãscut ºi încã mai genereazã

controverse,  cea  a  lui  Gavrilã Marinescu  nu  avea cum  sã  fie

altfel. Cu toate aceste, în cazul lui nu au curs râuri de cernealã�

A  fost  ºi  el  unul  din  acei  atât  de  huliþi �Homo  regius�.  Mai

vârstnic cu ºapte ani decât regele,  l­a sprijinit  în revenirea  în

þarã, prin lovitura de stat (7­13 iunie 1930), ceea ce i­a asigurat

un ascendent.

I­a stat aproape toatã perioada,  inclusiv  în timpul dictaturii

regale  (1938­1940).  I­a  coperit  afacerile  murdare  ºi

asasinatele.  I  se mai  zicea  ºi  �Berilã�. Gavrilã  era  în  floarea

vârstei când a ajuns prefect. A sfârºit groaznic, dupã zece ani,

îmbãtrânit,  suferind,  urât  la  faþã  ºi  la  suflet,  blestemat.  În

apusul regimului, a tras totuºi linie, a rememorat trecutul sãu

murdar ºi s­a dezis de rege ºi clica sa. Din pãcate, a fost prea

târziu.  Încercând sã  fugã din  þarã,  generalul  a  fost prins de

legionarii pe  care­i  vânase.  Sfârºitul  lui Carol  a  însemnat  ºi

sfârºitul lui Gavrilã. Numai cã regele a supravieþuit ºi a trãit

ca un paºã, în vreme ce generalul, câinele lui de pazã, a ajuns

deþinut la Jilava, a pierit ciuruit de gloanþe legionare, la 26/27

noiembrie  1940.  De  aceea  zis,  neprofesionalismul  unora,

murdãrirea  uniformei,  sincopele  în  activitate,  abuzurile,

influenþa  nefastã  a  politicului  trebuie  cunoscute,  pentru  cã

istoria  se  scrie  ºi  pentru  ca  greºelile  sã  nu  se  mai  repete.

,,Nimic  nu  se  poate  construi  durabil,  fãrã  cunoaºterea

temeliilor,  reprezentate  de  moºtenirea  istoricã�, scria  acad.

Florin Constantiniu.1

Gabriel Marinescu a vãzut  lumina zilei  la 7 noiembrie 1886,  în Tigveni, un vechi satargeºean.  Mama  viitorului  prefect,  Joiþa  (Zoe),  a  fost  o  femeie  simplã,  casnicã.  Înschimb tatãl, Marin, a fost un strãlucit învãþãtor, atât în comunã, cât ºi în Bucureºti.Marin ajuns printr­o eroare de scripte sã poarte numele de Marinescu, cãci tatãl sãuse numea dupã familie Trandafir. Gavrilã a avut doi fraþi: cel mai mare, generalul dr.Nicolae Marinescu (1884­1963), a fost ministru al Sãnãtãþii ºi Asistenþei Sociale înmeteoricul guvern al patriarhului Miron Cristea (1938), în cel al generalului Gheo­rghe Argeºanu (1939), în guverul lui Constantin Argetoianu (1939) ºi, dupã rãzboi,în  efemerul  cabinet  Constantin  Sãnãtescu  (23  august  �  4  noiembrie  1944).  Înguvernul Argeºanu a fost coleg chiar cu fratele sãu, Gavrilã, cel care i­a reprimat pelegionarii asasini ai prim­ministrului Armand Cãlinescu. Cel mai mic, Victor (1889­1953), a fost ofiþer în unitãþi militare bucureºtene, general ºi comandant al Regimen­tului de Jandarmi Pedeºtri Bucureºti, cu sediul lipit de cel al Prefecturii Poliþiei Capi­talei, pe strada Eforiei Spitalelor Civile, strãmoaºa Ministerului Sãnãtãþii.

Fiu deînvãþãtor

Copilãria  trezeºte  amintiri  ºinaºte ambiþii. Copil fiind, Gabriela cunoscut Bucureºtii, copilãrindla  început  într­o  modestã  casãþãrãneascã de pe Calea Griviþei, înfaþa  ªcolii  de  Poduri  ºi  ªosele,apoi pe strada ce poartã numeleboierilor  Buzeºti,  în  casele  unuianume  Bãlu,  proprietatemãrginitã  de  strada  Polizu  ºiCalea  Griviþei,  imobil  aflat  pelocul  unde  mai  târziu  a  fostgrãdina Coºna.

Familia  trãia  modest,  într­o  Capitalã  care,  laînceput  de  secol,  îºi  cãuta  un  drum  înnoitor.  Întoatã casa,  toþi  cinci  se  îngrãmãdeau doar  într­ocamerã ºi o biatã bucãtãrie strâmtã. Uneori, Mari­nescu ºi cei de­o seamã cu el coborau la  linia detramvai cu un cal de pe Buzeºti  ºi aºezau câte opiatrã pe  ºine,  ori  se  luau adesea dupã Nicu,  undeºirat pierde­varã, în redingotã ºi joben, cu aerede  poet,  care  bãtea  strãzile  spre  a  vinde  foi  cupoezii compuse de el, recitându­le în gura mare, ºitot  hãlãduind  captivat  de  tiradele  neînþelesuluigeniu, viitorul prefect s­a rãtãcit,  fiind gãsit abiadupã  câteva  zile,  adus  de  un  negustor  la  ocircumscripþie de poliþie. A fost primul sã contactcu o branºã care­i va da totul ºi îi va lua tot pe atât.

În mahala­lele

Bucureºtilorsfârºitului deveac XIX

Copiii învãþãtorului dãdeau iama în porumbiºtile din apropiere, de unde se întorceau cu cãmãºile pline de ºtiuleþi, umblau pelângã Fabrica Luther, pe la Hala de vinuri, la �Regie�, ori la podul �La trei lulele�, la biserica Sf. Voievozi ale cãrei împrejurimi s­aupãstrat în mare parte, ori fãceau baie în Dâmboviþa, lângã uzina electricã, de unde ieºeau cãniþi de pãcurã ºi constatau cã li s­aumai  furat  ºi  hainele.  Înainte  de  a  pleca  la  slujbã,  tatãl  sãu  îi  lua  câteodatã  dimineaþa  la  Piaþa Matache Mãcelaru  unde  fãceacumpãrãturi din cele necesare traiului ºi viitorul ministru a cunoscut aceastã lume de cartier muncitoresc ºi oarecum mãrginaºpe atunci.

1 În ,,Prefaþa�� la cartea lui Hans­Christian Maner, Parlamentarismul în România 1930­1940, Bucureºti, Ed. Enciclopedicã,  2004, p. V.

În 1890 familia s­a mutat pe Calea Victoriei, în douã camere modeste din curtea bisericii Sf. Nicolae­Tabacu (azi la nr.180),situatã peste drum de Academia Românã, preotul paroh Ion Lãcureanu fiind consãtean, leat ºi absolvent de seminar teologiccu Marin Marinescu, iar bãieþii învãþãtorului petreceau cu cei doi bãieþi ai pãrintelui, umblând dupã lilieci în podul bisericii,trãgând clopotele ºi bãtând toaca, alergându­se prin grãdinile cu pomi ale megieºilor, petrecând în curtea Academiei ºi în cea

a Regiei Monopolului ori pe strada Emigrantului.

Viitorul prefect al Poliþiei Capitalei a fãcut

studii  la  Bucureºti,  îndrumat  de  chiar

tatãl  sãu,  apoi  la  ªcoala Militarã din  Iaºi

(intrã în clasa a V­a la 20 august 1902 ºi

terminã  clasa  a  VII­a  la  17  iunie  1904).

Reiese clar din carnetul lui de rezervist cã

a  trãit  de  mic  printre  militari.  Urmeazã

apoi (din 16 iunie 1905), ªcoala Militarã

de  Infanterie  ºi  Cavalerie  din  Dealul

Spirii, situatã pe locul unde se aflã Palatul

Parlamentului,  aceasta  din  urmã

absolvitã  cu  rezultate  foarte  bune,  la  1

iulie  1907,  cu  gradul  de  sublocotenent,

ºef al celei de­a cincizecea promoþii.

Dupã  absolvire,  tânãrul  sublocotenent  afãcut  parte  din  ofiþerii  Batalionului  6Vânãtori. Pe umerii sãi  tineri ºi pe cei aicamarazilor se sprijinea viitorul unei  în­tregi  armate.  Trei  ani  mai  târziu  a  fostavansat  locotenent  (1  iulie  1910),  iar  înpragul  intrãrii  României  în  rãzboi  estecãpitan  (1  aprilie  1915),  în  cadrul  Regi­mentului  2  Vânãtori.  Aºadar,  un  tânãrmilitar, am spune, de excepþie.

Cinstea de a servi înArmia Þãrii

2 Fl.ªinca, Gabriel Marinescu, ctitor, demon ºi prefect al poliþiei, ,,Adevãrul��, 2 iunie 2007. Gabriel Marinescu, vãtaf peste þara regelui Carol al II­lea, ,,Adevãrul��, 9 iunie

2007.

În vara anului 1913 locotenentul Ma­rinescu a participat  la  ,,Campania dinBulgaria�, adicã cel de­al doilea rãzboibalcanic, fiind mobilizat cu Regimentul6 Vânãtori. A fost comandant de com­panie  mitraliere,  la  23  iunie  1913,înapoindu­se ºi fiind demobilizat la 27august  1913.  Pentru  aceasta  a  primitmedalia  ,,Avântul  Þãrii�.  Dupãdeclaraþia de rãzboi a României faþã deAustro­Ungaria (14/27 august 1916),începând cu 15 iulie 1916 Marinescu afost  iarãºi mobilizat  cu  întregul  regi­ment  ºi  a  plecat  pe  frontul  primuluirãzboi  mondial,  cu  Regimentul  2Vânãtori.  Participã  la  rãzboi  ºi  este�demobilizat ºi menþinut sub arme� la1  iulie  1918,  pentru  ca  în  toamnaaceluiaºi  an,  la  28  octombrie  sã  fieiarãºi �mobilizat ºi trecut pe picior derãzboi�.Este o  chestiune esenþialã  în biografia

sa: viitorul prefect a luptat ºi evident a

ucis  pentru  þarã!  Ieºea  aºadar  ,,cãlit

sufleteºte�  din  rãzboi.  De  aici  însã  ºi

sechelele, care ies la luminã târziu.

Avanseazã maior (1 aprilie 1917),locotenent­colonel  (1  octombrie1921),  colonel  (1  octombrie  1926).Aºadar ia gradele oarecum la termen.Chiar  ºi  din  postura  de  protejat  alregelui  Carol  al  II­lea  ºi  membru  devazã al camarilei, abia dupã ºapte anide la numirea ca prefect al Poliþiei Mu­nicipiului  Bucureºti  (adicã  în  1937),primeºte steaua de general, ceea ce, sãrecunoaºtem,  în  zilele  de  acum,  cu,,ploaia de stele�, e cu totul de necon­ceput! Marinescu s­a numãrat printrecei 310 ofiþeri care au primit OrdinulMilitar �Mihai Viteazul�, adicã ,,cel mai

Gabriel  Marinescu  a  fost  unbãrbat impozant, robust, care degajaenergie  ºi  putere.  Pe  când  era  colo­nel, în 1930, la o înãlþime de 1,75 m,avea 96 kg. Dacã n­ar  fi  fost descrisdin punct de vedere al semnalmente­lor  în  carnetul  ofiþerului  în  rezervã,ai fi jurat cã avea cel puþin 1,85, dacãnu  mai  mult.  În  fotografii  ºi  filmepare mai voinic. Un pãr castaniu  în­chis, des, strãlucitor, uºor ondulat, pecare­l  pieptãna  spre  spate,  iar  maitârziu,  când  s­a  rãrit,  îl  purta  cucãrare,  încadra  o  faþã  smeadã,  maitârziu buhãitã ºi urâþitã, cu o  fruntebombatã ºi înaltã ºi un nas drept. Doiochi  cãprui  ºi  bulbucaþi  te  priveauporuncitor ºi tãios întotdeauna, chiarºi  atunci  când  râdeau.  Sprâncenelebine desenate, arcuite,  întrebãtoare,perciunii întotdeauna tãiaþi la nivelulsuperior  al  lobului  urechii,  acolounde  pune  tâmplarul  creionul.  Dinarmatã  ºi­a  lãsat  mustaþã,  pe  careºi­a  purtat­o  întotdeauna  rãsucitã.Nu a avut semne particulare. Avea unscris frumos, înclinat spre dreapta, ocaligrafie  îngrijitã,  mãrturie  aeducaþiei  ºi  a  aplecãrii  cãtre  carte,cãpãtatã cu deosebire de la tatãl sãu.

Într­un interviu din 1934, declara:,,Apreciez  foarte  mult  miºcareasportivã ºi sunt bucuros de sufragiiledin  ce  în  ce mai numeroase  care  seadunã  în  jurul  ei�.  Sportul  este  un�tonic�; individul trebuia �sã fie per­manent ocupat ºi sã vie seara acasãobosit ºi fiziceºte ºi intelectualiceºte,pentru  a  se  culca  imediat�.  Gavrilãajunsese  la  115  kg,  dar  nu  demult,�când nu colecþionasem decât 85 kg,fãceam exerciþii de gimnasticã la Tirºi ridicam la haltere 100 kg cu ambe­le mâini�.

Portret­robot  de

poliþist

Aceasta  este  funcþia  sub  care  afost cel mai cunoscut Gavrilã � jupânal poliþiºtilor ºi gardienilor publici dinBucureºti. De fapt mulþi au scris cã elera,  simplu  ºi  cuprinzãtor,  �ºefulPoliþiei�, sau �prefectul poliþiei�, ceeace  este  greºit,  pentru  cã  în  ierarhie,superior  lui,  cel  puþin  teoretic,  eradirectorul general al Direcþiunii Gen­erale  a  Poliþiei  (D.G.P.),  instituþiacorespunzãtoare  azi  InspectoratuluiGeneral  al  Poliþiei  Române.  Practic,nimeni  nu  mai  era  deasupra  lui,  cuexcepþia regelui.În  documente,  colonelul  în  rezervã

Marinescu  apare  numit  prefect  al

Poliþiei  Capitalei  de  la  1  iunie

(probabil  pentru  a  se  evita

similitudinea  datei  cu  restauraþia

carlistã),  însã  este delegat  efectiv  cu

conducerea  Prefecturii  Poliþiei  la  11

iunie 1930,  fiind apoi  titularizat  la 8

mai 1931 ºi confirmat definitiv la 24

septembrie 1932.

A  fost  numit  prin  Decret­regal,fãrã aprobarea prealabilã a guvernu­lui,  avantaj  de  care  prefectul  se  vafolosi atunci când i se va cere demisiade cãtre þãrãniºti. Imediat dupã urca­rea  pe  tron  a  lui  Carol,  Iuliu  Maniudeclarase cã nu are încredere în pre­fectul  poliþiei.  Gavrilã  Marinescu  varãmâne doar prefect al Poliþiei Capi­talei pânã la 23 februarie 1937.

În rãzboiul

balcanic

Prefect al Poliþiei

Capitalei

3 Fl. ªinca, Din istoria Poliþiei Române, Vol. 3, p. 211.

4 Potrivit ,,Carnetului ofiþerului în rezervã��, a fost delegat la prefecturã la 11 iunie 1930. În lucrarea G.Marinescu, Trei ani de prefectorat: 12 iunie 1930 � 12 iunie

1933, Bucureºti, Tipografia ,,Oltenia��, 1933, este aºadar precizatã explicit, chiar din titlu, data de 12 iunie.

