ion luca caragiale - istoria se repeta

7/27/2019 Ion Luca Caragiale - Istoria Se Repeta

1/264


2/264

Ion Luca

ISTORIA SE REPET{CARAGIALE


3/264

Tabel cronologic ........................................................................... 3

Din NOTE +I SCHI|E (1892)GRAND HOTEL VICTORIA ROM~N{ ..................................... 7

UN ARTIST ............................................................................... 1225 DE MINUTE... ..................................................................... 15

Din P{CAT... O F{CLIE DE PA+TE. OM CU NOROC (1892)OM CU NOROC! ....................................................................... 21

Din SCHI|E U+OARE (1892)UN PEDAGOG DE +COAL{ NOU{ ........................................... 27REFORM{ ................................................................................ 39STATISTIC{ .............................................................................. 42

CONGRESUL COOPERATIV ROMAN ....................................... 44Din MOMENTE (1901)

BAIONETA INTELIGENTA GARDA CIVIC{ ........................... 51

Din MITIC{ (1902)MITIC{ ..................................................................................... 56

Din SCHI|E NOU{ (1910)MONOPOL... ............................................................................ 62METEAHN{... .......................................................................... 69

IDENTITATE... .......................................................................... 72A+A SA MOR! ........................................................................... 78

Din PERIODICEMOFTUL ROM~N..................................................................... 84BROA+TE... DESTULE .............................................................. 88LACHE +I MACHE .................................................................... 91

CUPRINS


4/264

MOFTANGII .............................................................................. 94SUCCESUL MOFTULUI ROM~N ......................................... 101LA PO+T{ ............................................................................... 103POVESTE DE CONTRABAND{............................................... 103

ACCIDENT PARLAMENTAR .................................................... 109JUSTI|IA ROMAN{.SEC|IA COREC|IONAL{ ....................................................... 111UN TREN ACCELERAT ........................................................... 114POLITIC{ ............................................................................... 116NEDESCIFRABIL .................................................................... 119

ARENDA+UL ROM~N ............................................................ 120PORUNCA DOMNEASCA ....................................................... 122CUM SA }N|ELEG |{RANII ................................................... 123TARDIVITATE ......................................................................... 124+AH +I MAT! .......................................................................... 125

AUTORITATE .......................................................................... 129CRONICA DE JOI ................................................................... 134KARKALEKI ............................................................................ 142PARADOXAL ........................................................................... 145O BLAN{ RARA...................................................................... 147GAZOMETRU ......................................................................... 152JERTFE PATRIOTICE .............................................................. 154ISTORIA SE REPET{ .............................................................. 158SL{BICIUNE ........................................................................... 162INTELECTUALII... .................................................................. 166

DESPRE COMET{ .................................................................. 169ACCELERAT No. 17 ................................................................ 177NA|IUNEA ROM~NA .......................................................... 183LEAC DE CRIZA ..................................................................... 188CUM DEVINE CINEVA REVOLU|IONAR+I OM POLITIC...? .................................................................. 193PREMIUL }NT~I ..................................................................... 198CUM ST{M... ......................................................................... 205DEZIDERATE LEGITIME ........................................................ 210

CAM T~RZIU... ....................................................................... 214POLITIC{ }NALTA .................................................................. 219ROM~NII VERZI .................................................................. 222STATUTELE SOCIET{|II ROM~NII VERZI ......................... 223TAT{L NOSTRU ...................................................................... 227TOT MITIC{ ........................................................................... 229LUNA DE MIERE .................................................................... 239INI|IATIVA... .......................................................................... 247

Aprecieri critice ...................................................................... 252


5/264

ISBN LITERA

Coperta: Isai Crmu

CZU

Textele sunt reproduse dup[:I. L. C a r a g i a l e, Opere, vol. I-II. Editura Minerva,

Bucure=ti, 1971.

I. L. C a r a g i a l e, Tem[ =i varia\iuni. Momente, schi\e,amintiri. Edi\ie ]ngrijit[ =i prefa\at[ de Ion Vartic. EdituraDacia, Cluj-Napoca, 1988.

Prezentul volum continu[ ]n chip firesc cartea demomenteLa hanul lui M`njoal[, ap[rut[ ceva mai ]naintela editura noastr[.

Textele, cu unele excep\ii ce \in de specificul de limb[=i stil al autorului, respect[ normele ortografice ]n vigoare.


6/264

TABEL CRONOLOGIC

1852 }n zorii zilei de 30 ianuarie se na=te, ]n satul Haimanale, IonLuca, fiul lui Luca +t. Caragiale =i al Ecaterinei (n[scut[ Ka-raboa).

18591860 Stabilirea familiei Caragiale la Ploie=ti, unde Ion Lucaia primele lec\ii de la p[rintele Marinache de la biserica Sf.Gheorghe.

18601864 Urmeaz[ clasele primare la +coala domneasc[ dinPloie=ti, unde ]l are ca ]nv[\[tor pe Bazil Dr[g[=escu.

18641867 Urmeaz[ cursurile la gimnaziul Petru =i Pavel dinPloie=ti.

18681870 Este ]nscris la cursul de declama\ie =i mimic[ al unchiu-lui s[u Costache Caragiale, de la Conservatorul de art[ dra-matic[ din Bucure=ti.

1870 martie Este sufleur, f[c`nd parte din trupa lui Tache Caragi-ale iunie copist la tribunalul Prahisa.

18711872 Sufleur =i copist la Teatrul Na\ional din Bucure=ti ]n loculocupat cu doi ani ]nainte de Eminescu.

18731875 Debuteaz[ =i public[ ]n revista Ghimpele sub pseudo-nimul Car =i Palicar.

18751876 Colaboreaz[ laAleg[torul liber, organ al opozi\iei libe-

CUPRINS


7/264

4 Ion Luca Caragiale

rale, =i este corector la ziarul Unirea democratic[.

1877 Redacteaz[ revista umoristic[ Claponul =i ]mpreun[ cu Fre-deric DameNa\iunea rom`n[. Public[ foiletoane nesemnate

]nRom`nia liber[, apoi intr[ ]n redac\ia ziarului Timpul, av`ndcolegi pe Eminescu =i Slavici.

1878 Cite=te la Junimea O noapte furtunoas[.

1879 La ]nceputul anului are loc prima reprezenta\ie a comediei Onoapte furtunoas[, apreciat[ de Eminescu =i publicat[ apoi ]nConvorbiri Literare. }n acela=i an ]n cercul literar al Junimiicite=te piesa Conu Leonida fa\[ cu reac\iunea.

18811882 Revizor =colar ]n jude\ele Suceava =i Neam\ la insisten\elelui V. A. Urechia, ministru al instruc\iei publice; ]ncep`nd cuanul urm[tor ]l g[sim revizor =colar ]n Arge=, V`lcea.

1884 Se joac[ ]n premier[ opera buf[Hatmanul Baltag, scris[ ]ncolaborare cu Iacob Negruzzi. La aniversarea Junimii cite=teO scrisoare pierdut[. Prima reprezenta\ie a comediei are locla 13 noiembrie pe scena Teatrului Na\ional din Bucure=ti.Este func\ionar la Regie unde o cunoa=te pe Maria Constan-

tinescu.1885 Se na=te fiul s[u Mateiu Caragiale. Premiera comedieiD-ale

carnavalului, premiat[ de un juriu din care f[ceau parte V.Alecsandri, B. P. Hasdeu, T. Maiorescu, V. A Urechia.

1888 Numit de Titu Maiorescu director al Teatrului Na\ional dinBucure=ti.

1889 Apare volumul Teatru, prefa\at de T. Maiorescu. Se c[s[tore=te

cu fiica arhitectului Gaetana Alexandrina Burrelly.1890 Prima reprezentare a drameiN[pasta.

1891 Academia Rom`n[ respinge propunerea de premiere a volu-melor Teatru =iN[pasta.

1892 Dup[ conferin\a de la Ateneu Ga=te =i G`=te literare =i dup[


8/264

5Istoria se repet[

apari\ia articoluluiDou[ note ]n care ]l atac[ pe Maiorescu c[ar fi falsificat textele lirice ale lui Eminescu, Caragiale p[r[-se=te Junimea.

1893 ApareMoftul rom`n sub directa ]ndrumare a lui I. L Caragi-ale =i a umoristului Anton Bacalba=a. Se na=te fiul s[u Luca.

1894 Face parte din conducerea revistei Vatra, al[turi de Ioan Slavici=i George Co=buc.

1895 Conduce mai tot timpul anului restaurantul din gara Buz[u.

1896 Apare volumul Schi\e u=oare. Conduce revistaEpoca Literar[,av`ndu-l ca secretar pe poetul +t. O. Iosif.

1897 Apari\ia volumelorNoti\e =i fragmente literare =i Schi\e.

1898 Scrie articole despre Teatrul Na\ional laEvenimentul din Ia=i.Spre sf`r=itul anului public[ la Universul seriaNoti\e critice,care vor constitui mai t`rziuMomentele.

1901 S[rb[torirea lui Caragiale cu ocazia a 25 ani de activitate lit-erar[. Apari\ia celei de a II-a serii a Moftului rom`n. Spre

sf`r=itul anului apare volumul Momente. }n decembrie areloc procesul de calomnie intentat lui C. A. Ionescu-Caion pen-tru acuza\ia de plagiat.

1902 Delavrancea sus\ine o str[lucit[ pledoarie ]n favoarea lui Cara-giale. Academia respinge din nou propunerea de premiere alui Caragiale, de data asta fiind vorba de volumulMomente.

1904 C[l[tore=te ]n Italia, Fran\a, Germania.1905 Se stabile=te la Berlin. Schi\eaz[ proiectul unei noi piese: Tit-irc[ Sotirescu et conep.

1907 Public[ ]n ziarul vienez Die Zeit =i apoi ]n bro=ur[, articolul1907, din prim[var[ p`n[ ]n toamn[.

1908 Apar cele trei volume de Opere complete la EdituraMinerva.


9/264


1909 Colaboreaz[ cu schi\e =i povestiri la revista Universul.

1910 Apare volumul Schi\e nou[ la EdituraAdev[rul.

1912 Refuz[ s[ participe la s[rb[torirea organizat[ la Bucure=ti cu

prilejul ]mplinirii a 60 de ani. Se stinge din via\[ ]n urma unuiatac de cord la Berlin. Sicriul cu r[m[=i\ele sale p[m`nte=tis]nt aduse ]n \ar[ dup[ cinci luni =i depuse la biserica Sf. Ghe-orghe. Este re]nhumat ]n cimitirulBellu, al[turi de Mihai Em-inescu =i George Co=buc.


10/264

GRAND HOTEL VICTORIA ROM~N{

Eram =-a=a indispus de neodihn[. Toat[ noaptea trecut[mo\[isem ghemuit ]n unghiul unui vagon de clasa a doua,]nghesuit de o companie vesel[ de bucure=teni care se-ntorceaude la expozi\ie un potop de impresii =i amintiri... M[desp[r\isem de ei de diminea\[, =-acu pe-nserate intram ]nor[=elul meu natal, unde nu mai fusesem de copil... Trebuies[ m[rturisesc c[ n-am sim\it acele palpit[ri care se simt laorice revedere de acest fel; ce-i drept, nici pomii =i altele n-au

manifestat fa\[ cu vechiul lor prietin vreo deosebit[ emo\ie.De la gar[ trec prin ni=te uli\e triste: miroase a sc[p[tare =ip[r[ginire. Asta m[ indispune =i mai mult. S[ plec cu tr[sura-nainte, pe-ntuneric =i pe un drum necunoscut? Nu! mai bines[ r[m`n aici o noapte; am nevoie de repaos; s[ dorm f[r[cletin[tur[, fluiere, clopote =i mai ales f[r[ impresii mirificede la Paris. Tocmesc tr[sura pe a doua zi la patru =i trag la

Grand Hotel Victoria Rom`n[,]n centrul ora=ului.Otelul meu are dou[ caturi. Jos e la mijloc gangul, de oparte Restaurant et Ber[rie, de alta Cafenea et Confiserie.Dinaintea confiseriei sunt a=ezate mese =i scaune p`n[ lamijlocul stradei; aci se str`nge seara societatea aleas[. Acume plin de lume. Sosirea mea produce senza\ie. To\i ochii sepironesc asupr[-mi. Opresc o camer[ =i stau la o mas[ ]n partea

Din NOTE +I SCHI|E(1892)

CUPRINS


11/264


restaurantului s[ beau o bere... Privirile m[ s[geteaz[; pe l`ng[cei de la mese, ies acuma s[ se uite la mine =i cei din cafenea...Un b[ie\el ca de vreo cinci ani se scoal[ de la locul lui, vine

bini=or la masa mea =i se pune, m`nc`nd dintr-o pr[jitur[, s[m[ studieze de aproape. Nicule! vinla mama! strig[ o dam[.}n zadar; copilul, numai ochi, n-aude. Am rezistat p`n[ aci,]nfrunt`nd ploaia de s[ge\i; privirile copilului m[ biruiesc. M[g`ndesc la bestiile din menajerii; ele, afar[ de chinul durerosal captivit[\ii, mai suf[r unul, care acuma v[d eu c]t e de nepl[-cut s[ rabzi, f[r[ s[ le fi solicitat, privirile persistente aleunei mul\imi curioase. Dar dac[ ar fi numai privirile! Exem-

plarele din menajerie, publicul este rugat s[ nu le ating[; pemine, b[iatul cu m`na plin[ de spum[ de zah[r, m[ =i pip[ie!Imposibil de r[bdat... 0 sfor\are... M[ scol ]n sf`r=it, evit`ndprivirile copilului, pl[tesc =i intru pe gang... B[ie\elul se \inedup[ mine p`n[ la scar[ =i st[ locului s[ se uite cum m[ sui,p`n[ c`nd, f[c`nd cotul sc[rii, ]i ies din b[taia ochilor. Amsc[pat, dar m-a apucat capul...

