ionut hens-clerul roman in timpul primului razboi mondial

8/18/2019 Ionut Hens-Clerul Roman in Timpul Primului Razboi Mondial

http://slidepdf.com/reader/full/ionut-hens-clerul-roman-in-timpul-primului-razboi-mondial 1/15

Ionuţ Hens

Clerul român întimpul PrimuluiRăzboi Mondial

E d i t u r a o n l i n e “SEMĂNĂTORUL TISMANA”

August 2012



2



Cuprins

Cuprins ................................................................................................................................. 31. Primul Război Mondial : prezentare, cauze și urmări ...................................................... 4

2. Poziția Romniei !n timpul Primului Război Mondial .......................................... "3. Preoțimea romnească !n timpul Primul Război Mondial .............................................. #3.1. Preoțimea romnească din $ransil%ania, !n timpul Primului Război Mondial ........ .. 11

4. Con&iscarea bunurilor bisericești !n timpul Primului Război Mondial .......................... 12

3



Clerul român în timpul Primului Război Mondial

1. Primul Război Mondial : prezentare, auze și urmări

Perioada ce a marcat începutul secolului al XX-lea a adus o stare de

neliniște. Era o perioadă care aștepta o schimbare, se pregătea pentru asemenea

evenimente, se simțea o dorință de schimbare, de preluare a puterii și controlasupra multor teritorii. Soluția pentru aceste probleme își găsea locul doar în

declanșarea războiului.

arile puteri din Europa, ! urmăreau acoperirea unor s"ere de in"luențe,

lărgirea piețelor de des"acere a măr"urilor și înt#ietatea în lume $. %

&tentatul de la Sara'evo, din (osnia, din data de )* iunie %+%), a "ost un

prile' nimerit de împlinire al acestor idei imperialiste și care a dus la declanșarea

și izbucnirea Primului ăzboi ondial la data de % iulie %+%. /a data de )*iunie %+%, arhiducele 0ranz 0erdinand, prințul moștenitor al 1mperiului &ustro-

2ngar și soția sa, So"ia de 3ohenberg, au mers în (osnia cu ocazia manevrelor

de vară ale armatei austro-ungare, pe timpul des"ășurării ceremoniei de primire

ce a avut loc la primăria orașului Sara'evo. &ceștia au "ost asasinați de către un

student s#rb. Evenimentul a ! surprins$ cercurile guvernamentale austro-ungare

care și-au !pierdut capul$, cu toate că "amilia imperială nu a "ost prea !

emoționată ! din cauza lipsei de simpatie pentru concepțiile liberale alemoștenitorului la coroana imperială. 4e aceea, a rămas un mister că autoritățile

1 Pr. Pro". 4r. &le5andru oraru, (iserica 6rtodo5ă om#nă între anii %**-)777,Editura1nstitutului (iblic și de isiune al (isericii 6rtodo5e om#ne, (ucurești, )778, p. 2 1bidem, p.

4



militare, c#t și cele administrative din Sara'evo nu au luat nicio măsură pentru a

evita asasinatul.

&st"el, prin acest prete5t al asasinatului de la Sara'evo, dar mai ales

competiția economică declanșată în ultimele decenii ale secolului al XX- lea a

modi"icat ierarhia europeană și mondială. 9n Europa, :ermania ocupă primul loc

prin masive investiții industriale care erau orientate spre ramurile de v#r"

; chimie, metalurgie, electrotehnică<. 6 politică abilă a prețurilor, calitatea

produselor și agresivitatea promovării măr"urilor asigură succesul comerțului

german.

S2&, ocupă locul 1 în ierarhia economică mondială. /a începutul secolului

al XX-lea, area (ritanie, 0ranța și usia dețineau cele mai bogate, întinse și

populate colonii, iar area (ritanie și S2& stăp#neau principalele puncte

strategice pe glob.

=aponia acționa cu tenacitate, în zona 6ceanului Paci"ic, iar constituirea

t#rzie a :ermaniei și 1taliei ca state naționale și consolidarea regimului lor politic

au am#nat participarea acestora la competiția colonială.

>ontradicțiile produse în domeniul economic și colonial, al instaurării

s"erelor de in"luență au accelerat pregătirile militare și dezvoltarea industriei de

război.

