ION HOBANA

Misterul ROSWELL

dup cincizeci de ani

Universul nu este mai ciudat dect ni-l imaginm noi, el este chiar mai ciudat dect ni l-am putea imagina.

John HaldaneION HOBANA

Misterul Roswell

dup cincizeci de ani

Editura AGNIRedactor de carte Coperta

Culegere computerizat Tehnoredactare computerizat

lolanda Malamen loan Andrei Egli Georgeta Murariu Gabriela Chiorscu

Toate drepturile legale asupra prezentei lucrri apartin Editurii AGNI. Reproducerea, fie si partial, a continutului lucrrii, este permis numai cu acordul scris al Editurii AGNI.

Copyright Editura AGNI, 1 997

C.P.: 13-125, Bucuresti, Romnia Fax: (01).230.73.36

ISBN 973-97983-2-2Multumiri

Maurizio Baiata, Hilary Evans, Michael Hesemann, Philip Mantie, Emil O nea, Claudiu M. Patt, Roberto Pinotti, Pier Luigi Sa ni, Jean Si de r, Javier Sierra1.PRELUDIU

rintr-un consens toarte rar ntlnit n micul univers

al utologiei, minat de orgolii, rivalitti si contradictii,

se consider c era modern a fenomenului OZN si are nceputul n ziua de 24 iunie 1947. Este vorba, evident, despre celebra observatie a lui Kenneth Arnold, om de afaceri prosper din Boise, Idaho si pilot ncercat, cu peste patru mii de ore de zbor la activ. Dat fiind importanta acestei observatii, prezentat la no? doar incomplet sau distorsionat, voi reproduce, mai jos, raportul ntocmit de ATIC (Air Technical Intelligence Center)*, pe baza relatrii martorului:

La 24 iunie 1947, orele 14, dl. Kenneth Arnold a decolat de pe aQroportul Chehalis, Washington, cu avionul su personal s-a ndreptat spre Yakima, Washington. Cltoria d-lui Arnoid s-a prelungit cu o or, datorit cutrii unui mare avion de transport al marinei, despre care se presupunea c se prbusise n apropierea zonei de sud-vest a Muntelui Rainier, la o altitudine de circa 9500 de picioare, adic altitudinea aproximativ a platoului nalt din care se ridic Muntele Rainier. (Dup o cutare fr rezultat, Arnold s-a ndreptat din nou spre Yakima.)

Dl. Arnold a relatat c vzduhul era att de limpede, nct era o adevrat plcere s zbori si, asa cum fac cei mai

*Centrul de informatii tehnice al Aviatiei.

7multi piloti cnd vzduhul e limpede, ei aflndu-se la o nltime mai mare, si lsa avionul s zboare, stnd pe locul su si privind cerul si pmntul.

...Cerul era curat ca un cristal. El nu zburase mai mult de dou sau trei minute pe ruta sa (spre Yakima - I.H.), cnd aeroplanul a reflectat o lumin strlucitoare. Mai nti nu si-a dat seama de unde venea lumina, apoi a vzut spre stnga si la nord de Muntele Rainier, un sir de nou obiecte cu un aspect ciudat zburnd dinspre nord spre sud, la o nltime de circa 9.500 de picioare. Se apropiau foarte rapid de Muntele Rainier si el a presupus c sunt avioane cu reactie.

La un interval de cteva secunde, dou sau trei dintre obiecte coborau sau si schimbau putin ruta, destul pentru ca razele soarelui s le izbeasc sub un anumit unghi si s se reflecte puternic. Obiectele fiind destul de departe, el n-a putut s le discearn forma sau formatia.

n vreme ce se apropiau de Muntele Rainier, le-a observat conturul destul de clar. Dl.Arnold a declarat c i s-a prut foarte ciudat c nu le vede cozile, dar a presupus c apartineau vreunui (nou) tip de avion cu reactie. A estimat c altitudinea obiectelor varia cam cu o mie de picioare n sus sau n jos, dar se situa mereu foarte aproape de orizont, ceea. ce nseamn c ele se aflau cam la altitudinea martorului.

Dl. Arnold a declarat c obiectele zburau ca gstele, unul dup altul, mai curnd n diagonal, ca si cum ar fi fost legate ntre ele. Preau s urmeze o directie anume, dar se si abteau de la ea, miscndu-se printre piscurile muntoase. Martorul a estimat c distanta dintre el si obiecte era de circa 25 de mile.

... el a estimat c mrimea obiectelor era de aproximativ dou treimi din cea a unui DC-4. A observat cum OZN-urile trec peste o creast acoperit cu zpad si a relatat c primul obiect trecea peste vrful sudic al crestei, cnd ultimul ajunsese deasupra vrfului nordic.

Msurarea ulterioar a lungimii acestei creste a artat c ea are aproximativ cinci mile; s-a estimat, deci, c sirul de obiecte era lung de cinci mile. Dl. Arnold a cronometrat zborulobiectelor ntre Muntele Rainier si Muntele Adams si a constatat c ele au parcurs cele 47 de mile ntr-un minut si patruzeci si dou de secunde. Asta este echivalentul a 1 556,71 de mile pe or."(Cf.52)

Mary Ann Reese si-a intitulat articolul din care am desprins textul raportului

Omul care a declansat totul

si, ntr-un fel, avea dreptate, chiar dac observatia lui Kenneth Arnold era departe de a fi cea dinti, n ndelungata istorie a OZN-urilor. Dar, poate cu exceptia valului de aparitii din 1897 (vezi 63, pp.263-268), ea s-a situat la cele mai nalte cote de interes al publicului si al presei, pn la explozia Misterului Roswell. Un interes justificat, n primul rnd, de forma, evolutia si mai ales performanta celor nou obiecte: Chuck Yeager va atinge abia n 1953 viteza de 2650 de kilometri pe or, la bordul unui avion cu motor rachet. Pe de alt parte, lui Arnold i se atribuie si paternitatea sintagmei care a fcut ocolul lumii, contribuind n mod substantial la popularitatea dar si la desconsiderarea fenomenului n cauz: farfurii zburtoare. De fapt, businessmanul din Boise, ncercnd s explice felul n care se deplasau ciudatele obiecte, spusese doar c o fceau ca niste farfurii aruncate pe suprafata apei. Iar ziaristul Bill Becquette, trimitnd o depes agentiei Associated Press, a transferat comparatia din domeniul miscrii n cel al formei. (Cf. 64, pp.62-63)

Din unghiul de vedere al crtii noastre, ar trebui s ne preocupe asertiunea foarte bine informatului Edward Ruppelt, fost sef al Proiectului Blue Book: "Cu toate c un proiect oficial de cercetare OZN nu a fost nfiintat nainte de septembrie 1947, Air Force a fost vital interesat de rapoartele OZN ncepnd cu data de 24 iunie 1947, ziua n care Kenneth Arnold a fcut raportul OZN initial." (69, pp.26-27) Vrnd, probabil, s consolideze n mintea cititorilor ideea c Air Force n-a avut de ce s fie "vital interesat" de problema n chestiune nainte de 24 iunie 1947, Ruppelt supraliciteaz, chiar n paragraful urmtor, afirmnd c "acest incident a fost observatia OZN initial..." (id.) Insistenta are ns, uneori, un efect contrar celui dor-jt. Cititorul atent constat c observatiile "nu si fcuser aparitia doar odat cu Incidentul Arnold", fapt dovedit de "Rapoartele ulterioare primite de la un meteorolog din Richmond, Virginia, care a observat un disc argintiu^ prin luneta teodolitului su; de la pilotul unui F-47 si trei piloti din formatia sa care au vzut o arip zburtoare argintie^ si de aeroplanele fantom-) englezesti care fuseser urmrite de radar la nceputul lui 1947...". (id., p.59) Ruppelt tine ns s precizeze c, dac "toate aceste incidente avuseser loc mai devreme", "rapoartele despre ele n-au fost primite dect dup observatia lui Arnold" (id.). Concluzia implicit este c Air Force n-ar fi primit alte rapoarte OZN nainte de 24 iunie 1947, ceea ce constituie nu numai un neadevr, ci si o tentativ abil de a explica si justifica atitudinea oscilant a oficialittilor si suita de comunicate contradictorii din acea perioad.

Un neadevr, pentru c personalul Air Force raportase observarea unor obiecte neidentificate, nc de la nceputul anilor '40. lat cteva exemple. La 29 august 1942, Michael Solomon, operator n turnul de control la Baza Aerian a Armatei din Columbus, Mississipi, a vzut cum dou corpuri rotunde, rosietice, coboar n apropierea scolii de Aviatie a Armatei, planeaz, accelereaz si se ndeprteaz rapid. La 10 august 1944, cpitanul Alvah M.Reida, copilotul si servantul unuia dintre tunurile de la bordul bombardierului care se ntorcea dintr-o misiune deasupra Sumatrei, au observat un mic obiect sferic, care-i nsotea la o distant de circa 500 de yarzi; Reida a ncercat s-l evite, schimbnd mereu directia si altitudinea, dar obiectul a efectuat aceleasi manevre, timp de opt minute; apoi a cotit brusc la 90 de grade si a accelerat rapid, disprnd n nori. Reida a precizat c a prezentat un raport amnuntit Serviciului de Informatii, presupunnd c era vorba de un nou tip de rachet sau arm controlat prin radio. n sfrsit, la 1 august 1946, n timpul unui zbor de la Langley Field, Virginia, la MacDill Field, Tampa, Florida, cpitanul Jack Puckett, copilotul si inginerul de la bordul unui C-47 au observat, circa trei minute, un obiect care s-a apropiat de avion si a virat la o distant de aproximativ 1000 de yarzi; era de form cilindric, de dou ori mai mare dect un bombardier B-29 si avea hublouri luminate. (82. pp.19 si 23). Nu vi se pare firesc ca Air Force s fi fost "vital interesat de aceste rapoarte, provenind de la martori de nalt calificare si descriind obiecte zburtoare neconventionale, cu dimensiuni, evolutii si performante superioare celor ale aeronavelor existente ? Si este de crezut c Ruppelt, avnd acces la toate dosarele ATIC, a omis s cerceteze tocmai depozitiile personalului Air Force? Sunt ntrebri retorice, ntruct documentele obtinute n ultimii ani n virtutea FOIA (Freedom of Information Act) dau un rspuns neechivoc.

La 25 ianuarie 1949, generalul C.P.Cabell, directorul Serviciului de Informatii al Air Force, i trimitea omologului su din U.S.Army o scrisoare din care citez:

"a. Investigatii amnuntite privind toate obiectele zburtoare neobisnuite raportate din iunie 1946 pn astzi au fost efectuate de un grup special depinznd de Cartierul General al Air Materiei Command, Baza Air Force Wright- Patterson, Ohio.(...)b.Din 210 incidente, au fost explicate circa douzeci (20) la sut. (...)

c.Pn n acest moment, nu exist o dovad palpabil care s ndreptteasc teoria c unele dintre aceste incidente ar putea fi atribuite activittii unei natiuni strine. Pe de alt parte, nu exist nici dovezi care s nlture n mod categoric o astfel de posibilitate, mai ales c unele incidente care s-au petrecut n strintate ar fi putut s implice avioane strine. Posibilitatea implicrii unor aparate strine este mai putin probabil n cazul incidentelor interne si ar consemna existenta unor performante care depsesc multe limite bine definite n stiinta aeronauticii. Oricum, multe incidente raportate de observatori demni de ncredere si competenti au rmas neexplicate." (Cf. 71, p.47).

Documentul demonstreaz c Air Force "a fost vital interesat de rapoartele OZN" nc din luna iunie 1946 si c astfel de rapoarte au fost primite cel putin cu un an naintea observatiei lui Kenneth Arnold. Un interes justificat de procentul foarte important de "incidente" neexplicate, lat ce afirma Ruppelt n cartea sa, Raportul despre obiectele zburtoare neidentificate (1956), din care am citat si pn acum: "Pn la sfrsitul lui 1948, Proiectul Sign primise mai multe sute de rapoarte OZN. Dintre acestea, 167 fuseser considerate rapoarte bune. Cam trei duzini erau etichetate Necunoscuta (Op. cit., p.66) Trei duzini nseamn peste 20%

-dar din scrisoarea lui Cabell reiese c acesta era procentul de "incidente" explicate, restul de 80% rezistnd tentativelor de identificare ale investigatorilor! Un procent covrsitor, care infirm categoric datele statistice publicate de Air Force de-a lungul celor dou decenii de existent oficial a proiectelor de cercetare a fenomenului OZN. Semnificativ este si evocarea, la modul generic, a performantelor extraordinare ale aparatelor "strine", nsotit de sublinierea credibilittii si competentei martorilor. Sunt aprecieri care se refer, evident, la ntreaga perioad aflat n discutie, sustinnd opinia c interesul fat de "obiectele zburtoare neobisnuite" nu s-a nscut abia la 24 iunie 1947.