...Num[rul 9odaia mea...E o c[ldur[ n[bu=itoare ]n[untru=i miroase a vopsea cu terebentin[ proasp[t[... S[ deschiz...Ferestrele dau ]n uli\[. }n fa\[ e o r[sp`ntie. }n fund se vedefoi=orul de foc deasupra casei ora=ului. Pe sub ferestre trecestrada Independen\ei, care la dreapta d[ ]n stradaRegal[,strada principal[ din fa\a otelului. Aceste l[muriri topograficele datoresc chelneri\ei, care, manifest indispus[ c-am deranjat-o,mi le d[scurt, ]mi aprinde lum`narea =i pleac[ bufnind u=a.De-abia acuma ]ncep s[ recunosc locul. Grand Hotel st[ pemaidanul unde ne jucam ]n copil[rie. Parc[ v[z ]nc[ maidanulplin de popor ]nghesuindu-se la o mas[, pe care o s[pt[m`n[a stat zi =i noapte o condic[ enorm[ deschis[. Era dup[ 11februarie. De c`te ori ie=eam de la =coal[, isc[leam to\i da, =i


12/264

9Istoria se repet[

fiecare de mai multe ori... De mici aveam sentimente civice ]nora=ul meu natal!

Uli\ele din dosulVictoriei Rom`neau r[mas cum le =tiamodinioar[. }n cele dou[ col\uri ale r[sp`ntiei din fa\[, este de

o parte un birt si de alta o cafenea mic[. De la fereastra meav[d bine ce se petrece peste drum. }n cafenea, un individ,aplecat cu pieptul pe biliard, cite=te o gazet[ deschis[ mare pepostavul verde; ]ntr-un col\, doarme altul cu capul pe mas[.Dincolo, ]n birt, sunt dou[ femei si doi tineri; beau =i r`d; l`ng[ei pe o lavi\[, c`nt[ doi l[utari. Dup[ gesturile =i grimaselecobzarului, dup[ mi=c[rile ce le face cu p`ntecele, pare a fi un

c`ntec obscen. Dac[ n-ar fi tr[surile, care se-nv`rtesc mereupe dinaintea otelului, a= auzi tot.Zece ceasuri... S[ m[ culc... Las ferestrele deschise =i

lum`narea aprins[ =i m[ a=ez ]n pat...M[ doare capul... B[iatul cu pr[jitura... Ce ochi!... 0are s[

fi exist`nd deochiul?... Un neast`mp[r nesuferit ]mi furnic[din talp[ p`n[-n cre=tet... Insecte!... Iute jos din pat!... Iau

lum`narea s[ v[d de aproape... E grozav!... Un popor ]ntreg,ca la un plebiscit... =i umbl[ =i alearg[ pe cear=aful alb ]ncoace=i-ncolo uimite de lumin[! Ce s[ fac?... Trebuie s[ dorm!... }npat, imposibil... Trag cear=aful, ]l scutur bine pe fereastr[ =i-l]ntind, pe covor ]n mijlocul od[ii; desfac un pachet de tutun,pres[r pe cear=af =i m[ culc pe jos... }mi arde toat[ pielea; nupot adormi; sunt ame\it, nervii irita\i simt enorm =i v[z

monstruos. Lum`narea ]mi d[ drept ]n ochi... M[ scol s-o mut=i apoi m-a=ez la loc....Deodat[ sar ]n picioare... zgomot mare ]n uli\[! Merg

degrab la fereastr[... 0 suflare r[coroas[ de afar[ m[ ]nvio-reaz[... Cadranul transparent de pe foi=orul de foc arat[ unu=-un sfert... C`nd au trecut trei ceasuri?... Am a\ipit, prinurmare?... Ce e ]n strad[?... M[tur[torii ora=ului... Au prins


13/264


un c`ine la mijloc. +tiu... Asta e o petrecere popular[ la noi;am v[zut-o de at`tea ori...

C`\iva in=i se pun la p`nd[ de-o parte =i de alta a uli\ii. Un

c`ine fl[m`nd r[t[ce=te c[ut`nd dosurile buc[t[riilor =i unghiu-rile unde se arunc[ gunoaiele. La un semnal, to\i se ridic[ =i-l]mpresoar[ din toate p[r\ile. O clip[, animalul se opre=te]nghe\at; s`ngele-i d[ n[val[ la inim[, care-ncepe s[ zv`cneasc[de coaste... E pierdut!... P[rul i se zb`rle=te pe coam[. Un fior]i fulger[ de-a lungul prin =ira spin[rii =i-i ]ncovrig[ coada de-a-nd[ratele, p`n[-i ]nfige v`rful ]n p`ntece... Ochii turburicaut[ ]ncotrova un punct de sc[pare; dar abia se pune problema

]n mintea aiurit[, =i o piatr[ l-a izbit peste bot, alta la ]ncheietu-r[, un lemn peste =ale =i altele plou[... El ]=i iese acum dinsine: ma=ina cea vie d[ drumul rezervei de energie pentrua=a moment o p[stra nici g`nd de economie... trebuiecheltuit[ toat[! Opintindu-se din fundul r[runchilor, animaluls-av`nt[ orbe=te ]n fa\a loviturilor...Un r[cnet suprem! sparger`ndurile vr[jma=ilor, le scap[ printre picioare =i fuge uit`ndu-se

drept =i numa-nainte, fuge mereu p`n[ d[ de un loc singuratic.Aci s-a=eaz[, stins de oboseal[, s[-=i lini=teasc[ cutremurulmembrelor, s[-=i ling[ r[nile =i s[ se vaite discret de durere.Somnul se cap[t[ mai ieftin dec`t hrana =i deocamdat[ i-e maitrebuincios: truditul trup se ]ncol[ce=te bini=or, ]nchide ochiitri=ti =i adoarme oft`nd greu din afund.

Toat[ intervenirea mea acum ]n favoarea animalului estezadarnic[. Degeaba ra\ionez eu de sus de la fereastr[ c[ nu lee permis unor oameni ai autorit[\ii s[ turbure lini=tea nop\ii=i somnul contribuabililor. Pot eu striga mult =i bine: cinem-aude? Huiduiturile =i r`setele acop[r chiar =i glasul celuimai interesat, chel[l[iturile animalului. }l mai v[d doar cumse zbate sub loviturile m[turoaielor, ridic`nd cu contorsiunile


14/264

11Istoria se repet[

lor un nor gros de praf... Sunt nervos; nu mai pot privi; dartot ascult... De mirare... cìnele nu mai \ip[ deloc. A fugit!...Urmeaz[ r`sete... M[ uit iar. M[tur[torii stau tol[ni\i petrotuar; iar la lumina felinarelor din col\uri se vede ]n mijlocul

stradei victima lungit[ e un c[\el mic, alb =i l[\os... M[ culcsup[rat la loc. Mai am dou[ ceasuri =i scap... Bietul dobitoc!...Acum ]ncep v`jìturile m[turoaielor... Dac[ ar fi c[\elul favorital vreunei dame parc-am v[zut una adineaori la ,,confiseriecu un c[\el ]n bra\e =i ea ar fi amica vreunui om influentdin localitate, atunci m[tur[torii...

Ceart[ jos la cafenea... S-a spart ceva... parc[ o u=[ cu

geamuri tr`ntit[ cu violen\[... |ipete de femeie, strig[te deb[rba\i, fluier[turi febrile de gardi=ti... Aha! a venit st[p`nac[\elului. Alerg la fereastr[. Nu se mai v[d ceasurile la foi=orulde foc; lumina de-nd[r[tul cadranului s-a stins; dar mai susde foi=or arde clipind ]n caden\[ steaua dimine\ei se faceziu[... E o gr[m[dire dinaintea birtului din col\... Precupe\i,care merg cu co=urile ]nc[rcate la pia\[... Ce s[ fie?... O femeienuma-n c[ma=[, cu picioarele goale, cu p[rul desprins, \inestr`ns de piept pe un om ]mbr[cat ]n uniform[ de poli\ie. Ellupt[ s[ scape ea nu-l las[. Femeia ]ncepe s[ zbiere r[gu=itf[c`nd gesturi extravagante:

Ce, domnule! care va s[ zic[, dac[ sunt o nenorocit[,s[-=i bat[ joc de mine dumnealui, pentru c[ e de la poli\ie?...

+i mai ]ntì, cine ce treab[ are? dumnealui a fost amantul meu?Comisarul, ]ndrept`ndu-=i mondirul bo\it la piept: Sergent! e beat[... la arest! Doi in=i o ]nha\[; ea se

smuce=te =i d[ s[ se repeaz[ iar; dar un sergent voinic o apuc[de bra\ =i o-nv`rte=te-n loc:

Nu zbiera =i mergi! strig[ el scr`=nind =i lovind-o greucu palma peste gur[.


15/264


Aud atunci o horc[ial[-necat[ =i, ]n cadrul luminat albirtului, v[d silueta alb[ a femeii ridic`nd ]n sus bra\ele goalecu pumnii ]ncle=ta\i =i d`nd capul cu p[rul despletit pe spate,

ca si cum i s-ar fi fr`nt g`tul. Un moment se r[suce=te de mijloc,apoi cade \eap[n[ pe spate ]n prag... Pun m`inile la ochi =im[ dau ]napoi...

Lum`narea arde-n fundul sfe=nicului cu flac[ra din urm[.Cobor iute, scol pe portar =i pl[tesc. Patru ceasuri... Tr[suram-a=teapt[. }n c`teva minute sunt afar[ la c`mp. Ce diminea\[!ce r[coare! =i ce singur[tate!

Uf!... Niciodat[ n-am s[ uit ce bine m-am odihnit o noapte]n ora=ul meu natal, la nr. 9, Grand Hotel Victoria Rom`n[!

1890

UN ARTIST

Mai mult dec`t oricare alta, breasla b[rbiereasc[ mi-este

foarte simpatic[... Briciul e rud[ cu dalta, cu penelul, cucoturnul, arcu=ul, condeiul mai =tiu eu cu ce! De aci,ne]nvinsa pornire c[tre artele frumoase caracteristic[ la to\ib[rbierii. O sum[ dintre d`n=ii, ]mpin=i de patima lor pentruteatru, s-au f[cut arti=ti dramatici; mul\i al\ii scriu poezii, deobi=nuit lirice, mai adesea galante; mai to\i trebuie s[ =tie c`ntacu un instrument, prin ajutorul c[ruia, ]n momentele pierdute,]=i traduc ]n melodii acea ]nc[rcare de sim\iri ce ne-o d[, unoradintre noi, lumea cu lumina ei, cu formele, mi=c[rile =i zgomo-tul ei... Da, cum se rupe la vreme copilul din mam[, acea]nc[rcare de sim\iri caut[ s[ se rup[ din sufletul nostru: trebuie]napoiat[ cui ne-a dat-o. Ascuns[-n noi, ne munce=te, nechinuie, nu ne d[ pace p`n ce n-o ]ntoarcem ]n dar lumii, care

CUPRINS


16/264

13Istoria se repet[

n-o recunoa=te =i n-o prime=te dec`t ]nv[luit[ ]n f`=ii smulsedin sufletul nostru pecetia sincerit[\ii darului.

Dar e oare un mijloc mai puternic ca s[ ne sc[p[m de toat[haotica n[v[lire a lumii ]ntregi ]n bietul nostru suflet, dec`t

divina muzica? vag[ =i vast[ ca =i lumea, ca =i aceastanep[truns[ =i f[r[ alt ]n\eles dec`t ]n\elesul cel mare =i singurul armonia... De aceea, b[rbierii, ca to\i arti=tii, iubesc a=a de multpas[rile c`nt[re\e. Sub puful aripelor palpit[ un s`nge at`t decald! Sufletele acelea mici =tiu s[ arunce lumii a=a de bine aceeace primesc de la d`nsa! Noaptea de iulie, =i p[durea cu mirosulei ]nvior[tor, cu at`tele-i umbre de frunzi=, cu at`tele-i lumini,

de sus de la razele r[coroase ale lunii, de jos de la licuriciineast`mp[ra\i, =i mi=uiala discret[ a insectelor prin p[i=, =ir[suflarea femeii care se las[ s-o plimbi alene pe poteca umed[de rou[... toate-toate sunt ]n roman\a mistic[ a privighetorii...=i psalmul triumfal al cioc`rlanului este sublimul r[s[rit desoare pe =esul neundoiat al B[r[ganului!

S[ l[s[m, ]ns[ astea =i s[ venim la artistul meu b[rbierulcare mi-a ras ]nt`i barba =i care mi-o rade =i acuma... ]nt`i or[deam c[ n-o aveam, azi o raz c[ o am alb[... B[rbierulmeu a fost ]n tinere\e corist la teatru. +tie s[ c`nte cu ghitara,cu flautul =i cu \imbalul le-a ]nv[\at f[r[ profesor. Are dou[pisici foarte bine educate: una ]nv`rte=te o minavet[ mic[ cec`nt[ mazurca =i cealalt[ joac[. To\i pere\ii pr[v[liei lui sunt

acoperi\i cu o mul\ime de colivii, ]n care ciripesc fel de fel dep[s[rele. Pe subt colivii sunt at`rnate pretutindeni cadre: planulSevastopolului cu luarea turnului Malacof, execu\ia lui Maxi-milian, capitularea Sedanului, portretul r[posatului Abdul-Medgid =i altele.