Prefectura Capitalei

Potrivit art. 80 din Legea poliþiei, prefectul Poliþiei Municipiului Bucureºti, secretarul general al prefecturii, inspectorii ºi subinspectorii,chestorii ºi ºefii de poliþie, din oraºele de reºedinþã, se numeau prin Decret regal. Interesant este cã Gavrilã Marinescu a fost numit derege prefect al Poliþiei Bucureºtilor fãrã îndeplinirea cerinþelor legale. Imixtiunea suveranului a fost evidentã. Regele avea dreptul sãnumeascã numai pe ºeful guvernului ºi pe miniºtri, nicidecum sã se coboare la nivelul unui ºef de poliþie, fie el ºi al capitalei regatului.

Potrivit  unui  act  normativ  din  30  octombrie  1929,  �Comisiunea  instituitãpentru încadrarea ºi repartizarea funcþionarilor din administraþia centralã ºiexterioarã a ministerelor�,  trebuia sã fie compusã din secretarul general alPreºedinþiei Consiliului de Miniºtri, secretarul general al ministerului respec­tiv ºi un funcþionar superior delegat special. Dar, potrivit art.16 al regulamen­tului, Direcþiunea Generalã a Poliþiei nu intra în atribuþiile comisiunii, ci în ceaprevãzutã în art. 211 din Legea poliþiei. În conformitate cu aceasta, PrefecturaPoliþiei Municipiului Bucureºti se afla în subordinea D.G.P., însã, odatã suit înscaun, Gavrilã Marinescu, uzând de numirea sa ºi de relaþia privilegiatã curegele,  nu  s­a  supus  decât ministrului  de  Interne.  Uneori  nici  acestuia.  Depildă, o confruntare dintre ministru de Interne și prefectul Poliţiei Capitaleinu a dus la demiterea fireascã a prefectului, ci a marcat sfârºitul �coabitãrii�dintre Iuliu Maniu ºi rege.În ianuarie 1933, ministrul de Interne Ion Mihalache a cerut  înlocuirea co­mandantului  Jandarmeriei  Constantin  Dumitrescu,  a  generalului  Ion  Stân­gaciu , directorul D.G.P. ºi a prefectului Poliþiei Capitalei, întrucât, cu ocaziaAnului Nou, au acuzat guvernul de situația grea a țării și de dificultățile cucare s‐au confruntat angajații celor două instituții.

Șofer pedepsit

pentru cã a încãlcat legea

5 Este vorba de  ,,Regulamentul pentru organizarea ºi  funcþionarea comisiunii  instituitã pentru încadrarea ºi repartizarea funcþionarilor din administraþia centralã ºi

exterioarã a ministerelor��, din 30 octombrie 1929, sancþionat prin Decretul 3605/1929 publicat în Monitorul Oficial nr. 242/ 30 octombrie 1929.

6 Potrivit Legii pentru organizarea ministerelor, din 2 august 1929, D.G.P. fãcea parte din M.I. C.Hamangiu, Codul General al României, vol. XVII, Bucureºti, Ed. Librãriei

,,Universala��, Alcalay & Co, p. 877.

7 Ion Stângaciu (1876, Iaºi­?), studii militare, ofiþer în Batalionul 4 Vânãtori (1900­1904), luptãtor în primul rãzboi mondial, decorat cu Ordinul �Mihai Viteazul��, avansat

colonel (1917), comandant al ªcolii Superioare de Rãzboi (1922­1924), comandant al unor mari unitãþi din Bucureºti, director al D.G.P. (1931­1934), trecut în retragere

(1944).

Gabriel Marinescu  a  intrat  în  elitistul,  pe  atunci,  corp  al  generalilor  de  Ziua Naþionalã,  la  10 mai  1937,  dupã  ºapte  ani  de�prefectorat�, când deja fusese numit subsecretar de stat la Interne ºi la o vârstã rezonabilã � 51 de ani � nu cum avem în zilelede acum, generali  fãrã armatã ºi pe deasupra doctori  fãrã operã,  avansaþi pentru merite  închipuite,  la  câþiva ani peste 30.Trebuie sã spunem cã, fãrã a avea experienþã poliþieneascã, încã din primele zile ale mandatului sãu de poliþist bucureºtean,Marinescu a luat mãsuri drastice pentru combaterea bandelor care terorizau capitala în 1930, tâlhãrind, furând, luând taxe deprotecþie,  fãcând scandaluri  în  locuri publice. Aºa cum rezultã dintr­un articol de presã, desigur subiectiv,  în ultimii ani aiconducerii  lui  Eracle  Nicoleanu,  toate  cãpãtaserã  amploare.  Trãilã  din  Tei,  Vasile  Galben  din  Iancului,  Tase  Cuþitarul  dinFerentari, Ghiþã ªtaif din Griviþei, Niþã Ciucã din Vãcãreºti, Buftea din Vitan erau tot atâþia interlopi lãsaþi sã­ºi facã mendrele.

Mai mult, colonelul Marinescu a infirmat public zvonurile potrivit cãrora urma sã fie schimbat: ,,Sunt ºi rãmân prefect al Poliþiei

Capitalei numit prin decret regal ºi numai prin decret regal pot fi înlocuit�.

Suveranul a refuzat sã semneze proiectul de decret de demitere. De fapt, regele l­ar fi dorit ministru de Interne chiar pe Gavrilã,

pentru  cã  era  ,,mai  supus  ºi mai  de  încredere  decât Mihalache�.  Jignit,  la  8  ianuarie, ministrul  a  demisionat  ºi  în  semn de

solidaritate, la 12 ianuarie premierul Iuliu Maniu a înaintat regelui demisia cabinetului sãu.

Subsecretar destat ºi ministru

al OrdiniiPublice

Marinescu a îndeplinit doar funcþia de prefect al Poliþiei Capitalei din 11 iunie1930  ºi  pânã  la  23  februarie  1937,  când  este  numit  subsecretar  de  stat  laMinisterul  de  Interne,  ºef  al  Departamentului  Internelor,  dar  cumulândtotodatã ºi vechea funcþie10. În lipsa altor surse, credem cã aceasta s­a fãcut lacererea expresã a lui, dorind sã aibã controlul nemijlocit al Poliþiei Capitalei.La  remanierea  guvernului  din  27  februarie  1937,  premierul  Tãtãrescu  apreluat ºi portofoliul Internelor, iar Gavrilã Marinescu a fost numit subsec­retar de stat aici. A ocupat aceastã demnitate pânã la 14 noiembrie 1937,ministru de Interne fiind liberalul Gheorghe Tãtãrescu, care, la rândul sãu,cumula ºi funcþia de preºedinte al Consiliului de Miniºtri11. Un cabinet deindispensabili ai  regelui. Prin  intrarea  lui Gabriel Marinescu  în guvern seoficializa de fapt intrarea ,,gãºtii de la palat� la guvernare. În cel de­al IV­leaguvern prezidat de Gheorghe Tãtãrescu (17 noiembrie � 28 decembrie 1937),generalul Marinescu este menþinut subsecretar de stat la Interne, ministru deInterne fiind alt om de încredere al camarilei, liberalul Richard Franasovici.

 I.Scurtu, Gh.Buzatu, Istoria românilor în secolul XX, p.254.

9 N.Cosma, Culisele palatului regal, p.158.

Dupã  cum se  ºtie,  un eveniment  cu mai  ample  efecte  s­a produs  la 18  ianuarie 1938,  când  regele decreteazã dizolvarea

partidelor politice (�Dictatura Regalã�). Aproape imediat, la 15 aprilie este promulgat Decretul­lege pentru apãrarea ordinii

în stat, prin care erau vizate  în special activitãþile  legionare. Generalul Marinescu este numit din nou subsecretar de stat

laInterne, în perioada 1 februarie � 21 septembrie 1939, în guvernele prezidate de Patriarhul Miron Cristea ºi de Armand

Cãlinescu.

La  21  septembrie  1939,  Gavrilã  Marinescu  este  numit  ministru  de  Interne  în  cabinetul  de  o  sãptãmânã  al  generalului

Gheorghe Argeºanu, fiind, în esenþã, însãrcinat cu represiunea, dupã asasinarea de cãtre o echipã legionarã a preºedintelui

Consiliului de Miniºtri Armand Cãlinescu (Podul Elefterie din Bucureºti, 21 septembrie 1939). Deºi ministrul de Externe

Grigore Gafencu a cerut ,,sã nu se mai verse sânge între Rege ºi þarã�, în ºedinþa Consiliului de Miniºtri din noaptea de 21/22

septembrie  1939,  desfãºuratã  sub  conducerea  prim­ministrului  Gheorghe  Argeºanu ,,generalul  Marinescu  ne­a  lãsat  sã

înþelegem, fãrã a ne cere sfatul, nici aprobarea, cã represiunea va fi straºnicã�. Asasinii premierului au fost prinºi, executaþi de

poliþiºti ºi expuºi trei zile la locul asasinatului, ceea ce a constituit desigur un tablou macabru. La locul asasinatului a fost

fixatã o pancartã cu textul:  ,,Aceasta va fi de azi înainte soarta asasinilor trãdãtori de þarã�. De asemenea, au fost prinºi ºi

executaþi dupã instrucþii sumare aprox. 250 de legionari din toatã þara. Alte surse dau numãrul morþilor la aprox. 500.

Metodele folosite, conducând mai mult spre rãzbunare decât spre instaurarea ordinii publice, au avut un efect

invers celui scontat, nãscându­se un sentiment de compasiune, în rândul populaþiei, pentru cei uciºi15.

Potrivit  lui  Nicolae  Crãcea, fost  preot

ortodox  în  satul  prahovean  Pietriceaua,

împuºcarea a 3­5 legionari în fiecare judeþ

s­a fãcut �dupã listele ce fuseserã întocmite

dinainte  de  Armand  Cãlinescu  ºi  Gavrilã

Marinescu16�, în timp ce Cristian Troncotã

crede  cã ,,generalii  Gheorghe  Argeºanu  ºi

Gabriel  Marinescu  au  fost  la  rândul  lor

simpli  executanþi  ai  deciziei  luate  de  rege.

Fiind un regim autoritar, voinþa suveranului

era lege�17.

Þãrãnistului  Ioan  Hudiþã,  Gavrilã  i­a

declarat  la  30  septembrie  cã  ,,vina  lui  în

represiunea  sângeroasã  contra

legionarilor, dupã asasinarea lui Cãlinescu,

e  foarte  micã,  ea  reducându­se  numai  la

vina de a nu fi demisionat din postul sãu, ca

protest�18. �Regele � a continuat Gavrilã �

n­a  întrebat pe nimeni ºi a procedat dupã

capul  lui;  vina  mea,  zice  el,  se  reduce  la

faptul  cã  n­am protestat  ºi  am  rãmas mai

departe la postul meu�. ,,Aflu de la Radio cã

Gavrilã Marinescu a fost numit ministru plin

de Interne. Carol e la mare strâmtoare dacã

a  recurs  la  aceastã  soluþie,  trecând  peste

capul lui Urdãreanu�, nota Ioan Hudiþã la 22

septembrie  1939.19  Vizitat  de afaceristul

Costicã  Mihãescu  ºi  soþia,  aceºtia  s­au

arãtat  consternaþi  de  cele  întâmplate.

Prietenul  lui  Hudiþã  ºi  Mihãescu,

inspectorul  de  Siguranþã  ªtefan

Bungeþianu,  le­a  mãrturisit  cã  nici  el  nu

înþelege cum Gavrilã,  Iamandi ºi Argeºanu

au  fost  în  stare  sã  aprobe  ,,aceste  acte

necugetate ale regelui�20. �Faptul cã ei sunt

ameninþaþi personal de cãtre  legionari,  i­a

spus  Bungeþianu,  nu  justificã  deloc

atitudinea  regelui,  ca  ºef  al  puterii

executive�.  El  recunoºtea  cã  la  Palat  ºi  la

Ministerul  de  Interne  domnea  �o

nemaipomenitã panicã� ºi cã execuþiile din

þarã ,,depãºesc orice închipuire�. Iatã unde

se ajunsese.

La  28  septembrie  1939  s­a  înfiinþat

Ministerul  Ordinii  Publice, �ministru

secretar  de  stat  cu  Ordinea  Publicã�  fiind

numit  generalul  Gavrilã  Marinescu.

Titulatura  instituþiei  s­a schimbat  la  23

noiembrie 1939, odatã cu cãderea celui de­

al  doilea  guvern  Argeºanu  ºi  revenirea  la

putere  a  guvernului  Tãtãrescu  (dupã  alte

surse, la 3 octombrie 1939).

10 În 1936 Ministerul de Interne avea sediul pe str.Academiei nr. 34, Prefectura Poliþiei Capitalei se afla pe Calea Victoriei nr. 17 ºi tot pe Calea Victoriei, în Palatul Cantacuzino, se afla Preºedinþia Consiliului de

Miniºtri.

11 Vezi I.Surtu ºi alþii, Enciclopedia de istorie a României, p. 138.

12 C.Gheorghe, M.ªerbu,Miniºtrii de Interne (1862­2007), Bucureºti, Ed.M.I.R.A., 2007, p. 269.

13 Gr.Gafencu, Însemnãri politice, ed.de Stelian Neagoe, Bucureºti, Ed.Humanitas, 1991, p. 337.

14 Este vorba de legionarii Mihail Polihroniade, Valeriu Gârdu, Al.Cristian Tell, Virgil Rãdulescu, Nicolae Totu ºi Bãnicã Dobre.

15 C. Gheorghe, M. ªerbu,Miniºtrii de Interne (1862­2007), p. 269.

16 N.Crãcea, Dezvãluiri legionare, Bucureºti, Ed.Fundaþiei Buna Vestire, 1994, p.246.

17 C.Troncotã,Mihail Moruzov ºi frontul secret, p.140.

18 I.Hudiþã, Jurnal politic 1939, studiu introductiv ºi note Dan Berindei, Iaºi, Institutul European, 1998, p.210.

19 Ibidem, p.200.

20. Ibidem

În rândul þãrãniºtilor persista întrebarea

de ce în cabinetul Argetoianu a fost numit

N.Ottescu  la  Interne,  considerând  cã

numirea  s­a  fãcut  la  cererea  lui

Urdãreanu, ,,care  a  þinut  neapãrat  sã

scape  de  Gavrilã  Marinescu  de  la  acest

minister;  regele  l­a  trecut  ministru  la

Ordinea Publicã�.21

Funcþia  de  prefect  al  Poliþiei  Capitalei  a

fost  predatã  de  Marinescu  generalului

Rodrig  Modreanu  într­o  ceremonie

desfãºuratã  în sala de  festivitãþi a P.P.C.,

la 27 noiembrie 1939.

Prefectul  Poliþiei  a  fost  un  pasionat

susþinãtor al rugbiului ºi al fotbalului. Cu

primul se întâlnise în tinereþe, la fel ca ºi

cu oina, sportul nostru naþional. În 1939

vicepreºedinte  al  Comitetului  Federal  al

Federaþiei  Române  de  Rugby  era

chestorul  de  poliþie  Alfred  Paximade.

Federaþia  avea  13  asociaþii  ºi  750  de

membrii  legitimaþi,  iar  Cupa  General

Gabriel Marinescu  se  desfãºura  în  1939

pe terenul de la Floreasca, sau la �Tennis­

Club Român�.

În plus, era adesea zãrit la Hipodromul

Baneasa,  unde  paria  la  cursele  de  cai,

întrucât ºtim sigur cã în 1940 el avea în

proprietate  cel  puþin  un  cal.  Acum

vorbim  în România noastrã  �sãracã�  ºi

în  plinã  crizã  de  terenuri  de  golf,  dar

n­avem  decât  un  hipodrom,  ºi  acela

doar  cu  numele,  la  Ploieºti.  Vã  vine  sã

credeþi cã avem atâþia bogãtaºi la pungã,

dar  sãraci  la  suflet  ºi  þinând  seama de

istoria  noastrã  legatã  de  acest  animal

nobil, capitala þãrii nu mai are astãzi un

biet  hipodrom?  O  altã  lucrãturã

postdecembristã.

