Inventarul de Inventarul de Personalitate CaliforniaPersonalitate California

CPICPI

În viaţa cotidianăÎn viaţa cotidiană când evaluăm trăsăturile când evaluăm trăsăturile de personalitate sau profilul „caracterial” al de personalitate sau profilul „caracterial” al unei persoane ne bazăm pe seturi de date unei persoane ne bazăm pe seturi de date obţinute din observaţie pe care le utilizăm ca obţinute din observaţie pe care le utilizăm ca „dovezi” sau argumente. „dovezi” sau argumente.

În psihodiagnozăÎn psihodiagnoză, acelaşi proces de evaluare , acelaşi proces de evaluare este mult mai sistematic incluzând operaţiuni este mult mai sistematic incluzând operaţiuni distincte şi integrând informaţia obţinută prin: distincte şi integrând informaţia obţinută prin: observarea unor modele de comportament şi observarea unor modele de comportament şi

de trăirede trăire, cel mai adesea prin auto-descrieri ale , cel mai adesea prin auto-descrieri ale persoanei (aspecte încărcate de subiectivitate), dar persoanei (aspecte încărcate de subiectivitate), dar şi prin obţinerea unor producţii şi expresii sau a unor şi prin obţinerea unor producţii şi expresii sau a unor performanţe ale persoanei (aspecte încărcate de performanţe ale persoanei (aspecte încărcate de obiectivitate prin gradul mai redus de intervenţie a obiectivitate prin gradul mai redus de intervenţie a eului conştient în construirea răspunsului); eului conştient în construirea răspunsului);

evaluarea comportamentelor şi a trăsăturilor evaluarea comportamentelor şi a trăsăturilor subiacente de personalitatesubiacente de personalitate care ar putea care ar putea determina aceste regularităţi observate (sau tipuri determina aceste regularităţi observate (sau tipuri sau modele de personalitate). sau modele de personalitate).

Validitatea unor astfel de evaluări este Validitatea unor astfel de evaluări este substanţial mai ridicată decât a celor substanţial mai ridicată decât a celor obţinute în varianta observaţiei cotidiene obţinute în varianta observaţiei cotidiene (încărcate de pro-pria subiectivitate şi de (încărcate de pro-pria subiectivitate şi de prejudecăţile evaluatorului) şi este prejudecăţile evaluatorului) şi este cuantificată prin mijloace ştiinţifice cuantificată prin mijloace ştiinţifice controlabile pentru fiecare instrument de controlabile pentru fiecare instrument de investigaţie utilizat. investigaţie utilizat.

Desigur, şi evaluările psihodiagnostice Desigur, şi evaluările psihodiagnostice suportă influenţa unor aspecte care le dau suportă influenţa unor aspecte care le dau caracter relativ precum: influenţa caracter relativ precum: influenţa dispoziţiilor trecătoare, a seturilor de dispoziţiilor trecătoare, a seturilor de răspuns ale subiectului etc. răspuns ale subiectului etc.

Modelul evaluării trăsăturilor de Modelul evaluării trăsăturilor de personalitate şi realizarea, pe baza lor, a personalitate şi realizarea, pe baza lor, a predicţiilor asupra comportamentului, pune predicţiilor asupra comportamentului, pune problema explicăriiproblema explicării,, în cadrul dinamic al în cadrul dinamic al dezvoltării personalităţii, a felului cum dezvoltării personalităţii, a felului cum dispoziţiile bazale interacţionează cu un dispoziţiile bazale interacţionează cu un mediu în schimbare pentru a produce mediu în schimbare pentru a produce expresiile fenotipice ale personalităţii: expresiile fenotipice ale personalităţii: valori, proiecte personale, relaţii personale, valori, proiecte personale, relaţii personale, imaginea de sine etc. imaginea de sine etc.

Din această perspectivă, valoarea Din această perspectivă, valoarea explicativă a trăsăturilor de personalitate explicativă a trăsăturilor de personalitate utilizate ca explicaţii cauzale pentru un utilizate ca explicaţii cauzale pentru un comportament observat este reală doar comportament observat este reală doar atunci când aduce un plus de sens şi atunci când aduce un plus de sens şi permite evaluări care depăşesc datele permite evaluări care depăşesc datele observabile. observabile.

În această perspectivă, datele contemporane din În această perspectivă, datele contemporane din cercetarea psihodiagnostică sprijină posibilitatea de cercetarea psihodiagnostică sprijină posibilitatea de a vorbi despre valoarea explicativă a trăsăturilor de a vorbi despre valoarea explicativă a trăsăturilor de personalitate doar în măsura în care se certifică personalitate doar în măsura în care se certifică stabilitatea acestora în timp – ceea ce dă stabilitatea acestora în timp – ceea ce dă posibilitatea reală de a face predicţii pe termen posibilitatea reală de a face predicţii pe termen lung. lung.

De asemenea, sunt argumente care indică o De asemenea, sunt argumente care indică o dinamică de la ceea ce este specific spre general şi dinamică de la ceea ce este specific spre general şi din nou spre specific, prin faptul că trăsăturile din nou spre specific, prin faptul că trăsăturile distincte covariază în modelele similare care se distincte covariază în modelele similare care se repetă. repetă.

DeDe exemplu exemplu:: din punctul de vedere al stabilităţii din punctul de vedere al stabilităţii trăsăturii, putem explica starea de nefericire a unei trăsăturii, putem explica starea de nefericire a unei persoane fie prin evenimente recente şi persoane fie prin evenimente recente şi circumstanţe stresante existenţiale, fie prin circumstanţe stresante existenţiale, fie prin existenţa unei dispoziţii cronice de a trăi anxiogen existenţa unei dispoziţii cronice de a trăi anxiogen evenimentele vieţii, care antrenează depresie şi evenimentele vieţii, care antrenează depresie şi afecte negative (trăsătura de personalitate definită afecte negative (trăsătura de personalitate definită ca „stare de bine” este cuan-tificată şi poate fi ca „stare de bine” este cuan-tificată şi poate fi evaluată prin Inventarul de personalitate evaluată prin Inventarul de personalitate California).California).

Putem afirma astfel că ultimul tip de explicaţie Putem afirma astfel că ultimul tip de explicaţie derivă din datele privind modul cum sunt derivă din datele privind modul cum sunt reprezentate dispoziţiile bazale, respectiv reprezentate dispoziţiile bazale, respectiv trăsăturile denumite nevrotism şi extraversie. trăsăturile denumite nevrotism şi extraversie.

În acelaşi fel, o observaţie asupra faptului că o În acelaşi fel, o observaţie asupra faptului că o persoană prezintă un mod constant de a fi persoană prezintă un mod constant de a fi ordonată, punctuală şi curată ne poate duce cu ordonată, punctuală şi curată ne poate duce cu gândul la un anumit nivel de funcţionare specific gândul la un anumit nivel de funcţionare specific trăsăturii de personalitate denumită trăsăturii de personalitate denumită „conştiinciozitate”; iar acest lucru permite să „conştiinciozitate”; iar acest lucru permite să concluzionăm că este foarte probabil ca persoana în concluzionăm că este foarte probabil ca persoana în mod obişnuit să fie caracterizată şi de tendinţa de mod obişnuit să fie caracterizată şi de tendinţa de a-şi urmări realizarea planurilor, are un stil atent de a-şi urmări realizarea planurilor, are un stil atent de a evalua datele etc., toate fiind consecinţe legate a evalua datele etc., toate fiind consecinţe legate de inferenţe legate de „conştiinciozitate”. de inferenţe legate de „conştiinciozitate”.

O explicaţie devine cu atât mai valoroasă cu cât ne O explicaţie devine cu atât mai valoroasă cu cât ne putem întemeia pe ea inferenţe asupra unor putem întemeia pe ea inferenţe asupra unor aspecte la care nu avem acces direct prin aspecte la care nu avem acces direct prin observaţie sau pe care nu le putem pune în observaţie sau pe care nu le putem pune în evidenţă în prezent. evidenţă în prezent.

Harrison Ghogh, 1965Harrison Ghogh, 1965

““Pentru mine, principiul prim şi Pentru mine, principiul prim şi cardinal este că testele sunt făcute cardinal este că testele sunt făcute pentru a fi utilizate; iar un principiu pentru a fi utilizate; iar un principiu subsubssidiar este că ele trebuie utilizate idiar este că ele trebuie utilizate în înţelegerea analizei cazului în înţelegerea analizei cazului individuale”.individuale”.

PremizePremize

Gough a început experimentarea Gough a început experimentarea inventarului şi a teoriei privind fiinţa inventarului şi a teoriei privind fiinţa umană din nevoia unui instrument de umană din nevoia unui instrument de evaluare centrat pe persoană.evaluare centrat pe persoană.

Nu se caută în primul rând găsirea unei Nu se caută în primul rând găsirea unei tipologii sau dimensiuni generale a tipologii sau dimensiuni generale a personalităţii la care persoana concretă să personalităţii la care persoana concretă să fie raportată.fie raportată.

Se caută un instrument care să ne ajute să Se caută un instrument care să ne ajute să înţelegem persoana.înţelegem persoana.

