ONENII MARI AT RONANIEL

ION-VODA CEL CIP1IPLIT.(1572-1574)

CU II/se, PORTRET6 *I 10 GRAVURE.

DE

11 EtnEtlatNi 121Ealt\*,-C-7%---&----J-------,1j

Tipeiritii eu adjutorulg Alinisteriului de Resbellg.

Prefulti: 7 Stettin.

BU CURES Cit.

IMPRIMERIA MINISTERIULUI DE RESBEL.Calea Mogogbei No. 11.

1865.

.

. .

/

.

.

%

, .. .

fi

HAJDED.-.0.111411440.-

OMENII MARI- At ROMIN1EL

IONC-VODA CELLC CUMPLITE.

JON(' VODA CELLI) CUMPLITIln o mentuld Wild& della Cahuld"

(ii Junid ./J74,)of

OMENII NARI Al Roxiima

IONO-VODA CELLii CUMPLITO:AVENTURELE, DOMNIA, RESBELLELE MORTEA LUI ROLLULt

SEti IN ISTORIA UNIVERSAL I iN WITA POPORULuf ROMANII.

(1572-1574)

Cu unit, portretii, trei planuri de bdttcilid, ud cartd militard,totic desemnii de attadi, duo genealogie, uei gravurd de costumii

fi duo fac- simile.

DE

zatmattu-2.1:ad.

Ainsi d'un peuple entier je feuilletaiaPhistoire !

Livre fatal de deuil, de grandeur, devictoire . ,

Asta-felii resfolanaii istoria unuipoporaintregii: carte fatali de doliü, de marire,de victoria!

Victor Hugo; Oda Ubi defuit orbie.

BIICURESCI.IMPRIMERIA MINISTERIULUI DE RESBEL.

Calea Mogogbei No. 11.

1865.

3.

Domnului Nicolae Crezzulesco,infiintatorului Conferintelorii Sciintifice, in Cali fu cititi

prima schità a acestei opere ,

Domnului MihailA CogAlnicénu,fundatorului elementului poporalii in istoria nóstra.;

Domnului Cesarii Bolliacii,Ercule all5 prozei romane;

Domnului Alessandru Odobesco,fruntaplui sciintei archeologice in Romania ;

Fratilord Golesci,descendinti din fratii Golesci, celebrati in acésti scriere ;

Domnului Papiii-Ilariand,infatigabilului collectorii de raritati bibliografice ....

dedica,

autorulii.

PREFACIA.

Istoriculii este unil uvrierti qi unU artistilCa uvrierii, elli aduná ; ca artistU, e1l d brutei ma-

terie acea sublimã espressiune, care face cg, statuele luiCanova s6U curtile Alhambrei nu aunt din pétra, ci Ma-donna lui Rafael nu este uà pânz s&i ug scandurà im-buibatà de nesce sucuri vegetale.

SculptorulU, pictorulü, architectulii sunt numai artiftti:vulgului sarcina provisiunii.

IstoriculU, din contra, e1li singurU stringe, singurUsc6te petre, tease panza, taiA scandurk ferbe culori ; §i a-poi totii e1lii singuril sculpfi, edifick pinge !

Le aceia sunt destui sculptori, destui architecti, des-tui pictori ; de aceia sunt pré-putini istorici.

Unii grama,descU, fail a av6 geniulti de a crea ; ceimai multi crek fira, s fi avutii rebdarea de a gramddi.

Unii facil teme1i frà edificiU, altii fa-U faxitemelii.

La Romani, amU veclutii pe neobositulti Sincaiu co-lindandU cu desage pe spate. pentru a cullege un chaosilde petice, bune §i relle, preti6se i netrebnice . . . .

Am vegutil pe atatia Bolintineni" cMdindii mereUpomp6se palaturi in aerU . . . .

1361cesco. numai neuitatuhl Balcesco, fu unil ade-veratU istoricU, unU adeveratii uvrieril i artistU a11i nos

edificiU

tota-d'ub.dati.

et lassa

X

tru ; dar val! m6rtea Illü secerg, tocmai atunce, candilcrisallida deveni

Pe candil toti imberbii din giuru-ne se laudii a fiascultatii pe illustratiunile profesorale dela Berlin tsi delaParis, fie-ne permisil none a av u mindria multi maimodestA: nol arnii auitu pe Balcesco.

Mai antaiii de t6te, uii cursii de mai multi anni in-gropandu-me in bibliotece si archive strgine i nationale,strinsei in sud6rea fetel grametli de material:6, in legaturadirectà i indirecta cu obiectulti acestei artecelle.

Apoi suppusei indigesta provisiune la trel scalpeluride arta: critick perspectivg,

Scopulii criticei este de a desmortnenta adeverulU.me decisel IA data pentru totil-d'a-una a

nu me basa decitU numai pe izvOre, adeca pe mirturiecontimpurene, adessea ocularie, limpegite prin confrunta-tiuni i prin analise.

Nu ye voiti offeri nici u assertiune, pe care si n'ojustifice uá noti in josulü paginei ; iar dem citatiunea arilfi pré-lunga pentru a puté incipe acollo, ciutati-o mai lavalle : tn Desvoltari analitice séü in textuhl Pieseloril do-cumentale.

Perspectiva se cupprinde intru a despune t6te pr-tile intregului asa, Incãti sä nu ye intimpine lacune essen-tiale alldtarea cu detallie superflue ; nemidi sa, nu fie de

si nu fie descusutii ; celle importantereessa in re1ievi pe primu1i planii, celle secundarie sa seumbrescii pe plannlü allü duoilea, celle accessOrie abias5, mijesca mai incollo . . . .

Tabloulli cat& sã aibe unU fondii sii ceril: la Ince-putulil schitarimii In cAte-va cuvinte generale sta.rea Europei de atunci.

Apoi appare figura bea curath romândsci a eroului;

fluturti.

Astil-feliti,

prisosU, nemici

operei,

i coloritt.

et

XI

loviesce din depArtare, cresce §i se caracteris6z5, din cein ce mai bine apropiandu-se de tintA, aci lea proportiunigigantice §i . . . . perde cump6tu1ii!

Dar priviti-o chiarti n pulberea &Medi: ea totil inerteste multti mai mare, de eaü tremuranclii pigmei, ce-Tcalcti sub-pici6re cadavrulti!

in tine, candti eroulti nu mai este, spectatorulii ur-mAresce cu fiori, cum se prevalle una dup5, alta majes-t6sele creatiuni alle stinsului geniii, pen' ce unti funestiiintunericii infáqurA totil

Mai remâne uA speranta : invierea mortilorii!Atari furà principiele criticei i alle perspective! n6s-

tre : judecAti in§i-v6, dtc ami fostii in stare s6il, maibine, d6ca avui norocil de a le tine credint5.!

Inctü priivesce co1orituli, scimii Mita, a Animasimtia in adenculil seri ceia ce scriea condelubi; iar candil'Anima simte, condeiulti devine scurtti, laconicti, inte cabAttAiele pulsului . . . .

28 Februaril 1865.

orizontulil.

INTRODUCTIUN E.

Europa in septima decadd a secolulut XVI.

Propter illa quae aliquid significant,etiam ea quae nihil significant attexun-tur: solo enim vomere terra proscinditur,sed ut hoc fieri possit, etiam caetera a-ratri membra sunt necessaria.

In fav6rea punctului principalii se maianinä ale ce-va accessoriii, precum t6tepartile plugultii Bunt neapperate, dee nu-mai ferruld cellti langil servesce a bras-dui pamentulti.

St. Augustinii; De Civ. Des; XVI. 2.

§ 1.Guizot, in studiulti seri assupra lui Shakespeare, In -

cepe povestirea prin u5 lung5 digressiune despre Adam §iEva.

Suntemil mai discreti: scriendil istoria luine mirginimri a arrunca mai ânteiii uà rapede catature,numai assupra Europa §i numai in momentulii precisit

Dupg ce ne vomil fi familiarisatil cu orga-nismulil intrege, ne va fi lesne apoi a intellegeacea mica parte din ea, ce ne preoccupa in specia.

§ 2.Spania adjunsese pentru u clipa a fi Statuhl cellui

mai puternicil de pe continentulii europeil.Sub sceptrulii monarcului dela Madrid se gruppasera

t6te provinciele mauresce, castillane §i arragonese, Por-tugal!, Sicilia, Sardinia, Neapole, Neerlandele §i America.

Nici nal principe nu posseda unü territoriii atatilde intinsil ; nic uni principe nu priimia unI venitIi atätade colossal(' ; nic unil principe nu avea nesce generali a-trutil de abili . . . .

cine 6re fu acellu fericitti pgstoril allil pop6re1oril ?marelui Carolii V, miculti

Prin duo peccate mortale ellIi sfcrma pentruFi1ippIt II.

asta.feliamatinel

Filutittotil-d'a-

XVI

una piedestallula maririi spani6le prin fanatismula reli-giosa i prin urra democratiel.

Neerlandele erati protestante i autonome ; Filipp IIa§e4a, in elle IA inquisitiune contra dulmanilora catoli-cismului qi ua spénquratória contra du§manilorü absolu-tismului; Neerlande§il radicarA stégula revoltei i Filippaperdu pe cel mai industrio§i i eel mai culti dintre sup-pu§ii sei.

Anglia era reformat i constitutionnala ; FilippiI IIse porni s'o strivésca prin forta bruta §i perdu in luptat6ta marina Spaniel.

In Franta crescea partitulii ughenotilorii; Filippa IIcheltuise milli6ne pentru a adduce esterminatiunea lora 0,drepta resultata, veclu incoronandu- se acollo una principeughenota : Enrica IV.

In fine, ella muri despretuita de tog, p6te chiaril desine insuffl : lass'andil financele secate, armata demoralisata,territoriula desmembratii, natiunea ofticata . . .

§ 3.Imperatula Germaniel fu Maximiliana II.Era una din acelle figure flegmatice, atata de ere-

ditarie pe tronulii austriadi, incatil le-al puté crede castint una §i, aceiacti pers6nã nemurit6ria, ca Dalai lamadin Tibetü.

Tributara alla Portel Ottomane, batuta de ua. Dianade Poloni, infruntatil de una printwra din Transilvania,-ella nu sciu sä merite. nici chiara devisa cea de furca adinastiei habsburgice Mtg. combatta ; tu te casatorescl,fericito Austria! altii dobtndescii regate prin sabia, tu,,prin zestre !"

XVII

§4.In Franta domnia regele Carolü IX.Gregesca: ella nu domnia.Domnia muma-sea Caterina Medici; domnia ducele

de Guise ; domnia principele de Condé; domnia papa;domnia ; domnia t6ta lumea aftara de re-gele Caroli IX.

Unul singura evenementil, de genula acelluia princare se illustrase 6re candil Ierostratii, face sa traésca inistoria numele acestui somnorosa Nerona.

eine 6re nu se infiora, numai candi i se pare eaRude euvintulti "La Sainte-Barth61emy ?

In dece randuri Carolii IX se arrrnr-se in bratelepartitului papista§ii allul Guisilora §i iar 'n (pee rênduriintinsese ua mama de infratire partituluiCond6; in dem renduri se silise a scutar4 tirannia ma-terna a Caterinei Medici §i iar in (pee randnri sa-rutase lanturile ce-15 sugrumaii; pone ce inteug di, vreiisi diet intr'uti n6pte, desperatil de consciinta nullitatiiselle, ella se hotart a dovedi lumii ce p6te unul rege :30,000 de Francesi fura maeellati prin cea mai mar§avatradare!

Se dice orr6re! cum ca insu§1 principele ara fiuccisti ca,ti-va cu propria sea mama!

Peste patina', ellul muri in v6rsta de 24 de anni : ju-câria partiteloril, ealleil allul suppuiIoru sei, enigma pen-tru posteritate!

§ 5.Una frate anti acestui Carola IX fu 'Mesa rege in

Polonia, airuncata de currendii in anarchiä prin m6rtealui Sigismunda-Augusta.

lui

viva

calvinU ailS

x4n11

Reposatulti principe fusese tremura de Turd,tremura de Moscoviti, tremura de Tataii ; dar se distin-sese prin prudenta adntinistratiunii, prin protectiunea lit-terelorii, prin u tolerantd religi6s6 nepilduitd in celle- l-alte State catolice.

Noulii rege tremura i end de Turci, de Moscoviti,de TAtari ; dar pe lângd, astea, mai adause uà supremi in-capacitate administrativä, unti superbil despretil pentrulitteratura nationald, tia turd fanaticd pentru totil ce nuera sanctionatii de scaunuld apostolicii de la Roma. . . .

Enricii de Valois adduse in Polonia moda haineloriiscurte i a danturilord parisiane:: atata !

§ 6.Moscovia era ad immense, *lure, prin care siilta

iérä selbatecd, numitd Ivan cellü Gr6znicii.Porecla de Gróznicil e pré mélle pentru a caracteri-

sa, pre acestil curiosii principe: era mai bine a se (liceIvan cellil Nebund."

Urcatii pe frond in etatea de 4 anni, sub tutella a-nd mune desfrenate ; de 'nfdiii insultatii de amantii ta-rine, apol corruptd de lingu§itoril puteril ; ndscutii cu uáanimd impressionabild, in veninatil prin aerulIi ce-ld res-pirase din Mend, ranitti de unii qi zaddritti de altii ; nue de mirare, déca e11i Io perdu mintile.

ahu1.11 Persiei I trimisese in dard anti elefantil :mill 11111 tala in bucati, fliudul cd bietuld animald nu vrusa stea, in genuclii de 'naintea majestdtii moscovite.

Espirandii pe patulii morii, ellul cugeta . ... cum sti

violeze pe noru-sa.Aceste duo essemple stint de adjunsii.Cu t6te astea, ellul smeri pe Poloni, pe Sue4i, pe

ta-

sticiost :

ut

XIX

Mari; deveni spalma Ottomanilorii, lat: hotarele turdsélle . . dar cum? prin devotamentulilMoscovitilorii, pe earl i bicluia frã ca el sa obosésciide a se gudura cu umilinta, lingendü calcalele stapanului !

EIlü - insui, nici na data nemine veclu macarilin apropiarea unui camp(' de battallia!

§ 7.

Dela Muscalii trecemil la Tamil.Marele Solimani, principe demnii de apoteosa, nu

mai era : 11 urmafacu cate-va cuceriri; dar victoriele sélle, ea §i

acelle moscovite, erail ua consecuenta a fortel nationaleinterne, nu a geninlul

totil ca Ivan, nu sciea ce este III battallia.Administratiunea se affla pe manele vizirulul §i elle

unui favoritii . . Ovreti!Sultannlii nu e§la din haremii, inchinandil nierei

frurnsetelorii circasiane cupe cu vinti de Malvasia!cronicele turce e1Ii este eunnoscut5 sub pi)reela

de cellii

§ 8.

Italia, intru eau nu o cotropira artnele spani6le, as-culta pe un popa §i pe nal negutitorti : Roma §i Venetia.

Dar papatulii deveni abia ua slaba umbra a trecutetsélle mariri: ratiu.nea 1§I redobindi ua mare parte dinterrenulii, usurpse superstitiunea ; Luther sgudul pon1in fundamente roiiu1ü Hildebrangiloril; mai OM Germa-nia, Anglia, giumetatea Frantel, giumetatea Poloniei, im-brati§ara lumina protestantismuldi', §i numal Spania mai

cella bestial? alhl

nu-lii

filu-

.

ce-i

sea SelimilEllii

princiartl.

Fe

Betivii..

XX

remanea neclintitä in orbulii seri devotamentil catra papn-§eria catolica.

Ne mai putêndil a dicta legi lurnii, papa GregoriiiXIII reforma calendarulil.

Venetia de demultil nu mai era dictatricea commer-ciala a Europel: descoperirea lui Vasco di Gama §i aceaa lui Columb stramutara sceptrulil rnariloril in maim Spa-niolilorü a Portughesiloril.

Acum ea priimi nit noiia qi terribila lovire : Turcilcupprinsera Chiprulh i Cicladele.

Ca.derea. Venetiei nu se 'mite attribui necapacitatii u-nui monarch, caci era ui republica aristocratica; dar ecu atatil mai tristh Ca intre rnultimea capeteloril, ce o car-muiail. raffia, fruntea nici unii mph!

§ 9.La barriera oppussa a Europel, b Sve4ia §i Dane.

marca, duoi me incinsera ua lupta de ,eiterminatiune.Pentru ce ?Pentru c. fie. care din el pretindea p6rte pe

una i aceitnii emblema!Energica natinne scandinava calu in copilaria!

§ 10.E ciudatil a dice, cá fu unil momenth, tn care singu-

ral principe adevérattl mare, din cati condu :earl atuncipop6rele celle mai civilisate séiz celle mai puternice alleEuropei, era lig femeig bastardi!

Regina Elisabeta inflori marina, commercial, littera-tura An gliei.

Regina Elisabeta sfermrt colossal spaniolii.

si

au-s1

cd

... ad

Regina Elisabeta sdrobi idolatria papist*.Regina Elisebeta fnna Unirea britannica

§ 11.

Acesta e inventarulii cap telorri coronate in momen-tul5 ce ne occupi.

In Spania, in Anglia, iu Germania, in Italia, in Sve-(pa, in Danemarca, in Polonia. in Russia, in Tnrciavedem5 sceptrurile minuite de popi, de copif, de zero,de nebunl, de betivi 065 de muferi.

Tocmai atunci, inteu5 terrisórfi româna, appare unüprincipe, pe care numai cea nial négrA trädare tlli putuopri de a nu da u alt5, 1àà Europei, funditnd5 pe tro-nulu un5 no5 imperi5

Unir mare administrator5 !Umi mare politicil!Un5 mare general5Singurul5 om5 in t6ta Europa, carele, in 1oc5 de a

1Issa pe preuti s taxi victime, facea victime dinSingurulil om5 in out Europa, carele ghici seoretulii

democratiefSingurul5 oral in t6t5, Europa, carele merita cor6na !

latinU.Bisantel

!

!

100-VODI CELIA1 UNPLITC.

T.

AVENTUR1ERULU.

Elefantulti, de june, se fa-ce respectatil de cei-l'alfi locuitori al co-druhil. din Iiia nascerii ame-ning cu veninulti aculur sed. Regii, dinMeal, ii simtil puterea innAscutä de acrirmui n4mulii omenescil.....

CALI DASA dramma Vicrama i

Unwi.

1

ori-eitii

VOrpele

§ 1-

Dupa, Stefan(' ceflii Mare domni fgu-seil Bogdan('Chioril; dupi Bogdan(' cell(' filu-seil Stefan('War(' ; earele murindii fár5, urmacii, de :(ci fnainte

se j6c5, pe scena istoriei moldovene n5 lunga tragediiide lnpte fntre fe1iurii copii naturali, 40 din tropina.domnesca.

§ 2.Era(' multi acel copii natural!! erati multi, &AO Ro-

y:ranii, strAmutati 'din Italia i a§e4ati in Dacia deja inepoca decaderii anticei morhlit5t1 romane, addusseserieu sine din prima patri 5. nesce idee ciudate assupra le-gárnentului casãtoriel; nesce idee, pe cari nu le pitastèrpi in terra nóstr5, lumina crestinismului, i earl apol,firesce, devenia cu at5til mai tepene, cu cat(' mai multi"le inrAdecinAse deprinderea qi mersulii timpului.

In imperiulii roman(' din 4illele lui Traianil familliadevenise u5, jucaria.

Maritagiulti perdu cu totuHi prirnitivulü caracterüsacru i so1emneli. ce-15 distingea sub republica roma*qi adjunse a fi u insotire per usuni : a§a 1I1i munesciJegile imperia le.

Era ra simpl5, invoelit din ambe partile, lipsitã de

calif Ohiorricellfi

4

ori-ee consecratinne civil5. sal religidsa, i prin care niciunulli dintre soti nu se credea indatoratii modilseriosii." s.

Inse, ceia ce-si'peirmitteall toff Romanii, fdlindu-se cuorigina loril din desfrtMata Rom5,/imperia1A, trebuia sã fifostil permisii. de (pee, de ua sua de ori mai multil Roma-

cu forta in pe cândü until simpluterranil i se dedea facultatea de a schimba femeid pestefemeig, cunnniinda se in tdte gillele, cu aceia numai capentru fie-care nal divorciil si plâtéscA vistieriei summade 12 bani 2); totI atunce ye puteti inchipui sa, maibine, nu ye pnteti inchipui, catil de intins4 cat s fi fostilatitudinea principi1or români in priyinta maritagiului !

Unii din ei , bunii-óra, Stefan cellü Mare , avuriicAte cinci sell s6sse femeie legitime, celle nelegitimenu se mai numerii, ast-feliu pe famosuliistrabunii Mecenate, despre carele moralistulii romanil

s'a insuratii in IA miià de renduri !" 3)Unde demoralisatiunea nationalA se pogóri la uti aS-

semenea trCptà, acollo arü fi fostIl comieil de a mai cdutamArginiri legale contra copiilorii nelegali, carii formail ea

majoritatea poporului: e de mirare numai cum de maifiiiitaü ómeni cununati, dupa ce resultatele cununiei per-

t) m idiTEssai historique our la societé eivile dans le monde r onwin (Stras-bourg, 1863, in-8); p. 36 : C'etait un simple consentement mutuel, sans aucuneconskration ni eivile ni religieuse, et par lequel ni Pun ni Ventre des époux nese croyait sérieuse ment engage."

2) Gratiani; De Joanne Ileraelide Despola Vallachorunt prindpe (Var-saviae, 1759, in-8); p. 21: ,,Matrimonia viri vol minimis de causis mope solvuntvremisso uxori nuncio pensisque fisco duodecim denariis." Antorulfi visitase ho-tarele Moldovei &are 1565. V erancsics; Oesszes munkai, koezli S.:alay (Pest,1857, in-8); p. 85: Licet enim eis omnibus commuuiter ii et tris n :coresbabere, nobilibus ac potioribus etiam plures; vaivodis vero quot volunt, liberum,,est." Autorulil cunnoscuse in pers6n5 pe Petru Rareqii.

3) Seneca; Dpi,9to1a ("XIV: qui uxorem millies duxit."

9

manA:

imititindu

S-11

inteund

nilord cellorl

4icea

5.

duseri ori-ce fellu de prestigiii, posteritatea din flori deve-nindil de uà potrivA in drepturi cu acea din bisericA, baInca de celle mai Millie on nelegitimitatea a§eciAndu-seen m'Andrii pe tronula terra!

§ 3.

*tefanii cella Mare, Bogdana cella ChiorU, tefanticellil Tener, fie-care din ei n'a trecut cu vederea de a lin dinparte-1 mai multi copii naturali, arruncati prin bordeielepescarilorU, prin prAvaliele negutitorilora, ba pone §i prinpAdurile celle nestrAbAttute alle Basarabiei, unde loculailcelebrii-prin vitejia lora codren1 §1 nu mai putina celebreleprin frumusetea lora codrence:

TreI din acei spurii" cum 11 numiaü vechii Ro-mani, implurà una semi-secolii din istoria Moldovei.

Stefana cella Mare uitase in lume una bAstarda, pePetru Rare§U, carele, deja inteui v'erstA inaintatA, mai binede 20 de anni dupA mórtea pArintelui sea, apuctmdil dom-nia, se arretA unula din cei mai illustri principi românI,iubitil in intrula terrei, grózA pentru strAini, i muri las-sanda fiilorü Bei tronula Moldova.

Atunci retAcla unü altU bastarda, una bastarda allalui Bogdanii cella ChIora4), Alessandru Lapuqnénulii: for-mndu-i unit partita in OrrA §i intrAnda in fruntea

ostiri strAine, eIIü uccise pe Vern-sea, filulili lui ha-red ; zugrumA pe mAtusA-sea, veduva mi Rare§a5); si peverA sea, fiia ml Rarela, femeiA, zidinda pe te-

4) Documente inedite din Archiva Statului, din call tmele amil publicatilin a mea Archiva istoricd a Rontdniel ; nr. 155, 181, etc.

5) Cronies moldovenhscii din 1566, pub1icat5 in Woj ci ck i; Biblioteka Oa-rozytna pisarzy pol:skich (Warszawa, 1844, in-8); t. 6, p. 65 : dal stars zone.,Piotra Vojevody udawic." Acesta factil e ommisil in 1etopisetul5 lui Urechla.

u-nei

qi-o Iuâ

6

India acestorii monstruosithti unit nal regimil *AMU desangerosii, incãtil eontimpurenii Illil assemenaii curegelui Diernedii din antieitate, carele Ii hrania cail Ctreart.ea ómeni1orii.8)

In totii cursulii domnielorii bastardea luI Petro Rare0ci apoi a lui Alesandru Lapu§nenulii, un alllI treilea bas-tardii, In a§teptare de a domni §i cliii la rendulii seti, creseeapecunnoseutii In streinhtate: fiiuhii lui Stefanii cellil Tenertidin fenleia nnui Arrnénii numitil Serbega.

§ 4.

In pleehrile §i ebiaru' in esteriorulii lui Iónii se resfrânse

Caraeterulii eronica terrei Illu zugrhvesceIn urinhtorulii modii : acestil tefauiii-v'd cellil TeneriiIntru tau semena cu firea mo§useii lui Stefanti-vodá eel-lui Mare, eh la resb6ie Ii mergea cu norocii c totiiisbIndia, §i lucrulXt seii illil seiea au porta, inhearilera tenerti de gille, i era omii inâniosIi. pré lesne ver-shtorii de shnge." 7)

Vitejia, agerirnea rninii i ertulimea trecurh eu mo§-tenire patern in natura

De;a mumh-sea, de alth parte, ail e5pet'h n figurhcam armenéseh, feta Tnehish, përi dessii i negru ea penacorbului ; nasil coroetil Intera forma* orientalh, intoemoi eanasuill famosului Attila, dupre chtil liii cunnóseemil de pemonete 8); ua frnnte Inali1, 1.t in rildecinh §i strinniin-

6) Luni g; Orationes procerum Europae (Lipsiae, 1713, in-8); p.,,Oratio Alberti Lasci ad Milites Polonos, cum eos adversus Alexandrum, Yalu-chiae Principem, in aciem ducer-t, habitat anno 1561

Lelopitetile; t. 1, p 156.8) Awa Eradilorum (Lipsiae, 1720, in-4); p 215.

alit

tiparulii parintilorii.

ca.

17

352-6-

7)

ci

hit Itirni.

11

7

du-se In partea superidra; frunte frumósä, dar neroml-nét;ca).

Poporulii , dupre nationalitatea mumei , Illi numiArm6nu1ii, Intocmai precum Alessandru-vodä fu Là-

pu§u4nii, ca fiiü al1iI unei Lapu§nence, séii precum Petru-vodn fuse Rare, dupre porecla murnei s1le9): bastar-dulti nu are tatà.

§ b.In 1561, deja In vIrsta aprópe de patru-qeci de anni,

strieurati In obsvuritate, Joni ne appare de tin data', pen-tru prima óra.

Atunci se clâtina pe tronil cumplitulil Laprinénii, a-ineniutatii de entre unii lacobil Despota,de pre muieri cu dinastia domnésca.

Era timpI, ca Unit an-§i adducn a minte, cum caellil este fa' de domnii din Moldova, avendil drepturi e-gale cu elle Lapu§nénului §i mai mari de entii elle lui Des-pota.

Ellil Incepu a da semne de viétd.Pe camel Despota curta pe magnatulii Laski, Jonii

se adressn entre nal altii ma gnatii, nu mai putiml

Intr'unil statii aristocraticii ekctivii precum era Polo--nia, regele era nemicil, magnatii eraii el stripAniaiiIn administratinne, despnnena In aduniir legislative devoturile cumperate ale numero§ilorii boierina§1 saraci; eistapAniaii in armata, conducendil numerése steguri feu-dale propri; ei aveai curt alle loriI, rivalizndil eucurtea regaln, §i adesea Intrecend'o prin spleudOe

9) Letopisetile; loco supra: Petrn Majsnilii, ce 1di poreclitit Raret, dupismum:4e mueril."

puler-Firlei.

MI5

Serbii, ioruditll

si

tot5:

8

prin multirne regele, fiindü unulti, se temea de ei, peeandii ei, fiindil multi, nn se temeala. de .nimene

Laski reu§ise de a introduce pe Despota In. Moldova,fuggrindil de acollo pe Lapu§nénnlii; Firlei, mai putinii. In-treprincietorii, scApa, occasiunea de a Innata pe prietenulilBei dar ne adjunge de-a cunn6sce de a, cam datA le,&um loril amend 4ror- a : magnatul polonii era luteranii, par-tisanii aprinsii alli Reformel, capil. 1lii tuturoril protestan-tiloril din Pokinia i); §i e vederatil ca, pentru a put6 6,-peta gratiele selle, MI6 trebuia si se fi arretandii §i ellil

doctrineloril lui Luther.. Acésta fu prima cunnoscutd apostasia a eroului nós-

tru, carele, n totil cursulii vietei sale, trecea necontenittide ik la lege la a1t4, schimbAnda assemenea

§ 6.

Vegendil molleciunea liii. Firlei, Iónü pléca din Polo-nia §i appare In Orirnü, refugitil la curtea hanului, undecaptivézá simpatia ruoscenitorului tronulul, Mehmed-Calga,pe care cronica tatdrésca 12) Ina descrie, ca pe

Toti 6menii cu s"uffletele mari se inrudescii : aventu-.rierulii romanii p15,cu principelui tatarfi.

Hanulii se affla atunci In 1upt cu Moscovitii Meh-

") Fmcm ; Hiatoire de l'Europe au XVI "siécle (Paris, 1838, in-8); t ; 1. p.439: ,,Le roi n'etait en Pologne que l'instrument de la noblesse. Tandis qua.partout ailleurs la royuate, jadis faible et impuissante, s'etait elevde par degresau-dessus des resistances- feodales, la couronne polonaise, antrefois sonverainenet absolue, etait insensiblement tombee .sous le joug aristocratique."

") Gs &Tula ; De aeriptis invita Minerva (Florentiae, 1745-6, in-4.); t. 2, p. 181 ;nFirlejus Palatinus Haereticus caputque Haereticorum erat."

Publicatit in estracta russesci in Zapisha Oieskago ObseYeatva Iytorii Drevaostei (Odessa, 1849, in-9) ; p. 385.

. .

-le

un illus-

;

Mud;

'

amicd ailS

tru vital

9

med-Calga conducea ostile tataresci ; pe semneseU I6nii, in aeelle espeditiuni, se va fi distinsüpriu eroicu1i sange rece si tcrribila putere a bratului, cariIlIii facurd mat in urma atAtii de groznicil pe un campil debattalia ; e mai multil decatU probabilU ; ori-cum sa fie,legatura intre Mehmed-Calga i I6nil deveni atatil de strin-

incatii, la plecarea mai I6nU din Crimill Mehmed-Calga IIdede in 1563 uá scris6re catre regele polonI SigismundU.Angustii : te rogil forte multU sa bine-voesci a tine ingratiele telle pe acestU fiiIi de donmil din Moldova.")

§ 7.Polonia era ca i tributariaIn toti annil regele trimittea hanului, sub numele de

peschesii, bani, postavuri, metassarie, feliurite producerialle man ufacturel.

Frica Poloniloril era cu atat ii. mai legitima, ea hanulii.Devlet-Ghirai Ii facuse unii mare nuthe prin successelesale militarie: Tatarii 11 dasera pompOsa porecla deCuceritoriii allil terreloril."

Prin urmare, IoniI avea dreptulil de a crede, ca re-commendatiunile tataresci II vorii da rodnri.

Zadarnica sperantd!Regele priimi scris6rea, zimbi lui IonU, dar in locU

de a-i. da ua 6ste, cu care sa-si cuceresca tronulil stra-mosescii, fi respunsii, credemil noi, cam dupiurmatorulii : calla unü magnatil; carele sa te du-ca in Moldova, precum Laski dussese pe Despoia;magnatii lesne va sci: sa respuilga inainteaconfrati din adunarea nationala; era la casU, deca

13) Obolenskii; Kniga po.solskaia W. k. Litovskago s 1545 pe 1572 (Mos-kva, 1843, in-4) p. 222.

insotindu-1U

sg,

ellU

acellü

1-ar5tipicii

cellorll P-alti.

10

one va ameninta TurculIi, ne voma sensa, c rm e cul-opela terra, nici eii, nici camera, ci e vinovatil unit singura

turburatora de ordinea publica".

§ 8.

!thin nu se mai adressft cAtre magnati, caci unula eraLaski, cei-l-alti eraii nesce Fir lei; eflu nu mai starni nielpe longa nesce regl tan n vorbe i slabi in fapte, ca Si-gismunda Angustii ; pentru IA; bucata de tirnpa Ii perdemaurmele.... n acelii intervalii ud terribila tragedia se juea inMoldova: Despota fu resturnatii i ucissii de catre an *teianiiTomla ; *tefanii Tom§a fu resturnatil §i fugaritii de cAtreAlexandru Lapu§nCrinlii, carifia sultanulii bine-voi a-1 in-t6rce domnia Moldovei ; t6te acestea se petrecurA In cursiide eate-va lune.

Ulna Angerosula Lapu§rdnil se rea,e4a pede ui data revedeniil pe Tonu ; i nude? la Vienna.

§ 9.

Germanii afflandu-se in necurnia..1 lupta en Tureii, imperatulii Maximilianü II se bum It de occasiunea de a a-ye la curtea-1 un pretendenta românesca, pe care sa-latina ca uà schinteia de revolta dunar&a.

EII dede lui I.6nil nal servieia in armata anstriaca,§i-I promise, in gnra mare, 7 sea 8 mile de 6ste, pentruca in fruntea lora sa allunge pe Liipu§naula din Moldova.

Erail numal promissiuni, simple promissinni, pro-missiuni curatii nemtesci.

On t6te astea, Porta Ottomana incepu a se cam in-griji.

Un cen§ii fn espedita la Vienna en apparenta nego-

nobilii,

tronii,

11

cu Maximi1iani, dar mai cu s4mA pentru aattrage curn-va la Constantinopole pe pericnlosulii

Mum lii Ii descrise perfidia i debilitateacari sciü numai a fagadui i pe Carl. Tureii Ii in-

frânsesefa in atAtea renduri ; ti zugrávi generositateaputerea sultanului, pentru carele e u. nemicrt tóta, de a daMoldova, ba i ece terre ca Moldova, la ce11 mai depe urm sclavll allii sell; in fine, ii assigurl munti de aurildin partea Sultannlui.

Ionll pâtise deja cu cre§tinii in. Polonia qi avuse aface qi cu mahometanil in Crimil.

lull se incregu in cuvintele eéu§ului, tugi in tainAdin armata austriack trecn Dutigrea, in Con-stantinopole.

§ 10.

Popdrele orientale adorll frumusetea fisic, cu careMahomet i§i Impoporase

Ionll avea tia statura, nriaã, u constitutione vênósa,ufi irifetipre barbatéscä, in care se vedea cã ferbe puterea. '4)

A 11.a cl6rfi, figura eroului nostru produse a cum assupraTurciloril effectulit, produssese mai 'nainte assupra

Vizirulii Mehmed-Socolli,--- (lice agentulil frarcesil Inrapportulli sell catre (=tea parisianA facendil cunnos-einta cu Ionll, hill priimi forte bine, in a§teptare de a- 15recommenda sultanului."

Dar nu trecu nici u luta de ()ilk §i, en t6ta ami-cia vizirului, politica Portei Ottomane ceru departarea lui

14) Gorecki; Deseiiptio bel1 Ivoniae, Voivodae Valacheae (Francoferti,1578, in-8); p. 23: "vir procerae staturae, facie decorn, oculis gracilihus quodam-modoque minacibus, toto corpore lacertosus, viribus pollens,

ciatiUnilor5Ion5.

Nemti-

§i

§i. 6t6.-15

ce-15

lorii,

paradisuln.

Tiitarilorii.

12

I6m1 : pe de tfa, parte , sultanulti stringea osti pentru amerge contra imperatillui Maximi1iani §i, prin urmare, a-yea trebuinti de a mantiné in linisce provinciele Turciei ;pe de alti parte, L'apu§nénulti, rea§ellatil prin o§tile turcescipe Moldovei, se arreta in a duoa sea domnii maiTurcil decatil Turcii '5) §i, prin urmare, avea dreptuRi de acere, ca sultanul5 sa nu protege pe unil pretendentii

Ionii fu trimisil la insula Rodosii.

§ 11.

Aci, in patria §erpiloril §i a trandafirilorii, cunnoscutila Greci sub numele de Makara, adeca t6rr5 fericiti ; aci,unde fie-care pétr, fie-care pescerA, fie-care colnicii, con-serva Inca próspete suveniri §i urme de eroismulil cruciatiloriiJerusalemmitani ; aci IóniI .petrecu unil anal §i mai bine.

Sultanulii Suleiman cellu Mare muri in 1566, §i-isuccesse Selim II.

Totil atunci se audi din Moldova, cumci Lapu§ne-pe semne pentru ped6psa crimelorti sélle, slabi in

corpii, perdu yederile '6), §i cadu feliti de copilla-ria periodicá, mai trista decatii ins5,§1 mórtea,

Profitândil de aceste occasiuni, viziruIii Mehmed-So-colli, remassii la putere, chitima din essilii pe amiculii seil

§ 12.Petrecerea liii Ionii in Constantinopole, in cursil de trei

15) 0 r zech ov ski; Quincunx, to iestVzor korony Polskiei (sine loco, 1564,in-8); p 74: Oto teraz Alexander Voloszyn vygnaniec, zturczyvezy sie voiuieVoloska ziemie, vykorzeniaiac z niey korzen i tez macice vszystkiego pleme-nia i narodu Voloskiego, a Tureckim narodem vezystke ziemie Voloska osadzaiac...

16) Okor.skr; Orbis Polonus (Cracoviae, 1641, in-f);*t. 2, p. 227: debilitate,,oculorum et corporie consumebatur."

fiiu-sei

nuhl,

I6nii.

.tronun

rivalii.

13

sal patru anni, ne presintii date f6rte signre. dar pe earlnoi nu le putemil esplien.

Aventurierulii ne appare de u5, date' caca avutil .ccmmerciantii de petre scumpe in ca-pitala Turciei, intunecandil prih bogátiele §i 1uxu1i sell

pe pole E)1 pe agale! ")Factulii e total atatil de certii, precum e certii ca d.

Torok !Ail d. Bossel possedil celle mai frum6se i cellemai scumpe case in Bucuresci , de §i istorieulIi, pa-

- nu va fi in stare de a arreta izvorului acestorilavutie.

In commerciii ne intimpinä lacruri estraordinarie, mi-nun! puinui probabile §i, cu _bite astea, f6rte adeverate ;principiele de creditil, de circulatiune, de concurrenti, etc.etc., acelle principie, ori-catil de largite, ori- citil de ela-stice, totii inci se 'refusil de a ne limpeqi unele mistere :negutitorulii, ca §i popa, pretinde credemil.

§ 13.

Unui Germanii, carele, peste an secol mAl in urmA, scriseprima incercare criticA assupra vietei eroului nostru, ob-serve:, intre altele : Jowl deveni domml din pravalia§ii, pre-

cum in vechime la Romani §i Sarmati plugarii se urcaii

17) Gorecki; op. cik; p. 24: animum ad amplam copiosamque mercatu-ram exercendam adjecit, cujus magnitudine ac splendore non Bohm in purpura-torum, qui Bassae, id est capita, vocantur, notitiam pervenit, sed et ipsius Se-Iymi."J. C. B u len gerus; Historiarum sui temporis libri XXX (Lugduni, 1619,in-f.); p. 141: cum Ioannes ex antiqua Vaivodarum stirpe Constantinopoli mer-caturam faceret, cum eo agunt (Moldavi), Id per Portam purpuratum, cui inti-,,mus erat etc. D e Thou; Historiarum sui temporis Opera (Francofurti, 1610,in-f); t. 2, p. 14: ampla ac nobili meroatura magnam sibi inter Turcas auctori-tatem coneiliaverat

millionariu,cellü Mai

ritml,

14

la arms Statului, sétl precum asta-41 In Belgia corn-merciantii devimi capi ai marine ").

Aceste essemple sunt frum6se ; clar lonil ellü tnsu§i, desigurii, nu cugeta vela data de a imita nici pe Romani,nici pe Sarmati, nici pe Belgi.

Planulii seri era multii mai prosaicii.Ellil avea inaintea ochilorii probe de cela ce

marfi §i, mai ahem'', ua p6tra scumpa, assupra PorteOttomane,

Cu trei- cleci de anni mai 'nainte, darnindii fiicei sal-tanulul Suleimanii simplu ginvaerii, Petru Rare§ilredobundise domnia Moldovei'9).

Chiarti in timpulii ml Ionii, unil Ovreii din Portu-gallia, introducendu-se prin marfuri pe longa sultatudilSarni], adjnnse de na data duce de Naxos").

Giuvaergiii schimbaii unti rubiniipe na corona: corn-rnPrciulti placti §i, ca pótà essercita §i m4i

snccesii, elli II lapeda religiunea pentru a doua óra.Crescutil in armenismil , luteranisath apoi de calm

Polonuhl Firlei, Unit imbrati§a acum mahornetistuulii.

§ 11.

Arnicii ell vizirului, cunnoscutii cu pa§ii cei mai defrunte, farniliari cu insuFg sultanulil Selina ; elIui pandia en

IS) SCILURZFLEISCII ; Opera historica aatehac separatini edita (Berolini, 1699, in 4)p. 710: Ex mercatore evaderet regulus Valuchorum. O lim apud Roinanos Sar-matasque ab aratro accP,i, qui gerereut surname magistretus . . . Neque id pror-sus insolens putabimus, qui sciamus, extitisse negotiatores spud Belgas, a corn-merciis maritimis subductos ad davuni navalis rei.

19) Re1apunea contimpurena, public:at:I. in Magyar Torteael ta tar (Pest, 1857in-8); p. 52:. . dandoli in donno doi perle d'orrechia grande come doi peri-

mos catelli.20) HAMMER ; Geschiehte des Oentanittehen Belches (Post, 1828 , iu-8); t. 3, p 563-5.

ua

unti ti

ml Roan ;vu

pal

sl-ln

15

nerebdare numai prima oecasinne pentru a apnea de multavisatula trona alla Moldovel, uncle, dupa m6rtea Lapu§né-nulul, se installa fiiüseii Bogdana, copilii de 15 anni, desprecare cronicarala jice, ca iubia don-a lucruri nenationale :glumele ii pe Poloni2').

in chipa de negutitorii, I6,Ia eatriera neincetatti hotarele terra dna prin Galitia, candil prin Podolia, candala Prutil, eanda la Nistru22).

Una arnica devotatil §i nedespartitil, boerulii moldo-venesea Ieremia Golia, emigrata inch sub Lapnr6nu1a, IIliiInsotia inlcsnia intellegerea eu top cei nemulturnitide domnia 1u Bogdanii.

Se forma ash-I-fella una partita puternica, lii frunteaca'rui-a se pusserä toti boierii eel marl, i varele adressaua plangere catre P6rta Ottomana23).

§ 15.

Sultanulii de mnItil a§tepta ua assemenea manifesta-tiune uationala.

Bogdana era tradatorii officiala in privinta Turciei.lu data dupa m6rte a. parintelni sea, cliii inchelasse

unit tractatil ca Polonia, prin care se recunnoscea vassalaallü regelui Sigismunda Nugusta."), i de atunci Ino6c3

21) Lelopisr(ele ; t. 1, p. 190.22) Gore elci; op. cit. ; p. 24.23) Letopisetele; loco supra: Aceste lucruri de hula' triig6niu-se pone la

urechile vriijmagilbrii la huperapri, nu cum era, ci mai pre susil le achiogea.. "I st huan f fi; Regni Hungarici Historia (Colonias, 168, in-f.) ; p. 340 : Gra-vissimis prius criminibus apnd Selimum, ac defections ad Polonos, crudeliqueinsignium aliquot Tnrcarum caede obiecta, accusatuin (I3ogilanum), tacitis consiliis conjurarunt.

24) A ctulti intregil e publicat6 in D o gi el: Codex diplontatieme Polonia e(Vilnae, 1758, in-f.); t. 1, p. 620.

§i-i

16

medita numai assupra momentuldi pentru a fnceta de amai plati tributa Turciei.

SUltanulii, Incurcata In hipta cu Venetia, se facea deua cam data ca nu scie nemica, temendu-se de a mai ap-prinde una a1tI resbellfi fn partile Dunarii, la casil decaMoldovenii vorii voi a sustine pe principele lora.

Cana scrisorile boierilorii sossira la Constantinopole,cu tânguiri contra lui Bogdana ieerêndi i pe Ióni, sill-tanula se grabi de a-la trimitte la Moldova.

Turcia tota se mai feria fnse de a-qi attrage cum-vaunü resbellii din partea Foloniei: numirea ml 16na la dom-nia Moldovei remase secreta, plecarea-1 catre Dunarefu desvulgata a fi pentru treburi commerciale.

IJlü intovirelia nurnai ua, mica 6ste sa, mai binegicendii, nä caravan& de. Turd, ca In, chipa de escortacontra nesigurantel drumurilora.

Trecenda prin Tessalia §i Bulgaria, 'Lena mai ade-meni fn serviciula sea ua sema de voluntari Serbi, Greci,Bulgari.

Dar In ori-ce casa, forta numerica a armatei sellenu putea Intrece ciffra de 4 pone la 5 miie de ómeni..

Nici atatia nu-i trebuidi, cad tllii chiama terra!

§ 16.

Cânda Iona trecea Dunarea, Bogdana cu toti ai sel segrabi de a fugi, scipandii din mana boierilorü, deci§1 dea-la estrada Turciei.

De la Galati pone .la Suceva nu se vequ nna sin-gura adversara.

La intrare in capitala, IIlü intimpinara boierii i po-porula, acclamându-lii, dupe anticuli obiceiü stramo§escu,

i

17

,,PArinte allti Moldova" intocmai precum vechii imperatiromani se numiati Patres patriae".23)

Acestil mAretti titlu, Moldovenii fllii dedeail acellorticari veniati sd-i scape de jugulil vre-unui tiranti:

Despota Illü priimise dupd allungarea cruntului Liou§nénti26); Ionil thu cApeta prin surparea nepopolaruhri Bogdanii,pe care, precum 4isseramü, Orra nu hI putea sutferi dincausa gusturiloril sélle peniru glume §i pentru Poloni.

§ 17.Pe ciludil acestea se petreceail in Moldova, Bogdanti,

inchigendu-se in cetatea Hotinului, cerqitoria sprijinulitregelni Sigismundti-Augustil i alM rnagnatilorti ami(1 dinPolonia.

Regele facu totti ce putu s'ermanulii trimise nd am-bassadd la Pórta-ottomand; dard ambassadorulil se Intórse

fr ilicI unil resultatti, affard numai cd fuseluatil in liar' de cdtre Ionii-vodd27), carele TIM ldssft sd tré-a in linisce prin Moldova, dupd ce mse inteud au,lientdfllti regalase cu uâ chta't Ira attàtü de furiósd, Incãtul bietultidiplomatti incepuse a tremura, recurmoscendti, cd D'a velntrtua alta mai infricoqatd.

25) Vedl moneta lui plansa 2, pe care Seulescn o esplica akra:Otel, Moldovei, adecil Pater Moldeviee, crl rt s'a proclamatd pe sine Ionii pil-ninte." Nu s'a proclarnatii, ci fu acelamatii, precum descriptiunea prii-

"e 1 se frieuse in Moldova, vedi in Lasiek i, De ingreessu PolonorumValachiam curl Boydano Voivoda (ad calcern Goreckii); p. ' 28 : cui obviam primates profecti, saletatumque reverenter etc." Cf. Bolliac ; Cvilegere de nunmul(i artieoli (Bucuresci, 861, in 8); p. 88.

26) Bolliac ft; Daco-Romane, nr. 112 i 113, inscriptiunea rnonetei la Des-poM : Heraclidis Despotee Patris Patriae", eeia ce se esphca prin S ommer; VitaJacobi Despotae Moldarorum .1?eguli (Vitebergae, 1587, in-4): p. 16: e servitutein libertatem vocari videbetnr (gerv; Mohieviae)".

27) Lunge deseriptiune a acestei andiente, la care a assistat insnO P ap rock i,velli inelni Herby ryrerstca polskiego (Kracov, 1584 in-4) p. 234-35.

2

principi,

`urindzii dinin

sibi

Inspoi

lonia-roda,

18

In adeveril, eroulü nostru avea nesee ochi micinegri, in earl se restrangeati cu ua deosebi a energiarapegiciune t6te passiunile ii t6te mi§cfirile suffIctului :in momente de multutnire prin espressiunea yea maisimpatica; in momente de mania, se imple ail de silage,fulgerandii din umbra unorii stuff6se sprincene, ce se tat-

sburlite prin convulsiva actiune a nerveloril").Magnatii, cuscri ai lui Bogdat.ii, isprilvira ce-va mai

muIt decarii regele. Cu vai cu chili, cum se eirtu§ira a aduna ca la 3,000 de luptatori alle§i,ca altuiri, totit juni din fam Miele celle mai illustre allePoloniei.

§ 18.Pe longa stapanirea Hotiaulai, cellei mai puternice

forterete a terrei, i pe longa adjut6rie polone, B gca top principii destronati, mai numera vita c5ti-va par-tisani intre boieri.

Pentru a se fed de dull-1mill casnici, Ionii-vodO Iipuse pe top sub sabiã.

Aristocratia se infiora, vetlendui in mana Tigearl' essercitail In România pn)ft-ssiunea de cal pe horiicei mai de trunte, pe staipli nobilimii, mai cu sOmi pebetratmlii Ionapu Zbierea29), mare vornicii allii terrei (le

28) icrierea mea Fi1oaota portretului lui Tepefa (flucurelti, 1 ( 1, in-16) ,p. 20-21: e de adjunsd de a alritnra, de pildri, portretn:ii lui fon vole cl1i. inn-,plitu (1572-74) de pe moneta Iii eu fricutd guaecio intr' in I f tit ts.tdi

mai mare, pe pergsmend, 1i care s- atlii la mine. Pe mon .ta lo e bnis s,orin-cenele 1 tt, bine conformate, VIOl Bed Uel flung', a int lligentri, nimienPe pergamend, ellu a furiosii, elid trage sabi% din ti5 .d: sprincen 1 IuZ u string

,pe d mi. parte d' tas.tpra radrieinei nasalui vi ad rridkatti in s isu a. t le (vise,ca arip le until vulture. Aci plecarile morale alk luI Iona s'.tru (t: eltiard,numai de pe sprincene."G or acki; ov. cit; p. 24; "oculis grat ilib ,s, quudarn-,rnodoque minatibus."

29) Letopisgile ; t. 1. p. 191.

milltd.

a

;lice,utmlil

Luna,

'di,

acelld;

i 1

4i

niloril,

q' ett"

19

,J08 i dintr'unii nernii de celle mai antice alle Moldo-vei. s())

Capulii seri se rostogoli Ia pici6rele &Hui toemaiin (lima Pascelorit

Ionii-voda vtu sa arrele, cã nu p6te fi seutéla Fier-bat6rei pentru a pedepsi ori-ce ameninta. sicuranta Statolui.

Terra mai Anteiu de t6te . . Pascele mai pe urrna!3').

§ 19.-Nou1 vornicil de terra de josil, Dumbrava , era de

némti micui, dar avea uã anima mare.Iona- voda 1115 insareina de a respinge invasiunea

polonä 32).Instructiunea, ce-i dede Domnulil cu acesta occasiune,

ne adduce a-minte principiulii marelui : Lassadu§manului nu numai miciloculii de a fugi, ci in-a insutiinlesnesce I callea."

Dunabrava avea vr'lla 6,000 de osta§1 alle§1, din dis-trictele terrei de josii, Soroca, Othelu, Faloiin, din ye-chime renumite., ca celle mai be11ie6se in Mold iv-catre earl' se mai adause un contingen ü ie T [ref bes-sarabiani, veniti, diva, cererea liii Ionii-vocia, sub cora-raanda sangiacului de Ak-kerrnan")

Cu a ari o§ti era lesne 1 e sfarima pe cel 3,000 dePoloni, azardati intr'ua terra straina §i antipatica ; dar dorn-

30) Arhiva istorieil a Romaniei; t. f. nr. 92 etc31) l'entru pedepse in pia Pasneloril cf. Photi s; Nomocanon, Interprets

Agglaeo tine I aris. 1715, in 4); p. 145 (de sepolehrorum violatoribus), p.150 (de virginum raptoribtis) etc. Numai pork e nitath!

32) La sick i; op. cit; p 133: ntor Dambrova".33) Can ti nu ir; Besehreibung d-r Molduu (Frankfurt, 1771, in 8); p. 287-8:

Die Einwohner untern Moldan si, d bessere Soldaren und and; wil lore Lertte,ale die u brigen."

34)Heidenstein; Rerum polonicarurn atv excessa Sigismandi Augasti lib. XII(Francofurti, 1672, in-f) p. 3. aliqui etiam Turcae an sendziakus se conjunserant."

.33) ;

(Luti

tI

dr

j

'20

nulii Moldovei nu avea nici uni zoril de a-si attrage urraunui puternicil regatii invecinatii, a carui amicia, din contra,eIIü prevedea deja ca-i va puté servi la mai timpil denevoia.

Dumbrava priimise ordinuhl de a cruta pedusmani.

§ 20.Polonii trecura Nistrulii mai susil de Hotini i fn-

cepura a se pogort spre Pruti, trecendil prin famosulii co-dru dela Cozmini135).

Unit codruAcollo, en optil 4eci de anni mai'nainte, stramosulii

Stefanii cellii Mare, strivise flórea armateipolone ; i dssele celloril secerati in acea gi remâneail po-ne acurn elocuenti marturi, formAndil numer6se movile de-schelete albe pe'ntre verdéta cea vma a arborilorii.

Totti pe acollo intrase, cu Glece anni marnainte, Po-lonulii Laski, add ucendil la domnia pe Despota contra Lit-pusnenului 36).

Diplomwtia Poloniloril era de a allege totil-d'a una a-cea trista calle in invasiunile Iorü assupra Moldovei:

lorii se apprindea priu simtulii de resbunare; cadnu se affla nici unulil din ei, a carui familiã sa nu fi

35) Las iek i; op. cit ; p. 133. per silvam faginarn, Tote quondam ab ineoliscallide sueeisa, nostris pernieiosa fuit, ad Prntum amnem per", nere; unde misso,Pil tvskio eentorione eu.tt Bogdani famults, ut Chocimo tormenta bellica ad-veherent.

36). G u a gni ; Berton polonicarum tomi fres (Francofurti, 1584, in4); t- 1.

p. 117: ubi adhuc signa huius cladis iufe1ics ossa viddicet alhemia in Lac sills.tpsemet vidi, cum magnificus dominus a Lasko Despotam 11 m in occu

panda Valaeltia iuvaret, in (mitts castris ego peditum pra, feetus xui, anno domini562 cartea fu cunoseuta, totuoi passagiulfi sciipft, nu sciii cum, din

viderea istoricilord nostri.

lui

cu-ragiulü

ni

-I lt

"

Ast-felia,

terribilii!

4ff

I I, i

nettle/

,Thre'n/le....

d'ilm(?)

oNeritt

,1%-

/

/

.--"'tre /ri::... . kn

--.. ../i/o.rew, .'''./ ,r. : I..... ,t1;1711/rr

I,c.., :

..-7---./ I

'..--"1.-.. i' 1-'

/i " ,-- . N

/ 4.;Ihreurrweil (f7;i

1

Tham/ii re.rlioie/...pti. fur' Urie/(;" 74

////1>, 1117.1iii po/o/te /71 .

Zinn( et/ fit 1.,s tett ,e'rt 1i01,11 ie/t fe. bt,tttier ,.911t1 f. tieloin; inipt, Re/./11t , Akiv.ett I, 1/1/t4v. , /It( (71/W.17. , 17e/ , /if /11./If //,;

/1, ,./Ielte/a/.,,PM.epmez /t I oll; 01 ,1711.1.,p11/1/ file; flo.y er /I it.. _

ntir(virife ./O/1 ei trod F Pn/apt _4(/////.1,-./1In /111/I.

ez.,t //t /Te(/ pe.,t (ily/ephei .Ain/pie eon ortyt (e. Wei"; /eel, e/eP,./e/et de/o. /AA.,-/wr (lye

,IpPe ////// P//e f it Pile/ 1///eipi/ppl/ //Weil // lee.? /;.:91...p/leliz (is

/4-/titeetelli- cr,,,>VrIl

. ,

Jona"-

ett, ///i.yeirrew 0.1?0,r i172MI to /Vow:.

A

r/r/Pri- ;ri ruperl.,

/./fm 1/i;e/// 'we p411b; ,fee //y T, ne:let -

.

n. 8,0/.-.4, A .14714thift

s

1t.

Pro1/6. / ,...

--...-.,....,...v., .

Ss'. -

.71

$)N

.'"...N.

:'

--.. ..

.- .- .- .

: -.. -:.

..... -

...

.-

011,wier.

(cilipa.;rov........

. .

.141eAreiti.

ruhy,71.

-'*.,41,

/ / z" '

'2":

1. 1 :

.... _

. :=0

/ ...p.:-..

I,...- ,

/?-r, - /el iLA

,7. I---"'

. 7

/.1/71--

!

I

Z M/4'

!

4,

:

21

ptânsii vre-u6, victimà, unii tag, unii bnnicii, intre cel,clicluti din mana marelui Stefanii !

§ 2 1.

in capulii. Polonilori se affla Mielecki, ce11i mai buniigeneralii allii loril de atunce"), pe care, cu cAte-va lunemai in urn* ei cAtii p'aci enaui sa a11eg6. de rege,numai in favoruhl straluciteloril selle merite personale.

Lipsifil de artillerid38), cliii trimise la Hotinii de adduseOre tunurile cetAtii, §i apoi p5.§i la valle pe termulti Pru-tului pone In dreptulii Steffinescilorii, ademi, pe aceia§i

cu Sucéva, tellulu sat, in limbagiulii militarii, punctultiinvasiunii.

vorniculi Iona§cu Zbierea, si mai fi traitu, erasã nnesca ostea moldovénd din terra de josii cu aceapolond, i apoi s merga cu totii assupra lui Ionii vodi.

Mórtea trikliitorulni, de carea Mielecki se ins iintapre tamp'', diirma planuui du§maniloril.: in locil de Zbierea,e1 gAsirà pe Dumbinavii.

-f Avant posturile moldovene , imprAiltiate pe ambe-le termuri_ alle fluviului, se retriigeaii mereii de'nainteaPolonilor §i, In fine, trecur5, Prutulii, In speranta de a-iattrage dUpd sine assupra corpului armatei moldovene, as-ounsii in nesce pduri nestfabattute mai snail de Harlai:acollo du§inanulii aril fi fostil silitii de a depune armelechiaril fáà versare de sange.

Polonil Inçelleser gre§ella §i, infiorati de suvenireainfernali a codriloril Moldovei, incepura a da dosil pecalle mai Bourg, dreptii spre riotinii.

Atunci llumbrava' se puse a-1 urmtiri, super andu I din

37) St arowol ski, Sarma(ias bellatorea (Colonise, 1631, in-4); § CVIII.38) Zubrayeki;*Kronika miaata Lwatea (Lw6w, 1844, in-8); p. 194.

Aei

u5.

oil)

nil-obiectivii HOU

22

eftndri fn efindii prin juatria unor5 mice attacnri de avant-guardti, in care ell5 tinea inadins5 tot5 pe Turei39), pen-tru ea se dea a intellege, Tocdtri priivesce pe insisi Mel.-dovenii, cit ci ar5 fi bucurosi de a nu a aye dusmania curegain 5 polon5.

in neest5 mod5, adjimgendii pone la Nistru, Mielec-Id se rademft de cetatea Hotinului.

Dumbrava se opriPositiunea inemicilorI devenia din ce in ce mai en--

tied: ei nu puteaii a se inviable in fortereta, unde caii JonIsr5 fi peritii de f6me ; nu puteail furragia, din causa es-pli.ratortIoni Ini Dumbravd, ce-i pAndia In t6te unghin-rile ; nu puteari a se intOrce in Polonia, cad Nistrultige affla iocmai. atunci in periodulii seil de crescere. . .

Strinsi in kinge, bietii fugari se adressarä cu rug&minti riltre e. pul5 contingentulul ture5, cerend5 permis-sinnea de a se retrage in Polonia i jurandn-i de a ntose mai Vert in trebele Moldovel.

P6te si fi fost(i i bani la miciii-loc5: orientaliT, tn.eepOndil de la sultanii si pone la ultimulli dervis5, nufavti hemic5 fark darnri.

0 -1-cum sa fie, sangiacul5 de Ak-kerman se dede cu&tea I In laturi.

Dumbravti, credinclosii politicel lui Ionii-voda, &NH'chipti ci Impuscg In dustnani; dar in realitate glontii al-luneeaii totil d'assupra capetelorii.

In eurs5 de oinei 4ille, Polonil abia putura operatreeerea furlosului fitivi5; si calla se vegurti, in fine, petermulii oppusii, el se ingenuchiaril §i multumiri lui D- gefi:

39 1,),1:rwvijiTE9t; 4ca ail; *a raqtris ikupt oltpu Turd", doptwittorafuissetec

§ 22.