Despre  �futbol�,  Gavrilã  Marinescu

spunea cã este �sportul cel mai modern,

bãrbãtesc, democratic�, dar cã �numai în

calitate  de  preºedinte  activ  [�]  mã

consider  cu  adevãrat,  util�. Cu  alte

cuvinte,  dorea  pâinea  ºi  cuþitul.  Era

evident cã, þinând seama de influenþa sa

din  al  doilea  deceniu  interbelic,  multe

echipe ºi­l doreau preºedinte. El a intrat

astfel într­un fel de rivalitate cu viitorul

primar ºi prefect al Poliþiei Bucureºtilor

din perioada de dupã cãderea lui Carol

al  II­lea,  1940­1948,  adicã  generalul

Victor Dombrovski.

În 1936 a ajuns preºedinte al echipei de

fotbal Venus Bucureºti, echipã înfiinþatã

în  anul  1915.  Prefectul  Poliþiei

Bucureºtilor  nu  a  luat  o  echipã  situatã

jos, pe care s­o ridice pe podium.

În campionatul de 12 echipe al diviziei A

din  1934­1935,  Venus  se  clasase  pe

locul  trei,  cu  29  de  puncte,  dupã

Ripensia ºi C.A.O., celelalte echipe fiind

Universitatea  Cluj,  Chinezul,  România­

Cluj,  Criºana,  Gloria  Arad,  Unirea

Tricolor,  C.F.R.,  Juventus  ºi  A.M.E.F.A.

Totuºi,  Gavrilã  a  înregistrat  o  anumitã

performanþã,  dacã  þinem  seama  cã,  de

pildã,  în  ediþia  1938/1939  Venus  s­a

clasat pe primul loc, atât la seniori, cât ºi

la juniori. Venus a câºtigat campionatul

României  în  1929,  1932,  1934,  1937,

1939  ºi  1940,  fiind,  alãturi  de  Rapid,

singura  echipã  capabilã  sã  lupte  de  la

egal  la  egal  cu  Ripensia  Timiºoara.

Jucase în Cupa Europei Centrale, dar nu

luase Cupa României, câºtigatã de Rapid

de ºase ori consecutiv. În anul urmãtor

a  terminat  pe  locul  cinci.  �Marinescu

umblã dupã Bodola. Vrea echipã mare��

Pânã la urmã, prefectul l­a transferat la

echipa  patronatã  de  el  pe  excelentul

atacant al C.A.O.

În  centru,  la  Obor,  ori  pe  stadionul

,,Ciocanul�,  Gabriel  Marinescu  era

demnitarul  care  era  prezent  la  toate

meciurile  echipei  Venus.  Credem  cã  îi

fãceau  plãcere  nu  atât  jocul  în  sine,  ci

mai  degrabã  puterea  pe  care  i­o

conferea  statutul de protector, pe  care

ºi  l­a asumat ºi, cu deosebire, prezenþa

pe  stadioane,  în  acea  atmosferã

interbelicã  unicã,  pe  care  astãzi  nu  o

mai  regãsim,  în mijlocul  oamenilor  de

diferite  condiþii,  când  avea  prilejul  sã

cunoascã  opiniile  acestora,  sã  ia

pulsului strãzii, al celor de  jos, pe care

nu­i  întâlnea  în  saloane  ºi  la  Palatul

Regal.

Aproape  concomitent  cu  ocuparea

funcþiei  de  preºedinte  al  Venusului,  în

martie  1936, colonelul  Marinescu  a

devenit  vicepreºedinte  al  Federaþiei

Române  de  Fotbal­Asociaþie  (F.R.F.A.),

iar  la  31  ianuarie  1939  a  fost  ales

preºedinte.  Sosirea  ,,temutului  Gavrilã

Marinescu�23  la  conducerea  forului

fotbalistic  a  însemnat  o  schimbare

radicalã  a  modului  de  exercitare  a

funcþiei.

Preºedinte al Clubului�Venus� Bucureºti ºi al

F.R.F.

21 Ibidem, p.201.

22 I.Chirilã, Glasul roþilor de tren, Bucureºti, Ed.C.N.E.F.S., 1968, p.29.

23 B.Popa, �Naºul� fotbalului interbelic, în ,,Historia��, 2010.

Deciziile sale erau tranºante, de multe ori anunþate public prin scrisori publicate în presã, scrisori în care nu se ferea de unton direct. Generalul Gabriel Marinescu fãcea parte ca ,,membru� din Comitetul de Conducere al Uniunii Federaþiilor de Sportdin România (U.F.S.R.), preºedinte fiind senatorul George A. Plagino24, al cãrui tatã fusese poliþist. Printre cele 22 de federaþiise numãra ºi F.R.F.A., cu sediul în str. Batiºte nr. 33. 25

Dupã  venirea  la  putere  a  generalului  Ion  Antonescu,  prin  Decretul­Lege  nr.  3225/23  septembrie  1940  s­a  înfiinþat

�Comisia specialã de anchetã criminalã�, cu misiunea de a cerceta pe cei care au comis ilegalitãþi în timpul

regimului carlist. La 30 septembrie s­a luat mãsura fixãrii domiciliului obligatoriu pentru Gheorghe

Tãtãrescu,  Gavrilã  Marinescu,  Victor  Iamandi,  Mihai  Ghelmegeanu,  generalii  I.Bengliu  ºi

Gh.Argeºanu,  Ilcuº,  Þenescu,  scriitorului  Cezar  Petrescu  ºi  alþii,  motivul  fiind  cã  se  aflã  în

cercetarea  comisiei  ºi  sunt  puºi  la  adãpost  de  violenþe,  o  mãsurã  consideratã  de  fapt �de

salubritate moralã�26.  La  11  octombrie  1940  comisia  a  emis  un numãr  de  33  de mandate  de

arestare.  În  capul  listei,  generalii  Marinescu,  Bengliu  ºi  Argeºanu.  Mandatele  au  fost  emise

pentru  Penitenciarul  Vãcãreºti,  dar  col.(rez.)  ªtefan  Zãvoianu,  prefectul  legionar  al  Poliþiei

Capitalei, a obþinut privarea de  libertate  la  Închisoarea Militarã  Jilava, unde Fortul 13 era pãzit de

legionari. Fraudele care i se puneau în sarcinã lui Marinescu pe timpul când a fost prefect al poliþiei ºi ministru depãºeau

15 milioane. Soþii Giosanu îl compãtimeau pe Gavrilã, care n­a reuºit sã fugã din þarã între timp. ,,Greºelile se plãtesc în

viaþã; nu trebuie uitat rolul important pe care la avut în lovitura de stat prin care Carol ºi­a ocupat tronul ºi nici funcþiunile

importante deþinute de el în cei zece ani de dictaturã�, considera convivul sãu, Ioan Hudiþã.

Un sfârºittragic

24 Straja Þãrii � U.F.S.R. Straja Þãrii sau Strãjeria a fost organizaþia de tineret patronatã de regele Carol al II­lea, creatã prin desfiinþarea Cercetãºiei (care data din 1914!) ºi pentru

a contrabalansa miºcarea legionarã. Avea sediul pe str.Gogu C. Cantacuzino nr.33, Bucureºti. A luat fiinþã la 15 decembrie 1938 ºi în ea intrau toþi bãieþii între 7­18 ani ºi toate

fetele  între 7­21 ani. Avea  imn, uniformã, drapel, devizã  ­  ,,Credinþã ºi muncã pentru  þarã ºi  rege��,  însuºi  regele  fiind  ,,Marele Strãjer��. S­a desfiinþat  la abdicarea regelui  (6

sept.1940).

25 Anuarul sporturilor � U.F.S.R., 1939­1940, Bucureºti, f.e., p.32.

26 I.Hudiþã, Jurnal politic (1940­1941), p. 70.

La 22 octombrie comisia nu terminase decât dosarele generalilor

Marinescu, Bengliu, a colonelului Zeciu ºi a maiorilor Dinulescu ºi

Macoveanu. S­a cerut extrãdarea din Spania a lui Urdãreanu (nu

s­a  reuºit),  iar  din  Iugoslavia  a  inspectorului  de  poliþie  Vasile

Parizianu (a fost adus). Încã de la 14 septembrie 1940 legionarii

fuseserã  cooptaþi  în  cabinetul  lui  Mihai  Antonescu.  La  18

noiembrie,  se  aflau  deja  încarceraþi  la  Jilava  Gavrilã Marinescu,

fostul  secretar  de  stat  la  Interne Victor  Iamandi  ºi  alþii.    Joi,  18

septembrie 1940, în cercurile politice deja se anunþa prinderea în

oraºul de pe Bega a lui Gavrilã, care încerca sã treacã fraudulos în

Iugoslavia  pe  la  Ada  Kaleh28.  De  fapt  el  nu  a  fost  arestat  de

autoritãþi,  ci  prins  de  legionari,  probabil  de  agenþi  ai  poliþiei

legionare. Horia Sima spune cã a  fost  recunoscut de  legionari  ºi

prins la Bãile Herculane. Care a fost parcursul lui în ultimele zile

de viaþã? La dejun de la familia Giosanu, familia Hudiþã constata cã

aceasta  era  foarte  afectatã  de  cele  întâmplate  lui  Gavrilã,  care,

arestat, fusese adus la Bucureºti. I s­a dat apoi drumul, dar ,,e sigur

cã toþi colaboratorii apropiaþi ai lui Carol vor fi arestaþi ºi judecaþi�.

,,A fost arestat generalul Gavrilã Marinescu, fost prefect al poliþiei

capitalei  ºi  pe  urmã  sub  dictatura  lui  Carol  al  II­lea ministru  de

interne�� a scris în romanul �Delirul� Marin Preda29. Într­una din

zile,  vizitând  deþinuþii  politici  încarceraþi  la  Jilava,  prefectul

poliþiei,  ªtefan Zãvoianu,  ºi­a manifestat  ,,pornirea  ºi ura  contra

acestora  ºi  în  special  a  colonelului  Gherovici  ºi  a  generalului

Gabriel Marinescu�30. Poliþistul regelui Carol al II­lea a sfârºit în

celula  nr.  4  de  la  Închisoarea  Jilava,  la  27  noiembrie  1940. Mai

exact  a  fost  împuºcat  în  ,,Noaptea  Sf.  Bartolomeu�,  de

marþi/miercuri, 26/27 noiembrie 1940, cãtre orele unu. Asasinul

lui  Marinescu  a  fost  mecanicul  de  28  de  ani  Tudor M.  Nicolae,

originar  din  satul  Jilava,  Ilfov,  înscris  de  curând  în  Miºcarea

legionarã, care fusese angajat �agent secret� la Prefectura Poliþiei

Capitalei, la 30 octombrie 1940, fiind aºadar agent al anacronicei

poliþii  legionare.  Ca  un  blestem,  el  a murit  la  exact  un  an  de  la

predarea  funcþiei  de  prefect  al  Poliþiei  Capitalei  generalului

Modreanu.  Trei  gloanþe  i­au  strãpuns  craniul  ºi  alte  ºapte  i­au

ciuruit corpul generalului de 56 de ani împliniþi. Un ultim gest mai

aminteºte de curajosul ofiþer care, pe vremuri, n­a avut a se teme

de  moarte,  luptând  pentru  reîntregirea  trupului  þãrii;  potrivit

unor relatãri, îi primeºte pe asasini drept, bãrbãteºte, cu un scaun

în mânã ºi, cu ultime vorbe, îi înjurã birjãreºte. ,,Mi s­a relatat cã

victimele  ºi­au  pus  pãturile  în  cap,  sã  nu  vadã�  Numai  Gabriel

Marinescu a stat drepþi ºi a primit gloanþele înjurându­i. Ãstuia nu­i

pãsa:  ºtia de mult,  încã de pe vremea când executase ordinele  lui

Carol  al  II­lea,  ce  soartã  îl  aºteaptã�,  sunt  cuvintele  din  �Delirul�,

puse  de  scriitorul  Marin  Preda  pe  seama  generalului  Ion

Antonescu, care se confesa mamei sale31. Informat de asasinate,

Antonescu s­a arãtat indignat ºi a condamnat orice act de justiþie

privatã. Potrivit poliþistului Gheorghe Cristescu, fratele lui Eugen

Cristescu (directorul S.S.I.), ,,în urma uciderii lui Gavrilã Marinescu

ºi a altor funcþionari superiori din poliþie, aceastã instituþie (S.S.I.,

n.n.) intra în panicã, rãmânând fãrã conducere�. Moruzov avea 53

de ani, Marinescu 56. Ei ar  fi  fost mai utili  în viaþã. Uciderea  lor

ne­a  privat  de  un  izvor  informativ  de  primã  mânã  al  epocii.

Oricum, dacã n­ar fi fost asasinaþi de cãtre legionari, negreºit ar fi

fost  lichidaţi,  mai  lent  şi  mai  dureros,  de  comuniști.  Generalul

Gabriel Marinescu a fost înmormântat la 30 noiembrie 1940, mai

mult  pe  fugã,  fãrã pompã,  în  zona  centralã  a Cimitirului  ªerban

Vodã  (Bellu  Ortodox).  Pe  frontispiciul  cavoului  este  scris:

�Generalul Gabriel Marinescu 1886­1940�. Devastat de legionari,

mutilarea  cavoului  a  fost  desãvârºitã  în  vremea  comunistã,  de

cãtre  anchetatori,  în  cãutarea  aurului  ascuns  aici,  pe  care  l­au

gãsit.  O  altã mãgãrie  ºi  asta.  Dincolo  de  realizãrile  sale  absolut

notabile,  care nu pot  fi  nicidecum  trecute  cu vederea,  generalul

Gabriel M. Marinescu nu poate fi luat nicidecum drept un exemplu

de  poliþist  ºi  un  reper  de  moralitate.  În  aceeaºi  mãsurã,  el  nu

trebuie nici demonizat ºi în nici un caz nu trebuie privit doar din

perspectiva  ultimei  pãrþi  a  vieþii,  absolut  negativã,  cu  efecte

funeste  asupra  istoriei  noastre.  Gavrilã  rãmâne  totuºi  o  mare

figurã  a  lumii  interbelice  bucureºtene.  Ca  poliþist  nu  pot  sã  nu

remarc faptul cã �Berilã� s­a zbãtut pentru a da Poliþiei Capitalei

sedii  durabile,  existente  ºi  azi,  pe  care  abia  dacã  le  vãruim,  a

întreprins unele mãsuri administrative, a dat cele mai  frumoase

uniforme,  a  þinut  ca  instituþia  pe  care  o  conducea  sã  aibã  un

pavilion  propriu  la  �Luna  Bucureºtilor�  (iulie  1935),  a  sprijinit

publicarea de cãrþi cu istoria instituþiei ºi înfiinþarea unui �Muzeu

al Prefecturii de Poliþie� (1935).

28 Ibidem, p.33.

29 M.Preda, Delirul, prefaþa de Eugen Simion, Jurnalul naþional ºi Curtea Veche, Bucureºti, 2009, p.167.

30 Comandamantul Militar al Capitalei, Asasinatele de la Jilava, Snagov ºi Strejnicul: 26­27 Noemvrie 1940, Bucureºti, Monitorul Oficial ºi Imprimeriile Statului, 1941, p.29.

31 M.Preda, op.cit, p.169.

32 C.Troncotã, Eugen Cristescu asul serviciilor secrete româneºti. Memorii, mãrturii, documente 1916­1944, Bucureºti, Ed.R.A.I., 1995, p.59. S.S.I. a avut sediul pe str.I.Saita 8­12

(ulterior str.Lotusului, acum str.Ivo Andrici), alte sedii ale instituþiei fiind pe str.Maria Rosetti nr.30, str.Icoanei nr.60, nr.12.

