ion ghica - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu...

882
ION GHICA AYPTIRI DRIBEGIA dupa 1848. NOUli SCRISOIti CORE V. ALECSANDRI. BUCURESCI EDITURA LIBRARIEI SOCEC Comp. Ca lea Victories No.7. 1889 DI\ (5,

Upload: others

Post on 27-Feb-2020

3 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ION GHICA

AYPTIRI DRIBEGIA

dupa 1848.

NOUli SCRISOIti CORE V. ALECSANDRI.

BUCURESCI

EDITURA LIBRARIEI SOCEC Comp.

Ca lea Victories No.7.

1889

DI\

(5,

Page 2: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

Din Stabilimentul gra& Soceen & Tee lu

Strada Berzei, 96.

[27,641]

Page 3: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

I.

Londra, Fevruarie 1888.

Dragul me amic,

Sci ca la Constantinopol rar sa nu te po-menesci din somn in sunete de tun; al carornumer varieaza dupa rangul localitätei unde s'aivit incendit.

In noaptea de Boboteaza a anulul 1853 ca-cluse o zapada numai apa, un fel de lapovita; §1temperatura dedese in hung o raceala umeda,care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile,un frig cu totul nedunoscut in ri1e undeoamenii at sobe i ferestre indoite.

Me culcasem §i d'abia incepusem a meobicinui , clentänind din dinV, cu temperaturaaternutu1u i cu reveneala ciar§afurilor, cand audtunul; numer trei dätäturi, linT ic ca focul eraundeva pe Bosfor, i me afund mal adanc in

.

:

Page 4: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

4 PlUBEGIA DDPA 1848

plapumg Me lua somnul, cand becciul, lovindde trel or cu bata in caldarim striga Ianganvaaaa r1 Ortakioida" (foc la Ortakioi). Laaceasta scire said repede din pat §i alerg la cio-rapi 0 la cisme ; dar incaltandu-me incep a ra-Vona, §i-mi qic cä pang rn'oid imbraca §'oit dade vale la Tophana, o sa treaca un ceas ; acolo,cid gasi gasi caic, dar cli c'am gasit; maiimi trebue un ceas ba i done, pang la vadulde la Ortakioi ; apoi mai pune vre-o trei-clecide minute la deal in sus, pang la casa banche-rului armean Pi§mi§ (casa la care me interesam,caci imi tineam acolo hartii, intr'un dulap laD-na Snadeska, o arnica din copilarie a comite-sel Edling, nascuta Sturdza), fac trel sail patruceasuri, timp destul ca sg arcla toata mahalaoa.pang ce cid ajunge ed. Mai bine sa Wept sg.se lumineze.

In chug, cand rn'am dus sa ved ce se pe-trecuse, am gasit casa arsa pang, la pamentinipreuna cu vre-o sutg, done de alte case; norocca focul incepuse de la deal 0 servitoril chiria§ei,ajutati de oamenil proprietarülui, avusese timpsa scape obiectele §i sculele din casa, aruncan-du-le pe ferestre in gradina peste zidurile tera-selor. Acolo am gasit §i eti hartiile mele vra-furl p'intre spalirile de portocall §i de iasomii,

:

.n'oit

Page 5: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CORESPONDENTA EMIGRATILOR 5

amestecate cu apa cacluta din cer §i din tulum-bele pompierilor. Le-am strins gramada intr'oboccea, pe care am purtat'o cu mine ani multipe la Pera §i. pe Bosfor, din casa 'n casä, amcarat'o pe la Samos, pe la Bucuresci, pana ailajuns la movie la Ghergani. Acolo, and mi:ama§ezat hartiile in biblioteca, am ales intr'un pa-chet corespondenta emigratilor no§tri din timpulesiliului.

Mu lt am mai cautat acu dol ani acel pachet ;am petrecut clile intregi resfoind, cu ajutoruld-lui Bianu, toate hartiile mele, fara a da pestedinsul; cand, asta tOrnna, voind A, fac öre-carireparatil la casa, lucratoril ail gasit acele hartiiinghesuite intre zid §i biblioteca.

Am esitat mult pana ce me hotaril sa ledail publicitatii, dar mi-am pus intrebarea dad,eram in drept sa le distrug; caci, de§i printredinsele sunt unele pline de barmen', de acusari§i de invective; altele carl respira ura §1 invidie,stare psichologica inerenta tuturor emigratiuni-lor ; caci esiliatul departat de patrie, despartitde familie §i de tote afectiunile sale din tinerete§i din copilarie, trait in lipse §i privatiuni, d'abiatolerat in parnentul unde a putut gasi un tristadapost, 10 inaspresce spiritul, i§1 impetresceinima, se crede persecutat, tradat, spionat, §i

Page 6: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

6 PRIBEGIA BUPA 1848

devine Mnuitor, §i de multe oil chiar nedrept0 pismuitor.

Mi-am qis ca sunt unele din acele hartiicall au, pcite, un interes istoric, altele iar cari,prin talentul §i patriotismul cu care a:a fostconcepute §i redactate intr'acei nenorociti timpi,ne impun recunoscinta catre acel earl at §tiutsa atraga atentiunea Europei asupra Wei nOstre.

Pastrez originalele tuturor actelor ce volt'publica ad; ele sunt la dispositiunea acelor cariar voi sa le yap sail sa le controleze. Cat pen-tru cele scrise de mine, epistole, note §i memo-rande, cate vor fi scapat de foc, de apa §i dincalatoril, Imi propuia a le publica mai la urma,intr'un volum separat.

*

In cliva de "/29 Malt 1848 me imbarcamla Braila pe un vapor al Lloydului austriac, plinde Gred §i de Ovrei cari fugeau de frica cho-lerel , §i a treia cli in resaritul soarelui aruncamancora in Cornul-de-Aur, intre Sarai-Burnii, Scu-tari §i Tophana, unde furam indata inconjuratide toate patine de barcile ghiumrucciilor ('), carise agatat cu cangile de vapor leganatl de tala-

I) Impiegatif vtimel.

Page 7: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

LA CONSTANTINOPOL

zurile mart% Voia4 sg ne iea sa ne ducg infundul golfului, la vama de la Galata, ca sa necaute prin 141; noroc ca servitorul de piata alOtelulul Missiri a venit de ne-a scapat din ma-nile acelei lae de cer§etorI patentatl', astupandu-legura cu cati-va gologanl.

Acel servitor, Charles, fostul calauz al ma-relui poet Alphonse de Lamartine in cglatoriasa in Orient, era fiul luI Giacomo, pictorul de-corator care a zugravit divinitaVe Olirnpulul ceimpodobeat saloanele palatuluf juT Grigorie VoclaGhica, casg cacluta acum de vre-o catl-vaprin cumporgtOre, in familia Lahovari iar Gia-como, amicul luf Silvio Pelico §i al lul Gonfalo-nieri, din pictor ajunsese birta§ la insula Prin-ghipo. Dunia darki feleki (lurnea e o roata,lumea e ca o roata) clice poetul Persan. Aci eraacea roata cand cholera a venit de a pus capetaceleI decadente, luand intr'o singura noapte peGiacomo §1 pe fiul sea Carlo, in momentul candI§1 faceag pregatirile d'a se duce sa se inrolezesub bandiera eroului Garibaldi.

Indata ce m'am instalat la otel, cea d'intalgrijg mi-a fost de a me presenta generaluluIAupick cu scrisoarea ce aveam de la doctorul

ant,;

Page 8: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

8 LA OONSTANTINOPOL

Mandl, scrisoare despre care ti-am vorbit In epi-stola precedenta.(')

La intrebarea mea daca putearn sa vöd pegeneralul , vestitul Nicol, portarul ambasadel",mi-a respuns ca generalul era stabilit la Terapia,in palatul de vara, i cg, nu venea la Pera de-cat o data pe septemana, in clilele cand soseavaporul Mesageriilor de la Marsilia ; iar, dacaaveam vre-o afacere urgenta, puteam sg, mö a-dresez la Vicomtele de Reculot intaiul secretar.

Profitand de aceste indicatiuni, am intrat

i) Scrisori. Editiune nouk 1887, pag. 722. late, textulscrisoarel d-rulul Mandl cAtre Generalul Aupick :

Bucharest, ce 14 juin 1848.

Monsieur le Gdnéral,

Envoye par Mr. Lamartine, comme agent confidentieldu gouvernement frangais, pour lui rendre un compte exactde la situation politique de la Valachie, j'ai eu di;jä plusieursfois l'occasion d'adresser des rapports au ministre des affairesetrangeres. dans lesquels j'ai du fixer son attention principa-lement sur les points suivants :

La Valachie et la Moldavie sont actuellement des pro-vinces russes. Touts la partie intelligente du pays se revoltecontre une administration pareille; on est prêt faire unerevolution; on pourrait memo compter sur un succès heureux,si les menaces d'une intervention russe n'etaient a chaque in-stant mises en avant. Le Prince regnant lui-meme se dit porteaux reformes, mais empOche par la Russie. Le parti national

A

Page 9: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

MICHAS AD A PRANCIEI 9

In cancelarie, ca sg, iaü sfat de la secretar, cumsä fac ca sa pot vedea pe ambasador cat maIneintarqiat.

Vicomtele de Reculot era tipul adevëratuldigentilom frances ; tinër, plin de arnenitate, de§cdla acelor cari die Soyons citoyens, mais di-sons nous Monsieur. Liberal atat prin credintelesale proprii cat §i prin traditiunile familiei ca-reia apartinea Repot al generaluluI Lafayette,

vër cu Ferdinand de Lasteyrie, facea partedin grupul republican in capul caruia erat Arago,

du pays a done resolu d'envoyer un agent confidentiel, Mr.Ghika (Jean), a Constantinople, a, fin de s'entendre avec le ca-binet Turc. 11 espère trouver prbs de vous, Monsieur le Gene-ral, tout l'appui moral que vous pourrier lui preter. J'ai déjàprOvenu Mr. Lamartine, ii y a quelques jours, du prochaindepart de ce delegue, et il est possible que dans une des pro-chaines depeches que vous recevrez de Paris, il en sera que-stion. Seulement, comme ii avait Otd d'abord decide que ceserait Mr. Etienne Golesco, qui partirait, j'ai donne ce nom.

J'espOre, Monsieur le General, que les esperances despatriotes Valaques ne seront pas trompees, et que l'insuffl-sance de ma recommandation ne diminuera en rien l'appuimoral, que la pOlitique de la Republique vous permettra dedonner au delegud, Mr. Ghika.

Veuillez agreer, Monsieur, l'expression de ma plus hauteestime.

Veitre trés-humble serviteur.

Dr. Louis Mandl."

;

:

Page 10: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

10 LA CONSTANTINOPOL

Garnier Pages §i Carnot. Cu venirea Republiceidin 1848 fusese numit prim secretar la amba-sada din Constantinopol in locul duceluI de Beau-fremont, de odata cu numirea generalului Aupickin locul baronuluf de Bourqueney.

Nu eram de qece minute la vorba, candintra Cor, prirnul dragoman , vechit cunoscutal meg de la Paris. Acesta, dupa schirnbareacator-va cuvinte de politqa, Ine intreaba dacacunosceam pe Stefan Golescu §i de eram in bunerelatil cu dinsul, spuindu-mi ca, dupa continutuluneI depe§e a lul Lam artine , atunci ministrutrebilor din afarA, era a§teptat de ambasador.I-am esplicat ca imprejurarf independente de vo-inta sa oprind pe Stefan Golescu de a calatorl,misiunea cu care era sa fie insarcinat ImI fuseseincredintata mie.

E§ind de la ambasada, am intrat cu dra-gomanul Cor In casa, la socru-so, la bancherulJacques Alleon, unde am gasit pe un alt vechigcunoscut, pe polonezul Czaika Czaikowski, agen-tul principelul Adam Czartoryski, pe care Bucu-rescenif maT tarclig, pe la anul 1855, l'ag cu-noscut sub numele de Sadik-Pa§a.

Dupa o lung convorbire cu ace§ti doi vechlamid, Cor mi-a oferit sa-1 intovara§esc la Tera-pia ca sa me presinte indata ambasadorului.

Page 11: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

AMBASADA PaitivoIxf11

Generalul Aupick mi-a facut o mica espu-nere, cam idilica, despre sentimentele pacinicede cari era animat guvernul Republicel §i despresprijinul ce pot Wepta de la Republica francezatoate nationalitatile cari aspira la o viata poli-tica; mi-a chs ca se simtea fericit a putea de-clara sus i tare, ca a gasit in guvernul pe langacare era acreditat sentimentele cele mai gene-roase §i intentiunile cele mai binevoitoare pentrupopulatiunile cre§tine ale Imperiului Otoman,asigurandu-me ca puteam compta pe concursul§i pe sprijinul Portel pentru isbanda misiuneimele.

M'a sfatuit sa vëcl cat mai curênd pe RifaatPap, ministrul afacerilor streine, prevestindu-mëtot odata ca ori-ce i-ag destainui avea sa fiesciut chiar de a doua-cli de internunciul Aus-triei, baronul St firmer; mi-a recomandat deplinaincredere in marele Vizir, patriotul Sarim Pap,§i m'a sfatuit sa nu vëd de indata pe Seraskie-rul (ministru de resbel) Riza Pap, caci voia sa-1informeze chiar el insqf de misiunea cu careeram insarcinat. Riza Pap era p'atunci ministrulcel mai influent la Palat, partisan calduros alaliantei francese §i amic personal al generaluluiAupick.

Page 12: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

12 LA CONSTANTINOPOL. POARTA

Chiar de a doua-cli am inceput alergärilemele, urmand sfaturilor ambaradorului Franciel.

Espunerile mele despre aspiratiunile §i de-terminarea Romanilor produceau cea maI bung,impresie asupra ministrilor Portel. La top' ga-seam incurajafi 0 asigurari ca vom fi sustinuti.Eram bine informat de tot ce se petrecea laPoarta; cunosceam, Inca de cand eram student laParis, pe Emin Mull lis Efendi p'atunci prim se-cretar al ambasadel Otomane de la Paris §i pecolonelul Mehemet Bey, ata§at militar in timpulambasadel lui Re§id Pa§a, tinerI pe carl actimii gäseam pe unul mare dragoman al Portei. 0pe celalalt general de divisie (Mehemet KibrisliPa§a), comandant al armatel Iracului §i Arabi-stanului, chemat la Constantinopol, ca sa fietrimis ambasador la Londra.

In seara de 18/80 Iunie, aflandu-me la Boia-gikioi, la Ernin Efendi, mi se spune ca veniseKiri la logofatul Aristarchi, ca in Bucuresci p0-14ia Mouse arestari, §i ca orasul era in mareferbere. A doua qi, la ambasada englesa la Te-rapia, Alison, secretarul oriental, imi remite unplic; agentul diplomatic engles din Bucuresci,Colquhoun, imi facea cunoscut arestärile operate

*

Page 13: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

SCIItt DE LA BUDITREBC±

in Bucuresci. Plicul continea i o scrisoare de laNicolae Golescu, care me insciinta ca se aflaascuns la loc sigur §i ca mai multi din amiciino§tri, intre Carl imi cita pe Stefan Golescu, peA. G. Golescu i pe Eliad, pornise la Islas, undese afla maiorul Tell 0 capitanul Plevianu cudOue companii. De aci incolo scirile, de0 tarpde cate lece i cinci-spre-pce vile, dar se urmatilant unele dupa altele, regulat dupa repeqiciuneaevenirn en telor.

In liva urmatOre, insarcinatul de afacerial Belgiei, Kerkow, venind de la o visita ceMeuse ambasadorulul rusesc, imi spune ca acolologofatul Nicolae Aristarchi povestea in detalidarestarile facute in Bucuresci in qiva de 719 Iunie

atentatul din 8/2o Iunie in contra vietel lulVodä Bibescu.

Nu trece o soptemana dupa aceea i EminEfendi mö insciintéza cä Aristarchi adusese laPoarta un plic adresat mie, trimis prin lipcan alPostelniciel (curier de cabinet) din Bucuresci ,

care tragend dupa obiceiii la cancelaria roma-neasca la Fanar, hartiile ce continea apse inmana lui Aristarchi, din al caror cuprins resultacä guvernul lui Bibescu incetase i ca se a§-tepta in Bucurescl sosirea Guvernului provisoriilproclamat la Islas.

13

si

Page 14: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

14 LA CONSTANTIN OPOL

Logofatul Aristarchi ceruse lusi Rifaat Pap,ca et sa fit arestat.

FacOnd et cunoscuta lui Riza Pap aceastaimprejurare, a trirnis indata pe secretarul sëtla Rifaat Pap de i-a cerut acele hartil pe cartmi le-a trimis la otelul uncle locuiam, insciin-tandu-rno ca nu aveam sa mö tern de nitnica.

Chiar in cliva aceea Principe le Hangerliu,fiorosul dragoman rusesc , a cerut Portel dinpartea lui Titoff ocuparea Principatelor cu trupecombinate rusesci §i turcesci, §i restabilirea sta-tulul quo din nainte de "/23 Iunie 1848.

Co,nsulul general al Rusiel, Kotzebue, im-preuna cu generalul rus Duhamel, comisarul ex-traordinar, parasise Bucurescii, protestand incontra celor petrecute. Generalul G-estersweintrecuse Prutul cu divisiunea ce comanda, ocu-pase Ia§ii §i inainta spre Focpni ; dar in urmanotei rusescl, convocandu-se Marele Consilit alPortel §i rostindu-se in contra cererii rusesci,s'a ernis idea de a se trimite o comisie care sacerceteze pasurile §1 dorintele Romanilor.

De§-1 Inca din luna WI Aprilie, de cand cuturburarile de la Imi, Poarta trimisese pe TalatEfendi in Principate, dar s'a hotarit sa-1 inlo-cueasca printr'o persoana de o mal mare insem-natate, §i alegerea eyi s'a oprit asupra lul Solei-

Page 15: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

COMISAR TURCESC IN PRINCIPATE 13

man Pa§a de curend intors de la ambasada dinParis, dandu-I de consilier pe Emin Efendi.

In seara cand Emin Efendi mi-a anuntat nu-mirea sa, am avut ocasiunea a face o curioasacunoscinta.

Emin Efendi imi ice ca, voind sa aiba cudinsul pe cine-va care sa cunoasca limba terei,i se recomandase un tiller care pretindea ca,scie vorbi romanesce, §i me ruga s. intru invorba cu dinsul, ca sa-1 spun daca II pOte servlta dragoman, §i ordona servitorulul sa-I chemepe Ahmet Aga. Eti me adresez catre dinsul,licendu-I :

Excelenta sa irni spune c scil romanesce;ca mine : reteveiii de teiti pe miriVe de

Tenerul repeta curat ca un Roman neau§cuvintele mele.

Atunci II lie :Dumnea-ta, domnule, nu numai c vor-

besci romanesce, dar eti Roman dupä vorba ca§i dupa chip."

Tinerul se ro§1 §i-mi lice : am trecut §inol prin teara §1 am avut ocasie a inveta limbad'acolo".

Vrei sa cud pOte a te-al oprit mai mulparil in Sfantul Sava".

Page 16: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

16 LA CONSTANTINOPOL

Dupa aceste Mine vorbe schimbate cu aceltinör, am asigurat pe Emin Efendi ca, dacaAhmet Aga vorbesce §i turcesce tot a§a de bineca romanesce, va avea un dragoman perfect.

MulV ani mai in urma m'am gasit la masala Necet Bey cu un Ahmet Efendi, functionarimportant la ministerul de finante; acesta erafostul Ahmet Aga de care vorbiiii. §i iata tragi-comica sa istoriora.

Acest musulman, pana a nu fi Ahmet Aga,fusese un Petrake, calfa la un cojocar din Bu-cures& Cum sell, blanaria cea mai fina §i maiscumpa care se obicinuia in Seyaiti §i in caseleRegialilor era lucrata de cojocaril no§tri Bucu-resceni. Stapanul sat jupanul lul Petrake 11 trimisese cu cate-va misade de kakum, de sinde silvie §i de spinari paced, coade §i profiruride samur, tot blanarie aleasa, la un corespondental sët din Tarigrad, ca sa le vincla; §i tinérulPetrake le ducea pe la haremurile §i selamlicu-rile din Stambul §i Scutari, pana s'a indragit cuo hanumei vëduva bogata din Kadikioi, in casacareia petrecea adesea in lini§te §i pace Vile §inopti, pana intr'o cu cand, voind sa iasä, vedecasa inconjurata de o mulVme de mahalagil turdbotrani, intre carl Kadiul, Imamul §i Muftiul §ihanume botrane färä idsmac, carI strigad resbu-

Page 17: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

UN HOMAN TIIROIT 17

nare pentru profanatiunea religiel. Uncle s'amai pomenit, strigati cu totii , ghiaur in casaunel fice a Islamului luminat Tin6ru1, carecunoscea C. dupa legea mahometana, casul sepedepsea cu perderea capului, se reträsese incasa §i sta ascuns, fail, a indräsni sa pa§ascapragul u§ei, a§teptandu-§i ceasul

Trecuse Qile multe §i casa tot ocolita §icliva §i noaptea de fanatici carl pandeaft pe cre§tinca sa-1 inhqe ; pang, intr'o dimineata hanuma esefurioasa in poarta la ulitä, cheama pe cel mai in-fluenti dintre incunjuratori, intrebandu-1 pentruce afrontul ce i se facea? El il respund furio§l,ca religia cea luminata era nesocotitä, insultata,calcatä in picioare, §i-1 cerea pe ghiaur.

La aceste cuvinte ea le respunde, ca unadin cele mai marl datoril ale unui bun Musul-man, fie barbat, fie femee, era de a lumina pecel necredincio§i, arbtandu-le religia cea adevé-rata; ca acum tinërul era catechisit §i ca eragata a imbrAti§a Islamismul.

Tinërul fu chemat indata dinaintea Ima-mului, caruia II respunse prin cuvintele :

Allah hil Allah Mohammet Rusul Allah."Dumnepa e Dumnecleil §i Mohamet este

ProfetulCuvinte cabalistice prin carl Petrake a de-Ghica, Amintiri. 27,641. 2

set.

I"

Page 18: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

18 LA CONSTANTINOPOL

venit Ahmet Efendi, barbatul unel frumoase §i.bogate hanume, §i ce scii acum o fi vre-un Ah-met Pap, guvernatorul vre-unui aialet din Eu-ropa sat din Asia.

Cred ca, printre Mahometanl se afla multiRomani din cel dupa malul Dunarei, mai ales

dintr'o imprejurare sat dintr'alta, de voesat de nevoe, s'at turcit, precum am avut uncas la 1866 cu oficerul de granita Leurdeanu,care, intr'un moment de aberaVune nei*leasä,refusand a se supune ordinelor generalului Ma-gheru, s'a resvratit, a arestat pe §eful set §il'a dat pe mana Turcilor, ceea-ce l'a facut a numai indrasni sa se intoarca in teara, i s'a turcit.

La Brusa in anul 1849, cerend voie luiSarim Pap, guvernorul Hudaverdighiarului,putem visita mormintele vechilor Sultani, Papa orenduit pe un venerabil Imam (popa) sä necalanzeasca. Era un om inalt i frumos, imbracatin haine albe de la cap panä la picioare. Eramcu Golescii (Alecu §1 Radu); Serghiad, Zane,Alecu Mann, G. Valeanu, Pädeanu §i aI1ii. Dupa,ce Imamul ne-a aretat toate mormintele curl suntintr'un fel de cimitir aprOpe de Ult Giarnl, meintorc catre camaraclii mei, qicendu-le ca nu ne-aaretat mormintul Sultanului Baiazed . Atunci

earl,

sa

Page 19: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

RUSII SPRE PRINOIPATE 19

Imamul ne Vice in romaneasca cea mai roma-neasca cuvintele :

Mormintul lui Baiazed este tocmai colo indeal la giarnia care se numesce Sultan BaiazidGiamisi".

Acel Imam era fiul unui tëran roman dinsatul Mola-Braini, din judetul Brand.. Intrat decopil servitor la un aga turc din cetatea Brailei,la caderea fortaretel la 1828, s'a dus cu sta-panu-so, si departandu-se de al lul a invëtatcarte turceasca, a fost admis la Medreseaua de lagiarnia Sultan Selim, §i a imbratilat Islamismul.

In urma atitudinel ce luase Poarta, dup.sfaturile ambasadorului Franciel, generalul Ges-terswein a primit ordin sa tread, inapol Prutulpe rnalul stang, luandu-i-se comanda §i dandu-segen eralului Lilders, aruncandu-se vina Wahlteritoriului Otoman asupra acelui cornandant,care de inima rea s'a §i sinucis.

Europa intreaga era in ferbere §i temerilede rasboit §i de revolutiuni erat mai pretutin-dent Ambasada generalului Aupick era o am-basada mai mult militara. Osebit de personalulcivil obicinuit, care se compunea din vicomtelede Reculot, de marchisul de Massignac, de Edm

Page 20: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

20 LA OONSTANTINOPOL

de Bourqueney, §i vre-o §ase §apte atapti §idragomani, G eneralul adusese in suita sa maimulti ofiteri, pe colonelul Margadel, ofiter deStat-Major, pe capitanul Dessain, outer de genit,pe capitanul de artilerie Sabatier, pe capitanulde cavalerie Lefrangais; mai avea inca, V treialti ofiteri, pe capitanii Magnan, Dupreuil VMouginot, carora li se incredintase §coala militarade la Taxim. Toti ace§ti ofiteri erat ocupati astudia positiunile strategice §i rnijloacele de ape-rare ale Constantinopolului, §i erat destinati cala cas de trebuinta sa iea parte in armata tur-ceasca, precum s'a facut mai tarp cu ofiterilcall intovara§ise ambasada generalului Baraguayd'Hillier.

Mal de-odatä cu pornirea lui Soleiman-Pa§aspre Giurgiu, generalul Aupick a trimis la Bu-curesci V la Ia§1 pe capitanii Sabatier, Dessain§i Lefrancais.

La 7/19 August ace§ti ofiteri erat ajun§1 laBraila, V dupä cate-va clile se puneat la dispo-sitiunea generalului Magheru in tabara din cam-pul lui Traian.

Efectul sosirel ofiterilor francesi in teara afost mare. Cate sperante de§teptate in inimeleRomanilor ! Un orizont intins V glorios se des-chidea aspiratiunilor nationale.

Page 21: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

OPICERI 811ANCEII IN PIIINCIPATE 21

Iata ce-mf scriea Dimitrie Gheorghe Golescu,prefectul Brailel de atuncl, despre sosirea aceloro fi ceri :

No. I(') Ibraila 1848, le 7/19 Aoilt.

Mon cher (3 hika7

Les capitaines Sabattier et Dessain avecMr. Jules Colsar m'ont remis votre lettre. Jeme suis conforme en tout A ce que vous m'yprescriviez. Les deux premiers sont partis hierpour Bucarest, dans votre voiture. Je leur aidonne une lettre de recommandation pour Et.Golesco. Je vous remercie de m'avoir procureleur connaissance. Je viens de déchirer unelongue lettre que je vous adressais relative-ment A nos affaires. La deputation qui arriveavec ce bateau vous en fera sentir la raison.On m'écrit de Galatz que dans peu il doitéclater en Moldavie aussi un soulèvement ge-neral , mais, selon toutes les apparences, cesoulèvement aurait pour unique but la desti-tution du Prince, contre lequel on commencedéjA A y distribuer des violentes diatribes. Votre

I) Acest num6r corespunde cu acela§1 nunt6r al hartieToriginale.

7)

Page 22: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

22 LA CONSTANTINOPOL

belle idée de la reunion des deux Principautesne prend malheureusernent racine que danstits peu de tetes moldaves. Je jettais l'autrejour les yeux sur une carte imprimée a Vienneil y a plus de vingt ans, qui ne contenait queles pays de race roumaine, la Valachie, la Bes-sarabie , la Moldavie , la Bucovine, la Transyl-vanie et le Banat. Savez vous que cela for-merait un joli petit royaurne, tout rond, avecdes fronti6res que la nature semble avoir indi-quées? La Mer Noire, le Danube, le Teiss luiformerait une jolie ceinture de fiancée, un beaurempart contre les outrages de l'Otranger. Lecentre de ce royaume nous donnarait Iassyou Romano pour capitale , qui serait commeun phare pour les nations slaves qui nous en-tourent, et qui repandrait ses rayons de lu-mibre parmi elles. Je ne sais pourquoi je penseque cette idOe, qui eut éte une pure utopiel'anée passée, me parait aujourd'hui si rëali-sable , qu'on pourrait presque parier que lachose aura lieu, mais quand? voila le seul pointd'incertitude qui me reste encore. La revolutionfrancaise de 48 A proclamO l'affranchissementdes peuples, mais encore plus le principe desnationalités. Chaque nation a un droit a sapropre existence politique, et tous les hommes

Page 23: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

DIIMITILIT G01,28017 23

qui parlent une rnerne langue doivent etre con-sid6rés comme ne formant qu'une seule nation.C'est la le signe distinctif que Men leur adonne pour les separer les uns des autres surce globe; les frontieres qui tiennent a, la na-ture du terrain ne viennent qu'en second lieu.Si le principe des nationalites doit triompher,comme tout le fait esperer les Roumains serontun peuple de huit millions. Mais il y aura desluttes terribles, avant que ce principe puissese transformer en fait dans toute l'Europe.C'est une des dernières épreuves que notresociété malade doit essuyer. La fraternisationdes peuples ne viendra qu'apres pour accomplirl'ceuvre de le civilisation.

Je vous prie de m'écrire par chaque ba-teau et d'accuser la reception de mes lettres.J'en ferai de merne a, l'egard des votres.

Agreez l'expression de mes sentiments lesplus distingues.

1)Demetre Golescu."

Page 24: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

II.

latä pe scurt cum se petreceail lucrurilein tan :

In urma arestarilor din clioa de 9/21 Iunie,cati-va din membril comitetuluI revolutionar,isbutind a se furi§a §i a scapa de arestarI, atalergat la Islaz, unde se afla maiorul Tell §i cd-pitanul Plerianu cu douë companii de infanterie,§i acolo at radicat stindardul revolutionar, atproclamat Constitutiunea §i at dat de scire intoata, tam, incunosciintand §i pe comitetul dinBucuresci.

Pretutindeni scirea rescularei a fost prirnitacu multamire §i entusiasm. Tara intreaga s'ade§teptat ca dintr'o letargie adanca.

Magheru , carmuitorul judeOlui. Romanati ,

insciinteaza indata din Caracal pe voda Bibescudespre cele ce se petreceat §i de mar§a insur-

4°1V(74Yr 14k-

--p)it* , v

Page 25: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

REVOLUTIA LA IBLAZ 25

gentilor spre Cralova. Bibescu fl respunde or-donandu-1 stringa top dorobantii, sä por-neasca in contra rebelilor, sa-1 loveasca §i sà im-pusce pe top' capil.

Mare agitatiune in Bucuresci in urma sci-rilor sosite de la Islaz. Voda Bibescu, voind säarate nepasare, ese in plimbare la §osea in tra-sura deschisä, insotit de ministrul set' Villara,atunci trei tineri inarmatl se arunca intr'o birja,ajung träsura domneasca, trag asupra Domnului,pe care din norocire nu-1 nemeresc, sdrobindu-inum ai epoleta.

In timpul acesta Eliad, Tell §i Stefan Go-lescu pornesc cu cele done companil de la Islazspre Caracal, radicand satele i implantand stin-dardul tricolor pe biserici §i pe casele publice.

Ajungend, gloata de mai multe mil, la mar-ginea ora§ului Caracal cu strigatele de : sa tra-iasca Constitutiunea, sa traiasca libertatea, le-ae§it inainte prefectul Magheru cu 600 de doro-bantl inarmatl dar, in loc de a-I intimpina cufocuri, se arunca in brate unil altora, strigandsa tralasca libertatea i Constitutia, traiasca gu-vernul provisorit.

A doua i gloata, marita cu oamenii luiMagheru §i cu ora§en1 din Caracal, inainteazaspre Craiova, marindu-se necontenit pe drum pe

sa-§I

Page 26: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

26 INT INDEREA BEVOLUTIEI

unde trecea cu oamenil satelor. La apropierea lor,prefectul de DO, Iancu Bibescu, cu maiorulcla§anu §i doue companil de infanterie, paräsiseCraiova, ineat revolutionarif intra in ora§ MIAa intimpina cea mai mica impotrivire.

Dar peste cli, in primirea facuta notabililorde ung din membril noului guvern proclamat,ace§tia aft intrat in tratatiuni cu o comisiunetrimisa de lumea reaqionara din Craiova, faga-duindu-le modificatiunI in unele articole ale noueiConstituOuni, dand chiar ordine ca iganii robi,de §i declaraV liberi, sä se intoarca la slujbafo§tilor stapani §i eranii c1aca§1, declaratl afran-cap de munca obligatoria, sä lasa la munca cam-pului boeresc. Aceste mOsuri, de §i aq imbunatcare-cum clasele avute, dar aü rocit fOrte multzelul popular, in cat reactiunea, luand curagiA,peste noapte casa ocupata de membrii guvernu-lui a fost inconglurata §i amenintata. Situatiu-nea devenea critica daca nu venia Magheru, careprin curagiul sou a impra§tiat mulOrnea incon-giuratorilor §i a deblocat pe membrii guvernu-lui, cari aft putut porni a doua i spre Bucu-resci, intovara§41 de donO companii de infante-rie §i de 800 de dorobanV calarl.

In Bucuresci, sosind proclamaVa din 9/21Iunie de la Islaz in qiva de 11/23 Iunie, tinërul

Via-

Page 27: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

REVOLT/VA IN BUCIIIIEBCI 27

iuncar Nita, Magheru, nepotul generalului Ma-gheru, gasind un esemplar, Ii citesce in piata inLipscani. Lumea se aduna §i pornesce in gloatala palat, unde Voda Bibescu, dupg, putina esi-tatiune, iscalesce Constitutiunea §.1 numesce mi-nisterul cerut de popor ; dar dupa trei clile pa-rasesce capitala, pleaca la Bra§ov §i tara rëmanepe manile guvernului proclamat la Islaz, careintra triumfator in capitala in cima de 16/28 Iunie.

Dar, fie neesperienta a noilor Omeni de laguvern, fie dibacie din partea reactionarilor, fap-tul este ca in cliva de 19 Iluur comanda o§tirei segasesce concentrata in manile colonehlor Odo-bescu §i Solomon, cari inconjoara palatul cu unbatalion de infanterie, §i membril comitetuluirevolutionar se pomenesc de o-data arestati, dar§i de asta data iar curagiul §i presenta de spi-rit a lui Magheru scapa, situatiunea : el trage sa-bia, trece printre navalitori §i se baricadeaza in-tr'o camera in palat cu cati-va dorobanti §i tinebine pana ce a putut sosi poporul condus deIon Bratianu §i de popa Tun, care a deblocatauvernul §i a arestat pe cei doi colonell cari con-dusese atacul palatului §i arestarea guvernului.

Acel atac pare sä fi fost mai mult asuprapersoanelor cari compunean guvernul decat in

Page 28: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

28 GIIVERN17L BEVOLITTIIINEI

contra ideel revolutiunel. Viva de 191 Lute a co-stat viata a 13 oameni, popor §i soldatl.

Cate-va qile dupa reinstalarea guvernului,oamenii cari 11 compuneat, in urma scirilor falsece primiat despre intrarea trupelor rusesci carenu sosise nicl la Foc§ani, pe cand el, creclOn-du-le ajunse la portile Bucurescilor la Urziceni§i la Afumatl, parasesc capitala fa veste, la-sand pe locuitorii el in voia intimptarilor ; luasecu din§11 §i o parte din militie, qicOnd ca setrag la munte ca sa facä o campanie de gueril-las in contra Ru§ilor, dar, parasitl de o§tireace luase cu dinp, se indreptéza spre granitaTransilvaniel §i. unil resbesc pana in Bra§ov.Dar, afland ca trupele rusesci nu nurnai ca nuintrase in tart, dar ca parasise chiar §i Moldova,trecend pe malul sting al Prutului, se intorc inBucuresci §i iat in mana franele guvernului faracea mai mica impotrivire; atat era de mare iu-birea §i devotamentul poporulul pentru Consti-tutie, in cat toate erat iertate oamenilor de laIslaz. Aceasta era starea lucrurilor pe la ince-putul lul August, cand Soleiman-Pa§a i Ernin-Efendi, terminand la Giurgiu clilele de carantina,dupa mai multe intelegerI ce at avut cu mem-bril guvernului prin dragornanul Tinghirogluace§ti soli al Portil at avut o primire triurnfalä,

,

Page 29: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

REVOLUTIA IN BUCIIRESCI 2 9

poporul ii saluta cu strigatele: Sd, traiascd Sul-tanul, Augustul nostru Suveran". Soleiman-Papintra indatd, in cele mai bune relatii cu guver-nul i, dobandind cate-va modificatiuni in Con-stitutiune 0 in personalul guvernului, recunoasce,in numele Sultanului, §1 Caimacamia de trei corn-pusd de Eliad, Tell 0 N. Golescu.

La intaia mea convorbire ce am avut cu SirStratford Canning, dupd isbucnirea revolutiunei,Ambasadorul mi-a is ca intelegea causele careaU putut aduce acel resultat, adaogand ca luau]in sine nu ar avea nici o gravitate daca arprivi numai pe Poarta; dar Ca e preocupat deconsecintele ce poate avea asupra politicei gene-rale a Rusiei in Orient. Mi-a is ca politica saera a sfatui pe Turd a nu se arnesteca §i anu vedea in rescularea Romanilor decat o do-rintä de reforme constitutionale 0 a nu tratape Romanl ca rebel, ci sa cerceteze cu blan-dete pasurile i aspiratiunile lor ; a addogatca va sfatui pe Poarta sa se fereasca, mai alesde a trimite trupe peste Dunare, cum pare cd,

voesce a face ; cad aceasta ar trage fail in-doeala trimiterea de trupe rusesd, sub cuvintsa apere pe Cretini in contra barbarilor Maho-metarii, i ca toata lucrarea Ambasadei Rusesciconsta intru a convinge pe Turd a face act de

Page 30: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

30 RIISIA

autoritate, trimetOnd o§tiri §i pedepsind pe re-sculatori.

Poarta credea ca putea umbla in duoë luntre,el trimetOnd pe Suleiman Pap cu instructiuniimpaciuitoare §i bine voitoare, §i dand ordine luiOmer Pap sä tread, Dunärea, urma tot-de-odatao jurnatate a povetelor Ambasadorilor Francei§i a Engliterel, §i pe jumatate povetile lui Titoff.

Tot p'atunci baronul Tecco, Ministru Piemo-tului, m'a intrebat dad, aveam cunoscinta de mi§-carea Romanico-Slavista ce se facea, spuindu-mica fusese insciintat despre aceasta chiar de unmembru al Patriarchiei. Adevërul este ca indatadupa, isbucnirea Revolutiunel Romane oameniiPatriarchatului din Fanar alergail pe la repre-sentantii Puterilor streine §i pe la Mini§tri Turd,§optindu -le misterios despre un mare corn-plot, spuindu-le cä, un mare nurnër de Slavi lu-crail pe subt ascuns la formarea unui Stat inde-pendent, cuprinclend Valachia, Moldova, Croatia,Transilvania, Serbia, Bulgaria §i Iliria ; stat unitprin limba §i religie, cu un principe suveranindependent.

Din nenorocire la Constantinopol lucrurile secomplicati din in qi mai mult ; esigentele

deveneaa din ce in ce mai staruitoare, pe candresistenta Portiel mergea tot slabind cu cat se

Ru-sieI

cri

Page 31: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

SLABIOICTNEA PORTE! 31

sim,tea mai putin sustinuta. Cu cat partideleestreme in Francia 41 accentuat mai indrasnetideile §i pretentiunile esagerate, cu atat actiuneaguvernului republicel in afara devenea mai slaba§i mai reservata, incat ambasadorul sëil nu maiindrasnea accentua cuvintele §i a impingepe guvernul Portel la o impotrivire curagioasacererilor Rusiel. Ministerul Sarim-Pa§a era inlo-cuit printr'un minister de conciliatiune, prin Re-§id-Pasa , care se temea sa impinga lucrurilepina la o ruptura, noul vizir 41 punea toate si-lintele intru a impaca pe Rusia §i a nu fi acusatsari banuit de o politica aventuroasä. Reactiuneadeja incepuse a radica pretutindenea capul.

Rusia in fata slabiciunil Portei §1 a esitatiuneiAmbasadorilor Franciel §i Engliterel, devenea dincli in qi mai dictatoriala, suqinend c nimenialtul decat Tarul §i Sultanul avea dreptul ase amesteca in afacerile Principatelor respingeaori-ce reforma §i inbunathVre §i staruea pentrupedepsirea Revolutionarilor Romani. Se aretahotarita a sili pe Poarta a lua mesurile ce pro-punea.

Iata un extract dupa o nota a lui Canningcatra Lordul Palmerston din luna Iulie 1848 :

Rifaat-Pa§a a venit de mi-a cerut cu staruinta av6 informa cä Poarta ar don sä stringa, mai mult de-

;

Page 32: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

32 ELUSIA TURCIA

cat ori cand relqiunele de incredere i cordialitatece esistd. intre Guvernuld Sultanului §i acela al Ma-jestätei Sale Britanice. Excelenta Sa mi-a observatca, Poarta, se afl a. expusa la un mare pericol, i caavea incredere c Guvernul Britanic ar fi dispus a osustine i chiar a o ajuta la trebuinta. Mi -a cerutmai intaid a cunoasce opiniunile mele asupra moduluicum Europa ar privi starea lucrurilor fata, cu Turcia,

cand i-am expus c in mijlocul intunericulul §i alincertitudinel se aratat trel casuri de pericol mai multsat mai putin apreciabile: eventualitatea unei erup-tiuni din partea Franciei, dqteptarea populard a con-sciintelor nationale i necesitatea in perspectiva denouö combinatiuni politice, s'a oprit mai special asupraeventualitdtii din urma , ca asupra unui obiect deneodihna pentru Poarta. Mi-a qis ea in insurectiuneaValachiei vedea apropierea celor duoë eventualitatidin urma.; 0 a adaogat ca dorea sa cunoasa vederileExcelentiei tale despre recunoascerea Republicel fran-cese, acum a mai multe din Statele cele mid adrecunoscut acel Guvern."

Acum ambasadorul rusesc Titoff cerea, inmod cominatorit, rechemarea §i desaprobareaSoleiman-Pa§a, ocuparea Principatelor cu trupecombinate ale amandorora Imperiilor §i numireaunui Caimacam, care sa restabileasca domnireaRegulamentului Organic. Guvernul otoman, cattimp a putut compta pe sprijinul ambasadorulufPrancieT, a resistat cerintelor Rusiel.

lul

t

Page 33: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

RIISIA qz PRINCIIPATELE 33

Inteuna din cele din urma ile ale lui Ju-lie, ducendu-me la Terapia, am gasit pe genera-lul Aupick cu lacramile in ochi; tinea in manao epistola sosita chiär atunci, prin vaporul me-sagerilor ; tremura citind'o ; cel mai bun arnic

camarad de arme al sea, generalul Breat, fu-sese asasinat neomenesce de insurgenti pe ba-ricadele Parisului in cliva de 14 Iulie. Intorcendu-se catre mine imi clice : La guerre civile estchez nous, mon pauvre Ghica; maintenant rienn'empechera plus les Russes d'entrer dans vo-tre pays". i in adever peste putine ile Poartaacceda cererilor Rusie, desaproba mésurile luatede Soleiman-Pa§a, i Ii inlocuia cu Fuad-Efendi,amegiul marelui Vizir, cu instructiuni de a lucrain acord cu generalul Duhamel, tramitend or-dine lui Omer-Pap sä ocupe Bucurescii, impre-una, cu generalul alders, instaland caimacam peConstantin Cantacuzino ea sa restabileasca re-gimul Regulamentului Organic.

In tot timpul acesta, Soleiman-Pap era incea mai mare ignoranta despre cele ce se pe-treceati la Poarta.

De §i eli ineam pe guvern in buna sciinta,de tot ce se pregatea la Constantinopol, Loco-tenenta noastra, rezemandu-se pe asigurarile luiSoleiman-Pa§a, clicea ca scrisorile mele erati di-

Ghica, 27,641. 3

Page 34: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

34 INTELAREA TIIRCILOR IN TARA.

date de scopurI ascunse §i ca nu trebuiaq cre-clute. Atat cestiunea Domniel intorsese capulunora din oameniI no§tri de la guvern I

Inteo dimineath,, generalul de brigada Ri-faat-Pap trece Dunarea cu douë regimente §iii apaza tabera in marginea Brallei §i la ener-gica protestare a prefectului D. Golescu, röspundeverbal §i confidential ca, in putine cue Fuad-Efendi, noul comisar, va intra §i el cu trupe inBucuresci. Tot-o-dath generalul Duhamel se im-barca la Gaa, suindu-se pe Dunare in sus spreGiurgiu.

In cliva de 10 (22) August, servitorul ote-luluI, care venea de la vaporul sosit de la

unde se dusese sa caute pasageri, ImI spuneca pe acest vapor vOluse maI mult1 boeri ve-nit1 de la Bucurescl, dar ca scoborit laStambul. Am crept intafil ca sa fi fost vre-odeputatie din partea boerilor reactionarI, dar nutrece o ora §i prirnesc urrnatorul bilet iscalit deNicu Balcescu.

No. II.([1848, 10 (22) August] I x ceasurt

Iubite Ghica"

Sosirarn aci acum. Nti putern trage la o-

telul unde e§tI, cad. Pap ce ne-a insotit ne-a

Ga-

lati,

s'ail

Page 35: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

TUBA:3U FATA. CU REVOLUTIA 35

poftit a merge la dinsul pana mane, cand ni seva da o locuinta. Adresul nostru este : BanceCapusit Hassertilarin BaOnda Raib Efendi. Sun-tem in ornul turcesc. Cauta dar sä ne velillastazi.

cSalutare $i frI0e

N. Balcescu" .

Gandul mi s'a dus indata, ca aceasta tra-gere la casa lui Raghib-Efendi, secretarul lui So-leiman-Pa§a, care intovara§a de la Bucuresci pedeputatii no§tri, sa nu fie o secuestrare deghi-sata, §i dupa cele ce am aflat mal tarclit, camaveam dreptate. Raghib-Efendi, ca sa se aratecu slujba la Poarta concepuse idea de a detinepe ace§t1 trimi§1 ca ostatici, creclend Ca astfelo sa poata dobandi modificatiunI in Constitqi-unea proclamata la Islaz.

Preocupat de idea de lipsa de sinceritatedin, partea Turcului, am alergat indata la gene-ralul Aupick, prevestindu-1 de cele ce se petre-ceat. Generalul a trimis Indatä pe Doprat, unuldin Dragomanil sei, la noul Ministru al afacerilorstreine Aali-Pa§a, sfatuindu-1 sa lase pc mem-brii deputatiunil liberl all alege locuintele lorunde vor voi.

Comisia sail deputatiunea aleasa de Soleiman-

Page 36: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

36 OIIVERNIIL REVOLUTION AR

Pa§a , In intelegere cu cel trel CalmacamI alno§tri, se compunea de cinci membril §i anume:de Stefan Golescu, Dumitru Bratianu, NicolaeBalcescu, Grigorie Gradi§teanu, Vasiliadi, avendpe Melic ca dragoman. Dupa povetele ambasa-dorului Franciel, Raib-Efendi le-a declarat, cd

dna voiat puteau sal aleaga locuinte in Pera;§i pana seara ceI maI multi' erat a§ezatl inotelul Missiri, unde locuiam 0 et.

Nicu Bdlcescu, pus in curent de cum stalllucrurile la Constantinopol, el care, ca 0 C. A.Rosetti §i Bratianu, erat pentru o resistenta des-perata, s'a hotarit sd, se intoarca la Bucurescica sä lumineze pe guvern sa preintimpine celece se pregatead, §i a 0 plecat,cu cel d'intalt va-por, iar cel-1a1t1 deputati at maI rëmas cate-vaclile in Constantinopol, asteptand dupa vorbelelui Raghib-Efendi sa se infati§eze la Sultanul.

Nicu Balcescu ducea cu dinsul la Bucurescio epistola adresatä lul Magheru iscalita de din-sul, de Balcescu, §i de mine, in care ii cliceam ca,daca dupa o luptd, cu Turcil sat cu Ru§il se vagasi strimtorat sa treaca in Transilvania cu do-robantil §i cu panduril lul 0 sa se uneasca cuIancu, cu Roman §i cu Axenti sat cu Buteanu.

In urma arestarilor facute in qiva de 13(25) Septembrie 1848 §i instalarea Logofatulul

Page 37: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

EXILABEA REVOLUTIONABILOR 37

Constantin Cantacuzino Caimacam al Valachiei,oamenif Carl ail luat o parte mal activa, in tim-pul celor trel luni de guvern revolutionar aufost irnpartiti in mai multe categorii.

1. Cel trei fo§ti Caimacami, Eliad, Tell §1N. Golescu escortati, pana la Turnul-Ro§u §iajun§l la frontiera Transilvaniei, all fost pu§1 inlibertate, ca sa se poata duce fie-care unde arvoi, cu conditiune numal de a nu se intoarcein tail.

2. Dintre Romanii call au jucat un rol maiimportant in revolutiune, precum fratii Costache§i Nicolae Balcescu, fratif D. §i I. Bratianu,fratil §tefan, Radu §i Alexandru C. Golescu, Ce-sar Bo Iliac §i cati-va altil, all fosti trimi§1 subescorta la Giurgiu §i acolo imbarcati pe o ghimieturceasca. §i porniti In susul Dunärei sub bung.paza ; §i, ajungend la Or§ova, peste trel septe-mani de calatorie pe apa, au fost pu§1 in li-

bertate.3. Cel mai mare riumër dintre cei arestati

la Cotroceni all fost siliti sa treaca peste frunta-rifle terei, care incotro all putut apuca.

Dintre membril guvernului provisorig, unulmai cu seama era cunoscut de poporul de jos,de tinerime, de §colari §i de negustorime. Tineade mai multi ani condeiul romanesc in mana

Page 38: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

38 NICOLAE BALCEEICII

ca literator §i ca jurnalist mai ales douë satirede ocasiune, pline de spirit, .111eicepl i DuhafDuhaf mao, Ii facuse foarte popular. El eclipsasein guvern pe doi colegi ai sëi, .carl intoate ocasiunile ii cedat pasul, personificase in-tr'insul tot meritul de§teptarei nationale. Invalitin manta alba se arëta In public escortat de ogarda compusa de vecini din mahalaua In carelocuea, cei mai multi armeni §i rude. Cu catCaimacarnii no§tri se ingamfail mai mult, cuatat afacerile importante eraU mai neglijate §1

mai uitate, in cat popularitatea locotenentei mer-gea decrescend, §i §cadea pe toata clioa in spirituloamenilor dotati cu simt politic §i patriotic.

Transcrit aci trel epistole ce am primit laConstantinopol in timpul guvernului revolutionar.

No. III.

Nicolae Beilcescu lui Ion, Ghica la Constantinopol.

Bucurescl, 16 Iunie 1848.

11Ghica"

Am primit vr'o doue scrisori de la tine,din 11 §i 17 Iulie, afara de alte doue cifrate.N'am putut scriU de loc, din pricina cade la Revolutie incoace vremea mi-a lipsit de

Iubite

sg-ti

Page 39: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

MERSUL REVOLUTIEI 39

tot spre a scrie pentru treburile i fortunele cele-am avut. Ca sä pop intelege starea lucru-rilor la nol, trebue sd scil ce s'a urmat de la11 pänd acum. Me voiti nevol a ti le spunepe scurt.

Revolutia de la 11 a fost cea mai frumoasace s'a intimplat vr'o data la un popor. Cu ocli inainte se aflase revolta de peste Olt; seaflase ca in mai multe locuri inca tara e inpicioare, cum la Prahova i Vdlcea. IuncdrulMagheru, intr'acea i, dupd arniaqi, citesce pro-clamatia in Lipscani ; semnalul prin clopote se

poporul se indrepteaza in gramadd, cdtrePalat, unde strig mereti lui Voda sd iscaleascaConstitutia. Cu o i inainte Voda fusese la ca-sarma i poftise pe ostire sa-i apere Tronul,

ostasii clis ca el vor apera Constitutiasi Fat poftit i pe dinsul s'o primeascd. Vodaa iscAlit Constitutia, veclendu-se silit de popor, ,numinduli i un noil minister dintre revolu-tionari anume : N. G-olescu , eü, Tell , Eliad ,

Magheru, St. Golescu i Roset-aga. Peste doueOile insa, Bibescu demoralisat de tot de celece se intimplase, si-a dat demisia. Atuncl nolam intocmit un guvern provisoriu. La Mitro-politul se adunasera boerii. Acolo am niers sinol cu poporul , si am proclamat guvernul ,

§i

da, pi

i-an

Page 40: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

40 N. BALCESCU

puind pe Mitropolit ca Pre§edinte. A doua cliavuram sfintirea steagurilor §i juramintul gvar-diei nationale, a armiel, a poporuluI, in campulde la Filaret, ce s'a numit Campul Libertatii.Imi aduceam atunci aminte, in aceasta frumoasa,solemnitate, de qiva acea, cand acum cinci ani,juraram nol patru in§I acolo, intocmirea socie-thp noastre care acum mantul tara! Pestetrel clue , sosira §i rnembrii de peste Olt. Inlipsa lor, spre a tine buna, renduiala in VirenoI facurarn o mare gre§ala, cadi läsaram peOdobescu ca ministru §i pe Solomon in capulregirnentului din Capitala. Cum a venit sä fa-cern aceasta nu V-0 pot desluO acum, dar lavreme ti le voit spune pe larg. A treia ,

dupa sosirea membrilor la 19 Julie, Odobescu§i Solomon, complotara impotriva noastra. A-gitatia incepuse de ambitio§I rnascati in apëra-torl aI proprietatii , carl ne invinovateau cävrem sa rapim de la proprietari ca sa damtëranilor, cu toate ca nol le declarasem, cä vomlasa aceasta chestie sa se deslege prin ob§teascaadunare constituanta. In cliva aceea dar, Odo-bescu §i Solomon, sub pretext de o visitä derepresentatie a oficerilor, , aduc6nd fara vestedouë roate de soldati beti, ne arestui in Palat.Cum se aflä aceasta in popor, indata, se aduna

Page 41: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

MERBUL REVOLUTIEI 41

cu o graba nespusa. Solomon atunci, vêcl6ndnevoia, se trase cu soldatil spre casarma, dupace slobozi foc in norodul desarmat, din care seomorira vre o nouö in§1 §i alti atati raniti.Odobescu, remaind in Palat, se arestul, maipe seara se arestul §i Solomon, caci poporulinconjurase casarma, §i. el, vroind se fuga, fuarestuit. Guvernul incepu iara§1 lucrarile sale,insa reactia tot crescea. Ru§ii atund cu ciocoilincepura a urcli la intrigi. Kotzebue de la Foc-§ani incepuse a scrie rneret scrisori dupa seri-sori la mitropolitul ca sa gateasca bucate pentruo§tirile rusesci ce at trecut Prutul. Vestea serespandi ca Ru§ii yin §i reactionaril luara 0indrasneala mare. Guvernul era paralisat in lu-crarile sale. Osta§ii corupti fiind prin Odobescu§i Solomon, erail cu totii demoralisati. Oameniice trimiseram pe la granite §1 in Moldova neasigura ca Ru§ii stag sä intre in tara noastra.In Bucuresci era o panica nespusa. Ne sfatuiamce sa facem ? Dupa cum era §i ideea ta, hota-risem a concentra toata o§tirea §i a ne tragela munti unde-va spre Campulung, de undesä putem avea relatil cu Transilvania ce nefagaduia a ne ajuta cu regimentele granitare.Cand propusesem oficerilor regimentului No. 3ca sa ne insoteasca, top. oficerii o bagara pe

Page 42: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

42 N. BALCEsccr

maneca, §i ca nisce la§i mersera dea de-rnisia §i incepura a striga in contra-ne decla-randu-se mai in insurectie. Reactia inauntrucrescii §i mai mult. Atunci, mai primind scirisigure Ca Ru§ii ail intrat in Moldova, ca suntInca la Foc§ani, am hotarit a ne trage cu roa-tele ce venise cu tabara lui Tell, cu tunurile§i cu 0 parte din calarime spre Campulung,lasand in Capitala regimentul insurgent §i peMitropolitul pana la intoarcerea noastra. Indatadupa retragerea noastra, Baleanu §i cu T. Va-carescu, ajutati, de Odobescu §i Solomon, ca-rora Mitropolitul, ce s'a purtat ca un tradator,le dete drumul din inchisoare, intemeiaza Cai-macarnia. Vestitul Capitat Costache ese cu bi-ciul pe ulie, toate semnele §i stindardele sedAramara. Poporul nostru al Capitalei trebueinsa sa scii, fara flaterie, ca a intrecut pe toatepopoarele Europel, chiar §i pe Parisieni. Indatafii in picioare, rasturnara Caimacamia, ce abiadomni vr'o cate-va ceasuri, §i poporul striga §itrimise deputatil ca sa ne cherne indarat, nu-mind pana la sosirea noastra un guvern interi-mar in care §i Carnpineanu. Odobescu §i Solomonse inchid in casarma. Poporul inconjoara ca-sarma in num6r de vr'o 40,000, iar soldatiinu mai indrasnesc a face foc, §i ambii coloneli

salt

Page 43: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

MEESUL REVOLIIVE 43

tradatori de douë ori i§1 del demisia §i easaafara din tail. Campineanu perdut multdin popularitate, facend gre§eala sa apere peOdobescu mereil. Intoarcerea noastra fu un tri-umf, in vreme ce tragerea noastra din Capitath,fii o deruta. 'De atunci am mers mai bine, mailini§tit, ne-am ocupat in pace §i intre altele amscos si decretul alegerilor, hotarind deschidereaConstituantei pentru 25 August. Starea din la-untru este ast-fel: suntem tall in Bucuresci,caci poporul e cu noi §i mai cu seamä negustoril,earl ail Mut mult in revolutia din 30 Iunit.Mara poporul am inceput a-1 pregati prin sate,prin trimiterea de comisari. Prin crap suntmca multi reactionari. De am avea insa, lini§te§i nici un atac din afara, n'am mai avea nici otemere. Dar astacli trebue sä Sell ca arme n'a-vem de loc. Armata noastra s'a demoralisat,§i-a perdut de tot disciplina, incat tot ce putemface cu dinsa e s'o stricam. Nu ne este de fo-los nici inauntru nici data, caci aret ca nu vora se bate. In tara asemenea, toti clic sa nu sebath, §i sa cautam a ne lupta cu puterea mo-rala §i reclamand dreptul nostru. 0§tirea ne-regulata, cu care am insarcinat pe Magheru, nue Inca formatä. Magheru e peste Olt pentru a-ceasta. A ne trage la munti nu putem acum,

0-a

Page 44: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

44 N. BID:am:Hi

nicI nu ne lasä poporul din Capita la, ci tre-bue sa, stam aci oil ce s'o intimpla. Talat-Efendine-a spus meret ca Poarta a recunoscut Con-stitutia §i pe tine de agent, §i ne da celemai marl §i. frumoase nadejdf, spuindu-ne caRu§il se trag din Moldova, acea ce se adeve-reaza, dupa scirile ce avem cä at inceput a setrage spre Prut indarat. Solirnan Pa§a §i Emin-Efendi cu cei-lalti at sosit la Rusciuc. Amtrirnes pe Voinescu II inainte-I. El astacli nescrie ca, dupa, ce n'a voit a-I primi la Rusciucca om oficial ci numal confidential, i-a dat bunenadejdil. Nol aci &earn lui Soleirnan-Pa§a ointrare triumfala. In urrna Voinescu ne clise

ca Emin-Efendi i-a clis dupa acea ca vor intracu un corp insemnat de o§tire, §i i-a cerut§i 0 presa pentru ca sa tipareasca proclamatilromanesci. Nol am respuns lui Voinescu ca sa-ispue ca n'a gäsit presa, negustoril refusandsa mearga de ternere; ca, de va voi, sa seadreseze la guvern, cu toate Ca, acesta n'arepresa lut Ca, in sfir§it, el trebue sa se de-clare de vine ca prieten sat ca inamic, devoesce a recunoasce dreptul nostru d'a ne dalegi §i autonomia tërei sat nu, ca sa scim ince positie tara §1 guvernul at a fi unul ca-tre altul. Acum nu scia ce se va alege. Na-

Page 45: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

MERSUL REVOLUTIEI 45

dejdea noastra de apërare e numai in Vireadin Transilvania, §i aceasta foarte slaba. Taranoastra n'are arme, n'are Vire, care s'a de-moralisat cu totul. Scrie-mi cum merg lucrurilep'acolo ? Nol aci ne vom lupta cu cuvintul catvom putea. Nu trebue a perde insä nadejdea.D-(jea veghiaza asupra Romaniei.

27Ti-am trimes bani.

Salutare §i frOtieN. Bcilcescu.

Complimente multe la M-me Ghica."

Intai o imbrati§are §'apoi ca eg singur aminchis acestea la bunul consul Engles".

Rosetti."

No. IV.

N. Balcescu luf Ion Ghica la Constantinopol.

Bucurescl, 1S/30 Iulie [1848.]

Iubite Ghica"

Cu venirea Ra§canului acolo, d'abia amvreme sail writ vr'o cate-va renduri. Aiceasuntem lini§titi de mai multe clue, de cand a-dica, ne-am intors in Capitala iara.§1 (3 Iulie).

Page 46: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

46 N. BALCEEICIIT

Reactionari sunt destul §i in toata tara, dari-am cam speriat cu vorba, de §i nu in fapta.Poporul II ca§tigarn din qi in i mai mult. Ne-gustorimea toata din Bucuresci este revolutio-nara. Reactionaril insa tot cam comploteaza.Nadajduim acuma in venirea lui Soleiman-Pa§a.Acesta mane vine la Giurgiu de la Rusciuc.El \ne asigura ca ne va fi in favor. Nadajduimea nici otenI turcesci nu vor veni in tail.0§ti1e rusesci se trag din Moldova. Nadajduimca ne-o merge bine. Am dat afara legea ale-gerilor. Ti-am trimes, sunt vr'o trei qile, bani§i scrisori. Lucreaza cu activitate acolo, ca sadobindim recunoascerea Constitutiei. Numai prinaceasta scapam revolutia §i biruim toata reactia.

Adio, iubite Ghica. Scrie-mi mai des".

Salutare §1 fratie

N. Balcescu" .

De va avea trebuinta Ra§canu de ceva a-colo , ajuta-1. Complimente de la Tell, §i Go-lesci §i toti. cel-lalti."

Page 47: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

C. A. B.013EITTI 47

No. V.

C. A. .Rosetti luf Ion Ghica la Constantinopol.30 Iu lie (1848).nI2 August

Cher ami7

Nu ti-am scris pana acum, caci crede canu am putut; at trecut clue i noptl intregiMA, sä vit acasa, i pana acum chiar de la8 Iunie, de cand. capitan Costache m'a mutatin casarma. i pana mal alalta-erl, socotindpeste tot, n'am vorbit cu biata Maria mea 60de minute.in cat deeste Ion.

nTaranenorocirerna virtos

Lipsa ta am simtit'o atat de mult10 orl pe fie care cli cliceam, unde

a fost gata pentru revolutie, insa dinnu sunt oameni, nu sunt oamenicu capacitate. Oamenii ce alcatueat

guvernul aveau capacitate de ddtruire, inais nonpas celle de construire. Nu socotl ca mö scot§i pe mine din acest numër, cad cu toate cascil ca-t1 mancam urechile 'cu Cand 01 II gu-vern provisorie, nicl o data nu am fost atatde prost incat sa nu cunosc ca nu am capa-citate de a guverna. Nu voesc sa acuz pe ni-menea, dar am desavar§ita convinctie ca, dacaacest guvern se compunea de alp' oamenl, tara

Page 48: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

48 O. A. ROBETTX

era scapatg. Crede cg inima mea n'a simtit unminut mgcar bucuria libertatii din princina a-ceasta.

Dar sg le lgsgm acestea ; a se lamenta cine-va de cele trecute este o perdere timp.

In cate-va vorbe se-ti spun ea cum stain.Dupg o stgruinta a Turcilor de 10 qile, dacg nuva fi §i mai mult, s'a ales un guvern de 6membri sub numele de Locotenenta Domneascg ;sa lsäm cg §1 aci a fost o escamatorie. Acestguvern, indatg dupg cererea prin graia al unuiTinghir-Effendi, trimisul lui Soleiman-Pa§a, ca-

role a profitat de poltroneria lui Eliad §i carelea induplecat §i pe cei-lalti, Locotenenta a facuto publicatie In care (pee:

Les nouvelles institutions demande'es par lepeuple Valaque, ne seront en vigueur qu'apres l'ap-probation de S. E. Suleiman-Pacha et la sanctionde S. H. le Sultan" .

Ce sg facem not? sg-1 dam jos §i sub ju-decatg, se face istorie mare pe campul Fila-retului ; dar adunand, dupa obiceiul ce avem,vre-o 6 7 mil oameni, II adusergm din vorba§i protestarg in potriva acelel proclamatii. Apoifiind cu Soleiman-Pa§a a cerut ca negre§it sg fieale§1 numai trel membri i numai din mini§tri.Se alese indata N. Golescu, Eliad §i Tell; §i po-

e

Page 49: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

EILSIIL REvoLtrvE1 49

porul veni la palat §i le Vise: Nu aveti voe säninstrainati nici unul din drepturile noastre, cadla dinpotriva nol vorn protesta §i. nu vom recu-noasce acea lucrare."

Preste cate-va ceasuri dupa aceasta, acestnot guvern republica acea afurisita proclamatie,insa trage numal 6 esemplare.

Nol dar, ca sä nu perdem tot ce avem maiscump, umblam acurn sä facem un protest dinpartea poporului iscalit, prin care sa anulam a-cea hartie nenorocita.

Tata, dragul meu, trista stare in care neaflarn. Silesce-te tu cel putin sa scapi biatacad noi suntem ticalo§ii ticalo§ilor. La revedere.Serie mai des.

Mes respects a Madame G-hica".

[C. A. Rosettij

Membrii Caimäcamiei ajun§1 la Sibiiü, N. Go-lescu §i-a urmat indata drumul spre Viena. §iParis, iar Eliad si Tell au remas in Sibiit, undeincetul cu incetul s'aq adunat mai multi emi-grati, ca la 30 la numër, §i facendu-se acolo a-dunare s'a hotarit de cati-va ca fosta Cain-laza-mie de trei sa lucreze in numele Emigratiei pelanga guvernele straine.

Ghica, .Amini in, 27,641. 4

taxa,

Page 50: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

50 RIIBIA fil TURCIA

La 4 Octombre 1848, in urma afacerii dela casarma din Dealu-Spirea, Ambasadorul Titoffa facut cunoscut Portel, ca Imperatul Rusiel adat ordin a ocupa Principatele cel putin 2 anicu 30,000 de o§tire ; §i la 4 Noembrie comu-nica lui . Aali-Pa§a un rnesagiu, prin care Co-

mitele de Nesselrode acusa pe Poarta de a crutape revolutionarii Romani, §i reclama in con-tra piedecelor ce ar duce noul Comisar Fuad-Efendi la intrarea trupelor rusesci in Romania,cerend Portel sa trimita grabnic instruqii aceluiComisar de a lucra in unire cu Generalul Du-hamel. In urma acestui mesagiu, Sultanul in-grijat a cerut lui Canning o manifestare din par-tea divisiunei navale de sub comanda Amiralu-lui Parker ; cerere la care Lordul Palmerstonnerespur4end intr'un mod categoric in timpulernii 48-49, relatiunile intre Rusia §i Poarta atidevenit mai strinse; i in toate actele §i comu-nicatille, Imperatul Niculae asuma o perfecta ega-litate cu Curtea Suzerana in tot ce privea Prin-cipatele Danubiane.

Dupa restabilirea staril celei vechi a lucru-rilor, Rusia a propus o ocupatiune in comunde §apte ani §i semnarea unel conventiuni, §ila inpotrivirea ce aceasta propunere a intim-pinat din partea Poqei, Imperatul a trimis in

Page 51: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

EMIGRATIIINEA ROMANA 51

Aprilie pe Generalul Grabbe cu o epistola au-tografa, care Sultan 0 cu instructiuni de a con-vinge pe Poarta despre recunoscinta ce-i datorapentru pacificarea Principatelor.

Cu toata energica nota a lui Canning §i cutoata cooperatiunea Generalului Aupick, Poarta,ne fiind asigurata despre un sprijin material, acedat injonctiunilor lui Grabbe, §i la 1 Mail1849, a incheiat Conventia prin care Rusia ca§-tiga mult mai mult decat ceruse la inceput,0 a prornulgat un Hati-§erif prin care Hos-p6darii erat sa fie numiti pe §apte ani prin in-telegere intre Imperatul §i Sultanul ; Ob§teascaAdunare suspendata indefinit ; numirea unei co-misiuni pentru a propune reforme organice §iocuparea Principatelor.

*

Afland in Constantinopol el N. G-olescu asosit la Paris, i-am scris o epistola in care-i es-primam ideea de a avea un singur §ef al emigra-tiunei, eare, ajutat de luminele §i devotamentultinerilor emigrati, sa lucreze in numele tërei pen-tru un viitor mai mult sat mai putin departat,§i il sfatuiam sa se duca indata sa gaseasca laViena sat la Dresda pe fostul domn AlexandruGhica §i sa-i propue sa se declare capul emigra-

Page 52: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

52 EMIEFRATIIINE A Rome NA

adoptand principiile programulul revolu-tionar din 1848. 11 trimeteam §i o epistola ca-tre fostul Domn, prin care rememoram conver-

ce aveam la Viena, in anil 1845 §i 1846,cand ne plimbam noaptea,. parcurand de cateclece §i cinci-spre-clece ori distanta dintre otelulStadt London §i Stadt Frankfort; iar in cas dea nu pute convinge pe Alexandru Ghica la a-

ceasta actiune, sa se declare el, Nicolae Golescu,§ef al emigraOunei, ca unul ce putuse ca§tigaamicia lui Soleiman-Pa§a, fostul comisar al Pontei in timpul revolutiunel.

Mal adaogam intr'o epistoll ca considerarnde cea mai mare importaqa ca generalul Ma-

gheru sa, nu depue armele i se, nu licentiezetrupele adunate in tabera de la Traian, ci sätreaca cu panduril in Transilvania.

Me aflam la Constantinopol cu totul in ne-sciinta despre cele ce se petreceat intre emigrati§i despre terile pe unde rataceati, nu eram incomunicatiune decat cu trimisul guvernului laParis, Alexandru G. Golescu, cu trimisul la Frank-fort Joan Maiorescu §i cu generalul Magheru,care se stabilise la Triest ; ace§tia, sciindu-me laConstantinopol, imi impartg§eati cugetarile §i lu-crarile lor, tiindu-1 §i al in curent despre celece se petreceail in Constantinopol §i in Bucuresci.

tiuneI,

satiile

Page 53: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

Putine i1e dupa intrarea trupelor turcesciin Bucuresci, sosia la Constantinopol Ubicini, a-ducetor de intaiele sciri despre cele petrecute incliva de 13/25 Septembre. Aducea §i o petitiunedin partea terei catre Sultanul, petitiune pe carefoasta Locotenenta me insarcina sa o inmanez Mi-nistrului afacerilor 8traine. Ubicini mai aduceadepe§ile lui Colquhoun catre Sir Stratford Canning,intors dinadins din congedit, i pe ale cancela-rid franceze care generalul Aupick ; el era in-sarcinat a face acelor ambasadori i o espunereverbala despre cele petrecute cu intrarea lui FuadEfendi cu trupe turcesci, cu instalarea Caima-camulul C. Cantacuzino, cu lupta pompierilor indealul Spirel §i cu arestarea deputatilor Romanila Cotroceni.

Ill

Page 54: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

54 ()ERBIUM!: ROMANILOR

Am esitat mult de a da petitiunea ce-mIera trimeasa, pentru ca nu gasiam redactiuneapotrivita cu starea terei de atunci, dar sfatu-indu-me CU Ubicini §i cu Cor, am ajuns a neconvinge ca nu eram in drept a nu me achitade sarcina ce mi se impunea §i am dus'o chiara doua i lul Aali-Pa§a.

Ministrul Portei citind'o, repeta necontenitcuvintele : c' est malheureux.... c'est deplo-nrable". §i dupl ce a citit'o a pus'o intr'un seltaral mesei Je la porterai a la con-

),naissance de Sa Majeste le Sultan"; i-o fi vor-bit Sultanului, de acea petitiune, se poate, darde dat sunt sigur ca nu i-a dat'o, cad dupa dolsaft trel ani, Aali-Pa§a, cautand inteacel seltar,o hartie privit6re la o cerere ce-i dédusern dinpartea unora din Romanii detinutl la Brusa, amzarit acea petitiune tot unde o pusese cand i-amdat'o. Ministrul parendu-rni bine dispus, am pro-fitat de ocasiune ca sa-I qic: Comme je voisque V. E. n'a pas grand besoin de ces papiersje la prierai de m'en faire don, ils pourrontservir un jour a l'histoire de mon pays". Aali-

Pa§a, fan, cea mal mica esitatiune, mi-a dat-oimpreuna cu mal multe alte hartil privitoare lacestiunea Principatelor. Tot atunci, avend poftade vorba, mi-a spus cum Re§id-Pa§a desemnase

Page 55: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

PETITIA CATRA SULTAN E5

de Caimacam pe Costache Cantacuzino, creqendcA. era frate-so Grigorie, pe care il cunoscuse laParis , mi-a mai spus §i. cuvintele pentru cariFuad-Ffendi sustinuse candidatura lui tirbei laDomnie in contra lul C. Cantacuzino.

Mai tarqiil fo§tii Locotenenti mi-ail maT tri-mes de la Paris §i un protest. Continutul ace-lor doue acte catre Sultanul era cel urmätor :

No. VI.

Petitiunea Romdnilor adresatd Sultanultd cu datade 17 (29) Septembre 1848.

Sire,

Les vassaux toujours fideles de Votre Ma-jeste Impériale habitants de la vile de Bucarestet de la Valachie toute entière Vous adjurentau nom de l'humanite, au nom de Dieu qui estle meme pour tous, de mettre un terme auxscenes horribles qui ensanglantent le pays de-puis trois jours.

Votre Commissaire Fuad Efendi est venuaccompagne de notre ennemi mortel et le Vo-tre, Sire, le general Duhamel. Il nous a dit quetel était le bon plaisir de Votre Majeste, que ledetestable Reglement Organique fut rétabli con-

Page 56: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

56 PETITIA CIATRA SULTAN

trairement aux assurances qui nous avaient étédonnées par son predecesseur Suleyman Pacha.Bien qu'ayant peine a croire a une pareille in-jonction, nous eussions trouve sans doute la forcede nous y soumettre mais on ne nous en a paslaisse le temps. Nous avons été trahis, egorgespar celui-la mOme en qui nous avions mis notreconfiance. On nous dit : envoyez une deputationdans le camp pour entendre les volontés du Sul-tan. Nos deputes partent et on les retient pri-sonniers et le general Duhamel les menace deles envoyer en Siberie. On dit a notre guverne-ment : calmez les populations effrayées, empO-chez toute manifestation qui pourrait are malinterpretee, ayez confiance nous sommes vosamis. Et voila que l'armée Imperiale entre dansnotre ville en ennemie, massacre nos soldats, serepend dans les rues, pile nos maisons et ou-trage nos femmes et nos fines, nous tuant, etnous blessant nous mèmes quand nous refusonsde nous laisser voler. Qu'avons nous fait? quelest notre crime ? Est-ce que notre ville a eteprise d'assaut 2 Pour quoi a-t-on disperse et fouleaux pieds des chevaux les pretres de nos villa-ges qui s'étaient portes lundi au devant des trou-pes Imperiales avec la croix qui est le signe denotre religion et le simbole de la paix?

;

,

Page 57: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

PETIT1A. ()Amt.& SULTAN 57

Et comme si ce n'aait pas assez de cesmaux, on nous annonce que les Russes serontici dans trois jours pour achever l'ceuvre de des-truction.

Sire, celui qui a fait ou souffert toutes ceschoses a dit qu'il venait en Votre nom, maisnous ne le croyons pas. Comment Votre Ma-jesté, qui est le pere de ses peuples, aurait-ellepu commander d'egorger des paisibles habitants,des femmes, des enfants, des vieillards ?

VoilA pourquoi nous en appellons A Vousmeme, Sire, et nous placons sous votre sauve-garde personnelle, Vous priant de ne pas redu-ire des hommes qui se sont montrés jusqu'aubout les fidèles vassaux de Votre MajestO neprendre plus conseil que de leur desespoir".

(Signds) D. Bratiano, Balcesco, Cretzulesco,Rosetti, Boeresco, Nazlim, Manole et 2,000 autressignatures.

No. LII.

Protestul Emigratilor din Paris celtre Sultan.

A Sa Hautesse le Sultan.

Sire,Au milieu des maux qui ont pese sur no-

tre patrie, maux rendus plus douloureux par la

a

Page 58: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

58 OMPATIA 111780-TIIII0EASCA

main qui les infligeaient, nous avons su renfer-mer en nous l'amertume de nos plaintes et lecri de notre desespoir.

A quelque epreuve que notre fldélite ait étemise, nous n'avons point devie de la ligne deconduite que nous nous etions tracée, nous som-mes restes jusqu'au dernier moment et nous res-tons encore les fideles vassaux de Votre Ma-jeste.

Votre Majeste nous rendra elle-meme ce te-rnoignage qu'en ceci nous avons fait tout ce quidependait de nous pour déjouer les esperancesde nos ennemis et ouvrir a la Sublime Porte lavoie d'une politique plus regulière, plus conforme

sa dignite et a, ses intérets.Nous espérions que de son cote la Sublime

Porte pour prix de notre fldelité ne toléreraitsous aucun pretexte l'intervention armee de laRussie, intervention qui viole a la fois les droitsdes Principautés et les prerogatives de la CourSuzeraine, seule arbitre dans la question.

Aujourd'hui, bien que l'occupation des Prin-cipautés soit un fait accompli, notre conflancedans le triomphe de nos droits est la mémecomme aussi l'espoir que nous placons dansl'appui de notre Auguste Suzerain.

Page 59: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

PROTESTIIL ROMANILOR 59

;La justice a ete violée, ii faut que la jus-tice recouvre ses droit.

La verité a été etouffée sous le mensonge,ii faut que la verité se fasse jour.

pourquoi nous déposons aux piedsdu trOne de Votre Majeste le memoire ci-jointoti se trouve retrace avec un court expose desdroits des Principautes, l'historique de la revo-lution roumaine du 11/23 juin.

nEt en meme temps que nous accomplissonsce devoir sacre envers Votre Majeste, laquellene peut vouloir jeter le decouragement dansFame de ses &Wes vassaux par un plus longoubli de leurs droits, nous remplissons un au-tre devoir non moins sacre envers notre patrieen protestant une dernière fois en son nom,ainsi que nous le faisons par la presente

Contre le fait meme de l'occupation ;Contre l'emprunt impose recemment la

Valachie pour subvenir aux frais de cette occu-pation, et qui tend a, la priver a jamais de sonin depen dance ;

Contre toute atteinte portée a, son droitd'autonomie.

Et subsidiairement contre tout acte de quel-que nature qu'il puisse etre accompli tant pen-dant la duree de cette occupation que sous le

Voila

:

Page 60: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

60 EMIGRATIA ROMANA

poid des mesures de rigueur et de proscriptionqui en frappant des milliers de citoyens priventle pays de sa representation complete et legale.

Les membres de I 'ex- gouvernement pro-visoir et delegues de l'emigration Valaque :

('Signe& N. Golesco, I. Eliad, Maghiero, I.Voinesco, C. A. Rosetti, Chr. Tell, N. Kretzulesco,D. Kretzulesco, D. Bratiano, N. Plevianu, A.Christa, I. C. Bratiano, Stefan G-olesco, Gr.Gradi§teano, P. Teulesco, Jean J. Philippesco,I. Maioresco, A. G. Golesco.

In qilele cat a stat Ubicini la Constantino-.pol in toamna anului 1848 am elaborat impre-una o schita de organisare §i de actiune a emi-gratiunel, project pe care el s'a insarcinat a-1sustine. dinaintea Romanilor cari se adunase inmare numer la Paris.

Intr'acel proiect de organisare, idea domi-nanta era unitatea de actiune : un singur ef;idee bine primita de multi din emigrati, precumNicu Balcescu, Alexandru G. Golescu, Balaceanu

; dar combatuta de Rosetti, de Bratieni§i de mai multi ; a fost inlaturata de majoritate.

Rosetti voia un comitet compus de cel pu-tin cinci membri, lucrand sub controlul unuiconsilit compus de mai multe persoane. Eliad

altilsi

Page 61: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ACTIIINEA EMIGRATIE/ 61

§i Tell tineaa intr'una ca. el fusese proclamatl laSibit §efi al emigratiunei.

In proiectul elaborat cu Ubicini era cd cen-trul de actiune i scaunul directiunel sa fie inConstantinopol, avend agentl in toate capitalele§i orlunde va cere trebuinta pentru a pledadrepturile törel pe 1ng guvernele Europela atrage simpatiile prin presa, §i prin opinia pu-blica asupra Romanilor, araand lumel pericolulce poate resulta pentru Orient dintr'o prea mareestindere a actiunel §i a impietarilor Rusiel.

Unul din punctele importante ale acestulprogram era intelegerea cu toti capil carl con-duceati partidul liberal din Ungaria, Transilva-nia, Banat, Bucovina, Italia, Po Ionia, G-ermania,§i infiintarea unul ziar care A, se ocupe cu in-teresele tuturor nationalitatilor, propagand unire§i fratie intre dinsele.

Circumstantele politice ere' favorabile pen-tru intelegerea §i infrätirea popoarelorRomanil din Constantinopol ne pusesern in re-latiuni bune cu mai multi din Italienil influentlcari ne deschisese coloanele ziarelor celor maiimportante. Baronul Tecco, rninistrul Piernontu-lui, protegia i seconda actiunea noastra. Stamin cele mai bune relatiuni cu agentii PrincipeluiAdam Czartoryski, cu §efil radicall al Ungurilor

impilate.

Page 62: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

62 ACTIIINEA EMIGRATIEI

§i cu generalii Polonesi Carl comandat armateleItaliene §1 Ungare, §i incepusem a ne ocupa cuorganisarea unei legiuni Romane in Transilva-nia, ca sa putem aduce o intdegere §i o comu-nitate de actiune intre Romani §i Unguri. Neasigurasem pentru aceasta de concursul genera-lilor Bern, Czanowski, Visoski §i Dembinski ;credeam ca generalul Magheru, dupa povata noa-stra, a lui Nicu Balcescu §i a mea, trecuse inTransilvania cu o§tirea ce adunase in campul luiTraian, ca se unise cu Iancu §i ca lucra sa, im-pace pe Romani cu Unguri.

Dar la Sibit ca §i in Romania, marea ma-joritate asculta de Eliad, ale carui invective §ibar-well ne faceat sa ne indoim unil de altil. Pecand el i§1 petrecea timpul §i talentul in scrierimistice §i acusä ri copilaresci in contra Jul N. BOA-cescu, lui Rosetti, a Bratienilor §i in general incontra tuturor acelora earl nu se plecag talen-tulul sëü politic ; top cap indräsniam a vorbi saga scrie fara scirea §i incuviintarea lui, eram inochii lul tradatori §i spioni muscalesci.

Aceasta purtare a lui Eliad ne-a facut pemai multi a lua hotarirea a ne tiné cu totulafara de actiunea celor trei membri a fostei Lo-cotenente earl, 1§1 adjudecase lor lucrarile §i con-ducerea emigratiunii.

Page 63: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

C. A. ROSETTI DESPRE inficiRitvz 63

Cel retrall sag 1161114 dug, din colectivi-tate, consideram revolutia de la 1848 i per--petiile celor trel luni de guvern al revoluVunelnumai ca o dovada de de§teptare a nationalita-tei romane, ca un preludit sag un mic episodal dramel celei marl ce se pregatia pentru Ro-mania, drama al carel desnodamint Dumnecletiscie care generatie se va invrednici a-1 vedO.Lucram fara preget fie-care in cercul sög de ac-tiune, cum ne pricepeam mai bine, pastrandu-neindividualitatea noastra , ceea ce nu opria d'acorespunde §i adesea chiar a ne intelege asu-pra unor cestiunl.

Dag aci textul a cator-va din erristolele co-respondentel cu unil din amicil mel din copila-rie precum Rosetti, Alex. G. Golescu.

No. XVII.

C. A. .Rosetti lui Ion Ghica la Constantinopol.

p1849, Aprils 20, Passy.

Am primit alaltaeri epistola ta, i de §i nusciu cand pleaca vasul furnegator, am hotaritastaill sa vorbesc cu tine putin, dar pan' a nuincepe aii respunde o sail vorbesc putin de mine.

2)Am fost sat sunt bolnav din chiar senin/

cum clice Romanul. Am scuipat sange vre-o patru

Page 64: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

64 0. A. ROSETTI DESPRE EMIGRATIE

neincetat §1 am scuipat o catatime destulasa, sature §i sa inece chiar pe * dad&

a§1 fi putut sa-1 scuip pe fata. Acurna insä amincetat, §i medicul dice ca, de nu void muri, osä traesc. Dar soil tu oare ca nu-mi prea vinea§a lesne sa me mut la Pere Lachaise, i pri-cina gandesc ca este : 1) ca omul insurat moaremai anevoe de cat flacaul, 2) ca hotarisemnu mor panä ce voia vede Republica Univer-sala ; dar in pisrna patriei tot o sä traesc celputin pana la liberarea Romaniei de Muscali, deTurd' §i de Eliad. Yelp ca nu cer lucruri de totcu neputinta, caci nu sunt Inca atat de atacatcat sa nu 'pot trai pana la toamna pana latoamnä o sä inviam. Dar sa, lasam mortiI cumortil §i viii cu viii, i pana ce suntem Incavii, sa vorbim despre viata. Scil ca in Frantadomnesce reactia §i ca, pe toata iva comprimacate-o libertate, §i tu scil ce puternica se facelibertatea cea comprimata. A§a dar eü crez Cafoarte cure'nd vom aye sfanta explosie, mai crezca §i mai curend vom ave Republica G-ermana,daca mai cu seama Unguril vor aye timp savie la portile Vienei. A! Unguril, Unguril! Spu-ne-mI cand amp' acest nume nu-ti vine sail puiin cap sacul cu cenu§a, ? Nuil vine sä iei unpistol, §i incepend de la Eliad sa sfir§esci la tine ?

sa

ile" insu0,

; i

Page 65: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

C. A. ROSETTI DESPRE EMIGRATIE 65

Ru§ine §i de o mie de ori rqine ! Ce clic!

blestem pe oamenii aceia, intr'al carora numersunt primul, care perdura gloria natiei romane§i napadira peste dinsa suferintele §i ru§inearobiel. A! dad, eram un guvern de Romani,gloria aceasta d'a scapa lumea din robie n'ar fiavut'o Ungurii, ci no! ; sat, uniti cu Ungurii,am fi fost siguri sa luam Viena §i sa procla-main Republica ; cand acum tremuram §i.a§tep-tam sa putem aduna faramiturile ospatului un-guresc. Dar, mai bine decat sä plangem pe rui-nele trecutului, sa ne pregatim pentru viitor ;§i despre aceasta voit vorbesc cate-va mi-nute. Dar, pentru ca sa, procedarn dupa regula,sa-ti respuncl la epistola ta, caci find-ea medi-cul m'a oprit d'a vorbi cu cei de pe langa mine,prescriindu-mi ca Pitagora silence absolu, voitsa-mi rësbun, vorbind cu tine in pisma facul-tate!.

J)Dici ca tacerea mea te face sa banuescica intriga §i calomnia m'ati biruit §i pe mine.Dar ! inteleg banuiala ta, cand imi aduc amintecum aceste douë arme at omorit libertatea §ifericirea omului de la inceputul lumel, de candomult era androgin, §i pana cand dobitoacelelui Alexandrescu luarä carma Romaniei. Insanici o-data nu dat creclamint calomelor, §i

Ghica, Amintiri, 27,641. 6

sa-Vi

Page 66: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

66 C. A. ROBETTI

cand am vre-o banuiall pe cine-va, Ii cer cu-vint. Un orn onest §i virtuos nu poate fi niciinsultat, nici calomniat, aducl aminte cdDiogen cand 1-a clis cine-va : rid de tine oamenilceia", el a respuns: nu me cred insultat, pentruca n'am nimic de ridicol" ; §i tot pe acest te-rneit n'al dreptate cand cd de al fi fost intara, du§maniI töi ar fi profitat i te-ar fi uciscu adevërurile ce al fi qis. Nul nu-mi va fi teamdmet o-data de calomnil, cand voitl ft inainteapoporului. Dar este virgin, cum qici, §i lesne sepoate in§ela, insa cand vor fi adunatl la un loc10,000 de oameni, atuncl nu me mal tern, cad .

dreapta judecata, lumina, Dumnecletl, este in mij-locul lor. A ! Daca ai fi fost tu in Bucuresci, al fl

sprijinit ideile cele bune §i al fi combdtut pe celerele, ne-al fi lurninat pe totl, al fi avut mai pu-tind credintd in Turcia, i atuncl negre§it ca e-ram sa, fim astacli fundatoril Rornaniel celef noue

al libertgei. Dar cea ce nu facuram erl, dece sä n'o facem mane? Asculta-më! Daca velafla revolutia Frantiei, care, daca, eil nu sunt unsmintit, va veni ourênd, plead, indata §i vinoin tall, unde eti foarte trebuincios. Nu trebuesa ne Madam unil pe a1ii, dar suntem foartesëraci de oameni. Cauta, gandesce-te qile intregi§1 \Tech cd, n'avem un ministru de finance, n'a-

0

cud

Page 67: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

DEEIPRE EMIGRATLE 67

vem un ministru de resbel, n'avem nici 17 ad-ministratori. Vino dar, §i lasa diplomatia d'a-colo, cad m'am saturat de intelepeiune i de di-plomatie.

Domnu Eliad, daca este un bun grama-tic sau nu, aceasta o poate hotari Laurianu.Poet? nici-de-cum, §i am s'o dovedesc. Cat pen-tru geniul §i caracterul set este copia lui Claud,imperatul Roman, §i al Jul Caligula --numai a-cesta este mai r6ti cleat din§ii ca tot cel par-venit; 11 compar cu impëratii pentru Ca intredin§ii gasesc imbecill cu desavar§ire, ca sa adunepetril de pe marginea marii §i sä intre apol incapitol cu triumful de liberator, a§a precum afacut d. Eliad, cand a fugit la sAnatoasa §i apoia intrat tras de popol. Dar sa-1 lasam, ca numerita sa vorbesc de dinsul. 0 ! cand ai scicum se silira mai toti sa denigreze Romania inochil Francezilor ; cand ai sci ce intrigi, ce ba-sete ; cand al sci ca fratil emigratl qiceat CaFanariotii ne fericira. Tu al dreptate sä te temlde lucrarea cea proasta mai rëil decat de ne-lucrare mai bine cu eel sdravan la paguba de-cat cu cel ticalos la ca§tig ; dar dada este a§a,cum ti-a venit sa alegi un singur §ef §i sa aleglpe d. Negri. Eu unul, daca a§i putea m'a§1 o-pune la aceasta, de §i poate are avantagiul d'a

Page 68: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

68 O. A. BOSETTI

ne scapa de Eliad ; insä, pentru ca cred ca estelesne de resturnat, nu voesc sa-1 restorn cu a-cest mijloc. Golescu Negru, sluga lui Eliad §i

dictatorul Romaniei, a facut toate piedicele ce aputut ca sa nu se voteze alegerea voastra, §i aisbutit. Et insa a§1 fi votat contra §i iata cu-vintele mele: Alegem un comitet, alegem un §efca cap ca sä desrobeasca tara! El bine, canddar d. Negri va desrobi tara , ce vor clice Ro-mann Ne perdura cel 9 §i cei 3 §i ne scapa u-nul. Se traiasca d. Negri, .sa traiasca Negri! sa,traiasca dictatorul! N'a§1 vol, dragul met, sa o-bicinuesc pe Romani a crede ca un om poatesa fericeasca sat sa nenoroceasca. N'asi voi sa-11nvë a, adora pe om, n'a§1 vol, sa-i espuit laprimejdia de a fi escamot41. Apol cata, capaci-tate II trebue acelui dictator ? §i noi din neno-rocire n'avem nimeni capacitatea unul orn degenit, sat cel putin acel om nu este d. Negri.A§a dar votez pentru 3, §i am §i qis'o i amscris'o aici la Romani (cacl eram bolnav candse adunara), §i, creqend ca vor face ceva, amscris ca votez pentru Ion G-hica, Nicolae Bal-cescu, Costachi Negri, dar nu s'a facut Inca ni-mica , pentru ca nu o vrea Proconsulul lulEliad, Golescu, i pentru ca nirneni din nol nu sepune cu peptul inainte-I. Dar asculta-me ; toate

Page 69: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

DESPRE EMIGRATIE 69

acestea sunt de prisos. Daca reactia va triumfa,nici d. Negri, Dici tu chiar, nu yeti pute facenirnic sail mai nimic, cad Turcil sunt barbari,in decade*, §i prin urmare all toateSlabiciunea Turcilor in§ala ; §i cand sunt slablne da in gura Muscalului, cand sunt tarl vor sane inghita ei. Socot insa ca cerul va fi drept §ica peste o Irma doue II vom goni cu totil dinRomania §i vom prodarna Republica romana in-dependenta §i sociala.

Respectele mele sotiei tale, §i spune-i cain viitor sa fad, ruga §i pentru pamint, cadcrede-me ca avem noi mai multa trebuinta decat blestematii acel de Angell. Al tea frate

)7Rosetti.

Mes amities a Cretzulesco. Spune-I Ca oa-menil lul d'aici n'au vrut sa-mi dea nicl o para.Spun e-1 sa se lase de a crede in Turd, c'o sa-1taie capul. Salutare §1 fratie Ionescului, de vafi acolo. Sotia mea ii va scrie, gandesc, mane,de acea nici nu clic nimic pentru dinsa."

vitiile.

Page 70: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

70 C. A. ItOBETTI

No. XV.

C. A. Rosetti luf Ion Ghica la Constantinopol.

Paris, rue Fleurus, No. 1. Maid 11 [1849].

2)Prietene,

)7Ast4l am primit epistola ta de la 24 A-

prile. Coprinderea el este foarte grava, §i deaceea trebue sail vorbesc asp, cum a§l" vorbiunui, frate §i unui cetatean virtuos.

Asculta-rnë dar :15Ti-am scris mai deunacll parerea mea a-

supra alegerii de Dictator a lui Negri, §i crecl cg,al inteles ca nu voesc un Dictator. Mil ca vrelprin aceasta sa, scapl tara de acel aroganti §iimbecill egoi§ti carl o perdura o-data, §'acum ocompromit in toate felurile. Mal scift Inca c'alales pe Negri pentru ca-1 cunoscl ca este unom onest, pentru ca-ti este prieten, pentru caal veclut ca el poate fi ales, §i pentru ca prinalegerea unul Moldovan crecll ca Moldovenii cesunt mal susceptibill, ca sä nu qic mai inapoiatldecat Muntenii, o sa primeasca mal lesne U-nirea Principatelor, care este parghia (le levier)libertatii Romanilor. Sunt de parerea ta. Pri-mesc pe d. Negri §i. alege Inca dol sat Inca unMoldovan, pe Melinescu spre pilda, §i votez cu

Page 71: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

Dt8PICE EMIGRATIE 71

toata inima. Dar pentru unul singur nu votez,caci vëcl prirnejdie pentru Romani a aye unDictator. Nu ca d. Negri va abusa de positia sa,ca scit ca nu este capabil de tradare, dar des-chide drumul ambitio§ilor ; vede tara ca trebueun Dictator ca sa fie fericitä §i libera. Apoi dartie trebue sail. spun tot, fie chiar §i o nebu-nie sat parere gre§ita, nu cred pe d. Negri re-volutionar ; 1'a§1 face poate intaiul ministru, satPresident sat Print, de vorn mai fi osandiV saavem Printi sat Presidenti al Republicel Ro-mane, dar nu voit da votul met pentru Negrica sä fie el singur guvernator in timp de revo-lutie, pentru Ca Inca o-data nu cred ca are lafoi d'un revolutionnaire. A§a dar vecli ca et u-nul , aici nu pot lua initiativa a aduna peRomani §i a-1 indemna, a-I imboldi, esaltaa-i sill sa. voteze nurnirea lui ; destula jertfa amfacut Ca n'am clis nirnului nimic, i aceasta amfacut'o pentru tine. Acum mai spun ceva.Nu scia, dar dupa cat pot judeca, tu fad douë gre-§eli foarte marl, dupa parerea mea. Cea d'in-tait este ca crecli ca prin diplomatie o sa isbu-tim sä scoatem pe Ru§1 din tan, §i uniti cuTurcia sa dobandirn cel putin Constitutia de la11/23 Iunie 1848. Te inseli. Nu vom dobandi ni-mic, sai mai nimic, pe cat Franta va fi in re-

a-I

sail

Page 72: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

72 C. A. ROSETTI

actie. Nu creq in Turcia precurn nu del in E-liade sat cu alte cuvinte Turcia este ca Eliade§i Eliade ca Turcia , 1aä, imbecilA §i rapi-toare ca dinsul, necinstitA §1 ipocritA ca slAbi-ciunea, o natie barbara, in decadentd, de lacare nu a§tept decat trAdare i robie ori decate ori if va yen). bine. Speranta mea dar afost §i este in triumful democratiel, §i diploma-tia mea ceea ce am cerut §i nu m'a ascultatnimenf §i ceea ce cer in de§ert este sA se nu-meascA un comitet de 3 Romani, BAlcescu, tu,Malinescu sat unul din BrAtienI, sat dol dinace§tia §i unul pe cine veti vol. Acest comitetsa guverne totul, §i toatA emigratia sA se supuelui. Fie-care Roman sA depue tot ce are banisciintA, viatA. Acest comitet sl trateze diploma-ticesce cu Poarta, dar pastrand tot-d'a-una dig-nitatea natiel §i sa, in§ele pe cat se va pute pediplomatii turd, etc., etc. SA adune arme §i sAle aibA gata, sA cumpere jurnalurile francese,germane, etc., etc. SA facä el chiar un jurnalin Franta, altul in Germania §i altul in Tran-silvania. SA scrie neincetat jurnaluri sat bro§urfromanesci §i sA le bage in ará. Destul cat amclis, ca sa intelegi ce voesc, mai adaog numaiCA aceasta am cerut'o din luna luf Decembre,adaogand CA trebue sa mergern mai aproape de

;

Page 73: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

DESPRE EMIGRATIE 73

tan:, §i creV, sunt sigur, ca daca eram ascultat,astaVi Muscalii din Romania ar fi fost in iaduri,§i Romanii cu Unguril la zidurile Vienel. Acumeste foarte tarViu ; cu toate aceastea §i acumtot aceasta o cer, tot in acest mod de guvern§i diplomatie ved salvarea noastra. Dar irni veiVice : c5 nu se poate, pentru ca Eliad §1Tell sunt ticalo§1, pentru ca Nicolae §i StefanGolescu nu sunt revolutionari §i sunt oamenifara vointa, pentru ca Negru Golescu este prost,ambitios, intrigant §i devotat lui Eliad §i Tell,pentru ca ei se supun vointelor sale, §i pentruCa uresc pe toti acei ce indrasnesc sa-1 steaimpotriva, §i nu1 adoara ca pe un genit al Ro-maniei ; pentru ca Bratienii, Ghica, Rosetti, Bal-cescu etc. nu se pun serios pe lucru sa se uneascaintre dIni1, sa iea initiativa §i sa mearga ina-inte, calcand pe aceste cadavre, §i pentru Cacei-l-alti Romani se invertesc ca barca fall car-ma". A§a este; pe cat vom fi a§a, nu vorn facenimic, dar nici cu sistemul ce ai luat, cu pove-tile lui Canning §i Aupick, §i cu dictatura luiNegri nu vom face nimic, ba inca me tem Cade vom face ceva, vom face doue rele §1 abiaun bine.. Iata, dragul met, parerea mea §i credeca aid, daca nu s'a votat, saü ca sä ic maibine, de nu s'a luat in bagare de seama pro-

vec11

Page 74: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

74 C. A. BOSETTI

grama voastra, vina nu este a mea, cad cumti-am is, eli n'am e§it din camera mea de la Passy,

vina este a amicului teü Negru, carele cu-noasce acum diplornaVa , Barro §i Falloux §i

cel-l-alti tineri all luat'o §i aceasta cu aceea§1u§urinta cu care Romanul boer, privesce toatechestiile nationale. Acu, vina ta este pentrun'ai cunoscut, nu-1 cunosci §i nu vrel sa-1 cu-nosci pe Negru G-olescu. Ti-am vorbit tot detrecut, vorbesc putin de viitor. Nu sail,cum ti-am mai clis, nicl ce-al facut, nici ce fadacolo ; nu schl cari sunt ideile tale, cum creclica ar fi mai bine sä urmam, §i ce crecli ca tre-bue sa facem. Ti-am spus numal ca banuesc ellde tine, ca locul in care traesci §i oamenil cucari te aduni, §i. cu cari e§ti in corespondentate-ati facut moderat, §i nu mai WI sigur ca incurend democratia. va triumfa. Eli unula am cre-clut §i creci mai mult decat tot-dea-una ca, incurOnd vom aye aid une Republique democrati-que et sociale , ca Val merge la viitorul gu-vern cu 10, 15 mil de Francezi §i vom cere 50de mil de pusci, oficeri, etc., etc.; ca tu, Bn-cescu, Bratianu §i a1i tineri veVi intra in tara(cad armiile vor e§i indata Sfl Ca le vom scoa-te), \Teti lua in mana guvernul §i yeti mergeinainte ; Ca Turcil o sa fie si1iI de Franta

§i

cl,

sa

Page 75: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

DESPEE EMIGRAVE 75

ne lase in pace, sail ca, daca nu ne vor lasa,vorn merge pentru a doua oara la Adrianopol.Aceasta am creclut'o §i aceasta o crecl. Aceastaam a§teptat §i aceasta o Wept acum din cliin qi, din ceas in ceas. Nebunie ? Poate, dar o samor curend cu aceasta nebunie §i aceasta moarteva fi mai dulce dent aceea de care am perit,creclend in diplomatie §i ascultand pe cel inle-lepti. A§a dar iti clic tie : fil gata §i la cel maimic semn, plead, spre tail §i du-te acolo undevor fi cei-lalti Romani , fratii tel intr'o cre-dinta §i patriotism.

Eti crel, dragul met, a suferintele cu carite lupti d'un an de qile te-ail ostenit, caci inadever, iti cliC tu nu maf e2ti tu. Eral tare, ni-mic nu te speria, nimic nu te descuragia, nimicnu te facea sa la§1 din mana aceea ce apuca-se§1. Necazurile, durerile cand te loviat, te garsiat tare ca marmora §i, de §.1 poate lasat cateun semn in inima ta, insä ea tot remanea puter-nica.. Eral intelept, insa eral §i nebun, §i poatea acel amestec de intelepciune §i nebunie m'afacut sa te stim, sa te iubesc §i sa, me inclininaintea superioritatil tale , dar acum nu te maicunosc. Sciti ca ai suferit mult, §i sail a suntsuferinte de acelea ce nu le scie nimeni §i carisunt mai dureroase decat acelea ce ne lovesc

Page 76: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

76 O. 4. ROSETTI

ca trasnetul. Dar nu gasesci tu in tine, in da-toriile tale, in trebuinta ce KIT ca are Roma-nia de tine? nu gasesci, Iic, o parte din puterea ta, ca sä le invingi §i sä te ridici iara§1 §isa ne dal pe Ion al nostru? Ce? Nenorocirilefacura oare sä cap din capul -Mu firele de pörin care sta puterea ce aveai? Nu, dragul meU,cad nol traim Inca §i te iubim, §1 firele puteriltale sunt Romania §i prietenil tel. Scoala-te clar,cad, Inca o-data, ai cape. Ce? al simti, qici,destula abnegatie ca sa te la§l sa te turteascaun colos, §i te ingrijesci, te revolti, veclendu-teatacat de nisce insecte? Spune tu singur, acestaeste limbagiul lui Ion al nostru? Nu, Ion al met,cand vedea colosul venind asupra-1, se ridicainintea lui §i sumecandull manicele se apucala lupta §i résturna colosul ; dar cand veclé oinsecta ca se urca pe dinsul, suriclea §i candii ostenia sbarnaitul el ii da un bobarnac §icadea jos insecta. Riql dar, sat da-le un bobar-nac §i nu vor mai esista. Nu te teme de din§ii§i de nimeni. Röul ce au putut sa ne faca,%cut. Mal mult nidi ca mai pot acum. De nuva triumfa democratia, el nu vor pute face ni-mic. Nici Turcia, nici Rusia n'o sä dea carmatörel lui Eliad i tovara§ii. De va triumfa, pre-cum sunt sigur, apol cu toata propaganda lor,

l'ati

Page 77: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

DESPRE EMIGRATIE 77

sunt atat de incapabili §i atat de criminali, incat cinci minute numal espune portretul lor pecampul Libertatii, §i vei vedé trecOnd pe dMa-

popolul tëll Roman licênd : Caesar mo-rituri te salutant."

Scil ca am fost bolnav, dar ceea ce meintristeaza, mai mult este c'a§1 vol sa me duein Transilvania §i medicul nu mö lasa. Ariata

este atat de dulce in cat me supuit, iat la doe,tuff, mi-am captu§it pieptul cu visicdtori §i mesupuiti la toate ticalo§iile facultätil. Din noroci-rea mea, a plecat Cretulescu d'aici, caci cinemai scie cate rani §i cata amaraciune Nrea samai imi fad, §i sa-mi mai dea §i eL Spune-I, terog, c'am primit alaltaeri scrisoarea lui, dar canu-i respun g. astdcli, pentru ca n'am ce sa-I spundecat ceea ce i-am qis mereü i nu vrea sa mecreacld : ca Turcii sunt mi§el §i ea Franta o sascape lumea de robie. El nu voesce sa möere* §i de aceea nu-i scriti astädi; cu toate a-cestea da-I pentru mine o sdrutare, spune-1 caM-me Catherine Iacovencu a arötat mare talentin rola ce a jucat pe scena ruseascd, §i ca-1 rog,and i-o scrie s'o feliciteze i din parte-mi. Bi-bescu a cerut iertaciune frate-so, §i ast-fel s'asfir§it pricina. Respectele mele sotiei tale §i alui, §i Inca o imbrati§are pentru voi amandol.

C. A. _Rosette .

inte-ti

Page 78: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

78 C. A. ROSETTI

No. XVI.

C. A. Rosetti, lzei Ion, Ghica la Constantinopol.

Paris, 12 Rue de l'Ouest, dans mes meubles.16 Octobre [1849].

Imi WI dator o epistola, atat mai bine,acuma o sa-mi fii dator doue. Cu mine n'o saal nici o-data cearta pentru asemenea lucruri;insä, pentru ca nu mi-al respuns sunt silit ailmai spune ca nu wit, nu dori*le, nicl ideiletale; acele le sell pentru ca e§ti roman camine ; dar ceea ce nu sciU este sistemul, calea,ideile tale oficiale, ca sa clic a§a, prin care§i cu care crecli ca putem sä ne redobandim pa-tria i libertatea. Ea ti-am spus, mi se pare, peale mele, §i-5 voil mai spune cand vel vol, cecred ell ca putem §i ce ar trebui sa, facem. A-cum me socot dator ail vorbi putin politica.

Crecli tu Ca Turcil vor trage acum sabia,saU, ca sa clic mai drept, crecli ca Nicolae vascoate sabia? §i dad, se va face resbelul, creclitu ca Turcil in sfar§it se vor de§tepta din le-targia, din stupiditatea lor ? El unul nu crednici una nici alta ; nu cred Ca Nicolae va in-sista, sal de va insista, crecl. ca Turcil vor datot §i. totul i pe toti i nu vor goll iataganul.

Nu cred iara§1 ca Nicolae se va risca a

§i

Page 79: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

DESPRE MEIER AVE 79

deschide un resbel care poate fi peirea lul, inasemenea tirnp ; §i in sMr§it chiar daca Turculva goll iataganul, chiar daca Nicolae va fi atatde orb, in cat sa nu vacla cg un resbel poatefi peirea IA tot nu cred ca, Turcil vor vedé cänoi putem sa le fim de mare ajutor, ca putemsari scapgm din peire, de vor vol sg faca ceeace se cuvine. Cu toate acestea insa, de §i nucrecl nici in rgsboiti, nici ca Turcil vor incetad'a fi Turd (ce fac, nu creQ. ca mortii in-viazg, §i Turcii sunt mortl pentru mine); de§ipe de alta parte sunt sigur, ca la intimplared'o minune ca aceasta, tu e§ti destul a carmullucrurile, am socotit de cuviinta a-ti spune §iparerea mea.

Turcii sa se inteleaga cu noi mai intaiilin toate ; sa ne dea firman, intarind anticele tra-tate §i recunoscend intreagg-ne §i deplina inde-pendenta. Apoi sä ne dea bani §i arme, sa neinlesneascg sa intram incognito 4, 5 in tail;comandantul armiei sä fie in intelegere cu nol,§i cand va veni ora, sa ne sculam intr'o unire§i sa curgim taxa de Muscall, apol sa se traga §idumnea-lor ; ara aleaga de buna voe oamenilce va vol s'o carrnuiasca, §i modul guvernuluice-i va place ei, chiar §i Republica ; §i Roma-nia una cu Moldovia ii va da 30,000 de sold*"

sail

sail

Page 80: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

80 0. A.. ROEIETTI

ca sa cornbata pe capitan Nicolae, poate chiar§i Ungurii, de le va inlesnl rnijloacele, de §i preatarp, insä se poate sa isbuteasca a ridica ia-ra§1 o armie. Acest sublim resbel va topi peNicolae, §i Republica Romana va .esalta capetele

inimele ; §i ea unul sunt sigur ca lumeatreaga ce turbeaza in larqurile el le va rurnpe inacel moment. Am ispravit ; de m'ai irVes,tat mai bine pentru mine ; de nu m'al inteles,atat mai rëa pentru noi. Tu veqi bine ca a.§1aye multe sail clic in aceasta, dar este de pri-sos. De rn'ai inteles, tu scil tot ; de nu mai in-teles, oil cat a.§1 desvolta ideile mele, ar fi deprisos ; pentru ca omul nu irOlege ceea ce nusimte §i nu crede. II ic nurnal ca pentru mi-ne e§ti rospunclator de binele §1 de röul ce vae§1. Daca nici unul din aceste vise nu se vorrealisa, precum cred, n'ar fi cu putinta oare sane intelegem cu tine cel putin i sa lucram?Nu al tu ca §i mine asigurarea cä in curendmane poate, peste un an, peste doul, peste trei

socialismul o sa, triumfe? Nu trebue oare sa nepregatim ca sa, nu ne mai gaseasca invierea got,cum am fost in anul trecut? Nu suntern datorisa cream o patrie, sa pregatim mijloacele des-robirel, §'apol mijloacele d'a interneia, d'a sadilibertatea ? Daca dar eti d'aceasta parere, ea

si in-

a-

Page 81: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

DEEIPRE EMIGEATIE 81

II voig spune ceea ce trebue sa facern dupdparerea mea; mai cu searna ca sper Ca in lunaaceasta sag in cea viitoare sa isbutim a face acio mica societate de 6, 7, 10, ori cap ne vomput6 ajunge in idei, §i sa incepem a lucra ; dece oare sa nu fii §i tu cu noi §i noi cu tine ?De ce puterile tale sa se paraliseze nefiind spri-jinite d'ale noastre, §'ale noastre nefiind suqinuted'ale tale? De ce sa nu fim un suflet §1 idee,precum suntem fiii uneI singure mume? Acesteaaveam qice d'o-cam-data.

Arata, te rog, respectele mele sotiei tale §ifratescile imbrati§ari lul Sergiescu, Ionescu, ca-ruia sunt dator o epistola, §i tutulor Romanilorce vor vol sa le primeasca cu bucuria cu carele dat

Trebile mele merg §i mai rëft decat aletale ; fie, nol nu vom perl. De vei vol sa-miscril, te rog a nu-mi scrie prin Golesci. Pri-mesce acum o imbrati§are de frate, pana la re-vedere.

Rosetti" .

Ghica, Amintiri, 27.641. 6

eg.

a-ti

Page 82: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

82 A. G. GOLESCIII

No. XXI.

A. G. Golescu i §Itefan Golescu lui Ion Ghicala Constantinopol.

,Paris, 17 Decembre 1848.

Frate !

Pana nu vom abate tirania ce apasa Ro-manismul Dreptatea i Freitia" tot in doll sa

purtam.Planurile tale de a ne aduna ca sa deter-

minam modul uniform, dupa care trebue sä lu-cram, Imi place foarte mult, dar cum sä-1 punin lucrare cand nu sunt bani? Al venit aid N.0 St. Golescii, Voinescu, Grad*eanu, C. Bal-cescu, Rosetti, N. Cretulescu i Bratienii ; semai afla poetul Alexandri, i se a§teapta pesteputin i Negri, Alexandri cel mic, un Muruzi,Lascar Rosetti, Iepureanu §i inc. vre unul saildol Moldoveni. Din catIne aflam aid numai vre-osuta galbeni mai avem ; bani numai 500 galbenise Weapta de la Colqhoun din cei public): ce is'ail incredintat lui ca sa-I trimita la Paris. A-cum aflam ca nici un bancher din Bucurescl nuvrea sa mai trimitä polita. Ce va fi nu mill, darmacar cu ace§ti 500 galbeni cum sä se miscetoti din Paris ? i cata cheltuiala vom mai face

o

Page 83: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

AOTIIINEA EMIGRATILOR 83

pang, vor sosi §i acel bani ? Dad, aduc Moldovenilceva bani cu din§ii nu scitl, dar hu crecl, dupg, §ti-rile ce avem din Bucovina §i Transilvania. C. BM-cescu avea cu dinsul aproape 3,000 galbenl, §i

s'a pus de i-a d lul Magheru §i Eliad, §i a ve-nit numal cu 400 galbeni, din care a mai datunora §i altora §i a Minas cu nimic. Magherun'avea banl sa ie pandurimea i cheltuia dinpunga lui!... 1000 de galbeni lugl de la BM-cescu i-a cheltuit chiar in campul lui Traian §i

bani s'au impärtit refugigilor din Ar-deal !... Acuma ce facem nol fara bani? Cum sälucram §i cum sa porneasca Rornanil la Con-stantinopol sat la Viena? Subscriptii in tallcum sa, fad, cand toti cei buni sunt arestuiti?Cand n'avem agenti prin Transilvania, Bucovi-na, Banat, Serbia, Bulgaria, Romania §i Moldova ?A§a, dar, vecll tu bine cg, ne aflam inteun cercvicios : färä organisare nu se aduna bani, §i fartbani nu ne putem organisa!

In ast-fel de imprejurari organisgia seface (de par la loi de nécéssité). Fie N. Go-lescu §i N. Ghica capl al emigrgiei. Nu scit deva fi venit N. Ghica la Constantinopol, darpang, sa vie N. Golescu nu Wept*" ; scrip' §itrimiteti oamenl sg, adune bani in taxa §i sa ft.--mega sumele la Constantinopol, §i tu trimite-

cei-lalp

Page 84: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

81 A. G. GOLE8017

le incoace, ca sa se porneasca de aici Romanii§i sa remae numal unul sat dol. Aici top' pri-mesc pe acel doi capi ce numit voi de a-colo ; et scil ca de mult ti-am scris, Ca mö su-puit la toate ce yeti hotari, nu mai sa fie uncomitet oare-care, sa fie un cap. Nu avem nu-vele de la Eliad -Mel de la Tell. Balcescu mi-ascris in 22 N. din Sibit §i nu-mi nimic demoartea lui Bolliac, ba clice ca a sosit cu din-sul §i cu vërul met Alecu ; a§a dar moartea luiBolliac nu este adevërata. Magheru a plecat spreFrancfort. Balcescu clice ca politia austriaca nul'a lasat in Transilvania, §i mai adaoga ca nicide dinsul nu este sigur va lasa politia ; clinu prea crecl la aceasta; se poate ca numele luiMagheru sa fi speriat pe guvern, dar despre

emigrati nu cred sa-I goneasca Austria,cad mai mult decat or and guvernul Au-striei a inteles Ca trebue sa se sileasca a atragesimpatiile Romanilor. Este un lucru de mareimportantä pentru Austria ca printre cele-laltenatii din cuprinsul imperiului sa recunoasca §io natie romana care va numëra pana la 3,500,000oameni §i care, prosperand sub guvernul con-stitutional al Imperiului, ar trage neapërat sim-patiile Principatelor Romanesci in favorul Ger-maniei. Cum vrel dar ca Austria sä persecute

i-ati

lice

cal

cel-laltl

Page 85: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ACTIIINEA BMIGRATILOR 85

pe Romani? Ba ea all povatul pe toata emi-gratia din Transilvania sä ceara de la Viena na-turalisatie in Transilvania §i a§a averile lor inPrincipate sa fie sigure, precum §i persoanelelor, cand vor vol sa-§1 caute de interesuri. Easunt patruns Ca de va renasce Romanismul inAustria, nu mai poate perl Romanismul in Prin-cipate, macar de i ar remand Muscalil pentrutot-d'a-una in tail ; de aceea socotesc ca cestiu-nea Romanismului din Austria este o cestiunede viata sail de moarte pentru noi ; de aceea§i indemn pe tov ca sa nu se departeze dinTransilvania, Bucovina §i Banat. Austria, avendacela§I interes cu nol, nu ne poate persecuta;dar cine kie ce gre§ala vor fi facut emigratifno§tri? Vor fi inceput a sbiera deniocratie §ifratie cu Unguril, pe cand Austria nu vrea säasculte de democratie, §i atat uresce pe Ungurl,in cat numai pentru perderea lor favoreaza cele-lalte nationalitati?

De la aceste toate, nu trebue sa tragi tuconsecintä ca et a§i bate cu toba ca trebue sane unim cu Austria. Et kill ca ce se scrie pringazete nu trebue sa cap sub respunderea noa-stra ; insä nici prin gazete n'a§i vol sa se preavorbeasca larnurit despre unirea Principatelor cuAustria. Ce a lucrat Maiorescu este lucru secret,

Page 86: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

86 A. G. GOLESCII

O. de se va descoperl putern sa desavuarn un a-gent ; chiar .eil ca dinsul lucrasern MIA a luainstructii de la nimeni, caci vedearn c. numala.§a vom atrage simpatiile §i atentia Germanielcatre nol. Trebuia sa facem pasurl ca sä doban-dim favorul Austriei pentru Romanil din Tran-silvania, Bucovina etc., etc. Trebuia sä doban-dim acest favor, ca sa asiguram fiinta nationalaa Principatelor. Nimic dar din aceste pasuri nutrebue sa sperie pe Turcil cel 1uminai, iar pe

Turd n'ai cum sari fact sa inteleaga, cane trebue libertate, §i in aceasta sta dificultateacea serioasä a positiel noastre. Ea sunt partisanulcel mai mare §i mai sincer al unel nedespartiteuniri a Principatelor cu Turcia pe terneiul capitu-latiilor ; eu cu inima curata a§1 puté sa jur cre-dint& Portel, O. nu cred sa fie o tradare adevë-rata cand facem pasuri de acelea carl aduc peAustria sa iea drept sisterna a protege pe Ro-manil din Transilvania ; §i prin un asemeneacuib de libertate, facem cu neputinta periciuneanationalitatel Romanesci in Principate. Cand aigasi un Turc luminat, care sa voiasca ca nollibertatea Principatelor, fara a se teme de ye-leitati vrajma§esci din parte-ne, de fata cu din-sul aT lucra pentru Romanil din Austria ; dar

ceI-laltI

Page 87: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ACTIIINEA EMIGEATILOR 87

gasesce-mi pe acel Turc, tu care traesci printreTurd.

In scurt, nu crecl sa avem multe sistemede politica. Romanii se afla impartiti intre trelputeri ; acei ce se afla. in Basarabia putine re-law aü cu iar ace§tia, de§i fac parteunil de Imperiul Austriei, iar altil de ImperiulOtoman, insa. multe §i adese re1aii all intre ei.De va inflorl dar Romanismul in Austria nu sepoate sa piara in Turcia i vice-versa ; cum sepoate dar sa nu se intereseze unif de desvolta-rea naVonala, a celor-lalr Politica celor din Au-stria este sa se alba bine cu Curtea ca sa scapede ungurism. Politica celor din Turcia este sa sealba, bine cu Sultanul, ca sa scape de slavonism.Toata maestria noastra este sa arötärn Turcilor ca.cu cat vor sprijini. mai mult desvoltarea noastranationala. cu atat vor fi mai siguri sa ne aibacu din§ii, cad numai dorinta de a pastra natio-nalitatea noastra §i neputinta de a o dobandicu Turcii ne-ar face so ne aruncam in manileAustriei; incolo este marea antipatie intre Ro-mani §i Germani, chiar dupa caracterul lor na-tural ; i cand ar fi Turcia o putere tare 0 li-berala, mai lesne ar alerga Rornanil din Au-stria la Constantinopol decat noi la Viena ; candam fi nol desvoltati i puternici mai lesne

cer-lalti,

Page 88: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

88 .A.. G. GOLEBCII

ar veni Transilvania la noi decat noi sa mer-gem a ne lipi de Austria prin Transilvania.

De m'am intins atat de mult asupracestui punt, pricina este ca vream aröt canu prea ne paralisam luerarile unii altora ; suntlucruri de carl n'a,§I vorbi prin gazete : nu allpune, spre esemplu, sä scrie ca Tell §i Eliad sedue la Francfort ca sä inchine taxa Germaniel,dar ca sa ceara ajutorul Germaniel in contraRu§ilor, cari ameninta libertatea comerciuluinäril, §i viseaza deslipirea provinciilor slave decare Germania. Dar toate cate se scrill pringazete nu sunt ale noastre, §i Turcil cei

vor intelege lucrul cum merge; poti sa le§i qicI ca, chiar agentii §i spionii ru§i scrit ast-fel de lucruri prin gazete ca sä ne strice cudini, §i ea nol atat de mult dorim sa le are-tam sinceritatea noastra, in cat le comunicamtoate lucrarile noastre catre curiae straine, §i

am vrea cu din§ii §i print-14i sa lucram; noicerem §i consul permanent turcesc in Bucuresci,ca sa nu mai remae nici o indoiala Turciel de-spre disposiii1e noastre. Dar, ca sä ne nimicimcu totul in cat prin noi §i d'a dreptulsa, nu cerem nimica de la Cabinetele Europei,aceasta sa nu o a§tepte Poarta nici s'o doreasca,caci ori eine mai bine 1§I apera causa sa ; §i apoi

a-

Du-

in§i-ne

lumi-nail

Page 89: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ACTIUNEA EMIGRATILOR 89

ce natie nu are §i ea ambitia §i susceptibilita-tea sa, §i ce ar vice chiar cabineturile Europeiveclend ca nu facem pasuri d'a dreptul? Ar cliceca, nu avem destula ambitie §i energie nationala,§i decat sä fim un stat färä nerv §i sub influ-enta Muscalilor, in cat sä incurcam tot mereu

internationale, mai bine sa, fim o-dataincorporati Rusiei.

Aceste toate ti le qisei caci imi adusel a-minte ca Mehmet-Pa§a vrea ca sä nu lucram ni-mic d'a dreptul la Paris, Londra, etc., ci tot prinConstantinopol. Bine este dar sa le dam sa in-teleaga ca ar trebul sa se lase de o trufie §i deo susceptibilitate foarte reü inteleasa ; §i ca, candnoi recunoascem cu toata sinceritatea suprema-tia Portei §i comunicam toate lucrärile noastreagentilor turcesci prin Europa, atund facem totce se poate face ca sa ne aretam curatenia ini-mei §i respectul catre Suzeran. Iar cand ne-amarka Turcilor cu totul retra§1 din scena politica§i Europeana, atunci sa le fie mai multä teamade intentiile noastre, cad atunci negre§it ca neascundem, nefiind cu putinta a ne abdica viatanoastra nationala §i neaperatele noastre relatiicu cele-lalte natil.

Acum imi romane cer mai multe es-plicatil : ce tot intelegi tu ca-ti plac frasele sen-

relatiile

sa-tI

Page 90: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

90 A. G. GOLESCII

tirnentale, dar numal prin carp', nu §i aiurea? Mi-alrepetat asta de vre-o trei ori, §i nu inteleg cevrei sa imputezi i cui? Diplomatica sentimen-tall nu face nimeni cad ar ft o nebunie, dargazetele sa nu faca frasuri umflate ? Tu scil bineca gazetele prepara opinia publica, §i a aceastäopinie mai lesne isbutesci a o impinge cu ah I§i cu oh !, numal acest ah ! i acest oh! M. nu a-junga la ridicol. Protestul poporului Roman scrisin frantuzesce de Bratianu nu s'a tiparit, nicicred sä se tipareasca, acela nu-mi place nicimie; dar and hill serial tu despre ura ta pen-tru frasele ampulate nu era pe aici nici Bra-tianu nicl Rosetti. Nu credeam sa me socotesci§i pe mine unul din aceia a caror imaginatiesboara prin eterul absurdului, precum o clic 6Uinsu§1 acelor ce poseda aceastä Nirtute, care a-deverat este o calitate in sine, dar o calitate o-pusa ratiei, de care mie mai mult irni place same lipsesc. Bilecoc §i. Vafflant, alte excentrici-tap', alte esageratil! D'apoi, cum poti sa aducilumea la uniformitate de caractere, §i. de ce cu-sururile avocatilor sä traga pecat asupra causel?

Alta esplicatie : Ce al de te legi de minepentru presupusa ta combinaVe de casatorie cubiata fate, de care-mi vorbesci? N'ai citit tuscrisorile ce am trirnes caclutel Locotenentii ca

Page 91: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ACTIIINEA EMIGRATILOR 91

sg o insciintez despre prepusurile mele asupratrimisului Consul la not? De ti-a vorbit binede mine, aceasta este o dovada cO, m'am Mcut§i eil diplomat §i scia a jertfl §i a ascunde afini-täi1e sad disparitgile politice ce am cu cutaresag cutare partida aceasta a trebuit sa depar-teze de la tine teama el mö voig tinO de fra-suri ampulate. Destul cu glumele.

m'am inteles cu Maiorescu §i cu Mini-sterul din Francfort ca sa se mijloceasca o confe-rinta diplomatica pentru causa Principatelor intreFranta, Anglia §i Londra (sic. Germania?). Ministe-rul din Francfort a §i recomandat agentilor set laParis §i la Londra ca sa cerceteze disposiiile cabi-netelor in privinta Principatelor, §i sa atraga a-tentia lor asupra importentei ce poate lua causaPrincipatelor la un cas de resbel intre demo-cratie §i absolutism. Incurcgtura causel Italielpoate sg aducg la iveala causa Principatelor §ideschiderea until congres, ca sg pue termen laaceasta cestiune. Pentru aceasta me §i due eti laLondra cu scrisorl din partea lui Schmerling,ministrul trebilor din afara din Francfort, §i dinpartea lui Gag ern, fratele presidentului, catre a-gentil puterel centrale §i a Prusiei. Cu din§ii osa lucrez ea sa indemn pe Ministerul sg de-schidg conferinte sail secrete sail deschise a-

nal

Page 92: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

92 A. G. GOLESOU VI STEFAN GOLESCU

supra Principatelor dimpreuna cu Cabinetul fran-cez §i vienez.

Acum a§1 mai trece §i la pagina urma-toare de n'a,§1 fi suit sa las §i lul Stefan loc descris §i sa, me supun §i eil somnului care medoboara.

Te rog sä infati§ezi sotiel tale inchinaciu-nile mele. Ed cu revolutia noastra §1 cu atateapreocupatil uitasem ca, ai plecat amindoi dinBucuresci.

Al teq amic4 frate,I. G. Golescu" .

Frate Ghica,

Indata ce am sosit la Paris, cea dintaiupreocupatie a fost ca sail* scria, dar in cliva a-ceea plecase posta. Sunt §.1 am fost tot-d'a-unade parere ca. cea mai multa parte a emigratieitrebue sä traga la Constantinopol, atat ca sadam curagit Turcilor sa, se impotriveasca Ru-§ilor, cat ca sa, ne opunem la orl-ce prefacere ainstitutiilor noastre, pana, cand mai intaig Ru§iinu vor e§i din tail. Cred ca acum Turcii oraye ma multa, increclere in povetele noastre,-ca ceea ce s'a intimplat o preveclusem §i intr'oscrisoare detaliata ce in qiva plecarel noastre

Page 93: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

A OTIUNEL EMIGRATILOR 93

de la Constantinopol am adresat lui Emin E-fendi , i-am descris curat. la ce pericole neespune politica fal§d a Turciei. A§a darmal adaug nimic despre interesurile noastre po-litice, fiind cu totul de parerea ta §i a Gole-scului; daca aveti pe acolo mai multe mijloace,trimete-ne bani §i indath pornim. Am remasmultumiti de dispositiile amicale atat a guver-nului central din Germania cat §i a dietei, §iaid am dat sä inteleaga Frantezilor ca n'amaori sa dobandim mai mult. Maiorescu a lucratprea bine la Francfort. Acum trebue sa fi ple-cat la Viena §i sper c i acolo va triumfa, de§i in adever causa noastra e mai greU de a fipledath la Viena &cat in off care alta parte,cad me tern de vre o alianta secreth facuta cuRusia. Creel ca cunosci cum am scapat din ma-nile Turcilor. Balcescu neaperat si-a scris. A§tep-tam toi cu nerabdare o scrisoare de la tinepana a nu ne determina a pleca din Paris ;pang, atunci veriil meü ne va pute face cuno-scut resultatul ce va dobandl la Londra. Infä-ti§aza plecatele rnele inchinaciuni lui M-me Ghica.Irnbrati§aza din parte-mi pe Filipescu, Melic §iIpatescu.

,Stefan Golescu" .

Page 94: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

94 A. G. GOLESCII

Venirea noastra la Paris a fost mai multca sä redigiem un memoria, prin care sa just-ficam revolutia noastra , sä lepadam acusatiad'asupra-ne, acusatie ce ne-o fac de comuni§ti,

sa protestam in potriva ocupaVel Principate-lor. Acest memorand se va iscall, §i se va daatat osebitelor Carnere cat §i Ministeriilor".

No. XX.

I. G. Golescu lid' Ion Ghica la Constantinopol .

Paris, le 26 DOcembre 1848.

Mon cher Ghika,

Cette decade a ete sterile pour nous. Nousn'avons pas fait grande chose ; l'élection du Pré-sident absorbait l'attention de tous bien foucelui qui se serait hasardé a parler a, quelquesFrançais de Tures, de Roumains ou de Cosaques.Le manque d'argent contient toujours les no-tres ici, et m'empeche aussi d'aller a Londres.Ii y a plus de deux mois que personne n'a recuici de lettres de Bucarest. Les banquiers dechez nous ne veulent pas donner de lettre dechange pour Vienne ni pour Constantinople, en-core moins pour Paris. Les 500 * qu'on at-tend de Mr. Colquhoun n'arrivent pas, et on

:

Page 95: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ACTIIINEA EXIGRAVLOR 95

n'en a point des nouvelles. Mais supposons qu'ilsnous arrivent un de ces jours : C'est a peinede quoi suffire pour les depenses que nous au-rons fait jusque la, et de quoi payer le voyaged'ici a Constantinople pour deux ou trois d'entrenous. Que feront les autres ? Je n'en sais rien.Balcesco Constandin a fait la sottise de donnertout l'argent qu'on lui avait confie pour unemission (pres de 3000 #). Notre gouvernementa fait aussi la faute de ne pas m'envoyer les1000 # qui étaient decrétes pour la missiondont retais charge et voila que maintenant nousnous trouvons sans moyens d'action. Il nousfaut au moins 1000 # pour faire aller la pu-blicité a notre satisfaction, et il nous en fautautant pour pouvoir nous repandre et agir se-lon les nécessités du temps.

J'apprends 'avec peine que les Tures quidevraient etre nos meilleurs amis se méfient denotre action a l'étranger. J'aurai pense que c'est

eux, nos amis et protecteurs, de nous recom-mander aupres des cabinets etrangers. Qu'avonsnous done fait pour éveiller a Constantinopledes méfiances a notre égard ? Pour moi, jepousse la franchise et la sincerité du cceur siloin, que je communique a S. Ex. Mehmet-Pacha tous nos projets et démarches, lui de-

a

Page 96: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

96 A. G. GOLESOff

mandant conseil et appui comme h un des no-tres. Devons nous nous effacer cornpletementde la scene politique et nous en rapporter auxen voyes de la S. Porte du soin de faire nospropres affaires ? Mais cela ne serait ni à notreavantage ni a celui de la S. Porte; cela ne se-rait pas a notre avantage, parceque personnemieux que nous ne saurait plaider notre causeet qu'il y aurait contradiction h desirer cer-taMes libertés nationales, et a ne rien faire pourtemoigner de ce désir a l'Europe qui, hier en-core, nous croyait russolatres et depourvus detout sentiment national. Cela ne serait pas kl'avantage de la S. Porte, car l'Europe pourraittoujours elever des doutes sur une parfaite en-tente entre Tures et Valaques, tant qu'elle nepalpera pas cette entente en contant les unset les autres. Que fait la Russie depuis 17 anssinon repeter h qui veut l'entendre, que lesMoldo-Valaques sont avec les Russes contre lesTures? sur quoi se fondaient les Russes quandils demandent les Principautes, sinon sur cettepréten due inimitie qui separe les Valaques desTurcs, et qui fait de la possession des Princi-pautés nne veritable cause de faiblesse pour laTurquie ? C'est a nous done h dejouer ces pro-jets perfides, et c'est h la Sublime Porte h nous

Page 97: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

A CTIIINEA EMIGILATILOR 97

aider de son mieux pour faire conriaitre nousmemes nos vceux h Paris, Londres, Francfort,Vienne, Berlin etc. Mais la Russie, est encore lhpour nous brouiller avec nos protecteurs natu-rels. Elle eveille des méfiances dans la penseedes Turcs sur le but de nos dèmarches ; *elle faitcroire que nous cherchons h nous détacher corn-pletement de la S. Porte, que nous dernandons

l'Autriche de nous incorporer ses Etats, etque sais-je encore! A tout cela ii y a un re-mede excellent, c'est de travailler sous les yeuxet par les conseils merne des envoyes de la S.Porte, de ne faire aucune démarche qui ne soitconnue d'enx. Quant h rnoi, frit-ce meme desdémarches qui pourraient paraitre suspectes hla S. Porte, je les cornmuniquerai avec la plusgrade franchise aux ambassadeurs Turcs, quandje sentirai que les ambassadeurs ont l'intelli-gence des intérets véritables de la S. Porte. Onsuspecte, par exemple, nos relations avec l'Au-triche ; h ce sujet je dirai en m'adressant auxTurcs intelligents : Etes vous bien sfirs que lesarticles qui paraissent dans les journaux allemands ne soient de fabrique russe pour met-tre la discorde parmi nous ? Ne sentez-vous pasd'ailleurs, que nous avons besoin de l'appui di-plomatique de l'Autriche ? Pourquoi se méfier

Ghica, Amineiri, 27,641. 7

ais

Page 98: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

98 A. G. GOLESCII

de l'Autriche. N'a-t-elle pas les mêmes intOrêtsde conservation que la S. Porte envers la Rus-sie ? Craindrait-on, par hasard, ses velditds deconquete sur les Principautds Moldo-Valaques?Mais ne sait-on pas que s'il y a une antipa-thie Men marquee entre peuples, c'est entreceux d'origine latine et d'origme germaine? Corn-ment supposer done que nous voudrons jamaisdevenir un avec les Allernands? Les Turcs in-telligents ne sentent-ils pas que, rdduits a re-chercher l'appui diplomatique de l'Autriche, sanslequel nous n'aurons pas celui de la France etde l'Angleterre, nous sommes bien obliges denous taire sur bien des prétentions dlevées dansles journaux allemands, de ne point elever unevoix de protestation, et de caresser mane cesdouces espdrances de l'Autriche, bien assuresd'avance que jamais l'Autriche ne pourra nousengloutir, tant que nous aurons les Turcs pournous ?

Que les Turcs ce rassurent done n'y apas de peuple qui desire plus aujourd'hui uneTurquie forte que le peuple Moldo-Valaque, etdans ce peuple ii n'y a pas de parti plusdOvoue aux interdts de la S. Porte que le partidOrnocratique, celui qui travaille avec une per-severance infatigable à détourner les classes pau-

ii

Page 99: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ACTIIINEA EMIGRATILOR 99

vres et ignorantes de l'influence que les Russespourraient exercer sur elles par le moyen desboyards qui toujours ont incline pour la Rus-sie et toujours ont trahi la Porte pour servirla Russie , qui en retour de ces bons offi-ces enlevait au pleuple ses droits antiques etdonnait aux boyards des privileges qu'ils n'a-vaient jamais eu et qui consommaient la minedu pays.

Les nouvelles que tu nous donnes sontgraves ; elles peuvent amener la guerre ; quele bon Dieu veuille qu'il en soit ainsi, et aus-shin nous affluerons a Constantinople oa nousformerons une legion Moldo-Valaque, pour mar-cher avec les Turcs contre ces maudits Kal-mouks qui ruinent notre pays. S'il y avait aConstantinople autant de haine contre les Rus-ses qu'il y en a parmi nous, la guerre seraitdéja déclaree, mais peut-etre cela viendra bientOt.

Efforces toi de faire comprendre a Constan-tinople que tout travail de revision du Regle-ment qui se ferait sous le poids de l'occupa-tion etrangere, porterait en soi le principe desa propre condamnation, ainsi qu'il en a ete duReglement lui-rneme ; et en outre , ce travailrisque d'être fait a l'avantage de la Russie, vuque pres de 2000 Valaques sont hors d'etht d'in-

Page 100: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

100 A. Cf. GOLESCII

finer sur l'opinion publique, et que ce sont pré-cisément ceux qui réunissent en eux le plusd'intelligence et de haine du protectorat russe.Co serait une faute immense pour, la Turquieque de consentir cette r6vision avant l'éva-cuation des Principautés et avant la proclama-tion (rune amnistie g6n6rale qui permettrait, a,tous les raugies Moldo-Valaques de rentrer dansle pays pour renforcer le parti turc. Nous esp6-rons bien que cette faute ne sera pas faite,sans quoi toute la campagne contre le protec-torat russe serait a. recommencer dans des con-ditions bien plus d6savantageuses.

Adieu, courage et foi en l'avenir, que cesoit notre devise.

A. G. Golescu" .

No. XXII.

A. G. Golescu luf Ion Ghica la Constantinopol.

Frate Ghica,

Scrisoarea aceasta scrit frantuzesce,dupa, povetele d-lul Siefels de Soldenhof, care ne(lice ct Turcll sunt infricopti de simpatia noa-strä catre Austria §i cä o scrisoare care ne-arapöra de toate imputatiile ce ni se fac (fail a

a

Page 101: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

TURCIA RATA CT ROMANI! 101

fi destinatd insd pentru dinsii) le-ar da mare in-credere in lucrdrile noastre cand citi o tuca &wan, de bunele noastre simtiminte.

22Tata dar pentru aceasta m'am pus si et de

am scris cele alaturate in lirnbA frantuzeascd.Tra langd aceasta mai recomand aic

a cduta, de va fi cu putiqa, prin archivele tur-cesci, daturi despre dreptul nostru politic. Tuscil turcesce, vecti dar nu cum-va vel pute sadobandesci vOia a scormoni prin archivele lor ?Poate sa gasescI multe foarte folositOare i ne-sciute d fbi, precum spre pilda corespondentacand cu tractatul de la Carlovitz, unde Turcilat respuns trimisilor Lesl, cd Priricipaturile nusunt supuse cu sabia, i prin urmare, Poartanu poate instrdina nici o parte din pdmintulbor. YeçlI asernenea coresponderqa, cand cu da-rea Bucovinei si a Basarabiel. Yeq1 asemeneaprotesturile ce s'at fAcut pe puterile Europeuein contra tractatuluI de St. Petersburg (1834),prin care se qice ca nu s'a recunoscut Regula-mentul terei de legal nici protectoratul Rusiel.

Aceste protesturl le voit cduta, i et, darpoate cd tu ma lesne le ye): dobandi de laTurci.

Acum imi aduc aminte cd tu me intreblde resultatul conversatiei mele cu Thiers. Iatä-l:

le-al

sail

1

Page 102: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

102 A. G. GOLEEICII

De se vor areta Ru§ii el vor sa pastreze Prin-cipaturile peste sorocul conditional pus in circu-lara luI Nesselrode, 19 Iulie (1 August), apolcrede §i el a Franta nu poate privi cu nepa-sare, etc. etc. ! 11"

Alaturata scrisoare pentru vara-mea fabine de o trimite la Bucuresci.

Salutare i fralie" .

No. XXIII.

A. G. Golescu lid Ion Ghica la Constantinopol.

Mon cher Ghika,

Je t'écris encore a la hate chez Mr. Vo-ronitz. J'ai vu Ubicini , il nous sera d'un grandsecours, mais il faut de l'argent pour publiern'importe quoi, et l'argent est introuvable pournous dans les circonstances actuelles.

Il est indispensable de nous pouvoir ren--contrer quelque part. Francfort, malgré son 6-loignement, est le point le plus propre a ceteffet. Vienne ne peut plus faire notre affaired'après les nouvelles que j'en regois.

N'importe comment et n'irnporte on, faitesen sorte que nous nous rencontrions quelque.part. Quand vous vous serez entendus, vous

Page 103: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ACTIIINEA EBTIGELAVLO 103

n'avez qu'a me le faire savoir et je volerai aurendez-vous, s'il me reste bien entendu de l'ar-gent pour cet effet, car en ce moment je n'aipas plus de 60 #, tout juste ce qu'il me fautpour aller a Londres, oil ii faut bien que je merende, puisque personne de vous autres n'y aété envoye. Si vous vous réunissez a Francfort,je m'y trouverai a mon retour de Londres, sinon, je tacherai de venir n'importe oil, a parten Transylvanie, oü je serai bien pris et pendupar les Magyars qui se sont permis d'intercepterquelques unes de mes lettres a Laurian.

Dans tous les cas, vous pouvez disposerde ma personne, decidez comme ii ,vous plairaa mon egard. Je suis a vos ordres. Je croisqu'il nous faut plus que jamais une disciplinemilitaire.

Nos esprits sont trop indisciplin6s et aveccela trop inexpérimentés. Cela nous a fait beau-coup de tort. II faut que l'expérience nous servede lecon et que nous sortions de cette anarchiedes vues et des tendances. Je vote pour unesorte de dictature, et je 'In' en dOclare soldatsoumis a la discipline la plus militaire que larnoitié d'entre nous en fassent autant et noussommes sauvés ; si non , non.

II est done bien entendu que vous me

;

Page 104: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

104 A. G. GOLESOU

ferez savoir oa et quand vous vous reunissez.Si j'ai encore quelqu'argent, je m'y rendrai, sinon, je vous &lira" pour vous demander desordres, a la lettre, pour tout ce que vous au-rez decide de faire par moi, n'importe ofi etn'importe de quelle maniere.

f, J' a i recu tes lettres je ta,cherai de voirBastide aujourd'hui et demain et puis je parspour Francfort et Londres. Dans ma prochainelettre, je t'écrirai ce que j'aurai fait. A presentje veux te parler seulement d'une petition queje veux presenter a l'assemblée nationale dema part et de celle de MaIoresco, dont je vaisrecueillir la signature a Francfort, et qui avaitcomme rnoi des pouvoirs illimités, et de la partde ceux que je pourrai encore y trouver parmiles notres-demandant formellement .et officiellementla protection francaise comme nous demande-rons par le rneme procede la protection du pou-voir central allemand et celle de l'Angleterre.C'est bien peu de chose relativement aux a-dresses que j'avais dernande a notre Lieute-nance princiere, recouvertes d'environ 10 a 20mille signatures 1 Mais ce n'est pas une raisonpour se refuser de nous attacher par ce faibleffi a l'ancre salutaire des formalik's, des formesplus ou moins le:gales qui seules peuvent amener

;

Page 105: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

POLITIOd. EMIGRATILOR 105

notre question sur le tapis de la diplomatieEuropéenne, et forcer ces Messieurs de s'ensaisir bpn gre malgre.

A Paris du moins c'est le seul moyende provoquer un rapport de la part du comitédes Affaires etrangeres, base sur un travail se-rieux, un examen attentif, unp enquette enfinsur les affaires de M.-Valachie.

Ma petition te paraitra peut-ètre trop surla pente de la politique de sentiment, commetu l'appelles avec raison. Mais je crois qu'il estbon et convenable de ne pas abandonner celle-la, qui nous gagne la simpathie des demago-gues (lesquels demain pourront etre au pouvoir),tout en nous attachant a la politique plus po-sitiye des intérets. Du reste je te l'enverraipar la prochaine expedition, tu en jugeras toi-m erne.

Les petitions pour Francfort et Londresseront sans doute écrites sur un autre pied. Achaque nation, il faut parler son langage. 11

n'est pas mal de parler a la France celui ducceur, parcequ'elle s'en vante tant. Ii n'est pasmal de lui jeter a la figure les justes reprochesde bassesse et d'hypoerisie. Cela me fait encorepenser au dit projet de conspiration generalede la presse de l'Europe contre la France bour-

Page 106: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

A. G. GOLE8017

geoise qui veut se couvrir d'un manteau deCaton ou du Christ. Le mets-tu en pratique ceprojet? Songes-y bien, la guerre en depend, ettu sais que la guerre seule peut nous sauver.Or tu connais bien le caractère des Français :Ce sont de gros enfants; ii faut les prendrepar l'amour propre, les blesser au vif dans l'hon-neur. Cela amenera indubitablement la guerreau printemps prochain.

Adieu. Ton amiA. G. Golesco".

Page 107: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

IV.

Cu putine clue inaintea intraril Turcilor inBucuresci i restabilirea stäriI dinainte de 11/23Iunie, guvernul caimacarftiei de trel trimise dolagent1 in Europa : pe loan Maiorescu la Francfort,ca S. lucreze In favorul Romanilor pe langadieta germana §i pe langa guvernele Confedera-tiune1, i pe Alexandru G. Golescu la Paris §ila Londra, ca s. sustie drepturile Romanilorpe langa guvernele i parlamentele FrancieIEn gliterel.

Aceastä misiune, de§i ii s'a dat cam tarp,ast-fel c, pe cand aceI agentl all ajuns la po-sturile ce li se desemnase, totul era terminat

gi

Page 108: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

108 A. G. GOLESCII

in Bucurescl, i Caimacamul Cantaeuzina dompeaprin vointa Jul Fuad Efendi i a GeneralululDuhamel ; insä acestl dol barbati 'fat -calf-tatmai putin all face datoria cu zel, patriotism §iinteligenta, respandind in jurul lor adeverul a-supra cestiunel romane §i chemand atenOuneaEuropel asupra Principatelor. El, sciindu-me laConstantinopol, me tineat in curent de toatelucrarile lor.

Dail aid cate-va din epistolele, raporturile§i memoriile ce Alex. G. Golescu §i I. Maiorescuau adresat guvernelor pe langa earl erau acre-

precum §i corespondenta generalului Ma-gheru.

No. VII.

A. G. Golescu he Ion Ghica la Constantinopol.

[1848].

Mon cher Ghika,

Je t'envoie ci-joint trois pikes :10 Une petite note que j'ai fait remettre

ii y a quelque jours a, Mr. Drouyn de Lhuyspar un depute, et d'après laquelle je crois qu'ilva faire expedier aujourd'hui des instructionspour engager Aupick a ro'opposer formellementa tout projet de confiscation ;

ditati,

Page 109: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

POLITICA ENIGRATILOP, 109

112° Un mémoire statistique qué j'ai fait é-galement remettre Mr. Drouyn de Lhuys IIy a dix jours, pour lui faire connaitre l'impor-tance matArielle de la question Moldo-Valaque;

1)30 TJne epreuve de mémoire sur notredroit historique, tel qu'il sera joint au mémoirejustificatif de notre revolution (piece non en-core terminée).