Evenementele se repetU," qisso marele Shakes-peare10)

In. lillele nóstre, Moldova priivi rennoindn-se A Al-ta ineer(are polona s6ra-gemena en acea din timpilIonil-voda; en simpla .ditferinta, eh In loculii until Miele-eki era uno Milkowski : precis= vedetl, azardulit assemenkpone si nnmile capilorit!

In ambele easuri nä rata de 6mEni nesocotiti en-tegara a ii frunta uft, tbra;

In ambele easitri, Polonii,--cel din 1572 prin affisnreapers6nei lui Bogdanii-voda, eel din 1863 prin proclsma-tinni in cliartai Itornanulil,ne incredintaii, ea vinU camiel,nu ea dustnani;

In ambele casuri, Domnil romOnl, de .na potriva basati pe consideratiuni de ua inalta politiã, recommendardgeneraliloril,--In 1572 vorniculii Diumbrava, in 1863 colo-nellulii Calineseo,de a menagia nebunia adversarilorU;

in fine, in ambele casuri, Polornl, retragendu-se enrusme, Ii gassira totusi admira tori: pe ceI din 1572 II

celebraft istorii.ii 1ori nationali, pe eel din 1863, val none!celebnIse chiarii unit Romftnii, a11i earul nume Illü danail

tketril pentru a nu huli pe eine nu ne pete regptmdt!

g 23.

t/otinulii totU remase In possessitmea Polonilori.

40) King Henry IV; part 2, act 3, att 1:,There is a history in all men'a iivea. . . .

hit

23

a-

Ii

24

Despre appusa illa apperaa muri forte inalti i fossef6rte adunce ; despre resaritiistincele Nistrului").

Uni cálletoriI, ce lIi visitase chiarii in 4illele hdilia assémena cu Kockenhausen n Liflandia42) ;

marl altii callkora cu Convay in Anglia"); una a11i treilea cuRumili-hissar de longit Constantinopole").

traditiune nationala incredintéza, ca primafundatiune a forteretei se urea, in epoca, pe canal Dom-nula Hristosa ambla pe pamenta").

Ternênclu-se ca Polonii sa nu retina acestil bullevardilaIlü terrei, ca u basa de operatiuni, in asteptare Ca des-tronatula Bogdanti s I adune uã a1t 6ste mai puter-nica ; Iona voda trimise pe episcopal Isaia Radouténuliicu alti deputati de frunte pentru a neguta una tractatride pace

Polonii simtira deja, ce fella de bratii tine carmaMoldovei.

Cu ua amabilitate nepilduita pone atunci din parte-le,el se grabira a indestulla t6te cererile lui

Fugarulii Bogdana aril fi fosta estradata, sd nu fi fu-

41) 8 ul zer, Geschichte des transalpbeiacken Daciens (Wien, 1781.in-8); t. 1. p.439: nwar sie auf der Abendseite mit sehr hohen Mauern und tiefen Graben,anf der Morgenseite mit dem steilen Mar des Klosters. und rauhen Felsen vonNatur befestiget'D ou a a; De itinere suo Constantinopolitano (Lugduui Bat. 1599,in-16); p. 16: Chotimum . . est hic Ara in edits rupe".

42) Strykowski; Ktora przedtym nigdy svviata nie widziala kronika polska(Królevviec, 1582, in-f); p. 763: "Jest Chocim zamek piekny obronny na skale,podobny Kokonhauzovvi w Liflanciech, jakom sie earn obiema przypatrzyl,wszekzem jusz Turkami ossadzouy widzial roku 1574; ale w nim przedsie ma vo-,jevvoda awego Borkolabs, ktory ass tam dvva kroc imieuiem hospodarskim,podejmovval".

43) Weltman; Kartiny avieta (Moskva, 1856, in-4); t 1. p. 239.44) R esmi-A hm ed- effendi; reprodusu in a men Archivii istoricd a Ronid-

niei ; t. 1 p. 183 .45) Ibidem.

U naivá

25

OA din Polonia : in lipsa-I, fu remissii in manele ambas-sadori1or5 moldoveni unit' frate a11i seti, peritil apoi firfiveste in robia turc6sci.

Cetatea Hotinului tu inapoiatil Moldovei.Pentru a arreta tótä importanta acestei acuisitiuni, ca-

petate atatil de lesne contra. sperantei, Ionii-voda numiacollo purcalabi duoi bárbati, pecari punea temei5 C9 pesine-insu§1 : socru-seii boierulü Lupea Hurul5, §i ce11i mai

seti amicü, Jeretnia Golia, cu carele liRi ye-4urimti mancandii impreuni pinea streinetatii

- -, 44114-e, *4.

intimii allii

IL

DONINULU.

Era grato alli amici, alli nimici terri-bile; ginsto con i sudditi, infedele con tiesterni...

Era iubitii de amid, terribilti pentru i-nentici, justfi cu suppoqii, perfida cu strii-

MACCIRAM.LI: Vi'a di Caserucdry.

§ 1.

in fine, eronlii nostril se vegu stápânii linistitii alliiMoldovel.

Hotinulii fa assicuratii.Pe Turd i avea patroni, pe Po lothamid.Rival lull' Bogdanii reacia prin lume : din Polonia

t-recu la Vienna, din Vienna la Dresda, din Dresda la Pa-ris, din Paris la Copenhaga, in sfirsitil la Moscva, undese povestesce ci taruli, cosendu-lil inteunti sacii,arruncatil in : ped6ps 6. de cregutil din partea unuiMoscovitil, dar pe care o i merita uni Românil vindutilstrainismului

§ 2.

gise sunt acum doui mile deanni: efindil Cerulti voesce a Incredinta unul ornilna mare missiune, e1li incepe totii-d'a-una prin a ispiti

suffletulii i cugetulli seii In amitrAciunea 4illelorü grelle ;ii obosesce muschil i 6ssele prin lucrari durer6se ; If tor-

carnea i pellea prin casna f6inif ; II arruncA, fiintain t6te lipsele sriiciei i alle nevoei ; vrea ca faptele

capete totii resultate contrarie celloiü dorite ; Infine, ii atiti Anima, IT intAresee natura, If iniiresce si a-

Iari fi

Unil filosolii anticilallesU

fluvin

I

,tur6

eit

30

"dauge fortele prin uá energiá, firii care ellil n'arg fi fostiiIn stare de all Implini Innalta ursitä

Ala fu trecutulii lui Ionii-voda, pone a dobundi tro-nulI Moldovei: in cursii de IA jumetate de secolii,cunnoscusse decãtii vagabunde colindarf din Ong In Or-rä ; sperante lit totil passnlii amtigite ; dureri morale qimune& fisiei!

Sd vedcmii, care fu missiunea cea mare, ce-fincredin-tase

§ 3.Armenistil din Meng, luteranii in Polonia, turcitil In

Constantinopole, Tong- vodit se arreta cresting ortodossiiea dolling alliI Moldovef, precum s'arg fi arretatil cato-licg sa fi domnitil Iii Spania 2).

Cesarg in Gallia adorl pe eii druiporg.In Egiptil se fnchina In giamia mamelu-

eilorg.Onnenii eel marl, Cesarii i Napoleonif, nu ag top'

deCatil ua; singurd religiune : religiunea gb rief, nestrainu-tabi fu funiiilii itairnei lora ca albia mrii, pe candii cal-

_

1) Pa 'tibia r; Confucius et Mencius (Paris, 1852, in-8) ; p. 429: "C'est sinsque, lorsque le &del veut conférer une grande mission a ces hommes d'elite, iicommence toejoirrs par eprouver leur time et leur intelligen cc dans Parnerturne,,de jours diffi ii a; ii f tigue leurs nerts et leurs es par des travaux pénibles; illtorture dam les tou cnt..ots de la faint leur chair et leur peau ; ii râcluit leur per-senue lt tout s lr s privations de la misére et du besoin;il ordoane que les rósul-tats de leurs actions ,oient contraires a ceux qu'il so proposaient d'obtenir. C'est

q iL stimule leur rime, qu'll endurcit leur nature, qu'il accreit et augmentaIeurs fore s d'une 4irergie sans laquelle ils eussent ét.3 incapables daccomp irleur hmtte d. qtin te.

2) ouir a turred, tradusa in Migno t; Ifistoire de r empire ottoman (Paris,1773, in 12 ; t. 2, p. 210: "Comme ii s'étoit fait musulman pour plaire an Tures,.il se refit ehre ion pour regaguer l'affection des Moldaves".Scrisdrea vizirulnMelnur d, c aruu publicat'o din m anuseriptil in Archiva istoricei a Romlivief ; t. 1-p. 44: sicuti yes ilium christianum putastis, ita nos turcain.

" ')

Cerulii.

-

ainsi

ellti nu

'rNapoleond

..Planfet,

---

Li Lt.

rr

ckvicmeilteieee7 ,pudlieettri Woried: tr,

.

51BLIOTE.c4

* ACADEMIEI

ROMANS

Xthttlefeca .43! Pirwdeer_ Przelt.142.neez.r

. _.:.

1

-

Roma/dee p .

/

fir.4.49a.

,

--7// Of

traillthirec la/ Anii -am/a ea,/

-10%.9-0

*

Si

tuuil esterioril su aluoeei pe marginile buzeloril, ea un-dele ce se jocii pe supra fati.

§ 4_

ln mai putinii de duoi anni de doninii in pace, lonil-vodi introduse tn Orra sea urmit6rie1e cinci reforme, af-fara, de cite ne mai reminil pone acum necunnoscute :

1. Controlubi personalii allIi actelorii, emanate dincancellaria domasci;

2. Schimbarea capitalei ;3. Eliberarea poporului de josii din jugulti aristocratiel

clericale i laice ;4. Batterea monetel nationale de araral ;5. Stricteta contributiuniloril fiscale.Si t6te astea, le ficuse Cara adjutorulii

unei camere legislative" : camérele legislative nu facil unit2 main".

§ 5.Pone la 1572 nu gissimil, assupra transactiuniloth

in interionuuii terrel, aid uuIi documenti subserisii cu minadomnésci.

Amt.' vegutil cu ochil nostri cellii puinui veal ilecemile de documente originale: vorbimil dupre cite amuipututil ved6.

Marele logofètui, ca Statului,intipária pe hártiä sigilliulii princiarii in josuti crisovelorilsal Iliui anina pe lvari de nietas5 citre pergameni ; apoi

adeci scribi, Ii subsemna numele unde-vacOdi ; §i, in fine, fard vita alt 5. formalitate, docurnentulii,carele putea s fi fostil chiaril pe ui suti de mo§ie, treeeabiTh7m datil in minele cellui in dreptil.

Ionii-vodA

primii-cancellariil all5

ta

32

Se intempla, firesce, ca marele logofétti, ca omit mi,.ca ministru, sh abuse de

dommilii nu sciea nemica.Ionii-vodit, cella de 'nthiu, velandil nedreptAtile, ce-

se puteail face fiir5, scirea43), Incepu a subscrispecificandil une-ori cu propria sea mama pone §i data

documentubli.in primulü annit allii domnirii sale, ellIi schimbit,

unulii dupit altulti, dnoi marl logofeti : cellil allii treileanu mai cutegA de a glumi cu Increderea Int vodii.

§ 6.

Pone la 1572 capitala Moldovei fu Sudva.Ea se bucurâ de adsth prerogativA In curtail de trei

sute de anni, avea 16,000 de case, 40 de biserice, malmulte palaturi5), urni fluviü limpede, u5 posipune pitor4sck.

carele, cu unit secolii mai 'nainte, respinsesetóth furia unei putemice armate polone6).

Totulii déra se 'Area a I assicura linistita possessiunea vechielorii sélle drepturi, consiintite prin nä tripp15, para-grafth immemoria1l"7).

De nä data', peste cdte-va lune de domniä,strAmuth scaunulii terrel la Ia§1.

Acesta era unti oráe11i1i micIi i frà apa.3) Veili, dreptil dovédii, documontulii ce l'amd pnblicatti in Archiver istoricd

Rorrithrii; 1. 1. nr. 164.4) Zapiski Odesskago Obsczedva; 1. 3. p. 254.51 Cant emi r; op. eit; p. 66: "Ausser des Fuersten mid der Vornehmen

PAlaesten, zaehlte man daselbst 40 steinerne nnd verschiedene hoelzerne Kirehen,und 16,000 Privathm-user ; welehe aber aib, nachdem die fuerstliche Residenr,von da verlegt worden, verfallen sind . .

6) Ralcesen; Magazine/6 ; t. 2, p. 60.7) Pothie r; Trade' de la possezedua (Paris, 1S07, p. 264

seentum annorum sive temporis itnmemorialis".

sigilliului princiarA

qi unit castellü,

Ionri-vodit

qz

in-4): jposses,io,

mal allesii,

."

33

Doninii eel vechl, carora le plaeea de a cladi pa-laturi ori-unde se opriaii ate dowi-trei iILe pedesfetânclu-se cu venatulii prin codrii invecinati, zidisera.

aci unIi frumosil castellii de petra la capetulii sudicilall5 fergului, pe marginea unei ripe, Meath' sa p6ta servila nevoi i in timpi de resbe115.

Mal avea la§u15 ua capisce armenésca, u capellaeatolica i trei biserice romane.

in fine, 1115 impodobia ua baia de pétra de archi-tectura orientala8).

Astil-fe1i5, se parea ca neraicil nu putea prevesti a-cestui tergruprii unü viitorü stralucit5 intre ormele Mol-dovei.

Se nasce intrebarea : care causa sâ fi pututii impingepe Ionii-voda de a parási Sucéva ? de a imbratiqa 141110

Sucéva se affla a§alata pré-apr6pe de hotarele po-lono-ungare, pre-departe de Turd §i de Tatari ; Incãtüprincipele, in cas5 de resboi5, lesne putea fi surprins5prin ua invasiune din partea Galitiei s65 a Transilvaniel,pe cftndi, totil de IA data, ell5 nu putea adjunge la timpilpentru a impedeca ua invasiune de peste Nistru se5 degeste Dunare.

Iaulll sta in MoldovaAcest5 supremii avantagiii strategicii era de adjunsil

pentru a determina allegerea unuiDecia5 de a impune respect5 tuturoril

cata sa-§1 radice unli cuibil centra15, de unde sa p6taveghia In t6te partile, ca vulturulii, ce de pe verfulil stan-

8) Held ens t ein; op. cit; p. 318: Templa tria circiter Graeci ritus, Arme-norum unum, ex lapide omnia; catholicum ex materia unum; super omnia hal-Olt urn Asiatici operis ex lapide pro captu loci satin elegem'.

3

vecinilorul, ell5

aural,

Ionii-vodd.

34

cei pAndesce i pe puscasulii, de care trebui sa' se fer6sei,si biéta turrni, din care Isi va oehi u'd victim&

§ 7.Strigat'ail 6re Sucevenii contra Iasului in' 1572,

precum strigã acum Iasenii contra Bucuresciului?E siguril Ca, prin retragerea capitalei, Sudva, care

nu mai are nici 1000 de case9), perduse peste 90 la anti.E sigm c atunci nu era pus n jocil sublima

cestiune a Unirii, pentru care saltA ori-ce Anima rordn'a.E sigur5, c Ion5-voda nu lassâ Sucevei, dreptil man-

gAére, nici rnAcarii u curte de appellii sal ua universi-tate ;

E sigur5 . . cu t6te astea, istoria nu ne arr6t6 sàse ti plânsü Sucevenii.

§ 8.Totil cc remAsese fostel eapitale din antica-i stra-

lucire era sicriulti cu m6scele unuiIoan5 cella No5,usa-i cjicea pe nume,era Trape-

zunténti de origin5; ceT Romnii, ei singuri intre t6tepop6rele crestine, nu produser6 uicI unil sgintil din pro-priulii lora' sInü, lassilndii acést5, frumosa sarcina

intre earl cei vrednici de imperfitiacerului se nurnera5 totii-d'a-una cu milliOne.

Cu vela duoi secoli mai 'nainte, un5 domnii f6rtereligiosii cumpera, adduse in Moldova si asegii in biseri-ca mitropolitana de la Sucéva m6scele fericitului, pe ca-re flu declara' a fi patronti allü errei 10).

9) Bendel a; Die Bukowina (Wien, 1845, in-8); p. 21.10) Mitropolitulil V a rlaa /naafurd dumineeele preste annii

1643, p. 84 verso, in appendice.

Musca-Mori./ i Greci1orii,

mil; (Taff,

in-f.;

5,

i

Arita.

35

De atunci inceee, mai multii din patriotismil de car"din religiositate, santulii ceILIt cu diploma de nationaltideveni obiectulti cellei mai infocate veneratiuni din par-tea Moldovenilorii: la giiia lui, Suceva se implea de nu-merese glete de barbati, femeie, copil, veniti in peregri-nagiu de prin t6te unghiurile terrei").

Strainii affirmaii, cum ea totti cultulti Moldovenilorilse marginea in adoratiunea ml Ioannü cellil Noii"): inadeveril, noi ne Inchinamii numai aceluia, pe carecredeamti, c ne appera terra.

Mescele santului formati unulli din principalele ye-alle Sncevei: lonii-voda respectA, acesta proprietate,

qi sermanii Suceveni, attin§1 la slabiciune, remasera mul-

§ 9.Priivind assupra starii sociale a terrel selle, eroul

nostru vedea u natiune mare sbuciumAndu-se sub appe-sarea unei classe mice, assemenea atletului muscatii deuniI §erpe: era statua lui Laocoon, dar ua statua vivi de proportiuni immense!

De ua parte sta ceia ce cronicele nestre numescilterra"; de alta parte sta ceia ce nu era terra": boieriiqi calugèril.

Térra erati multi, erail apr6pe toti, dar vai, curattinumai suflete"!

11) Paul of Aleppo; The travels of Macarius, Patriarch of Antioch, inarabic (London, 1836, in 4); t. I, p. 85: The people of this country have entirefaith in him; and resort, in pilgrimage, to his festival, on the Thursday after

Pentecost, from the remotest towns and villages.°(12) Coye r; Histoire de Jecin Sobieski roi de Poloyne (Amsterdam, 1761,

in 8); t. 2, p. 23.

lilted

tim

36

Boeril i cfiluerii erail puin, erail \Tea, catl-va,dar materiA" : t6te pAmInturile, t6te veniturile, t6te fo-losurile erail alle loril ; i ori-cine nu era din el, nu a-yea nici atita loci proprii, &kr], trebue pentru ui in-mormentare.

ResultatulU acestel starl de lucruri tilil descrie cro-nica terrel : In Moldova aU cel midi despre cel marl a-

cestil obiceiil, de pierii fara judetil, fara vina, fára.'sémi ! 13)

UnU poetU modernU, infocatulU Aricescu, se pare ase fi inspiratil de aceste rendurl, canal zugravesce, cuua p6na de maistru, in cdte-va versurI pline de culOreantic5, cea ce simtia terranulU romanii in privinta sapa-niloril :

Iti adduci a- minte, scorpia. beteaná,Cândil jupulal lumea cu crucea in mâni

ImI amblaI in butcei cu CGZ de Misirg7

purtal atarcei cu ceprazii de firi*i in capil ceiciuld de samuril bunil ;Vn pici6re cisme rogi ca de nunü ;

acestea t6te, din spinarea nOstrã :Caci terranulU este visteria v6stra!" 14)

Ti se pare ca aucli resunetulU cânteceloril terramescidin intunericulil feodalU allU evului : Stapttnif nefacU numal reutati ; el nu ne daU nici cuvIntil, nici drep-tate ; el ail t6te, ieai &Ste, mAnancU tOte, lassiindu-ne atrai in saraciä si in durere. . . 15)

13) Letopise(ele; t. 1, p. 187.14) ofrnulii Calpatilomi (13neureoci, 1860, in-8); p. 19.15) Thierr y; Récits des temps mdrovingiens (Paris, 1856, in-8); I. 1, p. 25:

,,Les seigneurs ne nous font que du mal, nous no pouvons avoir d'eux raisonni justice; ils ont tout, prennent tout, mangent tout, . et nous font vivre en pau-

vreté et en doulebr. . . . "

seI

?

d'allii

,,i

72

5$-rni

37

Intre cronica 1111 Urechea §i cantecula lui RobertWace, este la micla-loca ua distanti de trei secoli ; altitrei secollintre Urechea §i Aricescu; dar intre claca§ifromtmi 0 servii feodall noi nu vedema nici tfa distanta!

§ 10.Inteuna stata asta-felia constituita, principele putea

sail alléga numai una din trei cal : sat s5, tina cu bo-ierii qi calugerii contra poporului, ori sa tina cu popo-multi contra boieriloril gi calugerilora, W.I. in fine si-iimpace unii cu altii.

Citte-§i-trelle metode fura incercate.Cu poporulli contra bolerilora Eli calugerilora tinuse

Petru Rare§516): ella muri pe trona, dupa ua domnia glo-riosa aprOpe de duo- (Teel de anni.

Cu boieril §i oalugerii contra poporului tinuse Ale-sandru Lapu§nénula In prima sea domnia 17) : fu trade's'',resturnata §i allungata.

A impaca poporulti cu boierii §i calugeril se siliseIacobil Despota "): attragendu tii ta netncredere din ambepartile, ella peri sub loviturele unei coalitiuui universale.

Aceste trei essemple emit, t6te pr6spete : avendu-leplapfinde de 'naintea ochilora, Iona-voda, chiarii din ego-isma, 1§1 allese callea, prin care scapa natiunea din ghia-rele classei, pe cei multi din mânele cellora putini, peturma din gura lupului.

§ 11.Area veguta, cum una mare-vornica peri sub cu-

titula calleului chiaril In qiva Pascelora.16) Ms. Ossolinianum apud Engel; Geschichte der Moldau (Halle, 1804,.

in-4); t. 2, p. 184-5.17) Lstopisete; t. 1, p. 177-8; cd cu dragoste illii primird boieril".18) S omm er; op cit; p. 36-37.

38

boieri II urmari unulil dup a1tuIi, de §i nu toffavuseri placerea de a muri infruptati de oile ro§ie.

De pre boierii de cinste §i cei mai de josil sabia luiIonil-vod6 nu lipsia, ci cu multe feluri de morti Ii omo-nria," clice cronica terrei.

§ 12.

Monastirile consumail In tranclavig. §i In desfrenArlsucl6rea Moldovel '9).

Ionii.voda dede u pi1d, nea, clitft pone atunci Inistoria

Unil vladica, fu convinsti de crima cellei mai negrenemoralitati ; divanuIi domnescil essecutft Intocmai la le-&ire din Codicele Teodosiaml: Sodomistuhl sä !Ara' prinflacari in presenta poporului" 20) mar§avulil episcopiifu arsii de vSi 21) : tinea pe semne,la littera dreptului romanti!

putredil de bogAtie, adunate prin yin-garea Cuvintului lui scApft de cazaft, §i de m6rtefugindil la munti.

Unü boierti, carele de 'ntftiii trAdase pe trei domniin Orli, apoi se fácuse capitanil de haiduci de codru, §iin fine creclu a-§1 ascunde negrulii trecutil imbricandilhaina §i mai n6gri a monachismului, fu ingropatii de viiiin pa-Anent....

Temnitele erail pline de calugeri," clice cronicaterrel.

Popimea 41 resbunft modil curiosil : nici in-

19) Vetli a inea Lumina; t. 3. p. 51-56.20) Lex Dei; tit. 5, c. 3. Cod. Theod; lib. 6, ad leg. Inl. de adult: spec-

tante populo, flammis vindicibue expiabit."21) Letopiseie; t. 1, p. 192: bigat'a in foeii de 146 pre vliidica Georgie

,,de a arsii, dandu-i vini de aodomie."

Ionii-vodá pr6-multU,

MitropolitulU,

AIi

inteung

39

tr'ua monastire a Moldovei nu ni s'a intemplatil a ga-si portretulii lui Ionii-voda sal numele sei inscrisu invre-unii pomelnicil ; éri peste ua surd de anal mai Mc&ce unil mitropolitil Illü sterse chiarI din catalogulli dom-

terrei, scrisese in versuri, §i in carele, bunaóra, canta in mmatoriulii modil virtutile Lapu§nénului :

Donmi §'acesta bine, §i'n Slatina §1 feceMonastire trumósa pe tóte le 'ntrece!" "):A poi de!

§ 1 3.

Urra sea pentru boieri i calugeri, despretulii seripentru aristocratia de totil unelecasuri, sciea sa le ruanifeste §i lard adjutoriulii

In t6ta Moldova cel marl I§1 mascail faptelecelle neevangelice prin cea mai zel6sa pagire a posturi-lora ; pecandil terranil, din contra, destulhi de stor§i nu-mai prin appesare, se &flail de a mai slabi §i mai multiiprin lassari de carne i de bran* déca aveati cum va,din Intemplare, vre-una din acestea.

La Munteni, boierii §i poporubi sunt de ua, potrivareligio§1; (lice unü callugerii orientalli in interesantasea calletoria ; dar In Moldova chiarti postulii ce11i mare

observii numai classele de susii; érö incatil privescepe cel de josii, el de locil nu-hi bagii In séma, §i irreli.giositatea lorIi, cea mai multii decatil tatarésca, mergepone acollo, Incti Patriarculii de Antiochia calla intraIn casele lorü, ei -nu e§iall Inaintea lui nici macarii cuna farmatura, de pane . .

22) C i pa ri u; ('restontatia 8en analerle (Blajfi, 1858, in-8); p 236.23) Paul of Ale pp o; op. cit. t. 1. p. 63 : rThe fast of Lent is strictly

observed by the court and the higher classes of the people; but the lower or-

nilorti ce-hi

lucia

in

099

a").

40

El bine! Ionii-voda era intocmai ea terranil cel ne-legiuitl al terrel ; rillendil de toti popii si de toteposturile, de toti §i de t6te, far esceptiune !

Unil eronicarii mare-logoletii strigfi cu unil feiiü despaimã bigoth: nu creclii si fi fostii crestimi pravoslav-,,nicii, ci de aril fi fosti crestinti, nu fi InsuratilIn postuRi mare !" 24).

Unii cronicaril rnitropolitil lihi numesce: Ionil cellaReii." 25)

marele IogofetIi i rnitropolitulli aveaii dreptate.. din puntulii loril de vedere.

§ 14.

Uccigendii pe boieri §i pe ehlugerl, pone atunci a-tail de puternici, pentru uã deplin& sicuranta,luh mesure ca impedeee de all uni fortele contratronului; mhcarii ea ori-ce HO' e pre-slabg, chndil nu osustine poporulii de josii26).

Precum diseramil, totI aristocratil, atata cleriei cum§i laid, aveaii unü singurii D- 461: egoismi, interesil per-sonnalii,

Thai voda isi dede unil frumosil spectacolii, facendu-1

ders keep no fast, nor perform any prayer, nor app -ar to have any religion atall . . . But in Wallachia, which God preserve! it is very different; and thereligiousness of its inhvbiants, their moderation, and good conduct, are pre-neminent."P. 117: lt is very different from Moldavia; where, when the Pa-triarch entered the abode of any of the inhabitants, not one of them eame tostand before him, nor treated him to a cake of bread, than whom, even theTartars are more religions.

24) Mir onti C o s tint); lotopix; t. I, appemlice, p. 8625) C ipar in; loco cit. in notti.26) B a c on; Essairt de morale et de politique (Oeuvres, tr. p. Riaus; Paris,

1851, in-8); t. 2, p. 284: les grands ne pouvant presque rim en ee genra, si

la multitude n'est disposde a se soulever d'elle-m6me".

s'arii

s6Ile

LonI-voilO,sl-1

banb.

41

sa se batta unii cu altil, pe când e11i ti battea pe totide la potriva.

Luandii, bung 6ra, ua mo§ia monastir6sca, ella odedea unui boieri127) : éta calugrii tipandii contra boierimil!

Séii, IuândiI proprietatea vre-unei monastiri, o dedeaunei alte : éta celle duo monastiri intrandil in lupta!

S611, in fine, luandil dela boierulii cutare, dedea unuialtii éta, boierii in§facandu-se de 01.5!

Thra ridea, priivindii .intre sfi§iarea fostiloril sei ap-pesatori.

Domnulii ridea, vegendil catil de prOsta e lumea!

§ 15..

Ionti-voda nu improprietari pe terrani ; nu! cad seferia de a, crisa, alle carii effecte pe de ua parte nutrail destullil de limpegi, éra pe de alta, nu puteail sà-§imanifeste fructele lorü celle bune, decatil numal d6radupa unil irIt indelungatil de am:, stracurati in tristavovaitura.

Improprietarirea terraniloril din proprietatea cea usur-pata ei ! l'co boerésca este ua bucatire, in nrma crii, caresu1tati' immediatü, cel putini bogati stint torte saraciti

cei multi grad nu stint de locii imbogatiti : gecimi deanni trebui sa tr6ca mai 'nainte de 'a reveni lucrurile la

noua stare normala, mai bunk firesce, de cat stareanormala cea vechia . . . dar pone atunci? pone atunciegalitatea saraciei pentru toti i in t6te!

27) Wiekenhauser; Die Urkunclen des Klosters Moldowiza (Wien, 1862,in-8) ; p. 27 i 87, doeumentulti din 1577: Diese Handveste habe nun Jeremias,der Hatmann gewesen, dem heil. Kloster damals genommen, als er den Kaeln-gaern in den Tagen des Woewoden Johann, ohne ihnen hiefuer etwas zu geben,

diese zwei Doerfer weggenommen butte".

boierin

urt,

si

42

Ionii-voda improprietaria nu numai pe terrani, ci chiaripe Tigani, candil acel Tigani aveail mi0-16ce de allplati ua proprietate28); candii nu, nu; ci-i Inzestra

nesce atari mi411-16ce, Intrebuintandii unIImetodii, prin care departe de a produce ua cris, ell dincontra infloria finaucele Statului.

Secretulii eroului nostru fu de nä simplitate nespusa:ellü nu lassa pe boieri §i pe calug6ri sa abuse catii unitfirti de p6ril de munca terranului

Ionii-voda vedea, Ca ciocoiulii lea apr6pe totil càstigulIi terranului, despoiândii totil de ua data,vistieria tend, bolera §i calugerii nu-i dedeaii ne-mica, era cei-l'alti nu mai aveail de unde sa-I dea.

Josii abusulli ! numai atata.

§ 16.Aice e loculii de a analisa cestiunea proprietatil ter-

ritoriale la Romani, dupe vechIele n6stre legi nescrise,dar cu atatil mai rationale, basate nu pe imaginatiuneavre-unui juristi, ci pe insa§i natura cea intim& a poporului.

Boleril sell monastirile nu erail proprietari, ci numalnesce possessori ereditari ai respectiveloril portiuni terri-toriale, carele de'ntru accordate lor dinpartea domniei ca locuri de§erte §i fara val6re, pentru ale colonisa cu 6meni qi a le da ua utilitate.

Dornnulil terrei remanea pentru tot-d'a-una adevera-tulii proprietarii allil intregului territoriii nationalii, incatiiboerulil seri monastirea, avendti facultatea de a viude, dea schirnba, de a ipoteca, de a darui mo§iele lorii, pentru

28) Doetunentnlii, ce public:Ail in Arcleiva isturied a României; t. 1,nr. 156: Arai datii arestni iganhi aniline Nicola nä trPime din cineimea entalni,Boloteseii qi en loen de morii in apa Putnei, care territorid euniperase ete

ca

le-ati fostil

astiifelui

Pamil

ti-1U

ciril-a

43

fie-cai e din atari transactiuni trebuia sa. capete ui nouispecial e. incuviintare domnésca, insotiti de ua dare in banisét`i in naturk §i in carea principele intilfia acuisitiuneanoului possessoril prin urmg,t6rIele caracteristice cuvinte:i-lii damg lth acellil satil etc."")

Pe basea acestei constitutiuth a propriefatii territo-riale, terranif romani aveail dupple Indatoriri ; unele cá-tre fisculil domnescii, allele catre posessorulii ereditaril ; dincarI celle principale erail :

Indatoririle terrAnesci catre fiscil :1-o. Dael §i gl6be judeciare, precum de pilda : bath

de divorciii, bath de maritagiii, gl6be pentru furturi, du-§egubine pentru omoruri etc.

2-o. Tja mica' suming Masa, annualk §i decimA Innatura de oie, de porci, de mIei.

Din t6te aceste venituri alle fiseulth, possesserultimo§ieI 41 retinea, ca mail felii de resplata, pentru muncaperceptiunii, cAte Ili a treia parte.

Indatoririle terranesci calre possessoril :1-o. Trel clille de lucru, anume una ar'andii, alta co-

sindii, a treIa secerandil ;2-o. De duo ori pe annii, la CrAciunii §i la Pasce,

daruri numite cinste", anume : otie, gfiine, ca§uri.")Sub Domni de principie aristocratice, fie prin con-

cessiuni formale, fie prin Ineduirl tacite, boIerii §i a-lugerii reu§irA pe de u5, parte de a usurpa t6te folosurile,

29) Vec11 mai tote documentele teritoriale muntene pi moldovene, in a meaArchiva irloria a Rovidniei.

30) Tose acestea se deduch in parte din documentele locale, dar mai cusdmä din ' jus valachicum" allO colonistior romhni din Moldova gi Transilvania,cari se stabiliall in Polonia qi despre earl velli nä pretiOsil collectiune de acteofficiale in Stadnicki; 0 Wriach Wolorkirh (LwOw, 1848, in-4); p. 25-92. U-nele acte stint din epoca lui Ionii-VodA.

44

cite se cuveniail fisculuI §1 din cari el nu aveail dreptilde catil numal assupra unel treimi; pe de alta parte, dea sterge cu desever§ire conclitionnalitatea obligatiunilorterrinesci, silindu pe sateni sa le lucrele §i si le dea maiin t6te gillele !

Fisculii se fecunda, mai alesii, prin confiscatinni; princate nu In capusera inca in manele particulariloril3 1);

prin decima de céra §i de miere"): darile territoriale, ade-verata avutia a unui Statil bine constituitil, erail ca §i

nulle!R.estringêndil cu totulil drepturile celle abusive alle

ciocolului assupra cästigului terranescii, Ionii-voda ad-jungea Ia trel scopuri de a, importanta supremA

1-o. Imbogatia pe terrani, adeci pe cel multi seri, §imai bine, pe cei toti".

2-o. Lu'andil de la terrani numal 'A, 1/, din cate lerapia ciocoiulii, implu vistieria ca nici ua data.

3-o. Reu§i a deveni idollulii acellorii ce erwri terra".cu tóte astea, cliii nu improprietirise pe terrani !

§ 17.Unu altii fact5 concurge de a proba geniulil admi-

nistrativii allii luiPentru transactiuni importante, priivit6rie mai cu

sema catre classa de susii, Moldova Intrebuinta bani stra-ini de auril §i de argintil, cari intrail in terra, in marecatime, in schimbil pentru esportatiunea vitelorit

31) Charrier e; Negodations cie la France dans Ze Levant (Paris, 1853,in-4); t. 3, p. 913, nota: . . une esehelle ou dace d'un port vallant trois mil du-cats par au . . succession et hoyrie d'un seigneur ex6cuté par justice . .

32) B ot er o; Le relationi universali (Venetia, 1600, in-4); t. I. p. 96-6: nIlnprencipe tira da cento mila scudi, della decima della cera, et del mele . . . Vi,passa ii moscatello, orrifaIVagia di. Candia per Polonia, e per Alemagna: onde IIprencipe cava grande entrata. . . .`

:

vame,

Iond-vodii.

"lamp(

/ _Yowl/ /it/ kit -will"; ,,hippe crim ptt /dirt, i.e., prpo.rer .

/ff af.eilye ,Per//e.r('o,lit J11.iy, in /41):9,/i/...p,.///i/ I.. ri,/e/t ,pr A /;.p/i erip ,repa . '

//. /dem own f /gy.,/y/./...yr; I; lit/A'erlf IIPI; tie mow men/e ; 1. p.

1315LIOTECA

* ACADEMIE1 *ROMANS

OW (p.i.e.e. hawieVia .

,

2.

:

-

T' -rti -k.".

.

_ r`

...y,. le viy.'...., . '

, t., - , 4 -.

-;

-.. .'1 ' 1 -r

15rr icluon 0.-r; illpl--74,

,

.i' V r li N.,,,!..-,-.41,_

3. '..

11112.,

--.;.1.31., ie.:-

. :

le ; /rf?wee . S ..

It.

^

//

et

//41

45

Dar banil de arami eraii putini, inctiI terranulil,transactiunile sélle celle mice, se vedea fortatti de a operamai mult5 in naturi, moneta cea mai nedrépt i mainesiguri.

Domnil precedinti, Despota i Lapu§nénultI, facuribani nationali de arginti133): ei nu se gandir'S la nevoieleterranilorii.

Ionii-voda pricepu pe data t6te avantagiele moneteide aramS, a &aril fabricatiune, custandil puinII Statului,adducea totil-d'uS-data fol6se immense prin imbogatireaterrauiloril, vrea s5, dicS a fiscului.

Gologanil nationali incepurS, in fine, a circula prinOle unghiurile Moldovel.

Pe longS altele, el familiarisail tdrra cu ic6na fru-mdsei figure a prin.cipelui, in giurulil aril' se citia pa-

titIu : Parintele AloIdovel".E de observatil, cä el furs la noi flu numal cel de

'nteiu bani de arami, ci Inca cel de 'nteiu cu u inscrip-tiune roman6sci: nu 1atin6scl, ca pe al Id Despota §i alLApu§nénului ; nici slavonésa, ca pe cel anterior!.

Boleril §i caluge'rii vorbiaii latinesce qi slavonesce ;terranulil --românesce.

§ 18.

Puterniculil patronaglu, accordatii poporului de josticontra classeloril de susii, avea in idea luiprecum lesne putut5 convinge, mai cu deosebire

tintS financiari.Ellii fAcu acum in priivinta terraniloril intocmal ceia

ce regil occidentali facuseri mai 'nainte in privinta corn-

33) Bolliac; Daco-Romane ; nr 112-118

triotioulü

Ionil-vodl,

in

u'a

46

muneloril municipale, eliberandu le din jugulilfeudall"): immensele abusuri neregulate alle aristo-

cratilorti isolati se prefacura periodicriallii fiscului, mai moderatil indiviclualmente i colossaliiIn totalitate cursulii apei fu sehimbati i canalisatil Inprofitulli tronului p'eraiele celle impra-§tiate, numer6se §1 imflate se redusera de ua data la pro-portiunile unui singurii fluvrii de aurii.

Aqa déra, e vederatil ea, Imbunatatindii s6rtea terra-voda avea dreptulii de a cere din parte-le

nu numal ua recunnoscinta morala, ci Inca pe acea ma-teriala, manifestata prin essactitudine i sinceritate inplata dariloril fiscale, ee formail acum ua mica parte dincate le storceari obicnuitIi boTeri i calugeril.

Lipsa sell abundenta financiara 'a unni StatI, in cellamai multe casuri, nu. depindil de saracia seri avutia terrel,ci numhi i numal de modulii perceptiunii impositeloril ; in-earl unIi popor5 saracü p6te s aibe unli fisci abundentii,din causa unei perceptiuni energice §i bine organisate,pecandii, din contra, unii poporil avutii p6te s aibe unil

din causa unel perceptiuni molle§iteorganisate . .

Ionllvodá reu§i de a face, ca banii sa curga, a§a,clicendii, dela sine in visteria Domnesca, fárã concursulilunei miriade de agenti salariati, fara directorate statistice,fara comptabilitate francesa, Para inspectori financiari .

ellui se multurni a applica in tOta rig6rea terribila legepenala contra neplatei

Mai bine legi putine, dar bine essecutate !

34) Estracte din Br é q UI gn y, 0 ni z o t si T hie rry in Encyclopédie mo-derne; nouv. ed, t. 10, p. 272-87.

venitil

seniori-Ionia

Inteund

Nat)

nilorti, long

heeL lipsitit, p red

4 7

Iat tab1ouli, ee-1i dá uni biografil contimpuraiiallii lui Ionii-voda :

Déca cine-va vindea fara seirea domasei unI stru-,,guril din via36), s& orl 1i-care lueru suppusil censuldi,pe unulil ea acella infigendu-I ua veriga. prinnarile nasului, eu manele legate la spate, Mil da call ei-,,loril, ca biciu6sca pe pietele publice, §i aposi cada-,,vru1ii lässa pleêndil fara inmormentare, hrana eaniloril !" 36)

Astacii, legile n6stre pedepsescil eu temnita pe debi-torubi unuf particularii, de celle mai multe ori allii untilGreeil seri Ovreiii, cad Romanil nu pré all bani de datilCu imprumutil . . . debitorulil Statului remane nepedepsitil!

Preferil sistemulil lui

§ 19.

Istoricii ineriminéza erucjimea eroului nostru.Sunt nedreptI.Nth*, ce cjise peste duoi secoli §i jumetate Napoleonii

cellil Mare, eandil istoricil till incniminall i pe elill uecruclime :

35) Cf. despre celebrulft Wallenstein, unuld din geniele celle mai marl. al-le 1hnpilorti moderni, in GUALDO PRIORATO Vite et azzioni di personnagi miCtarie poci (Vienna, 1674, in-f); litt. w, p. 5 nenurnerotata: Castigd severamentepiceioli errori per spaventar i gravi falli."

36) L a si c k i; op. cit; p. 129 :" . . ipse Ivonia, vel ob levissimum delic-turn, poenain capitis insontes statuebat, vivos excoriabat, palls in6gebat, oculisprivabat (quae poena apud Valachos familiaris est) naso et auribus praecisis de-formes homines redclebat: breviter, i quis illo invito seu racemum suae vineae,seu quidpiam aliud, ex quo census penditur, vendidisset: hunc ille aut oceidebataut hamo per nares illius traducto, manibusque post tergum colligatis, tortoribusvelsi isti non essont, Nigritis (qnos Ziganos vocant) per plateas immisericorditerflagellandum obiiciebat : et (quod immanius est) caesorum cadavera insepultaetc.

48

Arai tinut totil-d'a nua cu majoritatea poporulni: Iace 6re fi pututil servi crima ?")"

115., logic& sublimi!Ionii vodA tinuse i ellü tot d'a-una cu majoritatea po-

poruluI.Majoritatea pop:a ului 11111 iubla, ca nici. pe unuIi

din cat.]: precesii succesti pe tronulii Moldova.Insii istoricil eel incriminatori recunnoscii, toti in-v6ce, suprema popolaritate a lui Ionii-voda.38)

Deci, unde e crima?Nu e crudil acellil principe, care, cu pretulii catoril-

va capete aristocratice i cu neimblânclita pNire a legii,cumpea idolatra iduire a unei terre .intrege

§ 20.

Miraculosulii resuliatil allil administratiunii lui Ioni-vod se p6te esprime prin pufme cuvinte.

In 1572, la intrarea-I in domnig, t6te calamifatile e-rati grArn5dite assupra Moldova.

U6, terribila, ciumd cleauia prim sate qi prin orme ;39)

37) Emerson; Les reprdsentants de l'hlwzanite (Paris, 1863, in-8); p,291-2: on m'accuse, disait-il, d'avoir commis de grands crimes ; les homm es da,,ma trempe ne commettent pas de crimes ... J'ai toujours marché avec l'opiniondes grandes masses et avec les dvénements. A quoi m'auraient servi de scrimes."

38) Croniea tura. ap. Migno t; op. cit; t. 2, P. 215: Pierre fut plamSsur le trane de Moldavie, au milieu des lames des peuples qui regrettaient Ivan."G or e ck 1; op. cit; p. 90: pedites, gens rustica, singulari fide ac animo in Ivo-niam fuere. L a si ck i; op. cit; p. 130 :". . . illum postea non modo hono-rarint horruerintque, verum etiam fortiter pro eo depugnaverint."

39) Arclpivi Antiqui Leopoliensis Liber MOLXV (MS. in magistratuld delaLemberg, in-I); anno 1572, p. 613: Pestis fuit eodem anno gravissima.aChronicon Fuchsio-Lupino-Oltardinum (Coronae, 1847, in-4); p. 66: Saevissimapestis Barcensem Provinciam depopulatur et pene exhaurit." C h ar ridre; op. cit;t. 3, p. 241, janvier 1572 : la peste est la plus extresme et eschauffde qa'ellafent, cent ans a, en Levant".

i i-aii

teui

mi-arii

laS

41

49

Unii cometii sp-!ria imnginatinnea poporului ;40)Uà furiósa inundatiune devasta ;")Visteria era secatâ prin nebuniele lui Bogdanii-voda,

f;arele se plimba cu trIlsure accoperite en argintil §i aurii ; 42)Turcil §i Tàtarii, veniti in adjntorulii lui

nu se IN-aura retiné, firesce, de a nu committe jafuri, vio-linte, omornri ;43)

In fine, era unU potopii de relic!In cursti de duoi anni, principele nostru realisa vi-

sulU domnilorii cellorii mai marl : financele eraU in flórecontribuabilii multumiti.

§ 2 1.

CronicarulU Urecbia se] vise In tineretele selle, ca uri-caril sOU scribi, la curtea lui Ionil-vodà; dar era aristo-cratil din una din familliele celle mai illustre alle Mol-dovei 44), inruditii cu boieri, devotatil calugerismu-lui §i, prin urmare, du§ma»U sistematicU allU stap'anului

El bine! cu tota, urra-i personnalg, ce respira mai Intote rendurile povestiril sélle, Incatil nu se teme de a ride

40) Gessner; Bibliotheca instituta et collecta (Tiguri, 1583, in-f); p.265,312, etc.

41) S char d; Scriptores ? erum Germanicarum (Basileae, 1574. in-f); p2522, sub anulii 1572: Danubius ita inundare coepit, ut post hominum memo-riam maiorum aquarum illuvjes non fuisse existimetur.0 .

42) Forgacs; Rerum Hanyariearum sui temporis Commentarii (Pusonii,1788, in-8); p. 698: Bogdanus . . . sponsa, quam stolido hunt ambiverat, spo-liatus, cui carpentum mirifico sumptn confecerat, ut rotarum quoque circumferen-tias, quo uspiam ferii usus fuit, aigenteis laminis, auratis exornasset . . .°

43) Lasi cki; loco supra.44) Cantemiri1; Clironiculii Romano-Moldo-Vtachilora (Ng, 1835, in-8);

t. 1, introducere, p. LXX: . . Corvinos, cuius ex prosapia derivantur Urecestiiu.-Cf. Archive istorica a Romtlniei; t. 1, nr. 203.

4

§i

seU.

etbnpiele

Ionfi-vodk

60

pone §i de ra6rtea vitézului45) ; ei bine! cu t6te astea,sui cronicarulii Urechia se simte fortatii de a caracterisape Ionii-voda la urmatorulii era la minte ascutitii,nla cuvintii gata, §i se vedea a fi flu numai de domniaacestei terre, ci §i altorti terre sa fie capil §i mai mareu.

Atari cuvifite din gura unui

§ 22.

Nu mai putinii dibace fu politica esteriOra a lui IonuI-

vodà; de§i, din nenorocire, _poi nu cunn6scemil din ea,pone acum, decatii numai ua singura cestiune, in carediplomatia cea machiavellica a unui mici principe romântiera catil p'aci s arrunce fateunii grozava labirintil decomplicatiuni trei din Statele celle maT ponder6se alleEuropei: Tarcia, Franca §i Polonia.

§ 23.

Currendil dupa intrarea lui Ionii-voda in Moldovamutrise betrAnulii rege poloni Sigismundil-Augustil.

EllIi fa ultimulii din dinastia iagellona §i, tronulii re-mAnendr" vacate', mai multi principi straiai se grabiraa se presinta ca pretendenti la corona, intre earl §i

Enricii de Valois, fratele regelui francesil Carolii IX.POrta Ottomlna sprijinia acosta candidatura.In Polonia o sustmea, mai cu deosebire, famosulil

Laski, carele adjutase nä data lui Despota, dar acum sedomeri de a se face mai bine domnii ellI singurii, de-catil BA faca pe altii, §i cerea corOna Moldovei dela in-

45) Letop; t. I p. 196.

modii:

Sh-

inamica!

51

fluinta fram esh In Constantinopole, ca resplata servicie-loril sale In cestiunea ml Euric5 de Valois46).

Franta incepu a neguta In taina destituirea lui

Astil-felin, politica moldovéna se affla pusa In luptacu acea francesa

SA urmariin5 peripetiele Intrigel.

§ 24.

In data dupa mortea lul Sigismundii-Augustil, Ionii-voda espedi In acellasi momentil duoi ambassadori: unul5la Constantinopole, catre visirul5la Cracovia, can e camera polona.

Ambassadoru15, trimis5 In Turcia, sollicita unil ad-jutorin de Mari, In fruntea caror-a Ion5-voda promittea,cu mandria, ca lesne va cuceri Ora Polonia, slabita prinanarchia 47).

Domnulil sciea pr bine, c sultanuli, legat5 prinamicia cu Franta, nu-i va Incuviinta cererea.

In adevérii, vizirrilil se grabi a-1 respunde de a se

46) Languet; Arcana seculi XVI, einstolae secretae ad Augustum Saxoniaeducem (Halae, 1699, in-4); scrisrirea dela Dresda, din 1572, pridie Cal. Dec. liber1, pars 1, p. 182: Dicunt Turcas promittere Polonis Moldaviam si Galtum eligant.An promittant nescio, sed Endo eos nequaquarn tradituros, etiamsi decies promise-oint . . Petit praeterea Lasky, id nex Galliae perficiat adud Turcas, Ut Mol-,davia tradatur ipsi, tanquam praemium suorum laborum".

47) Charr id r e; op. cit ; t. 3, p. 522, nota npendant Pinterrigne de Pologne,i1 avoit souvent demandd congd au Grand-Seigneur d'entrer en vostre royaume ;

et que, y venant aussy de son corrtit le Tartare, ii asseuroit que s'il ne pouvoity executer tont ce Wit voudroit, Wan moins devasteroit-il, ruineroit et perdroitnne grande partie de pays, etc."---Cf. scrisdrea vizirulul in Arcldva istoricd a Ro-suiniei ; t. 1, nr 47 : Mortuo enim Rage vestro, subinde nos litteris suis solicitavit,nt quinque (?) millibus solum Turcaruin adiunctis, licentiam illi in Poloniamdaremtis, et se illis totem Poloniam snbiugatoriam tributariamque Caesari nostrcr,,invictissimo facturum praedicavit , .

Mehmed-Socolli; altului

52

opri dela off- ce incalcare contra Poloniei; thse,data, Ii lauda, zellulü i indráznéla.

De alta parte, ambassadorulu trimisil in Polonia in-credinta, cumca 116 arrnaa de 100,000 de Tura, Tatarl§i Munteni, profitandil de meortea lul Sigismundii-Augustii,.eraii gata a navalli in Galitia; inse, diu mila luiIi impeded prin rugamintile sélle pe longa

Melirned-Socolli.")Polonii, petrun§i de spairna"), 11l1 scieail cum sa mut-

tum6sca maI bine generosula principe alIü Moldovei.Dreptii resplata pentru pretiosulu serviciü ce licea

a le Meuse, Ionii-voda cerea dela camera cracovian'aduo lucrufi

1-o. Inapoiarea Pocutiel.Acésta mica provincia, pitulata la norduhi Moldova

intre Prutil §i Nistru, forma in anticitate ua parte a Da-ciei lui Traianui, precum dovedesce 1.111 numal positiuneasea geografica, ci chiaril numile cellorii duo alle séllerave, Colomia, adecia Colonia 1?oniana, Snetinti, in ye-chime Netin-dava.

Ded, Ca mma0 al Roma, Moldoveniidreptil traditionnalil assupra Pocutiei.

Stefanii ee1ii Mare o eucerise dela Poloni §i reti-

48) Bielsk i; Kronika polska (Krakow, 1597, in- f ); p. 653 : ,,Posla Wo-niewody Woloskiego, ktory to ukazowal ze za swa narnowa 100,000 Turkow, Ta-ntarow i Multanow od korony polskiey odwrocil tc."

49) In Europa se resptindise deja vestea de invasiunea tura:, ca de unUaccomplitu, precum vedeinii in istoricii veneliani, Parut a, Dell'Itistoria

venrziana parte seconcla in Drgli istorici delle cose veneziane (Venezia, 1718, in-4); t. 4, lib. 3. anno 1572, p. 275: Essendo a Turchi nato sospetto, che haves-sem i Polachi favorito ii Valacco in pregiudicio dell'imperio 0 t(13,ano, pc ven-ndicarsi dell'ingiuria, erano improvisamente entrati nel paese soggetto a quella Co-rona, et fatte diverse incursioni nella Prussia, nella Podolia, et nella Russia, mi-nacc'avano ancora d'interire danni rnaggiori . . . .

tota-d'ua-

Iona-voda

aveaii un

fetd

D-clett,vi-

zirniS

o-i

53

nu pone la mdrte; Bogdaml cella Ohioril o perdu ; PetruRaresil o redobundi i drosi o scApft in vr'ul cate-va ran-duri; urmasii sei o l'Asgara, fära protestatiune, in cursilde patru-deci de anni, sub sceptruhl Poloniei; pone ce,in fine, demml stritnepotu allIi marelui Stefanii,

fadicA,

Pocutia e uni patrimonial series eIIIicAtre camera polona,..")

2-a. Inapoiarea tesaureloril moldovene, confiscate inPolonia.

In 1564, fugindil de'naintea Lgpusnénului, careleinfra in *IA cu u'd Oste turc6sca, Stefanii-voa Tomsa,uccigasulii lui Despota, fu prinsii de ckre Poloni si des-capitatil in Lemberg, din ordinea regelui Sigismund'd-Au-gustil sal, mai bine clicêndii, dupre porunca unui espressiismbassadoril

Tomsa ducea cu sine t6t5, visteria terrei: Polonii,call8i1 sultanului,confiscara sacele cu aurii alle victimei,mangalandu-se cu metaII1u1i pentru rusinea de a se fisuppusil orbesce vointel pAgftnilorii, contra frittiei crestine

contra legilorilpretindea acum restitutiunea acellei pro-

priefati nationa1e59.Ambassada mo1dovendsc5. 41 Inaplini missiunea cu

asa intindri'd si delimitate, fricAtil camera cracovianil,cupprinsil de mirare, ti arrel mai multil respectil deeatilchiarü ambassadei imperiale dela Vienna!

50) Heide nst e i n; p. 8 : Pocutiam tamen, tanquam antiqui juris pos-sessionisque Valachicao" Bielski; loco supra : upominal Pokucia, mie-

ie bydz oyczyzna swa." Aice cuventulil oyczyzna" este Wahl in inlellesdl. ocing," :Idea patrimonin," iar nu patriii," cum ,in)ellessse Eng e 1.

51) Hoidens tein; p. 8: ,Thesanros quos Thomsa exUalachi a in Begun=importarat, repetit'.

Jonil-vo-d 1i

lornl-voda,

....niac

allii

tit ospitalitatil.

na

54

Polonii nu cutelara a ne tagaclui dreptulil depossessiune assupra Pocutiei, nici pe acellii de mostenireassupra averiloril lui Toinsa ci, recurgendil la callea a-mânarii, ei promisera a respunde in data dupa ce-si voriifi allessii unii rege.

Ionii-voda sciea de mai 'nainte, cà Polonii nu-i vortiinapoi Pocutia, pentru carea ei versara atata sAnge incursil de unii secolii; i ca de aril vree, totii Inca n'aril put6sà-1 Int6rca tesaurele lui Tomsa, de demultil Impartite, chel-tuite i uitate ; dar nu Pocutia, nici Tomsa, formail ade-verata tinta a ambassadei moldovene.

Atatfi in Constantinopole, unde staruise contra Po-loniei, precum si in Cracovia, uncle intrigase contra Tur-ciei, Ionil-voda reusi deplinfi in planurile selle:

In Constantinopole, ellii se intaria in buna opininnea Ottomanilorii, pentru ca nu cum-va sa fie destituitil.dupre uneltirile Franciei;

In Cracovia, attribuindii Turci1or, cu ua fineta di-abolica, celle gise de e11i insus152), II compromittea in o-chii Poloniloril; ceia ce-i i trebuia pentru a surpa candi-datura protegiatului ottomanil Enricii de Valois.

§ 25.

Peste puinui timpi, Ionil voda 1.44 alte duo am-bassade, érösi una la Constantinopole i alta la Cracovia.

Ambassadorulil, trimisil la Constantinopole, insmintaP6rta Ottomana, cumca destronatulii Bogdanii voda ada-

52) Bacon; loco cit. ; p. 308: il est une sutra ruse du male genre, quo,les Anglais désignent assez ridiculement par cette expression proverbiale: retour-,ner le chat dans la page, et qui consiste a attribuer a une autre personne ce,qu'on lui a dit soi-même dans le tOte-a-tête. Or il est facile d'en imposer aux,autres sur ce point, etc.'

;

55

DA in Po Ionia, cu adjutorulii rnagnatilorii, uà nurner6s66ste pentru a nAvAlli din noil assupra Moldovei; i cise si apropia deja de fortereta

Ambassadorulii, trimisil la Cracovia, rugft Camera dea nu sufferi nic tiá Incereare din partea lui Bogdan654).

Pretextulii ambelorii ambassade era de totiiBogdanil de multii nu se mai affla pe territoriulil

polon-6.Cu t6te astea, Turcil se infuriara contra camerei cra-

coviane, 4r6, camera cracoviang, creclendii ca in adeverilBogdanii fi tinêndil aseuns-6 unde-va in Po Ionia, res-pândi In t6te directiunile currieri i emissari, pentru asurprinde pe nenorocitulti fugarii") : atAtil de grózniciisciuse a deveni Ionii-vodà facia cu unulii din celle maiputernice regate alle Europei!

Care sa, fi fostü scopuIi ce11i secreti a1lI Domnuluimoldovenescil In aceste duo ambassade?

1-o. De a provoca In Constantinopole din parteaOttomaniloril vre-tia demonstratinne dusmanA contra Po-

fàcêndil 115, lovire indirecta, dar dure-r6sA, In candidatura lui Enrich' de Valois;

2-o. Sub apparinta de a urroäri pe Bogdanii, s ci-stige timpu1-6 i occasiunea de a lucra prin ambassadoruliise6 In Cracovia, imprAstifind6 bani i intrige, contra po-liticei francese.

53) C ar ri ere; t. 3, p. 318 nota, qi 325.54) Bielski; p. 660.Heidenstein; p.55) Archivi Antiqui Leopoliensis lib. MCCX (MS. in magistratuld dela Lem-

berg, in-f); p. 180: Anno 1573 Sabbato ante St. Andreae Apostoli, GregorioAnteurbano misso Samboriam ad exquirendam certitudinem rumoris de Bohdani,ductu ad Moldaviam, et Trellio alio suburbano iu eodem negotio ad Zaderowacz,misso expositorum eorundem an pro equis rneritoriis 3 zL 16 gr."

imaginar5.

astii-fel5

&aril

56

§ 26.

Veclêndil eh, Turcia, duple sollicitatiunile Culla' delaParis, totil mai crutil botarele Poloniei, espediunti all5 treilea ambassador5 la Constantinopole.

Reproducemil chiaril cuvintele agentului frances5 pelongh Pórta Ottomanh in scrisórea sea chtre Enricii deValois :

insciintat5, eh Domnulii Moldovei trimise ai-ce unil céu§5, carele assigurh ch tarulii moscovit5 fu pri-mitil in Vilna §i in tóth Litvania, en voea qi inghduirea

terrei intrege, qi eh este de temutii, eh §i camera polonai se va suppune, armat5 §i a§a de aprope ; ca-l) re veste a turburatil fOrte multñ pe Turd, facendu-i,'hothresch in divanulii de len un resbellii contra Po-1oniei.56) . . . ."

lath dOrti, ca diplomatia lui Ion5-vodh era catii p'acirestOrne candidatura lul Enric5 de Valois, dOca Polo-

nii nu s'arii fi grabitil de a risipi banuellele Tur iei.

§ 27.

In fine, putinil mai 'nainte de momeutulii decisiviiallil electiunii de rege, sosi §i Ia Cracovia uniI aIIü treileatrimisui moldovenescii.

Tonii vodh ren§ise de a pine mâna pe duo scrisorIturcesci din partea vizirului Mehmed-Socolli, una chtre

56) Chari r e; t. 3, p. 374 : J'ay en advis que le bogdan a envoye unchaoux a caste Porte, qui esseure qne le Moseovite a recall h. Vilna et entoute la Lithuania, du gre et consentement de tout le pays, et qu'on ersignoitTie les estats de Polongne se laisseroient aller audit Moseovite, le voyant arnuSet fort si priss d'eux. Caste nonvelle a merveilleusement trouble ees gens-iey, ear&est le pis qui leur pouvoit arriver . . ceux-ei rdsOlutent bier, en divan, la gtterrecontra la Polongne. . . ."

Ionii-voda

sciendu-lUsä

si

est:,

ffana5

57

camera cracoviand, cea-l'altd cdtre episcopulti Montluc,ambassadorulii francesil in Po Ionia.

in epistola-i cdtre camera, vizirulil poruncia Poloni-loril de a allege pe Enricii de Valois, inchiaiând'o a§a:

xiu intirgiati cut implinirea ordinilorü sultanului")57;in epistola cdtre Montluc mdrturisia innalta sollicitudinea Turciei pentru interessele Franciei.