}n aceast[ mic[ galerie, se afl[ =i o oper[ original[ aartistului meu. Nu este lucrat[ cu penelul, e \esut[ ]n fire de


17/264


p[r de toate nuan\ele posibile: ea ]nf[\i=eaz[ un munte dep[rtat]n fund; pe v`rful lui st[ un c[l[tor, iar la poale-i curge o ap[mare; dincoace de ap[ e un cioban, care p[=uneaz[ o turm[

de o spe\[ destul de problematic[; ]n sf`r=it, c[l[torul din v`rfulmuntelui ]=i aprinde \igara la luleaua ciobanului din vale... Ceperspectiv[! De c`te ori m[ rade, o admir, c[ci ]ntr-adins m-a=eaz[cu fa\a spre opera lui =tie bine c`t ]mi place.

Artistul meu avea odat[ doi coco=i, pe cari-i deprinsese labe\ie, =i ]nc[ be\ie de alcool, fiindc[ le dedea boabe =i gr[un\ez[cute-n rom. Am v[zut ]ntr-o dup-amiaz de var[, ]n fa\apr[v[liei, pe desfr`na\ii aceia be\i turt[, f[c`nd mustr[ =idefil`nd sold[\e=te, ca doi muscali pe dou[ c[r[ri, pe dinainteaunui c[\el, alb =i cre\, muiat ]n boia de b[can pentru ro=it ou[.Samurache st[tea sluj, cu o chiv[r[ de h`rtie ]n cap, ]ncins cuo sabie enorm[ =i av`nd, se-n\elege, tot aerul sever necesarsitua\iei... Artistul meu =edea picior peste picior pe lavi\[ =i lecomanda, c`nt`ndu-le din ghitar[ mar=ul de la 48... Era at`tanerv ]n ritm, at`ta suflare mar\ial[ ]n executarea b[tr`nului

c`ntec popular, c[ m-a=ezai pe lavi\[ al[turi cu comandantul =i-ncepui s[-l acompaniez b[t`nd toba cu de=tele pe fundul p[l[-riei f[r[ asta nu mergea: toba, cu grupetele ei ]n contratimp,asta e piperul mar=ului; iar droaia de copii din mahala, aduna\is[ admire coco=ii, se puser[ deodat[ la r`nd smirna =i, apuca\i demi=carea cov`r=itoare a sunetelor, pornir[ s[ defileze ]n urmacoco=ilor de colo p`n[ colo =i ]napoi =i iar, trop[ind voinice=te cupicioru=ele lor goale pe paveaua ]ncins[ de soarele de var[... +ipentru ca parada s[ fie deplin[, o adiere de sear[ ce binecuv`n-tare dup[ o zi de ar=i\[! f[cu s[ f`lf`ie m`ndru deasupra tuturoracestor bravi prosopul alb curat aninat sus la u=a b[rbieriei.

P`n[ t`rziu seara a urmat parada ]n fa\a unei asisten\efoarte numeroase. C`nd s-a ]nnoptat bine, s-a dat comanda


18/264

15Istoria se repet[

ruperii r`ndurilor, =i artistul meu, ridic`ndu-se-n picioare =isco\`ndu-=i ghitara de pe g`t, a anun\at publicului:

M`ine sear[ mai frumos!Mai frumos... nu se putea.

}ns[ nu e numai artist, este =i un om de spirit. Pe vremear[zboiului din 78 avea un mierloi care fluiera c[z[ceasca =i ogai\[ diplomat[ care vorbea ruse=te. Cum intra unul dintrealia\i ]n pr[v[lie, gai\a ]l ]nt`mpina cu:

Zdraste! Zdarov?1Dup[ ce amicul meu tr[gea perdaful din urm[ =i-i da voie

mu=teriului s[ se scoale, gai\a, schimb`nd tonul, striga:

No hara=o! Davai paruski!2+i p`n[ disp[rea, dincolo de r[sp`ntie, cazacul ]nc`ntat dea=a cordial[ primire, mierloiul ]l petrecea fluier`ndu-i c`nteculfierbinte al patriei dep[rtate.

25 DE MINUTE...

... Fi\i to\i joi ]n gar[ la-n[l\imea patriotismului vostru, care nu s-adezmin\it niciodat[, mai ales ]n a=a pl[cute, putem zice chiar fericiteocaziuni!

Cet[\eni!!S[pt[m`na viitoare este o zi solemn[ pentru ora=ul nostru!!!

Astfel se-ncheia proclama\ia adresat[ de c`teva zile dep[rintele or[=elului Z... c[tre administra\ii s[i, afi=at[ pe calepublic[ =i reprodus[ ]n capul ziarului oficios Sentinela Ordiniicu acest frumos motto:

1 Noroc! S[n[tos? (rus.)2 Bine! Hai s[ vorbim ruse=te! (rus.)

CUPRINS


19/264


Evenimentele mari fac totdeauna s[ tac[ micile pasiuni!

Toat[ lumea era ]n adev[r plin[ de entuziasm, de=iDrapelulLibert[\ii, dirijat de decanul avoca\ilor, ]=i termina articolul s[u

de fond cu cuvintele:... Vom c[uta s[ fim c`t se poate mai parlamentari, ]n zadar mi=eii de

la prim[rie convoac[ lumea la gar[! Declar[m sus =i tare c[ joi nu va fientuziasm, ci numai o meschin[ =i dezgust[toare parad[ oficial[. S[ ]ncetezedar cu infamele lor mistifica\iuni!... S[pt[m`na viitoare nu poate fi o zisolemn[; ea nu va fi dec`t un moment trist pentru concet[\enii no=tri!

Directorul, care era ]ns[rcinat a gira afacerile prefecturii districtul neav`nd deocamdat[ titular la citirea acestor =irurir[ut[cioase, a =optit cu z`mbetul s[u diplomatic:

Om vedea!Joia mult a=teptat[ a sosit. Vod[ =i doamna, plec`nd ]n

str[in[tate, trebuie s[ se opreasc[ dou[zeci =i cinci de minute]n gara din marginea or[=elului Z... De diminea\[, peronul

g[rii, decorat cu ]mpletitur[ de brad, cu marca jude\ului,stegule\e tricolore =i covorul cel ro=u al prim[riei, este ]n\esatde lume garnizoana, garda civic[, =coalele, autorit[\ile,notabilii =i c`t public a mai putut ]nc[pea.

Directorul a plecat de la =apte de-acas[ spre a lua, ]mpreun[cu primarul, cele din urm[ dispozi\iuni la fa\a locului. Nevastalui a r[mas s[ se g[teasc[ =i s[ vie mai t`rziu la gar[ cu copiii=i cu amicul. Amicul este un profesor foarte t`n[r, care locuie=tela directorul de un an de zile; el d[ lec\ii la copii =i redijeaz[Sentinela Ordinii; e b[iat bun =i scrie minunat: se d[ ca aproapepozitiv c[ tot el a scris proclama\ia.

Acum tot e gata... Directorul se duce la o extremitate a pero-nului =i-=i arunc[ privirile la mul\imea adunat[ p`n[ ]n cealalt[


20/264

17Istoria se repet[

extremitate... Atunci ]i clipesc de departe ]n minte cuvinteleDrapelului, =i-=i m`ng`ie favoritele cu mul\umire...

Dar sunt zece f[r[ zece... =i cocoana nu mai vine... Ce s[fie? Trenul domnesc s-a anun\at de la sta\ia apropiat[... ]n patru

minute trebuie s[ fie aici... To\i ochii joac[ ]ntre ceasornic =icap[tul liniei... ]nc[ trei minute... Dou[... Un minut... S-aude=uierul cald...

La o parte, domnilor! zice grav =eful g[rii potrivindu-=ibine =apca ro=ie.

Iat[-l! Pieptul lat al locomotivei s-arat[ la cotitura liniei.Ar[tarea cre=te, cre=te mereu, sfor[ind semea\[ =i alunec`nd

cu elegan\[ maiestoas[ c[tre peron. Cazanul fierbe, fanfara\ip[, =colarii intoneaz[ imnul un concert monstru... Vagonuldomnesc intr[ la peron. Un fream[t furnic[ de colo p`n[ coloprin mul\ime. Deodat[, =i glasurile copiilor =i \ipetele tr`mbi\elor=i clocotitura norului fierbinte care se smacin[ captiv ]n p`ntecelema=inii sunt acoperite de urale zguduitoare... Trenul se opre=te,conform programei oficiale, la zece ore precise; suveranii cobordin vagon cu suita, iar consoarta directorului n-a sosit ]nc[!

Se face prezentarea autorit[\ilor =i notabililor, dup[ carevod[ trece ]ntre b[rba\i, iar doamna ]ntre dame.

}nt`iul clopot! Directorul, foarte nervos, m`n[ un v[t[=elc[lare s-aduc[ numaidec`t pe cocoana, pe copii =i pe domnulprofesor.

M[ria-sa doamna e foarte vesel[ de conversa\ia damelor;dar dumnealor o iau repede =i se-ntind la vorb[... Una opov[\uie=te pe doamna s[ se p[zeasc[ pe drum de r[ceal[:

Nu te juca, soro! boala n-alege.Doamna mul\ume=te de binevoitoarea pova\[ =i asigur[ c[

s-a-ngrijit bine, a luat haine d-acas[... ]n acest timp, directorultremur[ de neast`mp[r.


21/264


Al doilea clopot! M[riile-lor fac un pas ]napoi preg[tindu-se s[ se suie... Directorul, asudat =i ]necat de emo\ie, s-apropies[ \ie un discurs. Lui vod[:

M[ria-ta!... nu pleca\i!... nu trebuie s[ pleca\i!... D-abia aldoilea clopot a sunat; n-a sunat nici m[car al treilea!... A! dac[ar fi sunat al treilea, atunci a= ]n\elege s[ v[ gr[bi\i... Dar nu! +ichiar s[ fi sunat al treilea... s[ zicem!... n-ave\i grij[: nu pleac[trenul f[r[ m[riile-voastre... s-a dat ordin ]n consecin\[!... A=adar,av`nd aceasta ]n vedere, cu onoare sunte\i invita\i s[ binevoi\i alua ]n considera\iune... c[ acest district, acest ora=, ]n fine, to\iconcet[\enii no=tri v-au iubit at`t =i au f[cut sacrificii!...

Apoi, cu mai mult[ c[ldur[, doamnei: S[ nu pleca\i m[car m[ria-voastr[!... N-a venit ]nc[ toat[

lumea!... mai sunt dame, mai sunt copii, mai sunt amici, cariar dori s[ v[ vaz[ ca pe o mam[!

Vod[, z`mbind foarte bucuros, zice: Mai st[m, mai st[m, domnule director. Mersi! r[spunde acesta ]n culmea emo\iei.

+i, l[s`nd pe suverani, alearg[ la cap[tul peronului, se suie]n picioare pe o banc[ =i se-nal\[ ]n v`rful de=telor, f[c`nd c[tre=oseaua dinspre ora= semne violente cu batista, ]n adev[r pe=osea vine o tr[sur[ ]n goan[, urmat[ de un v[t[=el c[lare.

Aide, soro! aide, nene, pentru numele lui Dumnezeu! c[m-a\i omor`t!

Vezi! nu-\i spuneam eu c[-i t`rziu! zice palpit`nd cocoanac[tre profesor.

Directorul ]=i introduce pe peron familia =i strig[ sever c[tremacagiul care st[ drept, cu m`na gata pe cureaua clopotului:

S[ nu tragi!... Nu e voie s[ suni! M[riile-lor n-au ispr[vit]nc[; mai au treab[ aici!

Apoi c[tre suverani:


22/264

19Istoria se repet[

M[riile-voastre, am onoare pentru ca s[ v[ recomandfamilia mea: consoarta mea, copiii mei, amicul meu!

+i pe urm[ c[tre copii: S[ruta\i m`na!

Copiii se arunc[ =i execut[ ordinul. M[riile-lor sunt din ce]n ce mai veseli.

Am auzit, drag[, zice doamnei nevasta directorului, c[a\i fost[r[ cam boln[vioar[! Mi-a p[rut grozav de r[u... ]nc[-iziceam lui dom profesor, amicul nostru, zic: vezi dumneata,dac[ o prin\es[ =i tot nu se poate pune cu voia lui Dumnezeu;dar noi [=tia!... Dar acu te-ai f[cut bine... Se vede... Fie, c[

frumoas[ e=ti! s[ nu-\i fie de deochi! s[ tr[ie=ti!...Totdeodat[ unul dintre copiii domnului director, care privesc

foarte curio=i pe suverani, ]=i scobe=te o nar[ cu degetul. Mama]i d[ o palm[ peste m`n[.

Nu \i-e ru=ine s[ bagi m`na-n nas!... =ezi frumos! te vedemadam Carol!

Copilul pl`nge. Domnul profesor ]l smuce=te de m`n[ =i-lbag[ la arest ]n sala de a=teptare clasa a doua. M[ria-sadoamna intervine pe l`ng[ domnul director ]n favoarea miculuivinovat, care url[ tare ]n arest. Tat[l cedeaz[ ]naltei influen\e=i d[ drumul b[iatului:

Taci din gur[, m[garule! =i s[rut[ m`na m[riei-sale:dumneaei s-a rugat s[ te iert!