Par la premiere pièce tu verras quelle estla raison principale que j'ai mise en avant pourdeterminer le ministère intervenir. J'avaisete effraye par les correspondances de Constan-tinople, insérées dans les journaux, mais il pa-rait que la menace n'est pas bien positive,puisque tu ne nous en dis rien dans ta dernièrelettre.

Par la seconde pièce tu verras la manièredont je presente ici notre question, et pout-être tu ne sentiras bien l'esprit dans lequel j'aiecrit ce memoire que quand je t'en enverraiun second auquel je travaille actuellement etdans lequel je veux aborder la question desalliances pour la France, et specialement de cel-les contractees avec la Turquie et les diverspeuples de l'Autriche.

Tu ne chercheras pas l'exactitude dansles chiffres qui, la plupart du temps, sont un

a

a

Page 110: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

110 A. G. GOLESCIII

peu ampoules, mais tu examineras surtout lamaniere de les grouper pour en faire ressortirma these et tu me communiqueras tes obser-vations a cet egard. C. Balcesco m'a etO d'unsecours infini dans cette ceuvre ; il a trouvOdans sa mOmoire tous les chiffres dont j'avaisbesoin ; je n'ai fait que les grossir proportion-nellement pour mieux plaider notre cause, enme gardant bien, cependant, de presenter deschiffres exagérOs pour les faits contestables ainsique 'pour ceux qu'il est facile de constater, eten modérant beaucoup les pretentions et lesesperances dans l'avenir, car le ton de la mo-deration est le plus favorable a, l'insinuation.

Par la troisième piece tu verras notre po-litique vis-a-vis de la Turquie. Les notes d'a-pres lesquelles ce mémoire a ete fait etaientpretes depuis plus de deux mois, et il y a plusde trois mois que je les avais communiqueesquelques deputes et a Bastide, mais tu aurasappris deja pourquoi et comment ce. retard. Jet'en ai parle, je crois, dans mes dernières let-tres. Trois mois pour accoucher d'un mémoireJe rougis devant les deputes pour notre repu-tation a nous tous I

La decade qui vient de s'écouler n'a pasete plus heureuse que les precedentes, mais elle

a

I

Page 111: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ACTIITNEA EMIGRATILOB. 111

a Ote plus orageuse. Les dissentiments ont de-genere en disputes, dont je n'aurais pas vouluetre temoin et encore moins acteur.

LI s'est forme deux partis bien tranches :l'un qui, tout en avouant qu'il fallait menagerla Porte, l'attaquait cependant dans sa suscep-tibiae, si non dans ses intentions, et cela pardes raisons de dignité nationale , l'autre quivoulait taire tout ce qui Otait de nature a 6-veiller la susceptibilité de la Turquie. S'il n'yavait rien de personnel dans le parti qu'on em-brasse, on serait toujours pret a se rendre a,la raison, mais il n'en est point ainsi, et l'on esttoujours plus dispose a epouser la cause de sesamis ou celle qui est en harmonie avec sespropres passions.

Du reste, tous les dissentiments et ce re-tard extreme ont porte leurs fruits, car aprèstant de debats et de disputes, VoInesco a trouvemoyen de concilier les deux partis en meme tempsque d'éviter toute cause de refroidissement ala Porte, en proposant d'adresser les mémoiresdirectement a la Porte avec une petition auSultan pour protester contre tout changementporte a nos lois constitutionnelles, pendant ladurée de l'occupation et sous le coup des me-sures de proscription qui frappent la partie la

Page 112: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

112 A. G. GOLESCU

plus intelligente du pays (près de 1500 hommes,c'est-a-dire presque tout le pays legal, hors unecentaine de boyards) et de n'adresser aux Puis-sances de l'Europe qu'une simple communica-tion de cette démarche auprès de la Porte, ac-compagnee d'une priOre de seconder nos effortspour obtenir de notre Suzeraih la reparationdes torts qui ont etO faits a la revolution etau pays.

Si les cabinets de l'Europe ont quelquesentiment de la justice, ils sentiront bien qu'ilsnous doivent quelque appui dans ce sens, euxdont les demarches a Constantinople ont tantcompromis notre cause ! Les Turcs seront deleur cOté très flattés de ce que nous ne de-mandons l'intervention des Puissances que com memoyen d'obtenir plus facillement l'appui de laPorte, et de notre cOte, nous ne mendions pasdes Puissances ce que nous savons bien d'a-vance qu'elles ne nous accorderont pas, maisnous nous contentons de leur demander la justereparation des torts qu'ils nous ont faits au-prbs de notre Suzerain.

Notre démarche va se decider je croisdans ce sens et ce sera très sage.

Il me reste tout juste assez de temps pourte dire quelques mots de la note dont tu m'as

Page 113: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

AOTIIINE.A. EMIGRATILOR 113

envoye une copie. Mon avis est que, sauf larecommandation que tu fais de la personne deCampineano, et que nous dösapprouvons commenuisible h notre cause, le reste est bien ditpour plaire aux Turcs et les faire agir en no-tre faveur. Nous trouvons la recommandationque tu fais de la personne de Campineano dan-gereuse, parcequ'il a Ote prouve qu'il est inca-pable de risquer qulque chose de ses interetspour tenter une politique nationale ! Pour laplupart d'entre nous Campineano a trahi. la causedu pays ; pour moi ses intentions sont pour lemoins douteuses et, par consequent, je croisqu'il fallait Oviter de le presenter comme Otantdu parti turco-national.

2)Je t'observe en outre avec la plus sin-

cere amitie que cette recommandation peut enoutre te faire du tort en laissant croire auxmefiants et aux indifferents que tu fais les af-faires de ton oncle.

Pèse bien cette consideration et abstienstoi par la suite de tout ce qui peut preter ade telles suppositions, car plus que jamais nousavons besoin de preserver notre reputation detoute atteinte ; les temps viendront bientOt oilil faudra qu'on ne puisse pas dire : mais celui-la,

Claw, Amintirt, 27,641. 8

Page 114: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

114 A. G. GOLESOU

tient de trop près a tel traitre ou a, tel horn-I)me suspect".

J'espere que tu ne verras dans ce quipreckle aucun indice de méfiance de la partdes notres. Je n'ai voulu y mettre qu'un aver-tissement justifiable à, mes yeux par les innorn-brables imputations que se sont mutuellementrenvoyees les gens de chez nous, que nouscroyons le plus lies entre eux et qui cependantagissaient les uns a, cOte des autres et pourainsi dire par les places publiques.

Adieu et presente mes hommages respec-tueux a Madame G-hica.

Ton amiA. G. Goleseo".

No. VIII.

Petitiune ecitre Adunarea Nationalci a Frantiet.

27Citoyens repre'sentants !

Quand la Republique de 24 Fevrier eutlance son manifeste aux peuples et aux sou-verains de l'Europe, les Roumains ne purentplus douter que l'heure de la délivrance n'etitsonne aussi pour eux. Sans considerer les pe-rils de leur situation, Hs eurent confiance dans

Page 115: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

PETITIIINEA CATRE PRANTAL 115

les prommesses de la ROpublique ; ils arbor6-rent l'Otendard de la libert6 et parlèrent un lan-gage que la France leur avait appris. Mais, tan-dis que la revolution triomphait chez eux, desevenements imprevus venaient jeter le troubledans la société française, et la grande Républi-que ne put s'occuper que de son propre salut.

L'autocrate du Nord s'en réjouit. Il re-doubla d'activité, envoya ses armées souiller lesol de la liberté et lanca contre la Roumanieun manifeste dont rien ne peut egaler l'injusticede la perfidie.

Le peuple Roumain ne put retenir son in-dignation. Il rem arqua avec douleur le silencede la diplomatie nouvelle a cet egard, mais con-fiant dans son bon droit, il brisa avec le pro-tectorat russe et en appela a l'Europe de lajustice de sa cause, prêt a sceller de son sangles droits sacrés qui lui étaient contestOs.

La Sublime Porte envoya son plénipoten-tiaire Suleynian-Pacha, lequel ne tarda pas a re-connaitre le gouvernement provisoire, sorti a-lors pour la seconde fois des suffrages du peuple.Mais, livrée par l'abandon general de l'Europe

sa propre faiblesse, la Sublime Porte ftit bien-ta forcée de se désavouer elle-même et de de-venir le bourreau de la Russie.

A

Page 116: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

116 A. G. GOLESCII

Dans cette triste situation, il ne reste aupeuple Roumain que de protester au nom dela libertO et de demander de l'Europe libéralele redressement des torts qu'une injuste indif-férence a fait commettre a, son égard.

Ils vous conjurent donc, citoyens repré-sentants de la grande et magnanirne Nation :

De surveiller de près le crime politiqueque la diplomatie russe trame en ce momentcontre sa nationalité;

De ne pas tolérer que cette diplomatiesoutienne sans contradiction a la face de l'Eu-rope, qu'il n'y a de droit public pour les Princi-pautés Roumaines, que celui que le caprice duCzar veut bien lui accorder ,

De prendre en sèrieuse consideration lemOmoire ci-joint, contenant la justification desdroits des dites Principautes, tels qu'ils résul-tent de la justice aernelle de l'histoire et descapitulations, en vertu desquelles les Principau-tés ont fait soumission a la Sublitne Porte;

De prendre egalement en consideration lesjustes griefs des Roumains contre le protecto-rat russe, protectorat inique et corrupteur, dan-gereux a l'équilibre de l'Europe, par la facultOqu'il accorde a la Russie d'entraver le develop-pement national des Roumains et de se reser-

Page 117: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

PETIVIINEA OAT/1E PRAII.TA 117

ver par a une action plus libre et plus imme-diate sur les Slaves du Midi ;

De declarer, enfin, le protectorat russenul en droit, en attendant que les circonstan-ces politiques permettent de le supprimer enfait.

Tels sont, citoyens représentants, les voeuxque nous avons mission de vous faire enten-dre. Envoyes d'un gouvernement issu du peuple,reconnu par le plenipotentiaire de la SublimePorte et par les representants des puissancesetrangbres dans les Principautes, notre mandatne peut pas s'anéantir devant la force de baIo-nettes, et decides, en vertu de nos pleins pou-voirs, placer notre Patrie malheureuse sousla sauvegarde des Puissances amies de la li-bertO, nous demandons, par la présente sup-plique, la genereuse assistance de la Nationfrangaise".

No. IX.

Cdtre Lordul Palmerston.

Mylord !

Dans la situation deplorable oil les évé-nements de Septembre dernier ont place la Va-

t

Page 118: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

118 A. G. GOLESOU

lachie, il ne reste plus a, cet infortuné pays qued'en appeler aux sentiments de justice de l'Eu-rope libOrale, et de mettre sous sa sauvegardeses droits méconnus et violés.

,,Les soussignOs, deleguës plénipotentiairesdu gouvernement Valaque alors existant et of-ficiellement reconnu par le commissaire pleni-potentiaire de la S. Porte, ainsi que par les re-présentants des Puissances étrangères residentsa. Bucarest, supplient a, cet effet le gouverne-ment de Sa MajestO Britannique :

De vouloir bien, par son intervention,faire évacuer les Principautes, qu'une plus longueoccupation par les armOes russes menace d'uneruine totale et d'une dette qui finirait par corn-promettre A tout jamais leur indépendance ;

De ne pas tolérer plus longtemps que laRussie soutienne a, la face de l'Europe qu'il n'ya, qu'il ne peut y avoir pour les Principautesde droit public autre que celui que le capricedu Czar veut bien leur accorder ;

De vouloir bien prendre en considerationle mémoire ci-joint, contenant l'appreciation desdroits de la Roumanie, fondés non seulementsur la justice éternelle, mais encore sur sonhistoire et ses capitulations avec la Sublime

Page 119: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

PETIT/UNEA CATRE ANGLIA 119

Porte, capitulations qui sont entrOes dans ledroit public de l'Europe ,

De vouloir bien, en outre, prendre en con-sidération les justes griefs des Roumains con-tre le protectorat russe, protectorat inique etcorrupteur, qui a su s'imposer par la ruse etpar la force et qui devient tous les jours plusdangereux a ,l'oquilibre de l'Europe par la fa-cultO qu'elle s'est reservée d'entraver le dOve-loppement national des Rournains, pour acquOrirplus de libertO d'action sur les Slaves du Midi ,

De prendre les mesures que Sa haute sa-gesse lui suggOrera a l'effet d'arriver a la solu-tion de la question Moldo-Valaque, conformO-ment aux voeux et aux droits imprescriptiblesdu peuple Roumain.

Tels sont les voeux que nous avons mis-sion de faire entendre a Votre Grace. Nouscomptons d'autant plus sur la gOnOreuse as-sistance du gouvernement de la Grande Bre-tagne que

(Suit la terminaison non encore dOcidOe)".

Page 120: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

120 IOAN MAIOREBOU

No. X.

1-ul Memorial dat Ministerulid Germanicin Francfort, in 17 Septembrie 1848, din partea

agentului Romdnid, Joan Maiorescu.

nOnorabile

Revolutiunea Romana de la 9 (11) Iunie.a tras asupra Dunaril de jos luarea aminte a tu-tulor popOrelor lurninate ale Europel. Evenimen-tul a facut o intiparire cu atat mal profundacu cat in Europa domnia peste tot o parerecum ca Principatele Romane de la Dunare cusimtimintele lor sunt inchinate Rusiel. Acestprejudet, de cum-va a fost cu adanc nutrit dinvre-o parte, putea sa se nasca, numal din necuno-scinta poporului §i a starel lui politice catreTurcia §i catre puterea protectoare de la Nord.Nu ! Romanii n'at nimic mai pucin decat sim-timinte rusesci.

Pe cand evenimentele din FebruarieMartie cutremurarä lumea §i promisera o to-tala reformare a stärel sociale a poporelor, semilca §i in Romania cu putere spiritul de li-bertate tinut in amorteala prin ap6sarea secu-lilor trecuti, facura. i el revolutiunea lor po-litica, cea mai pacifica din ate at fost vre-odi-

Ministeriu

Page 121: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

raznunat. ckraz GERMANIA 121

nioara, pentru ca era e§itä din cele mai intimedorinte ale poporului Roman intreg. Mi§careapolitica a Romanilor este singura in felul set,pentru ca de la inceput ea nu s'a intemeiat pevre-o putere materiala ; aceasta a fost gandul celdin urma i pe drept §i pe dreptate. Ea n'a a-vut de fundament nici vre-o intelegere generalasat vre-o conjuratiune, dupa cum Rusia se in-cearca a respandi. Caci manifestarile politice aleRomanilor ies la lumina in deosebite provincil§i in deosebiti timpi. Ast-fel in Moldavia in Mar-tie ; in Transilvania la Blaj, in Malt ; in Roma-nia proprie in Iunie §i ceva mai tarp in Ba-nat. Tocmal* in aceasta avem dovada Ca popo-rul Roman intreg a ajuns la cunoscinta §i lasimtul trebuintel de libertate §i de independintanationala.

§i in adever, acest 'popor Roman din re-sarit nu este vre-un numer neinsemnator de co-nationali, ci un popor mare §i compact in cu-prinsul terilor sale, precum se va pute vededin tabela ce urmeaza ad, care este scoasa cuicrupulositate din protocoalele deosebitelor au-toritäti civile §i eclesiastice.

Page 122: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

122 IOAN MAIORESCII

Astacli locuesc Romani in Dacia :In Moldova fail Basarabia §i Bucovina :

1,460,000In Romania proprie 2,455,000In Basarabia 896,000 ')In Transilvania 1,486,000In Banat, Ungaria §i Bucovina 2,385,000

8,682,000

Ce se atinge mal virtos de Romanii din Ro-mania §i Moldova, el Inca ag avut a purta resbelcu Poarta in seculii 14, 15 §i 16, §i i§1 ca§tigarain ele un grad mal mare de independinta de-cat era obicinuitä Poarta atuncl invingaoare ada inimicilor set Amendouë Principatele princapitulatiuni propril se a§ezara sub protectiuneaPortei, mai ca staturi suverane. CapitulatiunileRomaniel sunt de curOnd tiparite in bro§urad-lui Alecu Golescu la fata 4, 6, pe care sub-semnatul are onoarea de a sub§terne inaltuluiMinister spre vedere. In acelea a rëmas Princi-patelor in cele din nauntru, nu numal indepen-dinta legislativa §i administrativa, dar chiar §idreptul de all alege pe Principil liberi din si-

I) Aceasta num6ratoare am retinut'o pentru ea e ofi-eiala, dar dupa alte daturl sigure, numérul Romanilor din Ba-sarabia se urea, la un milion.

. . .

Page 123: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

raznacatrfr CATRE GERMANIA f2g

nul lor, iar in a fath s'a reput dreptul de aface tractate cu statele sträine, de a declararesbel §i de a lncheia pace, fara a fi datoarepentru aceasta cu vre-o r6spundere care MaltaPoarta. Principatele nu se indatorara nicI maLcar a ajuta pe Poarta cu puterea lor armata,cand din contra Poarta se legase a protecta Prin-cipatele §i a le apëra in contra ori-carul inimic. Pen-tru toate aceste foloase Principatele nu s'ati indato-rat decat la un tribut anual prea neinsemnator.

Poarta Otomana, Inca la capitolul 117 intratatul de la Carlovitz 1699, a recunoscut cusolemnitate aceste capitulatiuni, prin urmare §iintegritatea Principatelor. Cu ocasiunea aceasta,

Poloni pretinsera pentru sine o partedin Moldova, la care trimi§ii PorteI rëspunsera :Ca ei nu pot Instraina din Principate nici o

palma de loc, pentru ca Principatele nu suntsupuse cu sabia, ci s'at pus ele de buna voesub protectiunea Portel. In adevër, ce se atingede legislatiunea interna, Turcia nu s'a atins dedinsa nicl o-datä, §i aceasta este causa pentrucare Principatele §i in timpil cel din urma searétan credincioase §i sincere catre Poarth, canddin contra, ura asupra Ru§ilor a tot crescut dinan in an, din cause foarte naturale, precum sedesvolta in cele urmatoare :

legatiI

Page 124: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

124 IOEN MAIOREEICII

Inclinarea principilor catre casa Austrieiin suta 17-lea §i mai mult apol deplina apo-stasie a Principe lui Moldovan Cantemir in fa-voarea lui Petru I In anii 1710 §i 11, umplurape Poarta de prepusuri §i neincredere in prin-cipil din familiele terilor, §1 atunci forma ea pla-nul de a da Principatelor cu puterea principidin familiele Fanarului de la Constantinopol,fara insa de a se atinge de legile Orel. Ace§ti fa-narioti ail §i domnit in Principate un secol in-treg pana la anul 1821, insa nu in folosul Por-tei unde a tintit ea prin aceasta intocmire, cidin cli in i tot mal mult in favoarea Rusiel,pentru scopurile acestei puterl pe socoteala ne-fericitelor tëri. Cabinetul rus, adica, spre a ficonsecuent in urmarea mar§rutei politice desem-nate de Petru I catre Constantinopol, promiseFanariocilor salvarea G-reciei §i-ilingu§ia cu laudede conlucratori la acest lucru mare. Not' scimbine ca Rusia nu S'a gandit nici pe departe laliberarea Greciel, asemenea c. i Fanariotil atingrijit mai mult de pungile lor, decat de fratiilor cei nefericiti; cu toate acestea Rusia a reu§ita-i atrage in folosul sea.

Acum cauta Rusia a stringe relaVunile a-cestea §i mai tare, §i in adevër resbelele cuPoarta Inca in suta 18 ii infaAara mai multe

Page 125: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

NEMORItt OATRE GERMANIA 125

ocasiuni favorabile. Mai virtos Caterina 2-a a-duse lucrul pang inteatat in cat, prin uneltireaprintr'ascuns a Fanariotilor, e§ira dela cati-va boericererl pentru protectiunea rusg. Caterina se fo-losi de acest moment §i, in tractatul de la Cu-ciuk-Cainargi anul 1777, se declara. protectoarea Principatelor. In calitatea aceasta se poartaRusia d'atunci incoace in tractatele ce s'ag maiincheiat intre ea §i Poartg, in care in toate sestipuleaza cae ceva §i pentru Principate, panace in tractatul de la Adrianopole de la 1829,se face vorba espresg despre capitulatiunile celevechl care sa §i raporteazg din nog ; insa pelanga aceasta se vede, din ce in ce, tot mai lu-minat scopul rus 'de a supune oare cand Prin-cipatele Imperiului sëg.

A§a in tractatul de la Cuciuk-Cainargi1777 in care Basarabia se desparte de Moldova,ca cand nu s'ar fi tinut de ea, se lasa din ye-dere garantata integritate a Principatelor.

A§a in anul 1769, Rusia, numal cu pute-rea, farg nici un drept, promite Austriei Bu-covina pentru alianta ce avura intre sine, §1

apoi in anul 1777 silesce pe Poarta, a concedeformal Austriei aceastg parte a Moldova

A§a purtarea Rusiei care patriotul Gri-gorie G-hica, principele Moldovel, care la ocasiu-

Page 126: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

126 IOAN MAIOREE3011

nea aceasta s'a opus in puterea vechilor capi-tulatiuni.

A§a staruirea Rusiel In Pacea de la Tilsitde all asigura din partea lui Napoleon domniapeste ambele Principate,

A§a luarea i inerea pentru tot-dea-unaa Basarabief In anul 1812 in contra tractatelor0 mai cu searna in contra capitulatiunilor.

A§a introducerea unui Regulament Orga-nic pe temeiul tractatelor de la Adrianopol, careRegulament insä in mai multe puncturi sta d'adreptul in contra acestui tractat.

A§a In urrna incercata virire pe furi§ inRegulament a unei clause care nu este tiparitain Regulament, 0 care s'a gsit numal intr'unesemplar manuscris, insemnata de o man& ne-cunoscuta a margine cu condeiul de plumb,care insa, cand s'ar fi primit intocmai dupa cumpretindea consulul Ruckman, ar fi dat Rusiei inlegislatdunea interna drept sanqionator.

Aceasta sin* a Rusiel de a face oare-cand din Principate proprietati ruse, rea rëniasnecunoscuta Portel, §i dad, ea nu s'a opus maieu putere acestor plane inimice §i pericoloasepentru dinsa, causa nu este lipsa de intelegere0 de vointa, ci lipsa de putere de la sine §i

Page 127: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

MEMORII-7 CATEE GERMANIA 127

isolarea cea politica a Portel in relatiunile salecatre acest puternic vecin.

Aceastä pusaciune a Portei catre Rusia,pusaciune fundata in natura lucrului §i cuno-south inaintea Europei intregi, s'a araat infapta, §i in Vele acestea cu ocasiunea ridicarilRomanilor §i a reformarei statului lor, in celeinterne. Cad pe cand Poarta, care Intr'o mai mareindependinta a Principatelor de catre Rusia i§ivedea prea bine folosul sal, se grabl a primiresultatele revoluVunei §i a recunoasce Consti-tutiunea de la 11 Iunie pe care §i-a dat'o Ro-mania sie§i in 9 Rusia, care din contra in mi-§carea Romanilor nu vedea decat o piedica inplanurile sale, se studi In tot modul a o ni-micnici §i nu se sfil de note pline de min-ciuni cu scop pe de o parte ca Europa sapoata, face o dee luminata §i adevaata desprestarea lucrurilor la Dunarea de jos, iar pe dealta parte ca sä impinga, pe Poarta la mësuriinimice catre tara Romana.

Ast-fel consulul muscal de la Ia§i, dom-nul Kotzebue, intr'o scrisoare de la Iunie catreMitropolitul Roma,niei, acusa pe Romanil din a-ceasta, tara ca at conspirat CU .Unguril cu scopspre a-i aduce In tara.

Ast-fel manifestul domnului Nesselrode de

nu-§I

Page 128: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

128 IOAN MAIOREBOU

la 19 Julie descrie pe Romani ca pe nisce ye-cinl periculo§1 altor staturl.

Ast-fel notele ruse in Constantinopol de-ping starea Principatelor de la scularea Roma-nilor ca o anarchie intreaga care a sacrificatmil de oameni.

Apoi ca putere protectoare, clicend ca seintemeiaza pe acestea, gäsesce ocasiune de aintra cu arme in Moldavia §i de a ameninta deacolo §1 pe Romania. Pe drurnul acesta pa§ind,Rusia a ree§it a produce la Poarta o purtareretrograda §i a o face ca nu numal sa-§I tragaaprobatiunea data Constitutiunel Romane, ci sätramitä §i un comisar din parte-§1 in persoanalui Suleiman-Pala , cu oare-care trupe armate§i cu insarcinare de a restabili in Romania or-dinea legala.

Comisarul Portel, dupa ce a adunat sciintacurata despre starea lucrurilor in tara, s'a sim-tit motivat nu numai a nu implini scopul pen-tru care era trimis, ci, intemeindu-se pe cea cea veclut cu ochil, cd reformele de stat ce sefacurä sunt favorabile pentru Poarta, §i ca suntisvorite din vointa comuna a poporulul, §i capretutindenea domnesce cea mai mare pace §iorinduiala, a recunoscut pe guvernul provisoritidin Bucurescl, l'a intarit sub nume de Locote-

Page 129: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

MEMORIII CATR.E GERMANIA 129

nentg Dornneasca V a invitat pe agentil i ple-nipotentii puterilor strgine din Bucuresci ca sgreinceapg relatiunile lor diplomatice cu guvernulcel nog, ca cu un guvern legal §i recunoscut deMalta Poartg, ceea ce s'a V fäcut de top cap'se Oat in Bucuresci.

Lisa Rusia iar a sciut a ridica prepusurl a-supra caracterului lui Suleiman Pa§a §i asuprascopului revolutiunei romane, ca sa nelini§teascape Poartg, §i a reu§it prin aceste imputgciuniplasmuite a o face ca sg, trimita pe un alt co-misar in persoana lui Amegi Fuad Efendi, se-cretarul Divanului, cu plenipotenta i instruc-tiuni despre a carora natura, pe cat ajung sci-rile din targ, guvernul provisorit pang acumn'a putut dobandi sciintg curatg §i sigurg; vorbeinsä, de altmintrelea din isvoare de credinta, cir-culeaza V se crucesc una pe alta. Vic unil cacornisarul este venit spre a implini dorinta Portei§i a-I asigura interesul, influentand alegerea nou-lui Domn constitutional ; clic aIiI ca insgrcinareacomisarului este de a restabill lucrurile in sta-rea dinaintea revolutiunel, §1 ca spre acest scopse adung, trupe turcesci la Dungre. Altil iar leesplicg pe amèndouë intr'acolo, ca Poarta sim-tind gandul Rusiel de a ocupa chiar acum Princi-

Ghica, Aminliri, "7 641. 9

Page 130: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

130 IOAN NAIOREEICII

patele §i de a le tine pentru sine, se preparala un resbel defensiv in contra acestei puteri.

Aceasta este starea lucrurilor de astalp inPrincipate. 0 imprejurare numai este de luat a-minte, cä toata, Romania, ori §i cat de neinsem-natoare II sunt mijloacele de aperare in contraRusiei, este determinata a opune toata resistentaputincioasa pentru libertatea sa inauntru §i pen-tru independinta sa catre Rusia ; insä tot de o-data bucuroasa a intra in ori-ce relatiuni princare pe de o parte i s'ar asigura drepturile sale,iar pe de alta s'ar ridica frica de o totala sub-jugare de Rusia.

Este de toti cunoscut ca, afara de intere-sul comun tutulor puterilor Europei, de a puneodata .stavila intinderei Ru§ilor spreGermania mai are §i alt interes proprit la te-rile de la Dunarea de jos ; §i mai ales as-tapcand Principatele intind bucuroase mana la on-ce cuviincioasa, se pare , nu numaica, a sosit minutul cel mai favorabil spre a a-sigura aceste interese, ci poate sa se nasca, §ipericol din intarcliere ; cad Rusia sigura deresultatele politicel sale, este in stare de a facein curend ori-ce amestec on intervenire din altaparte cu neputinta sat cel putin foarte cu a-nevoe; la intimplare de a cere cestiunea italica

amiadt-di,

tocmeala

Page 131: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

MEMORIII CATRE GERMANIA 131

neapërat vre-o schimbare teritoriala pentru Au-stria, Principatele nu numal ca n'ar vrea, ci arfi Inca bucuroase a intra amèndouë intr'o in-tima uniune de stat intre sine §i in alta rela-tiune de stat cu Austria sub principe de casaaceasta §i sub protectiunea Imperiului german.

Ina lta putere centrala, care in causa ita-lid, a luat asupra-§1 intervenirea cu FrantaEnglitera, ar putea gasi fara greutate drumulcare unesce interesele germane cu ale Principa-telor.

Insa inainte de toate sa bifie-voiasca a In-toarce a sa luare aminte la cererea ce o faceprin mine guvernul met, de a primi asupra-§Iintervenirea intre Principate i intre ambele pu-teri protectoare in interesul german bine inte-les §i conform timpului de astacli.

Pe langa incredintarea de cea mai aleasastima infatiaza subscrisul acest memorial dinmandatul guvernului

,Plenipotentul Principatelor Danubiane in Francfort.

Joan Maiorescu.

Francfort, 17129 Septembrie, r848a.

§i

stn.

Page 132: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

132 IOAN MAIORESOIT

No. XI.

2-lea Memorial dat Ministeriului German in16 Noembrie, din partea plenipotentulid Romdnier,.

Ioan Maiorescu.

Inalt Ministeriu!

Greutg.tile actiunef orientale ocupg de un§ir de anI pe cef mai insemngtori publici§ti §ibgrbatl de stat al tutulor tërilor Europef, maivirtos af Germaniel. Ca dintr'un instinct cautgEuropa spre tërile despre Mama Neagrg carl sevéd alese de ursitg a fi teatrul unor marl eve-nimente. Acl, simte §i clice fie-care, catg sg sealeagg libertatea Europef mai ales a Germanielca acelei mai de aproape! Pe de o parte, in-semngtoarea din punct politic §i comercial pu-sgciune a Constantinopoluluf, astäi scaunul unefputréde ma§ine de stat, a until corp trageagonia, care insg tot mai are sub sine fructu-oasele tërf Danubiane ; pe de alta parte, pute-rea Rusiei ce necontenit tot se Intinde spremiaclg-cli, impinsa de nesatiul de töri §i ajutatg,de o diplomatie astutg §i cu multg mgestrie or-ganisatg ca infati§gtoarea absolutismuluf celulmaI teapën §i inimica on cgref libere desvoltäria mintef ; aceste dag dreptate popoarelor libere

Page 133: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

MEMOR/II 0.A.TRE GERMANIA 133

la comunä parere despre resaritul Europel. Laaceasta se mai adaoga numeroasele vise slaviceearl se intind pana in inirna G-errnaniei, §i careprea u§or se pot insufla, aprinde §i IV de ideiaunul slavism universal, daca in parte nu sunt§i pana acum. Tot ce este greti §i periculos dinacest punct de vedere se subsemneaza sub numede panslavism. Panslavismul representat, dupacum cred unit, de Rusia dupa cum se afla ea astacli,este o chimera, o neputinta, pentru ca Rusiase teme mai tare de semintiile slavice iubitoarede libertate decat de alte natiuni. Apol ideapanslavismului nici n'a e§it de la Rusia, §i de§inu se poate nega cä diplomatia ruseasca se fo-losesce de aceasta idee pentru scopurile sale,totu§i chiar Ru§ii sunt convin§1 de neputintareelisarii panslavismulul prin Rusia. Dar peri-colul amenintä din alta parte, de la semintiileslavice, despre apus §i asverlitmai intOid idea panslavismului in lume.

Dupä gradul in care s'a de§teptat pretu-tindeni sirntul nacional, dupa studiul nationali-tatilor de a se descata de elemente straine §ia se desface de legamintele cele nenaturale sprea se stringe mai tare de cele egale §i spre ase constitua de sine, realisarea panslavismululnu mai este chimera, ba are Inca multd proba-

miada-di, earl ati

Page 134: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

134 IOAN MAIM:MEMO'

bilitate pentru sine. Eli nu cred nicI pe departela realisarea panslavismului, sub forma unuistat unic §i nedespartit ; cat pentru aceasta po-poarele slave sunt prea despartite intre sineprin datine, limba, literatura, §i religie. In punc-tul acesta popoarele slave stat unele catre al-tele mai tot in acele relatiuni in cari stati §i po-poarele romane : Romani, Italieni, Spanioll. Esteinsa realisarea panslavismului cu putinta §i pro-babila in forma de staturi confederate, sail informa de o alianta, legatuinta de stat.

Pericolul ce se nasce de aid pentru Ger-mania este invederat, daca mai virtos vom luaaminte cat de profunde radëcini a prins ura a-supra Germaniel in toate semintiile slavice. Ne-voia impune Germaniei datoria de a se gandila mijloacele prin carl sä poata a sta in contrapornirilor panslave §i a inlatura pericolul ce oameninta ; mijloacele acestea sa imbie ele dece s'a imbiat §1 pana acum ; dar Germania nule-a pus in lucrare ; ea nu §i-a pretuit importan-tele sale interese in Sud-Estul Europel nici o-data. Ea le-a päräsit inteun mod ce nu se poateescusa; aceasta se recunoscii §i se §i mustra cuamaraciune de catre cel mai eminent): bärbatide stat ai Germaniei in toti timpii, precum a-nume §i in clilele acestea de catre legatul Au-

Page 135: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

MEMORIII CATRE GERMANIA1315

striei din Atena, domnul de Prokesch. Observa-tiunea acestui barbat de stat e cu mult malimportantä decat st nu i se dea un loc in a-cest memorial. Ea se cuprinde intr'o scrisoarea acelui legat din 30 August 1848, cAtre pefe-ricitul ministru Latour, §i suna- ast-fel :

qice domnul de Prokesch, se a4-eazdin Principatele Danubiane cu o ne.pisare ce se a-profile de crima de fnalted trddare ; ldsardm nolin anul 1829 (ce n' am scris eg in contra) gurqDundrei sd cacid in mdna Ru4.ilor intr'un morment cand armata ruseascd se Via intr' o ad:felde pusdciune, in cat cabinetul din Petersburg arfi primil orl-ce remonsiratiune din fiarte-ne. Pocclece i acum ne vom Idsa a ne purla de nas cuvorbe goale a ajuta ca influenta ruseascd sd seintdreascii panel la Drava fi Sava. Poarla se re-luta, dar n' are pe nimeni dupl. sine. Franta setird de Austria fi anarchia stet sub un cort cuRusia, i Austria Germania care ar avea aidcel inaig cuvint sunt nule ; fie aceasta a,ra sagba, mie mi se rupe inima, dar ce j5ol th ?"

Nu mat putin amar se esprim1 redaqiu-nea Gazetei universale de Augsburg" in foiasa principalä de la 18 Oct. 1848 :

17Inteaceea in Principatele Danubiane, de

17unde avem scrisori de curOnd, consulif austriacI

Rugii,

gi

gi

Page 136: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

136 IOAN MAIORESCII

se tracteaza de catre Rusia §i Sturza cu o bat-jocura, dupa care, dna vor mantue onoa-rea, nu le mai rërnane alta detht sa-§1 iea pas-porturile §i sa plece. Rusia va domni d'aiciincolo ea singura in tërile acelea, pana cand1)Germania 1§1 va aduce atninte ce ca§tigase ea

77odata. acolo cu §iroae de sange.

In adevër, pasivitatea representantilor pu-terilor germane in Constantinopol, in hmele dinurma, cu ocasiunea amenintatoarei sculari a di-plomatiei rusesci in contra Portei in causa Prin-cipatelor, a batut foarte tare la ochi. Nimenea nueste care sä DU cunoasca incurcata stare a G-er-maniei peste tot §i mai ales a Austriei precurn§i nilscuta de aci greutate de a pa§i in cele dinafara cu energie; dar cu toate acestea, daca vorncugeta ca in cele din urma Poarta nici a cerut,nici a alteptat mal mult decat ca politica ei incontra nedreptelor pretentiuni ale Rusiel sä fieaprobate, pasivitatea Internunciului Austriel rë-mane ori §i cum neesplicabila ; §i omul se simtefara voe aplecat a da creqemint until prepusacceptat din mai multe parti ca .cabinetul vie-nez a fost din mai inainte inteles CU Rusia, pen-tru ca ast-fél asigureze votul §i ajutorul a-cestei puteri in cestiunea

Cat pencru aceasta, fie ala sat alt-fel, a-

sa-§i

saltItaliei.

Page 137: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

MEMORIII caTaz GERMANIA 137

tat este adeverat ca §i cea mal noul ocasiunede a deschide influentel germane un drum si-gur §i indelung tiitor spre resarit a fost neba-gata In seama.

Dar soarta Principatelor Danubiane Incanu este determinata , insä se relupta Turcia apune in lucrare toate mësurile ce i se propunde catre Rusia, Inca arata ca printre armärilesale cele puternice §i prin trimiterea numeroase-lor trupe spre Dunare, acea buna intelegeredintre ea §i Rusia la care se provoaca necon-tenit manifestele rusesci, este numai sfortata §iminutala, insa mai e timp de a reapuca §i aindrepta acea ce s'a trecut cu vederea.

De aceea imi iag voie de a desfa§ura Inal-tului Minister in putine cuvinte mijloacele prina carora punere in lucrare, resaritul Europei sepoata asigura in interesul Germaniei §i al teri-lor de la Dunn.e peste tot, §i prin care in partese poata intreprinde §i acum un ce foarte im-portant pentru Moldavia §i Romania ce gem subindoita ocupatiune militara.

De la marginele sud-ostice ale G-ermanieipana la Marea Neagra sunt mai ales douë po-poare, cu putin la numer, Maghiari §i Romaniorientall, carl II taie poporimea slavica, in douëparti. Intre el locuesc si Germain*, anurne ni§te

Page 138: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

138 IOAN MAIORESCIT

neinsemnatoare colonii germane prin Ungariaapoi mai virtos Sa§ii in Transilvania. Ace§ti

din urma, ca la trel sute de mii CU numërul,esistat de secoll ca o natiune de sine, cu drep-turf §i privilegiuri singulare pana ce uniuneaTransilvaniei cu Ungaria, decretath in Dieta dela Cluj in contra vointei lor §i in contra vo-intei Romanilor, a tras dupa sine nimicirea esi-stentei lor politice, §i a ocasionat ridicarea lor,in unire cu Romanii, in contra Maghiarilor.

Aceasta insurgenta din Transilvania, casa insemnam in treacät, n'are nimic a face cumi§caciunele slavice, n'are nici o tendinta rem-tionara, precum place unora a qice, §i nu tin-tesce la stingerea Maghiarilor oil la ingroparealibertatel lor. Nu ; acesta e un resbel impus denevoe, o lupta in contra pretentiunilor §i in contraterorismului partidel maghiarizatoare ce acumse afla la guvern ; §i nu are alt scop decat ega-litatea de drepturi pentru natiunea germana §iromana, a§a cum s'a pronuntat ea in Constitu-.tiunea austriaca §i probarea prin fapth a ne-clintitel lor credinte catre Casa Habsburga. Deaceea Sa§ii §i Romanii in Transilvania s'aii decla-rat pentru Constitutiunea austriacä. Ca nascut Ro-man din Transilvania, crescut intre Romani, Sa§1

si

Page 139: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

MEMORIII GIME GERMANIA 139

gaghiari, sunt curioscut cu starea §i relatiu,nile acestor

Daca Maghiaril ar fi recunoscut i asigurrat prin lege pe cele-lalte nationalitäti, el ar fiavut in Romani §i Sa§i pe cel mai naturallmai credincio§I conluptatori in contra pornirilorpanslavice, daca acestea esista in adevOr.

Dar G-ermanii acWia sunt, dupa numërullor, un element cu mult mai neinsemnator decatce sä se poata lua drept basa pentru combina-tiuni politiceinameritoare (?). Din contra Maghiaril

Romanil orientali se insupsc intemeierel unulpropugnacul tare 0 permanent in contra pan-slavismului in interesul libertätei Europel 0 allumina Ambele elemente, cel maghiaric ce setine de familia sernitica, i cel oriental roman, acareia patrie originara este Italia, esista astacliin resaritul Europel cu totul isolate, intocmalca o insula intr'o mare slavica care numal printr'oingusta limba de pamint se unesce spre apuscu Germania.

Precum este de invederat cä numal pestecadavrul acestor douë natiuni i peste al Smi-lor ce locuesc printre ei, vor putea da manaSlavii despre rësarit §i miacia-noapte cu cei dela spre a realisa un imperia universalslay, tot a§a este de sigur ca numal prin inte-

tëri.

§i

miada-di

Page 140: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

140 IO AN NAIONESOU

meierea unul stat maghiar liber §i fundareaunul asemenea, stat roman tare mai incolo spreresarit, §i prin alegarea lor de Germania va de-veni panslavismul cu neputinta, iar Maghiaril§i Romanil in stare de 'all implinl misiunea lor,ca inainte-garda a popoarelor civilisate in resä-ritul Europel.

Ce se atinge mai. intaiti de Ungaria nuse poate nega ca elementul maghiaric in acestregat nu este mai nicairi compact de ajuns, ast-fel ca, consolidandu-se odata in läuntru intr'unmod perdurator, poata, urma neimpedecata sa misiune. Din contra, Romanil orientali, in-tre termenil vechil Dacil, Dunarea Nistru §i Tisa,fac poporimea cea principala foarte precumpa-nitoare, cad Romanil stafl astacli in Dacia nouemilioane in contra doli milioane trel sute demil Maghiari, Serbi §i Germani, §i ce se tinede ambele Principate Danubiane poporimea esteesclusiv romana.

Maghiaril voira sa, se intareasca prin in-corporarea Transilvaniel cu Ungaria, §i stoarseracu putere a§a numita uniune in contra vointeiRomanilor §i Sa§ilor. Dar natiunea maghiara inUngaria se afla inainte de uniune intr'o propor-tiune mult mai favorabila catre cele-lalte se-mintil decat dupa uniune ; pentru ca Transil-

sail

Page 141: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ELEMORIU CATRE GERMANIA 141

vania a adus Ungariei cinci sute de mil Ma-ghiarl §i un milion jumaate Romani, §i treisute de mil Sa§1. In adevör, aceasta nu se poatenuml ca§tg. Cea d'intait urmare a acestul pasrët calculat este resbelul de nationalitate ce aprorupt §i In Tfansilvania. Maghiaril se vede allfi cunoscut mai tarclit eroarea, cad el fac Se-cuilor propuse premibile de a se stramuta inUngaria. De se va intimpla aceasta, precum e§i probabil, atunci dad, nu toata partea apu-sana a Daciel, dar de sigur Transilvania nu semai poate sustine pentru Ungaria, cad Secuildin punct de vedere militar fac poporimea prin-cipala a Maghiarilor in Dacia iar in Transilvania§i cu numërul. Apol Transilvania dupa pusaciu-nea sa geografica numal impreunata cu Princi-patele Danubiane va putea ajunge vre odata lao stare materiala placuta, §i astacli produseleindustriel Sa§ilor mai numal in Principatele Da-nubiane i§1 at a lor plata.

27De aici ar e§1 pentru viitorul stat roman

de sine un teritorit ce ar cuprinde cam intreaga.Dacie veche ; Bucovina §i Basarabia rupte cuputerea §i cu nedreptul din Moldavia, se tin fi-resce de acest stat roman.

Maghiaril din contra ar ca§tiga o popo-rime de vita lor mai compacta, §i spre a !neon-

Page 142: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

14ff IO A.N MAIORES if

jura pe viitor luptele de nationalitate intre Ma-ghiari §i Romani s'ar putea §i ar cata a se davoie rëmg§itelor ambelor nationalitäti de a trecein statul respectivel lor semintii dupa esemplulSecuilor. Pacificului §i industriosului popor Sasi s'ar asigura in noul stat roman esistenta sanationala, precum era inainte de uniune.

Ungaria, fara Croatia §i Slavonia §i faraTransilvania §i ce se va mai adäogt la ea, Unga-ria, clic, cu o poporirne maghiara ca precumpa-nitoare va fi mult mai fericita §i mai tare. 0ast-fel de Ungarie, legata prin alianta ofensiva§i defensiva cu Romania §i alipite arnendouö deGermania printr'o legatura de stat, cum am pro-pus ea pentru Principatele Danubiane in Me-morandul meti de la 17/29 Septembrie, Inlaturapericolul panslavismului, asigura resaritul Eu-ropel §i ca§tiga Germaniel o influenta necesarace i se cuvine pana, la Mama Neagra.

Cum ca, natiunile aceste amendouë ail sase lege de Germania, este o incredintare gene-rala a tutulor Romanilor i Maghiarilor celorluminati §i intelepti ; cad on i cat de favora-bil s'ar alege, s'ar determina esistenta de stat aambelor douë natiunl, ele fara, Germania suntprea debile contra panslavismulul.

Insa, ca cestiunea orientala sa se desnoade

Page 143: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

MEMORIII CATTLE GERMANIA 143

mai cu deplinatate, ar cata a admesura Gre-ciei termeni mai naturall atat pe uscat cat §iin insule.

Realisarea acestor combinatiuni este fallindoiala lucrul viitorului, insa daca, nu ne in-§ala toate semnele, rninutul nu este departecare va pretinde toata activitatea §i indemna-tatea barbatilor de stat al Germaniel pentrurealisarea acestor combinaVuni in toata, a lorestensitate.

17Chiar ridicarea Romanilor din vara aceasta

a adus Germaniel aminte de datoria sa, §i adat dorita ocasiune de a lucra care acel scop.Aceasta se poate §i acum, cat pentru Moldavia§i Romania ; §i sunt sigur ca resultatul va re-munera intreprinsa ; caci, cum am insemnat maisus, soarta acestor frurnoase dar nefericite terinu este inca, nimic mai putin decat determi-nate..

Firesce, aci ni se pune in cale Intreba-rea : cum s'ar purta Turcia la aceasta?

Fara a me lása asupra evenimentelor cela o transformare a staturilor Europel neaperatvor lovi pe Turcia, intrebaciunea aceasta catpentru Moldavia §i Romania, cum sunt ele as-MAse poate deslega prea u§or. Insa§i Turcia neiese aid cu bratele deschise. In anil cel dol din

Page 144: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

144 IOAN MA1031E13017

urmg maI de multe orl a venit vorba la Poartgcg prin capitalisarea tributului anual sa se u§u-reze rescumpërarea acestor douë Principatest se lase de tot libere.

Turcil argumenteazg ast-fel: Pentru Tur-cia este mai bine, este nemgrginit mal folositorall face cu modul acesta din poporul roman unamic credincios cleat ca Principatele sg mairëmana §i de aci inainte nurnal un camp de-schis pentru intrigi din partea RusieI in contralor in§ile §i in contra TurcieI.

In adevër, departarea influenteI rusesci dela Dungre este pentru Turcia o cestiune de viata,§i ori-ce ajutor pentru aceasta din partea Ger-manieI l'ar primi ea cu recunoscintä. Principatelesunt in stare de a se rescumpëra; insg pentrucuvinte ce se inteleg de sine, ele nu pot incercarescumperarea decat sub garantia §i protectiu-nea Germaniel.

De aci se vede ca cea d'intait ocupaciunea ambasadeI germane la Constantinopol ar fi alucra ca trupele rusescI A, se tragg din Princi-pate, la care sä cearti neapërat Invoirea cabine-tulul vienes, pentru el Turcil sunt dedati aved6 pe Germania in Viena ; cgtre aceasta Tur-cil nu vor intelege nicl odatg ce va sa clicg pu-terea centrala a Germaniel pang ce Prusia §i

Page 145: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

MEMORIt CATRE GERMANIA 145

Austria nu se vor supune rechigma pe am-basadoril lor special Tot oda U.. cu acest pass'ar putea incepe negociatiuni pentru rescumpë-rarea Principatelor §i pentru unirea lor intr'unstat, sub un Principe din casa Austriei §i subprotectiunea Germaniel. Ceea ce mai remane defacut pentru un stat Roman mai mare atarngde la viitor.

Inalta putere centrala a Germaniel estede a gäsi pe urr drumul cel mai bun, spre aadveni la un resultat fericit in interesul Ger-maniei §i al Principatelor tot de odatg.

Dand inaltului minister al Germaniel a-

ceasta, hartie, subsemnatul remane cu cea maialeasg sting.

loan MaiorescuP1enipotentu1 Principatelor Danubiane.

Prancfort, 4116 Noernbrie, 1848".

No. XII.

Din actele Parlamentului de Francfort asupraPrincipatelor Danubiane.

In pdinta 96 de la 13 Octombrie, dom-nul Schulz de la Vailburg a pus aceastg intre-bare Ministerului celor esterne:

Ghica. Amintiri. 27,641. 10

Page 146: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

146 PARLAMENTI:11, DIN FRANCIPORT

(Ce mésuri a lual Ministerul ImperiuluiGerman spre a afidra interesele Germanid inMoldova 4.i Romania in contra esorbilan/elor ru-sesci?,

)2Ministeriul a clis Ca va da röspunsul in lu-na urmatoare, adica la 16 Octombrie.

In edinta, 97 de la 16 Octombrie dom-nul FOrster de la Hiinfeld a motivat a doua in-terpelaciune ast-fel :

ePrinczatele Romanice , Romania §.i Mol-davia, s' azi &Oil Autintele (?) populilor germanifientru a-§-1 intocmi o Constitutiune democratica.Rusia s' a ameslecat, Poarta inset a recunosculnouele institutiuni find ele un profiumnacul pen-tru sine insdfi, dar prin influenta ruseascei se

vi§iu nevoild ali lua inapoi aprobarea data. Ru-sia concentreaza la marginile Principatelor trupe,trupe armate insemnaloare, eland cu aceasta sco-pul sea invederat pe fala de a apuca Principa-tde §i de a le line pentru sine, cand de alla parteea §i acum face ,Fi drege in ele ca in casa sa.Principatele nu sunt cu dreplul de resbel subju-gate de Pearta, ci s' azi pus de buna voie sub pro-tectiunea ei prin tractate reginduli drefitul deindependinta legislativa §.i admnistrativa, 4.i finan-fide sunt ale Princifiatelor,, cari azi sei deaPoried numai un tribute pentru ca sa le prolegeze.

Page 147: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

DESPRE PRINCIPATELE ROMANE 147

.Nici o natiune n' are interes asa de mare ca ceagermand de a nu ldsa sâ cacid aceste Princi-pate si.tb puterea Rusid. Un Imperiii Romanicdesfire amictfld-cli legal firesce de Germania, aretot acea inaltd insemndtate ca cel Maghiar, baincd si mai inaltd . De aceea imi iad voie de apune aceste intreMciuni

tr. Ce misuri a luat Ministeriul de a opriinundarea Principatelor de trufie rusesci si de aaHra drepturile bor."

t 2. Ce piedici stag la mifloc de nu se tri-mit legati la Petersburg si Constanfinopol?

Putem spera a acesti ambasadori vorporni curênd

27Ministeriul a rëspuns in aceasta sedinta la

ambele intrebaciuni precum urmeaza.:Dozed" interpeldciuni se tin de relafiunile

Germanid si ale puterei centrale cdtre MoldaviaRomilnia. 0 interpeldciune, ce s' a fdcut cuno-

scutd incd de Vineri, este din partea domnuluiSchulz si a mai multor altor domni; cea-laltd estedin partea domnului Fairster ce s' a adus astdo'iin cunoscinta Parlamentului. La aceasta am a-noare a respunde mallet Adundri a ponderosi-&tea Principatelor Danubiane pentru Germanias' a recunoscut de .Ministerite in toad a ei es/en-sitate, cd Ministeriul cunoasce foarte luminat

(3.

cti

MinisleriaiaI

?,

si

Page 148: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

148 PARLAMENTIIL DIN FRANOPORT

o mare parte a viitorului PrinczPatelor atirndde la o amesurald inlucrare a Germaniei,prin urmare Ministeriul este petruns de necesi-tatea de a clistiga acolo cat se va putea mai cu,rend elementului german ponderantia cea mai de-terminatd ; dar mnalla adunanid va recunoasce cdasemenea prelimindri urmeazd a se face intr'unmod respuncl dor scopului. De aceea Ministeriuls' a pus in relatiuni directe cu bd. rbatii cari aücunoscinie intinse despre starea Principatelor delaDundre, ca impreund cu ei sd se consulteze de-spre modul cel mai inemeritor de a innoda rela-tiuni diplomatice cu aces& Principate.

tResultatul desbaterilor cu acesti bdrbati estecd desi PrincOatele aü un grad cell de independin/d,dar incd tot se lin de Turcia ; prin urmare, rela-liunile diplomatice cu ele nu se pot innoda inainte dea se lega cu Constantinopolul. Asa dar s' a determi-nal a se tune in lucrare ambasada la Constan-linopol, si am onoare de a face cunoscut Adu-ndrei cd aceasta se va face in cel mai scurtlimp.

Fiind-ca ministrul n'a rëspuns nimic pen-tru ambasada de la Petersburg, interpelatiuneas'a repetat la 23 Oct. §i ministrul iar a rö-spuns numaI pentru Constantinopol §i Princi-pate ast-fel:

91 cd

Page 149: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

DESPRE PRINOIPATELB ROXANE 149

firecum a declarat in una dinodintele trecute, se ocufid Cu' ambasada din Con-stantinopol, 4.i am onoore de a notifica cá amba-sadorul s' a 4i denumit. Tot odatd cu ambasado-rul vor fileca agentii difilomatid fientru Prin-cipatele Danubiane ale puncluri in Orient, .

,,Iri §edirqa 106 de la 31 Octombrie, dom-nul Schulz §1 consortil aü motivat ce se vedemal jos in modul urrnAtor :

Luand in bdgare de seamd cd Romania ciMoldavia firintr'un adins imputernicit, care demai mult limp apeeafild resultatul stdruintelorsale, a cerut o intervenire sprijinitoare din par-lea Germaniei ;

eLuand in bdgare de seamd cd de cele d'intdiüdalorii ale puterei centrale se tine a intoarce asa luare aminte asupra terilor de la Dundre,a trage in cercul activild/ei sale o materie ce

fidnd acum a fast neglijald intr'un mod neespli-cabil;

Ludnd in bag-are de seamd cd aid nu selucreazd de mai putin decal de destuparea vechi-lor drumuri ale comerciului fi ale emigratiuneigermane, despre asigurarea relatiunilor inlimecu Orientul, prin impingerea inapol a exorbilan-Iiilor ale Rusiel ce cresc amenintand;

cLuand In bdgare de seamd cd acestd mi-

,si

t

fi

.111inisteriocl,

$i

Page 150: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

150 PARLAMENTTIL DIN FRANCPOILT

siuni, ce urmeazd din noii poseiciunea Germania,vine in ajulor ridicarea Romanilor resdritenifientru libertate, 4.1 cd violota a fiesare a acesteiridicdri indoesce trebuinfa protectiund ;

eLudnd in urmd in Mgare de seamd cdGermania in implinirea acestd misiuni poate fisigurd chiar de sprifinirea Porfa, Adunanfa ge-nerald decreteazd :

1 A se intocmi un comitel care sd se consul-teze asufira cestiund Dundra in toatd a el esten-sitate fi sd facd proiedele cuvenite, .

21Aceasta motiune s'a dat la comitetul causei

internationale ca sä raporteze. Raportul s'a ci-tit in pdinta 108 de la 3 Noembrie, a caruiacuprindere pe scurt este aceasta :

t Comisiunea causei internafionale cunoascein toata a el insemndtate fi estensitate cestiuneaDanubiand atinsd in mogunea ae mai sus, 4-i so-cotesce de datoria puterel centrale a intoarce de-plina sa luare aminte ferilor Danubiane, precuma fi declarat Ministeriul celor externe cd se o-cupd cu aceasta cestiune importantd, care cu du-rere mcirturisim, firea a fost fidnd acum pardsitdde Germania;

4 Comisiunea, unindu-se in fiintel cu motivelecelor ce ag facut mofiunea, nu gdsesce cu cale aintocmi o comisiune speciald pentru aceastd ce-

Page 151: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

DESPRE PRINCIPATELE ROMANE 151

stiune acum, cand prin incurcalurile ce ivitin toad fiartea sud-esticd, desnodamentul acesteicestiuni nu cade nemiflocit in cercul lucrdrilorAdunantei. Dar Germania are sci urmeze o fioli-tied fiuternicd la Duncire, aceasta fiolitica sfie-ram, ai fioate lucra ,si va lucra curend cu atatmai tare fi mai facetoare de bine, cu cat Germa-nia n' are sd refiresenteze in risdrit decal causadreptalei, fi a libertalei. Aceste mariinterese de via/a vor fi recunoscute in timfiul sdzi

fientru ferile Danubiane, .

Comitetul propune ca aceasta causa së rëmaela comitetul causei internationale. Pre§edinteleva insemna o cu de desbatere."

No. XIII.

Generalul Magheru catre Ion Ghica la Con-stantinopol.

Trieste, 24 Ianuarie (5 Febr.) 1S49".

Socot de prisos da aid o relatie a-mënunta despre deliberarea fratilor no§tri espa-

sigur find ca vei fi sciind aceasta foartebine. Trebue sa fi sciind asemenea ca Archi-mandritul Ioan Snagoveanul, Bolliac, N. Balcescu,Bolintineanu, Gr. Ipatescu, A. Zane, Aristia, Io-

civilisaliunei

a-ti

sail

ci

1.

Page 152: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

152 GENERAL MAGRERII

nescu §i Deivos at trecut In Transilvania undese AA §i Tell §i Eliad; iar cei-lalti s'at dirigeatcatre Occident, spre Paris §i London.

Et, precum ,§i aiti Romani, am fost silita parasl Hermanstadtele, unde me aflam, prin co-municatie oficiala din partea cornandantului Tran-silvaniei. Mi s'a imputat adica Ca Transilvanenil§i Banatenil m'ar fi fost cerut ca cornandant allor, intriga facuta negre§it de catre inimicii no-§tri Ru§i. De aceea am §i hotarit a me tragespre Occident §i a me oprl de o cam data aicila Trieste, unde pang acum sunt in pace, §i

undo dupa positia geografica a acestui ora§ meaflu la egala distanta, de care Paris, Francfort,Viena, Romania §i Constantinopol. Inca de laBelgrad, mai multi amid ai causei noastre §ichiar compatrioti d'ai no§tri m'at indemnat aveni acolo la Stambul, facêndu me sa pricep, cala ori-ce eventualitate de ruptura intre sciuteledone puteri a§1 putea fi de folos la organisatiamesurilor resbelnice ce ar fi luat in tara noa-stra. Eram aproape de a o face, dar alta consi-deratie rn'a facut a renunta pentru putin timpla acest proiect ; iata ce :

Indata dupa plecarea mea din Herman-stadt, in tot cursul calatoriei mele am auclit di-ferite noutati, cari erat departe de a me bucura.

Page 153: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

POLITICA MUCH A T, ILOR 153

Ca adica la Constantinopol se dusese §i se a-cralitase falsa faima cum Ca emigratii nostri arfi itnpartiti in doue campuri oposite ; ca la Con-stantinopol incep a se grupa Rornanil cel buntsub nume de partida turca, si ca acestia dintoate puterile se silesc acolo a contrabalanta sia paralisa acturile si lucrarile unei alte partideRomane a carei numire ar fi germana §i carela Francfort, cu capul ei Eliad, ar fi lucrand cutotul in contra interesurilor Turciel, si prin ur-mare ar fl avend o politica cu totul oposita cuaceea a adevératei partide turca dela Constanti-nopol. Ca pe langa acestea, aceasta din urmaar fi vrend sa-si dea un cap, de vreme ce in-chipuita partida germana si-a dat pe Eliad, care,dupa cum se credea. la Constantinopol, s'ar fi §i

afland de mult la Francfort cu Maiorescu.Aceste vest intors din drumul mea,

caci am voit sa larnuresc ca ce aparenta ar fiputut sa dea nastere unei asemenea supositil.

Apoi, iubite domnule, trebue sä scil maiinainte de toate ca desi s'ar fi ivit in timpiitrecuti mai multe desghinari personale, insä a-ceste mic jocuri de ambitie s'aiA sters, imi placesa o cred in toata convinctia, §ters clic di-naintea periculului iminent al patriei comune.

m'ad

s'ad

Page 154: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

154 GENERAL MAGHERIT

Nimeni, clic, nu poate fi atat de mic la inima,atat de putin iubitor de tam lui ca sa se maigandeascg la ni§te calcule vile de ambitie e-goista.

12Soil' bine, domnul met, cg din capultot-deauna nol am vizat a ne agata, a

rezerna politica noastrg de Puterea suzerang.Toate lucrarile noastre, toate faptele noastre aütrebuit negre§it sg dovedeascg Europei §.1 maicu seamg Portel ca adevërat acest sentiment aformat esenta politicel noastre, cad intr'alt fel,ca sg aduc aid un mic esemplu, ce n'ar fi pu-tut face bravii Romani, cari aveat armele inmana §i toate gloatele din Romania mica ?....Am vNut insa Ca Turcia, cu toata buna vointa dea ne sprijini, se gasia inteo positie inferioarginaintea celel-late puteri. Ce trebuia sa facemnol ? Negre§it sa cautam a scoate pe Poartgdin aceasta positie, §i a o pune pe un piciormai ferm. Cum o putedm face? Pe cat ne iertaputerile, negre§it prin silinta de a trage sim-patiile celor-lalte puteri libere asupra causei noa-stre, §i de a capota prin chipul acesta puterfnoue, cel putin morale, Inaltel Porti. Aceastaam facut'o §i aceasta mai mult decat toatepoate dovedi mai chiar cat de strins ne ti-

lu-crului

Page 155: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

POLITICA EMIGILATILOR 155

nem nol de Turcia §i cu cgtg caldurg sincerdne silim a o vedé tare 0 puternicd, ca ast-felsg poata §i pe noi a ne ajuta cu mai multa e-ficacitate.

Acestea eraa destule ca sä nimiceascg ori-ce supositie nefavorabila asupra agenWor dinOc &dent al emigratiel.

Ea am scris lui Maiorescu, inca dela A-gram 0 chiar de aid, caci Eliad nu s'a mutatde loc pana acum din Hermanstadt, cerêndu-I unespus de lucrdrile sale de acolo. El ImI §i a-dresa algturata scrisoare care n'are trebuintd decomentaria. Maiorescu apoi a 0 venit aci laTrieste, mi-a narat 0 din gurg ale lui lucrgri §imi-a spus ca aa fost intru toate aprobate §i defratil no§tri, cari, spre a se duce la Paris, aatrecut i s'at oprit mai multe qile pe la Franc-fort.

trimit chiar scrisoarea in original a luiMaiorescu, ca dacd, vei socoti de folos, s'o pot):aröta la care vei voi acolo, ca sg-I Scott dinori-ce presupus asupra noastra, §1 ca sg-i incre-dintezi cd. in G-ermania n'am cdutat alt denta face politica el' arnica §i conformä cu a Tur-ciei In cestiunea romand.

Acum remane a-ti comunica §i diferitele

IV

Page 156: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

156 GB NERALIIL MAGIIERIT

mösuri ce am socotit de neapörata trebuinta alua in causa organisarel ernigratiel.

11Atat Maiorescu cat §i eü am scris celor

dela Paris in causa aceasta. Cel din Transilva-nia, in numër de mai bine de douë sute, §1 noi(§i negre§it, dupa cum mi-a spus Maiorescu, §i

cel dela Paris aprobau idea aceasta) am liiathotarirea a alege un comitet. Comitetul acestava fi mixt, va fi compus adica de RomaniMoldoveni, caci ar fi foarte impolitic §i foarteimprudent ca noi de sine ne sa facem o despar-tire intre interesele omogene ale t6rilor Roma-nia §i Moldavia. Acest comitet va denumi dele-gati la toate cabinetele puterilor europene, oriunde va gasl cu cuviinta. Politica comitetuluiva fi determinata de voturile majoritatel mem-brilor lui. Se va ocupa in numele natiunel ro-mane de toate mijloacele atat materiale cat §imorale pentru triumful causei noastre §i pentruintretinerea fratilor ernigrati (Romani-Moldoveni).Aceasta idee fara indoiala ai sa, o aprobezi §id-ta; cu toate el, dupa comunicatiunile ce ni lefacia Filipescu, d-ta precum §i cei-lalti fral emi-grafi de acolo ati fost de parere a numi un sin-gur cap. EA insa socot ca sa parasiti aceastadin urma opiniune, mai vidos ca, dupa cum

0

Page 157: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

POLITICA EMIGRA TILOR 157

m'am silit a ye esplica, ori-ce prepus de dife-rite partide s'a aridicat pentru tot-deauna de de-asupra emigratiei.

Am convocat pe top capil revolutiei noastrea se aduna sat la Viena sat la Trieste, ca cen-tru, spre a procede la electia acestui comitet,§i fiind-ca spre esemplu ar fi cu greil in toateprivintele ca top ceI de la Transilvania sä setransporte aid, s'a gasit cu cale ca ei sa tri-mita numai delegati carora sä le confieze votu-rile lor pentru acest comitet.

Ast-fel vor vedea Turcia §i Europa Ca Ro-manii de ob§te sunt unip §i ca toate silintelelor sunt indreptate spre un singur tel, sprementinerea puterei Otomane §i spre fericireatërei lor. Luand in consideratie toate acestea,färä indoiala Inaltul Divan se va convinge dacanu s'a fi convins Inca bine ca noi lucrain cachiar ni§te Turd, cad inamicul comun a facuta ni se confunda interesele §i a ne uni ca ni§tefrap pe earl II ameninta tot un pericol.

loan Filipescu, amicul nostru, mi-a spus,spre bucuria tutulor, c'avem amid bunl la Stam-bul. Cat pentru d-ta ii multumesc i din parte-mica roman ca prin energica §i patriotica d-tale ac-tivitate pop balanta, dupa cat se poate face, in-fluenta inimicilor no§tri.

Page 158: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

158 GENERALIIL MAGHERII

Adutl aminte ca patria d-tale nu va fi in-grata catre salvatoril el §i aceasta idee sa tesustie In dificila d-tale misie.

Salutare §i fratieAmicul d-tale, G. Maghieru.

P. S. Te rog, iubite domnule, de a cer-ceta, de se va putea,'.daca s'a primit la amba-sada franceza de acolo un pachet ce l'am fostadresat prin d. Hory din Bucuresci catre D. Des-saint. Intrinsul se cuprindea o relatie esactade toate eveniinentele §i o esplicatie pe larg aconduitel ce am trebuit sa, tin in timpul dinurma. Toate astea, rugam pe d. Dessaint, cadupa ce le va imparta*1 generalului Aupick, deva socotl Ca e bine, sa le dea apol lui RizaPa§a, cad)." nol totl credeam ca acesta era saramplaseze ca comisar cu noue instructii peFuad Efendi.

Nu me indoesc Ca vel binevol a me o-nora cu respunsul d-tale, §i a me vest ce s'aMout cu pachetul mal sus numit.

Adresa mea este: Constantin Barthelemi,Trieste, Poste-Restante.

Page 159: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

IOAN MAIORESOU 159

No. XIV.

_roan Afaiorescu ceitre Generalul Magheru la Triest.

Viena, 1O/29 Decembre, 1848.

Dreptate, Freitie!Amice,

Am primit scrisoarea d-tale de la Agram,in care imi chef ca sa via dela Viena sa ne ve-dem in Triest, am primit §i pe cea-lalta chiarde la Triest, in care me insciintezi, c i ami-cul nostru I. Filipescu, ce se intoarce de la Con-stantinopol, se aflä cu d-ta in Triest. Void pleca§i et in 2-3 cuile, ca sa ne intilnim acilea.Pana atunci me grabese a-ti da o scurta rela-tiune despre lucrarile mele in Francfort, ca saputeti i d-iioastra a informa pe agentul nostrudin Constantinopol. Eu, care cunosc indemana-tatea diplomatiei moscovite i basa el, de a seservl de toate mijloacele ce duc la scop, nu memir de prepusul intru care se Oa Poarta Oto-mana, ca o partida romana in capul careia seafla d. Eliade, ar fl lucrand prin mine in Franc-fort in contra intereselor Turciel. Interesul ce aluat in Francfort i Ministeriul i Parlamentul lacausa romana, a facut cea mai neplacuta inti-

Page 160: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

160 IOAN MAIOBEBOU

Wire in Petersburg, §i diplomatia acestui ca-binet a inceput de acum a prepara piedici §istavile ambasadorului Imperiului german , pecand va merge acesta in Stanibul. Aceste le aflaichiar din gura minWrilor §i a pre§edintelui Par-lamentului in Francfort. Nu este nici o indoiala

diplornatia ruseasca se incearcti a speria pePoarta, Ca noul Imperia german va fi pericu-los pentru Osmani ; insa frica aceasta va tinela Turci numal pana atunci, pana cand e vorciti Constitutiunea Germanief de la Francfort,in care la titulul, despre terminul Imperiului germans'a decretat acest principig : Nici o tard carenu este germand, adicd al cdrui popor nu estegerman, nu se va putea incorpora nic odatd cumci un stat german. Principii Germani car' dom-nese asteicli peste teri ce yult sunt germane, vor stade aci, inainte cdtre aceste terti numai' in relatiunede unire personale . Ce frica poate sä alba Tur-cia acum cand in legile fundamentale ale noulufIMperit, se anuleaza inainte ori-ce conquista dinpartea Germaniei ?

Iata, pe scurt cea ce am lucrat in Francfortcu Ministeriul d'a dreptul §i prin Parlament :

La 17/29 Septembrie am dat Ministeriululun memorial, in care am araat drepturile Prin-cipatelor intemeiate pe capitulatiunile lor cu

ad

Page 161: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

PARLAMENTIIL GERMAN 161

Poarta §i pe tractate, am esplicat relaVunilePrincipatelor care Turcia §i Rusia, precum §irelatiunile intre Turcia §1 Rusia in ceea cese atinge de Principate, pana la trimiterea luiFuad, fara a sci eil la 17/29 Septembrie ce a fa-cut Fuad in Bucuresci.

17La 4/16 Noembrie am dat alt memorial in

care tractez Cestiunea Orientala' din punct de ve-dere european in general §i roman in parte.Ca roman in acest memorial nu putearn a nume gandi §i de intimplarea and o totala me-tamorfosa in Europa ar lovi pe Turcia in teme-liile sale, §i a nu me intreba : ce ar putea fiatunci Romanii pentru Europa in general §i inparte pentru Germania? Afara de acest cas, toatalucrarea mea este in interesul Turciel, unit cuinteresul Principatelor. Venind la Triest, ye voilacitl lucrarile mele, §i yeti vedea. Acum ve in-semnez ca causa romana a venit de cinci oriin Parlamentul GerrnanieI, pana la plecarea rneaspre Viena,

10 In §edinta 96 in 13 Octombrie inter-pelara cluburile din centrul stang §i aripa stan-ga : Ce mösuri a luat Ministeriul in contra esor-bitantelor rusesd In Principate?

20 In §edinta 97 s'a citit alta interpelarefoarte interesanta, intemeiata pe capitulatiunile

Ghica, Amintiri 27,641. 11

Page 162: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

162 IOAN MAIORESCII

Principatelor. Un roman nu ar putea face maibine. Ea desvolta importanta poporului romanpentru Europa, Germania §i Turcia in interesulace§tia. Ca sa vedeti ca nu e in contra intere-selor Turciel, iata traduc aci rëspunsul Ministru-lul celor esterne, scos din cuvint in cuvint dinactele Parlamentului cele tiparite. Respunsul s'adat tot in §edinta 97 de la 16 Octombrie ; dupace la 13 Octombrie seara s'a tinut o conferintaministeriala de 3 ore, asupra memorialului metdela 29 Septembrie. In conferinta a fost de fataArchiducele Ioan, §i dup a. stäruirea mea s'a a-dus §i Baronul Richthofen, consul general al Pru-siei in Principate, pentruca la intrarea Ru§ilorin Moldavia a rupt relatiunile sale cu Sturza,venise la Berlin ; tot dupa staruinta mea, s'achemat in acea conferinta §i istoricul Fallmereyercunoscut Turcilor in Constantinopol §i chiar per-sonal Sultanului, dela care are §i Ordinul NiDupa conferinta ce a avut Ministeriul , s'adat apoi Luni in 16 Octombrie la ambele inter-pelate acest respuns in Parlament :

(Doug interpelate se tin de relatiunile Ger-maniei 4.i ale puterei centrale cdtre .MoldaviaRomdnia . 0 inierfielatd, ce s' a f dem` cunosculdincd de Vineri (13 0 dombrie) , este din p artead-lui Schulz, 4.i a mai multor altor cunoscuti ;

si

Page 163: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

PARLAMENTIIL GERMAN 163

cea-laltd este din tartea d-lui Forster 4-i a con-sortilor, care s' a adus astddi in cunoscinta Par-lamentului. La aceste am onoare de a rispundeInallei Adunante, cii ponderositatea PrincipatelorDanubiane s' a recunoscut de Minister in toalitaei estensitate, cd Ministeriul cunoasce foarte lu-minat, cd o parte a viitorului aces/or Principateatirnd de la o cuviincioasd (convenable) inlucrarea Germaniei, cd, trin urmare, Ministeriul estepetruns de necesitalea de a cdp`iga acolo Germa-niei ponderanta cea mai determinald. Dar inaltaAdunanta va recunoasce cii asemenea prelimindriurmeazd a se face intr'un mod amesurat scopu-lui. De aceea Ministeriul s' a pus in relatiunidirecte cu bdrbati can* az cunoscinte intinse de-spre starea Princit atelor, ca impreund cu ei sdse consulteze destre modul cel mai inemerit de ainoda relatiuni ditlomatice cu aceste Principal&Resultatul desbaterilor cu acep`i bdrbati este cd,dep. Princitatele ai un grad cell (certain) de in-dependintd, dar ele tot se tin de Turcia; firinurmare relatiunile diplomatice cu ele se pot inodanumai dupa ce se vor incepe cuConstantinotolul.Am onoare de a face cunoscut Adunantei, cii s' adeterminal a se tune in lucrare ambasada deconslantinopol in cel mai scurt

))Acesta este rëspunsul Ministrului, in toe-

si

limp,

Page 164: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

161 IOAN MAIOILESCII

mai dupd original, scos din actele Parlamen-tulul.

3() La 23 Octombrie s'a tractat iar desprePrincipate. In ambele interpelate trecute s'a in-trebat ministeriul de ce nu se trimit ambasa-dorl la Petersburg §i Constantinopol ? Ministe-riul, dupa, cum se vede din respunsul set, a tei-cut cu totul despre Petersburg. De aceea din par-tea Parlarnentului, Luni" la 23 Octombrie, s'afäcut a 3-a intrebare Ministeriulul, atingendu-secausa ambasadel de Petersburg din punctul ro-man. Ministrul a respuns, teice'nd i acum cutotul de Petersburg. Respunsul este acesta, scosdin actele Parlamentulul.

e Minisieriul, precum a declarat in una din.yedintele trecute, se ocupd cu ambasada dela Con-stantinopol, fi am onoare de a notifica Adunanteicã ambasadorul ar fi denumit. Tot de odald cuambasadorul vor pleca ci agentii diplomatici pen-tru Principate ate puncturi in Orient, .

1) 40 In edinta 106 de la 31 Octombriecentrul stang unit cu maT multe fraqiunl, amotivat intr'un mod foarte interesant o rnotiunein Parlament. In motive se desvolta ca cestiu-nea Danubiand, din punct de vedere roman, preaa fost neglijata de Germania, ca Rusia dupa de-bilitatea Portel a luat o positiune periculoasä,

gi

Page 165: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

PARLAMENTI:IL GERMAN 165

Ca a ocupat Principatele farg nici un drept,cg un agent al Principatelor (eg) adasta atatatimp resultatul stäruintelor sale, ca chiar PoartaOtomang s'ar bucura veclOnd pe Germania ca,incepe a lucra spre a paralisa esorbitantele Ru-siel, cerOnd aceasta chiar interesul eL Dui:4 ace-ste se pune motiunea urrngtoare :

tParlamentill decreleazd a se intocmi o co-

misiune care sd se consulleze asupraestiunei Da-nubiane in toata a ei esiensitate sd facd pro-iectele cuvenite, .

Parlamentul a decretat ca motiunea sg sedea la comitetul causelor internationale, ca saraporteze.

50 In §edinta 108 dela 3 Noembrie, s'acitit raportul comitetului international, care nugasesce cu cale ca sa, se denumeascg o comi-siune speciald pentru causa Danubiang, ci sa rë-mana i causa aceasta tot la comitetul internatio-nal, ca sa, o lucreze acesta.

Eq am fost de fatg cgnd s'a desbätut lacomitet motiunea, i atarna dela mine ca sä facsa se denumeasca o comisiune speciala dar in-telegend ca ai depus d-ta armele, am vëclut Calucrul nu se mai poate tracta nemijlocit in Par-lament, ci pe drum diplomatic. De aceea m'aminvoit ca causa sg rënigng la comitetul inter-

si

;

Page 166: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

166 IOAN MAIORESCU

national, care o cunoscea mai. bine. Iata pe scurtrOspunsul saü raportul comitetului tradus dinprotocolul Parlamentului din edinta 108 , 3

Noembrie.Comisiunea causeior internationale cunoasce

in toad a ei insemndtate i estensitate cestiuneaDanubiand atinsd in mogunea de mai sus, 4.i

socotesce de datoria fiuterel centrale a intoarce de-filina sa luare aminte terilor Danubiane, firecuma declarat .111-inisteriul celor esterne, cd se ocupd deaceastd cestiuneimfiortantd carecu durere mdrtu-risim firea a fost fi and acum 15 dr dsild de Germania .

Comisiunea celor internationale se unesce in fiintdcu motivele motiunel,dar nu gdsesce cu cale a in-tocmi o comisiune speciald fientru aceastd causdacum, and firin incurcdturile ce s'a ivit in boatdfiartea surt-osticd, desnoddmintul acestei cause nucade nemijlocit in cercul lucrdrilor Parlamentu-lui. Dar Germania trebue sa urmeze ofiuternith la Dundre, aceastd politica sfierdm

fioate lucra i cã va lucra in curend, cuatat mai tare 4.i mai fdaloare de bine, cu catGermania n' are sd refiresenteze in Orient decalcausa drefitalei, a civilisatiei 4.i a libertdlei. A-ceste marl interese de viald vor fi recunoscute inlimfiul br, ,ci fientru Princifiatele Danubiane.

politica

cd io

Page 167: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

PARL AMR NT1:71. GERMAN 167

Comisiunea internalionald propune ca eausa a-ceasta sã rrnâie la sine).

Pre§edintele a declarat ,ca va insemna ocli ca sa se desbata Orerea din acest raport.Pana in 8 Decembrie, and am plecat din Franc-fort, nu s'a desbatut.

/2 Cat pentru ambasada, aceasta s'a arnanatpana la incetarea provisoriului i alegerea unuicap definitiv al Germaniel, care se va face pelaeapotul luneY Ianuarie ort la inceputul lui Fe-bruarie. In Minister se AA acum capitulatiunilenoastre §i toate tractatele intre Poarta §i Rusiacomentate bine ; asernenea §i memorialele mele.Cunosc §i instruqiunile earl se vor da amba-sadei. Nu putea fi mai favorabile decum sunt.

Ministeriul s'a adresat §i la cabinetul En-gliterel ca sa-1 provoace a se uni cu politicaGermaniei in causa Danubiana. Mini§trii, dupastaruirea mea, dedera §i Golescului scrisori derecomandatie catre ambasadorii puterilor ger-mane la Londra ca sad ajute ; mie imI dederaasemenea scrisori la Viena, dar politica Vieneiva remanea tot cam pasiva, pana ce vorn im-paca pe Ungaria. Atunci se va schimba.

Aceste sä le facetl cunoscute amicului no-stru Ghica in Constantinopol ea sa scie. Dad,§i Austria §i Prusia nu-0 vor rechiema pe am-

Page 168: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

168 IOAN BIAIORESCIT

basadorii lor speciali de pe la puterile Europei,ca sa romana numai un ambasador pentru toata,Germania, precurn s'a decretat la Francfort, po-litica lor tot va fi una cu politica Imperiuluigerman va fi nurnal una, indata ce Austria vascapa de resbelul din Ungaria §i va avea armatade acolo disponibila,. Ea se va a§eza indata, pemarginile Rusiei §i ale Principatelor. Turcia vaavea in Germania pe cel mai credincios arnic.Frica ca in Francfort s'ar lucra in contra Tur-ciei este o intriga a diplomatiei moscovite. Nevom vedea peste putin la Triest. Pana atunci,salutare, fratie.

I. Maiorescu" .

No. LXXII.

I. Maiorescu ccitre N. Balcescu.

Amice Bcilcescule !

Viena, 7 Februarie 1849. Ell am primitscrisoarea ta, lasä-m 5t vorbesc cu tu, Ca eroman , din Triest. Scrisoarea amicului Ma-gheru de la 2 Februarie am primit/o alaltaeri.Cum se poate Ca a ta dela 1 Februarie sa a-junga, aci mai tarp ? 12ici Ca mai §ecli in Triest5 iIe. Va sa qicA scrisoarea aceasta nu te va

;

Page 169: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

AOTIIINEA IN GERMANIA 169

gsI acolo? Haide, eli iT suit cu toate acestea.Pentru implinirea datoriilor mele e roman amcautat multumirea tot-deauna in consciinta mea§i bucuria in resultatele, fructele lucrului meti,ca daca nu me voiü putea recorl cu amandoue,sa am cel putin pe cea d'intaiti drept man-gaere.

Primesc de la orl-cine, cu atat mai virtosdela N. Balcescu, ori-ce obiectiuni ; dar scil, a-mice, ca cuvintele ce le aducl§i care imI suntcunoscute ca §i In loc de a me face sa-mIpara ret de pasul met, me intarese §i mai multin idea ea bine am facut ? SA nu crecll ca n'a§lfi avut atata petrundere diplomatica ca sA sciflca ochil cel de Argus al diplomatiel moscoviticeme urrnAriail pretutindene. Yelp tu bine ca oluna de Vile am §eVut in Franfort, farä de ascrie macar o literä ; insa atat Archiducele Joan,cat §i pre§edintele Ministeriului cerea dela mineun memorial, clicend CA pe vorbe nu pot tineconferinte. Ce eram sa fac ? Plenipotinta aveamin creditiva, pour prendre des engagements aumon nom et au nom du pays"; dar instructiunidetaiatoare, specificatoare lipseau cu totul. Deerat aceste, le puteam da pe ele, §i memoria-lul putea e§1 atunci altfel.

Me mir ca 'citind memorialele arnandoue,

Page 170: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

170 IOAN MAIORESOU

ti-al format pgrerea ca eti ai isbi intereseleTurciel! Ea care am strigat tot-deauna, care amscris §i fratilor Eliade §i Tell la Francfort 0 maieurOnd celor de la Paris (cari taiat in douösecte Bratienii, Voin escu §i Rosetti, anti- Turd,Golescii, Gradi§teanu i Alexandri mai positid)ea sa nu se lase din vedere singurul principi4(le leg itimitate, pe care s'a urclit toatg revolutiu-nea §i pe care nu se mai poate tracta astaqicausa ; adicg inteirirea relatiunilor cu Poarta 0-tomanâeü clic, care nu m'am lepadat nici unminut de aceasta dogma, cum puteam lucra incontra Turciei ? Citesce bine rnernorialele §i vecllCa combinandu-le pe amandoue, eti nu ara ni-mic in contra intereselor Turciel.

In 1-iul memorial, cererea principalg esteintervenir ea Germaniei, insa arunc §1 idea de u-nirea Principatelor sub un principe austriac, le-gand'o de cestiunea italicg. Adevërat aci nu a-ret cum sa se impace interesul Turcilor ; resuflainsa tot memorialul credintg §i sinceritate dinpartea Romanilor catre Poarta.

In al 2-lea memorial am purces din ideapanslavismului, de unde me contrariezi §i tu.Vorbind de panslavism, potl sg nu te gandescila desmadularea Imperiului otoman ? i gandin-du-te la acest eveniment, poti a mai vorbi de

s'at

Page 171: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ACIIIIINEA IN GERMANIA 171

un stat mare roman in relatiuni cu Poarta ?Poate oare insa§i Poarta a pretinde o asemeneaintimplare ca Romanii sa se sacrifice pentru eain darnu ? Nurnai in supositiunea aceasta unicaam uitat pe Turd: : cad, nici el nu pot fi a§a,de seci, ca sa nu scie ca la o asemeneaplare n'are nicl un cuvint de a cere ca sa ca-dem impreuna cu ea; n'at nici un cuvint, dupace cugetul le spune, cä el i acum, cand n'atfost amenint4 de panslavism, ne-at sacrificat.

Indata insä ce m'am scoborit din aceastasuposiVune, pe care o vëd §i et ca §i tine inteunviitqr nu prea departat, §i am trecut la positiv,dupa cum sunt lucrurile astacli, et vorbesc deunirea Frincipatelor §i alipirea de Germania cuinvoirea PorteI, prin capitalisare de tribut. SeirVege, ca daca nu va vol Poarta, vom remanetot sub ea, caci, in memoriale, n'am atins nicicu o vorba neplacuta pe Turcia. Acesta e co-mentariul acelor memoriale.

Me intrebi de comitet §i de Romanii Ar-deleni. Te in§eli creclend ca oamenii aceia vor,ori sunt Inc1inai Muscalilor. Frica numal de Un-gun adus la acel pas desperat de a se gandIsa, fie ajutati de Ru§i. Alaltderi am primit oscrisoare de la Barnutit iata ce-mi scrie de-spre aceasta sunt cuvintele lui :

intini-

i-a

;

Page 172: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

172 IOAN MAIOREFICII

Sabina 24 Ianuarie. Suntem intr'o dilemapericuloasa. Adaunazi ne-am incurcat contra voieil)noastr e a da plenipotenta domnulul §iaguna §iprofesoruluf sas Gottfried Muller, ca sä cheineRup intr'ajutor. D. §iaguna ne-a scris din Bu-curesci, ca aiders nu poate da fall scirea Im-përatului Nicolae. Aseara, in 23 Ianuarie, amluat scire sigura ca aprobarea a venit de la Cur-tea ruseasca ca sa dea ajutor indata ce vor cerenatiunile, insa ajutorul se va da sans consequence.Sa§ii at tinut consilit mare aseara, sarY chemeori nu ; nu scit ce at conchis. .Acela care ne-adescoperit resolutiunea Rusului, ne-a dat consi-liul sa ne declaram §i nol, pana la 8 ore dimi-neata (adica in 25 Ianuarie), dar nof am judecat,17

sci nu pckim nici un pas maf incolo in aceastei diplo-matie incurcatd 0 dilematicet . Cand am dat We-l) nipotentia, Inca numai cu acea rnangaiere amdat'o, ca am crept toata intreprinderea aceastaa nu fi decat o Spiegelfechterey (ilusiune). Dar,de ar fi lucru serios, ar fi de tot periculos pen-tru Romani, ca spesele resbelului numai cu Mol-davia 0 Romdnia s'ar pleiti ! Mal bine sa murimdecat sa ne vindem noi pe nol, oti pe fratii no-§tri. Insa §i acum suntem plecap a crede ca, nu,,e lucru serios.

Page 173: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

TRANSILVANIA PRINCIPATELE 173

Mini§tril de aci m'at primit bine ; dar am in-teles, cä pentru ochi ; nu pot figura ca pentruPrincipate ; a§a dar desbräcat de caracte-rul de agent cu care am fost la Francfort,sunt aci ca roman transilvan, in interesul na-tiunei Romane din statele Austriel. E mai bine

pentru Principate. Am fäcut mult. Ca sä in-telegi, judeca, ca Ministril me intreaba : oareIn adever Romanii sa nu fie inclinati Ru§ilor ?cad noue tot din contra ne spun".

In memoriul ce am dat pentru Romanildin statele Austriel, i pe langa care am alatu-rat 0 pe cele dela Francfort, am virit §i. causaPrincipatelor, §i am apostrofat cam aspru ne-suferirea in Transilvania a Romanilor din Prin-cipate.

Kogalniceanu pleaca astacli la Paris, prinel mai scria §i eti. El va trebul sa remana a-gentul Principatelor la Viena ; ell me bag inTransilvania ; cad: mi-mi place cum s'ati purtat.Fiti siguri a in calitatea aceasta ye voill face treabacea mai buna, 0 din cand in cand ye voit in-sciinta. Eil motivez constituirea nqiunei Romanedin Austria intr'un singur corp, tot cu privirela Principate. Ideile mele at inceput a prinderadking, §i memoriele all fäcut la Minister in-tiparire. Voiil copia scrisoarea ta (lasand ce nu

VI

§i

§i

m'an

Page 174: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

171 MAN MAIORESCII

se tine de el) pentru Mini§triI Schwarzemberg,Stadion §i. Bruck. Laurian s'a trirnis de comi-tet ad, ca sA se uneasca cu mine; a plecat la15 Ianuarie §i n'a mai venit.

Salutare, frätie

I. M."

Page 175: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

V.

Pe la inceputul anulul 1849, venind NicuBalcescu cu Iancu Balaceanu la Constantinopol,am conceput impreuna idea formärel unel le-

giunI Romane in Transilvania care sa lupte a-laturf cu Ungurii in contra absolutismulul §i

pentru liberarea nationalitg,tilor, cautand a im-paca pe Romanil cu Maghiaril, intre care ura sipersecutiunea ajunsese la culme, se omorat unilpe a1i gloate ca selbaticiI e destul de a amintiaci ca. conducatoril Romanilor i§1 da numele fio-ros de comitet de macel. Nicu Balcescu §i Ba-laceanu se ofereat sä mearga in munti la Motisa se inteleaga cu Iancii 1 cu Axentie.

In epistola de scrieam §efuluI rescularii dinTransilvania ii conjuram sa se impace cu Un-

;

,

'74c-;

Page 176: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

176 REVOLUTIIINEA DIN TRANSILVANIA

guril, clicendu-I ca daca Maghiaril ar triumfa MIAajutorul Romanilor, nu se va face nimica bunpentru Romani, iar daca, ar triumfa prin co-

operarea Romanilor atunci Maghiaril nu vor pu-tea sa tagaduiasca sat sä nu recunoasca dreptu-rile nationale ale Romanilor, cad altfel poatevorbi omul cand are arma in mana.

Nu se poate admite ca natiunile sa fie con-duse nurnai de interese; ele fiind colectivitatide oameni traiesc, cugeta i sirnt ca oamenii,prin urmare ca §i pentru orn, nu se poate ad-mite ca singurul mobil al actiunilor lor sä fieinteresul. Dumneclet, cand a zidit pe om, i-adat ca cumpana a instinctelor egoiste, §i alteinstincte mai inalte , mai nobile, §i cat vor durainstinctele de un asemenea ordin, pe cata vremeomenirea va urmarl in aceastä lume si altcevadecat satisfacerea trebuintelor materiale, natiu-nile vor fi conduse mai lesne de idel cari vor-besc imaginatiunef §i inimel decat facend apel lain terese.

De §i multi se lepadati de programul dinIunie 1848 §i-1 atribuiaiA unor oameni pe careII tratail de vinduti cand Muscalului and Tur-cului, cand Englezului, nol aperam fap-tul revolutionar din 1848 a§a cum a fost §i

cum a remas in inima §i in sufletul nostru. El.

cel-lalVi

Page 177: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ACTIIINEA IINGURILOR 177

a putut fi copiat sat imitat, cum or vrea sdclicd, dupa cele ce se faceat p'atunci ; dar, deni s'ar fi dat sä optam intre cea mai frurnoasä,organisatie 0 intre unirea Romanilor, nol nu amfi §ovait un singur moment.

Slavismul, prin intrarea Ru0lor in Austria;primea o puternicd cooperatiune §i devenea a-menintdtor pentru Romani ca §i pentru Unguri,singuri cari puteat organisa o stavila intre ma-rele slavism Rus §i Iugo-slavi.

Baronul Tecco, Ministru Piemontului dinConstantinopol, ne incuraja 0 ne seconda in in-treprinderea noastrd, trimetea §i el la Debretzin,impreund cu Bdlcescu §i cu Baldceanu, pe un o-Wr Sard, pe capitanul Monti, cu scop de aforma §i el in Ungaria o legiune italiand ala-turi cu legiunea romana.

P'atunci armata ungureascd, sub comandalui GyOrgey, a lul Klapka §i a lui Bern, batea peimperatesci in toate intdlnirile, dela Turnu-Roppana la Presburg, 0 tinërul imporat Frantz-Iosifnu gasise alt mijloc de a opri perderea coroanelS-tului Stefan dent de a recurge la ajutorul Taru-lui ; tratarile 0 incepuse la Petersburg 0 gene-ralul Luders a§tepta la Bucurescl din momentin moment ordinul sä tread, in Transilvania cucorpul ce comanda in Principate.

Ghica, Amintin, 27,64112

Page 178: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

178 POLITICA 1INGIIHILOR

Transilvania este o cetate tare pentru Un-garia, dar pentru Romani este ceva mal mult,este o cestiune de nationalitate, o cestiune vi-tala. Situatiunea dificila in care se gaseat atunciUnguril ii silea sa lase la o parte trufia ma-ghiara §i erag nevoiti a priml conditiunile Ro-manilor ca sa-I poata aye alaturi cu din§ii inlupta pentru libertate.

Imprejurarile erail favorabile pentru Ro-mani §i ocasiunea nu trebuia lasata sä scapefall% a se araa §i el pe campul de luptä cu ar-mele in mana, adunati sub un steag romanescca toate natiunile cari revendicaü drepttil la oviatä nationala.

Comitele Teleki, trimisul lui Kossuth laParis intrebat despre intentiunile guvernului un-guresc asupra situatiunei ce cugeta sa fad, Ro-manilor din Transilvania §i din Banat, ne-a rë-spuns prin secretarul sëü Szarvady Ca soarta ceguvernul Ungariel voia sa faca Romanilor dinUngaria era identica cu aceea ce cugeta pentruCroati §i Serbi §i cele-lalte nationalitati ale Re-gatului, trimitindu-ne o copie dupa respunsulce facuse comitelui Zamoyski la o intrebare a-naloga privitoare la Slavi.

Dag aci textul acelui respuns :

Page 179: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ISZAHVADY 179

No. XXIV.

Bespunsul NI Szarvady la intrebarea comitelufZamoyski.

Paris, le 9 Mars, 1849.

)1Monsieur I

En repondant a, votre invitation flatteuse,de vous faire connaitre les intentions du gou-vernement hongrois et sortout des Magyars, vis-a,-vis des elements Slaves du Royaume de laHongrie, je ne fais que remplir un devoir sacré.Puissent ces lignes etre accueillies par ceux a,qui elles s'adressent avec tant de bienveillancequ'elles ont éte écrites avec sincérite.

L'union étroite des peuples promettait dedevenir la devise du nouveau temps, la politi-que exclusive des Cours semblait avoir fini sonrele, mais les tristes événements dont presquetous les pays form ant le territoire de la mo-narchie tour a, tour sont devenus le theatre,ont cruellement desabuse ces esperances.

L'avenir nous laisse encore une possibi-lite de réparer le mal ; c'est la suppression detoute jalousie de nationalité, c'est la recon-ciliation sincere de toutes les nationalités inte-ressees.

Page 180: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

180 SZARVADY

Que de notre cOté ce désir est sincere jeveux le prouver, parceque je laisse tomber unvoile sur le passé. C'est un sacrifice de se tairesur les causes d'un combat qu'on croit etre unjuste combat et d'abandonner ainsi le terrain auraisonement du parti adversaire. Tachons denous faire mutuellement ce sacrifice !

II est toutefois nOcessaire de remarquerque les principes exposés ci dessous et que jeproclame sans crainte comme ceux de notregouvernement ne datent pas d'aujourd'hui. Leministere hongrois leur aurait voulu rendre hom-mage des son avenement. Si pourtant sa bonnevolonté ne fut pas couronnée du succes attendu,la raison en doit etre cherchée dans des évé-nements d'avant Mars, et dans leur habile ex-ploitation de. la part de l'Autriche.

Le gouvernement hongrois avait toujoursl'egalité des nationalités devant les yeux et laConstitution particulière a la Hongrie lui auraitpermis de faire une realité de ce principe.

L'homme qui encore aujourd'hui est a latete du gouvernement hongrois, avait déclarésolennellement a la dernière Diete de Pesth quela Hongrie ne s'opposerait nullement a l'indé-pendance complete de la Croatie, si les Croates

Page 181: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

P OLITICA UNGURILOR 181

forrnulaient cette indépendance comme conditionde leur amitié.

Le gouvernement hongrois aurait éte 6-galement pret de faire aux Serbes toutes lesconcessions possibles, s'il avait pu se faire en-tendre. Chez les Serbes les difficultés que nousavons rencontrOes a l'egard des autres natio-nalités Slaves, furent augmentées par l'influenceinsurmontable des Serbes Turcs. C'est commesi les Polonais ou les Tchèques se laissaient in-fluencer par les Russes. Des dialecticiens saga-ces pourraient peut-etre découvrir quelque ho-mogén6itO d'intérets nationaux, mais toute u-nion avec les autres nationalites , meme avecles nationalitOs Slaves, deviendrait impossiblepar une telle alliance.

Je ne veux nullement mettre en douteque les Serbes Turcs, ne fussent pas conduitspar un noble élan de nationalité , mais je veuxconstater un fait qui devait nécessairement em-pecher nos intentions pacifiques. Ces intentionspacifiques existent et aujourd'hui plus qu'autre-fois. Le gouvernement hongrois veut sincere-ment la paix avec les Serbes, et il serait pretd'appuyer la creation de la Voévodina Serbska".

cet egard ii ne pourrait s'Olever de &batsérieux entre nous que concernant les limites

Page 182: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

182 BZARVADT

de cette Voevodina. Ces limites devraient etreindiquées par le meme droit au nom duquel lesSerbes réclament la creation de la Yoévodine,par le droit de l'egalite des nationalités.

Les Slovaques auraient trouve dans le sy-steme de municipalite, dans le jury, dans la re-presentation nationale, les garanties nécessaires,et la liberté de l'enseignement et des cultes au-rait dU chasser les derniers doutes dans notresincerité 1

Aux Valaques, pour ne pas les oublier danscet expose, on avait fait toutes les promessespossibles dans la personne d6 leur Eveque Scha-guna. Mais tout etait inutile. Nous voyons agirchez cette nationalité des causes pareilles quechez les Serbes. Les Valaques des Principautésdu Danube, dans une jalousie aveugle, avaientexcite leurs freres contre le gouvernement hon-grois.

Celui-ci fut pousse au combat, mais tou-jours ii s'est montre pret de donner la main a.la reconciliation. Sa victoire meme ne seraitpas une défaite de la nationalité Slave dont lareconciliation et non l'oppression doit etre lebut du gouvernement hongrois. Cette reconci-liation est un principe de vie suffisamment re-connu par lui.

Page 183: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

POLITICK IINGURILOR 183

Notre invitation adressée votre noblecompatriote le general Dembinski, de se rendreen Hongrie, pourrait vous garantir de la sincO-rite de ces sentiments. Nous, les representantsdu gouvernement hongrois, le comte LadislasTeleki a la tete, nous n'avons pas hésité unmoment d'adopter le programme du brave gé-néral, publie depuis par les journaux, de l'a-dopter au nom du gouvernement hongrois. Cetacte vous prouvera que les intentions actuellesdu gouvernement hongrois a l'egard des Slavessont loyales, si vous vouliez meme contester laloyautè de ses intentions antérieures.

Le gouvernement est donc pret a une ré-conciliation sincere avec les nationalités Slavesqui dans ce moment lui font la guerre. Il estpret de réaliser l'egalite de toutes les nationa-lités. La langue magyare n'aurait la preferencequ'a la Diete generale. Si la Croatie doit pren-dre part a celle-ci, cela devrait etre dOcidO parce pays lui-meme, jusqu'a ce que la majoritéde toutes les nationalités egalement representeesn'opterait autrement. Mais le territoire de laHongrie, de la Croatie et de la Transylvaniene pourrait etre lie avec les autres classes he-réditaires que par l'union personnelle du Sou-verain.

a

Page 184: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

184 EIZAIINTADY

Une telle reconstitution des rapports misen question aujourd'hui serait d'autant plus re-commandable, qu'elle est la plus naturelle etpar consequent la plus durable, sans entraverle developpement indepenclant des autres pro-vinces.

El le serait la plus naturelle, parceque leshabitants du territoire hongrois, dans la pluslarge signification du mot, c'est-a-dire y com-pris la Croatie et la Transylvanie ayant les me-mes intérets materiels et moraux. Ce territoireforme une unite naturelle consolidée encore parl'influence d'une commune histoire.

Cette reconstitution serait la plus durableparcequ'elle Oterait a la politique Autrichienneles rnoyens de se servir des partis differentsde la Monarchie les uns contre les autres.

Elle n'empecherait pas le developpementindependant des autres Etats, tandis que toutautre plan de reorganisation discuté jusqu'apresent par la presse entraverait l'avenir detoutes les provinces.

Une telle reorganisation serait favoriséepar l'Allernagne.

La Monarchie formerait une confederationdont tous les membres se garantiraient le main-tien mutuel de leurs droits. Un groupement na-

Page 185: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

POLITICA IINGIIRILOR 185

turel indique par l'histoire faciliterait ce main-tien, parcequ'une collision serait presque impos-sible.

!,Toute autre position vis-a-vis de l'Autrichene pourrait nous etre imposee que par la forcedes armes. Si une telle position serait durable, sielle serait avantageuse pour les autres pays, je lesoumets a votre appreciation.

C'est ainsi a peu pits que je m'imagineune transaction pacifique. Que le parti qui de-cide aujourd'hui du sort de l'Autriche reflé-chisse bien avant de se her a jamais. Si unefois les armes autrichiennes auront vaincu enHongrie, il sera trop tard pour nous tous.

Agreez, etc. .etc.

,Frdderic SzarvadySecretaire de la Legation Hongroise".

Transilvania se afla Mteo stare insPaimin-tatoare. Ungurii o voiaa Ungariel cu pretenpc. ar fi fost concuistata de din§iI ; Sa§ii o voiatpamint sasesc pe temeiul hrisoavelor rege§tiprin carl li se invoia colonisarea, §i Romanil fi-resce o voiafl parnint romanesc cu dreptul de

}

Page 186: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

186 SITITATIIINEA IN TRANSILVANIA

intal ocupantf §i de concuista dela Dad, cudreptul de locuita de din§ii fara intreruptie de17 secoll, §i in fine cu dreptul a sunt de trelpatru oil mai numero§1 intre Carpati §i Tisadecat toate cele-lalte nationalitati impreuna.

Guvernul imperatesc, folosindu-se de ideanenorocita a TJngurilor de a vol sa maghiari-seze pe Romani sciuse sa semene §i sa hra-neasca ura §i gelosia intre Romani §i Unguri,ura care crescuse din cli In cli, mal ales decand parasise limba latina, care unia färä riva-litate deosebitele nationalitäti ; §i acum lupta de-generase in resbel de esterminare.

Idea de maghiarisare era pe atat de peri-culoasa pe cat era de intempestiva idea de oDade mare, care se manifestase in adunareadela Blaj, a carei consecinta ar fi fost despar-tirea Transilvaniel de Ungaria. Amandoue ace-ste idel, departe de a apropia nationalitatile dinUngaria intre dinsele §i a fi favorabile libertatel§i nationalitatilor, in imprejurarile de atund pro-fitail absolutismulul. Rolul nostru al emigrati-lor Romani din Principate era de a araa Un-gurilor ca el patru milioane nu puteati contopi§i mistul douecleci de milioane de oameni denationalitati diverse. Kossuth intelegea bine a-ceasta §i convenea, insä numal intre patru ochi,

Page 187: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ACTIIINEA ROMINILOR 187

dar oficial clicea lui Balcescu Ca daca ar renuntala idea maghiarisaril n'ar mai fi el Kossuth ;cu toate acestea insa in multe din elocintelesale cuvinte chcea ca Ungurii cai Romanii erat§i unit §i a1ii isolati in Europa i ca numai in-fratirea II putea mantul de amenintarile pan-slavice §i pangermanice.

Intelegerea cu Romanii ar fi adus Ungu-rilor un contingent de peste douë sute de milde luptatori din Transilvania §i din Banat incontra carora ajutorul lul Paskievitz §i lui Lu-

ders ar fi römas fara efect.Romanii de peste Carpati sperat mult in

Romanii din Principate; casul era preveOut §i fu-sese discutat §i hotarit intre noi in Comitetulrevolutionar indata ce se ivise idea de a se a-duna la Blaj. Transilvania se presinta firesce carefugiul revolutiel romane in cas de a fi in-vinsa, hotarirea era de a lupta la munte §1 atrece cu armele pe la Bran. Dar Locotenentilno§tri, odata ce s'ati vëclut recunoscuti de So-leiman Pa§a, at uitat toate §i a§teptat Domnia.

Daca pe la inceputul lul Octombrie 1848ar fi trecut la Bra§ov numal 5000 de Romanibine armatl §i condu§1 de un capitan cu renumeprecum era generalul Magheru, aducènd impa-ciuirea intre Romani §i Ungurl, Bern ar fi pri-

Page 188: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

188 IN TRANSILVANIA

mit toate conditiunile Romanilor, cacl o armatade 40,000 Ungurl ce comanda era tinuta inrespect §i paralisata in toate mi§carile de unpumn de RomanI far. arrne comandati de Iancu§i Axentie. Daca cel putin le-ar fi trirnis armelece guvernul revoluVonar adunase in Bucuresci,pe carl mai in urrna Caimacamul Cantacuzinole-a trimis in Transilvania, nu insa 6a sä se deaRomanilor ci Sa§ilor, de§i Romanil erati cel a-devèrat espusi la nO.valirile Secuilor carl veneailbine armati, se napusteau asupra satelor roma-nescl, le jefueail i le ardeat, pe cand el Ro-manil nu aveail decat ciomege ca sa se apere.Inteo singura nävälire le-ail ars SAcelele, nouësate din cele maI marl ; chiar armele ce Ro-manil apucail din lupta dela Unguri i dela SecuI,guvernul austriac le lua §i le da Sa§ilor. Ungeneral ungur ImI spunea ca Romanil chiar fara.arme de foc, numal cu ciomege §i erag inspai-mintatori : navaleail asupra lor §i le opreaft tre-cerea" spunea ca odata, ca sa poata trece delaTurda la Sibia, fusese silit sa omoare o gloatade 8000 de Romani. Trei lunI aü aperat Bel-gradu contra bombardaril Ungurilor, facOnd e§iriin toate noptile inarmati numai cu su1ii i cuciomege; la Abrud àü nimicit cu totul o§tirealui Hatvani de n'at lasat sa scape nici picior

;

Page 189: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ACTIIINEA ItomANILos 189

de Ungur, trecend totul prin foc §i ciomag. Nu-mai el Rornanil au aperat Bra§ovu in contrangvalirilor Secuilor §i all tinut in nemi§care 40,000de o§tire ungureascg comandata de viteazul §i

genialul Bern. Nurnal cu Romanil s'au tinut gar-nisoanele dupg linia muntilor de la Mure§ pangin virful lui Craiil.

Si pentru toate serviciile cele insemnate ceall adus ImperatieI ii s'a respuns dela OlmiltzCa se vor bucura §i el de drepturile celor-laltepopoare iar cand a fost §'a lost, in Constitutiaacordatg, Transilvania a fost tratatg ca pamintsasesc, iar Unguril le fagaduea amnistia cu con-ditiunea d'a depune mal intal armele, §i aceastanurnal poporului de jos, nu insg §i §efilor. Iaramnistia acordatg de Bern era data din propriasa initiativa, de acea nici nu oprise pe Ungurld'a comite

Romanif n'ad ca§tigat nirnica in 1848 §i1849, puindull pelea in saramurg pentru im-peratul, dar all speriat pe Maghiari cu vitejialor, a§a ca peste qece ani, la 1859 in con-vorbirea ce Kossuth a avut cu Napoleon III,cand irnperatul i-a propus ca derivativ In con-tra AustrieI a ridice o resculare de Unguri inTransilvania in contra Austriei, s'a cutremuratcarnea pe dinsul, §i iatg acel respuns al lui

,

crwilimi".

Page 190: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

190 SITUATIIINEA IN TRANBILVANIA

Kossuth : non I non Sire je ne jouerai pas a lalegére avec le sang de ma nation, il pourrait setrouver encore parmi les Valaques de ce pays deshommes qui renouvellent les atrocités commi-ses en 1849", 0 s'ar fi gasit fan indoiala, pen-tru ca Unguril n'arl invëtat nimic dela luptelenenorocite din 1848 §i 1849.

*

La sosirea lui N. Balcescu 0 lui Balaceanu,starea Transilvaniei era infioratoare. Bern, dupamai multe desbateri cu ace§ti do l. tinerf, admi-sese idea de a preface causa maghiara in causaromana, sa intre in Moldova i sa poarte ra-sboia pana in Galitia; dar predarea dela Vila-go§ 0 chemarea lui a lua comanda dela Dem-binski la Ternipara a pus capot rasboiului au-stro-ungar.

*

Pe la finitul lui Martie 1849 irqelegerea in-tre Poarta 0 arnbasadorul rusesc in privmtaPrincipatelor era sëvêr§itä ; guvernele erat in-telese chiar 0 asupra persoanelor cari erat sa

Page 191: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

SOHIIEBARI IN PRINOIPATE 191

ocupe tronurile Valachiei §i al Moldovel. Poartaprimise pe Stirbeig de Domn al Valachiel cuconditiunea ca Rusia s primeasca numirea luiGrigorie A. Ghica de Domn al Moldovel. Con-

ventiunea era iscalita la Balta-Liman, §i se a-§tepta venirea generalului Grabbe cu sanctiuneaimpëratului Nicolae.

Cu toate c inusem pe Al. G. G-olescu incurent de toate tratatiunile §i de tot ce se fa-cea pentru Principate, §i-1 trimesesem lista chiarde persoanele ce eraü sa fie proscrise, Locote-nentii o tineat una §i buna ca toate aceste scirierail numai scornituri Carl invalueat candida-tura lui Campineanu la Domnie.

Preocuparea noastra, de atunci, a Balcescu-§i a mea, era intelegerea cu Unguril §i cu

Iancu §i formarea legiunil. Mai multi din Ro-manil aflatori in Constantinopol : Apoloni, Dei-vos, Al. Manu, Caraca§, C. Florescu §i alti maimulti a§teptaft cu nerabdare sa porneasca sägäseasca pe Balcescu §i pe Balaceanu in Tran-silvania. Generalii poloni treceaa de cei mai ca-pabill organisatori i comandanti ; armata ita-liana era comandata de generalul Czanowski, ar-mata ungara 'de Dembinski, Visoski §i Bern ; noine asigurasem de bravul comite Ilinski, cuno-scut mai tarclit cu numele de Skinder Pap.

lui

Page 192: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

192 pnosesupf attuNTENI

Dumined, in qiva de Pasce anul 1849, desde dimineatg, N. Balcescu i BalAceanu, into-vgx5,0ti de Alecu Manu, de comitele Ilinski §i

de capitanul italian Monti, alergat cu po§ta%xi pe campul care se intinde de la S. Ste-fano spre Silivria, trAgend spre Adrianopol, casg, tread, in Ungaria prin taxa sOrbeasca pe laPanciova.

Cu douë clile mai inainte, douë vapoare, u-nul al Lloydului austriac venind de la Varna,

cel-alalt de la Odesa, purtand pavilionul rusde onor la catargiul cel mare, se opreat in Bo-sfor. Cel d'intAit desbarca, intre alp*0 28 tineri romani refugiql sat isgonill.anume pe :

Adrian,Apolonie,P. CernAtescu,Duilie,Dutulescu,Fratil Costache i Dumitrache G. Florescu,Giurescu,Fratil Radu i Alexandru C. Golescu,Joranu,Fratii Nicolae 0 C. Ipatescu,Rusu Läcusteanu,Llzureanu,

cg-

0

alaorl,

Page 193: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

EXILA TZI 193

Nita ,Magheru,Alexandru I. Manu,ManO,

Mihail Marghiloman,Negulici,Padeanu,Constantin Raco vita,Scarlat Filipescu,Serghiad,

imon,Teologu,Fratil Costache §i Iorgu Valeanu,Zane,Zosirna.D'abia isbutise bietii tinerI a se capetul,

ghemuitl cate patru §i cate cincl intr'o camera,§i casele toate unde locueall ere' inconjuratede cava§iI politiel earl nu-i lasa sa se departezeprea mult din mahalaua bor. Mai' pe seara intrain camera mea doi functionari al Ministeriululafacerilor straine, Ali-Nehad Efendi §i RustenBey (Marini), clicendu-rni ca ayeat ordine a in-terna la Brusa pe RomaniI not* yenitl, cerên-du-ml a-i pune in relatie cu ca,t1-ya dintr'in§ii,pentru a se intelege asupra modului calatorieli intretinerel lor. Se intimplase sa, fie la mine

Alexandru C. Golescu §i G. Valeanu, cu callGhica, Amintiri, 27,641 13

Page 194: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

394 CONVENTIIINEA

s'aü inteles ; §i a doua cli, afard de vre-o treI,patru earl atil preferat sa treacd in alte State,

porneati la Brusa condu§1 de Ali-NehadEfendi.

Cel-alalt vapor apartinea marinei rusesci deresbel §i aducea la Constantinopol pe generalulG-rabbe cu instructiuni pentru incheierea con-ventiei care s'a iscalit la 1 Mail 18491a Balta-Liman.

Iata textul acestei conventiuni :

Convention entre la Bussie et la Turquie, relative auxPrincipautés Danubiennes, signée ci Balta-Liman, le

1 Mai 1849.

Sa Majeste Impériale le trés haut et très puis-sant Empereur et autocrate de toutes les Russies, etSa Majesté Impériale le trés haut et tres puissantEmpereur et Padichach des Ottomans, animés d'uneegale sollicitude pour le bien étre des Principautés deMoldavie et de Valachie, et fideles aux engagementsantérieurs qui assurent aux dites Principautés le pri-vilége d'une administration distincte et certaines au-tres immunités locales, ont reconnu qu'a la suite descommotions qui viennent d'agiter ces provinces, etplus particulièrement la Valachie, ii devient nécessairede prendre, d'un commun accord, des mesures extra-ordinaires et efficaces pour proteger ces immunités etprivileges, soit contre les bouleversements revolution-naipes et anarchiques, soit contre les abus de pouvoir

Page 195: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

DELL BALTA. LIMAN 195

qui y paralysaient l'ex6cution des lois et priyaientles habitants paisibles des bienfaits du regime dontles deux Principaut6s doivent jouir en vertu des trai-tés solenneIs conclus entre la Russie et la SublimePorte ;

A cet effet, nous soussignés par l'ordre et l'au-torisation expresse de Sa Majest6 l'Empereur de tou-tes les Russies, et Son Altesse Rechid Pacha, Grand-Vizir, et Son Excellence Hali-Pacha, ministre des af-faires étrangères de la Sublime Porte Ottomane, parl'ordre et l'autorisation expresse de S. M. le Sultan,'après nous are dtment expriqués et concertés ensemble,avons arrét6 et conclu les articles suivants:

nArticle 1.

Vu les circonstances exceptionnelles amen6espar les derniers 6vénements, les deux Cours Impéria-les sont convenues qu'au lieu de suivre le mode 6-tabli par le règlement de 1831 pour l'élection des Hos-podars de Moldavie et de Valachie, ces hauts fonc-tionnaires a vie seront nommés par Sa Majest6 leSultan d'après un mode spécialement concerté pourcette fois entre les deux Cours, dans le but de con-fier l'administration de ces provinces aux candidatsles plus dignes, et jouissant de rneilleure renomm6eparmi leurs compatriotes. Pour cette fois egalement,les deux hospodars ne seront nommés que pour septans, les deux Cours se réservant un an avant l'expi-ration du ternie fix6 pour la présente transaction, deprendre en consideration l'état intérieur des Princi-pautés et les services qu'auraient rendu les deux Hos-

Page 196: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

196 CONVENTIIINEA

podars pour aviser d'un commun accord A des deter-minations ultérieures.

, Article 2.

Le Reglement Organique accorde aux Principau-tes en 1831 continuera a etre en vigueur, sauf leschangements et les modifications dont l'experience aprouve la nécessité , notamment pour ce qui con-cerne les assemblees ordinaires et extraordinares desboyards. Dans le mode de composition et d'electionsuivi jusqu'ici, ces reunions ayant donne lieu plusd'une fois a des conflits deplorables, et meme a desactes d'insubordination ouvertes, leur convocation res-tera suspendue, et les deux Cours se réservent de s'en-tendre, au sujet de leur rétablissement, sur des ba-ses combinées avec toute la maturite requise, a l'é-poque oil elles jugeront que cette mesure pourraitetre mise a execution sans inconvenient pour la main-tien du repos public dans les Principautés. Leursfonctions délibératives seront provisoirement confiéesa des Conseils ou Divans ad-hoc formes des Boyardsles plus notables et les plus dignes de confiance, et aquelques membres du haut clerge. Les attributions prin-cipales do ces Conseils seront l'aprette des impOts etl'examen du budget annuel dans les deux provinces.

)7Article 3.

Afin de procéder avec toute la maturite néces-saire aux ameliorations organiques que réclament lasituation actuelle des Principautes et les abus admi-nistratifs qui s'y sont introduits, il sera établi deux

Page 197: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

DELA BALTA LIMAN 197

Comités de revision, un a Yassi, l'autre a Bucarest,composes des boyards les plus recommandables parleur caractere et leur capacite, auxquels sera defer&la tache de reviser les réglements existants et de si-gnaler les modifications les plus propres h donner hl'administration du pays la regularité et l'ensemblequi leur ont souvent manque. Le travail de ces co-mites sera soumis dans le plus bref Mai possible hl'examen du gouvernement Ottoman qui, apres s'étreentendu avec la Cour de Russie, et avoir ainsi con-state l'approbation mutuelle, accordera aux dites mo-difications sa sanction definitive, qui sera publiee,moyennant la forme usitée d'un Hatti Sherif de S.M. le Sultan.

Article 4.

Les troubles qui viennent d'agiter si profonde-ment les Principautes ayant démontre la nécessité depreter h leurs Gouvernement l'appui d'une force mili-taire capable de reprimer tout mouvement insurrec-tionnel, et de faire respecter les autorités établies,les deux Cours Impériales sont convenues de prolon-ger la presence d'une certaine partie des troupes Rus-ses et Ottomanes qui occupent aujourd'hui le pays ;et notamment pour preserver les frontières et la Mol-davie des accidents de dehors, il a été decide qu'ony laisserait pour le moment de 25,000 a 35,000 horn-mes de chacune des deux parts. Apres le rétablisse-ment de la tranquilite des dites frontières, il resteradans les deux pays par 10,000 hommes de chaquecOte, jusqu'h l'achevement des travaux d'amélioration

Page 198: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

198 CONVENTIIINEA

organique et la consolidation du repos interieur desdeux provinces.

Ensuite les troupes des deux puissances eva-cueront complètement les Principautés, mais resterontencore a portée d'y entrer immédiatement, dans lecas oü des circonstances réclameraient de nouveaul'adoption de cette mesure. Indépendamment de cela,on aura soin de completer sans retard la reorganisa-tion de la milice indigène, de manière a ce qu'elle offre,par sa discipline et son effectif, une garantie suffisantepour le maintien de l'ordre legal.

»Article 5.

)7Pendant la duree de l'occupation, les deux Cours

continueront a faire resider dans les Principautés uncommissaire extraordinaire Russe et un commissaireextraordinaire Ottoman ; ces agents spéciaux serontcharges de surveiller la marche des affaires, et d'offriren commun aux Hospodars leurs avis et leurs con-seils, toutes les fois qu'ils remarqueront quelques abusgraves, ou qulque mesure nuisible a la tranquillité dupays. Les dits commissaires extraordinaires serontmunis d'instructions, identiques, concertees entre lesdeux Cours, et qui leur traceront leur devoir et le degred'ingérence qu'ils auront h exercer dans les affaires desPrincipautes. Les deux commissaires auront également

s'entendre sur le choix de membres du comité derevision a. établir dans les Principautes, ainsi qu'il a&Le dit a. l'article 3. Ils rendront compte a leurs Coursrespectives du travail de ces comités, en y joignantles propres observations.

a

Page 199: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

DELA BALTA LIMAN 199

Article 6.La duree du present arrangement est fixe au

terme de sept annees, a l'expiration duquel les deuxCours se reservent de prendre en consideration la situa-tion dans laquelle les Principautes se trouveraient alors,et d'aviser aux mesures ulterieures qu'elles jugeraientles plus convenables et les plus propres a assurerpour im long avenir le bien etre et la tranquilite deces provinces.

Article 7.II est entendu que par le present Acte, motive

par des circonstances exceptionelles, et conclu pourun temps limite, ii n'est derog6 a aucune des stipu-lations existantes entre les deux Cours a l'egard desPrincipautes de Valachie et de Moldavie, et que tousles traites anterieurs, corrobores par l'acte separe dutraité d'Andrianople, conservent toute leur force etvaleur.

Le sept articles qui precedent ayant 6t6 arreteset conclus, notre signature et le cachet de nos Armesont ete apposes au present Acte, qui est remis a laSublime Porte en echange de celui qui nous est remispar Son Altesse le Grand Vizir et S. E. le Ministredes affaires etrangères précites.

Fait a Balta Liman le 19 Avril (1 Mai) 1849(et de l'Hegire le 8 Djemasi-ul Akhir 1265).

(L. S.) (s.) Vladimir Edon'.

Envoye extraordinaire et ministre plenipoten-tiaire de S. M. l'Empereur de Russie pres la SublimePorte Ottomane".

Page 200: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

200 CAIMACAMII

Tot atuncl intra in Cornul de aur §i vapo-rul frances al mesageriilor pe care se allati celtrel fo§tI Caimacami al no§tri, Eliad, Tell §i N.Golescu.

Inca de cand e§ise din tail fo§til no§triCaimacaml aveall dorinta de a se stabill la Con-stantinopol, dar pare ca ar fi voit sa ail:A unfel de autoritate, chemati oare-cum §i stipen-diatl de guvernul Otoman ; scrieat necontenitmini§trilor cerendu-le sa le trirnita banl, darscrisorile lor rémaneau fait respuns.

Intr'o li chernat de Aali-Pa§a, iml spuneca primise o depe§e prin care Principe le Cali-machi il facea cunoscut dela Paris, ca fostilCaimacarni se hotarise sa vie la Constantino-pol ; me chemase ca sa-mi qica sa le scrill sänu vie, cad dupa intelegerile ce avea cu Ru-sia, Poarta va trebul sa-1 interneze undeva inAsia.

De §i nu eram in relatie de corespondentacu acel oarnenl, dar am insciintat indata peAlexandru G. Golescu de toate lisele lull Aali-Pasa, insarcinandu-1 a le da aceasta in cuno-noscinta ; intalnind apol pe Costache Alexan-drescu, cumnatul lull Eliad, pe strada, la Pera,i-am fãcut si lui cunoscut, de §i el fusese d'adreptul insciintat. Eliad insa atat la avertismen-

Page 201: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

LA CONEITANTINOPOL 201

tul Golescului cat §i la acel al cumnatu-senAlexandrescu, respunde ca aceasta era numal ointriga a mea ; Costache Alexandrescu a fostchiar trimis de Aali-Pa§a la Pirea ca sag' o-preasca d'a veni la Constantinopol, dar a fostcu neputinta de a I scoate din idea lor.

Ajun§l In portul Constantinopolului, candafl voit sa iasg din vapor au fost opritl de po-litie §i cu mare anevointa s'a permis numalnuia, WI N. Golescu, ca sa meargg insotit deun pazitor pang, la Suleiman-Pa§a.

Acesta l'a primit sfatuindu-1 sa se intoarcaindata pe batel. Intr'acea trecere Golescu s'a pu-tut abate un minut pe la mine.

Pe la amiacl am fost chemat la Aali-Pa§a care m'a Msarcinat sä me duc pe vaporsa staruesc din partea lui ca sa se intoarca,pentru casul ca poate nu ar avea bani de in-toarcere mi-a dat un bilet catre bancherul Al-leon sa pue la dispositia mea suma de 3300fraud. Vaporul pornea la 5 ore seara §i se in-timplase sa fie qiva de Pasce, prin urmare cuneputinta de a gasi. un cantor deschis ; d'abiaam putut gasi pe Allëon, dar neavend bani a-casa mi-a, dat o creditiva asupra easel JamesBell & C-ie la Malta ; acel efect l'am dus i l'aminmanat pe vapor lui N, G-olescu pentru care mi-a

gi

Page 202: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

202 CIAIMACAMII

dat o recipisa ('). Tot odata i-am remis §i un or-din al generalului Aupick catre comandantul ba-teluluI, ca sa le dea trecerea gratuita pana laMarsilia, i astfel aü pornit inapol.

Cate-va vile dupa intoarcerea la Paris, N.Golescu mi-a trirnis o epistola la adresa luI Su-leiman-Pa§a, dupa care alatur aci copie. Am in-credintat'o unui impiegat al PorteI, lui EnysEfendi sa o dea la adresa et Enys Efendi mi-aadus'o Inapol dupa o luna sail douö, cerOndu-mldin partea lui Suleiman-Pap sa-I fac o traductiein limba turceasca, traductie pe care i-am tri-mes'o. Adaog aci §i alte trel epistole ale lui Alex.G. Golescu privitoare la cestiunea formärei le-giuneI romane §i asupra calatoriel celor trei Cal-macaml la Constantinopol.

1) Textul recep-isel este urmatorul:Recu par Monsieur Ion Ghyca une lettre de credit de

fr. trois-mille-trois-cent, de la part de MM: Jaques et AntoineAlléon sur MM. James Bell et C-ie a Malte.

.,15 Avril, 1849, Constantinople.

(Signd), N Golescu".

Page 203: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

N. GOLESCII 203

No. LVI.

N. Golescu cdtre Suleiman-Pap(').

Paris, le 17 Mai, 1819

Excellence,

II m'a été de toute impossibilite de vousexprimer toute la joie que j'ai ressentie en vousvoyant, lors de mon arrivée a Constantinople ;avec quel regret pourtant ne suis-je pas parti.Je suis accourru aupres de vous, Excellence,comme un fils dans les bras de son Ore. ToutValaque Men pensant vous consicière pour tel,d'autant plus moi, qui a pu, plus souvent queles autres, apprécier votre cceur plein de dou-ceur et de magnanimite. Je viens done exposera mon pere l'état critique dans lequel je metrouve, ainsi que tous mes autres compatriotesdemeurant a Paris. Nous sommes sans argent,Excellence, et par consequent exposes a etreenferrnes d'un jour a l'autre. Voici done ce queje prie Votre Excellence de vouloir bien fairepour nous.

1) Adresa sub textul serisorel : A Son Excellence Suley-man Pacha, Ministre de la Marine.

Page 204: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

204 N. GOLE8CII

Nous pouvons etre classes en deux cate-gories. Les uns ayant de la fortune, les autresn'en ayant pas du tout. Les premiers supplientVotre Excellence de vouloir faire en sorte quele gouvernement turc leur avancat une somme d'argent, qui lui sera restituee des que nousrentrerons dans le pays, oil. bien que nos fa-milies puissent le faire. Quant pour les autres,le gouvernement fera un acte de pieté que deleur envoyer de quoi se nourrir. Jusqu'a pre-sent nous avons partage ensemble, mais main-tenant nous autres aussi, nous sommes obligesde courrir a la munificence de la Sublime Porte,qui j'espere ne nous laissera pas subir les con-sequences de la misere.

Veuillez, Excellence, vouloir prendre enconsideration ma priere tout en me mettant aunombre de vos plus devoués serviteurs.

J'ai l'honneur d'etre

,,De Votre Excellence le trbs-humbleet trbs-obéissant serviteur

N. Golesco" .

Page 205: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

A. G. GOLESCII 205

No. LXVIII.

A. G. Golescu care Ion Ghica la Constantinopol.

Paris, le 24 Février 1849.

Mon cher Ghica !

Je suis pris au dépourvu. Je n'ai que letemps de t'ecrire peu de lignes a la hate. Nosimprirnés seront finis aujourd'hui, et demainnous les envoyons avec lettres d'envoi aux ca-binets de Londres, Francfort, Vienne et Berlin.Nous en distribuerons environ 2000 exemplairesaux divers parlements, journaux et cabinets delecture.

Mardi prochain (27) on fait des interpel-lations a Londres, et Lord Palmerston n'en estpas facile, ce qui prouve bien que la reponsequ'il doit faire ne peut etre que favorable anotre cause. J'ai yu Mr. Poujade, il est tresbien dispose pour nous, et son caracthre, que tuconnais fort bien, nous garantit que sa missionsera tres-serieuse. Ii m'a dit que la meme mis-sion lui avait eté offerte peu apres la révolu-tion de Février et qu'il n'avait pas voulu ac-cepter pgrcequ'il avait demandé avant tout desinstructions positives, une politique nette etdigne de ]a, France, ne voulant pas jouer le rOle

Page 206: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

206 G. A. GOLE9017

d'une poupee. Cela veut bien dire, il me semble,que s'il accepte en ce moment, c'est que la po-litique a tourne et que les instructions sontde nature a le laisser agir avec energie et di-gnité.

Je suis bien fache de ne pouvoir repon-dre bien longuement a ta dernière lettre. Je mereserve de le faire par le prochain paquebot.Imagines toi que je n'ai qu'un quart d'heurepour écrire. La journée du 24 n'était point cellede l'expedition, je ne m'attendais point a etresi presse. Je viens d'apprendre par Mr. Schefels,que cette fois-ci le paquebot se derange de seshabitudes, et qu'il faut absolument t'écrire- a lahate, sous peine de remettre au 7 du mois pro-chain.

Mr. de Reculot est tres bon pour nous.Je pule souvent avec lui de toi. II ne revien-dra a Constantinople que si on veut le nom-mer charge d'affaires et il pretend que pour lemoment il n'a pas beaucoup de chances. Il estparti hier pour un mois a la campagne.

Peut-étre par le prochain. paquebot Nicolaspourra-t-il partir, je ne le pense cependant pas,car ii ne compte trouver de l'argent qu'd Vienneet ii n'a pas encore de quoi alter jusqu'd Vienne.Encore n'est-il pas bien stir d'en trouver a

Page 207: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

RELATII O FRANCES/I 207

Vienne. Je crains que l'ex-Prince Ghica ne leretienne plusieurs semaines en remettant d'unjour a l'autre pour lui donner 100 # qu'il luiécrit ne lui etre pas bien facile de trouver.

Adieu, mes hommages respectueux a Ma-dame Ghica et mes amities a, N. Balcesco

ton amiA. G. Golesco" .

Je viens de me rappeler seulement quec'est l'anniversaire de la trop fameuse revolu-tion du 24 Fevrier ; vive donc a jamais la re-volution democratique et sociale, comme on l'ap-pelle, mais meurent tous les républicains socia-listes qui ne valent pas le diable ; que Dieu pre-serve notre pays de ce fléau HI"

No. LXVI.

A. G. Golescu lid Ion Ghica la Con.stantinopol.

Paris, 27 Avril, 1849.

Cher Ghica !

L'affaire de la legion roumaine dont tume parles dans ta dernibre lettre, est connueici de presque tous. Je n'ai donc pas jug pru-

Page 208: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

208 A. G. GOLEBOU

dent de cacher quelque chose a, cet egard et jene serais pas etonne que Tell et Eliad sachentdéja tout ce qui s'est fait a, cet egard. Magheroeut Ote le meilleur pour se mettre a, la teted'une legion roumaine. Si tu lui a écrit et qu'ilne t'a point repondu, c'est sans doute que ta let-tre ne lui sera pas parvenue, ou bien qu'elle l'auratrouve très-malade, comme on le disait ici, iiy a quelques semaines. Du reste quel que soitle chef de la legion, je e,ras qu'il ne soit troptard pour la pouvoir organiser.

Le Valaques de Transylvanie ont eu unmoment supreme, c'est celui oii l'on a proclamela levee en masse ; ii fallait se saisir de cetteoccasion pour demander de armes et menacerde marcher sur les Saxons pour les desarmer,si on ne voulait leur en fournir. Si on s'étaitmontre hardi, Puchner n'aurait pas joue avecces pauvres Valaques comme avec des marionet-tes. Lorsqu'il s'etait agi de délivrer Laurianide la prison, on n'a pas hesite a, soulever lesvillages Valaques et a les faire marcher surHermannstadt, quand les Saxons n'en etaient pasencore aux abois et que la guerre contre lesMaghiars n'etait pas encore declaree ; et quandle fameux Ianco s'est trouve, par le fait de lalevee en masse, a. la tete de 80,000 hommes

Page 209: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

MItICAREA DIN TRANSILVANIA 209

(dit-on), on a hésité de tenir un langage a peuprès comme celui ci: Donnez nous des armeset non point des fourches et des piques, si vousvoulez que nous risquions nos vies et nos bienspour l'Empereur. Nous voulons bien sauver l'Em-pire et le consolider pour l'avenir, mais nousne voulons point le faire en automates, qui nesoient bons qu'a, servir de chair a canon ; nousvoulons jouer un rOle special a nous, un rOleimportant dans la conservation de l'Empire.Laissez-nous donc nous organiser en legions na-tionales, donnez nous des canons et des fusils,de la poudre, de l'argent, ou bien nous mar-chons sur les Saxons qui ont pris tout poureux et qui nous laissent exposés a la mitraillede l'ennemi, tandis qu'ils s'enferment dans leursvilles. Donnez-nous des armes ou nous les pre-nons de force, car nous voulons sauver l'Em-pire malgré vous. Les Roumains sont vaillantset ils sont fideles a la Maison d'Autriche ; vousautres, vous etes poltrons, et si vous ne nousdonnez point des armes vous etes traitres a laMaison d'Autriche et nous marchons sur vouscomme sur des rebelles ou des traitres".

Je ne sais trop ce que Puchner eut purOpondre a un tel langage ; les Croates n'ont-ils pas commence a peu pr6s comme cela leur

.4mintiri. 27,641. 14Chico,

Page 210: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

210 A. fa. GOLEBOU

resistance, malgre les protestations et les me-naces de l'Archiduc Etienne et du cabinet deVienne ? Si les Valaques avaient éte armés, s'ils.avaient parle comme ont pule les Croates, s'ilsavaient eu des chefs, comme ceux-ci en ont eu,on n'aurait pas entendu dire : la lacheté desValaques, la perfidie des Valaques etc. etc. Onn'aurait pas entendu repéter que les Valaquessont tan tOt avec l'Autriche, tanta avec les Ma-ghiars, tantOt avec les Russes et toujours avecle plus fort !... On nous aurait respectes com-me on respecte les Croates quoiqu'instrurnentsde la reaction ; devant la question de la natio-nalite, il n'y a pas de question de démocratie.Avant tout etre et puis examiner le comment.Les Valaques comme les Croates devaient arepour ceux qui leur promettaient l'existence na-tionale. Les Maghiars la leur refusaient, l'Au-triche la leur promettait, le choix n'était pasembarassant pour eux et il ne pouvait are des-honorat pour une nation de s'allier a un mo-narque qui leur promettait l'existance pour re-pousser une democratie qui menacait d'aeindreles nationalités. Que si ensuite le monarque s'é-tait montre ingrat et avait mis sa perfidiedecouvert, ii n'en aurait pas coute aux Rou-mains plus qu'aux Croates de le menacer d'une

Page 211: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

2ILIVCAMEA TRANSILVANIA. 211

defection et cette menace eut été d'autant plusefficace, que les Roumains eussent pris une partplus directe et plus brillante dans la lutte. Voyezque d'efforts les Maghiars font pour entrainerla defection des Croates, tandis gulls disent a-vec un mépris desesperant: Quant aux Vala-ques nous en aurons facilement raison ne.vaut pas la peine de leur faire des courbettes,ni de nous her a leur egard par des engage-ments positifs qui pourraient enchainer notre a-venir ! Voyez aussi avec quel soin l'Autrichemenage la susceptibilite des Croates, tandis qu'elleest sourde aux plus modestes reclamations desRoumains ! C'est que les Croates ont agi avecvigueur, qu'ils ont eu une politique certaine,invariable, ferme et qu'ils n'ont point manquéd'hommes d'Etat, tandis que les pauvres Vala-ques n'ont su que servir de. chair A canon ! Jeme rapelle encore, qu'A mon pasage par la Tran-sylvanie, on ne savait pas encore s'il fallait etreavec l'Empereur oil avec les Maghiars I Et ceshesitations se sont prolongees jusqu'A ce quele cabinet de Vienne, ayant mis en quelque sorteles Valaques en demeure de se declarer, Bs sesont livr6s comme des moutons A discretiond'un Puchner.

Quand nos emigres sont arrives en Tran-

DIN

; ii

Page 212: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

212 A. G. GOLESCII

sylvanie, ils n'ont pas vu en quoi avait clochela politique des Valaques de Transylvanie, etils se sont mis inconsidérément a crier a droiteet h gauche qu'il fallait s'allier aux Maghiarspour renverser la perfide dynastie d'Autriche,croyant qu'il suffirait, qu'eux, inconnus dans lepays, parlassent et prechassent Valiance ma-ghiare pour changer tout d'un coup les ideeset les prejugés du peuple contre les Maghiars.Ils n'ont réussi qu'a compromettre les Valaquesaupres du cabinet de Vienne, sans rien fairepour la cause maghiare, car je ne suppose pasque quelques mots lances h tort et h traversaient fait quelque chose pour l'armée de Bern.

Quoiqu'il en soit, puisque le mal est main-tenant fait, puisque les Valaques sont enfin parla force des choses avec Bern, puisque l'arméerusse va se frotter avec celle de Bern, ne fal-lait-il pas songer h organiser une legion Rou-maine, quand ce ne serait que pour se donnerle plaisir d'abattre quelques tetes de Calmouks?Oui, sans doute, seulement je crains qu'il nesoit trop tard.

S'il n'est pas trop tard, vous aurez sansaucun doute fait la seule chose qui pouvaitquelque peu relever l'honneur des Valaques. Nousverrons.

Page 213: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

MIVAREA DIN TRANSILVANIA 213

Quant a Maghero, je crois qu'il accepte-rait d'autant plus volontiers de prendre parta, la formation de la dite legion, que ce serapeut-etre le seul moyen de réparer la fauteimmense qui a eté commise lorsqu'il a licenciéses pandours et qu'il n'a pas passe avec armeset bagages et avec ce qui etait plus determinedu ate des Valaques de Transylvanie sans lapermission de Puchner.

S'il avait pu joindre Ianco, avec deuxmille pandours seulement, ii prenait une posi-tion inexpugnable contre l'Autriche elle-meme,si elle avait voulu empecher que des Valaquesvinsent au secours de Valaques, comme desSerbes de Turquie étaient dep. venus au secoursdes Serbes d'Autriche. J'en ai deja, parle a Ma-ghero comme d'une chose a, desirer, et sans luidire que la chose était en train de s'exécuter.Je ne doute pas qu'il ne se rende en Transyl-vanie s'il est en bonne sante et s'il en a lesmoyens.

Par le prochain paquebot nous attendonsdes nouvelles des trois chefs de l'emigration,chefs sans autorite, puisque toi qu'ils consentaient

te laisser- continuer tes fonctions a-bas, tu neveux point les reconnaitre, ni N. Balcesco nona.

Page 214: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

214 A. G. GOLESCII

plus, et que Bratiano D. gulls consentent égale-ment a, laisser Londres, n'est pas de ceuxqui sont tres-disposes a les reconnaftre. Quant

moi, j'ai plie devant ce que je croyais etrela ferme volonte des emigres de Transylvanie,ce qui ne m'a pas empeche de leur dire era-ment des vérités assez dures. Je ne me suiscependant pas retire parceque je ne veux pasles reconnaitre, car je crois que toute insubor-dination contre la majorite est toujours dan-gereuse par l'exemple, mais parceque je suisdegotte du tout en masse.

Nous manquons d'hommes, voila mon avisnous n'avons que des brouillons ou des intri-gants et des malhonnetes ; s'il y a des excep-tions, elles sont si peu nombreuses que je neveux pas accepter de solidarité avec la masse.Quand je verrai quelqu'un a la tete avec l'étoffed'un dictateur,, je serai toujours pret offrirmes services, sans accepter d'autre solidaritéque celle du fonctionnaire vis-a-vis du chef. Maisquant a conseiller telle organisation plutOt quetelle autre (dans l'émigration) ou tel mode d'ac-tion plutet que tel autre, c'est ce que j'ai bienrésolu de ne point faire a l'avenir. Que la mas-se d'intrigants et de fanatiques se tire d'affaire

a

a

A

;

Page 215: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ORGANIBAREA. EMIGRATIIINEI 215

comme elle pourra. On peut bien aussi fairequelque bien a son pays, en se tenant a l'écart.

Adieu,

ton amiI. G. Golesco.

Mes hommages respectueux a ta femme".

No. LXX.

A. G. Golescu lui Ion Ghica la Constantinopol.

Fontenay aux Roses, 27 Juin, 1849.

Mon cher Ghica!

Comme tu reviens encore sur la questiontant rebattue de l'ex-Lieutenance et qu'Alexan-dre, mon cousin, me reproche aussi comme unefaute impardonnable, l'ombre d'un soupcon quia pu passer un moment par mon esprit, je suisbien oblige aussi de revenir sur un sujet queje croyais assez éclairci pour ne plus encourirdes reproches plus graves que ma faute, si fauteil y a. Tu n'as jamais estime ni les talents, nile caractère moral d'Eliade ; celui-ci, a tort oua. raison, passait pour dieter ses volontés a Tellet pour etre maitre, par consequent, des votes

Page 216: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

216 A. G. GOLEEIGIT

de la Lieutenance ; voila plus qu'il n'en fallaitpour te rendre ennemi decide de la dite Lieu-tenance. Mais ce n'est pas tout : plusieurs per-sonnes, qui, avant la revolution, étaient loin deprofesser pour la personne d'Eliade un méprissouverain, comme tu le faisais au vu et au sude tout le monde, se sont singulièrement rap-prochees de ta maniere de voir, depuis qu'ellesont vu la Lieutenance a l'oeuvre; Balcesco no-tamment, qui avait une confiance illimitée enTell et qui ne mésestimait nullernent Eliade, enest venu a penser a peu pres comme toi ausujet de ces Messieurs. Tout cela a dill singu-lièrement fortifier en toi la conviction que laLieutenance avait Ote et qu'elle continuerait aetre fatale au pays et a la revolution; qu'y a-t-ilque de tres naturel dans tout ceci? Le premiertu m'as propose de faire en sorte que Tell etEliade se desistassent de l'initiative qu'il leurappartenait de prendre dans les actes de l'émi-gration, en leur qualite de membres de l'ex-Lieutenance. Tu as écrit dans le meme sens ad'autres personnes, et en cela tu n'as pas &LCheureux, car Tell et Eliade avaient appris queton désir cache était de les voir mis de cOteet de voir arriver Nicolas Golesco seul a, la tetedes affaires de l'emigration. Il ne m'est janlais

Page 217: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ORGANISABEIA EMIGRATIIINEI 217

venu dans l'esprit de blamer ce désir de ta part,ni les demarches que tu aurais employees pourarriver a sa realisation, car je n'y voyais quela consequence logique d'une conviction irré-sistible, d'une invincible repulsion pour les per-sonnes en question ; mais j'ai eu l'occasion deconstater que la maniere détournée dont tu a-vais voulu insinuer a Tell et a Eliade de se de-sister avait completement manqué son but, carces Messieurs arriverent a Paris avec la con-viction que tu t'etais entendu avec nous pourfaire aller Nicolas comme seul chef de l'émi-gration a Constantinople, afin de faire triomphersa candidature a la principaute aux depens deces Messieurs etc. etc. Pour la premiere foisj'ai étO soupçonne de donner dans des tripota-ges de cette nature ; d'un mot j'ai voulu en-clouer cette batterie de soupgons qui, atteignanttout le monde sans distinction, rendait tout tra-vail impossible ; vous soupconnez notre bonnefoi, leur ai-je dit, he bien, prenez l'incognito,partez au plutOt sans mot dire a personne, ren-dez-vous a, Constantinople, vous deux et NicolasGolesco, entrez en relation avec les Turcs, etvous verrez vous memes ce qu'il en est. S'iln'est point vrai que les Turcs n'ont ,pas grandeconfiance en vous deux, demeurez Constan-A

Page 218: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

218 A. G. GOLESOIT

tinople tous le trois et vous deiouerez l'intrigueque vous supposez qu'on ourdit contre vous ;si au contraire, les Tures ne veulent point en-trer en pourparlers avec vous deux, Vous seriezsots et coupables en meme temps, de vouloirdemeurer plus longtemps a Constantinople a ti-tre de Lieutenance. Ceci fut dit quelques joursseulement apres le vote des emigres de Paris,qui confirmait celui de l'emigration de Transyl-vanie, par lequel ces Messieurs se disaient ap-pelés avec Nicolas G-olesco a la tete des affairesde l'ernigration roumaine. Un mot d'explicationa ce sujet : Dans notre reunion ii s'est trouvedeux personnes qui ont nie que ces Messieursaient Oté élus chefs de l'anigration ; Teulescoest l'une de ces personnes ; quand ii lui fut ob-serve que l'élection avait eu lieu a Kronstadt,ii répondit que la quantitê des emigres ne de-vait pas l'emporter sur la qualite de ceux quise trouvaient a Hermannstadt et a Paris sansdoute ; cette reponse malheureuse ne fit qu'em-brouiller d'avantage la question. Enfin, ii futdécidé que pour donner preuve de dêférence en-vers la majorité (qui avait droll, de se forma-liser de cette pretendue comparaison qu'on vou-lait établir entre la quantite des votes et leurqualite) nous reconnaitrions provisoirement ces

Page 219: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

WIG-ANIS A.REA ZMIGRATIIINEI 219

Messieurs pour chefs et que nous écririonstous les emigres pour tacher d'obtenir une mo-dification du vote qui avait eu lieu en Tran-sylvanie (s'il y a eu vote). J'ai vote avec lamajorité parceque j'ai trouve cette propositionplus propre A concilier tout, et surtout A pre-venir un dissentiment entre nous et la majo-rite des emigres. J'ai vote encore pour cetteproposition afin de voir au plutet un commen-cement d'action au nom de l'emigration entiere,ce qui serait devenu impossible avant deux outrois mois, si l'on n'avait point reconnu l'au-torite de ces Messieurs du moins provisoirement ;j'ai vote surtout dans la pensee de prévenir ladissipation du peu d'argent qui ëtait resté A ladisposition de l'emigration et dans celle de de-mander compte au plutOt des sommes qui a-

vaient été confiées A plusieurs d'entre nous. Celafait, je n'ai pas voulu etre un des trois secré-taires que ces Messieurs se sont choisis tout desuite et cela par des raisons simplement person-nelles et non point par esprit d'opposition con-tre ces Messieurs. Je prevoyais, par exemple,la perte d'un temps que je pouvais employerplus utileMent et je prevoyais aussi qu'on in-terpreterait d'une fawn calomnieuse la coinci-dence, par laquelle il se faisait que précisérnent

is

.