Scandallul5 fuPaiganul5 dedea porunce inclitului" regatil polonii!EnrictIde Valois apparea ca nnü circü aIIü sultanuluiI rd inflignatiune generald cupprinse pe mandril mag-

nati, cu atätil mai vertosii c trimisulil moldovenesc5 lemai citi in §edint5, plenaria urn-lb-A(56a ironic& scris6re dinpartea lui insu§i :

Din celle alldturate afflati porunca mariel selletanului de a pune in capul5 vostru pe fratele craiuluifrantosesc5; ati Ii avêndii, credemil, destulla, pricepere,ca s5, puteti intellege, cd mAria sea su1tanu15 nu lucrezi

Pentra binele crestinétiltii." 58)Speriatil prin effectul5 vicleniei lui Ioni vodd, Mont-

luc striga, jura, §optia, sbuciumfindu-se a dovedi, cum cdcelle duo epistole sunt misftovite din capul5 Moldovenilorii.

Totusi. secretarulil ambassadel francese, Jean Chois-

57) C hois n in; 0 elekcyi Henryka Walezyusza na kra a Polskiego (Wilno,1818, in-8); p. 266: ,co du listu od Peszy o ktdrymysmy wzmianke uczynili, nie-tylko ze nicby nam niemdgl pom6dz, ale omal cala Me zerwal negocyaeya dlannastepuiacych slow w nim znalezionych: Nie omieszkacie bye poslusznemi rozka-zdm Soltana. . . .

58) Ibidern ; p. 213-14: Dowieeie sie Wwmsc Panstwo zlistu ktdry tu do-laczam, ze Sultan Ygmsc dojo warn rozkaz, abyscie na tronie waszym osadzili,,brata krdla Francuzkiego. Main was za nadto roztropnych abyscie sie jego wolipoddall, bo poniewaz Sultan zyozy sobie mien go na tyin Inieysen, domyslieciesie latwo ze pewnie bedzie cheial miee w nim silnego nieprzyjaciela ealego Muse-ecianstwa.

ad

universal5.

sal-Ionii-vodi

58

nin, recunn6sce, in memoriele selle, citi internala d.plomatia a principelui romana pussese candidatura lui En-rich' de Valois inteun pericola estremii, din care abia-abiao putu scapa renumita abilitate politica a lui Montluc.

§ 28.

Ore pe eine sa fi dorita Iona- voda de a ved6 pe tro-nulii Poloniei?

Pe Ernestil, fiiulIi imperatultii Maximiliana ?Nu ; cad elli:i appretuise dekt ii .data, prih prdpria

esperiinta, caracterula nedecisii i egoisticu allu Aus-triacilora.

Pe Sigismundii, fliulil regelni Svelici ?Nu ; caci venia prd de departe....Simpatiele lui lonii-voda eraa castigate anume pen-

tru acella, de care mai cu deosebire se temeaa Ottomaniica nu cum-va sa apuce cor6na Poloniei : tarulii moscovitiifamosulti Ivan cella Gr6znici159)

Cu acesta scop, episcopula Isaia Radoutenula,in-telligentula dip1omat, pe care adduceti a-minte, laInceputula istoriei n6stre, negutanda tractatula de pacecu Polonia,fu trimisa In taint'''. la Moscva.")

Ce va fi ispravita acollo ? nu scima.

§ 29.

Asta-felia, principele Moldovei, In cei duoi annidomniel sélle, desfáur ua activitate diplomatica de uafineta rara, de IA Intindere estraordinara, i alle carii t6te

59) Despre dutminia de atunci intre Turcia i Moscovia, veil K ar a m z furlatoria Gosudarstvva 1?ossii3kago (Petersburg, 1843, in-8) ; t. 9, p. 104-6.

60) bespre ac5stii ciLUtoriá vesli actull officialS, publicatii in .Akty Zapad-twi Rosaii (Petersburg, 1848, in-4); t. 3, anno 1673.

Veda

al

59

mi§carile manifestaii, din ce In ce mai clarii, mAretuliivisit allil eroului

Scuturarea jugului musulmanti! . .

§ 30.

Moldova pliitia Turciei unil tributii annualii de 40,000de galbeni61) ; dar mhéstra administratiune a lui Ionti-vod'ao adduse inteug, stare atatil de inflorita, Incàtll P6rtaOttoman5 se cregu acum in dreptii de a pretinde ug, daremulti.' mai mare.

Sultanulil Selimil II §i viziruill sell Mehmed-Sokollieraii atunci duoi 6meni cei mai lacomi de pe facia pa-mentulni 6 2).

presintA lui Ionii.voda innalta poruncade a plati 80,000 de galbeni.

Patru-sleci de mile sà platesci ca beiu allii Mol-dovei, iar celle-l'alte patru-cleci de miie ca ghiaurii, de

nvreme ce al cutegatil a te lapeda de credinta lui Maho-med" ; scriea epistola viziriala, ascumiêndu m'ar§ava a-

viditate sub ua sofisin g. bigota,63).TrimisuliI turcescil sosi la Ia§1 tocmai in critia, in

. 61) Cronica turcd in Rican t; Estat prersent de l'empire ottoman (Paris, 1670,in-4) p. 113: On trouve dans l'Histoire des Tures, que cette Province moiten ce tems-la (en l'annde mil cinq cens soixante et Auatorze) quarente mill.Sequins ou quatre-vingts mille 6cus de tribut . . ."

62) Charrier e; t. 3, p. 283: nil n'y eust oncques avarice si extresme nesi sordide en ce monde qu'est celle dudit Grand-Seigneur et de sondit Bassa ..."

63) Cronica tureg. in M ig n o t; t. 2, p. 210: les Ministres du Grand Seig-neur pr6tendirent doubler le tribut qu'Ivan devoient, disoient-ils, a la Portetpremièrement comma Vaivode de Moldavia secondement comme Chr6tien . . qua-rante mille &us au lieu de vingt mille. Ciffra aci e gregitä, precum se vedenu numai din Ricaut, ci chiarii din Char ri 6 r e, t. 3, p. 913, nota, undecella dupplu ailtI Moldova! e arretatil: ottante mil ducats. Nu cum-vs sub 15cus"Mignot aril fi inp1legendu lire" turcesci?

Unit re*

tributuld,

care Enricil de Valois prim% in Cracovia corona regal5a Poloniel: fatalitatea vrn sa; triumfe in acella§i momentii,la nordil §i la sudii, dulmanii lui Ionii-voda!

§ 31.

Pentru allegerea Domnului, pentru facereapentru cestiuni de ua. mare importantà, Românil procedeailprin convocarea unel adunAri obseesci, a§egate in

pe nesce basi multi.] mai large decatil chlarü ,,vo-tuWi universalii".

In termeni generali, luail parte la decisiuni, cadupre legea actuali: boleril, popil i terra""); dar

cu amenuntulil acCstA," detinitiune, descoperimil inea elemente desmostenite astAdi de anticulil

Nobilimea electoralii se compunea atunci din totiboleril fir5, distinctiune: boeril cel marl, cel de classa aduoa, cel de classa a trela, eel in demissiune, boierina§iide prin judete §i tog capii militari.

Clerulii electoralii se compunea din mitropolitii, totiepiscopil i toti egnmenii.

In fine, t6ta, terra" 65)Cu tOte astea, nu numal initiativa, ci inca discus-

siunea prolecteloril era ud sacra prerogativ5,adunarea obscOsea fiindi strictil márginita In dreptulil de

pronuncia u affirmatiune 865 u negatiune.Divanulü domnescii, wiee.i eel optii séiS none ministri,

hotarlail de mai nainte in ascunsulii cabinetului; apolori marele logofétii, sCiS chiaril IniT Dnm-

nnlii pe esplanada curtii piinciarie i, dressandu-se

64) Letop; t. 1, p. 118, 146, 156, ete65) Doeumentuld, ce publicatti diu tuanuseriptu tu Archiva idturicei a

României; t. 1, nr. 259.

CO

prin-cipii

nostru

ministeriali,

mitropolitnlii,c§ia

l'atnli

legilorii,

ana-Beal-Ida

lorfi votit

6 I

ditre glátele, grilmadite ye. plata, IT Intreba : Vreticutare?"

Poporulti respundea din inspiratiune: da" sal ba ;

far5 desbatteri, fara §icane, gra. amendamente!66)Era jnstii.Gl6tele nu rationnkii ; dar elle pricepil f6rte bine,

prin ulii fe1ii de instinctil, totil ce e bunii §i ce e reil.De pild5.:Intrebati norodu1I cellü mai prostii, cellü mai ne-

cioplitil, cellii mai orbil; intrebati-lii: Vrei a te Infraticu Ovreii?"

De sigurii, nic uä v6ce, decAtil d6rd a vre-unuibotezatii, LIU va respunde : dal"

A§a dérã, legislatiunea n6stra cea vechi5, era basatä,In acésta, pe u profunda cunnoscinta a naturei umane:majoritatea, adec instirictuhu adeverului§i spontaneii, approba séi desapproba minoritatea, adecirationnamentulli ceflü uppusil erroriloril sisternei §i alleinteresnlui.

Anima sanctionna mintea.Anima este care simte pe !" 4ise marele

Pascal").ArnI puté adflugi : 'anima este care simte pe Satana".Cu alte cuvinte, In planurile mintii, ftnima simte candii

pe Deii i (lice da" ; audit pe Satana i dice aba".Da séil ba . . nu cereti: alta dela unii votii univer-

salti, carele nu e §i nu p6te fi, decatil unti jurig In causelenatiunii Intrege.

66) Veyil descriptinnea allegeril donmesci in Paul of Aleppo.67) Pensées; part. 2, art. 17, LXII: C'est le coeur qui sent Dieu".

lu-crulii

cella inntscutii

62

§ 32.

Istoria ne-a conservatil propriele cuvinte alle JulIonti-vodA cAtre obscésca adunare a terrei"):

Dragii mei boeri i voi, iubitele melle singe !Greuhl de astgi thtrece t6te grellele de mai 'nainte.

Lacomia Turciloril cere unil haraciu Induoitil.vomil da, ea nu va zAbAvi de a ne st6rceff

mai multil, pone ce ne va stinge cu totuhl, cfici acéstao vrea pagAnulii.

De nu vonril da, ne astopta resboiii, stricarea terrei,focii 8a-bib:.

Cugetati.Suppunêndu-ne orbesce vrAjmasului nostru, vomii

pen i. de sigurii, i vomit peri ca misei ; scullAndu-ne as-supra-I, chiaril de nu vomil isbuti pentru peccatele nOstre,totil Inca vomii aye mangAerea de a peri barbatesce,noi, femeiele nOstre, copiii . . . cu totii !

Voi sc;t1, ca haraciuhl plAtescii eil ; ci voiai vostri.

77Putinil Uri passa, de nu m'aril durO anima

pentru tOrrd!Mi-e milA de voi, i pentru voi Irni volu pune capuhldragilorii mei tovarAsi!

SA chiAmAmil pe Intr'adjutoril, ca BA plecepe vrAjmasii nostri sub piciOrele n6stre.

SA trAimil s1obol, ori sa ne pera pon'si urma nOstri!Fiti cu mine, si cu noi va fi izbAnda! . . . "

§ 33.Pentru a pate intellege impressiunea, produsa prin

68) Go r e cki, p. 31: universo senatu ad se convocato, in hunc modum ad,eum verb& tecit.

lle-111

i

§i

ff

nu-lil

allegefi.

ral-ara

mefi,

63

electrica v6ce a prineipelui assupra numerosiloril sei as-cultatori, trebue mai an teiu s cumuSseemii poporulii mol-dovenescil din 1574.

Tocmai atunci unIt callétoril polonu cutriera Moldovain tOte directiunile, vsitâ orasele, avu curiositatea de aved6 unele monastiri, petreeu prin case boierescibordeie de terrani, i inveta uni Canteen, pe care Milwiclise in atatea renduri, incatn chiari fara voia i se in-tiparise in paemoria.

Vreti a approfunda caracteruln unui poporil ? studiatipoesia sea nationala.

Canteculn moldovenescil, memoratil de acellil càlle-

torfl si reprodusii de ellii polonesce, fu :fpcfana, tefanii, Domna cella mare,S6manii pa lume nu are:Semena pe lumo nu are,Decatil numai mandrula Bare!

tefand, §tefanii, Domna cella mare,La Sue6va culbuli are:La Suc6va cuibu-vi are,

din ella adesa ella Bare!

§tefana, tefanü, Domna cella mare,Pune peptula la hotare:Pune peptulil la hotare,Ca una zidii de aperare!

§tefana, tefanuI, Domna cella mare,Batte Cordele tatare:Batte &dela 0:tare,

Turcii pe zmel canard

tiltefana. tefanti, Domnil cella mare,Batte Levi fain: crntare:Batte Levi Lira crutare,

Unguri fain: 'Licetarel

§tetana, tefana, Domnii cella Mare,Are-ua tdrra mica tare:

fig

i prin

51

Vrra-1 micA, t6rra-i tare,De sti lumea la miraren

Ionii-vodd, mare stranepotil allil acellui mare tefanii,se adressa acum care nesce 6meni, deprin§1 a celebrain tote gillele, cu sonulii alAutel, suvenirulii strilucitelorilvictorie dela Lipinetil, dela Racova, dela Cozminii, delaBaia!

Trecuse abia §epte-qecl de anni dupa; mOrtea vitézu-lui: ici- collea mai tint6Iniad Inca centenari, caH aü ser.vitU uä datii, sub stégurile selle i alle cArorii povestirivolcanisail ânimele nouei generatiuni.

sPiea ctre cine vorbesce!

§ 34.

IVascuti en traditiuni eroice in peptil i pe bucle; en-tuziasmati prin infeti§area, pnin tonulii, prin cuvintele prin-cipelui ; imbetati pnin illusiunea unuiMoldovenii strigath cu glasuri mari,scrie cronica terrei,

peri toti longa mania ta! toti vom peH !"Fu addusilNu ceril sa-mi jurati mie,sunit

mie, ci jurati unulil altuia")"A jura unuli altuia se gicea a se face frati de

60) S t r ykow sk O tym Wolosza i Multani spiewaia ustawiczn ie w ka-zdej biesiedzie na serbskich skrzypicach przygrywajae swoim jezykiem :

Stefan, Stefan, Wojewoda!Stefan, Stefan, Wojewoda!Bijal Turków, bil Tatardw !Bijal Wegrów, Rus, Polaków . . .

Romilnesee restabili i publicA acestii canted' d. Alex an dr i, in Pen c o vi ci;Cartea sedlelord de anteiteld yracid (Bucuresci, 1863, in-16); p. 51-52 E n g el,t, 2, p. 154, n'a intellesii pe Stry kow ski, cAndU nach dem Serwischengemodeltes Lied" in locil de cintecii accompaniat de guslea serbéscA sal alAutii."

70) Gore ck i ; p. 33 : inter se."

454

Sântulii EvangeliitIonU-vodd,nu

"

dice:

Ionii-vodt

viitorti gloriosU,

65

cruce" ; una din celle mai nobile institutiuni cavalerescid'alle strAlunilorii nostri, carea se insotia de simbolicaformalitate a gustAril dinteo pane fdeutã in for.ma emu-cefissului 71) : eel legati prin uni assemenea juramentil de-venlai la viéth §i la mórte.

Toti jurara.JurarA ca, déca vre-un, Hi din ei f§i va vicleni cre-

dinta, atunci batta parnentulii, foculfi, apa, vezduhulii,pftnea, vinulil, sabia, D-geii i Maica Domnului!

A§a era juramentulii osta§ului romilnii72)Sunt momente sublime in trecutulii nostru!

§ 35.

Ionii-vodd promisese a nu-si cruta viéta pentrulibettatea patriei.

Trebuia déra a se assicura, mai Anteiii de tote, situ-atiunea Moldovei, la casil déca u loviturà du§rnan'a vaprecurma gillele generosului principe.

Adunarea obscOsca incuviinta duo mesure :1-o. Tesaurnlil terrei O. familia domnOsca furà tri-

mise la fortereta Hotinului, unde se grabirA a refugi qicasnicii boierilorii, sub pada socrului princianui, purcala-bulii Lupea Huru.

2-o. Prunculii Petru, fragedulii fiiui allii luifu declaratil erede allii tronului moldovenescii, i nume-le sell incepu a figura in documente allâturea cu allü p5,-rintelui.

71) S o in m e r ; p. 56: bolum in crucis formam eompositum (quod sanctissi-mum apud illos foedus existimatur) edere...."

72) Dalla Val 1 e; Una breve narr acione etc. in Magyar Toertenelmi tar ;t. 3, p. 45 : promettiamo per il Dio, la vergine Maria, per li quatro elementi, per511 panne, per il vino, per la nostra scimittara...."

5

nedespArtiti

Tomi-vodi,

66

Patriotismubi, trelitii din amortire in fata pericolului,tate Hese necessitatea erediatil tronului: fie-ne dreptii In-v6tAtura !

§ 36.

Ionii-voll chia'ma atunci pe céusulil turceseii..P16e'l!" II gise cu mandriA principele romanii.Plée5., si spune imperatului teii, e.g. de 41 inainte9

nnecum sa'-i platimil optil-cleci mile de galbeni, dar nuva ved6 nici catil primia pon'acuma: cu banii haraciu-

17

I,Id Imi vo'iu face osti si apol.... apoi vom vorbi.Pleea!" 73)

-IIII.--

73) 'lig n o t; t. 2, p. 211: Le Moldave rópondit flerement qu'il emploieroitcet argent a lever des troupes qui soustrairoient ses sujets a la vexation qu'onprétendoit xereer contra ens ; et il ordonna au Chiaons de se retirer....5

CAP1TANULU.

Aber der Krieg laesst die Krafterscheinen ;

Alles erhebt er zum Ungerneinen !

Dar resbellulti face s'a. apparli forl.a ;innalgt tote pone la sublimin

S chiller; Die Braul von Messina-

§ 1.

Infricolata era positiunea Moldovei.In Terra-Romanesca i In Transilvania stapaniaii

duos vassali orbi qi muti a Turciei.In Po Ionia se incoronase Enricii de Valois.Germania era departe ; Muscallii§imal departeNici ua data istoria nu ne arrét u.nu poporil mai

inicil qi mai isolatil, chiamandil fara sfiéla la ua lupta demórte pe unit duqmanil mai puternicil !

§ 2.-Sciti eine erart Tamil* din 1574?Iata ce clice famosulil Robertson '):Tja lung& successiune de prinoipi ageri dede u a§a

vigOre i aria guvernului ottomanil, incãt ellil adjunse

1) Robertson; History of Charles V, in The works complete (Paris,1828, in-8) t. 2, P. 106: The long succession of able princes, which I havementioned, had given such vigour and finnness to the Ottoman government, thatit seems to have attained, during the sixteenth century, the highest degree ofperfection of which its Constitution was capable. Whereas the great monarchiesin christendom were still far from that state which could enable them to actwith a ful exertion of their force. Besides this, the Turkish troops in that age,possessed every advantage which arises from superiority in military discipline.At the time when Solyman began his reign, the janizaries had been embodie&near a century and a half; and, during that long period, the severit of theitmilitary discipline had in no degree relaxed. The other soldiers, drawn from theprovincies of the empire, had been kept almost continually under arms, in thevarious wars which the sultans had carried on, with hardly any interval of pea-ce. Against troops thus trained and accustomed to service, the forces of thechristian powers took the field with great disadvantage. The most intelligent as,well as impartial authors of the sixteenth century acknowledge and lament the superior attainments of the Turks in the military art."

70

in secolulil XVI la putinci6sa culme a desvoltarii sale ;pectindii statele celle marl alle crestinatatii eraii inca de-parte de a se urea In sfera loril la ua trépta anal6ga.

Totti atunci 6stea tuna se bucura de t6te avan-tagele, cate se uascil din superioritatea disciplinei militare.

,La Intronarea lui Su1eimani, corpulil enicerilorilera deja vechiu de unil secolü i giumetate; i urma,fara contenire, pasindil totil Inainte pe callea disci-plinarii.

Cei-1-alt1 soldati, recrutati de prin provinciele im-,,perinlui, fura tint* neincetatil sub arme in differite-

le resbelle alle su1tani1ori, apr6pe fara nici unit interde pace.

Contra unorii ai mate astii-feliii organisate i esser-citate, fortele Stateloiii crestine esiaii la lupta cu unii

mare desavantagiii.Autoril cei mai intelligenti si cEi mai nepartenitori

din secolulti XVI recunnoscil si dephIngil inferioritateamilitara a crestiniJorI féà cu Turcil . . .

Ambassadorulii francesil in Constantinopole scriea in1572 &dire curtea parisiana :

Nici IA data fi cre4Ltil, ca Turcii -sunt atatilde grOznici, sa nu-i fi vegutil cu ochii . . . " 2)

Dupg calcululil unui matematicil de atuncl, venituhlannualii anti sultanului se compunea din sesse-cleci bu-tOie marl cu aurii 3) . . .

2) C herr i er e; t. 2, P. 269: ,,Bref, je n'eusse jamais creu la grandeurde ceste morarchie, si je ne reusse jugée A Med."

3) Camerarins; Vocabula rei nummariae, ponderum et mensurarum(Lipsiae, 1564, in-8); p. 26 nennmerotafft: sexagmta tonnes auri, quantam minaummam dicunt esse annul roditus Regni Turcici.a

77

vallti

n'a§ii

.

71

Tata pe ce &HU de du§manii cutecia a infrunta dom-nulii Moldovei, de §i Illii cnnnoscuse de aprópe !

§ 3.Prirnindil insolentulil respunsil, ce i-lii addusese bie-

tulil cért§ii, revenitil cu ru§ine ; sultanulii Sclima destituipe Ionii-voda §i numi domnii in locu-i pe Petru poro-clitii cellil Sehiopii, fratele domnului muntenescii 0 ca-rele, dup a. mama, descindea din sangele vechilorü domnimoldoveni.

Acesta era unil june, crescutil intre Greci4), amicilallil boerismului 5): prin urmare, uritil poporului.

Ellii. promisese Turciei unü tributil induoitii.Pe data Pdrta ottomana espedi ordini la sangiaculil

de Nicopole, la Munteni §i a Transilvani, de a intra cu os-tile lorii In Moldova.

Sultanulii trimisese §i la Enricii de Valois, dar Mol-dovenii surprinsera pe céu§11, caci altii-feliii eine scieGoa §1 turcofilulil rege allii Poloniei nu s'aril fi grabitiide a lua parte la venatulii leului romani1.6)

Fosea cine-va sa adjute lui Iona-voda contra ace-stei formidabile coalitiuni?

Terranii moldoveni §i ua mana de Cozaci!

§ 4,

Peste Nistru, la marginea Poloniel cu Terra-Tata..résca, se formase cu veua cin.31-4eci de anni marnainte

4)C rusius; Turco-Grecia (Basileae, 1584, in-f.) p. 274-5 Dorotheos;Biblion historikon periechon en synopsei diaphorous kai exochous historias (Flene-tiisin, 1798, in-4); p. 456-6.

5) Letopisete; t. 1, p. 205.6) Ch a rr i er e; t. 3, p. 522, nota.

72

ta mica republica de 6meni desperati, a carora devisaera nimicirea dusmanfloril crestinatatil.

Acea cavallerésca republica se contoni din trel popdreinvecinate: Romani, Po1on i Moscovitn, earl ultaü aciurrele loril nationale pentru a nu mai urn i. cu totii decatilnumai pre mahometani.

Ei vorbia5 in ua limbd ammestecata, pe care lesneo invetail cateli-trelle natinnile8).

In toti annii séii, mai bine, pentru fie-care espediti-une militard, ei Ii allegeaü, prin suftragiiicate nal capa numitü hatmanii " 8).

Resedinta lorii era la gurele Nipruhti, unde ei ii in-chipuira ua mica flotilla de luntri sal seice", cu car.' de-vastaii, Fara frich, termii Crimului i ai Tureiei.

Eraii callareti, pedestri, marinari, de tote pedupa cum le venia mai la socotola: cdllgreti pe cdmpie,pedestri in munti, marinari pe ap5.

Cetele lorti se eompuneau din (tate u sitta, de Ornenicommendati de centurioni sé6 sotnici".

Strategia lora era mai multil tatarOscd, tactica maimultil polona.

Viéta lorti se petrecea neineetatil vagabun-dagiu la panda vi.juimultii; armele sabia,

dar mai allesil pura, din care nu scieata a daToti erail bdeti fara femeie i Lira coii, rennoindu- se

prin voinici. prin prin aventurieri, cese adapostiaft aci din tOte pArtile.

7) Doeurnentulil ee l'ana reprodusti in Arhira i4ori.4.7i a Rom/la:6"; t I, lir. 28 .8) Caraeteristiea rteestui dialeetu vett-o in Miklosie 11 ; La uth, lire der

Slavisch, n Sprachea (Wien, 1852, in-8); rt. 340-70.9) Vec11 tablon Iii at5rii eiectinni in Cztenia Mottkowskago Obsczestwa Islorii

Dreenostri, nr. 9 (Moskva, 1847, in-8), de uncle amil intprumutatii ix%ntrtt eeri-erea nóstr i planqa eu itnaginea Cozacului.

universal!,

Tntr'unil

eriminalisti,

i

rend!,

era, arc!,

mem!

z cee. eYe7(t- :3"0/,

;- :"..

7W.T.

/if- .

-

73

ei devenirl gróznici sub numele de Cozaci,adecii 6meni u§ori ca uã capri6ra.

§ 5.

Pe acesti nelegiuiti,outlaws-11 chliima Ionii-cu lafg mare, la lupta contra sultanului

Duo-spre deci centurie de bravi venirA la chiAmare.Era pe la midii-locubi lui Martial ; primã-v6ra roman5,

incepea desboboci frumsetile ; knit vodá se affla fncorturi la marginea Ia§ului, pe intinsa campia dela Copal.

ElliS facu Cozaciloril ua. priimire strAlueita: le e§i

Intru Intimpinare, Incungiuratil de fl6rea boieriruii, cuImpulchturele tunuriloril §i sgomot6sa armonià de trambite,tobe, fluere, timpane . . .

Urma unii prandil, dupi care toti Cozacii capetarAgener6se daruri de anril gi de argintil.

*esse buti cu virni furä destupate pentru scumpiiospeti, earl le de§ertara cu veselia In sAne'tatea lui That-vodh.

Nu sunteti dectui numai u miii duo-sute,le 4iseprincipele; --dar fie-care suta face ctri ua run!" °)

§ 6.

Cu OM putinetatea selle, decisinnea luilonii-voda de a sferma robia ottomanA era basatA nu petemeritate, ci pe cea mai profundA convictiune cg, va putsrenli

10) Paprocki; in fresaurii de monumente; t. 3, p. 278: Ir wollet mitaglauben, das ich ench gleich so lieb hab, als w-nn ich sonst an lor Volck zweiffntausent bei ndr hefts'.

Se

mi43-16celor3

:

74

El lir sciea ce p6teElla sciea ce potil Romanii!

§ 7.

studiase arta militarii la Poloni, la Mari,la Germani, la Tani; §i imrnensa-i intelligenta, appro-prianduli in sintesa tate r sultatcle progi esuJui epoceimerse §i mai departe.

noi vedemil cu admiratiune, eh principieleselle osta§esci, elaborate prin propriulii s gerii, diffe-resell, in mare parte, de alle tuturora domniluril Domanide mai 'nainte ; differescii, In mai multe priivinte, chiarride starea lucrur flora de atunci la pop6rele celle mai civi-lisate ; §i se inrudesciti de minune cu preceptele sciintel'de astaii.

Ne va fi permisa de a da aci din capulii locului duoessemple mal generale.

Pecandil in Franta artilleria era Inca atatii de pa-tina appretuita. incatu abia peste trei-cleci de anni maiin urma Enricii IV isbuti de a aye in arsenalula de laParis 100 gure de foca "); ei bine ! Iona-voditi, in seurta-idornnia de duoi anni, i§1 inzestra armata cu tura numèrainduoita mai mare.

Pecandil in t6ta Europa nu era inca destulla de sim-tita predomnit6ria importanta a infanteriei in comparatiune cu cavaleria, de§i celebrulii Machiavelli se silise.

11) De la Barre Dupareq; Elements d'art et d'histoire nrilitaires (Paria1858, in-8); p.235: reunite l'arsenal de Paris jusqu'a 100 bouebes a feu, nombrexeoneidetable."

Ionii-vodA

Asta-feliu,I

75

de demultil a desamagi acésta retacire"); ei bine! Ionti-voda' adjunge deja la conclusiunea, cumch óstea calltirétatrebui sa formeze runnal ua mica parte din ciffra totalaa armatei.

Artilleria i infanteria ca temelia, cavalleria ca acces-a§a credea eroulil nostru; cavalleria ca temelia,

artilleria §i infanteria ca accesoriii, a§a ere4usera Ste-fanii cellü Mare, Tepe§ti, Petru Rare§ii, Allessandrupurénulii; ba a§a credeaii pela 1574 mai toti generaliritaliani, francesi qi germani!

Puteti judeca, eine fu

§ 8Armata moldovenésca se Impartla din timpii cel

mai vechi in arcag sat infanteria §i cacirnei sal cava1 -leria13).

Unii §i altii devenira celebri.Arcuiri moldoveneseil era de dimensiuni marl 14)i dar

osta§ulii thu manuia cu atata arta, Incatil intrecea Vefl-tulii rapecliciunea sborului §i covér§la zapada prin mul-

12) Dell'arte della Guerra; lib. 2: Dico per tauto che quell popoli o regniche istimeranno piu Ia cavalleria che la fanteria, sempre fieno deboli, ed espostiad ogni rovina ; come si e veduta l'Italia ne'tempi nostri, la quale e stata pre-data, rovinata, et corsa da forestieri, non per ultro peccato che per haver tenutapoca cura della militia di pie, t essersi ridotti i soldati suoi tutti a cavallo.Debessi bene havers de'cavalli, ma per secondo, et non per primo fondamento,dell'essercito suo....

13) Archiva istoried a Romania; t. 1, nr. 264, p. 168.14) Bellon; Plurintarum 8ingularium et memorabdium rerum observational,

(Antverpiae, 1589, in-8) ; p. 348 Tartarorum et Vallachorum arcus illos (Arabi-cos) adhuc superant latitudine et longitudine, attamen molles Bunt."

soriti,

voda.

:

LS-

prin

76

timed descgrcAturelorii," dupe espressiunea unel balladegermane din evulii-metliii '5).

Numai d6ra renumitii arcasi englesi arU fi pututiiintra in rivalitate cii arcasulii moldovénU.

Astàdi, ctmdU pusca Inlocui cu totulU Intrebuin-tarea arcelorU, s'a calcalatil ca, in fie care bratAllid, seperde In desertii apr6pe 1500 de glOnte s6U 80 0C9 deplumbii pone a uccide WI a rAni unU singurU dusmanü1 6 )

; dre uni bunii Areas,d1 (le mai 'nainte nu Intrecea prinresultate pe unti purasil modernii?

Turcii i Thtarii pUstrara usulii arcelorii mai ponemai d'eun'adi : &Igettele lorii fdceaU iruriIorii crestine nesceperderi cellü puinii egale cu effectulii pusceloril.

Arculii custa mai nemica ; Inc6til nu era, p6te, niciuml -51o1dovénii, care sA, mi fi avutii acést5, arra, sinu se fi essercitatU din ea asa clicendii din légenii.

Pura posseda 6re unii assemenea avantagiu?Tote aceste supreme ratiuni erail causal eh arculü

pré en- a-nevoig s'a puttail desradecina din &tea moldo-ven6sea, si nici pone la 1700 allungase Inca' mus-chettnlii sOU ardabusa.

.15) Ileldenbarli Bitaroif and Diellieh, vers. 10185 ; aped Klemm; Attilanach der Geschichte, Sage und Legende (Leipzig, 1827, in-8); p. 66:

Die Vlaehen kamen angerittenMit nianigeu linemen pogen

waren hoeh aufgezogenZe schusse manigen pfeyleDie each man an der weileSo cliche von der gene gauSam oft der sne hat getanrlla den treibet der wind . . . "

16) Romania militarii; t. 2, p. 213: In hãttällia dela Solferino s'ari trassfireelld 'Mina 15 mill 6ne de rartutio pentru a se omori sda rani 10 mile de Ans-,,triael cella

Die

multi-I.'

nmlii

7 7-

S'apoi curiosil lucru : epoca gloriel nestre militare futocmai epoca arca§iei!

Pe lough' arce, infanteria moldovenesca mal avea clo-mege, carI, ea arrmã curatii nationala, rneritii unU cuvêntila-parte.

Elle se numiail rghiege" §i fu§turi".Erail subtirl in manuchlu, grese qi ghintuite cu cuIe

la capetulii oppusii.Clomagulli era in priivinta arcului cela ce balonetta

este in privinta puscel : terribilulli seü aspectii, inteunilattacii ue pedestrime, arrunca spaima, demoralisandii

du§maniloril.Cu acesta arma terranulil era deprinsil de micil

o fabrica ellri singuril : duo marl avantagie!In fine, unele 041 din infanteria eraii inarmate cu

c6se, cu cari seceraU, cndü picierele cailona inamici, cândüpe prisonnieri : de a collo se nascu espressiunea a snopipre vrajm41".

Erail nisce snopi glorio§l pentru terra nestra!Cavalleria moldovenesea se compunea din toti pro-

prietaril territori all, marl §i midi, numindu- se 6ste nemegscd'.Caii, strapun§1 la nail pentru inlesnirea resufflarii, se

deoseblail nu prin marime sal frumusete, ci prin rape-cliclune §i neoboséra.

Unde este astaqi acea mandra rassa, care atita uadata admiratiunea streiiilor, i era oprita cu totulil dea se esporta affara din hotarele Moldovel ?")

Unde este ? unde, ah! uncle sunt multe lucruri!Cavalleria nu custa Statului nicI uni banil: era unU

serviciii feudahl.

17) Archiva istoricii a .Runtaniei ; t. 1, nr. 189.

si

78

§ 9.Din legea martiala a vecbilorii Moldoveni, cunn6-

seems."' unit singurii :

Fugarulii, carel? va lassa (ampulii battalliei, sa, fiepedepsitii cu ua rn6rte mai cump1it5, decatil acea ce

n i s'arti fi pututil intempla In lupta din partea vrajma§u-lui." '8)

§ 10.

Vomil adduce ua seri a de marturie despre proverbialabravura a Moldovenilorii . . . In secolulil XVI.

Citamii numai ua mica parte din cate lesne s'arilputé cita.

1. Gratiani:Ei se battti cu u aa indrasn616, en unit ma, des-

pretil pentru dusmani, cu u asa hicredere In sine, In-), adessea cu u mftna de 6meni infransera mari ar-mate alle vecini1ori . . 19)

2. Vigenere :E unfi poporil totii-d'a-una f6rte

tifnosii ; dar atatii de durti §i resbolnici, incatil nu ua data77

datil invetature acellora ce nu lii lassail In pace..." 20).

18) D an ti setts; ap. S chard; op. laud, p. 1276.: Haec est Valacherumconsuetudo, ut eos omnes qui ex pugna evadentes domurn revertuntur, suppliciisgravioribus quam si in hello cecidissent affliciant." E vorba despre armata lufPetru Rareld.Cf. Boemn s; Mores, leges et ritus ommium gentium (Lugduni, 1582,in-16); p. 210: Jussi ad helium exire capitale est non paruisseu.

19) De Heraclide Despota ; p. 22: Tanta autem audach, praelia inennt,tantaque hostium contemtione, et fiduci SUI, ut saepe hand magna menu vel,integras finitimorum exrrcitus fuderint.

20) La description du royaume de Poloigne et pays adjacens (Paris 1573,in-4); p. 38 verso: near ce a estd tousiours une nation fort bizarre, fantastiqneet despitte, et an reste fort endurcie et belliqueuse, et qui a souventes fois donn6,beaucoup d'affaires a ceux qni luy ont voulu demander quelque chose . . a

càtiI.

.

79

3. Reichersdorf:moldovenescii e feroce, earn barbartl, dar

f6rte ageril, dupa propria sea maniera, in arta militara...." 2 1)4. Ruggieri :Stint 6meni f6rte viteji, dar nu pr6 aI arme,

,,trebuintandil in offensiva mai allesii arce .

5. Veranzio :

11 2 2)

ff Moldovenii intreca pe Munteni in bravura ; dar.Muntenil intrecil pe Moldoveni in ospitalitate . . .

C. Bielski:

Osta§ii moldoveni sunt viteji §i me§teri de a manuioulita i a se apera cu scutuhl, de§i sunt nesce terraniprosti luati dela plug& . . .24)

7. Miedzieleski:Domnulia. Moldovel are 30,000 de soldati, din earl

05,000 sunt osta§1 de cei mai buni i luptatori de ceimai viteji . . . " 25)

8. Gorecki :Fie-care MoldovOnii, pone §i saraerr, cata

21) Transilvaniae ac Moldaviae succincta descriptio (Coloniae Agr. 1595, in-f)p. 50: gens ista Moldavica ferox est, et admodurn barbara, rebus tarnen milita-,,ribus et bellieis suo more eximie instructa . . "

22) Relatione del Regno di Polonia nel'anno 1568, estrasii de d V. Alexan-dresco din manuscriptele dela Madrid? p. 286: ,sono quei hiomini motto bellieosi,ma disarmati, et nell 'offendere usano per ii phi gli archi . .

23) Ko vaeli eh; Scriptores Rerum Hungaricarum minores (Budae, 1798,in-8); t. 2, p. 103: Moldavi sunt bellicosiores quam Transalpini, qui etiam cednnt

eis, et Transalpiui aunt Moldavis hospitaliores . . . "24) Sprawa t ycerska (Krakow, 1669, in-4); p.1 37: Dzielni sa i dobrze sie

rpodkaja a drzewcem za tarcza, chocia chlopi prosci od pluga . . . a

25) Acta Tomiciana; t. 3, p. 170: communis populi triginta milia habere,.ac de illis quindecim milia dilectissiniorum militum et ferocissimorum pugna-,,torum cogere solet . . . "

tn-

celia mil

1N4mulii

°

80

sa aibe unU callU, pe care incalleca pentru préda §i pen-tru resbellü . .

26)

9. Orzeehowski :Sunt Omeni grOznici §i forte viteji ; §i nici a este

,,pe facia pamentului unü alt11 poporii, care pentru glo-ria resbellica §i eroismil s appere u. erri§Ora mai mica

77 contra mai multorU du§mani, attacandu-i sOii respingen-du-1 fara incetare. . . . 27)

§ 1 1.

Dar ceia ce facea pe mul osta§U mo1dov6nil formi-dabilii in oehil vril§ma§ilorii, era nu atatil furi6sa-i

kecuni ua virtute a anticului legionaril romanil.Metellii, chiar11 strabunulti nostru

1§I multumiail stomaculii, in timpi de resbellil, en uh bu-catica de slanina §i en ua farmètura de ca§il 2 8)

Unü brirdnfii de branza §i u pane de grail ad-jungeoU soldatului mo1dov6nU pentru ug, espeditiune. 29)

ChiAmandu-1 sub st6guri, principele Ii Inviinta demai 'nainte de num6rulii Ji1elor11, pentru care trebui sase approvisioneze cu brana 30): nici IA, data ei nu Nail

26) P. 18: nquivis, vel egentissimus, domi equurn alit, quo praedatnr aenrnilitat . . .

27) Annales (Lipsiae, 1711, in-1, ad calcem Dlugossi) ; t. 2, p. 1555 : sunt-nque homines feri, rnagnaeque vil tutis ; neque alia gens est, quae pro gloria belliet fortitudiue angustiores fines cum habeat plures ex propinquitate hostes susti-neat, quihus continenter nut bellum infert, aut illatum defendit. . . .

28) S p ar ti anus; Vita Hadriani : Cibis etiarn castrensibus in propatnlolibenter utens, hoc est larido, caseo et poses, exemplo Scipionis Aemiliani et Me-telli, et authoris sui Trajani.

29) Bielsk i; Sprawa ryceeska ; p. 138; Strawe na leku przed soba nosza,to jest blyndze w koziéj skórce z bial) in chlebern, born to widzial na onczns gdyz nimi bitwa byla u Obertyna."

30) Acta Tomiciana; t. 1, p. 96.

. (i

vite-jiA,

Seipionii, Tratanti,

81

mai multil, decAtil ceia ce puteali aceata de ea sSilpurta de-a umeri.

istoria nu ne arrét 5. nici un singurilunde armata moldovSni sa se fi plânsü sal aril fi suffe-ritil din lipsa provisiunii.

Fati, acésta frugalitate cu greil puts esplicaillustrele campanie alle lui tefanii cellü Mare sal PetruRare§ii!

§ 12.

Artilleria roniâna, de§i pre putin a. in numeril ponela clomnia lui Iorn1 vodA, totu0" arü metita prin caracte-rulil sei ug, mentiune de toth a-parte in istoria. artei mi-litare moderne.

Se scie, c fuser Romanii acella, carele dirigiase tu-nurile sultanului Mahomed la luarea Constantinopolei ") :constXimil aptitudinea nationalá, jelindii inse din Anim5.impregiurarea, prin care III dobindise primulil seü lustru.

Meqteri in artilleria de assediii, Romilnii se destinseth§i mai ruultil in priivinta artilleriei de câmpil.

Reposatufil BAlcescu fiicu cellil urmAt6ria pro..fundA observatiune, pe care o reproducemii intr60.: eaeste de Balcescu!

Artilleria la Rom'Ani a fostil multil mai in bun5. staredechtil la celle mai multe némuri.

,La aceste, tunurile fiinda pré-mari, capii nu puteailnici nu scieaii a le schimba positia §i

de multe ori adjungea ii. a fi nefolosit6rie In bAttalie.Pentru scela, In Europa scagu mu1t artilleria i in-

cepu a se intrebuinta mai cu séma In isbirea i apperareacetãtilorii; astil-feliii a urmatil pone in véculuI allil XVII.

31) Chalcocondylas; lib. 8.cf. incalu; t. 2, p. 24.6

a

cas6,

ne-ancil

ast.felfil

82

17Tunurile romanesci erati mice : de acela erail mai

mobile §i se putea trage totii folosnlii dinteensele.in planurile din cartea lui Georgio Tomasi se vedii

tunurile romãnesci i moldovenesci tarite numai de duoical, in vreme ce celle imperatesci sunt thrite de patru cal." 32)

Vom complecta acésa preti6sg notita prin cuvinteleunui autoril polon5 din epoca carelevorbesce nu de pre aulite, ci ca martur5 ocular5 :

Tunurile moldovenesci de campti sunt de ferr5.Elle se form6z5, din cgte .6se s65 ate optii tube,

a§egate numal pe duo r6te mice, in ap mod5, Inctiidandu-se focil unela din tube, pe data' isbucnescil pe

rendil i celle-l-alte, urmandil §6sse seii optii detunete.Cartuvle aunt invellite in

nincarcarea se face cu multA orint6.Lungimea tubelorri e ce-va peste unui cot5.Gl6nte1e sunt de ferril se5 de plumbil, cum se intemplA.Nemicil nu p6te fi mai bunil §i mai trebuinciosii

pentru infauteri, deciit5 aceste tunuri, earl lesne se strl-mutil din locil in loc5 IncttiI u 6ste pedéstra, incun-

glurtmdu-se in mw-§ii de un5 atare zidii, infrunt6 ori-ceattacil de cavaleniA.... 33)

32) Paterea armed, fa: cola militarii a Valachi.i (lafi, 1844, in-81p. 48.33) It iels ki ; Sprawa ,weerska ; p. 138: ,hakownice zelazue, ktorych bylo W

,jednem lozu po szesci i w drughu po osm; na dwu kolkach lekkich przyprawio-ne, iz Memoze nie lepszego bye i pntrzebniejszego wszedzie pieszetna ludowijako takie, bo je moze drab za soba wozic kedy chce, i obrócie na wszytkiestrony, gdzie potrzeba ukazo w ciagniPniu, kiedy pa wszytkich stronach wojska,takowe postanowi, moze isc kedy chce z nitni, z Wen nieprzyjaciel jez lny na tonie przytrze, bo tam jedno od drugiego sie zapala, gdy z jednego puseisz, ktemtt,predkie nabicie moze bye; gdy masz gotowe nabicie w papierze zawinione, a,t(Sua moze predko nabijac, tak iz bez przestania moze strzelba isc; sa troche dluz-no ni1i na lokeiu, ku1ka w ole wehodzi tak wielka jako do hakdwnicei,chocia zelazna albo olowiana . . .

n

"

lot Ionii-voda, i

tiara.

83

Tata' dal cã Moldovenii cunnoscura, sunt acum treisecoli, nu revolvere celle in miniatura din i11e1e n6stre,ci. tunuri-revolvere!

Aci admiratiunea devine pré-viui pentru ca s'o pa-temil esprime prin cuvinte......

§ 13.

Amil arretatti, eine fu Ionti-voda.Arai veclutti, ce feliti era 6stea mo1doven6sca.Inchipuiti-v6 acum uã 6ste moldovenésca sub unil

Ionti-vodá!

§ 14.

Su1tinu1i Se1inu nitil ca, cu unti seco15 mai'nainte,Stefanil cellu Mare cu 40,000 de MoldovenI battuse 120,000de MITI condu§1 de insu§1 sultanulti Mahometti; §i

muhti mai inc6ce iI1ustru1 sultanti Suleimanii creclu detrebuintà 300,000 de Ottomani pentru a puté allunga dinMoldova pe Petra Rare§ti.

Dormitandil pe sofalele haremului sub vaporile vinu-lui de Chipru, ellii credea, cá u armata de §esseclecfmile de ba§i-buzucI lesne va cAlca in pici6re mormentultilui Stefanil cellti Mare §i aB JuT Petru Rare§ti, princlendil§i legAndti cotti la cotil pe desmeticulii Ionii-vodà.

20,000 de Turci de la Nicopole, 40,000 de Muateni,cu domnulti lorti in frunte, §i vr'ua 2,000 de Secui trimii

partea beiului transilvanti, piaIi cu sunetele tabul-hanalei, ducenclii. cu triumfil pe Petru cellti Schiopil pen-tru a lii mega pe tronulii Moldovei

cO

din

84

§ 15.

pranclia.Erail intinse duo marl mese: la una §edea principele,

Itvêndil la dr6pta-i pe marele logofetii, la stanga pe hat-manulii, in giuril pe capiteniele CozacilorU; la cea-l'altamésa §edea boierimea terrei.

De ua data unU callara§il adduce scire despre miq-carea du§manilorU.

IonU-voda se sc6la din micp-loculU prangului.EIlü are adunati l'Onga sine, de ua cam data, numai

9,000 de cavalleria §i celle duo-spre-cleci cete de Cozad.Dar nu se speria Jonii-vodà : planulü seU e gata.Ellü chiama pe credinciosulli vornicU Dumbrava, cun-

noscutU deja prin artistica respingere a invasiunii polone.Iea pe Cozaci ; sb6r5, cu repeliciunea ventului, §i

appuca pe nea§tepb,te strdjile vrajmalului. . . ."flicutU.

Insu§i erou1i, cu rema§ita cea mai grea a micei sélleo§tiri, urméza mai incetil dupa Dumbrava.. . .

§ 16.

in judetulti Slam-Rimnicului, pe mallulU riuletuluiRimna, in na departare apr6pe egala dela hetarele turce,transilvane §i moldovene, se affla satulU Jilisce.

Acollo fu punctulU naturalU, unde se concentraraMuntenii, Secuii §i Ottomanii, pentra a navalli assupra lui

Dossubl armatei lorU era spre vadulU Rimnel, fatapriivia spre Foc§ani, avant-posturile se intindeall ponela termii Siretului.

Plini de incredere in puterea fortei numerice, siguri

Ionii-voda

;lisa,

Tona-vodd.

85

cã Moldovenii stint pr4-s1abi pentru a se puts oppune,basati pe urra aristocratiei c5tri Ioaii-vodg ; inamicii sperailca. vorti adjunge la scopulil lora chiarü f5,r5, versare de.tange.

oprindu-se la Jilisce, Petru ccliii Schiopiitrimise porunce la toti boierii Moldovel s vina a iInchina la marginea terrei, priimindu-lil ca pe urni st5.pAnii noji, venitIi cu stSgil de domniá dela Innalta

Pone atunci, In asteptare, domnulii muntenescii beavinii de Draga§ani In sAnetatea fratine-sell ; Turcil bear'600 In ondrea Prorocului; Secuii beafi ce gAssiail pen-tru a nu rema.né nioi ei in urm5,. . . .

Tabèra era farg, §anturi.Strajile stetea4 la u5, pré-mare distant5, .

Ce le p6ssa, fie ori-cum va fi, calla. victoria eraatatil de cert5, ?

§ 17.

Vorniculii Dumbrava, Inaintandil In cea mai maretkere, surprinse intea-murgulii serei, incongiura §i des-armâ 400 de Munteni, cari pkliati de departe intrareataberei.

Nu sapa nici unulil pentru a preveni peApoi cu apropiarea noptii cliii apprinpe focuri, ndii

a crede du§manilorii, cum ca avant-posturile loril urméziveghia.

1 I X 11 TT I A 1

Mai 'nainte de ziori sosesce Ionii-vod a. cu grosulii o sta.Aff15, nurnerulfi, spiritulii 0 gispoHiunea vrAimmiloru;..i..ni

11 concert-67,A pe momentii, en achInteia giganticului Emil,geniii, schita actiunii.

§8

Im-perAtig.

. .

86

Demin4ta era brumósi, ca mai totti-d'a-una in in-veciarile apeloril.

Inamicii dormiaii In linisce, far caii 1ori pasceati Invoia pe campti.

Ionii-vodA trimite inainte pe bravulti Dumbrav6 cuCozacil pentru a incungiura talAra §i a o lovi din dostidespre vaduI. Rimnei.

f§i desfNura armata inteua, singurAputinti profunda, retine centrulti, inaint4z6 aripele, §i serapede assupra inarnicilorti din celle-l'alte trei 041, isbindcu centrulil sei fata taberei, cu aripa stâng6 pe aceadr4pta §i cu aripa drépg pe acea stângA a vràjma§i1orii.34)

§ 18.

Tabéra du§mang, dupre maniera tura, introdua, a-tunci §i la Munteni35), era a§eclatà in urnAtorulil modil.

Parculti, compusii din carrute §i c6mi11e, forma dosulitMai inc6ce, spre taberei, se afflati cor-

turile capitenielorti, in giurulti cárora stetea in cuadrattiinfanteria.

Batterie de tunuri o accoperiaii: unele de'nainte,celle-l'alte la spate.

Cavalleria se lungia in duo linie perpendicularie par-cului, in interiorulti carora era inchisi t6tA tabera catitre duo ziduri parallele36).

34) P a pr o cki; in Tesaurii de monumente; t, 3, p. 279: Er aber Ivon hatteseine Ordnung so gemacht, das die Feinde von ihm auf dreien Seiten, nnd von2Po1en auf der vierten neberfallen wurden."G orecki; p. 49: sua acie iniongitudinern extensa, tribus ex partibus hostium castra, omni praesidio nudata,aggreditur . . "

85) Ver a nz i o; ap. o va chi e la; op. eit; t. 2, p. 103: Transalpini, nullis dere vestiaria ant militari legibus obnoxii, omnia cum Turcis habent promiscua,.propter mutuam consuetudinem."

36) Ve1i gravura unel tabere tune in Biel ski; Sprawa rycerska.

Enid

.

outimuom ...... onlo

rcrcrrrrperg

2

Orek:/teez,prialth;f7.4"

Ill it, ip iliifi

2

..... 11111M1.1.1111111111 lllll 111111 00111111414111 llll 11111

plitakemete- eizeirclealizal-pedeArIPthue.--inite, Ui ut.d,r,theieeziwzree,ptafei;ezirittivZe ,9,ert,erecli.lvtri."; 2,- camallepier..iltande,,e4.

izivi &epic,/ It, -parealc- tr.,rrn-ala -oozed', t ee...-ek:peclizietea-de, atecter."1";.

j3131,10TECA

* ACADEKE1 *

K.La2eL:eez:,'

-1

.......

ornt4,

sZt,

4ffgrammont=n=thromuir=t

er, laW.W//iim, nt4ree-,

.U.41-

-

2 eiitteav.fe,a. it! Jculp.re

:cammgarrerm,'

III

Rom-.80,1s

2

el; ;11

87

§ 19.Inamicil visaii.Visuri dulci de victoria, de triumfii, de preda!Turcil visail paradisulii lui Mahomedil pe undolosulii

Sinii allil frum6selorii robe Moldovence"),Muntenil §i Secuil, smeriti tovaro§i al Ottomanilorit,

dobandiail in visil totit ce nu trebula paganului: turmede porc1138). . .

De ua data, candit abia se lumina de qi, II tregesceua musica infernala : strigate de furia, tipete de durere,tropotulii cailotii, zinganitulit armelorii . . .

Vorniculit Dumbrava sforma parculii §i petrunde ponela corturile capilorii ; lar unde nu e vorniculii Dumbrava,acollo este Ionii-voda : Ionii-voda din fata, Ionti-voda dindrOpta, Ionii-vodà din stanga!

§ 20.Lassil pe 6menii de atunce a face tabloulii macellului:Era unit spectacolil hidosit , spa tiulii campului sta

,,a§ternutit de cadavre, preseratii de arme, imbuibatii desange , numal alocurea vedeal cate unit rauitil mai sbu-ciumandu- se inca intre viOta §i mOrte, vrendii sa fugg,vrendu sa se tina pe pici6re, IncOrcandil a se radicadin terrtna, §i Ora§i calêndti . . "39)

37) Saedino Turco; Chronica dell'origine e progressi della casa Ottomana(Madrid, 1652, in-4); t, 2, p. 302 : ,,donzelle Bogdanesi di cotanta bellezza, che il,contemplarle n'era il capitals dell'eterno godimento . ." Autorulti, carele teal petimpulii lui Ionti-vodä, descrie impressiunile Turcilorti dupii victoria lorti assupralid Stefanti celhi Mare.

38) Ibid: le greggi delli porci, che i n quella vasta Prcvincia furono ritro-vate, ne toccarono tutte all'essercito Vallaco.

39) Gorecki; p. 50 : ,Tum spectaculum fuit horribile, in campis patentibusornnes viri afflicti; ac multi, vulneribus acceptis, neque fugere posse, neque quie-,tem pati, niti modo, et statim concidere. Postremo, orania qua visas erat, con-strata tells, armis, cadaveribus, et humus infects sanguine . .

88

Orgolliósa armata a lui Satana, sdrobitä de maniaCern lui, in poemulI lui Milton !

§ 21.Cinci- (led mile de inamici 1§i dedera snffletele, in-

vocandil in agonia., unii pe Cristh, altii pe Mohammed.Petru ccliii Schiopil sca.pil, nu se scie cum, la live-

cinataFrate-seil, domnuhl muntenescii, fugi la Floci, dato-

rindil mantuirea vietei eroismului unei illustre famillie,in care virtutile se paril a fi fostii ereditarie.

Cu trei-cleci de anni mai 'nainte visterniculil RaduGolesco fuse celebru prin vitejiele sélle").

EIliI lassa, duoi fiT demni de tatà: clucerulil Albtlvorniculil Ivasco G-olesci.

Acestia sunt carii scpar In battallia dela Jiliscegillele domnului muntenescii, precum o marturisia maiin iirmà actil officialil: mai mareAragoste anaii velutu dela jupanulil Ivasco vel-vornicilsi dela frate-seil jupanulii decatii delatoti cei-l'alti; fiindil forte bucurosi pune ei capeteleloriI pentru capuhl domniei melle ; eaei et nu se fi In-

torsii ei assupra ostii moldovenesci cu sulitele, apoi Ca-puhl domniei melle aril fi ; i atunci jupanuliiIvasco vel-vornictl a schpatil din resboiu rniti1, Tar ju-panulii §i lassatil capulu seii acollo,la vadulli ce se 4ice Rimna, liTng satnli Jilisce, pentru,,capulu domniei melle . .

Goleseii, nu Petru cellIi SchiopiI inevitaii de a se

40) C'onlka erisdvelora mannatiri'i Vierortifi (MS. in Ara/Iva Statithil, 1780,in-f); p 145.

41)' Ibidem; p 161P

eaclutU

)

elM-insuai

011

Albif vel-cluceril

89

batte cu unIi Ionli-voda . . o nu! fericit 5. arU fi fostilRomania, déca tocmai cel aUel ai sei n'arU fi radicatilnici ua dat u fratricida arma unulti assupra altuia

§ 22.

Pecandil boierii munteni scapaU viéta domnuluidomnulU moldovenescU scapa vietele bolerilorU sei.

Purcalabulii Jeremia Golia, de care avuramil dejaoccasiunea de a vorbi In yea, cate-va renduri §i vomUmai vorbi qi mai la \Talk, combattea cu ua deosebita bra-vura allaturea cu IonIi.vodã, adeca acollo unde lupta eramai crancena, resistenta mai inverliunata, pericoluirt maimare.

Ua arma inamica se radica assupra vitézului bolerU.In foculii battalliei nu e chipU a te feri de t6te lo-

viturele.Inca ua clipa §i purcalabulU era mortU.Ionii-voda preveni acea : buzduganulii princi-

pelui") turti pe indraznetulU du§mani113).Jeremia Golia remase viI

§ 23.

Pentru a mic§ura gloria eroului nostru in stralucitavictoria de la Jilisce, un critici malitiosii arIi puté, laprima vedere, s'o represinte ca un resultatil a11i nesciintei

negligintei capilorU armatei cellei biruite.1-0. De ce 6re sa se fi opritU ei la Jilisce, pecandil

trebuia sa pa§ésca dreptil inainte assupra Ialului ?

42) Domnil intrebuintail buzdugane, precnm vecl1 in ablouli beittalliei de toObertinii, plantia 4.

43) Acestü facia l'a conservatii ntimai cronica turca in Migno t; t. 2, p.212 : a qui il avoit sauv6 la vie dans le dernier combat . . . ."

lord,

90

2-o. De ce, oprindu- se cum ail facutU, ei null in-tArira positiunea?

Aceste duo imputAri, ce se paril a fi capitale, deviiailputinil seriese In fata unei approfundate espositiuni demotive.

Era forta magiora ca dn§raanii sa se opresca la Ji-lisce §i, déca nu era de assemenea u6, forta magiora, cellilputinil era ua puternica ratiune ruilitara ca ei sa nu seretran§eze in positiunea lorti.

SA; analisilmU.

§ 24.

1-o. Armata lui Petru cellii Schlopil se compuneadin trei elemente eterogene, Turd, Munteni §i Secui, earl,venindU din differite parti, nu puteail navalli In Moldovamai 'nainte de a se fi intelnitil §i concentratil unde-va af-fara din hotare : Jiliscea fu, prin natura sea, puntulil celliimai mmeritil pentru atare operatiune.

Sosirea cate-§1-tre11oril deta§amente nu putea occurgein aceiall qi, fiindU plecate din distante §i In Impregiu-rail variate ; astil-feliil incatil detalamentulii sositil la Jiliscecellil de 'ntaiu trebula sa a§tepte acollo sosirea cellui deallil duoilea, li apoi ambele sa adastea pone la sosireacellui de allii treilea : eta deja unU intervallil de maimulte cline.

Turcii veniail de departe, Secuii de peste Carpati,chiarti Muntenii nu erail toti de pe apr6pe, cetelecele mai brave fiindil tocmal de la Oltil: In catU, dupamail mar§il forte indelungatu pone la Jilisce, le trebuiatuturoril de ua potriva unil timpU de odilma.

In acestil modil se respinge accusatiunea strategica

91

cea mai gravA, ce se putea face 'armatei lui PetruSchiopil: de ce flu merse inainte ?

2-o. Dela Foc§ani pone la Ia§I este u'a distant6 de18 4ille de mar§ii ordinaril, 8 line de mar0 fortatil pedrumil mare, 6 cline de mar§ii fortatil pe drumuri lAturar ;iar cu t6te inlesnirile cate se mai p6te procura prin uniisezonil frumosiicelbi putinil 5

departare minimum de 5 (Tale se intre-punea intre armata de la Jilisce §i intre re§edinta lui

Care acéstà consideratiune se mai adaugea uh" aItmai ponc1er6sa: Petru cdlii Schiopil sciea, c Domnulil

moldovenescii nu avuse inca timpulii de all adunaarmatk de care se affla in u5, pré-mare 1ips, de orit cese veguse si1iti a allerga la sprijinul cAtor-va sute de Cozad.

Ne avendii de eine a se teme §i. mai fiindil qi de totildepArtat'd de la desarmatu1 se adversarii, contra cui6re sà-§1 fi retran§atil tab6ra armata dela Jilisee?

A

In fine, pone §i Inteug necessitate veghiatg, totil incgfortificarea taberel arü fi fost pré-viitemat6riii, dândcellorIi retran§ati u ide a. essageratá de puterea ad-versarului §i. de propria lorii slàbiciune, ceia cefi demoralisatil de mai 'nainte.

§ 25.

Care dtr s fi fosti-i gre§611a cellui lahttutii?numal geniulii acelluia lAttusel

§ 26.

Prin minunata essecutiune a ordiniloritvorniculii Dumbravfi fu principalulti instrumentil allü vic-toria' dela Jilisce.

cellü

(Pile.

Asta.felia, ua

' lona-Voda.

siuS

1-ar5

Geniula, ce-la

hit Ionii-voda,

92

Ambele sélle missiuni, acea de a surprinde avantposturile inamicilorii i acea de a-i lovi din dosil, furAde uA, potrivA de u5, greutate estraordinariA.