Concepţia lui Gough privind Concepţia lui Gough privind evaluarea personalităţiievaluarea personalităţii

În construcţia scalelor CPI Gough nu a În construcţia scalelor CPI Gough nu a adoptat o teorie formală. adoptat o teorie formală.

Metoda generală a lui Gough a fost de a Metoda generală a lui Gough a fost de a porni de la situaţiile în care se cerea utilizat porni de la situaţiile în care se cerea utilizat testul.testul.

În funcţie de situaţii a construit măsurători În funcţie de situaţii a construit măsurători care să se bazeze pe acele constructe care care să se bazeze pe acele constructe care sunt deja operaţionale în felul com se sunt deja operaţionale în felul com se comportă indivizii în situaţiile specifice – comportă indivizii în situaţiile specifice – concepţia derivării datelor pe cale concepţia derivării datelor pe cale empiricăempirică..

CPI a fost construit pornind de la realităţile CPI a fost construit pornind de la realităţile fiinţei normale, aflate în interrelaţie.fiinţei normale, aflate în interrelaţie.

Valoarea testuluiValoarea testului CPI a fost numit în repetate rânduri ca fiind cel mai bun CPI a fost numit în repetate rânduri ca fiind cel mai bun

inventar de personalitate. inventar de personalitate. Înca de la crearea sa, Kelly (1965), în Mental Measurements Înca de la crearea sa, Kelly (1965), în Mental Measurements

Yearbook l-a numit „probabil cel mai bun instrument de tipul Yearbook l-a numit „probabil cel mai bun instrument de tipul sau”. Kleinmutz (1967, p. 239) considera la acel moment ca sau”. Kleinmutz (1967, p. 239) considera la acel moment ca CPI este „pe drumul de a deveni unul dintre cele mai bune, CPI este „pe drumul de a deveni unul dintre cele mai bune, daca nu cel mai bun, instrument de masurare a personalitatii”, daca nu cel mai bun, instrument de masurare a personalitatii”, iar Anastasi (1968, p. 448) îl considera „unul dintre cele mai iar Anastasi (1968, p. 448) îl considera „unul dintre cele mai bune inventare de personalitate care exista ... de vreme ce bune inventare de personalitate care exista ... de vreme ce dezvoltarea sa este de un înalt nivel tehnic si validarea sa a dezvoltarea sa este de un înalt nivel tehnic si validarea sa a fost facuta printr-un mare numar de cercetari extensive si fost facuta printr-un mare numar de cercetari extensive si instrumentul este în continuare supus unor îmbunatatiri instrumentul este în continuare supus unor îmbunatatiri continue”. continue”.

Hough (1988), efectuând un studiu metaanalitic în care a Hough (1988), efectuând un studiu metaanalitic în care a inclus 37 probe de diagnoza a personalitatii, l-a gasit ca fiind inclus 37 probe de diagnoza a personalitatii, l-a gasit ca fiind cel mai bun inventar de personalitate existent. cel mai bun inventar de personalitate existent.

Pâna în anul 1990 au fost înregistrate traduceri si adaptari ale Pâna în anul 1990 au fost înregistrate traduceri si adaptari ale CPI-ului în 28 de limbi (s-au inclus aici si patru dialecte CPI-ului în 28 de limbi (s-au inclus aici si patru dialecte chineze). chineze).

California Psychological Inventory este cel California Psychological Inventory este cel mai puternic instrument psihometric mai puternic instrument psihometric pentru evaluarea personalitatii umane, pentru evaluarea personalitatii umane, adulte, normale. adulte, normale.

CPI este folosit pe scara larga intr-o CPI este folosit pe scara larga intr-o multitudine de situatii si scenarii, plecand multitudine de situatii si scenarii, plecand de la utilizari cvasi-clinice si de de la utilizari cvasi-clinice si de adaptabilitate sociala (diagnoza deviantei adaptabilitate sociala (diagnoza deviantei si delincventei) si ajungand la aplicatii si delincventei) si ajungand la aplicatii precum selectia de personal, analiza precum selectia de personal, analiza aptitudinilor e leadership, a aptitudinilor aptitudinilor e leadership, a aptitudinilor creative, diagnoza grupurilor / echipelor de creative, diagnoza grupurilor / echipelor de munca, orientarea vocationala, munca, orientarea vocationala, dezvoltarea carierei etc.dezvoltarea carierei etc.

Perspectiva după care construieşte Perspectiva după care construieşte Gough chestionarul este dublă:Gough chestionarul este dublă:

1.1. De la contextul de utilizareDe la contextul de utilizare

2.2. De la acele concepte care deja De la acele concepte care deja există în domeniul există în domeniul comportamentului interpersonal.comportamentului interpersonal.

Acei termeni descriptivi pe care Acei termeni descriptivi pe care oamenii îi utilizează între ei pentru a-şi oamenii îi utilizează între ei pentru a-şi descrie modurile de a se comporta, descrie modurile de a se comporta, caracteristicile obişnuite, zilnice.caracteristicile obişnuite, zilnice.

Identificarea conceptelorIdentificarea conceptelor

Ca primă sursă utilizată de Gough – Ca primă sursă utilizată de Gough – limbajul cotidian – în măsura în care limbajul cotidian – în măsura în care experienţa socială a reţinut în experienţa socială a reţinut în formele acestuia orice informaţie formele acestuia orice informaţie care este semnificativă pentru care este semnificativă pentru supravieţuirea socială.supravieţuirea socială.

Scopul fiecărei scaleScopul fiecărei scale

Este să reflecte cât de fidel posibil un Este să reflecte cât de fidel posibil un aspect, o anume temă a aspect, o anume temă a comportamentului interpersonalcomportamentului interpersonal

IstoricIstoric

1948 – publică primele scale1948 – publică primele scale 1951 – prima ediţie de 15 scale din CPI1951 – prima ediţie de 15 scale din CPI 1957 – prima ediţie de 18 scale cuprinzând 1957 – prima ediţie de 18 scale cuprinzând

468 de itemi plus 12 care reapar – în total 468 de itemi plus 12 care reapar – în total 480 de itemi centraţi mai ales pe 480 de itemi centraţi mai ales pe comportamente tipice, sentimente, opinii, comportamente tipice, sentimente, opinii, atitudiniatitudini

1972 – forma cu 18 scale – cea mai 1972 – forma cu 18 scale – cea mai utilizată astăziutilizată astăzi

1987 – reformulare a chestionarului cu 20 1987 – reformulare a chestionarului cu 20 de scale şi 462 de itemi.de scale şi 462 de itemi.

Varianta 1972 Varianta 1972

18 dimensiuni ale personalităţii 18 dimensiuni ale personalităţii normale, conţinuturi şi atribute în normale, conţinuturi şi atribute în comportamentul interpersonal.comportamentul interpersonal.

Este forma cea mai larg utilizată în Este forma cea mai larg utilizată în practica diagnostică.practica diagnostică.

CCele 18 scale au fost grupate în patru grupe ele 18 scale au fost grupate în patru grupe de semnificaţii psihologicede semnificaţii psihologice

Prima grupăPrima grupă - - Masuri ale stilului si orientarii interpersonaleMasuri ale stilului si orientarii interpersonale - - cuprinde acele scale care indică mai ales cuprinde acele scale care indică mai ales dimen-siunile personalităţii dimen-siunile personalităţii ce intervin în afirmarea persoanei, siguranţa de sine, imaginea de ce intervin în afirmarea persoanei, siguranţa de sine, imaginea de sine şi adecvarea interpersonalăsine şi adecvarea interpersonală: dominanţa, capacitatea de statut, : dominanţa, capacitatea de statut, sociabilitatea, prezenţa socială, acceptarea de sine, starea de sociabilitatea, prezenţa socială, acceptarea de sine, starea de confort sau de bine psihic. confort sau de bine psihic.

A doua grupăA doua grupă - - Masuri ale orientarii valorice si normativeMasuri ale orientarii valorice si normative - - cuprinde scale care indică cuprinde scale care indică opţiunile valorice şi maturitatea opţiunile valorice şi maturitatea interrelaţionalăinterrelaţională astfel: responsabilitatea, socializarea, autocontrolul, astfel: responsabilitatea, socializarea, autocontrolul, toleranţa, tendinţa de a face o bună impresie şi alinierea la modelul toleranţa, tendinţa de a face o bună impresie şi alinierea la modelul comun sau comunalitatea. comun sau comunalitatea.

A treia grupăA treia grupă de scale de scale - - Masuri ale functionarii cognitive si Masuri ale functionarii cognitive si intelectualeintelectuale - - măsoară mai ales măsoară mai ales nivelul motivaţional, în sensul nivelul motivaţional, în sensul potenţialului de realizare personală şi al focalizării pe valorile potenţialului de realizare personală şi al focalizării pe valorile intelectualeintelectuale: realizare prin conformism, realizare prin independenţă : realizare prin conformism, realizare prin independenţă şi eficienţa intelectuală. şi eficienţa intelectuală.