1nteresul național era invocat "ie pentru obținerea sau menținerea statului

de mare putere, "ie pentru promovarea intereselor pannaționale. Statele mici sau

statele a"late sub stăp#nirea străină acționau pentru întregirea națională sau

acordarea independenței statale. &lianțele politico-militare au "ost următoarele ?

@ripla &lianță ; Puterile >entrale- :ermania, 1mperiul &ustro- 2ngar, 1mperiul

6toman, (ulgaria< și @ripla 9nțelegere ; &ntanta- 0ranța, 1mperiul (ritanic,

1mperiul us<.

&tentatului de la Sara'evo s-au mai adăugat declarațiile de război ale

:ermaniei adresate usiei și apoi 0ranței care au determinat începutul

operațiunilor militare. 1nițiativa militară a aparținut comandamentului german

care pregătise încă din anul %+7 un plan ce prevedea un atac prin surprindere,

'



prin (elgia spre Paris cu mari e"ective care să oblige 0ranța să iasă din război în

-8 săptăm#ni. 9ntre anii %+%-%+%A au intrat pe r#nd în război, alte multe state.

4eși a început ca un război continental, acesta s-a schimbat într-unul mondial,

care s-a purtat pe apă, pe uscat și prin aer, din vestul Europei p#nă în 6ceanul

Paci"ic și din >aucaz p#nă în estul &"ricii. 9n primele zile, Puterile >entrale au "ost

avanta'ate de tactica "olosită, atacul prin surprindere. eplica &ntantei a "ost

dată la arna, unde "orțe aproape egale s-au în"runtat și o"ensiva germană a

"ost oprită.

Pe "rontal din (alcani, trupele s#rbe au respins primele atacuri austro-

ungare, însă intrarea (ulgariei în anul %+% în război a obligat armata s#rbă să se

retragă. &nul %+%8 a demonstrate raportul echilibrat între cele două tabere care

s-au dovedit capabile să organizeze acțiuni o""ensive de proporții. 9nceputul

anului %+%A arăta că :ermania dispunea încă de multe resurse și mari capacități

o"ensive. S2& intră în război în aprilie %+%A datorită "aptului că i-au "ost atacate

navele marine, p#nă atunci "iind neutră, dar din acel moment declară război

@riplei &lianțe. &ntanta se a"lă în di"icultate, i se alătură un mare aliat, S2&, dar

pierde unul la "el de mare, usia.

4e la s"#rșitul lui septembrie p#nă la începutul lui noiembrie, (ulgaria,

1mperiul 6toman și &ustro-2ngaria, aliații :ermaniei capitulează. 4elegația

germană a semnat armistițiul de pace la %% noiembrie %+%*, la >ompeigne.

(ilanțul războiului este unul tragic ? %7 milioane soldați morți, B milioane

soldați dispăruți, %B milioane civili morți și )) milioane răniți.B ăzboiul a a"ectat

viața pe toate planurile, de la cel material p#nă la cel psihic. >ei care au trăit la o

v#rstă a deplinei înțelegeri evenimentele Primului ăzboi ondial, ale anilor săi

anteriori și imediat următori, comunicau celor mai tineri un sentiment elegiac, ce

ne pare a avea valoare de concluzie istorică ? ! după acest război lumea n-a mai

"ost ca mai înainte C...$

3 Pro&. (ni% )r. *oan+urel Pop, Manual pentru clasa a X-a, -ditura )acia, 2', p. "/

0



2. Poziția României în timpul Primului Război

Mondial

om#nia avea un tratat secret de alianță cu Puterile >entrale, încheiat în

anul %**B, dar cu toate acestea a hotăr#t la B august %+% să păstreze

neutralitatea armată. 0iind cuprinsă de v#ltoarea acestei perioade a schimbărilor

și a consolidării statului "iecărei țări, om#nia avea și ea o dorință ? să se

unească sub patria mamă, ceea ce s-a realizat la "inele războiului, în anul %+%*.

>u toate că la începutul războiului om#nia și-a declarat neutralitatea, sub

presiunea ! "orțelor patriotice rom#nești$, care cereau intrarea în război pentru

eliberarea rom#nilor transilvăneni. 9n urma acestor presiuni, conducătorii țării au

a'uns la încheierea la data de D%A august, a unui tratat de alianță și a unei

>onvenții militare între om#nia și &ntanta, în care se prevedeau pe l#ngă

obligațiile cu caracter militar și linia viitoarelor granițe ale om#niei și garantarea

drepturilor țării noastre de a participa la con"erința de pace alături de aliați.

ealizarea marelui vis al maselor populare și a conducerii țării, în"ăptuirea

statului național rom#n, trebuia c#știgat prin 'ert"ă și martiriu.