Sã fi scApatil unil singuril omil din avaut-posturi,vrAlmasil s'arU fi pregAtitil si atunci totulil era perdutil !

SA fi intArdiatil cu u singurà clipA lovire., din dosil.dusmanii arui fi avuti spatiulIi deschisil ca sa fugA pesteRimna, unde ari fi pututil a se reorganisa.

Pentru a isbuti in aceste duo artistice ope tiuni, prinrApecliciunea rnersului, tAcerea micrii, calcululuapropositubi atacului, se cerea din partea cal ini detasa-,rnentului intelligenta cea mai viuA unitA cu gele cellamai rece.

§ 27.

Dar sublimulti victoria consistd in modulii, in caerinsusi attocA pe vrAsmasi.

In arta militarA acea speciA de attacil se numesceordine concavi".

Din causa acestei Ordini Annibal fu biruitoril laCanna, Narses la Casilino, Eduardil III la Crécy.

Totil din causa acestei ordini, Petru Rarest.' fu biruitIila Obertinil.

Ea presintA, prin urmare, i avantagie i desavantagie,pe cari le potil appretui, in miuutulii decisivil, numai crieriiunui adev6ratil generalii.

Tata ce (lice renumitulil Montecuculli :Ordinea concavA reusesce mai cu sémA pe

fiourosil, dna e prafil, cAndil c funii, séil In alte as-

timpului,

Ionii-vodA

unit timpii

arch-ilea, mneezvei, eape Pei-pm A'apefei' ezeVacelpePoZoni"a't hateriletadea-06epeirai:6z- -Yite71;

Im-ez,re-,vcre acea,(anSIBL I 0 1"En?".N

F71,1IR-1

AliIv.441: Nokr*--e, r.gr..11, ',...,,,,,,._.

............. . i;:; ........ 't

-; tow ip,, I

Aar. {.I

I1

Ili 114

1 L ir """'I rg '''I' , ,00001 1, I , , 0 I* I 010' kV'441.4 1444 ttlik.0i ikeak WatiP'f

xi -;001V1,00:14140 IPNAM10$091$0941-41NAVN

in,

n'arernitee,d16% ziAfe4retc.:, nT.relo

g

v

_,Ifelisper 4 .

_.:---::----,=-2-_---

__-, ,,'t---:._--:---4-;=1-4." ),.,.

)\ ) '-- --r'--

c-,!;"2"-ith

. 4 , ,11 "°'-- )414, VO

10:07 A .... la"f°0110>e) *' -

5 4013); 9407 k-...

'QV0,,,ii T,444. 17.

%.tc.

v-13.14.04,4,.....A,

-k.,--------

f111 1111/0,r1

_

GO I, OPHE T

.11iNA%41/MA 511'

(re.

93.

semeni occasiuni, candii adversarubi nu póte observanrni§carile tale" ")

Ce e dreptulii, intinclendu-ti pré-multii fruntea armatei,ca sà incingi pe vrajma§1, raresci peste mesura §irurile§i le espui a fi rupte.

Acésta se putea applica mai cu deosebire cat-re dstealui carea era mai multii decatii mica in corn-paratiune cu acea a rivalului.

De aceia nici eroulü nostru mi recurse la ordineaconcava, decatil numa uà singura data: candii avea a facecu nesce dukmani orbiti prin somnii §1 prin bruma de-rain etei.

El hi ghicise pe Montecuculli!

§ 28.

Victoria de la Jilisce deslega una din problemmelepolitice celle mai vitale: un principe p6te e11 6re apune temeiti pe ua armata mica §i compusa din recruti?

Astari Romania are sub arme intreitil atatia, cu catiIonii-Voda infransese pe Petru

Petru cellii Schiopil avea n 6ste de §ésse ori' mainumerósa, decatii acea a miff Ionii-Voda.

D6ca atunci 10,000 de Moldoveni battusera 60,000de inamici; de ce 6re acuma 30,000 de Romani n'arilfiin stare de a batte 180,000 de du§mani?

44) Acestii passagiu lipsesce in prima editiune italiang, Memorie eke rinfer-mano una esatta instrazzione dei generali (Colonia, 1704, in-8) ; t. 1, p. 44; 0 fuadausii de atre autorulti in urma unorii mai profunde meditatiuni in ediliuneaposteriOi iii francesg, Mémoires divisez en trois litres (Strasbourg, 1735, in-8) ; p.45 : Cecy thissiroit inieux dans un tems convert de nuages, de poussidre, defnmde, et toutes fois et quantes que l'ennemi ne pourra pas s'apperce ..roir de vosmouvemens . . .

cellü Schiopii.

"

Ionii-voda,

94

Atunci, ea §i acuma, invingatorii erail adunati inpripa, reit disciplinati, nedeprin§1 cii foe, gra esperiintamilitara,

Atunci ei aveati in fruntea 1or unit capitanii mare ;unit capitanii mare ne trebuesce acuma . . .

§ 29.

Immense fara consecuentele acestei prime batalie :1-0. Ea suppuse 1111 Ionii-voda ota Térra-Romanésca ;2-o. Ea topi una din celle mai frumóse armate dug-

mane ;3-o. Ea fu ca§tigata mai fara nici ua perdere din

partea Moldovenilorii . . . .

Ua assemenea victoria merita cu totil dreptulii de afi recunnoscuta, ca una din celle mai remarcabile in is-toria moderna!

§ 30.

Ionil-voda remase patru gine pe campulil de battallia:Ingropa pe eel càcui, intre cari avu desplacerea de

a nu gassi pe Petru cellii Schiopil ;Imparti intre osta§1 bogata preda, surprinsa in ta-

bera inamicului;Dede obositel s6lle armate unii timpii de repaosil ;Se mai intari ce-va§1 prin nuoi soldati de prin ju-,

detele mai de aprópe alle Moldovel.Apoi se miâ spre centrulii Terrei-Romanesci ; ar-

gendii, tiândil, jefaindii t6te in calle-I, dupre obieeTultimpului ; cad Hugo Grotius nu venise inca pentru a re-stringe setea sangelui la proportiunile strictel necessitati.

Ionii-voda adjunse la Bucuresci.

95

§ 31.

Eroulti nostru era allii duoilea domnii moldovenescil,caruia i inchinatii termii Dimbovitei.

Cu ua, suth de anni marnainte, Bucurescenii veguraaci pe stramplii seü, mkrele tefanii, carele, dupa cebattuse pe domnulii muntenescii de atunci inteuà battaliagenerala de pre la marginea terrei, merse cu iut61a sagettei,intocmai ca dreptil assupra capitalei: ua reguláde strategia.

Dar in acelle timpuri Bucuresciulii tusese mai tare :pe innaltimile mallului nordic alli Dimbovitei, underemase pone in gillele n6stre memoria Curtii-vechie", seaffla") uh citadella, numita Cetatea Dimbovitei", careain cursil de u i intréga respinsese armata lui tetaniicell(' Mare. 46)

Vechiele fortificatiuni rasipindu-se de atunci inc6ce,Ionii-Voda putu intra acum in Bucuresci Mel a fi

cea mai mica oppositiune, nu de ua qi, ci asta-datanici macarii de na 6ra.

§ 32.

Studiandil istoria romana, adesea ne cupprinde mi-rarea, cum de n'a litminatil nici 0, data in mintea stra-buniloril no§tri, de§i occasiuni au fostii pré-destulle, man-tuit6ria idea de unire administrativa a unorii terre maimultu decatii surori.

Vequrarnii steguri moldave in Bucuresci, veluramilstéguri muntene in Sucéva §i in Ia§i ; darii Unire toti7inu era.

46) Dupe opinhinea d-lui B e rind ei u; Revi.90 rom4fa; t. I, p. 324.46) Letopiaile; t. I, p. 125.

intitnpi-natil

eu11

96

Mircea cellii Mare a fostil cupprinsii Moldova §i, ins'o incorporeze pentru totti-d'a-una cu Tórra-Roma-

néscd, ellii se multumise a-1 da unI dommi din Dahlia §isub protectiunea sea.

Stefanil cellü Mare imitd acestil essemplu in privintaMuntenilorii.

Multil mai tdrciiii Mihaiu Vitézulü ren§ise a intrunisub sabia sea Transilvania, Térra-Romanésed 0. Moldovaei bine! cliii f§i Fassd §ie numai Transilvania, dândU TO-ra-Romdnésed unui fiiu §i Moldova unui nepotil de frate.

De unde 6re sd fi provenitU acea curi6sa tendentatraditionald, pe care abia-abia o putu stérpi

murmurulii Europel intrege ?

§ 33.

Reii-voitorii Romaniloril represintil acestil fenomeniica uã consecuenta a unei antipatie, ce arU fi despartindudin timpii eel mai vechi, po Nunteni de Moldoveni.

Par sa," fi fostU a§a, Mircea i Mihaiu n'arU fi datUMoldovenilorii unii donmil separ.tu, nici Stefanii Munte-niloril; ci fie-care din ei §I fi intnitii propriulU jugU,Ara care nu putea sd-§1 esserciteze urra.

Purtarea lui tefanU, Mihaiu, Mircea, fu simpaticd,nu antipaticd.

Muntenii se Mtteari. cu Moldoveni, precum in anti-citate Atenienii se bdttuserd cu Beotiani, Spartanii cu Ar-cadiani, tote ord§ellele Elhdei unuI cu altulii, fdrd arumpe prin atari petreccri" legâmênt Iii frtieI grece.

Candil venia vorba de un OmerIi, toti Ellinii segrAbIaii a striga en mandrid : fa a1ti nostru.

La Munteni §i Moldoveni sentimentulU uriitii glo-riei nationale pan romdne fu, p6te, §i mai desvoltatil.

;

locii

eri

97

Vomil da unit singuril essemplu.*tefan5 celle Mare strivise in maI multe ienduri pe

Munteni; dar ell5 illustrase prin eroismulti seü muneletuturor5 Romanilor5 ; i MunteniI, tfitilnd5 t6te eate aüfostii sufferitil din parte-1, ni numai efintaii eantecein on6rea-i, ri hi(k portretu15 se5 1115 lonii-vodA in palatul5 domnesc5 din Bueuresei, falcut5 frescoehlar5 pe paretele etaculuI princiLii, in Ora statura, cu.corona pe eapii si en -Emil toOg5 in mita").

Cronicele muntene merserl si mai departe: elle pre:tindil ea vitOzul5 Moldovei arü fi domnith Osse spre-qeceanni assupra Terrei-Românesei 48).

Unde déra fost'a vre-ua-data antipatia? 111.1113BI dOra

in imaginatiunea Cabinetului viennesil ski in allucinatiu-nile Turciei !

§ 34.

Miroea, kqefanii, Mihaiu, furii Omen! de geniii: el nuputeail a nu fi intelles5 supremele avantagie alle uneiUnirI, prin care se dupplicaii fortele lor5 si se micsurailin acellasi gradil acelle alle dusmani1or5 ; prin urmare,cata sà fi fost5 uã causã fOrte seriOsà, pentru ea sa-1 fi im-pedecat5 pe ei de a pune culme nationale.

Noi unii intrevedemil in misteriulii trecutuluI aceiasitrista caus'a, ce era eatil p'aci sa zad5rnic(seal realisareaUnirii in 4ilIele de acnm : aristocratia.

47) Strykowsk i; loco cit: Gdym jachal do Turelc, vidzialem w Bukorestustolecznym miescie i w dworze hospodara Multanskiego, u ktdregosmy byli na-czei, obraz wymalowany z possochem staroswieckim, wzrostra wysokiego (7),tego Stephana, w koronie królewskiej, na murze iv swietlicy hospodaralciej po-kojowej.

48) Engel; t. 1, p. 210. Magazinti ; 1. 4. p. 234.7

gfissi insusI

mIririi

98

Boerii preferiail sá fie mai multe tronuri, mai multelogefetie, mai multe vornicie, mai multe visterie, mai multepostelnicie . . . mai multe locuri boieresci".

Boerii munteni se temeail de rivalitatea boerilorilmoldoveni si vice-versa.

Boerii din ambele terre doriail a se tine mai infamillia, pentru a fi cu atAtii mai tari.

In fine, boerii, dela inceputil si pone mai de% unaii,formail unil zidil nestrAbAttutil contra a ori-ce Incercarede unire administrativA.

La 1859 oppositiunea boerescA fu invinsa, pentru ciboerii nu MAI erail deatil ug fantom5, a trecutului loril; darin secolii XV §i XVI II apperail inch', dun arme formidabile:

1-o. Fie-care boeril nutria sute de sluge, ce-i lingeaiitipsiele §i juraii In numele s ell ;

2-o. Fie-care avea facultatea de a reversa in toff'momentulil assupra terrei selle u5, invasiune turca, ma-ghiara, polóna.

i la 1859 boerii aril fi vrutil sA lucreze totil prinsluge si prin invasiuni ; dar slugele se imputinarg, semol1esir6, se saturara de atgta slugaritil ; Tar politicaEuropei inchise callea invasiunii, pentru a nu se cilcaequilibrultiuidea necunnoscutä In qillele lui Stefanil,Mihaiu, Mime a .

§ 35.

Iontl-voda ficu §i ellil, in cestiuuea Unirii, totil ce-ipermittea starea impregiurariloril.

EMI vrea sa yelp Terra-Romanesca de 'nthill multu-mita kili allil duoilea uniti cu Moldova prin cea mai strin-s5, legAtur5..

99

Pentru a satisface pe Munteni, ellil le dede und prin-.cipe de'ntre el §i din n6mil domnescil; inse, firesce, dintetafarnillia du§rnana de m6rte cu acea a lui Petru cella

Cu viusa doaa-cleci de anal mai 'nainte, domnise a-collo un5 bastardil bastargii erail pr6-multi nu numaiin Moldova unil bastardd renurnitil prin caracteruld

§i pacInic5, §i carele, otthvitil de cAtre bole-ru de§i el-insi§i II recunnoscuseth titluld de cellilBund", lassa orfani trel fil:

1-o. Petru ;

2-o. Mihaiu cellü Vitézii;3.o. Vintild.Cate-§i-trel remasseth despoiati de tronii, pe

appucase uà altA dinastiA de assemenea bastarda, anumetatAl5 lui Petru cellü Schiop5.

In intervall5, cel trel frati desmosteniti cercail va-lurile lumii sub orizonturi athine : Petrutoria prin Italia §i Franta, invetâ apr6pe tote graiurileEuropei, scriea versuri in limba lui Tasso §i attrdgea a-supth-§i, prin maniere §i invetauth, admiratiunea cur-tesaniloril celloril mai raffinatI §i a 6menilor5 cellor5 maiinstruitl al epocel; Mibaiu celiri Vitézil era incii mic5, dardeveni gigantil peste trei-deci de anni; Vintila i§i gásisenail refugid in Moldova, §i Iond-voda flid prise acumdomnil allil Terrel-RornAnesci.

Devotamentulil acestui noil principe muntenescil eraassicuratil nu prin recunnoscinta, ce o datoria bine-face-lorulul recunnoscinta de celle mai mate ori,

muma vrajm5liei assicura simtuld ereditaril deiresbunare contra familliei lui Petru cellil Schlop5: amicil

sei b1fndiisei,

care-lil

Cereella calla.

e ;

100

eel mad buni sunt tocmai aceia ce uri escii impreunfi acel-141 lucru.

Cu t6te astea, intr'ua cestiune atatil de ging*, ero-ulti nostru nu se multumi cu U singurA garanticA; spredeplinA linisce, ellii lãssa in Bucuresci, pe longa Vintili,pe gloriosulii vornicli Dumbravd cu viva' cAti-va Moldoveni, ca appere, slujéscg, . preve-ghleze.

Era 6re-cum IA semi-unire.

§ 36.

Dupa patru chine de odihna in capitala Terrei-Ro-milnescf, Ionii-vodà suna acum trâmbita plecarii §i con-duse triumfatorea-i armata la BrAila, unde se affla refu-

seh Petru cellh

§ 37.

Ne intrerumpermi aci unil picil pentru a face u5. ob-servatiune assupra muvementuluI numericii anti ostiriimoldovene: cu greil ne ami puté orienta in ur-marea acestei campanie.

Aral veclutii cA, in pia dela Jilisee, Ionil-vodh ävuse9,000 de al sel, cavalleria grea, i peste 1,000 de Cozaci,cavalleria u§6rà : infanteria 11 lipsia cu desever§ire, §i nicica. fi fostii de vre-unii fo1os, atatil din causa mira-culasei rApegiciuni a mersului, precum i din acea a ca-racterului curatil ecuestru allii luptei.

Dar ellii se endise la importanta pedestrimil chYarüdin qiva declaratiunii de resbellil : crainicil" adeca herakiiidomnesci Amblail din judetil in judetil, din ora§il indin satii in satil, chiamfindii 6menl buni earl sA mérga cuWA mare sA servéscd principelui lorii contra urgiel ragtime.

sa-lii sa-I . .

gitli rivallulii

1-ara

ora00,

101

Era timpulii lucrului de eampil ; dar oricum sa fitotal Inca voinici s'ail gassitii destui §i se immultiaa

mereii pe i ce mergLa.vr'da cate-va miie din infanteria adjunser5.

la Ionii-voda in intervallulii repaosului dupa victoria delaJilisce; eel mai multi, de sigurii, din invecinatii munti alVrancei, poporil totil-d'a-una vestiiii ca cellii mai bravaintre Mohloveni.

Apoi In cursulil trecerii prin T6rra-11omanescain timpulii §ederii In Bucuresci, infanteria moldovenéscacrescu prin unil mare numeril de Munteni, veniti unii deliana yolk pentru a se distinge sub stindardele vitézului;altii din antipatia contra fOstei dinastie; ua sérna pu§1 subarme din obligatiune de allianta din partea ml Vintila-voda.

In acesti chipü, s6sindii sub murii Brailei, loidI-vodà avea deja aprópe la 14,000 de infanteria.

§ 38.

Cu ua suta de anni mai 'nainte, unü istoricil bisantinilnumia Braila cea mai celebra piata in tote terrele ro-mane" ").

Negotulii seil era atatil de intinsii, inatil in cursu1 z2o visitaü pond §i vasuri spaniOle, venite din

departatele termuri alle Barce1lonei").Turcil, cupringênd'o, dupa ce allungasera pe famosulii

Tepee', nu numal nu desfiintara commerciulil Brailel, ciinca Illü innaltara pone la culme.

49) Ap. Stritter; Memoriad populorum olim acl Danubiunt incoientium(Petropoli, 1789, in-4); t. 2, p. 926: Prailabum urbem Decorum, quae tottusDAciae forum erat eelebcrrimum . . . ."

50) Precum s'a .incredintatil D. V. Alecsandresco, visitandil archivesunnicipalA din Barcelona.

&eta,

si

evalui-media

102

Pentru assicura ac6st5 important5, positiune, elincunglurarã ora§ulii cu unii parcan, §i zidir5, pe uä stAncia Dunärii u5, formidabi1 5, citadelI CU cinci bastióne 51).

Una beiu commenda garnis6nea.

§ 39.

Ca §i la Bucuresci, fu allri duoilea dommimoldovenescil venitii sub muril Brailel.

Cu unii secolii mai 'nainte ea fusese ars5, de C5,-tre tefanti. eellü Mare, pe alle carui urme pà§la acumvitézulii seü stranepot5.52)

§ 40.

Ionii-vod5 ceru estradarea lui PetruCapulIi ceratil trimise patru Turci cu gece ghiullele,

4ece glónte §i duo shgette, pentru ca s5, spuna, domnuluimoldovenescii. ca-lu va ospeta cut acestii fellu de manchi,déca nu se va grabi a se retrage cu pace de 'nainteaBrailei.

Ionii-voda dede pe eel trimi§I pe mtmele calleilonii;le t6i5, narile, buzele §i urechiele; II restigni ea cuie deferrii pe 115 prajina, cu capetele in josil ; §i-I espusefeat in fata inspalmatiloril oth§eni, strigandil c acela§iaorta a§tepta pe toti paganii.

Apol, fAra a lama pe ulmitil spectatori al terribilu-lul suppliciü s revin5, din inlemnirea lorI, effli poruncipedestrimil a escalade murii.

ScArele de assediii erail gata : imitate dupre acelle

51) Sulz er; op. cit.; t. 1, p. 370: die Festung, welche in einem mitBasteyen umgebenen Schlosse besteht, such deswegen noch betraechtlich,well sie auf einem steilen Ufer der Donau liegt, und an einem Arm derselben,der ihr zum Hafen dienet, unten durch eine Redoute ve4heidigt wird . . . ."

52) Letop.; t. 1, p. 123.

edit SchiopU.

astU-

Ionii-voda

103

intrebuintate atunci in Germania, elle conservara in Ern-ba n6stra militara pone §i numele lora cella nemtescil:

loitre" dela leiter"53).Infanteria moldovenésca nu avusese Inca occasiuni

de a se distinge sub ochii eroicului principe.Pe de alta parte, ea sciea din famA, catii de avuti

era negutitorésca Braila.Amoruhl propriii §i lacomia unite fácura rninuni:

pedestra§ii se arruncara assupra zidului cu atata, furia,rasipira petrele §i facura ua 1at bre§a cu atata intélla,

garnis6nea turca nu avuse nici tinipuhi nici cura-giulti de a respinge turbatuhl assahil : cài putura, fugiraIn citadella.

Virtutea infanteriei n6stre la escaladarea Brailti egalape acea a cavalleriei la surprinderea taberel dela Jilisce.

Arca§ulil era demnil de callara§ii, callara§ulil erademnil de arca§ii!

§ 41.

Ionil-voda dede acurn armatei sélle u deplina liber-tate de a se sealda cu totiI In sangele vrAjma§ului, de ase resfeta In précla, de a se imbuiba In peccate!

Jafuhl Brailei fu din acella§ii secolli §i avu nce11a§1caracteril ea farnosulil jafil alliTi Rome, despie care unii

ne lassa urmatorulil tablanDupa luarea oraplui, soldatii se impra§tiara in t6-

,,te directiunile.Trecendii pe poduri, eI vegura pe parinti, tati §i

murne, §eclendil pe pragurile locuintelorii, plangenclii

53) L etop is ep3; t. 1, appendice, p. 59: "avendii loltre gata, a oboritil gar-dulil tgrgului." P a pr ocki; in Tesaurd ; t. 3, p. 279: "sie schon bereite Leitern"batten, auff denen sie die Mauern in einem hin mit grossem geschrey erstiegen."

Incàti

istoricil italianil

104

m6rtea copillorti uceisi in lupta i jelindii calamitateapatriel.

Acesti nenorocitl, imbracatl hi haine de rloliü, offe-

n riaii. soldatului casele, mobilele, t6te avutiele lorü, ce-

n randa, cu u v6ce sfasiet6ria cu lacrime pe gene, nu-mai gratia vietei.

In zadaril!Impinsi la rnàce11i pio snnetulli tobelorii

trambitelorii, selbatecil invingétori se aruncara assuprabietelorii victime si le bucatira, fAra distinethme de sexilsal de v'erstil, pe strade, prin case, sub altarele bi-

Apol urmara scene nu mai putinii orribile.Vedeai copille asverlindu-se in bratele nefericiteloril

nmume, earl, despletite, apt-wail pe soldati de barb5, depe'rfa, silindu-se indesertil a-i opri dela crima: irritatinmai multii prin resistenta, el desonora5 ferneia pestefemeia, i apol le macellart pe tOte sub ochilséii a barbacdoril, pe cari inea egatl, muti, in-tepeniti, dessuffletiti ca nesee statue,priivindii cumpli-

spectacolli!Unele mume 1I scOsera ochil cu degetele ca sa nu.

fie marture atarord scene! .5 4)

Iatã si unit altil tablort, mai scurtil, dar mai ener-assupra jafulta Brrilei:

n Nemine nu fa crutatil; sangele curgea pertii in Du-

77nare ; nu remase nu numal omit, ci unit

54) Buonaparte; Sac de Rime ; in Bnehon; Choix de chroniques etmftoires, XVI *aria (Paris, 1836, in-8); p. 204-5.

§i

i anti

parintilorii

unI chiarIi nici

serieelord.

..

gicfi,

105

name viii; nu remase ua pkra pe pétra: pojarulii nemici7)totii ce scapase de sabia .

A§a eraii 6menii pe atunci.Déca Ionii-voda fu barbarii, snopindii pe musuhnani;

apoi cu dal 6re mai barbarii fasese ducele de Bourbon,adducendii ua armata de gadi assupra grandi6seT capi-tale a crestinatatii !

Pentru a judeca de gradulii civilisatiunii unui poporii,nu trebue sa ne basamil pe propriele n6stre idee moder-ne, ci sa-lfi confruntamii, fara preventlune, cu t6te celle-l'alte popOre din aveiali epoca.

§ 42.

Dup obiceluull sell, lonii-voda pertuise armatei nu-mai patru gine de odihna:

Patru Pie la Jilisce ;Patru gine Ia Bucuresci ;Patru (file la Braila.Acestil intervallii de patru dille de repaosil dupa ua

izbanda se pare a fi fostll una din regulele militare d'allelui

Stefanii cellil Mare, in assemenea casuri, se odihnlauna nurnai trei qi1le56).

§ 43.

Citadella Braileiremase in possessiunea Ottornaniloril.

65) Gorecki; p. 54: "Ibi ingens caedes Turcarutn facts fait, nernini par-sum : ubi ex caesorum cadaveribus sanguis instar rivi in Danubium profluxit . . . .

tots tubs direpta, ac per irara incensa, nullo hominum, ac ne canum quideminter incendia ruinasque relicto. Nam a victore hoste ne una quidem domus

integra relicta fait omnia eversa ac solo adaequata fuere . . . .66) Letop; t. 1, p. 119, 125, 127.

:

. .

106

o ldssft in pace, din urmdtóriele cause:1-0. Petru ce11i Schlopil nu mai era acollo, fiind5

fugitI peste Dundre la Constantinopole;2-o. Assediulii ar5 fi addusil multd, scddere In cifra

armatei moldovene ;3-0. Generalii cei marl. Incepend5 dela Alexandru

§i pone la Napoleon5 I. null perdea5 nici uã datade'naintea cet4i1or, ci batteail pe adversar5 In

câmpii deschisii; i apoi forteretele celle mai tari, remd-nendii fdrd sperantd de splijin5, se inchinail dela sine.

§ 44.

Assicurat5 din partea Terrei-Romanesci prin victoriadela Jilisce, ruina Brailel §i installarea amicalui se5 Yin-tild, Ionii-vodd, nu mai avea temeri din acéstd parte.

Dar acum 1115 mai ameninta resiritufli: TurcilTAtarii se concentrail in sandjacaturile ottomane de pestePrut5, gata a reversa ciambulurile" lor5 assupra Mol-dovei.

Ion5-voda I§1 mi§cd armata, allil carii numeril spo-ria necontenit5 pe drum5 prin inrollarea nouilorti ama-tori de g1ori i de prédd.

In avant-gardd mergea hatmanul5 domnesc5cu Cozacil i cu 8,000 din cavalleria moldovenéscd.

Dui:A ellui urma insu§i principele cu tót infanteria.Remi§ita cavalleriei inchidea mersul5 i voltigia,

pentru pap, la flancurile o§tirii.

§ 45.

Teatrulii luptei se striimuti in Bessarabia.Astd-cli sub acest5 nume se intellege totti territo-

Ionii-voda

tim-pull

Slavila

107-

riulil románescii, lungitil intre Prutil §i Nistru, cu picI6-rele ululate in Marea-négra §i cu fruntea umbrita la IA-lele Carpatiloril

In vechime, numai partea sudie5 a acestei regiunise numia Bessarabia", nordulil purtandii unil singuriinume cu restulii Moldovei.

Intr'ua' vreme, mai allesil pone la m6rtea lui Mirceacellil Mare, totil termulii DunArii, dela Severinii pone lagura Nistrului, appartenia Muntenilorii, a caroril ,t6rr5,dupre porecla dinastiei princiarie, se numia Bessarabia"séti Térra Bassarabilorii" ").

Dup5, ce Moldovenii se latith cu incetuli, bucaticate bucath, qi, in fine, sub Stefanil eellit Mare, Cala/Atocmai la Mileovii hotaruhl Terrei-Rom'anesci, territoriulade 'ntre ustiele Nistrului i Dun'area conserva, cliii sin7gurti, ca suvenirii, numele de Bessarabia").

Sub Petru Rare§il, sultanulii Suleirnanii cucerindildela Moldova acestil pretiosii peticii de pamentii, stabiliacollo duo sandjacaturi ottomane : unde fusese Cetatea-alb-a a Româniloril se aucli numele turcescil de Ak-ker-man, 6r5, Tighinea moldovenésca deveni Bender.

De atunci inc6ce, Bessarabia perdu apr6pe cu totultiprimitiva-i popolatiune romn, Implendu- se de Osmantai

mai cu séma, de Mari, nãv1litI cu miie de peste

57) Raczynski; Koclex dyplomatyczny Litwy (Wroclaw, 1845, in-4); p.351.K ar an o-T vr tkovi cs; Srbskii Sponcenitzi (Biograd, 1840, in-8); p.V e-n e lin; Vlacho-Bolgarskiia gramaty (Petersburg, 1840, in-8); p.1-4.Dogiel; op.Cit.; t, 1, p. 623, unde este mid documenth dela :mil Vladd-voda., din 1396, datilin Argeet, qi in care acestil principe se intitulezã: Waywoda Bessarabiae nennon comes de Severino."

58) Sarnicki in Mizler; Historiarum Poloniae collectio magna (Vars;viae,1761, in-f); t. 1, p. 259: Besarabes autem in veteribus sedibus Gotthornm habi-tant inter Tyram et Istrum seu Dannbium.'

0,

108

Nistru i cari tI dedera pone gi urril mime in limba loritBudjacii" adeca unglau.

1 rriu ganta anticui, cunoscutU la poporii sub numelede Trolarra-de-Susa, incependu-se de la Prutil mai josilde Fálciiii i sfergindu- se la Nistru mai susa de Benderil,despArtia Moldova propria de acést a. noul provinciá mu-sulmana.

§ 46.

Natura Bessarabiei differesce gi differia tota-d'a unacu desevergire de acea a celloril-Falte terre române.

In locil de majestóse p6duri i daurite holde nu yellacollo decdtil monotone degerturi, agternute cunasipului sal preserate cu debile arbuste, péducei sOi

cu selbatece erburi gi buruene, intre cari cellamai caracteristica e fantasticula scaiete, allil cgrui capUIrotundU ea ug mince, spinosti ca unil ariciu i ugure capufula, se deslipesce tOmna de putregitulU seU trunchiugi apol, gonita de cea mai slaba sufflare -a ventului, ro-tesce mereil d'a-lungulU pustiiului, pon'ce se inaca inNistru sOU in Dunáre.

In loca de posomoritil Carpati, uriege sentinelle alleMoldovei, nu vecl.i acollo decatii pitulate i impraltiategramecTiOre de p6menta, ce se parii a fi innhltate cumana omulul, cad producerile natuni nu potil fi atitUde meschine.

In loca de nenumerate ape i riulete vecli cate uabalti sarata, edte unii peer' efemerU, ce vei maigäsi.mâni, sorbitti de argita sOrelui; sOU dal din intem-plare peste una puta . . . vei tumble multa, sermane, ponea-i descoperi ua perechia!

luciulU

m5cie§1, i

nu-la

109

§ 47..

Asta, cji pacea §i industria impoporara Budjaculii cuyea cate-va ora§elle si mal multe sate.

In secolulti XVI, sub tempit6ria dOminatiune turco-tatara, affara de Akkerman si Bender, implantate tocmalla margine, nu intimpinai acollo nici ua locuintà umanape suprafata pamentuluI.

Bordaele eraii apate pe sub-pa:mend-159) §i numaTce se furisa din fundulil acellorIi ingrozit6rie su-

terrane, putea conduce cate-ua-data pasii retacitului cal-ktorti.

Mal ate ua turina albindil la pici6-rele vre-unei colline .

Adate ua pestrita societate de mierle, ganguri, gra-. . . . §i vetia ye ua idea complecta despre teth vitalitatea

Bessarabia! .

§ 48.Mai susile de Bender, cam in prejmetele Lopu§na,

deja pe territoriulii moldovenescii, avant-gilarda condusade hatmanulii Slavila surprinse unit detasamentil de ina-mid, Tura §i

erara siguri, e Ionii-voda se affla departe, la Braila!Attacati in prip i descuragiati chiaril inainte de lo-

vire, du§manii fura infrri, rasipiti, allungati, seceratiAbia ua miia reu§i a scapa teferi la Bender, ducendil

cu sine ciuma spaima.

§ 49. .

Ionti-voda, adjungendil la ampulii lupta, nu per-mise nici miii momentil de zabava.

69) D onz a; op. cit; p.

zariai ici-collea

uri

.

El

1.10

Inainte cu totii !Pe §essii, sub murii Benderului, stetea unit altii de-

taqamentii de vrajma§i, catre care se adausera acuta fu-garii dela Lopu§na.

Asta &ail ii lovi Insu§i Ionil-vodA.Goniti pone la portele Benderului, invin§ii intrari

IA data cn invingetorii. .

Ora§ulti fu cuprinsii ; putin I isbutir A. a se inchide incitadellh.

UrmiI, firesce, umi jafil frate gemenil cu acellii delaBraila, cu acea numai deosebire ca, in casulfi /le fata, pr6-da, din necessitate, fu mai modest&

§ 50.

Battaia dela LC:pupa . §i cupprinderea Benderului seat:messera cu atata rapecliciune §i se realisara cu atatauprinta, incatil nu credemil sa mai fie in istoria romanaunil altil essemplu, catre carele mai bine sa se p6ta ap-plica sublimulii laconismii allii lui Cesaril: en venii, vegui,vinsei."

§ 51.

Dupa izbAnda, eroula nostru, lassandil fara assediticitadella, dupe cum fácuse §i la Braila, se a§ela cu ta -bera de 'naintea Benderului, cu fata spre inamicil qi cudossulii spre hotarulfi Moldova.

Aci ellii dede armatei sélle, pentru prima óra, unildupplu intervallii de repaosil: opal gine.

Acesta neobicinuita prelungire avea ua grava causapolitic&

Inc5. la inceputulli resbellului Ionii-voda scrisese catre

111

Aluoi dintre cei mai puternici din aristocratia polona", rugan-du-i ajute la nevoia chiarti contra poruncelorii tux-citului lorri rege.

Unulti era celebrulii Laski, pr6- adessea mentionnatiiin cursulii acestei istorie.

era principele Ostrogski, gubernatorulilPoloniel meridionale.

Laski era furiosil pe Turd pentru ca in loculil mlIonii-vodä puser domn pe Petra celli Sehiop, iar nupe elliI, dupre cum staruise ; era furiosii pe Enricil deValois pentru c null pussese pe longa POrta Ottomanat6te silintele in acésta cestiune ; era furiosii i pe Turd

pe Enricii de Valois §i, prin urmare, din rivallil peri-deveni acum amicii devotatir alIü principelui mol-

dovenescii.Ostrogski, pe de ug, parte fiindii de ritil grecescil,

simpatisa cu correligionarii Români §i despretuia fanaticuliipapismil allil noului rege polonii ; pe de alta parte, flindileapi alili marginilorii meridionale alle Poloniei, dill nuse putea resuffla de necurmatele invasiuni tatare i ca-peta u urrA nestinsA pentru tOtil ce era musulmanii ; in-catil rugAmintea lui IonIi-vod liii attinse la cOrda seacea mai delicafa.

Ala (Mil, Laski .1i principele Ostrogski respunser5amenduca intena v6ce Ca, de§i deosebite impregiurirl nule Mai a veni in persona in adjutorulli scumpluui prie-temi, totu§i se voril grabi a-i trimitte osta§1, munitiuni,bani, ori-ce le va sta in putinta").

60) OrZelski; Res post obitum Sigismundi Augusti gestae ab anno 1572ad annum 1576 (MS. in Biblioteca dela Lemberg, in-L, sub Nr. MT); p. 92:Lascus et Dna Constantinus litteras, quae ad manus Bassae venissent, praeca-ventes, et ad bell= stimulantes, auxiliaque promittentes, dederint . . .."In-

§i

culosii

112

Ambil magnati eraii in stare de a pune sub arme20,000 de 6meni allei, càlläri séü pedestri, provecluticu arme de mada, iusotiti de artillerid, §i condu§1 de ca-pitani destepti: el bine! pentru unü assemenea contin-gentil, mai frumosii deckii acell5 allii regelui Sardinieiin campania dela Crimea,pentru unil assemenea contin-gentil putea perde patru (pile peste num6r5!

Positiunea dela Bender era in casulii de fatâ ceamai potrivita*: putin5 mai susii, de ceia parte. a Nistrului,se incepea territoriulii polonii, pone la care era abia velaeke- va 6re de departare.

§ 52.

Affl'andii de bdttaia dela Lopu§na i de arderea o-raqului Bender, sandjaculii de Ak-kerman trimise 10,000de pAgiini in sprijinul5 citadellei, remage pone acum inmânele Ottomaniloril.

chiama pe Swierczewski, cellil mai renu-rnitil dintre capitanil

Voescii a-ti arreta ast5.41 tfa deosebitg, a mea in-credere,--II clise principel-;iea Cozacii vostri i treimiie din callarimea moldovenéscA; u Oste vrajm a§5. seapropiH pentru a De respinge de aice; a§t6peo dupa" a-

if41 scrisOrea e cupprinsii in acea vizirialii, ce amil publicat'o din manuscriptilin Archiva istorica a Romania ; t. 1, nr. 47, p. 43 : "Amice nobis dilecte ! mine,agi de vita tua intelligimus, quod profecto dolemus vehementer ; auxilium quo-qua tibi non denegaremus, si modo loci distantia non prohiberemur ; nostris ta-men duclbus et capitanaeis in illis fiuibus existentibus mandavimus firmiter utadvigilent, tibique auxilium ferant tuum ipsum est litteris Rios solicitare, etilli moths omnibus tibi opem ferent. Cf. Ch ar rie re; t. 3, p. 523 : "leditbassa m'a faict dire qu'on luy avoit port6 lettres que ledit seigneur Lasky esle duc Constantin escrivoiont audit voyvoda, par lesquelles ils le confortent11a continuation de ceste guerre avec promesse de luy mener bientost secourtd'honnnes, de chevaux, d'armes et de toutes choses n6cessaires a son entreprise,.

:

Ionti-vochi

Cozad lora.

e

113

celle moville,ellfi arreta cu mAna,a§tépt'o i sdrobe-ece-o.; fA astà- data, ca slava biruintei sã fie numai a ta!

Cozaculfi se simti mAgulitfi pone'n adenculit amoru-ml : cuvintele lui lonfi-vodA rani fi fAcutiiBA fi fAcutil erofi nature

§ 53.

De ce 6re principele nu se porni en t6te fortelesélle intru intimpinarea inamiculni ?

SetTi de ce 6re, detactindfi unll corpli de '6ste, ellilnu-i porunci a merge mai departe, Tar nu de a a§teptape du§rnanfi chlaril in apropiarea Benderului ?

Aceste duo intrebArl sunt forte legitime : unit generaltle datoril a da sérna de tOte passurile sélle, arretandillimpede, pentru ce a acutil ala cum a fAcutil §i nu altil-minte, i probandli 1muriti, cA trebuia sh facA anumecelle facute.

SA se fi mi§catil Ionil-vodg cu intréga armatfi., dilllAssa garnizOnei din citadella BenderuluI facultatea dea-15 lovi din dosii, incatIi s'arfi fi pusil el1 singuril intreduo focurT.

SA fi inaintatil deta§amentulil sell pr&departe,lassa fArA sprijinfi la casfi de nenorocire; Iar deta§amen-tulii fiindll invinsli, pe de uã parte demoralisarea intraIn tOtA massa armatei moldovene, pe de ala parte gar-nizOnea din Bender se unia cu contingentulii dela Akker-man §i ne attaca cu unit' adausll de fort-a materialA §it

moralA.A§a dOrA, IonfivodA fa constrinsit a nu se porni en

tOte fortele sale, ci numai de a deslipi unll deta§amentii,porunoindu-i a nu se pré-departa cum-va de prejmeteleBenderului.

8

emit,

11111

nu-lii

114

§ 54.

Loculil, unde stetu Sw;ercz,nv ski, atinendil callea Tur-ciloril, era intr'u aa distanta dela tabera lui IonI vodi,inctii urcandil mo villa din acelle cu cari e acco-peritil aci in abun lent t totil Iittora1utrt Nistrulni, princi-pele observa cu ochil sei tote evolutiunile bAtfaii.

Citadella dela Winder se affla la mi4t loc intredosuld deta§amentului lui Swierczewski i intre fata tabereilui Ionti- voda.

Acst ingeni6si dispositiune a armatei moldoveneassicura victoria chiaril mai 'nainte de a se fi incins

lupta ; cad':1 o. S fi e§ittl girniz6nea turci din citadella pentra

a lovi pe din der6til detai nentulil lui Swierczewski, iiiaceia§i clip5, lontl voda s'aril fi rapegitii \lovind'o totil pedin der6til pe ea ins41, ceia ce aril fi addustl dupa sinecaderea citadelld in mânele Moldovenilorii.

2-o. Contingentulii turcil, venitil dela Akkerman, sifi reu§itil a turbura detalamentuhl biT Swierczewski, Ionti-vocla' pe data aril ti mi§catil in adjutoru-i alte duo séitrei miie de 6meni, fara a inceta de a tiné totrt-d'ul-datainchisa e§irea din citadell'a.

§ 55.

In battaia dela Bender Swierczewski fu ceia ce fuseseDumbrava in battallia dela Jilisce : cellui mai intellidenaessecutori allil ordinilortl unul omii de genii'''.

Fará duol-trei ca acestia, öre s'arri fi pututil realiaamiraculOsele izbande alle ml Ionii-voda?

Attingemil ua cestiune, ce interesséza t6te pop6rele

vr,-ui

Ii

115

toti secolii in genere ; ce ne va interessa mâni:poimanTpe noi in§i ne, in specifl.

A intreba cum al 5 fi mers5 Iorth vodá fárá urniDumbravA 861 unii Swierczewski, este a intreba cum arilfi mersil Buonaparte fára.. unU Ney, unii Murat, un5 Lan-nes

A intreba cum aril fi mersil Buonaparte lard unilNey, unil Murat, un5 Lannes ; este a intreba cum aril fimers5 Co1urnb fârã bnssola.

Columba aril fi inventatil bussola §i totil izbutia amerge inainte ; Buonaparte ath fi descoperiril pe ma-

sei in tóte ungbiurile Franciei ; Ionii-vodA aril ficreatil pe un5 altil Swierczewski §i pe nal a1t5 DurnbravA.

Prima §i fundarnentala trAssetura a 6meniloiU marl,in ori-ce ramii, este ca loril nu le lipsescil nici-ui-datii,instrumente ; prima qi fundamentala trasSáturA a 6meni-lóril mici, iarà§i in off-co ramii, este cfi ei nu vedil in-strumentele jacênde la piciórele Iorü i 'n zadaril Ii frangii

cautandu-le aiurea.Sub Ludovicil XVI Ney arii fi munjji dogaril, .Lan-

nes vezete5, Murat birta§5; trebuia unil Buonaparteca si recunn6sci in ei stoffa de generali.

Swierczewski nu fusese nimicil cátü timp5 se affiain Polonia, Dumbravá era necunnoscutil sub predecessoriilui 1on5-vodA . . . .

.Omenii de geniu cre5, totil, pone ?II uneltele-creatiunii

Pe'n dogArie, pe'n birturi, pe'n grajthuri, multi Nei,Lanni §i Murati romtmi ofidza, in totil momentulilunii sore, carele sa, p6trnmiii, en racjele s611e pone la soio-Buhl loril intunericii!

eapuhl

totil,

dupl.

si

!

relohlil

116

§ 56.

Swierczewski i§i a§eqa detaqamentulti in urmAtdriaordine.

Cozacii formail linia tie bataig.La aripa stangä erail patru centurie cu sulite, in

centru patru centurie cu pusce, la aripa rtr4pfa, patru cen-turie cu arce.

La spatele acestoril se lungia un5 §ir5 de colnice,din dosulii cdrora se ascunserA, trei mile de chllerimemoldovenésca.

De pu§ca§ii i arca§ii descrcaià uã pl6i'd des5gette §i de gl6nte, pentru a produce uà desordine incentrulii §i in aripa stiing5, a duqrnaniloril.

Apoi sulita§ii fdcura attacil assupra aripei drepte.Inamicii concepurã, §i trebuia s6, concépa idea, pe

acestii corpIi, azardatil pre-inainte, sãIui desparta de celle-l'alte duo corpuri cozace, remase pe locii.

Deci, ei TO' mi§car5, centrulii §i drépta assupra pug-cai1oiii arcailorii, punêndu-se la mi4ii-loc5 intre ace-stia §i. intre sulitagii eel incãerati eu aripa dr6ptil.

Pe basea atárii combinatiuni, Turcii 1§1 inchipulail afi c6petatil unui avantagi5 decisivü, putêndli acum aincongiura pe cel optil-sute de Cozaci, lipsiti de u5, un--.

chvai terren5 rernase goII, §i carea §i aceia, isolatã hiuã .parte {54 nici unil sprijinü i compusA nurnai dinpatru sute de sulita0, cata neapperat a fi thiatà in bucalti.

In acest5, mod5 campulil baltAlliei, in urma evolu-tinnilorii, presinta duo gruppe: mai inc6ce, peste 6,000 deTurci stringendil 800 de Cozaci; mai incollo, din dosill-400 de Cozaci strin§1 de peste 3,000 de Tura . . . .

'maid

§i

pi, and

'ss

N,7

i

umto, mono

..,0111 ,

AAA. -;: , 1:-,... -,--_--

:-,-,--.:-.--,

.5 ...,=---,-1-:"--": - :

Sres5

:713

o t Ll /

rit7"

tio Un /lillon ,7/,,,ti 5 '.?1-11,-, Ot(ft;','

ti

ptioM1,1.,

.11- 11 (/ I) 17 a

Ore laze, briI/I?ef' /a _Bew(t'.

/1..,Fiirfepr. : re rmo/re tita/// - .1.111/le75i,-rw. /it/lyre/ow ; 4 lb: owenri /ritin e/z (Plie ii, o /c/ovelyefirefw,rov fa; 6-7,1,9e111/Ii. /if (%/eiii r, /107

5eLIOTE04* ACADEMIEI *

ROMANS'

. t"

''A,. "41 -. _

ct

- :::',' ,

'

'...

./...,4:. 't, I; _ r ,,Vii

_. - 0 op?. 6. fir, 'i,

t

.! ' 'Itillid

_.,s,

,.....:,., ,. ,

,.: , ,..,!,, ,, 4 .P. .. !i,-''' :,.. ' il ., ,t, - --::' ".. e

., .

,i..)-;,-.. ru . in., . ...1 ... ._.. .

'or

z ',PPP

;%*

Auritel '

0/01-

1 I PI, ae- i 2 -I- azaaell ; ..)-- dai.

ir prep I biz::: . ,`, '. :. -': " ` .'.7/iiL,011V(

,

4

ss.rs

.;

L7

117

Sosi momentubi opportunil.Pu§ca§ii §i arca§ii Cozad, precum 4iser5mil, steteal

rigemati de nesce coloice, la spatele carora se tinea inembuscada cavalleria moldoven6ica.

Câriulii cornurile attacului turcil, silindu-se a incingepc cei 800 de Cozad, se apropiara de linia colnicelorti,de uS dat5. Moldovenil sarirl cu racnete in drépta i instanga.

Turcii se treziri incongiurati el-insill.II coprinse u panica.Victoria fa complecta.

tpta durase num4i uá &A4TOtà perderea deta§amentului moldovenescil abia tre-

cea peste ná sut 5. de morti.Din Turd, cei mai multi alternuri cmpul, putinI

sapari cu fuga, duo-iute furs prinli.priivindil din talic.ra de longa Bender,

applauda pe copiii geniului seil6 ').Oare s fi applaudatti qi garniz6nea turc5, priiving

la spectacolii. §i mai bine din ve'rfulii citadellei ?

§ 57.

Meritulti lui Svierczevski se cupprinde in urmgtdriele1-0. EH permise Turcilorii s5, v6c1á in voiS t6t1

putinatatea cetel cozace ; cela ce-i gm a nu se formain duo linie mai lassandil §i u reservi, dupi obicelubl

ci sl se gruppeze cii totii inteu 5. singura liniS dobittaia, in speran t5. de a scurta astii fell lupta, turtindriin clipi uS mana de Cozaci prin greutatea

2-o. Ella pusse in riscii ui arip5, intr4g5, micquean.du-0 inadins5 lungimea frontutal,. cola ce, inIesnindI

61) Gorecki; p.60:nivonia ex longinquo tam inclytae victoria«) spectator fait.:

vr'u5,

multiunit.

lorl,

11 8

Turcilorii facultatea de a incongiura pe Cozaci, Ii indem-na a protita de ua gre§élla inn ginara §i-I attrase dre ptiiassupra embuscadei.

§ 58.

Blittaia: dela Bender dede nascere unnI epizodfi, pecare in reprodueernii aci, ea at poesiA, ce pórta ca§etuliiepocei.

Unit mare filosofii a :

. Ctindu cine-va devine farnosii in bine séii in mil,poporulii se grabesce a §i-15 inchipui in cutare seil en-

impregiurare, §i inventka apoi assupra I fabule In5,artnonia CU caracterulii eroldui sunt minciuni ficticel

.v2rit611 ideale, cad gidtele rut imagin6za decAtil ceiace este analogil cu realitatea." 62)

Detalamentulfi lui Swierezewski prinsese, intrepe insu§i agaiia, capulti armatei three, barbatil frurnosfi,naltii, plinü de fermeculil manierelorii, i atatil de bogatii,

voindii a se rescumpera din ramele Cozacilorkpentrn Ca S nu.lü dud, de'naintea terribdului

fi propusfi sh-Ri eantiirCsca de Osse ori, contra-ua data cu margaritarri, de duo ori cu anvil,

de trei on cu argintil . . .

Matgaritarii in grentatea mini omit trnpe§ii . . . nuliCca Rothschild aril fi in stare de a se res-

cumpera cu unit ala pre, sä. Ii alutil in robia pAgani-

62) Vico; Principes de la philoeophie de l'lzieloire (Bruxelles, 1835, in-8); p.103: Qu'un homme soit fameux en :den ou mat, le vulg ,ire ne manue pas deale placer en tebe ou telle circonstance, et d'inveuter Pur son compte des fables,en harmonic, avec son caractere; niensonges de fait, Bans dome, mais vdrit6s,d'idées, puisque le public n'imagine que ce qui est analogue a la realite. Qu'one y réfldehisse, on trouvera que le vrai poétique est vrai métaphysiquement, et que

le vrai physique qui n'y serait pas conforme devrait passer pour faux."

05

tarecall

thir

altiL

loud, vodii,

ba1anciandn-15

seimii, qe5,

;

119

dar fabula nu cauta la atari §icane de detalliii : eatindea nnmai a da u'd idea piano ésca de bowitialeloru turci de atunci §i, in adsta piiivint6, mincluna eadeverh

Urrnâmü mai departe cu narratiunea.Ori (115 de splendida fuse offeite pyinsului agg, 1otr§1

Cozacii nu se lassata a se corrJrupe, ci lii dtpusera viiiin mantle lui lonii vodd, punendii credinta cea jurataprincipelui mai pe susii de ori ce avutia.

Nu *socotimii, ca fidelitatca Cozaciloyil si e fi urcatilvre-ua-data tocrnai pone la unit ;-§8 gr dii de cavallt risrnii;dar (ata a fostil, ea tovii iiic ra in &mare §i,puté ce, neprobabilg, din partea unei ostiti met cenariedin secolulii XV163) ; inãti fabula avea 6re-cum dreptuliide a iperboliza acea minunatd fidelitate, caracterisfind'omai in relievii.

In fine, addusii de'naintea nenorocitulilalga fu interrogatii de cgtre pritzcipele in.cur.6 de cate-va

assupra cellovi attingetdrie de Tut cia §i apoi fudatii soldatilori sa-hi taia in bucati cu cósile ; dei nicilui Ionii-voda, de sigurii, ellil nu va fi ulfatil sa-i propunacelle §fsse mesure de margaritarii, de amii §i de argintii!

Multii mai erail un 1tj pgg5nii in ochii eroului yondin acestil punctil de vedere, bine liii cunnoscu fabula!

§ 59.

Pe arta Swierczewski triumfa assupraduo-qeci s,i cinci de luntri, pcgorându-se pe Ntstri. delafruntariele polone, adussela lui Ionil-vodã prima mica

63) Veft ce poveatra atunci Du Bellay (apud Buc bon; op laud; p 529)deepre necredinja ltfailnrd E veliani din arrnata francesii; deoi acestia intrtceailUri comparapune pe Cozaci in punctulii

lorii;

liii Ionllvod,

anti:

chins il nn4

dille

inarnicilotii,

120

dov6di, cumci Laski i Ostrogski sunt in adevErti deciia-i trimitte adjutórie: era 600 de Cozad. pedestri sub cora-menda until vechiu marinarii, Pocotilo.

Ori-citil de slabil, acestil contingentii fa de ui val6renespusi pentru trebuinta momentului.

lonui vocli porunci nouilorui veniti a se rembarca inluntrile lorii, cite 24 in fie-care, lassindu se in josuliiNistrulni assupra Akkerraanului, unde nu putearl intimpinamulti resistenti, precedendu-1 spaima victoyiei delaBender.

Insui principele remase in escellenta-1 positiune, a-vendil la spatele seii hotaruhl Moldovei, de unde tql pro-cura in abundenti provisiuni maria cadrele ostil,qi in invecinarea Poloniei, de unde a§tepta pe t6ti 6radeplina realisare a promissiunilorii lui Laski §i Ostrogski.

Si se fi mi4catii pe uscatil assupra A-kermanului, ariditatea nasiposului solii, lipsa de apà, uc-ciPt6ria cilduri a acellei semi-africane regiuni, pe careamii descris'o cu cite va rindari mai susii, n'arri fi in-targiatil a introduce f6mete, sete i b6lle armati,creseuti deja la ui ciffri destulii de considerabili.

Lantralii Cozad eraii mai potriviti pentru atare mis-sinne.

Desbarcândil pe nealteptate la Akkerman, ei surprin-er orautiI, micellari ori-ce Ii s'et piratii a fi masa-

manil s6i:i mu3ulm mail, se itnirla,i de bog iti pr6ià §i,dindia. foci caselorti, Issar nurnai citadella, innàltându-se ca unii rnonumentii funebra d'assupra mormintelorii .

§ 60.

Si observamii, c Ionti-vodi fu uniculti principeromanil victoriosti pe uscatil i pe spa',

0i-01

elIri.singuro

inteut

121

§ 61.

Trecura numai duo lune deh esplosiuneaIn acelle duo lane fa castigata marea victoria dela

Jilisce, fu cucerita tera Terra Romanesca, fura Inate Bra-ila, Benderalii i Akkermanniii ; marl detasamente ina-mice tura &ante, ua data longa Lopasna si de duo otilonga Bender . . . .

In acelle duo lune peril* de incendifi si de sP.bia, cellaputinti 200,000 de dusmani, pe cândii Moldovenil nu sevede a fi perdatii peste totii nici ua miia de emeni

Trecura numai duo lane dela esplosiunea resbellalui I

§ 62.

Pone aci avuramil oecasiunea de a analisa numairessertele partiole elle fie-carii din batralliele liii Iond-voda, esplicandii vi,3toriele gélle una cate una, fara lega-tura cu celle-l'alte.

Po le aci vegaramil causele successeloril in varieta-teR differite terrenari, differite arme, diffe-rite ordini de battaia, differite timpuri. . . .

Pone aci arretaramti, buna era, cavaleria illastran lu-sein ordinea concava pe §f3Ssatil dela Jilisce in bruma

infanteria callegeala huri prin ua furi641 eicaladarea Brailei, marina arruncanda dasolatiune in Akkerman,ernbuscada reulincla pe terrenuld undoiosil de longa Ben-der, qi ala mai departe.

Pone aci, in fine, nu ne attinserarna de locu de s-cale principie sintetice, carile facii sa reulesca nu ua sin-gura battallia,cela ce se [Ate intempla chiarIi unui ge-nerald me liocru, prin effectula azardulut,ci carile faciisi reusesca u cam2ania intrega,eeia ce nu 86 pete

resbellulut

milii-l6celor6:

dimi-netel,

122

intempla de cAtii unuT geni5 mflitarui, prin forte. . . .

§ 63.

Elementele, adnnate mai sns5, ne permittil 11C111/1 a

attribud mibunile lui Ionil-vothi, in Tér1a-Rom5n&cfiliin Bessarabia, la trel cause marl §i generale, cari plan6z5.de-asurra tuturoril celloiü l'alte, mice §i speciale:

1-0. Mar§u152-o. A Heger.% teatrulni luptei;3-o. Maniera personnalh a capulul.

§ 64.

Tote rnivárile lui Ion5 vodil fuserainamicil nu 15 putee5 surpriry_le Die! uri dere', pecandil el15,din contra, li surprindea la tot5 passulti.

Armata sea mergea inchisii din CIO, din laturi §i ladosti prin ii 5. intins 5. rete de a§a nnmit strjT, compusedin 6ste u§6rA, §i pe can le strAjnIail laril§i tra' multimede sentinelle, preserate in tOte directiunile, prin sate, peinhAltimi, in strimtori, la trec6t6riele apelorti") . . .

Cea mai ascunsa,' urnire a du§manului era pe minuteunnoscutd lui lontr-vodA, carele se asvërlia assupra-i,thu sferma, 1115 micelle, facea sh se simta trAsnetultimai 'nainte de a se fi veclutil

Princlpalele resultate elle acestel estreme rApecliciuni,'mita', Cu u5. estremä pacia, fora':

64) Fredro; Dzieje narodu pol8kiego pod Henrykiem Walezyuszem (Petrre-burg, 1855, in-8); p. 103 : Roztropni6j postapit sobie Iwon, ktory zdaleka poiovioekach, po zatnkach, po skalach, u w6d, na czele i z tylu wojsk swoich,

podwójne i potrójne czaty, majac sie na baczenin t6m piliiéj, im hlizszewiadomosci o nieprzyjaciolach."Totii ackta, degi cu mai pas nii. claritate,

as deduce din Paprocki.

combi-natiunilolii

pos-,tawilabyly

ast5-feliu,

oi

123

1-o. Forte le mice invingeaii forte marl;2-o. Inamicii perdeail mile de omeni, Tar ai nostril

remaneail mai intacti.

§ 65;

Allegerea teatrului luptei fu §i mai fecundi in con-secuente.

Ionii-vodi nu lassa pe du§mani sä cake Moldova, ci-iinfrunta in propria lorti OrrO, de'ntalu in Muntenia, apolin Budjacil.

In acestil chipii, effli adjunse la trei scopuri de Illsupremä importanta :

1-0. Moldovenii, seutiti intruhi patriei de nemul-tumirile, apacélla §i pagubele re.boIu1ui, remasser5, ca nänesecatO reservA de bani §i de brate,65).

2-o. Inamiculii, simtindu-se attacatil la propriulii seilpriimia pericolulii assuprä-*i n loci' da

altora, essagera in imaginatiune-I puterea adversarului,se descuragia.

3 o. Afflandu se inteui térri vejma§i, osta§ii luiIonli-voda, in cari cei mai multi fári soldä, aveall dreptiliixipulsii perspectiva predei.

§ 66.

Una veehiu autorii poloni, carele avude a cupprinde i pe Romani in tractatulti sell universaliiassupra artei militare, ceia ce n'a facutil pone acum

65) N.i ec ollucc i; Discorsi e militari (Venelia, 1648, in-4); p. 168:,Quel Prencipe, che ha i suoi pupoli armati et ordinati alla guerra aspeti semprejoin casa una guerra potente e pericolosa et non la vadi a rincontrara ; ma quello,che ha i suoi suditi disarmati et il paese innsitato della guerra, se la discoed&,serapre da casa II piu che pu6. Et cosi l'uuo et l'altro, ciascuno nel sno gradosi difendera . . . .4

de a-hi

bunulil simtii

meglio

politfri

124

nid unil autorii noii francesil s6ii intrealtele :

Jowl-yob, din Moldova, Mihain ce11 Vit6zil dinTerra-RomAndscii regele Sve4iei,scieari a infrena pe numero§ii lorti osta§1 numai prin pre-

eloeueutei i prin familiaritate.

§ 67.

Trebuie 6re si mai spunemti, c Anniba1ii, Cesaril,Wallenstein, Fridericil cellt1 Mare, Napoleonii, nu avurinici ei alte principie, affari de celle de mai start ? deqifie-care le applica in moduli.' cella mai potrivitil cu im-pregiuririle propriei selle ep oce.

66) Star ow olski; Instituta rei militaris (Cracoviae, 1610, in-(); p. 168 :,Ita Ivonia Palatinus Valachiae, et Michael Palatinus Moldaviae, et nostra aetate,Gnstavus Rex Sveciae, sola suaviloquentia ac libertate adhibita (nurnerosuni et-orcitum in obedientia continuerunt) "Cf. Imbert; Eloquence militaire ou Partd'emouvoir les soldats (Paris, 1818, in-8).

U 66).

i Gustavil-Adolfii,

otigiulii

Iv.