Florin Șinca

Membru IPA Regiunea 4 PolCap București

Acestor abateri disciplinare  le  sunt asociate  sancþiuni  administrative

disciplinare, sancþiuni care se aplicã în mod gradual de la avertisment

pânã la izolarea de colectiv. Trebuie subliniat faptul cã sancþiunile nu

au  caracter  penal,  ºi  nu  pot  agrava  durata  pedepsei;  practica  a

demonstrat faptul cã unei persoane condamnate spre exemplu, cu 20

de ani închisoare pentru omor deosebit de grav, clasificatã în regim de

executare  maximã  siguranþã  aplicarea  unor  astfel  de  sancþiuni  este

puþin probabil sã atingã un scop educativ. Dificultãþile practice reliefate

de aplicarea prevederilor art. 70 din Lege, au determinat legiuitorul sã

detalieze, prin H.G. nr. 1897/2006 � de aprobare a Regulamentului de

aplicare a Legii nr. 275, în art. 63, interdicþiile persoanelor private de

libertate. Regulamentul prevede cã procurarea sau deþinerea de bani,

medicamente,  telefoane mobile,  bunuri  sau  alte  valori  în  alte  condiþii

decât  cele  admise  �  constituie abatere disciplinarã  ºi  se  sancþioneazã

disciplinar. Astfel, telefoanele mobile au dobândit un statut distinct, de

obiect  interzis  la  deþinere  ºi  folosire  de  cãtre  persoanele  private  de

libertate.  Este  de  apreciat  faptul  cã,  într­un  timp  relativ  scurt,

legiuitorul  a  recunoscut  capacitatea  telefoanelor  mobile  de  a  se

constitui  într­un  veritabil  accesoriu  infracþional;  înºelãtoriile  prin

metoda Altex, ameninþãrile adresate diferitelor persoane, conducerea

reþelelor  de  prostituþie  sau  trafic  de  droguri,  precum  ºi  celelalte

infracþiuni  comise  prin  intermediul  telefoniei  mobile,  din  interiorul

penitenciarelor în timpul privãrii de libertate, au accentuat necesitatea

de  reglementare  a  deþinerii  ºi  folosirii  telefoanelor  mobile  de  cãtre

persoanele private de libertate.

Axioma conform cãreia infractorii nu suntopriþi de privarea de libertate îºi aratã, încão datã, dacã mai era cazul, veridicitatea. Înpaleta  de  infracþiuni  ce  constituie  preo­cupare  permanentã  a  celor  �certaþi�  cunormele penale a fost recunoscut ºi de sis­temul  românesc  penal  un  fenomen  ceaduce  atingere  valorilor  sociale:  folosireamijloacelor de comunicare ca veritabile in­strumente  infracþionale. Astfel, dacã  la  în­ceputurile  comunicãrii  GSM,  telefoniamobilã  se  afirma  ca  un  mijloc  benefic  derelaþionare  socialã,  în  prezent,  a  ajuns  sãpoatã fi consideratã un instrument propiceinfracþiunilor  impersonale.  Eforturile  de­puse de personalul ºi sistemul execuþionals­au dovedit, în timp, ineficiente prin pris­ma  mãsurilor  ce  aveau  doar  caracter  ad­ministrativ. Legea nr. 275 din 4 iulie 2006privind  executarea  pedepselor  ºi  amãsurilor dispuse de organele judiciare încursul procesului penal, la art.70, prevedeaºi sancþiona ca abateri disciplinare ale per­soanelor private de libertate :

(1) procurarea sau deþinerea de bani, bunuri

ori  de  alte  valori,  în  alte  condiþii  decât  cele

prevãzute de lege;

(2) comunicarea cu exteriorul prin mijloace de

comunicare  la  distanþã,  în  alte  condiþii  decât

cele prevãzute de lege.

INFRACÞIUNI SPECIFICE MEDIULUI PENITENCIAR

INTRODUCEREA DE OBIECTE INTERZISE

Mediul penitenciar, conglomerat ºi amalgam al tipologiilor infracþionale, dobândeºte, prin prisma ralierii demersurilor legisla­tive la cotidian, o nouã valenþã cu urmãri penale: infracþiuni la activitatea subiecþilor ce interacþioneazã cu persoanele private

de libertate.

Din pãcate, aºa cum recunoºteam la început, eforturile depuse pe aceastã linie pentru împiedicarea continuãrii activitãþii infracþionale

s­au  dovedit  insuficiente;  modernizarea metodelor  infractorilor  din  penitenciarele  româneºti  s­a  înscris,  în  ultimii  ani,  pe  un  trend

ascendent; deþinerea unor instrumente moderne ºi facilitarea comunicãrii între infractori ºi mediul infracþional de suport a devenit un

standard ce pune presiune atât pe lucrãtorii administraþiilor penitenciare cât ºi pe poliþiºtii care instrumenteazã diverse cauze.

Sinteza  activitãþii  ultimilor  ani  a  concluzionat  o  creºtere  exponenþialã  a  deþinerii  ºi  folosirii  telefoanelor mobile  de  cãtre  persoanele

private de libertate � reglementarea obiectelor interzise doar din punct de vedere administrativ­disciplinar avea nevoie urgentã de un

sprijin suplimentar din partea legiuitorului.

Sprijinul s­a materializat prin Legea nr. 83 din 13 mai 2010 (de modificare a Legii nr. 275). Aliatul cu forþe proaspete a

introdus în lupta cu fenomenul infracþional, prin art. 42, o nouã secþiune : infracþiuni. Secþiunea modificã art. 74 din Legea

nr. 275, introduce un nou concept ºi prevede referitor la introducerea de bunuri ºi obiecte interzise în penitenciar:

­ Introducerea în mod ilicit în penitenciar a bunurilor ºi obiectelor interzise a se afla în posesia persoanelor private

de libertate, în scopul utilizãrii de cãtre acestea,  se pedepseºte cu închisoare de la o lunã la 2 ani sau cu amendã;

­ Dacã fapta prevãzutã la alin. (1) a fost sãvârºitã de personalul din sistemul administraþiei penitenciare, la maximul

pedepsei se poate adãuga un spor de pânã la 2 ani."

Strãmutarea  luptei,  din  administrativ  în  penal  deschide  noi

subiecte ce urmeazã a fi detaliate în practicã; instrumentarea

noilor infracþiuni din mediul penitenciar coopteazã în luptã ºi

poliþiºtii, cãrora le revin prin efectul legii, sarcini specifice.

Noile  prevederi  legale  nu  detaliau  tipologia  obiectelor

interzise;  administraþia  penitenciarã  avea,  pe  cale  de

consecinþã,  obligaþia  de  a  fixa  limite  (tip,  cuantum,

periodicitate) ale deþinerii bunurilor.

Necesitatea detalierii  a  fost  soluþionatã  tot  de  legiuitor,  prin

HG  nr.  1113/2010  de  completare  ºi  modificare  a  HG  nr.

1897/2006 � Regulamentul legii.

Astfel,  a  fost  introdusã  anexa  nr.  1  a  Regulamentului,  careprevede categoriile de bunuri a cãror deþinere este  interzisãpersoanelor  private  de  libertate,  categorii  structurate  în  5tipologii:(1) arme ºi obiecte periculoase;(2) alimente ºi bãuturi;(3)  aparaturã  electronicã  (incluzând  telefoanele  mobile  ºicomponentele acestora);(4) substanþe toxice, medicamente;(5) bunuri a cãror deþinere este interzisã de alte legi speciale.

Legiuitorul  nu  a  prevãzut  ca

infracþiune  decât  introducerea  în

penitenciar  a  obiectelor  interzise,

obligând,  dintr­un  anumit  punct  de

vedere, subiectul la o anumitã calitate;

deþinerea obiectelor interzise nu este

sancþionatã  penal,  un  procent

semnificativ  al  cazuisticii  practice

rãmânând în sfera administrativã. De

lege  ferenda, deþinerea consider cã ar

trebui  sancþionatã  penal,  deoarece

lipsa unei asemenea sancþiuni penale

conduce,  în  ansamblu,  la  lipsa

finalitãþii  de  stopare  a  continuãrii

activitãþilor  infracþionale.  Doar

consecinþa  directã  a  deþinerii  ºi

folosirii  unor  obiecte  interzise

(droguri,  telefoane  mobile,  arme,

º.a.m.d.)  de  cãtre  persoanele  private

de  libertate  � de  lege  ferenda

sancþiune penalã � poate avea un efect

vizibil asupra fenomenului. Din punct

de  vedere  strict  juridic,  legiuitorul  a

prevãzut o condiþie obligatorie pentru

constituirea  caracterului  penal  al

infracþiunii  de: în  scopul  folosirii  de

cãtre  persoanele  private  de  libertate.

Condiþia  lipseºte,  de  multe  ori,  fapta

concretã  de caracterul  penal,

descoperirea  faptelor  petrecându­se

cu mulþi paºi înainte de reliefarea unei

legãturi  cauzale  directe.  Îndeplinirea

condiþiei  cauzale,  în  practicã,  este  de

multe ori prezumatã (un vizitator este

descoperit  în  penitenciar  cu  obiecte

interzise  asupra  sa;  i  se  prezumã

intenþia  de  a  preda  obiectele

persoanei private de libertate pe care

o vizita).

Analiza pe concret a textului legal relevã unele aspecte

pe  care  le  considerãm  insuficient  reglementate

practic:  ­  sintagma în penitenciar: penitenciarele  sunt

prevãzute  cu  posturi  de  control acces,  unde  se

efectueazã  control  specific  obligatoriu;  prin

penitenciar se înþeleg toate locurile unde se desfãºoarã

activitãþi cu persoanele private de libertate (instanþe,

spitale, puncte de lucru exterioare, spitale civile, etc);

­  tentativa  nu  se  pedepseºte;  majoritatea  cazurilor

concrete se rezumã la introducerea obiectelor pânã în

posturile control, loc în care sunt descoperite cu ocazia

controlului obligatoriu specific � de regulã parchetele

ºi  instanþele  considerã  cã nu  s­a produc  infracþiunea

de  introducere  ºi,  astfel,  fapta  nu  este  consideratã

penalã;  ­  sintagma în  mod  ilicit  înlãturã  din  sfera

penalului  o  cazuisticã  destul  de  largã  ºi anume  a

bunurilor care nu sunt interzise prin natura lor, ci prin

depãºirea  cuantumului  legal:  ca  exemplu  arãtãm

situaþia în care un aparþinãtor se prezintã la sectorul

vizitã  cu  unele  articole  vestimentare  în  vederea

înmânãrii acestora cãtre persoana privatã de libertate

neºtiind câte bucãþi din fiecare articol mai are dreptul

sã primeascã persoana privatã de libertate; bunurile în

exces  faþã  de  cuantumul  legal  sunt  considerate

interzise dar introducerea lor de cãtre aparþinãtori nu

capãtã în sensul legii caracter penal. În astfel de cazuri

nu  se  poate  considera  cã  s­a  produs  infracþiunea  de

introducere,  deºi  celelalte  condiþii  sunt  îndeplinite.

Un  aspect  pe  care  îl  consider  interesant  ºi  demn  de

adus  în  dezbatere  este  acela  al  clasificãrii  obiectelor

interzise,  dintr­un  anumit  punct  de  vedere,  în  douã

mari  categorii:  obiecte  interzise  confecþionate  în

interiorul  penitenciarului  ºi  obiecte  interzise

introduse  în  penitenciar  din  exteriorul

penitenciarului.  Astfel,  dacã  anumite  obiecte

descoperite  frecvent  în penitenciar cum ar  fi cuþitele

confecþionate  artizanal,  reºourile  ºi  fierbãtoarele

improvizate,  pot  fi  prezumate  a  fi  confecþionate  de

persoanele  private  de  libertate  în  penitenciar  din

materiale  avute  la  dispoziþie,  alte  obiecte  cum  ar  fi

telefoanele  mobile,  aparatele  electronice  sau

substanþele toxice se prezumã clar a fi confecþionate în

exteriorul penitenciarului.

Ion Viºanu

Regiunea 6 Dolj

La împlinirea a zece ani de colaborare între IPA Warren, Germania și Regiunea 1 BistrițaNăsăud, o delegație germană a vizitat România. Delegația, compusă din zece persoane, a

fost condusă de Manfred Dachner, membru IPA și președintele Comisiei de Petiții din cadrulParlamentului Landului Mecklenburg‐Vorpommern. Anterior, Dachner a fost șef al Direcțiunii de

Poliție Neubrandenburg. Datorită  implicării sale  în dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaboraredintre  polițiștii  din  România  și  Germania,  cu  acest  prilej, Manfred Dachner  a  fost  desemnat  cetățean  de  onoare  alorașuluii Bistrița.

10 ANI DE COLABORARE

IPA WARREN  GERMANIA  ªI  IPA

REGIUNEA 1 BISTRIÞA NÃSÃUDREGIUNEA 1BISTRIÞANÃSÃUD

La un deceniu de colaborare, secțiile din Warren și Bistrița Năsăud au decis înființarea unei asociații de prietenie, care să asigure dezvoltarea

pe  cât mai multe planuri  a  relațiilor dintre  cele două  state.  Președintele  IPA Regiunea 1 Bistrița Năsăud,  Liviu Olariu,  a primit  titlul  de

președinte  de  onoare  al  Asociaţiei  de  Prietenie  Româno‐Germane  Neubrandenburg‐Bistriţa,  ca  o  recunoaștere  a  contribuției  sale

substanțiale la dezvoltarea legăturilor de colaborare dintre politiștii din cele două țări.

Pe timpul vizitei au fost organizate întâlniri cu politiști din cadrul Inspectoratului Bistrița, cu președintele Consiliului Județean, cu prefectul

și cu primarul municipiului. Totodată au  fost demarate proiecte de parteneriat cu Forumul German Bistrița, cu Liceul de Muzică ”Tudor

Jarda”, cu grădinița nr. 13, cât și cu echipa de copii a Clubului de Fotbal Gloria Bistrița.

Primarul orașului, dl. Ovidiu Crețu, a mulțumit colegilor germani pentru implicarea în proiectul de reabilitare al Bisericii Evanghelice din

Bistrița,  cât  și  în  alte  programe  cu  scop  educativ. Acesta  a  apreciat  rolul  politiștilor  bistrițeni  în  dezvoltarea  relațiilor  de  colaborare  cu

autoritățile germane, precum și facilitarea de parteneriate economice și sociale între cele două state.

În cadrul conferinței de presă organizată de către șeful delegației germane, dl. Manfred Dachner a declarat:

Relaþiile dintre Neubrandenburg ºi Transilvaniasunt deja o tradiþie. Regret cã în ultimii 20 de anirelaþiile nu s­au întãrit, dar vreau sã facem cevaîn  acest  sens.  Eu  sunt  încântat  de  frumuseþeaacestei tãri, de ospitalitatea oamenilor. Am fostpoliþist timp de 40 de ani dupã care am intrat înpoliticã, sunt parlamentar ºi vreau sã îmi folos­esc aceastã funcþie pentru a întãri relaþiile noas­tre de parteneriat.

Între  planurile  de  viitor  sunt  dezvoltarea  si

consolidarea parteneriatelor realizate, initțerea unor

proiecte comune cu finanțare europeană, precum și

facilitarea  unor  schimburi  de  experiență  între

autoritățile  din  județul  Bistrița‐Năsăud  și  Landul

Mecklenburg­Vorpommern.

Liviu Olariu

Președinte Regiunea 1 Bistrița Năsăud

Secþia  Românã  dezvoltã  relaþii  de

prietenie  cu  secþii  din  toate  statele

afiliate.  Președintele  Regiunii  1  Bacău,

Ionel Miricã, colaboreazã deja cu Italia.