9n data de %D)* august, om#nia a intrat în război împotriva Puterilor >entrale,

iar după c#teva zile, armata rom#nă pătrunz#nd în @ransilvania, a eliberat

orașele ? (rașov, S"#ntul :heorghe, iercurea >iuc, 6rșova. &rmata rom#nă a

acoperit linia de-a lungul sudului >arpaților și granița 4unării. /a scurtă vreme,

dotarea deosebită a armatei germane, numărul mare al militarilor germani și

presiunea bulgară la 4unăre și 4obrogea, au "ăcut ca armata rom#nă să se

retragă în oldova lăs#nd descoperite cuceririle din @ransilvania. 4upă re"acerea

armatei rom#ne, aici contribuind și a'utorul aliaților, aceasta a "ăcut acte de

eroism pe c#mpurile de bătălie de la ărăști, ărășești și 6ituz, precum și în alte

"



localități din oldova p#nă la victoria "inală, ce au intrat în istoria neamului

omenesc.

3. Preoțimea românească în timpul Primul RăzboiMondial

9nainte de intrarea om#niei în război, S"#ntul Sinod al (isericii 6rtodo5e

om#ne l-a numit pe preotul >onstantin azarie, cadru didactic la 0acultatea de

@eologie din cadrul 2niversității (ucurești, protopop pentru preoții militari,

precum și pentru cei mobilizați în armată. & organizat pregătiri cu preoții în cazde război prin intermediul unor con"erințe. 9n acest război, au slu'it ca preoți

militari ;con"esori< apro5imativ )7 preoți ortodocși. 2nii dintre acești preoți și-au

'ert"it viața pe c#mpurile de luptă, amintindu-i pe c#țiva dintre aceștia ? preotul

Fte"an 1onescu- >azacu, din Piatra 6lt ; căzut în luptele de la ărășești<, preotul

icolae &rmășescu ;egimentul ) G#nători<, preotul icolae 0urnică, din 2rziceni-

1alomița, a luptat la @urtucaia. &lți preoți au "ost răniți în timpul luptelor,

amintind pe c#țiva dintre aceștia ? preotul 1. :rigorescu, preotul :heorghe Pasat,mai t#rziu devenind duhovnic al Seminarului 6rtodo5 din >lu', soldatul Fte"an

>iopron, mai t#rziu, episcop al &rmatei și apoi al Eparhiei omanului și 3ușilor.

2n caz impresionant este al t#nărului preot >onstantin Păunescu din

adomirești-6lt, împușcat "ără nicio vină, la 4răgășani, în prezența soției, a

copiilor și a tatălui la )% "ebruarie %+%A, după ce i se săpase groapa în prezența

sa. 9n închisoare și-a scris un impresionant testament în care își e5prima ultimele

dorințe către soție, care a "ăcut șase luni închisoare. 1ar doi dintre cei trei copiiau pierit de mici. Sute de preoți au "ost bătuți, anchetați, 'e"uiți, alungați din

parohii.

4. Pr. Pro&. (ni%. )r. leandru Moraru , op. cit., p. '''''Pr. Pro&. (ni%. )r. Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. III, -ditura $rinitas, *ași,

2#, p. 31#

#



&lți preoți au avut o altă soartă, "iind luați prizonieri și deportați în (ulgaria

sau :ermania și anume ? preotul 1oan 0lorescu-4#mbovița ;pro"esor de religie și

duhovnic al 0acultății de @eologie din (ucurești<, internat în lagărul din H#d'ali

;(ulgaria, aproape ) ani<, preotul Gasile 1onescu din :roșerea-:or', în lagărul din

@urIel-:ermania, preot :heorghe =ugureanu din izil, în Straslund- :ermania,

preotul Emanuil ărculescu din >orabia în /amsdor"- :ermania, precum și mulți

preoți sau anumiți călugări de la ănăstirea >ocoș ;4obrogea< au "ost deportați

în (ulgaria sau în :ermania ? preotul 4umitru 4anielescu, din :emenele-(răila,

preotul &tanasie Popescu, din &gighiol, preotul arin Popescu, din @elița și multi

alții.8 &u "ost c#țiva preoți ortodocși din @ransilvania, care s-au retras cu armatele

rom#ne peste >arpați și au slu'it ca preoți militari ? preotul 1oan anu, din

#șnov-(rașov, preotul &ndrei :#lea, din @urnu oșu, Sibiu, preotul 1larie eit,

din @urda și alții.