A patra grupăA patra grupă - - Masurile rolului si stilului interpersonalMasurile rolului si stilului interpersonal - - cuprinde scale ce surprind unele cuprinde scale ce surprind unele modalităţi intelectuale ce modalităţi intelectuale ce modelează un stil personalmodelează un stil personal, astfel: scalele de intuiţie psihologică, , astfel: scalele de intuiţie psihologică, flexibilitate şi feminitate /masculinitate. flexibilitate şi feminitate /masculinitate.

H.Gough oferă pentru fiecare dintre cele 18 scale, H.Gough oferă pentru fiecare dintre cele 18 scale, alături de caracteristicile comportamentului alături de caracteristicile comportamentului autoevaluat, şi o grupare de adjective care reprezintă autoevaluat, şi o grupare de adjective care reprezintă modul cum un comportament extrem este perceput modul cum un comportament extrem este perceput social. social.

Astfel, în afara aspectelor care au format conţinutul Astfel, în afara aspectelor care au format conţinutul propriu-zis al scalei, Gough furnizează, pentru zonele propriu-zis al scalei, Gough furnizează, pentru zonele de semnificaţie peste sau sub medie a nivelului de de semnificaţie peste sau sub medie a nivelului de manifestare a trăsăturii, un număr de atribute care manifestare a trăsăturii, un număr de atribute care nu sunt nimic altceva decât felul în care aceste nu sunt nimic altceva decât felul în care aceste persoane sunt descrise de alţii. persoane sunt descrise de alţii.

În interpretarea scorurilor scalei, aceste elemente În interpretarea scorurilor scalei, aceste elemente capătă tocmai gradul de relevanţă complexă scontat capătă tocmai gradul de relevanţă complexă scontat de autor.de autor.

Scala I: Dominanţa – DoScala I: Dominanţa – Do

Scala este construită pentru a identifica persoane Scala este construită pentru a identifica persoane puternice, dominante, cu ascendent asupra puternice, dominante, cu ascendent asupra altora, capabile să aibă iniţiativă şi să exercite altora, capabile să aibă iniţiativă şi să exercite conducerea. conducerea.

Evaluează aspecte ale propensiunii de a conduce, Evaluează aspecte ale propensiunii de a conduce, persistenţa şi iniţiativa socială. persistenţa şi iniţiativa socială.

Pentru Gough s-a pus problema de a găsi itemi Pentru Gough s-a pus problema de a găsi itemi care să-i identifice pe cei care acţionează într-un care să-i identifice pe cei care acţionează într-un mod ce poate fi considerat ca „dominant” în orice mod ce poate fi considerat ca „dominant” în orice cultură şi, pe de altă parte, să-i impresioneze pe cultură şi, pe de altă parte, să-i impresioneze pe alţii prin evidenţa acestei calităţi. Deci să poată fi alţii prin evidenţa acestei calităţi. Deci să poată fi descrişi ca dominanţi, plini de forţă, siguri de ei. descrişi ca dominanţi, plini de forţă, siguri de ei.

Scala cuprinde în această variantă 46 de itemi, Scala cuprinde în această variantă 46 de itemi, dintre care 26 îi aparţin exclusiv, iar ceilalţi sunt dintre care 26 îi aparţin exclusiv, iar ceilalţi sunt comuni cu scalele Re, Sa, Sy. comuni cu scalele Re, Sa, Sy.

Conţinutul itemilor surprinde: încrederea şi Conţinutul itemilor surprinde: încrederea şi echilibrul; propensiunea de a conduce şi de a-şi echilibrul; propensiunea de a conduce şi de a-şi asuma responsabilitatea; persuasivitatea şi fluenţa asuma responsabilitatea; persuasivitatea şi fluenţa verbală; un aspect de persistenţă tenace alături de verbală; un aspect de persistenţă tenace alături de ceea ce am putea numi „simţul datoriei”; tendinţa ceea ce am putea numi „simţul datoriei”; tendinţa de a privi lucrurile în faţă, de a se confrunta cu de a privi lucrurile în faţă, de a se confrunta cu realitatea chiar dacă este neplăcută. realitatea chiar dacă este neplăcută.

Scorurile peste medie indică persoane active, Scorurile peste medie indică persoane active, sigure pe sine, persistente, care anticipează, sigure pe sine, persistente, care anticipează, insistă, au încredere şi independenţă.insistă, au încredere şi independenţă.

Scala II: Capacitatea de statut – CsScala II: Capacitatea de statut – Cs

Criteriul extern „statut” a fost definit şi întrebuinţat în validarea Criteriul extern „statut” a fost definit şi întrebuinţat în validarea empirică a scalei prin nivelul relativ al venitului, educaţiei, empirică a scalei prin nivelul relativ al venitului, educaţiei, prestigiului şi puterii atinse în mediul socio-cultural propriu al prestigiului şi puterii atinse în mediul socio-cultural propriu al subiectului, precum şi calităţile de ambiţie şi încredere în sine. Deci subiectului, precum şi calităţile de ambiţie şi încredere în sine. Deci scala evaluează capacitatea personală pentru statut social (prezent scala evaluează capacitatea personală pentru statut social (prezent sau dobândit), încercând să măsoare calităţi şi atribute personale sau dobândit), încercând să măsoare calităţi şi atribute personale care stau la baza acestei propensiuni şi conduc spre statut social. care stau la baza acestei propensiuni şi conduc spre statut social.

Varianta aceasta conţine 32 de itemi, dintre care 15 sunt puri, iar Varianta aceasta conţine 32 de itemi, dintre care 15 sunt puri, iar restul comuni cu scalele Sp, Sc şi Sa. restul comuni cu scalele Sp, Sc şi Sa.

Itemii reflectă în conţinutul lor încrederea în sine şi echilibrul, Itemii reflectă în conţinutul lor încrederea în sine şi echilibrul, sentimentul de siguranţă şi absenţa temerilor sau anxietăţilor; sentimentul de siguranţă şi absenţa temerilor sau anxietăţilor; existenţa unor interese literare sau artistice; gradul de „conştiinţă existenţa unor interese literare sau artistice; gradul de „conştiinţă socială”, precum şi interesul de a participa la viaţa socială a socială”, precum şi interesul de a participa la viaţa socială a grupului. grupului.

Un scor peste medie indică un ins ambiţios, activ, eficient, perspi-Un scor peste medie indică un ins ambiţios, activ, eficient, perspi-cace, ingenios, multilateral, ascendent, carierist, eficient în cace, ingenios, multilateral, ascendent, carierist, eficient în comunicare, care îşi urmăreşte scopul personal şi afirmă un câmp comunicare, care îşi urmăreşte scopul personal şi afirmă un câmp larg de interese. larg de interese.

Scala III: Sociabilitate – SyScala III: Sociabilitate – Sy

Scala este construită tot prin metoda criteriului extern de Scala este construită tot prin metoda criteriului extern de validare şi anume, iniţial, raportat la numărul de activităţi validare şi anume, iniţial, raportat la numărul de activităţi extracurriculare la care participă studentul. Sociabilitatea extracurriculare la care participă studentul. Sociabilitatea urma să diferenţieze oamenii cu un temperament urma să diferenţieze oamenii cu un temperament exteriorizat, sociabil, participativ, de cei retraşi, care evită exteriorizat, sociabil, participativ, de cei retraşi, care evită afişarea socială. Cu un total de 36 de itemi, dintre care doar afişarea socială. Cu un total de 36 de itemi, dintre care doar nouă îi aparţin în totalitate, scala de sociabilitate coparticipă nouă îi aparţin în totalitate, scala de sociabilitate coparticipă prin itemii comuni la comportamentele subsumate scalelor prin itemii comuni la comportamentele subsumate scalelor Ie, Sp, Sa, Ai, Do, Cs. Ie, Sp, Sa, Ai, Do, Cs.

Conţinutul manifest al itemilor scalei, destul de apropiat de o Conţinutul manifest al itemilor scalei, destul de apropiat de o scală obişnuită de sociabilitate aşa cum o întâlnim în alte scală obişnuită de sociabilitate aşa cum o întâlnim în alte probe, afirmă: plăcerea pentru interacţiuni sociale, probe, afirmă: plăcerea pentru interacţiuni sociale, sentimentul de echilibru şi încredere în sine în relaţiile cu sentimentul de echilibru şi încredere în sine în relaţiile cu ceilalţi, interese culturale şi intelectuale, precum şi toleranţa ceilalţi, interese culturale şi intelectuale, precum şi toleranţa faţă de ceilalţi, asociată cu standarde stricte pentru sine. faţă de ceilalţi, asociată cu standarde stricte pentru sine.

Scorurile peste nota T50 indică în genere un comportament Scorurile peste nota T50 indică în genere un comportament par-ticipativ, întreprinzător, ingenios. Un ins care se ataşează par-ticipativ, întreprinzător, ingenios. Un ins care se ataşează uşor este competitiv, mereu în primele rânduri, fluent în uşor este competitiv, mereu în primele rânduri, fluent în gândire şi original. gândire şi original.