Var fierbinte

Un alt document, datat 30 iulie 1947, a fost transmis F.B.I.-ului de Air Force. ntemeindu-se pe studierea a 18 rapoarte, nregistrate ntre 19 mai si 10 iulie, el conchide c "Existenta farfuriilor zburtoare') nu este deloc imaginar si nu se datoreaz n prea mare msur unor fenomene naturale. Ceva zboar cu adevrat n vzduh." lat si constatrile desprinse din analiza observatiilor, apartinnd, n majoritate, pilotilor militari:

"1. Aceste obiecte par metalice, sau cel putin suprafata lor exterioar este metalic.

2.Cnd este observat o dr de fum, ea este usor colorat, ca o ceat albastr-cafenie, asemntoare celei lsate n urm de o rachet.(...)

3.n privinta formei, toate observatiile arat c obiectul este circular, sau cel putin eliptic, cu baza plat si usor bombat n partea de sus. Dimensiunile estimate sunt cam cele ale unui C-54 sau Constellation.

4.Cteva rapoarte descriu dou excrescente, situate n partea dinapoi si simetric pe axa directiei de zbor.

5.Au fost raportate cte trei pn la nou obiecte zburtoare n formatie si pstrnd distanta dintre ele, cu viteze totdeauna mai mari de 300 de noduri.

6.Discurile oscileaz lateral cnd zboar n linie dreapt, ca si cum ar serpui." (Cf. 6, pp.21-22)

Notnd faptul c prima observatie supus acestei analize partiale a fost nregistrat cu cinci sptmni naintea celei a lui Kenneth Arnold, s ncercm s identificm cteva dintre cele 18 rapoarte. Potrivit bine informatului Donald E. Keyhoe, un pilot privat din Oklahoma City a declarat anchetatorilor Air Force c a vzut un mare obiect circular, n ultimele zile ale lunii mai; obiectul zbura de trei ori mai repede ca un avion cu reactie, fr nici un zgomot. La 12 iunie, locuitorii din Weiser, Idaho, au urmrit dou aparate stranii care se ndreptau cu foarte mare vitez spre sud-est, descriind o miscare de coborre si ridicare rapid. (66, p. 36) Inepuizabilul Ruppelt ne ofer si el repere semnificative. La 28 iunie, ora 15.15, un pilot al Air Force zbura aproape de Lake Meade, Nevada, la bordul unui F-51, cnd a vzut o formatie de cinci sau sase obiecte circulare. n acea noapte, la ora 21.20, doi piloti si doi ofiteri de informatii de la Baza Air Force Maxwell din Montgomery, Alabama, au vzut o lumin strlucitoare la orizont, care s-a ndreptat spre ei n zigzag, cu accelerri bruste; cnd a ajuns chiar deasupra lor, a fcut o cotitur abrupt de 90o si a disprut spre sud. La 4 iulie, s-a nregistrat un numr de rapoarte care n-a fost depsit, pentru o singur zi, dect n 1952. Cele mai multe proveneau din zona orasului Portland, Oregon. La ora 11, pasagerii unui autocar au vzut patru obiecte discoidale deasupra Muntelui Jefferson. La ora 13.05, un politist a remarcat cum ctiva porumbei ncep s se agite, ca si cum ar fi fost speriati de ceva. A privit n sus si a vzut cinci mari obiecte discoidale, dou ndreptndu-se spre sud si trei spre est. Zburau cu mare vitez si preau s oscileze n jurul axei lor laterale. Cteva minute mai trziu, doi alti politisti, amndoi fosti piloti, au observat trei obiecte asemntoare zburnd unul n urma altuia. Patru colegi de-ai lor au raportat Cartierului General al Politiei Municipale c urmresc trei pn la sase discuri, avnd forma unor "capace de roti cromate" care zboar foarte repede, oscilnd n jurul axei. n sfrsit, echipajul unui avion al companiei United Airlines a vzut cinci obiecte conturndu-se n lumina apusului, curnd dup ce decolase de pe aeroportul din Boise, idaho, la ora 20.04. Le-a urmrit zburnd spre nord-est pe o distant de circa 45 de mile, pn ce au diprut. n raportul pilotului se precizeaz: "Nu suntem n stare s spunem dac s-au ndeprtat cu o vitez mai mare dect a noastr, ori s-au dezintegrat. Nu putem afirma c erau rotunde, ovale sau aveau

oalt form, dar orice ar fi fost, nu erau avioane, nori sau fum." Cel putin trei observatii importante dateaz din 6 iulie. Un ofiter de politie din Birmingham, Alabama, a vzut mai multe lumini strlucitoare strbtnd rapid vzduhul si a fotografiat una dintre ele. Echipajul unui B-25 al Air Force a raportat deplasarea unui obiect strlucitor, discoidal, la o altitudine mai joas dect aceea a avionului. La Baza Air Force Fairfield-Suisun din California, un pilot a urmrit un obiect care a parcurs trei ptrimi din bolta cereasc n putine secunde, oscilnd n jurul axei laterale. (69, pp.31-32)

Ati remarcat, desigur, c o seam dintre caracteristicile raportate se regsesc n textul transmis F.B.I.-ului, la 30 iulie 1947: forma circular, zborul n formatie, oscilarea lateral. Putem afirma, deci, c mcar unele dintre cazurile descrise de Keyhoe si Ruppelt s-au numrat printre cele 18 analizate de specialistii de la Air Materiei Command, contribuind la fundamentarea opiniei c "existenta farfuriilor zburtoare nu este deloc imaginar..."

Cu toate eforturile autorittilor militare de a pstra observatiile sub pecetea tainei, politistii si pilotii civili nu puteau fi mpiedicati s vorbeasc. Presa si radioul difuzau frecvent relatrile lor, ca si comunicatele si comentariile Air Force si ale oamenilor de stiint. n acea var fierbinte, stirile despre controversa iscat n legtur cu farturiiile zburtoare au trecut peste ocean, cum st mrturie si un articol din cotidianul romnesc "Semnalul", aprut miercuri, 9 iulie 1947. l reproduc in extenso:

"Puternice forte aviatice din St. Unite gata s intervin mpotriva unor obiecte misterioase.

New York 8 (Rador). - Corespondentul Agentiei Reuter transmite:

Puternice forte de aviatie de vntoare au stat Luni gata s intervin n statele California si Oregon, pentru a urmri discurile sburtoare - obiectele misterioase ce au pus ntreaga Americ pe gnduri.

Aceste farfurii zburtoare - cum au fost numite - sunt obiecte plate si rotunde, pe care observatorii din 33 de state declar c le-au vzut sburnd prin aer, dela 25 Iunie, cu viteza de 1900 km. pe or.

Oficialittile par nclinate s nu ia n seam aceste stiri, dar Luni, un avion de vntoare actionat prin propulsare prin reactie, de pe un aerodrom militar din California, si sase avioane militare de vntoare de pe aerodromul Portland, din statul Oregon, au stat gata s-si ia sborul n orice clip, pentru a face cercetri n cazul cnd farfuriile sburtoare ar fi aprut n vzduh.

n aceast privint, s-au fcut Luni urmtoarele declaratii:

Cpitanul Tom Brown, din aviatia militar, din Washington, a declarat:

'Aviatia militar a verificat timp de zece zile povestile despre farfurii sburtoare, fr a reusi s afle despre ce este vorba. Nu credem ca cineva din aceast tar sau din strintate s fi reusit s produc proiectile cluzite, capabile s sboare cu viteza de 1900 km. pe or, si nici nu sunt n curs experiente care ar putea explica acest mister. Nu cunoastem pe nimeni care s procedeze la asemenea experiente, fie pe seama guvernului, fie pe a sa proprie si specialistii nostri n proiectile cluzite sunt tot att de uimiti ca si noi nsine/

Un ofiter de marin a artat c un serviciu special verific dac exist cineva care s trimeat n vzduh obiecte ce ar putea forma o explicatie a acestui straniu mister si c pn n prezent rezultatul cercetrilor lui sunt negative.

D.Lincoln White, functionar al serviciului de pres al departamentului de stat, ntrebat dac exist cineva, nuntru sau n afara Parlamentului, care s fac cercetri asupra acestor obiecte, a declarat c nu cunoaste nimic n aceast privint.

Un scriitor de probleme stiintifice a declarat si el, c a vzut farfurii sburnd n apropiere de locuinta sa, att n ultimul timp ct si n timpul anilor trecuti, dar c ele nu erau dect reflectia unor avioane care au putut fi apoi identificate, prin schimbarea directiei lor de sbor si prin sosirea lor ndeajuns de aproape pentru a putea fi zrite.n sfrsit, d. David Lilienthal, presedintele Comisiunii pentru Energia Atomic, a declarat c farfuriile sburtoare') nu au nici o legtur cu experientele atomice."

Corespondentul Agentiei Reuter a surprins cu un remarcabil simt de observatie atmosfera creat de numeroasele aparitii OZN nregistrate n cele dou sptmni care au urmat relatrii intens mediatizate a lui Kenneth Arnold. Cpitanul Tom Brown, nsrcinat de Air Force s tin legtura cu publicul, i-a mrturisit aceeasi perplexitate lui Keyhoe, ntr-o discutie pe marginea raportului pilotului de la United Airlines:

"-Considerati c problema este serioas? l-am ntrebat.

-Nu putem s nchidem ochii, mi-a rspuns el. Prea multi piloti demni de ncredere au observat aceleasi lucruri: obiecte rotunde, plate, capabile s lase n urm orice tip de avion. Toate declaratiile concord." (66, pp.38-39)

Brown a confirmat si faptul c un aparat cu reactie si sase avioane de vntoare erau pregtite s intercepteze "farfuriile zburtoare". Pe de alt parte, nu numai "scriitorul de probleme stiintifice" ncerca s minimalizeze ntreaga chestiune. Declaratia lui David Lilienthal reprezint o contestare implicit a "teoriei" unui savant care sustinea, la adpostul anonimatului, c "discurile sunt produse prin transmutarea energiei atomice". (Id., p. 39) Adevrul este c, n acea var fierbinte, ncepe era confuziei, cum si-a intitulat Ruppelt al doilea capitol al Raportului su. Confuzie care explic si primele reactii contradictorii la evenimentul petrecut n apropiere de Roswell, n primele zile ale lunii iulie.

New Mexico. Localizarea pe hart a ctorva dintre observatiile OZN nregistrate n perioada iunie-iulie 1947. Dreptunghiurile indic zonele unor presupuse prbusiri de OZN-uri n aceeasi perioad.

182.VRFUL AISBERGULUI

P

rintre zonele cele mai frecventate de OZN-uri n perioada marelui val de observatii din iunie-iulie 1947, primul din istoria modern a fenomenului, s-a aflat statul New Mexico. O trecere n revist a cazurilor prezentate de Charles Berlitz si William L. Moore (1, pp. 17-19) ne va convinge de acest adevr:

25 iunie. Un obiect discoidal, de mrimea unei jumtti de lun plin, a zburat spre sud, pe deasupra localittii Silver City. Martor, dentistul R.F. Sensenbaugher.

27iunie. La ora 9.50, W. C. Dobbs, din Pope, a observat un "disc alb luminnd ca un bec electric". Dup cteva minute, acelasi obiect, sau unul similar, a fost vzut deasupra lui White Sands Missile Range de cpitanul E. B. Detchmendy; obiectul se ndrepta spre sud-vest. La ora 10.00, doamna Appelzoller, din San Miguel, l-a vzut deplasndu-se n aceeasi directie.

28iunie. Zburnd aproape de Alamogordo, cpitanul pilot F.Dvyn a observat cum "o sfer de foc lsnd o dr albastr n urm" trece pe sub avionul su si pare s se dezintegreze.

29iunie. O echip de experti n rachete, condus de dr. C.J. Zohn, a urmrit un disc argintiu evolund la mare nltime deasupra lui White Sands Proving Ground.

30iunie. Un muncitor de la calea ferat, numit Price, a observat treisprezece discuri argintii zburnd n sir indian deasupra orasului Albuquerque. ndreptndu-se mai nti spre sud, ele si-au schimbat brusc ruta spre est, apoi spre vest si au disprut. Alertati de Price, vecinii lui au urmrit si ei manevrele discurilor.