Delegaþia  din  provincia  Perugia  a  fost

prezentã  la  Bacãu  pentru  un  schimb

intercultural  ºi  profesional  cu  Poliþia

judeþeanã,  în  obiectivele  proiectului

fiind  cuprinsã  ºi  întâlnirea  cu

oficialitãþile locale.

Alãturi de colonelul Caputo Giuseppe, la

întâlnirea  cu  prefectul  au  luat  parte  ºi

mareºalul  Brunelli  Alessio  ºi

locotenentul  Santi  Carlo,  precum  ºi

reprezentanți  ai  conducerii

Inspectoratului  Judeþean  de  Poliþie

Bacãu.

Prefectul  minicipiului,  dl.  Claudiu

Șerban, a primit cu deschidere şi interes

vizita  reprezentanþilor  din  Italia  ºi  i­a

asigurat  de  tot  sprijinul  ºi  suportul

Instituþiei  pe  care  o  reprezintã  pentru

realizarea  unui  schimb  de  experienþã

benefic,  în  avantajul  românilor  de  pe

teritoriul Italiei, cât ºi al italienilor de pe

teritoriul României.

A  fost  pus  în  discuție  şi  aspectul

cetãþenilor români certaþi cu legea, care

nu sunt sub nicio  formã reprezentativi

pentru țara noastră, pentru care trebuie

sã  se  impunã  mãsuri  stricte.

Exprimându­ºi  aprecierea  pentru

calitatea ºi profesionalismul poliþiºtilor

bãcãuani  ce  pot  permite  realizarea

acestui  schimb  fructuos  de  experienþã,

colonelul  Caputo  Giuseppe  a  subliniat

importanța  contribuţie  cetăţenilor

responsabili  de  origine  românã  la

creºterea  nivelului  de  dezvoltare

economicã a Italiei, acesta fiind aspectul

definitoriu  pentru  românii  din  Italia.

Prefectul  Claudiu  Octavian  ªerban  ºi­a

exprimat  convingerea  că  relația  de

prietenie  și  colaborare  dintre Bacău  și

Perugia  și  respectiv  dintre  România  și

Italia  nu  va  fi  influențată  negativ  de

aceste elemente negative.

REGIUNEA  1BACÃU

POLIȚIȘTII DIN PERUGIA

  ÎNTÂLNIRE OFICIALàLA BACÃU

Prefectului Bacãului,

dl. Claudiu Șerban

Ionel Miricã

Președinte Regiunea 1 Bacău

REGIUNEA 1

HARGHITA

EDIȚIA A VI‐A A TABEREI DE VARĂ

PRIETENI FÃRàLIMITàDE VÂRSTÃ

LA REGIUNEA 1 HARGHITA

Pentru al șaselea an consecutiv, Regiunea I Harghita a organizat o nouă ediție a

taberei de vară. Între 25 iulie și 4 august, copii din Harghita și Wrzenia (Polonia),

au petrecut  o  vacanță de neuitat  la malul Mării Negre,  în  stațiunea Costinești.  În

tabãra partea a programului de colaborare privind schimbul de vizite dintre copiii IPA

din Harghita și cei din Wrzenia s‐au înscris 15 copii și șapte însoțitori din Polonia și 11 copii

și cinci însoțitori din România.

La sosirea și la plecarea din țara noastră, participanții din Polonia au fost cazați în cadrul Complexului pentru Sport

și Tineret din stațiunea Izvoru‐Mureșului.

În intervalul 16‐19 august 2012 s‐a desfășurat la Kalacsa, Ungaria, cea de‐a XV‐a

ediție  a  competiției  tactico‐aplicative  organizate  de  către  Secția  Magheară.

România a  fost  reprezentată  la această manifestare de către Gabriel Tușa,

Vasile  Ilie,  Cristian  Chiperi  și  Călin  Nechiti,  toți  membri  IPA  din  cadrul

Poliției Cristuru‐Secuiesc.

În  concurs  s­au  înscris  25  de  echipe  din  Ungaria,  Polonia,  Slovacia,

Slovenia, Cehia, Germania și România. Probele au constat  în exerciții de

tragere  cu  diferite  tipuri  de  armament,  precum  și  în  parcurgerea  unui

traseu cu obstacole și rezolvarea unor situații tactice.

IPA  UNGARIA,

COMPETIȚIE

TACTICO­

APLICATIVÃ

Mircea Ștefan Butnaru

Președinte Regiunea 1 Harghita

REGIUNEA 4MARAMUREȘ

ASOCIAȚIA  DE

PROTECȚIE CIVILĂ DIN

JASZ­NAGYKUN­SZOLNOK

Asociația de Protecție Civilă a județului Jasz‐Nagykun‐Szolnok a

celebrat  10  ani  de  existență.  La  eveniment  a  luat  parte  și  o

delegație  a  Regiunii  4  Maramureș,  cu  care  partea  magheară

colaborează  cu  succes  pentru  soluționarea  situațiilor  de

urgență.

Cu  această  ocazie  a  fost  subliniat  rolul  protecției  civile  în

societate, precum și importanța activității desfășurate de către

pompieri  pentru  salvarea  și  protejarea  vieților  omenești,  a

bunurilor materiale și a mediului înconjurător. Lt. Col. (r) Antal

Kovacs,  președintele  asociației  din  Szolnok,  a  amintit  de

Protocolul de  colaborare  cu  IPA Regiunea 4 Maramureș  și de

multitudinea  de  activități  desfășurate  în  comun  pe  linie

profesională.  În  semn  de  recunoștință  și  respect,  dl.  Adrian

Sabou, președintele Regiunii 4 Maramureș, a oferit omologului

sãu o plachetã aniversarã.

Prezentarea  principalelor  evenimente  produse  în  anii  2011­

2012  a  scos  în  evidenþã  faptul  cã  accidentele  rutiere  ºi

feroviare, inundaþiile sau seceta au produs pagube importante

Întâlnirea  cu  conducerea  Asociaþiei  de  Protecþie

Civilã a  judeþului  Jasz­Nagykun­

Szolnok a fost un bun prilej de a

discuta planul de acþiuni pentru

anul  2013,  care  sã  vizeze  atât

activitãþi  profesionale,  cât  ºi  de

recreere  pentru  membri

De  asemenea, membri  IPA  au  vizitat  și  expoziția  cutitlul �De la apãrare pasivã contra atacurilor aeriene la

apãrarea  împortiva  dezastre­lor”, unde se află expuse și douăobiecte care în timpul celui de­al  doilea  Rãzboi  Mondial  s­auaflat pe teritoriul țării noastre:o trusã de prim­ajutor fabricatãla Budapesta și folosită la Cluj șio  mascã  de  gaze  produsã  înRomânia.

Prin multitudinea activitãþilor desfãºurate în cele trei zile de vizitã au fost atinse numeroase obiective ale IPA

Secþia Românã, dintre care amintim: promovarea ºi dezvoltarea activitãþilor sociale ºi culturale, dezvoltarea

schimbului   de experienþã profesionalã, precum ºi crearea unei imagini favorabile României, pe plan extern.

În plus, acest schimb de experienþã a oferit ºansa de a cunoaºte noi tehnici de prevenire a inundaþiilor folosite

în Ungaria.Adela Fulop

Secretar IPA Regiunea 4 Maramureș

Regiunea Alba 2 își consolidează relațiile de prietenie în pași de dans.

INVITAȚIE LA BAL

REGIUNEA 2ALBA

Astfel,  o  delegație  condusă  de  secretarul  Ștefan  Duru  a  luat

parte în data de 17 noiembrie la balul de sfârșit de an organizat

de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Budapesta.

În cadrul vizitei de trei zile (16‐18 noiembrie), reprezentanții

români au vizitat Parlamentul maghear, obiective istorice din

capitala  țării  vecine,  dar  și  muzeul  IPA  Budapesta,  ce

găzduiește  printre  alte  exponate  și  ținute  militare  din  toate

colțurile lumii.

Delegația română nu s‐a remarcat doar prin mișcările de dans,

ci și prin noile relații de colaborare stabilite. Cu sprijinul  IPA

Gyula  și  al  reprezentantei  acesteia,  dna.  Boldizsarne  Varadi,

Regiunea 2 Alba a discutat  semnarea  în  luna martie a  anului

viitor  a  unui  parteneriat  cu  IPA Novi  Sad  (Sebia),  ce  vizeazã

derularea  de  activități  comune.  Prima  acțiune  ce  va  fi

întreprinsă este concursul internațional de pescuit sportiv de

la Gyula (Ungaria), din perioada mai­iunie 2013.

Ștefan Duru

Secretar Regiunea 2 Alba

REGIUNEA  1TIMIȘ CONCURS DE TIR

LA SZEGED

Concursul  Internațional de Tir de  la Szeged a ajuns  la ceade‐a  treia  ediție.  Organizat  în  cadrul  Școlii  de  Agenți  dePoliție Szeged, în data de 3 noiembrie, el a atras participanțidin Ungaria, Serbia și România. Din partea Regiunii 1 Timișs‐au  înscris  în  competiție două  echipe,  una din  cadrul  In‐spectoratului  de  Poliție  Județeană  și  o  alta  din  cadrulPoliției Locale. Acestea au încheiat concursul pe locurile IIIși  IV.  De  la  concursul  de  la  Szeged, membri  IPA  din  țaranoastrã s­au mai întors cu douã premii individuale, locul I

obținut  de  Valentin  Galu  și  locul  II  obținut  de  GeorgianaVelicu.Cupele au fost înmânate de către șeful IPJ Csongrad, gl. Brig.Dr.  Luckacs  Jonas  și  de  către  președintele  IPA  RegiuneaCsongrad, dr. Ozcald Imre.

Gheorghe MOLDOVAN

Vicepreședinte IPA Secția Română

Ministerul Administrației și Internelor, în colaborare cu IPA

Secția  Română  și  Regiunea  VI  București,  a  organizat

duminicã, 14 octombrie, Cupa Presei la Tir � Ediþia 2012. La

competiția  ce  a  avut  loc  la Poligonul Băneasa,  aparținând

Inspectoratului  General  al  Jandarmeriei  Române,  au

participat și au demonstrat abilități de  trăgători  jurnaliști

acreditați în cadrul Ministerului de resort.

În  baza  punctajelor  finale  obținute  au  fost  alcătuite

urmãtoarele clasamente:

Topul Jurnaliștilor ­ Fete:

LOCUL I: Ramona Alexăndrescu, Radio România Actualități

(42 pct.);

LOCUL II: Raluca Ciobanu, Digi 24 (40 pct.);

LOCUL III: Vali Cupã, TVRInfo.ro (35 pct.).

Topul Jurnaliștilor ‐ Băieți:

LOCUL I: Dragoș Stoica, TVR (46 pct.);

LOCUL II: Constantin Pogonaru, Digi 24 (45 pct.);

LOCUL III: Rãzvan Durlan, Puterea (44 pct.).

Topul Comunicatorilor M.A.I.:

LOCUL I: Alexandru Nicolae, D.G.P.M.B. (48 pct.)

LOCUL  II  :  Andra  Chesaru,  D.I.R.P.  (47  pct.)  și  Florin

Hulea, I.G.P.R. (47 pct.);

LOCUL  III:  Mircea  Preda,  D.I.R.P.  (46  pct.)  și  Sorin

Anghel, Revista „Poliția Capitalei” (46 pct.).

Mențiuni:

Petrișor Cană, Evenimentul Zilei (43 pct.);

Mihai Ozumschi, Agerpres (43 pct.);

Sorin Voinea, RomâniaPress (41 pct.);

Paul Marinicã, TVR (40 pct.);

Cristian Ciobanu, R.R. Actualități (40 pct.);

Eduard Pascu, Pagina I (39 pct.);

Cristea Rãzvan, Chronos Trade (36 pct.);

Elena Dumitrache, Lumea Justiției (34 pct.);

Cristian Ionescu, Jurnalul Național (30 pct.).

IPA  SECȚIAROMÂNÃ

REGIUNEA  VIBUCUREȘTI

CUPA PRESEI

LA TIR

IPA – Secția Română a fost reprezentată de către secretarul general, dr. Ion Mircea Gherghiță,

care a asigurat și premierea unor participanți. Din partea Regiunii VI București, la eveniment

a luat parte președintele acesteia, chestorul de poliție Vasile Popa.

IPA – Secția Română a fost reprezentată de către secretarul general, dr. Ion Mircea Gherghiță, care a asigurat și

premierea unor participanți. Din partea Regiunii VI București, la eveniment a luat parte președintele acesteia,

chestorul de poliție Vasile Popa.

Ediþia  din  acest  an  a  �Cupei  Presei  la  Tir�  a  fost  organizatã  de  cãtre  Direcþia  Informare  ºi  Relaþii  Publice,

Inspectoratul  General  al  Jandarmeriei  Române  ºi  Inspectoratul  General  al  Poliþiei  Române,  cu  sprijinul

urmãtorilor parteneri:

�   Asociaţia Internaţională a Poliţiştilor – Secția Română (IPA),

�   IPA Regiunea VI București (IPA),

�   Discovery România,

�   Corpul Național al Polițiștilor (CNP).

Ministrul Administrației și Internelor, Mircea Dușa

Dr. Ion Mircea Gherghiță

Secretar  General  IPA  Secția

Dimineaþa ne îmbrãþiºeazã în frumuseþea ei, soarele ridicându­

se din mal ca o cupa mare de nectar. Momim  locul, aruncãm

undiþele  ºi  lansetele  ºi  aºteptãm.  E  aºteptarea  care  îþi  aduce

pacea interioarã. Un plaure pluteºte de la un capãt la celãlalt al

lacului. Ascultãm  în dreapta  ºi  stânga, doar­doar unul dintre

noi sã dea semnalul cã e primul norocos. Adâncul    lacului se

zbuciumã  aducând  la  suprafaþã  prima  capturã.  Doamna

Mihaela prinde cu fermitate lanseta ºi la vederea peºtelui prins

i se lumineazã chipul. Carasul de aproape jumãtate de kilogram

înnoatã acum în juvelnic. Soarele s­a ridicat biniºor pe cer ºi a

început spectacolul. Peºtii dolofani se aruncã ºi bat cu cozile în

luciul apei, îndârjindu­ne mai mult. �Baltã sã fie, cã peºte este�. Deodatã în dreapta mea se

aude  un  stigãt  de  surprizã  ºi  bucurie.  L­a  înþepat  ºi  acum  îl  aduce  la mal.  Sãrim  în

ajutorul  colegului  nostru,  Titus.  Ne  mândrim  alãturi  de  el  ºi  ne  lãsãm  ºi  noi

fotografiaþi, cântãrind în braþe frumuseþea asta a bãlþii: un crap buzat de 4, 760 kg.

La vreo 20 de metri mai  în aval,   Dobra, un pescar cu experienþã nu se  lasã mai

prejos  ºi  prinde  un  alt  crap  de  3,830  kg.  Sicã  ºi  Cãtãlin,  parcã  s­au  vorbit,  în

juvelnice lor atârnã câte un crãpcean de 840 grame.

Festivitatea de premiere ne  aduce  alãturi,  bucurându­ne de  aceastã  zi minunatã.

Îmbrăcăm  tricourile  și  șepcile  oferite  de  sponsorii  ”Duna  Guard”  și  ”Bograve”.

Câștigătorii  sunt  recompensați  cu  diplome  și  premii  oferite  cu  generozitate  de  IPA

Regiunea 4 Pol Cap, cu sprijinul firmei de telefonie Vodafone.

Autostrada  Soarelui  în  zori.  Feþe  cunoscute,  prietenoase  ne

întâmpinã la locul de întâlnire. Glume ºi încurajãri colegiale. Ziua

se  anunþã  caldã  pentru  acest  început  de  toamnã.  Coborâm  cu

maºinile pânã în buza lacului Nucetu 1, unde suntem întâmpinaþi

cu  ospitalitate  de  primarul  comunei  Dor­Mãrunt,    Ion  Iacomi.