Scala IV: Prezenţa socială – SpScala IV: Prezenţa socială – Sp

Prezenţa socială este una dintre cele cinci scale construite Prezenţa socială este una dintre cele cinci scale construite pe cale raţională şi anume prin analiza consistenţei interne, pe cale raţională şi anume prin analiza consistenţei interne, pornindu-se de la un număr de 85 de itemi legaţi de pornindu-se de la un număr de 85 de itemi legaţi de echilibrul social, verva şi spon-taneitatea echilibrul social, verva şi spon-taneitatea comportamentului. comportamentului.

În scală rămân 56 de itemi, 17 distincţi, iar restul comuni cu În scală rămân 56 de itemi, 17 distincţi, iar restul comuni cu alte scale precum Sy, Sa, Cs, Ie şi Py, dar şi cu scalele Sc şi alte scale precum Sy, Sa, Cs, Ie şi Py, dar şi cu scalele Sc şi Gi, însă cotaţi invers. Gi, însă cotaţi invers.

Conţinuturile itemilor scalei vizează: plăcerea pentru Conţinuturile itemilor scalei vizează: plăcerea pentru interacţiuni sociale, o încredere bine afirmată, spirit interacţiuni sociale, o încredere bine afirmată, spirit deschis, atitudini aerisite faţă de regulile şi prohibiţiile deschis, atitudini aerisite faţă de regulile şi prohibiţiile sociale, paralel cu accentul pus pe îndatorire, moderaţie, sociale, paralel cu accentul pus pe îndatorire, moderaţie, conformism. conformism.

Scorurile peste nota T50 indică un comportament spontan, Scorurile peste nota T50 indică un comportament spontan, ima-ginativ, neformalist, rapid, cu o natură expresivă şi ima-ginativ, neformalist, rapid, cu o natură expresivă şi creativă.creativă.

Scala V: Acceptarea de sine – SaScala V: Acceptarea de sine – Sa

Scală construită de asemenea prin analiza consistenţei interne, Scală construită de asemenea prin analiza consistenţei interne, cu scopul identificării unor persoane care manifestă un simţ cu scopul identificării unor persoane care manifestă un simţ confortabil şi „imperturbabil” al valorii personale, iar confortabil şi „imperturbabil” al valorii personale, iar comportamentul lor social va exprima fie activ, fie pasiv comportamentul lor social va exprima fie activ, fie pasiv această siguranţă. această siguranţă.

Evaluează aspecte precum: simţul valorii personale, acceptarea Evaluează aspecte precum: simţul valorii personale, acceptarea de sine, capacitatea de a gândi şi acţiona independent. de sine, capacitatea de a gândi şi acţiona independent.

Din cei 34 de itemi ai versiunii finale, numai patru aparţin Din cei 34 de itemi ai versiunii finale, numai patru aparţin exclusiv scalei. Ceilalţi prezintă, prin conţinutul lor, aspecte de exclusiv scalei. Ceilalţi prezintă, prin conţinutul lor, aspecte de Sy şi Sp legate de încrederea în sine şi de atitudinea lipsită de Sy şi Sp legate de încrederea în sine şi de atitudinea lipsită de rigiditate faţă de prohibiţiile sociale; legaţi, invers decât Sp, de rigiditate faţă de prohibiţiile sociale; legaţi, invers decât Sp, de valorizarea muncii perseverente, atenţiei faţă de sarcina de valorizarea muncii perseverente, atenţiei faţă de sarcina de muncă şi considerarea celor-lalţi; alţi itemi indică o acceptare muncă şi considerarea celor-lalţi; alţi itemi indică o acceptare candidă a slăbiciunilor umane. candidă a slăbiciunilor umane.

Scorurile peste nota T50 prezintă o persoană inteligentă, Scorurile peste nota T50 prezintă o persoană inteligentă, sinceră şi spirituală, pretenţioasă, activă, centrată pe sine, sinceră şi spirituală, pretenţioasă, activă, centrată pe sine, insistentă, cu fluenţă verbală, cu siguranţă şi încredere în sine. insistentă, cu fluenţă verbală, cu siguranţă şi încredere în sine.

Scala VI: Stare personală de bine Scala VI: Stare personală de bine – Wb– Wb

Iniţial, s-a numit „scală de disimulare”. Wb reprezintă o derivaţie a Iniţial, s-a numit „scală de disimulare”. Wb reprezintă o derivaţie a scalei iniţiale, în care s-a inversat cheia de cotare: scorurile ridicate scalei iniţiale, în care s-a inversat cheia de cotare: scorurile ridicate reprezintă indivizii sănătoşi şi stenici, iar scorurile joase, sub medie, reprezintă indivizii sănătoşi şi stenici, iar scorurile joase, sub medie, indivizii cu o vitalitate diminuată şi incapabili să facă faţă cerinţelor indivizii cu o vitalitate diminuată şi incapabili să facă faţă cerinţelor vieţii cotidiene. Mai mult, scala diferenţiază indivizii care simulează vieţii cotidiene. Mai mult, scala diferenţiază indivizii care simulează nevroza de indivizii normali şi de pacienţii care răspund sincer, fiind nevroza de indivizii normali şi de pacienţii care răspund sincer, fiind şi una dintre principalele scale de validare ale testului (aspect pe şi una dintre principalele scale de validare ale testului (aspect pe care îl vom aprofunda la capitolul despre interpretarea probei). care îl vom aprofunda la capitolul despre interpretarea probei).

Itemii scalei, în număr de 44, dintre care 29 aparţin exclusiv scalei, Itemii scalei, în număr de 44, dintre care 29 aparţin exclusiv scalei, au în conţinut referiri la: negarea unor variate simptome fizice şi au în conţinut referiri la: negarea unor variate simptome fizice şi mentale; negarea oricăror probleme familiale majore; negarea mentale; negarea oricăror probleme familiale majore; negarea conflictelor şi preocupărilor sexuale; negarea unor stări de tensiune, conflictelor şi preocupărilor sexuale; negarea unor stări de tensiune, anxietate, teamă; afirmări ale independenţei personale şi ale anxietate, teamă; afirmări ale independenţei personale şi ale sentimentului de suficienţă de sine, în sensul „orice om care este sentimentului de suficienţă de sine, în sensul „orice om care este capabil să muncească are o şansă reală de a avea succes”, afirmarea capabil să muncească are o şansă reală de a avea succes”, afirmarea încrederii în viitor. încrederii în viitor.

Scala fiind construită pentru a identifica persoanele care îşi Scala fiind construită pentru a identifica persoanele care îşi minimalizează grijile şi nemulţumirile şi care ţin seama mai mult sau minimalizează grijile şi nemulţumirile şi care ţin seama mai mult sau mai puţin de îndoieli şi deziluzii, astfel că peste nota T50 un scor înalt mai puţin de îndoieli şi deziluzii, astfel că peste nota T50 un scor înalt reprezintă o persoană energică, întreprinzătoare, alertă, ambiţioasă reprezintă o persoană energică, întreprinzătoare, alertă, ambiţioasă şi multilaterală, productivă, activă, acordă valoare muncii şi depune şi multilaterală, productivă, activă, acordă valoare muncii şi depune efort pentru plăcerea proprie. efort pentru plăcerea proprie.

Scala VII: Responsabilitatea – ReScala VII: Responsabilitatea – Re Scala identifică persoanele conştiente, Scala identifică persoanele conştiente,

responsabile, care îşi iau obligaţiile în serios şi în responsabile, care îşi iau obligaţiile în serios şi în care putem avea încredere. Astfel de structuri de care putem avea încredere. Astfel de structuri de personalitate sunt indivizi legaţi de reguli şi ordine personalitate sunt indivizi legaţi de reguli şi ordine şi consideră că viaţa ar trebui să fie guvernată de şi consideră că viaţa ar trebui să fie guvernată de raţiune. Scala diferă de So (sociabi-litate) şi Sc raţiune. Scala diferă de So (sociabi-litate) şi Sc (autocontrol) prin accentul pe gradul în care (autocontrol) prin accentul pe gradul în care valorile şi controlul sunt înţelese şi conceptualizate. valorile şi controlul sunt înţelese şi conceptualizate.

Are un total de 42 de itemi, dintre care 16 sunt Are un total de 42 de itemi, dintre care 16 sunt exclusivi, iar restul sunt comuni cu scale precum: exclusivi, iar restul sunt comuni cu scale precum: Do, Sy, Sc, To, Ac, Ai şi Ie. Do, Sy, Sc, To, Ac, Ai şi Ie.

Conţinuturile manifeste ale acestor itemi vizează Conţinuturile manifeste ale acestor itemi vizează preocuparea pentru obligaţiile sociale, civice şi preocuparea pentru obligaţiile sociale, civice şi morale; accentul pe datorie şi disciplină de sine; morale; accentul pe datorie şi disciplină de sine; dezaprobarea pentru orice privilegii sau dezaprobarea pentru orice privilegii sau favoritisme; afirmarea echilibrului şi încrederii în favoritisme; afirmarea echilibrului şi încrederii în sine şi în ceilalţi. sine şi în ceilalţi.

Scala VIII: Socializarea – SoScala VIII: Socializarea – So

Scala este concepută pentru a reflecta gradul de maturitate Scala este concepută pentru a reflecta gradul de maturitate so-cială, integritate şi corectitudine atins de individ, fiind so-cială, integritate şi corectitudine atins de individ, fiind construită prin metoda criteriului extern. construită prin metoda criteriului extern.