CATASTROF A.

Thus, sometimes, bath the brightest daya cloud ... Sirs, what's o'clock?

une-ori slims cea mai seraniiare unit norti Domnilorii, citeBurl stint?

Shakespeare; Henry IV; 11, 4.

Asti-fellh0 ea.

§ 1.Turcia din Europa presintà lig mare assemenare Cu

planta itumit5, sensitiva: de'ndaià ce attingi cu indiscre-tati mânft . una singurft din foiele 8611e, t6ti fh5rea resimteattaculli §i se stringe de durere.

Romftnii, Bulgarii, Serbii, Grecii tii Arnautii sunt cellocinci foite elle sensitivei ottomane : cea mai mica mi§care,produsA in vre una din aceste naionalitti, trage dupisine immediata convulsiune a tuturoril

RomAnii aunt Latini, Bulgarii §i SerbiiSlavi, Gre-eiiua degeneratiune Arnatitiiuft vita ce1ticg;

differinta sftngelui Ii desbina, dar Ii unescil duonerve puternice : fratia religh5sa, §i fratia de sc1avia.

Cana Mircea cellü Mare likiltea pe Turci, BuigariiSerbii se indesaii sub st6gurde eroului ronalnii, a cdrui

memoriä remase pone astdcli in poesiele lora nationale2).Cania Petra Rarelil se pregAtia a scutura jugulii ot-

1) Fallmerayer; Iragmente aus dem 0? ienl (Stuttgart, 2845.in-8); pas-.sim.Deja in Tacitus, Annals*, lib. II, 55, gássimduratitorulti passagiu chiartidespre Ateniani: non Athenienses, tot cladibus exdinctos, sed colluviem Manxnationum." Acésta e decisivii in privinta Grecilorb.

21 Mladinovtai; Bulgarski narodni piesni (Zagreb, 1861, in-8);p. 2826.-11 k o w ski; Possis nafionale bulgare i serbe (MS).

cellorii- rake.

ellenicà,!)

§i

128

tomanii, Grecil II serviati in tóte modurile cu ce1Ji maTcuraglosil devotamentiV).

Armatele lui Mihaiu cent vitezu eiaI pline de Sob!Bulgari, Greci i Among . . . .

In fine, cate-ki-cinci popórele recunnosceati totti-d'a-una solidaritatea interesseloai respective fatl cu factulitcommunii allü appeslrii turce.

§ 2.Dar din tóta Basta' gruppl, legianra flrl induodllä

cea mai strinsa ki .cea mai trainkl unesce, din vechime§i pone astkil, pe Romani ki pe Bulgari.

In evulil-mecliil el forrnaii uriii singuril imperil'', delaalpii Carpatici pone la alpii Balei nilorii, sub sceptrulaunel glorióse dinastie romane, de care tremura Constan-tinopole i pe care o lingukia Roma.

In secolulil XIII acea grandiósa monarebia se rumpsein trel trunaluri: Moldova i T6rra-Romanesca incepurla se nasce, Bulgaria incepuse a muri.

In locil de unil singuril suveranii. apparti pe scenitrel principi neatternati; dar traditiunea uni4i primitivenu fa uitatá: catre propriele IorInumi sacramentalulti prenurne de. Ioannii, conservandiiastil feliu nemuritória memoril a imperatuluifundatorulil a riril romano bulgare unite4)!

In secolulil XIV Bulgaria caclu cu deseverkire sub,jugulil ottomanti: de attunci inc6ce nefericitil sei fit re-fugiaii in toti annii cu miimi pe territoriulil remasii pegiurnetate asteptandil cu rebdare

3) Dom nentu Nr. 11, in magiitratulii municipal dela Lemberg, faseleuliii164. Ian voum publica en timpulu iu Arehiva istoricei a Romarad,

4) VOi artieolultt meil in Bewiunuchi, 1863, nr. 111, 119.

athingeati

1ibei a1li Rowaniloril,

cAte.si-trei

Ioannii

.

129

mtannirea lorti dela acei, dintre cari a vuseseth inteuivreme generositatea de all priimi uá dinasti5 !

piarulti rom'ano-bulgarii Viitorta", appirutil §i dinnenorocire appusti mai annii pe ospet6sele mailuri alleDimbovitei, fu cea mai pr6spetä, dar nu ultima manife-statiune a acellei eterne simpatie internationale

§ 3.Anima Bulgariloril putea ea 6re a nu fi tresaritii in

profundulii sell, (Ina frhnetulti fluviului-rege le adducearesunetulti miracul6selorii fapte alle lui Ionti-voda ?

Serbii, Arnautii, Grecii renaneati ei 6re de totilsurcli la depArtatulti echo de libertate ?

Unit luminosti incendiii ardea cn vepaia de'nc6ce deDunttire ; tcTunl inflAchati sburail pone la Balcani ; yea,duo-trel sclinteie ctideati §i. mai departe: unde-va pe start-cele Croiei sell pe ruinele Pantoonului !!

§ 4.

Mare fu spaima Portei Ottomane, vegendu-se In Fe-rieolii de a perde, prin u conflagratiune generalA. totiice usurpase din asta prifte a BosforuluP).

In apiicirea lorii, Turcilorrt nu le tAia capulti, unitprintuoril vassalti, unil simplu beiu, unil sclavil6), cum

cutege eIlIi a intreprinde i cum sa reu§éscA a conduceua revoltA atAtti de estrava cfant51 alle earii consecuente

.Anima Impermluiamenintati insàql ottomanti !

Sultanulii Se1imI recurse, in fine, la trel messure :6) Gorecki; p. 61: Interea Selymus, Constuntinopoli tot Ivoniae victoriis

perturbatus, ac territus ne plane Valachia exneretur, ac e Graecia (quod jillcontigisset, iii defectio Czarnieviecii ad Turcas obstitisset) pelleretur,

cum suis Deo more suo supplicat."6) Epistola vizirialLin &clam t. 1, p. 43.

9

,opinor,

islorica;

sh

_

130

1-c. Se ruga Allahului §i prorocului seh Mohammedin ginuaia SAntei Sofie ;

2-o. Fulgerft contra guvernului po1on, pentru Ca sicurme ori- ce communicatiune cu Moldova ;7)

3-o. Trimise assupra lui Ion-vod uã nona armati,de care s'aril fi speriath atunci celli mai puternicii mo-narch RIM Earopei . . .

§ 5.Ahmed-Paqa, beglerbeluhl Rumelie18), qi Adel-Ghiraiu,

fratele hanului Crimului 9), priimira ordini de a intra entote fortele lorii in Moldova ; de a prinde viii séii mortiipe nebunulh 111.5,e-bra i v.entura-térra"--aqa numlaIipe lonii-vodA Torch' superati peste mesura");gi de apnne domnii pe Petru ceil Sehioph.

Uá sutä mile de Turd pãlaii spre DunAre ; ria sutimile de Tdtari pãia1 spre Nistru . . . .

7) Char Here; t. 3, p. 622, nota ,,11 y a fp:eh/no tamps rile Fay seende bon endroict (pie d6s le commance:nent de la guerre de Moldavie cos gene,,entrtlrent ea opinion que Jean, vayuoda d'icelle, n'estoit pour s'y disposer et, résoudre de la facon qu'il a faict, moins de la pouvoir supporter et maintenir,eomine il se voyt, sans intelligence, appuy et moyen d'autruy, et pensérent non

seulement, mais eurent plusieurs advis quo sa principalle taveur luy viendroid'aucuns seigneurs de vostre royaume . " Apa scriea ambassadorulii francesdin Constantinopole clitre Enried de Valois, depi vehräti cd totil adjutoruld poloniltriinisil in Moldova se reducea la 1203 Cazaci veniti la inceputii pi 600 sosi;mai titlid.

8) Numele acestui capil so afflii numal in cronies tura ap. Mign o t; t.2, p. 212.B andier; Lwentaire de l'historie generalle des Turcz (Paris, 1617,in-4); p. 471:0 Cependent Bohm iugeoit que le Vaivode Ivon pourroit croistre atelle authorite et a un pouvoir si grand si on le laissoit poursuivre, seroitpar apres malaiuS de l'abaisser . . . . manda au Beglierbeq ou General de l'En-rope d'employer toutes see forces a dompter ce mutin: coluy:cy arme, sa leveeJut d'environ cent mine eombattans . . .

9) B and tkie; Dzieje naroda Pulskiego (Wroclaw, 1835, in-8); t. 2, p. 136.10) C harri ere; t. 3, p. 522 nota: "ledict bassa m'adjousta qu'il estoiti

remueur de mesnage et chercheur de nouveautez"Ib., p. 524 nota : nee fol.."

quid

131

§ 6.

Afflândil dispositiunile dusmanilorii, Ionti-voda mimai putea remfin6 longa Bender: e11 trecu Prutultiruse tabera la marginea Moldovel, in HusI.

Cu unu" secolil mai 'nainte; acestI orãellii tu des--ctillecatil de mi. colonil de Hussiti, allunkati din Boemia

din Ungaria, i pe earl tefanil celIui Mare, lertandule eresulii in favorubi industriei, Ii priimise §i I cAsnicisein Moldova").

Fugarii 1I allesseierà unil cuibil, carele sã le pótäaminti perduta patri6,: déllurile i pitdurile Huplui re-producii pone acum imaginatiunii cailatorului pittorescelesituri de long5, Carlsbad.

Pone a sosi momentulti opportunil, ac6st5, forteretifir6scA era, peutru eroul nostru, cellti mai nemeritilputemii 4ice, uniculti punctil de asteptare.

Posithinea Husidui presiuta urmatOriele avantagieprincipale:

1-o. Inlesnire pentru bran& §i pentru recrutatiunidin interiorulii Moldova ;

2 o. Apropiare dela frunfarie polone, de unde Ionii-vodä totii inch' nu despera de a c1ip6ta adjutórie maiserióse ;

3-o. Localitate retranOii prin insl natura si incare nu putea fi fortatii intr'unii easil de navallA nepre-Te4util ;

4-o. Facultatea de a se porni, intr'unti momentii, séiila Nistru contra Tatariloril stSil la Duntire contra Tar-cilorii . . .

11) Tim on; Additamention ad imagines flungariae (Cassoviae, 1735, in-I6)p. 27-29.

§i

0,

132

§ 7.Ac lonil voda congediti tOt infante] ia, compussa

nnmai din terrani.Fie care pedestra§5 fu insarcinatil de a sbura la sa-

tulit seii, de a adduce briinza §i Mina pentru mai multeyille, de a respandi in térrii, dulcea poveste despre vic-toriele deja obtinute §i de a inrolla pe acei ce ari voi sai(a parte la gloria §i ctiguII victorielorii

Apoi dede porunca la cel 600 de CozacI marinarI,earl arsesera Akkermanulii, sh se totil plimbe cu liuttriloloriI pe Nistru, pe Marea Ndgra §i pe Dunare, in liniade'ntre Bender §i Braila, ptindindii mi§carile §i intentiu-nile three §i tatare.

Cclle-lalte centurie cozace, ecuestre, fura i anduite inalta prrte, autorisati de a cutriera Budjaculti in t6te di-rectiunile, tindI, argendil §i apucandil totil ce le vasta in calle.

In fine, remanendii in taböra dela II41 de ua camdata numaI cu garda personala sal curteniT, t6ta cavale-ria moldovenésca Ionii.voda o espedi Ia Dunare, cu mis-siunea de a opri dessanturil Ottomaniloril.

§ 8.Operilndil in unire cu Tatarii, Turcil nu se puteari

trinsporta in Moldova decatii prin unit singurii punctii,Intre Prutii §i Marea-négra, pe la cetatea Isakcia, numita Inv(chiele nOstre ctintece istorice : Vadii dela Oblucita." 12)

12) Can te mir; Chronicul; t. 1, p. 332: din pornenirca moOloril striirno-41oril precum unde actnn este Oblucila, cariia Tamil il licd Isakcia, slifie claiimatii vadulii Duartril. . . . lactt vi in cAntecelo prostescl pe la domniaId Petru-vodrt vaduld Oblucifel so pomenesce."

viitOrie.

133

Ce-va mai susil, Dunarea, largita prin numerOsele-irustie, u mai presinta nici uã putinta de trecere;ce-va mai josil, incept:, 'In- se Prutulil, Turcii nu puteaqtrece lara a cadé in impossibilitatea de a se int'elni ea'Tatarii.

zidil in fata Isakcei, mai fiindil-sus1inut i prin celle 2 5 luntri alle Cozacului Pokotilo,cavalleria 'Astra fara greutate putea s apere treatdriaDunarii in cursil de mai multe i11e, respingendil cu suc-cessil tote incerearile

§ 9.Pecandii Ahmed-Pasa en Ottomanii fi st'etutii in

nemiscare pe termulti oppusii allii Dunarii, Adel-Gbiraincu Tatarii arii fi treeutil Nistruha longa Bender sal longsAkkerman, uncle putea impedeca fiindil pro-tegiatii de artilleria cetatilorii.

In ac3Ilil concentranduinfanteria, garda persounal i cavalleria cozacOsca,fl rapegitil cu furia assnpra Tatarimii, arü fi sdrobit'oapoi, cu uã Oste deja inaripata prin victoria, fi in-torsil cu iut011a la Dunare contra Turciloril . . .

AeOsta maréta combinatiune era de fellulü acellora,cu unri secolil mai in urma, illustrara pe

fle Luxembourg in battallia dela Fleurus i pe celebrultiTurenne in battallia de la Sintzheim.

A preveni unirea duoril armate inamice, battendildentAiu pe cea mai slaba i apoi pe cea mai tare, esteuna din operatiunile celle mai frumOse in arta militara

13) Sa nta-C ruz, reprodusii in famOsa Encyclopidie ineauclique ; Art snilitaire (Paris, 1784, in-4); t. 1, p. 16 : Si deux corps de vos ennemis doiventse joindre, mazehez an plus proehe avant leur jonetion, comme Turrenne a Sit--7,Iteim, et Luxembourg a Fieurus. .

stAndil

Turcilorii.

arii

intervallil Ionfi-voda i t6tasent

sis'aril

earl, maresallul5

134

§ 10.

tó t5. reu§ita campaniei depindea dela de-

tanientuliI, trimisil la Vadil dela Oblucita.In frimtea lui fu pusil purealabulti Jeremia Go lia,

carele, precum vegurimii, se distinsese prin bravura' inbattAllia dela Jilisee.

EH era cellil mai intimil amicil alhl lul lonii-voda ;EHI Insotise pe in strain6tate ;

intrigase pentru a proeura corónaYoldovei;

Lui Ii incredintil Ionii-voda fortereta Hotimilui, unadin ebeiele terrei.

Lui, deja in timpulil resbellului, Ioni-vod Ii dAruiduo marl moqie ") ;

Lui, Ii seãpa viéta in foculti unel battal-lie, en pericolulli propriei viete ;

Inainte de a pleca la Duniire, eIlü juth lui Ionii-vod5pe staata Cruce qi pe santulii Evangeliii, de a fi eredinciosilpone la rarte .

Garantiele erail cire destulle ? 15)EI bine! pentru trei-cjeci punge cu aur, all duoilea

Jada, purcalabulii Jeremia Golia vindu u. suvenire, unUamicU, u patri6, ua. religiune !! '6)

14) Actulti de donafiune e publicatil in Zapiski Odeskago Obsezestva ; t.p. 254.

15) Cnvintele lui Iond-vodii in Gorecki; p.87: Nec ego tantam rem cuiviscommie, sed huic, cuius mihi fides semper in dubiis ac difficilimis rebus per-,,pecta est ; quem comitem tot perehrinationum mearum, prope modumque exilfishabui . -

16) C am erarin s ; Operae horarvm subcisivarum sive meditationes historicae(Francofurti, 1658, in-4) t. 1, p. 253-261, pune pc purcalabulii Jerernia introtriiditori celebri.

Ast5-telin,

Ellil lui Ionii-voddIonti-vodd

Ionii-vodd

135

§ 11.

Turcii trecurg Dun5rea.TradAtorulii. Insciinta pe eumea' adjunse.

se pré-arcliii. pentru ca fi pututul opri; dar cä fortadusmanilorii nu se radicã peste 30,000 de 6ste nedesei-plinatA").

e re sturnaiti : Domnulti se vedesilitü a batte de'ntaiu nu pe TAtarT, ei pe Turci.

Fie-care minufd e preti6s5.Ellii trace Prutulii i sb6i spre gura DunArii. . .

. § 12.

. Cu t6te astea, veselia i spe ranta domnia in 6steaeroului.

Cu cgte va (line marnainte, la 2 IuniI, ea serbase infecundele podgorie alle Husulul uà 4i mare, nationalà, debunil oguril : %Elia sfantului Ionii dela Suc6va, patronuliiMo1dove i totii-d'u'a-datä patroal a1lIi vitézulul principe.

Acum ea piisia la lupta," cu voi6se cânteee: sgomo-t6sa music d tobe, tritmbite, surle, fluere"), o ducea lacununiA . . . . en mértea!

§ 13.

Apropiându-se de tabera turd, Ion11.-vodà trimise pehatmanulii. SIãvil cu Cozacii si ate-va mile de cavaleri5.moldovenéscii, sã affle numérulii preeisil si dispositiunileinamicului.

17) Cronica tureS ap. M ig no t; t. 2, p. 212: co perfide manda a lvan,,que les Tures avaient passé le Danube avant qu'il eut pu atteindre les rives dece fleuve ; qu'au reste lour armée montoit an plus a trente mile hommes demauvaises troupes. . .. Cf. F r e dr o; p. 114.

18) Ps pr o cky in Te.gaurd, t. 3, p. 281 : zog Ruff die Feinde zu, liesTrompeten, Paucken und Trommeln seblagen, zogen also fort mit lust. . .

G ore c ki; pe mai pt4in dart% : e urn eantu cornieinum tubieinurnque pervenit."

Ionti-v.oda",

si-I

Plana la primitia

136

El dederii. petite 4,000, ce formail avant posturile ar-matel du§mane, dar fugdrindu-i, nu putura prinde decatilunil singurii Turcii greil r*Anitii §i carele espira marnaintede a fi pututil respunde la intrelArile hatmanulul.

AtuncI insu§1 cu sine 500 dill-.rep, earl erati garda-i persounald, se sui pe uã innal-time, spertindil a pate judeca de ciffra inamiciloru duprespaiulü ee va fi occupatil armata

Dar nu veclu nemicil, affari de vr'a patru eete, earl*Pail in differite directiuni intrarea taberel pigAne.

pentru prima Ora, Ii lipsia acum neaperataprefatra a unei : sà affle puterea, situatiunea §iplanulti adversarului.

Norocnlii incepu schimba passulilDar insa§1 fatalitatea dede astii-datA peste unii Pro-

meter' gata a prow ea la luptA U.Ste fulgerele Olimpulul!

§ 14.

turburati 467 feliii priu feliti de §opte,citinilil nedomerire pe fruntile capitanilorii §i sillabizâriduin propriele Iorii nime presimtimentnlii catastrofel, venirisg, intrebe pe Ionii-vodA de numerahl ãgâniIori ; tivomil socoti in lupt*AP' le respunse eroulü 19).

§ 15.

Mai remiine la uA nOpte !A duoa gi se va desbatte cestiunea emanciparii cre§-

tinilorii de sub jugulii Turciel.Pone aeum stapitnii allil Moldovei, cuceritoru allil

19) Fredr o; op. laud.; p. 117: gdy nieprzijaele1 eystapi, liezbe jego pos.

Ioni:i-voda, lnftnduI

bAttallie

UWdii ostaii,

lore.

Aatib.feliii,

a.i

midi-I-lace

137

T err 6- Romanesci, desrobitoril aJlü Bassarabiel,. . peri-va?

Mal remane la na nópte!SA revarnii in asteptarealonii-vodA mani va trece Dunarea, allü cArii gemetil

resura deja pone la tabera moldovenéscA ; va inarma bra--tele verroliloril Bulgari §i, I nlndii pe culmea

stegulil libertAtii, va striga : DupA mine la Con-stantinopole !

Mai remane !a migii loci uä nópte !

§ 16.

Clindir se lumina de 4i, trei boieri marl lipsiati dintabera moldovenOseii.

Le punemii aci nurnile pentru a reman6 in vecil ye-stigmatisite In mernoria strAnepntdorii.

Fu vorniculii Murgu, si hatmanulii

in cursulii noptii, el fugirA la TuraCronicarnhl Urechia se incéred a-i tousa,

se temeau sã nu cadd In prirnejclirr."Curiosii!Cronicarulii trebuia sa. fi fostIi boeriI pentru a scusa

pe alti boeri cu atAta naivitate.

§ 17.

Cu tote desavantagiele s011e, ba s. mai fi

allele §i mai marl, fu nevoitil de a grabi cuoH ce pretii bAttAllia, din urmatoriele cause :

1-o. Pentru a preveni sosirea lui Adel.gliiraiii cuThtaril ;

mIni.

dillei.

Balca-niloril

midii-locii

cilorilstolnicalfi Bil1e,

Slava.

Math silonii-voll

138

2o. Pentru a profita de prima ard6re a osta§iIoril ;3-0. Pentru a curma callea desertiunii. . .

§ 18.

In fata ceratii Isakcia, din astA parte a Duntirii, selungesce, perpendiculaul fluviului, 1acuI nurnith Cahulti,alle cgrui maluri despre resaritti, unde se petrece scena,presintil unti crescetti rtidicatti cu mai multe ramuri 11-turale, formandil vai §i valcelle sétl, mai bine, amfiteatrurlinchise fie-care prin &ate trel 01.41 de pamentil.

Mai'nainte de a deveni celebra in annalele Romani-acéstii localitate I§1 cii§tigase deja unti nume istoricti

din timpil eel mai deptIrtati: ea . se deprinsese a ved6catastr6fe !

Aci unde-va in apropiare se affla inteuti vreme umlora§ti dacicti, diirmatil de Macedonii lui Alexandru celluiMare in espeditiunea lorul de'nc6ce de Dunare ;

Aci Persil lul Dariti Istaspil trecura §i retrecurä Istrultiin nefericitulti lor.I resbellti cu nomagii Sciti ;

Aci, mai Cargill, imperatulti. romanil Valinte o patiseazardtuadu-se contra Gotilorti;

Aci, pone astagi, in prejmele satului Cartalti, se des-gropti In totl annii din misteriulil terrenei preti6se an-ticuitati grece i latine, testamente alle unei lumi perdnte ! 2 0)

§ 19.

La dr6pta Moldoveniloril se intindea in lungimelatil de peste 2,000 de stânjeni i Cara vaduri ; in centruterrenulti ei a forte accidentatil ; la stanga se desfa§uraunul §essil ; la spateuà terrassa naturalva.

20) Br un n: Noticea ear la topographie ancienns de la Beasardie (Odesa,1857, in-8); p. 43.

lord,

laculA,

139,

Din partea Turciloril laculU era la stânga, érA ladr4pta si in centru terrenulU, formAndil u5, radicaturAcam parallelA cu frontulU Moldovenilorii, se pogoria in-napoi pone la termulii Dun Aril.

Armata nóstrA avea peste vr'u5, cAte-va miie de glótäsa recruti ; peste 20,000 de infanterik peste 10,000 decavalleriA, peste 1,000 Cozad, 80 obusiere si 60 tunuride cAmpii de celle mici moldovenesci, pe cari leamil de-scrisil cu O. altA occasiune ; adecA in totubi pone la 35,000de dmeni si 140 piese de artilleriA.

Tura erati peste 130,000 de 6meni, cei mai multi,dupA obiceiulli loril, cavallerià ; si 120 gure de focU21).

Fie-care Moldovénil cAta a se lupta, eat. singurU, cAtecu patru pfiglini ; dar Ionii-vodA, ca unU generalii adeve-rata modernii, isi assicurase unti mare avantagiii prin in-fautera si artillerik mai allesii. avendil a face pe umlcAmpil undolosil, precum sant totti-d'a una termii lacuriloril

Pe longA astea, fie-care callarasil moldovenesdi aveacate unit callii de reservk pentru a inlocui pe cellii truditUséU uccissil.

Parculti abunda in arme : sAgette pentru infanteriA,pentru eavalleriA sulite.

Astea erart miVi-16cele respective alle ambelorii armate.§ 20.

Despre ordinea TurcilorU avenni pré-patine indice,dupre cari sä ne putenul orieuta.

21) Ciffra Turciloril se p6te cumi6sce fad:add nit proporpune intre ciffraunef aripe a lorii, adech in prima Huai 20,000, pi acea a unei aripe moldovene,adech maximum in prima liniii 5,000; incatd Oa' armata moldovena fdndii apr6pe35,000, acea turch, cuadruplh, este minimum 130,000, eel's ce se potrivesce pi cutermele mePil trasil din differitele ciffre, presintate da istorici, anume 90000 in Mi-guot, t. 2, p. 211; 200,000 in Baudie r, loco supra; 100,000 in P a p rocki,Gorecki, Dethou, etc ; cici summa totali 390,000, imphrittii pe 3, dii 130,000.

Despre ciffra tunurilorii, veili Engel; t. 2, p. 224.

. . .

140

Istoricil o laudh: cu athti i. mai reil trebuia s5. fi fostpentru Ionii-vodh

Totil ee se scie, este ch :1-0 Linia Iorü pe battaih, avea la aripa stanga 20,000

de lupthtori ;2-o. Artilleria nu se affla de'naintea frontului, ei la

dosulil leT, dupa colline;3-o. Armata avea multe linie, lungite, una duph, alta,

pone la termulil Dunhrii;4-o. Battaliónele §i escadrónele erail prolunde.

§ 21.

Ordinea de bAttaii a luf Ionil se p6te desfasura cndestullh, claritate.

in Romania, ca si In Franta"), armata nationalh, seImpartia In palcuri séil regimente chte de 1000 de 6menisub chte unh capitanii, subdivise In desphrtiri chte de500 de 6meni, sub hodnogi, vatavi séh locotenenti.

lonh-vodh conserva ae6sth divisiune, affarh numai deCozaci, allii chrorii numeril nu se putea thia dechtii cellümultil In eenttnie; affarh de gl6th, carea nu avea nici uhorganis.ttiune regulath; §i affarà de garda personnalh,uh mich unitate esceptiunalh.

Pe acésta bash, principele 1i Imphrti acum armatamoldovenésch propria. In 30 de regimente, 20 de infan_teria §i 10 de cavallerih, ; cauta a da cellei una rniih de

22) D u Be Ilay; op. eit; p, 501 : Et afin ques ondain ii eust les hommesa son premier mandement, ordonna (Francois I) avec ceux de son conseil dedresser, a l'exemple des Romains, en chaque province de son royaume, oneliSgion de six mille hommes de pied, dont il bailleroit la charge a six gentile-hommes, les quels auroient poor cbaque mille hommes deux lientenans, et soubschaenne enqe;gne einq cells bommes . . .0

. .

_Peran.8a-

ih ii ii ii di .1, .1, 4i ii: lii iii ji 4 1.p o0 .I. D +III* 1, 0

0 ZiIiIiiuiIt 0 0 III

Ordwe a pPanitiatt a al mate? Itt( wide;Z72/

dela 7Ar&I2hLilW.Ed/Aut./llama, .tonnelinvi eavalleria-madvvette:srdevoitida; idem eamute.; r.= intaideria de.rvellitA

eentapid,e, eezete.,e, deoweitite-; Ulan in. earnme; og adiudituPiti JSI cerfilieria,;.fl paPett; tb-i'eclitmen=de alizte, j euptect"tidekatz-voelti.5,* rddiceit' toPet, terre -ruhr6 11?;

CahnVi ; i'n.nallini-ec&-pPedontnitti p id; .

_DeltheamECA

C ADECAIE1

P n m

Jeulpfie Af.hanieZi.p .

'

caz caD = ell 41 ',I, F *1=2 C=I 1=2 1=11=1 =.

LZ III ID 0

4..1, II. 0 it. f

: r

c-

4; 41t1Z

40E1ELL:

+ + 0 0 .11 + .0 0 LI ,PV

0 .0_

Au\ \ \at44i*4"* 1\*V4A4g4i4 \\*. ilotie101'.*:

_Neal/cit.

cv it,

141

Cozaci u a§a positiune, ineatii fie care -eenturia a lortiaibe effectulfi until regimentii romanescii ; iar gl6ta o

lassa a fi de na cam data numai spectatriee, ealindu-setncett §i de departe, ca intena §c61a, pentru oecasiuniviifdrie, cu foculU luptei.

Forrnatinnea tactica a acestorti unitati presinta treilinie, compuse fie care, in proportiuni differite, din &atetrei elernente separate : in centra stetea infanteria, la aripastingaeavaleria, la aripa drepta Cozacii.

T6te aceste elemente speciale erail proveclute fia-earecu unii elementil communil : artilleria.

Prin cate- §1-trele liniele treceali trei intervalluri denit largirne egala : nnulit despartiudil cavalleria de infan-teria 865 aripa stanga, de centru, unil altulü taiandii. in-.

fanteria sOil centruhl in duo giumetati, unU allil treileadespartindU inianteria de Cozaci sOil centrulii de aripadrOpta.

in intervallulil din micii. loculil infanteriei, intre prima§i secunda linie, stetea principele, incongiuratii de guardapersonnala, 500 voinici alle§i din tota armata23).

Acollo. M vec.u1il Ostii intrege, se innalta stOgulU

cellil mare affil terrei"), cu capulii unui tauril instellatüpe ua parte §i u5 cruce pe reversiI25).

Cornpositiunea fie- aril linie differia de celle-l'alteduo prin putere, fiindIl cu atatU mai tare in t6te, u catilmai multil se apropia de sfera actiunii inamice: cei maT

23) UrechIa; Letop, t. 1, p. 165, pine garcla princiarli 600 ; Bie Is kKronika; p. 718, pune 300; noi preferim 500 nu numai ca unil termp medal, ci maicu sèmii ca ciffra regulamentarili a unel valivie de curteni domnes 1 la Romani.

24) Ndgoill Bassaraba; invdpure cdtrli flig-serc Teodosie-vad (Copiadin 1654, MS. in Biblioteca din Bucuresci, in-4); p. 196 StgnliI st5; in /nip

reqboiultil i cautii tótil bstea la steel. . ."25) "Veili planula &Italia, dela Obertina.

at

I,

-

,,Imul5

142

multi Gmeni i celle mai multe tunuri se indessaiil in primalinia secunda era mai putina si mai rail; proporti-

unea mai seadea inch' in linia a treia.Astii feliu:Prima 1inii numera 16,000 luptatori, anume 10,000

infanterik 5,000 cavalleria, 500 Cozaci si 500 garda per-sonnala ;

Secunda liniâ numera ca la 9,300 luptatori, anume6,000 infanteria, 3,000 cavalleria, 300 Cozaci ;

A treia liniã numera ea la (3,200 luptatori, anume4,000 infanteria, 2,000 cavalleria, 200 Cozaci ;

Prima linia avea 30 tumid de câmpu, secun(Ia-18,trela-1226) ;

. Dispositiunea precisa a celloril 80 obusiere e neoun-noseuta, fiindii inse mai multii decatil probabilii cum "c5.(la parte occupa innaltimea predomnitória, ce se radicape termulii lacului, la drOpta armatei moldovene, adecidin partea Cozaciloril ; lay rernasita va fi fostil distribuita,ca si tunurile de câmpu, in calculii de ate duo de regi-mentil.

Prima linia era menita a inaugura lupta; secundatrebuia sa recOpa pe prima, la casii de retragere, s6ii s'osustina, la casil de debilitate ; a treia forma reserva.")

Acosta caracteristica a fie-carii linie in deosebi hn-plica luarea urrnatórielorii messure necessarie :

1-0. Prima linia fu desvallita In lungime, pentru aav unil frontii egalui frontului inamici128);

20 Bielski; Ifronika; p. 7(4 ,,Kazdy &lee mial dwa dziala, bylo ymozdzierzow SO miedzy thmi . .

27) Fredro; p. 1(7: jeditym powierzajae glOwea bitwe, drugim posilko-,wanie . .

28) Cf. planta Battalki- dcla Ohertioii.

-linia,

:

"

a

143

2-o. Prima liniA avea "'titre regimente gi Intre cen-turie intervalluri f6rte mid, pentru a presintauã resistenticompact529) ;

3 o. Liniele a cluoa §i a treia fura formate In col-lone"), pentru a pate p."§i mt in ordine 1 adjutorulliliniei precedinti respective ;

4-o. Secunda 1ini avea Intre reghnente §i.intre cea-.turie intervalluri marl, In earl EA' se p6t6 incadra la ne --vca prima linig");

4-o. Linia a treia avea tntre.regimente qi Intre cen -turie intervalhiri qi mai marl, In cari sit se OM, incadrala nevoià prima §i secunda linie ;

6-o. Distanta dentre prima §i sect-tuck linie era mici,pentru ca sprijinul. s p6ta fi mai grabnicii;

7-o. Distanta dentre secunda i a trela linie eramare, pentru a 'Astra reserva intactrt de lovirile project-

vrajmase pone la mornentulii trebnintei estreme.In fine, affarA de celle trel linie de mai susii, mai

era uá a patra 1ini, supplementarA, In data la spatele re-servei, In care se affla parcuI, cal, munititml, etc ; avendt1la dosii unI lungil brill de colline, *far gl6ta la flancuri.

§ 22.

Acéste: ordine primitiva de beittai.ã ni se pare a fiunit capil-d'operA de bunil simtil militaril: nu era cu pu.-

29) F re d r o ; loco supra : W niewielkich odstepach. . ."30) Cf. Baltalia (lelci Obertinii.31) Manch ia v el I i; op. ea; lib. 3 : la seconda schiera, perche ha prima

a ricevera gli amid che a sostenere ii nimico, convienne elle habbia gli inter-valli grandi, et per questa conviene che sic di minor numero che la prima. . .tCf. Négoid B a s sa rab a; op. cit; p. 179 : ci de so va intempla vre-niiintemplare strrijei ceI detntftifi, ea sä vile s5. se amesteco in cea de a duoa . . .0N6gora Bassaraba este anterioril luT Macchiavelli.

fileloril

144

tinta a profita mai bine de tote conditiunile terrenului§i de marcata specialitate a differitelorii arme.

In priivinta terrenului:1-o. Unit lacti aperilndti intermit moltl inaccessibilti

aripa drépt a Ostii moldovene, dupre unitprincipiti fOrte vechin in tactica"), path sa §i stramutetOtä cavalleria la aripa stanga ; unde, pe longa, forta-1 nu-merica agglomerath, ea devenia grOznica Ora§i prin unualtti avantagiu naturalii, pretiosii anurne pentru actirtnea

: §essti.2 o. La aripa drepta, assicurata prin positiunea lor

calui §i prin u innaltime garnita de artilleria grea, Ionti-voda, crequ pre-de- adjunsU a lassa numai u mana deCozaci, voinici devotati i earl, fiindii callari sé pedestri,dupre trebuinta, lesne se accomodati cu totU feliulti deter/ enti.

3-0. Sciendti, ch. Tataril vorti putO supraveni chianti IncrtrsnIU battalliei, lovindu-IU din spate ; Ionti-vodaaccoperi prin cgrutele parcului §i prin ua radichtura deterrenti, lassandU, din necessitate, mai descoperita numaicavalleria din aripa stinga, carea inse, precum yeti vedé,era sa aibe unti rollil mai importantti numai la inceputuliiluptel.

In priivinta armelorti :1-o. Ionii-voda sciu a se feri de u'a grelélla" communa

generalilorU europeani din secolulU XVI, i chiarii maitarqiii. lui earl toti obicinuiail a ammestecaarmele la unti locU, factmdii monstruOse battalliOne aqua-

32) V egetius, lib. III, cap. 26 : Qui pauciores, infirmioresque habe re,se novit, septimo modo ex nue latere, aut mont In, ant mare, cut fluvium, autaped debet h9bere subsidium . . . "

clillitrinoit

Gustavil-Adolfii,

145

stro-pedestre : in armata eroului nostru, din contra, caval-leria stetea la la parte, infanteria la IA parte, Cozaciiunii feliu de dragoni33)érasi la uh" parte.

2-o. De§i in Europa nu se stinsese inca usuli feo-datil din evulii meqiii de a planta in centrulii armateicavalleria, in care servia mândra nobilime si pentru caremojica pedestrime abia avea dreptulii de a forma aripe ;desi u'a," assemenea ordine se perpetuase, mai cu séma, lavecinii nostri Unguri si Poloni ; totu§i ghicindilprin geniuM sei tóte misteriele artei militare moderne"),nu se sfii a aborda u'a" calle de totil oppush obiceiului : elilipuse infanteria in centru i cavalleria la aripe.

§ 23.

StudiAndil acum In quintessentg, intregulii ordinii debàttaI allil armatei moldovene, lesne deducemii urmãtórieletrei puncturi principale :

1-o. Aripa dréptaCozacilprin Iacii §i prin tunuriera tare In priivinta defensiva;

2-o. Aripa stfingd cavalleriaprin ess i prin nu-meril era tare In priivinta offensiva ;

3- o. Centruliiinfanteria apdatil pe terrenulii no-cidentatii cellü mai propriii pentru acéstä arma, era gataa sustin6, offensivii sii defensivii, pe ori-care din aripe-le sale.

33) Ciitü de gresitA e opinitinea lul Me lz o; Regole militari sopra iigoverno della eavalleria: l'uso degli archibugieri a cavallo fu inventato da Fran-cesi . . "

34) D e la Barre Duparc q; p. 279 : ,La cavalerie ne saurait former lecentre de la ligne battaille, parce que tonte sa force reside dans le mouvementet que dims cette position elle ne pourrait se mouvoir, soit en avant, Boit en ar-H&c, sans daunir Ia ligne. . . .

10

VirA

dii

lona voda,

146

§ 24.

Marnainte de a incepe bAttallia, Ionii-voda, mai ura,pentru a duoa 6ra, pisculi i. de pe ma1lulIi laculuiastg data, ton', armata turca e§indil in ordine din val. . .

Era ug, multime spaimantat6ril !Eroului totIi inse nu-1 venia inchipui fi

purcalabulil Jerernia Golia, acella cAruia, dupresublirna espre3siun(3 a hi' Tauitti, elr6 ii dase totti cep6te priimi unui suppusii !35)

In locil de a arresta pe criminalu1, elli se multumicu scusele sOle ; in locil de a-1 taia capulii, ella ui1ass 3.cea mai importanta operatiune a battaliei. . . .

La Waterloo Napoleonil cellti Mare cregu pe Grouchy!

§ 25.

Bucimii incepura, a canta.Resunâ fiorosulil racnetil Uccide! uccide!36), remasii

noile, ca mo§tenire, dela vechii Romani, earl strigail fn.

momentulii attacului : feri ! feri !"37)

§ 26.

Planulii precum se putea judeca dinInsa§1 dispositiunea armatei selle, In care una din aripele,acea stanga, coucentrase in sine Oa forta offensivi, erade a incepe battallia in aqa numita ordine oblied, ca Epa-

35) Annales; lib. XIV, 64: uterque mensuram iraplevimus, et tu, quantumprinceps tribuere amico posset, et ego, quantum amicus a principe accipere. . u

36)Lasicki; p. 147: Tollitur clamor Tureice, Gaur ganr, vur, vur, Vala-chice autem, Ocide, ocide. . . .1 Românesce, In limbs vechii, a uccide insemnaa lovi, precum vefli in Biblia pi in Pravila lui Vasile-Voda'.

37) L ip s ins; De militia romana (Antverpiae, 1595, in-4) t. 2, p. 289 :, Ineodem (Plntarchus in Mario) lego, Romanos etiam usurpasse crebro illad Feriw in sole, et cum sese mutuo adhortarentur. .

i veclu,

tra-data

lui Ionti-voda,

. .

a-si

147

rminondas la Mantinea, Cesand la Farsale, Gustav-Adolfilla Leipzig, Buonaparte la Marengo. . .

Admiratil deja In anticitate38), acestid genii de attacilvipetti nesce suffragie §i mai ponder6se39) §i se sanctionnaprin nesce essemple §i mai stealucite In timpi moderni.

Friderici cellii Mare resumil pretiósele avantagie alle-ordinii oblice In urmätóriele r:Ate-va cuvinte :

1-o. Cu u5, óste mica: Infrangi u 6ste mare ;2-o. Lovesci pe du§mani din partea, de unde insuti

-n te soil a fi mai tare3..o. Espui pericolului numai ud portiune din ar-

7)matd, restuld conservandu-se pr6sp'etii. .

Aril puté crede nescine, cum ea erould prussiand jus-tifica aci anume motivele eroului romdnescii!

§ 27.

load voold commenda centrulil.Swierczewski drépta.Stanga . . purcalabuld Jeremia Golia.

38) Ve get u s; lib. 3, cap. 26: ,Qui imparem se iudicat, dextro cornusuo sinistrum cornu pellet inimici. . . . qui sinistram alam fortissimam habere senoverit, dextram alam hostis invadat. . .

39) Encyclopedic mdthodigue; Art mtlitaire; t. 3, p. 290 :Cet ordre de bat-taille est regard6 par tons les auteurs militaires comme un des meilleurs moyens,de s'assurer de la victoire. C'est, dit M.le chevalier de Folard, tout cede plus a craindre et de plus rued dans la Tactique. . . .a

40) Mdlanges en vers et en prose (Sum loco, 1 79 2, in -8), t. 3, Instructionmilitaire du roi de Prusse pour ses gdndraux ; p. 213: rC'est ici ou Pon pen fairerune application utile d mon ordre de battaille oblique. Car on refuse une ails,,a l'ennemi, et on renferce celle qui doit fame l'attaque. Par la vons portez touteswoe forces stir l'aile de Pennemi,que vous voalez prandre en Mac Parcette disposition vrus aurez Pavantage : de faire tete avec un petit nombrerde troupes a tin corps sup6rieur; 2-o. d'attaquer l'ennemi d'un cot6 on l'affairersera decisive ; et 3-o. votre aile ayant 6t6 battue, ii n'y aura qu'une partie devotre arm6e d'entam6e. . .

."

1-o.

."

;

. .")

Wily&

148

§ 28.

Precurn vegurArnii, acéstA din urmA trebnia sA incépAattaculii.

Celle cinci regimente de cavalleriA se arruncarA as-supra aripei drepte a Turcilorii.

Invecinatele &nci regimente de infanteriA se mi§carAinainte pentru a sprijini lovirea, arnenint'Andii centrultiinamicului.

Dar vai!Ionii-vodA ve(le infanteria retrograandii, iar caval-

leria pleciindii stégulil, radicand-it cu§mele pe sulite, sitreetndil la du§mani.

In capulii acellei cavallerie,o mai repetamil usa

datA,fu maseatuili pone attunci trAdAtoril, carele, dupAce vinduse pggilnului trecètdria itnArii, se grAbla acuma cAstiga deplinil pretulii patricidului : fu purcalabuliiJeremia Golia !

§ 29.

Secolulii XVI fuse feeundii in cruclimi : Sitnt-I3arte-lemi, deseapitarea Mariel Stuart, domnia lui Ivan cellilGroznieil, furorile Incuisitiunii . . . in impestritézA canesce pete de tigru!

VarietAtile de pedepse, intrebuintate atunci mai latdte popdrele Europel, ty rAdicil pêrulii, Iti Incretesciifruntea .1i-ti incliiiigii sangele").

Dar nu fu, nu este, nu pdte fi nici LTA penalitate des-tullu de cradA pentru a correspunde en fapta unui yin-qctorii de patrih!

A impinge millidne de frati pentru secoli in abisulii

41) Ada Tomiciana; t. 1, p. 11.

149

sclaviei, este unil attentatil nu contra unui orai, nici chiarilcontra unei singure natiuni, ci contra a 4ece, a duo-clecide pop6re, ee se nas .ii unulii dup l. altulii si se numescilgeneratiuni !

Crima este atiitil de monstru6s6, incatil imaginatiunease refusit a-1 inventa IA pedépsa analóga: penalitatea ceaInai potrivitä aril fi de a da miserabilului viéta JidovuluiRethcitorii, pentru ca sh", al*" si sa, simp in cursii de al,miriadd de anni necurmatele blasteme alle posteritAtii.

Cain fusese santil allAturea cu purualabulil JeremiaGolia!

§ 30.

Ud descuragiare generalA, cupprinse pe Moldoveni.Numai Ionil-voda, conserva uh", frunte seninA: ellii

devenia cu atAtil mai mare, cu ca",tii mai mare deveniafurtuna.

Tamil asegara pe trAdAtori de 'naintea liniei lorilde bAttaiá.

Iata vin4etorii nostri! strig4 Ionil-vodA, poruncbidilca tóte focurile, t6te impuseäturele, t6te lovirile s'a fieatintate spre acea parte.

Miseii perira pone la unulil; curagiulil renascu inpepturile celloril credinciosi.

Ionil-voda, inainta cavalleria din secunda linià la lo-culil cellei trecute la dusmani, apropiil cavalleria din re-serva, regula din noil pedestrimea, restabili orAnduéla int6te . . .

§ 31.

Folosinflu-se de momentana terr6re a infanteriei mol-dovene si pAsindil pe cadavrele tridatorilorii, Turcii tie at-

150

tacara acum in ordine conicd, adeca miscandu se cu cen-lorii assupra centrului nostru §i atinendull aripele.

sperail a rumpe armata romana in duo.Ioriü voda era gata.T6te tunurile fiindil de ua, cam- data descarcate, ellii

forma planulii de a lua din c6ste conulii ce11i inaintatilporuncindil lovésca cu

puscele din dr4pta, pe calla cavalleria cea rennoita dinsranga IlIiI stringea cu sulitele, lar infanteria din centru

nouri de sagete.Turcii dederaRetragendu-se, intentiunea loril era de a attrage pe

Moldoveni assupra batterielorti ascunse dupa colline.El ultara, fostil amicü allii vizirulul

Mehmed-Sokolli, cunnoscea tote finetele tacticel ottomane.Dup5 uà scurta gOna, Moldovenii primira ordinea

de a reveni inapol in §irurl strinse.Turcii nu putean presuppune ca Ionti-voda sa le fi

pregatitil loril intocroal acelasi embuscadk in care el nureu§isera a-lii ademeni pe

A§a déra, vegendii retragerea n6stra, el se arruncaradin nor] . . . de ua data §irurile Moldoveniloril se des-facura in laturi i, desmasandil artilleria, fulgerara, a-metira, allungara pe

Duo attacuri fur respinse.Nesciina ce sà mai faci, Turcii navallira pentru a

treia 61a, acum cu tOta linia lora de battaia, silindu- sea incongiura mica 6ste romanesca . . .

§ 32.

Sborii topOrele-arruncate,Sbèrnalu arcele 'ncordate,

trailEi

phytia

c lonii-voda,

atilt pigfinilorii, Cozacilosii sd.15

demi.

clOnsuliii.

Si sagetele u§6reNour6z5 mandrulli s6re.Cali. Balla i nechikA,Lupta urla, se 'ncle§téza,Si barbarii tog grarnada .

Mortii crude se dail prada!npece cadü, ua suta rnoriSute vinil in loculii lorti ;MiI intregi se risipescii,Alte miI in locii sosescil!Dar vité.zulil a sa palaFace drumil pintre navalla,

Si petrunde prin sagetl,Ca-I Romani). cu §epte vIeti,In zadaril hidra turbéza,Trupu-I gr6znicil incordéza,

G-eme, urla §i crA§nesce,'npregIuril te

Romei seHidra 'n mane-I))*'o zugruma,-S'o invinge §i o

'ncolacesce :a pprinde,o cupprinde,o sfarma,darma . . . ."").

151

§ 33.

Dupa unil potopii de sange din ambe pArtile,respin§1 pentru a treia 6ra, fura goniti cu atata inverqu-nare, incàtil garnis6nea ottomang dela Isakcia; pe malluliloppusil aliti DunariI, in mica clepArtare dela câmpulilluptel, vegena neregulata loril mipare indèrëtil, crequbattallia de total perduta i rumpse la fugal

42) V. Alexandri.

,

Si

i

FiiuIgu

Turcil,

152§ 34.

Pentru inlesnirea memoriel, resumamii aci, prin nate-va cuvinte, intiunii modil plasticii, totii mersulti actiuniiin adsta prima faza a battalliei, i emasa in avantagiultilui Ionti-voda.

Liniele dupple semnificii a rmata inamica; acelle simplepe al nostril.

1 o. Aripa stanga mo1doven6sca, sustinuta de jume-tatea centrului, attaca aripa drepta a Turciloril :

2-o. Centrulii inamicii, sustinutii de ambele sélle a-ripe, attaca centrulu Moldovenilorii:

3-o. Ambele aripe moldovene attacii din c6ste cen-truri Turcilorii:

4 o. Ambele aripe turce attacil pe a mbele aripe mol-dovene:

5-o. T6ta linia de battaii a Turcilorii attaca pe aceaa Moldovenilorii:

153

§ 35.

Apoi analisandii in detalli5 muvernentulii corpurilorilmoldovene pe campulii bàtt11iei, noi admit-Avail, mai a-1es5, precisinnea i apropositulii momentului, cAndil, du-pa" allii duoilea attac5 din partea Tnrcilcrii, aripele n6-stre, precum arretarLimii, Ii despicar iruri1e, golind5 fo-culii evolutiune forte grea in genere, iarmai en s4m5, in retragerea imel cavallerie!

Pone atunci Turcii se credea5 6re-cum numai ei sin-guri elpabili de a opera acéstg ?rtistica miscare, pentrucare se essPrcitail in specia din timpii cei mai departati,socotindu-o ca pe una din principalele resOrte alle pro-priel lorii tactice, i prin carea castigasera mai multe vic-torie strAlucite assupra crestinilorii, intre altele pe aceadela Mohacs43).

Ve4uri4i, cum eh' Moldoventi lui intre-cur pone si in acOstA, priivinta!

§ 36.

Dupa ultimul5 attacil i desordinata respingere a pi-ganului, s fi avutii eroulti riostru u ciillarime pr6spea,adeca s'a nu lir fi pirásitil la inceputult1 MtàlIiel, prin tra-darea purcal hu1ui Jeremia Golia. celle mai allesse cincireginiente de cavallerig, victoria era cornplectd.

T.J'a data intorsi la fugã, Turcii trebuiati goniti faraunit minutii de zhbavä : linia loril de battairi, allungatá

tot5 lovità cu furit. s'ar5 fi resturnatii peste celle-l'altelinie, deja descuragiate; iar neputinta de a schipa peste

43) Biel ski Sprava ryceralca; p. 55: tym hakiem ida, ustepuja sie uazadpotrosze broniac sie niebroniac na dziala. a gdy im najbardziéj przypra, rozsta-npia sie w strony, odkryja dziala, strzelbe puszezA na nieprzyjaciela, zbija tak, by,,najwietszy Ind, jako uczynili u Mochacza Wegrorn . . . .4

154

Duare arii fi topitil intiva clipa totA armata, prin ferrulilRomaniloril §i prin undele fluviului.

Dar lipsitü de fl6rea §i cea mai mare parte A cava-leriei sélle, mica remA§itg fiindil st6rA de obos611A, ce6re putea face marele eroil Moldovei ?!

§ 37.

Si cu t6te astea, ori- care va fi de aei inainte resul-tatulil final an bttàl1ieT, annalele militare trebue sa admirecu entuziasmil pe acella, carele infruntândil u armafade trei ori mai nurner6s6, In trei renduridup5, ce sustinuse trei attacuri terribile, totil Inca se'Area a fi cliii Invingatoril!

§ 38.

Obositi de crancend lupta, Turcii se opriral ; Moldo-venii se pusera la repaosil din dosulli

Si a§a standii §i privindii unii la lice cro-Urechia, a datil u'a," ploia mare, de a muiatil

prafulii celhii de pu§ca, de unde aveail Moldovenii nA -

17dejde de adjutorii."")

Precum valuramil, numai prin infanteria §i, mai al-prin artilleria Ionil-vod6 intrecea pe Turd, contra-

balantandil grozava disproportiune a forte.' numerice.Infanteria era ostenitä ; artilleria fu abimata. . . .

Elementele se unira en trádatorii!

44) Unil mil de acellapti genii raportézi Fr ont in us ; lib. IV, cap. 7, ex.30: ,P. Scipio in Lydia, quum die ac nocte imbre continuo vexatum exercitum,Antiochi videret; nec homines tantum aut equos deficere, verum arms quoquemadentibus nervis inhabiles factos, exhortatus est fratrem ut postero, quamvis,religioso, die committeretur proeliutn ; quern sententiam secuta victoria est. .

allil

fiindü

altii,

lessii,

vindutei,

tunurilora

rnicarula

.

155

§ 39.

Pl 6ia domolindii prafu1i i imprástiândil fumu1i, ce s'atlfostii fddicatil de sub pici6rele lupthtoriloril, cai i 6meni,§i din detunetele artilleriei; Turcii se incredintard acumlimpede de t6th pntinkatea armatei lui

La aripa drépth, ei veur uã adeveratä miniaturd :numai vr'uã cdte-ya sute de Cozad, pe earl II apperaserdpone atunci formidabile batterie, dar in urma pl6ei nu-imai appera nemica!

Astii-feliu, eel 20,000 de Turd, call formau aripastangd a p5gani1otii, se grabird a se asverli CU t6th furiasicurantei assupra vitejilorri alliati ai lui

Contra acestei inundatiuni de brate steteail peste totii300 de Cozaci : 900 ckluser a. morti mai 'nainte in cursuliibAttalliei !

. Erail 70 de Turci pe unit singuril puiu de Cozacii!

§ 40.

Spre culmea fata1itiiT, sosesce in ace11a§1 momentilAdel Ghiraiu cu 100,000 de TAtari ,realisandu-se nenoro-cirea, pentru a calif inlâturare Ionii-vodd pripise a da .bâttAllia cu uà 6rd mai 'nainte!

Pe cândii aripa dréptà a armatei turce nAvaillescedin fatd assupra restului cavalleriei n6stre din sthnga,Maria trecii terrassa din dosulii Moldovenilorii §i lovescidin d'erétil.

Nu avearnii in totulii nici 5,000 de calldrafil, carilpuI intre duo fo'curi, simtira acum u6, suth de bratedicate assupra fie-arui capii!

§ 41.Cozacil aveail pusce, se sprijiniail de Ili parte de

voda.

rii-

IonO

IonO-vodal.

156

termul5 lacului, de cea-l'alta de infanteria, §i erail atta-cati numai din fati: ei resistara contra aripei stftngepAganilorii ;

Cavalleria moldovenésc5, lipsit5 de armil de focii,

avendii u5 cdsta descoperitA, §i fiindii attacat5data din fat5 §i din dosii, de Tátari §i de aripa drOpt5 aTurcilorti, nu era chip5 a rem5n6 pe locui . .

§ 42.

Infanteria se conserva, pone acum din trei cause :1-o. Thin positiunea-i centralg, ce,nu permittea ina-

micului a o distruge mai 'nainte de a -I fi nimicitIi aripele;2-o. Prin parcului, ce-1 accoperia dosuiji, aperând'o

de nàvalla Tatarimil;3 o. Prin naturala-i stabilitate in comparatiune cu

essentiala mobilitate a unei cavallerie . .

§ 43.

Glóta scapti furi§5ndu-se pe'ntre cairute . .

§ 44.

Remas5 numai cu infanteria, Cozacii §i gl6ta ; per-gendii nà arip5 1ntr060-5. p5r5sindu-1il ori-ce speran t5, mi-ce possibilitate de victoria ; ce ore mai putea intreprindeIonii-vodà?

in acestil moment5 i se arret5, la lumin5, t6t5, m5rimeade suffletil.

fi put atil 85,11 salve propria sea viétà.Strávestitil Inteu5, haina terranésca, IneãllecLndui pe

unil mandru cursieril domnescil, nemicil nu era mai lesnedecAtil a ei pe din dosula armatei, a ocolli lacu1 Cahulu-

totil-

Ellil ani

a

.

.

157

lui In directiunea Prutului, pe unde nu petrunsera Inchinamicii, a trece In Moldova si a fugi de aci in Po Ionia,reeurgenda acollo la ospitalitatea lui Laski seri a princi-pelui Ostrogski.

Cine scie deca, In cursulii timpului, ellii nu se va fireconciliatii cu P6rta Ottomana ?

Cine scie, deca nu va fi addusil din Polonia, ca La-pusnenula ski ca Despota, ua noua armata, cu care sa-

recuceréseh terraEi bine! aceste impulsuri egoistice, desi au pututil

strebatte in peptula unu'l Pompeiil sell Carolil XII, totusinu-si gasira locll in sublimulil cugeta. allll ml Ionil-voda!

A scapa remasitele armatei moldovene fara a segandi una minutia la sine irsnsi; sell déca nu, apoi cellllputinil a peri cu gloria de'mpreuna cu inbita patrianumai una din aceste duo putea allege restranepotuliimumei hti tefanll celill Mare, carea inveta pe fii1 sei, ea'passerea in cuMulil seii pere

§ 45.

Tatarii, impinsi de nenfrenata lora lacomia, puree-sera in g6na dupa irnprAstiata cavalleri5, compusa dinboieri i boietinasi, adica, mai bine gicendli, din blane desamurii, din sabie cu petre scumpe, din lanturi de aura,din punge cu galbeni . . . .

Acesta capital:a imprudenth eliberanda de IA camdata spatele armatei moldovene, minte lini-pede in imprepurari turburi 46),se grabi a profita degresella vraj nasului.

- Ella deca11ec de pe callii, pedestresce pe Coza el,45) Neculcea; Letopis.; t. 2, p. 19846) racitus; Hist.; lib. IV, 77: turbidis rebus intrepidus".

li

. .

158

gruppéza, glóta cu infanteria gi, strigandil catre proiceleresturi alle ostirii s011e : Fratiloril ! ca4a capulil meil nu-de vorii cadé capetele vóstre !"face unil attaca atatil defuribundii, incatü apnea' dela Tura artileria lora, o

pentru ca sä nu le mai póta servi, §i I lassa inleranitide ametélla i uimiti de admiratiune !

Cu propriele sélle mane, in furia acellui momentasuprema, ellü trase din micla-loculii paganilora unit tunade celle marl: atata de colossala fu puterea fisica a ace-stui Ercule romana! 4 7).

Apoi formandii ua compacta nestrabattuta col6nna,Moldovenii se retrasera pone la apropiatula munte, peverfula caruia fumegail ruinele satulut Ro§canii, arsa cuoate-va minute mai 'nainte de catre ardiele tatare !

§ 46:

Ultimula attaca, mai 'nainte de a se. retrage, catote celle-l'alte manevre alle acestel memorabile battallie,este unil strlucitii testimoniii de sciinta

Multil mai in urma, illustrubi Montecuculli :

Cata sa attaci pe du§mani cu ua viol inta extraor-17dinara mai cu grail atunei canda voesci a te retrage . "48)

Plecati déra fruntea de 'naintea lui Iona-voda, careleintellesese acésta la 1574 in momentulii cella mai desperata allil unei battallie deja perdute; nu de 'naintea luiMontecuculli, carele rumega cu una secola mai tarciiii inliniscea cabinetului!

47) TJnri altii essemplu contimpurénil de assemenea forfa veil! in Camera-rine; Operae hurarun t. 1, p. 380: Baro a Fronsberg tormentum murale solusinnitens humero, quo vellet, propelleret . ..."

48) Mthnoiree; p. 168: "ne charger jamais plus fortement Pennemi quo..,quand on so vent retirer .

qi

militara.epee

159

§ 47.

Din apr6pe 35,000 de 6ste, eroulil remade abia cu7,00049).

Cellil putinil 20,000 de Romani ail caclutil intr'uijumetate de 4i, aperandu si trel idoluri, ce le recommen-dase Ca data marele Stefanil in instructiunile selle militare:Crucea, Terra si Stegu lil !")

§ 48.

Scriendil acestea renduri in singuritatea noptil, andilmisteriulil naturel si tacerea emeniloril dual imaginatiuneadeparte: departela ceia ce nu mai este seil ceia cenu este inca, uitandil presentulil si confundandil inteua ra4atrecutubi si viitorulil ; me cutremura battaia anirnei, me ardefoculil capului, me furmicii prin sange fluvie de forth', meelectriseza u5. 46pta ce vine nu sciil de unde, din minesell din affara : mare e Romanulii!"

Dar de ua data se aude troscotulil unei birje, ce sdro-besce pavellele stradel ; me arruncil la feresta ; luna In-tinde ua melancolica lumina ; unil june cu manuse albe,cu giamil la ochill, cu havana In gni* se int6rce palidilde obosela dupa u5, petrecere nocturna. . .

§ 49.

Aselandu- se pentre &Armature, fonii-voda ocolli onsanturi platoulil muntelui"); puse In fata inamiculni, Ingiuruhl asa numitei creste militare (crate militaire), adec5,

49) Fre dr o ; p. 121 : niewiecdf fiad 7,000 rozbitków . . . g'50) Velli unti artico lg allg meg in Buciunzulzi; 1864, nr. 214 .51) Ur e chi anumesce satulii, gra' detallie topografice, earl' gissimil nurnai

in cronica tura ap. Mignot; t. 2, P. 213 tine montagne stir laquelle il se retranchag

.

160

pe linia cea mai liana ltatà a pogortplui, pe mai buniarca§i §i pu§ca§1 ; i tntãri prin tra; secunda" §i, Infine, forma u reserva, pentru a sustiné la casii de tre-buinta punctnrile celle mai amenintate.