1iulie. Max Hood, director al Camerei de Comert din Albuquerque, a vzut un disc albstriu zigzagnd deasupra orasului, spre nord-vest.

lat si relatarea unei observatii efectuate la 2 iulie, publicat n "Roswell Daily Record" la 8 iulie:

Dl. si d-na Dan Wilmot par s fie singurele persoane din Roswell care au vzut ceea ce cred c era un disc zburtor.

Stteau miercurea trecut pe veranda casei lor de pe South Penn., pe la ora 21.50, cnd un mare obiect strlucitor s-a ivit pe cer dinspre sud-est, mergnd spre nord-vest cu mare vitez.

Wilmot i-a atras atentia d-nei Wilmot asupra lui si amndoi au cobort n fug n curte, pentru a-l vedea (mai bine). L-au urmrit mai putin de un minut, poate 40 sau 50 de secunde, potrivit lui Wilmot.

Wilmot a declarat c, dup opinia lui, obiectul se afla la o nltime de circa 1.500 de picioare si se deplasa repede, ntre 400 si 500 de mile pe or.

Prea s aib o form oval, ca dou farfurii lipite fat n fat, sau ca dou lighene de tip vechi asezate n acelasi fel. ntregul corp strlucea, ca si cum lumina ar fi izvort din interior, nu ca si cum ar fi fost situat dedesubt.

Wilmot a declarat c, privit din locul unde sttea, obiectul prea s aib cam 5 picioare si, tinnd seama de distanta fat de oras la care se afla, trebuia s aib un diametru de 1 5 sau 20 de picioare, dar era doar o presupunere.

Wilmot a declarat c n-a auzit nici un zgomot, dar d-na Wilmot a declarat c a auzit, pentru foarte putin timp, un vjit.

Obiectul a aprut dinspre sud-est si a disprut deasupra vrfurilor copacilor, n vecintatea dealului aflat la o distant de 6 mile.

Wilmot, care este unul dintre cei mai respectati si mai demni de ncredere cetteni ai orasului, a tinuit ntmplarea, spernd c altcineva va mrturisi c a vzut un obiect, dar astzi s-a hotrt s vorbeasc. Anuntul c RAAF (Roswell Army Air Field ) se afl n posesia unuia a sosit la putine minute dup ce el s-a hotrt s comunice detalii despre ceea ce a vzut."

Ultima fraz ntredeschide o poart spre miezul acestui capitol. S suspendm ns o clip miscarea, pentru a ne confrunta cu o ntrebare legitim:cum se explic aceast aglomerare de aparitii ciudate deasupra unui stat al Uniunii caracterizat prin mari suprafete aride si un numr relativ mic de locuitori? Rspunsul cel mai la ndemn este c n New Mexico erau concentrate principalele centre americane de cercetare si testare n domeniile nuclear, aeronautic, al rachetelor si al electronicii. Prima bomb atomic fusese experimentat la Trinity Site, lng Alamogordo, drept rezultat al eforturilorcomunittii oamenilor de stiint de la Los Alamos, reuniti sub egida Proiectului Manhattan. Pe poligonul de la White Sands erau testate rachetele V-2 capturate n Germania. Iar la Roswell stationa Grupul de Bombardament 509, singurul capabil, atunci, s transporte si s lanseze bombe atomice. Dac OZN-urile sunt ceea ce par a fi, interesul lor pentru Aceast zon era justificat.

Comunicatul RAAF

Misterul Roswell s-a nscut, pentru marele public, la 8 iulie, cnd presa si radioul au difuzat comunicatul Bazei Aeriene a Armatei din,localitate:

"Numeroasele zvonuri privind discurile zburtoare s-au transformat n realitate ieri, cnd Serviciul de Informatii al

Aeriene a Armatei din localitate:

"Numeroasele zvonuri privind discurile zburtoare s-au transformat n realitate ieri, cnd Serviciul de Informatii al Grupului de Bombardament 509 din cadrul celei de-a Opta Forte Aeriene, de la Baza Aerian a Armatei din Roswell, a avut sansa de a intra n posesia unui disc, datorit cooperrii unuia dintre fermierii locali si a Biroului serifului din Comitatul Chaves.

comunicatului, articol intitulat "Nu sunt dezvluite detalii despre farfuria zburtoare":

"Serviciul de Informatii al Grupului de Bombardament 509 de la Baza Aerian a Armatei din Roswell, a anuntat astzi, la prnz, c Baza a intrat n posesia unei farfurii zburtoare.

Potrivit informatiei transmise de departament, aflat sub comanda maiorului J. A. Marcel, ofiter de informatii, discul a fost recuperat de la o ferm din apropiere de Roswell, dup ce un fermier neidentificat l-a nstiintat, aici, pe seriful Geo. Wilcox c a gsit aparatul pe terenul su.

S-a declarat c maiorul Marcel si-o echip din departamentul su s-au dus la ferm si au recuperat discul.

Dup ce Serviciul de Informatii de aici a examinat aparatul, el a fost transportat pe calea aerului la un Cartier General superior.

Serviciul de Informatii a declarat c nu au fost dezvluite detalii despre constructia farfuriei sau despre aspectul ei."

A doua parte a articolului este consacrat relatrii lui Dan Wilmot, reprodus mai sus.

(n treact fie zis, chiar lng articolul cu pricina, ziarul insereaz o fotografie si o stire de un interes oricum mai mare pentru noi, dect pentru cititorii americani: "Ex-regele Carol se nsoar cu d-na Lupescu". lat legenda fotografiei: "Fostul rege Carol al Romniei si d-na Elena Lupescu se relaxeaz la bordul navei S.S.America, aflat n drum spre Cuba si Mexic, n mai 1941." Iar stirea ne informeaz c "ex-regele si nsotitoarea lui timp de 23 de ani, n timpul domniei si n exil, s-au cstorit recent, n apartamentul lor din hotelul Copacabana Palace.")

"Roswell Daily Record" nu s-a multumit s parafrazeze comunicatul Bazei. Pe pagina nti a numrului din 8 iulie se afl alte dou articole despre acelasi subiect. "Roswellienii au opinii diferite despre farfuriile zburtoare", cu continuare n pagina a patra, grupeaz puncte de vedere ale locuitorilor orasului. Iar "Un general al Air Force spune c armata nu face experiente" reia declaratia generalului Nathan F. Twining, seful Air Materiei Command, difuzat de Associated Press. Twining precizeaz c "farfuriile zburtoare" nu sunt aeronave militare experimentale, adugnd c martorii au vzut lucruri aparent inexplicabile si c avioane ale Grzii Nationale din nord-vestul Statelor Unite au fost trimise n misiuni de interceptare rmase fr rezultat. Consonanta cu informatiile transmise, n aceeasi zi, de corespondentul Agentiei Reuter nu este, desigur, ntmpltoare.

Asa cum vom vedea n capitolul urmtor, comunicatul RAAF este departe de a se distinge prin acuratete. El a declansat ns o adevrat reactie n lant n mass media american si international. Dup ce a fost preluat si difuzat de agentiile de pres, Baza Aerian, biroul serifului, redactiile celor dou ziare si posturile de radio locale au fost asaltate de sute de apeluri telefonice venite din toate statele Uniunii, ca si din Anglia, Franta, Germania, FHong Kong, Italia... Dar agitatia avea s se sting curnd. n seara aceleiasi zile, generalul Roger M. Ramey, comandantul celei de-a Opta Forte Aeriene, al crei Cartier General se afla la Fort Worth, Texas, declara, ntr-o emisiune a unui post de radio local, c "discul zburtor" nu era dect un vraf de rmsite ale unui balon meteorologic, pe care personalul RAAF nu fusese n stare s le identifice. Iar ncepnd din dimineata urmtoare, presa avea s publice articole inspirate de aceast punere la punct, ilustrate cu fotografii ale "rmsitelor" etalate pe podeaua biroului lui Ramey. si pentru ca demascarea s fie ct mai convingtoare, una dintre imagini l nftiseaz chiar pe maiorul Marcel, cu un surs fortat, tinnd n mini un fragment din nvelisul balonului.

Cele dou ziare din Roswell reflect n mod diferit schimbarea macazului. Dac "Roswell Morning Dispatch" reia fr prea multe comentarii istoria cu balonul, "Roswell Daily Record" acord un spatiu amplu cazului pe care-l prezentase n numrul anterior. Din nou pe prima pagin, dar de ast dat pe toat ltimea celor opt coloane, un supratitlu jonglnd cu un joc de cuvinte facil: GEN. RAMEY GOLEsTE FARFURIA DE LA ROSWELL. Pe coloana a opta, articolul intitulat Ramey afirm c agitatia nu este justificat, cu subtitlul Ceneralulcu un joc de cuvinte facil: GEN. RAMEY GOLEsTE FARFURIA DE LA ROSWELL. Pe coloana a opta, articolul intitulat Ramey afirm c agitatia nu este justificat, cu subtitlul Generalul Ramey spune c discul este un balon meteorologic. Tot pe prima pagin, ziarul public o fotografie a lui George Wilcox (cu o legend care sun aproape ca o acuzatie: "seriful Wilcox joac un rol principal n agitatia strnit de raportul despre farfuria gsit.") si un alt articol, Fermierul hrtuit care a localizat farfuria regret c a fcut cunoscut acest lucru, ntemeiat pe o convorbire cu n sfrsit numitul William Brazel: "Brazel a declarat c la 14 -iunie el si fiul su Vernon, n vrst de opt ani, se aflau la 7 sau 8 mile de cldirea fermei lui J.B. Foster, unde este angajat, cnd au dat peste o mare suprafat presrat cu rmsite strlucitoare constnd n fsii de cauciuc, staniol, o hrtie destul de rezistent si bete.

n vremea aceea, Brazel era grbit s-si termine inspectia si n-a dat atentie acestui fapt. Dar a tinut minte ceea ce a vzut si la 4 iulie, mpreun cu sotia sa, cu Vernon si cu o fiic, Betty, n vrst de 14 ani, s-a ntors la locul respectiv si a adunat o mic parte din starmturi.

A doua zi, a auzit prima oar despre discurile zburtoare si s-a ntrebat dac ceea ce gsise ar putea fi resturile unuia dintre ele.Wilcox a luat legtura cu Baza Aerian a Armatei de la Roswell si maiorul Jesse A. Marcel si un brbat n haine civile l-au acompaniat (pe Brazel - I.H.) pn la ferm, unde au adunat restul buctilor "discului" si le-au dus la casa lui, ncercnd s-l reconstruiasc.

Potrivit lui Brazel, ei pur si simplu n-au putut s-l reconstruiasc. Au ncercat s fac un zmeu din bucti, dar n-au reusit si n-au gsit nici o posibilitate de a le pune alturi astfel nct s se potriveasc.

Apoi maiorul Marcel le-a dus la Roswell si asta a fost ultima oar cnd a mai stiut despre ele, nainte de a se rspndi vestea c a gsit un disc zburtor.

Brazel a spus c nu l-a vzut cznd din cer si nu l-a vzut ntreg, asa c nu stie ce mrime sau form ar fi putut avea, dar s-a gndit c putea fi cam de mrimea tbliei unei mese. Balonul care l-a ridicat, dac asa s-au petrecut lucrurile, trebuie s fi fost lung de circa 12 picioare, credea el, comparndu-l cu mrimea camerei n care se afla. Cauciucul era cenusiu afumat si mprstiat pe o suprafat cu un diametru de cam 200 de yarzi.

Cnd rmsitele au fost adunate, staniolul, hrtia, banda si betele au fcut o grmad cam de trei picioare lungime si 7 sau 8 toii grosime, n vreme ce cauciucul a fcut o grmad cam de 18 sau 20 de toii lungime si cam 8 toii grosime. El a estimat c ntregul lot putea cntri cam cinci pfunzi.

Nu era nici o urm de metal n zon, care s fi putut fi utilizat pentru un motor si nici o urm de vreo elice oarecare, desi cel putin o parte dintre hrtii erau lipite pe foite de staniol.

N-au fost gsite cuvinte scrise pe instrument, desi erau litere pe cteva fragmente. Mult band scotch si ceva band cu flori imprimate pe ea au fost folosite n constructie.

N-au fost gsite coarde sau srme, dar cteva guri n hrtie artau c putea s ti fost folosit un fel de legtur.

Brazel a spus c gsise anterior dou baloane meteorologice pe teritoriul fermei, dar ceea ce a gsit acum nu semna n nici un fel cu ele.

"Sunt sigur c ceea ce am gsit nu era un balon meteorologic, a spus el. Dar dac mai gsesc orice altceva, n afara unei bombe, le va fi greu s m fac s vorbesc despre asta."