Itemii, în număr de 54, dintre care 28 sunt exclusivi, au ca şi Itemii, în număr de 54, dintre care 28 sunt exclusivi, au ca şi conţinuturi manifeste aspecte care ilustrează teoriile conţinuturi manifeste aspecte care ilustrează teoriile psihologice privind delincvenţa. Astfel, pornind, de pildă, de la psihologice privind delincvenţa. Astfel, pornind, de pildă, de la relaţia empiric evidenţiată dintre delincvenţă şi o lipsă de relaţia empiric evidenţiată dintre delincvenţă şi o lipsă de coeziune în familie, sunt itemi care se referă la sentimentul de coeziune în familie, sunt itemi care se referă la sentimentul de căldură, satisfacţie şi stabilitate familială, ca opus alienării şi căldură, satisfacţie şi stabilitate familială, ca opus alienării şi resentimentului. Alţi itemi se referă la: sensibilitate socială şi resentimentului. Alţi itemi se referă la: sensibilitate socială şi empatie, ca opuse ignorării sau desconsiderării valorii empatie, ca opuse ignorării sau desconsiderării valorii personale (de exemplu: „adesea mă gândesc cum arăt şi ce personale (de exemplu: „adesea mă gândesc cum arăt şi ce impresie fac altora”); optimism şi încredere în sine, în contrast impresie fac altora”); optimism şi încredere în sine, în contrast cu sentimente de alienare, inferioritate, disperare; adaptarea cu sentimente de alienare, inferioritate, disperare; adaptarea familială şi şcolară, opuse vagabondajului şi opozanţei. familială şi şcolară, opuse vagabondajului şi opozanţei.

Scala indică nivelul de maturitate, integritatea morală, Scala indică nivelul de maturitate, integritatea morală, capacitatea de a judeca şi de a respecta normele morale.capacitatea de a judeca şi de a respecta normele morale.

Scala IX: Autocontrolul – ScScala IX: Autocontrolul – Sc

Scala este construită prin metoda analizei consistenţei interne şi Scala este construită prin metoda analizei consistenţei interne şi are scopul de a măsura gradul de libertate al individului faţă de are scopul de a măsura gradul de libertate al individului faţă de impulsivitatea şi centrarea pe sine. Deosebirea de scala Re constă impulsivitatea şi centrarea pe sine. Deosebirea de scala Re constă în faptul că aceasta măsoară gradul în care este înţeles controlul, în faptul că aceasta măsoară gradul în care este înţeles controlul, iar alte scale, precum So, gradul în care persoana aprobă şi iar alte scale, precum So, gradul în care persoana aprobă şi prezintă astfel de dispoziţii spre autocontrol. Un alt specific al prezintă astfel de dispoziţii spre autocontrol. Un alt specific al scalei este faptul că scorurile foarte înalte exprimă în fapt situaţia scalei este faptul că scorurile foarte înalte exprimă în fapt situaţia de control prea strâns al impulsurilor şi agresivităţii, ceea ce, de control prea strâns al impulsurilor şi agresivităţii, ceea ce, paradoxal, poate conduce la acumulări interioare şi descărcări paradoxal, poate conduce la acumulări interioare şi descărcări bruşte sau necontrolate, provocate chiar de incitări minore. bruşte sau necontrolate, provocate chiar de incitări minore.

Scala conţine 50 de itemi, dintre care doar doi îi aparţin în Scala conţine 50 de itemi, dintre care doar doi îi aparţin în întregime. Comportamentul prezent în conţinuturile manifeste întregime. Comportamentul prezent în conţinuturile manifeste indică o restrângere a manifestărilor iraţionale şi în special a indică o restrângere a manifestărilor iraţionale şi în special a agresivităţii; raţiunea şi logica sunt considerate drept cele mai agresivităţii; raţiunea şi logica sunt considerate drept cele mai adecvate soluţii în situaţii problematice; evitarea conduitelor adecvate soluţii în situaţii problematice; evitarea conduitelor antisociale sau agresive; existenţa unor inhibiţii sociale şi chiar a antisociale sau agresive; existenţa unor inhibiţii sociale şi chiar a unui grad de modestie care implică o tendinţă spre autoanulare unui grad de modestie care implică o tendinţă spre autoanulare (de genul „de obicei mă simţeam foarte bine când una dintre (de genul „de obicei mă simţeam foarte bine când una dintre compunerile mele era citită în faţa clasei”, pentru cheia Fals). compunerile mele era citită în faţa clasei”, pentru cheia Fals).

Scala indică gradul şi adecvarea autoreglării şi autocontrolului, Scala indică gradul şi adecvarea autoreglării şi autocontrolului, dominarea impulsivităţii şi capacitatea de autodisciplinare. dominarea impulsivităţii şi capacitatea de autodisciplinare.

Scala X: Toleranţa – ToScala X: Toleranţa – To

Scala identifică atitudini sociale permisive, lipsite de Scala identifică atitudini sociale permisive, lipsite de prejudecăţi, deschise, care acceptă pe ceilalţi aşa cum prejudecăţi, deschise, care acceptă pe ceilalţi aşa cum sunt. Conţinuturile manifeste ale celor 32 de itemi ai scalei sunt. Conţinuturile manifeste ale celor 32 de itemi ai scalei (din care nouă sunt proprii) reflectă: des-chiderea şi (din care nouă sunt proprii) reflectă: des-chiderea şi flexibilitatea, opuse rigidităţii şi dogmatismului; interesul flexibilitatea, opuse rigidităţii şi dogmatismului; interesul pentru estetic şi scopuri intelectuale; încrederea ca opusă pentru estetic şi scopuri intelectuale; încrederea ca opusă suspiciunii şi criticismului; negarea resentimentelor, a suspiciunii şi criticismului; negarea resentimentelor, a tendinţelor mizantropice şi ostilităţii faţă de ceilalţi; tendinţelor mizantropice şi ostilităţii faţă de ceilalţi; negarea anxietăţii, izolării, alienării; afirmarea echilibrului şi negarea anxietăţii, izolării, alienării; afirmarea echilibrului şi siguranţei de sine. siguranţei de sine.

Perceperea socială indică pentru bărbaţii cu scor foarte Perceperea socială indică pentru bărbaţii cu scor foarte înalt următoarea imagine: iertător, generos, binevoitor, înalt următoarea imagine: iertător, generos, binevoitor, independent, nefor-mal, mulţumit, cumpătat, tandru, cu independent, nefor-mal, mulţumit, cumpătat, tandru, cu tact, altruist. Femeia cu scor înalt este descrisă astfel: tact, altruist. Femeia cu scor înalt este descrisă astfel: calmă, eficientă, intuitivă, lentă, logică, matură, calmă, eficientă, intuitivă, lentă, logică, matură, responsabilă, autocontrolată, cu tact, încrezătoare.responsabilă, autocontrolată, cu tact, încrezătoare.

Scala XI: Impresie bună – GiScala XI: Impresie bună – Gi

Scala are un dublu scop, asemeni scalei Wb: identificarea disi-Scala are un dublu scop, asemeni scalei Wb: identificarea disi-mulărilor, dar şi a persoanelor capabile să creeze impresie mulărilor, dar şi a persoanelor capabile să creeze impresie favorabilă şi pe care le interesează felul cum reacţionează ceilalţi favorabilă şi pe care le interesează felul cum reacţionează ceilalţi faţă de ele. Construită prin metoda criteriului extern, scala conţine faţă de ele. Construită prin metoda criteriului extern, scala conţine 40 de itemi, dintre care 18 sunt exclusivi. 40 de itemi, dintre care 18 sunt exclusivi.

Conţinuturile manifeste accentuează partea pozitivă şi elimină Conţinuturile manifeste accentuează partea pozitivă şi elimină negativul, astfel că majoritatea se referă la aprecieri asupra bunei negativul, astfel că majoritatea se referă la aprecieri asupra bunei funcţionări şi virtuţilor, negarea conduitei antisociale, a plângerilor funcţionări şi virtuţilor, negarea conduitei antisociale, a plângerilor şi eşecurilor personale. De asemenea, apare negarea oricărei şi eşecurilor personale. De asemenea, apare negarea oricărei tendinţe spre agresivitate, afirmarea încrederii şi siguranţei de tendinţe spre agresivitate, afirmarea încrederii şi siguranţei de sine, cu aspecte de modestie; afirmarea stabilităţii şi a capacităţii sine, cu aspecte de modestie; afirmarea stabilităţii şi a capacităţii de a face faţă adversităţii; axarea pe aspectele aprobate social; de a face faţă adversităţii; axarea pe aspectele aprobate social; afirmarea capacităţii de a întreţine relaţii pozitive cu alţii şi a afirmarea capacităţii de a întreţine relaţii pozitive cu alţii şi a opiniilor favorabile despre semeni. opiniilor favorabile despre semeni.