Ascultãm indicaþiile inginerului piscicol  ºi regulile de concurs. Cu

înfrigurarea unor pescari concurenþi pornim cu rucsacii ºi husele

de pescuit sã ne gãsim standurile.

PESCUIT  PE  BALTA

NUCETU 1

RegiuneaIV Pol CapBucurești

LOCUL I:

Titus  Munteanu  ­  Secþia  1

Poliþie

LOCUL II:

Dobra  Ilie  ­pensionar  ­

membru IPA

LOCUL III:

Sicã Liviu ­ Serviciul de Ordine

Publicã

Iosifescu  Cãtãlin  ­  pensionar­

membru IPA

MENÞIUNE:

Vrabie  Mihaela  ­  Serviciul

Cazier

CLASAMENTFINAL

Partida  de  pescuit  îºi  trãieºte  finalul  apoteotic,  fumul  ºi  aromele  ne  ademenesc  în  jurul

grãtarului  pe  care  sfãrãie  peºtele  prins.  Glumele  pescãreºti  ºi  zâmbetele  ne  amintesc  cã

avem în comun dragostea pentru pescuit ºi prietenia.Aura Daniela Hurmuz

  Secretar  Regiunea  IV  Pol  Cap

București

#1

Turneul a fost organizat pe două categorii, sub 35 de ani și peste 35 de ani, din

această ultimă categorie făcând parte și echipa ”Victoria București”. În finală a

ajuns și echipa de fotbal a IPA Jandarmeria Cluj, care a înscris un sigur gol față

de cele trei ale bucureștenilor.  Potrivit regulamentului competiției, câștigătorii

de la categoria peste 35 de ani sunt înscriși automat în semifinale împreună cu

grupul  de  vârstă  sub  35  de  ani.  Echipa  Regiunii  1  București  s‐a  impus  și  la

această categorie, într‐o finală pe care a disputat‐o cu IPA Sector 5 și pe care a

învins­o cu scorul de 2­0.

Este pentru prima dată  în  istoria competiției de  la Porec când aceeași echipă

câștigă trofeele la ambele categorii de vârstă. O premieră este și faptul că în cei

11 ani de desfășurare ai Turneului de fotbal ”Cupa Alpe Adria”, acesta nu a fost

câștigat  niciodată  de  o  echipă  din  România.  Tot  Regiunea  1  București  și‐a

adjudecat și trofeul pentru cel mai bun portar.

20­23  septembrie. Regiunea  1

București  ia  parte  la  cea  de‐a  XII‐a

ediție a Turneului de fotbal ”Cupa Alpe

Adria”, organizat de IPA Istria (Croația)

în  colaborare  cu  IPA Dolomiti  (Italia).

Competiția,  ce  s‐a  desfășurat  în

localitatea  croatã Porec,  a atras 40 de

echipe din 11 țări europene (România,

Italia,  Germania,  Polonia,  Cehia,

Croația,  Serbia,  Slovacia,  Slovenia,

Ucraina, Ungaria).

CEI MAI BUNI ÎN CROAȚIA,

LOCUL I LA FOTBAL PENTRU IPA

REGIUNEA 1 BUCUREȘTI

4 octombrie. Echipa de fotbal ”Victoria București”, ocupanta  locului  I  la competiția anuală de  la Porec, Croația, vizitează

sediul  IPA  Secția  Română.  Cu  acest  prilej,  sportivii  au  prezentat  trofeul  obținut  și  au  fost  felicitați  de  către  președintele

Asociației,  dl.  prof.  univ.  dr.  Costică  Voicu.  Acesta  le‐a  înmânat  diplome  individuale  și  le‐a  urat  să  continue  pe  calea

performanței. La eveniment au fost prezenți și ceilalți membri ai Comitetului Executiv Național.

Drumul spre victorie

CUPA ALPEADRIA

POREC CROAȚIA

În 2012, la campionatul de la Porec s‐au înscris 14 echipe din țara noastră: IPA Sector 5, IPA Caraș Severin, IPA Argeș, IPA Mureș 2, IPA

Regiunea 17 București, IPA Regiunea 1 Bihor, IPA Sălaj, IPA Teleorman – ”DINAMO ALEXANDRIA”, IPA Timiș, IPA Pol Front Timișoara

1, IPA Pol Front Timișoara 2, IPA Jandarmeria Cluj, IPA Sibiu – ”MEDENSIS” și IPA Regiunea 1 București – ”VICTORIA BUCUREȘTI”.

Succesul obținut de echipa de fotbal ”Victoria București” a avut largi ecouri în mass‐media, reușita sa fiind subiect

de presă al  revistei  ”Pentru Patrie” a Ministrului Administrației  și  Internelor,  cât  și pentru Evenimentul Zilei,

Realitatea TV sau Radio Zu, care a transmis ascultătorilor știrea cu titlul ”În sfârșit românii, cei mai buni din lume

la fotbal între polițiști!”.

Luigi Dincã

Președinte Regiunea 1 București

Sorin Silviu Finta

Președinte Regiunea 1 Alba

Clasamentul final a arãtat în

felul urmãtor:

LOCUL I � Poli Aiud

LOCUL II � Saturn Pol Cugir

LOCUL III � Blue Eyes

LOCUL IV � Apuseni Pol

LOCUL V � Inter City

LOCUL VI � Sport Plus

LOCUL VII � Frauda

LOCUL VIII – Poliția Sebeș

LOCUL IX – Poliția Alba Iulia

Festivitatea  de  premiere  a  avut

loc  în data de 6 noiembrie,  toate

echipele  primind  cupe,  diplome,

medalii și mingii de fotbal. Cel mai

bun  jucãtor  al  campionatului  a

fost desemnat Adrian Popa, de la

Serviciul  de  Investigare  a

Fraudelor.  Golgeterii  competiției

au  fost  Mihai  Mocan,  de  la

Apuseni Pol și Andrei Sîrbu, de la

Poli  Aiud.  Adrian  Sava,  de  la

echipa Blue Eyes, a câștigat titlul

Polițiștii  din  Alba  și‐a  disputat

supremația la fotbal în cea de‐a V‐a ediție

a  competiției  organizate  de  Regiunea  1

Alba,  în  parteneriat  cu  Organizația

Teritorială  a  Corpului  Național  al

Polițiștilor Alba, Asociația Apulum Pol și

Asociația  Sportivă  Dinamo  Alba.

Campionatului  de  minifotbal  �Liga

Polițiștilor”  s‐a  desfășurat  în  perioada

iunie‐noiembrie  2012,  turul  competiției

având loc în lunile iunie și iulie, iar returul

în septembrie, octombrie și noiembrie.

În  concurs  s­au  înscris  nouã  echipe,

formate  din  membri  cotizați  ai

entităților  organizatoare.  Loturile  au

fost compuse din 15  jucãtori, partidele

desfășurându‐se  într‐o  componență  de

5+1.  Meciurile  au  avut  loc  în  zilele  de

miercuri  și  vineri,  la  Baza  Sportivă

�Nichi Ardeal Construct�, din municipiul

Sebeș, Parcul Arini.

La finalul celor cinci luni de campionat,

titlul  a  fost  adjudecat  de  echipa  Poli

Aiud. Locurile II și III au fost ocupare de

Saturn Pol Cugir și de echipa Blue Eyes.

CINCI LUNI DE FOTBAL

LA CAMPIONATUL

 ”LIGA POLIȚIȘTILOR”

REGIUNEA1 ALBA

MINIFOTBAL ȘI TENIS DE CÂMP,

IPA  ALBA � REGIUNEA  2,

IUBITOARE  DE  ACTIVITĂȚI

SPORTIVE

Competițiile sportive au fost la ele acasă în județul Alba, acolo unde

pe 3 noiembrie,  la Sebeș, a avut  loc un turneu de minifotbal și  tenis de

câmp. Inițiatorii acestei manifestări au fost membri IPA de la Regiunea 2 Alba. Cupa la minifotbal a

fost câștigată de Regiunea 17 București, locurile II și III fiind adjudecate de către Regiunile 2 Sibiu și

1 Brăila. Golgeterul competiției a fost Dan Dedu – Regiunea 17 București, cu zece goluri înscrise.

REGIUNEA 2ALBA

Clasamentul final la minifotbal:

1. Regiunea 17 Bucureºti

2. Regiunea 2 Sibiu

3. Regiunea 1 Brãila

4. Regiunea 4 Arad

5. Regiunea 2 Alba

6. Regiunea 3 Cluj

7. I.J.J. Alba

La tenis de câmp, prima poziție a fost

adjudecatã  tot  de  un  membru  al

Regiunii  17  București,  Dorel  Ștefan.

Lui  i‐au  urmat  Nicolae  Toader  și

Marius Ștefan, ambii de la Alba 2.

Clasament final la tenis de câmp:

1.  Dorel  ªtefan  �  Regiunea  17

Bucureºti

2. Nicolae Toader � Regiunea 2 Alba

3. Marius  ªtefan � Regiunea 2 Alba

   4. Daniel Moga � Regiunea 2 Alba

Ștefan Duru

Secretar  Regiunea  2

MINIFOTBAL  ÎN  CINSTEA  ZILEIPOMPIERILOR DIN ROMÂNIA

Douã zile de  fotbal pentru a celebra Ziua Pompierilor din România. Aceasta a  fost deviza �Cupei 13 Septembrie  laminifotbal”, desfășurată pe terenul din incinta Detașamentului de Pompieri Bradu, din cadrul Inspectoratului pentruSituații de Urgență Argeș ”Cpt. Puică Nicolae”.Astfel,  între 11 și 12 septembrie, reprezentanți ai ISU Argeș, ai ȘcoliiMilitare de Maiștri și Subofițeri ”Basarab I”, ai Inspectoratului de Jandarmi Argeș, ai Penitenciarului Spital Colibați șiai Poliției Locale Pitești s‐au întrecut pentru marele trofeu. Câștigătoare a fost echipa Inspectoratului pentru Situațiide Urgență ”Cpt. Puică Nicolae”.

CUPA13

SEPTEMBRIE

Competiția a fost organizată de către IPA Regiunea 2 Argeș, al

cărui președinte este dl. Vasile Casapu,  și de către Asociația

Sportivă  a  Pompierilor  din  România  –  Sucursala  Argeș,

condusă  de  dl.  Constantin  Deaconu.  Cei  doi  președinți  au

oferit câștigătorilor diplome, plachete, cupe, medalii și tricouri.

În  cadrul  �Cupei  13  Septembrie  la minifotbal�  au mai  fost

acordate distincții și pentru golgeterul competiției – Nicușor

Prunescu  (ISU  Argeș),  pentru  cel  mai  bun  portar  –  Andi

Enache (Inspectoratul de  Jandarmi  Județean Argeș), dar și

pentru  cel  mai  bun  jucător  al  turneului  –  Daniel  Nicoliță

(Școala  Militară  de  Maiștri  și  Subofițeri  ”Basarab  I”).

Evenimentul piteștean a fost larg mediatizat în presa locală. 

LOCUL I � Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã

�Cpt. Puicã Nicolae� Argeº;

LOCUL  II  �  ªcoala  Militarã  de  Maiºtri  ºi

Subofiþeri �Basarab I� Piteºti;

LOCUL  III  �  Inspectoratul  de  Jandarmi

Judeþean Argeº;

LOCUL IV � Penitenciarul Spital Colibaºi;

LOCUL V � Poliþia Localã Piteºti

CLASAMENT

FINAL

Dr. Ion Mircea Gherghiță

Secretar General IPA Secția Română

Pe  6  octombrie,  polițiști  ialomițeni,

membri  ai  Asociației  Internaționale  a

Polițiștilor, au renunțat la uniforme în

favoarea  jambierelor  și  a

crampoanelor  și  s‐au  înscris  la mini‐

campionatul  �Cupa  prieteniei  la

fotbal�.

Cinci echipe din județ au luat parte la

concurs:  Poliția  Slobozia,  Poliția  Urziceni,

Poliția  Țăndărei,  Postul  de  Poliție  Grivița  și  o

echipã formatã din gardieni de la Penitenciarul Slobozia.

Mini‐campionatul s‐a desfășurat în stațiunea Amara.

Echipa care a trimis cele mai multe goluri în poartă și a

reușit  să  câștige marele  trofeu  a  fost  cea  din  Urziceni.

Locurile II ºi III au fost ocupate de poliþiºtii din Griviþa ºi

Þãndãrei.

REGIUNEA  1

IALOMIȚA

POLIȚIA URZICENI, CAMPIOANĂ LA

�CUPA PRIETENIEI LA FOTBAL�

CLASAMENT

FINAL

LOCUL I � Poliția Municipiului Urziceni

LOCUIL II � Secția de Poliție Grivița

LOCUL III � Poliția Orașului Țãndãrei

LOCUL IV � Poliția Municipiului Slobozia

LOCUL V � Penitenciarul SloboziaSebastian Savu

Președinte Regiunea 1 Ialomița

GEORGEPREDA,

CAMPION LACULTURISM

Munca  și  devotamentul  s‐au

transformat în cupe și medalii

Sportivul și‐a trecute în palmares

cinci  titluri  de  campion  la

concursuri  din  București,

Călărași,  Cluj,  Mediaș  și  la

Competiția  Masters  ‐  Veterani,

trei  de  vicecampion,  la

întrecerile de culturism de la Tg.

Mureș,  Bistrița  Năsăud  și

Slobozia, și trei medalii de bronz,

la  finalele  de  la  Reghin,  Cluj  și

Brașov.

George Preda a trasmis pasiunea

sa  pentru  sport  și  fiului  său,

Rãzvan.  În  vârstã  de  20  de  ani,

acesta  este  triplu  campion

național  la  arte  marțiale,  stilul

Budo­kai.

În  prezent,  George  Preda  este

membru  al Regiunii  1 București

și antrenor la  Institutul de Studii

pentru Ordine Publicã (ISOP). De

formație  psihopedagog,  Preda

studiază acum pentru a obține și

o diplomă de master, bineînțeles

tot în sport, prima sa mare iubire.

În vârstã de 48 de ani, George Preda se poate lãuda cu multe

realizãri pe linie profesionalã, dar mai ales pe linie sportivã. De

fapt pasiunea sa pentru sport este cea care l­a adus unde este

astăzi: polițist, instructor, profesor de educație fizică, antrenor

de culturism (categoria a II‐a) și maseur.

Cei 25 de ani de sport își spun cuvântul, George Preda fiind tot

timpul într‐o formă de concurs de zile mari. Între 1987 și 2012,

a  participat  la  numeroase  demonstrații  sportive,  ediții  de

calificare, finale ale Campionatelor Naționale și ediții ale Cupei

României.

CULTURIST DE PERFORMANȚĂ

GEORGE PREDA, PROFIL DE ÎNVINGÃTOR

Devotamentul pentru  sport  și disciplina  și‐au  spus  cuvântul,

Preda clasându‐se pe primele poziții ale podiumului la multe

dintre competițiile la care a luat parte.

Drd. Diana Mihailã

Editor coordonator IPA Jurnal

Originar  din  București,  Ion  Țurcan  (49  ani)  și‐a  petrecut

tinerețea  practicând  sport  la  Clubul  Dinamo,  la  secțiile  de

înot  și  polo  pe  apă.  În  2005  devine membru  al  Asociației

Internaționale a Polițiștilor, activând la Regiunea 2 Galați.

Palmares de învingãtor

Palmaresul sãu vorbește foarte bine despre calitățile sale de

sportiv. În 2006, Țurcan a participat la concursul de înot al

Ministerului de Interne, unde a obținut două medalii, una de

aur și una de argint. Un an mai târziu se înscrie în competiția

de la Reșița, susținută de Ministerul de resort, unde câștigă

locul I la 100 metri bras. În 2008, Ion Țurcan mai adaugă în

vitrina  cu  trofee  alte  șase  medalii:  aur  și  argint  la

Campionatul de înot al Ministerului de Interne, aur la stilul

liber și  la ștafetă, argint  la stilul  fluture și bronz  la  înot pe

spate la Campionatul Național de înot.