Suveranii s-au urcat =i se arat[ plini de veselie la fereastravagonului. Directorul se hot[re=te ]n sf`r=it, dup[ st[ruin\a=efului g[rii, s[ permit[ a se suna al treilea. Trenul se pune ]nmi=care. Urale =i muzic[. B[rba\ii fac semne de adio cu p[l[-riile, damele bezele c[lduroase; directorul se =terge de sudoareobosit, iar nevasta lui strig[ c`t se poate c[tre doamna:


23/264


La revedere! bon amusement! Nu ne uita\i p-acolo! larevedere!

C`nd trenul a pornit bine, o alt[ tr[sur[ sose=te ]n goan[

mai turbat[. Decanul avoca\ilor coboar[ tr[g`ndu-=i dup[d`nsul cocoana, care trage dup[ d`nsa o interminabil[ rochiede catifea verde cu funde bogate desatin rose. Am`ndoi ]=i facloc cu furie prin mul\ime, care acum a rupt r`ndurile =i iese ]ndezordine.

A plecat? zice dezolat[ cocoana. Da, a plecat, i ser[spunde.

Cum se poate? trenul st[ totdeauna treizeci =i cinci de minute! {sta era tron domnesc, ma chre, zice nevasta directorului. Ce? era s[ v-a=tepte vod[ =i doamna pe dv.? adaog[

profesorul cu un z`mbet r[ut[cios de superioritate. A=a? vocifereaz[ decanul. Am ]n\eles!... Astea sunt iar

intrigile lui dom director: care va s[ zic[ numai dumnealui =ifamilia =i... amicul dumnealui s[ vaz[ pe m[riile-lor!

Pe urm[, ]ntorc`ndu-se la lumea care se duce:

Iat[, fra\ilor, o prob[ mai mult c[ ast[zi opozi\iunea esteconsiderat[ ca afar[ din na\iune... Foarte bine... Vom lua act=i de aceasta =i vom protesta!

Decanul =i familia sa au fost mult[ vreme la cu\ite cudirectorul =i cu familia acestuia, de=i damele erau surori. Chiaro polemic[, ,,c`t s-a putut mai parlamentar[, s-a urmat cuprivire la aceasta, ]ntre cele dou[ ebdomadare locale,Drapeluldecanului =i Sentinela amicului.

Tocmai la ni=te alegeri, o persoan[ de-nalt[ influen\[, afl`nddespre vrajba celor doi cumna\i, a st[ruit de i-a ]mp[cat,promi\`nd serios c[ =i anul viitor va fi o zi solemn[ pentruor[=elul Z... =i atunci trenul domnesc o s[ se opreasc[ acoloun ceas... =i dou[zeci =i cinci de minute.


24/264

21Istoria se repet[

Din P{CAT... O F{CLIE DE PA+TE.OM CU NOROC

(1892)

OM CU NOROC!

Amicul meii, domnul Manolache Guvidi, este o persoan[cunoscut[ ]n societatea noastr[; e un om cu o avere ]nsemnat[,c`=tigat[ printr-o munc[ onorabil[; e un om inteligent =i serios,un bun so\ =i un bun tat[ de familie. Cu at`tea calit[\i trebuias[ reu=easc[ ]n lupta pentru via\[: invidio=ii, cu toate clevetirilelor, n-au putut nimic ]n contr[-i.

Odat[, ]n vremea primei sale c[snicii, el avea o mare]ntreprindere public[ aceea a fost ]nceputul prosperit[\ii lui,

deoarece din c`=tigul acelei afaceri a ie=it cheagul averiifrumoase de care se bucur[ ast[zi. Invidio=ii intrigan\i c[utar[s[-l sape =i, dup[ o campanie ]nver=unat[ prin grai =i prin pres[,reu=ir[ s[ produc[ ]n cercurile ]nalte un curent defavorabilamicului Manolache.

Alerg[turi, protest[ri, pl`ngeri fur[ zadarnice din parte-i.Atunci, ca s[ nu se dea b[tut =i totu=i s[ nu mai mearg[ f[r[

folos la locurile oficiale, unde fusese bruscat =i amenin\at cureziliarea contractului =i cu un proces ruin[tor, el trimese penevast[-sa s[ parlamenteze cu un personaj de mare influen\[,care oarec`nd ]l ajutase la nevoie, ar[t`ndu-i mult[ bun[voin\[.

Domnul Guvidi se cuno=tea pe sine; el =tia c[, cu caracteruls[u ne]ncovoiat =i m`ndru, n-ar fi putut conduce a=a de bineca so\ia sa aceast[ daraver[ delicat[. Doamna Guvidi, de=i

CUPRINS


25/264


foarte t`n[r[, sub ]nf[\i=area =i manierele ei copil[roase, ascun-dea mai mult tact diplomatic, ]n adev[r, b[rbatul socotisecuminte: ceea ce omul tare =i aspru, cum se =tia el, ar fi putut

compromite, femeia slab[ a scos-o cu bl`nde\e la un fericit cap[t.Gurile r[uvoitoare au trebuit ]n sf`r=it s[ tac[ ostenite; iaramicul nostru, luat ]ndeaproape de tot sub puternica protec\iea ]naltului personaj de care am vorbit, =i-a putut urma ]naintetreburile =i realiza c`=tigul ]nsemnat pe care-l merita muncalui inteligent[ =i neobosit[.

+i nu numai at`ta: de la aceast[ ]mprejurare s-a stabilit ]ntrefamilia Guvidi =i protectorul s[u o prietenie din cele maic[lduroase, care a plutit ]ntr-un senin ne]ntrerupt at`\ia ani p`n[ c`nd moartea crud[ a r[pit ]n floarea v`rstei pe doamnaGuvidi.

S`rmana femeie! a=a de t`n[r[, a=a de frumoas[ =i at`t deiubit[! Cine-=i putea ]nchipui! +i ce gol a l[sat ea ]n urm[-i!

Ireparabil[ pierdere pentru cei ce r[m`n neconsola\i!

Acestea sunt cuvintele negre =i pline de durere ce le-am cititcu to\ii pe panglica lat[ a celei mai frumoase cunune de violetede Parma, c`nd am urmat tristul convoi. Iar pe cununa depus[de jalnicul so\ era o vorb[ =i mai scurt[, =i mai sf`=ietoare:

Memorie etern[! Guvidi dezolat!

Mult a trecut de atunci =i timpul, ca mai totdeauna, a alinateterna durere, umpl`nd ]ncet-]ncet cu uitare golul ce-l l[sase]n urm[-i ]nc`nt[toarea pierdut[.

G`nd golul a fost cu des[v`r=ire umplut, amicul nostruManolache s-a ]nsurat a doua oar[.

Om cu noroc!


26/264

23Istoria se repet[

Aceasta, so\ia a doua, este tot a=a de t`n[r[ =i de frumoas[cum era odinioar[ r[posata; iar c`t despre tactul diplomatic,at`t de necesar c`nd are cineva daraveri mari =i multiple,putem spune c[ o ]ntrece.

+i de aceea afacerile casei Guvidi & Co. sporesc mereu =imerg din ce ]n ce mai bine: succesul este robul amicului nostru;norocul umbl[ dup[ omul acesta ca un c`ine ascult[tor =icredincios.

M[ g`ndeam tocmai ce roman bogat =i senin s-ar putea facedin studiul vie\ii acestui tip de om fericit, pe care-l cunoa=temto\i a=a de bine ]n societatea noastr[, c`nd iat[ c[ primesc prin

po=t[ urm[toarele:Domnul =i doamna M. Guvidi au onoarea a v[ ruga s[ petrece\i ziua

de duminic[ la mo=ia lor Moara-de-piatr[. Adunare restr`ns[ de intimi.|inuta absolut f[r[ preten\ie: ou il y a de la gene, il ny a pas de plaisir1

Nota. La gar[ v-a=teapt[ tr[sura.

Stilul e femeia... Gra\ioasa doamna Guvidi! Ii cunosc scriptu-

ra =i dictonul favorit, pe care-l spune a=a de des =i cu o at`t defermec[toare clipire de ochi!

*

Moara-de-piatr[ ca mo=ie e o mo=ie mic[; da, dar ce raimic!

E a=ezat[ la o distan\[ de dou[zeci de minute de la gara

***. Un parc m[re\ =i un cottage2 englezesc cum se g[sesc rarla noi.

Cu c`t socoti\i c[ a cump[rat mo=ia asta? N-o s[ crede\i,c[ci ]n adev[r eu ]nsumi n-a= crede, dac[ n-a= =ti pozitiv. Cu

1 Unde-i st`njenire, nu-i pl[cere (fr.).2 Vil[ la \ar[ (engl.).


27/264


c`t?... Cu o pereche de cai roibi... at`t! Frumo=i cai, ce e drept;dar, oricum, s[ cape\i o mo=ie, care face dou[ sute cinzeci demii de lei ca o para, pe o pereche de cai, care mult-mult s[

fac[ cinci mii, cinci mii cinci sute!... Aci ]ns[ a lucrat un altfactor mult mai puternic dec`t interesul patima.Fostul proprietar al Morii-de-piatr[ era mult cunoscutul N...

distinsul sportsman, un fl[c[u destul de copt, putred de bogat,=i care, cum ]l =tim to\i, are o pasiune ne]nfr`nat[ pentru cai.A v[zut odat[ la +osea pe doamna Guvidi cu roibii ]i m`nasingur[ ]n cine =tie ce dispozi\ii de spirit se afla omul sezice c[ jucase toat[ noaptea trecut[ la ,,Jockey =i pierdusemult =i de atunci n-a mai avut pace nici somn.

Astea le poveste=te ]nsu=i amicul nostru comun, Guvidi. Caiiaceia au devenit pentru N... o marot[, o idee fix[, o boal[,cum vre\i s-o numi\i. Ce n-a f[cut ea s[-i capete? I-a urm[ritpretutindeni; a legat cea mai str`ns[ prietenie cu Guvidi, ast[ruit, s-a rugat, s-a umilit... ]n zadar toate. De=i b[rbatulst[ruise s[-i fac[ hat`rul noului prieten, nevasta nu voia cu

nici un pre\. Nu fac t`rgul pe bani! a zis ea odat[ cu hot[r`re. Atunci, pe ce? a ]ntrebat N... cu tonul omului gata la toate. Pe... N-o s[ vrei... Orice! Pe Moara-de-piatr[! a r[spuns scurt femeia, care era

acuma parc[ mai frumoas[ ca totdeauna. Ei! prea exagerat! a ]ntrerupt Manolache, amestec`ndu-

se =i el ]n vorb[ din fundul salonului, unde-=i citea gazeta. Ce te-amesteci dumneata ]n tocmeala noastr[?... nu te

prive=te! i-a obiectat doamna ]ncrunt`ndu-se ca un copilr[sf[\at. Domnul Guvidi dete din umeri =i-=i urm[ ]naintecitirea.


28/264

25Istoria se repet[

}\i place mult?... mult? a ]ntrebat N... Mai mult, desigur, dec`t ]\i plac dumitale... caii mei, a

zis ea z`mbind cu un fel de r[utate sceptica. Asta este peste putin\[! a r[spuns N... ]ncet =i ]necat, =i

ochii lui, care v[zuser[ multe, a\inti\i ]n ochii femeii tinere,sclipir[ ]ntr-un chip foarte ciudat. Nu crez p`n[ nu mi-ei dovedi-o! zise ea =i mai ]ncet,

accentu`ndu-=i bine z`mbetul r[ut[cios.T`rgul s-a f[cut... Nici nu se putea altfel altfel nu c[p[ta N...

ceea ce dorea cu o at`t de ad`nc[ pornire... Roibii au fost ai lui.+i astfel, de vreo =ase ani acuma Moara-de-piatr[ este

proprietatea Guvizilor.*

Am ascultat de gentila invita\ie =i nu mi-a p[rut r[u. E ]nadev[r un loc ]nc`nt[tor, =i am petrecut ]n s`nul acestei familiimodel cum nu se poate mai bine.

Dar nu era o petrecere ordinar[: se rupea turta Nicu\ii

copila unic[ ]mplinea cinci ani.C`te =i ce daruri o avere!... }ntre altele o fotografie recen-t[ ]ncadrat[ ]n patru vergele de aur masiv, prinse la ]nche-ieturi cu \inte de diamant ca boabele de n[ut na=ul \in`nd]n bra\e cu dragoste pe mica fin[, care-i r`de cu nevinov[\ie.

Na=ul a f[cut o frumoas[ surpriz[ oaspe\ilor: a adus dinBucure=ti muzica ro=iorilor.

Osp[\ul a fost str[lucit =i balul pe iarb[ verde foarte animat=i vesel.A doua zi, luni, av`nd fiecare dintre invita\i afaceri de diminea\[,

am trebuit to\i s[ lu[m trenul care trecea la unu noaptea.O noapte de septembrie limpede ca sticla curat[... vreme

dulce =i lun[ plin[... zece tr[suri merg`nd la pas =i bandaro=iorilor c`nt`nd un mar= triumfal ]n frunte de neuitat.