Scala identifică deci persoanele care doresc să facă impresie Scala identifică deci persoanele care doresc să facă impresie bună, preocupate de ceea ce gândesc alţii despre ele şi care fac bună, preocupate de ceea ce gândesc alţii despre ele şi care fac ceea ce se aşteaptă alţii.ceea ce se aşteaptă alţii.

Scala XII: Comunalitatea – CmScala XII: Comunalitatea – Cm

Scală menită să detecteze protocoalele în care s-a răspuns Scală menită să detecteze protocoalele în care s-a răspuns într-o manieră întâmplătoare, iar conţinuturile manifeste ale într-o manieră întâmplătoare, iar conţinuturile manifeste ale itemilor săi (în total 28) reflectă: o bună socializare (de itemilor săi (în total 28) reflectă: o bună socializare (de genul „când conduc maşina, încerc să-i împiedic pe alţii să genul „când conduc maşina, încerc să-i împiedic pe alţii să mă depăşească”, cheia Fals); negarea tendinţelor nevrotice mă depăşească”, cheia Fals); negarea tendinţelor nevrotice („nu pot să fac nimic bine”, cheia Fals); comportament şi („nu pot să fac nimic bine”, cheia Fals); comportament şi atitudini convenţionale; conformismul („de obicei fac ceea atitudini convenţionale; conformismul („de obicei fac ceea ce se aşteaptă de la mine, pentru a evita critica”, cheia ce se aşteaptă de la mine, pentru a evita critica”, cheia Adevărat); opti-mismul („mă îndoiesc că cineva este cu Adevărat); opti-mismul („mă îndoiesc că cineva este cu adevărat fericit”, cheia Fals). adevărat fericit”, cheia Fals).

Scala indică gradul în care reacţiile şi răspunsurile Scala indică gradul în care reacţiile şi răspunsurile individului corespund unui „model comun” stabilit empiric. individului corespund unui „model comun” stabilit empiric.

Scala XIII: Realizarea prin Scala XIII: Realizarea prin conformism – Acconformism – Ac

Este în primul rând o scală motivaţională care reflectă factori Este în primul rând o scală motivaţională care reflectă factori motivaţionali şi atitudinali, asociaţi cu realizarea academică de niveluri motivaţionali şi atitudinali, asociaţi cu realizarea academică de niveluri înalte. Termenul „conformism” reflectă această canalizare a trebuinţei înalte. Termenul „conformism” reflectă această canalizare a trebuinţei de realizare personală şi nu ceea ce se înţelege prin „conformitate”, de realizare personală şi nu ceea ce se înţelege prin „conformitate”, respectiv un sens de stereotipie neproductivă care nu este prea respectiv un sens de stereotipie neproductivă care nu este prea implicată aici. Scala a fost construită prin metoda criteriului extern. implicată aici. Scala a fost construită prin metoda criteriului extern.

Conţinuturile manifeste ale celor 38 de itemi, dintre care 18 exclusivi, Conţinuturile manifeste ale celor 38 de itemi, dintre care 18 exclusivi, reflectă: hotărârea şi plăcerea pentru a se pregăti şi a avea eficienţă în reflectă: hotărârea şi plăcerea pentru a se pregăti şi a avea eficienţă în învăţare; sentimentul de vitalitate şi eficienţă în genere; acceptarea învăţare; sentimentul de vitalitate şi eficienţă în genere; acceptarea regulilor şi cerinţelor şi refuzul frivolităţii şi al comportamentului regulilor şi cerinţelor şi refuzul frivolităţii şi al comportamentului nonconformist; temperarea şi încrederea în propriile capacităţi; nonconformist; temperarea şi încrederea în propriile capacităţi; autoaprecierea privind modul planificat şi muncitor de a se implica în autoaprecierea privind modul planificat şi muncitor de a se implica în viaţă. viaţă.

Itemii sunt folosiţi pentru reliefarea acelor factori de interes şi Itemii sunt folosiţi pentru reliefarea acelor factori de interes şi motivaţie care facilitează realizarea în orice cadru unde asemănarea motivaţie care facilitează realizarea în orice cadru unde asemănarea cu modelul sau supunerea faţă de anumite obiceiuri este un compor-cu modelul sau supunerea faţă de anumite obiceiuri este un compor-tament pozitiv. tament pozitiv.

Scorurile peste nota T50 prezintă o persoană capabilă, cooperantă, Scorurile peste nota T50 prezintă o persoană capabilă, cooperantă, eficientă, organizată, responsabilă, fermă şi sinceră. Persistentă şi eficientă, organizată, responsabilă, fermă şi sinceră. Persistentă şi mun-citoare; apreciază activitatea şi realizarea intelectuală. mun-citoare; apreciază activitatea şi realizarea intelectuală.

Scala XIV: Realizarea prin Scala XIV: Realizarea prin independenţă – Aiindependenţă – Ai

Scala este menită să măsoare interesul subiectului pentru acele Scala este menită să măsoare interesul subiectului pentru acele situaţii – inclusiv pregătirea academică – în care se cere situaţii – inclusiv pregătirea academică – în care se cere independenţă în gândire, valorizarea potenţialului propriu. independenţă în gândire, valorizarea potenţialului propriu.

Conţinuturile manifeste ale itemilor, 32 în total, indică: toleranţă Conţinuturile manifeste ale itemilor, 32 în total, indică: toleranţă crescută pentru ambiguitate şi refuzul unor atitudini simplist dog-crescută pentru ambiguitate şi refuzul unor atitudini simplist dog-matice sau autoritare; refuzul unor reacţii convenţionale, chiar matice sau autoritare; refuzul unor reacţii convenţionale, chiar dacă este vorba de a susţine o opinie nepopulară şi dacă este vorba de a susţine o opinie nepopulară şi controversată; plăcerea pentru activităţi independente, chiar dacă controversată; plăcerea pentru activităţi independente, chiar dacă nu sunt necesar utilitare; afirmarea unei gândiri pozitive faţă de nu sunt necesar utilitare; afirmarea unei gândiri pozitive faţă de alţii; afirmarea unui nivel de adaptare manifest în prezent; alţii; afirmarea unui nivel de adaptare manifest în prezent; afirmarea unor valori morale bine dezvoltate. Se pot identifica afirmarea unor valori morale bine dezvoltate. Se pot identifica acei factori ai interesului şi motivaţiei care facilitează realizarea în acei factori ai interesului şi motivaţiei care facilitează realizarea în orice cadru unde autonomia şi independenţa sunt comportamente orice cadru unde autonomia şi independenţa sunt comportamente pozitive. pozitive.

Scorurile înalte la această scală prezintă o persoană matură, Scorurile înalte la această scală prezintă o persoană matură, eficace, puternică, dominantă, pretenţioasă şi precaută, eficace, puternică, dominantă, pretenţioasă şi precaută, independentă şi sigură pe sine, cu abilitate intelectuală şi independentă şi sigură pe sine, cu abilitate intelectuală şi discernământ. discernământ.

Scala XV: Eficienţa intelectuală – Scala XV: Eficienţa intelectuală – IeIe

Scala trebuie înţeleasă tot în paradigma motivaţională; nu este Scala trebuie înţeleasă tot în paradigma motivaţională; nu este construită pentru a măsura capacitatea de a rezolva probleme, construită pentru a măsura capacitatea de a rezolva probleme, fie ele şi intelectuale, ci este o scală care indică interesul fie ele şi intelectuale, ci este o scală care indică interesul pentru valori intelectuale, opus celui pentru valori practice. pentru valori intelectuale, opus celui pentru valori practice.

Conţinutul manifest al celor 42 de itemi (22 aparţinându-i Conţinutul manifest al celor 42 de itemi (22 aparţinându-i exclusiv) se referă la aspecte precum: capacitatea de a face exclusiv) se referă la aspecte precum: capacitatea de a face faţă unor situaţii de nedeterminare şi ambiguitate; sentimentul faţă unor situaţii de nedeterminare şi ambiguitate; sentimentul adecvării şi eficienţei personale; interesul pentru activităţi de adecvării şi eficienţei personale; interesul pentru activităţi de cercetare; plăcerea de a face planuri şi de a le realiza; cercetare; plăcerea de a face planuri şi de a le realiza; importanţa pe care o acordă pro-blemelor intelectuale şi de importanţa pe care o acordă pro-blemelor intelectuale şi de cunoaştere; un comportament în genere flexibil, relativ instabil cunoaştere; un comportament în genere flexibil, relativ instabil şi mai puţin organizat. Indică deci gradul de eficienţă şi mai puţin organizat. Indică deci gradul de eficienţă personală şi intelectuală la care a ajuns individul. personală şi intelectuală la care a ajuns individul.

Scorul peste nota T50 indică o persoană eficientă, cu o gândire Scorul peste nota T50 indică o persoană eficientă, cu o gândire clară, capabilă, inteligentă, progresistă, ordonată, meticuloasă clară, capabilă, inteligentă, progresistă, ordonată, meticuloasă şi inge-nioasă, mereu alertă şi bine informată. Acordă şi inge-nioasă, mereu alertă şi bine informată. Acordă importanţă mare problemelor intelectuale şi de cunoaştere.importanţă mare problemelor intelectuale şi de cunoaştere.