Cu apropiarea noptii Turcii §i Thtarii, unil revenindildin apAcélld., cei-l-alti din g6n6 dupt fugarita cavallerià,blocara north taberà a MI vodil.

Resbellele francese In Algeria prob6s5, pone astilqi,catil de greil este a attaca u Innáltime ehiar lipsita' defortificatiuni §i apperat5, de unil miei nurnerti. de Becluini;eu ct dar mai tare era positiunea MoldovenilorU, plantatipe unU munte §antuitU, grnppati In numerU de mai multemile de eel mai bravi, §i unind avantagiele InnlirniT cu ne-sce avantagie nu mai putinü preti6se alle ruinelorU: attaculUunui satil casta pré-multi 6meni," gice FridericU cellU Mare.

Mai adangeti c Ionii-voda, in ultimulii se attacU,stricase IA, mare parte din artilleria turca; lar c'ate tunurile mai remAneail bune, t6te f§i perdeaU in zadarU gl6n-te1e pe 'ntre zigzagurile ruinelorU, farA a nemeri pe Mol-doveni , pe càndiI acestia, din contra, tintindU dinteascunsU§i in linisce, trimitteaU pgtniIorii cu fie-care deseArcaturAunti sigurti messagiu de mOrte.

§ 50.

Istoricii accusil pe Ionil-voda" de a-§i fipositiuue fard aph §i de a nu fi luatIi nici uà mesurdpentru a §i-o procura prin mi4ii-16ce artificiale").

Accusatiunea e basata pe necunnoscinta localitátii.

52) Fr e dr o; p. 121: "zainbtst pr6znyels olew ni, zdolalby sua Ls zara -dzie Amu', gdyby, rozdzieliwszy roboto p01111 izy zastel y, ill w pbluuni,,kopae studnie . . . ."

;

Ionii-

aI1ess ua

ji

edam I

et

unlit

161

1 - In totu eupprinsulii Budjaeulal apa e aprópe totUatatil de rara, ia i in centrulU Africel ;

2 o. CthitandU izv6re pe vërfulü uuui munte, trebuiasapatU pament,1111 pone la u5., adeacime f6rte mare ;

3-0. Chi-aril reu§indil in assemenea azard6sa §i greaoperatiuue, ua fontara n'arU fi adjunsU pentru indestula-rea a 7,000 de 6meni . . . .

§ 51.

In cursil de trel gine §i de trel nopp Ionii-voda res-pinse t6te attricurile a 200,000 de pAgani!

Lipsip de ua picatura de apa, Moldovenii a§teptativenirea noptil pentru a intinde petice de pancla d'assupraerburilorri: el I§I ungeail buzele cu roua!53)

Adessea cu Ioni-i-voda in frunte, ua sm e§laU din§anturi, se rApecliati cu turbare Ossupra cellorU mai espusepokuri inamice, tiai, macellaU, doborlail t6te de'naintealorU, §i apol crunp de sange, se intorceail cu multumireahi Ugolino din Infernulii lui Dante, dna r6devrajma§ului seri Ruggieri !

§ 52.In cursulU acellorri trei gine §i trei nopp, demne de

lui OratiU Cocles, IonU-voda, sa se fi ganditiiellil &MU de putinil la propria-I sicurant5, scapa.

Vorbindii turcesce ca nal TurcU, ellU putea trecein crepuscula serel chiaril prinprecum deja Mouse ua data Tepe01 .

Dar t6te demonstrA, ca eroulti nostru, gr6Z1 numaipentru piigni, pentru cIocol §i pentru caluerl, 1i lubiatérra mai multil death pe sine instill !

53) Ibid. ; p. 122.11

timpulU

mi4Iflocu1i paganilorri,

capulfi

.

162

§ 53.

In a patra 4i Turcii incepil a parlamenta.Ionii-vodd arrétii, cellorii trimi§1 tdria positiunil snle

nume'rulii vitejilorü ce mai remln5.Precum vedeti, le (lice ellii, sum in stare de a

mai sustin6 lupta".Apoi le propune urmatóriele trei conditiuni:1-o. MAna dultnanilorii ad nu se attinga de ostaqii

Moldoveni, cari si fie liberi a merge pe la caselefdrd a fi prigoniti vre nd-dati pentru tremtil de careviitorulti domnil allIi Moldovei54) ;

2-o. Cozacii ad fie Lissati a se int6rce la Orra loth;3-0. Insu§1 principele s'd fie trimisii, viii i nevate-

matil, d'a-dreptulli la sultanulil &Huai.

§ 54.Pagttnii priimird tractatulii.Conditiunile furd jurate de q6pte on i. de cdtre beg-

lerbeiulti Ahmed Pp i de Opte ori de ciltre Petru celladevenitil in fine in realitate domnil allui Moldovei :

Mehmect-Pa§a le jurA de épte ori pe Cartea lui Ma-homedil ;

Petru ceIIh Schiopii le jurA de §épte ori pe Cartealui Cristh . . .55).

54) Croniea tura ap. Migno t; t. 2, p. 214: Il offrit au Beglierbeg de serendre a lui a condition (Won le conduiroit a Constantinople, ou it jouiroit deea liberte et d'une pension proportionnee a la digaitd qu'il perdoit ; qu'on lais-seroit tous les dens retourner chez eux, sans attenter ni a leur vie, ni a lunr5liberte, ni a leurs biens, et que.le nouveau Vaivode de Moldavia aocorderoitune amnistie generale pour tout le passe "

55) Ibid.: Ces conditions furent jurbes soleinnellement jusq'a sept fois dif-ferentes par le Beglierbeg sur le Koran et sur la tate de l'Emperenr; par Pierrenouveau Vaivode, sur . . Tete acestea stint desnaturate in rela)in-nea lui Paprocki qi a cellord.Palp.

lor5,

Schiopii,

l'Evangile.

i

. . . .

163.

§ 55.

Cu laorime in octhi, gra a puté vorbi de emotinne,Ionii-voda se desparti de credinciosil sei tovarasi.

Cozaciloril, 6meni straini, veniti a servi pentru plata,ellil lássa t6te scullele ce avea longa sine ;

Moldovenilorii, frati ai sei, cari se luptail pentru li-bertatea patriei, le lassâ suvenirulil de a le fi fostri unii maredomni i vaga speranta de Int6rcerea sea la .

Erouli i. era convinsil ea va reusi prin profunda-i di-plomatiii a recastiga gratiele sultanului Selimü, precut)]alta data, to-tit intr'ua assemenea situatiune, Petra Raresii,numai prin barbatésca-i elocuentà, reusise a imblangi mi-nia sultanului Suleimami.56)

Omenii marl nu desperii nici ehTar pe insula Elba!Pone atunci,, adio !Cozacii plangeail; Moldovenii nu puteail plange: es-

cessulii durerii seca isvoruhi plansului !

§ 56.

Capitulatinnea dela Roscani amintesce ua alta inchelatatotI cu Turcii, nu mai departe decatti cu vr-ua trei annimarnainte, pe petrecea ince. InConsi antinopole.

Dupa 46. eroica aperare a cetatii Famagusta In Chipru,comendantulfi Bragadino, redusi flu prin arme, ci prin

66) Giovio: La seeonda parte dell'istori e del euo tempo (Venetia, 1560,In-4) p. 693 : havendo egli racconte le cagioui et i succeesi della verse mouseda lui, la poverta del suo errario, ii caso del Gritti, gl' inganni del tratello et deBaroni, et le ragioni antiche de suoi confini co Poloni, et umilmente hebbe di-mandato perdono, parve che e'fosse stato indegnamente trattato della Fortuna,,di maniere, che i Bassa, ancor oho non fossero stati corrotti con alcnn dono,,havrebbono in ogni modo difeso questo valoroso huomo illustre per tanti,ilqual con animo invitto non cedeva panto all'insolente Fortuna. . . .°

cândil Iusui Ionfi-vodá

mai,

domnii.

164.

f6mete, impusese pggAmiloril conditiunea de a permittegarniz6nei uã 1iber retragere.

Seraskirulii turcii iscalise fãr greutate, si tot( fArigreutate se grabise calca iscAllitura : dupA: desertareacetAtii, vitézuI Bragadino i fl6rea junetei venetiane peri-r5, in torture !

Cunnoscendil dér a. perfidia ottomana, Ionil-voda nuse multumi cu u5 simpla iscAliturA a pasallelorti: e1li ce-ru si dobândi, ca garantia, unU septuplu jurArnentil, ma-hometanU i crestinti, din partea ml Ahmed-Pasa si dinacea a lui Petru cellü Schiopil, dela inamicil si dela ri-

. . . .

Ei bine! prin acésta tractatulii deveni ellti 6re mai sacra?

§ 57.

Povestirámil triidarea, s5 povestimilsperjuriulil

§ 58.

Pe longi pers6na lui Petru cellii SchiopI, pentruinstalla cu firmanU,na, innovatiune nepilduiti pone a-

tuna in Moldova") se hfla capigibasi sii prim-userulilPortel Ottomrtne, anri personagiu deja importantri, darcarele mai in urmã adjunse si mai susU, visirU, ginerecumnatii allU sultanilarri . . . .

Era Scipione Cigala, dinteda famili aristocratici ne-apolitana, renegatil sub numele de Djigala-za de"): unii

67) Annalele three ap. R i ca t ; p. 1131 ,Je an le Vaivoda ayant este tu6 entrahison, cette Province fat mitierement sonmise a la puissance du Turc et,,relinie a cet Empire en Parma 1574 . . . ."

58) Rym; Bericht v. J. 1574; ap. Hammer; t. 3, p. 608 : Zuni Woivo-den der Moldau ward Peter ernannt, und durch den Kapidschibaschi Deehigala-,,sade, den Sohn des in d-r Schlaeht vor Dscherbe gefangenen Cicala, instailirt..Degpre origina-i vedi M or d ri; Le Grand Dielionvaire his'orique (Paris, 1712,in-f); t. 2, p. 306-7.

a.T

vallU

a-1U

u

ci

165

june mdlle, desfrenatil, nestatornicti, mancaciosii,. . . dar cu atãtü i mai puternicii la curtea unui sul-tanii Se limit II!

Câudil Ionti-voda intra in cortulii beglerbelului, Ah-med Pasfi, era fncongiuratii de eniceri, agale, bei, sangiaci,earl to;1 se irnbu14ia sá véela pe terribilulü eroil delaJilisce, Braila, Lopusna, Bender . . . .

Seraskirulli incependii cu rnustrari, Ionti-voda ti res-punse en t6ta demnitatea unui principe, Ca, pe basea ca-pitulatiunii Belle, cliii nu are a da séma decatti numal

va fi intrebatil insusi sultanulii . . .

Mandria vit4zului infiora pe mnsulmani; dar granao-rea-i se 'Area a fi iulâi4uitii bratele lorii : el se ultailnedomeriti unulii la altulli, indemnandu-se care de carea da prima lovitura, i nemine nu cute4a trebuia uniiapostatil ; trebuia unii omil indobitocitii prin escessuliibauchettelorii si unit dobitocil ametitil prin furia opiului;trebuia unii monstru pentru a face unil assemenea passcontra onoril §i contra juramentului.

Acellii monstru fu capigibasi Djigala zade!")

§ 59.

Muntkulii Petru cellii Schiopil addusese armele pa-gftnilorii assuprs eroului Moldovei ;

Italianulil Scipione Cigala 1 infipse cutitulii in anima;Unii Muntkil, unii ltalianii, unii Moldovkii !Se sfá§ieail fratii : ridea Ottomanulii, zimbia

se pregatia a rinji Muscallulti!

59) G or eck i; p. 108-9: Tbi Bass& Capucius stricto gindio ventrem taciem-ague ejus discidit . .

betivi.

ca

candil 11111 .

Némtuli,

.

166

§ 60.

CândI gigantulii fu c4utii sub perfidulii pumnarii alhlNeapolitanului Cigala, enicerii, imbarbatatI prin initiativa,.se asv6rlira assupra victimeI, Vaiara majestosulii capiisperia mli-d8-una 41 pone si'n taina in-naltara pe usa sulita.

Apoi temendu-se, p6te, ca duoilea capil eanu resara cum-va pe desfiguratulii corpIi, ei legara, trun-chiulti martiruluI de c6dele a duo.,camille, cari gonite in.directiuni opuse, thu rumpsera in hid6se fragmente!

§ 61.

Dup 5. ce finitulil spectacolului le reeise mintile,gftniI nu putura a nu recunn6see propria lora nullitatein allaturare cu sublimulIi eroismi alhil mortulul.

Credal:1dii ea virtutea lui Ionii-voda tl va fi avutiiizvoruhl in 6sele din carI fusese tessutil si in in sangelece-i circulase prin vine ; i 10' impartira intre sine, cam6stie, farmalurele acelloru 6sse, incruntara sabielein acellii Ange, rugându-se lui Allah ea ea le deatuturoril Anima principelul rom'anii!

Calleil purtail pizma jertfeI loni!

§ 62.

Cãtii timpil a traitil Turcii, boeriisufferlail de ua potriva.

Dupa ce murise, inamicil straini se arretara mai ge-nerosl decatii inamicil casnici.

Pe ciindil enicerii se pusera' a adora remitsitele vi-tézulta. ciocoii cei cu ilice i cu comanace creclura sositüxnomentulii de all batte in fine jocil de acella, de'naintea

visurilorü,

uni a1Ii

pa%

§i-§I

qi lora

i ca-!nerd

ce-I

Iond-vodi,nu.li

167

caruia, mi§ei, el nu Indrasniati pone atunee s5 rädiceochil dela pamentn!

Pentru a-1 rapi chiarn gloria postuma, el respandianacum In poporn odi6sa anecdota, cumea In momentulncana thu rumpean camillele, Ionn-voda siS fi gisn: !

cauta ca en multe feluri de morti groznice amu facutii,11iar cazna (a adsta n'amn sciutii sä fact' !"")

Dar eine 6re sa fi pututil rosti adsta barbara §i atrocegluma : capuln cellil lipsiffi de trunchin sén trunchiuliicelln lipsitü de capil ?

Na pentru prima i nu pentru ultima Ora Mt ne-putinci6sn tura' inventa absurd itali !

§ 63.

Cronicarulti Urechin o mai giseramil deja nu uadata este unn echo allii partitului aristocraticn.

Ala del* elln nu numal profanésa prin satira, ultimeledivine momente alle lui Ionn-voda, ci Inca, prin ufi ne-ghioba tr5dare personnala contra adeverului istoricii, seIndrca a salsa mar§ava tradare nationala a purealabuluiJeremia Golia.

Candn vine vorba de vin4area trecatOriei Dunarii,annalistulii-coconn declama cu unil Real de criminala in-nocinta : cu greil este cellorn putini a opri pe cei multi§i cellorn slabi pe eel tari; cci tredna tntIiü puscele7)cu eniceril §i en pedestrimea sa apere vasele, aci §i

t6t5, a-l'alta 6ste turdsca a sositii, uncle veciena Ieremiapurcalabuln ca nu-i p6te opri, s'a tntorsii. ."

Cana adjunge la defectiunea cellorn cinci regimentede cavalleria, elln se feresce macarn de a mentionna nu-

60) Letop ; t. I, p. 196.

?

.

168

mele purcalabului Jeremia Golia, allunecandii numai intrécatii urmatória frasa obscura §i diminutiva : la incepu-

resboiului (Veil ca ua sema de Moldoveni sa se fieinchinatii la Turci. . . ."

Insil cronicarii ottom ani sunt mai Romani !

§ 64.

Dup g. macellulii dela Ro§cani, Petru Schiopulil se grabia trimitte calmacam la Iasi, ca sä-i paclesca tronulli, peunulii din uniserabilii vinqetori ai lui lonil voda, stolniculilBilae, manaltatii acum la demnitatea de mare vornicii antiterrel de josil, occupata pone atunci de bravulii Dumbrava%

Petru cellii Schiopii In loculü unui BilaeIn loculil unui Dumbrava!

§ 65.

Nu numai vitejii dela Cahulii, nu numai fratii decruce" ai lui desarmati prin juramentilcellati prin perjuriil, avura s6rta de a peri, ca talharil ceiosanditi la m6rte, lara a se puts appera ; nu! nu nnrnal petermil Cahulului qi pe ruinele Ro§caniloril curse celn1 maipurl gauge §i cacjura celle mai nobile capete alle Moldovei ;nu! pornitil Tataril In preda peste tótà terra, (lice

n cronica, catil n'a fostia nici IA data mai mare pustie-tate de catil atunce ; ca pre toti I ail cupprinsil pre la,,casele loril fara grij, unde pone ast5-41 Intre PrutilIutre Nistru de atunce a remasil pustietate, de nu a'amai implutii de 6meni. . . ."

Petru cellil Schiopil, tn fruntea urdieloril pagane,priivia cu Ua sacrilega nepesare, cum inamicil Roma-

ai Crucii Ii a§terneail pone la Ia§i rta calle

Ionii-vodA !

i ma-

1

tub

sad

seilori!

169

domnésca de purpura din sange i arcurl triumfale dineapetele Moldovenilorill

§ 66.

M6rtea lui Ionü voda fu semnallil de peire pentrutrei ministri, credincioqi pone In fine ludfertilui

nationale:Vintila voda,Vorniculii thimbrava,Episcopulii Isaia Radouténulii. . . .

§ 67.

Fostulil principe muntenescil, allungatii deempreunacu &ate-sell Petru cellII SchiopI. espedi acum urt armataturd, sa cupprin4a Bucurescluili.

Deqi Vinti1a-vod5 nu avea longa sine decatil pe vitéztilvornicii Dumbrava cu ua mama de Moldoveni, totu§1 lupta,incinsa pe campia unde este asta-41 monastirea Radu-voda, fu atatii de crunt5, incata invingatorulii creclu decuviinta a-1 eternisa rnemoria zidindi uá biserica pe lo-culii battaliei i Infiintânda ua serbare annuala, remasapone nstacli sub numele de Moqi."

I f5. victori5, uà bisericA. ua serbare, ce ne adducil-minte de ruqinea discordieloril romane!

§ 68.

Vorniculii Dumbrava reu§ise a scapa In Transit-vania, avendil nobleta de a cauta refugiii la generositateaunul inamicii, alle caruI ostI se luptara contra Moldoveni-lorii In battalia de la Jilisce.

Unü eroil munt4nü fu trimisü pentru a cere m6rtea

Ebert&Iii

170

unui erai mo1dov6m1 : Ivasco Golescu miii loci estradi-tiunea vornicului Dumbravá !!

Ce infarnia, ce timpuri, o Dómne !Cglcandil acelle legi, ce prin sublimuliI loHi meritari

ca dmenii s le numésa divine, Stefauil Batori, beluliltransilvanii, dede pe Dumbrava, legatii ia mane si lapieidre, in dispositiunea ambassadorului muntenescii.")

Sosinclii la Bucuresci, demnulil tovarasfi aIRI 1111 Ionii-vodd tu descapitatil

§ 6 9.

Isaia Radoutdnulii nu intargia a fi scosii dinscaunulii episcopahl de catre Petru cellü Schiopil 62): deatunci inc6ce numele seii, illustratfi uni momentil prinnegotiatiuni. diplomatice cu Polonia si en Moscovia, des-pare pentru totii-d'a-una din annalele terrei . . .

§ 70.

Nu putemil trece cu tacere, in acestil durerosil mar-tirologifi, pe bravulii Cozacil Swierczewski.

Fara', a fi fostii Românil, aiil merità punemfipe ellü ii numeruhl Sanfilorii : epiteti, ce poporulti

nostru Illil dedea in vechime nu ridicolei ipocrisie as-cetice, ci numai aperatorilorfi terrei63).

Dupfi bafallia de la Cahulti, Swierczewski nu mai

61) Candice; MS dela Vieroftit; p. 102.62) In locu-i :Irma George Movilä, precum se vede din documentele episco-

pie de Radouft.63) Lelop.; t. 1, p. 145: ,dupg mórtea lul 11 peen Santulü Stefanti-vodi,

,nn pentru eufletuill, ci pentru lucrurile Nene celle vitejesci . . . ."

!

Vlitdica

s5,45

.

si

171

appare pe scena istoriei : productil aihi geniului luiellii se stinse nA data cu creatorulii seii . . 64)

§ 71.

Cel Cozacii, marinarulii Pocotilo, invingetornlildela Akkerman, dupA ce se vequse in impossibilitate dea apera trecerea Dunäiii contra colossaleiarmate ottomane, lassa portulii Galatului, unde se tinusein embuscada, §i . . nu-i gàssimii urme in istoriA !

§ 72.

Mai peri atunci, peri gra veste, ua fiintA ginga§A,de care n'amii vorbitii nemicii in totti cursulii acestei tra-gedie pline de caractere séil pre- marl, sai pre-mid, darnurnai barbatesci : Ii reservamil pateticulii finallului.

Ioni.1- yob. avuse uà arnantà, iubia atAtil deintovare§la in t6te battAliele sale de'm-

preunA cu unii pruncii de tità . . . .

Nu ye mândriti, Romancelorii : fu uti strAinA, na Sas-§i melancolicil chp§oril germanil din

Transilvania!In foculti u1time lupte, cupprinsA de acellii presen-

timentii profeticii, ce insote§te totii-d'a-una nal amorilprofundil §i puril, fie acellii arnorii pentru unü bArbatil,pentru uà patriA, sthi pentru insu§i ! ea nu lassa pe (lice cronica terrei, sàstea intre 6steacea cAlAréta, temêndu-s ad* nu-15 viclenésce. bolerii !"65)

64) Dupre P a pr o c ki, Tesaurii, t. 3, p. 286, elIü soip a. mai in urmii dinrobii; dupre poezia naponalä cozacA, peri in bittAlia dela Cabuld, ,,apt6pe deorapulii Kilia, de unde qoimil i vulturii insciintarA in aboril Urra CozAcésci

hatmanulii sail numal este. Valli 8reznewskii; Zaporozakaia starinarI. 1, nr. 1, p. 31.

66) Mironii Costinii; Lelop.; 1.1. appendice, p. 91.

11111

saica, unit blondii

ad.

Ionii-vode,

172

Calêndii prisonnierá, veduva fericirii Belle, condus 5. inrobiã la Constantinopole, ea se evapor6z6 din istoria,dupre espressiunea poetului:

, Ca na fantasma drag* ce 'n visse lungi §i relle,Trecandil pintre morminte, qoptesce: ami traltii!..." 6 6)SugarulI seii, naseutil a§a icêndiI pe unii efirnpil de

crescu in haremulii unui pa§5.Peste duo-cleci i einol de anni Turcia, sicura e5,

natura pãrini1orü degenerase en desever0re in acéstãmurea transplantat5, a unui némil eroici, 11111 trimisedomnii in Terra-Romanesca.

Ellii domni ce-va peste unI annii, nu faeuabia figurézh in cronice sub porecla de eellil Surdilu 67)

In adeverii surdii, surdil la voeea maretei selle ori-gine : filu desnaturatil unui tath eroil uneimume eroine, mai purtandii spre derisiune numele strà-molescil anti marelui Stefaml!

Bruma sclaviei uccide in ràdëcin chiar florae ce-le mai allese !

§ 75.

De la amoru1i nelegitimiS, dar en atatii mai passionatilpoeticil anti junei Germane, s5, trecemil la calduta

proza a eAsAtoriei Jul Ionii-vodil eu gta marelui boerilLupea Huru.

66) Bo1intin6nu.67) Cronies muntenha in M ga1inü istoricti; t. 4, p. 276 : Stefanti vodi

&Muhl a venitii domnii dela Pôrtli cu stêgii, Id a downitii anni unn i jume-tate . . Chronicon Fuchlio-Lvpino-Oltardinum p. 37, anno 1591: umilliturStephanns, filing quondam Moldaviae Ivan, quern ante annos 26 camelis aligatumpedibus e4 manibns discerpserat Princeps militiae Turcicae, ut et supra anno 1574.Bic tandem rf gnnm oreupat die 23 Tulii . . . ."Documentul6 dm Bueuresof1591, oet. 1 , in Venel in; p. 231: Ion Stefan voevoda i gogpodin vsoi zemliungrovlahiiskoe, sin velikago predobrago- foanna voevodi . .

ra-

§i

allil i allil

§i

;

1 .

nemica,

. _

VegurAmii, r D6mna, de'npreuna Petru,declaratil prin votnui terra mo§ténil alIü tronului moldo-venesc5, refugise contra nelini§tii resbellului la margineaPoloniei, durl murii formidabilului

Insu§1 socrulil princiarii commenda cetatea, ca unuIice avea unii interesii personalii in mantuirea fiicei selle

a coronatuluiFamilliele celloril mai insemnati boieri cautara sicu-

ranta loril pe longa familia domnésca.Adjungendil scire despre calamitatea dela Cahulii,

ei cu totii trecura NistrulIS, ducendil cu sine tesauruliiprinciarii, i insotiti de 200 nobili Poloni, carii segrabira a forma IA frum6sa escorta in giurulii nefericite-loril Romance, se retrasera la mo§ia unui magnatil vechiuamicIi allii lui Ionii-voda!

In zadaril Turcia ceruse in mai multe renduri es-traditiunea fugariloril, mai allesil a principesei cu

en bogatiele lui lonil voda: ospitalieruhl magnatii,credinclosil suvenirului amiciei, respinse t6te staruintelePortei Ottomane qi chiaril alle regelui polonii, pone ce,in fine, fiindil amenintatti, elili se casatori cu veduva e-roului moldovenescil §i numal a§a o putu scapa de robiapagana!

D6mna Moldovei deveni sotia lui Christofil Strus 68),Ori-catil de mesalliata s'aril puts socoti acésta cas-

siitoria la prima vedere, ea era multil mai onorabila decatfi sOrta unel eadane orientale.

68) 0 rz els k i : p. 102 : Interea temporis Iv ani Satrapse Valachiae conjuxvidua Chlisofot o Strus,io nopura, curse Palatini Po.loliae Lula. cum Thesauriscum ea ablatls mandata est. . . ." Aqa d6rii e go4td assertinnea la He i -dens toin; p. 64: Uxor Chroseovam ad Strussios contogit, postea per Czaussiunaonntita deditur. . .".

I7a

en

gi

copil-lulii §i

set nepotellt.

174

Pe longA prestigiulIl sell de mAntuitoril, noulii bAr-batil anti veduvei Jul Ionii-vodA avea uA calitate ce-liifAcea demnii de uA assemenea insotire: ellu se trAgead intend familliA atAtil de eroicA, ncAtll In Polonia deve-nise proverbialii cA fie-care Strus m6re pe cAmpulli bat-

6 6)

Duo-gecI i patru din acestil némii perirA in luptepAgftnii !7°)

Peste trel-cleci de anni, fiastrulil lui Christofil Strus,eredele hit Ionii vodA, stringendil uA mama de Cozad, n6.-vAlli in Moldova ca sA cupprindA tronulti pArintescil, peanal Domnulil Aronii-vodA se affla atunci dusil la Con-stantinopole: dupe uA domnil de duo lune, neputendil aresiste unoril forte centuple, ellil fa silitil a se int6rce inPolonia, fu arrestatil i trimisil in essilfli la forteretaMarienburg.

Prin unil azardil cnriosIi, totil acollo infostil petrecutil junetea null strAmosil i omonimil alliiseti, famosulii Petru Rare§ !")

Trecandil vre-uA-data prin Harienburg, o chlAtoruleromftnii, nu uita de a versa duo lacrime!

69) Poto ck i ; ap. Nie s i ecki; Herbarz Polski (Lipsk, 1841, in-8) ; t. 8, p.538 : Ex Strussia geute raro aliquis integrum corpus sepulchro intulit.. Star o-v o I Sarmatiae bellotores, in Troctatus tres (Vratislaviae, 1734, in-4); p. 147:Multa claritudiue generis et veteri origine consipicna Strussornm domus, improsperasemper fait. Nullusque sane illorum aut pauci sus morte perierunt, sed in adsquilibet et pro tnitione patriae libertatis, a barbaris interempti propemodum (mines.°Varszevicki; Turcicae Qnatuordecim (Cracoviae, 1595, in f.) p. 139:,...sio ut linos illos in Polonia Strussos, a quarta ant quinta iam progenie, non nisi,in patentibus contra Tartaros campis in acie cecklisse constiterit. . .

70) P a pr ocki; ap. N i es eck i; loco supra.71) Despre acestil factil vecli u summi de documents in Acta Tomiciana,

passim, necunnoscute istoricilorii preceding.

taliei.

,cu

si-a

175

§ 74

Aa finirà celle duo femete qi eel duol fit ai: lui Ion -vodà !

§ 75

Voindti a fricheia acestii registru mortuarri, fmi tre-muri mftna, ca §i dna prin descrierea crimelorii a§sesfinti di, in loculti uccicla§ilorti, remulcárile consciintet !

PuinIi in nrma lAttaliet dela Cahulti, unit sträiniivisith, Bucuresciulti.

Pe p6rta palatului domnescil ellil velu espuse duodomnesci capete.

Unulti, de currendti seceratti, conserva fnca ce-va suf-fletescti, assemenea undet de care attingendu-se In sbortiaripa unei 'Assert, intiparise In ea pentruvagi mi§care.

cositti de demultti §i addusti de departe,speria prin unü aerti de ironia mortala, nu

din asta lame, din nesce sfere superi6re: terribila espres-siune a capetelorti m6rte pe tabl6nele la Caravaggio !

Acelle duo infernale trofeuri era capulii lui Vinti15-vodi, Domnulii Terrei-Muntenesci, i capulti

Cumplitti, Domnulti Moldova . .72)

Frafl pone la nuirte, frafl dnpä mórte: a-deveratuld sitnbolit de Unire!

72) St r ykovsk Ivonie Voloskiego hospodara glove na bramie v-.,Bnkorestu stolecznym dvorze I mieseie mulMnskirn, i Drakulina podlo niego, kto-,rego byl vsadzil Ivonia na hosopdarstvo multaaskie vygnavezy Alexandra.

u ClipS

livid5, fix5,

lui Ionaccliii

ul

Cellil-f skit,

V.

DEPA ELLU ....Tak strdny Intel od tengiego dontZabrzmia i penkna : zmieszanemi dzwienkiZdaja sie glosic poczatek piosenki,Ale jdj hones nikt sie nie spodziewa.

Astil-felln cdrdele alilutel, lovite pré-tare, resunil 0 plesnescii: confusulil soniise pare a promitte abia inceputnlil can-tecului, dar nemine nu se mai astéptia-i auili sfenitulil ! . . .

Mickiewicz; Konrad Wallenrod.

12

§ 1.Era annuhl 1577: trei anni dela peirea mi Ionil-vodi.Pe tronulii Moldovei, dupa ce cumperase cu unii

trihutI induoitil i cu peraie de sange romAnescii, domniatn linisce, ca inteunil cimitirui, Petri]. cellii Schlopil, in-congiuratil de ciocor, cari Illil nunaiaii matcA fArá aci14'),vi de calueri, ce-1 admiraii cunnoscintele in astronomiivi in musicd2).

erranii nu aveati ce mânca.Visteria era séch3).Enicetil, earl formail garda princiara, eraii st5pani

prin orale §i prin sate') .

De u5, data' sosesce unil currierii: Cozacil se pre-& a trece Nistruii, avendii in fruntea 1orii pe unilfratr, qllii Jul . .

I) Ur echia; t. 1, p. 205.2) Dorotheos; op. laud; p. 455.3) L a ng ue t; op. laud, p. 169, u5. epistoli din 1576: 1tantam ibi ease rel.=

emnium penuriam, ut ipsi (Batltoreo) per Moldaviam facienti iter Voivoda (Petrns),,cui erat notus, miserit panem hordeaceum pro eximio munere."

4) Pa s z k ov sk i; Kronika (Krakow, 1611, in-f); t. 3, p. 35: ,,skarzac sie1,przy tyin na Piotra Voievode swego, iz od niego wiele krzywd nieznosnych cier-.,,pieli, takze I od Tnrk6w, w ktorych sie on kochal, I na dworze swym mial. . . .6

Ionii-vodA

.

.

180

§ 2.Multil p6te unit nume !La Roma era de adjunsil, ca unit Commodil 865 unit

Eliogabalii sA se numéseA Antonini, pentru ca pe data totalimperiuili s I acclame cu entuziasmi), adducenduli a-minte de fericitil timpi sub Antoninil cellui Yid §i sub

!

In ochil Francesilorii, unulil din celle mai marl me-rite alle lui Napoleonii III fu calitatea sea de nepotil alliilui Napoleonii I.

Judecati d6rA, de impressiunea, produsa assupra 1A,Iol-doveniloril prin vestea veniril unui frate aI1ii neultatalulmartini dela Cahulil!

§ 3.

Pretendintele era fuiulü Armencel, mumel lul Ion&vo* inse lila din unit abr.' tate., unit tata nedomthi §ichiarii ne românti.

Déca btheril §i cAlug6rii imputaii, ca u crimã, ori-gina armenéscA numai materna', a lui vodg, apol cucad' mai pronunciatä card' sa ii fostil aversiunea lorii pen-tru acestil frate, nu Mu dumnescii, Armérdi i de pe tatA§i de pe mumii!

Prima a§egare a Armeniloru in Moldova fuse ante-] i6riA desca1lecinii a§a numitulth Drago§ii voda5); dar incursin de trei secoli de emigratinne mi(a loril coloniii nu

5) Bouts 0; Notions stati9liques 8141. la Molclavie (Iassy, 1849, in-8); p.52-3 : Des le X ( sieelo des Armeniens abandonnsnt leurs foyers envahis par lesPerses se n fogihrent en Pologne et en Moldavie. Des emigrations subsequentesnpurent lien en 1342 et en 1606 . . . . Ils ont huit églises en Mohlavie, dontles plus ancionnes sont cello de Botoehany bâtie en 1350 et celle d'Iassi quidate de 1395 . . . . "

Marcii

Iona-

Jarupli

iiJurrirtil 1//wruldry

,P1 (Win rellii J.kpe A.10/, / )1

trifle /7/1,t;3.1

Pefiut A'etr/W//.."27-411,67/1

khmeurfi /,.flefiura re/lii.Threrr/

r-

Vh1"/(." Alla rffht ar,re,; -Rt!9'(4-1";;]

:AuVi/uitt/.4itlyilow

II

I" r-[ /Writ

1

0,1,1/44rierWti

,.//iprect //( A146' /0-0-9

.37'

PaPti ce(fi;-

Orpr(7/0/7/(1 //37

fir l/y/i////gr pee (trey/ et /u'vet/i/euu; wei.Ro//t/t/,rt; Kip( eir Pe//yr ffih ifyfif frr f/w/i/opti..re/ //r/f/////: /r/c/n t; /'Orieorif; VV. Y//7 dr,/

//-r.rit i,/ tyro: .

t3.

. ,

IJ

I

vi 0..) J1- ,.

/(/<16,-1

21 Jinn;ydan li

2-1 Oa): Jj

Ar-27.

4.461A

-

1 r- rdewicrt

I

1

. ,

. J1

-

az,/,e-Pet.

-hezfr:leczk4 2P. °..3sycze2..e....

J.

:t2j.:24 J/

,1;

t-thr

.11

Ibmpt./fiThr Je.hiopiqt ,

EL46,_T-g

* ACADEMIEIROMINE

181

soma a se intruni cu Românii : ea remase differitii prinreligiune, prin 1imb, prin obiceiuri, prin occupatiuni,prin incuscriri . . .

Din acéstà causa, Muldovenii priiViaii totri-d'a-una euunü despretil supremii pe laboriosii Armeni, accufundaticu totulil in negotulil lorII, numindu-i pdgani §i bisericeiloril qi(lendu-i capisce.

Ei bine! anti. A rménii, unIi paria a11i societatii mol-dovene, fu priimith acum cu bratele deschise, puma pen-tru ca. avuse aceiasl mum cu nemuritorulii emu aUi Ro-nadniei !

§ 4.

Carabied Serbega, asa-i era numele armenesce,e canoscutil in cronicele n6stre sub porecla de I6nii Ore-

dupre caracterului perului, iar in annalele cozacesub acea de Ivan Potc6va, fiind cI frângea in degetepotc6ve de

Naltii, avendil uã forti estraordinarkbravil pone la temeritate, acestil domnil, adeveratii fratecu fugindii In urma catastrofei dela Cabulti,fsi gfisise unil refugiil peste Nistru.

Antipatiele selle i alle Cozaciloril erail commune : Iiinsuffletia de Ili potriva acellasi simtil de resbunare contra

Asa déra, in currendil Potc6va Ii cAstiga mai rename terribilui, ce resuna pone'n fundulii Moscoviel9pOne la harernurile Stambulului: vitejiele s611e contra Tur-

6) Unit document!! in Ka ram z in; t. 10, ndta 193 takova rytzaria Pod-kova, kakova n vas i ne byvalo . . . adecg ling vithd ea Potetivii ale! Wail1avutl datii Polonii,, iliceak ambassador!! mciseobip regelui Stefang Batori.

callii.

Ionil-vodä,

i

vre-uit

bine.tdeutit,

i

182

ciloril din Budjacii §i a Tatariloril din Crimil 11ii facurigr6za mahometanilorii7) §i Bayard" allü poesiei slavo-wientale!8)

Nascutil §i crescutii in Moldova, Irate allü unui maredomnil moldovenescii, ellii se scarbia de numele de Ar-meal §i se falia cu acellii de Romani-1, pe temeitI ca eRomani' ori eine voesce §i simte romanesce : la anticiinostri sti abuni duol irnperati din cei mai eminenti,

§i Alexandru Severii, aü fostri unu1ii barbaril dinSpania, ce1111-1 altu barbbril din Siria. . . .

Astil feliii, gloria personald a lui Potcova mAguliaamorulii propriti nationalii ali Moldoveniloril, ce §I

§i aveau cuvintil de a-§i attribui lotu§i cu indn-drift victoriele instrdinatului vitCzti, a carui figura le ap-'Area cu atatil mai mare, en cAtil mai multii o essagera fa-ma departaril §i cu catil mai mica se vedea de aprópecaricatura domnesca a lui Petru cellii Schlopii.. . .

§ 5.Dupa fatala battallia dela Cahulil reugise a sciipa

patria capitanulii cozacescii Kopycki9), pastrândii in ani-ma unit' devotamentii postumii §i re1igiosi pentru .memorialui Ionii-Voda.

7) Lvovskaia russaaia letopis, reprodastt in Russkii istoriczeski sbornik(Moskva, 1839, in-8) ; t. 3, sub anaulil 1578 : ,Batoryi kszal kozaka Podkovustiati, bo posol turetzkii skarzil na nego sczo Tataruv biI. . .0

8) K os to ma ro v ; 0 znacz, nei usskoi narodnoi poezii (Harkov, I 843, in8) ; p.94-95. In poeziele cozace Potcdvii conservi numele seri armenescil Ser-pega séfi Serbega.

9) Paprocki; in T esauril, t. 3, p. 286: Die Polaken aber so vonaTuercken lebendig gefangen wurden, waren dim Kopytski . . . Die-,se alien warden von iren Herrn vider ausgeloeset und erkaufft.-4 Istoricil ItfiPotcóvii scitpari din vedere acdstri, legituri a lui Kopycki cu reposatulii lonit .vodL

hi

Tra-ian1

attri-butor,.

......

183

Totil atunci se rettisese peste Nistru, de frica per-secutiunii lui Petru cellü Schiopi, fostulii purcalabilde Romanil Topa 1 0); Ii cumperase ufi buccatii de pamentilla hotarulti Moldova ; se insurase cu uà femeiä Co-zad.") qi, priivindi cu dorit de pe termulil fluviului lapArasita térrà, gemea dupä unit trecutti, ofta dupi unii

. . . .

Acesti duoi, Kopycki i Topa, intreprinsera acum ada lui Potc6vii, coróna fratine-seil lui IoriiI vod, vestelitade trei anni pe fruntea unul trAndavii ciracii. aI1i PortoiOttomane.

Pe de- ug, parte, el 1i formarA unU puternicil partitilin interioruhl terrei, pe'ntre vechiele singe alle glorióseidomnie trecute ; pe de alti palte, prin bani i promissi-uni, adunarA dte-va centurie de Cozaci; in fine, arfetandillui Potc6va scrisotile Moldovenilorii, ce-i propuneaU custAruintö tronulii fraternii, ullü indemnarit a profita deoccasiune . . .

§ 6.AfflandU despre mi§carea penculosului rivallI, Petru

10) Documentele din 1572, Dccrinbre 13, pi din acelapl anng, Decembre 20,ambele in Conclica M S. moldovenescci sub nr. 1015. in Archiva Statului, p. 119,130, uncle ellil este specificatil ea unulil din purcalabi de Romani,fiindul unii '1 &ler& Ung portretil anticü pe pnzi allil acestni stramopil allii

Hiijdefi se affig in judetulg Hotinului, Bessarabia, in satulg Cristinescifmopia parintelul meg : intru dal imi adducg aminte, este ta figur g. fôrte brung,en oehi .marl, pi en ug manta ropig. Vecbla genealogig a familliei ndstre, densidin parte-mi la Biblioteca din Bucuresci, pi pe care, confrontAnd'o cu documenteoriginale, a confirmat'o guvernulil moscovitii, 1011 numesce: Gavrilg Hajdegroclitll Ciampa."In En gel, t. 2, p. 228, sti ,Tampi.uUr clfl a ; t. 1, p. 19711 slice Cepla.0 Noi lose preferhng forma Topa, Ce ne intimping in tdte dom.mentele, i pe care o adoptase pi Mir o nZt Cost in g; Lepot.. t. 1, appendice, p. 96.

11) P a sz k o welt i; op. laud ; t. 8, p. 35-6: ,Czapa Woloszyn ieden, ktory,sie tn byl ozenil, y w Braclawskiey wlosci mieszkal . . . .°

awilliel

po-

vittotu

cellt-l'altk

184

ceifli Schiopii incepu organisa armata, rugandil totii-d'uã-dath pe comandantii poloni de pe la fruntarile Moldovel,ca sa oprésca Cozacimea de a calm tractatulti de pacedintre Po Ionia §i imperiulli Ottomanii.

te6vA, Kopycki i Tops, ne avendil inea sub armemai multil de 300 de voinici, creclura de cuviinta a maiamana intreprinderea pone la nail momentU mai oppor-tunii, se retrassera dela hotarulii Moldovei, i se impras,3i-ara cu scopii de a reeruta mai multe forte: Kopyckimerse la cetatea Bar, Topa la ora§ulU Bras law, insuqlPotcóva se a§e45, in tergurrulU cozacescil Nemirov.

In acestil intervallü, guvernulti polonti, strimtoratilde cererile unui c6u§ii turcescil venial din partea lui Pe-tru ccliii Schiopil, se veclu silitil a arresta pe turburatori :unii capitanii fu espeditii la Nemirov cu trei escadrónepentru a pune mâna pe Potc6va.

avea pe longa sine numai 50 de Cozadpedestri cu pusce ; dar in peptulii seii battea anima nnuifrate allU lui Ionil-voda '2): ellii nu se infrico0 a eqi incampil intru intimpinarea unui deta§amentU de §esse orimai numerosii, infruntandii Polonia in Po-lonid I

Pentru a pate intra in Nemirov, capitanulii poloniltrebuia si treat, nnU : Potcova se puse in calle-1,vërtndu-se cu sei in apii pone la &AU, cu pusce atin-tate....

Renumele adversarului §i taria positiunii a lles-sese speriara pe trimisulU regalU : ellU se retrase cu cel-

.

12) Espressiunea tul Titus-Livius; I, 47: fratri simihor quhm patri5.

mi-loculU

ai

ce-qi

Vitezul5

185

le trei escadr6ne fara a fi slobo4itñ unii singuril focii;Potc6va se int6rse 1inititi n tirgurr513)

Dar orizontn15 seii se posomorfse : ellil nu mai pu-tea remané in Polonia.

In acestil moment5 hatmanul5 cozacescii *ahil IIpropuse serviciele sélle, cari, unite cu alle lui TopaKopycki, se radical in totulii pone la ua miia de ostalide frunte.

Nu era timp5 de a se mai gindi.Tobele resunara ; Pote6va trecu NistruIi, lassandil

la spate resbunarea guvernulni polon5 §i priivind5 in fa-armata lui Petru

§ 7.Invasinnea Cozacilor5 in Moldova se opera prin ju-

detulii de Soroca.Popolatiunea acestui distrietlI, na ammestecatura de

Romani cu Tatarii-Pecenegi din secolula XIII") §i cu Iracolonia (le G-enovezi din secolulti XIV '5), e distingea prinspiritulti se5 bellicos5.

A§ecjati hi hotarul5 terra', ei scieaii totil d'a una a-15apera en peptulii loiil, candii contra Polonilor5, callacontra Tatarilorii: abia se areta inarnicuill pe sacrultitermii all5 Nistrului, in clipa Sorocenii se stringeaii gra-

13) P a s zk ovsk i; t. 3, p. 36: Ale sie Podkova v ezas postrzegl, y vyja-,chal zmiasta, majac przy sobie 50 pieszych z rusznicami, przyiachal na iedenbrod, v ktory vebrnavszy koniem do brzucha, postavil strzelce przed sobs naczolo. gdy Bobolecki v on brod przyiaehal, obaczyvszy lud spraviony v miey-scu dobrym a trudnym do potkania, vrocil sie

14)C onstantinii Porfirogeneta; De administrando imperio, 37, UMmentiondzi nitre orage pecenege sub numele de Krakna sal &sena- katai, ademl

Soroca, finalulii katai insemnAndd iocuing in limbele mongole.15) Brun n; op. land; p. 54.

oraturil

ta

--nazad....

186

rnada, 1J1ü respingeat, gonia5 adesea chiar de'ncolo .de fluvia '6)

Jnsii Cozacii o p5tisera nu ua data, ki o pAtiseraf6rte re5, cu Bwnsarei, asa se numia brava militiadzstrictuala, commendata de pm calabul5 Sorocei").

Prin urmare, sa fi (ost5 iijbii s65, ce115 putin5, säfi fosta respectata Petru cell (hioprz, Potc6va, cu uamiia de aventuzieri cu grIl strabattea prin resbelnicelemalluri alle Nistrului.

Dar Sorocenii, ca i t6ta Orra, urrInda i despre-tuinda pe necapabilulii lora doinnii, Cczacii fura priimitica nesce amid, Pote6va ca un5 mantuitorri . . . .

Acollo multi i Inchinatau ; (lice cronicarulii U-rechia.

§ 8.

ApropiAndu-se de Iasi., eroulti nostru fu oprita dearmata lui Petru cella behiopii, carele puse In prima-ilinia 500 de Turd, &Arida1i ordinulrz de a trage de'nzaiadin tunuri i apol a se arrunca In attacii cu arma alba 18).

16) Bie 1 sk ; Sprawa rycerska; p. 138 : lecz na tym porzadek dobry issie predko na nie sbiora y nie dadza sobie szkod czynic..

17) Ur e c hia ; t. 1, p 204: En annuld 7095, genarid 8, radicatu-s'ail nitsemi de Cozad ea nesce lupT inve11 de pururea la pre la, si ad intratd in terra

multe bueate din $inutuld Soro .M KU luatii; iara Parvula purcalabuld de Sorocaindemntad en bunsarl i u ali cap aU vrutil de buni voia, de a mendCozaci fil-a adjunsil la Periaslavil ; acolO Cozacii vrandil sa nu (lea do-

5bauda, lar Moldovenit sU Beatä alid sell, tire resboid s'uti facutti, Ili in duo Odlebattandu-se abia ad spartd pre Cozad ; i Jaen 1-aa biruitil, pre top 'lad taiatoumal unuld 1licil al fie scapatii. . . ." Acestii passa,id, intre allele, pateservi de lectiune istoricilord poloni, cari essagerazit in tate importanfa specialaa Cozaciloril.

18) Pas z ko v s ki; t. 3, p. 37 : vyciagnal z ludem, ktorego przy sobie mialnieraalo, i napizocl Turki, ktorych bylo pieeset, przy strzelbie na czolo uszykoval."

si-15

s'arz

"

, pi

elanduple

187

Dar Potc6va mo§tenise ua scinteia in amilitarii, ce caracterisa intr'unü gradI suprermi pe repo-

facêndua si prey+ §i sa preintimpinet6te planurile

Inte1legend5 gânduHI lui Petru celliiporunci Cozaciloril a se culca josii la parnêntil, pone eaglOntele tunuriloril voril trece d'assupra capetelorii.

Atunci, sarindil pe nea§teptate in piciOre, ei descar-.cara in Turci t6te puscele : ITO Bute Ottomani caguramorti. . . .

Petru cellü Seltiopil creolu totu1Ii perdutii §i rumpsela fuga. . .

Victoria'. Ong, mãcelhu. . . .

§ 9.Moldovenil nu luard de locil parte la battallia.T6t5, actiunea se petrecuse numai-intre cei 500 Turci

din prima linia §i Intre Cozad.Din. data C3 Ottomanii fura hattuti, &tea cea curatti

moldovenesca a lui Petru cell5 Schiopil se grabi a trecela PotcOva, pe care-lii doria de mai'nainte.

§ 10.

Prin ii singura victoria Potc6va lu acellIi tronii,ce Petru cell. Schiopil nu-hi putuse lua cut tota armataturca-maghiara-muntona, decatil cu adjutorulii cella maimar§ave tradari, dupa, trel _lune de na lupta necurmata,In care fusese battutii. §i totil battutil in ciece rendurit

ce Inca mai nainte Ionil voda e11ii-insu§1a fostil luatil dela Bogdanii-voda fara a versa na pica-tu.ri de sange !

Self

.

ace115 tron5,

188

in ac63tii, cronologil se cupprinde uà profundfi lee-tune filosofici, la care catä sl se gandéscA mu1t, f6rte

toti Domnii de pe fita pamantului: tronurile sedobAndescil lesne i se perdii cu greil de ciltre acei ce-ivrea terra, se dobfindesca cu gre i se perdu lesne decAtre acei ce terra nu-i vrea!

Aqa fu, asia este, io,4a va fi totil d'a una!

§ 11.

Intrftnd in Ia§i, Pmc6v 5. fu coronath sub memo-nume de Ionti-vodd.

. Dar domnia fu atätil de scurt5, inatii nu e chipfine pronuncia assupra capacitfitii administrative qi di-

plomhtice a acestui mare osta§ii.Prima-i griji fu de a trimitte ambassadori la Constan-

tinopole, ca sfi, cerce nu cum-va voril reu§i se6te in-vestitura domnesca.

Apoi elibeil de prin inchisori gl6te de prisonieri creq-tini, cquti in trecutii la mâna pAgftni1orii §i pficliti incapisala Moldovei, sub prevegbiarea temnicerului tnrcescfi

PetruIn fine, nnmi boieri : Topa deveni mare vornicil

terrei de josii, Kopyckipurcalabil de Hotinfi, ahhatmanii . . .

§ 12.

Nu trecu multIi timpI i eternulti nostru fugarii, Pe-tm cellui Schiopii, reveni en ufi puternic fi. armati de Mun-teni, Mari din Budjaeil, Turci din Dobrodja,adunatiprin firmanulti imperialfi allil ml Amuratil III . . . . ui-tasemil a spune, ca. sultanulii &limit II nu mai era : eIlü

a

anti

.

multa,

rabilula

cella Sehiopa.

. .

t89

murise de betig chiarii in annulii mortii celleI vitejesela mill lonii-voda.

Mai multi Moldoveni, 111oldoveni, vai! de feliulUpurcalabultii Ieremia Golia,se adausera catre 6stea

ce se radica ea t-ingura la nil ciffra, de 'nainteacalif aru fi trernuratil orl-cine affara de Potc6va.

Fidelü sistemului fraternii, acesta nti a§tepta a fi at-tacatil a- easa, ci cu avu longa sine, eicn semetia ellü insn§i dreptil contra inamicului, adjunsUdeja in prejmele Iaului . . . .

§ 13.

Reposatulii BAlcesco analisa battallia dela satulii Do-colina in urmatóriele cate-va cuvinte, pline de acea

critiea, ce distingea pe nemuritorulii nostruistoricü:

La 1578 vedenaii pe Petra cellü Schiopil a intre-buinta aceiaqi tactica, ce vestitulti Cartaginesii Annibalilintrebuinta in battallia dela Zama.

In lipsa de elefanti inse, ellU puse in fruntea ii-,,niei selle de battalia cirede de vacce i herghelie de ea)pentru ca sa calce pedestrimea lui Potc6va.

Lui i se prileji aceia§i nenorocire, ce intimpinavestitulii birtiitorU dela Canne ; cacl Cozacil, Brandi pelocii §i 16ssaudil sa se apropie o§tirea lui Petru-voda,de ua data slobollira focurile intr'Ansa.

A tune! acea herghelia de cal §i cireda de bol spaI-mentilndu-se, se int6rse inapoi ; §i, navaulindri peste ós-tea lui Petru-voda, o prise in neorenduélä.

Cozaoii se folosira d'acesta impregiurare, o isbira deua data d'a drépta §i d'a-stanga §i lesne o invinsera... " 19),

19) Magasinel iatoricti, t. L p. 58.

'A-gana,

cAtimulti-putini,

lion .

peijiciune

190

§ 14.

Ciudatil lucru!Petru cella Schiopil, carele sciea bine ellinesce"), ci-

tise pe Polybiil numai pentru a imita gre§ellele lui Anni-(lama. astil-fehl lul Potc6va ui frum6sa occasiune

de a birui intocmai ca marele Scipion31Ngtura, nu lecture face adeverati generall, earl sunt

ei poeti, adesea poeti sublimi prin varietatea §i marimeaprin frumsetea §i armonia formei, prin

coneeptiunii, prin effectulii finaluini, prin darulil de aimprovisa !

§ 15.

Dupa victoria dela Docolina, P6rta Ottomana se spe-riase, intocmai ca §i candil aril fi vegutil inviandil dinmorti pe terribiluli Ionil yob,: noui ordini fura espediteIa Munteni, la Transilvani, la 'Mari §i la beglerbeiuhlRumeliei, ca ea intre cu totii in Moldova, rea§ertandil petrouil pe Petru cella Schiopil.

§ 16.

Caracterulil ml Potc6va presinta unti fipil de cava-lerismil din evulii mediil: despretil pentru fol6se materi-ale, amorii furiosti de renume.

Cu ua mana de 6meni, cliii arreta lumil ca sciucuceri ua purpura.

Cu uá mama de 6meni, eili arreta lumil c scin ainvinge ui hidra.

De patru and in lupta necurmat en p1/4ânii, elIinu fu battutil nici ua data . . .

213) Dorotheos; p. 455.

ball,

jiueurin-

ta

191

El bine! decatti sã1T risce nit reputatiune, castigatiprin unil iril de vitejie minunate, eflil preferi acum, dupiu5, luna de domnia i dupa, duo victorie stralucite, 85,

renuncie de bung, voia la cor6na fraterni, per4endil tro-nulti, dar conservandi gloria!

Pecândii Petru cell Schlopti fuge cu ru§ine cudesperatiune de pe cftmpulii Docolinel, Potc6va adunidivanulti terra' qi-i declara, cu demnitatea unui invingë-torii, ca. ellI nu voesce a mai domni

Apoi lea cu sine celle 14 tunuri, cucerite in battal-.

lia de longi Ia§1, i pe earl le socotia en totil dreptultica unii netagaduitii trofeil personalti,Ii se retrage inlinisce peste Nistru . . .

§ 17.Prin capriciului azardului, guvernulti polonti insarcinl

cn arrestarea lui Potc6vã tocmai pe generalulti Mielecki"), acella carele, déca ye mai adduceti a-minte, se incercaseCu cinci anni mai 'nainte a restabili pe tronti pe Bog..danti-voda §i fuse allungitti de pe territoriulti Moldovade catre vorniculti Dumbrava.

Mielecki cunnoscuse pe Ionti-voda, amlise de Potc6va,patitti na data dela unulii din frati, se temea a nu

mai pati ua a dtioa 6ra i dela : de§iavea in dispositiune-i t6te fortele armate rale regatuluicontra unui siuguril omii, totu§i ellil crequ mai demnii abirui prin tradare . . . .

Amagitii cu promissiuni de iertare rii chlarti deresplata. pentru maretele sélle fapte contra vrajma-

numelui crestinti, Potc6va se dede ellii insu§i, entota artilleria i cu t6te tesaurele s6l1e, in ghiarele

21) Senk o w ski; Coljectanea z driejopisdu tureck:ch (Warszswa, 1825, in-8);I. 2, p. 303.

si

sicellii-l'altii

tiloril

192

perfidiei"): fu ferecatil la mane ci la picióre i arru.ncatilin temnita!

§ 18.Cozacil ci Moldovenii furi cuprinci de indignatiune ;

dar o resimtira mai cu séma Bopycki ci Topa, in earlua nestinsa iubire pentru famillta lui Ionii-voda se uniacu uá urra mortala contra lui Petru

Hatmanulii Sahli §i asta-data se intellese cuPotc6va avea unii frate bunii, mai midi de annil

numiti Alessaudru ; ca i dênsu1, Arménu prin sangeRomanii prin cugetii ; caci dênsulii, refugitii peste Nistru;ca dênsuhl, semenandil in caraeteri en neuitatulii

In lipsa potcrivel avem uà talpa!" strigar5 Coza-77

cif, adducendii in Moldova pe noulti pretendinte")..Petru cellil SehTop rernase fidlii print ipielori selle :

cUll fugi sprintenii mai 'nainte de a ft veclutii f tta ina-micului").

22) Paazkowaki; t. 3, p. 39: piachal z voivoda do Hetmana, ktoremu 12dzial daroval, a Hetmanovi dvis; takzec go Hetrnan Krolovi odeslal do Varazavy,na Seym vszakze go Krol nie vdziecznie przyial, y kazal go zaraz do viezie-nia dac, a okovy na nogi wlozyc, y straz pilna nad nitu miee . . . "Mieleekiinelld pe Poteóvit prin intermediulii principelni Zdaraski, yoevednlil de Braslav

23) Ibid.; t. 9, p. 27: poviadaiac, ze ape Podkovy niemasz, przedsie po-dtszva zoatala . . . .

24) Charr i é r e; t. 3, p. 733, nota: Jeudi dernier, 20 de ee moys (fey_prier), arriva un ullac de Moldavie despesche par le sangine de Salistria pourdonner advis qu'un fidre de celui qui estoit dernierement entre audit p4s et enpavoit ehasse le vayvode, y estoit de nouveau entre fort acompagnié, et avnitpeontraint ledit vayvode de quitter sa dmeuie et se retire r, ensemble h dit Ban-giac qui estoit pres de h.y, bien blesse, et plusieurs de sic ns, et quelqqe nombrede janissaires tiles. Le premier baasa fut si fasche de ei ste nonvelle etc. . .

L'on a nouvelles certaines a ceste Porte que le Tartare est party, quarante jouraavec plus de 100,000 chevaulx pour aller faire une autre course audit Pol-

ploigne, et se dit publiquement que c'est pour chastier ceux qui ont donne pea-psage et favory ces deux freres entrée en ladite Moldavie, s'assurant que les gene,,dudit dernier sent la pluspart Cosacques.

dtn§ii.

Iona-voda.

:

.

Schiopula.

fi...

qi

0,

193

Alessandru- vodA intrA, in Iasi ci priimi corena terrei.

§ 19.

AcestA domniA, ca qi a lui Potc6vA, tinu abitt Ililun A.

Noulii principe nu avuse incA timpuhl de a-II orga-nisa liA armatA, andil IatA uA puternicA este tura, tran-silvanA qi muntenescA cotropesce terra.

Alexandru-vodA, cu veui cAti-va Cozad, se inchidein palatulil domnescii, decisii a sustine unii assediii.

§ 20.

Pentru nal Ionti-vodA ti fuse de adjunsil IA li, uinepte, sA lea uA cetate ca BrAila WI ca Benderulil.

Petru cellii Schlopil perdu unil cirri de gille li denoptl fArA a puté reduce uA casà!

A bAttutil preginril curtea din crtqlegi pön' la me-li pAresimi ; lice cronica tend.

Lipsitil de prafil de plea i)i de provisiuni, Alexan-dru-vodA totii inse nu capitula.

Elindii cu al sef din palatil, dill strAbAttu in intu-nereculii noptii prin posturile armatel inamice, qi fugi indirectiunea lacului, ce scaldA uA cestA a capitalei.

Aci inse Mil adjunserA gonasil.DupA tiii luptà furidsà, puiulii de eroil fu prinsu gi

orróre ! - deja pe giumetate mortil din ranele priimiteiu bAttAllià 15), ellii espirA in OW

25) C h ar ridre; t. 3, p. 739, note : nayant Pietro-Vayvoda faict journéeavec son ennemy, qu'il a vaincu et prins vif, mais si fort blessé qu'il sat mori"II eidenstein; p. 125 : Alexander enim cum vivus in hostinsa potestatern Ye".nisset, palo suffixus "

13

194

§ 21.

Aprópe de locula bttàiT, Petru cellil Schlopti zidimonastirea Galata, preeum frate-seii domnulii muntenescilzidise ma de-un5-4i u biseria pe loculavorniculii Dumbravg.

. i biserica unuia, qi monastirea inci-pura amenduo in griffele a nesce G-reci, imbracati in hainede cAluerT.

Iatã cine trig-ea fol6se din sinuciderile Românilorid

§ 22.