29/264


Familia Guvidi cu na=ul ne-a condus p`n[ la gar[.Ne-am suit ]n vagon cu to\ii, dup[ ce am mul\umit gazdelor

=i ]ndeosebi doamnei, care f[cuse onorurile cu gra\ia ei obi=-

nuit[ etc...N..., care n-avea ca noi treab[, a r[mas pentru o noapte laMoara-de-piatr[. Guvidi, a=teptat a doua zi negre=it ]n ora=ulP..., unde-l chemau ni=te afaceri urgente, a r[mas ]n gar[s-apuce trenul ce venea din Bucure=ti =i cu care noi ne ]ncru-ci=am la ]nt`ia sta\ie.

Se-n\elege c[ ]n tren am vorbit toat[ vremea numai desprepetrecerea minunat[ de cu ziua, =i am fost unanimi ]n a ferici,cu mai mult[ sau mai pu\in[ invidie, pe amicul Manolache dec`t noroc a avut =i are.

Doamna Z..., una dintre invitate, o v[duv[ respectabil[, care=tie toate c`te se petrec ]n societatea noastr[, =i chiar mai multe,ne-a afirmat pe drum cont`nd, se-n\elege, pe discre\ianoastr[ c[ N..., cum e cam boln[vicios, =i-a f[cut testa-mentul =i las[ aproape toat[ averea sa copilei lui Manolache,

pe care o iube=te la nebunie.+i to\i, fire=te, am trebuit s[ zicem iar[=i:Mare noroc pe Guvidi!

1890


30/264

27Istoria se repet[

UN PEDAGOG DE +COAL{ NOU{

D. Mariu Chicos Rostogan, distinsul nostru pedagog absolut

=i-a ]nceput cariera printr-o memorabil[ conferen\[ didactic[.Vom da aci mai la vale conferen\a ]n rezumat, apoi c`tevanote, luate, dup[ natur[, despre activitatea ]nprax[ a eminen-tului pedagog.

Trebuie prealabil s[ spunem c[ d-sa, totdeauna ]nainte de e=i i pronun\[ pe:

n cagn fran\uzesc,t ca k,d eagh,

g caj,c ca=.Aceasta pentru u=urarea citatelor din vorbirea d-sale pe care

voim s[ le transcriem pe c`t se poate cu pronun\area lor origi-nal[. Cititorul va suplini p[r\ile din cale afar[ originale, pe carene-a fost prea greu s[ le transcriem exact ca de ex.gn =ig.

1. CONFERIN|A

Onorat aughitoriu,Vom c[uta s[ ne roskim ast[zi ghespre metoda ghe a pr[da

gr[makica ]n jen[re =i apoi numai doar[ ghespre metoda

Din SCHI|E U+OARE(1892)

CUPRINS


31/264


intuikiv[ =i ghespre r[spunsurile neap[rake, ne\[sitake ghelojica lucrului, am[surat inkelijin\ii =colerului!

A=a ]ncepe d. conferen\iar. Cui nu a asistat la conferen\aaceasta trebuie s[-i spunem c[ pedagogul pune ]ntreb[rile =ipresupune =i r[spunsurile. A=a c[ urmarea, de=i s-ar p[rea oconversa\ie ]ntre pedagog =i =colar, este ]nsu=i corpul confe-ren\ii. lat[ rezultatul acestei superioare opere didactice.

Urmeaz[ conferen\iarul:P E D A G O G U L : No! ce-i gr[makica?+ C O L E R U L: Gr[makica ia=te...PEDAGOGUL: No c[-z ce ia=te? c[-z doar nu ia=te vun

lucru mare.+ C O L E R U L: numai apoi se reculeje =i r[spunghe: gr[ma-kica ia=te o =tiin\[ gheapre cum lucr[ limba =i lejile mai apoila cari se supune aceea lucrare, ghin toake punturile ghe veghere.

P E D A G O G U L: Bravo, m[! prostovane! (]i zic a=e doar[nu spre admoni\iune, ci spre ]nghemn si ]ncur[jare). No,acuma, spune-ne tu numai cum se ]mpart substankivele?+colerul, la ]ntrebarea aceasta a mea doar[, musai s[ r[spunz[,

ne\[sare, am[surat priceperii =i r[\iunii sale:S C O L E R U L: }n substankive care se v[d =i substankive

cari nu se v[d re=peckive concreke =i abstracke!P E D A G O G U L: Apoi mergem mai gheparte pe ogorul

pedagojic si punem cheskiunea doar:A\i auzit voi, copii, ghespre j[n? Ce ia=te j[nul?S C O L E R U L r[spunghe: J[nul cumu-i lucru: masculin,

femenin =i ekerojen au neutru, re=peckive ghe b[rbat, ghefemeie si gne ce nu-i nici b[rbat, nici femeie.P E D A G O G U L: Exemple doar[...+ C O L E R U L apoi musai se exprime astfel:Calul ]i substankiv masculin; el se schimb[ ]n iap[, =-apoi

ghevine feminin.


32/264

29Istoria se repet[

P E D A G O G U L: No! dar neutru?+colerul (ino\ent cumu-i, el nu poake da exemplu aghecvat;

eu, pedagogul, atuncia-s gata s[-i dau ilustr[\iunea keoriei)...P E D A G O G U L: Neutru! Neutru mai apoi, dac[-i calul

masculin =i iapa feminin[, neutru-i cat`rul, carele nu-i nici cal,nici iap[, nici m[gar, nici cal: e cat`r, aghic[ cor=itur[, ghe ]mbelejenuri, =i mai gheparke pentru aceea se conzult[ zoologhia, care-io alt[ =tiin\[ naturale, si doar[ naturalia non sunt turpia!...

Dup[ aceea doar[, =colerul musai s[ fie, ]n r[\iunea sapueril[, eghificat pe gheplin gne j[nurile tuturor substankivelor.

Vine numai dup-aceea cheskiunea makemakic[... Spune-ne

tu dor[, B`r[scule! (zic eu =colerului) ce ]n\[leji tu prin curb[,o linie curb[?+ C O L E R U L: Care nu-i ghireapt[...P E D A G O G U L (z`mbind cu bun[tate): No! care nu-i

ghireapt[! bine! da cumu-i, dac[ nu-i ghireapt[?+ C O L E R U L mai apoi vine la aceea ]nduplecare a r[\iunii

c[ musai va s[ r[spund[ minken:

E o linie oabl[, oabl[, care mere si mere =i mere =i iar[sise-ntoarce ghe unghe a purces.P E D A G O G U L (juc`ndu-=i serios rolul): Bine! r[spuns

limpeghe! chiar! re=peckive esact... No acuma, spune-ne cineau inv[ntat numerele?

+ C O L E R U L acum dup[ memorare numai, c[ci memoriae, cum zice Tubinghen, pur animal[, r[s-punghe ca animalul:

numerele pare, re=peckive cele cu so\iu, le-au inv[ntat Pitagora,iar mai apoi cele impare, re=peckive cele f[r[ so\iu, le-au inv[n-tat Eratoskenes!

Bravo!Cum veghe, onoratul aughitoriu, toake r[spunsurile =coleru-

lui dup[ metoda intuikiv[ moghern[ sunt ne\esitake prin lojikalui, proprie vorbind n[sc`nd[, dar completaminke format[


33/264


printr-o educ[\iune aghecvat[ cercustan\elor, prob[luike cagheriv`nd ghin natura noastr[, carea lucr[ pe cum e m`nat[mai gheparke.

}ntr-o viitoare conferen\[, vom cuv`nta apoi ghespre aceast[natur[ iar[=i ]n aplic[\iunile sale ]n raport cu pedagojia, cubeserica =i cu i=coala!

(Aplauze. A doua zi, pedagogul nostru este numit ]n slujb[profesor ghe pedagojie ]n jen[re =i ghe limba makern[ ]n=pe\ial. S[-l vedem la lucru.)

2. O INSPECTIUNE

P R O F E S O R U L: C[-z onorat domnul in=pectore va bine-voi doar[ un mom`nt s[ asculke aplic[\iunea metoaghii intuikive.

Inspectorul se a=eaz[, scoate carnetul =i condeiul =i ascult[.P R O F E S O R U L: M[! prostovane! tu [la ghe colo... Spu-

ne-ne tu doar[: ce ia=te fiin\[ =i ce ia=te lucru, m[?E L E V U: Lucrul, domle, este care nu mi=c[, =i fiin\[ pentru

c[ misc[!P R O F E S O R U L: No! dar ornicul meu... prostule! fiin\[-i

ori lucru?E L E V U L : Elucru, domle!P R O F E S O R U L: C[-z doar mi=c[, m[! auzi-l! (bag[ ceasul

]n urechea elevului).E L E V U L (ferindu-se): Da, dar daca nu-l ]ntoarcem, nu mi=c[.

P R O F E S O R U L (satisf[cut): Bravo! (c[tre domnul inspec-tor:)+-apoi doar [sta-i ghintre cei meghiocri... Bine! (Elevul trecela loc.) Tu, m[! [l[lant ghe l]ng[ el... C`ke picioare are boul, m[?

E L E V U L: Patru, domle!P R O F E S O R U L (vesel): Ei, pe dracu! c[-z doar n-o s[ aib[

=[pke!...+i ce e boul cu patru picioare? lucru ori fiin\[? Ha?


34/264

31Istoria se repet[

E L E V U L: Fiin\[, domle!P R O F E S O R U L: Dar masa fiin\[-i?E L E V U L: E lucru, domle!P R O F E S O R U L: No! c[-z n-are =i ea patru?

E L E V U L: Da, dar nu se mi=c[, domle!P R O F E S O R U L (=i mai vesel): Ei! pe dracu! s[ se mi=te...poake doar[ c[ cu spirikismus!

I N S P E C T O R U L (tu=e=te tare =i caut[ s[schimbe vorba):M[ rog, cum ]l cheam[ pe elevul acesta?

P R O F E S O R U L: Anibal Ionescu.I N S P E C T O R U L: R[spunde bine.

P R O F E S O R U L (cu siguran\[): C[-z [sta-i ghintre ceibuni=ori!... No! la gheografie acum... M[! tu ghe colo... Spune-ne tu doar[ toate statele Europei.

E L E V U L: Fran\a, domle.P R O F E S O R U L: Fran\iia, bine!E L E V U L: Anglia, domle.P R O F E S O R U L: la=te!

E L E V U L: Germania, domle.PROFESORUL: Ghermania.E L E V U L (se porne=te repede Profesorul d[ din cap

afirmativ la fiece nume de stat cu satisfac\ie si cu m`ndrie):Elve\ia, Rusia, Suedia, Italia, Belgia, Olanda, Turcia, Bulgaria,Rom`nia, Serbia, Muntenegru =i Grecia... domle!

P R O F E S O R U L (]ncrunt`ndu-se): +i apoi m[: care, m[?

E L E V U L: At`tea, domle!P R O F E S O R U L (]ncep`nd s[ scr`=neasc[): Dai Spania, m[?E L E V U L (intimidat): +i... Spania, domle!P R O F E S O R U L : (mai aspru): Dar Spania, unghe-i Spania?ELEVUL:.. .?!P R O F E S O R U L (magistral): Spania-i l`ng[ Portocalia,

m[ boule, =i vi\[versa!


35/264


36/264


37/264


I N S P E C T O R U L (ur`nd):...=i zelul dumitale vrednic delaud[... (C[tre elevi:) Voi, b[ie\i, c[uta\i a profita de =tiin\abunului vostru profesore si nu uita\i c[ de la voi a=teapt[ multpatria, Rom`nia, pentru viitor!

P R O F E S O R U L (conduc`nd cu multe reveren\e pe inspectorsi ]nc`ntat de rezultat):C[-z eu ce le tot spun boilor, onorat domnuleinspectore?... Apoi dac[-s porci =i n-au ghestul[ aplic[\iune!

3. AJUNUL EXAMENELOR

P R O F E S O R U L: No! m`ine apoi ]ncepem doar[! C`\i

ghintre voi au =tuduit, or mere mai gheparke; c`\i au fost putori=i n-au =tuduit, trebuie c[ r[m`n repekin\i. Acuma doar numais[ v[ mu=truluiesc c[ cum s[ fi\i la aceea ]n[l\ime la careacaut[ a fi =colerul ]ntruc`t prive=ke educ[\iunea prin\ipial[,respeckive la o conduit[ ex[mplar[ fa\[ ghe azisten\ii cari vorfi ghe fa\[. (C[tre un =colar din fund): }nchighe gura, boule,c[-\i ]ntr[ musca... (B[ie\ii r`d). Silen\ium!... +colerul caut[s[ fie curat ]mbr[cat...

+ C O L A R U L I O N E S C U: Mie mi-a f[cut mama hainenou[, domle.

