-

PORTRET DE GRUP CU

IOANA EM PETRESCU Volurn rcaliza de DIANA ADAMEK ~i JOANA BOT

u tVIttI ILllA- T[MI~) RA

V C12 7 i2 - -1CG

UNl Vll M8 1TAAA

Ilmllllllll I111 111

EDlTURA OiCJi CLUJ 199t

EC CITITORUL

Cc per~nltlj modet Cll sfiamiddot1 ~l1Pt1S alltorita~ii de nediscutat a ellrshy~ii ei Ctl nlei noo de ani in urml cititorul Dcscifrind - sau pun in d 51 i ~e desClfre7e - in adinei r(cuieRcre litera textulul Inviolabll marshylor anonim al Adevtrului relcvnl in mlsternl lecturil cititorul nu-nvAshy(elte sa-$i spun inca ell decit poate eel mult in formula pcnlshylentA Nt pIltosul 3i3 cum de- nltrel nu invJtase 51-$i spunll eu nlei 3utorul - decit pOlte in acceasl formul l umilfi in-care penltena ~(risulul Intra In ctile mintllirii Scriltorul - un instnlmenl anonim lmil $1 stingad prin Clrc se rost(~te adcvllrul ce-I tran5ccnde eltitoshynil - un reeeplacol extatic iJtcnt 5 nu scrinteasci din omeneascA ~re~eaLI Iite-r tCxtului inlre (I Cartea - singura rcalltate InviolashybilA ~i sacrtl a cir(i lectur adCCvatti inSEmneazA un act de l1punere inteies la modlll Ideal ca imitatic

Acest anonirnlt al trectltoarelol fiinle in fnta paginHor elerne ale CJrtH se-ncheie () daU ell zorii Rcna~terii O-nch(ie Dante in outocxeshygcza primei Cnnlone din Contlio Enumerind aid cele patrtl senstlri ale scrlcrilor (liLoal alegorie moral ~i anagogic) Dante dlsociaza inlre accept ia pc CilP 0 d1J rela~lel IItcral-ale~oric teologii ~I pottil din lmiddotcrpectiva ml-ci--Ili-t(oioliui loate ceJc patru sensuri sint adcvlrate din per~pcctlvij umanist-poeticii (adie1 dup pllds poetllor) ~(nsul literal e 0 minduni mmoilgtJ - 0 icUune ascunzlOd ahworla adeshymiddotjrului Litem nu mai e sinonimA cu spiritul textului In ~Oh11 (are se ra~te prin de-spirlirea lor se instaleaza con~tiinta fictlonalitltii operel ~i 0 dlt~ Cll CIl contiinta de sine a creatnrului dE fictiu ni a po tullli clre ine(PQ sll conclIrCze djscret deocamdatA zgomotos in Romantlsm sMlltul demur ulLli tn spaliul de joe dintre Litera ~i Spirit c Jnvitat 51 e instalELc nCl1m ~i cititorul Cllre ina~ SHii spunA eu In (ala tExtuiul desa(rJ1i7nt proclamindll-li osHel ClI deta50re critic3 fielioshynalitatra Dedt d i i torifC~te vorblnd emaneiparea eititorulul se petreshyIe eu 0 o3recar( intirziere fat ) de Instalarcn autoritara a Poetulul tn tcritoriul ficU unii - conditionall proocntA 1 impuslti flind tocmal de ll~astA insL1larc Cilcj educatin cOOJtilntei de sine a cllitorulul ~I pashyrO(li -rea I(cturii ea imitatie devine una din m3rlle teme Iiterartgt de la nl~t Quiyte la Doamna Bovary trecind pentru spatilll literaturU TOshy

lIdn~ prin rcrmeciltoarea comedic erolcomieil a lecturii din subsolul Tigoadei de unde V(l(C1 nigt1~HJ a iLli Onochefalos mai trimlte ineci spre nol solu~la infailibilli a hlturor intrebrlrilor privitolt1re ]a rela(la lunc(ltolrc dln1~( operl ~l Slt1(f11 tldC Ir nt expcrientei solu~c desshyprins) din autoritlltta medievIl1 1 11 IIi Slcru daea 3jU au gAsll poetleui scris

ca~ti 11In -I j r~ilxldtoare cdueiltie intel-ctuaia a cllitoruilli a lua fns1 in ultlmil iO dr ani 0 intorslturi revolutionanl OJn rezonator fidel $1 bnC c(itcat al intpnjilor S(riilorictli programatiN slujlttgt de o intreagltl strategic rcto-ic dl e I(i plQdugt - Iii a clrei victim shysnt Eu Citltonll inti tlsum (u oilrccari rczervl portretll baudelaishyre-an nu nfnpilrat bullipocrit ell ii slnt inS I desiLllr SEamun ~i (rashytc poetull1i poetului care mi n~cuno~te ell seriozitate drept unlcul

158

~1 tndiltgtpcnsnbilul s11 colaborator Yn marea lin itC din jur dnd toatc vodlc transc(ndente au UICut Ell CititoruJ imi inving singuratatea rltlspunzind cEleilalte mari sinlurAtuti care rna chcnrnltl singuratatea Pocshytuqi din intilnirea nOlslri 0 spune Smtre - se nll~ te Opera Ell dtitorul am deseopcrit aeum 50 de ani eli eternitlltcn clrtii e 0 iluzie eli opera se nm~te in spatlul de relt i ~roCi cedare it dow libertAti~a ~el ~i a poetulul $I-n acest spaOu dc mterrerenta a tuturor slOgurtatlior carc c Cartea eu cilitoml aslst la lenta a~onie a ceen cc a fost orgoshyJill demiurgic in con~tiinta scriilorulu i Cartea - obiect soeru sau pur ~ i simplu cartea-obiect a intrat intr-o zona crepuscu lurJ 0 dntii cu lushymea obCctelor crme stabile 0 daW Ctl lumeu-obicct pc care epistem1 po~ tei nsteini3nli a destrRmlt-o (l~a cum a destrlimat ilu7ia transeenshy(101 llU1si-Jemiurgice a sl1)iccllllui U1noscator De vreme ce - 0 spushyne ~i Einstein 0 spun ~i cxpcrimentcle fizicii quantite - obiectlll obsershyva sc moclifictl in fU1ctk de proc(ul observiri i transcendenta conshy~tiine i SIL duilli (I ~ i iillitltlt1 ClI sine ImhidrCa obiectuJui sc viidsc iiuzorii intr-itn lInivers in care sinsura realitltlte c sartrian vorshybind punerea in stuntie SulI in termeni mai tcnerali intcrrelaionCshyrea fenomcnelor int(lese CltI pllr procesl1ulitate id in spatiul ncii episteme (u cititorul devin prodl1clctor de sens ~ i - uitind cei lgtensul e proces mlilt-I intcrrelationare - tncerc si-mi iau revan~a substihlinshydU-lla poetulu i eIre m-a instituit odinioarA C[l riiSpllnS J[I propria-i inshy)lurottate OlC sint (ititor proCcsionist - critic SllU neomiddotctorician - rna amuz dc~vll11i nd sforHc (retorice) de hi pe) care vrcu 5lt1 ma tragii poctul Doc om ea Jatlss nostalg ia paradisullli oh iectivi t li(ii ~tiintific( dae experienta (sential1 (~i renegnta) a vietii mele a fost lectura lui Gadamer utunei caut noi criterii ferme ale obiectivit5tii in lunecatoashyrea lume posteinsteinianli ~i Ie d~opir in masurarea farmaceuticd a relatiiJor m tre recltgtplilrlta contemporan ~i cea islorict a unc ia ~I accshyeia~i opere DltIr ditcl sint pur ~ i simplu ltleel biet eitHor caf(~-ii ia In serios propria lui conditie ~ i carc sc num~te critic Propria lui (onditi e inseamnmiddot1 de Capt acum 0 condi~ic ambigwl in care vocea reprimata a Poetuhli sc razbuni Pcntru cCt eu criticul con~tiina fershyrna a cititorulul emancipat mi -am dcscoperit con~tiin~ - con~tiinta mea vinovatll - de seriitor ~i slnt pc calc sj-mi Uium in numele Poeshytului Cll care tind slIbcon)tient sa mi identifle rcfrcnlll ouudeluirean ( Hypocrite lcetcur -man semblablc -mon frrc ) Dae1 mIl cheamj Derrida decontru itst eu infinitlti sltltisfuct ie discurul Iitentr ~ i d tscurshysu I filosoIic constrllind fraudulos la interferenta lor un nou discurs critic Dacii mil numesc J Hillis Miller demontez iluziile unei critici care propune sensuri intr-o tume de opere aduse in stare de erizCi scshymanticii ~i dau scrisului mel funcWa de demascator al textului cn punct de tensiune ~i crizii a scnsu1ui 0 demascare artista care se sllbstituie ea ins~i~i universului fictional Prin acellstil supcrioarlti manipulare a textuilli Eu Cititorul m-am substihlit poehliui - pur accident prir cnre textul sc tcsC pe sine Dacii sint critic deconstructivist accasta sltbstittire se face in deplioc1 ingenuitate Daci nu sint Con~tiin-U mea de critic oscileazii vinovat iubite cititorule intre (on)tiinta dumitale ~i 0 con~tiin~ ncconvins renegaUi de scriitor

IN ed Texlul a apArut In revisla Tribuna- nr 9 1986)

15)

EC CITITORUL

Cc per~nltlj modet Cll sfiamiddot1 ~l1Pt1S alltorita~ii de nediscutat a ellrshy~ii ei Ctl nlei noo de ani in urml cititorul Dcscifrind - sau pun in d 51 i ~e desClfre7e - in adinei r(cuieRcre litera textulul Inviolabll marshylor anonim al Adevtrului relcvnl in mlsternl lecturil cititorul nu-nvAshy(elte sa-$i spun inca ell decit poate eel mult in formula pcnlshylentA Nt pIltosul 3i3 cum de- nltrel nu invJtase 51-$i spunll eu nlei 3utorul - decit pOlte in acceasl formul l umilfi in-care penltena ~(risulul Intra In ctile mintllirii Scriltorul - un instnlmenl anonim lmil $1 stingad prin Clrc se rost(~te adcvllrul ce-I tran5ccnde eltitoshynil - un reeeplacol extatic iJtcnt 5 nu scrinteasci din omeneascA ~re~eaLI Iite-r tCxtului inlre (I Cartea - singura rcalltate InviolashybilA ~i sacrtl a cir(i lectur adCCvatti inSEmneazA un act de l1punere inteies la modlll Ideal ca imitatic

Acest anonirnlt al trectltoarelol fiinle in fnta paginHor elerne ale CJrtH se-ncheie () daU ell zorii Rcna~terii O-nch(ie Dante in outocxeshygcza primei Cnnlone din Contlio Enumerind aid cele patrtl senstlri ale scrlcrilor (liLoal alegorie moral ~i anagogic) Dante dlsociaza inlre accept ia pc CilP 0 d1J rela~lel IItcral-ale~oric teologii ~I pottil din lmiddotcrpectiva ml-ci--Ili-t(oioliui loate ceJc patru sensuri sint adcvlrate din per~pcctlvij umanist-poeticii (adie1 dup pllds poetllor) ~(nsul literal e 0 minduni mmoilgtJ - 0 icUune ascunzlOd ahworla adeshymiddotjrului Litem nu mai e sinonimA cu spiritul textului In ~Oh11 (are se ra~te prin de-spirlirea lor se instaleaza con~tiinta fictlonalitltii operel ~i 0 dlt~ Cll CIl contiinta de sine a creatnrului dE fictiu ni a po tullli clre ine(PQ sll conclIrCze djscret deocamdatA zgomotos in Romantlsm sMlltul demur ulLli tn spaliul de joe dintre Litera ~i Spirit c Jnvitat 51 e instalELc nCl1m ~i cititorul Cllre ina~ SHii spunA eu In (ala tExtuiul desa(rJ1i7nt proclamindll-li osHel ClI deta50re critic3 fielioshynalitatra Dedt d i i torifC~te vorblnd emaneiparea eititorulul se petreshyIe eu 0 o3recar( intirziere fat ) de Instalarcn autoritara a Poetulul tn tcritoriul ficU unii - conditionall proocntA 1 impuslti flind tocmal de ll~astA insL1larc Cilcj educatin cOOJtilntei de sine a cllitorulul ~I pashyrO(li -rea I(cturii ea imitatie devine una din m3rlle teme Iiterartgt de la nl~t Quiyte la Doamna Bovary trecind pentru spatilll literaturU TOshy

lIdn~ prin rcrmeciltoarea comedic erolcomieil a lecturii din subsolul Tigoadei de unde V(l(C1 nigt1~HJ a iLli Onochefalos mai trimlte ineci spre nol solu~la infailibilli a hlturor intrebrlrilor privitolt1re ]a rela(la lunc(ltolrc dln1~( operl ~l Slt1(f11 tldC Ir nt expcrientei solu~c desshyprins) din autoritlltta medievIl1 1 11 IIi Slcru daea 3jU au gAsll poetleui scris

ca~ti 11In -I j r~ilxldtoare cdueiltie intel-ctuaia a cllitoruilli a lua fns1 in ultlmil iO dr ani 0 intorslturi revolutionanl OJn rezonator fidel $1 bnC c(itcat al intpnjilor S(riilorictli programatiN slujlttgt de o intreagltl strategic rcto-ic dl e I(i plQdugt - Iii a clrei victim shysnt Eu Citltonll inti tlsum (u oilrccari rczervl portretll baudelaishyre-an nu nfnpilrat bullipocrit ell ii slnt inS I desiLllr SEamun ~i (rashytc poetull1i poetului care mi n~cuno~te ell seriozitate drept unlcul