Page 220: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

220 A. 0. GOLESCII

ceux qui ent le plus appuyé la proposition qui a-vait triomphé étaient aussi ceux qui, avec lestrois membres de la Lieutenance, devaient toutdecider et tout faire. Mais vous voulez prévenirles imputations d'un parti ; vous tombez parmème sous l'accusation du parti adverse ; telest le sort de ceux qui ne sont d'aucun parti :mon refus a eté mal interpreté par Eliade etpar Tell, et comme j'ai vu que je n'avais réussiqu'A aggraver les mefiances, je me suis ravise ;j'ai accepte de travailler avec ces Messieurs, etc'est alors que du premier coup, j'ai proposede mettre un terme a, une situation si fausseet j'ai conseille le voyage incognito. Tous lesautres ont approuve l'idee , personne n'y a faitlà moindre objection et il a été decide que nousdevions éviter la moindre indiscretion. Depuisj'ai ete a meme d'apprecier ce que vallent cesMessieurs comme hommes politiques ; ii y a endes disputes plutet que des discussions, et commeTell confond toujours la séverite du franc re-publicain avec la grossièreté d'un mal appris,ii y a eu du froid entre nous. Il y avait donepres de deux mois depuis n'était plusquestion entre nous ni du depart de ces Mes-sieurs ni de quoi soit d'important, lorsquej'ai regu ton premier avertissement que ces

qu'il

qu'il

la

Page 221: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ORGANIBAREA EMIGRATIIINEI 221

Messieurs ne seraient pas bien vus a, Constan-tinople. Ces Messieurs se trouvaient alorsLondres ; ton second avertissement était beau-coup plus categorique. Tu me disais que le mi-nistere Turc leur faisait savoir par toi de nepas venir a, Constantinople. J'ai lu a. NicolasCrezzulesco cette seconde lettre, et lui ai mêmecommunique les soupçons que ton premier aver-tissement avait éveille en quelques uns d'entrenous, soupçons que je n'avais pas eu le cou-rage de repousser pour plus d'une raison. D'a-bord, j'étais a bout de mes forces que j'avaisepuisées a. force d'avoir bataille envers et con-tre tous, et je ne me sentais pas le courage derecommencer une nouvelle lutte pour repousserde nouveaux ; a. peine venais-je desortir d'une querelle d'une violence peu com-mune que j'avais eu avec Rosetti et Bratianoet de toutes les scenes qu'elles avaient entraineavec elle ; en moins d'un mois je m'étais dis-pute ou refroidi avec Tell, Eliade, Rosetti, Bra-tiano, VoInesco, C. Balcesco et quelques autres;II faut, sans doute, que j'aie peche Dar quel-qu'endroit pour m'etre ainsi brouillé avec toutle monde. Ce que je sais, cependant, c'est que jene me suis passione que contre l'indignite desuns et contre les passions personnelles des au-

a

Page 222: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

222 A. G. GOLESCII

tres ; j'eusse sans doute beaucoup rnieux réussisi j'avais pu contenir l'indignation en moi etconserver plus d'indifférence et plus de sangfroid, tout en soutenant ma these comme onsoutient une chose de peu d'interet. Mais laquestion n'est point de montrer par oa j'ai pe-chO, ce que je veux te faire comprendre c'estqu'au moment oa est arrive ton premier aver-tissement, j'etais tellement épuise au moral, queje ne me sentais pas le courage de commencerune neuvelle lutte pour détruire des soupeonsnouveaux ; j'ai done garde le silence sur Ia prO-tendue intrigue qu'on t'attribuait. Du silence Aun commencement d'hésitation ii n'y a qu'unpas, et A force de voir des gens convaincus quetu intriguais pour empecher ces Messieurs d'ar-river A Constantinople, j'ai incline a penser quecette intrigue n'était pas impossible de ta part,du moment que tu avais la conviction que cesMessieurs seraient nuisibles A notre cause. Sij'ai commis quelque peche A ton égard, c'estcelui-la et non point d'autre, et la meilleurepreuve c'est que j'ai continue A t'Ocrire commeauparavant, ce que je n'eusse certes point faitsi j'avais pu croire qu'il y efit quelque chosed'indigne au fond de ta pensée ; comme j'aicommuniqué cette hesitation de mon esprit A

Page 223: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

mina, IF ELIADE 223

Nicolas Crezzulesco et que d'apres une de teslettres et d'apres une lettre que celui-ci m'a é-crit de Constantinople, j'ai pu croire qu'il t'a-vait devoile le soupçon auquel je m'etais laissealler, j'ai mieux aime t'avouer la chose plutetque de t'abandonner l'exageration immanquabledes faits quand ils sont mal appris. C'est ceque j'ai fait dans une de mes dernières lettres,mais mal fait, sans doute, puisque je ne suispas encore parvenu a, me mettre a l'abri desreproches injustes. Je te le répete done encoreune fois, ma rnéfiance n'est pas allee plus loin;ii y aurait mensonge de ma part a vouloir pa-raitre plus confiant que je ne l'ai té, mais iiy a aurait injustice aussi de votre part a, m'ac-cuser de plus de méfiance que je n'en ai eu.Quand Tell et Eliade s'efforçaient de me prouverque Bratiano et Rosetti avaient trahi, j'étaistres prévenu contre ceux-ci, et cependant je leurai toujours répondu que s'ils parviennent jamaisa me prouver quelque chose, ce ne sera jamaisque Bratiano et Rosetti ont conspire contre leurpays, mais seulement qu'ils ont conspire contreMessieurs Tell et Eliade sans prejuger la ques-tion, je mettais une borne de bon sens a, laméfiance. Quand ces memes personnes voulaientme prouver que tu avais aussi trahi, je met-

a

;

Page 224: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

224 A. G. GOLEBOIr

tais aussi une borne a leur mAfiance a, ton 6-gard, borne antérieure a, toute discussion. J'ad-mettais le fait d'ambition, mais je n'y voyaispas de quoi t'en faire un reproche. J'admettaisclue tu 6tais clëvou6 a Carnpineano, jusqu'a tra-vailler pour sa candidature a la Principauté, maisun dövouement de conviction n'est point unreproche, comme le serait un dévouement fac-tice. J'admettais que dans ton mariage ii pou-vait y avoir eu du calcul('), mais je n'y voyaisrien d'infamant. J'admettais une excessive ha-bileté de ta part, mais je soutenais que l'habi-letO n'était ni supercherie ni indignite, et je con-cluais que tout ce que ces Messieurs pouvaienttenter de me prouver, c'est qu'il fallait avoirles yeux ouverts sur toi, pour voir si ton dé-vouement pour Campineano, ou si ta propreambition ne t'entraineraient point a, mettre touteton habileté au service d'une personne que nousn'estimons pas comme homme politique. C'est

il me semble, parler en homme sérieux quine se laisse entrainer ni a. un exas de con-fiance, ni a un excès de méfiance. Je ne mechargeais pas de faire l'apologie des hommes ;je voulais seulement &after par anticipation

I) Car il a ifite question de tout cela, vois-tu?

la,

Page 225: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

TELL qz ELIADE 225

tout exc6s d'indignite, afin de prouver qu'il yavait moyen de travailler avec les mêmes horn-mes si fautifs qu'on les suppose. Voila qui estdit pour la méfiance ; du reste lA n'est pointtoute la question : quand j'ai reçu ton secondavertissement, ii n'y avait plus mefiance quitienne : ii falait communiquer l'avertissement Aces Messieurs, afin de les prévenir de ce quiles attendait s'ils se rendaient A Constantinople,et ce qu'on me reproche, c'est que, loin de leuravoir communiqué la chose, je leur cache tout,je les engage encore A partir, je cours mêmefaire de l'argent pour leur faciliter les moyensde se rendre A Constantinople, et je fais toutcela en trompant les uns et les autres, et jesuis accuse de tout cela par Nicolas Crezzou-lesco Tu ne dois done pas t'Otonner de l'indi-gnation a laquelle ces accusations odieuses m'ontdii porter, ni de la reponse que cette indigna-tion m'a dictée pour N. Crezzoulesco. Quels ontete les moteurs infames de ces calomnies, cen'est pas A moi a les decouvrir ; du reste, a-

près un premier mouvement d'indignation, iine m'est resté de tout cela, qu'un profond me-pris et tine profonde pitie pour les vrais cou-pables. J'ai des témoins qui attesteront toujoursque j'ai fait part A ces Messieurs de ce qui les

Ghica, Arnintiri, 27,641. 15

I

Page 226: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

226 A. 0. GOLE EICII

attendait a Constantinople. Tell lui- memo a-vouera, que quand je lui ai fait part de la cho-se, il m'a repondu qu'il en avait d6ja connais-sance, qu'Eliade en avait 6t6 averti par ses pro-pres parents (ou amis) de Constantinople, quenéanmoins ii était bien décid6 pour son comptea partir avec N. Golesco par le prochain paque-bot, que quant a Eliade ii n'avait point d'ar-gent pour le moment; paroles que j'ai repe-tees a N. Crezzoulesco et tandis que celui-cicroyait que je m'entendais avec Tell et Eliadepour le tromper dans le stupide plaisir de lefaire voyager en compagnie de ces Messieurs,j'étais, moi, brouill6 avec Tell et froid avec E-liade en raison de nouvelles disputes que nousavions eues une semaine auparavant Et on aos6 inventer que j'ai continue a engager cesMessieurs a partir et que je suis all6 jus-qu'a courir pour leur faire de l'argent. Jepourrais bien invoquer le temoignage de Co-galniceano qui, m'ayant exprim6 l'intention oiii Otait deux jours avant le depart de ces Mes-sieurs de faire une souscription entre Moldavespour fournir aux frais du voyage d'Eliade, n'arecu de moi que cette simple réponse : Fourmoi je ne donne pas un seul sol par la raison queje n'en ai point. Je pourrais encore invoquer le

I

Page 227: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

TELL Ip ELIATIE 227

temoignage de ces Messieurs eux-rnemes, car ilssayent bien qu'ils ne m'ont parle de cette af-faire de l'argent que le jour mème de leur de-part. Mais a quoi servirait d'invoquer des te-moignages suspects contre des calomnies stu-pides ? Ii ne restera rien de tout ceci qu'unetrace d'infarnie sur le front des calomniateurs,que Dieu leur permette de la pouvoir laver parleur conduite a venir! Pour mon compte, je nedemande pas mieux. Pour terminer le long 4ennuyeux retour vers un passe triste, je te diraiqu'Eliade et Tell sont persuades que le premierintrigant dans toute cette affaire c'est toi, le se-cond Balcesco et le troisibme moi, et pourpreuve de ceci, ii dévoile au monde notre cor-respondance reguliere, comme si cette correspon-dance avait ete un secret pour quelqu'un! Com-ment correspondre avec quelqu'un qu'on croittre pour la candidature de Campineano ! C'est

Ia un crime impardonnable et qui ne peut s'ex-pliquer que par un crime encore plus grand,celui de conspirer avec Ghica et Balcesco con-tre le vrai parti de la djmocratie, c'est a direcontre Messieurs Tell et Eliade, sans doute dansle but toujours cache de travailler a la candi-ature de N. Golesco etc. etc !...

Tout ceci devrait bien, il me semble, vous

Page 228: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

228 A. G. GOLESCII

prouver que je n'ai cherché tromper person-ne au profit de Tell et d'Eliade, avec lesquelsj'ai été la plupart du temps ou brouille ou enfroid, sans que les charitables faiseurs de ea-lomnies s'en soient seulement doutes, et ce n'estpas la moindre peine que je leur réservais dansma malice, car en leur cachant les querellespresque continuelles et le froid qu'il y a vait en-tre moi et ces Messieurs, je leur laissais igno-corer que leurs calomnies seraient un jour mi-ses découvert et qu'ils se casseraient le colcontre une éclatante impossibilité !

Puisque le temps est venu, j'ai mis touta, découvert et vous pouvez maintenant me ju-ger tel que j'ai OtO: ni excès de confiance, niexcas de mOfiance. Quant a mon devoir je l'airempli en dépit de toute méfiance et je défiequiconque d'articuler vis-a-vis de moi un seulfait qui prouve que j'ai manqué a quelque de-voir de dignitO, de loyautO, ou d'honneur. Laprésente explication est la dernière que je mepermettrai cet egard, et a, moins qu'on nevienne de nouveau articuler quelque fait con-traire a ce que j'avance la. Ii reste bien en-tendu que je ne te parlerai plus de tout cela.Si je t'en ai tant parle cette fois-ci, c'est pourclOre une fois pour toutes une explication in-

A

A

a.

Page 229: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

LEGIIINEA ROMANI 229

terminable. Comme je n'ai pas le temps de re-peter les memos choses a mon cousin Alexan-dre, envoie lui, je te prie, la présente lettre, a-fin qu'il en prenne connaissance. Je n'ai qu'unmot a ajouter a tout ce que je viens de dire,c'est que je défie quiconque de s'élever en fauxcontre ce qui est dit dans les pages qui prece-dent, ou du moins de le faire d'une maniereclaire et categorique en articulant des faits pré-cis et en ma presence.

J'arrive maintenant aux affaires du pays.Tout ce que tu me dis relativernent a notre po-litique vis-a-vis des peuples qui nous environ-nent est parfaitement vrai. Je suis absolumentdu menle avis, et quant a, la formation d'unelegion roumaine, je la crois d'une si grande im-portance pour nous, que je m'étonne commenttu as pu rencontrer a cet egard des obstaclesparmi les nOtres ; il me semble que le devoirde tous ceux qui se sentent un pen le couragemilitaire, devrait etre de se rendre en Transyl-vanie pour contribuer de leur mieux a la for-mation de cette legion qui nous donnera et desrnoyens d'action pour l'avenir et le droit de re-clamer quelque chose de Maghiars apres la vic-toire et le moyen de faire parler la presse Eu-ropéenne des 3,500,000 Valaques qui vivent dans

Page 230: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

280 A. 0. GOLESCIT

les Etats de l'Autriche et de l'emigration rou-maine qui. joue auprbs de ces Valaques le rOleque l'on voit jouer a l'emigration polonaise enHongrie. Tant que nous avons fait mine de ré-sister soit a la Turquie, soit a la Russie, lesjournaux ne cessaient d'énumèrer nos forces etde parler a tout propos des Roumains de laMoldo-Valachie ; depuis que nous n'avons plusl'air de vouloir on de desirer quelque chose, onne s'occupe plus de nous, et e'est justice. Sinous voulons montrer a l'Europe que nous vou-lons quelque chose et que nous le voulons aoutrance, si nous voulons lui apprendre qu'ellepeut compter sur l'Olement Roumain, sur sonënergie et sa force vitale dans la combinaisondes elements de la balance politique, si nousvoulons enfin mettre en evidence notre hainecontre le protectorat russe, poursuivons donede cette haine tout ce qui porte l'uniforme russeet scellons de notre sang cette haine que nousne saurions trop dOvelopper chez nous pour as-surer notre existence politique. Mais nous sou-tenons que le peuple entier daeste le russe, etque le pays est pret a se soulever contre lesarmOes du Czar ; nous mettons dans nos actespublics : Jeune encore et pleine de vigueur la na-tion Roumaine veut vivre ou inourir pour la libertd...,

Page 231: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

LEGIIINEA IN TRANSILVANIA 231

puis, qu' elle salt que Dieu a implanté en elle lamission de repousser les barbares et de civiliserl' Orient etc. etc. Nous faisons par la memeraison un crime au gouvernement revolution-naire de notre pays de n'avoir pas tente Ialutte contre la Turquie et la Russie en memetemps, et puis quand ii s'agit de faire vivre lenom de Roumanie dans une lutte contre les Co-saques, et qui s'opere sur un territoire Rou-main, nous laissons tout faire aux Maghiars.Eux luttent et nous nous contentons de parlerde lutter 1 et de tant de sang Roumain, repandusur le theatre de la guerre, ii n'est dit rnotnulle part, par la raison que la, oil ii n'y a quele drapeau maghiar, tout l'honneur des effortsrevient aux Maghiars, et nous qui avons le cceursi ardent lorsqu'il s'agit de poser, n'avons plusle courage d'aller aupres de nos freres de Tran-sylvanie pour les servir de nos conseils et denotre exemple, pour faire vivre le drapeau etle nom de la Roumanie au milieu de la pous-sière des combats. OU sont done nos braves mi-litaires, ces héros qui devaient sauver la revo-lution de Bucarest? Voila ce que se demandentles gens sérieux, et s'ils savaient que de tousceux que le pays possedait, les plus braves ontdil emigrer et que de ceux-ci pas un ne se

Page 232: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

232 A. CF. GOLE80II

trouve sur le' champ de bataille ou se jouentles destinées de l'Europe orientale et par con-sequent de tous les Roumains, s'ils savaienttout cela, que se diraient-ils ? Ils se diraient pro-bablement que ces héros de notre revolutionsont bien loin d'être braves, ou bien qu'ilsn'ont dans le cceur ni amour de la liberté, niamour de la patrie, pas plus qu'ils n'ont dansl'esprit l'intelligence de la situation ; qu'en unmot ils ne se proposaient de lutter en Valachieque pour une sorte d'independance de clocheret non pour se faire de la Roumanie une pa-trie grande et libre. Je n'entends point blamernos officiers qui promènent leur triste existencedans l'exil. J'en connais qui ne demanderaientpas mieux que de se rendre sur le theatre dela guerre. Mais oil sont les fonds pour les fairepartir ? Tant qu'il y a eu quelques fonds, etqu'il était indispensable d'avoir un comité di-recteur pour en regler l'emploi, ii ne nous apas été possible de venir a bout de former cecomité; ii faut done bien que nous subissionsles consequences de nos fautes; ii faut bien seresigner a une honteuse inaction, pendant quesur le territoire Roumain des flots de sang Ma-ghiar et Polonais coulent pour la liberte et l'in-d6pendance nationale.

Page 233: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

LEGIUNRA IN TRANSILVANIA 233

Nous sommes tous solidaires quand il s'a-git de la question nationale; les fautes commi-ses par les uns retombent sur tous. C'est pour-quoi, il faudrait etre plus indulgent et conseil-ler plutOt que de reprocher.

D'ailleurs aucun d'entre nous ne peut secroire enti6rement a, l'abri de tout reproche.Le devoir de tous ceux qui se trouvaient enTransylvanie était d'y rester et non point decourir en Europe pour chercher la sympathiedes peuples et des cabinets a, Vienne, Francfort,Paris, Londres etc. etc. Quand Us ont fait cettefaute, notre devoir a. nous, qui étions envoyéspour cela en Europe, c'était de precher par l'e-xemple plutet que par des reproches ; c'étaitde nous en retourner en Transylvanie, puisqueces messieurs venaient faire en Europe ce quenous étions charges de faire nous memes et cda, quoi nous pouvions sans doute suffire ; si nousl'avions fait, nous eussions entraine de forcetout le monde et nous serions parvenus a, or-ganiser la resistance armee des Roumains de laTransylvanie. Nous ne l'avons point fait, soyonsdonc justes et indulgents et répartissons surtous une' faute que nous n'avons rien fait pourprevenir. Tu as de l'argent et tu l'emplois pourfaciliter le voyage de ceux qui veulent aller

Page 234: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

234 A. G. GOLESCII

contribuer h la formation de la legion roumaine.C'est fort bien ; c'est fort bien , tu fais ton de-voir ; moi qui ne peux aider de mon argent, jevoudrais bien aider de ma personne. Non queje crois qu'un fusil de plus ajoutera h la force dela legion ; d'ailleurs je ne sais meme pas si jeserais bon soldat, c'est une chose que je n'aijamais essayee, et le courage peut me manquercomme h bien d'autres. Mais quand je voulaisaller en Transylvanie je n'entendais pas donnera la cause un soldat de plus, mais aller aiderde la parole, de l'influence et de l'exemple, 4la formation d'une legion roumaine que je croisindispensable notre cause et seule capable deréparer bien des fautes commises par nous.

Pour l'election de Broussa, je n'ai qu'unechose a te dire. C'est que quand j'ai dit queje ne voulais plus me meler de rien, je l'ai bienpense et dit en memo temps et que rien aumonde ne peut me faire revenir sur ma deci-sion h cet egard. C'est donc peine perdue de mefaire entrer dans une combinaison quelconque.Tu peux declarer cela h tout le monde ; dureste, je crois que les emigres de Paris n'ap-prouvent nullement l'idee qui a domine ceuxde Broussa ; II y a eu une reunion hier au soir,mais je n'ai pas pu m'y rendre ; je ne sais done

a

Page 235: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ORGANISAILZ A EXIGRATIIINEI 285

pas tout ce qui a 6-té dit ; mais en somme ii aete decide, me dit-on, qu'on ferait une adresseaux emigres de Broussa, pour leur dire pour-quoi on n'approuvait pas leur idee.

La protestation qui sera remise au mi-nistbre au nom des trois ex-Lieutenants est faite,mais je ne l'ai pas encore lue. C'est Sefels deSoldehoff qui l'a faite ; on Pa lue a, Maugin (re-présentant), qui l'a trouvée tras-bien. VoilA toutce que j'en sais. Du reste par le prochain pa-quebot, je t'en enverrai une copie.

Comme je n'ai pas le temps de repéterles mêmes doses a, Alexandre, mon cousin, etA Nicolas Crezzoulesco je te prie de leur donnerconnaissance de cette lettre, car j'avais absolu-ment les memes choses a, leur dire, relative-ment aux imputations qui ont ete A tort por-tees contre moi et auxquelles ils ont bien plusa tort prete créance.

Je suis tits content de voir que tu esdispose A continuer notre correspondance, nonpas d'agent a, agent, car nous ne sommes plusque les agents de notre cause, delegues parnous mêmes, mais de Roumain Roumain, carquoique je ne veuille me meler dans aucunecombinaison, je n'entends pas rester entièrementinactif, et après avoir essayé de me retremper

A

Page 236: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

236 A. G. GOLESCII

un peu par la solitude a la campagne, ii fautbien que je recommence a faire quelque chosepar la presse ou par la parole. Je tiens donc

ce que nous soyons en correspondance pournous Oelairer mutuellernent sur ce que nous a-vons a faire.

Dis a Negri, Alexandri, N. Crezzoulescoet mon cousin Alexandre, que je me proposede leur ëcrire par le prochain paquebot.

Adieu

Mes hommages respectueux a ta femme,a ma tante ZoO et a Catinca Rosetti aussi. Jevais Ocrire par le prochain paquebot. Tauhe defaire parvenir la lettre ci-incluse a Bucarest".

a

Page 237: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

VI.

Starea Europel la inceputul primäverel aanului 1849 se putea resuma astfel : Lupta prin-cipiulul de nationalitate in contra dominatiunelstraine ; Italienil, Unguril i RomaniI luase ini-tiativa. Italienil, biruitorl la inceput, fusese siliia primi conditiunile aspre ale Jul Radetzky, dar a-cum cavalerescul lor Rege Victor Emanuel se gAteasa reinceapa lupta i sa rësbune pe Regescul sipärinte. RomaniI, abandon* de toata Europa,depuserit armele , dupä ce araarä in DealulSpirei vitejia de care eraU capabill ; §i acum nu-mai Ungurii luptatil, §i tinerele lor trupe, carisburat din victorie in victorie, aträsese asupra

Page 238: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

238 N. BALCESCII

Ungariel admiratia lumel intregi i ingrijase nunumai pe Austria, dar chiar Rusia incepuse a seteme ca revolutiunea sa nu se intinda in Polo-nia. Germania era in fermentatiune §i toata, lu-mea se a§tepta la o prefacere generall a härteiEuropel. Rusia sta cu arma in mana cu ochiitintiti la resultatul alegerilor din Franta §i u-nirea intre Unguri , Romani §i Italienl puteasa faca isbanda certa.

In fata acelor imprejurari nu ne era permisnoue Romanilor din Principate s stain nepasa-

afara din actiunea generala. Noi cati-vacorespundeam intre noi §i ne comunicam unilaltora lucrarile §1 cugetarile noastre. Dat acicorespondenta mea cu N. Bälcescu, cand era inUngaria §i in Transilvania.

1. Belgrad, 28 (16) Decembrie, 1848.

Iubite Ghica7

Nu ti-am scris de mult §i pricina e ca nusciam unde te afli. Scrisoarea ta din 17 Oc-tombrie am primit'o tarclit §i dupa aceea amauclit CPL tu ai fi plecat din Constantinopol. Nusciam unde trimit respunsul.

Et scitl el dela Semlin, dupa ce am sca-

tori i

Page 239: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

DI N TR ANSILV AN I A 239

pat din manile Turcilor, m'am intors in Tran-silvania ca sa studiez micarea Romanilor de a-colo §i din Banat. Nu vream s merg inainte,pana n'of vedO cu ochiI ce avem sa alteptamdela Romanil de acolo. Scii ca atat in Banat,cat §i In Transilvania Rornanii in gloata s'a4sculat asupra Ungurilor i i-a stins cif totul §ipentru tot-deauna din acele tërI. Din nenorociremi§carea Romanilor, care e dreapta intr'aceea caUngurii erat ciocoil lor §i le refusa nationalitatea,a profitat reactiel Imperatesci. Pe langa aceeacomitetul Roman, care este in capul natiel acolo,se afla cu totul sub poruncile 1u General-Comman-do, care il dirigeaza cam in scopul lul. Spre a scapadin aceasta positie am povatuit pe comitet casä convoace o adunare nationala, care sä Inceapäa organisa Transilvania ca o ara Romaneasca§i a o declara astfel. Aceasta a facut'o, dar ble-stematul de General-Commando , ca sa-I parali-seze, i-a silit sa faca douö adunarl, una de Ro-mani unit); §i alta de neuniti. Astfel cu dogmareligioasa ce impreuna totl Romanil §terseserain Adunarea dela Blaj asta primavara, umbla

desuni. Am povatuit pe Romanif din Banatca sä trimia deputatl la acele adunarI, i im-preuna sä ceara ca Romanimea toata, cata seaflä in Imperiul austriac, st formeze un corp

a-I

Page 240: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

240 N. BAIA:3E80U

nedespartit, avend aceea§f organisatie §i aceea§1adrninistratie. Lucru nu e sfar§it §i numai ince-put intr'aceste locurf. Romanii din Transilvaniaacum ca, se \Ted scapati de Ungurf vor sa se in-toarca in potriva Sa§ilor, pe cari if urase ca§i peUngurf, §i cef din Banat In potriva Serbilor care seincerc sa-1 incalece §i sa-1 invelue in vertejul Pan-slavismuluf. 0 ! cate nenorociri simtimintul denationalitate a adus intr'aceste locurf. Rasboiulintre Ungurf §i Romani este un rasboit barbar,§i astfel cum nici in secolul de mijloc nu s'aurmat. Aceea ce e un avantagiil pentru Ro-mani, este ca s'at pus totl in picioare, ca, se alb,multi tinerl in capul natief §i cu mare populari-tate §i ca at invetat a se bate §i a nu le fi teamade rasboit. Cand gloatele s'aü mi§cat atat detare, este anevoie a le supune fail a le mul-tami, de aceea Imporatul va fi silit a le acordamult §i prea mult. EU a§1 fi dorit ca Ungurilsa se fi purtat altfel, sa nu fi provocat pe Ro-mani §i sa se fi infratit cu din§il, cad lucrurilear fi luat o fata cu totul alta, §i Imperiul au-striac se desmadula. Dar oil cum, crecl Ca acumsoarta Romanimef va fi mult irnbunatacitä §i CaTransilvania i Banatul desmadulate de Ungaria

apropiat mult de unirea cu nol. Apropo des'a.il

Page 241: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

SPRE TRANSILVANIA 241

nol, ce se lucreazg pe acolo ? EU nu schl nimic§i numal de pe audite pe aci aflai cate ceva,aceea ce in'a hotärit ca in loc sg me due la Paris,unde n'am mult a face, sa vit acolo langa tine.Sell ca Gole§tii, Bratianu §i Rosetti s'aU dusinainte. Cred ca or fl la Paris, cad n'am primitscrisori de la din§ii. Magheru a plecat mai di-nainte tot acolo, §i Tell §i Eliade at venit cumine pana aci §i s'an dus tot la Paris. Ple-carea acestor vestql Locotenenti a fost nu-mai, cad le era frica sa mai §ada in Transil-vania. N'or face nimic nici la Paris , dupacum n'aq fäcut in guvern. Acum, ca sail e-scuseze nevrednicia lor,, nu fac altceva de-cat sa ne innegreasca pe nol pe tql, qicendCa numal ei erat de treaba §i partida natio-nalg, §i noi top' partida muscaleasca. Audi tu,nol partida muscaleasca ! Asta aft umblat s'o bagein capul tutulor Romanilor ernigrati. EU mai§ed acilea vre-o 5 dile, pana ol primi ceva pa-rale d'acasa §i apol plec pe la Triest spre Con-stantinopol. 0 sa am mare mu4umire sa flacu tine.

» Adu-me aminte la placuta suvenire aM-mel Ghica. Nu scia daca N. Cretulescu esteacolo, dupa cum am aup. De e adever, spune-i

Ghica, Amintin, 27,611. 16

Page 242: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

242 N. BALOBEICTI

complimente i ca i-am rëspuns la scrisorile cemi-a trimis la Sem lin.

Complimente multe lui I. Filipescu.

1)Al töu prieten ,

N. Balcescu" .

2. Belgrad, 4 Janvier, 1849.

Jubite al meg Ghica,

Me aflu inca a§teptand in Belgrad scri-soil d'acasa i pe Balaceano care nu este de totsanatos. Socotosc c intr'o septernana cel multvorn putea porni spre Triest §i de acolo nevom ambarca pentru Constantinopol. Sunt ne-rabdator sa ajung acolo sä flu cu tine. De nuvom avea ce face acolo, apoi sunt hotarit satrec in Italia, de se va face pe acolo vre unrasboia. Sunt nesatios de o viata, activa. Ideata de o legiune rornana care sä mearga inItalia e irealisibila, din lipsa de oameni. Tot ceam putea stringe este vre-o 30 tineri dintre e-migrati, cari sa, voiasca a merge sa se bata.

Cat pentru organisatia unui Comitet, o a-probez §i socotesc a o face pentru acea am;

Page 243: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

EXIGRATIA acautril 243

sprijinit parerea aceasta cu confratil mei priso-nieri, cand ne-am aflat la Sem lin, acum douë luni,ca sa ne ducem cu totil in Transilvania, sa ga-sim §i pe cei-lalti emigranti i sa tocmim un Co-mitet. El insa n'at aprobat i ail fost de parereca mal intâdü sa mearga la Viena sä vada sta-rea lucrurilor, i d'acolo ne-am dat rendez-vousin Transilvania, unde nu numal ca nu s'au in-tors, dar nici nu mi-ati mai scris, i acum nuscit de nici unul unde se afla. Afara de aceastafondurile nogstre sunt foarte neinsemnate, cutoate ca am audit cd suntern acusati Ca amluat mai multe milioane. Acusatie cu totul ne-adevOrata, cad trebue sa scii ca cheltuelile ex-traordinare ale revolutiei nu se urea la maimult de 700,000 lei, in plata progoanelor, plataagentilor in strainatate, cheltuell cu tinerea Tur-cilor la Giurgiu, tinerea trupelor lui Magheru,lefile Comisarilor trimiV prin tara cu propa-ganda. Din aceasta suma, scadOnd 450,000 lei,lista civila ce s'a econornisit, cum V alte eco-nomil, romane invederat Ca revolutia n'a costi-sit pe taxa mai Mmic. Acestea i le spun atatpentru sciinta ta cat i ca sa poti disculpa peacolo revolutia Ca ar fi saracit tara. Socotelilesunt lamurit tiparite in Monitorifi de banil ceam gasit in casa. Voiü ca viind acolo sa lucrarn

Page 244: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

244 N. BALCEscu

un mic uvragiii asupra Ideilor revoligiei ronidne.In starea de astaqi a lucrurilor ne va fi cu a-nevoe a strange bani prin subscriptie. Tara noa-stra geme sub un regim de teroare §i eg creclca numai un räsboiti turco-rus poate schimbastarea de fata. Spre aceasta trebue sa tintim.

Acolo ye facetf mare ilusie asupra spiri-tului Slavilor din Turcia 0 Austria, socotindu-1anti-rus. E cu totul din. potriva. Rusia a lucratputernic prin propaganda i toate aceste po-poare privesc §i a§teapta pe Ru§1 ca pe nisceliberator!. Sunt de douë luni in mijlocul ace-stor popoare §i am veclut cu durere cat de mareeste popularitatea Ru§ilor. Pana i Romanil dinBanat §i Transilvania ii doresc 0-i a§teapta savie ca pe nisce mantuitori. In Transilvania amstaruit mult pe langa Comitetul roman ca säfaca propaganda in contra, dar n'a Mout nimic

cu putine qile pana a nu pleca din Kronstadt,poporul adunat in piata, striga in gura mareca sä cheme sä vie Muscalii , ca-I prapadescUngurii. Barit §i alti Romani inteligenti ce seimpotrivira furl insultati, ba Inca un popa ro-man din Sacele se fagadul Ca va impu§ca peBarit.

Ce este bine in Transilvania este ca Ro-manil sunt in picioare §i la trebuinta vorn putea

Page 245: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

MIFAREA DIN TRANSILVANIA 245

cu inlesnire a recruta oameni, spre a intra inSunt mai multi tineri cari sunt in capul

poporului §i s'au facut vestiti cum Iancul, So-lomon i a1it Toate posturile insemnate suntin mana Romani lor. Emigrantil no§tri fac propa-ganda republicand §i anti-rusa. Transilvania seface cu totul arä Romaneasca. Laurianul §i Pro-topopul Papazolul era sa mearga la Viena.

Bdlaceanul imi da zor sa sfaresc. Aveamsa-ti suit' mai multe. Vina e a lut

Multe complimente la M-me Ghica.

3.

Salutare si fratie,

N. Beilcescu" .

Belgrade, 21 Ianuarie, 1849.

Iubite Ghica7

Arn primit en scrisoarea ta din 10 Ghe-narie. Imi pare bine ca aprobezi hotarirea mead'a ven1 la Constantinopol. Mane plec cuceanul la Triest, unde me voiti imbarca pentruConstantinopol. Pricina de nu ti-arn scris din Tran-silvania nu a fost lenea mea, care e mare, dupacum soil', dar nesciinta de te afli Inca acolo,

tara.

Bala-

Page 246: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

246 N. BALCESCIT

cacl p'acolo e§ise vorba ca a fost silit sa pleci.Dela plecarea mea din Transilvania n'am primitinca nici o scire. Se vede ca comunicatiile iars'aa taiat. Se aude ca Ungurii sat mai bineSecuil sub generalul BOmes ar fi facut progrese

ca ar fi luat indarat Clausenburgul cum §1Cronstadtul. Inteo scrisoare din Viena se qiceca, Rornanil din Transilvania §i Banat ar fi pri-mit dela Imporatul dreptut d'a fi guvernati d'unVoevod roman. De o fi adeverat, apol e unmare pas al nationalitatel noastre in aceste partl.Pentru mine chestia nationalitatel o pul mai pre-sus de libertate. Pana cand un popor nu vaesista ca natie, n'are ce face cu libertatea. Li-

bertatea se poate lesne redobandi, cand se vaperde, iar nationalitatea nu. De aceea ea crecla in positia de acum a tërel noastre trebuesa tintim mai mult a pastra nationalitatea noa-stra atat de amenintata §i sa cerem atata li-bertate, pe cat ne este neaperata pentru desvol-tarea nationalitatei noastre. Mi-e teama mult caprietenif no§tri din Franta sa nu fad, marl gre-§ell §i mai röa sa ne vatame decat sa, nefoloseasca. N'am incredere deplina decat in A-rapila, dar mö tern ca fiind singur, glasul lui vafi astupat de cel imprudenti. Ed le-am scris demai multe on. Scrie-le asemenea.

§i

Page 247: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

SPRE TI1AN8ILVANI& 247

Am vëclut aci pe Lenoir. Mi-a placut mult.Dar socotesc c i0 face prea marl ilusil asupraSlavilor, mal cu seama in privinta simpatielorruses& Slavii, dupe ideea mea, grepsc tare pri-mind ajutorul rusesc pentru resturnarea ambe-lor imperil a Turciel i Austriel, OA nu e in-doiala ca acolo tintesce slavismul. Aci se vor-besce foarte mult despre o curOnda revolutie inBulgaria 0 Bosnia.

Generalul Duhamel a trimis aci, e cate-vaqile, pe secretarul sëü baron Grot cu asemeneapropunerl catre Printul d'aci. Rusia fagaduesceintruparea Bosniel cu Serbia, iar Bulgaria se vada lul Mih. Milo§. Se vede ca aceste propuneriag ridicat indoelile lui Caragheorghe i Pat ho-tarit a lucra in acest sens. Imperiul turc vacadea farä indoialä, de nu va grabi a face con-cesii populatiilor cre§tine i a goni pe Ru0 dinPrincipate. Astacli aflal c'a mai sosit un trimisdela Bucuresci. Rup ii del mare activitate.

)7Din Ungaria se aude ca armata lul Kos-

suth s'a impraVat mai toata §i se da cu soco-teala ca el va cauta sä fuga in Turcia pe laAdakali sat prin Serbia. Caderea Ungurilor poatesa aduca §i evacuatia Principatelor de RuO, caciinsä0 Europa reactionara, care a suferit ocupa-tia Principatelor ca sa poata ataca pe Unguri la

Page 248: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

248 N. BALCESCII

trebuinta §i a suqinea Imperiul austriac, va donretragerea lor ; cu atat mai rnult ca Austriavoesce ca indata ce se va scapa de Unguri sadesarmeze pe Slavi. Toate acestea poate insä saaduca complicatii nouë.

Ministeriul austriac este in cumpena sacacla, cad nu voesce a primi principiul suvera-nitatei poporului sat sa inchicla Camera. Cama-rila, cu toate, triumfurile ei, nu va indräsni, so-cotesc, a se arunca de tot in absolutism §i a sealia cu Rusia.

Aprobez tare mult idea ta d'a constituiun guvern in emigratie, care sa represinteze le-rile. Dar nu prea sunt multumit, cad vrei

un Locotenent. Cate trel nu fac o ceapa.N. G-olescu poate este cel mai bun, tocmal fi-

md-ca este mai nul. Tell e o a doua editie alui Eliade, §i acesta un blestemat.

Sunt nerabdator sa ajung in Constantino-pol, sa mai traesc cu tine. Apropo, sä scii cam'am facut mai puternic §i me bisuesc Ca te-oibirul lesne acum.

Multe complimente la M-me G-hica.

Salutare i fratie,N. B.

me-reil

Page 249: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

EIPRE TRANSILVANIA. 249

sail vie scrisori catre mine sub numelede Conrad Albert dela Bucuresci. Le vel 'Astrapana la sosira mea acolo."

4 26 Aprile (8 Maiu) 1849.

Prin cele treT scrisori ce ti-am trimit delaplecarea mea, ai avut scire cum am mers panaatunci. Scil pentru ce m'am oprit 5 i1e la Ne-gotin i pentru ce apoI m'am dus la MilanovatBalaceanu a plecat singur la Or§ova, ca s aflece se petrece in Banat §i apoi sa se intoarcacurend la Sainita ce este un sat in Banat indreptul de unde eram

Am hotarit Impreuna cu Skendersa ne riscam singurl i sa facem

une reconnaissancein Banat, §i s ne asiguram pe unde am puteatrece la Ungurl, 0 cum scil pasurile noastre nuerat vizate. Am trecut dar vis-a-vis. Am fost

0

.

Page 250: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

250 N. BALCESCII

seara la Drencova, pretestand ca cautgm vapo-rul care plecase in acea dimineatg d'acolo. Adoua qi, dupg ce am vizat pasul intr'un sat, amplecat inainte, clicend Ca mergem sg trecem inSerbia pe la Gradi§tea. Para a nu ajunge acolo,am aflat Ca TJnguril aü intrat cu o i mai ina-inte in Vere i Ca s'e a§teapta in acea noaptein Weisskirchen. Am hotgrit atuncl a mergeinaintea lor. Am isbutit a ne mai viza pasulpana la Kurin, clicend cg trecem la Semendria.Am intalnit in drum o rnultime de emigrati dinacele orme, cum i trupele ce o luase la fuga.Erarn oprit §i intrebat la tot pasul. Pericolulnostru era cu atat mai mare, ca intelesesemp'acolo ca cv (?), care trecuse tot p'acolo ina-inte de 8 qile fusese arestat ca spion la Ver-§et, noi insä cu minciuni i cu curagia am e§itIirnpei din toate fara a patimi nimic. Era no-roc ca vorbearn romanesce i sarbesce. Am a-juns seara in Weisskirchen, de unde fugise top,afará de cati-va ora§eni Nemti §i Romani par-tisani al Ungurilor. Toti ne asigurag ca ace§tiavor sosi indata. Dar nol nu ne multumeam cuaceastg nadejde. De aceea i hotarirgm ca chiarin acea noapte sg mergem inaintea lor. El ye-niserg pana la un sat numit Lagerdorf, troisheures loin de noi, unde chiar in acea noapte

Page 251: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

REVOLUTIA IINGURILOR 251

all avut 0 bataie cu o trupa de imperatescl. Pare-rea mea era ca In acea noapte sa furam callchirigiului §i astfel calare sa mergem, dar peurma, privind ca nu vom nimeri drumul, sotulmeu clise ca sa mergem noaptea in caruta §i,e§ind din oras, sa silim pe chirigill cu armeleca sa schimbe drumul §i sa ne duca unde vrearn.Ne-am in voit cu chirigiul, dar in rninutul ple-caret' n'a vrut in nici un chip sa piece pana anu se face qiul. pop' inchipul turbareanoastra. Nu putem a-1 sill in sfart in mijlo-cul oraplul, ce era in picioare pe u141, qivane ajunse in disputa cu dinsul. Am vrut sa la-sam bagagiul i sa mergem pe jos, dar nu matera vreme, cad in acea vreme 4 companil im-periale intrara in oras. S. [Kender], care nu iu-besce a fi fata cu oastea regulata, care putea ane ispiti prea mult, a vrut sa plece. La retraitea dt6 honorable avec armes et bagages. Mais latristesse d' avoir 6choué quand on a de' au port aetj três profonde. Pourtant sans se de'courager car onavait la conviction d'avoir fait tout ce qu' on pou-vait faire pour re'ussir, on a décidd de se re-tirer en Serbie par Semendria §i d'acolo la Be-ligrad, unde cumpörand cal sa ne intoarcem iarp'acolo prin proteqia pa§il, cad guvernul serbnu ne favoriseaza. Apol trecend Dunarea sa ne

Nuil

Page 252: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

252 N. BALCESCII

indreptam pe la Alibunar. De trei qile dar meaflu la Beligrad, ocupandu-me pentru aceasta.Aci ati venit toti sotii de calatorie.

))Si Mahomet ne va pas a la Montagne c'estla Montagne qui vient a Mahomet. Tel fat moncri quand on vient me dire a l'instant que les Ma-gyars sont a Panciova.

Am uitat spul ca atat Balaceanu catManu, intalnind la Orsova mai multi Romani,

intre carl i Transilvaneni, spus toate.A cum sail daft oare-care scire , de cea

ce se trece in Banat. Puchner cu vre o 10 mii a-curn vre-o trei qile se afla la Orsova si Meha-dia. Spunea ca armata lui e foarte demoralisata.Unguril intr'acea parte erat la Caransebes si seintinsesera pana la Teregova. Se qicea la Or-soya Ca Puchner asteapta ca s. opereze intra-rea Rusilor in Transilvania, care era sa fie la 5

Mai la centrul Banatului, Unguril dupa ce atiintrat in Verset, aU batut pe Teodorovitz maialaltaieri si spun Ca aCt intrat aseara in Pan-ciova. Multi d'aci se tern di, vor veni i aci.

O lupta insa favoritoare pentru Unguri afost intre eT i Stratirnirovitz Si Chitiani.

Peste putine clile Unguril matura tot Ba-natul de ostirea imperateasca, care mai Ca nu esistaaci. 0 mare descuragiare e in popor in Banat.

§i

le-aq

Krill

Page 253: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

REVOL ITTIA DNGURILOR 253

Ii y a impuissance complete chez les Slaves, leuret leur mouvement national a disparu depuis qu'ilscombattent avec et pour l' Autriche, ce n'est plusl'entousiasme de l'annee pass6e.

Este adevër Ca din Banat a mers o de-putatie cerOnd ajutor la Duhamel, dar nu li s'afagaduit.

Se clice ca Romanii §i Sa§ii din Transilvaniaati pactizat cu totul cu Ungurii. Se clice cit laPanciova, pe cand se a§tepta sa vie Ungurii,a fost o lupta cu pietre intre ora§enii ce erallde partida lor cu

Unguril pe unde merg inroleaza §i revo-lutioneaza. Astfel armata lor acum se alcatuescemai mult de sträini, pana §i pe Sa§ii din Tran-silvania inrolat.

Mai de una-cli intr'o lupta spun ca s'aluat de o§tirea impörateasca cincl prisonieri, dinCarl doi SOrbi, dol Romani §i un Ungur. Intre-bandu-i comandantul ca cum slujesc el in o§tireaungureasca in potriva fratilor lor, el au respuns :Slujim cad* Unguril se bat pentru libertate, iarnv oi pentru Impöratul". Banul Ielacici se a§teptala Semlin. Spun ca, Patriarchul se duce la Es-sek inaintea lui, ca sa, se inteleaga. Tot popo-rul acusg, pe Patriarchul ca-I vinde Austriei §ide una-qi a fost o emeute la Semlin. Se clice

Page 254: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

254 N. BALCESCII

ca Ielacici In potriva vointei lui Velden a lasatarmata impörateasca, §i cu rëma§itele armiei luis'a intors in tara sa. Spun ca e foarte nemul-tamit. Positia lui Maherhofer §i intrigile lui pelanga, Patriarchul at adus mare nemultarnire.Positia Sèrbilor e de jale. Uräsce §i pe Ma-ghiari §i pe Austriaci, §i nu scie ce SärI fad,capului.

In sus Ungurii at trecut Raab §i Pre-sburgul §i se aflä p'aproape de Vierta. Campa-nia se va sfar§1 curend, de nu va fi interventiesträina.

Ministerul de la Viena a cerut lui Dern-..

binski o armistitie de o luna §i el le-a dat nu-mai de o qi, clicend ca nu va incheia nic o

armistitie alta decat la Viena.Intr'un jurnal din Cracovia se invedereaza

c. Ru§ii in numör de 40,000 intra in G-alitia.Asemenea §i Prusienil in nurnër de 60,000 seasaza pe hotarul lor. Ei vor sa intervie in fa-vorul Austriel pretestand ca Maghiarii s'at unitcu Polonezil §i ca, §i ei sunt amerintati.

Nu mai este indoiala ca toate guverneledin Europa s'at inteles ca sa infraneze dorin-tele natiilor ce vor a se ridica §i a se constitua.Bern a fdcut ca Maghiaril, Secuil, Romanii §iNemtil sa fraterniseze intre din§ii in Transilvania.

Page 255: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

REVOLIITIA IINGURILOR 255

Spun ca facut un cachet, unde sunt Insem-nate trel ter`i unite, Ungaria, Po Ionia §i Roma-nia. Ce qici d'acestea toate? El se afla la Te-mesvar, pe care il asedie, fárä sa-1 fi luat Inca.Toata recrutatia ce Nemtii din Banat §i Tran-silvania facuse pentru oVrea lui Puchner atdat'o ei in00 lui Bern.

Aflai acurna ca nu e adeverat cä, Maghiariiat intrat in Panciova, dar sunt aproape. Ei seaflä in nurnör de vre-o 17,000 sub Pertzell. Otireaimperiala din Banat, ce se afla sub comanda lulPuchner, Teodorovitz, Stratimirovitz §i Kicsianise urca la vre-o 27 mil, dar toate aceste 4 cor-purl sunt despartite, isolate, batute in deosebi

foarte demoralisate. Bern, cum ti-am scris, seafla cu o§tirea lui spre Temesvar i Caransebq§i Pertzell din aceasta parte.

Acurn sa4i vorbesc d'alt-ceva ; Wept so-sirea unui om ce am la Panciova, ca sä spueadeverul. Cautam cai de cumperat i apoi catmai curend plecam. Me aflu intr'o nerabdarenespusa, pana sa vecl aceasta treabd sfar0ta.

7)A m aflat aci dela Gauthier ca muma-mea

mi-a trimis 300 galbent G-andesc ca-1 vel fi pri-mit. Scii ca din suma de 400 4*, ce era la minea luat Peret Grigore 42 4k, pe care este dator

da el.

§i-a

si

a-I

Page 256: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

256 N. BALCESCIS

Ea din banil ce mi-a dat Marin la plecare,am Minas numal cu 100 #. s'at chel-tuit in calatorie i cu plata unor mid datorildin Tarigrad §i curnpörarea de arme §i cele tre-buincioase de drum.

Din ace§ti 100 # am dat 22 # lui Metaxa,irni rërnane dar 78 #, din cari trebue sa chel-tuesc aci cel putin vre-o 30 # pentru a cum-Ora un cal, earl sunt foarte scumpl, cum §ihaine serbe, de va fi anevointa a merge la el.Prin urmare iml va remanea numal vre-o 50 #pentru calatoria mea, traiul meg acolo §i deose-bite strapaturi ce trebue sa am pe la Debre-czin ; altmintrelea nu voig putea fi de Mei un fo-los. De aceea am spus lui Bälaceanu, cum §ilui Manu, earl iml cer bani, ca nu le pocifl da.Cand vel avea mijloc §i vei putea a-mi mai tri-mite ceva bani, n'ar strica. Ti-am scris cam multe§i poate le scil §i nu vor avea mult interes pen-tru tine ; o sa al inca anevointa la descifrat.Trimite, te rog lui Arapila la Paris alfabetul ci-frat ce-1 am cu tine, cad n'am cum corespundecu el. N'al ultat sä ingrijesci de dinsul §i sa-Iinlesnesci dela Turd ceva bani de care are tre-buinta spre a trai. Adieu.

B.

Ceilalti

Page 257: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

REVOLUTIA IINGUREASC A 257

27Sall spurn un lucru, care te va face sa

rich : Monti a trimis §i el un om la Pancioya casa mearga la Unguri sä pofteasca sa, vie cu-

rend sag iea, e fricos. S[kende]r e sdravansunt rnultumit de el, numai prea iubesce a facepropaganda cu vreme i farä vrerne §i la ori cine.Acea ce putea se ne dea de belea in Banat".

5. ,27 Aprilie (9 Maiii) 1849.

Oeul a venit. Unguril at intrat in Pan-ciova astaqi la 2 ore. Mane crecl ca plecam.Dieta dela Debreczin a proclamat independintaUngariei §i a törilor unite cu dinsa de Austria

depanta familiel de Habsburg. Un jurnal a-sigura ca Bern a luat Ternevarul. Ecrivez a tousceux (sic) Mess. de Paris. Expliques leur la poli-tique que nous voulons soutenir ici et dites queosta§ii sa vie in Ungaria.

Tachez de faire en sorte que Gauthier ob-tient (sic) le consulat pourrait nousétre d'une grande utilite". Je pars ci, l' instant" .

6. Negotin, 17 (29) Aprile 1849.

Iubite, suntem de 5 lile aci, cad sotil no-§tri, negasind aci pe cel ce trebuia sari a§tepte,

Ghica, Amintiri, P7,641 17

§i

Page 258: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

258 N. BALOBBOU

le-ati espediat scrisori ca sä vie, 0 a trebuit sa-Ia§teptam pang, a se intoarce de la Belgrad. A-staqi plecam. Starea lucrurilor este aceasta : LaOr§ova este oVrea lui Puchner, care se intindepang, la Mehadia. UnguriI sunt la Caransebe§.Bern a plecat din Transilvania la Dembinski carese aft, langa Pesta. Aceste imprejurari ne o-presc a trece la Or§ova, ci orl pe la Svinita,pe unde a trecut batalia, san pe la Belgrad.Balaceanu, care are pasul vizat de Nerntl, va trecela Or§ova 0 de acolo pe marginea Dunarei, panaunde va socotl ca §i noi putem trece. Monti vatrece prin Valachia pe la Calafat.

voig maI scrie poate dela Belgrad devoit merge acolo. multe din parte-mI laM-me Ghica. Vream sa-I scritl descrincalaoria noastra calareata i episoadele ei, darvremea imi lipsl. Rëmâi dator a o face indatace voiti putea.

De a venit Negri §i Alexandri acolo im-brAi§eaza-i din parte-ml, precum i pe Filipescu.

Salutare i fratie,B.

N'am putut trirnit aceasta scrisoared'alaltaierI §i iata trimit astacll prin Vol-

§i sa-I

IV

sa-ti

Page 259: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

BEVOLITTIA. IN UNGAILIE. 259

zeag, cu care ne intimpinaram aseara aci laMilanovit1, in dreptul Svinitei. Vom cauta, dad,vom putea, a trece p'aci. Balaceanu s'a dus ierIla Or§ova i deseara ii a§teptam.

17 Am auclit ca frate-met cel mic a trecutla Constantinopol. Me rog sa-1 tif de aproape §isa-1 intrebuintezi, sä nu-1 la§1 oinar".

7. 30 (18) Aprilie 1849.

Iubite Ghica,

Ti-am scris pana acum de doue oil delaLom §i Negotin. Astaill de dimineata ti-am scriscea din urrna scrisoare prin D. Colsag. Stint totunde eram astap dimineata, voit §edea 'Anamane 0 apoi voit vedea incotro voit lua-o.

Nu e anevoe a intra in hotar, dar Ma-ghiarii sunt d'aci departe la 3 ori 4 qile i panaa ajunge la e e greu, on sera ford vom [merge ?)0 la Patriarchul.

Am auclit ca Pesta s'a luat de Ungurica Bern cu Pertzel au deblocat Comorn, facendun frumos mar§ 0 transportanduli o§tile din Tran-silvania in cara. Ar fi bine ca, de se va putea,sa porne§ti d'acolo vre-o doi-treI din ()Ruffce all venit de curend pentru aceasta; insa, ar

§1

Page 260: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

260 N. BALCE8C17

fi bine sä Wei*" alta scrisoare dela mine satide se va putea sl-i trimiti la Belgrad sa Wepteporunca mea. Am inOles ca frate-met Barbu avenit acolo, ti-am scris ca doresc sa-1 iel pe langatine §i sa-1 povatuesci spre bine. Te rog sa alpentru fratil mei acela§i prietqug ce al pentrumine.

WA aceasta scrisoare, s'o dal la ori-caredin fratil mei vel intalnl mai inainte §i. sA leqici ca, dupa ce o va citi unul sa o comunice

celui-lalt.Adio, complimentele mele la Czaika.

Al WI, B.

De-mi va fi sosit acolo nisce hartil, cescrisesem la Bucuresci sä mi le trimita, me rogsa le iel tu i sa le dal la 31-me Ghica, pe care orog a mi le 'Astra, precum §i lucrurile ce amlasat acolo la plecarea mea.

tntre acele hartil poate or fi §i nisce ofi-suri ale lui G-hica in privirea tëranilor, pe carisä le comunicl lui Ionescu, dar tot sa mi le pa-strezi.

Alaturata scrisoare care D. Bobrick s'odal lui Czaika".

0

Page 261: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

REVOLUTIA IN IINGAILIA 261

8. Panciova, 10 Mai 1849.

Mon cher Ghyca,

Enfin j'ai rempli la premiere partie demes souhaits, je suis depuis le soir parmi lesHongrois, qui nous ont reçu tres bien. Le ge-neral Pertzel, que nous avons trouve ici, a ététres aimable pour nous. Nous avons été tresheureux d'arriver sans aucun peril.

Adieu, mes compliments a tous les amis.Le general Bern est tits pres d'ici et j'irai le voiravant d'aller a Pesth ou doit se trouver le gou-vernement hongrois".

Salut et fraternité,B. G.

Je vous écris sur ce chiffon n'ayant paspu trouver d'autre papier. ,A la guerre commea la guerre".

9. Panciova, 12 Matti 1849.

Iubite Ghica, sunt de aseara aci, dupa cumte-am insciintat printr'un ravA§el. Am fost silit

Page 262: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

262 N. BALCEBOIT

§eel aell §i poate §i mane aci, ca sg a§tept peGiuvara, Manu §i Costiescu, care i-am läsat säplece dou6 ceasuri dupa pornirea mea, nefiind gataa me insoti, cand am plecat. Me mir cum n'ailmai venit. Creel ca ploaia, care se varsa de ieripana astacli i-a oprit. Pe nol insä nu ne-a stan-jinit §i am ajuns aci aseara noaptea pe o ploaiegrozava. Un minut ne-am socotit pierduti. LulMonti a vrut sa-1 vie le§in. La cel d'intal postcand abordaram (cad am venit cu luntrea peDungre) ne pomenirgm cu mai multe pusci ochitespre noi. Acei ce ne ochiat ne adresati vorbaserbesce, aceea ce ne facii sa credem un minutca avem kaiserlichii inaintea noastra.

Generalul Bern se afla asediand Teme§va-rul. Eri era venit la Weissenkirchen. Va sg clicanu e departe d'aci. Se qice ca peste 5 elile vine.Pe Puchner auel Ca l'a bätut Beni §i l'a gonitiarg§i in taxa Romaneasca. Am aflat dela unil a-genti Poloni §i Unguri ce ail fost prin taranoastrg, ca poporul e gata a se ridica numalciocoii mari §i mici sunt cu totul muscaliti. Si-le§te-te ca Turcii sg, nu facg vre-o mi§elie cuacel protocol. Pentru nol creel ca tot ce trebuesä facem acum, este sg ne silim a ca§tiga vreme§i a nu lasa pe Turd a se invol cu Ru§ii, dupa

;

Page 263: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

REVOLUTIA IN UNGARIA 263

cum ace§tia ar vrea acum, cgcl chestia Ungariel§i a Poloniel ne va favoriza.

Et am rëmas aci cu Skender. Monti im-preung cu altul aü plecat la Debreczin §i Pesta,unde va ggsi guvernul unguresc. Ii va jeter dansla balance des destins de la Hongrie le poids deson epee italienne. Dui:a cele ce am inteles dinconversatia cu generalul Pertzel, Unguril a cordgnationalitgtilor numai cam aceea ce le acordeaza§i Austria , adicg administratie municipalg cuexercitiul limbel or ; nu sunt Inca sigur de lise acordä §i administratie cum §i dietä provin-cialg. Dar incolo limba ungureascg ca limbg aguvernului Regatului §i a Dietel ob§te§ti. El re-clamg integritatea Ungariei ; alt-fel qicend, nuconfederatie de deosebite nationalitäti egale intoate, ci o Ungarie unitg, tot cu predominatialimbel sari a elementului Maghiar. Nu cred cg,aceasta va rnultumi pe Slavl. E adevör ca acumSlavil invins, mais ii ne suffit pas de con-quérir, ii faut pouvoir conserver. Apol, de nuse vor rnultumi macar o parte din cererile lor,Rusia §i Austria lesne II vor organisg §i punedin nog in picioare. Este de sigur aci Ca Rusiava interveni.

A§teptam manifestul Dietel Maghiare pen-tru independinta. Scrie-mi, mö rog, prin L. Lr. la

s'an

Page 264: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

264 N. BALCE8CU

Belgrad, care mi-a fagaduit a gasi mijloace a-mitrimite scrisorile.

Cand vel putea, te rog sa-mi mai trimiticeva parale.

Fa bine de scrie la Paris ca Magheru §iofiterii sa, vie incoace.

Mu lte complirnente la M-me Ghica, pe careo rog a nu uita ca mi-a fagaduit scrie.

Salutare §i fratie,N. Balcescu.

Dembinski e in Galitia, unde a batut peNernti §i a sculat pe Poloni. FAI dela tine n'amprimit alta scrisoare decat cea trimisä prin Manu.Am aflat aci ca Bern a trimis un Ungur agentin tara Romaneasca. Mi s'a spus numele darl'arn uitat. Cred Ca am fäcut bine de am venitaci §i ca voig fi folositor. Mi se .rupe inimacand vöd pe bravii Unguri §i entusiasmul lor §icand gandesc in ce apunere §i ce proasta rolajucam noi Romani pana acum. Ii n'y a pasd'humiliation plus profondement sentie que cellequi blesse l'amour propre national.

Insciinteaza pe Arapila despre mine §i cataa te intelege in toate cu dinsul. Ai don mult,pentru binele tërel noastre, ca noi trei sa fim

a-mi

Page 265: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

BEVOLUTIA IN IINGARIA 265

bine impreuna §i strins legatl unul langä altul.Trimite aceasta lui Arapi la."

10. Panciova, 14 Main 1849.

Iubite Ghica,

Iata acli a 4-a i de cand sunt ad, a§tep-tand pe Balacealiu §i ca sä vie. Candam plecat, am vrut sa- iat. impreuna cu mine§i mi-afl is ,c5, nu se pot gat a§a curaid, pan'aveam timp de perdut nici un ceas. A remasdar sa plece peste douë ceasuri. Le-am lasattoata inlesnirea, le-am tocmit §i luntrea, n'avealldecat sä se imbarce. Bani aveall fie-care cate20-30 #. Pentru ce n'ag venit Inca, nu pot pri-cepe. Am trimis de acilea un om, care a venitcu noi pana aci, pa sa-I aduca §i iata ca totn'ati venit. Am anuntat aci pe la avantposturisosirea lor, ca sa nu-I opreasca

Eti nu-I mai pot altepta, §1 plecpeste 2 sail 3 ceasuri. Ai pleca indata, darSkender are putina treaba. Tata o gramada declile, cari le-arn perdut pentru tovaräsil mei. Maimult de 14 clue perdute de geaba, ca sa Weptpe cand la Negotin, cand la Milanovati,cand aci. Are drept Itallianni cand qice : Me-

cel-lalti

cel-lalti,

Page 266: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

266 N. BALCESCII

.,glio solo che mal accompagniato." Imi pare rönca tinërul Magheru n'a venit. El mi-ar fi fost defolos

Aud acum ca Bern e la Orsova. Entu-siasmul Ungurilor este nespus. Lui Kossuth 11clic Dumnecleu1 lor. Spun Ca la inceputul rësbo-iului el n'avea decat 15,000 ostali §i acum at150,000 §i a1t1 50,000, cari Inca nu sunt armati.At fabrici bune de arme si acum fac arme pen-tru Polonezi ! Fara indoiala ca Polonia toata aresa se ridice.

Se clice ca avantgarda ruseasca in numërde 8,000 a intrat in Silesia §i ca, alp' 32,000vor venl ea sg, apere Viena §i sa opereze in con-tra Ungurilor. Nurnai de atat nu se sperie Un-gurii, ci grija lor e .ca, s'a rospandit vorba caRusil vor trimite 300,000 in potriva-le. El clic

ca nu vor emigra nici o data, ci se vor aperain Carpati, de le va merge rëil. E vremea ca§i Turcii sa se misce acum.

Banatul e de§ertat de Kaiserlichi. GeneralulPertzel a plecat sg, ia Semlinul, unde sunt preaputini vräjma§i, numal 4 batalioane §i 2 escadroa-ne. Ea cred ca s'or retrage fara impotrivire. Sol-datil ca §i ofiteril Unguri sunt cei mai multi' copildela 16 20 ani, dar an entusiasm §i se bat bine.Generalul Pertzel era avocat §i in 7 luni a a-

Page 267: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ILEVOLITTIA IN 1INGABIA 267

juns general. El este sub Bern, care e cornan-dant peste Transilvania §i Banat. Va sa, Oi Ca, CAcu dinsul am de fäcut.

A ajuns seara §i n'am plecat din pricinalui Skender. A rernas pe dimineata. Toate a-

cestea zAbAvi me supera grozav.G-eneralul Bern are numaI in Banat 30,000

oaste afara din ce are in Transilvania.Pertzel are 20,000. Aicea in ora§ a venit

cu 7-10,000.Dembinski a intrat in Galitia numal cu

12,000 Polonl §i a bgtut pe Slick in treI rin-durl".

-

11. Aux bains de Mebadia 20 (8) Maid.

Je suis ici, mon cher ami, depuis avant hiersoir. Ici j'ai trouve Bern.

Il m'a dit qu'il ne peut faire la legionsans l'autorisation du gouvernement, que je doispar consequent aller b, Debreczin et que si jereussis la,, il me promet de me faire avoir endix jours deux mille ou meme plus oameni, dinprisonieri scat' recruti ronzdnf. Je pars donc au-jourd'hui. Balaceano avec les deux autres ce sunt

Page 268: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

268 N. 331.Loz8etr

cu mine, j'ai obtenu qu'en attendant le succes monprojet sei intro inteun batalion roman que Bernforme maintenant. Vous savez que Puchner n'apas attendu l'arrnee Hongroise a Orsova et qu'ilest rentre en Valachie. Il avait pourtant 14,000hommes et 56 canons, trois fois plus que lesHongrois. Le general Bern a envoyé faire direaux Turcs de les désarmer.

1) J'ai appris a Panciova, par le dernier bul-letin de Czaika, le protocole qui a ae fait aConstantinople et qui m'a fait une peine extreme.Le Sultan nous a trahi de nouveau et je croisqu'il continuera de le faire et que nous ne pou-vons pas avoir aucune confiance dans lui et lessiens. Toute notre action trebue acum a fi surTJnguri. Me tern mult de orbirea acestora. Jetacherai pourtant de remplir mon devoir avectoute l'abilite, et toute l'activite dont je seraicapable, afin que ma conscience ne me re-proche rien.

Adio.Al tOa prieten,

B.

Multe complimente la M-me G-hica.Ea n'am primit altl, scrisoare dela tine,

cleat cea adusA prin Zelinski (M). ,

Page 269: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

REVOLITTIA IN IINGARIA 269

On ne 'croft pas ici que les Russes inter-viendront en Hongrie.

Bem este numal osta§, §i lilice ca nu seocupa, cu politica. Cand i-am clis que je m'offrepour la conciliation des Roumains, mi-a lis :Ca are oaste §i tunuri.

Les événements nous favoriseront en dé-pit des hommes.

Par ce petit mot de Balaciano vous voyezqu'ils ent change d'avis et ce qu'ils vont deve-nir. J'ai reussi a faire recevoir Costiesco qui 6-tait officier d'artillerie, avec le meme grade. Legeneral Bern lui a demande d'offrir des preuvesqu'il est officer et comme il n'avait rien aveclui, pas meme un passeport, alors il a Cté recusur mon assurance qu'il a ete officier chez nous.Si je réussis a faire la legion ces MM-rs. pour-ront passer la.

J'ai dit que les evënements nous favori-seront, car Bern a la promesse des Hongroisca indata ce vor birul pe Nerntl, sa-I dea 30 milca sa tread, in Polonia.

21 Mai.

Je continue ma lettre pour vous raconterce qui s'est passe hier soir.

Page 270: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

270 N. BALOBSCIII

Bern a dit a ces MM. que les Roumainsunt foarte roil vOcluti in armata lul Bn a luiBy in Ardeal cuqu'ils ne profiteront rien a, servir comme sim-ples individus dans des corps hongrois et qu'ilsferont mieux s'a§tepte isbanda mea. Quoiqu'ils dou-tent de cela car Unguril in genere §i Kossuth sontexaspOrOs contre les Roumains qui ont de nou-veau cornencé la guerre. Il a très bien corn-pris les grands avantages de notre projet et ilen a convenu, et il parrait en souhaiter. le slicecès, les MM. lui ont très bien repondu. Et ainsitous les trois ils partent aujourd'hui a. Sibilt ouiils attendront mon succès.

Bern a l'air faux. Il a des petits yeux, etii sourit continuellement. Ii dit toujours qu'ilne s'occupe pas de politique. Je suis str qu'ilcache des grands projets. Il est d'une politessefroide. Ii parrait qu'il déteste le parti de Czaika.Sa lettre et celle de Bisczanovski que j'ai eu a.

Beligrad ont fait mauvais effet sur Bern. AussiSkender a etO très mal rep et il vient avecrnoi a Debretzin.

Bal. . . a repris son petit moi qui n'avaitplus d'irnportance, apres ce qui s'est passédepuis.

A cOtO d'autres tribulations nous sommes

Page 271: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

HEIVOLUTIA IN IINGARIA 271

aussi genes dans le point de vim pécuniaire. Moij'ai da donner encore de l'argent a ces MMrs.et il m'en reste a peine 50 4*, avec cela je doisfaire le voyage et un séjour prolong peut-etred'après ce qu'on m'assure ici, ces MMrs. ont aeux tous 11 4*. M. a eu la sotise de prendre enroute son sad avec son linge et 25 4*. Il faudradonc que j'en donne encore a ces MMrs.

)70 n a demandO a ces MMrs. s'ils ont des

chevaux, et ils ont repondu negativement, maisen eux memes ils ont pense que s'ils en a-vaient pour le moment ils les auraient mange.

Un allemand qui vient de Craiova me dit :que les paysans sont exaperes a un tel point,que trente mille russes ne sont pas assez pourles maintenir, qu'ils ne veulent plus travailleren disant qu'ils mouront de faim mais avec lesciocof et qu'ils attenclent Magheru.

220 n dit que les Turcs en Valachie ont

donne 5 jour a Puchner pour sortir du pays.Si vous pouviez m'envoyer une lettre de changequi me soit payee a Debretzin par l'agent Polo-nais qui est la vous ne feriez pas mal".

12. ,Debreczin, 29 (17) Maid.

Iubite Ghica, sunt de trei clile aci. A doua

Page 272: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

272 N. NALON86:r

qi dupa, sosirea mea am avut o conferinta dedoue ceasuri cu pre§edintele L. Kossuth. Amfost tare multumit de dinsul §i de primirea cemi-a facut. Mi-a parut nu numai un om lumi-nat i foarte deosebit, dar Inca un homme debien. Null pot povesti in deamerunt aceea ceam vorbit, caci. timpul imi lipsesc.e. Destul ca inceea ce privesce pe nol intra cu totul in idee de oconfederatie, §i a primit bucuros d'a forma le-

giunea. Mane voig face o adresa catre Raeff Ef-fendi d'aci, cerendu-I formarea until batalion deinfanterie, un division de cavalerie §i o jume-tate baterie. Acum aceea ce me ingrijesce esteca cu ce voiii forma aceasta, cad pana acumn'am decat patru confrati. Nu sciii daca a scrisla Paris ca Magheru cum §i Tell §i toti savie aci, cad' este de trebuinta sa avem capiin aceastä Wire din emigrati. Trimite-mi darde unde scil asemenea emigrati. Scrie-mi a-

semenea cu deameruntul starea lucrurilor in Con-stantinopol. ELI aci am fost prea cu reserva.Je n'ai pas l'air d' aller au devant, las ca s'o faca

Am clis lui Kossuth ca nu voia sa intruacurn in tara pentru revolutie. La aceasta s'ain voit §i el qicend ca, de ar privi numai inte-resul lor, ar face-o, ca sa ocupe pe Muscali acolo,dar ca e mai bine a a§tepta putin. Dupa cum

ei.

cel-laltI

Page 273: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

BEVOLUTI.A. IN TILANSILVANIA 273

ti-am scris in cea din urrna scrisoare, lupta iara inceput in Transilvania, din nenorocire. Sevede ca cu toate ca Bern dedese amnestie ge-nerala, dar inver§unarea acelor popoare, cum§i purtarea cea neornenoasa a comisarului trimisnolo Czany a adus pe Romani in desperare §iintr'o incruntare a§a mare, in cat at facut gro-zävii la Abrud, at omorit pe un deputat Ro-man Drago§, trirnis acolo de aci, spre a-i im-

aU batut i aft potopit un corp de 1,800Unguri, dupa cum clic, §i aq luat §i 4 tunuri.Aft buna positie la munti i sunt vre-o 40 milintre cari 2 mu regulati, i toti aft pusci cubaioneta. Iancu e peste dif (?). Imi pare bine caRomanii tin bine, caci vor dobandi bune conditii,cad Unguril sunt foarte ingrijati.

Am vëqut astäcli pe Ministrul din gall §ia cerut interventia mea. Comme ii y a defiancere'ciproque, vor que noi sa slujim catre Romanide garant al drepturilor ce li se va da ase-

menea §i Serbia pentru Slavi. Vecli ca cu a-ceasta luam o positie minunata aci. Le gouver-nement parait assez bien dispos6 pour les Va-laques de la Transylvanie. Ii leur accorde biendes choses et des droits. Tout ce qu'il veut, etc'est a quoi les Valaques ne se sont jamais op-posé, a ce que je sache, c'est que la langue di-

Glz;ca, Amintiri 27,641 18

paciul,

;

Page 274: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

274 N. BALCESOIT

plomatique du pays soit la langue hongroise,mais dans les affaires ale districtelor cum §i Inale religieI, fie-care natie sä alba limba sa. Ase-menea guvernul doresce a maintenir integrita-tea. regatulul. J'espère que l'arrangement estpossible, quoique un peu difficile Cc cause du fa-natisme et de l'excitation des deux parties.

Pre§edintele itni clicea eil nu priceppe Romanil din Transilvania ; el carl, o mar-turisesc, afl suferit atata in trecut de nobili-mea ungara din Transilvania, el carl aü sufe-nit §i de la Nemtl §i afi. tacut, §i acum, cand leam dat libertate, se scoala, in potriva noastra, sealiaza cu Nemtil §i Ru§ii, vrajma§il d-voastre.EA a§1 fi inteles sa se scoale pentru indepen-dinta lor §i unirea cu tara Romaneasca, dar astanu se arata a fi scopul lor. Asta ar fi Meal oidee pe care o inteleg, de§i nu o pot acorda,nefiindu-mi iertat a demembra statul". De aci avenit vorba ca Ungurii ne prepun ca am tinta face Regatul Daciel §i ca am indemnat peRomani la rescoala, intemeindu-se pe o scrisoarea lui A. Golescu catre Laurian prinsa de din-sul. Nu am avut greutate a-i dovedi §i crecl §ia-1 conVinge de nedreptatea parel ce ni se face,cä in loc de a desparti pe Transilvania de Un-garia, noi am vrut Inca mal mult a o uni, §i

:

Page 275: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

REVOLITTIA. IN TRANSILVANIA 275

Inca a face mai mult pentru Ungaria ; cd in sfar-§it ca idea de Regatul Daciei este nascocita deRV spre a baga neunirea §1 vrajba intre noi§i Unguri.

Kossuth are marl planurl, dar ii trebuepusci. Ar dorl sa capete dela Sultan cu bundplata. I-am fagdduit cd-ti voitl scrie ca sä mij-locesci intru aceasta. IV trimit aceastä scrisoareprin agentul ce se trimite acolo §i cu care velfi in relatil. Adio.

Salutare §i frdtie,B.

Intimplarea reinceperel ostilitatilor intreRomani §i Unguri in Transilvania a fost a§a,dupa cum auclii : cd capii Romanilor impreu-nandu-se in Abrud ca sa facd pacea, §1 pe candera sa jure in biserica credinta Constitutiei Un-gariei, at fost loviti fail. veste .§i prin tradarede o ceata de Unguri. Iancu a scapat in munti,iar Butian §i Dobrea at rftas, clicend 0, nuvor sa fuga, de vreme ce at fäcut pace, §i lu-andu-1 Ungurii i-at spanzurat. Aceasta a adusintdritarea Romanilor sub Iancu §i Axentie §iprapanirea Abrudului de din§ii".

Page 276: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

276 N. BALcsscu

13. Debreczin, 3 Iunie 1849.

Iubite, al veclut prin epistola No. 9 dela29 ale trecutel I), ce ti-am trimis prin Andrassy(yell alaturata llstA de numiri pe care o val a-daoga la cea-lalta facuta de nol acolo), care vineagent al Ungariel la Constantinopol, Ceea ce s'aurmat pana atuncl. Ell sunt foarte superat, caInca n'am scrisoare dela tine. Nesciinta in caresunt de ceea ca se petrece in Constantinopolme paralisena in lucrarile male aci. Nu sciu detrebue a da angajamente anume sail a face tractatpentru un fel de confederatie pentru taxa noastra.Am auclit ca Sultanul ne-a tradat iara§i§i ca §tirbels'a numit Domn. Am auclit Inca ca in Bucurescis'a facut o revolutie. Tu ar fi trebuit sa-ml dalinstructil lamurite de ceea ce trebue sä fac.Aicl idea Ca Ungaria nu poate trai decat princonfederatia Romanilor din Transilvania §i aSlavilor, este foarte mult respandita. Dar gu-vernul nu vrea Inca aceasta, dar lice mult cavor a face confederatie cu Valachia mare §i Va-lachia mica, cu Moldavia §i cu Serbia. Despre a-ceasta mi-a vorbit mult Kossuth, Bathiani §i. Sa-mara, §i Ca pentru cea-lalta vor face concesil §i

I) Mal sus, pag. 271.

Page 277: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

BEVOLUTIA IN TRANSILVANIA. 277

asigurarl pentru nationalitatea fie-carul. Aci totlcef dreptl ic ca Romanil aa mare drept, darca all facut rëti, de at unit causa lor cu Austria.Iancu i Moldovan spun ca all ca la 50 mil arrnaticu pusci i tunuri, au ofiteri cu din§iI, §i au batutin aceste Vile de dou on pe Ungurl. Bern s'a dusacum in contra lor in cea din urma data atperit mai mult de 1,000 din Unguri. Legioanadela Viena s'a stins cu totul, Iancu poarta nu-mele poetic de Craiul Muntilor. Fanatismul §iinver§unarea e mare. El dat groaza mare in Un-

; all tactica §i comanda deosebita. Spun ca ifaud strigand din muntl: Irnpingetl pe Uungurl lavale, mai". Nu schl daca s'an deosebit de Austria.A§I dori-o mult, dupa cum a§1 dori sá mai bataodata pe Unguri, cad cu aceasta s'ar inlesni trac-tatul ce lucru acum. Intru aceasta iata ce amfacut. Am cerut de la deputatl sa-mi arate ceall cerut Romanif. Mi-ail dat el acest proiect,ce in copie alatur ad; JC ca cu aceste putinese multumesc Romanil. Am dat'o ieri la Ba-thiani. I-am Vis vedetl Ca Romanil acorda vouëambele principil ce voit1 : integritatea Regatu-luI i liinba voastra de diplomatie; cele-lalte sale datl. Vecll dar, ca din partea Romanilor ce-rerea nu e mare. Aceasta se va alege la Pesta,unde guvernul §i ell plecarn mane. Aceste pre-

gurl

:

;

Page 278: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

278 N. BALOESCII

tenth reciproce mi se par mie nisce secaturI curate,caci cu democratia majoritatea Dietel Ungarieiva fi Romanil §i Slavii, §i ca anevointele re-ciproce vor sill pe tql a priml a tral in confe-deratie. Ce este de facut acum, este a impaciul(?)orl-cum pe Romani cu Unguri, spre a-i opune ,

catre Muscall. §i fiind-ca Romanil §i Iancu n'arvol a depune puscile, cu idea de nationalitatesa caut a arunca .toata, aceasta gloata in Valachiamare §1 Moldova in contra Muscalilor. Aceasta ideecrede Ca, cu toata anevointa sa, tot s'ar puteaesecuta daca Ungurii §i guvernul ar fi cu minte.Altmintrelea vor fi perdutl. Daca guvernul meva asculta, atunci eU i cu deputatif vom mergela Iancu §i vom cauta a-I convinge. Mi-e tearnaCa o fi tanclig. Eti am clis la guvern sa cautea face o armistitie cu Romanil de o cam data,pana a se intelege. E rëü numai ca Dieta s'aprorogat pana la 2 Julie. G-uvernul asemenea semuta, la Pesta. Multi critica aceasta. GOrgyei afost ad i a cautat a o oprl ; dar guvernul seteme poate ca Muscalii din Galitia i Romanildin Transilvania sa nu vie aci. Am uitatclic Ca Iancu se afla spre Abrud §i Moldovan inBanfi-Huniad.

G-Orgyei e foarte ambitios si presumtios,de§i se arata mult republican. El a bagat intriga

Page 279: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

REVOLUTIA IN TRANSILVANIA 279

intre Lechi §i Unguri. Dembinski s'a super-at canu-1 &IA voie sä mearga in Galitia, §*1 a dat de-misia. Visoski s'a pus in locul lui. Dembinskia scris la Visoski, care a scris ierI Ia guvernca 25 mil Muscali at trecut din Galitia pe la Duc las§i 10 pe la Solnoc incoace. Aceasta a dat groazain Unguri, earl se tern de Muscali §i nu credeatCa vor vent Slovacii vin cu Ungurii, dar nu-mai fiind-ca legioana Lehilor a garantisat ca Un-guril le vor da nationalitatea.

Semere rn'a rugat ieri ca sa scrid la a-gentii no§tri la Londra §i la Paris, uncle,scit ca sunteti mult ca sa apere §i saajute §i pe Unguri. Cum vecli tu et joc acirola de protector. Agissez en cons6quence. Ar-mata e foarte superata ca Dembinski s'a retras.

Bisczanovski n'a sosit Inca aci, de careimi pare ret, caci fi ajutat cu dinsul.

Bathyani ti-a scris tie prin Andrassy, pre-cum §i lui Czaika.

SA nu te superi, caci ti-am scris Prince,cad: am facut'o pentru ca aci sunt Ungurii

mai cu seama Bathyani aristo-democratt Darsa scii ca alta data n'of face-o. Vecli insa sa nume dal de ru§ine, caci o imprejurare lung despus m'a indemnat la aceasta.

Et am scris lul Bathyani c la Constan-

vice,

m'a§1

,

si

Page 280: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

280 N. BALCESOU

tinopol tu §i Czaika putetl mult §i Ca Andrassysä caute a fi bine cu vol. De aceea vol cautatla-I influenta mult, cad lupta va tine mult aci,cad Ungaria are mai mult de 200 mil osta§1sdravenl §i mult entusiasm.

Pentru legioana iata, eum stain. Ell amdat a doua i, dupa ce ti-am scris alaturata incopie sub No. 1 adresa la Ministru. A douaa venit acesta la mine §i mi-a clis ca cerereamea e primita intocmal, dar puscl nu ati.

Eti am ips sa-mi dea macar vre-o 200, casä fac de o cam data macar o companie careva sluji de noyeau, §i cand eI on nol vom ca-peta pusci, vom completa legioana, ca de voiagasi eli pusci guvernul sa, le plateasei. A§a neam invoit. Cat pentru cele-lalte conditil ale trac-tatului, vorn avea intocmal ca legioana Lehilor,adicä foarte bune ; intre care e aceasta ca lasfar§itu1 resbelului sa ne dea atatl osta§1 d'allor ajutor cat vor fi ai no§tri, cum §i cate 6tunurl de o brigada. lToili umbla a scoate sol-dat,1 §i oarneni cu puscl din Valachia mare §imica, dar toata nadejdea mea este ea tu sa fada mi se trimite la Or§ova =car 2 sail 3 miIpusci carl se vor plati de guvern. Dar acesteatrebue sa vie anume pentru mine ca sa nupoata guvernul a le hla pe seama lor, cad guver-

Page 281: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

REVOLUTIA IN TRANSILVANZA 281

nul are nevoie spre a arrna Ca la 50 mil recruti.Aci am element mare intre Romani §i de a§1 aveapusci multe §i un bun general Roman, a§1 puneo armata cel putin de 30 mil; cadi Romanil, candafl aulit ca wig ridica un steag Roman, cutotii vor alerga sä se bata sub el , iar subal lui Semere nu vor. Ca Archimed dar me a-dresez la tine Oil cer aceste doue lucrurl, fa-gaduind cu dinsele a resturna lumea. Cauta dara-mi trimite cat mai multe pusci. De-am dobindiaceasta, apol ar trebui sa mijlocesci prin Czaika.casä capeti un bun general Leah, §i de cei vestitl,ca sä-1 punem In capul armatei noastre. Bine esit scril la Paris, ca sa vie aci toti cati sunt o-sta§I. ai no§tri. Ea n'o pot face, cad n'am co-municatie deschisä. Dupa cum vel vedea In copiacu No. 2 a Ministerului, tractatul pentru legionil yob) face la Pesta.

In scrisoarea catre M-rne G-hica, pe carete rog sa o mustri ca nu §i-a tinut fagaduialace mi-a dat, vel vedea ce am patit cu Bolliac.Afara de aceea trebue sa scii, ca nu s'a mul-tumit a. ridica o contributie pe ora§e, ci voescea o face §i pe sate, §i a venit sä ceara voie de-la guvern pentru o foaie de sate. Et nu preaeram de aceasta parere, ca sa nu ostenirn acipe oameni cu cererile ; dar n'am avut ce-i face.

'

Page 282: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

282 N. BALCEsou

As-tap a plecat indarat. Ce e drept jurnalul luinu e röü, cu toate ea e prea unguresc, §i dupacum imi spune baga multe numere in tara. I-amis sa se pue in corespondinta cu tine prin mij-

locul, prin care eram sa-ti scrifi §i ea de mergeamin Transilvania, adica prin Bucuresci cu Paleo-logu, §i i-am dat cifra noastra cu acesta. Cauta §itu se-I scril, ca-ti poate fi de folos. Ia-1 cu bi-nele, ca aci l'am facut de a injurat pe Eliade,§i a is ca e de parerea noastra pentru Negri.

Bolliac este a§ezat la Bra§ov.Scrierni, me rog, cat mai curend §i, de nu

e§tI sigur ed scrisoarea me va gasl, trimete-mi-ocu un om espres. Numal sa-ml scril lamurit de-spre toate cate ti-am scris. Eu te ostenesc petine cu a§a lungi scrisori cifrate, dar imi inchi-puesc ea §i tu al patina treaba ca mine §i prinurmare 1I dafi de lucru. Toi eel ce aü fost cumine din al nostri s'ag dus la Sibit, unde mealteapta. Skender numal e cu mine §i plecamirnpreuua, mane la Pesta.

)2Salutare §i fratie,

B.

27Sa-mi dal voe fac eornision de un

Moldovean, cad doresc sa am macar unul depofta in legion".

sa-ti

Page 283: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

REVOLIIVA IN TRANSILVANIA 283

14. Pesta, 6 Iunie 1849.

Sunt d'aseara in Pesta. N'am putut alltrimite scrisoarea de la Debreczin. Am plecatalaltaieri d'acolo, §1 am venit cu trasura panala Solnoc, d'aci cu drumul de fer pang. in Pesta.Kossuth a avut o primire triumfala atat pedrum, cat §i aicl. Am fost martor la toate, caclam venit p'acela§i train. Astacli n'am putut aveaintalnire cu Bathyani, caci ne-am dat vorba pemane, Jol, a ne vedea. N'am ce face, mi-e urit,§i de aceea iti mai suit cate ceva.

Kossuth are mare popularitate in popor,dar tot are multi oposantl; acurn sunt cu minte§i tac. Kossuth este bun demagog, dar spun caare putina capacitate de om de Stat. Se Vice CaNyari §i altii ce sunt cam opositie, se arata maifavoritori causel nationalitatilor celor-lalte , darffind-ca, acum at putina influenta, n'am vrut sa-1vëcl, ca sa nu mö compromit la guvernul maghiar.TJn Roman trebue a avea multa circonspectie aci,cad Unguril at deena de nol, mai cu seama catiat in cap ca lucram pentru imptratia noastra.In 8 Vile, cat am §eclut in Debreczin, am \reptRumani(?) pe Kossuth, Bathyani, Sernere. Acestadupa Kossuth e cel mai popular. Generalii Un-guri merg cam ponci§l cu guvernul §i cu cel

Page 284: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

284 N. BALI:7E8MT

Lehi. Gorgey este frondeur 0 a facut marl mi-§elif lui Dembinski. Pertzel asernenea n'a vrutsa rornfte sub colnanda lui Bern, §i a dat de-misia. Sunt sigur c. sfar§indu-se rësboiul vorincepe a cauta s restoarne pe Kossuth, dar acumnu cred. Scrie-mi ce nadajdue§ti dela Sultanul ;va face rösboit ? sat de nu, atunci sa cautam ane mantul singurl cum vom putea, cad andam Vis lul Kossuth ca noi nu voim a face acumrevolutie, ci a mai a§tepta, a clis 0 el ca soco-tesce a§a, adaugand : Mie mi-ar fi lesne a a-11runca pe Pertzel in Valachia mare, ca sa ocup pe

77Muscali acolo §i sä-I opresc a veni aci, dar s'ar

prapadi Valachia mare". Dar imprejurarile rë-sboiului §i invasia Muscalilor in Or§ova, cum§1. revolutia Bern Lehia (?) ne pot da ocasie favora-bill ; atunci et sunt de idee d'a nu ne oprichiar daca Sultanul s'ar impotrivi. Se Vice caAustriacil ar fi batut pe Unguri de curênd laEdimburg.

Dela Transilvania numal scit nirnic. Tupop' afla ceva despre aceasta mai bine dela Bo-liac, cu care sa te pui in corespondinta. &itca nu-1 fad haz, i al cuvint. Asemenea sunt §iet, dar cred ca. oamenii politici nu trebue sa'alba patimi §i trebue a se povatui nurnai decalculul ratiei §i a trage folos din ori-cine.

Page 285: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

REVOLIITIA N TRANBILVANIA 285

Ea aci la Unguri me tin mandru, nu preaarat ca nadajduesc numai la ei, §i fac mare casde buna intelegere a noastra cu Sultanul, §i a-ceasta ca sa n'am aer de supliant i sa nu ledat nas.

Sunt tare sanatos §i ce e mai mult7 mesimt mai puternic §i mai cu activitate decatalta data..

Eti crecl ca in vhtor partidele, care vor sfa-§ia in Semere (?) vor fi ale nationalitatei Ungurescichiar, se vor impart1 intre din§ii, unit tiindpentru nationalitatea a unei natil, dui:A, cum s'a§i facut in anul trecut, §i aliI pentru alta. Ce-

la donnera a ce pays un caractere particulier.Ce sera pas certes en Europe lutte des clasesmais des nations, pana vor ajunge la o adevë-rata, confederatie, cu toate a §i aceasta e deindoit, de va fi cu putinta, privind dorintele deunitate nationala ce Romanii §i Slavil viseazaa face cu fratil lor din Turcia §i care sunt foarterespandite. Dans le monde moral comme dansle monde physique rien ne se fait par saut. Lesnations devraient tacher d'obtenir leur affran-chissement en commun et après s'occuper deleur affranchissement partiel. Ii n'y pas a direque TJngaria e §i material §i moral mai ina-

Page 286: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

286 N. BA.LCEE}OtT

inte decat Romanil §i Slavil. De la une pre-ponderance toute naturelle, mais qui ne peutdurer et ne doit pas. Me rog sä fad cuno-scut ceea ce fac aci §i-ti suit lui Negri. Etam fps §i clic Ungurilor : le différend intre vol§i RomAni vient de la. Vous dites : Transilva-nia §i Banatul est notre pays car nous l'avons con-quis autre fois ; el clic sunt ale noastre §i sun-tern stapanil cel vechi §i acum nu mai vrem afi conquis. Suntem 3 milioane §i vol 4 cel mult,dar nu tocmai, §i vrem sa fim natie. V'ail pro-pus astä \Tara unire fr4easca §i conditil mo-deste pentru aceasta prin mai multi deputatidin Transilvania §i Banat, §i i-ati nesocotit. Volati clis ca dreptul de nationalitate cu sabie seia, at fost dar nevoitl a face aceasta §i Bindslabi §i nearmati at luat de ajutor §1 pusci, de un-de at putut gasi, de aci a venit firesce alianta cuAustria. Vous les avez provoque et meprise parce-que vous saviez qu'ils sont faibles, et ils ont dft ta-cher d'être puternicl. Acum iata ce trebue a face etc.etc. Trebue in ori-ce chip §i cu orl-ce jertfa a seimpaciul natiile, caci altmintrelea ele vor fi pentruUngaria, precum Polonia §i Irlanda sunt pentruRusia §i Englitera, §i Moscovitismul le va inhatacurend sat mai tarclit. Libertatea individualä nue destul. Les nations vor libertate naVonala.

Page 287: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

REVOLT:I:IA IN TRANBILVANIA 287

Unguril spun ca, all la 200 mil armata, darcreq ca ail nu mai mult de 120, adica 91 bata-lioane si 17 regimente de cavalerie, carl fac108 mil-I-4 mii legioana leaha; afara de guardanationala care are putine pusci.

Aci me mai opresc, cad sunt ostenitcrecl ca i tu te-ai ostenit descifrand, i m'al datdracului pe mine si depesile inele de mai mul-te

La Romani am clis sa socoteasca ca dinrobi ce erail nu pot ajunge de o data domni, prinurmare trebue a remanea langa Unguri, chiarintr'o positie putin mai de jos, si Ca viitorul vafi al lor ; Ca garantia cea mai temeinica a na-tionalitatei lor este In libertatea Valachiei marl i

mid si Moldaviei, i ca aceasta nu se va do-bandi decat prin ajutorul Ungurilor. On doit s'im-poser des sacrifics dans le present pour des a-vantages dans l'avenir.

vrea ca sa pastrezi toate aceste scri-sori. Ele ne pot fi trebuincioase mai tarclia, candpatriotii ne-or acusa, ca am vrut sä vindem tara

natia la Unguri in contra Locotenentei. Moi jepense toujours a mes ennemis politiques et jeveux qu'ils me trouvent toujours arme et cui-rasse contre leurs attaques. Decifrand sa pa-strezi copiile i originalul.

si

ori.

si

Page 288: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

288 N. BALCESCff

11Am auqit astadi ca Bern, care s'a dus laTransilvania in contra Romanilor, ca ail de ganda-I impresura muntil §i a le da foc §i prin gloatede Secul a sterpi pe Romani, dupa cum at facutfan. isprava Muscalii in contra Cerchezilor. Dad,resboiul va lua un asemenea caracter de ester-rninatie , apoi anevoe se va impaca. Aceastam'a mahnit i m'a desperat. Sunt intr'o po-sitie echivoca. Iubesc pe Romani §i mi-ar pareareg sa se stinga. Je sens qu'il est nécessairepour tous ceux qui airnent la liberté de soutenirles Maghiares qui sont le seul peuple qui estarmé et qui en merne temps combat contre laRussie et ses aliös les despotes. Apoi pacea cedoresc, se face din ce in ce mai anevoie.

8 Iunie.

Astaqi am vëclut pe Bathyani in pricinalegioanel; n'am sfar§it inca tot din pricina are-tata mai sus, dar socotesc a sfar§1 curend. Amaflat la dinsul Pressa din 22 Main, unde am ye-clut protocolul incheiat acolo. El a clis ca, Un-guril or fi prieteni cu Turcil §i. tot deodata sicu Romanii, cata vreme interesele ambelor nea-muri or fi asemenea, ca, departandu-se, ei pot

Page 289: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

REVOLIITIIINEA t& IINGARIA 289

römanea bine sat Cu amandoi, sat cu unil satcu altii. Pe urma a clis ca eI sper mult in noi,§i ca ar fi bine a lucra impreuna a trage inconfederatia noastra in contra Austriei pe Bosnia,Bulgaria, Albania. Intelesul vorbelor lui celor dinsus era ca o asigurare ea Unguril nu ne-or läsapentru Sultan. Mi s'a plans foarte de Pertzel cas'a amestecat in treaba lui, legand re1aii cu Au-striacii §i numind pe Lenoir §i pe Czaika agenti aTUngurilor, cum §i de Biscianowski caruia a scrissa vie aci. Acum ve,1 c toata speranta noa-stra e aci. Et socot ca sederea ta in Constan-tinopol este de putin folos §i prin urmare ai.putea venl macar pentru putine qile aci potlveni cu mare inlesnire pe la Vidin la Or§ova,cu atat mai mult ca este de _mare trebuintä saavem un om sdravan ; §i et spul drept §1 dinfundul inimei, ie G-hyco, ca unui bun prietenal met, doresc sa mor §i de aceea sa merg säme bat. Nu me intreba pricina acestei hotariri,cad n'o sciü nici efl. Voit a§tepta insa aci §ihotarirea ta, caci mat inainte de toate voit safit credincios indatorirei ce am luat cu tine.

Et ar trebul sa me duc in Transilvaniaspre a priveghia formarea legioanei, dar nu scitce voit face, atat ca alte trebi ar cere sa fitaci, cat §i din lipsa de bani. Tu ai putea sa-nni

Ghica, Amintiri, 27,641. 19

;

Page 290: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

290 N. BALONectr

trimip o po1ia prin Andrassy. Et trimit aceastäscrisoare la Belgrad §i tu tot prin acest mijloc sa-misail. Dupe cum mi-a spus ast41 Bathyani, Mu-scalii nu yin inca aci. De vei venl aci, ingri-jesce mai intai acolo de pusci.

Skender inca n'are bani acum §i-1 dat et,caci Monti l'a in§elat §i nu i-a platit cea ce eradator.

Al teü prieten,B.

Proiectul de lege s'a luat de guvernul Un-guresc la cercetare, cer oare-care rnodificatil, darm'oi sill sa treacg a§a.

Et a§i socoti Ca n'ar trebui sa vie multidin cei vestip compatriop dela Paris, caci mairöt ne vor incurca aci lucrarea. De pop, trimitepe frate-met Barbu aci pentru legiune.

CetaVle cari se mai pn de Nemti in Transil-vania i Banat sunt : Belgradu Arad §i Temevar.

Skender te roagl sa spul lui Horvad sa-itrimitä peceple la Belgrad cum i vre-o 4 fesuri.

Tunes (?) a fost trecut, se vede, cfti a fostaci spre dus in mo§ie, nu l'am gasit noi.

Ar trebui sä grabip cu organisarea erni-gratiei, dupe curn hotärisem la Constantinopol."

Page 291: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

LEGIIINEA ROMANEASCA. 291

(Anex& la pag. 280).

Monsieur le Ministre,

L'émigration Roumaine de la Moldo-Va-lachie désirant elle aussi s'associer cette lutteglorieuse que la Hongrie soutient avec tant debravoure contre les ennemis de la liberté despeuples, rn'a charge de prier l'honorable Gou-vernement de la Hongrie de lui permettre deformer une legion composee des troupes de troisarmes sous son drapeau national. Cette legionse mettant en tout a, la disposition de l'hono-rable Gouvernement Hongrois , j'espère qu'ilvoudra bien se charger de son equipement, ar-mement et de son entretien.

En vous priant, Monsieur le Ministre, desoumettre a, l'honorable Gouvernement la de-mande clue j'ai l'honneur de lui faire, j'ai l'hon-neur, etc.

Debreczin, 30 Mai, 1849.

)7 A Son Excellence C-te Bathyani, Ministredes Affaires Etrang6res" .

h

Page 292: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

292 N. BALCESOU

(Anexä la pag. 281).

Monsieur;

Comme on a (MA emballe chez Mr. le G-ou-verneur les ecrits, qui ont rapport l'enrole-ment des legions etrangeres, je suis facile de nepas pouvoir vous soumettre les points en ques-tion jusqu'a ce que arriverons à Pesth. Je doisdone vous prier de vous y rendre comme ii e-tait d'ailleurs votre intention, a ce que je crois.

Veuillez bien y passer a, mon bureau dansle courant de la sernaine prochaine et j'espèreque nous nous entendrons a ce sujet.

Agreez l'assurance des sentiments distin-gues avec lesquels j'ai l'honneur d'être

votre devoué serviteur,Casimir Bathyani

Ministre des Affaires Etrangiires.

Debreczin, 2 Juin, 1849.

17 A Mr. Balcesco, enooyd du p. n. R.

a

Page 293: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

IMPACIDIREA ROMANILOR 293

(Anexä la pag. 277.)

PROIECT DE LEGE

Art. I. Despre drepturile natiunei Romane civile0, judiciale.

§ 1. Incetand Intrebuir4area cuvintului Olah,in locul lui se interneiaza cuvintul Roman.

§ 2. Nationalitatea Romanilor se recunoasce§i pentru de apururea se asigureaza.

§ 3. Romanii se pot folosi cu limba lorliberi in biserici §i §coli §i in exercqiunea drep-turilor civil e.

§ 4. Statul e dator a ridica pentru Romani,dupa proportia poporului, §coll mai marl §i ele-mentare, in cart limba maghiará va fi §i ea in-vqata, insa toate sciintele se vor propune inlimba romana.

§ 5. La UniversitaVle Maghiare se va ridicacate o catedra de limba Romana.

§ 6. In comunitätile (sic) cele Romanesci,comanda guardiel nationale stabile va fi roma-nesce.

Page 294: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

294 N. BALCESCU

§ 7. In aceste comitaturI, scaune §i cetati,unde Romanil fac multimea, limba consultaril" vafi Romana. Pr otocolul se va incheia in limbaRomanä §i Maghiara. Corespondintele oficiale laDietä, cu ocarmuirea §i cu juridictille (afara deacelea unde Romanil formeaza, majoritatea) sevor face in limba Maghiara.

§ 8. In privinta dreptului petitiunei fie-ca-ruia Roman e liber a-§1 a§terne causa sa inain-tea ocarmuirei in limba Romana.

§ 9. Ocarmuirea e indatorata ca legile törei§i toate ordinele ce s'ating de toti sa se aplicezea le tipari §i in limba Romanä.

§ 10. In cornitaturile acelea unde Romanilfac multimea trebue sa, se aplice ocarmuitorIsupreml din natiunea Romana.

§ 11. In dregatoriile Statului, precum §i lascaunele de sus §i de jos, in ramurile de slujbemart §i mid, dupe proportie, trebue sa se aplice§i Romani.

§ 12. In comunitgile (sic) Romanescf, undese vor intocmi Juril, limba judecatoare va fiRomana, iar judecata pentru impaciuirea ambelorOrli se va alcatul in limba partilor.

Page 295: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

IMPACIIIIBEA 3101ITAN1LOR 295

Art. II. Despre treburile bisericesci.

§ 13. Romanii trebile sale cele bisericescirezimate pe temeiul democratic liber le vor car-mul in urmare :

§ 14. Stand sub un ocarmuitor bisericesc,liber ales, yor fi sco0 pentru d'apururea de subierarchia serbeasca.

§ 15. In tot anul sa poata tinea odata Si-nod partial 0 general.

§ 16. La Ministeriul Cultului se va ridicapentru Romanif de legea rësarituldi o ramura deslujbe deosebit, al careia membri sa fie totiRom ant

§ 17. Romanil unitl vor fi neatarnati deMitropolia dela Strigon.

(Anexá la pag. 277).

Extrait de la circularie du Ministre des Affaires E-trangeres C-te Casimir Batthyany de Pest, le 10 Juin1849, d tous les agents diplomatiques et comandants mi-

litaires des frontieres.

Art. 4. Il y a trois principes qui doiventservir de base avant tout a cette reconciliation,

Page 296: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

296 N. BALCEsetr

et respectivement à, toue aliance, sur lesquel-les nous ne ceclerons en rien et ci, aucune condi-tion, car ce serait autant . que nous suicider nous-memes. Ces principes sont ceux qui suivent :

,,u) L'unité de l'Etat.b) L'intOgritè du territoire de l'Etat comme

elle existe depuis des si6cles.

7)0 La suprématie de l'élement hongrois

telle qu'il l'acquis depuis Mille ans par les armesci la main, par laquelle il s'est constituë enétat autonorne, et qu'il s'est conserv6' en eta-blissant l'usage de la langue hongroise commelangue diplomatique lorsqu'il partageat tous cesdroits civils avec les nations des langues diffe-rentes qui habitent la Hongrie. La qualité di-plomatique de la langue hongroise est définiepar les lois dans les points suivants :

a) Les consultations du corps lOgislatifainsi que les lois et tous les documents qui yont rapport se font en langue hongroise.

b) Dans l'administration intérieure c'estcette rneme langue dont on se sert, mais oncorrespond avec l'etranger dans la langue res-pective.

c) Devant tous les tribunaux inférieurs etsupérieurs.

Page 297: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

IMPACIIIIRE A ROMANILOR 297

d) Dans les ecoles superieures le hon-grois est la langue qu'on doit employer.

27e) Les matricules doivent etre écrites en

hongrois.f) Pour la correspondance entre les mu-

nicipalités de la Hongrie et celles des partiesintégrantes, celles-ci sont obligees d'accepter leslettres hongroises comme celles-la les latines.

Art. 5. A part de ces trois principes lanation hongroise partagera non seulernent tousles droits politiques sans distinction de langueou de religion avec toutes les nations qui ha-bitent le pays, mais elle garantie aussi cetteegalite(!) du droit des nationalités qui bien quepromise dans d'autres états ne fut nullernent ef-fectuée aussi sincerernent que chez nous(?), etqui servent de pretexte pour exciter la révoltecontre la Hongrie ne fut en vérité qu'un moyenpar lequel l'absolutisme cherche a se consolider.

Art. 6. Cependant pour lever toute diffi-culté, le gouvernement Hongrois est pret a ac-cepter au nom de la nation toutes les condi-tions par lesquelles les nations de langues dif-

férentes de la Hongrie croient rnieux garantirleurs nationalités, pourvu que ces conditions s'ac-cordent avec les trois principes ci-dessus enon-ces. Il est done pret a. confier l'administration

Page 298: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

298 N. BALCEBOU

des affaires 6désiastiques sous l'inspection su-prème de l'Etat uniquement aux fidèles dechaque religion, et dans laquelle, aussi bien quedans toutes leurs affaires particuli6res, qui re-gardent leurs écoles a eux, leurs familles, leurscommunes, leurs proc6s aux tribunaux infbrieurset ceux qui se font de vive voix, ils se peuventservir de leur propre langue".

15. Pesta, 14 Iunie 1849.

MuscaliI sunt la Presburg. Spun ca numalvr'o 14 mil. Gorgey a batut pe Austriacl la Anus(Neusatz). Bern, la propunerea de a primi a comandaen chef armia a respuns ca el cunoasce Ca Dem-binski este mai bun §i ca voesce a slujI sub din-sul. Ce va lice la aceasta Gorgey, care primiaa servl sub Bern iar nu sub Dembinski ? Bernnu are de loc confierqa in GOrgey §i ice canumal Dembinski poate bate pe Muscall. El lice :OM, acum ai facut numal vinatoare, iar nu ras-boit. Pertzel s'a batut la Titel (Timel ?) pe Jela-cid, Nugent §i Puchner §i s'a tras la Varbas. Un-guril stall reit in Banat, cad acetia trel at cala 35 mil. In Transilvania Rornanif asemeneastat bine §i trebue multa oaste ca sa-1 birue

Page 299: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

REVOLUTIIINEA iN IINGARIA 299

macar cu Bern. Din nenorocire guvernul ma-ghiar lucreaza incet ca guvernul nostru din tim-pul revolutiune, §i nu s'a grabit a face concesilla Austriaci 0 la Romani. athyani mi-a spusca Szemere lucreaza intru aceasta o proclama-tie. Am fost ieri i astalp la dinsul, dar nul'am putut vedé Bind bolnav. Szemere e prep-dinte al Mini§trilor.

22 Iunie.

2) A doua Qi dupa, ce incepusem scrisoareaaceasta a sosit aci P. §i am oprit'o ca sa ti-otrimit printr'insul. Aducëtorul iti va spune toateimprejurarile d'aci §i cum stad lucrurile. Per-tzel a sosit aci, precurn i Bisczanovski. Se ga-tesce o opositie strarica contra lui Gorgey.Mi s'a propus d'a lua §i ed parte §i d'a lucraintr'aceasta, dar am refusat, cad void sa a§teptsa nu m'arnestec in partide i sa-mi compromitpositia ad, dupa cum creq ca face Bisczanovski

cei-lalti. Atat void face : void sprijmi ca dinpartea Romanilor, Bern sa rërnae in Transilvaniacu putere, unde poate face bine. Iti alatur acio proclamatie data de Bern cand s'a intors in Tran-silvania, in care infrunta, pe Unguri 0 de careace§tia s'a superat foarte. Am pus pe un tinör

§i

Page 300: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

300 N. BALCEscu

d'a tradus'o din unguresce. Cauta s'o pricepi,cad limba romana, in care a tradus'o e cu to-tul ungarisata, §i n'am avut vreme a o drege.Kossuth a fost la Varadin, de s'a intalnit cuBern, pricina ti-o va spune P.

Am primit aseara, tocrnal scrisoarea taNo. 5, iar cele-lalte 4 dinainte Inca nu le-amvoclut. Aceasta e singura scrisoare ce am luat delatine, de cand am venit in Ungaria. Bern aperamult pe Rornanil din Transilvania §i Banat. Voiavedea acurn daca i§1 va tinea §i fagaduiala cemi-a dat d'a ne da oameni pentru legiune. Pen-tru legioana asta a trebuit sa trimit un omintr'adins ca sa mi aduca regulamentul aleipolone din tabara ei spre Galitia, §i a§a capë-tandu-1 ieri mi-a is Bathyani sä fac un pro-iect de conventie, pe care l'am §i facut §i mane

due. Fiind-ca n'o sa pot poate trimite ocopie dupa dinsul, neavOnd ocasie sigura ca a-ceasta, 11 volt insemna aci preliminarul §i con-clusia. Sper ca voiu face pe Bathyani a-I primlastfel curn e scris. Tot ce trebue sä silesci estea-mi trimite cat mai curOnd este pusci. Eu voiücapeta dela din§if vr'o 300. Pentru toate cele-l'alte rn'arn invoit : ca tot volontirul care va a-duce una a i se plat cate 16 florinti argint ;pe acest pret dar socotind insä §i transportul,

il a-ti

Page 301: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

REVOLIIVIINEA IN IINGARIA 301

poti a-mi trirnite bune §i multe, cad: face 48sfantihi una. Despre aceasta ti-am scris in nu-mërul 10. Despre aceasta pun.e-ri poalele in brág,curn cliceag stramo§ii nqtri, §i lucreaza iute.In scrisoarea ta am gasit multe vederi minu-nate. Am avut intal idee ca dinteinsa sa traginateria unui mernoar, dar apol din cuvintul in-semnat de tine ca Sultanul sa nu afle poate aceasta(aceea ce nu e anevoe aci), am socotit ca maibine sa citesc scrisoarea ta lui Bathyani §i Sze-mere. Aceasta o void i face-o mane.

GOrgey a fost deunacli aci vre-o dou6 qile ;am cautat sa-1 vöd §i ne dedesern ceas de in-talnire in Buda, dar intarqiind el mult in Pestadupa treburi, err, dupa ce l'am a§teptat vre-otrei ceasurl, m'am intors, §i el indata a plecatla oaste, §i a§a nu l'am vëclut. Imi pare rön,caul poate oamenii sunt nedrepti catre dinsul §ia§1 ti dorit a judeca singur despre el.

Din ce am §eclut mai mult aci, m'am a-sigurat §i mai mult in opinia mea asupra oame-nilor insemnati d'aci, j care ti-am insemnat'oin deosebitele mele scrisori.

Iti trimit vre-o cate-va numere din foaialui Bolliac, din care un esemplar sa trim41 laParis.

)7Aci s'a inceput o foaie romana n'am vrut;

Page 302: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

302 N. BALozsou

sa me dat de fatä ca redactor, dar voit cautaa o influenta mult §i fait asta, curn §i a scriecate odata. 0 sa caut a-ti trirnite No. 1, ce tre-bue sa fi e§it din tipar. Bisczanovski a fost a-cum la mine §i m'a rugat sa1 dat cererea ceam facut eü pentru Romanii din Transilvania§i Banat ca sa ceara §i el aceea pentru Slavi.Aceea ce am fäcut. Aristocratii Unguri din Tran-silvania sunt impotrivitori stra§nici mai cu seama.art. 7 §i. 10. P. iti poate povesti o disputa,ce am avut cu mai multi dintr'in§ii.

cum ti-am is, doresc sa me bat pen-tru aceea te rog sa-mi trimiti aci un ajutor, pecare sag pot insarcina cu trebile aci, pang candoiu face et chief la bataie. Doresc sa fie unom de inteles §i intelegetor. De s'ar putea u-nul din Alexandri Vasile sat Iancu, cel d'intaimai bine, cel d'al doilea ar fi bine sa,-1 dat ocompanie in legioana. Imi pare ret ca n'ampe nimeni acum sub mana ca sä las aci, cadva fi neaperat ca eu sa me duc chiar acum InTransilvania pentru a priveghia organisarea le-gioanet Cand ai fi putut tu a vent pentru cate-va ile, n'ar fi fost ret, en atat mai mult cate doresc tai-e. Ai dorl §i pe cocoana d-tale, darsunt supérat pe d-ei ca nu mi-a scris de loc me rogs'o pedepsesci stra§nic, §i aceasta lasand'o acolo

Et, ;

;

Page 303: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

LEGIIINEA ROMANEABOA. 803

§i viind tu singur incoace. De maI nadajduesciceva Inca, atuncl remai acolo.

In nisce gazete am vöclut ca Englitera cerea se desfiinta conventia dela Balta-Liman. NuKit de e adeverat? Scriemi. Scrisorile sa mi letrimii prin Bathyany.

Vasile ar fi bun, ca pune sa faca curtela una.doue .din damele ce aü influenta, §i a§aam merge bine, cad din nenorocire eg sunttare gauche in aceasta materie. Banii i amstar§it, dar socotesc ca e de prisos a-mi maitrimite, de se va face legiunea. Ar trebuiinsa ca sa mijlocesci prin suscriptil a avea un Ca-pitala§, de care vom avea trebuinta in alte o-casil §i pentru alte pricini. I. e in Transilvania,dar cei-lalti de call me intrebi nu Kit ce s'atfacut. Despre trate-meg Barbu nu-mi scril. Ti-amscris sag trimii aci adeca la Sibit. Scrie luiAlecu la Paris de toate cele ce-ti scrig, ca einu-i pot scrie.

/2 Cand cifrezi me rog s'o fad mai bine, a-dica fara gre§ell §i sa deosibesci cuvintele. Scrie-mimult, deslu§it §i mai des. Trebue sa sell Ca totiLehil din legiunea alor ce se afla in Transil-vania sunt cu totul in favorul Romanilor d'a-colo, §i o marturisesce de fata chiar §i p'aci princapitala.

l'a§I

-

Page 304: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

304 N. BALCESOU

L'opinion du gouvernement hongrois corn-me aussi celle des patriotes qui ont dirige etqui dirigent encore le mouvement national etliberal Roumain est, que les deux nations Hon-groise et Rournaine, par leur voisinage, par leurposition topographique, par la similitude de leursintéras industriels et politiques, et surtout parle peril, dont toutes les deux nationalités sontmenacées du cOté du panslavisme, qui tend hs'élever sur leur ruine, sont destinees ne for-mer dans l'avenir qu'un seul et meme etat fé-daatif. Il est done de leur devoir et de leurdroit de s'entraider reciproquement et de com-battre aujourd'hui sous le mane drapeau con-tre le panslavisme pour la defense de la liberte,comme autre fois elles cornbattaient de manecontre l'islarnisme pour la defence de la Chrétienté.Ces considerations ont amené les patriotes Rou-mains de la Moldo-Valachie h proposer au G-ou-vernement hongrois de leur permettre de for-mer une legion de volontaires Roumains pours'associer cette lutte sainte que la Hongriesoutient avec tant de courage et de gloire con-tre l'Autriche et la Russie, qui sont les ennemisde la liberté des peuples ; et le Gouvernementhongrois a accepté avec plaisir cette proposi-tion et la confirme par le present acte, sous les

à

à

Page 305: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

LEGIIINIA ROMANEASCA 305

conditions ci-dessus mentionnées, dont il garan-tit l'execution. (UrmeazA 19 articole tratand deoamenl, lefile , armarea , imbräcamintea etc.).Apoi conclusia.

La legion jure fidelité a la Romanie (Mol-do-Valachie) et a la Hongrie, s'oblige de combattrepour la liberté, mais jamais contre la Hongrie.En cas de reels dangers pour sa patrie, la le-gion, avec la permission du gouvernement. hon-grois (lequel ne la lui refusera pas) se rendraau secours de sa patrie avec armes, munitions,artillerie et cavalerie et le gouvernement Hon-grois promet de soutenir la Romanie autantque l'intéret reciproque l'exigerait.

Les Roumains peuvent etre stirs que lanoble et magnanime nation Hongroise ne corn-battra que pour la cause de la liberté et jamaispour opprirner quelque nationalité que ce soit,le but du gouvernement Hongrois etant quetoutes les nationalités de la Hongrie, aient dansl'avenir un libre et egal developpement. Parconsequent ii garantit la nationalite des Rou-mains habitant la Hongrie. Ce pour quoi lalegion Roumaine combattra les ennemis de laHongrie, qui sont en meme temps ceux de laliberte.

',Les patriotes Rournains s'engagent de plusGhica, AminGri, 27,641. 20

Page 306: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

306 N. BALCESCU.

a user de tous leurs moyens moraux pour agirsur leurs freres de la Transylvanie et les ame-ner a, cesser cette lutte fratricide qu'ils soutien-nent encore contre la nation Hongroise et a sedonner la main pour la defense de la liberte dela patrie commune.

Szemere Inca nu a sfar§it proiectul pentruconcesiile ce vor a face nationalitaVlor. Bat-thyani mi-a is ca indata ce s'a sfar0, mi-1

va infati§a ca sa-1 cercetam i sal discutam im-preuna. E adever cä aci se lucreaza fOrte incet.Au mo§tenit gleich-ul Nemtilor.

(Anexii, la pag. 299).

Proclamatia Generaluluf Beni attre locuitorifTr ansilvaniei.

Din Virea, mea cea din Banat, m'am in-tors indarat, dupe ce acest tinut insemnator,care este intre Dunare, Tisa §i Mure§, tarel Un-gurqti, l'am cuprins indärat. Numai Timi§Oramai este in mana improtivnicului, dar intru a-tata inconjurata, ca in putintica vreme trebuesa se dea. Locuitoril cei apas41 plini de bucuries'aa dat pe sine subt ocarmuirea cea Maghiara,

Page 307: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

PROOLAIXATIA Mil BEM 307

§i pentru ca scos din jugul Austriacesc §idin tirania SOrbilor multärnit mie.

Cu cat mi-e mai mare bucuria ca invin-gerea improtivnicului cu foarte putine jertfe aarmadiei mele cea viteaza o am facut, atat maitare me supera §i me infioarg jelbile cele multe,earl le-am auclit dupe ce rn'am intors, in cat cgamnestia care prin mine s'a vestit locuitorilorTransilvaniel, prin unii nu in tot locul se cin-stesce, §i mai virtos unii dintre madulgrile scau-nelor judecatoresci straordinare, nici ca cat nuo baga in seama.

Fac cunoscut dar, cum Ca cu amnestiacare o am dat, cand am recuprins Transilvanialoeuitorilor teril, §i care insu§i ocarmuirea Incao at primit de bung, incat id colea nu s'artine, dupe faggduinta mea, me voit sili a o tinein sus, dupe ce aceasta numai in privinta vencla-torilor patriei, jefuitorilor §i ucigatorilor i§1 poateperde puterea sa.

Prochern dar prin aceasta publice pe totiaceia car! in contra datei mele amnestiale orin-duele, macar cu ce s'ar fi vagmat, plangerilesale documentate sa mi le a§tearne mie, ca laocarmuirea, care vrea numai dreptate iar nuisbande, sa mijlocesc punerea pa§ilor celor delipsa in contra acelora cari impotriva orin-

1-am

mi-aa

Page 308: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

308 GENERALIIL BEM

duelei mele amnestiale gre§ind, acea o aü vatg-mat. Plangerile nedocumentate nu se vor lua insamg.

Ca darg toate excesurile, earl s'ar pute in-tampla prin cuprinderea §i 1icitaia averilor, pre-cum §i incuiarea i judecarea statariala a per-soanelor sg se incunjure renduesc; cum ca lu-crarile judetelor acestora pang la alta rênduialaa ocarmuirei interimaliter sa. incete, Iuand afarainvestigatiile cele legale cari sunt in curgere incontra uciggtorilor i rapitorilor cel earl suntprin§1. Tar toti. aceia langg cheza§ie din prinsoare,numai decat sg se libereze, in contra cgrora nuse dovedesce apriat cum cg sunt venclgtori de pa-trie sag sunt uciga0 sat jefuitorl. In contra ace-stora investigatia numai pang atuncl inceatg, pangand se vor pune scaunele cele judecgtoare, iarain curgerea sa cea de mal inainte, iarg atuncease va continua, ca fiind ei slobocli toate docu-mentele ce sunt de lipsä spre adeveri nevi-novatia sa, mai lesne sa le poatg caltiga.

Cu mare durere vedem, cum ca i aceiaearl* pentru cg§tigarea 1ibertäii civile 1Tel--

sat sangele, libertatea cea adeverata red intele-gend'o asupresc si teroriseazg §i prin aceastainstrging simpatia cgtre ocgrmuirea cea Ma -ghiara.

§i-ad

Page 309: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

PROOLAMATIA CATRA TRANBILVANIA 309

Drept acea et Vote individele cele militaredin earl stall mai virtos judetele cele statariale,ci lipsesc de dregatorie, 0 de cum va fi lipsa §imai aspru ii voig pedepsi, de cum va acestei po-runci a mea nu s'or pleca , persoanele cele civilecari sunt la ace1ea§1 scaune judiciare, de cum vavor indrazni a face asemenea excesuri if voiaprinde §i ii voit pune inaintea judecatil stata-riale, find ca vreat ca orinduiala mea cea am-nestiala, care §i ocarmuirea pana la un hotarmarginit o at intarit 0 o ail cunoscut sa rernaeadever, sä nu se vatarne 0 rnic§oreze de arna-giala. Et vointei acestel voit sci a-I da 0putere.

Aceia cari vreat sa se indulceasca eu bu-natatea orinduelei mele amnestiale, dara panaacum ca fugiti din taxa se afla in tart straina,cu intoarcerea inapoi sa se sileasca all castigadocurnente adeveritoare, cum cä el sat n'at §tiutnemica din orinduiala mea amnestiala sat cu pu-terea aft fost siliti a remanO acolo 0 pentru aceanu o aa sciut folosi spre binele sat.

Preolilor, macar din ce nearn sat religie,pre vol cari sunteti mai aproape de popul, yeindatorese ca sa-mi araati mie ce apasa pe po-pul mai tare 0 prin ce mijloace s'ar put6 maicurOnd 0 mai bine ajuta , ca voesc subt ocar-

Page 310: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

310 BATTHYANI

muirea mea interimala cataneasca nu numai inde-stularea fiete-caruia concetatean loyal a o temeia,dar vreag ca i incredintarea i dragostea catreOcarmuirea Maghiara din li in cli sa o intaresc,care este dorirea §i scopul insql a Ocarmuito-rului President al törel."

16.

Circulaire ci tous les agents diplomatiquesde la Hongrie.

176 -K. U.

Aprbs les actions terribles, dont la dynas-tie autrichienne s'est rendu coupable envers lespeuples habitant ses pays, et surtout le royaumede Hongrie, on pouvait bien croire sa fureursanglante rassasiée, pensant qu'il ne restait amarquer sur les pages historiques de notre mal-heureuse patrie, aucune nouvelle injustice, aucunecruauté non commise.

Trahison, parjure, violation de sa paroledonnee, cabales jouées, excitation a la revolte,alliance avec des bandes meurtrières qui ne fai-saient que piller, incendier et tuer, arrestationsdes parlementaires, emprisonnement des patrio-

Page 311: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CRITIMILE AUSTRIACILOR 311

tes, leurs jugernents et executions contre toutdroit, contributions violentes, fabrication de faus-ses notes, insolence de tout genre, bombarde-ment et incendies non motives des capitales,destruction sauvage de biens des particuliers,ainsi que des tresors publics, souillure du droitdes peuples et de la morale; tout ce qui sou-leve le coeur en effrayant Fame, tout ce qui esthorrible, lache et blaspheme fut commis contrece pauvre pays.

La Hongrie souffrit, mais jamais elle nes'ecarta de la voie de la justice, jamais elle nese laissa emporter par un sentiment de ven-geance, jamais elle n'usa de pareils moyens sousprgexte de repressailles. La nation Hongroisefut victorieuse en champs ouverts par l'heroismede ses troupes et la justice de ses armes ledernier de ses simples soldats ne versa son sangqu'en defense de sa propre personne, menageantl'ennemi traitre merne au milieu du combat leplus furieux.

ce qui explique la douleur profonde,que cette nation ressentit en voyant traitesignominieusement ses malheureux combattants,qui tomberent prissonniers entre les mains del'ennemi barbare. Ii n'y a d'inhumanité qui nefut commise par les mercenaires de l'Autriche

;

)7Von

Page 312: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

312 BATTHYANI

vis-a-vis de ces pauvres captifs. Rtre accablOs defamine, trainès sans aucune raison d'un endroita l'autre, atteints de paroles blessantes et d'in-jures personnelles, souvent même l'exécution amort Otait leur sort ordinaire ; pendant qu'aucontraire au camp hongrois, la majorité des pri-sonniers autrichiens n'a eu qu'a se louer d'untraitement humain et gOnéreux, et quelques unsen publibrent leur reconnaissance.

Le General en chef de l'armée Hongroiseespérant faire finir de tels méfaits, adressa unécrit au maréchal de camp de l'armée autri-chienne, et tout en lui reprochant le manque denoblesse de cette manière d'agir, il l'interpellaa ne plus tacher de cette manibre le nom del'armée autrichienne et celui de ses comman-dants. Encore lui fit-il observer que 6 8000prisonniers autrichiens ainsi qu'un nombre apeu prës egal de blesses et de malades se trou-vent en nos mains, que ce nombre dépassede beaucoup celui des notres (sic) captifs, etqu'entre les captifs autrichiens il y a des of-ficiers de grades supérieurs hongrois de nais-sance et par consequent coupables du crime detrahison envers leur patrie ; qu'il ne dependradonc que du premier signal pour que la tête d'un

,.

Page 313: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

cauliumaLE AIISTRIACILOR 313

Hongrois massacre soit vengee par une tripleexecution.

Mais cet appel du General n'eut aucunesuite.

Au contraire, un nouveau crime fut com-mis.

Le Baron Mednyanszky, döfenseur heroiqueet commandant du fort de Leopoldstadt, ainsique le capitaine d'artillerie Gruber tomberentdans les mains ennemies, une partie de la gar-nison ayant capitule. On les traina pendantplusieurs mois dans des cachots, puis leur fit unproces illegal, et malgre le dit appel de notreGeneral en chef, auquel on ne repondit .pasmeme, ces deux officiers furent executes pouravoir selon leur devoir consciencieusement dé-fendu la forteresse. Et pour que l'execution Mtplus dégradante encore, c'est la corde qui futchoisie comme moyen d'execution.

Cependant la Hongrie a toujours encorehorreur de cruelles repressailles , elle estimebeaucoup trop la vie de ses braves citoyens pourles livrer a de sauvages massacres, et c'est pourcette raison que le Gouvernement a decide dene s'eloigner pas meme a. l'avenir du cheminque l'humanité lui prescrivait jusqul present.

Page 314: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

314 BATI.HYANI

Mais en attendant la, le sort de nos mal-heureux prisonniers reste toujours plonge dansune cruelle incertitude; soit qu'ils fussent tom-bés dans les mains de l'ennerni comme prison-niers de guerre, soit comme victirnes de la po-litique. C'est en ce sens que je vous charged'établir et constater ces faits pits du Gouver-nement auquel vous etes envoyé, au nom del'humanité et de la civilisation, reclarner qu'ilfasse finir ces cruautés inoules.

2)Si les puissances étrangbres ne veulent

nous secourir, qu'ils fassent valoir au moins lajustice celeste et les droits sacrés des peuples,en faisant sentir a l'Autriche la honte des pa-reils procedés, qui ne sont dignes que des peu-ples sauvages, et qu'ils sauvent aussi la vie aplusieurs centaines d'hommes de tout parti, ensoulageant au moins leurs souffrances.

En autre, servez vous de la presse, afinque l'opinion publique soit le juge de ceux quise sont soufflé de pareils forfaits et que leurnom soit marque a toute éternité par le méprisgeneral. Enfin faites savoir, que le Gouverne-ment lui-même avec toute la bonne volonté deretenir le peuple et le soldat ne pourra a lafin plus etre en état de maitriser l'exasperation,que des pareils forfaits font naitre, et que rien

Page 315: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ItEVOLUTIA tN IINGARI& 315

ne serait plus terrible qu'une guerre mort,üü chacun se rendrait justice a lui meme.

Pesth, le 18 Juin, 1849.

Comte Casimir Batthydni,Ministre des Affaires dtrangeres."

17. Pest, 25 (13) Juin 1849.

i- a m scris alaitaieri prin Paleologu. Poateaceasta scrisoare II va ajunge inainte, dar totpentru aceasta nu pot reveni asupra celor ceam scris acolo §i numai continuez acea seri-soare. Am citit, dupa cum ti-am scris, scrisoareata lui Batthyani. Mi-a sunt hotariti lao lupta, inver§unata, i ca, nu vor primi nici ocondiVe sat transactie. Kossuth s'a esprirnatasernenea catre Bisczanowski, care s'a presentatla dinsul alaltaieri. Bern s'a impacat cu Guyer-nul Maghiar In conferinta ce a avut cu Kossuth,day n'a primit cornanda in Banat. Lehii suntprivi0 aci comme un mal ne'ce'ssaire. Bern scii cadedese demisia. Amnistia, mic§orarea pretului särilfacuta de el, cum i dorinta d'a fi independentde GOrgeyi a fost pricina. Dembinski s'a tras

a,

V-

dis

Page 316: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

316 N. BA Loasou

cu totul, se alteapta aci. Starea militard §i po-sitia ambelor parti s'a insarcinat Skender a oscrie lui Czaika, cad eü n'avusei vreme acum ascrie mutt. Te man dar la scrisoarea alaturata.Vei vede ca stam cam rOti. In Guvernul Ma-ghiar moliciune. Ne invoire in Genera li. Neimpa-care a nationalitätilor. Generalul Asunj (?) imi cli-cea astacli cd cele mai multe batalioane nu suntcomplete ; d'abia at cdte 300 400, §i in locd'a-le completa fac altele nouë. Pu§ci lipsesc,Austriacii. §i Muscalii ne impresoard. Dupe o a§-teptare de douo qeci chle, astdcli am primitdela Bathyani alaturata nota despre concesiilece vor a face nationalitätilor. Cum ti-am scrisde unach, era vorba ca sa discutdm impreund,§1 maine mo voit duce la dinsul pentru aceasta.Cum poti singur vede comparand'o cu cea ceam cerut, nu me poate multumi, caci fdra, indo-iala, cd cu aceasta nu se vor impdca Romanii ;caci inteinsa nu se da, dent acea ce at avuttotdeauna Rornanii, adicd limba In biserici §i in§coalele bor. Acea ce li se da mai mult, estelimba lor in comune. Dar nu se vorbesce nimic

1. de §coalele superioare (acea ce a avutpand acum) ;

2. de organisarea nationala a comitatelorunde majoritatea sunt Romani ;

Page 317: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

IMP IC ARE A It OMANIL OR 317

3. de garda nationala romaneasca ;4. de despartirea Romanilor in treburile

religiei de Serbi §i de Mitropolia de Strigong ;5. de limba romaneasca in jury ;6. de nationalitate nu pomenesce nici un

cuvint.1)Apoi acestea era cererile cele principale.

Cum sa fad pe Roman, care are armele inmana §i canna Austria prin constitutie I-a dategalitate nationala, administratie §i dieta pro-vinciala §i legiuitoare, cum sa-1 fad cu acesteconcesif a se multumi, a depune armele §i atine cu Unguril. Ea desperez despre aceasta.Voit cauta mane a le vorbi §i a le de§chideochii. Le-am clis de mai multe ori :. Les re-volutions actuelles se sont faites pour deuxprincipes : democratic et nationalite'. Ce fait nulpart ne s'est montre avec tant de force qu'enHongrie. Vous devez compter avec lui dans l'in-téret de votre salut dans le present et de votresécurité dans l'avenir, etc. etc. De voig socotide trebuinta, voit face §i un memoar. M'amsilit §i me silesc sa, fac tot ce voiti pute ca san'avem mustrare de cuget ca nu ne-am facut dato-ria noastra, aducend o impacare atat de doritä §i-atat de trebuincioasä intre Romani §i Unguri.Proiectul meg cum l'am dat, creq ca era bun ;

Page 318: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

318 N. BALCEsou

de o parte pastra tot acea ce vrea Ungurii apastra mai mult, adicg integritatea tëril, limbalor diplomatica §i chiar §i centralisatia ce ei osocotesc cu gre§alg de neaperatg. Dintealta Ro-inniT oare care garanVI naVonale, bunepentru din§ii §i carl 1-ar fi indestulat acum. Dinnenorocire timpul grabesce n'ai vreme a luminaoamenil sag a lucra asupra opiniel publice. Tre-buese fapte grabnice §i asta e anevoe de doban-dit aci. Privesc viitorul cu multg ingrijire. DacgUngaria va cade, apol noi cadem cu totul.§i pentrumult timp. Eu le-am clis adesea : in politica egnu creq mult la simpatil §i numal la interesuriye märturisesc dar ca gonesc interesul natielmele, dar pe acela ii gasesc cu totul in al vostru,§1 pentru acea sunt cu totul pentru vol §i do-resc numal ca a§a sa sitntiti §i vol. Asemeneaca Ungaria are douö di, sag sa fie aristo-cratica-monarchicg §i in legaturg cu Austria,sag democraticg -§i unitg la olalta cu RomanitBatthydni mi-a spus ca ambasadorul Sultanuluila Viena a propus ca sa dea V el ajutor Aus-triacilor. De acea Batthydni a scris lui Adrassy,ca sg spue Sultanului, Ca de nu vor a le faceajutor sag a sta neutri, apol Unguril vor cgutaa nu aye trebuinta de el V a-I supëra in Vala-chia mare, mica §i Moldova. Sunt ostenit i null'

dobandiat

;

Page 319: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

IMPACAREA ROMANILOR 319

poci scrie mai multe. Pentru legioana amdat actul alaltdieri lui Batthydni, era sa-1 arateGuvernului maghiar §i sa mö in§tiinteze, darpana acli nu mi-a facut nimic cunoscut. Ungurilsunt ca Turcii, lucra incet. Bacalimul §i aci dorn-nesce. Mi-e téma ca s'o sfar§i lucrul, cand o fiprea tarlia. Crede insê ca nu e vina mea, ca ne-rabdarea m'a mistuit cu totul.

Socotesc Ca ar trebui sa mai astepti vr'oscrisoare de la mine pana sa te misci de acolo,dupe cum i scrisesem. Sa-mi trimii insé peeine va, n'ar strica. Spune, te rog, la cucoana D-le,ca mi-am facut testarnentul §i am lasat cu su-fletul acolo ca o iert, caci nu mi-a scris, dupafagaduiala.

Al tea13-

1. L'usage diplomatique de la langue Hon-groise ne s'étendra que sur l'administration desaffaires publiques et gouvernementales et entant qu'elle est indispensablement nécessairepour le maintien de l'unité de l'Atat de Hon-grie.

2. Le Gouvernement reconnait le principeque dans l'état de Hongrie, la langue dans l'ad-

Page 320: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

320 N. B ALCM=

ministration des communes sera celle de la ma-jorite des habitants, excepté oil la communememe regard de la langue peut etre diviséeen deux communes separées.

3. La langue d'instruction clans les ecolesélémentaires sera celle qui sera determinee parl'administration de la commune.

4. On se servira partout de la langue ma-ternelle dans l'eglise et pour l'instruction réli-gieuse ; les matricules seront aussi redigées dansla memo langue.

5. Les croyants du rite oriental aurontles memos droits dont les confesseurs des autresreligions jouissent a l'egard de l'administrationautonome de leurs eglises et a, l'egard de l'ad-ministration de leurs écoles.

6. Le Gouvernement consent à ce qu'ilsdonnent le titre de Patriarche a leur archi-pre-tre (pontif), dont le pouvoir ecclesiastique nepourrait jamais s'étendre au dela des frontièresde l'Etat de Hongrie.

7. On établira au Ministere de l'Instruo-ton publique une section particuliere pour lesaffaires des croyants du rite oriental.

8. Les Ocoles et les églises du rite orien-tal participeront de tous les avantages qu'onaccordera a. celles de toute autre religion.

a

Page 321: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

REVOLUTIA IN UNGARIA 321

9. Comme jusqu'h present, ils pourrontaussi h l'avenir administer eux-mernes les fon-dations de leurs eglises et de leurs ecoles.

S'ils le désirent, on etablira h l'Uni-versite de Bude-Pesth une faculte theologiquepart pour eux.

11. us seront admis l'egal des autres ci-toyens à tous les emploits de l'Etat et le passene pourra jamais former un obstacle h cetegard pour ceux qui seront compris dans l'am-nistie generale.

12, On convoquera un synode general pourles croyants du rite oriental aussitOt que lescirconstances de l'Etat le permettront.

Outre cos concessions le GouvernementHongrois publie une amnistie generale pour tou-tes les comunes, qui seduites par les intriguesde la dynastie autrichienne, se sont levees lesarmes 4 la main contre le Gouvernement legalde la Hongrie, aussitOt qu'il déclarent de vou-loir rester fidbles h la patrie commune, qu'ilsrendent leurs armes a l'autorité militaire oucivile designee cela, et qu'ils deposent le ser-ment sur l'independance de l'Rtat Hongrois",

Ghica, Amintin, 27,641. 21

1.0.

a

a

Page 322: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

322 N. BALOESCII

18. Pesta, 27 (15) Iunie 1849.

Starea lucrurilor e aceasta. 64 mil Muscali§i Austriacl all intrat in Ungaria din Galitia.Wysoski, care avea 10 mil le-a stat In potriva laEperjes, Kassa, Enyitzke §i GOntz insernneznumele ora§elor §i satelor dupe o carta ungu-reasca ea n'am alta, cauta a le ghici pe cartelece ai), dar a fost snit a se trage indarat panala Miskoltz, (20 mile de Pesta, 10 mile de De-breczin departe). Dintr' alta parte Jelacici, care arela 40 mil spun ca a trecut Tissa vrind sa meargala Temesvar. Wetter (?), care cornanda acolo peUngurl, spun ca s'a tras la Teresiopol (?). Din susUnguril asernenea s'at tras in preajrna Comornu-lui ; spun ca acolo se afla 80 mil Austriaci cuMuscall.. In Transilvania ail intrat 30 mil Mus-call pe la Time§ ocupand Kronstadtul §1 dinBucovina pe la Bargail. Bern, care se afla laBelgrad din Transilvania, s'a dus sä-1 bata ; seslice ca el are la 40 mil in tot Banatul §i Tran-silvania. In sus Unguril afi 40 mil §i vre-o 10contra lul Jelacici. Vecli dar ca armia Unguri-lor d'abia trece peste 100 mil ; positia e grea §imai desperata. Guvernul maghiar va fi nevoit alasa Pesta §i a trai in tabara. Asta e hotarit §i seva face curend, cad Muscalii pot fi aci in Pesta in 5

(itl

Page 323: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

REVOLUTIA IN TRANBILVANIA 323

clile. Dembinski a venit en plangendu-se mult deGorgey. Astac11 s'a intalnit cu Kossuth, caruia afagaduit sa remae in Ungaria. Gorgey a primitsä mearga astacli la dinsul sa-I faca escusurI. Eftam \rept putin astacii pe Dembinski, dar manede dimineata am vorbit sä merg la dinsul ca sa.-1gasesc singur §i sa-I vorbesc. Eft am clis ca sapuI conditii in garantiI, cad UnguriI sunt porcide calni. Inchipue§te-ti c. Batthydni s'a in§elata-mi spune ast541 ca dorinta §i scopul lor estesa amalgamiseze pe Romanil din Transilvania §iBanat. Ils n'ont ni rien oublie, ni rien appris.I-am facut observatil asupra notei ce amtrimis in privinta concesiilor, §i mi-a fagaduitoare care modificatil. (Ungurii ic ca vor sa face,pe Romani Ungurl , dupe cum Francezii au

frantozit pe AlsatienI). Maine II voia da unmemoar, despre ce modificatil voift. Numai ml-etearna c'or fi toate prea tarclit. Despre legioanaasemenea am vorbit §i mi-a fagaduit ca maInese va intelege cu Ministru de finance §i rasboinpentru aceasta. 1111-e teama Ca din toate n'or ie§inimic. Din nenorocire banil am sfar§it de totNu Kit ce m'oit face. Nu crecl ca voit maie§i din Ungaria. N'am nicl cum sa me duc InTransilvania. Dela Skender am sa, iat 160 florinide argint §i nu are §i eL Sunt hotarit insä sa staft

Page 324: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

324 BUTEANII

pana la urma. Din MAI multe pricinl voiti fi ne.voit pete a me duce sa me bat. P6te aceasta seri-soare e cea din urma ce-ti scria, cad: comuni-catiile s'or inchide.

B.

Wisocki fait une retraite admirable. Il abattu et repousse plusieurs fois les Russes. Laderniere fois c'êtait a Szikso. Ii n'a avec lui que5 mille Polonais, les Hongrois ayant f. le cDespecetlui scrisoarea ca clic ca CI-Orgey, iiiloc sa merga ieri la Dembinski, a plecat la ,ta-bara. Szabo, locotiitorul Ministrului rasboiului, afost aseara la Dembinski §1 1-a spus ca este onebunie sa se bata cu Muscalii §i Austriaciicä el vor se rendre aux Ru0. Dembinski le-arespuns : on vous donnera le pied au cu. Sictransit gloria mundi.

alatur aci o copie dupe o scrisoare a luiButianu, fostul prefect Roman ce s'a spenzuratmai deunacli de Unguri. Aceastä scrisoare adre-sata catre Unguri a trimis'o la Maiorul Ciutac.Mie mi s'a imparta0t ierl 0 am pus'o de s'atradus din unguresce, ca impartapsc,ca sa vecli ce clic §i Romanil 0 cum se al:16M0 el" .

§i

sa ti-o

Page 325: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

BUTEANII 325

Din rindurile , earl catre Ladislati Fopscrise§I, aa véd cum ca D-voastra lucrati langaprincipiile egalitatil 1ibertaU, i a fraternitatil.Foarte me mir, cad §i nol Romani).* tot pentru ace-

princip ne luptarn 0 de cand am inceput luptaaceasta tot adeverata libertate §i recunoscintaexistentei politicesci a natiunei Romane o amstrigat. Aceasta ne-a fost sirnbolul, pentru astatraim i murirn. Daca dar §i D-voastra pentruasta ye luptati, atunci intre nol nu este nici odisclinire §i e paguba a versa atata sange faranici un folos. Acésta nu o poftesce nici nu oaduce cu sine principiul fratietatii ; dar a§a veg.ca ce cliceti despre noi Romanil, Ca noi ne lup-tam langa absolutism, aceia tocmai se potri-vesce pe sama voastra. N'arn cercat nof cu vola ne insoti spre luptarea libertatil, numai natio-nalitatea sa ne o cunoa§teti ? N'arn voit noi a in-tinde dreapta noastra voue, numal principiul ega-ntatil a§a sa-1 intelegeti, precum e intelesul luicel adevérat ? Credeti, a trecut timpul d'a malsubjuga popor. In tot poporul ca §i in D-vOstras'a trezit simtul nationalitatii. Nici atata nuv'ati putut inca desmeti, Ca de simpatia Roma-nilor aveti lipsa ? Nu vedeti ca §i nof i vol,doue elemente isolate, stain In mijlo cul atatormilioane de SlavI, cari se silesc a ne inghiti.

la§i ;

Page 326: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

326 REVOLUTTA ROMANILOR

Elernentul Roman cu mult e mai compact delaTisa pann, la Marea Neagra decat al vostru, §inu poate peri din firul popoarelor. i ce bine arfi aceasta, de v'ati gandi, v'ati lua la socoteala §iv'ati sili a ca§tiga dragostea Romanilor (pentru

clea 1 de aceasta aveti lipsa) iar nu a omorioameni nearmati, a impu§ca femei §i prunci, aaprinde sate, a saraci poporul, i toata tara a opreface in centirirn (cimetierre). Aceasta se im-potrive§te cu drepturile omenirel, naturel 0 apopoarelor ; §i de nu yeti inceta de faptele aces-tea tirane, cari se cuvin numal popoarelor bar-bare salbatice, acu§i yeti da seama InainteaEuropei celel culte, cad aceastä grea apesare nuo all ajuns numai subt jugul salbaticilor Mon-goli, Tatari §i Turd. §i ce e mai mult ? Are

spurcati In bisericl, multe cele ce se tin deslujba besericeasca §i de teremonii, aceleapradat §i le facetl nimic. A§a darn., fratilor Ma-ghiari , aceasta ye poruncesce vOue simbolulvostru ? AcAsta e libertatea i fraternitatea,care ati proclamat vol ? Aceia call se Intorcla vol, a§a II primiti cat II despuiati de toateaverile i poporul Ii faceti ca cer§etorit, fu-gitoria in lume, ca prin aceasta §i moralice§teapasandu-1, sa-1 putetl intrebuinta ca un instru-ment. Aceasta nici Dumnecleil nicl oamenil nu o

ca

i

le-ati

Page 327: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

BUTEANU 327

pot rabda. Noi suntem gata saa a trai sat aperi §i a ne sustMé omenia §i a ne osti §i malincolo pentru principiul nostru. Soartea va hotari.Doara, neamurile cele culte a Europel vor priviaceasta ; §i nadajduim CA de nu altil, neamurile earlsunt tot de acela§1 soia, ace1ea§1 doara s'or grabia ne fi intru ajutor §i a ne scoate din legturilesclavismulul. Caci doara, neamurile cari iubesc li-bertatea vor grabi .sa ne vie spre ajutor. Noipana atunci ne vom bate pana la moarte, ca sanu cada, pe nol blesternul nepotilor no§tri. Li-bertatea voastra sunt furcile, egalitatea dreptu-rilor sta intr'acea ca cele-lalte neamurI cari locu-esc cu vol Inteo teara sä le topiti in elementulmaghiar. Treziti-vë, mai este Inca vrerne, §i nuye patati caracterul national, cad sunteti falo§1,§i de Multe on fala cea proasta mult stria, uneinatii, §i o politica rea i smintita pe un neam iipoate rästurna in mormint. La acésta fie-ve deesemplu neamurile cele glorioase, call de mult s'aftstins i at petit. Vol i in timpul acesta al li-bertätil Inca tineti in sus forma sistemel scla-vismulul vechit. Dregatorii din corpus juris §1Verbotzi (legile fundamentale maghiare), adecavol numal la slugl poftitl a fi ocarmuitorl, iarnu la cetateni liberi. A§a este ca libertatea

Page 328: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

32,8 BEVOLII'VA IN IMANSILVANIA

voastra e lingu§itura, arnagitura i vorba seaca!Asta fie destul.

in Aprilie.

,,(IscAlit) Bute'an, prefect".

(Me rog sä pastrezi aceasta, cad o privescca un document istoric)".

19. ,Pesta, 29 Iunie 1849.

lubite,

l/Unguril at perdut o bätaie acum la Raab.Muscalii inainteaza spre Pesta. UnguriI at luatArad ul .

Aici se gatese puternic de aperare. Atconvocat tot poporul la rasboit dant §i natio-nal. At douö proiecte : unul d'a remanO inPesta, sa.-§i retraga aci Wile §i sa se apere ca laRorna ; altul d'a merge G-uvernul unguresc intabara. Proclamatia ce a e§it eri, declarand pa-tria in primejdie, e minunata. Primejdia e mare,cad landwer-ul tot rët a lucrat pana acum aci,§i in el e nadejde.

/7 In Transilvania Rornanii s'at resculat cu towin contra Ungurilor. Bern se af1ä in positie critica.

Page 329: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

N. BALCEscrr 329

Din nenorocire nu se grabesc a da ce se cadenationalitatilor. Batthydni a rëspuns lui Biscza-nowski, care a cerut mal mult ceva decat eCipe seama Slavilor : qu'ils prefèrent p6rir plutOtque de se suicider. Protocolul facut la Paris intruaceasta de Malali (?) §i Czartoriski nu s'a primitaci de G-uvernul Maghiar. A searg, a fost Dembinski§i cu Bisczanovski la mine §i cel dintaiu mi-afagaduit a nu primi comanda , decat numaide vor da nationalitatea Romanilor §i Slavilor.Astaseara el s'a dus la sfat la Kossuth. A§teptsa se intoarca ca sa aflu ce s'a facut. Se liceca GOrgey se trage §i.ca totul va fi in mana luiDembinski. MI-ar 01.6 bine, cad este un omcum se cade §i-mi place mult.

Am fost astacll la Batthyani. I-am dat onota despre modificatiile ce trebue sa faca lanota ce ml-a trimis'o, a carei condip ti le-aminsemnat. Modificatiile ce voiü, asemenea tile-am Insemnat in No. 12. MI-a primit toateafara de articolil 6 §i 10 (yell din cel dintaitproiect ce ti-am dat). Pentru legioana mi-a qis,acea ce este cam adevërat, Ca e cam tarclitl,cad acum, pana a o face, lucru se hotaresce aci,adica Muscalil yin in Pesta. Dar ca daca Unguriior impinge ceva inapoi pe Muscall acum, atuncilesne putem face. Nu mö multumesc pe atat

Page 330: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

330 REVOLITTIA IN IINGARIA

voit sä me due maine sa vecl pe Kossuth §i stam cu dinsul o esplicatie hotarita §1 lamuritä.Batthyani este o sea:tura, om de.lum (?) iar nude treaba, §i din nenorocire cu dinsul am avuta face.