DIN DRAGOSTE PENTRU APÃ

ION ÞURCAN, UN SPORTIV DE EXCEPȚIE

În  perioada  2009‐2012,  membrul  IPA  a  ocupat  poziții  fruntașe  la  toate

competițiile la care a luat parte. Anul acesta, Ion Țurcan a beneficiat de sprijinul

Asociației Internaționale a Polițiștilor – Secția Română, care a susținut financiar

participarea sa la Campionatul Național de înot Masters, unde a câștigat locul II la

proba spate și locul IV la stilul liber.

Prof. univ. dr. Costicã Voicu

Președinte IPA Secția Română

RECORD PERSONAL,

DAN  GÂRLEANU,  MEMBRU  AL  REGIUNII  1  BACÃU,  A

STRĂBĂTUT ÎN FUGĂ CREASTA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

Agentul  principal  de  poliție  Dan  Gârleanu  (30

ani), membru al Regiunii 1 Bacãu, este pasionat

de  tot  ce  înseamnă  activități  în  aer  liber.  De

aceea, anul acesta el și‐a propus să îmblânzească

munții și a decis să străbată în alergare creasta

Făgărașului în mai puțin de 24 de ore. Lungimea

traseului: 82,5 km. A  luat startul pe data de 25

august. Conform datelor GPS, a parcurs  traseul

în 21 de ore, 17 minute și 47 de secunde, ceea ce

înseamnã cã a avut o vitezã medie de aproape 5

km/h.

Iubitor  de  munte  și  drumeții,  Dan  Gârleanu  a

vrut  sã  arate  tuturor  cã  o  pasiune  se  poate

transforma  într­o disciplinã sportivã. Alergarea

a  făcut  parte  din  proiectul  ”Susține  sub  24”,

inițiat de Clubul de Ecologie și Turism ”Veniți cu

noi”, unde Gârleanu este vicepreședinte.

Acesta nu este doar un alergător de anduranță

foarte bun. El este și un alpinist și un ciclist cu

rezultate apreciabile.

Curriculum Vitae

Absolvent  al  Școlii  de  Agenți  de  Poliție  ”Vasile

Lascăr”  din  Câmpina,  promoția  2003,  Dan

Gârleanu  a  fost  repartizat  la  IPJ  Bacãu,  unde

lucrează și în prezent. Gârleanu este membru al

Asociației  Internaționale  a  Polițiștilor  –

Regiunea 1 Bacău  și  vicepreședinte  al Clubului

de Ecologie și Turism ”Veniți cu noi”.

În  2004  a  escaladat  vârful  Elbrus  din  munții

Caucaz, cel mai  înalt din Europa (5.644 m) și a

participat la patru expediții montane de vară în

Făgăraș, Retezat, Parâng și Leaota. În același an a

realizat șase ture alpine de iarnă în munții Piatra

Craiului,  Ceahlãu,  Rarãu­Giumalãu,  Bucegi,

Ciucaș și Postăvaru. De asemenea a străbătut și

studiat  Avenul  pionierilor,  Avenul  fãrã  fund,

Peștera  galbenă,  avenele  și  peșterile  din  zona

”Lumea pierdută” din Carpații Occidentali, dar și

peștera  Raței  din  munții  Bucegi.  Tot  în  2004,

agentul  de  la  IPJ  Bacău  a  realizat  o  expediție

ciclisticã de 4 zile, în care a parcurs 650 km. Un

an mai târziu, Gârleanu a efectuat un traseul de

verificare cu potențial cicloturistic pe ruta Bicaz

� Neagra � Piatra Surã � Vf. Dochia � Fârntânele

� Durãu.

În  2006,  el  pleacã  în  �Turul  Românie�,  pe  un

traseu de 1.200 km, efectuat în opt zile alãturi de

alte șase persoane. În 2007 ia parte la expediția

”Drum  spre  Europa”,  Mesageri  ai  Comunității

Bacãu,  unde  timp  de  40  de  zile  parcurge  pe

bicicletã un traseu de dificultate mare de 4.525

km.

Anii  de  uncenicie  și

începuturile carierei artistice

Pictura  face parte din viața  luiAndrei  Moga  (nãscut  pe12.08.1985)  încã  din  aniicopilãriei. La vârsta de 12 ani,pleacã  uncenic  la  o  familie  deartiști care, de‐a lungul unui an,îl  învață  tainele  picturii  pepânză  și  tot  ce  ține  de  culori,cromatică,  materiale  și  stiluri.La  13  ani  are  prima  expozițiepersonalã.

În  prezent,  Andrei  Moga  este

cadru  militar  al  ISU  Banat

Timișoara  –  Detașamentul  2,

iar  în  timpul  liber  picteazã

pentru a se recreea. În viitor își

dorește  să  facă  un  master  în

pictură și să expună  lucrări  în

marile galerii de artă din țară și

din strãinãtate.

În perioada 21 septembrie � 4

octombrie  2012,  Moga  și‐a

prezentat  lucrãrile  într­o

expoziție  organizată  în

Timișoara.

HOBBY DEPOMPIER

Născut  în  Beiuș,  Bihor,  unde  a  și  copilărit,

Andrei Marian Moga a absolvit  liceul de Arte

Plastice, apoi Universitatea de Științe Agricole

și  Medicină  Veterinară  a  Banatului  din

Timișoara,  secția  Arhitectura  Peisajului.

Totodată, Moga a urmat cursurile Facultății de

Drept  și  are  o  diplomă  de  master  în  drept

penal.

PORTRET DE ARTIST,

ANDREI MARIAN MOGA

Din dragoste pentru  folclor, Comitetul Executiv al Regiunii  IPA 4

Maramureș  a  susținut  prin  prezența  sa  spectacolul  de  muzică

populară  ”Moștenitorii  și  muguri  de  tezaur”.  Evenimentul  a  fost

organizat de Ansamblul Folcloric Național Transilvania Baia Mare,

al cărei președinte, dna. Iuliana Dăncuș, este membru simpatizant

IPA,  și  cu  care    Regiunea  4 Maramureș  întreține  relații  de  bună

colaborare.

REPREZENTANȚI  DE  SEAMĂ  AI

FOLCLORULUI ROMÂNESC

PREMIAȚI  DE  IPA  REGIUNEA  4

MARAMUREȘ

În cadrul spectacolului a fost sãrbãtorit maestrul Dumitru

Dobrican, la aniversarea a 45 de ani de carierã artisticã. În

semn  de  apreciere  pentru  efortul  depus  în  promovarea

folclorului maramureºean în þarã ºi peste hotare, dar ºi ca

mulþumire  pentru  sprijinul  acordat  în  organizarea  unor

activitãþi  artistice  de  cãtre  regiune,  acesta  a  primit  din

partea Asociației Internaționale a Polițiștilor o diplomă de

excelență și o statuetă. Nu doar Dumitru Dobircan a fost

sãrbãtorit pe scena Ansamblului Transilvania Baia Mare,

ci și doamna Marioara Murărescu la împlinirea a 30 de ani

de când realizeazã emisiunea �Tezaur folcloric�, difuzatã

de Televiziunea Românã.

În  cadrul  spectacolului  de  muzică  populară  au  susținut

recitaluri  artiștii  Dumitru  Fărcaş,  Nicolae  Furdui  Iancu,

Nicolae  Mureºan,  Cristian  Pomohaci,  Mariana  Ionescu

Cãpitãnescu  ºi Gheorghe Turda.

Adela Fulop

Secretar IPA Regiunea 4 Maramureș

REGIUNEA 4MARAMUREȘ

Cursul  universitar

�Criminalitatea  Corportatistã,

între  criza  economico­financiarã

și  frauda  transnațională”

reprezintã o realizare meritorie a

colectivului  de  autori,  care

introduce  cititorul  în  universul

mai  puțin  cunoscut  al

corporațiilor transnaționale.

Complexă și  sofisticată datorită

metodelor  și  tehnicilor  utilizate

pentru  fraudarea  fondurilor

financiare,  criminalitatea

corportatistã  este  abordatã  de

autori  în  manierã

interdisciplinarã, fiind prezentate

coordonatele  pe  care  trebuie

desfășurată  activitatea

informativ­investigativã,  precum

și cea de anchetă penală.

Destinat  pregãtirii  celor

angrenați  în  ampla  activitate  de

prevenire  și  combatere  a

criminalității  economico‐

financiare,  volumul  prezentat

constitutie un reper semnificativ

în literatura de specialitate, rod al

unei  cercetări  științifice

remarcabile.

RECENZIE

�CRIMINALITATEA

CORPORATISTÃ, ÎNTRE CRIZA

ECONOMICO‐FINANCIARĂ ȘI

FRAUDA TRANSNAȚIONALĂ”

Dr. Ion Mircea Gherghiță

Secretar General IPA Secția Română

RECENZIE

Volumul  �Adevãruri  încã  nespuse�

reprezintã  o  carte  document,  scrisã

cu talent de colegul nostru colonel în

rezervă  Dorin  Oaidă  și  publicată  cu

sprijinul  IPA  Secția  Română  –

Regiunea  1  Alba  și  al  Corpului

Național  al  Polițiștilor  –  Biroul

Executiv  Central  și  Biroul  Teritorial

Alba.

Înzestrat  cu  darul  de  a  reconstrui  și

povesti,  autorul  fixeazã  în  paginile

acestei  cărți  imaginile

cutremurãtoare  ale  evenimentelor

produse  la  finalul sângeros al anului

1989, în județul Alba. La 23 de ani de

la  aceste  evenimente,  autorul  ne

invitã  sã  aducem  omagiul  nostru

eroilor  adevărați  ai  Poliției  Române.

Tinerii  polițiști  au  nevoie  de  o

asemenea  carte,  fixatã  pe

coordonatele  adevãrului,  redat  de

autor  cu  detașarea  necesară

descrierii  unei  secvențe  dramatice

din istoria Poliției Române.Prof. univ. dr. Costicã Voicu

Președinte IPA Secția Română

În  ziua  de  29  noiembrie  2012,  la  Casa  de  Culturã  a

Ministerului  Administrației  și  Internelor  a  avut  loc

lansarea romanului �Pândã neîntreruptã� � autor prof.

univ. dr. general maior (r) Lazãr Cârjan.

Scris în memoria fostului Secretar General al IPA Secția

Românã  �  general  locotenent  (r)  Iulian  Medrea,

romanul  înfățișează  biografia  unui  simbol  al  Poliție

Române și al Asociației Internaționale a Polițiștilor.

În  cadrul  acestei  manifestări  au  prezentat  opinii  și

aprecieri  laudative  la  adresa  autorului,  precum  și  a

eroului  romanului,  scriitorul  Nicolae  Breban,  prof.

univ. dr. Vladimir Alexandrescu, prof. univ. dr. Costicã

Voicu – președinte al IPA Secția Română.

În  numele  tuturor membrilor  IPA  Secția Română  în  felicităm pe  autor  pentru  această  remarcabilă  realizare  literară,  aducând

totodatã un pios omagiu celui care a fost Iulian Medrea.

In memoriam

General � locotenent dr. ing. IULIAN MEDREA,

 fost Secretar General al IPA Secția Română

21 iunie 1936 � 10 aprilie 2012

Drd. Diana Mihailã

Editor coordonator IPA Jurnal

RECENZIE

Priviți, el este ce nu mai este,

Cel care pentru unii va deveni poveste,

Dar pentru toți, în viața cea reală, el a existat,

Ca brav român și ca un demn bărbat.

Iar dacă unii din cei ce supraviețuiesc

Încearcã azi, postum, orice sã zicã,

Eu, unul, da capo îndrãznesc

Sã propun tuturor: �Remember Nea Iulicã!�

Moise Bãdilã

Regiunea 1 București,premiatã la târg

În  cadrul  aceluiașieveniment,  Regiunea  1București  a  expus  șicupele  câștigate  laTurneul  de  fotbal  �CupaAlpe Adria�.

Acesta  a  fost  organizatde  IPA  Istria,  Croația  șiIPA  Dolomiti,  Italia  –  șicea  de  la  �CupaPrieteniei�  de  la  Govora–  competiție  susținutăde  Regiunea  11București.

Standul  IPA  Regiunea  1

București a fost vizitat și

de  reprezentanți  ai

M.A.I.,  care  au  oferit  o

diplomă  de  excelență

pentru contribuția adusă

la  organizarea  acestui

eveniment.

IPA  REGIUNEA  1

BUCUREȘTI,

PREMIATà LA

SALONUL DE CARTE

AL M.A.I.

Regiunea  1  București  a  luat  parte  la  cea  de‐a  XVI‐a  ediție  a

”Salonului de carte juridică, civică, polițistă și administrativă al

M.A.I.�.  Manifestarea  a  fost  gãzduitã  de  Centrul  Cultural  al

Ministerului  Administrației  și  Internelor  în  perioada  7‐10

noiembrie.

IUBITORI DE CARTE

Salonul de Carte juridică, civică, polițistă și administrativă al M.A.I Ediția a XIV‐a

Alături  de  alte  15  edituri  din  țără,  Regiunea  1  București  a

expus  20  de  titluri.  Invitat  special  al  acestei  ediții  a  fost  dl.

general dr. Emil Strãinu, membru IPA, premiat de organizatori

cu trofeul salonului de carte. Operele sale au ca subiect teoriile

și cercetările neconvenționale.

Detectivi din Europa s‐au întâlnit în luna decembrie la București. Misiunea lor, deși nu a fost una secretă, a fost extrem

de  importantă:  participarea  la  cel  de‐al  XVIII‐lea  Congres  al  Federației  Internaționale  a  Asociațiilor  de  Detectivi

Particulari. Manifestarea,  un  preambul  pentru  congresul mondial  din  2013  ce  va  fi  organizat  la  Londra  cu  ocazia

împlinirii a 100 de ani de la înființarea Asociației Investigatorilor Britanici, a reunit participanți din peste 20 de țări

europene ‐ criminaliști, experți, profesori universitari și oameni de știință.

În  plinã  crizã  economicã,  principala  preocupare  a  celor

prezenți  la  Congres  a  fost  prevenirea  și  stoparea  fraudelor,

creșterea  gradului  de  siguranță  a  comunicațiilor,  dar  și

dezvoltarea de practici  corecte  și participarea activă  la viața

economică a  societății. Totodată au mai  fost avute  în vedere

reconversia  profesionalã  a  persoanelor  care  se  retrag  din

activitatea  instituțiilor  de  autoritate  ale  statului,  servicii

speciale  și  armată,  precum  și  crearea  și  dezvoltarea  de  noi

locuri de muncă pentru tinerii absolvenți de drept, psihologie

sau studii tehnice.

Cum puteți deveni detectiviPentru a primi  licența de detectiv particular  trebuie să aveți

minimum  studii  medii,  să  absolviți  școala  postliceală

(înființată de ANDR) de doi ani și apoi un stagiu de cel puțin

trei ani într‐o agenție de profil. Persoanele cu studii superioare

trebuie  să  urmeze  cursuri  de  specializare  și  să  aibă  o

experiență  practică  de  minim  trei  ani.  În  cazul  celor  care

provin din domeniul apărării, al serviciilor speciale, al poliției

sau  jandarmeriei,  este  obligatoriu  sã  ia  parte  la  cursuri

specifice detectivilor particulari.

Investigarea  fraudelor  bancare,  a  celor  din  asigurãri  sau

dispariția de persoane sunt doar câteva dintre spețele curente

din  aceastã  profesie.  Astãzi,  sectorul  afacerilor,  bãncile,

societățile  comerciale  nu  își  mai  concep  activitate  fără

existența unui departament antifraudă.