P R O F E S O R U L: Ei! m[-ta! c[-z doar[ nu era s[ \i le faceu! (R`sete.): Silen\ium, m[garilor! Educ[\iunea prin\ipial[ maiapoi ne oblig[ la re=pect c[tr[ cei mari, =i la ]nf[\i=are moghes-t[, care ia=te ca un ghecorum al june\ii... (R[spicat si sever:)C[ pe carele ]l voi veghe c[ r`nja=te, ori se zbenguia=te, apoi

minken acelui m[gar i-oi lunji eu urechile... m[car de-ar fi ficiorghe Erzherzog!...+ C O L A R U L P O P E S C U: Domle, tata a zis ca s[-i spui

de c`te ori ne tragi de ureche, ca s[ vorbeasc[ la Camer[.P R O F E S O R U L (cu un ton de m`ng`iere): C[-z astea nu

le-am spus pentru kine. Pe kine doar[ ke cunosc ca un =coler


38/264

35Istoria se repet[

emininke... Le-am spus numai p[ntru porcii eilan\i!... No!acuma s[ prob[luim c]ke o \]r[ ghin makerie... Pop[scule! (O

plesnitoare si-apoi alta si-nc[ una pocnesc ]n zidul din spateleprofesorului; acesta sare ]n sus speriat.) Hoghi a fene eghemek! Cine

a fost porcul =i m[garul...? (Toat[ clasa r`de.) Cine?... Minkenmusai s[ afl[m cine nu a =tiut re=pectul? (Fierbe de ciud[.)M A I M U L | I S C O L A R I: Popescu, domle!P R O F E S O R U L: Pop[scu? Nu se poake... Pop[scu doar[-i

un =coler emininke.+ C O L A R I I: Popescu, domle.P R O F E S O R U L: Acela care mai face asta, las[-l apoi

doar[... Pop[scule... dac[ cineva ke-ntreab[ s[-i spui numaic`ke opera\iuni avem ]n aritmekic[, cum vei r[spunghe?P O P E S C U: Trei, domle.P R O F E S O R U L: Nu-s mai mulke?P O P E S C U: Cinci.P R O F E S O R U L: Nu-s mai pu\ine?P O P E S C U: Dou[.

P R O F E S O R U L: La ghereptul vorbind, sunt numai dou[]n prin\ipiu, sporire =i sc[ghere ghe unitake; numai doar[, dup[difer[n\iarea lor ]n prax[, ghevin c[-s patru; aghi\iunea,substrac\iunea, multiplic[\iunea =i ghiviziunea. No! bine! merila loc... Spune numai lui tat[-t[u s[ vin[ m`ne s[ ne onorez[.(Alt[ plesnitoare.)...0 fekete kukio! Cine-i porcul =i m[garul?

T O | I: Popescu, domle!

P R O F E S O R U L (nec[jit): Silen\ium! Ioanescule! dac[cineva ke ]ntreab[ c[-s c`ke-s emisferele p[m`ntului, tu ce veir[spunghe?

I O N E S C U: Dou[, domle!P R O F E S O R U L: Nu-s mai mulke?I O N E S C U: Nu, domle!P R O F E S O R U L (iritat): Ba da, loaz[!


39/264


I O N E S C U: Care, domle?P R O F E S O R U L: Acele care sunt, boule! emisferul austral,

emisferul boreal, mai gheparte apoi emisferul oriental =iemisferul oc\id[ntal, m[garule! Meri la loc, vit[! Vine m`ni-ta, m`ine?

I O N E S C U: Nu, domle, c[ spal[ la mama lui Popescu.P R O F E S O R U L: No bine, c[-z tot n-avea ce procopseal[ s[

vaz[. (Un pumn de plesnitori; profesorul sare c`t colo.) 0 fene fo feketekukio! (Turbat:) Care e iar m[garul =i porcul care n-are re=pect?

T O | I: Popescu, domle... (R`d.)P R O F E S O R U L (potolindu-se): No! Silen\ium! Lua\i

aminke doar[ la mu=truluiala care v-am f[cut... M`ine este ziuac`nd pukem zice, pedagoji =i =coleri, fa\[ cu onorata azisten\[care va fi ghe fa\[:finis coronat opus!... In educatione et virtuke...(Copiiifaczgomot... Popescu se caut[ s[ mai g[seasc[ o plesni-toare. Profesorulieserepede, ]njur`nd teribil ungure=te.)

4. EXAMENUL

Dou[ mahalagioaice asist[ la examenul copiilor lor.Profesorul, pedagogul nostru absolut, ascult[ pe copiii

mahalagioaicelor.E foarte aspru =i f[r[ chef.Mamele stau ]n\epate pe scaune, unde s-au a=ezat f[r[ s[

fie poftite.

P R O F E S O R U L (c[tre elevul Popescu, care n-a r[spuns latrei ]ntreb[ri): No! prostule, dac[ nu =tii pe estea, care-s ghetot simple =i jen[rale, apoi spune-ne r[\iunea p]ntru carearom`nii au kins s[ urmeaz[ o polikik[ jerm]n[ pe timpul luiMihaele Bravul?

POPESCU:. . .?


40/264

37Istoria se repet[

P R O F E S O R U L: No! spune odat[!POPESCU:. . . !?P R O F E S O R U L (energic): Meri la loc, boule! (C[tre mama

lui Popescu, care este foarte m`hnit[:) C[-z prost l-ai f[cut,

cucoan[! Apoi [stuia doar[ numai paie s[-i dai s[ m`nce. (Mamalui Popescu pl`nge.) C[-z geaba te mai boce=ti acuma! nu-l maidreji. Are s[ mai steie ]nc[ =[pke ani repekinke... Ioanescule!(Mama lui Ionescu tu=e=te foarte mi=cat[.) Cumu-i p[m`ntul, m[?

I O N E S C U: Mare, domle!P R O F E S O R U L Pe dracu mare! L-a m[surat m`ni-ta s[

vaz[ mare-i. Pe l`ng[ alke astre, bun[oar[ Saturnus, au

Neptunus, au Iupit[r, p[m`ntul nostru doar[-i o sc`rb[! nicic`t s[ chior[=ti un =oarece... Nu-i vorba ghe mare, m[ prosto-vane! e vorba cumu-i?

I O N E S C U: Se-nv`rte=te, domle.P R O F E S O R U L (r[stindu-se puternic, mama lui Ilonescu se

sperie): No! apoi? dac[ se ]nv]rke cumu-i! ]n trei col\uri, animale?I O N E S C U: Nu, domle!

P R O F E S O R U L: No, dar?I O N E S C U: Rotund.P R O F E S O R U L: Vezi a=a, loaz[!(Se face un zgomot la u=e. 0 doamn[ din ]nalta societate,

doamna Ftiriadi, intr[ ]mpreun[ cu un mops gras, care vine s[segudure pe l`ng[ pedagog.)

P R O F E S O R U L (]nt`mpin`nd-o foarte emo\ionat): Ono-

rat[ doamn[, eu ]nc[ m[ recom`nd! (Ia c[\elul ]n bra\e.)D O A M N A F T I R I A D I (foarte volubil, si pe un diapazonmult mai-nalt): Am venit pentru b[iat... S[-\i spun drept c[ nuvream s[-l aduc s[ dea examen la =coala public[, nu vream s[ seamestece cu fel de fel de b[ie\i r[u crescu\i... Dar a st[ruit tat[-s[u... zice c[ e ordin de la minister... +i de-aia l-am trimes la d-ta,care-i cuno=ti caracterul lui ambi\ios, de c`nd ]i e=ti meditator.


41/264


P R O F E S O R U L: Binevoiasc[ numai onorata doamn[ s[ieie loc. (C[tr[ Ionescu, care a=teapt[ ]n picioare:) Tu meri la locu-\i... De hat`rul m]ni-tii, pe kine nu ke las repekinke! No! meri!

(Ionescu merge la loc.)I O N E S C U (ridic`ndu-se): S[rut m`na!P R O F E S O R U L (demn): No bine, po\i mere. (Ia scaunul

Ioneaschii =i-l pune l`ng[ doamna nou-sosit[, =i a=az[ c[\elulpe el; mopsul, multumit, ]l linge pe nas. Mahalagioaicele ies foarteumilite.) No, acuma t`n[rul Ftiriadi! Spune-ne, s-aud[ =i ilustramatroan[, onorata ta mam[: nu-i a=a c[ p[m`ntul senv`rke]n jurul soarelui trei ani c`te 365 ghe zile =i mai apoi ]n alpatrulea ]n 366 ghe zile?

M I C U L F T I R I A D I: Da, domle.P R O F E S O R U L (face semne de aprobare doamnei Ftiriadi

care, foarte satisf[cut[, se scoal[ de la locul ei, drege cravatab[iatului, ]l s[rut[ si se a=az[ iar la loc): No, nu-i a=e c[presiunea se ghemonstr[ sufi\iente prin cele dou[ emisfere(doamna Ftiriadi tu=e=te tare) ghe Maggheburg?

M I C U L F T I R I A D I: Da, domle.P R O F E S O R U L : (c[tr[ clasa ]ntreag[): No, boilor, veghe\inumai ex[mplu ghe aplic[\iune! (C[tre micul Ftiriadi:) No, ]nc[una =-apoi basta! Spune-ne: nu-i a=e c[ Ioane Corvin gheHuniaghe, =i Makia= Corvin, =i-apoi dup-aceia doar[ to\imagna\ii maghiari fost-au rom`ni ghe-ai no=tri?

M I C U L F T I R I A D I: Da, domle.P R O F E S O R U L: Bine! Bravo!! Emininke!!!D O A M N A F T I R I A D I: Mersi, domnule profesor... Sunt

foarte mul\umit[... 0 s[-i spui =i lui Ftiriadi c`t[ osteneal[-\idai cu copiii...

P R O F E S O R U L: Ilustr[ doamn[, c[-z asta ni-i misiunea.Datoria ni-i s[ lumin[m jen[ra\iunile june; c[-z f[r[ instruc-


42/264

39Istoria se repet[

\iune =i educ[\iune, un popor doar[ e ]nvins ast[zi ]n luptapentru existen\[, si cine-i ]nvins, apoi acela d[-l dracului! vorbal[kineasc[: una salus vickis nullam =perare salukem!

1893

REFORM{

Suntem ]n epoca reformelor; spiritul public se agit[ asupraat`tor =i at`tor cestiuni, toate vitale, a c[ror dezlegare nu maipoate suferi ]nt`rziere.

Una din acestea este =i cestiunea b[t[ii ]n armat[. Dar,deoarece-i vorba s[ ]not[m ]n cestiuni, caut[ s[ spunem c[ suntoameni cari pun una prealabil[: a bate pe inferiori pentrunesupunere, nepricepere sau rea-voin\[, ori chiar numai dinr[utate, este oare la noi un obicei exclusiv al osta=ilor?

Unii r[spund da; al\ii r[spund nu.Noi p`n[ acum nu putem ]mp[rt[=i hot[r`t p[rerea nici a

unora, nici a altora; nu putem deci lua parte la dezbatere.Ne vom permite ]ns[ s[ spunem o anecdot[ istoric[, ce arputea lumina oarecum arz[toarea cestiune o anecdot[ pecare am c[p[tat-o dintr-un izvor vrednic de toat[ ]ncrederea.

Odat[, Cuza-vod[ c[l[torea cu primul s[u ministru Miha-lache Cog[lniceanu, c[tre Turnul Severinului. Pentru ]nt`iaoar[ alesul na\iei rom`ne=ti trecea Oltul.

La o sta\ie, unde careta domneasc[ =i cale=tile suitei trebuiaus[ schimbe caii, c[l[torii no=tri deter[ peste o scen[ destul denepl[cut[ mai ales pentru d`n=ii, care, tot drumul p`n[ aci,se deprinseser[ cu strig[te =i aclama\iuni vesele.

C[pitanul de po=te b[tea cu g`rbaciul ]ndoit pe unul dintreslujitori, pentru c[ acest nenorocit subaltern, trecut din b[utur[,nu a=ezase hamurile bine, o neb[gare de seam[ din care,

CUPRINS


43/264


Doamne fere=te! i se putea ]nt`mpla pe drum cine =tie ceprimejdie m[riei-sale.

M.-sa se sup[r[ de aceast[ brutalitate =i f[cu ni=te mustr[ribine sim\ite superiorului s[lbatic; dar =i mai sup[rat fu conulMihalache, care lu[ numele c[pitanului, f[g[duind acestuipar=iv s[-l destituie telegrafic.

Careta domneasc[ porne=te ]n goan[ cu suita, =i ]n[untru-ise ]ncinge o discu\ie galopant[ ]ntre suveran =i ministru, odiscu\ie asupra maltrat[rilor corporale.

Conul Mihalache, omul reformelor, progresistul ]nfl[c[rat,sus\ine c[ o lege aspr[ trebuie=te numaidec`t, o lege care s[

opreasc[ sub pedepse stra=nice b[taia. Vod[, mai moderat,recunoa=te c[ un popor liber trebuie s[ =tearg[ din moravurilesale aceste deprinderi barbare, dar nu vede ]nc[ putin\aaplic[rii unei asemenea legi, fiindc[... deprinderi seculare...ignoran\a =i lipsa sensului datoriei... incapacitatea omului dea se dezb[ra de un =ir ]ntreg de ]nv[\[turi... =. cl., =. cl. Ministrulse ]nc[p[\`neaz[... Spiritul secolului... lumina civiliza\iei...demnitatea omului liber... =. cl., =. cl.

}n fine, aceast[ reform[ este absolut trebuincioas[:trebuie f[cut[, m[ria-ta!!

Bine, Mihalache drag[ zise vod[ biruit bine; s-o facem=i p-aiasta!

Au ajuns cu bine =i cu s[n[tate la Severin, c[lc`nd de la Olt=i p`n[ la podul lui Traian pe flori =i aclama\i de un popor ]ntreg.

Lume parad[ entuziasm oltenesc banchet lumina\ie.

Seara ]n sf`r=it, ]ntr-un t`rziu, cei doi ilu=tri amici sunt lagazd[ ]mp[rt[=indu-=i impresiile. Cu tot zgomotul =i entuzias-mul, vod[ n-a uitat discu\ia de cu ziua.