Tu yelp ca pupa treaba am facut. Dar, deal primit scrisorile mele in care ti-am lamuritstarea lucrurilor §i a oamenilor aci, apol nu mevel invinovati. Ce puteam face et cand Dem-binski, Bern §i altiI Inca 'fat putut scoate lacale cu Ungurii. Crede ea sunt pro§t1 §i ciocoltotl, §i ca de n'ar fi contra Muscalilor n'ar me-rita sa-I priveasca cineva: Ea nu crecl ea aci oe§i lucru bine. Spalrna e mare. Lumea e oste-nita la resbel. tn capiT arrnatei dat putina con-fienta. Precum se arata spiritul lor prin vorbalui Szabo atre Dembinski ce tl-am insemnat'oin cea din urma scrisoare, §i pe urrna a taga-duit'o cand acesta a intrebat pe Kossuth ; tre-bue dar a ne a§tepta §i la tradart

De me voit intelege cu Kossuth, apol meduc in Banat i aeolo scol poporul Roman substeagul national. De nu, apol stall aci i facce o face toata lumea. Poate Muscalii m'or prindeaci sat poate oill muri. Allah Kerirn ! Creclea e de datoria mea sa stall aci cat voit pute§i 'Ana iml veI scrie ce sa fac.

Page 331: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

N. MULOESCII 331

Am primit ierl scrisoarea ta de la 11 Iunie.Tu de ce nu-m1 scrii de scrisorele mele de le-alprima pe toate ?

Longuard e aci de vr'o 4 clile. Am fostieri la dinsul cu Bisczanol'Tski. Pe cei de callimi scrii compatrioti nu i-am vNut §i nu §titiunde se afla. Inchipue§teli ca de la Balaceanu§i cellalp n'am primit Inca nici o scrisoare §inu scit ce s'at fftut de cand ne-am despartitla Mehadia, sunt num 5 septamanl. Nu puteammerge impreuna la Debreczin §i aci din lipsabanilor. A§I vrea sa serif lui Golescu Negru toatecate IV Krill, sa-i spul ce-am facut §1 ce n'arnfacut, cum §i opiniile mele asupra oamenilor §1lucrurilor, §i sa-i impartalesci hartiile §i actelece -VI-am trimis. Ele vor sluji sa, arate inteo qica in aceste momente critice pentru libertatealumei, nol n'am stat in nelucrare, §i ca vina nue a noastra nici a Romanilor. Batthyani imi cli-cea astäcli ea de ce Romanil din Transilvanianu se unesc cu din§ii in potriva Ru§ilor, §i peurrna iar or incepe a se bate impreuna pentrunationalitate. La care pricepl ca i-am respuns Cade ce ei nu le da drepturile lor, §i asta s'ar face;ca ea a§1 face-o, dar poporul aprins impotriva-le nuresoneazd ca nol §. c. 1. Ca ei propun asta, fiindsiguri ca pe urma vor puté ecrasa pe Romani §. c. L

Page 332: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

332 Mit:MAL/I IN IINGARIA

Fuseit la Dembinski ca sa yell de resul-tat §i Inca nu s'a intors de la sfat. Sunt 11 cea-surl din noapte. Mane dimineata voia afla,voia continua scrisoarea.

Noapte buna.

30 Iunie, 10 ceasurl dimineata.

12ViU de la Dembinski. Iata resultatul de

aseara. El arata ca Unguril pot Inca concentra80 mu i ca e chip de impotrivire astfel. Top'se trasesera de parerea lui, afara de Kossuth,cand primira raporturi de la G-Orgey ca armatalul e en deroute i ca se trage la munti, cum afacut asta iarna %sand drumul de Pesta des-chis. Dembinski plena maine. Muscalil sunt laDebreczin. Je ne sais encore ce que je dois faire.Am venit aci sa me bat i nu pocia aye niciacea multumire.

Am scris astacli lui Balaceanu, ca sa-1 aretce-i scrii §i sa-1 povatuesc sa se traga d'acoloin Turcia.

Socotesc sa me duc ai la Kossuth, cu toateca multi. Imi clic ca e de prisos. Apoi Inca imiclic ca in aceste imprejurari nu ar trebui a malcompromite pe Romani".

Page 333: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ION OHIOA 333

20. Ion Ghica catrd N. Balcescu.

Inca la 8 Iunie tu nu primise§I nici o seri-soare de la mine, cu toate cä afara de deosebi-tele ocasii, peste clece scris pe toataseptamana . prin leahul din Belgrad ; in una dincele din urnaa ii vorbesc pe larg de cea ce s'afacut la Paris intre agentul Guvernului MaghiarSzarvady, Pulski, Czartorysky §i Rieger deputa-tul Ceh. In previsia ca poate acea scrisoare säse fi perdut iI trimit o alta copie. Tu sä pri-vesci acest protocol ca un fel de 'indatorireluata de Guvernul Maghiar catre natia romana.Cat pentru Romani mi se pare mie ca aceastaar fi non plus ultra a celora ce ar putea pretindedela Ungurl, cum clici prea cu cuvint, ca toateacestea sunt .secaturi §i dovedesce Ca Romanilnu an avut oameni cari sa-I povatuiasca, caclRomanil §1 Slavii ar forma majoritatea 'in Par-lament, o data ce s'ar uni in princip egalitateade drepturi- politice, §i ar impune on ce ar voi.Mai mult cleat ori cand eil sunt de parere caeste de facut ; de§i s'a facut tractalu(?) Grabe,de§i s'a numit Stirbey Domn, dar sunt de pa-rere sa lucram pentru confederatie intre Unga-ria, Valachia mare, Valachia- mica, Banat §i

Transilvania, pe basa protocolului dela Paris §i

II-arn mai

Page 334: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

334 ION GRIOA

putem aduce pe Sultanul a primi cu conditia dea i se da Crimeia, Inca Baronul Spleen mi-a cpsca i-ar fi chiar un Tun mi-a parut bine,cad'. Intaia data, cand i-am propus'o et, atatSpleen cat §i Major Braon s'at speriat. Eratamandol oameni cu mica capacitate. Andrassynu mi se pare mai cu mita capacitate. MajorBraon are avantagiul de a fi mai conciliant. Imipare red ca se duce, cu atat mai mult ca erasingurul agent ce putea aye G-uvernul Maghiar.Calitatea sa de- Englez ii facea inatacabil, invreme ce Spleen a fost silit a-I ruga Vizirul sapiece din pricina protestatiilor §i acusatiilor luiTitoff §i Sturmer. Ti-am trimis in precedenta scri-soare ca Sultanul a protestat in potriva intrarelMuscalilor In Transilvania prin Romania mare,in potriva intrarei Austriacilor pe la Or§ova, §ia refusat intrarea prin Serbia. Se qice Ca Gene-ralul Malkowski, care a inlocuit pe Puchner, in-data ce a auclit cateva pu§ti ale Ungurilor depe langa Or§ova, a tulit'o d'a fuga indarat §1a intrat in Valachia la Cernett Se clice ca al-ders cu 25,000 Muscali ar fi intrat In Bra§ov§i ca ar fi avut §i o isbire, dar acestea toate sevor lumina mai bine mane sat poimane. Aidminciunile boncanesc §i este foarte anevoie adescurca care novita este de crept, cand nu

lis'o

Page 335: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

SITUATIIINEA. DIIPA REVOLUTIE 335

este raport oficial, care se intimplä foarte rar §ichiar acela de multe ori se in§all, mai ales laBucure§ti, unde nu mai este scrupul de a minti.Pastrez toate scrisorile tale, dar voind sä le co-mmie lui G. Negru §i neavend vrerne a le copiale-am trimis la Paris cu conditie ca sa mi letramitä inapol. Acum inse pot trimite copil,fiind di am pe loran, care m'ajuta la scris. Tre-bue sail vorbesc in treat de magaria lui Eliad.A trimis o enciclica catre emigratil ce sunt laBrusa ; pe tine te face mincinos, necinstit, ca-lomniator, cad al scris ca. nu 1 a ales nimenilocotenenti in Transilvania. Te tratéza de hot,ca ai furat bani §i nu te-ai supus a-1 trimite lor,cand ti-at cerut socoteala ; te trata de intrigant§. al. Pe mine me trata de intrigant, ca num'am bagat in revolutie, decat ca sa-1 trädezMuscalilor §i ca sä fac interesul met particular,precum mi l'am fäcut §i ca sa fac pe CampineanuDomn §. al. Poruncesce dar ca locotenent sanu se supue nimeni la sfatuirile noastre. Na-dajduesc sail pot trimite o copie.

Romanii de la Brusa sunt seci de tot. Le-arn propus sä contribue §i mi-at raspuns Camai intait sa le spuit ce am de gand sä faccu banii ce se va da, daca acea cheltuiall e defolos ; a§a dar I-am lasat dracului. Et m'am in-

Page 336: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

336 ION GRIOA

curcat foarte req in privinta pecuniara. ItI tri-mit trel oficerl CellI, ca sa intre in legionulroman. Filipescu pornesce cu dinsiI.

Ti-am Ois intr'una din scrisorile precedentedespre hotarirea celor dela Brusa, pOte pune inlucrare ; cu toate acestea ell am lis lui NegriA, ia carma lucrarilor. MI-a lis ca va sa, se gan-deasca douë clile ; mane trebue sa-mi dea respuns.Va intra indata in tratatie cu A ndrassy si va scrielul Batthydni. Intrigele lui Eliade sunt nepomenitesi sunt pricina de nu-s Romanii Inca organisatt

17§tirile dela Paris sunt foarte rele. Ledru-

Rollin a facut interpelatie in potriva felulul dea interpreta votul CamereI in pricina speditiu-nel RomeI ; resultatul a fost chemare la ordindin partea Presedinteluf si un vot al Camerel,cä armia francesa a meritat dela patrie in luptain potriva Romanilor. A doua cli grupe pe ulitepentru o manifestatie in favorul Italiei, intocmalca la manifestatia in favorul Lehiei. La CameraMuntenil propun punerea in acusatie a Prep-dintelui L. Bonaparte si a ministrilor ca silui-torI aI articoluluI 111 al Constitutiel, care qiceca natia francesä respectä toate nationalitatile ;pe urma baricade, lovituri de puscl , catl-vaoameni omoritl. Parisul §i toata Franta dechia-rata in stare de asediu. Pe Ledru-Rollin si pe

Page 337: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

SITUATIA IN EUROPA 337

deputati de partida lui II invinovatesc (?),cad at voit sa faca o conventie nationalä insala St. Martin. G-eneralul Changarnier iar estecomandant al garnisoanel militare i al garde)."

nationale. In seara de 14 Iunie Parisul era lini§-tit. In Baden §i Palatinat tin, dar nu se intinderni§carea in cele-lalte parti ale Gerrnaniel. Aicise clice ca Ltiders cu 24 mil Muscall ar fi in-trat in Herrnannstadt §i. se inclreapta spre Kron-stadt. La Predeal a fost o intalnire intre Secleri

Muscall. Ace§tia ar fl impins pe Secleri la,

Or§ova Secleril at impins trupele lui Puchneriar in Valachia mica, §i cauta sa-1 treaca pe undesa nu intalneasca Wire impotrivitoare. Se vedeCa sunt trupe foarte dernoralisate. Se clice caBern se afla la Tomos-Varos (?) aproape de Bu-covina.

Sultanul s'a compromis foarte catre Mus-call §i. Austriaci cu sistemul de neutralitate cea adoptat, i fara indoiala ca aceste douë puteri,de vor isbuti, §i-or rasbuna in potriva Turcilor,

poate ca nu-I or lasa fara. rasboit. Turcil at luatputin rëü (nas?) decand unil alii at läudat armialor de reserva. Pune in gand ca el n'o credeatnicl a treia parte, pe cat este. S'at pornenit odata ca yin 150 mil de ostall de unde nua§teptat decat 40 mil. Apoi, de vor mai bate

Gh;ca, 27,641. 22

al

Amintiri.

;

si

Page 338: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

338 ION Gales

Unguril o data pe Muscall, apol sunt la indoialdca Turcil vor cadea pe el. Daca me voiiJ invoiCU pentru arme, apoi trimit pe Ma-rin Serghiescu ca sa privegheze transportul lorin numele tea pana unde vor putea trece din-colo. Am insarcinat pe Filipescu sa, caute a seintelege cu Pa§a de la Vidin. Cand voia gasi peeine va, am de gand sä organisez o propagandasistematica in toata tam. Vel sci ca eü sunthotarit a nu intra in tara decat cand voitputea sä intru cum sciti eü. Conditiile legioanelsunt foarte bune §i trebuesc primite ; cat pentrucele-lalte tu trebue sa tratezi pe basele urma-toare. Nol vrem sa stam unitl cu Turcia subregimul capitulatiilor, carl ne permit a trata cucele-lalte popoare §i ne putem prea bine uni cuRomanil de la Transilvania, §i prin urmare cuUngaria sub raportul comercial, industrial, sciin-tific etc. §i chiar politic, cacl atlmintrelea capitula-

noastre nu se opun ca sa fim chiar unitl politi-cesce cu Transilvania §i cu Ungaria indestul(?),numal sa ne platim tributul regulat in totl anil§i dupe acea sunt patruns Ca ne .vom puteaarangia cu Turcil ; scopul ar fi ca totl RomaniIsa fie reuniti cu nol §i chiar federaV cu altuldupe principiul egalitatil drepturilor ; acolo tre-bue sa vizarn. Filipescu a fost astä diinineata

iiIe

Page 339: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

INFO 3:Lauri POLITICE 339

la Ministrul trebilor din afara ; l'a intrebat undese duce, Filipescu 1-a qis ca se duce la Belgradca sa treaca mai departe. Ministru turc 1-a facutobservatia ca nu va putea merge la Viena Fili-pescu 1-a Iis atunci ca se duce in Transilvania. Mi-nistrul l'a intrebat daca poate sa tread,. Filipescua profitat de asta, ca sa-I ceara scrisori de reco-mandatie catre Pasii dela Rusciuc, Vidin si Bel-grad. I-a dat aceste scrisori. Filipescu a -clis case va sluji cu ele ca sa cumpere arme pentrulegioana. Pentru aceasta Andrassy II va da ointreaga putere. Turcii nu se supöra de a nevedé armati, i chiar daca am lovi pe Rusi dinValachia mare, Valachia mica si Moldavia. Dariata jocul ce vor: juca daca vor crede Ca Roma-nil (?) sunt pentru Unguri, ei vor cadea pe Mus-call in cas impotrivitor vor cadea pe nol i peUnguri. Bern a scris lui Fuad-Efendi o scri-soare, in care se plange ca Turcil nu pazescneutralitatea si lasa pe Austriaci sa intre inValachia, si termina, clicend, cä daca va bate peRusi, va merge sa-si Lea datoria si la Turdsa goneasca pe asta canalie, vorbind de Rusl.Asta scrisoare a fost trirnisa ad, ea a facut malmult pe Vizir sa ridã. Pastrez scrisorile tale,fa tot aceasi cu ale mele. Aid in mom entul astaRomanil reactionari incep a fi in prea mare nu-

;

si

Page 340: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

340 ION GHIOA

men Vin cu fie-care paquebot. Buzoiano a de-barcat intait, pe urma Rizo cu femeea sa, IonAleco Ghica §i femea sa. Aproposito de aceastaa venit o cearta cu Madame Gosmann mar§andade mode. Ele s'ati disputat, era aprcipe sd seincaere la masa la ospelul Engliteril, find defata oameni de toate natiile §i chiar Indienidar cea mai mare bdtalie s'a dat la insula Prin-cilor. A venit Doamna Bogdan, Moisachi acesta

venit ca easier §i dragoman al lui Ion G-hicace era insärcinat a cumpera principatul pentruA. Ghica. Caciula mare a venit prea tarclit.Mane se a§teapta ex-Printul Bibescu. El vine sãfacd bM cu nevasta la insulele Prinipului. Ru-sia l'a fdcut Print de Iinperiu . §1 1-a Mgacluitsa-I plateasca datoriile, precum §i o mare pen-sie pe viata. Stirbey §i Grigorita Ghica trebuesa soseasca curend. Admiratoril lui Eliade se gan-desc sa mearga a-I vedé.

Lurg 2 Iulie.

Negri nu vrea sa primeasca ; gice Ca vreamai intait sa son deze intentiile lui Grigorita Ghica,caci el crede ca va aduce mai multe slujbe to-rei, intrand. La Paris I. Bratianu, Rusetachi,Melinescu §1 Voinescu declarat comitet cle-

a

s'ati

;

;

Page 341: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

N. EALCEscu 341

mocratic. Ne-am fi putut uni cu din§ii, daca nuar fi luat un nume a§a pompos §i care o sa leparaliseze on ce lucrare ce este de facut. Go-lescu Negru umbla §ovaind cu curu in douéluntri. Comitetul democratic a protestat in po-triva conventiel Grabe ; la aceasta a facut bine.Frate-tëil pornesce sëptamana viitoare. Malca-tanu mi-a trimis Inca banil. Daca oiü putea scoateceva de la cel de la Brusa, trirnite indata.

21.

Mbite,

Pesta, 31 Iunie 1849.

A ceasta e a 5-a scrisoare ce ti-am scrisde 10 dile. Nu scia de le-1 primi pe toate, cacitrebuie sa sciI ca scrisorile mele se urmeazaap, cat una se tine §i completeaza pe cea-laltä.Astfel cat mi-e teama ca pierclendu-se una veipierde firul, i anevoie veI intelege pe cea-laltã.Eu am primit de la tine aceste scrisori nurnal

Din 4 Iuniu supt No. 5 ;11 far& nurnër ;17

,2No. 7. Pe aceasta am pri-

mit'o aseara, dupa ce ti-am trimis pe a meaNo. 14. Tu ar fi trebuit sa-mI insemnezi catescrisori dela mine anume ai primit, i sa-ml

:

Page 342: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

342 N. BALOEsou

respunc11 la toata scrisoarea §i la tot numêrul a-nume, ca a§a sä ne putem larnurl. Erl, dupe cumti-am spus In scrisoarea No. 14, m'arn dus la 6 cea-surl dupe ameacli sa ved pe Kossuth, dar nu m'aprimit, pretextand ca e bolnav. Batthyani a venitsa-mI spuie aceasta escuclandu-l. Am clis atunciacestuia, cea ce vream se qic celui-lalt. I-amspus ca nu e vreme de pierdut, ca ea crecl CaInca este timp a cerca a dobindi de nu coope-ratia macar neutralitatea lui Iancu, §i pentru a-ceasta trebuie maI intait facute concesil largl. 2-aa trimite plenipotentie lui Bem ca sa trateze sin-gur pentru aceasta cu Iancu, de vreme ce spunCa G-uvernul maghiar nu are timp a face acum a-ceasta ; Ca din parte-ml voiu trimite §i eu un corni-sar la Iancu, ca Impreuna sa lucreze pentru aceasta.El ml-a qis ca nu pot a face concesil astfel cumvoia eg, ca nu pot a da plenipotenVe lui Bem,cacl este prea liberal ; que du reste s'ils sontperdu, les Roumains nu-i va mantui. La acesteaintelegi ca m'am supörat §i m'am dus la Dem-binski unde era Bisczanovski §i Longuard. Ace-stora le-am spus toate §i am ciis ca ea plec din Pesta,caci nu pocitt folosi §i mantui oamenil ce vorde buna voie a se perde, §i ca toate acestea do-vedescil ca sunt tarati: iar nu liberall, i Ca causalor nu merita ca un orn cinstit a se pierde

Page 343: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

REVOLUTIA IN IINGARIA. 343

pentru el. Dembinski mi-a is sä mai remaiticad poate va fi nurnit cap al armiel. Acum a-vein elemente pentru o revolutie contra gu-vernului, dar timpul nu e priincios, caci arurma mare desorganisare. Asta noapte a venitun curier de la Bern, clicend ca nu poate dis-posa decat de 5 mil oameni, avend cuinconjurat muntii lul Iancu §i ca trebuie cat maicurend a face pace cu Romanii. Nu putea venimai apropo ca sä dovedeasca adevörul vorbei melede ell. Peste o i sat doue Guvernul maghiar §i euasemenea ne rnutam la Ketskemet, unde se va con-centra o§tile §i apol la nevoie la Segedin, §i apolDomnul scie unde (vecli inse directia). Tot ce e greue ca Ielacici ne taie calea pe la spate. Aceia ce-micud ca trebuia Oise lui Bern le-am clis in partede atunci, §i am mai insarcinat pe Bolliac candl'am intalnit in Debreczin, care e bine cu din-sul ca sag ica cu me§te§ug mare, ca nol l'amnumi bucuros de Domn sat rege al nostu. Oricum el e pe cat positia Ii iarta, in favorul Ro-manilor. Lehil din a lor legioana sunt cu totul pen-tru Romani, §i aU cerut dela Bern ca el sa nuse bata contra Romanilor. Kossuth a carmuitslab §i reti, el mia, dovedit §i mai mult Ca niclo data un demagog nu poate fi un om de Stat.El a pierdut Ungaria. La aceasta iea mare parte

Page 344: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

344 N. BA LCESCII

§i GOrgey. Acesta vrea sa fuga la munti §i nuascultä pe Guvernul unguresc. S'a trimis eri ge-neralul Kis ? ca sa.-1 sileasca sä se supuie sat sa-iiea comanda. Tot un lucru Inca superator pen-tru mine este ca, n'am bani de loc. Astach n'ambani (?) nici cu ce sa marline. Ai putea sa-mI

un credit la Lenoir ? san Bisczanovski devre-o 40 #. DI, cum ti-am spus, me duc cuG-uvernul inaghiar §i ol sta aid in Ungaria pan,la urinä. Serrez la main bien affectueusement dema part a M-ma Ghica que j'airne toujours beau-coup, malgré qu'elle m'a manqué de prornesse.

7) Am fost acum la Dembinski §i am aflat cäGergey a dat demisia de general §i a rernas mi-nistru de resbel. Dembinski mI-a qis: ils ont faitplus de fautes qu'il y a de cheveux sur la teted'un homme crepu. El inse se leaga sa tie res-belulil Inca 6 luni. Crecl ca va fl nurnit. Inchi-puesce-ti cat aceste nehotariri aduc pierdere devreme §i apasa positia. Dembinski vrea ca saiea ofensiva, prapadind corpul lui Ielacici §iapoI contra Muscalilor. Vrea sä eviteze o bataliemare §i sa poarte resbel defensiv in privintastrategica, adeca a hartul pe du§man.

Tu pricepi ca multe din cele ce-ti scriü, tre-buie sä le ii ascunse de Unguril din Constantino-pol, altele de altil tot din Constantinopol. Deosi-

1-it

tri-

Page 345: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

SITUATIA tN UNGARIA 845

besce singur, cap ai bre, ar clice un Osman lit. Ni-mic Inca nu e hotarit, planurile se schimba din ceasin ceas. Sunt prea bine cu Dembinski, me vaajuta crecl asemenea i Bisczanovski. Acesta esteun peu brouillon, et une fois qu'il a quelquechose en tete, ii y revient a chaque moment eta propos de toute chose. Maintenant il a tou-jours les Autrichiens dans la bouche. Je ne saissi c'est une qualite diplomatique, mais j'avoueque je ne la possede pas. En effet, je me croistres peu propre à faire un diplomate : je ne suispas assez souple. Cu toate acestea nu creq casunt de vinä In neisprava d'aci. Dembinski aveaun tractat cu Ungurff ca sa-1 ajute sa intre in

cand tot fu gata fu oprit. Tot Lehiipus in pieioare pe Unguri si el nu-I pot su-

ferl. Bisczanovski e mai inapol decat mine. Deaci incheie ca Ungurii sunt foarte de nimic. Ati pen-tru Romani o ura nespusa. Cu toate acestea tot nudesper si tot faceam acum daca venirea Mus-calilor nu intrerupea lucrarea , acum Inca evreme. Banl asernenea le lipsesc. Qi si noaptetiparesc la bancnote si nu pot isbutl a acoperlchieltuelile. Au sosit astaqi Murgu si aII Depu-tatl din Banat si Transilvania i irni spun Ca acoloRomanil sunt foarte intaritql contra Ungurilor,cad acestia II maltrateaza foarte ret, si ca nu mai

I-atGalgia. pi

Page 346: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

346 N. BALCESCU

e chip d-al opri a face revolutie §i a se uni cuMuscalii.

EA insumi desper §i nu mai crecl ca e chipa impaca aceste ambe natil. Nu pop' resona cuura, resbunarea, fanatismul, mandria nationala§i inver§unarea aminduror ; trebuie pentru a-ceasta vreme §i multa vreme. Cea mai marevina e a Ungurilor. Acum e tarp. La fatalités'accomplira. Ambele natii s'at tarit una pealta in mormint !

n1 Iulie 3 ceasurl dupe ameadl.

Am fost la Dembinski. GOrgey nu s'a supus.S'a dus aseara acolo Mesaros. Guvernul maghiarplead, acuma. A§tept pasaportul §i o carta pentrudrumul de fier de la Batthyani ca sa plec §i etimane. Pesta infatileaza un spectacol trist. Peulita nu intalne§ti de cat calabalicuri §i oamenifugind incotro pot.

)) Muscalii poimane trebuie se fle aid% Toteste in ddbandade. Kossuth s'a desceptat insfar§it §i aseara a clis ca se vede ca Gorgeyvrea se rendre la Austrieci. Le sauve qui peutest Oneral, §i socot ca s'o opri in Turcia. Poateaceasta, scrisoare va sosi impreunä cu mine laConstantinopol. Nu scit de voiti putea a ti-o

Page 347: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

SITITATIA tN UNGARIA 347

trimite inainte. Sunt ingrijat de Balaceanu sic-nie cdrora am scris la Sibiti de mai multe on§i n'am primit respuns. I-am scris §i ieri sa setraga spre Turcia. Nu mai este speranta. Prinaceastä scrisoare vecli cum tot minutul schimba

empireaza situatia. P'aici s'a respandit vorbaca Ledru-Rolin e president al Republicei §i ca adeclarat rasboiu Austriei, dar nu crecl nimic.Ii parait que Dieu s'est fait Cosaque et qu'il varefaire le monde a son image. Helas ! Proud-hon avait bien raison de mettre ce mauvaisDieu a la porte en le honnissant. Am fost astacllde dimineata la Longvard. Prin douö trel con-vorbiri ce am avut cu dinsul, rani dispus cutotul pentru Romani §i imi clicea ca voe§tea merge la Kossuth sa insisteze pentru aceasta.Tarclit ! Consciirqa noastra poate fl lini§titä, cadne am fdcut datoria. Unguril nu pot clice a§a.

Ungurii pier ca §i nol §i tot din acea causa.Ambele natil am avut in cap un general care.nu concentra armia la vreme. Gorgey poate damana cu Tell. Inchipuesceil Ca Unguril, Incaat mai mult de 80 mil, dar impariita §i re-spandita nu inse departe ; §i cu toate acesteaiata unde ne aflat (sic). E probabil ca cu top*orn fi prin§1 de Muscall. Eu sunt hotarit a§edé §i a pleca din Ungaria cu cel mai din

Page 348: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

348 N. BALCESCU

urrna. Sa n'al norocirea nici sa mori cu cinste ! !

Nu cunosc nimic mai crud. Je suis nO sous unemauvaise etoile. Scrisorile mele sunt mai multjurnal.

10 ceasuri seara.

Fusel la Dembinski sa mai aflu ceva ; e

un foarte bun 0 de treaba betran §i-mi placemult. Se respandise vorba in oras ca Rush' ailfost batuti la Capolna, dar el imi spuse ca eminciuna. Mane s'a§teapta scire dela Metzaros.Kossuth 0 Szemere aü plecat. Mini§trisunt in permanenta §i pleaca mane la un ceas,cand voiti pleca §i eu, precum §i Bisczanowski,Longward §i top' ceilalti. Dembinski mi-a isCa va remanea pana va primi scire dela Mesa-ros; i-am Vis sä se pazeasca ca nu cumvaSwarz-Gelbovicii, de cari se afla multi intre ora-§eni, vëclOnd lipsa Guvernului §i a o§tirel dinora§ sa nu pue maim pe dinsul sa-1 dea Ru§i-bor. M'a ascultat §i a poruncit aduca un corpsde garde. Asta seara se facuse oare care larmaprin ora§ in potriva banquenotelor, caci se Vice caRusil ail declarat ca nu vor a le primi. C'estune ruse de guerre spre a paralisa Guvernul.DupO toate probabilitatile Metzaros va fi arestuitde GOrgey. Daca acesta iT aducea 0 se concentra

Cei-lalti

sa-1

Page 349: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

IINGUILII tin ROMAN If 349

cu corpul lui Vetter §i a lui Vissotzky, se adunaca la 80 mil oameni §i se putea intocmi o a-per-are. A§a imi iilicea Dembinski. El acum po-runcesce in lipsa lul Metzaros, care s'a numiten chef numai cu numele, pana va trage oasteadela GOrgey.

Nici o scire din Transilvania. Regele Co-drilor Iancu a mai batut, se clice, pe Kerneny,care mersese sa-1 caute prin Munti. Poate GOr-gey s'a supune, dar atuncl poate o fi prea tar-çiii concentrare. La batalia de la RaabTJngurii aü pierdut 7 mil oameni.

Daca Ungurii s'ar fi impacat cu Romaniis'ar fi putut trage in Transilvania, unde ar fi

putut tine un resbel vecinic. Acum nu pot mergeacolo.

Bern se aflá paralisat in operatiile sale, §ioastea lui e perduta pentru TJngaria, cacl Secuilnu vor sä iasa din Transilvania, unde §ed. De-acea Bern nici folosesce Ungariei, nici poatefi folosit. Cum pot fi oameni de stat aceia cenu prevedea aceasta §i earl cue Ca Romanii nu-Ipoate mantul. Apoi trebue sa scii ca Romani! sebat mai cu infocare §i ail mai mult ensembledecat Ungurii, §i. Muntil sunt in mana lor.

Am trimes en doi tineri la Iancu sa-1 po-vatuiasca din parte-rni sa se tie neutru intre

pentru

Page 350: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

350 N. B A L CE S C If

UngurI §i Miscall, §i sa nu iasl din rnunti, cum§i sä caute a se invol cu Bern, indemnand peacesta a se pune in capul unel mi§cari mal multrornanä sat curat Transilvanä, färä exceptie denationalitati, cAclend Guvernul maghiar. Aseme-nea am scris lui Balaceanu. De void putea, in-surni me void duce in Transilvania.

II faut du temps pour les bonnes choseset malheureusement les ëvénements marchenttrop vite, les hommes ne sont pas assez inge-nieux, pour avoir des bonnes et grandes inspi-rations. Aussi je n'augure et n'attends riende bon.

Venisern aci cu credinta ca void muri sailvoid face vr'o fapta folositoare, §i ved Ca eveni-mente crude me stavilesc , §i mö tem, §i. privesccu groazA nevoia in care (At fi a pleca de aid'.§i a incepe iara§f trista vieatä de proscris.

,2 Iulie, 10 ceasuri.

Metzaros a sosit. Gorgey este blocat devrajma§i §i nu l'a putut vedé. Corpul aceladar, care era de 45 mil, e perdut.

3 Iulie, 11 ceasurI noaptea.

n Kossuth s'a intors astaqi dupa prAnz.

Page 351: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

REVOLT:TVA IN IINGARIA 351

Aci a venit veste ca la Comorn err in 2 Iu lie50 mil vrajmasi isbind corpul lui GOrgey, a-cesta le-a taiat aripa stanga si i-a impins pahala Acs (sic). Centrula si aripa clreapta a fostrespinsä de Klapka. Se Vice ca Unguril at per-dut 700 oameni si Nemtii 2000. Asemenea Un-guril ar fi luat 9 tunuri , dar scil ca si Au-striacii at luat 6 dela ei, de care tace buleti-nulde aci. Pour menager les succeptibilités na-tionales Dembinsky n'a pas voulu etre en chefsi a lasat pe Metzaros, dar el va purta ope-ratiile. Dembinsky se leaga ca va tine 6 lunr.Planul lui Dembinsky scii ca este sa mute ras-boiul in Ungaria de jos, in vreme ce Kossuth siGOrgey vor a parasi cu totul Ungaria si a mergela. Viena. Acea ce Dembinsky Vice ca nu este cuputinta acuma. Aradu s'a dat Ungurilor. Daca seva da si Temesvarul ce-1 bombardeaza acum, apoilucrul merge bine, cad Un,guri at atunci basabuna de operatii. Se Vice ca Rusil de la Mis-koltz s'ail indreptat spre Debreczin si ati lasatdrumul Pester, acea ce ne Mei sa mai remanemputin aci. Se da cu socoteala cad vor sa taieTransilvania de, Ungaria si se indrepteaza inajutorul Ternesvarului. Jelacici s'a retras spreTitel. Nemtir da la Comorn dupa bataia de alal-tderi, s'all retras, dar Dernbinsky banuia aseara

Page 352: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

352 N. BALCEsou

ca nu cumva sa se fi luat dupa corpul lui Kmetyee se afia la Stulveissemburg. La Debreczin po-porul a ornorit pe prisonierii ru§1 §i nernti ceerail acolo, acum e ternere mare ca Ru§ii sa nufad, repressailles. Astacli poate plecam spre Sze-gedin.

22. Pesta, 14 Juillet 1849, 6 ceasuri seara.

Ti-am trimes astacli o scrisoare, acum in-cep alta. Yei ca scrisorile mele sunt un jur-nal in care insemnez nuvelele de toata clioa §ide tot ceasul. Daca Muscalii urma a 1)41 ina-inte dupa cum incepuse, pana astacli se sfir§iacomedia in,Ungaria, dar n'ati fost infaillibles niciel. Ploile §i drurnul baltos a oprit apropiereaRu§ilor. Mor multi de caldura §i holera. Spunca ar fi la Polgar ,acum. Dembinsky a luatdispositil §i caltigand vreme se ca§tiga viata.Iata 0 clile de cand guvernul sta in invalrna-§eala din pricina lui G-Orgey. S'a trimis eri §iastall curier la G-Orgey ca sa-i ceara 20 mil.Austriacil s'a tras indärät de la _Comm.. Dern--binsky banuesce ca s'or fi pogorit in ajutorlui Jelacici.

Bisczanowsky a plecat eri. I-am dat eri 0

Page 353: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

BEVOLUTIA iN IINGARIA 353'

polita ca sa platesci lui Czaika 15 #. i astaqialta ti-am trimes in scrisoarea mea ca s. pri-mesci 27 # tot dela Czaika.

Am primit jurnalul celor de la Brusa cemi-ai trimes. Sunt §i et de parere ca trebuemodificat. Mi-a parut bine vëlënd ca intre legi-timi§tii aceia (cad Locotenentil §i cu ai lor reso-neaza tocmal a§a socotindu-se ca de droit divinputerea revolutionara a Românilor este inerentapersoanel lor, §i Ca Romanii §i-at alienat pentrutot-deauna dreptul de a ave alt guvern sat capdecat pe dumnea-lor) s'at unit mai toti pentruNegri, dar conditiile ce pun la aceasta trebuescmodificate, de nu se vor putO suprima. Tu artrebul sá incepi a face ca Czaika, la una satdouë septamani cate un buletin, dand in cuno-scinta la toil emigratii prin agenti starea lu-crurilor §i lucrarile noastre. Cu voia fara voiacelor-lalti, tu organiseaza acolo concentrare §i dadirectie ethigratiel, et te voit secunda, §i cineva vrea vie dupa noi. Cand este anarchie trebuea lua in mana directia lucrarilor fara a a§teptaa o primi dela cei-lalti. Cauta Inca isvoare ba-nesci, ingrijesce Inca a-mi trimite pusci, cad a-ceasta este o mare stavila pentru legiune, findmare lipsa aci. Cum dracu sa insistez ca sä facalegiunea, cand i1 spun §i e adevër ca at multe

Ghica, Amintirt, 27,641. 23

Page 354: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

354 N. BiLozecnr

batalioane in carl nici pe sfert oarnenil n'aupusci. Acesta ar fi chipul cel mai bun spre aisbuti in planul nostiu. Totul dar atarna maimult dela tine.

Am lasat pe guvernul maghiar In aceste qilein pace, fiind-ca nu scia ce sa-§i faca capulul, dar jereviendrai a la charge bienta. Este mare nenoro-cire, ca Unguril nu pricep foloasele ce ar dobandide ar lua alta politica cu nationalitatile i mai cuseama cu Romanil. Ce se va intimpla din a-ceasta ? lath. ce cred : dad. Unguril, cum efi do-resc din suflet, vor birul pe Ru§i, apol acea bi-ruinta va profita in viitor mai mult Romanilordecat lor, caci isprava acestei biruinte va n ipsofacto liberarea Polonilor i a Principatelor Carlal) o politica contraria politicei de acum a gu-vernului maghiar. Aceasta o simt Unguril §ipentru aceea cat va mana acesta lucrurile nuva lega relatii mai strinse cu Polonif §1. Ro-manil decat o alianta defensiva i ofensiva, §i a-ceasta Inca nu se va puté poate face din deosebi-rea politicei, dar cu vremea Inca firesce guvernulse va modifica §i. alti oameni mai putin ostill nati-onalitatilor vor lua carma, cad de asemenea oamenitot se afla i intre Unguri. Pentru Unguri chiarn'ail fara numai un mijloc pastra nationalita-tea lor, §i aceasta e federatia, iar nu suprematia

a-si;

Page 355: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

IINGURII fp ItomINII 355

altmintrelea vor av6 soarta ce amerinta pe Turci.Inteadever Ungurii, vita concheranta, este foartemica la num6r ca §i Turcil §i din cli in i piere.Este observat cä aceasta vita nu se inmultesceca Romanil §i cele-lalte natil; elle est frappeede stérilit6 et destinée à s'aeindre peu a peuca §i Turcii. Crede ca am alergat mai printoata Ungaria §i n'am v6clut Unguri compacti,afara de vre-o cate-va sate imprejurul Debre-czinului §i pe langa Tisa in toate cele-lalte lo-curl sunt innecati in noianul altor neamuri.Asemanarea lor cu Turcil este foarte mare, a-tat in caracter, in vitejia individuala, cat §i intrufia nationala. Soarta le va fi asemenea. Eanu crecl sa fie nici 4 milioane de Unguri a-dev6rati §i ace§tia nu compactl la un loc, cirespanditi in mijlocul unel populatii de patruoil mai mare §i ostila lor. Acum ail o

dar in acea armata d6ue din trel partisunt straini, intre cari la 30 mil recrutatl in-tre Romani. Din aceste date singur poti trageconclusia. Ea le-am çlis; suprematia §i demo-cratia nu se pot alia impreuna §i et crecl caveti pica tocmai in groapa, ce vreti a sapa na-tionalitatilor. Dupa parerea mea, Ungaria aredou6 cal inaintea sa : de voiesce 'Astra su-prematia ce a avut pang, acum, atuncl trebue

ar-mata,

a-§I

Page 356: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

36 N. BALCIEBOU

a rërnané aristocrata §i despotica, sag intr'altecuvinte a rëmanO cum a fost langa, Austria;de voesce a fi liberg §i democraticg §i a incongiurainteaceea§1 vreme §i temerea de Panslavism,trebue a da mana la 9 milioane Romani, napinnascuta democratica, ce sa stea impreung cudinsa §i langg dinsa ; inteun cuvint din dou6una, sag o Ungarie Austriacg sag o UngarieRomang, altmintrelea nu se poate.

Natia romang din toate naii1e Orientuluiare cel mai frumos viitor, este mare, crecl mai la10 rnilioane, este compactä §i cuprinde tot tinutuldin Tisa p8ng la Marea Neagrg §i din Carpa0la Balcani, cad trebue sa scii cg in Transilvania,afara de vre-o 400 mil Semi i Sa§1, Ungurilsunt numai vre-o cate-va mil §i incolo tot Ro-mani. Asemenea in Banat. Dincoace de Tisasunt foarte putini Serbi. In Bulgaria m'a miratincl foarte mult neintalnind din Balcani §i panin Dunare nici un sat bulggresc, §i numal sateromanesci. Unde sunt Bulgarii? In Bulgaria seaflg putini prin orme §i apoi intre Vidin §i Ni§§i dincolo de Balcani ; Romanii se intind in toataBulgaria proprie §i pe tot malul drept al Du-narei pang la Belgrad. In partea serbicg, pe Du-nare, dupg cum mi s'a spus, sunt mai mult de40,000 familii romane. Bulgaria proprie dar,

Page 357: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

INSEMNATATEA ROMANILOB. 357

dupa locuitoril el de astacli, este o tara roma-neasca; vecli dar ca am drept s reculez hota-rele patriel noastre pana in Balcani. 0 sa moaraBo Iliac de necaz cä n'a a.vut el intOit aceastaidee. Romanismul nu se va pute desvolta §i

scapa .de atati vrajma§i ce-1 apasä, pana candambele Principate nu vor fi libere §i nu vor or-ganisa puterea lor armata., astfel cum o visamacum vre-o 5 ani, §i cu care sail traga cu sabiahotarele sale nationale. Puterea publica a unulstat organisat este singura garantie a sa. Dum-necleul met politic de mai multa vreme esteputerea, este Iehova, Dumnecleul armatelor. Estede trebuinta, a popularisa intre Romani acesteidei §i a Intoarce toata tinta lor nationala catrearma, numal, caci numal cu dinsa se vor mantul§i vor fi marl §i puternici. Et simt cu atat maimult aceasta trebuinta, cad se afla intre nol o§coala romantica, care despretuesce puterea ma-teriala a unui stat §i ne vorbesce numal de pu-terea moralä, puterea dreptului (ve01 d. ex. a-dresa guvernului provisorit din Iulie anul trecutcatre Soliman-Pa§a). §coala romantica In careiat parte atat Russet, cat §i Eliad §i altil, aperdut revolutia noastra. Sciü Ca §i tu al ideilemele §i nesciind ce se va intimpla cu mine aci,

Page 358: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

358 N. B A.LCESCII

aT dori sa nu le pastrezi pentru tine, §i sä cautia le popularisa.

trimit No. 2 din f6aiea Democratiee,unde este un document al guvernului pentruRomanil din Transilvania. II trimit Inca §i a-cest estract, care arata opinia luI Kossuth §ihotarirea nestramutata intru aceasta. Acesta mis'a dat in secret §1 doresc ca §i tu sa-1 ii aseme-nea, cad afland guvernul maghiar Ca il am, poatesa-1 compromita positia mea aci. Et II impar-ta§esc toate aceste documente, pe care te rogsa le pastrezi impreuna CU scrisorile mele, caddoresc sa scrig ceva pe urma intr'aceasta. Den'o voig puté eg, apol veI face-o tu, sag Go-lescu negru, caruia mö rog a-I comunica toate.De poti tu, fa acum ceva pentru jurnale.

Positia Turcilor in Principate (IA slabiciunepoliticei noastre ad, cad Ungurii §i Lehil vora menagea pe Turd §i prin urmare se tem aface ceva ce nu le-ar placO, sag care ar tragebänuiala lor. Lucreaza Inca acolo asupra lui An-drassy. Nu e decat un mijloc pentru nationalita-tea natiflor ; a dobandi este a résturna guver-nul maghiar, dar acum e vreme. Apo'l o s'o facaMuscalil, cad ell crecl ca isbanda e peste pu-tinta, afara numai daca lucrurile nu se vor pre-face in Paris, Londra §i Constantinopol.

Itl

Page 359: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

REV OLIITI 'IN IINGABIA 359

6 Iulie.

Astacli am fost la Batthiany. Mi-a spus caIancu a scris lui Kossuth ca se unesce cu Un-guril contra Ru§ilor de-i va da nationalitatea

cele-lalte. I s'a rëspuns indata dupe baselehotarite cu mine. A ceasta e de o mare importantamai cu seama ca Bern este silit a aye necur-mat ca acum contra lig Iancu 10 mil. Bernse Oa acum intr'o positie rea. Muscalii at ve-nit in Transilvania cu 30 ; el avea numal9, caci armata II era respandita. De aceea Mu-scalii afi inaintat 'Ana la Dej. Aceasta la 31 MaulBern a§teapta artilerie ca sari atace. El se aflaacum In Maros-Vasarhely, la Tecue (?).

12La Comorn as-tap era sa fie o bataie. Dupe

aceea armata era sa se traga incoace, lasand ogarmsoana buna. Toata, puterea se concentreazaspre Szegedin §i Banat. Dembinski spell, ca,

va stringe 100 mil. Vor sa bata intêill pe Ielacici§i apol pe Muscali.

Din ticalo§ia guvernului maghiar nu se scieInca unde e Muscalii. Se clice ca e la Tokai§i ca Inca nu e la Debreczin. Se qice ca s'a de-spartit In douë, unii intr'acolo, altii incoace sprePesta. Acestea le-am afiat acurn de la Dem-binski. Avem buna nadejde. Pentru legioana

A.

si

Page 360: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

360 14 Blmozscu

mi-a spus Batthyani ca sa mai Wept vre-o treipatru qile, pana se va orendul un ministru derasboit, cad Gorgey a dat demisia. Se clice case va orendul Aulich. Metzaros s'a numit gene-ral en chef peste toate trupele §i Dembinski chefde l'etat-major general dupa cum era Chra-novski la Piemont. GOrgey pastreaza comandacorpului

Batthyani mi-a spus ca at greutate dinpricina banilor. Inchipuesce-ti ca at nevoe acuma cumpera puscile care se afla la Vidin, §i a-ceasta ca din pricina acestor temeri §i mu-tan n'a putut lucra. De va tine, cumsper acum, rasboiul, apol voit face legiuneá,cad la aceasta qi i noapte gandesc. Monti Incan'a isbutit in legiunea lui par% acum din lipsapuscilor. Bathyani IrnI icea c vrea sa trimitala Vidin lume ca sa schimbe cu puscile. Cumlti pare?

Ea tot me tin de idea ce ti-am imparta-§it intr'una din scrisorile mele (crecl No. 12),adica d'a me duce cu un steag national inmuntil Transilvaniei la Iancu §i d'a porni pe Ro-mani contra Muscalilor prin ideia nationalitä-teI §i a-i scula pe toti. Am insarcinat astacli peLongvard a o propune WI Kossuth. El este cutotul de parerea mea §i are bune argurnente a

lui.

teascurile

Page 361: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

BEVOLUTIA IN IINGARIA 361

da a §i fost astäVI, dar neputend gäsi vreme pri-incioasd, a remas pe mane a se intelege cudi nsul.

G-uvernul maghiar §i mal cu seamd Kossutha Mit o ru§ine ca §i guvernul nostru luand fugacum at auclit ca yin Muscalii. Jurnalelerid acum. Cartesc Inca pentru destitutia luiGOrgey. Kossuth a venit astach aci, Bisczanovskiasemenea. Aseara me aflam la Batthyani candfu chemat afara §i indata inträ, aducendu-ml peNeni§or care a sosit alaltdieri aci §i venise sa-1intrebe unde me aflu. Mane il pornesc in Tran-silvania la cei-lalti, cdrora am scris ca de nuvoiti pute isbuti curend in treaba d'aci, apol voltumbla a-i a§eVa pe top' dupd gradul ler in oasteaungara. Sunt foarte ingrijat de din§ii, caci iiscit fara mijloace, §i in oare care chip nol a-mandol suntem responsabili, cdci i-am adus aci.Lui .Neni§or, care a venit fara bani, i-am mij-loCit de toate ca sä se duca in Transilvania.Se poate aceasta ca Negri §i Alecsandri sa fieacolo §i nicl tu, nicl ei sä nu-rni scrie nimic, elpe cari ii iubesc atat ? Tot aceasta a§1 Vice §ide M-me Catinca Negri, care am auVit ca avenit acolo, dar dumnea-el are mai multa drep-tate sd me fi uitat.

Gandesc ca om mai §ede aci vre-o trel

;

Page 362: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

362 N. BALOE8011

cli1e i apol om merge unde insemnat.Ce voig face dupa aceea, nu scit. AI fi doritsa fig aci liber fär insarcinare, ca s m6 potlasa dorintelor mele.

Muscalii sufere mult i va suferl Inca declirna boalele ei, cum 0 de strugurii ce vormanca la Tokai peste putina vreme. Dembinskipune temeig p'aceasta.

In scrisoarea nevestel sunt ceva hartiipentru tine.

Nu plecam astacli, §i mai rërnanem panavorn mai vedO starea vajma0ilui (?).

12Ti-am trimes prin Bisczanovski polita de

15 4* care i-am primit de la dinsul ca s'o pla-tesci lul Czaica sag Lenoir.

trimet acum una de 27 4* ca sa ieidela Czaica.

Irni romai dator dar cu 12 4#, la care maiadaogOnd ce vei put6, mö rog a mi-i trimitecat mai curOnd".

23. Szegedin, 13 (1) Juillet 1849. Minuit.

Je suis parti avec le gouvernement Hon-grois le 8 du mois en hate de Pest, oil on di-sait que les Autrichiens vont entrer dans quel-

ti-am

Page 363: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

PEVOLUTIA IN IINGARIA 363

ques heures. Rien n'est arrive pourtant et Pestest encore Hongrois. Je suis venu par Solnoc ici.Szegedin est actuellement la capitale du pays.Les choses ont vane ici et nous sommes enfaveur. Pusesem in lucrare mal multe mine pen-tru aceasta : Dembinski §i Longward. Acestami- a spus c Canning s'a pronuntat pentruRomanii 'din Transilvania. Aceasta a spus elguvernului maghiar, care acum intr'acolo tin-te§te fara a mtepta mult. Batthyani m'a pof-tit la dinsul spre a ne intelege. Eram cam supe-rat pe dinsul cad i vedeam ca-mi sta incale ca sä nu me inteleg d'adreptul cu Kossuth.In vremea aceasta a sosit ad Bolliac, Deivos,Mann i Vernescu. Am clis lui Bolliac sa meargala Kossuth. L'am dascalit ce sa-I clica. Kossuthl'a primit bine 0 i-a fagaduit ca va implinl toate.Seara am fost la Batthyani §i ne-am Invoit intoate conditiile acelea, afara de art. X. Adeve-rat ca acel articol se reduce la putin, de vremece sfaturile de administrap precum 0 sub-prefectif sunt ale0, i numal prefectul comitatu-lui e numit de guvern. Acestea s'a facut ieri.AT am fost la Kossuth cu Bolliac. I-am dus a-ceste conditii care le-a primit, cum 0 tractatulpentru legioana, care asemenea a fost primit cuconditie d'a face acum un batalion de o cam data §i

,

Page 364: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

364 N. BALCIESCII

peste putin sä complectez legioana. Mane meduc iar la dinsul ca sa ieaa lucrul sfar§it §i saplecarn cu totii in. Transilvania, atat pentru le-gioana cat §i ca sa caut a impeca pe Romani.Kossuth ne-a ca el vrea sä trimitä pe Bern InValachia mare ca sä compromita pe Turd §isa-i sileasca a se demasca. El e cam superatpe ei. Ne a intrebat ce credem noi pentru a-ceasta. La care am respuns potrivit scrisori-lor tale, ca Turcil vor fi pentru Unguri daca vorbate. pe Muscali, ca ei nu mai pot pretinde laneutralitatea Valachiel marl, unde mai cu seamase aflä Muscali, Ca ei pot a sta in Valachia mica.Mane voiil intra in mai multa deslu§ire cuKossuth.

Bolliac, cum ti-arn spus, e bine cu Bern §ii-a is intr'o qi, Ca noi II putem face o carieramai stralucita decat i-a facut Ungurii, daca seva da noire §i va goni pe Muscali din Valachiamare. Imi asigura Ca nu i-a parut reti d'a-ceasta isbire ci bout portant. Se vede Ca aceastao doresce §i Bern. Se clice ca el a batut pe Mu-scan afarã din Transilvania §i ca a intrat inBucovina. Nu se scie de e adeverat. La intim-plare cand Bern va intra in Valachia mare, apolvol d'acolo trebue sa, veniti in Valachia mare cuNegri, ca sal puneti in capul trebilor. Pentru

Qis

Page 365: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

REVOLUTIA IN TINGARIA 365

Iancu i se faggduesc& un rang de sus in armataUngariel. EU voiti sa. me intalnesc cu el inTransilvania. Kossuth mi-a spus ca scrisoarealui e foarte frumoasa, dar cam vagg in cererl.Skender e la Panciova. t vote. seri sg vie.Nous avons beaucoup de confiance dans l'actionde nos armées ici. Nous esperons que l'en-nemi sera battu. L'esprit du peuple est admi-rable il se rassemble partout en landsturm.Gorgey a remas cu toatä o§tirea lui la Co-

morn, adica cu 50 mil. Muscalii in numer de45 mil s'a tras spre dinsul ca sg se uneascacu 30 mil Muscali, ce sunt intr'acolo §i cu Au-striacii. Dembinski opereazg acum in dosul Mu-scalilor cu 28 mil. 15 mil Muscall ce erail spreDebreczin nu se §tie ce s'a facut, poate s'a dusspre Transilvania. Dembinski cauta acum a de-gagia pe Gergey. Cum veg.I planul s'a schim-bat de o cam data din mai multe necesitati,iar mai cu seamg din vointa lui Gergey, §.1 Un-guril acum vor sg tie linia Tisel. La nevoe seva face ce a voit Dembinski, adicg a se Con-centra intre Tisa, Mure§, Dungre §i in Transil-vania.

Dar gloria? a cul sg fie? qicea Bolliac. Euintaiii am avut idea. Ell acum m'am dus iara§1

;

Page 366: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

366 N. HAL CEBOU

la Kossuth pentru aceasta. Ca sä scap de din-sul, i-am fagaduit sa-I dati un röva§ la mana cae glorios §i iscalit in tratatuldandu-I titlul de de'llegué special de l' emigration dela Transilvanie. Voit trimite pe Bolliac sa §adape langa Bern §i sag clascaleasca fi voiti daplenipotentie a §i incheia ceva.

n14 _lune, 2 ceasurl dupã pranz.

7Ghica , iubite Ghica , ingenuche §i .mul-

tumesce Jul Dumneclet , patria noastra se vamantui. Vit dela Kossuth. Aceea ce d'abia in-drasneam a visa, se va irnplinl. Beni a batutMuscalff la Bistrita §1 i-a gonit earl ; acum s'adus la Bra§ov §i apoi la Valachia mare. Am ye-clut deperle lui. Mi s'a aretat de Kossuth. Vorsä ca§tige cu banI pe Orner-Pa§a. i se va face.Inchipuesceif bucuria mea cand Kossuth mi-apropus ca sä, beau pe Iancu cu toata armata luiin Valachia mare.

Trebue, a is, ca top' Romanil din Transilva-nia §i Banat sa, mearga sa mantuiasca Principatele,unde e temeiul nationalitätei romane. A§a darpeste putin, impreuna cu Bern, voiu intra in Va-lachia mare c'o mare putere, §i 8 milioaneRomani vor fi in picioare contra Muscalilor.

l'am legit:5nel,

Page 367: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

IINGUR.11 lp ROMANII 367

Kossuth imi inlesnesce toate spre a lucra in'Tran-silvania 0 ne da 0 bani de cheltuiala , el e inadevör un om mare. Acum crecl ca causa liber-tatei va isbuti. N'am fost nici odata, a§a fericitca in acest minut.

Astacli e trei luni de cand ne-am despar-tit. Am suferit mult, am trecut prin multe mo-mente crude, dar acurn toate mi s'aa resplatitcu prisos. Tu scil ce-tf remane sa fact Nu-VIpot scrie mal mult. Am lis lul Kossuth ca Inproclamatia ce va face Beni sa clica ca Ungurilvor sa scape §i pe Valachia mare §i pe Turd deMuscali, care II tiresc intr'o politica rea, ca vorfratie cu totil etc. etc.

Mane plec negre§it , acum sunt foarteemu 0 am multa treaba ca sail mai pot scrie.Ti-am scris pe scurt. Tu completeaza cu gan-dul. IV trimit binecuvintarea mea pentru ideace-ai avut d'a me trimite aci. Nu credeamca §i visurile se pot implini. A§tept o adresadela Batthyani formala in privinta concesiilor.Imi aduc arninte acea ce scriam luI Ion Bra-tianu cand eram la Constantinopol, clicendu-iCa acela va pute mantui patria, care va clice :diMru Ungaria am descalecat". Bolliac imi estede mult folos. Kossuth intra cu totul in pro-

Page 368: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

368 N. BiLOESCII

iectul 'din scrisoarea ta. Despre acesta am vor-bit mult astacli. Bern e cu totul pentru noL

rai fait expedier les ordres du gouverne-ment a, Skender a Panciova, oCt il se trouve, pourqu'il aille au plutOt en Transylvanie. Legiuneasera en avant-garde cand s'o duce in Valachia.Kossuth a destituit le gouverneur de la Transyl-vanie, caci s'a purtat rëü cu Romanii, dupacum a aratat Bolliac".

Creq ca mi-al vNut jurnalul. M'am stre-curat prin toate §i n'am parasit granita, lucrandcand pe ascuns, cand de fata. Am dobandit confi-enta multor oamenl trebuincio§i, §i de cand m'arnintalnit cu Balcescu la Debreczin, unde venisempentru acela§i scop, lucram impreuna la toate.Serie lui G-rigorie Peretz, ca §i daca nu va vosa vie aid tovara§ul lui, care ar fi de mare tre-buinta, el sä nu piarcla o cli, sa, vie singur, caci0 e foarte trebuincios.

11Chesar Bolliac" .

Manu te roaga ca, gasind un ocazion, sag tri-miti. geamantanul lui ce l'a lasat la Vigoureuxca sa-1 dea tie.. Deivos II trimite passaportul.

Page 369: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

IINGUR.Ti I B.O.KANI1 369

Este de mare trebuinta a trimite un agent inBucovina. Trebuesc acolo pregatite duhurile lami§care §i la unire cu Moldova §i Valachia mare.Efi o sà. caut a o face. Dar ar fi mai* bine catu sa trimi1 d'acolo pe Ra§canu on pe Ionescu".

7,15 Iu lie.

Oh I Bacalimul i apatia turceasca. N'amputut a isbutl ca er §i acli sa se iscaleasca, porun-cile de Kossuth §i sa, plec, dar mane nadajduesc.M'am invoit cu Kossuth ca Iancu sa faca cererilepotrivit acestora i atuncI el sa, le aprobeze, fa-gaduind a le face a se aproba §i de Dieta cum0 tot el sa, ceara a merge in Valachia marespre a ne mantul de MuscalI. Am dictat insumiporunca catre Bern in treaba noastra, prin carei se clice sa lucreze in intelegere cu nol §i seautoriseaza a intra in Valachia mare.

Le general Guyon vient de frotter assez bienJelacid a, Verbas. Balaceanu se afla la Vasar-hey. II voiq insarcina ca impreuna cu Bolliac sa,mearga, a se ocupa cu form area legiunel. Ea voiaromane la Iancu pana a sfar0 cu dinsula-I lua §i pe el cu armata luf §i sä. pregatimintrarea in Valachia mare. Aceasta frumoasaidee despre Iancu am dat'o lui Kossuth prin

Ghica, Amintiri. 27,641. '24

;

Page 370: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

870 N. H.L.T40$8017-

Longvard, i astfel a venit dela drnsul propune-rea. 'Acesta mi-a vorbit mult despre Lear (nutia bine minte numele), care se afla acolo pelanga Canning §i care, cunoscOnd aceste locurl, pri-vesce cestia nationalitatilor ca i nol. De nu e§tiIn relatie cu dinsu, ar trebul sä intri, cad mil'a laudat mult. Longvard are duh. El imi

: Vous verrez que quand les Hongrois bat-teront es Russes, l'Europe interviendra pour sau-ver la Russie". Plecam astacti, cad am sfar0ttoate. Bani sa nu-mi mal trirnii, dar sä inles-nesci venirea fratemeil Barbu aci. Copia trata-tului pentru legioana o vel prirni prin Czaika,caruia o va trirnite Bisczanovski. Acesta esteun alarmiste ; de acea spune lui Czaika, ca sanu iea a la lettre cele ce-i va scrie, cad lucru,rile Ungurilor le merg mai bine de cat le cre-de el.

Iata II trimit tractatul, fiindca Kossuth nuse putea ocupa d'a cerceta amëruntele chestieiostalescl, de care nu era lid competent ; deacea, cum yell, am lasat'o in treaba lui Bern,ca sä nu mai perdem timpul aci. A venit unofiter din Transilvania. Romanii a mai facut oisbire 0 a luat douë tunuri. Legioana polona,primind porunca a merge in contra lor, nu s'asupus de loc".

cli-

cea

Page 371: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

GI:MB/1MM IINGABIBi 871

(Anexa. la pag. 370).

Copie dupei aciresul Minist. [277K.

Messieurs,

Vous you's etes offert comme intermédiaireespérant rétablir la paix entre le gouvernementhongrois et les insurges Rournains de la Tran-sylvanie. Vous m'avez propose plusieurs articlesformant le désir de vos compatriotes Transyl-\Tains. Je les ai communiqué avec Monsieur legouverneur et MM. le Ministres, et j'ai l'hon-neur de vous les renvoyer avec tres peu de mo-difications en meme temps qu'une traduction enhongrois. Le gouvernement desire vivement lapaix et le bonheur de tous les habitants de laHongrie. Si vous pouvez exercer votre influence

ce que les Roumains mettent bas les armes,dans le temps fixé et qu'ils soumettent les ditsarticles au gouvernement en forme de demande,je puis vous garantir qu'ils seront acceptés dela part du gouvernement. Vous aurez rendu parla, un grand service au pays et. a vos compa-triotes.

it]

Page 372: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

372 PACIPICIAREA ROMAXILOR

Agreez, Messieurs, l'assurance de ma con-sideration trës distinguee.

Szegedin 10 14 Juillet 1849.

,Le Ministre des Affaires Etrangeres,

Comte Casimir Bathyani.

nA Messieurs Balcesco, Agent de l'EmigrationBoumaine et Cdsar Bo iliac".

(Anexã la pag. 370).

Projet de pacification.

1. Les Valaques faisant une nationalitépart seront designes dorenavant dans les actespublics sous leur nom de Romans.

2. Le gouvernement Hongrois clesirant lelibre developpement de toutes les nationalitésfaisant partie de la Hongrie, accorde aux Ro-mans les garanties nationales suivantes.

3. L'usage diplomatique de la langue Hon-groise ne devant s'etendre que sur la legislation,l'administration des affaires publiques et gouver-nementales et en tant qu'elle est indispenseble-ment necessaire pour le maintien de l'unite del'Etat de Hongrie. La langue dont on se servira

li

Page 373: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

GIII7BILNIIL 1ING4..RLDI 373

dans l'administration des communes sera parconsequant celle de la majorité des habitants.

4. Dans les comitats ou autre juridictionexclusivement romane ou bien oil la majoriteest de cette nation on pourra se servir pourles discutions de la langue romane aussi bienque de la langue magyare. Le protocole se ferade meme avec le texte dans ces deux lan-gues.

,,Les correspondances avec la diète, le gou-vernement et les juridictions se feront en languemagyare, excepté toute fois la correspondanceentre les juridictions oü on se sert de deuxlangues. Dans ce cas on pourra correspondreen langue romane.

5. Dans toutes les Ocoles, celles qui existentdéja aussi bien que celles que l'Etat fonderadans l'avenir pour les Romans, la langue del'enseignement sera la langue romane.

6. Dans les cas qu'on introduise le juri oula procedure verbale dans les tribunaux infé-rieurs, le principe destine dans l'article 4 s'é-tendre egalement a la procedure judiciaire pourles juridictions comprises dans ce memo article.

7. Tout Roman sera libre de donner despetitions dans sa propre langue.

8. Les Romans du rithe grec auront les

Page 374: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

874 PACIFiVARBA RODEAN/LOR

mêmes droits, dont les confesseurs des autreoreligions jouissent a, l'egard de l'administrationautonome de leur eglise et de leurs &ores. nsseront par consequant independants de la hyer-archie serbe et pourront Olire librement leurs eve-ques, dont le' chef portera le titre de patriarche.

9. On établira au Ministere .de l'Instruc-ton publique une section particulière pour leoaffaires des croyants du rithe grec, composee entotalité par des Romans de ce rithe.

10. Les écoles et les eglises de ce ritheparticiperont de tous les avantages qu'on ac-cordera a. celles de toutes autres religions.

11. Comme jusqul present, ils pourront.aussi a. l'avenir administrer eux-meme les fon-dations de leurs eglises et de Ieurs écoles.

12. On établira a. l'Université de Buda-Pesth une faculte théologique a, part pour eux.

13. Les Romans, apres une notification pre-liminaire et une ordonan6e du gouvernement, pour-ront s'assembler annuellement en synodes par,tiduliers et generaux pour leurs affaires de reli-gion et d'ecole sous la surveillance d'un corn-missaire du gouvernement.

14. Dans les communautes oü la langueromane prevaut, le commandment de la gardenationale se fera en roman.

Page 375: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

GUITBRNIIL IINGARIEI 375

15. Ils seront admis a l'égal des autres ci-toyens a, tous les emplois de l'Etat, et le passene pourra jamais former un obstacle a cet 6gardpour personne.

16. Les Romans insurges contre la Hon-grie Ldéposeront dans deux semaines apres lacommunication de la signature de ce traité, lesarmes a la plus proche autoritO civile ou mili-taire.

17. II sera accordd par le gouvernementHongrois une amnistie complete et generale pourtous le Romans compromis dans les derniers e-v6nements, qui remplissent la condition stipu-lee dans l'article précédant.

18. Les Romans insurges, apres avoir de-pose les armes, preteront le serment a lain-

dependance.de la Hongrie. Quiconque ne preterapas ce serment deux semaines apres la con-clusion du traité de pacification, ou qui ne dé-posera pas les armes jusqu'au terme mentionddans l'article 16, sera excla de l'amnistie.

Il serait de plus nécessaire d'ajouter ence qui concerne les paysans que :

1. Les corvés et autres prestations féo-dales sont abolies dans les sens de la loi com-pletement tant pour les paysans civialista quepour les Hurubas ;

Page 376: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

376 PACIGIOAREA itomANILOR

2. les villages brilles avec leur territoirequi a appartenu aux paysans seront rendu a ceux-ci pour qu'ils puissent s'établir chacun dans samaison ,

3. les contrats forces qu'on pretend queles seigneurs ont extorques des paysans depuisque la Transylvanie a ete reconquise, si le faitsera prouve, seront declares nuls et non-avenus".

(Anex 5. la pag. 370).

L'opinion du gouvernement Hongrois, corn-me aussi celle des patriotes, qui ont dirige etdirigent meme maintenant le mouvement liberalen Roumanie (Moldo-Valachie) est, que les deuxnations Hongroise et Roumaine, par leur posi-tion topographique, par la similitude de leursinterets et surtout par le danger dont toutes lesdeux sont menacées du ceté du Panslavisme,doivent s'entraider reciproquement et combattreaujourd'hui sous le meme drapeau contre lePanslavisme pour la defense de la liberté, comme.autrefois elles combattaient ensemble pour cellede la chretienté. Ces considerations ont arneneles patriotes Moldo-Valaques a proposer au gou-vernement Hongrois de leur permettre de for-mer une legion pour combattre en Hongrie con-

Page 377: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

GIIITBRNIIL IINGARLBI 377

tre l'Autriche et la Russie qui menacent la li-berté commune, et le gouvernement a accept6cette demande et la confirme par le presentacte sous les condition ci-dessous mentionnées.

I. Une des villes sise sur la frontike deValachie et Transylvanie sera designee par le gou-vernement Hongrois pour la reunion des volon-taires Roumains et la formation de la legion.Ii y aura sur la frontière des commissaires dugouvernement charges de recevoir les volon-taires et de les envoyer dans les villes de réu-nion. Le gouvernement Hongrois se charge main-tenant de l'entretien et de l'armement d'un ba-taillon, le reste de la legion devant etre corn-pleto par la suite, dans les conditions ci-aprës.

II. La solde de MM. les officiers, sous-of-ficiers, et soldats sera la meme que celle des offi-ciers, sous-officiers et soldats de l'armee Hongroise.La dur6e de la legion sera pour tout le tempsde la guerre. Elle sera toujours regardee commeétant vis-a-vis de l'ennenii et recevra le surplusde la solde de campagne.

Solde mensuelle d'Etat-Major.

77Colonel Lt. Colonel Major comme dans

Page 378: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

878 LEGIIINNA noarArizesa

l'armëe Hongroiseainsi que les rations. pourles chevaux.

Adjudant-major solde de capitainer 2 ra-tions pour cheval et 3 ft. argent par mois pourfrais de bureau.

Chirurgien-major solde de capitaine-1 ra-tion -pour le cheval.

1' Aide-major solde de Lieutenant, 1 ra-tion pour le cheval.

2'e Aide, qui. est aussi pharmaciensoldede Sous-lieutenant.

Capitaine-rapporteur, solde de capitaine.Deux fourriers 6, 20 fl. argent par mois,

1 ration pain et de viande et l'uniforme- de ser-gent.

Solde de Capitainecomme dans l'armeeHongroise. Les deux plus anciens Capitaines dechaque bataillon auront une ration pour le che-val. Les capitaines, qui seront detaches, aurontune ration pour cheval.

Solde de lieutenant et Sous-lieutenant larneme que dans l'arrnee Hongroise.

Solde des sergents-caporaux et soldatsle trompette et tambour recevront en surplusde la solde 2 krtz. argent par jour.

Chaque comandant de compagnie recevra1 krtz. argent par jour et par chaque tête pour

;

Page 379: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

LEGIVNEA:11.0MATTBABOA 37g

frais divers des compagnies ne doivent donepas avoir de prétention pour les frais d'expecli-ton etc. En outre .ils recevront 30 ft argentchaque indiS pour reparation des armes, fourni-ture's, botes etc.

Etat du bataillon.

Le bataillon se compose de 6 compagniesde ligne et une de voltigeurs, et recevra 4 piecesde canons et une voiture de 4 chevaux pour lapharmacie. L'artillerie sera payee comme les vo-lontaires.

Etat des compagnies.

Chaque cornpagnie se compose, outre lescharges, d'un tambour, d'un menuisier, d'un tail-leur, cordonnier etc. etc., de 150 5, 200 volontai-res, qui recevront la solde et la ration commedes volontaires. Le bataillon aura un tailleurla solde est de 20 ft argent par mois, 1 rationde pain, 1 de viande et uniforme de caporal.En campagne et dans les marches chaque corn-pagnie aura deux voitures 5, 4 chevaux pour leshommes et officiers. Un armurier a 20 fl. ar-gent par mois, 1 ration de Rain et viande, uni-forme.

its

Page 380: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

380 LEGIIINBA 11.0MANEASCA

Habillement d'infanterie.

Un attila en drap bleu avec les brande-bours rouges et jaunes, pantalon garance avecun passepoil bleu sur la couture. Un petit Shakho,khepi rouge, sur le kliépi l'aigle national cou-leur d'or et la cocarde nationale Hongroise. Audessous du khepi une plume en crin noir. Lessacs et les courroies en cuir noir.

11Categorie.

Un manteau gris en drap pour trois ans ;attila 2 ans , pantalon 1 an, bonnet de po-lice rouge rond pour 1 an ; toile ciree pour lekhepi 2 ans , trois chemises, deux calecons pour1 an , 2 paires de souliers 1 an ; 1 blouse et1 pantalon d'éte 1 an ; plume de khOpi 2 ans ,1 cravate 1 an.

Le malades seront reps dans les hOpi-taux civils et militaires et soignes au comptedu gouvernement Hongrois.

L'artillerie sera composee de Roumains.III. Chaque homme qui passera de l'ennemi

pour entrer dans la legion aura droit au,x con-ditions ci-dessus et ci-dessous mentionnees.

IV. Pour differents achats, comme brosse,

Page 381: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

LEGIIINEA ROMANEASCA 381

gourde etc., chaque volontaire, en entrant auservice, recevra 6 fl. argent.

V. Les hommes blesses ou estropies en ser-vice seront considOrés comme les nationaux.

VI. Les veuves et enfants des hommesmorts sur le champs de bataille seront pension-nes par le gouvernement Hongrois en propor-tion des grades que les défunts occupaient, etcomme ceux qui se sont particuliërement di-stingués dans la guerre.

VII La legion sera sous les ordres du gou-vernement national Hongrois.

VIII. Le temps de service est pour la du-rée de la guerre.

IX. Ceux qui ont servi au moins 3 moisdans la legion et qui après la guerre voudrontrester au service Hongrois seront reps dansl'armée avec le mèrne grade qu'ils avaient dansla legion.

X. Ceux qui voudront entrer au servicecivil recevront les emploits conformes a leursgrades militaires et a leurs capacites. Les sol-dats pourront recevoir des champs et autressecours pour devenir cultivateurs.

XI. Tout homme qui a servi dans la legionest de droit citoyen Hongrois.

Page 382: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

382 LEGIIINICA ROMINEASCI

XII. Le commandement sera en langueRoumaine.

XIII. Les officiers jusqu'au grade de capi-taine sont nommes par le commandant de la le-gion. Les officiers supérieurs sont proposes parle commandant de la legion et approuvés parle gouvernement Hongrois. Les sous-offioiers etcaporaux sent nemmes par le commandant dela legion. Le commandant est propose par l'En-voye du parti national charge de 3a formationde la legion et les delegues spéciaux de l'émi-gration.

XIV. Les armes de la legion procures parles volontaires seront payés par le gouverne-m ent Hongrois a, 16 fl. argent par fusil.

La cavallerie de la legion recevra lameme solde que l'infanterie et Vartillerie, re-cevra le fourrage pour les chevaux, 1 ration depain, 1 de viande et 1 krtz. argent par jourpar cheval pour fourrage. L'escadron aura unmaréchal ferrand qui aura 20 fl. argent par mois,1 ration de pain, 1 de viande par jour et l'u-niforme. Les lances, sabres et 1 pistolet parhomme seront donnés par le gouvernement Hon-grois. Les chevaux seront au compte de la le-gion et ne couteront rien au gouvernement Hon-grois.

XV.

Page 383: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

LEGIIINEA MOMANBASOIL 383

XVI. Les officiers ne peuverit are révo-ques que d'après les lois militaires.

XVII. On ne peut envoyer des officiers desautres corps pour entrer dans la legion sans leconsentement du commandant de la legion, etil sera en droit de le refuser ou de le rece-voir.

XVIII. Les officiers de tous grades rece-vront un mois de solde pour entrer en campagne.Les sous-officiers qui seront nommes officiersrecevront pour leur equipement 2 mois de sokiede gratification.

2)La legion s'engage pour la durée de la

guerre. Quand l'interet de la patrie la réclamera,la legion pourra, avec le consentement du gou-vernement (qui toutefois ne le refusera pas), serendre dans sa patrie, avec armes, bagages etmunitions.

» Le gouvernement promet dans ce casd'aider les patriotes Roumains pour obtenir laliberté de leur patrie, autant que les interascommuns le lui permettront.

La legion jure fidelito a la Roumanie eta la Hongrie. Elle s'engage a combattre pourla liberte et l'independance, mais jamais contrela nationalite d'aucun peuple, principe qui lui

Page 384: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

884 LEG11:1 NBA. ROMAlg EASCA

est aussi cher qu'a la brave et magnanime na-tion Hongroise.

Fait en deux a Szegedin le 14 Juillet 1849.

L'agerit de l'emigrationNationale

,,N. Balcesco.

Le délagua spacial de I'd-migration

C. Bo iliac.

Approuva en principe

L. KossuthGouverneur de l'Etat Hon-

grois.Les (Wails seront reglas parMr. le Lieutenant gandralBern qui y est autorise.

(Amex& la pag. 370). 1849.

Manifeste du gouvernement Hongrois.

Dans toute la lutte qui s'est engagee enHongrie , depuis le commencement jusqu ' au -jourd'hui, les Hongrois ne sont jamais sortis dela voie legale. Ce problàme demontre par lesfaits, devrait plaider en faveur de la cause Hon-groise devant les cabinets Europeens, qui res-pectent les droits politiques des nations et donneune garantie, que ce n'est point l'anarchie etle desordre qui les a pousse aux armes, maisqu'au contraire ils luttent pour la defense del'ordre et du droit contre l'arbitraire et le de-sordre.

Page 385: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

MANIFEBT UNWIRES() 385

Le royaume de la Hongrie, auquel appar-tenait deja la Croatie, l'Illyrie, la Slavonie, laSerbie, la Transylvavie et la Slovaquie, n'a pas6té conquis par l'Autriche , mais ii s 'y estréuni volontairement sous la condition, que sesdroits et son intégrité seront respectés. La Prag-matique Sanction de la maison de Habsbourglui assurait pleinement cette existence indépen-dante, meme apres sa reunion a l'Empire. Nousn'énumérerons pas combien de fois les Hongroisont sauve l'Empire d'Autriche nous ne repéte-rons pas les sermens pretes par chaque Em-pereur a son avbnement a la couronne royalede Hongrie. Les pages de l'histoire sont ou-vertes a tout le monde pour attester les faitsdes Hongrois et les serments de la maison deHabsbourg.

77Au commencement des commotions euro-

péennes en 1848, les Hongrois ont voulu pro-ceder par des voies legales aux ameliorations etaux réformes jugées indispensables. Le cabinetde Vienne, sans se declarer contre les Hongrois,mettant en oeuvre sa maxime ordinaire de di-viser pour regner, par ses agents illicites, a pousseles Croates, les Serbes et les autres Slaves, ainsique les Roumans, a demander des constitutionset des institutions séparées de celles des Ma-

Glzica, Amintiri, 27,641. 25

Page 386: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

386 MANIFEST IINGURESO

gyars. C'était une tentative a arnener le démem-brernent du Royaume de la Hongrie et a, annu-ler son existence. Le danger qui menagait laHongrie a eté compris non seulement par lesMaghyars, mais encore par beaucoup de Slaves,d'entre ceux qui composent ce Royaume. Lapreuve en est, que parmi les chefs du mouve-ment Hongrois et parmi les troupes Hongroisesil se trouve aussi bien des Slaves que des Ma-gyars. Les Hongrois ont protesté devant le ca-binet de Vienne de cette atteinte portée a laPragmatique Sanction. Le cabinet de Vienne sem-blait en apparence donner raison aux Hongrois,tandis qu'il poussait les Slaves a prendre lesarmes contre les Magyars, et faisait partir lestroupes Hongroises pour l'Italie et les provinceseloignées de l'Empire d'Autriche afin de degar-nir la Hongrie des troupes nationales. Cetteruse du cabinet de Vienne a encourage a prendreles armes les Slaves de la Croatie et de la Ser-bie, et la lutte inegale s'engagea, inegale, car lesHongrois, n'yant pas leurs troupes nationales,n'ont eu que leurs droits et leur patriotismepour se défendre, tandisque les Croates ont recude l'argent et des armes de l'Autriche. Leurs ré-giments de frontibre sont sortis sous le corn-mandernent du chef de la Croatie, et les Serbes,

Page 387: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

MANIFEST IINGITRESO 387

outre les secours de l'Autriche, ont recu des vo-lontaires, de l'argent et des armes de la Princi-paute serbe, qui n'appartient gubre a l'Autrichermais fait partie intégrale de la Turquie les Hon-grois, forts de leurs droits et animés d'un pa-triotisme ardent et éclairO, ont su former desarmées, et faire revenir une partie des troupesque l'Autriche avait sorti du pays.

Toujours, cependant, modérés et se basantsur la legalitO, ils combattaient ceux qui vou-laient porter atteinte la Pragmatique Sanctionet demandaient au Cabinet de Vienne de reve-nir a des sentiments de justice et a la maisonde Habsbourg de tenir les promesses de sesancetres. Les choses restèrent la jusqu'au mo-ment...

24.

Etat de l'arme'e Hongroise. [1849].

line lettre de Szegedin a la date du 17Juillet nous donne le nombre de l'armOe Hon-groise ainsi que les indications des contrées danslesquelles chaque corps d'armée agit.

24,000 h. Sous les ordres du general *Wetter,aprbs avoir battu le ban Jelacid, ont

a

;

Page 388: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

388 ARMATA IINGUREASCA

occupe Warbas et s'avancent vers ladirection de Sem lin.

12,000 h. Sous les ordres du general Guyam.Ces troupes ont debloque et ravitailleWaradin et il se dirigent sur Karlovatz.

12,000 h. Sous les ordres du general Wysoskise sont porte sur G-ross-Wardein.

6,000 h. Sous les ordres du general Kemety,coupes par les Austro-Russes du corpsd'armée du general Arthur GOrgey sontallé rejoindre le corps d'armée du ge-neral Wysoski.

24,000 h. Sous le cominandement du generalPerczell. 6,000 de ces hommes se trou-vent dans le Banat jusqu'h Panciova,le4 autres sont echelonnés entre Kecs-kemét et Czegled.

39,000 h. Sous les ordres du general ArthurGorgey. II avait deja, l'ordre de laisser10,000 hommes renforcer la garnisonde Komorn et de rejoindre la grandearmee avec 29,000 hommes, qui luireste, ou si s'est lui possible de se por-ter au derriere de l'arrnée Russe dansla direction de Dukla.

30,000 h. Sous les ordres immédiats du gene-

Page 389: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

A_TLIKATA IINGUREASCA 389

ral Dembinski. Ces troupes sont eche-lonnês entre Czegled et Solnoc.

7,000 h. Devant Temesvar.4,500 h. Devant Karlsbourg.

10,000 h. Pour surveiller les mouvements dupartisan Ianco dans les Carpathes.

11,000 h. Occupant le Banat et la frontière Mol-do-Yalaque depuis Orsova jusqu'au de%de Hermannstadt.

17,500 h. Formant un corps mobile non loin deBistritza. Toutes ces troupes se trou-vent dans le Banat et dans la Tran-sylvanie et sont commandees par le ge-neral Bern.

3,000 h. Sous les ordres du general HermanG-Orgey, se trouvent dans les Carpathespour soutenir les nombreux corps desguerillas qui s'y sont formes.

20,000 h. Dans les places fortes.220,000.

Outre ces troupes on forme une nou-/i

velle legion polonaise a, Arad, une legion rou-maine a Klausembourg et une legion slave hSzegedin.

Page 390: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

890 RASBOITYL 1N IINGARIA

25.

Bulletin de la guerre Hongroise. Bulletin d'armge.

Szegedin le 25 Juillet 1849.

Le general GOrgey ayant recu les ordresde quitter sa position auprès de Comorn et dese porter sur Miscolcz pour opOrer de la, versPesth, conjointement avec le corps de Dembinski,est arrivO dans cette vine le 22 de ce moisavec 30,000 hommes, ayant laisse 15,000 pourrenforcer la garnison de la forteresse de Comorn.Le general Gorgey se mit en marche le 11 Juilletle long de la rive gauche du Danube. Ensuitede l'évacuation successive de Debreczin, Mis-kolcz, SzAszbereny etc., toutes les forces de l'en-nemi étant concentrées dans les environs dePest ; il a du livrer quatre combats contre lesforces combinées des armdes de Haynan et Pas-kevich s'elevant presque au nombre de 200,000 ;il a battu l'ennemi a quatre reprises,. a, Waitzen,Rdtsag, Balassa-Gyarmat et Losoncz. La bataillede Waitzen surtout fut courronnee d'un succèscomplet, l'ennemi fut force de se retirer surtous les points, laissant plus de 3000 morts surle champ de bataille.

Le lendemain le general GOrgey ayantquitte Waitzen, les Russes pour se venger de

Page 391: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

RAEIBOIIIL /N IINGARIA 391

cet ëchec ont bridé et dOtruit complètement laflorissante ville de Waitzen, leur cruautO ëtaittelle, que d'apres des renseignements positifs,les commissaires autrichiens eux-même ont pro-test6 contre cet excès de barbarisme, mais envain, les Busses ont dtd leurs masques et ne fontplus grand cas de gouvernement autrichien.

A l'occasion de la bataille livrOe dans lesmontagnes de Rötság la perte des Russes n'è-tait pas moindre a celle qu'ils ont subis a Wai-tzen ; la vengeance fut la même, Retsag a subile sort de cette \Tulle, elle fut détruite.

La dernière battaille a été lirée a Losoncz ;l'ennemi fut mis hors d'etat d'empecher pluslongtemps le general GOrgey dans sa marche,qui ne fut plus attaqud depuis.

D'apr6s les derni6res nouvelles la jonctionentre le corps d'armée du general Dembinsky etG-Orgey vient d'être effectuée. Le quartier gene-ral du general Dembinsky se trouve a Zsambokau dela de Saszberény. Le 22 il y avait un com-bat d'avant-poste a 0-Tura ; un détachement deDembinsky et un autre de Paskevich voulantfaire simultanément une reconnaissance forcées'y sont rencontrO, ii n'y avait pas des résul-tats. d'importance.

Le quartier general de l'arm6e du Bas-

Page 392: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

392 DEM IN MOLDOVA

Danube est A, Peterwardein ; on attend des nou-velles de ses dernières operations. Le Ban Jel-lachich s'est retire a Kamenitz. On n'a pas desnouvelles de la Transylvanie".

26.Proclamation du ge'neral Bern.

Habitants de la Moldavie I

Les Russes viennent de faire une nou-velle invasion en Hongrie et dans la Transyl-vanie sans aucune declaration de gueri4. L'Eu-rope se tait a: cette infraction a, tous les droitsdes nations ! mais les Hongrois sont assez fortspour écraser leurs ennemis. En entrant avec lesRusses dans une lutte a, mort, les Hongrois veu-lent meme en faire profiter les peuples limi-trophes que l'oppression russe &rase.

C'est dans ce but qu'une partie de monarmee est entree en Moldavie.

Peuple Moldave, si tu veux etre libre etjouir d'un gouvernement constitutionnel sous lasuzeraineté de la Haute Porte, leve-toi pour ex-terminer les hordes barbares qui infestent tonpays natal. Que tous les sommes capables deporter leurs armes se jettent sur l'ennemi corn-mun ; qu'ils interceptent toutes les communica-

Page 393: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

BEM IN MOLDOVA 393

tions, et bienta avec le concours de l'arrnee Hon-groise et de la population guerrière Valaque, quise lèvera en meme temps, la destruction de Par-mee ennemie ne sera pas difficile.

Le secours de la Haute Porte ne se ferapas attendre, car elle sentira que l'émancipationde la Moldavie et de la Valachie, qui veulentrester sous la Suzerainete exclusive comme ellesl'ont été autrefois, peut seule assurer son e-xistence politique future sapée par le Czar dejour en jour d'avantage.

Defile d'Oltuz en Transylvanie 19 (7) Juillet 1849,

Le general en chef de l'année Hongroiseen Transylvanie

Bem" .

AstäT cu bucurieUngurilor venit1Pre Beni In campieCu toti sA InsoiL

SpAlaV armele voastreDe §oldurI le legatIDin campurile noastrePre Ru§1 ii alungatI

bis

Page 394: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

394 BEM IN MOLDOVA

Marte VeuleMare bravule,Cu nol sA fiI,Tu insotesce

i 'nsufletescePe al tel RI

Opt mil de ol despoaie§i in frigArl le pun,De surle, de cimpoaiePAdurile rösun.

Unguril se apazA!Pre MO un mare foc,

Bern osp6teazACu din,lii la un loc.

Marte kieule, etc.

Staü gata acum cu totilSA plece la isbAndA,sa goneasca Ru§iiSA capete dobAnda.

Bern merge inainteP'un cal cu ager cursEl peste 'nbrAcAmintePoarta o piele de urs.

§i

I bin

Page 395: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

BEDS IN MOLDOVA 395

Iaa1 a porniräUnguril mult voinici,Ca lanturi se In§irAP'a dealului potici.

Femeile cu jalePrivindu-I lAcrAmand

bisII auqiail pe valeCum se duceat cantaud.

Marte kleule, etc.

27.

Adresse du gdneral Bern aux Autoritjs Moldaves.

Cdtre autoritatea civikt superioard a oraplui§i districtului Ocna.

Afland cum ca, avant-garda mea nu mai afost indestuld a bate trupele rusescl ce se aflailla granita Transilvaniel, eu Insumi am ajuns inMoldova ca sa, ajut natia moldovana a goni detot pe Ru§l.

Toti bärbatil §i tineril call voesc a con-tribul la aceasta fapta, sfantä sunt chematl avenl indata la cuartirul general al meg, unde vorfi organisatl milithresce sub WI lor nationali.Fie-care sa ia armele, earl vor fi avut, §i ace§tIcari aq cal sa vie Wart

Page 396: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

396 CO NFEILINT A DELA PAP IS

E§ti rugat, domnule , sä veste§ti aceastanoutate prin darabanA la toate localitatile dintinutul dumitale 0 sä Impärtesci aceasta procla-matie pe la toti locuitoril.

Militia care se al:11. la Ocna pentru a päzipe faptuitoril de rele sä stea in pace, §i astfelnumal se va bucura de protectia mea §i-0 vapastra functiile sale.

nOnestl, 12 Iulie [1849].

,General-cap al ostirilor din TransilvaniaFeld-Maresal Leitenant

Bon" .

28.

Proces verbal de la Conference tenue a Paris parMIL le Prince Czartorysky, Szarvady,,

Pulsicy, Teleki, etc.

Dans une conference qui eut lieu chez S.A. le Prince A. Czartorysky et t laquelle prirentpart Mr. le comte Teleki envoye du gouverne-ment Hongrois aupres la Republique Française,Mr. Szarvady secrétaire de la dite legation Hon-groise, et Pulsky agent Hongrois en Angleterre,ainsi que Mr. Rieger depute Tschech a la der-niere diete générale de l'Empire d'Autriche, hom-me influent dans le parti national de son pays.

Page 397: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CONFERINTA DELA PARIS 397

17On discuta et examina les arangements

prendre, les concessions mutuelles faire tantde la part des Madjars, que de la part d'autrespopulations de la Hongrie afin d' assurer lapaix intérieure de ce pays, et réunir toutes sesforces contre les armées coallisées de l'Autricheet de la Russie.

La question une fois posée, elle en fitnaitre une nouvelle, dont la solution prealableparut indispensable. La dite question prealableserait de savoir, o devrait s'arréter la guerrede la Hongrie contre la cour de Vienne, ou pourrnieux dire, que ferait-on de l'Empire d'Autricheaprès une victoire definitive ? Cette rneme ques-tion fut oeja posee par des personnes marquan-tes a, Mr. Pulsky a, Londres.

Et il a 6tO reconnu en principe :Atendu que la Maison de Habsbourg a

perdu la confiance et l'attachement des peuplessoumis a son sceptre;

attendu que le prestige dont elle s'en-tourait et qui lui fournissait les moyens de gou-verner, se trouve maintenant dissipé ;

attendu que par cela merne, la maisonde Habsbourg ne saurait plus être qu'un dangerconstant pour les libertés et les droits sacrOs

a.

a

))

,

,

Page 398: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

398 IINGUILII, POLONI1 F BOKEnnt

des differentes nations, qui composent encorela Monarchie Autrichienne, telle qu'elle existe;

attendu que le maintien d'une agloine-ration de peuples qu'aucun motif n'appelle a,

vivre sous un centre commun, ne saurait etrernaintenu sans leser les voeux, les influences,les interets et les droits de ces memes peuples.

La decheance de la Maison de Habsbourget la dissolution de son Empire accomplies mo-ralement par le fait seul de la desafection ge-nerale devient aujourd'hui une necessite tantpour la Hongrie que pour les peuples soumisau sceptre de l'Autriche, ce serait done le butde la guerre contre la cour de Vienne, que lesHongrois et leurs allies devraient chercher a,atteindre.

11Mais attendu quel'interet general de

l'Europe demande l'existence d'un &tat puissantet intermediaire entre la Russie, la Turquie etl'Europe occidentale;

1) attendu queune partie des peuples corn-posant aujourd'hui la Monarchie Autrichienne,tels que: les Bohèmes, Moraves, Silesiens, Illi-riens et sauf reserve les G-aliciens, seraient dis-poses et trouveraient leur interet a former con-jointement avec la Hongrie reconstituee un Otatfederatif ;

Page 399: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

IMPARTIREA AIIBTRIEI 399

attendu quecet etat constitué sur desbases d'equite et de justice pourrait reunir leselements de force et de puissance propres a re-pondre a l'interet Europeen qu'il aurait à sau-vegarder.

Il a ete reconnu en principe, que c'estla Hongrie qui par sa lutte glorieuse contrel'Autriche, s'est deja assure le droit d'initiativedans toutes les combinaisons d'interet communpour les dits peuples, qu'il appartient d'inviter parun acte solennel et dans un moment opportunles peuples de la Monarchie Autrichienne a for-mer d'un commun accord une nouvelle federa-tion, laquelle sans toucher en quoique ce soita l'autonomie des Oats fel:Wes, pourrait neans-moins assurer a cette nouvelle federation ledegre indispensable de force et de puissance.

II a ete reconnu en outre, que les popu-lations Italiennes et Allemandes de la Monar-chic, dont les interets et les voeux sont neces-sairement differents de ceux des populationsprecitees devraient etre laissees parfaitement li-bres de se constituer separement de la nouvellefederation et de se reunir chacune comme ellesl'entendraient, les unes aux autres allemands deFrancfort, les autres a un Atat Italien.

Ces points ainsi resolus quant au prin-

Page 400: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

400 POLONI I BOILEMIf

cipe, on examina la question interieure de laHon grie.

Les membres de la legation Hongroise onttemoighe qu'en autant que les dispositions deleurs compatriotes Madjiars et les intentions dugouvernement et de la Dibte Hongroise leurétaient connues, ils croyaient pouvoir assurer,qu'on etait pret a reconnaitre aux nationalitesnon Madgiares de la Hongrie tous les droitsqu'en bonne justice elles seraient fondées a re-clamer. D'après l'opinion de ces Messieurs lesnationalités non Madgiares de la Hongrie pré-sentaient deux categories distinctes , savoir :les nationalités bien definies pour les limitesdes pays qu'elles occupent et par les tradi-tions d'une existence a part, et les nationa-lités moins developpees et non compactes. Dansla premiere categorie se trouvent la Croatie, laVajevodyna et les Roumains ; dans la secondeles Slovaques et les Allernands.

D'après le ternoignage des Messieurs de lalegation Hongroise les Madgiars seraient deci-des a laisser aux peuples de la premiere cate-gorie toute leur autonomie et de ne les ratta-cher a la couronne de Hongrie que par un lienfederal. Sauf toute fois les stipulations a fairepour l'entretenir d'une fiotte commune, la con-

IINGURIt,

Page 401: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

UNGunt, Pound, BOILEMt 401

struction des voies de communication et lesgaranties d'un commerce libre.

Ces points principaux en ce qui concerneles grandes fractions régles resteraient a, resou-dre la question des frontières militaires. Mes-sieurs de la legation Hongroise déclarent qu'onveut laisser aux frontières la liberte de rentrersous la loi commune et de se réunir aux po-pulations civiles de leurs pays respectifs, ou decontinuer, si bon leur semble, le regime mili-taire mais qu'on ne saurait le leur imposersous aucun pretexte, ni par aucune raison quelle-conque.

Pour les populations comprises dans laseconde categorie Messieurs de la legation Hon-groise pretendent, qu'en leur assurant une ad-ministration propre, c'est-h-dire , dont le per-sonnel serait compose de leurs nationaux , unejustice rendue par les magistrats indigènes, lelibre usage de leur langue dans les écoles, dansl'administration et dans les tribunaux, des in-stitutions communales analogues a, leurs habi-tudes et a, leur état social, et le libre exercicede leur culte, on aura rempli a, leur egard toutce que la justice et l'equite la plus stricte peu-vent exiger, et qu'en avançant au dela, de cettelimite on mettrait la perturbation et l'impuis-

Ghica, Amintiri, 27,6411 26

Page 402: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

402 CONVENTIA DELA PARIS

sance au sein de l'état sans satisfaire aucunvoeu legitime, aucun besoin reel.

7)Ces assurances de la part de Mrs. de la

legation Hongroise ont paru h S. A. le PrinceA. Czartoryski et Mr. Rieger attaché aux intO-rêts des populations non Madgiars de la Hongrie,très satisfaisantes et conformes aux voeux con-nus de ces populations, par consequent propresh les amener h des voies de conciliation.

Et il a etO convenu d'un commun accord :1. Que la Dibte Hongroise devait formu-

ler dans un acte officiel et sollennel les decla-rations ci-dessus indiquees, et que les popula-tions non Madgiars de la Hongrie devaient lesaccepter avec satisfaction et confiance et tour-ner dorenavant leurs armes et leurs efforts con-tre l'ennemi commun, c'est h dire contre la coa-lition Austro-Russe ,

2. Qu'il Otait par consequent du devoir etde l'intOret des vrais amis de la liberte dans cettepartie de l'Europe et particulièrement de ceuxdont les interets nationaux y sont engages deredoubler d'efforts afin d'assurer ce rOsultat dansle plus bref (Mai.

Paris le 18 Mai 1849."

Page 403: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

somINIS p Po Lornf 403

29.

Contrat avec l'agent du Prince Czartorinski pourl'entre'e de quelques officiers Polonais dans la ld-

gion Roumaine en Transylvanie.

Monsieur Ion Ghica agissant au nom duparti national Rouman, apres s'être entenduavec Monsieur Michel Czaika Czaikovski l'agentde Son Altesse le Prince A. Czartorinsky a Con-stantinople, accepte Messieurs les officiers Polo-nais Jakubowski, Soulakowski et Wysoski au ser-vice de la legion Rournane qui se forme a Pesth.

Les susdits officiers Polonais, d'après l'au-torisation de l'agent de Son Altesse le PrinceA. Czartorinski, acceptent le service dans la

Roumane qui se forme a Pesth, jusqu'a cequ'ils soient appeles par S. A. le Prince Czar-orinski ou par son representant a servir la

cause de la Pologne d'une manière plus directe,cas dans lequel les susdits officiers seront libresde quitter la legion Roumane. Les susdits offi-ciers Polonais occuperont dans la legion Rou-mane les grades que le gouvernement Hongroisjugera a propos de leur décerner.

nConstantinople le 1-er Juillet 1849.

Ion GhicaMichel Czaika Czaikovski".

le-gion

Page 404: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

404 somANII p Po Lcauf

M. Constantin Jakubowski lieutenant auregiment des lanciers de Karkow, dernissioneen 1847 il a commande un détachernent decavalerie en 1848 dans le grand Duche de Po-sen il a servi en Italie dans la legion polone-lombarde en 1848 pendant la premiere cam-pagne et dans la legion polone-romaine en 1849.

M. Valerien Soulakowski sous-lieutenantdu regiment d'infanterie autrichienne Koudelkail a fait la campagne d'Italie de 1848 et 1849dans la legion polone-lombarde et polone-ro-maine.

M. Jean Wysoski eleve de l'ecole mili-taire du general Chizanowski ; ii a servi a. Ve-nise dans l'artillerie dans le grade de sous-lieu-tenant".

30. Orpva, 15 August, 1849.

Iubite,

in scrisoarea d'acum trei chle, ti-am aretat inscurt cele urmate pana atunci. In seara acea chiarducendu-mé la Zarnoiski §i Bisczanowski casa le daft scrisoarea s. ti-o trimita. AcWia measigurara ca lucrurile merg ap de reir, in cat

;

;

Page 405: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

N. BALCE13011 405

trebue a gandi la retragere, ca ei precum §ichiar Kossuth pleaca indata cu legionul Lehilorla Wysoski. EtI voig, le-am clis, sä Wept panamane pe Beni. Dar el mi-a clisera atatea ca maneo fi prea tarclit, ca m'ag facut a clice : Voigveni cu vol pana la o statie sag pana la Ca-ransebe§ §i acolo volt a§tepta sa \Ted ce faceBern ; ca daca el va vol a se sustine, apolvoit fi cu dinsul §i me voig intoarce langa el".In acea noapte am §i pornit. Pana a nu ajungela Caransebe§, Wysoski mI-a dat o insarcinareca sa merg Inainte, §i ala am venit aseara acila Or§ova.

Aci am gasit pe Bolliac. Am aflat Ca

ciocoii din tart ail dat porunca, ca ambil devom intra intre cel-lalti in tara sa fim arestatiindata. Nu sciam ce face §i incontro s'o apucam?Aflaram acum prin Zamoiski, care sosi astäcliaci, ca Bern trage in Transilvania cu tri led mil §ica se tine. Hotariram dar sa plecam indata spreTransilvania pe la Lugo§, pe unde e calea deschisa.Asta II spun ca sa scii. TI-am spus §i alta dataca voig sa mor sag sa fac vre-o fapta mare. So-cot ca acum vom puté incepe o mi§care ro-rnand. De nu alt ceva, macar o grozavä resbu-nare ciocoilor.

27Am gasit aci la Bolliac mai multe scrisori

Page 406: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

406 BALOESOU kII ALEXANDRI

de la tine. N'arn avut timp a le decifra. IV tri-mit epistola lui Golescu. Scrie-I sg vie incoace".

31.Paris, 17 Octobre 1849.

Cher Ghyca, je suis a Paris depuis hiersoir. Je suis venu par Pesth et Vienne. Je n'aipas le temps de te racconter la manibre toutedrOle et les différents deguisements avec les-quels j'ai traverse tous les Otats du Schwartz-Gelb. Je t'dcrirai demain une lettre détaillée.Men,songe et courage, voila ce qui m'a sauvO.

Adieu. Mes compliments a M-me Ghyca.Tout a toi

.N. Balcesco".*

Mon cher vieux, Romanul nu piere, cliceo vorbg. veche. C'est ce qui m'explique le miraclede l'évasion de Balcesco. J'en suis heureuxcomme si j'avais revu mon propre frëre. Viventceux qui ne sont pas morts. Voilla mes opi-nions. Je t'ai envoyé par un certain Mr. Losthune lettre de recommandation. Ne la prendspas au serieux par la raison que moi-memeje n'ai jamais vu mon recommandO. Agis enconsequence et portes toi bien. Je t'attends a

Page 407: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

N. NILO Esou 407

Paris et en attendant, je t'embrasse et te priede presenter mes amities a M-me Ghyca.

Salutare frAteasca Saliam alekimIon Alexandri. V. Alexandre.

32. Paris, 22 Octomvrie 1849.

Iubite Ghica,

Iata urmarea istoriel mele. Bo Iliac fipovestit'o pang cand ne-am despartit langa Ca-ransebe§. Am intrat in acest oral, cu toate elmi se spunea cg pot gasi acolo pe du§man,fiind-cd vream sa merg la Bern §i altg cale nuaveam. Nu era nici imprudenta, nicl u§urintg,nici esces de vitejie, ci numal stgruinta in a in-deplini hotarirea de a ajunge in sfir§it pe Bern,dupg care alergam de vre-o trel saptamani.Dupg ce rn'a läsat Bolliac, eti am propus Un-gurului ce ne insotia d'a intra ca mine in o-ra§, vrend a espune pe Racovitg §i pe Florescu.Ungurul a primit. Atuncl §i Meth' n'atl vrut same lase a merge singur §i s'ag rugat sg ledat voe a veni §i el. Am avut norocire a nuggsi pe vrajma§ in ora§ §i a apuca drumul Ha-teguluI, unde dupg o cale de un ceas ajunsergmarmata Ungureasca ce sg trgsese din ora§. Me

Page 408: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

408 N. BALCEBOU

intalnil cu capul el comtele Lazar §i merseramimpreuna pana spre Poarta de fer, camp vestitde glorie a lul Huniad cu Turcii. Me silil intot chipul sa, de§tept pupa inimä in comteleLazar, care impreuna cu armata lul erau foartedemoralisati, indemnandu-1 ca sa, ne oprim §i sadam acolea in acea positie minunata o bataiein cinstea lui Huniad. Dar in zadar imi fuatunci II lasal §i plecal cu sotii mei spre Hateg.

Pana a nu ajunge intr'acest ora§ intalniilocuitoril §i o§tirea fugind §i strigand : IsteneMuszka, acea ce vrea sa çlicä ca Muscalii suntIn ora§. Cu toate acestea nu ne intoarseram in-darat §i intraram in oral. Muscahi erail la por-tile oraplui pe deal §i comandantul oraplui seocupa de a capitula. §eclul in ora§ pana candam veclut pe Muscali a porni sa, intre, atunclme, trasel In graba inapol pang la un sat anumeG-radi§tea. Acolo lasararn trasura §i incalicarampe cal, luand o calluza, ca sä ne tread, pestemunti pe poteci spre Deva, unde ni se spuneca e Bern. Dupa o calatorie de o cli prin munti,dupa ce am fost primejduiVi d'a fi arestati §iucilf de törani reactionari ce ne lua, de Ungurl,sosiram seara la un sat Linjina, unde aflararnca cu o cli inainte armata lul Bern s'a des-facut §i ca el a pornit pe la Luncanl peste

sill*,

Page 409: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

PLEOAREA DIN IINGARIA 409

muntl la Or§ova. Nu-t1 pot descrie ce am su-ferit atunci, veclend toate illusiile mele perdutepentru tot-deauna. Nu-nil mai remanea atunci de-cat sa vedem cum sa ne scapam viata, cad neaflam impresurati de vrajma§1. Drumurile spreOr§ova Imi erag inchise §i Or§ova cu departare.Puteam cu anevointa insa a intra in tara laVulcan, dar sciam Ca voit fi arestuit indata ;am hotarit a trece printre Ru§1 §1 a me aruncain muntil lui Iancu. Plecai a doua cli cu Flo-rescu §i Racovitä spre Mure§, vrend a trece a-cest rig printre Deva §i podul Simeriel (Piski),unde §i furam prin§I de Cazaci §i iata cum :A§teptam langa Mure§ pe un deal ca sa innopteze,sa trecem riul fart, a ne vede picheturile mu-scale§ti in§irate d'alungul riului, cand ne pome-niram cu ml escadron de Cozaci langa not Pa-durea era departe. Hotariram atunci a-1 in§ela,§i plecaram spre din§iI, le cliseram Ca suntemai Iancului, etc. Ei ne- luarä cu din§ii sa ne ducala Lilders ce era aproape cu tabara. Sciain cäacesta me cauta §i are pe langa dinsul copoicum Popescu, Bala§escu §i altii din tara. Pedrum ne imprieteniram cu Cazacil ce vorbiatromanesce, le deteram tutun, Ii in§elaram cuvorba, astfel in cat ne detera drumul §i ne in-toarseram spre Murs pe care il trecusem a

Page 410: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

410 N. BAD:3E9011

doua i dimineata. In doua dile de ostenitoarecalatorie prin muntl ajunseram la Campenl.Iancu, pe care il insciintasem de sosirea mea,imi gasise o coliba intr'o padure in preajmaCampenilor, unde §eclul ascuns o luna de dile.Ru§ii i Nerntil me cautat pe moarte i Iancua fost chemat de doue orl la Sibiü i cercetatdespre mine. Din norocire acturile earl ar fl

putut compromite pe Iancu nu erat cunoscuteNemtilor i Ru§ilor, 0 el putt a se desvinovati0 a dice ca, nu scie unde sunt et. Romanil d'a-colo aretat multa dragoste i jertfire. A.

fost peste putinta sa pocia capeta un pasaportsub orl-ce nume. De acea am hotarit antait s.tree in Moldova pe ascuns pe la Toplitza pestemunti i sa me predail Moldovenilor ca sa m6treaca in Turcia. Pe urma am gasit ca mai si-gur d'a merge la Semlin §i a trece la Belgrad.Industria Muntenilor, unde me aflam, este a face0 a vinde donite i ciubere, §i astfel eI pot ca-latori in toata tara Ungureasca fara ca nimenisa-I intrebe de pas. Hotaxii dar a me face do-nitar.

Me bolnavisem in munti de urit §i de ne-lucrate, me apucase frigurile i un junghitl.Plecai bolnav §i osteneala drumului me facti sa-natos. Am plecat Impreuna cu Racovita, Neni-

miaS

Page 411: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

PLECIANDA DIN IINGARIA 411

§or §i Dinca, eroul bataliel dela Bucuresci cuTurcil, ce fusese langa Iancu. Ell nu vrearn sa-1iat, dar el at insistat dorind sa vie cu minela Constantinopol. Am luat trel tëranl sail mori,cum se numesc acolo ; am lncarcat trel caremarl cu donite, ne-am spoit cat am pututne-am imbracat in zdrente ca sa semanam aMotl, §i am pornit la drum prin taxa Ungureascape la Buteni la Arad. Luaseram Inca dela Iancu,afara de reva§urile de donitarl, ni§te atestaturlsub nume schimbate ca suntem din taxa Ro-rnaneasca §i ca ne-am batut pentru Impëratulimpotriva rebelilor Maghiarl §i cä mergem pela Semlin la Belgrad sa ne cautam familia. Dupao calatorie de trei vile facuram o intalnire ne-placuta. Un tist de gendarmerie ungur, cu maimulVi gendarmi ne opri in cale, Incepti a necauta prin care sub pretest d'a cauta arme (arMe?),gasi ni§te mantale §i ni§te cisme, incepu a nesudul §i a (lice ca le avem de furat dela domnl.Nu fu destul ca ne lua hainele, dar din neno-rocire se gasl un atestat d'acele ale lul Iancu,pe care Neni§or nu il ascunsese bine ; intrebaal cui este. Dinca spuse cd e al lui §i Indata

arestuira §i noue ne dete voie a merge Ma-inte. Se despartl bietul Dina de noi fárä haine,fara banl, cacI n'avusei vreme a-I da, avend

§i

ii

Page 412: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

412 N. BALOESCTh

banii ascun§1. 111-a parut tare rn de dinsul,cad e un zdravan Mat §i me ingrijia pe drum.Cred ca o fi scapat de vreme ce e cunoscut cas'a batut pentru Schwarz-Gelbi, V il scia §i elV Ru§ii. Aceasta intimplare ne-a facut a schimbadrumul V a merge la Lipova, d'acolo pe la Ti-mi§oara la Panciova §i Sem lin.

Am facut aceasta calatorie in 10 lile yin-lend la doniti din sat in sat V din ora§ in ora§.Am trait reti dormind tot mern pe iarba u-meda, in ploaie, fara foc, hränit rn. Viata astacaineasca m'a facut sanatos V apol potriveamlucrul avec ce fond de bonne humeur qui nemanque dans les temps ordinaires et que je trouvetoujours en moi dans les grandes occasions. Alade esemplu la Panciova am petrecut o cli in-treaga in piata pe o ploaie strarica vinclendciubere §i certandu-me cu babele cate un ceaspentru un craitar. Am lasat carutele cu marfala Dunare §i nol am intrat pe seara in Semlin.Am petrecut noaptea intr'o carciuma, unde amfost primiti de pomana. A doua qi des de di-mine* am alergat pe la cunoscutil no§tri, eau-tand mijloc d'a trece la Belgrad §i i-am gasitpe toti speriati de tirania Nemtilor, clicendu-nesa fugim cat mai curend ca e peste putinta satrecem in Belgrad, ce e un loc banuit. Am fost

Page 413: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

PLEO.A.B.EA DIN IINGARIA 413

in sfar§it la consulul engles Fontblanc, care mi-aspus tot acestea. I-am aretat ca am un pas fran-ces, dar ca nu-1 pot da de Na, de vreme cepoarta un nume polon §i supus austriac (aveampasul lui Deivos) §i ca n'are nicl o viza nem-teasca V. astfel nu pochl esplica cum me aflu a-colea. El imi fagadul sa mearga la Belgrad sa-miscoata un reva§ dela Limperani ca sa pociii trece,dar imi clise ca pentru cel dol sop ai mei nuse poate face nimic §i ca sa flti multumit devoill puté trece §i siugur. Me veclui atund si-lit sa povatuesc pe Racovitä §1 Neni§or sä seintoarca indarat in Ardeal, §i, flind-ca el nu suntcompromitati, sa caute a dobandi pasuri bune cucare sa calatoreasca. Apol trecul Dunarea, meimbracal in hainele mele 0 me intorsel in Sem-lin ca un om de treaba, tragend la un otel. Adoua qi Fontblanc iml aduse respuns dela Lim-perani ca sa-mi vizez pasul. If repetai ca e pesteputinta, ca cum roll'', al-eta la polipe me are-steaza. El imi clise ca el nu-mi poate face nimic,ca Limperani are datorie a face V nu vrea, §ime lasä in ulita. Remasel in positie foarte am-barasanta. Me aflam in Semlin fara nici un pasregulat, fail sa scit ce nume sa dail la otel, unclemi se cerea pasul. A me intoarce inapol nu semai putea, caci carutele plecasera cu sopi mei.

Page 414: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

414 N. BALCESOU

Eram sigur ca trebue sa me arestuiasca. Inteoasemenea positie altul s'ar fi aruncat in Dunare,et hotaril a me arunca pe Dunare §i a me ducela Viena. imi luai inima in dinti §i atestatullui Iancu in mana, §i me dusel la General-Com-mando. II spusei multe §i potrivite minciuni ;cä eram sa merg la Belgrad, dar auclind Ca ru-denia mea nu se mai afla acolo, voit sa meduc la Viena continuez studiile. Dupa maimulte cercetarl §i consultari isbutil a dobandl oviza pentru Viena. In pas aveam numele de A-lexandru Tonescu.

Speram Ca volt pute evita Pesta §i amerge pe la Agram, dar vaporul de pe Savaplecase §i trebuia sa a§tept 10 clile ;. fusel silita nu perde vreme §i a pleca inainte pe Dunarela Pesta. Mustatile mele rase me ajuta de nuful cunoscut in Pesta, unde am fost silt a§ede o qi §i a umbla prin cancelarii spre a-miviza pasul. Ace1ea§1 at vrut sa me piarclä laViena, unde am fost asemenea foarte mult su-perat de politie in doue ce-am §eclut. Casa iat pas dela Mussurus pentru Berlin a tre-buit sä aduc un bilet dela baronul Deben, capla politie, ca sunt supus otoman. Acesta m'asperiat atat de mult cu chestiOnele lul, in catpierclend rabdarea superat i-am cliS: ncela valait

sa-mi

dile

Page 415: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

PLEOABEA DIN IINGAILI6 415

bien la peine de combattre pour votre Empe-reur pour etre questionné par vous comme uncriminel". Aceste vorbe mi-at scos biletul. Ast-fel am scapat de Schwarz-Gelbi. Ce e mai cu-rios in toate aceste este ca am scapat cu baniilui alders.

Iancu primise 3 mil galbeni in bani de 5ruble dela Laders §i dintr'aceia mi-a dat i mie50 # cu Carl am calatorit, caci bani nu aveam.Trebue sa seri ca afara din banii ce am luat laplecarea mea din Constantinopol, despre a carorintrebuintare ti-am dat socoteala, am cheltuitInca dela mine pentru tinerea rnea §i a vr'o nouecompatrioti 130 #. Scil ca am luat dela Kossuth,cand m'am dus in munti pentru cheltuiala dru-mului, ca la 150 #, §i din acb§tia am cheltuit ;banii ce mi-al trimis prin Zamoiski nu i-am pri-mit, CALI nu-mi trebuia. Tu mi-e§t1 dator cu12 # din banii Jul Skender. Am sa iail vre-o 4saa 5 # de la I. Ionescu §i aIi atatia delaZane ; de vei puté sa,-1 -sec* §i sa mi-i trimqlme indatorezi. De ai mijloc sa mai adaugl vre-o20 saa 30 # dela tine imprurnut n'ar strica,ca me aflu tare strimtorat aci, sosind fara pa-rale multe §i fara haine.

Page 416: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

416 N. BALCBSOU

26 Octombrie.

Alaltaeri a sosit §i I. Balaceanu (al nostru)dela Viena. Florescu, Caraca all fost in munti§i d'aci s'ag dus la Sibit, vrend sg se intoarcain targ,. Deivos, Dui lie §i alp rernasesera in Clu§§i erat sä se tragil in munti cu gen. Gal, apoinu scit ce s'at facut.

In munti trebue sa scii ca pe Romani i-adesarmat §i a bagat garnisoane prin toate sa-tele. Cererile ce all facut Rornanil prin depu-tatii lor la Viena n'at fost primite. Laurianu §iBarnutit sunt in Transilvania. De se va declararesboiii, cum nu cred, apof et vit la Constanti-nopol, de nu apoi cred Ca tu vel veni aci. A§Ivrea, in aceasta din urma intimplare, sa ne apu-cam aci a scrie o revistä Romaneascg serioasg,care sa ne desmeticeascg pe toti Romanii dinameteala in cari suntem §i sä ne indrepteze peo cale bung. Pentru aceasta ne trebue fondurtEll voiu scrie lui Negri in Moldova. Asemeneasocot cg, de n'ai intrebuintat toti banii, ce credpoate ca i-ai primit acum dela mumg-mea, apoIIi putem intrebuinta in treaba, aceasta.

1)Spun e te rog lui Bolliac §i

neanu complimente. Bietul Bolliac a avut no-roc ca n'a rëmas cu mine, cg se prapadia. Ne-

luI Bolinti-

Page 417: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

PLECAREA DIN IINGARIA 417

vasta lul a fost la Clu§. Acum s'a dus, socot,In tara.

Et aveam hotarirea, viind la Constanti-nopol, d'a me a§ecla Intre CutovlahI, caci socotde neaperat a developa nationalitatea inteacestavantpost al Romanismulut De al putea trimiteun om sdraven acolo, ca sa ne faca un raportasupra stäril morale 0 politice a lor, apol amcauta o §coald, §i sa dam de lucru la atatia ti-neri ce mor de foame. Ar trebul ca trimisultëU sa se ia acolo bine cu popil §i episcopii

? a capeta fondurl pentru deschiderea unelFOIL

Et aci am veclut pe toti afara de doi lo-cotenenti, earl sunt parasiti de toti compatriotilafara de fratil Gole§ti §i Gradi§teanu. Et dupatoate semnele II cred nebuni.

Spune lul Bo Iliac ca. Locotenentii II acusaca a yIndut §i el o bucata de tail Ungurilor.Te rog sa-mi senT regulat prin toate po§tielecli luf Bo Iliac §i Bolintineanu sa-mi scrie. DarMarin 'ce face ? Spune-1 multä fratie dela mine.Asemenea i Skender-bey, caruia II vel areta Caimi pare ret ca nu l'arn intalnit ca sa putema esecuta planul nostru d'a remane talhari inCarp*. Adio.

Ghica, Amintiri. 27,641.

Al tell, N. Balcescu.27

seri

Page 418: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

418 N. BALCIESOU

Iubite, n'ar fi mijloc a dobandl d'acolo unpost pe langa ambasada dela Londra, de pildavre un attaché sag secretar ? De ce nu fad tuceva cerend din parte-mi Ministeriulur

33. 6 Novemvrie 1849.

Iubite Ghica, ce? iar ne batem? Jurnaleled'aci de vre-o doue chle ne face s'o credem. Dee adeverat insciinteza-mo ca sa viil indatä acolo.Balaceanul e aci i pleaca peste trot' i1e spreMontpellier. Dar, de va fi rasboig, apoi indatane intalnim i plecarn la Constantinopol. Aci neavend ce face, m'am apucat de capul Locote-

ca sa le platesc de calomniile ce a vérsatasupra ta §i a mea. Am poftit pe Tell sa sebata la duel §i nu I-a dat me§ii. I-a fost fricasa fad, vre un glont buba. Am de gandsa-I fac atat de ocara, in cat sa-i silesc sa fugadin Paris. Am veclut pe Baron Spleny la Brown

ca are sä ceara satisfaci Jul Eliadpentru pricina ce

Ce fac aT no§tri p'acolo ? Marin, frate-met,Bolliac. Scrie-ml regulat i spune multe compli-mente la M-me Ghica din parte-mi.

tëU

N. BNcescu.

nentil,

nu-71

mI-a 1is

nAl

sell.

Page 419: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

DEBPILE EXIGOELATII ROMANf 419

Spune MI Bo Iliac ca am ayut aci la Te-leki o ceartä pentru dinsul cu Szemere, care pre-tindea cä el n'a dat aceI nasturi de diamant lulOmer-Pap. I-am spus curat §i M ochi, ca emin ciunä

34.

»Iubite Ghica,

16 Novemvrie 1849.

Et Inca n'am primit scrisoare dela tine.Sper ca cu paquebotul dela 19 wit aye. it1trimit aci o scrisoare dela Ionescu mic atreIollescu mare.

Ce faceti, ye batet1 sail nu? Scrie-mi casä schl ce sä fac. N'am spune Nufacem nimic. Eu me gatesc pentru publicatie.A§tept sä-mi trimi §1 tu ceva articole d'acolod'ale tale i d'ale lui Ionescu.

Complimente la cocoana.

Al ttql

N. B"

d'aoi.

Page 420: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

420 N. BILOXI:10U

35. Paris 6 Decemvrie [1849].

Nu tl-am scris pe de o parte, cacl a§tep-tam sa aflu de e§t1 in Constantinopol sat alplecat incoa, dupa, cum imI scril in scrisoareata din 5 ale lui Noemvrie.

Prin actele va trimite Voinescu, velvedé ce am putut face aci. Nu e tocmal bine,dar Meal sa ne scaparn de LocotenentiI, s. neorganisam intr'un chip §'apoI lesne vom per-fectiona organisatia. Cauta dar a dobandi catmal multe adesil vel puté dintre emigrantiI dinConstantinopol §i Brussa. Nol suntem aci 14,la call adaogindu-se 2 dela Geneva §i 2 delaViena, fac 18. Cu cel d'acolo vom put6 ayemaioritate.

Scii ca aci, spre a nimicnicl acusatiile cene arunca acel blestematl, carl acusa ca sa nufie acusatl, am numit o comisie pentru cerceta-rea de banl rërna,§1 pe la unil

Et, dupa ce am araat toata istoria bani-lor rëma§1 la mine, am spus ca plecand dinConstantinopol am lasat sa prirnescl tu banild'acasa §i pana s'o organisa emigratia,comme nous e'tions alors en train de le faire. Cala intimplare, cand nu vom isbuti a ne orga-nisa, apol tu potl cheltul in folosul causel,a-1

eel

altil.

sa-1 til

Page 421: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ORGANISAREA EXIGRATIIINEI 421

cum II socotl mal bine. Ea acum nu wit, pri-mit'aI tu banI §1 catl? Ce-al facut cu din01?Despre acestea me rog sa-ml dal lemurire curata,ca sä scit ce sa fac aci.

A sosit aci Biberstein, polon ce-al cuno-scut din Constantinopol. A venit din Ungaria,de unde a scapat anevoe ; ml-a spus a a fostcu Duilie cata-va vreme, §i ca acesta, dobandindun pas ca Roman din Transilvania, a remas a-colo pe langa Sibit intr'un sat. Tot acolointr'acest chip trebue sa fie Neni§or, ManuCaraca§.

Balaceanu e la Geneva cu Mitica Cretzu-lescu.

Ce s'a facut Bolliac, frate-met? N'am pri-mit nicl o scrisoare dela el.

Dela tine asemenea numaI o scrisoare am,cea dela 5 Noemvrie.

AI tihl

N. Beilcescu."

36. ,Paris 7 Decemvrie 1849.

lubite Ghica,

Sefels vent la mine acum §i imi adusescrisoarea ta din 14 ale trecutel. Tare iml pare

§i

§1

Page 422: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

422 N. BALCEscar

rü ca nu sosi cu o saptAmana inainte. Ti-amscris ieri ce-am fost silit a face aci. De cand amvenit at capt toti pe mine, -aqteptand numaldela mine a provoca o organisatie, clicêndsunt umiliati s vacla ca Locotenentil II repre-sentéza cu destulä nevrednicie in toate partile.

17impinsara lucrul prea iute, cad et ce-

ream inai inainte a m6 intelege cu tine 0 Ma-gheru. Simtiam i simt trebuinta unei organi-satii, care sa ne dea o positie nu atat catrestraini cat catre Romani , ca sä putem ayeoare care inactie in partile Romane. Dar eramde opinie d'a forma o societate secreta. Tu veclidar cata nenorocire, ca scrisoarea ta imi venitarclit. Acum ce socoti tu sa facem ?

A strica §i aceastä organisare este a ne per-de cu totul in opinie i a face multumire mare laLocotenenti. Gandeqte-te curat i spune-mi ce e defacut, cad et voit sa lucrez mai inainte detoate in intelegere §i impreuna cu tine, cad teiubesc i te stim mai mult decat se poate Cacrep dupa aretarea d-lui Eliad. Gandese ca amtrebuinta sail spun ca n'am luat nici odata peEliad de confident al simtimintelor mele catretine. i aceasta e o infamie ca atatea altele, cea näscocit acest mar§av.

A§tept cu nerabdare o . scrisoare a ta.

et

Page 423: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ORGANISAILE A EMIGHATIIINEf 423

In privirqa cestiel lui Bo Iliac, convinqiamea morala este ca Unguril sunt mi§ei, Ca nunumal. n'at nici o dovadä, dar Inca I-am gasitcurat mincino§1 intr'aceste 3 puncte, earl suntdestule ca sä, dovedeasca ca in toate mint.

1. Au pretins mai intait, dupa cum §i tuiml arql, ca Bolliac a dat inapoi lul Kossuthpintenii §i garnitura nasturilor in Turcia, aceace nu e adeverat.

2. Szemere mi-a spus aci mie ca aceastae adevër ca s'a facut la Or§ova, dar ca atuncibrilianturile eraa Inca la Bolliac §i. ca Kossuth,in rëva§ul ce I-a dat, Vice ca brilianturile remana se trimite la X Pap, in .vreme ce et findfatd, cand Kossuth a scris acest rëva§, iil minteca a qis, dupa cum i-a spus Bolliac, ca brilian-turile s'at trirnis. Despre aceasta poti vedé a-cel rëva§ ce trebue sa fie la Bolliac.

3. El spun Ca un negustor a marturisitin Viva plecaril lul Bolliac spre Caransebe§, caa veclut acele brilianturl la dinsul. Apol aceastanu e adevarat, caci et am fost tot mered a-tuncl cu Bolliac §i n'am véVut viind nici un ne-gustor, Mci n'am simtit ca Bolliac ar fi avOndacele briliante.

Despre bani Bolliac avea 200 dgi deKossuth atata numal pe Carl mi i-a araat.

#

Page 424: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

424 N. Blx.ozeou

Cand am gasit pe Bo Iliac la Or lova, era Incaplin de ilusfi i gandea ca. toate or merge bine§i inteaceastä positie ; on cat de stricat om säfi fost, n'ar fi putut sa compromita el positialui in Ungaria §i sa se lapede de tot efectul cea§tepta din intelegerea cu X Pala , idee pentrucare se nevoise atat de mult §i. care plata fi-resce in ochif lui mai mult decat acele dia-mante.

Toate aceste consideratii me fac sa crel,cum crecli §1 tu, ca Bolliac e calomniat. Ii fautchercher à les faire valoir. Daca Bolliac va vol

dat i o atestare forma% despre aceastasunt gata a o face.

Multe complimente la cocoana. Sa-mi scrie.Lui Barbu n'avusei vreme a scrie. Corn-

plimente lul Catargiu §i Marin.

Al tSii

N. Balcescu" .

37. n[Paris] 15 Decemvrie 1849.

De cand am primit scrisoarea ta din 14Noemvrie, la care' ti-am respuns indata putin,rn'am socotit mai mult §i am vöclut ca idea ta

Page 425: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ORGANISARE A inmate Nitrzuat 425

e cea maI bung §i cea mal practicabila in po-sitia in care ne aflam. Ea are Inca meritul d'ane scapa de formele democratice, care in aceastaImprejurare ne poate maI mult vatama decata ne ajuta. De acea et am declarat lul Rosetti§i D. Bratianu a tu, neprimind a fi in Cornitet,eU dupa legaturile ce am cu tine, nu pot sta.Aceasta am scris'o §i lui Magheru, 1 aretand latotI cuvintele tern einice, pe earl te razirnl tu anu primi. A poi retragerea mea aduce neaperatdesfiintarea a tot ce s'a facut aci. De acea a§1fi fost tare multumit, dad, tu n'ai fi dat afar&hartiile ce ti s'a trimis de Voinescu intr'aceasta.Am cautat §i voit cauta a trage pe Magheru insfera noastra de lucrare, caci ne poate fi folo-sitor cu numele §i popularitatea WI, de nu princapacitate.

Eil socot Ca trebue a a§eza lucrarea ast-fel : Tu sa remal in Constantinopol orl cum velsci §i vel putO. EU sa remal aci in Paris §i den'om aye pe cine trimite la Londra, apol same duc odata acolo sa-ml deschid oare-care re-latiI i apol d'aci sa-mi pastrez acele relatil. PeArapila sä-1 trimetem mai la primavara in Tran-silvania. Bolliac sa mearga in Bulgaria §i pemalul DunareI ca sa fie in comunicatie cu tara.Magheru sa romae la Viena, care avend pe Pe-

Page 426: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

426 N. BALOEBOU

retz pe langa dinsul ne poate ajuta. Nu schldna Maiorescu este acolo, caci l'am pute in-trebuinta. Eft acilea, afara de jurnalele francese,cu carl sunt in relatie i le dat articole, voiüsa incep o revista romand, care sa apere re-volutia noastra i sa pregateasca alta noua. Am§1 inceput a lucra un articol introducëtor careva cuprinde aceasta :

Partea I.Idea progresului lege istorica.Aplicatia acestel legi in istoria noastra, adecaun tabloü despre istoria Romanilor dela inceputpan'acum.

Partea Care este calea noastra d'aciinainte. Trei tinte deosebite, intre Carl alearganatiile.

1. Tinta nationala cea mai principala, deunde chestia de unitate nationala chestie de viata

putere atat inlauntru cat §i din afara §i care nepoate pune in stare a ne implini misia noastra inomenire. Ce este acum practicabil in aceasta pri-I4nta. Unirea Principatelor de o cam data, etc.

2. Tinta sociala care se rezumd in chestiaproprietgil, de care se leaga §i chestia dajdiel, acreditului §i a organisatiei lui.

3. Tinta politica sa0 formele organisatieidin lAuntru sau libertatea i legalitatea indivi-duala. Suveranitatea poporulul. Tiparul. Asociatil.

si

Page 427: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ORGANIBAREA BMIGRATIIINEi 427

Camera. Domnul. Judecatoriile §i legile. Putereaarmatg. Educatia §i instructia, etc.

Principiuri generale §i in scurt voiü da a-supra tuturor acestor puncte. Acest articol vasluji ca o tablg de materii §i fie-care punct din-tr'insele va forma in urmg obiectul unui articoldeosebit, tratat pe larg.

Opinia mea e cg cu incetul aceasta revistg,se va face Kul ce dorim, adecg ca va concen-tra pe toff in opinia §i lucrarea sa §i astfel vomputea a dobandi atat in tart, cat §i intre erni-gray o centralisatie neimpusa de nimeni.

Acum trebue sä ne chibzuim de mijloacelede bani, atat pentru tipgrirea revistei, cat §i

pentru cele-lalte. Despre acestea cautg d'a do-bandl dela Turd.

EU socot ca, aceasta e cu atat mai trebu-incioasg, cu cat trebue sg, cgutgm a influentaidelle in Ord, unde se propun reforme §i se nu-mesc comitete. Cu atat mai mult eU cred cg,, candaceste comitete vor sfar§1 lucrarea lor, Ru§ii ca§i Turcii vor fl snip ca la 1831 a convoca oAdunare de revisie care sg le desbatg §i sg, leprimeasca.

Ea socot incg ca, actia noasträ mai cuseamg, acum trebue sg se concentreze in Mol-dova §i Transilvania, unde sunt oameni d'ai

Page 428: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

428 N. BALOBSON

no§tri in capul lucrurilor i cari trebueOA in tall la noi putin putem face noi.

De acea et voit sa tit de aproape pe Moldo-veni §i am §i scris lul Negri ceva lnteaceasta,cerêndu-I a ne capeta banl pentru revista. Acumcu plecarea lul Alexandri poimane, II voit mai seri.

Scrie-ml de potl dobandl prin Moldovafoaea din Bucovina, de nu, apoi t1-0 trimit etd'aci, cad o primim. Asemenea cauta a-ml tri-mite [de] p'acolo jurnalele din Bucuresci §i Mol-dova, cum §i din Transilvania.

Iml serif ca-mi vel trimite socoteala debanil cari I-al luat dela muma-mea. A§I fi doritde s'ar pute ca in aceasta, socoteala sa, nu fi-gureze banil luatl dela Marin pentiu plecareamea §i a lui Bälaceanu in Ungaria. Pricina eaceasta: ca cei blestematl d'aci at inceput saclica ca acea ce m ' a facut a merge in Un-garia, a fost ca sa am dreptul i privilegiul amanca ace§ti bani. A§a n'ai vrea ca numelemet sa figureze ; potl araa acea ce al dat lacel-laltl. Ea aci am dat socoteala de bani §ile-am dovedit Ca din 400 * ce erat asupra-min'am mancat un galben, macar dq am foststrimtorat. Pentru 300 * primil de tine amspus Ca. pentru dinp tu al sa dai socoteala,cad et, plecand din Constantinopol, am lasat sa-I

imbol-

Page 429: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

OBGANISAREA EMIGRATIONEI 429

primescl tu pentru Casa emigratiel d'a colo, §i laintimplare, cand emigratia nu s'ar organisa, dupgcum eram in lucrare a o face, apoi sa ingrijescica ace§ti bani sä se intrebuinteze in folosul causelcum vei socoti mal- bine. Aceasta e pentru in-teresul amanduror, ca sg nu clica cg ne-am in-voit intre nol se, flagmam banil. II voit trimitepeste putin copie de memoarul ce am dat Co-misiel intru aceasta.

Imi trebue negre§it ca sa-mi trimiI son--soil de recomandatie dela Divan cgtre ambasa-doril turcesci d'aci §i dela Londra, cad altmin-trelea nu pot face nimic aci.

In privinta instructiilor ce ceri a se tri-mite ambasadorilor de acolo, Sefels clis cacabineturile le-at dat plenipotentie §i Ca totulatarng de la purtarea lor acum. Tu cautg a-Ilucra meret §i de ori-ce vel aye trebuinta aciscrie-mi, dar numai te rog pentru acele reco-rnandatil a mi-le inlesni ca sa pot cere dela Ca-limach a-mf deschide relatif aci.

Ea sufer mult aci din pricina climel, careme superg la pept.

Am aflat Ca in Transilvania Schwarz-G-elbi,at arestat pe Manu. MI-e teamg de bietul bgiatsä nu sufere pentru nol top'. Avea inimg §.1 mi-afost de folos acolo.

mi-a

Page 430: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

430 N.7:41,0E807

16 Decemvrie, minuit.

Vit dela o soiree dela Czartoryski §i gäsiiscrisoarea ta din 24 Noemvrie.

In aceasta sunt doue puncte la cari voigrespunde:I.. Este chestia de lucrare intr'aceste im-

prejurgri. Eti socot §i am vorbit cu Argpill, casg me repez pang la Londra sa \TN pe Pal-merston. Poate banii ce mi-ai trimis sg-mi slu-jeascg la aceasta, dar nu-mi va fi de ajunsme gandesc de unde sg mai capet. Dintealtgparte acilea om cauta a face ce se va pute.Este grell c Ministeriul s ' a schimbat i catocmai cand un Ministru din gait invatg niticacarte romaneascg, Ii dg afarg 0 vine altul ne-pricopsit. Apoi scii Ca ei anevoe se pricopsesc.

Tot ce e de facut mai bine e d'a-i pri-copsi prin Palmerston ; §i aceasta m'oi sill aface. In clilele astea voiti face un memoar sim-plu i scurt. Irni pare ret cg nu-mi scrii nimicdespre natura memoarului, caci eil cred ca, tre-bue sg cerem lucruri practice 0 practicabile inimprejurgrile de fatg §issa mai lgsgm la o partepe Mircea, Vlad i cei-lalti. Trebue a presenta osolutie care sg se parg mai lesne. Altrnintrelean'o scoatem la capetairl.

Page 431: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ACTIUM{ POLITICA 431

lini pare rëa cl nu mi-al trimis recornan-datiile dela Divan. MI-ar fi fost de mare lipsA.Inca nu e vreme perduta, sile§te-te. Czartoryskimi-a spus astä seara, ca lucrul e cam pe rasboitila primayarA. Din altä parte o scrisoare delaGalati ce am veclut, spune Ca la Bräila aU ve-nit 1500 pionerl Ru§I, cari se eserciteaza aface pod pe Dunare.

Despre istoria banilor n'avusei vremetrimite memoarul ce am dat la comisie, ce eüinsu-mi am provocat d'a se face, vëclend cäblestematii aU indräsnit a mö acusa ca nu le-arn dat banil sa-I manance. Pricina in scurte a§a :

din 600 # ce mi se dedese spre a merge laParis, §i carl 'prin ofisul Locotenentii s'a hotä-tit sä fie pentru deputatie la Constantinopol,s'at Intrebuintat astfel :20 # opriti de la Visterie pentru cumperarea

auruluI ;100 # dati lui Vasiliadi, casierul deputatiei ;40 # cheltuitI in. calaoria §i intoarcerea dela

Constantinopol cu deputatia ;40 # cheltuiti pe ghimie in cornun ;42 # luati de Peretz ;

300 # prirniti. de tine.542

a-ti

Page 432: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

432 N. BALOBSCII

Reman 58 # neplätiti din suma cares'a luat din ace§ti bani de frate-met cel mic,cand a fost isgonit din tail §i nesciind naturaacestor banl, a luat din ei dela muma-mea ne-avend bani, §i pe cari am clis ca me insarcineza-I plati. Et le-am aretat pe larg pentru ce nuI-am dat in Transilvania §i la Locotenentl ; §i

ca din aceasta se vede ca et, de§i in mare lips&in toata aceasta vreme, n'am intrebuintat pe sa-ma-mi ace§ti bani, nicl n'arn trait din bani publicica top.' cei-lalti. Acum vecl ca tu in socoteala ce-mitrimiti treci banii ce mi s'at dat mie §i lul Ba-laceanu pe seama mea. C'est donner gain decause a nos ennemis, ca sa clica ca ne-am inte-les impreuna ca sa oprim banil pe seama-ne.Tu sell Ca, cand am plecat in Utigaria, nu eravorba d'a se plati ace§ti bani din banil ce erasa vie dela muma-mea. Positia aci e ciudata,cad nu e drept ca nici tu §i Marin sä pierdegace§ti bani ; §1 et a§i dori sa scap odata de ori-ce prilej d'a fi hulit fara temeili de blestemattGande§te dar cum s'o potrivim, cad et socotCa aceasta comisie iti va cere soceteala de in-trebuintarea banilor. Tu trebue sä areti ca banilace§tia s'at depus in cassa emigrapi d'acolo, §ica i-ai intrebuintat cum ai socotit folositor, a-rétand mai pe larg intrebuintarea bor. De nu

Page 433: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ORGANISAREA EMIGRATIIINEI 433

rernanea ca banii dap' mie sa intre in aceastasocoteala, apoi incal arata ca aceasta nu era o-pinia noastra la plecare, dar ca vointa emigra-lief a fost d'a se despagubi Mann din ace§tibani. Ca ace§tl banl nu s'at dat numai pentrumine, dar at slujit la 10 a1i compatrioti ; cape langa din§ii am cheltuit et dela mine 130 #pentru ajutorul compatriotilor din Ungaria maimult. Numele celor ce am ajutat cu banl este :Baläceanu, Manu, Costiescu, Deivos, Vernescu,Bozoiceanu, Florescu, Racovita, Neni§or etc.

Astfel te rog, cand vei da socoteala s'odal larnurit, ca sa nu fie prepusuri de catreblestemati, nici .asupra ta, nici asupra mea.

Chestia nu este ca sä intord banif caci ni-meni n'are drept a ti-I cere, fiind al cassei emi-gratiel d'acolo, §i fiind a ea i-am läsat in dis-positia ta spre a-I intrebuinta in folosul causei,dar sa areti ca nu i-am mancat et, cum vinuesc.unii altil.

In sfar§it tu gande§te-te asupra tuturor a-cestora §i fa cum te vel pricepe mai bine.

Despre jurnaluri aci putem tiparl In ori-care,numai scrisul e cam anevoe. Ba Inca mai multse bat de pe noi, care mai de care, mai cuseama dupa, mine parceque je blague sur la Hon-grie. Deunacli am avut nesce scene ciudate.

Ghica, Amintiri, 27,641. 28

Page 434: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

434 N. BALCESCII

Unil din vechil redactorl al Tribunei populi-lor vor sä reinceapa acest jurnal. Vre-o cati-vadeputati de opositie §i Colson vrea sa fad,un jurnal tot de asemenea fel §1 tendinta.Apol lupte , certe , hule intre ambele redac

carl sä pue maim pe concursul nostru §i

al Ungurilor. In sfar§it eü m'am declarat pen-tru cea din urrna redactie. Asemenea am luatoare-cari indatorirl reciproce cu foaea La Po-logne a lui Cyprien Robert, care se va modificaoare cum intr'un sens mai general pentru toatenationalitatile iar nu nurnal pentru Slavi.

Scrisoarea catre Aupick, de n'o voit putéface acum, o trimit prin curierul viitor.

Pentru ace§ti bani ce mi-al trimis acum,trebue sa-1 arql ca mi-al trimis insarcinat fiindde emigratil d'acolo cu o misie la Londra. Eucred ca, socoteala tu trebue s'o dai catre emi-gratiI din Constantinopol, §i cerendu-ti-se d'acisat dintealta parte sa le aröti ca le imparta-§e§tI pentru §tiinta, socoteala ce al dat la al tölacolo.

Am araat scrisoarea lui Sefels la Ale-xandri. El banue§te Ca Eliad sat tefan Go-lescu a spus ca, acele hartii yin dela tine. Daret n'am fost intru nimic amestecat intr'aceasta§i am aflat'o tocmal mai deunacli.

til,

Page 435: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

PROPAGANDA LA LONDRA 435

ImI pare ret ca nu avul vreme a re-spunde la placuta scrisoare ce mI-a trimis M-meGhica ; la curierul viitor o voia face.

Multa sanatate lui Marin, Barbu, Bolliac,Catargiu.

Adio.,A1 MI prieten

N. Bdlcescu.

Te rog mult pentru cei 15 4t, ce tl-am scrisasta-vara din Ungaria ca am imprurnutat delaBisczanowski, sa-I platescI cand II va cere, el sailgeneralul Dembinski".

38. Paris 26 Dechemvrie 1849.

,Am dat note lul Ubicini pentru ca sa,

facä un memoar pentru Mini§tril d'aci §i Lon-dra. AstacII e gata. Eram sä plec mane laLondra, dar me stanjinesce lipsa a vre-o 200 fr.,earl trebue a plan aci la casa unde §ecl, panga nu pleca. 1\Taajduesc sa pot cdpeta. La In-timplare Inpotrivitoare, atuncI caut prin Czar-toryski a trimite memoarul la Londra, ca sa sedea lui Palmerston. Andrassy de vre-o catevaclile e aci 0 astaill II Wept sä vie la mine sa,ne intelegem asupra pricinel luI Bolliac.

Page 436: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

436 N. BILOESCII

Dela Marghilornan n'am luat bani, dupäcum mi-a scris Marin, ea& n'are.

Aici nu se face nimic, nu se a§teapta ni-mic, cu Ministeriul de aci nu e de vorbit, cade de acli pana mane. Tot ce e de facut e laLondra, §i mi-o parea tare Mt de voifi fi silita nu merge, cu atat mai mult cd acum a0 aveadestule inlesniri spre a cunoasce lume p'acolo.Noi avem trebuirqa de my om care sa §eaclastatornic sail mai multa vreme acolo, caci chiarde voifi merge efi, nu voifi putea §edea maimult de 10 i1e, adeca pana s'o sfar0 cel 450 fr.De ce nu cauti a dobandl ceva parale dela Turci?Astfel a§1 putO §edö acolo vre-o 2 luni, cadea cred ca cearta aceasta cu Ru§ii va tine mult.Apoi nu e destul numai a ved6 odata pe Pal-merston 0 a-I da un memoar, pe care poatenu l'ar citl, dar a ca§tiga pe tql cei ce-1 irn-presoara §i a-i sill a-I aduce adesea aminte, pre-cum §i pe jurnali§ti, lucru care cere vreme.Stavila cea mare la toata, lucrarea noastra ebanii. Acela care o cdpaa bani pentru causa, iiva face cea mai mare slujba. Nol aci ca §1 tu acolo,nous sommes a bout des sacrifices pécuniaires.Tr'ebue cautat intealtä parte. Eti am scris inMoldova prin Alexandri, care a plecat.

Acea ce-mi serif despre foaea La Pologne,

Page 437: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

PROPAGANDA LA LONDRA 437

s'a §i facut de mai multe clile, dupa cum ti-ammai scris. Era vorba despre format de a-I maimarl, dar trebue bani, §i a remas de o cam data.

Despre revista noastra a§tept bani sprea o incepe. Spune lui Bolliac §i Ionescu sa-mitrimita de lucru. Asemenea i tu a§1 don sa lu-crezi ceva asupra creditului la nol etc.

N. B" .

39. ,,27 Dechemvrie [1849].

Andrassy a venit la mine. I am spus pri-cina lui Bolliac dupe cum o scifl i am araat'oin scrisoarea mea de mai deunali el mi-a lisca a scris lui Kossuth, dar ca n'are Inca re-spuns. Ar trebul ca Bolliac sä caute a dobandlo chitanta de la Zaman, caruia lice ca, a datscrisorile §i diamantele. Trebue sa socotesc ca, a-ceasta intereseaza pe toata emigrap §i mai cuseama pe nol, cari am lucrat acolo impreuna.

Iti trimit copie dupe rnemoar. Ubicini l'afacut intocmai dupa cum I-am aretat in notelemele ca sal redigeze. Et cred Ca e bun. Catrebue sä tratam chestia politica actuala §i ca, dene vor cere un memorit mai intins sat special

,

Page 438: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

438 N. sALwasou

asupra cutarul sat cutarul punct sat partl achestiel romane, lesne ii putem face. Pentru aceamergend la Londra voit lua cu mine toate celetrebuincioase spre a pute la trebuinO, turna lamernoarurl.

Inca n'am gasit banl, dar plec acum sa malcaut. De voit gasl, apol plec mane seara cu Te-leki §i Andrassy.

Spune lul Barbu ca n'avusel vreme a-1 scrie7dar sunt sanatos.

Complimente la Marin, Catargiu, Bo Iliac.§i scrisoarea catre Aupick. De

va place, scrie alta pentru mine §i meiscale§te §1 o da.

Et cred c ar trebul sä. dai copie de pememoarul acesta lui Canning, Aupick §i lui Ali-Pala, aretand Ca s'a dat de mine la Ministeruld'aci §1 de la Londra."

40..

Me'moire de Balcesco remis aux gouvernements deFrance et d'Angleterre par l'entremise du

Comte Zamoyski.

Mémoire relatif a l'intervention Russe dans les PrincipautesMoldo-Valaques.

Le manifeste de la Russie date de 19 (31)

trimit

Page 439: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

MEMOBIII DESPRE PRIX OIPATE 439

Juillet 1848 et qui precéda de deux mois en-viron l'occupation des Principautes, pose for-mellement ces deux principes :

1. Que l'occupation sera temporaire etqu'elle cessera de plein droit, sur la simple de-mande de la Porte, aussitOt que l'ordre auraété rétabli dans les Principautés. 0

2. Que le statut organique qui régit les Prin-cipautés a besoin d'être revise, et que des mo-difications peuvent y etre juges necessaires. 2)

Comment la Russie a-t-elle tenu ces an-gagements, quelles reformes, qu'elles ameliora-tions a-t-elle introduites dans le regime intérieurdes Principautes?

,,Le 30 Septembre 1848 le general Liiders,qui depuis quelques semaines déja, occupait laMoldavie, franchit la fronti6re de la Valachie a,la tete de l'avant-garde Russe. Quatre mois s'é-coulent jusqu'aux premiers jours de Février 1849.A cette epoque il ne reste plus aucune tracede l'insurrection qui a motive aux yeux de l'Eu-

I) Du moment qu'en Valachie l'ordre legal aura éte re-tabli, ou que la Porte croira avoir acquis une suffisante ga-rantie du repos interieur des deux provinces, nos troupes enseront retires. (Manifesto du Comte Nesselrode du 19 (31) Juillet).