6 altă categorie în care s-au implicat slu'itorii (isericii a "ost cea de

ostenitori ai serviciilor sanitare ale &rmatei rom#ne. 2nii dintre ei au primit

misiuni de con"esori militari în di"erite spitale din țară pentru a îngri'i răniții din

război, aici îi amintesc pe c#țiva dintre cei care au participat la aceste servicii ?

preot icolae Provinceanu, 'udețul >onstanța, preot 1lie iculescu, 'ud. G#lcea,

preotul :heorghe Enescu, din @ransilvania, preotul 1lie >#mpianu, administrator

la Spitalul din @#rgul eamț și mulți alții. >on"orm unui tabel înaintat de Serviciul

religios al armatei rom#ne >entrului itropolitan 1ași, la s"#rșitul anului %+%A, s-

au ostenit ca preoți militari ;con"esori< în anumite 2nități militare din țară

apro5imativ %AB de clerici.A 9n a"ară de preoți, au "ost și c#ntăreți bisericești

mobilizați, )A de la oraș și 8A de la sate, ma'oritatea 'ert"indu-se pe c#mpurile de

luptă.

>hiar înaintea începerea războiului, au "ost călugări și călugărițe din di"erite

mănăstiri din oldova care au "ăcut pregătire pentru serviciile Societății, J>rucea

oșie$, li s-a dat și anumite instruiri cu privire la modul lor de acțiune pe

0 Pr. Pro&. (ni% . )r. leandru Moraru , op. cit.,. p. ''"" *bidem, p. ''/

/



scria ? J a luat parte la toate luptele, "iind întotdeauna în prima linie, îngri'ind

răniții și îmbărbăt#nd oamenii prin e5emplul său.$

1ată, că preoții ortodocși, prin activitatea patriotică pe care au des"ășurat-o

între anii %+%8-%+%* și-au adus o contribuție prețioasă la "ăurirea statului

național rom#n unitar. >ei mai mulți dintre ei au su"erit p#nă la 'ert"a vieții,

alături de ostași și de păstoriții lo în momentele cele mai grele ale războiului.

3.1. Preoțimea românească din Transilania! întimpul Primului Război Mondial

4upă intrarea om#niei în război la %D)A august %+%8, autoritățile ungare

au pornit o puternică acțiune de reprimare a oricăror mani"estări cu caracter

rom#nesc din @ransilvania. &tenția lor s-a îndreptat în special asupra

intelectualilor rom#ni, între care se numărau și preoții-parohi și învățătorii școlilor

!poporale$ ale (isericii. &proape %7 de preoți c#t și uniți au "ost aruncați în

închisorile din >lu', @#rgu ureș, 6dorhei, 6radea, @imișoara, etc. 2nii dintre ei

au "ost condamnați la moarte sau ani grei de închisoare pentru trădare de patriesau spiona' în "avoarea om#niei. Printre aceștia îi amintim pe ? >oman (aca din

Poplaca- SibiuK 1oan >oman din Sita (uzăului, condamnați la moarte prin

sp#nzurare ;sentința n-a "ost însă e5ecutată<, icolae unteanu și 1osi" >ațavei

din /isa-0ăgăraș, condamnați la ani închisoare, am#ndoi murind în închisoare<.

&lți peste )77 preoți și apro5imativ % preotese, unele av#nd și copii mici au "ost

deportați în 'udețul Fopron, regiunea cea mai îndepărtată din 2ngaria de vest,

trăind în cea mai neagră mizerie, av#nd domiciliul "orțat, "ie în orașul Fopron, "ie în satele 'udețului. &proape )7 de preoți au murit la c#teva luni după eliberarea

din închisoare sau din deportare. Peste o sută de preoți, în special din 'udețele

(rașov, 0ăgăraș și Sibiu, au "ost nevoiți să-și părăsească parohiile și să se retragă