158

~1 tndiltgtpcnsnbilul s11 colaborator Yn marea lin itC din jur dnd toatc vodlc transc(ndente au UICut Ell CititoruJ imi inving singuratatea rltlspunzind cEleilalte mari sinlurAtuti care rna chcnrnltl singuratatea Pocshytuqi din intilnirea nOlslri 0 spune Smtre - se nll~ te Opera Ell dtitorul am deseopcrit aeum 50 de ani eli eternitlltcn clrtii e 0 iluzie eli opera se nm~te in spatlul de relt i ~roCi cedare it dow libertAti~a ~el ~i a poetulul $I-n acest spaOu dc mterrerenta a tuturor slOgurtatlior carc c Cartea eu cilitoml aslst la lenta a~onie a ceen cc a fost orgoshyJill demiurgic in con~tiinta scriilorulu i Cartea - obiect soeru sau pur ~ i simplu cartea-obiect a intrat intr-o zona crepuscu lurJ 0 dntii cu lushymea obCctelor crme stabile 0 daW Ctl lumeu-obicct pc care epistem1 po~ tei nsteini3nli a destrRmlt-o (l~a cum a destrlimat ilu7ia transeenshy(101 llU1si-Jemiurgice a sl1)iccllllui U1noscator De vreme ce - 0 spushyne ~i Einstein 0 spun ~i cxpcrimentcle fizicii quantite - obiectlll obsershyva sc moclifictl in fU1ctk de proc(ul observiri i transcendenta conshy~tiine i SIL duilli (I ~ i iillitltlt1 ClI sine ImhidrCa obiectuJui sc viidsc iiuzorii intr-itn lInivers in care sinsura realitltlte c sartrian vorshybind punerea in stuntie SulI in termeni mai tcnerali intcrrelaionCshyrea fenomcnelor int(lese CltI pllr procesl1ulitate id in spatiul ncii episteme (u cititorul devin prodl1clctor de sens ~ i - uitind cei lgtensul e proces mlilt-I intcrrelationare - tncerc si-mi iau revan~a substihlinshydU-lla poetulu i eIre m-a instituit odinioarA C[l riiSpllnS J[I propria-i inshy)lurottate OlC sint (ititor proCcsionist - critic SllU neomiddotctorician - rna amuz dc~vll11i nd sforHc (retorice) de hi pe) care vrcu 5lt1 ma tragii poctul Doc om ea Jatlss nostalg ia paradisullli oh iectivi t li(ii ~tiintific( dae experienta (sential1 (~i renegnta) a vietii mele a fost lectura lui Gadamer utunei caut noi criterii ferme ale obiectivit5tii in lunecatoashyrea lume posteinsteinianli ~i Ie d~opir in masurarea farmaceuticd a relatiiJor m tre recltgtplilrlta contemporan ~i cea islorict a unc ia ~I accshyeia~i opere DltIr ditcl sint pur ~ i simplu ltleel biet eitHor caf(~-ii ia In serios propria lui conditie ~ i carc sc num~te critic Propria lui (onditi e inseamnmiddot1 de Capt acum 0 condi~ic ambigwl in care vocea reprimata a Poetuhli sc razbuni Pcntru cCt eu criticul con~tiina fershyrna a cititorulul emancipat mi -am dcscoperit con~tiin~ - con~tiinta mea vinovatll - de seriitor ~i slnt pc calc sj-mi Uium in numele Poeshytului Cll care tind slIbcon)tient sa mi identifle rcfrcnlll ouudeluirean ( Hypocrite lcetcur -man semblablc -mon frrc ) Dae1 mIl cheamj Derrida decontru itst eu infinitlti sltltisfuct ie discurul Iitentr ~ i d tscurshysu I filosoIic constrllind fraudulos la interferenta lor un nou discurs critic Dacii mil numesc J Hillis Miller demontez iluziile unei critici care propune sensuri intr-o tume de opere aduse in stare de erizCi scshymanticii ~i dau scrisului mel funcWa de demascator al textului cn punct de tensiune ~i crizii a scnsu1ui 0 demascare artista care se sllbstituie ea ins~i~i universului fictional Prin acellstil supcrioarlti manipulare a textuilli Eu Cititorul m-am substihlit poehliui - pur accident prir cnre textul sc tcsC pe sine Dacii sint critic deconstructivist accasta sltbstittire se face in deplioc1 ingenuitate Daci nu sint Con~tiin-U mea de critic oscileazii vinovat iubite cititorule intre (on)tiinta dumitale ~i 0 con~tiin~ ncconvins renegaUi de scriitor

IN ed Texlul a apArut In revisla Tribuna- nr 9 1986)

15)

~1 tndiltgtpcnsnbilul s11 colaborator Yn marea lin itC din jur dnd toatc vodlc transc(ndente au UICut Ell CititoruJ imi inving singuratatea rltlspunzind cEleilalte mari sinlurAtuti care rna chcnrnltl singuratatea Pocshytuqi din intilnirea nOlslri 0 spune Smtre - se nll~ te Opera Ell dtitorul am deseopcrit aeum 50 de ani eli eternitlltcn clrtii e 0 iluzie eli opera se nm~te in spatlul de relt i ~roCi cedare it dow libertAti~a ~el ~i a poetulul $I-n acest spaOu dc mterrerenta a tuturor slOgurtatlior carc c Cartea eu cilitoml aslst la lenta a~onie a ceen cc a fost orgoshyJill demiurgic in con~tiinta scriilorulu i Cartea - obiect soeru sau pur ~ i simplu cartea-obiect a intrat intr-o zona crepuscu lurJ 0 dntii cu lushymea obCctelor crme stabile 0 daW Ctl lumeu-obicct pc care epistem1 po~ tei nsteini3nli a destrRmlt-o (l~a cum a destrlimat ilu7ia transeenshy(101 llU1si-Jemiurgice a sl1)iccllllui U1noscator De vreme ce - 0 spushyne ~i Einstein 0 spun ~i cxpcrimentcle fizicii quantite - obiectlll obsershyva sc moclifictl in fU1ctk de proc(ul observiri i transcendenta conshy~tiine i SIL duilli (I ~ i iillitltlt1 ClI sine ImhidrCa obiectuJui sc viidsc iiuzorii intr-itn lInivers in care sinsura realitltlte c sartrian vorshybind punerea in stuntie SulI in termeni mai tcnerali intcrrelaionCshyrea fenomcnelor int(lese CltI pllr procesl1ulitate id in spatiul ncii episteme (u cititorul devin prodl1clctor de sens ~ i - uitind cei lgtensul e proces mlilt-I intcrrelationare - tncerc si-mi iau revan~a substihlinshydU-lla poetulu i eIre m-a instituit odinioarA C[l riiSpllnS J[I propria-i inshy)lurottate OlC sint (ititor proCcsionist - critic SllU neomiddotctorician - rna amuz dc~vll11i nd sforHc (retorice) de hi pe) care vrcu 5lt1 ma tragii poctul Doc om ea Jatlss nostalg ia paradisullli oh iectivi t li(ii ~tiintific( dae experienta (sential1 (~i renegnta) a vietii mele a fost lectura lui Gadamer utunei caut noi criterii ferme ale obiectivit5tii in lunecatoashyrea lume posteinsteinianli ~i Ie d~opir in masurarea farmaceuticd a relatiiJor m tre recltgtplilrlta contemporan ~i cea islorict a unc ia ~I accshyeia~i opere DltIr ditcl sint pur ~ i simplu ltleel biet eitHor caf(~-ii ia In serios propria lui conditie ~ i carc sc num~te critic Propria lui (onditi e inseamnmiddot1 de Capt acum 0 condi~ic ambigwl in care vocea reprimata a Poetuhli sc razbuni Pcntru cCt eu criticul con~tiina fershyrna a cititorulul emancipat mi -am dcscoperit con~tiin~ - con~tiinta mea vinovatll - de seriitor ~i slnt pc calc sj-mi Uium in numele Poeshytului Cll care tind slIbcon)tient sa mi identifle rcfrcnlll ouudeluirean ( Hypocrite lcetcur -man semblablc -mon frrc ) Dae1 mIl cheamj Derrida decontru itst eu infinitlti sltltisfuct ie discurul Iitentr ~ i d tscurshysu I filosoIic constrllind fraudulos la interferenta lor un nou discurs critic Dacii mil numesc J Hillis Miller demontez iluziile unei critici care propune sensuri intr-o tume de opere aduse in stare de erizCi scshymanticii ~i dau scrisului mel funcWa de demascator al textului cn punct de tensiune ~i crizii a scnsu1ui 0 demascare artista care se sllbstituie ea ins~i~i universului fictional Prin acellstil supcrioarlti manipulare a textuilli Eu Cititorul m-am substihlit poehliui - pur accident prir cnre textul sc tcsC pe sine Dacii sint critic deconstructivist accasta sltbstittire se face in deplioc1 ingenuitate Daci nu sint Con~tiin-U mea de critic oscileazii vinovat iubite cititorule intre (on)tiinta dumitale ~i 0 con~tiin~ ncconvins renegaUi de scriitor

IN ed Texlul a apArut In revisla Tribuna- nr 9 1986)

15)

Hevoiui01ilIC3 limbajului poetic postromantie decurglnd din reshytruclurnrfltJ conceptului de poeticitate corespunde unei mutatii unshydamentale a mod(lului general al gindiril mutatle pregAtit~ in a doua jumHatc l secolului trecut ~i siivit$itA prin -pisterna secolului nostru F a mutltie prl~ve1itit1 de Nietzsche inhUI rle lJallarmc Wilptuita in ~tiinte de aeometriile neeuclidiene de teoriJ reJativitiitii ~i mai ales de m~~unica ctw1ticii ) mutati asumatA ca noHa atitudine culturalli d scriitori alit de diTerit i cum slnt J Joyce T S Eliot Th Mann sau 10n Barbu In cc eonskl aceastil mutatie tn rC7umat am putea spune in abandonarea modelului clltural ontropocentric i individualist conshystituH in Renl~t(re prfcum ~i a conceptuiui clasie de $tiintificitate Imi iau ingaduinta de a schita sumar Hnille aCCSllli proces prin care moshydclul rennsccnU~t (paradigma intretii culturi curopene) intra vizihU in crizii In deiinirca noii epistemologii noncartezlene utiJizpoundz suesshyl~i din lucrariie ric filosofia ~Iiinei ale lui U Bachelard (partc antoloshygate de V TOIlQiu in Dillectica spiritullli $tlintific modem) W Heisenshyberg ~i Anton Dumitriu (poundscri Istoria lomeii)

Primul clement revoiutionllr in contituirea noului concept de ~tishyintificitate it nprzintJ aplri~ia g(ometriilor ntcuclidiere Constructlile hi Boiyai-Lobt1~(ski ~i Riemmn sml intemeiate pe a propozitic ce con trazice nu numai al cincilea postuiat al Elementelor Juj Euclid ci ~i perce(t1a noustrJ sputialltl empiricll suu in termenU lui Bachelord subshyon~tltntul nostru geometric structurat (uclidian ell toate acestea ele Sf dovCdesc a fi perfcct COerente cici toale j~i gJsesc realizarea pe cite un tip de sllprafatli tn plan - geometria euclidiani pc 0 pseudosfera - rometria lui Bolyui-Lobqcevski pe 0 sfera reala - geometria fieshymannianJ Caractentl perfect rational a1 ~eomctmor necuclidiene pune ina sub semnnl intrebirii valourea datuhj _mpiric ~i in genere vashyloa rea intuitifi cu baza a cunoa~teril rationale Pcntru ca iata va trcshybui si abandonlm intuj~ia noastr~ spalbL~ consolldalci empiric lii sA acceptam ca de-plin ra~ional un alt tip de spJ~u de pHdJ unul in care prlntr-un punet extrior unei drepte se pot ducc a inJinitatc de paramiddot lele la acea dreapt j sau dmpotriv~ unul in care faimoDsa drcaptA a lui Euclid e vdduvih de orice paralela trasabUii printr-un pund exteshyr(or ei Aliadar in perspectiva metodologica (afirmi G Bachelard in Ie l01wel esprit sdentiJiqueJ realitatea ~tlintificA le va defini nu ca Renerallzare a datelor furnizate de 0 rcalitllte pcrccputil empiric ci ca verificare sau reolizare a tlnui proiect rational conceput Ja modul matematic Senmiddotnatz m treucltlt faptul cfl racordarea - tirzie - a tcoriei litCIpoundle la ateusti aC((ptie U reaita~i sa face in spatiul creat de reulismul contemporan prm treccrca de la lradiionaiele teoril mimiddot melice la conceprca openi tie arta ea mode] ~i a artei en sistem modeldlor aceastfi perspectivi impusa de lucrarile lui L 1otman apamiddot re deds formulatil in poclica infrarealismului pe caIe I Barbu 0 promiddot

1 G Bachelard Le nOlwe[ esprit sdentitque (1934) 15p edition ParU 1983 Id Dialectica spiritullli tiinliic modern vol I-II nucur~ti 1986 W Hebenshyberi Pa~1 ~ste granife nUUr~tl 1977 Anton DUll1l1riu Efcurl Ducur~tl 1986 ld Istona IOJ1cii Bucur~U 1975