2) Il se peut que le regime administratif des Principau-tes soit susceptible d'ameliorations, gull est besoin memod'être modifié en plus d'un point (ibid.).

Page 440: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

440 N. RiLCIESCIT

rope l'entrée des troupes Russes sur le terri-toire Valaque. L'ordre legal, comme l'entend laRussie, est entièrernent retabli, c. A. d. que tousceux qui ont pris part aux derniers événementssont emprisonnés ou exiles, tandis que le paysécrasé de contributions de guerre, oblige de nour-rir et d'heberger cinquante mille Cosaques, aulieu que le gouvernement Turc entretient ses ar-mees A ses frais, est ruine de fond en comble.De reformes il n'en a pas ete question. Unecommission, il est vrai, a été nornmee, mais c'estpour juger militairement tous les individus sus-pects d'hostilite A la Russie.

17C'est alors que la Turquie croyant avoir

acquis toutes les garanties desirables de la tran-quillite interieure des Principautes, notifia au ca-binet de St. Petershourg son intention d'evacuerle pays, en invitant la Russie A suivre son e-xemple.

La Russie refuse. Elle ne nie pas le droitde la Porte, mais elle declare le moment inopor-tun se faisant seule arbitre A l'exclusion de laCour Suzeraine, dans une question ot celle-cidevait etre seule A decider. Ce refus obligeala Porte A prolonger de son cOte l' occupationafin de ne point laisser la Russie maitresse ab-

Page 441: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

MEMORIt DEEIPHE PRINCIPATZ 441

solue du terrain ; et la situation des Principau-tés continua a, s'aggraver de jour en jour.

Enfin le Per Mai 1849 intervint la con-vention de Balta-Liman. On sait quelle graveatteinte cette convention, qui, du reste, ne peutetre considérée comme faissant partie du droitpublique Europeen, porte h la fois aux prero-gatives de la Cour Suzeraine comme aux pri-vileges des Principautés, en reconnaissant a, laRussie un droit qui lui avait toujours été con-teste, celui d'occuper militairement les deux pro-vinces et de s'immiscer dans leur administrationintérieure. Toute fois elle maintint les deux prin-cipes ci-dessus.

On nommera deux comités de revision duStatut organique, dont le travail sera soumis a,l'examen du gouvernement Ottoman, qui apress'etre entendu avec la Cour de Russie, le pro-mulguera sous forme d'un hatti-schérif.

(Art. 2 de la convention de Balta-Liman).Chacun des deux gouvernements entretiendradans les Principautés de 20 h 30 mine hommesjusqu'a la pacification des pays limitrophes ;apres la pacification et jusqu'h l'achèvement dela Constitution des Principautes, il y aura 10mille hommes de 'chaque cOte ; apres quoi les

Page 442: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

442 N. BALCIESOTT

deux puissances evacueront complbternent et si-multanOment les provinces".

(Ibid. art. 4). Mais en meme temps quela Russie reconnait ces deux principes, elle sesert d'un pour se dispenser d'avoir egard al'autre. Le Statut organique avait etO rOdigO etpromulguO avec l'appui de 100 mille baIonnettes.Ce n'Otait pas trop pour reviser ce mOrne Sta-tut d'une armOe d'occupation de 30 mille hom-mes. surtout quand l'insurrection triomphe auxfrontiëres de la Hongrie? Seulement après la.

pacification des pays limitrophes, ce chiffre sera,reduit a 10 mille hommes.

Soit. HO bien, aujourd'hui cette pacifica-tion a eu lieu, et la Turquie fidèle a, ses enga-gements ayant OvacuO partiellement les Princi-pautOs, elle a droit de compter que la Russiasuivra son exemple.

II n'en est rien. La Russie a toujours unprOtexte a mettre en avant pour prolonger l'occu-pation , elle repond a la sommation de la Porte :11Que la Porte s'est trop hatOe de reduire a10 mille

hommes ses troupes en Valachie, que pour elle,ne pourra remplir a ce sujet les stipulations dela Convention de Balta-Liman, qu'ailtant que lediffOrend au sujet des refugies sera vidO et queles relations seront reprises."

Page 443: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

MEMORIS' DESPRE PRINCEPATE 443

Tel est du moins le . contenu d'une noteque M. de Titoff vient de communiquer officieuse-ment la Porte de la part de son gouverne-ment et qui a été apportee a Paris par les cor-respondances de Constantinople du 5 Décembredernier.

Quelle est donc cette nouvelle pretentionde la Russie? Et qu'ont de commun les refu-

.gies avec l'occupation des Principautés ? Est-ceainsi qu'elle tient ses engagements ? Et ces pa-roles emphatiques du manifeste du 19 (21) Juil-let, que le passé pouvant repondre du present,que plus d'une fois a des epoques antérieures,la Russie avait occupé tout ou partie des Prin-cipautes, et que fidele a la parole qu'elle en a-vait donnée d'avance, elle les avait toujoursevacuees des l'accomplissement des conditionsqu'elle avait mises a la retraite" n'étaient-ellesqu'un piege tendu a la bonne fois et a la ore-dulité de l'Europe ?

Mais si la Russie continue a entretenir 30mille hommes dans les Principautes au meprisde ses engagements et malgré les reclamationsincessantes de la Porte, voyons ce qu'elle a faiten vue de ces ameliorations, dont elle memeavait reconnu l'urgence.

Elle commença par suspendre les assemblées

a

Page 444: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

444 N. BALCESCII

generales a qui seules appartient, en vertu descapitulations et du droit d'autonomie des Prin-cipautés, l'administration interieure du pays.

Elle nomma deux comites pour la reyi-sion du Statut organique , mais ces comités aulieu d'être la representation legale et completedu pays, sont composes uniquement de boyardsdevoués a la Russie, et nommes d'office parelle comme cela c'était deja pratique pour l'as-semblée de 1831, et si ici encore le passe doitetre pris pour gage du present, on peut dejaprévoir que la nouvelle constitution qui se pre-pare sera pire que le Statut organique lui-meme.

En attendant, l'occupation Russe coate ala Valachie un million de piastres par mois, etpendant l'année qui vient de s'ecouler la dettes'est accrue de 20 millions de piastres (7. mil-lions de francs).

Le malaise du pays s'accroit de jour enjour sous le Hospodar actuel, qui au lieu dechercher a faire oublier rillegalite de son elec-tion aux yeux du parti national, semble avoirpris a tache d'attirer le mécontentement detoutes les parties de la population.

Enfin le cabinet de St.-Petersbourg, dontla politique depuis la double occupation a tou-jours tendu a compromettre les Tures vis-a-vis

Page 445: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

MEMORth DE8PRE PRINCIPATE 445

des Valaques en rejetant sur eux le blame ap-parent des mesures de repression qu'elle avaitprovoquees ou exigees en secret, commence arepandre le bruit que Sa M. l'Empereur estpret a exiger de la Porte l'union de deux Prin-cipautés et leur indépendance sous le protecto-rat de la Russie, projet que la Russie caressedepuis longtemps comme un moyen assure dela conduire a son but et au sujet duquel sesagents furent charges de sonder les dispositionsdes chefs du parti liberal en 1848, quelquesjours avant le mouvement de Juin.

Et pour se tenir prette a toute eventua-lité, elle organise des corps francs de Valaquescommandés par des officiers russes et en languerusse.

II est temps que les cabinets de l'Europeouvrent les yeux sur cette politique envahissanteet ces sourdes rnenées de la Russie. Ce n'estplus un simple intéret d'humanité qui est enjeu ; H s'agit de l'existence meme de l'EmpireOttoman. Il ne suffit pas d'avoir fermé les dO-troits, H faut encore, si l'on tient a la conser-vation de la Turquie, couvrir sa frontière sep-tentrionale et contraindre le flot de l'innondationrusse a rentrer dans son lit. Que si les puis-sances se dOcident enfin a intervenir, la der-

Page 446: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

446 N. BAschseu

nière note remise au Divan par M. de Titoffleur en fournit les moyens par la connexitéqu'elle établit entre deux questions jusqu'ici dis-tinctes, le différend relatif aux refugies et l'é-vacuation des Principautes. Par la l'Europe, quis'est si vivement &nue en faveur de la pre-miere, en demeurant comme étrangere a la se-conde, est amenee comme malgre elle a entrerdans le &bat, et son intervention en faveur desPrincipautes est non seulement justifiée aux yeuxde la Russie, mais elle devient en quelque sortenécessaire.

Pour ce qui est d'eux personnellement,les Valaques dont les uns ont toujours tenduau maintien et au libre exercice de leurs droits,tels qu'ils resultent de leurs capitulations avecla Porte et des traites posterieurs '), a, savoirl'inviolabilité de leur territoire et leur indepen-dance administrative et legislative, les Valaquessavent qu'ils n'ont pas de plus siir garant deces memes droits que la Turquie. Mais ils sa-vent aussi que la Turquie abandonnée a ellememe est hors d'aat de lutter longtemps et vic-torieusement contre les exigences de la Russie,

i) Citer en note ici les articles du traité d'Andrianople,qui nous concernent.

Page 447: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

M.EMORlir DESPRE PRINCIPATE 447

et voila pourquoi ils solicitent l'intervention di-recto des puissances seule fin d'obtenir con-formement aux principes reconnus par la Russieelle-meme et a, ses propres engagements :

1. L'evacuation des Principautés ;2. La reunion immediate d'une assemblée

nationale, üü tous les intents de la populationsoient représentes, qui soit chargee d'introduiredans le regime interieur des Principautes lesréformes et les ameliorations nécessaires ;

3. Enfin l'amnistie pour toute participa-tion aux Ovenements qui ont servi de pretextea, la double occupation des Principautes en Sep-tembre 1848.

Paris le 26 Décembre 1849."

41. ,Londra 4 Ianuarie 1860.

.Sunt la Londra dela 1 ale acestei luntAm veclut pe Meherned Pa§a, caruia am vorbitmult de tine. Erl a fost Lord Stuard la mine qimi-a spus ca, Palmerston e la tara qi se va in-toarce peste vre-o 5 cslile. Lord Stuard me asi-guM voit fi primit cu placere de Palmer-ston ; ca, acesta se ca,We Ca n'a protestat la

a

Page 448: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

448 N. BALOESOU

intrarea Ru§ilor in tara noastra la 1848, §1 meface a spera mult. Am comunicat lui Stuardmemoarul, de care ti-am trimis copie. El pleacamane la arä, unde se afla Palmerston, ca stL-Ianuncieze venirea mea §i sal pregateasca. Panaatund caut a cunoasce pe alp* membri al Par-lamentulul, carT ne pot ajuta. Voit merge §i laCobden. Totl imi ic aci ca e foarte ret ca nuavem un agent al nostru, care sä §ada necur-mat la Londra cä intr'o saptamana nu se potscoate trebile la cap ; nici nu se poate cine-vaintroduce in lume, care se face cu gret aci. Deacea viii la propunerea ce ti-am mai facut, d'acauta banI dela Turd, ca sä. §edem unul din noiaci macar vre-o 3 luni, in aceasta vreme, pecand dureaza tractatiile diplomatice, cari vormai dura Inca. Et mö aflu tare u§or de parale.D'abia mal am 200 fr., cad aid la birt platesc17 fr. mancarea §i §ederea pe qi, fiind neape-rat a av6 un apartament bun spre a primi lu-mea. Mane insë \Tout cauta a lua un apartamentmai modest en septamana. Ai vrea, sa mal potsedO o septamana. Toata speranta imI este in30 ce Wept sa-ml soseasca d'acasä inacestea. Din Paris am plecat cu 400 fr., lasanddatoriile neplatite. Elcit §i fara, parale, mergeMt. De vel capeta vre-o 2 sat 300 4* dela Turd,

4t clilele

Page 449: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

lIfTENVIMILE TURCIEI 449

apol -më pot intoarce din Paris iara§1 aci sprea continua lucrarea. Cu toate acestea fire§te ca,n'oiil pleca pang a nu da ochi cu Palmerston.

Mai iata ceva numai pentru tine desprecare sa nu scoti vorba :

Scit de sigur cä Ali-Pap a scris lui Cali-mach la Paris, ca, este vreme a da capët che-stfei Principatelor ce de 30 ani e o belea pen-tru Turcia, cere povata asupra unei solutiila aceasta chestie spinoasa. Calimach a röspunsca, intre alte .imprejurari, el ar fi povatuit a daPrincipatele in schimb Austriel pentru provin-ciele adriatice , cari ar fi apropiat Turcia deEuropa. Dar ca acum aceasta nu se poate face,de vreme ce Austria e vasala Rusiei, i apoiacea de care trebue a se ferl este apropiereaRu§ilor de Dunare, care e perderea Imporatiei.Ca chestia Principatelor se poate alege cu tunulsat cu tractatiile. Despre tunuri Divanul trebuesa tie mai bine de poate intrebuinta acest ar-gument. Despre tractatii socoate ca ar trebuica Divanul sa ceara la Europa ca sa, faca dinambele Principate o alta Belgie, adeca un statliber sub garantia tutulor Puterilor. Adeca Tur-cia lepede drepturile sale, etc. Moi je tou-cherai tits adroitement ce point sans le deman-der, sans le donner comme un voeu des popu-

Ghica, Amin/in, 27,011. 29

§i-1

Page 450: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

450 N. NALONscu

lations ; dar cu un mijroc ma sigur d'a da osolutie definitiva chestiei, cad ori ce alta ajur-neaza numai chestia , iar nu o resolveaza.Aceasta, ca nu cerênd mult sa nu dobandim §iputinul ce cer prin mernoar §i ca sa nu ne iso-lam de Turd, acea ce ne-ar vätärna in ochilEnglezilor.

In numorul dela 2 genarie din Times esteun articol, unde se vorbe§te despre Kossuthrnulte rele §i se pomene§te §i de istoria lui Bol-liac fara a-I numI pe nume, dar agen-tul roman, acea ce in6 pune pe mine poate indant. Pulsky §i Andrassy ce mi Fag arötat,

vor scrie contra.Po§ta dela Constantinopol ce trebue sa so-

seasca la 29, nu sosise in Paris la plecarea meain 31 seara §i panä acum inca n'arn primit seri-scare dela tine pe acel curler. Poate poimanevoiü primi-o dela Paris, de va ft sosit pant

Ingrije§te-te de bani §i pentru revistä, cum§i pune-te pe lucru acolo.

Complimentele mele respectoase la MadameGhica. Spune lui Barbu cä sunt sanatos §i terog nu-1 läsa fara treaba, da-I de lucru §1 si-le§te-1 sa citeasca

AI téit

N. Bdleescu.

ca

acli.

4icendu-1

clis

cartf.

Page 451: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ACIVITNEA LA LONDRA 451

Cand vei aye un ocasion trimite-mi lu-crurile ce am lasat la tine la plecarea mea.

Palmerston, cu toate ce clic §i lucreazaTories, a ca§tigat §i ca§tiga popularitate din cli incli. De acea nu e temere d'a cade".

42.London 13 (1) Ianuarie 1850.

Dupa cum ti-am scris cu po§ta din urrname aflu de douë septamani la London §i suntnevoit a mai §edé o septamana, din pricina caLord Palmerston Inca n'a sosit dela tart. Amtrirnis pe Lord Stuard sa-1 previe de sosireamea §i ca doresc sä-mi dea audienta, §i mi-a adusrespuns ca Palmerston doresce a me vede §ica me va primi cu placere in ori-ce cii oilltrece la dinsul, dupa 16, qi cand va veni inLon dra.

Aici am fost mult prin lurne §i am cuno-scut multi din membril Parlamentului.

Astacli am avut o convorbire de douë cea-suri cu Cobden, dela care insä putin avem dealteptat. El qice ca vita §i religia musulmanan'are vitalitate §i ca Orientul nu se va putescapa , decat daca, Sultanul s'o cre§tina; ca

Page 452: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

452 N. BALOEseir

cu la§itatea §i coruptia Turcilor nu e mijloc d'atrata serios ; Ca Rusia cu bani totdeauna va ca-§tiga. Apol adaoga ca Rusia in vecl nu poateface rasboig Engliterei sat Statelor-Unite, carfintr'o plimbare I prapade§te putinele porturi ceare ; Ca flota ruseasca, care a vëclut'o la Kron-stadt, e un lucru de nimic §i de ris ; el are obunä opinie de tërile noastre i numesce valeaDunärei Valea .Misisipiului, Europa. El Vice Caprincipiul lui e la non-intervention. I-am röspunsca asta e §i al nostru §i al tutulor popoarelor,dar nu e destul ca sa-1 profeseze o putere, darsa sileasca §i pe cele-lalte a-I 021; apoi acumacest principit e cu neputinta, de vreme ce chiarEnglitera a intervenit in Sicilia §i in Turcia, etc.Chestia noastra nu e pentru Englitera o chestiepresenta de interese comerciale (poate in viitor),dar o chestie de umanitate §i echilibru politic.La aceasta el respunde Ca echilibrul politic e odobitocie a diplomatilor ; ca chiar cand Rusiaar lua Constantinopolul n'ar ca§tiga mult, caciEnglezil cu trei cornii de linie a§ezate la e§i-rea Dardanelelor, if inchide de nu mai indrasnesca e§i din cuibul lor. Cobden a§teapta tot delami§carea industriala chiar §i reformarea Rusiei.Aceste insemnari scurte vor fi destule spre all

Page 453: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ACTIIINEA LA LONDRA 453

areta cea ce putem a§tepta dela acest partid,care are mare viitor aci.

In scrisoarea ta dela 12 §i 13 Dechemvriescris multe cifrate, pe care in parte nu-

mai le-am inteles, din pricing cg cifra ce aveamcu tine ani ars'o in Transilvania, de acea sä nu maiscrii cleat numal cu cifrul acesta : v 0 etc.,acesta numai ii iU minte. Am aflat aci de si-gur cg peste o lung Italia toatg se va revolta.Asemenea in Paris e hotAritä diva unel revolutil.Nu lua aceste de vorbe, ci de lucru serios. Je letiens de bonne source. Am mare temere c ne-isbutind o fl mai Mil apoi. Nu scoate vorba,te rog.

Sunt prielnI insernnate, pe cari n'am vremea V-le insemna, earl necesiteaza ca peste o lungsg me intorc la Londra, adecg pe la sfar§itullui Fevruarie, ca sä stall vr'o cgtg-va vreme.Cautä dar de vei pute a imprumuta vre-o 100 *pentru mine, indatorindu- me cgtre acel impru-mutgtor a-i plAti in 6 luni de qi1e, eget muma-mea se ocupg a vinde ceva din acareturi spre alua bani, dupg cum f-am scris.

Asemenea imi scrii ca sg flii gata a veniacolo. Apoi trebue sa scil ca a se gati e lesne,dar a me urni din Paris farg a aye bani eanevoe. De acea, de va face trebuintg sä viii

ml-ai

c

Page 454: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

454 N. BALozecni

a colo trebue sa ingrijesci a-mi trimite vre-o 700 fr.cel putin, ca sa poti pleca.

Et aci am sfar§it banii §i am scris laParis, ca sg capöt vre-o 300 fr., altmintrelearërnal zglog in Londra, cad nu credeam Ca voillintarclia mai mult de pee clile.

Hotgrirea lui Ionescu e bung, dar ar trebuisa nu uiti ce ti-am scris i pe Cutovlahi. Despreidea d'a trimite pe Albu in Transilvania, e deprisos, c'o sa-1 lege de geaba. Romanii at fg-cut cererile d'a se uni cu cel din Banat, Un-garia orientala §i Bucovina §i in mai multe rOn-

dar nu s'a ascultat. Jelbile Romanilor dateprin deputatia colectiva a tutulor acestor pro-vince, s'a tiparit in romanesce la Viena intr'obro§ura ce o am la Paris. Romanif sunt foartemaltratati de Nernti in favorul Sqilor §i suntfoarte nemultumiti.

E de prisos dar .a trimite pe Albu trebueacolo un om mai serios. Trimite pe Albu la Cu-tovlahl sg-I catihiseze §i sa le ia parale. Baniisunt neaperati. Cautg cum vei sci a capaa dela Turd, altmintrelea nu e mijloc de lucrare.

Am facut multe §i bune lucrari aci. Suntnergbdator pang oiü da ochi cu Palmerston.Despre carta qta la Viena, nu cred sg fie devinclare in Paris. Dar am vequt una la M-me

duri,

Page 455: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ACTIIINEA LA LONDRA 455

Anica Ghica, nevasta lul Iorgu Ghica dela Ga-lati, o frumoasä ce aveam la Paris de vre-o lund§i jumaate §i cu care sunt prieten. Ii voit maiscrie Ca sa o dea lul Aräpilä i trimitd. Inseptdmana asta am fost tot in soirele. Luni searaam fost la Mehemet-Pap, care a fost foarteamabil cu mine §i m'a presentat insu§1 la vre-ocdte-va persoane. Jol seara am fost la Cobden.Mercuri la 0 lady frumoasa. Aseard am cuno-scut pe Louis Blanc la o soirée la M-me MilnerGibson, o prietend a lui Mazzini §i nevasta unuimembru din Parlament.

Pentru generalul ce cauti pentru noi, efl

pot lua pe Klapka cu care sunt foarte legat aci.Vecli Ca dupd multe Incercdri imi adusei

acum aminte §i cuvintul de cheie a altei cifre.Imi rëmane lista de nume ce am perdut'o, cum§i alfabetul.

M-me Gibson mi-a spus §i ea aseara enconfidence cd acea ce a oprit pe Mazzini d'a veni aci,unde se a§teptd in luna aceasta, este mi§carea cese pregIte§te a isbucni in Italia. Ea e sare dufait et de la réussite. Dar aceasta o §tiam malbine dintealtä parte."

sA

Page 456: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

456 N. Blzezsou

Pentru tine numal.

43. Paris, 26 Ianuarie 1850.

Am primit scrisoarea ta din 25 Dechem-vrie aci cand m'am intors la 22 dela Londra.

IntM sail' spun ce am facut la Londra.Am vëclut la 17 pe Palmerston, care m'a

primit tare bine §i cu multa afabilitate. MI-a

fagaduit el va citi memoarul cu toata luareaaminte §i m'a lasat a spera ca ocupatia nu vatine mult. Ea cred pe Palmerston bine inten-tionat et assez tapageur ca sa vrea §i rabel,dar se afla in fata a douë partide puternice,carl sunt in contra resbelului : Tories, ce suntpentru Rusia ca totl reactionarii, §i Cobden cufree trade, carl sunt din. Congresul Pacil. Cands'a pornit flota la Constantinopol, Palmerstonn'a indrasnit a o face, pana cand Cobden nu afagaduit a-1 sprijinl.. A fost anevointa a hotari peCobden la aceasta, cad '. el se temeati sa nu iasaun resbel §i el e din Congresul 061.

1) Cobden are multa putere prin popularita-tea §i partida lui. Ideile lui ti le-am arötat prinscrisoarea trecuta. Acea ce le indrepteaza §i neface noué bine, este ca el are o a§a mare ideede puterea Engliterel §i de inferioritatea Ru§ilor,in cat crede Ca nicl odata ace§tia nu vor in-

Page 457: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

8ITUAT1A IN ANGLIA 457

drasn1 a le face resbel, cu atat maI multbaniI le lipsesc, §i intr'acel cas n'ar put6 sä seimprumute dela Englezi. Pe MO aceasta elurasce pe Ru§i, adeca pe despotismul guvernu-lui, dupa cum poti vedé din cuvintul ce a spusin meetingul asupra imprumutariI ce a facutRusia in Englitera. Am fost poftit de Cobdende am asistat la acest meeting intre membrilcomitetului. Acestea toate II va dovedi ca deva ven1 Cobden in putere va indrasni mult incontra Rusiei, cu toate c e din congresul paciI.Tories Ii concentreaza puterile §i vor aye cala 240 membri in Parlament acum. Este ternereca sa nu vie de o cam data un minister cu to-tul Tory, adeca Sidney §i Aberdeen, pana aajunge la un Minister din free trade. Cobdeninsa imi clicea ca prefera un minister Tory, cad'atunci toate partidele liberale se unesc in contra-I§i-1 silesc a lua o directie cu totul liberala §i alucra in potriva ideilor lui. Aceasta s'a pututface cu Lord Peel, dar nu cred cä va isbuti cuAberdeen care nu e liberal ca Peel.

Palmerston are sa propue rnulte biluri li-berale ca sa traga partidele de aceasta nuantain parte-I. Lord Stuard mi-a fagaduit ca va faceo motiune in Camera Comunelor pentru Principate§i in sensul cererilor mele. MI-a cerut numai ca

ca

Page 458: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

458 N. NALozsou

sa fac pe Cobden a-I sprijini. Am vorbit cu acesta§i sper ca ne va ajuta. Lord Beaumont va faceacea§l moVune in Camera Lorclilor. Lord Stuardscil ca este cu totul al luI Palmerston §i nu facenimic fara invoirea lul. Dovada ca acesta nu neeste ostil. E pecat ca n'arn putut sa mal statla Londra, ca sa fit acolo la deschiderea Parla-mentulul §i cand s'o face motiunea pentru notM'arn legat ins& sti, suit lui Stuard. Asemeneaam luat §i oare earl legaturi cu unele jurnaled'acolo.

)7 Am gasit in Londra pe Henigsen, care afost la Belgrad §i Vidin, unde a cunoscut peI. Filipescu §i Racovita. El a publicat multe ar-ticole interesante asupra Principatelor §i a Ser-biet Asemenea §i eu am dat la Daily News unarticol dupa memoar Mcut.

Am §eclut la Londra 3 septamanI §i amcheltuit 750 fr. Va sa qica, patria imI remanedatoare cu 300 fr. De vreme ce tu nu primescia face parte din comitet, apol nicl et nu potprimi.

Astaclf am avut o adunare cu RosettiD. Bratianu §i le-am spus ca dorinta mea estea desfiinta comitetul ; de vreme ce tu §i Magherunu sunteti, nicl et nu pot fi i sa ne consti-tuim in comitet secret. A rémas in sMr§it sa

55

Page 459: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

LIPS". DZ MANI 459

a§tept o scrisoare dela tine prin po§ta viitoare,sa vedem ce mai qici §i tu, caci eg nu voigme despart de tine §i s WI parte acolo undetu n'ai fi.

Tu e§ti tare gata §i foarte iubitor a faceplanuri Milt a te gandl ca spre esecutia lortrebue bani A vrea sä intrebuintezi fertilita-tea duhubu teli spre resolvarea acestel probleme:cum sei capetdm bani. Altmintrelea toate suntde prisos §i de geaba a mai constitua comitete saga se mai incerca a intreprinde ceva. Eg m'am gãn-dit tare mult §i in zadar la aceasta. Am avutun minut idea de a negotia o cAsatorie in Mol-dova (de unde mi se deschisese oare care vorbe),ca luand o zestre bunicica sa pot av6 ce sa-crifica pentru causa. Dar n'am avut curagit ada urmare la o asemenea idee §i a arunca peo carte necunoscuta lini§tea §i fericirea intima vietei mele. Une esp6ce de pudeur de coeurm'emp6che de faire ce sacrifice.

Pentru idea ta de o confederatie orien-tala, sunt fericit c te-am prevenit §i rn'am in-talnit cu tine in aceasta idee.

)7 Am intocmit la Londra un comitet in carevor fi cate trei representanti de aceste §asenatil : Romani, Ungurl, Poloni, Ru§1, Bohemi §iTurd Slav ii Sudului.

s.

;

Page 460: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

460 l. BALCEBOII

Tinta este o confederatie dernocraticg atutulor, mijloace revoluVonare, acord §i unitate§i solidaritate in mi§care. Acest comitet e secret.Pang acuma membril sunt : pentru 1-a napeeg, §i am recomandat pe tine §1 Argpilg. Devorn ggsl un moldovean bun , apol unul dinnol II va da locul; pentru a 2a G-eneralulKlapka, Teleki, Pulsky; a 3-a Printul Lubomirski§i Contele Braniski (ambil sunt foarte bogati §ia faggduit bani. Pentru a 4-a Golovine. NicI oresolutie definitiva nu se poate lua de nu vorfi toate naii1e representate. Trebue sa nu vor-bescl la nimeni pe pamint d'aceasta, nici laCzaika. Dad, Kossuth cand va scApa va fi deidea noasträ, atunci unul lui II va da locul.

Pentru aceasta este necesitate ca unul dinnol sa se a§eze la Londra.

Chestia rornang in general am ca§tigat'odeplin dela Unguri. Klapka, care e bine voclutin Londra, are idei foarte largi. Socot ca va pu-blica o bro§urg asupra cum ar trebul a se or-ganisa Europa Orientala. El propune o dieta fe-derala in care discutfile sg se fad, in limbilenemteasca §i francesg, etc. pentru inlesnirea tu-tulor, aceste limbi fiind cele mai' generale inacele locurl. Eu a§i fi de opinie a substitualimba latina foarte intinsä in Polonia i Ungaria

d'al

,

Page 461: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ORGANIBARE SEOR.ETA DEMOCRATICA 461

i care ar fi favoritoare noue de§i necunoscuta.Fii foarte discret, cad te impuc. Apol cel

dol din a treia at fost cornpromitgi in complotuldin urma din Rusia, §i d'asta \Tara a emigrat.

17Golovine va incepe la Lonara o foaie fran-

cesa in acest sens.Idea trebue propagata, dar esistenta co-

mitetuluI §i. numele membrilor trebue a remanesecrete.

Spune, me rog, frate-met, Catargiului i

1111 Ionescu ca sunt tare nenorocit ca vremeame opria a le respunde cu aceasta pVe, dar cucea viitoare negre0t.

Mu lte complimente la cocoana D-le, carem'a uitat cu totul.

Sunt foarte grabit, cacl trebue sä that in-data scrisoarea aceasta.

44. ,Paris 6 Fevruarie 1850.

Iubite Ghica,

1) Am primit scrisoarea ta din 15 Ghenarie§i. mi-a parut bine de multe ce-mi sail. De alhotarit sa vii, apol grabqte-te ca sa poti mergecel tArcliti in luna viitoare la Londra, cacl ti-amscris Ca am renclez-vous la 20 ale acqtia i ne-

Page 462: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

462 N. BILOBSCIII

putend merge eti, ar fi bine ca incaI in lunaviitoare sä mere tu.

Iata ce s'a facut aci dupa primirea har-tiei dela Brussa. Ea mi-am dat demisia din co-mitet, pricinuirid neintelegerea in care se aflaemigrantiI, atat in privirea chestielor de prin-cipii, cat §i de persoane, precura_ §i pentru Catu §i Magheru n'ati primit. Apoi s'a hotarit d'ase propune celor dela Brussa o transactie, adecaalegerea unul comitet de trei, caci numirea decap efarupaza pe ro§iI no§tri.

EA am spus ca, nu cred la putinta d'a seconstitua un comitet, caci chiar §i daca s'ar in-telege in principie, dar asupra persoanelor nupoate fi intelegere. Dar cd e bine a ne araacondescendenti §i binevoitori catre juniI dinBrussa spre a nu-I descuragia. Rosetti §i Voi-nescu oare cat voia Inca ca sa ne declaram enattendant en permanence §i sa ne constituam cutotil aci in societate, lucrand de fata impreuna.Am avut o mare nevoe a face ca parerea luisa cada dupd douë seante, substituind o adu-nare pe septamana de discutie asupra chestielorpolitice §i sociale ce intereseaza causa noastra.Asemenea n'am aprobat redactia rëspunsuluicelor dela Brussa facuta de Rosetti, §i de§i amsubscris'o, dar am spus tutulor reservele ce fac.

Page 463: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

NEINTELEGERILE tNTEE EMIGRAT1 463

Rosetti este tot cam batut cu leuca. Brátieniis'ail fäcut mai rationabili. EU nu cred ca sepoate constitua un comitet public, §i am privitlucrul ca un mijloc d'a ajurna de o cam data§i pentru mal multa vreme aceastä intocmire.Nu \Ted marl foloase dela intocmirea unul co-mitet public, §i cred ca e mal bine a face uncomitet secret. I. Bratianu mi-a lis §i el astaqica este de aceasta Were. EU am clis ca trebuesa a§teptam venirea ta aci, spre a intoctni ceva,Parerea lor e aci d'a intocml un comitet revo-lutionar ca cel din tara, care sä aleaga alt co-mitet de trel membri. Scrie-mi ce gande§ti situ despre acestea. Eti voig de o cam data asta de o parte §i a me ocupa de a scrie. Credca aceasta este tot ce putem face mai bine acurn.Voit sä sfar§ese o scriere asupra lui Mihai Vi-teazul §i sa pui0 piatra de ternelie a unitateinationale. Asemenea m'a§1 ocupa §i de revistade a§1 aye rnijloace. Despre aceasta Wept fa-gaduiala ta. Dispositiile ce-al Mart cu Marin suntbune, dar vor intarclia fire§te.

In scrisoarea trecuta tl-am talmacit pri-cina, care cere ca unul din nol sa se afle laLondra §i pentru ce tl-am scris despre bans,cand me aflarn in acel ora§.

Ell am vorbit mult cu Unguril despre idea

Page 464: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

464 N. BALOESOU

d'a se pune sub protectia Turcilor §i cel maimulti at primit, de§i se tern ca aceasta sa nule MO, tort in ochil popoarelor europene dinprivinta religiei.

Klapka a 0 vorbit mult in acest sens luiMehemet-Pa§a.

Et n'am veclut inca pe Calimach, cu toateca scit ca are foarte buna opinie despre mine,dar compatriotil no§tri s'at pus cu el in po-sitie foarte delicatä , supörandu-se cad: nu i-apoftit pe la balurile ce a dat. Aceasta m'a opritd'a merge la dinsul de o cam data.

Ti-am scris pentru lucrurile ce am lasat latine a mi-le trimite. Scrie-mi daca Alecu Manue acolo".

45. Paris 16 Fevruarie 1850.

Am primit scrisoarea ta dela 24 Ianuarie.Socoteala o voit infati§a mane la causqii

de aci, §i o voit pastra pana a ti-o trimite cupo§ta dela 26. Fil fail grip, ca nu va e§1 dinmana mea. Am fost i sunt contra ideei de atipari atatea socoteli, cat §i istoril i acusatildespre revolutie, caci cu aceste nu putem decata ne face ma noue in§ine facendu-ne de ocaraunii pe a1ii. M'am silit sa opresc pe Rosetti

Page 465: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

NBINTELEGERILE EMIGEATILOB, 465

s'o faca §i n'am putut isbuti. Am aulit ca ela autografiat un memoar asupra lui Eliad §iTell, cum 0 a dat seama de cheltuelile comite-tulul revolutionar. Aseara l'am veclut i mi-aspus ca are sa-rni aduca un esemplar pentrutine ; 1-am 4jis mai bine sa le opreascd §i sa nule dea afara decat mai taNiti, dar nu a vrut ame asculta. Eliad aseniene a publicat in fran-tuze§te o urmare a scrieril lui ce a anuntat. Estefoarte ticaloasä §i plina de minciuni §i contra-cliceri ; clice de esemplu ca opositia lui Campi-neanu dela 1837 era facuta de Rusia ; cä revo-lutia dela 1848 s'a lucrat de Mavru §i aseme-nea indemnata de Rusia ; indirect e§ti §i tu cu-prins intre uneltele muscale§ti. Sistema lui Eliadeste ca sà, supuna intrigi marl ale Rusiel intoate partile, ca sa conclue ca numal el le-a pu-tut pricepe, ca sa-§1 dea laude nemesurate. Dupace arata cu fel de fel de minciuni §i calomnilintrigile Rusiel §i actia ei in toata lucrarea pa-triotica facuta de 12 ani in tan, pune in guraconsulilor muscale§ti 0 a lui Duharnel apropode el (Eliad) aceasta strigare de admiratie: Quel

homme ! Il est le seul qui nous a compris. Il est dan-gereux". Tout cela fait pitiO et cet écrit le per-dra complètement. Ii dit qu'il n'y a que lui, le

Gh;ca, Amintiri. 27,641. 30

Page 466: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

466 N. BALOEsou

diable et l'Empereur Nicolas qui connaissent lapolitique russe. Admirez cette trinite!!

Balaceanu e la Nice, unde se afla §i sora-sa Sultana. De done lunI aproape n'am scrisorIdela dinsul. I-am scris de mai multe

Am nisce treburi aci, nisce lucrari de sfar-§it in biblioteci pentru o scriere ce am intre-prins, care me va sill a amana mergerea meala Londra pentru vre-o cate-va septamani, cuatat mal mult ca, dupa cum vel fi vöclut, inter-

s'atil Mcut in doue rendurI in Parlamentapropo de chestia noasträ, farl, sä aduca vreun resultat deosebit. De ce merge ved ca n'av emnimic a a§tepta dela guverne, §i toata lucrareanoastra §i nadejdea trebue a fi in opositil. CobdenIrni clicea cu mare temeiti n'attendez rien desgouvernements ; la force n'a d'attraction quepour la force, les faiblesses ou les oppositionsdoivent s'attirer les unes les autres et devenirforce par leur alliance."

Acea ce me sile§te a merge la Londra maImult este treaba cea-lalta. Mal cu searna ca Maz-zini va merge acolo in curend. ApoI socot catrebue a ne intelege §i cu dinsul §i Ledru Rol-lin, cum §i oare-carI Nemtl radicali §1 a intocmlo mare solidaritate revolutionara in toatä Eu-ropa. Schl Ca aceste sunt §i opiniile Jul Maz-

ori.

pelatiile

Page 467: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

BEL AVILE 2N TARA 467

zini. Sunt aci in raporturi cu unii din deputatiiMunteni i ml-a propusera sa me due a intalnlpe Ledru-Rollin. Voiam scrisori de la din§ii. Eala Londra am cunoscut pe Louis Blanc mult,dar pe Ledru nu, fiind-ca traia prea retirat.

Din tail, primesc scrisori cam rar, dar dinMoldova mai adesea de la Alexandri i M-meEmmeline Raymond, care are mult priete§ug pen-tru mine. Scii ca acolo Bal§ §i-a dat demisiain locul lui s'a pus Mavrocordat. Emmelina imiscrie ca, le Ministhre des travaux publics nou-vellement créé, afin de veiller l'embellissementde la ville a éte offert au marl de M-me R.Rosnovano, qui l'a refuse parceque dit-il : si zedois embellir la ville, ze dois supprimer ma per-some" ; et il ne veut ni ne peut s'interdir lavoie publique.

Aceasta ip arata, cä prietenele noastre, nuschimbat.Nu soil de primesci acolo Gazeta de Bu-

covina". De n'o poti priml scrie-mi, ca sa 11-otrimit, cad mie imi vine. Asemenea me rog in-grijesce a ne trimite toate jurnalele din Bucu-resci.

Cand a§1 pute sa trag pe Tudorita Bal§incoa, l'a§1 sill sa ne fie de folos, curn §i a-1face a da bani, cad am multa influenta asupra-I

a

s'ag

Page 468: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

468 N. BILOE8011.

§i asupra M-mel Bal§. VOA sa-1 scrig pestecurend.

Ar trebul sa scril lul A. Golescu la Brussalsa-I arötl sa se lase de formarea unul comitetde o cam data, cad opiniile sunt prea impar-tite §i patimile prea aprinse ; ca toata lucrareanoastra publica acum este numal scrisul prinjurnale streine §i romanesci ; ca pentru aceasta.e de prisos un comitet ; in cat pentru lucrareasecreta, ce se poate face e invederat ca nu sepoate face printr'un asemenea comitet.

Apoi tu nu primesci; eü asemenea nu ;rnultl din cei ce sunt in contra Locotenentiisunt i in contra lul Roset §i Bratienii; cu ce§i cu cine sa formam un cornitet? Aceasta ideee simtita in sfar§it §i de cel d'aci.

Mune plecate inchinaciuni la cucoana D-le,pe care s'o mustri, cad de mult nu mi-a scris.Spune-mi ce semne d Toto ? Daca are sa iasavr'o poama buna. Frate-teg mi-a spus ce-ti scrie.Din aceasta mi se adevereaza ca nu te-al mul-tumit nurnal a trada tara la Muscall §i Unguri,dar aT tradat §i al calcat Inca §i contractul ceaveal cu frate-tëü. Ea socot ca era mai binesa-1 dal pe mana lul Ubicini. De WI sa vilacilea, apoi lasa-1 lul Debain, pana cand vel veni§i vel vedé ce e de facut cu dinsul. Mi-e

Page 469: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

NEINTELEGERILE EMIGRATILOR 469

teama ca del vei läsa slobod cum cere, sa nufad reil.

Nicolas Golesco duquel tu me parles, estun homme inconsequent sab fleac, cum lice Ro-manul. Il signe tout ce que Eliad veut lui fairesigner contre nous, et apres cela il ne man-que jamais d'aucune de nos parties et de nosreunions. Il vient assez souvent me voir. Ce soirencore il viendra diner ici. Je m'en vais lui la-ver bien la tete un de ces jours a propos detoi. L'autre jour il disait a Alexandre: giabave casniti sa ne doboriti, tot noi avem sa re-manem qi sa, carmuim." Te Tog sa nu vorbescid'aceasta vorba, cad fac o indiscretie spuind'o,de vreme ce Alecu m'a oprit d'a o face. Spunelul Ionescu ca va primi cu po§ta viitoare niscegazete dela frate-set".

46.

Iubite Ghica,

Paris 23 Fevruarie 1850.

Po§ta plead, mane dimineata, cadi lunaasta e mai mica, dent cele-lalte. Afial aceastaacum fiind la Sefels, unde iti §i scriu.

Page 470: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

470 N. BILLOEBOU

Curierul din urma, a ajuns astä seara, darInca n'am primit scrisorile dela tine (imi inchi-puesc ca, trebue sä fie).

Am scris la Londra ca sä me insciintezedespre cliva adunaril cestii. Mazzini trebue safi trecut acolo. El a facut un proiect despre osolidaritate revolutionara a tutulor natiilor Eu-ropel. Propune o adunare a delegatilor tutuloremigratilor saü nationalitatilor spre a se fate-lege §i a adopta un plan de operatii. Eu credca ar fi fost bine ca tu sa, mai vii incoa §i acolosa te ramplaseze Voinescu. N'ar trebul insa sala§i locul pana nu vei gasI pe cine-va care safie bun d'a te ramplasa. Voinescu e cam lene§,dar nu Kit pe cine altul am putO numl. Apoipe acesta Ii aud Ca vrea sa mearga acolo. Maigande§te-te §i tu.

Pe Arapila voia sä-1 pornesc pana la Viena,ca sa, se intalneasca cu deputatiile tutulor Roma-nilor din partile Transilvaniel, Banatului §i Unga-riei, ce se afla acolo impreuna cu Iancu, Axenti§i altil. Este o mare mi§care nationala intre totiRomanil din Austria. TV cu un glas i cumulta unire §i stäruire cer unirea a trei mi-lioane §i jumötate Romani intr'o tard Bond-neased cu guvernul, capul national §i institutiideosebite : Senat, Camera de representanti, etc.

Page 471: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

AGITATIIIN1 POLITIOE 471

In toate partile at pe episcopi In cap ; §i jurna-lul Bucovinel §i al Transilvaniel, ce primesc ad,vorbesc cu multa infocare intr'aceasta. Arapile,trebue se, face, o asocigie mare intre top' Bo-mdnii.

Aicea s'a rospandit idea, cum ca Rusiapropune Frantiel §i Engliterel independinta §iunirea terilor sub protectoratul el, §i ca Poartacere un protectorat colectiv.

Din tare, imi scrie ca Ru§if plec §i ca seVice ca Duhamel va veni cu amnestie pentrueel espatriati.

Ed am scris la Moldova luf Panaioti Bal§,ce se afia langa Ga1at1, ca se, fie in corespon-dente, cu mine §i sa ne scrie despre ale terii.I-am Vis sa-mI trimita scrisorile la tine sub numelemeg Conrad Albrecht. Scrie-I §i tu, cad il credmai bun decat Cogalniceanu. Apoi prin agentulCzaika dela Galati sag Tulcea pot1 trimite scri-sorile la Bal§ sag la M-me Anica Ghica, care se,le dea acestuia. Aceasta doamna a plecat §i eYi-am dat scrisoarea catre Panaioti Bal§.

Ingrijesce ca sä avem jurnalele din Bucu-resci §i Ia§I, precum §i buletinele. Altept banidela tine pentru revista, ca s'o incep.

Am scris luT Laurian in Transilvania case, me insciinteze despre putinta d'a baga acolo

Page 472: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

472 N. BALOE8017

revista §i d'a-i face multi abonatl. Cred ca cuoare-care mesurä am pute s'o bagam i s'onem cu abonatil d'acolo.

Adio. Al teUN. B" .

N. Beilcescu cdtrei Alexandru Golescu.

47. Paris le 4 Mars 1850.

Je viens, mon cher Alexandre , de lireune longue lettre de toi qu'Etienne m'a com-muniquée.

J'ai vu que tu t'es mis de bonne fois eten pleine sincerité a étudier notre revolutionet nos révolutionnaires ; examiner ce qu'ils ontfait et ce qu'il leur reste a faire. Tu nous an-gages a faire la meme etude. Dans l'état oünous sommes aujourd'hui cette etude ne feraitpeut-etre qu'animer les animosités personnelles,car tout en faisant abstraction des noms pro-pres on ne pourrait s'empecher de citer les nuan-ces d'opinions qui divisaient les revolutionnaireset se baser sur elles pour expliquer le mal etle bien qui a éte fait. Or dans ce cas ii vautmieux nommer qulqu'un et en faire le portraitque de se borner a l'indiquer sans le nommer.

a

Page 473: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

BEvoLuve. I SEVOLIITIONARII 4'78

Voila, pourquoi je me suis refuse, et je differed'écrire un historique de notre revolution malgreles pri6res et les provocations qu'on m'a faitessurtout depuis les publications de M. Eliad. J'airepondu que notre revolution n'est pas finiepour etre jugée, elle n'est que commencee ; laplupart des acteurs qui y ont figure ne se sontpas assez fait connaitre ; ils n'ont pas dit leurdernier mot, pour qu'on puisse en toute con-science les juger et en faire un portrait exactet vrai. Ii vaut mieux donc s'abstenir a defautde pleine connaissance que d'écrire une histoirehypothetique et fausse. C'est lã le devoir d'un his-torien consciencieux. Mais il est presque impossibleet meme nuisible d'écrire aujourd'hui une histoirede notre revolution ; nous pouvons retirer ungrand avantage en nOus communiquant les unsaux autres nos opinions particulieres sur leshornmes de la revolution et sur la revolutionelle-mane, comme vous venez de nous en don-ner l'exemple, et par ce travail nos idées se rec-tifieront et nous nous préparerons a ecrire oucomprendre un jour notre histoire. Voila pourquoije rn'empresse de vous communiquer mes observa-tions sur tous les points que tu as traité dans talettre, en y mettant la mane sincerité que toi.

nJe suis en train de finir un travail qui

a

Page 474: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

474 N. BALCIESCII

me laisse très peu de temps disponible, c'estpourquoi je ne pourrai donner les developpe-ments que je voudrai a cette lettre. Je seraidone court et je ne ferai que te poser les ja-lons de notre histoire de la revolution, que tucompletteras et developperas dans ta pensee.Je commence par le commencement.

La revolution de Juin n'a pas ete inventeeni fabriquee, ni par moi, ni par vous, ni parMr. Eliad, ni par nul autre revolutionnaire. Ellen'est que le develloppement de ce travail in-cessant et providentiel, commence dans notresociété comme dans toutes les sociétés depuisson origine. Elle derive surtout plus directementde la revolution de 1821. A cette epoque op-primes par les Phanariotes et par les ciocoi aunom de l'etat, nous fimes contre ces deux partisunis une revolution nationale et democratique.De plus, nous reelamames des Tures le main-tien de nos capitulations. Le résultat de cetterevolution fut que nous gagnames notre causevis-a-vis des Turcs ; nous gagnames partout aussila revolution nationale, c'est-a-dire que nous fla-mes affranchis des Phanariotes. Mais nous per-dimes par la suite la revolution democratique,pareeque le Règlement organique, constitua mèmeplus fortement l'aristocratie et le peuple au lieu

Page 475: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

REVOLITTIA I REVOLIITIONARII 475

d'être opprime seulement au nom de l'etat, lefut encore plus au nom de la propriéte. Queldevait etre done le programme de la revolutionde 1848? C'était le développement progressifde la revolution de 1821. C'était d'organiser ladémocratie et d'affranchir le paysan en le con-stituant proprietaire. En un mot une revolutiondémocratique et sociale était a faire. Tel fut no-tre but et le programme de 1848. Il est en toutle meme que celui de 1821, moMs les Phana-riotes, plus la question sociale. Nous n'avonspas fait une revolution ni contre les Turcs, nicontre les Russes. Notre droit pour faire la re-volution c'était notre droit d'autonomie quinous avait été reconnu par les deux puissances,quoique viole de temps en temps, et meme dansle Reglement. Nous en reclamames l'observationsans vouloir nous affranchir des. traités. Cetterevolution réalisée, il nous restait deux autresrevolutions a. faire ; une revolution d'unite na-tionale et plus tard l'ihdependance nationale pourfaire rentrer de cette maniere la nation dansla plenitude de ses droits naturels. Il est doneevident pour tous ceux qui comprennent quelquechose au progres et au développement histori-que que la revolution avenir ne se bornerapas a etre democratique et sociale, mais que,

Page 476: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

476 N. BALOESCII

selon les tendances actuelles des idees danstoute l'Europe et surtout parmi les Romans,elle se fera en une de l'unite nationale. La re-volution démocratique et sociale servira plutotde moyen que de but. Le question d'unite afait des grands progres et s'est tres simplifiée.L'union de la Valachie et de la Moldavie estun fait acquis pour tout le monde, meme auxyeux des Russes, et ne peut tarder a se réali-ser. Les Valaques de l'Autriche, bases sur laconstitution de 4 Mars et sur les promessesfaites, demandent avec ensemble et beaucoupd'instances d'être constitues en un seul corpsde nation de 3 millions et demi, et ils finirontpar l'obtenir.

Quand donc deux grands groupes' de 4 mil-lions et de 3 millions et demi des Romans serontconstitués a OW [Pun] de l'autre, qui pourral'empecher de s'unir ? Notre Romanie donc exis-tera. J'en ai la foi intime. Aveugle qui ne levoit pas. Elle peut exister par et au profit oude la Turquie ou de l'Autriche selon que l'uneou l'autre s'empressera de la favoriser. Elle peutexister malgre toutes les deux et contre elles, sielles font obstacle. Les Magyars éclairés ne s'y op-posent plus et sont heureux a ce prix de vivreen confederation avec nous. Es ne perdent rien ;

Page 477: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

REVOLIITIA tp REVOLUTIONARIf 477

ils gagnent au contraire. Il se peut done que lecas se presente oil la revolution d'unité natio-nale soit en meme temps une revolution d'in-dependance. Peut-être avant de voir notre nationrentrée dans tous ses droits se pasera-t-il unsiècle ? un siècle pendant lequel nous serontdestines a guerroyer contre les Russes, de memeque nous avons passé dir siècles a guerroyercontre les barbares et quatre contre les Turcs.Mais qu'est ce qu'un siècle dans la vie d'unenation ? Je crois pourtant que nous n'aurons paslongtemps a souffrir et attendre. Aujourd'hui leprogrès marche d'un mouvement très acceléré ,et je ne crains pas les Russes. Je crois au con-traire que nous sommes plus pi-6s de les con-quérir par nos idées que d'en etre conquis.

Maintenant venons a notre 11 Juin. Lecoinitet revolutionnaire ne fit pas la revolution,il s'en empara, la dirigeat, la regla. Il mit enprogramme le sentiment du peuple , il lui pretal'idée revolutionnaire. Les idées malheureusementont toujours étO tits peu nombreuses dans no-tre peuple. Ses revolutions ont ete plutOt desrevolutions de sentiment, une explosion de sessouffrances, que les résultat de convictions ba-sees sur la pensee, sur un travail prealable de

Page 478: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

478 N. BALozsorr

l'intelligence. C'est pour cela qu'elles ont êtétoujours précaires et faibles en resultats.

Je suis sur bien des points d'accord avecvous sur le jugement que vous portez sur nosrevolutionnaires avec la seule difference que je necrois pas comme vous Eliad propre a rediger unjournal et a poser le programme d'une revolutionavenir. Il manque de coeur et d'aspiration ge-néreuse ; il est trop préoccupé de sa personnalite,et son esprit est tres Otroit pour concevoir gramdement. Rosetti et Bratiano sont tout aussi im-propres a cela. Ce sont des gens de sentimentmais non de pensée. Le sens pratique leur man-que. Ils n'ont pas de suite dans leurs idées etils sont incapables d'etudier les questions avantd'en parler. Reste Ghica, A. Golesco, moi et Maio-resco dont vous faites une catégorie. J'écarte cedernier que je connais peu, mais que je crois coimme vous capable, et je reviens aux trois premiers.L'opinion que vous avez sur nous est la memequ'on professait dans notre cercle révolutionnaireavant, pendant et apres la revolution et qu'on acherche faire partager au public; c'est qu'a cOte decertaine capacité, d'un sens pratique et positif,nous réunissons beaucoup d'ambition et meme dela mauvaise. Car il y a deux ambitions politiques :celle qui veut le pouvoir pour le pouvoir et celle qui

Page 479: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

REVOLIIVA p REVOLUTIONARI± 479

veut le pouvoir pour réaliser le bien. Mon opinionest toute differente. Je crois que nous avons donnetrës peu de preuves de notre capacite et mal-heureusement trop de notre ambition, d'indiffe-rence pour le pouvoir, c'est pourquoi nous fil-mes la cause de la chute de la revolution. Nousne nous sommes pas fait révolutionnaires pourbriguer le pouvoir ; si telle était l'ambition deGhica il pourrait mieux réussir en étant reaction-naire, Russe, Phanariote, qu'en se faisant révo-lutionnaire. Quant a moi j'étais fatalement enquelque sorte pousse a are révolutionnaire. J'a-vais commence la vie en me faisant mettre enprison pour la revolution et prison oblige corn-me noblesse. Bolliac se trouvait dans la merneposition. Quand nous trois nous filmes nommes,par vous tous, membres du comae qui devaitorganiser la revolution avec un discretionnaire,nous sentimes et beaucoup de vous nous le fi-rent sentir : que nous avons ete choisis commeun mal nécessaire, qu'on nous croyait les pluscapables, mais qu'on se défiaient de nous, de no-tre ambition. Depuis ce moment cette defiancenous plagat dans une fausse position. Pour eta-blir la confiance, dont nous sentions le prix,nous fames forces de nous occuper toujours denotre personnalite, des garanties a vous donner

Page 480: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

480 N. BALOESCIT

contre notre ambition présupposee. Nous nous étu-diames a, nous effacer, et une fois la revolutionfaite, une fois notre mission accomplie de vousen laisser la direction et la responsabilite. Sinous étions ambitieux nous aurions tache de con-server le pouvoir apres la revolution exclusi-vement dans nos mains et peut-etre nous au-rions bien fait. Avant la revolution meme Ghicapart pour Constantinople et son action disparaitcornplètement dans le pays. Pendant toute larevolution ii n'a été en correspondence qu'avecmoi, et comme je savais qu'on se defiait de lui,j'a vais toujours soin d'ouvrir ses lettres devanttous les membres du gouvernement et de leuren donner connaissance. Alexandre part quelquetemps apres la revolution en Transylavanie etson action disparait aussi. Je reste seul. Qu'ai-jefait pour prouver mon ambition ? Le 11 Juin, enmon absence, je suis nommé par le peuple ministre.

J'arrive trois jours apres a Bucarest. Jevois qu'on envie ma position, qu'on me soup-gonne de nouveau et je donne ma démission. Jedeclare que je ne veux pas me meler en rienau gouvernement, que je me reserve de pro-pager la revolution par la presse. Ce n'est qu'a-pres des instances réitérées que j'acceptai a etrequoi? Le secrétaire de M. Eliad et Compagnie.

Page 481: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

REVOLUTIA I REVOLUTIONARII 481

La revolution Otait alors dans nos mainset la plupart de ces MM. étaient en petite Va-lachie. J'aurai pu choisir et fixer ma place. Jene l'ai pas fait. Si je suis reste comme secré-taire c'est dans l'intention de les forcer a, fairele moindre mal possible. Quelle position nousavons donné aux autres, et j'ai le regret d'yavoir contribué pour la plus grande part, carRosetti et Bratiano étaient hostiles. Nous fimesNicolas ministre de l'intérieur, Eliad membredu gouvernement et ministre, Tell membre dugouvernement et ministre de la guerre et g6-néral de l'armée régulière, Maghero membredu gouvernement, general de l'armée irregulière,généralissime ou inspecteur de toutes les gardesnationales du pays, plus un pouvoir supremedictatorial sur 7 districts du pays. Quel immensepouvoir ! Toutes les resources du pays dans leursmains ! Qu'en ont-ils fait ?

Mes opinions révolutionnaires je les ai ex-posees mes collegues et a, plusieurs reprises.Il nous faut, ai-je dit, un gouvernement éner-gigue et fort, sans sentimentalité dans sa poli-tique, mais guide par des principes de justiceet de morale et sans s'embourber dans le sang.Ii faut que la revolution ne transige pas avecses ennemis ; elle doit les vaincre ou en etre

Amintiri, 27,641. 31

a

Ghicc;.

Page 482: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

482 N. BALOESCII

vaincue, et si elle tombe, qu'elle tombe du moinsavec dignite, avec grandeur.

7)La mission d'un gouvernement revolution-

naire est tits simple : propager et armer la rd-volution, voila son affaire. C'est a dire verser larevolution comme conviction dans l' ame dupeuple et apres cela lui mettre l'arme en mainet lui dire : maintenant que tu as une croyance,sois pret a mourir pour elle.

II n'y avait qu'Alexandre qui partageaitcette maniere de voir. Nicolas ne savait pastrop pourquoi il a fait la revolution et ce qu'ily a a faire. Rosetti seduit par les inspirations ge-néreuses de son coeur, voulait faire de la revo-lution une epopee sentimentale et croyait qu'avecquelques discours et proclamations pathetiquestoute la contradiction, l'opposition, la haine duparti vaincu se noyera dans un vaste baiserfraternel. II ne comprenait la revolution, quecomme une transaction, et il lui falait des Bo-yards partout. Aussi malgre l'opposition viveque je fis avec Alexandre, aide par Voinesco,Nicolas et Bratiano, ii réussit a nom mer au Mi-nistere des finances Heresco, membre du Mi-nistere de Bibesco, contre lequel nos avions faitla revolution. C'est ainsi que le lendemain dela revolution, nous la mimes aux pieds d'un

Page 483: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

REVOLUTIA p REVOLUTIONARIt 488

stupide boyard qui la repoussa dedaigneusementdu pied, Bratiano jeune avait des idées plus re-volutionnaires que Rosetti; mais ce n'était pasun homme de gouvernement. C'est un hommequi aime l'agitation pour l'agitation. Quant aEliad, Tell etc., ils n'avaient ni des idées, ni del'initiative, ni de la volonté. Ils ne s'occupaientque de leur personnalite et de leur mesquine am-bition. Je n'ai pas le temps de t'entretenir detoutes nos discutions, et de nos luttes parle-mentaires au sein du gouvernement, car, commevous le savez bien ce n'etait pas un gouverne-ment d'action, mais de discution. Les reaction-naires s'attaquerent premièrement a la questionsociale, et malgre toutes les concessions qu'onleur avait fait UP, et auxquelles je me suisconstamment oppose, ils en vinrent le 19 Juin aun mouvement. Le peuple gagna la victoire etle gouvernement, qui avait eté imprévoyant lematin, fut stupide pour ne pas dire infame ettraitre pendant la nuit du 19 au SO. Il y aquatre actes qu'il fit alors : 1. L'arrestation lachede Solomon qu'on aurait pu areter a la ca-serne, et auquel on a dresse un guet-hpens in-digne, en me faisant jouer a mon insu, moi leurcollegue, un role triste dans cette deplorable af-faire ; 2. Un décret du gouvernement par lequel

Page 484: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

484 N. BALCEBOII

l'art. 13 sur la propriété était abandonné, ef-face et relegue a l'assemblee generale : c'etaitdonner le fruit de la victoire a nos ennemisvaincus. Je suis, je crois, le seul qui n'a pasvoulu signer cet acte ; 3. The proclamation parlaquelle on excuse Odobesco ; tout en refusantde la signer, .j'ai force Rosetti intercaler dansla proclamation que ces excuses sont du dired'Odobesco et non pas l'opinion du gouverne-merit ; 4. L'avancement que Tell fait aux offi-ciers qui nous avaient garrotes le matin et quiavaient commande le feu sur le peuple.

7)On tourna de plus en derision Alexandre

et on l'accusa d'être un Robespierre, quand iiproposa de faire passer Odobesco et Solomon de-vant un conseil de guerre. Mon frere vient nousdire que les negociants demandent la loi mar-tiale ; j'appuie cette opinion et on la rejette. Sion aurait puni sévèrernent alors ; nous n'aurionspas ete contraints de quitter Bucarest le 29 etle peuple force de refaire pour la troisibme foisla revolution. La question sociale était donc touta, fait abadonnée par le gouvernement le 19 etpar le peuple le 30. Eliad surtout ne voulaitplus entendre parler ; il en voulait aux paysanspour s'etre soulevés contre nous dans notrefuite. Plus tard, lors de la discution pour la con-

à

Page 485: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

REVOLUTIA fp REVOLIITIONARIi 485

vocation de la Constituante, j'ai trouve moyende revenir h la question sociale. Vous savezqu'Eliad, appuyé de Campiniano, Rosetti, Vol-nesco , Nicolas, voulait composer l'assembléede 100 Boyards, 100 negociants et 100 pay-sans. J'ai soutenu le vote universel et direct,et apres une discution de quatre seances, ayantgagne les voix d'Etienne, Bratiano, le Metropo-litain, Maghero et Philipesco, j'ai emporté lavictoire, et comme le principal argument de nosadversaires était que leur systeme est nécessairecomme une garantie h donner aux boyards pourla discution de l'art 13, j'ai propose la forma-tion de la commission et on l'a accepté sanssavoir trop ce que cela sera.

J'ai organise alors aussi les commissairescontre la majorité du gouvernement qui étaithostile h ce projet. En ai-je fait un moyen depopularite pour moi ? Vous savez que je n'aipas meme voulu les nommer rnoi-meme et queje les ai fait nommer par les Clubs. De memeque j'ai decreté l'organisation d'une commission,dans laquelle j'avais nomme toi, Zane, Bolinti-neano, Roman, pour diriger les commissaires etla propagande. J'ai reorganise la feuille des vil-lages et j'ai aide avec de l'argent la formationdu journal Le peuple souverain. Me suis-je fait

Page 486: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

486 N. BALCESCII

proner dans ces journaux sur lesquels j'avais del'autorite ? ! Ou bien ai-je comme d'autres pronemes amis et cherche a leur faire de la popu-larité !?

Quand on allait nommer la Lieutenance,on vient me proposer d'y etre nomme, on l'avaitdecide dans un Club. Je m'y refuse et veuxpartir pour Paris oil. nous n'avions encore per-sonne. Mais au moment de partir Bratiano vientm'empecher. Il me declare qu'il se defie de la.Lieutenance, que comme j'ai de l'action sur cesMM. je dois rester pour les empecher de malfaire, sans cela il est decide a, chercher a lesrenverser. Voila, ce qui me décida a rester et a.écrire h Alexandre a. Vienne de se rendre h Paris.

Que n'avons pas fait et moi et Bratianoet Bolliac et Rosetti pour engager le gouverne-ment concentrer les troupes, a arrner le pays ?Tout a ete inutile.

La Lieutenance inaugura son avenernent ensacrifiant par un acte public remis a Solimanl'autonomie du pays, malgré l' opposition que nouslui fimes. Tes fret-es ont trempé aussi dans cettemalheureuse action. Depuis lors la revolutionpolitique fut sacrifiée et abandonnée corn me l'avaitete deja la revolution sociale, car je vous l'ai

notre droit de faire la revolution n'était que

a.

Page 487: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

REVOLT:TILL I REVOLUTIONml 487

celui d'autonornie. Quelques jours apres je metrouvai a Constantinople et parlant avec Cor j'aiprononce le mot de revolution. Vous ne pouvezplus rien reclamer,, me-dit-il, au nom de larevolution. Maintenant vous vous etes soumis ;vous ne pouvez plus parler au nom du droit.révolutionnaire. Vous devez tout attendre, se-lon la declaration de votre gouvernement, dela bonne volonté du Sultan. Il avait rai-son. Ainsi c' est Soliman-Pap, c'est la Lieute-nance, ce n'est pas Fuat qui a renversd la re'vo-lution. Celui-ci n'a fait que substituer un Caima-cam aux trois Lieutenants. La rdvolution n'existaitplus. La Lieutenance le savait bien quand ellen'a pas voulu convoquer la Constituante avantd'obtenir l'autorisation de Constantinople. La re-volution Atait a, recommencer. C'était la mon opi-nion et celle de Ghica. Celui-ci, qu'on représentecomme un homme avide de pouvoir, un nouveauPisistrate, m'engagea alors a nous mettre d'ac-cord a Bucarest pour dormer la Dictature a Ma-ghero, qu'il n'avait jamais connu. Arrive a Bu-carest j'ai fait tout mon possible pour engagerTell a preparer une defense qui aurait pu pourle moins nous mettre u meme de faire une ca-pitulation honorable et avantageuse au pays. Jen'ai pas pu réussir. Chercher a renverser la

Page 488: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

488 N. BALCEEICII

Lieutenance c'etait trop tard et je craignais d'of-frir un prétexte plausible pour l'entrée des Turesa, Bucarest ; je me suis borne a faire envoyera Maghero l'artillerie et la cavalerie de Bucarestet a l'engager a se declarer dictateur et a semaintenir dans les cas ob. la Lieutenance seraitrenversee par les Tures. Vous savez le reste:

Maintenant n'ai-je pas raison de dire quesi nous trois, qui avions dirige la revolutionjusqu'au 11 Juin, nous aurions été plus capa-bles pour prévoir l'avenir qui nous attendait ouplus ambitieux, nous aurions mieux agi, nous nenous serions pas disperses, et moi je n'aurais pasborne mon action a maintenir l'harmonie entreMM. Eliad, Tell, Rosetti et Bratiano. Et au lieu dene rien faire et de leur crier toujours commeCassandre qu'ils font mal, n'aurai-je pas mieux faitd'agir même malgre eux et contre eux? Ii n'ya qu'une chose qui peut m'excuser, c'est que jen'étais pas soutenu, que je n' avais pas assez depopularité ; et que de plus !dais trop fier pourla mendier comme les autres et pas assez comjclienpour l'obtenir.

17Cet historique de la revolution, la defiance

qu'on nous a portee et qu'on a la mauvaise foide nous porter encore vous explique pourquoinous sommes peu propres et pour ma part

Page 489: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

REVOLUTIA L REVOLUTIONARI1 489

tres peu disposes a diriger l'emigration. On nepeut pas comploter et nous sommes dans cet-te position sans une pleine confiance. Je saisqu' elle ne s impose pas et qu 'elle s 'obtientpar le merite. Chercher a la meriter, tel estmon desir. Pour cela il nous faut du temps ;ii faut laisser les animosites s'effacer, les pas-sions s'eteindre pour que nos emigres puis-sent jouir de l'exercice de toutes leurs facul-tes et raisonner juste. En attendant il ne fautpas se croiser les bras. Que ceux qui ont unepleine confiance les uns dans les autres s'en-tendent entre eux et travaillent ensemble. Jen'ai pas cesse un seul instant de le faire depuisplus d'une armee. Je ne suis pas encore de tonopinion pour diviser notre action. Je crois queles memes hommes peuvent agir pres des ca-binets pour retirer quelque avantage de la si-

tuation actuelle de notre patrie, en merne tempsqu'en secret ils peuvent travailler et preparerles elements pour une revolution nationale dansl'avenir et telle que nous la revons.

Il nous faut donc renoncer pour le mo-

ment a concentrer l'Emigration. Combien d'essaissans resultat n'avons nous pas fait ? Mais celan'empeche pas une entente et une action secreteou particuliere entre tous ceux qui ont pleine

Page 490: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

490 N. BAICESCIT

et entiere confiance entre eux. Et voila ce dontje m'occupe. Je serai heureux si je pourai par-venir a gagner la tienne comme tu possèdestoute la mienne.

Salut cordial

N. Beilcesco.

Mes amities a tous nos amis de Brusse..Ma lettre se ressent de la precipitation que j'aimise a l'ecrire. Je n'ai eu ni le temps de larevoir, de la corriger et de la copier. Tache dela dechiffrer".

48. n[Paris] 6 Marta 1850.

Am primit scrisoarea ta de la 14 Fe-vruarie precum §i 800 fr. IV alatur aci chi-tanta de 300 &and ce am dat la croitorul caremi-al clis.

Dad, novelile despre Transilvania vor fi a-deverate, apof e foarte ren, cAci nu e mijlocd'a isbutl Mra, arme in contra Austriacilor §i

Muscalilor. G-azeta Transilvaniet" din 6 Fevru-arie nu pomenesce nimic nici de arestarea Ian-cului, nicl de agitatia poporulut In numerile tre-

Page 491: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

PREGATIRt BEVOLITTIONARE 491

cute din Ianuarie era ca pe Iancu la un tirg inmunti II arestuisera nisce soldati, dar ca popo-rul se resculase armandu-se cu parl §i capita-nul fu silit a-1 libera, rugandu-1 sa, lini§teascapoporul, caci gre§eala s'a facut. In alt numerspune ea, Iancu cu Axentie at pranclit la Vol-gernut in Sibit i ca vor porni la Viena. In urmaacestora am hotarit sa trimit pe Arapila acolo.Era sa-1 pornesc, dar mai a§tept vre o 3 4

sa vedem ce se mal aude.Me magulesc a crede cä e o minciuna scor-

nita in Bucuresci, de unde es mune. Nisce seri-sori sosite aci mai deunaili vesteat ca pe Bol-liac l'a inchis i pe tine te-a exilat in Siria.

In Gazeta Transilvaniei asemenea nu sevorbesce de guerila din Carpati.

La 9 ale acestei ese la Londra o foaiefrantuzeasca de Golovine sub titlul Le feVéral.Mi-a scris sä-1 trimit articole. Et socot sa medue acolo pe la sfar§itul lunei. Am scris sa in-treb dad, Mazzini a sosit acolo. Cred Ca cudinsul, cu Ledru Rollin, cu Manin, pe care l'amcunoscut mai deunacli aci, §i altil de fie-care natieate unu sä facem un comitet revolutionar euro-pean, conservand tot de odata comitetul Europeiorientale. Mi-am inchipuit un §ir de comitete su-puse unul altuia, incepend gradat : 1. dela....(?) 2.1a

clue

Page 492: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

492 N. BALCESOU

cele cincI terl rornane. 3. unul central in Parispentru toata romanimea ; i apol acele douë pen-tru chestiile internationale §i europene.

Scrisorile din tara vorbesc mult de o am-nestie pentru espatriatI, din care se va escluanumal Locotenentii, Magheru §i tu, clic unele,iar altele pun pe Bolliac in locu-tI. Spune-mI, laun asemenea cas, ce gandescI Ca e de facut. EAcred Ca unii din noi macar sa nu intram intara, unde nu putem face nimic ; afara, numalde casul and am puté fl ale§1 de deputati laAdunarea pentru revizia Regularnentului.

Nu ti-am trimis Inca socoteala subscrisadin pricina ca, and am araat'o intai erat §i

putinI causa§1, §i D. Bratianu ridica oare-carIobiectiI secI, §i de atunci nu i-am putut aduna ;dar o voit face in clilele astea. Hartia insa nua e§it din mana mea. Dar ce folos ca causa§iIde la Brussa aü trimes aci numal o copie intä-rita dupa cea furata de din§il, adaugand §i unteanc grozav de acusatil in potriva-tI §1 in po-triva noastra tutulor. Locotenentii ne-at impar-talit oficialmente acele acte. Dar et am spusin Adunare ca n'am dorinta sa, aflu mi§eliile §iinjuraturile a ast-fel de oamenl, §i citirea hartie-lor se opri inapoindu-se D. Locotenenti.

Intimplarile din Grecia at dat prilej celor

Page 493: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

EMIGRATI1 ROMANI 493

albi de aci sail aux reac ca sa se apropie deRusia, vinuind ca Palmerston umblg sg-I incurceintr'un resbel.

Spune-rnI ce aI de gand sä fad? Remaiacolo saU vii incoacI? Spune-I cocoanel sg meierte ca nu I-am putut scrie §i ca aceasta n'oescuseaza cä iml scrie aa rar.

11Negri este sg villa in primgvara asta aci.

Asernenea §1 Balaceanu se intoarce la Maig inParis.

Ar trebul sä ingrijescI cg sä arzi acelescrisorf ale mele care vorbesc de comitetul delaLondra.

Bo lliac mi s'a plans ca tu nu-I incredin-tez1 nimic el ImI spune ca e mandru de lucra,-rile tale i de activitatea ta. Spune-I cate odatace e de spus. E curies ca o femee. Vöd Ca re-soneaza drept i il scia Ca nu e indiscret. Etiii voit scrie Ca me puill In re1aii cu revolutio-naril EuropeI, dar nu-I vorbi de comitet."

49. Paris 16 Martie 1850.

Am tare putin a-tI scrie i vreme aseme-

;

l

Page 494: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

494 N. BAtanseu

nea putina. Isbanda electorala a sociaVilorschirnba starea lucrurilor aci. Ministeriul cade.F. Barrot a §1 dat demisia.

nDin taxa iml scrie ca boeril s'ati spairnan-tat ca o sa, ne dea amnistie qi sa ne Intoarcem.

Gazeta Transilvaniel s'a oprit. Iancu e dusla Viena, dar nu arestat.

Golescu va pleca septamana asta la Viena.El a facut un memoar asupra stariI poli-

tice a terel, pe care il vom da aci §i la Londra.Cu pWa viitoare iti volt trimite o copie.

Itl trimit deschisa aceasta scrisoare cakeAlbu ca sa citescI respunsul meil la scrisoarealul catre §tefan. 0 pop citl §i la altil, de velgasi de cuviinta.

Cartile de visita le-am dat sa le faca, devoia puté ti le voill &mite cu acest curier,adeca de le va primi Sefels. Acesta hall' da zorca sa ajutam §i nol publicatiile preset Spune-micu cat al pute ajuta Polonia sail alt jurnal ,

dupa cum al (ills. Vail sa fac o bro§ura fran-tuzeasca asupra chestiel sociale la not

Complimente respectoase la lenep D-talecocoana, care nu mai imI scrie.

IV-. B."

Page 495: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

STAILEA ROMANILOR 495

50. Paris 26 Martie 1850.

Am primit scrisoarea ta dela 6 Martieimpreunä cu toate documentele despre chestiaproprietatif, §i me i ocup a lucra o bropra fran-cesa de vre o 4 coil de tipar asupra acestel che-stil, cea mai importanta a revolutiei noastre.

7)vrea s scift daca reformele promise

se vor margini in aceste lucrari ale comisiilordespre proprietate. Daca nu se va face reformegenerale a Regulamentului.

In privinta amnestiel am aucht i nol. Casa, ne hotarim la ceva, a§teptam s'o vedem e§ita.Et scrisesem in tara la familie, de sunt dou6

(?), cä n'am de gand sa me intorc. Soramea Imi scrie Ca boerii sunt späimantati de intoar-cerea noastra unul spuindu-I ca crede capoate n'om vrea noi sa venim i anume demine, ea i-a respuns ca inteadevër ca nu ne-omgrabi a veni, cad o sa ne doara inima sa ve-dem tara in starea in care at adus'o boerii cuMuscalit Et cred insa el unil din nol, call nufac nimic, nici at a face aci, mai bine e a seintoarce in tail, mai cu seama in casul cands'ar face reforme sat s'ar deschide o AdunareNational& ; atunci ne-am puté duce tot)", macar

ca;

Page 496: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

496 N. 331.LOESCII

vremelnice§te in targ. Ar trebui sg impingi acolola deschiderea unef AdungrI, fiind numal acesta mi-jlocul de a face ceva imbunatgtirI in taxa_ Darar trebul ca sg nu fie numai o Adunare de boeri.Nu sunt .insg de idea ta, d'a te läsa sg te tri-mita la Alep. AI puté fi mult mal folositor acident acolo.

Alecu Golescu Inca n'a putut pleca din pri-cina banilor. Et ii fac vre-o 130 fr., dar nu-iajunge. Cred cä o capeta Inca vre-o 170 §i a§ava putO pleca pang in tref

Tanen trebue sg fie tot la Viena. GazetaTransilvanief s'a oprit, iar Bucovina ese de douëor pe septamang. Gazeta lul Carcalechi §i Bu-letinul le primesce Rosetti aci prin Winterhaldercare e in targ.

Sefels fagaduit trimite prin D.Arzunenu, ce pleacg d'aci pentru Constantinopol,cartele de visitg §i ni§te bro§urI ce-ti trimit pen-tru tine si altele dela Bolintineanu pentru Ca-targiu.

Apropo de bropri. La 1848 toamnaA. Golescu dedese lui Biberstein (Buginski) ni§tebro§urI ca sg mi le aduca in targ, unde meaflam atunci. El spune cg ti le-a dat ie la Con-stantinopol. Adevër este?

Poesia alaturatg pentru cocoana d-tale.

qile.

mi-a

Page 497: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CIONFEDEFLATIA DI:MAI:MI 497

Pentru ce esclusia lul Eliad §i Tell din am-nistie ? Li se face o posipe esceptionala ce numeritä. Eliad a §i protestat intr'un articol inSemaine, plangendu-se Ca Poarta tocmai pe eelcredincio§1 ai el' nu-1 iarta.

17Mu ltä fratie la top acolo.

N. B."

51. ,Paris 6 Apri le [1850].

ImI Orli tare rn ca aflai Ca e§ti bolnav.Imi pare bine ca Bolliac a scapat de toate

belelele §1 ca Caraca§1 a e§it la lume , et il cre-deam inchis. Nu soil nimic de Manu, Duilie §i.Dina,. Iti trimit trei esemplare din memoarulfacut de Golescu ca sa dai la Aupick, Canning§i Ali-Pap.. Am clis lui Sefels sa trimita unullui Ahrnet-Effendi. Ea am scris lui Stuard §iluI Palmerston §i le-am trimes cate unul: Aminsarcinat pe cel dint= sa-1 dea la cel d'al doilea.De al vreme pune de scoate o copie dupa me-moar §i impartA§esce-o la camaraqiI dela Brussa.

Memoarul tel ce al trimis lui Kossuth ebun, dar a§1 fl vrut sit fie mai lamurit. El cred

,Amintirt,Ohica, 27,611. 32

Page 498: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

498 N. BALCE13011

cä cu Kossuth e putin de facut, cacl e foarteentête in ideile

It): voit trimite un project de confederatiece volt sa fac pe aceste base :

1. Tref nationalitati deosebite cu teritoriul§i administratia lor : Ungurii, Romanii i Jugo-Slavii.

S. In privinta despailirel teritoriului se vasocoti majoritatea locuitorilor ludetului sat aComitatula Minoritatea, de va fi mare, va dobandlgarantil nationale de limbä, de religie §i de ad-ministratie comunala, iar va fi lipita de terito-riul maioritatel.

Statul federal se va numi Staturile uniteale Dunarei §i vor cuprinde, afara din tot rega-tul Ungariei, Bucovina, Moldova, Valachia, Ser-bia §i Basarabia, cand om lua-o.

3. Adunare centrala federala de 150 de-putatl, cate 50 de fie-care din trei nationalitati",se va aduna in tot anul in capitala fiecarel na-tionalitäti pe rend. Ea va hotari i limba discu-tiilor sale (frantuzeasca §i nemteasca sat alta).

11Adunarea va numi pe un an un guvernfederal de trei Membri, din carI unul va fi mi-nistru de rásboit, altul al pricinilor din afara,§i al treilea al comerciulul i comunicatiilor.

lui.

Page 499: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CONFEDERATIA. DUNABEI 499

Aceste MinisteriurI nurnal §i cu treburilelor sunt treburile federale.

Adunarea va hotari i partea dajdii cetrebue a da fie-care nationalitate dupa populaVa§i veniturile sale pentru federatie. Insa stringe-rea dajdillor va fi facuta de guvernul deosebital naVonalitatilor.

/) Com pleteaza aceste principil din capulpana cand iT voit trirnite proiectul ce voig safac, §i care cred Ca va fi primit de TelekyKlapka, V-1 vom da un caracter semi-oficial.Gandese sa puig pe Czartoryski sä representezepe Serbi cu Jugo-Slavl.

EA pun sub tipar in qilele astea o bro§urain frantuzesce asupra chestiel proprietatii la noi.Dupa acea apoi me apue de publicarea Revisteiromanesct Nu uit Ca. mi-ai fagaduit a ajutaaceasta intreprindere i te grabe§te.

Golescu a plecat a-seara.

N'avusei vreme a scrie nici frate-mea, nidla nimenI altul. Spune-le. la top; multa sanatate.

Ti-am ttimis. prin Sefels laarta dela Artariadela Viena, agile de visita §1 nisce bropre".

teU,

qi

,A1 550

N. B.

Page 500: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

500 N. BALozeou

52. ,Paris, 16 Aprilie 1850.

N'am ce-ti scrie mal deosebit de aci. Sciridin tail iar n'avem, nici dela G-olescu ce trebuesä fie tot la Viena.

Vreme Inca n'am writ mult, ca meaflu mutandu-me. St. Dominique St. Germain,18, este adresa mea acum.

Am vöclut aci pe Bisczanowski, iar Za-moyski n'a sosit Inca.

Complimentele mele la Caraca§I §i la tot):prietenii.

N. B.

In jurnalul La Sonaine este un articollung despre nol, corespondenta din Moldova trasadin foaea Bucovinel.

N'am avut Inca vreme a vedé Concordia.In septamana asta pun sub tipar scrierea meade care ti-arn vorbit. Cred ca. te va interesa.AO don mult ca sa n'apuce Turcil a priml lucra-rile comisiilor, pana a nu e§i lucrarea mea.

Am trimes ierl rëgpuns lul Eliad prinN. Golescu ca sa nu mai' poarte grija lul Bolliacca a furat diamantele Ungariel, cad a 'scapat

Page 501: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ORGANISAR1 REVOLUTIONARE 501

de toate. Eliad II poarta grija tot in sensul careio poarta §i M-me Eliad, adeca ii hulesce. El

dovada ca Bolliac este unealtä musca-leasca, e priete§ugul 1u cu Katov §i Mavru, etc.

53 Paris 26 Aprilie 1850.

Scrisoarea ta din 2 Aprille am primit'o.Banil ce spul ca o yin foarte

la vreme ca sa pocit plati cu o parte dintein§ii(la 300 fr.) tiparirea scriereI mele ce nadajduesca 11-0 trinlite cu po§ta vhtoare.

AstacII am pus'o sub tipar.Din 500 fr. ce mkal trimis, am platit 300

fr. datoria pentru §ederea la Londra §i 100 amdat luI Arapila.

A§tept la sfir*itul lunei bani d'acasä, cucarI sä me repecl pe la Londra, de va fi trebu-inta. Pricina ca nu m'am dus pana acum a fost,ca atat Klapka cat §i m'at insciintatca sunt sa v aci.

Din Moldova imI scrie. dela 8 Aprilie Bal§Teodor §i nevasta lul Ca a e§it amnistia, §i mepoftesc impreunä cu top prietenii mei sa mergp'acolo, sä traiesc vre-o cata-va vreme cuDeo fi adevërat ca s'a dat amnistia, apol me

ice ca

sa-mI trimit1

din§il.

Page 502: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

602 N. BALCBSOLT

due pentru cate-va clile p'acolo, fiind-ca dorescsa vecl pe muma-mea, §i 1-am scris sa vie la,Foc§ani off Galati ca s'o intalnesc. Vohl sa ve-dem ce mai putem face cu Moldovenii, §i de leputem scoate ceva bani, caci toate planurile rë-man in nelucrare din aceasta pricina.

Starea de astacll a lucrurilor nu poate in-tarclia mult a se preface. Niel alba; nicl roei nuvor putO sa a§tepte pana la 1852. Partida careva simtl ea are sa, fie biruita atunci prin vot,va ingriji mal din vreme a face o mi§care, unappel cl la force. Cei albi sunt foarte descura-jati impreuna cu Burgravif §i Margravif lor.

Sunt sigur ca inainte de un an vom ayede lucru §i mult. Trebue dar sa ne gatim Intot chipul.

Sociala in Fraqa va aduce forament res-belul general.

Dela Arapila n'arn nicl o serisoare panaacum.

Articolul 1u Noguez este incomplet §i con-clusia proasta nu poate a-mi sluji nimic. Veivede in articolul meld greplele.

17Articolul facut de Ionescu asemenea e mult

greVt, precum §i chipul de despagubire ce aratape care sunt silit a-I refuta.

)) Am cautat la un cabinet de lectura nume-si

Page 503: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

concremslui ItEvoLuroNenzi 503

rile din Concordia, dar n'am gasit pe acele tre-cute, unde trebue sg fie articolul WI. Era mgbine sg mi le trimitt

Sper cg peste putin sg ne puteni impärp,cum clicl, dar Incet, au fur et a, mesure cepoate fie-care potrivit mijloacelor banqtl.

N'arn vreme all scrie mal mult. Compli-mente la cocoana.

Al tëii

N. Bdicescu.

Barbu de ce nu-ml scrie ?M-me Rosnovano a venit aci".

54. n[Paris] 6 Maid 1850.

Prin scrisoarea din 5 Aprilie inn' spul cgo sg-mI trimitl cu pqta viitoare banl i nu mi-altrimis, dar Iml dal comisioane pe carl cu pg-rere de rëu nu le pot face Ong a nu primibani dela tine sail d'acasg, cad acum me aflufarg para. Din 500 fr. ce mial trimis lunatrecutg am dat 100 fr. lul Golescu i 300 sprea plgti datoria dela Londra, inca 8 fr. pentrucgrtile de visita etc. Altept banil acet1 fAga-

Page 504: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

504 N. BALCESOU

duitl ca s. platesc tiparul broprel mele careese in septamana asta. Golescu §i Laurianu mi atscris dela Viena. Muscalii at trimes cavalerilla 3 prefecti, lancu, Axentie §i Balint §i la altiRomani din Transilvania. Golescu lucreaza. caRomanil sä nu le primeasca. Romanii din Au-stria n'at dobandit ince, nimic din cererile lor ;de acea sunt foarte nemulturnitl. Se a§teapta säese constitutia provinciala a Transilvaniel. InTransilvania s'a introdus in toate trebile oficialelimba germana §i biurocratia austriaca. Lanturinone, scrie Lauriani, se pregatesc, iar libertatlde loc ; el se tot escuzä cu starea provisorie,insa pasurile ce fac §i ca provisoril sunt rele".Gazeta Transilvaniei are sä iasa din not sub re-dactia lul Mure§anu. Ministeriul austriac a corn-pus la Viena o comisie pentru formarea unelterminologil juridice rornane, in care se afla nu-mitt Laurianu, Maiorescu §i Aron Florian. Atateste tot ce at dobandit positiv Romanil delaA ustriacl.

Golescu me povatuesce sä nu cum-vacalc cu piciorul pe la Viena.

Romanil no§tri din Transilvania (Manuetc.) s'at tras in Serbia.

Notele istorice ce-mi cerl voit cauta a tile trirnite prin po§ta viitoare.

sa

Page 505: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ROMANII IN AUSTRIA, UNGURII 505

Imi pare rn ca tu i Golescu v'ati pussä turburati pe morti zacend in cimitirul lor.Kossuth e mort §i nu ne mai poate sluji, la-sati-1 in pace. Am Mout cu dinsul tot ce eracu putinta. L'am silit a da un démenti a sa vieet a son principe, acordand acele concesii in-complete Romani lor. C'était un acte de suicide.Ii ne peut plus aller au dela. Kossuth e repre-sentantul a Ungariei trecutului, a unui trecut in-gropat pentru totdeauna. Ne trebue a ne adresala un representant al Ungariel viitorului, al Un-gariei putincioase. L'action de Kossuth sur lesdestinées de /a Hongrie est finie pour toujours.

Noutatile de aci le-al prirnit prin gazete.Ahmet-Effendi a scris aci ca se aflä in

tara o triada ca a lui Pierre Leroux, aceastaeste : Protectoratul, hospodaratul §i boiaratul".

De amnistie Imi pare rn ca nu se maiautle nimic, cad a§l dori sa me reped in Mol-dova.

De ce Barbu nu-mi mai scrie ?La M-me Ghica, me rog, sä, nu spui nici

complimente nici ca o doresc, caci sunt supë-rat pe D-ei, ca nu mi-a respuns la mai multescrisori.

Adio.N. B.

si

Page 506: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

506 N. BALCESCII

Iti intorc scrisoarea lui Golescu §i cea cgtreMelic, cari am aulit cg s'at intors acolo".

5 5. ,[Paris] 16 Maid 1850

Aici este o neodihng mare §i o turburarein toate spiritele, produsg prin reformarea legelelectorale. E mare minune de s'o petrece lucrulcu lini§te. Poporul vrea sg iasa la ulitg §i laharp,. Capii §i jurnalele ro§ii se silesc cat pota-I oprl. 0 parte din soldati sunt cu poporul,dar pov4uesc a nu se bate acum, ci a a§teptavre-o douë luni in care vreme toatä armata seva roeb. Mai mult de 150 ma de iscglituri vor pro-testa in Paris in contra legel ce se propune.Idea Ro§ilor d'a intinde lupta in toatg Franta§i a nu o concentra nurnai In Paris, e bung.Fgrg indoialg Ca aceastä lege va aduce un lungrásboal civil, de nu acum dar peste putin. Pati-mele sunt aprinse in cel mai mare grad. Am-bele partide nu respirg decat mgcelarirea par-tidel contrare. C'est une guerre d'exterminationsans exemple dans les annales du monde. Ceva e§1 din acestea toate?

2/ Poate de o cam data un folos mare pen-

Page 507: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

AGITATITTNI IN PRANTA 507

tru Rusia. Trebue sa prevedem tot §i sd nenem gata la toate eventualitätile.

Din cartea mea d'abia s'a tiparit treI colI,mal este Inca trel, prin urmare d'abia cu po§taviitoare la 26 tI-o voia trirnite. Gandesc ca amsleit chestia §i am dat lovituri de bardd Regu-lamentuluI §i boerilor.

Ell Ingrijesc §i povatuesc pe frate-teil acicat pociu, fd te rog §i tu asemenea cu frate-metacolo. MI5, II scriset Da-I de lucru §i pune-1 säciteasca la dill, sa nul pia* vrernea.

Nu mi-ai trimis banii de carl mi-ai vorbit.Lipsa banilor m'a oprit d'a zorl tiparirea cartel.

A§tept d'acasa. Poate m'of repecli pentrucatd-va vreme la Londra, de ml-o venl. Arapilaasemenea Iml scrie dela Viena sä-I trirnit vre-osuta fraud.

1)Adio.N. B.

56. ,Paris 26 Maiii 1850

17Despre istoria de la Belgrad mi-a spus §i

Bisczanowski. Am ispitit pe Teleky §i am. v6c1utca el nu scie nimic. Cel dela Londra'ai mel cuno-scutI s'aa dus in Elvetiea pentru treaba.

Page 508: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

508 N. BALCESOU

N'am avut Inca vreme trimite notele,dar cred ca cu po§ta viitoare. Cred ca e de pri-sos : 1. Ca n'oia pute trimite note lungl §ideslu§ite ; 2. ca Poujade plena din taxa pestecurend en conge. Este aci unul ce a fost con-sul la Odesa, care va porni peste putin spre a-1ramplasa. A cerut Rusului (Moldovanu) sa-1 facacunoscut cu not, §i a§tept sa mi-1 aduca astäIla mine.

A§tept sa-mi aduca dela tipografie vre-ocate-va esemplare din bro§ura mea spre a-ti tri-mite. Am dat zor ca sa pot aye vre-o 10 ma-car, ca trimet, §1 cu po§ta viitoare void tri-mite mai multe. Sa cauti a o pune in manaTurcilor §i ambasadorilor, cum §i a trimite inara lui Ahmet-Effendi si la toti prietenii. P'a-

colo at mai multe mijloace. Am fost d'o dig-nitate aspra catre Turd in bro§ura fara insa a-Iataca+ Sunt curios sa scid opinia ta desprescriere.

N'am pus numele socotind de prisos, devreme ce top ai no§tri din tara, vor pricepe caed am scris'o. De acea cred ca e de prisos aface aci mister catr Turd despre numele au-torului.

,,Aci discutia legei electorale tot se ur-rneaza. 0 parte mare din popor vrea sa iasä la

Page 509: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

QUESTION ECONOMIQUE 509

maidan la trAntA, dar Muntenil il opresc. Emi-gratil FrancesI din Londra i ElveVail indeamnaa se bate. Et n'a§1 vrea acum bAtae, cAcl credCA n'or isbutI §i apol §i isbutirea o cred intern-pestiva din cuvintele ce foarte bine al developatin scrisoarea ta lul Ruset.

Golescu e la Viena §i-ml scrie CA Romanildin Transilvania sunt foarte intaritatl.

,, -W. B.

27Ti-am trimes 5 esemplare din bropra mea

prin po§te adresate la HOtel d'Angleterre".SA bagi de seama a indrepta aceste grepll: 1.pagina 72 linia 37, a §tergo cuvintele diviseen series" ; 2. P. 81 linia 23 a pune ses fir-mans" in loc de les fermiers".

Aceste gre§ell aU trecut din vedere-mi,cad me grabiam erl, ca sa pot a ti-le trimiteastaqi. Voig cauta ail mal trimite i prin Se-fels.

Nu mi-al spus daca memoarul fAcut de Go-lescu l'al dat acolo §1 ce efect a facut".

Page 510: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

510 N. BALI:3E80U

57. Paris, 6 Iunie 1850.

Iubite Ghica,

Sunt bolnav putin ; de acea putin I1 voidscrie. TI-am trimis prin comisionarul ce mi-aiinsemnat la Belhomme, negutatorul d'acolo, 50esemplare din brosura mea. Trimite dar la acestade le cere, cad le-am trimis pe numele lui.Cauta a le baga in terile noastre. Spune-rnI ceimpresie a facut brosura la Turd. Ar trebul safaci o nota si s'o daI atat lui Ali-Pasa, cat sis'o trirnitl lui Ahmet-Effendi, in care sa clici,

acea ce scapat din vedere, ca la 1831boerii se impotriveat .1a desfiintarea poslusici-lor tot cu ace1eas1 cuvinte ce &AA astacll impo-triva libertatif munceI, qicOnd, ca nu vor ayecu ce se sluji in casa si in curtile lorisi a mil-tiva \Tulle lor cele numeroase (vecif pentru aceastamucalita scrisoare a lui Dudescu dare -Villaratiparita in Poporul Suveran din August 1848,'pe care ar fi bine s'o traduci i s'o arql Tur-cilor); 'ca cu toate adeste, desfiintandu-se -poslus-nicil nu din vrerea boerilor, dar prin ucaz ru-sesc, boerii se putura sluji maI bine cu slugisirnbriase si toate viile se cultiva all mai bine

mI-a

Page 511: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

QUESTION ECIONONIQUE" 511

cu munca libera a la journee et a la tache ;fail ca aceasta sa fie prea scumpa sat se lip-seasca. Ar trebul Inca sg dal oare-care desvol-taxi despre renta care este Inca foarte ingreoiatasocotita 5 p.0/0, de vreme ce in Franta nu estedecat 2 sat 2 1/20/0.

,,Comuhistil nostri aci sunt nemultumitl can'am cerut abolitia proprietatei, a rentel, etc.NoI, call am atacat-privilegiul si monopolul pro-prietatel, vom fi nevoiti a Ile lupta odata sprea apëra proprietatea de comunism.

17Am primit o scrisoare dela T. Bals, prin

care imi anunciazg cu parere de rët ca amnistiaeste o minciuna de o cam data. Ea scid ilusiiledupg carl aspirg Bals ; dar cred ca candidatii deacest fel tocmal ne sunt folositori si trebuin-ciosi, pentru acea tin relatil cu dinsul. C'est unassez brave homme du reste et il parait avoirbeaucoup d'affection pour moi. Asa nu e de spe-rat sg merg in Moldova. Era sg vie Negri aci,dar nu cred ca va veni. Mavrogheni si Alex.Mavrocordat sunt sa vie la Ems cu nevestele lorsi apoi aci. Ce fel de oameni sunt acestia, pe earltu 1-ai cunoscut? Et nu scit ce o sg fac ? Ce-o samö mai fac ? Mijloacele nu me iarta a mai sedO inParis, si me tot uit incontro s'o apuc ca sa gasescla vie d bon marchd. Poate m'oiü duce a me

Page 512: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

512 N. NALcEsou

a§eza in vre un or4el al Spaniel, cacl a venlla Constantinopol nu ca§tig nimic in eftinAtate.

N. B.

trimit nisce articole e§ite in National,sA le trimiV la Brussanl. Ii trimit alAturatascrisoare dela D. Fernez. El m'a rugat ca sl-I de-schiclf creditul astfel, adecA sa autorisezi pe Filletet Wille bancherul a plati ses bordereaux.

2. SA-I respuncll daca primesci ca frate-tëtisA manance la masa familiei lul, dupa cum qiceCA a gasit doctorul de cuviinta.

3. Eil l'am autorisat ca sa ia un repeti-tor de matematicA. Asemenea are un profesorde arme 0 de piano dupa hotArirea lul Go-lescu.

4. SA regulezl imbrIcAmintea lul. Frate-tëti mi s'a plans CA n'are cisme. Et am rugaterl pe D. Fernez sA-I faca, paha vel scrietu. Despre toate aceste puncte, me rog sA daldeslu§irI cum vreI sa se urmeze."

Page 513: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

EMIGRATIA LA PARIS 513

58. Paris, IC Iunie 1850.

Iubite Ghica,

M'al pus in mare nevoe cu intarliereaacelor bani, dar in sMr§it cred Ca peste trei

prirni, dupa cum irni scriI.41 trimit aci aläturi un certificat al doe-

torului §i un Ilya§ a lul Fernez, dupa care amfost silit a autorisa pe frate-tai sa manance lamasa lui Fernez numal pana in 6 septarnani,timp necesar pana sa vie réspunsul tat' §i ho-tarirea cum vrel sa se urmeze intr'aceasta. Deacea scrie-mi indata. Frate-töfi asemenea se plangeca n'are haine, ca tu nu i-ai hotarit de undesa iea §i cine sa-I faca. A venit la mine de i-amdat o pereche de cisme, ca n'avea ; §i m'amdus de am rugat pe D. Fernez sa-i cumpere opereche de cisme.

AV vrea sa-ml trim** raportul lui Ionescu.Prin Mocani s'ar putO face propaganda §i

in Principate.trimit aci un articol tiparit de o foaie

mensualä, ce ese la inceputul fie-carel lunl subriumirea de Ligue des peuples. Redactorul el esteunul Carpentier ce fusese colaboratorul et la Tri-bune des peuples i banuit ca are relatil d'aproape

Ghka, Amintiri. 27,641. 33

qileII void

Page 514: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

514 N. Bli.x.csscu

cu politia. Acum este prieten cu Eliad §i velvedé ce scrie vestitul Locotenent in potriva ta.

trimit o scrisoare catre Zane spre ré-spuns la cea ce mi-a trimis, cite§te-o §i tu.

Mö rog ingrije§te de frate-met ceva§I,chiama-1 §i fa-lsa inteleaga de nebunia ce am auclit

voesce a face, a se insura §i cu o fata saraca,cand §i el este sarac. EU sunt a§a de superatasupra-i in cat nu-1 pot scrie ; sä se gandeascala biata muma-mea atat de necajita , §i cat osa sufere cand va afla.

Cauta a trimite din bro§url in tara §i inMoldova ; trimite cu vaporul vre-o douë trel laM-me Anica Ghica la Galati §i la Negri.

Al tell

NI B.

llCauza§if d'aci urla ca in Buletinul" dinurma vincll tara Turcilor; vecll scrisoarea catreZane. Trimite la Brussa articolul lui

59. Paris 26 Iunie 1850.

N'am nimic scrie. Sunt Inca superat

It1

ca

Eliad".

Page 515: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CATEE OONTELE ZAMOYSICI 515

putin pe tine, ca asigurandume ca al sa-ml tri-mitl 577 fr. curend, m'aI fäcut a lua angajamentecu unil alp §i nu numal neai dat de ru§ine, darm'al pus §1 in positie foarte critica.

Cred cä diseara voiil afla ca Ministerulenglez a scapat de criza In care era.

Marghiloman cel tiner se intoarce in tail.0 sa te rog sa-I trimii acolo o scrisoare de re-comandatie catre Ahmet Effendi. Am trebuintaca sa, poata fi cunoscut §i ocrotit de Ahmet".

60.

Lettre de N. Bdlcescu au Comte Zamoyski.

Monsieur le Comte,

J'ai lu attentivement la relation que vousm'avez fait l'honneur de me communiquer et je meconforme a votre invitation en vous faisant partde mon opinion sur une question, dont l'impor-tance est aussi grande, aussi vitale pour nousautres Roumains que pour les Magyars et lesPolonais.

Vous me permettrez, Monsieur le Comte,de ne pas m'etendre sur les dispositions gene-

Page 516: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

516 N. BALCESCII

rales du plan, étant occupe en ce moment-cide traiter le sujet dans un écrit a part avec tousles dévelloppernents qu'il comporte et de metenir strictement aux points qui concernent lesRoumains.

Les organes intelligents des differentes e-migrations, qui se sont trouvés l'hiver passé enTurquie ont tous senti que la federation seuleétait la voie de salut des nations opprimees ; enconsequence ils admettent logiquement dans cepacte la Hongrie, la Pologne, la Croatie, la Serbieet les Pays Roumains. Qui dit federation, ditsolidalité d'intérets, de droits, de charges et debenefices ; en ceci l'experience nous a fait faireun pas immense. La similitude de l'histoire etdes destinees de la Pologne, de la Hongrie, del'Italie et des Pays Roumains prouve supérieu-rement que la solidarite seule peut garantir leurexistence a venir, car ce sont les querelles devoisinage, la confusion des races, les guerresd'ambition qui nous ont tous affaiblis puis livréssuccessivement aux Turcs, aux Autrichiens etaux Busses.

Cependant, Monsieur le Comte, je craMsque la leçon du passe ne soit pas prise danstoute la consideratiOn qu'elle mérite, malgré sagravite et des 'les premieres lignes de la rela-

Page 517: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CONFEDERATIIINEA ORIENTALA 517

tion, que vous m'avez fait l'honneur de rn 'en-voyer, je suis oblige de m'arreter et de vousprier de rn'édairer sur cette incertitude : Qu' en-tend-on par Pays Roumains ? Sont-ce les Prin-cipautes seulement, ou bien les Principautes, lescontrées du Sud de la Hongrie peuplOes exclu-sivement ou en majorité par les Roumains? Jepenche croire d'apres vos reserves a regardde la Voyvodine Serbe que les memes reservess'appliquent aux Pays Roumains en general,c'est-a..-dire aux Principautes et aux contrées peu-plOes de Roumains comprises dans les limitesactuelles de la Hongrie et de la Transylvanie ;mais un peu plus loin l'énumération des natio-nalités de la Hongrie me fait presumer par l'o-mission du nom Rournain, que l'emigration Hon-groise entendrait par Pays Roumains les Prin-cipautés seulement. J'insiste sur ce point, Mon-sieur le Comte, d'abord parceque je suis Rou-main, et qu'a ce titre il m'intéresse particulie-rement ; mais je serais Otranger a la questionque j'insisterais egalement. Je crois que dansl'interet du grand but que se proposent les dif-férentes emigrations, les difficultés doivent etreaplanies d'avance, les objections prevues et re-solues, les droits constatés, le vague determineet le principe nettement expose, afin que cha-

A

Page 518: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

518 N. BALOESCII

cun sache en vertu du quoi II agit et pourquoiil combat. Hommes de la liberte, n'évitons pasla lurniere, et faisons la part de chacun avant labataille pour ne pas donner prise aux querelleset a la confusion, et pour ne pas nous déchirerapres avoir conquis la liberte de nos nationalités,faute de nous etre entendus a temps.

A part cette incertitude que souleve laquestion Romaine, la confeddration ou plutot laligue est possible, nécessaire, consequente avecl'histoire et j'ajouterai le seul et unique moyenpour nos nationalités de s'affranchir et dans l'a-venir de se garantir contre les menaces enva-hissantes du moscovitisme et du germanisme.Ceci est de la politique generale et j'y adhereparcequ'elle est large, bien entendue et que saraison n'a pas besoin d'être démontree pour etrecomprise. La Suzerainete de la Turquie que re--migration Hongroise semble vouloir appeler a.

son secours ne peut pas etre défavorablernentaccueillie par les Rournains et en définitif cen'est qu'en un cas.

La Bande orientale ne peut done trouverde difficultés sérieuses de la part des intéresses.L'idee s'est revelee depuis longtemps elle estconstituée déja puisqu'elle est l'aspiration gene-rale. Cependant, l'existence matérielle de la Bande

;

Page 519: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CONFEDERA TIIINEA ORIENTAL 519

rencontre une difficulté de mise en execution,et cette difficulte est suscitée par le pays qui ya le plus d'intëret, par la Hongrie. MonsieurKossuth dit: ,,Qu'il est avant tout Maghyare,que c'est pour la Hongrie Magyare qu'il se d6-voue qu'il veut absolument tout ce qu'il croitindispensable pour l'existence de l'état Hongrois,tel qu'il le concoit dans son unite historique etpolitique. Hormis ces conditions indispensablesii veut conceder aux differentes races et languesrepandues en Hongrie tout ce que peut leur don-ner une égalite compl6te des droits civils et po-litiques avec les Magyares et rrinne tout le de-veloppement national, oute la part que peutvaloir a leurs langues respectives dans les ad-ministrations locales la proportion nurneriquedes différentes populations. Mais ii veut commelangue politique et diplomatique pour la Hon-grie entière et comme lien d'unité entre toutesles parties du pays, la langue Magyare". Cetteprofession de foi de Monsieur Kossuth me jettedans une profonde perplexité ; car elle me sem-ble être la conclusion du système si malheureu-sement pratiqué de 1848 a 1849. Certes per-sonne ne rend plus de justice que moi a Mon-sieur Kossuth et a la brave nation, dont il adirige les destinëes en ces derniers temps mais

;

;

Page 520: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

520 N. BALCESCII

plus les qualités de M. Kossuth sont eminentes,plus nous devons raisonner avec calme et re-sister a l'entrainement. Cette profession de foiaffaiblit la bande de 15 millions d'ames Hon-grois, Roumains et Slaves, et d'un appoint desix autres millions de Roumains des Principau-.Ws y comprises les deux provinces de yace Rou-maine (la Bucovine et la Bassarabie) enclaveesaujourd'hui dans les Empires d'Autriche et deRussie. Et voici pourquoi.

Selon nous l'unite politique de la Hongrieau rnoyen d'une administration, d'une langue,et d'un etat Magyare est une impossibilite, et cetteimpossibilite, Monsieur le Comte, ressort de lastatistique, de la geographie et de l'histoire, desmoeurs, des traditions opposees et des habitu-des des différentes races. Les Magyares en tantque Magyares auront une place distinguée dansla ligue orientale, mais les Magyares, corpspolitique dirigeant et absorbant l'individualitéRoumaine et Slave, ne peuvent que ressusciterles conflits de races et perpetuer la guerre ci-vile. Supposons la Bande orientale d'après Mon-sieur Kossuth... Il est hors de doute que laCroatie voudra y rentrer comme etat a part, etrefusera les armes a la main comme en 1848de reconnaitre la suprématie politique d'une

-

Page 521: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CONFEDERATIIINEA. OBIENTALA 521

autre langue et d'une autre race. II y auraitdone lutte ou derogation au principe Magyare ,

et en meme temps un affaiblissement de laBande. Refusera-t-on aux Roumains, aux Serbeset aux Illiriens ce que l'on sera oblige de greou de force de reconnaitre aux Croates? Vousvoyez, Monsieur le Comte, que les Magyares se-ront forces d'errer dans un cercle vicieux vio-lent, dont le moindre defaut sera de léser leprincipe fondamental de l'association generale,respect et reconnaissance des nationalite's. Et sil'influence de la Pologne, qui ne saurait etre quegrande dans la confederation, ne pourrait parvenirh, denouer les' difficultés en litige, qu'arriverait-il ?Il arriverait que la nation magyare, par raisonsupreme de salut, détruira en elle meme toutgerme de libertO et courbera sa propre tete sousune autorité dictatoriale pour etouffer par laterreur les dissidences de races, car autrementavec un regime taut soit peu liberal, un prin-cipe d'élection, quelque mince qu'il puisse etre,la majorité slave et roumaine Ctoufferait l'Otatlegal c. a,. d. l'état magyare. Admettre l'unitépolitique et historique d'un état magyare c'estposer en principe le suicide de la race magyare,et c'est ce que nous ne voudrions jamais nousautres Roumains dont l'existence est plus etroi-

Page 522: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

522 N. IILLOEBCII

tement liée à celle des Magyares. A cOtO de cedanger permanent existent d'autres dangers nonmoins graves. Les haines de race a, race au lieude s'Oteindre se raviveraient plus animées quejamais, les Slaves pactiseront de coeur et demain avec tout espbce de libérateurs, s'appelas-sent-ils Russes ou Allemands, les Roumains lessuivraient ou tourneraient leurs regards versleurs freres des .Principautes, la Hongrie seraitchaque jour un probleme, et la prosperite, laforce, l'existence de la confédération entière sanscesse en jeu. 1848 a été l'explosion de la guerredes races couvant depuis mille ans, et c'estparceque Pon a sauté pieds joints par dessus leprincipe des nationalités que nous avons tousété englouti dans un commun naufrage, Serbes,Croates, Roumains, Magyares. A ce sujet, Mon-sieur, nous ne saurions assez lober les Galli-ciens d'avoir compris la foi nouvelle en n'insis-tant pas sur l'incorporation de la Bucovinela Galicie et d'avoir fait le sacrifice encore plusrigoureux des RuthOniens.

Une étude sérieuse et la connaissance del'antagonisme profond des diverses races dela Hongrie m'a convaincu de l'irnpossibilitO d'unétat Hongrois dans les proportions d'unitO poli-tique et historique comme l'entrevoit Monsieur

Page 523: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CONFEDEILATIIINEA ORIENTAL 523

Kossuth. Je ne serais pas Roumain, que je n'enpenserais autrement ; relier a, la ligue des peuplesla Hongrie avec sa complication actuelle et envertu du principe magyare seulement c'est sepreparer des maux incalculables. La ligue despeuples, dont nous nous occupons procède dusentiment de l'injustice, qui a ete commiseleur ëgard et de l'iniquite politique du parque-tage des nationalitës sans afinité et sans liensentre elles. La force des gouvernements Autri-chien et Russe se trouve dans l'antagonismedes différentes races qui composent leurs em-pires. Diviser c'est regner. Aussi, Monsieur leComte, je pense que le droit historique est unmauvais droit invoquer, car c'est le droit dela force, de l'invasion et de la conquete et nouscherchons a, nous affranchir par le droit im-muable : la justice. Or, se qui est juste pour leMagyare, pour le Polonais, pour l'Italien, doitetre juste pour le Slave et le Roumain et ré-ciproquement pour tous ; la justice ne peut avoirdeux mesures. Aujourd'hui la justice pour lespeuples est contenue dans la question strictedes nationalités ; c'est par elles et pour ellesqu'ils se meuvent.

Mais enfin voyons ce qu'est en Hongriele droit historique; le droit est incontestablement

h

a

Page 524: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

524 N. BILOESCII

la conquete. Ii y a mile ans de cela, les Magyaresenvahissent les pays occupés par les Slaves etles Roumains, et s'établissent au milieu d'eux.Mais ces populations disparaissent-elles ? La con-quete subit-elle les memes phases que dans laGaule, en Italie, en Espagne et ailleurs ? LesSlaves et les Roumains perdent-ils le souvenirde leur origine et de leur importance ; abdiquent-ils leurs moeurs, leurs costumes, leurs idiomes?Non, ils cedent a la force envahissante sans l'ac-cepter, les trois races campent dans les mernespositions morales et matérielles et au bout demile ans elles se retrouvent face a face commeaux jours d'Arpad et .les armes a. la main. Sila conquete est parvenue a prendre racine surquelques points du territoire, elle est cependantrestëe toujours a l'état d'agression, mais elle aOchoué dans la denationalisation, et c'est la seuleconquete rOelle et qui puisse justifier le titrehistorique. Pendant le moyen age, non seule-ment l'arnalgame ne s'effectue pas malgré leslois féroces de l'epoque, mais les races s'éloi-gnent d'avantage les unes des autres, et se hals-sent de plus en plus dans leur déchéance poli-tique et l'isolement oil les place la diversité deslangues, des traditions et des religions. Durantcette longue période les peuples de la Hongrie

Page 525: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CONFEDERATIIINEA OSIENTALA 526

passent a se hair et h se battre entre eux, saufquelques efforts communs contre les Tures ; leursguerres intestines ouvrent la Hongrie aux Tureset finalement la livrent h l'Autriche.

Parmi les nationalités opprimées de laHongrie aucune ne fut plus maltraitée, mais aussiaucune plus tenace h tenter l'affranchissementque la race Roumaine. Des 1438 les Saxons,les Hongrois et les Sicules de la Transylvanieforment une ligue contre les Roumains ; on leurenleve les droits civils et politiques ; ainsi queM. Kossuth lui merne l'a rappele en 1848 h latribune et clans ses circulaires, leur nom memeétait fiétri par les lois du pays. Les Roumainspar repressailles et instinct de race prennent parth toutes les guerres des Principautés contre laHongrie, et fomentent sans cesse des souleve-ments.. En 1784 il fallut les efforts combines dela noblesse Transylvaine et des impériaux pourétouffer la revolution doublement politique etsociale tent6e par bora. En 1791 les Roumainsréclament de l'Empereur Leopold leur emanci-pation ; la diete Transylvaine s'y refusa. Cepen-dant malgre repression legale, malgre la séveritedes edits, malgre l'incertitude et l'avenir, la foide la nationalite survit h tout ; la race misehors la loi se revele par sa persistance h de-

Page 526: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

526 N. BALCEBOU

mander l'affranchissement. Vint 1848. Les Ma-gyares proclambrent ce que M. Kossuth appellel'egalite des droits. La di6te Transylvaine, nonobstant les nouveaux droits politiques et civils,conclut l'acte d'annexion de la Transylvanie a, laHongrie sans consulter ou plutOt malgré la po-pulation Roumaine. Cet inqualifiable et impoli-tique mepris de la diète et le régime de ter-reur auquel on soumit les Roumains, donnale signal de cette guerre néfaste , qui a plongela Transylvanie dans la ruine et la misëre. LesRoumains comme les Slaves ne purent et nedilrent pas se contenter de l'egalite devant laloi, qui d'ailleurs ne leur arrivait pas par uneffet de la bonne volonté des Magyares, maispar effet providentiel et absolu de la revolutionde Mars ; egalite des droits les faisait Magyareset ils voulaient rester Roumains et Slaves. Cetteégalité pour are vraie devait provenir de Vega-lite des nationalités. Egalite des nationalitOs futdonc le voeu et la demande generate d'un boutde la Hongrie a l'autre.

Vous connaissez, Monsieur le Comte, lesuccès de ces demandes ; elles rencontrèrent unerésistance a laquelle certes on ne devait pass'attendre après une revolution faite au ,nom dela liberté, de l'OgalitO et de la fraternité. Cette

Page 527: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CONPEDERATIIINEA ORIENTALA 627

résistance fatale et en quelque sorte aveugle,sonna le toxin de la guerre civile au Nord, auSud, partout, et amena les Autrichiens et lesRusses. Je suis intirnement convaincu que lesdestinées de la Hongrie eussent Oté toutes au-tres si le gouvernement rOvolutionnaire de Pesthavait transigé avec les Slaves et les Roumainset voulu revenir de son système de tout par etpour le Magyarisme. Le gouvernement révolu-tionnaire de Pest a peine instituO a eu le tortde se poser en gouvernement legitime. Au lieud'être un intermédiaire et un concihateur entreles inimitiés, les intOrets des races, il est restéparti hostile, puisqu'il n'était aux yeux des Rou-mains et des Slaves que le gouverment Magyare,aclamé et soutenu par les Magyares seuls. Ce

n'est pas par sympathie pour le despotisme queles Roumains ont fait la guerre en Transylvanieet dans le Banat ; comme les Croates et lesSerbes, ils ont étO forcément amenés a soutenirl'Autriche pour ne pas mentir a la foi de la na-tionalitO qui les a fait vivre depuis dix siècles.L'Autriche a parfaitement et depuis longternpscompris ce que la foi nationale avait de force,d'energie et de puissance ; et pendant que legouvernement Magyare refusait catégoriquement,l'Autriche promettait et donnait ; ce fut l'appat.

Page 528: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

528 N. BALCESCII

Les populations trompees par l'Autriche crientencore aujourd'hui ce qu'elles criaient apres Mars1848 : e'galite' des nationalitds et fdddration. Cesquelques mots contiennent l'avenir des peuples,la destruction de l'Autriche et la garantie réelled'existence pour les Magyares en tant que race.Penser a denationaliser aujourd'hui, apres l'expé-rience de dix siëcles et l'experience sanglantede deux dernières années, les races de la Hon-grie et les plier a une suprematie quelconque,est une chimere pleine de désastres et de dé-combres. Il est incontestable que six millionsde Slaves , trois millions et demie de Roumains,dont les efforts tendent au nom de la federa-tion a détruire l'Autriche, ne voudront jamaissubir la suprématie de cinq millions de Ma-gyares contre lesquels ils protestent depuis qu'ilsse connaissent. Cela tombe sous le sens. Ledroit historique nous ramène done droit au pointdu depart: la force, l'invasion et la conquete.Ce droit n'est pas une solution admissible, caril est la question meme. Du reste, vous avezvu plus haut, Monsieur le Comte, que les Rou-mains comme les Slaves ont aussi un droit his-torique a faire valoir, droit bien antérieur acelui de Magyares. Voila, done deux droits his-toriques en presence; lequel est le plus juste?

Page 529: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CO NFEDER ATTUNEA ORIENTAL A 529

Les nationalités de la Hongrie, au lieu de s'en-tredéchirer éternellement l'histoire a, la main,ne feraient-elles pas mieux de s'en rapporterau droit nature], seul droit imprescriptible, etde tacher de vivre comme soeurs dans leur pa-trie commune ? Je le rep6te, Monsieur le Comte,non seulement le droit historique n'est ni unepreuve, ni un droit, et ne peut favoriser l'unitéd'un kat purement Magyare, mais la statistiqueet la géographie s'y opposent egalement. Au-cune des trois races, dont les forces numeriquesse balansent a peu pres, ne saurait s'imposeraux deux autres avec ses moeurs, ses aptitudes,ses tendances et ses souvenirs historiques,. salittérature et sa langue, sans encourir l'accusa-ton d'ambition et par consequent sans provo-quer la resistance. Et considérez qu'en 1848 lesRoumains et les Slaves ont hautement dit maitrespour maitres, nous choisissons les Autrichiensparcequ'ils promettent regalité des nationalités.Ce cri n'est pas parti des meneurs et des chefs,il est parti des masses ; de 1848 a, 1849 il s'esttrouvé des homm es parmi les Slaves et les Rou-mains qui ont abondé dans le sens de la poli-tique Magyare, se réservant de la combattre plustard. Malgré leur popularité ils n'ont pu detour-ner leurs nations de la pensée éternelle: Pas de

Ghica, Amintiri, 27,641. 34

:

Page 530: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

530 N. BALCESC17

suprematie, nationalité intacte. Ces homrnes ontfini tous par etre rejetés et considérés commetransfuges. La geographie vient au secours deschiffres ; en effet, on dirait que la Providence,dans la prevision de ce qui se passe aujourd'hui,a pris soin pour faciliter la solution de la ques-tion des nationalites, de grouper h part les for-ces de chacune d'elles et de rnarquer chaquecontrée du caractbre indelible du peuple qui l'ha-bite ; les Hongrois vivant parmi les Roumains,les Slaves parmi les Hongrois et vice-versa nesont que des cas prives ou des colonies étioleesqui degen6rent et se den ationalisent rapidement.

,,La Hongrie ne peut done pas entrer commeOtat Magyare dans la ligue sans subir une trans-formation interieure. Cette transformation selonles Roumains n'attenuerait en rien le rang, laforce et l'influence que la Hongrie occuperaitdans la ligue, et aurait pour effet d'agrandirmerne son territoire, en attirant les Roumainsdes Principautes ; la transformation consisteraiten une demarcation des races d'après les loisd'une majorite bien constatee ; chaque nationa-lite s'organiserait elle-meme selon ses propresbesoins et ses aptitudes, et toutes auraient entreelles un lien federal h l'instar de la Suisse, le-quel servirait a rattacher une Hongrie abstraite

Page 531: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CONFEDERATIIINEA OR1ENTALA 531

a la grande bande ou ligue orientale. Voila,Monsieur le Comte, la pensée générale des Rou-mains ; les dOveloppements et les consequencessont faciles a entrevoir. Si. Monsieur Kossuthveut assurer l'existence et le developpement dela nation Magyare et concourir a l'affranchisse-ment des nations subjuguees et enchainèes, iipeut compter sur dix millions de Roumains etsur les Slaves probablement aussi, mais a, titred'alliés, de fedérés et de fr6res. Notre principepolitique est simple: respect, reconnaissance,.6galitO et solidaritO des nationalités ; dix sièclesde luttes et de souffrances ont agrandi ce prin-cipe. Quelque inconvenient que peut avoir la réa-lisation de ce principe pour les illusions histo-riques des quelqu'uns des Magyares, nous cro-.yons, et en cela nous sommes d'accord avec lamajoritO des Magyares éclairOs, qu'il est seulcapable d'unir nos efforts et de nous faire trou-ver des sécurités mutuelles contre toute even-tualité intérieure ou extérieure ; l'unité politiquede la Hongrie, autre que par un pacte federal,serait la perte de la nation Magyare ; car ellese heurterait dans ses essais de dOveloppementcontre une majoritO hostile.

En vous envoyant, Monsieur le Comte, cetexposé rapide qui est le résurnO de l'opinion ge-

Page 532: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

582 N. BALCESCII

1161-ale des Roumains de la Hongrie, je ne puisassez vous remercier de l'honneur que vousm'avez fait de vous adresser moi plutet qu'ad'autres.

Je profite de l'occasion , M. le Comte,pour vous prier de faire parvenir a Monsieurle Prince Czartoryski l'expression de la recon-naissance que les Roumains lui doivent pour lerdle conciliateur de sa politique, pour les no-bles efforts qu'il a tente en faveur de leurs droitspendant les deux dernibres années et pour l'appuidiplomatique qu'il n'a cess6 depuis a accorder

l'émigration Roumaine.Agreez, je vous en prie, M. le Comte, l'ex-

pression de ma trbs haute consideration.

Votre tres devoue serviteur

N. B«lcesco.

Paris ce 1er Juillet 1850.18, Rue St. Dominique, St. Gerniain".

61. Paris 6 Iulie 1850.

Ce mal umblati dupa comiteturi, cand nusunt banl ? Cu ce sa fad propaganda, sa tri-

a

a

Page 533: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

STAREA EMIGRATILOR 533

miI agentl? Scii ca e cu neputinta a stringecontributii din tail. Apol scil ca cei mal multidin no)", nu mai ail rnijloace de trait aci, §i suntsilii a se impra§tia. Et insurni nu wit incotrosa plec, ca sa, pot till. 111i s'at sleit toate mi-jloacele §i traese pe datoril de atata vreme. Decand sunt aci, muma-mea nu mi-a putut trimitedecat 600 fr. In tara nu se gasesc bath, nicica sä se imprurnute cine-va cu ipoteca , nicica sä vint. Vroiam sa vindem in* cea maimica, ni§te vil §i ni§te locuri de casa din Bu-curesci §i muma-mea imi .scrie ca nu poate ca-peta mu§terii.

Ti-am spus de mai multe ori, cä alt mi-jloc ca sa traim n'avern, cleat dela Turd sacapotam cu imprumutare de nu altmintrelea.

Gole§til ail facut propunere la guvernulturces3 §i nu le-a dat Inca. nici un respuns. Artrebui ca sa caqi tu, ca sat guvernul, sat vre unparticular sat bancher d'acolo sa primeasca, a neface o imprumutare de cate-va mh de galbeni peipoteca de mo§ii §i cu o dobinda, mai omeneasca.G-olescii, Bratienii, precum §i nol suntem gataa pune ipoteca. mo§iile noastre, cari fac maimune mil de galbeni. Gande§te-te la aceasta §iyelp de nu pop' face treaba prin Alléon sat altcineva, de nu poti prin guvern. Altmintrelea nu

Page 534: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

534 N. BALCESCII

putem nici a mai tral. Et traesc ca vai de omde a§1 fi putut Meal sa mai remal vre-o cate-va luni pana sa sfar§esc lucrarea istorica ce aminceput. Me gandese sä me duc sa me fac da-seal in vre un ora§el din taxa turceasca.

Gande§te-te serios §i cauta a ne scoatedin nevoie, altmintrelea toate planurile sunt za-darnice, cad judeca Ca subscriptil nu putema§tepta. Moldovenil aü fagaduit §i n'at facutnimic.

Fa bine, me rog, de chiama pe Barbu §i-Ipovatuesce sa se intoarca in tail, ca sa, cautede casa, ca biata mumä-mea e singura §i I-ascris §i ea ca s rnearga in tail.

trimit aci o scrisoare, ce am adresatlui. Zamoyski dupa cererea iui §i in urma uneicomunicatil ce mi-a fgcut. Pastreaz'o pentru tine

n'o areta la nimenl. Intr'insa se cuprind maitoate notele ce-mI cereal.

De s'ar numi comisia, ar trebul sg, se nu-measca Brg,tianul cel mare, Alecu sag §tefanGolescu cu mine; dar inca odata fara chip debani nu mai incerc41 nimic.

Complimente multe la M-me Ghica."

§i

Page 535: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

AFACERi PAMILIARE POLITICE 535

62. ,Paris 16 Julie 1850.

In alaturata scrisoare catre Alecu Golescudela mine vel vedé respunsul meg la propune-rea celor dela Brussa.

Scrie-rni, me rog, ce impresie a facut pe laTurd bro§ura mea, precum §i in tara. Pesteputine qile iti voit mal trirnite vre-o cate-vaexemplare. Am scris lui Barbu ca sa se ducain tart,. Fa bine de-1 veql §i-1 indeamna, sä plecein tara, dupa, cum voesce §i rnumä-rnea. De nuva fi mijloc ca sa mearga in taxa, apol pornesce-1in Moldova. Me rog tare sa te ocupi de aceasta.N'am sail spun nimic alta. Arapila e la Carls-bad cu murna-sa §i apol va merge in Transil-vania peste vre-o douë luni.

Nu sciii nimic nici din Transilvania, nicidin tara §i Moldova.

Fiindlca te rog sa ingrijescl pentru frate-meg, iata §1 eü ingrijesc pentru al teg. Am auclitca face nine pe credit la croitor §i am clis croi-torului sa nu-I mai faca fara scirea ta §i sa-mltrimiä nota ca sa ti-o trimit tie, ca sä o plä-tesci. Frate-teg a cerut bani la M-me Carnpi-neanu (ex-Ottetele§iano), ce a fost cate-va clileaci. Ea nu a vrut sa-I dea §i mi-a spus. I-amclis §i eg ca bine a facut, de nu i-a dat, ca poate

VI

Page 536: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

N. BA LCESCII

if cheltuia. Pentru acea mai bine am gasit cucale ca trimit nota §i tu sä ingrije§ti pen-tru plata fara a-I trirnite banii WT. Ii poti tri-mite sat mie saa d-lui Fernez. A§tept 'MO. re-spuns despre cate ti-am scris in privinta ft-ate-tea.

Adu arninte la M-me Ghica ca-mi este da-toare done respunsuri. Ved ca iar s'a dat lenei.

Am trimis pe Marghiloman cel mic inteara. Me rog mai intaia sa-1 trirniti o recoman-datie catre Ahmed-Effendi. Scrisoarea s'o adre-sezi subt numele Mihaescu la Bucuresci, §i s'otrimiti lui Grent, qicOndu-1 ca s'o dea in manalui Marghiloman Mihalache. Asemenea vei urmacu toate ce-ti voia trimite sub acel nume §i i le vettrimite §i tu. El 0 sa-mi scrie sub numele AlbertSmith la Constantinopol dand scrisoarea tot luiG-rent, la mine ,§i apol prin tine la Savie (?) aci.Acea ce-ti qic sa faci e neaperat, pentru cä la otrebuinta sä aiba protectia Turculul, cumsa. pue pe junirnea din tear& in raport cu dinsul."

63. Paris 26 lulie 1850.

Iubite Ghica, scrisorile lul Ionescu m'atinteresat foarte. P'acolo ni se deschide un campfelurit §i bogat, in care putem mult semana §i

§i ca

5,30

Page 537: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

STAREA EMIGRATILOR 637

mult secera. Trebue sä ne ocupdm cu tot di-nadinsul. In loc de canal la Chiustenge n'ar fimai bine d'a face un drum de fier ?

Spune lui Ionescu sd-mi capete §i mie unciflac, cdci am de gand ca cel mult de prima-yard sä merg sä me a§ez in Dobrogea ; poatefrate-met Costache o merge inainte. A§1 vreasä am mai multe amönunturi despre aceasta.Ar fi bine ca Ionescu sa facd o relatie ldmu-rita despre toate intr'un memoar §i s mi-1 irn-parta§eascd, ca sd ne putem folosl de dinsul.

Scrisorile lui ti le voit trirnite pe po§taviitoare.

Sunt trel luni de clile de cand in toatescrisorile tale citesc aceastä frasä trimitbani prin Pillet-Will & Co. etc." Adese fad aceastavarianta: Cu mta viitoare iti trirnit bani etc."Efectul acestui fras stereotip este, ca in toateclilele de po§ta sa me pornesc tocmai in cel-laltcap al Parisului la numitul bancher §i sd meintorc cu buzele umflate. Cat va mai tine a-ceasta mistificatie ?

Fd bine de ocaresce pe Bolliac cd nu mi-arespuns la scrisoarea ce i-am scris pentru frate-seti ; nu-i mai Krill, de vreme ce nu-mi respunde.Am intrat in platca de 250 fr., caci am trebuitsd jail o datorie a lui pe searna mea i sa dat

: tl

Page 538: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

538 N. BALOBEICII

poli ca sa nu-1 inchicla. Dadi pana in 10 clilenu voit primi banii dela Bo Iliac, apol me in-chide pe mine. Russet inca a platit o suma §imai mare. Chiar daca, n'avea bani Bo Iliac puteasa ne scrie, ca sä scim ce sa facem §i sa nu nelasam in nadejdea lui.

Cärpe ce-mi ceri, cum §i tot ce ml-al maicerut, cum cisine §. a. 1., nu pocig a ti le trirniteacuma, neavend nici bani, nici credit, cad la li-brarul meg am mai luat cäri pe credit pentruGolescu albul §i nu mi-ag trimis banil nimeni.

,,Scrie-mi dacä este mijloc d'a-§1 capaa cine-va viata prin Bulgaria muncind, cad a§1 vreamult sä rnerg a me a§eza acolo, mijloacele nume iarta a mai §edé aci.

Scrierea lui Deprez se alcatuesce de deo-sebite articole ce a scris in Revue des deuxmondes.

Frate-teg cere sa-i dal 10 fr. pe septarnanapour menus plaisirs.

Gandesc ca articolul ce ti-am trirnis, adicaepistola mea la Z[amoyski], cuprinde toate no-titele ce vreai ; de voescl mai mult, scrie-mi."

Page 539: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

STAREA EMIGRAVLOR 639

64. ,Paris 6 August 1850.

Ved ca al artag, §i cand ii vine pofta degalceava, cadi pe cine ii ese inainte, §i ast-felpici in gre§ala d'a fi nedrept §i d'a te indol decel mai buni ai tel prieteni. Ce-ti venl sa dicica eü i Aräpila avem defienta de tine ? Pana anu pleca acesta la Viena, nu ti-am scris caplead, §i pentru ce ? El se plange asemenea detine ca nu i-ai scris §i nu i-al trimis banil cea dat la pension pentru frate-tha, pentru carea dat polita Ca .le va plat la luna lui Iulie. So-rocul a trecut §i banil nu sunt platiti. El seafla acum la Marienbad. Stint cam sup6rat pedinsul. Ti trimisesem ca sä mal ro§easca, pe Ro-manii din partea locului, §i mi-e tearnä ca in locsa, faca el ceva, pe dinsul prefacut din negruin negru-galben. E cam moale §i fära indra-sneala.

In pricina banilor ce era sa-mi trimiti, arfi fost de dorit ca sa Wei** pana, vei avO §iII vei trimite, §i apoi sa-mi senT ca, i-al trimis.Mi-al fi crutat ast-fel multe superari. In scri-soarea din urma, Inca serif cä i-al trimis, meduc la bancher §i es ru§inat. Fil mai serios lavorba.

ran

Page 540: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

MO N. BALCESCII

scril la 14 Julie ca-mi trimiI cu acelcurier doue proiecte pentru gendarml §i coordo-nazi §i nu mi-le trimiti, trimitendu-mi inse al.tul pe care imi scril ca o sa-1 trimitl in sep-tamana viitoare. Ce va sa clica incurcaturaasta ? .

Scrisoarea lui Achmet trimesel.Nu-mi scrii dad, ai trimis in tall ceva

bropri ; de vrel, mal trimit. Un librar delaPetersburg a facut comision la librarul meg pen-tru vre-o cate-va esemplare, earl i s'ag trimis.Aid s'a umplut Parisul de Moldo-Romani. Vinpe toate gilele.

Lui Barbu am scris in mal multe renduri.Fa bine de stäruesce de dinsul sa plece. Desprefrate-tet, gait de nota croitorulul ce ti-am tri-mis, mi-a mai venit alt croitor cu o politä a luide vre-o 300 fr. ca sa o platesc eg. Nu scig cuma putut sä cheltuiasca mai bine de 700 ft. pehaine intr'un an. L'am mustrat pentru asta. Sevede ca a facut haine §i le-a vindut. Teulescuse plange ca i-a luat un palton imprurnut §i i

l'a vindut. MI-a clis scrit sa i-1 platesci.Me rog sa-rni trirnip cu cel dintal ocasion

§ahul i cutia de Wade ce o am acolo. D. Flo-rescu am auclit ca este sa vie; trimite prin el.

Imf

ti-o

Page 541: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ST AREA EMIGRATILOR 541

Magheru e in Transilvania i n'a venit deloc la Paris. Ion Brätianu s'a dus asernenea inTransilvania".

65. ,Paris 16 August 1850.

Tubite Ghica,

Sunt bolnav, de acea null pot scrie mult.Il trimit tot prin Belhomme ake 50 esemplaredin Question e'conomique; cata a le baga in tart.

11Am scris la Londra pentru styl.ographie §i

am is ca sa trimita de a dreptul la Constan-tinopol.

Nu scit de oia puté implini toate co-misioanele din lipsa de banl. Mi-al trimis 600fr., din earl dupa o scrisoare a ta trecuta 577sunt pentru mine, remane dar 23 fr. al tel.

Voig pune septarnana asta sub tipar o

revista. Voiü scoate un numer §i de se va puté,adica de se va gasI bani, apol om continua. Unnumer de 4 coale 8" costisesce la 300 fr.

Acea ce-mI spul despre Maghiari nu e a-deverat. Am ispitit pe Teleky. Klapka a fostpe aid doue clue §i a venit sa me vadä.

Spune complimente la T. Bal i cauta a

tbl-o

Page 542: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

542 N. BALCESCII

trage vre un folos de §ederea lul acolo. Nu uitaa-mi trimite §ahul §i cutia de palarie ce amacolo, cum §i ceva tutun §i tumbechl mai cuseamd.

In Semaine vel vedé un articol al lul Eliad,in care spune comploturile tale rusescl cu celdela Brussa, din Paris §i din Bucurescl.

Nevoe cu cornpatrio01 avem §i aci. Auclca Peretz a fugit aseara §i me lasa pe mine inplatca de 250 fr., pentru care am dat rövasca sa nu-1 las sä-1 inchiä. Sorocul de platit epeste o septamand §i nu sal cum sa fac.Spune-I frate-söti sa ingrijeasca el a mi-I tri-mite indata.

Ii alatur aci o hartie care mi-a dat'odol agronornI, ce ar vol sa vie acolo. Conditiilenu sunt absolute §i cu observatiile ce le-am fa-cut, vëd ca vor ldsa mult dintr'insele. Cred cate vel pute folosi de din§ii la mo§ia ta. Scrie-mi,de al trebuinta §i ce condip le dal.

N. B."

et

Page 543: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

STAREA EMIGRATILOR 543

66. Paris 26 August 1850.

lubite Ghica,

N'am vreme ail scrie mult, §i putin amsail Vic.

Mö intrebi cum m'am in§elat cu Golescil,§i pe ce terneiuri. Ei singuri ag venit §i rni-ailqis, ca sunt gata sa intre in ori-ce fel de or-ganisatie §i se pun la dispositiunea noastrg.Sunt tare multgrnit de din§ii §i farg sa se fi

baut sau certat cu Eliad, se invoesc ca esteun mi§el. Sunt oameni sinceri §i cred Ca vor fide mare folos causel.

Sunt lesne de in§elat §i pentru acea Eliadi-a esploatat , dar acum, ca sunt desabuzati, credcg ne vor fi de folos.

Despre Magheru asemenea, A. Golescu i-avorbit mult §i crecl Ca .§i el va fi cu nol. cadespre Tell, e tot cu Eliad , scii ca se aflg inG-recia §i nadajclue§te ca Turcil il va interna cuEliad la Chio, facendu-le lean., dupg cum seVice cg le-a propus.

Mi-ar pgr6 bine, caci sunt mult strimto-rati §i all copii si neveste.

Veli dar Ca top' revoluVonaril cei mai in-

Page 544: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

544 N. BILOESCII

sernnati sunt cu not, adeca cu opinia §i partidace cred ca e mal sincera §i mai priceputa.

Eti incep peste putin revista, scotind unnumer de vre-o cinci coale. Ingrijasce §i tu sailVI fagaduiala data de a ajuta publicatia, cum §id'a gäsi mijloc d'a o baga in tara.

Ar fi neaperat d'a me repecli 'Ana la Lon-dra, unde scii ca se afla §1 Mazzini. Vai vedéce voill pute face.

Pentru ce IVI-me Ghica nu mai vrea sa-miscrie ?

Ahmet-Effendi scrie lui Sefels acestea :Les Valaques, qui désirent rentrer dans le pays,11 n'ont qu'a dresser une lettre a Stirbey sans au-cune protestation, mais seulement pour prendrel'angagement de ne rien entreprendre contrel'ordre des choses établi. Le pays leur sera.,ouvert.

Am pus pe Sefels sa ceara deslu§irile ur-matoare :

I. Dacä aceasta cuprinde §i pe cel espa-triati cu firman?

2. Dad, vre unul din not, mergend in Mol-dova, poate fi indatorat a face cererea cerutacatre StirbeI sat Ghica, de vreme ce, cand mergein Constantinopol sag intr'altä parte a Turciei,nu ni se cere nici o declaratie.

Page 545: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ACTIIINEA EMIGILATILOR 645

A§tept respunsul precum §i curierul viitor,prin care imi fägadueV spune despre am-nistie. In Ligue des peuples am aulit a a maie§it un articol in care Eliad te injura anume.Cred ca nu merita o refutatie, cad ar fi a daimportantA acestei fol, ce ese odata pe lunä §ipe care n'o cite§te nimerg, nici nu e cunoscutä.Aud Inca ca, a §i incetat. Ea am trimis röspunsredactorului, Mcendu-1 sä inteleaga necuviintaunor asemenea articole. Cred ca e destul.

77Cu pqta viitoare spune lui Barbu Ca volt

respunde la scrisoarea lui.,;M-me Emmeline Raymond se afla aci de

douë qile §i mi-a spus sä-ti scrit complimente."

Amintiri, P7,641. 35

a-mi

Gkica,

Page 546: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

546 N. BALCEscu

67. Paris 6 Septembrie 1850.

Iubite Ghica, IV suit pe scurt, caci vre-mea imi lipsesce. Mai antaitt, spre a respunde lacea ce imi serif in scrisoarea ta din 14 Augustdespre mi§carea ce se pregatesce in tara, cutoate ca se potrivesce cu scrisorile ce prirnimdin taxa, dar nu cred cä s'o face nimic. Cando fi sä se scoale tan, tot nol om scula-o. Din-tr'o parte imi pare bine de aceste vorbe qitein tall, cad da de hrana §i intretine viata inpopor. Dar a crede ca se va face o miFare, nupot. C'est trop absurde. Astacli am fost adunatiGolescii, Bratianu, Voinescu, Russet, Malinescu,frate-mea §i et. Vorba era ca sä trirnitern pecine-va la Londra ca sä fraterniseze cu emigratiiorganisati acolo, adeca Mazzini, Ledru-Rollin, re-dactorii Proserisulul. Am fost ales et ca sa medue, dar n'am primit din pricina ca declaran-du-mö pe MA, cum se cere, nu me voit maiputé intoarce in Franta, nici in nici un loc pecontinent. Apoi am nevoe sa stat in Paris panain primavara, ca sa sfar§esc scrierea istorica celucrez, care cred ca va fi mai folositoare natieicleat conlucrarea mea la Londra in redactia Pro-serisuluI. A minas dar lucrul baltä pana se vagasl un homme de bonne volonté.

Page 547: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

Ao TruNEA. EXIGRATILOS 547

Revista care incepe aci am hotarit a oincepe cu un apel sat proclamatie iscalitä detoti de aid, care sa arate ca suntem unitl. Go-lescil vor iscall. Atunci se va vedO ca Eliad arëmas singur. Scrie-mi mai lamurit despre pa-mintul ce vetl lua in Dobrogea. Am trebuintasa gasesc mijloace d'a tral §i Inca §i d'a facebani, cad sunt ruinat §i n'o mai pociti duce instrainatate.

I. Bratianu a scris dela Sibit §i e taremultumit de duhul Romanilor d'acolo, cum 0de tëranl. El Tice ca in tara toate partidele seplec spre noi §i ne stirneaza.

N. B" .

68. Paris, 16 Septembre 1850.

lubite Ghica,

N'am ceif seri de .aid. Tell a scris delaAtena lul §tefan Golescu, cum ca tu mergendla Brussa, al clis catre Magheru 0 altiI, ca sane unim cu Ru§ii in contra Turcilor. Acestevorbe lice ca Magheru le-a spus la altul caruiaam uitat numele, care i le-a. scris.

Page 548: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

548 N. BALCEISCII

Dintealta parte clice ca, Bo Iliac i-a qis casä faca revolutie, §i laudat mult pe Mavru.De unde inchee ca tu etI in intelegere cu Mavru§i Campineanu §i ca arunci vina ca el (Tell)vrea sa faca revolutie. I-am spus ca e mi§el §ii-am aretat scrisoarea ta.

In pricina adresei G-olescului am hotarita face o comisiune de propaganda numai , iarnu cum cere el.

// Am clis la espeditorul meg sa scrie comi-sionarului de la Marsilia, ca sa scrie la Constan-tinopol la D. Belhomme dea bropreletie. Mo mir cum nu le-al luat, de vrerne ce tuchiar mi-al clis sa ti le trimit printr'insul.

Adio, n'am vreme scri mai mult.

Al MCI

N. B."

69. Paris 27 Septernbrie 1850.

Iubite Ghica,

In pricina organisatiel emigratiei scil maidinainte ideile mele. N'am putut primi organi-sarea propusa de Golescu de un comitet de fatacu societate secreta, pentru cuvintele ce-am aretat

ia

ca

Page 549: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ORGALNISAREA EMIGEtATIIINE1 549

mal dinainte intr'o scrisoare trimisg lui Golescuprin tine. Dar am propus emigratilor d'aci casa numim o comisie de propaganda a ideilor na-tionale curat romanesd, §i fiind-ca causa§il d'aciasculta acum cea ce le lie, s'ail §i invoit §i s'aales cu majoritatea glasurilor ell, D. Brgtianu§i Malinescu Moldovan. Am hotarit sg, cerernadesia voastrg d'acolo §i a celor dela Brussa.Acea ce am facut cred ca e ce era mal bine §imal putincios, ca sg avem un centru recunoscut§i farg, pretentie de guvern §i organisatie. Ni-meni nu ne opresce acum sg, organisam §i so-cietate secreta sail orl-ce alt, de vreme ce cam-pul e deschis. Dar cu aceasta scapam de sta-tute, de controluri publice §i multe alte ane-vointe ale unel organisatii publice a emigratietCu po§ta viitoare v6 voit trimite o adresä dinpartea celor d'aci, cerendu-v6 adesia §i aretandpricinile, pentru can n'arn primit proiectul luiGolescu. Cautati dar prin o adesie fara conditifca sg, sfar§im odata cu aceasta chestie ce neframanta de dol ant G-olescil ati fost cu nof §il ucrgrn impreung.

nTi-arn spus ca am hotarit sa trantim cutotii un manifest care sa arate ca suntern unit1col d'aci, tott lasand numai pe Eliad singur d'oparte. L'arn §i facut §i iscalit, dupg cum il yeti

Page 550: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

550 N. NALanscu

vedé. Dar acum s'a ivit o greutate, ca multidin cauza§l, carora nu le spusesem d'aceasta, s'agplans Ca nu am vrut sa iscaleasca §i el ; acummane fac o Adunare la mine de cel ce at isca-lit, ca säI indemn sä primeasca §i pe altii saiscaleasca. Pentru acea cred Ca vom fi nevoitia arnana scoaterea lul §i a-I retipärl din not.Acest manifest se va tiparl §i in revista ce esub tipar sub titlul de Romdnia viitoare. Credca vei ft mUltumit de dinsa §i in vre-o clececlue tl-o void trimite acolo. Numai sa ingrijescimal bine a o baga in tara decat n'al %cut pen-tru Question dconomique.

Venirea M-me Sturza acolo este ca sa ca-pete decoratie, de nu un portret al Sultanululpe seama-l.

A§l dorl sa-ml scril lämurit despre pro-iectele de colonisare in Bulgaria. Am nevoeca sa las Parisul de primavara §i aI vol sa.potca§tiga banl cat de multi. Fa bine de me po-vatuesce ce e de facut acolo ; §i amörun-turi despre mijloacele §i banii trebuincio§1 casa intreprind esploatarea unul ciflic. Insarcineazape Ionescu a me lamurI despre toate scriindu-mi.Am nevoe sa me imbogatesc i e in acea Ca-lifornie descoperitä de dinsul. "

da-mf

Page 551: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ORGANISAREA EMIGRATIUNEt 551

70.

17D-ltei Alexandru Golescu la Brussa

Dreptate, fralie.

Iubite frate,

Insarcinarea ce al pus asupra-ne prin adresata am primit'o cu placere §i socotindu-ne ono-rati printr'insa ne-am gandit a convoca pe top'fratiI Romani emigrati §i. revolutionari d'aci §ia le-o comunica.

Hotarirea Adunarel vi s'a facut cunoscutaprin deosebita adresä. Pricinile, Carl ail oprit peadunare a primi propunerea ta, sunt in scurtacestea :

1. Anevointele §i piedicele de tot felul ceputeam intimpina, atat intre nol, cat §i de dingait, de ne vom constitua public intr'o socie-tate cu un guvern sail cap al emigratiei. Acesteanevointe at nimicit pang, acum toate proiectelede organisatie.