M[ria-sa d[ ordin ministrului s[ fie gata a doua zi la =apte,spre a ]ncepe ]mpreun[ inspec\iile de rigoare la autorit[\ilelocale. Apoi m.-sa =opte=te ceva ]n tain[ feciorului lui conul


44/264

41Istoria se repet[

Mihalache un \igan de cas[, care cunoa=te bine tabieturileministrului. Conul Mihalache, trebuie s[ =tim, nu obicinuie=tenici papuci, nici halat. Diminea\a, cum se scoal[, se-ncal\[, se-mbrac[ din cap p`n[ ]n picioare =i r[m`ne a=a toat[ ziua.

Acum se dezbrac[ s[ se a=eze-n pat.Odaia de culcare a ministrului e desp[r\it[ printr-o u=[ de-a luivod[. Conul Mihalache se culc[ poruncind \iganului s[-i cure\eciobo\elele =i straiele pentru a doua zi dis-de-diminea\[, =i adoarme.

Dis-de-diminea\[ vod[ bate la u=[: Haide, Mihalache, nu te-ai de=teptat ]nc[?Ministrul sare din pat =i se repede la ghete.

Numaidec`t, m[ria-ta!Ghetele nic[iri... Caut[ hainele... Hainele nic[iri. Degrab[la u=a de ie=ire =i cheam[ feciorul...

Feciorul nic[iri.Vod[: Haide, Mihalache!Ministrul iese-n col\uni =i-n c[ma=e afar[ =i-ncepe s[-=i caute

prin s[li\[ pe \igan. Un om al poli\iei, care doarme dejurna peo lavi\[, sare buimac =i caut[-n toat[ casa, =i caut[, =i caut[,=i-n sf`r=it peste zece minute aduce pe \igan.

Unde mi-s straiele =i ciubotele, mi=elule? strig[ conulMihalache.

Da nu zghera a=a, coane, c[ doar nu d[ turcii! st[i oleac[s[ le =terg.

Nu le-ai =ters ]nc[?! Dec! da eu nu-s om? eu s[ nu m[ hodinesc? Le-oi =tergeamu!

+i \iganul pleac[ sc[rpin`ndu-se-n cap =i bomb[nind.A=teapt[ conul Mihalache, a=teapt[. Haide, bre omule, odat[! strig[ m.-sa de dincolo: c[ doar

nu e=ti cocoan[ s[-\i faci dou[ ceasuri frizura.


45/264


Acu, acu, m[ria-ta!+i conul Mihalache se plimb[ prin odaie turbat. La urma

urmelor, iaca =i \iganul cu ghetele =i hainele, mai r[u t[v[litedec`t cur[\ate, le tr`nte=te pe un scaun =i pleac[.

Stai, mi=elule! r[cne=te ministrul, und te duci? Ei! haide odat[, Mihalache! zise scurt vod[. Haide odat[,

c[ m-ai plictisit: plec singur!Conu Mihalache, desperat, se arunc[ dup[ \igan, ]i pune

m`na pe guler, ]l ]ntoarce-n loc =i-ncepe s[-i arz[ c`tevapalme... moldovene=ti. |iganul ]ncepe s[ urle. }n momentulacesta, vod[ deschide u=a de la mijloc =i ]ntreab[:

Ce-i aiasta, drag[ Mihalache?... ba\i? apoi cum r[m`necu reforma noastr[?|iganul s-a pornit pe r`s, a luat un bun bac=i= de la vod[ =i

la moment a g[tit straiele =i ciubotele ministrului.Suveranul =i ministrul au plecat foarte voio=i s[ fac[ inspec-

\ie la deosebitele autorit[\i, =i pe drum Cuza-vod[ a spusamicului s[u acest mare adev[r:

Reforma trece, n[ravurile r[m`n!

1894

STATISTIC{

De cur`nd s-a publicat, sub auspiciile biroului centralstatistic din Statele Unite nord-americane, o noti\[ statistic[foarte curioas[ =i plin[ de ]nv[\[minte. Se =tie c[ statistica este

o facl[ care lumineaz[ =tiin\ele sociale, =i se mai =tie c`t suntde elocvente cifrele. Iat[ ce ne spune ilustrul statistic BobSchmeker, ]n noti\a de care vorbim:

Am calculat, dup[ ]ndelungate experien\e =i noti\e per-sonale eu, ]n interesul =tiin\ei, iau parte la toate turbur[rilede strad[ =i am ajuns a stabili urm[toarele:

CUPRINS


46/264

43Istoria se repet[

La orice revolu\ie sau turburare, ia parte acela=i public careia parte la lumina\ie, la parad[ sau la foc, =i adic[: b[rba\i,femei =i copii de ambele sexuri.

Calcula\i pe v`rst[ ne d[ la 1000:Majori ................................................................. 515Minori ................................................................. 485

Calcula\i pe anii v`rstei:Purta\i ]n bra\e sau mai mici de 7 ani ................ 135De la 7 la 10 ani ................................................. 200

10 21 ......................................................... 150 21 45 ......................................................... 350 45 75 ......................................................... 150 75 85 . .......................................................... 14 85 100 ........................................................... 1

Calcula\i pe motivele care-i m`n[ ]n ]nv[lm[=eal[:Din curiozitate artistic[ ........................................ 50 ,, critic[ .................................................... 15 pur[ ................................................... 230 instincte........................................................ 450 convingerea altora ....................................... 250 proprie ........................................................ 5

Dup[ starea de con=tiin\[:

Pot r[spunde pentru ce au luatparte la mi=care .................................................. 250Nu pot r[spunde ................................................. 750

Dintre cei 250 d`nt`i:Pot r[spunde:}n mod fantazist.................................................. 120


47/264


naiv ............................................................. 125,5 plauzibil .......................................................... 0,5

Din capetele sparte, calculate pe 100 sunt:nevinovate ............................................................ 75vinovate incon=tient .............................................. 24vinovate con=tient ................................................... 1

}n privin\a rezultatelor unei mi=c[ri populare, calculat peun milion de suflete, avem:

C`\i folosesc direct .............................................. 100

,, indirect .......................................................... 100Restul p`n[ la un milion p[gubesc.

}n adev[r statistica e plin[ de ]nv[\[minte!

1893

CONGRESUL COOPERATIV ROM~N

+EDIN|A DE INAUGURARE

+edin\a solemn[ de deschidere a congresului se ]ncepe laorele 1 d.a. sub pre=edin\ia d-lui Dem. Buteulescu, prezen\ifiind 1000 de membri cooperatori.

P R E + E D I N T E L E, ]n termeni foarte frumo=i, salut[ =i

felicit[ pe membrii congresului pentru patriotismul cu cares-au gr[bit a veni s[ aduc[ luminile lor ]n aceast[ mare chesti-une: protec\ionismul na\ional. D-sa termin[ ar[t`nd foloaselecoopera\iunii: coopera\iunea trebuie s[ fie pentru to\i rom`niicu minte o idee fix[.

Se intr[ ]n ordinea zilei.D . M O C E A N U, delicatese =i comestibile rom`n, cu

CUPRINS


48/264


49/264


discurs! Se =optea ]n congres c[ pre=edintele ]l comandase dinvreme, e drept ]ns[ c[ bravul orator l-a dat gata dup[ promisie]n 24 de ore. (Aplauze unanime.)

D. P R E + E D I N T E, care a primit o depe=e: Domnilor, ams[ v[ fac o comunicare. Iat[ depe=a pe care o primesc de laDirec\ia general[ a C.F.R.: Onor. Congres cooperativ rom`n,loco, motivele pentru cari lipse=te d. director general...

D O C T O R C H I R I E A C: Desigur iar ]ntrerupere de circu-la\iune.

D. P R E + E D I N T E: }ntocmai. D. director s-a ]n\epenit laChitila. Noi, regret`nd locomotivele, reintr[m ]n ordinea zilei.

D. S TA N C U B E C H E A N U, lipscan: Domnilor, pe c`ndvorbeau onor. preopinen\i, amicul meu, nenea Ghi\[ Pencovici,]mi dedea cu cotul. (R`sete.) Pute\i r`de, domnilor! n-o s[-mim[sor eu la b[tr`ne\e vorbele cu santimetru... Ii =tiu pe to\i cecuma=1 sunt; materia asta o cunosc, slava Domnului! nu mi-eru=ine! |ara asta vrea profte\ionism nu mai ]ncape tocmeal[!Eu sunt sincer, eu nu sunt din acei oratori de mod[ nou[, cumam v[zut la jurnalele din urm[, ca s[ scot panglici pe nas.

D O C T O R T O M A I O N E S S C U: Panglic[? cu opera\ie!DOCTOR CHIRIAC: Cezarian[.D. P R E + E D I N T E: Nu t[ia\i vorba oratorului, v[ rog.D. S. B E C H E A R A U (urm`nd): Eu adic[, ]n sf`r=it, eu

zic guvernului: Coni\[! adic[, pardon! domnule! cu pre\ul [stanu ne d[ m`na: este peste poate. Dar mai ]n sf`r=it, v[z`nd lao adic[ refuz din partea mu=teriului, [staa... a guvernului vreaus[ zic, putem zice: t`rgul n-are sup[rare, noi am cerut; dv. ceda\i? (Aplauze.)

D. S TA R O S T E al birjarilor, un adev[rat pravoslavnic ]nmaterie economic[, biciuind liber-schimbismul, compar[ con-

1 Stof[.


50/264

47Istoria se repet[

gresul cu a cincea roata la c[ru\[. La imputarea ce i s-a f[cutc[ e liber-schimbist, aminte=te proverbul cu capra =i oaia; laimputarea c[ n-a luat b[rb[te=te ini\iativa unei mi=c[ri mari acorpora\iunii sale, zice: bate =aua s[ priceap[ iapa! Ei, domni-

lor, adaog[ oratorul, pisica cu clopo\ei nu prinde =oarecele!Nu trebuia s[ tragem c`nd la dreapta, c`nd la st`nga; trebuiesa m`n[m chestia tot ]nainte; c[ci, daca mergem tot a=a h`\a-h`\a, o v`r`m cu oi=tea-n gard! Oratorul se opre=te aci.

D. B O S S E L, tapi\er, spune c[ nu face ca colegul d-sale d.Olbricht, care se ascunde dup[ perdea: \inta noastr[ e fin[. D-sa pune chestia pe tapet. Cifrele statistice sunt oglinda perfect[

a situa\iei. Cu protec\ionismul am merge ca pe rotile; de]nl[turarea acestei sisteme, nimic n-ar putea s[ ne console1. D-sa sf`r=e=te spun`nd c[ situa\iile economice sunt totdeaunamobile. (Aplauze zgomotoase.)

D. A L E X A N D R I U, farmacist, \ine un spici foarte corosiv:d-sa trage un praf adversarilor protec\ionismului. Blameaz[]ntr-un mod drastic pe acei ce n-au ]n combina\iile lor aceacur[\enie caracteristic[ rom`nului, =i care vor s[ lase pe str[inis[ stoarc[ ultimele pic[turi din for\ele \[rii, p`n[ c`nd ]ntr-obun[ diminea\[ s[ ne pomenim hap! c[ ne ]nghite str[inul!Ei! =i pe urm[ nu mai e leac. (Aplauze repetate.)

D. P R A G E R I U L I U S, bl[nar, \ine un discurs cu totulhors de saison2; d-sa se-ncurc[ ]n citate de proverbe uzate: lupulp[rul ]=i schimb[, dar n[ravul ba; asta-i alt[ c[ciul[! de cen-are ursul coad[ =i lupul d-abia o poart[; umbla\i cu vulpea-

n sac! =i altele ]n fine, un discurs s[ nu-l m[n`nce nici moliile.D. H U H N, directorul b[ilor Mitraschewsky, care a asudat tot

timpul, vrea sa verse apa rece peste entuziasmul adun[rii. Voi, ziced-sa, s[ dau un du= peste focul protec\ioni=tilor extremi! (Zgomot.)

1 Consol[, mas[ de salon.2 Nepotrivit cu anotimpul (fr.).


51/264


52/264

49Istoria se repet[

]ncepe a se stinge, cu at`t mai mult cu c`t d. Cap=a, cofetarul,]=i d[ toat[ osteneala s[ ]ndulceasc[ lucrurile.)

D. I U I L A N O P R E S C U, ]n tot timpul scandalului con-serva o atitudine demn[ =i o t[cere de aur. D-sa zice unui

prietin: ]n chestia economic[ n-am dec`t o p[rere laissezfaire, laissez passer1! Fac[ fiecare cum poate, eu fac cum pot.(Zgomotul s-a potolit.)

D O C T O R B A B E +: Domnilor! Sus\ine\i cineva o opiniecontrar[ aceleia ce sus\inem noi? Sunte\i turba\i? Eu, domnilor,p`n[ acum nu m-am baccilit; mie-mi place s[ pun virgulele pei! Sus\in c[, f[r[ protec\ionism, Rom`nia, pe calea economic[,

nu va putea fi dec`t un mic rob al marei Europe industriale!(Aplauze turbate.)D I R E C T O R U L fabricii de bazalt artificial: Acel ce se =tie

a nu avea nici un p[cat s[ ne arunce piatra! To\i fierbem ]ntr-ooal[, =i dumneata =i dumnealui =i noi e\etera.

O V O C E :E\eteracota! (Aplauze, ilaritate.)D I R E C T O R U L Companiei barometrice: Domnilor! Ono-

rabilii preopinen\i au vorbit cu mult[... pomp[, dar, pardon,superficial. Eu voi s[... sond[m mai ad`nc! (Murmure, ]ntreru-peri =i protest[ri.)