16B

I ptlncu la nOt In anii 20F D(gt fapt disociere3 realitatii ~tiiniCice de o realitatc crnpirice~te dcfinibi nu pare a fi - a~a cum crede Bachelard - descoperirel ultimului veac ea este 1a drept vorbind marca lec~ie servit1 gindirii eurOjXne de revolutia copernkiani Nu orientarca meshytdol~icil e a~adar revo]u(ionari in noul spirit ~tiintific ci continutlll (s-I-i zicem deocamdah plural) al acc~tei noi realilai ljtiinificc lmshyportltlnl e fapwl cit prin geometriUe necuclidiene matematiciiegt ne oblishyli sb acccptltrn idcegta unor modele spatiaJe conlrarii unificabile ioamp inshytr-a panglomctrie ct se rltCiamit (in termenii lui Bachelard) de la o Lindire complementarlt1 14 aptii sa intemeieic 0 ontologie a rompleshymentUfuiui Idenlificind - In forma algebricA - dicrsele geometrii gindirea matematica Ie stabilelte realitatea nu prin referinlJ 1a un obiect la 0 expericn~ la 0 imagine intuitivltl ci p rin relatiile care Je fac cchivalente 15a7lt1 psihologiei matematice 0 constituie ideea de gmp de vreme ce fieeare geometrie ~i filrA indoialA la modul mai geneshyral ficcare organizarc matematica a experientei c caracterizat prinshytr-un qrup special de transrormiiri tn ultima instanta noua filosofie gcomctricii instituie un l1nivers in care CalHiitilc sint bullstrict relafionale $i nicideclI7Il sllllstnnirlie H Am subliniat conc1uzia lui Bachelard penshybull

tru ci en mi se pHre ltI pune in evidentlt 0 trltSiitura absolut fund amenshytallt a noii cpiskmc preJercnierea relatiei En aport CIl entitatea ceea ce nitfel spus rcvine la punerea in discll(ie a categoriei inditidualttlui Tntr-o forma sau alta prOblema va reveni in toale domenlile gindirii veaClllui nostrll de In matematicii iii fizicA Ia psihologie (care inlocuie$te vechiul asociationism prin coniigurationism) psihanaHzA (care vede inshystanta individuala - ego-u - ca spaUu de joc al instantelor sub- Ii supraindividuale -id ~i S1per-ego-) sau esteticltl (ee altceva c cstclica reshycepl-irH decit dinamizarea operei de acta devenita prin procesul reshyceptirii obiect estetic in acceptia lui M Durenne adicti expresie mobiUi a relatiei opera-receptor) Criza indivldl1alului - a categoriei fundamentale a epistemei rcnnscentiste - va jnsemna evident ~i crishyza modelllllli cultural antropocentrk Voi defini modernismul drept exshypresia culturll-i a ceell ce e in gindirea ~titntificii criza categoriei inshydividualului ~i oi sublinia in continuare dinamizarea - Ii dinamitashyrea - categorici in di-cu~ie in cadml marilor mutatii ale gindirii ltiinshytificc a veacului noslru Mutatiile produse prin teoria relativltAtii (care neagli conceptele de limp $i spaUu absolut precum ~i primitivitatea (onshyceptului de simultanlitote ~i redeIinei1c - relational - notiunea de masl) dar mai ales prin fiziea cuantica (regtndind relatia materie-enershygie corpuscul-undii ii definind fotonul ea un tip de ltlcru-mi$care) VOl conduce convergent spre 0 noua imagine a lumii alctlluitll nu din obiecte discrete nu din (ntiUti individualizate substantial ci dintr-o ESJtur[1 de evenimenle inlerrela~onate lntr-insa afirma Bachelard in Fllosofia lui n elementul se defineite ca armonie matematica nottushynea de individualitate obiectiva sliibe~te it lucrul nu este decit un feshynom(n blocat Este universul dinamic definit de Heisenberg in Fizicd fi filosoJic LumNl apare astfel ea 0 complicata tesAtura _de evenimenshyte in care eonexiuni de diferite tipuri alterneazfi sau se Incalca sau se

1 I Iotman Lerfil de poetldJ structuralu Bucure~tl 1970 Td Problema~(n1-niaiilor in sisteJ11le modelatoare secunde in Sorln Alcxandrescu Mihal Nasta ed JQe1i(j Ii sllisticd Orjentifri modern Bucurejti 1972 Ion Barbu Pagirli dft pro~d 8ucure~tl 168

II _ Potlr~1 d rup 161

combinii detcrrllinind ast fel textura intrEgului3 Tn ciuda mJrturisiteshylor sale noslaigii platoniciene Heisenberg se indeparteaztt de viziunea piatonicianl a lumii aiciltulta din figurE geometrice sllbst ituindu-i (in Descoperirea hu Planck f i problemele filosofice Jundamcntale ale 1C0shyriei atomului antoIOiat1 in POI peste granite) 0 vJriantii dinamica a aceJe i~i imaginl matcmatice poundI lInivcrsuiu i middot eellatin Jllndamfmtaili a materiei Tn acest lin ivers considera Bachelard rollli cn titi~ilor prj_ meazi asupra nnturii lo r iar csenta e contemporanl relatiei penlru di in reali tate nu existi fenomcnc simple fenomcrtlll lgttc 0 tescitllrd de relatil Frecventa cu care apar in lucr-rilc de fil osofia ~tiiniei pentru a defini structura lInu i univers pur relati onal termen ii de t(slitura sa rertura poale piirca tu lburatoare in cip~1 de fata dnd studiile Uttgtrare (mai) sint dominate de t(oria texl uill i PentnJ ciUtoru l contemporan Jnishyvrsul lui Heisenberg pare ln fel de derridean text 1-eneralizat Insti dmtr-o perspediva ~noseoJogicltl pc care tel-q uel-ismul ii dcconstructi shyvismul 0 ignoni ugtxlualismul e doar simptomu local al unei noi onshytoiogH - onlolog ia complemen tarului spre care conduc ~i cercetJriJe ~tiintelor exacte Metaforele textualitltltii la orlgine tcrmeni instituili de limbajul mosonci fi zicii indicli (impotriva teoriil or textualiste) nll a ll toreferentialitatea tetului ~tii ntific d orientarea encroli spre aceasi ontologie atestata ~i de transcenderea in sensul unei pure dlshynamici a colPgoriilar de timp spatlu I$i substantil in dlnamica cuantlcll unde cele trei cateRorii mertionale sint inlocui te prjn eonceptul de proshyccs4bull

Realitatea ~liintifici) d(zindividualizata dcreificatj ~i dinamizatA interior proclamind primatul unei pure dinamologii asupra ontologiei (sau instituirea unei ontologii a complemenlanllui) refuza sa punil a~a cum fikea realismul naiv obi(Cul inaintea fenomenelor sale sau subiectul inaintea predicatelor ~I reclamA modHicarea coneltgtptelor noastre fundamenlltJle dialec tizareal lor constak1 Bachegtlard in Diashylectica filosofica a noritlnilor reiativitdtii Dar Capt extr(m de important dialectizarea in disclltie e coneepula al it de Bachelard cit ii de Lushypasco sau mai tirziu de cltHre Derrida ca re va nurni aceasUi dinamizare a conceptelor deconstnlc~ie in manicrJ nonltCflcliana adic- sub forma unu i pl uralism in care contrariilc cocxlst complementar fim] a mai Bjunge 1lt1 momentul rezolviirii logiee prin sintez1 Aceasla coexislentA a contrariiJor nere70ivate prin sintezj primise in opera filosofica a lui Blaga numele de paradoxie dogmaticfl prin opozitie ell paradoxiile dialectice Noul rationalism e definit ill edllcat printr-o pedagogic a ambiguita~ii (Le nouveL esprit scien tifique) EI va redama deg logic nonshyaristoleliCd - ~i 0 asemcnea logicil a propllnc printre altH renunlind In principiul teriulul exclus S tcphane Lupasco in formula logicii dishynamice a contradictorului (prograrna tic opus dialeeticii hegeliene) Noul rati onalism va reclamo de asemenea 0 redcfinire a conceptelor Cil0s0shytice - ~i 0 asemenea redefinire va intreprinde dcconstrllctivismul lui Derrido polcmizind Cll discursul european- postpiatonician ~ i privilcshygHnd gindirea presocralic 1 sau orientaiii ambele ne-limitate de logica restrictivl a noncontradic~ieL Deconstnlind iogoccnlrismul platonician ~I privilegiind termenij rcprimai de dlscurslll filosofic europenn (texshy

l New York 1958 p 107 t V Prealii lui 1 PAnu In W H(iscnbere Prlli pe~tc gMnile p XXI

] 62

tell reprirnal de carte corta reprirnatl de fo rmiljocuP reprl~ mat de lrll(tur~~ policentrismul mitic rcprimat de linenritatell etc) Derrida dinamizeazi concepteic operind constant cu perechi de tcgtrmeni antinomici ~i pnacticind 8tfel ca ~i Bachelard 0 pedagogie a ambiguishyt1tii- ACCilstil rllchilibrare a cO1-rariilor aceast transformarc a poundnshytinomiei ircconciliabile in principiu de structurnre a uniersului reashyminL$te princirilll compIementilrit~ltii conceptelor formulat de Niels Bohr In lizica atomicti trebuie foIosiie difcrite tipuri de descriere care se exclud reciproc ustfel Incit numni prin jocul direritclor imagini se ou~ine inlie din urmlt1 0 dcscricre corespunziitoarc a proccselor5 Fishyzica cuantica a implls eu Heisenberg uzul conceptelor contradictorii (Se folosesc altcrnutimiddot pentru dcscrieeu c(lor mal mici pirti ale materiei diferile imagini intuitive mutual contradicLorii) pentru interneierea unei ontologii a stiirlor (lontrarii) rocxistente ce transcend posibiliLitile ginshydjrii nOilstrc model alii de 0 logiciJ a noncontradictici Dar dacii aceasLl nOU1 onlooiie a complemcntarului ridictl mad probleme gindirii eushyropenc modate in spiritul lOQicii arisloteJice Ca aparc pc dlplin inteJishyfdbilJ din plrspltctiva unui zit lip de lInciire EZindirea rniticl orienlalc1 sau cea preltocratiCiI - fapt recunoscut de Niclc Bohr cki in momentul dnd e innobilat marele fizician danez i~i aler-e cu tnscmn heralidc simshybollil chinez t i-tlli oj principiilor lIntinomice ar1lctipale yin Ii yang ~i inscriptia Contraria sunt complCrncnta8

Aliituri de modincarea raportului entitate-relatie (care conduce am vazllt spn 0 ontolo(Jie a complementarului inrnditc1 in unele puncle cu persJlQctivltl Rlndirii milice) noul concept de o$liintifi(itate se bazeuzi pe 10 raport modificat intre observator $i obiecLul observat $tiinta postshyeinstciniami anulCazii opozitia net observator (extern) vs obiect obsershytflt clin fizica clasic1 In fizica atomicJ observli Heisenbergbullnll mai pushytern vorbi de comportar(gtl particllielor indfgtpendent dc procesul de obsershyvatie 3strei ineit impdrtirea uzual1 a hlmii in subiect ~i obiect nu mai corespunrle Fizica (uan ti cl presupune un observator al cfirui diashylo~ cu natnrJ (stc purtal din interiorlll nalllrH careia H apar~inem ~i noi pmticipind la constrl1c~ia ei~middot De aiei noiunea (propusil de John Archibald Wheeler ~i consemnata de PrigoginC-Stengers) de ouservashytor participator allut in relatie de reciproca implicare cu universul de aici ~i viziunea lui Niels Bohr asupra pozitiei observatorului in univers tn teatrul lumii noi nu sintem numei spectatori ci ~i actori5 AceastA mwlare a sublectlllli troltScendental a subiedului ce conternplci din alashyra 0 Iume--obiect se jncetil~ene1te o$i in filosofie (de la coincidenta actorshyspectator din definitia nieLzscheana a misterclor in Na~terea tragedlei 1a dlconslruirea conceptului de stlbiect~ in filosona lui Derrida) ~i consecutiv in gindirea estetiea 3 veacutu i care prociamd disparitia aushytorului mghit in jocul auto-producerii textului

Disparitia autorului (al dinti statut demiurgic fusese celebrat din Rena~lemiddottmiddot pinfi in romantism a dimi pozitie priviJegiatJ de experishymentator deg rccuno~tca chiar naturalismui) marcheazJ punctui extrem

Ap w lIeisenlJerg Pa~i p 125 Un 5tUdLU eXlet asupra relaUllor tntre ijindirea mLtLeil I gindLrea tiin~Lfic4

contempomnA tn FlOrin Felfltan PiziCiJ Ji filoofie Spr UII OriWllt ctJUgorial nOtt M03air In 8nlologllt1 Uosofia juld Btlrure~ti 1984

PngltJjtn( L StengelS Noua alianlii Bucure~i 1984 p 3 1 ~ lAp W Heisenberg ll p 113

163

al crlzei categoriei Individualului Mallarmcana disparitie locutorie a poetului deschide nceasta noutl virsui a cullurii europene pe care am numil-o generic modernism ~ pe care Thomas ~hlOn 0 definel (in rGshymane - v Doctor Faustus - ~i in escuri - v Goethe co rcprezelllant at epocii bltrgheze -) drept momentul clnd cullum hllrgheziiM (inteleshygind prin accnsta modclul cultural instituit in Renalerc) iii trflie~te agGshynla