2. Proiectul töa de a face un cornitet defata cu o societate secret& infati§eaza Inca maimulte neindemanarl, caci la o societate secretaacea ce e neapërat a ft mai secret este tocmalcornitetul diregator.

Page 552: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

552 N. BALOESCIT

Spre a inconjura dar cunoscutele Intre not'anevointe §i piedici §i tot de odata sä dam sa-tisfactie dorintel de ob§te simtitä de o centra-lisatie a lucrdrilor noastre, luand in privinta calucrarea cea mai urgenta acum e propagandaprincipiilor revolutiel §i a Romaniei viitoare, sehotdri numirea unel cornisil de propaganda.

,Salutare §i frAtie

N. Beilcescu, S. Golescu, D. Bralianu.

, Paris 6 Octomvrie 1850."

71.

Iubite Ghica,

N'am vreme ail scrie.Iatä IV trimit ni§te acte aci §i proclamatia,

din cari sa cauti a baga §1 in tara. IV void maitrimite.

Cauta indatd, la poste-restante o scrisoarece-ti trimit mane dimineata pe numele tn.

Sandtate.N. B.

,6 Octomvrie.

Trimite §i la Brussa o proclamatie".

Page 553: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ACTIurrEA EMIGRAVIINEI 553

72. Paris 16 Octomvrie 1850.

Dinteatatea scrisori adresate de un an decatre tine 0 catre cel dela Brussa al putut

ved6 lamurit ideile mele asupra lucrurilor oame-nilor no§tri i asupra viitorului nostru, §i de ceace ar trebui sa facem. Sell Inca starea tutulorcelor de aci, ca sunt turco-fobi. Trebuind a faceceva cu dinll, iar dupä propunerile voastre deacolo, a trebuit sa caut moclera puindu-I peo cale mai serioasa §i solida. Le-arn clis dar canu e treaba noasträ de a face propaganda nici pen-tru nici in contra Turcilor, ci o propaganda curatromaneasca, nationala ; sa lasärn de o cam datade laturl toate chestiile sociale §i sa ne apucamde a ne crea o natie, dupa cum §i tu al scris'oin mai multe nnduri lui Russet §i mie. Dar spreacest sfar0t trebuia oare a nu ne ocupa decatde Principate, adaogand, cum qici tu, numai Ba-sarabia, pe care s'o reclamam dela Muscall ?Trebuia oare sa punern ca condicie suzeranita-tea Portei? Trebuia sa araam ca nadejdea noa-stra este numal In guverne i in lucrarea diplo-matica ?

7) A supra celel d'intain intrebari cred ca near fi respuns fie-care, cä pentru ce sa cerem o

clue

a-I

Page 554: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

554 N. NALczecu

unitate care §i ea sa fie o fractie foarte slabaca sä poata tral singura ; ca marginind cheStiain crearea a douë Romanii, una austriaca §i altaturd, nu putem in§ela pe nimeni sa creaqa cagandul nostru este de a ne opri acolo, cu atatmai mult ea de multa vreme ni se imputa a-ceasta, in cat chiar imparatiile acele precum §iRusia gasese prea natural §i nu are a se maimira acum de cererea noastra, ori cat nu leplace. Tu insu§1 mi-al spus ca Austria §i cu boeriifac propaganda pan-romana. Acum lasam campslobod partidel austriace, cum §i cei turcesci,ca sa indemne pe acele puteri a se folosl dedorinta de unire a Romanilor, spre a constituao Romanie in folosul §i sub suzeranitatea bor.Singura greutate ce gasesc in panromanism esteca vom aye anevointa a ne intelege cu Unguril,earl tin merea ca Rornanii din Austria sa facaparte din statul lor §i nu primesc federatia petemeiurile propuse de mine in scrisoarea catreZarnoyski. Dar vom lucra a-I aduce acolo. Insfar§it aceasta e o chestie de viitor §i nevoilepoate ne or sill a ne face concesil reciproce nol§i Ungurii. Toata treaba noastra, este sa ne fa-cern putere §i apoi putern trata cu ori-cine.

noastra sa fie la o nevoe mare a nu sa-crifica libertatea facendu-ne ultra-Romani, pre-

Po-litica

Page 555: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ACT.IIINEA EMIGRATIUNEt 555

cum aU facut'o Unguril facendu-se ultra-Maghiarl.reciproce, in carl ne vorn afla in mi-

nutul de lucrare, puterea care va putO desfa-§ura ori-ce natie, va face ca cea mai puternicava ca§tiga mal mult §i cred cä nol putem ayemat multe elemente de putere, §i aa Ungurilvor fi snip' a ne face concesil.

Pentru a doua chestie vecli singur ca nune puteam pronunta curat §i trebuia s'o lasarndans le vague. Nu este indoialä ca astaql sa sehotarasca Turcia a ne ajuta in contra Ru§ilorcu conditie ca sa primim suzeranitatea el, ca nuo vom face. Dar trebue oare sa, ne apucam atot face o propaganda turceasca, §i a ne tottiri la picioarele el, cand ea ne da cu piciorul ?Facall datoria catre noi §i nol ne vom facecare ea. Tu ai acum un camp deschis a dascallpe Turd, aretandu-le ca purtarea lor ne-a fãcutsä pierdem nadejdile ce pusesem in el §i ne-arecit inimele catre din§ii, §i ca trebue sa se gra-beasca a face ceva pentru töri, dad, nu vor cain desperarea lor sa se arunce la orl-ce sfantle-o e§1 inainte. Multe lucruri, de carl se vaplange de nol le pop' arunca sur les impatienceset le ddsespoir de l'exil. Pe langa, asta §til Incaca multi Turd nu prea tin la noi §i ar vrO bu-curos, A, se scape de noi, numai sa nu ne yap

Positiile

Page 556: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

556 N. BALOEBQtT

Rust Cred dar ca clicend noi ca dad, Turcif neIn§ala §i nu voesce a ne scapa, trebue sd, cau-tam a ne scapa noi in§i-ne ; daca ei vor sa-§1piarda imperatia §i pe dinii, nol nu vrem sane perdem ; ca noi cunoascem nevoia d'a fi aliapcu dini §i cu Unguril in contra Panslavismulul ;nu putem sa-I supörarn mult. Pop arëta inca cao dovada ca cd dela Paris nu le sunt vrajtnasi,este ca ea §1 Golescii suntem cu ei. .

In cat pentru a treia chestie, este nu numalopinia genera% intre emigrapi no§tri, dar §i intoata Europa, ba Inca §i la Turd, ca numai o ca-tastrofa europeana ne poate hotdri soarta a nemantul. Nimeni nu mai crede acum ca Impe-rapile vor putO face pentru nol, ci numai re-volupa generala. Au risque dar de a fi privipca anarchist de cabinete trebuia sä araarn caele ne-at dovedit ca nu maI putem astepta ni-mic dela dinsele, ci din revolupe numai. Cumoare 'Ana acum nu ne-aa privit top ca revolu-tionail, §i nu ne-aa tratat ast-fel chiar §i Poarta ?Trebue oare a mai tot in§ela poporul ca la 1848,dicênd cd Poarta primesce revolupa §i ne daconstitutia, cand a fost din potriva ?

Nu e mai bine a vorbl curat §1 a spunepoporuluI ea le roi ne ldche que ce que le peuplearrache. Sa nu credern ca putem in§ela pe di-

Page 557: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ACTIIINEA EMIGRATIUNEt 557

plomati §i ca el nu scia curat ce suntem *i cevrem. Trebue numal ca in lucrarile noastre sapunem dignitate, tact, mësura, sä ne marginima ne pregati poporul, fara a cauta a ne trim-bita prin jurnalele straine inainte de vreme, nicla ne asocia cu comitetul dela Londra, Mazzini,Ledru-Rollin etc.

11Veql ca §1 Eliad, cu tot turcismul lui,

a§teapta tot dela revolutia generall. Proclamatialui a tiparit'o in Evenement. Bolintineanu mi-aspus ca a trimes'o lui Catargiu. Ne ataca foartepe nol, iar mai in deosebi pe Ionescu. Arata-l-o.EU m'arn opus aci ca sa se tipareasca in fran-tuzesce proclamatia noastra §i am clis la con-proscri§ii mei, ca de vor, s'o tipareasca färaiscalitura mea.

Pe temeiurile ce itl expusei i am redijatacea proclamatie ce ti-am trimis, care cred cain termenil mesuratl in care e scrisa itl va fiplacuta. N'a prea placut la al no§tri aci, ga-sind'o prea rece §i vaga, cu toate acestea ailfost nevoitl a o priml. Apol am tratat istori-cesce ca un articol simplu chestia nationala, caun comentarit al proclamatiunel ; acest articolce va e§i in revista sub titlul Mersul revolutieiin Istoria Romdnilor, este cam asemenea uneiscrisorl ce trimisesem lui Golescu la Brussa, in

Page 558: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

558 N. BALCESCII

care hotarirn insemnarea revolutiilor trecute §icalea ce va lua revolutia in viitor. Astfel trac-tata nu prea bate *la ochi §1 nu sperie cammult.

N'aI cuvint sä te plangf de mine ca m'aminteles cu N. Golescu. TI-am scris d'atuncI caG-olescil aa venit la mine §i s'aa pus la dispo-siOa mea. Am primit, cacl am socotit ca estede mare folos a-I desface de Eliad caruia IIslujia de instrument §1 if da rnultä putere inopinie.

Nu sciam pana la ce punct tu e§ti supë-rat pe din§ii. Credearn ca e§ti §i tu ca mine,indiferent la chestii personale, cand socotescI cae o chestie a tëril in mijloc. La 1848 ea aveamtare a me plange de N. Golescu, care soil cums'a purtat catre mine §i cei-lalti la 1840. Cutoate acestea, cand v'arn vëclut pe vol cu din-sul, nu am fost impotrivitor a intra in relatifcu dinsul §i n'am cerut esclusia lui saa a mea §1am uitat cele trecute. Cre cä a§a veI face §itu. C'est beaucoup plus digne du reste. Cand ve-vrea ca sa-I trag o batae saa sa-1 fac sa se caliasca de ce a scris, sunt gata a o face. Ti-amspus de atatea off ca voia sa fia in acord cutine, nu numal fiind-ca te §tim, te cred maiserios §i mal capabil decat totl ceI-lalti, dar

Page 559: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ACTIIINEA EMIGRATIIINEI 559

fiind-ca te iubesc mai mult dent pe toi. AOdori numai ca atat pentru tine cat §i pentrumine sa nu te areti la emigrati ca e§ti pentruTurd sine qua non. Ca acilea cei ce nu-ti vorbine IV imputa aceasta §i II face tort in opinie.

))Apol wig sa al opinia pentru tine §i eüte aper mereti aci, caci nadejdile mele sunt intine la o intimplare favorabild, caci cel de aicinu sunt buni mai de nimic. Ti-am trirnis Inca,

qece esemplare -din Question economique prin doc-torul Bronzau care pleaca

Di lui Drozt, cu care e prietin, sä cearapachetul dat de Sefels pentru tine.

Alecu G-olescu n'a sosit Inca. Imi pare tarereu ca s'a purtat moale in treaba ce-1 insarci-nasern. Era ca sd mearga in Transilvania §i n'aindraznit, se vede, gicend ca nu-I lasa Nemtii§i ca e peste putinta pentru nol a rdsbl acolo.Apol Iancu Bratianu se afla de doue luni la Si-bid de fata §i ne superat de nimeni, Wend pro-paganda, avend relatii in tara. Imi pare reti caaceasta va desconsidera pe Arapila in ochil oa-menilor de aci. Prea e moale, negru §i fricos.

Trimite aceastä scrisoare lui Albu la Brussa.

Al têu

N. B.

Page 560: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

560 N. BILozsctr

Te rog, cand vel aye ocasiune, trimite-mi§ahul §i cutia de palarie, in care am nite hartilce-mi trebue.

Ea cred sail trimit peste putin cal-tile cemi-ai cerut, deodata cu revista.

Spune lui Peretz ca are o scrisoare laposte-restante la Constantinopol.

))'11-a§1 fi trimis proclarnatia lui Eliad, daro am acasa §i-ti scriti de la Voinescu, cad pemine me muta acum intealta, Casa, 63 rue cluBac. La adresa aceasta sa-mi scrii d'aci inainte.

73. Paris, 6 Noemvrie 1850.

Page 561: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

RELATIUNI DIVERSE 561'

Alecu n'a sosit ad Inca, §i am trimis pefrate-set Tache sa primeasca banil in locul lui.

2)Cu proiectul de esploatatie n'am sfar§it

Inca, din pricina, ca am insárcinat pe un prietinca sal dea in cercetare unui inspector de agri-cultura dela ministerul comertuluf §i Inca nu mil'a adus, dar cu po§ta viitoare ti-1 inapoiez. A-tunci iti voit trimite §i regulamentele §i formu-larele institutului agricol dela Versailles §i a tu-turor Ferrnes-ecoles din Franta, ce mi s'a datdela ministerul de comeq.

Te plangi ca scrisorile mele sunt fara sa-voare etc. E adever, dar cum pop* socoti Capricina este ca me defiez de tine, etc. ? Cand ar1-1 una ca acea ti-a§1 spune-o sat ti-a§1 cere es-plicatii. Pricina e Ca, sat n'am vreme une-ori,sat n'am cell scrie ; sat am Cate o tandard,cate o superare in cap, cand trebue a-t1 scrie§i care-mi tae pofta de vorba.

Imi pare bine ca vii. Grabesce g vent catmai curend ; ar fi de trebuinta, sa fii aci, am maipune minte in capetele cele seci de p'aci. I. BA-läceanu a venit ieri cu nevasta lul. Nu l'amvöclut inca. 0 sa petreaca iarna aci.

Bro§ura-revista nu a e§it Inca, dar pesteGkica, Amintirt. 27,641. 36

Page 562: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

662 N. BALCESCII

trel oil& se sfarsesce de tiparit trimit cuposta viitoare.

N'am ceil mai scrie d'aci i sfarsesc, desisuperandu-te.

B.

Imi scrie dela Iasi ca. M-me Hebne Stourdzaeste tot la Constantinopol, Ca lucreaza pentruN. Sutzo a-I face Domn, cad vrea sä-1 ia de bar-bat. §ahul l'am primit, dar lipsesc trei pioni,doi rosi i unul alb, cum si jumötate de esichier.Ai vrea sa-mi scrii, de nu cum-va ail remasla tine, ca sa nu mai fac altele din not aci. A-sernenea te rog a-mi trimite cutia de palarie,uncle am niste hartii ce-mi sunt trebuincioase."

74 Paris 16 Noemvrie 1850.

Iubite Ghica, Scull ca al sa te plangiacum de mine scriti putin i fara savoare,espresia ta, dar tot am sail scria si de astadata putin, caci vrernea iml lipsesce.

Memoarul tell despre esploatatia Dobrogei

si 5-o

c1-5

N

si

Page 563: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

EXPLOATAILEA DOGROGE1 563

Ii dedesem la ministerul comertului , ca sä-1

dea In cercetarea unul agronom, cgdi et nu cu-nosc ast-fel de lighioane, dar dupg ce mi l'a tinutvre-o cate-va i1e, mi-1 aduse prietenul met inapoifArg ispravg. Et desesperat de causg m'am dusierl la Versailles §'acolo m'am indreptat catredirectorul institutuluI agronomic §i i-am läsatmemoarul sg-1 cerceteze. Nu-1 pot aye pang,mane searg, de acea tocmal cu po§ta viitoareti-1 trimit. AtuncI itl voit trimite §i statuteledes Fermes-ecoles, de carl tl-am vorbit in scri-soarea trecutg. Acum am clis sg-tl trimita, prinpo§ta vre-o cate-va esemplare din revista, ce ae§it de cate-va

Nemtii, cum se vede, nu se maI bat. Imlpare rët, ca ne-ar fi dat de lucru. Alecu Go-lescu a venit din Germania. El ne-a adus acinumal convinctia intimg ce a dobandit despre ne-putinta de trai a Austriel, toate popoarele fiindacum in contra el. I. Bratianu, care e tot la

ne scrie cg vestea de resbel atitase nadej-dile Ungurilor, earl lucreazg foarte bine nolo;spun ca at §i arme §i tunurl Inca ascunse. Ro-manii inteligentl sunt cu Imperatul. Poporul seapropie de Unguri §i e de temut cg ar sacrificanationalitatea pentru libertate.

Vit dela adunarea cguza§ilor, unde i-am

Sibit,

Page 564: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

564 N. BILCEscu

facut sa inteleaga trebuinta d'a nu fi ultra-Ro-mani separati§ti, §i ca noi trebue sa profesamrespectul nationalitatilor §i egalitatea lor §i fe-deratia cu Ungurii §i Iugo-slavii. Am isbutitfoarte bine, §i insarcinat a scrie in treabaaceasta §i a face propaganda in felul acesta,adeca in felul scrisorel mele catre Zamoyski.

Adio. De Poujade Inca n'am aflat de avenit, de acea pastrez plicul lui la mine.

Complimente la cocoana.

A1 ted

N. Bal.

:2 Cauta sa bagi in tara ceva bropre din1)Rornania" , caci cu po§ta nu mai putern trirniteacolo. Cauta-le la po§ta".

75. Paris 26 Noemvrie 1850.

Cu po§ta din urma dela 19, n'am prirnit ni-m ic dela tine. Cu po§ta trecuta iti scrisesem ca ti-amtrimis broprele e§ite, dar nu ti s'atl trimis dinneingrijirea Mälinescului care se insarcinase. Acumti-am trimis 40 tot prin comisionarul Belhomme,

m'aU

/7

Page 565: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

EMIGRATIA DELA PARIS 565

prin care ti-am trimes §i Question dconomique.Am clis trimit i cu po§ta vre-o doue, casä le ai mai curend. In pachetul cu care iti tri-mit acele 40 bropre, ti-am addogat: 1. Carteainsemnatd in rdva§ul alaturat ce mi s'a dat dela rninisterul comertului ; 2. Formularele ferme-lor-roale tot d'acolo ; §i 3. Doue plicuri in earlsunt scrisorile lui Ionescu cate mi-al trimis.

inapoiez proiectul cu scrisoarea aceasta,ca sd veQ1 observatiile ce a Mout aci directorulinstitutului de la Versailles. Am auqit astacli cdPoujade a sosit §i mane II duc pachetul

Nu scit nimic spune. Comitetul depropaganda a reposat ieri §i iatä cum. De maimultä vreme am bdgat de seama, c o seamdde oameni cum Russet, Ionescu, Voinescu i altii,se cam ofuscd de mine, temendu-se de popula-ritatea mea. Inca dela numirea mea in comisieàü inceput fel de fel de intrigi talmacind §i rds-tdlmäcind misia comisiei, §i tot cerend la soco-teli §i programuri, la cari m'am tot refusatinceput a ne injura de fatä §i pe delaturi. Insfar§it, dupd mai multe dispute, fiind adunativre-o cati-va la Russet alaltdieri aü hotdrit aorganisa emigratia §i at, convocat pe toti ierila bibliotecd. Acolo find §i efi, am luat act, iv-cend cd de vreme ce 10 din 10 in§1, ce ne-at

; ad

Page 566: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

566 N. BALCEBOTY

ales, propun o organisatie noud, privesc comisiade propaganda ca desfiintata ipso facto §i findcd, nu mai am ilusie in lucrdrile d-lor §i nu-I so-cotesc oameni serio§i, .me trag cu totul din oil-ce arnestec §i adundri cu d-lor. Asemenea a fa-cut §i S'at certat toata qiva aceaa rOmas sa se mai certe §i Dumineca viitoare.EU \TM ca e peste putinta a organisa ceva§i §i a faceceva§i cu atAla oameni patimmi §i invidio§1 in me-diocritatea bor. Necazul lor pe mine vine §i d'acoloca nu i-am läsat sa mearga, la Londra. Erat unilCarl aveati dorinta de calatorie §i in lipsa debani pusesera ochii pe 4000 lei trimi§i delaBrussa cu o destinatie speciala §i pe carl nu-iputeam intrebuinta. EU le-am clis ca n'avern zord'aceasta, ca mai intaiti sä esistam in tr'un fel§i sa ludm rädäcind in arä ca sa nu mergemfara sa avem nici un temeig, nici o putere, sain§elam §i pe Mazzini §i pe noi. Trebue inaintede toate sa representam ceva§i, ca sa putemsci ce ajutor putem face celor-lalte popoare §ice lucrare proprie putem aye la o vreme demi§care. Apoi trebue Inca bani spre a depunela cassa centrald, §i nu sunt. Mijloc de lucrarenull' da, i imi poruncesc sä le gonesc pe Mu-Kali din tail in soroc hotärit. Incercarea carefacusem a fost cea din urniä, creclend ca Mend

Malinescu. Si

.

Page 567: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

PO LITICA VIITO RULIII 567

o organisatie pe un picior mai modest §i maiputin pretentios §1 fail a fi guvern, cum o fäcu-sem, va putO mai putin supora pe partisanilstatului-anarchic, dar vgd ca §i a§a nu se poate.

,A1 ton prieten

Balcescu".

76. Paris 6 Decomvrie 1850.

EU nu pricep ce vrei tu, G-hica. N'alfost cel d'intaiti care inteatatea buletinurl pu-blice al propagat uniunea tutulor Romanilor?N'al ndscocit insu§i cuvintul de pan-romanism?Crecli oare ca ne vom put6 mantui numal precalea diplomaticd, iar nu prin revolutie? Ti-eteamg, ca cabinetele sa nu ne iea de revolutio-nail? Apol cum ne-ati privit oare pang, acumchiar §i Turcil §i cum ne-ati tratat decat ca re-volutionari §i anarchi§ti? teamd Inca de su-përarea Austriei pe nol, par'cd nu scii cg, aceastäostilitate a el ne-o arata, cam de mult? Austria,dupg, cum .V-o spune Arapila, care s'a dus acoloSchwarz-G-elb §i a venit cu convingerea ca eanu mal poate träl, ca toate popoarele sunt im-

.N.

TI-e

Page 568: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

568 N. BALCESCII

potrivä-i §i ca, va fi desmAdulatá peste puVn.Ea creq cg, mijloacele noastre de lucrare, punctulde reazAm este in Transilvania ; numal cu Ro-manif d'acolo vorn pute odatä pune terile inpicioare, printr'in§ii chestia noastra se leaga cua Europei, färä din§ii" suntem isolati. E nevoedar a nu declara ca voim doue Romanii, unaaustriaca §i alta turca. Gre§ala ta este cg, creclipe diplornaV pro§ti de tot §i ca lesne se potin§ela. Apol §i Austriacil ne-at dovedit'o Incamai de mult, arötänd cg, tintirea noastra este aintemeia Regatul Dacia TJn partid politic trebuesa-§I aiba steagul set §1 sa-1 a§eze ouvertementet franchement. Mijloacele de lucrare nurnaicer secretul.

Aici s'atl adunat Duminecd cauza§ii, s'atiinjurat §i s'ail despartit mai invier§unati, cumn'aa fost nici odatä. Bolintineanu insu§i s'a pur-tat foarte mi§elesce. Intriga desunirei ace§tia avenit dela Bolliac, Russet, Voinescu, Teulescu§i Ionescu. Acum me injure, pe mine ca de cemi-am dat demisia. EU m'am tras cu totul ded-lor tql §i sunt hotarit a nu me mai amestecaintru nimic.

In cutia de palarie llsasem doue portretein daguerotip §i vre-o cate-va Mail' §i scrisoriintime foarte trebuitoare. Cutia era inchisa, cu

Page 569: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CERTELE EMIGRATILOR 569

lacat §i cheia la mine. Cum dar a sosit la tinedeschisa §i goala ? Eil am clis feciorulul MA chiaratunci s'o duca la tine. Cutia goala nu-ml trebue.Cea ce imi trebue sunt lucrurile ce erail acolo.Doresc mult, de vel putë, a le gasl §i Iml veiface o mare slujba. Nu scil cat m'arn supöratcand am vëclut ca ImI sail de perderea lor.Ocupa-te §i cerceteaza, te rog, despre aceastaprin Marin §i altiI. 011 ce vel gas1 trimite-ml.

Al tha

2) N. B.

Nu-nfi [spul] cand al sa vii incoaci.2)Cu po§ta de 41 Bolliac trimite la poste

restante o scrisoare lui Grigorie Peretz , i s'ocaute.

Din alaturatul revers ce-mi scrie Sefels,vei vedé ca. frate-tal l'a pus la mana cu 50 fr.,pe carl nu vrea sa-I dea §i pe earl se cuvinesa-I platesci tu.

1)Pe cand tu te plangi de mine, cauza§iI

me injura §i me invinovgesc aci ca lucrez casa te facl Domn. II y a de quoi se degonter del'humanitd" .

Page 570: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

570 N. BALCESCIT

77 Paris 17 1/emir/lie 1850.

Iubite Ghica,

De la tine n'am prirnit scrisori prin douöpo§te. Pentru ce ?

N'ani multe sl-ti Krill, cad nu scia nimic,nici fac nimic. Eri a fost aci un duel intre MA-linescu §1 Bolintineanu. Acest din urrna dedesede fata un angajament secret luat intre vre-ocati-va de aci, de sunt acurn mai multe luni.Era o fapta necinstitä, §i Malinescu a calificat'oast-fel. D'aci dueL Bolintineanu n'a nimerit. Ma-linescu a slobozit in vint, clicend lui Bolintineanucd numal cu o purtare cinstitä va §terge patace §i-a fäcut. Ast-fel nu s'a vërsat sange.

M-me Marie Cantacuzène e aci , o vödadesea §i m'a rugat aseara sail writ' din parte-ica ai face bine sa vii ad §1 i-ai face mare mul-tumire.

Din tard se aude aci, cd ar fi mai venittrupe. Adio.

Al t6iiN. B" .

Page 571: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

POLITICA CU TURCII 571

78. Paris 17 Ianuarie 1851.

11Credeam cg nu te mai afli in Constanti-

nopol, ne primind atata vreme scrisori dela tine,de acea nu ti-am scris §i eU vre-o cata-va vreme.

Fiind-ca doresci mult sa me vecli §i s nelugm la trantealg, apoI scoalg-te §i vino aici §icred Ca vel aye multumirea a te certa cu mine,cat vel vrea, i i. noapte. In scrisorile meletrecute ti-am esplicat cum inteleg ea lucrurile.Faca Turch acea ce qici, adecg sg uneascg te-rile, sä dea constitutie etc. §i o voiti prim) bu-curos ca un pas inainte, dar tot tinpnd maila vale. Dar daca suntem pails* de Turd)", cumcred, i va trebul sg cautam a ne scgpa iar fg-cOnd revoluta, atunci e de datoria noastrg sacgutam a trage din acea revolutie tot folosulputincios §i sä-1 dam aliati" natural)", adecg pepopoare, iar nu pe guvernuri.

Am prea bung idee de mintea ta, ca sacrecl cg, intelegi alt-fel lucrul acesta.

Alaltgsearg eram la Czartoryski. Toti a colose ara suporati de conversia lui Czaika.

Pachetul toil l'arn dat lui Poujade.Aicea nu facem nimic. Eu i-am dat dra-

Page 572: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

572 N. BALChI3CII

culul pe compatriotl i nu mal am amestec cudin 0.

111-me Cantacuzene m'a insarcinat ierltrimit complimente din parte-1 §i te maga. MA'trirnitl cat-va tutun turcesc, adaugend Ca al in-datora-o cand l'al aduce singur.

Iti trimit aceasta scrisoare prin pqte, cadcu istoria lui Czaika s'a desorganisat de o camdata espeditia, prin care trimiteam.

Din taxa n'avem nimic not.Trimite-mi, te rog, ceva deslu§irI asupra

constitutiel propuse de Turd.

Al tedN. B."

79. Paris 26 Ianuarie 1851.

Mo poftesci prin scrisoarea ta dela 5 Ge-narie d'a venl la Constantinopol. Aceasta nu opot face acum din lipsa mijloacelor una §i aldoilea ca am de lucru cu bibliotecele §i panan'oit sfar§i lucrarea inceputa nu fac nici un pasdin Paris. Apoi ce o sä fac acolo ? Carl suntacele lucruri importante, de earl iml vorbesd?Tu, de socotl ca al de treaba acolo, stal i drege

Page 573: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

POLITICA CII Timm! 573

§i lucreaza cum te pricepl. In pricina lui Bolliacnu Kill ce sa cred. Eil il vëd aci ca se aratastrimtorat §i fail banl. Mi se pare insa eä acelelucrurl n'au mers la destinatia lor. Ce s'aU fa-cut dar ?

Din tara am primit ieri o scrisoare, undevëd cä atat revolutionaril no§tri cat §i Turcil suntfoarte superatl de scrierile noastre aci. Dorescca §i unil §i altiI sa isbuteascd a ne scoate deminciuna, mantuind taxa. Mie mi s'a acrit detot de politica §i doresc a me ocupa numal deistorie.

Nu-mi scril nirnic de ce s'a facut acolo.Ce e acea adresä la Magheru, de care am auclit?Ce clic §i ce fac cauza§iI dela Brussa §i Constan-tinopol? Ce s'a urmat cu proc1am4ia noastrd,de care vorbesc aci cauza§il §i carl cliceat ca tual presentat'o Turcilor, foarte ret. Ea le-am clisca eti tl-am scris s'o arötl la Tura Scrie-mI de-slu§it, te rog, intr'acestea. Spune-mi ce alteAldela Turcl. Era un mijloc ca Turcil sä aiba drep-tate in contra-ne, trebuia sä ne rospuncla cdndle-am cps : facetf, facênd ceva. Apol ea cred can'or face nimic.

Scrie-mi regulat. Pentru ce te dal lenel?P'aicI s'a auqit ca tirbeI 41 da demisia.

Page 574: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

574 N. BALCESCII

Ce este adever in vorba ca Muscalil es de prima-vara, ca se da amnistie etc?

77Complimente Ia M-rne Ghica.

nAl thu prieten

N. B" .

80. ,,Paris 6 Fevruarie 1851.

Nici nu me tern de tine, nici lene imi este,Inca mai putin e adevër cä sunt amoresat. Pri-cina de nu tl-am scris mai mult a fost de oparte vremea, care mi-a lipsit, find acum panain urechi ingropat In ni§te in-folio grozave, deunde culeg vitejiile stramo§ilor, de vreme ce pecontimporanil mi§eil-am dat draculul. Despre tara,apol putin auclim nol §i de acea, sciind ca tu scilmult mai multe i mai bune, nimic. Decele d'aci pricini cauza§e§ti, asemenea putinesunt, caci at incetat. Noutatea ilei este trelmarl scriéri ale lui Bolliac, carl, dupa spusa luiin secret la toata lumea, sunt sub tipar. Un vo-lum de poesil, idem de prosa i un jurnal Po-pulul Suveran intr'un format ceva mai maredecat Ddbats. Mie iml vine sa cred ca secretul

suitnull

Page 575: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ACTIUNEA EMIGICATILOR 575

acesta e lipsit de realitate. Ast4i l'am intalnitpe ulitä i mi-a spus cg a primit scrisoare dintarg, care II veste§te cä MuscaliI nu es 0 caTurcil at pus secuestru pe stare-I.

Dacg et in lipsg de materie sunt silittrimite scrisorl uscate §i slabe, tu, care aI, cumclicl, multe de spus, pentru ce fact' ?

Poujade, care il ved cate odatä, mi-a clisca o sg dea un memoar la minister, aretandnevoia de a da o constitutie Principatelor dupge§irea trupelor.

Spune-mi cand al' de gand sa vil incoace.Daca este de ngdajduit sat de sigur e§irea tru-pelor, darea unel constitutii, 0 cum 0 ce fel ?Oare amnistie are sä se dea ?

Poujade mi-a spus ca el e de opinie sase carmuiascg terile de o comisie, i sa lipseascaDomnia i ca tu nu vrel, §i vrei Domnie. A-ceasta me baga in marl banuelI i rnl-e teamaCa cauza§ii at dreptate, zicend ca umbli sä tefacT Domn.

Tot ce-mi pare ret .este ca \Ted ca nu teaciresezi la mine pentru ca sa te fac Domn.Find dar ci te port' ast-fel, apol am de gandsa fac pe altul Domn. Am 0 declarat cduza§ilorCa am sä fac pe Balaceanul, §i cg te depgrtezpe tine de pe scaun.

a.§a,

Page 576: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

576 N. BALCEEICD

31-me Cantacuzne m'a insgrcinat spuimulte complirnente aduc aminte sg,-1 a-

ducl tutun. Asemenea te rog aduci putinturnbesai.

trimit aceste scrisori sa le dai, te rog,dupa adres.

Dumnecln sa te pazeasca §i sa te ajute§i insufle mai rnulta dragoste pentru prie-tinul tn.

N. Beil.

V. Alexandri i aqii yin la Maiti

81. ,Paris 17 Fevruarie 1851.

Pentru ce nu-mi scriT regulat ? Pe curierultrecut n'am primit nimic dela tine. Aud ca sefac multe p'acolo. Nu Kit de e adevör. Amvëclut o scrisoare dela Iasi, in care se vorbescede un firman, facOnd insemnate scaderi in sar-cinele tëranilor. Apoi spune ca Ghica-Voda avorbit de Nä cu mai multi, qicOnd ca la Con-stantinopol s'a hotärit ca sa faca din Principate0 craie, etc.

)7

sisa-mI

',Negri,

It1

ad.'

Page 577: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ORGANISAlit REV OLIITIONAR E 577

Mi se par toate acestea basme. Dar a§idorl sa-mi serif ce se aude p'acolo. Aserneneate-a§1 ruga sä-mi trimiti memoarul lui Arsachiasupra broprei mele §i asupra drepturilor ce cidla boerii cei midi.

Cred ca le ai sat le potl cape-La. De aicin'am ce spune. Multa lume din tail va veni invara asta pentru espositie. Scrie-ml tu cand alde gand sa vil. A§tept sosirea lui Bratianu dinTransilvania ca sail suit despre starea Rornanilord'acolo. Pe Br. at vrut Nemtii in cele din urmd sa-1inchip pentru broprele ce a bagat in tara. Erni-gratia ungureasca d'aci s'a organisat printr'uncomitet de 5 membri. Ace§ta sunt Teleky presi-dent; membri generalul Klapka §i Czez, Szemere §iVucovitz, ambil fo§ti mini§tri. Acest comitet s'aadresat la mine ca sari dat un memoar desprechipul d'a irnpaca pe Romani cu Unguril. Am §ilucrat ceva in ideile ce-mi scil §i. le voit da pestecate-va qile. Ar fi foarte folositor sa apucam ane intelege cu din§ii pana a nu e§1 Kossuth,care va fi impotrivitor. Klapka §i Teleky seapropie mult in idei cu mine. Te volt in§tiintala vreme de resultat.

ItI trimit alaturata scrisoare a lui Ubicini,care me insarcineaza a te ruga §i et, ca sa-Ifaci cell. cere.

Ghica, Amintiri, 27,641. 37

Page 578: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

578 N. BA.LOES011

Multe inchinaciuni prea plecate la uitä-toarea de prieteni a dumi-tale cucoana.

N. Bak."

82. ,Paris 27 Fevruarie 1851.

Spui ca Muscalii se duc la Martie, §i inGazeta lui Carcalechi se vede calf fac aprovi-sionarea §i pe lunile lui Maia §i Iunie. Bro§uraILA Cor ml-a clis Poujade ca are sa ti-0 trimita.Pe cele-lalte pan'acum nu le-am vëclut. Am clislui Poujade sä te pue in relatie cu noul amba-sador francez acolo. Poate l'oia vedé §1 eti.

Eg, iubite Ghica, sufer mult de pept §ipoate oiti da ortul popel. Doctoril me asiguraCa am numal plamanul stAng atacat §i ca, cuingrijiri" multe me pot doftori. Am intrat intr'ocura. Domnul scie ce resultat o qr.

Madame Cantacuzène mi-a spus sail' mul-tamesc pentru tutun §i cä are sail' scrie.

Te felicitez ca -V s'a inmulVt familia §ite rog sa spill multe inchinäciuni plecate laM-me Ghica.

Cand dracul aveti sä veniVi incoa? Mi-edor tare sa ye vecl.

Page 579: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

BOALA SA DE PIEPT 679

N'am scrie mai mult.Tritnite aceasta scrisoare catre Alecu

dat'o frate-seti §tefan.

N. Ba'1."

83. Paris 7 Martie [1861].

Am fost rëü bolnav cateva clile in casa.Generalul Dernbinsky a fost mai alaltaierl la mine§i mi s'a araat foarte incantat de tine.

Poujade pleaca poimane in tail.Din taxa nu scim nimic, decat ca se Weapta

sa vie de espositie multime de lume.Te rog sä dal scrisorile acestea dupa adresa.Cand al sa vil aci ? Te Wept cu nerab-

dare. Tutunul ce fagO,duisql a trimite la M-meCantacuzbne Inca n'a sosit.

Al tral

N. Bal."

ml-a

Page 580: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

580 N. BALCESOU

84. Paris, 26 Martie [1853

)) Ca sä mö duc la Londra7

n'am nici bani7

nicT sandtate, nici pofta, dar D. Bratianu auclca voesce s mearga peste cata-va vreme. Atuncil'oiil sfatui s caute a vedO pe Palmerston.Ar trebul ca Turcri sä ia initiativa acestei ce-

§i ei n'o fac. De acea sunt de nimic §ipentru noi mai mult un embaras.

Proiectul tell de constitutie l'am citit. A§1vrea sa sciü ce ai vrut sä faci cu dinsul, l'aidat la Turd sail a§a numal Mcut. Ori-ceconstitutie, cat de strinsa sä fie, numai sa nedea mijlOce de a lucra asupra tëril §i de a datörii o legalitate, a§i socoti-o acuma o fericire.

In aceastä priyinta aprobez foarte multproiectul tell, care are multe lucruri foarte bune§i de adoptat chiar in constitutia republicanade aci, cum descentralisarea puterii care e unbine §i o garantie a libertatil publice §i indivi-duale. Ii trimit aci alt memoar ce am dat Un-gurilor §i respunsul ce mi-ati trimis el prin Teleky.Eu cred ca ei ail sa se adreseze la Kossuth sprea afla §i parerea lui. Ar trebul lucrat asupra-1spre a fi adus in aceste idei. Ingrijesce despreaceasta.

rerY

Pal

Page 581: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

DESPRE UN PROIECT DE CONSTITIIVE 581

Te rog trimite indatä acest memoar §i re-spunsul lui Teleky lui A. Golescu la Brussa,cad i l'am fagaduit §i i-am scris Ca i-1 trimitprin tine. Asemenea te rog d'a da toate acestescrisorl dupd adresd.

Malinescu trebue sä se afle la Brussa,dupd, cum am aflat. Trimite-i scrisoarea ce nil-adat'o Negri. Cautd a fi bine cu Malinescu, cadeste om sdravan §i serios. E mal bun decattotl cel-lalti Moldovenl §i MuntenI impreuna.

Al teiiN. Bak.

Mu lte cornplirnente la cocoana §i spune-micand ai de wand sä vil aci".

85. Paris, 16 Aprilie [1851],

Iubite Ghica,

Sunt de treI Vile din noti bolnav in pat.ItI voit scrie dar mai putin decat altd data,de se poate.

A§T fi fost tare multumit sä al tu drep-

Page 582: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

582 N. BALOESOIT

tate i doctoril d'aci sa fie ni§te mi§eI. Dar vëda sufer gret i primavara in loc sa-ml facbine, cum nadajduiam, me arunca de douë el inpat pana acum. Asemenea nu cred a a mergela Constantinopol poate sa-mI fac vre-un bine.E ora§ prea sëlbatic i e prea mare lipsa decornoditatile vieei, ca sa pot tral §i a-ml cautade sanatate. Cat de a face §i a lucra, nici came mal gandesc acum ; volt sa me ocup de sa-natatea mea §i. de nimic alt.

Poujade a plecat i scrisoarea catre dinsulce am primit'o cu cel din urrna curier i-o voidtrimite la Bucuresci, iar suita Regulamentuluinu-I o pot trimite. Cauta a i-o trimite tu.

A§I vrea sa sell ce al Mut §i ce al de gandsa facl cu acest proiect ? Descentralisatia admi-nistrativ i institutiile pro vinciale i comunalemi-au placut, dar nu pot pricepe pe Domn §icu Caimacamil. Sat cel d'intait sat cel de aldoilea sunt de prisos.

nPricina de ti-am trirnes unele scrisori prin

Page 583: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

SCIRI POLITICE IIII PERSONALE 583

po§ta a fost ca Sefels nu mi le-a prima In celed'intait clile ale schimbaxii lui Czaika.

De vre-o doue oil, precum cu po§ta tre-cuta, am ajuns tarp cu plicul met, pe candse inchisese curierul §i a§a am fost anevoit ale trimite cu po§ta.

Acum nu s'o mai intimpla, §i et am platitvre-o cate-va scrisori d'ale tale.

PrietinN. B."

86. ,Paris, 26 Aprilie 1851.

Iubite Ghica,

7, Nimeni aci n'a aflat intimplarea dela §coalade medicina de acolo, despre care imi vorbesciin scrisoarea ta sosita prin cel din urni curier.A§1 doll dar sacmi deslu§esci acea intimplare.Cat pentru panea ce-mi propun, scrisorile meletrecute IV Tor fi deslu§it ea, nu pociu primi.Sunt hotarit a nu me ocupa decat de sanatateamea. Pentru acea V-am spus ca las peste cate-va septamani Parisul. Cred ca, m'oiil duce laape in Pirinei (Eaux bonnes) §i apoi de acolo

Page 584: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

584 N. BAL CESCII

me voiti duce a me a§eza in vr'un ora§ al Ita.unde am sa petrec pana in primavara vii-

toare. Veqf dar ca nu pot merge la Constanti-nopol, unde nu mi s'ar cuveni a till nici pentrusanatate, nicI pentru viata uritä §i lipsita detete comoditatile vieei. Ai dorl insä sä-mi de-slu§easca, daca postul de care im vorbesci areleafa §i ce insemnatate poate aye §i ce folospoate aduce ; cad la casul cand mi-ar place,te-a§I ruga sa recomanp pe frate-met Costache,care n'are nicl o treaba aci §i se afla cam inlipsa. In vreme ce acolo §i-ar gas1 §i ocupatie§i ti-ar fi §i tie de ajutor in ceva. De ai puteface aceasta, m'al indatora foarte.

Nu Kill de ti-am scris ca. D. Bratianu aplecat la Londra. Mi-a fagaduit ca are sa umblemult ca sa indemne pe Palmerston sa sileascape Turd sa faca oare-care reforme §i concesilin tara, dupa cum imi spuneal tu. I-am aretatscriserea ta, in care me indemni a face aceasta.A§i vrea sa scia de ai de gand sä vii pentruexpositia dela Londra §i and. AV dori sä te\red 'Ana a nu me departa din Paris. Eapleca pana pe la 15 Iunie.

Din tail aci nu scim nimic.Al tell

N. B".

lieI,

n'oin

Page 585: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

POLITICA TURCILOR 585

87. Paris, 26 Maid 1851.

2)Sunt de cate-va clile a§ezat la tara la

Ville d'Avray (Sentier des Vignes Grand Chalete adresa mea). Am venit ieri de am dormit laParis, cad am avut un banchet pentru aniver-sarea revolutiei Transilvaniel din 15 (3) Maig 1848.Am facut un spitiu (speech) bataios. Iata pentruce iti scriti din Paris §i ne avOnd la mine seri-soarea ta din urma voiti respunde numai la cateimi aduc aminte ca-mi scrii. Pricepi bine caafara de cuvintele de sanatate cari me oprescd'a me ocupa de altceva §1 atat mai putin depositia ce vor Turcil .01 a-mi face, gandesc ca mecunosci indestul ca sa creql ca nu pocit a primlnimic de la Turd, cand ii ved nu numal nefo-lositori tërei, dar Inca ostili , cand il ved ca s'aapurtat ca ni§te c.... cu nol. Scil ca nu suntturcofob, 011 voiu clice 0 tie acea ce am clislui Poujade, cand a plecat de aci §i mi-a vorbitde steagul ce trebue sä tinem in téra, ca e au-tonomia §i suzeranitatea. C'est bien, i-am clis,

mais il faut que ce drapeau soit pris au sérieuxdes deux cOtés et vous voyez par tout cc quis'est passé et se passe que nous ne pouvonspas prendre les Tures au sOrieux. Am avut V

Page 586: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

586 N. BAIA:mem

et ca tine ilusil in el, cu atata mai mult cascif ca am fost din acel ce i-a inventat. Cre-deam ca pana a veni. o a doua epoca revolu-tionara, vom puté progresa §i reforma multe §ia ne pregati §i a combate infiuenta ruseascaprin protectia turceasca. Dar istoria acestor dinurma trel ani e de ajuns spre a stinge ori-ceilusie. hü o pilda.... ce-ml dede0 tu in scrisoa-rea ta din urma. Vorbesc despre proiectul despreproprietate, pe care il priml Divanul, ast-fel

_facuräcum il facura, boeril, dupa ce un an

de clile nazuri Ca nu-1 primesc. Apoi nimeni nupoate qice ca de acest proiect se tinea vre-ocestie de politica internationala cu Rusia §i caPoarta n'ar fi putut face alt-fel.

Mie imi pare ret ca in vreme ce totl tragintr'o parte, tu te obstinezi a rëmané singur,isolat intr'o tabara parasita §i fail a aduce vreun folos. Imi pare ret ca prin esaltatia ta tur-ceasca iti alienezi simpatiile tutulor. Te pul descril ast-fel pe la mai multi pe aici, car! profitade scrisorile tale in contra ta. Cum se face cao copie dupa memoarul ce al trimes lui Poujadepentru ca sa-1 dea la ministru se afla in ma-nile Gradi§teanului, care l'a capaat dela Con-stantinopol. Apol iata Ca venira mal multi su-poratl la mine, aretandu-ml acest fras din me-

Page 587: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

POLITICA TURCILOR 587

moarul tet: Le Gouvernement revolutionnairedevait par consequent tomber nécessairemententre le mains de ces theoriciens incapables etexageres dans leur tendance, et preter par lale flanc aux attaques dirigés contre lui". Teoriilerevolutiei, imi clic, nu le-ai aprobat, nu le-ai iscalitinsuti? oamenii revolutiei, nu al fost insotit cudin§ii? Pentru ce dai cu piatra intr'acei oameni§i acele teoril ? Frasul acela 11 ved o inutilitatecare I1 face nil in ochil oamenilor ; apoi pen-tru ce scoti afara acte, carl sunt, ca sa clic ma,diplomatice. In sfar§it conclusii din toate acestea,Ca e numal un mijloc pentru Turd, ca sa maialba ceva influenta in tall §i intre noi: este sase apuce cu barbatie sa faca, bine terei, iar sanu ne mai poarte din bacalim in bacalim.

2)Ca doresc sä te vecl , cad te iubesc §i

voit sã ne certam o-data bine, sail mai freeridichia i apoi sa ne intelegem. Te poftesc darsä vil incoace. Pe la sfar§itul lui August poateme intorc §i et la Paris dela apele minerale.IT trimit doue exemplare dintr'o bro§ura a luiRuset, .din care vel trimite una la Brussa. Ase-menea din aceastä foae ce scot plevurarif deaci, intre care cel mai betran redactor en chefeste Cretianu, sa dal doue lui Zane §i una luiIonescu §i una pentru tine.

Page 588: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

588 N. HALOES OLT

Aid nimic deosebit. Pang, la sfar§itul luneialteptarn pe Negri §i B. Alecsandri ce sunt pedrum.

Complimente multe la cocoana cem'a uitat cu totul.

Al teU

N. B."

88. Ville d'Avray, 06 Maid 1851.

Iubite Ghica,

Curierul din urma nu mi-a adus nimic dela tine. Ea n'arn multe inca a-ti spune, find cutotul lipsit de ve§ti din tara. Se a§teapta in Pariso droaie de Bucure§teni. Sunt multumit cä traescla tara, ca sä nu-i vö.. Este de minune cumcei mai irnpelitati reactionari se jura yiind acica sunt revolutionari.

11Ca sa, yiil la cele ce mi-ai scris in scriso-

rile trecute §i la propunerea ce mi-ai facut dinpartea Turcilor, II void mai adttoga ca nu e de-cdt un mijloc ca sa facd pe Romani a avO con-fienp, §i nadejde in Turd, §i a-I sprijinl, §i acestaeste ca Turcil sa inceapa odatä a cloyed). prin

D-tale,

Page 589: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

POLITICA TIIIWILOR 589

fapte simpatiile lor pentru nol. Pana acum de-la 48 insu§1 pot marturisi, ca alta ne-at vorbit§i ne-at fagaduit §i alta at lucrat. Faptele lorat arëtat mi§elia lor §i aft scos de minciunatoate vorbele lor. Acum crecl ca e ar vrea sase plateasca de fagaduelile facute revolutiei noa-stre, facOnd posiVe sat dand pilaf la cati-va re-volutionari. Iatä pentru ce crecl acum ca nu ebine pentru noi chiar §i pentru cel ce at mareconfienta in Turcia, d'a primi nimic dela ei acum,pana, n'or incepe a ajuta curat §i prin fapte in-vederate tërile. Eu ti-am scris de mult ca crel,ca positia ce aft luat Romanii de aci poate aduceacel efect d'a impinge pe Tura a face ceva pen-tru tëri din temere d'a-§1 perde popularitatea.Este cunoscut : qu'on compte plutot avec celuiqui nous brave qu'avec celui qui se prosterne a, nospieds. Ti-am scris ca tu poti folosl mult in aceastäocasie acolo, &and Turcilor iata, urmarea pur-täril voastre, grabiti la fapte, ca sunteti perduti.Inteadevër cand Romanii or favorisa sat s'orpune in capul unei mi§cari revolutionare inTurcia, fara indoiala eä va fi cel mai mare pe-rico] pentru Poartd.

Este lesne sa cud tu ca §i o corespondintadin Constantinopol de mai alalta eri din Pressd,ca Romanil nu pot all desvolta i ocroti na-

Page 590: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

590 N. BALOEBINT

tionalitatea decat subt steagul .turcesc. Trebuesa dovedesci tot de o-data ca steagul turcescinteadevör voesce a ne ocroti.

In sfar§it incheig cu o vorba foarte cuminte a lui Cobden, ce mi-o licea la Londra §ipe care spune-o Turcilor : Toute la difficultO(a propos de P existence de PEmpire Ottomanet des Principaut6s) n'est ni dans les Russes,ni dans la France, ni dans l'Angleterre, maisdans les Turcs. On ne peut stivre une politiqueconstante avec eux, parce qu'ils n'ont pas depatriotisme et se laissent gagner par l'argentdes Russes, etc".

qic sa spul aceasta Turcilor, caci Cobdenmane poate ajunge la Minister §i sä scie ceopinie afl de din§ii oamenii viitorului chiar inEnglitera.

Sunt sigur ca dad, Turcil acti ar da o con-stitutie §i o legalitate in ara, toti de aci arprimi-o cu bucurie §i cel putin pentru cata-vavreme duhurile s'ar impéca.

Al teiiB.

Eil sunt tot bolnav §i foarte ingrijat. Doc-torn me omoara cu doctoril.

IV

N.

Page 591: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

PROOLAMATIA EMIGRATILOR 691

Scrie-1, me rog, lui Alecu G-olescu pentruo carte a mea Istoria Valachiei a lui Cogal-niceanu" (in frantuzesce) , se afla rätacita pela Brussa, sa ti-o trimita tie, ca sa mi-o trimiticu cea d'intaill ocasiune. A§1 dorl sa te hota-resci a veni aci, cad apol multa vreme nu nemai vedem, cad, cum ti-arn spus, trebue sa meduc a me a§eza in Italia."

89. Paris, 5 Iunie 1851.

77Sunt doue po§te sati douë-cleci iilile de

cand n'am primit nici o scrisoare dela tine. Ce?iar te-al maniat? ecl tot la tara la Ville d'Avray,aqi numai am venit in Paris de unde IV scritl.Sunt tot §ubred §1. crecl c'oig pleca la Mi. NuKit' de me voiti puté intoarce la Paris, poatepentru putine, clile, §i apoi me apz pentru, maimulte luni in Italia. Cu toti doctoril §i docto-rife nu simt nici o uprare la boala mea. Imipare reti ca nu faci nimic ca sa ne vedem, ca,te doresc. Incal vino sä petreci iarna in Italia.Ne vom da rendez-vous la Pisa oil la Roma.

Iti trimit aci o adresa la Romani facuta denot Eti m'am impotrivit cat am putut, find cu to-

Page 592: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

592 N. NALOEsetr

tul saturat de proclarnatii §i protesturi, dar totlfrapi cauza§1 ail fost de Were ca imprejurareae§irei Muscalilor 0 noul ofis al lul tirbei, incare ne injura 0 ne ocaresce cu numele de mal-faiteurs cere un rëspuns. Am indreptat daraceasta proclamatie fäcuta de Roset, ast-fel cumeste. Tata, dupa opinia mea, tot ce a scris Rusetde mai cu minte. Crecl Ca nu vei aye ce clicein contra.

Din tara nu se vorbesce nimic de amnistie,se vede ca acea ce-mi serial' a e§it de minciuna.Spune-mi, me rog, ce se mai clice p'acolo. Ce

a§tepti §i ce nadajduesci dela Turd: ? Eti me in-credintez din cu in cli a sunt blestemati 0 can'aii facut cleat sa ne minta. De al o opiniecontrarie dovedescem1 prin fapte §i argumenteseriOse, dar nu prin declaratiile sentimentale aleunor Turd numal, ca n'am cuvint. Resultatulce voit a trage dintr'aceasta este ca, crecl catu iti perch' vremea §i pe tine, stand fara nicio isprava ca sä asculti palavrele turcescl, §i caal fi foarte folositor sa vii aci sa lucram cu totil§i sa vedem ce putem face. Gandesce-te seriosdespre aceasta, cu atat mai mult ca eil o sämö departez din Paris §i sell opinia mea desprecbipul de a lucra 0 a intelege a tovara§ilorno§tri. Tu al fi dar de mare folos aci.

Page 593: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

EEL A.TII DIVERSE 593

Spune multe inchinaciuni plecate la M-meGhica §i intreab'o de ce m'a pus la urgie.

,A1 tba

.N. B.

Trimite una din aceste adrese la Brussa".

90. Ville d'Avray, 15 Iunie 1851.

Credeam incal a, spre recunoscinta pen-tru priete§ugul ce am pentru tine, cand ti-0abate sa te lepecli de mine, me vei insciinta dupacuviinta, §i-mi vei areta care e pricina de fugide mine. E mai mult de o lunä de cand n'amprimit nici o scrisoare dela tine. Aceasta e do-vada ca fugi de mine. AO vrea sa sciti pentruce mi te-ai superat.

Iata iti trimit multe scrisori dela baeti.Vei vale acolo un speech ce am facut acum oluna, §i-mi vel scrie daca ti-a placut.

Trimit ad o scrisoare ce mi-a dat'o A. Go-lescu, fiindu-i trimisa dela tatal Malinescuhfi.Nu schl acesta unde se afla. De e tot p'acolosail la Brussa, fa bine de i-o da. Sail de nu,dti-o Albului.

Amintin, altica, 27,e41 . 38

Page 594: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

594 N. BILeEsetr

N'am ce-ti scrie §i nici voit scrie maimulte , pana nu mi-i face cinste a-mi spunepentru ce nu-mi sail' de loc.

Vasile Alecsandri se aflä in Paris. Inca omultime de reactionari, I. Bibescu, I. Florescu,tirboaica etc. C. Cantacuzino face la visite pe

la revolutionari, qicend ca el tot cu noi §i pen-tru noi a lucrat pana acurn §i de aci inaintetot cu nol vrea sa fie. Parerea mea ar fi sä ledarn cu piciorul unde-va la a§a rni§ei ciocol.

Al oilN. B."

91. Ville d'Avray, 16 Iulie 1851.

Iubite Ghica,

Nu ti-am scris de mult, ca am fost §i eütot bolnav. parut tare rëti, ca §i tu al fostbolnav. Cand al sa vil incoaci? EU nu m'arnputut duce la MY, §i la Septemvrie tocmai möpogor spre Italia. Voit petrece cate-va qile laNice cu Balaceanul, apol nu wig unde mö voiüa§eza pentru iarna. Pentru ce nu vii §i tuintr'acolo ?

all

Page 595: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

RELATII DIVERSE 595

N'am cell spune d'aci. Parisul e plin dereactionari Romani; dar totl spun ca sunt re-volutionari. EU am dat comision la Paris, cd dese va gasl intre din§ii unul care sä marturi-seascd Ca e reactionar sä mi-1 aducd sag vël,cdcl mi s'a gretuit foarte atat de revolutionarii-revolutionari(?) cat §i de reactionarii-revolutionari.

Negri cu sord-sa e aci. Negri se intoarcepeste cate-va chile find numit parcalab la

iar sord-sa Catinca remane.Te-am rugat, sunt cate-va luni, s, Knit la

Brussa la Alecu Golescu sail trimitä o carte amea (Istoria Valachiel de Cogalniceanu, in Iran-tuzesce) ce se aflä ratacitä p'acolo §i de care amnevoe.

Te rog i acum pentru acea carte pe caresa mi-o triniiI cat mai curend. Asemenea terog ca sä gasescl pe cine-va care sa-mi traducdaceste date turcesci In date cre§tinesci. Imi suntde mare trebuinta, find privitoare la istoriaanului 1595 despre faptele lui Mihal-Voda.

Anne'e 1003 (parte din anul 1595) :)7 le 12 et le 21 de la lune de Schaban;le 5 de la lune de Ramazan,le 3 de la lune de Zihkaadeh,le 19, 17 et 22 de la meme lune,le dernier jour ibid.,

Ga-

Page 596: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

596 N. BALOEscxr

le -14, 18, 20, 22 et 25 de la lune deZi-lkigeh.

n Ann de 1004 (altä parte din anul 1595):le 8 de la lune de Muharem,le 12 et 14 de la lune de Safar.Trebue sä gasesci vre un turc sat un

cre§tin invetat, care sa, scie a calcula lunile lu-nare, ca sä nemereasca drept. Vecli, te rog, a-mitrimite acestea mai curend.

Scrie-mi mai des i spune-mi ce se maipovestesce p'acolo.

92.

Iubite Ghica,

Al thdN. Bc11."

Paris, 26 Iulie 1851.

Pentru ce al a te plAnge de mine? Ti-amtälmAcit mai de mult, Ca am perdut toate nä-dejdile despre Turd. Ti-am spus ca doresc sa-mispui ce a§tepti tu dela din§ii, de vrel sä rëmaiinhärnat in jugul lor. Nu mi-ai respuns nimicpositiv. Creel ca ti-ar fi §i anevoe aui dovedicu acte ca Turcil sunt pentru noi. Din minutul

Page 597: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

DIBOUVI POLITICS 697

dar ca Turcia se declara, singura, cum am auclitinsumi din gurile a mai multor Turci marl §1in mai multe renduri, precum §i de la amba-sade de aci, ca nu poate face nimic pentru nol§i ca, ne trimite la un viitor nesigur, cand vapute fi ajutata de Europa in rdsbol cu Muscalii,spre a ne da multumire. Era firesce sa facemca dinsa §i sti, vedem ca, neputend nimic a§teptadin present, trebue sa catam la viitor. i fiindCa, precum mult inainte de 48, a§teptam im-preuna o revolutie generala §i cautam a ne pre-gati din vreme, cum o incepusem la 1843, ay.§i acum creq ca are sa, vie o revolutie mai in-frico§ata §i socot ca e bine sa ne pregatim, §i

pentru aceasta a desvolta simtimintul nationa-litatii §i credinta Romanului in el mal mult de-cat in streini, de unde firesce curge idea pan-romanisrnuluI, pe care tu al inceput a o propagamal intait prin buletinele tale carl mergeat fi-resce §i in maim reactionarilor ca §i in a noastra.

Pentru ce dar qici ca am dat o alta, liniede politica ?

Pe Turd vecll bine ca-1 tree cu vederea. N'amnimic a impart,1 cu din§ii. Fiind-ca nu ne potajuta, cauta sa ne ajutarn instql, cad noi nuvrem sa perim. Cand o venl revolutia, om cautasa, venim la invoialä, sa ne intelegem fratesce.

Page 598: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

598 N. BALCESCII

Car ils sont en embaras pour nous, et leur su-zerainetO par les traités rend legitime et néces-saire le protectorat russe. Nu ne vom putOscapa de acesta, pana nu ne vom scapa deacelalalt.

In proclamatia acea scrisa de Russet, pecare am iscalit'o de sila mare, caci m'at rugatmai mult de o septamana compatriotil, nu sevorbesce nimic de Turd, §i crecl ca e destul cuminte §i moderata. Dar despre acestea cat §i

despre N. Golescu ti-am scris de mai: multe ori.Imi vorbesci Inca de legalitate, la care vrei saflu injugat. Ce intelegi prin legalitate? §i care?Legalitatea Regulamentului .§i a firmanelor ? Le-

galitatea Conventiel dela Balta-Liman. Aceastaeste astacli legalitatea dinaUntru i dinafara atCrei noastre.

Eti te-a§1 sfatul sa te 1a§1 de dobitoacelebacalimuri §i minciuni turcesci, afarä numal dad,nu creql la o revolutie viitoare, atunci intelegca, neavOnd nici un steag, sa stal cu Turcii fad,a te magull insa ca vel dobandl ceva cat pen-tru mine, cand voifl perde nadejdea intr'o re-vouie viitoare, apol mö dail delaturi fail a mömai ocupa de nimic.

Sunt tot bolnav din qi in qi mai mult.A§tept pe sora-mea sa vie sa me vaga in cli-

Page 599: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

DISOUTII POLITICE 599

lele astea ; apoi pe la sfaqitul lunei viitoarevoill cauta a pleca spre Italia. Alaturata scri-soare a lui Ionescu d'aci, da-o mö rog frate-setid'acolo.

Nu uita d'a spune lui A. Golescu sä cauteun mijloc spre a-ml trimite Istoria .lui CogAlni-ceanu, de care ti-am scris.

Al OaN. B.

l)i eg, iubite, aflandu-mo aid insd gata dea porni maine la Moldova, te imbrdtivz din totsufletul , alaturand pentru dama ta respectelemele. Spre revedere dar unde?

K. .N(egri)".

93. Toulon, 7 Octoinvrie 1851.

Iubite Ghica, m'ai uitat cu totul. Suntatatea luni de cand nu mi-al scris. Adevër cai ell nu ti-am scris cam de mult ; dar apoi mil

poate cd am fost tot bolnav i destul de röft.Vdrsäturi dese de sange m'aa släbit cu totul,deosebit de tuse ce tot meret cresce. Sanaa-

Page 600: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

600 N_ BALCESCIT

tea mea s'a dus cu totul §i nu crecl sa o mairedobindesc. Am plecat dela 1 Oct. dela Paris,ca sa dag de caldura. Inca nu Kill unde sä mea§ez pentru a petrece iarna. Doctoril mi-au vor-bit de aste trei locuri : Pisa, Roma V. Hyères.Apoi la Pisa nu me pot duce, cad voiti gäsiacolo Austriaci. La Rorna, undo dorearn tare sämerg, imi scrie Manu §i Racovita dela Turin canu cumva sä me due, cad sunt compromitatcu numele de Andreescu, a carui intimplare laRoma o vei fi aflat. Remane Hybres, care este,spun, un loc cam trist, find plin numal de bol-navi. Acest ora§el este aproape de Toulon, doueceasuri numal, astacli me duc sa-1 vecl. Doriamsa me duc a petrece cate-va qile la Nice, darsunt atat de sdrobit de drum §i am §i racitalaltaieri seara la Marsilia, in cat nu crecl. säpot merge acum. Cum vecli, Inca nu sunt hota-tit unde voiü petrece iarna. Cand eram hotarita merge la Roma nadajduiam ca poate vei puté§i tu veni a petrece iarna acolo. Era sa vie §iM-me Cantacuzino §i ne intelesesem ea sailscriem sa vii §1 tu. De volt' fi sa merg la RomaII voiti scrie, caci dorese sa te vecl sä maivorbim.

De voiti rernane la Hyères, fiind-ca nu suntdeparte de Nice, de ce nu vii acolo. Yei gasl

Page 601: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

DISCIITII POLITICE 601

atali prieteni: Balaceanu, surorile lui, apoiMarie Cantacuzene 0 alp; poate eü am pe sora-mea cu mine. In ori-ce cas scrie-mi mai curendla Nice la Balaceanu. De politica n'am cellspune.

Eti de mal mult de (3 luni nu mai meocup de nimic. Pana a nu pleca din Paris, measigurail ro0i francezi §i no§tri, precum §iD. Bratianu dela Londra ca va fi negre0t o re-volutie la primavara.

27Am auclit Inca in Paris ca tu te fad ne-

gre0t Domn, de acea iatä i1 suit : ca sa nume uiti pe mine Doamne, cand ye); veni intruimparatia ta.

,A1 tOü prieten

N. Bal."

94 Hyeres, 16 Oct. 1851.

Iubite Ghica,

Am primit doue scrisori dela tine trirniseprin Balaceanul. Ii multumesc pentru datele cemi-ai trimis i nuvelele ce-mi dal. ImI pare röüde banuiala ce a! asupra-mi ca m'am racit saiA

ai

i

ed,

Page 602: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

602 N. BALOESOIT

m'am departat de priete§ugul teü. Chiar candam sta mai multd vrerne in tabere diferite, darnu vrajma§e, nu e un cuvint ca sa incetdm d'ane iubl, cata vrerne ne stimam. Vina este ata ca sthruesci a apera o causa moarta. Ce potface Turcii pentru noi? Chiar sa vrea, acea ceat dovedit din contra, reactia Europeand, le valega manile. Apoi revolutia Europeana firesceca nu-i va baga in searna, ba Inca if va punepoate §i in primejdie, cad färä indoiala mi§ca-rea, revolutionara viitoare va fi mai serioasa §imai generala §i nu se va opri numal la Dunare.Dna creql dar la o revolutie viitoare, ar trebulmai bine sail intrebuintezi tOte facultatile cucarl te-a impodobit Dumnelilet spre a pregatl§i conduce la bine acea revolutie. Cand m'amtemut §i et de iminenta unel asemenea revo-lutil, am socotit ca e bine d'a nu-i lasa nici pre-gatirea, nici directia in mani nedestoinice, §i

pentru acea m'am unit, cum clic)", cu nol prie-tinI. Acum boala m'a mis tout a fait hors deservice et je me considère comme mort a toutereactive (?). Intr'aceasta imprejurare crecl ca fact§i mai ret tinendu-te delaturi, te perclf fdra nicfun folos §i la§f soarta natief in maini ce pots'o mai piarqa iard§f. Gande§te-te serios la aceasta§i imi respunde. Te-am provocat aretisä-rni

Page 603: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

POLITICA TIIILOILOR 603

ideile tale §i ce nadajduesci dela Turd. §i dinlucrgrile diplomatice numai. Opinia mea ca §i acelor-lalti nu e ca nol sg ne apucgm de bätaecu Turcii, dar Ca datoria noastrg e c acumtrebue sri. pregatim taxa d'a lua parte §i ea lami§carea ce se a§teaptg, fgrg a ne ingriji deopinia Turcilor intr'aceasta §i WO. a ne perdevremea stand in genuche inainte.le, §1 cerOndu-lein zadar sä ne dea de pomana drepturile noastre.

Te-am rugat sa-mi trimii istoria lui Co-gälniceanu ce ti s'a dat ca trimitl. Terog Inca trimite-mi-o ct mal in grabg. EU voitlpetrece iarna toata aci la Hy 6res, este un fru-mos §i impodobit de naturg org§el, douö cea-suri departe de Toulon.

))Cand al fi un om cum se cade §i cum tevoiUz te-al repecll pang aci §i am vorbi multe,cari nu pot a ti le spune prin scris.

OrI-cum, crede Ca te iubesc §i pul maimult pret pe tine decat pe multi alit

Multe plecate inchinãciuni la M-rne Ghica.De ce .nu mai vrea a-mi scrie?

Al t6ii

17N

Adresa mea : a Hybl-es (Depart. du Var.).1)Chateau Denis en France".

Bal.

at- mi.o

Page 604: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

804 N. BALCESCU

95. Paris, 26 Octomvrio 1850.

J7Iubite Ghica7

Pachetul WI din urrnä dela 5 Octomvriel'am prirnit tarclit, tocmai la 24 nu Kitt dince pricinä §i prin eine l'al trimis. De acea nuavusel vreme a canta indata, un agronom, pen-tru da in cercetare proiectul tn. Disearamö voiti duce la un prieten ce am la Ministe-rul de comercin sa,4 caute un aseme-nea om.

Bolliac a sosit aci §i araat cele ce-miscril, care le-a marturisit de adevOrate. A§a darlucru e sfar§it.

2)Nu mi-ai trimis articolul lui Arsache prin

care refuteaza, scrierea mea.N'am nimic scrie. Cu po§ta viitoare

ii trimit negre§it revista. Sunt articole buneintr'insa, dar cam apilpisite §i prea dafl cu bardain Dumnecleil. Le-am cam pilit putin, dar nuam putut de ajuns. -

Nu mi-al rëspuns la cea cell" scrisesemdespre cum a§l" puté trI i face bani mulVimuncind p'acolo sail in Dobrogea. Scrie-ml"

murit, interesandu-te de aceasta, cAci V-am a-

a-I

ic sä-ml

i-am

la-

;

ail

Page 605: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

sclai PBBSONALE 605

rötat starea mea financiara. A§1 vrea sa mai§ez pAna la primavara aci, ca sa sfar§esc oscriere i toata nadejdea de traift se marginescein vre-o 500 fr., ce mi fagaduit de muma-mea. Apoi banil ti§tia d'abia sa-mi ajunga douöuni.

trimit voturile celor dela Brussa, pecarY mö rog sä le trim*. lui Zane, care mi le-acerut inapoi. Ale voastre le pastrez pecetluitepana sa-mi spui ce se fac cu ele.

Aicea avem in toate Sambetile adunäriintro cauza§i pentru discutia principiilor sociale

revolutionare. Sambata trecuta era discuVaasupra cestiei proprietatii. Russet m'a atacat dereactionar §i el §i-a spus sisterna lui care e abo-litia de proprietatea individuala a pamintului,clicend Ca a§a vrea Prudhon. Ionescu i-a do-vedit cu Prudhon in mana Ca nu l'a inteles §iCa Prudhon nu vrea abolitia proprietatii. Russeta römas singur de parerea lui i eü i-am dove-dit, dupa multumirea tutulor, ca el e reactionarcu asemenea idei."

s'at

Iti

Page 606: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

606 N. BiLCESCII

96. Hyères le 27 Nov. [1851].

lubite Ghica2

Ti-arn scris de doue ori de cand sunt a§e-zat aci. Me rnir cum de nu mi-ai respuns. Dacanu politicesce macar prietenesce cre ct men--tarn un respuns.

Et nu mai scit nimic de politica, nu suntin corespondentä, .adeca nimeni din politici numi-a mai scris de mult. Me ocup cautandu-mide boala, la care tu nu crecli, cum imi spuneBalaceanu ca-I senT. Sunt cu toate acestea multmai bine 0 aI vrea sa ai dreptate. In prima-vara, adeca In Aprilie ai vrea sa insotesc pesora-mea pana la hotarul terel, ca sa veq intea-cea0 vreme i pe muma-mea i sa fac i o cala-torie pe mare, care mi-ar completa cura. Apoi amauqit ca Turcii sunt superati foc pe mine, nuscit pentru ce, ai vrea dar sä scit de pot ayetrecere sloboda i nebantuita prin tara Padi§ahu-lui. Tu, care te-aI facut pilafcit cu totul, spune-rnide mi-o potl asigura. Intr'acest chip a0 ayeplacere sa te ITN. Mai pe la Mait, voitsa me pocit intoarce la Paris, spre a pune subtipar istoria la care lucrez. i apropo de aceasta

tariu,

Page 607: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

SCIRI PERSONALE 607

istorie, fiind c te-al arötat cu atata buna-vointade mi-al deslu§it acele date, sa-mi dai voe sate rog Inca sa cauti pe la vre un filosof turcprieten d'al tel aceasta scriere : Tarischi-Sela-niki saü Istoria Tesalonikului in turcesce, careincepe dela cel ani al imparatieI lui So-lirnan pana la anul turcesc 1008 (1599).

G-Asind aceasta istorie manuscrisa, de carese afld multe copii, vel cauta a-mi traduce in-timplarile din anil turcesci 1003 §i 1004 (1595cre§tinesce) earl ne privesc, saü espeditia luiSinan Vizirul in tara Romaneasca.

Ocupa-te, te rog, cat mai curênd de aceasta,cad fagaduesc a te trece la nemurire.

Te-am rugat pentru istoria lui Cogälni-ceanu, ce o am la tine, sa mi-o trimiti. Nu uita.

Scrie-mi, te rog, mai des §i mö iubesce,pe cat te iubesc eu. Mi-e destul.

Al OilN. B.

Complimente la M-me G-hica.Adresa mea : Hybl-es Depart. du Var.Chateau Denis. France".

d'intait

Page 608: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

608 BALensoo

97 Hyöres. 17 Martie 1852.

Scrisoarea ta dela 25 Fevruarie m'a gasitintr'adevër sculat din pat, unde am zacut douëluni §i jurnötate, dar inca foarte neputincios,de acea putin iI vola scrie.

DI n'oit putO pleca d'aci, inainte de 29ale lunel viitoare. Doresc tare mult sa-mi fie iertata m6 a§eza in Moldova pe vara incal, caci erneletrebue sa le petrec intr'o china, mai calda. Intail nu tit sä intru. In Banat va fi foarte anevoe.Pe marginea Dunarei nu sunt comoditatile tre-buincioase la un om de sAnatatea mea. Rernanedar Moldova, unde am scris la cine-va sa intrebepe Voda derni da voie a merge sa-mi vöcl fa-milia cate-va i1e intr'unul din ormele Moldovelprecum G-alatul. De mi se va da o voie a§amarginita poate voifl isbuti a o prelungi maimult, adeca pana in toamna, cand intoarcea me a§eza in Italia spre a petrece iarna.

Nu am ilusiile tale asupra presidentului§i nu mai Wept nimic bine §i dela nimeni pemulti ani Inca pentru tara noastra.

N'am sciri nici din tall, nici mai scull nirnicdespre cauza§ii emigrati. Ast-fel n'am afiat decatdin scrisoarea ta esistenta congresului Smirniot.

N.

mail

Page 609: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

SOIRI PERSONALE 809

M-me M. Cantacuzene me ins'arcineaza, sa-tiscrffi complimente din par te-i. Nadajduesc Ca vayenl cu mine §i cu sora-mea pana la Constan-tinopol.

Te-ai ocupat lua note dupe istoriculturc Selaniki ? Ai don sa le gasesc gata. Ase-menea, de vei ave vreme, iea note tot despreacea epoca din Fesliket Tewarich a lui Hagi Chalfa,scriere istorica care incepe dela anul 1000 (1591)pana, la 1065 (1654). &if ca voffi evenimentele§i rasboaiele Turcilor in Tara Rornaneasca dela1594 1601, §i mai cu seama cel dintaf ani.

nSunt ostenit.))Complimente la cocoana D-le.

PrietenN. B."

98. nilyères, 17 Aprilie [1852].

Iubite Ghica,

Te insciintez ca cu batelul viitor, adecäcel care de la sfar§itul acestei lunI plead% delaMarsilia nadajduesc a me imbarca spre a venlla Constantinopol, unde oiü fi poate pe la 10Mait sari maI curend. Te-am rugat sa-ml cauti

Ghka, Amintir. 27,641. 39

a-mi

Page 610: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

610 N. BALCESCII

doue odal pentru mine §i sora-mea pe aproapede tine, care sa le pot inchiria cu septamana, §ise, am, de se poate, in casa mijloace de hrana,caci ell nu mai am puteri a umbla pe jos. In-grije§te-te, te rog, de acestea §i cauta a me in-sciinta indata la sosirea mea, ca sa scifl unde same duc, caci n'a§1 vre sa me a§ez in Pera.

M-me Cantacuzene se intoarce la Paris ;me insarcineaza ail spune multa prietenie. Go-lescu s'a intors la Paris de vre-o cate-va clile

§i d'acolo pleaca indata. la Viena, unde va pe-trece vara impreuna cu ma-sa §i cu sororile. Elare de gand a se a§eza apol in Elvetia.

Din Moldova irni scrie ca nu se poate primicererea ce am facut.

Au revoir.Al 011

N. B".

99. Mercur1 22 Sept. [1852].

Iubite Ghica, Astacli a venit doctorul lamine §i. m'a povatuit sa nu mai stall aci, undenu-mi prie§te aerul, §i sa plec indata in Italia,iar nu in Eghipet, unde e loc selbatic, §i apoi voiafi §i singur. Pentru acea am hotarit a pleca ne-

Page 611: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

SOIRI PERSONALE 611

gresit Sambata viitdre in 25 pentru Roma. Soilinsa ca in acest ora§ nii-a compromis la politienurnele Andreescu. Deci mö tern sa nu am vre-osuperare, drept care pricina te rog sa-mi Ca-peti ceva scrisorl de recomandatie catre vre uniidin capii o§tei franceze din Roma, cum §i catreceva Romani influinti, ca la intimplare de a fi

supërat de politia locala sä am ceva cunoseutiin earl sa me sprijin. Cauta dar indata a-mi ea-peta asernenea scrisori dela Ambasada francesa,dela Techo sat alt cineva. AI sa le spui ca medue la Roma pentru sanatate §i voia sä amcunoscinte placute §i folositoare la vre-o intim-plare de nevoe. Alearga indata dupd acele seri-soil, ca Vineri sa le am §i Sambata sä pot pleca,cael altfel nu indrasnesc a pleca.

Trimite-mi chronicele Moldovenesci, istorialui Cogalniceanu §i scrisorile ce sunt la tine.

12Complimente la M-me Ghica. Spune-i ea

nu prea sunt bine §i nu pot merge s'o vëcl ; denu va veni pe la Pera, apoi nu ne vedem.

Fa-mi, te rog, treaba §i fil mai cu norocca la Selaniki.

Al teU

N. B".

Page 612: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

612 N. BALOESCII

100.

Iubite Ghica,

Malta 1 Oct. 1852.

Sosil astaell la amiaell la Malta. N'am su-ferit de loc de mare, dar de vre-o trel elile avemap de cald, in cat nu puteam nici dormi, niciresufla.

Am bagat de seama ca, intre chroniceleMoldovel ce ml-al intors, lipsesce a lui Ureche,0 apoi e tocmai acea de care am mai mult tre-buinta. Te rog a mi-o trimite cum vei sci §icat mal in graba. Creel ca n'aI uitat pentru scri-soarea la Roma §i calf vei aduce aminte 0 deSelaniki. Scrie-mi tot la Neapol poste-restante.

Complimente la M-me Ghica §i la totlfratil cauzaV.

Al tell prietenN. B.

Et scrig putin, caci puterile imi sunt slabe,tu nu al dreptul a face ca mine.

Trimite, te rog, alaturata cu mijloc sigurla sora-mea'.

Page 613: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

BCIRI PERSONALE 613

101. Neapoli 11 Oct. 1852.

Iubite Ghica,

n'fi-am scris dela Malta la 1 Oct. Aici amsosit la 4 Oct. Nadajduiam sa pot §ede maimulte clile in Neapol, dar aerul nu-rni priescede loc. Sunt silit sa plec. Vream inse a a§teptasosirea lui Paleologu la 14, care poate a-miaduce ceva§1 dela tine. Aici doctoril §i multi dinlocuitorii Romei me povatuesc a nu merge inacest ora§, caci e foarte umed iarna §i n'oiu fibine. Aceasta m'a facut a me hotari a trece laPalermo, a carei clima e dovedita de cea maibunä din toata Italia pentru o boala ca a mea.

Dar iata ce se mai ivl astacli. Politia imicere, ca sä pot sta aci, §i mai ales a trece in Si-cilia, o cheza§ie din partea vre unei persoanecunoscute de aci ca, am mijloace de traia §i canu me voit amesteca in politica lor. Apol etnu cunosc pe nimeni aci, nici consul turc nu e,nici la vre un bancher n'am recomandatie, ne-ingrijind de acestea toate, cad n'aveam de ganda me opri aci. Acestea le-am talmacit politiei,dar imi respund ca a§a e regulamentul lor pen-tru streini. Deci te rog sa-mi capeti d'acolo vre-o

Page 614: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

614 N. BA.Lonsou

scrisoare de recomandatie pentru cine-va la Nea-pol 0 la Palermo, care se dovedeasce, ce, nusunt vagabund §i sä pocia tral in pace in crMaNeapolulul. Aceste scrisori sä mi-le trimii, terog, indate cu vaporul co pleace, d'acolo la 25,ca la 4 Noem. sá le am ad, ca se, pot trece catmai curend la Palermo, cad §ederea aci rni.evetarnatoare.

Adio, iubite Ghica, nu te supora de acestebelele ce II aduc §i crede-me al tell iubit prieten

N. B.

)/Complimente multe la M-me Ghica.Aste.cli 12 Oct. s'a dres treaba cu politia.

Toata pricina era se, me pungeasca. Cu toateacestea tot capete,-mi vre o scrisoare de redo-mandatie. MO tern ca o sa mor de urit singurin Sicilia.

Scrie-mi la Palermo poste-restante, cad plecla 15".

Page 615: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

VII.

Aci imi vine in minte Ca clece aM mai inurma, la 1859, Ungurii ail' incercat o aqiuneidentica.

Pe la inceputul lui Martie al acelui anVoda Cuza, dupt ce venise in Bucuresci §i luasein mana franele guvernului Principatului Mun-teniel, se intorsese la Ia§1. Pe atunci Austria,imbatata de succesele lui Radetzki, care, in urmavictoriel de la Novara din 1849, impinsese cu-tezanta pana a cere sa ocupe cetatea Alexandriaca o garantie de pace, acum guvernul Imperialincepuse a cere noulul §i cavalerescului 13 ege

Page 616: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

616 cruzA.vord SI IINGURII

Victor Emanuel asiguraxt §i mat Indrasnete ,

precum desarmarea, licentiarea voluntarilor §i es-pulsiunea mai multor refugiti Italient din Lom-bardia §i din Toscana, §i acestea prin note ame-nintatoare.

Intr'o convorbire ce am avut cu repausa-tul Beclard, agentul diplomatic al Frantiel, de-spre dificultätile ce intimpina la Constantinopolrecunoascerea indoitel alegeri a Doinnului Prin-cipatelor Unite, eU esprimandu-mi ideile mele,i-am is ca aceasta Impotrivire a Portet §i aunora din Puterile semnatoare in tractatul deParis, nu va pute tine mult, cad in curenddiplomatia europeana va fi ocupata cu o ces-tiune mult mai grav. §i mai importanta ; cadImperatul Napoleon III a§teapta cu nerabdaresa yap. pe Austriaci trecend Ticinu, ca sa aibäcuvint de a trece §i el Varu, nu numai in aju-torul Piemontelui, dar pentru liberarea a toatetItalii; §i ea data Cuza §i-ar Intelege positia arforma un lagar de cateva mil de oament la Oi-tuz, ceea ce ar obliga pe Austria a sustrage100,000 de soldati din armata sa din Italia, casa contie Transilvania §i ar da poate 1111 Cuza-Vodá dreptul de a revendica mult mai multdecat sanctiunea celor doue alegert.

Nu ad trecut trel clile dupa aceasta, intre-

Page 617: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

TRATARILE DE LA 1859 617

vorbire cu Beclard, cand I. Balkeanu, care eraprefect al Bucuresciulul, imI remite o telegramacifrata prin care Voda-Cuza me chema la Ia§1,propuindu-mi Ministeriul de interne cu prep-dinta cabinetului in locul lui Vasile Sturdza.

Cea d'intM recomandatie a lul Vocla Cuza,dupa indeplinirea formalitatilor instalarei meleca ministru, i-a fost sa Krill lui Negri la Con-stantinopol sä staruiasca pe langa Poarta §i peMO, ambasadori pentru recunoascerea indoitelDomnii. I-am respuns Ca me fvoiil conforma do-rintei M. S., dar ca staruinta lui Negri nu vaaye, in starea de atunci a lucrurilor, nicI unefect, §i ca formarea unui lagar la Oituz ar fimijlocul cel mal nemerit.

Voda s'a uitat lung la mine fail a inte-lege §i fail a-mI cere vre-o esplicatie, ca cuma§I fi clis o prostie.

Dupa cate-va clile Cuza era la Bucuresci,de unde imI telegrafia sa-I trimit un proiectpentru formarea unui lagar la Flores& Cuza in-telesese de la sine cuvintele mele sail ele II fu-sese esplicate de Beclard.

Putin dupa intrarea mea la MinisteriulMoldovel, servitorul hotelului Binder, unde eramin gazda, imi veste§te visita unui domn Roland,§i pe cine vecl intrand in camera ? pe generalul

Page 618: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

618 cumt.voDA gl imainui

Klapka, eroul de la Komorn. Generalul Klapkaa fost presentat lui Voda chiar intr'acea cli §ia avut o lunga §i amicall intrevorbire. Klapkaa comunicat Domnitorului nostril in mod con-fidential asigurarile ce avea Kossuth de la Prin-cipele Napoleon despre participarea Ungurilor laresbelul italo-frances contra Austria Intelegereaintre Cuza §i Klapka a fost completa, dar fiindca. Voda se grabea sa plece la Bucuresci, a rö-mas sa se redige o schita de protocol care sa,se discute mai indelete la intoarcerea lui Vodade la Bucuresci.

Nu scid de s'a mai intors generalul Klapkala Ia§1, cad era ocupat la Genova cu formarealegiunel unguresci, dar la 20 Maia 1859, pecand ell nu mai eram ministru, s'a incheiat prinKlapka sat prin Berzentze douë conventiuniIntre Voda Cuza §i Kossuth. §i d-lui Vasile Ale-xandri i s'a dat ordin sa urmeze pe Impel-a tulNapoleon la cuartierul general de la Villa-franca§i Vallenzia.

Dl Lascar Catargiu, care m'a inlocuit caprirn-ministru, ne poate spune de ce in textulpublicat de Kossuth nu se afla nici un cuvintdespre garantiile in favoarea Transilvaniei §i aBanatului precum nici vorbirea ce se facea de-

Page 619: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CONVENTIIINILE DELA DM 619

spre Bucovina in schqa de proiect de protocolce am läsat in mAnile lui Voda Cuza.

Daü aci textul tractatului de la 20 Malt1859, ap cum a fost publicat de Kossuth :

Convention A.

Le Prince Couza autorise les patrioteshongrois A etablir des depas d'armes dans lavallée du Seret, a BacAu, A Roman oil dansdes communes plus proches encore des fron-tières de la Transylvanie, telles que Ocna etPiatra.

Le Prince demandera a S. M. l'Empereurdes Français 30,000 fusils, dont 10,000 serontdestinés au forces militaires Moldo-Valaques, et20,000 seront mis A la disposition des chefs del'insurrection en Hongrie et en Transylvanie. Iidemandera ces armes sans délai, vu l'urgenceet le temps qu'exige le transport des armes desports de la Méditerranée jusqu'A destination.

On s'entendra ensuite sur l'envoi ultérieurdes approvisionnements de guerre, qui devrontare repartis entre la Hongrie et les Principau-tOs suiVant leurs besoins.

nOutre les armes demandées aux puis-

Page 620: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

620 ctrze-voDi iv. InsrauRII

sances alliées, on requerra du gouvernementserbe un certain nombre de canons, dont unepartie sera remise par le gouvernement Moldo-Valaque aux Hongrois.

D'autre part, le general Klapka fera, à, Pariset a. Londres, les plus grands efforts pour l'envoiimmédiat des armes, des munitions de guerreet de tout le materiel d'Oquipement nOcessaireaux armées Moldo-Valaque et Hongroise pourleur entrée en campagne.

II s'occupera Cgalement d'enroler a Parisou ailleurs un personnel medical ainsi que quel-ques officiers du genie et de l'artillerie pour or-ganiser ces deux corps dans les Principautes.

Le general s'entendra pour toutes ces ques-tions avec les agents du Prince a, Paris.

2)On enverra des agents hongrois a, Buca-

rest, a Yassy et a Galatz pour établir des relationscontinues avec le gouvernement du Prince.

Les agents de Belgrade auront soin detenir le gouvernement Moldo-Valaque au courantde tout ce qui s'y passera.

Ms que la guerre Oclatera en Italie, legouvernement Moldo-Valaque rnettra a la dispo-sition du chef militaire hongrois tous les moyensnécessaires au transport des armes, des muni-tions de guerre etc., jusqu'a la frontière.

Page 621: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CONVENTIIINILE DELA 1859 621

Quant aux Magyars, Rs promettent leurplus actif secours au gouvernement Moldo-Va-laque, pour l'occupation de la Bucovine et pourl'eloignement des difflcultés que les evenementset les complications éventuelles pourraient luisusciter par suite de cette occupation."

Il Convention B.

Pour le succès de l'insurrection hongroise,il importe beaucoup que les nationalités hon-groise, roumaine et serbe habitant la Hongrie,abandonnent tout esprit de parti, toute idée deseparation et s'abstiennent de tous les actesd'hostilité qui ont cause de si grands malheursen 1848 et 1849.

Ils ne doivent pas oublier que l'Autrichepourrait, cette fois encore, recourrir aux moyensiniques par lesquels, a, cette epoque, elle a ex-cite l'une contre l'autre ces notionalités rivalespour les assujetir les unes a l'aide des autres.

La nation hongroise est convaincue d'a-vance qu'elle peut compter sur la sympathiedes patriotes Valaques. A Paris on espère quele gouvernement des Principautes, inspire par sespropres in-MI-as, emploiera son influence auprès

Page 622: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

622 auze-voD.A. I Ingennal

de ses nationaux habitant la Hongrie et la Tran-sylvanie dans le sens de la conciliation.

D'autre part, les patriotes hongrois, desle commencement de la lutte, proclameront lesprincipes suivants, qui devront etre insérés dansla Constitution de la Hongrie.

1. Oubli des anciennes discussions, et recon-ciliation pleine et entière entre les Serbes, lesValaques et les Hongrois.

2. Memes droits, memes libertés pour tousles habitants de la Hongrie sans distinction derace ni de religion.

3. Autononiie des communes et des co-rnitats. Les habitants des Comitats a populationmixte s'entendront amicalement entre eux surla langue officielle a adopter (magyare , serbeou roumaine).

4. Independance complete pour chaque con-fession et chaque nationalité de l'administrationdes cultes et de l'instruction publique.

5. Les troupes serbes et valaques serontorganisées séparérnent et commandOes dans leurlangue nationale. Egalite complete dans touteYarn-16e pour l'accession a tous les emplois, titreset dignites.

6. Apres la guerre, une assemblée seraconvoquOe en Transylvanie pour délibOrer sur

Page 623: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CONVENTIIINILE DELA 1859 623

l'union administrative de cette province avec laHongrie ; et si la majorité decide que l'ancienneadministration autonome de la Transylvanie doiveetre retablie, les Magyars ne s'y opposeront pas.

7. Nous devons tous nous inspirer desprincipes de la fraternité. Ces principes seulspourront nous conduir a notre but, qui est laconfederation des trois Etats danubiens : Hon-grie, Serbie et Moldo-Valachie."

In qiva de 29 Aprilie generalul austriacGyulai trece Ticinu, 0 nimeni nu mal putea fi laindoialä, mai ales in urma cuvintelor rostite deImperatul Napoleon la primirea corpului diplo-matic in cliva de anul not' 1859, ca. Impora-tul Francief o sa treaca cu Vire in Italia caaliatul lui Victor Emanuel.

Rasboiul nu a avut resultatul la care seVeptag mal ales Italienil 0 Unguril, i decep-tiunea le-a fost mare cand ati aflat ca la 8 Iulie1859 a fost iscalit la Villa-franca armistitiul, carea avut ca Incheere tractatul de la Zaribch.

Page 624: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

VIII.

Afacerea Bo Iliac.

0 imprejurare care a ocupat pe emigratilno§tri din Constantinopol §i din Brussa precum§i pe emigratif Ungaro-PolonI a fost acusatiuneacgclutä asupra lui Bo Iliac ca ar fi tinut in pro-fitul sëü nouö pietre de diamant de la nasturiluniformel Comitelui Zichy, celui esecutat de Un-gurl prin spanzuratoare, acusare pentru careBo Iliac a fost arestat in Constantinopol §i cares'a terminat prin misiunea ComiteluI Leiningen,Poarta primind a despagubl pe familia Comite-luI Zichy cu 2500 galbeni, valoarea acelor pietre.

Dupl plecarea lui Eliad §i Tell din Tran-

.to.kw.

(AIINy., ;0,4

Page 625: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

A FACEREL BOLLIAO 625

silvania, Cesar Bo Iliac a r6rnas in Bra§ov §i s'aalaturat pe langa generalul Bern, caruia Ii ca§-tigase increderea i dobandise asupra lui oare-care influentä, facendu-i mai multe servicil.

Cand generalul Bern s'a hotarit sa atacepe Ru§1 in Moldova pe la Oituz luand'o pe va-lea Trotuplui, a voit sa-§1 asigure neutralitateasat chiar concursul armatei Otomane, care erasub comanda lui Omer-Pa§a, i a trimes pe Bol-liac la Pesta cu scrisori catre Kossuth, propuindu-1sa insarcineze pe Bo Iliac sa faca sa parvie inmarine cornandirului armatel turce§ti un dar devaloare.

Kossuth, aproband idea lui Bern, a autori-.

sat pe conservatorul tesaurulul sä permita lulBo Iliac sa aleaga §i sa ia un obiect de valoare.Bo Iliac a ales o garnitura cu pietre scumpe careapartinea irnbracamintel de parada a esecutatu-lui de Unguri Comite Zichy, nasturi de diamant§i o pereche de pinteni, pentru care Bo Iliac adat tesaurulul adeverinta de primire.

Viind in Constantinopol mai multi emigratiUnguri, a e§it vorba ca acele scule nu fusesepredate la destinatia lor §i ct prin abus de in-credere fusese tinute de Bo Iliac in profitul

Putine clile dupa trecerea Ungurilor in Turciasosesce §i Bo Iliac i trage drept la mine in Bola-

Ghica, Amintiri, 27,641. 40

sPn.

Page 626: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

626 AFACEREA BOLLIAO

indata ce-1 vöd, II vorbesc de banuelile §iacusarile ce erat asupra lul pentru diamanteleComitelui Zichy el imi spune ca cu adevAratluase acele obiecte, dar ca la Or§ova le dedeseinapol lul Kossuth, arAtandu-ml o hartie iscalitade Kossuth in care se cslicea cä primise pintenilde diamant §i garnitura bumbilor. EA multu-rnindu-mè pe atata, am continuat reIaii1e melecu Bolliac, aporandu-1 in contra tutulor acelorcarI II acusat. Mai tarclit insa, am aulit Jcèn-du-se ca. intr'acea hartie de descarcare pe careBolliac nu mi-o citise toata, s'ar fi aflat frasaurrnatoare ca postscript: romaind asupra d-luiBolliac numal pietrile de diamant dela bumbi,".frasa, pe care nu rni-o arétase.

Inteo i, pe la inceputul lui Decembrie 1849,Aali-Pa§a chiama pe d. Alecu Catargiu, care eraimpiegat la Tergiman Odasi, biuroul traducatori-lor) §i-1 insarcineaza, sä. caute pe Bolliac §i sa-itransmita dorinta ministrului de a-1 vedé.

A doua i, presentandu-se Bolliac in cameraministrului, fu trimis sub paza, de cavas la Se-raskerat (ministeru de resbel) §i remis lui TefykBey, Kehaiaoa (Directorul) ministerului care l'atrimis la inchisoare.

Causa arestäril lui Bolliac eta ca generalulBern, imbrati§and Islamismul i devenit Murat

gikioi;

;

Page 627: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

A PAOBREA BOLLIACI 627

Pap, prin urmare camarad de arme cu OmerPap, scrisese acestuia o epistola prin care il

intreba daca primise ni§te obiecte de valoarece-i trimisese prin Bo lliac. Omer Pap, nevoindsa fie banuit ca ar fi fost mituit, a trimis aceascrisoare lui Mehemet Aali Pap Seraskeru, ce-rend sa se cerceteze Bo Iliac ca sä nu remae asuprasa banuiala de mituire.

Se intimplase ca tocmai atuncl Ahmet We-fyk Efendi fusese numit comisar in Principatein locul lui Fuad Efendi, §i insarcinat ca in trece-rea pe la Vumla, unde se afia detinuti emigratiiUnguri §i Po Toni, sa reguleze transferarea lor laKutaia; lui i se mai impunea §i casul reclama-tiunei lui Omer Pap, dandu-i-se toate hartiileprivitoare la cestiunea Bo lfiac.

A doua i dupa arestarea lul Bo Iliac amprimit o invitare de la Wefyk, care indata ceam ajuns a trimis la Seraskerat d'a chemat peTefyk Bey, care a venit aducend cu dinsul peBo Iliac, pe care l'a liberat pe garantia mea §i alui Marin Serghiescu, ca nu va dosi §i Ca va fila dispositiunea guvernului otoman la ori-cechemare.

Dat aci hartiile aferente la aceasta afacere.

Page 628: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

628 AFACEREA BOLLIAC

No. LXXVIII. Act de garankie dat lui AhmedWefyk Efendi.

n Nous soussignés déclarons garantir queSr. Bo Iliac ne quittera pas Constantinople sansune permission spéciale du gouvernement etqu'il se tiendra A la disposition de qui de droitA la premiere requisition.

Constantinople le 24 Décembre 1849.

Ion Clam, Marin Serghiesco" .

No. LXXIX. Bolliac ccitre Ion Ghica.

»Domnul me71 )

n Eram prea umilit i n'am putut astaqiMil mArturisesc prin graia toatA recunoscinta.mea. Nevasta mea me silete sAil scritl, i easunt inca in vertejul arestului de unde m'al scos.Primesce dar märturisirea recunoscintel noastre,0 crede cA ne vom socoti norociti, cand vomputé sail plAtim macar in parte astA mare fa-cere de bine.

849, Dec. 24. Constantinopol".

Supusul Dle

)1 Chesar Bolliac.

Page 629: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

AFACIDREA BOLLIAC 629

No. LXXX. Bo Iliac ccitre Ion Ghica.

»Donnul meg ,

Cunoastqi zelul cu care am imbratisatcausa Ungariei : jurnalul ce redigearn in Tran-silvania si-1 imparliam gratis in 1500 exemplarein toate pailile unde se aflag Romani, cu mi-side cele grele ce prirnearn dela guvern, pentrucare ful proscris pentru a treia oara de Tar,pot fi dovada. Serveam causa maghiara pentruca intr'insa priveam causa romana la care amsacrifiat tot, facend din vi4a mea un sir deinchisori, exiluri, espatriLl si proscrieri. De n'amperit in tot timpul cat am propagat idea deunirea Romanilor cu Ungurii intre Sasi, Serbisi Romani revoltati, si de cate oil am traver-sat capitale inernice, trirnes de generalul Bernla guvernatorul, si de guvernator la Bern, decate ori am intrat pe tèrimul unde eram pro-scris, a fost numai un capritig al intimplarii.

Eg, Domnul meg, am stat in Ungaria panala sfarsitul sfarsitului, si la 16 August, aflandu-rnö in Orsova cu o misie foarte importantasi periculoasa, acreditat de generalul Bem catretql capii militari, afland cä d-1 guvernator treceDunarea in qiva acea chiar incognito, am sta-

Page 630: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

e30 BOLLIAO IN IINGARIA

ruit foarte mult ca sa-1 vecl, §i i-am dat aci so-coteala de toate misiile cu care fusesern insärcinatde catre Excelenta Sa, §i ne-am desfacut intrenoi ca dol oameni de onoare ce at de gand sase mai intalneasca.

Printr'o scrisoare a d-lui Bern, trimisa cucurier intr'adins, eram chemat cu ori-ce pretlanga dinsul in Transilvania. Am plecat in aceea§1

nesocotind toata prirnejdia, cu mirarea chiara bärbaVlor de arme ce fugea fie-care in cotrovedea cu ochii. Am putut strabate panä noap-tea in Caransebe§, dar aci mi s'a taiat drumulde vrajma§1 §i, lasandu-rni trasura cu tot ceavusesern linga mine, scapai nurnal cu trupulin träsura d-lui Filip, cu care am venit panala Mehadia cautand insa ori-ce mijloc ca sa mepocit intoarce unde eram chemat. Aci am ga-sit §i pe d-1 Szemere, cu care avui o lunga vor-bire, caci era stroin mai la toate cate se tre-cuse intre mine §i Bern, intre mine §i Kossuth.Banuind ca poate va afla la mine ceva caresa-I princla bine in ru§inoasa-1 fuga, irni spuseca el este acum guvernatorul, ca Kossuth s'agonit din Ungaria i ca trebue sa-i dat lui so-coteala, de cele ce am lucrat cu Bern §i Kossuth.Pentru ca nu am vrut sa-1 crecl guvernator, aluat cu mine un ton ce se poate lua nurnal

gi,

Page 631: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ABACEB.EA BOLLIAO 631

intr'un timp de anarchie ca acela §i pentru carecred ca, va fi silit sa-rni dea socoteala cand nevom intalnl. Ru§inat de aceasta sail nu scig dece, a plecat indata, §i eg am remas cautand nein-cetat cum sa me due la Bern. Un capitan desgustatfoarte, ce cauta sa-§1 Lea drum prin Romaniain tara so, dar care voia sa, intre in _Romaniacu Bern §i d'acolo sa piece, proiecta sa apucemuntil ce clicea ca cunoa§te. Acestuia, fata cud-1 K. Batyani, i-am fagaduit ca, dna va putesa me duca. §i pe mine pana in tabara lui Bern,eg II voig da pa§aportul meg §i o suta galbenlca sa se duca unde va vol. Eram in punct deplecare, cand aflaram ca. §i muntii aceia eratcoprin§1 de vrajma§T, atund furam silitl sg, Nre-

nim la Or§ova. Am intrat pana la schela Cla-dovi, m'arn intors inapoi, m'am intalnit cu Sze-mere foarte rece ; ornora Ungurii pe Poloni inulita, §i dupa cum am aflat din pricina lui Sze-mere, care gicea ca, din pricina Polonilor ag ve-nit Muscalii in Ungaria §i s'a perdut causa. Amfost la d-1 Visotki, am §eclut §i impreuna cuPolonil am trecut Dunarea.

Viind la Constantinopol aflait ca. §i aci arfl respandit impotriva-rni dl Szemere veninulcaloinniei, dar dumnea-lul nu mai era aci. M'amintilnit cu dl Filip, fata §i cu altil; ne-am bu-

Page 632: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

632 BOLLIAC IN IINGARIA

curat amandoi de asta intalnire, a criticat §i

dumnea-lul destul purtarea lul Szemere. Mi-a spusca am tot euvintul sa-I cer o satisfactie, §i s'aaretat Ca simpatiseaza mult cu mine, pentru uninscris foarte ptigubitor pentru mine, pe carel'am dat intr'un exces de zel fata cu dumnea-luI ministrului de finance care s'a predat Au-striacilor.

Stag de trel lunI in Constantinopol a§tep-tand o consecuenta a amenintarilor lui Szemere,§i ca sä &AA o dovada de probitatea mea. Nuse arata nimeni care sa-mI cearä socoteala darce folos, ca-mI vine din cand In cand cate osuflare din veninul ce a \Tel-sat Szernere.

Ire rog, Domnul met, aretatl d-luI ConteAndrassy, ca-1 rog sa bine-voiasca a-mi da unsfat de cea ce trebue sa fac. Spune-I Ca amvoit sa me due insu-ml pe marginea Dunarri casä pot intalni pe domnil Kosuth §i Bern, sprea puté cu aceasta sa astup gurile celordar Ca imprejurarile ce §titl m'a oprit, cand erasa me imbarc. A§I fi voit sa me duc eg laDumnea-lul ca sä-1 rog a se interesa la aceastapricina, dar m'am temut sa nu me espui lavre-o primire ce nu o merit.

Al d-vóstre devotat

1849, 9-bre, 20, Brussa. Cesar Bolliac.

rB

Page 633: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

AFACEREA HOLLIA0 633

P. S. Bine-voitl, Domnule, a trimite aceastascrisoare catre nevasta mea §i rugati pe cinevet1 socoti sa ye trimitä o sciinta positiva de-spre dinsa, cacI sunt patru WM de cand am la-sat'o in mijlocul Sacuimel, §i tote mijloacele ceam intrebuintat pang, acum aU fost zadarnice,cacl Inca n'am putut afla nirnic despre soarta eI.

C. B."

No. LXXX' C. Bo Iliac ceitre Nicolae Alexan-drescu.

Domnul meg,

Cand am trimis feciorul mefl in taxa casa-mI aduca nevasta ti-am dat un amanet inputerea caruia sa-ml gäsescI 5000 lel cu sorocde treI lunt Fa bine de arata aducaorulul ace-stuia acel amanet, cad voifl sä-1 vincl.

849, 10-bre, 25".Chesar Boll iac.

No. LXXXLBolliac ceitre Ion Chico .

11Domnul met)

Ea sunt bine incredintat ca Magheru nu

Page 634: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

634 APACEBBA BOLLIAC

primesce sa, lucreze cu oamenii carT aU protestatde fata ca el nu e bun de nimic alt decat desabie, i l'a departat din guvern, ba Inca aü §ivoit sa-1 lege. Acestea sunt chiar espresiileintr'o scrisoare catre mine. El se induplecase savie aci sa lucreze cu d-ta §i cu mine. Ce tre-bue dar sa-I serit acum ?

,.De Bratianu te poate incredinta §i Mice-scu, ca Ungurii at proasta idee. I'a Minas nu-mele dacicul ambasador intre diniT. Et sunt deidee ca, daca nu se poate forma un comitet deD-ta, Balcescu §i Arapila, sa remae lucru totcum aT is intai afara numai daca ai acum altecuvinte ; pana astall et am lucrat in sensulacela. AI ocasie sa triinii articole in Bucovina?Et trebue sa scrit lui Magheru.

849, 10-bre, 27".

Supusul d-tale,

Bolliac.

No. LXXXII. Dragomanul poliieI ccitreIon Ghica.

2)Monsieur)

Par ordre de S. E. le Ministre de lapolice, j'ai le plaisir de vous prévenir, que si

lul,

Page 635: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

AFACEREA BOLLIAC 635

vous voulez etre garant comme autrefois pourMr. Bo Iliac lequel se trouve au Ministhre de lapolice , ii faut que vous veniez rester garantpour etre délivre ce soir, si non il restera commeprisonnier.

Tout a vous,

Stamatello Volgo.1-er interprete de la police.

Zaptii5, 15 (27) Avril 1850".

No. LXXXIII. Ion Ghica catre pful

Je soussigne declare me porter garant queMr. C. Bolliac mon compatriote se tiendra a ladisposition du G-ouvernement et qu'il ne quit-tera Constantinople sans une autorisation spe-ciale. Le present écrit je le declare valable pourdix jours, apres lequel terme je serai libre deretirer mon cautionnement, ayant rn'absenterde Constantinople pour un petit voyage.

Constantinople, le 28 Avril, 1850.

Ion Ghica" .

No. LXXXIV. Je soussigne garantis

a

a

poNter.

Page 636: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

636 AFACEELEA BOLLIACI

Monsieur Stamatello interprbte du Minist6re dela police que Mr. Bo Iliac se présentera a lui, a,

son bureau a la police, avant vingt-quatre heures.

Constantinople, le 7 Mai, 1S50.

Ion Ghicce .

No. LXXXV. Bolliac ceitre Ion Ghica.

Domnul meet,

latä hartia ce voiU sa daft Ministrului. Fabine a o indrepta pe unde nu va fi buna §1tradu-o In frantuzesce spre a pute sa o pre-scriu §i sä o dail mane. Fil §i asta data bun catal fost pana acum.

Al d-tale plecat,

27rhesar" .

No. LXXXVL Excelentie,

Proscris din tara mea, m'am vöclut silita-rri! cauta un asil in strainatate. M'am adresatla guvernul unguresc, §i prin slujbele §i devo-tarnentul meU, am ajuns aye increderea panala cel din urma moment al sea.

Dupa rësturnarea lui, calomnia, care se

a4

Page 637: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

AFACEREA SOLLIAO 637

pune tot-deauna pe tot ce cade, a trebuit sä-midea §i mie lovitura el, §i din nenorocire in fa-bula ce a creat a amestecat §i numele unul dig-nitar al Inaltel Poql.

Cand mi-a venit vestea astel acusatii, etperdusem tot ce avusesem cu mine in Ungaria§i isbutisem a-mi scapa viata in Serbia. M'amgandit la mijloacele prin care a§1 pute da undemantit calomniatorilor i mi-am impus ca da-toile de onoare a veni in Constantinopol. Pupace am stat o lima de dile, veclend ca aci nu-mipocit gäsi 0 ocupatie §i ca cheltuelile sunt marl,am hotärit sa plec, §i m'am adresat la Exce-lenta Yoastra, cu cerere a mi se da un pasportspre a me duce cu familia mea in Franta. Acea-sta a fost in Octomvrie. Nu numal ca nu mis'a dat atunci pasportul, dar am §i fost oprit ae§i din ora§ §i altele care respundeat foartecrud curtoaziel mele.

Dupä mai multe cererl, la Martie 12, 1850,mi s'a dat pasportul, §i me credeam norocit inidee ca voit pute pleca WO. sa super guvernulcu vre-o cerere de care sciam ca are destule dela a1ii, cu toate Ca mijloacele mele §i atunclchiar erat foarte

Cand eram gata sä plec po1iia m'a cAu-

Page 638: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

638 ABACERBA BOLLIAC

tat din not §i am pgit toate acelea ce Exce-lenta Voastra le cunoasce.

Excelenta, daca in adever oprirea mea inConstantinopol este numaI din pricina unor ce-reri vage farä nurne de acusätor pentru ni§teneinsemnate lucrurl perdute chiar in Ungaria,impreuna cu tot ce am avut §i al met, dupadestolnicile dovezi ce am dat ; daca vointa Por-teI va fi sa platesc et aste lucruri aceluia ce-miva aduce inscrisul ce am dat pentru primirealor, atuncI am onoare sa ye repet, C cu toateca starea ce mai am in tara mea este mica pelanga starile obicinuite acolo, dar tot poate fid'o valoare ca de o clecime de off mai mare de-cat a acelor lucruri. Aceastä stare a mea e ne-mi§catoare §i intr'o tall a carul legiuitul pro-tector este Maiestatea Sa Sultanul. Nu veil darpentru ce ar trebui ca eli sa fit osandit a staaci spre a tiri o viata inactiva §i in miserie.

Me adresez la Excelenta Voastra §i ye rogsa bine-yogi a-mi da cat maI curend voe saplec, pentru ca suferintele morale ce am avut inast curs de clece lunI mi-at atacat sanatateaatat mie cat §1 nevestei mele; §i tot de odata,indrasnesc a me ruga sa poruncit1 a mi se in-lesni §i mijloacele neaperate spre a me putéduce cu familia pana la Paris, pentru ca nu

Page 639: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

AFA ("BREA BOLLIAC 639

numai c'am cheltuit §i am vendut in aste cleceluni tot ce am putut aye cu mine, dar sunt §idator, §1 nu mi se da. voe sg vend nimic dincele ce mai am in patrie.

Aceasta inlesnire, Excelenta, nu o cer capensie sat gratificatie din partea until guverncgruia nu am avut nici odat5 prilejul a sluji ,mi§carea noasträ a fost ret vecluta de InaltaPoartg, §i in vreme ce sunt sub osinda vineimele, nu pocit aye §i resplatire tot odatg pen-tru aceia§1 fapta. Slabul temeit ce socotesc ca-mipoate da dreptul a cere un ajutor este, ca fiindimpilat a sta aci noue luni farg nici o ocupatiea trebuit sa cheltuesc tot acea ce putea sa-miajungg in altg parte a Europei pang sä incepa-mi pute produce trebuincioasele cu ostenealamea. Plin de speranta Wept de la ExcelentaVoastrg curmarea acestei vieti nesuferite in careat putut isbuti sä me arunce vrajrna§ii mei.

nAl Excelentel Voastre plecata, sluga."

Page 640: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

Ix.

Dupg sosirea lui Eliad §i a lui Tell in Tran-silvania ni se trimetea din timp in timp laConstantinopol o publicatiune numitg Caru-iute,care, sub forma de corespondenta apocrifg dinBucuresci, continea mai cu deosebire denigrgrii invective in contra mai multora din oamenii

revolutiunei ; pe mine incai din trgdgtor §i dinspion muscalesc nu me mai scotea; atata nu-mai consolatie, cg eram in bunä companie peun rend cu Nicu Balcescu, C. A. Rosetti, fratilBrgtienii §i mai multi altii, cari nu erati maibine tratati decat mine. Numal Eliad era apo-teosat in acele scrisori : el era incarnatiunea

Page 641: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ELIADE 641

de§teptareI nationale; era o fiinta legendara ;era Heliad 1121chkg (fiul soareluI), precum AchileusPilides era fiul lui Pe let; sat §i mal frumos§i mal nimerit, numele fi venia dela hebraiculEli sail cel putin dela prorocul Elie, care §iastacli tot se plimba din cand in cand cu ca-r* prin norl, tunand §1 fulgerand ; iar poreclade Radulescu iI venea dela feodaliI no§tri ba-ronl Racli, Bari sat Glacli dinaintea lul RaduNegru §i Drago§, §i cate §i mal ate.

Pe cand eram tratat de tradator §i de spionmuscalesc in elucubraOunile lui Eliad, primesco scrisoare din Sibit cu data de 29 Septembrie1848, scrisoare foarte amicala iscalita NicolaeGheorghiadi nume cu totul necunoscut mie ;iata cuprinsul acelei epistole :

No. XXVII. Nicolae Gheorghiadi lui Ion Ghicala Constantinopol.

Iubitul meg domn,

Nu scit Inca dad, N. Golescul e pe dru-mul Constantinopoli unde a plecat, sat arestatdimpreuna cu ceI-laltI fratl aI seI, ce sunt la unloc cu Balce§tiI, Bolliac, Grig. Gradi§teanu, Va-siliade, Zanea, Bolintineanul, parint. Than, etc.

Amintiri, Ghica, 27,641. 41

,

,

Page 642: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

642 ELIADE

in numër de 14. Unil clic ca sunt trimi§l laBrussa, altii la Or§ova a li se da drumul inBanat.

Nol suntem la Sibii, eil §i fratele Tell.Magheru tine Inca Romania mica sub Constitutie,a protestat. yin o§tiri turcesci asupra lui. NuKit de se va isbi. Et i-am scris sa, fie prudent,sä nu dea revolutiei caracter de rebelie.

Fuad Efendi s'a purtat foarte crud §i ama-gitor catre Romani, i cred ca a e§it din in-structiile adevörate ale guvernului sn. 0§tireaturceasca a facut, prin inspiratia, crecl, a lui Du-hamel, cele mai marl cruclimi in capitala. Sol-

datilor romani din casarma, ce e§isera cu puscelegoale a le face onori, a le presenta armele insunetul musicei, le-a rëspuns cu mitralie , i-a

silit preda armele ucis apoi desarmati ;mahalale ati jefuit, femei §i copii ati omoritacestea toate s'at facut ca sä sature pe Romanide Turd, sä cheme ajutorul Muscalilor, sa vieei sa se poarte mai bine, sa ca§tige inimele §isa faca ce vor vol. De nu va lua mésuri cabi-netul turcesc, causa noastra e perduta §i cudinsa poate va fi rëu §i de imperiul turcesc.

Fuad-Efendi n'a vrut nici de cum sa com-bine interesele guvernului sn cu ale noastre,care era atat de bine unite; n'a vrut sa pe-

§i

§i

a-0

Page 643: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

PIIRTAREA TURCILOR FATA CU ILEvOLTITIA 643

trunda in duhul Romani lor. Pe nicl unul dinguvernul nostru n'a vrut sa, primeasca la Giurgiunicl la Giule§t1, unde tabara sa era plina, deciocol reactionari muscaliti. N'a chemat dintrecel credincio§1 PorteI decat la Cotroceni in ta-bara, unde a proclamat pe Cantacuzino de Cai-macarn, §i unde a inchis foarte crud pe totideputatiI capitalei.

S'a scris o relatie pe larg despre cele in-timplate dela 13 pana la 19 Sept. in BucurescIde un martor ocular, §i de se va tipari ti-o voittrimite cu prima posta, iar de nu, va mal in-tarclia pana se va prescrie, cad et nu o am,§i am Q.is sa -brag o copie care e de cate-vacoale bune.

Maiorescul scrie de la Fracfort ca acolodieta se ocupa de a baga chestiunea Principate-lor in tractarea despre Italia ; adica la intim-plare de a perde Austria Italia, sa se despagu-beasca cu Principatele noastre, indemnisand pePoarta. Principatelor sa se dea Constitutia Au-striel ce e numal cu o Camera §i cu votul failcens ; sa aiba Principatele un Print sat Regedin familia Austriel etc. De unde a venit ideaaceasta nu scit. Combina, judeca §i fil pe catprevederea, nationalitatea, nevoia te va povatula fi pur sat contra el. Cat pentru mine am do-

Page 644: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

644 ELI ADE

nit §i doresc a fi a1aturati de Poartg dupg ve-chile noastre drepturi basate pe tractate.

Arata, me rog, inchingciunile mele doamneiGhica.

A revedere vrednicul rneil amic.Salutare §iAdresa mea este Nicolae Gheorghiade la

Paris.1848 Sept. 29, SibiI".

De §i, citind acea epistolg, icoana, stilul §itonul imi aducea in minte numele lul Eliad, darnu puteam admite ca ornul care me trata detradator, putea tot intr'o vreme sg-rni scrie oepistolg amicala §i de incredere fraleasca. Pangintr'o cli, se presintg in camera mea un ti-ller care, adresandu-se in limba greceasca, imiclice ca voia sa, vorbeasca cu d-1 Ghica. Spuindu-1ca d-1 Ghica eram eü, tinerul, continuand totpe limba lul Demosten, i§i cere scuse, Oicend ca,crecluse s gaseasca pe Iancu Ghica, amiculcarnaradul sell de anne, dar se felicita ca aceaeroare 1 procurase cunoscinta unui compatriot.Dupe, ce imi qice acestea, I decling numele :Oficerul Zalic, fiul doamnei Eliad.

Mi-a povestit multe, intre care ca. Meusemai multe fapte eroice in timpul revo1qiunei,

fratie.

§i

Page 645: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

FAT& CU EMIGRATII 645

cd fusese alungat din Sibiü, cd calatorise cuEliad i cu Tell si cd, venise cu scrisori catreSoleiman-Pasa ca sa intre in armata turceascd.

Intrebdndu-1 eli dacd cunoscuse la Sibiu peun Nicolae G-heorghiad, Imi spune ca acesta eranurnele ce adoptase Eliad, dar ca d'aci incolose va numi Eliad Rddulescu.

Pe la finele anului 1848 Eliad si Tell, so-sind in Paris, ca unit ce cu Nicolae Golescu fu-sese proclamati la Sibiu de catl-va ca seff aiemigratiunei, aveat pretentia d'a dornina asupratutulor Romanilor si a nu permite nimönui nico actiune, nic o scriere fara scirea i incuviin-tarea lor trei.

Acea pretenVune a provocat o adunare ge-nerala a emigratilor din Paris, in care, dupa olunga discutiune, rnaioritatea s'a rostit ca recu-noscea alegerea dela Sibiu, insa numai in modprovisorit, papa cand se vor putO rosti i emi-gratil aflätori in alte orase.

Nicu Balcescu, Bratienil, C. A. Rosetti eücati-va ali, cap' eram tratati de Eliad in scrie-

rile sale de rël patrioti, ne reträsesern din co-lectivitate si cdutam a aye fie-care actiunea noa-strä individuala, lucrand cu condeiul i cu cu-vintul, cum ne pricepearn mal bine, cea ce nu

si

Page 646: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

646 FATA OLT EMIGRATII

ne oprea d'a comunica unii cu aliI, a ne inte-lege 0 a ne consulta in multe din lucrarilenoastre.

Care nu fa mirarea mea, cand pe la ince-putul anului 1849, m'am pomenit cu o adresa dinParis, subsemnata Tell, N. Golescu i Eliad, cudata de 8 (20) Fevruarie 1849, prin care aceitrel domni constituiti in guvern, me num eat re-presentantul sat agentul lor la Constantinopol.

Am respins onorul ce-mi faceat, rOspun-clondu-le ca data Eliad credea adevorate cele cescria unora §i altora in contra mea i tipareain pamfletele sale, apoi facea act de rot roman§i o crima de lese-patrie incredintand un postatat de important unui intrigant, tradator §ispion muscalesc, iar daca infamiile §1 calomniilece scriea in contra mea 0 in contra mal multoralti Romani, erat zamisliri ale imaginatiunelsale, nu puteam decat a-i deplange starea

ca §i pe cea morala.Dail aci circulara prin care Eliad, Tell 0

N. Golescu faceat cunoscut emigratilor aveni-mentul lor ca §efi §i adresa prin care mO nu-meat representantul lor pe langa inalta Poarta.

min-tall

Page 647: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ESII EMIGRATIIINRI 647

No. L.Circulara lui Eliad, Tell §i N. Golescuca efi ai emigrqiund.

Dreptate, freitie,

Luni la 24 Ianuarie s. v. s'a facut adu-nanta de emigrati romani din Paris la care s'ailinfati§at d-nii Eliad §i Tell ca trimi§i plenipo-tentl din partea emigratilor din Transilvania §irecunoscuti Locotenentl, spre a lucra, in numeleRomanilor, dimpreuna cu colegul D-lor d-1 N.Golescu.

Numörul celor de fata emigrati in aceasta§edinta, a fost de 18 §i anume :

D-nil §tefan, Nicolae §i Al. G. Golesci, I.Voinescu, Eliad, Tell, Gr. Grädi§teanu, Plerianu,Christofi, Rosetti, N. Cretulescu, Paleologu, Teu-lescu, Petri, N. Ionescu, G. Creteanu, Magheru(cel june) §i I. I. Filipescu.

Dupa mai multe desbaterl s'at facut douöpropositil : una de D-nil Rosetti §i Cretulescu§i cea-lalth de d-nil St. Golescu §i I. Voinescu.

7)Cea d'intai coprinde cele urmatoare :

Noi nu recunoascem de §efl carmuitori alemigratiel §i al causel romane pe cel trel Ro-mani ale§1 de emigratia din Transilvania, ci voima se face alta alegere".

Page 648: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

648 pFu EMIGRATITINEI

77Cea din urma precum urmeazA :

7/Noi nu putem face altfelft decat a recu-noasce alegerea facuta de un mai mare numör)7de emigrati decat acela al emigratilor de aid'7/din Paris. D'aceea recunoascem pe persoanele

1 7alese, insa provisoriti, pana ne vom intelege cu

emigratil din Transilvania, cU,I am socotit decuviinta ca ar fi mai bine sa avem un guverncompus numal d'o singura persoana cu un con-), siliti de altI patru sail cinci".

In urma aceste propositil s' aft pus labalotare, §i cea d'intei a avut numai voturilecelor ce ail propus'o, iar cea d'a doua a unitmaioritatea.

Prin urmare s'all primit de capi a2i emi-gratiel romane D-nif N. Golescu, I. Eliad §i Ch.Tell, care vor lucra in causa romana. Aceastanumire se face d-tale cunoscuta spre a recunoa-sce in viitor de guvern al emigratiel, pana laa doua punere la cale, pe aceste trel persoane,catre care §i numal te vei indrepta la ori-ce im-prejurare ce ar cere deslegare.

I. Eliade, .N. Golescu, Mr. Tell".

Page 649: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

12E1171 EMIGRATIIINEI 649

No. XLV. Adresa prin care Tell, N. Golescu si Eliadnumesc pe Ion Ghica representantul lor la Constantinopol.

Dreptate, fratie.

Domnule,

Ca sit se poata pune pe un drum cat arsta prin putinta mai energic i sa se apere ladiferentele cabinete drepturile Romani lor calcatein picioare , emigratii romani din Austria ataflat cu cale §i at investit cu deplina putereneprecurmata pe subinsemnaVi, iar eel din Frantaprovisorit ca sa lucreze in causa rornana sprea se da o solutiune conforma cu drepturile cene consacra tratatele §i vechile noastre datine ex-primate prin proclamatiunea revolutiunei.

Dar ca jos insemnap sa poata da curs in-sarcinärel ce li s'a pus, vëd necesitatea de aconsulta §i. lucrarile ce vei fi facut D-ta langacabinetul unde ai fost acreditat. Prin urmare teinvitam sa binevoescI a ne comunica cat malfara intarcliere toate actele ce forma lucrarileD-tale acolo.

Credem de prisos, domnule, a adaoga, cagravitatea imprejurarilor nu sufera cea mal pu-tina amanare la respunsul ce se a§teapta de laD-ta, §i Inca ca deslu§irile §i arnanuntele ce ne

Page 650: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

650 DZEIPILE POLITICA TTIRCIEI

vel da inteaceasta vor coprinde §i o relatie maiintinsä asupra cabinetului d'acolo, ca sg ne pu-tern orienta in calea pe care voim a pune lucrg-rile noastre.

Tot de odatg, cunoscend credinta, zelul §istäruinta ce al pus in trebile patriel in tot cur-sul de timp de cand te afli pe langg acel cabi-net, te rugam a primi ca §i de acum inaintesg fii representantul drepturilor Romanilor aco-lea, pgstrandull aceia§1 misiune. Insg ti se facecunoscut, Ca politica jos insemnatilor este totacea ce at avut adeveratii Romani de la Ince-put §i in tot cursul revolutiunei, d'a reinnoiadicg vechile noastre legaturi cu Malta Poartg§i d'a o convinge, in toate lucrgrile ce vorn face,despre a noasträ sinceritate §i credinta.

Acesta este drumul ce ne-am tras §i oabatere dintr'insul din partea D-tale va fi nu nu-mai desavuata, ci supusg la respundere inainteatutulor Romanilor cgrora mantuirea torei le esteatat de scumpg.

Salutare §i frgtie !Chr. Tell, N. Golescu, I. Eliud.

No. 8. 1849, 8 (20) Fevruarie, Paris".

Cestiunea care preocupa mai mult pe §efiiemigratiunei era cestiunea banilor ; galcevurile

Page 651: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

§EFII EMIGRATIIINEI 651

0 acusatiunile incepura Inca din qilele d'intal,decum Eliad §i Tell sosise la Sibia. Ace§ti doi§efi recunoscutI de emigratil din Transilvania aacerut §i aa adunat totI banii publici call seaflat asupra unora din ernigratl, intre carI vre-o3000 de galbenI ce se aflaa la C. Balcescu. DarN. Balcescu, refusand a da lui Eliade 0 lul Tellsuma de 500 saa 600 de galbeni ce i se incre-dintase de guvernul provisoria pentru o misiunespeciala cu care fusese insarcinat, qicOndu-le caacel banI iI reserva a-I cheltui pentru patrie, iarnu pentru patriotl, aceasta opunere deduse Icela vorbe grele 0 ofensatoare 0 chiar la pro-vocari. Acurn LocotenentiI, creclendu-se omnipo-tenti aa adresat luI N. Balcescu o nota cu caracteroficial, cerendu-I acel bani, nota care a provo-cat din partea 1111 Balcescu respunsul urmator.

Transcria tot odata §i alte conturi cate am pu-tut gasi intre hartiile mele.

No. LXI. N. Beilcescu ceitre Eliad, Tell §1N. Golescu la Paris.

))Domnilor,

Am primit cu cel din urma paquebot ohartie a d-voastra, prin care imi cereti cu rnultg,

Page 652: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

652 N. BALCESCII

staruinta socoteala de banil ce s'at lasat la minein Bucuresci, cum §i d'a ye trimite suma ce vafi mai esistand.

L'aceasta am onoare a vö respunde : camai intaitil, vecl cu mirare ca, d-voastra iml maicereti o socoteala care v'am dat'o de atatea orila top Romanil in deob§te §i la fie-care dind-voastra in parte. Dna, insa aveti placere a omai afla odata, puteti a cere aceasta sciintade la d. A. G. G-olescu, la care am trimis'o demai multa vreme, spre a o face cunoscut la toticel ce vor aye curiositatea ca sa o afle.

In cat pentru cea ce se atinge de a yetrimite ace§ti bani, n'o pociu, d-lor, face, §i dinaceasta pricina :

D-voastra sciti, d-lor, ca ace§ti ball rë-ma§1 la mine din calaoria mea la Tarigrad candi-am adus inaintea d-voastra ca sa vi-i intorc,fin s'a clis de cake comitetul revolutionar (sin-gura autoritate ce am cunoscut, cata vreme aesistat) ca sa-I pastrez pang la a doua porunca.Cand am fost in Transilvania, dupa povata d-luiSt,. Golescu, plecand din tail i-am lasat acolo,temendu-më sa-I iat cu mine, nesciind unde merg.Ca sa-I iall am a§teptat porunca comitetului.Pentru acea am §i refusat a-i da in Transilvania

Page 653: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

OZEITIIINI BANES0/ 653

la directia orenduitg, pentru strangerea de ase-menea bani.

Maioritatea comitetului revolutionar aflan-du-se la Paris, am scris de atuncl acolo .prind. A. G. Golescu, insarcinandul ca sa arate co-mitetului socoteala de banii ce se afla la mine§i ca a§tept sä trimita a mi-I cere, adaogandnumai ca, ca membru al comitetului, ai dori caace§ti bani sa se cheltulasca in folosul patriel,iar nu al patriciilor.

Dupg, adresele de mai deunacli ce primi-sem ad, veclui ca comitetul revolutionar s'a des-fiintat, dupg, vointa majoritatii ce se afla acolo,§i ca d-voastra trel v'ati ales provisoriü de capiaf emigratiei.

Aceasta alegere nu s'a parut regulata atAtmie cat §1 la toata ernigratia romana d'aci, fiind-cg, emigratia din Paris v'ail dat votul (dupg, cumse lamure§te din jurnalul ce ne-ati trimes) pre-supunend ca d-voastra ati fost ale§i de emigra-tii din Transilvania de capi, acea ce nu e ade-vërat.

Comitetul revolutionar desfacendu-se faraa-mi trimite nici o hotarire a sa asupra acestorbani, rn'am crequt, d-lor, liber a disposa dedin§ii in chipul ce void socoti mai folositor.

Pentru acea am primit propunerea ce mi-a

Page 654: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

654 N. BILCESOII

facut'o mie d. A. G. Golescu, prin scrisoareasa din 17 Fevruarie, d'a intemeia o foaie pu-blicg la Paris cu ace§ti bani, care sd apere causaromgna i-am §i scris ca poate lua indatorirepentru aceastg sumg ce se Old la mine.

Dati voie, mö rog, d-lor, ca secretar alemigratiei romane d'aci, a ye araa, cg sunt in-sarcinat a ye cere sciintele urmgtoare :

1. Ce s'a fdcut cu surna de bani depusgde d. N. Golescu in pastrarea d-lui Colqhoun ?

2. Ce s'a fäcut cu sumele date de d. C.Balcescu in pastrarea d-lor Tell §i Eliad ?

Emigratia d'aci a aflat cg d-lor at depuso parte din aceste sume in pgstrarea directiefnumite pentru aceasta in Transilvania, dar cdpeste putin le-at luat in tot sat in parte (nuscim ?) sub pricinuire Ca merg in misiune inoccident.

Ernigratia din Constantinopol nu privescede regulata aceastg lucrare, de vreme ce direc-tia din Transilvania nu era cap al ernigratiel Vn'a fost autorisata de emigratil care at numit'ode a da asemenea misiune §i d'a disposa fang.scirea lor de sume insemnate de bani.

De acea emigratia din Constantinopol aratad-voastrg dorinta d'a vedé reintregite toate a-

ceste sume ce s'at respdndit, sume de care va

§i;

Page 655: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CESTIIINI EiNESOI 655

av6 mare trebuintä capul emigratiei ce se vanumi.

3. Ce s'a Mout cu suma ce a remas inpästrare la d. C. Balcescu ?

Despre aceste punturi subtinsemnatul roa-ga, pe d-voastrA a-I onora cu réspuns.

Constantinopol, 24 (12) Martie 1849".

(Minut-autograf al lul N. Beilcescu).

No. XLIII. Cu imprumutare :

Del Alexandrina Florescu # 30D-1 Major Teologu . . . 30

Chesar Bolliac 15

Nicolae Alexandrescu 15Zatreanu 10Nic. Apollonie 12Grigorie Zosima 20Iscovescu 10Bajescu 6Livaditi 6Vernescu ....... 6Giurescu 4Baronzi n 5Falcoianu 5Lazureanu n 3Sergie Capitanu 4Giuvara 2Soimescu 1

Duilie 2

,

,

Page 656: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

656 N. BALOESCIT

Gratis :Znagoveanulul

D-1 AristaBolintineanu prin d-1 Teulescu . .

# 101016

Devus 10Padeanu 10Toma Constandin n 3Zanea 4

# 253

Adica galbenf doue sute cinci-zed §i treisunt a se primi de la cel de sus araati, anumesub disposiVile coprinse,. §i daca vreunul dinD-lor va tagadul ca nu a prinnt suma arëtatala numele söti, atund pe de o parte va da in-scris, iar pe de alta cel ce va fi renduit cu strin-gerea acestor bani Imi va face cunoscut cadail do veclI care acum, atat pentru boala mea,cat §i pentru neindemanarea timpulul nu le pu-tul da d'impreuna cu aceasta.

1849, Fevr. 10, SibiG. .Nitzescu.

Bang clap' :Dap lul Marin, imprumut fäcut lul N. Bälcescu,

când a plecat cu 136.1aceanu in Transilvania 10428Dati lul N. Balcescu cand a plecat 10428Trimi§1 Bälcesculul Nicu la Paris 2142DA! lul Duilie and a plecat in Transilvania 1000DA! lul Zalic 640DAT lui Andronic 180Dat! lul Neni§or 704

sa-I

,

.

Page 657: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

cmintari BINESOI 657

Dati WI Deivos 1500Datl lul Alex. Manu 1605Dat1 lul Filipescu 2000Dati lul Barbu BMcescu 1300Datl WI Czaika pentru Filipescu 2860Pappoartel e 120Dap de Grant lul Groppler la Bucurescl 1240

Cheltuitl . 36147

Comptul banilor primiti:

Imprumutatl dela Marin Serghiescu §i datl lul BM-cescu Nicu 10428

Datl de Nicolae Golescu 350Datl de D-na Zoe Golescu 400Datl de emigratiT de la Brussa 212LäsatI la mine pentru cAletoria lul Alex. Manu de

la Constantinopol la Brussa 600Primiti de Marin Sergiescu pentru Nenivr . 805Primitl dela Bucure§t1 pentru Manu 755Dela Constantin Florescu 150Dela Costache Negri prin Marin . . 250Dela Nicu Catargiu prin Marin 300Dela Räducanu RusetDela V. Alexandri prin Marin 250R5mas,l la Marin din contributia veche 600Dela D-na Zinca Balcescu * 299 15398

30498DatI de mine 5649

Total 36147Cheltuitl 36147

Amintiri, Ghica, 27/41 42

.

.

. .

.

Page 658: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

658 CIESTIIINI BANEnt

No. LXIV. Listd de banif, ce s'ad adunat dincontributie

Lel

400 Cocoana Zinca Goleasca250 d. Costache Negri300 d. Nicu Catargiu300 d. Raducanu Rout250 d. Vasile Alexandri180 d. Costache Polihronie150 d. Costache Florescul

18301500 d. Ion Ghica655 d. Ghica755 Prim* pentru Menu805 Primitl pentru Neni§or

2000 d. Ghica324 d. Ghica212 Dela Brusa690 Contributie veche350 N. Golescu600 BanI datl de Turd

90211300 d. Ghica

10321 adica dece ma trel sute douedecl i unuldap de persdnele jos insemnate.

5000 primitI dela d. Ghica.Septembre 19.15321 adica cincIspredece mil trel sute dduedecI

unul.

M. Sergiescu.

No. LXV. Listd de banii ce s'aü cheltuit :Lel

10428 d. Nicu BMcescu1000 d. Duilie

gi

Page 659: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CESTIIINI BANEEICf 659

640 d. Zalic180 d. Androne704 d. Nenisor

1500 d. Deivos1605 d, Manu2000 d. Filipescu

120 3 pasapoarte1300 Barbulul Balcescu

19477950

20427Adeca, Lel doue clecl de mil patru Bute doueclecl

s-6pte cheltuitl.

M. Sergiescu.

§i

Sumo, de lel cinclspreOece mil No. 1500 venita, (dela)DD. Golestl am primit'o, care s'a intrebuintat cum la vale searatã, adea:

Lel 540 ciao d-lul RacovitA.4536 popritl de mine.1080 al Ioranulul.3000 trimisl In politA la Brusa.3245 in galbenl se af16, la mine spre a-1 trimite

la Brusa.2600 asupra d-lul G-hica.

15000 suma.spre dovada am dat aceasta in nunat3r indoit.

Costantinopole la 25 Fevruarie 1851.

M. Serghiescu.

Si

Page 660: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

660 BALCESOU VI LOCOTENENTII

No. XXX. Procesul-verbal incheiat de adunareaemigratilor in cestiunea banilor rema0 asupra

lid N. Badcescu.Paris 1849. Noeravrie 13 (25.)

n Domnul mei)

Insarcinat de adunarea emigratilor romanidin Paris, tinutá la 12 (24) ale acesteia, via aye comunica a el decisie. Mal intal sunte1poftit ca Mercurl la 16 (28) Noemvrie sä bine-voiti a ye afla fata la adunarea ce este a setine in locul bibliotecel romane; §i al doilea vise alatura aci in copie jurnalul incheat in adu-narea de 41, ca dupa dinsdl sa ye convingetide necesitatea a ye afla fata la adunarea viitoare.

Salutare §i fratie,(Subtinsemnat) Paleologu.

Adresata, d-lor Tell §i N. Plerianu.Astali 24 Noemvrie, adunandu-ne chematl

de d. Balcescu, auliram socoteala ce ne detede banil rema§I asupra-I §i declaram ca acumca §i mai inainte suntem convin§1 Ca d. BM-cescu este cu adeverat onest.

Aulind apol hartiile ce ne-a comunicat d.Gr. Marghilornan atingatoare de diferendul ceeste intre d. Balcescu §i d. Tell, declaram caadunarea nu este competenta la aceasta."

Page 661: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CEEITIIINt BANESOI 661

No. XXXII. Respunsul lut Tell, Eliad i Ple-foianu la invitarea de a veni la adunarea emi-gratilor ca sd asiste la citirea procesului-verbalprivitor la banif remnI asupra luf N. Balcescu.

A dresa catre d. Paleologu fawtä de subt-insemnatil.

In prepusul ce este asupra d-lui N. BM-cescu cd, §i-a insu§it banl publici pe 6are IncaII tine asuprd-§i, a fost cestiunea de a hotaride o cam data emigratia romand, daa, purtaread-luI a fost onestä sail nu, ca sa se pad apoIpune provisoriil in positie a se Mësura cu oa-menil de la care cere satisfactie.

Ce va hotari mal tarqiu tara despre banilpropril a sel, aceasta este altä socoteald , §i

cea ce scie in convinctia sa d. Tell, caruia d.N. Balcescu in douö rendurl 1-a propus a im-parti cu d-lui banii ce 1.611 avea asuprali §idespre care d. Tell l'a reimpins, §i aceasta estealtä socoteald.

Aci este vorba de a-§i da fie-care emigratparerea in consclinta sa dupa moralitatea decare este capabil §i dupa esperienta ce are, inpuncturile urmatoare :

1. Dacd, merita mi§carea romand §i maivirtos toata emigratia de a fi patata cu sfete-risirea de bani publicl numal pentru doue trei

Page 662: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

662 BILCIESCIII I LOOOTBNENTIf

miserabile condee, ce catastrofa repede nu aiertat a se regula §i a rëmas asupra vre-o doltrei indivizl?

2. Daca, aceste individe se cuvenea a tinebani asupra-le §i a-I cheltui dupa ale lor do-rinte sat a le da in socoteala emigratieI intregisail a majoritätii, ori unde s'a aflat, care emi-gratie poarta intreaga ponosul acestor banI?

3. Daca d. N. Balcescu, unul din cel ceag avut asemenea bani, luand banI din viste-rie sa plece cu o misie §i neplecand, trebuiasa-I tie asupra-§I, sail sa-I desfaca indata, candavea timpul a-I intoarce?

4. Daca, dupa, ce nu I-a intors §i cand omajoritate insemnatoare a emigratieI l'a in-demnat dea socoteala §i sa se u§ureze deace§tI bani ce ii vatama foarte de a-I tine a-supra-§I, se cuvinea sa respunda categoric §i

positiv sag nu?5. Daca supuindu-se in Bra§ov dea

socoteala i araand ca nu are bani asupra-§1,§i promitend a-I trimite din Sem lin a fost onestsá promita §i sa nu-I trimitä §1 sa.-I tie panaastaclI asuprälf sat sa-I cheltuiasca dupa vointasa arbitrara?

6. Dupa ce i-a scris comitetul numit deemigratia din Transilvania i recunoscut pro-

sa-§I

Page 663: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

OEBTIIINI BINEEICI 663

visorit §i de cea din Paris, ca sa dea soco-teall acelor bani ce era la dumnea-lui, se cuvineeel putin a da socoteall, daca nu spre indestu-larea emigratiei, Meal in avantagiul sn de ascutura dupa sine o banuiall ce-I facea atatarn. Daca se cuvenea sa intarqie atata §i sainsemneze in parte cand cu unul cand cu altulprin scrisori particulare §i cu vorbe la ureche,ca cu d. Tell §i altii, in sarcina onoarei sale §iin parte a emigratiel intregi ?

7. §i in fine daca ni§te banl ce nu suntproprietatea cul-va, dupa ce se tine afara dinforme asuprall §i dupa ce se codesce cine-va§i de a-i rospunde §i de all da socoteala careeel ce sufere ru§inea §i sarcina lor; claca incele dupe urma se poate cine-va plati de din§iInumai cu vorba ea s'a cheltuit, sat daca, rês-punclendu-1 in cele din urma cu atata sill §i

nu de buna-voie; ce? poate fi scapat de vinasat cel putin de pata de secfestruire, pentruca tot hotul prins intoarce in fine cele furatesat in natura sat in pielea sa, cu intoarcereainsa nu se spall §i de nurnele ce-1 merita?

1)Acestea sunt intrebärile §i asupra lor este

invitat fie-care all da categoric opiniunea suba sa susemnatura.

Aceasta a fost cestiunea §i pentru aceasta

Page 664: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

664 BALOES017 p LOCOTENENTA

s'a intrebat opinia celor maturi 0 competenVRomani §i din Paris , iar nu pentru a se a-duna cu loc fara loc, cu timp fara timp, cucompetinta sat necompetinta, spre a forma lacomitete din care esperienta a invederat a nuese nimic esential serios sail cel putin agreabil.

Insa, in loc de a se pronunta asupra a-cestor mai sus punturi 0 all da fie-care opiniaori-care va av6 despre d. N. Balcescu, se vëclaun jurnal §i o invitatie subscrisa de doispre-clece in§i ce nu formeaza nici majoritatea emi-gratiel din Paris §i din care eel mai multi suntnecompetenti de a face asemenea invitäri, maivirtos josinsemnatit

Vëcslendu-se josinsemnatii chematl spre ane aduna spre formarea unui noa comitet §iall da socoteala §i vë(21end pe cel ce figureazaca invitatorl, se simt nevoiti odata pentru tot-deauna a se esprima cu aceasta ocasie curat0 limpede, ca sa inceteze de 41 inainte catredin§il ori-ce fel de invitari de asemenea natura0 a nu se mai vedé espu§1, dupa cum at mai fostodata; josinsemnatii, atat catre d-nii invitatoricat 0 catre toti emigratii competenti din Paris,fac cunoscut el in versta in care se afia, inprincipiul pe care ail jurat odata 0 insarcinareace at dela o mare parte a emigratiei nu pot

Page 665: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CEEIT/IINf IIINEEICI 665

nici primi invitarI nici asista la adunärl for-male, unde se afla, fata madularI de aceste patfucategoriI:

1. Unde sunt barbatiI ce at e§it din prin-cipiile programeI mi§caril Romanilor §i s ' atideclarat prin publicarl de ostili §i neplacutITurcilor, carora Romanil s'au declarat a fi prie-tent

2. Unde se afla oamenii asupra carora esteo murmura surda §i grava de un atentat oare-care asupra fostului domn al tëreI, fapta sailpata In contra programeT natiel. Panä candace§tI junl nu se vor disculpa sat scutura denapastea ce este asupra-le, cu toata buna-vointa,§i consideratia despre trecutul d-lor, josinsern-natil nu pot primi invitatif pentru treb1 comuneale emigratiel nici a se afla fata cu d-lor a de-libera despre dinsele.

3. Uncle se afla fatä oameni earl s'au in-fruntat in fata la Rucal de tradatorI, call s'aupus de din dos in categoria de a fi in relatilcu vrajma§il causei §i acum i§1 cer§esc unulaltuia opinia §i ajutorul, orl ceI ce at scos a-semenea vorbe grave ag fost in drept sa lescoata §i atund adunarile se cuvine a fi pru-dente, sail ea, ceI ce le-ail suferit at fost vic-time §i atund nici intr'o limba nici intr'o mo-

Page 666: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

666 sALosson X LOCOTRINENTII

rala nu se chiarna onest. Aid e o dilema detradator si calomniator, §i nici unii nici altilnull at locul in chibsuiri de oameni maturi§i

4. Unde, ca sa se inmulteasca numërul vo-tantilor unel fractiuni,, se chiama §i juni ne-virstnicl, necompetenti a delibera, cu toata cu-

demnitatea §i onestitatea d-lor.Mai toate subsemnaturile celor dol-spre-clece

invitatori sunt de una sati de alta dintr'acestepatru categoril, §i prin urmare josinsernnatilspre sciinta fac cunoscut ca nu pot veni lachemare §i fliC Ca vor mai primi invitari offcorespondentif formale cu asernenea persoane,orl care le vor fi relatiile personale cu dinseleca oameni privati.

Cat insa pentru darea socotelei ce ar putOsa, ni se ceara, fac cunoscut toatel emigratieiCa §i-at dat'o odata in pragul tëril inaintea uneimajoritäti insemnate in Transilvania §i, de vacere trebuinta, o vor mai da on cand la cel cesunt competinV a le o cere spre sciinta §i in-SUi a vra§ma§ilor lor.

I. Eliade, Chr. Tell, B. Plevianu.

Anul 1849 Noemvrie. Paris."

1)441.

ratia,

Page 667: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ELIADE 667

Cu toate observatiunile ce ii s'au facutcu toate apelurile la concordie, clevetirile §i Ca-lomniile n'at putut inceta din contra uradiscordia semenata de fo§tii no§tri Locotenenti.mergea tot crescend. Dat ad ca specimen oepistola politico filosofica a lut Eliad adresataemigratilor dela Brusa('), earl plateau prin con-tributiunI generoase tiparirea elucubratiunilorunui spirit bolnav i fantast, precum scriereaurmatoare:

No. XXVI.

Je me suis retire de mon pays, je mesuis sépare de mes enfants. Aux pieds des Car-pathes je me suis arreté pour reposer ma tetesur le seuil de ma patrie.

Je vis mes freres livrés a la fureur desCosaks, fouetés et mis aux fers. J'entendis leslamentations des justes, les cris et les pleursdes paysans.

Hornmes et femmes, vieillards et enfants,betail, vivres et champs la proie de l'ennemi,

1) Manuscrisul trimis la Brusa diferä in cale-va locurl decea ce a tipärit mai in urm6. in Souvenirs et impressions d'unproscrit par J. Eléliade Radulesco", Paris 1850, p. 6-11, darsensul §i stilul este acela§1.

-

Page 668: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

668 ELIA DE

la priere et la malediction, les pleurs et lesgemissements se melant aux mugissements destaureaux.

L'intelligence etouffee ou banie, la rnatièredétruite ou usurpee, les droits violes, la patrietrahie et agonisante.