Se impun, deocamdat, dou observatii. Data reperrii rmsitelor balonului a devenit 14 iunie, n loc de sptmna trecut, cum se afirma n comunicatul RAAF din 8 iulie, redactat tot pe baza declaratiei lui Brazel - a primei declaratii. Pe de alt parte, dac descrierea rmsitelor sustine explicatia generalului Ramey, fermierul tine s sublinieze, n final, c este familiarizat cu baloanele meteorologice si c nu poate fi vorba despre un astfel de aparat de cercetare si prevedere a vremii. Aceast declaratie ferm, reprodus ntocmai, este ntrit de constatarea c "n-au fost gsite cuvinte scrise pe instrument", or baloanele meteorologice poart foarte vizibile numele statiei care le-a lansat si adresa, pentru a fi returnate, cu perspectiva obtinerii unei sume modeste drept rsplat. n sfrsit, rspndirea rmsitelor "pe o suprafat cu un diametru de cam 200 de yarzi" exclude posibilitatea ca ele s fi apartinut unui balon meteorologic. n primul rnd, pentru c aparatele de acest fel erau umplute cu heliu, gaz inert si neinflamabil, care n-avea cum s explodeze n vzduh, provocnd fragmentarea nvelisului de cauciuc. S ne gndim, apoi, c un diametru de aproape o sut de metri nseamn mai mult dect lungimea unui teren de fotbal. Cum ar fi reusit resturile unui5 balon meteorologic s acopere

ontindere de asemenea dimensiuni?...

Ciudat lucru, nimeni nu pare s fi remarcat, atunci, neconcordanta dintre finalul articolului si explicatia lui Ramey

-n afar de editorialistul ziarului, al crui text este un model de ambiguitate:

sl ACUM CE ESTE ASTA?

"Cu telefonul sunnd si voci agitate strignd n urechile celor din redactia de stiri, punnd ntrebri nerbdtoare la care nu se putea rspunde, s-a constatat curnd dup ce Record a aprut, ieri dup-amiaz, c interesul privind rapoartele provenind din cele 44 de state ale Uniunii unde au fost observate discuri argintii s-a transformat n credint.Record n-a avut dect s izbeasc publicul' pentru ca barajul telefoanelor s se declanseze, cu nenumrati curiosi vrnd s verifice ceea ce tocmai citiser, nevenindu-le s-si cread ochilor.

Dar istoria a rezistat, asa cum rezist toate lucrurile uimitoare, n aceste zile pline de fapte exceptionale si de performante ciudate.

Ct despre ce este discul, asta e o alt chestiune. Toate aparentele indicau, n momentul cnd au fost scrise aceste rnduri, c Armata n-are de gnd s-si dezvluie, deocamdat, secretele. Poate c e o ntmplare fericit, sau poate c nu e. Orice presupunere este acum binevenit.

Poate c totul este o fars, asa cum au crezut cei mai multi, de la bun nceput. Dar CEVA a fost gsit acolo."

Otcere de treizeci de ani?

Cu toate piruetele sale gazetresti, editorialul din "Roswell Daily Record" n-a fost dect un epitaf echivoc pe ceea ce se dorea a fi piatra funerar a Misterului Roswell. Dezmintirea generalului Ramey s-a dovedit a ti extrem de eficient. Disparitia rapid a incidentului evocat n comunicatul RAAF din aria de interes a mass media si a publicului a fost constatat chiar atunci de maiorul-pilot Hughie Green, din RCAF, care cltorea cu masina din California la Philadelphia: "n timp ce sofam prin New Mexico, de la vest spre est, ascultam relatrile despre o farfurie care aterizase la statiile de radio locale, pe msur ce intram n raza fiecreia. Eram deosebit de interesat de aceste relatri, fcnd eu nsumi parte din RCAF si amintindu-mi de too fighters din perioada rzboiului - farfuriile zburtoare ale acelor zile. Statiile de radio pe care le ascultam erau att de nfierbntate, nct si ntrerupeau emisiunile obisnuite pentru a comunica ultimele evolutii ale situatiei. Sunt sigur c una din stirile transmise comenta faptul c seriful si oamenii lui se ndreptau spre locul prbusirii pentru a vedea rmsitele. Am auzit mai multe relatri n vreme ce intram n statul urmtor si, pe ct mi amintesc, era material suplimentar n pres. Dar cnd am ajuns la Philadelphia, nu se mai vorbea nimic despre asta n ziare sau la radio, l-am ntrebat pe ctiva reporteri prieteni si ei mi-au rspuns c stiu despre ce este vorba, dar c problema a fost musamalizat." (Cf. 1, pp. 45-46)

Nimic n ziare sau la radio... Putem totusi afirma, asa cum face Stanton Friedman, unul dintre cei mai cunoscuti cercettori ai fenomenului OZN, profund implicat n analiza tuturor aspectelor cazului Roswell, c "n afara ctorva putine ore din 8 iulie, ntmplarea a rmas complet tinuit vreme de peste treizeci de ani..." (6, p. 192)? Relatarea lui Hughie Green a aprut n 1955, n primul numr al mensualului britanic "Flying Saucer Review". Cu sase ani mai devreme, Frank Scully, cronicar monden al magazinului hollywoodian "Variety", sustinuse, n rubricile sale din 12 octombrie si 23 noiembrie 1949, c mai multe nave extraterestre fuseser recuperate n zonele desertice din sudul Statelor Unite. Scully amplificase aceste "dezvluiri" n cartea sa din 1950, Dincolo de farfuriile zburtoare. Potrivit informatorilor si, patru OZN-uri, trei distruse la impactul cu solul si unul intact, se aflau n posesia armatei americane. Dac ar fi s-l credem pe Gildas Bourdais, printre ele se numra "fr ndoial, cel de la Roswell". (2, p. 28). Nu stiu pe ce se ntemeiaz afirmatia ufologului francez, dar Scully se refer la o alt localitate din New Mexico, Aztec, unde o nav extraterestr ar fi fost gsit la 25 martie 1948.

Un misterios savant, "dr. Gee", i-ar fi relatat lui Scully c nava fusese urmrit de trei statii radar, n vreme ce zbura deasupra unor zone din New Mexico. Din motive necunoscute, ea s-a prbusit, fiind localizat prin triangulatie. La fata locului au sosit oameni de stiint, ofiteri de politie si militari. Nava era discoidal, avea un diametru de circa o sut de picioare si un sir de hublouri. Dup dou zile, cei de fat s-au apropiat si, privind printr-un hublou sfrmat, au vzut saisprezece trupuri nensufletite. Introducnd un bt prin hublou, ei au reusit s deschid o trap si s intre n nav. Examinnd cadavrele, au constatat c erau ale unor fiinte semnnd perfect cu oamenii, dar avnd o nltime de sub un metru. Militarii au transportat nava si trupurile ntr-un laborator secret, unde s poat fi cercetate, lat cum arta si functiona vehiculul cosmic: "Farfuria era alctuit dintr-un inel metalic rotitor si dintr-o cabin asezat n centru. Un sistem de angrenaje lega cabina de inel, care descria o miscare circular, n timp ce cabina rmnea imobil. Angrenajele actionau fr lubrefianti si raportul lor de multiplicare era necunoscut specialistilor nostri. Conferentiarul credea c farfuriile se deplasau utiliznd liniile de fort magnetice care, cum se stie, nconjoar planetele sistemului solar. Aspectul acestor aparate ndrepttea ipoteza c pot s manevreze n toate directiile si, asemeni elicopterelor, s aterizeze oriunde."

Dincolo de farfuriile zburtoare a devenit rapid un best seller, fiind comentat favorabil n ziare si emisiuni radiofonice. Din pcate pentru autor, un articol publicat de magazinul "True", n septembrie 1952, a demonstrat c "savantul" dr. Gee se numea de fapt, Lee GeBauer, si era un fel de inventator autodidact, care pretindea c, mpreun cu un anume Silas Newton, realizase un aparat electronic n stare s detecteze pnzele de ap si de petrol subterane, msurnd interactiunile acestora cu cmpul magnetic terestru. Ei voiau s se foloseasc de cartea lui Scully pentru a-i convinge pe potentialii cumprtori ai detectorului c acesta si avea originea ntr-o tehnologie extraterestr, la care "dr. Gee" avusese acces datorit rolului jucat de el n studierea farfuriilor zburtoare. (19)Un secret mai presus dect ce! a! bombei cu hidrogen

N-as fi acordat atta spatiu acestei istorii, dac ea n-ar fi avut si o alt semnificatie dect aceea a amgirii unui publicist onest de ctre doi sarlatani. Dup aproape treizeci de ani, o suit de descoperiri senzationale a schimbat statutul crtii considerate drept o nscocire lipsit de orice temei. n 1978, cercettorul canadian Arthur Bray a obtinut, de la guvernul su, copia unui memorandum adresat, la 21 noiembrie 1950, de dr. ing. Wilbert B. Smith, din Ministerul Transporturilor, sefului Departamentului Telecomunicatii. n timp ce se afla la Washington, pentru a participa la Conferinta N.A.R.B. (North American Research on Broadcasting), Smith a cumprat cartea cu pricina, pe care o comenteaz astfel:

"Scully pretindea c studierea preliminar a unei farfurii care czuse n minile Guvernului Statelor Unite arta c ea opera pe baza unor principii magnetice necunoscute pn acum. Mi se pare c propria noastr activitate pe trmul geomagnetismului poate constitui trstura de unire ntre tehnologia terestr si tehnologia care se afl la temelia proiectrii si functionrii farfuriilor. Dac presupunem c investigatiile noastre pe trmul geomagnetismului se desfsoar n directia corespunztoare, teoria functionrii farfuriilor devine destul de simpl, toate caracteristicile observate putnd fi explicate calitativ si cantitativ.

Am efectuat cercetri discrete prin intermediul staffului Ambasadei Canadei la Washington, care a putut s obtin pentru mine urmtoarele informatii:

a.Problema constituie subiectul cu cel mai nalt grad de clasificare pentru guvernul Statelor Unite, mai presus chiar dect bomba H.

b.Farfuriile zburtoare exist.

c.Modul lor de functionare este necunoscut, dar un efort concentrat (de a-l descoperi - I.H.) este fcut de un mic grup condus de dr. Vannevar Bush.

d.ntreaga problem este considerat de autorittile Statelor Unite ca avnd o urias semnificatie." (3, p. 6 b)

Bray a gsit, printre documentele personale ale inginerului, decedat n 1960, transcrierea convorbirii din 15 septembrie 1950 a atasatului militar canadian, locote- nent-colonel Bremner, cu dr. Robert I. Sarbacher, consultant stiintific n Consiliul Unit pentru Cercetare si Dezvoltare al Ministerului Aprrii al Statelor Unite, membru al Grupului pentru Dirijare si Control al Rachetelor. Trebuie precizat c Bremner n-a fcut dect s-i transmit savantului american ntrebrile lui Smith:

"Smith: ntreprind unele cercetri privind utilizarea cmpului magnetic terestru ca surs de energie si cred c aceste cercetri ar putea s aib o legtur cu farfuriile zburtoare.

Sarbacher: Ce doriti s aflati?

Smith: Am citit cartea lui Scully despre farfurii si as dori s stiu ct anume din ea este adevrat.

Sarbacher: Faptele relatate n carte sunt n esent exacte.

Smith: Atunci, farfuriile exist?

Sarbacher: Da, exist.

Smith: Functioneaz ele, asa cum sugereaz Scully, pe baza principiilor magnetismului?

Sarbacher: N-am fost n stare s reproducem performantele lor.

Smith: Vin ele de pe o alt planet?

Sarbacher: Tot ceea ce stim este c nu le-am construit noi si este aproape sigur c nu sunt originare de pe Pmnt.

Smith: nteleg c ntregul subiect al farfuriilor este clasificat secret.

Sarbacher: Da, este clasificat cu dou grade mai sus chiar dect bomba cu hidrogen. De fapt, este subiectul cu cel mai nalt grad de clasificare pentru guvernul Statelor Unite, n momentul de fat.

Smith: Pot s v ntreb care este explicatia acestei clasificri?

Sarbacher: Puteti s ntrebati, dar eu nu pot s v rspund."(Cf. 6, pp. 48-49)

La 29 noiembrie 1983, dr. Robert I. Sarbacher, atunci presedinte al Washington Institute of Technology din Palm Beach, Florida, confirma discutia cu Bremner, ntr-o scrisoare ctre ufologul William Steinman. (Id., p.51) Care s fie, deci, faptele "n esent exacte'' relatate de Scully? Mi se pare evident c este vorba despre prbusirea navei extraterestre si despre recuperarea ei si a ocupantilor de ctre autoritti. n lumina declaratiei lui Sarbacher, capt o pondere deosebit mrturisirea vduvei lui Scully, potrivit creia, n 1953, Edward Ruppelt le-ar fi spus, ei si sotului ei: "n mod confidential, dintre toate crtile publicate n legtur cu farfuriile zburtoare, cartea dumneavoastr a fost aceea care ne-a dat cele mai mari dureri de cap, pentru c era cea mai aproape de adevr." (Cf. 1, p.48) Precizez c Charles Berlitz si William L. Moore, autorii lucrrii n care a aprut aceast mrturisire, nu cunosteau nc rspunsul lui Sarbacher la ntrebarea lui Smith!