în vechea om#nie, o dată cu trupele care intraseră în @ransilvania în august

11



%+%8. 2nii dintre ei, au "ost încadrați preoți în di"erite parohii în oldova, alții au

"ost nevoiți să pribegească prin 2craina, de unde s-au reîntors la s"#rșitul anului

%+%*. 9ntre cei trecuți atunci în om#nia se numără și studentul teolog, icolae

>olan, viitorul mitropolit al &rdealului, care a lucrat în redacția ziarului &rdealul,

devenit om#nia Eouă , la >hișinău, conduse de 6nisi"or :hibu. ulți preoți au

slu'it în calitate con"esori militari, aduc#nd cuv#nt de m#ng#iere și învățătură

soldaților rom#ni din armata austro-ungară, care luptau pentru interesele unor

străini asupritori. 2nii dintre ei ei, au avut un rol însemnat în organizarea

unităților de voluntari rom#ni din 1talia, &ustria și usia.

>unoscutul luptător pentru drepturile poporului rom#n, Gasile /ucaciu,

care a revenit acasă în %+%, împreună cu 6ctavian :oga, des"ășur#nd o largă

acțiune pentru intrarea om#niei în război, alături de Puterile &ntantei, a "ost

ales atunci președinte al /igii culturale. 9n %+%A, a "ost trimis de :uvernul rom#n

în Statele 2nite ;prin Siberia<, împreună cu preotul ortodo5 din 6răștie, 1oan

oța și cu ziaristul Gasile Stoica, iar de acolo a plecat singur la Paris pentru a

"ace propagandă în "avoarea revendicărilor rom#nești.%7

". Con#iscarea bunurilor bisericești în timpul PrimuluiRăzboi Mondial

9n perioada %+%8-%+%*, armatele inamice ale Puterilor >entrale au pătruns

cu ură și au acționat cu cruzime asupra populației lipsite de apărare. &u incendiat

și au devastat case, au ucis și au maltratat oameni nevinovați, i-au arestat pe ceice nu mani"estau simpatie "ață de :ermania. &ceste prigoane s-au abătut și

asupra slu'itorilor (isericii noastre, deși ca argument pentru învinovățire le era

adus, iubirea de țară, (iserică și neam. S-a ordonat 'e"uirea celor mai de preț

1 *bidem, p. 330

12



obiecte bisericești, îndeosebi cele de argint,alamă, bronz, cupru și cositor. Scopul

acestui 'a", a "ost acela de a trans"orma odoarele bisericești în tunuri sau

proiectile, în vederea continuării războiului de cotropire. 9mpotriva acestei situații,

au protestat reprezentanții (isericii, în "runte cu mitropolitul primat >onon

&rămescu-4onici. 9n urma acestui protest s-a hotăr#t ca obiectele sacre de

argint, candelele, policandrele, s"eșnicele, icoanele, vasele și alte obiecte de cult

să "ie inventariate și lăsate acolo unde se găsesc, dar clopotele să "ie luate și

duse în străinătate. 9n urma acestei decizii, armata germană a rechiziționat

clopotele de la ma'oritatea bisericilor, din teritoriile ocupate și apoi au "ost

transportate în :ermania. 9n (ucurești, unde clopotele nu puteau "i ridicate

datorită greutății lor, erau sparte în bucăți chiar în clopotniță sub privirile

preoților și credincioșilor indignați. idicarea clopotelor a produs mari pagube

(isericii 6rtodo5e,%% at#t pentru valoarea lor materială și artistică dar mai ales

pentru însemnătatea istorică, unele dintre ele erau daruri ale unor voievozi

rom#ni.

Galoarea unui clopot era dată de alia'ul din care era "ăcut clopotul, iar cu

c#t clopotul este mai vechi, cu at#t valoarea lui intrinsecă este mai mare. Este

cunoscut "aptul, că bătr#nii aveau obiceiul ca atunci c#nd era turnat un clopot,

mai "iecare dintre ei arunca în topitorie bucăți de aur și argint, pentru ca sunetul

clopotului să "ie mai "rumos, mai dulce, prestanță în sonoritate și vibrațiuni

ondulatorii îndelungate.%)

9n a"ară de aceste clopote, au mai "ost luate limbile clopotelor, belciugele

și ancorele de metal, care legau clopotele de suporturi, toaca de "ier și ciocanele,

precum și întreaga "ierărie a"lată în turlă. 4e pe unele lăcașuri de cult au "ost

luate de către trupele de ocupație și acoperișurile de tablă de aramă, tot pentru

distrugeri și bunuri de vieți omenești.