Dar pe candii Alexandru-vodi m6re in Ia§T. din mttnaunul callêui turcescii, ce 6re va fi facêndil grozniculiiPotc6v5, pe care 1115 lassaramii in fundulii unel pulcarie?

Va muri §i ellii, nu ve" induoiti; va muri §i ellIi totiidin mana unui callêii turcescil: cad a§a fu scrisii in Car-tea Destinului pentru ctite-§1-trei fratii, legati prin sânge,prin eroismil §i prin martiriil !

§ 23.

Enricii de Valois de demultil nu maT domnia in Po-Ionia.

Chiaril in annulii peirii ml Ionii-voda, cliii fugi din-trunii ce meritase, allergandii la tronuliiFrantel, remasii vacantil, §i pe care urcându-se, dovediincurreudii §i acollo, ea tin merita nici ye acella!

Dup5. cliii Polonii ttg alleserà rege, Oriel §i 6r5,§1 dinindemnulil Turciel, pe Stefar& Battori... acellil beiu tran-

carele dentalu trimissese osti contra Jul Ionii-vodi,apol estradaag untenior pe vorniculii Dumbravi.

bttl1iei cu

regatu, nu-15

cattle-faith'

ailvan5,

195

§ 24

Cu cate-va 4i1le mai 'nainte de orribila peire a luiAlexandru-vodk regele polonU priimi dela suItanq urrnA-Oda epistola, reprodusA aci dupa

Eternil-victoriosulU fiiIi allii Jul nepotiianti Jul Suleiman-hanii Amuratil-hanii.

17Lfiudatule intre cel mai aUei monarchi crestinl I

carmaclule popOrelorii Jul ! tu, earele tArti dupip6lele generositatii i alle veneratiunii! maiestosule

respectabilule stApfinii anti terrelorii polone ! rege Ste-fanti Batori! a card vi6ta dea Allah sa Be sferOsca

pe callea cea dr4pta!,Pe data ce acésta scris6re imperiala va adjunge la

17manele telle lea a-minte ceia ce urmOzA.

,Nu e multii timp, decAndil unU turburatoril allilordinii publice, punêndu-se fn capulU unel monstru6se ada-ff

nature de Cozaci din Mankerman din Czerkas din CaneyFli din Braslav, de'ntAiU cucerise Moldo va qi apol, dupimile de pustiirl i neorAnduele, se int6rse inapol In re-

71

gatultiDeqi mai fn urmA hatmanuhl teU reugi a pune mana

,,pe eel vinovati, totufg, grabindu-se a merge Intru Intim-pinarea personel telle, ellil se multumi distribni/7 sub pacja prin felurite *castellurl, nA data cu turburA-

de frunte.AfflAndil noi tote acestea, chiarU cAndU ne pregatiamii

a cere cu staruinta estraditiunea capului invaBiuniT, viiis6U mortU ; lata cA tocmai atuncl, spre mai marea n6s-

tra mirare, priimimU scirl dela 1egitimu15 belu moldove-

sts) Textulti tureeect gi u traductluna pglonii aunt pub.lioapte in Seukovaki;vp. laud, p. 809-308.

originali196):Selimil-hanU,

tineçi

ter'.

17

a-I

torulii cellU

-

196

nescil i dela pre-onorabiluhl Daud ben, sandjacil deSilistria, eumca unit altui nemernicii, ce se gice a fi fra-te cu acelliu de mai 'nainte, navalli acum en veua2000 de pusca0 Cozad callari gi pedestri, taiandiim arcl'endii t6ta terra Moldovei 0 amenintAndii insa0 ca-

pitala IaliY.,Scil bine, cum ca. din timpii respeetabililorii i onora-

bilortl strabuni ai nostri, alle caroril morminte Allahsa le incunune en ug lumina eternal 0 pone 'nde astali, ambele n6stre pop6re, paclina strictil condi-tiuuile pacii, consideraii totii-d'a-una tractatulii ce nelega a fi nal izvoril de pntere i u temelia de pros-peritate pentru fie-care din elle.

Dar acum, candii umi hotil netrebnicii, elindti dinhotarele Poloniei in fruntea unei bande de vagabunqi

talhari, cuté46 a inrumpe in Moldova, terra atternatade possessinnile n6stre celle de Deii ferite ; candii

o pustiesce in mile §i mile de moduri §i apoi seint6ree inapoi in hotarele Poloniei, gra a gassi acollopedéps4 critneloril selle ; 6re unelo ca acestea nu suntelle u vederata calcare a traetatului nostru de pace?

Mai apoT, cindü hatmanulii teü, punendil Infirm peturburatoruhl cellil lassii, in linisce, fara a

trirnitte noile la Fericita nestrii P6rta, viii séii mortil;6re tot! vagabunqii qi top trantorii din Polonia nu suntel incuragiati a crede, cum ca nesce assemenea hotie

ammestecature nu numai nu vorii fi pedepsite, ci incad in contra resplatite i sustinnte?

In adevëiii, neptissare si mollecinne din parte-tisunt singura causa atatii a cute4ante7 primuluf

precum érafil a invashmil cella de allil duoilea!

o

turbura-torii,

4tha

si

en

de'nuliii, tilil

si

197

Addu-ti aminte, ci numaT prin innalta n6strA pro-tectiune urcAndu-te pe tronulii regalii, tu insuti ne pro-I)mitteaf notie unü nemArginitil devotamentil interesselorilnastre! 6re evenementele astea din urmA, intemplate subregimulii tell qi prin negliginta tea ; 6re elle sA fie rea-lisarea acelloril promissiuni alle telle ?

A§a Uri, indatA ce attingerea acestei epistole Iti vaonora mânele, prudenta ta li spiritulti amiciei ce ne

nunesce cerii de ta potrivA ca sA nu intArclii a trimitte laFericita n6strA P6rtA, viii gil mortii, pe turburAtoruliiMoldovel, ce se adApostise in hotarele Poloniel li se afflApone acum in a ta dispositiune.

IncAtil privesce pe secundula turburAtorii, apolnti se cade neaperatil gi nezAbovitil a te pune *tu insugin capulil ostiloril telle, cu earl, déca poti, prinde lil§i pedepsesce-lil cu toff al sei; iar cléca alti inamici es-teriorl séil debilitatea forteloril telle séii veuA altA im-pedecare te va fi oprindii dela acésta, atunci fA-ne cun-

noscutA noue slAbiclunea- ti, §i noi in§i-ne ttl vomil tri-mitte in adjutorti nenumerate armate.

Pe de altA parte, internplAndu-se cum-va ca pov'etui-torulti acestorit nernernici sa scape din mAnele 6sti1oril,,n6stre §i sit fugA in Polonia, apoI veY fi datwii in ori-ce chipU a-Ri prinde gi a ni-IU espedi noire viii WI

nmort11.CAct 41 declarAmil tie, cA nemicii nu te va puté

7)scusa inaintea mistrA, la casil de nu ne vel trimitte viU

,'séii mortil pe capulU primei turburArl, seil de vei pro-,,tege orili-cum pe turburAtorulii Astir de allii duoilea :atunci pacea astrA internationalA fiindii sApatA in celle7) mai profunde alle Belle fundamente, resboTulii va sfAlia,,feribirea §i biriele poP6re1orii 1

n

n

198

Prin urmare, l mai recommendamii Inca ua datade a nu cruta i a nu amana mid unulh din

cAte se pot?" inchipui prin energi i prin intelep-ciune, pentru ca s conservi bine-facerile pAcii i allelegAturelorii de vecinatate, de cari se bucuril ambelen6stre terre.

Scrish in ultimele (line alle sacrei lune Zil-hidjdje,in annulii hegirel noue-sute optii-qed i cinci, in capi-tala Constantinopole.

§ 25.

ReproduserAmil textual?" acéstä curi6sti epistolimai bine, .acdstá seméta poruncA, pentru a arreta deplinilgradulii de injosortre vassalA, la care adjunse mandraPoloniä fatA cu P6rta OttomanA, prin stupiditatea untilEnrich de Valois qi prin barbarismulii unni Stefan Ba-tori: cel de 'ntaluiea séma, frate RomAne !cei de 'nfAiiiprincifii streini pe tronulii

§ 2 6 .

S6rta giAbise finitulil liii Alexandru-voda, gra* par-.

ticipatiunca regelui polonlDar Potc6vi remAnea : a§a Gra', fostulii persecutor?'

all?" Id Ionii-voda qi allii vornicului DumbravA totii tncamai avea in reserva tfa occasiune de all demonstra acum,ca rege polonii, ze11I i suppunere la ordinile lui Amu-rat III, precum dernonstrase altA data, ca bei tran-silvanii, la ordinile lui Selim II!

§ 27.

Scene, ce o vomii descri, se petrecu in Leopole, se-

mi4ti-I6-cele,

sal,

1age11oni1oril !

qi-le

199

dularia capitalã a Galitiei, respectat5 sub t6te dominatiu-nile : ruteni, polon5, austriaci.

Acestfi orasti se affla totfi-d'a- una in cea mai strinsilegAturà cu Moldova si 6%1.5 cu Terra liomanescá.

Cndil amicii, cândii neamicii, istoria lui adessea seconfundd en istoria roman5, in catii timpI avuse i cliii uiistoria," a sea, si no uã istorià a n6strä.

cu Alexandra cellü Burni 0 en MirceaMare, Communa Leopolii se bucurA, in secolii XIV i XVde nesce immense prerogative commerciale in totil cupprin-

RomAniei, dela Nistru si pone la Severinii").Apoi Stefanil cellii Mare, in resbellulii se cu Polo-

nil, adjunse cu ferri i sabiA pone sub murii acestei ca-pitale, pustiina intr'un modii infricoptii t6te satele din pre-

mahallalele"), si se (lice noi nu ne pro-nunciArnii, se qice c in jaful5 palatulni unul magnatil ga-

fi gAssitii acollo cea mai vechth, cronici mol-dovenesca, descoperità in annii trecuti sub numele de

Cronica lui Hum" 2 9).77

De aci inainte Bogdanil celia Chlorü, piiidi I ur-mele veni i ellii cu u puterniea armatá abrava zidurile Leopolii si se intOrse inedmatil de prédà.

27) Archiva istoricd a Romania ; t. 1, nr. 1 fi 189.28) In memoria acestui eveuementil pe pbrta numitg. Halicka" ae affla

pe pCtrA ming:ten-la cm Visa' inscrippune :.Nobilis, at nunquam nubilis Uirgosum, semper Vestalis, ex quo per tria saecula mine procis exambita, omnibuscasta virago, repudium feci; et ormatis precibus Stephani Palatini Moldaviae)talem ms praestiti; primus ill. inalo cadueeatore cum XL. M. filiorum Agar (?)paranymphus, thalamos meos exambivit, sed cum omnibus abacibus, expers co-ronae virginalis, plenus ignominiae recessit, ac in minoribus oppidis ardoremconceptum consumpsit. Anno nati ex Virgine Lei Hominis MCCCCXCVIII.5Veyli C hod yn ieck i; Historya tneasta Lvova 1829, in-8) p. 88 nota.

29) As ak i; Nouvelles historiques de in MoIdo-Roumanie (lassy, 1859, in-8) t. 1, p. 22.

cella

sari'

glurü §i chiarii

Otani-set-1,

si-path:

(Lint;

Anima

litianii art

200

Ca antic5 i unicui deposit5 all5 m5rfuriloril moldo-vene in Po Ionia, acest5 oraq5 se impluse n cursul5 tim-pulut de negut5.tori Romani, din earl unii, adjutati din-dill de Alexandru LApu§n6nuI5, ce115 mai re1igios5 dintretirani, funded, aice, pe la mi45-1oculii secolulul XVI, u5.frum6s5. bisericfi de ritil orientahl, cunnoscuti poneasti141 sub numele de biserica moldovenésc5"39. . . .

§ 28.

In 1578 petrecea din intêmplare in Leopole uniiItalianii din Florenta, numitü Filippii Talducci.

E115 Mssa in manuscript5 u5 narratiune, phstrat5 poneastigi in Archivul5 Medice5, i pe care o traducemil acidin littera in litted, precum in tribunaluri se inregistréafairi nici ui schimbare depunerile unui marturii ocular5.31)

§ 29.

Plecândii din Varsavia, regele poruncise a inchidein caste1n15 Itawa, in provincia Masovia, sub cea maiasprä pall, pe fostulil domnil moldovenescil Potc6v5.

Mai in urmi dede ordin5 stramuta la Leopole,unde venise unil c6u15 turcescii, nu on altii scopii, pre-cum scita 0t . lumen, ci numai pentru a cere capul5

lui Potc6v5.cu aceimi tina sosi i unI ambassadoril din

parten lui Petru ce115 Schlop5, adduc.êndü regelui perlkevi

30) Z tilos ay k i; op. laud. p. 192.31) Archivio Mediceo Vechio ; sezzione titrozziana, filza 303, nr. II. Acestii

manuseript5 se aff1 ç.i la MiIanII, Biblioteca Ambrosiano, Mss 94. Noieuaseemil traductiunea poloä, publicati. in Przezdzieek i; Liety Anaibala sKapui (Varszava 1862, in-8) p. 253-258.

R

aid

Tool.

201

,,50 boy, 4 butI de tamai6sa, 2 but1 de lamfile Barate,,de celle mice, i unü frumosil arrnasarii.

De aci luta' deminéta, in 16 a lui IuniiI, regele sedeparta pe duo lille din ora§5, sub pretextii de venatória,dupa ce mai anthill poruncise ca t6ta politia s stea

sub arme, precum i garda regala, ér p6rte1e oraluluisa fie inebise.

Ciauqulii turcescil fuse indemnatii de a e§i din Le-opole, atatil pentru a se feri de pericolii personalii, cum

pentru a se masca ru§inea vassalitatiI guvernului inpriivinta Turciel.

T6te aceste mesure furä occasionate prin neobicinu-concursil de 6mera armati, veniti la Leopole sub

,,cuvintii de a onora presinta regelui, dar in realitate,precum se vorbia, mai allesil pentru a assista pre Pot-

c6va.Dupa plecarea rega1 i regularea ce1Iori poruncite,

ce-va mai 'nainte de a-md 41, principele prisonnieril fuaddusti pe piata, MA' ca sa-111 Oda eine va, caci 41 ce-ruse ac6sta singura grati5., dupa ce ti fusese annunciatisentinta de m6rte.

Scena resuna de sgomotulii 6menilori i de vuetulilt6belorii.

Potc6vg 1recu de duo ori pietei,barba qi priivindii la publicil gra cellil mai micil

f7

semmi de hid.; apoi ruga sa 1I asculte qi, facendu-segcere, rosti polonesce urmatóriele cuvinte :

Domnilorii Lee! mergii la mOrte nu scuii pentru ce,cad nu-mi: adducii a-minte sà na fiiZ invrednicitg prin

,Japtele melle de mil' assemenea sferfiti.cei totii-d'ana ba'tutil beirb'dte-

itulU

d'a-lungulU netelin-du-0

Scii numa, m'amg

si

202

17sce i vitejesce improtiva durnanilorg numela crestinescg,

lucrandii numdi pentru binele Isi Jolosuli terrei melle, cu-hotarire de a-i fi ca ung zidg pentru ca pagâniI sec nupeSta trece Dundrea.

,,D çleI scie de ce nu putul isbuti in acesta. dorintapricina cea de capitenia este treideitorulg, ce prin incela-,,cune m6- adduse in starea in care me' afflu.

Dar bung e ; i cdnele cellg vincletorg curêndgva priimi platei pentru nevinovatulg meg sdnge.Atata scig; ba moz sciii incei, ma scig cei trebue

moril acum din maim acesta calleg cresting, arreth, la17acella cad acestuia i porunci arc crau1i vostru,ar crdiului vostru ctia II porunci stapdnulg seg Turculg,

11cdnele de paging' !

Mie unula puting Im pései de vi6la mea ; darminte, ca peste puting timpg ve aftepta ii pe voi

aceiad: s6rte 1: de cdte orr va vrea cdnele de pa=capetele i averile v6stre, ba i capetele i averile,

crailorg vostri vorii sei fie trimise la Tarigradg !")

32) Prz ezdziecki; p. 254-5: Panowie Polacy, ide na smierc; nie pamie-tam, abym w zyciu moj6m uczynil co zaslugujacego na taki koniec. To wiemze zavsze bilem sie meznie i po rycerskti przeciwko nieprzyjaciolom imienia Chrze-scianskiego, i zem pracoval zavze na pozytek i dobro krajn, z moeném postano-vieniem bye dla niego murem i varovnia przeciv nieviernym; tak aby oni v gra-,,nicach svoich pozostali, i nie mogli przebyc Dunaju. Ten dobry zamiar nie przy-,szedl de skutkn ; Bogn to vikdomo din czego ; ale najbardzi6j przeszkodzil temuten, na dobra viare kt6rego claim sie przyviese do iego kraju. Ale v Bogu mainnadzieje, ze vkr6tce jako pies zdradziecki, odniesie kare za moja krev nievinniepszelana. Nic viec6j the viem, tylko ze marn umierac z reki tego ; ponievazJurek, pies poganin, roskazal to vaszemn Kr6lovi, a svojemu poddanemu; a vaszKr61, tomu roskazal. Nareszcie dia mnie jednego, to nis viele znaczy; ale.miejcie v pamieei, ze nie zadlugo, to co ze mna sie dzieje, i vam sie przytrafi,i ze vaszé majatki, vasze glovy, I vaszych kr6lov, ile razy ten plc a poganin ros-,kaze .do Carogrodu zaviezione beds.'

D-cleii

17

sti

n

gang,

11-

neti

203-

§ 30.

Ne intrerumpemil ad, neputendil a nu ne intrerumpe.Ultimele cuvinte din energiculu discursil a11ii liff

-Potc6vA era(' nu numal u prorocia, ci chiaril unI feliude a doiia vedere ; cacl aprópe in acel1a§1 momentii, incare furà rostite, unii nobilii polonti, amicI personnalrialli lul Stefan Batori, fiindi trimisil din parte-i in Tur-cia pentru a cump'era cal orientall, fu uccisil din poruncasultanulul §i banil sel incapurg in tesaurulii ottomani133)

Afflândii mai in urma acéstã flagrantá alcare adreptulul ginilor, inceputulii realisAril predictiunil lui Potc6v6, Polonia pufni de mAnig, i . . . . tacu!

Reveniroil la narratiunea lui Talducci.

§ 31.

Apol dupg uá scurt 5. pausà, arretândil la opal 6-mmeni Potcdva dise :

Aceri slujba# i tovarei# ca mei fiindii totg atettiide ispravei ca fi mine insumi, 6meni cinstiti i vredniciprin nesce slujbe jdcute v6stre; ars dérd, veu rogilca, dupet m6rtea mea, nu numai sit nu fie bántuiti, ci inceidin protivez respledifi dupre vrednicia lori3 4)

33) Bul engeriu s ; op. cit..; p. 230: "Bum in Belgio dubio marte res cer-mtur, per summam injuriarn a Stephano Rege Poloniae Potcova Casacchorum duxfortissimus, qui Tartaros et Turcos bello saepe fregerat, Amurathi per clariga-torem deposceuti traditus est (?), in quern onmi supplicio saevitum. Mox Podo-lovius Stephani cubicularius, qui Amurathis voluntate XX equos Turcicos peon-nia mercatus erat, ejusdem jussu per clarigatorem ex insidiis obtruncatus est,equi ad Amurathen deducti, quod Stephanus tam dolenter accepit, ut de bello Tur-cis inferendo cogitaret . . . .

34) P r z ezdzi en ki; p.255: ,Prosze vas, aby tym slugom I tovarzyszom moim,kterzy sa tak zacni jak ja sam, po mojej stnierci nic zlego sie niestalo ; ponievazprzedevszystkidm sa te poczcivi ludzie, a potem dobrze zasluzeni tej Rzeczypospolitej,a zatem nietylko vypada, aby zadnej krzyvdy ins doznali, ale navet aby dostalinagrede vedleg zaslng svoich.

ce-lii insotia,

craieI

204

Apoi adause :ye ma rogg ca pe acestg omit lzpsitiZ de cinste,

arreta la callêü, carele nu e vrednicg a se attingede trupulil meg cdtii timpg sum vig, sd nu-lg ldssati a me" .

pdngdri cu mana-1" nic dupa m6rte ; ci ingàdui acéstdsarcind 6menilorg mei, cart numai pentru atare de pe

"urmd slujbd mg" inso(ird pone aice36).De aci Men.Toth poporulii plângea ; mai cu gra, plangeaii u5,

multime de ostall, veniti la Leopole numai pentru Pot-c6vA, dar pe cari marea fortri de resistentã din partea

guvernului II impedeca de a sap pe eroubl.Pe fetele lorti se citiall durerile suffletesci.

Unulii din el, se (lice c dupã rugamintea lui in-su0 Poic6va, ullii abordil cu uà mare cup-a cu

Principele II multumi, luâ cupa, o deqerta, fthi, ase resuffla i, uitându-se In ochil acelluia ce i-o dase, Iigise, dupi obieeiii, e. bea pentru sânetatea brit §i a tu-turoril tovare§ilorii

Apoi éra trecu de duo oil piatei gi, inIIadjunulii momentului fatalü, zarindil u5, leghturi de pail,pe care trebula s ingenuchie, striga cu indignatiune :

0 D6mne! 6re sd nu fig vrednicg de a ingenun-chia pe ce va mai bung decdtg asta!36)

*i adresAndu-se cAtre órnenii sei, le gise:

85) lb, p. 256 : 0 to jezcze vas prosze, abyscie temu czloviekovl bez czcijoko niegodnemu dotknac sie mego ciala za zycia, Die pozvolili dotykao go go,,po smieroi mojéj, ele zoby to zostavione bylo tyrn moim ludziom, ktorzy dla,tego jedynie in sa, aby mi te ostatnia przyeluge oddac.°

36) lb : O boze mdj, czyliz Igo godzivn jestem ukleknac na czems lopszem,od tego 1'

')

27

i

yin!.

d'a-lungulii

205

Adduce 11 covoridil ce-mi mai rernase din lucrurilemelle P7)

Candil tapetulil fa add.usii, Potc6vA se puse in ge-nuchie cu demnitate, recita rughclunea, facu cruce dupremodulii grecescil §i inchise ochii, in asteptarea loviriimortale; dar candil sin* ca gidele mi se milcá, se in-

t6rse cAtxe ellü cu intrebarea :Ce ma staiP38)

respuuse:Stapane! mai intaiu haina trebue a§eclatA

incatil ea' nu me impedece.Bine bine,"39); clise principele.1Atunc ellii singuril I§1 a§eqa halm), invoca nurnele

lui D-geil, qi, poruncindil call:A.1110 sAli implinescA da-toria muri cu linistea cea mai seninA.

Unulii din 6menii guvernului, voindil a arreta Catotulii e sfer§itii, rAdica de trel ori in susii, in specta-colii, destrunchiatulii capii allii eroului.

In acestil momentli din t6te gurele isbucni unui

singuril tipetil de durere,Indignatinnea poporului fu atatil de mare, incAtii

garda regard, apuctt puscele, temendu-se de uA revoltA ..

§

Capulii lui Pote6vA fu aflil duoilea cavil princiarildin Moldova rostogolitil pe pinta Leopolii din mama unuiOde, seurtil intervallii de 14 anni.

In 1564 fuse descapitatil tutu acollo, din ordinea re-gelni Sigsmundü Angustii, Stetanii vodii Tom§a, fugitU

87) lb. p. 257: Idzcie do rnoich rzecu i przyniescie mi dyvan co mi iesz-cze pozostal.

38) lb. : ,Co ty robisz?"39) Ib. Bardzo dobrze*.

nor'anii

CallitileaMe-fellu

82:

206

de'naintea lui Alessandru Lapusnénulri : testamentulri seri40) i unri peticil de catifea din mantatia domnésca") sepastréza pone astql in capitala Galitiei.

Dar intre Stefanii Tomsa i Potcóva, intre Sigis-mundri-Augustii i Batori, intre annulli 1564 si annulu1578, este 'mil abisii de differinta.

Stefanil Tomsa, in domnia sa cea de cdte-va lune,facea parada de ua antipatia febrila contra Po Ionia, mer-gendil cu estravaganta-i pone la aces., inctii pe negu-titori din Galitia, abattuti din intemplare la Sucéva, po-runcia armasiloril sa-i innece in ap5,42): descapitandil peunIi assemenea vrajmasii allil numelui polonri, regele Si-gismundii-Augustri essecuta u5 resbunare nationala.

Batori avu elhii óre vre-ua umbra de Emus& macel-landri pe Potc6va?

§ 33.

Archiepiscopli catolicIi alhii Leopolii era pe atuncicu yeua cinci anni mai tarliii invetatulii Solikovski,

carele ne lãssâ ua interessanta istoria a timpului seri.Deli inamicil declaratil allii ortodosiloril si, prin ur-

mare, allui tuturorri Romani lorri"); totusi, cilii nu se sfiescea marturisi in gura mare ua profunda indignatiune inpriviinta mortii lui Potcova.

40) Liber Testamentorion (Mss. in Tabula Magistratuluf de Lemberg, in-f)t, 2, pag. 225, feria 6 post festum Inventionis S. Crude 1564.

41) Chodyniecki; op. laud; p. 91 nota.42) Nota.bilia ex Adis Leopoliensibus (MSS. nr. 1076 in Archivulii Muniei-

pale din Lemberg, in-f); p. 673: Stephanus Tomsa in locum Despoti ad Paled-natum Moldaviae suffectus et Moczuc geutis priwas praedas agebaut, et mer-catores spoliabaut aquisque submergebant . .

43) Z nbrzycki; p. 100.

séii

_Rada deb/ .,-lik>ma..efi.(X12/- 2,9.)

tb.; Iffii.rip

E77.777.77.77,77:77777,7-'7.77:77

.." )..'

1- /i/a; Pe/ pt fr/IP///( 7.f/Mr/ we; milli

fiiyiefiloyat /1// -1)0(1e1

1` 6A $1

....'

I. .":.. ' . . :N.

I .. r I I .1 ;

N , '' '....: ;r .iI

l IT -,

't'

.,,: . ' i ' ,

....... A 4 . ;t: N

. . '' `':t . .

1 a.

f t* I ..4%;;', .:. .It r.

' !Is , ; . .!-- -- ' :

-

-. C ,.: -

.: 51...

,-. ; .

; .

,+

,

,/% -.5-.,,,,

,

:

S.

ava....,.z.

'1 ileizzi

. I

', ,. -

s

.

:1`'' , ,. U A

I

131BL1c)TE04

* ACADEME! *RomANE

,

cr:

^

A *1

f

. 'I 11 1

' 4).9,f-ak

Ar,1N-46

,

, 15 )

207

Aprópe toti cetitenii, gice el1iI, planseri pe-_irea acestui vitézü Moldovénii ; si nu putinii perdu re -,,gele chiaril in stima popórelorii straine.

Atare testimoniii este de ug, greutate estremi.

§ 34

Depusii inteurni cosciugii impodobitil cu cunune detrandafiri, cadavralii lui Potc6vii fu immormentatii in bi-serica cea romanéscd. . .45)

§ 35

Despre Kopycki nu se mai aude nemica ; Topa abiapeste cinci-spre-gece anni cute0 a se Intórce in Moldova");

ahil se calugeri gi muri inteu6 mon6stire47). . .

§ 36.

affar5 de u5, scurti interumpe-re, i conServa letargica domniA pone la annulil 1591.

Atunci iincepu a cresee in gratiele P6rtei Ottomane,refukitil la Costantinopole, unti frate ma micil allil acel-

carele a fostil impArtitil in bine qi in reiisórta lui Ionii-vodA : era famosulii Mihaiu, cunoscutii

44) Commentarius rerum Polonicarum a morte Sigismundi Augusti (Dantisci,1647, in-4); p. 105 : Advectus erat Varsaviam Ivan quidam Podkova Moldavus...(rex) iratus Podkovam supplicio afficiendum decrevit. Quod cum in Comit!is la-.,,cere non posset, propter crebras et vehementes Nuntiorum Equestris Ordinis proillo intereessiones, gnaw tamen spud eum locum non habnernnt, denuo ilium Le-opolim vine.turn remisit, ubi postea jussu ejus capite plexus est, omnium fere ho-,minum dolore et non exiguo spud exteros existimationis Regiae detrimeuto, eratenim Vir procerus, bene tormato corpore, et tantis viribus corporis praeditus, Ut,inter digitos equorum femme soleas trangeret. .

46) C ho dyni e cki; p. 95: ,Zvloki Podkovy, Bractoo rnskie de cerkvi,svojcSj zanioslo, i tam v grobie przybran4m v vience rozane, pochovalo. . .1

46) Documents de familia.47) Kolas kii; Istoriia Runov (Moskva, 1846, in-8)1 p. 30-31.

Vintila,

. ...")

.

ce116 Schiopul,

lut td-tO

208

de'ntitiu sub titlul5 de Mare- banti", apoi sub porecladomndscA de ce115

ca fiii alili lui Petra§co ceIlii Buni, i ci frateall5 nenorocitului Vinti1A-vodá, urrindricu inver§unare totil

lui Petru cellü Scbiopi, acest5 no5 personagiunu contenia a-15 sApa mereil in opiniunea Turcia, ponece, in fine, reufpi a face sA se numéscA un5 alt5 domnilin Moldova.

AflAndu-se acurn in stares in care pussese altA datApe nemuritorul5 Ionü vodA, Petru ce115 Schiopil avu ell56re Anima de a irnita pe predecessorul5 seri ? chiAmA 6rela arme pe toti fiii terrer? stete 6re in fruntea vitejilorn?sbnrA sA apere cu peptul5 hotarele Moldovei? implulumea de fala isbin4elor5 s011e i pe pAgani de terre-

ba nu ; ell5 fqi strinse la4ele §i pled, in Germania!")Suffletil slab5 qi minte mica, om5 nAscut5 nu pen-

tru grand6rea purpurei, ci pentru a se suppune orbesceastalli la ordinile Turcului, mani la §6pte1e

pe earl 05 cell de'nteiu se incercase a-i introducechiaril in Moldova 49), acestii principe tAritoril muri pesteputin5 timpil in essiliri, devenindil catolic5 i tocmai a-tund cAndil mergea la Roma sA sArute papucul5 Papeil5°)

48) Chronicon Fuchsio-Lupino- Oltanlinum; p. 88.-Cf. Simon Mass a, ap.Wolf; Mitraege on einer Beschreibung der Moldau (ifermanstadt, 1805, in-8); C.2, p. 107: allein urn diese Zeit befand sich der tyrannische Icrayowaer Ban Mi-chael in Konstantinopel, wo er bei dem Sultan Murat eine so hohe Guade Bich

erworben butte, class der walaehische und moldauische Voivode wogen seiner greaseFurebt geriethen, Als dieser von der erbabenen Pforte anrueek ham, verlir ss Pero.mit seinem Sohn (lie Moldeu. . . .

49) Archiva istoricd a Ranuiniei; t. I, nr. 257.50) Serena(); Ottonianus sive de Imperio Turcicn ; reprodusu in C onr in g;

De hello contra Threes yerrndo libri earir (lIelrnestadi, 1664, in-4); p. 127 : Pe-,trus Meldevrae Vaivoda, qui anno 1594 in montibus Rbanticis prope Balzanum,,mortuus est, cum Remain ad est:Mendes Beato Pontifici pedes, quarnvis religioneGreece imbutds, veniret : de quo ego, ma idatu sins, spud Poutifieem egerarn."

n6mu1ii

re?...

Jesuitiloril

*i

--

209

§ 37.

Aci appune secolulit 1uz Ioni cellu Cumplitg §i resaresecolutil Vita ; duo serlatori romiTheatAtri de inrudite, incàti istoricil eel vechi caril deseriserape una din elle, credeail de datoriA a descri totil el §ipe gemene") . . .

----.

61) Paprocki eerie despre Mibiau in 0 grOd Krolevski (Praga, 1599, in-f),Gorecki in cartea perdutil, cunnoscutä numai dupre titlulil Historia de Leila

Hungarico-Valachico 1598, §i despre care vorbesce Visznievski; llistorya li-teratury polslciej (Krak6v, 1851. in-8); t. 8, p. 71.

14

lu Went celli

cea-l'altâ .

EPILOGU.

drumaplii serer, in efimpii vreindiisa se culee,

E fericitil efindii plea' p'10. flóre (ran-tea sea . . .

BolintinAnu.

Aqa,

§ I.Pone scum Ionti-vodd juca unii rollii secundarri in

annaHele romane §i forma ud lipsd in istoria universali.

§ 2.

Nu vorbimU nemicii despre periodulii cellii aventur-Herr.' ailii vietei selle, séfi de totti necunoscutil oil in to-tulil desfiguratil in Engel, Wolf, Sincath, Photinos, Vaillant,Luurianii, li in toti cei-l-alti, cdtl credurd de adjunsU Mi.pagind sal duo pentru a cupprinde unU omU, pe carenu-lU putuse cupprinde lid térra : ne vomil pironi tadattentiunea n6strd assupra altoril elernente, prin earl per-s6na individuald a ha' Ionil-vodd se contopesce cu pers6nacea collectivd a Romaniei §i attinge colossulii umanitatil.

§ 3.

Ca Domini, ellii fu judecatil pone astddi numai depre inveninatele spusse tale vrajmagilorti sei: elocol, popi0 strdini.

214

Ast-feliti marele Julianil Apostatulii, unulii din eel;mai sublimi imperati ai Romei deja càute, jAcea ostnditifArA appelii in cursulii secoliorui dupre absurdele accu-satiuni alle bigotilorii, pone ce, in fine, trebuia s vinannui Bayle §i mail Voltaire, pentru ca sà int6rcA Cesaruluiceia ce este a lui Cesarti !

de assemenea, uriaulIi Napoleonii appare §imai putinii decatil mica in pamiletulil lui Victor Hugo ;dar nu Victor Hugo este istoriculii lui Napoleonii !

§ 4.

Ca osta, Ionti vodA In micsuratil pone asap dupeviclenele relatiuni alle Poloni1or, câudui duqmani nepu-tinciosi, candii a11iai perfii, carii, in ambe casurile,

a-i rApi séui tót gloria, sal parté-i cea mai frum6sA,.impAunAndu-se ei-insi§i cu miserabilului plagiatii de penestrAlucite.

Ac6stA-s6rtA o avurA, vai, toti eroii RomAniei.Maghiarii 6re null attribuiaii ei loru§i, in fata ne-

domeritei Europe, celle mai falnice §i mai legitime vic-torie alle lui Mircea, Stefanil i Mihaiu?

§ 5.

Numai unti democratii p6te Intellege domnia lui Ionti-vodi, a citrui t6th administratiunea fuse ca ua lumin6sApresimtire a cuvinteloril lui Saint-Simon :

,Nu lAssati ca cei sAraci, despoiandu-se de putinuliice aui, sa mai adaugA la prisosulii cellorui avuti ;

Nu lAssati ca hotii cei de frunte s'A fie pu§1 jude,-cAtori peste gre§ellele celle mice ;

Astii-felia,

vo-iaa

Nu l'assati eafranarea, n'ascutecidre capacitateaunui bordeiu . . .

215

nesciinta, snperstitiunea, lenea §i des-pe pufula sa16ne1ora, s5, calce in pi-

moralitatea, elite din intunericulii

§ 6-

Numal una soIdata p6te intellege resbellele lui Iona-vod5, ce se povestiaii pone acuma ca una lungii in§irA-te-margArite fãrã plana i ff.ira, successiune; dar in earlarta militari descopere cu ulmire ua,* prodigi6sA diversi-tate de micia-I6ce, chmuitä de u5, minunat5, unitate dedirectiune.

§ 7.

Ce e dreptil, ca Domna, Ionii-voda se arretil, cAte-

u5.-dat5, pr4-crudii ; dar 111ircea, Stefana, Mihaiu, tosfaa eldre mai blanqi ? dar secolnlil all esse spre cjecelea in-tree nu fu elIII 6re unula din secolii cel mai incruutatiin t6te terrele lumii, in Sp3nia, in Francia, in Anglia ?dar pone §i capil bisericelora, pone O. predicatoril pcilevangelice, pone §i Luther §i papa Pia V, nu strigailei dre atunci cu fura: thiati! t5iati merea!

§ 8.

Ce e drepta, ca osta§ii, dup5, ce facusemiracole, ; dar nu uitati cuvintele lui Fridericii :nnici una genia militara nu p6te tin6 contra tradAril";dar nu ultati mOrtea lul Cesara, Enrica IV, Gustavii-A-dolfa i chiari pe a lui Mihalu! dar nu nitati Waterloo !...

t5Jatfl

i

Iona:yak

216

Nu tofu]." d'a-una successulii este ceia ce distinge pe6menil cel mari; exci addessea sunt f6rte-mari toemalnenorocitii, ce moril semenandil, pentru ca mediocra pos-teritate sa aibe fericirea de a cullege mai tradiil rodulilcella ce c6ce cu greil !

§ 9.Mircea domnise aprdpe la 40 de anni;Stefanil de assemenea!Mihaiu totii hied, cu bine cu reii, ii tragenase po-

ne la V anni eroica-iMircea, Stefanii, Mihaiu, avendil puternici du§mani,

avura inse i puternici amid, regi §iDar cdutati cu luminarea, ea Di,)genii, nu numai in Ro-

mania, ci cantati in t6ta istoria universald, unii singurilprincipe, carele cu mai putine fi essecutatii,in pace §i in resbelli, ca Domnil §i Ca osta§ii,mtervallii de doui anni, de duo qeci i optil de lune, nes-ee luo,ruri mai gigantice, decatil reformele administrative

battalliele lui Ionti v.,da!

§ 10.

Fie-care factil istoricil este ua. invetatura, adressatala Lulu rnomentii 6re-care ce se va ivi candri-va in viitoril,precum in poesia lui Heine cedrulii Livanului se gan-desce la departatulii bradii din codril Scandinaviei.

pillele n6stre mi se paril a fi anume 6ra ce respundela vechla iectinne a lui Ionii-voda : suntemil slabi §i des-organisati, nu avenail amid, dumanii ne impressoril, neameninta, ne niburscii din t6te $rtile. . . .

Dar trebue 6re sd desperamii?. . . Lipsésca nun pur-

domcia...

sainteunti

si

217

calabil Terernia Go lia, lips4sca' nesce vornie Bilge §i Murgn,lips4sci unii hatmanil SlaviM, lipsésca negrulU stolil delacomi vindetori ; §i atunci, sub unU altil Ionii vola, nevorii adjunge (bioi anni, numai duoi anni, fratilorii Bo-mAni ! pentru a reskli in scrunpa nóstrà Orri§ór a. unilparadisil, paqitU la hotarele selle de mire de angeri cusable infMearate! !

§ 11.

Pentru eine vrea. in patinti timpii 0 din ne-mica se filed nudte ,ti mart!

FINE.

NOTE.

I.

Origina ml Ionii-vodii.Engel (lice Wer war dieser Ivonia ? Er selbst gab

Bich fuer einen mit einer Beyschlaeferin erzeugten Son"des Voivoden Stephan, aus. Nach einer in Pohlen ver-breiteten Sage aber war er ein gebohrner G-rosspohleaus Masovien. Der Mold. Geschichtschreiber Ureke heissihn einen Armenier. Fi edro hat das Geruecht, dass eraus Reussen gebuertig gewesen.

Aci sunt adunate tOte opiniunile despre origina lui§i anume l o. fu bastardil allii unui Stefanii vodA ;

2-o. fu Polonii din Masovia ; 3- o. Fu Polonii din Galitia ;4-o. fu ArmOnii.

SA analisiimil cAte-§i-patru pArerile.roti istoricii, Forgacs, Gorecki, Lasicki, Paprocki,

De Thou, Bielski, Isthilanffi, Urechia, etc, recunnoseii,ciimcA Moldovenii Ii adduserA domnii pe Ionii-voda dincausa cA predecessorulii seU, Bogdanii, lubia pe Polora, pecari aT nostril de locil nu-i puteail sufferi.

Apoi este Ore vre-nA urnbrA de probabilitate, ca al-lungftndü uiiii polonofilU, Moldovenii sA fi chiAmatiiImbrAtisatil pe unit altulii Polonü ?

SA vedemil inse, de uncle IV are inceputulil acéstAabsurdA presuppositiune.

:

pe

lend-voda,

cl,ierti

-222

1-o. Despre polono-masovismuld luiTotil, dar totil ce s'a spusil in ac6sta, priivintA, de-

curge din urmAt6rie1e cuvinte alle lui Gorecki, carele in-su§i recun6sce, c5, nu crede in ceia ce relatézA: Erat Ivo-nnia, quern quidam Polonurn fuisse in Masovia natum di-77cunt, stirpis Valachicae..." ceia ce insemnéz6: loud, pe

77care unil IIlü fad' Polond nascutil in Masovia, era de

77némil moldovenescii '

Slabd temelia pentru a polonisa pe erould nostru!Dar de unde deriva ea 6re, aqa cum este? Isvoruhl Indgassinad in Lasicki carele ice, ca in 1561 Ionii-vodd seaffla in Lublin, pe longi magnatulil bond Firlei. Ora§uliiLublin afflându se in Masovia, éta de unde se nAscociridicola poveste de masovismuld lui ca sicandil arui fi Turd '. eine petrece la Constantinopole, sOIlIsiOnatil in Vienna!

2-o. Despre polono-galitismuldDe acOsta vorbesce numal Fredro, intellegendil rell

unit passagiu din Bielski, unde cronicarulil polond nume--sce Pocutia patrimongi, iar nu patrid,Pocutia hindu ud, parte din Galitia, WA de unde se n5.s-coci i acOsa a duoa ridicol poveste despre origina ceagalitianà.

Ambele aceste fabule se paread unora cu atAtil maide creclutd, Ca Ionil-voda vorbia polonesce ca und Po-lond ; dar ellil vorbia §i turcesce, ea unil Turcii....

Deci, origina polo)* fie masovianA, fie galitiang, aprincipelui nostru este IA impossibilitate pe de la parte

und quiproquo pe de altA parte : neSce assemeni fanta-sie nu meritil de a figura in istoriri, ; i cu t6te astea le im-bratipra Miromi Costind, Wolf, incaiu, Palauzov, i altii.

Remând celle-l'alte duo assertiuni : 1- o. fu bastardilallil until Siefand-vodA; 2 o. fu ArmOml.

Origina moldovenOsca a lui Ionil-vodd o attestil cro-nicele turce in Mignot i in Ricaut, Isthuanfi, cronicelecozace, Forgacs, Bullenger, Gorecki, etc; Lasicki i Loe-

Ionti-vodi.

lui

ailS lui Ionii-vod5.:

la

Ionii-vocli,

Ionii.vocla.

223

wenklau ') mai adauga anume, cumcá era bastard(' all('unui Stefanti-voda, ; tota asa se intitula in totecris6vele s611e ; ki tota asa 1115 recunnoscurã si top' Moldo-venii, chiamându-Iti la domnia, ceia ce este de u'd gre-ntate coversitOria.

Dar alla carui dintre Stefani sa. fi fosta bastarda? celdela Stefan(' cella Mare pone la 1564 istoria MoldoveinumerA patru principi de acesta nume : 1-o. Stefanti cellaTenera, filulil lui Bogdanii cellIi Chiorti ; 2-o. Stefanti Lo-custa, fiiulti unui Alexandru-vocla ; 3-o. Stefan(' filulil luiPetru Raresa ; 4-o. Stefan(' Tomsa.

Care anume din acestia sA fi fostil tatá lui Iona-vod5.? Pone acuma istoricii nu sciuri a se pronuncia as-supra acestui punetil ; i eti insnmi, sunt patru anni, gresis-sema intenna articolti, scris5 in rapecliciune si mai multi"din memoriA pentru cjIarulü Tribuna romând," undenumitti bastardi allIi lui Stefan(' Raresii.

De currendii avui occasiunea a descoperi in Ar-chiva Statului, Condica moldovenésca Nr. 1015, pag. 132-34, urmAtorulti document(' alli monastirii Golia, din 1573,martie 6, ce-hi reproducema textualti, in transcriptiunealatina:

Milostiin bozieiu Ion voevoda, syn Stefana voevodi,,,gospodar zemli moldavskoi. Oze priidosza pred nami ipred naszimi moldavskimi bolieri Sofiika doczka Iurii, ivnutzi ei Ion Tzogoe i brat ego Alexa, i sestri ich An-

nuszka i Fedia i Nastia dieti Marini, i plemenitzi ichIlia syn Kobaku tiz vnuk Iurii. . . . i prosili sebe otnas urik na ich pravoiu otninu i diedninu i daanie sezobil dal diedu ich Iurii ot dieda naszego Bogdana voe-vodi na edno miesto ot pustini na Veliki Czuluk sczo

sia teper imienuet selo Kobiaczanii ; i privilie sczo imaldied ich Iurii za danie ot Bogdana voevodi na togo vi-szepisanago sela na imia Kobiaczanii U Velikii Czuluk, onbil zakopal u zemli koli priszli Tatari u zemli s Me-

1) Annalea aultanorum Othmanidarum (Francofurti, 15961 in-f) p. 59.

ramii

224

x an d u voeycda, ta,pognil i takmo. . . . my i a na-.1szirrti iskachom obrietochoth a naszimi dusz:2,.mioze est fm prava 9tnina i'diednina. . . . f dadoehom lila

.n1 utvjerdich9r? naszina znamfnitom Fatom, k2ko daest 103 ot nas urik iakoz i prezde vsem dochodom,

dieti ich reczatom i pravnuczatom 1 praszczo-rriatom vsemn rode "ch kto sia tm izberet naib1zni ne-bporuszeno iiikoliz na vieki ; a clotar toe predruzenoeselo na ina Kobaczanii da est. ot vsech storon po sta-

tromu chotaru pokuda iz vieka ; a na to est vieragospodstva viszepisanago ton voevoda syn Stefana voe-

xvodi, viera prevozliublenago syna gospodstva-mi Petra-nvoevodi, viera bolar naszich: viera pana Dumbravy dvor-nika dolniei zemti, viera pana Pakuraria dvornika gornd

viera pana Kosmi Murgu, viera pana Ion Kara-rghiuzele i pana Lupe Hum prakalabove chotinskich,

viera pana Maxima i pana Romaszka prakalabove nie-metzkich, viera pana Toadera . . . prakalabi romanski,viera pana portar suczavski, viera pana Krysti i

papa Danczula, prakalabi orcheiski, viera pana Malai

1)viera pana Grigorie spatar, viera papa lath . . . viera

pana Buczuma czasznika, viera pana, Bilye stolnika, vierapana Nikoari kornisa, viera vsech boiar naszich velikichri malich ; a po naszem zivotie kto budet gospodar otvdietei naszich iii ot naszego roda ii pak . . . izberet,,gospodarem naszei moldavstiei zemli, tot bi . . naszegoedaania i potvrezdenia. ale bi dal i ukriepil zaneze. .

dali I potvredili, . . . est Ira prava diednina ; a na bol-nrszii kriepost i potvrezdenie tiem vsem viszepisanim velielivesmi naszemu viernomu i pocztenomu bolierinu panu Ion

Golie logofet pisati czto ta viszepisana peczat ot diedanaszego Bogdana voevodi, priviesiti . . . nasze peczat

1)k aemu istinoualr listu naszemu..Pisal Kristia MichaileskuP

Precum vedeti, in acestii pretiosil documentii, Jonii-voa, in duo ienduai se mninesce A11 4 lui

Stefanii-voda, fiiului lui Bogdanii-vodg,adeig, altil luTenerü, i, prin urmare, stranepoth aIlü lui

Stefami ce11I Mare.

pollen i

irn1 s

j

zemli,

G-yrli

1a-muri;i1 Ent

rim-I

Stefan:LI-Mb-1

225

Cum dérh cronicarulti Urechia Illü nuroesce Aiménii?0 nu numai cronicarulii Urechia, ci inch' §i unii altil con-timpurénil, Francesulii Languet, unil diplomatil pré-bi-ne informatil . assupra evenimenteloru Moldovei? acesteduo rotirturie atatii de ponder6se, curn ore st le impa-cdnrii cu origina cea domnesca a lui lonii-voda ?

Credernil a fi gàsitui uã cheià pentru a desciffra

Concubina lui Stefanii ceB -Tenerti, ce dede- nasce-re bastardd eroului nostru, mai avu unit barbatii legitimii,cu care filen a1i doui fii: PotcOva §i Alessandru, fratibuni intre ei, dar pe earl istoricii de atunci, Bielski, Pasz-.kovski, etc. II numescii numai fratl de mama sal uterini

bracia pi zyrodzoni, cuIn poesia nationaM cozacg, unu1 -si cellil mai cele-

bru din acei duoi frati, vitzn1ü PotcOvii, e numitü Ser-pega : mime neslavonii, netatarescii §i nerornanti, ci purilarmenescii2), in care e mai cu sénià caracteristicii finalulügutturaRi eg séiI ag" preeurn in celle mai matte numiriarrnene : iakeg, Armenag, Arpeg, Havanag, Vashdag, Ha-igag, Ampeg, Arhneg, Korheg, Endsag, Kelag, Pazug, Hu-seg, Fainag, Gornhag, Nerseh, Zareh, Sanadrug, Sahag,Vasag, etc. Assemenea numi.le poti vedé la totii passuliiin istoria armenescii a lui Serpos3), allii dirui insu§i nu-mele ne dovedesce §i mai limpe de de cgtii tOte armenis-mulii familiel Serpega.

Deci, e clarü i decisivii, curoca mama lui Ionii-vodafu Armenca.

ecitesce acurna, dreptil verificatiune, celle ise pepaginele 6-7 assupra fisiOnomiei acestui principe, §i mai stu-diéza §i insu§1 portretulii seri ; cAci in istoria se cere, maipe susil de tote, Wä armonia de probe.

2)EugCne Bo' 6 ',F. BaralleZ; Zbroty slc belt Opmian w Polsce (.1.16v1856, in-8); p. 410.

3) Ccnip(ndio sfi ico abiwa its var_ione .thmcna (Venezia, 1786, in-8).

15

ci-militura.

n

vodl.

226

IL

Ionii-vodà in Lublin.

In Lasicki intimpin5Anii urmatória frase: Ivonia. . .,,anno salutiferi partus 1561, rege Sigismundo Augustocomitia Lublini agente, Iohannis Firlei . . . . ministerfuit."

D. Papiii traduce asa : Mai . . . . pre la annuli].1)mantuirii 1561, dindii. recrele Sicrismandi] Auguitii cele.-

bra comitiele in Lublin, era servitorurii lui Mad Fidel..."AstiifeIiu pentru D. Papiii, a fi minister" e a fi ser-

vitorii" ; de assemenea tlE tradusese si Erigal prin Diener."Dar 6re puterniculil Laski i, mai

principe Constantirai Ostrogski, le plus riche et pluspuissant Prince du Royaume"4); 6re ei, fl6rea Poloniei,

fi pututil deveni amid pers3nali cu ut f6sti slaga; po-lon'a?

- Dar 6re Bogdanii-vodA, gonitii din Moldova, n'aril fimustratil pe fericitulti sed riva(la de a fi fostil ciocolumai 'nainte de a pretinde la dornnii?

E pr6 vederatii, cumcg minister aliri lui Lasicki nue nici servitor alIui D lui Pap ii, nici Diener all hit Eq-gel, cari amenduoi nu approfundarl organisatiunea

boeresci polone din secolulii XVI.

181.4) Da Foss 6; Tietor politique revea et augnienW (Pdrisl 16111 in-8); II.

allesil, illustrulil

ea

227

Fie-care din acele eurtl se compunea din juni d in famil-liele celle mai nobile, dar earil sal aclusera in sArici5,ori cAutail pretiosulil sprijinIi allii unui patromi eu mul-ti influintã, i carele se intempla ea e11ii-insu0 fiineeputii carriera in acellaqi modil. El erail elienti", nnservitori, nu Diener . . .

Assupra acestel remareabile institutiuni nationaleGolembiowski serise unit volumil intregii 5), fari

care eu grei i. puté intellege cum se cade positiuneafati cu magnatulii Firlei.

5) homy i along (Warszawa, 1830, in-8).

Polonulil&aril

Ionii-vodit

228

lonti-vodA hi 1564-1565.

Pone acum se sciea numaI atAta, mina Ionii-voditrecut din Po Ionia in Turcia §i de aei la insula Rodosiit.despre trecerea din Po Ionia in Turcia vorbescii mai togautorii, despre trecerea la insula Rodosii primal eronica-rulii Urechia.

Actele diplomatice alle ambassadd franeese in Con-stantinopole, publicate din mannscr;pte offieiale de catreCharriere, arrunc5 u notia 1urnin assupra acesteI fasedin vie.ta lu1 estragemil t6te passagiele rela-tive la cestiune.

1-0. La 29 iulii'i 1564 agentult1 Petremol serie diaConstantinopole : Il court aussy un bruiet, de par deca,.que le fiere de Tumpcba, --celuy qui avoit ocenp6 laMoldavie passee, estoit en armes avec sept oabuit mil hommes, sous la faveur, aide et protection de

Maximilian, roy des Romains pour entrer en ladicteMoldavie et vanger la mort de son frere .

2 o. La 23 Genariii 1565 ella scrie 6,r5si: Les Mol-daves se pligiieut dudit empereur (Maximilian), disantque le frere d'un certain Dimitrasco, qui fut l'anneepassée execute en ceste ville, est en armes soubz sa fa-venr et protection pour assaillir et occuper la Moldavie,.et en dOchasser Alexandre que le Grand-Seigneur yconstitue apes la fuitte et mort de Tumpcha . . u

l'an»Oe

a.

IIL

Iond.vodd:

229

3-0. TJA altà scrisóre din 7 Aprile 1565: ,,Le chaoux,,qui a apporté les nouvelles de Bude a amene avec soyle frere du Despot qui. régnoit en. Moldavie lequel s'estretire et fuy de l'armée de Maximilian, et le bassa l'a-,,yant cogneu luy a faict beaucoup de faveur, en atten-y dant qu'il face entendre son affaire au Grand-Seigneur..."

4-o. In fine, scrisórea din 23 main 1865: le frere,,du Despot s'estoit retire vers le G-rand-Seigneur, lequel,,Sa Haultesse a envoyd en gardes A Rhodes avec douzeaspres, monnoie de ce pays, de paye par jour, qui sontdix on onze sols de France; al au contraire le pauvre7)homme pensoit A son arrivee que le Grand-Seigneur ley deust faire tout d'or, et qui le deust remettre en la Mol-,,davie et en déchasser Alexandre . . . ."

E vederatil cA, in cfite-si-patru epistolele, Petremolvorbesce de unulti si acellasii personnagiu, de si de'ntitiuillii numesce frate cu Tomsa, de aci frate cu cnézulil Di-mitrie Wiszniewiecki, Rpoi frate cu Despota.

Tornsa fu Moldovenii, Wiszniewiecki Polorni, Des-pota Serbii; Tomsa uccisese pe Despota si trimise peWiszniewiecki la peire la Constantinopole . . . . ye putetidera inchipui galimatias genealogicii, in care cade diplo-rnatulii francesii, fiicêndii pe unii cine-va frate cu treipersonmigie atAtil de differite!

Cumcg vorba e anume depre Ionti vodA, o probezi :1-o. Cronologia, pe basea aril' reconstituimil urraO-

tória armoniOsa seriA de evenemente : in 1561 Ionii vodipetrece in Masovia ; in 1562 trece in Crimil ; in 1563 seintórce in Polonia ; in 1564 appare in Austria ; in 1565fuge la Constantinopole si se trimitte surgunil la Rodosii.

2-o. Impregiurarea essiliului la Rodosii, despre carevorbesce In unire Petremol si Urechia, si care, sub anniiIn cestiune, nu se póte applica fArA numal calre Ionti-vodO, de vreme ce Turcii, din politicA, nu surguniaii nicia data duoi principi moldoveni, prin urmare rivali, inaceiasi localitate.

3-o. Despota nu avu nici unil frate, precum mkturi-

230

sesce cliii Insu§1 in genealogia sea, publicata de SommerWiszniewieeki nu avu nici unii frate, precum arréta Nie-siecki ; Tom§a sa fi avutil vre-unil frate, arIt fi fugitii-de'mpreuna cu ellil in Polonia de'naintea lui AlexandrtrLapupénuili, ceia ce nu fu.

E remarcabili, ea fiiu1 celliI legitimil altilPetru, pe care I rrechia IIl pune la annuli 1593

sub numele de Petru Cozaculii, i despre care Heidenstein-clice sub acella§ii annil : Sub hoc tempus fictum aliquemPalatinum Valachiae, qui se Ivoniae posteritatem esse.praedicabat, sub patrocinium Cosaei receperant. . quernMariemburgum carceri perpetuo adjudicat Rex" ; iar

aqa se esprima §i Ioaehirnil Bielski6), amenduoi contirupu-reni ; e rernarcabilil, ca Chronicon Fuchsio-Lupino Oltar-dinurn 1115 face pe aceili Petru I iiii allil lui Despota, in-tocmai precum pe Ionii-voda Petrernol Illü facea Irate cuDespota : atatii de confuse sunt, in genere, notiunile au-toriloril assupra genealogiel principiloril romani!

1) Dalszy ciag 1,, .4i/a polskiej (Varjzava, 1851, in-8); p. 146.

Iu Iorrii-vodk

;

tot5-

231

IV.

Cgutre paghia 13 § 12.Photinos dice Guagnini la cronologia Po-

loniei, cartea XXI, spune cã e11 (Ionii-vodA) e de vitiPolona, i c aril fi fostii chiarii in serviciulii voivodului77Cracoviei. Cunnoscatorii de mai multe limbe, s'a dusil

,,pe lorgi ambassadorulii Poloniei ea Dragomanii la Con-stantinopole. Acollo petrecendii mai multi] timpii, a intratii

cu incetulii in dragostea ómemloiu influinti, 0 a adjunsils'a se Mai mare Dragomanii Portel Ottomane ; darfiinclU intrigantU i ammestecându-se in trebele Moldovel,l'a essilatil la insula Rodosii . . . "7)

T6te acestea sunt unU §iril de neadever.uri1-o. Noi cunmiscemii tOte scrierile lui Guagnini

nu nurnai descoperitil in elle ce-va ana1og, darchiarU uà mArturia oppusa, §i anurne : ce vorbesciidespre Tonii voda,clice prescurtatil din

77alte cronice, caci eU-insumi me afflamil atunci departe

dela hotarele Moldovei, tocrnai la granita Moscoviei, ser-vindii in cursii de lb anni in garnizOnea dela Witebsk."8)

2.-o. Top Dragomanii eel mari ai Portei Ottomanedintre annii 1560- 1572 sunt cunoscuti din Hammer : in-catU despre Ionii vodA, noi nu gassimil acollo, iaraiurea §i mai puin, nici cea mai mica allusiune.

7) Trad Id Sion; t. 3, p. 55.8) Ap. Paazkowski; t. 1, p. 189.

:

17

§i,

totii

ailS

n'am5

OnagninIamii

232

De unde dr sa fie aceste curiositati d'alle lui Pho-tinos?

Scimi numai Reda, cum ca elle nu sunt din Gna-gnini.

In Cantemini ne intimpina ce-va si mai curiosii: ellilconfunda pe Ionii-voda cu Despota, reproducendil, inlocil de a correge, unit passagiu din Tarco-Graecia luiCrusius, precum am-6 arretatii inteua alta scridre a n6stra9)

Nu este nici ua induoéla, cum-ca Ionil-voda sciusemai multe limbe: crescutil intre Armeni, ellil vorbia tur-cesce i p6te tataresce; in Polonia inv.etase polonescepetrecêndil cu aristocratii ta Firlei, Ltski, Ostrogski, desiguril a nu era strainil nici limbei latine . . . . dar ent6te astea, n'a fostii nici ua data nici mare dragomantiaIlü Portei Otomane, precum vrea Photinos; nici elevaallil lul Lascaris, precum pretinde Crusius i Canteminl.

Asa déra, fideli sistemei n6stre, noi feritii deori-ce incertitudine, multumindu-ne a invoca numai fac-tulil cellü mai pre susii de banneala : cumea eroulti.nostru se occupase in 'Constantinopole cu negutitoria pe-trelorti scumpe i cleveni manometantl.

Se pr6 'Rite sa mai fi..avutil i vre-ua functinne pu-blica: dar nu scirnü!

9) Analise litterarie esterne (Bacuresel, 1864, in-16).

ne-amii

233

V.