D I R E C T O R U L fabricii Stella: }nceputul acesta numiroase bine. (Zgomot.)

D. P R E + E D I N T E, c[tre orator: M[ rog, compania dv. nueste ]nscris[ la ordinea zilii. }n =edin\a de noapte... La noapte!

D I R E C T O R U L Comp. bar.: Dar, domnule pre=edinte!...T O ATA S A LA: La noapte! la noapte! (Tumult.)P R E + E D I N T E L E: V[ ridic cuv`ntul!D I R E C T O R U L Comp. bar., strig`nd puternic: A! care va

s[ zic[ vre\i s[-mi astupa\i gura? foarte bine... Dv. v[... ]ncuia\i,

1 L[sa\i sa se fac[, l[sa\i s[ treac[ (ir.), adagiu al economisei liberale.


53/264


ca s[ zic a=a, ]n ordinea dv. de zi, =i apoi, de aci, nu mai vre\is[... ie=i\i! Rog s[ se ia act de aceasta. Aceasta nu e... lucrucurat! Vom protesta! vom umple... toate gazetele! (Zgomot

mare.)REPREZENTANTUL Societ[\i i presei: A! asta e oinfamie! Afar[! S[ ias[... afar[!

Directorul Comp. bar., ]n mijlocul fluier[turilor =i huidu-ielilor, se ]ncle=teaz[ la tribun[ strig`nd din toate puterile:Bravo! care va s[ zic[ tot eu s[ ies... afar[! Eu! Nu, domnilor,dv. s[ ie=i\i afar[!

Un m[celar rom`n, repezindu-se la orator cu cu\itul: Ie=i...c[ te tai!

D I R E C T O R U L Comp. bar., de fric[, iese afar[. (Aplauzefrenetice.)

Prima =edin\[ solemn[ a congresului se ridic[.

1893


54/264


55/264


Atunci, scoate rubla.I-am dat-o, =i d. Gut[ a plecat leg[n`ndu-se =i strig`nd: Tr[iasc[ ai no=tri, d-le Iancule!

Apoi o teribil[ ]njur[tur[:... de ciocoi! Peste vreo opt zile,m-a c[lcat d. Gut[ iar, =i iar mi-a =ters carboava, =i iar: Tr[iasc[=el... Peste vreo cinci zile, alt[ rubl[; pe urm[, din patru-npatru zile, regulat. Dar toate tiraniile trebuie s[ aib[ un cap[t.Am hot[r`t s[ m[ revolt. C`nd vine d. c[pitanul tun =i zice:

M`ine ai servici... Neic[ Gut[, zic, oi avea, n-oi avea servici, nu =tiu, da

rubl[ =tiu c[ n-am, =i nici n-o s[ mai am de aici ]nainte. Scurt! Atunci... cum? Iac-a=a. Atunci te bag la arest. S[ pofte=ti! Car va s zic[ nu dai rubla? Nu pot. Bine...

+i a plecat sup[rat, ]njur`nd stra=nic pe ciocoi. A doua zi,dis-de-diminea\[, am auzit goarna, m-am ]mbr[cat repede =im-am dus la companie: am luat o pu=c[ b[tr`n[, care cl[n\[neadin toate ]ncheieturile c`nd umblam; mi-am ]ncins centuronulcu patronta=ul peste palton, =i am plecat prin lapovi\[ cu c`rdulcompaniei. Un comisar de poli\ie ne-a dus ]n =ireag pe PodulMogo=oaii era parada Bobotezii. Mai t`rziu c`nd a venit =ic[pitanul =i m-a v[zut, el, care m[ credea un la= incapabil dea purta o arm[, a r[mas ]ncremenit:

Bravos, d-le Iancule! m[ lucra=i carva szic[?... Da nuface nimica! Tr[iasc[ ai no=tri!... de ciocoi!

Dup[ ce a dat c`teva t`rcoale ]n fa\a companiei, a venit iar lamine, m-a tras la o parte =i, foarte discret, mi-a duhnit la ureche:


56/264


57/264


58/264


59/264


MITIC{

Mitic[... =i mai cum?

E destul at`ta: Mitic[ de vreme ce =i dumneata ]lcuno=ti tot a=a de bine ca =i mine. Fire=te c[ trebuie s[-lcunoa=tem: ]l ]nt`lnim at`t de des ]n pr[v[lii, pe strad[, pejos, ]n tramvai, ]n tramcar, pe biciclet[, ]n vagon, ]n restaurant,la Gambrinus ]n fine pretutindeni.

Mitic[ este bucure=teanul par excellence1. +i fiindc[ Bucu-re=tii sunt un mic Paris, =i Mitic[, se-n\elege, este un mic parizian.

El nu e nici t`n[r, nici b[tr`n, nici frumos, nici ur`t, nici

prea-prea, nici foarte-foarte; e un b[iat potrivit ]n toate; darceea ce-l distinge, ceea ce-l face s[ aib[ un caracter marcateste spiritul lui original =i inventiv.

Mitic[ este omul care pentru fiecare ocaziune a vie\ii g[se=teun cuv`nt de spirit la moment, =i pentru asta simpaticulparizian al Orientului este foarte c[utat =i pl[cut ]n societate.

Mitic[ are o magazie, un arsenal, o comoar[ de vorbe, de

]ntreb[ri, de r[spunsuri, care fac deliciile celor ce au fericireas[-l cunoasc[.Mai cu seam[ pe provinciali, micul nostru parizian ]i epa-

teaz[1 cu verva lui sc`nteietoare.

MITIC{(1902)

1 Prin excelen\[ (fr.).

CUPRINS


60/264


61/264


Scuz[-m[, neic[, a zis Mitic[, te uitasem: e un secol dec`nd nu ne-am mai v[zut!

*

Ceri ]ntr-o b[c[nie: B[iete, o \uic[! Nu-i da, domnule, c-o bea! zice Mitic[.Am desear[ loj[ la oper[; mergi cu mine? zice Mitic[.

Merg... Ce se c`nt[? Rela=, ]n cinci acte!

*Intri la Gambrinus; te apropii de Mitic[ =i-l salu\i; el ]\i

r[spunde amabil:Adio!}l salu\i la plecare; el ]\i r[spunde: S[-mi scrii!

* Ai parale, Mitic[? Nu umblu cu metal; mi-e fric[ de tr[snet.

* Birjar! slobod? ]ntreab[ amicul nostru. Da, cona=ule!... Atunci, du-te-acas[.

* D[-mi cusurul, zic negustorului. Nu-i da, d-le, ]ntrerupe Mitic[; dumnealui n-are nici un cusur.

*Un prieten ghindoc se-ntinde s[-=i ia p[l[ria dintr-un cuier

prea-nalt. Mitic[ ]i strig[: Pune o coal[ de h`rtie sub picioare!


62/264

59Istoria se repet[

*Mitic[ zice despre unprietin destituit: L-a-naintat... ?... L-a f[cut inginer de poduri... +i c`nd e ]n culmea vervei adaog[:...deta=at cu serviciul ]n Gi=megiu: d[ mu=tele afar[!

*Te pl`ngi lui Mitic[ de cine =tie ce; el nu vrea s[ asculte,

fiindc[ peti\ie f[r[ timbru nu se prime=te.

*La restaurant: Iaurt ai? ]ntreab[ el. Este... D[-mi vreo c`\iva centimetri.}n loc de usturoi, zice vanilie s`rbeasc[, ]n loc de vin,

zice flanel[ de Dr[g[=ani, =i-n loc de bilet de banc[, poza

lui Traian.*

C`nd pleac[ pe jos, te invit[: Hai, c[ te iau ]n dreapta.

*

Mitic[ se urc[ pe platforma dinainte a tramvaiului electric;vagonul porne=te; ]n culmea vitezei, deodat[ amicul nostrustrig[ manipulantului:

Opre=te! \i-a c[zut biciul!

1 Restul.


63/264


64/264

61Istoria se repet[

*|i-ai cump[rat o blan[ nou[. Te ]nt`lne=ti cu Mitic[, ]n loc

de s-o por\i s[n[tos! ]\i zice: Bravos! blan[ ai; acuma, junghi ]\i mai trebuie!

* |i-a= face curte, domni=oar[, zice Mitic[ unei tinere

telegrafiste, dar vai! n-am curaj; ah! =tiu c`t e=ti de crudel[! Cum, domnule Mitic[? de unde =tii? Parc[ eu n-am aflat cum ba\i depe=ile!

*Mitic[ te roag[ s[ pui o vorb[ bun[ la Ministerul de R[zboi,dac[ ai vreun prieten, ca s-o numeasc[ pe soacr[-sa ,,moa=[militar[.

*Trenul de pl[cere merge-ncet; Mitic[ zice:

A ostenit caii. Ori, mai bine: A uitat s[ dea gr[un\e la cai! Trenul se opre=te la o sta\ie;Mitic[:

A oprit, s[ le dea ap[.

*E polei. Cade un domn. Mitic[ strig[:

Chegle-carambol! Cade o doamn[: S-a rupt gazometrul!+. cl., =. cl., =. cl.Al dracului Mitic[!

1900


65/264


66/264


67/264


M[ g`ndesc, cum sunt obosit de drum =i de at`tea impresiuni,s[ m[ duc repede la baie; dar ]ndat[ mi-aduc aminte de =apcaodinioar[ stacojie: nu s-a deschis ]nc[ zezonul. M[ mul\umesc

s[ m[ sp[l la bunele mele gazde cu ap[ de Vichy-Celestins; apacomun[ de Ia=i e mult mai gustoas[ =i mai hr[nitoare, dar cost[mai scump =i cam irit[ pieli\a, mai ales vara.

E, cum spusei, la sf`r=itul lui mai. G[sesc iubitul meu Ia=i]n tremurul alegerilor generale... Ce febr[! peste 43 de grade;aproape s[ se coaguleze albumina!

Fierbe lumea de grija cea mai mare ce poate cum s[ zic? poseda pe un adev[rat rom`n a=a-numita despuiare ascrutinului... Scrutinul este pentru noi, modernii, adic[ rom`niimoderni, un fel de zeu, care s-arat[ ]n toat[ maiestatea luidespuiat: Apolloresplendescens1...

Ziua de vineri, 25 mai, mi-o consacru deci de diminea\[ s[vizitez redac\ia Opiniei (o instala\ie ]n adev[r european[; chiarun telefon; cam n[zuros e ]nc[ june), unde, ]n calitatea mea

de confrate mai ]n v`rst[, sunt primit cu destul[ considera\ie.De aci, voi s[ contemplu apari\ia zeului pe un potop deploaie, s[ crezi c[ s-au rupt b[ierile firmamentului.

De cu noapte a-nceput a turna, =i toarn[... Pie\ele, ogr[zile,locurile virane sunt m[ri =i lacuri; uli\ele, fluviuri =i niagare...Caii ]noat[; birjele plutesc; tramvaiele par ni=te vapora=e decurse intraurbane, ca la Hamburg.

M[ pl`ng unui amic, impiegat superior, om cu carte, de furiaelementului.

Las, coane Iancule, ]mi zice, ploaia aiasta-i bun[ dup[at`tea c[lduri tropicale!

1 Apollo str[lucitorul (lat.).


68/264

65Istoria se repet[

+i m[ conving c[ are omul toat[ dreptatea... De trei oribinecuv`ntat, diluviu!

1) ad rem1: c[ldurile au fost, ce-i drept, foarte tari =i ]naintede vreme;

2) ad, locum2: se spal[ la=ii; nu-i vorb[. Ia=ii sunt un t`rgtare curat; dar or=ic`t, cineva, c`t de curat s[ fie, tot nu stric[s[ se spele din c`nd ]n c`nd; m[car dac[ nu se spal[ singur, s[se lase sp[lat, =i

3) ad personam3: servitoarea bunelor mele gazde a avutingenioasa inspira\ie s[ pun[ la gurile zgheaburilor toate cofele=i putinile din cas[... Las s[ se premeneasc[ umplutura de mai

multe ori p`n[ curge limpede de tot =i m[ sp[l bine cu ap[ deploaie excelent[ pentru pieli\[.

Din ad`ncul sufletului zic: Domnul fie l[udat! el, care netrimite r[coare dup[ c[lduri tropicale; care ne spal[ c`teodat[cu d-a sila; care ne d[ ap[ a=a de ieftin[, mult mai ieftin[ dec`tcea de Vichy o bagatel[.

M[ aflu, cum zisei, la Opinia ]nainte de amiaz[. Dup[ ce,ca musafir, ]mi fac datoria s[ \in pe tinerii confra\i, vreo treisferturi de ceas, cu palavre, ]ncep a pricepe c[ le cam stau pesuflet... Eu n-am treab[; toat[ ziua mi-e de petrecere; pe c`ndei ard ]n toiul buc[t[riei, unii cu condeiele-n m`n[, altul cutelefonul la ureche, cel[lalt cu nasul ]n listele electorale... ]ntrei-patru ceasuri trebuie s-apar[ foaia..

Domnilor, zic, de-acu v[ las. Dar de ce te gr[be=ti, coane Iancule?... de ce nu mai stai

oleac[, olecu\[?

1 C`t prive=te faptele (lat.).2 C`t prive=te locul (lat.).3 Cit prive=te persoana (lat.).


69/264


70/264

ion luca caragiale - istoria se repeta

Documents