9mpotriva acestor acte de barbarie, reprezentații (isericii au protestat

mereu, "apt pentru care multe bunuri și odoare bisericești n-au mai "ost ridicate

11 eore 5asilescu, Din suferințele Bisericii noastre în teritoriul vremelnic ocupat !"!#-!"!$%, !n

67R 81/"#9, nr. 11+12, p. 12/212 *bidem, p. 12/2

13



de către administrația militară de ocupație. Slu'itorii (isericii noastre, au ascuns

în multe cazuri odoarele bisericești pentru o vreme sau le-au transportat în alte

locuri mai sigure p#nă ce a trecut de la noi urgia armatelor de ocupație.

(unurile și odoarele ridicate de armata germană din om#nia, au rămas

p#nă astăzi nerecuperate, cel puțin din punct de vedere valoric.%B

/a ) decembrie %+%8, autoritățile germane au impus printr-o ordonanță

în teritoriul ocupat, calendarul gregorian. S-a îngăduit să se mai țină doar

>răciunul %+%8 și (oboteaza după calendarul iulian, de aici înainte toate

sărbătorile trebuiau să se țină după calendarul gregorian. &utoritățile rom#ne au

protestat energic împotriva acestei măsuri, nu pentru că era o abatere

dogmatică, ci pentru că prin aceasta, germanii g#ndeau de'a că și-au impus

propria legislație și că vor pătrunde mai puternic în administrația noastră.

9n ziua de %A "ebruarie %+%* au "ost "urate moaștele S"#ntului >uvios

4imitrie din catedrala itropoliei din (ucurești și a "ost o adevărată minune că

autorii "urtului S"intelor oaște au "ost descoperiți, iar S"intele oaște au "ost

aduse cu mare pompă și așezate iarăși la catedrala itropoliei din (ucurești.

Preotul :rigorie Popescu-(reasta din >raiova a dus în anul %+%A la Herson

în usia, capul domnitorului ihai Giteazul a"lat la 4ealu, pentru a-l salva de

pro"anarea trupelor de ocupație, de unde a "ost readus după încheierea

războiului.%

9n timpul ocupației germane, mitropolitul primat Honon a "ost "oarte

e5pus. >u c#teva zile înainte de a intra în (ucurești, armatele germane au

bombardat crunt capitala, bombele inamice lovind catedrala și palatul

mitropolitan, căruia i-a "ost distrusă aripa dreaptă, iar bătr#nul mitropolit Honon

abia scăpase cu viață. itropolitul Honon a "ost neîncetat dușmănit de autoritățile

de ocupație și "iindcă nu-l puteau aresta din pricina rangului, l-au arestat pe

secretarul său, preotul 3risant Popescu. &cesta îl in"orma din închisoare că nemții

îl iscodesc să a"le unde are mitropolitul ascunse documentele compromițătoare.

13 Pr. Pro& (ni% )r . leandru Moraru , op. cit . , p. '"114Pr. Pro&. (ni% )r. Mircea Păcurariu , op. cit. , p. 31#

14



9n urma acestei comunicări, mitropolitul a ascuns documentele sub pardoseala

unei odăi, un tablou pictat alegoric după indicațiile sale, reprezent#nd unirea

tuturor provinciilor rom#nești.%

4upă doi ani de su"erință și luptă, lacrimile de su"erință s-au pre"ăcut în

lacrimi de bucurie, aduse de prăbușirea 1mperiului habsburgic și de unirea

@ransilvaniei cu Lara-mamă, în istorica adunare și zi de % decembrie %+%*, la

&lba 1ulia. Pentru acest ideal, (iserica împreună cu slu'itorii și credincioșii ei au

su"erit, au vărsat lacrimi de durere și tristețe, au luptat cu multă bărbăție și iubire

"ață de neam și (iserică și intr-un "inal a biruit, bucur#ndu-se de mult dorita

unire de la &lba 1ulia, din % decembrie %+%*.

1' eore 5asilescu, Din suferințele Bisericii noastre în teritoriul vremelnic ocupat !"!#-!"!$%, op. cit.,

p.13

1'

ionut hens-clerul roman in timpul primului razboi mondial

Documents