Fondatã în anul 2000, la inițiativa mai multor juriști,

profesori  universitari,  polițiști  și  experți

criminaliști,  Asociația  Națională  a  Detectivilor  din

România  (ANDR)  se  implicã  activ  în  dezvoltarea

cadrului  de  pregătire  profesională,  cât  și  în

reglementarea  cadrului  legal  necesar  exercitãrii

profesiei  (legea  329/2003).  Printre  realizãrile  cu

care  Asociația  se  poate  lăuda  se  numără  Școala

Postlicealã de Detectivi Particulari. Mai multe detalii

puteți  găsi  accesând

http://www.adetro.eu/index.php/scolarizare­

Derulat între 6 și 9 decembrie, la hotelul JW Marriott,

Congresul a cuprins numeroase sesiuni de discuții pe

teme precum frauda, etica profesională sau  legislația.

Evenimentul a fost organizat de Asociația Națională a

Detectivilor din România (ANDR), membră a Federației

Internaționale a Asociațiilor de Detectivi Particulari (în

germanã  Kommission  der  Internationale  Detektiv­

Verbande ­ IKD).

DETECTIVII  EUROPENI,  ÎN

MISIUNE LA BUCUREȘTI

Invitați de onoare au fost dl. Ion Iliescu,

fost președinte al României, dl. Teodor

Meleșcanu,  directorul  Serviciului  de

Informații Externe și dl. Sorin Oprescu,

primarul  Capitalei.  În  cadrul

congresului  au  mai  avut  expuneri

vorbitori  din  Anglia,  Germania,  Turcia,

Ucraina, Spania, Pakistan.

IPA Secția Română a  fost reprezentată

la  Congresul  Detectivilor  de  cãtre

președintele  său,  dl.  prof.  univ.  dr.

Costică Voicu,  care de  altfel  a  și  a  fost

coordonatorul uneia dintre sesiunile de

discuții.

Federația Internațională a Asociațiilor de Detectivi Particulari (IKD) a fost fondată în anul 1964 la Viena, având la bază trei entități: Asociația Detectivilor

din Austria (înființată în 1959), Asociația Detectivilor din Germania (înființată în 1955) și Asociația Detectivilor din Elveția (înființată în 1956). În prezent,

Federația  include 27 de Asociații,   dintre care 25 sunt constituite  în Europa. Cu sediul  central  la Viena, ea este condusă de către englezul Tony  Imossi

(Secretar  General),  austriacul  Georg  Hirtl  (Vicesecretar  General)  și  de  elvețianul  Markus Wegst  (Trezorier).    Federația  Internațională  a  Asociației  de

Detectivi Particulari are  în componență comisiile: Comisia de etică, Comisia de standarde profesionale și Comisia de organizare și dezvoltare. Pentru a

deveni membru este nevoie de depunerea unei solicitări, dar și de un stagiu de minim un an pentru analiza activității și întrunirea votului Asociațiilor deja

membre. De asemenea, entitatea care solicită calitatea de membru trebuie să aibă o formă de organizare, un cod etic și să respecte modul de acces în profesie

impus de standardele  IKD.

Federația Internațională a Asociației de Detectivi Particulari s‐a născut din ideea unificării  standardelor și practicilor profesionale, dar și din dorința de a

crea o rețea de lucru globală, bazată pe căi de comunicare globale. IKD se axează pe menținerea standarde profesionale și pe implementarea a unor practici

corecte în munca investigatorilor privați. Prin Convenția de la Zaragosa, din 2007, s‐au stabilit norme comune de etică la nivelul tuturor asociațiilor membre,

15 ani de activitate în slujba prietenilor ar putea fi considerați de

unii  o  perioadă  normală,  de  alții  poate  prea  lungă...Cei  din

apropierea mea spuneau cã se mai putea merge înainte. Eu cred cã

a fost de ajuns! Fizic există o limită și să nu mai vorbim de așa‐zisa

“uzură morală”. Este normal să ai simțul realității și să te retragi.

Anul acesta m­a marcat foarte mult moartea prietenului meu Iulicã

Medrea.  Un  om  cu  care  discutam  orice  problemă  și  ne  sfătuiam

reciproc, este adevãrat,  în ultimii 4­5 ani mai mult  în  legãturã cu

sănătatea. Ne înțelesesem să ne retragem împreună în 2012. Numai

că el trebuia să o facă mai devreme, pentru a mai fi în viață și acum.

NOSTALGIE...

Colegii  mei  din  Comitetul  Executiv  al  IPA  Regiunea  4  București‐

Polcap știu că în toți acești ani am încercat să fiu aproape de politiști,

să îi ajut pe cât posibil pe ei și pe familiile lor. Sunt convins că n‐am

reușit  decât  într‐o mică măsură  și  acest  lucru  este  un mare  regret

pentru mine, întrucât cunosc greutățile care îi apasă atât profesional,

dar  și  în  viața  lor  particulară.  Pe  de  altă  parte,  însumând  toate

acțiunile întreprinse în întreaga perioadă în favoarea polițiștilor, îmi

oferã mie  amintiri  dintre  cele mai    plãcute  la  care mã  gândesc  cu

nostalgie.

Sigur, rãmânând cu o astfel de preocupare, dupã pensionare cred cã

mi‐am prelungit viața și aici devin din nou nostalgic când mă gândesc

la foști colegi și prieteni care s‐au dus. Unii mult prea devreme, așa cum a fost Vasile Luican, Emil Secu, Ion Dobre și mulți alții.

Același sentiment omenesc încerc și atunci când merg la Asociația Pensionarilor M.A.I. (de regulă la 6 luni), când mi se spune că

a mai disparut cineva din rândul nostru.Revenind la colegii mei din conducerea Regiunii, trebuie sã spun cã îmi vor lipsi mult

timp vorbele calme și sigure, dar calde și sincere ale dnei Elena Scutaru. O femeie de o probitate profesională deosebită, serioasă

și plină de respect cum rar am avut ocazia să văd de‐a lungul vieții mele. Zâmbetul de un optimism molipsitor, tenacitatea, dar și

ideile bune ale dnei Aura Hurmuz îmi vor lipsi tot atât de mult. Cu dl. Alexandru Tătar (“nea” Sandu) și cu cele două doamne am

făcut o adevărată echipă, cu care am reușit marile acțiuni realizate: marcarea an de an a Zilei Poliției, a Zilei femeii și copilului, a

sărbătorile de iarnă, simpozione sau spectacole, vizite la muzee ori acțiuni de pescuit sportiv.

În calitatea mea de președinte al celei mai mari Regiuni IPA din

țară, îmi exprim cu sinceritate mulțumirile mele pentru sprijinul

acordat permanent de către Comitetul Executiv Național, dar în

mod deosebit dlui prof. univ. dr. Costică Voicu, președintele IPA

Secția  Română,  pe  care  îl  consider  un  prieten  adevărat,  dlui

trezorier național ec. dr. Florian Safta și dlui secretar general dr.

Ion Mircea Gherghiță.

Pe toți  îi prețuiesc și  le port o respectuoasă amintire. Aceleași

sincere sentimente de respect și prețuire am și pentru doamnele

Dragomir, Tănasă și Savu și pentru ceilalți lucrători din staff‐ul

tehnic  la  care,  întotdeauna  am  găsit  solicitudine  și

promptitudine  în  rezolvarea  problemelor  curente  vizând

situația membrilor IPA din regiunea condusă de mine.

Rămân în marea familie IPA, dar regret că mă despart de niște

oameni minunați cu care am lucrat un deceniu și jumătate. Îmi

vor lipsi foarte mult întâlnirile de la Conferințele și Congresele

Naționale ale IPA, manifestări pe care le așteptam cu nerăbdare,

unde  legam  noi  prietenii  și  mă  simțeam  extrem  de  bine  și

împlinit.  Cuvintele  realiste  și  sincere  ale  Președintelui  mi‐au

făcut întotdeauna bine și au însemnat pentru mine un imbold, o

încurajare pentru o muncă susținută în continuare.

Vă rog să mă credeți că spun aceste lucruri cu sinceritate. În fond

nu mai am nevoie de nimic pentru a spune cã �perii� pe cineva.

Așa gândesc și mă bucur că rămân cu astfel de amintiri despre oameni adevărați cu care am lucrat o perioadă importantă de timp.

Aș vrea să întorc anii înapoi, dar nu se mai poate! De aceea, omului îi este dat să fie nostalgic permanent la o anumită vârstă.

Amintirile frumoase îl fac să trăiască mai mult, să fie mai bun și să iubească oamenii așa cum sunt ei, cu bune și cu rele….

Viorel Croitoru

Președinte fondator al IPA Regiunea 4 București‐Polcap

DISPOZIÞIA BIROULUI EXECUTIV PERMANENTNr. 1592 din  26 noiembrie 2012

BIROUL EXECUTIV PERMANENT format din prof. univ. dr. COSTICĂ VOICU, președintele Comitetului Executiv Național și dr. ec.

FLORIAN SAFTA,  trezorier național, din  cadrul ASOCIAȚIEI  INTERNAȚIONALE A POLIȚIȘTILOR SECȚIA ROMANĂ, având  în vedere

faptul că sigla I.P.A. Secția Română este protejată la copiere conform Certificatului de înregistrare a mărcii nr. 116825 emis de Oficiul

de Stat pentru Invenţii şi Mărci la data de 31.03.2011, iar potrivit art. 36 alin. (1) din legea 84/1998 cu modificările și completările

ulterioare ,,Înregistrarea mãrcii conferã titularului sãu un drept exclusiv asupra mãrcii�, în baza prevederilor art. 24 din O.G. nr. 26/2000

cu privire la asociații și fundații, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 17 din Statutul Asociației Internaționale a Polițiștilor

Secția Română,

DISPUNE

�Prezenta Dispoziþie are drept scop prevenirea faptelor de folosire fãrã drept a siglei ºi denumirii I.P.A. de cãtre diverse persoanefizice  sau  juridice  în  calitatea  lor  de  utilizatori,  producãtori  sau  distribuitori  de  asemenea  însemne,  prin  încãlcarea  dispoziþiilor

prevăzute de art. 36 și art. 90 din Legea 84/1998 cu modificările și completãrile ulterioare privind mãrcile ºi indicaþiile geografice.

�Dreptul de a folosi sigla ºi/sau denumirea I.P.A. îl au numai Regiunile ºi membri I.P.A. Secþia Românã.

�Denumirile ce pot fi folosite în cadrul unei Regiuni sunt:a. Asociaþia Internaþionalã a Poliþiºtilor Secþia Românã Regiunea _________;

b. I.P.A. Secþia Românã Regiunea _________.

�Sigla I.P.A. ce poate fi folositã de cãtre Regiuni ºi membri ei trebuie sã respecte forma ºi culorile originale, aºa cum se aflã modelulpostat pe site­ul www.iparomania.ro.

� Utilizarea denumirii ºi/sau siglei I.P.A. fãrã acordul prealabil al I.P.A. Secþia Românã ºi fãrã respectarea modelului de contract stabilit,

constituie conform art. 90 din Legea nr. 84 din 15 aprilie 1998 privind mãrcile ºi indicaþiile geografice republicatã, infracþiune ce se

pedepseºte conform prevederilor legale, caz în care persoanele în culp` vor putea fi obligate si la plata de daune­interese cãtre I.P.A.

Secþia Românã.

� În  cazul  în  care  Regiunea  are  cunoștiință  despre  existenţa  unor  persoane  juridice  care  produc  sau  comercializează  sigla  şi/sau

denumirea  I.P.A.,  aceasta are obligaþia de  înºtiinþa de  îndatã,  în  scris,  I.P.A. Secþia Românã,  comunicând datele de  identificare ale

societãþii în cauzã.

7.   În cazul în care Regiunea are cunoștiință despre existenţa unor persoane fizice care produc sau comercializează sigla şi/sau

denumirea I.P.A., aceasta are obligaþia de a le comunica cã fapta lor intrã sub incidenþa Legii nr. 84 din 15 aprilie 1998 privind

mãrcile ºi indicaþiile geografice republicatã, care prevede atât sancþiuni civile cât ºi penale.

8.        Începând  cu  01  decembrie  2012,  orice  persoanã  juridicã  care  doreºte  producerea  sau  comercializarea  de  articole  cu

însemnele ºi/sau denumirea I.P.A. are obligaþia încheierii unui contract de furnizare cu I.P.A. Secþia Românã, sub sancþiunea

nulitãþii absolute ºi numai cu respectarea întocmai a modelului, inclusiv a culorilor siglei originale I.P.A. În acest sens, societatea

în cauzã are obligaþia de a înainta cãtre I.P.A. Secþia Românã o solicitare la care va anexa modelele de însemne I.P.A. ce urmeazã

a fi produse ºi/sau comercializate.

9.      Începând cu data prezentei decizii, orice contract  încheiat  la nivel regional cu societãþile ce produc sau comercializeazã

însemne cu denumirea ºi sigla I.P.A. se declarã nul, acest drept revenind în exclusivitate I.P.A. Secþia Românã.

10.   Dupã încheierea contractelor, I.P.A. Secþia Românã va posta pe site societatea autorizatã a produce ºi comercializa articole

cu denumirea ºi/sau sigla I.P.A., concomitent cu transmiterea unui exemplar cãtre Regiunea din zona geograficã corespunzãtoare.

11.   Orice însemn ce conþine denumirea ºi/sau sigla I.P.A. se va realiza de societatea cu care I.P.A. Secþia Românã are contract

încheiat, numai pe bazã de comandã scrisã lansatã de Secþia Naþionalã sau orice Regiune din structura sa.

12.   Membri I.P.A. nu au dreptul, în nume propriu, să dea comenzi furnizorului de produse ce poartă denumirea și sigla I.P.A..

Pentru aceasta, ei trebuie sã se adreseze cu o solicitare scrisã regiunii I.P.A. din care fac parte ori cãtre I.P.A. Secþia Românã.

13.      Orice model  de  însemn  I.P.A.  aplicat  pe mijloacele  de  transport  trebuie  sã  fie  aprobat  de  I.P.A.  Secþia  Românã,  sã  fie

personalizat  cu  seria RO ºi numãrul  legitimaþiei de membru al  I.P.A.  Secþia Românã. Orice  însemn personalizat  este valabil

numai cu prezentarea legitimaþiei de membru al I.P.A. Secþia Românã.

14.     Se interzice aplicarea pe mijloacele de transport a oricãror feluri de abþibilduri ce conþin sigla ºi /sau denumirea I.P.A.,

purtarea lor fiind consideratã ilegalã.

La prezenta Dispoziþie anexãm o copie a Certificatului de înregistrare a mãrcii emis de Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci

sub nr. 116825 din 31.03.2011.

BIROUL EXECUTIV PERMANENT

 PREȘEDINTE TREZORIER NAȚIONAL

Prof. univ. dr. COSTICàVOICU                     Dr. ec. FLORIAN SAFTA

SECRETARIAT

TEL: 0372713840

0755098698

0213321754

FAX: 0213321754

EMAIL:secretariat@iparomania.ro

COLEGIUL EDITORIAL

Prof. univ. dr. COSTICàVOICU

Dr. ION MIRCEA GHERGHIȚĂ

Dr. Ec. FLORIAN SAFTA

CORESPONDENȚI

Membri IPA și ai Comitetelor

Executive  Regionale  Secția

Românã

COORDONATORI

PROIECT

DIANA MIHÃILÃ

LAURA SAVU

OVIDIU BADEA

ADRESA

Șos. Olteniței  158‐160, sector

4, București

Cod poștal  041323

TREZORERIE

TEL: 0372713839

0213321756

0314055694

FAX: 0314055693

EMAIL:

trezorerie@iparomania.ro

Pentru mai multe informații privind activitatea

IPA Secția Română accesați site‐ul

www.iparomania.ro