Exactitatea de principiu a faptelor relatate de Scully este atestat, indirect, si de un document obtinut, n 1978, prin recursul la FOIA. La 22 martie 1950, agentul F.B.I. Guy FHottel, n post la Washington, D.C., i nainta sefului su suprem, John Edgar Hoover, acest raport:

"Urmtoarea informatie a fost furnizat agentului special (numele si locul au fost cenzurate):

Un anchetator al Air Force a declarat c trei pretinse farfurii zburtoare ar fi fost descoperite n New Mexico. Ele au fost descrise ca fiind de form circular, prevzute cu centre proeminente si avnd un diametru de circa 50 de picioare. n fiecare dintre ele se aflau cte trei corpuri de form uman, dar avnd doar trei picioare nltime, mbrcate cu vesminte metalizate cu o textur foarte fin. Fiecare corp era complet acoperit, ca si cum ar fi purtat combinezonul negru folosit de pilotii de mare vitez si de aviatori.

Potrivit informatorului D-lui..., farfuriile au fost gsite n New Mexico pentru c guvernul are acolo instalatii radar de mare putere si se crede c undele radar au interferat cu mecanismul farfuriilor. Agentul special... n-a fcut nici o estimare suplimentar n legtur cu informatia de mai sus." (Cf. 71, pp. 52-53).

Forma navei, asemnarea ocupantilor cu oamenii, nltimea lor de sub un metru, prezenta radarelor... Prea multe potriviri!

"Reabilitarea" lui Scully nu se extinde asupra celor doi impostori. De altfel, cronicarul monden i-a declarat lui James Moseley c dr. Gee era o sintez a opt oameni care-i furnizaser informatiile utilizate n carte (47). Pe de alt parte, cu toate c William Steinman a ncercat s acrediteze localizarea prbusirii din New Mexico la Aztec, ntr-o lucrare

aprut n 1986 (vezi r,

\ifffotf lAtmoranum united r_.** oov*>jmikt

wmna,MBjfWD

j aoCj., unitatea medical, ca tehnician n laboratorul infirmeriei RAAF. n iulie 1947, avea 19 ani si era soldat clasa nti. El a declarat sub jurmnt:

"(5) Nu-mi amintesc nimic despre vreun incident cu o farfurie zburtoare prbusit, n perioada n care m-am aflat la RAAF, dar mi amintesc despre o infirmier militar numit..., care lusese repartizat la spitalul Bazei. Era mic de statur, atrgtoare, avea cam douzeci de ani si era, cred, brunet.

Parc mi-amintesc c ... a fost transferat de la RAAF n timp ce m aflam acolo, dar nu sunt deloc sigur de asta.

(6) Numele domnisoarei ... mi-a rmas n minte pentru c este oarecum neobisnuit..." (10, p. 181)

Publ icnd declaratia n cartea sa Roswell n perspectiv, Pflock precizeaz c "Numele infirmierei a fost sters pentru a usura efortul continuu si destul de gingas de a o gsi, sau de a afla care i-a fost destinul." (Id., p. 95) El adaug: "Wagnon mi-a spus c un alt motiv pentru care si-o amintea pe domnisoara X att de bine este c ea era foarte atrgtoare si, din nefericire pentru soldatul clasa nti Wagnon, ofiter." (Id.)

Declaratiile scrise si verbale ale lui David N. Wagnon confirm, asadar, nu numai existenta infirmierei, ci si vrsta si apartenenta ei la corpul ofiteresc, fr s exclud posibilitatea transferrii ei de la RAAF, dup incidentul din iulie 1947. De altfel, aceast modalitate de a-i rzleti pe actorii si figurantii dramei a fost utilizat pe scar larg. Citez din declaratia sub jurmnt a lui Robert Shirkey:

"(7) Dup cteva zile, un B-25 a fost programat s duc ceva la Fort Worth. A fost al doilea zbor din acea perioad; al treilea a fost un B-29, pilotat de Ol iverW. Pappy Henderson direct spre Wright Patterson.

(8)Am aflat mai trziu c un sergent si ctiva aviatori s-au dus la locul prbusirii si au strns totul, inclusiv cadavre. Cadavrele au fost depuse n hangarul 84. Avionul lui Henderson continea toate aceste lucruri.

(9)Toti cei implicati - sergentul din dispozitivul de gard, aviatorii si eu nsumi1- au fost trimisi la diferite alte baze, ntr-un rstimp de dou sptmni." (Id., p. 171)

Consemnnd aceast nou mrturie indirect despre recuperarea trupurilor echipajului extraterestru si rezer- vndu-mi dreptul de a reveni la zborul Henderson, nu pot rezista tentatiei de a dezamorsa un nou proiectil atintit de Jacques Vallee asupra cazului Roswell. n aceleasi Revelatii, traduse la noi cu titlul Contacte cu extraterestrii, cercettorul franco-american se arat contrariat de faptul c "nici unul dintre presupusii martori ai prbusirii de la Roswell nu a

mentionat vreodat mirosul - n legtur cu micile cadavre". (80, p. 246) Or, infirmiera i-a spus lui Glenn Dennis c "nu simtise niciodat n viat un miros att de oribil" si c "ea si doctorii s-au simtit ru. Au trebuit s opreasc aerul conditionat, fiindu-le team c mirosul avea s se rspndeasc n spital". E adevrat c Revelatiile au aprut n 1991, ca si Prbusirea OZN la Roswell unde, dup stiinta mea, se vorbeste pentru prima oar despre "duhoarea" pe care o degajau cadavrele. (42, p. 93)

Dac sergentul Melvin Brown s-a destinuit familiei dup ce astronautii americani au pus piciorul pe Lun, cpitanul Oliver Wendell Henderson, poreclit Pappy pentru c era mai n vrst dect ceilalti piloti si avea prul crunt, a tacut-o gratie lecturii unui articol, lat cum descrie momentul sotia sa, Sappho, ntr-o declaratie sub jurmnt:

"(7) n 1980 sau 1981, el a cumprat un ziar dintr-un magazin alimentar din San Diego, unde locuiam atunci. Un articol descria prbusirea unui OZN nu departe de Roswell si descoperirea cadavrelor extraterestrilor lng nav. Mi-a artat articolul si a spus: Doresc s citesc acest articol, pentru c este o istorie adevrat. Eu sunt pilotul care a transportat rmsitele OZN-ului la Dayton. Ohio. Cred c acum, cnd a : aprut n ziar, pot s-ti vorbesc despre asta. Am dorit s o fac de multi ani. Pappy nu discuta niciodat chestiuni de serviciu, avnd acces la informatii Top Secret.

(8)El a descris fiintele ca fiind scunde, cu capete mari fat de talia lor. Spunea c materialul din care erau fcute costumele lor era diferit de orice vzuse el vreodat. Spunea c aveau o nftisare stranie. Cred c a mentionat c trupurile fuseser puse n gheat uscat, pentru a fi conservate. Cnd | mi-a spus toate acestea, nu cunostea cartea despre acest eveniment care fusese publicat n acea vreme."(10, p. 1 57)

| ntr-o declaratie proprie, fata cpitanului, Mary Kathryn

Goode, a adugat cteva detalii revelatoare:

"(4) Tatl meu a fost Oliver W. Henderson. Cnd m-am

ifcut mare, el si cu mine ne petreceam deseori serile privind la stele. Cu un prilej, l-am ntrebat dup ce se uit. Mi-a rspuns: M uit dup farfurii zburtoare. stii, ele exist.')

(5)n 1981, n timpul unei vizite la casa printeasc, tatl meu mi-a artat un articol de ziar care descria prbusirea unui OZN si recuperarea cadavrelor extraterestre nu departe de Roswell, New Mexico. Mi-a spus c a vzut nava prbusit si cadavrele extraterestre descrise n articol si c a transportat rmsitele n Ohio. A descris fiintele extraterestre ca fiind mici si palide, cu ochi alungiti si capete mari. Spunea c erau umanoide, dar diferite de noi. Cred c a spus c erau trei cadavre.

(6)El spunea c problema fusese clasificat Top Secret si c el ar fi trebuit s nu discute cu nimeni despre ea, dar considera c putea s-mi spun, pentru c apruse n ziar" (Id., p. 154)

Dup aparitia articolului, Henderson le-a povestit cele ntmplate fiului si vrului su. Dar primul om cu care a vorbit despre rolul su n Misterul Roswell a fost, n 1977, John Kromschroeder, cu care ne-am ntlnit n capitolul anterior. Henderson i-a spus doar c "pasagerii erau morti" si c trupurile lor erau "scunde". (1, pp. 125-126)

Dac dm crezare mrturiilor fratilor Anaya, viceguvernatorul Joseph Montoya a vzut si el trei cadavre si un extraterestru viu. Fiintele erau "scunde... parc descrnate, cu ochi mari... gura era categoric mic, asemeni unei tieturi de-a curmezisul unei bucti de lemn". Nu aveau pr pe cap si pe corp, pielea lor era alb si erau mbrcati cu costume etanse dintr-o bucat, similare celor ale scafandrilor autonomi ai Marinei. Minile lor aveau patru degete lungi, subtiri. Cei patru se aflau ntr-un hangar, asezati pe mese aduse de la popot. Montoya si-a dat seama c unul era viu, pentru c l-a auzit gemnd. Genunchii lui ridicati se miscau ncet. (13, p. 19)

Ati observat, desigur, c multe detalii din declaratii sau mrturii coincid, de la aspectul si mbrcmintea membrilor echipajului, pn la depunerea lor temporar ntr-un hangar al RAAF. Dac autorii volumelor din care am desprins pasajele citate n-au manipulat oamenii si informatiile, acest fapt pledeaz pentru autenticitatea evenimentelor relatate. Voi ncheia, totusi, capitolul cu povestea pe care i-a spus-o Bill Brazel lui Moore, tn 1979, rspunznd ntrebrii:

S-a referit Vreodat tatl dumneavoastr la creaturile legate de aceste rmsite?

-Nu, tata nu\s-a referit niciodat la asa ceva, dar e ciudat c m ntrebati. Un individ care a lucrat cu mine o perioad n Alaska p^rea s stie ceva despre asta. ntr-o sear vorbeam despre una si alta si am ajuns la farfuria zburtoare care ar fi aterizat n tundra alaskan. Am pomenit cazul n care fusese implicat tata si, spre surprinderea mea, m -a ntrebat dac doream s aflu mai mult. Apoi a spus c ei descoperiser ce mai rmsese din lucrul acela dup ce czuse ntr-o zon pustie si c acolo erau si cteva creaturi. Mi-a spus c, atunci cnd au ptruns n interiorul farfuriei naufragiate, dou dintre aceste creaturi - el spunea c erau nalte de trei picioare si jumtate sau patru picioare si n -aveau pr - erau nc vii, dar gtlejurile lor fuseser ru arse de inhalarea unor gaze fierbinti, sau aburi, sau altceva si c ele nu puteau comunica. El spunea c fuseser duse n California si tinute n viat un timp cu ajutorul respiratoarelor, dar c muriser amndou nainte de a se gsi o solutie de a comunica efectiv cu ele. Numele acestui individ era Lamme si el mi-a spus numele altor doi oameni implicati n acest incident, dar nu mi le pot aminti acum. Asta-i ntr-adevr tot ceea ce pot s v spun despre aceast chestiune, n afar de faptul c am fost desigur surprins auzind o astfel de istorie." (1, p. 82-83)

nteleg surprinderea lui Bill Brazel, dar, cum spunea tnrul Herbert George Wells, "Nimic nu e mai de necrezut dect ceea ce este absolut posibil" (n Vizita miraculoas, 1895).

Compendiul lui Leonard Stringfield

ncheierea cea mai potrivit pentru acest capitol mi se pare a ti reproducerea compendiului realizat de Leonard Stringfield, pe baza informatiilor obtinure din surse variate, incluznd un medic care efectuase autopsia unui extraterestru. Vom regsi destule trsturi desprinse, parc, din mrturiile citate mai sus, cu toate c Stringfield1 nu cunostea aceste mrturii la data aparitiei compendiului:

" -Talia aproximativ a umanoidului extraterestru este de 3,5 - 4,5 picioare. O surs s-a referit la 5 picioare. Greutatea este de circa 20 kg.