Rien n'effraya mon ame cornme le spec,tacle de la debauche : les filles de la corrup-tion fetant l'arrivée de l'ennemi de Dieu etdes hommes.

Les femmes qui professaient la vertu etle patriotisme forcées par leurs maxis d'ouvrirles premieres leurs salons a la joie, et commedes bacantes danser sur le tombeau de la na-tionalite. Mon arne recula et mes yeux n'eurentplus des larmes.

nJe pris la fuite et la terre fuyait sous mespas; jour et nuit je marchais et au bout dequinze jours retais encore sur les frontièresde mon pays natal.

A la St. Nicolas rétais Orsova. Helasnon loin de moi j'entendis celebrer dans mapatrie le jour onomastique du Czar.

//On chantait peut-etre le Te-Deum. Das-phème ! je me suis eerie. Mon ame fit un bondet m'abandonna en cherchant la vengence.

Insense ! je cherchais... la foudre,

à

j'invo-

Page 669: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

PANTABIt POLITICE 669

quais tous les desastres, j ' avais besoin d ' uncataclisme, car j ' Otais dévore par le besoind'ecraser le tyran, d'annéantir son armee.

Ah ! si la terre pouvait s'ouvrir et engloutira la fois Cosaks et hommes, le tyran et moi!

Et je ne me suis senti fatigue , épuisé,que lorsque j'ai vu ma faiblesse... Je ris dedouleur , et mon desespoir fut longtemps muet.

7)On chante encore peut are, me suis-je

dit, chante toi aussi, mon Arne et j'invoquaisles cherubins vengeurs, les genies des anathe-mes bibliques.

II me fallait cette harpe sur laquelle Davidentonna le psaume qui predit l'exterminationde la race de l'impie et de l'injuste.

Pauvre proscrit et fugitif ! tu n'as que tavoix.

Et mon Arne dans son ardeur se mariaaux Ames de tous mes frères qui gemissaienten Roumanie, des toutes les victimes qui sonttombées sous les coups de ce bourreau.

Ma voix emprunta toutes leurs voix etentonna le chant des imprecations. Si le tyraneut ete capable de remords, j'aurais in-voguece genie vengeur de Dieu et des hommes.

I. Pleure ma patrie, je pleure avec toi ;

Page 670: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

670 ELIA.DB

chante et je t'accompagne ; nos accents sontceux de la douleur.

J'entends tes coursiers... ils ne precedentpas les noces de tes enfants ; leurs hénisse-ments accompagnent le chant funebre.

)7Tes cloches annoncent une mort: les as-

sassins et leurs complices dansent sur ton corpssanglant.

22Célèbre ma patrie, chante ton Te-Deum;

le ris du malheur est plus lugubre que les crisdes mourants.

Ton chant ressemble au mien. Adresse toiA Dieu, je m'adresse au Czar. C'est le jour deson nom. L'année prochaine ses enfants hur-leront ou danseront sur sa tombe.

l) 11 est plein de joie aujourd'hui; il remplitla coupe qui écume a ses levres, la musiquelui annonce les toasts de ses flatteurs.

17Chante ma patrie, je chante avec toi.

II.Hourra! Cosak... je me présente aussifestin. Je viens porter aussi un toast: A larepublique moscovite, Cosaks, buvez, rejouissezvous!

He bien! Czar, pourquoi t'arretes tu?....Puissant imposteur,, profanateur de la Croix,bourreau couronne, c'est A toi que je m'adresse.

Page 671: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

PANTASIt POLITICE 671

12C'est la St. Nicolas aujourd'hui. C'est le

saint dont tu profanes le nom qui m ' a en-voye, car, vois tu, ii y a quinze jours que jene puis pas m'eloigner de ma patrie pour etreternoin de cette solennite.

Tu étais bien gai. Pourquoi es tu devenupale? quelle est cette rage qui t'étouffe?

Je porte a la posterite de ta nation, ala délivrance de ton peuple, je porte a, sa liberté.

III. Au nom du Dieu qui m'inspire jet'arrache de ton pouvoir,, je te depouille de tagrandeur mensongere, et dans toute ta mise-rable nudité, je te jette à la face du monde,aux pieds de ce Dieu que tu profanes.

Je te livre a la malediction des genera-tions futures, de ton peuple, ta victirne et deta posterite meme.

Je te livre aux anathernes de ce clergememe qui est devenu l'organe de ta volonteimpie.

Satan a fait de toi son fils bien aimé, sonesprit est devenu ton Arne.

Antichriste des derniers temps ! Ce n'estpas ma colere sacrée qui te designe par tonveritable nom; c'est la verite, la justice divine,ce sont tes oeuvres.

Page 672: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

672 ELIADES

IV. Ma patrie et ma famille sont devenuesla proie de ta rage. Vampire incarné dans le bac-tard des Romanows! Tu as déchirO la chairede mes frères, tu as sucO leur sang, tu as de-séché la moelle de leurs os.

Tu prepares des fers A l'humanité entière,tu viens comme un cataclisme engloutir dansles vagues de tes hordes, dans la mort morale,toutes les Ames, en les prOparant par l'escla-vage au service de ton veritable père.

V.Tes enfants te maudiront comme tesft-61-es, excepté toi, ont maudit tous ces tyranset toutes ces femrnes adultères qui ont régnésur le même trOne d'ou tu combats aujour-d'hui Christ et ses Evangiles.

A chacun selon ses oeuvres, et voila, dema part ton salaire. C'est le gage de ma haineque je legue A ma postéritO contre la tienne.

Oui, tu trembles, tyran, car ton règne estpassé , ton heure a sonné : le milieu de cesiècle verra ta chute. Je revlendrai l' armeeprochaine prier sur ta tombe, prier pour tonArne et saluer la liberté de la Pologne. La Mu-sique a cessO... Continuez malheureux... Hourra!Vive la liberté moscovite."

Page 673: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

X.

in vara anului 1849 fo§til no§tri locote-nenti intorcOndu-se la Paris din calëtoria ce fa-cuse pant', la Constantinopol §i indärat, incepuráo lucrare de actiune §i influenta sistematica, a-supra emigratilor, mal ales asupra celor detinutila Brussa, la care pare cA se interesa mai multEliad. Dag aci ca specimen cate-va scrieri §i

epistole colective §i private cari mi dat la1854 de Dumitrache Florescu, care a fost archi-varul emigratilor din Brussa, §i la care at remastOte acele hârtil, cand acel emigrati unul ateunul s'ag impraltiat. La pornirea luf D. Flo-rescu din Constantinopol, 1ntovära§indu-1 et peavisul frances Le Narval, comandat de amiralulEgelmans atunci locotenent de vassel (lieutenant

Amineiri, Ghica, 27,641. 43

s'at

Page 674: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

674 ELIAD

de vaisseau), care a avut gentileta d'a-1 luapana la Marsilia pe vaporul ce comanda, D. Flo-rescu mi-a remis mie un pachet care contineacorespondente scrise cele mai multe chiar demana autorilor.

Din aläturata corespondenta se pote vedécat de mare era iubirea §i increderea acelor ti-neri in Eliad.

Epistola cu care incep este o lectie de mo-rala politica i sociala cu care voesce sa lurni-neze pe tineril romani §i sari initieze in viatapolitica.

No. XXXVIII. Eliad ceitre detinutii de laBrussa. (')

Dreptate, Fratie !Fratilor din Brussa !

I.

2/ cata bucurie mi-aduse scrisoarea D-vOstradin 1 (13) Octomvrie, prin care se vede §i uni-rea §i patriotismul D-voastra al tutulor la for-marea until fond necesar a sustine causa prin

I) In bropra tipkit 5. nEpistole s,i acte" textul este schim-bat p. 27 41.

Page 675: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CATRA EMIGRATI1 DELA EMMA 675

tipar, pe atata m'au intristat scrisorile din urmadin 27 ale mal multora din D-voastra care co-prind desbaterile tempestuoase ce discordia inta-rita intre D-voastra.

Resultatul acestor desbaterI nu fü, dupacum se vede, decat o desbinare fatala §i o pro-nuntare curata, a douë campufi.

Pana cand emigratia curata, nepatata nicide ambitil trecute, nici de prepusurl, nici de In-cercari fatale causei, acesta emigratie clic, panacand avea un singur cuget de a profesa §i asustine acele 22 de articole decretate i procla-mate de Poporul roman ce ne Mai pe toti ane glorifica cu acest nume, pana atunci nimeninu putea clice ca sunt douë carnpuri, pentru cacealalta parte a emigratiei nu era decat de niscedepärtati öre-cum pentru felurirni de cuvintebine-cuvintate.

In cele 22 articole nu se lice a ierta §ia delibera cu oameni ce se intind a pune manasacrilege pe bani publici, pentru ca asemeneaiertari de fata, nu se facea nidi in timpii trecuti.

In cele 22 articole nu se clice ca cei pre-pu0 cu dreptul sat nedreptul de atentat se poatafigura de alegatori on a1eT pang, nu se vordisculpa. Asemenea legi, nu le pot priimi nicibarbarii. Tera i miFarea ei n'a fost solidara

Page 676: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

676 ELI AD

la un asemenea atentat (de va 11. fost), §i oarnenifmiFäril a delibera cu prepu0I este ca i cands'ar incarca mi§carea cu respunderea.

/2Cele 22 articole nu Vic ca cei ce aü intre-

prins mi§carea sa poata face causa comuna cureactionarii, sa conspire a o aresta 0 a lega pefratii lor. 0 asemenea morala, un asemenea ca-racter nu este iertat nic intre talhari, 0 nucrecl san iertati i D-vOstra fratilor, barb*" cev'ati sculat a reforma o societate §i ye putetiVice apostoH §1 martini al unei cause sacre !

A§a dar, ca sä incheh, pana cand o micafactiune se compunea numai de asemenea indi-vide, aceea nu se putea numi camp. Cand insaacest mic numör se poate indoi cu Romani decare Patria se puth onora pentru curatia, zelul

abnegatia lor, cu ömenii ce 0-ati pastrat vigapura atunci numal acei oameni singuri corn-pun un camp, care unit cu factiunea sus ciisäface un camp considerabil de victime.

Acum avern douö campuri, cum se vede :unul constitutional §i altul cu un cuget mare mare,ce dateaza de la Mihal Bravul, rechiernat de P.Jorgovid, P. Major, S. Clain, G-. Lazar etc. etc.§.1 pe care nici Transilvänenil, nicI Moldovenil, niciRomanil nu creclurä de intelept a-I manifesta,find un obiect nematur de§i desiderabil, ffind

§i

,

Page 677: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CATRA EMIGRATII DELA BRUSSA 677

un obiect la a caruia realisare numal timpul siimprejurarile pot lucra cu resultat.

Ca sa ne arate nebunl, capil, visatorI de ne-posibil, si prin urmare turburatorI in vanit (?) deordine si pace, manifestul din Petersburg din Iu lie1848 ne calomnia de visatorl si intreprinclëtorl arealisa acest cuget. Ca sa intarite asupra noastraAustria, Turcia si insusl rivalitatea Ungariel ,spre a respinge si persecuta orl ce element ro-man, si spre a face a se inchide poarta orl carulRoman ce va veni la vre-una din puterile ce atbaarantat integritatea Irnperiului Otoman. Tearaintreaga, guvernul eI ail protestat asupra acestelinfernale calomnil si astach, cine vine sa inve-dereze Turciel si Europel ca nu Rusia a mintit,ci Rornanil minteati cand faceati pe prudentil, pepositivil, pe adevkatil politici? Cine vine, frati-lor, sO, märturiseasca aceasta, facOndu-vë a yeamagl dupa doctrinele lor cele perfide ?

D Complicil Odobescului si Solomon, rudelelui Mavru, cu care fac parte redactoril si au-toril articolulul invitator Romanilor sa cap, cuinima si cu capul a primi pe Muscah, subsem-natoril comitetului clis democratic etc. etc. Cer-cetati pe top', luati-le sirul relatiilor, rudenil, aldoctrinelor, al faptelor din téra si in ernigratie ;si vedetl apol si reserva lor nu se exprima el

Page 678: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

678 EL1AD

d'a dreptul cu asemenea cugete, nu scrie el, cipe D-voastra, ye pune a ye exprima; §i cand faccate o neconsecuentä grava, pe D-voastra ye puna-I apöra ; se pronunta din nenorocire douë cam-purl §i se despart de principiile autonomiei §i su-zeranitätii, se fac partisani celor ce s'at cercat a.ne despgrti de Turcia, aceia pe caril Turcia, dupace i-a tinut cu pensii, este dispusa a-I trimitespre invqatura. aiurea. Nu fratilor! nu ye facetivictime involontare, ajutand planurilor §i calom-nielor inhnicilor frumoasei §i legalei noastre cause.

Sa licem ca din fatalitate s'ad despartitaste douë campuri. Ed firesce nu pot fi decatcu cei ce ail profesat principiele mele §i eü peale lor. Sunt cu cea ce ad profesat teara §i erni-gratia romana, matura §i curata, ce ati profesatcu totil, fratilor, paha mai deunach.

Dv. mi-ati trimis nisce bani, despre a Ca-rora primire v'am réspuns cu po§ta trecuta ; des-tinata lor este spre a pleda causa prin tipar ;insä care causä sa pledez ? Acea ce ad procla-mat Romanil in téra, sat pe a ajutãtorilor ca-lomniilor muscalesci ? De va fi cea d'a doua,ed nu sunt omul ; de va fi cea d'anteit, cumdap' banil unii pentru o causa, i apol susti-.neti pe cel ce ye imbrancesc a ye compromitechiar causa.

Page 679: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CATRA EMIGRATII DELA BRUSSA 679

SA venim si la expresiile ce mi-ad facutsi la cugetarile ce desteptara in mine scrisoriledin urma ce primisern de la D-voastra si pun-turile desbaterilor ce avurati.

Pana sä ye spuig de altele, voit sa m6 in-cerc a vö vorbi despre politica, in care unii din-tre Romani trec atat de eminenti si necesariicutare i cutare, clic unil dintre D-voastre, suntcu adeverat ast-fel i ast-fel, insa ce s Te fad ?Sunt capete politice, sunt capabill, ag ener-gie etc. etc."

Intrebatu-v'ati vre odata, 'fratilor ce estepolitica ? este ea o stiinta, o arta, un talent, odeprindere ? o sciinta, numai sat resultatul altorsciinte, al unui studig profund i fflosofic alindividelor, popolilor, al istoriei si al natiei maivirtos in care se da cine-va de politic si d'a po-litic voesce a-I servi?

Pana nu ne dam definitia despre un obiect,este semn ea, prea putin cunoascem acel obiect

oamenil ce-1 profesa.Politic vine de la polis, cetate, sag mai

bine stat. Omul sëlbatic bine vedeti ca nu e unpolitic, nu e adeca om de cetate, sag mai vir-

si

IL

Page 680: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

680 ELIAD

tos barbat de stat. Cand insa incepe a cugetad'a se uni pe sine §i pe altil in societate §i aforma un stat, sciinta politica se incepe atunceaintr'insul §i se desvolta gradual dupa meditaVile,studiile §i experientele sale.

)) Cu cat politicul cunoasce mai bine nevoile§i necesitatile omului ca individ §i ca om colec-tiv, ca societate; cu cat cunoasce mai bine po-

costumele, deprinderile, moravurile, carac-terul, gustul popolului, pe care voesce a-I conduce,cu atata este un politic mai luminat.

Cu cat cine-va este politic mai luminat, cuatat intreprinderile sale in folosul comun reiesla capa mai ferice, faptele sale at resultatemai folositoare, legile sale sunt mai suportabile,mai durabile, pentru ca sunt mai conforme cunatura omului §i positia fisica on morala, origeografica a popolului sët.

Licurg fu mai politic decat contimporanilsëi, concetdteni (ce cunoascem) ; Solon mai poli-tic decat al söi ; Numa decat arnindol poate ;Brutu §i Colatin sotul WI mai politici decat catetrel cei de sus, pentru Ca statul lor fuse maibine primit de popul §i mai sustinut ; constitutialor durd mai mult decat ale celor de sus, §i pen-tru Ca sciinta politica in parintil Republicel Ro-mei fir crescuta cu bunele celor dinaintea lor §i

sitia,

Page 681: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CATIti EXIGRATII DELA BRUSBA 681

insu§1 cu cunoscinta relelor acelora. Din dolRegi al Spartel e§ira dol consull al Romel, farainsa a fi pe viata ; din primil magistrati electivial Atenel e§i alegerea consulilor, §i se fad' Re-publica Rornel sa fie mai putin supusa tiranieiace1ora§1 persoane §i sa dure mai mult decata Spartel §i a Atenel. Din Patricil §i Plebeil luiRomulti §i Numa, cel ce mai rernasera nascuraiar atatea ca1amität1 civile, §i panä in urrna veni§i caderea Republicel ; cad aceasta fa o insti-tutie de privilegil nascatoare, de rivalitati §i urejuste, institutie antinaturala, iata, debilitatea saflpurinatatea politicei brutana §i Republica lui caclfr,cad purta in sinul sn, un princip de moarteace o rodea o aristocratie. Moisi fa mai politicdecat cel de sus, §i legile lui durara prin toatepersecutiile atatea mil de ani ; ele produseraChristianismul ; §i Luther, cu cat se apropia malmult de Moisi, cu atat fU mal mare politic de-cat totl.

Crist fi §1 mai politic decat toti. Legilelui fura §i mal upare. El nu venl a distruge, ci aimplini ale lul Moisi si lasa campul a mai implinl§i alit, caci cunoscea natura progresiva a omu-luI ; implinatoril nu fura unil considerati de dinsulca apostati ci ca frati al sel. Sa venim la timpimai aproape de nol. Petru cel mare al Rusiei

:

Page 682: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

682 ELIAD

§i Frederic al Prusiei furl iar politici, pentru CAmai intOig i§l studiaserl populii pe caril ajun-sera, a-i cunoasce ca pe degete , studiarA istoriai populii Europei, §i intreveclura §i un viitor.S. mai vorbim in general: pentru tot timpul §ipentru tot locul a face un stat, o cetate, opolis, sail a lucra d'a politic, este a forma in-divide, familii, mai inteiti grupe mid , a le orga-nisa dupa principiele in care voesce cine-va ale forma.

Din familii sail grupe bine formate se in-chee societate bine formata §i durabila dupalegile ce o imbinA sati o desbinA. A§a se for-meaza o societate din cetAti, familii §i Mdi-vide, ca §i o armatA in regirnente, companil §isoldati.

27Societatea mai intOM e locala, partiala de

cetate, de sat , apol sat cu sat, cetate cu ce-tate, provincie cu provincie pana faci o nape,§i apoi natie cu natie pana se face o uma-nitate.

Asta e lucrul secolilor, timpul, cel d'intOMministru al lui Dumnecleu, §i acei oamenl suntpolitici marl cari calculA, mosoara, cumpanesc §iadministrA timpul §i predestina ca tot lucrul sase facA la timp §i la locul sèii.

Individ, farnilie, grupA sail sernintie, sat

Page 683: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CATRA EMIGRATIt DELA BRUSSA 683

saft cetate, provincie, natie, umanitate sunt idefvechl antice, i ag intrat in domeniul sciintei co-lective §i universale. Cine ese cu aceste idei nune spune nimica nog, cand le combina insg bine§i le predestina ordinea ne face sg credem, caare un metod, o maniera de a procede in sis-terna sa. Cine ye spune ca poate organisa oastepang, nu va invëta soldatii §i va organisa corn-panif §i regimente, acela ori e amagitor on vasa amageasca. Cine ye spune ca poate astgliforma urnanitate, pang nu se vor prepara natii§i pang, nu von e§i acestea din intunenicul incare le-at adus tiranii lor, acela on e arnagitsag vrea sa amageasca. Cine ye spune cä poateiar astAill forma o natie panä nu va prepara,curati, lumina §i organisa pantile el, incepend dela provintialismu, acela sat e amggit sag vreasä amageasca.

77Cine ye spune ca poate forma o provincie,

o cetate, o familie incai armonicg, pana nu vaprepara §i lumina, moralisa individele, acela orie amagit off va sa, amageasca.

Pentru aceasta, printr'o lege providentialace nu sufere salt, popolii incep mai inteig delalurninare on invötgtura particularg a individelorprin apostolat, prin §coale, prin tipar, prin tea-tru, prin biserica etc. etc. §i incep mai inteiu de;

Page 684: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

684 ELIAD

la limba, cad ea este organul prin care se co-municg ideile, cad ea e cea legaturg celeagg o natie mai mult decat religia. Uitati-vela Unguri, ei profesg trel i patru religil, i daca,o llmbä, o natie formeaza.

Elinil avurg mai intOid Orfei, Rapsocli §i

Aecli ce prepara individele, §i apol LicurgiiSolonii formara societati. Italia avil asemeneamai intOhl §i apoi un Numa ce forma o Roma,

apoi un Brutu a cgruia Republica da o natie.Lazar Gheorghe ar fi fost un nebun, un

copil, daca doritor cum era de o Romanie tare§i unita, §1-ar fi perdut timpul ca un cavalervanturator a proclama o Dacie, i nu ar fi ve-nit intr'un colt, intr'o vizuing, dupa cum eraatunci covgcieria din S-tu Sava, ca sg formecati-va dasca,14, caror sa le dea misiune a pre-para oare-cum Bucurescil §i teara, mai apoi, prinadeptil lor insciintind-o pe toata qiva cu vorba §icu tiparul a realisa o provincie, doue pe acelealibase §i legi liberale.

Poate cine-va din Romani clice Ca dupaatatea sacrificiuri se forma incal o provincie un-deva ? La ce pot astaili a se bucura Muntenii?Cu ce Moldovenii ? la ce Transilvanii ?.

?)Nu e Roman, fratilor, care sa, nu arclg in

sufletul sëil a se realisa odatg o Romanie tare

d'intaifi

si

§i

Page 685: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

DATIL& EMIGRATIf DELA EMMA 685

unita, precum nu era Israelit acela ce nu dorearealisarea acelui Ierusalim ideal. Aceasta dorintapatriotica nu e o crima ca s'o ascunclä un Ro-man ci este un cuget, o credinta §i nicl o legenu pedepsesce cugetul orl-care va fi, necum uncuget läudabil. Fapta se pedepsesce, cand meritä

fi pedepsita pentru paguba ce aduce.Acest cuget 1-a avut totl antenatii no§tri

ce ne-ail lasat de mo§tenire ideile §i misiunealor. Aceastä dorinta am avut-o §i noI, insä reali-sarea el, depinde de la legile eterne ale Provedintelce unesce atom cu atom a forma abur, aburcu abur a forma picatura, picatura cu picaturaa forma ploae orl sorgente, sorginta cu sorgintaa forma riurel, apol riurl, apol fluvii, apoi mare§i iar d'a capo. Turcul aspira la binele sn co-mun, §i cu cat aspira cu atat e mai läudabil.Grecul, Italianul, Germanul, asemenea 0. Roma-nulul adica, de ce sa nu-1 fie iertat sa aspire casa dea §i el o parte nobila §i libera acelei urna-nit* la care astaql viseaza toate popoarele.

Nu e cugetul, iar o clic, crima, ci fapta candse face cu paguba cuiva, i ca prematura, sea-mana o incercare de neposibil.

Popoarele toate se sculara la 1848 §i sesculara §i Romanil. Tronurile trernurati i §ovaeatl,pentru ca noi totl nu proclamaseram atuncl de-

qi

;

a

;

1

Page 686: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

686 ELIAD

cat posibilul §i dreptul, dupa legi 0 tractate !Nu cum-va atunci nu sciarn toti visele de aur aleantinatilor no§tri ? Pentru ce, fratilor ? Pentruce salt in natura nu se face ? Pentru ca cudreptul am fi intaritat asupra noastra 0 Turcif§i Austriacil 0 chiar Unguril §i cabinetele Eu-ropei, §i pentru cti tot Romanul intelept n'ar flcutezat sa, iea parte intr'o rni§care ce ar fi ari-dicat stindardul revoltei 0 ar fi cugetat a sebate pe uscat 0 pe apa cu atatea puteri.

)1Avem autonomia ? Putem reform legile,

0 nu ne poate nimeni impedica decat cu vio-latia. Suntem sub umbra suzeranitatel ? Engles,Frances, Neamt, cata sa, respecteze integritateaIrnperiului Otoman, 0 IVIuscalii cata sa se tragala locul lor.

Aste douë principil am proclarnat, 0 pen-tru aceasta poporul vent ca la nunta, pentruaceasta Turcia nu ne trata ca inamicl, pentruaceasta putem striga in tot-deauna ca invaziarusa este o violare, pentru aceasta 0 de nevom perde noi, causa noastra nu e perduta §idreptul este in partea noastra oil la ce judecatclva veni odata timpul a ne infati§a.

Noi cu totil intreprinseram mi§carea, lua-ram de basä principiele ei. Juraram pe dinselebune sail rele sa facem o manifestatie domestica,

Page 687: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CATRA EMIGRATII DELA BRDEISA 687

ca sA ic a§a, provinciald, fArA a amesteca pecompromitandu-i pe ei §i pe noi. Cum ati

fi numit oare, fratilor, cAnd sail toti saU uniidin noi, ar fi dat pe fata cugetul sail principielenoastre mai 'nainte de timp §i de resuflareami§carii ? De am fi fAcut una ca aceasta, cu totils'ar fi numit impolitic, imprudent, copilaresc.De ar fi fAcut o parte sail unul din noi, s'arfi numit trAdare.

SA punem acum o supositie, un ipotes. Notabene. SA punem CA s'ar fi organisat o provincieRomana, saü e aproape de a se organisa. SApunem CA visul de aur incepe a se areta desfie-caruia: mi§ca-te Mete, cearca Romane, vor-besce, lucreazA, expune-te, cad '. visul teil se apro-pie de a se realisa. SA punem cA mai intalincepe unul (care numai impins de Muscal sA nufie), incep mai multi a cugeta la mijloacele in-treprinderii, a cerca rnintile, a le prepara, a leaduce pan intru a se organisa intr'un comitet,spre a pune pe drum fapta, a face propagandanecesarie §i predestina timpul resuflArii.

Cum ai numi, fratilor, atunci cand aceloameni §'ar da pe fatA cugetul mai 'nainte §i

chiar d'a se constitua un comitet oare-care ?fara indoiala, ca numai politici nu i-ati nurni,ba nici oarneni de rend cu sensul cornun.

altil

Page 688: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

688 ELIAD

SA venim la aplicatie. Unii din noi se in-datorara solemnel cu toti a realisa in anul tre-cut o mi§care domestica, provinciala, legala satlegitima, dupd limbagiul diplomatic; prinaird, prin-cipiele mi§carii i jurara pe biata onoare a lor,cat avura, a fi discreti, sinceri, fidell unul altuia,fidell §i amid Turcilor §i a fugi pe cat se poate§i la inceputul faptii §i in timpul sat in mijloculel de oni-ce patä de sange §i desordine.

Apol acei unii, fac causa comuna dela primaqi a mi§cdril cu Odobescul §i Solomon a aresta§i lega guvernul proclamat de popol din sinulaceluia§i comitet. Acel unil fac pe demagogy, in-vitand poporul in contra principielor a se batecu Turci, cand poporul n'avea nici de unele. Aceiunii critica §i sfa§ie pe pentru ce sa fieurmátori principielor in care s'at indatorat, pen-tru cä, n'at pus indata cu voe, cu forta manape bani publici §i particulari, cu violatie chiar,§i sa alba apoi mijloace de a se bate ; §i candfac aceasta critica ? cand véd ca Ungurii, ceavura §i bani §i arme pe care sa poata da bani§i brate mai deprinse la resbel i cetati fortifi-cate §i numér mai mare, §1 capacitap mai multe0 mai varie, §i o instructie mai veche, §i ciocolmai putini, cad totl se lepadasera mai dinaintede dreptul iabdcieT, Unguril, clic, caclura pana in

Page 689: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CATRA EMIGRATI1 DELA EMMA 689

cele din urma prada inimicului multiplicat §iGeorgeilor. Apol tot ace§ti publica, bropreasupra Turcilor, protesta copilaresce dupa, tarimilegal, propun sa schimbe la stapani §i sa cap.din suzeranitate.

Apol tot ace§ti unii §i cu aliY, declara as-tacli principiele cu care ne calomnia politica mos-covita :

Politici, numit'i Dv. asemenea fapte §i ne-consecinte ?

Una din primele calitati dupa dreptate aleunui politic adeverat, este de a ft consecuent §iatunci ace§ti unii se vor pute oare-cum a senumi politici, ba mai bine diplomatici, cand dinnenorocire va veni odata o ch. fatala, (care creqca se grabesc s'o aduca) cand ei vor puté sane clica in fall,: oameni simpli §i creduli, pro-§tilor, eü mai 'nainte de causa voastra, m'amfost indatorat alta causa a servi, §i nu mi-ampus toate puterile. Nu am investit toate formeleca sa me pot strecura §i intra in rerunchil co-mitetului vostru revolutionar, decat ca sa yesciü mi§carile i sa ye paralis faptele in folosulcausei carei serveam Mel ; nu m'am pus in Con-stantinopoli, de unde sa me inteleg cu ai mei,decat ca sa ye am cheia in mana mea. Nu mi-amclis pang, astacli cä sunt d'aI vo§tri, decat ca

Amintirti, Ghica, 27,641. 44

unit

Page 690: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

690 ELIAD

ori-ce voiti face in contra interesurilor turce§ti§i ale voastre, sä cada in respunderea toata avoastra §i sä ye compromit causa. Acum candn'aveti ce mal lucra, nici ce mai spera, candcausa care serveam e in triumful set, cand eUmi-am luat plata pe larg dela Domnul met celmai adeverat, §i cand ye vecl atat de apt)." incat ye pot insulta fara teama §i a ye spune infatä curat cine sunt '§i !cum 'v'am imbrobodit§i v'am jucat acurn spuneti-mi, n'arn fost undiplomat, un politic ?" A§a Escelenta ori Mariata, politic al fost, insa nu politic infernal, §i noin'avem de ce sa te numim Iuda cad numele celbun Vi-e destul ca sâ ajungi foarte popular cudinsul, in ura §i blestemul Romani lor."

Cu asta conditie, fratilor, acei unii pot ficu adeverat, capete, cum se clic ele, politice oridiplornatice, dupa intelesul lor (et insa am unalt inteles pe care '1 voit desvolta mai jos) iaralt-fel creclendu-I de curati, cum mi-ar place §i

mie sa-i crecl, sunt tot ce a scos Romania vreodata mai copilaresc, mai neconsecuent, mai corn-promitator, mai badaran boerit in politica. adica...insa \Teti vede mai la vale expresia.

Este politica lui Bourgeois G-entilhomrne.El abia se vecluse ceva, on credea ca e ceva§i vrea sa faca, sa crape dracu, pe fie-sa corn-

;

Page 691: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CITRA EMIGILATII DELA BILIISSA 691

tesg, sail cine §tie ce, ca am uitat §i elI ca om.Frate, II zicea nevasta, lasä s'o dam

dupa un om de potriva noastra. Eil n'am maifost comtesa §i am tinut casa.

Tad. proasto, zicea badaranu, nu menecajiti mai mult, c'apol indatä o fac marchisa,princesa, reging.... Pang se pomeni bietul om,el, un curat Mamamu§i de sus pana jos, §i apoiarra arra bastonara etc. etc.

Norocire ca nevasta §i fata ce nu visa lad'al de alea, se capuisera d'un ginere pe po-triva lor.

Romanii vrurg sa realiseze o provincie,doue, bine organisate, pe potriva lor, sub umbraTurciel. Nu politicil no§tri eel marl, nu bataia peuscat §i pe apa, nu, apol democratii §i maimulte nu vor dumnealor, §i o democratie pre-parata de un comitet de calitate lamurit din can-titatea anirnala, brutala; cat le facurg unil althobservatil se neeajira oamenil foe, §i numai de-cat deterg din picior §i scoaserg un ImperitDaco-Roman dintr'un cap mai mare decat coa-fura bietulul Mamamu§i.

Asta e starea deplorabila a politicilor no§tride el consider* de curatl §i neinpin§1 de par-ghii streine. Noi insa ne avem convicple §i nuplangem decat causa §i pe eel care din Dv. vor

Page 692: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

692 ELIAD

cadé victime credule §i inocente, servind altacausa decat aceea ce cred a servi.

Sa venim iar la politica.... Insa po§ta megrabesce §i cu viitorul batel, ye voit vorbi casa incheiu, §i ye voit alatura o intrevorbire ceam avut la Londra, ce ye va lumina pe toti.Nu ye grabiti.

Salutare §i fratie !I. Eliade.

17 Decembrie 1849.

Copie fidelã dupa, original D. Florescu.

IV.

Sa venim iar la politica. Ea este o sciintace §i-a fäcut progresele, pe cat filosofia flea peale sale §i se popolarisa mai mult spre a lu-mina massele, pe cat istoria sail experienta se-colilor devenI mai inavutitä, pe cat dreptateadivina incepa a scapa din aceea ce se iilice dreptulRoman. Este o sell* care poate face bine sailreti ca §i matematica, mecanica, chimia etc. Cumatematica §i mecanica se ardica edificiuri, seapropie popoll, prin facilitarea comunicatiei, seapera nationalitatea si drepturile oamenilor. Totcu matematica insa §i mecanica se derapena mai

Page 693: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CAPRI EM/GRATII DELA DRUBS A 693

repede edificiuri, cetdti §i drepturi §i nationali-tap. A§a e §i cu chimia, fisica §i altele.

Politica e ca filosofia ce lumineazd Socrati,Platoni §i care ascute §i pe sofi§ti.

Filosofia are numele acesta cand este amorde intelepciune §i cautd adevörul, se numesceinsä sofistica, cand incurca §i ascunde adevörul.

Politica meritä numele ce i Fat dat delapolls sat stat, cand se ocupa, de ale statuluipe principil oare care, §i sustine acele principilcu demnitatea de fata, §i mai virtos cand arede basa umanitatea, dreptatea ; insä §i cu ori-ceprq. Caci se afla oarneni ce ail de basa unprincip sail mai multe, un cuget oare-care §i

ca sä ajungd la implinirea lor, sub nume desuveranitatea scopului i§1 iarta, toate mijloacele :cruqime, amenintare, rugdminte, minciuni, adu-lare, basete, calomnii, toata arta amagitoare,toata infamia; atunci politica e degenerata, pa-rodiatd, decazutd, mincinoasa, ; politica devinediplomatic, fdtdrie, ipocrisie ce ia toate culorile,se investe toate formele sacre §i profane, *e uncameleon cugetator, perfid, e §arpele antic cese strecurd in rnijlocul paradisului, §i se adresdla partea cea mai debild a omeniril, la femee,la junime, §i promite tot, eternitatea, divinita-tea insu§1.

Page 694: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

694 ELIAD

Diplomatia nu mai e sciinta a careia sor-gente §i scop e adevërul, e o arta infarna ce pro-vine dela minciune, se serve cu minciunea §icresce din deprindere dupa un talent infernale-mente particular. Provedinta, spre a se ferl oa-menii, i-a pus sigiliul §i a insemnat'o ca pe gu§tercu coloarea §i forma sa hidoasa, ca pe §earpelesunator cu clopotei. Capabilul de a se face undiplomatic e insemnat inca din nascere, chipu-Ite rempinge, te desgusta on te infioreaza ; tru-pu-I rachitic on desvoltat II rechiarna o fiaraon tiritoare sat vicleana sag carnivora ; ochil iijoaca ca ai vulpel sag se atinta ca ai viperel,surisul ii e o rinjire, glasul strident orl rauc,vórbele-I ori prea tarclii ori prea rapecli, respun-surile-I cotitoare, pline de reserva, provocatoare,monosilabice ; gesturile-i nici odata majestoaseorl simple, ci sag emfatice sag deplorabil bur-lesci. 0 raceala, un inghet II are tot aerul. Are-clOndu-1 nu te poti tine d'a clice : imi displace,ce antipatica figura e stirpitura asta !

o repet, se degenera dupa oameni§i dupa sisterne in diplomatie ca filosofia in so-fistica, ca retorica in avocatlic ; ca economia insgarcenie, ca religiositatea in superstitie, ca an-gelul in demon.

Insa §i unul §i altul, sat §i una §i alta e

Politica

Page 695: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CATE& EMIGRATIf DEL& BRIMS& 695

o putere : una a adeverului §i alta a minciunil,una cereasca §i alta infernala.

Mai e Inca un rëü asemenea de infernal§i fatal ca insu§i diavolul ; asta e inoranta debine §i de rn, neinvëtatura.

Veqi pe unit oameni profesand nisce sciintesag arte ce nu le cunosc, fac pe medicul, pe fi-losoful, pe literatul, pe me§terul cutare fail acunoasce medicina, filosofia, literatura, maestriacutare. A§tia se numesc prlatani. Asemeneafac unil pe politicul sail diplomatul §i sunt §ar-latani §i in una §i in alta, cei care nici o datanu s'aU intrebat : ce e politica §i diplomatia ?"Amesteca pe una cu alta, §i in kc de a'§i adunacunoscintele necesaril, a cunoasce limba, mora-vurile §i trebuintele popolului, positia lul poli-tica §i geografica, ordinea timpului §i palirealui, toata viata §i-o pierd intru a amagi, ama-gindu-se mai crud pe sine ; ori-ce intreprind nuscot la capa, ci din contra compromit ; cu einei§i dati mana, cugeta sal amageasca ; neconse-cuenti In toate incurca tot ; fanfaroni, ambitio§Iin caderea cea deplorabila a vorbei, se intrecintru a fi importaqi fac-totum, sufletul faptei;nesciinta insä nu'i ajuta, filarchia if face nesu-feriti, §i turbarea Ca ii cunoasce lumea II facea distruge pentru cä nu pot crea; atunci intrigi,

Page 696: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

696 ELIAD

calomnif base ca ciurna, ca o fatalitate sunt peunde trec sat se amesticA, §i blestemul ce easupra lor, at tristul curagit a'l numl politic,in marea mirare a credulilor §i a victirnelor lor.

Nu e mirare ca §arlatani1 sä aibä sop* cuscri(comperi) §i oare-cum §i partid ori mai binetaraf, pentru el §i talharil at companioni §igasde insä §arlatanii intre sine se cunosc, unulde altul se feresce, §i unirea lor nu tine decatatata pe cat tine interesul lor infam. Nu e demirare ca §arlatanii sä alba §i proseliti sat vic-time, cad. §i acele mueri coruptoare ce Turcii lenumese pe numele lor adeverat, atrag la sinespre a le da branci in orgii, nu matroane es-perimentate, ci creaturele cele mai fragile, celemai virginale §i cele mai neavute.

V.

Fratilor, sä venim iar la principiele noa-stre, sa ye comunic o intrevorbire ce am avutla Londra. Nu ca doara era destinatä de a fi se-cretä, ci s'a tacut pentru discretia ce eram datorca.tre persoana cu care am vorbit §i acea per-soana, era necesara §i folositoare causei noastre.Me determinait insb,, a trece de indescret sprea ye pute lumina. Ire aduceti aminte ca. Pavelclice ca an primi martirul etern, §1-ar inchina el

;

;

;

Page 697: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

()ATEA ENCIGRATII DELA BRUSSA 697

sufletul focului G-eenei, cand ar puté cu aceastasa faca ca natia sa, inbrati§eze doctrina lui Christ.

Tata intrevorbirea :21

Aveti Dumnea-voastra vre-un cuget deindependinta ? me intreba cu un ochiil scrutatoracea persoana.

Intarliai a respunde. Me uitaia la den-sul ca un om tentat, pus intr'o dilema sail d'acompromite causa, e§ind din principiele ei, saild'a trece ca un om sail natie ce nu poate Milstapan.

Me iarta, if clisei, a crede ca, intrebarean

e o tentatie , cand m'am exprimat odata in de-stul de chiar despre principiile mi§carii patriel"noastre. Me intrebI ca pe representant al aces-tor principil ? Nu am §i nici nu pot sa am altedorinte acurn decat conservarea §i intregimeaacestor principii. Me intrebl ca pe un Romansimplu ce n'a§ aye nici o indatorire ? Doresccel mai' inalt bine naliei mele , doresc ceea-cedoresci §i D-ta natiei Englese. Ca prudent insadoresc posibilul. Pentru ce me intrebi despreimposibil in timpil §i in politica de astacll ?

2)Pentru ce sunt unil din D-v. car)." as-

pira la independinta §i vor sa lucreze ?)2

Cine sunt a§tia ?7,

Campineanu s'a aretat de ast-fel, cand

Page 698: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

698 ELI AD

a venit p'aci, §i §tirbeit, fiind in Londra, acurnin urma (1848), a aruncat o vorba qicënd ca deva consimti Englitera, se incearca el a vorbiambasadorului rus §i a se duce insu§i la Petre-burg a tracta despre independinta Principatelor,§i adaose ca crede ca va putea indupleca cabi-netul rus. Sunteti §i. D-v. de acel... partid...sail de aceasta opinie ?

» Nu sciu ce relatii avea Campinenu, res-punsei et, and a venit p'aci, §i de unde iiera inspirata acea idee, de unde II provenia sin-ceritatea a'§i are-La dorinta. Cat pentru §tirbeitiinsa, erect D-ta Ca ar ft cutezat el sa propue c>asemenea parere sat enormitate daca nu ar fifost impins de Ru§i sä o propue ?... Nol nu sun-tem de partidul rus, §i. cu atata mai putin in-plinitori ori organe ale planurilor lioscovite.

)) Pentru ce adica nu vreti independinta?me intreaba iara cu un ochiti observator.

)7 Mai 'nainte de a respunde, iarta-mi sate intreb : Mai vrer'ar puterile Europei sa seincarce in qiva de astacli cu garantii, cand vorsa se scuture de cele in care sunt indatorate ?

Nu, respunse, aceasta e d'o politica ve-che, e o indatorire cu multe sarcine , a garantava sa clica a sustine, §i a sustine va sa, clica.

.

Page 699: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CATRA EMIGRATII DELA EMMA 699

a declara §i a §i face resbel cand va cere tre-buinta.

2)Cine dar ne garantesce independinta ca

sa o dorim §i sa o cerem, §i de ne o va garantiEnglitera oil Franta pe unde sä vie a ne apërala timp ? Austria singura la o invazie rusa arfi putut sä ne dea un repede ajutor. Austriaastaill sub protectia Rusiel , mai tarp va fi

poate vasala eL Apol a cere independinta, faragarantie, fara mijloace de a fi aperati la nevoe,MIA a aye vecini sal doara in inirna intrareaRu§ilor in mijlocul Romanilor, este curat a neface organe prin sciinta saa prin nesciinta Ru-§ilor, a ne deslipl adica de Turcia ca indepen-dintl, a remane in soarta noastra §i la cel maimic pretest sa poath Rusia declara resbel Ro-manilor. La o asemenea imprejurare pentru Ro-mani , pentru o mâna de pamint nimeni nudeclara resbel Rusiel ca sa ne sustie , nimenipentru atata nu'§I strica relatiile §i intereselecu Rusia. Pentru Turcia, pentru integritatea else face resbel general, iar pentru Romania nu.A§a clan., pentru ca nu e putinta de garantie§i prin urmare §i de resbel, nol nu vrem sa pe-rim, §i sub protectia Turciei putem esista cuautonornia noastra.

Pricepi D-ta acurn, adlogal eil, pentru ce

Page 700: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

700 ELIAD

Ru§il, prin unil ca tirbeift, ar dori independintanoastra, ca sa ne poata adica inghi0 ast-fel cumin cele de acum nu le vine a§a facil cad Tur-cul nu ne lasa, §i pe Turcu nu '1 abandonaEuropa sag interesele el §i nol gratie acestelarrnonil de interese putem esista. Daca Ru§iivoesc binele Romanilor §i cu adevërat indepen-dinta lor, ar face mai intOig ca sl, esiste el : arda inapol Moldovel Basarabia, ar indatora peAustria sa-I intoarca Bucovina, ar face sa seuneasca cu Moldova §i Tera romana, Transilvania§i Banatul, §1 ar face a se compune o puterede vre-o 11 milioane Romani, la care cred caTurcia n'ar face de cat bucuros sa aplaude, cacise scapa de un vecin ca Rusul §i se pune coastela coaste cu Ull vecin amic §i nepretentios caRomanul. Lisa unde ? Muscalul nu numai cä nuva una ca aceasta, ci Inca inventa §i fabula Im-periului Daco-Roman §i incrimina cu dinsul mi§-carea Romanilor prin manifestul seg din Iulie1848. El curat astäI va sä ne deslipeasca dela Turci cu ori-ce titlu, sa remanem in voia in-templarel sub a lui d'a dreptul influenta fatalä.

Nu ye mai spul incuviintarea cu care furalaudate principiele noastre de autonomie §1 desuzeranitate, prude* rni§caril noastre §i curatia

;

;

Page 701: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CIATRA EMIGRATI1 DELA BRIISSA 701

acestui partid sag totalitati de Romani pe careeg II numiam national.

Imi pare bine, terming, ca ye cunoa-teti interesele, Domnilor."

Remane, fratilor, a judeca din aceasta in-trevorbire, machinatiile Rusiei, a vede cine suntoamenii ce vor sä ye legene cu asemenea ilusil,ce relatii i ce simpatii ag el, care le e viatatrecuta §i asupra caror sunt antipatiile lor ? Cer-neti §i discerneti bine apoi determinati-ve.Eu mi-am fgcut datoria.

De mai ai fi avut a mai urma cu insgr-cinarea ce mi-ati fost dat, nu v'4 fi comunicatincg aceasta intrevorbire. Fiind-ca me trag insgcu hotgrire a nu mai lucra in numele nimuluide cat al meg insumi, §i fiind-ca rernaneti sin-gun de ori-ce yeti face, creclui de ulti-ma'ml datorie a ye lumina. Comparati intrevor-birea aceasta dela Martie 1849, cu manifestulrus ce circula astäi prin Moldo-Valachia, Bul-garia 0 Serbia, ce promite Muscalul la impre-giurare de resbel ; unirea Moldova cu tara Ro-mcind sub guvernul national, despartite de Turciaqi sub protectia d'a dreptul a Rusie ! I !

Salutare i fratie,1849 Decembrie 6 (17).

Paris.

I. Eliade.

0

solidarl

Page 702: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

702 ELIAD

P. S. Cu tragerea noastra, fratilor, cred cãye yeti invol, dad, ye despartia numal persoa-nele iar nu principiele, sail daca Yeti fi barbatide invoit. Nu luatl, ye rog, de insulta aceastatrasura, repede, cad cugetul ei este spre a yeatinge amorul propriti ca sa aretati c titi aye uni §i a ye intelege in onoarea §i mantuireacausel ce infaV§ati. Noi putinii am sciut a neinvoi §i ne vom invol §i de aci inainte ; §i yevorn lauda faptele on cand vor merita laude.

Fiind-ca incetez de asta-cli ori-ce corespon-dinta in general catre D-v. §i rernal in relatilparticulare numal cu cel ce me vor onora cuarnicia D-lor, me simt dator a ye multumi latoti de increderea cu care m'ati onorat §i a medisculpa de done grele impucinari sail patimece mi le inculpara mai multi fart. clreptate.

Una este rancoarea ce 'ml dati mai toti,färä cuvint, saü patime personale §i alta grabale a ye insciinta despre D. Ghica care o datic a s'ar nasce din aceea§I rancoare, ye amagiti: insa.

Eti am avut cu adeverat ura asupra unorcameni ce pagubit in parte, m'ati alungat,m'ail persecutat, ruinat, pot qice §i ma-terial §i moral, §i i-am uitat. Nu m'a auit ni-meni vorbind de din§ii. Mi s'a intemplat delami§care incoa sa me insulte multi din frati in

m'atmalt

Page 703: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CATHA EMEGRATII DELA. 3310:185d 703

fata §i am rabdat ; am tinut poate socotealapentru ce se atingea de mine ; n'am amestecatinsä simpatia personala cu causa. Daca I-amvöclut ca sunt de ace1ea§1 principii §i consecu-eV nu m'am despartit de din§ii. In timpulmi§cgrii vrura reactionariI §i organele ruse same lege §i sa me ucida ; cu ei facura causa co-muna chiar de ai no§tri, §i i-am uitat.

D. Ghica nici nu m'a pagubit, nici judecataam avut vre-o data cu D-lui, nici n'am venit inNä la vorbe grele, nici a fost in tara, ca saconspire sa me ucida, nici a fost considerat demine in rêndul nebunilor §i esaltatilor ; si vespuit Ca d'ar fi fost fratele met consange orl tatalmet §i l'a§ fi vöclut arbitrarit e§ind din prin-cipie, l'a§1 fi tractat mai aspru. A sustine cine-vafara partinire principiele, a se uni cu cei cesuperat in persoana §i a combate pe cel ce seabate dintr'insele, fie amic, fie indiferent, fie

inamic, asta nu se chiama rancoare, daca §titice e rancoarea §i patima personala.

Et politicesce nu uresc decdt pe cei cestäruesc a fi abatuti din principiele politicei noa-stre, §i D-v. rancoare o numiti aceasta ? Svan-turata Patrie, daca fill töl judica ast-fel ! Ura,rancoarea orbesce §i vedeti ca inventa §1 celeneexistate, calomniaza, §i et cum putuit tacé

l'at

Page 704: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

701 ELIAD

peste doue luni de mar§a inconsecuenta §i corn-prornitatoare, §i tinuta a nu se divulga margi-nindu-me numal a face sa i se observeze decatre amicil sel, apoi aceastä tacere de 80 Vileaproape, §i nevoia de a respunde, cand mi s'apus sula in coaste, graba o numitil? A§a e graba,a§a e rancoarea in inirnele D-v., ca nu putetinici discussi pentru persoane altele de ale D-v.sa le tineti cu pace §i cu consideratie ? IntreD-voastra cu adeverat in mare durere a rnea aajuns ure personale, care, de ar fi alMate dupacat este de rece inima mea §i indiferenta pentruD. Ghica, crede-me ca, v'ati invol §i intelege.

Imi pare bine ca disculpandu-me aflu oca-sie a ye lovi §i a§1 doll sa Ire usture, sa meuriti, sa me dati reilor, numal sa ye uniti D-v.Uniti-ve incai in ura asupra mea, caci adeseaface §i. ura minuni de unire. Sfatul Iudeilor niciodata n'a fost mai unit ca in judecata ce con-damna pe Christ §i libera pe Barahas. NIo proba de unire, §i fie §i in ura, numai RIstir*. Insä vai, pe cine nu-i unesce DumneVetadica sinceritatea, inima curata, cugetul sacru,abnegarea de ale sale §i de sine, discordia cu-rend if desunesce. Uitati-ve in emigratie §i ye-deli cap' sunt uniti ? Aceia ce cu inima pe inimaat intrat in mi§care §i ail luat crucea §i s'at le-

Page 705: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CATRA EMIGRATIt DELA BB:OSSA 703

padat de sine. Daca jumatate emigratia se coin-pune de asemenea oameni, ce minune ! ce tesaurpentru Patrie !

Ia sa nurnëram pe cel unitl in principie§i in stirna reciproca, de vor fi dupti curn atifost pana acum :

2 Golesci, Nicolae §i Stefan,Tell,Maghieru G.,Gr. Gradi§teanul,Aristia,Plevianul,Christofi,Nigulid,Zosima,Russo,Serurie,Parintele Ioan,Parintele Sapca,Eliade §i cu top' ceI-lalti mai tineri curn-

nap al lui §i amid pe cari i-a avut ca pe niscefit Nu le rechiem numele, cad inimile lor lespune. De vor fi Via unii, ce mai frurnoasaunire ! §i cat e de durabila, cad e vechie, curata,fära interes, fara precugetare. Unii aft mo§te-nit'o dela parinti, altii ail supt'o cu laptele, altiiati sanctifiat'o cu stima §i cu afectia candida

Ghka 27,641. 45

Page 706: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

706 ELIAD

§i entusiasta. Vie peste voi toti, fratilor, aceastastima, incredere §i unire de care nol ne puternincalcli, caci vine dela spiritul consolatiei, al ade-vërului, dela spiritul acela ce in limbi de foc serevarsa peste tot omul ce-1 adoara §i-1 cultiva.

Salutare si fratie.

Inca o vorba despre rancoare §i patimipersonale. Vreti sa, ye spuiU curat. Acum sunttras, §i ca om ce nu infati§ez nici o causal devoit considera pe D. Ghica iar ca om de niciun partid, de il void scoate din politica §i dinstaruinta ce cate o data avii a se arnesteca inlucruri ce nu le cunoscea, credeti-më ca il con-sider cu mult mai mult decat pe multi Romanidin Paris §i de aci dintre D-voastra. La minenu e rancOre ci consecuenta de principie.

)7Sa ye spuiti ce face neunire: Dragostea §i

ura oarba §i fanatica ce au oarnenil pentru uneleindivide. Asemenea afectil sunt iertate in famihi,care §i ele strica cate o data, Ca manca educatia ;nu sunt iertate insä in marea familie a societatii.Asemenea nici urele oarbe §i fanatice cu atatamai rnult nu sunt iertate; pentru ca cu cat suntde fatale cu atata sunt §i ridicole, sunt ure Don-Chi§ionesci. Ariosto are nisce eroi mai mult ima-ginari, §i Napolitenil §i in cliva de astacli, unil tin

Page 707: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CATHA EMIGRATII DELA BRUSSA 707

cu un erou §i ali cu altul, §i ajung de schimbala stilete; injurele, tirnuirile, trantelile i basto-nadele nu se mai tin in socoteala. Nu faceti a§a,daca sunteti barbati. FiI scumpi la laude, tine-ti-ve afactiile pentru re1aiT particulare, iar nuin cele publice ; §i cand sunt neinvoiri intre in-divide, nu le faceti neinvoiri publice. Judecatilerece, lin, fara partinire §i condamnati ca bar-baiI nu ca selbaticii. Fugiti de adunäri undese uita questiile §i se ocupa de personalitati ; satmai bine, de puteti, dati-le o directie utila i aba-teti-le cat puteti de a se tine cu cheltuiala celorce nu sunt de fata. Ast-fel de adunari astali inlurnea inaintata nu se tine nici intre muieri."

No. XLV. Nicolae Golescu catre Ion Ghica laConstantinopol.

cParis le 5 (i7) Fevrier 1849-Cher ami,

Je rn'empresse de vous envoyer les papiersci-joints, qui vous feront comprendre la resolu-tion que nous avons prise. Ubicini est chargede vous faire voir le mei-noire que nous voulonsdonner a la Porte ; s'il se trouve etre de votregoat signez le aussi avec les autres Valaquesqui se trouyent la bas et donner le vous meme

iar

7)

Page 708: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

708 N. GOLESCII

en le distribuant ensuite a toutes les autoritéstant Turques qu'etrangères. Mon depart pourConstantinople a ete encore renvoye manqued'argent. Nous sommes dans une pauvrete com-plète. Pas moyen de pouvoir emprunter ici unseul sou. Il nous faut done attendre que l'ar-gent nous vienne de chez vous. Si ces M.M. lesTurcs voulaient nous aider pour le moment ennous prOtant quelques milliers de piastres pourpouvoir nous transporter d'ici, ils seraient biencharmants et nous leur serions hien plus re-connaissants. Tachez, cher ami, de toucher unpeu cette corde et nous faire savoir le plutOtl'issue de cette négociation. Mes amities sincèresh tous les Moldovalaques particulièrement a Bal-cesco et Balatzeano. N'oubliez pas de me met-tre aux pieds de Madame votre epouse. Adieucher ami."

N. Golesco.

No. LI. N. Golescu lui Ion Ghica la Con-stantinopol.

( Paris le 7 Mars 1849.

Mon cher Ghica, c'est pour vous rappelerque nous n'avons point de l'argent que je m'em-

Page 709: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

EMIGRATI1 DELA CONEITANTINOPOL 709

presse de vous écrire la présente. Dites le a cesM.M. et faites tout votre possible de nous en-voyer, car autrement nous serons obliges de dé-menager a Clichy. On dit que les Hongrois corn-mencent a faire des merveilles. Dieu veuille qu'ilsréussissent, alors seulement nous pouront nousdébarrasser des Russes en nous unissant avecles Croates et les Transylvains. Il me reste main-tenant a vous prier de faire mes amities sin.-

cères a. Balcesco et mes baise mains a M-rnevotre épouse."

Votre devou(5

N. Golesco.

No. LIX. Proces verbal al emigratilor delaConstantinopol.

Astaqi 8 Martie (stil nou) anul 1849 adunandu-ne noI, sub-iscalit1 emigratl Moldo-Romanidin Constantinopol am chibzuit :

C. interesul national cere ca ambele emi-gratii Romane din Moldavia §i téra Romaneascäsg, se impreune sub o singura directie, care sälucreze pe langa cabinetele §i popoarele Euro-pene pentru unirea ambelor Principate intr'unsingur Stat, sub suzeranitatea Turciei, §i doban-

77

Page 710: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

710 EMIGRATIf DELA CONSTANTINOPOL

direa dreptului de a provoca, pe temeiul drep-tului de autonomie a terilor, o reformä potrivitäcu trebuintele societatii noastre.

)) Ca pentru a put6 lega re1aii intime cucabinetele §i a trage confiienta lor, este neaperata incredinta aceasta directie, careia i se va su-pune toata emigratia, unui singur individ.

Aceasta chibzuire a noastra se va face cu-noscut tutulor fratilor emigrati din cele-lalte lo-curl prin DD. Raducanu Rosetti §i N. Balcescu,ce s'a numit secretari.

Iscaliti : Theodor Ra§canu, I. Balaceanu, IonGhica, G. Zalic, K. Alexandrescu, M. Marghi-lornan, N. Catargiu, D. Gherghel, N. Balcescu,Rad. Rosetti, M. Serghiescu, Nicolae Ipatescu,I. Ionesco."

No. LW. Diurnal.

Astacli 2/14 Maiti anul 1849, sub-semnatiiErnigrati Romani din Brussa, luand in bagarede searna punerea la cale facuta de catre fratiiEmigrati din Constantinopole, ca, pentru intere-sul national, ambele emigratil Romane din Mol-davia §i teara Romaneasca sa se impreune subo singura directie, care sä lucre pe langa cabi-netele §i popoarele Europeene pentru uniunea

Page 711: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

EELIODATA DELA BRUSSA 711

ambelor Principate intr'un singur stat tot subsuzeranitatea Turciei, §i pentru recunoascerea re-formelor cerute de trebuintele societatii noastre,pe temeiul dreptului de autonomie a terilor;ca tot o data, spre a putO lega relatii intimecu cabinetele §i atrage confienta lor, este nea-pOrat a incredinta aceasta directie unui singur in-divid ; noi, adunandu-ne §i deliberand, ne unimatat pentru uniunea anibelor Principate, cat §ipentru incredintarea acestei directii unui singurindivid. Tot o data insa, luand in bagare desearna ca este neaperata trebuinta ca acest capal emigratilor sa fie insotit §i de un comitet, amgAsit cu cale cele urmatoare :

1). Acest comitet sa fie compus din cincimembri.

2). Daca capul ernigratilor, dupa majoritateaglasurilor se va alege dintre Rornanil din Mol-davia, atunci comitetul sa fie compus de doidin Moldavia §i trel din teara Romaneasca ; iardaca capul se va alege dintre RomaniI din tearaRomaneasca, atunci in comitet sa fie trei membridin Moldavia §i dol din teara Romaneasca.

3). Capul Emigratilor va ave in delibera-tiile comitetului numal parere consultativa iarnici 0 data vot.

gi

Page 712: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

712 EMIGRAVI DELA EMMA

4). Capul Emigratilor nu va pute nici odata sa trateze chestii nedesbatute §i nedecisede cornitet, §i inteun cuvint nu va putO lucranimic fait cunoscinta acestul cotnitet.

,5). Toate lucrarile comitetului se vor urmaprintr'un jurnal, care se va pune in lucrare candva fi subsemnat de majoritate.

Pe aceste base dar pa§ind intru alegereaatat a capului Emigratilor cat §i a membrilor co-mitetuldi prin votaVe, a e§it resultatul urrnator :

Pentru cap al emigraplor

D. Constantin Negri cu voturI 15

Nicolae Golescu71 11

5

Pentru membril, cornitetului

D. Joan Eliad cu voturi 19Nicolae Golesct

1). 1

Stefan Golescu . . . . . 3Alexandru Georgie Golescu cu voturl. 19Christache Tell cu voturi . 10Vasilie Alexandri

1) 20Nicolae BAlcescu 7

Joan Majorescu)7 1

17Aceasta gasire cu cale §i alegere se va face

cunoscuta fratilor Ernigrati din Constantinopole,

..

.

Page 713: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

EMIGRATIl DELA DRUMM 713

care o vor comunica §i celor-lalti emigrati dinambele Principate ce se mai afla prin alte lo-curl. Tot o data insa vor cunoasce toti. fratilEmigrati ca aceasta alegere va fi recunoscutade noi, daca §i de dën§ii se vor priimi articolelesus alegate."

Subscri§i: C. Zossima, D. Florescu, C. Ser-giad, G. Lazureanu, Radu Golescu, A. Zane, P.Cernatescu, N. Russu, Negulici, Al. Muller, D.

Dutulescu, Alexandre Golesco, C. Filipescu, JoanMaghiero, Iorga Giurescu, G-. Valleanu, K. Pa-deanu, I. §imoni, Gr. Ipatescu, G. Serurie.

No. LIII. Emigratii dela Brussa cettre IonGhica.

2)Domnule Ioan Ghica,

Vi se trimite cu aceasta resultatul delibe-ratiilor §i votatiei emigratilor din Brussa asupraformel §i numirii directiei emigratilor Romanidin ambele principate, §i sunteti invitati ca, co-municand acestea §i celor-lalti emigrati din altelocuri, sa ne imparta§iti de resultatul generalal votatiilor.

Vo rugam asemenea, sä ne recomandati §i

Page 714: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

714 ELIAD

cati-va frati Moldoveni din care sa alegem peal cincilea membru in comitet.

Salutare §i fratie.

pentru emigratiT din Brussa

C. Zossima, A. Golesco, RaduGolescu, A. Zane"."

Brussa, 13 (26) Maiu 1849."

No. XLVI. I. Eliade ceitre Negulici.

/)Frate Negulici,

Am priimit scrisoarea D-tale. Am respunsla top' fratii in general §i Dv. caror mi-aV scrisin particular. Are sunt foarte recunoscator la totipentru increderea ce ne dati.

Sunt, frate, foarte mangaiat, scrisorile inparte ale D-voastra, mi-ail facut mult bine. Nuscia nimic despre familia mea dela Fevr. Eramtoti fara nici un soldiü, eü mai virtos ajunsesemsa nu mai am nici hartie pe ce sa-mi cumper, §iseara me culcam fära luminare. Asta me uluiade tot §i me facea sa pierd §i singura mangaerea scrisului.

Nu pocia sail spun pana la cata baseta

Page 715: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CATRA EMIGRATI± DELA. BRRSSA 715

ajunsese intrigile 0 corespondentele din Con-stantinopol : para, calomnia, ridicolul, toate s'atcercat.

Sunt martori peste 10 francesi cu care amcalatorit dela Marsilia in Constantinopol. El suntinca in Constantinopole, §i mai virtos D. Dufour,pe care il cunoasce Cocoana Zinca. De vel mergein Constantinopol, fa cunoscinta cu dinsul, in-treaba-1 cat ne iubea toti francesil pe batel, cumera representata natia cu nol trel, §i cum eracu D. Cretulescu ; in ce fel de chip simtimen-tele noastre §i purtarea ne recomanda 0 panaunde conversatia in diferente materil II facea sase apropie de noi. Hel bine, s'a coborit D. Cre-tulescu a scrie §i accasta ca il crapa obrazul denoi pe batel, ca intram in discusil, cum ne re-manea francesil, cá scoteam cordelele Ni§amului,§i alte lucruri neadeverate. Ca sa, pricepi cat nuse sfiesc oarnenii a§tia de a-§i degrada fiinta 0a inventa minciuni, intreaba, a§a te rog, pe de-parte, spre convincVa D-tale, cand vel merge inConstantinopole, pe oil-care din francesil ce aUvenit cu noi. Prin Dufour pop face cunoscintacu to-tii. Vecli asta nu e para ci aperare, §i dea0 fi sa me aper pe mine a§ tace : sunt §i altidol sfa§iati.

Prate Negulici, fratilor Zossima 0 Russo,

Page 716: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

716 ELIAD

daca me iubiti cum ye stim §i ye iubesc, yerog aretati-mi acela§i semn de dragoste, toti scri-ti-mi cum ye scrit frate iar nu Domnule, cadfratii ce am avut dela mama i-a luat Dumne-cleil ; §i mama ca sa mi-I dea n'a sirntit atateadureri la nascere, cat a simtit §i simte mamanoastra Patrie ca sa, ne infrateasca §i sa ne deafie-caruia ataIia frati. Durerile patriei ne-a in-

fratit, fratilor, §i nu ne mai poate desparti decat numal infamia in care am aye nenorocireasä cadem vre unul din noi.

Nu sciti cu cata caldura ye del numele defrate, §i cata mangaiere imi va face cand imiyeti da §i D-voastra acest nurne. La revedere.

Salutare §i frätie.I. Eliad.

20 (1) Jul. 1849.

P. S. Dela Unguri se aud minuni.P. S. Nu scii un lucru, ti-aduci aminte Ia

Bra§ov, cand cu nici un chip nu puteam sa medespart de copii §i sa-1 las in foc ca sa me in-carc cu insarcinarea ce dat'o. Iti aduciaminte cand II spuneam ca fac doue rele cu pri-mirea mea, intal ca-mi parasesc copil §i al doileaca multi in loc sä o iea ca un sacrificiti din parteaunul tata all abandona copiii, or sa me urasca§i mai mult §i or sa me sfa§ie. Preclicerea mea

mi-atl

Page 717: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CATRA EMIGRATII DELA BRUBSA 717

s'a implinit, pentru 0, era vedere curata iar nuprevedere.

Ip aduci aminte iara ca ye spuneam cacalea e lunga, nevoile marl, depärtarea de fa-milii indelungata, §i e un mare rëti a se aven-tura cineva in streinatate. Mijloace n'avem, baninu sunt etc.

)7Atunci D-ta cu alii, nu-rni aduc aminte

bine daca era D. Dui lie §i Rucareanul, imi qi-seräti ea vorba este sa facep ce putep §i fiindCa nu sunt alp bani, sa mearga unul in loc dedoi §i prin urmare sa merg eU §i sa-mi dap mieacel cinci sute galbeni.

Daca aveti suflet spunep ce v'am respuns :Asta propunere mi s'a parut o nenorocire n'arnputut sä primesc, v'am spus Ca numai auclireaei o sa raceasca pe D. Tell, §1 cu dreptul o sa,se simta ranit v'am rugat sä n'o mai repetap.

Hei bine, D. Tell mi-a imputat ca am in-trigat eü §i ca mi-ap primit-o D-voastra ; alteatatea. I-am spus cu toata raceala Ca nu e ade-vCrat §i ca timpul va descoperi adevörul, capot sa-1 aduc probe mi-a is ca §i D-lui are probe,caa i-a spus o N. Balcescu.

Acum nimeni nu poate sci adeverul maibine decat D-ta §i cap erati de fata. D-voastrascip de unde a e§it aceasta vorba §i acea parere.

;

;

Page 718: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

718 ELIAD

Singuri putet1 vede ca duhul acestor oameni nue de Impacare ci tot de desbinare. Nu se ru§i-neaza a asuprI §i a spune minciunI, nurnalvada, ca, pot desbina.

Arata, te rog, imbrati§Arile mele la totl fr.*.A le scrie la totl n'am putut, pe rend insa levoirl areta dragostea §i stirna mea. Fratilor Zanea,Ipatescl, Serghie, Serghiade, Florescu, Filipescul,Mano, Giurescu §i eel-1a1)", spune-le toate sim-patiile mele. A revedere."

No. XLVII. Eliad ccitre Russo.

Frate Russo,

daa numele acesta, cacl cata carte scii,al Invetat-o singur ca §i Rousseau, §i apoi pang,nu va muri tiranul, §i sistema despotica, ce apasa,pe Ru§I nu va pieri, Rusul e un sclav. Atunclcand va fi liber, n'am de ce sa-1 urasc, e §.1 el

orn i Cre§tin ; pana atunci insa mi se pare cate profanez numindu-te Rusu. Primesce dela mineaceasta schimbare §i fie ca o profetie, daca nuca sa ajungi pe marele filosof In genia, cel putinin spiritul i simVmentul de egalitate, de ome-fire §i de onOre.

Imi place §i me stim norocit ail strange

sa

AI

l

Page 719: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CATILA. EMIGEATII DELA BRUSSA 719

mana §i a te numi frate. Scrisoarea D-tale IIonoara caracterul, a placut tutulor fratilor cA-

rora am citit'o.17Scrii de unire §i stimA reciproca. Ea sin-

gura ne mangaie in streinatate, cel unitl suntem§i vom fi unii d'aceleasi principie. Fratil G-olesci,Grig. Gradi§teanu, Plevianu, Hristofi, AristiaTeologul, ne vedem mai tot-deauna ; se intelegecä i cu nol trel N. Golescu, Tell §i Eliade ; cei-

s'at despartit ; dupA ce aü fost destulAvreme constitutionali, acum s'at ales cu calitateasA fie democrati, despretuind o biatA cantitateca nol de vre-o sutA de emigratl i de o éräintreaga ce geme.

Ce frumoasa simtire §i ferbinte mi-a de§-teptat espresia D-tale cand vorbesci de D-na Go-leasca i te esprimi cu vorbele Mama D-lorGolesci §i a noastra a tutulor ." Dar, fratilor, buna

mare mumA aveti, Romana §i la chip §1 lainimA. Ea a fäcut §i a inspirat ace§ti patru voi-nici, §i rabda ca o spartana dorul de mumA cucea mai mare resignatie. SA ye traeasca mamaasta. §i respectul ce II sunteti datori sA-1 arAtatiprin dragostea copiilor dumnea-el.

Din Transilvania am priimit cAte-va numereale foaiel Espatriatul." D. Boliac redactorul el

Part. Ion ne servesc causa foarte bine prin

1a15

§i

si

Page 720: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

720 ELIAD

acea foae, ins scil ce ? §i pentru densa n'ag pu-tut tacea. D. Ghica scrie in Paris, luand'o inbathe de joc, ridiculand pe Boliac cu batalionulsacru §i aratandu-1 ca a furat idea lui Balacescu (?)Adica trebuia sa stea eel' din Transilvania, sanu scrie nimic, sa nu faca nimic pana nu vacere voiea sag nu vor veni ace)." ce ag luat inrnonopol §i patria §i. corespondenta §i lucrarile..In loc sa le multumim caror se ostenesc §i neservesc causa cu atata curaj §i demnitate, II ieain ris ! Ce mic§orime ! Sa dea Dumneclet sa fienumai invidie §i mic§orime de suflet, iar nu §itradare.

Salutare §i fratie !

(20 (I) Ell. I849..

I. Eliade.

Page 721: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

XL

Ali Nead Efendi Intovara§ise pe tineril Ro-mani la Brussa §.1 remasese cu el acolo ca co-misar insarcinat cu supravegherea §i intretinerealor pe comptul statulul. Se inchiriase mal multecase in cari locuiat cate §6se §i §epte subun ace1a§1 acoperi§, unde aveat Masa §i in-grijire. Mal tarzit detinutil, cerend a li se da fie-caruia individual partea ce costa intretinerea lor,§i cererea incuviintandu-se, primeat fie-care cateo mie de lei pe luna chiar daca päräsea Brussa§i se ducea de se a§eza la Constantinopol sat la'Smirna.

La Brussa viata era ieftina §i traind chiarca nisce Beizadele, cum le ziceat toll acolo, pu-teat pune de o parte din mia de lei ce li se da

Amintiri Ghica. 27,e341. 46

Page 722: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

722 ELIAD

pe fie-care lurid. i, in devotarnentul lor pentrutOra, hotarise ca acele economil sä le trimita re-gulat lui Eliad la Paris pentru a scrie 0 a tiparipentru sustinerea i aperarea drepturilor Patriel,cea ce a urmat pana la regularea pensiel ce fa-cuse Poarta lui Eliad §i lui Tell, cand sta-bilit la Chio, pana la intoarcerea lor in téra.

IAA aci cate-va din epistolele urmate intreEliad cu tineril dela Brussa, intre care recita dis-cutiunele neplacute, §i banuelile ajunsese panaa pismui, a se iscodi §i intercepta scrisorile,dand un trist §i dureros spectacol streinilor §iconsulilor dela Brussa. Din nenorocire insa cel maimulti prin sentirnentele, invëtätura §i purtarealor erati cautati §i bine primiti in tOte casele.

No. XLIX. Eliad cdtre detinutii dela Brussa.Paris 1849 Iul. 20 (I).

FrItilor din Brussa,

Scrisorile Duinnea-voastra at facut o serba-toare pentru totl Romanii nerataciti din Paris.Este mai o septamand de cand le-am primit, §iori-cand ne intalnim, fie-care nu se poate tineInca de a nu esclama Wit veste cate un frasde bucurie, de mirare, de entusiasm : Ce bu-

s'at

a-s1

Page 723: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

(ATEA ENCIGILATII DELA BE.IISSA 723

22curie !bravil Romanl !generosl baetllnu

piere patria noastra cu ast-fel de fil !" si altoasemenea.

Sunt plin de multurnire si de recunoscinfaca scrisorile mele s'at prirnit de Dumnea-voastrasi s'au simtit in adeveratul lor sens ; Mel cucopiile lor schimonosite poate, urnblasera unil aface mare re0, rett de desbinare, facendu-le felde fel de restalmacirl.

Fratiler, ea cuget ca, eram datorl sg yescriem pe toata expeditia, dandu-ve socoteala dece facern, aretandu-ve cugetarile i parerile noa-stre, luminandu-ve asupra orI-cgrel curse ce nise intinde, povatuindu-ne unit pe a1i cu blan-dete si cu inima curata. In loc sä fiti incriminatca nu am urmat asa, ca nu v'am scris in tot-deauna ; me incrimina din contra pentru acelepatine si deue scrisorl, de ce sa le scrit.vor sa alba monopolul tutulor, el singurl sa Cu-gete i sa faca i sa lucreze orl cat de röücopilaresce ; el singurl sä scrie i sa tie cores-pondente cu eine vor, MIA sä dea socoteala ni-rnanul. Calomnia fie monopolul lor, iar consiliulsi luminarea, darea parerilor este un drept alfie-caruia. Pe toata espedifia yin felurimi descrisori din Constantinopol, and cu o idee candcu alta, cand cu 0 para, cand cu alta, cand

El

§i

Page 724: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

724 ELIAD

pline de batjocure §i ridicole, al carora scopnu e decat sa ne desbine i sa ne faca ae§i din programa mi§carii §i abjura principieleconstitutiel, cornpromitandu-ne in ochil naVei cea jurat pe dinsa §i sufere pentru dinsa, in ochilEuropel §i in ochii Turciel. Aceste scrisori suntiertate, necriticate, pentru Ca Dumnea-lorarogat monopolul de a scrie. Eti insa pentrudouö scrisori fui condemnat de Dumnea-lor; §i

pentru ce ? caci v'am dat parerile mele care leaveti §i D-voastra ? cacl v'am märturisit pro-fesia mea de credinta? caci v'am spus §i pe va-por §i intr'aceste scrisori ca, capi n'am avut de-cat Patria sat popolul §i ca nu ne trebue capi?caci mi-am luat o datorie inspirata de dragosteacatre D-voastra, §i de virsta mea a crede cä yedat oare-care consiliuri ?

Pe autonomia törei §i pe suzeranitatea Portaam jurat. Oare ce va zice lumea, cand dintreemigratI, ce bropre ca cea dela Londra, In carese ataca POrta ? Cand din tre emigrati ce pro-testuri ca cel care s'a vëzut din partea unuiconlitet democratic ? Numele nu fac faptele; dacachiama pe cineva Aristid oil Caton, oil Achilleoff Petru va sä zica oare ca §i este insu§i A-ristide, oil Caton, oil Achille al antichitatei, orlApostolul Petru ? Sail ea virtutile acestor bar-

§i-at

Page 725: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CATEA EMIGEAV DELA BEITSBA 725

bag at trecut in omonimul lor? Franta astaclise zice democratica §i nici o data libertatea n'afost mai innecata inteinsa ca astaqi. Pentru cecu un nume atat de profanat de impostoril con-timporani, cu un nume atat de batjocorit inFranta sa abjuram principiele santel noastre con-stitutil bazata pe datinele teril care fac cevamai sacru decat o dernonstratie §i sa ne per-dem causa cu copilaril ? insa acestea nu yin dela copii, cä sunt destul de rnaricel.

Acum in urma se mai facir o hartie in Con-stantinopol mai oleoleo. Cine a auzit de dinsa,a remas in uirnire de atata imprudenta. Unguriise plang §i prepun Ca a fost o cursa pentrudin§ii a-i compromite cu Turcia. Ungurilor, Ca-rora ii s'a propus s'o primeasca, at refuzat, zi-cend ca e nebuna. De vi se va propune sa sub-scriti o asemenea hartie, feriti-ve, nu e curatlucru. Singuri scriti sa se tie autonomia §i su-zeranitatea ; prin urmare nu e§iti nici o data dinaceste doue principil. Aci sta mantuirea noastra.Cel putin de vor fi calcate, violate, sä nu viedin partea noastra. Cuprinsul §i sensul acestelhartil ii cunosc, insa nu pot sa vi-1 suit acum.Atata ye rog feriti-ve de a pune subsemnaturape ori-ce act in contra autonorniei §i suzeranita-

ori-ce act care ne degrada in starea sclavilor,

:

til,

Page 726: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

726 ELIAD

ce schimba, stapanii sag de buna voe, sag da..t1de zestre, sag in schimb, sag vindutt Pricepeti,fratilor, o ast-fel de hartie cutezara uniI sa faca.Este lucru curat asta ?

. Aceia§i oameni ce in Bucuresci facura atatearele in intelegere cu Odobescu, mi§catl din parghiein parghie prin re1aii, oil de rudenie, on amicie,sa-1 vada cineva despartit1 de mai intregimea e-migratiei §i sa tie ne'ncetat un drum cu totul al-tul de al constitutiei, cand inapoind Cu calitatea,cand prefacendu-se ca inainteaza cu democratil,cand in dreapta cu o hartie, cand in stanga cuun act §i tOte faptele, tOte gre§alele sa se gra-madeasca §i sa faca un tot ce ne vatama causa,ast-fel ca inimicil no§tri nu ne ar fi putut va-tama. Astea toate o repet §i o voig repeta ca.nu se pot mi§ca decat de parghii necurate ine-mice, §i credulil se fac victim e. Sunt plin demangaere §.1 aplaud simtimintul de a ye tinedreptul de oamenT liberI cu aceemi misiune fiecare fara capi i fara vatafi. Fapta D-voastra dea scoate din neavere §i a ne trimite una miefranci, e o proba vie Ca nu vC trebue capi ciinsärcinati, avocat1, servitori. Pe tot Romanulsa.-1 intareasca Dumneclea tot-deauna de a platiiar nu de a ft platit ! Cand p1atiT cereti soco-teala. Ce ati facut D-voastra ye onora §i noi

;

Page 727: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CATRA EMIGRATIf DELA BRUSSA 727

primim cu bucurie insärcinarea. Se va da §i ce-lor de aci hartia D-voastra.

17Eram hotariti, v'am scris cate trei ca nu

ne mai amestecam in nimica ca capi sag coade,dent numai ca Romani. Pe conditia asta insade a fi p1atii primim tot. Nu o mie de francici §i chiar un franc de ne-4 fi trimis din nea-verea D-voastra, se schimba i rolul i langagiul.Nu mai suntem capi ci slugl. Pricepeti voi ? A-ceasta sä o cer4 dela altii §i dela voldaca luat crucea care o purtatl, a esilului0 a proscriptiei.

Feriti-ve de ambiVo§1; §i daca 4 vëzut §iin mine alta ambitie dent a mö sacrifica ser-vind, fugqi de mine, ca nu vt3 sunt omul. Atateascrisori nebune stag de fata, de pe la toti e§tiace umbla sa ye amageasca cu capacitati, ce zicca ag marl, cu minte diplomatica, alergari insus §i in jos ca sa desbine prin pire 0 min-ciuni ; hel bine, ace§ti oameni in tail, in timpulconstitutiel, n'apucaseram sa fim recunoscuti, §imirosea muci la Domnie, scria scrisori pe la co-misari sä faca a fi a1e§1 de Domni ; vö poatespune §i fratele Scarlat Filipescul. Apoi sa creamda cine-va pe ast-fel de oameni, copi1aro§1 §i

ambitio0 fara timp §i farä bc?C e fac astacli decat intrigi? cine-i pune

in§i-ve,v'atI

Page 728: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

728 ELIAD

sa le faca ? Cu ce gre§it sag le-am gre§it?Pentru ce mal toata emigratia sa aiba acelea§iprincipil pe care at jurat, §i numai el nu? Vasa zica este ca suntem desparMi in douë cam-purl ? Nu, un camp suntem top', §i inimicul cesugruma teara, ca sa ne faca rög, afara recrutape aceia din emigratl cal sunt lepadati din sinulemigratiel pentru pete de bani. Ce a facut C.Balcescul peste o mie de galbeni ? Ce afacut frate-so Nicu §ease sute altil ? Nu zicsag dea altora, cum i-am dat nol comitetului alesde D-voastra, ci nici sa voiascA a da socotealanimulul, zicOnd ca nu cunoasce pe nimeni ! Ce

v'am socotit nol cand v'am dat socoteala §i banil,ce ne-am socotit pe nol ? Asta va sa zica

fratie, a ne stima unii.pe altii, 0 a stima celmai putini pe cel mai mulV; iar nu sa e§irn cucalitate i cu cantitate, §i apol ca sä facem rëgsa iscalim la comitete dernocratice i sä voima schimba oamenil §i naVile ca vitele.

In Londra astacli se fac minuni pentru Un-gull, i nol stain cu jind ca nu ne putem ducea mai cerca intru a se mi§ca cestiunea in fa-

voarea Turcilor, i prin urmare i intr'a noastra.Pentru ce? pentru cá banil publici s'ag mancatde cel ce urnblä Cu democrapi, par'ca nol §i voln'am fi ceva [mai] mult decat democratl, daca ne

le-ap

si

Page 729: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CIVIL EXIGRATA DELA BRITEISA 729

nevoim a fi cre§tint Nol aristocratl §i vol, earlclam socoteala unul altuia? Nol aristocratl, earln'aveam cu ce sa cumperam seara luminare§i clioa hartie, daca nu ne trimiteatl vol bani ?Vol aristocraV, care nu suferiti vataff §i carescoatetl cel dupa urma obol ea sa ajutatl pefr4ii vo§tri ? Vol aristocratl ce v'atl pus cu toplin egalitatea proscriMiel §i esilulul, §i v'atl perdutlibertatea ?

Sa v6 dam socoteala. In urma protestululfall chibzuintd, n'am pornit mi§care in contra casa-1 anulam in public, socotind Ca nu e bine sane scie lumea ca suntern unil in dreapta §i aqiiin stanga. Am facut alt protest, ca §i cand nicin'ar fi esistat al lor. L'am dat la Ministeriul fran-ces §i am tiparit vre-o suta de copil, nu ea sase publice, ci ca sa le impaqim pe la al no§tri,dandu-le socoteala.

il vom trimite §i la Londra ; nu l'am tri-mis, cacl nu aveam cum sa ne ducem ; daca nune trirniteatl bani nu aveam nicl cu ce tipariaceste esemplare ca sä ye trimitem §i D-voastra.

Eil am scris o bro§ura in care ara : Consti-tutia -Orel dela Radu Negru pana la Mihaig. Drep-turile §i datinele el. Schimbarea principielor con-stitutiel la Mihaig.Reforma lui,Mavrocordat.Regimul fanariot. Intrigile Rusiel dela Petru pana

Page 730: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

730 ELIAD

la 1828. Autonomia tBrel 'Ana aci. IntrigileRusiel dela 1828-48. Impunerea regulamen-tulul, perderea autonorniel.Causele ce aU aduspe Romani sa faca mi§carea §i in fine preparatiami§caril ; revolutia, partea dramatica a el, amlasat'o pe searna altora sat pentru alti timpi.Aceasta bro§ura, de voit afla un editor, creza§1 putO sa v'o trimit cu expeditia viitoare ;iar de nu, va mai intarzia pana voit afla mij-loace a o tiparl. Este lucrata frantuzesce

,Arn lucrat iar o scriere intitulata Impre-siile unui Roman dupa ajungere in Franta". Amaflat 0, le tipäresc §i vi le voit trimite. Nu putinva recomanda scrierea aceasta Romania, pe fiiiel §i institutiile el. Simpatil vom dobOndi. In-tr'insa figura §i traductia unel poesil ce am fa-cut la Or§ova uncle mB aflam la Sf. Nicolaetrecut 1848 Dec. 6; vB trimit copie §i D-voastra.MB ocup §i cu Evangheliile a le comenta, cumeste Tata] nostru. Acestea le voit da in formade jurnal sub titlu Hristianismul, ca sa luämarma din mana Iesuitilor. Evangheliele la ince-putul lor era jurnalul epocel, cacl chiar numeleEv-ayyEAEia va sL zica nuvela bund.

77Salutare §i fratie

I. Eliade.

sO

Page 731: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

LOOOTENENTII 7.31.

No. LVIII. Locotenentii cdtre detinutii delaBrussa.

cParis 26 Iu lie (7 August) 1849.

Dreptate, frdtie.

Fratilor,

Adresa D-voastre dela 26 Iunie Mdreptatacatre emigratil Romani ce se afla in Paris am pri-mit'o prin curierul dela 20 Iu lie s. n. Daca prin a-ceasta nu ye putem da relatie lamurita despre ceeace am fi facut in urma primirei adresei D-voastre,causa este cd pang, acuma nu s'a putut adunala o lalta toti fracil de aid ca sä li se comuniceafiarea cu cale a D-voastre : Credem insa cä cuviitorul curier vom puté sa v6 dam amanun-tele ce a§teptati despre opinia celor d'aici frati.

Pana atunci ye putem incredinta ca, pe catse atinge de datoria ori-carui Roman adevërat,ca mai presus de toate se cuvine a pretui in-teresele patriei sale atat de bine lamurite in pro-clainatia in care popolul nostru facu revolutia sala 11/23 Iunie 1848, nu vom cruta nirnic ca nici unuldin acele principil, ce foarte cu cuvint D-voastra,le reduceti la dreptul de autonomie a tërei §ide suzeranitate al Portel, sa nu se vateme, nicisa se preschimbe.

Page 732: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

732 LOGOTENENTIf

Cat pentru insarcinarea ce fie puneti ca saprotestam in contra actului unora din &all deaid prin care ziceti Ca s'ar fi atacand ambeleacele principii, ye respundem ca, pe cat ne-a pu-tut erta starea lucrulul §i cuviinta de a nu nediscredita unil pe a1ii i a ne refuta prin jur-nale, cea ce ar fi fost o noua nefericire pentruemigratie, am facut'o indata ce am crezut tim-pul priincios §i in modul cel mai bun,

A protesta in contra celor in urma supra-venite in Constantinopole a fost parerea tutuloraemigratilor greutatea §i atingerea ce se facedrepturilor tërel §i acelor douë principil suntforte mari §i nu se putea trece sub Were. De s'aprotestat insa, precum cunoasceti mai 'nainte dea lua nol initiativa, dati-ne voie a vO marturisica aceasta a mijlocit numai pentru ca luandu-sede d'asupra noastra increderea ce speram Ca vaaxé tot-deauna in nol emigratia, nu se puteaface in alt-fel decat prin consultare cu totifratii emigrati de aid, 0 dinteaceasta causa im-partindu-se opiniile, cel ce aü fost de contra pa-rere at crezut ca fac bine, protestand in aceitermeni. Ca sa declinam insa ori-ce respundere

sa implinim in ace1a§1 timp §i datoria de. Ro-mani dike teara, am facut din parte-ne protes-

;

si

Page 733: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

()ATEA EMIGHAV DELA BEIISSA 733

tatia ce alaturam aci in copie am dat'o Inca dela 28 Iunie trecut st. n. Ministrului celor dinafara §i apol am facut'o cunoscuta §i ambasadelinaltel Portl.

Nu putem afla, fratilor, indestule cuvintea ye marturisi deplina noastra recunoscinta pen-tru increderea ce ne aretati §i mai cu prisospentru subscriptia ce facurati in favoarea noa-stra, care cu atat mai mult ne-a umplut de mul-tumire cu cat ne da o noul proba de a D-v.dragoste, de care ye rugam sa credeti ca a catatsä simtim cea mai profunda durere vezOndu-neun minut lipsiI, pentru ca nici unul din noi nuse cunoscea culpabil in consciinta sa. Precum Inteara, aa §i afara §i oil in ce posiVe ne vom afla,n'am voit nici voim a fi alt decat sclavil Ro-manilor §i al causel lor. Singura noastra recom-pensa nu dorim a fi alt, nici am dorit a fi, de-.

cat a ne bucura tot-deauna de o deplina incre-dere din partea Romanilor ca sa putern avocasia sa-I incredintam cat ne-au fost §.1 ne suntde scumpe interesele patriel. PrimiT dar cele maivii multurniri ale noastre §i, de ne este iertat,vom mai adaoga Inca §i lauda pentru ajutorulce unil din D-voastra ne scria ca cugetati a face§i fratelui nostru Maiorescu care merita toata

Page 734: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

634 ELIAD

recunoscinta RomAnilor §i se afla, in starea ceamai din urmä §i chiar despre ale vietei.

Salutare §i fra,tie !

Chr. Tell, N. Golescu, I. Eliad."

No. XLVIII. Eliad cdtre Costache Alexandrescu.

)1rubite Costache,

Scrisoarea ta din 12 /24/ Iulie am primit'o,insa, despecetluita. Nu-mi mai trimite scrisoriprin ocasiune. Eti ti-am rëspuns la toate scri-sorile §i ti-am arötat D-tale adresa mea rueNotre Dame des victoires. HOtel national"; dacaai trimite-mi §i mie lista poscri§ilor. Banff delafratil din Brussa i-am primit §i le-am §i trimisrespuns.

pare bine de Niculache ca. poate samearga in -Vara, sA,-§1 vadA, copila§ul §i familia.

Abia alaltaieri am primit scrisoare dela copii,de cand m'am despartit. Nu sciam unde se OA§1 cum tilesc. Imi scriU din Vidin, unde s'autras acum dupa, evenirnentele din urma,. Fa cumTel sci s5, mearga, aceasta scrisoare sigur acolo.Adresa Mariti este: a Madame Marie Alexandrinoa, Vidin, par Mr. le capitaine et consul Marco.

Imi

Page 735: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CERTELE EBLIGRATILOR 735

Am scris o scrisoare catre Ec. S. Ali Pa§ain pricina ajutorului. Am intarziat ca s'o trimitcaci voiam sa mearga prin ambasadorul nostrud'aici D. Kalimachi §1 acesta lipsea la bal.

Aici nebunii de demagogi §i esaltatii facu-sera un comitet democratic §i at dat un protestin care ating dreptul de suzeranitate al Tur-ciei, ca sa compromita toata mi§carea ; deatunciam rupt'o cu din§ii §i, ca sä nu ne scie lumea,n'am mai dat prin gazete articole ca sti-I refutam.Am facut nol foasta Locotenenta un alt protest,conform cu dreptul de suzeranitate al Portii §ide autonomie al nostru, respectand dignitateaTurciei §i tiindu-ne de dinsa ca de singura noa-stra speranO, de mantuire.

In clilele acestea iar se vècslt prin gazete Caintrarea Ungurilor in Moldova s'a facut prin in-telegere cu G-olescu §i Eliade 1 De unde sa. neIntelegem ? nol in Paris §i Bern in Transilvania ;V apoi ce treaba avem noi sa ne amestecamca Bern sa intre in Moldova ? Niel incai inteara noastra. §'apoi ce ajutor putem noi sa ledam Ungurilor ? Suntem in teara? avem putereain mana ? sag sä le dam ceva cartl de recoman-datie ? Asta nuvela fal§a respandita iar se vedeo cursa insa neroada, caci n'a avut creclernint.N'arn avut trebuintä nici sa o refutam. Toata lu-

Page 736: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

736 ELIAD

mea doresce isbutirea Ungurilor i impilarea vra§-rna§ilor lor, §i nu* pot §i eu decat sa fac urarlfierbinti pentru victoria lor insa sa me mi§c maimult din duhul constitutiel noastre, §i se, es dinfaga§ul care mi l'am tras a nu merge decat inspiritul vointei Turcilor, aceasta nu voit face-onici o data. Eli sunt steruitor §i pismatarit inconvictifie mele, §i chiar de m'ar strivi Poarta,eu tot II voit fi credincios §i tot-deauna voit(lice Romanilor de dinsa sa se tie.

Daca pop' §i daca al cu ce, te rog trimite-rnlceva tutun prin ambasada Turceasca. De ni se vaface vr'o leafa, trimite §i vr'o imamea pana lao sute, douë-cleci lel.

Scrie §i tu Mariti §i daca vecli ca poate fi pri7mita §i ajutata, indeamn'o sa vie in Constant-nopole fa cum vet' sci sa mearga sigur scrisorilela dinsa.

Arata amicilor complimenturl, a revedere.De nu va fi plecat Niculache, arata-I im-

brati§arile mele §i urarile de toata fericirea.

I. Eliad.

(1849 Aug. 3 (i s)

c Paris. Notre Dante des Victoires. HOtel National.,

;

Page 737: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ELIAD 737

No. XXXIII. Eliad lui Grigorie Zosima.

Frate Zosima,

Am primit scrisoarea D-tale- §i poti vedeasi din cele ce suit in general §i fie-caruia in par-ticular, cata bucurie ne-a adus intocmirea D-v.§i ajutorul ce ne faceti, cat mai virtos simtireace ye infrumuseteaza pe top de a nu voi capica oamenl liberi, ci insarcinatl servitori pe careil supuneti sub plata. Asta e Roman, fratilor, efrurnos, e nobil.

Et pang, aci nu v'am scris mult ca sa nufit in gura inimicilor ; cand insa me vöd insar-cinat §i am primit insarcinarea, ye sunt datora vö tine in relatie ; §i voit combate de willinainte orl-ce parere, orl-ce intriga, ori-ce mi§-care in contra autonomiel noastre §i a suzera-nitateI Portl ; voit demasca pe totl.

N'am alci frati §i amid dent pe amicil cau-seI noastre, a§a cum o intelege proclarnatia din9 Iunie 1848 ; §i n'am alp: inimicl decat pe ini-micil el.

Mie, oamenil broprel din Londra, protestuldemocratic §i hartia din Constantinopol nu mi-atfault nimic, decat neconsecinta lor m'a facut

Amintiri Ghica. 27,641. 47

Page 738: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

738 LLIAD

mai intal a-I tracta de copi1aro§1 §i mai in urmade Dumnecleg sä mO ierte.

Eg voig oarnenii sa aiba vorbele a cores-punde cu faptele, §i mai bine faptele cu vorbele.Pentru ce am fost nedespartit de G-olesci ? Pen-tru ca privilegiurile lor ag fost mai marl §i s'agdesbracat de dinsele ; pentru ca inaintea mi§carel

dus §i §1-ag deslegat de dna, sätenii; pentruca in timpul constitqiei aU fost consecuenti infapte dupa vorbe ; pentru ca in tot-deauna n'agvorbit §i n'ag Mout cleat ce se cuvine ; pentruca s'ag silit a impaca mintile iar nu a le des-bina ; pentru ca tot-deauna at avut inainte prin-cipiele causel ; pentru Ca mama lor avg in tot-deauna §i in Sibiu §i pretutindeni pe toti refu-giail fiii söl, §i-i aduna pe langa sine ca mumaaripata pe miCli söi pul sub aripile sale ; cine east-fel e fratele, muma §i domnul meg. Ce amveclut dela ce§ti-lalti ? Toate cate §titi D-voastrain esilig §i el in Constinopole §i unif §i in slujbe.

Cine II clice? i pentru ce sunteti persecu-tali mai mult? all doara sunteti mai compromi§ide cat el ? sag Ca pentru ca n'aveti socri gene-rail §i sotil ruse §i frati ce at servit Ru§ilor, sagpoate pentru ca nu v'ati luat educaVa in Odesa?

11T1netI minte, Domnilor, scrisorile astea ale

mele: dateaza din 20 Julie 1849 §i de va mal fi in

s'at

ea

Page 739: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CERTIIRt CII EMIGRATIf 739

fiinta, alta scrisoare a mea de felul acesteia sa fitcriticat. El insa ne'ncetat de 9 luni suit cumsa ne calomnieze §i sa ne desbine, §i daca amhotarit sa-i demasc o data sa nu fie vorba, sanu se qica mai tarclit ca et am inceput : iatadata scrisoril mele ; el at uitat odata sä neapere §i sa-I dernasc.

J/Salutare §i fratie.I. Eliad.".

Dupa defectiunea lui GyOrgey §i perdereaMtäliel dela Temerara, Kossuth §i Casimir Ba-tyany, .intovara§iti de generalii Dembinsky, Bern,Krnety, Gyon §i de o rnultirne de ofiteri de toategradele, sosesc la Mehadia, trec Dunärea la Or-§ova §i se predat in mana garnizoanel turcesci,care il primesce ca mosafirl al Sultanului, iargeneralii Unguri §i Polonl, earl nu at apucat satreaca in tara Turceasca §i at calilut pe manaAustriacilor, at fost judecatl militaresce §i esecu-tali ; §i acum Austria, intr'o glasuire cu Rusia,cerea estradarea refugiatilor in virtutea tracta-tului dela Belgrad. Cestiunea era delicata, cad'se scia ca, de cadea pe manile autoritatii Au-striace, era din partea Sultanului o violare a da-toriilor ospitalitatil ; note aspre incepuse a seschimba §i tonal notelor §i ultimatelor rusesel

Page 740: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

740 RELATII CU TURIN A

§i austriace luase un ton corninatoriu, in catputin lipsea de a ajunge la o declaratiune deresbel. Pe de o parte Austria §i Rusia cerea perefugitii Unguri §i Poloni in puterea tractatului,pe de alta Sultanul facuse din impotrivirea dea-I preda o cestiune de onor personal. In aceleimprejurarl care trebuia sä fie dorinta noastra aemigratilor Romani? Negre§it resbelul in contraRusiel, singura chee care ne putea deschide por-tile törei, din care eram proscri§1.

Procurandu-mi eil corespondenta politica din-tre Poarta, §i cei patru ambasadori, le-am trimis§ir, una dupa alta, cliarului des De'bats.

Publicarea acelor hartil facOnd mare larma,Principe le Calimach, ambasadorul Otoman delaParis, afland ca acele documente fusese trimise.dela Constantinopol, unul din Romani care virsita adesea pe Pr. Calimach, ii spune ca acelehartii trebue sa fi fost trimise de mine, carenegre§it trebue sa mi le fi procurat prin Alecu

t. Catargiu, atunci impiegat al Ministerului Afa-cerilor streine, in cat supërarea lui Aali Pa§acade asupra acelui tOnör impiegat, pe care ildojenesce §i II ameninta cu pedeapsa i desti-tuire. Tinërul, care nu scie de unde lui aceasta,vine ingrijat la mine §i-mi relateaza cele petre-cute. A doua i Ii iau cu mine §i mergem im-

Page 741: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

BELATI1 CII TURCIA 741

preuna la Aali Pa§a cal-Ilia i-am declarat ca eupublicasem acele hartil , dar, ca unul ce nu eramIn serviciul turcesc, nici pensionat, nu eram datornici discretiune, nici a-I spune cum §i ce fel mile-am procurat , dar ca credeam o datorie deonor, de vreme ce o banuiala nedreaptä cacluseasupra unul nevinovat, a-i declara ca nu prinAlecu Catargiu, nici prin vre-un alt Impiegat alPortei mi le-am procurat. Aali Pa§a ne-a conce-diat licendu-mi : aucun soupçon ne plane plusnsur Mr. Catargi, car je devine comment vous7)vous les etes procures."

Tot p'atunci Locotenenta a trimis la Brussao circulara cake emigrati, pe care o transcritmai la vale.

Aceastä circulara a fo§tilor no§tri locote-nenti precum §i epistolele lui Eliad, era o acu-sare in buna forma de inalta tradare. 1-?ice cavoisem sa vend téra la Unguri prin mijlocirealui Baron Spleny, care, dupa spusele lul Eliad, IIaretase chiar scrisorile §i memoriile mele pri-vitoare la aceasta tratatie. Dar cine era §i ceera acest Baron Spleny ?

Baronul Spleny fusese cel mai elegant §imai lucitor teller magnat in tot felul de sport.Neme§ calaret, venator de ur§1 §i de lupl, calare§i pe jos, era prin sora sa cumnat lui Generalul

Page 742: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

742 RELATI1 CU TURCIA.

engles Guyon invingatorul faimosului Generalaustriac Shlik. In timpul guvernului lui Kossuthfusese trimis in subordine la Constantinopol, im-preuna cu viteazul Major Engles Brown.

La Constantinopol Baronul Spleny, facOndcuno§tinta cu mai multi dervi§1 Boharalii, a caclutla patima ha§i§ului.

Intaia§1 data cand l'arn vöut, l'arn gasitfoarte trist, era preocupat, .dupa curn ne spuneael, de idea ca i se lungea nasul, ca ajunsese'Dana la casa de peste ulita, ca, trecatoril nu tre-ceat peste acea punte cu destula precautiune,§i ca guvernul turcesc ii propunea sa-1 curnperenasul ca sa-1 pue pod peste Cornu de aur intreTersana §i Fanar.

Aceasta era starea de halucinqiuni bizare incare traia bietul tinër, cand catastrofa dela Te-me§oara a adus pe soru-sa D-na G-uyon, care,cum Pa vëclut intr'o asemenea stare, l'a pornitla Paris ca sit se caute. Acolo a facut Eliad cu-no§tinta Baronuldi Spleny, prin a§a nurnita Co-miteasa del Caretto, veche cuno§tinVi, a Baro-nului dela Pesta, din timpurile splendoril sale.

Putin timp a stat Spleny la Paris §i s'aintors iar la Constantinopol la amicil sël ha§i-§ari. Cine n'a voclut pe stradele Starnbulului §iale Perel un om descult cu hainele sdrente ca

Page 743: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

LOCOTENENV 743

de cer§etor, in cap cu un fes soios mestecanddin gurd necontenit, spuind ca stomacul sell numai poate mistui alta mancare decat ziduri, te-melii de casteluri ?... .

No. XXIX. Locotenentif cdtre emigratii delaBrussa.

7)Dreptate ! frqie !

Fratilor emigrati din Brussa li Constantinopole,

nCurierul dela 10 ale curgetoarel aduse dinConstantinopole trel scrisorl particulare, una dela D. Constantin Alexandrescu catre D. Eliad,alta dela D. N. Opran catre D. Plevianu §i atreia dela D. Ion Ghica catre D. A. Golescu.

7)Cea d'antel cuprinde cd, : am auclit ca D-ta

nsingur al fi fäcut un protest cdtre ambasadorulTurc din Paris, in care declari pe D. Ghicadimpreund cu emigratil din Constantinopole detradatorl; ca el lucrd in favoarea Ungariel, adicacd téra sa fie ata§ata el. Acest protest clic ca22ar fi venit la Poarta, §i ca Poarta ar fi chemat

pre D. Ghica §i i-ar fi facut observatie. Sermanilemigrati erat acum consternatl nesciind ce o safie ; se clice ca daca nu era D. Ghica, era sä fie

Page 744: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

744 CATB.A. Ezencise.TII DELA. BRUSBA

in lanturi din pricina dumi-sale §i Inca, pana11acuma nu sunt scapati."

17Cea d'a doua catre D. Plevianu cuprinde

ca : se vorbesce de sigur ca D. Eliade a vindutpe compatriotil söl, aretand ambasadei Turce§t1de acolo Ca Romanii ail facut complot cu Un-guril ca sa iea armele In potriva Portii spre nea-tarnarea Principatelor.

Domnul Ghica, dupa ce Vice a D. Eliadea facut o asemenea acusatie formala catre am-basada d'aici, apol promite cu venitorul curier§i copie dupa acea protestatie.

In urma acestor scrisori, D. Eliade ne deteaci alaturatul in copie adres, prin care cere Innumele direptatii, spre lini§tea D-voastra, atatcelor din Constantinopole cat §i celor din Brussa,sa vö in§tiintam despre orl-ce cunoa§tem in a-

ceasta imprejurare despre demar§a §i calomniaD-lui Ghica, sau §i despre ori-ce vom descoperidespre Dumnea-lui.

Prin urmare ne socotim datorl a ye facecunoscut mai antel cum s'a aflat aci demar§a,facuta de catre D. Ghica §i pe care, dorind a nue§i din principii mi§carea Wei §i imputernicireice ne-ati dat totl cei din Brussa §i o parte dincei din Constantinopole d'a protesta tot-deaunaoil cand vre unul din Romani §i Emigrati se

Page 745: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

LOCOTENENTIt 745

va abate din acele principil i va voi sa lucrein contra dreptului tërei de autonomie §i de suze-ranitate a Inaltei Pori n'am putut'o califica alt-felde cat de copilareasca §i neconsequenta. Apoi aye araa i cercetarile ce am facut ca sa aflamdaca in adevër esista o asemenea hartie data cAtreambasada de aid sat intelegere prin grait cuambasadorul, §i in fine sa ye araam ca, suntemmoralice§te convin§i ca D. Eliade n'a putut se-vir§i o asemenea fapta ce i se irnputa.

Eaca dar inceputul acestei imprejurari :D. Eliade ne arata in una din qile ca, du-

cOndu-se sa dea o scrisoare catre familia D-salece o §tia in Transilvania, s'a intalnit cu D. Ba-ron Spleny, carele intre altele i-a spus ca D. IonGhica, cand se afla Baronul la Constantinopole,a venit cu o hartie, propuindu-i ca s'o indreptedin partea sa §i a unor Romani catre guvernulUngariel. Aceasta hartie cuprindea: Ca se anexezet6ra Romaneasca langa Ungaria ; ca, D. Baronuln'a putut sa primeasca o asemenea hartie, are-tand ca a venit pentru trebuintele natiei sale 0a aflat ospitalitate in Turcia §i ca ar fi contraori-careia cuveninte nu numai d'a prirni din par-tea vasalilor o asemenea hartie ci nici a intracu din§ii in asemenea vorbe ; ca D. Ghica i-aröspuns Ca, spre a nu supera pe Turcia, sa pro-

Page 746: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

746 ()ATEA EMIGRATII DELA BRUSSA

puna a-1 cia in schimb Croatia, la care D. Ba-ronul i-a adaos Ca acesta nu este sentiment deoameni progresivl, caci astacli nu se face schim-burl de natil ca de vite, i altele asernenea, pre-cum le arata D. Eliade in scrisoarea catre D.Alexandrescu, ni le-a spus nouë.

Acestea auclindu-le i pentru cuvintele cemai sus am spus, völjend ca sunt cu totul con-tra celor de capetenie principil ale mi§carei noa-stre, ale tërii §i ale emigratilor, ni s'a parut denecrept §i am hotarit a ne duce din noi cati-vaspre a ne incredinta chiar dela Baronul Spleny.

Dupa cate-va clue dar s'at dus DD. Stefan,Nicolae i lexandru Golesci, i intrebandul,le-a repetit asernenea ; afarä numai ca hartia nuera subsemnata de nimeni ci numai ca o parerea D-lui Ghica. Tar despre critica ce a facut D.Ghica oarnenilor micarii, ca adica n'au §tiut ase folosi de ocasie spre a stoarce dela boerldela cel bogati ver-un milion de galbeni §i des-pre intrevorbirea ce a urmat despre aceasta,fiind-ca n'am intrebat pe D. Spleny, nu putemareta nirnic. D. Baron a mai adaos incheind ca.el a remas mult in mirare despre demar§a D-luiGhica care, daca nu alt-fel, cel putin se poatesocoti facuta fara gandire.

D Cat despre cercetarile ce am facut ca sa

Page 747: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

LOCOTENENTII 747

aflarn de esistä vre o hartie data din partea D-luiEliade, sail vre o intelegere cu ambasadorul, amrugat pe D. Stefan Golescu a cauta sa afle cuscumpetate adeverul, §i ne respunse ca insu§1D. Scheffels, secretarul arnbasadel, l'a incredintatca nu numal hartia nu esista, ci inca nici s'a in-teles in asemenea imprejurare D. Eliade cu am-basadorul ; cad, de ar fi fost dat din parte-1 unast-fel de act, sail de ar fi mijlocit intelegere,fart indoiala ar fi §tiut, ca unul ce insu§I urmasä scrie intr'aceasta Ministerului.

Din toate acestea dar, convingendu-ne cäimputarea ce se face D-lui Eliad este nurnal o ca-lomnie nemeritata §i ne basata pe nici un cu-vint valabil, §i spre a da curs cererel D-sale, nefacem o datorie a vi le da §i D-voastra, in cu-noscinta ; insä fiind-ca D. Ghica promite Ca vatrimite copie de acusatia ce qice Ca a facut D.Eliade prin ambasada de aici, spre a ne putOpronunta §i legalmente, kteptam venirea cu-rierului dela 20 ale curgetoareI, §i despre celece voin mai afla ve vom face iarki cunoscut §ial doilea ; caci este timp, fratilor, a ne cunoasce§1 a pretui pe fie-care dupa faptele sale. i fiind-capoate ca cu acel curier din intemplare oare-care sanu ne vinä acea copie, §i credem Ca §i D-voastranu mai putin decat nol suntet1 in neastimper

Page 748: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

748 A. G. GOLEEICII

d'a cunoasce maI curend adevörul, yeti starulca D. Ghica sa trimitä negre§it o asemenea copie,de va fi esistand acusatia din partea D lui Eliade ;saü nefiincl, sa ye respunda fara intarcliere, casd §tirn ce opinie sa ne formain §i unil §i altildespre fie-care.

Salutare §i fratie.Ch. Tell, N. Golescu.

4Paris, 4 (16) Sept. 1849.'

No. LXVII. A. G. Golescu cdtre Ion Ghica laConstantinopol.

cFontenay aux Roses. 17 Aoilt 1849.

/7 Mon cher Ghica)

Cette fois-ci je n'ai pas eu de lettre detoi. J'attendais cependant avec impatience desnouvelles de nos affaires en Transylvanie. Lesjournaux parlent de nouveau d'une réconcilia-ton entre Roumains et Maghiars. La Dibte Ma-ghiare, disent-ils, avant de se proroger, a proclarnOles droits imprescriptibles de la nationalitO Rou-maine. Voila donc que vos dOmarches et vossacrifices a toi et a Balcesco ont abouti quel-que chose. 1Tous pouvez maintenant regarderavec pitié ceux qui tournaient en ridicule votre

a

Page 749: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ROMANI! DIN TRANBILVANIA 749

entreprise, parcequ'ils n'y figuraient eux ni d'es-prit ni de cceur. Je considbre la chose commetits importante, parceque quelle que soitde la lutte, les Roumains tiendront bon pour leslibertés qui de toutes parts leur ont éte promi-ses. Il fallait absolument cet acte de la partdu parlement Maghiar pour ()ter de leur impor-tance aux promesses faites par la cour de Vienne,que vous réussissiez ou non a, former la legionen question, vous n'en aurez pas moins con-tribué a. cet acte important et c'est beaucoup.C'est assez aussi pour faire rougir les envieux.Quant a ce que vous pouvez faire pour les Ma-ghiars, cela ne se réduit pas non plus a zero,car supposons meme que vous ne reunissiezpas seulement 300 hommes dans votre legion ;n'est-il pas evident, que vous vous serez em-ployes a ramener les Roumains de Transylvaniedans la bonne voie ? a, les tirer du camp russeen leur montrant les Maghiars plus libéraux quela cour de Vienne et de St. Petersbourg ? N'eus-siez vous réussi qu'a, ramener un petit nombrede Roumains dans la bonne voie, qu'a, faciliterun tant soit peu l'ceuvre réconciliatrice entre-prise par Bern, que vous aurez toujours faitquelque chose pour la cause Maghiare. Vos ef-

Page 750: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

750 A. G. GOLESCU

forts n'auront donc pas abouti au vide, et cesera l'aernel remord des envieux.

Je n e sais pas si dans ma derniere lettreje me suis bien exp1iqu6 a regard des machi-nations des en vieux. Je voulais te dire que tousles griefs d'accusation qu'on avait a porter con-tre toi se résurnaient en ceci : tu es ambitieux,habile, proche parent des Russolatres. Je vais audevant des désirs des accusateurs et j'affirme,en effet, comme je l'ai toujours dit, que tu estres ambitieux, tres /labile et proche parent desCampineano etc. Mais ne peut-on pas are am-bitieux pour le bien ? habile pour le bien ? oui,sans doute., des lors c'est à savoir commenttu te sers de ton habileté et de tes parents eten quoi tu places ton ambition que git toutela question. Toutes ces circonstances font detoi un homme dangereux et donnent a tout ci-toyen (commes elles imposent a tout vrai Ja-cobin) le devoir de surveiller tes actions de pits,d'etre continuellement sur ta piste. Le jacobi-nisme a ses préjugés que j'ai partagés dans letemps ; il a ses soupgons nuageux qui intervien-nent dans tout ; tu ne dois done pas t'étonnerni te formaliser de ce que plus que tout autretu appeles sur toi les regards serutateurs detout ce qui a une pensée politique. Maintenant

Page 751: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

BANUELI 751

que je suis assez éloignë de toutes sortes deprejuges, je m'appercois que ce n'est ni raison-nable ni prudent, de repousser les hommes d'ac-tion, par cela merne qu'ils sont puissants deles mettre en suspicion, par cela meme que leurambition et leur puissance peut les étourdir.vois au contraire que quand on veut renverserun ordre de choses tres puissant, c'est a l'hornmele plus ambitieux et le plus capable qu'il fautavoir recours pour peu qu'il soit honnete etferrO sur les principes, sans aller présupposerqu'il abusera de la puissance qu'il trouvera surla premiere ligne. Que si plus tard, ii trahit laveritable cause, c'est alors seulement qu'il fautsonger a l'écarter, et cela sera d'autant plus fa-cile, que plus confiants jusque la en lui, nosparoles ne pourront pas etre mal interpreteeset attribuOes a la basse envie. Vailä quelle doitetre la ligne de conduite de tout homme debien ; et quant a moi, tu peux etre sUr que sij'avais quelque raison de douter de ta sincéritOdans les principes que tu professes, ce n'estque lorsque je te verrai au sommet de l'échellepolitique, sur le trOne par exemple, que je corn-rnencerai a dire : il est trop puissant par l'am-bition, par l'esprit, par ses parents. Oui, mais en-core une fois tout le monde n'en est pas la. Je

;

Page 752: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

752 A. G. GOLESCII

comprends très bien les prejuges du jacobinismeet tu dois aussi comprendre qu'avoir l'ceil fixésur les hommes politiques, surveiller leurs actesavec vigilance, est du droit de tout le monde,et ne point te facher de ce que tu es l'objetde quelque prevention ou de quelque méfiance.J'ai eu des preventions contre toi, et je ne puispas dire encore, que je sois passe a. une con-fiance aveugle a ton egard (a quoi servirait denous tromper par des mots ?), et cependant jet'estime et je te placerai toujours en avant quandii s'agira de faire quelque bien, sauf a pren-dre mes precautions en jacobin, quand il le fau-dra. Tu es sans doute bien persuade que si jen'ai pas encore en toi cette confiance aveuglequ'il serait si desirable que nous eussions entrenous tous, Eliade de son cOte est persuade quej'ai des intelligences avec toi et Balcesco et quej'ai conspire avec vous autres pour faire echouerleur nomination I Tachez d'accorder ces soupçonsqui se contredisent l'un l'autre ! moi je les ac-corde par l'aveuglement des uns et des autresqui est la seule logique des partis.

n Voila trop parle pour un simple différend,mais, comme c'est pour la dernibre fois que jet'en parle, j'ai tenu a placer les points sur les

afin qu'il ne survienne plus un nouveau ma-

Page 753: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ACTIIINEA EMIGRATILOR 753

entendu a propos de cette explication. JEk u'aipas le temps d'6crire a Crezzulesco , dis lui seu-lenient qu'il saura que je ne lui ai pas menti,quand je lui ai affirme que depuis que tu m'asfait part de la manière dont ces Messieurs se-raient reps a, Constantinople, je n'ai engageaucun d'entre eux de s'y rendre.

:/Ce qu'il y a de plus sérieux que tout cela,c'est que nous comptons faire ici une protes-tation solennelle contre la nouvelle violation denos droits. On a nommé un comitO pour s'enoccuper. C'est Bratiano, Rosetti et moi qui a-vons etO nornmés pour cela. Nous verrons sinous pourrons nous entendre. L'esprit de cetteprotestation sera de reclamer contre des conces-sions que la Turquie n'avait pas le droit de faire,et contre les gouvernements de France et d'An-gleterre qui nous ont indignement trompes. Laprotestation sera présentee seulement a, l'As-semblOe legislative de Paris. Par le prochainpaquebot je pourrai t'en envoyer une copie,ou bien te donner de nouveaux details sur lachose, si nous ne parvenons pas a, nous en-tendre.

II ne faudrait pas trop t'effrayer de l'atti-tude que nous comptons prendre désormais. Laguerre est bien décidément déclarée entre les

Amintin Ghica. 27,641. 48

Page 754: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

754 A. G. GOLESCII

Rois coalises et les peuples non encore ligues.Que nous fassions des sacrifices a notre honneurou que nous n'en fassions point, les rois nenous en tiendront aucun compte. Nous seronstoujours livres au double despotisme de la Tur-quie et de la Russie, si non exclusivement ace dernier. Que si au contraire, les peuples tri-omphent ils ne tiendront compte que des sa-crifices que nous aurons fait pour la cause dela liberW et de la fermeté avec laquelle nousaurons défendu notre honneur national et re-pousse les outrages des tyrans. La politiquechange du tout au tout. Elle se simplifie singu-lièrement. De l'argent et des armes et que cha-cun de nous se rende en Transylvanie pour ycontinuer le mouvement Roumain, de concertavec les Maghiars qui se plient parfaiternentaujourd'hui a cette politique. Demain ii seraitpeut etre trop tard. Remarquons bien que leRoumanisme ne fera parler et s'occuper de lui,que quand il luttera comme Roumanisme sous ledrapeau national que chacun de nous se mettedonc a la tete d'une legion de la levee en mas-se, le drapeau roumain en tete, et tout le mon-de sera oblige alors de tenir compte de nosefforts et de compter avec nous cela veut dire :fais en sorte de nous avoir au plutOt quelqu'ar-

Page 755: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

A CTIIINEA EMIGRATILOIt 755

gent du ministere Turc. Des 120 ducats, quej'ai reps de chez moi, il ne reste plus un soudans ma poche".

A. G. Golescu.

No. XL] V. A. G. Golescu cdtre Ion Ghicala Constantinopol.

Cher anti,

Il y a un genie malfaisant, une fatalitécruelle vindicative qui nous persecute tous lesdeux. Imagine toi que le paquet qui renfermaitton compte-rendu et la lettre dans laquelle tu merecommandais le plus grand secret, que ce paquetmeme est tombé dans la main des misérablesNegoulitz, Zossima, Ipatesco etc. Voici commentcela est arrive et comment nous l'avons appris.Avant notre querelle avec ces Messieurs nous lo-gions, Rodolphe et rnoi, dans la meme maisonque Zossima. Mr. Crepin a plusieurs reprisesvint nous faire visite, de plus son gargon, tou-tes les fois que les jours de poste nous n'alli-ons pas nous memes recevoir les lettres, avaitl'habitude de nous les apporter lui-meme. De-puis notre rupture, ayant deménage, mais n'ayant

Page 756: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

756 A. G. GOLEEICIT

pas en meme temps mis Mr. Crepin au cou-rant de toutes nos miseres, nous allions réguliere-ment nous trier-nes ou nous envoyons un d'entreles notres chercher les lettres chez Mr. Crepin.Ce jour la je ne sais pas par quel oubli ou plu-tOt par quel malheur nous oubliames tous dele faire (a moins que tu ne les ai expedie par lavoie de terre) et Mr. Crepin, ignorant notre de-menagement de nous envoyer aussita le paquetcomme par le passé; Mrs Zossirna et Negulitz,qui continuent a loger dans la meme maison,en ont aussitOt prate, l'ont ouvert et ont tirecopie tant de ta lettre qu'en merne temps ils ontretenu ,un des deux comptes que tu m'as en-voyé. A la reception du paquet j'ai ete toutetonne et a cause de l'heure avancee et du jourinusite, c'etait un samedi la veille de notre nou-velle armee et puis vers deux heures du soir,toutes choses qui ne nous etaient encore jamaisarrive, mais enfin j'ouvre le paquet et lis talettre et puis le compte (il n'y avait qu'un seul)puis encore la lettre; j'avoue que je m'arretaisun instant sur les passages oft tu disais au plu-riel: les comptes ne pas les exposer", les envo-yer" qui ne s'accordait pas trop avec l'uniquecompte que je trouvais dans le paquet ; mais,comme dans ce cornpte il y avait les reps et les

Page 757: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ACTIUNEA EXIGRATILOR 757

clepenses, j'en ai suppose tout naturellement quetu faisais allusion par ces les" au double compteet je passai outre. Ce soir memo nous devionsfaire entre nous le reveillon pour enterrer l'an-cienne année et feter la nouvelle. Je profitaisde cette circonstance et je previns mes cama-rades que le lendemain j'avais a leur communi-quer un papier, et comme auparavant plusieu-res indiscretions avaient ét6 commises je lespriais d'etre plus circonspects, plus parolistesl'avenir, ce que tous me prornirent de faire. Lesjours .suivants tout se passa dans l'ordre. et lequatrième jour de la reception de la lettre, laposte devant partir, j'expediai le compte avec lereste sans que rien transpira a l'oreil des op-posants. Ce n'est que deux trois jours aprèsque nous rectmes, Rodolph et moi, un billet si-gne Negulici et Zossima dans lequel ces Mrs nousinvitaient a leur donner un rendez-vous, ayantnous faire communication de choses d'intéretpublique, mais qui toute fois nous intOressaientnous plus que tous les autres. Nous primescette demarche comme des avances a une re-conciliation, d'autant plus qu'ils venaient d'ap-prendre la dernission des trois membres de l'an-cienne ex-lieutenance, et notre demarche vis-a-visdes emigres pour les engager a une nouvelle

a

Page 758: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

758 A. G. GOLE8013

reorganisation. Ne voulant plus avoir aucunerelation avec ces Mrs nous repondimes seule-ment a Negulici que, si ce qu'il voulait nouscommuniquer etait d'un intéret general, ii n'a-vait qu'A s'adresser a tous et ceux d'entrenous qui voudraient les entendre les entendrai-ent, mais que si cela ne concernait que nousdeux, nous les remercions d'avance, mais nousne pouvons plus, pour le moment, etre en rela-tion &c. &c... Le lendemain nous efimes la visitede Mr. Giuresco, espece de rapporteur, de mou-chard il nous avertit, mais s'adressant .plutOtaux autres qu'a, moi, qu'un de ces jours nous re-cevrons d'eux un papier qui decilera les yeux a.

bien de monde, qui prouvera qu'entre nous me-mes ii n'y a pas de bonne foi, que quelques unsqui s'entendent entre eux (toi et moi) menentet trompent les autres, car dans la lettre me re-commandant le secret, les misérables ont cru quej'en ferai meme un aux notres, puis, en s'enallant, il fit le fin, l'habile et ajouta qu'il ne se-rait pas mal qu'un d'entre nous se rendit enTransylvanie, moi par exemple. Ces dernibresparoles me frapperent comme un coup de foudre.Comment, par qui en ont ils pu etre informés?Ii y a donc parmi nous des misérables, me suis-je dit, comme parmi eux..., et mille autres dou-

Page 759: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ACTIIINEA EMIGRAVLOR 759

tes et mille colores, mille indignations, mine im-precations . Enfln avant-hier soir Rus accom-pagnO de Giuresco se présenta chez nous avecune liasse de papiers ; on lit d'abord la dOflni-tion d'Eliad: qu'est-ce que la politique? oü ii mentcomme un arracheur de dents et bat la cam-pagne comme un pr6somptueux ; puis la dCmis-sion des membres du Comité de l'ex-lieutenance,par encore un eloge d'Eliad sur le vrai patrio-tisme des Mrs Zossima, Ipatesco, Negulici &c.&c...; puis enfln le papier qui, suivant leur dire etleur espérance devait mettre au grand jour no-tre infamie a, nous deux et faire éclater la ziza-nie et la discorde parmi les autres. Je ne te re-laterai le contenu; il est plein d'injures pour lescinq qui l'ont signO, pour nous tous; leur brulerla cervelle ou plutOt les souffleter, n'est pas lemoment; leur scélératesse est grande, ils sontcapables de tout, nous comparaitrions de nou-veau devant le tribunal du Pasha, et cette fois-ci cela irrait plus loin, cella irrait jusqu'a, Con-stantinople ; dans leur infamie ii n'y a pas determe, ils nous Font assure d'avance et ils enont donné des preuves. Descendre dans la boueavec eux, les egaler, en user des manes moyens,cela ne nous est pas possible, il faut donc souf-frir et souffrir jusqul ce que la chaine qui nous

Page 760: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

760 A. G. GOIAS=

rive b, des scélérats aussi accomplis, qui noueindissolublement la vie, les actes des hommeshonnetes avec la vie, les actes des hommesméchants, malhonnetes, se brise une fois... Ah!quel moment de bonheur, de félicité que serace jour la,. Mon dieu, quelle vie que la notre,quelle decheance, quelle desolation, quel enfer.Serait il vrai que nous aurons passe par tousces egouts sans nous en salir, nous souillernous memes ? Leur désappointement fut grandlorsqu'ils apprirent de la bouche des autresqu'entre nous il n'y avait pas de mystère, qu'ilsen avaient pris connaissance de tes comptes,qu'ils les approuvaient, les justifiaient et hono-raient ta conduite. Mais tout cela, cher ami, nepeut etre qu'une fiche de consolation pour toi,et je sens tout le mal qu'involontairement jet'ai fait ; ton compte est entre leurs mains, ilspeuvent se venger de toi, te compromettre pardevant la Porte , ils peuvent plus, ils peuventl'envoyer Bucarest oil tu ne manque d'enne-mis, tant s'en faut. Dis moi maintenant qu'ya-t-il a, faire? car leur arracher le papier desmains cela n'est pas possible, il ne faut pasmeme y penser. Pour ma consolation je voudraisavoir si par hasard tu ne m'as pas envoyé le

a,

Page 761: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

AOTIIINEA EMIGRATILOR 761

paquet par la poste de terre, en ce cas tu se-rais de moitié dans ma faute, car ce n'est queles jours de bateau a vapeur que tu nous avaishabitué a recevoir de tes lettres, et c'est alorsaussi que nous allions d'ordinaire chez Mr Cre-pin ; qu'a l'avenir du moins ii soit convenu en-tre nous de ne nous expédier tes lettres quepar bateau a vapeur ; de plus j'ai prié Mr Cre-pin de ne plus remettre les paquets qu'a moiou en cas d'indisposition qu'à ceux qui vien-draient de ma part ; ainsi j'espere qu'a l'avenirpareil malheur ne se renouvelera plus. Encoreune fois, cher ami, pardonne ce qui ne peut etreattribué qu'a, un fatal accident. Je suis bien

que ce soit moi, justement ton ami, qui l'oc-casionne, qui soit peut-etre le plus grand malqui puisse t'arriver.

Je te disais dans ma derniere lettre quej'avais des observations a te faire au sujet deton idOe de me rendre en Transylvanie. Apresmure reflection je me suis appercu que toutesles objections que je me proposals de me fairese reduisaient a des considerations toutes per-sonnelles, au besoin de reparer mes forces phy-siques, ma sante délabrée, aux bains de Loubcheen Suisse, au désir de retramper un peu mon

fa-

chO

Page 762: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

762 .11.. G. GOLESCII

moral enerve, abruti par un séjour de quelquesmois dans le foyer de la vie sociale, dans Paris ;mais tout cela, comme tu vois, ne sont que desconsiderations d'interet prive, en d'autres motsque de l'egoisme ; et nous en avons assez fait de-puis bientOt un an ; il est temps maintenent quenous en fassions aussi un peu d'abnegation. Mal-heureusement avec cette histoire tout est Amiteet je crois pas qu'il serait prudent de remettrece projet au moins pour quelques semaines. Situ ne partages pas les memes aprehensions, disle moi ; je serai sur ce point toujours de ton a-vis ; la seule veritable difficulté c'est l'argent. Ma.mere m'Ocrit qu'il ne faut rien esperer... Ma peti-tion est prete, je n'ai qu'a la transcrire et a tel'envoyer. Je t'ai prie pour m'acheter l'histoirede la revolution de l'année 1848 par Lamartine,envoie la moi si tu es en fond; tu nous rendrasun grand service, ce sera une consolation aumilieu de tant de degotit, tant d'amertume. Danston compte-rendu j'ai remarque bien des contras-tes pour ne pas dire d'avantage; pour une missionaussi importante et pour des rentiers aussi groset gras des centaines de piastres cela fait pitie;votre patriotisme est bien nain ; ce n'est pasainsi que Pon sauve une cause. Pourtant Ionesco

Page 763: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

AMIINEA EMIGRATILOR 763

m'avait beaucoup loué les intentions genéreusesdes Moldaves ; peut-etre que je me trompe.

Adieu.Ton ami,

Alexandre.Ecris-moi sans faute par la prochain expedition."

No. XLII. Unii din Emigrat,ii de la Brussiteatre Locotenenta de la Paris.

Dreptate,

Domnilor membri al Comitetulul numit de o parte din e-rnigratiunea

Am audit cu destula intristare rancoareadeplorabila dintre DD. I. Eliad §i I. Ghica, nedoare inima vëdend doI oameni scumpi patrielcomune pentru cunoscintele cele intinse, talen-tele 0 zelul de a-I servi, ca acum cand patriageme §i cu ochil fipV. asupra-ne se indoiesce dacadebe sa ne bine oil röti cuvinte, sunt atat demult preocupati a se inegri, in cat se acusäunul pre altul : tristä soartä pentru D-lor §i

mare disgratie pentru nol17Cuvintele raportate de D. Baron Spleny In

privinta G-hica, despre planul dat ca pa-rere, ce se qice a i s'ar fi comunicat, nol le

frdtie.

laminas

i

D-luI

Page 764: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

764 EMIGRAV DELA BED8BA

consideram ca folie din partea D-lui Spleny,pentru ca nu se poate ca D. Ghica sa-i propunaun plan atat de inapoiat, de oara-ce mai multsat mai putin toti scim pe ce principii 0 baseat fost toate lucrarile D-lui Ghica ca sa pcitaajunge la scopul ce tot romanul bun debe sa-§1propuna §i sa-1 sanctifice, ne miram cum D-traati putut da creclemint unul maghiar, cand sci-ati Ca cu putin mai nainte Maghiarii, dupa toateactele lor, at vrut sa intrepunä zizania .in totiRomanii! §1 ca de 0 mai pre urma decisera a fimai drepti, a uni causa Thr cu a Romanilor 0 acelor-l-alte natiunf din Ungaria, erat insa multidin ei contrarii la aceste idel, i poate ca D.Spleny fu unul din numërul acelora.

)7Cat pentru defaimarea facuta de D. Ghica

D-lui Ellad, daca D. Ghica nu va putea produceargumente convingatoare, nol cu parere de rëtII vom pretui ca pe unul care confunda pasiu-nea in sanatoasa cugetare ce debe sa caracte-rise pre un om ca barbat, cand i§1 propune ase ocupa cu lucrurile cele mai serioase precum :liberarea §i. venitoriul patriei.

Noi Insä, ori care ar fi inculpatiunile, ca-lomniile ce ace§ti dol indivizi atat de impor-tang causei comune i§1 imput unul altuia, suntemconvin§I §i credem fermarnente ca nici unul din ei

Page 765: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

NEINTELEGERILE DIN EMIGRATIIINE 765

a facut sail ar face in consciinta sa verf un actcontra interesului nqiunei romane. Suntem con-vin§f ca fie care din ef tintesce mai mult sailmai putin la o patrie liberä, la o Romanie ast-felcum tot Romanul bun §i rationabil doresce ; maca intre unul §i altul este diversitate d'opiniuneasupra mijloacelor, celor prin earl s'ar putea a-junge la scop, aceasta poate fi fait, a se atri-bui veri unuia din el macula de nesinceritate,de rea cugetare in causa nationald. Nu putemexprima durerea ce simtim, §i tot-odata indem-natiunea noastra ca nisce ure personale, nesceintrigi nedemne, a cui origina precede cu multrevolutiunea din Iunie, ajunsera a se substituideliberatiunilor causei nationale care se afla,sa ocupe mintea cleat de ni§te particu-laritati despre cari am dori sa, nu maf auqirnnici odata. Vedem ca prin exces de disgratie a-ceste intrigi, aceste ure §i certuri intre dol satmaf multi oameni, adusera desunirea in toataemigratiunea; cause particulare luara locul cau-sef nationale, cei mai multi din emigratii no§triin loc de a se gandi la mijloace salutaril rëu-

liii in loc de a pa§i pre calea prin cares'ar putea aduce un remediii la suferintele pa-triel, nu se ocupa decat d'a sustine, d'a aperaunif pe o persoana, a1ii pe alta, adica d'a se

nu-§1

comun,

Page 766: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

766 BMIGELATII DELA DRUMM

declara oare cum ca partisan de persoane, iarnu de principiu, pentru ca despre principiu nefiind nicl o data cestiune, desbatere, nol credemca este tot unul.

Nol dar, dupa toate aceste miseril ce se para nu mai avea termen, declaram Ca nu suntempartisani a nici unel persoane, ca suntem parti-sani al unor idei, al unui principiu. Aceasta idee,acest principiti este superfluti a spune in detailcare sunt ; ele sunt cunosdute de tot romanulinteligent, sunt acelea cari dupa, cugetarea noa-stra credem ca ar putea realisa odata liberareanatiunel noastre. On earl persoane dar ar es-prime mai mult, mai bine aceste idel, acestprincipit, ar procede mai cu energie prin faptela realisarea lor, sunt persoanele ce noi cautam,sunt acelea cu care ne vom uni mai strins, precari vom apara, vom sustine din toate puterilenoastre in lucrarile lor. Pin'acum noi (afara deoare cari mi§cari in Ungaria cu ocasiunea revo-lutiunei d'acolo) n'aucliram decat vorbe de totfelul, de multe on i frumoase; d'aceste vorbenoi suntem mai mult decat satul ; noi ceremfapte carl sa corespunda cu ele, §i fapte n'amprea

De la expatriarea noastra pan'acum, intr'unspatia de timp mai mult d'un an, nici o orga-

vëclut.

Page 767: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

NEINTELEGEBILE DIN EMIGNATIIINB 767

nisatiune in emigratiunea noastra, nicl un pro-tect, nici o procedere pentru patrie, tot timpul seconsuma in intrigl, in desbateri personale, vane,§i toate aceste calamitati nu se pot atribui decatdesunirei principalilor Emigratiunel. Ca sä qimdar din aceasta miserie ajunsa in culmine, careinfloresce foarte mult asupra soartel patriel co-mune, decidem d'a nu ne mai mesteca in particu-laritäti, de a respinge de la augirea noastra oil cecerte, oil ce discutiuni de cause personale. Suntmulte locuri, unde tiparul e liber , daca de acoloacel oameni dintre al notri carl se acusa, unulpre altul de rëi patrioti, publice-§I ideile lor, nuacelea de personalitate, nu acelea ce fie-care dinel are pentru adversarul sëil; atunci timpul s'arperde in van, urele, inimiciVile ar cresce maimult cu sacrificarea interesului cornun; publice,qicem, acele idel, acel principil ce fie-care din elare in cestiunea interesului national; puna-se inrelatiune a lucra cu persoanele altor natiuni caresunt de principiul nostru, care sunt convenabileinteresului comun natiunel noastre. Noi credemca acest mijloc, care ar fi o concurenta de faptein profitul natiunel noastre §i in derapanarea niciunei persoane de acel principiii, este cel maibun prin care s'ar putea cunoasce caracterulfiecul, prin care s'ar descoperi pre cat fie-care

Page 768: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

768 EXIGRAVI DELA BEDEISA

este inaintat sag nu pre calea realisaril scopu-lui comun, precat fie-care are patriotism sau nu.

DD. Tell §i N. G-olescu sunt rugall a co-munica aceasta hartie §i celor-lalt1 compatriotial noWi din Paris.

Salutare §i fratie.

Redactor, Adrian.

(Subsemnatl 16) A. G-olescu, R. Golescu,G-. Adrian, D. Florescu, P. Cernatescu, C. Bo Iliac,Marin Serghiescu, G. Valleanu, A. lane, C. Ser-ghiad, C. Podeanu, Gr. Joranu, A. Mano, I. Ma-gheru, I. Simon. (in Const. Deivos).

Brussa, 1849 Oct."

Page 769: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

XII.

No. XXXV. Locotenentii din Paris cdtreemigratii dela Brussa.

nFratilor despärtit i : Bolliac, Golescii, Zanea, etc.

Dreptate, Freitie.

Fratilor,

Divulgarea diversitätii opiniilor politice in-tre emigratii romani i a abateril din princi-piele muvmentuldi general al tëril din cli in clivedem ca se face fatala causei comune. Faptele0 vorbele 0 purtarile particulare ale unora aducdin cli in cli resposabili pe top emigratil 0 insu0pe acei ce paria astacl i. furl consecuenti, constanti0 fidell principiilor proclarnate de popolul intreg.

FLA, aci am creclut ca este o discretie i

o prude* a täcé 0 a ne sci numai nol, aco-Antintiri Ghica. 27,641. 49

t74 _ 6735i'ler40" *-.1"-Vret.,141

Page 770: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

770 LOCOTENENTIf

perindu-ne §i intimpinand nisce fapte ce credeamCa sunt efect numal al unel inconsecuente in-directe.

Papta insa ca bro§ura publicata la Londra,Ca protestul nurnit democratic, ca intrevorbireaD-lul Ghica cu D-nul Baronul Spleni, fara scireaemigratiel §i fara sa aiba nicI o insarcinare oriimputernicire de la nimeni, vorbele indiscretece es in tote adunarile, atat in Paris cat §i inBrussa din partea celor ce pat uitat programami§caril, hartil colective ca §i cea din urma aD-voastre din ale trecutel luni catre jos in-semnafil ; tOte acestea s'aa facut in destul decunoscute prin neastamporul celor ce profesezaprincipiI streine muvmentului roman §i a ma-joritafiI emigrafief, in cat spre a mantui causagenerala, fie-care e dator all deschide ochil §i ayede bine de unde provin aceste intrigi §i di-versitati fatale.

Fratilor, iar ye repetam ca, dupa insarcina-rea ce ne-afI dat a representa §i a susfine incontra ori-cui cele doue salutaril principie aleautonomiel §i ale suzeranitatiI, o mare mirare nea cuprins cand am auclit demar§a D-luI G-hicaatat de cutezatore §i inapoitOre, dupa, cum o nu-mitI §i D-voastra, cand aVi fi convin§i ca a fa-cut'o. Apol §i mai mult ne-au indignat cutezarea

Page 771: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ACTIVITATEA LOB 771

D-lui de a null cunoasce gre§ala §t de a se incercasa o acopere cu alta, de i nu mai grava darmai mic§oratoare impra§tiind §i cu vorbe §i prininscris o calomnie curata asupra colegului nostruinculpandu-1 de o necuviintä ,c,e, mai inainte denoi i D-voastra, D. Ghica avea toata couvictiaca o asemenea acusare era o asuprire Invederata.

V'am insciintat despre aceasta nu ca despreo causa intre D-nul Eliad i D-nul Ghica, pentruc. nici un emigrant nu e dator sa tie socotealade cata simpatie sari antipatie esista. intre indi-vide ca particulari ; v'arn insciintat ex oficium.(sic), dupa insarcinarea ce ne-ati dat despre.aba-terea D-lui Ghica din principie, ca sã seim fie-care unde ne aflam §i CU cine avem a face.

Aci a fost intrebarea avut'a D-nul Ghicainconsecuenta de a face o asemenea demar§a sari

nu ? din virsta sa cea frageta i-a venit aceastacopilarie, sag din calcul, sat nu cumva de alt.unde-va ? pentru ca trebuea, 0 mai dicem, sascim unde ne aflam.

A meritat D-nul Eliad sä fie atat de calom-fiat pentru c'a simtit datoria a ne spune celece a audit ?

Acestea vi le-am scris dupa datorie, i dupadatorie am cautat sa ne convingem despre ade-vër. Scopul nostru n'a fost ca sä apesarn pe

:

Page 772: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

772 LOCOTENENTIt

unul sail sa ajutam pe altul, ci in folosul §i apëra-rea causel sa ne convingem cu top cine e fie-care.

Nimeni din Romani n'are bucurie cand causamai perde un om, 0 noi dorim ca tot emigra-tul sä fie demn de numele Exilat pentru Patrie.Cand insä din nenorocire II este vatamator, atuncinu e trebuinta a se multi numërul persecutaxii0 cu oameni ce ne dail de ripa, atunci departede acela ori cine va fi, off cum il va chema :intre victime persecutorul este o calamitate.

A fost intrebarea : cine e victima D-1 Ghicaoil D-nul Eliad, nu pentru persoana D-lor ci pen-tru causä.

D-voastra insä ne respundeti intr'un chipfoarte intunecat, confundati causa cu personali-tati ; cercetati atat de u§or adevërul : de a fostabatere din principie, de putea sa ne compro-mita acea abatere, de este iertat cui-va a se abatea§a de arbitrarg 0 imprudent ; in toate acesteaye apörati a ye exprima categoric ; 0 chiar 0din nenorocire, de 0 acoperit, insä vö declaratidestul de lamurit ca aveti un cuget, un princip,care cu cat un vis ce l'ail avut toti RomaniiadevCrati Inca de la Mihaia Bravu, cu atata s'asocotit de fatal la imprejurari inca mai propiciia se incerca sa-1 esecute oil ce Roman intelept0 cu adevörat doritor de binele comun.

Page 773: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ACTIVITATEA LOR 773

Acest principit, fratilor, nu l'a incuviintatcomitetul ce a organisat rni§carea in care ati fi-gurat §i unil din D-voastra, nu l'a proclamattara ; §i cand manifestul din Petersburg din Tulle1848 ne incrimina cu dinsul, tara, G-uvernul el§i emigratif all protestat asupra unei asemeneaperfide §i infernal indemanatice calomnil. Nimicnu e mai fatal causel noastre ce am inceput'o cutotii, decat a servi cu asernenea indiscrete de-clarati1 pe insu§1 inimicii no§tri, dandu-le armä §icuvinte a araa Ca acusatia lor n'a fost calomnie.

Diversitatea principielor, abaterea din prin-cipiele muvmentului legal al popolului roman,sunt causele despartirel intre emigrat1, iar nuure personale, cum vö exprirnati D-voastra.

Noi inaintea mi§caril ne-am tras un vaga§,§i natia apoI ne-a indatorat a nu mal e§i dintr'in-sul pdnei in ceipetdifi. Cine urméza pe acestvaga§,acela este amicul §i fratele nostru national, cineese dintr'insul simtim cu totii o datorie a-i faceobservatil, §i devine inimic general daca persistain abaterea sa ; ura, de va fi ura, nu e rancoarepersonala ci o parte din ura generala in carefacern §i nol parte. A intimpina gre§ala untilfrate abatut, a-i combate apostasia, cand va fi,a-1 desaproba purtarea §i faptele, nu e mic§orimede resbunare ci o datorie sacra ? caci pentru

Page 774: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

774 LOCOTENENTI1

aceasta ne-a ales popolul odata, §i pentru aceastane-ati insarcillat o majoritate din ernigraVe cu a-tata staruinta, unde figurati §i D-voastra, fratilor.

Unil din D-voastra sunteti amicil no§tri in-timi, frati altil, consingi ; §i ce ura personalaintre noi cand ye facern observatiile de sus §iye aducem aminte Ca seamana Ca ai uitat pro-grama mi§carii cand läsati sä ye scape asemeneaidel §i priricipi ce ati socotit de prudent a lethie.ascunse in nobila comoara a inimel D-voastrA,chiar atunci cand victoria popoarelor era atatde radioasa.

Nu ye rataciti, fratilor, cu ilusil. Nu scim§i nu sciti" insa de unde vine ; sciti insa curatca inimicil no§tri ne-at calomniat cu dinsele.

Ne pare rëll sa ye vedem cu cinci luni ina-inte dandu-ne o insarcinare in termeni chiarl ainfati§a §i apera principiele autonomiei §i suzera-nitatii ; §i cu cinci luni mai in urma a ye ex-prima atat de intunecat, atat de cotind, atat dedeplorabilernente diplomatic. Cine v'a imprurnutatlangagiul asta atat de strein nouë §i partei cei-lane dintre D-voastra, §i D-voastra in§i-vë nu sciticum sa vë exprirnati cu dinsul, §i ye faceti atatde obscuri unde sunteti frumo§1, §i atat de lumi-nati §i den acolo unde ar fi in stare sa corn-prornita causa careia suntern cu totii martini ?

Page 775: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

EMIGRATIf DELA BRITEISA 775

Ne pare rea sa, vedem aceasta neconstantain idel §i in opinii la D-voastra, dol-spreclece, §ialta indoitg inconstanta §i nedeterminare a doldintre D-voastrg ce figureaza, suscri§1 la douëopinil atat de contrarii.

Speram cg Dumnept, in numele cgruia neam sculat cu totii, am lucrat trei luni §i suferimmai mult de un an, acel Dumneclet ne va unia ne cunoasce adeveratele foloase §i a despartidin mijlocul nostru pe cei ce ne vom convingeca. umbla a ne desbina.

Salutare, fratie !N. Golescu, Chr. Tell, I. Eliade.

;1849 Decembre 4 (16) Paris."

Adaus de indna lui, Eliade : In cat pentru prin-cipie, cat pentru ce se atinge de mine, judece altii."

Emigratii dela Brussa catra D-nii Eliad,N. Golescu i Tell.

cBrussa 5 (17) Decembre 1849.

Dreptate, freitie.

D-lor I. Eliad, N. Golescu qi Chr. Tell.

De cand suntern afarg din patrie, din dis-gratie, nu ne-am putut organisa §i D-voastrg, ca

Page 776: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

776 EMIGRATIf DELA DRUMM

membri al ex-locotenentel domnesci, ai repre-sentat STA acum cu drept causa noastra. Pen-tru acest cuvint §i subscri§ii v'at insarcinat o-data d'a protesta in contra ori cuI va ataca prin-cipiele de suzeranitate a Inaltei Porti §i de au-tonornia törii, §i ye multtimim de tot ce ai fa-cut in interesul patriel.

Acum credem, D-lor, ca e timp de a ne or-ganisa §i subsemnatil, facOnd un apel catre toataemigratia, datorie imperioasa pentru ori-care pa-triot, ye rog ca sa. concurati §i D-voastra pentruaceastä organisare.

Salutare §i fratie.

Al. Zane, R. Golescu, D. Florescu, AL Go-lescu, P. Cernatescu, I. Deivos, Al. Manu, Po-deanu, C. Serghiad, I. Simon."

No. XXXIV. Emigratii dela Brussa catrd ceidela Constananopole §i dela Paris.

arussa 5 (I 7) Decembrie 1849.

Dreptate, fratie.

Fratilor espatriati i emigrati!

Suferintele cele mari ale popolului roman,demoralisarea introdusä in toate clasele societatiiprin despotismul R egulamentului §i coruptiunea

;

Page 777: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

NATURA REVOLUTIIINEt DELA 11348 777

G-uvernului, tristul rol ce juca principil no§trisub influente inimice in numele natiunel rornane,§i in fine precipitiul ce sta deschis inainte-ne casa ne inghita etc., ne facea ca sa dorim cu totildin inima reforme radicale. Pe langa aceastapopolil care suspinati dupa libertate n'avura nicio data ocasiune mal favorabila, mal frumoasade a scutura jugul despotismului ca in anul 1848,cand toata Europa culta, totl popolil care inte-legeati §i apreciati libertatea ca binele suprem,alungati despotismul §i in triumful lor se con-stitueaa pe principil, base dernocratice, procla-mand dreptatea §i fratia de devisa intre din§il§i cei-laltl popoll.