Daca vorn accepta Slt1 definim modentiSnlul cn expresie a crlzei umashynlsmu]ui de sorginte renascentistii (deci cn aSlimare rul tural iJ a crizei subiectuiui transcendental ii in genere a critei cateeoriei individuashylului) un ginditor cltt Bachelard care ne-u scrvit CltI Shid in defishynirea nouilli spirit )tiintific ne va aparca el insu~i ca un exposhyncnt al crizei mouernistpound cad inlrcagn sa openi sc bnzeaza pe opozitia (structurald ii Iunctiona lu) intre medHatia (Sitiintificil) studiatii in lucrashyrile de filosona ~tiintei i reveria (poetica) ccrcetaki in Iaimoasele sale studii de psihmalizl (mai apoi de lenomenologie) a imaginaiei mateshyriale adidi pe opozitia tatlllne vs imaginatie subsumata intr-o terrnishynologie Imprumutatii de la Ludwi Klages opozitiei jnLTe spirit (Geist) ~i sunet (Seele) Spiritul ~i sufletul ar media douii tipuri diferite de integrare a fiinei umane jn lume existen~a spiritulu i eliberatl dc psishyho]ogism e una raionOlla activd CQndi ~ionata de deplti1irea imobilismulul subcon~tientului existenta sufJetului (avind ca expresie poezia) e una contCmplativii conscrvatoare Nonantropocentrismul definiloriu pentru ~indjrea 1tiin~iricIi nctualJ nu tulburj antropocentriSOltll dcfinitorin )Xnshytru spatiul organizat de sulet Admirabila Poetique de lespace ronshystruie~te in polemic fiti~ cu exislentialismu imaginea Iiintei umane ca ferieit jntegrat~ lumii prin reverie poeticii $1 totu~i opera lui Bacheshylard rlimine ca ii exislenpalismul cu care poJemizcaza expresia crishyz-i modemiste penlro cii promisa lericim reintegrare cosmic a indishyvldulUl ie bazeaza de lapt pe premisa de-structurlirii sale pc divortul definitiv intre spirit ~i suflet Paleativ i nu solutie a crizei omul nocturn al lui Bachelard pcrpetueaza prin reverie opac la revelatiile spiritlllui (ericita stare de incom~tJenta din copiliiria umanitiiii iar poe_ zia rlimine un atavism fie el ~i conso1ator IncercltJrea lui Bnchelard de n salva in contextui nOLI creat de 0 gindire nonantroporenlricil vechile valori umaniste prin despicllren brutalJ a liintei umane in doua zone psihice ireconciliabiJe (stc a~adar ea insil~i expresia crizei subiectului transcendental

~i totuji incepind cu ani 30 cultura europeana inregistreazil 0

serie de incercari interesante de a reface unitatea pierdulti a subiectului ji de a reda individualului demnitatea categoraI tn ipsa de alt tershymen vol numi postmodcrnism modelul cultural care aspira spre 0 nouA sntezii integrind ji deplti~ind criza modernismului intr-o incercare de reabilitare (pe baze dinamlce insA) a categoriei individuallllui Transferat din arhitecturJ in s tudiile Uterare fiir1 a i se Ii clariricat insa sfera de semnifica~ii termenul de postmodemism prezint1l toate dezavantajele (dar Ili toote avantajele) lInei atari indecizii conceptuale tncerciirile de a subsuma unei unice directii - postmoderniste - Icndi ntele culturale divergente din a doua jllm[l tntc a v(il(ll lui nostru ( Arta pop ~i tlcerea cultura de masa )1 deconstructivismul Superman Ili Godot9) au dus la

~ lhab R81108n Si$ierea lui OrJeu postfata ediliej 1982 alololat4 In C~lIemiddot utlle1 eriUce ale Vietii ramlmejllM 1-2 1986 p 181

164

rczuitate eontradictorii ~i lilocutlbileo Solu i a uou ia dintrc primii - ~l eei mai interesa nti - trorelicicni ltIi postmode rn ismuui litcrar Ihab Hasshysan repune in discll~ie postmodcrnismul di n pcrspectiva plurulismuluili

eullurii contemponme ~ i descoperJ in chiar dom inanta ironicfi a postshymodernismului punctu in care inceJXm sa ne indrepliim dinspre 1ltnshydinele deconst ructivc inspre tend inele - coexistenlc - reconstructive ae poamptmodernismllluio Criticul american recunoa~te inS1 Captul c n ici pluralismul nu poHle dirercntia postmodcrnismul de modernism - ~ i CltlUW in eele din urrn un crit(riu de difcrenticre in cocx istena plurashylismulu i critic I (ndintn sprc lin pluralism critic limitat vzut pound01 ins~i cn 0 rcactic impa triva rel at ivismlllui md ical [ ] al conditiei po~tmodernc1 6

[~fal recent tearelicitnii pos tm Qdcrnismului l ind s5-1 defineasca prin estct icsmlli XiII intll~ ca moJIitah~1 cxistcnljJ de opozi~ie fata de dominlOta rlilOii un lstlt igtm cure nu mai are ins~ n imie d in plishyti~mul mdlni~t ~i nici din pllrilalea rormll casicJM a aClluihtl ci e rxprcsla gustllitii socictiltii de (QnSllm absorbind atilea teme al e culturjj dt m1 j ~ i valori dominante ale socjelltii de consumOlIi Opozitia modershyn ism polttlOod crnismfe consid eratM de Shusterman 0 rcacHvarel a opoZlitiri dhsicismrommtism ceen Ct jnsfeamna cl postmod ernisshymui e lin reI de nou rommtism OIYmind prinlre altele nnistorismulu i c1asicl morler-nist 0 con~liint ltj in fond istoricist5 care se ex primJ prin nltlrntillnea gcnealogit-I~ care pot-ivit lui Shuslerman nu pare nushynwi eel mai bllO mod de a teorCtizltl postmodernismul dar poate fi sinshyIlura [orm

o valiL1 (l 0 poate lla orkc teorie poslmodernistii Observashy

tiel lui Sh lsterman j S-aI putea adiul~a reactivarea id(alului rearmoshyniz1rii f iinie I lImIOC Cll cosmoStll in doctrina ecologistil

Dup1 ctm -( poate cdla postmodernismul este incl Ia ora actuaL un temen c re se afllt in cilu tarea propriei sale sfere conceptuale Ceea ct prezinLl dUPl Cllm spuneam ~ i unele avantaje printre allele avanshytajul de a ne litsL libcrtalea definirii lui in termeni corelati celor pc care i-am Colosit in definirl8 modcrn ismului Cu 0 precizare importlntlti nu ((lnsider pogttrnodernismlll ca 0 Clap1 ce urmeaz1 unc i etape moderniste incheiate ci ca un mode l cultura l s lnte tic aparut - ea rJspuns la moshydelul cultural modernist - inca din perioada interbeli ell ~ i desfJ~urinshydu-se pinl in c1ipa de faVI para lei modelului modernist SnCii aetiv (dovashydJ yoga tex luaiismullli ~i a deconstrtlctivismului fenomene specifice erishyzei moderniampte) lropllnind ipoteza lInei partiale coincidenc temporale a eclor douol direetii ritmin totll~ i in limitele unei Iibertati moderate in utilizarca lcrmenului daeii avem in vedere spre pild1 deplina liberlate ell care il trateltlzil lInul din teoreticieni i slit eei mai av izati Jean-Franshy((lis Lyotard pentru cIre 0 opera poale deven i Jrodcrnpoundt doar dueJ e mal int ii poslmodcrnao AsHel in~eles postmodernismul nu e modershynismul C~lre srLr1e~tc d modernismul in s tare nisdndii - lli aceastlt1 stare e conSLLnt~I I~o

)J Ihab lIa~slt1n lUroIinL 11 Po~tmodfnl Jlen)(ctll( in Critil Inqlln~ 01 12 no 3 Spr ing W1l6 p 503-520 (Hassan rcdiscutl1 aJel (onltp~ll dcflm in Si~jerea lui Orlu

l Frhkric- Jamt~nn The deol~ie$ 0 T1uorll pound$ays MinnClt1poiso 1988 (f Richard Shml(rman PostTlioder nism and the Ae~lhet ic Turn in P()(ti(~ ToJl~ vol 10 no 3 rail ]989

11 JoFr Lyolard The Postmodern Condition A Report 011 KllOwifdge ~nshy

neapolis HIM p 79

165

-pluralismul fcromlnoogk ii sil netezcasc1 din nOli calea sprc 0 vishy6ziune totab uni tartl (Ccrl(za metafore Iji sCrlsl l CUUU1r

SubOlUitientlll co malic din Iilosofia lui Binga structurile tlrhetipale pc COJre ltircea Eliade Ie d(gtCifrei)z-1 in Rindirea mHicfi i in mecanisshymele romanului contemporan neapitagorismul d inamic lt11 lu i Matila Ghyka holamerii lui Con tmtin Noica ial1 doar CJteva din ~ollltiile pc cm ~indirla rom-mlleiJ Ie aduc( in dortul (i-am spus postmodershynist) dt re-sinh tizme a ind iv idull lIlu i pulv(rizilt de crizn modernioti dep-Iiind aecEPii~1 trilditional 1 sulJiectlllui izolal liii redefinind indivishydUIII[ in termeni r(ationaii ca un nod adgtSea instabU totu i exshyt rem de important pcntru cil numi prin e l intregul prim C~te (xisten~ liii sen [Oare -SltX XIX ltII hi M Zamflr]

~ybull shy

(N ( 0 nOla varln ld LlLltIU eseu j ~lpArut In StetlUa~ nr 51988 p i4 -1-_ tllCrltlr oana I Idt-u ltl lI(n1 mupra nllnUS(Tulul C U ~omshy=1 on pc Ctrl Iemiddot1m lllHrlt p~Jn parnn1czc ltIltIJ1( De tlwnWlca am ltnumclOshyItl tfl - nolelc)

CO~CEP ITL DE TEXT IN IZrUNE DFCOlSTRl-CTH ICTA

L AIiuri LC t(o-ia rCltltptlrii (Reader response criticism) dcconshystrucllvism I olcnIt tcoretic de filosona poststruCtumlistl [l lui Jacques Derrida domJnj in clipa de fai~-I ClI mtoritatc scenu criticii lit(rare amcshyri cme Urj ltt ~lIl ccou ilmerican ill seril r-ilor lui Derrida cnre nll suscitat cont(sttri veb(m(ote - i adCziuni fdnatiCeuro s-a declan~at in momertul purti ~ipiL ~middotji ~loso r l1li fran cegt la simpozionul intern4ional Limbajele Cril lCIl ~ l y t11T11clc omuIII organizut in Octombrie 1966 la Johns HopshyJ-i ns H umanities Cltgtntcr in intpoundntia de a impunc structuralismul intr-o Arneri et dom ir_atii de critica eon)tiintei (prin Georges Poulct) de crit ica arhetipIi-1 u lui Frye ~ i de contextualismul lui Murray Krieger1bull Dershyrida ] prez(ntnt dd omllnicarea StllIctllrd sem1l $i joe in disclirslIl $tiill~(gtlor II 1nCHI(gt - 0 analizlti polemiei a strllcturallsmului din perspet-shyt ivti poststructurnlist1 AdoptJt Cll (n tuzi asm de avangardu criticii ameshyricane in p-imul rind de gr uplll adeptilor lui C Poulet (Paul de Man J Hillh Milllr) cu rpound aLltlndonea Z1 critiea con~tiintei strc11ucit praclicaUi de ei pin hI aCltu datil ~i se orientcuza spre orizonturilc poststructuraliste dcschi ltgte dC De-rida st udi ll Strllctur6 scml joe c r~imtit ea un prim mmifest tcorctic OIl dccon~tructiv i smulu i Jansat pe tcren american Simpolionu care urmflrea familiarizarea spiritualit-I~ii umericane ell structUlal ismLlI turopean rcalizeazii imprcvizibil LIn cfccl totul difer it orientarea avIfl-ilrdei uiticc americane spre gindirca poststruelurali~t-I

Centru l de iradiere al deconstrllcUvisrnului mnerican este Uni ersi shytatea din Yale unde J Derrida va funcpona ani in iil ca profesor in-

Iti L BiagI 1ritogia r u luril Bucureli 1944 p 476_ 1 V Jen tncmiddot h in lQaO CApitolul Hfstory 01 thl A)yu OI ~ trllcl urltllisl1l

vitat pe IXlstll OC pal anterior de C(or~s POlllet Cruplll (1 ( la Yah condus dltgt Pau de ~Ilii lciltuit din alti Ird dhtin~i criici (1 l1illis tHshyIer Harold Bloom ~i Geoffrey Hartman ulrmii doi ltIde-pl retiCCn~i ai demiddotonstrlltiv~mtllui Ia care aderl doar J)1rt ill) a ilpus POittrtlcturashywsmul in critica amcricm1 in a~a fd incit d(cont-uctia ptrt lnsil tn colegii univecsit-ti oj soc-jetlti filolo~ ice conSCrl~ue cum cstC ~ I ~ t

s preinttl Ium (ltI 0 wangardl in CU~ d( clasici7are ~li1r(le SI(((S ot deConstnLtivismlllui se explici probalJil ~i prin Llptl CI in ciuda cashyrl(t(gtf1l1l1i ltl reolutionr cl apare ~I (t () contimlare a dOlli (lemEnte dcvenite traditionagt in Jntnlalitatea criticj am(-icnn ppound de 0 parte l conccplelor df iron ~i ambi~uitate specifiC( Jlew CriticisOllilul pC de gtJti parte 1 leoriilor ficionaistltmiddot~ in tradila lui illlace ~Ieshyvens

Prin Jacluc Ocrrida deconstrl( tivigtT1ul ~meric~m se aprople de tel~qllel-isml 1 frnnC(7 fiind ca ~i a(II 0 l(Orie n textuiui Acltgtl 8Sshy

p_d de h-o-i( a l(xtull1i agtupra (lruil oi ln~islt mi ~i drt(gtrin~ ) pre]int in olllm11 d( fati accepijj( IX C1n~ ( r IT~trlldiiimll Ie dl CO1c(ptuhi de t(xl C t(VH prltCiLri I e imp middotn inslti dl~ la bun in~ CCptlt