Doi ochi rotunzi, fr pupile. Sub arcadele proeminente ale sprncenelor, ochi descrisi n chip diferit ca mari, migdalati, alungiti, adnciti n orbite, deprtati unul de altul, codati, avnd un aspect oriental sau mongoloid.

Potrivit normelor umane, capul este mare, n raport cu torsul si cu membrele. Mi s-a spus: Priveste la un fetus de cinci luni.

Lipsesc lobii urechilor, sau alte protuberante crnoase, n fata deschizturilor aflate de fiecare parte a capului.

Nasul este abia schitat. Nrile apar doar ca dou mici protuberante.

Gura este o mic fant lipsit de buze, dincolo de care se afl o cavitate de mici dimensiuni. Ea nu pare s functioneze ca mijloc de comunicare, sau ca orificiu pentru ingerarea hranei.

Gtul este descris ca fiind subtire; n unele cazuri, nu e vizibil, din cauza mbrcmintii care acoper aceast parte a corpului.

Cei mai multi observatori descriu capul umanoizilor ca fiind lipsit de pr. Unul dintre ei spune c n crestet se afla un puf usor. Trupurile sunt descrise ca fiind lipsite de pr.

Torsul este descris, n general, ca mic si subtire. n majoritatea cazurilor, s-a observat c trupul era acoperit cu un vesmnt metalic, dar flexibil.

Bratele sunt descrise ca fiind lungi si subtiri, ajungnd pn la genunchi.

Un tip de mini are patru degete, fr degetul mare. Dou degete sunt mai lungi dect celelalte. Unii observatori au vzut unghii; altii nu. Trei observatori calificati au notat prezenta unei membrane subtiri ntre degete. Alte rapoarte indic mai mult sau mai putin de patru degete.

Picioare scurte si subtiri. Un tip de picioare a fost descris ca fiind lipsite de degetul mare. Majoritatea observatorilor descriu picioarele ca fiind acoperite. O surs spune c piciorul semna cu cel al unui orangutan.

Pielea NU este verde. Ctiva o descriu ca fiind bej, glbuie, maro, sau gri-cafenie, sau gri-roz si unul spune c prea aproape gri-albstrie, sub luminile reci. n dou cazuri, trupurile erau de un maro negricios. Textura este descris ca fiind solzoas sau reptilian si ntins, elastic sau mobil, deasupra muschilor netezi si a tesutului osos. Absenta muschilor striati. Absenta transpiratiei, absenta mirosului corporal.

Absenta dintilor.

Absenta organelor reproductoare vizibile. Poate c au fost atrofiate de o degenerare evolutiv. Absenta organelor genitale. Opinia mea de nespecialist este c absenta organelor sexuale sugereaz c unii extraterestri, poate toti, nu se reproduc ca homo sapiens, sau c unele dintre cadavrele studiate sunt produse printr-un sistem de donare, sau prin alte mijloace necunoscute.

Pentru majoritatea observatorilor, umanoizii par croiti dup acelasi tipar, sau au caracteristici faciale identice.

Creierul si capacittile lui sunt necunoscute.

Corpul contine un lichid incolor, fr globule rosii. Absenta limfocitelor. Absenta unui sistem de transport al pxigenului. Nu se cunoaste un sistem de absorbtie a hranei si a apei. Nu s-a gsit hran la bordul navelor recuperate. Absenta sistemului digestiv. Absenta unui canal intestinal, sau alimentar, sau a unei zone rectale.

Mai multe tipuri de umanoizi. Durata vietii necunoscut. Variatiile anatomice descrise nu par s fie mai mari dect cele cunoscute la homo sapiens terestru. Alte tipuri de extraterestri recuperati, avnd o alctuire uman sau ciudat, mi sunt necunoscute. Origine necunoscut." (74, pp. 10-11)

Pornind de la caracteristicile anatomice exterioare, Stringfield a realizat acest portret-robot, retusat de mai multe ori, dup indicatiile medicului care a efectuat autopsia.10.COMUNICATUL

I

mportanta comunicatului RAAF nu poate ti subestimat. Pentru prima si ultima oar, o unitate a Fortei Aeriene - si nu una oarecare, ci singura capabil s transporte si s lanseze bombe atomice! - nstiinta America si lumea ntreag nu numai c discurile zburtoare sunt o realitate, dar si c a intrat n posesia unuia dintre ele. nainte de a ncerca s deslusim resorturile acestui gest fr egal, se cuvine s clarificm cteva neconcordante care, ciudat, nu par s-i preocupe pe analistii cazului Roswell.

"Obiectul zburtor a aterizat...", spune comunicatul, transformnd, dintr-o trstur de condei, o grmad de resturi ntr-un obiect si o cdere/prbusire ntr-o aterizare.. S fie de vin doar neglijenta celui care a redactat textul, locotenentul Walter Haut?

O explicatie posibil a confundrii prtilor cu ntregul trebuie cutat n interviul dat de Jesse Marcel lui Leonard Stringfield, la 7 aprilie 1978. Fostul sef al Serviciului de Informatii al RAAF declar c, n seara zile de 6 iulie 1947, Brazel le-a artat, lui si lui Cavitt, cea mai mare pies pe care o gsise, avnd un diametru de circa zece picioare. O pies adus de pe cmp cu vechea sa camionet. (Cf. 12, p. 49) Sau, n termenii comunicatului, "... fermierul a depozitat discul...".Dac nu cumva confuzia era deliberat...

ROSWELL 8TATEMENT

Her* U th j unqutlUled it*teme ut Uaued bjc the Roswell Armjr Bas* public rttatlont.'offlcer:

"Th many rtmon r*crdmj th* flylnf disc brrami a rraJltjr JO- terday hen lie intUQ)enc oftic* of the 5091 h Bomb Qroup of th* Eghih Air Force. j RoeweU Army Air rield. *u fortunat* enough to f un poisesslitn of disc through the co-op, un fost lagr de prizonieri de rzboi." (11, p. 182) Glenn Dennis a trit o experient asemntoare. In localul infirmeriei RAAF, un cpitan i-a spus: "N-ai vzut nimic, n-a fost nici o prbusire aici si dac spui ceva, ai s dai de un mare bucluc." Dennis a replicat: "Ascultati, domnule, eu sunt civil si nu puteti s-mi faceti nimic." Cpitanul s-a nfuriat: "Ba da, putem; cineva o s-ti culeag oasele de pe nisip." Iar un sergent a adugat: "Ar fi o hran bun pentru cinii nostri." A doua zi, foarte devreme, seriful l-a vizitat pe tatl lui Dennis, cu care era bun prieten si i-a spus: "Nu stiu n ce ncurctur a intrat Glenn, dar spune-i fiului tu c nu stie nimic si n-a vzut nimic la Baz." El a adugat: "Ei vor s cunoasc numele tu si al sotiei tale si ei vor s cunoasc adresele copiilor ti." Tatl s-a dus imediat la ntreprinderea de pompe funebre si i-a relatat lui Glenn discutia cu seriful. (10, pp. 1 50, 1 52) Zugravul Roy Musser care a vzut un membru al echipajului navei extraterestre intrnd n cldirea infirmeriei RAAF, a fost avertizat c, dac nu-si tine gura, el si familia lui vor avea de suferit. (1 3, p. 18)

Toate acestea au iesit la iveal dup multe decenii, cnd martorii au avut curajul s vorbeasc. E adevrat c, ntre

timp, America trecuse prin experienta amar a cazului Watergate, iar Congresul votase Legea pentru libertatea informatiei, n virtutea creia numeroase documente OZN, pn atunci inaccesibile, ajunseser s fie cunoscute nu numai de ufologi, ci si de opinia public. Un rol decisiv i-a revenit, fr ndoial, lui Jesse Marcel, care a fcut s renasc, prin declaratiile sale, interesul pentru Misterul Roswell, oferind, totodat, un alibi celor legati de angajamentele asumate n 1947. S ne amintim c pilotul Oliver "Pappy" Henderson s-a hotrt s vorbeasc dup ce a citit un articol despre prbusirea de lng Roswell, articol a crui aparitie n-ar fi fost posibil n lipsa revelatiei initiale a fostului sef al Serviciului de Informatii al RAAF.

Nu toate personajele implicate n evenimente s-au eliberat, ns, de inhibitiile devenite o a doua natur, dup cum o demonstreaz transcrierea unui pasaj din discutia dintre Kevin D. Randle si Edwin D. Easley, fostul sef al politiei militare a Bazei:

"KDR: stiti despre incidentul care a avut loc acolo n iulie 1947? Pretinsa prbusire a unei farfurii zburtoare.

EDE: (dup o lung pauz) Am auzit despre el.

KDR: Aveti cunostint n mod direct?

EDE: Nu pot s vorbesc despre asta.

KDR: Deci aveti cunostint n mod direct?

EDE: Nu pot s vorbesc despre asta.

KDR: Asa?

EDE: Asa.

KDR: Am primit informatii de la dou persoane c ati fost la locul prbusirii, n calitate de sef al politiei militare. Acesta este faptul pe care ncercm s-l confirmm. Dar dumneavoastr nu puteti s vorbiti despre el.

EDE: Exact.

KDR: Exist vreun lucru pe care ati putea s mi-l spuneti si care m-ar ajuta?

EDE: S v ajute la ce?

KDR: S m ajute s aflu ce s-a petrecut cu adevrat acolo, n iulie 1947.EDE: Pi ar trebui s ncepeti cu fostul comandant, colonelul Blanchard, dar cred c a decedat.

KDR: Da, a murit n ... de un infarct, la Pentagon.

EDE: Ah.

KDR: Am vorbit cu colonelul Briley, care era ofiterul nsrcinat cu operatiile si cu Patrick Saunders, care era adjutantul Bazei si am luat legtura cu...

EDE: Ati vorbit cu ofiterul de la Informatii?

KDR: Jesse Marcel a vorbit... ne-a spus, a spus si altora ce s-a ntmplat. Avem cteva interviuri nregistrate cu el, n care spune ce a vzut n zilele n care se afla acolo. si am stat de vorb cu cteva alte persoane, care au fost implicate n activitti de Contra-lnformatii.

EDE: As crede c ei puteau s v spun tot ceea ce doriti s aflati.

KDR: Puteti s-mi spuneti dac ati fost la locul prbusirii?

EDE: Nu pot s vorbesc despre asta. V-am mai spus.

KDR: Da, domnule, nteleg.

EDE: Am fost pus s jur c voi pstra secretul. Nu pot s v spun nimic." (11, pp. 1 57-158)

Adevrul este c, prin rspunsurile sale, Easley a confirmat, implicit, faptul c a fost la locul prbusirii, chiar dac nu putea s vorbeasc despre asta. Iar pe patul mortii, el s-a considerat, n sfrsit, dezlegat de jurmnt si a declarat c nava nu venea de pe Pmnt si c echipajul ei nu era uman.

Lucrul cel mai greu de crezut, n tot acest vrtej de msuri luate de autoritti, este, fr ndoial, gravitatea amenintrilor proferate la adresa unor martori incomozi. Randle si Schmitt consider chiar c "Este o mprejurare unic n istoria Americii. Este singura dat cnd brbati, feme si copii au fost amenintati cu violent fizic de reprezentanti ai guvernului american. Este singura dat cnd unor slujitori ai legii li s-a spus c membrii familiei lor s-ar afla n primejdie dac ei ar vorbi despre evenimente." (1 3, p. 76) O ntmplare relatat de Stanton Friedman pare s demonstreze c, n situatii exceptionale, drepturile prevzute n Constitutie pot fi suspendate, pentru un timp: "Un avion Stealth ultra secret, despre a crui existent publicul nu aflase nc, s-a prbusit lng Bakersfield, California, n urm cu ctiva ani. Echipe de securitate au sosit foarte repede, tinnd oamenii departe de locul prbusirii. Ele au fost urmate de echipe de colectare (a resturilor), mpachetare si curtare (a terenului). Aceste grupuri s-au asigurat c toate rmsitele au fost recuperate si c solul a fost astfel tratat nct nimeni s nu-si poat nsusi un fragment din nvelisul de nalt tehnologie al vehiculului. Civilii destul de ghinionisti pentru a fi prinsi n plasa serviciului de securitate au fost pusi s semneze angajamente c vor pstra tcerea, ncheindu-se cu fraza sub pedeapsa cu moartea, potrivit unui martor care mi-a vorbit foarte calm despre asta, dup ce am tinut o conferint." (5, p. 166) Pot s nu fiu de acord cu Friedman n privinta unora dintre opiniile sale, dar nu-l bnuiesc de incorectitudine.