Scala XVI: Înclinaţia psihologică Scala XVI: Înclinaţia psihologică – Py– Py

Scala măsoară gradul în care individul se implică şi este Scala măsoară gradul în care individul se implică şi este sensibil la necesităţile interne, la cauze şi la experienţele sensibil la necesităţile interne, la cauze şi la experienţele semenilor. semenilor.

Conţine 22 de itemi, dintre care 10 sunt specifici, iar restul Conţine 22 de itemi, dintre care 10 sunt specifici, iar restul comuni cu Sp. Conţinutul manifest al itemilor reflectă: comuni cu Sp. Conţinutul manifest al itemilor reflectă: capacitatea de mobilizare a resurselor pentru concentrarea capacitatea de mobilizare a resurselor pentru concentrarea pe problemă; capacitatea de a tolera ambiguitatea şi pe problemă; capacitatea de a tolera ambiguitatea şi dezordinea; disponibilitatea pentru muncă în genere şi dezordinea; disponibilitatea pentru muncă în genere şi pentru cea de cercetare în special; sacrificiul recompensei pentru cea de cercetare în special; sacrificiul recompensei imediate pentru ambiţiile sau reuşitele pe termen lung; imediate pentru ambiţiile sau reuşitele pe termen lung; interesul pentru aspectele practice; un mod deschis de a fi, interesul pentru aspectele practice; un mod deschis de a fi, atitudini deschise, liberale, neconvenţionale. atitudini deschise, liberale, neconvenţionale.

Scorul peste nota T50 la această scală indică deci o Scorul peste nota T50 la această scală indică deci o persoană atentă, spontană, rapidă, receptivă, vorbăreaţă, persoană atentă, spontană, rapidă, receptivă, vorbăreaţă, ingenioasă şi flexibilă, cu o bună fluenţă verbală şi cu ingenioasă şi flexibilă, cu o bună fluenţă verbală şi cu ascendenţă socială. Nesupusă regulilor, restricţiilor şi ascendenţă socială. Nesupusă regulilor, restricţiilor şi constrângerilor.constrângerilor.

Scala XVII: Flexibilitatea – FxScala XVII: Flexibilitatea – Fx

Scala este constituită pentru identificarea persoanelor flexibile, Scala este constituită pentru identificarea persoanelor flexibile, adaptabile, capabile de schimbare în gândire, conduită, adaptabile, capabile de schimbare în gândire, conduită, temperament. temperament.

Cei 22 de itemi se referă manifest în conţinuturile lor la: refuzul Cei 22 de itemi se referă manifest în conţinuturile lor la: refuzul unor atitudini simplist dogmatice sau autoritare; toleranţă înaltă unor atitudini simplist dogmatice sau autoritare; toleranţă înaltă pentru nesiguranţă sau ambiguitate; relativă instabilitate (de pentru nesiguranţă sau ambiguitate; relativă instabilitate (de genul „deseori încep lucruri pe care nu le mai duc vreodată la bun genul „deseori încep lucruri pe care nu le mai duc vreodată la bun sfârşit”, cheia Adevărat), lipsă expresă de ordine („îmi place să sfârşit”, cheia Adevărat), lipsă expresă de ordine („îmi place să am un loc pentru fiecare dintre lucruri şi fiecare să stea la locul am un loc pentru fiecare dintre lucruri şi fiecare să stea la locul său”, cheia Fals); un mod relaxat, necritic de a aprecia său”, cheia Fals); un mod relaxat, necritic de a aprecia standardele morale şi prescripţiile etice („îmi fixez standarde standardele morale şi prescripţiile etice („îmi fixez standarde înalte şi simt că şi alţii ar trebui să facă la fel”, cheia Fals). înalte şi simt că şi alţii ar trebui să facă la fel”, cheia Fals).

Scala indică gradul de flexibilitate şi de adaptabilitate al gândirii şi Scala indică gradul de flexibilitate şi de adaptabilitate al gândirii şi comportamentului unei persoane. comportamentului unei persoane.

Scorul peste nota T50 prezintă o persoană introspectivă, nefor-Scorul peste nota T50 prezintă o persoană introspectivă, nefor-mală, aventuroasă, cu încredere în sine, cu simţul umorului, mală, aventuroasă, cu încredere în sine, cu simţul umorului, nesupusă, idealistă şi egoistă, sarcastică şi cinică; concentrare nesupusă, idealistă şi egoistă, sarcastică şi cinică; concentrare înaltă pe amuza-mentul şi plăcerea personală.înaltă pe amuza-mentul şi plăcerea personală.

Scala XVIII: Feminitate – FeScala XVIII: Feminitate – Fe

Construită prin analiza criteriului extern, scala evaluează în Construită prin analiza criteriului extern, scala evaluează în special interesele caracteristice genului, respectiv feminitatea special interesele caracteristice genului, respectiv feminitatea sau masculinitatea intereselor subiectului. sau masculinitatea intereselor subiectului.

Cei 38 de itemi (din care 22 sunt exclusivi) au în conţinutul lor Cei 38 de itemi (din care 22 sunt exclusivi) au în conţinutul lor manifest referiri la: preferinţa pentru roluri convenţional manifest referiri la: preferinţa pentru roluri convenţional feminine (faţă de cele masculine); emotivitatea şi sensibilitatea feminine (faţă de cele masculine); emotivitatea şi sensibilitatea interpersonală (persoanele cu Fe înaltă rezonează mai mult la interpersonală (persoanele cu Fe înaltă rezonează mai mult la atmosfera emoţională generală); propria modestie, reţinere şi atmosfera emoţională generală); propria modestie, reţinere şi lipsa impulsivităţii; interesul mai scăzut faţă de politică, afaceri, lipsa impulsivităţii; interesul mai scăzut faţă de politică, afaceri, realizări sociale. realizări sociale.

Scala este legată de aprecierea masculinităţii sau feminităţii Scala este legată de aprecierea masculinităţii sau feminităţii inte-reselor (scorurile înalte indică interese mai mult feminine; inte-reselor (scorurile înalte indică interese mai mult feminine; scorurile joase – interese mai mult masculine). scorurile joase – interese mai mult masculine).

Scorul peste nota T50 prezintă o persoană apreciativă, calmă, Scorul peste nota T50 prezintă o persoană apreciativă, calmă, de sprijin, blândă, temperată, perseverentă şi sinceră. de sprijin, blândă, temperată, perseverentă şi sinceră. Respectă şi acceptă semenii. Se comportă într-un mod cinstit şi Respectă şi acceptă semenii. Se comportă într-un mod cinstit şi simpatic. simpatic.

Interpretarea profiluluiInterpretarea profilului

1. Validitatea protocolului1. Validitatea protocolului Pentru început, se cere să se verifice dacă s-a Pentru început, se cere să se verifice dacă s-a

răspuns la toţi itemii testului. Itemii răspuns la toţi itemii testului. Itemii necompletaţi scad validitatea chestionarului. necompletaţi scad validitatea chestionarului.

Trebuie controlate indeciziile, răspunsurile Trebuie controlate indeciziile, răspunsurile duble, cerându-li-se subiecţilor să evite astfel de duble, cerându-li-se subiecţilor să evite astfel de situaţii. situaţii.

De asemenea, privind protocolul de răspuns sau De asemenea, privind protocolul de răspuns sau profilul rezultat, se poate urmări dacă există un profilul rezultat, se poate urmări dacă există un anumit model „tipic” pe care l-a adoptat anumit model „tipic” pe care l-a adoptat subiectul pentru a face faţă sarcinii (să subiectul pentru a face faţă sarcinii (să răspundă numai negând sau numai acceptând răspundă numai negând sau numai acceptând etc).etc).

Scale semnificative pentru validare:Scale semnificative pentru validare:

1.1. Wb – scor sub 20 – indică tendinţa Wb – scor sub 20 – indică tendinţa subiectului de a apărea într-o lumină subiectului de a apărea într-o lumină nefavorabilănefavorabilă

2.2. Gi – scor mai mare de 61 – indică Gi – scor mai mare de 61 – indică tendinţa de falsificare spre polul tendinţa de falsificare spre polul favorabilfavorabil

3.3. Cm – scor mai mic decât 27 – indică un Cm – scor mai mic decât 27 – indică un pattern de răspunsuri inconstapattern de răspunsuri inconstannte, te, anormale.anormale.