I Dc) printrpound su~el( lui Derridltl filtllrC17 l nldtllri cC filosofie (rilogtOfia lui Hpoundld(gqer ~i a lui Nielzsche in 1XciltlI) aLlhri ce pslhnshynalia lui Preud $1 semiotic) Illi Sallsllr (din utre filosoflll fran((gtZ a frllctifictll con(-(ptul de difercn) (1mrgtanentl sCmioticJ (ile ~~ Clndilrj ii COmplet sui)sl1mat5 dominmtti filolt()fiC( a sistemului Deshyconlttructivmlll f(pf(7intl a~ad~r 0 tNgtrie t 1((Iill1i orient1) mososhyfic ~i nn semiotic

b_ De$i consld(r) (1 oLiectul p-opriu (rilicii (ltt( limmjlll ()JXrEi d~onslrJI tiviltmul nu se ceclamJi de I linQvjltli(i (pe care propuntgt 51 o mocuimimiddotfl printr-o Jromatolo9ie~ c dcmiddot In persJXCtivn heldpoundl2qerinnA aH1pa limbajului

c Consonant evolutici $tiinteior conllmponme mzid poltteinst(lshynicne in primul rind) dcconstrllctivismul n(ar~l r(btl de eterioritllte de nCimplicare n observatorullli in riJport Cll obi(Ctul o)servot re~ iatie care ~armta caracterul obiectiv sl ltliintific al cefCetaril in acceptia pe care secollll at XIX-lea 0 dd ~tiintei ~i pc care s(miotica o mO-$tcn~te inteHrtll Cn urmare dlCOnctrllctii~mlll rduzj idcea de metalimbaj ~t nu opune discursul critic dic(UNl lj literar sau diSClLrshyiului tiJosofic ci Ie unifici sub 5elllnul unor opltratii t(xtunlc simishylace cnrc plasea7fi critica In interf(gtrenta literal rii Cll filosona

A mai semnnla faptul ca de~i asp(ctele pra tice ale criticii deshyconstructivist sint adesca deceptionante prin c~rlc~rlll lor npctitlv ~I previzibil plr5pltcivn tecrclic deconstrtlclivisLl rCllnificind criUca ~I fIosofia (indelllng dcspilr~it( prin psihol(1L~ie lirlvistica ~i semiotic) ofer1 sll~( __jUi innntoar( ~i C((1 C( mi sc pure mai important participa _ incon~tient _ In construirea unui nou model al gindirii consona1t celui din ~liln(l( (ontCmporane din lizica cuantic ~I din lopit nonaristolelice

1 V tapt (ul UlfImiddottird Ii flramlltoJie traduJ In lntologL3 P(nt71l 0 I(or a leIfuilli 1180

J D-pre poltibill apwpun (litre denstru(tivi~mu lui Derrida -iii logiea dj~ namicll II oontradlctoriuul ltI lui Sl LUp3JiCO v Cotrlu 1981 auprltl ~nSOliMt1 ell mod(lul gindidi ftiinince contmporan( Pe~re~ru IlR-t 198i

Avnd 1 C dlngtl~lfLt~1 fi~odicit a dllon~lncti~mulu i oi prcfiltu dcfinilia LXUlli prin r((on~tittirca Sllmar1 a rcpCre]or f nshydilntn tac din ti1drea Illi J)(gtrrida pe cltUe S( intcmeiazli i din care dpulgc actItj dcnni~ic Prezcntart1 rrtltl ( bazeuzlti in aC(st prim (pito] 10 cde tli mari Illerri plLJiCIt(gt dlt Dcrrida in E1fi7 De In G-ammntno~i( (De_~pr( Grematololie) in pllnct111 fl( plecarc un (Sca -tsupra c-mep~lci lui J -1 _ Roultlt(111 Cli prhire la relalia dintrc criee ~i limbaj la VI_ cr Ie pta Zcmi 11( (ocea $ jcnomcnul) Ilbintitulat Introallcr[ It rrohlema s(rnn(or En jcnol1lcnoJOfJin Illi 11usserl ~i Cllshyferc] t~(rjlllr( Ct 1(1 difftnncc (SCrt(rc(J ~i dicrcntaJ la clre voi adJlIshyga milrturiill lItorll ll1 i din rele tr(i interviurl grupate in 1972 in VOltlshymlll Po~itioll~ Pfntru perioada lmcj(an a llli O(rrida ~I pcntru deshycongttrllCtivismlll amlrican folos(sc in primul rind manifestul colii din Yah~ vollrnul llii Ilaf(middotld Dloorn Paul d( lm JaCqll(~ Derrldn Geortrey Hmiddotrtman ~i J Hil~is ~ middotill(r f)coutr-UCtIOIl oud Criticism (1979)

21 Pr(rnha pe carc ~f intem(inZii (indirtmiddoto teoretic1 a lui J Derrida cstC 3C((0 a apartcn(n(i l-ille hi Momfn tul inChidCrii w unci epoci cren ce InstmneO3 inchiderlmiddot r1etafi7 icii sau a modeltlilli Rindirii euroshypcne ~( la filosofia Illi Platon ~i IOica lui Aristotel la ((nomenologia lUI HedEgger4 fnchder~a nu e inon lmti ell sfi~itllllt Derrida nu ~nd~ In Ifil1i1I1I SII monrtea filosofiei dupj Cllm nu crede nlm In pOitJltltea de a deltC0pri fnC(ptltul origlnCa nbsoltltll n Weltshynui fi-nomrn oriqineu ~I firitul fiind iluzii metafil(( tntr-un un1shyvers al devenirii pur( del lum(o lui zxrrida este Inmpoundo In(i pcrpctue d(veniri a unci perpetue punerl in relatie fire pHnetC origlnarc i (flrif momente finale Tnehlderea lC are de oCPea in etlzul s1u 0 accepshytiE similar~1 relei pe care 0 dr Hellt(nberg conccptuhll de tpoundOrie inehishyslt1 detiniLA pc de 0 parte prin nlContradictin ei int(rn[I 1 pc de aitd plrt(O prin Iimita lkrnt pc COIf( 0 dau grupurill noi dE fenomcoshyne ee nu nj pot fi oruonltlt(O CII OlI torul conceptllor ap~rtinind OCESshylei tcorli ll In(hidlrea mpoundtllfizleli se manifesta prin dez-v1iluireD lilTlishytelor pe care metafiliea (idlntiflcati ell modelui Reneral 81 llndlrii eushyroptnc) ~i Ie-a impllS incon~t)nt reprimind violent posibilitiitile dishyferitpound ~lle Jindirii (cum ar fI polifntrismul gindirii mltiCf StiU orlel1shytdle) in vederla construiri llOlli modC1 rational al universlllul domll1at de iogiCa aristot(IiCi 1 nonrontrwiklipi Pooibilitl~llerprlm(Jte de meshytafizici nn pol n insi i Sllpmlrlte Rtspi05C 10 nlvelul sldlnluhll (slsteshymelor) filosofic(e) ele transpar totui la nielul scrliturii saua Lextuhri printr-lin fel de freuelian ftintonra ft 0 re(uiatu]ul lO

lgtfgtronstrucia va urmiri u$8dur conflictul intr sistC1 i ten dez-valuind prin studiul ~lmiddotxtllril operei termenu] ~Jlrimilt dtgt m(tafizica epocii inch ise

22 Principaele caructeristid all ontoteolo~iei epocH IOchise aro fi

2 ~1 Oltcrminan-tl SClSllllli fiintei en prccnf inlr-o cvintuplit aC(Ep~h Cll (ufos (ctem prez(middot)tt adid realii este idee obie-ctului shyltlcC(Ptla tranS((ndentaIM ([I OllnCl (- slibstantd esenp - ilcccptio subshy

-4 (mccPic )rmuJaln (Ie Uurdltl Wil (NPlloJu 11 fin 11 litre ct k commiddot mtlll(m11 df ZI -iure) ~i 1l8 Wrll-Id a-II II SCnt oj rilimj

~ Dmiddotrritln 1981 13 bull ljVnl)lt 197 814- III (erm plul dc 1(orl 111 1- In ~[iia modtr1i1

a nlTlrij

I f)

staninlisLI ca nLIl (acceptia tlmporal ) ca prlzentJ de lu sine a conshytHntei instituind subieclivit teltl (accepia subiecliv) cn prezentmiddot si shymullanil a sineiui ~i u CeluilaJt (accepla intersubicclivir Presupoziia metaHziCi1 a prczentci 0 descoperil Derrld sprc pildJ ~i in conceptul de scmn in mastlr In care acest concept accept I caraclerul secundar extc[ior al semnificantului (inclusiv al oIrieri i in raport cu vorbireOl) hnpllcind prrexistentJ unui tdevJr sau u llnu i ens dejJ constiluit pdn ~i in (ICtIllnlJ IOkosului ceea ce ar da scmbull mtitii in cuprinsu l scmioticii )103r[1 lIne i llrme ltI onto-teo-teleologici ct atmiddot prcsllpune raportare I un slmni ficnt tranSl-endC1l scmnificantului scmnifiCltll etruiu i- r corlpunde 1In snuiect IrlnsccncJentat care instilulc scmshynul fJri a fi (I imu-i implilltlt In procc5ul de semiozI Subieclu transshycendental poatc fi recunoscUl CII UiUI in1 ~i in O1od(11I1 obscrvlt-ttorulul neimplicat care-~i studiuzi obieetul din ufur cu obiectivilate ~tishyi r iric

DJcJ pril1llll tcrnlln irnplis de mclilfizica cpodi inchise (Sic preshyCIlia (~i conscculiv semniicowl Lranscenclent rorelal subiectlllu transshycl1dltal ) lermenul r(pri mat IX care deronstructia iI subliniazIt COnlshy

pt-sativ cstc dcuenlrca iumca illl DLrridu nu cstc ci se face prinshytr-un joe ltit conlraljjlor niciodulJ rezolvutc m tr-o sinlczlti de tip heLleshyIhnlll Substanlei i Sl substitllie din unlhi dcronstrllctivist rclatia SushyUilClul insu~i devine un pur sislem de r(gtlatii- l1 (gt1 ~i pierde astlE1 politi de ()tcriorilLl( de tntnS(Cndere a obicduilli ~I sc descoperi n u numili Irllpli cat j proceslIl de semiozltl ci cllinr produs concoml shytent oLJ[ectuiui in ~i prin acest proclS SubiltCllll nll mui c a$udar ru e slxoctllor (izolatJ niei creator (transcendent) ci e (dupll modclul nielzschciln tl mist(rillur In care spccwtorul S( conv(rt~lc in uctor) participant implicat il procesUltllilatca (ar( ia locul un iversuiui pre-zn~imiddot

222 I dOlla caructeristicii a (poeii inch ise 0 constitu ie l ognoshyc(nirtl7nll l ( i intelegind pri n OfJOS uni tuteu gindirli $1 a rosti rli lC t 10shyRoccntrismul platonieian sau medieval (conform Cltlru iu obiectlll e creal de idreltl sa in louosul divin) estC concomitent ~i un jOllocc ntTS1fI de unde idreu primordiuliUiii voci i u euvinlulu i rostll usupra serierii 10shy

lCicaa (aristotclic) ell un scmnificant stcund exterior Impotriva 10shyRoronOCCotrismului decomlruct ivlsmul Vil reabilita tennenul reprimat adicJ ~crierco Pcn tru Dcrrida caraClcrul derivat atrlbu it scrierli in rashyport ell vorbircu se d(ltoreazi rcduecrii eonceplulu i genera l de seriere la acel de cn erc jOIJC ~ tn cazul acesteill din urmt1 dependena serleshyrii de ClLvintlil rosti t evidentI Dar scricrcu fonetic~I linearl $1 abstraeshyW nu reprczinLti dedt 0 formA lirzie ~ i partlcularll a serierli generate pe cure deeonstrucLivismut 0 i1ustreaz1 prin hieroglijd pictograma (orshyganizalJ nu lineal ci pe baza poJicenlrismulul mille) sau inlr-un sens generic prin scrierea pslh idi - studiati de Freud in analiza visushylui prin analogle Cll hleroglifallbull Prin extensie serlerea conduce spre

Oerridn 1974 23 I Derrida 1974 26 107 I Derrida 1973 82 It Derrlda 198 1 44 II Derrlda 19111 27 12 Den-Ida 1973 74 13 Dcmda 1978 210-2 11

170

staninlisLI ca nLIl (acceptia tlmporal ) ca prlzentJ de lu sine a conshytHntei instituind subieclivit teltl (accepia subiecliv) cn prezentmiddot si shymullanil a sineiui ~i u CeluilaJt (accepla intersubicclivir Presupoziia metaHziCi1 a prczentci 0 descoperil Derrld sprc pildJ ~i in conceptul de scmn in mastlr In care acest concept accept I caraclerul secundar extc[ior al semnificantului (inclusiv al oIrieri i in raport cu vorbireOl) hnpllcind prrexistentJ unui tdevJr sau u llnu i ens dejJ constiluit pdn ~i in (ICtIllnlJ IOkosului ceea ce ar da scmbull mtitii in cuprinsu l scmioticii )103r[1 lIne i llrme ltI onto-teo-teleologici ct atmiddot prcsllpune raportare I un slmni ficnt tranSl-endC1l scmnificantului scmnifiCltll etruiu i- r corlpunde 1In snuiect IrlnsccncJentat care instilulc scmshynul fJri a fi (I imu-i implilltlt In procc5ul de semiozI Subieclu transshycendental poatc fi recunoscUl CII UiUI in1 ~i in O1od(11I1 obscrvlt-ttorulul neimplicat care-~i studiuzi obieetul din ufur cu obiectivilate ~tishyi r iric