Randle si Schmitt pretind c amenintrile continu si astzi: "... unul dintre oamenii care participase, la 9 iulie, la un zbor spre Fort Worth, a relatat c a primit, recent (cartea a aprut n 1994- I.H.), un telefon ngrijortor. ntruct se mutase si si schimbase numrul de telefon, a fost surprins cnd a auzit vocea necunoscut a cuiva care cunostea porecla lui din timpul militriei, unitatea din care fcuse parte si apoi i-a spus c toti politistii militari implicati se sinuciseser. Politistii militari nu se sinuciseser, dar tlcul era limpede. Cei care cunosteau evenimentele si au vorbit despre ele cui nu trebuia, au murit repede. Asta l-a nfricosat pe om destul pentru ca el s decid s nu mai spun nimic." (Op. cit., id.) Anonimatul sursei nu mi ngduie s atribui acestei mrturii un coeficient de credibilitate mcar satisfctor, dar declaratiile sub jurmnt (Dugger, Rowe, Dennis) certific existenta unor amenintri nevoalate. Cum s ne imaginm, asadar, c s-ar fi recurs la astfel de msuri extreme dac Brazel, Marcel si ceilalti ar fi gsit si colectat pe teritoriul fermei Foster rmsitele unui balon meteorologic?...

13.O ALT PRBUsIRE?

A

I

n interviul acordat lui Bob Pratt, la 8 decembrie 1979, Jesse Marcel se referea la informatia pe care o primise dup ce propria lui aventur luase sfrsit, informatie potrivit creia, citez, "mai departe spre vest, spre Carrizozo, au gsit ceva asemntor cu asta. Ceva despre care nu stiu nimic. Era n aceeasi perioad de timp, la saizeci-optzeci de mile spre vest. (...) Cred c a fost descoperit de un topograf." (10, p. 1 24) Karl T. Pflock consider c Marcel avea n vedere povestea lui Barney Barnett, aflat de la interlocutorii si dinainte de Pratt. (id.) E adevrat c Marcel sttuse de vorb cu William Moore si Stanton Friedman, n februarie si mai 1979, dar chestiunea nu a fost elucidat. Oricum, iat o declaratie complementar, aprut n 1980, dup articolul din "National Enquirer":

"Fiind ntrebat dac stia c rmsitele de la ferma lui Brazel fuseser puse n legtur cu stirea c o farfurie se prbusise lng Socorro, cam n acelasi timp, Marcel a rspuns:

-Am auzit despre asta, dar nu pot s certific un astfel de eveniment prin propria mea experient. Desigur, dac un alt grup militar a devenit implicat gsind o bucat mai mare, n-ar fi existat nici un motiv s fiu informat oficial despre asta." (1, p. 69)

O aluzie neechivoc la tiranicul "need to know"... S vedem ns ce e cu povestea lui Barney Barnett.

n Prbusire ta Corona, Friedman relateaz cum, la 24 octombrie 1978, dup ce tinuse o conferint la Universitatea de Stat Bemidji din Minnesota, de el s-a apropiat un cuplu care asteptase ca auditoriul s se mpraetie. Cei doi, un brbat si o femeie, l-au ntrebat dac auzise despre prbusirea unei farfurii zburtoare n statul New Mexico. Rspunznd afirmativ, Friedman i-a ncurajat s vorbeasc. Vern si Jean Maltais i-au spus atunci c bunul lor prieten Grady "Barney" Barnett, decedat n 1969, le povestise c vzuse cu ochii lui o farfurie prbusit si cadavrele unor extraterestri, undeva n New' Mexico, spre sfrsitul anilor patruzeci. Locul si data erau vagi, dar familia Maltais l considera pe Barnett drept o persoan demn de ncredere, care n-ar fi putut s inventeze o asemenea istorie bizar. Convins c acest caz merit s fie investigat, Friedman s-a adresat colaboratorului su, William Moore. Rezultatul este consemnat n Incidentul Roswell (1980).

Veteran din primul rzboi mondial, Grady Landon "Barney" Barnett a lucrat timp de douzeci de ani n New Mexico, fiind inginer n Serviciul de Conservare a Solului. n februarie 1950, sotii Maltais l-au vizitat pe Barnett la Socorro. Cu acest prilej, el le-a povestit o ntmplare redat astfel de Vern Maltais:

"M aflam n misiune, lucrnd ntr-o dimineat aproape de Magdalena, New Mexico, cnd lumina reflectat de un fel de mare obiect metalic mi-a atras privirea. Spunn- du-rni c poate un avion se prbusise n timpul noptii, m-am dus ntr-acolo - la o distant de o mil, o mil si un sfert n desertul neted. n timp ce m apropiam, mi-am dat seama c nu era un avion, ci un fel de obiect metalic, n form de disc,cu un diametru de douzeci si cinci sau treizeci de picioare, n timp ce-l priveam si ncercam s ghicesc ce poate fi, ctiva oameni au venit din cealalt directie si au nceput si ei s priveasc n jur. Mi-au spus mai trziu c fceau parte dintr-o echip de cercetare arheologic de la o universitate din est si c si ei crezuser mai nti c se prbusise un avion. Erau peste tot, privind epava.

Am observat c stteau de jur mprejur, privind la niste cadavre care czuser pe pmnt. Cred c erau si altele n aparat, care era un fel de instrument metalic - un fel de disc. Prea s fie construit dintr-un metal care arta ca otelul inoxidabil murdar. Aparatul se despicase din pricina unei explozii sau a izbiturii.

Am cutat s m apropii, ca s vd cu ce semnau fiintele acelea. Muriser toate, pe ct puteam s vd si cadavrele erau nuntrul si n afara vehiculului. Cele din afar fuseser aruncate ici si colo din cauza impactului. Semnau cu oamenii, dar erau neumane. Capetele erau rotunde, ochii erau mici si nu aveau pr. Ochii erau distantati n mod ciudat. Ei erau destul de mici, potrivit standardelor noastre si capetele erau mai mari, n raport cu trupurile, dect ale noastre, mbrcmintea lor prea s fie dintr-o bucat si de culoare gri. Nu se vedeau fermoare, centuri sau butoni. Mi s-a prut c sunt doar brbati si erau destul de multi. M aflam suficient de aproape ca s ating fpturile acelea, dar n-am fcut-o - am fost dus de acolo sub escort, nainte s le mai pot privi.

n vreme ce le priveam, un ofiter a venit ntr-o camionet cu un sofer si a luat situatia sub control. A spus tuturor c armata a preluat comanda si c trebuie s nu-i stm n cale. Alti militari au sosit si au stabilit un cordon n jurul zonei. Ni s-a spus s plecm si s nu spunem nimnui nimic despre ceea ce am vzut... c era datoria noastr patriotic s tcem..."

Aceast reconstituire la persoana nti a relatrii lui Barnett a fost completat de doamna Maltais cu cteva detalii semnificative: "Cred c a spus c persoanele cu care a discutat acolo erau de la Universitatea din Pennsylvania. Fceau niste spturi n New Mexico si au avut de-a face cu lucrul acela numai pentru c se aflau n zon cnd s-a prbusit. (...) Obiectul a fost transportat curnd de la locul prbusirii. Pentru asta au adus un vehicul mare." Cnd a fost ntrebat dac si aduce aminte n ce parte a statului New Mexico a spus Barnett c s-a produs prbusirea, Jean a rspuns: "Nu, nu mi amintesc, Era undeva dincolo de Socorro. Poate c el a spus ceva mai precis, dar nu-mi amintesc. tin minte c spunea c era n prerie - el numea locul the Flats.* n mod cert, nu ntr-o regiune muntoas. Barnett cltorea peste tot n New Mexico, dar si desfsura cea mai mare parte a activittii n zona de la vest de Socorro." (1, pp. 54-58)

Vrnd s verifice credibilitatea lui Barnett, Moore a stat de vorb cu mai multe persoane care-l cunoscuser: Holm Bursum Jr., fost primar al orasului Socorro, Lee Garner, fost serif al comitatului Socorro, John Greenwald, fost functionar federal. Toate au confirmat c inginerul era un model de cettean respectabil. Fostul lui sef, J.F. "Fleck" Danley, a spus- chiar mai mult. ntrebat de Moore dac Barnett s-a referit vreodat la o farfurie zburtoare, el a rspuns: "Da, s-a ntmplat o dat. Barney a venit la birou ntr-o dup amiaz, foarte agitat si mi-a spus: stii farfuriile alea zburtoare despre care s-a vorbit, Fleck?... Ei bine, sunt reale. Apoi a spus ceva cum c tocmai vzuse una dintre ele. Eram foarte ocupat atunci si n-aveam chef s nghit o poveste ca aceea, asa c l-am ocolit spunnd Rahat si m-am ntors la treab. Nu mi-a spus dect c a vzut-o. Nu eram pregtit s cred asta, atunci si dup ce am spus Rahat, el n-a mai adugat nimic. M-am gndit mai trziu c poate n-ar fi trebuit s fiu att de aspru cu el, pentru c nu era omul care s scorneasc istorii ca aceea, dar cnd l-am ntrebat, dup o zi sau asa ceva, mi-a rspuns doar c era pe cmp, c semna cu o farfurie si c nu doreste s vorbeasc mai mult despre asta". Danley nu-si amintea data incidentului, dar ntr-o discutie ulterioar cu Moore, cam dup patru luni, a chicotit si a spus: "Da, acum mi amintesc. Trebuie s fi fost cndva la nceputul verii lui 1947. N-am crezut nimic cnd Barney mi-a spus prima oar, dar am vorbit despre asta ceva mai trziu, chiar dac stiu c ti-am spus c n-am vorbit. tinnd seama de ceea ce mi-a spus, acum cred. Nu stiu ca Barney s fi mintit vreodat ... n legtur cu orice." ntrebat dac poate s repete ce i-a spus Barney, Danley a rspuns: "Ar trebui s m gndesc la asta. Poate c ti-am spus, oricum, destul." (Id., pp. 61-62)

"Chicoteala" lui J.F. "Fleck" Danley poate s nsemne fie c acesta era bucuros c-si amintise ntmplri demult uitate, fie c se amuza pe seama insistentului su interlocutor. Am o atitudine precaut fat de capriciile memoriei, atunci cnd par s favorizeze un punct de vedere prestabilit.

Cutarea unor persoane care ar fi putut s confirme relatarea lui Barnett a continuat, de ast dat cu participarea activ a lui Stanton Friedman. Harold Baca, un fost vecin al inginerului, a declarat c acesta i-a vorbit despre farfuria zburtoare care se prbusise pe Cmpiile San Augustin. Fermierul Marvin Ake si o dirigint de post pensionar au auzit despre prbusirea unei farfurii n acea zon. William Leed, un ofiter de carier, "i-a spus lui Friedman c, la nceputul anilor 60, a fost sftuit de un colonel care cunostea interesul lui pentru OZN-uri s stea de vorb cu un om care atinsese una: Barney Barnett). Aflndu-se n sud-vest, Leed a fcut un ocol anume pentru a se ntlni cu Barnett. Cu toate c se afla acolo ca un particular, Barnett a vrut s vad documentele lui militare. Apoi i-a spus despre drumul lui pn la nava prbusit si despre descoperirea cadavrelor extraterestre, si despre interogarea lui de ctre militari de cel putin trei ori, si despre indicatia ferm de a nu vorbi despre aventura lui. Leed a spus c nu are motive s cread c Barnett i-ar fi spus altceva dect adevrul." (6, p. 88)

Ciudat este c un om cu idei foarte conservatoare, cum l-au descris toti cei care l-au cunoscut, un fost comandant local al Legiunii Americane, si-a nesocotit "datoria patriotic" la care fcuser apel autorittile militare. si asta nc din 1950, n plin rzboi rece si la nceputul rzboiului fierbinte din Coreea! Ce s mai spunem despre nclcarea ulterioar, dar tot nainte de instaurarea unei atmosfere permisive, a "indicatiei ferme de a nu vorbi despre aventura lui"... Dac adugm faptul c nu fusese depistat nici un alt martor direct, iar Barnett a murit nainte de a putea fi chestionat, semnele de ntrebare se nmultesc.