,,Ast-fel popolul roman, condus de ranelecele sangerande ale patriei, incurajat de esempleatat de marl, alat de frumoase §i basat pe au-tonomia patriei, s'a sculat §i cu o strigare afost destul ca sa !derime despotismul adus prinRegularnent §i sä fundeze libertatea prin revolu-tiunea din 9 §i 11 Iunie. Popolul roman, in sin-ceritatea sa, spre a asigura pe inalta Poarta dedevotarnentul sal §i de legalitatea sentimentelorsale, a recurs la augustul sea suzeran a-I intariconstitutia proclamata, protestand atat inaltelPortl cat §i in fine Europel in contra usurparel,abusulul §i ilegalitatii Protectoratului Rus.

Page 778: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

778 EMIGRATII DELA BRIISBA

Tref luni, cat dura revolutia noastra pe ba-sele constitutiunel in armonie cu demna politicaa inaltel Porti, popolul roman, de §i administra-tiunea interioara n'avusese timp sa.-§1 ia cursulsëü regulat, de §i nouele legi nu se sanctionaseraprin adunarea constituanta §i nu luasera puterea§i activitatea lor, totu§1 a dat probe de matu-ritate, seriositate §i moralitate ; §i caderea consti-tutiunel noastre nu e ca§unata de precocitateareformelor proclamate, de abusul unei libertatineintelese, ci numal de preponderenta spirituluireactionar ce incl. de atunci incepuse a domniin politica Europa Argumentele contraril

patriel ale inimicilor el interiori §i exte-riorl sunt curate calomnil.

Toate acestea, fratilor, legitima revolutiu-nea noastra §i ne facu demnl de constitutiuneaproclamata ; insa nu se cuvine a .ne margini aci§i sa stam cu manele in sin, a§teptand, dupa cumclice proverbul pica para sa te imbue", ci sapropa§im cu demnitate pe calea ce ne-am pre-insemnat, pentru ca nu scim cand va suna orasalvarif patriel noastre ! In timpurl bune §i fa-vorabile fie cul Ii e dat de a lucra bine, dar incele grele, §i adverse numal celor cu principil,tarie §i inima mare.

Sa lasam acum, fratilor, la o parte orl-ce

liber-tatil

Page 779: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ORGANISAREA EMIGRATIEI 779

simtiri partieulare, ori-ce pasiuni personale ceaduc dernoralisarea ; §i, aridicandu-ne mai presusde noi inine, sa aruncam o cautätura asuprapositiunei de acum a patriel §i asupra datoriilorcelor neapërate ale noastre. Fratilor, tara zacesub jugul acelei puteri de a aril fatala influ-enta am cercat sa o se:10m ! Poporul geme subbaionetele ruse ! cu atat mai mult cu atatmai amar cu cat a§tepta ca in moderatiunea,legalitatea, moralitatea, dreptatea §i demnitateasa in cursul revolutiunei, sa fie u§urat de bar-barele nedreptati ce i se facea §i considerat cabasa a societatil ! Ce am facut nol de la espa-trierea §i emigrarea noastra pana man ca acestpopor cel putin sa se console sa11 indulceascaamarita §i trista sa viata cu speranta, care sin-gura poate rnentine in vigOre puterea morala auntil popor?! Ce am facut no'. de cand suntemafara din patrie, ca sa tragem increderea, sim-patia §1 estimea atat a Augustului nostru Suze-ran cat §i a cabinetelor populilor de la carea§teptam a fi sprijiniti in binele §i fericirea pa-triei ? Ce am facut noi ca sä fixam atentiuneaOccidentului asupra causel suferindei noastre pa-tril, ca sa nu se confunde cu eausele provoca-toare de desordine, de anarchie, i sa o facemcausa europeanti ? Ce am facut noi ca sa tragem

Page 780: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

780 EMIGRATII DELA BRUBSA

luarea aminte a Occidentulul asupra tractatelorcalcatoare dintre colosul nordului §i Malta Poarta,§i mai cu seama asupra celul din urma, de laBalta-Liman, care ameninta nu numal existentapatriel noastre dar §i Orientul intreg, §i ale cärulatriste consecinte mintea se spaimanta de a lereculege, cuprinde §i enumera? Facut'am nol cevade cincl-spre-clece luni, de cand ratacim din locin loc, ca sa se poata justifica emigrarea noastrainaintea cornpatriotilor ce sufera in tara §i Ina-intea Europel ce ne prive§te ? Nu, nu 1... §i

causele aü fost discordia, partidele §i neorga-nisarea in care ne aflam, ale carora efecte ur-meaza a fi neactivitatea, paralisarea etc.

Acum, dupa o pierdere de timp atat de in-delung, ce aduse rele atat de marl, credern cao organisatiune e simtita de tot romanul binecugetator, §i noi implinim o datorie irnperioasa,facend apel la patriotismul tutulor emigratilor,conjurandu-1 ca sa concure intr'o umanitate (sic !unanimitate ?) la infiintarea el.

Noi subscri§ii, pentru aceasta organisatiuneopinarn astfel Emigratiunea sa, aleaga prin ma-joritatea voturilor cinci persoane cu increderepatriotica nationala §i mai cu seama capacitate

fiind-ca aceste trel calitatl se cer ne-aperat de la orl-care represinta o causä politica.

:

politico,

Page 781: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ORGANISABEA EMIGRAVIINEf 781

Ace§tia earl prin majoritatea voturilor A, aleagape unul dintrin§ii de cap al emigratiel, §i capuli§i va asocia dol din cei cinci ca sä conlucre cacomitet responsabil, §i numai capul sa alba exe-cutarea proiectelor, a lucrarilor politice §i a totce se atinge de binele causei noastre sub res-ponsabilitatea sa de executare conform jurnale-lor incheiate de majoritatea comitetului.

Pentru acest plan noi argumentam asp, :Este necesitate de a fi un cap representant

al causel §i emigratiunel, pentru ca o unitate intoate lucrurile va puté fi numal cand va exe-cuta unul, apoi chiar §i cabinetele nu vor volsa tracteze nici o data cu mai multi in§1, pentruca in politica tactul, consecuenta §i secretul tinintaiul loc §i numal de unul pot fi bine Impli-nite. Adaogirea a doi membri pe langa un cape oportuna pentru o mai matura §i mai serioasalucrare, de 6re ce unul singur de multe oil sepoate in§ela; §i sa fie numai doi fiind-ca dindisgratie nu avem multi oameni cu capacitatepolitica, §i acei putini cati avem sunt necesari dea se trimite pe langa cabinetele cele mai influi-toare, pentru redigere de jurnale in limbele fran-cesä, germana etc. , in fine ca capul debe allasocia, dupa alegerea sa, pe ceilalti doi membri,

Page 782: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

782 EMIGRATII DELA BRUSBA

e neaperata pentru o armonioasa intelegere inlucrari, desbateri etc. etc.

Singurele principii care se pun de basa lu-crarilor comitetului sunt suzeranitatea inaltelPortl i autonomia patriei.

Sunt invita ti. toti confratii emigrati ca sabinevoiasca, de vor aye ceva obiectiuni a faceasupra acestei propuneri a le comunica la Pa-ris cat maI curênd DD. membri ai comisiuneiinsarcinate cu stringerea voturilor §i tragereascrutinului pentru alegerea comitetului san ca-pului emigratiunel, care vor fi ale§i dupa votulce fie-care emigrat va trirnite de o data cu o-biectiunile ce va fi facut. Ace le voturi se inte-lege ca se vor trimite inchise §i se vor deschidein cliva determinata pentru aceasta de fata cuemigratif din Paris.

Termenul trimiterel voturilor de numireacomitetului sat capului ernigratiunel credem safie la 1/13 aprilie 1850, care vor fi asemenea in-chise ca i eele-lalte.

NoI subsernnatil am trimis aceasta hartied-liff D. Golescu §i l'am rugat ca s'o arate tu-tulor fratilor emigrati din Patis.

Salutare §i fratie !D. Florescu, C. Florescu, G. Adrian, C. Ra-

covitä, A. G-olescu, R. G-olescu, A. Zane, C. Ser-

Page 783: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ORGANIS AREA EMIGR ATI Ei 783

ghiad, C. Padeanu, Gr. Joranu, A. Mano, Simon,I. Deivos.

72Pentra membri al comisiunei insarcinata cu

tragerea scrutinului s'au votat St. Golescu, D.Bratianu, sail in lipsa sa D. Bolintineanu §i D.Golescu.

Pentru Constanti(nopole).Subsemnath invitä pe d. I. Ionescu a al-eta

aceasta hartie tutulor fratilor emigratt din Con-stantinopol, §i obiectiumle ce vor fi avend aface sa le trirnitä atat aid catre nol cat §i laParis §i catra d-1. D. G. Golescu, care este in-vitat de nol ca sa comunice acest apel con-fratilor d'acolo.

,.Redactor, P. Cernatescu."

Alexandru Golescu ceitra Ion Ghica.

7)Cher Jean! Voici la volumineuse lettre que

j'adresse à mes freres et a Alexandre, lis la,puis expedies la par le prochain bateau a va-peur ; je ne pense pas que son contenu te sa-tisfasse tout a fait , peut-etre meme pas dutout ; mais voila, mon cher ami, le résultat pro-fond et consciencieux, ofi nous a amené l'examenimpartial de cette affaire, du moins d'apres les

Page 784: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

784 ALEXANDRII GOLESCII

données connues jusqu'a present de nous. Aureste la semaine prochaine nous enverrons aces messieurs un papier forrnel, signé d'unedixaine d'entre nous, oil, sans entrer dans tousles details du procès, nous les avertissons unefois pour toutes, avertissement au surplus quiva aussi a ton adresse ainsi qu'a tous les autresqui aspirent a la preponderance, que nous enavons assez avec les querelles personnelles, qu'al'avenir nous voulons des actes, des principes,des ceuvres patriotiques et plus des accusations,des paroles ; que l'emigration devient de plusen plus serieuse, et comme telle veut aussi dela part de ceux qui sont charges de servir lacause, de conduire, de diriger l'ernigration, veutde leur part du sérieux, de l'abnegation, l'oublicomplet de leur personnalite ; ce papier, je suissur, te plaira davantage. J'apprends par Par-rivée de Bolliac, Theophil et les autres que jen'ai pas encore vus, que Maioresco est partipour la Transil vanie ; malgre cela ne manquepas de lui envoyer les 47 ducats, si tu as un mo-yen Mr de le faire ; les 1415 piastres, que dansma dernibre lettre je te faisais savoir que tules toucheras chez le frère de Mr. Crepin, jeles retiens ici, la contribution d'Eliad ayant misnos bourses a sec; tu les prendras donc, ainsi

Page 785: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ORGANIBAREA EMIGRATIEI 785

que les 1172 autres piastres de l'argent quema mere t'a 1aiss6; en tout tu prendras 2587piastres. Jean ! mets toi en relation avec Malo-resco, Lauriano, Baritz, Barnoutz etc., faisonsquelque chose pour l'avenir ; nous aurons bientOtbesoin d'un comit6 roumain a Paris, composeau moins de cinq membres, un pour chacunedes provinces; tout cela dernande du temps, unecorrespondance suivie. Si vous autres vous nefaites pas votre devoir, qui avez toutes facilitésen main, qui done le fera? Pour mieux corn-prendre ce que je veux entendre par tout cela,lis ma lettre a Alexandre et a mes freres, lais-ses la ta mauvaise humeur, tes bouderies ? Ou-blies tes projets individuels et mets toi a rceuvrepour pouvoir faire quelque chose de solide, debien pense avec et par tous les intelligents descinq provinces ; autrement le beau reve d'unegrande Roumanie s'évanouira comme tout s'é-vanouit, lorsque les hommes ne sont pas unis,en accord, dans une parfaite entente. Tu ne meréponds pas a mes lettres, 'a mes ébauches d'i-dOes. C'est mal de ta part ; si tu repousses ceuxque tu appeles tes amis, si tu gardes avec euxle silence, avec qui done agiras-tu ? T'entenderastu avec toi meme ? Je t'ai deja repondu surcette maniere de vouloir agir, c'est un Ogare-

Amintiri Glam. 27,641. 50

Page 786: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

786 ALEXANDRII GOLESCII

ment, mon ami ; (-;'est faire le petit Men, lors-qu'on peut faire le grand ; c'est se refuser augrand pour le petit, c'est faire du mal a tapatrie que tu aimes, qui a besoin de toi. Re-nonce a ce système, il est nuisible a tous, aussia toi plus qu'a tous les autres. En voila assezavec les conseils, pardonne les moi. C'est par-ceque je t'aime, que j'airne aussi mon pays, queje me permets de te les faire, autrement pour-quoi te les dirai-je. Adieu. Ton ami.

Alexandre.

J/Qu'y a-t-il a espOrer pour nous? Envoie moiles passeports de Maghieru et de Djouresco; ilsme mangent les oreilles, surtout Djouresco ouautrement Amali. Dis moi s'il y a un moyenpour correspondre sarement avec la Transilvanie.La lettre de Ion MaIoresco retiens la, et n'en-voie que celle de Vasile Major."

No. LXXIII.Eliad cittrd emigratii dela Brussa.cparis 5849. Decemv. 6. Rue NotreDame des Victoires. Hotel National.

Fratilor din Brussa !

Am primit scrisoarea D-voastre din 1/13

Page 787: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ELI AD 787

Octombrie dimpreuna cu 2200 fr. D. Perdiki-des, care imi trimite ace§tI bani prin po§ta ,

imI scrie ca in adever trimis 2400 fr.,insa 200 fr. i-a oprit el pentru cheltueli, §i meindatoreaza prin scrisoarea sa s ye insciintezdespre aceasta.

Ve face onoare, Domnil mei §i frati, a-ceasta credinta i devotament pentru ale pa-triel, cand pe cel mai multi din emigrati sven-turile §i suferintele facut sceptici, mate-riall §i poate pe unii §i brutal (Resultat preafiresc). Omul e intreit: fisic, intelectual §i moral.Cand nu e in starea normala, cand e gonitdupa urma, cand 11 obosesce, fatica, foamea §isetea, and n'are unde mai plece capul,cand n'are cu ce sa-§1 aline foamea §iincalzeasca trupul, credeti oare ca acel om, inasernenea stare, mai se gande§te la arte, la§tiinta §i la armonia ce ese din amandol ? Nu,fratilor, atuncl inceteaza omul intelectual §i

moral ; nurnaI omul material mai esista, §i pa-siunile -Lae intr'insul sunt a§a de tari §i vil,ca ale ferel flamande ce cant% sa manance.

De mai are putere in D-voastra glasul pa-triel, de se simte Inca in D-voastra omul mo-ral §i intelectual, este ori ca din viata trecutaatl cultivat §i atl intärit inima §i mintea D-v.

sa-§1

sa-§i

Page 788: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

788 ELIA D

cat sa nu cap, curend, sail ca neavereapersecutiile v'at fost mai putine aci, saü caamandoue aceste imprejurari ajutat sa statitan i neinvin0. Aci in Paris a fost i emare neavere i strimtorare, §i cand saraciaintra pe up, dragostea ese pe fereastra. Deaci cereri de socoteala, acusatii, imputari, ure,intaritdri, neinvoire, pentru Ca nu mai esistadecat omul material.

Ve multumesc, fratilor, de onoarea ce-mifaceti a ve increde sa-mi trimiteti ace§ti bani,§i va fi nu un pecat, ci o crima de a nu seal-eta Eliad demn de frumoasa i nobila voastraincredere. Observatiile ce-mi faceti m'at bucuratmai mult decat sacrificiul ce faceti, pentru caa sacrifica unde se cuvine, a cea este intelept.Ea ved ca am a face cu barbati patiti i maturi,iar nu cu credull entusiasti ce se lasd a fi ju-caria impostorilor. Ea ye \Ted ca, de0 departe,insa vedeVi lucrurile ca de aci din Paris, 0 meintrebati de ce Positivul §i nu alt jurnal ? A§aa§1 fi intrebat i et.

Eata causa. Ea v'am scris in August, candin Paris mai nu mai esista jurnal liberal sat pro-gresiv ; Popolul, Democratia etc. etc., eraa des-fiintate ; redactorii inch41 i gazetele ce maivorbeaa, ere' ori reactionare, on bastarde, ori fri-

si

v'at

Page 789: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CATEA EMIGRATII DE LA BRUBSA 789

coase. Unul din proprietaril i redactoril Repre-sentantului Popolului (fosta gazeta), D. Fauvety,ca sa nu lase a muri glasul progresului, cuteazaatuncl a pune de la sine 10 mil franci, altul 5mil, altul 5 mil pana adunara o suma de25 miI franci i incepura Positiful, singura ga-zeta ce mai aridica capul a vorbi in favoareapopoarelor in stare de e'tat de siege. No. I alacestel fol vedereaza data el. Umblam cu caciulain mail pe la redactori cu cate un articol,nu se uita, la mine nicl ca la un cer§etor.La Positif aflaiti priimire fara interes, cad re-dactoril nu §tiii inca ca a§i fi doritor st iag actla un jurnal a§a de cutezator §i adevörat positif.V'am scris §i iata causa. De atunci pana acumsunt patru luni ; lucrurile s'ail schimbat. Tiparul

mai luat aventul. Causa popoarelor dobOndimal multe guri §i mai potente. i astäi credCa s'ar pune banil D-voastre §i mai bine ; iatacum :

Val incerca la Reforme, al carel redactoren chef este Abatele Lamennais, care a prirnitcate-va articole in causa noastra ; vom cerca alua ceva parte in actii ; voiü da i la Positifo parte, caci e cu inima §i intelept i se poateinainta a se face, daca nu quotidian, cel putinebdomaderiu, i cgcl toti din partea Progesului

si-a

si

Page 790: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

790 ELIAD

sunt astaql saracl §i proletari, voiti dispune darvreo 600 francl spre tiparirea istoriel drep-turilor noastre §i a causei, la care tiparire ajuta§i D. Gr. Grädi§teanul cu SOO francl.

Ve miratl, cum cel din Paris nu concu-rara la pa§irea mea. Iata, de ce : 1) Ca toti suntneavuti i datori 2) ca §i de ar aye banl,credeti D-voastra ca copil nevirstnici dimpreunacu cel ce s'aU despartit de nol, declarandu-seasupra Turcilor, vor fi vre-o data a concuraacolo unde se unesc Golescil, Tell, Eliade, Ple-§oianu, Gradi§teanu §i Aristia ? Oarnenii ace§tiavor cum a ne compromite pe toti, dupa cummal ne aft §i compromis.

Bro§ura dela Londra asupra Turcilor, pro-testul comitetului democratic, compus de copii,murmura vaga a purtAril lui Ghica, care el ascornit'o in neastamperul sëü, publicarea cores-pondentil din Temps, ce cadea pe secretarulambasadel Otomane §i care se descoperi de acesta(ca sa scape de respundere), ca este e§ita delaRomani, toate contribuira a mahni pe Turci a-supra noastra, §i a ne pune pe top' intr'o ca-tegorie de ingratl, de vicleni, de nebuni etc.

El nu §tit ca suntem despartiti, §i crede,sau Ii fac sä creada, ca toate neconsecuentele

;

Page 791: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CATRA. =GRATH DELA BRUSSA 791

astea, purced d'intr'un cuib, Ca mi§carea noastran'a fost sincera, §i altele.

Acum in urmd, cu venirea D-lui N. BM-cescu, duelurile ne mai remanea. §i intre cine ?De o cam data Tell cu Bälcescu, §i mai tarclitiEliade cu alii, §i mai tailitl Golescii, adica oa-menil pe care I-a recunoscut Poarta Price-peti §i cuvintele §i origina §i consecuer4e1e.

7)Se incepura cornitete, adundri, cand in

Paris toate partidele aü poliVe §i spioni, ne po-meniram invita0 la adunare. Subsernnqii la in-vitare erat :

1) Bratienii, Voinescul §i a1ii ce ag figuratla protestul asupra Turcilor ;

)) 2) Cretulescu, Paleologu, asupra carora esteacea murmura de atentat asupra Bibescului, des-pre care teara, mi§carea el §i oamenil mi§cariinu sunt respuncletorl, cad nu at fost parta§i ;

)73) Copii nevirstnici, ce all venit säca Berindei, Creteanu §i

Ne am vNut nevoiti a respunde §i a nelamuri oda-0, mai virtos ca D-voastra ne aTdat o misiune, §i nu ne putem aduna formalcu oamenil ale carora pareri §i fapte ye corn-promite §i care es din principiile Autonorniel. §iSuzeranitatel ce de atatea on ni repetata le sustine in numele D-voastre.

invete,altil.

Page 792: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

792 ELIAD

Vi se trimite respunsul in copie, (N. B.plecand po§ta, nu s'a putut copia, §i rernane cucurierul urmator). Pe urma lui n'am avut niciun respuns, caci am fost declarat ca nu maiprimim nid o corespondenta. Insa D. Tell, luao scrisoare dela D. Paleologu, astfel cum nicicel mai talcs scelerat §i criminal n'ar fi me-ritat sä alba,. Cum s'a coborit junele asta pan,acolo, §i cine l'a facut a cade atata, nu pocitiintelege. D. Tell este proprietarul acelei scrisorl§i singur v'o poate irnparta§i.

De ye tineti de principiile pe care am ju-rat cu totil, de voiVi sa nu ye pue Turcil incategoria acelor ce s'ati abatut dintr'insele, estetimpul, dupa cum m'arn informat alaltaeri, a yeface profesia de credinta. Vre0 sa faceti causacomuna cu copii, cu renegaVi la principiile Au-tonomiei §i Suzeranitatii §i cu banuitil de asa-sini ? Sunteti liberi. Noi insa, §i chiar de vomremane numai singuri , vom remane pana incele dup. urma fidell ai principielor ce am pro-clamat §i am profesat §i nu vom abandona credintanoastra catre Turd, §i chiar de ne vor cufundael intre cel vicleni. Nu vom schimba principiiledecat dupa ce se vor slei de tot, §i nu va maifi speranta, adica cand ne vor abandona ele casleite, ca perite.

Page 793: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CATRA. EAEIGRATII DELA BEM:MA 793

Aceasta copie este subscrisa de DD. Tell,Plerianu §i mine numai, pentru ca DD. G-olescii§i G-radi§teanul at gis ca vor respunde mal inurrna. IVIi se pare ca, nu se invoesc la unu satdouë din cele patru punturi. A§teapta sa vadace mai fac cei ce se aduna §i ce le vor maiscrie ca sä. respuncla.

Fratilor, credintele politice sunt ca §i celereligidse. E§1 christianismul intait unul si pur,apoi se despartira oamenil in oare-care articole,arieni, catolici, protestanti, calvini etc. etc. certe,resbele, vörsari de sange, §i fie-care tine pentrusine, numele general de Crqtin.

Veni anul 1848. Se sculara popoarele, li-berali, constitutionall, republicani, democrati, so-ciali§ti, rnonarchi§ti, legitimi§ti, reactionari, detot felul. Detera §i Romanil semn de viata, sesculara cu totil inteit se despartira Domne§tii,apoi ciocoe§tii, apol se intrevOclura, muscalitii,apoi esaltatii, apoi invidio§ii, apoi nemte§til, apolungure§til, apol cine mai §tie cari. Unil rerna-sera credincio§1 intreg celor 22 articole ale cre-plui politic. Fie-care partida insa nu se leapadade numele de Roman.

Bine nu intru in cercetare, cine e renegatsat eretic politic sat schismatic. Fie cum va fifie-care, numai dea pe fata profesia sa de

;

sail

Page 794: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

794 ELIAD

credinta in cate articole va voi. Noi am dat'oo data. Are 22 de articole, in fata lumel §i a

S'at despartit sectele politice intre Ro-mani, ca sectele religi6se intre Cre§tini. Fie-care secta are insa adunarea sa formalä, carese chiarna eclesie saü biserica. In biserica or-todoxa nu intra ca actor catolicul §i protestantul§i vice versa. Afara insa pot fi amici, tovardside negot, pot a se incuscri §i altele.

Sa venim la noi. Avem noi top' aceqicredinta politica ? Putem face causa comuna inadunari formale sat in lucrari pentru targ. Dacanu avem, daca unii din nol abatut din fa-ga§ul celor 22 articole, cata sä ne despartimbisericile sal) adunarile, mai virtos, cand aceastataina de a ne ascunde ca suntem despartiti neface rei) in ochii Turcilor, pentru ca ne face res-punptori pe unii de faptele altora. Cine e decredinta noastra politica sa se arate, caci noio sa ne araarn Turcilor ce opinil avem §i ceprincipil.

Salutare §i fratie.

I. Eliade."

s'ati

Page 795: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

EXIGRATII DIN PARIS 795

No. XXXVII.Emigratii dela Paris ceitrei cei delaBrussa.

cParis 6 Decembre 1849.

Fratilor emigrari din Brussa.

Fratilor,b 7

Cinci-spre-clece luni àü trecut de cand fa-tala lovire ce vra§rnap aü dat patriel noastre,

emigratia romana, respandita in toate partileEuropei pang. §i in Asia-mica, a incetat de a davre un sernn de viata, astfel in cat inainteapatriei cat i In afara ar qice cineva ca Roma-nul s'a lepadat de principiele in numele caroraa facut una din cele mai frumoase revolutii,prin care s'a insemnat anul 1848. Datoria, cutoate acestea, a fie-carui patriot era ca nici unminut sä nu inceteze din lucrari, care de naturalor sa fie ca o protestatie energica, eterna asentimentelor sale, a religiei sale politice, a in-clignatiei sale impotriva siluirei pamintului sëüde na§tere. Aceasta nelucrare, aceasta apatie,acest, ca sä qicem a§a, sinucid moral cu multmai fatal decat on ce pornire vra§m4easca aacelor ce aü jurat perzania törel noastre, nu sepoate atribui numai la nenorocirea ca emigra-tia n'a fost nici odata adunata la un singur

si

Page 796: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

796 EMIGRATII DIN PARIS

loc, nu se pOte atribui numai la greutatea dea se intelege unul cu altul tot romanul emigratprin corespondenta, ci mai cu searna la lipsaunel organisatil regulate §i la efectul unor in-trigi oculte, cu atat mai nemerit urzite cu catele at isbutit a invrajbi cu totul intre din§iipe toti aceia ce cu putin inainte se unisera in-tr'un singur sentiment al iubirei de patrie §ii§1 facusera o datorie, ca evitand ori-ce prece-dent, ori-ce sentiment de simpatie sat antipatie,sail jure unul altuia priete§ug §i sinceritate,pentru ca sa duca la un capët fericit intreprin-derea regeneratiel patriel romane.

Pentru aceste consideratii, ernigratii §ecla-tori in Paris, chibzuind ca e vremea a lepadadin cestiile de princip orl-ce cestie de persona-litate, ca c'o neaporata trebuinta a face sa re-invieze spiritul de unire §i clod* de lucrare,dupa mai multe desbateri in seanta de la 2 De-cembrie, a gasit de cuviinta a se constitua inteosocietate sub titlu de Asociatie romand i a alegeun comitet esecutif al vointelor el, alcatuind ni§testatute prin care tot de odata lasa in parte fie-caruia o larga parte de lucrare prin initiativace i se acordeaza.

Pe langa aceasta mai multe acusaVi asu-pra unora dintre emigratii Romani, ca ar fi in-

Page 797: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ORGANISAREA EMIGRAVEI 797

trebuintat rëü banii publicl ce li s'ati fost incre-dintat in cursul revolutiel, air indemnat pe totla se orendui o comisiune care sa ceara soco-teala de la totl aceia ce ail fost luat bani §i sao cerceteze.

IJAceastä comisie compusa din DD. Gr. Mar-ghiloman, Bolintineanu, I. Voinescu, a §i intratin lucrare §i a §i primit socoteala de la DD. A.G. G-olescu, fratil Balce§tI §i Rosetti, §i indatace va sfar§i, va cere §i de la cel-laltl, precumDD. Eliad, Tell, N. Golescu etc. etc.; pentruaceasta se cere asemenea §i adesia D-voastra.

Adunarea, neindoindu-se nici de cum depatrioticele D-voastre sentimente, a socotit denetagaduita datorie, in nurnele suferintelor pa-triel, ajutorul §i cooperatia D-voastra.

Membril comitetului sunt : DD. I. Ghica,Magheru (tata), N. Balcescu, Rosetti, D. Bra-tianu.

,Pentru adunare

I. Voinescu II."

Aeociatia Roman/I,.

Art. I. Scopul asociatiel este de a pre-gati RomanieI un viitor fericit.

Art. II. Sunt membri al acestel asociatil

Page 798: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

798 ASOCIATIA ROMANA.. LA PARIS

toti Romanil sedAtorl in ori-ce parte de loc, carevor adera la statutele acestea.

Art. III. Ori-ce strein prietin al Romaniei,care ar voi a face parte din aceasta asociatie,de va fi propus de trei din membrii, se va su-pune until vot al adunärii membrilor asociatieisi se va priimi, de va dobOndi majoritate abso-luta a membrilor aflati fatA la seanta.

Art. IV. Asociatia, pentru indeplinireavoturilor e, numeste un comitet esecutif.

Art. V. Comitetul se compune din cincimembri alesi, din numërul membrilor asociati,pe un an de dile.

La alegerea comitetului in anul 1850 vorlua parte toti aderentii septori in ori-ce partede loc care vor trimite voturile lor la reside*comitetuluI. Aceste voturi vor veni pecetluitela comitet i comitetul este dator a le aducetot ast-fel in adunare, unde se vor deschide decAtre presidentul adunäril si de secretar, odatäcu voturile celor aflati de fatã.

Alegerea se va face tot-deauna la 1 ale lu-nel lui Ianuarie.

Art. VI. Cornitetul este indatorat si deplinimputernicit a intrebuinta toate mijloacele spreindeplinirea scopului societAtil.

Page 799: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

STATUTE 799

Art. VII. Toate fondurile destinate ale so-cietatil vor fi adresate cornitetulul.

Art. VIII.Lucrarile cornitetulul nu vor fivalabile de nu vor fi subscrise de trei din mern-brii luI, iar reside* lui va fi acolo unde dupaimprejurari se vor afla NA adunati in acestnumör.

Art. IX.Cotnitetul va convoca adunareamembrilor de cate oil va cere trebuinta.

Art. X. Ori-ce membru are dreptul a in-terpela pe comitet in adunare.

Art. XI. Ori-ce membru are dreptul deinitiativd, pentru aceasta insa se cere ca pro-punerea sa fie sprijinita prin subscrierile a altordol membri §i adresate catre comitet. Comitetulde va gasi bunä propunerea, o va pune In lu-crare, iar de nu, este dator sa convoace o adu-dunare a membrilor §i sä le-o faca cunoscuta. Ho-tarirea adunarii, de nu va fi fost fata autorulpropunerei, comitetul este indatorat a i-o co-

munica.Art. XII. Comitetul, la sfaqtul anului, va

da socoteala de lucrärile sale §i de intrebuin-tarea sumelor ce va fi avut.

Art. XIII. Comitetul se poate destitua inparte sail in total, cand va perde increderea aso-clatiel. Pentru aceasta trebue ca propunerea sa

Page 800: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

800 A.SOCIATIA ROMANA" LA PARIS

fie sprijinita de trei membrii §1 adresata catrecomitet. Comitetul convoaca atuncl adunareacare hotaresce daca propunerea trebue luata inbagare de searna; dupa ce se va desbate, va facecunoscut resultatul la top' aderentii care vortrirnite opinia lor in scris, dupa modul hotaritla art. V.

Art. XIV.Aceste statute nu se vor puterevisui decat la 1 Decembre 1850. Pentru a-ceasta revisie se cere a se consulta totl membrilatat de fata cat §1 cel ce lipsese in alte locurl;iar adoptarea modificatiilor, se va face cu ma-joritatea de dou6 a treia a membrilor afiati fatain adunare. Parerile membrilor lipsa, se vor luain bagare de seama ca propuneri.

Art. XV. Cu douë luni inaintea seantelanuale, Comitetul este indatorat d'a incuno§tiintatutulor membrilor asociati, in orl-ce parte deloc se vor fi eland, locul in care are a se tineseanta anuala.

Adoptat in seanta membrilor la 2 Decem-brie 1849, Paris.

I. Voinescu, I. Bratianu, K. B. Balcescu,Gr. Marghiloman, T. Paleologu, A. G. Golescu,Cozadini, D. Bolintineanu, C. A. Rosetti, N.Balcescu, M. Marghiloman, D. Berendei, G. Ma-

Page 801: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

LOCOTENENTIf 801

gheru, Kinezu, A. Paleologu, Teulescu, G-. Cre-tianu, Leca, D. Bratianu.

cSubscris, ca unul ce am presidat seanta In aceasa adunare.

*Voinescu."

No. XXXIX.Lorotenentii, N. Golescu, Tell 0Ehade ccitra emigratii dela Brussa.

Dreptate, frdtie.Re latie.

Dela insarcinarea ce ne-ati dat in Transil-vania la ate trel, a lucra in numele D-voastre,n'am fost despartiti dent pang, la ajungerea adoi in Paris, §i un an se apropie de cand atetrel insarcinatii D-voastre sunt neincetat impre-una. Prin urmare aceasta relatie se da, nu inparte de la fie-care, ci in numele triumviratuluiales de D-voastra.

La departul nostru din Transilvania, emi-gratia ne-a dat la doi .din noi cate 300 galbeni§1 apoi la cate trel cate 333 1/3 fr., trimi§1 dinBrussa.

Facuram o calaorie prin toate dificultatileresbelului civil §i al iernei, mai mult de 40pana in Francfort, aci intarcliararn vr'o qeceafiand cele lucrate de mai inainte de D. Maio-rescu, infati§aram causa noastra din punctul sëft

.Amintiri Ohica. 27,641. 51

I.

dile,dile ;

Page 802: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

802 N. GOLE8017, TELL, ELIADE

adevërat de vedere, in interesul Germaniel, laminister ; apoi asemine catre Archiduca Joan,adaogand cele ce se ating de interesul Austrieiin Principate, Ca vecina ; araaram situatia ast-fel cum Germania §i Austria sub ori-ce formastabila le vor alina sä nu fie streine la mi§careanoastra §i la cat poate ea folosi interesurile lor,in contra ambitiei §i predominaril moscovite.

Dupa intrunirea noastra in Paris, s'a %cuta se discuta, in cate-va seante, memoriul justi-ficativ al mi§cdrii §i a se publica cu din baniice se aflat. la D. St. Golescu §i cu ce a maiadaos de la sine DD. Plevianul §i Christofi.

Acest memorit s'a indreptat prin hartiiin parte formale sail petiii catre Malta Poarta,catre cabinetele Engliterei, Franciel, Austriei §iPrusiel ; apol la membril assembleei Franciel §iparlamentelor Engliterel, apol pe la redactiilejurnalelor.

In acest memor4 dupa ce se arata mi§-carea romana, causele §i cuvintele ei, se pro-testa cu energie §i se combate calomnia princare cabinetul moscovit inculpa fara ru§ine mi§-carea noastra, se mai protesta apoi mai dinaintein contra ori-carui act ce se va mai araa oride unde atentatoriu autonomiel noastre §i Su-zeranitatei inaltei Porti.

Page 803: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ACTIYITATEA EMIGIZATIIINEI 808

La Londra furam singurf a da acel memoria§i a Infäti§a reclamatiile Romanilor, ce in pro-clamatia muvementului lor, apela la justitia bri-tanicA, francesa. §i germana. Pledaräin causa undes'a cuvenit, dupA, cum §titi §1 din cele ce vis'at. scris §i qis, cele ce vi s'ail spus pe batelin portul Constantinopolei §i din cele cepublicat. IntimpinarAm spre a face la timp peD-1 D. Brätianu a-§I retracta cele publicate incontra Turcilor In bro§ura sa ; facuräm a sepublica in limba englesa bro§ura ce v'am arötatin portul Constantinopolei, cuprinclötoare de si-tuatia romana, de politica rusA,, .de o chartA aMoldo-Valachiel, de un tabloil comparativ de co-mercit, spre a interesa minile englese. Aceastase impartl in mai multe mil de esemplare prinLondra §i cetAtile cele mai comerciante ale En-gliterel ; scopul fu spre a prepara opinia §i aface ca parlamentul sä fie nevoit a interpela mi-nisteriul despre invasia Rupor in törile noastre.Aceastä interpelatie, precum s'a facut in21 Martie 1849, i dupl expresia unui bärbatdin Londra, cu dinsa s'a batut un piron in pe-retii parlamentului britanic, §i causa noastra aremas in etern inscrisa, in protocoalele parlamen-tare ale Mani Britanie.

Venind Inapol in Paris, pentru primirea ce

tii,

s'ag

Page 804: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

804 N. GOLESCII, TELL. ELIADE

avuram in Londra, ni se oferi d'a fi asemeneaprim*" de ministrul frances, unde pledaram causacu destula energie, dupa cum in parte ati voclut

publicat. Apol plecaram la Constantinopolespre a incheia programa ce ne-am fost tras laplecarea noasträ din Cronstadt, dupa cum §titicei carora v'am comunicat'o.

I) In Constantinopole ye sunt apoi cunoscutepedicile ce avuram ; apol naufragiul ce cercaramla inturnare ; apoi privatiile in care furam dela Mait, §i in care, daca simtiam durere, erapentru Ca n'aveam rnijloace a da mi§care lucra-rilor noastre. .

Dupa incheerea tractatului de la Balta-Limanvadendu-se dreptul autonorniei noastre violato parte din Romani se forma in comitet demo-cratic §i protesta bruse 0 de pe tarim ilegal incontra acestil violatii. Ca sa nu perdem situqiapropice §i legala, in care ne-am fost pus, ne fa-curam datoria a protesta pe de o parte asupraacelui pact atentatorill drepturilor noastre §i aanula pe de altä demar§a ilegala §i compromi-tetoare a acelor ce subinsemnasera memoriuljustificativ §i profesa apoi alte principil d'aleD-voastre §i d'ale

D'atunci incoa, pe cat puturam, tinuram inoare-care chip tiparul, ocupandu-1 la timp cu

§i

,

Page 805: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

A CTIV ITATEA EMIGRATIIINEI 805

causa noastra si cu scrieri care, desi afara oarecum de cestiunea romana, foarte d'aproape insäin cestiunile ce framinta aliti Europa, si de caredepinde si a noastra, scrieri prin care s'a hive-derat ca Romanil nu sunt nici streini, nici a-

poiati in spiritul secolului.S'a lucrat apol istoria drepturilor Romani lor

si a protectoratului moscovit, care se dete publi-citatei,Istoria muvmentului roman, Suvenirisi impresil ale unui proscris, ce le cunoasteti.

S'a lucrat, cu un cuvint, materie mai multäde 800 coale, cu scrieri si prescrieri, si toatear fi fost astacli publicate intru lamurirea causeinoastre si formarea opiniel, daca n'ar fi lipsitmijloacele pecuniare.

Fratilor, in timp de un an, peste 140clile, furam neincetat in calëtoril, adica :

50 clile din Cronstadt in Paris,30 clile din Paris la, Londra, sederea acolo

si inturnarea,40 clile din Paris la Constantinopole, sede-

rea in port, intarqierea, naufragiul si venireainapol in Paris.

V6 este cunoscut cä calëtoria, si mai var-tos pe mare, costa mai mult de 2 # pe cli laal doilea loc, si prin urmare numal in calaorieni se dusera peste 300 # de unuL Puna-se apoi

Page 806: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

806 N. GOLEBOII, TELL. ELIADE

domestici de piata, neincetati la comisiuni cdtrebärbati de Stat, visite neaperate la locuri undenu se poate duce cineva pe jos, dacd voe§te afi primit, apol alte cheltuell, publicari, prescrieri,intrebuintari de oameni, plati particulare sprerevisia §i corigerea celor scrise, apol nutrimen-tul, imbräcdmintea, chirii, focul, lumina, ajun-sera cu toate a trece suma de alti 300 4t, carinu se fäcurd decat de la familiile noastre, de lagurele copfilor no§tri §i din bursele adeveratde comun ale D-lor Plerianu §i Christofi, panale desecard cu totul, dandu-ne numai nouë peste100 # afard de ceea ce detera, mai pe la tollemigratii. De credeti cd v'am servit cu atateamijloace modeste, asta ne este toatd, consolatia§i recompensa ce a§teptam de la D-voastre. Decredeti din contra, iard§i faceti bine, pentru cdnoi nu ne-am facut decat datoria, §i locul no-stru cel adevërat nu . se va insemna dent indomeniul istoriel §i al nepartinitoarel dreptati,unde nu vom aye nici amid* pärtinitori, niciinamici asupritori. Aci mai ades amicii ne strialäudandu-ne , §i inamicil ne strivesc apasan-du-ne.

Dumnecleil insd prevecla ca sa dea omuluiinteligenta a profita adesea din observatiile mult

Page 807: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ACTIVITATEA ZMIGRATIIINEI 807

vöptoare ale invidiosului decat din amorul celorb al amicului.

Salutare §i fratie...N. Golescu, Chr. Tell, I. Eliade.

c Paris 1849, D ecembre 15 (27). '

No. XL. Locotenentii .N. Golescu, Tell i Eliadecdtrd emigr*i dela Brussa i din Turcia.

Dreptate, freitie.

Frat,ilor din Brussa i toatd Turcia,

Solutia chestiunei romane depinde de im-prejurarile Europa

Fie ce Roman in emigratie a facut cat aputut i cat s'a priceput pentru causa generala;suntem ca siguri ca asemenea va face §i de aciinainte.

Incercarile de a se organisa emigratia incomitet, din nenorocire nu adusera decat nein-voiri, ure §i deplorabile desbinari.

Insarcinatf de cea mai mare parte din D-v.a infati§a i a sustine in numele D-voastreprincipiele mi§carii romane, on pe unde ne vomafla, o alta parte refusa a ne recunoasce, §i,

dupa cum s'a priceput, §i-a luat voea adesea a

Page 808: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

808 N. GOLEEIC17, TELL, ELIADE

e§i din faga§u1 ce ni 1-a tras tam. Dumneclet§tie i timpul va descoperi, dad, prin §tiinta satne§tiinta, daca ca complicl sat ca ratácitl sesfortara atat a compromite causa §i pe confratillor consequentl.

Din observatiile ce am crept de datorie ale face §i a ye comunica la timp cele intimplate,e§ira atatea discuii, icane §i sofisme §i se pro-dusera desbinari §i mal pronuntate, in cat undenoI, in insarcinarea noastra, am ultat in tot-dea-una orl-ce afectie i orl-ce antipatil, cautand nu-mai datoria, in emigraVe vedern ca cu adevëratse nascura ure personale §i Romanil in esilitunul pe altul se sfa§ie, urandu-se fanatic.

Fratilor, cand era o tart §i o Europa cecauta la dinsa i un popol ce avea instinctuladevëratelor sale interese, ce ardica glasul co-lectiv §i imposant §i impunea Were la orl-cepatime §i invidie, atuncl capil ale§l aveat o san-cinä a lmplini, §i cu toate ca inadevër el nu erat decat cei mai' din urmä §icel mal nepregetätorl servI al popolului, insa im-porta* imprejurarilor, gravitatea serviril, rea-litatea magistraturel, putea oare cum sa atitedorinte vane, invidii §i insusl binecuvintate cri-tice. Cu toate aceste, toate acele patime taceataturicl §i era mal multa unire §i pace, cacl era

respectabila

Page 809: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ORGANISM:LEA EMIGRATIEI 809

temerea de opinia a mai mult de douö milioanede popol. Acum and vorbele vane §i vage decapetenii §i sub-capetenii n'au nici o autoritate,nici un prestigit ; cand Europa nu numai ca nuse uita la noi, ci inca ne a §i uitat; §i dad, o facemsa-§i aduca aminte de noi, nu vede decat necon-secinte; acum cand ori-ce organisare searnana unjoc de copil, plus compromiterea, cand copiii sea-mana ni§te papu§e sat ni§te oameni ce-§1 aban-dona, familiele spre a nu puté sat a nu fi lasati aface nimic acum, cand nu e o putere suveranaa unui popol mai presus de toate opiniile ca sapuie la locul sot ori-ce capacitate §i ori-ce In-cercare turburatoare §i invidioasa, ; cand causatOrel nu mai e priveghiata de mai mult de 4milioane ochi, aporata de mal mult de 4 mi-lioane brate, §i ajunse prada unor capete tarclitambitioase §i a unor minti credule ; acum, candn'are de cine se mai terne o mana de emigratie,la:La urele pe fata, ambiii1e fara ru§ine, desbi-narile In amiag.1 i ridicolul sarcastic flagelandatat de neomenos o mtreprindere atat de nobila§i dreapta, o intreprindere a until popol intregbatjocorita, parodiata, degenerata de vre-o cleceindivide ce n'at sciut nimic crea in viata lor !!! !

causa urelor §i a desbinarilor, vedem canu este alta decat afectia §i stima cu care unil

;

Page 810: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

810 N. GOLESCII, TELL, ELIALE

ne onoarg, Inca §i antipatia §i dispretul cu carealtii aflg de cuviintg a ne recompensa sacrificiu-rile §i vegherile.

Fie care crede (din cei curati §i credullinsg) Ca serve§te causa cu increderea saü nein-crederea ce ne-o conservg. Unil cred sail seobstin a crede ca fiinta noastrg in aceasta jucgriede cornitet e in paguba §i in perderea causel,altil iara cred ca, de vom lipsi nol dintr'insul,se perde lumea. Prin urrnare disputele §i ureleajung la culme fart, cuvint §i dintr'o parte §i dintr'alta. Nu, fratilor, nu credeti ca dacg ne-adeschis cineva ua §i am fost ascultati, ne-ailascultat ca pe ni§te imputernicitl al emigratiei.

12Ca sa inceteze dar toate aceste certe ne-

folositoare §i sg nu ajungem a ne face de ris,venim la hotarirea noastra ce-am avut'o Incade cand am e§it din tart, §i D-voastrg din Tran-silvania nu ne-atl läsat a o tine, indatorandu-nea ne abandona familiile in mijlocul ororilor ma-celulul civil ca sg ye servim causa, venim, cli-cem, la prima otarire §i ye rugam a ne iertasa scuturgm de pe nol aceasta sarcina atat deapesatoare pentru nol §i atat de desbingtoareintre D-voastra.

I) Cu lepadarea saü tragerea noastrg, simtimde datorie a vö da un compte-rendu despre cele

Page 811: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ORGANISARE A EMIGRATIEI 811

ce am putut lucra in curs de un an, pe care11 aläturam aci, §i. dati-ne voie a ye face §i in-semnärile noastre pe care, ca ni§te mai maturi,cutezam a le numl §i consiliuri.

Fratilor, de ye este scumpa patria §i causael, care nu e numai a D-voastra, nu o sacrifi-cap' fie care dupa parerea sa. Fiti unitl in prin-cipiurile proclamate de tail, daca vreti sa lu-crati in numele terel §i sa ye asculte lumea.Nu e§iti din linia celor douö salutare principiiale autonomiel nationale §i suzeranitgii Otomane.Cine se abate din aceste doue principil, Mra voeapatriei, poate fi abatut, insa pe seama sa, §i

glasul §i opinia sa se isoleaza.De vë puteti unl cu totii in aceste prin-

cipil, §i prin urmare in toate cele 22 articole ,de credeti apoi ca se cuvine a ye organisa inoare care comitet, alegeti-ve cu totii in unirebarbati cunoscuti de opiniile D-voastre de ace-lea§1 principii, dati-le o programa §i imputerni-citi-i a lucra dupa dinsa §i a ye representa.

De vedeti ca ye desparte principiele, ca pro-feseaza unii altele de cele ce a profesat tara,atunci cel care sunteti hotariti a remane con-secinti §i fideli Constitutiel despartiti-ve, caci spremantuirea causel §i a D-voastra personal estenevoie a se face douë campuri. Aleaga-§1 atunci

Page 812: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

R12 N. GOLESCII, TELL, ELLADE

fie-care camp oamenil sëi s lucreze in nu-mele sëü. Pentru principie, iara§1 o mai clicem,ye puteti desparti ; iar a vö imperechia §i a yedesbina pentru persoane, §i in asemenea timp aajunge la ure, pentru c unil vor pe unil i

ali pe aliT, aceasta nu ye este iertat, fratilor,§i aveti sa dati gret. respuns. Nu distruge ni-menl biserica, daca nu II place preotul.

Aretati cu degetul pe cel care ye desbina§i unqi-vë cu totil in acelall crecl politic al pa-triel, daca vreti a fi al patriel, imprumutati-vëglasul ei colectiv daca vret1 a vorbi in numeleel. Aveti pacea §i unirea eI daca vreti sa tre-ceti de adeveratil el fit Ea nu sufere nicl oschisma, nici un eres in cele 22 articole aleconstitutiunei sale.

Orl cum ye vetl invoi §i orl cum ye vetldesbina, vö rugam insa, ca la ori-ce fel de ale-gere sa avet1 bunatatea a ne scoate pe noltrel pentru cä nu mai primim nici o insarci-nare dela nimeni, afara de aceea ce ne vom irnpune in§ine dupa datoria ce avem ca Romani,on unde vom fi.. Asupra acestei salutarie hota-riff ne vedem nevoiti a ye repeta cu staruireca sa, nu ye mai facet): nici o ilusie §i sa maicontati pe nol a mat primi vre o insarcinare§i determinarea noastra, ye rug= a crede, ca

;

;

Page 813: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ORGANIBAREA EMIGRATIEI 813

nu vine din indignaVe ci din dorinta de a vedOo unire intre D-voastra. Inchipuiti-ve dara canu mai esistam §i alegeti pe cine \Teti afla decuviinta.

Ve marturisim cu toate acestea ca, ca Ro-mani, ca unil ce am fost odatd de atatea off ale§1de popolul intreg a infati§a §i a sustine dorintele§i drepturile lui, iar nu esageratil de esaltati ;ca oameni ce, dupa legalitatea drepturilor törel,am fost recunoscutt de inalta Poarta a guvernaaceasta tart, ori cand vom ved6 vre-un act atin-gator de principiul Autonomiel §i al Suzerani-tatii, il vom combate in numele tërel, ce astacliare glasul astupat 0 care, cand putea vorbl §istriga, §1-a pronuntat dorintele 0 drepturile sale0 §1-a facut alegerea. In nurnele el vom combate§i strain 0 Roman §i insu§1 pe fratele nostruconsinge, cand vor cuteza a compromite, dege-nerand causa.

Salutarefratie.N. Golescu, Chr. Tell, I. Eliacle.

(Paris 15 (27) Decembrie 1849.)

Page 814: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

814 BOLLIAC

No. XLI. Cesar Bolliac ccitrei Eliade.

Constantinopole 1849, Decembrie 30.

Domnul meg !

2)0 calomnie noug asupra-Mi mö silesce sgreclam o esplicatie asupra unei eroare ce ur-meaza sg fi fost izvorul asteI calomnii. D-nulNicolae Alexandrescu, amicul dumi-tale §i al met,imi spuse Ca intr'o scrisoare a dumi-tale cgtrgD-na Eliad ar fi alusil asupra unor intrigantice §I-ar fi propus sg bage discordia in casaD-voastrg, scriind 1.611 de sotie cgtra sot, §i Caacei intriganti a§ fi eü. Domnul met, dela des-pgrtirea noastrg §i pang astgqi nu am scrisdumi-tale decat numal o singurg scrisoare, §i

in care nu era nici o vorbg despre D-na Eliadnici in bine nidf in rëii. Dupg douë scrisori ceam priimit dela D-ta, in Constantinopole, amveclut cg acea scrisoare a mea nu a ajuns pangla D-ta. De unde vine dar astg eroare ? Te rog,Domnul met, da o deslu§ire, nu mie ci D-neiEliad. Familia Eliad §i Tell hill sunt scumpe ca§i familia Perez, §i le doresc tot ceea ce pot dorlcelei din urmg. De alte protestatil nu am trebu-intg, cad cu toate mititelele intrigi ale omutilor

Page 815: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

LIICRAREA IN TRANBILVANIA 815

peste care me uit ca un gigant peste pigmei,soil bine ca, amicul meg nu me va gasI in me-moria sa, de ar strabate-o cat de adanc, un mi-nut macar fals.

En aI fi norocit aci, cad mi-am pututvedé nevasta, despre care patru luni de clile

nu am sciut nici de mai traesce, cad o lasasemin mijlocul anarchiei in Secuimea resculata inpotriva revolutionarilor §i intr'un oral incon-jurat de tabere gata a-1 da foc ; dar o respun-dere morala de mare importenta, cad sunt injoc, onoarea mea §i a mai multor alte persoaneatat ale Imperiului cat i streine ; respunderecare me leaga moralice§te de patru luni in Con-stantinopole, me apasa, frate, ca §i cand ar fitot Stambulul pe grumazil mei. Mai adaoga laaceasta §i o respundere materiala din care de asiaye o stare de trei oil mai mare decatcica ce am, tot nu m'ar puté scapa.

Iarta , Domnul meg, daca tocmal acumrespund la scrisorile D-tale dela 16 Octombrie§i 16 Noembrie.

Este mai bine de un an de cand ne-amdespart'it §i numal aste doue scrisori am primitdela D-ta. Scrisoarea ce mi-al trimis in Transil-vania a intrat In mana D-nei Eliad, care a des-chis-o, i dupa ce s'a citit de mai multi, s'a

Page 816: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

816 BOLLIAC

gasit Ca prea este rnulta politica intr'insa ca sgmi se poatg confia. Am audit vorbindu-se de astascrisoare, dar nu am vedut-o. Cu toate astea,dupg luarea Transilvaniel de Unguri §i dupg in-telegerea ce am avut cu Bern, v'am scris acoloo lungg scrisoare, in care ye dam relatie detoate cate proiectam cu dinsul ; ye ceream oimputernicire a pute lucra langa guvernul un-guresc in numele emigratiel noastre, §i conjuramtot ce este militar in emigratia roman sä viesa-§1 spele pata in ultima arena in care se mailupta libertatea cu tirania. Imi sangera inimavedend cum se adun din toate parlile luptgtoride toatg natia, cum se form eaza legioane subdiferite stindarde §i numai stindardul roman,numai revoluVa noastrg uitatg cu totul in astacruciadg. Timpul nu me ierta ca sä altept res-punsul D-voastra. Am luat initiativa, am dat ogazetg spre a esprima dori*le Romanilor, §i aminceput a trata cu Guvernul pentru formareaunel legioane romane, §i pentru un ajutor se-rios spre a ne puté dobendi cele proclamatecu atata emfaz §i parasite cu atata slabiciune.Vent §i Bglcescu cu cati-va tineri plini de inima,§1 m'am socotit norocit cand am vedut cg §ialp din ai no§tri s'ag mai gandit ca mine. Amlucrat impreung §1 am isbutit a unl pe Unguri

Page 817: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

LIICR AREA IN TRANSILV ANIA 817

cu Romanil ; cu recunoascerea nationalitatil lor,0 toate acelea pentru care inima fie-caruia Ro-man trebuea sa tresara §i pentru care am me-ritat intre fratii no§tri dela Paris numele de tra-datorl de patrie. Actele autentice insa de lucr--rile noastre in Ungaria stall, §i ne vor disculpa,cand vom socotl ca trebue sa ne dam o socoteala.

In tara noastra hotariram, ca nu trebue sane batem, dupa ce mai intaiii chemaram la arme0 ne armaram §i nol de sus pana jos. In Italiagasiram ca prea este departe sa mergem, ca, nise race§te culhul, 0 cg, n'avern treaba cu din§ii,de§i in timp de pace ii numeam frati, de§i causaera .aceea0 ; in Ungaria, ca este in potriva na-tionalitätilor, politica nu iartä; 0 ne siliram insfar§it printr'o mie de sofisme §i pretexte sa nescuzam chiar in ochil no§tri de o poltroneriecontinua ce faca sa ne treacä toate prilejile celefrumoase, fara ca macar o sabie romana sä poataluci In vre-o lupta pentru libertate ; Mra savedem §i stindardul revolutiei noastre fiuturandintr'un camp ; fall ca un singur Roman sa deaun semn de credinta in cele ce a jurat. Revolutianoastra pefi §i se §terse ca §i cand n'ar fi fost,fara sa ne lase un suvenir macar glorios, farasa infrumuseteze o pagina a istoriei noastre; fan,sa ne lase macar un nume maI mult pe cerul

Amintiri Ghica. 27,641. 52

Page 818: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

818 BOLLIAC

patriei. Cel puOn cat ne-a läsat revolupa dela8 2o, cu toate cd biata ord pläti destul de scump

astä jucdrie copildreascd a noastrd de an. Nuare clreptate Tarul in manifestul lui ? N'au drep-tate Turcii i cele-lalte naPi sd ne nesocoteascd ?

dreptate ciocoii ca sa ricld de noi ? S,i deunde toate astea ? Din sldbiciunea guvernului re-vo14onar.

Aucl vorbindu-se de emigrafia polond, ita-Hand, germand ; de emigra0a romdnd nici o vorbd.Dece mii emigrati romani radcesc pe marginileDundrii pand in Marea neagrd ; nici o organis4e,nici o chibzuire pentru o lume ce am impins'o innenorociri. Toate emigraPe se organiseazd; Iidail 'nano., se coloniseazd ; emigratia romand. cer-seste prin orase si sate, si noi ne certdm, precum

D-ta, te j5rofz la mir, ne calomnidrn princirculare date peste emigra0 ca bulele Papei pesteCatolici si care nu fac decat sà. ne divize, sãne paraliseze si mai mult de cea ce suntem,sa ne facd uriciosi si flOU i streinilor.

Este un an de cand sunte0 in Paris, a0fost in Londra, care este partida ce ai fácut in Ca-mere ? ce jurnaluri aci interesat la causa noastra. ?Ce instruccii ai mijlocit ambasadorului englesfrances de aci pentru nenorocita noastral 0ra. ?In ce relatii ne-a0 pus cu emigr4i1e cele-lalte ?

si

N'au

gild i

si

Page 819: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ARTIRNEA EMIGRATIEI 819

Ce suntem pregatiO a face la o declaratie deräsboiii ? Sta-vom tot ca in rdsboiul Ungariei ? Cea0 cerut dela Poarta pentru emigra0 rom5,ni ?and ne-am desparOt dela Cronstadt, am insem-nat D. Tell §i D-le patru lucruri ce erau atuncide fdcut : unirea Ungurilor cu Romanii, credit debani, credit de arme, si nici unul din doi sa numeargd in Constantinopole. Despre nici una dintrei nu am veclut nimic si cea din urmd s'a acutin contra, numai ca sa ne fe§telim si in emigratieinaintea ingracilor ce ne prostitue la ori-ce ca-pi-kill al ciocoilor, la oH-ce cerere de muscdlas.Grizoti, emigratul grec, onorat aci, are numai pepersoana lui clece mii de lei pe luna.. Iiibescuare ddruite palate si milioane si poarta. insemneleDomniei la oH-ce ceremonie, pentru ca a fost rus.Fratele se'il , mai muscal deck dinsul, s'a bu-curat aici nu numai de onoarea cerutd la .inve-stitura Domneascd, ci si de intimitdti si de toatesemnele de stimd si de amicie. Cantacuzin, un bietcaimacamas, numit de Duhamel in ordia turceascdlard nici o formd ; pe Iânga cea ce a furat incaimacamie, i-a mai acut o gratificacie de dou'e-cleci si cinci mii galbeni ; si D-voastral, cu toatetitlurile ce ar fi trebuit sd aveci la Poartä, nu yelasã sä punqi nici piciorul pe uscat si ye trimite

Page 820: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

820 BOLLI AC

ate un biet bac§i§ de slugd. Pentru ce toateastea ? Pentru cd nu §ti0 sd imposati.

c Nu gAndi cä aste adevéruri aspre vin dinvre o vra§ma§ie. Câmpul Ebert*, clubul rege-neratiei, popolul suveran §i espatriatul i0 au datdovecli de sentimentele mele, §i cred cd causade vrd§md§ie nu poate fi la mijloc. Despre intri-gile ce-mi scrii nu-0 respund nimic, cad mi separe o copildrie lungd dela inceput §i pkid lasfar§it.

c Te am admirat in taicil nostru §i sunt man-dru de cate ori imi arunc ochii pe bro§ura cemi-ai trimis. Este toatd prea bine, §i a§tept cunerabdare continua0a. Paze§te-te sa nu pui cevapete peste emigrati ; crede cä nu este nimenidin cei ce-0 inchipuesci träddtori de patrie.

ca din parte-mi, ca Roman emigrat, suntfoarte recunoscdtor lui Ghica : I) pentru cd a fostsinguiul roman ce a mi§cat din afard ca sd nefolosim cu ceva din rdsboiul Ungariei ; 2) pentruO., prin meritele lui personale, cunoscirqe, ca-pacitate §i stare, a putut sd-§i creeze aci o p0-si0e, sä se pue in relatie cu tot ce este mai emi-nent §i joacd o rold astdcli in Constantinopole,§i sa. fie o casd de emigrat roman in care sd sevadd adesea carta de visitd a lui Canning, Au-pick §. c. 1., §i al 3-lea pentru cd lucreazd ne-

Page 821: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

DESPRE EMIGRATI 821

contenit cli §i noapte ; positia §i creditul ce §i-acreat poate da o greutate lucrdrilor lui, §i toateaste lucrdri sunt pentru fericirea patriei mele, pecare a§i dori s'o véd, insä tot cu coloarea cucare am e§it dintr'insa §i nu §i cu chipul cu caream eit, §i me mir cum §i pe D-ta aceste

§i merite ale lui, cum de nu te-a indemnatla o prietenie §i stimd. Nu crede cá cu acesteavoesc sd neg talentele §i meritele altora, dar estevorbd de oameni ce pot lucra in circonstantelede astddi.

cA§tept cu nerdbdare minutul cand sa pociuveni a ye inbrdtio§a. acolo. Doresc pe Tell dinsuflet §i a§i dori sal nu moard la duel ca sa.-1pocid ave eü secondant la o pricind ce o sa amla Paris. Dar Stefan, sfântul 5tefan, ce face ? Megandesc cu drag la dinsul ; el a e§it ca un mar-garitar fãrä pata din toata revolutia. Ce sunt astecomiteturi §i para-comiteturi, ce tot faceti pe acolo?comisii §. c. 1. Sa lucrdm cu totii, frate, la ceace putem, §i sa nu mai tot ambitiondm a ne facemai mari peste cei mai mici §i sä ne mai facemde risul ciocoilor. Am fostdrd tari §i mari §i totnu am fdcut nimic. Afara. de N. Balcescu §i IonGhica, care §i-a dat demisia, ell nu ved pe niciunul, din cei ce s'ati ales acum, capabil a fi in-

cali-

tati

Page 822: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

622 BOLLIAC

tr'un comitet. Maghierul este bun, insa bun pen-tru altele; si Roset nu poate fi priimit in nimic,pAna mai intâill nu-si va da socoteala : Cum nea scapat din mânà portofoliul Bibescului ? Curns'a dat Bibescului dela acelor trei tineri calom-nia0 cä ar fi tras in el? §. c. 1. Se alcatuise si laBrussa un comitet in care erai D-ta, Ghica, BAT-cescu, Arapila §i eü. Eu insã nu am priimit pen-tru Ca nu me simc capabil a fi acolo. Am propusin locu-mi pe 5tefan, cu toate Ca nu sunt nici decum de parere sã fie un comitet dupa cAte in-trigi am veglut.

eSpune D-nului Tell, ca am platit din ve-nitul mosiei mele, clece mii de lei marchitanului cea adus oelele. Nu este a§a cä asta paguba mis'a pricinuit din slabiciunea Locotenenei ? Iatapentru ce am cerut doue sute galbeni la Bra-sov, si D-voastra ad facut asa cum sa.. nu mise dea nimic.

cImbrali§eazd in locu-mi pe Plesoianu si spu-ne-i sa invee carte multd militard, ca sä meriteepoletele ce i-a pus revolu0a. Acum nu o sä maifie vorba de cruce, o sa fie de sabie, daca, o fisd mai fie.

(Te salut, caci am vre o doue scrisori pemasä care-mi crincind ca doi ghicli, tot rendulreclamà singe si aur. Scrie, te rog, Cocoani Ma-

Page 823: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

STEFAN GOLESCIT 823

riti cine a fost acei intriganti ce ti-au scris reude dumnea-ei.

e Salutare si fratie.

.Cesar Bolliak..

No. LXXIV. Stefan Golescu cdfrd Ion Ghica.

cParis le 17 Janvier 1850.

e Monsieur,

e Votre lettre en date du 15 Décembre, jeviens de la recevoir au moment meme oil j'allaisfermer ma lettre pour mes freres de Broussa. Jem'empresse de vous exprirner ma reconnaissancepour l'obligeance que vous avez de me donnerdes details circonstancies sur le depart de mamere de Constantinople. En effet j'étais tres in-quiet de son silence sur son depart de Constan-tinople, mais depuis j'ai rep de ses nouvelles deGolesti et de Bucarest. D'abord, elle a éte tresbien regue par Mr. Stirbey, grace a la lettre deRechid Pacha pour Omer Pacha ; mais plus tardMr. Liiders, voulant probablement faire sentir qu'iletait une autorité au dessus meme du MinistereOttoman, par une note adressée a Mr. Stirbeyil a fait signifier a ma mere que dans trois jours

Page 824: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

824 STEFAN GOLESCII

elle eut a quitter la capitale sans pouvoir y re-tourner. La Russie veut nous humilier, mais ellen'y parviendra jamais, car jamais nous ne con-sentirons a nous adresser a elle pour solliciterni pardon ni faveur. Si ma mere avait rendu vi-site a Liiders, nul doute qu'elle aurait pu séjour-ner a Bucarest, ainsi que Mr. Stirbey le lui avaitdeclare la premiere fois, quoique l'intention dema mere ne filt pas de prolonger son séjour dansla capitale, qu'autant qu'elle aurait besoin pourarranger certaines affaires de famille. Je plainscependant Mr. Stirbey qui, dans sa pusilanimité,n'a pas cru pouvoir se servir du pretexte de larecommandation du Grand Vizir pour repondre aMr. Liiders que les fils pouvaient etre coupablesde rebellion, sans que pour cela leur mere enfut complice et par consequent passible des ri-gueurs qu'on ne saurait exercer raisonnablementque contre ses fils. Le paquet de mon frere Ale-xandre je l'ai rep, et je vous en remercie envous priant de vouloir bien lui envoyer la lettreci incluse. Ici on a rep des nouvelles de Mol-davie qui annoncent qu'un grand nombre de trou-pes russes viennent de pénetrer en Moldavie ; a cequ'il parait decidement on veut en finir avec laguerre au printemps. Dieu veuille que cette even-tualité se realise, c'est tout ce qui peut nous ar-

Page 825: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ACTIIINEA RIISEAEICA 825

river de plus heureux, si je ne me trompe ; carune paix avec de nouvelles concessions ne sau-rait que nous etre fatale. Le Nafiolion, journalde l'Elysée Bourbon, nouvellement créé, donnela nouvelle que la Porte, pour couper court a laquestion des provinces Moldo-Valaques, est deci-dee a les declarer independantes, en les plagantsous le protectorat immediat de quatre Puissancesde l'Europe. Y a-t-il quelque chose de vrai danscette nouvelle ?

Veuillez presenter mes respects a M-meGhica et agréer pour .vous mes amities.

c Votre dévoué

gSlefiltan Golesco..

Page 826: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

XIII.

Intrigile si calomniile lui Eliad si ale colegi-lor sei, indemnase pe unii din nol pana a nu maivoi sd se amestece in afacerile emigra0ai si chiara cauta a se apera cu condeiul. Dail aci estractde epistola cleschisa adresata D-lor Eliad si Tellde C. A. Rosetti, ca respuns la acusdrile §i po-nosurile ce i se aducea de ace§ti doi Domni. A-ceasta epistold a fost autografiata chiar de mamaautorului ei.

In cat pentru mine, dupa ce alergasem in-destul pentru a face ca soartea depnuOor sd fiecat mai putin aspra, dupa ce am mijlocit elibe-rarea mai multora si formarea corpului de ingineride §osele ai vialetului Hudaverdighiarului, corn-pus numai de tineri români, le-arn declarat ca numai voesc sd me amestec sail sã me mai ocupcu afacerile lor, aceasta in speranta ca se va puneprintr'aceasta o stavila clevetirilor si clevetitorilor.

veo. e2v-4,,c

-04s_eft) rtglteW):;11-444e-494-14c2iP4r-

NI.;

Page 827: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

C. A. BOSETTI 827

No. LXII. C. A. Rose la cdtrei Eliade Tell.

Domnilor Eliade 4-i Tell.

iDomnilor,

eSunt 16 luni de and nu incetaci i i

noapte, prin grai §i prin scris, in fad §i in spate,sa m'ataca0, sä. me insu1ta0, numindu-mé intrigant,perfid §i trAddtor, §i sciti cà mi-am invelit capulcu suferintele patriei, cu cur4enia cugetului, cudignitatea de om §i datoria mea de roman, pre-cum §i-1 inve1e§te arabu CU mantia sa pand cetrece vintul Simun, §i am a§teptat se vi s'alinemania ca sa vedeci adevérul. Dar. se vede cd pa-timile omului sunt mai turbate deal chiar Si-munu, cad in loc de pace, atacurile cresc dinin cli, intinclendu-se mai peste to0 emigra0.

Am täcut in sfir§it, pentru ca aparânclu-mè incepelupta §i sunt silit se ye lovesc. D-tale, d-le Eliad,ii vine lesne, fiind pucini, foarte putini cei ce, tre-cend pe langd d-ta, scapard neatin§1 in curs dezo de ani, de and pus toatä inima, toataactivitatea, toatd viata a te deprinde, a te per-fec;iona intru aceasta

47.

cli

ti-ai

Page 828: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

828 C. A. BOSETTI

M'acusaci :e t. De trddator al Patriei;e 2. de satelit al Rusiei ;e 3. de inimic al Imperiului Otoman ;.4. de réa-voitor al Guvernului ;.5. ca. noi mâncardm banii Statului ;a6. ca noi nu facurdm §i nu facem nimic

pentru Patrie, §i voi totul;e 7. cá e§iram din programa revoluciei §i din

voirqele poporului ;e8. cä compromitem i ridiculam causa noa-

stra in strdinAtatetScii bine (D-le Tell) cd inaintea revo-

146' ti-am is ca n'am incredere in D-1 Eliade,banuindu-1 d'un caracter foarte slab §i §ovaitor ;

D-ta ai incuragiat temerea mea , neaperându-1nici cum

e Am protestat, fiind-cd nu-i ertat unui Guvernsa scoale in picioare o§tirea §i sd sperie lumea,pe o simpla parola §optitá la urechie. V'am oisde multe .on cã Guvernul ocolit de soldaci esteun Guvern de opresie, ca armele noastre trebuesá fie dreptatea §i populul ; §i de the ori vedeampe D-1 Eliade ocolit d'o guardie de Armeni (fiind-cd la noi nu se pseail Elvetiani), de ca.te ori meurcam pe treptele Palatului §i vedeam solda0i cain tabard de resbel, mi se inchidea inima, cad

Page 829: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

DESPRE ELIADE ql TELL 829

vedeam un Guvern slab, fricos, ce se pregdtea abate poporul cu arme §i inirnicii cu crucea, §i

carele voia se de§arte armele soldatilor româniin inimile poporului roman, ca sd-1 deprinda atdce de fricd sail a face Lresbele civile ; dovaddcd indatd ce armia otomanä veni la barierd aigonit sold* de langa D-ta, rémaind singur inpalat, cand in capitald dornnea §i prdda streinul ;§i strdlucitu-ti confrate, D-1 Eliade, licentiind gu-ardia sa §i desbracandu-se de mantia Mihaileana,s'ascunse in casele strdinilor. ..

(5'apoi, Domnilor, de voiti ca negre§it sa.ne condamnam dupe amicii no§tri, de §i estefoarte nedrept, eü unul primesc, fiind-ca cei ceme onoard cu amicitia lor, sunt dintre barba0icei mai virtuo§i, dintre Românii cei mai adeve-rati. Dar ce yeti dice voi, ce pand in virsta a-ceasta nu v'a ertat ceru s'aveti nici unul ? Cevel cjice, D-le Eliad, cand din intimplare s'ardovedi Ca vr'un corespondent intim, sail vre-orudd d'aproape a dumi-tale, s'ar dovedi, unul caeste spion §i cel-alalt fur de bani adunati cu numestrain! Ce vei çlice, cand iti voi dovedi cä panain virsta aceasta, in nici o casä de muscal, maila nici .una de boer, la nici o visita nici bal n'arnintrat ; §i nu numai cugetul, dar nici tdlpile pi-cioarelor mele nu sunt tävälite de praful caselor

Page 830: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

830 C. A. ROSETTI

lor ; când D-ta, nu este nici un consul rusesc,nici un guvern, nici un boer, cu care n'ai fost inintimitate? Pentru aceasta eu nu te numesc tra.-ddtor, dar te intreb cu ce drept D-ta, carele nunumai atat, ci Inca ai luat gratificatii, ranguri,slujbe, decoratii dela toate guvernele . . . . fu§i

in toate partidele, §1 amicul tutulor printilor, e§tisubt umbrar de ori-ce banuiald, §i eü, carele nunumai c'am luat nimic, ci 'Inca am refusat slujbedela princele Bibescu, eü carele am refusat baniice-mi da ca sa viu in Paris, caci ti-aduci aminte?veni§i singur D-ta la mine , vesel , vesel delamasa printului, unde, intre noi vorbind, chematfiind n'am venit, §i-mi facu§i buna-vestire cã Maria

Sa doresce sa me' cunoasca §i sA-mi dea bani ae merge la Paris,. Eu, carele drept oda facui oplângere intitulatà ePlapama mea, sunt, suntemmai espu§i deck D-ta la oH-ce clefetire de sa-teliti rusesci ; când gratificatiile noastre, ale D-lorBalcescu, Ghica, §i-a altora, inca fura esiliuri, per-secutii §i inchisori? Pentru merite eU cu cel putinca §'ale dumi-tale, §i lumea scie cà. princeleBibescu gasea versurile mele cele proaste maifrumoase deck poesiile dumi-tale. De ce numaiD-ta aveai voie sa publici un jurnal §i eiinu ? §i

de ce dici ca. sunt inimicul Turcilor, când nu euci D-ta ai facut ode armiilor rusesci, §i ai is

Page 831: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

DESPRE ELIADE tr TELL 831

Ca Nicolae este parintele, liberatorul nostru cre-stin i icoana lui Dumnecleti ?

eParinte al nationalitatii, amic al Otomani-lor i inimicul Rusilor, de ce ai facut o oda la2 Septembre? i fi-vorri noi culpabili de ne vomdevua Rusiei i vom striga cu invefatorul nostru :

Crucea iard,s1 lumineazd< Pe vechiul seii drag pamint,Semiluna s' infrunteazdAproape d' al sed mormint.

«Crestinul iari!c1 trdeste«In locul cel pdmintescIsmail fricos grdbeste

«In pustiul arapesc.

.5i cred, Domnule, cd me vei erta de nucitez alte strofe mult mai frumoase , sciind cdn'am nici operile nici sublimu-ci Curler. Trimi-te-mi-le i me indalorez a gasi pe toatä foaeacâte o oda pentru Muscali saU pentru boerii ceimai tradatori, in contra drepturilor noastre, si de-fdimatoare pentru Imperiul Otoman. Trimite-miCurierul §i voi dovedi ca ne depravai in toatefelurile, i adesea ne gliceai, ca profesorul dumi-tale Machiavel, sà. adorani stapanirea cad estefoarte buna fiind-ca princele trebue sä verse pe

populi tot reul de odata, lasand sa cacla binelepicaturg cu picdtura .

Page 832: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

832 C. A. ROBETTI

(Mai spune-mi incd, apostol al libertdtii §i alautonomiei noastre, de ce când te-ai certat cu cen-sorul ai scris cã a lasat a se tipdri poesiile D-luiAlexandrescu tce ataca. drepturile CurOor suze-trane §i protectrice, ce aü drepturi nehig-dduitetin ara noastra

.5i in sfir§it, D-ta ce ici, färd cea mai micadovadd, cã complotarn sa te arunc dupe tron;când populul era adunat in curte cerend Regu-lamentul sd-1 arda ,si nu voiai sei-1 dai, spune-micum si-ar fi mers de e§iarn la fereastrd §i, arun-când Oda dumi-lale la Regulament, cliceam:

cReforma dreaptel in veci trAiascä,

Ca om privat ai binevoit a lua, in ajunulrevoluOei, din banii no§tri, ca sa.-0 cumperi unpo§talion §i sä plate§ti lucraorilor tipografiei

200 Galbn

dela guvernul provisoriii . . 600ca ministru al instrucciei peste zooAfard din banii ce platirdm pentru hrana

voastra. in Craiova §i in Bucuresci, §i peste 200 #pentru 2 träsuri ce avegi pentru voi numai, afarddin 20,000 de sfanOhi ce luardti dela D. C. Bahcescu, afard §i din 2,000 # ai mei, ai no§tri, cere'maserd la D. Tell. 5'acum iatd. 15 luni de cand

?,

:

Page 833: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

DESPEE ELUDE rir TELL 833

petreceti in calatorii lard de nid n scop, nidfolos, petreceri, teatre etc., cheltuind din baniiacestia si din alte contributii indirecteVedi dar, cd nu numai n'ai perdut nimic, ci pen-tru D-ta, pentru voi, revolut'ia a fost o adeveratdcchiverniseald,, cheltuind si acum chiar, pentrupläceri trupescica se dantuiti, cum dice D-1 Mi-chelet, tpe mormintele Italie', ale Ungariei si alegRomaniei, economiile unor tineri patrioti esilati,ce sunt silifi sã i le dea, pentru cd. le-ai dis :,Eram holdrili sd nu ne mai amestecdm in ni-emic, dar pe condiga et a fi primim tot:(nu o mu de frand, ci chiar unul de ne ati fietrdmis, se schimbd rolld ,si langagiul.,

cAstfel dar, patrioti generosi, de nu se ga-seail acei Romani devuati, ca se v'e plateasca,erati gata se lasati patria se piara fara se-i datiajutor ? Cad negresit, de primiti sarcina i dina-riul unor prisonieri, ye sirntiti capabili. Pe ce legi,pe ce morald, ye rezemati, cand diceti ca p'unfranc chiar se schirnba i rolul i langagiul unuiRoman? *i fi-vom noi culpabili de am dice p'acesttemeiii, cã rolul si langagiul vostru a fost reac-tionar, fiind-ca nu ye lasaram se fiti p1atii culista civilä a princelui ? Pe ce legi, pe ce moralãye rezemati cand diceti ca numai cu conditia d'afi platici, primiti tot? A! de vor fi esistand ase-

Amintiri Ghica 27,641 6a

si

Page 834: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

834 C. A. ItOSETTI

menea legi, cel putin nu sunt române, cad Ro-mânul ye dice prin antica sa baladd, ca. voe§te:

4Voinici groO la ceafa'a Voinici fdrA leafg.

....tIncriminaOile cresc §i se intind astfel, incAt imivine a crede cá a0 hotärit a nu ye odini pAnace nu yeti ucide pe toci cei ce nu voesc a yecrede de profqi. 5i munca va fi grea, domnilor,caci ve'd cà remaseraci numai cind in Paris (find-ca. cei din Paris au durerea d'a vedea cum traici§i ce facet° §i cealalta lume cu toate cã yenumirä0 cdatatori de libertati,, spuindu-ne ca. efii-ecaretti in mijlocul nostru cu libertatea, cu m5.-4 nile §i vemintele albe ca insu§i ve§mintele li-e bert4ii române, ; cu toate ca cliserati sa ne in-chinam la voi, ascultand intru toate (pe cei cecDumn4ezi ii insuflaz §i te numi§i cArhanghelueMihai1,(1), persist a crede ca sunte0 oameni catoci oamenii, ba Inca cu multe slabiciuni §i pa-timi omene§ti.

(5i ca se vedem de ail sail nu dreptate,spune-mi, D-le Eliade, D-ta ce ai preten0a sa teadora.m, D-ta ce e§ti acum &boy de ani, de §ti-

i) Vestt Afonitorul.

Page 835: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

DESPEE ELIADE yx TELL 835

in0. §1 de geniii, ce al facut §1 ce ai organisatinaintea revolupei, mai cu seamd and D-ta numai aveai glas, cad aveal un jurnal §i eral cu-noscut de tóta lumea cititoare? PAnd atunci insddd-mi voie seii mai spui eii, cd putin inaintea re-voluOei al fdcut o odd censorului §i ministruK. Filipescu, care-le nu m'a lasat se serif' nicica este zapada §i fig in Rusia, silindu-te sä nefaci a crede cä censura la noi este mai liberalddeck in Frana chiar.

c Acum ca-ci vecluram propaganda jurnalului,spune-rni careli-a fost propaganda prin grai §i actie?Nu me duc mai departe, pe când formaram nolSocietatea literard, careia lacendu-i concurenta tesileai s'o sugrumi din fa§d incd, ci se incepem dinanul din urmd. Unde erai pe când to;i cki nescii §i ne calomniezi, ne adunam spre a formao societate pentru teatru, alta pentru a pad fie-care un tribut potrivit cu venitul seil, alta pentrua improprietdri pe sätean ? 5i dupe revolutia Fran-ei, unde erai pe and incepuram a forma pro-

iectul pentru revoluOe? Unde erai când indatadupa revolutia Vienel eram gata O. ne sculdm, §inumai neunirea unora din confrati fu pricina in-tdrclierii ? Unde erai pe and D-nii Golesci, cumergerea lor la mo§ie, cu propunerea ce lacurdsatenilor, opunerea ce le fdcii guvernul §1 dispu-

Page 836: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

836 C. A. ROSE=

tele lor cu Prince le, semanau ideile libertdtii si alerevolutiei ? Unde erai pe cand casele noastre,ocolite de politie, strigau popolului cscoald-te §i

ajutd pe cei ce veghiazd politia, caci ei negre§itducreaza pentru tine?, Unde erai pe arid Vilaraclicea lui Golescu §i N. Bdlcescu, se nu mai vie lamine, §i ei respundeau: cd'aci ne ducem d'a drep-

tul? Unde erai pe când discutam cu Princele re-.volutia, §i me amerinta cu temnita, clicendu-mi c'amtpus lumea in picioare si spaima in inimile boeri-dor) ? $i toate acestea intr'o said publica, de undecuvintele revolutie etc., intrard in tirechile a unasutá functionari §i privitori, ca se intre apoi prin-tr'en§ii in inimile a altor sute de oameni ; cadnimeni nu-mi va putea tagAdui cd intr'o capitald,unde nu erati profesori, tribune si jurnale, undenu era nici o societate secreta, o mare parte depropaganda s'a fdcut prin adundrile noastre cese facurd publice si puternice prin paza si per-secutia poliiei. Unde erai pe când toti se espu-neail intinclend propaganda? Unde erai pe cândD-1 Boliac, ce este mai sarac deck D-ta, propuneamica sa argintarie, §i noi, vinclend si amanetândstdrile noastre, hotdrirdm se facem revolutia?

EU unul nu te-am veclut, nu te-ampe nicairi; si pand imi vei dovedi cd fdceai cevamai bine, dd-mi voe a-ti spune cã insuflai spaima

simiit

Page 837: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

DESPRE ELIADE 9I TELL 837

in inimile unora, frica intr'ale altora, §i te intoarceaiimprejurul unor idei vage §i aro. §ir, in care,multumitá caracterului celui slab ce ai, te ai fiaflat Inca incurcat, daea D-nii Golesci §i Boliacnu te aruncau in mijlocul nostru

Spune-mi oare, ca membru al guvernuluice reformd facu§i saü propuse§i? nimic, n'ai avutnici un plan, nici o idee limpede decat acea africei ; §i prin urmare n'ai avut nici amor, cadamorul este mai tare §i mai durabil deck frica.N'ai fost nici pentru resbel, nici pentru pace, nicipentru nici contra revol4ei, nici Turc, nici Mus-cal, nici Roman. 5i, ca se-'ci do vedesc cd vorbescnumai despre cele ce pot dovedi , te invit ladiscuPe

cAm voit reinvierea na0onalit4i, redobah-dind intreg mare §i neatins dreptul nostru de au-tonomie, tindend Sublimei Porli o mana. frateasca§i primind a-i plati tributul de recunoscinta pentruajutorul ce va fi datoare se ni-1 dea ori cand IIvom cere; iar de nu va voi s'o silim se primeascadreptele noastre cereri ce sunt in interesul ei ca§i intr'al nostru; §i subt osanda de tradatori cdtrepatrie §i care imperiul Otoman, chiar s'atrebue se silirn Turcia, sciind cd de refusa, pricinaeste cä nu se increde in puterea noastra, nesciindcatä via0. §i vigoare este in populu roman. Si

clis cd

Page 838: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

838 C. A. 33.08ETTI

fiind-ca toti, cu D-ta impreund, voirdm astfel, ho-tarirdm, de vom fi atacaci de ori-cine se ne tra-gem pe munO, 300 mdcar de vom fi, §i se inemlupta pand ce nactile streine ne vor ajuta ; de nuse perim cu armele in mâna ca se dam n4eiintAia leccie de libertate, §i lumei intaia dovaddcd tot mai esistdm, silind'o a adaoga o nationa-litate mai mult in cdlindarul european.

t Am voit se ne unim cu Moldavia, se fimun singur trup, precum suntem un singur suflet ;§1 se suflam impregiuru-ne, cu toatd puterea uneinatii june, spiritul revolutionar, deschidend bracelela ori-ce element nacional va invia prin suflareanoastra

t A Domnilor ! in loc d'a judeca pe cei-lal0dupe faptele voastre §i a clice cd nu facem nimicpentru patrie, n'ar fi mai demn pentru voi, capi§i datatori de libertate, ca cu faptele cele bune§i cuvintele voastre cele fr4e§ti se aprindqi innoi patriotismu, se ne indemna;i, se ne silici chiara ne implini datoria, in loc d'a ne da tristul dreptse ye dicem in gura mare, luand de martori petov emigracii din Paris, ca nu numai n'aci incer-cercat'o nici odatc 1 , §i ca. v'ati §i indaratnicit,de cate ori noi ereticii v'am chemat la fra4ie, laconlucrare, fugind totdeauna numai voi doi de oil-ce adunare de Români, chiar §i literara, a§a ca

Page 839: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

DESPRE ELIADE qi TELL 839

curn aerul ce respiraii compatrio0i vo§tri ar fimai pernicios pentru sfintenia voastrd deck nufu la Iafa pentru viata lui Napoleon suflarea ceaciumoasd a soldatilor ; n'ar fi fost mai bine §i

nu erati datori chiar ca toti bdrbatii cei virtuo§i,se ye apropiati de noi cei pacdto§i, se ne intin-deti mâna §i se ne ridicati pAnd la voi ? Cadori-cine poate mdrturisi, cd cei cu desdver§ire per-fecti n'afi trebuinta de nici un ajutor, de nici unpreceptor, nici chiar de locotenenta de Domn.N'ar fi fost mai profitabil pentru noi §i pentruvoi se nu me siliti prin calomniele voastre seye dovedesc, cd §i dupa ce junghiardti revolutia§1 plecarati din taxa., nu numai cd nu fdcurdti ni-mie, ci ca omul cel vechiii suflarati discordia infamilia cea sacrã a emigratilor, silindu-ne a anula§i-a impedica ori-ce lucrare a noastrd ?

(Dar fiind-cd nu voiti a face cum e bine,veniti, Domnilor, se ye dovedesc cd dela 13/25Septembrie §i pAnd acum, voi numai nu lucratinimic, voi numai furdti inimicii Imperiului Otoman,voi numai e§irdti din vointele natiei, voi numaicalomniardti revolutia §i ridiculardti emigratia. . .

c Acum spuneti §i vol in ce intrebuintaratiaceste 6 luni dela e§ire-ve din card pând la so-sire-ve in Paris ? In speculatii de bani, interesepersonale, intrigi, poltronerii §i calomnii, cum

Page 840: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

840 a. A. ROSETTI

spuneti voi singuri iar nu ezi. Caci mi s'a dattot mie s'arat oamenilor Ca voi si numai voi sin-guri ati sciut se ne spuneti cine sunteti.

D. Eliad, da-ne socoteala de tot ce alfacut ; orn cu genii", mare politic, inspirat al Dom-nulul, primul si etern locotenent. Vorbesce, Iidaii parola D. Eliad : Vqend cã sunt multicclin noi ce aveaii ce sit mdnance, ne chibzuirtim

fdcurdm o subscriptie care ne dete 220 # de(la eel ce aveazi mai mull impdrtirdm lafeel ce n' avead, faci märginit luerarea noastri,

ne avand eel lucre n Bralcm. Apoi eel de a-mcolo, ne find in corespondentd cu cei de aid,cne,a : duceti-vi amendoi, In/e/egefi-v i cu D.N. Golescu, penlru cd" noi vrem sit tinem ,rirul

revolutiei, >ci lad cate 250 # de om : lucratI crndeplintt putero

t. . . Plecardm dar ci venirdm la Franc-(fort sd vorbim cu Maiorescu, de undo aveam Ingaud se Wain eárt1 de recomandatie, se venim apoi

min Paris, din Paris la Londra, ,s' apoi se mer-egem in Tarigrad, CaCi seiind Poarta slabä, voiamcmai antaiti ca din Paris saii din Londra se necasigurdm cel putin de protectia unui ambasador.cGdsirdm Iablowski, ne spuse cit s' a feicutcdoue parade: una Eliad, alla Golescu una ca seginchine tam Austria' alta Turciei, scire ce ne

s'aquid

pe

rDi,

4-1'4

dis

,

ei

pi

Page 841: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

DESPRE ELIADE IF TELL 841

<a desplacut forte mull, cdd Czaika scria cd a-(ceastd scire este resfidndild in Constantinopol.Nol dar voim s'ardtdm opiniile noastre qi dicem

<sazi sd se continueze revolutia, fdcendu.se cum aüs cei din Brafov, ori sd se facd un comilet

icentral, cum veci cd se cere, sazi pate cd uniigsdlui find de noi sate' avênd griefuri, socotescgni fioale fie-care sei fie slobod ori se continliezeou nol sat. nu, (/)

A ! de voiO ca in adevér sa ye priimimde oarneni cu geniü i politici eminen0, de Ro-mâni chiar; apol nici o torturd nu este de ajunsse ye pedepseascd cd nu ve4ur4i resbelul ce sepregatea inaintea ochilor vostri, cd nu arètard0Românilor calea pe care trebue se meargd, §i

Ungurilor politica cea adevératd, publiand petoatä diva un jurnal i alte brosuri (ce le-a0 fiputut introduce si in ard, cu miile de sfa4hice aveati), si prin care de nu isbute4 a oprivdrsdrile de sAnge, máceläriile, arderile si peireace veni ; de nu isbutea0 a face o unire mare siadevératal care ar fi scdpat si Ungaria i Rom5.-

nia, cel putin ardtand Românilor cine furd, cinesunt i ce fel trebue se fie, ardtându-le misia lor§i dovedindu-le ca. nu vom fi liberi pând ce nu

I) Discurs tinut In seanta din Paris, 6 Fevruarie 1849.

Page 842: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

842 C. A. ROSETTI

vom fi uniti si solidari unii pentru alcii, ye faceaCicel pucin datoria semdnând seminca libertdcii §'anacionalitdcii, ce de nu ar fi dat indata rodul dorit,n'ar fi perit insd nici odata asemenea cuvinte

e Dupd ce dar ye impuserdci cu sila dictatoria toatei emigracii ce nu v'a numit, si ne gonird#din mijlocul vostru, spuneci-mi ce fdcuraci, cadiatd un an de ciile de când domniCi fdrd piedica ?

Spuneci voi ce acura.ci d'atunci §i pAn'acum inLondon si in Paris? Nimic. 5i, fiindcd paralisard#lucrdrile lui Ion Ghica in Constantinopole, spunetide ce ye duserdci acolo si ce facuraci ? Nimic.Acum cd v'athaiii o parte din re'ul ce falcurdtiRomanilor,, Turcilor §i emigraciei, trebue oaresd ye mai arét cd tot voi esirdci din voinCele na-ciunii ?Dar spune D-ta singur, n'ai ride dacd Mazzini,Manin sau Kossuth in intAia publicacie, dupd ca.-derea patriei lor, sub titlu cel pompos de cSuve-(mire si impresii ale unui proscrisp, ar vorbi, ,s'eqczde mul1, in felu jurnalului Charivari, despre felucu care duanierii rescolird in mgibernd iar nug§i in cismele lor, ; cum cd ddruird cigarele t ne-e voind ca Franca sã fie o prostituatä dela careecumpe'rd cineva pldcerile sale,; s'ancadrand toateacestea in cuvinte tavalite si de rea educacie, pe

Page 843: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

DESPRE ELIADE SI TELL 843

care me vei erta cd nu le pot scrie aci ; desprebaluri, teatre, plimbari pe bulevarde §i campurileElisee, §i panglicile dela ve§rnintele oarnenilor,mai cu searna cand a Domniei tale, ce nu esteromana, ce nu este ca§tigata ci capétatd, e multmai in vedere decal ale Francesilor. A ! nu ga.-si§1 in inima-V de Roman §i de proscris nimicalt mai bun, mai nobil, mai folositor patriei §i

mai potrivit cu geniul unui §ef al revoluOei des-pre care sd vorbesci natiei celei mai inteligente ?t.

Cele ce urmeazd, sunt estrase din cApel la oa-emend cel liben de C. A. Rosetti (Paris, 1849, De-ccembrie 2) Domnilor membri a comisiunei pentrucluarea socotelilor) Acest cApeh este autografiat impre-und cu scrisoarea deschisd adresatd D-Ior Eliade i Telb.

tIn aceste çlile, cand, precum mai çliseiu, afarãdin cei doi Locotenenti, mai to0 Românii sunt acu-sa0 de catre cei doi fo§ti locotenen0, sunt silit aface cunoscut c'atat inainte cat §i dupä revolutien'am luat dela Stat nici o para, nici sub titlu de gra-tifica0e saü despagubire, precum a luat D. Eliadedela guvernu provisoriii 600 #, nici sub titlu deleafa a funcciei mele. Cad §tici ca membrii gu-vernului provisorid, de §i D. Eliad a propus §'astaruit in mai multe renduri ca sä iea pe seama-lelista civila a Princului, avend nenorocirea d'a nu

--

Page 844: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

844 0. A. ItOSETTI

isbuti propunerea sa, nu luardm nici o plata. Ampriimit insd pe drum vre-o 40 sail 50 de galbenidela unul din cei ce aveaa din banil Statuluipentru deosebite misii. Mai in urmd am cheltuit§i eü pentru confratii mei arestati o sumd egald,de nu si mai mare ; si cu toate acestea, fiindcdsciam cd mica sumd din banii Statului, ce a re-mas la cei ce fuseserd trimisi cu misil secrete, nutrebue sa fie cheltuite, cum dice D. N. Balcescu,in folosul patriotilor ci al patriei, am scris for-mal DD. Golesci Inca din luna lui Ianuarie, facen-du-le cunoscut ca voiU respunde foarte curendacea almã de bani. Dati-mi voie, Domnilor, säpui aci o parte din acea epistold, fiind in raportcu introducerea acestel adrese

eVe iert calomniatori ai mei,Muscali saü Locotenenti, pentru toate durerile cemi-ati pricinuit ; dar nu ye voiu ierta nici odata deme yeti mai sili sd vorbesc de mine insumi, cobo-randu-me in arena neomenoasd si anti-romând incare de 16 luni me chernati neincetat, §i Dum-nedeu imi ajutd sa resist pAnd acum.

ePicum sä venim la cifre.Primiti dela D. C. A. Rosetti . . galbeni 1000

(Ion Ghica) . . e 900fratii l3rdtieni . . . . 400

Peste tot 2 300z

Page 845: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

DESPRE ELIADE tp TELL 845

Da/i dupci ordinu comitetului :

D. X. X. X. (Telegescu dela Ploesci) galbeni 315a Ion Eliade 2 i8o6 Tell , goo6 D. Brdtianu , 200

c C. Balcescu , 5o6 N. Balcescu , wo6 Negulici , 30e Eliad 3. 20

6 Eliad §i St. Golescu ca sd-i deaD. Tell , 700

6 Boliak (mi se pare) , 300 pu§ca. , cdruta §i bac§i§uri la ple-

carea D-lui Eliade , 20

Peste tot . . . 3 2545

Vedeti, Domnilor, cd banii e§iti din cast,intrec pe cei intrati cu 4* 245, §1 pricina estec'am depus mai mult deck anuntasem §i cutoata dobAnda de 20 la sutd ce am platit §i pla-tesc , am depus Inca mai mult i deck ace§ti245 galbeni, dar nu pot da socoteald anume pece i-am cheltuit ; §i cred ca ori cine poate vedeacd 'n momentele cele dupd urmd, and ne pre-gdteam pentru revolutie §i politia me 'ngrija §ime urmärea, am putut cheltui vr'o 200 galbeni,fdra ca sd pot tine 0 socoteald strictd ; dar pen-

Page 846: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

846 O. A. ROSETTI

tru cd trdim inteun timp cand numai calomnia-torii vorbesc §i sunt ascultati, si prin urmare ceice n'au asemenea principii trebue sä dovedeascasail sd tacd, iatä c'acea sumä de bani nu figu-reazd in cifre.

eM'è socot dator, Domnilor, a ye mai facecunoscut, ca membru al comitetului revolutionar§'al asociatiei studentilor roman!, cd s'a mai datD. general Tell, de cdtre D. A. G. Golescu, Inca800 galbeni (de nu 850). Acesti bani erau adu-nati de catre D-1 A. C. Golescu, pentru asociatiastudentilor roman! si D -1 A. C. Golescu intruinceput mi-a fost dat mie aceastä sumd imprumutsi cu soroc de 3 sail 4 luni, ear eil, destinandu-ipentru revolutid, ii ldsasem la D-1. A. G. Golescu.Mai in urma D-1 A. C. Golescu, dorind si acica'n toate, sd nu remae mai in urmd, cand estevorba d'a face un sacrificiii pentru patrie, mi-afdcut cunoscut c'acea sumä de bani, remâne perespunderea sa. Dar ori si cine va fi cel ce res-punde Asociatiei pentru dinsii, noi suntem in drepta face cunoscut c'acesti bani s'au dat D-lui ge-neral Tell, si prin urmare suntem in drept acere dela Domnia sa socoteald si pentru sumaaceasta. 5i fiindcd pe drumu ce ne-a pus D. Tell,suntem silt! a spune tot ce stim, am onoarea d'aface cunoscut comisiei, cã dupd mine, din 2400

Page 847: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

DESPRE ELIADE g t TELL 847

galbeni ce a priimit D-1 Tell, inaintea revolutiei,n'a putut cheltui, dupa cum adesea ne-a sfius in-su§i, mai mult de 150 galbeni si precum ori-cinepoate calcula ca. in calatoria D-lor dela Islas sipana. la Romanati nu puteau cheltui mai mult cuo companie de soldati care isi avea indestulareadela capitanul ei ; cad pentru cele-lalte escursiice mai facura. dela Romanati la Craiova, s'a luatdela administratiile acestor districte peste 30,000lei, afarà din plata ce a facut magistratu pentruindestularea membrilor guvernului de acolo, pre-cum poate adeveri ori-cine a vedut aceste soco-teli inatisate la ministeru din intru s'al finantelor.

e Daca earasi va dice D-1 general Tell c'acheltuit din banii acestia cu armia sa in retragerela munti, protestez 1) fiindca banii acestia n'afost dati pentru asemenea expeditii, si al 2-leafiindca. D-1 Maghieru, carele in adevér purta toatecheltuelile, a 'nfatisat socotelile si s'a scadut dinbanii ce avea pentru formarea pandurilor cu 500galbeni, si cred ca.' Statul a plait destul de scumpacea expeditie ca sà nu mai fim sili0 s'o platim sinoi D-lui general. Ast-fel dar D-1 Tell a priimitpeste tot # 2400.cheltuiti la Islas, sd dicem 200dati in Bucuresti D-lui C. A. Rosetti 200

peste tot . . 400remasi la Domnia sa . . 2000.

Page 848: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

848 EMIGRAV! DE LA BRUBSA

cDomnilor. Eu n'acuz pe nimeni ca durn-nea-lor, i dacd D-1 Tell va fi cheltuit ceva baniin trebuinte ale patriei, voiU priimi cu bucurie so-cotelile sale. Dar, ca membru i contribuitor alcomitetului, sunt in drept a-i cere i socotelile sibanii remasi, mai cu seamd and dumnea-lui ne-adat aceasta. frumoasd

Puindu-mé la dispositiile comisiei, am onoa-rea, Domnilor, d'a ye saluta frateste.

C. A. Rosetti.,

No. XXV. Emigra/ii dela Brussa cardIon Ghica.

cDreptate

cDornnule lone Ghica,

(Dela inceputul revolutiunii noastre pangacum am avut destul timp si mai multe ocasiunica sd putem cunoasce i aprecia talentele si tactulD-tale politic pe nemarginitul camp de luptd aldiplomatiei, care din ce in ce se destinde inainteanoastra, si de unde sa putem culege laure pentruliberarea i fericirea patriei si natiunei noastre.

cAcum, audind cu durere cä Dumnea-ta, des-gustat de marile pedice ce intimpini in frumoasa

penibila carierd ce preinsemnat, te-ai fi de-

pildd.

frdlie.

si ti-ai

Page 849: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CATRA ION GHICA 849

terminat a te retrage in locuri mai pldcute pen-tru o viaà mai dulce. Noi, pentru cd cu tot drep-tul meriti crederea si recunostinta noastra., terugdm a remâné tot in Constantinopol, aproapede augustul nostru Suzeran, cel mai natural, maisecur si mai generos protector al nostru, pAndcând aceastd a noastrd alegere se va aproba demajoritatea emigr4unei.

e Salutare si frdtie.

e G. Adrian, C. Serghiad, Cesar Boliak, Jo-ranu, Alexandru Golescu, P. Cerndtescu, D. Flo-rescu, A. Zane, C. Padeanu, Radu Golescu, loanDeivos, M. Serghiescu, loan Maghieru, Ioan 5i-mon, B. Balcescu, N. Apoloni, I. Ionescu, Al.Mano.

, Brussa 26 Oct. 1849 (6 Noemv.)).

No. LXIX. A. G. Golescu cdiret Ion Ghicala Consianteinopole.

c Paris 7 Novembre 1849.

e Mon cher Ghica, Je t'écris ces quelquesmots de chez Balcesco. Je n'ai que le temps dete manifester ma surprise de me voir impliquépar toi dans l'affaire de la lettre signée par Tellet N. Golesco. J'apprends de Bolintineano que

Arnintiri Glum. 27,641. 51

Page 850: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

850 A. G. GOLESCU

tu as des griefs contre moi a ce sujet. Alexandrim'apprends la meme chose et Catinca Rosettim'écrit de Constantinople que tu es furieux contremoi a propos de cette affaire. Je ne comprendsni comment ni a propct de quoi je suis impliquedans cette nouvelle affaire. Tout ce que je saisde cette affaire, c'est que je suis alle avec mescousins chez Spleny et que celui-ci nous a de-clare n'avoir jamais rep de toi un papier signépar un ou par plusieurs d'entre nos emigres,ayant rapport a la situation des Principautés eta leurs relations avec la Hongrie, et que m6meil n'a jamais parle a Eliade que d'une note nonsignée et n'ayant aucun caractere officiel ou seu-lement officieux. Or, comme au contraire Eliadeavait soutenu que Spleny lui avait parle de propo- .

sitions faites et sig-nées par toi et par plusieurs desnOtres, j'ai eu une forte dispute avec lui a cesujet et je ne lui ai meme plus parle depuis.Voila donc de quoi je suis coupable dans cetteaffaire ! Je ne comprends pas ce que tti as a mereprocher a ce sujet. Je pense avoir été assezfranc avec toi, pour n'avoir plus a craindre d'etrel'objet d'une suspicion aussi peu fondee.

cEn tous cas, comme je suis au plus malavec Tell et Eliade, je m'engage a ne plus t'enparler ; on ne peut parler avec impartialité. de

Page 851: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

NEINTELEGEBILE EIVEIGRATILOR 851

ses ennemis, et je ne veux pas m'exposer a etreinjuste pas merne avec mes ennemis. J'espere doncque de ton côte aussi tu ne m'en parleras plus.Tant que nos relations personnelles n'etaient pasarrivées a ce degré d'inimitie j'ai pu me permettrede t'en parler ; maintenant c'est fini. Je te prieseulement de croire, une fois pour toutes, que jene me mele plus en rien de ce qui regarde cesM-rs ; que pour moi c'est comme si ces Messieursn'existaient pas et que par consequent tu ne doisplus preter foi a des intrigues indignes d'hommesqui se respectent.

,Je reviens a la charge pour t'engager avenir toi meme a Paris, ou j'espere bien quenous finirons par nous entendre sur ce qu'il ya faire, en dehors de tout esprit de parti.

(Ton ami

c A. G. Golesco.

.Mes respects a Madame Ghica. Si tu voisma tante Golesco, dis lui, que si je ne lui aipas écrit par ce courrier, c'est que je suis per-suade que ma lettre ne l'eut plus trouvée a Con-stantinople..

Page 852: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

852 EMIGHATII DELA BRUSSA

No. LXXI.Ernig-ralii dela Brussa edIrd Eliade.

cBrussa 6 Febru. (25 lan.) 1850.

c Drepale, .fr tiyie .

cDomnule Eliade!

Toate scrisorile D-tale dela 4/16 Dec. in-coa, in cea ce ne priveste pe noi, ne-ad atinsfoarte mult, cad era indemn de D-ta, si se vedecd conesilatif nostri, de cari ne-am despartit nu-mai fiind-ca aü comis fapte desoneste i misere,

informat cu pasiune despre noi, saii maibine vrend ca sã vindice depdrtarea D-lor, ne-aucalomniat intr'un mod de care numai D-lor poatesunt capabili.

cCât pentru banii cAci am putut trimitempentru tractarea causei noastre cu deschidereaunui jurnal, noi ne repurtdrn la scrisoarea trimisduna cu el si la apelul nostru din 5;17 Decern-brie 1849.

Salutare i fraAie.

tRadu Golescu, Alexandru Golescu, II Flo-rescu, P. Cernatescu, G. Vallianu, A. Zané, C.Padianu, I. Magheru, I. Simon, A. Mano.Red. Cernatescu.),

sa-ci

te-aa

Page 853: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

E [JADE 833

No. LXXIV. Eliade ctUrd emigrratil dela Ilrussa

cDonindor,

Am priimit scrisoarea D-voastre din 18/30Aprilie. Am veclut cele scrise si iar mi-aii pdrutreil de ate Imi scrieti cd se urmeaza aci. Vecl,fratilor, cd a ajuns mai mult ure personale intreRomani, iar nu despartire de principii. Cine estecu un partici, e considerat de om de omenie siprivilegiat a dice si a lucra ori-cum va voi ; de-fectele nu i se ved decat dela cea-lalta partida ;tristd stare ! 5i pretindem a indrepta i lumea.

iNu tiü, amatii mei frati, daca cate imiscrieti pentru cei despartiti de D-voastra sunt ade-vérate sail nu, cad eu nu me afiu cu D-voastra.Stit insä si ye asigur cà. acesti despartiti deD-voastra nici o data n'au cutezat sã scrie asupraD-voastre i sa ye intineze. Tot dorul le-a fostsi le este ca. sunteti prea creduli, §i aceasta cali-ficat'ie nu e nici yitiu, nici defect. .5tia lard cudurere de suflet cd-mi faceti o nedreptate scriin-

lucruri ce nici D-voastra nu credeti. Imiaruncati asupra-mi sarcina ca mi etrimis circa

.0oo fr., cari adoperafi cu consciinid, 1ft/ea sdproducd mulb . N'am priimit, Domnilor, cleat

2 200 fr., doue mii doue sute o data si sapte sute

s'aziclu-mi

Page 854: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

854 ELIADE

opt altd data, a cdror socoteald am trimis'o ce-lor ce aü dat ace§ti bani.

(Tata, fratii mei, pentru ce n'am putut priimibanii ce ai suscris. Nu e drept, nici cuviincios,nici generos sd-mi incdrcati sume ca sd-mi adu-ceti aminte cd nu s'au adoperat cu con§tiinta. Vor-biti de onestitale, sinceritale, moralitale ; §i dacáeste onest, sincer §i moral sd incdrcati pe un omce ye chiamd la unire, la pace, la amorul intresine §i pentru patrie ; dacd credeti cä i acumlucrurile mele ye ating sati ye atacd, ye rog säme erta0, sail nu me yeti erta ; nu mai diceti ca.me mai respectati Inca., fiti sinceri. N'am ambi-tionat respectul nimului, ci amorul care l'am dat§i eu. Am4-mé cum ye am, daca se poate; §iatunci yeti dice albului albü, i lui doué doué, iarnu patru.

ePentru banii ce-mi scrieti sd. daU D-lui D.Bratianul, nu i-am priimit. De mi se vor trimiteimi void face o placere a ye servi. Am vorbitcu D. Brdtianu, i-am respuns §i in scris asupra a-cestor bani. D-voastra bine §titi cd. nu sunt la mine(vorbim in convinctie morala iar nu dupd formejudiciare) ; §titi in con§tiinta cã n'am priimit aceibani §i me insdrcinati a-i respunde. Pentru ce ?Pentru ca din disgr4e nu ye invoii intre D-voa-stra. ; aci sunt patimile care vorbesc acum, iar nu

Page 855: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

CATRA EMIGRATII DELA BRITEMA 855

ratia §i sufletele D-voastre ce le iubesc ata.t.Dar, Domnilor, imi sunteti dragi, caci sunteti Ro-mâni, sunteti esilati ; §i esiliu ii suferiti pentru de-votament, pentru adevér; ati luat crucea pentrua servi pe alii i a suferi martiriul, §i in taran'ati umblat nici dupd vodie nici dupa parcalabie.Imi sunteti dragi §i ye rog, pAna nu se vor maialina patimile, incetati de a-mi mai scrie, caci imiface mare reit, §i nu cred sa fiti a§a de crudi casa faceti a-mi veni durerile dela obiectele afecti-ilor mele. Domnul cu D-voastra! Amorul §i pacealui in inimile D-voastra. A revedere, amatil mei.

tSalutare §i fratie.

.11

1850 Mali 17 (5), Paris.

tD-lor Cernatescu, Sergiade, Valeanu, A.Golescu, R. Golescu, D. Florescu, I. Magheru,Pädeanu, Simon, Zanea, Mano,.

No. XLII. Eliade cãlrã emigragi dela Brussa.

cDomnilor,

t Am priimit scrisoarea D-voastre din 25 Ian.(6 Feb.). Am v'edut declaratia formala, prin carecu dece iscalituri stigmatisati pe fratii D-voastra.

Eliade.

Page 856: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

856 ELIA DE

din esilifi pentru aceeasi causd cu numele de facd-tori de fapte desoneste si misere. Mu lt am planssi pe acusatori si pe acusati. EU nu cunosc ce acurs intre D-voastra astd diferintd, insd ve4 cdei ori la cine s'ail plans de D-voastra, nu v'ailcalificat ast-fel, ci mult s'ail intins a ye dice cãsunteti abatuti din principiele proclamate de natie;si ye plang amagirea cdror sunteti dupe si maitarditi poate victime. Poate sd n'aiba cuvinte laCate dic, 41 marginesc si isi rnesoard insd vorbelecum sa. sada bine oamenilor ce represinta o causä.Nu fiti, Domnii mei, ori de ce parte veti fi, scumpila dreptate si fratie si ieftini la injurii si asupriri.Nu suferiti oamenii ce-si (Jail prerogative si pri-vilege a calomnia, si altora nu le iartá nici drep-tul de a se disculpa.

i Cat pentru banii ce-mi scrieti cã mi-ati tri-mis spre tractarea causei D-voastre cu deschide-rea unui jurnal, me iertati, cd nu-i pociii primi :

c i . Pentru cd. nu §tiii care este causa D-voa-stre, pentru cä nici o data nu v'ati pronuntat.Ne dati astd yard in luna lui Maiu imputernicirea sustine principiele Autonomiei si Suzeranitatii,si apoi ye puneti sub steagul celui ce a vrut sane vindá ca pe vite la Unguri, si ye supèrati peori-cine, ca sa se apere de calornnii, este nevoita-1 da pe fatd.

Page 857: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

NEINTELEGERILE EMIGRATILOR 857

g 2. Ca i de a0 fi cu to0i de acelea§i prin-cipii ale natiei saU erei noastre, cu 2 200 francinu se poate incepe un jurnal al nostru.

c3. Ca. nu pot a me incdrca cu bani delaoamenii ce nu-i cunosc §i nu ne cunosc bine.Experiena m'a acut sã ved. multe §i mai virtosin dilele acestea.

eMe ierta0, Domnilor, §i ye rog nu me maiinjurati, injurându-ve intre sine. Nu v'am Idcutnimic. Nu v'am luat nimic. Cat am putut, v'am lostla toti, §i d'a dreptul §i indirect, invecator de limbd.V'am aretat drumul cum sa ye scapa0 mai intâilllimba de muscalism §1 nici aceea nu mi-o iertaamicii D-v. §i inimicii mei. Cei care aperd slo-vele §i vorbele Muscalilor, nu ye fie teamd, suntnumai buni a servi Muscalilor cu paguba D-v.and va fi Carditi mrni ve0 da dreptate, pentrucã inimile nu ye sunt stricate ; daca. ve(i fi cfre-

z=,

§it, ai fäcut-o din inocentCe voiti puté voila mai face §i de ad ina-

inte. Pe inimicii mei personali i-am iertat §i ii

voiti ierta. Pe inimicii insd principielor rnele lite-rare, filosofice, religioase §i politice, nu i pociüierta ; i-am combaut §i i voiü combate pAnd laultima mea ora ; §i yoia Lisa de mo§tenire fiilormei materiali §1 spirituali a-i combate,

and me veci mai onora cu vre-o scrisoare

Page 858: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

858 ELI ADE

laconica, cu finete, plind de injurii card &at-4D-voastre, ye jur pe Dumnecleil sa nu mai inco-ronati asemenea scrisori cu vorbele Dreplate

frdfie., Pentru numele patriei, nu ye inveta0 asade tineri a isbi cu biciul sarcasmului sfiintele....(I)care astacli o tard este in foc. Din adincul inimeiye scri, cu toata curd0a inimei; i pentru cd luaiütonul si cutezarqa de a ye da oare care consiliuri,credeci me ca-mi fu fricd ca de foc, de a pune incapul scrisorii mele Dreplate frafie, temendu-me cd poate in sacrul meil necaz voiü comite vre-onedreptate, atingendu-ve asa cum nu meritati.

«A revedere.Eliade.

4185o, Feb. 22 (6 Marte).

'Paris, Rue Notre Dame des Victoiresg 116tel National.

.DD. Florescul, Padeanul, Zanea, A. si R.Golesci, Cerndtescul, Simon, I. Magheru, Valeanu,Mano.

« P. S. Respectati-mi, ye rog, expresia de sa-crul necaz, caci e vorba dorul de a ne vedé infr4ie cu toti. Nu crede0 alt-fel. 5i pallei cellalteasemenea le scriii, când intrebuinteazd expresiinefraIesti saU necuviincioase bdrbatilor.,

) Probabil aicT lipsesce o parte din scrisoare sari sunt ate-vacuvinte sanite In original.

,si

I.

Page 859: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

EMIGRATII DELA BRUBSA 859

No. LVII. Emig-y-(1M dela Brussa cdtrci A.G. Golescu, AT. Bdlcescu ,ci D. Bralianu.

.Brussa 18 (30) April 1850.

e Drepale frayie.

D-1°'. A. G. Golescu, AT. Balcescu D. Brdtianu.

(Fiind-ca D. Eliade ne-a refusat in fine sumacu carea putusem contribui la apelul D-lui pentrudeschiderea unui jurnal, unde sa se tracteze causaromand, §i cunoscand necesitatea cea mare de fon-duri pentru publicarea scrierilor interesante causei,noi am invitat pe unul din D-voastra, pe D-1 D.Brätianu, a primi dela D. Eliade suma de lei tur-ce§ti 4027, patru mii douë-cleci §i §apte, §i a iitine pand se vor coloca pentru scopul arétat. Darfiind-ca, ca sã se poata adopera cat mai bine,noi in unanimitate v'am ales pe D-voastra ca sádecideti asupra scrierilor ce ail merit mai mult§i care ar tracta mai bine causa, fie in genere,fie in parte, in sens politic §i national, fie in ori-celimba scrisd §i de oH-care roman din ori-ce partea României, §i a se publica cu ace§ti bani. Intim-plandu-se insd, ca vre unul din D-voastra sã fieintre autorii ce ar presenta asemenea scrieri ,atunci in locul aceluia se va alege altul de emi-

4.z.

Page 860: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

81;0 EMIGRATII DELA BRUSEIA

gratii de acia, pentru apreciarea §i judecareameritului acelei scrieri.

Suntem incredincai, Domnilor, cã dreptatea,patriotismul §i cuno§tirqele D-voastre vor face caace§ti bani sa fie atat de bine §i frurnos intrebu-ir.qaci in cat pe langa lauda ce veci merita D-voa-strd, sa simOm §i noi acea contentatie a sufletu-lui ce indeamnd, da curagiii §i celor debili sprefapte bune.

Red. Cerndlescu.Salutare §i fracie.

D. Florescu, Al. Golescu, R. Golescu, P.Cerndtescu, G. Vdleanu, C. Sergiad, Al. Zane,C. Padeanu, A. Mano, I. Magheru, I. Simon.»

No. LXXVI. Ernigralii dela Brussa cdtrdD. Brdlianu.

Brussa 18 (30) April 1850.

c Drepale

e Domnule Brdtiene,

e D-1 Eliad ne-a acut in toamna anului tre-cut un apel ca sa-1 ajutam cu ceva bani spre adeschide un jurnal in Paris pentru tractarea cau-se', §i noi am respuns dupã putinca-ne, cu multu-mire, dar apoi ii a refusat.

r

!nig e.

Page 861: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

EMIGRATII DELA BEIISSA 861

eAcum sciind ca. e mare necesitate de fon-duri pentru publicarea scrierilor interesante causei,fie in parte, fie in genere, noi am decis ca sdincredinyim acei bani D-tale, p5.na se vor ado-pera conform scopului §i instrucOunilor noastrepentru publicarea acelei scrieri, carea ar merita maimult §i pentru carea ar opina cel puOn doi dinmembrii comisiunei ale§i de noi.

iSuma subscri§ilor ce se afla la D. Eliadera de lei 9940, din carea scaclend 3500

aici dela D. Zosima §i cheltueala analoga atransportului lor la Paris, de lei 713, mai remânea primi D-ta 5727, din carea, trimiOnd 1700 laD. Ghica in Constantinopole, pentru completareasumei la polita D-lui Balcescu, remân asupra D tale4027, ca fond public.

Salutare §i fratie.

(Red. Cerndlescu.,

A. C. Golescu cdtrit emigrapi dela Paris.

iDreplate fridge.

eFratilor Romeini,

Starea morala de astacli a Romanilor, maidin toate provinciile române, este una din cele

pri-miti

Page 862: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

862 A. C. GOLESCII

mai avantagioase interesului national prin careRomânii trecurd pato. acum. Escludand epoca ceabelicoasa a Românilor din mediul ev, nici o datapoate spiritul lor nu fu mai intreprinclétor deckastadi pentru a ajunge la scopul lor national. Cutoate astea, acest spirit poate produce fructe bunesag rele pentru natiunea romana, dupa directiuneapolitica*, buna sati rea ce i s'ar da acum. Ambi-tiunile rele, pasiunile perverse, partidele contrariiuna alteia, de multe ori contrarie toate intere-sului national, n'aii lipsit nici o data din sinulunel natiuni §1 cu atat mai mult din sinul natiu-nilor apésate de juguri streine. In aceastd cate-gorie este astácji i natiunea romând.

Ast-fel se afld acum §i poate vor mai fo-menta Inca in sinul Românilor diferite factiuni anti-nationale unele din indiferintd de patrie, alteledin rAtAcire, care, sustinute i incuragiate prin pro-tecOunea streinului inimic al românismului, nu tin-tesc decat a stinge spiritul roman saU a-i da odirectie contrarie interesului national §i a impliniprintr'aceasta scopul infernal al neimpècatului ini-mic al Românilor. Pentru a preveni dar feul su-prem in care peste putin târçliü poate fi precipi-tatd naOunea romând de cele care vor s'o inghitd,este indispensabil o organisare saü un legamintintre Românii cei cari astädi cugetd §i simt mai

Page 863: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

APEL CATRA EMIGRATI 863

bine pentru natiunea lor, care sa conducd spiritulRomânilor pe calea cea adevèratd. Aceasta orga-nisare, care nu poate avea un inceput sail o rd-ddcind decdt numai in cercul emigratilor români,fiind-cd numai ei sunt intr'o positiune de a putelua initiativa, a fost tot-deauna simtitd de ei si

propusd de multe ori, insd opiniunile diverse aufacut ca ea nici pAna astacli sd nu se poatd realisa.

cAcum, dupd toate acestea, subsemnatii ye-clênd imposibilitatea de organisatiune intre emi-grati, prin modurile cercate pând astacji, vèclend

paralisarea la care am fi fost redusi, comitetulunei asemenea organisdri, chiar de ar fi reusit ea ;veclend Inca. pe MAIO acestea necesitatea mai ur-genta deck tot-deauna de o lucrare serioasdregulata pentru respAndirea i mentinerea in for-titudine a ideilor i sentimentelor nationale intreRomâni, propun numirea directd a unui comitetde trei membri, care sd conducd lucrarile in sen-sul acesta prin organisarea unei .societati.

cPentru constituirea acestei societdti, a cuiesistentd procede dela comitet, comitetul creatoral ei redige singur statutele ce crede mai conve-nabile dupd intelegerea sa, si nu le comunica de-ck acelor indivicli din societate pe care el credeindispensabil a-i initia in lucrarile lui. Fie-care in-

chiar din cei care concuri la alegerea co-

§i

(livid,

Page 864: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

804 A. C. GOLESCU

mitetului, nu se poate compta ca fàcênd parte dinsocietate deck dupd ce va fi primit un particularanunciii pentru aceasta din partea comitetului.

(Este adevérat cà intre modul actual de or-ganisare i intre cele propuse pas.na acum este odiferenã foarte mare, sunt incidental insa cà astan'ar putea fi o pedicà la realisarea acestei orga-nisaciuni, daca to;i emigra0 nostri vor lua in con-sideraOune imposibilitatea in care ne afla.m d'apute lucra mai bine printr'un alt mod. Fie-careemigrat catd sà aibd in vedere posiOunea noastrdcea criticd in cea ce se atinge de a ne organisa§i de a lucra. Aceastd posiciune este cä noi neafidm intre doue rele din care catd a preferi pecel mai mic, adicd a alege intr'o asemenea or-ganisare incompleta, chiar dupd convincOunea meainsd indispensabila, §i intre o desorganisare corn-pieta., sai intre starea de a face un ceva minimsi intre aceea de a face nimica. Pentru cã a staintr'o desorganisare ca p'and acum, escludend lu-crdrile in parte a trei patru emigrati, va sd Okäa face nimica si a lasa calea deschisà unor fac-tiosi antina0ona1i pentru a conduce spre rëü chiarsi tendina cea bunã a naciunei. Printr'aceastd or-ganisare nu se intelege a da ordine numai cer-cului emigraOunei, care dupa ce este foarte in-

semnificativn. la numer, apoi mulci poate §i din

Page 865: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ORGANISM:LEA EMIGRATIEI 865

cei care o compun astddi nu vor adera acum.Scopul acestei organisdri este ca ea, incependu-siesistenta sa dela comitet, sä se intindd cat se vapute mai mult pretutindeni unde se afld Romani.Acurn toata dificultatea pen tru efectuarea ei constáin a ave o incredere perfectd in persoanele cevor compune comitetul, si eU cred cã nite ase-menea persoane nu lipsesc dintre emigratii nostri.Destul este a aye convictiunea intimd in noica. oamenii ce nurnim in comitet, pe langd oarecare capacitate de a lucra, unesc si onestitateasi sentirnentul adeverat national, ca sa putem fisiguri ca. lucrdrile lor, cu toate ca in positiuneade a nu se pute censura direct, vor da tot-dea-una un resultat mai bun deck acel al desorga-nisdrei complete.

(La alegerea acestui comitet, care se inte-lege a fi numit duo majoritatea voturilor ade-rentilor, sunt invitati a concurge toti fratii emi-grati din Paris si din cele-lalte locuri cati vor fiaproband o asemenea organisare.

(Subsemnatul transmite acest apel precum sivotul sell pentru numirea, membrilor comitetuluiin primirea D-lor N. Balcescu, St. Golescu si D.Brdtianu, care sunt rugati a aréta apelul si celor-lalti frati români, si a desigila votul impreund cuvoturile emigratilor care vor adera. La desigilarea

Amintin Ghica 27,641 55

Page 866: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

866 ERCIGRATII DELA PARIS

voturilor sunt invitati D-lor a declara dupd nu-merul voturilor pe membrii comitetului fard a de-clara si numele votanplor.

ISalutare si fratie.sA. C. Golescu.

« Redactor G. Adrian.Brussa 13 (25) Iunie 1850.,

No. LXXV. ,Emigragi Románi din Paris,fratilor emigrati din Brussa 4.i Constantinopol.

«Dreptale frdtie.

c Chemarea yoastrd, fratilor, prin care nearetati din dorinta de a forma un comitet al emi-gratiei cu insdrcinarea de a lucra in intereseleRomanilor, ne fu si de astd data bine yenitd, §iye mu4umim pentru bunul vostru indemn. Darcu pérere de réu trebue sa ye spunem, ca desisi noi am simtit de apururea nevoia unui centru,care concentrând in sine micile puteri impras-tiate a tutulor emigratilor, sä desasure o lucraremai intinsd, mai tare in s-ta causd a mântuireineamului si a terei noastre ; nici o data insd deale ori ne-am incercat, off eke desbateri amavut, cand principiile dupre care era a se in-fiinta, când modul organisdrei unui asemenea co-

Page 867: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

ORGANISAREd EMIGRATIEI 867

mitet desbinau pdrerile, in cat nu puturam ajungela scopul dorit.

eAcum, dupd primirea chemasei voastre,ne mai adunaram §i, cernand cu de-amanun-

tul lucrul, ne-am incredinat Ca singurul mijloc dea ajunge la o organis4e mai deplinita este, sal

incepem mai intaiti a ne Iimpei ideile pi a neintdri credinta revolutionarei, care fiind facute,organisatia insd§i va fi de sine formatd. De aceia,socotind ca respandirea principiilor revol4ei ro-rna.ne§ti este cea mai de capetenie §i neaperatdlucrare a se face, am numit o comisie de profia-gandii, alegend pe fratii N. Balcescu, D. Bratianu§i B. Malinescu, care sunt insdrcina0 de a lucra,prin toate mijloacele ce vor pute, spre a lati §ia inrdddcina aceste idei in sufletul a tot poporulroman. 5i ye indemndm, fracilor, cd daca ve0 fipd.rta§i voincei noastre, sä ne trimiteti §1 incuviin-;area voastrd, sperand cd mai tarcliii, mai lumi-nandu-ne §i imbundt4indu-ne, vom pute intemeia§i ceva mai mare, mai bun, mai demn de s-ntanoastrd causd !

cParis 28 Septembre 185o. dn numele adun6riT

cD. Brdtiann, president.I. Voinescu if

cSubscriii ca secretar, InsI nicT consider aceasta ca respuns la a.dresa D.lut Golescu, nici am fost de Orere, lepddând toate propunerileD-luf, s. ajungem la o organisa0e cu totul dep5rtatl de organisatta pro-pug de D-luT Golescu.s

iarät

Page 868: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

868 NEINTELEGEBILE EMIGRATILOR

No. XXXI. Votul emigratilor din Brussaprivitor Ia luarea socotelilor.

cat pentru membrii care sd. compund co-misiunea provisorie insarcinatd. cu luarea comptu-lui banilor publici, noi subsemnatii am votat pen-tru DD . Stefan Golescu , Dimitrie GolescuWinterhalder.

(Subscri4.0 C. Racovitd, G. Adrian, D.Florescu, Radu Golescu, Alexandru Golescu, P.Cerndtescu, C. G. Florescu, Al. Zane.,

Un singur glas de indignatiune s'a audit dinpartea emigratilor calomniati, maltratati si acusaVde Eliade, a fost brosura autografiata a lui C.A. Rosetti, intitulatd e.Apel la oamenii cd li-beri de C. A. Rosetta, Paris, 1849, Decembre 2.)Brosura este compusd din doue parti : intdia esteo scrisoare adresata. Domnilor Membri ai co-misid pentru luarea socotelilor , a doua estescrisoarea adresatd cDomnilor Eliade i Tell.)(1)

1) PArff din aceastI foarte rar g. broprl reprodus maT susla pag. 827-848. Intreagit s'a reprodus In C. A. Rosati, Scrierr dinjunge 1i din esilia, Tomul II (BucurescT 1885), pag. 5-66.

t

earl

Page 869: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

SCRISORILE 1 DOCUMENTELE

CUPRINSE INTR'ACEST 'VOLUM

1848. Iunie 14, Bucurescl.Dr. Louis Mandl cl-tre Generalul Aupick

» » 16, Bucuresci.N. 13Alcescu si RosetticAtre Ion Ghica

» Iu lie 18 (30), Bucuresci. N. BAlcescu cA-tre Ion Ghica

» » 30 (Aug. 12), Bucurescl C. A. Rosetticare Ion Ghica . . . . . . . . .

» August 7 (i9), Braila.D. G. Golescu cä-tre Ion Ghica

» > 10 (22), Constantinopol. N. BAl-cescu care Ion Ghica.

» Septembre 5 (i7), Francfort.I-ul Memoriudat MinisteriuluT Germanic din parteaagentuluT României Ioan Maiorescu .

1 3, 17 (29). Petitiunea Românilor careSultanul

» » Paris. Protestul Emigratilor dinParis care Sultanul ..... . .

Pag.

8

3 8

45

47

21

34

120

55

57

.

.

.

Page 870: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

870 scrusom DOCUMENTE

Pag.

1848. Sept. 29, Nicolae Gheorghiade (IEliade) cgtre Ion Ghica 641

» Octobre Francfort. Din actele Pada-mentuluf de Francfort asupra Princi-patelor Danubiane 145

Novembre 4 (16), Francfort.-2-lea Memo-rial dat Ministeriulta German din par-tea plenipotentulta României Ioan Ma-iorescu 132

s Ic (22), Viena. loan Maiorescu cgtreGeneralul Magheru 15916 (28), Belgrad. N. Bglcescu careIon Ghica 23817, Paris. A. G. Golescu §i StefanGolescu cgtre Ion Ghica 82

) 26. Paris. A. G. Golescu cgtre IonGhica 94

A. G. Golescu care Ion Ghica moA. G. Golescu care Ion Ghica 102

>> A. G. Golescu cgtre Ion Ghica io8Petitiune cgtre Adunarea Nati-

onall a FrancieT 114Adresa plenipotentiarilor români

cgtre Lordul Palmerston . . 1171849. Ianuarie 4, Belgrad. N. Bglcescu cgtre

Ion Ghica 24221, Belgrad. N. Bglcescu atre IonGhica 245

s 24 (5 Febr.), Triest. Generalul Ma-gheru cgtre Ion Ghica . 151

p

.

a a

.

o

o

n

n

. . .

Page 871: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

SCRISORI DOCUMENTE 871

Pag.

1849. Februarie 5 (17), Paris. Nicolae Golescuatre Ion Ghica 7077, Viena.I. Maiorescu atre N. BAl-

cescu. 1688 (20), Paris.Adresa prin care Tell,N. Golescu i Eliade numesc pe IonGhica representantul lor la Constan-tinopol 649io, Sibiiit Socoteala de banii Erni-gratiunii.c<Cu imprumutare.) (G. Nitescu), 656«Bala dati.»«Cornptul banilor primitt ) . . a 6 5 7

«Lista de banii ce s'aii adunat dincontributie) alatuitä de M. Serghiescu. 658«Lista de bang ce s'ati cheltuittuita de M. Serghiescu24, Paris. A. G. Golescu care IonGhica 505

Paris.Circulara luI Eliade, Tell 0N. Golescu, ca ef't aT Emigratiund 647

) Martie 7, Paris. N. Golescu catre IonGhica 7088, Constantinopol. Proces verbal alemigratilor dela Constantinopol . . . 7099, Paris. Respunsul luT Szarvady laintrebarea cornitelui Zamoyski. . . 179

z 12 (24), Constantinopol. N. Bal-cescu care Eliade, Tell 0 N. Golescu 651

alcA.-

.

85

.

.

.

(

D

5

Page 872: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

872 SCRISORI sI DOCUMENTS

Pag.

1840. Aprilie 17 (29), Negotin N. Bälcescu cg-tre Ion Ghica 25718 (30), N. BAlcescu care Ion Ghica 25920, Passy. C. A. Rosetti care IonGhica 6326, 27 (8, 9 Maiii),N. BAlcescu ca-tre Ion Ghica ..... . . . 249, 257

a 27, Paris.A. G. Golescu care IonGhica 207

ScrisOrea lul Butianu catre325

Maiii Conventiunea dela Balta-Liman in-tre Rusia i Turcia 1942 (14), Brussa.Jurnalul Emigratiuneidin Brussa 7108, 9 (20, 21), Mehadia. N. Baracescucare Ion Ghica 267, 269

a 10, Panciova.N. Balcescu care IonGhica 26111, Paris. C. A. Rosetti care IonGhica . . . . . 7012, Panciova.N. Bglcescu atre IonGhica 26113 (25), Brussa.EmigratiT dela Brus-sa catre Ion Ghica 71314, Panciova.N. Balcescu catre IonGhica 265

a a 17 (29), Debretin.N. BAlcescu careIon Ghica 271

11,

gurt/ I

.

Page 873: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

SCRISORI qt DOCUMENTE 872

Pag.

1849. Maiti 17, Paris. N. Golescu cltre SuleimanPa,a 203

18, Proces verbal al Conferintd dela Paris tinutà de Printul Czartoryski,Szarvady, Pulsky, Teleki, etc . 39630, Debretin. Scriscirea Jul N. Bal-cescu atre Comitele Batthyani . . . 291

Iunie 2, Debretin.Respunsul luT Batthyanicare N. Balcescu 292Proiect de lege : Despre drepturilenatiunel române civile i judicialeDespre treburile bisericesci» 293

3, Debretin. N. BAlcescu atre IonGhica 276

a 6, 3, Pesta. N. Balcescu atre IonGhica 283, 288

to, Pesta. Extras din circulara JuTBatthyani care agentii diplornaticicomandantil militarl al granitelor . . 295

13 (25), Pesta.N. BAlcescu cAtre IonGhica 31514, 22, Pesta N. Balcescu care IonGhica 298, 299

Proclatnatia Generalului Bern atrelocuitoril Transilvaniei 30615 (27), Pesta.N. Balcescu catre IonGhica 32218, Pesta. Circulara lui Batthyani cA-tre toti agentii diplomatici ai Ungariel 310

a

a

.

2

2

0

2

Page 874: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

874 SCRISORI IF DOCUMENTS

Pag.

1849 Iunie 27, Fontenay aux Roses.A. G. Go-lescu care Ion Ghica 215

, » 29, 30, Pesta.N. Bglcescu cgtre IonGhica 328, 332

» 31-3 Iulie, Pesta. N. Bglcescu careIon Ghica 341-352

, Iulie 1, Constantinopol. Contract incheiatcu agentul PrintuluI Czartoryski pen-tru introducerea oficerilor poloni inlegiunea rot-pang din Transilvania . . 403

» 1-3 (13-15), Segedin.N. Bglcescu cg-tre Ion Ghica . . . . 362-370I, 2, (Constantinopol).Ion Ghica cl-tre N. BAlcescu 333, 340

D 3 4, 6, Pesta. N. BAlcescu cAtre IonGhica 352, 359

3 3 7 (i9), Oituz. Proclamacia Generalu-luI Bern cAtre Moldoveni cu rnarplIta Bern . . . . - 392, 393

1, 12, One0'1.Adresa Generalului BerncAtre autoritgOle MoldoveI 395

, , 14, Segedin. Adresa luf BatthyanicAtre N. BAlcescu .i Bolliac . . . . . 371

, g Projet de pacification, 372, 14, Segedin.Convequnea fAcutg de

N. BAlcescu 0 Bolliac cu Guvernato-rul Ungarid Kossuth pentru forrnarealegiunil romine 376

Manifestul Guvernului unguresc. 384, Starea armatei unguresci . . . 387

O ,

, )

o

.

Page 875: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

SCRISORI qx DOCURIENTE 875

Pag.

1849. Iu lie 20 (1 Aug.), Paris. Eliade careNegulici 71420 (1 Aug.), Paris. Eliade cAtreRusso 71820 (1 Aug.), Paris. Eliade atre de-tinutiT dela Brussa 72225, Segedin. Buletin din rësboiulunguresc 39026 (7 Aug.), Paris. Locotenentii cAtre detinutiT dela Brussa 731

August 3 (i5), Paris. Eliade atre Costa-che Alexandrescu 734

Paris. Eliade atre Grigorie Zo-sima 73715, Or§ova. N. Bälcescu care IonGhica 404

3 17, Fontenay aux Roses. A. GGolescu atre Ion Ghica 748

Septembre 4 (16), Paris. LocotenentiT cA-tre Emigratil dela Brussa 743

Paris. A. G. Golescu care IonGhica 755

Octobre 16, Paris. C. A. Rosetti cAtreIon Ghica 7817, Paris.N. BAlcescu, V. si Ion Alexandri care Ion Ghica 40622 , 26 Paris. N. Bälcescu atreIon Ghica 407, 41626, Brussa.EmigratiT dela Brussa cä-

tre Ion Ghica 848

,

,

, »

,

>

,

,

v

D

2

Page 876: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

876 SCRIBORI qi DOCUMENTE

Pag.

1849. Octobre Brussa.Emigratii dela Brussacgtre LocotenentiT dela Paris . , 763

» Novembre 6, Paris.N. Bglcescu cgtre IonGhica 418

e 7, Paris. A. G. Golescu cgtre IonGhica 849

) 13 (25), Paris. Procesul-verbal in-cheiat de Adunarea Emigratilor in ces-tiunea banilor remasl asupra lui NBglcescu 66o

) 2 16, Paris. N. Bglcescu cgtre IonGhica 419

3. ) 20, Brussa.Bolliac cgtre Ion Ghica 6292 2 Paris. Respunsul dat de Tell,

Eliade si Plesoianu la invitarea de aasista la cetirea procesulta-verbal pri-vitor la baniT remas1 asupra ha NBglcescu 66i

) Decembre 2, Paris. Asociatia Româng,Statute 797

3. ) 2, Paris. Estrase din (Ape! la oa-menu cei liberly de C. A. Rosetti sidin scrisoarea deschisg care Eliadesi Tell 827

2 2 4 (i6), Paris.LocotenentiT din Pariscare Emigratii dela Brussa 769

2 2 5 (i7), Brussa.EmigratiT dela Brussacgtre Eliade, N. Golescu si Tell . . . 775

) 2 5 (I 7), Brussa.,EmigratiT dela Brussacare cei dela Constantinopol si Paris. 776

Page 877: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

SERISORI DOCUMEINTE 877

Pag.

1849. Decembre 6, Paris. N. Bglcescu cgtre IonGhica 4206. Paris. Ernigratil deli. Paris cgtrecel dela Brussa 7956, Paris. Eliade cgtre EmigratiT delaBrussa 7867, Paris. N. Bglcescu care Ion Ghica 42115 (27), Paris. LocotenentiT N. Go-lescu, Tell 01 Eliade cgtre EmigratiTdela Brussa 8or15 (27), Paris. LocotenentiT N. Go-lescu, Tell i Eliade cgtre EmigratiTdela Brussa 807

2 15, 16, Paris. N. BAlcescu cgtre IonGhica 424, 43017, Paris. Eliade care detinutiT delaBrussa . . . . --- . ..... . 67424, Constantinopol. Act de garan-tie dat de Ion Ghica i Marin Ser-ghiescu luT Achmet Wefyk Efendi pen-tru Bolliac 62824, Constantinopol. Bolliac careIon Ghica 62825 , Constantinopol. Bolliac cgtre

Nicolae Alexandrescu . . . . . 63326, Paris. N. Bglcescu cgtre IonGhica 43526, Paris. Memoriul dat de N. Bgl-cescu guvernelor Franciei i EnglitereTprin mijlocirea ConteluT Zamoyski . . 438

Is

.

Page 878: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

878 EICRISORI qi DOCTIMENTE

Pag.

1849. Decembre 27, Paris. N. BAlcescu cAtre IonGhica 437

» » 27 , COnstantinopol. Bolliac cAtreIon Ghica 633

» S 30 , Constantinopol. Bolliac cgtreEliade 814

» Alexandru Golescu cAtre IonGhica 783

1850. Ianuarie I (13), Londra. N. BAlcescu cg-tre Ion Ghica 451

» » 4, Londra. N. BAlcescu ctre IonGhica. 447

» 17, Paris. Stefan Golescu cgtre IonGhica 823

9 9 25 (6 Febr.), Brussa.Emigratil delaBrussa cAtre Eliade 852

» 26, Paris. N. BAlcescu care Ion,-........Tnica 456

» Februarie 6, Paris.N. Bdlcescu cgtre IonGhica 461

» » 16, Paris. N. BAlcescu catre IonGhica 464

» > 22, Paris. Eliade cAtre emigraiTdela Brussa

» » 23 , Paris. N. .Bglcescu cAtre IonGhica 469

» Martie 4, Paris. N. Bglcescu cAtre Ale-xandru Golescu 472

2. 6 , Paris. N. Bglcescu cAtre IonGhica

85 5

490

Page 879: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

SCRISOEI 9I DOCITMENTE 879

Pag.

1850. Martie 16, Paris. N. Balcescu care IonGhica 49326, Paris. N. Balcescu catre IonGhica 495

a Aprilie 6, Paris. N. Balcescu catre IonGhica . 49715 (27), Constantinopol. StamatelloVolgo, dragomanul PoliçieT, catre IonGhica 634(i6) 28, Constantinopol. Ion Ghicacare seful Politiei 63516, Paris. N. Balcescu care IonGhica 50018 (30), Brussa.Emigratif dela Brussacatre A. G. Golescu, N. BalcescuD. Bratianu 85918 (30), Brussa.Emigratil dela Brussacatre D. Bratianu . 86o26 , Paris. N. Balcescu care IonGhica so

Maiti 5 (17), Paris.--Eliade care Emigratiidela Brussa 8536, Paris.N. Balcescu care Ion Ghica 5037, Constantinopo1.Garan0a data deIon Ghica catre Politie pentru Bolliac. 635

Constantinopol. Bolliac catre IonGhica 636

Constantinopol.Petitia 1u Bolliaccare Ministeriul turcesc 63616, Paris.N. Balcescu care Ion Ghica 5o6

.

a a

a

a a

t

s

s

si

s

s

s

s

s

Page 880: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

880 SCRUM= lir DOCUMENTE

Pag.

1850. Maiii 26, Paris. N. Bglcescu care IonGhica 507

) Iunie 6, Paris.N. Bglcescu care Ion Ghica 510a 13 (25). Brussa.A. C. Golescu cgtre

emigratii dela Paris 861a 16, Paris. N. Bglcescu care Ion

Ghica . . 513a 26, Paris. N. Bglcescu cgtre Ion

Ghica. - 5 14a Iulie 1, Paris. Scrisoarea lui N. Bglcescu

care Contele Zamoyski 515a 6, Paris.N. BAlcescu care Ion Ghica 532a 16, Paris.N. Bglcescu cgtre Ion Ghica 535

a a 26, Paris.N. Bglcescu cgtre Ion Ghica 536a August 6, Paris. N. Bglcescu cgtre Ion

Ghica 539a 16, Paris.N. Bglcescu care Ion Ghica 54 t, 26, Paris. N. Bglcescu cgtre Ion Ghica. 543

a Septernbre 6, Paris. N. Bglcescu cgtre IonGhica 546

a 16, Paris.N. Bglcescu cgtre Ion Ghica 547a 27, Paris. N. Balcescu care Ion Ghica 548a 28, Paris.Emigratii dela Paris carg

cei dela Brussa i Constantinopol . . 866a Brussa. Votul emigraOlor din

Brussa privitor la luarea socotelilor . 868a Octobre 6, Paris. N. BAlcescu, St. Go-

lescu §i D. Braianu cgtre A. Golescu. 551

) 6, Paris.N. Bglcescu cgtre Ion Ghica. 552

a

.

a

Page 881: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

SCRISORI fr DOWNIER TE 881

Pag.

1850. Octobre 16, Paris. N. Bglcescu cgtre IonGhica 553

» 26, Paris. N. Bglcescu care Ion Ghica 604Novembre 6, Paris. N. Bglcescu cgtre Ion

Ghica 56o, 16, Paris.N. BAlcescu care Ion Ghica 562, 26, Paris.N. Bglcescu care Ion Ghica 564

Decernbre 6, Paris.N. Bgl cescu care IonGhica 567

, ) 17, Paris.N. Bglcescu care Ion Ghica 5701851. Ianuarie 17, Paris. N. Bglcescu cgtre Ion

Ghica 571)) D 26, Paris.N. Bglcescu care Ion Ghica 572, Februarie 6, Paris. N. Bacescu cgtre Ion

Ghica 574c 17, Paris.N. Bglcescu cgtre Ion Ghica 576

) 25, Constantinopol. Socoteala Orillade M. Serghiescu despre 15,000 leidal de Gole,tI 659

» ) 27, Paris.N. Bglcescu.cgtre Ion Ghica. 578>, Martie 7, Paris N. Bglcescu cgtre Ion Ghica. 579) ) 26, Paris.N. Bglcescu cgtre Ion Ghica. 580

Aprilie 16, Paris. N. Bglcescu cdtre IonGhica 581

) ) 26, Paris. N. Bglcescu cgtre IonGhica 583

, Maid 26, Paris. N. Brilcescu care IonGhica 585

26, Ville d'Avray. N. Bglcescu cg-tre Ion Ghica, . . 588

Amintici Ghica. 27,641. 56

..

Page 882: ION GHICA - upload.wikimedia.org · care te patrundea pang la os §i-t1 tala puterile, un frig cu totul nedunoscut in ri1e unde oamenii at sobe i ferestre indoite. Me culcasem §i

882 SCRISORI pr DOCUMENTE

Fag.

1851. Iunie 5, Paris.N. Bglcescu catre Ion Ghica. 591» 15, Ville d'Avray. N. Balcescu cg-

tre Ion Ghica 593» Iu lie [6, Vile d'Avray. N. Bglcescu cg-

tre Ion Ghica 59426, Paris. N. Balcescu i C. Negricgtre Ion Ghica 596

Octobre 7, Toulon. N. Balcescu careIon Ghica 59916, Hyeres. N. Bglcescu cgtre Ion

Ghica 601Novembre 27, Hyères N. Bglcescu cgtre

Ion Ghica 6o61852. Martie 17, Hyeres. N. Bglcescu care Ion

Ghica 6o8A prilie 17, Hyères. N. Bglcescu care Ion

Ghica 609Scptembre 22. N. Bglcescu cgtre Ion

.Ghica 610Octobre 1, Malta. N. Balcescu cgtre Ion

Ghica 612Neapol. N. Balcescu care Ion

Ghica 6131859. Maiii 20. -- Cony eMiunea dintre Cuza

Kossuth privitoare la infiinicarea deIaggre la granitg.«Conventiunea A > 619ConvenOunea B» 621

,

si

D

a a

a a