DJcJ pril1llll tcrnlln irnplis de mclilfizica cpodi inchise (Sic preshyCIlia (~i conscculiv semniicowl Lranscenclent rorelal subiectlllu transshycl1dltal ) lermenul r(pri mat IX care deronstructia iI subliniazIt COnlshy

pt-sativ cstc dcuenlrca iumca illl DLrridu nu cstc ci se face prinshytr-un joe ltit conlraljjlor niciodulJ rezolvutc m tr-o sinlczlti de tip heLleshyIhnlll Substanlei i Sl substitllie din unlhi dcronstrllctivist rclatia SushyUilClul insu~i devine un pur sislem de r(gtlatii- l1 (gt1 ~i pierde astlE1 politi de ()tcriorilLl( de tntnS(Cndere a obicduilli ~I sc descoperi n u numili Irllpli cat j proceslIl de semiozltl ci cllinr produs concoml shytent oLJ[ectuiui in ~i prin acest proclS SubiltCllll nll mui c a$udar ru e slxoctllor (izolatJ niei creator (transcendent) ci e (dupll modclul nielzschciln tl mist(rillur In care spccwtorul S( conv(rt~lc in uctor) participant implicat il procesUltllilatca (ar( ia locul un iversuiui pre-zn~imiddot

222 I dOlla caructeristicii a (poeii inch ise 0 constitu ie l ognoshyc(nirtl7nll l ( i intelegind pri n OfJOS uni tuteu gindirli $1 a rosti rli lC t 10shyRoccntrismul platonieian sau medieval (conform Cltlru iu obiectlll e creal de idreltl sa in louosul divin) estC concomitent ~i un jOllocc ntTS1fI de unde idreu primordiuliUiii voci i u euvinlulu i rostll usupra serierii 10shy

lCicaa (aristotclic) ell un scmnificant stcund exterior Impotriva 10shyRoronOCCotrismului decomlruct ivlsmul Vil reabilita tennenul reprimat adicJ ~crierco Pcn tru Dcrrida caraClcrul derivat atrlbu it scrierli in rashyport ell vorbircu se d(ltoreazi rcduecrii eonceplulu i genera l de seriere la acel de cn erc jOIJC ~ tn cazul acesteill din urmt1 dependena serleshyrii de ClLvintlil rosti t evidentI Dar scricrcu fonetic~I linearl $1 abstraeshyW nu reprczinLti dedt 0 formA lirzie ~ i partlcularll a serierli generate pe cure deeonstrucLivismut 0 i1ustreaz1 prin hieroglijd pictograma (orshyganizalJ nu lineal ci pe baza poJicenlrismulul mille) sau inlr-un sens generic prin scrierea pslh idi - studiati de Freud in analiza visushylui prin analogle Cll hleroglifallbull Prin extensie serlerea conduce spre

Oerridn 1974 23 I Derrida 1974 26 107 I Derrida 1973 82 It Derrlda 198 1 44 II Derrlda 19111 27 12 Den-Ida 1973 74 13 Dcmda 1978 210-2 11

170

middot

U pOlu~I l llIlIII~trtl p n 1111lt1 ~I t11Urm I (puriJ atr pren trlI~COJlqVI a1d a fiin(i alllriurJ txi~tcntulu1 al crui (ie rl anitlilIL1 i~lird tnigmticul raport ill cx islcnlului cu ccUIl ~j 1 unui interi L n Ixtcrior iluic~l ~pa~ializilrcUlor) SilU pri l-nmjM CillL Sf J)II[ILI (il inscripiit origin lnl pe intreOJga scaril xistlnli Jc la inscripia gcndicl I J cc reghgtz1 eomportamen lJ1 ornolLt p~n lt1)(010 tit 5criCflL aiiobeticil~ 10 proampramcle ci Ultrnctj c true rrind m~rrl i torili conform unor nivcle tipuri ~ ritTlul i Ill-l1ros 0 dntrl rll In ilCeuroaU accpoundpti( protoscricrea i~i dt~ VhUIl pli~ lordIHliae1 in raport cu v(rbirca 1 se institllie ca un si no~im pc-otm dll ~rHrc bullbull clrci in~criptic e( Spaiul e i de manifl 1(gt ( Hxt xl Iolntmiddotrd 10 Jl~imlll rird in rilport cu accust criCr( intlealti (middot1 tgtzVltllnire dCi ln~titlir - iI Fiintei in ~j prjl dcvtnin IO Lire initLna IO10ltLI11 middotc d~ltL secundarj si dl rivai1 Dc ~ClC3 (I(mlatJl)~il JlLi IJlnltda (arc iLspir st ia locul Iingvb licH ~i ltII Slmiddotlriotcii1 dlr Itl (in (middotjId1 afirmltliilor explidtc ale aulo nj _UIgt n(ar-I acesl ]LLcnl ~i -) OnllJlogie Jrmatologia ce S( dlfi negtle dpt jtiini a gtrierii (~tc t)(mri n caUlate de otudiu lt11 pro toscricrli 0 ~tilnp ] rcsil Uii ~tjjnt(i caf( transcendc limitelc ~ti intelor p(ntru ct nscripound ~i celimitluJ ~liinta insa$i-~

22 3 A trela caraciPristicj a podi inchisc deron~truite de Ocr rida (-If privileRier(gtu ideii d lotnlrtJle SdU frltctur(j supusii controlu hi ~irdirii IruJiftrlmiddotnt diJmiddott cntrul almiddottstei stnrcturi prim~te in istori nlgtmC d(~ rid)gt tlos ClIerYCla OU~iCI nethc(I ~_J conCtptul dgt struc tur C(ntral (~t c1cptndpoundnt de ideea fiintei ca prczen(J $i nu rpprczin ta pcntru Derrlda decil expresia pura a fortei dorintePII pentru c se carLickrizpa7middot printr-o to(rpntll conlradictorie centrul care ar dubh (uncU de i (ICC gtoSibil iii de OJ inchidc structura comporlil III paradox constitlltiv ccei dt -i origine ltI stlUcturii scapil el insu$i stmc tllralitltii sp aWl in afara li ApclinJ la 0 lerminoloflie nietzscheanj [)Prrida va privilcia in dttrimentul structurii sau al formei (apo linice) terrn(nul flprirnal jocul rJpcctiv forta (dionisiacli) 0 si tuntie particularL II opodtici tencrale sructnrll VS joe 0 rcprezintltl pc rechpa d( termcn deenii ltlntinornici carte VS text (continuu $i descen trat)_ Cultul c-1ii (st1J(luril telgtllloill centrat) apartine epocH inehise ca atare primul capitol al CranHltolOfJWI intitulal programatic Sfir $itul ctlrfii ~i inccplltHl seriltllrll incrpc proc1umind polemic apusul SlI prematicl eartH jdr imilRinca pe care Dcrrida tine s-o dea despre celr trei earti pllblicutl de el in 19ti7 (-SiC -eeea a unci unice operaii tex tua le in celtiJ ce dumnpata nume~ti eartllc mele [Ii dcclani Derridl lui Henri Ronsej pusii in discuie in plimul rind e [ J unitatea car tH eonsideratil CH totalilate pcr(eclfl eu toatc implicatiile unui ase meneil conceptIlt Serierea $i diferento s-ar puteCl piasa intre cele dou pari ale Gramatologiei sall irvers Gramatologiu ar putca Ii inc1us in mijloul voilimullli Sricrcni dtercrltn -ei toate uccste cJTi OInt

sint dccit comcnlHriul propooItiei Ilul 1I11sserlJ despre labirintul scgtmne

~ OrriuJ 19j~ to IDernda JCljt 113 IIi Orrdl 1974 15_ II Ocmda 1074 41-1011 i 1981 34 11 Dmiddotrrida 197~ 13 43 ~i 1081 36_ Derriia WiS 278middot

17

lor care e epigraful lucriirii Vocca ~i fenomenlll ~Ij Amin tita proPOZIshytie a lu i Husser l prezintii un caz ti p ie de autoreferentialilate (sau mIse elt obime) in galeriitc din Dresda un tahlou al lui Teniers reprezinta o gaierie de tablollri dlntre care unul a r putea reprezenta 0 galerle de t1blouri dintre care lnul Dizolvind hotareie propriilor sale dlri Derr ida incllrC1 si Ie unifiepound intr-un text unie eu structura labirinshytica bolzHd pc principiul utorcf[gtren~iltll ltII ~~l leriei cu oglinzi sau in termenii sJi 1 invaginiiriil

1etafI7k pref(ntei (ult nume pentm substantialltatca lumii) 10shy~ofono(enlrj~mul ~i idees de totalitate (~IU de structurJ centratJ) sint a~adar prEgttlpOziiile temeiurile implicite pc baza cJrora 0 gindirc moshydclaki de logica aristotelic~1 a noncontradk1iej decupcazJ in nelimitatul fhl X 31 dev(nirii modelul clJrol)(an - postplatonician - nl Jumii reshyprimind elem(ntelc care ar fi pulUl conduce spre un model opus (mitic altiatic SilU presocratic) Tn vcderea rccllp~riilii inleglltllitl~ii gimlirii deshyconstrllctivismul iii propune ca prlm-I miocarc deuro-stnlctururea aCeslui model european prinlr-o privilegiere strutEt iClti a tcrmenilor rcprimuti Rclafia ia locul substan~ei scricrea ia locul privilegat ill clvintuhli j O1t1 lfler (sau jorta dionsiaell) ia locu structllrii (au al formei aposhylin icc) Inversarca i(rarhlei acestor termeni antinomici are in strateshygia deconstruetivismului valoilrea unci elOpe de trnzi~ie ell e men itii 81 rCsLabileasc=i in final echilibruJ contrariilor (prin reabilitarea tershymcnu[ui slab ncdreptail de metuCiziea epocii inchise) i s~ conmiddot stituie astfe poundigura Lnui univers tensionat li dinamic Aceastil invershysarc de ierarhic (ste unicul aSI)(ct al strategiei deconstructiviste Carc n1-l inlcre-eaz[1 in dip dp fa tfl pentnl ci nlslurnarca ierarhiei se reashylizeltlzJ dupfi Cllm am vrlzut printr-o dos(ifrarc psihanaliUC1 a tcxtushylui~ opus dintru inccput silttemuui C( va1ideltlz1 iertrhia vltllorilor cpoeii mchic fnlr-llnul din plIncteic ei ((ntile strategia deconstrucshyt lvhmlU lui se bHzeaz5 deci pe prog ramatica pllnere in opozilie a sisteshym ullti Cll tertut Ceea (e ne conduce inev itabil spre inlrebarea ce este aradar textul - textu in absenta cl ruia sisternul nu s-ar putea reushyliZlt dill in prtzenta cinJ ia sistemul e depii~it ~i subrninat Premisele de la care plJtem pJeca pe baza celor de pimi acurn sint urmatoareJe

a) textul c spati ui de realizare a sis temului dar b tcxlul transcende sistcmul in chiar caraCterul silu sistemic adicfi

lnchis c) cn atare transcenderea sistemului echivaleazl cu deschlderea

lui adicii des-ceontrarea sau d istnllerea lui co sistem Ceca cc inseamshy01 Cit

d) textul e prin definiie spatiul de deronstruire a sistemutui (a tota1itiiii S111 a strllcturii)

Accasta e iposlaza deconstructivistA a textului pe care 0 voi ur mari in continuare in lucriirile deja citate ale lui Derrida precum ii in vishyziunea criticii americanto

3 Pentru c dcconstnlctivismul nu formuleazli 0 definitie proprlushyzisa a textuiui voi urmiiri lenncnul in discu tic prin raportarea luJ la al~ termeni care intr1 in opozitie CII el in limbajul deconstructlvist2l

31 Text vs corte - e 0 rclati( de opozitie pe care am semnalat-o deja comentind Utlul primullli cJpitol din De la Grammatotogie 1 pashy

~I Dcrrlda 1981 3

1j2

sajul din interviul a d~tc intcn~ia dccom cilrtii dizolvlOd eele structurltl labirintic1

32 Gcneralizata opozitia text vs carte dd relatia text yens totaHshytate intelegind totalitatea fie

321 structuralist- cn 0 stmctrmJ ceTltrata produsli de un sublect Creo(or Ambele componente ale totalit1ilii asHel in~lese (nu numai struetura ci ~i subiectul) sint dcconstruite Proclumind in interviul acordat lui H Ronse apusul c[lrtii Derrida procJam-t totodatA i apushysui autorului Tn momentul Inchiderii unei epoci culturale se inshytreabJ DCrrida mai pontC cincvil IOdrini smiddot sustin(t c~i Cste alltorttl Iartilor I J Toute aCtstc titlur nu mai acopera dccit 0 chestiune de unici i diferentiatl opcra(ieU tCxtuail I I a clrCi ml~care netershyminal1 nu-)i stabile~te un incepllt liJltolllt ~i care d~i integral consushymltlU prin lecturil altor tlxtc intr-un anumr scns se reflnl doar la proshypria-i lj ricrc Avind in vcder( Slrtictura parazil1ri)U a oriCilrui text - simpll loe al interferentcior IcxtuaJe - enticul dcconstructivist se simte indreptttit i se intrebc a~ cum [ace J Hillis Miller pe marshylZheJ unui text din Shelley cine (te totu~i ShelleyU punind conshystJnt in ghilimele numele alltorului ~i tratindu-I astfel ca pe 0 convenshytie ca pc 0 pseudoidCntitatc