Povestirea lui Gerald Anderson

n 1990, se prea c toate aceste rezerve se risipesc n fata unei revelatii de ultim or. Dup difuzarea, n ianuarie, n cadrul foarte popularului serial TV Mistere nedezlegate, a unei emisiuni despre cazul Roswell, care evoca si mrturisirea lui Barnett, Gerald Anderson i-a telefonat productorului, pentru a-i spune c a fost martor ocular la cele petrecute pe Cmpiile San Augustin. Mesajul a fost transmis lui Kevin Randle si Stanton Friedman. La 4 februarie, Randle a avut o lung convorbire telefonic cu Anderson, dar ntrebrile incomode pe care i le-a pus au dus la ruperea relatiilor dintre cei doi. La 16 februarie, "martorul" l-a contactat pe Friedman, care s-a artat mai receptiv fat de relatarea lui, incluznd mari fragmente n Prbusire la Corona.

Asadar, Gerald, tatl su, unchiul Ted, fratele mai mare Glenn si vrul Victor, au pornit ntr-o dimineat de nceput de iulie din Albuquerque spre Cmpiile San Augustin, unde auziser c se gsesc agate. Dup cteva ore de mers cu masina, pe o vreme foarte cald si umed, s-au oprit lng albia unui ru secat, numit de localnici arroyo. Au mai fcut ctiva pasi, pn la marginea unui plc de copaci care nu le ngduia s priveasc spre vest si...

"Am urmat curbura acelui arroyo si Victor mi-a spus: Hei, ia priviti, e ceva acolo!') Ne aflam la o distant de dou trei sute de picioare. Ceea ce am vzut era un obiect argintiu, un obiect argintiu circular nfipt oblic n pmnt. Era ntepenit n coasta unui deal. Mi s-a prut c doborse mai multi copaci. Sttea parc n echilibru pe unul dintre ei."

La nceput, n-am nteles ce striga fiecare. Si apoi, cnd ei au spus Prbusire!, cnd l-am vzut, cnd mi-am dat seama la ce privesc... atunci mi-a trecut prin minte c era un dirijabil, care se prbusise. Nu stiu de ce, am crezut c era o nav aerian familiara, pentru c n acea epoc ele erau foarte mari si foarte impresionante. Aveam o slbiciune pentru dirijabile.

Ne-am ndreptat direct spre el si cnd am ajuns destul de aproape, tata mi-a spus s m opresc. Cincizeci-saizeci de picioare: eram, practic, deasupra lui. Acolo era o urm adnc, unde obiectul tiase o brazd mare prin arroyo, de la un alt deal, aflat n cealalt parte. Zdrobise o multime de tufisuri si mici incendii mocneau ici si colo.

Atunci fratele meu a spus: Asta-i o blestemat de nav spatial! Ei sunt martieni!

Atunci toti au nceput s-i dea ocol, n fug. N-am rmas unde-mi spusese tata s stau - cred c mi-era fric - si m-am dus acolo cu ei. si acolo erau trei dintre membrii echipajului ntinsi pe pmnt, sub muchia acelui lucru, ntr-o zon umbrit si unul care sttea n picioare. Dintre cei care erau ntinsi pe pmnt, doi nu se miscau deloc, doar zceau acolo.

Artau ca si cum ar fi fost nfsurati n bandaje. Unul l avea pe brat. Cel pe care l-am atins l avea n jurul mijlocului si, partial, pe umr. Cnd m gndesc la asta acum, cel rmas n viat si putnd s se miste prea s fi dat primul ajutor celorlalti si cel de lng el respira foarte ntretiat si pieptul i se ridica ntr-un mod nefiresc. Era, evident, ntr-o situatie grav... foarte grav.

Ceilalti doi nu se miscau deloc. Singurul care se misca era cel care sttea n picioare si era evident c i era o fric mortal de noi. Se tot retrgea sub partea de jos a farfuriei. Era, evident, nspimntat de noi.

La nceput, (adultii) doar scoteau exclamatii de jur mprejur. Vrul meu Victor, ca de obicei, era peste tot, n calea

169

tuturor. Fratele meu, Glenn, privea la obiectul n form de farfurie. L-a tras pe Victor de acolo; Victor se cocotase pe marginea despicturii si Glenn l-a apucat de picioare si l-a tras de acolo si i-a spus s stea la distant, pentru c ar putea s provoace o explozie.

si Glenn s-a dus acolo si atrna jumtate nuntru, jumtate n afara despicturii aceleia dintr-o latur si eu stteam acolo, privindu-l. si n vreme ce eu fceam asta, tata si Ted ngenuncheaser lng creatura rmas n viat si Ted ncerca s vorbeasc cu ea n spaniol si ea nu rspundea. Cnd cineva se misca brusc, ea se ddea napoi si si ridica bratele, ca si cum i-ar fi fost team c va fi lovit.

Prea s fie ntr-o form destul de bun. Uniforma i era rupt n cteva locuri. Ceilalti erau n mod evident rniti, uniformele lor fiind destul de sfsiate. Artau ca n urma unei catastrofe aviatice! Cu toate acestea, n-am vzut nimic care s semene a snge. Acolo era un fel de container, o cutie de metal, lng cel viu, care continea acelasi fel de material (asemntor bandajului) si cteva alte lucruri. Putea s fi fost un echipament de prim ajutor.

Un picior al celui al crui piept se misca n mod ciudat nu prea n regul, ca si cum ar fi avut o fractur. Ceilalti nu artau nici o diformitate, sau ceva de felul sta. Sunt convins c acela pe care l-am atins, cu ochii lui deschisi, lipsiti de expresie, era mort. Prea mort cnd l-am atins, era foarte rece. Privind napoi, mi spun c era probabil rigor mortis, pentru c era deja teapn. E ceva ciudat, n legtur cu asta: m-am ntrebat deseori de ce cellalt nu l-a acoperit. Noi i acoperim pe morti pentru c, gndesc, ne e team s privim la fiintele moarte. Mi se pare ciudat c el nu a acoperit cadavrele membrilor echipajului su. Doar dac asta nu nseamn nimic pentru ei.

stii, am crezut c sunt ppusi. N-am crezut c sunt reali, chiar dac l-am vzut pe acela miscndu-se si reactionnd.

Mi-amintesc c am pus mna pe partea lateral a farfuriei si era rece, aproape ca si cum ar fi fost refrigerat. Aflndu-se acolo n soare si fiind ntr-adevr lucioas, m asteptam, probabil, s fie fierbinte, dar nu era. Era foarte rece! Ca si cum ar fi fost iarn si ai fi atins un metal. si zona din imediata ei apropiere era foarte rece, n comparatie cu alte zone din jur. Zona din jurul navei spatiale era arztoare. mi amintesc soarele desertului: era incredibil de fierbinte." (6, pp. 90-92) Gerald Anderson are, incontestabil, talent, dar spatiul rezervat acestui capitol nu-mi permite s-i reproduc proza integral. Am selectat, deci, acele pasaje care mbogtesc descrierea navei spatiale prbusite pe Cmpiile San Augustin: "Puteai s privesti prin despictur si puteai s vezi ceea ce arta ca niste componente - nu stiu dac erau electrice, electronice, de propulsie, sau altceva. Preau s fie tinute mpreun cu cabluri - ciorchini sau fire n form de cablu - si unul dintre ele atrna n afara despicturii. Erau mai multe sute de suvite pentru un ciorchine, ele erau mpletite. Fluturau n btaia vntului ca o coad de cal, numai c la captul fiecruia era o lumin. Aceste lumini unduiau si scnteiau. Unele erau strlucitoare, unele erau foarte slabe, unele scnteiau. Preau ca un foc la capetele acestor lucruri ca niste fire, care unduiau la suflarea brizei.

si puteai s vezi altele dintre acestea destasurndu-se de la un grup de componente la un alt grup, ca si cum ar fi fost cabluri de un anumit fel. si n mijloc, ntre aceste lucruri

-erau toate n mici siruri foarte nete - era ceva ca o mzglitur. Pe fiecare dintre aceste cutii cu componente trebuie s fi fost o mzglitur, de culoare aproape roz, pe un fel de fond cafeniu, asemeni lemnului. Ca si cum ar fi fost o scriere, sau simboluri care explicau ce era acel lucru.

Mai puteai s vezi si alte lumini nuntru. Aceste lumini erau asociate cu componentele. Unele dintre ele se aprindeau si se stingeau. Lumina putea s se sting aici si lumina de aici putea s se aprind. Era ca si cum circuitele-functionau nc, sau ncercau s functioneze." (Id., pp. 93-94)

ntrebat ct de mare era despictur, Anderson a rspuns: "Opt-zece picioare, din partea de jos pn n vrf. Se ntindea aproape de la marginea farfuriei pn n vrful cupolei. si n ltime: cam trei picioare. Era o despictur

vertical de torm eliptic, asemeni unei paranteze. Partea cea mai lat prea s fie spre centru. Arta ca si cum ar fi fost deschis cu forta si tot metalul rsucit nuntru era foarte sfsiat si rupt.

Se simtea un miros puternic. Semna, poate, cu alcoolul medicinal, sau cu acetona, sau asa ceva. Cred c asta l fcea pe tata s-i atrag mereu atentia fratelui meu n legtur cu tigrile, pentru ca s nu arunce totul n aer!

Imediat dup asta, oamenii aceia au trecut peste arroyo venind spre noi din directia opus celei din care venisem noi. Era un brbat si cinci dintre studentii si - trei bieti si dou fete - tineri de vrsta studentiei." (Id., pp. 94-95)

Potrivit lui Anderson, brbatul era profesorul Buskirk. El si studentii si fceau spturi arheologice la o distant de cteva mile si hotrser s vin acolo dup ce vzuser cznd, n timpul noptii, ceea ce ei credeau c este un meteor n flcri. Anderson descrie foarte plastic reactiile lor:

"Mai nti spunnd Nu pot crede ceea ce vd, apoi avnd un soc, cnd si-au dat seama c nu erau ppusi, c erau fiinte, dar nimeni nu stia ce anume erau. si acolo era acea nav ciudat si Glenn discuta cu ei despre oamenii de pe Marte si alte lucruri din astea.

Se pare c dr. Buskirk era n stare s vorbeasc mai multe limbi, pentru c a ncercat s comunice cu acea creatur. El a ngenuncheat acolo cu Ted si cu tata si a ncercat s se neleag cu fptura aceea.Am recunoscut una dintre limbi ca fiind germana, pentru c aveam rude germane care vorbeau germana fluent. Ted era cstorit cu o mexican si vorbea spaniola, asa c am nteles limba asta. Desigur, nu li s-a rspuns. mi aduc aminte c dr. Buskirk a ncercat si limbajul semnelor, dar creatura n-a rspuns.

Apoi o alt persoan a aprut brusc. M dusesem sus, pe mal, si stteam lng copaci, chiar aproape de farfurie, deasupra stncilor. si acolo era un individ cu o camionet, una dintre acele camionete model vechi cu o anten vertical pe ea, ca o masin de politie. El mergea acolo si arta ca Harry Truman: era rotofei, purta ochelari si avea un fel de haine de lucru kaki si o plrie de pai. n zilele acelea, chiar si copiii stiau cine era Harry Truman: el i btuse pe nemti si pe japonezi!

Individul acela arta ca el si s-a dus acolo si a nceput s discute cu dr. Buskirk si cu Ted si cu tratele meu si cu tata, si a spus c a vzut obiectul de pe platou. Se pare c lucra acolo si a declarat c fcea hrti sau ceva de felul sta." (Id., pp. 95-96)

Apoi s-au ivit masinile cu soldati:

"Cred c prima a fost un vechi Plymouth militar si avea un fel de fanion rosu... cum sunt cele cu care amatorii de fotbal (evident, american - I.H.) se duc pe stadion. Pe latura lui era o mare stea si un alt vehicul se afla n spate, o camionet mai mic, de tipul Jeep, plin cu aparate de radio si avnd dou mari antene deasupra. Un individ cu csti la urechi vorbea la un emittor. si napoia lor erau dou dintre acele mari camioane de transport ale armatei, de tipul vagon acoperit. Erau pline de soldati care purtau uniforme kaki si nsemnele politiei militare; aveau bastoane si pistoale la sold si erau narmati cu pusti.

Toti au venit acolo, tipnd si zbiernd si gonindu-ne'de lng farfurie. sofer era un soldat negru si un ofiter cu prul rosu a cobort din masin. El comanda si-l fcea pe fiecare s afle asta foarte repede.

El a venit acolo si soldatii au nceput s ameninte oamenii si s-i alunge de peste tot. mi amintesc c unchiul Ted l-a pocnit pe unul dintre ei si i-a dat un picior drept n fund... individul acela l mpinsese cu pusca si Ted l-a lovit! si atunci dr. Buskirk si tata l-au apucat pe Ted si l-au tras napoi. Soldatii rosteau tot felul de amenintri. Le spuneau (adultilor) c n-or s-si mai vad niciodat copiii, c vor fi azvrliti n temnit dac vor deschide vreodat gura. L-au amenintat