Unit document(' importantil.Intre documentele monastiriI Golia din IRO se afià in

originahl urmh'torulti crisovil, carele fu reprodusil si inZapiski Odesskago Obsczestva Istorii i Drevnostei, dar ciichte-va greselle neiertate, precum de pildit 10 main" inlocii de 10 Martieu etc., si carele e cupprinsii intr'u5, co-piã ce-va mai e-ssactA in Condica moldovene'scei Nr. 1015din Archiva Statului :

Milostiiu boziiu Ion voevoda syn Stefana voevodi,gospodar zemli rnoldavskoi. Oze tot istinnii nasz vierniiPI i pocztenii boliarin pan Ion Golia velikii logofet i sluga17nasz viernii Eremiia prakalab i zena ego Tudora, dali

potvredili esmy im ot nas u naszei zemli moldavskoi$/dvie miesta ot pustini, edin na Dnistru gdie sia imenuetOxentiia mezdo Molovata i rnezdo Moksziia i s miestotiza czetiri mlini ot toe strani Nistra u pototzi ustie Ichor-likul, gdie upadaet u Nestru, a drugoe miesto na konetz

pesczeram povisze Starago Orchiia gdie upadaet dorogaStarago Orchiia u Revtia u brud povisze Kiszineviepr)d stienku po toe strani Revtia ot k Nestru i s dva

u Revtia iako da usadiat sobi tarno dvie selapoczto oni sobi kupili ot samomu gosp Ddstvu- mi, i dalinam osem koni dobri i czetiristia zlat tatarskych piniazigotovich u nasz vistiar ; i dadochom im i ntverdichoms sim naszirn znamenitom Estoril, kako da est im ot Ins

i

,,rnlini1

234

urik i otninu i vikuplenie s vsern doehodom, im i die-tem ith i unuczatom i prennuezatom ich i prasczoriatom

i vsemu rodu ich, kto sia im izberet naibliznii neporu-szeno nikolize na vieky ; a cbotar tiem viszepisannimdvom miestovom ot pustmi na inila Oxentha mezdo Molo-vata i mezdo Moksziia i s miesto za czetiri rani ot toe

nstranu Nestra u ustie Ichorliku gdie upadaet u Nestru indrugoe miesto na konetz pesczerarn povisze StaragoOrcheia, gdie upadaet doroga Starago Orcheia u Revtiau brud povisze Kiszinevie pod stienku po toe strani

Revtia, da est k Nestru abi sia dosiagal chotar obommiestorn, i da est eliko mozet ozivati dvie sela dosit. Ana to est viera naszego gospodstva viszepisanago Ionvoevoda syn Stt.fana voevoci, i viera prevozliubleunagosyna gospodstva mi Petra voevodi, ; viera vsech boiarnaszich moldavskich viera pana Kozmi Murgu, vierapana Lupe Horn prakalab chotinski, viera mina Toa-dera prakalab nemetzkii, viera pana Ion Karaghiuzeprakalab novogradskii, viera pana Eremiia portara su-

czavskago, viera pana Danezula prokdab oreheikii, viera,,pana Malai Petru postelnik, viera papa Gligorie spatar,viera pana lani vistirroik, viera pana Buczuma ezasznik,viera pana Bilyi stolnik, viera pana Nekoara komis, iviera vsech boiar naszich moldavskich velikich i malich

a po naszem zivotie . . . budet . . . ot naszego roduili pak. bud kogo bog izberet gosporiar biti naszei mol-davstiei zemli, tot bi im nepornszil etc. (bliistern ordinarii)pisal Kristia Michaileskul n Iasoch v lieto 7082 miesi-tza mart 10 den. Ia Ion voevoda i syn nasz Petru.

Acestii documentil, ehberatii deja dupa declararearesbellului §i numai en duo septemftne mai 'nainte de in-ceperea primeloril ostili ti, limpeqesce urmiitóriele inte-ressante cestiuni din istoria 1111 von :

1 -o. Tradiitorulu pureal.abii Eremia, cunnoscutil poneacum numai sub porecla1ocala de Cernanténulii, era fratemai midi aflü marehri logof6th Ionü Golia, §i, prin ur-mare, eata dupre famillia sea propria

:

;

munimil

235-

Eremia Golia, iar nu Cerautenulil dupre nurnele dis-trictulni, in care se pare ca acestil nemii se conserva,pone astadi pe 'ntre mo§neni. Acest a. descoperire ne con-duce la Ira altà, i anume, ea' Ionii-vodä fu bine-facetoriinu numai pentru Eremia, ci i pentru fratele acestuia, pecare,. nunmndu-lii mare logofetil, lihi innAlra la prima dem-nitate a terrei si de cdtre care de assemenea fu trädatiimai apoi in faverea lui Petru cell5

2-o. ln adjunulii luptei cu Turcii, terra declarft pefilulil lui Ionii-vodd nu numai erede, ci chiarui putemildice co11eg allñ tronului ; CACI chrisovulilpurta josil Ionii-vodA i filuffi nostruPetru" ceia ce nil ne intimpinA nici utti datii in crisevelea1tor5 domni i nici chiarii in acelle anterierie alle luiinsu§i Ionii-voda, in cari tote numele filulni domnesc5figurezA numai intre marturi" mai susil de nomenclatura

3.0. In fine, acestil docurnent5 ne mai arretg corn--positiunea consiliului domnescii in momentul5

Schiop5.

n'arüiseillitura ,E5

boierilorii.

deciaivii

256

VI.

Portretnlii lui

Primulti portretil cunoseutii allul hiT Ionti-voda estea cellii ee:arm-1 descoperith i cumperatii nol in 1862 dreptil25 fiorini in Lemberg, la buchinistuRi Igel senior, pe'ntremai multe alte cart6ne vechie ; caci imaginea de pe mo-neta cea de anima a acestni principe fiindIi pré §térsa pet6te essemplariele publicate pone acurn, se supphnla prinpura fantasia a editorilorii, precum probeza chiarul dite-rinta dintre fac-simile cellul essecutatil de Seulesco §i a-celha. scosii de D. Papiii, intre cari amenduo nu essista niciua a ssemenare.

Portretulii ml Ionii-voda e coloratii guaccio pe ua f6iade pergamena in lungime de 15 §i In latime de 11 cen-timetre ; halna §i pennele cusmel sunt albastre, mantaiiarosia. Dupre opiniunea cunnoscutului nostru pictoril D.C. Stancescu, carnia suppnsesemii spre 'essaminare,arii fi u copia facuta pela 1800 de pe unili originaliidupe natura. Cumca e ua copia de pela 1800, dovédaeste ca. culdrea albastra a penelorti kd a hainei, precum§i cul6rea cea alba' a cacomului, nu ing5lbenira dece nu putea &A nu se intemple cu ua copia mai vechia.Cumca e de pe un originalul dupd natura, dovéda estecaracteristica figurei, in care lipsesce ori-ce preoccupa-tiune artigtica.

II6

load,

237

Dar acestil portretil si fie ellii 6re, in adeverU, nuallii altnia, ci anume allii lui ? respundemU prinurmAtOriele argumente perempt6rie: 1.-o. Inscriptiunea:_To . V. flentA la margini en littere ee carea secitesce: loannes Vaivoda ; 2 o. Costumulil, care e tocmaidin acea epocä, fiindii in mare parte identicil cu allü luiAlexandru Lapusnénulil pe portretulü ce11i constrvatUla monastirea Slatina ; 3- o. Patsagiele din Gorecki si dinPaprocki despre espressiunea fisionnmiei si mai allesil a-ochiloril 1111 Ionil voda ; 4-o. Tipulii arm eneseil allil na-sului i allü fruntii. . . .

Posa principelui, la prima vedere, se pare a fi camumërulil dreptii fiind radicatil pre-susii ; day a-

céstã accusatiune va despare din data' ce, in locil de sim-yeti imagina u staturà intrégd, facutd in trel

cuarturi §i, en piciorulti dreptii inainte, adedi in attitudineaunui 101112i ce scóte sabia pentru a merge in atacit.eil-unulil sum bine incredintatU, cum ca acestil portretilnu este decAtti ifa" copiA pone la brill de pe unit origi-nalil in t6fa statura; nu e chipil a intellegecum .portretistuRi. aril fi Adoptatii pentru unU bustU uãassemenea posa. TotU pe acéstg basà, nol cutegarAmila presupune, c Ionl yob'. este representatil aci toemain momentulU ultimului attacU din battallia de la CahulU;de vreme ce in nici una din cede l'alte bttiIlie alle selleellii nu se scie s fi fdcutil unit attacil pedestru in persOna.

Unde sa, fie astkli originallulU, ddea mai este unde va ?de catre eine fit. essecutatU ? cu ce occasiune? nu scimil,nu .scimU, nu scimil. TotU ce putemU presuppune se re-duce la impregiurarea maritisului v6duvel lui Ionii-vod5cu Polonuli CristofU Strus. Ore nu cum- va din ac6stilfamillia va fi provenitil primitivulil portretil ? Dar n6--rnulU Strus e stinsil deja de duoi secoll

ascii, i

dici altil-felii

curidsg,

plulil busti,

Astil-felia

2238

VII.

Istoria militará a lui lonii-voda de Paprocki.Paprocki se nascil in 1543, dintr'u familiá polonI

nobila din Masovia, I cacti studiele in Academia Cra-coviana. In 1573 visitâ Moldova si cunnoscu in pers6nape Ionii-voda. Din numer6sele selle scrieri, noi cunn6-scema in originalil urmat6riele: 1-0. Cuibuh7 virtutii, dincare derivii stemmatele nobiliare alle gloriosulvi regatiipoloni; 2-o Stemmate nobiliar6 polone, impeirtite in 5 ceirfi ;3-o. Gretclina regalei, in care se vorbesce de generatiuneazmperatilorg romani, archiducilorg austriaci,loni, etc. 4 o. Hatmanalii, ség de purtarea

In prima din aceste cäri, publicata in Cracovia nu-mar patru anni dupa m6rtea lui knit. voda, Paprocki neinsciintéza, curnea scosese deja la lumina unii opusculti.deosebitil, polonesce i latinesce, assupra resbellelorii ero-ulu nostru. vorbinda de lupta liii Ionii-vodacu Polonii in 1572, e11 se grabesce a adauga : coc tezy Historia przedtym napisana polskim y lacinskim iezy-kiem powiada." Mai departe, mentionanda resbeflulil luiIona -voda cu Turcii din 1574, (lice &AO: iakoz tez His-toria krotko o tym napisana polskim i lacinskim iezy-kiem opowiada. Unde 6re sa fie acea preti6sa istori-bra militara a lui Ionil-voda ?

10) Gniazdo enoty (Krakow, 1578, in-f); p. 1238-1239.

regilori po-resbellelorii.

..)

239

Originalnlü polothI despAru cu deseverqire ne-mici, pe semne, regele Stefanil Batori din urro.' care me-moria lui Ioniivodã. Editiunea latink fAcutà de duoinobili poloni, Gorecki §i Lasicki, din cari primulii tra-duse i amplifica, celle despre resbellulü turcii din 1574,iar secundulil pe acelle priivit6rie la invasiunea polongdin 1572, fa publicata pentru prima 6r1 la Frankfort in1578. Traductiunea germand, tiptirita fára" arretarea lo-cului in 1576, cupprinde numai istoria annulni 1574, darforte pretiOsi, fiindü litteralfi, cea mai vechig, §i, pe longacestea, mai liimurindu ne numal ea singurg, curnca

polonti fa publicatu la Cracovia anume in 1575.Acéstd rarissimh editiune a cunnosout'o Geb-hardi "); poi. Engel o confrunta cu acea

Aa dérá, basAndu-ne pe Gorecki, pe Lasicki, pementionnata editiune germanA i pe celle-l-alte patru son-eri polone alle lui Paprocki, FA ne incercmI acum a a-nalisa pe acestii autorii, pe care predecessorii nostri obi-cinniaii a- lii crede pré orbesce, land(' tOte cuvintele qit6te virgulele sélle dreptil dogme religi6se.

Ca introductiune, s stabilimii Inse din capulii loculuiurm6t6rie1e trei criterie, ce ne voril adjuta la totii pasuliin ulteriOra criticá:

1-0. Paprocki fu Polonil; adeci dintr'ni n iun, pacare cronicarii nostri, ce o cunnOsceail de apr6pe, o nu-mescIi ra'ndair6s5," ;

2-o. Paprocki 41 vindea p6na pe banibunA-Ora, platitil de guvernulti austiacu, elIü mura cu unufeliu de turbare pe celebrulii Iona Zamojski i pe altimagnati poloni, cati se phreail a fi contrari Curtil delaVienna; ba nu se ruOna de a se §i intitula Stipendiarilicesaro-regalii" '2).

3 -o. Paprocki nu avea nici u idea; de arta militar5,precum demonstra, mai bine dechtil ori-ce, insu§1 opulil

11) Allgemeine Weltgeschichte (Leipzig, 1782 in-8) ; t. 35. p. 665 nota.

584 ,12) Al a ei ej o vs ki ; Pismienni.:two polskie (Varsztva, 1851, in-8) t. 1. p_

: thu

cella de'ntaiiilatina.

tota-d'a-una:

ori-ginahilii

240

seri despre Hatmanil", in care ellii se mArginesce a pe-rifrasa pe Strategiculil lui Onosander," gra, a pune delasine rnácaril WA' nuanti propril

Era Polonn, era vindutii, era nemilitaril . . . . prinaceste trei defecte personnale se esplidi tote defecteleobjective alle monografiei selle despre Ionil-vodá; dintrecari vomii specifica ath nurnai pe celle principale.

Paprocki (lice, curiae& Ionn-vodA, intrandil in Mol-dova contra lul Bogdanii, arii fi avutil cu sine uh" 6stede 20,000 de Turci. d'ua-datn, elliI nu uità a nespune, cä sultanuln se scusa inaintea guvernuhil polona,curnea nu trimise pe pentru a cuceri Moldova.ci simplu numal pentru nesce treburi negutitoresci. In-tre aceste duo assertiuni noi credemil a vedé nä nelertata.contralicere. Escorta unui commerthantil, sä fi fostil ellil

Fugger, adecii unil Rothschild din acellhsecolii, putea ea 6re a se radica pone la num6rii de20,000 de Omeni armati ?

Pentru a descoperi adeverulli, amn puté procede pecallea analogiel. In 1541, trimittendil pe Petru Raresildomnii in Moldova, unde domnia atunci Alessandru Cor-nea, sultonulil Ii dede, in locii de 6ste, u escorti de 200cAllareti, Ttari, Greci, Romani 13) Escorta luiIonii-vodá, a unui negutitorn, sà fi fosth ea ore mai nume-rOsa ? Noi amü push cifra de 4000, de 5000 . . . . pare-se cd alai cam essagerat'o noi-insine dar ori-si-cum, delaac6st5, essageratiune a 'Astra, e pre-departe pone la 20,000al lui Paprocki !

Cu 4 sén 5,000 de adunaturit, Ionii-voda cupprindeMoldova si allungà pe Bogdann in Polonia, Fugarulil strin-ge acollo uà Oste polona si se int6rce in terra pentruredohandi tronuln. Ionn voda trimitte dupa ajutorn lasandjaculil de Ak-kerman, aduna in pripn. uà Oste mol-dovenesca si ailesce invasiunea polona de a se retrage cumniliatiune. DOca fuga polonotilului Bogdaml nu conve-nia patriotismului lui Poprocki, apoi cu &ail mai vertosil

13) Ada Tomiciana ap. Engel; t. 2, p. 184.

lonil-voda

chiaril unü

.

;

241

nu-i venia de locri la socotaa ruOnea generaluldi Mielecki,caruia autorulii nostru II dedica chrtile selle qi dela care,

unri anti duoilea Alexandra Mache-priimia dreptri recunoscinta . . . . bani ! Deci, pen-

tnt a desvinovali pe ai sel, Paprocki recurge i aci la o-bicinuitulii seri miqii-locri, intrebuinta se deja mai susii:elBi mArc s e fortele lui 'a", pone la t.à ciffrà fa-bulósá i mickur6zd óstea polonA pone la anti minimum

cornier".CAt1 eraii Polonii? Paprocki respunde : numal 1300.

CAt1 erail Moldovenil i cei Turci. ai Sangiaeului de Ak-kerma n ? Despre nunferulii Turcilorii Paprocki tace, dardespre allü Moldoveniloril respunde in duo scrieri induo &lull' : u'a" data in pro* curnca Moldoveni era peste60,000 ; a duoa óra in versuri, c erail peste 100,000!

leg i texturile, ce le reproducemii ca piese justificative :1-o. Din Gniazdo Cnoty, pag. 1237-38 : Za tegoz

Krola slawnego za wola y roskazaniem iego, MikolayMiele( ki Woiewoda ziem Podolskich, Nowomieyski y Gro-decki Starosta, syn Jana Woiewody Podolskiego y Mar-szalka koronnego, czlowiek taki w ktorym to wszytkoobaczyc mozem, czego Cicero w wielkim Imperatorze

potrzebowal, laborem in negotiis, fortitudinem in peri-culis, industriam in agendo, celeritatem in conficiendo,consilium in providendo ; tych zacnych sztuk doznala oy-czyzna w tym zacnym Senatorze, pokazala sie w nimscientia rei militaris, virtus, autoritas et foelicitas, do

2, czego okazania, iz mu tu placu, krotkosci folgniae niedostawa zaniechac musze na ten czas : ten nie maiactylko trzynascie seth ludu Rycerskiego, wiachal w ziemie

Wcloska z Bogdanem z synem Alexandra WoiewodyWoloskiego, ktory bedae po oycu Woiewoda Woloskim,byl zegnan od Iwonie przez zdrade Wolochow, z doz-woleniem Cesarza Tureckiego Zelirna. Chcac go znowu.wsadzie na mieysce iego, then Woiewoda Podolski

Roku 1573 (sic), nie spodziewaiac sie tak predkiey goto-wosci Iwoniowey, szedl z onym ludem ku Iasom, trafil

16

)1

numindu-15 mai-maldash

oce-I5

242

na lad wielki, gdzie samych Wolochow bylo 60,0007okrom Turkow, Grekow, Serbow, ktore byl z soba Iwo-Dia przywiodl za pierwszym wesciem na to tarn Panstwo,z ktorytni gdy sie trafil u rzeki Prata, obaczywszywielkosc ludzi, rozurnieiac ze irn nie mogl zdolac swoinapocztem, obrocil sie nazad, nie pokazuiac tego nieprzy-iacielowi aby sie mial wrocic, k tzal szukac brodow wnoney rzece iakoby do nich przeprawic sie chcial, w tyrnpocz ll lnd uwodzic nazad przed ona wielkoscia, ktorzykiedy p )strzegh szli za nimi uczyniwszy post.mowienie,co komti za korzysc miala bye z onego obozu, takze zwieztliow Polskich, ale kiedy do thego przyszlo, ze ichcheieli brae wedlug postanowionych mysli swych, iakieszwanki brah a mezny odpor od oney garsci ludzi: on tyna ci szerzey Kronika powie, coc tez y Historya przed-tyln napisana Polskirn y Lacinskim iezykietn powiada,iako wielka szkode w onyrn ogromnyrn woysku uczy-nil ten zacny a parnieci wieczney godny Hetm In, Indswoy w cale uwiodl, y tego ocz sic kusil zi ona swadobra sprawa, iuzby byl dok tzal, bo iuz byl Turki yn Wolochy barzo potrworzyl, kiedy irn wodze znaczne07zbito, iuz sie pokuszali po kilka razów uciekac. Ale ten

/7zacny Senator y Hetman fortunn.y, baczac niechee

nWolochow przeciwko Bogdanowi, ktorzy ieszcze nie-ndoswiadczywszy srogosci Iwoniowey, nie chcieli przyiacn Bogdana, on y na to sie ogladaiac, y wilizac Turkown nie malo, ogladaiac sie na przyrnierze ktore z TareckirnI/Cesarzem krol Polski mial, zrozutniawszy ze tho bylanwola iego aby Iwonia byl Panem tey tam ziemie, ucho-/7dzil do konca obronna reka az do Zamku Chocimia,na ktorytn byl Rotnaistrz Polak y maz slawny Marcian

n Dobrosolowski z Donau Roza, kthory potym onytn spra-7,cowanym ludziem z Zamku dodal wielkiego ratunku.

Gdy sie przeprawiali przez Niestr ku Kamiencu, tak siensrogi y ogrornny on poczet zdal nieprzyiacielowi, iz Ma -

nczey nie powiedali przed B isza, iedno ze bylo Polakow40 tysiecy. Sam potym Iwonia, corn w uszy swe sly-

243

kiedy Andrzeiowi Taranowskiemu, powiedaiac otey swey trwodze, powiedal dziesiec tysiecy byc onego,,pocztu Polskrego, te trzynascie set, iesli the ktorych nadmniey, wiecey nie bylo?"

2-o. Intr scriere despre familliele nobile din Po-dolia §i Galitia, pe care o cunn6scemil numai In estraotii,Paprocki se adressézd cAtre insui Mielecki in. urmãto-rulü :

Gdy sie o cie sto tysiac Wolochov kusilo,Ve dnie v noce nad toba zavsze sie viesialy.Ktoryches bez swey szkody zbil poczet the maly.Viele zuchvalych Turkov glov svych ostradalo,Serbov, innych narodov poleglo the malo.

Ani on Hektor Grekom, Hannibal Rzymianom,Nie byl tak nigdy srogi, iako ty poganom.Tego sie uszy moye dosyc nasluchaly,,,Oczy ich tvarzy smetnych tez sie napatrzaly.7,1akie ciezkie vzdychama onie s tego mieli,Ze od tvey trochy ludu ten upad cierpieli.Ktory oni na svoy lup, gdy go obaczyliRozdzielali, naczym. sie barzo,,Umyslili oskoczyc iako v polu plaki,Tak cie zvali z ludem tvym zgola nieboraki.,,Alec ono lakomstvo, ona mezna sila,Umysl im on hardy nretko odmienila., Co tuszyli z obozu tvego zostac pany,To svoy nazad vrocili barzo oszafpany." 13)cdutAmil acum adeverulii. Eliri se p6te deduce

din insu§1 Paprocki, carele, din norocire pentrn noi, nu seferesce de contradictiuni. UrmArindil textulii narratiunilBelle in traducerea latind a lui Lasicki, noi nu vedemiiin ea specificati, decatii numai 6,000 de Moldoveni, subvmmenda lui Dumbrava. Din documente se scie, ca.Dumbrava, dup descapitarea lui Iona§cu Zbierea, fu fd-cutIi mare -vornicii ailui terrei de josil. Se mai scie,

13) Panosza, tho iest vyslavienie panov y paniat zem Raskich (Krakov, 1675,in-4), Vecli Balinaki; Stadia historyczne (Viloo, 1856, in-8); p. 334.

szal,

modil

ca.

116.

omylili.

SO

244

judetulii Ia§ului, assupra càiui venia5 Polonii, eraparte din terra de josii: Prin urmare, Dumbrav5, corn-menda nu unil deta§amentii, nu nesce a7vant-posturi, cit6t5, armata terrei. de josii. Acea armatii, comnlendatade Dumbrav5, Paprocki ice, o mai repetamil, c erail6,000 de 6meni. Noi Illü ctedernii astà-datä §i, cregenducatd s incheiânnii,cumcg, numel 6,000 de 6meni compuneatót 6stea mo1dovenesc51 cu care Ionii-vodii respinse in-vasiunea polond. In adeverii, peste duoi anni de dom-ni6, in 1574, fiindil deja ere- durn pregàtitI, i totil inciIonti-voda nu putu aduna in pripg Contra invasiunil mun-tene a lui Petru cellü Schiopil decAtil numai dela 9 ponela 10,000 de Moldoveni : cum dera sa fi pututli adunamai multii de 6,000 la inceputulii domniei sélle, cândüun avuse inca tirnpuli nici de a se a§eda pe tronii ?

Inchtil priivesce contingentulii sangiacului de Akker-man, apoi flu putea avea mai multil de 3,000 de 6meni,de vreme ce vorniculii Dumbravá thu inea mercil in a-vant gard5, adeca II dedea rohIu1 unei treimi din tota-litatea armatei.

Deci, t6t5, 6stea lui Moldoveni i Turd,erail 9,000. Puneti 10,000 ... . totii inc5, pone la 60,000in prozã qi pone la 100,000 in versmi, distanta e enorma!

Abordamil acum numerulii arrnatei polone, pe carePaprocki o reduce la 1,300 de 6meni. Ne adjunge aspune, c5, acesta ciffr5, se 'Area ridicola chiarü tradu-cdtorulni Gorecki, carele pune 4,000 in locii de 1,300 :quatuor millia equitum plus minus".

Noi equilibrarAmii aceste duo ciffre, adoptiindil nu-mërulü de 3,000. Eraii 3,000 de equip", adec5,nobili ; dar in Polonia fie-care nobilü ducea cu sine laresbellil cellü puinii dire uã sluga, sal duo, incatil ar-mata intrég5,, cu buni cti ITT, se putea rádica pone la6,000, ba §i pone la 10,000. Dupa chiariI meirturi-sirea lui Paprocki, in textulii polonil in proz5, reprodusilmai susii, insull basatii, de sigurii, pe rappor-turile spionilorü sel, gicea c5, Polonii eraii in totulil ponela 10,000. Acesta dara este adeverulil.

u5,

10,

medi0

245

Puteti crede, ea totil a§a e desnaturata in opuiii.luI Paprocki OA espeditiunea Poloniloril in Moldovaespeditiuue cindatd, de care Maghlarulii Forgacs, nu numaicontimpurenii, nu numal ordi de Statti bine informatil, ci1nc unIi istoricil de tail nepartialil, fiindii a nu eraniel Polonfi, nici Moldovenfi, dice atdta : parva praelianequiquam tentavere; multis suorum amissis, praesertim.in flumine cum fuga praecipites in undas agerentur."

Trecemii acum la istoria resbellulul lui Ionii-vod5cu Turcii in 1574. Din amici Polonil deveninctil a11iai, Pa-procki se apucd a demonstra, curncd tote victoriele Mol-doveniloril se operard prin vitejia

In bdtthllia dela Jilisce furd battuti Muntenii. Pa-procki dice cd in fruntea avant gardel lui adec'dprincipalulfi instrumentil allil victoriei, fuse Svierczevski.Muntenii incredintézg cd l-a bdttutii vorniculii Dum-brava. Cul sd credemii ? Noqe ni se pare, cd cel bättutitrebuiail sg, fi cunnoscutil mai' bine dechtil ori-cine pe acellilce-i bdttuse §i pe care apoi, prindendu-lii, el il1 desca-pitard tocmal din acea causd. In Archiva Statului, CondicaMSS. dela monastirea Vieroplui, pag. 102-3, se affld in-registratil urmdtorulii documentii din 1575, augustil .22,emanatil dela chiaril domnulii muntenescil cellil invinsilla Jilisce. Originaluki slavonil l'amii publicatil noi inArchiva istoricei a Romania ; t 1. nr. 53, incatii ne margi-nimii a reproduce aice numal traductiunea :

Cu mila lui D-cTeii Ionii Alexandru, voevodil §i domniia tótà terra ungro-romând, fiiulü marelul §i pre-bunuluiMirce-vodd, nepotulii lul Mihne-vodd ; d domnia mea a-cestd poruncd domnescd respectabilului dregetorii dom-nescil jupdnulii Iva§cu vel-vornicil §i cu fiii sel cdti Iiva ddrui ca sd-I fie lui grindurile cu to:Ste siliscile§i cu t6te baltele §i cu tOte hotarele, earl grinduri furädomnesci §i le bdrazise reposatuhl Radu-vodd vistieru-lul Radu, tatãlü respectabilului dregatorti domnescil ju-panii Ivascu pentru a lul credinci6sd §i drép-td slujbd: ere apol in gillele domniel melle, prilejindu-ni-

; ul

D-deil;

246

se resboiii si batthlia cu Moldovenii, earl venirh asupraeapulni domniei melle cu insellaciunea si viclenia vorni-culul Dumbravh, si fugindil apoi acestU Durnbravh

in terra unguresch la Batoril Istfanii voevoduliiArdélului, mers'a attunei respectabiluRi dregetoriii dom-nescil jupftnii Iva§cu vel-vornicil la Batorii Istfanü, §i enmulth bhttaià de capii si cheltuiela a scosii pe vorniculiiDumbrava de l'a addusii la domnia mea legatil ca peunit trádhtoriU allii sultanulni §i allii domniei melle ; Inaceeas1 chllatorih, i s'a intemplatil de a da acollo in Tram-silvania peste Barbu filuIi lui Benga, si l'a intoraUla -credinta domnieI melle, fheêndu-ne sh-IU grafi-1,1mi §ish-I Inapoimü lui t6te satele, pi.oprietatile §i Tiganil demostenire ; 6r6 duph aceia acellü Barbu ghssidocumentil allil nemuluI seui siIiscili i grindurile de maisusil §i le dhrui, 16ra niei uh vio1iu, inaintea domnieimelle, mentionnatului dr( gft'toriii domnescii dreptii respla-

pentru binelo ce priimise de la eIlü chnd6 Illü scos-sese din terra strhinh; deci §i nal datil acestiisovii mentionatului boierü respectabilului dregetoriii dorn-nescil juphnii Ivascu vel- vornicii, ca .sh I fie liti, si

sei, i nepotilorii sei, i stranepotilorii sei, acelle grin-duri si silisci cu t6te baltele §i cu tote hotarele mosih o-havnieg, de nime neatinsh, dupre decisiunea dornniei melle,care amii pusil §i marturi : jupftnii Negoe vel logofetti,

juprinii Swat vel-spatarii, §i jupttnii Mitrea vel-vis-terü, si Bratii vel-comisU, §i Badea §i Gontevel-paharnicii, §i juphnii StoIca vel-postelnicil ; §i isprav-

Negoe vel-logofetil ; i arnil scrisü eI Negoe micudiaconil In minunatulil orasii Bucureseii, luna august-a22, de la Adamii anul6 eurgetoril 7083."

Deci, Swierczewski fu u nemica t6t h. in bratallia delaJilisce, in care, ca §i in resbellulii cu Polonii din 1572,

juch vitezulii vornicii Dumbravh.Totil favoritului seU Swierczewski II attribue Paprocki

§i victoria .de langh Lopu§na. Neadeverulii e vederatii. In-suI contragicendu-se necontenitil, recun6sce eh'

vor-niculii

tham5

vel-stolnic5,

rollulli principal5

auto/Id-5,

cri-

fii-lord

247

abia in secunda batellia dela Bender, adeca multh mai inurma dupa acea de longa Lopusna, Ionii voda, se hotart pentruprima 6ra a accorda lui Swierczewski unil comendamentilsuperioril ; ba inca i atunci en 6re care sfiéla, i intr'uapositiune astil felin, incatii sa fie sub priveghiarea insuluiprincipe. Mai clice Paprocki ea in acea -battala de lon-git Lopupa, affara de Cozad se mai afflaii vr'ua 8000de callarall Moldoveni, adeca t6ta truppa hatmanuluidomnescii. Ei bine I.- este 6re probabilii, ca unii hatmanilnationalii sà fi priimiti fara murmurá a se suppune u.-nui sirnplu capitanii veneticil ? este 6re probabilii ca In-13110 atatil de popolarii §i atatii de diplornatii,sa ti cugetatil rnacaril a manifesta unii assernenea despretilbrutalil pentru generalii moldoveni in fav6rea unorii su-balterni straini ? . . . . Mai pe scurtii, in battaia de Ion-ga Lopura, ca §i in acea dela Jilisce, Swierczewski seillustra numai in ochii lui Paprocki !

Pe candii Ionii-voda stetea de'naintea Benderului, sepetrecu uni evenirnentil, despre care istoriculii nostril vor-besce a§a : Sechshundert Kosaken aus den Fussknechten,die kuene Wagehalse waren, kamen unter die Tuerkische

Stad Bialogrod etc " Lectorulii se intreba cu mirare, deunde provinii ace§ti 600 de Cozaci de eel pedestri de6ra ce cel 1200 veniti la inceputulii resbelului in aClju-tortilii lui lonii-voda eraii toti callari, Ritter" dupre pro-pria lamuriti marturisire a lui insu§i Paprocki. De unde ?Istoriculti poIon, atatil de limbutil in alte .occasiuni, lssâaci ua neiertata lacuna, ce trebue complectata prin urma-t6riele duo autoritati : 1- o. In scrisOrea vizirului ME lamed-Socolli, ce amii publicat'o din manuscriptil in ArchivaIstorica a Romaniei, t. 1, nr. 47, se (lice : Cum ille iniquuset reprobus adiungeret se ad proditionem lwan nerupePalatinus Moldaviensis, videretque milites Caesaris esseimparatos, impetum in Tehiniensem (provinciarn) faciens)

agricolasque et pastores in campo trucidans ; statim Po_lora quoque, viginti quinque caeloces instruentes, et mi..

lites imponentes impetum in Albam-Nester fecerunt, in_

Ion6-voda,

248

27ciderunt et devastaverunt." 2-o. Ija cronica coztel ar

réta anume, ca in eapulii acellei marine venite in spriji-nun"' lui Ionia voda, pe and(' stetea lonwa Bmder, ceraanume Cozaculli Pocotilo '4). late, ce fellucide incurcatim'ne intiinpinii ad.essea in prolixa narratiune a pr6-lauda-tului Paprocki, carele, pentru a merita numele de fontanaistorica, trebue mai 'naiute distillatü picatura cate pica-tura prin alembicult1 criticei!

Ce-va mai josii, dupa ce povestise retragerea lui I-onii-vocia de la Bender la flu, Paprocki lice de uldata ea, voindii a merge acurn intru intimpinarea Turei-lord, ce trecusera Dundrea, principele lassa la ua parte as-sediulil dela Bender. Dér ell5 nu mai era longlBender de vreme ce mai 'nainte de trecerea Turcilorii seretrasese deja la Hull! ''apoi cum sa fi pututil a maiassedia ua" citadela ori-si-care, de vreme ce insusi Paprockideclara c, adjunendil la Ebel, congediase tota infante -ria, liar t6ta cavalleria o ave t trimisa la treek6ria Duna-rii? ecrend( in Husii, fLira infanteria si fara cavalleria,Ionia voda assedia Benderulii: ce galimatias! Cum 6re sane putemil orieata pe'ntre assemenea non-sensuri? D. La-

commentilndii aeeatii passagin, crede c., pe câudiIonii-vodri se o lihrria in Husi, arzacii ei-singuri arii firemasii de'naintea citadtllei dela Bender '5). Dtr uá miiade Omeni, militaresce vorbindil, nu e chipil a assedia uaforteretal Asa dara, uniculit modii de a descurca adeverulii,este de a presuppune, ea, atunci candii secleain I-Iasi, câridIi infanteria moldoven.6sei era congediata,candil cavalleria stetea la Dunare, sustinuta precumarrOta cronicele cozace, de flotilla lui Pocotilo; totilatunci Cozacii cei canei ai mai Svierczevski vorti fi je-

prejinele Benderului, cela ce Paprocki iperbolis'a subpomposuld nume de assediurti citadellei. Asa ccliii putiniiamI priceput'o noi.

14) Maci ej ow ski; Parn;etniki o dziejach Slowian (Petersburg, 1839, in-8)t. 1, p. 295.

.15) Ieloria Romaailorg (Laiç t853, in-8); t. 3, p. 80.

ad

uriami,

feat)

citadellei

249

Nu mai limpede, ba p6te i mai confusd e descrip-tiunea bdttriliei dela Cahn lit Ca i in priivinta acelleidela Jilisce, Paprocki nu specified nici mdcarii numele

carele in ambele casuri remane necu-noscutil, de n'amil aye recursil la cdte-va fericite doinmente

la cronica lui Urechia. Bfitta lia avu locil in fara Isak-cil (lice Paprocki, adecd, neaperatii, pe termuhl ori-entalil all lacului Cahulü, de§i o spune nu Paprocki,ci numai carta geografici. Armata moldovenesca, lice 6-raqi Paprocki, era impdrtitd in trel corpuri deosebite : ca-vallerid, infanteria i Cozaci. Dar eine din ei occupa stan-ga ? eine drépta ? eine centrulii ? Paprocki nu respundela aceste intrebdri. S vedemil in ce chipii s'aril patecomplecta u lipsa atatil de essentiald, i observati bi-ne pate complecta din insu§1 Paprocki. Elba.ce, c5 Ion vodd se tinea in pers6nd cu pedestrimea, insetricea cate-ua data §i la Cozad, dar din neincredere nuse apropia de locii de caval1eri5,. Prin urmare, infanteriastetea in centru. Mai apoi Paprocki mai (lice, cd

mai'nainte de inceperea bãtt11iei, urcase in duorenduri u5, innaltime de pe termulii lacului, adecd, ladrépta ostii. Prin urmare, la drépta se affla Cozacii, iarcavalleria la stanga ; cdei ad fi satutii cavalleria la drep-ta, neincredandu- se in ea, n'aril fi urcatii a-cea innhltime. lath', in ce modil ug, analise istoricA e instare de a strabatte pone §i obscuritatea cea mai profun-dd. SI cercetdmil acum cifra armatei moldovene. Paprocki

cd aftard de eel 1200 de Cozaci, tota 6stea liii Ionii-vodd era 30,000. Totit ellii ldmuresce, cd pedestrime era20,000° Cum dérd 'Ate sh (lied totu cliii, cumcd caval-lerid sg, fi fostii 13,000 sub commenda parcalabului Je-remia qi mai multi alti, pe cart la finitulii bdttailiel IIimprdscia sosirea Tatariloni? Cum a§a ? De 6r5, ce OW,6stea era 30,000, din care infanteria 20,000, apoi e ma-tematicesve certil, cd cavallerid, peste totii, nu putea fimai multii de 10,000, din cari purcalabuld Jeremia, caunulil ce commenda numal prima linià, nu putea aye

localitatii,

s'arti

ionti-voda,

(lice,

ni-ara

1i. -

lona-voda,

250

mal multii de .5,000. E de mirare, cum nici unulli dinistoricii nostril n'afi corresii ug. err6re afatfi de pipaiti!Dar lassAndü la u'a, parte celle-l'alte neessactithti mênuntedin descriptiunea báttAlliel dela Cahulli, qi pe earl le-amilindrepeatii dupa putinth in insu§1 textulii scrieril n6stre,si mai notificamil aci numal passagiulil urmatorii : "Auff

der andern seiten wurden sie (die Walachen) auch vonTattern, und dem gantzen Tuerkischen Hauffen uber-fallen, den als sie (die Tattern) merckter das inen dasGeschuetz nicht schaden mochte, kamen sie alle aus dein

Thal herfuer . . ." De unde venir acesti 'Mari ? in-trebarea este: din fati s din dosil ? Sensulii litteraltiallii narratinnii MI Paprocki indéma, a crede, c ei fareaii.parte din insg§i armata turcã i, pr:n urmare, lovira stitingaMoldoveniloril anume din fat5,. Cu t6te astea, nol sirnIdin Urechia, ea, dupa perderea battaliei, voda seretrase la satulli Ro§canii, ce fusese arsil cu cAte-vamente mai 'naiute de ea-Are Tatari. A se retrage p6te ci-ne-va nurnal in d'er.etil : prin urmare, pentru Ca sá fi pu-tutii arde Roscanii, Tharil trebuia s fi sosit deja incursulil bttãl1ieT, lovindi stanga Moldoveniloril anumedin dos5

Finimii. Paproeki este unii isvorI neapperatii pentruistoria militarg a lui vod incti déca nu- HI repro-ducemil aci intregü, causa este Ca l'a retiphritil deja, decurrendii, nemtesce §i in ambele traductiuni latine, neo-bositulii nostru bibliomanii d. Papiii. Cu t6te astea, pre-tiOsa pentru uni1 istoricii, opera lui Paprocki nu p6te av6nici uã val6re pentru unri lectorii ordinarii, carele nici ufi,data' nu va fi in stare de a descifra acleveruliinlmolu monstruosfl de minciuni!

imo-

intr'unU

251

VIII.

Ionaeu Zbierea, losifti Veveritii, Lupe Hum.

Gruppâmii in acéstà nota la uni lociI cilte-va detallieassupra tuturor5 acestoril boieri, legati cu istoria lui

1-o. Urechia (lice numai M.-61a, Ca Ionascu Zbiereafu descapitatil in. Pasceloril indata dupA incoronarealui Ionii-voda. Dar eine fu acestii Ionascu Zbierea ?cronicarul5 tace. Din documentele lui Bogdanii, predeces-oruHi inregistrate in numeril de trei in

Condica Nr. 1015 din Archiva Statului, ne incredinthmilacestil personnagiu occupase cea mai innaltä demni-

tate militard in Moldova, ca mare-vornic5 all5 terei de josii."Din documentele lui Ionii-vod5, din aceia§1 Condica, neincredinttuniii cã indata dupã descapitarea lui Zbiereasuccesse in demnitate Dumbravg. Se nasce intrebarea :din ce causa, sá fi destituitil i supp1iciat5 Ionii-voda peunul aristocrat5 atatil de puternicil ? Respunsii, in parte,ill5 gasimii in Forgacs : Quibus omnibus patratis, Ioannes.

Regulus Turcarum exercitum dimisit, nobiliores autempraecipue auctoritatis viros, praesertirn Bogdano studio-sos, more quodam gentis omnes trucidavit. A§a deraZbieres era unil affidat5 all5 destronatului Bogdanii, M-eath* Ion5-vodà, firesce, nu putea lasse in unânä cell5mai innaltil postul all5 terrei, pentru care se cerea unit

Ionil-vod-a.

clifia

lui Ionti-vodà,

c5,

II

sg-i

252

omit devotatii huoei stari de lucruri, precum era, bung6rh, Dumbravh. Dar destitutiunea nu era 6re de adjunsil?de ce mai trebuia descapitarea? Acestà estremh mesurg,se esplich prin impregiurarea invasiunii Poloniloril inMoldova. Cu ate- va miie de 6meni, Mielecki aril fi cu-teclatil ellil 6re a trece Nistrulii, si nu mai fi avutil altesperante? Apoi trecendil Nistrulil, de. ce 6re nu mersed-'a-dreptulil assupra Sucevei, ci se pogora pe Prutil indirectiunea terrei de josil, in care vornicise Zbierea ? Evederatii, c generalulil polonii, ne sciendil inch nemicade descapitarea acestui boierü §i de inlocuirea ml princredinciosul5 Dumbravd, compta pe promissiuni ce i le-arilfi datii fostulil mare vornicil de a uni armata terrei dejosil cu 6stea de invasiune. . . .

2-o. Din documente se vede ch. Iosifil Veverith fuseselde'ntra'nthiil mare boieril la curtea fiiloril lui Petru Ra-re§i1; apoi se vindu lui Alexandra Lhpu§nenulii, apol sevindu lui D.Npota, apoi trada §i pe acesta in favorulillui Stefanil-Tom§a. Cronica lui Urecbia lice ca ,fugendilcu Tom§a la Leopole, ellil aril fi fost descapitatil acollo.Nu e adeveratii, seil, mai bine, este uà gre§ellh facuta decopistulii cronicei, carele vegêndil frasea Tom§a-voda atrecutil la terra Le§esch cu sfetnicii sel, cu Motocil vor-

§i cu Spanciocil Spataril §i cu Veverithadause numele lui Veverith §i cu chte-va renduri

mai josil chtre frasea : 1-a thiatil capulil Tom§ei, luiMotocil vorniculii §i lui Spanciocii spatarulil.q In adeverii,din acte officiale se scie positivil, eh descapitati huh numaiTom§a, Motocil i Spanciocii '6); iar urmatorulti documentildela regele Sigismundil-Augustil, inregistrati in Acta Cas-trensia Leopolensia, MS. in Archivulil din monastirea Ber-nardiniloril in Leopole, t. 334, p. 179-80, probezh ca Ye-veri, schpAndil din Moldova in Polonia; retacia acolloin fruntea a nesce hoti in cursii de mai multi. anni:

Oblata mandati occasione Valachorum actum in C.

16) B a rancz ; Pamietnik dziejov polekiek (Lvov, 1855, in-8); p. 25.

postelni-culli,"

253

n L. Linf feria tertia ante festum S. Bartholornej Apostoliproximo Anno Domini M. D. LXX.

Zygmunth Angusth z Boziy laski Krol Polski etc.nWszytkim v obecz y kazdemu z osobna thak duchovnegoffiako y svieczkiego stanu przelozonim Woevodom Cas-nthellanom Srharosthom Podstarostom Burgrabiom VoytomBormistrzom Raicom Kniaziom vatamanon y vszytkiegoprzelozenstva liudziem, takze tez y inem vszytkiem pod-danim naszyrn pod panovaniem y rozkazaniem naszymbendacym vdziecznie y viernie nam milym laske naszenKrolevska. Vdziecznie y viernie nam mili. OznaymuieDam Voievoda Voloski przesz pisanie y posla svego, ze

poddani iego zbiegovie z Voloch mianovicie Malczy, Ye-,,veriza y Haran, ktory ieszcze za oyca iego zdradi podpanem svym ezynili, iako y terasz valesaiac sie po grani:teach vegierskich y naszych zieni ukrainnych zamyslaiacos przecivko panu voievodzie y zas nieiaki rozruch yniepokoy ziemi iego uczynia, to on viedzac ucziekl siedo nas z prozbami sverni abysmy go od. takiego niebe-

pieczenstva ochronili, a te zbiegi precz z ziemie naszeyvypedzili a niedopuszczali svavolenstva y zdrady ym prz-vodzic przeciv panu svemu przezeczonemu voevodzie vo-ievodzie voloskiemu, czo my vidzac byc povinnoscianasza vedlia przemierza ktory mamy z panem voievoda"y z ziemia iego voloska, rozkazuiemy v. vaszym iakopoddanitn naszym aby v. vasze pilna a bendliva pieczao tech zbiegach mieli a vyvydziavszy o nich z ziemienaszey vypedzic rozkazali, y tak. . . . . iakoby panvoievoda od nich tez ziem naszych zadnego niebezpie-"czenstava y trudnosci niemial. A inak pod laska nasza"aby niebylo. Roku panskiego. . . . panovania naszegoXXXX.

A1lungat5 din Polonia, Veveritã se int6rse in Mol-dova §i sc5pA de disgratia lul Bogdami-vodii, facêndu-secalugèr5.

3-0. Epistola vizirului Mehmed-Sokolli, vorbindil de-spre Moldovenil eel fugitl peste Nistru in urma peiril lui

254

Ionii-vodA, (lice: quain primum autem Ivanum esse capturndecollaturnque Polonis innotuit, mox clucentis militibus mi-,, ssis, socerum Ivani provissorem Choczimensem, coniugem,1,thesaurum, bonaque universa, necnon coniuges septem boie-,,rorum, viginti septem eurribus imponentes, in Poloniam,abstulistis." Deci, socrulli lul Ionii voda fu purcalabulil deHotinii, carele scapl apoi in Po Ionia. Din documente sevede ci, din cei duoi purcalabi de Hotiuil din 1574, Ie-remia Golia insotise pe Ionii- vodA in resbellil li peri in.bAttallia dela Cahulii, incAtil numai cellii-l'altii purcalabil,anume Lupea Huru, remasil in Hotinii, putea fi socru allilprincipeluI li a fugi peste Nistru.

255

IX.

Cronicaralii Urechia.

Din vederea d-lui Cogalnicénll si a tuturoril 641 ail.scrisii pone acum assupra istoriei litteratu-rei n6stre scapa, urm5,torulti passagiu din Croniculii Vla-tho-Moldo-Rom5,nescil anti lui Cantemirii, t. 1, p. 103:Urechia ail trait(' si all scristi pe vremile lui Aromi-voddTiranulii, intia aruia domni i sfersitulti istoriei selleface." Cine 6re putea sã scie acOsta mai bine dec5.til Can-

destulii de apropiatti prin timpil de epoca lui insusiUrechia, de la care nu trecuse atunci nici unilca Domnil avendii in dispositiune manuscriptele celle maicorrecte alle cronicei?

Asa dérã autorulil cronicel fu anume Nistorii Urechia,logofetii sub Aronii vod5,, si redevenitii OrAsi numal mare-vornicil sub domnii succesivi din familliaprecum vecli documentulti ce l'amq publicatii in Archivaistoricl a Romaniel, t. 1, nr. 28.

E sigurti inse, c5, cliii nu avuse timpil de a-si redegedefinitivii opera, lassAndii numai nesce estracte i notiteimprasciate, pe cari unit altulti, mai probabilii insusi filu-sell Urechia, le va fi redesil mai in urm5,ordine sistematig. Dovéd5. cea mai bung, de redactiuneacronicei deja dupa mOrtea lui Nistorti, este urmAt6ria.Sub domnia lui Stefanii cellii Mare se narrézi invasiu-

temirU,secolU,

Movilesciloril,

mult5-putimi

si

Grigorie inteal

256'

nea de peste Nistru a hatmaniloril cozacescl Loboda §iNalivaico. Cozacil nu essistail .inci de locil pe cndil traiaStefanii celhi Mare ; dar cu t6te astea, precum se sciedin Heidenstein, Bielski, Paprocki, din toff istoricil poloni§i din tote cronicele cozace, Nalivaico §i LobodA, duoihatman1 cozAcescl, facura in adeverii uâ invasiune in Mol-dova in annulii 1596! E vederatil eá redactoruliicellii posteriorii, gasindii "la noti ta. gra', data', despre a-cestii evenementii, liii attribui pe ghicite timpuluI 1111 Ste-fanii cellul Mare.

Cumca Nistoril Urechra fusese in juniã uricaril laCurtea lui Iorui-voda, amul probat'o prin documentu15 pu-blicatil in Archiva istoricA a României. t.1, nr. 164. 4cOst5,impregiurare dg, nal pretii specialti acellul capitolii dincronica, unde se povestesce domnia erouluI nostru.observAmil inse, Ca aice, ca §i in totà opera, textulii flue de mama lui Nistorii, ci complectatil i aaugatil decátre redactorulii cellul posteriorii, pe basea cronicei po-lone a lui Paszkovski. Deci, tfa adeveratâ valdre potil avOpentru noI numai acelle passagle, ce nu le gassimil inPaszkovski §i earl, prin. urmare, Bunt originale alle luIUrechia, precum anume despre insula Rodosil, despre I-ona§cu Zbierea, despre satulul Ro§canii, etc.

S.

257

x.

Vintilá-Vodà.

Peste c'ate-va gine dup5, peirea lui unit cele-bru diplomatii, Francesii de origina i petreckoril in missitmepolitica', la Vienna, scriea catre unii Englesil urmAtóriaepistolà, necunnoscutà predecessoriloril nostri §i din carese vede, intre altele, cAtil de multil se interessa atanciOa Europa de ceia ce se petrecea pe termil nordici alDun Aril':

Quoniam vestri multa scribunt de tumultibus Duperexcitatis in Moldavia, quorum ple ague sunt falsa, volotibi indicare, quid de ea re hic habeamus. Credo te an-tea audivisse quendam Ioannem Armenium fretum auxi-His Turcicis ante biennium occupasse Moldaviam, pulso1Vaivoda, qui in ea regnabat. Alexander VPivoda Tran-salpinae (quae est altera pars Valachiae) egit Constan-tinopoli, ut hic Armenius Moldavia pelleretur, et traterejus Petrus in ipsius locum sufficeretur : quod ubi au.-diva Armenius, Alexandrum repente invasit, ac profli-

gavit, et Bocurestum ejus regiam occupavit, ibique Vai-vodam constituit quemdam Ventilam Petraschk. VerumTurcae collectis postea copiis, controversiam hanc diri-merunt, et miserum Armenium desertum a suis, Con-stantinopolim captivum abduxerunt. Moldaviae autempraefecerttnt Alexandrum quendam, hominem plane senem,

17

Ionti-vedl

258

qui ante multos annos ibi regnaverat : jamdudum autem aTurco asservabatur in turri, quae imminet faucibus PontiEuxini, quam Dominant turrim maris Nigri. Dicunt multasnaves Germanicas ex ea classe, quam Hispani apud Canta-f.fbr os instruunt, sive sua voluntate, sive disjectas tempes-tate appnlisse in Angliam, ubi statim fuerunt its infectae

illo vestro aere haeretico et Hispanis infesto, ut inde inZelandiam ad Geusios navigaverint. Bene vale et ami-

17cos saluta. Viennae dec. die Julii 1574. '7)

Acestia documentil cupprinde de'ntAiu duo detaliepré-interessante qi de totil necunnoscute de alurea: 1-o;ca, Turcii ascundeaii orribila peire a lui Ionii-vodi, oe-cursã contra cupprinsului capitulatiunii, prin carea i se as-sicurase retragerea la Constantinopole ; 2 o ; cit P6rtaOttomarni, pricependil din esperienti necapacitatea laPetru cellti Schiopii , atil p'aci era s'a trimitá inMoldova alai domnil, nal bettAnii numitil Alexan-dru, netrechtti in cronicele terrei, dar carele domnisein adeveril prin revoltd veuà cate-va (line in Mol-dova tocmal in timpuli lui Stetanii cellil Teneri, pArin-telni lui Ionfi vodi, precurn arréta limpede unii documentildela Alexandru Lopupénulii, din 1560, martie 21, inCondica Nr. 1015 din Archiva Statulni, pag. 122.

Dar partea far& induoélii cea mai importantA dinscris6rea lui Languet, este mentiunea luárii Bucuresclului0 a installArii lui Vintilti- voda, pe tronulii terrel Roma-nesci ; duo facte de totil ommise in Paprocki, Isthuanfi,Cronin turcA, Girecki, qi toll cei-l'alti, dar Inregistratelucru f6rte semneficativiiin inse§i annalele muntene inurrnAtorulii modil: Cana a fostil allil patrulea annii din:7domnia lui Alexandru-vodá I handil frate-seil Pttru dom-

17nia la Moldova, fost-a poruncitii la Durnbravii, Vorniculii

..,ii la t6ta, boerimea Moldovei, ca fa vinA inainte la Foe-§ani. Atuncea Alexandru- voda inert a eqitil la intimpi-17narea lui Petru- \rod& friltine seil de a facutfi ospêtil la

17) Languet; Epictolae politicae et hietorkae ad Ph. Sidnaeum, equitem.4 nglum (Lngd. Batavorum, 1646, in-16) p. 160-161.

259

n satii la RpAteni ; Mr Dumbravii VorniculU cu OA curtean Moldovei, el ail venitU la Petru- voda sa se inchine, larft d6ca s'ail apropiatil, el fara veste aU lovita pre Petru-

77voda si pre frate- seU Alexandru, gonindil pre Petra

17voda pone la Braila, *far Alexandru voda a fugitil la

orasil la Flocl ; Moldovenil inca facêndri acesta isbandas ai l. intorsii la margine la Ionasco yob'. D'acil atuncen Ionascu voda a trimisU pre Vintila-vodii cu multi lotri,17ea sa fie Domnil in t6rra-Rom'an6scii ; si a intratU (Io-

nnascu-voda) in cetatea din Bucuresci, seendii. acollo 4lille. Alexandru-voda inca a trimisil pe ua sema den

nboleti al lui cu 6ste, anume Dragomiai vorniculU. siMitrea comisuhl si Bratulil paharniculil si Ionii pahar .nicalil, de ail lovitti pre Vintila-voda si pre acei lotrin

17fard de vcste, si atuncea aU peritii Vintila-voda si acei

17lotri toti ; si. Tar a venitU Alexandru-voda in scaunii in

nBucuresci si a ada,'sfi in Orra unit birU eel- ail (pet' 61a"(V4 Mpgaz. istoricU ; t. 4, p. 275).

Epistola lui Languet complecteza acésta marratiuneinteumi puntil essentialU: ea -arréta, si o arréa numal easingurâ, Ca Vintila-voda fu fiiulil Ini Petrasco cellil Bunilsi, prin urmare, frate cu Petru Cercellil si cu MihaiU cellUVitézU. . . .

Mc& .

260

XL

IJà istorifi necannoscatit a lal Ionii-vodil.

Istoricu1i polonil Starowolski, in Sarmatiae Bella-tores, § LXX1, dice : . . . . Magnanimo Ivoniae, Vala-

chiae Palatino, cuius res gestas, in vita Sigismundi pri-mi, libro quarto, sufficienter descripsimus. Asa cid A,ellii scrisese u biografia a lui Iona vodA, pe care atm a, ea appendice, la opulii seil clespre regde SigiEmundilI. In acIeviü, essista de nume uà ser:ere a lul Staro-wolgki, intitulatg : De &bus Sigismundi Primi Polonia-rum Regis Invictissimi virtute et auspicio, gestis, libriquatuor, publicatá la Cracovia in 1616 in-4; aa o citéza. Wisz-niewski, t. 8, p. 152 ; dar 1nsAs1 cartea e atatil de rara,

unulii putufo gässi nicl intr'una din bib-liotecele celle marl din Polonia. Noile ni se pare, c'à Fre-dro se baska anume pe Starowolski in acelle passagie,in earl diferesce de moduli' de espositiune a lui Paprocki.

!sill-

incàti ei n'ama

261

XII.

Striunatarea capitalel din Sacéva la Ia 11.

Heidenstein i Strykowski affirmi, cumcl tronulii fustrAmutatil din Sucéva la Ia§i de cAtre Alexandru Lipu§naulii in 1564, pentru ca vechia capitalA adducea a-mmtesumbrului principe uswpatiunea 1u Despota. Heidenstein

Strykowski furs reii informati. Apr6pe tote cris6,-vele LApu§nénulul, dupg 1564 §i pone la 1568, annuli''mortii selle, aunt datate din Sucéva. CumcS insu§ivodS gAssi capitala acollo, o márturisescii limuritil Isth-uanfi i Forgacs. Dar lAssAndil la u'S parte t6te celle-l'alte,duo documente pAstrate in original5 in Archiva Statului,ne permitil a defini chiarti luna strAmutArii capitalei dinSuceva la Ia§1. :

1-o. Joan voevoda etc. oze dadoch i vratich gos-rpodstvo mi sviatomu naszemu monastiru taslovskomuselo svoe na imia Tatesczii na Solonom Taslovia cztotoe selo pravoe kuplenie bilo Petru voevodi i danie vi-szereczenoe molbi i nepravedno poruszeno bilo nekako,a gospodstvo-mi izobriasztu-mi po istinie, poky pomilo-vach sviatago chrama v udrezenie vieczno, kako da est

s vsem dochodom reporuszeno etc. pis u Soczavi vla-to 7080 avg 8. t Gospodin recze. t Berhiacz logofetuczil (IscAllitura uricarului :) t Urekia.

Ion5-

Iatl-le

262

2-o. loan voevoda etc. dali esmi semu Tziganinuna imia Nicola tretaa czast ot petaa czast selo ot Bolo-

tesczi, i brod za mlin u Putna, czto on sobi kupil za 120zlat tatarskich escze pri dni Alexandra voevodi ot To-ff ma i sestra ego Stana i nepOt ich Dumitru, koli zaplatilToma sebie glav, i da est emu i s vsem dochodom, inda sia ne umisz.let pred sim listom naszim, pis u Ias vliato 7081 ok 5. 1- Sam gospodin. f Golia velikii log.uczil. f Popa pis.

Se scie, cA annuiji, numeratil dela zidirea lumii, seincepea dela Septembre. Din celle duo documente demai snail vedemil capitala inca in Sucéva in luna 10 Au-gustii annulii 7080 qi deja stramutata la Iagi in Oetombre annulil 7081 : prin urmare, tr.anslatiunea se operi inluna iui Septembre, pentru a inaugura inceputulli annuluiin noua re§edinta In Septembre 1572 la§ulii devenise ca-pitala Moldovei.

FINEA

Notelorit

263

INDICE.Pagina.

VII. XIII

Prefacia . . . .Introductiune : Europa in septima decadA a secoluluI XVI

lonti-vmta cella Cumplitii.I. Aventurierulti . .II. Domnulti . . 27III. Capitanulli . . 67IV. Catastrofa . . . 125V. DupA art . . . 177

Epilogti. . . . . 211Note.

I. Origina lui Ionti-vodA . . . . 221II. Ionti-vodA in Lublin . . 226III. Ionti-vodA in 1564-1565 . 228IV. CAtre pagina 13, § 12 . . 231V. Unii documentti importantti . . . 233VI. Portietulti lin Ionu-vodA . . . . 236VII. Istoria militarA a luT Ionii-vodA de Paprocki 238VIII. Ionaru Zbierea, Iosifti VeveritA, Lupe Huru 251IX. Cronicarulti Urechfa . . 255X. Vinti1A-vodA . . . . . 257XI. UA istoriA necunnoscutA a lui Ionti-vodA . 260XII. StrAmutarea capitalei din Sucéva la lag 261

Gravure.I. Ionti-vodA cellti Cumplitti . . 1II. Teatrulti resbOielorti luI Ionti-vodA 1572-7;1 . . 20III. Iscalitura lui Ionti-vodA . . 32IV. Moneta luf Ionti-vodA . . 45V. Coclaculti dela Nipru . 72VI. Ordinea primitivA a bAttAliel dela Jilisce 86VII. Ordinea concavA in bAttAlia dela Obertinti 92VIII. Ordinea bAttAiT de la Bender . . . . 116IX. Ordinea armatef moldovene in bAttallia dela Cabulti 140X. Genealogia luI Ionti-vodA . . . . 180XI. Genealogia luI Vinti1A-vodA . . . . 208

1

. . .. . .

. . .. .

.

. . .

. ..

.

. . .

. . .. . . . .

. .

. .

264

ERRATA.Pag. Rona. TipKritA:

64 9 intelniati71 14 si a Transilvani80 12 precum92 15 moclulii in caer96 29 altil nostru

109 14 Adauge15 yelia ye

111 21 totil26 scumpluui

116 27 in acestii, modli123 3 mai intacti136 18 de feliu prin feliu139 6 200,000 in Bau-

(Nota) dier, loco supra,100,000 Paprocki.

140 12 a lui Ionii144 11 posiliunea lor162 20 Mehmed-Pap.183 5 amilliei

----

---mita

216 4 trailiii -

Citeace:

intelniaitili la TransilvaniprecAtilmodulil in careanti nostruAdaugeyeti ayetotilscumpuluiin acestil modif,mai-mai intacliprin fellu de feliu100,000 in Baudier, locosupra, 200,000 in Pa-procki.a lui Ionti-yodAposiliunea lo-Ahmed-Ptqafamilliei

tarcliii

-- ---