3 22 totalitltea poat( fi mtehllsl ~ i orgonicist in traditie aristoshyteiiri Deconltrllctivismul polcmizea7li fiiti~ cu metafora organica apUshycatd opcrti litCrare ci( i sl1stine J Hillis Miller 0 atare metaforsect conshyfund] dOlL) ordini ale existentei omitmd iaptul ca opera e un semn a iClttlui t nu din Iucruri ci din cuvintel

321 CJ tlrmnrC a opozitiei text vs structura coenmfa (criteriu structlrlnl) e explicit declarilti ca necaraeteristica termenl1Iui de text J Hillis Tiller defin~te illit tex tul critic (in sine $i in relatie cu texshytul (Omental) cit $i textul literar (in sine sau in ~Iatle de intertextuashylitate ell aHe tCXI C) printr-o incoerentii~ constitutiviimiddot orlee poem e in acela~i timp 0 cXistcnVl parazitaril implantatA pe poemell anterfoare i o hranl oslic cllcharisticii sfilrimalii consumata alit rn actlll receptliril critice CLt ~i in rciatic ell pocmcle ce-i vor urma Gazdii $f parozi t textll l e punctul de interfcrcntli al lInor tesaturi texlualc continucIG $1 a cilta COfgtrcntH U unul fragment din aceasta tesulunl inseamnd a fl tributar mctaforci organkc caracteristice epocH inchise

31 Tert vo logos - poate parea 0 opozitic paradoxaUl fn cazul unei critic carc j~1 idenUfic-l dccis obiectul in studiul HmbU (a centra jntcresul Hsupra Iimbajului considerl J Hillis Miller inscamnll a reshyveni ilCOO unde sludiul litcraturii ar trebui sJ fiegt Chiar dcconshy

1 Ammt( I t(ndmltI de a Irata ca SlnOmffie termtnii de leTI i smiturd Ilrriurc) Textul (cel pu~in tn acccpUa de tet poundeneraI M

) 5e ~Iuu amp5t1e1 teml ob~ant iI tieltUslructivsmulul prtVileelerea gtCrlerll (a proto- IIIU arhbcncrll) tn rtlporl CII rlthlrlcl (cu IOjo~ul lelat de pllOJu1) V asupra relahi hrt ( text Inshy

CUfl11lenLMj vsHrlCr orlylnar4 nonlingLiidJ studiul lui OmiddotrrldiJ 1978 201shy211 (Freud ~i sreonll sCIicrii

1 Derrlda Hltl I l~ Ihlll Miller Crlticui CQ gadd (Tftmiddot Crili Q HOil) In Bloom tgtt 11 19i9

II MU)Ilhan 1162 111 b lilli r1 I (rmiddot In BIm ( aL HI79 2~~

bull 1n~nLhan 1tl 11 3

173

sttuctivhmul lui I Jerriol te prlfllnd trluutar IXrpcctiHi h(jdl~eshyrient astlpr limuajulul Dar trcbuie spcclfical fapwl Cd practic ~rshyrhla puneuro prm1l~enl in opozitla lmlha (cn logos) ell textul Textul llshy

~elcs en ~( Ihlrd urzeali intretl~ere dc ildica inteles ca tcrmcshynul lOlj ptfl)llI1e puneri in relatil 51 optme limbll jului Clt1 lo~os C3

sistem dl cuvine elm definite de clIvinte-concept purtilloare L1le unoshyStnsun inteli(ibile ~i tabile Slatutul logic al concCptulul e anulilt in moment li In care luvmtul devenlt tormen i)l dLgtoh1 fixitllfa deshyterminull de rilJ)Ortilreu lui lil un sens trnnsctmdcnt ~i HO lusA I ut marcal d alti term(ni JXgtrp( 1111 rcdlfinit prin intruducEI(i1 sa inshyU- un sisllrn de relatH in textul in-Cles Cil 0 retea de rd(rint textuashyIe I J ficcnre altl-zis lermen simplu c mareat de tlrma Jllllli ter shymenf

4 Rtea tesdtul ur2lalI lextur-I M ial tlrm(nii eac deunneazt m taroTic dar ~i ctlmolo~iC textul TOBte 1INle mctafon pun in lumin caracterul pur relational carc dcfine~t( stltutul textUIIshylitJii Ilai mult termenul de text e inJocuit lIneori prin aceta rlr operaie lextuaJ[l~ sau trans(ormGrl te tlale~ - variante carc suuljniazl~ ltJlilwt caracterul dlnomie al reilltiilor cure alc1tuicsc tC) ttl I (de aiel $1 posibilitatea echivailirii lexlului in acceptia dinamicii mcnshyti onat~j - cu scrii tura ~i serlerca ell dnblul sens adlca 31 tfrshymenului de ccritllre)

InfiniUl opcra~ic de relationare (l termenilortesturu t(xtual[1 ( define~te ea text generalizat cure include ~I transcende ork~ dmp te(shytua) partieu larizat3l Relatia text general - cimp tpxtuol particular e c1arificatil de DErrida in interviul acordnt lui J _- L Houdeblne ~i C IV Scarpctta Ceea CE eu numesc tert estE $1 ceea ce practic tnscrle $i debordeaza limitele unul asemenea discllrs rconceptllallrat - nml Existii un atare tex t Reneral pretutindeni unde acest discllrs ~i ordinco lui (ecnVI scns ade vtr inteles conltilntA Idcalltatc etc) sint deborshydate adlci1 pretutindeni unde autoritatea lor e reclusJ 1(1 pozi~ia de fMrcu inLT-un lant pc care ltutorihltea crede I cli 0 guverneaz1 Acest text general nu e limltat In scrierlle F lse tn paginiiU3l bull care sin t cimpurllc sale pariale istorice Punerea in abis (nulospecularitatea sau inva~lshynarea) sint ~ad-ar embleme sintoctlce ale textului general in cfmpurile textuale particulare pentm c~ ele slnl procedct de anulnre a limiteshylor (a inceputulul Ii a sfi~itului) texlului

Textul genera l continuu exclude pc de 0 parte Idcta de centnt ~i de tot alitnle sau strllch lra inchisil dar el exdllde dcopotrivJ pe de aita parl( oriee componentii rcferenlinili orice tranSCtndere spre un sens deja - ~I intotdeauna - Cxsttnt prezcnt constituit Modclul paradigma tic al tcx tulu i gtnerltlt ar Ii textul incon~ticnl anall7at de Derrida in termcni freudieni co 0 pur1 esfil ll rJ de urmc de d iferenshyte tn care sensul ~i jorya sint unl le un text niciiieri prezent adicii lln text de tipul discursului on irlc in care poundieeare termcn creezJ reproshyzict1 Ii esteurogt proprilll s1I referent tn ultima instanlt1 condi~ia tex tulul

n Dernda 1981 33 Olrnda 1981 3 Derrlda 1981 33 II Dtrrida 1981 33 11 Derrda 1981 GO

174

sttuctivhmul lui I Jerriol te prlfllnd trluutar IXrpcctiHi h(jdl~eshyrient astlpr limuajulul Dar trcbuie spcclfical fapwl Cd practic ~rshyrhla puneuro prm1l~enl in opozitla lmlha (cn logos) ell textul Textul llshy

~elcs en ~( Ihlrd urzeali intretl~ere dc ildica inteles ca tcrmcshynul lOlj ptfl)llI1e puneri in relatil 51 optme limbll jului Clt1 lo~os C3

sistem dl cuvine elm definite de clIvinte-concept purtilloare L1le unoshyStnsun inteli(ibile ~i tabile Slatutul logic al concCptulul e anulilt in moment li In care luvmtul devenlt tormen i)l dLgtoh1 fixitllfa deshyterminull de rilJ)Ortilreu lui lil un sens trnnsctmdcnt ~i HO lusA I ut marcal d alti term(ni JXgtrp( 1111 rcdlfinit prin intruducEI(i1 sa inshyU- un sisllrn de relatH in textul in-Cles Cil 0 retea de rd(rint textuashyIe I J ficcnre altl-zis lermen simplu c mareat de tlrma Jllllli ter shymenf

4 Rtea tesdtul ur2lalI lextur-I M ial tlrm(nii eac deunneazt m taroTic dar ~i ctlmolo~iC textul TOBte 1INle mctafon pun in lumin caracterul pur relational carc dcfine~t( stltutul textUIIshylitJii Ilai mult termenul de text e inJocuit lIneori prin aceta rlr operaie lextuaJ[l~ sau trans(ormGrl te tlale~ - variante carc suuljniazl~ ltJlilwt caracterul dlnomie al reilltiilor cure alc1tuicsc tC) ttl I (de aiel $1 posibilitatea echivailirii lexlului in acceptia dinamicii mcnshyti onat~j - cu scrii tura ~i serlerca ell dnblul sens adlca 31 tfrshymenului de ccritllre)

InfiniUl opcra~ic de relationare (l termenilortesturu t(xtual[1 ( define~te ea text generalizat cure include ~I transcende ork~ dmp te(shytua) partieu larizat3l Relatia text general - cimp tpxtuol particular e c1arificatil de DErrida in interviul acordnt lui J _- L Houdeblne ~i C IV Scarpctta Ceea CE eu numesc tert estE $1 ceea ce practic tnscrle $i debordeaza limitele unul asemenea discllrs rconceptllallrat - nml Existii un atare tex t Reneral pretutindeni unde acest discllrs ~i ordinco lui (ecnVI scns ade vtr inteles conltilntA Idcalltatc etc) sint deborshydate adlci1 pretutindeni unde autoritatea lor e reclusJ 1(1 pozi~ia de fMrcu inLT-un lant pc care ltutorihltea crede I cli 0 guverneaz1 Acest text general nu e limltat In scrierlle F lse tn paginiiU3l bull care sin t cimpurllc sale pariale istorice Punerea in abis (nulospecularitatea sau inva~lshynarea) sint ~ad-ar embleme sintoctlce ale textului general in cfmpurile textuale particulare pentm c~ ele slnl procedct de anulnre a limiteshylor (a inceputulul Ii a sfi~itului) texlului

Textul genera l continuu exclude pc de 0 parte Idcta de centnt ~i de tot alitnle sau strllch lra inchisil dar el exdllde dcopotrivJ pe de aita parl( oriee componentii rcferenlinili orice tranSCtndere spre un sens deja - ~I intotdeauna - Cxsttnt prezcnt constituit Modclul paradigma tic al tcx tulu i gtnerltlt ar Ii textul incon~ticnl anall7at de Derrida in termcni freudieni co 0 pur1 esfil ll rJ de urmc de d iferenshyte tn care sensul ~i jorya sint unl le un text niciiieri prezent adicii lln text de tipul discursului on irlc in care poundieeare termcn creezJ reproshyzict1 Ii esteurogt proprilll s1I referent tn ultima instanlt1 condi~ia tex tulul

n Dernda 1981 33 Olrnda 1981 3 Derrlda 1981 33 II Dtrrida 1981 33 11 Derrda 1981 GO

174

general estc autore[erentialitatea lipsit de autoritatea lInei instante aucshytoriale (textul gcnereazii subiectul nu e generat de el) Iipsil de valoashyrca unui sislem de gemne care ar trimite In un semnilicat preexistent ce I-ar transcendc textul sc serie pe sine ~rpetuu AceastA autorefeshyrentialitatc eonslitutivii a textului general poate fi mascatA in cimshypudic textualc particulare de retorica speclfica unui anume tip de disshycurs care dccupeazii forat in uneala continuli a t(xtului zone ce se modelealli conform imperativelor referentiale ~i sistematice Spre pildii diseursLII filosorie reprim1 autoreferentialitatea textului orgunizindu-se conform uno r erilerii de naturli conceptual d Dincolo de aceastll organishyZJT( rcstrictivi a unui dmp textual particular tendintele reprimale all t((tLllui general transpnr totu~i In nivelul textuiui (nu al sislemului) prin recurcnta meturorelor textualitatii SULI a metalorelor scrisuhti cashyre constala Ocrrida bintuie discursul filosofic european organlzat conshy$tknt in s(os logoronoccntrist Critica deconstructivistii va desCifra acesshyte metuforc all textuatltltii reabilitind autorefcrentialitatea textului geshyneral pe care dmpul textual prlrticular 0 reprima alia cum procedeaza Derrida in Icctura lui Husserl3~

l)es-centrarcltl ne-limitarca $i autoreferentialitaten13 (prin metaloshyrele ~i prin emblemele sinact ice ale textultllitA~ii) reprezintii a~adar rnarshydie textull1i I-lencra in cllprinsul eimpulil or textuale pltlrticulare

Conceptul de text oellcml (ca spatiu (ontinull ce inserie Jii tnmscenshyde lexie-Ie delimitate) fundamentcazli teoretic fenomenut intertextualishytatii care devine definitoriu pentru natura insii~i a textului particular Acest text parlll culur e numit am VaZlI cimp textual adiea consishyderat terenul de interferenti a mai multor retele textuale Asupra unor acceptii specific deconstrucliviste ale intertextualitiitii voi reveni fnsli in cele ce ~Irmeazi