Condiţii de validiate a profiluluiCondiţii de validiate a profilului

Wb ≥ 20Wb ≥ 20 Gi ≤ 61Gi ≤ 61 Cm ≥ 27Cm ≥ 27

2. 2. Cele 3 ecuaţii ce indică Cele 3 ecuaţii ce indică protocoalele invalide:protocoalele invalide:

Fake good (FGFake good (FG Fake bad (FB)Fake bad (FB) Otherwise invalid (OI)Otherwise invalid (OI)

EcuaţiileEcuaţiile

Fake goodFake good

44,77 44,77 + 0.15xDo + 0,8xEm + 0,35xGi + 0.15xDo + 0,8xEm + 0,35xGi – 0,11xWb – 0,13xTo -0,12xFx– 0,11xWb – 0,13xTo -0,12xFx

Fake badFake bad

41,55 + 0,13xIn + 0,22xGi -0,5xCm 41,55 + 0,13xIn + 0,22xGi -0,5xCm +0,14xPy +0,13xFx+0,14xPy +0,13xFx

Otherwise invalidOtherwise invalid

75,75 – 0,68xCm – 0,18xWb + 0,12xAc75,75 – 0,68xCm – 0,18xWb + 0,12xAc

Fake goodFake good

Dacă scorul FGDacă scorul FG>>56,65 – protocol 56,65 – protocol cotat ca disimulant în sens pozitivcotat ca disimulant în sens pozitiv

Dacă scorul FGDacă scorul FG<<56,65 – se aplică OI 56,65 – se aplică OI (otherwise invalid)(otherwise invalid)

Otherwise invalidOtherwise invalid

Dacă scorul OI Dacă scorul OI >>58,55 – protocol 58,55 – protocol otherwise invalidotherwise invalid

Dacă scorul OI≤ 58,55 – protocol Dacă scorul OI≤ 58,55 – protocol normalnormal

Fake badFake bad

Dacă scorul FBDacă scorul FB<<50 – protocol 50 – protocol distorsionat nefavorabil.distorsionat nefavorabil.

Dacă scorul FBDacă scorul FB>>50 – protocol 50 – protocol completat la întâmplare.completat la întâmplare.

Dacă scorul FBDacă scorul FB==50 - normal50 - normal

Strategii în interpretarea corelativă a Strategii în interpretarea corelativă a dimensiunilor relevantedimensiunilor relevante

Analiza scalelor începe cu Analiza scalelor începe cu configuraţiaconfiguraţia; scorurile ; scorurile peste medie indică, în general, o adaptare pozitivă, peste medie indică, în general, o adaptare pozitivă, iar scorurile sub medie indică zonele unde apar iar scorurile sub medie indică zonele unde apar probleme. probleme.

Aprecieri mai exacte se pot obţine utilizând normele Aprecieri mai exacte se pot obţine utilizând normele unor grupuri de referinţă: un absolvent psiholog unor grupuri de referinţă: un absolvent psiholog poate fi comparat cu normele populaţiei generale, poate fi comparat cu normele populaţiei generale, dar date mai precise pot fi obţinute prin compararea dar date mai precise pot fi obţinute prin compararea cu normele construite pe lotul profesional. cu normele construite pe lotul profesional.

Într-o astfel de analiză globală se acordă importanţă Într-o astfel de analiză globală se acordă importanţă mai ales scorurilor extreme, construindu-se posibile mai ales scorurilor extreme, construindu-se posibile ipoteze de lucru prin interrelaţionări logice. ipoteze de lucru prin interrelaţionări logice.

Un prim demers de cercetare se poate realiza Un prim demers de cercetare se poate realiza pornind de la ipoteza legată de vârsta şi sexul pornind de la ipoteza legată de vârsta şi sexul

subiectului şi de subiectului şi de evaluarea condiţiei euluievaluarea condiţiei eului..

Pot fi luate în considerare în special 3 dintre scale: Sa, Wb, şi Pot fi luate în considerare în special 3 dintre scale: Sa, Wb, şi Fe: Fe:

Aceste trei scale permit fiecare să ne formăm o imagine Aceste trei scale permit fiecare să ne formăm o imagine privind forţa eului: acceptarea de sine, corelată cu nivelul privind forţa eului: acceptarea de sine, corelată cu nivelul energiei vitale (capacitatea de a trece peste dificultăţi, sau energiei vitale (capacitatea de a trece peste dificultăţi, sau reversul, stagnarea şi pesimismul în faţa vieţii) şi cu nivelul reversul, stagnarea şi pesimismul în faţa vieţii) şi cu nivelul de integrare a calităţilor relative la genul feminin sau de integrare a calităţilor relative la genul feminin sau masculin căruia îi aparţine subiectul. masculin căruia îi aparţine subiectul.

Putem să descoperim persoane a căror Sa este înaltă, dar Putem să descoperim persoane a căror Sa este înaltă, dar sunt pesimişti şi retraşi în faţa vieţii şi nu-şi acceptă nici sunt pesimişti şi retraşi în faţa vieţii şi nu-şi acceptă nici calităţile legate de genul feminin sau masculin, dimpotrivă, calităţile legate de genul feminin sau masculin, dimpotrivă, par să tindă spre afişarea unor comportamente care ţin de par să tindă spre afişarea unor comportamente care ţin de genul opus. genul opus.

Putem întâlni, de exemplu, o femeie care are un Putem întâlni, de exemplu, o femeie care are un comportament dur, rece, critic (scor la Fe mult sub medie), comportament dur, rece, critic (scor la Fe mult sub medie), sau un bărbat cu un comportament susceptibil, sensibil sau un bărbat cu un comportament susceptibil, sensibil afectiv, tipic feminin.afectiv, tipic feminin.

În continuare se poate aborda În continuare se poate aborda evaluarea celor patru grupări evaluarea celor patru grupări (menţionăm că această grupare este (menţionăm că această grupare este construită de autor în conformitate cu construită de autor în conformitate cu numeroase studii care au avut ca numeroase studii care au avut ca obiect intercorelările scalelor şi este obiect intercorelările scalelor şi este evidenţiată de foaia de profil). evidenţiată de foaia de profil).

Gough recomandă Gough recomandă studierea studierea diferenţelor de scoruri în mod corelatdiferenţelor de scoruri în mod corelat, , nu izolat pentru fiecare scală. nu izolat pentru fiecare scală.

Prima grupă de scalePrima grupă de scale, de la Do la Wb, , de la Do la Wb, evidenţiază în general ascendenţa, eficienţa evidenţiază în general ascendenţa, eficienţa personală, siguranţa de sine. Putem stabili, în personală, siguranţa de sine. Putem stabili, în situaţia în care avem de exemplu scoruri peste situaţia în care avem de exemplu scoruri peste medie, că este vorba de un subiect extravert, care medie, că este vorba de un subiect extravert, care se implică în relaţionări, cu o imagine de sine se implică în relaţionări, cu o imagine de sine pozitivă (Sa şi Wb). În situaţia în care avem scoruri pozitivă (Sa şi Wb). În situaţia în care avem scoruri la Sp şi Sy sub medie, ele confirmă tendinţa spre la Sp şi Sy sub medie, ele confirmă tendinţa spre introversie, spre restrângerea nivelului introversie, spre restrângerea nivelului interrelaţiilor. interrelaţiilor.

Grupul al II-lea de scaleGrupul al II-lea de scale, de la Re la Cm, se , de la Re la Cm, se referă în genere la gradul de conştientizare şi referă în genere la gradul de conştientizare şi acceptare a cerinţelor sociale, la nivelul de acceptare a cerinţelor sociale, la nivelul de socializare atins, la maturitatea socială în sensul socializare atins, la maturitatea socială în sensul modului netensionat, autocontrolat de a relaţiona. modului netensionat, autocontrolat de a relaţiona.

Gruparea a III-aGruparea a III-a, de la Ac la Ie, reprezintă scale , de la Ac la Ie, reprezintă scale prin care aspectele motivaţionale implicate prin care aspectele motivaţionale implicate măsoară potenţialul de realizare personală, stilul de măsoară potenţialul de realizare personală, stilul de integrare, tipul de valori dominant. integrare, tipul de valori dominant.

Grupul al IV-leaGrupul al IV-lea reprezintă modalităţi intelectuale- reprezintă modalităţi intelectuale-atitudinale şi tipologia feminină sau masculină a atitudinale şi tipologia feminină sau masculină a intereselor. intereselor.

Nu există formule ideale de interpretare a profilului.Nu există formule ideale de interpretare a profilului. Toate interpretările trebuie să urmeze datele cazului Toate interpretările trebuie să urmeze datele cazului

individual, cele câteva tipuri de grupări nu epuizează individual, cele câteva tipuri de grupări nu epuizează sensurile neaşteptate, dar reale pe care le pot avea sensurile neaşteptate, dar reale pe care le pot avea corelaţiile dintre semnificaţiile comportamentale ale corelaţiile dintre semnificaţiile comportamentale ale modului cum variază scalele. modului cum variază scalele.

Din acest punct de vedere, testul C.P.I. permite Din acest punct de vedere, testul C.P.I. permite interpretări flexibile, nuanţate în raport direct cu interpretări flexibile, nuanţate în raport direct cu cazul studiat, ceea ce poate conduce psihologul şi cazul studiat, ceea ce poate conduce psihologul şi spre ipoteze care depăşesc datele strict spre ipoteze care depăşesc datele strict comportamentale. comportamentale.

Astfel, putem avea configuraţii care indică disfuncţii Astfel, putem avea configuraţii care indică disfuncţii la nivelul imaginii de sine, dominanţa unor complexe la nivelul imaginii de sine, dominanţa unor complexe şi mecanisme de apărare, emergenţa posibilă a unor şi mecanisme de apărare, emergenţa posibilă a unor comportamente agresive sau opozante. comportamente agresive sau opozante.