5 Textul (sau cimpui textuai) particular al elirui model prim e pentru Dcrrida djscursul Wosofic ne-a apiirut a$adar ea spatiul in care se desflilioarii conflictul (mascat ascuns) int re referenOalitatea sistemushylui lii autorercrentialitatea textului general Ne putem pune insii in conshytin~ale llrmitoare1 intrcbare este onre situatia discllrsului filosofie exempar~i pcntru defi ni rca oricikui tex t particular suu exista totU$i cimpuri textu Hle istori~ de alt tip cnre nu reprimi ci pun in evidenta naturn textuJui general en nispllns la aceastii intrebare voi constata faplul Ci desconstrllcilvismul acordltl statutul privilegiat de text particushylar ell virtuti revelatorii pentru textualitatea inslti$i tertutui literar Aushytoreferentialitatea explicihi ~i programatictl a textului Iiterar modern (fie cd e yorba de poezia lui Mallarmc pc comentarea careia se bazcazlt1 in buna parte tcxtualismul francez fie cli c yorba de perspectiva Iieioshynalisla introdusJ in litcrahlra americana de Wallace Stevens) orienteashyzj din umbrii teoria deconstructivistA a tcxtului Pentru Derrida une-

I onaliZd mclarorelor texlUoliUitlih In textul lui Husser In Denida 197J WI-11J

u 1ulburAtoare e prczen-a metaforelor textualitAtiih in limbajul fizicii conmiddot lemporane Penlru Heisenberg spre pHdA Iumea apare [ I co 0 compliea lisAtur1 de eV~nmente In care conexiuni cit ddeile upun uflcrneazl sau e IncailtCll gtllI 0( combinA determinlnd Ilsl[ti lextura inlrCgulUi (Heiocnbcrg HI5S 101) Mel3forn textualistAM exclude Inm Cidert autorcCerenialitatea texlului tiin~fc en Irmlte sprc 0 nouA viziunc ontologica vizune cu care lextualismui deeomlructlvut COincide (fdr s4 0 ~tie) In a~ptia ]X care 0 da reaiuiul ca reshyta~e i nu ca 5u)gttana

175

Jc text literare moderne marchcaza ~i organizeaw 0 structurlti de reshyzistenlt1 faiii de conceptualilalea filosoiicii34 Pentru Paul de Man liteshyr atur) reprezintil spaiul privilegiat de manifestare a unei crize sau rupturi adidi spaUul in care eonstrue~iil in limbaj refuzt lucid eu con~tiinla ficUonalit3ii iluzia re1ercnlialitaii con~tiinta JiterarJ SiiU poeticJ v in toate privintele 0 eon$tiintlt1 privilegiaW al cc1rei uz a1 limshybii poute pretinde Sl se sustraga intr-o oarlcare mtlslmi dupHcltAlii confuziei neadcvilruJui pc care iI luAm drept garantat in Ullll de fiecare zi al Iimbii Procamindu-se fictiune literatura nu postuleaza caincishydcn1a semnificat-semniCicunt ci e dimpotrivlt1 a nostalgic nJscutA nu din absents a ceva cI din prezena neantu luiu

Ca atarc dnd decid sa scoatA un volum ell valonre de manifest tl $colii critice din Yale nutorll i~1 propun sa oferc 0 suitd de studii pe IJaw unui unie text Iiterar (poemul lui Shelley Triumjltl vieii) un text literar ncterminat intrerupt prin moartea autorului Proicctul e tradat partial textul luI Shelley e doar amintit de J Hillis Miller ocolit de II Bloom ~i G Hartman ~i trecut partial in umbra prin comentarea in paralel ClI un text din Blanchot de J Derrida Proiectul ini~ial al volumuiui care e respectat Integral in escul lui Paul de Man (Shelley desfigurat) ~i par~ial in eseul lui Derrida (A sflprovictlli) define~tc inshysa ell claritnte imaginea deconstruetivistli a teltuiui literar Alegcrca unui text neterminat e extrem de griiitoare Condltia de neterminampt sau fragmentar a textului in discutie este trntntt ea 0 emblema a n~shyturii textului Iiterar in sine ea 0 emblemii a a((lui text partial carc se apropie eel mai mult de statu tul textuiui general Fr~mentul contrashyzice insii~ i Idecn de tolalitate de struetu ra centratlti de IimitA Frag_ mentul eviden~ia7il prin excelentn ideea de illJtltTii de discontinuilatr opusi organicismulu i traditional Dar dupa cllm am viizut conditia rcala a orielirui text partial e aceea de fragment deschis spre textul E(shyrcral Comentind poemul neterminat al lui Shelley Paul de Man proshypunC conccptul de model tex tual mutilat aplieabiJ in fond prin exshyknsie oriCltlrui text partial citit in relatie de dependent1 eu textui -tshyncral Pcnlrui Paul de Man modelui textual m~ltilat dczvaluie rana sau rupturn cc zace ascunsii in toate textele~e Tn cali tatea de r-IIshyment a poemulu i lui Shel1ey J Derrida vede calitatea de a Ii netershyminat definilorie pentru oriee text cali tate ce consUi in imposibilishytates de a fixa hotarclc inceputul u i ~i sfir~itului lui1

Prin cxtensie d(sehidereamiddot tcxtului Iiterar nu sc mai identifiea in deeonstruetivism ell poJisemia en nu mal reprezintit 0 mu1titudine de posibiliti~i care ~tcaptd red uccrea lor la 0 Urnel strucluril cocrentd prin ketura prin aportul cititorultlilcriticului (ca-n teoria rcceptc1ril) ndic nu mai e 0 slrudurit deschisa ee se implinClite in momentul inchiclerti prin letluril Dcschiderea textului lilcrar e dimpolrivi expresin unel i ndecidabilitci~i constitutiv( a unul polieentrhm sau a unei eteroshygenikti pc Cltlre critica nu e chemal1 5-0 rezoivc ci 5-0 releve ~ i Si 0 iJentifice1

34 Dcrrid3 198 1i9 gt dl Man 1971 a 12 III Bloom et al 1979 6i n Bloom et a 1979 93 -II V opoziia nelo Inlre uLCongttruclic ~i teori3 lccturli $ublinialA d~middot HllJIJ

Mi ller In Moynihan 1982 Ill

176

Jc text literare moderne marchcaza ~i organizeaw 0 structurlti de reshyzistenlt1 faiii de conceptualilalea filosoiicii34 Pentru Paul de Man liteshyr atur) reprezintil spaiul privilegiat de manifestare a unei crize sau rupturi adidi spaUul in care eonstrue~iil in limbaj refuzt lucid eu con~tiinla ficUonalit3ii iluzia re1ercnlialitaii con~tiinta JiterarJ SiiU poeticJ v in toate privintele 0 eon$tiintlt1 privilegiaW al cc1rei uz a1 limshybii poute pretinde Sl se sustraga intr-o oarlcare mtlslmi dupHcltAlii confuziei neadcvilruJui pc care iI luAm drept garantat in Ullll de fiecare zi al Iimbii Procamindu-se fictiune literatura nu postuleaza caincishydcn1a semnificat-semniCicunt ci e dimpotrivlt1 a nostalgic nJscutA nu din absents a ceva cI din prezena neantu luiu

Ca atarc dnd decid sa scoatA un volum ell valonre de manifest tl $colii critice din Yale nutorll i~1 propun sa oferc 0 suitd de studii pe IJaw unui unie text Iiterar (poemul lui Shelley Triumjltl vieii) un text literar ncterminat intrerupt prin moartea autorului Proicctul e tradat partial textul luI Shelley e doar amintit de J Hillis Miller ocolit de II Bloom ~i G Hartman ~i trecut partial in umbra prin comentarea in paralel ClI un text din Blanchot de J Derrida Proiectul ini~ial al volumuiui care e respectat Integral in escul lui Paul de Man (Shelley desfigurat) ~i par~ial in eseul lui Derrida (A sflprovictlli) define~tc inshysa ell claritnte imaginea deconstruetivistli a teltuiui literar Alegcrca unui text neterminat e extrem de griiitoare Condltia de neterminampt sau fragmentar a textului in discutie este trntntt ea 0 emblema a n~shyturii textului Iiterar in sine ea 0 emblemii a a((lui text partial carc se apropie eel mai mult de statu tul textuiui general Fr~mentul contrashyzice insii~ i Idecn de tolalitate de struetu ra centratlti de IimitA Frag_ mentul eviden~ia7il prin excelentn ideea de illJtltTii de discontinuilatr opusi organicismulu i traditional Dar dupa cllm am viizut conditia rcala a orielirui text partial e aceea de fragment deschis spre textul E(shyrcral Comentind poemul neterminat al lui Shelley Paul de Man proshypunC conccptul de model tex tual mutilat aplieabiJ in fond prin exshyknsie oriCltlrui text partial citit in relatie de dependent1 eu textui -tshyncral Pcnlrui Paul de Man modelui textual m~ltilat dczvaluie rana sau rupturn cc zace ascunsii in toate textele~e Tn cali tatea de r-IIshyment a poemulu i lui Shel1ey J Derrida vede calitatea de a Ii netershyminat definilorie pentru oriee text cali tate ce consUi in imposibilishytates de a fixa hotarclc inceputul u i ~i sfir~itului lui1

Prin cxtensie d(sehidereamiddot tcxtului Iiterar nu sc mai identifiea in deeonstruetivism ell poJisemia en nu mal reprezintit 0 mu1titudine de posibiliti~i care ~tcaptd red uccrea lor la 0 Urnel strucluril cocrentd prin ketura prin aportul cititorultlilcriticului (ca-n teoria rcceptc1ril) ndic nu mai e 0 slrudurit deschisa ee se implinClite in momentul inchiclerti prin letluril Dcschiderea textului lilcrar e dimpolrivi expresin unel i ndecidabilitci~i constitutiv( a unul polieentrhm sau a unei eteroshygenikti pc Cltlre critica nu e chemal1 5-0 rezoivc ci 5-0 releve ~ i Si 0 iJentifice1

34 Dcrrid3 198 1i9 gt dl Man 1971 a 12 III Bloom et al 1979 6i n Bloom et a 1979 93 -II V opoziia nelo Inlre uLCongttruclic ~i teori3 lccturli $ublinialA d~middot HllJIJ

Mi ller In Moynihan 1982 Ill

176

6 Critica (sau lectura) de tip deconstructivist nu are deci cn proshyiect dezvjiuirea structurii lscunse a tex tului prin rezolva rea conlrCldicshy~ i ilor sale d dim potriv-t identiHcarea $i exacerbarea acestor contradicshyii adiclti in termcnii pc (are i-am propus critica deconstructivistd nu reduce textul genentl la dominanla cimpului textual particular ci dishynamiteadl ~tructurile de suprafaW ale acestuia din urma pentru a rcshyconstitui textul (cneraJ E adcvurat ca textul general autorelerenial prin definitie nil sc rostc~tc decit pc sine inSll$i e adevarat deci cii in ultimlti analiii Jcctura deconstructivistl va identifica perpetuu motivul ItC varietur al autoreffrentia litWi in dosul oriclirui text Rezullatul deshymeISului deconstrllctivlst ml se pare decepionant prin monotonie $i preshyvizibil Pracedura insii$i e in schimb spectaculoasa deoarece caile dt trecere de Ia textu l particulur la textul general ramin imprevizibUe $i dau miisura talentului critic lata in acesl sens reconslituite pe scurt procedurile a doi critiC cuprinse in volumul dtat lectura paraleIa a unui text din Shelley (The Triumph oj Life) ii a unui text din Blanchot (LoJTit de mort) ii prilejule$te lui Derrida fonnularca prolectului unei Iccturi exhaustive 0 alare lectuni ar cuprinde mai intil elcmentclc (textualistc) diseminate in opereJc unui autor 0 a doua etapa (lectura de tip palimpsest) ar suprapune moUvele identilicate in operele a dol seditorl care se citesc una prin alta Tn cele din urma Clecare text parshyticular s-ar putea defini ca 0 maiimi de dtil14 cu mai multe capete de lectur fiecare 8f-lt sej inscrc textul dat intr-o retea textuala duerita

Spectaculoasii e 11 proccdura urmata de J Hillis Miller in eseul CritiCll en gazdli Abandonind textul literal J Hillis Miller folose$te ca text comental criti c simpJa afirmatie polemic criticul este un parazt Un amplu exeurs eUmolog ic pune in rela~e termenii parazit ga2da pe terenul limbii engleze al imbUor latinA it greac~ ii in sfirshyiit pe terenul limbiler indoeuropene Textul (in cazul dat propozitiu Criticul e un parazil) e deschis prin etimologie $i lingvisti ca comshyparata sprc nivelele textuale urmatoare care H inglobeazil limba enshygleza mai intii familia IimbHor indoeuropene mai apol Textul genCshyral se idcntifici astfel ell posibilitatile latente ale limbli inslt$i inclushyslv posibilitil tile ciezvitluitc de stud iul ej istoric (etimologla mo~ten ire heideggcri anJ prin Derrida) Tn aceasta acceptie fiecare cuvint se inshycarc~i cu valori de citatli ii pourlil incircatura intertextuala a utiUzarilor lui antedolre a caror smnma este etimologia Critiea deconstructivistil reinUlne~te acum filosena heideggeriana $i se dezvalule ea 0 reverie aSlIshypra riidAcinilor ii asupra devenlrUor cuvintului in perpetua lui re-inshytegrare intr-o etern instabil i urzeaMmiddot a textului general identifi cat la limitJ cu limba insa$L

tN laquoI Textul a apArut In 01 coJedi v Scmotiea 1pound poetico H IC~middotful i roerenJo Flleuilatea dc Filoioglc Unienitatca din ClwjNnpocn multipl 1985 p 10-86)

19 V ~l Inceputul eseului lui Derrida dill Bloom et a1 1979Living unl Surshytivre fA supromiddotvielui) titlul eseului e cornentst tn momentul prim al tcxlului crishytil ell un eitat H

_ dar un citat din rnarele text genera care e Ji mb (eng-leW gt(lU francew)_

177